Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
Ariile curriculare raman aceleasi pe intreaga durata a scolaritatii, dar ponderea lor este
variabila in cadrul ciclurilor curriculare si de-a lungul anilor de studiu. Ciclurile curriculare
reprezinta periodizari ale scolaritatii care au in comun obiective specifice. Cadrul curricular
este planul de invatamant. Continuturile, ca parte a programei scolare, sunt informatii de
specialitate prin intermediul carora se ating obiectivele de referinta (competente specifice)
propuse. Conceptia moderna privind cultura generala include cunostintele fundamentale in
domeniile principale de activitate (stiinta, tehnica, cultura literar-artistica, filosofie etc,
abilitati intelectuale din aceste domenii, modalitati de operare cu informatii si criterii de
evaluare a informatiilor.
Deci, cultura generala cuprinde, pe langa cultura stiintifica si umanista si cultura
metodologica si tehnologica. Cultura generala si specializarea nu se exclud, ci se completeaza,
intrucat cultura generala ii ofera specialistului noi directii de gandire, de actiune si faciliteaza
policalificarea.
Interdisciplinaritatea:
- a devenit o necesitate a lumii contemporane fiind o consecinta logica a inegrarii tuturor
tipurilor de continuturi in perspectiva educatiei permanente;
- vine ca o solutie la situatia de organizare pe discipline, situatie ce risca la o ruptura intre
acestea;
- satisface nevoia de globalitate in stiinta.
Principala modalitate de introducere a interdisciplinaritatii in invatamant o reprezinta
regandirea continuturilor si colaborarea planurilor, programelor si manualelor scolare in
perspectiva conexiunilor posibile si necesare sub raport epistemologic (cunoasterea stiintelor)
si pedagogic.
Predarea integrala a cunostintelor:
- este o maniera de organizare a invatamantului asemanatoare cu interdisciplinaritatea, dar se
deosebeste de aseasta prin facptul ca se ia ca referinta o idee sau un principiu integrator care
transcende granitele dintre disciplinele stiintifice si grupeaza cunoasterea in functie de noua
perspectiva;
- este o notiune dinamica ce sufera permanente modificari; in principal, ea evidentiaza
unitatea funciara (originara) a gandirii stiintifice si ntrebuie sa evite accentuarea neadecvata a
distinctelor dintre diversele discipline stiintifice;
- se fundamenteaza pe doua sisteme de referinta: unitatea stiintei si procesul de invatare la
copil.
Modalitati de organizare:
- integrarea continuturilor ce apartin diferitelor subdiviziuni ale unei discipline stiintifice
majore;
- integrarea a doua sau mai multor domenii in proportii mai mul sau mai putin egale;
- integrarea a doua sau mai multor discipline cu preponderenta uneia dintre ele;
- una sau alta dintre cele trei modalitati amintite, corelata cu integrarea unei discipline
nestiintifice.
Planurile-cadru de invatamant
- reprezinta documentul reglator esential care jaloneaza resursele de timp ale procesului de
predare-invatare;
- ofera solutii de optimizare a bugetului de timp: pe de o parte, sunt cuprinse activitatile
comune tuturor elevilor din tara in scopul asigurarii egalitatii de sanse a acestora; pe de alta
parte, este prevazuta activ pe grupuri (clase) de elevi in scopul diferentierii parcursului scolar
in functie de interesele, nevoile si aptitudinile specifice ale elevilor.
Programa scolara
- este o parte a curricumului national;
- descrie oferta educationala a unei anumite discipline pentru un parcurs scolar nedeterminat;
- cuprinde:
* pentru clasele V-IX: o nota de prezentare, obiectivele-cadru, obiectivele de referinta,
exemple de activitati de invatare si continuturi;
* pentru clasele X-XII: o nota de prezentare, competente generale, competente specifice si
continuturi, valori si atitudini, sugestii metodologice.
Planificarea calendaristica
- este un document administrativ alcatuit de profesor care asociaza intr-un mod personalizat
elemente ale programei (obiective (competente) si continuturi) cu alocarea de timp
considerata optima de catre acesta.