Adolescentul, intre copilarie si maturitate

Daca din punct de vedere fizic modificarile corporale sunt vizibile, in ceea ce priveste
maturitatea mentala mai este de lucru pana un adolescent ajunge la o maturitate psihica
indeajuns pentru a putea pasii in viata. Planul psihic suporta la varsta adolescentei prefaceri
profunde. Este vorba de acele transformari care vor conduce treptat la cristalizarea si
stabilizarea celor mai multe dintre structurile psihice ale adolescentului.

Desi traseele pe care evolueaza acest proces sunt sinuoase, complicate, presarate cu
numeroase bariere si dificultati, desi procesul ca atare poate fi mai calm sau mai navalnic, cu
devansari spectaculoase, dar si cu intarzieri descurajante, la sfarsitul acestui proces ne vom
afla in fata prezentei unor structuri psihice bine inchegate si cu un grad mare de mobilitate.

Acum au loc dramaticele confruntari dintre comportamentele impreunate de atitudinile

copilaresti si cele solicitate de noile cadre sociale in care actioneaza adolescentului si carora el
trebuie sa le faca fata, dintre aspiratiile sale marete si posibilitatile inca limitate de care
dispune pentru traducerea lor in fapt, din ceea ce dorete societatea de la el si ceea ce da el sau
poate sa dea, dintre ceea ce cere el de la viata si ceea ce-i poate oferi viata.

Nevoia de a fi afectuos se amplifica, luand la inceput forma unui nou egocentrism afectiv,
pentru ca pe parcurs, acesta sa lase locul unei reciprocitati afective; are loc o senzualizare a
individului, reapare agitaia instinctuala, se instituie nevoia de a i se impatasii sentimentele.
Nevoia de grupare se sparge, se destrama pentru a lasa loc nevoii de prietenii efective,
nevoia unui cerc intim de prieteni. Relatiile dintre sexe sunt foarte stranse, mai mult platonice,
romantice, cu mare incarcatura de reverie si fantezie; au loc furtuni afective, ruperi
spectaculoase si dramatice de prietenie.

Nevoia de distractie a puberului se continua si in adolescenta, dar distractiile se

intelectualizeaza, sunt trecute prin filtrul personalitatii; alegerea distractiilor este selectiva in
functie de propriile preferinte. Aspectele de ordin cultural, estetic trec pe prim plan. Nevoia de
independenta si autodeterminare a puberului se converteste in nevoia de desavarsire,
autodepasire, autoeducare a adolescentului care dispune intr-o mai mare masura de sine.
Nevoia de imitatie a scolarului mic convertita in nevoia de a fi personal, a puberului, suporta
noi metamorfozari in adolescenta.

La inceput, dorinta adolescentului de a fi unic se exacerbeaza mult luand forma nevoii de

singularizare, de izolare, tanarul fiind preocupat si absorbit aproape in exclusivitate de
propria-i persoana, pentru ca spre sfarsitul adolescentei sa ia forma nevoii de a se manifesta ca
personalitate, ca subiect al unei activitati socialmente recunoscuta si utila, valoroasa. Nevoia
de a fi personalitate se manifesta adeseori prin tendina expresa a adolescentului spre
originalitate, cele doua forme ale sale: creatia, producerea a ceva nou, original, si
excentricitatea. Din dorinta de a iesi din comun, de a fi ca nimeni altul, adolescentul isi intrece
prietenii in comportamente sociale si deviante.

Impulsionat de aceste nevoi, adolescentul isi elaboreaza instrumentarul psihic necesar

satisfacerii lor. Astfel, nevoia de cunoastere si de creatie poate fi satisfacuta datorita faptului
ca in aceasta etapa inteligenta generala a copilului se apropie de incheiere. Se consolideaza
structurile gandirii logico-formale, capacitatea de interpretare si evaluare, de planificare, de
anticipare, de predictii, spiritul critic si autocritic.
Gustul excesiv pentru rationament, accesul la notiunea de lege, reactivarea curiozitatii
orientata spre explicarea rationala, cauzala a fenomenelor si relatiilor dintre ele, vor conduce
spre abordarea mai ampla, filozofica a realitatii, la aparitia atitudinilor critice fata de valori.
Ca urmare, se dezvolta caracterul de sistem al gandirii, dar si unele instrumente ale activitatii
intelectuale cum ar fi: capacitatea de argumentare i contraargumentare, de demonstrare, de
elaborare a unor ipoteze etc

La aceasta varsta se dezvolta mult debitul verbal, fluenta verbala, flexibilitatea verbala. Se
adopta un mod propriu de iscalitura, se elaboreaza algoritmi si stereotipii verbale ce servesc in
solutionarea diferitelor situatii ca introduceri intr-o conversatie, ca modalitati de incheiere a
convorbirilor etc Constientizand valoarea de influentare a cuvantului, vorbirea devine mai
nuantata, plastica, se desfasora in functie de particularitatile situatiilor.

O intrebare apare imediat in asemenea context: ca parinte poti face educatie in absenta
comunicarii si a prezentei tale in cadrul familiei? Am constatat, din cazurile pe care le-am
vazut in viata, ca foarte multi parinti sunt furiosi pe copiii lor reprosandu-le ca ei muncesc
foarte mult pentru a le oferi bani, in timp ce copiii fac unele greeli sau chiar au abateri grave
de disciplina avand prea mult timp liber si fiind sub influenta anturajului: Prietenii copilului
meu ma calca pe nervi, auzim des, plini de amaraciune, multi pariti.

Adesea prietenii din anturaj sunt si ei scapati de sub controlul adecvat al familiei, constituind
un grup, ei ofera recunoastere, identitate, autonomie, exact acele calitati pe care le cauta
adolescentii in procesul de socializare de la propriile familii, anturajul inlatura astfel
ambiguitatea statutului de adolescent. Adolescentii se caracterizeaza la aceasta varsta prin
dorinta lor de apartenenta la un grup, de aceea, anturajul este suport celor neglijati din punct
de vedere comunicational si emotional sau doresc sa-i manipuleze din dorinta de a fi lideri si/
sa obtina avantaje materiale de pe urma inocentei lor.

Adolescentii rataciti de la drumul de viata, traiesc sentimente de vinovatie neavand cu cine

comunica spre a-si ventila framantarile, durerile, treptat nu mai au respect pentru normele si
valorile sociale recunoscute social. De cele mai multe ori, abseinteismul scolar coreleaza cu
scaderea performantei scolare si cu actele de indisciplina. In asemenea situatie, daca este
descoperita la timp influenta negativa a anturajului, se impune interventia familiei, a ambilor
parinti pentru a veni in sprijinul copilului sau ce ar putea sa se abata de la drumul drept al
vietii spre unul sinuos si intunecat. Un share pentru toti care am trecut prin adolescenta.

Ce este puritatea

Puritatea e grija mamei fa de pruncul abia nscut, e calmul cu care-l ocrotete, e linitea n
care l privete i-i zmbete, e mngierea care l alin pe cel mic, e atenia cu care-l leagn
i-i cnt i e cldura cu care l ocrotete.

Puritatea este curenia sufletului cci puritatea nseamn este atunci cnd te gndeti mai
mult la ceilali i mai puin la tine, cnd i iubeti aproapele i mai apoi pe tine, cnd ajui fr
s atepi rsplat, cnd iubeti fr s ceri s fi iubit, cnd visezi dei nu i se permite, cnd
simi c trieti ntr-o clip ct alii ntr-o via, cnd simi c prinzi aripi s zbori dar i-e
team s te ridici.

Puritatea e atunci cnd tii ce e msura, cumptarea, linitea, nelepciunea i dragostea.

Puritatea-i puritate n suflet, n lichidul pe care-l bei, n visul pe care l visezi, n vorba pe
care-o opteti, n gndul pe care-l gndeti, n viaa pe care-o trieti.

Puritatea nseamn i lacrimi de fericire, i rsetele spontane de adult surprinse ntr-o

fotografie, ori srutrile adolescentine, sau poate chiar bti ritmate ale inimii ce salt cnd te-
ndrgosteti pentru ntia oar.

Puritatea-i cristalinul apei de izvor, e transparena perfect prin care lumina trece
nestingherit, e gustul insipid dar plcut care te inund cnd guti elixirul vieii.

Puritatea este o calitate, o frm de speran, o iluzie deart pierdut la maturitate. Puritatea
e linite i speran, e poft de via i calm sufletesc, e tot ce-ai vrea s-atingi i s prinzi n
pumnul tu, eti tu cnd erai de-o chioap, un tu pe care-l ai i totui l-ai pierdut! Puritatea
este Dumnezeul celorlalte calitiei!

Obsesie - Tulburarea obsesiv-compulsiva

Cele mai frecvente obsesii sunt gandurile repetate in legatura cu contaminarea (a se contamina
prin strangerea mainilor altor persoane), indoielile repetate (ex. : a se intreba daca a efectuat
un act oarecare - daca a incuiat usa, daca a lovit pe cineva intr-un accident de circulatie),
necesitatea de a pune lucrurile intr-o anumita ordine (ex. : neliniste si anxietate intensa cand
obiectele sunt puse in dezordine sau asimetric), impulsuri agresive sau oribile (ex. : a-si
vatama propriul copil sau a striga o obscenitate in biserica); aceste ganduri, impulsuri, imagini
nu sunt simple temeri legate de dificultatile curente ale vietii.

Persoana cu obsesii incearca sa ignore sau sa suprime astfel de ganduri sau de impulsuri ori sa
le neutralizeze cu un alt gand sau actiune (numita compulsie); un exemplu : individul torturat
de dubii in legatura cu a fi lasat aragazul deschis incearca sa neutralizeze prin verificari
repetate si a se asigura ca acesta este inchis.

Compulsiile sunt comportamentele repetitive (ex. : spalatul mainilor, ordonatul, verificatul,

spalatul pe maini foarte des, verificatul incuietorii usii la fiecare cateva minute) sau acte
mentale (ex. : numaratul, repetare de cuvinte in gand) cu scopul de a reduce nelinistitea si
anxietatea intensa.

Obsesiile si compulsiile cauzeaza o afectare importanta a functionarii profesionale, a

activitatilor sociale, a relatiilor, sunt consumatoare de timp (mai mult de o ora pe zi). De
exemplu, o persoana cu obsesii referitoare la murdarie va evita toaletele publice sau sa dea
mana cu strainii; preocuparea de a avea o boala grava este frecventa, cu vizite frecvente la
diversi medici in cautarea reasigurarii.
Culpa, un sentiment patologic de responsabilitate si perturbarile de somn pot fi prezente;
poate exista uz excesiv de alcool sau de medicamente sedativ hipnotice.

La adulti, tulburarea obsesiv-compulsiva este frecvent asociata cu alte boli psihice care duc la
necesitate unei consultatii psihiatrice si anume : depresia majora, anxietatea, fobiile, tulburari
de comportament alimentar si unele tulburari de personalitate, unele persoane au relatat ca
avand ticuri in prezent sau in istoric. Pot fi observate probleme dermatologice precum
excoriatiile, eczemele cauzate de spalatul excesiv cu apa si detergenti sau pierderea parului in
urma smulgerii.

Cu toate ca tulburarea obsesiv-compulsiva incepe de regula in adolescenta sau precoce in

viata adulta, ea poate incepe si in copilarie. Etatea la debut este mai precoce la barbati - intre
etatea de 6 si 15 ani, decat la femei - intre etatea de 20 si 29 de ani. Cel mai des, debutul este
gradual cu evolutie cronica, cu ameliorari si agravari, cu exacerbarea simptomelor in relatie
cu stresul.

Din istoricul medical personal sau al familiei sunt de luat in considerare :

istoric familial de boala obsesiv-compulsiva, boala Tourette, ticuri

ADHD - sindrom hiperkinetic
Abuz sau dependenta de droguri
Infectie cu streptococ beta hemolitic sau infectii herpetice

Simptomele de tulburarea obsesiv-compulsiva pot interfera negativ cu relatiile interpersonale

si cei apropiati pot deveni implicati in mentinerea simptomatologie - de exemplu un pacient
cu indoieli / obsesii severe poate cere constant reasigurari ca urmare a unor frici irationale;
raspunzand constant prin oferirea asigurarii il poate impiedica sa lucreze la comportamentele
deranjante.

Tulburarea obsesiv-compulsiva, desi cunoscuta de secole, era considerata o stare cronica,

incapacitanta si incurabila. Tratamentul eficient a fost descoperit cu aproximativ patru decenii
in urma, odata cu dezvoltarea unor metode psihologice si farmacologice de interventie
eficiente, majoriatea celor afectati putand fi ajutati sa-si controleze simptomele incapacitante.
Tratamentele disponibile sunt terapia comportamentala care consta in expunerea si prevenirea
raspunsului si medicatia antidepresiva din clasa inhibitori ai recaptarii serotoninei. Este
necesar ca tratamentul famacologic si cel comportamental sa fie urmate in paralel pentru o
eficienta crescuta si pentru prevenirea recaderilor.
Principalul scop al tratamentului este ca pacientul sa controleze tulburarea si nu invers.

1. Te porti ca un adult iubitor si nu in conformitate cu un ego-ranit.

Sentimentul de a fi indragostit, de a iubi, vine dintr-un loc foarte sigur, dintr-un interior in
care esti in foarte mare conexiune cu tine insati, cand vrei sa detii responsabilitatea asupra
propriilor sentimente si nu sa te abandonezi. Nu poti iubi cu adevarat atunci cand nu te
accepti pe tine insuti. A nu te iubi pe tine insuti duce catre ravna, catre sentimentul de
nevoie, mai mult decat acela de siguranta. Mai apoi ajungi la obsesie. Daca sentimentul tau de
securitate depinde de cealalta persoana, atunci inseamna ca esti in nevoie si nu indragostit/a.
2. Vezi, valorizezi si esti in contact deplin cu esenta celeilalte persoane.

A fi indragostit inseamna a valoriza in mod deplin si a fi in contact cu ceea ce este cu adevarat

cealalta persoana nu doar felul cum arata sau ce face pentru tine. Ca sa poti sa intri in
contact cu adevarata esenta a celuilalt, trebuie sa fii capabil/a sa vezi, sa valorifici adevarata ta
esenta... Ca sa ajungi la acest nivel, trebuie sa cauti bine in interiorul tau pentru a invata sa
valorifici adevaratul tau sine.

3. Atractia fizica fata de acea persoana este mai mult decat la nivelul pielii.

Chimia atractiei sexuale este ceva foarte misterios... Daca poate sa porneasca de la felul cum
arata o persoana sau datorita unor sentimente de dorinta fata de persoana respectiva, in timp
se dezvolta catre valorizare deplina a felului cum acea persoana este si dorinta de a
experimenta dragostea cu acea persoana si din punct de vedere fizic. Iubesti sa i te afli in
preajma. Energia sa iti face foarte bine, si de asemenea, atingerea sa. A face dragoste cu
iubitul tau nu este doar o experienta fizica satisfacatoare. Este de asemenea pe deplin
satisfacatoare si ca experienta emotionala si spirituala.

4. Esti fericita sa oferi iubitului tau.

Ai facut loc in sufletul tau pentru ca iubitul tau sa conteze pentru tine, astfel incat fericirea sa
e importanta pentru tine. Mai degraba decat sa te simti ofensata atunci cand partenerul tau are
nevoie de ceva, te bucuri ca poti sa ii oferi suport in nenumarate feluri. Primesti fericire prin
intermediul fericirii sale. Gesturile trebuie sa fie reciproce... Esti empatica si plina de
compasiune fata de persoana respectiva, fara a te pierde insa pe tine insasti. Iti doresti in
acelasi timp atat cel mai autenti bine pentru tine, cat si pentru partenerul tau. Iti doresti tot ce
este mai bun pentru amandoi.

5. Impreuna cu atractia fizica, conexiunea si usurinta de a comunica, exista de asemenea o

conexiune si fluiditate emotionala.

Iti place sa iti petereci timp alaturi de iubitul tau doar sa fiti impreuna, sa vorbiti sa va oferiti
unul altuia. Intre voi conversatiile se desfasoara fluid si de asemenea va simtiti foarte
confortabil si fiind tacuti unul langa celalalt. Intre voi circula o energie placuta, calda, chiar si
atunci cand faceti lucruri diferite in aceeasi camera. Va puteti simti chiar conectati unul la
celalalt si de la distanta.

6. Treceti peste conflicte intr-un mod iubitor.

Mai mult decat sa vedeti conflictul ca pe ceva ce trebuie evitat, vedeti conflictul ca pe o
oportunitate de a invata si de a creste impreuna. Mai mult decat a va fi teama ca va veti pierde
unul pe celalalt din cauza unui conflict sau mai mult decat sentimentul de a avea dreptate si de
a castiga va simtiti deschisi si curiosi pentru a invata despre modul cum iubitul
dumneavoastra vede lucrurile. Sunteti dispusi sa treceti peste perioadele dificile. Nu vreti sa
renuntati la relatie.
7. Radeti si va distrati unul cu celalalt.

Va place sa va jucati impreuna. Buna-dispozitie se afla intre voi. Apreciati simtul umorului pe
care il are celalt si va simtiti pe aceeasi lungime de unda in aceasta privinta.

8. Nu iti este teama sa dezvalui cea mai adanca latura a ta, iubitului tau.

Nu calci pe coji de oua pentru a evita judecatile partenerului tau. Stii ca poti gresi, fara sa
pierzi atentia si iubirea partenerului tau. Te simti in siguranta sa iti impartasesti cele mai
adanci temeri, chiar si atunci cand este vorba chiar despre el si de asemenea simti compasiune
si empatie pentru fricile si durerile sale, chiar atunci cand acestea au legatura cu tine. Accepti
provocarile pe care le face partenerul tau. Sa av deschideti unul in fata celuilalt, creeaza un
nivel profund de intimitate emotionala si fizica.

9. Nu te astepti sa fii pe norisori roz tot timpul.

Stii ca iti iubesti partenrul, chiar daca nu te simti indragostita. De fapt, nu te astepta sa te
simti indargostita tot timpul. In relatiile bazate pe acest tip de iubire, esti aproape si apoi te
indepartezi, esti aproape si apoi te indepartezi. Accepti ca acesta este ritmul natural al unei
legaturi de iubire si nu te indoiesti in privinta iubirii in perioadele mai distante.

10. Nu te gandesti intr-una ca poate totusi exista 'cineva mai bun'.

Pentru ca te afli intr-o conexiune sufleteasca foarte adanca,nu simti nevoia sa te intrebi, Stii,
ca desi pot fi foarte multi oameni minunati, aceasta este persoana impreuna cu care vrei sa fii.
Aceasta este persoana alaturi de care vrei sa fii in calatoria iubirii fata de tine si fata de el la
niveluri din ce in ce mai profunde.