Scribd Logo
Carica

Benvenuto in Scribd!

  • ST (Lucrare)

    Caricato da

    Vadim Curtis
    3 visualizzazioni19 pagine
    Lucrare Sisteme de transmisiuni

    Titolo originale

    ST(Lucrare)

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Formati disponibili

    PDF o leggi online da Scribd

    Hai trovato utile questo documento?

    Questo contenuto è inappropriato?

    Segnala questo documento
    Lucrare Sisteme de transmisiuni

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Scarica in formato PDF o leggi online su Scribd
    Segnala contenuti inappropriati
    3 visualizzazioni19 pagine

    ST (Lucrare)

    Caricato da

    Vadim Curtis
    Lucrare Sisteme de transmisiuni

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Scarica in formato PDF o leggi online su Scribd
    Segnala contenuti inappropriati
    di 19
    Je 085 jam A= 43pm =L55 0m MCA)= S25 ps/txmenin) | Ma) = ~ ie i amy a nm) Q) = -5 ps/em nm a maa CA) =-16 ps fem: nim) BCA) = SPs/eKem ns mnny | BCA a) eon Ba ; =H ee )= Lps/cem nn) ‘aa CRW — mam ie =e [os aie na {At | ah ppm | Stn | ZL, x ah as cog | Ho a5 | = Ts : 5 ree |13-Z6 Be abs AAs qe [tenn [22 SG | 4828 425° eee - 5 s 14 50 35, Gos | 15f Ss Go |4s2 125 sa ats z z 5] 85 7523 Ps [st ott 7 125° haa . i Ars 4,533 | — 4st al 4 so [sss 225, 725 |? Zeus | 23 alia FF 2524 725 | 252 ae . q [ss 14 5-44 | EE a Zz 8) 82 Za | 142 Fog | 4502 a thee f [te 225 Aan eee s z 4 3 BF [4B [ 5 |452 Zerg [8 4s lee | 2 78h Gos [6 a ono z [se 1g | 45S F510 [ASS mn a fe = : 43 |e 66 [2 t ih-fes 2 z “s qor_|2-ee ee rs 5 Fos | 8 Sit, [43-73 48 = a ae uf es-F [42 125 jst a OS a 1s] 65 4,535) pos St i i § [Pre 2 as Peta as 2 s | 209-7 [42 Aas | 492 F510 [OE eee ie Fae Lss3| 22 SL Ss 7 lise [2S Ges SF ats | 3 ; val 52 a 725| 252 ie zi GT | reo3 |S 0525? ze bres |¥e a ri areal oF a 225) a gon |2-—& ee z fest 25, f Brea B | fy ee 4,638 12: = 1,527) Les weep 2 i. 12. 1B. 14, 15. 16. V7. 18. 19. 20. 21. 22. Lista subiectelor la disciplina ,,Sisteme de transmisiuni” Schema de structura a sistemelor de transmisiuni in refelele de comunicafii. Sistemele de transmisiuni cu divizarea canalelor in frecvent (DCF) si eu divizarea canalelor in timp (DCT). Nivelele de transmisiune a semnalelor de comunic Caracteristica semnalelor primare de comunicatii. Jerarhia STA cu DCF. Convertarea freevenjei semnalelor in STA cu DCF. Formarea grupelor primare, secundare, terfiare i cuaternare de canale in STA cu DCF. Conditiile de transmisiune a semnalelor: distorsiunile lineice amplitudine-frecventa si fazi-frecventa. Condifile de transmisiune a semnalelor: distorsiunile neliniare; zgomotele in canalele de telecomunicatii Premizele de dezvoltare si avantajele sistemelor de transmisiuni digitale (STD) cu DCT. Ierarhia digital pleziocron’ PDH. ‘Modulatia impulsurilor in cod PCM: esantionarea semnalelor analogice in timp. Modulafia impulsurilor in cod PCM: cuantificarea uniforma si neuniforma a esantioanelor conform nivelului, Modulatia impulsurilor in cod PCM: codificarea si decodificarea liniart a ‘esantioanelor. . Modulatia impulsurilor in cod PCM: codificarea si decodificarea neliniar& a esantioanelor. Formarea fluxului digital primar El. Structura sistemului de transmisiune E1: nivelul fizic. Structura sistemului de transmisiune E1 -nivelul transmisiune de date. Structura sistemului de transmisiune E1: nivelul de retea; Variante de realizare a structurii sistemului de transmisiune E1. Structura cadrelor sistemelor de transmisiuni digitale PDH E2, E3 si B4. Utilajul de generare in STD. Generatorul etalon. Generatorul cu rezonator de ‘cuart. Sincronizarea in STD. Organizarea canalelor pentru transmisiunea semnalelor de ditijare si interacfiune cu centrala, Particularitatile de formare a semnalului digital lineic. Codurile AMI si HDB-3. Aclaborat conf.univ.dr. P. Nistiriue Disciplina ,,Sisteme de transmisiuni” Bibliografie 1. Bepmiu A.H., Terexonaymcxaxsonsie eer u yerponcrna, - Mockna: MHTYMT, 2014; 2. Tomsaurteii B.C., Coxonos HLA., Shroscksit IP. Cerm casa — Case Tevep6ypr: BXB- Mletep6ypr, 2010; 3. Tonaew ¥. Saexrpouusie cuerenst cass. ~ Mocka: Texnioedepa, 2007; Topamenxo BH. Muoroxananeusie TerexowacyiuxaiwonKBie cicreMtl. — Mocxaa: Paguto u cnsxp, 2007; 5. Kpyxmanes B.B. Undpossre cacrewsr nepensm. ~ Mocxwa: Pasuto-Casat, 2007; 6. Ridulescu T. Refele de telecomunicapi, - Bucucresti: Ed. Thalia, 200 7. Visauos B.H Ujaponsre m anaxoronste cucremst nepeaauu. ~ Mocxsa: opayas sims — Tenexos, 2005; 8. Ceaap B. Upipponas eness. Teopersveckite ocHonst m mpaxrueckoe panes, ~ Mocssa: Buutssntc, 2004; 9. Benana Tox. Uedponas tenedoirus. - Mockna: 9x0 Tpenz2, 2004; 10. Kynera C.B Cucrest n cera nepeaasat mahopstaum.- Mockna: Do ~ Tpertxs, 2004; 11, Epmos B.A., Kysnauon MLA. Mysstucepsiicuste tenexonneyiuxaniowisie ceri Mocksa: Pastto 1 cass , 2004; 12, Baxnanos HLT, Texsiosorau wssepenntt nepsasnolt cers. Yacrs 1. Ccrewst El, PDH, SDH. - Mocxsa: 3x0 ~ Tpewsa, 2004; 13, Baena HLH. Muoroxasastan cucresx nepesast, - Mocxsa: Paxwo 1 casas , 19975 14, Constantin 1, Marghescu I. Trensmisiuni shalogice si digitale. Bucuresti: Ed, Teh, 19955, 15, Baesa HLH. Muoroxanitsitax anexrpocsssb ut PIL - Mocesa: Paawo Ht casa , 1988; 16, 3immrepenko A.M, Baesa HLH, Tsepewkiti M.C. Cacremer naioroxatiasuolt caazi. — Mocssa: Cass, 1980; 17. Jes A.JO. Teoperuseckue octosss nsoroKaraxsioll casa, - Mocksa: Casas, 1978. a Nee UNIVERSITATEA TEHNICA A MOLDOVE! ss Facuttatea Radioslectronica ° ‘gi Telecomunicatii Catedra Sisteme optoslectronice Ki SISTEME DE TRANSINSIUN MULTPLEXE Indrumar privind tndeplinirea proiectelor de an gi de diploma \ Partea Inti Chisinau Prezentl indium la proiectarea dean 5 do plo fete dostinatshidenflor UTM. cu spbelaltae: 210%, ‘Telocomunicat 2108, Sisteme ‘opteclectronice; 1071, Iginena 1 management In telecomunicapi,cu frmele de ‘Sl de 29 rg trocvona Aleatuitori cont uni. cl: Pavel NISTIRIUC cont univar: Nicolae BEJAN ‘conf wir Vora MOROZOV ‘plot univdehab, Pavel BODIUL FRedactor esponsabl: cont univ cr Pavel NISTIRIUC Recencent doctor Tatiana VIERU @ UTM, 2004 be mss me 1 2 3. 1“ 15 46, 1. 18 10, “DATE INITIALE PENTRU PROIECTARE Distant dite tail erminale L. hrm Sista! de tanemiskne al informatio prin eablul opie (sTico) Cungimea de und purtatoaeloptice A, um ‘Bugetl energetic al STICO.Q, dBm Putorea emfatoru optic Pa, mi ‘Afenarea in conactonal emit fbr ag, dBm ‘Atenuaroajoncivlsudate er ibr ay, Ben ‘Rtenuerea In conectnu br’ receptor ay ‘Atenas in conecioru demontabil aa, JBM Rezorva bugatuki energtic al STICO a, dBm Coeficiente zgomet Faq, 8m iamettl miezuil optic a fibel d= 23, umn Indole de rlractie priru miezul opi a fiber amet inveligull opt a fibre D= 2b, ym Inco de ects pent inet ‘opti en. {ime tne spectrale demise pontru ‘omititona optic arm Freoventa maimals de module a emitorulat ‘optic Fans Mz Freevonia de lent a benz de transfor pnt fotoroceptor Fim. Miz Voloarea admisibia a probabitay err de regenerate Pi, INTRODUCERE + [laborarea gi utitzarea sistemalor optoelectonice = piimel gonersfi's-Inceput din momedtl want gl ‘proticert tacoruk in 1960, Utilize lor de baza se rfereal le orgenizarea comunicailor noghidato, aia prin almosters ‘modulate intenstai Tadilet optioe prin ilormedel fotodiodel. Dupl fcient, ‘Satemele oploslectonice ala generstiei a doua sunt ‘uperioare ssiomelor de transimshune prin cablul coaxial i Todioreles, ned In elo so ulizoazA Insuftéent propietates ‘oorenol radatel laser §1 capactitea informafionsié 8 ‘abut opto. ‘La Inceputil anor 1980, in legsturd cu laboraroe gt producereafibrei optice monomed gl a Yodel, laser Inonomod, a fost elaborate estemele optoslecronice de ‘gonerajia ® Wo, dup cum sunt sistemete optoeletioniog oorenta, Sslemele optoelecronice coerente poral fsigurerea vleze! da ranemiahine a informatiel 8.10 Gbivs, Sporrea eoctorul da amplicare pind la 250.900 km, Utlzares amplilealoeretr optoe Tn Ini, realzarea depling & CcopactaInformayonale © cabliul optic datort uit Ineodelor de modulaje a fecveriol gt fazel, ftom i ‘ecopfie $1 muiplexarl spectra e canal. fn. ‘prezent +a stabi urmsioaree schema de ‘uansmisine & eemnalelo pin eablu optic (hg 1), unde SBI sie auraa somal Informational, WOE — madulul Sploelectonic de emise, CO. cablul opto, R= ‘ocneraion, MOR moduli! optoelectronic de recepte, 4 RSI ~ reoaptorul somal informational, SAEE — sursa ce ‘alimentare ou energie loses co. oe ‘Sst Moe | R t sae sae wf} x Looe |} sate ras bn cha paras nf. soa oman de te od anlnad pon pss om oe purtstosres ‘somponania MOE, adiea semnatul elec inormatinst rin 5 itemedt endo opt esta csovert tan sera ple” Putares optch modi cove ee iipteaed tn free CO. Land conaderae ch CO post Brum cochort de aoncare, puticate. plc frovousn ae pn CO, so'va ssh pene © ans Kirgime a CO; tumds tng secon de ogenorare ee reset ogo angst) "Re fepeneratoacls R sera so amped, ee festalsle ‘orm ae respec Tn tp” De apes ‘egoraratrl putaioare epics modus ee ijectsast in urmatorul sector al C0. Mama sectoareior de. ‘epenoare pin ure, ning repartee R so Setemin ot valores neue eats tet o cnn C0 sirogeneratare Satara dn stale trninal. La vecope putoatenoptch medulla este detects de tavecapaa in conponeria MOR 9 convert dn Senna open samal sli apa seria slocic se ‘lian vogonrtrt R10 exblega female Ste ‘enero electicd de la sursolo stajlortorminae, adic® Se ‘lmenteazt de la distanfa sau de la sure de. slimentare auloneme (acomulatoare). Penn almentare’ cu energie fleclicd a regeneraoarelor de in dislanlé. In CO. sunt ‘esate conductoare metaice dn cup, Elemente inportante ala sistomeor do wansmisnd ala Informatie prin eablul optic (STICO) sunt emfatonul opie, foterecoptonl regenerator IN STICO, in caliate de emioare optics se utlzaaza dodele electriuminacente (DEL) $1 slodele laser (OL), Contectonals tn baza semiconductoder, De obioal DEL uni higle emiftoureoptce cu radaia necoererta gee ullizoaz8 6 Ja distanfe reduse, lar DL sunt emitstoare opie cu radio coorents g se uilzeaza In STICO ia dstanle medi g spore ‘Larrecaptie,’n STICO,In caltato de fotoreceptaare se utlieaza fotodiedele semicondtoave cu stuctura pn in ‘valangs ‘Pentru a compensa alenuares serail optic ce se propaga prin CO, paste anumite sectomve de regenerae pot f fmplaeate regcneratoarala sau -ampiticloatcle eptce, Principia! de functonareal regeneratoarelor so bazesz3 po ‘converiares dubla a semnalilal gi anume: eamnalal oplic 2 converteaza in semnal electric. semnalul elecine se ampliicd, | se restablest forma iniiala greta In timp, ‘pol din nou, din somal olectnc se conwerteaza In somal ‘optic. In ampiiicatoarolo opice semnalul ope se amplics ‘rd convertarig prelvra suptimentare, 'STICO posed o sare de avant care pat f divizate In (CO ce anigucs o tungime majors a sectoarelor de regenerare gl,ca urmare, se reduce fnumérit de. regeneraioare. adios, conconmtent. se rexlues cost STICO, 2. Postltatea de tansmishine a semnalelor intro band fargja de ffecvenjo ce ne perio 62 organiza un foumar major de. canale de telocomunicath panto ‘singusa bra optea, 9. Nereceptiviatea bet optics (Ghidukuh detecic) 31 purtatoare! optico la brug eloctomagrtic sau fducorio clectomagnetice exteioare. Acoosia ‘contrbvie Ia. sporiea kngimi sectoarelor de togenerare ¢ la dezvatarea comnicaiior optice in Ineriorul elle, vasslor maritime, 31 apatatelnr de 704 z Diafoniaredus Inve free vecine ale CO, laolarea elected a emiatoruit de roceptor 31 pee ecesiapt In priza de 301 comund perieu emitor ‘cept, ‘i Diametr mic 5 urabitatoa mecanicd Inala fra i, ‘ca umare, dati gi masa reduse aie CO sporese ‘exibitatea $1 comodiatoa ln inatalarea CO, Uniizarea CO perma economia mateialeor colrate efictare si pata In genere 8 nu contind elemona ‘metalic find un cablu optic pur dle, replat STICO 50 ulizeaz® tol mal pe larg ta acordarea server de telecomunicall 1 cost ore Fede sinitor. : 1A doilea grup de avantaja 2 STICO s0 detoreazh \ansmisund semnaleler prin CO Tn forma dpiald. Dinte {asta avaniso pt fl manfionate urmatosrale Siabiiae'sport2 a serail informational fafa de Eyomol ce se datoreazh ued madiate) mpulsurlor ineod POM, Grad nat ‘de tehnologle la producerea bazol de tlemenie din conponenta echipamentul STICO, Uulzarea minimala sau omterea,a tare element an fechipamentul STICO, curt sunt bobinele de Inductana fits Wp LC, Parameth Gonstan} 8 STICO gi independents lor de cosciile atenuad fora CO, Identtates caracterclor "tuturor canalelor gl Independenta caracersicir. de temperatura gl do Iingime a tres de tansiisine, Independenla caracleiislor canalelor de qumérul Candler co se utizeazA, tinea fenemenil de actimusare 9 290!otU CComoltataa de tranenaiine informe gle In STICO, Comtatea ile montare refer dp telecomunica 24 ofetvea “serviclor integrate, tn care metodele dgitsle 2 utlizoaca aiat ia miiplexarea, cat $1 4a Gomutarea eanalelr gi nlor de transmisiine. 10, Micforarea neconsilombia.'s king sectoruki de fegenerare ne permite <8 asigurim regenerarea ‘semnalul practic fra err, 1%, Organizarea’ simpla a punctelor d8tranzit, de Introducere si sustragere a grupelor de. cansle =| ‘tuaulr digitale primaro tn stale itermestiare, 12.Elemente de amplfeare cu cerinje. reduce dre taractrsticle lor, deoarece de la ele nus cere “iniartats int, 18. Corecia compsrativ impla a dlstorsinor sermatu fe 6 datoreazafapulu c@ corecton! nis cocectenz fora, sre, ci cap do 9 depen ‘sivelul unital tagice “1” 9i nivel zeroull loge “Og a asigura 0 probabitate a cron de regenerare’ a Somat cat ma died, = 14, De rand cu avafiajelo enumerate ale STICO umea:s ‘88 im tn considerare sf ace fap, dezvotarea ‘optic integrate gi fehnici sansorior cu Nora optics ‘oschidy perspective de producers a echipamentuki de {elecomunical pur opt. 4. Alegoreatrasoulul trafloulul tinsie da ‘ransmislune a Informatio prin eablut optle In baza studi haf googrfice se traseazt varianelo posible ale vasoalor traicuul tnele da tranemisuna at Informal prin cablul optic (TLTICO). Apol se ofectucaz’ catacteristea comparatia a lor #! so alogo cal mal catim trasev al TLTICO. a. alegerea taseutl TLTICO pot 8 utitzate har! de efoto ‘scar, pe care spnt dicate’ ce ferate,.goselele, drumurle natural, raisle 41 inca, ° odurle de cal ferate $l peste rau. Toatevarantele posible 5 traseelor TLTICO se eompard conform urmatoror indi fingimes traceuli, Indopartarea de fa yosolo st dum, ‘ume! de Weced peated forte, rauri 1 Yosole, condila oti, comodaia de nstalae ‘Dupa co 5-2 lee voranta pouWd a raseulul TLTICO, se. tosoaz’ ‘desenul scheme! de 2 sistomutl de transmisiune: a informatie prin cabluloptc (STICO), pe care se indict Stale terminal, aseul TETICO cu stata itermediare 02 repress punclele de tran sau puncte de regenerare ,)cstanfa do tansmislune 8 ‘ermal ntorafonal este lint d dorsi cauzato de dlperse 9 ature! knginea maxima a soctons de ho, a4) aa In cazul cand viteza do tranamisiune a STICO este mai micd sau egald cu witeza de tranemisiune crticd (= B,,) stanfa de tranemisine a somali informational este lita de atenuarea ki tunginile sector do ronenarare ‘maxima gh minima. cofesponzstor se. determina conan 20 ‘elaibor (4.4) $1 (4.5) Spores lungim sectoruui do regenera 1,,e8te oubit sI8t prin alegerea echipamentuid do omisio ocepfe al STICO cu rapictates de hncllonare sponta, ct 3 pin selectarea CO cu dsporsie klometrica + ct mal redusd. “Ampiaearea punctelor de rogenorare deservte (PRO) 91 nedesanite (PRR) este efectuatareigind din datele tenice je STICO, amplssarea localtor, hungimle. maxime. 91 Iminime alo “sectons de regensrare, necestie de jimentae cu energi aleces a PRO 1 PRN, iar numarul lor fr pe traseu trafieu nec ee determina confarm relajel mash =1 415) unde; Leste dietanfa date Baile terminalo, tn km: fungimea sector’ de regenerare, tn kin re, 5h, Sine) TRazuaul obj pentu_numdrul punctelor de regenerate s@ aproximeaza prin majoiae pana lun ‘nama neg. 65. Zgomotole tn canalole de talocomunicapt Zgomotu reprint nigle cure vagabonz specu de frecvenfa al civra. coincide cu banda de fiecvente a Semnalull informajonal co se tansmile prin canalele de falecomunicaj. Zgamotil” in canalele sistomelor ce. ‘tanemisiune a irate! (ST!) oxstd alt la trnsimisiones Serlelr informational, et gn ipsa for iin eanalelo STI 2gomotul sumer este consiul din _gomotu intriorg a90molu exterior La zgometul nition se eter’. zgomotul frm, zgorolul prope. al dispoztvelor Somiconductoera co te sumeazs din zgometul de alice 5% Zpomolu Schott, zpomotu eauzal do sureale de alienate th energie elacnes 2pomotul nef. “Zgonotu ferme este eaizal ‘Jo migcaten texmich 2 ‘haoficd a purtatorior do sarcind (electronioe) datritscfroia In anumite’ momente de timp pe rezitenfele active spare egalzare _zgomolul tonic este debuts uniform, Pe tata scar ae 7 Zgomotut prope in dispoctvcke 10 80 ‘Schoty gi 2gomotui de alloe la fel sunt dstibuite uniform In toatr gama de frecenjé. Decarece esta Imposiol doa ‘masura seporat th rezistoore zyomotul temic gomotul Zgomotutnelniar este cauzat do dlepoztivelenelniare de_grup ale echipamentukt STI. Spactiul componenteior Peraziare nefinare,care se obtin la formarea semnaluel ‘muliplex al STI eu alutorul crcutelor neiniare, dope de ‘nsdpi epectul semnatiui muliplox. Prin umare, pulroa, _zgomotului nea esto detrbults neunorm tn spect de ‘recvenfe 31 n difere canale depinge de emplasare ul In specttlneie de Fecvente& ST ‘La zgomotul exterior se refers fenomenole atmostenice \uiger, perubatite geomagnetice, furunte de nisip gi de. 2Bpad8) sub achunes clrora_ pe creuiale” serene ‘par ‘sercini electrics: cémpurle electomagnatice create de STI 2 funcloneazl prin ceulte paralele (afonia ve ercuite Paralle). do emisie radio. gi de Iniho de tranmmistn 2 ‘energie electrics; zgomolut acustc in Incdperea din care testo efectunla conoriea teleonica sau tansmisines ‘programalu muzica Zgomotul inuenieaxs asupra tansmisiunil senator ‘ee confi eliforta. informatie In mod dort. In. cazul ‘comunicalior toleforice "sensibitates auruki Ia om este ‘maxima pentru componentele ci frecvenjete 800. i000 He La alte frecvenjo sensibitatea auzuha a om ee reduce. Pri lwinare, estmarea zgomatulil pent comunicaile teofonice tumeaz’ de af efectuata conform puters componente Dercopute. de aurul om. Asfel de 2gomol se numeste Dsofometic, Zgomotul polemic se misoars cu ajutor eofometuluiy care freazasprabiielea reals a auzulut ‘mull $i tolforuiu' a eifenta componente aie Weoventolor speci de zgomet Ty cazumle cAnd canalele de tolecomunicati_e ullizeaza pentru tansmishines sernsleior tlagratice, faximile etc. este imposbil de a lua in consierare ependanja STI de auzul omului si atuncr zgomotul se notmeaz® prin intermedi valor tonsuni efactive. Zgomotut 816 ge mBscara co ajutorl yolmetrtu electronic abigni ‘be numegte zgomet nedelerminal, lar 2gomolul care se mascara cu ajutorul psolometrus se numegle 2g0m0t ‘determinat sau psotometic. Tensiunea efeciva @ 2gomatla Uys canalele de telecomunicaii se expema prin ‘umatoarea dependent psofometica Vea ™ KU gas on Uundé Kc = 0,75 este coaficlentul psofometic In canalele ST prin inl aeriene sau prin eter ‘foneazA stat zgomcile exteioae, citi cele nterioare, ‘nad deoarece puterea zgoroteoriivioare este ou mul me {Micddacdt puterea zgomotelr extarioara ela pot negli In canateto STI,prin cabluila motaice ametice care contin tin" Invalig exterior metal” 4gomotul almoetoris ma ‘nftenjeaza, In astfel de canale exists zgemotul Interior #1 ‘2gomolu exercr, cauzal de ST eo funcfoneez8 prin circus paralsle. In canalela STI prin cabrio coasile, ghidurle de lind’ gf cabluvie.oplce persists, practic, numal_ zgomot Interior ia zgomotul exterior poate F negat "Adjunee"zgomotult seupra. semnellor co. contin diterté informaye este frig. In cazul_comunicailor {elefonice zgomatlalonueazA sau camufioaz’ cermnalela co btn. Peni toate pure de somal primare ce se ulitzears In procesul comuntcailor este imporiant nu atat valor absolt a puter 2gomotuueitraportl semalzgomot. De foeee, o2 de cbion, se normesza valoarea de protec ‘semnaidu informational de zgomot A,,, adel dierenja ivelelor puter semnaluiol informational p,s zgomotwil sumar pla fart canal, sectoruut de regenerae (ampltear), waicua ini: ‘Ag nP.— Pay, «dBm. 62) ‘Se nonmeazi Ia fel valoerea puter zgomotuul sumar Tnteun enum pundt al canakiul sau (aficull STI unde hivelul gi, prin drmare, puforea sonal posed anus Yaloare’determinela. Cade obiel, se normeazi -puiorea Zgpmet sumar In punch ol ry no of ‘Semnalii 6, Dotorminarea valor probabiitii ror do rogenorare a sermnalulul Jn STICO recepla grupel de cot se estinesza prin 28 Intermec valor probebitti ero recente ncoveete cae {se detormind confor exprosiel N, rm en N, ‘unde N, este numdrul de impulsur ransmise Tnt-un anu interval de timp, iar N,- numérul de impuleur receptionate In ‘scalglIterval de inp. Probablliatea ero la recepfia sermnal in punctle de regenerate este doterminals “de valoarea protect ‘cemnaluli de 2gomet A,, $i dapinde do natura zgomotul 3 se principal do functonare al dpeztivuu de sluionare di ‘adr regenerator, : “Zaomotul la nares dispoxtvulil de solutionsre ot egeneratoruiiin majoriatea cazuror, se descrte conform Le woofs} 6 we Ugg og eouapat, alas anne mat pits al soot Fer ca a epee ctro tne in STIe0 probabiitatea exeri la receplia semnalioi se storming cu ajutorl exprestet wfete)sboomdt cose unde: erfetaveste integra suptmertarho probed err 25 |, 6% A, =2014(0,/64,)- protectia eernnalukii do. agomot, tn 48m, U,,-valowea maxima a semnatu. Funct integrals suplimontare a probabil ror este tabula i pena calcul oL aunt uiizte formule in ea de puter. Pens calculdo inginorogt este edmods urmitoarea formats imped: Py 10-19, ea) unde x= 108 Volotle probabitit arord calculate, conform formulat (6.4) sunt satetacaioare,cu condifa oh "fica, <24 ane, ; scxcis,. es 10+ >P, >10: Logtture reciprocd dinre valoarea probabitii rort P.. porametrul x= ~IgP. $1 valorle corespunzaoare ale valortor de protec a semnalilui de zgomet A, este ‘efecto tn tb 8.1, : Tabet 6.4 Legatura recprocd dine Fa 91 Ay, a 6 ao | a8 | 28 abot 6.1 (continua) % le BL a x fia [as ae) ar] BS ae mong dle prezeiao tn tab.) exe ul sk ‘spot valor de protocfe a semnalul de -zgomot cu 0,4..0,5 dBm corespunde micgorarl probabil fetoriaproximatv do zoce orl Acestavantaj foarte ‘semnifeativ al sistemelor de tranemisunidigtale ne permit rin micgorarea nessentilé'alungimi’ sector do Fegenerere e& reducem considerabil prababiltatea ero (3 ‘eceptia semnalu Calcul valor protect semnalui de zgomot A, este rational da af efecust nu pentru perioada iniala de functionare 2 waficul tneie care numai ce a fost mont, ‘nel dupa o peroada de exploatareIndelungatd gio serie de ‘eparalt perituinldiurrea deranjamentelor.” Lund in considerare valoarep razervel de explostare a Dugeti echipameniuiti STICO care este. prevdzuta pentiy a ‘compensa alenuarea cauzald de degradarea paramettlor tn tip a material dn cave sunt produse fbrele optice $i ‘de apariia a nol joncinl fbr fbr In rezitatut Intaturaitderarjamentelor tau rei, valoaten protgciei semnalulul de zgomot A, 80 determin’ vorvorn exposes ee er Lunds: peste nivel! pulert semnatuta ejecta tn traficut ineic, In dBm; py. - nivel puter zgomotutui sumer ta ‘ecopiia semnaliks formation, dBm, ar Mende ty MM42ny La! 420g, © (67) E04). am, eo unde Fs putaes de ose a oft opt, i Mosorarea put do ens e emit ope de pat fev cas de fat pests Sosa ‘rier cornea coco ete eps co. 9 tea ‘iran ound ene” opus estate Sara vet puter. zonal sumar pay. la soda ‘ermal informal se detsmin din fomala Paz ~101eP,y .¢Bm, (6.10) unde Ry. esto pulsrea zgomotulul sumer ta “receptia ‘semnalu information, in mW. Putorsa zgomoti sumar Py. la copia semnall Informational de citre rocks optoelectronic de recopfe. (MOR) este const dn zgomott tormic, gomok do eice ampiictoria st zgomotl Pulerea zgomatisl teenie se determin’ conform Py =1OUTAP, mi, etn unde: k = 138.10 3/Keste constants Boltzman; T= 200 K {_lomperainabechit a -trginea benz dp eevee, n Nivelul puter zgomeatshi formic p20 dotermind ‘conf formal Pas = 104g wera Putorea zgomotuul de alee $0 delernind conform formule! Pig, P1072bVAF =10'2H(C, AAJA, mW, (613) unde: = 6610 3/ Hz esto constanta Plank; v - recvena purtitoare optico, in He; C, =3.10" mis ~ vlleza lumini In ‘id; A -lungimea do und a purtoerel opie, nm. ‘Nvelu! putori zgomotului do alee p,, s0 determin taps forma ae, aan or Puterea zgometiul amplicaou depinde de tout tranlru de fecvonia fide ezovarea thi tmpifcatoni. Dua caracterul su, zgomoti tnzatoaraor ‘sto asomandlor co zgometl lem ol de ales, acme sate “Taonal,” dupe cum 0 plocedeasa th tenes omunicapiir pn re, 68 puterea ™gomeu simar 8 ‘expe pin intra pte zor termi anima Pag Perth, 4Pay Pa DW, (615) undo D eats cotletut do zgomot Nivelut putt rgomotl sama

    Potrebbero piacerti anche