Sei sulla pagina 1di 1

Veac de tcere

Adrian Punescu

Am s fug cu tine-n munte s uitam cuvntul dac


Am s fug cu tine-n munte s uitm cuvntul nu
Hai s conjugm ninsoarea i uitarea eu i tu
Timpul pe deasupra noastr ca o sanie sa treac.

Am s fug cu tine-n munte s uitm cuvntul ns


Am s fug cu tine-n munte s uitm cuvntul hai
Vai, vom face repetiii pentru iad i pentru rai.
De ecouri mari de piatr vei fi rs, vei fi plns.

Am s fug cu tine-n munte s uitm cuvntul pleac


Am s fug cu tine-n munte s uitm cuvntultaci
Prin albastrele troiene s fim liberi i sraci,
S uitm ce-nseamn totui, s uitam ce-nseamn dac.

S uitm academia, tribunalul, primria,


Veverie fr nume ne predea curate legi,
Cnd se va rsti furtuna vorba mea s-o ntelegi
Cnd vor susura izvoare afl c-a murit mnia.

i de unde pn unde s uitm ce mai nseamn


S rmnem ai naturii, botezai n necuprins,
La sfrsitul toamnei lumii s ne apucm de nins
De Craciun ne fie iari dor de var i de toamn.

Vai, snt ruri pe aicea care merg spre noi cuminte


Vino, s splm n ele pata lumii de noroi,
Ca ntr-un trziu i munii s nvete de la noi,
Darul de-a tri mai liber fr a rosti cuvinte.

Sunt stul de vorbe, vorbe, a nimic aductoare,


Vino s uitm cuvinte i s nvm a fi,
De cuvinte fr noim, de sonoriti pustii,
S splm ntrega fire, s trim cu-ndurerare.

S uitm ce-nseamn lume, i avere, si putere


S uitam cuvntul dac, s uitm cuvntul da,
i-ntr-un veac fr cuvinte, ca doi cai fr de a
S trim tcnd iubirea, fiindc totul e tcere.