1.

Sindomul convulsiv la copii

Reprezinta crize paroxistice cerebrale legate de o activitate excesiva si hipersonica a neuronilor corticali
si subcorticali, caracterizate prin contractii musculare involuntare.

Cauze: 1.infectioase (convulsii febrile; meningita; encefalita; abcesul cerebral; neurocistercoza)

2.neurologice (injurii cerebrale; anomalii congenitale; sdr.neuro-cutanat; boli cerebr.degenerative)
3.metabolice (hypocalcemia; hipoglicemia; hypoxia; boli genetice de metabolism)
4. traumatice sau vasculare (trauma craniene; contuzia cerebrala;accidente cerebro-vasculare)
5.toxice (alcool; amfitamina; cocaine; plumbul; litiul; hipoglicemiante; organofosforate)
Se manifesta prin : alterarea constientei; apnee si sincopa; spasmul hohotului de plins; disaritmii cardiace;
migrena; tulburari paroxistice a miscarii-distonie acuta; myoclonus benign; ticuri; tulburari ale somnului;
tulburari psihologice; refluxul gastro-esofagian.

Febra are urm. Forme: subfebrilitate-<38; febrila moderata 38,1-39; febra avansata 39 si mai mult;
hiperpirexie mai sus de 41 grade.
Dupa tipul curbei temperaturii avem febra: continua; remitenta; iregulata; hectica; intermitenta si
recurenta
Clinic avem 2 forme de febra: alba-paliditate; piele uscata marmorata; member reci; tahicardie; creste
temp sistolica arterial roza- teg.roze; umede fierbinti; creste pulsul la febra cu valoare mare outem
avea colaps; oboseala; cefalee; creste frecv.respiratorie; scade pofta de mincare si aciditatea sucului gastric
Tratament dieta; dezbracatul copilului sau umezirea extremitatilor cu apa de temperature camerei;
folosirea antipireticelor

Tratamentul convulsiilor se face cu anticonvulsivante obisnuie si cele recomandate in statusul epileptic; se

va micsora febra si inlatura infectia. Se trateaza cu fenobarbital si valproate, sunt eficiente in convulsiile
febrile. Terapia profilactica se realizeaza cu Diazepam oral 0,3 mg/kg.

Tratamentul starii de rau convulsiv: protectia personalului; protectia pacientului impotriva leziunilor;
pozitia laterala de siguranta; ex.primar; fuxul de oxygen 8-10l/min SaO2-94-98%
Volemice 20-30 ml/kg/iv in perfuzie; glucoza 20% 1 ml/kg lent; Diazepam 0,3mg/kg/iv lent la necessitate se
repeta peste 10-20 min; Fenobarbital 10-20mg/kg/iv lent. Daca convulsiile se repeta administram
Fenitoina 5 mg/kg/ivlent plus fenobarbital plus acid valproic 30-60 mg/kg oral in suspensie.
2.Intoxicatiile acute la copii. Cauze. Manifestari clinice. Asistenta de urgenta
Intoxicatiile acute = urgente majore la copil, prima jumatate de ora hotaratoare in evolutie. Problem
important de sntate public pe ntreg globul. Europa - a treia cauz de moarte accidental Anual 3000 de copii
mor din cauza intoxicaiilor,90% din decese au loc n ri cu venituri mici i medii Aproximativ 85% dintre
intoxicatiile copiilor sunt accidentale si afecteaza in special copiii din grupa de varsta 1-5 ani

ETIOLOGIE - medicamente 52% mai frecvent benzodiazepine, barbiturice, ADTC, antiaritmice, paracetamol -
caustice - alcool - monoxid carbon - derivate petrolifere - carbamati heterociclici - ciuperci - substante de abuz,
inclusiv substante etnobotanice.
ABORDAREA DIAGNOSTICA Daca intoxicatia este cunoscuta sau suspectata de anturaj se face un interogatoriu
precis care sa cuprinda: - natura toxicului - cantitatea ingerata, luand in considerare cantitatea maxima care ar fi
putut - ora intoxicatiei si a ultimei mese - varsta si greutatea copilului - antecedente neurologice si cardiovasculare -
tratamentul simptomatic deja efectuat la domiciliu In practica urgentelor pediatrice trebuie sa luam in considerare
o intoxicatie acuta in toate situatiile in care exista o simptomatologie brusc instalata, in plina stare de sanatate-
Coma brusc instalata - Alterare a starii generale, convulsii - Tulburari cardiace, digestive sau renale inexplicabile
Trebuie obinut o list cu toate substanele toxice existente n cas, medicamente, substane de uz casnic

EXAMENUL FIZIC Este rapid si complet: - Greutate, temperatura - constante vitale ( frecventa respiratorie si
cardiaca) - tulburari de ritm respirator, edem pulmonar - stare de inconstienta - aspectul pupilei: midriaza, mioza -
Incadrarea in toxidroame: colinergic, anticolinergic i tipul opioid-sedativ-etanolic
Se asigura obligatoriu: - pozitie laterala de securitate - permeabilitatea cailor aeriene - monitorizare
cardiorespiratorie - monitorizarea starii de constienta

Probe paraclinice generale - hemograma completa - determinarea echilibrului acido-bazic; - ionograma sanguin
pentru nivelele de sodiu, potasiu, calciu si clor; - osmolaritatea plasmatica; - glicemia; - msurarea nivelului de
carboxihemoglobina (HbCO) ; - msurarea nivelului de methemoglobina (MetHb) ; - puls oximetrie ; - determinarea
enzimelor AST si ALT - ureea i creatinina - nivelul creatinkinazei - activitatea colinesterazelor plasmatice; - sumarul
de urin Radiografia toracica de fa si profil: diagnosticul pneumoniilor clinice din intoxicaiile cu petrolifere sau
a aspectelor sugestive pentru un edem pulmonar de cauz toxic Radiografia abdominal simpl (pe gol):
vizualizarea toxicelor n ambalaje radio-opace: pachetele de cocain sau heroin (pentru transport), metale grele sau
tablete radio-opace Electrocardiograma: uzual in intoxicaiile cu toxice cardiotrope (antidepresoare triciclice si
digitalice). Vor fi analizate complexele QRS i intervalul QT( mai ales n intoxicaia cu antidepresoare triciclice).

In functie de poarta de intrare - poarta de intrare cutanata sau oculara: spalaturi abundente cu apa calduta sau apa
distilata - poarta de intrare rectala: clisma evacuatorie - intoxicatie prin inhalatie: scoaterea victimei din mediul
contaminat si asigurarea unei suplimentari de oxigen - intoxicatie pe cale orala: spalatura gastrica, administrare de
carbune activat, dializa gastrointestinala, irigatie intestinala continua. Eficienta =maxima in prima ora dupa ingestie.

Substante absorbite de carbunele activat: -acid acetilsalicilic -paracetamol -barbiturice -antidepresive triciclice -
teofilina -fenitoin -glutetimid Substante care NU sunt adsorbite de carbunele activat: -alcooli, glicoli -
caustice,baze,acizi -cianuri -fier,litiu,Hg,Pb -acid boric -purgative saline.

ACCELERAREA ELIMINARII TOXICULUI

1.Administrarea repetatata de carbune activat
2.Administrarea de purgative osmotice- Sorbitol; Manitol; Citrat de magneziu; sulfat de Na; Sulfat de MG
3.Irigatia intestinala continua (IN INGESTIA DE SUBST NEABSORBITE DE CARBUNELE ACTIVAT )
4.Diureza alcalina
5.Epurarea extrarenala
 3.Hemoragii acute la copii
Hemoragie scurgere abundent de snge, intern sau extern, n urma ruperii sau tierii peretelui unui vas
sanguin. Hemoragie masiv: pierderea ntregului VSC n 24 de ore, sau pierderea a 50 % din VSC n mai puin de 3
ore, sau pierderea rapid a sngelui cu un ritm de 150ml/min( 2-3 ml/kg/min).
Cauza principala: traumatismele si hemoragia masiv chirurgical.
Hemoragie minor (pierdere < 15 ml/kg/or) - Stare general bun - TA normal - FCC normal - TRC 100 mm Hg - FCC
< 100 bti pe minut - TRC>2sec - Tahipnee Hemoragie sever (pierdere 30-40 ml/kg/or) - agitaie - paloare
tegumentar, transpiraii reci - hipotensiune ( TA sist. scade sub 100 mm Hg) - tahicardie ( FCC peste 100 bti pe
minut) Hemoragie masiv (pierdere > 40 ml/kg/or ) - confuzie sau pierderea con tienei - paliditate extrem -
TRC > 3 secunde - tahipnee - olgoanurie - hipotensiune (TA sistolic sub 70 mm Hg) - puls slab, filiform (greu
perceptibil)

Socul hemoragic la copil poate fi subtil si deficil de recunoscut. Tahicardia poate fi unicul simptom notat.
Determinarea TA poate fi deficil si incorect apreciat la copii sub 3 ani. Hipotensiunea este un semn tardiv. In
dependent de faza socului putem determina urmatoarele semne clinice: 1) Modificrile nivelului de contien
(hipoperfuzia creierului): nelinite; anxietate; obnubilare; com. 2) Dereglarea perfuziei periferice: reumplere
capilar ntrziat (> 3 s ); Ps periferic slab, filiform sau absent; piele palid, umed ,rece, diureza6g/l)

Paraclinic: obligatoriu la toate etapele: grup i rezus, hemoleucograma, trombocite, timp de coagulare si
sngerare,glucoza sngelui (glucosae stick test); recomandabil la prespital in policlinic- fibrinogen, PT/INR, aPTT,
lactat, ali indici biochimici, gaze sanguine, rata de extracie a O2.
Evaluarea nivelului de lactat seric este recomandat ca un marker sensibil pentru aprecierea gradului de sngerare si
severitatea ocului hemoragic

Se recomand Ro-grafia toraco-abdominal, care va identifica rapid sngerarea intratoracic si abdominal

(opacitatea unui cmp cu nivel). Ro-grafia bazinului fracturi pelviene ce explic o sngerare important. Se
recomand pacientului care prezint hemoragie dintr-o surs neidentificat de sngerare trebuie s i se efectueze
ecografia urgent focusat (FAST) pentru evaluarea cavitii toracice, abdominale pentru depistarea lichidului liber.
Endoscopia(gastroscopia, colonoscopia) se efectuaza n toate cazurile de hemoragii ale tractului gastrointestinal.

Pacientul se va culca pe spate cu capul mai jos de picioare sau dac permite situatia clinic cu picioarele ridicate la
10-15 i se va incalzi cu o plapum. Pacientul in contien va fi ncurajat s bea lichide calde, fr componente
solide; - Persoana care acord primul ajutor va mbrca mnui, ochelari, halat; - ABC-ul (cile respiratorii, respiraia,
circulaia, control coloana cervicala); - Cutm semne i simptome evidente de hemoragie extern sau intern; -
Obiectele mari care au provocat leziunea i au rmas n plag nu se vor nltura; - Stoparea sangerarii
externe(caseta12 ),interne-interventie de urgent paralel cu deocarea - Abord venos sau intaosos - Terapie
volemic-n colaps acut cu TA=0 sau foarte joasa pentru repleia volemic se va alege iniial soluia cristaloid - NaCl
0,9%, Ringer, Hartman bolus 20ml/kg, urmat apoi de soluia coloid Albumina 5%, Hidroxietilamidon
(HAES,Refortan)
4.Insuficienta respiratorie acuta la copii:
IRA = stare patologic, brusc instalat, constnd n incapacitatea aparatului respirator de a realiza o
saturare normala cu O2 a sngelui i o eliminare a CO2 suficient de mare pentru meninerea compoziiei
sngelui la nivel corespunztor necesitilor organismului.
IRA tip I (hipoxemic)
( insuficien de oxigenare arterial), cnd Pa O2< 60 mm Hg dar cu PaCO2 N sau
IRA tip II ( hipercapnic prin hipoventilaie)
(IRA ventilatorie), n care hipoxemia se asociaz cu hipercapnie (PaCO2>50 mm Hg).
Cauze principale IRA:
Nou-nscut:Hemoragie cerebral; Asfixie la natere; Depresie a SNC prin administrare exesiv de sedative
la mama; Aspiraie de meconium; Fistul esotraheal; Laringospasm; Agenezie, hipogenezie
Sugar si copil mic: Pneumotorax; Laringite; Broniolite; Astm bronic; Aspiraie de corpi strini
Laringo-traheo-bronhomalacie;Traumatism cranio-cerebral; Miastenie; Polinevrit
Predomin dispneea
Dispnee obstructiv: caracterizat prin prezena unor semne de lupt de la niv. CR
i exteriorizat prin:
- tiraj
- bti ale aripioarelor nazale
- micare de piston a capului
Obstacol
- supratraheal D. inspiratorie
- traheal D. mixt
- subtraheal D. expiratorie
Dispnee pulmonar: caracterizat prin tahipnee (de obicei 80 respiraii/min) fiind
prezent n IR din pneumonii, pleurezii, pneumotorax
n stadiul final al IRA: tulburri de amplitudine, ritm i frecven respiratorie ( resp. superficial,
bradipnee, perioade de apnee, respiraie periodic)
Cianoz: cnd Hb redus 5%; poate lipsi dac se asociaz anemie grav
Paraclinic: Hipoxemia = modificare OBLIGATORIE pentru susinerea dg. de IRA
PaO2
- sub 60 mmHg la n.n.
- sub 85 mmHg peste 1 an
PaCO2
- peste 35 mmHg la sugar n IRA cu hipoventilaie
- peste 45 mmHg dup 1 an alveolar
N cnd organismul ncearc s compenseze hipoxemia prin hiperventilaie
- sub 30 mmHg la sugar n hiperventilaie
- sub 35 mmHg dup 1 an prelungit
pHacidoz
respiratorie secundar hipercapniei
metabolic secundar metabolismului n condiii de hipoxie, cu acumularea acidului lactic i scderea
bicarbonatului, situaie cnd PaCO2 poate fi N sau compensator
mixt
Tratament: Asigurarea permeabilitii CR; Ameliorarea oxigenrii sngelui i a ventilaiei
nlturarea obstacolelor care mpiedic expnsiunea pulmonar; Terapia adjuvant
5 . Insuficienta renala acuta la copii
Insuficiena renal acut (IRA) este o alterare rapida a funciei renale, care duce la retenia azotat, dereglri
hidroelectrolitice i acido-bazice sau cretere rapid a creatininei serice de 3 ori peste valorile iniiale sau ca o
creatininemie peste 360 mol/l (4 mg/dl) asociat cu o cretere absolut cu cel puin 45 mol/l ( 0,5 mg/dl)
asociat sau nu cu oligoanurie

Insuficienta renala acuta este cauzata adesea de infectii bacteriene, leziuni, intoxicare cu
medicamente sau substante toxice ori de insuficienta cardiaca. Este o afectiune tratabila, care se
rezolva prin indepartarea cauzei. In unele cazuri, este necesara dializa.

Simptomele care pot sa apara in caz de insuficienta renala acuta sunt:

anuria (incetarea producerii de urina);(scaderea producerii de urina sub 400 ml/zi);edeme ale membrelor
inferioare;senzatie de sete;lipsa poftei de mancare; greata si varsaturi;cefalee (durere de cap);dureri
abdominale;somnolenta;confuzie;anxietate;hematurie (sange in urina);
tulburari de ritm cardiac;
Faze de evolutie:
faza preanurica: acesta dureaza intre 24-36 ore si este faza de instalare brutala a IRA;
- faza anurica: cu durata intre 4-21 de zile, se caracterizeaza prin modificari cantitative ale eliminarii
normale a urinei;
- faza de reluare a diurezei: dureaza intre 7-10 zile, diureza incepe sa revina la normal, iar starea generala
incepe sa se amelioreze;
- faza de recuperare functionala renala: este ultima faza de evolutie a bolii, rinichii isi revin la normal,
perioada necesara pentru recuperare este cuprinsa intre 6-12 luni.

Forme de IRA
1. Prerenala (functionala): apare in cazul unor situatii patologice care prezinta in cursul evolutiei un volum
sanguin scazut, ceea ce va determina si scaderea fluxului sanguin renal. Apare in cazul a 60-80% din cazuri, in
urmatoarele situatii: diaree, varsaturi, deshidratare, peritonita, ocluzie intestinala, sindrom hepato-renal,
trombembolism, anevrism arterial disecant, hipertensiune maligna, pierderi de sange in cazul
traumatismelor, infarct miocardic acut, embolie pulmonara, chirurgie cardiaca, insuficienta cardiaca severa.

2. Renala (parenchimatoasa): se instaleaza in cazurile in care partile componente ale rinichiului sufera
diferite leziuni.Se intalneste in 10-20 % din cazuri. Apare in urmatoarele situatii: glomerulonefrita, nefrita
interstitiala, sindrom hemolitic-uremic, boli autoimune, administrarea de medicamente nefrotoxice cum
sunt: unele antibiotice, unele anestezice, dar si produsele pe baza de iod utilizate in radiografie si intoxicatia
cu metale grele: arsenic, plumb, uraniu

3. Postrenala (obstructiva): apare in doar 10% din cazuri, atunci cand se produce obstructia acuta a cailor
urinare. Se poate intalni in obstructie ureterala bilaterala si litiaza renala pe rinichi unic.
Paraclinic: anamneza; analiza gen. singe; teste de urina (clearence-ul creatininei, deteminarea cantitatii de urina
eliminata in 24 ore, densitate urinara, osmolaritate urinara, ureea, natriu urinar); ecografie renala Doppler, urografia
intravenoasa, pielografia, arteriografia renala, tomografia computerizata

diuretice (Manitol, Furosemid), vasodilatatoare si antibiotic; in unele cazuri este necesara dializa
Obiectivele tratametului: restabilirea functiei renale si restabilirea echilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic
6. Insuficienta cardiaca acuta la copii
sindrom clinic caracterizat prin imposibilitatea cordului de a asigura debitul de snge necesar
metabolismului tisular, fr intervenia mecanismlor compensatoare
In primul an , peste 80-90% din cazurile de ICd sunt datorate MCC
In primele 6 luni i mai ales n prima lun de via : MCC cu grave
tulburri hemodinamice
* 1-3 luni: Transpozitia de vase mari, fibroelstoz endocardiac
bloc av gr.III congenital
* 3-6 luni: DSV larg +/- alte malformaii
anomalii de origine ale arterei coronare stg ,TAC.
* 6-12 luni: FE, unturi stg-dr.(DSV,PCA),uneori precipitate de infecii pulmonare,
tulburri de ritm,
Miocardite
Rar cardiopatii obstructive VS sau HTA sever ( SHU)
Clinic : Semne de insuficien ale inimii stngi (staza pulmonar)
Dispnee de diferite grade: de efort (iniial), vesperal, de decubit,
dispnee paroxistic nocturn
Tahipneea
Wheezing: frecvent la sugar;
Tuse spastic iritativ la efort sau nocturn (prin congestia mucoasei bronice i edemul
interstiial);
Hemoptizii: frecvente n St.M ( ruptura venelor bronice dilatate);
Raluri de staz pulmonar datorate congestiei
Dificulti n alimentare: prin efort sau datorit tahipneei.
Hepatomegalie
Turgescena jugularelor;
Refluxul hepato-jugular
Edeme periferice: greu de evideniat la sugar i la copilul mic creterea inexplicabil n
greutate,
Oligurie,
Cianoza

Tratament: diuretice furosemid 1 mg/kg iv sau im, eventual asociat cu spironolacton 1-3 mg/kg;
Digoxin La sugar doza de atac este 0,05 mg/kg din care se administrez iniial 1/2 apoi restul de
cte 1/4 doz din 8 n 8 ore dup care se face tratament de ntreinere cu 1/4 din doza de atac. ( 1
f.digoxin =2 ml=0,5 mg;

+inotrope(glicozide cardiace+simpatomimentice-catecolamina) +vasodilatatoare

Si corectia factorilor agravanti ca aritmii; miiocardite; infectii; efort fizic sau dieta in exces
7.Sindromul mortii subite
Reprezinta moartea subita a unui copil sub virsta de 1 an la care autopsia nu releva o cauza clara de
moarte. Se produce in primele 6 luni de viata, cu o frecventa maxima in jurul virstei de 3 luni mai ales
toamna si iarna afectind preponderant sexul masculine
Cauze: se considera ca o serie de factori favorizanti sunt implicati in aparia acestui sindrom ca: factorii
sugarului (greutate la nastere sub 2500; prematuritate; scorup Apgar mic)
Este mai frecvent la noi nascutii din sarcini gemelare si la rasa neagra
Factori de risc matern- virsta maternal sub 20 ani sau peste 30 ani; fumatul pe parcursul sarcinii
Alti factori: alimentatia artificiala; culcarea pe burta; culcarea cu un adult; refluxul gastro-esofagian
Masuri pentru preventia mortii subite:
-Copilul se culca pe spate pina la virsta de 1 an
-utilizarea unei saltele ferme acoperite cu un cearsaf fix pentru patutul copilului
-copilul se culca singur in patuc
-monitorizarea prenatala precoce
-evitarea fumului de tigara pre si postnatal; consumului de alcool
-alimentarea naturala si simularea eructatiei dupa alimentare
-utilizarea suzetei numai primele 3-4 saptamini
-asigurarea unei temp.optime in camera
-umezirea corecta a camerei
-imunizarea conform calendarului

8. Encefalopatia toxico-infectioasa la copii

Este o stare toxica a SNC DE origine infectioasa, mai frecvent cauzata de o viroza acuta sau pneumonie,
infectii intestinale care se caracterizeaza printr-un polimorfism clinic la baza caruia este edemul cerebral.

Cauze: diferite infectii care afecteaza SNC; virozele acute; pneumoniile; bronhopneumoniile; infectiile
intestinale acute.
Se manifesta prin neurotoxicoza care poate da diferite complicatii ca : epilepsie; paralizie; invaliditate
infantile.
Profilaxia si tratamentul oportun reprezinta calea principal de scadere a mortalitatii si invaliditatii
infantile.
Urgenta la edem cerebral: Diazepam 0,3-0,5 mg/kg/24 ore, i/v in 3-4 prize; Fenobarbital 20% 20-30
mg/kg/24 ore i/v in 2-3 prize timp de 3-4 zile.; Furosemid 1-2 mg/kg/24 ore i/v in 2-3 prize maxim 10 mg in
24 ore
9. Sindromul hipertermic la copil
Sindromul hipertermic este unul din cele mai frecvente sindroame ntlnite n practica pediatric,
deoarece creierul este maturizat incomplet i mecanismele de termoreglare nc nu sunt att de efective
ca la maturi. Acest sindrom, l atribuim la sindroamele preponderent cerebrale generale.
Se cunosc dou forme i dou mecanisme de baz de ridicare a t0 corpului: Vorbim de febra atunci cnd
temperatura corpului este mai mare de 38C. O senzaie febrila poate surveni atunci cnd temperatura
depaete valoarea medie normala de 37C.
Stare febril, care apare pe fondalul cnd funcia centrelor de termoreglare din hipotalamus nu este
dereglat, dar sub aciunea substanelor pirogene (exogene lipopolisaharidele, sau endogene din
macrofagi, granulocite, neutrofile, euzinofile n urma fagocitozei) se schimb punctul de to a corpului (set
point). Pentru ele este caracteristic eficacitatea preparatelor antipiretice (analgina, paracetamol, aspirina
etc.)
Reacia hipertermic (to mai nalt de 38,0 38,50 C), care apare pe fondalul tulburrii i decompensrii
funciei mecanismelor de termoreglare (intensificarea cu decompensarea metabolismului, tulburri
patologice ale centrelor de termoreglare, aciunea substanelor toxice, narcotice etc.) Reaciile
hipertermice nu se juguleaz cu antipiretice, doar folositoare sunt metodele fizice: frecii cu tifon muiat n
ap a corpului i rece la cap i pe vasele magistrale
Exist 2 cauze ale febrei Infecioase 1.Infecii bacteriale 2. Virale. 3. Micoplazme 4. Hlamidii 5. Parazitoze 6.
Micoze i al. Neinfecioase 1.Procese imunopatologice (colagenoze,vasculite de sistem, alergii) 2.Tumori (
limfogranulomatoza, limfoame,neuroblastoame) 3. Traume intracraniene 4. Hemoragii 5. Infarct 6. Maladii
endocrine 7. Vaccinarea 8. Hipertermia malign i al.

Febr se manifest prin urmtoarele forme: 1.Subfebril (pna la 380C) 2.Febr moderat (38.10C
39.00C) 3. Febr avansat (39.00C - >) 4. Hiperpirexie (mai sus de 410C)

Febra alb apare din cauza unei hiper catexolaminemii care duce la apariia simptoamelor de centralizare a
circuitului sangvin.: paliditate, pielea uscat, marmorat, membrele reci, tahicardia, creterea presiunii
sistolice arteriale i creterea diferenei ntre temperatura rectal i axial mai mult de 1 0C i mai sus. La
febra roz tegumentele sunt roze , umede i fierbini la palpaie.

Diagnosticul se efectuaz pe baza termometriei clinicii maladiei de baz, i examinrilor paraclinice de

rutin Tratamentul include urmtoarele msuri:1. Dieta 2. Metode fizice de rcire. 3. Folosirea
antipireticilor

Dup tipul curbei temperaturii: 1. Febra continue oscilarea n 24 ore nu mai mult de 10C (tif) 2. Febra
remitent - oscilarea n 24 ore mai mult de 10C ( infecii virotice i bacteriene) 3. Febra iregular sau
atipic oscilaiile sunt iregulare cel mai des ntlnit form de febr in cadrul diferitor patologii. 4. Febra
hectic corelare intre febra remitent i iregular cu oscilaii mai mult de 2-3 0C 5. Febra intermitent
perioade scurte de temperatur nalt care coreleaz cu perioade temperatur fiziologic (tuberculoz,
infecii purulente) 6. Febra recurent caracteristic este alternarea crizelor febrile 2-7 zile cu perioade de
apirexie 1-2 zile (malaria).