Sei sulla pagina 1di 5
906 > WR 27201 (648) ss Cercetarea intuitiv Intuitive research Text: studioBASAR inte-un interviu recent, Francois Englert vorbea despre cre~ vitate si despre ideile noi care au la bazé ,ceea ce denumim intr-un mod mai degrabii banal cintuitien’. Francois Englert si Peter W. Higgs au fost laureatii Premiului Nobel pentru Fizic8 Tn 2013, pentru descoperitea teoretica ce a fost confirmata 50 de ani mai tBrziu, odat& cu construirea acceleratoruiui de particule de la CERN. Plecdnd de la obsenvatia lui Englert, putem de éhide ciscutia pe marginea rolului practici intuitive ca metoda de cunoagtere a realitail prin observare direct& in cercetarea de arhitectura si a instrumentelor ei de lucru. Dar ce inseamnd, de fapt, cercetare pentru noi? Sau cum am devenit cercetitori de circumstanfa? Dac ne-am insusit ter- enul de ,cercetare”, a fost la Tnceput c2 0 modalitate de a isi un réspuns la intrebarile legate de unele din proiectele studioului: ,ce sunt? arhitectur, urbanism, arta?" Odata cu acumularea’prolectelor ce nu se incadrau la categorie ,arhi- fecturd cu A mare” sau ,urbanism stinffc’, care accentueaza mai mutt studiul cadrulu-suport si acorda atentie rezultatului inal si mai putin relatllor din interiorul su, sau proceselor are conduc acolo, termenii s-au multiplicat si s-au nuanjat in diverse formule imprumutate sau construite. Am fncercat, ast- fe, si descriem ceva mai precis natura studillor si actiunilor reastre, denumite demersuricritice (critical works), cercetare rin design (research based design) sau intervenyi in spa- ul public (public space praxis) Indiferent de aceste etichete, jercetarea fara bibliografte ori note de subsol, definits: mai legrabé de o cdutare - search vs, research - a constituit un pro- ees continu, care ne-a structurat relafia cu spatiul public si, plicit, tipul de practica asociat acestuia. De unde vine insa nteresul pentru spatiul public? Functionand ca un barometru, patil public a inregistrat intr-o form’ condensata convulsile pin care a trecut societatea romaneasc in ultimii 24 de ani, Fimp in care s-a derulat partial si viata noastra profesional rin intermediul spatiului public am avut acces direct, constant i nemijlocit la manifestarile acestor trensforméri, unde criza permanent si rdspunsurile auto-formulate, crépaturile ori solutile incomplete si elastice luau form’. Proaspat iesiti din scoala de arhitecturd ca specialisti in mediul construit, am rea- fizat cd nu aveam suficiente instrumente pentru a intelege mai bine ce se intampls in oregul din jurul nostru. Uneltele ,cla- ice” ale profesionistilor s-au dezangajat treptat de oameni si ie viata oragului vazut de ta nivetul ochivlui $i s-au specializat ‘ocupandu-se mai mutt de aspecte spatiale, de sisteme su fuxuci, ard si mai poatd traduce si intelege tn totalitate fenomenul urban. Am gasit ins’ observatia, documentarea sau fareistrarea directé a ritmurilor cotidianviui, practicate mai ult in afara specializirt noastre, in literatura, in cinema sau fn arta contemporand, antropologia urbana sau studile so logice venind s& completeze o list& din ce in ce mai lung ce prinde ,cu ce nu se mai ocupi arhitectura si urbanismut” arta presupune subiectivism, atunci metoda de ciutare in care lucrém in spatiul public vine pe filiera artei. Datori tri obiectului de studiu - manifestatite cotidianutui -subiec- livtatea este necesar& ca instrument de observatie si analiza [id 68 dezvoltam o strategie de abordare a cotidianului, am fvlicat mai degraba tactici de adaptare pas cu pas la mediut ‘nconjurStor, iar Bucurestiul ne-a fost fa inceput laborator si de joacs. Desi nu are neaparat o expresie unica printre alte ,conditia contemporana a Bucurestiului il face un studiu fe caz ideal. Cu timpul, cdutarea ca modalitate de adaptare la jontext a lsat loc si altor forme de cercetare intutiva. In pri rand céutarea la timpul prezent, sianume documentarea si rmularea paradigmei de functionare a orasului contemporan, na recent interview, Frangois Englert spoke about creat vity and new ideas as being based on ,what we cll a rather banal way «intuition»”. Francois Englert and Peter W. Higgs ‘were awarded the Physics Nobel Prize in 2013 for thir theore- tical discovery validated 50 years later, by the creation of the CERN particle accelerator. With Englert’sremarkas starting point, we can launch the debate on the role of intuitive prac- tice asa direct cbservation method used not only te apprehend reality in architectural research but also to gauge its toolkit. ‘But what does research exactly mean tous? Or how did we come tobe researchers of circumstance? When we first took on the term “research”, we did it merely as a way to answer questions arising from some ofthe studio's projects: "which ‘one am ? architecture, urbanism or ar2”, Then, as we moved forward through dn ever increasing nuraber of projects that fit neither the “architecture with a capital A” category, nor the “scientific urbanism” one - the two focusing more on the study of the support framework and on the final result and less on the relationships within or the processesleading there -the terms became legion justas the nuances themselves kept multiplying through a variety of formulas, either adopted or created as such, We went on trying to describe more accu- rately the nature of our analysis and undertakings, be they called critical works, research based design or public space praxis. No matter the name, this research with no bibliography or footnotes, defined more by its search component search vs, research has been a continuous process, structuring our relationship with the public space and, implicitly, the type ‘of practice associated to it. Where does our interest forthe ‘public ace come from? Given its function as a barometer, ‘the public spaceiis the condensed repository ofthe entire Romanian society's turmoil over the last 24 years, which partly coincide with our professional if, The public space hhas offered us a direct, constant and unmitigated access to the manifestations of this turmoil which helped shape a space of permanent crisis and ready-made answers, fractures or incomplete and accommodating solutions. As specialists in the built environment just fresh out of architecture school, ‘we realized we hadn't enough tools to better understand that which was going on in the city around us. The professionals’ “classical” tools had quickly disengaged from people and the city’s lifeas seen with the naked eye, specializing excessively, dealing more with aspects related to space, systems or fluxes, capable of translating and fully understanding the urban phenomenon. Notwithstanding, we have found that, outside our discipline, literature, cinema or contemporary art were examining, documenting or directly recording the rhythms of day-to-day exéstence; urban anthropology or sociology kept adding new entries tothe list of items “architecture and urbanism have not to do with”, art implies subjectivity, than the research method we use on the public space comes from ts ranks. Given the nature ofthe studied object -the manifestations of everyday life subjectivity is necessary as an examination and assessment tool. Without going so far as ‘to develop a strategy to approach daily life, we have rather devised tactics used for gradual adaptation to the environ ‘ment and it wes Bucharest which, in the beginning, was both ourlaboratory and playground. although, unlike other cities, {hasn't gotan unique expression, its current state makes it an ideal case study. As time wentby, this research, envisaged asa means of adapting to context, gave way to other forms of intuitive research, We have thus moved on to research in the present tense, undertaking to document and formulate 906» WR 2/2048) so jar in al doilea rand detectarea potentialului ce rezulté din aceasté condijie. Prin practica in spatful public, Bucuresti s-a transformat dintrn obiect de studiu intr-un subiect, iar cerce- tarea a devenit din instrument de observare si o modalitate de transformare concreta a spatiului public. Astel, studiul Bucu- restiuluia generat tehnici de observare, metode de adaptare si Instrumente de interventie ce se pot aplica $i in alte contexte urbane. Studiile de hartie” prin care am cartografiat ‘manifestarile spatiulul public bucurestean au funk (ectif invatate pe care le-am aplicat ulterior in practics. Luand forme de micro-urbanism cu caracter performatiy, incepand cu 2008, am dectansat o serie de interventii, incidente, instatati sau experimente practicate in spatiul public real ca o forma de cercetare continuaté prin interventie directa. Analiza con- ‘textului consta in introducerea unor elemente emergente care provoaca tendintele si resorturile existente. Inserate in spatil reziduale sau in locatii non-confictuale, folosind mijloace mini= male $i atingénd uneorlimitele legalitaji, aceste echipamente publice beneficiaza de experienta acumulaté de interventiile recedente. Desi temporare, punctuale sau perisabile, cu 0 durati de viata variabila de la cAteva ore pani la cétiva ani, interventille au avut grade diferite de impact, ajungand de la actiuni temporare sau simbolice pana la transformarea perma- nent 2 mediului in care au fost inserate. Pe langé capacitatea ‘ansformativa a interventilor,exista si un potential implicit de anali2é $i de observatie, pe care il aveau aceste actiuni asupra mediulul in care erau inserate. Dac& la Inceput, procesele prin ‘are aveau loc insertia si activarea spatilor aveau o durati rela- tiv scurta gi erau gestionate doar de un grup restrans, treptat acestea 5-au deschis catre un grup extn, informal si dina’ avand o desfasurare pe un interval mai ung de timp, devenind © components esentialé a interventilor. Incepand cu 2012 am dezvoltat o serie distinctd de interventi: atelierele de practic& ‘a spatulul public. Determinate fe de invitatile unor organizatit locale, fe ale unor asociatiiartistice sau studentesti, ce desta soard evenimente in spatiul public sau activeazs si manifest’ interes pe termen (ung pentru contextul urban local, atelierele sunt, de fapt, muttiplicarea unui proiect generic de interventie, adaptat de fiecare data altui context urban. Specificitatea ate= lietelor fata de interventile in spatiul public const’ in interesul acordat educatiei si formatii profesionale, prin deschiderea interventie cétre participanti, de obicel, studenti la arhitecturs, ‘dar side la alte specialitati, ce au ocazia s4 lucreze gis practice rijloace alternative de productie a circumstanjelor spayiulu Public. Procesul de educatie presupune, mai ales in Romania, exercitil de acumulare, testare sau experimentare dezvoltate in condiii de laborator, departe de obiectul de studiu. Seria de ateliere si-a propus Si fle un project educational informal

Potrebbero piacerti anche