CUPRINS Introducere Partea general... re “ Cap. Cap. 3. Cap. 4 Cap. 5 Obievtul neuropsihologie’ (DeCinitie, domenia, istoric). Raportal acuropsihologici cu alte discipline. Importanta neuropsibol Investigajta funcyiilor neuropsihice (Observatia. Experimentul. Mctoda linicd. Studi componamentale. Altele) Organisarca crieruui4i vaya psibied’ (Neoronel gi nevrologia. Arcal ele tre eater «cris. Cemetery Pela creierului) : a Orgenizarea personaliai gi proceslepuiice (Orgoicren icrarhic-stralificat’. Derivarca Functionalé prin difereoticre si specialirare, |ateralizarea funciilor. Bio-psibo-tipologia) Relayia dintre-creier si viaya psibicd (Tipusile de relaie: fiziologict, ‘amoral, acrlogic, Prbione vigilicongio!, Macatee ncurologice ale viet psihice) .... Cap. 6. Cap. 7. Cap. 8 Cap. 9, Cap. 10. Cap. 1 Cap. 12 Insincte gi trebuinge (Defintie, forme, caractetistici. Mecanismele scuropsihice. Investigate gi experiment, Aspecte patologice) Vicua afectina (Definite, forme, caracteristici. Expresia si comonicarca cao. Mecenine neuropil. Ives, expinen. ‘Aspecte patologice) ‘tenia gi reflesul de orientare (Defi, forme, carters Mecanisme neuropsihologice. Aspecte patologice) Congtinya (Definite, caracteristici,tipologii. Mecanisme ncuropsihologice. Investigaiie gi experiment. Aspecte patologice) Memoria ((Definitie, caracteristic, tipologit. Mecanisme neuropsihologice. Investigaiié gi experiment. Aspecte patologice) Funcjle insiraneruate ((Defintie, carscterisici,tipologi. Meéanisme seuopsitolaics, Inenienie ql expernent. Gaon, pat Bb Schema corporald. Aspecte palologice) Gandiven gi expresia anaginaj,roprezeaare, conceptualize Funqile de cxpresic. Definite, forme, caracteristici. Mecanisme ‘curopsihologice. Aspecte patologice)INTRODUCERE Neurupsibologia este disciplina care studiar& relajiike dintre viaja psibic’ yi procescle fiziologice ale ervierului. Va este o stiint de frontier’, relativ recent cconstituitt care a adus imense contribufii fn injelegerea edificarii proceselor psihice prin corelatia ucestora ew functiile creierului Spre deoschire de prihologia generald care studia procescle pi punct de vedere deseriptiv, sau de psihologia experimentald care te studiaz’ in de experiment de laborator, neuropsihologia cauta si stahileasca relaiile Sintre uctivitatea ercierului gi procescke: psihice. Intentia. neuropsiholog a demonstra cB ontamnentul individului, pe de « parte gi activita exist o strdinsa fepaturd. Cervetirile efeetuate fh aceasta direc{ic aut pus in evidem faptul c® intre modul de organizare analomicd a ercierului si modul de organizare al personalitayii este @ corespunden{é direct gi cl accastd corespondenta poate fi regisitd si in structura lumii exteme a individului. Pe bara acestor observatii Jbectes $i KA. Popper au stabilit existenta a trei registre ale lumii pe care le egdscyle tat in organivarca ercicrului, c@t yi fn aceca a personaliai Demonsirarca eaistenfei unor structuri cercbrale precise tn ceca ce privesle diverscle procese psihice, a unor mecanisme neuro-fiziologice care stau ta bara dificarii procesclor mintale a repreentat incontestabi un mare pas inainte marcand tun important progres in cunousterea vietii psihice si a personalitii + Studiile de neuropsihologic gi cele de psiho-fiziologie wu deschis perspective ‘noi in cunoasterea $i infelegerea psihicului uman, modificéind toidata profund modul nosiru de infelegere al viefii psihice dar gi a omului. Corctatia dintre creier gi psihie vine s& explice natura proceselar psihice, nismek: acestora, relufile dintre ele, constituind 0 basi solids a injelegerii tre procesele psihice i creienului, pe de alt parte, mes psihologied comportamentulu © importan deosehitl 0 au studiile si observatiile elinice de neurologic yi neurochirurgic la bolnavii cu lesiuni cercbrale in focar, in raport eu tulburdrile Psihice ale acesiora (memrie, Himbaj, constiing, stare afectiv ele.). Aceste th dele expcrimentale naturale” ale clinicii deschid perspectiva abordarii din no dle cercetlii care vin si completeze yi 52 adnceased cunday © repreinta studiile de psihofarmacologic. (ilizan ope, a dus hi dlescuperirea unor mecanisme noi, necunoseute ale dinar rea pervonalitii, paiho