Strategii didactice utilizate n cadrul leciilor de Muzic i micare

,, Copiii iubesc muzica, iar un cntec frumos este pentru ei o

jucrie care nu se stric niciodat .
Liviu Comes
Cadrul didactic trebuie s stpneasc moduri variate de abordare a nvrii, o gam
larg de strategii generale i particulare, care vor putea deveni, n cele din urm, caracteristici
ale stilului lui de predare (de activitate didactic).
Strategia didactica
- sistem complex si coerent de mijloace, metode, materiale si alte resurse
educationale care vizeaza atingerea unor obiective.
- ocupa un loc central n cadrul activitatii didactice, deoarece proiectarea si organizarea
lectiei se realizeaza n functie de decizia strategica a profesorului
- este conceputa ca un scenariu didactic complex, n care sunt implicati actorii predarii -
nvatarii, conditiile realizarii, obiectivele si metodele vizate.
- prefigureaza traseul metodic cel mai potrivit, cel mai logic si mai eficient pentru abordarea
unei situatii concrete de predare si nvatare( astfel se pot preveni erorile, riscurile si
evenimentele nedorite din activitatea didactica).
Strategiile didactice, aa cum o confirm toi autorii citai n continuare, se alctuiesc
din: obiective-coninuturi-metode-procedee/tehnici-forme/mijloace de predare-nvare-
evaluare, stabilite pentru o secven a actului instructiv-educativ, pe principii metodologice
specifice [I. Bonta, I. Cerghit, S. Cristea, C. Cuco, I. Nicola, Iu. Babanski, V. Pslaru].
Cadrul didactic gndete strategia didactic pas cu pas pentru a asigura dobndirea
competenelor specifice de ctre elevi, alegnd ntre diverse combinaii de metode, tehnici i
procedee de instruire i autoinstruire, mijloace de nvmnt, forme de organizare a elevilor.
Elementele componente ale unei strategii didactice sunt:
Metodele, tehnicile i procedeele;
Mijloacele de nvmnt;
Formele de organizare a elevilor;
Coninuturile;
Timpul colar disponibil.
Strategiile didactice utilizate n cadrul leciilor Muzic i micare
Strategiile specifice educaiei muzicale impun utilizarea metodelor specifice educaiei
muzicale, care confer leciei de muzic un mesaj propriu artei sunetelor. Potrivit specificului i
caracterului artistic, educaia muzical atest metode specifice nvmntului muzical
Dup perceperea senzorial-psihologic a muzicii, urmeaz treapta explicrii i analizei
mesajului muzical, proiectat n coeziune perfect cu muzica vie. Treapta raional va duce la
nelegerea materialului muzical prin intermediul cunotinelor muzicale, care vor fi explicate i
analizate n procesul cunoaterii i n conformitate cu materia de studiu. Metodele i tehnicile
de achiziie sunt componentele eseniale ale strategiilor specifice educaiei muzicale, pe care le-
am sistematizat n trei subgrupe convenional adaptate la specificul strategiilor n procesul de
predare-formare la elevi a cunotinelor muzicale.
Tipologia strategiilor specifice educaiei muzicale include:
1. Strategii afectiv-emoionale (de formare prin trire afectiv) tipul respectiv antreneaz
procesele mentale superioare i pregtete perceperea mesajului sonor prin reacia afectiv la
sunarea muzicii:
2. Strategii analogice de formare prin construire i utilizare de modele (copii ale
originalului): modele de cunoatere, modele de aciune, modele ce reprezint procese complexe,
prin utilizarea metodelor modelrii, stimulrii, jocului de rol, nvrii pe simulatoare devin
componente eseniale ale acestui tip de strategii.
3. Strategii mixte (combinatorii) de tip inductiv-deductiv i deductiv/inductiv, considerate
indispensabile iniierii elevilor n tainele cunoaterii i n utilizarea metodelor specifice
educaiei muzicale. Elevii sunt pui n faa realitii i ncurajai s analizeze faptele empirice
ale fenomenului muzical, s observe, s exerseze. nvarea urmeaz traseul de la percepia
intuitiv la explicaie, de la analiza faptelor concrete la noiuni, idei, de la particular la general,
de la concepte particulare la concepte generale.
Strategiile specifice educaiei muzicale se manifest n aspectele:
tiinific: strategiile specifice muzicii sunt parte component a tiinelor educaiei;
descriptiv: strategiile reprezint un algoritm al procesului educaional, incluznd ansamblu
de obiective, coninuturi, metode i mijloace specifice muzicii;
acional: realizarea procesului tehnologic propriu-zis, funcionarea tuturor mijloacelor:
instrumentale, metodologice, pedagogice;
emoional-afectiv: influena afectiv a muzicii asupra elevului.
Sarcinile didactice se formuleaz n conformitate cu tematica recomandat de Curriculumul
de MM, de competenele specifice de format, de subiectele leciilor i obiectivele operaionale
ierarhizate pe niveluri. Pentru realizarea acestor sarcini, n procesul predrii profesorul trebuie
s-i propun i s realizeze o serie de obiective operaionale, care pot fi utilizate la fiecare
activitate muzical-didactic. Modificarea tehnologiei de proiectare a leciei de educaie
muzical se realizeaz i la nivel de obiective. Pentru a organiza/proiecta lecia, profesorul
operaionalizeaz obiectivele curriculare de referin, pe care le grupeaz/structureaz n cadrul
activitilor muzical didactice principale:
a) audiia/receptarea muzicii;
b) creaia muzical-artistic a elevilor;
c) interpretarea vocal/coral/instrumental a muzicii;
d) reflecia, care este componenta indispensabil a activitilor de audiie, interpretare,
creaie.
Strategii specifice de predare-formare a cunotinelor muzicale la elevi
Procesul de predare-formare a cunotinelor muzicale la disciplina MUZICA SI MISCARE
nu se poate conforma total modelelor de predare-nvare generale, deoarece acestea conserv
convingerile i metodele anacronice n ce privete specificul artei sunetelor. Dei n ultimii ani
se pune accentul pe aspectul practic-artistic al predrii, totui de cele mai multe ori aceasta
rmne a fi un deziderat, iar modelele noi i eficiente de predare-formare a cunotinelor
muzicale n-au fost implementate.
Pentru a crea relaii autentice de simpatie ntre el i elevi, profesorului i sunt necesare unele
caliti: interesul fa de copii i dorina de a-i ajuta, pasiunea pentru meserie, echilibrul
sufletesc, rbdarea, nelegerea, sinceritatea, amabilitatea, competena profesional, i desigur,
o concepie pedagogic modern. Dimpotriv, profesorii arogani, cu tendine de dominare i
autoritate, care nu accept critica, acoperindu-i incompetena, nenelegerea i propriile
eecuri sau cei care vor s obin anumite avantaje ori o popularitate prin mijloace ieftine,
creeaz ntre ei i elevi relaii negative de antipatie i dispre, ceea ce condiioneaz rezultate
sczute n procesul de nvmnt.
Actualmente, procesul didactic la disciplina Muzica si miscare se realizeaz mai mult
confuz , cadrele didactice insistnd pe predarea materiilor muzicale, i nu pe formarea
cunotinelor muzicale, aceast realitate fiind exprimat i de sintagma tiinific incorect, dar
omniprezent n spaiul nostru educaional, predarea cunotinelor. Respectiv i didactica
clasic stipuleaz c cunotinele se formeaz [I. Stanciu, Iu. Babanski, V. raevski, N.
Naumov], nu se predau, ele fiind prin definiie achiziii ale educailor, nu valori preexistente
actului educaional, precum ar fi materiile nvmnt/coninuturile educaionale. Anume
acestea se predau/valorific/exploreaz, prin aplicarea unor metodologii specifice obiectivelor
educaionale de atins, particularitilor psihologice i de vrst ale elevilor etc. Totui cadrele
didcatice, chiar dac folosesc sintagma predarea cunotinelor, invoc lipsa unor strategii
didactice specifice educaiei muzicale, inclusiv de predare-formare-evaluare a cunotinelor
muzicale. n conformitate cu aceste premise, a aprut i necesitatea reconceptualizrii
metodologiei predrii-formrii cunotinelor muzicale, a crei component de amploare este
strategia didactic, a elaborrii instrumentarului tiinific-metodologic de formare a acestora
n conformitate cu principiile creaiei-receptri muzicale i cu cele de desfurare a procesului
instructiveducativ n cadrul general al educaiei muzicale.
Pentru realizarea obiectivului respectiv, prezentm criteriile de selectare a modelelor de
predare formare a cunotinelor muzicale specifice disciplinei Muzica si micare:
gradul de adecvare a modelelor de predare-formare a cunotinelor la particularitile
specifice disciplinei educaie muzical n corespundere cu raportarea modelelor de formare
din pedagogia general la principiile educaiei muzicale:
principiile pedagogiei generale n corespundere cu cele specifice educaiei muzicale;
(principiul corelaiei educaiei muzicale cu viaa (I. Gagim); principiul unitii educaiei,
instruirii i dezvoltrii muzicale; principiul pasiunii (D. Kabalevski); principiul intuiiei;
principiul funcionaldinamic n predare-formarea cunotinelor muzicale).
interaciunea elementelor/operaiilor predrii (definirea, expunerea, explicarea) n procesul
de formare a cunotinelor muzicale la elevi.
Criteriile stabilite au servit drept indici de selectare a modele de predare-formare a
cunotinelor muzicale:
1. Modelul interacional elaborat (R. Bellak, J. Davitz) poate fi valorificat la disciplina
Muzica si micare , deoarece este centrat pe mai multe categorii de semnificaii, printre care
cele de ordin afectiv, ceea ce corespunde specificului domeniului muzical n general.
2. Modelul multidirecional n proiectarea coninuturilor de predarenvare la disciplina
Muzica si micare prevede ca profesorul s in cont de varietatea cunotinelor de ordin
teoretic i istoric i dificultatea de a le asimila pe traseul practic, dinamic, afectiv al leciei.
3. Modelul sau stilul integrat. Acest model face parte din etapa a treia, bazndu-se pe
iniiativa elevilor i a grupurilor de studiu sau de cercetare.
n aceast ordine de idei, relevm faptul c nvtorul are rolul de a determina modelul
adecvat procesului de formare a cunotinelor muzicale la elevi. Noi propunem modele
specifice domeniului muzical, n condiiile n care, prin modelul potrivit, se decide i
elaborarea strategiilor eficiente. Prezentm schematic modelele de predare-formare a
cunotinelor muzicale
Valorificarea potenialului psihopedagogic al strategiilor se produce pe urmtoarele
niveluri ale acestora:
1. Nivelul general pedagogic: strategia specific educaiei muzicale ghideaz ntregul proces
educaional ca unitate de nvmnt. Ea este privit ca sinonim al noiunii sistemul
didactic, care include ansamblul obiectivelor, coninuturilor, mijloacelor i metodelor de
nvmnt.
2. Nivelul special, muzical-psihologic: strategia didactic, specific muzicii, este ghidat de
suflul viu al muzicii. Muzica, prin efectele sale emoionale, are o pondere mare n
dinamizarea vieii elevului, n eliberarea lui de complexe i izolare, n declanarea
creativitii, imaginaiei, sensibilitii, n dezvoltarea proceselor psihice necesare pentru
diverse tipuri de activiti prin care se poate obine re-calificarea i adaptarea la noile cerine
ale vieii. Analiza evoluiei strategiilor de formare a cunotinelor muzicale, ne-a permis s
deducem urmtoarele prevederi ca temeiuri n proiectarea didactic la lecii.
Strategiile didactice pot fi aplicate n practic, dac exist urmtoarele condiii:
sunt elaborate pentru o lecie sau un ansamblu de lecii;
 sunt ncorporate n structura tehnologiilor pedagogice;
este stabilit tipul de lecie;
strategia permite proiectarea taxonomic a obiectivelor pentru o lecie sau un grup de lecii;
stabilete metodele de baz n coresponden cu obiectivele i coninuturile proiectate, cu
competenele muzicale deja format ale elevilor;
stabilete metodele adiacente;
stabilete mijloacele didactice;
stabilete obiectivele i instrumentarul de evaluare a rezultatelor instruirii.
Disciplina Muzic i micare reprezint o ofert curricular pentru nvmntul primar,
nscriindu-se n categoria disciplinelor abordate integrat. Situat la intersecia ariilor
curriculare Arte i Educaie fizic, sport
Strategii didactice la MM n clasele pregtitoare, I, a II-a
Aceast etap de colaritate reprezint un moment important pentru stimularea flexibilitii
gndirii, precum i a creativitii elevului. n acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea
interesului copilului pentru aceast disciplin i pe dezvoltarea ncrederii n sine. Astfel, jocul
didactic va predomina, asigurnd contextul pentru participarea activ, individual i n grup,
care s permit exprimarea liber a propriilor idei i sentimente. De asemenea, accentul se va
pune pe spontaneitatea i creativitatea ideilor/ mesajelor / manifestrilor copilului. Cntarea
vocal, cntarea instrumental (cu jucrii muzicale) i audiia muzical sunt mijloacele eseniale
de realizare a educaiei muzicale, fiecare dintre acestea fiind nsoit de micare. Micarea pe
muzic, la aceast vrst, nseamn: - bti din palme, pe genunchi, pe piept etc.; - pai egali,
pe loc sau n deplasare; - pai simpli de dans; - ridicare ritmic pe vrfuri; - micri ale braelor,
ale trunchiului; - micri sugerate de textul cntecului (aciuni, personaje); - mnuirea jucriilor
muzicale; - dirijat intuitiv. Cntecul ocup locul cel mai important n educaia muzical a
copiilor, cu condiia ca ambitusul, linia melodic, structura ritmic, coninutul de idei i
mbinarea textului cu melodia s respecte capacitatea vocal i particularitile de vrst ale
copiilor. Propunerea programei de realizare a educaiei muzicale prin joc nseamn asocierea
micrii, ca mijloc interpretativ specific copiilor, att cu cntecul, ct i cu audiia. Aceast
modalitate de lucru d copilului bucuria unor manifestri spontane i originale pe muzic, acte
menite s-i trezeasc n final interesul i atracia pentru muzic, ncrederea n capacitatea sa de a
opera cu muzica. O alt cerin desprins din program este aceea a utilizrii n forme variate a
jucriilor muzicale, ceea ce reprezint o contribuie la firescul, exuberana, creativitatea i
spontaneitatea copiilor n manifestarea lor muzical. nsuirea intuitiv a cntecului reprezint
o preluare prin imitaie ca un tot unitar (text-melodie) a acestuia, respectnd traseul de la
colectiv spre individual i napoi la colectiv, asigurnd mereu percepia ntregului. n relurile
repetate ale cntecului (n vederea nsuirii lui) este bine s se aduc mereu procedee noi,
atractive pentru copii, care s transforme acest proces mecanic ntr-unul viu i eficient.
Competenele prevzute de program conduc demersul didactic de la receptare spre redare i
apoi spre dezvoltarea creativitii, att n ceea ce privete repertoriul de cntece, ct i
elementele de limbaj muzical. Modalitile de lucru propuse sunt menite s dezvolte abilitile
creative ale copiilor, abiliti care s poat fi transferate ntr-o varietate de contexte educative.
De exemplu joc muzical,,ranul e pe cmp
Copiii se prind de mini, n cerc. Se alege un copil ranul, care trece n mijlocul
cercului. Copiii se desprind de mini i cnt btnd din palme, stnd pe loc. Copilul din
mijlocul cercului execut pai n ritmul muzicii i la cuvintele ,, El are i-o nevast, i alege
din cerc o feti i merge cu ea de mn. Fetia si alege o ddac, ddaca un pisoi .a. pn
se termin cntecul. Copiii merg inndu-se de mini, n interiorul cercului. Cnd s-a terminat
cntecul, copilul, care a avut rolul de ran, i alege un nou ran dintre cei care au jucat n
cerc, iar ceilali copii trec n cerc i se reia jocul.
Strategii didactice la MM n clasele III-IV.
 Strategii didactice utilizate n aceast etap de colaritate reprezint un moment important
pentru stimularea flexibilitii gndirii, precum i a creativitii elevului.
Iata cteva dintre obiectivele specifice studierii muzicii la clasele III-IV, atunci cnd ncepe
perioada notatiei muzicale:
dezvoltarea capacitatii de-a ntelege constient lucrarile muzicale prin cntec si prin auditii
muzicale;
dezvoltarea capacitatii de ntelegere si nsusire constienta a elementelor de limbaj muzical:
ritm, armonie, melodie, - prin cntare, ascultare si alte activitati practice specifice muzicii,
precum si specificului de vrsta al copilului;
nsusirea unui repertoriu bogat de cntece romnesti si universale, ca material de baza, care
sa asigure realizarea scopului, obiectivelor si sarcinilor impuse de educatia muzicala n etapa
notatiei.
n acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea interesului copilului pentru aceast
disciplin i pe dezvoltarea ncrederii n sine. Astfel, jocul didactic, cntul i dansul vor
predomina, asigurnd contextul pentru participarea activ, individual i n grup, care s
permit exprimarea liber a propriilor idei i sentimente. De asemenea, accentul se va pune pe
spontaneitatea i creativitatea ideilor/ mesajelor / manifestrilor copilului. Cntarea vocal,
cntarea instrumental (cu jucrii muzicale) i audiia muzical sunt mijloacele eseniale de
realizare a educaiei muzicale, fiecare dintre acestea fiind nsoit de micare. Utilizarea
instrumentelor muzicale este o opiune condiionat de disponibilul colii, dar i de cel personal
al elevilor, cele mai accesibile fiind pianul electric (sau alte instrumente cu claviatur),
blockflote, fluier, nai, instrumente de percuie precum tamburina, trianglul, toba mic, mici
marimbe.
n cazul unor elevi cu probleme de emisie sonor sau de percepie deficitar (disfonie,
afonie etc.), accentul se va pune pe parametrul ritmic al exprimrilor muzicale i pe micare.
Astfel, prin participarea activ ca acompaniatori (prin instrumente muzicale simple, percuie
corporal), sau prin dirijat n vederea coordonrii, elevii respectivi se vor integra n grupul
interpreilor, contribuind la succesul manifestrilor colective, evitnd marginalizarea, frica i
reaciile de respingere la adresa disciplinei. Apariia noiunilor de notaie muzical, gradual,
permite copiilor conceptualizarea unor componente ale limbajului muzical i nceperea
descifrrii unor elemente de text muzical (portativ, cheie, nlimi i durate de note, alteraii,
durate de pauze). Aceast activitate reprezint un nceput, o familiarizare cu noiuni ce vor fi
operaionale mai trziu.
Capacitatea de utilizare a textelor muzicale se va dezvolta in anii de gimnaziu i liceu pn
la autonomie. Aspectele conceptuale se vor releva majoritar din practic, utiliznd experienele
de cnt i dans, constituind un suport al activitilor practice, majoritare, fr a deveni titluri de
lecie, obiective principale n educarea copiilor la aceast vrst.
Cntecul ocup locul cel mai important n educaia muzical a copiilor, cu condiia ca
ambitusul, linia melodic, structura ritmic, coninutul de idei i mbinarea textului cu melodia
s respecte capacitatea vocal i particularitile de vrst ale copiilor. O cerin desprins din
program este aceea a utilizrii n forme variate a jucriilor muzicale, ceea ce reprezint o
contribuie la firescul, exuberana, creativitatea i spontaneitatea copiilor n manifestarea lor
muzical.
n organizarea si desfasurarea lectiilor de muzica am folosit cu succes, variate procedee si
metode de nvatamnt, printre ele numarndu-se : explicatia, conversatia, demonstratia,
exercitiul, folosirea manualului, dar si metode de verificare si apreciere a cunostintelor,
observarea independenta si lucrarile practice muzicale, participarea la concerte-lectii, la
concerte si spectacole muzicale publice si auditii muzicale.
 Dupa cum spuneam, ritmul este un element fundamental al artei muzicale. A dezvolta simtul
ritmic la elevi nseamna a pune de acord elementele de ritm existente n corpul omenesc si n
natura, cu ritmul muzicii.
Activitatile ritmice n perioada prenotatiei muzicale le-am "mpletit" permanent cu jocul,
deoarece acesta este cel mai bun mijloc de a trezi interesul copiilor n vederea perceptiei si
nsusirii, pe cale practica, a elementelor ritmice.
Dezvoltarea simtului ritmic pe cale oral-intuitiva prin cntare dupa auz se realizeaza n mai
multe etape succesive, axate pe perceperea ritmului din cntec, tactarea ritmului, perceperea
constienta a duratei sunetelor, deprinderi de dirijat intuitiv, n 2, 3 si 4 timpi.
Mersul ritmic este un alt procedeu foarte eficient, pe care l-am folosit pentru dezvoltarea
acestei deprinderi. A merge ritmic nseamna a calca pe fiecare durata din cntec, pasind mai
repede pe succesiunea patrimilor. Din experienta la clasa, am constatat ca folosirea portativului
n perioada prenotatiei nu da rezultate foarte bune. n aceasta perioada am folosit doar silabe
ritmice cu citirea si scrierea simbolurilor respective, silabe melodice, scarite melodice si foarte
multa cntare, deseori problematizata.
Folosirea procedeului silabelor ritmice asigura concretizarea lungimii diferitelor sunete,
facnd posibila perceperea si ntelegerea raportului de lungime si nsusirea. constienta a
duratelor din cntece.
Folosite la nceput imitativ, silabele ritmice (pas, iute, rar, si mai iute) accelereaza si
constientizeaza descoperirea acestora, fara a dezvolta notiunile de "patrime", "doime",
"optime", "saisprezecime".
Pentru reprezentarea duratelor, se poate recurge la folosirea liniilor orizontale. Concomitent,
se pot folosi si linii dispuse pe verticala (pentru redarea miscarii melodice) care, reunite cu cele
orizontale, dau imaginea sintetica ritmico-melodica a cntecelor. Cea mai eficientasi mai
durabila metoda ramne nsa cea a silabelor ritmice, care vor fi introduse n limbajul copiilor, n
mod progresiv si n strnsa legatura cu predarea fiecarei durate n parte.
scoala trebuie sa contribuie la patrunderea mesajului muzicii n toate sufletele de copii,
indiferent de zestrea cu care au venit pe lume; de binefacerile muzicii nu trebuie lipsit nici un
pamntean caci, asa cum zice Ludwig van Beethoven ntr-o scrisoare a sa: "muzica este o
relevatie mai nalta dect orice ntelepciune si orice filozofie".
Cntatul, ca si vorbirea, este o manifestare fundamentala a fiintei umane. Un cntec frumos,
se spune, este un educator. Pe parcursul nvatarii unui cntec, nvatatorii si educatoarele au
obligatia de a trezi si mentine n sufletul copiilor o puternica atmosfera afectiva adusa pna la
emotionare.
ntre melodie si vers exista o simbioza organica. Melodia se adreseaza mai direct sufletului,
afectivitatii, cu att mai repede cu ct e mai usor de memorat. Un cntec e un mijloc de
educatie, daca dascalul l ajuta pe elev sa-i descifreze mesajul. Muzica si aduce o contributie
importanta la dezvoltarea memoriei si a capacitatilor intelectuale ale copiilor.
n domeniul vietii intelectuale memoria se manifesta sub forma unor imagini, notiuni sau
idei. La muzica, memorarea treptelor tonale este hotartoare pentru formarea imaginii auditive
interioare a sunetelor muzicale. Principalul mijloc pentru nvatarea muzicii l constituie nsasi
operele acestei arte, reprezentate prin cntece, coruri, fragmente din lucrari de mare ntindere, la
care se pot adauga anumite solfegii artistice, studii sau exercitii muzicale.
Un solfegiu este un exercitiu dificil, iar daca nu este bine abordat metodic, determina
demobilizarea si esecul copilului si, uneori, chiar al nvatatorului. A-l aborda metodic nseamna
a-l descompune n exercitii simple, imprimnd acestora, la nceput, un caracter ludic. Primul
exercitiu simplu se recomanda a fi intonarea sunetelor doar cu denumirea notelor indicate
verbal de nvatator, fara a apela la portativ, pentru ca muzica opereaza cu sunete si acestea au
existat cu mult naintea inventarii notelor, cu scopul imortalizarii creatiilor muzicale, asa cum
vorbirea a precedat si preceda cu mult scrierea. Abordarea fara tact a unui solfegiu determina
renuntarea, din cauza complexitatii lui, sau duce la o nvatare mecanica, la un dopaj inutil si
chiar chinuitor.
Din nefericire, mai sunt colegi care nu au o pregatire adecvata pentru educatia muzicala,
motiv pentru care nici nu-si tin orele de muzica, facnd n locul lor matematica sau limba
romna. n aceasta situatie, acele cadre didactice care nu au pregatirea speciala si metodica de a
preda educatia muzicala si n etapa notatiei, ar fi de preferat sa ramna la nivelul nvatarii de ct
mai multe si mai frumoase cntece dupa auz, cu scopul dezvoltarii afectivitatii pentru acest
obiect; nimeni nu-i va condamna pentru aceasta. Sunt de condamnat acei dascali care schimba
destinatia orei de educatie muzicala, lipsind copilul de efectul miraculos al muzicii asupra
mintii si sufletului sau.
De exemplu:
Cntecele pe care le-am folosit n lectia de muzica au fost alese dupa urmatoarele criterii:
a) concordanta cu subiectul si scopul lectiei;
b) valoarea estetica si educativa;
c) accesibilitatea lor pentru elevii clasei respective.
Prezentam mai jos cteva cntece nsotite de miscare, pe care le-am nvatat de-a lungul
timpului cu elevii: ,,Furnicile" - din folclorul copiilor, "Cu mingea", "Iepurasul up"; jocuri
muzicale: "Daca vesel se traieste", ,,Ecoul", "Bat din palme", "Bate vntul frunzele", etc.
O metoda pe care am folosit-o cu succes n lectiile de muzica este
problematizarea sau nvatarea prin descoperire. Fiind o nvatare de tip euristic, aceasta metoda
consta n crearea unor situatii problematice la care elevii sunt mobilizati sa raspunda, prin
valorificarea cunostintelor de care dispun. Spre exemplu, pentru descoperirea sunetului FA, am
prezentat integral si apoi pe fragmente un exercitiu. I-am pus pe copii n situatia problema de-a
recunoaste sunetele SOL, MI, LA si de-a descoperi noul sunet "FA". Ca sa ajunga sa rezolve
aceasta situatie, am condus gndirea elevilor printr-o suma de ntrebari, astfel nct sa obtin
raspunsul scontat.
De-a lungul anilor, n cadrul lectiilor si activitatilor de educatie muzicala, am constatat ca nu
toti copiii poseda un auz muzical dezvoltat, motiv pentru care am ntmpinat dificultati att la
solfegiere ct si la citirea melodica a cntecelor. Pentru a-mi realiza obiectivele urmarite, am
efectuat vocalize si exercitii de intonare corecta a notelor, progresul observndu-se dupa cteva
luni.Am ajuns astfel la concluzia ca, un copil, chiar si cel mai putin dotat din punct de vedere al
auzului muzical, este susceptibil de progrese, cu conditia efectuarii de exercitii n mod
sistematic, ritmic si pe ct posibil, cu o participare constienta, voluntara si afectiva. Muzica
nnobileaza sufletul, face omul mai bun. Shakespeare spunea: "Acolo unde auzi cntnd intra,
nu te teme, sunt oameni buni".
Cunoasterea obiceiurilor si a traditiilor populare locale are o importanta deosebita, datorita
continutului de idei, de sentimente, a faptelor care oglindesc trecutul bogat si valorile poporului
nostru. Din dorinta de-a face cunoscute elevilor traditiile si obiceiurile din Maramureul istoric.

CONCLUZII

Educatoarele si nvatatorii se confrunta att cu noile cerinte impuse de reforma din

nvatamnt, dar mai ales, se confrunta cu cerintele elevilor, care nu mai accepta doar
informatii rigide si nici atitudinea de dominare si constrngere. Urmarea acestei situatii se
rasfrnge asupra atitudinii tinerilor, pentru care lectia de muzica reprezinta locul si timpul n
care se nvata despre muzica, n loc sa se "faca muzica". Atrasi dintotdeauna de activitatile
artistice, ei si gasesc singuri drumul unei practici muzicale, care, din pacate, scoate n
evidenta lipsa de cultura, lipsa contactului nemijlocit cu muzica de calitate.
Din nefericire, aceasta tendinta nu poate sa dispara dintr-o data din practica didactica, astfel ca
reforma trebuie nfaptuita la grupa, la clasa, de catre fiecare educator. Educatia muzicala a
copiilor, indiferent de vrsta pe care o au, nu se realizeaza numai n cadrul activitatilor si
lectiilor de muzica obligatorii, cntecul fiind prezent pe ntreaga durata a ciclului de
scolaritate, fie ca vorbim de gradinita, fie ca vorbim de clasele primare.
De-a lungul ntregii cariere didactice, am ncercat, ca prin procedee si metode diverse sa
formam la copii (elevi) acele priceperi si deprinderi propice fiecarei perioade de vrsta si
totodata sa influentam trasaturi pozitive de vointa si caracter, nvatndu-i sa fie buni, generosi,
srguinciosi, sa-si iubeasca aproapele, natura nconjuratoare.
Dorim sa ncheiem aceasta interventie scrisa prin cuvintele marelui George Enescu si
anume: "Muzica este un grai n care se manifesta fara putinta de prefacatorie nsusirile
sufletesti ale omului, ale popoarelor".

BIBLIOGARFIE

1. Metodica educaiei muzicale n grdinia de copii, Editura Aramis, Bucureti, 2004.

2. Giuleanu Victor; Iusceanu Victor, Tratat de teoria muzicii, Editura muzical a
Uniunii Compozitorilor din R.P.R., Bucureti,1963
3. Ionescu-Motora Ana, ndrumtor pentru predarea muzicii la clasele I-IV, E.D.P.,
Bucureti, 1978.
4. Munteanu Gabriela; Aldea Georgeta, Didactica educaiei muzicale n nvmntul
primar, E.D.P., Bucureti, 2001.
5. Munteanu Gabriela, Jocul didactic muzicalEditura Academiei de Muzic,
Bucureti, 1997
6. Vasile Vasile, Metodica educaiei muzicale, Editura muzical, Bucureti,
2004.