SCOALA POSTLICEALA SANITARA FUNDENI

REFERAT

FASCICUL DE ATOMI IN CAMP MAGNETIC VARIABIL

NUME:NITA IULIAN GEORGIAN

MODUL:RADIOFIZICA
PROF. COORDONATOR:FLORENTA MIHAI
 CUPRINS

1. Atomi in camp magnetic

2. Momentul magnetic orbital al electronului
3. Efectul Zeeman normal
4. Moment cinetic si magnetic de spin ale electronului
Experimentul Stern-Gerlach
 1.ATOMI IN CAMP MAGNETIC
Vom prezenta in acest paragraf doua aspecte legate de comportarea
atomilor in camp magnetic: unul datorat momentului magnetic orbital
al electronului si celalalt momentului magnetic de spin.
Vom urmari cum se pot interpreta aceste fenomene in cadrul teoriei
Bohr.
2.MOMENTUL MAGNETIC ORBITAL AL ELECTRONULUI
In miscarea sa orbitala electronul atomului Bohr genereaza un curent
electric de intensitate I; iar acesta creeaza in jurul sau un dipol mag-
netic de moment .
Daca A este aria delimitata de orbita, atunci momentul magnetic va fi:
= = (1), unde este normal la planul orbitei.
Daca electronul se misca cu viteza pe orbita de raza , atunci
intensitatea curentului este:

= (2)
2

Inlocuind in (1) si = 2 , se obtine:

= (3)
2

Unde = este momentul cinetic al electronului, iar minusul se

datoreaza sensului opus al curentului electric fata de sensul de rotatie al
electronului pe orbita.
Relatia (2) exprima legatura dintre momentul cinetic de rotatie si momentul
magnetic. Indiferent de modelul atomic, electronul in atom prezinta un moment
magnetic orbital asociat momentului cinetic.
In teoria lui Bohr marimea momentului cinetic de rotatie a electronului pe orbita
este cuantificata, ea poate lua doar valorile:
= (4)
Atunci

= = (5)
2
 3. EFECTUL ZEEMAN NORMAL
Zeeman (1896) descopera ca atunci cand atomii sunt introdusi intr-o
un camp magnetic liniile spectrale se despica. Daca observarea se face
transversal (campul magnetic este transversal pe directia de propagare
a luminii) o linie spectrala apare despicata in trei linii polarizate liniar,
cea din mijloc paralel cu campul, iar extremele perpendicular pe camp.
Cand observarea se face longitudinal (campul magnetic este paralel cu
directia de propagare a luminii), atunci apar numai doua componente
(cea din mijloc este absenta) polarizate circular in sensuri opuse.
Acest fenomen a fost numit efect Zeeman normal. In anumite
situatii despicarea liniilor spectrale este mai complexa si acesta este
efectul Zeeman anomal. Descoperit inainte de aparitia fizicii cuantice,
efectul Zeeman normal a fost explicat in cadrul teoriei clasice a lui
Lorentz. Studiind miscarea electronului in camp magnetic, Lorentz
presupune ca vibratia sa liniara se descompune in doua miscari circulare de
sensuri opuse, perpendiculare pe camp si o miscare liniara
paralela cu campul. Frecventa uneia din miscarile circulare va creste
cu o anumita frecventa, iar a celeilalte va scadea cu aceeasi valoare.
4. MOMENT CINETIC SI MAGNETIC DE SPIN ALE ELECTRONULUI
Experimentul Stern-Gerlach
Sa urmarim acum un alt experiment legat de comportarea atomilor in
camp magnetic. El a fost realizat de Stern si Gerlach in 1921 si are o
importanta deosebita in dezvoltarea fzicii cuantice.
Scopul initial al experimentului a fost masurarea momentelor magnetice ale
atomilor prin devierea fasciculelor de atomi in campuri magnetice.
Fasciculul de atomi este produs cu ajutorul cuptorului C, in care,
prin incalzirea unei depuneri metalice se obtin vapori ai metalului respectiv, ce
sunt lasati sa treaca in exterior printr-o mica deschidere a cuptorului.
Fasciculul de atomi colimat de diafragma D este trecut printre polii
unui magnet care creaza (printr-o alegere corespunzatoare a polilor
magnetului) un camp magnetic puternic neomogen pe o regiune de
dimensiuni atomice (1010m):
Detectia fasciculului emergent din campul magnetic se realizeaza
prin condensarea vaporilor pe placa racita P. Intregul dispozitiv este
inchis intr-o incinta vidata.
Experienta a fost realizata initial cu atomi de argint si mai tirziu
cu atomi de H, Na, Li (in general atomi cu un electron de valenta).
Forma depunerii care se obtine pe placa P, atunci cand in aparat
se afla atomi de argint este prezentata in fig.3.19, ceea ce reprezinta un
rezultat surprinzator fata de ceea ce se astepta.
Sa analizam acest experiment, In cadrul teoriei Bohr si sa vedem ce
rezultat ar fi trebuit sa se obtina. Interactiunea dintre atom si campul
magnetic B se traduce prin interactiunea campului B cu momentul
magnetic al atomului.
Explicarea acestui rezultat nu este posibila decat daca se presupune
existenta unui alt moment magnetic al electronului caruia ii este asociat acest
moment magnetic. Intr-adevar, explicarea rezultatului experientei Stern-Gerlach
nu a
fost posibila decat dupa ce Uhlenbeck si Goudsmith (1924) au postulat existenta
unui moment cinetic propriu al electronului numit moment
cinetic de spin sau mai simplu spin. Componenta pe axa z a
acestui moment cinetic nu poate lua decat doua valori, pentru ca din
experienta Stern-Gerlach rezulta ca valoarea componentei pe axa z a
momentului magnetic asociat nu poate lua dect doua valori.

Fie momentul cinetic de spin al electronului, a carui marime,

la fel ca aceea a marimii momentului cinetic orbital, este cuantificata, iar
proiectia sa pe axa z este de asemenea cuantificata.
Momentul magnetic al electronului este datorat atat momentului
magnetic orbital, cat si celui de spin.
Putem acum explica experimentul Stern-Gerlach, daca presupunem
ca momentul cinetic (si deci si cel magnetic) orbital al atomilor de
argint este zero.
Momentul cinetic total al atomului va fii dat doar de momentul
cinetic de spin al electronului de valenta. Proiectia sa pe axa z are
doar doua orientari si in consecinta are doar doua orientari.
Momentul cinetic de spin reprezinta o proprietate intrinseca a electronului, la fel
ca masa sau sarcina sa.
El este o proprietate de natura cuantica relativista.
Sa retinem ca aceasta proprietate nu este specifica numai electronului si
celelalte particule prezinta un moment cinetic propriu, care
Poate fii egal cu cel al electronului (proton, neutron), poate fii zero
(pion), sau poate fii diferit de cel al electronului. Luarea in considerare
a spinului electronului ne va permite intr-o tratare cuantica sa
explicam fenomene ca: efect Zeeman anomal, structura fina a spectrelor, etc.

AUTOBIOGRAFIA:
http://cis01.central.ucv.ro/physics/ro/catedra2/dp/curs_atomica.pdf