I.

Cultura n sera
Pentru a obtine o buna productie n sera, la fel ca si n tunelurile de
plastic, se face plantarea de vara, la sfrsitul lunii august, cu plante
frigo sau cu plante foarte viguroase, obtinute prin nradacinare n
ghivece nutritive. Spre deosebire de tunelurile de plastic, cultura n
sera este mult mai usor de controlat, dar si mult mai scumpa.
Se pot folosi sere reci si sere calde. n cazul utilizarii serelor calde,
ncalzirea va ncepe doar la sfrsitul lunii ianuarie sau la nceputul
lunii februarie, dupa ce plantele si vor fi satisfacut nevoia de frig.
Mulcirea cu plastic negru, plus efectul de sera, vor asigura o recolta
cu cel putin zece zile mai timpurie dect n tuneluri, n cazul serelor
reci. n cazul serelor calde, n functie de materialul de plantat
utilizat, perioada cnd se face plantarea si cnd ncepe ncalzirea, se
poate obtine o recolta de capsuni oricnd n cursul anului.
Aspectele fitosanitare
Putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea) si fainarea (Oidium fragariae)
pot sa creeze probleme deosebite n spatii protejate, fiind favorizate
de mediul umed, cu temperatura ridicata. Cele doua boli pot
provoca sterilitatea staminelor, atacul asupra plantei si asupra
fructelor. Se recomanda tratamente preventive pe tot parcursul
perioadei de vegetatie. Dupa nceperea nfloritului, se va acorda o
atentie deosebita aerisirii n timpul zilei, mai ales n zilele nsorite.
Valorificarea productiei
Cele mai utilizate ambalaje pentru cultura extratimpurie sunt
caserolele de plastic 200 sau 250 g. La sfrsitul recoltarii, ne putem
gndi si la ambalaje de 500 g/caserola fiindca, uneori, ultimele
recoltari coincid cu cele mai timpurii fructe obtinute din cmp.
 II.Tehnologia de cultura in sere
Initierea unei plantatii de sera se face din seminte de capsuni (ulterior inmultirea se poate
face foarte simplu prin dirijarea stolonilor).

Capsunile nu sunt pretentioase in legatura cu solul, insa prefera pamanturile bogate in

materie organiza. Daca doriti sa le ajutati le puteti combina solul de cultura cu perlit, pamant
de telina si turba. Pentru un drenaj bun al solului adaugati in acest amestec si putin pietris.

Distanta intre plante trebuie sa fie in jur de aprox. 20 de cm si se pot cultiva atat in sistem
clasic, pe sol, cat si in ghivece sau in sistem combinat (plantele din primul nivel sa fie cultivate
direct pe sol, iar cele etajate sa fie cultivate in ghivece).

In sera sau in solar, capsunile se pot cultiva atat toamna (septembrie-octombrie), cat si
primavara (martie-aprilie) si vara (iunie-iulie). In functie de perioada aleasa, veti putea culege
capsuni proaspete in prima parte a verii (cu incepere chiar din mai), toamna tarziu si iarna.

Productia va fi influentata si de soiul de capsuni pe care il cultivati, insa in general se obtin in

jur de 20-30 tone la hectar.

Cum un kg de capsuni la taraba se vinde cu preturi cuprinse intre 10 si 30 de lei (in functie de
sezon), puteti face singuri calculele cu incasarile pe care le puteti incasa de pe urma acestor
fructe delicioase.

Capsunile sunt mari iubitoare de apa, mai ales in primele saptamani dupa rasarire, cand se
formeaza radacinile, motiv pentru care vor fi irigate frecvent (cam la fiecare doua zile), tot
timpul dimineata devreme, inainte de rasaritul soarelui.

Sunt foarte pretentioase la factorul temperatura, temperaturile ideale sunt cuprinse intre
minim 10 grade noaptea si maxim 25 de grade ziua.

Daca aceste valori sunt depasite, intr-o directe sau alta, fermierul va interveni fie cu sistemele
de incalzire, fie cu cele de aerisire si ventilare ale serei, in functie de situatie.

De asemeni capsunile prefera locurile insorite, element de care se va tine seama atunci cand
infiintam o plantatie (fie ea in sera, in gradina sau in camp deschis).

Periodic se inlatura stolonii (acele cordelute care pornind de la o planta mama se infig in
pamant la cativa cm distanta de tulpina de la care au plecat si dupa la aparitia unei noi tufe de
capsuni), deoarece acestia sug toata seva plantei.

Doar in cazul in care dorim sa ne inmultim plantele, lasam stolonii sa se infinga in pamant si
sa dezvolte radacini. Dupa ce s-au prins taiem legatura cu planta mama, scoatem noua tufa
din pamant si o replantam in alta parte (intr-un ghiveci de exemplu).

Dincolo de indepartatul stolonilor nedoriti, ingrijitorul se va ocupa si de indepartarea frunzelor

uscate, precum si a buruienilor concurente.
Capsunile se vor inlocui dupa 3-4 ani, deoarece dupa aceasta varsta productia scade
dramatic, afectand grav rentabilitatea culturii.

III. Cultivarea capsunilor in sere

Capsunul se preteaza foarte bine la cultura fortata in sere de sticla,
coacerea fructelor fiind anticipata cu 50-60 de zile fata de cultura in
camp deschis, uneori si mai mult. Pentru a avea o cultura reusita este
necesar ca stolonii ce vor fi transplantati din camp in sera sa fie bine
dezvoltati cu cel putin 3-5 ramificatii anuale purtatoare de muguri
roditori. Inainte de plantarea stolonilor in sera se recomanda o
fortificare a acestora. Se practica 3 metode de fortificare a plantelor in
camp: repicarea timpurie a stolonilor de pe planta-mama, utilizarea de
stoloni refrigerati, folosirea stolonilor crescuti pe ghivece sau pe cuburi
nutritive.

Repicarea stolonilor detasati de planta-mama se face in perioada 1

septembrie 1 octombrie a anului premergator plantarii in sera, la
distanta de 25 cm. In aceasta perioada de timp se aplica 3-4 fertilizari
si se efectueaza tratamente fitosanitare. Stolonii refrigerati se
planteaza in camp la inceputul lunii iunie la distanta de 25 cm.

Stolonii plantati in cuiburi din turba, in cuburi nutritive sau in ghivece

se mentin pana toamna in aer liber. Ei se uda zilnic prin aspersiune si
se fertilizeaza de 4 ori cu ingrasaminte complexe. Plantele din ghivece
transplantandu-se cu pamantul din jurul lor au radacinile intacte si nu
stagneaza din crestere dupa ce au fost replantate. Plantarea stolonilor
in sera se face la sfarsitul lunii noiembrie, cand plantutele se afla in
repaus si au trecut printr-o perioada racoroasa. Inainte de plantare,
solul din sera se fertilizeaza cu 30-40 t gunoi de grajd bine descompus,
150-200 kg azotat de amoniu, 300-500 kg superfosfat, 200-300 kg
fosfat de potasiu, 300 kg sulfat de magneziu. Toate aceste cantitati se
utilizeaza la cultivarea capsunilor pe un hectar. Dupa fertilizare
pamantul se mobilizeaza cu sapa rotativa si se dezinfecteaza prin
injectare cu aburi supraincalziti.

Dupa dezinsectia termica urmeaza maruntirea si nivelarea terenului. Pe

o travee de sera se planteaza doua benzi a 4 randuri de capsuni. Intre
benzi se lasa o poteca de 60-70 cm, intre randurile din banda cate 30
cm, iar intre plante pe rand 20 cm. Dupa plantare, circa o luna de zile
se mentine o temperatura scazuta de maxim +5C, pentru ca partea
aeriana a plantelor sa nu porneasca in crestere inaintea sistemului
radicular, apoi temperatura se ridica progresiv in medie cu 1C pe zi,
pana la 15-18C, iar cand apar primele fructe se ridica la 22-24C ziua
si 14-16C noaptea. Aceasta diferenta de temperatura intre zi si
noapte are un rol important asupra infloritului, fecundarii si dezvoltarii
fructelor. Solul trebuie sa se mentina la o umiditate de 70-75 la suta
din capacitatea de retinere a apei in camp. Umiditatea atmosferica
ajunge dimineata la 90-100 de procente datorita transpiratiei plantelor
din cursul noptii, dar in cursul zilei, prin aerisire, ea coboara la 65 la
suta. Se recomanda evitarea crearii unei atmosfere prea umede care
stanjeneste polenizarea si favorizeaza aparitia patogenilor.

O buna aerisire contribuie la obtinerea unor plante mai robuste.

Aerisirea trebuie sa se faca mai ales in perioada infloritului, in orele
prea calde din zi. Nu se aeriseste in zile friguroase sau cu vanturi
puternice. Factorul lumina este foarte important pentru cultivarea
fortata a capsunilor, impunandu-se iluminatul suplimentar cu becuri
normale cu filament, care sunt de preferat tuburilor cu neon.
Iluminatul suplimentar se impune cand stolonii incep sa inverzeasca si
dureaza timp de 40 de nopti, alternand o patrime ora lumina cu 3
patrimi ore intuneric. Becurile de iluminat sunt instalate cat mai sus,
amplasate la distanta de 6 m pe lungimea fiecarei travee.

In perioada infloritului capsunilor este necesara o intensitate de

13.000-15.000 lucsi. Pentru polenizarea florilor se folosesc albinele
prin instalarea unui stup la fiecare 800-1.000 m2 cultura de capsuni.
In lipsa acestei posibilitati se recurge la polenizarea artificiala, utilizand
un jet de aer. Dupa posibilitati, in perioada infloritului capsunii sunt
suplimentati hormonal cu gibereline aplicate prin stropire. Pentru a
obtine capsune chiar inainte de ianuarie, se transplanteaza stolonii in
ghivece la mijlocul lunii iulie pana in 15 octombrie, plantele sunt tinute
in camp, iar dupa aceea se introduc in sera unde se asigura lumina
suplimentara de 270 W timp de 6-22 ore zilnic.

Rasadnitele cu incalzire tehnica se utilizeaza pentru cultivarea fortata a

capsunilor. In aceste rasadnite amestecul de pamant este urmatorul: 2
parti pamant de telina, o parte mranita, o parte nisip, plus urmatoarele
ingrasaminte: 15 g azotat de amoniu, 35 g superfosfat, 10 g sare
potasica la 15 kg amestec de pamant.

Se folosesc stoloni care se repica in iunie-iulie in rasadnite reci sau de

camp, pe straturi special amenajate in vederea fortificarii. In luna
ianuarie, stolonii sunt transplantati in rasadnite cu incalzire tehnica
pentru fortare. Se planteaza 8-9 plante pe metru patrat de rasadnita.
Incalzirea se incepe la mijlocul lunii ianuarie si dureaza doua luni si
jumatate. Temperatura din rasadnita se mentine la 15-20C. Fructele
se matureaza in a doua jumatate a lunii martie si dureaza pana in
ultima decada a lunii aprilie. Productia obtinuta din cultivarea
capsunilor in acest mod variaza in functie de soi de la 1 la 4 kg fructe
pe metru patrat.