Sei sulla pagina 1di 203

. ..

SOCIOLOGI E
ROM i4
zi

Diqctor,;__130i GU
,

I 0

r.

ts.

NIO I
vitt
-I --7-T7

-, n .

- .
431.3.

101117Par01 t

-;SECTIAtlISTO
.34
17e,4i11%
ANLO. Nr. , -6 -
lc Ark% .4

NS T AL AN A :i;g I4iL
.1111? Atle RE GALA o
LTUR a E CAROL" -.a:4,
. vv
C U P R I N S U L

STUDII:
D. GUST! PARTICIPAREA SATELOR LA OROANIZAREA TARII 103-104
H. H. Stahl FILOSOFAREA DESPRE FILOSOFIA POPORULUI ROMAN 104-119
C. Noe COLONIZAREA CADRILATERULUI 119-158
Paul St erian COMERTUL INTERIOR IN ROMANIA 158-169

CERCETARI:
Florea Florescu CUSUIUL DIN VALE. 0 COLONIE DE ROMANI TIMOCENI DIN CADRILATER . 170-180
Marin Cernea ATMAGEUA TATAREASCA. 0 COLONIE DE MEGLENITI DIN CADRILATER . 181 189
Mihail Beloiu VIATA TURCILOR INTR'UN SAT DIN CADRILATER: CARA-EZECH101
DUROSTOR 190-208
V. Trifa ECONOMIA FORESTIERA, MIJLOC DE TRAI AL MOTILOR DIN CATUNUL
CAPSEA (CAMPENI) 208-213
C. Paint ....... ....LOCUINTELE IN SATUL DE MOSNENI DIOSTI-ROMANATI 214-221
Stefan Popescu . ....NISIPARII BASARABENI DELA DUDE$T1-PULBERARIE 221-223

DOCUMENTE:
Luca Danilii TOATA SITUATIA" UNUI FIERAR DIN $ANT 224
Nistor Cotul DESPRE SECRETUL DIN COMUNA $ANT" (LIMITAREA NASTERILOR) ... 224-225

C R O N ICI:
Em. Baca f a XXV DE ANI DE STAPANIRE ROMANEASCA A CADRILATERULUI 226
Dr. Sabin Mantilla. .SUPRAPOPULAREA UNIVERSITATILOR $1 $0MAJ 1NTELECTUAL 9 227-229
Mihai Seleufan CAUZALITATEA CASATORIILOR MIXTE DIN TRANSILVANIA 229-230
NOUA LEGE ADMINISTRATIVA:
L Measnico1/ PORTRET STATISTIC AL TINUTURILOR 230-238
Ion Conea SUGESTII $1 INDICATII GEOISTORICE PENTRU NUMIREA
$1 DETERMINAREA MARILOR UNITATI ADMINISTRATIVE ALE ROMANIEI.. 239 -246
Anton Golopenfia ROLUL $T11NTELOR SOCIALE IN NOUA TEHNICA ADMINISTRATIVA 246-248
PROBLEMA MOTILOR:
Florea Florescu VIDRA. VANZATORII $1 ME$TE$UGAR11 AMBULANT' 248 255
M. Beniuc ALBAC. EXPLOATATORII DE PADURI 255-257
PREZ E NTARI
BIBLIOGRAFICE:
I. E. Naghiu VIEATA 51 OPERA LUI VIRGIL BARBAT (1879-1931)
NOTE B10- $1 BIBLIOGRAFICE 259-233

RECENZII:
SOCIOLOGIE TEORETICA : Pitirim Sorokin: Les theories sociologiques contemporaines (Gib),
pag. 264; Arnost Blaha: Sociologie inteligence (M. Pop), pag. 265; M. Halbwachs: Morpho-
logic sociale (Gib), pag. 266 264-267
(Continuarea pe pag. 3 a copertei)
SOCIOLOGIE ROMANEASCA DIRECTOR: D. GUSTI

ANUL III, NR. 4-6 APRILIE - IUNIE 1938

PARTICIPAREA SATELOR LA ORGANIZAREA TARII

Pentru a infaptui Romania noun, despre care se vorbete atat de mult, trebue apli-
cata o conceptie mid de organizare a fcirii.
Concepfia centralists, dominants Inca, chiar cand apare sub forma de descentra-
lizare" trebuie s fie intregitd prin conceptia organizcirii locale. Pe aceasta din urmd
vrem s'o schitam aci.
In conceptia centralists, o jars nil poate fi organizata decat de sus in jos, abstract,
din capitald spre provincie, prin aplicarea pe tot intinsul ei a acelorai legi Si dispozitii.
Neajunsurile cunoscute ale acestei conceptii sunt: generalitatea masurilor, care nu se
potrivesc la fel de bine tuturor tinuturilor, tuturor satelor i tuturor oraelor, atat de deo-
sebite intre ele, Si pasivitatea fata de problemele oNteti, cu care deprind poporul
trecand grija de a organiza tara exclusiv pe seama functionarilor de stat.
Conceptia, pe care am numit-o a organizarii locale, cautd mijlocul de a inlatura
aceste neajunsuri. Ea propune o acfiune orizontala: organizarea intensive a deosebitelor
subunitati ale tdrii, prin initiativa i munca celor ce le alcdtuesc.
*tim ca aceasta conceptie are toatd aparenta unei utopii. Pasivitatea fatalists, de
atatea on evidentiatd a satelor noastre, pare a-o desminti, in cazul marii multimi a ae-
zdrilor romaneti, in cazul aezdrilor rurale.
Dar cercetdrile monografice ale Institutului Social ne au ardtat de mult cg., dei
adevaratd, observatia aceasta nu exprima o situatie de neschimbat. Satele noastre pot
fi dinamizate; locuitorii for sunt capabili sd-i organizeze colectivitatea.
Echipele studenteti au pornit la lucru pentru a verifica aceasta convingere. Analiza
rezultatelor celor 4 campanii intreprinse pand acum de Fundatia Regald Principele Carol
n'a desmintit-o.
In genere, trei campanii succesive ale unei echipe inimoase sunt de ajuns pentru a starni
in aa fel un sat incat ob*tia locuitorilor lui sa poata colabora la organizarea acelui sat.
Venirea echipei scoate satul din conformism. Ii face pe locuitori sa.-i priveasca
vieata cu ochii strdinului, s devie contienti de neajunsuri, pe care nici nu le luau in
seama pang. atunci, de familiare ce le erau. Acest prilej dat satului ss se cunoascd. cons-
titue etapa intai a revolutiondrii morale, pe care o urmarim.
Activitatea echipei nu intarzie sd contureze in fata satului Si ideea unei mai bune
organizdri. Datoritd ei se deseneaza in mintea multor locuitori ideea unei oranduiri mai
lesnicioase, mai frumoase i mai sandtoase a vietii din sat. Opozitia dintre realitate i
idealul acesta le improspateaza felul de a fi, scotandu-i din pasivitatea dinainte de aceasta
dedublare. Trezirea nemultumirii cu starea prezentd a satului Si indrumarea pe calea unei
active imbundtdtiri a ei este etapa a doua i cea mai insemnata a revolutiei morale pe
care trebue s'o prilejulascd echipa.

103
Lucrarile Insemnate pe care satele le duc, la capat, cu ajutorul echipei in anul at doilea
i al treilea de campanie consolideaza aceasta inviorare a spiritelor. Faptul de a fi
izbutit sa-i ridice singur un camin, o cooperativa,un pod, ii cid satului incredere in sine
i curajul de a continua actiunea de autoorganize i dupe plecarea Echipei, indrumat
numai de conducatorii locali, care i-au descoperit vocatia in cursul muncilor dezlantuite
de echipa.
Aceasta schimbare a mentalitatii satului e fixate institutional in Caminul Cultural.
Avand in frunte elementele cele mai intreprinzatoare ale satului, el structureaza locuitorii
acestuia in perspectiva unei indelungi campanii de organizare. In aceasta formatie satul lupta
contra prezentului sau, pentru a-1 preschimba Intr'un viitor de optima organizare. Nu e
cazul sa infatiez cu prilejul acesta in amanunt functionarea caminelor culturale.1)Pentru
a intemeia afirmatia, ca satele noastre sunt capabile sa contribue la organizarea tarii, e de
ajuns s amintesc doua aspecte ale lor.
1. Caminele solidarizeaza, in vederea actiunii de ridicare a satului, satenii, functio-
narii din sat (preot, invatator etc.) i pe fiii satului ajuni in orae, in vederea actiunii de
ridicare a satului ior, la nivelul accesibil in veacul al XX-lea i necesar pentru consolidarea
temeinica a statului romanesc.
2. Caminele scutesc satele de actiuni, ce le ar putea primejdui echilibrul, devremece
luereaza potrivit conceptiei sintetice despre vieata colectiva, care da o egala insemnatate
problemelor muncii, sanatatii, instructiei i credintei i sta la temelia activitatii Fundatiei
Regale Principele Carol".
Datorita acestor insuiri, caminele culturale sunt un organ de legatura fare pe-
reche intre actiunea de sus in jos a autoritatilor centrale i regionale Si intre actiunea de
autoorganizare de jos in sus a satelor. Sprijinind i stimuland initiativa caminelor cul-
turale, administratia de stat iii poate simplifica neasemuit actiunea ei de organizare i
amplifica apreciabil randamentul organelor tehnice : al medicilor, al veterinarilor, al
agronomilor at cooperatorilor.
Satele noastre sunt capabile de o contributie insemnata la campania de organizare
a tarii. 0 aduc bucuroase, de indata ce sunt aduse la contiinta nevoilor Si a puterii lor,
de a le remedia.
Obligativitatea serviciului social pentru toti absolventii de coli superioare, ce urmeaza
sa intre in administratia de stat, care a fost hotarita zilele acestea, pune la dispozitia
actiunii de indrumare i de organizare a statelor, experimentata de Fundatia Regale
Principele Carol" i confirmata stralucit, atat energii tinereti numeroase cat i mijloacele
trebuitoare pentru extinderea i definitivarea actiunii ei.
Incepe o etapa noun a actiunii de organizare a Oa Mijlocul de o rare eficacitate
at participarii satelor la actiunea de organizare a tarii e adoptat i potentat i va fi pus
din plin in slujba organizarii statului romanesc prin introducerea serviciului social obli-
gator la sate.
D. GUSTI

FILOSOFAREA DESPRE FILOSOFIA POPORULUI


ROMAN
Pentru temeiurile aratate pane acum 9, nu putem fi de acord cu teoria generala pe
care o construete d-1 Blaga, prin reducerea culturii" la stii" i a sti/u/ui" la o
categorie abisald ".
1) Ea poate II cunoscutA prin revista Comtnul Cultural, pe care o acoate Fundatla Principile Carol".
1) Vezi numerele 11-12, 1937 el 1-3, 1938 ale revIstei.

104
Dar in afard de o asemenea teorie generals gasim in opera d-lui Blaga si o analiza
a fenomenului romanesc, care ar putea fi folositoare, independent de caducitatea teoriei.
Dupd cum am spus, deseori intuitiile acestui psiholog si mai ales analizele lui literare,
sunt cat se poate de sugestive.
Sd pardsim deci campul teoriei si sd intram in acela al realitdtilor concrete romaneti.
Mai intai o intrebare: exista o realitate concretd romaneasca? Adied o realitate
culturald care sd fie exclusiv romaneasca? Daca rdspundem nu", e inutil sd insistdm
asupra acestei desbateri. Ce crede d-1 Blaga ?
Ne pare ratt, din nou, ca d-sa sovde i in aceasta privintd, nereusind sd deosebeascd
!impede fenomenul romanesc de cel balcanic in genere.
Desigur, d-1 Blaga incepe prin a afirma ca exista o legaturd indisolubild intre un
neam i o mated stilistica. Astfel poporul roman s'a nascut in momentul cand spatiul
matrice a prins forma in sufletul lui" (II, 27). Ba mai mult decat atata, matricea stilistica
este singura glorie, singura ispravd a acestui neam. Cateva randuri mai sus am protestat
impotriva acestei afirmatii care pretinde ca toata istoria acestui neam, toata cultura lui
infaptuitd, sunt prea sal-mane lucruri, cdci singura noastra traditie adevarata este matca
noastrd stilisticd, in stare binecuvantata ca stratul mumelor" (II, 168). AceastA afirmatie
este cel putin o exagerare vaditd. Totui d-1 Blaga o exagereaza Inca, de indatd, afirmand
ca matricea stilistica romaneasca face parte din Logos sau din Sfantul Duh, o despAr tire
de el ar insemna apostazie" (II, 179).
De data aceasta nadajduim sincer ca fraza de mai sus sd nu fie decat o simply
metaford nerevelantd", caci apostazie ar 'Area tocmai afirmarea ca spatiul mioritic este
Sfantul Duh. Este aci, speram, un simplu joc de cuvinte, o odd lirica in lauda satului
romanesc", ceea ce poate abia poate fi scuzat prin luarea in seamy a intentiilor bune
dela care giesala a pornit.
Ceea ce insa nu mai putem, in bund logics, ingadui, este ca, de indatd, sd ni se
afirme ca acest Sf ant Duh al Romanilor, este balcanic in generel Totusi aceasta e parerea
d-lui Blaga : spatiul matrice... ar putea fi un pervaz, pand la un punct comun unui
Intreg grup de popoare, bundoard popoarelor balcanice" (II, 18).
i aceasta nu ni se afirma incidental, ci sistematic cu privire i la alte determinante
stilistice" alcdtuitoare ale match.
Astfel: Cultura populard romaneasca (poate si cea balcanied in genere) posede
aa dar 1 ea o viziune spatiald specified ... spatiul mioritic" (I, 78).
Popoarele din rdsdritul european nu sunt de loc orientate spre initiative indivi-
duate i spre categoriile libertatii, ci spre lumea organicului" (II, 52). Aceasta explica nu
numai unitatea limbii romanesti, ci i a tuturor celor slave iSud-Est europene. In genere
popoarele ortodoxe : rus, ucrainian, sarbesc, grec, prezinta acest grandios fenomen al
unei relative unitati linguistice" (II, 51).
Sofianicul este 1 el o determinantd stilisticd a spiritualitatii populare din estul i
Sud-Estul european (II, 105).
Biserica are o functie creatoare in sufletul poporului nostru, o particularitate care
apartine, precum bdnuim, i celorlalte popoare balcanice" (II, 120).
Este drept ca aci d-1 Blaga &este o deosebire, mdcar fata de rusi, dacd nu de
balcanici (II, 120). Rusii de pildd nu inteleg bine sofianicul". Astfel ei picteazd pe
Sfantul Sofocle si pe Sfantul Plato (II, 109).
insa aceasta singura exceptie pe care o &este d-1 Blaga, este inexistentd. Nu are
decat sd treacd d-1 Blaga de pildd, in Bucuresti, pe la vestita Biserica cu Sfinti" din
calea Mosilor, in preajma mitocului Calddruanilor 1 va vedea acolo zugraviti numai pe
Filosoful Plato si pe Filosoful Aristotel, dar chiar pe Filosoful Stoic" in persoand, repre-
zentat ca sfant, precum si pe Sibila dela Delfi", pe Filosoful Tales" 1 pe alti prea-
fericiti vestitori.

105
Nu continuant cu aratarea balcanismului celorlalte determinante stilistice: pitores-
cul (vezi 11, 124, II 126 si II 143), misticismul latent popular (II, 145-146), sfiala in a
reda figuri umane, (II, 157), idealul barbatesc colectiv al haiducului, (II, 218).
Spa (tut mioritic. Exclusiv romaneasca sau balcanica in genere, nu este mai putin
adevarat ca exista, afirma d-1 Blaga, o matrice stilistica anume, valabild pentru Romani
si care este un complex de determinante stilistice diverse. Cea mai de temei, din toate
aceste determinante, este fail indoiala spatiul mioritic" careia i s'a facut cinstea de a fi
luata ca titlu at unui volum din trilogie.
Sa analizam deci, cu atentie, acest spatiu mioritic.
Am vazut ca orisice neam creator de culturd are in adancurile psihologiei lui co-
lective o anume viziune spatiald. Romanii au si ei o asemenea viziune: este anume spatiul
infinit ondulat.
Afirmatia nu este surprinzatoare. A mai fost sustinuta de pilda de catre poetul Dan
Botta, care isi gasea dovezi multiple pornind Inca dela teoriile ondulatorii ale lui Dimitrie
Cantemir si ajungand la teoria ondulatiei universale a lui Vasile Conta. Pentru d-I Blaga
aceasta viziune orizontica infinit ondulata are insa desigur cu totul alt inteles. Conform
teoriei d-sale, in subconstientul Romani lor ar exista acest spatiu si de aci, prin personanta
s'ar face vadit in creatiile culturale. Forma plastics de exprimare a acestui spatiu infinit
ondulat, poate fi divers. Astfel Eminescu alege marea si apa ca simbol al acestei struc-
turi orizontice ondulate (II 214). Insa, prin aceasta, Eminescu se abate dela simbolica
unanim admisa de restul poporului romanesc, care isi &este un alt model plastic al
acestui infinit ondulat, anume Plaiul", alternanta de deal si de vale, ritmic scazand dela
munte spre ses. Desi, teoretic, orice legatura cauzald intre peisagiul propriu zis geografic
al plaiului si spatiul infinit ondulat ar trebui sd fie exclusa, d-1 Blaga stabileste Intre
aceste doud ordine de fenomene o legatura stringentd; in asa masura incat pentru denu-
mirea insasi a viziunii spatiale abisale el foloseste numele plaiului geografic, rastalmacit
desigur : pentrucd Miorita se petrece ,pe un picior de plai, pe o gull de rai" plaiul
simbolic devine un spatiu mioritic".
SA trecem peste ciudatenia acestui name al spatiului, s trecem si peste faptul ca el
e in acelasi timp prea larg si prea stramt, caci deli balcanic", nu-1 cuprinde pe Eminescu
si sd urmdrim ce concluzii trage d-1 Blaga din el.
0 prima consta tare : Romanii, adica ciobanii romani traesc pe plaiuri. Suntem
obisnuiti a spune ca imprejurarile istoriei an facut din Carpati un loc de adapost si o
matca geografica a acestui neam. De aci, au zvacnit rand pe rand valurile in crestere
ale asezarilor noastre, atunci cand ani de ragaz ne dadeau putinta revarsarii pe ses.
D-1 Blaga nu admite insa aceasta explicatie prin imprejurari istorice ; dupd cum nu
admite nici explicatia prin indeletnicire. Pentru d-sa faptul ca ciobanii trebue s-si urce
oile la munte, la varatec, nu este o explicatie suficienta. Ci d-sa introduce un gand non
in discutia acestei probleme : Romanii tanjesc metafizic dupa spatiul ondulat. Ca atare ei
se urea la munte pentru ca acolo, Plaiul, care seamana de fapt cu spatiul ondulat, le
ofera un peisagiu care le satisface dorinta lor metafizica ascunsa. ,Ciobanul roman, impins
de valurile istoriei a colindat sute si sute de ani toti Carpatii si toate meleagurile balca-
nice. Orizontul mioritic subconstient 1-a mentinut cele mai adeseori in peisagiul de plaiu
1 i-a dat o permanents, irezistibila fobie fata de altele" (11 28).
Cu toate acestea exista si Romani la ses. Pe acestiea, d-1 Blaga nu prea ii stimeaza:
sunt valahi 1 Acesti valahi de la ses" care traesc pe Baragan, pe malurile raurilor, la
margine de padure, n'au desigur plaiul la indemand. insa subconstient, plaiul tot exista
in sufletul lor. De aci, o nostalgie orizontica dupa plain" (1 106 si II 20).
Rugam sa nu se creada, de catre cititorul neatent, cum ca d-1 Blaga ar socoti ca
romanii, ciobani, traind multd vreme la munte, s'au indragostit de Plaiu si ca, atunci
cand sunt departe de el, ii duc dorul. Nu. Caci aceasta ar insemna o explicatie prin mediu:
spatiul mioritic s'ar explica prin trairea indelungata in plai si atunci nimic abisal n'ar

106
mai ramane. Am intelege usor de ce Sasii de pilda, care sunt citadini, nu iubesc plaiul si
ne-amintoarce la teoria lui Ovid Densusianu care credea ca poezia populard romaneascd
este esential o poezie pastoreascd. Pentru d-1 Blaga problema e rdsturnatd: spatiul infinit
ondulat e inceputul apriori. El nu devine mioritic" decat prin accident, ocupatia pasto-
rald nefiind decat un efect al unui dor metafizic.
In definitiv, aceasta tezd se poate sustine. (Ce nu se poate sustine ?) Insa ea trebue
sa fie supusd unei verificdri prin fapte. D-1 Blaga o incearcd.
Astfel d-sa afirma ca cel ce a colindat data. pe plaiuri a remarcat desigur, cum pe
cutare varf std tupilatd o asezare ciobdneascd, dominand de acolo de sus pand in vale, i
cum trebue sa rotesti binisor privirea pentru a deslusi chiar pe celdlalt piept de plai, o
altd asezare asemenea: ceva din ritmul deal-vale" a intrat in aceasta randuiald de
asezdri".
Deocamdatd verificarea cu faptele nu dovedeste nimic : constatdm, de comun
acord, ca asezarile ciobdnesti sunt unele pe un deal, altele pe altul, la oarecare distantd
intre ele. Care este pricina acestei asezdri? D-1 Blaga spune ca este efectul unei viziuni
abisale a unui spatiu infinit ondulat. In ce ne priveste credem pur si simplu ca oile au
nevoie sa pascd iarbd. Ca atare nu se ingrdmddesc stanile unele intr'altele, ci se depdr-
teazd astfel ca sa aibe fiecare stand iarbd destuld. Nu este vorba deci de un dor metafizic
al oamenilor dupd o alternantd deal-vale", ci de o nevoie fizica a oilor dupa iarbd.
Dar intre aceste cloud explicatii, una de gen sublim, alta mult mai prozaicd, o ale-
gere nu se poate face, din faptele de mai sus. Sa recurgem deci la o experienta cruciald:
sa studiem nu pe ciobanii din plaiu, ci pe valahii" din Bardgan. SA vedem dac4 aci ne
vom putea decide intre o tezd sau alta. Dacd aceeasi alternantd se va 'Astra si la ses, nu
vom mai putea explica acest lucru prin plaiul" fizic, inexistent in Baragan, ci va trebui
sa recurgem la plaiul" subconstient presupus de d-1 Blaga ... afard doar dacd nu vom
gdsi o a treia solutie
In adevdr d-1 Blaga ne spune: coborand pe sesuri, vom bdga de seamy ca aceasta
ordine si acest ritm deal-vale, se pdstreazd intru catva si in asezarile sdtesti dela ses, cu
toate ca aci, ordinea in chestiune ar pdrea deplasatd si Fara sens. Casele in satele roma-
nesti dela ses, nu se aldturd in front inldntuit, darz si compact, ca verigele unei unitati
colective (a se vedea satele sasesti), ci se distanteaza, fie prin simple goluri, fie prin
intervalul verde al ogrdzilor si al gradinilor, puse ca niste silabe neaccentuate intre
case. Aceastd distantd ce se mai pdstreazd, e par'cd ultima ramasitd si amintire a \rail,
care desparte dealurile cu asezdri ciobdnesti. Se marcheaza astfel si pe ses, intermitenta
vailor, ca parte integranta a spatiului indefinit ondulat. E aci un fenomen de transpunere
vrednic de a fi retinut si izvorit dintr'o anume constitutie sufleteascd".
Cu alte cuvinte, d-1 Blaga observd la ses un fenomen care ii rdmane neexplicat:
casele nu se inlantue, cum de pildd in satele sdsesti, ci ele lasd intre ele un spatiu, asa
cum lasau si stanile intre ele. Deci este vorba aci de o repetare a situatiei din Plaiuri.
Plaiul fizic de data aceasta lipsind, suntem siliti sa recurgem la un Plaiu ideal, existent in
subconstientul valahului din ses.
Argumentarea ar fi bund, dacd inteadevar resfirarea satelor in ses ar fi un fenomen
neexplicat si neexplicabil.
In realitate, asezarea satului romanesc din sesuri nu este absurdd decat pentru cine
nu cunoaste ce este un sat romanesc. Calatorul grdbit se poate multumi cu o explicatie
abisald" si cu o argumentare prin petitie de principii". Dar studiul atent ne aratd ca
nu existd ceva mai rational, mai regulat, mai armonios potrivit cu imprejurdrile geogra-
fice, cu felul de trai si mai ales cu sistemele sociale ale obstiilor romaneti, decat aseza-
rea satelor noastre.
MA intreb daca e locul sa ardtdm aci, din nou, lucruri pe care am mai avut prilejul
sa le analizam. Totusi, pentru ldmurirea cititorului sa reamintim ca un sat romanesc
inseamnd un trup de mosie si o vatra de sat. Forma trupului de mosie si a vetrei de sat
sunt determinate de o vasty si strdveche operatiune de agrimensurd care isi trage regulele

107
din felul de vieata ale obtiilor devalmae romanevti. In sanul fiecdrui trup de movie, exist/
anumite subimpartiri, pe favii, corespunzatoare unor ava numiti batrania, iar vatra de
sat, ea Insavi, este tot astfel impartita. Neamul, realitate biologics vi spirituald, masurd
i regula a organizarii sociale imparte satul, intr'un cadrilaj juridic pe care apoi casele
se aced sistematic Si riguros determinate. Cine studiaza un asemenea sat, cu rdbdare, are
prilejul s cunoascs una din cele mai admirabile dovezi de dreapta cumpanire, unul din
cele mai atent puse la punct sisteme de vieata social /. tncerce vi d-1 Blaga sa patrunda in
tainele unui asemenea sat, i suntem siguri ca Si d-sa va renunta sa creadd in afirmatia
ca satele din ves sunt avezate intr'o ordine deplasata 1 far/ sens".
0 a doua confruntare a teoriei abisale cu faptele o face d-1 Blaga in legatura cu
problema arhitecturii taranevti. Devi principial d-1 Blaga este duman cautarii unor ele-
mente generale sau motive de circulatie pe tars, ele fiind o truda Mu plasata.", totuvi
d-sa cauta i crede a gasi o astfel de trasatura comuna a intregei arhitecturi romanevti
vi Inca una care ne duce la recunoaterea spatiului mioritic" ca determinants stilistica.
Fagaduiala este desigur ispitititoare i menita a trezi curiozitatea : spatial infinit
ondulat, plaiul, ca factor determinant in constructia caselor. Alternanta deal-vale in
arhitectura I
SA ascultam : cat privevte formele de constructie arhitecturald a caselor taraneti
ni se pare a putea semnala cel putin un efect negativ, dar invederat, al specificului nos-
tru orizont spatial" (II, 24). Pe cand casa ruseasca face risipa de spatiu (efectul infinitului
stepii ruseti ca determinants stilistica) iar dimpotriva arhitectura apusana, mai ales
nordica manifests nu se tie la ce chemare a cerului, o evident/ tendinta de expansiune
in malt ", la not de vreme ce orizontul spatial indefinit ondulat, at nostru, zadarnicete
din capul locului o expansiune, fie in plan, fie in Malt", genial nostru arhitectonic sta pe
o pozitie intermediara, care pastreaza atenuate in drept echilibru cele dous tendinte
opuse". Orizontul specific impiedica astfel hipertrofia dimensional/ in sens unic, de unde
un caracter de masurd" comun tutulor caselor taranevti.
Voiu fi acuzat, poate, de lips/ de simt filosofic ; dar marturisesc ca aparitia alter-
nantei deal-vale" in problema modestiei caselor noastre taraneti, mi se pare o surprin-
zatoare dovada de dragoste pentru complicatia ca atare. Dupa cite tim cu totii, casele
romaneti nu sunt nici prea mari vi nici prea inalte, pentruca ele sunt fdcute din chirpici,
valatuci, ciamur, barne sau bolovani din prund, care nu le ingadue si atingd ametitoare
inaltimi. Pentru ce s'au ales aceste materiale de constructie? Pentruca starea de permanents
nelinite din lard a mutat gandul oamenilor dela casele cladite pentru veacuri. Oamenii
se multumeau cu case mici, uor de facut i dupa a caror distrugere nu-ti pare din cale
afar/ de rau. Nestatornicia caselor taranevti, iata explicatia modestelor for proportii.
Vieata pastorala, starea economics foarte scazuta, au impiedecat navterea unei arhitecturi
taraneti monumentale. ,
De altfel, ne-am prefacut numai a primi premiza d-lui Blaga, conform careia modestia
caselor taraneti este un apanagiu al Romanilor. Dar ava sa fie? Oare taranii altor tari
au case care se ridica pand la cer? Sau case care se intind pe pogoane de loc? Paremi-se
ca. monumentalul" este un lucru care a aparut in legatura cu arhitectura oficiala a Sta-
tului 1 cu vieata oravelor. Noi nu avem monumental" fiindca. Statul nostru, tot din pricini
istorice, nu a fost constructor de monumente. Cand in veacuri de linivte, s'au apucat
Voievozii novtrii sa construiasca, au cladit 1 ei monumental", malt vi pe spatii mari.
Ba mai mult decat atata : chiar in arhitectura tardneasca putem gasi tanirea dire
cer" vi chemarea inaltului". Astfel de pildd, ce poate fi mai vadita dorinta de indltare,
decat sageata de 20 de metrii a unei biserici maramureene? Si s nu se uite ca aceasta
biserica este toata din lemn, deci dintr'un material ingrat, care doar printr'o vtiints
extraordinar de adancita a rezistentii lemnului Si a valorii contravantuirilor, cuteazd a
se ridica la asemenea ametitoare inaltimi. Nu vad in toata aceastd problema nici umbra
de alternanta deal-vale", nici macar ca un efect de neamestec".

108
insfarit, Intr'o a treia i ultima dovadd, d-1 Blaga invoaca metrica noastra popular /.,
care In alternanta ei de silabe accentuate 1 neaccentuate, reproduce alternanta deal-
vale". SA nu insistam: aceasta ne-ar duce la constatarea ca. i un Schiler, de pildd
are, pentru acelai motiv, o viziune spatial/ mioriticd.
Inca un lucru asupra caruia trebue se insistam este acela c5 spatiul mioritic este o
sarAcire a peisagiului adevdrat romanesc.
0 problema a spatiului, adicA a sentimentului spatial, se poate pune ; desigur ca o
problem/. de psihologie normala, nici decum abisala. Ar fi chiar interesant de f /cut o
analiza a psihologiei spatiale romaneti. Cred ins/. O. ea ne-ar duce la alte concluzii
decat la cele mioritice". In adevar, orizontul romanesc nu este numai acela al Plaiului,
adica a unui plan inalt, deschis, pe coamd verde de munte, scurs mulcom in vale, cu
orizontul malt, ritmic i indefinit alcdtuit din deal i vale".
Pdmantul romanesc are o varietate de peisagii cu adevarat nesfarita i traiul Roma-
nilor s'a dus de-alungul tuturor acestor peisagii. Pentru ciobanii, la care mereu se refer/.
d-1 Blaga, peisagiul golului de munte intl./. in joc mai inainte de toate: orizont extrem de
adanc, cu largi viziuni de varfuri pang. departe, peste irul incremenit al valurilor de
pamant, care se zbat ritmic, pan/. in campie. In al doilea rand, plaiul pe care coboara oile la
iernatec ; apoi seria muscelelor, intinsul campiei i desnadajduita intindere a Dobrogei,
Baraganului sau Bugeacului unde l'i duc jumdtate din vieata lor, ciobanii transhumanti.
Dacd este adevarat cd un peisagiu romanesc a dus la crearea unui suflet romanesc, apoi
aceasta nu poate fi nici pentru ciobani acela al plaiului Si al alternantei, pe scurte
suprafete de pamant a vdii i a dealului. Ci viziunea trebue largite pang la cuprinderea
Intregului pamant, romanesc pe care pendula ciobania noastra, dela munte la mare. Este
Si aci, dace vreti, o unduire, un ritm, o alternanta, dar ai cdrui poli nu sunt constituiti de
de deal-vale, ci mai curand de munte-stepd.
Poetul Dan Botta, in minunata-i Cantilend pe care ar fi putut-o numi, nepoetic
evident : transhumanta are poate mai multd dreptate decat poetul Lucian Blaga,
atunci cand construete orizontul ciobanului mioritic intre stand i ape, i-i intelege
sufletul in drumul lui median spre vale:
Cioban ciobAnel, Dreptele amiezi,
InimA -inel, Noptile abstract;
De ce mi-al lAsat Astrele exacte,
VArfu 'nsingurat ? Culmile lucide,
Nu mai priveghezi Pletrele aride ?
lat./ descris esentialul adevdratului orizont al ciobanului, cat timp sta cu oile la
varatec: muntele Inalt. Si deasemeni tot astfel de bine descris e 1 cel de al doilea peisagiu,
cel al iernatului, al landelor 1 al apelor, care de sigur au pentru Botta i alt inteles decat
cel geografic.
Nordic clobgnel, Poate, cAlAtor
Tristul meu model Liricul meu dor,
Cine to aduce Stelele de apA,
Pe cArAri in cruce Umbrelele pe pleoapA,
Sub limpedea punte Cornul depArtArii,
Cu seara pe frunte ? Muzicile mArii 1

Acelai lucru se intampla nu numai cu ciobanii, ci i cu cojanii" din es. Si acetia


se urca la munte, periodic, dupd cum cei dela munte coboard spre es. Dar pe
niciunul nu-i man/. o nostalgie orizontica, ci ii man/. nevoia economics, determinate
de o anume diviziune a muncii in sanul obtei mari romaneti, diviziune extrem de veche
1 al cdrei efect este supunerea intreg neamului, la un proces de unificare, biologic i
spiritual, tot atat de puternic la es pe cat este i la munte.
LAsand la o parte efectul pe care aceasta pendulare Si contra pendulare a populatiei
noastre, dela munte la es i dela es la munte, o are asupra unitatii de limb/. (aci avand
dreptate intru totul d-1 Prof. Iorga) s'ar putea studia care este, psihologic, viziunea pe

109
care o au Romanii despre peisagiul tarii lor. Dupa cate am putut eu vedea Si intelege,
peisagiul romanesc este tocmai armonia bogata de peisagii diverse, care din aceasta
pricina nu este nici-o data copleitor, oricand sateanul putand evada din el : mai mult
decat atata, fiind silit sa. evadeze din el, trecand necurmat prin toate. infatidrile lui,
neoprindu-se la niciuna, ca om al intreg pamantului romanesc ce se afld.
Dar aceasta este cu totul alts poveste, despre care nu tie Inca nimeni destul de
mult, pentruca nimeni Inca nu a studiat-o aa cum trebue.

Filosofarea despre poporul roman. Teoria matricelor stilistice reprezinta, in fond,


o incercare de filosofare asupra culturii romineti, nici de cum o incercare de reconstituire
a filosofiei populare romineti. Sunt aci doua ordine de idei care nu trebuesc confundate.
Pentru a ne face mai uor intelei, sd luam o pita. din istoria filosofiei. Kant ne-a
lasat o opera scrisa, fata de care putem lua doua atitudini. Mai Intai este data putinta
unui studiu asupra filosofiei lui Kant, printr'o interpretare sistematica a tuturor gandurilor
exprimate de el. In al doilea rand, putem incerca, printr'o creatie filosofica originala, sa
explicam ivirea Si sensul gandirii kantiene, intr'un sistem care sa ne apartie. In cazul
intai ajungem la stabilirea filosofiei lui Kant. In cazul al doilea, la o filosofie despre Kant.
Acelai lucru se petrece Si cand este vorba de o creatie filosofica colectiva, care apartine
nu unui creator individual, ci unui grup social intreg.
Poporul romanesc, prin toate manifestarile sale, arata ca are, cel putin in straturile
lui taraneti, o filosofie proprie. Fara indoiala ca aceasta filosofie nu este exprimata
intr'un corp de doctrina, ci are infatiarea unei teorii nesistematice, transmisd oral din
generatie in generatie. De aceea munca de interpretare sistematica a acestei filosofii
populare este cu mult mai grea decat munca corespunzdtoare fata de opera unui filosof
sistematic.
Este meritul cercului adunat in jurul revistei Gandirea", de a fi pus aceasta problems
a filosofiei populare romaneti Si de a fi cerut, cu insistenta, ca ea sd fie cat mai curand
cercetata. D-I Blaga, dei apartine grupului Gandirea", se abate dela stricta ei doctrina,
caci ceea ce it intereseaza pe d-sa nu este atat filosofia populard romaneasca, cat explicarea
acestei filosofii intr'un sistem de filosofie personals.
Desigur ca, principial, ambele aceste atitudini sunt justificate. Suntem datori s
incercam i reconstituirea filosofiei populare romaneti, i o filosofare originala despre
poporul romanesc. Aceasta 'MA. cu o singurd conditie : sa nu confundam cele cloua feluri
de munca intelectuala Si in al doilea rand sa le socotim ca pe doua etape succesive,
reconstituirea filosofiei romaneti trebuind sa preceada filosofarile despre filosofia
romaneasca.
Am credinta ca d-1 Blaga, in opera d-sale, comite ambele greeli : confunda creatia
sa personals cu creatia populara romaneasca, i, de aceia, incepe toata munca cu incer-
carea de a stabili o filosofie originala despre poporul romanesc.
Dupa cum am mai spus, lucrul acesta se poate vedea foarte limpede din analiza
teoriei matcii stilistice. Determinantele ei alcatuitoare nu apartin conVientului, ci sunt
fenomene abisale. Ca atare, poporul romanesc, nu numai a nu a putut niciodata sa
formuleze macar un singur cuvant despre matca sa stilistica, dar nici nu i-a putut da
seama ca o matrice stilistica exists. Pentru construirea acestei teorii a matcilor a fost
deci nevoie nu de o cercetare a filosofiei populare romaneti, ci dimpotrivd, de cercetarea
originala a unui filosof roman.
Rezultatul este ca studiile d-lui Blaga ne fac sa inaintam prea putin in cunoaterea
poporului romanesc. Aflam din opera sa ce crede d-sa personal despre poporul roman,
dar nu attain ce este obiectiv poporul roman.
Aceasta atitudine de critics exterioard facuta de cercetator asupra fenomenului de
cercetat, este foarte greu de mentinut pentruca, fall sa vrem, nefacand necesarele distinctii,
vom ajunge la unele confuzii.

.110
Astfel, cand d-1 Blaga vorbeste de existenta abisala a unei viziuni spatiale si
temporale, teoria sa este indreptdtita, cel putin aparent, caci intradevar spatiul si timpul
pot fi socotite categorii a priori" ale mintii omenesti. Dar in afard de spatiu si de timp,
nici o alth determinants stilisticd nu mai poate pretinde la calitatea de categorie a priori.
Pentru ca sa implineascd teoria sa personals asupra mdtcilor stilistice, d-1 Blaga este
silit s faca imprumuturi tale quale, din domeniul filosofiei populare romanesti.
Lucrul ne apare foarte limpede cand analizam de pilda matca stilistica romaneascd
propusa de d-1 Blaga si gasim ca in ea figureazd ortodoxia, sofianicul, dragostea de pito-
resc, sfiala magicd in a redafiguri umane, idealul colectiv al haiducului etc. Toate aceste
determinante stilistice nu au si nu pot avea absolut nimic abisal intr'insele. Ele nu pot
fi socotite categorii a priori ale subconstientului romanesc, fail de nici o legdturd cu
contingentele materiale si spirituale in care s'a desfasurat istoric cultura taraneasca.
Ar fi inutil sa dovedim acest lucru pentru fiecare din presupusele determinante
abisale. Cred ca doar printr'o scdpare din vedere, d-1 Blaga a putut afirma ca idealul
colectiv al haiducului" nu are legatura cu istoria Romanilor, ci exists, ca atare, dela
inceput in sufletul neamului", asa cum exists gandul despre timp si spatiu in mintea
omului.
SA luam un singur exemplu, care se ref era la un lucru de o deosebita importanta:
ortodoxia poporului romanesc. Nu vom intra in discutiuni teologice. Nu vrem s insistam
asupra credinlei noastre ca toate acele magice corelaliuni" care stau la baza categoriei
organicului, ar putea sa fie socotite ca nefiind din cale afard de pravoslavnice. Sd primim
discutia asa cum pretinde d-1 Blaga sa fie facuta, adicd nu sinodal", ci stilistic".
D-1 Blaga afirma ca marile religii crestine, ortodoxia, catolicismul i protestantismul
s'au ndscut prinr'o dubld polarizare : de o parte gandul divin, de alts parte un gand luat
din vremelnicie si ridicat la valoare absolutd. Astfel catolicii si-au gasit al doilea pol al
spiritualitatii for religioase in categoriile autoriteifii de stat". Termenul de categorii"
in cazul acesta mi se pare abuziv. Statul este tot ce poate fi mai lumesc" si nu are nimic
abisal intr'insul. Aci au desigur mai multd dreptate ganditorii catolici de scoald noun,
care si ei vorbesc de un gand divin si de o soarta lumeasca a acestui gand. Numai ca
aceasta soarta lumeasca, ramane pentru ei un fenomen pur lumesc, care se studiazd cu
ajutorul sociologiei, nici de cum cu al metafizicei.
De asemeni, protestantismul este socotit de d-1 Blaga a-i fi gasit cel de al doilea
pol al spiritualitatii sale in categoria libertcifilor individului". Aceiasi discutie s'ar
putea,repeta si pentru acest caz.
Insfarsit, ortodoxia este si ea o conceptie bipolarizata : deoparte gandul divin, car
de altd parte categoria organicului", prin organic intelegandu-se credinta ca toate
lucrurile cosmosului sunt legate intre ele printr'o nesfarsita serie de magice corelatii.
Aceasta teorie asupra religiilor crestine nu este atat de noun pe cat s'ar pdrea.
Prof esorul Nae lonescu socotea pe vremuri catolicismul o doctrind care asigurd salvarea
individului, cu conditia supunerii lui desdvarite la regulele administrative ale unei
biserici inteleasd ca stat; protestantismul, ca o doctrind in care salvarea personals era
garantata nu de biserica, ci de stdruintele individuale ale fiecarui credincios in parte.
Pentru catolici semnul neinseldrii este supunerea la ordinele organizatiei. Pentru protestanti,
semnul neinseldrii este supunerea la ordinele rationamentului.
Pentru ortodoxi, dimpotrivd, nu exists decat o singurd obstie crestina, necurmatd
dela Christos papa la not si care ea insasi este biserica. Apartinerea traditionald la
aceasta obstie este garantia adevdrului, car scaparea fiecaruia in parte, nu poate sta
decat in integrarea desavarsitd in ecumenicitate.
Nu suntem, dupa cum vedem, prea departe de teoria mai recenta a d-lui Blaga, cu
deosebirea ca organicul" d-lui Blaga nu mai este un obiect de credinta asupra caruia
doar sinoadele ecumenice ss sibs un cuvant de spus, ci este un obiect asupra caruia
teoria stilului este supremul arbitru.
Discutia asupra acestei chestiuni ar putea sa fie foarte lungd; o lasdm in sarcina altora.

111
Subliniem frisk in ceeace ne privete, ca d-1 Blaga s'a abatut dela propria sa teorie
abisald in momentul cand a pus chestiunea in felul acesta. De altfel dacd nu ne inelAm,
d-1 Blaga a simtit ca desfdurarea gandurilor sale it silete, la un moment dat, sa. Ora-
seasca propria sa teorie abisald, afirmand ca. In definitiv, chiar daca teoria mdtcilor nu
este primita, observatiile pe care le face asupra filosofiei poporului romanesc, au o
valoare de sine statAtoare. Aceasta inseamnd ca dansul tie ca exists o filosofie a popo-
rului roman, care este independents de filosofiile diverse ce se fac despre poporul roman.
De aci inainte sd pardsim deci pe d -1 Blaga, creatorul de teorii proprii i sa urmarim
pe d -1 Blaga interpretatorul ga.ndirii populare romaneti. Dela inceput declaram ca pe
acest at doilea Blaga it pretuim foarte mult. Dacd d-1 Blaga, teoreticianul pe cont propriu,
1-ar lasa in pace pe d-1 Blaga talmacitorul filosofiei populare romaneti, atunci suntem
siguri ca nimeni altul nu ar putea sa dea la iveald o opera mai folositoare i mai unanim
ateptata, decat d-sa. Ba 1-am ruga chiar sA creadd cd succesul netagaduit pe care, pe
buns dreptate 1-a avut, se datorete nu teoriei sale a mdtcilor abisale, ci acelor catorva
incercari de exegezd in marginea fenomenului romanesc. Aparitia multora din articolele
sale, a umplut de emotie, la vremea lor, pe foarte multi carturari : toti au naddjduit ca a
sosit in sfarit filosoful, care sa aibe destuld stdpanire de sine i dragoste de neam, ca sA
se lase pe el insui de o parte pentru a duce la bun capdt munca aceasta de intelegere a
filosofiei poporului roman, vechea noastra dorinta unanimd, neimplinitd.
Si probabil ca d-1 Blaga tie carei Orli din opera sa i se datorete succesul. 0
indicatie o avem in faptul ca discursul sail de receptie la Academie incearca, in plin, o
reconstituire sistematicA a filosofiei populare romaneti, lasand cu totul peplanul al doilea
propria sa filosofie despre poporul roman : discursul este tinut In lauda satului
romanesc" nu in lauda filosofiei abisale a culturii.
Satul-Idee qi filosofia poporului roman. D -1 Blaga definete filosofia satului
romanesc ca fiind aceia a unui sat-idee", adicA a unui sat care se socotete pe sine insui
centrul lumii i care trdiete atemporal, in orizonturi cosmice prelungindu-se in mit.
0 sensibilitate metafizicA deosebita, stranie i fireascd in acelai timp, o imaginatie
mitica permanent disponibila, dau natere, in sate, unei viziuni filosofice, care nu are
nimic de a face cu viziunile altor lumi. Linitit i blind in afara de timpuri, omul se soco-
tete centrul satului, satul el insui fiind centrul lumii. Intre el 1 lume sunt deci o
serie de corelatii, care se stabilesc dupa o logica primary, prin imaginare mitica venic
creatoare.
Nimeni nu ar putea contesta cd tabloul filosofiei romaneti pe care 1-am rezumat
nu ar cuprinde in sine mult adevar. Paginile pe care le inchina d-1 Blaga analizei mai
amanuntite a acestor teze privitoare la satul-idee", merits sa fie citite cu atentie : ele
au darul de a fi i de o rara frumusete.
Acuma, este drept cd din aceasta descriere am putea sa nu recunontem prea lesne
satul romanesc. Am putea deci tagddui ca satul-idee este un sat exclusiv romanesc.
Cosmo-centrismul, atemporalitatea, creatia permanentd mitologica, logica primarA sunt
caracteristice ale tuturor mentalitatilor primitive" i citirea unui Lewy-Bruhl de pildd
ne pune deseori in fata unui asemenea sat-idee". Studii despre mentalitatea magica,
creatoare de mitologii, sunt foarte multe Si toata lumea este de acord sd recunoasca
existenta generalizatd la toate popoarele, in anume epoci i straturi sociale, a unei men-
talitati magice.
Satul idee este deci un sat universal. Satul romanesc, nu poate fi decat un gen al
spetei celei mari a satelor idee. Pe de alts parte, nu trebue nimeni sa creadd ca in sanul
unui sat nu exista decat o singurd mentalitate : aceea a satului idee. Mai mult decat
atata : ca in sanul unei aceleini conceptii despre lume a unui satean individual, nu ar
exista decat satul-idee". Dimpotriva, conceptiile se arnestecanecurmat i in mentalitatea
satenilor gasim intotdeauna o intreita raddcina : o mentalitate magica, o mentalitate
religioasd i una pozitiv tiintifica.

112
Sunt unele sate, sau unii indivizi in care una din aceste trei componente ale
mentalitatii rurale, predomina. Vor fi deci mentalitati sateti in care satul-idee" va avea
cuvantul hotarator. Altele vor fi de gandire religioasa, iar altele profund pozitiviste.
Inca mai mult decat atata : vor fi domenii ale vietii i ale cosmosului in care
intamplator vor predomina anume mentalitati, care se arata deficiente in alte domenii.
Astfel gandirea despre fizica cereasca, despre cosmogonie, geologie, poate fi de un caracter
neted religios, in timp ce gandirea despre rostul vietii Si al mortii, este neted magica, iar
gandirea despre agriculture Si meteuguri hotarit pozitivista.
Cea mai nesfarita variatie este cu putinta, dela sat la sat, dela varsta la varsta,
dela sex la sex, dela temperament la temperament, dela tiinta de carte la netiinta de
carte, dela domeniu de gandire la domeniu de gandire, dupe diversele intamplari, care
amesteca Si incurca. Intre ele toate cele ale vietii omeneti.
Satul-idee este deci un fragment doar din problema intreaga.
Acest fragment poate fi insd reconstituit Si prezentat ca un intreg de sine statator.
Este chiar necesar ca aceasta operatie sd fie facuta i vom ardta de indata cum anume
credem not ca ar trebui procedat.
Adaogam insa depe acum o observatie: am fi greiti dace am crede ca satul-idee"
reprezinta ceva care se nate venic inedit in chip firesc chiar i in imaginatia copiilor
din lumea satelor" (d-1 Blaga crede chiar ca mentalitatea magica sateasca este o men-
talitate copilareasca) 1 care deci e alcatuit numai din sentimente i vedenii, nealterate
de nici un act al ratiunii i de nicio cosmologie invatata i acceptata de-a gata". 0 putinta de
creare, venic proaspata in domeniul mitologiei, exists desigur. Dar nu aceasta creatie
este datatoare de seams. D-1 Blaga se ineala hotarit atunci cand afirma ca. a asistat
la naterea unui mit", cand de fapt surprinde numai un act de creatie de gen mitic al
babei care vedea, in ranile celui muscat de un caine turbat, caini mici i turbati. Un mit
nu poate fi o creatie individuals Si nici o credinta a unuia singur. Un mit este colectiv prin
insai esenta lui. Este o credinta a unei marl masse populare, care are deci toate
caracteristicile credintelor transmise oral, prin necontenitd addugire i uitare lain de
tema cea veche.
Gandirea mitica populara este deci alcatuita din teme adoptate colectiv. Si exis-
tenf a acestor teme nu poate fi lamurita exclusiv prin existenta unei mentalitati creatoare
de mituri, ci prin existenta unei culturi populare colective, care de fapt ii are radacinele
sale foarte vechi in necurmate influente ale unor corpuri de doctrine constituite. De aceia
ni se pare ca are dreptate, din nou, d-1 Nichifor Crainic, atunci cand, atat de frumos
pomenete nstrigoii zeilor pagani", care cutreera Inca in mintea oamenilor din satele
de astazi.
Da inteadevar : creatiile mitice ale satului romanesc fac parte din zestrea arhaica
a omenirii intregi i doar atente studii comparate ne vor putea arata care este contri-
butia originals romaneasca in sanul marii culturi primitive a omenirii. Problema este
nespus de complicatd: peste zestrea cea straveche, in buns masura comuna intregii arii
culturale indo-europene, s'au adaugat influente ale curentelor religioase, uneori apocrife,
bogomilice de pilda, influente carturareti literare i o puternica creatie originald. Cat
anume din fiecare Si ce anume din fiecare, aceasta n'am putea-o ti decal la capatul
unor studii, care se anunta a fi extrem de laborioase.
De-ocamdata aceste studii au pornit mai mult pe calea rapidelor intuitii filosofice,
care opereaza pe un material extrem de sarac Si care este interpretat cu ajutorul aa
numitei analize literare. Credem ca metoda este greita 1 neducatoare la scop. Ss
aratam de ce.
Analiza literary ,ci reconstituirea unei filosofii populare. in cercetarile noastre
monograf ice prin satele tariff, a trebuit, fare indoiala, se cautam a afla care este viziunea
populara dela not cu privire la problemele vietii de aci i de dincolo, ale naturii, ale
omului i ale lui Dumnezeu.

113
to realitate, ceeace am intalnit peste tot, au fost :
a) 0 serie de gesturi i de acte, avand de cele mai multe on un caracter ritual i
care se faceau fie dupd aceemi norms de cdtre toti indivizii, fie direct in colectivitate, in
anumite ceremonii;
b) 0 serie de ganduri de cele mai multe on formulate traditional i Invemantate
In legende, credinte etc.
intre aceste gesturi Si aceste ganduri exists uneori o legatura; alteori gestul pare
lipsit de gand, sau gandul nu ds natere la nici un gest.
Sirul intreg al tuturor acestor gesturi Si ginduri, se referA la complexul intreg al
problemelor pe care le pune teologia, filosofia Si tiinta.
Cu ajutorul for va trebui ss reconstituim un fel de enciclopedie a tuturor cuno-
stiintelor i credintelor precum i a tehnicelor respective, pe care be vom clasifica dupd
un sistem filosofic oarecare. Ar trebui sa ajungem astfel la crearea unei teologii populare
la o logics, teoria cunoa*terii, metafizica, psihologie, matematica, astronomie, fizica,
chimie, biologie, sociologie, etica, politica Si aa mai departe, pand la epuizarea completa
a tuturor ramurilor pe care trebue sa le cuprinda o clasificare a tiinteIor omeneti.
Ceeace trebuiete s tim dela inceput, dupa cum am mai aratat, este faptul ca un
Weltanschauung" colectiv popular, nu se elaboreaza pe caile logicei stricte, cari sunt
Ingaduite doar ginditorului individual. Ci gandirea populara, pe bazd de traditie orald,
se ivete din izvoare multiple i create prin captarea intr'o singura doctrind a unor
influente diverse. Constructia totald va fi lipsita deci de o coherenta logica perfecta.
De pe acum s'ar putea incerca o seriere a izvoarelor gindirii populare. In ceeace ne
privete, socotim ca trei izvoare anume trebuesc a fi tinute in seams:
1. In primul rand, socotim izvorul ortodoxiei, care are la noi o vechime impre-
sionanta i o mare putere de plamadire a duhului popular. Aceesta doctrind Infatieaza
un compendiu complet de cunotinte, in stare sa dea rOspunsuri satisfacdtoare credin-
cioilor ei, cu privire la orice problems a vietii omeneti.
Aceasta ortodoxie aduce deci o contributie de ganduri a sa proprie. Pe de altd
parte ortodoxia, a reuit sa cuprinda i s asimileze in sanul ei, elemente straine de ea.
Trebue s mai tinem seams nu numai de Invatatura bisericii, ci Si de curentele reli-
gioase, uneori eretice, care au trecut lasind urme, pi ecum Si de literatura profana cu
caracter religios, uneori apocrif, care a circulat In lumea satelor.
2. In al doilea rand socotim izvorul pligein, care apartine unui strat mai vechi
decal al ortodoxiei i care se manifests printr'o prodigioasa creatie mitica i o magie
deseori copleitoare.
3. In al treilea rand socotim izvorul cunoVintelor pozitive, care din lumea cultd a
oraelor Si a Scolii, a patruns in lumea satelor.
Toate aceste trei izvoare, convietuiesc Si se inbind intre ele intr'o necurmata
adaptare i luptd de preeminenta.
Caracteristic este intodeauna faptul ca nu exists nicaeri o exprimare coherenta i
limpede a unei filosof populare. Ci ea ne apare mai mutt ca fragmente trunchiate de
sisteme, intre care sinteza nu s'a facut. 0 fireasca straduinta spre sinteza se nate astfel
la cercetdtorul pe teren. Nimeni nu poate fi multumit cu simpla juxtapunere, de gesturi
Si de ganduri, pe care ni be ofera viata populara, mai ales cand din confuzia realitatii,
culegem impresia ca ne aflam In fata unor membre disjecte. cari ar fi apartinut candva
unor sisteme pierdute. Incercarea de a ajunge la cele trei sisteme nascatoare ale filosofiei
populare actuale, prin sinteza clasificata a sensurilor fragmentare de astazi i prin
ghicirea sensurilor ascunse ale fragmentelor traditionale, care n'au ajuns decit agonistic
pand la noi, se impune dela sine.

114
Mai mult decat atat, cercetand intreg intinsul Orli romaneti, eti izbit de o extra-
ordinary constants a principiilor i a liniilor mari, care tind se ordoneze gandirea
populard.
Ceeaceai reuit se determini ca fiind esential pentru viata spirituald a unui sat, eti
sigur ca it vei regasi aproape identic in toate celelalte sate ale Orli.
Eti shit astfel sd ajungi la concluzia ca trebue s fi existat candva o vasty cultura
populard romaneascd, un strat arhaic pagan, perfect inchegat, dar care astazi este pe
calea de disolutie, cedand locul unei alte culturi, relativ mai recente, religios ortodoxe,
peste care insfarit se adauga stratul aproape contemporan at culturii pozitiviste.
Aceastd arhaica culturd taraneasca este mai malt decat o similitudine de atitudini
psihologice, mai mult decat un stil comun : este propriu zis o culturd deplin formulatd,
ajunsa a fi fapt implinit i care a legat inteo unitate desavaritd, intreg poporul romanesc.
Ceeace este incd mai interesant, e faptul ca disolutia acestei culturi arhaice tdraneti, nu
s'a facut peste tot in acelai chip, ci, foarte ciudat, fiecare regiune a Orli in parte a
pdstrat cu predilectie, un fragment anume din intregul de demult. De aceea spuneam ca
cercetAtorul la teren nu poate scapa de credinta ca cerceteazd membrele disjecte ale unei
vechi culturi.
Metoda care ni se impune dela sine este deci :
1) a inventaria mai intai toate aceste membre disjecte, fie gesturi, fie ganduri.
2) a le clasa corect, facandu-se deci un inventar de teme 1 de variante.
3) a desparti esentialul de accidental.
4) a reconstitui sistemul sau sistethele filosofice care se nasc astfel ca sintezd a
operatiunilor de mai sus.
5) a gdsi soarta istorica, aparitie, schimbari i pieriri, ale acestor sisteme.
6) a ajunge la explicarea cuzald sociologicd a acestor procese culturale istorice.
Din acest program de lucru, se poate vedea cat suntem de departe de putinta
reconstituirii filosofiei romaneti. Este destul de neplacut pentru orgoliul nostru, inse
suntem datori sd recunoatem cu toti : etnografi, folklorkti, filologi, spciologi, cati ne-am
straduit pe ogorul muncii la sate, ca nu am reuit liana acum sd facem nici macar inven-
tarul motivelor, nici-o clasificarea a temelor, in nici un domeniu at vietii populare.
Ce sd mai vorbim de operatia de cercetare a frecvenfii unor teme i de rcispan-
direa for geografica, ceeace constituie totui una din cele mai bune cdi pentru intreaga
noastra munca.
Valoroase incercari, inceputuri pline de fagaduinti exists totui. Dar ele nu vor
putea sd creased pand la constituirea unui corp de doctrind a filosofiei populare romaneti,
atata timp cat nu se va fi patruns toata lumea de credinta ca singura metodd de lucru
este aceea de care vorbeam mai sus, iar nici de cum upratica interpretare, metafizica sau
psihologicd, a unor biete fragmente intamplatoare.
Si cu toate acestea, majoritatea colaboratorilor la aceasta munca, au ramas astazi
incd la metodele invechite ale analizei literare".
In genere filosofii lucreazd cu idei abstracte, izolate. E firesc, atunci cand este vorba
de construit o filosofie, dar primejdios cand e vorba de reconstruit o gandire populard. De
aceea a lua cateva versuri dintr'un cantec, o poezie dintr'un ciclu, o variants a unei
teme i a extrage din aceste fardmituri, esente" 1 gandiri latente" cu care sd jonglezi
apoi, este o neiertata grea16..
Pe simple fragmente populare, care apartin deci unei culturi obteti pe temeiu de
traditie difuza, poti sd reconstitueti ce vrei. De fapt interpretatorul" de texte tie mai
dinainte concluziile la care va ajunge, tie mai dinainte ce este poporul roman" i, dispen-
sandu-se de munca migaloasa a analizei materialului intreg, ii ilustreazd pur 1 simplu
teza cu fragmente culese ad usum demonstrationii".

115
Ba uneori, vaste teorii se construesc special pentru ca acest fel de cercetatori sd-i
descarce contiinta de remucarea cd nu au contribuit cu nimic la creterea cunotintelor
pozitive despre neamul lor, afirmand ca intuirea fragmentelor este suficienta i analiza
literary ducatoare la scop.
Dei ne vom abate, intrucatva, dela discutia inceputd, socotim ca este necesar sa
ilustram cele ce sustinem, printr'un exemplu.
Alegem exemplul ajuns clasic, al Mioritei.

Miorita fi filosofia populard. Versiunea Mioritei data de Alexandri, a monopolizat,


din nefericire, atentiunea cercetatorilor. Am ajuns in situatia ca, atunci cand cineva vrea
sd inteleagd ce este neamul romanesc, sau vrea sa arate altcuiva ce suntem noi, in loc sa
se apuce de traiul colindator prin sate i tinuturi, in loc sa strangd necurmat informatii
pe care sd be prelucreze apoi tiintific, prefers sa scoatd textul Mioritei i sd inceapd
analizele" filosof ice i literare.
Acest exercitiu curent al cal-WI-Ariel romaneti, are o infinity gamy gradata : incepe
cu tema de bacalureat, discursul de 10 Mai, teza de doctorat i sfarete cu analizele
abisale mioritice".
Sa culegem vreo cateva exemple din incercarile cele mai valoroase care s'au facut
pe aceasta tema, pornind dela un citat ceva mai lung at d-lui Blaga:
Iatd, ne vom opri langd exemplul atat de mult citat, adesea analizat, dar Inca
neistovit, at Mioritei. Critica noastra literary ca i analiza folkloric) au consimtit unanim la
identificarea, in Miorita, a unor stravechi motive pagane, dupd unii iranice, dupd altii
trace, sau scitice. Unii dintre cercetatorii notrii privesc Miorita ca i cum acest cantec
de transfigurarea mortii, acest imn cu pervaz de baladd, ar avea o semnificatie runica,
adica o simnificatie cu sensul pierdut i care cere sa fie redescoperit... mai acum
cativa ani un invatat credea sa poata descifra in Miorita resturi ancestrale de omor ritual,
un straniu obiceiu la care s'ar fi dedat poporul lui Zamolxe".
Cu alte cuvinte, d-1 Blaga protesteazd, pe build dreptate, inpotriva multiplelor
interpretari" care s'au dat Mioritei. Intr'adevar s'ar putea gdsi sute i sute de asemenea
explicatii", care nu se intemeiazd decal pe fantezia celui care be elaboreazd, WA sa
aduca nicio informatie pozitivd, servind drept dovadd.
Dar d-1 Blaga nu e suparat pe metoda greitd intrebuintatd 1 D-sa gasete ca ana-
liza literary a Mioritei ,nu este Inca. istovitd" i crede cd d-sa va putea, de data aceasta, A.
dea adevarata interpretare in sfarit 1 printr'o analiza a elementelor cuprinse chiar
in camara cea mai Iduntrica a poeziei". De data aceasta deci, vom avea prilejul sa vedem
manuindu-se metoda veche, de un virtuos al ei.
Rezultatul? In Miorita, ,moartea", precum se tie, e echivalatd cu nunta". Ciobanul
care va fi ucis, trimite vestea cu ce ton de bundvestirelcd s'a insurat cu a lunii mireasd.
Nunta e aci nunumai un element vadit cretin, ci mai precis, un element ortodox. Moartea
prin faptul ca e echivalatd cu o nunta, inceteazd de a fi un fapt biologic, un epilog : ea e
transfiguratd, dobandind aspectul elevat al unui act sacramental".
Panel aci nu vedem nimic original deck greeala de a crede ca doar ortodoxia
socotete moartea ca un act sacramental. Da altfel, ce deosebire de pildd fata de cele ce
spune poetul Botta pe care din nou it citam, pentruca declardm cinstit ca -1 preferam
ca filosof, in mdsura in care admitem filosofia in treburile acestea?.
E o still/eche credinta thracica, a mortii nuptiale. Pe aria de rdspandire a Thracilor
in antichitate, in regiunile unde poporul for a stat, conceptia mortii nuptiale s'a pastrat i
astazi vie. Unui mort necununat i se cants i astazi cantdrile de nunta i riturile funebre
ale poporului romanesc cuprind, in stricta traditie thracd, jocuri i cantece de bucurie.
In aceste rituri stdrue antica idee thracica a mortii purtAtoare de har". ,Moartea este o
nuntA cu divinitate".

116
Ca atare 1 in aceasta conceptie a d-lui Botta, moartea este un act sacramental.
Acuma, ca o fi ortodox sau ca o fi Thrac, cine poate sa spuie, doar prin analiza
literard" ? Ar trebui altfel de dovezi, pe care deocamdata nu le avem.
D-1 Blaga Incearca totui sa ne dea una : actul sacramental al mortii este ortodox
pentruca presupune natura intreaga prefacuta In bisericd. Moartea ca act sacramental
i natura ca bisericd, sunt cloud grave i esentiale viziuni de transfigurare ortodoxa a
realitatii".
Sa reluam pe d-1 Botta. Dupd Domnia-sa : Pantheismul conceptiei thracice strabate
pans in fundurile ei, ca o lumina de miracol, poezia noastra populard". Nunta cosmica
in moarte, nunta cantata de Miorita" ne arata din nou chipul nostalgic al Thracului".
Nimic mai august i mai simplu decat aceasta expresie a solidaritatii lumii. Sentimentul
cosmic se exprimA aci cu o putere fare seaman ".
Wa deci ca i solidaritatea lumii, care face ca natura intreaga s fie o biserica,
este o conceptie pantheists nici de cum ortodoxa, afirmA d-1 Botta. Pe cine sa credem?
SA hotaram oare, In lipsa de argumente, dupe calitatea stilului, la amandoi poetii
nespus de frumos?
Cred ca am putea patrunde in camari Inca mai ascunse ale poeziei 1 tot nu vom
gasi nimic. Dace din intreg neamul romanesc ar fi supravietuit doar Miorita, veacurile
viitoare, prin analizele for literare, ar fi ramas doar In fata unui splendid i veric
ispititor punct de intrebare.
Dar not traim In mijlocul unui popor romanesc Inca in plina viata. Si WA se vreau
a supdra pe cineva, mi se pare oarecum ridicol sa ne marginim activitatea la o analiza
literara" a Mioritei ca sa aflam credintele poporului roman despre moarte, atunci cand
nu avem decat se mergem se cercetam infinitul material pe care ni-1 oferd cele 15.201 de
sate din Romania.
In aceste sate mor oameni. Cei vii, ii ingroapa i atunci de bunA seamy ca ei trebue
sa tie ce anume se cade fAcut mortului i ce anume trebue crezut despre moarte. CA o fi
Thracic sau ortodox, deocamdata ne-am multumi sa tim ce se petrece in sate cand
moare un om ? $i cand e vorba sa tim ceva despre poporul romanesc, va trebui se
preferam nu zece versuri din Miorita, ci tam romaneasca ea Insai cu toti oamenii ei.
Nu vorbesc dintr'o simply credinta neintemeiata. Ci tiind precis la ce ne-ar putea
duce o asemenea cercetare. Nu e locul sa arat aci rezultatul celor peste 200 de anchete
in sate diverse pe care le-am facut cu ajutorul studentilor seminarului de monografie
sociologica din Bucureti, nici a nenumaratelor studii pe care Impreuna cu d-1 Prof.
C. Brailoiu, fara indoiale cel mai bun cunoscator al problemei, le-am Intreprins de lungi
ani de zile. Dar nu ma pot impiedica sa nu ma bucur de faptul ca d-1 Mulea, care i
dansul strange ca un harnic muncitor la teren asemenea material, a ajuns, intr'o lucrare
a sa mai veche, la stabilirea unui adevar in aceasta privinta.
Cununia cu moartea este una din temele cele mai de temeiu ale Intregii noastre
filosofii populace. Cine nu o cunoate, cine nu ii tie cu amanuntime ritualul, in gesturi
i In cuvinte, zadarnic va face analiza literarA a Mioritei.
In ce sens spunem aceasta ? In sensul cs moartea pentru roman!, cel putin in stratul
acela arhaic de care vorbeam 1 care s'a pastrat aci deosebit de coherent, nu este o
impacare, nu este un act sacramental de topire in natura socotita ca biserica. Dim potriva,
moartea este un izvor de primejdie i de groazd. Ceremonia intreaga a inmormantarii nu
este nimic altceva decat un vast procedeu magic pentru omorarea definitive a mortului.
SA analizdm extrem de scurt, fagaduind Insa pentru mai tarziu o expunere mai
amply, trasaturile esentiale ale sistemului tAranesc de gandire despre moarte;
Soarta de apoi a omului nu atarna de meritele lui pe pamant, ci de riguroasa
observare a ritualului. Cel care urmeaza sa moare, data intrat in anul mortii, este pre-
vestit prin semne diferite. Cazut la patul mortii, munca celor din jurul lui incepe foarte
grea i plina de raspunderi, caci la cea mai mica greala mortul risca sd se preface in
strigoi, sa se Intoarca deci Inapoi i s omoare pe cei zamai in urma lui.

117
Este deci vorba se se priveghieze la mersul normal al sufletului, care std trei zile in
cask 40 de zile colincld in toate partite pe unde a umblat in vieata fiind, apoi pleacd
de-a-lungul unui intreg itinerar" pe o tale lungd Si a cdror accidente sunt bine cunoscute
pang la lumea de apoi : o grddind cu pomi, cu scaun de hodind, cu o luminitd End, unde
ii gasete pe toti ai lui strani. Le aduce vetile de-acasd, uneori indeplinind slujba de
curier i pentru straini, se roaga de Hristos sa-i gaseasca un be frumos i acolo ramane,
mai toate vremea, arareori venind inapoi, ori de Pati on de Rusalii".
Acesta ar fi mersul normal al mortului, in raiul acesta al lumii de apoi care pare a
fi lipsit cu totul de vreun caracter etic.
Dar primejdiile sunt multe : mai intaiu sunt unii oameni care Fara de vina for sunt
dela inceput sortiti se ajungd strigoi : Fie ca s'au ndscut cu tichie in cap sau cu coadd,
fie ca In vieata deochiau i luau mana vacilor, aceti strigoi vii se fac" strigoi i dupd
moarte. Aci ritualul trebue sa intervie, cu o serie intreagd de procedeuri : unele de recu-
noatere a faptului ca mortul s'a fdcut strigoiu, altele de impiedicare a acestui fapt,
altele in sfarit de remedierea rdului odata intamplat: Gama variazd dela incingere cu
curmei de teiu, astupare, arderea cdmdii, pang la strdpungerea inimei cu undrea.
Altii se prefac in strigoi din greeli de ritual : trece pisica ori cainele pe sub ei sau
peste ei, se intinde mana peste ei, nu au lumandrile care li se cuvin, nu li se fac pomenile
toate, nu li se lasd in sicriu ferdstruicile etc.
in sfarit mai existd o primejdie ca mortul sd se facd strigoiu, pe care o putem numi
primejdia nascutti din neistovirea vietii". Aceasta este cea care ne intereseazd pe not
deocamdatd i care ne va duce la intelegerea cdsdtoriei cu moartea.
Omului ii este data o anume cantitate de viata i anume numdr de intamplari pe
care trebue se le istoveascd, ca sd-i socoteascd singur viata incheiatd. Dar dacd el lasd
o dragoste nefericitd, o dumAnie de moarte, un dor de viata nepotolit, atunci sufletul lui
nu se poate indura sd se despartd de lumea aceasta, se Intoarce in trupul data pardsit,
sub forma de strigoiu, moroi sau boscoroi.
La aceasta primejdie poate aduce o scdpare ritualul : printr'o serie de gesturi bine
socotite se poate epuiza simbolic vieata omului. Astfel : dumanii celui in agonie sunt
obligati la impAciuire ; toatd lumea trebue sd-i ceard iertdciune; dacd agonia e prea
lungd, slujba se platete din banii tutulor, ca in pantahuzd sa. intre i tine tie ce duman
necunoscut; in clipa mortii, cel in agonie e scos sd mai priveascd ()data afard ; daca lucrul
e cu neputinta, it mute dintr'un pat in altul, sau pe jos, sau macar ii schimbd perinile.
Spre cimitir sicriul e ocolit lung timp : astfel drumurile toate ale omului sunt fdcute, simbolic.
Dar cel mai de temeiu fapt al vietii unui om, este caisdtoria. A muri necdsatorit este
a muri primejdios, cdci cea mai importantd parte a vietii nu a fost istovitd. Simbolic, se
face atunci nunta celui mort. Bradul, pomul nuntii, e adus cu alaiu. Ba uneri se face un
mire sau o mireasd inchipuitd, adicd o fiintd vie care ala"turi de mort, el insui im-
brdcat de nuntd, joacd rolul ritual al mirelui sau miresii. Omul pleacd astfel complet satis-
fAcut. E deci in ritualul mortii o adevdratd inlantuire de scene dramatice menite sd
dovedeascd mortului ca nu mai are ce cduta in vieata Si ca este pretuit i plans unanim.
De altd parte, aceeai drama rituald e menitd sa provoace i o descarcare a durerii celor
rdmai in vieata, care i ea constitue o primejdie Si o ispitd pentru mort, ca sd nu se indure
sd piece pentru totdeauna, s moara de tot".
Evident, arta cu toate mijloacele ei, intervine: extraordinar de bogata 1 de frumoasa
literatura a bocetelor Si cantecelor rituale de mort, ne arata: ca literatura populard a dat
fenomenului mortii o importantd copleitoare. De aceea literatura funebrd romaneascd
este esentiald pentru cunoaterea intregii noastre literaturi populare. De curand, d-1
Brdiloiu a publicat o antologie Ale mortului, din Gorj", care contine versuri de o
frumusete cel putin egald cu a celor din Miorita. Sd le urmareascd cineva cu atentie Si
va vedea de unde izvordte tema Mioritei : 1 aci apare mirele" acela ciudat, care nu e
dintre cei vii, ci tine de o lume cu totul alta, netiut i neardtat nimanuia, 1 care se
multumete drept zestre, cu putin pAmant 1 patru scanduri de brad.

118
Versurile din Miorita sunt simple parafraze ale acestor bocete: adicd citatiuni
savante din genul ritual al bocetului, folosite in baladd, i uneori in colinde, pentru ca ele
sd se incarce, in mintea acelui care tie terra rituald cu tot intelesul pe care it au acolo.
Dar pentru ca acest fenomen sd se poata Intampla, trebuete ca cel ce ascultd Miorita
sd cunoasca ritualul mortii: numai astfel va gusta subtila aluzie a imaginei rituale,
folositd intr'un cantec profan, jocul care iese din schimbarea melodiei rituale de mort, cu
aceea de baladd, i potrivirea cuvintelor pentru noul for inteles.
Dar pentru aceasta e nevoe de altceva decat de o analiza literard. Mai plin de folos
ar fi pentru un filosof roman sd asiste la scena nocturnd a desgroparii unui mort, care
s'a facut strigoiu: sa van. Intaiu satul intreg inebunit de spaima i omorind cu tepoiul i
cu focul pe strigoiu. Apoi va putea Intelege mai lesne ca nu tie mai nimic din filosofia
poporului roman i ca va mai trece multd vreme, pand sd patrunda toate tainele acestor
Waal, mai putin simpli i idilici decat se crede de obiceiu.
H. H. STAHL

COLONIZAREA CADRILATERULUI
I. 12 ani de dibuiri. In Dobrogea Veche, guvernele tarii s'au ocupat, dela inceput,
de romanizarea tinutului, luand, Indatd dupd alipire, masuri pentru colonizarea ei.
5i cu toata saracia de mijloace a Orli, care, deabia Inchegata dupd unirea din 1859
i dupd intronarea dinastiei strdine, trebuise sd facd NA' rdzboiului dela 1877, carmuitorii
vechei Romanii au izbutit, totui, sa schimbe, in cateva decenii, fata acestei provincii,
nu numai sub raport material, ci Si ca Infatiare etnica.
Aceasta izbanda a fost inlesnita de cloud imprejurdri : Una a fost prezenta in Dobrogea
Veche a unei populatii romaneti care, dupd cum au dovedit cercetarile unei intregi
pleiade de eruditi In frunte cu profesorul C. Bratescu dela Universitatea din Cernduti,
intrecea in numar fiecare din populatiile straine luate in parte.
A doua a constat in masura foarte nimeritd, pe care carmuitorii de atunci au luat-o
de a acorda numai drepturi politice partiale locuitorilor provinciei, urmand sd capete
plenitudinea acestor drepturi dupd o perioadd care se va socoti necesard pand la deplina
asimilare a for cu poporul roman 1).
Prin aceasta masurd, provincia a fost feritd timp de aproape trei decenii, de agita-
tiile politicii de partid, iar guvernele i administratia au putut lua 1 aplica toate masurile
ce le-au crezut folositoare, fard a se izbi de rezistenta grupelor de partizani i de consi-
deratii electorale.
De aci reuita deplind a straduintelor de romanizare i de occidentalizare a
Dobrogei Vechi.
Cu totul altfel s'au petrecut lucrurile in Cadrilater. Si aci exista pe vremea turcilor
un numar Insemnat de populatie romaneascd, mai ales in satele i oraele din lungul
Dundrii.
Populatia romaneasca din Turtucaia, cu biserica i colile ei vechi de peste un secol,
s'a pastrat pand la alipire. Tot astfel In Silistra, la 1878, Romanii erau in majoritate fata
de Bulgari.
1) Locultorii Dobrogei aveau dreptul de a cumpara !mobile rurale in Dobrogea si de a face parte din consilille
comunale si din Camerele de comert. Nu puteau alege sau fi alesi in parlament.

2 119
Cei 34 de ani de stapanire bulgara, cu colonizarile masive infaptuite de guvernele
statului vecin si cu prigoanele indreptate impotriva graiului roman, au schimbat aceasta
stare de lucruri in Mara doar de Turtucaia, ale cdrei scoli s'au bucurat totdeuna de spri-
jinul Statului roman.
Populatia romans din Cadrilater se afla astfel, la alipirea lui, intr'o inferioritate
vAditA fald de celelalte doua principale elemente locale: Turcii si Bulgarii.
Aceasta situatie etnica ingrijitoare si dusmania ce clocotea dincolo de noua
granita, dusmanie care se desfasurase din plin intre 1916-1918, ar fi trebuit sa constitue
un indemn ca, din primele momente, stApanirile tarii sa se preocupe de problema colo-
nizArii acestui tinut.
Experienta dobandita in Dobrogea Veche, mijloacele sporite ale Regatului, fats de
trecut, faceau mult mai lesnicioasd ducerea la bun sfarsit a unei atari intreprinderi.
Cu toate acestea, a trecut peste un deceniu dela alipirea Cadrilaterului, fara ca sa
se faca ceva temeinic in aceasta directie.
Cauzele sunt mai multe:
Mai intai rdzboiul mondial care a inceput in 1914, curand dupd alipirea Cadrila-
terului (1913); apoi intrarea Romaniei in actiune (1916), invazia si ocupatia inamicd
(1916-1918), au facut cu neputinta, 'Ana in 1919, orice pas in acest sens.
Dupa reintoarcerea stapanirii romanesti, guvernele care s'au perindat, formate in
parte din oameni noi, adusi de votul universal si de alipirea provinciilor, nu au avut
nici hotarirea, nici ragazul necesar de a se angaja pe drumul colonizarii Cadrilaterului.
Numeroase probleme noui, rasarite din unirea provinciilor, din noua asezare a
Statului, din ref orma agrara, din criza financiara ; apoi preocupdri electorale si de partid
etc., le-au absorbit toata atentia,
De aceea, in primii 12 ani, dupa alipire, problema colonizarii nu s'a pus decat
indirect si fractionar si nici de cum ca o mare problema de Stat. Ea se intrevede ici colo,
ca o intentie sfioasd, inecata in materia altor legiuiri si nu ca o chestiune de sine stata-
toare. Dispozitiile acestor legiuiri, care au resfrangeri indirecte asupra chestiunii colo-
nizarii, au fost, totusi, de naturd a-i inlesni infdptuirea ei viitoare.
Prima legiuire de acest fel a fost Legea pentru organizarea Dobrogei Noi" dela
1 Aprilie 1914.
Dupd pilda intocmirilor edictate in Dobrogea Veche prin legea din 3 Aprilie 1882,
modificatd prin legile din 10 Martie 1884, 15 Februarie 1885, 11 lunie 1889, 25 Martie
1893 si 4 Aprilie 1908, aceasta lege, in capitolele privitoare la proprietatea funciard din
Dobrogea Noma, stabileste caracterul diverselor forme de proprietate2): proprietate abso-
luta, proprietate mirie, proprietate de mans moartd si edicteazd norme pentru revizuirea
si confirmarea titlurilor de proprietate indicand si modalitatile pentru transformarea
obligatoare a proprietatii mirie" in proprietate absolutd. Totodata ea precizeaza si
categoriile de pamanturi din care se alcdtueste patrimoniul rural si urban al Statului in
Cadrilater.
2) Dupa leglie otomane, proprietatea imobillara in Turcia era alcatuita din urmitoarele categoril:
a) Malk: proprietatea absoluta, ceea ce Romanii numiau plenum dominlum; dominium ex jure quirlfium`.
b) Mirk proprietatea Statului data In folosinta particutarilor, care aunt posesori dar nu proprietari. Ei au
obligatia a plat' Statului, din recolta, o dijma.
0 Melkufe: sau vacuf: proprietate afectata institutillor religioase.
d) Metruke: proprietatile destinate uzului public; drumuri; piete, balciuri; podurile comunale.
e) Mewat: locurile inutilizabile i inaccesibile, care pot deveni milk dacti cineva le-ar face productive. In
Dobrogea 41 Cadrilater cea mai raspandita forma de proprietate era mirk'. Pentru ca proprietatea din acaste tinuturi
at se incadreze In regimul general de proprietate al Statului roman, era necesar ca proprietatea mirie s fie trans-
formata in proprietate absoluta. De ac' nevoia de a legifera modalitatile si procedura prin care proprietarui obtinea
un tutu de proprietate normalli, ritscumparAnd drepturile Statului asupra acestel proprietati, fie prin cedarea unei
treimi, fie achitand In ban', cu anumite Inlesniri de plata.

120
In aceasta lege numai intr'un singur loc se intrezdrete ceva care s'ar putea lua
drept o intentie de colonizare : Este art. 8, care spune:
Romtmii de origine pot dobandi imobile rurale in acest teritoriu, chiar dad:.
n'au obtinut recunoa#erea".
Legea a ramas litera moartd. Rdzboiul care a izbucnit numai la cateva luni dupd
promulgarea ei, i-a impiedecat aplicarea.
Un pas mai Insemnat Inca, se face prin Legea pentru Expropriere i Improprie-
Wire" (Ref orma Agrara)3).
Mdsurile de colonizare cuprinse in aceasta lege, nu tintesc un scop special de inta-
rire a populatiei romaneti in provinciile unde aceasta populatie este in numdr redus Si
unde siguranta statului ar fi amenintata.
Ordinea de preferinta la improprietdrire este stability de art. 78 astfel :
1. Mobilizatii in ritzboiul 1916-1918.
2. Mobilizatii in campania din 1913.
3. Vaduvele de rdzboiu pentru copii.
4. Agricultorii mici, lipsiti de pamant.
5. Agricultorii cu proprieati mai mici de 5 ha i orfanii de rdzboiu.
La conditiuni egale (art. 79): a) Invalizii; b) Cei care in trecut au muncit pe moie;
c) Cei care au mai multi copii ; d) Cei mai in varstd.
La colonizare, au preferinta, in ordinea de precddere, stability in tablourile de
improprietarire (art. 118) : locuitori din regiune, din judet din alte provincii.
Aceasta lege nu face nicio diferentiere, din punct de vedere etnic, intre cei indep-
tatiti ar fi impropietdriti pe loc sau colonizati aiurea. Ea nu exclude dela improprie-
Wire pe cei neromani aa cum face, de pilda, legislatia de improprietarire Iugoslava,
care a lipsit de beneficiul improprietdririi pe locuitori de origina neslava4).
Un strain, deci care inplinete conditiile cerute de art. 78 poate sd fie improprie-
Wit pe loc sau colonizat aiurea la fel ca i un roman, chiar in Cadrilater. De fapt
astfel de cazuri au i fost.
In judetul Durostor exista numeroi sateni de origina bulgara, din judetul Vlaca
i Ilfov care au fost improprietariti de catre organele Statului nostru pe baza legii de
improprietarire.
In deosebire de locuitorii puri romani care se hotarau cu greu sd porneascd peste
Dundre, intro lume necunoscuta, aceti semi romani, care acasd mai vorbesc bulgdrete,
se duceau bucuroi.
Tinand seama de aceste observatiuni, trebue sa recunontem, totui, ca Legea de
Expropriere 1 Improprietarire a adus o contributie serioasd 1 la colonizarea Dobrogei
Noi, in doud moduri:
1. Prin faptul c, prin aplicdrii scarii de expropriere din Vechiul Regat i la moiile
din Dobrogea Nod, ea creea in aceasta regiune Statului disponibilitati de terenuri.
Aceste disponibilitati nu erau prea marl insa deoarece proprietdtile mari in cele
cloud judete. erau rare.
2. Prin faptul ca indreptatitii la colonizare din judetele Vechiului Regat puteau fi
indrumati in Cadrilater spre a capita loturi.
Aplicarea ei, in ce privete colonizarile in Dobrogea, a fost ca i inexistenta.
Cu vremea, cativa indrepatiti la improprietdrire au fost indreptati spre judetele
Durostor i Caliacra.
Fixarea lor, fie din cauza formalitatilor ingreundtoare, fie din cauza lipsei de mij-
loace pentru intemeerea unei gospodarii statornice, fie mai ales din cauza mediului strain
i ostil in care erau chemati sd traiasca izolati i slabi materialicete, se fdcea cu greu.
9 15 Decemvrie 1918, ModificatA prin legea din 17 Iulie 1921, Monitorul Oficial Nr. 82.
4) De ex. Romanil din Banat n'au fost ImproprietAritl chiar dacA an indeplinit toate conditille cerute de lege

121
Cat pentru o colonizare de proportii, care sd transforme mediul local inteunul adap-
tat romanismului, disponibilitdtile de pdmant, ce le-a oferit reforma agrard (exproprierea),
erau prea reduse ca se permita o asemenea intreprindere, pe baza lor.
Asemenea disponibilitati puteau fi dobandite numai prin punerea in vigoare a Legii
pentru organizarea Dobrogei Noi din 1 Aprilie 1914.
Aceasta s'a f Acut data cu promulgarea Legii pentru modificarea unor dispozi-
tiuni din cap. VI al legii dela 1 Aprilie 1914 pentru organizarea Dobrogei Noi. 5)
Prin aceasta lege s'au intarit, completat i precizat mai toate dispozitiunile legii din
1914 in partite privitoare la proprietatea funciard.
Prin ea posibilitAtile localnicilor de a stdpani, prin titluri false, pamanturi ce nu le
apartin, sunt micorate. Drepturile Statului sunt apdrate mai bine. Se fixeazd in chip
Idmurit i precis categoriile de bunuri care fac parte din patrimoniul Statului.
Pdmanturile rurale, fie proprietate absolutd, fie posesiune mirie spune art. 116
ale locuitorilor care nu i-au depas titlurile spre verificare, in terminul prevdzut de art.
1116); ale acelora ale cdror titluri au fost verificate i respinse; cum i ale acelora care
an contravenit dispozitiunilor art, 114 sunt qi Milian de drept proprietatea Statului,
care infra in stdpanirea for pe cale administrativd, faro somatiune, punere in intarziere
sau judecatd".
Posesorii terenurilor mirie (art. 117) devin proprietari deplini pe aceste Oman-
turi, fie abandon and Statului o treime din catimea peimantului recunoscut, fie pldtind
Statului rascumpArarea undei proprietati, care se fixeazd la 1/3 din valoarea maxima a
pdmantului, dupd categorii, fixate pentru acea localitate de Consiliul Superior de Agri-
culturd pentru islazurile comunale",
In toate aceste cazuri posesorul devine proprietarul absolut pe restul terenului
recunoscut".
Prin art. 120 Statul stabilete un drept de preemtiune in caz de vanzare de catre
proprietari a vreunui teren agricol, fixand i normele dupd care se exercita.
Patrimoniul funciar at Statului este determinat prin art. 124 astfel:
Sunt i rAman proprietatea statului:
a) Toate bunurile de verice nature care an apartinut Statului bulgar ca avere publica
sau private la 28 lunie 1913;
b) Toate pAdurile. Mara de acelea stdpanite de persoane particulare in mod indi-
vidual i ale cdror acte au fost verificate i admise conform legii;
c) Toate islazurile comunale (obteti), fora deosebire de modurile cu care au fost
dobandite;
d) Toate terenurile arabile, de pdune, de padure, cum i orice fel de bunuri care
apartin coalelor de verice categorie ar fi ele i on care au fost modurile de dobandire;
e) Toate terenurile de orice nature i dobandit prin orice mijloc, care apartin bise-
ricelor i oricdror aezdminte culturale sau de binefacere publice;
f) Toate minele carierele i apele minerale;
g) Toate locurile, baljile, canalurile i pescdriile de orice nature;
h) Toate pamanturile prevazute la art. 116. (Vezi mai sus).
In sfarit, prin art. 129, legea din 22 Aprilie 1924 pune pentru, prima datd in chip
direct, chestiunea colonizer
Pe pdmanturile astdzi proprietatea Statului cum Si pe cele intrate in patrimoniul sau
prin legea de fatd sau prin expropriere, statul poate face colonizeiri qi instrainari in
loturi mica prin Casa Centrald a Improprietdririi, in baza unui jurnal al Consiliului de
Minitri".
Prin legea aceasta, principalele conditii pentru pornirea unei actiuni viguroase de
colonizare erau dobandite. Statul a fost pus in situatie de a dispune, in chip efectiv, de
8) Mon. Of. Nr. 89 dln 22 Aprilie 1924.
6) Art. 111 acorda termin de un an pentru depunerea titlurilor doveditoare de proprietate absolute sau mirk.

122
un intins patrimoniu rural realizat, in parte, prin legea exproprierii din 1921 i in cea mai
mare parte prin aceasta lege (din 22 Aprilie 1924) care a completat pe cea din 1914.
Avand un patrimoniu insemnat, Statul putea sa porneascd, in sfarit, cu hotarire
actiunea de colonizare.
Totu nici pand la promulgarea legii din 1924, nici dupd aceasta data, o asemenea
actiune nu s'a produs.
Un Inceput, foarte sfios in sensul colonizdrii s'a facut in toamna anului 1922 prin
Jurnalul Consiliului de Minitri cu Nr. 3.465 din 3 Noemvrie. Prin acest jurnal guvernul
de atunci a hotarat infiintarea unor grupe de colonii militare.
S'au infiintat 13 colonii, ce trebuiau sa fie formate din foti luptatori pe frontul
dobrogean, in razboiul din 1916-1918. Aceste colonii trebuiau s fie conduse de catre
un *ef de Colonie i organizate pe baza principiilor Ministerului de Rdzboi. Lotul de
colonizare, pentru aceste colonii, a fost fixat la cate 25 ha. fiecarui sef de colonie i
fiecarui colonist.
*efii de colonie militara, care erau recrutati din ofiterii activi i de rezerva care au
facut campania din 1916-1918, an mai obtinut, peste lotul lor de colonizare, i cate 75
de ha. cu arenda pe timp de 15 ani7). Arenda era aa de redusa incat putea fi socotita
ca o obligatie cu totul neglijabila.
Totalul colonitilor, aezati in cele 13 colonii, a fost de 458 de persoane. Toti colo-
nitii proveneau din Vechiul Regat. Suprafata de terenuri ce li s'a atribuit a fost de
12.500 ha.
Coloniile au fost aezate toate in judetul Caliacra 8) in partea de Vest.
Aceti 458 de coloniti, cateva zeci de indreptatiti la improprietdrire, care neputand
fi satisfacuti pe loc in satele lor fuseserd indrumati peste Dundre, iata tot ce se facuse.
Este de notat ca cea mai mare parte dintre aceti din urma coloniti nu reueau sa
se instaleze in chip statornic.
Fiind originari cei mai multi din satele limitrofe judetului Durostor sau Caliacra, ei
se intorceau in satul lor de indata ce-i strangeau recolta de pe lotul lor, pe care cea mai
mare parte nici nu-1 munceau singuri ci-1 dau in parte la localnici turci sau bulgari.
Unii dintre danii, care nu se puteau intoarce iu sate, ajungeau sa lucreze cu ziva
sau cu anul pe la gospodarii localnici mai bine cuprini.
Asemenea elemente fluctuante sau biruite de greutatile materiale, alcdtuite, pe alo-
curea, 1 dintre straini, erau departe de a infatia o colonizare care sa insemne luarea in
stApanire a unui tinut de catre neamul dominant.
Imboldul pentru o asemenea colonizare, trebuia sa vie din altd parte, dintr'o directie
cu totul neateptata pand atunci.
El s'a produs in anul 1925.
II. Mivarile de populafie din Statele Balcanice. Influenfa lor asupra Romanilor
din Macedonia. Manate de simtul lor realistic 1 influentate de exemplul Turciei care s'a
prabuit, datorita mai ales existentei nationalitatilor straine: Bulgari, Greci, Sarbi in
interiorul ei, Statele Balcanice au inteles, indata dupd incheierea pacii dela Bucureti din
Iulie 1913, sa procedeze la uniformizarea etnica a supuilor lor, prin eliminarea celor de
altd rasa. Primul tratat a fost incheeat la 29 Septemvrie 1913, intre Turcia i Bulgaria
7) Mai tarziu aceste 75 de ha. le-au fost cedate, prin vanzare, cu inlesniri de plata 1)1 cu pret redus.
8) Colonille acestea bazate pe subordonarea militara a colonigtilor faja de I efii lor, nu au dat rezultatele
agteptate. In earl de aceasta, in randurile colonigtilor se strecurasera gi elemente care nu implineau condijiile puse.
In anul 1929 ele au fost supuse unei revizuiri gi verificari de catre o comisie formats din d-1 General Alimanescu,
sub-geful de atunci al Statulul Major gi de catre d-I Inspector General Agronom $t. SpAtaru, delegat at Ministerului
Agriculturit gi Domenillor. Rezultalul a fost ca s'a oprit continuarea colonizarilor militare far colonigtil au fost scogi
de sub autoritatea gefilor de colonii gi pugi la dispozijia organelor agricole ca gi ceilalli colonigti.
Colonigtil afiaji ca nu lndeplinesc condijille cerute au fost Inlaturaji. Au fost menjinuji cu loturi de 25 ha, 13
gefi de colonigti gi 252 de colonigti, in total 265. Au fost redugi la lotul de 15 ha sau 10 ha, dupa cum era loth' tip in
centrul unde se aflau agezaji, 179 de colonIgti. Au fost Iniaturaji 14.

123
care se obligau a face schimb de populatie dela granita aflatoare pe o adancime de 15
km de o parte si de alta a granitei.
Prin conventia dela Neuilly din 27 Noemvrie 1919, Bulgaria si Grecia s'au invoit a
inlesni emigrarea bulgarilor din teritoriul grec si a grecilor din teritoriul bulgar 9).
0 comisiune, formats din membri neutri si lucrand sub auspiciile Societatilor Natiu-
nilor a fost instituita in acest scop. Ea a avut sa se ocupe de situatta a peste 90.000 de
bulgari din regiunile Culcus, lenige s. a. din Macedonia sau din Tracia si de aceea a vreo
50.000 de greci care, incepand din 1906, parasiserd Bulgaria de Sud, din cauza persecu-
tiunilor.
Prin conventia din Lausanne, din 20 lanuarie 1923, se stabileste obligativitatea
schimbului de populatie intre Turcia si Grecia. Turcii din Grecia urmand sa piece in
Turcia, Grecii din Turcia in Grecia. Au fost scutiti de obligatia schimbului grecii, locuitori
ai Constantinopolului, si turcii, locuitori ai Traciei Orientale grecesti. In fapt, spune d-1
C. Evelpidis, in carea sa Les Etats Balkaniqres", din care ludm aceste amanunte, aceastd
conventie nu facea decat sa confirme o stare existents.
Pe vremea rdzboaelor balcanice 100.000 de turci fugisera din teritoriile ocupate de
greci. lar cu ocazia evacuarii Asiei Mici de catre trupele grecesti, peste 1.000.000 de
greci se refugiaserd in Grecia.
Mai tarziu Comisiunile instituite in acest scop an mai evacuat 355.000 de turci din
Grecia in Turcia si 190.000 de greci peste cei care plecaserd de bund voie in anii anteriori.
La acesti refugiati in Grecia, s'au mai adaugat si 50.000 de emigranti din Rusia din
regiunile Caucaziene.
In chipul acesta in Grecia s'au adunat in total circa 1.300.000 de refugiati dintre
cari 1.200.000 din Turcia, 60.000 din Bulgaria, 50.000 din Rusia, in total 1.310.000.
In Bulgaria emigrdrile benevole sau schimbul de populatie au adus vreo 200.000 de
refugiati, cei mai multi din Grecia, Turcia, Iugoslavia si cateva mii din Romania.
Pe not ne intereseazd Ins in special situatia din Grecia. Nu vom intra in amanunte
asupra modului cum Grecia a cautat sa deslege problema acestor mase enorme de refu-
giati a cdror cifra s'a ridicat la aceea a unei patrimi din numarul intregii populatii a Tarii.
Subliniem numai faptul ca mare majoritate a ref ugiatilor in Grecia a fost instalatd
in Macedonia si Tracia 10).
WA inteadevdr un tablou care invedereaza aceasta :
Din masa totald a refugiatilor an fost instalate, pe loturi agricole, un numar de
145.127 de familii agricole. Aceste familii se grupeazd astfel ;
In Macedonia 1.379 sate 427.297 indivizi
In Tracia 242 , 71.293 ,,
In Epir 26 4.418 .
In Grecia Veche . . . . 117 , 34.247 .
In insule 230 , , 22.011 .

Deci in singurd Macedonia an fost instalate de 31/2 on mai multe familii de cat in
tot restul Greciei.
Aceasta uriasa imigrare s'a produs paralel cu ref orma agrara din Grecia, care a
aplicat o expropriere totald tuturor mosiilor absentistilor, iar partiald tuturor, pamanturilor
cultivabile, afard de cele cu o intindere de 8 15 ha in Thesalia, Macedonia, Epir si Tracia
si de cele cu 35 ha in restul Greciei.
Prin aceasta reforms aproape toate mosiile din Macedonia au fost total lichidate
intrucat ele apartineau proprietarilor turci, care pardsiserd tara dela inceputul raz-
boaielor balcanice.
9) Toate datele privitoare la schimbul de populatie dintre statele balcanice le ham din cartea d-Iul C. Evelpidis
Les Etats Baleaalques, Paris 193J, o lucrare excelenta bazata pe o Informatie bogata 0 serial an mutt& pltrundere.
10) C. Evelpidis, Op. cit. pag. 87.

124
Aceste cloud fapte: imigrarea a peste 1.300.000 de ref ugiati in Grecia (din care cea
mai mare parte an fost instalati in Macedonia) si desfiintarea totald a mosiilor mari, au
avut o rdsfrAngere catastrofala asupra romanilor din aceste parti.
Romanii, crescatori de oi, isi cultivau turmele ducandu-le la pasunat vara in munti
pe care-i inchiriau dela cutare sau cutare proprietar turc, uneori fiind chiar proprietatea
lor proprie, iarna la mare, pe islazurile de pe mosiile de aici, pe care de asemenea le
arendau.
Exproprierea, aducand parcelarea in loturi mici a tuturor acestor pamanturi, romanii
din tinutul Macedoniei grecesti au fost siliti sd renunte la cea mai draga si productiva ocu-
patie a lor, Wa nicio posibilitate de a o putea inlocui cu succes prin alta. De altd parte
prin revarsarea acestui torent de imigrati straini, conditiile generale de existenta sau
innasprit la maximum, orice cale de castig fiind rezervata de catre autoritatile grecesti
numai pentru conationali. Romanii nu puteau intalni de cat dusmanie si prigonire.
Dacd aceasta era situatia romanilor crescatori de turme, aceea a romanilor agri-
cultori din tinutul Megleniei era si mai dezastroasa.
In aceasta regiune miscarea nationald luase pe vremea stapaniri turcesti o asa de
mare desvoltare In cat partizanii culturii si bisericii grecesti, aproape dispdruserd. In acea
vreme era insa lupta pe vieata si pe moarte intre statele balcanice pentru convertirea la
cultura lor a populatiilor crestine. Forurile grecesti s'au inversunat ss castige acest tinut.
Romanii megleniti au opus o rezistenta din cele mai eroice. Au fost procese, temniti, atacuri
de bande, omoruri de o parte si de alta. Toate acestea facuserd acestui tinut, in ochii gre-
cilor, reputatia unui cuib antigrecesc stdpanit de dusmanie neinfrantd. Cand, in fine, dupd
rdzboiul din 1913 1 mai ales dupd victoria aliatilor din 1918, autoritatile grecesti an
reluat administrarea acestui tinut, s'a pornit o prigoand fara mild si crutare in contra
romanilor megleniti nationalisti. La aceasta prigoand a pus varf instalarea de colonisti in
unele din satele meglenite.
In timp ce se plamadeau aceste stari, romanii din Macedonia vedeau cum fiecare
neam de acolo se indreapta spre Cara lui : bulgarii spre Bulgaria, turcii spre Turcia si
asa mai departe.
Astfel s'a trezit intre ei, ca o suprema cale de mantuire, ideea de a emigra si ei in
(ara lor, in Romania.
lntrarea in scend a romanilor macedoneni a fost evenimentul decesiv care a zguduit
inertia guvernelor si le-a determinat sd porneasca in fine pe calea unei adevdrate actiuni
de colonizare a Cadrilaterului.
Miscarea a pornit din 3 centre romanesti : Meglenia, Veria si Vodena, trei tinuturi
clasice prin aprigele lupte nationale purtate cu grecismul si In care coala romans, lu-
crand de mai multe decenii, Meuse cu dragoste de limbd si neam sd prinda radacini pu-
ternice.
Din aceste trei tinuturi, situate in inima Macedoniei, miscarea s'a intins, in unde tot
mai largi, cuprinzand si grupele mai depArtate, rAmanand, in ce priveste Grecia, insd,
numai in hotarele Macedoniei.
Faptul ca punctele de pornire ale miscarii au fost cele trei regiuni, cu un trecut de
lupte nationale atat de bogat, evidentieazd substratul ei national.
Faptul ca, in Grecia ea s'a limitat numai la grupele din Macedonia, regiunea cea
mai cotropita de masele de ref ugiati, arata conexiunea ei stransa cu evenimentul asezdrii
acestor refugiati in tinuturile, in care se desfasurd vieata romanilor macedoneni.
Miscarile generale ale neamurilor din Peninsula Balcanied ce se petreceau sub ochii
romanilor,. miscari determinate de schimbdrile in harta potitied a Statelor balcanice si de
acordurile pentru schimb de populatie, au contribuit la randul lor la geneza si plamddirea
curentului.
In timp ce fiecare neam din cele conlocuitoare cu romanii se tidied in mase spre a
merge la ai sai: Turcii, in Turcia; Bulgarii, in Bulgaria, iar Grecii din Bulgaria si Turcia
veneau cu sutele de mii in Grecia, ar fi fost oare posibil ca romanii macedoneni sd nu se

125
gandeasca i ei la tara lor ? Chiar daca ei nu s'ar fi gandit, erau acolo refugiatii greci,
care nu pregetau a le spune : Aici e tara noastra, voi sunteti romani, plecati In Romania"11).
Curentul de emigrare s'a produs aproape concomitent cu sosirea primelor contigente
de refugiati din Asia mica (1921-1922).
III. Romanii Macedoneni se adreseazei Tarii. Inca din 1922, au inceput sd soseasca,
dela diferite capetenii ale micarii nationale din Macedonia, serisori prin care cereau
cunoscutilor for din Tara s se intereseze daca Statul roman intelege sa le Inlesneasca
aezarea in Tara.
Raspunsurile nu puteau fi incurajatoare. Totu curentul, stimulat i de criza ce
bantuia in Grecia, cretea. Orice li s'ar fi spus, romanii din satele macedonene, care, de
jumatate de secol, luptau pentru limba for romaneasca, cu pretul a nenumarate prigoniri,
suferinti i jertfe, nu-i puteau Inchipui ca tara lor, pe care ei credeau ca o slujiserd in
acest chip, pana dincolo de marginile eroismului Si ale puterii de sacrificiu, nu-i va I'm-
bratia cu drag, acum, tend, din iubire pentru neamul for romLiesc, ei erau adui in
situatia de a-i parasi aezarile for strabune.
Freamatul i nerabdarea cuprindea deci tot mai larg suflarea romaneasca din Ma-
cedonia iar scrisorile plouau tot mai dese i staruitoare.
Pe la inceputul lui Martie 1923, la mai putin de cloua luni dela semnarea tratatului
greco-turc dela Lausanne (20 Ianuarie 1923), un grup de romani din Veria avu ideea
de a se adresa revizoratului coalelor romane din Macedonia, care, dupa cum se tie, sunt
Intretinute de guvernul roman, spre a afla parerea guvernului in chestia colonizarilor.
lata cererea care poarta data de 5 Februarie.
Domnule Revizor,
Trait In mUlocul nostru ,at credem ca e de prisos a vd releva mizeria ce ne ameninta in urma eatastrofei ar-
matelor grecefti din Asia mica f i mai ales a inunclarli refuglatilor greci in Macedonia. Scaparea num, In emigrare
o vedem. Considerdnd ca expatrlerea va fi mai putin resimtitit daca ne vom plasa In sdnul tarn mume, Mum ca sd
f tim dacd guvernul roman e dispus sa-fi manifeste sentimentele parintefti, primindu-ne in Romania. qi cum In dum-
neavoastril not vedem autoritatea intermediard mire not f 1 guvernul roman, avem onoarea a va ruga sd binevolti a
proceda cum vets crede de cuviin(a pentru a ne aduce raspuns la urmatoarele intrebdri:
a) Dacd guvernul roman permite intrarea noastra in lard ;
b) Dacd e dispus guvernul roman sd intervind pe langa cel grec ca sd avem liberd lefire;
c) Dacd guvernul roman ar putea sd ne inlesneascd transportul, instalarea In Tara fl sd ne fmproprietareasca
(Vella, 5 Martie 1922) (Urmeaza 27 semnAturi)

Fara a atepta raspunsul revizoratului, inpresionati de 1ngroarea progresiva a


numarului refugiatilor, romanii din Veria adreseaza catre guvern i alti fruntai ai tarii i
catre diverse institutii precum 1 tetra fruntaii macedoneni, urmatorul apel.
Domnule,
Inunda(la refugiafilor greet in Macedonia ne-a dezorientat in mersul nostru economic.
Ocupa(la de predllec(ie a Romdnilor macedoneni este:
a) Crefterea vitelor ,fi In special a ollor ;
b) Industria lane( fi a laptelui ;
c) Nego(ul cu derivatele land ,fi ale laptelui.
In cdteftrele opera(iuni suntem loviti In mod ireparabil:
a) Instalarea refugia(ilor a adus dupa sine cultivarea locurilor de pdfunat f i ea urmare imposibilitatea con-
tinuaril intre(ineril turmelor de oi;
b) Otte Upend, f om aft/ 1 celor care se Indeletnicesc cu industria land i a laptelui este pevitabil ;
c) Prinfre refuglati flind prea multi negutatori cu capitaluri marl, privilegia(i qt tolerati de autoritit(i, ini-
tiativa negutatorilor noftri este anihilata.

II) Dela navalirile barbare pana in secolul nostru, niciodata nu s'au produs in Peninsula Balcanica micari de
mase etnice atat de vaste 1 cu efecte atat de profunde cum sunt cele dintre anii 1914-1922.
Aspectul etnogratic al peninsulei a fo,t simplificat la maximum, Tinuturi, ca Macedonia, socotite ca tip de
regiuni cu mosaic de popoare, astazi au o intAtiare etnografica omogena in proportie de peste 9000. .

126
Nu vedem lesirea decdt in emigrare. Si dorind a ne arunca jn brafele patrid mume, avem onoare a vd ruga
sd binevoifi a interveni pe tango guvernul roman:
1. Sd ne admItif intrarea in Romania.
2. Sd se itztervind pe idngil guvernul grec pentru ca sd ni se asigure esirea.
3. Sd ne Improprietareasca sl di ne talesneascd pe cat II va sta in putere, transportul ft instalarea in lard 15).
Veria, 31 Martie 1923. (ss) Delegatia Romanilor din Veria

Apelul a fost adresat membrilor guvernului, fruntailor din opozitie, prqedintilor


Corpurilor Legiuitoare, Societatii de Culturd Macedo-Romand, Soc. Studentilor Macedo-
romani, Soc. Graiul Romanesc, apoi la diferiti fruntai Macedo-Romani din Capita ld i
din judetele Durostor i Caliacra.
El nu a avut rezultate practice. Dintre bdrbatii politici cdrora le-a fost adresat,
numai cei din opozitie i-au ardtat oarecare atentie, care insd, prin forta lucrurilor, a ramas
platonicd.
D-1 I. Mihalache a rdspuns ca a facut interventie pe langa Ministerul de Agriculturd
i Domenii ; d-1 I. Mania i-a schitat mai tarziu parerile asupra colonizarii, intr'o
conferintd, pe care a tinut-o la Fundatia Regele Carol". D-sa a preconizat aducerea in
Cara a tururor romanilor care trdesc in tali straine, in grupe rdslete, i sunt amenintati a
se stinge in masele straine.
D-1 Gh. Pop, deputat al partidului national, a mers mai departe. D-sa a adresat
guvernului o intrebare in termenii urmatori :
De un de We frafil nostri din Macedonia greceascd,aromelnil Pindulal ft actor regiuni din regatul Elin, Wiese
zile tot mai grele. Din ziva dezastrulut In Asia Mica sate de mil de refugiafi, din ((natal Smirnei, au invadat regiu-
nile din Epir la) ft Macedonia, ingustand baza de existenfa, pan:dr:till fl pdsunile fraftlor nostrl din Grecia. Guvernal
grec a hotardt ca cu ocazia improprietaririlor ce se fac In aceste regiuni vechi, locuitorii aromani cetdfeni stravechl
ai acelor meleaguri sd fie inldturafi dela beneficial legit de tmproprletlfrire fi pdmantul si pasunile supuse exproprieril
sd fie date exclusiv named refuglaylor din Anatolia.
Romdnii din Grecla vdd cu addricii Mgrijorare cum aceste masuri ingreueazd tot mai malt fraud tor.
Ocupafiunea for principaid fund cresterea de vite, in local Intdi oeritul, el plerd partea cea mai mare din pd-
sunile care le serveau ca bazd de existenfd fi sant ameninfafi de nand .1 peire.
In asemenea imprejurarl frafii nostrl din Macedonia au inceput sd se gelndeascd la emigrarea in masa ft unica
!or nddejde este aceea pe cure o pun in frafii for din puternIcul regat dela Nordul Dundrii.
Nu se poate ca, la apelul for de ajulor, inimile noastre romanesti sd nu fie miscate de un sentiment de duloasa
dragoste de irate. Acel crdmpei de romdnism atdt de carat fl preflos, care ne-a dat oameni ca pe Mitropolltul Andrei
4aguna, pe Emanoil Gojclu, pe marii filantropi baronul Sina ft pe Const. Hag! Popa, nu se poate sd se stingil in
nestlre ford a avea parte de ajutoral nostril.
Md adresez deci d-lui Ministru de Externe, ft:fret:and dacd nu socoteste di este datorla d-sale, ca respectdnd
bunele raporturi ce avem cu regatul Elen, sd atragd toatlf atenflunea guvernului grec asupra nedreptafll ce se face
poporului aroma:: din recta, nedreptate care nu poate sd ramelnd Ord ecou in inimile roil:de:esti.
Md adresez totodata d-lui Ministru at Agriculturii, intrebandu-1 dacd nu crede cd ar !rebut sd studieze ches-
tiunea colonizarli emigranfilor aroma:a in acele par(' ale fad! in care s'ar gad terenuri disponibile ca in lalomita
sau in Cadrilater, pentru ca sd ofere harnicului fi mull incercatului popor romdnesc un azil pe pan:di:tut patriel unite 14).

in ce privete guvernul, atitudinea lui a fost in doi pen, mai de grabd nefavorabild.
Starea create fratilor macedoneni i apelurile for nu par a-1 fi impresionat. La
intrebdrile cuprinse in apel nu s'a grabit sd dea un rdspuns.
Preedintii Corpurilor legiuitoare au pus apelul la dosar prin mijlocirea Comisiei
pentru petitii 15).
lar ministrul agricultuii de atunci, raposatul Al. Constantinescu, and deputatul
Ghita Pop a pus intrebarea pe care am reprodus-o mai sus, a rdspuns textul :
Tin di rdspund numai decdt la partea din comunlcarea d-lid deputat care and pH:1We.
,D-1 deputat doreste ca, plimdnturtle care ar ft disponlbtle, sd cautdm sd Improprtetartm frac' de-al noftri

U) Revista Peninsula Balcanicif Anul 2, Nr. 8 (Ian. 1925), pag. 184-185, in articolul d-lui Cola Clumetti : ,Scurt
istoric at Mifcarit pentru emigrare.
13) 0 confuzie. De fapt in tot Epirul au fost instalati un numir lnfim de refugiatl: 4.418 suflete.
14) Sedinta Adunarii Deputatilor din 24 Mai; Desbaterile Adunarii Deputatilor Nr. 73 din 23 Iunie.
15) Sedinta Adunarii Deputatilor din 11 Mai 1923.

127
din Macedonia. Bite incontestabil cil avem cu tofil aceeali solicitudine laid de frail! noftri de oriunde s'ar afla. Dar
se f tie proverbut :
E mat aproape cantata decat surtucul.
,Afa filnd, in prima linle cred cif trebue sd umplem ((itrite llbere, ramase prin improprietarire, cu frail de ai
noftrl, ramafi dincolo, pe pantant unguresc, prin graniia nedreapta care I-a desparfit de nor.
Satisfacad dee( cu prejerinfil pe eel de pia de care avem o datorie moral& data vor mai ranzdne pifinetzturi
disponibile, este evident, cu aceeafi 'alma tare, ne vom garde la toil frafli noftrl, or! de pe ce pamant s'ar afte.
Aceste cuvinte rezuma in chip ldmurit atitudinea guvernului. Pentru romanii ma-
cedoneni, el nu avea decat cateva cuvinte de politetd. Colonizarea for in jars era o chestie
care nu se punea decat ca o eventualitate foarte indepartata, care la randul ei atarna de
alte eventualitati indepartate i problematice.
Suferintele acestor frati indepartati, credinta for neinfranta in solicitudinea Roma-
niei, aVeptarea incordata a gestului care le va aduce mantuirea, tot ceea ce ei socoteau
ca o chestiune de vieata i de moarte pentru danii, nu exista pentru guvernul roman.
Era firesc s fie aa.
. Ideea cresciita in sufletul aromanilor i ajunsd la maturitate, aici era deabia la fnceput.
Pentru ca o asemenea idee s se realizeze, trebue ca cei de care atarnd realizarea,
sd se familiarizeze cu ea, sa se patrunda de necesitatea ei, sd se convingd ca nu se pot
scuti de povara ei, oricare ar fi dorinta for de a se cruta dela osteneli i greutati.
Nu numai guvernantii, care, prin firea lucrurilor, nu puteau cunoate framantarile
unor frati indepartati, dar nici chiar cercurile macedo-romane care, prin insai fiinta tor,
trebuiau s tie i s simtd aceste frdmantari, nu erau patrunse in totalitate de necesitatea
acestei idei Si nici convinse de posibilitatile ei de realizare.
Sceptici, i cu drept cuvant, prin cunoaterea oamenilor Si starilor din tail, cei mai
multi, nu credeau ca se va afla un guvern care sd-i is asupra lui sarcina meticuloasd i
grea a deplasarii unor mase importante de populatie, a transportului, intretinerii, add-
postirii, improprietaririi ei . a., lucruri spinoase pentru care se cere incordare, muncd,
staruinta, fara compensatia unor succese imediate i rasunatoare, atat de dorite de politi-
cianii de profesie; apoi aceea de a porni i duce tratative laborioase cu Statul grec pentru
limpezirea tuturor chestiunilor in legaturd cu emigrarea, tratative care puteau s aduca
incorddri in raporturile diplomatice 16) atat de fericite prin stagnare i somnolentd.
Se mai gandeau, fruntaii macedo-romani, i iardi cu multd dreptate, la desiluziile
i suferintele ce-i ateapta pe aceti frati atat de increzatori in dragostea Romaniei, nand
se vor izbi de realitatea prozaica i asprd din Cara, unde in vremea aceea numai interesele
electorale i de partid aveau prioritate.
In and ordine de idei se gandeau ca departarea acestor romani de pe meleagurile,
unde din stramoi pulsa vieata tor, va insemna sfaritul cel mai trist Si dureros al atator
straduinti i jertfe nationale.
Urmdtorul pasaj dintr'un articol din revista Peninsula Balcanicd", rezumd In
chipul cel mai sugestiv aceste preocupari.
Autorul se adreseaza aromanilor dornici de emigrare cu urmdtoarele cuvinte, pe
care le pune in gura unui barbat de Stat:
,V'afi dat oare bine seams? .tiff ce inseamnd o emigrare? 4,111 ce Inseamnd a pallsi pentru vecie plimatul
unde v'ail nascut, unde s'au nascut parlay( d-voastrd, an* avefl mormintele tor, unde avefi caminurile d-voastrd f t a
merge to intunecime cad a merge pe un alt pima& e a merge in intunerec?
qttfl ca in Romania pilmantul a fast impitrilt la clasa flirdneasca fl a acelora ce au scapat fara de clamant?
Still cd panuIntut ce a mai rdmas se vinde cu zect de mil de lel pogonul? Rama& de implirfit nu mai e; patunat de
vite fara stapdn nu mai e.
,V'ati gdndit atuncea bine la pasul ce voiil a face?
,Acele . . . lama(' au destal ban! sd se instaleze fl so treliascd? Suntef I siguri es (data ajanfl acolo, nu o as
ajungefl 511 blestemail ceasul in care aft plecat 7'17)

18) De fapt guvernantil de atunci gi toate guverne e urma oare au stlut sit evite, dupA cum vom vedea mat
departe, toate aceste grit 1asandu-1e pe searna colontstilor, a comttetulul de IntliativA pentru colonizare si a tut . . .
Dumnezeu.
17) Revistlt Peninsula Balcanied". Anut II (1925), Nr. 8 (Ianuarie). Articolul In jurul curentulul de Emigrare
semnat Turnus, pseodonlsmul directorului revlstel, pag. 183.

128
Societatea de Cu Hull Macedo-romans, prezidata de marele roman Ion Graditeanu,
nu manifesta entuziasm pentru emigrare.
Dincolo de suferintele momentane ale romanilor din Macedonia, acest mare patriot
intrezarea vremuri ce vor sd vie, cand Romania Mare, inaltata la culmi ce mintea noastra
nu le poate concepe, va avea nevoie de prezenta acestor frati pe locurile, unde acum
sufera atat de cumplit, pentru a fi pietre de temelie ale unui destin i mai mare.
Cu sufletul lui cald Si plin de bundtate, el, fail a aproba deplasarea unor mase
mai mari de aromani, se arata insa gata sa dea tot sfatul i ajutorul sau acelora care ar
veni in tail din proprie initiative.
Aceeai dealtfel era atitudinea mai tuturor celor care nu aprobau emigrarea.
Societatea Graiul Romanesc", unde se aflau grupati i un numar de macedo-romani,
sub preedintia inimosului nationalist d-1 Prof. Simeon Mandrescu, a consacrat o edinta
chestiunii emigrarii macedo-romanilor, ajungand la hotarirea ca emigrarea nu trebue
aprobata dar ca, in schimb, trebue sa se faca demersuri pe Tanga guvern ca el sd intervie
energic pentru ca prigonirile impotriva aromanilor s Inceteze i sd li se dea putinta de a
trai neturburati de refugiati.
Nici conducatorii intelectuali, dela fats locului, ai cauzei romaneti nu erau toti in
acelai gand.
Administratorul colilor romane, intr'un studiu scris cu o tura patrundere, analizand
starea romanizmului in Grecia, sub toate laturile, ajungea la concluzia ca singura salvare
sta in solutia emigrarii, spunand :
Situatia economics fiind de aqa naturei,orice Intorziere a solutioneirii acestei
arzeitoare chestiuni va atrage dupei sine pentru cona(ionalii noWl cele mai deszas-
truoase urmeiri, fiindcd, neproducand nimica, vor consuma pt pufina stare ce le-a
rdmas" 18).
La fel judecau invatatorii, preotii 1 toti cei care &Mau in contact cu poporul.
Printre profesorii dela coala din Salonic, erau unii care, avandu-i rostul personal
legat de Macedonia, socoteau emigrarea ca o primejdie.
Reprezentantul tarii la Athena, din partea lui, socotea emigrarea ca un blam
personal, deoarece ea se sprijinea pe argumentul prigonirilor indurate de romani. Pentru
purtdtorul de cuvant al diplomatiei romane la Athena insa nu trebuia ss existe suferinti.
Cuvintele bune i asigurarile neprecupetite, pe care le primea dela minitri din Capitala,
puteau sd-i dea Si sd-i intretie iluzia ca totul merge de minune.
Pans la D-zeu insa to mananca sfintii. Si daca sarmanilor romani din sate vorbele
bune dela Athena le aduceau oarecare mangaiere faptele nu incetau de a-i ustura.
Intregul an 1924 s'a petrecut deci in framantari '9). In cercurile macedo-romane din
Bucureti, chestiunea colonizdrii ajunsese tema de capetenie a tuturor discutiilor. impar-
titi in tabere, unii o sustineau cu pasiune socotindu-o ca unica mantuire a fractiunilor
romane ramase in Macedonia dupd prabuirea Turciei, altii dimpotriva o combateau cu
inverunare.
Aceste framantari, oricat de dearte ar parea, i-au avut folosul lor. Ele au limpezit
problema pe toate fetele, au definit pozitiile, au determinat strangerea randurilor acelora
care preconizau emigrarea.
Prin ele s'a plamddit manunchiul de aderenti fanatici, grupul de iluminati, care au
(scut din chestia colonizdrii o chestie personald, din izbanda ei o izbanda personals 1,
din neizbanda, o infrangere proprie.
Intre timp rdbdarea romanilor de dincolo ajunsese la limits.
19) Revista Tribuna Romanilor de peste hotare, anul I (1924) Nr. 8-9 (August Septemvrie), RomAnIzmul In
Grecia". ScurtA privire istoricA 1 criticA, pag. 24. Articolul a apArut nesemnat din cauzA ca autorul ocupa o situatie
oficialA.
19) Scriltorul acestor mInduri, Hind pe atunci cu catedra la ChisinAu, In Basarabla, nu putea urmAri cleat de de-
parte ceeace se flerbea in Capitala. Aceasta [Ana in primAvara anulul 1924, and, mutandu-se in CapitalA, a putut
lua parte activa.

129
La 20 lulie 1924 sosira. la Bucureti cei doi fii ai batranului Invatator Christu Noe
din corm Lundzini (Meglenia), cu scrisori dela tatal for i dela alti fruntai. Ei spuneau cd
vieata romanilor a ajuns un adevarat iad i ca numai pot trai astfel. Se rugau ca sa do-
bandim macar pentru 30 de familii, dela guvernul roman, favoarea de a fi colonizate
In Tara.
Prin viu graiu cei doi frati zugrdveau sterile din Meglenia in culori Inca i mai
negre decat putuse s'o face prin scris tatal lor.
Catva timp dupa aceea sosi cu alte scrisori i cu tablouri de numele celor ce vor
s emigreze, tanarul Tui Prondi, din corn. Cupa (Meglenia). El era delegat de romanii
din 0ani, Lundzini, Cupa. Spusele lui confirmau in total pe acelea ale fratilor Noe.
Putin dupd aceea, in 30 Noemvrie 1934, se tinu, din initiativa fruntailor romani
din Veria, in acest ora, un mare congres cu 400 de delegati, avand ca tema desbaterea
chestiunii emigrarii. lata cum descrie un martor ocular acest congres :
,D-1 dr. G. Badralescl deschide congresul la ora 3 p. m. D-sa arata motivele care an determinat finerea acestui
congres fi dd Wire adresei autoritafilor grecesti kare ifi exprimd mulfumlrea fa(d de pasnlcul popor aromdnesc,
lucru care nu se poate bucura de mutualltate. Dupd aceea se procedeazd la alegerea presedintelui, care este ales in
persoana avocatului Duni' ru Hagi Gogu. Acesta rosteste un discurs prin care stablleste cd finta de cdpetenie a Sta-
telor cu mlnoritdfl etnice a fost tntodeauna sd se debaraseze de ele. Grecia care are ft aparatul nafionalizator al refu-
glafllor din Asia Mica, a fost pe planul int& in aceasta dlrecfie. Aromdnli vor avea soarta turcilor fl a bulgarilor
Autorui trtchele cerdnd emigrarea In Romania.
D-1 G. Celea, focosul fdrferot, delegat din Vodena, face un scurt istoric, aminteste de delegafla sa pe Idngd
d-I Langa-Rdscanu, ministrul Romdniel la Athena, din intervenfla cdruia a fost numit membru Intro comislune
greco-aromand, insarcinatd cu solufionarea diferenfelor dintre Aromdni fi refuglafi. Rezultatele au fost negative,
cad refuglafil formeazd Stat in Stat ft n'au respectat nicio hotdrtre fi astfel an fost ruinall celnicil Gherghifa, G.
Cusa, D. Casa etc. Oratorul cere emigrarea pdnd mai an ceva situafil aromdnii, chip de trai nefilnd in Macedonia.
,Intre timp se dei citire unei telegrame de urare din partea maiorului aromdn din Tesalia Nicu Telieni ceea ce
cid loc la ovalluni furtunoase.
,D-1 I. Papanacea, fost delegat la Bucuresti arum doi ant, in chestia emigrarii releveazd persecufluntle gre-
cesti pe care le crede sistematice fi pornind din partea autoritlifilor. Oratorul stablleste ca to ate pldngerile Aroma-
nilor an ramas faro rezultat fi demascd duplicitatea guvernului, reproducand declarafla mintstrului de agriculturd
in Parlamentul Greek!, prin care asigura pe refugiali cd aromanii nu vor fi proprietarli iziazurilor celor cloud sate
pur romanesti: Sella de Sus fi de Jos.
,D-I Sotir Stlrbu, indeamnd la o ultimd intervenfie pe ldngd autoritafile grecesti doar, doar de data aceasta
cuvdntul nostru prletenesc va ft ascultat.
D-I D. Pitulia, presedintele societa(il ,Doxe a crescdtorilor de vite, se pldnge cd autoritafile grecesti rdmdn
indiferente la plangerile Aromdnilor fi socoteste cd orIce afteptare e o dureroasd plerdere de limp.
,Oratorul adauga cd ministrul agriculturil, d. Marls, a declarat cd nu se va permite tinproprietarirea decdt la
Grecil sadea ,gnisli dines` ft cere emigrarea pdnd nu ajung la sapd de lenln.
.D-1 C. Canachev, delegat din Meglenia, releveazA persecutiunile din nefericita Meglenie si cere emigrarea.
D-1 Nucla Cavachl, spune cA n'a rAmas trai pentru Aromani in Grecia 20).

Ecoul acestui congres, vetile tot mai ingrijitoare aduse nu numai de poste ci prin
curieri i inputerniciti speciali, ce se succedau la intervale scurte 21) au facut pe aceea dintre
Macedo-ronanii din Bucureti care In(elegeau s ajute poporului de dincolo aa cum el
intelegea sd He ajutat i care, ca atare, se raliasera micdrii de colonizare din tot sufletul,
s pdeasca la actiune.
20) Revista Peninsula Ba1canicA, Anul II, Nr.8, Ianuarie 1925, pag. /88 189.
51) La 15 Decemvrie 1934, comunitatea romans din corn. Lugnuta (Lundzini), Meglenia, se adresa seriitorului
acestor anduri cu urrnAtoarele cuvinte:
Soarta a fost vitregi cu not. Am suferit persecutiuni de nedescris; am dat si jertfe omenesti... Refuglatul vine
si an Carina care -1 place. Alergi la dreapta si la stAnga, to dud din birou in birou, dela o autoritate Is alta, gi nicAeri
nu gasesti dreptate... Toate acestea si persecutiunile indurate zilnic, ne constrang sA ne parasim locul cubit, frumoasa
comunA, unde se afla mormAntul fiintelor dragi noun 1 Si ne cautam mAntuirea in altA parte.
Locul ccl mai potrivit, unde sa nu ne perdem ca neam, ci vom fi I folositori lui, este pAmantul tint, pentru
care, d-le C. Noe, avern onoare a vi ruga sA binevoiti a interveni pe langA guvernul roman ca sa dispue:
1. Interventia pe langA guvernul grec de a permite libera iesire din aceste locurl.
2. Intrarea 1 instalarea pi Improprietarirea in Romania a famillilor noastre.
(ss) Presedinte, Riza Kits

130
Dupa numeroase consfatuiri i incercari de a catiga actiunii pentru cauza colonizarii
pe toti barbatii cu mai multa suprafata din colonia macedo-romans, ei s'au hotarit
sa se constitue intr'un comitet de initiative care sa-i pue toate puterile in sprijinul ideei
de colonizare.
Acest comitet a luat fiinta in locuinta scriitorului acestor randuri, in ziva de 3
Ianuarie 1925.
lata procesul-verbal de constituire:
PROCES-VERBAL Nr. 1
Astazi, 3 lanuarie 1925, subsemnafil C. Noe, V. Must, Dumitru Babas, P. Marc :, Stere Hagigogu, N. Barlamaci,
T. Haglgogu ci Dlontsie Damitru, sesizafi fund de scrisorile fi adresele venite dela frayi nostril din reglantle
Meglenta. Verla, Vodena, care cer cu insistenfd sd intervenim pe langd guvernul roman pentru a 11 se asigara imigrarea
trtfard, fund nevotfl, aitfel, a se expatria in alte fart, luand canostinfd de aceastd stare de tumid, ne constituint
tntr'an Comitet de inglatIvi cu scopul de a face demersurile necesare pentru realizarea doleanfelor acestor frail.
,Ca atare hotifrarn a alcdtut an memoria spre a-I prezenta guvernulut roman, ludnd contact ca d-nli
Prim- ministra, Ministral de Domenli, Ministrul de Finanfe si de Externe, precum fi ca toff ,refit partidelor de opozifle,
pentru asigurarea a unor loturl in fard, a despdgubtrllor pentru avutul ce emigranfil vor ldsa In urma lor, inlesnirea
alatorlei emigranfilor, finanfarea colonizifrit prin credite leftMe ft cu termen lung pentru plata loturilor ft achtzif(a
inventarului necesar.
,Comitetul va putea coopta orice persoand care ar fl socotitd cd poate ajuta scopulul propus. n)
(ss) Const. Noe, Vasile Must, P. Marcu, D. Babas, N. A. Balamacl, Stere Hagigogu, T. Haglgogu, Dumitru Dionisle.

Constituirea acestui comitet a fost pasul hotaritor pentru inceperea i Izbanda


colonizarii. Nu mai era vorba acum de discutii i cotroverse. Lin grup de oameni hotariti
1i luau asupra lor sarcina de a pune totul in micare spre a face ca chemarile fratilor de
sub jug strain sa nu ramana fara raspuns favorabil. Comitetul a fost samburele in jurul
caruia se puteau grupa toate bunavointele. El era astfel alcatuit ca, fie ce regiune din
Grecia, din tinuturile atinse de curentul emigrarii, sa-i aibe in comitet oamenii sai
cunoscuti. Prin aceti oameni, la comitet se concentrau toate tirile, despre tot ce se
petrecea dincolo in legatura cu problema colonizarii. Lui i se adresau toti aceea care
aveau vreo tire noun de adus, vreo propunere de facut in folosul cauzei. El s'a bucurat,
din primul moment, de numeroase concursuri. Cadrele lui nu erau fixe sau inchise, oricine
voia sa ajute era Imbratiat. Toti cei ce au participat la stradaniile lui au lucrat cu ray*
unii mai mult altii mai putin timp.
Au fost unii, insai care nu au fluctuat niciodata, care au ramas, dela inceput 'Ana
la deplina izbanda, timp de aproape 10 ani, In serviciul colonizarii, jertfinduli cu pasiune
fiece clips, lasata libera, de ocupatiile lor.
Indata dupa alcatuire, comitetul a intocmit un memoriu in sensul celor preconizate
in procesul-verbal de constituire i a intreprins demersuri staruitoare pentru a risipi
prejudecatile i ideile preconcepute in contra colonizarii.
Dispunand de material informativ, membrii comitetului, In intrevederi lungi, au
reuit s convinga pe marele patriot Ion Graditeanu ca, in emigrare, nu trebue s vada o
desfiintare a elementului roman din Macedonia, ci numai salvarea unor grupe raslete,
care, dupa 7 decenii de lupte nationale, se vad amenintate cu peirea.
Graditeanu s'a convins ca nu e nicio cale de a scapa pe aceti romani cad, chiar
daca se va obtine mai multa toleranta fats de coala lor romans, ei vor fi desfiintatii pe
cale economics. Solutia pe care o ventilau unii, de a-i feri de prabmire economics, obtinand,
prin interventia guvernului roman, ca statul grec sa nu-i excluda dela beneficiul impro-
pietaririi fiind i ei cetateni ca toti ceilaiti, solutiune pe care statul grec nu o admitea,
In ipoteza Ca ar putea fi realizata, n'ar face decat s grabeasca procesul de disparitie a
lor, deoarece ei nu ar fi impropietariti in grupe, rate mai multi la un loc, ci resfirati
individual prin sate greceti.
22) Revista ,Tribuna Romanilor de peste hotare", anul II, Nr. 78, Iulie August 1925, articolul ,Emtgrarea
Aromanilor fi Colonizarea Cadrilaterulu pag. 42-52. Acolo se afla publlcate mai toate actele referitoare la colonizarea
pita la acea deli (August 1925).

131
Iona GrAditeanu s'a lasat deci convins Si a promis sa pue toatd staruinta, pe langd
guvern, Intru infaptuirea colonizarii, cerand insd in chip expres ca emigrarea sa fie cat
mai redusd.
La fel s'a intervenit pe langd profesorul Iuliu Valaori, foarte pretuit de cdtre-
fratii BrAtianu. Si dansul, dupd multe obiectiuni, a fagaduit sa dea sprijinul sau micdrii
pentru colonizare.
Stdruinti asemAnatoare i fard preget pe langd orice personalitate cunoscutd ca a
manifestat vreodatd o cat de mica simpatie fata de macedo-romani sau care avea sau
avusese vreo legAturd apropiata cu vreunul din membrii Comitetului 1 care putea sa fie
de folos cauzei.
Astfel, ici colo prin legaturi personale, pe care unii din not le aveau cu unii membri
ai cabinetului, dar mai ales prin interventia unor atari persoane, comitetul de initiativa
a obtinut audientele speciale solicitate i a putut sa -Si sustie cu toatd amploarea, memoriul
i cauza cAreia se consacrase.
El a putut constata ca ideea de colonizare Meuse un drum mai larg in contiinta
fiecarui om de stat. Mai toti erau In curent cu ivazia de refugiati In Macedonia i cu
micarea aromanilor pentru emigrare in lard. La toti am gasit mai multd Intelegere
pentru suferintele fratilor de dincolo i fiecare ne-a fdgaduit ca va cerceta cu bund-
vointa memoriul promitandu-ne concursul pentru o solutiune favorabila.
0 fi avut vreun amestec in aceastd primire mai bund, in cuvintele Incurajatoare
cu care am fost primiti, poate i credinta membrilor guvernului ca e vorba de o chestiune
teoreticd, de proiecte ideologice, se gandeau ei poate ca va mai curge multd apd pe
Dundre pane cand transporturile de coloniti sa debarce la Constanta?
N'am putea spune.
E drept ca guvernarea liberald era pe sfarite. Partidul liberal, fiind In al patrulea
an la putere, se discuta dacd textul Constitutiei ingAdue o noun sesiune parlamentard,
discutie ce s'a Incheiat prin interpretarea ca cei 4 ani trebue calculati, nu dela fixarea
alegerilor, ci dela constituirea Corpurilor Legiuitoare. E tiut ca, in general, guvernantii,
and se apropiau de opozitie deveneau mai dulci.
Oricare o fi fost motivele, de astd data guvernul s'a aratat accesibil i Inie legator.
Dacd In mintea guvernului, sau macar a vreunora din membrii lui, a putut incolti insd
gandul ca in aceastd chestie a colonizarii, deocamdata totul se va reduce la fraze, la ama-
bilitati fare consecinta pentru danii, i ca, urmand a parasi puterea, nu vor fi pui In
situatie de a dovedi cu fapta bunele for dispozitii verbale, ei se inelau.
N'a trecut o lurid dela alcdtuirea comitetului de initiativa 1 nisi o saptdmand dela
ultimele intrevederi cu unii minitri, ca a Si sosit la Bucureti o numeroasd delegatie din
fruntai ai tuturor grupelor i satelor din Macedonia cu romani dornici de emigrare.
latd cum era alcdtuitd delegatia :
Din regittnea Meglenla : Comuna Livezt, reprezentatil prin lancu Cepi ; comunele Lundzlnl, ()put 1 Cupa,
neputand trimete delegaji, au rugat sa-i reprezinte pe prof. Coast. Noe si Hr. luffu.
Reginnea Veria, reprezentatg prin Stere Hagigogu.
Regiunea Vodena : comuna Gramaticova, prin George Celea, George Cup. Dumitru Cusa, Tacu Celea ; comuna
Cdndrova, prin Nicu Zdru; comuna Pattcina, prin Gheorghe Popescu ; comuna Vodena, prin Dumitru Catara si M. Bajdechi.
Regiunea Caterina : Comuna Caterina, prin George Colimitra 1 Nicola Puiu ; comuna Kitros, prin Stere
Buclumani sl Mihall Gull.

Sosirea delegatilor, in randurile cdrora se gdseau fruntai cunoscuti in toatd lumea


macedo-romand, prin vitejia ardtatd de ei in luptele cu grecismul, prin multi ani de
temniti grele indurati pentru romanism, prin averi distruse Si membri ai familiilor for
ucii, a avut un efect covaritor asupra opiniei aromanilor din Regat. De acum nu vorbeau
altii in numele fratilor IndepArtati, ci erau ei Inii de lap spre a-i apdra cauza cu eloc-
yenta oamenilor care s'au jertfit pentru ideea romaneascd.

132
Cand li se vorbea de stingerea graiului, cantului i vietii romaneti pe plaiurile lor,
de pardsirea mormintelor parintilor i strabunilor, ei raspundeau :
Cine ne vorbete despre aceste lucruri sfinte ? D-voastra care le-ati parasit cu
zeci de ani inaintea noastra ?
Cine putea acuza de dezertare pe aceti eroi care au stat neinfricoati zeci de
ani in fruntea tuturor luptelor ?
Nu ne temem de gloante, spuneau ei. Am fost loviti, am fost ucii in vremea tur-
cului de bandele de antarti. Am raspuns cum am putut, la fugd nu ne-am gandit. Acuma
insd nu e vorba de gloante i de lupte, acum ne ameninta stingerea prin foame. 0 ase-
menea peire josnica nu o putem suporta.
In fata lor, orice rezistenta fatie fata de ideea colonizarii s'a spulberat.
La 1 Februarie studentimea macedo-romana, intr'o adunare extraordinary a Socie-*
tatii sale, dupa desbateri Insufletite, s'a declarat fyra rezerva pentru colonizare printr'o
motiune, din care extragem:
,Studenfimea macedo-romda din Capitals, tntrunitd astdzi, 1 Februarie a. C., to adunare generald extra -
ordinard spre a se pronunfa asupra apzeirit in Tara a aromanilor care se refuglaza din locurile de &Lititz& 'wind
cunostin(ef de memoriile ft adresele oficiale, sosite dela fafa loculul, ascultdnd expunerile delegafilor din comunele
Gramaticova, Candrova, Paticina, Hurupant, Vodena, Caterina, Livezi, Chitros, Ofani, Lundzini, Cope,._.. hotarafte:
1. A tmbreffifa cu toatd dragostea cauza acestor aromdni, stdruind pentru colonizarea lor In Tara, uncle prin
virtaftle, energia fi pregatirea lor economic& pot ft de mare folds vie fil nafionale.
2. Deleagd pe dd. Naum lonescu, Simeon Tovaru, Nicolae Pariza, ca dimpreund cu delegafil venifi de dincolo
comitetul de inifiativd, se' facd demersurile necesare pentru realizarea neintdrziatd a cererilor toe 23 ).

Indata dupa sosire, delegatii din Macedonia au luat contact cu comitetul de initiative
din Bucureti, care se completase cu doi reprezentanti ai studentimii, N. Parizor i N.
lonescu i cu doi delegati ai Soc. Meglenia", Hr. luffu i D. Kehaia, pentru a urma in
comun actiunea intreprinsa.
Delegatii au aprobat in totul cele facute pang la sosirea lor de comitetul de initiative
i impreuna cu acetia au dispus not demersuri prin urmatorul :
PROCES-VERBAL Nr. 2
Astdzi, 2 Februarie 1925, tntrunindu-se delegafia pentru refuglerea Romdnilor din comunele: Gramaticova,
Candrova, Paticina, Vodena, Livezi, Caterina, Kitros, Ofani. Lundzini (Lugunfa), Cupa, Papadia ft Hurupani, s'au
discutat fl hotdrit armatoarele:
1. Delegaflurfea to cunoftinfd de constituirea comitetalul de I:2100Iva pentru sprifinirea doleanfelor lor ft
aprobd activitatea acestui comitet to acest stop, precum ft memorial tnaintat guvernului.
2. Latino' to discuflune doleanfele Romanilor din numitele comune,hotarafte a se tntocmi Inca un memoriu care
tnaltul govern, prin care sa se ceard urmatoarele:
a) Se cere 20 de ha pentru fiecare familie, ft locurt de case', care se' se plateascd tnfr'un fermen ma! lung;
b) Acordarea de credite pentru construirea caselor ft procurarea inventarulal ;
c) Se va cere ca guvernul roman sd intervie pe 'angel guvernul grec pentru ca acefti roman! se' fie despagubill
de averile 'mobile rdmase prin comunele parasite de ei ;
d) lnlesnirea transporturilor pand la fafa loculul i intervenfla pentru tnldturarea oricdror pledici din partea
grecilor ;
e) Rechiziflonarea de case pentru acidpostul refuglafilor panel cdnd el ifi vor construi case proprii.
Adunarea tnsarcineaza pe d-nil Const. Noe fi V. Muff a alcatui memorial sus menflonat.
(ss) Const. Noe, Vasile Muff, George Celea, Stere Hagigogu, Petre Marco, Nicolae Pariza, George Popescu, lancu
Cepi, Dumifru Cusa, Mihail BaJciechi, Stere Buclumand, Nacu Ziru, Mihail Gull, Tacu Celea, Cola Pal& D. Cafara 24).

Din partea sa, Consiliul de 35 al Societatii Macedo-Romane, luand cunotinta de


sosirea delegatilor, s'a Intrunit sub preedintia lui Iona Graditeanu, Si in urma unor
impresionante cuvantari rostite de delegati i de d-nii N. Batzaria, N. Tacit, raposatul
Dr. I. Ghiulamilla S. a., s'a pronuntat pentru sprijinirea delegatiei. Doi membri de frunte
ai sai, d-nii Dr. I. Ghiulamilla i Dr. Dudumi, au fost desemnati ca in comun cu comitetul
29) Revista Tribune Rom. de peate Hotare", Nr. citat, pag. 44.
29 Trill Rom. de peste Hotare, Nr. citat, peg. 45.

133
de initiative sa is parte la audientele i interventiile pentru obtinerea aprobarii celor
cerute de delegati.
Acum toate personalitAtile de seams ale cercurilor macedo-romane i toate organele
care se socoteau In drept a vorbi in numele lor, erau formal angajate intru sprijinirea
colonizarii.
S'a Intocmit imediat catre eful guvernului un nou memoriu, in cuprinsul urmator :
Domnule Presedinte,
In urma tmpreJurarllor intervenite In sudul Dundrli dupd riltimele rdzboale, a schimbului de populafie armat
hare recta fi Turcia, precum .1 a mlisurilor pe care statul grec le-a luat ,fi le to pentru nationalizarea radicald a
finuturllor anexafe, inunddnd anele sate aromdne cu colonist! greco-asiatIct ft schimbdnd fundamental regimul Juridic
al pdmantrilui prin exproprieri # impropietariri, in care nu se tine seamd dealt de interests' colonistilor ft de scopul
strict de disfrugere a tot ce este element negrecesc situalla elemental's' aromdn din aceste finutud fl in deosebi a
grupelor dela frontierd, a devenit insuportablId, astfel cd numeroase familli romdne s'au decis sa se expatrleze, Cu
riscul de a se resf Ira chlar prin fart straine, untie vor ft expuse la o grabnica asimllare.
In asemenea alternativd, aromanti din regiuntle Vodena, Meglenia # Caterina, tnainte de a lua drama' pribeglet,
pundndu-t increderea in solicitudinea Regatulut Roman, au ales din serail lor delegati care sd aducd inaintea Exce-
lentel Voastre rugamintea lor arzatoare de a li se Inlesnt ventrea # instalarea lor ca colonist' in Cara careta vor s11-#
Inchine toata munca, energia # devotamenful lor de Romani, indelung tncercati prin credinfa catre neamul si limba lor.
Delegatia noastrd reprezinta an total de 1317 de familit, ca un efectiv de 6.315 suflete si aflame :
1. Regiunea Vodena-Verla : Veria 54 familli ; Vodena 89 familli ; Paticina 108 famillt ; Papadia 65 familli ; Can-
drova 120 famtlit ; Gramaticova 200 familll ; Total 636 familli.
2. Regiunea Meglenia : Livezi 150 familil; Cupa 60 familli; Lundzinl 66 familil; ()sant 95 familli; Total 371 familli.
3. Regiunea Caterina : Caterina 107 famllit ; Kitra 91 familit ; Horopani 112 familll ; Total general 1.317 familii
,Dansll solicitd respectos a ft colonizaft In tars, de preferinfd In Dobrogea 'Vaud, fund convinsi cd aducerea
lor va ft cat se poate de folositoare pentru neamul romdnesc, atilt din punct de vedere national cat ft din punct de
vedere economic .it anume :
,Din punct de vedere national, acestl roman', prin energia # tenacitatea lor, vor asigura grantfa provinclet din
sudul Dnrlrel, facand Imposibild once acflune In contra statului roman.
,Din punct de vedere economic, acesti roman', recunoscu(l ca elemente superioare, pe aces' !dram, in toate fdrile
balcanice, chlar In numdrul redus in care se vor aseza, vor reusi, fn scurtd vreme, sd imprime Weill economice din
aceastd provincie caracterul romdnesc pe care ea trebuie sa-1 &be 25).
,Dansil vor Introduce in lard culturi # indeletnictri casnice, care nu sunt cunoscute la not ft pentru a cdror
incetafentre,Statal Roman face atdtea sacrificil, Intrefinand .colt speciale. Astfel vor putea da extindere gradinarttulul
culturil gdndacilor de mdtase, a tutanurilor ft a bumbaculut, care se prattled pe o scard intensivd, de catre grupurile
de roman' din aceste regiunt 29.
,Industria casnicd, lucratul land, covoare fesaturl, Impletlturt, care sent apreciate in lumea oriental?' fi pe piefele
apusene, formats o stirsd din cele mai productive a muncli de lama, a femeilor aromdne.
Asezarea lor nu ar prezenta marl incoveniente. Ea se va face prin colonizarea acestor roman( in grape de cafe
40 50 de familli, pe terenurlle de care statul dispune,tn Cadrilater sau to alte part'. Din aceste terenurt, ar avea sd
11 se acorde lotus.' de cdte 20 hectare, pe care ar Lima sd be achite Intr'un numar de ant dupd modalita file fixate de
specialist! .1 hotdrate de Inaltul Guvern.
Pentru a putea exploata terenurile, an Institut de credit din cele existente. sau unul format special, ar avea sa
be avanseze slime cu dobdnzt mid spre a-si asigura inventarul necesar; de asemenea sa Ii se avanseze credite pentru
construirea locatntelor, oferinda-11-se, gratuit materialul din padurile fi carlerele sfatului. Panel la construirea loculn-
felor sd se rechizitioneze pe seama lor, incapert dela locultorli din satele pe langd care vor fl asezari.
,Pentru averile netransportabile ce Romani! posedd dincolo, Statul Roman sd comunice cu cel grec ca ad le
acorde despdgubirt pofrivit cu valoarea lor.
,In ce priveste transportul, Stalul sd la masurt Ca, familtile cu bagaJele transortabile, di fie Incdrcate pe vasele
Servictului Maritim Roman din portal Satanic.
,Trebue sd mentionam ca mare parte din acesti roman' mai dtspun Bud de capitalurt insemnate ceace va usura
malt sarcina Statului.
,Avem deplind fncredere di cererile noastre vor fl primite fi ca Romani!, care asteapta infriguraft verdicul
Inaltului Guvern nu vor fl lasaft pradd desnadeJdil.
(ss) Const. Noe, Vastle Masi, George Celea, Stere Hagigogu, Petre Marcu, Nicolae Pariza, George Popescu,
George Colimitra. lancu Cepi,Durnitru Cusa, George Casa, Mihail Bazdecht, Stere Buctumand, Nucu Zdru, Mihali Gull,
Taco Celea Cola Pula, D. Capra.

25) AceastA prevedere e pe cale a se adeverl, d-1 G. Dimitriu, secretarul general al Camerel de Comer' din Sinatra
m1 -a comunicat nu de mull cA, in aceat oral, numal romanil din regiunea Giumala (Macedonia-BulgarA) au deschis
peste 50 de prAvAlli gi prlivAlloare.
25) Se vorbea de emigrarea In Turcia in caz dacA Romania n'ar fi adults colonizarea lor. Uncle din aceste cul-
turl au gi fost introduse. Judetul Durostor a devenit an centru producator tie bumbac datoritA colonigtilor din re-
giunea Meglenla gi Poroi care au adus seminte speciale care prind gi se coc mai bine iu Cadrilater.

134
Cu acest memoriu, tras in mai multe exemplare, s'a inceput din nou colindatul
pela minitri, dupa ce, in prealabil, Iona Graditeanu i alte persoane, cu mai mult acces
i influenta, au facut interventii anticipate 27).
Minitrii vizitati, impresionati de cuvantarile delegatiilor, dintre care unii se pre-
zentau in frumoasele for costume nationale, nu puteau s se arate fata de ei mai putin
binevoitori decat se aratasera fata de comitetul de initiativa. Dealtfel nici nu era posibil.
Oamenii acetia aveau un optimism sanatos, pe care nici o piedeca nu-1 intimida Si un
mod special al for de a discuta, care forta consimtarnantul:
Raposatul Vintila Bratianu, primind pe delegati in audienta, dupa ce i-a aratat
toata simpatia fata de fratii aromani, spunand cum, in fiecare an, la alcatuirea bugetelor, cu
toate greutatile prin care trec finantele tarii, d-sa nu numai ca nu a redus bugetul colilor
romane din Grecia, dar ca, prin exceptie, a admis toate sporurile, a inceput o expunere
lungs i oarecum intortochiata asupra greutatilor prin care trece tara, asupra nevoilor
mult mai urgente care reclama deslegare, voind s facd pe delegati s inteleaga cat este
de greu guvernului sa se ocupe de chestia colonizarii aromanilor.
Simtind unde vrea O. ajunga, un delegat 11 Intrerupse brusc;
Domnule Vintila, n vreti i nu n vretia.
Va vrem raspunse V. Bratianu.
Ahat vrem sa tim noi. (Atat voim O. tim noi). Traiasca Romania, conchise delegatul.
Cu asta audienta s'a ispravit, iar delegatii stra.ngand mama lui Vintila Bratianu, pe
fata caruia se desemna un zambet, au plecat fericiti ca dobandisera cuvantul celui mai
influent membru din cabinet.
Dela Finante am pornit spre Palatul Sturza, spre a vorbii cu Ministrul de Externe,
I. G. Duca. Ministrul nu sosise la Minister, trebuia sa mai ateptam putin. Si-au adus
aminte atunci de fostul consul Dem. Braileanu care, in anii cat fusese in Macedonia, la
Bitolia i Salonic, lasase amintiri frumoase in urma lui. Au voit sa-1 vaza.
Biroul lui Braileanu, care lucra la Directia Hotarelor, era sus de tot, la mansarda
palatului. Urcam pans sus, toate scarile. Braileanu care-i cunoscuse pe toti, i-a primit
ca pe nite frati, le-a strans mana, i-a imbratiat. le-a oferit scaune, apoi cafele. in timp
ce se interesa de modul cum merge chestiunea colonizarii, caci aflase de venires for In
Tai a i de scopul ei, i le dAdea diferite sfaturi, cum s pue chestia in fata Ministrului,
unul intreaba :
D-le Braileanu. Este inalt acoperiul acestui palat?
Da, voiti s-1 vedeti, uite, scara de acolo duce drept la acoperi.
Delegatii au i pornit pe scara spre acoperi. Unii din noi am ramas in birou.Danii
insa, cand s'au vazut pe acoperi, de unde se vedea, cat ai cuprinde cu ochiul, ca intr'o
panorama, mare parte din Bucureti i imprejurimile lui acoperite de verdeata, au excla-
mat : Feciori ai s cantam Parinteasca Dimandare. Parinteasca Dimandare, este, dupa
cum se tie, imnul pe care it intoneaza in orice imprejurare solemna i WA de care nu
se petrece nici un act insemnat al vietii lor.
Parinteasca dimandare Parinteasca poruncA
Na sprijura cu foc mare Ne conjurA cu foc mare
Frati dimuma $i ditata Frail de mama $i de tats
Vol roman' dl eta toata Voi Romani de vremea toata
BlAstemare s'alba '11 casA Blestem sa alba in casa
Carl di limba lui s'alasA Cine de limba lui se lasA
Carl -$i lasA limba lui Cine -ii lasA limba tut
S'lu ardA pira focului SA-1 ardA para focului
etc., etc., etc.

27) Una dintre aceste persoane a fost si d-1 Al. Alimanisteanu. Stiind cA d-na Alimanisteanu, sorA cu loan $i
Vintila Bratianu, arAtase in mai multe ocazil, simpatie pentru Aromani, unii dintre membrii comitetului au fost de
pArere sa incercAm a o vedea spre a-i obtine concursul. In acst stop ne-am prezentat d-lui Al. Alimanisteanu, la Banca
Viticola, al care' Administrator-Delegat era. D-sa ne-a spus cA d-na nu e In Bucuresti , dar afland de scopul urmarit de
noi, a fost via impresionat $i sie-a fost de mult ajutor, aducand doleantele noastre la cunostinta lui 1.1.C. Bratianu.

3 135
Si astfel, In timp ce, in etajele de jos ale palatului Sturza, diplomati gravi studiau
i dezbateau chestiuni internationale, sus pe acoperidelegatii aromani, trimeteau vazdu-
hului Capita lei cuvintele i acordurile juramantului for ca nu-i vor parasi limba i neamul.
Erau multumiti de Vintila Bratianu i intelegeau in acest chip sail manifeste
mu ltu mi rea
Noi auziam din birou zgomot pe acoperi i ne miram de intarzierea Tor. Cand ne-au
spus ce s'a petrecut sus, am ras cu hohote.
intre timp, I. G. Duca venise la minister. Audienta a fost scurta. Vorbe diplomatice
i amabile dar niciun angajament precis ca va interveni la Statul grec in sensul ca
acesta sa upreze plecarea eventuald a emigrantilor i sa-i asume plata averilor ce le-ar
lasa colonitii acolo.
Audienta cea mai rodnica a fost la Al. Constantinescu. Fostul frunta liberal, pe
atunci ministru al Agriculturii, sub reputatia lui de mare sforar, ascundea Q inimd calda,
plina de induioare i sentiment.
Cand cei mai batrani din delegatie, au inceput sa-i Inire nacazurile for 1 1 s'au
adresat ca unui parinte sa-i ajute sa vie in jars ca s piardd limba i neamul, ochii i
s'au umezit de lacrami. Iar cand Iancu Cepi, un batran cu mana i cu piciorul rupt de
gloantele antartilor, i-a strigat : Tu maim ta sta. bana noastra, i na lia in lard, i na
arucii in mare." (In mana ta sta vieata noastra, on ne is in fara, on ne arunca in mare).
Costantinescu a rdspuns lard ovaire.
Vreau sa aduc pe fratii macedoneni in Tara.
Din acea clips, Al. Constantinescu a fost i a ramas catigat cauzei colonizarii.
Zilele acestea au fost pentru delegati, zile pline de multumire. Stiind ca pe unde
ese cuviintul, ese qi sufletul," ei socoteau colonizarea ca 1 facuta. Noi, cei din comite-
tul de initiativa le spuneam ca, dela vorbd pand la faptd, mai e Inca un drum destul de lung.
Colonizarea era admisa, dar numai verbal Si in principiu. In vederea ei nu exists
nicio pregatire, nu se cunoteau nici suprafetele de pamant disponibil, nici localitatile
unde se afla ele. 0 alts greutate era ca. legile i regulamentele nu prevedeau colonizare cu
romani necetateni. Noi cei din comitetul de initiativa, tiind cat de repede sboara vor-
bele, nu voiam sd-i lasam sd piece fall a avea ceva sigur la mana. Zilele Insa treceau
dupa zile, spesele sporeau i sumele de bani cu care venisera erau pe sfarite. Nerabdarea
1 descurajarea incepea se cuprindd pe aceti oameni de un optimism atat de robust.
In asemenea situatie, s'a sim tit nevoia unui nou demers, de asta data numai pe
Tanga Ministrul de Agriculturd, ceeace s'a facut prin urmatorul memoriu:
Domnule Ministru,
Subsemnaftt delegaft a 13U0 de famine macedonene din 14 comune, Cu Malt respect ne permitem a va supune
cele ce urmeazei :
,Delegafia noastra a sosit tn Tara de acum doud hint de zile, cu tnseircinarea de a sollcita tnalfulut guvern
concursul seta pentru afezarea acestor familit tn Judefele Caltacra t Durostor.
,Delegafta a avut in scopul acesta audtenfe fl convorbirt cu dIferill membri al gavernulut, tnttimpinand pretu-
tindenl cea mai mare bunelvoinfd.
,Totus pond asteizi nu este in posestunea unui rezultat pozitiv, astfel cd no este in masurd a aduce vreun
rdspuns famillilor care au delegat-o.
,Cum delegafia noastra se aflei act de cloud Lunt de zile, tar prelungirea f ederlt sale o expune la spese grele,
vd roaga respectos sa blnevoifl a in fervent ca sd se dea un rezulfaf solicitaritor f t Infervenfillor el, prtvitoare la cites-
tiunea care a adus-o aid ft anume :
I. Pamdnturlle care ar ft set le pue la disportfia famliillor aromane.
2. Credttele, pentru fnlesnirea lucrarti pamantalui ft a construirli caselor, ce ar urma sd Il se acorde emigranfilor.
3. Inlesnirea plecetrii for din Grecla, ,I a sosirli for tn Tara.
Va rugam respectos, Domnule Mtnistru, set binevotfi a tntervent, cu tnalta dv. autorttate, ca delegafta noastra
sd obfle, cdt mat de grabd, un rdspuns sattsfdator spre a putea dace o veste band fraftlor noftri, cart fl-au pus
Coate neidepile tn fara for ,t to guvernul et.
(ss) Const. Noe, Vasile Mull, George Celea, Stere Hagigogu, Petre Marco, Mc. Pariza, George Popescu, George
Coitmifra, Ion Cept, Damltru CtIf a, George Cufa, Mihail Bazdecht, Stere Buclumand, Nucu Ztru, Mihail Gull, Tacu
Celea, Cola Pula, D. Cafura.

136
Ca urmare, in 23 Martie 1925, Ministrul Al. Constantinescu a dat urmdtoarea
deciziune, care constitue primul act oficial, efectiv pentru inceputul de realizare al
colonizArii:
DECIZIUNE Nr. 6217
Nol, Ministru Secretar de Stat la Departamenful Agriculfurii ft Domenillor,
Avdnd in vedere necesitatea de a se centraliza ft coordona lucrdrile privitoare la verificarea titlurilor, expropriere
ft colonizare In Dobrogea-Noud.
Decidem:
Art. I. Se infiinfeazd, pe (dud Casa Centrald a Improprietdriril, un Wort special care va fine la curent toate
lucrdrile de verificare a titiurilor, expropriere fi colonizare in Dobrogea-Noud.
Cu conducerea acestui biros se insarcineazd d-I Inspector C. Zamflrescu.
Art. 2. In Judefele Durostor ft Caliacra se inflinfeazd cdte o comisiune compusd din Inspectoral servicitlor
agricole al circumscripfiei, Prefectul Judefului, Consilierul Agrlcol fl Administratorul Financiar. Aceastd comisiune
va cerceta fi indica terenurile ce urmeazd a fi rezervate pentru coloniftii Macedo-Romdni ludnd infelegere In acest
scop cu delegafii colonistilor.
Art. 3. D-1 Director General a! Case! Centrale a Impropietaririi este insarcinat cu aducerea la tndeplinire a
dispozifiunilor acestei decizii.
(ss) Al. Constantinescu

in farit, cuvantul oficial i scris era spus. Delegatii cei mai multi puteau pleca
acasd. Restul se putea trata i urmAri i fard ei.
Inainte de plecarea lor, Comitetul de Initiativd a crezut necesar sd facd o interventie
pe langd guvernul grec in chestiunea averilor imobile, ce colonitii vor ldsa in Grecia.
In scopul acesta s'a cerut i obtinut o audientd la d-I Collas. care pe atunci, ca i astAzi,
reprezenta Statul grec la noi. Ministrul plenipotentiar al Greciei a ascultat cu multd atentie
i bundvointd expunerile delegatilor i le-a fdgaduit a va comunica guvernului grec
comunicarile i dorintele lor, urmand a se da raspunsul in 10-15 zile. Cuvintele lui au
lAsat sd se inteleagd ca chestiunea s'ar limpezi mai uor dacd s'ar face interventii din
partea guvernului roman. Din diferite motive, insa, toate sfortarile noastre de a obtine ca
Ministrul de Afaceri Strdine sd ia in mans aceasta chestiune, au rdmas Vara efect. Totu
peste vreo 10 zile d-1 Collas, ne-a comunicat ca guvernul elen (era pe atunci regimul
generalului Pangalos) consimte sd ia asupra lui regularea chestiunii acestor averi28).
Dupd aceasta delegatii au vizitat judetele Durostor i Caliacra, spre a-i face o idee
de regiunile in care urmau sa fie colonizati i, in fine, dupa ce au imputernicit formal pe
d-nii C. Noe, V. Mui, Stere Hagigogu, sd-i reprezinte la Bucureti i sd facd in numele
lor tot ce vor crede de cuviintd pentru reuita colonizdrii, luanduli fiecare cate mai
multe numere din ziarele cu decizia Nr. 6.217, au pornit spre Macedonia ca sd aducd celor
ce-i trimiseserd raspunsul guvernului roman.
Decizia cu Nr. 6217 constituia un pas inainte in problema colonizArii, in sensul ca
ea era primul act oficial, in care se exprima intentia guvernului de a coloniza macedo-
romani in Cadrilater. In ea se spunea : Aceasta comisiune va cerceta 1 indica terenurile
ce urmeazd a fi rezervate pentru colontqtii Macedo-Romilni, band intelegere, in acest
scop, cu delegalii colonWilora.
Din chiar textul ei insd rezultd ca, in fapt, nimic nu era pregatit pentru acest scop.
Deabia acum urma ca Ministerul, prin biroul special creat chiar prin aceasta decizie, sd
fie pus la curent cu lucrdrile de verificare i expropriere, de pe urma cdrora va obtine
terenurile ce urmau a fi rezervate colonitilor Macedo-Romani.
De altd parte in decizie nu se spunea nimic despre intinderea lotului ce urma a fi
dat colonitilor i despre celelalte puncte formulate in memoriile i intrevederile delegatilor.
Pentru lamurirea acestor chestiuni i pentru a se obtine hotdriri precise din partea
guvernului, a Post inaintat Ministerului Agriculturii un nou memoriu, prin care, dup. ce
21) Cu toad aceastA asigurare, schimbArile intervenite In Orecia, si alte cauze, au fAcut cA aceasta chestle sA
rAmAle nelimpezitA pAnA astAzi.

137
se aducea multumiri, in termeni foarte calduroi, pentru pasul Matt, prin decizia 6.217,
se cerea :
1. Lotul de minimum 15 ha.
2. Credite pe termen lung, pentru construirea locuintelor i injghebarea gospodariilor.
3. Mijloace pentru procurarea, pe preturi ief tine, a uneltelor agricole.
4. Parcelarea terenurilor ce urmeazd a H date ca loturi.
5. Interventie la guvernul grec pentru a despagubi pe coloniti de averile ce le
parasesc.
6. Infiintarea unei comisiuni la Salonic care sa fnlesneasca plecarea colonitilor
spre Tara.
7. Interventie catre S. M. R. ca s transporte gratuit pe coloniti.
Pe cand se reaminteau Ministerului Agriculturii aceste puncte, comisiunile instituite
in judete, lucrand cu zel, strangeau datele necesare.
Inspectorul agricol Max Popovici, Insarcinat cu coordonarea lucrarilor In cele doug
judete, obtinand aceste date, a Inaintat Ministerului un raport, prin care propunea a se
acorda colonitilor un lot de 15 ha la frontiera. i 10 ha in interior, plus 2.000 de mp pentru
lot de casa. i 1 ha pentru izlaz.
D-sa mai propunea sa se acorde fiecarei familii un credit de 50.000 lei pentru con-
struirea locuintelor i intocmirea gospodariilor.
In urma acestui raport, ministrul Al. Constantinescu a adresat Consiliului de Mini-
tri un referat pe baza caruia Consiliul de Minitri a semnat Jurnalul cu Nr. 1.698 din 13
lunie 1925, care poate fi socotit drept Charta de bazd a colonizarii Cadrilaterului. lata
textul raportului i Jurnalului :

Domnilor Ministri,
,
Stain! posedif actualmente tn Dobrogea Noud suprafafd de 41103 ha, repartizata pe ambele judefe. Pentru aco-
perirea acestel suprafefe, aflatd disponibild asupra &Oulu!, avem cereri din partea locuttorilor din Vechlul Regat cu
drepturile stabilite la improprietdrire fi cart nu au putut ft sattsfOcuft tn comunele for; de asemenea, avem cerert st
din partea romanilor macedonent imigraft in Turd.
Subsemnatul, avdnd fn vedere dispozifluntle Legit Agrare, cum fi art. 129 din legea pentra organizarea Dobrogei
Noud, propun :
Pe proprietdfile Statulut din Dobrogea Noud, aratate mat sus. sd se facd colonizdri, pe janzatate suprafafd
cu locultoril indreptdfly la improprietartre din Vechtul Regat, tar cealaltd jumatate de suprafafd sd se dea in folosinfa
romdnilor macedonent, Imigraft, conform tablourtlor ce se vor aproba de not.
Rom doll maceionent sd !Hire In prevederile art. 129 din Legea Dobroget Noud dupd ce -88t vor dobdndi cetafenta
romdnd.
Mdrimea lotului sd fie de 15 ha pentru cel ce se vor aseza In regiunile de frontierd st 10 ha pentru cel din
interiorul judefelor, plus cdte 50 aril izlaz si 2.000 mp loc de casd pentru flecare colonist.
In aceleasi conliftuni sd se atribue plimant jamilitlor din Vechlut Regat, care se gdsesc astazt stabilife in vederea
colonizarli, In anal din judefele Dobroget Noud.
De asemenea propun sd se dea aceeast tntrebuinfare sir terenalul ce va Infra in patrimonial Statului potrivit legit
agrare a Vechlului Regat si a dispozifluntlor legit pentru organizarea Dobroget Noud.
Dacti d-voastrd impart/41ft modal nostru de a vedea, vii rugdm sd binevoill a aproba cele de mat sus ji a
semna aldturatul proect de jurnal.
(ss) Al. Constantinescu
JURNAL Nr. 1.698
Consillul de Ministri, in sedinfa dela 13 Janie, ludnd In deliberare referatul d -lui ministrul al agriculturii ji
domentilor cu Nr. 19.772 din 13 lunie 1925, privitor la colonizart, avdnd in vedere dispozifiunile legit agrare pentru
Vechtul Regat, precum fi Art. 129 din legea pentru organizarea Dobroget Noud,
Dec! lem :
Se aproba propunerile fdcufe prin suszisul referat si trtsarcindm pe d-1 ministru al agriculturil cu aducerea for
In indeplinire.

IV. Romdnii macedoneni pornesc spre Tara. Am spus ca jurnalul Consiliului de


Minitri din 13 lunie 1925 poate fi socotit drept Charta de baza a colonizarii.

138
Inteadevar, prin el chestiunea cea mai importanta a colonizarii, anume aceea a
lotului, era limpezitd. Se stabilise lotul de 10 ha in interiorul judetului i de 25 ha
la grani la.
Dela acest jurnal pornete colonizarea rrasiva, nu numai cu macedoneni, dar i cu
regateni mai ales cu regateni.
De asemenea, din el reieea spiritul in care urma sa se facd colonizarea, jumatate
din coloniti trebuia a fi macedoneni, jumatate din Vechiul Regat. Nu se pomenea insa
nimic despre niciunul din celelalte puncte care preocupau pe colonitii macedoneni.
Anume: transportul for din Grecia in tail; rascumpararea averilor imobiliare ce ei
vor parasi in Grecia; creditele pe termen lung pentru organizarea gospodariilor; o comi-
siune la Salonic care s le inlesneasca plecarea, ocrotindu-i fata de autoritatile greceti etc.
Dintre aceste chestiuni, unele au fost pur i simplu ignorate. Altele tarziu de tot au
capatat un inceput de satisfacere in chip nepotrivit i putin folositor pentru coloniti.
Lipsiti de orice concurs din partea guvernului, colonitii au trebuit s se descurce singuri,
cu mad suferinti i sacrificii, fard niciun alt sprijin decat al compatriotilor for din
Bucureti.
Dupa aparitia jurnalului Consiliului de Minitri, aromanii dornici de emigrare din
regiunile Meglenia, Veria, Vodena, Caterina, au inceput s se pregateasca de plecare.
Cats vreme emigrarea se desbatea numai ca o idee, ca un vis indepartat, parea
ward. Toti o doreau. Acum cand ceasul infaptuirii batea, sufletele incepeau sa se tur-
bure, iar de pretutindeni rasareau piedici tot mai neprevdzute i grele.
Aceste piedici se ridicau mai grele ca on unde, mai ales in tinutul romanilor agri-
cultori din Meglenia.
A-ti parasi satul in care ai dainuit to i inaintasii, timp de nenumarate generatii,
spre a nu te mai reintoarce niciodata, a te desparti pentru totdeauna de locurile dragi,
cu ale caror priveliti ti-e impletita fiecare tresarire a vietii, fiecare fibra a sufletului i a
porni intr'o lume necunoscuta cu batrani, nevastd i copii, insemna pentru o populatie
de sdteni plugari atat de legata de brazda ca cea a Megleniei, un pas in fata caruia, in
momentul executarii lui pana i cei mai hotariti incepeau s ezite.
Dar mai presus de aceste Indoeli se ridicau de aiurea piedici concrete grele 1 de
neinvins.
in satele meglenite, putinele familii grecomane care se mentinusera, cu chiu cu vai,
pe vremea turcilor, ajunsesera acum, dupd aezarea stapanirii greceti, la mare putere.
Ele formau acum un fel de aristocratie, un fel de familii de incredere ale stapanirii gre-
ceti in fata grosului populatiei ramasa credincioasa traditiei nationale, populatie denun-
tata pe nedrept de altfel, ca suspects. Familiilor grecomane le erau rezervate toate ono-
rurile, toate demnitatile, toate profiturile. Celor nationaliste toate sarcinile, toate prigo-
nirile, toate necazurile.
Dar, pe masura ce se iveau ref ugiati greci, steaua grecomanilor incepea sa paleasca.
Pentru grecii adevarati toti romanii, fie ei grecomani sau nationaliti, erau tot una. Daca
insa romanii nationaliti, grosul populatiei din Meglenia agricola, plecau in Tara, atunci
i bruma de consideratie de care se mai bucurau grecomanii disparea. Ei nu ar mai fi
avut pe cine sa denunte la fiece pas ca suspecti, ca ei sa apara ca elemente de incredere.
Suspecti acuma urmau s devie ei inii, iar rolul for de pana acuma trecea asupra ref u-
giatilor greci. Prin plecarea in Romania a romanilor nationaliti, ei ii pierdeau rostul for
de privilegiati i dobandeau pe cel de banuiti. De aici sfortarile for de a refine prin orice
mijloace pe romanii nationaliti i deoarece pana acum raporturile for cu aceti romani
fuseserd numai raporturi de dumanie, aceste mijloace nu puteau fi decat mijloace du-
manoase, uneltiri nemernice, denunturi calomnioase . a.
Asa stand lucrurile, romanii din Meglenia, cei mai in drept prin ocupatia lor. de
agricultori i prin suferintele for de martini ai cauzei rornaneti, de a fi colonizati, se gd-
seau In imposibilitate de a se smulge ei insii din ghiarele robiei strdine. Trebuia sa be
vie in ajutor cineva din afard ca s se poata mica din locurile loy. Acel cineva trebuia

139
s5. fie Statul roman prin organele sale. In acest scop se preconizase instituirea unei co-
misii la Salonic cu rol de ocrotitoare i mijlocitoare intre romani i autoritdtile greceti.
Guvernul roman insd, in afarA de lotul de colonizare, nu intelegea sA-i asume nicio alts
obligatie de niciun fel.
Vdzand aceasta, romanii megleniti din Bucureti s'au hotarit s faca ei ceea ce
Statul nu se grabea a face.
Se gAseau in Bucureti pe langa un numar de intelectuali, cu rosturi mai ales in
intreprinderi bancare i economice, i un numAr de ref ugiati din cele mai distinse familii
de luptatori nationaliti, oameni care nu se putusera impaca cu ideea ca sa stea sub sa-
panirea greacd Si venisera in tars ina din 1913. Ei se intretineau muncind din greu ca
lucratori, iar unii ca mici negutdtori. Toti ateptau colonizarea spre ali regdsi in Cadri-
later vechiul for rost de plugari.
Intelectuali, muncitori Si negustori, toti erau grupati in jurul SocietAtii Meglenia".
Aceasta societate reuise sd-*i formeze un patrimoniu de cateva zeci de mii de lei, pe
care-I intrebuinta pentru ajutorarea membrilor ei, in diferite cazuri.
Tot acest patrimoniu, sporit prin contributii de cate 500 de lei, pe care fiecare
membru sArac sau mai cu stare s'a grObit sd-i dea, a fost pus la dispozitie pentru a inlesni
scoaterea fratilor de sub jug grecesc, din ghiarele robiei,
In scopul acesta s'a luat hotArirea ca un delegat at ocietAtii, prevazut daca se
poate, cu o scrisoare de recomandare din partea ministrului de externe cdtre Legatia din
Athena i Consulatul din Salonic, sO mearga la fata locului spre a inlesni, prin sfatul i
interventiile sale, intocmirea formelor de plecare i a netezi asperitAtile ce se ridicau in
calea romanilor.
Alegerea a cazut asupra d-lui Demetru Kehaia, ef de serviciu la cdile ferate. Fost
elev at aristocratului liceu Galata Serai dela Constantinopol, in care cursurile se predau
In limba franceza, delegatul societatii Meglenia", manuia aceasta limbA la perfectie.
Trait in copilaria lui multA vreme la Salonic, el vorbea curent i limba greacd. Fiind
plecat din Meglenia" de multi ani de zile, el se putea prezenta in ochii celor de acolo cu
aureola omului venit de departe. In afar% de aceste imprejurdri, calitati de prestantA, de
indemanare, de arty de a se descurca in once imprejurare, faceau din d. Kehaia un rea-
lizator ideal al rolului ce i se incredinta.
Dimpreuna cu d. Kehaia, pentru romanii din regiunea Vodena, trebuia sA lucreze
i d. G. Celea.
Cererea adresata Ministerului de Externe de a-i recomanda legatiei din Atena Si
consulatului din Salonic pentru a-i ajuta in misiunea lor, fiind acceptat% cu bund vointa,
pe la mijlocul lui lulie 1925, d. Kehaia a plecat in Grecia insolit de urdrile calde ale
tuturor meglenitilor din Capitals.
Sosirea d-lui Kehaia in Grecia a fost cat se poate de bine venitO, nu numai pentru
romanii din Meglenia, ci pentru toti romanii doritori de emigrare din Macedonia. Ches-
tiunea emigrarii, acum cand era pe cale sa devie fapt, ridica o sums de probleme, unele
speciale regiunii Meglenia, altele, cele mai multe, generale tuturor regiunilor. D. G. Celea
fiind dupa intoarcerea lui in Grecia absorbit de treburi proprii, lui Kehaia i-a fost dat
sA desbatA i sO deslege diversele probleme ce se puneau in legAturA cu colonizarea.
Cateva pasaje din scrisorile Si rapoartele lui ne vor edifica asupra dificulatilor ce
a avut de invins 1 a modului cum a tiut sd, se descurce:

,Am pornit din Bucurefti pe ziva de 12 Julie 1925; dupd doud zile de aldtorie, am afuns la Salonic. Prima mea
grije a fost sli tau contact cu d-1 Consul General al Romdniel din localitate, uncle urma sd soseascd instrucfluni dela
Legaflunea Romdnlei dela Athena cu privire la misiunea mea. .

.D-1 Consul a fost neplacut surprins cd of fetal nu avea nicio tire pentru o chestione atdt de importanta ;I
ca a aflat de scopul veniril mele pe cale particulard dela Romdnil din Salonic. M'a primit tottifi foarte binevoitor,
exprimandu-fi insa mdhnirea ca, la nol in Tara, no se acordd atenfla cuvenitd unel chestluni de-o importanfd afa de
mare, cum e cea a emlgrdrilor.

140
I-am spus cd am parasit Tara duple ce am avut asigurart al total a fost aranjat cu guvernul grec care st-a
dat consimtimdntul to privinta emigrant/ romdnitor-macedonenl l cd delegafla n'ar avea altceva de facut decat sli
tnlesneasca tmbarcarea fl dirtjarea In Tara a famliillor emigrante.
,D-1 Consul Spirea Constantinescu t -a ardtat Indotala cd s'ar ft urmat tratative dela guvern la guvern. Vefi
avea de fared az greet', a spas el.
Dupd 10 zile de asteptare la Salonic a venit, In sfar fit, comunicarea Legafiet din Athena prin care se dddeau
Mmurfrt asupra scopului delegafiet noastre ft se ruga Consulatul sa Intervie pe lava autoritattle locale sd ne dea
concursul pentru aducerea la bun sfarsit a Insarcindrit noastre. In aceastd adresd se menflona cif Legaftunea Romand
a st Meat demersurile cuvenite pe langa guvernul grec.
,Pe ziva de 27 Julie, consulul Spirea Constanttnescu prezentdndu-se guvernatorulut Macedonia i-a pact autos-
cuta sosirea delegatiunit in scopul emigrarilor, tntrebandu-1 totodatd dacd are instructiuni In aceasta privInfa dela
guvernul central. Guvernatorul a lost surprins de sosirea delegaftet, de a caret tnsarcinare n'avea nicio cunostinfa fi
l -a exprlmat dortnfa de a lua contact cu ea. In Intrevederea ce a urmat 1-am expus cum s'a pr odus curentul de emi-
grare. Ddnsul ne-a spus cd pdtzd la acea data nu era in posestunea instrucflunilor guvernului central fi ca, Indata ce
le va prim!, va da ordtne scrlse tuturor autorltdfilor cu care va trebut sd via in contact.
Vazand cd Instrucflunile asteptate nu sosesc, pe ziva de 13 August am plecat la Athena.
Sosit la Athena pe ziva de 14 August, am moat contact cu d. Brabefeanu, insarcfnatul de afacert at legaftunif
romane; d-1 ministru Langa Rafcanu fund in concediu. D-1 Brabefeanu s'a mirat foarte malt, mat cu seama cd mtnistral
de externe grec ti promisese ca va da ordin In aceasta privinfd guvernatorulut Macedonia Ziva urmatoare ne-am dus
la Ministerul de Externe, unde fund primtfl de d-1 ministru Rendis, ne-a declarat cd ordinele cuvenite au fost date de
secretarul sou general st ca se afteapta ft pdrerea guvernatorulut general al Macedonia In aceasta chestiune, pentru ca
pe urma sd avizeze la instrucflunile cuventte.
Avand aceastif promistune din partea Ministerulut de Externe, n'am mai inastat fi d-1 tnsarcfnat de afacert
Brabefeanu m'a sfdtuit sif and intorc la Salonic.
Act guvernatorul a ramas foarte surprins de aceastif afirmaftune a Mtnisterulut de Externe t mt -a declarat
categoric cd nu este, pawl In prezent, Irt posesta nIciunet cerert de fella acesta. Nu ftlam ce sd cred.
In urma acestei afirmaffunt aguvernatorulut general, pe ziva de 18 August am telegrafiat d-tut tnsarcinat de
afacert Brabefeanu, tar pe ziva de 24 am prim it rdspuns cum cd directorul secflet polttice din Ministerul de Externe
grec 1-a asigurat ca a cerut guvernatorulut general faimosul ,aviz de care fusese vorba de atatea ori, ft cif Imediat
dupd prlmirea avizulut mil va fine In curent de dispoziflunile ce von urma. Dupd o consfatuire cu d-1 Celea Oh., am
hotarft din nou plecarea mea la Athena ; d-1 Celea lasand in seama mea modal cum vot crede de cuvfinfd sd solu-
Vortex chestiunea. La 27 August am lost din nou la Athena. D-1 Brabefeanu, cu care am luat imediat contact, s'a
aratat foarte indignat de conduita d-lor dela Ministerul de Externe care Il duceau cu vorba.
Ziva urmatoare ne-am prezentat la Ministerul Afacerilor Strdine, unde am lost imediat prinzifi de d-1 Rendis
titularul Ministerului care, armand sd piece chiar a doua zi la Geneva, ne-a recomandat d-lui Jorgopulos, care se
ocupa cu chestiunea emigrarilor fi cu care d-1 Brabefeanu mai avusese purparleuri In aceasta privinfd.
Intrdnd In discufie a trebuit slf se pue chestiunea din nou in (fifteen:ea el. pentrucd contrar celor afirmate de
d-1 Rendis, nu se luase nick hotartre precisk to aceasta privirela. Astfel stand cazul, in urma discafillor urmate, i-am
schtfat In Unit generale condiflunele in care s'ar putea concepe emigrarea romanilor macedoneni.
Printre acestea, cele mai tmportante au lost :
I. SO se autortze emigranfit sa-ft lichideze averea mobild st Imobild.
2. Rascumpararea, la cursul zilet, de cdtre guvernul grec, a avertlor care nu vor putea ft vdndute de emigranft.
3. Eliberarea tinerflor de sub arme, fie et din once contigent, pentru ca sd poata pleca In Romania odatd cu
familfile tor.
4. Amnistierea st neurmartrea nesupustior servictutut militar.
D-1 Jorgopulos, directorul general al Afacerilor Strtilne s'a opus net, spunand cd tact vorba nu poate fl de
asemenea condiftuni impuse si In special cele dela punctele 2-4, la care am replicat ca Ora respectarea for nu se
poate concepe emigrarea. Cam froasat de replica mea, d-1 Jorgopulos ma face atent ca aceste condlflunt de care fac
caz de ,sine qua non", ii sent puce pentru prima oard de mine fi cd in convorbirile onterioare tntre d-sa t d-1 tnsdr-
cinat de afacert al legaflunti romdne nta vorbd railcar n'a fost de asa ceva.
Fara de acest rdspuns, contra replica mea devenea cu total anevoloasd.
Din fericire, intervine intediat d -t Brabefeanu tamarind pe d-1 Jorgopulos cum ca, subsemnatul fund ,repre-
zentantul guvernului roman' in chestiunea emigrarilor, sent Imputernicit a trata cu guvernul grec ft ca legafiunea ro-
mind nu face decdt sa-mt tnlesneascd mistunea mea pe langa guvernul grec.
Aceasta declarafte a avut un dublu ft neafteptat efect, ft aflame cif d-1 Jorgopulos a schimbat tonal, fapt care
m'a IncuraJat Intratata, incat sezisknd momentul oportun, am declarat pun fl simplu al dacd nu mi se admit punctele
sus menflonute, ca mita prfrere de rdu vot ft nevott sa ma tntorc emediat In card, ,raporMnd guvernului meu'.
D-1 Jorgopulos, care nu mai era acela dela tnceputul convorbirit, a dat-o in gluma ft mi-a replicat ca nu vol
pleca In fare et and vol Intoarce la Satanic, unde d-sa va da ordine, In curdnd, ca total sd se facd cum e mat bine.
I-am rdspuns al nu ma vol tnapola la Salonic pand nu vot vedea ordinal cdtre guvernatorul general gata.
Vazdnd intransigenfa mea, d-1 Jorgopulos ne-a promis al va tndemna pe mlnistral Rendis, ca, chiar in dupd
amiaza acelei zile, sa convoace tntr'o conferinfd pe mintstrul de finance, d-I Cufinas ft seful Marelut Stat Major
pentra a confer( asupra celor discutate cu not, comunicandu-1 ft vederile ,delegatulut guvernului roman' fi m'a ast-
gurat cd va susfine teza Inca, fund sigur de reusita.
M'a rugat dect ca a doua zi sit tree pe la Minister pentra rezaltat.

141
A doua xi la ora 11 ducdndu -md, de asia data singur, la Ministerul de Externe, am fast lmediat primit de
d-1 Jorgopulos care, foarte bine voltor, mi-a comunicat ordinal cdtre guvernatorul general at Macedoniel, conceput
fritocmai conform vederilor mete. I-am muff omit ci mi-am luat rdmas bun, ducdndu -md la legartunea romdna pentru
a-I 'rift linfa pe d-1 Brabefeanu, care in ajar: and rugase sd-I put In curent cu rezultatut ultimil intrevederi err
d-1 Jorgopulos.
La plecare, d-I Brabefeanu m'a rugat sd -I flu to curent Cu mersul chestiunil ci sd -1 avizez telegrafic de orice
neaJuns a -cl frztampina din partea autoritafilar din Macedonia, pentru ca la ribald sdu sd poatd interveni imediat la
Ouvernul central.
Pe ziva de 1 Septemvrie 1925, aJuns la Satanic, prima mea grife a fost sd tau contact cu Ouvernatoral general.
In Upsa acestuta am fost primit de alutorut sdu d-1 Lecos, care mi-a ardtaf ordinal telegrafic primit dela Athena, in
care d-I Jorgopulos and recomanda unel atenfluni deosebife cdtre Guvernatorul general. Chiar In aceeaci zi am pro-
cedat tmpreund cu d-I Leccos la fnfocmirea formulareior, care urmau sd fie tiplfrite, necesare emigrant fl anume:
1. Dec laratla emigrantului de renunfare la supufenia elend fi optarea pentru cea romdneascd.
2. Autorizafia de emfgrare care Inlocula passe - portal. La redactarea acestui quasi passe-port, am tntdmpinat
o rezistenf a ddrzd din partea guvernatorului care no fnfelegea cu Warm chip sd la In considerafie propunerea mea,
ca emigranfil sd fie scant! de a prezenta fotografia intregli familli pentru a fl aplicatd pe suszlsul passe-port.
Secretarul general a oblectat cd fn vieafa lot n'a vdzut passe-port lard fotografie. I-am replica cd are ocazie
sd vadd ft afer ceva. Dupd argumentele aduse de mine cd In par-file muntoase, unde locuesc romdnii- macedoneni, unde
drumurile sunt aproape impracticabile, no existd fotografi ft de dificultelf lie technice ce s'ar ivi data am fncerca sd -1
aducem, s'a renunf at la fotografie, admifandu-se parietal meu de vedere.
3. Cererea de despdgubire din partea emigrantulut pentru averea imobild nelichidatd ft care urma sd fie pre-
loaf a de guvernul grec.
Dupd punerea la punct a acestor imprimate, printr'un ordin circular emanat dela Ouvernatoratut general, am
lost recomandat tuturor autoritatilor chine ft militare ale Macedonlei.
In tot timpul de aproape cloud Zuni, cat au durat tratativele cu guvernul grec, aromdnil afatori la Satanic ci
cart afteptau nerabdatori ora pdfiril la preparativele emigrarit, ca sd poatd aviza poputalia, au fnceput sd piardd
reibdarea fi sd tricolfeased in el credinf a cd nu va react ideea emigrarei. Domnea mare enervare printre el. It evitam
pe cat posibil fl ma intalneam cat mai rar pentru a no fi nevolt sd rdspund la atdtea fntrebefri ce-ml puneaa. Z /ua
de 1 Septemvrie and am sosit la Athena, a lost o adevdratd zi de sdrbdtoare pentru aromdall din Satanic, cart,
afland de rezultatul favorabil, erau In culmea fericirel. Vestea s'a raspandit cu tufeala fulgerulut prtn finuturite
loculte de aromdni.
In turneul mea fn comunele Meglentei, unde am luat contact cu aromanii, am fast Insolit, in permanenfd, de
trei Jandarmi, tar autoritafile chile fi militare cu care am venit In contact ci cdrora, prin ordinal guvernoratulai
general, le cram recomandat ca ,Antiprosopos tis rumanikis kivernisioe (reprezentant al guvernului roman) au lost
cu mine foarte prevenitoare ci nu lipsite de curtoazie.
Drama' dela Satanic spre regiunea Megleniel 1-am facia ci anume pant! la Gumenitza (Gumengea) cu trenul,
tar de act cu cabal, cutreerdnd toate comunele romdneftt.
Prima comund unde am descins a fost Livezile, comuna natald a pdrinfilor met. Fondatorul acestei comune a
fast chiar bunicut meu, Celt:teal Dincea Barba, care acorn un secol ci ceva, spre a scdpa de urgia satrapulul Alt Pafa
de Tepelln, distrugatorul frumoasei Gramoste ft impilatorul poporului aromein, s'a retras cu falcarea sa in munfit
Caragiova, in finutul Megleniel, unde a intemelat prima comund ,Sarni` a caret ruine existo ft astdzi, tar mai
tarziu, din cauza pameintului mlaftinos,a pus temelia prime! case, la o departare de circa un km de ,Sardim, a comune/
Livezl. Cu toate cd curentul emigrarli to aceastd comund, care numdra atunci peste 1000 case, una din cele mat tnstd-
rite comune ale Megleniel, era cam redus ; ft la aceasta tnfluenfaserd foarte mutt tratafivele interminabile dela
Athena, totufi, la sosirea mea In comund, s'a produs un reveriment favorabil emlgrdrilor ci In intreaga comund no se
vorbea dealt de emlgrare.
A doua comma pe care am vizitat-o a fast Otani unde doritorit de a emtgra to lard erau In numdr destul de
important. Act am descins la locuinfa d-lui Pampor, Directorul qcoalei Primare, un vechier fi inimos luptator pe
tarifa:al nafional. Timpul cdt am stat la Ofani,casa d-lui Pampor se transformase In pelerinagiu.
De act, dupd ce am dat instruc(iunile cuvenite d-tut Pampor, lasandu-i ft formularele necesare spre a ft coin-
plectate ci semnate de emigrant', am cobortt In comunele Lugunf a ci Berislav, cart sent situate la poalelet corn. Otani.
In corn. Lundzini mi s'a fdcut o primire atat de frumoasa tncdt m'a emolionat pdnd la lacrimi. Barbell' fi femei,
Mobil, fldcdi plini de vieafd ml -au efit infra Intdrnpinare la vre-o 500 metri afard din comund arandu-mi bun venit.
Am zarit printre muifime on mofneag care if( fdcea crucea plangdnd. Cu lacrdmi de bucurie am fast fntdmpinat
aproape in toate comunele Megleniel, la Lugunfa huff a fast culminanta bucuria.
Act am Insarcinat pe Invlifatorul comune!, Mr-anal ft fncercatul luptator nafionalist d -1 Noe, care, valid am
descins la Lundzini, in mt./local mulftmei, a strtgat Fraf (tor bacaraf t-vd a venit ft Mesta at nostrum.
Af fi vrut set stau mat mutt printre acect/ fray ospitallert ft plini de entuziasm, dar ma grdbeam, trebuia sd
caftig timpul pierdut la Satanic fi Athena. Dupd o fa/ere de 24 ore am pardslt Lundzini cu maid pdrere de rdu
retntorcandu-md la Otani pentru ca de act sa trec la Luminila unde sd gifsesc eel mat braid, cei mai in /matt romani-
meglenifi,
..yr act ml s'a facia o primire destul de frizmoastf fi de unde, la tnceput, erau foarte pufini tnscrifi pe tablotil
emigrarilor, acorn au inceput sd def/leze intreaga comund pe la locuinfa fruntacului roman ci prezedinte al Comani-
tdfit romdne d-1 Dimitrie Bandula, unde aveam refedinfa, cerdnd sd fie inscrifi pentru emtgrare. MI-a fast cu nepa-
tinfd sd satisfac In intregime cererile, Intrucdt numdrul emigranfilor pentru finutul Megleniel a fast Ilmitat la 400

142
familil din 1500 cdte erau aprobafe de guvernul roman de atuncl; restul de 1100 familii urmdnd sef fie tnacrise din
celelalte finuturi ale Macedoniel grecefti.
Dela Luminifa am trecut In comuna Cupa unde am lost foarte bine primit, tar Invalatorul Popa Tap, la care
am lost gdzduit, mi-a dat tot concursul la infocmirea actelor celor cart au fost inscrifi sa emigreze. Dela Cupa m'am
fnapoiat din nou la Ofani unde a trebuit st concentrez toate cererlie de emigrare fl pentru care am avut concursul
neprefult al d-lui Pompon fi a celorlalli d-ni institutori al regiunel Meglenia.
De act, prin comuna Livezi, pe la sfdrfitul lui Septemvrle 1925, m'am inapoiat;la Salonic, nude tndeplinind
ultimele formalltdti necesare emigrarel aromdnilor, m'am prezintat guvernatorulul general pentru a-mi ilia ramas
bun fl a-i multumi totdeodatil pentru concursul pre(los ce ml s'a dat de care autoritlifile respective tntru indeplinirea
misiunei mele.

Misiunea Incheiata cu atata isbanda a d-lui Kehaia, este plina de Invataminte.


Datorita unei confuzii, inlesnit6 mai ales de absenta d-lui Langa Racanu, titularul
Legatiunii, Si de sufletul romanesc al d-lui Brabetianu, d-sa a fost socotit, la un moment
dat, drept o persoand oficiald, care vorbete in numele guvernului roman. Din momentul
acesta toate greutatile se netezesc. Ce ar fi fost dacd guvernul roman ar fi trimis Intea-
devar un reprezentant sau mai multi care sa poata vorbi i bate din picior cu adevarat?
Evident in acest caz toate chestiunile, dintre care unele-i ateapta de 13 ani solutia, ar
fi fost de pe atunci lamurite.
Misiunea d-lui Kehaia i calAtoria sa prin satele meglenite a fost de mare folos. Ea
a adus Imbarbatare i Incredere intre romanii care se credeau uitati i pardsiti. intocmind
listele celor care doreau sa piece, prin ea s'a cristalizat deplin situatia, trecandu-se dela
stari de suflet vagi la acte, alegandu-se cei care inteadevar voesc sa piece, de cei care
nu se hotdrau.
Dupa plecarea lui Insd, entusiasmul a Inceput s faca loc amaraciunilor.
Pe cand romanii crescatori de vite se puteau porni la drum mai uor fiind, prin
insui felul for de vieata nomadd sau seminomadd, totdeauna gata de a se deplasa in
mass, iar averile tor, formate din turme, mai uor de lichidat, romanii agricultori se des-
lipeau cu greu de gospoddriile tor. A.vutul tor, format din clddiri, din gradini, din vii,
tarini i, In genere, din valori imobiliare, nu se putea desface cat ai bate din palme. Cei
ramai, chiar de ar fi avut mijloace s cumpere, nu se grabeau de oarece nu voiau s
inlesneascd plecarea emigrantilor, dar, i daca ar fi voit s'o faca, nu puteau, deoarece
autoritatile greceti, primisera ordine Si instructiuni ca s Impiedece asemenea vanzari-
cumpdrari. Tot avutul for lichidabil se reducea deci la vitele de plug i de povard, a
cdror vanzare le producea oarecare mijloace bAneti,
Aceste putine mijloace insa au trebuit i ele sa fie irosite, in cea mai mare parte,
din cauza sistemului de stoarceri de ultima oars, pus in lucrare de autoritatile greceti.
Mai Intai permisele de emigrare se eliberau foarte cu greu. Trebuia nenumarate drumuri,
acte Si certificate pentru ca sa se elibereze un permis. Permisul nu se elibera inainte de a
se fi achitat toate darile catre Stat Si comuna. Cand sa achite, Insa, romanul se trezea cu
sume neateptate Si neprevazute, pe care cei dela perceptie le scoteau in chip arbitrar i
fata de care orice protestare era imposibild.
Alta amaraciune provenea din cauza vetilor desamagitoare cu privire la chestiunea
creditelor. Inspectorul agricol Max Popovici, in raportul sau catre Ministerul de Agri-
culturd, propusese a se acorda fiecdrui colonist un credit, cu procent foarte redus i pe
termen lung, de 50.000 lei pentru injghebarea gospodariilor. Unii minitri, In convorbi-
rile tor, lasau sa se Inteleaga aceasta. In Ianuarie 1926, Intr'o audienta pe care am avut-o,
dimpreund cu d-1 Stere Hagigogu, la Vintila Bratianu, ministru de finante, prezentandu-i
un memoriu in chestia creditelor, d-sa ne-a comunicat ca a luat masuri ca s se creeze pe
langa Casa Centrald a Bancilor Populare o sectie speciala, care sa crediteze pe coloniti.
Toate aceste tiri: raportul d-lui Max Popovici, declaratii de ale minitrilor etc. se
discutau intre noi. Unii dintre noi, cu mai multd experienta In asemenea chestiuni, pastrau
rezerva, socotind ca nu trebue sa ne bizuim pe declaratii i cuvinte, ci numai pe fapte.

143
Altii mai increzatori s'au apucat sd scrie dincolo ce se vor da i credite de 50.000 lei
fiecdrui colonist. Printre coloniti erau unii hotariti, cu orice pre(, se emigreze. Ca intot-
deauna in asemenea imprejurdri, cAnd omul pornete spre un destin necunoscut, el dorete
ca se simta cat mai multi in jurul lui, impartdindu-i soarta. Era deci o lupta intre cei
hotariti sd piece i cei hotariti se ramaie, cine va atrage maimulti. Cei dintai cdutau se
zugraveasca plecarea in culorile cele mai trandafirii vorbind, nu numai de lotul de-10 ha.
ci i de credite insemnate (50.000) cu procente reduse i pe termen lung, altii, dim-
potrivd.
Chestiunea creditelor, la care unii adaugau dela sine, dupd exemplul colonitilor
greci, i o cdrutd cu 4 boi, a jucat un rol foarte mare in discutiile privitoare la colonizare
in satele meglenite. Noi insa trebuia se le spunem adevdrul. Vetile negative venite, cam
tarziu dupd ce preparativele de plecare fuseserd facute, au cazut ca un du peste sufletele
increzdtoare ale romanilor megleniti. Alte amaraciuni i mai mari ii ateptau insa
mai tarziu.
Pe cand toate acestea se framantau in Meglenia i in alte regiuni ale Macedoniei,
la Bucureti, Comitetul de initiative, redus la 3-4 persoane, lupta din rdsputeri sd regu-
leze chestiunea transporturilor.
Demersuri in aceasta chestiune se facuserd Inca din lunie, inainte de plecarea dele-
gatilor, pe langd Ministerul Agriculturii (Casa Centrald de Improprietarire). Ni se rds-
pundea insa ca pentru achitarea costului transporturilor, fiind vorba de o cheltuiald nepre-
vazutd, este nevoie de un fond special, a cdrui acordare depinde numai de Ministerul de
Finante.
Ne-am adresat dar Ministerului de Finante printr'un memoriu semnat de C. Noe,
V. Mui 1 G. Celea din care extragem:

.....,Pentru deplina realizare a celor hotdrtte de Ina !tat Gavern pant acum, mai ramane, tns4, de Indeplinit
Inca o masurd, fdra de care tot ce s'a facut pawl acum ar fl aproape zadarnic: aflame sa se pue la dispozifia colo-
niftilor millocul de deplasare printr'un vapor al Serviciului Maritim Roman, care In 3-4 curse dela Salonic la Con-
stanfa set aducd aid cele 1.500 de familli.
Aceasta masurd este absolut necesara tntrucat depiasarea individuals a fiecarui colonist 1-ar expune la for-
malitlifi, perdert .i greutdfl de neinvins.
Dupd datele ce le-am obfinut dela S. M. R. spre a putea pune la dispozifie un vas de capacitatea ,Durosto-
rata!' ar trebul sa se asigure costal cheltutelilor vasului numai In cursa de fntoarcere dela Salonic la Constanfa, caci
la dus merge tucarcat. Totalul acestor cheltu(ell n'ar depafi suma de 400.000 lei pentru o singurd cursd ceea ce pentru
4 curse s'ar ridica la maximum 1.600.000'.

Memoriul se incheea prin rugamintea ca Ministerul Finantelor sa binevoiasca sd


asigure transportul colonitilor.
Vintild Bratianu se arata foarte binevoitor fate de coloniti, era insa nemultumit
de Ministrul Agriculturii cdruia spunea ca -i acordase sute de milioane credite pentru
colonizdri i de care nu tia ce s'au facut. D-sa ne-a spus ca suma pe care o cerem not
trebue sd o ceard Ministerul de Agriculturd.
Ne-am adresat acum din nou Casei Centrale de Improprietarire (Ministerul de Agri -
culturA). Cei din fruntea ei nu s'au incumetat sd ceard creditul dela Ministerul de Finante.
Au intrat insa in corespondentd cu Serviciul Maritim cerandu-i se arate conditiile in
care ar putea sa pue la dispozitie vapoarele pentru transportarea colonitilor.
Serviciul Maritim a rdspuns ce costul unui transport de circa 100 de familii ar fi de
420.000 lei i a cerut ca, in caz dud se admit aceste conditii, se i-se trimita confirmarea
necesara 29).

to) Adresa cu Nr. 22.509 din 4 inlie.

144
Aceasta corespondenta intre Casa Centrala de improprietarire i Serviciul Maritim
ne indrituia s avem siguranta ca costul transporturilor va fi achitat de catre Stat, res-
pectiv, Ministerul Agriculturii.
Intre timp, mai ales dupd ce d-1 Kehaia a Incheiat cu autoritdtile greceti Intele-
gerea cu privire la conditiile emigrarii, in unele sate, in deosebi in cele care se ocupau cu
turmele, pregatirile de plecare urmau cu grabire. Ni se cerea cu staruinta comunicari
asupra datei plecdrii vaporului.
Confirmarea ceruta de Serviciul Maritim dela Ministerul Agriculturii pentru accep-
tarea pretului, fail de care nu putea Incarca pe coloniti, insd Intarzia. Atunci patru
membri ai comitetului : C. Noe, Stere Hagigogu, V. Mui si G. Celea, (acesta intre timp se
intorsese din Macedonia), s'au hotarat s-si is personal rdspunderea fata de Serviciul
Maritim pentru plata sumei de 420.000 lei. Au facut-o spre a urgenta plecarea vaporului,
In urma staruintelor emigrantilor si in convingerea ca tergiversarea Ministerului privi-
toare la confirmarea ce i se cerea de S. M. R. se datoreste unor cauze superficiale iar nici
decum cA Ministerul va omite de a achita suma.
Aceastd convingere s'a dovedit eronatd, Ministerul Agriculturii, dupa ce cautase
un moment o modalitate pentru a pldti suma, revenise. Nu mai vroia sa plateasca. Din
cauza aceasta, timp de cateva luni semnatarii angajamentnlui au fost hartuiti cu scrisori
1 adrese din partea biroului insarcinat cu colonizarea dela Ministerul Agriculturii i din
partea Serviciului Maritim.
lata una din aceste scrisori ca exemplu :
CASA CENTRALA A COOPERATIEI
SI IMPROPRIETARIRII SATENILOR
Nr. 45.880 din 23 Dec. 1925
Domnule,
Direcfiunea Serviclului Maritim prin adresa Nr. 11.410)925 ne sezlseaza cd nu aft depus pand to prezent suma
de 420.000 lei, reprezintand plata primula( transport de colonifti romani macedonenl dela Salonic 1a Constanfa.
Cum prin petifitinea inreg. sub Nr. 37.0861925, v'ati luat Ma de Direclianea noastrd obliga(lunea de a achita
tmpreund cu ceilalfi domni delegall plata acestui transport de colonlftl fi cum deja prin adresa Nr. 38.081, vi s'a pus
In vedere so achltari aceastd sumo, va raglan so depuneti de urgenfil la Directianea Serviciului Maritim Roman suma
de lel 420.000 pentru lichidarea primula( transport.
p. Director General, (ss) D. Kitoitt 5eful Serviciului, (Indesclfrabll)

Intre hartiile noastre se gasesc cateva asemenea adrese care pe vremea mea ne-au
produs mult sange rau. Crezusem ca dam o hartie de forma spre a face un bine coloni-
tilor grabindu-le imbarcarea si ne pomeneam acum amenintati sA raspundem de o suma
asa de insemnata. A o aduna dela colonistii care calatorisera pe vapor dupa sosire era foarte
greu. De altd parte, and am dat scrisoarea noastra eram convinsi ca ministrul Constanti-
nescu, care, in convorbiri anterioare, ne asigurase de plata transportului, ba chiar facuse
un inceput de forme in acest sens, nu va lipsi de a dispune achitarea. Dupd multe tratative
s'a gasit in fine modalitatea inchiderii acestei chestiuni. In schimb ne-am convins ca colo-
nitii nu vor beneficia de transport gratuit si ca, dacd vor s vie in tark trebue sd o facd
pe seama lor.
Colonitii pentru care s'a ridicat aceasta supdratoare chestiune, primul transport de
colonisti pe mare, in numar de 200 familii, adusi de vaporul Iasi au pus piciorul pe pa-
mantul Tarii la Constanta in ziva de Sf. Dumitru, 26 Oct., a anului 1925. Populatia
orasului, intre care, in locul de frunte, numeroii romani macedoneni ce locuesc in marele
port maritim, le-a facut o primire calduroasd.
Cu totul in disonantd cu starea de spirit. a -multimii care, prin instinct, isi dadea
seama de Insemndtatea aparitiei pe scena Dobrogei Noui a acestor romani veniti sa pue
temelia unei vieti romaneti puternice i active in aceste tinuturi, unele organe admini-
strative nu s'au ardtat la inaltimea momentului.

145
In loc de un bun venit cald si fratesc, excese de zel functiondresc ne la locul lor au
intunecat maretia clipei.
Politia se intreba daca trebue sau nu sd permita. debarcarea ; vamesii se arAtau
nemultumiti de multimea bagajelor pe care tineau sa. be revizuiasca amanuntit 1 sd le
aplice toate paragrafele tarifului vamal farA sd tie seams ca lucrurile aduse nu sunt
pentru negot, ci constitue intreaga gospoddrie si avere a colonistului; ceferistii nu per-
miteau imbarcarea in vagoane si pornirea spre destinatie pand ce nu se plateste navlul.
Cu multd greutate not cei din Bucuresti, alarmati de telegramele prietenilor dusi in
Intampinarea lor, care vedeau cu durere cum colonitii sunt tinuti pe chei zi si noapte,
am reusit sd obtinem scutirea de taxe. Intre timp, in urma staruintii celor dela Constanta,
5eful statiei de acolo admisese ca sa-i imbarce, cu conditia ca dacd nu se va obtine scutirea
vor plati taxele la Caldrasi sau Bazargic, dupd locul de destinatie al fiecdrui grup.
Astfel grupele acestui transport au fost indrumate unele spre Durostor, altele spre
Caliacra, dupd asezdrile ce 1 le aleseserd.
Inceputul de colonizare cu macedoneni se facuse insd Inca inainte de sosirea lor.
De 1 primele miscari pentru colonizare s'au pornit din regiunile Veria, Meglenia si
Vodena ale Macedoniei grecesti, primii colonisti n'au venit de aici, ci tocmai din Albania,
din comuna Pleasa.
Inca din August si-au Mut aparitia, venind cu trenul, un numar de vreo 70 de
familii, care au fost Indreptate spre jud. Durostor, alegandu-si ca loc de aezare punctul
Susurluc, asezat in plind ample langd niste fantani cu apA. Acolo se ridicA acuma
frumosul sat Frasari, una din cele mai importante asezdri de colonisti din jud. Durostor.
Cam in acela timp alte familii de colonisti se asezau in comuna Cocina. Acesti
colonisti se aflau in tall Inca de prin anii 1912-1914. LuptAtori de frunte, ei fugiserd
in Tara. la apropierea armatelor grecesti de tinuturile Megleniei, tiind cd dacd nu vor
face astfel vor fi executati. Astfel a Opt Vani Kima din Liumnita, spanzurat in mijlocul
comunei in anul 1912.
Mai mult ca oricare altii, dansii aveau drept la ocrotirea Statului roman, caci fu-
seserd cei mai aprigi luptatori dincolo. Veniti in tarn, mai toti facuserd ca voluntari
campania din 1913 in Bulgaria, apoi aceea din 1916-1918. Unii dintre ai lor au cazut
chiar pe campul de luptd. Multi poarta decoratia Virtutea Milliard cu spade. Acesti
bArbaji viteji duceau o viata grea in Bucuresti ca salahori sau mici negustori. Ei au fost
indreptati spre Cadrilater, unde si-au regasit rostul lor vechiu de plugari neintrecuti. Cei mai
multi dintre ei sunt originari din comunele meglenite Liumnita si Osani. Ei s'au asezat in
punctul Cocina. Alaturi cu dansii, s'a stabilit un grup de familii originar din satul Beala
(Albania) aflatoare, ca i dansii, de mai multi ani in tarn. Apoi, succesiv franturi din
diverse alte grupe formand din comuna Cocina, locuitd panel atunci numai de bulgari
i turci, un important centru romanesc.
In modul acesta anul 1925 se incheia cu un rezultat pozitiv. Colonizarea incepea sa.
devie o realitate.
In ultimele luni ale anului 1925 1 in primele luni ale anului 1926 delegati din diferite
regiuni si localitati macedonene soseau unii dupa alti ca sA vazd locurile unde puteau fi
colonizati.
Lista acestor locuri fusese adusa la cunostinta comitetului de catre biurourile Casei
Centrale de Improprietdrire, iar comitetul o comunicase grupelor de emigranti. Delegatii
care veneau erau socotiti ca si colonizati. Lor li se repartizau loturi, pe care unii le-au
si semanat.
Erau grupe care nu puteau trimite delegati, aveau insa ca reprezentanti ai lor
persoane de incredere in comitet. Locurile de asezare ale acestor grupe au fost retinute de
aici. Acesta a fost cazul mai ales al romanilor din satele meglenite agricole.
Primele luni ale anului 1926 se anuntau foarte febrile. Micarea in satele macedonene
cu romanii inscrisi pentru colonizare ajunsese apogeul.

146
O lupta pe viata 1 pe moarte se Incinsese Intre romanii doritori de a se smulge
din robia strains i autoritatile greceti care acum in ultimele ceasuri scoteau din bo-
gatul for arsenal de icane 1 stoarceri tot felul de procedee unele mai barbare de cat
altele.
Cu toata Intelegerea de a se de drumul tinerilor de sub drapel, comandantii unita-
tilor militare nu se grabeau se execute ordinul. in calcularea ddrilor se punea in sarcina
emigrantului debitul intregii familii cu toate restantele, chiar daca unii membri contribua-
bili ai familii ramaneau pe loc. Pedepsele cu arest neexecutate, vreun proces-verbal uitat,
dres vreodata de vreun jandarm erau scoase din cartoane i romanul grabit sa -ci
i faca formele de plecare, se vedea arestat.
Oamenii care trebuiau sa-i vanda avutul, era vorba de averea micatoare
caci In ce privete imobilele i pamanturile, autoritatile greceti aveau instructiuni con-
fidentiale sa impedece orice tranzactii de acest fel ateptau ocazie potrivita sa faca
aceastd operatie in conditii mai bune.
In Bucureti insa, biuroul insarcinat cu lucrarile de colonizare, de sub conducerea
d-lui Kitoiu, ne punea in vedere ca terenurile, pe care urmeaza a se face colonizarea, nu
pot ramane nearendate i ca colonitii daca vor sa dobandeasca loturi s vie inainte de
15 Martie.
in chipul acesta coloniti macedo-romani erau nevoiti sa-i precipite plecarea,
desfacanduli cu orice pret avutul spre a nu fi exclui dela loturi.
Dealtfel, cu exceptia d-lui Profesor Traian Nasta, directorul general Casei al de
improprietarire i a unor functionari subalterni, care au pus suflet i intelegere in aceasta
actiune, organele Casei Centrale priveau colonizarea cu macedoneni ca ceva fortat i de
nedorit.
Nici un entusiasm, nici o dragoste, nici un zel. Gata oricand sa ridice o obiectie,
erau cat se poate de stingheriti cand era vorba s dea curs unui ordin sau unei masuri
favorabile.
Termenul fatal pus de Casa Centrala de impropietarire a facut ca in luna Martie
i Aprilie transporturile s soseasca unul dupd altul. La 5 Martie un transport de meglede-
niti din comune Lundzini, Birislav i Livezi. La 15 Aprilie 160 de familii din comuna
Liumnita, Cupa, 0ani (tinutul Megleniei). in cursul aceleai luni, alte transporturi 'din
comunele Poroi (1.600 de suflete) Livezi 150 de familii, Veria i 0ani.
Costul transporturilor acuma se achita de coloniti. Serviciul Maritim nu fixa ruta
unui vas spre Salonic inainte de a-i-se fi achitat un avans i nu Ingaduia imbarcarea
oamenilor pand ce nu se achita toata suma. Se facea cunoscut dar delegatilor fiecarui
grup de coloniti costul transpor tului, danii expediau suma la Bucureti, noi o depuneam
Serviciului Maritim i vaporul, in ziva fixata, era la dispozitie.
Costul se fixa dupa o tocmeala apriga. Conducatorii Serviciului Maritim s'au purtat
intotdeauna admirabil. D-1 Comandor Margineanu, directorul general al Serviciului, sub
aerul sau de om ursuz, ascundea un suflet de roman neao i de o bunatate larga.
Colonitii macedoneni nu 1 -au cunoscut. Yi sunt datori totu cu multa recunotinta.
Ne primea intotdeauna posac i incruntat. Spunea ca n'are vase la dispozitie. Ca Ser-
viciul Maritim a pierdut din cauza noastra sute de mii de lei Si nu intelege sa se mai incurce
cu noi. Apoi, incetul cu incetul, intervenind uneori Si d. Simu, dela acela serviciu, Coman-
dorul se imblanzea, incepea s cedeze dela 400, la 300, apoi la 250, la 200 i cate odata,
cand era un vas mai mic, sub 200.000 lei un transport.
Termina invariabil cu un regret 1 o recomandare:
Regret domnilor, ca v'ati prins intr'o chestiune pe care nu o sprijina guvernul.
Pacat. Ce, d-voastra trebue s Ara tocmiti cu mine ? A d-voastra este colonizarea ? Nu
este a Orli? Dece sa va caciuliji dv. pentru o treaba a tarii ?
Apoi induioat :
Vedeti, sa nu-mi puneti mai mult de 400 de suflete pe vas. Eu transport suflete de
om 1 oamenii trebue s calatoreasca omenete.

147
Ne desparteam, cu Stere Hagigogu, in tovdraia caruia am Mut cele mai multe
din vizitele noaste la S. M. R., cu sufletul plin de stima 1 simpatie pentru acest lup de
mare, cu atata suflet romanesc.
Recomandarea comandorului era MO. zadarnica. Oamenii din echipagiile vaselor
nu erau, ca suflet romanesc, mai prejos decat el. Dela comandant pang la matelot, toti,
In toate cursele, s'au purtat admirabil cu
Cand ajungeau la Salonic i dadeau cu ochii de tabdra de coloniti care atepta,
uneori de saptamani, sosirea vaporului, cand vedeau bucuria cu care este primita sosirea
vasului i graba fiecdruia de a ajunge pe punte, ca i cum ar fi fost vorba de portile raiu-
lui, aceti oameni, cu sufletul tare ca otelul, se Induioau, inchideau ochii 1 ldsau sd
intre pe fiecare.
De unde fusese vorba sd primeasca 3-400 de oameni, ei au primit cate 900, 1.000
Si uneori pand la 1.600 de suflete. In primele curse a existat teama de rau de mare, de
deranjuri de stomac, de insuficien la latrinelor. Aceste griji au disparut. Marinarii notri
au rAmas surprini de rezistenta oamenilor care calatoreau clae peste gramadd pe bord,
mergAnd zile.intregi pe apd WA a da semne de indispozitie. in mai multe curse s'a intam-
plat sd se nand pe bord copii. Cdpitanul ii boteza cu multd afectiune i voie bund.
Prin bundvointa comandantilor de vase, colonitii din unele echipe i-au putut
aduce in tart tot ce au putut transporta din sate pand la Salonic, chiar i cainii. Jar costul
transporturilor s'a redus, in unele cazuri, pand la 150-200 de lei de persoana.
in schimb, dupd sosirea primelor contingente de coloniti, Casa centrald care ii
luase asupra ei regularea costului transportului pe C. F. R., s'a desistat i de aceasta
sarcina.
Dupd mart stdruinti la organele C. F. R., unde ne-a fost de mult folos d. Kehaya,
s'a admis ca sd li se aplice tariful pentru transporturile de lucratori,
Astfel ca acum colonitii, pe langd drumul pe mare, trebuia sa achite 1 pe cel de
pe uscat.
In cursul celor cloud luni, Martie 1 Aprilie, 1926, efectivul de coloniti fixat prin
Jurnalul Consiliului de Minitri dela 1 Aprilie 1925, era aproape completat. Din satele
Macedoniei insd se anuntau alte contingente de emigranti. fie cd erau dintre cei ramai
In urma din grupele sosite, fie alte grupe noui. Astfel a fost grupul de 80 de familii din
Pirdop, satul Lajeni. Bulgaria, care a venit la punctul Samovit i de acolo, pe Dundre
la Silistra.
Casa Centrald de Impropietarire, care, prin conditia pug. ca colonitii, trebue sa fie
In lard cel mai tarziu pand la 15 Martie, fusese principala cauza a acestei aglomerdfi,
s'a alarmat.
Aceasta alarmd si-a exprimat-o prin urnatoarea adresd :
Nr. 15.964 din 20 Aprilie 1926.
Domnule,
Intrucdt pe de o parte constatdm cd aducerea coloniftilor macedoneni se face tntr'un numb' prea mare laid
de posibilitafile ce avem de a le atribui teren In folosinfd din disponibiiitdfile ce Statul are in CadrIlater 41 fntrucat
pe de altd parte constatdm cd aducerea coloniftilor se face Ord ca mai intdlu sd ni se ceard aprobarea prealablld f
Ord a se lua avizul Ministerulul de Interne 4t al Ministerulul Sanatiffii Publice pentru intrarea for In card, avem
onoare a vd comunica prin prezenta cd am Intervenit cu adresa noastrd Nr. 15.834 din 20 Aprilie 1926 cdtre Ministerul
de Externe pentru a se pH tmbarcarea coloniftllor ce eventual ar mat dori sd vind fn far&
Ca at are vd rugdm sd oprifi imediat on ce transport de colonifti din Macedonia 4i totdeodatlf sd (WO seamd cd,
in cazul cand aft mai avea de adus colonifti din Macedonia, urmeazd sd fntocmffi mai Intdiu tablouri de cei pe care
intenfionall sd-1 aducefi In lard 41 sd afteptafi apol aprobarea noastrd 41 avizul prealabil a! Ministerului de Interne
41 at Ministeruful Slinatalli Publice Intrucelt numat astfel coloniftit pot avea asigurato aiezarea 41 folosInfa terenulul
necesar pentru hrand.
Facdnclu-vd cunoscut aeeasta, vd rugam sd WWI seamd cd nerespectarea acestor dispozifltni din partea dv.
atrage dupd sine consecinfe care rdman in sarcina dv. personald fi cd fntr'un asemenea caz colonifti ce vor vent,
riscd sd rdmdnd lard pdmdnt, 41 lard niciun concurs din partea noastrd 4i a autoritdfilor cu care suntem astlfzI in
legatura fn aceastd chestiune.
Director General, (ss) A. Nasta Director, D. Chitoiu

148
Masura Casei Centrale constituia un'prim zagaz in micarea de colonizare. Altele mai
categorice, mergand pana la completa interzicere a intrarii in Tara a Romani lor Mace-
doneni, prin interzicerea vizei paapoartelor, au urmat mai tarziu.
Ea era Intrucatva indreptatitd. Era bine ca intrarea colonitilor sa se faca in chip
ordonat, pe baza de tablouri aprobate anticipat.
Unde greea Casa Centrala era cand socotea persoanele din comitetul care se ocupau
de coloniti, ca atot puternice ca i cum acest comitet, alcatuit din persoane particulare,
ar fi fost un organ a carui autoritate ar fi acoperit intreaga arie ocupata de grupele de
romani, in care s'ar fi putut produce nazuinte de imigrare in tara.
Recomanddrile Casei Centrale au fost aplicate fatd de unele grupe de romani,
unde unii dintre noi puteam fi ascultati. Astfel din tinutul Meglenia", dupa 20 Aprilie
1926, n'a venit niciun singur colonist, fara a ti fost in prealabil aprobat: Aprobati au
Post de altfel i toti cei care venisera i pand la aceasta data. Nu tot aa cu alte grupe de
romani emigranti. Unele grupe de romani nomazi din Bulgaria, care, din cauza alarmei
produsa de aezarea colonitilor macedo-romani in Cadrilater printre emigrantii dobrogeni
din Bulgaria, incepusera a fi prigonite, afland ca in tara sunt primiti aromanii, porneau spre
granita romana i cereau intrarea. Granicerii ii opreau. Ei persistau. Dupa saptamanl
intregi in care schimbul de telegrame se urmau foarte viu, intre cei opriti la granita Si
Bucureti, autoritatile romane ereau nevoite sa le dea drumul in Tara. In general insa,
dupa data de 20 Aprilie, cu unele exceptii, emigrantii an sosit, numai dupa o aprobare
prealabila. Asemenea aprobari s'au obtinut Insa din ce in ce mai greu pand au devenit,
in cele din urma aproape imposibile.
Grupele stabilite in primile luni ale anului 1926 an fost repartizate, cele mai multe,
In judetul Durostor, in urmatoarele localitati :
Aldemir, 55 de familii din tribul fArserat, regiunea Caterina.
Cocina, 50 de familil din satele Osani si Liumnita, regiunea Meglenia si Beala (Albania).
Casimir, 27 de familii din satul Cupa, regiunea Meglenia.
Coclular, 80 de familli din satul Lajeni, regiunea Pirdop, Bulgaria.
Capacila, 70 de familli din satele Lundzini i Birislav, regiunea Meglenia.
Bazarghian $l Aidodu, 114 familii din satul sant, regiunea Meglenia.
Tatar At magea, 115 familii din satul Livezi, regiunea Meglenia
Muni Osman, 45 de familii din satul Livezi, regiunea Meglenia.
/all Ceatatgea, 90 familli din comuna Poroi, Macedonia.
Strebdrna 40 familii; Viskiol, 30 familli; Cadichlol, 35 familli; Haschioi, 40 familli, Mate din com. Liumnifa
Meglenia.
Frasari, 105 familii originare din satul Pleasa (Albania).
Caraorman, 55 de familii din regiunea Vodena.
Babuc, 58 de familli din regiunea Vodena $i Caterina din grupul FArserot.
Cusulul din Valee, 60 de familii din regiunea Tlmoc (Bulgaria).
Toate aceste asezari se afla in apropierea ioselei care strAbate judetul Durostor dela Turtucaia pAnA /a intrarea
ei In judetul Callacra de o parte sl de alta a el.
Orupele de romani din regiunea Veria, dim preuna cu cel din satele Cindrova,Gramaticova, Paticina, din regiunea
Vodena, s'au asezat In Judetul Caliacra in localitatile: Cavarna, Sabia, Oorgolac, Caraacl, Kasim-Dede, Delete,.
Unele din aceste aezari au primit ulterior contigente noi de coloniti sporind astfel
ca numar i putere.
V. Greuta file intampinate de colotd#ii macedo-romani. lzbanda lor. Colonitii
macedoneni, avand in mintea for o imagine indepartata i idealizata a Tarii, ii inchipuiau
stArile de aici cu totul altfel decat erau in realitate. Ei credeau ca, de vreme ce -ti Ora-
sisera rosturile for din faptul ca sunt romani, sacrificiul for trebue sa fie pretuit de Statul
roman, ca i de fiecare roman din Tara mama.
Cu totul altfel erau lucrurile.
E drept ca, in luptele ce au purtat pentru a-i dobandi locul de fii ai Tarii, au avut
de partea for concursul a nenumarate suflete de romani, care, cu sau fara calitate oficialA,
uneori riscanduli situatiile, an tinut sa be is cu energie apararea in contra celor ce-1
nedreptateau sau loveau.

149
Asemenea interventiuni neateptate, venite uneori, ca prin minune, in ceasurile cele
mai grele, sunt dovada ca in acest popor romanesc exista multa vitalitate, mult suflet,
multa contiinta, mult mai multa decat ni o inchipuim.
Dar faptul ca an avut de luptat i au avut nevoie de ajutor, arata ca lucrurile nu
erau aa cum se credeau in drept sa le atepte.
Colonitii macedo-roman au cazut ca nite trouble-fete in mijlocul unor stari, in
care diverii factori sociali reuisera sa-i aranjeze toate convenientele.
Mai intai cei dela Casa Centrals de Improprietarire, care time de un deceniu, cu
toate fondurile afectate pentru colonizare, nu facusera aproape nimic, in aceasta directie,
se simteau zguduiti din toropeala lor biurocratica prin aceasta avalana de coloniti,
carora trebuia sa le dea pamant. Lucrul acesta aparea ca o sfortare peste fire pentru
aparatul nostru. In alte tari organele corespunzatoare au ridicat pentru coloniti sute
de sate, cartiere Intregi in orae, au asanat mlatini, i-au inzestrat cu cai, carute, unelte
etc. La not nu s'a invrednicit Statul sa le dea decal un lot de pamant 1 totui atribuirea
lui parea din tale afara de grea.
Agronomli din judete i din plai, care administrau terenurile Statului, dandu-le in
arena unuia sau altuia sau linandu-le ei inii in exploatare sub forme deghizate, tre-
buiau sa renunte la o parte din foloasele unei asemenea situatiuni de mari proprietari
efectivi ai patrimoniului domenial. Evident colonitii le stricau toate socotelile.
Partidele politice, in acerba lor cautare dupa voturi, iii rostise fiecare printre mi-
noritari cate un lot mai mare sau mai mic de partizani. Antreprenorii din judete ai eventua-
lelor anse de guvernare ale partidelor respective, ii aranjasera lucrurile potrivit situatiei
date : 0 populatie bulgara active, alta turca somnolenta. Cate un numar de agenti din fiecare
i un simulacru de popularitate care putea fi din cand in cand stimulatd prin formule dema-
gogice.
Si iata ca in aceasta lume astfel oranduita spre profitul mai mare sau mai mic al
fiecdruia, apareau romanii macedoneni, aceste rubedenii nepoftite care incurcau toate
socotelile.
Mai intai pentru a-i primi nu era nimica preparat. Oamenii veneau. Aveau nevoie
de locuinte. Trebuia sa stea undeva. In port sau pe osea puteau sa fie lasati, o zi, doua,
au fost cazuri cand au stat i 10 zile i o lung. dar in fine trebuie adapostiti undeva. Unde?
Evident, deocamdata, in casele locuitorilordin localitatile unde erau repartizati. Dar local-
nicii erau inregimentati in partide politice. Aveau fruntai in fiecare partid inclusiv cel
dela guvern. Proteste, valve, indignare, incercdri disperate de a scapa de coloniti, dace
au fost instalati, de a nu-i primi in caz de n'au lost instalati Inca in case.
Jandarmii, repartizati prin sate compact bulgareti, isi injghebasera 1 ei rosturile lor
cu fruntaii din aceste sate. Petreceri, cumetrii, uneori inrudiri cimentau raporturile
dintre jandarmi i localnici.
Si iata ca apar colonitii. Cu cine sa tie jandarmul? Cu aceti venetici care-i stricau
toate socotelile sau cu ciorbagiii" localnici ?
Dela cine avea el un pui de &Una, un curcan, uneori chiar vreun miel ?
Colonitii, care vazusera cum se poartd jandarmii greci cu refugiatii lor, nici nu-i
puteau Inchipui, cum jandarmul roman sa nu ajute, sa nu partineasca chiar in orice impre-
jurare, pe un roman, pe un colonist.
Cu nespusd durere au constatat contrariul.
Ori unde, on incotro se intorceau, in jurul lor, murmure i dumanie.
Dealta parte populatia bulgara, stapana pe judet, prin dinamismul sau Si prin acti-
vitatea sa economics, nu se impAca de fel cu gandul ca aceasta provincie, mai curand.sau
mai tarziu, nu se va intoarce la statul bulgar.
Pentru ea ocupatia romans nu era decat ceva trecator. In fiecare an tinerii, In varstd
de a recruta, treceau in Bulgaria. Dezertorii din armatA erau cu sutele. Ei treceau un timp
in Bulgaria, dupd aceea se reIntorceau inapoi, sub forma de cetai ai bandelor de comi-
tagii care se ascundeau, fare fricd, prin sate pela parintii 1 rudele lor. Cine sa-i observe?

150
SOCIOLOGIE ROMANEASCA, III, 4-6.
Noe : Colomarea_Cadrilaterului.

",aaalsi'444**
PRIME/Y
O
#00.40?
e.
7 I
I
0 14W.Poroovia
410
I atzz-(7--) 17
I
o.,eacla
elole.re yea ..Frat.e.t
'...osozcao
b. 171-13.Aev
;)=4+.zeEL_f&i:
0,-Krevo 6Vime
o'Co/o C/A5171,7 reenoZIA
464 ea/v az sc., /
ElittIMN
al / .7 ot, f f./Iv,. 7 /A
C ...ss Pri c, c,,Acha
I ' :,,---Kc.*R*--'&0152: "1:(2)1.7vo
(9.) /MIT tio,n5ovo-
WO.*
A",....,4 OJERE.f 41,e
e, 's
/0 .% rilde
-,-,-- ra'-' ""'i nc N, .4.sVOn. oriiAlEG/ ILA .,
CA.qoarfe

L";----:-",- 6 A 1.04. /1701-ACO

'''e fc.7,0/ J.*'.


,
llki/6-01/' a'dyld Vii6....' n 1411111t\
1-441.

tark,1,-,---"- s. v /
co ale
C)
pm,,,,,,,,,...49e/C-amen.;Co/i/5.
.477727X0 eV T.
...,,. G
rA
cA a 4110
OillYasZr lier/o / O S A 40 AY.0
(roles
ow' sa kilo r4
ro.q/I
cv-- ...z. or_44.r
j.20!-, 6 /znab sq.,,-., et 1, c. ,),-- -'
--7,.7"---
, 1
%
/o/eet,;.: e",F.A
,6
"Atgfee Seep
....n., ,c-\ %I
41,4.7\
/AO 0/90e,O,
+.4 o IVAA
AAGNERe, CAJTRO )111111,0
0.##0 I .2:thsxze Ppow.
6%eb a /OJ
If` 10."
7 aM5,2
-C"

,":c/L. - GnagA,.. ,e
?ANC
Arloe foovas
ea/
,per. /A I#A .6)
cri oe
nq. , ow
,f9/0%/...01
Ses.,

7 "17--
OT7C:Z7?,

Fig. 1. Harta asezarilor romaneti din Balcani. Colonitii din Cadrilater provin din regiunea Macedonia a Greciei (coltul drept
de jos at hartii). In mijlocul Macedoniei regiunile Meglenia, Veria i Vodena din care a pornit micarea de colonizare
SOCIOLOGIC ROMANEASCA, III, 4-6.
Noe : Colonizarea Cadrilaterului.

jUD. iALomji-P. HART4 PR/iYEIOR COLO/YWR/


v.
D
/,, Syr
U D. \ A.0, 06
: ..
CDOR/24TER

\
C Svc k
.C4E ; . o
% 61.
ircrr 1*
oe,"C- 0 rerere.....
0 0 . C.c...
0
Kee"'S : S 2,...., -C-=-
Co.,.
- - C......y....% ,- C:
\ .S,
1
.A...btie

44,,,,,,
'. "c 4.4....sr, /0 0..........,
A ..a/c4tc.. 08./.6......-
/AA.
Cru.g.any,
,,,,0/, /......-,;;;......7
o
i' .. .. .......giro:WI'.
\ ftdef/.1. AA,1r '%' *. .,,,,,
0
/Y
......06.srah. on...J.3Am ,,,,,.
1
1,....,..".."1,
-",,,,..
:
0
,, eV,
0/i.!A /0./.1...4ei.'?"'
e'''''"A ,...
I.
:. Cse.erAO,
O
.1
a 1
...\...s. of,.... ce.....A.::
OP'...,?....ArA. 0 AC ....7.1A7
11.;-i. 0::: C

/Y
- 1
0 atwernn,a,
ai,,
V
0707,,,,,
/14 9 ,a;;;;D.';-19/
0 ,,,,,, O'Y: 7.1.4::f;7-
...,., 7'
l'.el. ::(4:,,,j;,:::__,,..,
11

... E-,,,90 ... '..."


(../ v., 0
....4... ex...a. nj..,..
, ".."1,5'..?..- es.Cd
t"S,...., eV, ; 0.9.....0A.
0
4 ,..0 gf/faCte..
'.,
0../...
..We 0.,10,70.
0 (....29:61--.'-.'' 0://:"T: 0.:":.' ,::
Ara/Amon.
0-1....."
..7
...

....,., %
:-.." ......... ./rer:rr 0An......; :::: :
tegeno/a.
0 ,,,,.,,,,,0.,,,,,,0go. cwo,
t....faa ....
,,p
.
..."Iiii a:;;;;;...
OZiwn-4, 0 0,,,,,,
Ce.P.....
17";' :::::6' ''''''"(LC\

arp//o/o' ofyvoki ''...."''''''' ee"."" : Civamwcv C.."'. 2?7.'`.9. VC .1/...ci :il.(7.71.7.:9;::-/ .2',....4..,,...j7:-'014/ortn,")j''''S
O
0 .......... 4.6owc%
,,,,/,, '41 N olGt,.;,,,,,
.- .. Aeno.e. I..,
0
'6'""P.7(
0 ge
Art.,./1.4,gfarykm, A", ,e4.7=,../khA. kro.encrff.:7. Cl0,...,..,-;
F. R0P.00,74i oiriz/mr,:" /Y''''.....A'e'"Ccll;j).:T'
oh,
-rCUPO 417110,70:41 n 19.y..... ' .Etf Z in...
birthci ..;>%e p/d0i ill '41. 0.....
0 /(.7.1./..
i OA/A.d..//se
014=1=1.6.1
.... " .7'.47/.
,ronhere
1..
.
Co /.4,,, ru ahr....4,......f........ JA4,-.
SI etpri/V7; N. '''''''' ' ' . ' 4.4../..-- ''2: '.." C15: ''''''''''
.. /........., 0 Ircne Bak,: 0
1 OC.A...Arc

MA R

Fig. 2. Harta intaielor colonizari in Cadrilater (1927-28). Colonipii au patruns de abia in satele de pe malul Dunarii, de langa calea ferata Medgidia-
Bazargic i din apropierea litoralului.
SOCIOLOGIE ROMANEASCA, ur, 4-6.
Noe : Colonizarea Cadrilaterului.

4 u o. j p. 13 oor-'_,L
G.,' MARTA COION&AR/i0.4
0
F /wiul Duneireci
4,-. r
---..
,. C.
z2/:y

Gzr,A0 /71 044,4,94y


...,,,a...........---\\..., 0 Co:/eyee evr
0 CADA/247ER
Ad PO 0.9. 000
di 1
,,Ar5,,,, ,,,,,,,.,
...,e44 , C
0 .5' \,....77iesechA.4
.
15,11,

0 ....,AD.-

0
. ......... c- Oro.. 0
Jos**,
0 0 el'"Zge
o/ -44: 464/44,,A
ORdl
et,..zo-;1
/Z. .... --
C 42;7
ses -41.4. 4.0 ,
'??4& (I5V,i.-
04!&:44/z4
fir,:944,
th.1,44,4444,
44-15..., 4
A
, e/4: 0 e
r
a C. A 0 c_444? 4 VI.
o

0.4.+A.,.. A.,,,,,,,,-,
o sTay:cho

II N
S 610_
0274%,4,4-.441446
t000k,eles 2,,fe
o ,a6.4",g,-(3 0 -., 0
jp, MS5' 7 4
oc,!4 A.,,,,,;,lo- . , ..
0.,:460,er 0 0.-,monc.5.0
44,pra-4444,4444va,".....,
ec J'''.'ti.- '`e,4444,5,4t eZZ 4.,,
I',
O 61.
A.,,,,,v 04,,h44,p44 /he "
2

.."-'f; . ,
foR Ay 1B
it o=144.6,4, 0 '4.
-
,
Veu ....,,,,!::-7nr.:77
iaSyleec44.4liqj 71:'L'5"'
a." .c....
tN,,...0' .... Yarett.-%
o
nano fit frp.r./...
0: - - .,
124454:2
0
gAs....e
\\\
S 0 02,4, fer,,,,, Aok:017.:77;
.44: j C.k.f....- ei,E0,0 -A.,s
C 444, R
0 raw 4.-
o
Zegenciri .".........? 1 Ci4-41/4r. ..ets,rlets /7s7
G 1\ ,V/Eseer....-,:i *r-'271'-',1.2.,..,a,.....', "WO 00\,71:7187ie:13]:!:;V. .# 1%17,
eCNOWe' gret4na' "4.
So/
""44.1,-"44..4" 4..f.' ,.:st 54k, M 2

Res.aGi,J., de/vb..: Vorm 86,Jorvre 4. /4,64.


Jure n'o/to../: 144.,-*Wf : liatedteiv
-I e/ we, '4) ,N.
141.A: r ,.Ai ernd \s.'
1. ;4' eri- 6?...tvc
1~4.4..A. ce.4 co/suvefh Qe
6.144444/
ow, 4147/14040.
'+ Ijoyetiree

RE A
4 Nt

Fig. 3. Cadrilaterul la 1 Ianuarie 1937. Nunfarul satelor a sporit considerabil prin asezarea colonitilor.
Cine sd-i denunte? In sate, cate un invdtator, cate o invatatoare, cate un agent fiscal, ici
colo un post de jandarmi, aceasta era toata fiinta romaneasca. De cum se apropia amurgul,
se inchideau in casd. Din cand in cand un omor a vreunui jandarm sau granicer, un viol
monstruos exercitat in contra vreunei invatatoare, un jaf al vreunui perceptor arata ca
judetul se afla in stapanirea nevazutd a Comitetului Revolutionar Interior Dobrogean.
Se faceau cercetari care de cele mai multe on nu duceau la niciun rezultat, iar dacd
se ajungea la arestari, sareau avocatii bine renumerati din Silistra, Caliacra sau Con-
stanta, mai interveneau i oamenii partidului dela putere Si arestatii, on care ar fi fost
vina lor, erau achitati.
Primarii, guarzii comunali, padurarii, toti erau bulgari in regiunile cu populatie
bulgard. Sa intelege ca nu ei erau sn denunte bandele care furau prin pacluri.
Si iata ca acum aceasta populatie stapand de fapt a Cadrilaterului, vedea aparand
nite coloniti" ala cum ea nu mai vdzuse pand atunci. Si pand la sosirea acestor colo-
niti, Statul roman schitase gestul de a ardta ca vrea sd is in stapanire efectiv Cadrila-
terul, aducand ici colo coloniti. Dar aceti coloniti n'au avut darul de a ingrijora pe
bulgari. Erau cei mai multi din satele din aproprierea Dunarii, protejati ai unuia sau al-
tuia din barbatii politici care faceau politica prin Ilfov Si Vlaca Si care le inlesnea im-
proprietarirea, Mid a se intreba de ce origine sunt. Cei mai multi vorbeau bulgarete.
Altii, din regiuni dela deal, erau romani, dar lipsiti cu totul de mijloace, nu-i puteau
lucra lotul. larna se retrageau in satul de origine. Vara cand veneau sa vadd ce-i cu lotul
lor, erau avizati la ajutorul fruntaului bulgar sau turc, in fata cdruia stateau respectuoi
cu cdciula in !nand. De altfel numdrul tuturora era foarte redus.
Nu astfel erau noii veniti.
In Grecia, ei vazuserd cum stapanesc elementele dominante pe minoritari i acum
veneau in tarn ca i ei sd fie stapani.
Ei nu admiteau s fie salutati sau sd li se intoarca salutul in alts limbs decat cea
romaneascd. La biserica, de altfel in judetele Durostor i Caliacra pand la venirea lor
erau putine biserici, pretindeau O. se citeasca romanete.
Dela jandarmi ateptau servicii, iar fata de ei nicio umilinta S. a. m. d.
Iata de ce, impotriva lor din primul ceas, s'a ridicat, fie fati, fie pe ascuns, toata
aceasta lume deranjatd, in rosturile ei, de aparitia lor.
Pastrez, intre hartiile mele, nenumarate scrisori, documente pline de expresie i pi-
toresc ale reactiunii produse in contra lor i ale indignarii lor plind de durere.
Inca inainte de a apare grupele mai numeroase, un grup de 33 de intelectuali
din diferite partide, care avuseserd galcevi politice sau de alte interese cu confrati de ai
lor in politica sau profesie, macedoneni de origine, stabiliti mai de mult in Durostor, au
redactat un memoriu cerand impiedecarea colonizarii cu Macedoneni39.
Cu atat mai mult dupd ce ei au inceput sa soseascd.
Reactiunea impotriva lor s'a produs pe diferite cai. Jandarmii prin brutalitati i ne-
dreptati. Bulgarii prin boicot sustinut : Refuz de a be procura cele necesare chiar cu bani
Si prin atacuri cu bande; politicienii prin intrigi i calomnii, silindu-se s le faca o at-
mosfera imposibild de banditi Si batdui, ceea ce a influentat o parte din presd, gata pe
atunci sd sara, cu sau fara drept, in ajutorul minoritarilor.
Guvernarea liberals, fiind pe sfarite, iar in randurile organizatiei din Durostor fiind
i un numar de macedoneni, in cele cateva saptamani dela venirea primelor transporturi
pand la schimbarea de guvern, efectele reactiunii nu s'au putut simti.
In April 1926, a venit la putere, in locul partidului liberal, partidul generalului
Bo) IatA numele lor: Al. Teodoru, V. Spalatelu, Al. Tarcinius, Econom Vasile Sliveanu, I. Giteanu, Oh. Profiriu,
Oh. Popescu, Oh. Filipescu-Dubau, C. Stroian, I. Constantinescu, Dumitru Boboc, Ion Antofiloiu, Sever Antofiloiu, N.
Barliba, Carp Sandu, N. D. Corbeauu, Dr. Valenstein, V. Georgian, N. Vasiliu, T. M. Poparlan, N. Irimia, R. I. Prunaru,
Al. Niculescu, Vasile Silvestru, P. Tutuianu, G. T. CalotA, M. Stoica, I. Oheorghiu, C. Stefanescu, St. G. Mihailescu, Oh.
Oh. Olteanu, loan V, ComAnescu, Boman Dordea.

4 151
Averescu. In judetul Durostor, prefect al acestui partid, a fost profesorul Hie Ghibanescu,
captat trup i suflet, cauzei bulgareti.
data cu instalarea acestui prefect, au inceput incercarile cele mai grele pentru
coloniti.
Prefectul Ghibanescu promitea bulgarilor ca va izgoni pe coloniti, a va face O.
li se inapoeze treimile ce erau obligati a da Statului, i intelegea se se tie de cuvant.
De alta parte colonitii, mai ales cei care nu putusera sa.-i lichideze averea i ye-
nisera cu mijloace slabe, erau intr'o stare foarte gravd.
Aruncati prin sate i case bulgareti intr'o lume dumand i fare niciun ajutor, ei
se vedeau zilnic jigniti de jandarmi. Foametea ii ameninta zi de zi. Agronomii nu se gra-
beau s le masoare pamantul. In multe Orli acest pamant se gasea arendat. Masura luatd
de Casa centrald de a le pune un termen pentru sosire, sub cuvant ca pamanturile nu pot
sa ramaie nearendate peste acest termen, nu fusese de niciun folos caci, ei venind aid,
mai nicairi n'au gasit pamant bun de lucru care sa nu fie arendat.
Aceasta masura nu a avut alt elect decat a-i sili sa-i desfaca avutul In graba sau
sa-1 lase nedesfacut, numai ca sa apuce sa nu pearda termenul.
Din partea Statului ajutoarele de care se vorbise nu se iveau. Mai mult. Prefectul
simtind nemultumirile surde, ce se ingramadeau In sufletul unora dintre coloniti, cauta
sa-i descurajeze.
La randul for colonitii deziluzionati, incepeat sa regrete pasul Mut. Locurile natale
cu muntii for inalti, cu dealurile inverzite, cu raurile i izvoarele cristaline, be apareau
acuma ca un paradis. Este in firea omului, s uite necazurile din trecut i sa nu pue accent
decat pe cele din prezent. Astfel In sufletul unora din coloniti, mai ales dintre cei care nu
avusesera un rol militant in actiunea nationala, incepea sa Incolteasca ideea de a se in-
toarce acasa.
Prefectul Ghibanescu dandu-i seama cat de mult o asemenea micare ar aduce apa
la moara proiectelor sale, incuraja pe sub many aceasta micare.
Scriitorul acestor randuri era in acea vreme in Parlament, ca ales al aceluia partid
cu prefectul Ghibanescu. Era firesc ca din partea noastra sa se depue toate staruintele
spre a dejuca planurile prefectului, din nenorocire fruntaii dela centru ai partidului nu
erau toti lamuriti de rostul i importanta colonizarii.
Prefectul, ca partizan mai vechi, se bucura de incredere. Astfel s'a facut ca Inteun
moment dat, unii din coloniti, au inceput s ceara sgomotos a fi inapoiati acasa. Prefectul
le promitea drumul gratuit la Intoarcere. Unii dintre not vlizand suferinlele acestor colo-
niti, suferinti la a caror alinare nu puteam contribui aproape cu nimic, inclinam s
admitem repatrierea. Impotriva acestei idei s'au ridicat colonitii nationaliti, militantii
vajnicelor lupte de alta data, care au protestat vehement impotriva oricarei idei de in-
toarcere a oricui.
Prin grija prefectului Ghibanescu se adunasera un numar de carute cu cativa dori-
tori de inapoiere in portul Silistra, cand o navala a colonitilor adversari plecarii a silit
pe carutaii bulgari sa incarce bagajele celor dornici de plecare i s le intoarca In sate.
0 manifestatie vehementa a colonitilor in ora la palatul prefecturii, a readus pe prefect
la sentimente mai bune.
Incetul cu Incetul intrigile prefectului s'au redus. De un ajutor nepretuit in aceste
ceasuri grele a fost comandantul companiei de jandarmi Alexandru Popescu, care in opo-
zitie cu prefectul dadea tot concursul colonitilor. El instruia pe jandarmi, aratandu-le ca
sunt datori s ajute pe coloniti, pedepsea sever pe cei recalcitranti, facea s iasa pluguri
pentru a semana terenurile colonitilor.
Dela o vreme, colonitii care se gandeau la intoarcere, vazand a planul for nu se
poate executa, s'au pus cu harnicie pe munalnsuprefectul Ghibanescu, dupe ce s'a con-
vins ca nu poate scapa de coloniti, a inceput sa-i schimbe purtarea fats de ei. Luand ca
om de incredere pe colonistul Bellu, un element energic, in prezent preedinte al Camerei
de agriculture, i-a dat many libera sa ajute in toate modurile pe coloniti.

152
Astfel cu mari suferinti colonitii au trecut iarna grea a anului 1926. In timp ce unii
coloniti agricultori din regiunea Megleniei i din Poroi, treceau prin aceste greutati, altii
care venisera cu sume mad de bani din ramura crescatorilor de turme, au inceput
sail compere case dela Turci. Cel dintai sat cumparat de coloniti a fost Tatar-
Atmagea, unde prin interventia scriitorului acestor randuri, s'au eliberat pappoarte la
106 familii turceti ale caror case i pamanturi au fost toate cumparate de romanii me-
gleniti, aezati in acest centru.
In primavara anului 1927 dupa suferintele grele din anul precedent colonitii an
inceput sa culeaga roadele primelor semanaturi.
Anul foarte imbelugat i pretul foarte ridicat pe atunci al recoltei, a fost semnul cu
adevarat providential care i-a legat pe coloniti de pamantul manos al Ora
Cand colonitii agricultori, au vazut cat de bine rasplatete pamantul Cadrila-
terului munca omeneasca, an inceput sa uite necazurile indurate i s se dedea cu ardoare,
din ce in ce mai mare, la munca.
Lupta in contra colonitilor, incetata pe un front, a fost pornita pe altul.
De asta data au intrat in joc bandele de comitagii. Misiunea for era insa acuma
mult mai grea. Satele bulgareti erau acuma supraveghiate. La cel mai mic semn de
alarms, colonitii porneau in ajutorul jandarmilor In urmarirea bandei.
0 bands a ucis la Cocina pe colonistul Atanase Gota. Indata ce s'a auzit de acest
omor, ca la un semnal toti colonitii megleniti din satele din imprejurimi s'au con-
centrat in Cocina i au executat o represiune groaznica asupra populatiei. Populatia bul-
gara vazand dupa mai multe asemenea exemple ca e tinuta s raspunda pe loc de once
crima pe care bandele adapostite i calauzite de ea le executa, a inceput s fie mai cir-
cumspecta.
Capitanul Al. Popescu din partea lui exercita o vigilenta neadormita in judet.
In vara anului 1927 guvernul Averescu face loc guvernului tirbey i apoi cabine-
tului I. I. C. Bratianu.
In cursul acestei guvernari s'au facut not aprobari de coloniti. Din comuna Livezi
(Meglenia) au cerut i obtinut colonizarea 600 de familii. Dintre acestea au sosit in tars
vre-o 400 care au fost aezate In vreo 20 de sate din judetul Durostor. Alte grupe au venit
din tinutul Serres (Grecia) i din Cocina (Jugoslavia) Impanand complet toate satele cu
populatie bulgara din judetul Durostor.
Acum colonitii macedoneni erau destul de numeroi ca sa nu se simta izolati i
pierduti. Intre ei i colonitii regateni incepea sa se faca o apropiere tot mai stransa. Co-
lonitii regateni Incepeau s se fixeze ci ei locului formand centre, fie in comun cu mace-
donenii, fie separat.
De altfel, ca o urmare a colonizarii cu macedoneni, se intetea i colonizarea cu re-
gateni pe o scars ne mai vazuta pans atunci.
In randurile populatiei bulgare Incepea sa se formeze convingerea ca Dobrogea
Noua este i va fi definitiv romaneasca. Printre elementele bulgare nemultumite de o
asemenea stare de lucruri incepe a se infiripa un curent de emigrare.
Grupele de colonicti, venite in cursul anului 1927, erau formate din oameni Instariti.
Diveri notabili bulgari se grabeau sail vanda avutul spre a -ci cumpara pamanturi in
Bulgaria, zilnic se produceau cereri de pappoarte de emigrare i vanzari de bunuri la
romani.
In Noemvrie 1928 peste 700 de familii bulgare stau gata de plecare cu carutele,
cand s'a produs caderea regimului liberal i venirea partidului taranesc.
Venirea acestui partid la putere a adus ultima mare criza in vieata colonitilor.
Cu toate declaratiile de principiu favorabile colonizarii f acute In opozitie de eful
guvernului, acest partid era, la inceput prin oamenii sai localnici, adanc infeudat intere
selor bulgare. In intrunirile din opozitie el promisese desfiintarea legii de organizare a
Dobrogei-Noi i restituirea terenurilor. La alegeri, lozinca lui a fost : cine voteaza cu
cercul voteaza restituirea treimei.

153
Venirea lui la putere a Insemnat deslantuirea unei prigoane sdlbatice contra colo-
nitilor. Toate calomniile la adresa for erau crezute. Atentatele contra for nu erau urma-
rite. La Kiosse-Aidin a fost ucis colonistul Gicu. Politia i parchetul nu a facut nicio cer-
cetare spre a descoperi pe asasin. Comitetul Dobrogean Revolutionar, profitand de aceasta
stare de lucruri a avut ideea a organiza bande imbricate in costume macedonene ca
astlel crimele faptuite de comitagii sd fie puse in sarcina macedonenilor. Din fericire
unul din aceti comitagii a fost prins i astlel s'a putut vedea sinistra comedie ce fusese
pusa la cale in dauna colonitilor.
Inte timp colonitii, ajutati de recoltele tot mai bune i pe pretul ridicat, iii cum-
parau case. Incetul cu incetul ei se gospoddreau, pardsind, incdperile localnicilor. Pe
masurd ce-i intocmeau gospoddriile i-i injghebau inventarul agricol, frecdturile cu
localnicii scadeau. De alts parte guvernul tardnist dorind, poate, sd reducd posibilitdtile
de a mai veni alte contingente de coloniti macedo-romani, a luat masuri pentru accele-
rare i mai mare a colonizdrii cu elemente din regat, ceea ce a fost de un mare folos pentru
romanizarea vietii Cadrilaterului.
Acelai guvern, spre a scapa pe localnici de orice posibiliate de a fi stingheriti de
colonitii macedoneni care mai ocupau Incdperi in locuintele localnicilor, a Intreprins o
mare campanie de constructii, inzestrand cu locuinte pe fiecare colonist, ridicand sate
frumoase cu strazi drepte 1 cu case frumoase. Micul, birou al colonizarii a fost trans-
format in comisariat de colonizari iar mai tarziu s'a organizat Oficiul National al Colo-
nizarii ca institutie autonomd, urn-land a se ocupa de colonizdri i coloniti. Pentru
bundvointa de colonizare, legea de improprietdrire ne mai fiind indestuldtoare, s'au votat
i promulgat legi speciale.
Dupa restauratie, mai ales sub guvernarea d-lui Dr. Alexandru Vaida-Voievod,
prevenirile guvernului Taranist contra colonitilor macedo-romani au incetat. Ba mai
mult, din cand in cand, s'a aprobat chiar i aducerea cite unui nou grup de coloniti
aromani, fie din Grecia, fie din Bulgaria, i cateodatd chiar din Jugoslavia. Din aceasta
Cara au fost aduse grupe de coloniti banateni. In tot acest timp s'a continuat cu stdruinta
i colonizarea cu elemente din Vechiul Regat.
Rezultatul a fost ca in timp de 7 ani, din Aprilie 1925 pand in Februarie 1933
Dobrogea Noud a cdpatat un aspect national cu totul nou. Un total 8.448 de coloniti
aprobati, au fost stabiliti in judetul Caliacra 1 de 5.511 in judetul Durostor.
Dintre acetia erau In Caliacra 5.486 regateni, 1.943 macedoneni 792 banateni.
In afard de acetia se mai gaseau in acest judet 120 de arendai pe vieata.
La toti acetia trebue sa adaugam i numeroi imigranti romani care sunt stabiliti
aici, fall a fi socotiti intre coloniti, din cauza ca n'au putut obtine lot, sau ca le-a fost luat,
in urma nenumdratelor revizuiri la care colonitii au fost supui aproape in fiecare an i
uneori cite cloud on in acela an 31).
In judetul Durostor situatia colonitilor, la aceeai data, se prezenta astfel :
Macedoneni 3.003, regateni 2.478, banateni 5, graniceri 25. In total 5.511. In numdrul
macedonenilor sunt trecuti 1 timocenii dela Cusuiul din Vale.
In total, in ambele judete, la inceputul anului 1932, erau 13.669 de gospoddrii de
coloniti, dintre care, din Regat $i alte regiuni 9.013, macedoneni 4.946.
Urmdtoarele tablouri, procurate la acea data, arata amanuntit situatia colonitilor
in Dobrogea Noud, la inceputul anului 1932.
Dela Februarie 1932 pand astazi situatia numerica a colonitilor macedoneni nu
s'a schimbat mutt.
Incepand din Noemvrie 1933, colonizdri cu macedoneni nu s'au Mut aproape de fel.
Numai un mic grup de 22 familii a putut fi admis, pe baza unei cereri, care fusese de
mult aprobatd, i care i-a gasit realizarea de abia in toamna anului trecut (1937).
39 Trebue notat ca, cu prilejul acestor revizuiri, s'au fAcut ri unele nedreptati asupra c3rora vom vorbi dacA ni
se va oferi prilejul, altadata.

-154
Serviciul agricol al jud. Durostor

Tablou de centrele 1 numArul coloniO or, dupa provenienta, aprobafi In judetul Durostor.

11
11
Provenienta Provenienta

.C.c3 Regatenll

IT Regatenll
Mnaecneido-1

1.Th Macedo-
.14 Zu 0
elJ
e -a
Centrul g IS =
L.
Centrul 2p7,

I'.

13 Total
.... u

- neni
la Total
P.. ,73 .1
F A
20 on ;3 Z 02 0
(0) (3) (0)

a
(0 ) (2) (1) (2) (5) (6) (1) (2) (5) (6) (0)

1 dramostea 55 44 99 Report . . . 1.510 1.151 3 17 2.647


2 Babuc 158 7 145 54 Suiuciuc 1 4 5

3 Carol 11 75 57 55 Capaclia 94 2 96
4 Frasarl 260 260 56 Buena 9 9

5 Regina-Maria Caraorman . 3 2 5 57 Cazimir 27 6 32


6 Alfatar 110 109 219 58 Hogea-Chici 30 2 32
7 Calnargeaua-Mica 99 7 106 59 Vetrina 39 19 5E

8 a Mare 81 11 92 60 Aidemir 55 27 82
9 Chiose-Aldln 67 5 7 61 lala-Ceatalgea 90 3 91
10 Arabagl 20 5 25 62 Cocina 107 23 13C

11 Echinglc 25 8 33 63 Bazarghian 107 10 Ill


12 Hadar-Celebi 50 3 53 64 Po pina 112 112

13 Coclular 66 8 74 65 Caraesechlol 6 6

14 Ghlurghengic 56 4 60 66 Dautlar 12 12

15 Topci 39 2 41 67 Cara-Omur 2 6 E

16 Caracii-Mici 31 1 .0 68 SrebArna 40 65 101!

17 , Mari 34 5 37 69 Sunecl 47 22 61

18 PandAcli 41 41 70 Gollbina 22 20 42

19 Kituclia 38 1 3' 71 Baltaglu-Nou 3 40 41

20 Crumova 41 41 72 Daimular 67 34 101

21 Caibular 19 1' 73 Haschiol 81 60 141

22 Zarnici 22 # 74 Uzungi-Orman 76 44 84

23 Cairac I 7 1 75 Sarsanlar 32 23 55

24 Aratmagea 1 1 76 Sargilar 3 2

25 Dautlar 2 . 77 Rahova de jos 24 24

26 Bel-Bunar 9 6 1 78 Acichiol 9 1

27 Pirli-Nou 96 1 97 79 Chemalchioiu 34 -- 34

28 Culumlichiolu 10 11 80 Arabagilar 77 4 1 81

Asfatchioiu 73 21 9,
29 Qhiulerchiolu 67 67 81
30 Cociumar 56 56 82 Tatar-Atmagea 116 3 111

31 Sahinlar 30 301 83 Casimlar 3 1

32 Caraaptula 15 151 84 Canipe 8 i


AvdulA 56 21 77 85 Deli- Iusuflar 44 11 5:
33
34 Caracat 48 3 51 86 Chiose-Abdi 23 7 31

Cavurga 53 8 61 87 Qarvan- CloarA 58 6 6'


35
36 Saugeac 73 1 74 88 Masutlar 6 f

37 Cogialar 35 28 63 89 Petracli 6 f

38 Curt-Bunar 17 59 1 77 90 Cadichioiu 35 7 1 41

39 Uzulchiolu 1 12 16 29 91 Cusuiul-din-Vale 63 13 7(

40 Tar-Azen 35 3 38 92 Vischiolu 51 10 61

41 Rahman-AsIclar 28 28i 93 Autlmova 33 57 91

42 Sinlrul-Nou 30 10 40 94 . Covangilar 51 51

-
43 Cara lar 62 6 95 Senova 52 51

44 ..Caracocl 7 7 96 MIT-Snit' 111 111

1 97 Ahmatlar 43 4'
45 Omurcea 1
1

Carmeler 12 98 Daldar 10 27 3'


46 1

47 Hassan-Fack 66 99 Denizler 2 53 5:
39 51 100 Meslm-Mahle 31 3
48 Docceler 12
49 Corcovna 26 26 101 Sarighiol 26 21

4 5 102 Belic 91 9
50 Cirecci 1

51 Ciler 5 5 103 Satu -Vechi 26 23 4!

37 37 104 Turtucaia 5 51 51
52
53
AcadAlar
Balarchiolu 1 - 1 105 Salihler 3 :

De revortar. . . 1.510 1.157 3 17 2.617 Total general . . . 3.023 2.480 5 25 5.49:

155
Serviclul agricol al jud. Callacra

Tablou de colonitii aprobati, at Intregului judet pe centre i categorli, la data de 15 Februarie 1933
14 .1
1 0. Y
vi
0.
a. be
a C
0 Denumirea centrului .09
rs* 4 0
a i: Denumirea centrului
rs.
1 0
0
(1) (2)
rz
(3)
4
(4)
g
(5)
-4
(6)
E0
u
(7) (8)
e.

(9)
z
(1) (2)
c4
(3) (4)
O
be
(5)
i
(6)
cgg
u
(7)
1,

(8)
at17
(9)

2
Petia Bazargic .
Cabasacal
. . 194
16
6
7
- 4
3
1
203
28 27 Ecrene
Report . .. 669 273
9 1
115 173 17 1249
10
9

3 Bucurenl 73 1 12 1 87 1 28 VAnAtori 1 35 86
4 Basbunar 24 1 25 29 (Welcher 3 3
5 Caracurt 10 3 13 30 Ceatalar 6 1 2 9
6 Aliciu Mare 60 1 61 Total . . . 688 310 115 173 19 1307 9
7 Chlupeler 89 1 90
8 llanlic 157 16 1 174 REOIUNEA AGRICOLA CAVARNA
9 Ezibel 22 56 1 79 1 ArnAutlar 20 20 4
10 CeacArcea 9 10 1 20 2 Busuioc 23 23 10
11 OsmanfacA 46 18 1 65 3 Caramanli 24 24 2
12 Ceamurlia 7 53 1 61 Carapcea
13 Cara Murat
SarA Manut
21 21
4
5 Cavarna
38
10 77 22 - --
38
109 6

--
14 25 25 Crisan
15 Blatant' Dede
ArnAut Cuius
33 38 1
6
7 Calaccichiolu
19
13 2
6 25
15 --
10

--
16 56 56 8 Caralar 74 74
17 Ent Mahle 11 24 35 1 9 Chiuliuc 5 15 20 3
18 Opancea 66 4 70 10 Chiramet 3 12 15
19 Bogdanova 43 57 101
- Elibel
1
20 Sulucluc
Voinesti
61 18 1 3 84
11
12 Gargalac 2
19
46 6 - 19
54 --
21
22
23
(Malan&
VelifacA
92
116
37
1 3 - 2 94
122
13
14
Oh. Suiucluc
(More I
4
29 29
4
1
37 15 3 II 42 42
24 Cadieva 25 25 Ghlorman
Total 1260 284 38 1 23 1614 1
16
17 Hagl D-trn
Iazagilar . ...
27

- -- --
16 7
- 3
27
26 -
REGIUNEA AGRICOLA BALCIC
18
19
20
Malcoci Mihaileni
PAdureni
28
51
20
9
20
37
51
- 3

1 Regina Maria . . . 37 112 84 1 234


2 Vulturesti 53 2 22 2 79 21 Sara-Mese 27 12 39
3 Idris Cuius 21 31 52 22 SatalmA8 35 35
4 Culunchloiu 15 3 _ 1 19 23 Sf. Nicolae 29 29
StAnca
5
6
Hamzalar
Vischioiu
28 7 1 36 24
25 $abla
8
78 45 - 6 14
123 -
7
8
Stillman Fad
Rasoviceni
. .
15
1

3
14 -
1 2
3
29 I
Total . . . -
576 265 47 24 912 39

9 Irigea 33 REGIUNEA AGRICOLA CASIM


- -
33
10 Salim Culus 26 Arman
deaf. luciorman .. 24 - 26 1

Caraaci
144 4 32 180 2
2
-
11 21 15 1 61 34 34 3
12
13
Dropia
CarlAbeichloiu .
83
57
-
1

1 -- - 1

1
85
50
3
4
Pariaz
Casim - -
65
182
5
5 5
70
192 1
14
15
16
CeairlIghlol
Mese Mahle
Caralapular
29
22
17
-- 10
16

-
25
1 46
47
27
5
6
7
Cioban Culus
Lillacova
Pisarova
70
40
18
-- -
-
18
70 4

17
18
Sususchiolu
Aiorman 28
4 32
3 18
1 37
49
8
9
Salaman
Prisacani 74
32
34
40
32
108
-- 1

19 BrAncoveni 39 4 43 10 Melecler 48 6 y 54
20 Chioseler 2 16 20 HarmanlAc 75 89

- -
11 14
21
22
23
Toccilar
Iastoccilar
Balagea
3
42
40
22 1
43
65
1 12
13
Durgut Calfa
Matlanova
Cealr
52
16 -- -- --
34 86
16 1

- - -
61 41 1 103 1 14 1 16 17 3
24 Clungiuc 15 15 2 32 2 15 Preselentli 36 1 18 55
25 $ahinlar 16 Calfa 25 25
-
1 1
26 Teche 13 3 2 18 17 Garita 14 14
De reportat . 669 273 115 173 17 1249 9 De reportat . 826 137 137 - - 1100 15

156
0.
0 CO. ah
Denumirea Centrului .94 1:1
s Denumirea Centrului 0 n O"'*":
at
-o
73:8 Ha ;ro ;.; a Ka

Ee 0
be
Oa
co F- "51 2. c'14'
E 1- -"e;
() (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9)

Report. 826 137 137 1100 1 Report . . 491 328 15 824 15


Maliuova ) 19 Nastradin

8t3U,4NUD3ISti8,S.
18 64 64 54 2 56
19 Vasilova 30 14 44 20 Carasinan 2 29 31
20 Ianusciular 29 29 21 MansArova 52 1 53
21 CAlina 42 42 22 All Anife 24 1 1 26
22 Velicova 46 46 31 Cocargea 41 5 1 46
23 Sredina 30 30 24 Ergi 17 1 18
7A Spasova 60 3 5 68 25 Sahangi 3 34 1 38 3
25 Viceva 92 92 26 Mursalchioiu 4 19 23 1
26 Simianova 42 42 27 CavanlAc 22 1 24
27 Beienarl

.
M Rogojina
Cernauco
59
74
1
10
. .
93

84 1 30
28 Sara Nebi
Enigea
Vligoara 21
13
2 26
37
35
1

2
29
51
58
3
1
30 Pisarova 21 1 22 Total . . 725 538 25 1277 23
91 Sernino 31 31
32 Bile 62 62 REOIUNEA AGRICOLA PERIS
33 Ismail 26 26
34
35
SarA-Musa
Duranlar
30
46 20
30
66
I 1
2
Alexandria
Esetll
3 Carali
5
56
5
58
36
25
26
1

117
31
64 2
1
2
36
37 1
Closca
Predil
20
33
6 26
33 4 Negreni
5 Camilaru . . .... 74
78 17 7
1

1 75
102
-2
Total . . 1751 142 166 26 2085 1
6 C-tin Sandu Aldea . 144 32 3 1 180 1

REGIUNEA AGRICOLA STEJARUL 7 StAna CadAnel . . . 16 42 1 59 4


8 Aptat 10 1 11
1 Chlli-Cadi 38 2 40
9 Hardall 54 41 1 96
2 Trupciular 47 1 48
10 Azaplar 30 65 1 96
3
4
OmurfacA
Echiscea .
52
37
1

1
53
38
11 PArflul Caprel .. , . 52 19 2 73
12 Armutlia 34 1 35
5 RAdulescu-Sever . . 11 49 50 1
13 Paragic 13 1 14
6 Stejarul
7 C. Culungiuc
71
30
1 72
30
2 14 Hasi- Chioseler .. 40 45 2 87 3
15 Baraclar 9 24 1 34 4
8 Samsan 48 3 51
16 NAdejclea 41 1 1 43
9 Vladimiresti
10 Serdiment
61
25
61
25 (Total . .. 661 405 36 16 1117 19
11 MarzAc 9 8 0 18 0
12 Chesegic 38 38
RECAPITUL ATTE
13 Denicler 2 25 27 1 1 Reg. Bazargic .. . . 1260 284 38 1 23 1614 13
14 Carasular 31 22 2 55 2 , Balcic 688 310 115 173 19 1307 9
15 Chiringi 4 18 1 23 1 3 , Cavarna . ... 576 265 47 24 912 39
16 Bazaurt 13 69 1 83 5 4 . Casim 1751 142 166 26 2085 17
,
17
18
FAndAcli
Seidali
De reportat . . 491
9
3
61
38
328
1

15
70
42
824 1
4 5
6 a
SteJarul
Peris
Total general. .
725 538
661 405 36
5661 1944 402 224
_ 25 1277
16 1117
83 8312 120
23
19

Circa 300 sositi in toamna anului 1932. Total colonisti aprobati: 8.448.
Dlrectorul Serviciului Agricol
Ing. Agr. Inspector (ss) I. IONESCU

Numarul colonistilor, in genere, totusi a crescut cu 3.955 de lotasi, de sigur in cea


mai mare parte regateni. Asteizi, numeirul total al colonistilor romani in ambele judete,
fie el regciteni, macedoneni. banateni, timoceni sau alti, dupd datele ce mi-au fost comu-
nicate de Oficiul National de Colonizari, este de 17.654.
Trebue sa tinem seams ca aici nu e vorba de indivizi, ci de familii. Daca punem de
fiecare famile 5 suflete, am putea socoti numarul total al sufletele romanesti asezate prin
colonizare, in ambele judete, la 88.270 de suflete.

157
La aceste 88.279 de suflete trebue sd adaugam i un numar destul de important de
elemente romaneti care au venit pentru a fi colonizati, dar n'au dobandit loturi sau dintre
acei care, dupd ce le-au dobandit i detinut un timp, au fost exclui, fund ldsati, fie ca
arendai pe vieatd, fie fail nimic.
Dacd la populatia romaneasca reprezentatd de coloniti 0 de imigrantii din cate-
goria de mai sus, addugam vechea populatie romaneasca aflAtoare in Cadrilater dinainte
de alipire, cum e cea din Turtucaia, apoi populatia aezata ulterior, in calitate de functio-
nari administrativi ; profesori, invatatori, preoti, functionari fiscali, militari : ofiteri jan-
darmi, graniceri etc.; care se ridicd 1 dansa la cateva zeci de mii, trebue sd ne ddm seama
ca infAtiarea demografica a Dobrogei Noi, in ultimii ani s'a schimbat radical.
Fara sgomot i Mid prea mad jertfe baneti din partea Statului, o mare opera
nationals s'a infaptuit in cativa ani, nu mai prejos de acelea pe care alte tad le proclamd
cu atata mandrie.
Aceastd opera insd nu s'a facut dupd un plan sistematic, prin vointa sustinutd a
vreunui partid politic, sau om de stat, ci mai mult ca o improvizatie de moment, sub
imperiul imprejurdrilor determinate de micarea in spre Tara a Romanilor Macedoneni.
Este un merit al for cal au silit guvernele sa procead5. la infdptuirea unei actiuni care
ar fi fost lasatd 'Inca multi ani la o parte dacd n'ar fi fost danii.
CONST. NOE

COMERTUL INTERIOR IN ROMANIA


1. Condiliile sociale gi economice ale comertului romanesc. Schimbul bunurilor
in sanul unei populatii are variate forme, care pot fi iniruite, treapta cu treaptd, incepand
dela forma rigida i civild a transmisiunii pand la forma supld i comerciald a schimbului
aa numit capitalist. in prima fazd predomind schimbul de bunuri imobiliare, in cea ultima
schimbul produselor, (din ce in ce mai fabricate).
Structura sociala actuald a populatiei romaneti face ca schimbul interior sd fie mai
aproape (prin preocuparea de cumparare de pamant a tdranilor i de clddiri a proprie-
tatilor urbane) cel putin ca mentalitate, de prima treapta a schirithului decat de ultima.
Tdranul nu vinde in ultima esenta privind lucrurile produsul muncii sale, ci II
prestedza celui ce 1-a imprumutat in timpul iernii cu bani. Dupd cum, inainte de reforma
agrard, tdranul lucra in dijma cu boerul, el lucreazd azi in dijma cu camatarul, direct
sau indirect.
Direct in cazul imprumutului pentru diverse nevoi obtinute dela agentii morarilor i
exploatatorilor; indirect, atunci cand se imprumutA ca sd-i is pamant i vinde produsul
ca sa-i plateasca imprumutul, nu ca sa achizitioneze articole de consum.
Din pricina earacterului rural, apoi, circulatia bunurilor va fi lipsitd, in cadrul
marei majoritati a populatiei, de marfuri alimentare.
Precaritatea drumurilor de comunicatie, nerentabilitatea relativa a transporturilor,
intr'o tard de materii prime unde vagoanele merg pline i se intorc goale, structura
tipica a satelor romaneti, resfirate 1 raspandite pe coline si numai la campie aglomerate,
ca i standardul de viatd extrem de scazut al populatiei, toate acestea vor crea nuoi
obstacole in calea schimburilor comerciale rurale.
In acest chip schimbul, in intelesul real at cuvantului, va fi o exceptie la not i va
fi cantonat in lumea ormelor Si mai ales a centrelor de comer] exterior.

158
Comertul interior at unei tari este in raport direct cu desvoltarea sa industriale.
Acolo unde industria constituie una din principalele ocupatii ale populatiei, vom vedea
aparand imediat comerciantul, ceeace nu poate fi cazul Romaniei, avand in vedere ca
populatia sa active este ocupatd inteo proportie insemnata cu exploatarea solului (780/o
din populatia activa).
Comertul nu se poate difuza deck pe mdsura ce mentalitatea agricold a populatiei
(care, orientate, din motivele aratate mai sus, catre o productie in cercul inchis at
familiei, nu vizeazd schimbul decat in subsidiar) se va transforma intr'o conceptie
lucrativd.
De asemeni, atata timp cat agricultorul va produce bunuri putin diversificate, co-
merciantul nu va putea sa -1 iasa inainte, ci trebue se -1 atepte s villa la ora, sau la
targ, pentru a efectua schimbul.
lata dece, dei Romania are o densitate de mai mult de 60 locuitori pe kilometrul
patrat (o densitate mare favorizand comertul unei WO, totui, dat fiind i modul de
grupare rdsfirata al satelor populatia romaneasca ramane in mare parte in afara pietii,
In sensul occidental al cuvantului.
intreprinderile comerciale i comerciantii nu pot forma decat o mica minoritate a
populatiei, lucrand global privind problema in conditii din cele mai precare, atunci
cand este vorba desprt comertul intern.
Dar, aceasta mentalitate i situatia patriarhal agricola nu cedeaza decat cu incetul.
Ba, in loc ca surplusul bratelor de mined dela tara sa se indrepte din ce in ce mai repede
spre industrie i comert, mica minoritate neagricold intelege sa umple mai de grabd cadrele
neeconomice, stricte senso, ale vietii sociale.
Dupd datele comparative de mai jos, care sunt valabile atat pentru regiunile aratate,
cat Si pentru toatd Romania de azi, se vede cd,dacd pand inainte de rdzboiu se observa
o cretere importanta a procentului populatiei industriale i a celei ocupate in comert,
credit i transporturi, paralel cu descreterea procentului populatiei agricole, dupd raz-
boiu, cu toata creterea populatiei, procentele ocupatiilor industriale, comerciale, de credit
i transporturi raman aproape neschimbate, procentul populatiei agricole scazand in
favoarea ocupatiilor neeconomice.
Producatorii-consumatori sunt deci, astazi, relativ mai putin decat consumatorii
neproducdtori.
Acest fenomen se intampla mai ales la orae, unde gdsim 300/0 din populatia tariff
ocupata in servici publice i private (activii i familiile lor).

Repartitia profesionala a populatiei in 1862, 1912 1 1930. (Activii 1 familiile tor)


Muntenia Vechiul Muntenia Vechiul
$i Oltenia Regat si Oltenia Regat Romania
Clasa de pfofesiuni 1930
1862 1912 1930 1930
(1) (2) (3) (4) (5) (6)

Exploatarea solului 82,2 75,5 69,9 70,8 72,4


Industrie 3,9 9,9 10,1 9,2 9,5
Cornell, Credit 4,2 4,4 4,4 4,0
Transport { 3'5 3,1 3,5 3,5 2,8
Servicii publice si private 10,4 7,3 12,1 '12,1 11,3
Total . . . 100,0 100,0 100,0 100,0 1099

Procentele diferitelor ocupatii in Muntenia i Oltenia pe de o parte, In vechiul


Regat pe de alta, sunt aceleai. Deci, putem compara datele recesamantului 1912 (vechiul
Regat) fare posibilitate de greeald, cu cele ale recesamantului din 1862 (numai Muntenia
Si Oltenia). De asemeni putem extinde comparatia i la Romania intregitd..

159
2. Nivelul comparativ at comer fatal in Romania fa fa de celelalte tari europene.
Situatia aceasta, insa, nu este singulars pentru Romania. Ea este comuna tuturor tarilor
agricole din Sud-Estul Europei i de langa BalticA.
Recesamantul din 1930 numara 337 mii persoane, lucrand in comert 1 credit, din
care 270 mii au putut fi identificate ca fiind ocupate in 121 mii intreprinderi de comert
propriu zis.
Romania numara, deci, in 1930, 3,2/0 din activi, ocupati in comert 1 credit.
Suntem departe de coeficientii prezentati de tarile industriale, cum sunt : Anglia,
Olanda, Germania, Austria, Franta, Italia etc.
Romania, cu procentul de 3,2 0/0, infra in cadrul mai modest al tarilor agricole,
pentru care cifrele de 2,3 0/0 (Lituania) 1 3,8 0/0 (Polonia) ne dau limitele.
In tabloul comparativ de mai jos, clasificam Wile in trei grupe, dupa criteriul
industrializarii i intensitatii comertului.
Din prima grupa fac parte: Anglia, Olanda, Elvetia, Germania, Austria, Franta,
Norvegia, Danemarca Cehoslovacia, avand procente de intensitate a comertului, intre
19 0/0 (Anglia) i 9 0/0 (Cehoslovacia) din totalul activilor (arii respective.
Din grupa 11 fac parte: Italia, Grecia, Portugalia, Ungaria, ') Suedia, Letonia,
Spania, Finlanda (8 0/0 Italia, 4,40/0 Finlanda).
Din grupa III fac parte: Polonia, Estonia, Romania, Bulgaria, lugoslavia, Lituania
(3,8 0/0 Polonia, 2,3 0/0 Lituania).
Populatia activA ocupatA in:
Grupe de tart Densitate Comert Industrie Agri-
si credit cultura
0/. 0/ 0/0
(1) (2) (3) (4) (5)

a) Orupa I (9 tars) 120 13,6 137 27


b) Orupa II (8 tart) 56 6 21 .53
c) Grupa III (6 WI) 48 3 9 74
ROMANIA 61 3,2 7,2 78

Media atat de redusa de comercianti pe tara intreaga este provocata de raritatea


acestei ocupatii, in satele noastre (1 0 /s).
La orae, - unde industria e mai raspandita, iar consumatorii sustinuti din bugetul
statului, comertul inflorete, fiind de 12 on mai intens decat la sate (in Bucureti de
17 on mai intens).
Populatia activa a Romaniei (Recensamantul 1930) (0 /a fats de totalul activilor)

Servicil
Exploat. Industrie Convert Transpor- publice si Total
solului si credit turf private
(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7)

ROMANIA 78,2 7,2 3,2 1,7 9,7 100,0


Sate le 90,4 3,8 1,3 0,7 3,8 100,0
Orasele 20,0 23,4 12,2 6,5 37,9 100,0
Orase le WA Bucuresti 24,0 21,0 13,0 6,0 36,0 100,0
Bucuresti 4,0 28,0 17,0 9,0 42,0 100,0

Totui, comertul oraelor noastre, comparativ cu oraele Occidentului, e departe


Inca de a atinge nivelul acestora.
Comertul oraelor romaneti, dace luam drept criteriu numarul intreprinderilor
comerciale, ajunge deabia la nivelul media al Frantei i al tarilor industriale in genere
(Grupa I), sate i orae intrunite.
1) Densltatea mare a populatiei ungare, ca i faptul de a 11 avut un hinterland agricol mare inainte de rarbolu, face
ca aceasta tara sA alba un numar relatir mai mare de comercianti, cleat ar permite-o structura ei social-economickactuala.

160
Nivelul este ci mai redus, daca avem in vedere ca o intreprindere comerciall are in
Franta, in medie, de doua on mai multi amploiati, aca ca oracele noastre sunt intr'o faza
de desvoltare comerciala care e mai aproape de jumAtate deck de intregul nivelului
mediu (sate Si orae intrunite) al Frantei i a tarilor occidentale.
Repartitia intreprinderilor pe ramuri de comert, dacA luAm in considerare numai
oracele romaneti i le comparam cu media generala sate i orate a Frantei, este aceeni
1/3 alimentatie; 1/4 hoteluri, restaurante, carciumi ; restul impartindu-se intre intre-
prinderile de confectii, de materiale de constructie, metalurgie etc.

Repartitia intreprinderilor pe ramuri de comert. (Pentru Romania, recensamantul 1930; pentru celelalte
tan, recensamintele cele mai apropiate de aceasta data)
Romania
Ramura de comert Franta Bulgaria Ungaria Po Ionia
Total Sate Orage
(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)

1. Comert alimentar 37,5 39,6 29,6 50,2 49,7 61,9 36,7


2. Hoteluri, restaurante, carciumi, cafenele . . . 27,6 30,9 22,6 11,2 23,8 23,8 23,8
3. Imbracaminte gi confectiuni 9,3 6,9 11,2 18,2 11,5 6,1 17,3
4. Materiale de constructie gi mobile .. . .. . 7,2 4,6 6,2 4,7 4,7 2,2 7,3
5, instrumente, aparate, unelte agricole de metal. 1,6 2,2 3,5 3,4 2,3 0,6 4,2
6. Produse chimice gi drogherie ...... .
7. Produse agricole gi animale brute, targuri 11
1,1 0,9 1,7 2,7 1,9 1,0 2,8

comert ambulant 7,5 11,2 8,1 5,4 3,5 3 3,5


8. Alte intreprinderi de comert 5,5 1,7 16,3 3,6 1,9 0,9 3,0
9. Agenti gi reprezentanti 2,7 2,0 0,8 0,6 0,7 0,1 1,4
Total . . . 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100 100,0

Comertul satesc e constituit mai cu seams din intreprinderi alimentare, sau de car-
ciumii, debite de bauturi i tutun sau hanuri (86 0/0 din intreprinderile fixate la tars).
DacA, in mediul nostru rural, vom gasi 35 intreprinderi alimentare la 100 de sate, nu
vom intalni decat 25 intreprinderi pentru comertul de imbracaminte la o suta sate, 9 in-
treprinderi vanzand materiale de constructie, 4 cu articole chimice i farmaceutice, 3 cu
articole de metal, maini, aparate i unelte, la o suta de sate. (Putinele magazine mixte
care se gasesc mai ales in Ardeal, i acolo in satele cu negot mai intens, nu schimba
ordinea aratata mai sus).
Desigur Si obipuinta pe care o au satenii de a merge la orac pentru a-i cumpara
cele trebuincioase, on la targurile de marfuri, face ca la sate comertul sA fie inexistent.
Ca o consecinta a tuturor acestor conditiuni, intreprinderea romaneasca de cornett
va avea personal redus.
Numarul mijlociu al persoanelor ocupate pe o Intreprindere, In comert
Romania
Ramura de comert Numal
Franta Ungaria Tara Bucuregti
intreaga Sate Orage
(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7)

1. Comert alimentar 3,5 1,57 1,90 1,81 2,06 2,60


2. Hoteluri, restaurante, carciumi, cafenele 3,4 1,8 2,13 1,74 2,92 4,67
3. Imbracaminte gi confectiuni 7,0 3,5 2,71 1,77 3,06 4,80
4. Materiale de constructie gi mobile 4,8 2,0 3,80 2,62 3,23 4,78 .

5. lnstrumente, aparate, unelte, articole de metal 9,3 2,9 4,26 1,84 4,66 7,19
6. Produse chimice gi drogherie 6,7 2,5 2,92 1,51 3,46 3,93
7. Produce agricole gi animale brute etc 3,5 1,5 1,71 1,38 2,05 2,37
8. Alte intreprinderi 5,6 1,7 3,14 1,77 3,61 6,55
9. Agent! gi reprezentanti 5,0 1,1 4,87 1,15 5,07 2,00
Total . . 4,2 1,82 2,24 1,79 2,72 4,06

161
Dace luAm drept standard Franta, care numard 4,2 persoane la o intreprindere co-
merciald i atinge in ramura imbrdcamintii 7 persoane, in comertul de instrumente 1
aparate 9,3 persoane de intreprindere, Romania are aproape de cloua on mai putine per-
soane, atat in medie generals cat i pentru ramurile aci amintite.
Marimea intreprinderii de comert romaneti este aproape aceeai, ca i in Ungaria,
Polonia on Bulgaria, tali cu structure similard tarii noastre.
Bucuretii se apropie de media Frantei, sate i orae intrunite.

3. Tendinfele comertului romdnesc. Situatia comertului romanesc, ardtatd pand


aci, este intemeiata pe cifrele recensamantului general din 29 Decemvrie 1930.
De atunci, situatia aceasta a incercat unele schimbari. inregistrarea firmelor comer-
ciale noteaza in cei 7 ani urmatori, creteri importante. Dela cele circa 121 mii firme
comerciale recenzate in 1930, ajungem astazi la circa 174 mii firme de comert propriu
zise, inregistrate de oficiul registrului comercial. Mutatis-mutandis i facand toate rezervele
asupra posibilitatii unei comparatii valabile intre aceste cloud cifre provenind din izvoare
diferite, putem nota o cretere a numarului intreprinderilor comerciale cu peste 40 0/0(43 0 /o).
Ritmul infiintarii de noui intreprinderi comerciale nu pbate fi, insd, departe de acest
procent, deoarece din intreprinderile de comert recenzate in 1930, numai 31 0/0 erau
infiintate inainte de razboiu, restul de 69 0/0 fiind create dupd 1919.
De unde apar aceti noui comercianti? Desigur ca nu avem de aface decat cu un
fenomen de legalizare a unei stari de fapt.
Diviziunea muncii nefiind Inca un principiu catigat pentru economia romaneasca,
vom gasi un numar important de locuitori exercitand profesiunea de comerciant in
secundar, mai ales la tara.
Recensamantul din 1930 numdra, pe langa cei 133.000 comercianti, patroni, in prin-
cipal, Inca 30.432 persoane avand drept profesiune secundard comertul (28.020) Si credi-
tul (2.412). Din acetia, 23.359 trdesc la tara, iar 21.120 au ca profesie principald
exploatarea solului.
Pe de alts parte, fiscul percepe impozitul comercial la un numar foarte mare de
persoane care se indeletnicesc cu acte sporadice de comert, sau care, producatori fiind,
vend pe piata i produse fabricate de altii. Pe acetia recensamantul on registrul firmelor
de comert nu-i cunoate drept comercianti decat mult mai tarziu decat fiscul.
Este de observat, de altminteri, ca sporul de noui comercianti, rezultand din corn-
pararea datelor de mai sus, nu este egal pentru toate ramurile comertului.
Comertul intern incepe sa umple, din ce in ce, lipsurile aratate de ramurile comertului
altul decat alimentar.
Astfel, comertul alimentar sporete numai cu 23 0/0, in intervalul 1931-1936, pe cand
comertul de produse chimice i droguri crete cu 35 /0; cel de materiale de constructie
i mobile cu 53 0/0, comertul de imbracdminte i confectiuni de textile i piele cu 85 0/0;
cel de aparate i maini cu 204 0/0; diversele cu 274 0/0 Si agentiile de comert cu 346 0/0.
Desvoltarea comertulul in anil 1931-1936
Registrul Recena-
Ramura de comert firmelor mant Diferente
1 Apr. 1936 29 Dec. 1930 0/0

0) . (2) (3) (4)

Total 173261 120.710 + 43,5


A. Comert alimentar si bXuturi 113.959 92.878 + 22,7
B. Comert de imbricaminte si confectiuni 25.861 13.891 + 86,2
C. Produse chimice lit droguri 3.551 2.281 -f- 55,7
D. Materiale de constructil 1st mobile 8.631 5.639 + 53,1
E. Aparate ci masini 8.532 2.818 -I- 202,8
F. Diverse 8.875 2.341 f 279,1
O. Agentli de comert 3.852 862 -I- 346,9

115
Prin urmare comertul romanesc este ceva mai intens decat 11 arata cifrele relative la
intreprinderile de comert.
Din persoanele care exercita ca profesie secundard comertul, ca si din acelea care vand
ele inile produsele for Si, uneori, si pe ale altora, vom vedea in fiecare an desprinzandu-
se un numar important si venind sd-si inscrie firma comerciald, devenind, de cele mai
multe ori, comerciant in principal.
Comertul roman actual poate fi deci privit ca un rezervoriu important de persoane
exercitand comertul in chip indistinct, in care, prin evolutia economics, se va defini cu
timpul categoria bine precizata a comerciantilor.
4. Regiunile de comer! mai intens. Din aceste motive, e firesc ca desvoltarea co-
mertului in Romania sd nu fie conditionata decat in al doilea rand de cauze interne,
comertul Hind, inainte de toate, o anexa a schimbului exterior al tarii.
0 desvoltare comerciald mai intensa nu poate fi observata decal In regiunile de
granitd, centre de export i import, i la intretderea marilor campii.
0 regiune nu va desvolta, in mod necesar, o activitate comerciald mai intensa, chiar
dacd posedd o activitate industriald Insemnatd, Intemeiata pe materiile prime ale locului.
Comertul nu se va desvolta decat numai dacs regiunea este Si in drumul comer-
tului exterior.
lar dacs regiunea aceasta va mai avea norocul unui hinterland agricol important,
ori de materie prima, cum e petrolul, comertul va ajunge la o mare desvoltare.
Populatia va putea suporta un cost al vietii mai ridicat, va consuma mai mult si
comertul va gasi rentabilitatea de care are nevoie si II stimuleazd.
Dupd felul in care aceste diverse influente se exercitA in marile regiuni ale tdrii, se
poate deslusi, groso-modo, intensitatea comertului in provinciile istorice ale tarii :
Calcul dupa registrul comertului (s tuatia 1 Aprilie 1936)
Firme Comert Comert Comert Comert Comert Comert Comert
Provincia comert alimentar neallmen- mixt textile pielarie melalurg chimico-
la 1.000 la 1.000 tar la la 1.000 la 1.000 la 1.000 la 1.000 farmaceutic
loc. loc. 1.000 loc. loc. loc. loc. loc. 100.000 loc.
(I) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9)

ROMANIA 9,7 5,7 4,0 0,37 1,1 0,40 0,25 0,18


Oltenia 7,7 3,6 4,1 0,19 1,8 0,33 0,24 0,10
Muntenia 12,1 7,2 4,9 - 1,4 0,48 0,35 0,27
Dobrogea
Moldova
11,4 7,7 3,7 -- 1,1 0,53 0,34 0,13

Basarabla
Bucovina
8,6
7,8
8,9
5,6
5,7
5,3
3,0
2,1
3,6
-
0,24
1,2
0,8
1,0
0,26
0,21
0,24
0,16
0,14
0,17
0,15
0,16
0,16
Transilvania 8,0 4,5 3,5 0,87 0,5 0,30 0,14 0,15
Banat 14,4 7,0 7,5 1,20 1,0 1,00 0,86 0,25
CrIpna 10,8 4,8 6,0 1,70 1,1 0,74 0,24 0,24

Comertul cel mai intens apare in Muntenia, Dobrogea, Banat i Crisana (provincii
prezentand un coeficient deasupra mediei Romaniei intregi) i cel mai putin intens in
Basarabia i in Oltenia (limita minima).
Dacd elimindm firmele de comert alimentar, care sunt mai putin semnificative din
punct de vedere al intensitatii miscdrii economice de schimb, raman deasupra mediei tdrii
numai Muntenia, Banatul si Crisana, iar Oltenia apare exact la medie.
Urmarind intensitatea schimburilor economiei inlduntrul grupel or nealimentare,
socotind ca distributia produselor chimice farmacetitice indica cea mai mare intensitate,
(grad 1) constatam ca numai Muntenia, Banatul si Crisana pot fi astfel clasificate.
Daca presupunem ca distributia produselor metalurgice indica un grad ceva mai
jos (grad II), clasificarea va alege numai Muntenia, Dobrogea si Banatul, si mai putin la
medie, - Oltenia 1 Crisana.

163
Continuand, In presupozitia noastra, vom nota In gradul HI de intensitate de schimb,
pentru comertul de pielarie, ca mai intense : Muntenia, Dobrogea, Banatul 1 Crisana.
Si, in al patrulea rand, pentru comertul de textile, Oltenia (in frunte), Muntenia i
Moldova, iar Dobrogea, Bucovina, Banatul i Criana fiind aproape de medie.
Comertul de textile cel mai slab e in Transilvania.
Pentru primele grupe, chimicale i metalurgice, ca o confirmare a celor sustinute aci
observam a deviatia fats de medie in diverse provincii e mult mai mare decAt pentru
ultimile doua grupe (pielarie i textile).
Desigur, aceste cifre trebue luate sub toata rezerva, tot atat cat i asimilarea facuta
de noi intre fiecare ramura a comertului i gradul probabil de intensitate a schimburilor
In regiune.
Cifra intreprinderilor, unicul criteriu luat de noi aci, poate sa fie necomparabila dela
regiune la regiune, din pricina neasemanarii intreprinderilor intre ele, ca grad de marime-
1 numar de persoane ocupate.
Din ultimul punct de vedere, frisk rezervele nu pot fi categorice, dat fiind ca diferentele
nu sunt marl dela provincie la povincie, jar numarul mai mare de personal pe Intreprin-
dere se afla, In genere, acolo unde numarul intreprinderilor este mai important.
(Recensamant 1930)
Personal Intreprin- Reg. ffume
Provincia la intre-
prindere
ded la
1.000 loc. 1337
(1) (2) (3) (4)

ROMANIA 2,4 6,9 9,7


Oltenia 2,4 4,2 7,7
Muntenia 3,1 7,4 12,1
Dobrogea . 2,1 8,2 11,4
Moldova 2,2 8,0 8,6
Basarabia 1,8 7.1 7,8
Bucovina 2,0 9,1 9,0
Transilvania 2,3 6,0 8,0
Banat 2,6 6,6 14,4
Crisana 2,4 6,2 10,8

Pentru confirmarea celor aratate aci, putem compara, regional, cifrele privitoare la:
costul vietii, consumul de zahar, consumul de Fier i venitul comercial pe cap de contri-
buabil comerciant.

1936 1930
1936 1934 1935 VAnzAri Venitul
Firme Costul Consum de fier*) comercial Procentul
Provincia comerciale de zahfir (comert pe cap populatiel
la 1.000 vietii pe can de industrial) contrib. urbane 0/,
loc. Id lunar locuitor tone la comerciant
1.000 loc. mil lei
(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7)

ROMANIA 9,7 6.727 4,7 2,8 34,5 20,1


Oltenia 7,7 6.162 2,3 1,6 23,2 13,0
Muntenia 12,1 6.778 6,7 4,7 62,9 27,1
Dobrogea 11.4 6376 4,4 2,5 36,1 23,8
Moldova 8,6 6.361 4,1 1,9 31,2 24,3
Basarabia 7,8 6.392 3,1 0,6 20,9 12,9
Bucovina 9,0 6.478 5,3 3,2 26,9 26,6
Transilvania 8,0 7.119 5,2 33,2 16,0
Banat 14,4 7.452 7,1 } 3,4 44,2 17,9
Crisana 10,8 7.802 4,5 38,0 17,8

a) VAnzarile Titan-Nadrag-Calan corespunzAd pe provIncli (Vechiul Regat, Ardeal, Bucovina, Basarabia, cu cele
ale Industrie' Orme!, s,a luat ca indicatie, pe provincie, in chip detailat vanzarile Titan-Nadrag-Calan.

164
Nu e nevoie ca populatia ordeneasca s fie neaparat proportional mare, daca
regiunea intrunete conditiile aratate mai sus (Regiunea I).
Comertul se va desvolta, daca e pe drumul comertului exterior, zonele de intensitate
ale comertului, aratate mai sus, sunt cele care au determinat o cretere mai rapids a
populatiei urbane dupa razboiu (v. Vintild Mihailescu, Modul de grupare a populatiei din
Romania in anul 1930).
Corespondentele sunt doveditoare.
Regiunile notand maximum i minium, dupa toate aceste criterii, coincid pe harts.
Aprofundand aceasta cercetare, pe judete, determinantele comertului romanesc apar
i mai clar.
intreprinderile comerciale cele mai numeroase sunt in judetele urmdtoare, care
prezinta coeficienti peste media tarii:
Intreprinderi la 1.000 locuitori :
Romania 9,7 Caliacra 11,8 Transilvania :
Oltenia: Tulcea 10,2 Bragov 18,2
Dolj (9,5) Moldova: Tarnava-Mare 10,2
Muntenia : Covurlul 13,8 Cluj 9,7
lifov 20,0 Iagi 10,3
Braila 14,7 Botogan1
Banat:
(9,2) TlmIg 18,2
Prahova 12,0 Putna (9,2)
Severin 11,2
Teleorman 10,6 Basarabla :
Muscel 10,5 Lapugna 9,7 Crlfana:
Dobrogea : Bucovina: Arad 15,0
Constanta 14,8 Cernauji 12,4 Bihor 9,2
Regiunile centre de export fi import: a) Braila, Covurlui, Constanta; b) Timig. Arad; a) CernAuti.
1.
Regiunile de legliturd latre Ardeal ft Vechial Regat: a) Bravely, Prahova, Ilfov, Severin.
2.
3. Centre regionale de comerf (coelicientul mai scAzut decat In primele douA regiuni): a) Dolj, Teleorman'
Muscel; b) Caliacra, Tulcea; c) Botogani, Putna, lagi, Lipulna; d) Bihor, Cluj, Tarnava-Mare.

Procedand ca mai sus la eliminarea comertului alimentar, coeficientul tntreprinde-


rilor ocupandu-se cu comertul nealimentar Intaresc aceste observatiuni.
Prezinta coeficienti peste media tarii :
Intreprinderi de comert nealimentar la 1.000 locuitori :
Romdnla 4,0 Moldova : Sonieg 4,1
Oltenia: Covurlui 6,4 Cluj 4,0
Doll 4,8 Iagl 4,5
God 4,5
Banat:
Mehedinji
' 4,3
Basarabia: Timig 9,1
LApugna a) (3,2) Severin 6,7
Muntenia: Carat 4,6
Braila Bucovina:
5,1
Ilfov
Cernauti 5,2
9,8 Crifana:
Prahova 4,3 Transilvania: Arad 10,7
Teleorman 4,0 Bragov 6,1 Satu-Mare 5,9
Dobrogea : Alba 5,2 Maramureg 4,8
Constanta 5,3 Hunedoara 4,3 Bihor 4,1
5) Cel mai mare coeficlent din Basarabia.

E de semnalat situatia judetelor olteneti, care, daca in ceea ce privete intreprin-


derile alimentare sunt mai sarace, in schimb au in 1937 intreprinderi nealimentare (textile,
pielarie, metalurgie, etc.) peste media tdrii, e drept nu cu mult.
Comertul intern se desvolta in stransa legatura cu comertul exterior, - fie direct,
fie indirect, prin prosperitatea adusa de comertul exterior in centrele de import i export
- i in regiunea clasica de schimburile de produse Intre Ardeal i Muntenia, pe calea
vaii Prahovei.
Dovada se poate face pentru fiecare ramura de comert in parts~.

165
5. Comertul de gros. Fiind Cara de materii prime - in special alimentare i cu
o industrie mica meserii importanta, Romania nu poate prezenta conditii favorabile
pentru desvoltarea unui comert de gros, date fiind deasemeni conditiile pietii romaneti,
care lass in afara schimbului economic o buns parte a populatiei.
Proportional deci cu totalitatea intreprinderilor de comert din lark comertul de gros
este neinsemnat i este concentrat in unele orae principale, recunoscute de totdeauna ca
centre de comert. Bucuretii, Oradea, Timioara, Aradul, Clujul, Braovul, Galatii, Braila,
Constanta, Ploetii, laii sunt centrele comertului de gros al tarii.
Numarul intreprinderilor de gros mai este limitat apoi 1 prin faptul ca, in cazul
detaliului, industria mare -(ca i meseriaii, de altfel),-intelege, in ce privete comertul
de gros, sd-i organizeze singura distributia.
Deci, pentru a putea avea imaginea completa a comertului de gros, trebue sa adau-
gam la firmele comercia+e i pe cele industriale din localitate.

NumArul firmelor exercitand comertul (1936)

Procentul
Firme Firme in- Firme Total firmelor
Municiplul comerciale Total comerciale general de grot la
de gros dustriale totalul
detaliu firme
firmelor
(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7)
Bucurestl 1.517 565 2.082 16.709 18 791 8,07
Br Alla 138 52 190 1.994 2.184 6,32
Cluj 148 81 229 2.284 2513 5,89
Constar* 160 50 210 1.980 2.190 7,31
Galati 142 76 218 2.487 2.705 5,25
1581 112 117 229 2.310 2.539 4,41
Oradea 195 124 319 2.099 2.418 8,06
Plo le8t' 320 83 403 2.205 2.608 12,27
TImIsoara 181 139 320 2.910 3.230 5,69
Total . . . 2.913 1.287 4.200 34.978 39.178 7,44

Din circa 39.178 firme, exercitand comertul de gros, inregistrate la Oficiul registrului
comercial In: Bucureti, Timioara, Galati, Ploeti, Iai, Cluj, Oradea, Braila i Constanta,
mai putin de 8 /0 sunt firme de gros.
Rostul comertului de gros va fi, in primul rand, de a furniza meseriailor, din aceste
centre, materialele pe care acetia, dupa prelucrare, le vor vinde ca produse finite.direct
pietii, sau le vor utiliza in exercitarea meseriei lor. In al doilea rand deabia, comertul de
gros va repartiza detailitilor marfurile spre vanzare.
In regiunile unde numarul meseriailor depaete numarul firmelor de detaliu,
comertul de gros este mai intens decat in oraele cu un numar ralativ mai restrans de
meseriai.
Pentru acest motiv, structura comertului de gros va fi alta decat a celui de detaliu.

SocietAti comert Comert


Registru 1934
comert gros
Comert Cu: 1936 firme Nr. capitol registru
0/o social 1936 firme
0/5 0/0 0/0

(1) (2) (3) (4) (5)

1. Produse animale $i vegetate alimentare 81 brute, solide si bauturi . 71,0 31,4 30,0 50,0
2. imbraciiminte 81 confectiuni 16,0 22,3 17,3 22,2
3. Materiale de construct'', lemn, mobile 2,3 7,0 6.0 15,0
4. Mastni, aparate, fierarie 5,4 33,1 41,0 8,3
5. Chimicale, drogueril 5,3 6,2 5,7 4,5
Total . . . 100,0 100,0 100,0 100,0

166
Comertul alimentar nu mai este reprezentat in comertul de gros cu o cifra covari-
toare, ca in comertul de detaliu. De unde, din totalitatea firmelor comerciale din tara, 710/0
se ocupd cu comertul alimetar, aceasta preocupare nu reprezinta in comertul de gros
decat 50/0, iar restul in legatura stransa cu meseriile, se ocupa cu distributia materialelor
de imbracaminte i confectii, a materialelor de constructie i a mainilor, uneltelor Si
chimicalelor. Jar marile societati comerciale se vor preocupa i mai putin de comertul
alimetar (300/0).
Fiind deci in functie de activitatea meseriilor, comertul de gros global va fi necesar-
mente limitat in economia romaneasca.
inteun regim de preponderenta a fabricilor i Intr'o faza de industrializare a tarii,
comertul de gros ar fi de doua on mai intens: vor procura materiile prime si uneltele
necesare industriei dar, obiectele odata fabricate, le-ar relua spre a le distribui detailitilor.
lar, aceasta din urma preocupare a comertului de gros lipsete la noi, meseriaul ne mai
facand apel nici la grosist, nici la detailist, pentru punerea in cirulatia a produsului finit.
6. Targurile de vite qi marfuri qi oboarele de cereale. Comertul romanesc, date
fiind condi(iile aratate pand ad, care nu inlesnesc deck prea putin schimbul marfurilor
prin intermediul firmelor comerciale, s'a desvoltat la tara mai ales prin targurile rurale,
unde producatorul vine sa-i vanda dansul produsele i sa cumpere cele de trebuinta.
Cele mai importante au fost, inainte de razboiu, targurile periodice, tinandu-se de trei
on sau patru on pe an. Dupa razboiu, s'au organizat din ce in ce mai mult targuri stabile,
avand loc in fiecare saptamana. Din 1923 pand in 1936, numarul acestor targuri periodice
s'a dublat, iar al celor stabile, in ce privete cerealele, au devenit de 7 on mai numeroase,
targurile de vite i cele de vite i marfuri dublandu-se.
1923 1936
1. Tdrgurl saptelmdnale:
a) TArgurf de cereale 44 258
b) TArguri de vite 239 427
c) TArguri mute de vite gi marfurl 286 489
2. Tdrgurl perlodIce: 3-4 on pe an 552 1.033

Aceste diferite targuri pot avea loc chiar in aceia localitate. lata de ce nu le putem
totaliza.
Politica de Stat a cautat sa desvolte mai ales oboarele de cereale, ca o consecinta a
ref ormei agrare, care a adus la plata direct pe micul producator ; numarul acestor oboare,
foarte mic in 1923 e de aproape 7 on mai mare in 1936. Oboarele de cereale sunt
desvoltate numai in Vechiul Regat (regiunile de campie) i in Basarabia. Ele sunt in stransa
legatura cu comertul exterior.
Comunele in care se tin tirguri de vite i mArfuri
Numarul
(1936) comunelor cu
Nr. comunelor targuri
Provincia unde se tin
targuri
la
100.000 locui-
saptamanale
tori rurali
0/,
(1) (2) (3)

ROMANIA 917 5,8


Oltenia 83 5,7
Muntenia 93 2,8
Dobrogea 38 5,5
Moldova 133 6,4
Basarabia 166 6,1
Bucovina 33 4,8
Transilvania 196 6,8
Banat 72 9,2
Crisana-Maramureq 103 8,8

5 167
In genere insa, tranzactiile sunt reduse, avand In vedere ca ceea ce se negociazd in
oboarele de cereale nu reprezinta decat 10 pans la 150/0 din totalitatea cerealelor vandute
in Zara, sau exportate in fiecare an.
Micul producator ii vinde de obiceiu produsele, sau le livreaza societatilor de export
la statiile de incarcare ale cailor ferate i la porturile dunarene, ceea ce diminueaza
tranzactiiile din oboare.
Targurile de vite sunt raspandite mai ales in Transilvania i Basarabia, Moldova,
Oltenia i Dobrogea, in Muntenia ele fiind o exceptie.

7. Bursele de marfuri. Legea din 1929 a reorganizat bursele de marfuri, instituindu-


le in oraele importante. Astazi Romania numara 18 burse de marfuri : Arad, Bucureti,
Balti, Botoani, Braila, Calarai, Cernauti, Chiinau, Cluj, Constanta, Craiova, Focani,
Galati, Iasi, Ismail, Oradea, Ploesti i Timisoara.
Volumul tranzactiilor la aceste burse este Inca anemic, dei din an in an observant
o indrumare din ce in ce accentuatd a vanzarilor pe aceste piete. De trei ani tranzactiunile
sunt stationare ca valoare.
In tabloul de mai jos aratam volumul accstor tranzactii in perioada 1929-1936.

Volumul tranzactiilor in perioada 1929 36 (milioane lei)

Anul Bucuregti Ploegti Br Alla Focgani Ismail Cluj Timigoara Arad Oradea Total
(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10) (11)

1929 30 1.284 1.314


1930 215 20 957 __ __ 6 -- __ __ 1.198
1931 340 15 854 -- 2 28 288 -- -- 1.527
1932 497 18 437 -- 22 121 314 -- 73 1.482
1933 1.122 69 229 9 152 534 180 2.295
1931 2.440 90 516 4 239 769 109 264 4.431
1935 1.734 110 696 13 3 212 822 219 383 4.192
1936 2.196,6 143 1.282 38 12 354 1.074 237 557 5.893

La aceste burse de marfuri, marea majoritate a marfurilor vandute sunt cerealele,


Mina i oleaginoasele, cum se vede daca examindm operatiunile bursei de marfuri din
Bucureti.
Operatiile bursei de marfuri din Bucuresti
Cereale gi MIA gi
Anul olea- Diverse Total
ginoase derivate
(1) (2) (3) (4) (5)

(in milioane lei


1930 215,2
1931 304,3 5,3 30,6 340,2
1932 419,2 5,0 72,7 496,9
1933 477,8 471,2 173,2 1.122,2
1934 506,7 527,4 1.406,4 2.440,5
1935 998,9 615,3 120,2 1.734,4
1936 1.129,2 684,2 383,2 2.196,6

111072. Cifra de 1.400 milioane lei inscrisa la tranzactiunile diverse pe anul 1931, cuprinde cAteva operatiuni
incidentale, care au avut loc in acel an, gi privind degeurile de tier, operajiuni care au insumat mat mutt de 1 miliard lei.

Fata de tranzactiunile privitoare la cereale, este locul s subliniem ca, dei acestea
formeazd marea majoritate a operatiunilor burselor de marfuri, ele nu reprezinta decat o
slaba proportie a vanzarilor totale din tall. Bursele se gasesc in mari dificultati,Alease-

168
menea, pentru a fixa cursul oficial, dat fiind ca contractele nu sunt uniforme sau nu sunt
deloc cunoscute de catre burse.
Este locul sd amintim ca in Cara petrolului nu existd o bursa a produselor petrolifere.
Se poate deci spune ca tranzactiunile se fac in Romania in afara pietelor organizate.

8. Oficiile de vanzare. Industria indigend cumpard direct materia prima si isi


distribue ea insasi pe piata produsele sale.
Lista cartelurilor, sindicatelor si oficiilor de cumparare si vanzare este destul de
lunga : oficiile de vanzare a fierului, a cimentului, a zaharului, a sticlei, a hartiei, a
produselor textile, a uleiurilor vegetale, a produselor petrolifere, a acidului sulfuric etc.,
la care se adaugd monopolurile de vanzare ale Statului pentru tutun, chibrituri, alcool, sare.
Pentru produsele importate, gasim carteluri de vanzare pentru articole farmaceutice
si chimice si pentru unele articole alimentare.
Pentru export, comertul lemnului si al animalelor se face prin intermediul sindicatelor.
in aceste conditiuni bursele, targurile si comertul de gros gasesc prea putine posi-
bilitati de lucru.
Oficiile, sindicatele, cartelurile, cumpard direct dela producator materiile prime si
vand produsele transformate direct detailistilor sau consumatorilor.
Comertul de gros iese invins din aceasta luptd, iar preturile nu mai sunt libere, ci se
apropie de preturile de monopol.
PAUL STERIAN

169
CERCETARI

CUSUIUL DIN VALE. 0 COLONIE DE ROMANI


TIMOCENI DIN CADRILATER

Din dota motive ne-am hotarit sa prezentam Sara, unde furl recunoscuti drept frati vitregiti,
Cusuiul din Vale, unica colonie de Romani din f apt pentru care li se dAdu toatA ospitalitatea. Le-
Va lea Timocului in Cadrilater. Ne-am dat seama gaturi cu Sara insa mai avuseserA, caci multi au
cA numai o cercetare minutioas1 $i sistematicA, cunoscut Craiova, unde 10 cautasera de lucru, t}i
poate ivf Atisa, pentru opinia public& sau chiar le- chiar Bucurestiul; unii si-au adus argatii de pests
giuitor, masura in care grupul acesta daco-roman Dun Are; mai trebue adaugit apoi c& n'au lipsit in-
din Sud a satisfAcut intentia politica pentru care cuscririle cu terenii" 1).
a fost adus aci; de asemeni considerAm ca. numai Intre cei caH pleaci din cauza persecutitmilor
In acest mod putem sa surprindem vieata satu- politice in primii ani, sunt: Stancu Marintast, Ion
lui In complexul ei, distingand ceea ce f ormeaza. G. Bondoc, Gavrila. Dumitrescu, P. BocA, Nistor
elementul traditional timocean, lucru de un inte- Popa, Mladen Popa. Din cauza persecutiilor pe
res deosebit pentru specialisti. urma activitAtii nationale a venit Gh. Rusu.
Marea majoritate a cusuienilor este venita din
Cusuiul, asezat pe malul Dunarii, la vreo 4 km cauza pauperitAtii, la care trebue adAugat curentul
de Turtucaia, gazduie0e un important numar de viu, nAscut in favoarea Rominiei, deli nu poate
Romani de peste hotare, toti originari din Valea fi vorba de un nationalism militant. (Spre a se In-
Timocului. Propriu zis, ei nu fac parte din vechiul telege ca si at&ta este foarte mult, amintesc c&
sat, fiindca la cateva sute de metri departare gi n'au avut nicio scoal& romaneasca in regiunea tor,
1-au construit pe al for propriu nicio asocialie, niciun dascAl sau intelectual, care
De unde si din ce motiv au venit acesti colo- sa aibe curajul s& le vorbeasca in limba tor, sa le
nisti in tarli? Aceasta este cea dint&i intrebare pe arate starea for de minoritate $i drepturile ce de-
al carei rispuns it credem necesar. curg de aci, pe baza tratatelot si conventiunilor in-
Acesti colonisti nu au venit dintr'o singuri co ternationale. Iar un argument decisiv este si acesta:
munA, insa din aceeasi regiune. Din acest motiv Romanii din Valea Timocului S&rbesc pita astazi
surprindem vieata lui ca rezultanta de tendinte di nu sunt cutremurati de niciun sentiment national,
verse. Puterea tradiliei impiedica parka astazi for- cat de vag).
marea unei structuri proprii, deli conturul sau Curentul acesta de simpatie a creat adevArate va-
general este de pe acum stabilit. Ceea ce inseamni luri de porniri in randul populatiei si ar fi fost in
el observarea atenta a tot ce se petrece aci, ca in momentele acelea suficient un semn, un simplu
toate regiunile colonizate, cu varietatea aspecte- gest of icial, pentru ca toti sail lase gospodariile cu
lor tor, poate, sa ofere noi putinte de interpretare tot rostul tor, in mod definitiv, Uri nicio umbra
a fenomenului colonizArii. de regret.
Locul for de bastinA este Bulgaria, regiunea a- CA dincolo au avut o situatie grea, nu se as-
mintita. Orientarea spre tara a acestui element ro- cunde: Ne-am instalat noi aicea, n'aveam nimic,
m&nesc este bine cunoscutl. 0 cauza ar fi perse cum se zice, got ptqca" 2) ; Eu aproape ca acolo o
cutiunile politice. 0 droaie de refugiati, dupA ce duceam rill de tot, pana am venit aicea" 3). Si mai
zadarnic 10 asteaptit amnistia in Serbia, trecura in fiecare recunoaqte aceasta

1) Inf. Stancu Marintast, 64 ani, 4 clase primare, din corn. Bregova.


3) Inf. Tudor Moolu, 38 ani, 4 clase primare, din comnna Bregova.
3) Inf. Colce TAru, 28 ani, 2 cline primare, cornuna Bregova.

170
Cum au venit? PAna vi cei cari n'au fost urmi- sears o hirtie ruseascA. $i eu, ca om Wan, mA
riti politici au trecut cu barca peste DunAre, noap- duc la crisma vi dau hArtia. $1 seful de post
tea, cu toata, averea in spate vi droaia de copii acolo:
dupA ei. Dar sa ascultAm mai bine pe unul din ei: Ei, pe tine ai mai trecut azi noapte?
Pe noi, patru familii, ne trecu... din NovesAl. E, am prins un morun vi 1-am vAndut la un
Ne luA ate o miie de familie (bArbat qi femeie), vapor, Mi-a dat hArtia asta vi am luat-o, credeam
vi cite 200 de copil. Noi am tocmit un car, pe Ion cA a bun&
al.... Ne duce Nea Ion pin& la lantana inveliti $i ne-a bAgat Intr. vie, $i a aprins luminarea
dingA NovesAl. vi a numArat banii (T. Mosoiu 1.600 (3 copii), P.
Eu pita aici vi aduc. Nu merg mai departe iiru 1.200 (un copil), Gh. Colcea Pavel 1.200 (un
sA nu cad In belea. copil), Const. Tigu 1.000).
Nea Ioane, cAt ne iei pAnA aicea? MuItumesc $i cAnd am trecut dincolo, ne-a aruncatf Mama
vi atital Astuia intArzia, da el zice: sari fire-ai afurisiti, cA
Aveam doi saci. Eu iau un sac inainte, unul Ina- te lovesc cu lopatal Domnule, vi cAnd ma uit eu asa,
poi, legati cu un lant. Am luat copilu de mink nu-1 mai vIzuil
nevasta pe altu, fiecare cite unu. Da fata asta era Am luat-o noi pe niste bostani. $i am luat-o pe
citilandri de vase ani, mergea dupA not. Mini, urmA, nene, prin pAdurea aia de salcAmi, o noapte
mini la vale de NovesAl, la Unia Alba. Cand am intreaga vi am ajuns la o comunA, Vrata, vi de a-
stat noi de obositi ce ieream, am stat in ant in colo am luat-o la Severin 4).
marginea suselei. Tata a pus bAligar In caruti qi dedesubt toa-
Numai se vede venind un om, da incet, da ?neat, lele" 9.
de abi se iveste. MA, on e Ala, on a altu qi pe noi Dar vi ochiul vigilent al autoritAtilor nu lipseste:
ne-a legat fiarele. Na, na, fricA la noil Dacti. o fi Simtise cA o sA plec vi mA pAzea a lui Bulmaci.
altu striin, noi o sA mai mintim cA mergem de Nu se insera bine vi se aseza in fata casei. L'a gA-
Vidin. sit tata intr'o dimineata, dormea rezemat de gard
Ma voi sunteti? vi a inceput sA strige: pazA bine mA cA pleacA
Noi, Leapcev din tarA cu banii" ).
Ala plecarA. NevastA, zic eu, is ardicA qi to sacu Nici cei care au trecut cu pasapoarte n'au fost
Asta. Cand sA ardice, sA desleagA sacu. Veselinca scutiti de piedici,
(fiica, cAtAlandra) vi toti plecarA pe Unie in vale.
Para eu legai sacu, Aia dispAruri. Nu mai vAd pe Inainte de a ajunge aceastA populatie refugiatA
nimeni. Am luat-o vi eu in vale. Nu e nima. Ca qi in Cusui a cunoscut mari popasuri. Lucrul acesta
and zici: una vi cu una face douI. M'am dus cu reiese vi din tabloul care va urma, in care se va
nevasta ping langA Dunire, Nima. Da era o vie mai vedea timpul cat s'a scurs dela data sosirii
cu porn mare. NevastA, eu te las aicea cA pot sA panI la data improprietAririi. NumArul colonisti-
te gAsesc. $i pima lingi pichet m'am dus. Am luat-o lor nu este aa de ridicat. Totusi sunt inteatit In-
pe urma la vale. Nu e nima. Domnule, barem co- cest ajung sA formeze un sat. Sate le din care au ve-
piii sA -i fi lAsat. MA durea la inima de Hca vi de nit acesti colonisti, numArul lor, anii de intrare in
groaza! Apucai de zArii Elsa pe apA, cA se vede tarn vi anii de colonizare, sunt redate In tabloul ce
ceva negru, and mA apropiai, vAzui cA a barcA. unreaza (I),
VAd in ea un om. Da din ce merg eu, omul Ala se DupA cum se vede din acest tablou, avem un to-
ascunde f Ara sA observi. Ajung eu. Omul nu se tal de colonizari in aceastA comunA 72 capi de
mai vede, da se aude numai ceasul. $i pe vorba familie, adicA 382 de suflete, dupA situatia pe care
avutA cA barca are teas, zic: Asta este. o lulm dela primArie.
Domnule, zic eu, puteti sA stiti Incotro e Vi- Observitm de asemeni cA numArul satelor care
dinu? au format acest nou sat rominesc din Dobrogea,
Da, domnule. este relativ mare vi intr'adevAr se poate spune cA
Ala cu care vorbisem, top din bare/. aci cercetAtorul lingvist sau sociolog vor putea gitsi
Domnule, uite ce e: D- voastrA trebue sit plA- aproape toate elementele, cite au mai rAmas, care se
titi Inainte. $tii, a lu PApusl mi-a dat aIaltaieri aflA in Timoc. Sunt sate de cimpie: BUM, Bregova,

4) Inf. Tudor Mogolu, etc. 5) Inf. Colce Taru, 28 ant 2 clase primare, comuna Bregova. (RIO. Tudor Mogoiu, etc.

171
Racovita; sate de vale: Gomotarut, Stanotarn, etc.; Urmarind anii de colonizare, observam un in-
sate de padure: Rabova, Tarlomasita. Dar chiar teres crescAnd pima In 1929, and deodata scade,
pentru vieata actuala care se infiripa in sat, dupti pentru ca sa reinceapa abia In 1934.
cum se va vedea, acest amestec al colonistilor este Tabloul infatisat, pentru cel care stie ca toll
semnificativ In multe privinte. colonizantii au venit In conditii grele, fara bani,
Anul in care incepe imigrarea in tarn este deci ca sa le asigure o vieata de asteptare, reprezinta
1922, cu o afluenta in 1927 (18), pentru ca in o epoca de interes redus pentru colonizare; ha-
1929, cu doi ani mai tirziu, as se ridice simti- deaza chiar desinteresul fats de o actiune undo
tor (21), se cere maximum de viteza hotarlre si energie.

I
4---
Anil in care au venit colonIstil Anii in care au fost colonizati

' 1trc:)-
o *.r...

Ion' , ti
...:
1-; Sate le din care ."3
..:
z
Bunt veniti
Tara Judetul
:. ggggE O,3EgggggEP, LIE-gigig0
8 4 5 6 7 8 9 10 11 12 18 14 15 16 1718 19 20 21 22 28 24 2526 27 28 29
1 2

Bulgaria Min
1 12 6 -

1
1
1 BARI 1

3
2 Bregova . 2 9 1 1 1 1

rzli 1-1-11.,-11-..1 1
14
2 2 2
3 Capitanut . 2
4 Chirimbec . 1' 3 6 --- 1 2 1 4 2 1

- - --
5 Cosova . 2 I 1 1 1

. 6 2 7 3
6 Cosava . 1 1 1
2
.
7 Cumbair
8 Cutova
.
.
2
3
1

1 1
1

1 1 11 2
9 Gomotaru1 . . 1 3 1 4 5 1 2 2 3 5

to Rabova . . 1 1 1

11 Racovila . . 1 1 1

3 2 2
12 S t a n o t a r n . 3 1 1

13 $eu . . 1 1 1

14 Tarlomatlta . . . . Serbia 1 1 1

15 Vail Bulgaria Vidin 1 1 1

16 Ghigheni Plevna 1 1 1

Total. . . 7 3 2 4 6 18 7 21 6 1 1 1 $ 4 9 15 13 8 1 4 1 16 1

Tabloul de mai sus nu infatiseaza Iasi toata cute si Astia de aici, veniram aici unde nu avem
populatia din Timoc aflata in Cusui. Mai sunt nici pina astazi pamint.
17 familii, adevarati desmosteniti, veniti yi ei la ,,La Chiosabdi plateam la luna cite 700 lei, (cap
date diferite in Ora, dar care au avut nenorocul de familie) gi apA nu aveam. Se strica ceva la mo-
sa fie colonizati in Cavurga. Lipsiti de apa, prea tor si stateam cite 2-3 luni f ara apa, si noi
putini fats de Arominii de acolo, intro buns zi beam apa din WO, de unde bea bivolii si gas-
au plecat. Ca sa fie mai aproape de ai lor, adicii tile" .
de Cusueni, Povestea for stiu ei insisi bine: 0 informatoare, afirma cam acelasi lucru:
Noi prima data (1929), am venit aici in Cusui. Acura doi ani am plecat din Chiosabdi. Una ca
SpunAnd ca nu este pamint, ne-am dus la Ca- nu aveam apA si alta ca ne erea pamintul pe Iron-
vurga. Si de acolo am facut transferare la Chio- flea.. CAnd am plecat, am plecat toti, ca toll
sabdi. Am venit fiindca eram departe de rude, si odata s'au ridicat. La Cavurga, iar asa: a plecat
acolo am dat peste rau. Acolo ne-a pus pe fron- toti si am plecat si noi. N'aveam apa i n'am ptv.
tiers cu loturile amindoul. $i apa nu era. A ve- tut sa &aim cu Macedonenii. Ii ierea rai. Bagau
nit granicerii bulgari, ca ne aflase ca suntem de oile prin tarlale 4i claca te duceai sa-i spui, in-
dincolo, si voia sa vorbeasca cu noi, sa ceara o cepea sa se certe si te bates" 8).
greasa la Ion Cristea. Si nu i-a dat-o omul, ca Pentru cauza for insa pledeazA gi unul in afarA
s'a ferit. $i dupa ce vazuram ca ne aflara Ala, din cauza: Aia, care nu au pamint, bAlAnenii (nu
ca suntem din Bulgaria si incepurA sa ne perse- numai ei, n. n.), as Lost la Cavurga, dela Cavurga

1) Inf. Grigore Ionescu, 37 ani, analfabet.


g) Inf. Florlca D. Paraschiv, 16 ani, analfabetA, comuna Cosava.

172
la Chiosabdi, qi de acolo venira aici. In Cavurga nu aveau apt, iar persecutiile incepuseri ca in
nu ierea apa. Si cand le ierea lumea mai dragli, basm, din doul ptrti. Ceea ce am subliniat mai
cum e astAzi (Paqtele n. n.), nu aveau apt. Le-a sus este poate singura 5i cea mai puternict caurt
mai dat qi pamantu pe frontiera. Si ei nu voiau pentru care preferA sA plateasca chide in Cusui,
sa. stea pe granita: dela granita an plecat, la gra- cA munceasca cu ziva sau in parte, decit sA -5i in-
sa via, nu se puteal $i pe urmA puteai sA
grijeasca o cast proprie qi sa-si lucreze un pa
aitt mint pe care stint stAptni.
te duci dimineata la lucru intre ceasurile 8-9 4i
seara la 5-6 te intorcear5). Datele pe care le infatiqem aci sunt cu oarecare
Numele colonistilor peregrini, satele din care au aproximatie. Motivul? La primiirie ni s'au dat
venit, aunt oglindite in tabloul infatilat (II). diferite date pe care le-am vAzut asternute pa
hArtie, care insa nu corespund adevtrului. Iatii-le:
II colonistii Timoceni 130 capi de familie (barbati)
cite
Din
Satul din si 6 capi de familie (femei); colonisti Romani din
Numele II pronumele per-
soan e e
Locuinta care a
venit Regat 17. Tabloul de colonisti verificat de regiunea
z familia agricola Silistra cuprinde, in 1935: 55 colonisti
(1) (2) () (4) (5)
din Timoc. Dupt altA situatie tot dela primtrie
Arlampe Lila 3 Chirlas Cotava Timocenii ar fi 92 (capi de familie). Dupt datele
I

2 Biala Ion 4 Cump. cast Racovita noastre, cum vAzurAm, numArul lor, pe cap de
Cristea Marin . . . 4 Facut cast Still
3
4 Idem Idem familie, ar fi 72, plus cei veniti dela Chiosabdi,
Cristea Vilna . . . .
4
5 Florea N. Lila . . . . 4 Idem Cosava adict 90, iar suflete (dupt primarie), ar fi in to-
4 Cump. cast Isan tal 382.
6 Florea Marinescu . .
7 Ille Florea Ignat . . 5 Chinie Idem
Este regretabil de sigur, cA deli s'ar fi putut
8 Marin Lila . 5 FAcut cast Cotava
. ,
5 Chide Idem tine o evidenta cat se poate de clara, nu o gAsim.
9 Paraschiv Dumitru .
10 Paraschiv Sava . . 5 Idem Idem Verificarile pe care le-am flicut datelor de mai
11 Preda Ion 3 Facut cast Isan sus credem ca stabilesc realitatea lucrurilor 10).
6 Idem BAlii
12 Ristea Oheorghe .
Stancu I. Niculae . 2 Cump. cast Idem
13
14 Stanclu I. Ion . . . 3 Idem Idem Inainte de a ne pune intrebarea dact acesti
15 Spiridon I. Cristea . 4 Ftcut cast Negovanut colonisti au reuiqt sA rAspundA unei chemari na-
Chinie Gomotarut
16 Vaga Gheorghe . . 2
Chinie Cofava tionale, pentru o deslusire si mai mare, credem
lonescu Grigore . . 5
17
cA este absolut util sA rtspundem la aceastA in-
Total . . . 68
trebare: ce fel de emigranti avem in Cusui din
Peregrinarea aceasta din Cavurga-Chiosabdi- punct de vedere al hArniciei lor arAtatA in satele
Cusui, nu a catorva indivizi, ci a unor familii in- natale? Deli nu ream situatia decat cu oarecare
tregi, cu tot rostul lor, ridicA observatii deosebit aproximatie, fotuqi procentajul iii are semnifica-
gi
de interesante. Popularile de tinuturi cunosc anu- tia ci elocventa sa aparte, S'ar mai putea pune
mite legi. NiciodatA grupurile de populatie nu o altA intrebare: ocupatia lor de baqtina, peste
s'au haat, dacA in regiunile adoptive nu le era care Irish vom trece, intru cat an fost in majori-
asiguratA posibilitatea unui train multumitor. Chiar tate agricultori, a5a cum sunt sortiti a fi qi in
atunci and au fost siliti sA traiascii in vecinata- noul lor sat dobrogean.
tea altor popoare, contactul cu ele a fost spora- Precizez, pentru prima intrebare, cA informatia
dic si numai in momentul cand unitatea de in- am putut-o culege cu usurinta, iar verificarea
deasa ftcutA a dovedit cA a fost bunt. Cum insii
terese si vederi a fost realizata. Au plecat din
Cavurga Macedonenii ierau Ili", este
fiindcA este vorba de sate 5i oameni, iar procentajul me-
mai putin de crezut cleat spune celAlalt inf or- diocrilor in unele este cam mare, prezint tabloul
in genere, f Ara o specificare. (De altfel rolul nos-
mator am venit fiindcA iereana departe de rude";
tru, pentru noi, este cel de constatare gi abia de
un oarecare temei se poate pune si pe faptul cA
.
9) Inf. Pascu Tam, 67 ani, analfabet din comna Bregova. .
adresat o scrisoare studentului Asan Oh.
10) Este locul at amintesc aci a in vacanta de CrAciun a anului 1115 am rubrice: nume qi pronume, locul
Bondoc, prin care -1 rugam ca sit -mi fact. un tablou de colonistii cusuleni cu urmttoarele
impropietAriril, dact are Inventar, cast, Dafele acestea Intl ereau necesare pentru
de unde a venit fiecare, anul venirii, anul amabilltatea at mt satisfact, fapt pentru care-
o lucrare de ordin mai general, rtmast parte in manuscrls. -sa a avut
multumesc *I pe aceastt tale.
173
aci decurg obligatiile pentru cei insarcinati cu gura conditie a inf Aptuirilor, asa ca termenii In
orinduirea treburilor). care sunt judecati intarziatii, nu trebue sa ne
Dintre cei 82 colonizati, au fost buni is vetrele para. aspri: Astia, care nu munceste, nice ca
lot 35 sau 490/0, iar mediocrii au fost 36 sau 51 /s. pamintu e blestemat. Si noi suntem foarte mul-
Cu alte cuvinte avem colonisti din patura de sub tumiti" 19.
normal a satelor din Timoc. Veniti in Cusui, pro- Inventarul nu s'a putut procura dintr'odatA:
cesul schimbarilor si a lucrurilor noi a facut ca LuarAm o vaca si din vaca aia luarAm 2 cal, $i
unii sa se inalte, iar altii sa decada. Din cei buni din caii aceia, luaram altii, i-am influent ca ereau
unii au suferit infrangere si anume 2; din cei me- batrani, Si pe urmA Alelalte. Pe varA, gandim sa
diocri s'au redresat multi, 26. Satul prin urmare ne luAm .dotta vaci, ajuturinta la caii astia, sa nu
are astAzi aceasta infatisare: 82/o gospodari buni mai dam la altii sa ne lucre" 9.
si 182/0 gospodari mediocri, De sigur ca acest pro-
centaj este imbucurAtor, &Etc/ ne gandim la greu- Preocuparea de capetenie a cusuenilor este agri-
tatea cu care au reusit sa -si faca casele si sa-ai cultura. CultivA: porumb, orz, grau, secara, pe-
procure inventarul. peni.
In anul 1935, cand se f Acuse recensamantul de Dar In ceea ce priveste cultura campului, au
care amintiram, Wa care era situatia: inceput tot in sistemul turcesc 14). Nu mai fac o-
goare de toamnA, ca la noi (in Timoc, n. n.), ci
III numai de primavara. In plus de ceea ce culti-
Locuinte Bordee Inventarul vau acasA, seamAna: bumbac. (Se face si e ren-
Din cate sate veniti
propril chide complet part5) ial tabil, 11 dam cu 18-20 kg, i producem 100-200
(2) (4)
(1) (3) ( kg 19; pepeni (Pepenii, domnule, castiga mult la
16 40 28 1 27 I 41 ei, intru cat terenul aici e foarte bogat, defrisat
nou. Au ajuns sa castige la 2.000 mp, 30.000 lei 9.
Cele constatate in 1935, nu sunt de loc imbucu- Eu am luat 26.000 lei pe ai mei, f Ira transport' 17);
rAtoare. Astazi insA satul este schimbat sub toate tutun.
raporturile: Inteadevar, pepenii acestia le aduc un venit
nemaipomenit, Trufandale, ei ajung sa se -arida,
IV pe loc, cu 20-25 si chiar 30 lei bucata. Plata de
Din ate sate veniti Locuinte Bordee 1 Inventarul desfacere le este aproape si cumpAratorii asigu-
propril chide complet partial rati, asa ca ii asteapta un viitor frumos.
(I) (2) (4) (5)
(3) Cu pescuitul nu se ocupa nimeni. 0 singura
16 72 2 56 1 15 barca este, a lui Petre Ion Ciuvelu, serveste pe
oameni and se due la Turtucaia, on prin ostrov,
Chiar adaugand si pe cei veniti dela Chiosabdi de mai aduc salcii" 18).
la acest tablou, infatisarea cea buns a satului nu Raporturile intre colonisti sunt bine definite si
se poate schimba. armonioase, Constatarea lui Tudor Mosoiu, este
Daca tii seams, si este absolut necesar, ca lo- plinA de semnificatie:
turile mai tuturor colonistilor au fost terenuri de Aici, de and am venit ne-am imprietenit. Uite,
marAcinis, ceea ce a necesitat ani de zile de luptii eu acasa nu eram prieten cu nea Pasca, eram
pentru defrisare, asa cum ii gasim azi sub ra- din acelasi sat, da parca nici nu ne cunosteam.
portul locuintelor si al inventarului, ne poate De aici suntem toti prieteni si ne intelegem. Ne
multumi la maximum. Oamenii totusi sunt con- miram care cu care sa ne impierichem, dupa arac-
stienti de starea for inapoiata fatA de infatisarea ter".
generals a satelor din care au plecat: PSI noi sun - 0 dovada de o inaintata comunitate sufleteasca
tem indarat. Am venit dintr'o comuna unde sunt a colonistilor, este si multimea anecdotelor pe
15-16 maqini de treerat si aici nu e nici um. care si le atribue unii altora, unele cu un oarecare
TreierAm cu caii pima in toamna. Asta nu pot substrat real, ca si poreclele, de care n'a sca-
sa audi 11). Altii insa pun pret pe munca, sin- pat aproape nimeni, si care, au inlocuit pentru

11) Inf. Petre Spaiu. 13) Inf. Coice Taru.


13) Inf. Coice Taru etc. 14) Roman Marintescu, conductor agronom. 16) Pascu Tarn etc. 16) Roman Marintescu
etc. 17) Inf. Pascu Taru etc. 18) Inf. Roman Marintescu etc.

174
multi numele de familie 19. La aceasta contribue milA, din moment ce cu multi ani Inainte Kanita
toti, dar doi sunt autorii principali: Eu cu qi cativa ani dupA Weigand, au cuvinte de admi-
Rampe, sunt aici nasu lor. DacA seep& dela mine, retie pentru aceasta comunii. 0 inflorire demnit
31 is Rampe in primire"2). de toatA lauda a fost de fapt in toatA regiunea
Nu lipseau totusi certurile sau urile, provenite Timocului.
din cauze politice. Aici, ping nu se f Acea die - In Cusui singurele locuinte ce li se ofereau
tatura asta, erea o urn asa in ii de nu se mai putea. erau cele turcesti sau bulgAresti cu chide sau
Partidele nu mai iese din ii pinA lumea, da era muncind in schimbul adApostului; altii au prefe-
Area de tot. A venit unu aci ei mi-a f Acut semn rat bordeele, pan& la o locuinta mai bung (cea
pe poartA, da n'am putut sA dau cu ochii de el mai lungA vieatA de bordei a fost de 5 ani); adicit
cine e". incepeau o vieata pe care o avusesera strAbunicii
Cu vechiul sat sunt raporturi normale. A fost lor. CAnd au fost definitiv colonizati, iar venitu-
totusi o epocA de neintelegere, and colonistii lu-
erau pamant din treime. Dacii agronomul dAdea rile suficiente spre a Incepe sa-si feel case, pA-
pArnant bun colonistului, bulgarul ii arAta altul rAsirA bordeele ei locuintele intunecate de turci
rAu. Din cauza aceasta aveau loc certurile pe la ei bulgari. Casele dupA cum se stie an un tip co-
regiunea agricola Turtucaia. mun pentru toti eolonietii. Ei InsA nu s'au supus
Uncle mi-ati dat parnant, intreaba colonistul? IngrAdirilor. Dupa modelul dat de oficiul coloni-
In cutare loc. Esti vecin cu cutare ei cutare? aril nu este nici una. Erau procese-verbale tri-
Nu domnule, eu vAd cA acolo este Iusein, mese de oficiul colonizArii afisate la primArie, dar
sau Apturman! ei nu s'au supus, a f Acut fiecare ca la not in Ti-
Mai era pe urmA si curentul Asta nationalist. moc, cu prispa" n).
Nu voiau sA audA pe bulgari vorbind bulgAreste.
Da acuma nu se mai ciarta", (inf. Roman Ma- V
rintescu etc.). Locuinta Anexe la camere
Nr. came- Cate case PrispA
relor Sala Balcon Apleca-
toare
Ce au adus cu ei de acasA acesti eolonisti, vom
co (2) (3) (4) (5) (6) (7)
examina in cele ce urmeazA.
Pe langA tezaurul traditional despre care vom 1 1 6 6 1
vorbi mai jos, au adus copie de pe tot ceea ce au 2 2 5 5
3 2 1 1
avut, casA, hambar, pAtul, otracana. 4 2 5
In satele de bastinA, gospodAriile erau bine in- 5 2 20 20
8I
20
chegate. Casele maxi cu cel putin 2 camere de lo- 6 2 1 1 1
7 2 1 2
cuit $i dependinte incapatoare. Satele insA an 8 3 11 11 11
cunoscut o evolutie, intru cat, mai inainte erau 9 3 2 2 2 2
3 1 1 1
bordee: Moe VanA Andrei Ridiche, acum treizeci 10
i1 2 7 7 7
$i mai bine de ani, zicea; taicA, pe vremea mea, 12 4 5 5 5
primavara pe bordeiu lu Moe PAtru Welt, jucau Total . 65
70 de ieji" Ultimul bordei mai sistematic dupA
un informator, ar fi fost in Bregova a lui Ion a Felul construirii caselor mi-a pArut interesant
lu GAginel, la 1898. Informatia o credem verosi- de urmArit ei am intreprins o inventariere a tipu-

10) lea unele dintre porecle: Moe Chibrtt, este ca chibritu, molt se supArA Indati; Moe Pistol, e repede ca pistol:11;
Here. este rAu, vorbeete ca grierile, tArAie, iar sprAncenile ca nlete polite marl sunt aplecate in pAmAnt; Bulmaci, e
moale ca bulmaclu (ciulamaua); Judecatoriu, a led ei dacA ar fi Judecator, zicem el pe toll i-ar lua cu totu el bAga
In puecArle ca sA se scape de el: Tepee, e rAu al dracu ca Vlad Tepee; Sare, cA tot drAcue la lume sarea. OdatA un plu-
tooter voia sa vorbeascA la tilifon el I-a Intrebat eine e, el nu a opus numele lui, el a spus Sare. Ala a intrebat care care,
el I-a drAcult. Sare mA, fl-t-ar sarea a dracu I; Doctor Jumara. Am omorlt un pore el mA Jul cu caldArile de JumArl toplte
In spinare of mA purtl prin sat ; Popa Furtunif, e ca Ala dela Oanzova, n'al vazut cum e ea dupe furtunh 2 Jmpdratul
pdsdrelor, cA are ochi mid; Faraon, imparatul Tiganilor; Mo Lulea, are o Lulea ca cAnd e culme;.Moc cotol, cede pe loc
el tot tasi din picloare; Lipoveanu, ea umbla cu barb[ ci zabun cu mustetile marl ca Lipovenli dela TAtArita, de langA
Silistra; Florea a lu dlldale, e negru ca Florea a lu DAdalea din Bregova ci ii tremurA ,mana and barberegte. (Inf.
Petru BoecA)
20) Inf. Petru BoecA, Cosova. al) Inf. Petre Spalu, etc. n) Roman Marintast.

ITS
lui la un numar de 65 23). Se gasesc case cu 1-2 din Timoc, sunt totusi inapoiate. S'a reusit pan&
tncaperi, fiindca colonistul nu a avut putinta sa acum a se construi pe linga case, pAtul si co-
faca ceea ce ar fi dorit. Ne-am injghebat in *are, nu vei gasi insa nicio otracana, adica o co-
grabs ", se aude foarte des ca si nemultumirea *ere de vite, cu etaj, destinat asezarii nutretului.
fata de casa pe care o are avem cask da o s'o Modul in care acareturile sunt asezate, este foarte
mai refacem, sa-i mai punem 1-2 camere, sa-i variat.
marim ferestrele", asa se exprima Gh, I. Bon- Lipsa unui control a facut ca multe case sA fie
doc, deli are camere suficiente si acum (4). asezate in fundul curtii, iar patulul si grajdul la
Tipul de casa adus din Timoc, poate fi usor strada. In felul acesta se foloseste drept curte,
identificat. Din el fac parte toate casele cu cel mare parte din lot, deli o altfel de asezare n'ar
putin 2 camere *i mai ales cele cu 3-4, care au fi reclamat decat jurnatate din aceasta supra-
balcon, iar in spate, in dreptul unei camere au o feta.
prelungire, un fel de balcon Inchis, destinat bu-
catitriei; de asemeni tot dupa modelul timocean Dupa cum spuserAm data cu venirea lor aici,
aunt toate casele care au prispil, in special prispii colonistii au adus obiceiuri, credinte, etc.
mica, adicit numai in dreptul coridorului, cici Ca nu ne lasam obiceiurile, ce. La fel frate he
cele cu prispa in fata camerelor, :au numai avem. A fAcut cAteva nunti, tot la fel. Numa Sam-
unei singure camera, pot fi confundate cu tipurile Wit seara, au scurtat-o, nu e de capatiii 29. SA
de case romanesti, din tail. In realitate ,vi aceste urmarim deci dupa informatii: nunta, botezul, in-
modele de case se afla in Timoc. mormantarea, chiralesa, lazcirul (pe care 1 -am re-
Specificam ca mai toate casele au coridor asa constituit in parte), sA vedem descantecile si di-
ca distributia camerelor este de o parte $i de alta f eritele productii populare.
a sa.
Avem, si nu este de loc surprinzator, cateva Nunta: Nunta incepe Sambata seara $i se ter-
cazuri de case, de care se leaga aplecittoarea, care mina Marti. Sambata seara se aduna. rudentile.
poate servi si de grajd. Forme le acestea aunt insa DuminecA, merge toatA lumea la biserica, cu ti-
trecAtoare, fiindca nici data, in conceptia gos- nerii, sa facA rAndul cununiei, Se intorc musafi-
podarului, nu poate incolti ideea de a lase vitele rii ginericului la dansu acasA, unde iau masa
in mod definitiv aici. Si chiar se observa ca, pe toatA ziva. Pe seara, se dau plocoanele, dela fie-
masura ce se intaresc colonistii nu numai ca mu- care mosafir, aduse de acasA. De cinA numai da
tau vitele din ele, dar chiar cedeaza vitelor Inman- ginerile decat bAutura. Si musafirii ai miresei, se
tele lor, construite in grabs, si in care s'au adit- duc la tatal miresei acasA, nu la ginere.
postit cativa ani. Exists fata de formele de casa Luni de dimineata este dantul. Se merge ju-
din Noul Cusui, nebanuit de armonioase, dotia and pans la socru, avand un ulcior de rachiu
cazuri de incercare de evadare. Etajul uneta, indulcit si cald. Daca fata a fost fata. i se da so-
fiindca amandoua sunt cu etaj, este determinat de crului sa bea. Daca nu a fost, se pune cenuse
gustul omului si parca mai mult de relief; etajul peste tuicA, si se face o gaura in fundul ulcioru-
celeilalte, este cu totul nefiresc, si el se pare lui, iar cand tatal fetii intinde paharu sA -i des
ca este datorit unui capriciu. tuicA, scoate dopu si curl In el cenuse de aia.
Nu poate fi vorba ca, prin aceste dotia case s'a La ulcior se leaga un fir row @i ardei.
incercat construirea de case cu etaj, asa cum se Luni seara vin de-a cuscrii pArintii fetii cu mu-
intalneste de f apt in satele din Timoc. A face ma safirii lor, cu lautari, cu plocon, de manillca un
cu etaj, presupune dincolo o instarire insemnata, purcel fript, cu ploste de yin.
si mai ales aceasta forma de casa, nu poate pre- Marti seara, parintii ginericului, cu musafirii
cede construirii dependintelor, asa cum s'a in- lui deampreuna cu mireasa, se duc iar, se fac
tamplat aici. cuscrii la mireasa. Fac un fel de iertAciune acolo,
Casele in genere au aspect romAnesc, destul de parintii fetii iarta fata.
placut. Varuite in alb, cu ferestre mart, cu in- and se duce mireasa la biserica dimineata
caperi spatioase, nu sunt lipsite nici de estetick. ginerele va sa zica o ia ia iasA cu o turtA,
GospodAriile colonistilor in comparatie cu cele paine asmA, o face bucaturi si o aruncA la pu-

Is) In acest scop mi -a fost de folos D-nul St. Dumitrescu, student la Bele-Arte, care a supravegheat inventarierea
fa.cuta de doi rasarlIt cusuieni care au blue volt s dea concursul lor. u) Inf. Petre Spaiu. etc.

176
blic din sita ce o tine pe cap. Care poate sA unu e cu yin, unu e cu apA si unu got. In al cu
prinda paine, se spune cA poate prinde peste yin pui untdelemn si merge la mormint, vinu Ala
cu ea. (Inf. P. Spaiute). it toarnA piste panza lui, inainte de a pune pi-
Nunta cunoaste cateva momente interesante, pe mint piste el. DupA ce it ingroapA, Ala care a in-
care le subliniem: ceput groapa sa facA, ii di piste groapit pita gi
1. Valul miresii se pune de ginere, si nu in mod o pomneati, batist5. i trocu. Pe urmA se spalA
obinuit, ci cu resteul. MA trezesc cA -mi ds un lumea toati cu apa de aia $i dacA nu se ajunge,
resteu. pui mina pe alta udA ca sA nu amorteasca mi-
Na de pune valu cu el. nele. Apoi arunci pamint piste cap, ca si. nu-1
II luai si-1 pusei incet de-o parte jos. Iar mi-1 visezi pe mort.
adusi. Eu it pusei din nou jos. Veni apoi de mi-1 DupA ce a murit, SAmbAtA ce vine, chiar cand
impinse in mini qi spusA cum sA calc eu pe do- ar fi murit el, se duce o baba si-I drege iar cu
rinta batranilor. II luai si dAdui cu el, sup5.rat, pin lumina aia, cu nouA cue de corn, cu un ou de
niste grAdinr gains, cu trii fusA Uri magalie, cu un ac, trii
2. In papucii pe care ii incalta mirele, and grAunte de usturoiu si cu meiu.
pleaca la bisericA, se pune usturoiu. Cind sA in- De and plead. baba de acasA (chiar eu sunt
calf papucii, numai ii vild plini de usturoiu. MA aia), presara cenuqe pe drum, amestecatA cu
aplecai si-I scosein 26). meiu m'a invitat BArbuleasa, ci ea nu mai
3. Mirele si mireasa nu sunt lisati and intrA poate pima la mormint.
in bisericA, sA treacA pragul pe la mijloc, de teama DininAile alea toate, le ingropi la mormint,
fermecelor. La bisericA, tine sA mA impingi, sA si Until mormintu, apoi pleci si nu vorbesti, qi
nu trec pragul pe la mijloc, ca poate a ficut ci- nu te uiti; nici and te duci, nici cand te intorct;
neva farmece, da eu &Meal drept la mijloc" 27). ciinii si te minance in drum, nu vorbestil
4. Usturoiu se pune si in patul de dormit al mi- Toate ce god scris4i, se fac ca sA nu sA fact(
rilor, impreuna cu grau, chiar de cAtre mireasa. moroi. (Inf. Gheorghita Taru, 64 ani, analfabetA).

Inmormdntarea. and a murit a murit. II desbri- Botezul. Mentionam: la intoarcerea dela bisericA
cam, it scaldam. Din care parte iei toala, in par- copilul este asezat pe mass, pe care se afla puse:
tea aia o pui. Iei din partea dreapti, acolo o put, chisarul (tesla), acu, cartes (sA tie lucra, coase
din partea stangi, tot acolo o pui. Si pe urmA Ii citi, inf. Gheorghita Taru).
punem timaie in nas, guri, urechi, $i ii pinzuim Chiralesa. Obiceiul e uitat acum, dar informa-
cu panza alba% II cutrupim, it timiiem cu timAie torul nostru3), it povesteste: and venea Bobo-
si-I masurim cat e de lung cu ata de cinepi, si o teaza faceau Chiralesa, la ciobani. Umbla copiii
indoim, $i facem lumina de ceara, din cinepa aia prin mahla, din obor in obor, sunau clopotele si
si o adunam aia (face colac) ti i-o punem pe ziceau:
burta; secera in crucea. De care parte o pui,
Chiralesa, mandalesa Bogindosi, in dosi
de partea aia o iei. SA nu treci piste el, ca sa nu Sala rara, lasa afara Oile noastre, sanatoase
se facA moroi. Cu colicelul acela de ciarA, case Sata deasa, Intra'n casa $i-ale pop!! raloase
saptimini 11 tamiti, tot pe Ala it aprindem.
Ca s5. nu aibA influenti asupra celor niscuti Lazdrul. Intimplator am dat de el, si-am avut
in aceeasi lunA, care sunt lunateci, aia di cu capu ocazia si-1 reconstitui. In ziva I-a de Pa*ti am
in tronu lui, and it scoate din cas5.28). intilnit douA fetite 39, care veneau in mini cu o
Cand pleci cu el (mortu), se face trii trocuri, sticlA de yin $i cu cite o farfurie goal&

20) Inf. Stancu Marintast, 26) idem, 22) idem.


29 In Diosti-Pomanati, lunatecii $i zuatecii sunt si ei amenintati. Din acest motiv ei pun mane pe sicriu, si pe
langa aceasta se bags in fiarA: Cand sunt lunateci sau zuatici it bags in Hark o pereche de fiara de se leaga" call la
picloare, sti; SI-1 scoate alt copil cu mama @i cu tea, cu parinti bunt. $1 Ala striin zice:
Imi esti frate pans la moarte sa te scot din fiara?
Ti sunt frate pan la moarte, scoate-ma din tiara I
$i atunci Asta care este scos din flail nu se mai uita dupa mort si ramane in casa.
Daca se intampla sa nu moara se bags in fiara la nunta: Cand pleaca cu nunta Ala, care este lunatic sau zuatic,
ramane acolo (Inf. Stan Ille, anaif. 62 ani, Diosti).
29) In Diosti-Romanati, se presara meiu and se duce mortul la groapa. 30) Petre Spaiu etc.
51) Stancu Florica, 12, 4 cl. pr. si Popa N. Emilia, 12, 4 cl. pr. (v. tabloul Nr. VI).

1.77
De unde veniti? In sat au umblat doll& grupe de fete. Intlia din
Am fost la Malinca qi ne-am veselit. care fac parte qi informatoarele noastre, este for-
Cum aqa? mat& din fetele arAtate in tabloul urmitor:
Piii am ficut Laziru qi ea e naqa, fats aia
la care am lost qi mAine mergem la anat. VI

Nr. crt. 0
..

S Varsta
Da a& lAsAm sA urmeze informatia: T.' Satul din Func-
Numele gi pronumele o
Noi 11 qtim de mult, de pe la mame. Am Z-
Q
fete! co
%.+ care este thmea
vorbit sit facem o grupA de fete Lazar% qi 1-am
(I) (2) (a) (4) (5) (6)
invitat, qi SAmbAtA de dimineati am plecat. In-
tAiu ai intAiu am plecat la aide Denca. La tot sa- 1 Neferu R. Niculina . . 13 7 p. Bregova nags
tul am lost: di omu ouA, bani. lei tie ce sA dea. 2 Stancu Florica . . . . 12 4. CApitanut moaga
Am adunat cite non& ouA de fat& qi cite trei lei. 3 Popa N. Emilia . . . 12 4. Cogava
4 Marin Olimpia . . . . 12 6. .
$i trei lei ne-a rAmas. Pe urmA ne-am adunat 5 Florescu Denca . . . 14 4 . .
tot la Florescu Denca qi i-am impiirtit. La urmA 6 Ionescu Raina . . . . 13 7, Cumbair
ne-am dus acasA. Am mAncat. $i dupA masA am 7 FAA F. Ioana . . . . 14 4. Capitlinut
aruncat coroanele pe DunAre. Am dat cu coroa- 8 Ionescu Zanca . . . . i 10 3. Bregova

nele, qi care o is inainte este naqe qi care este Grupa a doua a avut aceastA componentii:
in urmA este moaqi. SAmbAtA le-am aruncat qi Cristescu Florica (13 ani, 3 cl. pr.); Blaja I. Ma-
astAzi ziva I de Paqte, ne-am dus qi ne-am vese- ria, 12, analf.; Carabogdan Maria, 13 ani, 6 cl.
lit". pr.; Magiu Maria, 12 ani, 3 cl. pr.; Ciuvelu Mar-
Cum au umblat prin sat? gareta, 12 ani, 3 cl. pr. qi Ana Spasu.
O fatA s'a imbrAcat in Coale de bAiat qi una
de fatti. Care nu iereau fat& qi bAiat c&ntau. $i Neindoios cA in toatA ceremonia inmormantirii
care ierau fat& qi bAiat, jucau: ierea una la un ca- exist& o insemnata intretesere de elemente de na-
pat qi una la un capAt; gi veneau qi se lntAlneau tura magica.
la mijloc qi Wean tot a'a una la un capAt qi una Dintre obiceiurile examinate, unul singur, ne
la un capAt. aratA pe de o parte transmiterea obiceiului de a
Mane ne'cem la mos* mAncAm, ne veselim se drege mortu, iar pe de alt& parte ne indica
tot aqa cum am fAcut qi la naqr. ca. s'a inceput no echilibru In vieata sufleteasci
Reconstituirea jocului am fAcut -o pe loc, joc a satului, fiindca transmitatoarea este dintr'un
care este insolit de doua cantece: al LazArului qi sat, iar cea care accept& rolul este din alt sat.
Lazaritii. Interesandu-m& mai din aproape (v. Totuqi unitatea spiritual& este departe de a
nota 32), am constatat, dupA spusele informatoa- fi inflptuita. Pan& astAzi horele, in urma anche-
relor, cA nu se anti ambele cantece 'la o casA, tei noastre urmeazA a fi denumite de fiecare, aqa
ci acolo unde era bAiat in casA se cAnta al lui cum erau in satele natale. Lucru deosebit de cu-
LazAr, iar unde era fatA, se cAnta al Lizaritii32). rios, mai ales cA horele sunt frecventate.
Versurile ambelor cAntece le redau: De curiozitate, iatA horele de blitraneati", ju-
1 11 cate in Timoc qi pArAsite scum 33):
Lazar m'neata sa scull One joaca Lazarita 1) Erendeaua; 2) TandAra; 3) CArAuleana;
Lazar, Lazare ma,
Lazar, LazAre, ma Joaca Ioana si cu Leana 4) Dant coconesc; 5) Dant ca la tat* 6) ChisAru
Pe main' albe se spill Refren
Refren Dar cu ce mi-e imbracatica (Tesla); 7) Chindia; 8) Tripazeqte (Ierea o orA
Cu o le dintr'o mie. fArAmAtoare pAcate); 9) Tiocu; 10) Hora lu Nit&
Pe ochi negril se uda Dar cu ce mi-e incinsacica?
Securea pa mans -gi iva Cu haw fat din Tarigrad. Spain; 11) Coconeasca in doll& parti; 12) Bran;
La padure ca-m pleca Dar cu ce mie impropotica ? 13) FrAcAniciu; 14) CAzAceasca (Inca Stan a lu
C'o bocga din Dobrogea.
In copac ca se sula Si cu ce mi-e incaltacica 7 PAtru lu Anghel).
Mugurl verzl ca-ml darima Cu ciorapi de pe la rad
Din copac Imi castes, Cu papuci de pe Is Turd
Potcovit1 cu coil de nuci. Practica magic& propriu zisA este destul de des -
Sangile m1-I podidea Dar tine mi le-or mai plinge?
Si pe nas si pe obraz. Plange douS surloare
$1 nu-s don& surloare
voltatA in Timoc. Din ea s'a transplantat mult qi
TArla oilor, locul meilor in noul sat, not insa, nu putem Infatiqa de cat ca.-
Unde plange, foc at stinge Si aunt doua Mihohoare:
Uncle piange, foc se stinge
Unde face foc se face. Unde face, foc se face. teva descAntece, care pot fi, totuqi, identificate

az) De cAntecul Lazaritii am aflat, de fapt, dupe acela: a doua zi aceleagi fete ma IntampIna spunandu-ml ca mai
an sa-mi spunk un cAntec. Era cAntecul Lazaritii pe care 11 ultasara. Is) Inf. Petre Spalcu gl Stancu Marintist.

178
partial cu ceea ce aflam in tarA. Textul for 11 re- Ce te chiral, $1-a plecat intr'o ptdure mare
dam, intru cat nota specificA le este incontesta- Ce te valcari? Nu te chiral, nu te valcirl
Cum sa nu ma chiral, Du-te la Gherghita
bill. Cum at nu ma valcir [descintiltoarea
C'am plecat pe-o cale CA ea are limba de leac.
Pi-o carare la cu limbs descants
DE SCRISA (DRAGOSTE) $1 cu busuioc o mirosa
M'a 'ntainit, lipita, clipita 'n
Carbune, carbunal St-i fad punte. [cale $1 tu anal curat, luminat,
leu dau cu tine pe co In mita sari Din cap mi-a clatinat Ca steaua 'n cer
Tu sH te fact un Coco/3 trot-m vita veste pi-o start Inima 1 Matt mi I-a mancat Ca roaua 'n camp
Cu ciocu de ftier St umbit piste gard $1 mi 1-a luat gi 1-a fript in Ca ceasu ce te-ai ficut I
Pie le de Mal Far' de parleaz [frigare
SA te duct is scrisa mea: $1 pin ctini
Cu ciocu sa clocnegti Far' de ciumag. DE IZDAT
Cu penile sa plesneti Plecai pe carare
La mine s'o porneti, La lantana lu Adam Izdatu des cu'n cunt Cu paima te-am plesnit :
leu dau cu dout SA te duct de unde a1 venit
leu in vis s'o vlsez Mt 'ntaini c'o fall mare: (Oita la 10) Cu omu Acta n'Al nimic
S'o =nose Ce te vaiti 1 te Mal? Din zece nu poate izdatu (bate din palme)
Cu tea sii. vorbesc De dragoste real noroc? [ma'ntrecel U, a, sblara birovu 'n sat
CrApi izdat Ca moare omu Hata de izdatl
$1 cu mums -sa Cad tu dal Cu una, Ca nu dau trup nevinovat le1 izdat din sat
Cu tats -su Ieu dau cu doaut Ca n'ai cruce 41 n'ai tamale Ca nu- t dau trup nevinovat!
Cu frate-su (pant la zece) Si n'ai biserica; Izdat din popes dat
$i cu moci-su CA din zece, Eu am cruce 1 am biserict. Izdat din ovrei dat
Izdat pripit, lzdat din tap dat
$1 cu nall-sa Nu ma poate nimeni 'ntrece lzdat inzalojit Nu-t dau trup nevinovat 1
Cu tot neamu 11. Ca eu m'am sculat
Asta cart $1-am ftcut la copill lb (informatoarea e convinst ca a vindecat: Venea Stancu
lu Bereaca cu fata, mai mult moarta ciecat vie 1 s'a sculat;
It dau o griJe mare: Di-o ft vie, N'am apucat sa sfargesc, am spus cateva vorbe I).
St umbli tri in lung 1 In larg In pravalle.
Dupe scrisa mia Di -o fi moartt,
S'o gaset1 la not In sat In groapt. DE STRANS
1/1-0 fi In tari. Dragostea nu 'arta A plecat stratum $1 pe el Intreba:
St -1 put scat% $1 ma duce tot la cel ce one Cu cuprinsu Ce te chiral
Di-o fi 'n munte [s'o poarte. $i cu apucatu Ce te vaicari ?
Cu 'nclegtatu Doamne, Maica Precista,
Cu bobositu Cum at nu mil chiral
DE D EOICHI Din mil 'n cast. Cum sit nu ma valor
A plecat un copil St le cads proptili Toate cagile 'nculate C'a plecat atransu
Pe cale, St se mire lumia Ferestile astupate. $1 cuprinsu
Pe ctrare Cum s'a mirat lel. Adica la un cop11 mic at Din cast 'n cast,
S'a 'ntalnit cu'n voinic in cale Da di-o fl din soare [ducea, La mine venia
Din cap 1-a cialinat Si-1 sece razele In ue 'npingea $1 din somn ma lua
Inima 1-a mancat. St cads la pamint Cheia-i frangea $1 ma trantea
Di-o f1 deoichiat de voinic St putrezasca. Fereasta-1 destupa $1 sangile m1-1 sorbia
St -1 crape ochii Da de-o fi din pastri, Matura-i desiega $1 pe mine ma !Asa:
Si se minune lumea Maria alba, La el in cast tuna Chiraind,
Cum s'a minunat el Alba 11 coada, alba, II gaga adormit, arumit Valcarind,
Di-o dloichlat. Caica 'n sus Din soma 11 lua Glas pant 'n cer.
//a di-o fi dloichlat dl -o Cala 'n Jos 11 strangea Tact, tu, nu te chiral.
[femeie Calca 'n piatrt II frangea Du-te la Ohiorghita,
St -1 crape tattle Nestamata, In ciur fl punea Descantatoarea
St -i cure laptele SA-1 crape olchli $1-1 ciurula Ca is are limb!) de leac.
Si-1 moat% copilu de foame De oicheturile ramnitorului. Sang111-1 surbia. lea cu limba descanta
Si se mire lumea de la Care-a rilmnIt II lua din inimA, Cu tamale tamaia
C'a dioichiat. A plesnit. DI su Wilma Cu ace 'mpungia
Da di-o ft din fata A plecat pe cale DI su Ii, Cu mttura matura
Valuta sa batA Pe-o ctrare Din iru e111or Cu mana dreapta lua
Cosata sii-1 cacti S'a Pntalnit cu lipita, clipita, De Jugu gatului $1'n coarnele ciutelor lapada
Si se mire lumea Din cap 1-a clatinat De sgarciu nasului 5i chitin din coarne milita
Cum s'a mirat ea. ',lima 1-a luat De fata obrazului Pe stransu 'neca.
De-o fi din drumuri $1 ficata Gogooele ochilor. $1 tu rtmai
Vantu si bates $1 1-o fript in frigare II lasa chiraind. Curat, luminat
Pulbera sa-t miarga $1 1-o luat pe spinare Maica Precista auza Ca steaua 'n cer
Si se mire lumia $1-o plecat pe un drum la vale Pe scan de ftier scobora Ca roua 'n camp
Cum s'a mirat iel $1 1-a lasat chiralnd. In carte de our at razma Ca ceasu ce ti-al fAcutl
Di-a didichlat. Maim Precista 1 -auza
DI -o fl din gardurt $1 la el venea: (Inf. pentru descantece este Gheorghita Tara etc.).

179
!at/I qi citeva doine qi cantece batraneqti: initial. Numai un dezastru material sau moral qi
contactul cu o majoritate prea numeroasa, cu
HAIDUCUL PATRU care este silit grupul sa tie relatii zilnice, duce
Sub poala de codru verde Lauzi mums, muica mea, la o uitare a vechilor deprinderi.
Mic tocsorel mi se vede leu nu ma las de tale Examinarea vietii care s'a infiripat in Cusui,
Nu still focu potolit Pan m'oi plange 'n puscarie
Sau de haiduci ocolit. leu nu ma las de turat sub raportul realizarii intentiei administratiei dupa
Nu snit zece eau doisprezece Pan n'ot plange spanzurat
Ori piste *lute mai trece. CA tot to m'at invatat. cum a reieqit din cursul expunerii, este de ase-
Si-m frigeau un berbece. Cand teram de sapte ani meni concludenta: am reuqit sa avem stapani in
Nu mi-I frigea cum se frige, Pe mahiale eu plecam
Dar 1-atArna prin carlige $1 mA 'nvalai de furam: Cadrilater, care sunt demni de veghea deplina ce
$t-1 intoarce prin belciuge Custumele bricegele
Ca sa-i fie carnea dulce. Veneam acasa cu ele li se lass asupra tinutului.
La lumina focului $i Berea dragut de ele; Cusuiul din Vale, noul sat, privit sub o alts
$edea mama Patrulul, and crescul de zecc ai
Patrului, haiducului 'N codru verde ma 'nfundai perspective, este un adevarat cuib, care adapos-
$1 lu Petru it vorbette: $1 ma invatat de furam
Auzi, Petre, muica Petre, Cariatori, de-al galbiori teqte cu caldura pe toti acei care n'au putut sa
Tu sa te last de tale Stralucit de cate-o nare se aclimatizeze cu regimurile exceptionale in care
Co ea te plang 'n puscarle, Pintenas la trl picioare
Tu sa te Iasi de furat
C'o sa te plang spanzurat I
$i dangale pe spinare
Unde-I vede haiduc moare,
au fost aqezati (Cazul cu cei dela Chiosabdi).
Dare Patru tar vorbea : SA umble pe el calarel Ceea ce s'a petrecut cu acest grup, care nu tre-
Fa fetita dila munte Pe varfu varfulut, bue lasat in sarcina qi ospitalitatea noului, dar
Nu purta bobocu 'n frunte Pe crecile nuculul micului sat, aratA in mod evident ca a coloniza
CA ti-o left vorbe multe. Cana doua turturele.
Las sa tasa Ales nu sunt turturele nu insemneaza numai decal un lot de pamant dat
CA nu-m pass $1 sunt dragostele mete unor saraciti, ci cu totul altceva: a face posibil
Ca ml-e maica ticaloasa Ce ma 'ndragostii cu ele I
$1 ma 'nchide 'nchisa 'n case sa durezi o vieata de grup omogen. Din cauza lip-
Cu perdele la fereasta. De-as putea cinta ca cucu
Lual perdeaua din fereasta Nu m'at mat ducea la lucru sei acestei omogenitati de grup, a fost plecarea
MA zaultai, la neica 'n coasts $i-as canta vara prin sat dela Cavurga la Chiosabdi, din cauza lipsei
Nelca secera la grail La neveste cu barbat.
Cu bobocu meu la brau Barbatll aunt dust in lume
Le iubesc tit nu ma spune.
grupului a fost a doua plecare.
leu 1-1 cerul sa m1-I dea
lel ceru ca sa ma fa. Cants cuce numai mie Ceea ce insemneaza ca. adevarata cauza. trebue
De-as tit! neica ca mat lua C'o sa plec in aiducie cautata in intelesul care s'a dat problemei colo-
$1 alt boboc ti-as mai da I SA strang bant de cununle 1
nizarii. Ba s'a crezut ca. ele se pot face qi inter-
In concluzie, subliniem: mitent o adevarata aberatie, (Poti cladi ceva
Cusuiul din Vale cu oamenii pe care i-am pre- dace din doua in doua zile aduci o caramida?)
zentat in actiunile qi deprinderile tor, are aspec- Colonizarile intermitente nu sunt de boo f olosi-
tul unei aqezari temeinice. In vieata lui, peste un toare. Ba chiar contrariul, uneori nu sunt alt-
cadru conturat, surprinzi Inca unele ciocniri de ceva cleat un mijloc de cheltuire zadarnica a
elemente traditionale bastinase, In genere, toll co- fondurilor qi un mijloc de deceptionare. Coloni-
loniqtii s'au adaptat perfect conditiilor locale, uti- zarile intermitente, nu pot fi lasate decat pe
lizand experienta cu care au venit aci. seama poporului, care dupa cum se tie la dife-
Treptat, treptat, din locuintele neincipatoare rite intervale din cauza anumitor ocupatii,
ale Turcilor, din duhoarea bordeielor treclitoare, paraseqte in masa compacts locul de baqtina. Dar
au iesit triumfator, construind case frumoase, Wit acest soi de migratiune a poporului are un ca-
sa uite ceea ce au avut in fostele for sate. racter cu totul natural.
Coloniqtii timoceni n'au uitat nici de obiceiurile Statul are deci datoria sa ridice in mare problems
avute, ba din contra, le perpetuiaza: aceeasi aunts, colonizarii. In anumite locuri trebuesc aqezate a-
acelaqi botez, aceeasi ceremonie a inmormantarii, numite grupuri de Romani de peste hotare. Acolo
aceleaqi sarindare pentru mortis aceleasi practice unde va fi nevoie de munch qi vieata pasnica, tre-
magice, aceeasi literature populara. bue asezat in primul rand Romanul din Timoc,
Dar aceasta verifica, Ears indoiala, o serie de Cele insemnate mai sus, demonstreaza suficient
supozitii in legatura cu aqa zisele miqcari meta- necesitatea unui plan nou in politica colonizarii,
nastasice ale popoarelor, bine sustinut qi pe un timp limitat.
Nu locurile qi nici oamenii sunt aceia care de- Cusuiul din Vale, este cu adevarat o realizare
termine poporul sa-qi paraseasca tot ce formeaza vie, care a depasit cu drept cuvant cele mai opti-
comoara traditionala. Elementele traditionale, rs- miste aqteptari. 0 noun qi puternica pledoarie
manand aceleaqi, este o dovada ca, in genere, pentru colonizare.
grupurile de popoare, indifer'ent Uncle ar fi sor-
tite sa trifles* reuqesc se se menlina in cadrul FLOREA FLORESCU

180
ATMAGEAUA-TATAREASC A.
0 COLONIE DE MEGLENITI DIN CADRILATER
Din masa de Armani" adusi in Dobrogea Noua tr'un loc: Plecati din stramtoarea for qi ajunsi
pentru a infige granita vie inspre vecinul tarsi in locul fagaduintei, se simt stapani"1). De acum
dela miazazi, vom incerca sa reclam aci imagines ei nu mai sunt arendasi de munti, ci proprietari
unui sat de Megleno-romani, impresionant prin de pamanturi agricole. $i-au creat un stil nou
f orta cu care a prins si a crescut rasadul. de vieata. Din meteci" au devenit domini" din
Patrierea Aromanilor pe multi nu-i face nici punct de vedere al dreptului de proprietate.
pe departe sa banuiasca ce inseamna azi pentru Ca asezare geografica satul se afla in jud .Du-
romanizarea unui tinut care se resimtea adinc rostor, la 45 km departare de Silistra, 25 km de
de milenara lui instrainare, si maine pentru des- Turtucaia si 15 km de malul Dunarii. Conditiu-
tinele Statului Roman, caci curand aceasta mla- nile de vieata sunt cat se poate de prielnice 5i
dita sanatoasa a neamului nostru va trece in asa au fost din totdeauna. Dovada, numai la o
fruntea principalelor ramuri de activitate natio- departare de 2 km a fost pe vremuri o statie pre-
nail, economic& $i spirituala, gi chiar va fi che- istorica pe o movila inconjurata de o vale circu-
mata in posturile de raspundere ale tariff. lars naturals. Sapaturile facute aci au dat la
Din clipa descalecarii pe pamantul dobrogean :veal& obiecte si unelte din piatra cioplita. Solul
s'au simtit la ei acasa si cu toata vigoarea Si spi- e fertil si foarte bun pentru cultura. In apropiere,
ritul de initiativa, de care e capabil romanul ma- la 5 km e o padure de esenta tare, stejar, si po-
cedonean, s'au pus pe lucru, ca din pimant sit pulatia nu sufera de lipsa de al:a ca in alte parti
scoata sate not on sa le romanizeze pe cele vechi ale Cadrilaterului. Se stie c& lipsa de spa de baut
inteatat, incat sa nu le mai cunosti. Un exemplu este marea calamitate a acestei provincii roma-
de substituire completa a unui sat de straini prin- nesti. Paturile friatice se gasesc in Atmagea la
tr'unul de Aromani, it okra Afmageaua-Talii- adancimi numai de 6 pin& la 10 m. Pan& nu se
reascii, asezare care nu mai pastreaza din trecut facusera puturi sapate cu masini in alte parti, aci
dead numele si infatisarea exterioara a gospo- veneau locuitorii satelor vecine cu butoaiele sii-si
dariilor, in mare parte Inca orientala Poate a& is provizii de al:4. Asa a fost si pe timpul Tur-
intro vara a prins consistent& aceasta prima ase- cilor si ash. pima In timpul din urma, sub stapa-
zare, data. cu revarsarea puhoaielor tataresti nirea noastra. De aceea hatmanul tatarilor i -a
acum 700 de ani sau cu drumul de cucerire al ales resedinta in acest punct, f apt a carui amin-
Turcilor acum 500 de ani, in armata carora erau tire o poartii numele satului.
regimente 1ntregi de gealati tatari, si tot intro Aceste conditiuni alaturi de spiritul intreprin-
vara s'a lichidat (1925), stranepotii retragandu-se zator si activ al macedoneanului, au adus pe co-
ca ultimul val, chemati inapoi in Anatolia de un lonistii acestui sat intro situatie materials inflo-
mare Stat modern. ritoare.
Pia. in Iunie 1935, adica timp de 10 ani, s'au Din tabloul etnic de mai jos (alciituit la 1 Ia-
asezat in Dobrogea Nota 1.633 de capi de familie nuarie 1938), constatam cat de compacts este po-
(in Durostor 895, in Caliacra 738). In Atmageaua- pulatia de Aromani a acestui sat:
Tatareasca sau in Tatar-Atmagea, cum se pro-
nunta de fostii locuitori, au venit un buchet de
80 de familii de romani macedoneni din satul 4, Total
NationalitAti Faint III BArbatt, 5 7 .- 1,.. sutolete
u. co
Livezi (in Meglenia, la miazanoapte de Salonic) si G r.

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7)


numai 3 familii din jud. Tecuci $i 2 din Vlasca.
Cunoscandu-i, toti aratii nu numai multumirea Meglenoromani 129 121 125 149 156 680
unui traiu mai tihnit, dar fericirea ca si-au gasit Roman! 5 5 5 4 3 22
Armen], 1 1 1 3
patria si fagasul national, din care nu vor mai Tatart 6 5 5 4 3 22
iesi niciodata. rat& cum marturisesc ei insisi in- Total general . . 140 132 136 157 162 727

1) I. POP, V. TH. MUSI In ,Un aeceniu de colonizare In Dobrogea 'Nona, 1925-,-1935"; p. 90.

181
Dacit privim populatia sub raprtul varstei, ra- lonistii se instaresc, le &lima pentru a ridica
manem uimiti de atata tineret, dovada de vitali- altele, din caramida, cu ferestre inalte si mandre.
tatea coloniei. Batrani se chiama intre 60-80 de Biserica si-au ridicat-o ei 1'1200 prin daniile $i
ani, si dintre acestia aunt numai vreo zece III sat. munca for ca salahori $i carausi, in 1932, Pani
Unul singur a atins 80 de ani. Vitregia soartei in acum Inca nu e zugravita. Banii pentru clopot
Macedonia a gribit maturitatea si batrinetea Aro- au Post all de Iancu Gioga. Pastreaza nestirbita
minilor. Pe cutele adanci, care le brazdeaza credinta crestina ortodox5., care i-a tinut pe
fruntea si fats, aunt incrustate toate suferintele muntii Pindului si Balcanilor.
indurate in lupta pentru plistrarea nationalititii. Cladirea scolii primare e impunatoare fat& de
Dar vlastarele tinere aunt chezasia edificarii de ghimirliile din jur. E zidita in 1923 si are 4 sali
mime a coloniilor din Cadrilater. de class. Micile odrasle, fii de ciobani, aunt bine
Averea, ca valori imobiliare si vite, se all& tot inzestrati $i dau dovada de o dragoste vie pentru
in mina Megleno-rominilor, dup& cum se vede in pasterea oilor negre de pe carte. Copiii de
tabloul alaturat: scoala aunt impartiti in cele 7 clase astfel:

Nationalitail !mobile P am ant


(ha)
Ts
c.)
444,
-,.:;
01
Clasele ,..:
'..E.1 .5.

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) U 5 5 5 5 5 U


(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)
Meglenoromanl . 129 1.940 260 40 70 2.500
Rom /MI 4 43 2 inscrisi . . 35 18 13 21 15 10 8
Armeni FrecventeazA
regulat . . . 35 17 12 21 14 9 5
Tatar!
Total general 135 1.983 262 40 70 2.500
Predau doi invatitori si o invatittoaare. Mai
Ca plante de cultura, romanul macedonean a functioneaza si o gradina de copii cu 35 de su-
invatat sa semene si s& cultive porumbul, secara; flete, condusi de o invitatoare.
grata, floarea soarelui, meiul, dughia ai fasolea Tin studiu asupra psihologiei, limbei, portului,
soia. credintelor si obiceiurilor acestor colonisti echiva-
Impartirea profesiunilor intre copii de familie leaza cu cunoasterea satului insusi de unde au
si bArbatii valizi se prezintA azi dupl cum ur- plecat, Livezi sau, dialectal, Livadz. Sunt totusi
maxi: unele deosebiri, pentruci aci au trebuit sa se
adapteze altor conditiuni de vieati si altor sis-
-E. I.
teme de drept. 0 descriere a satului-matca o ga-
T.'
a ..;
C =to T. es aim in randurile de mai jos ale unui scriitor ma-
Prof esiunile =
.......
ts ...
ea .a
....
Ti
E
,
1g
cedo-roman, care ne dau o imagine dell asupra
0a 5
1-.
ii: r2. g S c..) Is..

(4) (5)
elementelor ce colonizeaza Atmageaua-Tatareasca:
(1) (2) (3) (6) (7) (8) (9)
Mai sus de Osani... se deaf &soar& comuna Li-
Meglenoromanl 110 3 3 1 2 1 1 1
vezi, cuib de soimani ageri si viteji. Romanii din
Romani 6
Armen! 1
aceasta comuna, proprietari de herghelii $i de
Tatarl 2 turme $i negutatori indrasneti si priceputi, facu-
sera din Livezi un centru de activitate economica
In sat se mai giseste o moarit ce merge cu 3 intinsa si viguroasa, ale carei pulsatii se realm-
valturi si clout( randuri de pietre taranesti. 'eau in toata regiunea Salonicului,
Avand proprietati marl, ce variaza intre 10 $i Manuiau cu egala pricepere, arma si afacerile,
100 de ha, pimantul it dau mai mult in dijma co- Livezenii erau bastionul cel mai puternic al cau-
lonistilor de peste Dunare. S'au legat atat de zei nationale, in serviciul careia nu crutau nici
mult de glie, incat parci o stapanesc din mosi- bani, nici vietile.
stramosi. De cumparat cumpara si-si maresc pro- Sa to fi adus Dumnezeu la Livezi fntr'o zi de
prietatea, dar de vandut nu, pentruca tin la pa- Sf. Maria, cand se fac nuntile, sit fi luat parte la
mint ca la ochii din cap. Munca si economia, cele petrecerile legendare, in care berbecii se frigeau
doua calitati de seama ale lor, aci fsi gisesc ex- cu miile si vinul curgea in valuri, in timp ce ho-
presia deplina. Casele aunt in majoritate ma- rele, danturile, chiotele tineretului se succedau
runte si f acute din chirpici, dar pe masura ce co- lira contenire, ai fi siratit cu adevarat ca vieata

I82
merits sa fie &Eta gi ca acesti roman qtiu sii strain until fat& de altul qi n'au voie sa faca klta
traiascA din plin" e). alegere. Crescuti in aceasta idee, logodna be
In Livezi intelectualitatea a tinut aprinsi fla- apare ca o predestinare.
cam nationals prin presi, literature, frimantari Inca un obiceiu, care e desigur stravechiu, e
culturale si mai ales in urma persecutiilor. Astf el completa izolare a femeilor de barbati. Acest obi-
s'a cultivat qi s'a pAstrat limba materna, populatia ceiu s'a pAstrat, probabil pan& azi din pricina
romans prezentand fenomenul bilingvismului In exemplului pe care it ofereau navalitorii si stapa-
Balcani. Toti bArbatii vorbesc aromana gi greaca. nii turci, la care gasim acelasi lucru. Chiar la
Femeile nu cunosc decal dialectul. Azi barbatii au Elora, pe aceeaqi batatura se fac dou& jocuri deo-
deprins perfect limba cults, dar in cos& vorbesc sebite: al flacAilor qi al fetelor. Urmarile acestei
in dialect. In aceasta privinta se aseamina cu izolAri sunt multiple: bArbatii an umblat mult, au
Sasii din Ardeal, care vorbesc gi limba german& capatat o larga experienta de vieata, s'au culti-
culls gi dialectul for (Frankisch). vat, au deprins limbi strAine, pe and femeia ro-
In Macedonia baietii insurati rAmineau langa botind numai in ma, n'a inviitat nici macar sA
parinti, marind cercul familiei, (afar& de cazul aerie si s& citeasca, nu poate vorbi cleat in dia-
cand plecau gineri). Se ducea acolo in munti o lect, iar cunostintele culinare qi de igieni ii aunt
vieata patriarhall, in intelesul propriu al cuv&n- cu totul straine. Din aceastA stare de inferioritate
tului. Numai chip& moartea tatalui se desparteau s'au Bandit chiar ei s'o scota pe femeie, ca sa nu
toti pi-pi faceau gospodaril proprii. Sau uneori se mai simta stanjeniti and primesc musafiri qi
fratele cel mai mare lua conducerea si ceilalti se cei instariti plAnuesc sa trimita in scoli gi pe fete,
supuneau far/ a ieqi din indiviziune. Aci in Atma- nu numai baietii. Acest proces de ridicare a femeii
geaua TAtAreasel lucrurile s'au schimbat. Baietii se resimte in toate satele de macedoneni ale Ca-
stau un an, cel mult doi, pe langa tat&1 lor, apoi drilaterului.
se despart. Acest nou regim e dictat de natura Vorbesc in dialectul macedo-roman, o limb/ a
proprietatii agricole. Pe cand in muntii Paik, pe propiat& de vorbirea daco-romin& a secolului al
coasta cArora aunt aqezate Livezile, averea (tuff- XVI-lea gi ramasi aproape in forma aceea arhaica,
piaci) consta din vite, era nevoie de mai multi Din punct de vedere fonetic prezintit fenomenul pa-
barbati ca s o administreze in comun, cAci until latalizArii numai in parte, a protetic, articolul hota-
sau doi pleca cu oile, altul ducea caprele, altul rit la sfarqit urmat de u qi alte caracteristice. Ca le-
ramanea seas& Aci in Cadrilater /nal locul vi- xic abundA cuvinte din limba greaca, bulgarl 1i
telor 1-a luat parnantul arabil, economia pasto- turca. ScrisA, e mai usor de inteles dec &t auzindu-i
ra1s a fost schimbata prin cea agricola. Nu mai vorbinfli din pricina pronuntarii. Asupra vocabula-
e dragostea de mioare, ci dragostea de pamint. rului s ar putea face un studiu aparte. Dar not ne
Dace ficioru" are cel putin 10 ha de pAnaint, el marginim a da aci o idee sumar& prin arAtarea
doreste sA iasa de sub tutela, pentru bucuria de denumirilor obieetelor de gospodarie qi ale im-
a si-1 cultiva si a-si recolta singur bucatele brAcAmintii: cupii (turma), praudz (vite), mandrd,
(v'iptu, biricheti). Dup& cum vedem, acolo in cufar (staul), cococmar (cotet), anveliturd (aco-
munti se pAstra regimul lui pater familias, copiii peris), stizmd (perete), scamnu (scaun), pingercd
si femeia trebuind sa asculte de tat& qi sot, care (fereastrA), chilim (covor), v'il'iie (oglinda), chef-
define teate drepturile. data cu transplantarea chi (pahar), scald (ceasc5.), buneld (furculitii),
in acest regim de economie agricole, membrii ma- etc.
jori ai familiei incep sa dobandeasca drepturi
civile qi faptul pare natural qi necesar. Portul. Barbatul poarta chilot (pantaloni strinsi
0 ramAqita a drepturilor lui pater familias este jos la baza fluerelor) sau potur (pantaloni de
obiceiul adus din Livezi qi pastrat de a se logodi o mod& mai veche, lucrafi in gaitane), paltu
copiii de midi, dela patru, cinci ani. PArintii ho- (haina), sau cupiiran (hain& tliata sub maned si
tat-lac aceasta, tinand seama nu atat de condi. cu gaitane). SArbatoarea imbraca cioaii (cioareci
tiunile materiale ale cuscrilor, cat de neamul albi), ccimeafa (alba, de panzii, fin flori), can-
(soiea) din care face parte logodnicul sau logod- dusa (un fel de mantie, din lane saiac pana
nica. Tinerii cand sunt mari, se qtiu ca stint ha- la tenunchi gi ceva mai lunge dealt camaqa, im-
raziti unul altuia, se comporta totugi ca niqte podobitli cu gaitane albe la reveruri qi negru la

9 JOAN NAUM DELAVARDAR: ,Meglenle in rev. ,Tara Nour, Febr. 1933, pp. 38-39.

6 183
guler), dulumd (pieptar, tot din Iliac), brdul (de duse in haremuri, Dar piginii fugeau de cruce
lAnA, negru, la tineri uneori rosu), calfavete (bete ,Ilicele ,,insemnate" scipau. Dela 1913 incoace,
de lima, ocolesc de 6-7 on piciorul sub genunchi, aceastA tatuare a crucii a rams numai ca un obi-
pe deasupra cioarecilor), iar in picioare poarta ceiu rar, pentrucA data cu incetarea stAp&nirii
pdpufl (pantofi). turcesti, nu mai era o necesitate,
Femeia poartA: fusfane (rochii), poalei (sort), Din mandrie se fac Ili azi incuscririle cu familii
chepe (testimel), bair de flurii (salbi. de aur), de soie" bunA. Nu se cisatoresc cu strAine, Ili nici
cdriild (agraf A cu trei monede de aur). cu romAnce meglenite, dela meglenitii plugari de-
oarece, la vrista cAnd se fac logodeste la rominii
Onomastica Meglenitilor e specifici, Numele de megleniti plugari, 20-22 de ani, toate fetele Ili
botez cele mai des IntAlnite, sunt; Sterie, Gheor- toti flAcAii dela Livezi sunt casatoriti, cisatoria fi-
ghe, Niculae, Dumitru, Constantin, lani, Hristu, candu-se la acectia intre 12-15 ani, iar logodna la
Mihail, Anton, Tafcu, Teodor. far la femei: Chi- vArsta de 2-3 ani. Toti flAcAif hind logoditi sau
rafa, Dafa, lana, Maria, Sia, Sulfa, Tina, Vanghe- cAsAtoriti, este imposibilitate sit se gAseascA un
lifa, Zoila. flAcAu sau o fate care sit se poatA cAsAtori cu un
In forma aceasta rimin numele mai mult pe bAiat sau fail din alt sat. Din mAndrie tin
.actele de botez, caci, in vorbirea de toate zilele foarte mult sit poarte numai haine not Ili tot-
se striga unul pe altul, cu diminutive Ili o 12101 deauna curate. Au in portul for ceva din nobletea
time de derivate, care dovedesc tot atit de bine strimosilor. Pe and traiau In Balcani, hainele
tandretea sufletului aromAn fats de ai lui, cat vechi be duceau la cele opt sate aromAne din Me-
Ili influents greceasca sau bulgara asupra onomas- glenia, ca sA le schimbe pe sad cu castane sau pe
ticei. De pildA lui Gheorghe i se poate zice: produse de gradinArit. De aceea livezenii" se
Chiurghifa (cit. Yurghita), Vila, Gula (cit. Ghula), disting prin infatisarea for de domni. $i nuntile
Ghiurgula (cit. Yurghula), Giogi, Giogea, Gioca. for au ceva regesc in ele.
Iar pe Maria, obisnuesc a o striga printr'unul din In sfarsit, tot din mAndrie porneste inclinarea
numele drigistoase: MaruFi, Mufi, Mafia, Mia, for spre rAzbunare: sangele cere singe, preferi
Marenca, Menca, Marigula, etc. sA moarA decAt sit cedeze unei forte nedrepte.
Numiri generice pe vArste, auzim: prune sau RAzbunarea nu-i Iasi sit doarma Ili multi poves-
natu, ficioric (copil), ficior (bAiat), gione (tank), tesc cu pathos cum mai acum 30 de ani au atras
bdrbart, mica (bAtran); pentru partea femeiascA: In cursA pe cipitanul grey Agra ;i 1 -au spAnzurat
!elicit, feats, nveasta, muliare (dela 30 de ani in de un nuc. De atunci Ili azi se mai aude:
sus), mow (bittrini).
1
0 trisitturi. sufleteascA ce iese mai mult in re- CAN7ECUL LUI AGRA
lief, e mAndria acestor oameni, o mAndrie romans, Vol, fat pull asburdtort Vol, sArmane vrabii
iarasi dovada unei descendents nobile. Ii auzi Isburatoare
Te-asburall tru vintu, Ce sburati in vant,
spunind cu semetie: Noi de aci suntem floarea Nu vindzut pl-un arhlgo, N'ati vAzut pe un aef,
Pl capltanlu Agra ? Pe capitanul Agra?
nationalismului din Livezile Mari; nu-i familie
care sA nu aibA cel putin un membru omorit de -- Aseara noaptea-1 vidzum AsearA noaptea II vAzuzAm,
Tru munfall Pirisorli. In munfll Perblorului.
Greci, pentru cauza nationala". Aproape toti au Ohlorgi Casapi tu'acerit Ohoorghe Casapu ti prince
de povestit din persecutiile Ili suferintele indurate S'Ialhall Handurl lu'ntreabit: 51 Mihail Handru ii intreabA:
din partea Grecilor. Stiau sA reziste pe pozitiile Ia spune, spune, bre Ia spune, spune, cApetenie
for cu incipatiinare pini la moarte. Preotii erau (arhighe
Cdfl Armin! till'lasi Cali AromAn tAiati
ridicati din biserici, invitatorii din fata copiilor, S'alte case arsit vol? 5i ate case all are vol?
arestati, schigiuiti Ili omorAti. CAnd ii auzi po- Tu-a Verghllet nduntru InAuntru in Veria
vestind, iti dai seama cA ai in fatA eroi. Nit Wit Armdnl tallem 0 sutI de Aromani taiarAm
.FI patruzdfl dl case Si patruzeci de case
AceastA mAndrie i-a fAcut sA respingit orice o- Armineti arsim not. Aromine arserAm not
fensA adusA neamului sau singelui de aromin". Vladova strihooril
.21'n Si la Vladova din sus
Mai ales teama de pingarirea femeilor de cAtre D1 nuc lu spIndzurara De nue it spanzurara
fruntea tut analtu Si pe fruntea lui deasupra
Turci ii Linea treji zi Ili noapte. $i azi intAlneIlti it carte Ii alasard. i puserA o carte.
in sat femei mature, care au tatuat pe frunte, In- Stru carte stria: VII Si pe carte scria: tip
Ire spritncene, semnul crucii. Sub stipinirea tur- Va s'patd cari'll tal'le 0 sA pAteascA cei ce tale
Armanil p1 tru citilurl Aromanii pe drumuri
ceascA fetele erau spite cu forta Ili armele Ili S'Arminill prquil do. Si AromAni pe oriunde.

184
In acest cantec si in altele se remarca totdeo- Pana. Vineri, pe la pram, se termini cu cele sapte-
data gi cruzimea acestor oameni, care au avut de opt cuptoare de paine. Cantitatea de paine se
luptat cu imprejurari alit de vitrege. Cand au face dupa marimea nuntii, adica dupa numarul
venit la noi, i-am vazut purtand la br5.0 pistoale invitatilor,
gi cutite. Intrebati de ce sunt asa, ne raspund Sambata de dimineata, trebue sa se inceapa tit-
franc, f Ira sovaire: Avem si noi defectele noa- iatul oilor. De acum yin flacaii (ftirfalii) gi cu
stre, cum avem gi calitatile noastre. Noi cu re- rudele insurateilor si se incepe petrecerea pro-
volverul ne-am aparat onoarea, cinstea, avutul si priu-zisa a nuntii. Unii pun carnea la frigare
vieata. Nu stim altfel. Nu facem nimic cuiva, dar (suld) sau in cuptoare, altii o taie in bucati, o pun
cine se leaga de noi, la pamint1"3). in caldari mari si o dau femeilor batrane, care fac
pe bacataresele, ca sa gateasca. Muhl forf otealii,
Venind in tail, se arata foarte dornici sa par- gura si chiot, de parcs se pregatesc mari jertfe
vina, sa ocupe functii politice, macar in sat sit paga.ne.
insemne ceva, De aceea, toti se coborisera in Rude le din apropiere gi ceilalti invitati din sat
partide politice gi conflictele dintre cetateni au incep sa vita inca dela pr5.nz (Sa.'mbata), ca sa
ajuns destul de acerbe. Insa o caracteristica: nu apuce gi aceasta masa. Dar cei mai de departe
se manifestau violent decat in cuvinte gi spirite, sunt in fiinta de abia la cina. Pentru aceasta masa
multi dand dovada de ascutimea de spirit a gre- de sears, pleats mirele impreuna cu ceata de
cului. Lucrul acesta le face onoare. Fostii cio- MHO ca sa invite pe nasi. La nag li se face a
bani de oi, inrolati in partide politice, tind sa primire frumoasa gi dupa ce sunt cinstiti, yin cu
conduca pe fostii for stapani. totii tot pe jos, la casa mirelui.
Nunta, spun ei e aidoma cu cea din Li- Tot pe sub sears (pi ninga sears), pomeste si
vezile Mari (Livadz), la 100 km Nord de Salonic, un card de copii cu o plosca prin sat, ca sa anunte
de unde au venit. pe mic si mare de prin case si de pe ulite sa
Se incinge petrecerea cu o saptamina inainte vita la nunta lui cutare" 4).
de cununia religioasa. Se fac intaiu colaci de casa Cand se iveste nasul in prag, suratili tocmai
in tava si se trimite cite unul intreg fiecarei rude. fac coca (frimitii aluatlu). Acum el si ceilalti
Colacii acestia constituiesc invitatiile de nunta: nuntasi le arunca bani in coca, pentru a be ils-
fata igi chiama rudele din partea ei, baiatul din- plati munca depusa la nunta,
tr'a lui, In aluatul for se pune busuioc gi aruvitli Inainte de a se aseza la masa, se string fir-
(un fel de alit), ca sa-i dea un gust deosebit. tatii in curte gi inalta steagul cu tricolorul 3)
Uneori, pentru dospit se pune coca in douti oale, (flambura): un bat lung de 2-2,5 m, care are la
una pentru baiat, alta pentru mireasa, si a cui capatul de sus tin lemn scurt de tot, in forma de
parte se urnfla mai mult, acela e mai iute, Acesti cruce, legat cu un fir gros rosu; sub cruce se tin-
colafi cu aluatlu di simiti (paini cu aluat dulce), tuieste simbolic panza tricolorului national, !until
sunt foarte gustosi, de 1 m aproape; iar in cele trei colturi ascutite
Dupa ce primesc colacii, rudele sunt datoare sit ale crucii se infig trei mere,
dea o zi ajutor pentru pregatirile de nunta, unii In timp ce pregatesc flambura, ei cants:
cu bratele, altii cu carele, pentru a transporta vi- (Coase, croltorule, coase,
Coase, arafte, coase.
nul gi ce mai trebue. In ziva aceasta parintii, atat Coase flarnbura Coase steagul
ai fetei, cat si ai mirelui, trebue sa be dea o Cu utral di strata . . . . Cu fir de mitase . . .)

masa. Dupa ce araftlu (croitorul) igi termini lucrul,


Cand vine ziva de Joi, se strang fetele (suratili) farta(ii se adreseaza nasului, cantand in gre-
la mire (grambro) si la mireasa (rweastei) si toate ceste:
dau ajutor la facerea catorva cuptoare de paine Cherna, nune, cherna, (FA dar, nune, fa dar,
pentru nunta. Painea aceasta se face cu aluat Cherna sto batrachi. FA dar pentru steag.
Ia vale to hirachi Ia bags -ti mina
acru (acrulu), dar se poate face si cu aluat dulce. Via arghiri sacula. In punga-ti de argint).

8) Hrlstu Papadumitru, notarul comunei, 42 anl.


4) Dacil nu s'ar ceiebra aproape toate nuntile in aceeagl z1 (la Sonmarina) in satul Livezi, ar fl un dezastru pentru
cei cu nunta, cad tot satul ar ,veni sa petreac5 la el, dar aga lumea se imparte. La Atmagea nu se mai fac toate nuntile
Iran) singura zi din an gi inseamna mare risipa pentru cuscri,observa un colonist livezean.
6) Acest obicelu se respect& cu sfintenie in Livezi, Hind un bun prilej de propaganda nationalists, cAci gretile"
nu se amestecau niciodata in nuntili armanlior".

185
Apoi cu aceleasi versuri se adreseaza rudelor teapta afara: li pun Ia piept o floare artificiala,
si celorlalti de fag: (afendi), mamei (dodo), fra- cu o moneda de aur. Rudele ii fell tot monede
telui (frail), surorii (sore), mesenilor (parei). de aur sau bani, dupe cat pot, in timp ce el le
Aceasta cerere de bani, in cantec grecesc si nu saruta mana. Terminandu-se daruirea, e poftit
romanesc, arata am zice mandria si noble- inauntru, impreuna cu fertafii lui, intr'o camera
tea aromanului de a nu cere pe limba lui. Toti unde primesc dulciuri si intoneaza melodii na-
ii daruiesc cu bani si fcirtatii 1 i impart castigul tionale.
in parti egale. E rasplata for pentru munca depusi Intre timp in odaia de alaturi, se strang cuscrii
la nunta. qi schimba semnul". Aceasta e o ceremonie cu
Dupa ceremonia darului, steagul se preda na- mult teatralism: tatal miresei poarta la subsuoara
gului, care it ia, trece in fruntea horei (a corulu) o paine gi un picior (de dinainte) fript, de oaie.
gi joaca de trei oH cu el in mana. Terminandu-se (pciltare); in mana tine doul sticle cu Oka, din
jocul, fartalii se urca gi infig flambura deasupra care toarna in cestile (ceasca = filigea) celor doi
casei In care s'a lucrat. Acum aunt gata gi ei de socri. Acestia igi incruciseaza bratele asa cum
masa. fac nemtii la petrecere 5) si dupe ce fiecare
S'a Inserat deabinelea si se aduc mancirurile ureaza: S'nd beineadth, cuscre, piireaclea (ori ti-
pentru primul spat mare cu toti invitatii. Intro nerli), adeca sa ne &Masa cuscre, perechea (ori
timp, batrinii si femeile care stiu, intoneaza can- tineriil), sorb cestile.
tece vechi aromane, care pomenesc de evenimente Tatal mirelui scoate dupe aceasta darurile a-
triste din trecutul nationalitatii noastre in Pind duse pentru mireasa, ca de pilda 5 lire turcesti
si In Balcani. Tinerii incep si ei cantece natio- (pendolira) puse pe un lant de aur (silivar di ama-
naliste noi si petrecerea cu mancare, bautura si lama), sau dace este mai bogat, pune o alts mo-
cantec, tine pin& dimineata. neda mai scumpa, tot de aur. Infasurate intr'o
Duminica toata ziva musafirii se tin lant. Iar batista de matase, in timp ce be prezinta, zice:
pina in prAnz mirele se pregateste ca sa ia mi- Ia aravoana nveastelei ". (Iata darul nevestei).
reasa de aces& Cand tatal miresei primeste acest dar, ceilalti
Pentru aceasta el e intovarasit de o suits in- striga In gluma sa se uite in batista, ca sa nu fie
treaga de nuntasi, toti In haine noi de sarbatoare. pacalit. El desface batista, dupe ce vede moneda,
predominand stof a alba de siac. Dace mireasa se o infasoara din nou si o da pe la barbs, zicand:
afla tot in Livezi (Atmagea), merg pe jos, dace S'b'dneadzii, s-u'nchirdciseasccr. (Sa traiascii, s'o
e In alt sat merg cu carutele, Inaintea for por- stapaneasca). 0 mai da la doi trei barbati s'o
nesc in graba curierii, ca sa intrebe dace mireasa treaca pe Ia barbs, care repeta aceeasi urare
e gata. E mai mult o veste de sosirea mirelui. Dupa aceasta se inmaneaza mamei fetei, ca s'o
Ajunsi la cuscri, nuntasii de aci ii intampina in agate miresei la gat.
curte cu chiote gi exclamatii de bucurie .Fartafil Intre timp, rudele fetei se duc la mireasa sa-i
au grije sA aduca flambura ca s'o inalte pe casa ofere obiecte in dar sau bani, dupe cat ii lass
miresei. Indata dupe aceasta, incep cu totii sa cugetul gi mireasa be sfiruta tuturor mana. Sura-
cinte un cantec, doua, apoi partile Isi dau mina. tele ii cants, apoi se pun pe plans cu toatele: si
Dupa ce si fortalii strang mana mirelui, poftesn mireasa, si surafele gi femeile din partea mi-
pe cei mai bAtrani sa se aseze deoparte gi calla resei.
numai ei: Dupa ce s'au vArsat lacrimile cerute de acest
moment solemn, yin nuntasii din partea mirelui,
Muftifica din gradlnd (FrumucicA din gradinA of era gi ei bani gi mireasa be multumeste prin sA-
Ti dor pondu tl nvirind? Ce dor mare te'ntristeazA rutul mainit
Lase Jalea Lases jalea Terminandu-se aceasta solemnitate a daruirii,
ale la mine $i yin ia mine
Ca ti-afteptu, CA te-atgept,
oamenii mirelui ies afara cu fartatii si nasul sa
Plori mufate s'adundm, Flori frumoase s'adunAm, ia flambura. Flacaii se urca pe casa s'o coboare
Na curund eaddram 0 cununA sA facem). gi n'o dau nasului cleat in schimbul unei sumo
de bani, cu care of se declare impacati. In curtea
Apoi, tatal, mama si celelalte rude ale miresei casei se incinge o Nora cu nagul si flambura in
ies din casa pentru daruirea mirelui care ag- frunte.

5) Brudertrinken zic germanii acestul gest.

186
Tata mirelui, impreunt cu doi fetriali ales' din- reasa cu ai ei. Separat cele dout grupuri into-
tre aceia care au ambii pArinti vii, intra In casa neaza diferite cintece.
miresei sa primeasc5. zestrea (prica). Dar acolo, Acum merg la Biserict. Punctul central al
peste toate, gasesc cocotati niste copii, care de nuntii este infatisarea tinerilor in fate altarului,
asemeni cer sA li se plAteasca ceva. TEAM mire- unde se oficiazA cununia religioast.
lui n'are Incotro, scoate din buzunar si-i di- De aci se continua. drumul spre case mirelui.
ruieste. In fata porti, mireasa e intimpinata de rudele
Dupe ce s'a incArcat zestrea, mirele cu nunta- viitorului sot care o dtruiesc. Ea le strutA mina
sii lui se string intro parte cu fata inspre use si le ofert cite tin mAr din partea mamei ei. La
casei miresei, iar rudele miresei se posteazA In urmA, ia tin mAr si-1 aruncA inapoi, pe deasupra
usa casei cu fata spre mire. Cum cele dotal gru- capului sf cuscrii amestecati, incearci sa-1 prindli.
puri stau fata in fatA, incep st ante In dialog 6): Cei care 1-au prins fac necaz celorlalti.
Nuntasii mirelui spun: Dupl aruncarea mArului intrA in cast, unde o
lima
primeste socrul si soacra. Acestia au grija st -i
Iesi-mi lund (Ie1
Cdnd te-afteptii bet. Gaud te-acteapta printul. dea o lingura cu tint, o paine intreaga si o cant
cu apt, ca sA aduct In cast si aceste bunatati.
Aide ahord, Ai 'Oita, Cand ajunge in pragul casei, se opreste, 10 face
re-amatiasi? te-amanasi? Dece ai IntArziat ? dece at de trei on cruce. la apoi cu degetul cite putin
[IntArziat ?)
unt si insemneazA cite o cruce pe pragul de sus,
La acest cintec, grupul miresei rAspunde: pe cel de jos si pe scindurile din laturi ale usii.
,M1-am f'afendi f I nu mi da r Acum din nou se inchint si paseste intuntru. De
(Am i tett 1 nu ma last) la prag pin& in odaie e asternutii o pinzA albA,
Grupul intaiu repeti chemarea de mai multe de lint (bAtanie). Din cana cu apt stropeste in
ori, iar oamenii miresei rAspund la fel, invocind cele patru colturi ale ()ail. Parintii ei, dupA ce
succesiv pe mamA (dodo), pe frate, sort si pe stint cinstiti cu cite o tuicA sau tin rahat, pleact
ceilalti membri pe care ii mai are in cast: unchiu, inapoi acest. Mireasa rAmine aci.
bunic (pap, lale). Nunta la mire merge inainte pint se inopteazi
Cu acest prilej, se mai pot auzi si cintece de bine. Cand e aproape gate de mast, se scoall cu
dragoste, tin fel de romance, ca de pilda: doi fortafi, ia niste mere, tin ibric inchis, de ar-
gint (pdgurlu di ardchie) si se duce sA invite pe
Tine, bre gione, (Tu, mat thiere,
Oclial de-amurd, Cu ochiul ca mura socru si pe nuntasii lui (boggeadzi). In noaptea
Ti ectl tint 7Un romdnafu. Ce etti to ? Un romAnag. aceasta se incinge tin chef care tine pint Luni
Buzele arosi, mufata-fi garb Buzele roii, frumoasa-ti gurt. de dimineatA, cand rudele fetei se duc acasA la
S'mi last nil card St ma lati odatA ea, ca sA aduct bucuvala", mincarea miresei, o
Dulfi ell balu Dulce sa to strut.
pale fAcutA cu slaninti si zahAr 8).
Aide bre gione, Hai, mai tinere, Mireasa se cade st cinsteasct pe socru si soa-
Parcae!' end fafem, Pereche st ne facem. cra, cu cafea, apoi imparte darurile rinduite de
Mesta band doll s'u treafem Aceastt vieata impreunt s'o mai inainte de mama ei. De pildA, da socrului: o
[petrecem,
Scala di moarte doll s'u bem. Cu' a molli impreuna s'o bem) velintA (flocata), o cAmase (camease), o pernt
(capitaniu), un prosop (arizi). Iar soacrei: o ro-
Mirele se pregateste st piece, cu rudele lui. chie (fustane), tin sort (podia), un testimel
Cand vAd ca. fata if urmeazA, tot grupul cinta: (schepe) etc., cumnatilor aceleasi obiecte sau
Mea-fi li-u feafem all cuscri (Dar ce am facut cuscrului ciorapi de lina (parpoli). Toti acestia in schimb,
Di It-u Itiam nveasto 1 Ca i-am luat fata de nevasta l) ii ofert bani (u mesc=o dAruesc), in timp ce ea le
La aceste cuvinte de necAijre a cuscrului, grupul saruta mina.
fetei rAspunde cu satisfactie: Iar petrecere, mincare, yin si cintece. Boggeadzi
(rudele miresei), se retrag din nou, iar nuntasii
Mea-fi vd deadcm havelelo I (Dar v'am dat greutateal) 7)
mirelui pleact prin sat si se dedau la un fel de
Dela mireast intoarceera se face tot pe jos sat: jaf, consimtit de cei pradati. Dela nasul de acast
cu cArutele: inainte mirele cu ai lui, pe urmt mi- se ia o oaie friptA la frigare, apoi din curtile far-

6) Scena amintette cele dout coruri din piesele vechi greceti.


7) Not am zice: piatra din cast. 6) In timpul din urmt bucovala consta ti din placinta duke.

187
tafilor prind gaini $i purcei, pe care ii nicer& $i colinde in dialect, ci in limba de dincoace, pen-
ii infig cruzi pe aceeasi frigare (sula) cu oaia. truca la scolile primare din Macedonia, invita-
Dupa aceasta vizita de prada, se intorc la casa torii cultivau odata cu limbs literara si aceste
mirelui, unde stint asteptati la alta masa. obiceiuri. Numai grupele de colindatori bulgari,
Incheindu-se $i acest spat de pram (Lung, venite din satele vecine, se recunosc prin aceea ca,
ies cu totii afara pentru joc. Mire le cu mireasa nu colinda, ci striga de mai multe ori: Surval
alaturi. De aci pornesc la ciusmea (u scot nveasta Surval", Surval Surval", cuvant ce suns barber
ntreapii, duc femeia la lantana), ca sa tie de in auz.
unde trebue sa aduca spa, Mire le $i mireasa stint Cu prilejul evenimentelor insemnate din familie,
adusi in fate fantanii de care fdrtali $i curate, sunt diferite datini. In prima seara, dupa ce vine
se umplu canile cu apa si-i dau miresei sa bea, natulu pe lume, se da o masa (culac), la care stint
In timp ce se cants: Umple freate, vearth sofa...". chemate rudele si din partea barbatului si din
Si aci se fac jocuri, dupa care se intorc la casa partea femeiei. A treia sear& se obisnuieste a doua
mirelui, unde cu aceeasi ardoare continua nunta masa (pugunicu -cit. puhunicu) tot cu rude, Dui)/
pang Marti. In seara acestei zile se fac jocuri cu ce se termini de mancat, farfuriile se acoperl
lumini artificiale, o feerie, si se ofera nuntasilot doua cite doua, ca astfel baiatului, cand va fi
halvaua (amestec de faina, undelemn si zahar). mare si va minti, sA i se acopere minciunilel Cu
Pentru a ne face o ideie de maretia unei astfel acest prilej, mosafirii pun bani in farfurii, ce for-
de nunti, trebue sa mentionam ca se taie pana la meaza inceputul de economii a copilului.
20 de of, cateva zeci de gaini (orice masa e com- Ingropaciunea nu se deosebeste mult de a
plet acoperiti cu fripturi), se desfundi cateva noastrA, Noaptea mortul nu-i lasat singur, ci se
butoaie de branza si se consume 30-40 1. de ra- face priveghiu (vigliare). Se pune in cosciug
chiu Ili 500-800 1. de vin, Daca participl la pe- (slinduchi di morfi) $i inainte de a fi acoperit
trecere $i alte neamuri (turd, etc.), acestora li se se pune deasupra un giulgiu (seven). Pe timp fru-
pregateste separat sa manance $i sA bea, pentrucl mos, e dus cu patul (scamnu di morfi), pe timp
obisnuiesc sa se imbete, pe and aromanii nu rau cu o caruta. Dace mortul a fost un tanar, se
beau niciodata panl sa-si piarcla mintile. Totul infige pe mormant un steag cu tricolor (flam-
it costa pe mire cam 50.000 lei. bura).
De aceea, spun ei insisi: Nunti ca la aromini In vederea Anului-Nou, se face din ajun un
nu vezi la nimeni". Parc& iesti in basm. fel de placinta dulce, nu prea gustoasA, $i in
Se intrevede in aceasta o repetare a fenomene- aceasta se pune o monedl oarecare. La zi intaiu
lor sociale, apt cum presupune sociologia ca We se taie in atatea parti radiare, cati membri are
intamplat pe vremuri. familia, in plus o parte pentru vite si alta pen-
Cuvantul dat e pastrat cu sfintenie. Dupa cum tru tarlale, Ace la va fi norocosul, cui ii va cadea
mice dens& este razbunati, tot asa, orice datorie banul. Aceasta monecla nu se cheltuieste timp
se plateste. Pe cuvantul unui roman macedonean de un an, pentruca ea aduce noroc".
se poate pune baza. Daca in timpul lung cat du- La Lasata Secului, de postul mare, se face ba-
reaza logodna, una din parti scapata, cealalta nu taia alvitei si a oului", Se leagA o bucata de al-
se gandeste sa renunte la figacluiala de a-$i da vita cu o ate prinsa de capatul unei vergele
fata sau bliatul in ciisatorie. Lucrul nu e nici (,slald) de sucalit foile de placintl, pe care tatal
greu, de vreme ce nu starea materials a determi- o poarta in fata gurilor deschise ale copiilor pan&
nat logodirea copiilor, iar fata nu se obisnueste o prinde until, in felul unditei cu momeala pen-
sa vina cu niciun fel de zestre. Fata, pang la ca- tru prins peste. Dupa aceasta se aprinde firul de
satoria religioasa, n'are voie sa vorbeasca cu mai multe ori: intaiu pentru tatal, apoi pentru
niciun baiat, nici cu viitorul ei sot. far bArba- mama, in unni pentru fiecare copil, Cui ii arde
tul e obligat sa nu -$i paraseasca femeia, pentruca firul cu forts, acela triieste mult; data i se stinge
ceea ce a legat Dumnezeu, omul nu trebue si des - repede, traieste putin. Apoi se duc toll la vatra,
partL se di spuza intro parte si se pune pe caramizile
fierbinti cite un bob de grail, succesiv pentru ta-
Obiceiurile si datinele sunt foarte apropiate, tal, pentru mama, pentru ceilalti. DacA bobul, um-
daca nu identice cu ale noastre, ceea ce dovedeste flat de caldura, sare spre rasarit, e semn ca per-
un fond cultural comun. La Criciun copiii n'au soana aceea e sinatoass si traieste mult; dace se

188
va arunca spre apus, e semn cA se apropie afar galci (di siuschi), de slAbirea copilului (di sfini),
situ!. de sperietura (di fricsi), de urdinare (di strof),
LAsata de Sec e si Ziva Iertficiunii: cei mai mici de ceas rau (di ndesmd), de coastA sAracA (di
se duc la cei mai marl sA se ierte. Cu acest prilej coasta oarfiinii). 0 femeie recurge Ia acest din
se fac copiilor casei daruri in bani, pe care co- urmA descintec, and din mai multi copii nu-i
piii ff strang in niste pungi dinainte pregAtite mai trAieste cleat unul; pe acesta 11 descintA ca
In seara ajunului de Sf. Toader, bAietii si fetele sA-i vinA si altii si sA -i trAiasca. Femeile care nu
isi pun in sin primul dumicat de paine, pe care fac de loc copii, se roagl. la Biserica la Sf. Fe-
nu-I mantincA. In noaptea ce urmeaza au cre- ciorA sau umblA prin babe.
dinta cA vor visa pe alesul sau pe aleasa inimii Colonistii au venit din Pind cu un bogat tezaur
tor, adicA pe aceea cu care an fost logoditi de folkloric. In toate aceste productiuni poporane
mici I arca:Azle, se poate ceti toatA frAmintarea sufle-
Mai cred in ursitoare (mire). Cele trei mire yin teascA a acestei populatii obidite, precum si ass
Ia casa copilului la trei zile dupl nastere si ur- zisa cnizime a macedoneanului. Ori cum i-am as-
sesc viitorul. Credinta in ursitA se intalneste si culta, bAsmuind sau cantAnd, aceeasi impresiune
in povestile populate. avem despre asprimea si duritatea sufletului Ro-
Practici magice nu le aunt cunoscute, dar obis- nanului macedonean. Numai dotal de o patrie
nuiesc in schimb descantecele (discdntifi): de du- salvatoare le smulge accente de un lirism evident,
red de cap (di caplu), de deochiu (di ocliu), de dupA cum putem intelege din urmAtorul:

CANTEC AL AROMANILOR EMIGRANT!

.Te stal armdne, andntu'nvirinat ? Ce stal, AromAne, atAt de Intristat


Te stal cu caplu tot'una aplicat? Ce stal cu capui totdeauna apiecat?
Ca fagiu toamna di frundz'ascuturat, Ca fagul toamna de frunze scuturat?
Di negurl groase'ntunecat De negurl groase Intunecat
.I -1 mind vint'arafe,'1 mind nlcurmat? $i-1 miscit vAntul rece, 'I miscA neincetatr
.Te rentrebafl voi mufafi pull din nior 7 Ce ma'ntrebatt voi Ind (vrabii) din nor?
Te s'vel spun eu, care mi easte a meu dor? Ce sA va spun eu, care este al meu dor?
Nu videfi vol singuri cand trilefi In sbor? Nu vedeti vol singuri cAnd treceti in sbor
C'armdnlll n'au viragiutor CA aromanil n'au niciun ajutor
4'cd dufman'll limba for s'u cheard vor? $1 cA dusmanii for limba sA le piarA vor ?"

Nu-avem islasca s'bdant nica cu oi, N'avem islaz sA trAim incA cu ol,
Loc nu avem ca s'adram agri cu bol. PAmAnt n'avem sA facem ogoare cu bol,
Cum s'nu pleingem f's'ulztam ca vol de not? I Cum sA nu plAngem s1 sA oftAm, sarmanil de not ?I
Videfl cd him ma !al dl vat, Ultati-vA cA suntem mai rhu decAt vol.
Fdr'case tu-arniu, ne bat furtuni de plot. MA case ernlu (lernatec) ne bat furtuni de plot.
Dull fidzut vol armdnt invirinafi ,,Destul a-ti stat, voi aromani, intristati.
Nu-I chirolu si staff infricusafi ; Nu e timpul sA stati infricosati.
Dorlu f'plangui ra'vostri frafi scriafi Dorul si plansul scriti -1 fratilor vostri
una boafe tuff strigafi: $1 Inteun glas cu toil strigati:
Vol frafi inclipdrtafl, Wall di n'ascapafig) Vol frail IndepArtati, venill sa ne scApati

WA, asa dar, ce se ascunde sub mandra asezare sAnAtoasa asezare a acestui cuib de colonisti. ,,Prin
arominA, pe care o intunecA Inca un nume mon- cumpArarea gospodAriilor turcesti, colonistii din
golic. Colonistii satelor cu nume turcesti de mult Atmageaua-TAtAreascA au realizat una din cele
au facut o cerere sA. li se preschimbe nomenclatura mai temeinice asezari din judetul Durostor, prin
veche, far pentru Atmageaua-TAtAreascl, au reven- buna stare ce si-au asigurat-o din primul an al
dicat titlul de Livezile Mari", adicA numelui sa-. descAlecArii tor" 19
tului-mama, din care au plecat. Nu numai pe un
cercetAtor minutios, dar pe once trecAtor uimeste M. CERNEA

eI Compus de Hristu Papadumitru, e pe buzele tuturor colonistilor. CAnd Dumitru Chihala a Post trimis de act din
Cara ca delegat 81 alcAtutascA tabiouri de emigrantl, a Post lntampinat cu acest cantec.
10) I. POP, V. TH. MUSI, ibidem. p. 71.

189
VIATA TURCILOR INTR'UN SAT DIN CADRILATER:
CARA-EZECHIOI DIN DUROSTOR9
data. stapani pe Intreaga Peninsula Balcanica, garii ii sarlicise, le pangarise legea lor, data de
Turcii cauta sa se infiltreze pe Intreg teritorul Sfantul Profet.
supus, panel la Dunare; Marea Neagra ajunsese Populatia turca isi aduce si azi aminte ca in
ca un lac turcesc. timpul razboiului balcanic din 1912, Bulgarii au
Victoriosi in razboaie, se lass ademeniti si de facut din giamii depozite de alimente, avand si
pamantul mAnos al Dobrogei, asemanator intru butoaie cu slanina si untura de porc, nesuferite
cittva In clime cu stepele Asiei, patria de odi- si spurcate pentru credinciosii lui Mahomed.
nioara a navalitorilor. Vine razboiul din 1916-18, and soarta uneste
Populatia Tara din fostul imperiu romtuto-bul- iarasi pe Bulgari si Turci; Bulgarii, ca cei ce re-
gar: Valahii din sate, Bulgari, Cumani crestinati, crutaseri pentru ostirea lor elementele din Ca-
ajunsi Gagauti, trebue sA primeasca allturi de ea, drilater, pun pe acestia, pe Turci, In prima linie
cu marea colonizare din sec. XVI, ce-o face de bataie, in fata Rusi lor, fat& de care se pre-
Sultanul din Stambul, masse intregi de credin- tindeau Inruditi,
ciosi ai profetului. Cu venirea stapinirii rominesti, in urma pact'
De atunci, la Sud-Est de Dunare, se aseazi generale, Turcii din Cadrilater cer cu insistent/
Turcii, ce devin bastinasi ai locului stapanit odi- marilor puteri ca sa fie lasati la stapanirea roma-
nioara de Mircea, stapan pang la Marea cea neasca; aceasta drept raspuns la interventia Bul-
mare si al cetatii Darstorului stapanitor". garilor catre aceleasi puteri, ca sg li se cedeze
Tatarii, din aceeasi familie mongolica, Inca mficar cele doult judete ale Dobrogei noi.
erau ca ramasite ale navalitorilor din 1241, cum Drepturile noastre tie-au fost recunoscute.
sunt si azi. Crestinii devin tot mai rani; ritz- Dela Inceput, Romanii s'au aratat tolerant'
boaiele dese i-au decimat. Unii Bulgari si Ro- fata de Turcii din Dobrogea veche si noua.
mani trec Dunarea in Muntenia si Rusia, Dobro- Li se respects credinta lor; Statul are grija ca
gea hind teatrul de razboiu intre Rusi si Turci. sa intretini cultul musulman, inscriind in buget
Clime dulce si iarba groasa, atrage pe pastorii sumele necesare pentru plata preotilor lor (ha-
mocani din Nordul Dunarii si pe ,cei Bulgari dela tipi), pentru intretinerea locasurilor de inchinare,
Sud. cum si pentru formarea elementelor clericale In
Cu anul 1878, Dobrogea se desparte: partea Seminarul din Medgidia, infiintat sub Regele Ca-
de N.-E. e data Romaniei, iar cea de Sud ajunge rol I.
sub stapanirea Bulgariei, ce capata exstenta ca Azi, in fiecare sat, cu populatie turca, Minis-
Stat, din acel an, terul Instructiunii plateste, pe langa invatatorii
Bulgarii din Dobrogea romaneasca, trec in Do- de limba routing, si pe un invatator de limba
brogea bulgareasca Cadrilater, cum si cei tura, competinte, care trebue sa predea notiuni
ce emigrase Inainte in Muntenia si Basarabia. de religie mahomedana.
Bulgarii, noii stapanitori, incep prigoana impo- Turcii din Cadrilater locuesc in sate allturi si
triva Turcilor bastinasi oarecum, incat la 1900, de Bulgari si colonisti romani macedoneni, veniti
numeroase familii sunt silite sa-si vanda avutul in ultimul timp. Mahalaua turceasca este aparte
pe nimic, emigrand in Turcia. de cea a Bulgarilor; rar vezi Bulgar s& locuiasca
Asa stau lucrurile pans in 1913, and Dobro- in mahalaua turceasca. Sunt si sate exclusiv tur-
gea se intregeste in urma razboiului din acel "an. cesti; Bulgarii n'au patruns Inca in ele, dar sunt
Romanii devin iarasi stapani peste locurile de p,utine.
odinioara a lui Mircea. Bulgarii au cautat s& se infiltreze in toate sa-
Turcii, majoritari in populatia Cadrilaterului, tele din Cadrilater, chiar si lgr& initiativ4 Sta-
primesc cu multa bucurie noua stapanire; Bul- tului.

') Din Lucrarile Seminarului de Monografie Soclologlcd de sub conducerea lui H. H. Stahl (anal scolar:193637).

190
Acum citeva zeci de ani, au venit cite 5-6 Strainii au devenit proprietari sub diferite
familii, au cumparat case 5i pamant dela Turci, forme, ca sa nu fie in contraventie cu legea; de
si astfel s'au infipt in mijlocul lor; cazuri de a- aceia au inchiriat pe termen lung, au facut ama-
cestea nu sunt izolate, Bulgarii, mai muncitori netari, ipotecari, devenind astfel stapani de mosii.
decat Turcii, an reusit ca sa injghebeze frumoase Statul sesizat de glasurile celor ce vad peri-
gospodarii in mijlocul satelor turcesti, gospodarii colul instrainarii pamintului, a oprit asemenea
ce au acelasi aspect ca 5i ale Turcilor. trafic, interzicAnd oricarui strain de a mai cum-
Intre ei exista o continua dusmanie; nu se pot Ora dela Turcii ce vor sa emigreze. 0 masura
suferi unii pe altii. buns, care trebuia venita mai inainte, ca sa fi
Ura s'a accentuat 5i dela atitudinea de loiali- pus stavila instrainarii pamantului romanesc.
tate, ce au aratat-o Turcii, fats de stapanirea
romaneasca. Vieata Turcilor din Cadrilater este cu totul deo-
Despartiti prin credinta, limbs 5i port, nu s'a sebita de a celorlalte neamuri, care traesc in a-
putut face candva nicio asimilare intre aceste celasi mediu; aceasta e datorita credintei lor re-
doua natiuni, cum nu a posibil niciun amestec a ligioase, ce le-a format un fel specific de a fi.
oricui alt popor cu Turcii, incercuiti de fanatis- Civilizatia exista si la ei, ca la orice popor de
mul orb al Coranului lor. pe glob, civilizatie care nu se poate desprinde
Exist& cazuri nu izolate de inrudire prin ca. de sangele lor ca neam mongol din stepele Asiei,
satorie intre Romanii 5i Bulgarii din Cadrilater, cum si de credinta fauritli de profetul divin.
dar cu Turcii nu e posibil. Sate le din Cadrilater sunt cu totul deosebite de
Tot ce nu e Turc e spurcat, fiindca mananca cele din restul 'aril; acum doar cu colonizarea
pore", care e mai necurat pentru ei 5i decat Macedonenilor se construesc sate cu alt aspect
cainele. Se construesc asezari voluminoase, bine aliniate
Apoi, sfantul lor Coran le porunceste sa n'aiba intre ele, din material solid, toate dup& planu-
niciun fel de legatura cu ghiaurii, ce nu tin de rile facute de specialisti.
legea divinului Profet. Turcii din Cadrilater au fost izolati si de Cara
Aici, conceptia aceasta e tot asa de inradaci- lor; de altfel si cei de acolo nu se deosebiau cu
nata, ca 5i and traia fauritorul legilor. nimic de acestia, pan& la venirea lui Mustafa Ke-
Azi, doar marele reformator Mustafa Kemal a mal, fiind socotit ca poporul cel mai inapoiat din
cutezat sa sdruncine intreaga lege a profetului. Europa. Azi, lucrurile au inceput sa se schimbe,
Totusi, pentru binefacerile aduse poporului, asa ca in cativa ani Cara aceasta e aproape de
care 1-a scos de sub cheremul Sultanilor despoil, nerecunoscut.
ce-1 adusese in mizerie si saracie, actiunea refor- Traditia ruginita ce incatusa pe acest popor,
matorulur e privita cu admiratie de intreaga tur- a fost in parte parasita. Un spirit nou, ca un suflu
cime de pe pamant. De aceea azi, toti Turcii din de vieata e transmis de marele reformator in toti
Cadrilater sunt cuprinsi de gandul plecarii in credinciosii Profetului, desmeteciti si treziti ca
Cara lor, care a inceput sa se traduca in fapt Inca din sown.
din anul trecut. Si filmic/ civilizatia unui popor se cunoaste
In curs de aproape 2 ani, au plecat peste 70.000. dupa felul cum stie sa-5i satisfaca cerintele esen-
Azi, in urma tratativelor incheiate intre Statul tiale ale vietii, adica cele de hrana si imbraca-
nostru si cel turc, ca Statul roman sa cumpere minte, cum si felul in care intelege sa se corn-
proprietatile celor ce vor O. piece, se formeaza porte mediului in lupta cu natura, prin construiri
not tablouri, pe care ce inscriu satele in massa. de asezari, prin circulatie dela un loc la altul, ne
Foarte putini cuteaza ca s& nu se inscrie pen- oprim asupra acestui prim capitol al hranei"
tru plecare, doar din anumite calcule: fie ca aunt Turcilor din Cadrilater.
prea bogati si acolo nu vor putea sa mai aiba a-
ceast& stare, fie ca sunt legati de aceste locuri Hrana. Hrana omului ca a orisicarui animal e
. prin diferite afaceri rentabile. conditionata de mediul in care traeste; ea va
Cu ocazia plecarii ce s'a efectuat, au vandut varia in calitate, in masura cu tehnica intrebuin-
aproape pe nimic parnfintul 5i casa speculantilor tata in procurarea ei, fie tehnica creata propriu
Bulgari si Evrei, socotit a 2.000-2.500 lei un ha, de acel popor sau imprumutata dela altii.
cu casa si grajd la un loc. Subliniem data inceput ea pamintul Cadrilate-

191
rului permite o agricultura intense, atat in in- Seceratul, treeratul, constitue munca de seams
tindere, cat si In calitate, Solul este bogat in a plugarului Turc, asteptand cu bucurie sa poata
elemente nutritive favorabile desvoltarii cereale- vinde ceva din bucate.
lor, ce alcatuiesc partea insemnata din hrana Din gram ales, spalat si sdrobit cu piatra, se face
omului. bulgur", ce poate inlocui orezul In mancare.
Cadrilaterul favorizat de o clime dulce, avand Acesta se mai mananca in o sarbatoare anu-
isoterma 20, scutit de ingheturi dezastruoase, de mita, cu 7 feluri de bucate la un loc, in aminti-
ierni lungi, nefiind chiar pe calea Crivatului Si- rea lui Noe, ce s'a hranit pe corabie cu aceste
berian, impartasit de ploi timpurii, face sit se des- bucate.
volte o vegetatie abondenta, ce 10 grabeste matu- Faso lea, e aliment principal pentru Turc; se sea-
ritatea. maul in tarlale deosebite, pe brazda, lasand in-
Ca atare, ocupatia de capetenie a populatiei terval intre randuri 1-2 brazde.
de aici va fi agricultura, hrana for Bind legati 0 fierbe fart zarzavat, care nu e preferat in
de tot ce poate produce pamantul. bucataria turceasca; cei mai cu stare pun si
E de remarcat ca Intinderea cultivate cu grail ceapa doar, patrunjelul si mararul nu se intre-
e superioara celei ocupata de porumb; deci pal- buinteaza.
nea va inlocui mamaliga taranului de peste Du- Borsul nu e cunoscut; ciorba o fac dulce, ori o
rare. acresc cu padurete, cu sare de lamae, on cu otet.
Porumbul se cultivit doar pentru hrana anima- Cine are, Indulceste mancarea cu unt sau sett
lelor si pentru negot, semanat in randuri, ca si de vacs, on untura de gasca, on untdelemn dela
fasolea. pravalie. Coranul be interzice mancarea carnii de
Mcinei ligd se consume rar si cu anumite mancari: porc, si de aceia nu Intrebuinteazit nici sapunul
lapte, branza, etc.; cei saraci o prefers in lipsa facut cu porc.
painii, dace n'au putut sit schimbe porumbul pe Se seamana intinderi marl cu fasole pentru
grau. vanzare, terenul fiind foarte prielnic.
Poinea (ekmek) este hrana de seams a Turcului; Cartoful se seamana pentru trebuintele casei. Se
dimineata, cand se scoala, cand pleaca la oral, gateste ciorba, prajit, ori cu came. Nu se pune
la camp, isi infige codrul de paine in bran, si cartofi in paine.
pleaca; copiii, la scoala, iau paine In ghiozdan, ca Varza e nelipsita pentru Turc; e pus/ in butoae
s'o manance In recreatie, sa se mureze pentru lama, intrebuintand-o fie
In fiecare saptamana, femeia (cadana) face un simpla, on cu came, prajita cu untura de gasca.
cuptor de paine, ca ss ajungi 5-6 zile, dupe Carnea (eti) de pasare, vacs sau oaie e prefe-
numarul celor din casa. rata mult de Turc, de aceia cresc pasari; 1ndeo-
.
Painea se face din grau amestecat cu secara, sebi cresc gaste multe.
macinat la moara cu valturi; la nevoe se ames- Gastele sunt ingrasate toamna dui:a anumit
teca si cu malaiu. Cei bogati pun in paine si sistem, asa ca o gasca poate sa dea pans la 5-6
branza de vaci sau bivolita. kgr. grasime; se indoapa de gospodina cu dumi-
Bucatile de paine in lapte, amestecat la nevoe cati de mamaliga de mai multe on pe zi si noap-
si cu api calla, constitue mancarea delicioasa pen- te. Aceasta munca o depune In vederea procu-
tru Turc: taranaua", nelipsita aproape In fiecare rarii de untura pentru gatit, fiindca. 2-3 gaste
zi poate lnlocui porcul Bulgarului.
Cuptorul de paine nu lipseste dela nicio case, Carnea e gatita ciorba, cu cartofi, on e fripti
fie omul oricit de sarac. pe gratar; cea de oaie e preferat/ de Turc, din
Culturii graului i se da o deosebita atentie; motive religioase, punand-o in legatura cu jertfa
se ail din timp, tinand seam/ de rotatie (sola- lui Avraam.
ment), adica nu se pune gran in acelasi loc, doi La sarbatori se prefers came de oaie.
ani la rand. Untill de vac/ sau bivolita se intrebuinteaza de
Satul are impartit terenul de culture in doug cei cu stare; cei saraci intrebuinteaza oleiul din
parti: o parte pentru porumb si una pentru pa- seminte de dovleac. Untdelemn cumpara dela du-
ioase. Fiecare e obligat sa Una seams de acest gheani,
lucru, deci lanurile de grau sunt toate la un loc, Ldptdrii, cud, de asemenea se consume, dar cei
cele de porumb la fel. saraci dau ouale la negustor pe gaz, tutun etc.;

192
la fel duc qi pasarile, ffind organizat in Dobrogea mancare i ape, dela rasarituI qi pinh la apusul
un export de oua, pasari. soarelui.
Ca desert, Turcii au: Timpul acesta, pentru fumatori, e mare chin;
Placinta (pideaua) foarte delicioasa. E prepa- dar se abtin cu mari sfortari; ziva dorm bine,
rata din aluat nedospit, intins in foi subtiri, aqe- age ca nu prea baga de seen* far sears, dupli
zat pe tavi mari gi rotunde, in care se toarna un ce mananca, merg la cafenea, on musafiri la ye-
strat gros de smantana i apoi se vara In cupto- cini, ca sa vita acasa despre ziva, cand mananca
rul de paine, pang se rumenegte. 0 se cuica, lasind grija gospodariei pe seams
E desertul de preferinta a oricarui Turc cu femeii qi a copiilor.
stare. Sacdzul deosebit de cel pentru vioara, e purtat
Cafeaua e nelipsita dela masa Turcului, oric&t de gi mestecat in gura, atat, de copii, cat qi de oa-
sarac ar fi, care trebue sh bea cafes de cel putin meni marl, barbati i femei; nu-1 inghite, ci me-
3 on pe zi. 0 prajesc ei in cash qi o amesteca reu it tot plimba prin gura cu limbs, ca sa se
1/2 cu naut, disolve. Are o inraurire buns, caci conserve den-
Dimineata, can(' barbatul se scoala, cadana i-a ture.
gi pregatit cafeaua; la fel dupa masa de pranz Ca bauturi, sunt opriti de Coran sa intrebuinteze
qi seara. vinul qi tuica, cum i mice bautura alcoolica.
Dace merge la cafenea, nefiind c&rciumi, tre- Fac must sau cidru din coarne, pe care-1 intre-
bue a consume 1-2 cafele; cand vin musafiri, buinteaza indulcit cu magiun.
gospodarul prepara cafeaua i trebue ah bea cu Cei ce au facut armata In Romania, unii nu mai
oaspetii 1-2 cafele. tin seams de aceste prescriptiuni; beau ce gasesc,
Nu bea cafea in ce0i, ca la noi, ci inteun fel dar nu in fate celorlalti. Se duc pe la ores gi
de castronae, ca cele de iaurt. vand bucate; acolo trag la han i beau, dar nu
Cafeaua se indulce0e cu zahar, care se pune toll.
inauntru sau se serve0e separat, dupa dorinta. In majoritate, nu gusta vinul i tuica.
Vita de vie nu cultiva dec&t 5-6 butuci in fata
Si copiilor li se da in casa cafea.
casei, pentru struguri, de mancare.
Multumirea mare pentru Turc, e sa -0 trateze Unii au inceput sa puna vita mai multa gi vand
mosafirul cu cel putin 2 castronae cu cafea; a strugurii sau vinul; din tescovina fac tuica pentru
refuza e motiv de intristare. vanzare.
Tutunul se fumeaza aproape de toll barbatii i Muraturi pun pe iarna din varza on ardeiu (biu-
de copii mai mari de 6-7 ani. ber), care-i mananca cu ro'fine.
Intr'un sat, dace se gasesc 50/0 sa nu fumeze; Aproape toate mancarile se amesteca cu ardei
unii copii fumeaza In casa cu tata, dela care usturat, care e maruntit ca malaiul; e uscat in
aprinde tigara; cunosc un copil ce fumeaza dela cuptor intaiu, e dus la o rasnita in sat, apoi 11
6 ani, fund indemnat de fatal sau. pastreaza pentru dresul bucatelor.
Copiii de coal fumeaza aproape toti, cand Pepenele (carpuz) e un fruct de pret, fiecare gos-
merg cu vitele, cand stau acasa. podar are grija ca sA-0 punit 1/4 de ha, macar, cu
Cand n'au bani pentru tutun, duc oua la du- pepeni, mai ales prin locurile noui.
ghiana, porumb, gran, seminte de dovleac. Parte Pamantul e foarte prielnic pentru pepeni, care
din Turci sunt cultivatori de tutun, din care do- se fac destul de marl 0 numero0.
sesc, ascunzandu-1 in pamant, aa ca fumeaza de Pepenele, pe langa mancarea ca fruct, 11 intre-
contrabanda. buinteaza pentru magiun, foarte delicios. Se curate
Din cand in cand, cumpara dela dughiana cA- pepenele de coaja, it taie in bucati, 11 pune in
teva tigAri, ca 81 mascheze feta de agentul de cazan, fare ape, 11 da in clocot, 11 strecoara gf
control at Regiei. Din tutunul ascuns se infrupti apoi se fierbe pans se incheaga, dupa dorinta.
i ceilalti. Se pune in vase de pamant si se serve0e cu
Turcii sunt fumatori foarte pasionati; fumeaza paine.
intr'una, aprinzand tigara dela tigara. E preferat mult de copii; cu asemenea magiun
Doar in geamie", casa for de rugaciune, nu se indulce*te i cafeaua in lipsa de zahar; se pune
fumeaza; asemenea i in timpul postului mare de i in placinta, in ceaiu.
30 zile, ramazan", child e abstinenta totals de Un alt soiu de magiun se prepara din un fel de

193
planti asemanitoare sorgului, din care se fac ma- bumbac cultivat imprejururl casei, care In lipsa
turi, planti numiti de Turci camir, iar magiu- de masini e tors mai gros,
nul se numeste Camic-bal". Femeile poarti pantaloni largi, ca si bArbatii,
Aceasti planti, and di in copt, se taie, se numiti al v ari, mult increfifi, cu un snur ce infl-
lac snopi si se educe acasa, Aici se is fir cu fir, ware' mijlocul; la fel au baietii si fetele.
trecindu-se printre dour suluri de lemn ce se'n- Pentru yer$ barbatii preferi salvari ficuti din
virtesc in sens contrar; firul e plimbat dela un americi vopsiti cu negru in cases; astfel de sal-
cepa la altul, e sdrobit complet si din el curge vari poarti si femeile vara si iarna.
un must dulce, care se strange in vase, se pune Barbatii ce nu pot si-si faci din land pentru
la foc si se fierbe /Atli se incheagi, riminand o iarna, se multumesc tot cu salvari din americi.
pasta aseminStoare la ieloare cu mierea de al- Sunt cusufi in cases cu mina de femeie; cei
bine. E mult mai dulce ca magiunul din penni. mai cu stare ii dau la croitor ce lucreazi special
Bu lion nu se intrebuinteaza; patlagelele ro#i se pentru Turci,
taie in bucati si se usuci la scare, de citre unele Pantalonii din ling. pentru bArbati si baiefi sunt
gospodine. mai strimfi si sunt garnisiti cu inflorituri de snu-
Alte zarzavaturi nu se Intrebuinteazi in bu- ruri si gaetane, in locul buzunarelor care lipsesc.
citirie; ceapa si usturoiul numai de unii gospo- Tot lucrul la pantalonii turcesti se face cu
dari. mina, nu cu marina,
Ca deserturi, se mai obisnuiesc: Haina e facut& din postav tesut in case, foarte
Baclavale preparate din aluat dospit, frimintat scurta, cu minecile stramte si gulerul aproape
cu unt si oug., adaogi zahir topit cu api si se lipseste.
coace in cuptor. E la fel garnisita cu snururi si gaetane unul
Prtinsli, preparat din orez, tint, came pi smin- lungs altul; se captuseste cu pinzi de bumbac
tfina, ce se amesteca si se pune la cuptor. din gridina.
Orezul cu lapte e intrebuintat de cei cu stare. Haina se poarta de cei mai cu stare, ceilalfi
Cabac-asi, dovleac fiert cu api, sau copt in se multumesc a imbrica 2-3 cAmisi si o flaneli
cuptor, la care se adaoga lapte. pe dedesubt; asa umbli tot timpul iernii.
Iricht iansi, prune uscate, fierte cu api, prijite Cuiere nu sunt la scoala, fiinda n'au ce pune
cu unt si adiugat magiun. in ele. Pe deasupra birbatii imbraci o cimasi de
Lunaft, varzli tocati dulce sau murati, ameste- stambl colorati.
cati cu smintini si tint. Bratsl e nelipsit dela mijlocul Turcului; e lung
Ca fructe pentru iarna au nuci, dace nu le vinde; si fat, facut din lama, culoare rosie.
string mere salbatece, coarne, alune, burefi. Bitrinii preferi verdele; e nelipsit si la biietii
dela 5 ani inainte. Braul e buzunarul Turcului;
Ceaiul se consurni mai mult la cafenea, in vreme aici fine tabacherea cu tutun, iasca, amnarul,
de lama; e preferat mai pufin decit cafeaua. cum si painea cand merge la drum. Copii de
scoala fin batiste. E purtat si in timpul verii, ori-
lmbraceimintea la Turci se lucreazi mai mult in cat de cald ar fi; lira briu Turcul nu iese pe
casi; materia prima e produsul gospodAriei: bum- drum.
bac cultivat in gradini, ling. dela ot.
Femeile preferi ca intreg costumul: pantaloni
Canepi si in nu se cultivi de nimeni. si haini sa sibs aceeasi culoare, si fie din ace-
Nu pufini isi procuri imbricAmintea dela ores, easi stambi.
Rind atrasi de culorile variate ale stambelor din Fesul e purtat de birbati si copii mici; are cu-
dugh eni.
loare rosie. Se infisoari imprejur cu o legitoare
In special costumul femeilor e facut din stambi fungi ca un fular Cialma", ce se cumpiri sau
rosie sau albastra; cel bArbitesc de iarni e lucral se face in casi.
In casi din lava. Culoarea de obiceiu a albs; batranii preferi
Dupes infitisare, imbricimintea femeilor nu verdele, Se poate infisura fesul si cu un servet
diferi mult de a bArbatilor, afari de acoperi- simplu.
mantul pentru cap. Copiii vara umbla cu fesul firi cialma; incolo
Camara e din america de tang, on din bumbas flacaii 5i barbatii trebue sa fie infasurati si vara
tesut in casi (bumbac cumparatt; exist& 5i din ca si iarna.

194
Fesul trebue sa fie nelipsit de pe cap, atat ziva Asa stau femeile gi fetele in casa si in curtea
cat si noaptea cand dorm. din jurul casei, curtea dinauntru.
Se excepteaza copii de scoala, care sunt siliti Cand ies in curtea din afara sau pe drum, la
cat stau in class sa -$i descopere capul; in colo, apa, la pravalie, la camp, trebue sa-si pima cer-
pe drum, in casa, la masa, and dorm, trebue sa saful drept acoperamant; acesta e lung de a-
aiba fesul pe cap. E un sacrilegiu a cuteza sa proape doi m. si lat de un m. si mai bine.
mananci cu capul descoperit, copiii and sunt la Cersaful se lucreaza in casa, din bumbac in-
scoala gi mananca paine, fiind descoperiti, tre- digen tesut in dungi albastre cu alb; -culoarea
bue sa (ins o mina pe cap. neagra iarasi e preferata pentru cersaf, cu dungi
In geamie capul trebue sa fie acoperit; la fel si galbene pe margine.
la rugaciunea ce se face in casa. Cu astf el de acoperamant, femeia turca pare o
Nu e permis sa ai altceva pe cap in afara de fantoma ce se misca dela un loc la altul. Ea e
fes. De altfel li-e cunoscut ca Kemal in tam for obligata sa -ii acopere fata and a iesit din casa,
a inlaturat fesul, de aceea cei ce vor sa emigreze ca sa nu fie vazuta de niciun barbat fie Turc sau
au grije sa-si cumpere dela oras o gapes de pos- de alt neam; deaceaa are grije ca sa -si stranga
tav ca s'o aibi and se va sui in vapor la Con- cersaful cu o mina, Wand neacoperita doar aura,
stanta, fesul trebuind sa ramana jos. nasul gi ochii.
Doar copiii Indriznesc sa pima capca pe cap Fetele in class sunt obligate sit ramana Uri
Inainte de a ajunge la Constanta. nicio basma pe cap.
Aceasta se intampla numai cu Turcii dela sate; In casa nu se acopera and yin femei sau rude
cei dela oral poarta palarie, aciula. mai apropiate, altfel se acopera fie chiar gi ve-
E interesant sa vezi pe batranul de 70-80 ani cini barbati.
ce pleaca in Turcia, cum igi pastreazi Cu grije La camp and lucreaza se descopera data nu e
e ap c a noun in lads (sandtic) ca s'o alba pentru niciun barbat strain.
vapor. Este stiut ca in curtea din jurul casei Turcu-
Saba este o manta lungs, blanita cu piei de oae, lui, curtea dinauntru n'are voie sa intre nimeni,
ce se intrebuinteaza de cei cu stare be drum cleat cei din casa, on rudele apropiate; ceilalti
lung. patrund numai In curtea din afara uncle se ga-
In picioare, barbatii, mai lipsiti, poarta opinci sete si camera specials pentru musafiri odaia
de bou on bivol, luate gata dela oras.Pantofi de de musafiri'.
gums, dela oral, se cumpara de unii. Sandalele Oricine vine, (barbat) e introdus aici gi intreti-
sunt purtate de barbati si de femei, care nu nut de barbatul gospodar, fara ca femeia sa-si
poarta opinci; acestea se prefers pentru usurinta faca aparilia, nici chiar invelita cu cersaful.
cu care se scot din picioare and infra in casa Cine e sarac gi n'are odae de musafiri, dies
cuiva. . , gospodarul vrea sa-si primeasca pe musafirul
Oricine, inainte de a intra in casa, trebue sa-si barbat, femeia pleaca la vecini gi famine oaspe-
scoata inaltamintea raminand in ciorapi. tele cu gospodarul care-i ofera loc jos pe rogo-
La giamie nu poti intra dec5.t in ciorapi, pen- jinal pe care pune o perna, apoi it trateaza cu
tru vizitatorii de alt neam se tolereaza sa intre gi cafea.
Incaltati, dar sa ramana langa usa. Fetele, unele igi acopera fata and vine uo
Datina aceasta e indreptatita din motive de barbat sau flacau, altele nu.
curatenie; Turcii neavand pat in casa, dorm pe Odaia pentru musafiri scuteste pe sexul feme-
jos, on aceasta ajuta la intretinerea curateniei. nin de aceasta corvadd.
Ciorapii sunt de Jana lucrati in casa, sunt torsi In zile de sarbatoare cum e Bairamul, cores-
foarte subtire, asa ca seamana cu cei facuti la punzator cu Pastele la crestini, fiecare cauta sa
tricotaje, fiind vopsili in diferite culori. fie imbracat in haine cat mai curate.
Femeile, pe cap, poarta basmale (timber). Sirurile de mdrgele gi braidrile colorate de
De obiceiu poarta doua basmale: cu una igi stela trebue sa sclipeasca la gatul si la milinile
acopera urechile, parte din obraji si barbia sub fetelor gi femeilor.
care se leaga; cealalta este pusa deasupra ca La sarbatori fetele poarta basmale de matasi
sa-si acopere complet fruntea si se leaga la ceafa. colorata, cusute cu fir pe margini; au batista alba

195
sau alta culoare cusuta cu arnici row pe margini, sus in cuie groase de lemn; peste capriori se pun
iar la colturi e incrustat chipul semilunei. lemne subtiri, apoi stuf si pe urma olanele.
Fete le dela cele din brate li toate femeile iyi Acoperisul e foarte putin inclinat, asa ca dea-
vopsesc unghiile cu rosu (nu se aseamana cu bea e ridicat, ceea ce face ca in pod sa nu poti
manichiura de crag) isi vopsesc podul palmelor umbla decat pe branci.
cu galben, iar sprancenile le negresc si le unesc, Pests grinzi se bat nuiele necojite; se lipesc cu
parand ca au o singura spranceana la amindoi pamant pe dinauntru si pe afara Si tavanul e
ochii. gata. Unii la sail (tindii) nu au tavan deloc.
Fete le iii impodobesc camasile cu fluturi, iar Dimensiunile casei variaza dupa starea omului;
cand au nunta isi lipesc fluturi si pe fag (mi- asemenea $i numarul camerelor,
reasa li cele apropiate de ea). Cel mai sarac trebue sa alba macar doua dal:
Parul it impletesc in coade lungi dela 7 parka una unde sa locuiasca 4i alta ca magazie yi wide
la 13 coade; de ele leaga bani vechi, si de aur, sa primeasca ii musafirii.
dace au, leaga canafi, matase... Cei cu stare au cite 6-7 odai, ce comunica
Cercei poarta toate, potrivit cu starea ce o are toate intro ele prin usi.
fiecare. Odaia are 3-4 metri lungime, 2 jumatate la-
Parul la barbati e purtat de obicei scurt, mai time si inaltime. In genere casele sunt joase.
ales la cei in varsta, tinerii poarta parul mare, Usile sunt din lemn de brad, mai la toti nedat la
tunzandu-se intr'un chip specific numai neamului randea, sau este dat numai pe fata. din afara.
lor. Nu exists niciun fel de gust artistic la facerea
Inele poarta atilt barbati cat li femei; se fac usilor li ferestrelor, scanduri batute in cuie,
din plumb sau cositor de catre fierarul din sat. prost lipite unele de altele.
La fel i tocurile dela ferestre si cercevelele.
Locuinja. Case le Turcilor, din satele Cadrila- Broasca la use nu este, decat la cei bogati.
terului au asepect de orient: case mici, joase, Ceilalti au balamali pentru pus lacat, facute
facute din pamant on nuiele, f c op erit e cu olane de fierar.
arse de pamant, (cu trestie wide se gaseste) o- Ferestrele la cei mai multi nu se pot deschide,
lane cu forma de jumatate trunchiu de con, puse neavand tatani; ele se pun pe dinafara si se asi-
in doua trei randuri unele peste altele. Gardul gura cu stinghii de lemn, batute in cuie, ceea ce
curtii e lipit cu pamant galben, asa ca nu se vede ingreuiaza aerisirea camerelor.
nimic ce este inauntru, afar de acoperisul casei. Fiecare camera are cite o fereastra sau doua;
Satul ti se pare ca e pustiu; ici gf colo cite un perdele lipsesc. De ele nici nu se simte nevoie,
trecator, o femeie ce educe ape cu cobilita, ori casa fiind in curtea dinauntru, unde nu infra
copiii ce se joaca in tarana drumului. niciun strain; apoi gardul e lipit cu pamant, asa
Casa are fate spre miazazi din doua conside- ca nu se vede nimic din strada.
ratii: 1) temeiu geografic; 2) temeiu religios, ca Peretii casei sunt lipiti cu pamant galben; va-
sa fie spre orasul sfant Meka, unde e ingropat rul nu se da inauntru, ci doar la peretii din a-
Profetul Mohamed. fail, in curte. Femeia cand face curatenie in
Materialul de constructie e potrivit cu mediul casa, inmoaie o carp& in pamantul framantat cu
in care traiesc; unde sunt paduri in apropiere, ape, apoi sterge peretii si tavanul. La fel si pe
peretii se fac din gard cu nuiele; wide nu, peretii jos, dupl ce a asezat cu mina un strat de pa-
se fac din chirpici (pamant framantat cu pae si mant mai gros.
taiat in forma de prisme dreptunghiulare, mai marl Scandurile lipsesc pe jos, chiar si dela cei mai
decat caramizile). Chirpiciul se usuca la soare; bogati. Pe deasupra se pun rogojini, care se scu-
din astfel de material se cladesc case foarte bune tura si se curate cu apa calda.
cu pereti grosi si drepti. Scolile din sate se cla- Soba, de obiceiu e asezati la intrare, Inaga 110,
desc din chirpici. e facute din caramida sau din tinichea.
Un asemenea adapost e mult mai calduros, de- In casele batranesti, soba e o vatra, un camin
cat cel cu pereti din gard cu nuiele. pe care se pun lemne, iar fumul iese pe o hoarna
Deasupra peretilor se pun grinzi de lemn, gros nesprijinita de stalpi,
cioplite peste care se pun capriorii ce se inclaeie Astfel de vetre se gasesc fn toate octane de

196
musafiri, unde se poate pregati repede cafeaua Lingurile sunt de lemn; furculite rar se gasesc.
pentru oaspeti. Camera curate e tot cu pamant pe pereti; pe
Familiile sarace stau in o singura camera unde jos, rogojini curate, apoi sandAcul (lada) cu ca-
gatesc si dorm; altii au o sobs ce incalzeste doua masi, haine, asternutul de rezerva, farfurii topi-
camere. Paturi lipsesc cu desavarsire; intr'un sat rate pe polita; ghivece cu flori la ferestie.
cu 270 case, un singur om a cutezat sa introduce Baia este amenajatA la unii in camera de locuit;
pat in casa, in urma celor vazute la Bucuresti, se afla sub Mita pe care se pune asternutul
cat a fost militar. ziva, unde e o gaura in care se scurge apa. E ca
Dorm cu feta la miazazi pe saltele de land; se o cutie cu peretii de scandura.
invelesc cu plapome (iorgane) tot din lama. Ca sa te spell trebue sa te viH acolo, unde si
Pernele aunt din fulgi, ori din paie. un vas cu apa calda, din care iei sf torni pe
Nu obisnuiesc cersaf la plapoma ori pe saltea, corp.
nici fete de peme. In curtea de ldngd casd, se &este hambarul,
Se culca tarziu iarna, fiindca merg seara la ve- cu pereti de nuiele lipite pe dinauntru, on din
cini: femeile la femei si barbatii la barbati; fac, scanduri. E acoperit cu olane; are mai multe des-
cum se zice, moabet", unde beau cafea, fumeaza partituri pentru diferite cereale.
si stau de vorba. Sub streasina hambarului, lung dealtfel, e bu-
Dimineata se scoala t5.rziu; barbatii cei din cataria de vara, e o scobitura de pamant, bine li-
urma, chiar si vara. pita, peste care se pune un ochiu de plita, avand
Femeia se scoala mai de dimineata, are grije la capat un burlan pentru fum.
sa faca focul, sa pregateasca cafeaua ca s'o dea Cuptorul se gaseste In una din camere, avand
barbatului tend se scoala; pima atunci ea bea ca- doer gura inauntru, iar corpul e scos afara in
fea cu copiii. curte; e nelpsit dela once casa, fie omul cat de
Femeia are grije de vite, de dat mancare, apa, sarac.
curatit la grajd; e ajutata de copii. Facutul cuptorului si al sobei e specialitatea
Prea putini barbell scutesc femeile de aceste cadanei; barbatii nu stiu sit faca, sau nu vor sa
Indeletniciri. faca.
Daca barbatul trebue sa piece noaptea cu ca- In curtea dinauntru nu intra pasarile si vitele,
ruta, ea trebue sa se scoale, ca impreuna cu el, deci in feta casei se seamana straturi cu flori, se
sa aduca caii din grajd, sa pun& hamurile pe iei, planteaza cativa butuci de vita ce se urea pe un
ea aranjaze caruta. fel de spalier boltit, se sadesc cativa pomi: caisi,
In casa au laiti lungi pe care ziva se line aster- piersici, visini.
nutul si caldarile de table cu apa; daca n'au cuie Turcoaicele sunt foarte iubitoare de flori.
de lemn infipte in pereti. Aici se pastreaza o curatenie riguroasa; in
Sus, de jurimprejur, exists politi pe care se in- timp de yell se mature in fiecare zi.
Ora strachinile, farfuriile de table, tavele marl ro- Daca nu mai are alts gradina mai mare, aici se
tunde, pentru placinta. Aici se pun si vasele in sadesc si ardei, patlagele, putina ceapa, usturoi,
care se iierbe mancarea, se pune si painea, in- cateva fire de fasole, cartofi. Asa dar, casa Tur-
velita, daca nu exists un dulap facut anume. cului e inconjurata de veredeata. Dela casa lui
Sus pe prichiciul sobei sta tava cu cestile pen- nu lipseste nici comoditatea,
tru cafea, cu ibricul sf cutia cu zahar. Din curtea dinauntru, prin o portita mica, cu
Masa sta rezemata de perete sau agatata in incuietoare, dai in curtea din afar& mult mai
cuiu; e rotunda, cu trei picioare sf inalta de 20- mare.
25 cm. Aici se &este gra/dul, Rent din chirpici, ori
Scaune lipsesc cu desavarsire, afara de unul din nuiele, lipit cu pamant pe dinauntru si pe din -
mic de tot si inalt cat masa, pe care se pune afara, ceea ce face ca vitele sa fie bine adapos-
lampa. tite in timp de iarna.
Toti din casa si orice strain trebue O. se aseze Alaturi e coteful de pcisiiri, lipit cu pamint,
jos; musafirul se cinsteste cu o perna ce i se o avand o mica deschizatura jos pentru intrat pasa-
fern de gazda. rile, si sus o portita mai mare pentru umblat
Copiii de scoala scriu si socotesc lungiti pe ro- inauntru.
gojini. In aceasta curte se gasesc stivele cu lemne,

197
Lang& grajd e si cate un Sopron, unde se pistreaza Tot in curtea mare, se af IA locul unde se pas-
caruta, sania si plugul. treaza nutreful pentru vite, un adapost lung, in-
Cele mai multe grajduri se acopera cu paie. Ca velit cu pale i cu peretii de nuiele, avand si usa
o prelungire a grajdului se anti si odaia pentru pentru incuiat. Sunt asa zisele samankicurr.
musaliri, in care se conduc oaspetii atilt straini, Aici vine gospodarul sau gospodina cu copl
cat gi localnicii. mare, facut din curmeiu, it umple cu paie, it fa in
Daca ai treaba cu cineva, bati la poarti si spate si-1 pune in ieslea vitelor.
intri in curtea din afara daca e deschis, te apropii Paiele, foile de porumb, cocenii, dughia, tecile
de portita ce duce in curtea casei, Incuiata, de- de fasole, aici se pastreaza.
obiceiu, pe dinauntru. Bali si acolo si strigi; ti se Imprejur e locul randuit pentru treierat cerea-
raspunde si astepti pans vine barbatul, daca este, lele, care se pun in hambar on carute pentru
care te conduce in odaia pentru musafiri, unde targ.
poti vorbi ce ai de vorbit. Vecinii comunica prin portite mici ce sunt in
Daca barbatul nu e acasa, iese femeia acope- gardurile ce-i despart la curte sau gradina, fara
rill cu cersaf. a te mai duce pe drum la intrarea principals.
In odaie mai poti gasi si pe alti barbati la Intr'o odaie traeste o familie: parinti si copii;
moabet'; ti se spune: bine ai venit" (hoci Daca au si feciori insurati, ei 10 fail alte oda'
ghealdi), la care trebue sa raspunzi cu: hoci tot sub acelasi acoperis, dal numai pentru dormit,
buldi". caci mananca cu totii la aceeasi mass.
Rand pe rand trebue s& intinzi mana la toti. Intr'o casa poate ss locuiasca si trei familii;
Indata esti poftit s& stai jos, oferindu -li -se perna muncesc la olalta cu totii, pun bucatele la un loc
si incepi ca sa vorbesti; gospodarul trebue si te si din ce And se lrabraca toll.
intretina cu disculia. Acesta, asezat jos in fate Tata e capul casei; feciorul poate fi Heat in
vetrei are griie sa puns lemne pe foc, is tava cu vrasta, nu se poate amesteca in conducerea gos-
serviciul de cafea de sus si prepara cafeaua. podariei.
Nu poti refuza aici pe a doua ceasca; ti se Batranul da porunci si fiecare executa. Fecio-
ofera si tutun din tabechere. rul insurat $i cu copiii nu are in stapanire nicio
Toll cei de fet& stau insirati pe langl perete palms de pamant, cats vreme traieste parintele
cu picioarele ascunse dedesubt: fiecare fumeaza sau; dupa moartea acestuia pamantul se impar-
cu luleaua din tigareta, avand si cafeaua dinainte. teste intre frati gi surori.
In noptile de iarna se fac asemenea adunari De aceea autoritatea batranului se pastreaza,
(moabet) pita pe la mijlocul noptii. fiindca el define toata soarta si puterea gospo-
Peretii nefiind spoiti cu var, nu se vad urmele dariei, putand sa lipseasca, la un moment dat, de
de tutun. $i femeile fac moabet in o camera din proprietate, pe fiul care nu-i infra in vole.
curtea dinauntru.
Chiar daca feciorul se retrage in alts casi de-
La o astfel de odae, din o mahala se aduna, cat cea parinteasca, tot nu poate stapani niciun
seara baietii dela 12-13 ani inainte; fiecare duce
jemne pentru foc, cu randul. petec de pamant pima la moartea tatalui.
Aici fumeazi cu totii si daca au, beau si cafea,
spunandu-si pataniile din timpul zilei. Viafa social& Viala Turcului se scurge ca si
Unul vine cu cimpoi $i canta; ceilalti it acorn- a celorlati conlocuitori: Bulgari sau Romani, cu
paniaza din gura in timp ce altul iese $i joaca, deosebfre ca sunt ingraditi de religia lor, la care
invartindu-se imprejur, imitand jocul fetelor dela tin cu tarie.
nunta. Ocupafia de capetenie e plugaria; pamantul
Aici la odaie se pun la cale intalniri pe la gar- este destul de bun, ca chiar de pe o intindere
duri, vizite nocturne pe la Beam unde sunt fete, mica sa scoata atilt cat are nevoie pentru casa
aici se discuta despre insuratoare, despre furturi si sa mai vanda ceva ca sa se imbrace, sa pia-
de fete. teasel perceptorului...
La odaie si cafenea se plamadeste vieata socials Nu muncesc mult pamantul, dar fiind asa de
a satului; aici la odaie e locul de intalnire al fri- bun rodeste indeajuns, mai mult cleat altul de
zerilor ce vin seara sa tunda pe abonatii ce pia- aiurea, care este lucrat rational.
tesc cate o dubla de grail pe an. Singura randuiala buns e rotatia cerealelor din

198
an in an, cum si semgnatul Ia un loc de cgtre Cum s'a terminat lucrul de pe camp, Turcul isf
tot satul a cerealelor de acelasi fel. omoa0 vremea pe la odai, prin vecini, si mai ales
Turcul are grije toamna ca sg-si are tarlaua, la cafenea.
imecliat ce s'a ridicat recolta, ramanand ca s'o Cafeneaua e locul de intalnire pentru bArbati,
mai are data inainte de semanat. nefiind carciumi in satele turcesti. Aici se pun la
Vile bune, de munch' nu lipsesc. Cai vanjosi pi cale geambasii de cal, insuratul baietilor si mg-
bine hraniti, $i puternicul bivol care duce povarg ritatul fetelor, chiar dacg ei nu stiu de asta.
until cat doi boi, Li se spune doar dupg ce au f gcut batrinii tar-
Ca unelte de plugarie, cele obisnuite: plug de gul (bazarlac). La cafenea gaseste perceptorul pe
fier, raritg, borong. contribuabili sa-i incaseze. Aici yin toti, pierde
Treieratul it fat cu cai, care trag dupa ei in vreme ca sg stea degeaba, unde trebue sa con-
soiu de scandur5, implinind ce n'a putut face co- sume mgcar o cafea de doi lei, uitandu-se la cei
pitele cailor, Masina nu se intrebuinteazg decal ce joacg table: notarul, jandarmul, perceptorul,
de marii proprietari. padurarul.
Munca de sapg i secerat se face de cei din Aici pierd noaptea motaincl cu cotele pe masa;
cash', barbati femei; cum si copiii mai in putere.
pi fumeazg si numarg de sute de on siragul cu mar-
Barbatul $i femeia, sapg ca.te 2-3 saptamani la gele de sticla sau de os. on de lemn, frumos lu-
rand porumbul i fasolea de 4-5 ha. crate. ce nu lipseste din braul niciunui turc.
Pleaca dimineata la tarla (camp), iau paine, Picioarele le tine asezate sus pe bancg si fu-
(ma fierte, ulciorul cu ape, copilul mic dacg este, meazg la tiggri una dupg alta; crezi ca fiecare
i vin seara. gurg a devenit un mic burl= prin care iese fu-
Case le cu ale for vietati sunt lasate pe seama mul.
batranilor si copiilor, Tarziu de tot, on despre ziug, vin acasg, se
Satul atunci pare pustiu. Femeia sap& toata culca si dorm, femeia avand grija de treabg.
ziva algturi de barbat, vine acasa seara, injghe- La arat pi sgpat pleaca tarziu, dupg ce soarele
beazg ceva mancare; barbatul se culcg, ea r.- s'a ridicat de o sulitg; pe drum nu se grabesc,
mane sg-si vada de copii si sa aranjeze pentru a merg incet, iavas, iavas" (incet, incet).
doua zi, and trebue sa se scoale mai de dimi- Seara se intorc inainte de apune soarele,
neatg ca sA facg focul i cafeaua, sA lase ce and e la chindii. Nu se tree cu firea la lucru; an
trebue acasg. Dacg n'are carutg, ea duce man- norocul de in pamant binecuvantat care da mai
carea to traistA $i copilul in brate. mult decat i se da'.
Porumbul qi graul strans, nu se plizesc noaptea Sunt si unii dintre ei mai muncitori, stau acasg
de nimeni pe camp, si totusi nu se furl. si-si dichisesc gospodaria, ingrijesc de vite, dar pe
Adus acasg, femeia are grije sa -1 rosteasc5. un- acestia ii poti numara pe degete.
deva, cat e vremea bung. In timpul andlui din and in and duc la
Treieratul (armanul) a asteptat cu mult dor, moarg, oH se duc la oras cu o cgrutii (haraba)
stiind ca pot face rost de ceva bani cu vanzarea cu porumb sau grau clacg nu 1-a vandut tot din
bucatelor cumpgrate de samsarii straini, nu pret toamna; mai merg la padure ca sl facg lemne la
de nimic aproape, cu banii innodati in brau vine jumatate cu Statul, le duc acasti on be due Is
Turcul acasg si cu ceva metri de stamba, apoi oral.
plateste perceptorul, is carti la copii de scoalit... Cand n'are niciun chip si se iveste lucru Ia o
si a cheltuit banii. sosea, la pAdure merge si Turcul la lucru cu pal-
Doar oul dela Oita si legatura cu fasole sau mete on cu cAruta.
seminte de dovleac duse la dugheana din sat, pot La oras merg mai des barbatii, care targuesc
sg acopere cheltuielile cu gazul, tutunul, zahgrul si pentru cash'; cine nu se pricepe isi pune ca-
si cafeaua, dana in haraba ca sa-si is ce fie ca trebue pen-
Gandul de plecare i-a incremenit para. pe toti. tru copii stamba, bumbac, bazmale, etc.
Lange cash' nu mai bat tin par ca lumea, cAci Pentru transport au cgrute bune cu osii de fier,
ei pleaca. in Turcia. De ce pleaca? Nu stiu, decat harabale cu cosuri bine legate $i vopsite, Cgrutele
ca pleaca toti". Acolo stiu cg nu e pgmantul sunt trase de cai bine ingrijiti, cai iuti care sunt
bun, dar ce sa facg. clacg pleacg toti, ei cum sg sufletul Turcului, Ii impodobesc la gat cu mar-
raining", gele, cu canafi, ii ingrijesc ca si pe copiii lor.

7 199
Calul e toati fala Turcului; pentru el e mai anumit loc. Pazitorii se platesc toamna cu grau.
scump decit femeia care a platit-o cu bani. Cine Sunt *i pazitori de lama pentru oi, care merge
are, di orz la cai de 3 on pe zi; cei ce fac aler- cu ele and nu e zipadli, pan/. la Sf. Gheorghe.
gari (coqii) pe la sarbatori, pe la nunti. Mai pazesc *i cu rancid; daca 30 de case dau
In sarbatorile for de iarna pleaca musafirii is oile la un loc, inseamni ca pe until din casa it
rudele din alte sate; i*i gatesc carutele, ii sue ajunge rindul sa fie cioban la 30 de zile.
femeile sus ca niqte mogildete negre, lqi iau ai Ciobanul tocmit cu grim mininci in fiecare zi
copiii qi pornesc in goana mare. la cite un cm care are oi de pazit, dupa numa-
Acolo raman cite o noapte sau doua *i apoi rul bucatilor. Iarna, vitele sunt foarte bine ada-
yin inapoi; ceilalti la rindul for be intorc vizita. postite In grajduri lipite cu pamint.
Drumurile stint rele, nepietruite, afara doar de Turcii cresc pasari; gaini, rate al gite in spe-
aoselele principale judetene, pe marginea carora cial, bune pentru untura.
se gasesc ai acum gramezi de pietria neimpratiat
de ani de zile, ramas aaa din... lips/. de fonduril Ca meserii, Turcul prefers si nu piece din aa-
Dela sat la sat al prin sat trebue sa mergi cum tul lui, deaceea se multumete sa fie frizer, geam-
se zice pe drum negru, pe care se merge lesne baa, indeletniciri ce nu cer prea multi osteneala.
in timp de seceta. Pe vreme ploioasa circulatia Intre ei sunt qi timplari ce lucreaza din topor;
devine foarte anevoioasa; caruta se infige in no- sunt fi rotari, dulgheri; fierari sunt tiganii Turd.
roi pima la butucul rotii, caii trebue si inoate La cei in virsta, ;Uinta de carte, e redusa; din
pins la genunchi. acetia putini barbati ai femei atiu si citeasca
Niciun sat nu are uliti pietruite; pe vreme rea numai Coranul, care e scris in limba araba.
oamenii nu mai merg pe drum, ci prin gradini ca Turcii citesc regulat din Coran, fara si. inte-
sa se duce dela o casa la alta, leaga o iota din cele scrise acolo, dar an credinta
Ca sit mearga la dugheana sa cumpere gaz on ca implinesc o datorie ollcuta lui Dumnezeu.
tutun, se sue pe magar sau cal; unii copii la coali Ca inteligenta Turcii sunt inferiori Bulgarilor;
yin pe un fel de catalige de lemn, lungi. sunt foarte gred la calcul matematic, cum ai la
Astfel se chinuesc bietii localnici deqi in mar- invatarea altor limbi. Toti Bulgarii din satele tur-
ginea satului on chiar in sat stint cariere marl ceti tiu sa vorbeasca turceate pima al copiii de
de piatra, cu care s'ar fi putut acoperi intreg Ca- 4-5 ani, dar niciun turc nu tie bulgarePe,
drilaterul. Romanete incep O. rupa copiii la acoala ci din
Aceasta arata lipsa unei administratii cu inte- acei ce au facut armata in Romania.
res pentru binele public, cum ai nepasarea locui- Turcii din sate nu dau copiii la coli secundare,
torilor cu spiritul for de indolenta de a se mul- decit cite unul din cei dela oraa; qcoli normale,
tumi ass cum stint, chiar daca inoata prin noroi licee...
ca bivolii. Copilul data scipat de corvoada acoalei, sta
Birurile pentru sosele se platesc regulat de fie- pe langa visa ajutind la plug, la saps; pe la 15-
care Turc din Cadrilater; putea ca cineva sa im- 16 ani trebue si fie insurat ca sa se inmulteasca
puni fiecaruia ca sa -i aduca piatri in dreptul bratele de munci in casa.
casei lui, ceea ce nimeni nu a facut. $coala o socotesc ca o pacoste ai trimit copiii
In afar/ de cai, Turcii cresc oi, capre, bivoli, de Erica amenzii, fiind desinteresati complet de
vaci, boi. Bivolul e potrivit cu firea Turcului ai ce fac copiii la coala.
se tine mai usor decit calul; e foarte gingaq la Pe fete be trimit pima pe la 10-11 ani, pe urma
frig, deaceea iarna sta in beciuri speciale. fac ce fac cu Doctorul, cu Invatatorul al n'o mai
Pentru lapte sunt ai bivolite, care dau tin lapte trimite pe fats, trebuind sa. Rung cerceaf pe cap.
superior vacilor; cei saraci au 2-3 oi pentru lapte Copiii stau uneori ate 2-3 ani intro class; a-
sau 1 caprii. ceasta este al din lipsa de interes a invatatoru-
Vitele toate merg vara la islazul din marginea lui, care putin ii pas& dacs copilul ramine de
satului. PAzitul for e organizat prin traditie: exis- 2-3 on repetent.
ts pizitori speciali pentru herghelii de cai, pazi- Statul plate#e pe Tanga invatatorul roman ai
tor pentru boi, pazitor pentru vaci, pazitor pen- pe unul turc, care sa predea religia musulmana
tru oi, plizitor pentru vitei, pizitor pentru capre, in limba tura..
Fiecare turma cu pazitorul ei, merge inteun Inainte, acoala la Turci era intretinuta de sat;

200
dascalul se platea de fiecare om ce trimetea co- mari, mai isteti, se introduc clandestin peste gar-
pilul la scoala. duri.
Exists si azi localuri de scoala facute de Turci La sarbatoarea Bairam, fetele se string la o
sub stapinirea Bul6rilor, construite alaturi de casa anumita si acolo joaca. Aici pot sa vita si
geamie. naafi, dar sa stea la o distanta de cel putin 10
In asemenea scoli intii se invata sa se citeasca metri. Oamenii insurati nu pot veni nici aici, nici
din Coran, sa se scrie cu litere arabe si apoi no- la nunta.
tiunile celelalte de aritmetica, geografie, etc. Fetele sunt insotite de mamele lor; baietii de
$colile aveau intinderi mari de pamint; Statul alaturi arunca cu bulgari in ele.
roman a lasat numai 10 ha., ce se arendeaza de Fata de Turc este pazita serios de parinti; pe
comitetul scolar. drum nu iese singura pe departe; nu o scoate nici
Multi barbati st femei au invatat singuri sa ci- la sapat pe camp uneori, de frica sa nu o fure.
teasca, numai ca sa cunoasca Cartea Sf Mita. a lor. S'au intimplat cazuri and au venit 5i an furat-o
-Cei cu dare de mina se aboneaza si la gaze- de linga parinti, au pus-o in caruta 5i an fugit.
tele ce vin din Turcia; ii pasioneaza stirile des- Mai tirziu se da de urma lor.
pre reformele lui Kemal Pala, stiri ce fac obiec- Cazuri de acestea nu sunt rare la Turci; furatul
tul discutiilor prin cafenele. fetelor e o specialitate a unora din sat, care au
Simtul artistic e putin desvoltat; lipseste din cai buni Si pot disparea repede. Ei sunt bine pia-
cladirea caselor, din incrustarea portilor, a usilor, tilt de flacaul cu pricina, care e ajutat $i de altii.
a ferestrelor. Se recurge la acest lucru cind parintii fetei tin
Cusaturi artistice nu sunt, decit doar un tiv pretul prea ridicat, deoarece la Turci, femeia
de amiciu rosu la batiste si cite o semiluna pe inca se cumpara cu bani dela 500 'Ana le. 10.000
la colturi, cativa fluturi prinsi pe camasile de mi- lei, dupa frumusetea fetei.
reasa, boitul cu galben al palmelor, inrositul un- Deaceea, femeia e desconsiderata de barbati,
ghiilor st inegritul sprincenelor la sarbAtori, mar- fiindca, el a platit-o cu bani; ea e roaba, animal
gels la gat, bratari de sticla la main, zorzoane si de munca, fAra crezare din partea barbatului.
bani legati in parul fetelor. De aici vine intinderea adulterului, deoarece la
Ca muzicii, au cintece populare, cu melodie ta- casatorie a dictat interesele parintilor, nu sen-
Oganata, orientala, melodie trista mai mull, in timentele tinerilor. Baiatul nu poate zice nu,
la minor" scoasa: pe nas cat mai mult. Uinta fe- fiindca el atirna de tats, ping and acesta se
tele la nunta, baietii cu vitele si Turcul cind mer- stinge din viata. A nu tine seams de spusele ta-
ge cu caruta la ores. talui, e a se vedea aruncat pe drum, Uri nicio
palm& de pamint.
Muzica instrumentals se reduce la cirapoiu, fluer
Cunosc un caz interesant: un Turc cu dare de
itoba; tiganii turci au si vioare mina vrea sa-5i insoare baiatul cel mare de 17
Cintecul din gura la nunta este insotit cu ba- ani si i-a gasit fats in alt sat cu 8.000 lei. Baia-
tae de tobil facuta tot de fete, iar una "din ele tul nu vrea, caci are legaturi cu o alts fata din
iese in mijlocul asistentei de femei numai joaca, sat, cu care vorbeste printre gard, on noaptea la
lasindu-$i cearceaful la o parte; jocul e un fel de geam. Tatal baiatului nu vrea sa is pe aceea iu-
topaiala inceata imprejur, avind si miinile intinse bita de baiat, caci cealalta e mai buns de lucru
ca echilibru. 5i educe cistig mai mult.
Fiecare fata joaca pe rand celealte cants Tatal a dat banii si urmeaza ca in toamna sa
fetele la astfel de ceremonii se imbraca cu ce an se faca nunta, deli baiatul continua sa aiba lega-
mai bun, iii vopsesc si parul in caramiziu, iii fac turi cu aceea din satul lui. Ce se va alege din
unghiile cu ro5u, palmele cu galben, sprincenele astfel de casnicie?
cu negru. Alt caz, tot recent, pe un baiat de 15 ani ce
Poarta siruri de margele, bratari colorate, baz- era in-clasa IV primara, parintii 51-au pus in gand
male de matase cusute cu fir 5i flufuri. sa-1 insoare. Gasec fata cu 5.000 lei, da arvunA
Astfel de jocuri se lac la nunta si 'Inca de 2 on 2.500 lei 5i restul cfind face nunta. Baiatul e pu-
pe an la Bairam; la nunta n'au voe sa asiste de- tin desvoltat, e sfios, si totusi fatal lui asa vrea,
cat femeile si baietii mai mici de 10 ani. deci trebue.
La poarta de obiceiu sta caraula; din baietii Dupa ce a dat arvuna, alt baiat mai rasarit,

201
care simpatiza pe fata qi tatal nu vroia sa i-o Tinerii logoditi nu se pot vedea, ca qi pana a-
dea, igi pune in grind ss o fure. Se crede ca fata cum; baiatul nu poate merge Inca in case socri-
n'a fost strains de acest plan, deqi catre parinti lor lui. Din banii luati tatal trebue sa faca fetei
tagadueqte. zestre: plapuma, saltea, perne, etc., haine.
Cand se Intorcea dela nunta cu alte fete qi fe- Logodna dureaza qi pans la un an, dupa cum
mei, repede este apucata de subtiori qi suits sus se pot hotari sail procure cele de trebuinta pen-
in o caruta ce aqtepta langa un gard qi e dm/ tru nunta, sau sa gateasca zestrea, on socrul mare
inter, padure. sa faca odaia de locuit pentru tineri,
Tanarul era insotit Inca de alt tovaras in afara Nunta tine 3 zile, se face separat la mire qi
de carutaq. Aici, dupa ce s'au asigurat c nu-i mireasa. Seara i-a incepe la mireasa.
gaseste nimeni, noaptea pleaca la Silistra qi rs- De cum se insereaza, incep sa iasa din curtile
m&n scale. zavorite fete cu cearceafuri fungi pe cap, gatite
Tatil fetei anunti postul de jandarmi gi incep cu qalvari noi, plecand in cete de 3-4 spre case
urmarirea. If gasesc in Silistra, Bunt arestati, fata miresei,
este inapoiata tatalui, iar tanarul este oprit la Aici lampile sunt aprinse inauntru, felinarul in
parchet, pans sa se faca cercetarile. Fata spune curte qi toba bate; caraula se posteaza la poarta
ca n'a qtiut nimic, deqi se tie cs n'a scos niciun ca sa intre numai femeile qi copiii mai mici de
strigat cand a suit-o In caruta. Acum flacaul cu 10 ani. Tobele se bat tot de fete; incep sa cante
pricina cere sa i-o dea lui; tatal ei nu vrea. Pre- din gura, gi iese ate una ss joace pe rand.
tendentul legal, acel care a dat arvuna, adica Am spus ca peste garduri sar qi baieti mai
parintii lui, de ruqinea satului, refuza acum sa mai marl. A II-a qi a III-a sears la fel se petrece la
is fata. mire; acesta nu-si face aparitia de loc; sta In
Poate ca astfel negustorul va fi silit O. mai scads odae.
din pretul marfii, cum se intampla de obiceiu ca A III-a zi jocul incepe iarasi pe la pranz la casa
vreo fata sa lea ruqinea tatalui ei, mirelui. Incep pregAtirile pentru aducerea mire-
La Turci casatoria se face foarte de timpuriu; sei impreuna cu zestrea.
baietii dela 15 ani inainte gi fetele dela 13-14 Pe la 11-12, un barbat din rudele billatului
an!. pleaca cu carul cu boi sa aduca mireasa, cc va
Se poate face si mai devreme, and dintr'o sta ascunsa intre rogojinile ce acopir caruta.
recAsAtorie a parintilor sunt in casa baieti qi fete, Ajuns la casa miresei, dejuga boil in curte qi
de provenienti deosebite: fata dela tats sau ba- omul pofteste la odaia de musafiri.
iatul dela mama (care acum e femeie de al II-lea) In acest timp thus la caruta, flacaii furl ce
on invers. pot: roate, jug qi le ascund, nevrand sa In dea
decat in urma unui bacqiq. Aga fac qi cu papucii
Atunci casnicia trebue sa se feel mai de tim- dela usa.
puriu. La apt varsta nu se pot casatori civil qi In casa sunt cu mireasa rudele ei, femei ce stau
numai religios, ramanand ca cealalta ail se facif jos; mireasa sta pe perne deosebite.
mai tarziu. A sosit vremea ca ea sa fie urcata in car; iese
In Turcia, Kemal Paqa a interzis casatoria la din casi invelita gi rudele piing, se sue cu ea in
Wet inainte de 18 ani; se cere ca ambele parti car. In altul se pune zestrea: sandacul (lade) cu
sa tie carte, deaceea s'au infiintat scoff speciale tot ce are, care urmeaza carul cu mireasa. Con-
pentru cei ce vor sa se casatoreasca. voiul pleaca facandu-si loc prin lume venita ca
Au .nevoe qi de certificate de sanatate. sa vada pe mireasa; la casa mirelui asteapta multi,
caci trebue sa o vada cand se va scobori jos din
Cum se face nunta. Nunta la Turci e destul de car. Poritle se deschid gi carul intra in curte;
insemnata gi cu totul deosebita de cea a altor carul nu mai poate inainta. Mireasa se da jos qi
neamuri. e primita de socrul mare; acum trebue sa faca
Am aratat ca aranjamentele se fac de pArinti, drumul pe jos pang la intrarea in casa. Dupa ce
fara consimtimantul tinerilor. Odata targul facut, merge cativa pasi, se'ntoarce cu fata indarat qi
banii innumarati, se face logodna, adica se face priveste fumes din urma, apoi primeste un ulcior
schimb de inele ce se trimit prin o persoani cu apa ca sa stropeasca calea parka la usa casei,
anume. pentru ca asa e bine; sa alba traiu fericit.

202
La use casei, socrul o di in primirea soacrei, piii ce -i are, decit sA piece. Acum stau impreuni
care o is de mina si o conduce in odaia femei- si mininci la o mass. A cautat Turcul sit se puns
lor. Acolo este asezati pe peme, inconjurati de in forma: s'a dus la Primarie si a facut angaja-
rude; mirele e absent din casi. El poate fi in grA- ment pentru noua consoarti, ca servitoare.
dinA, on in grajd sa ingrijeasca de vite, oH la Ping la venirea stapinirii rominesti, poliga-
vecini. mia era ceva foarte natural; oricine putea si
Soseste si preotul (hatip) pentru ceremonia re- cumpere, daci avea bani si 2 femei, daci putea
ligioasa; se introduce in camera femeilor, acolo si be intretini.
citeste din carte in genunchi, in limba arabi. Azi respect/ legea de a avea numai o singuri
Ceremonia terminati, sti la masa, bea cafes.. femeie cumpirati.
Acum trebue si yin& si mirele. Trimite sA-1 caute In Turcia, Kemal Pass a desfiintat poligamia.
si in sfarsit soseste. Merge in odaia bArbatilor; de
aid mama 11 is de mini si-1 aduce in odaia fe- /gtena. Turcii din fire stint murdari; in mare
meilor; mireasa a dispirut cu alts femeie in o Ca- parte femeile sunt neglijente. Curatenia in case
merit aliturati. Baiatul siruti mina la femei pe se mArgineste la sarbitori in a unge pAretii cu
rand si rosteste o tormuli speciall ca a venit si-si pArnint si a scoate si spila rogojinele.
caute amanetul ce-1 are. I se arata camera unde In casi se intri cu ciorapi, papucii se Iasi la
este mireasa. Se serveste mincare, cafea, rahat. us /. Copiii for mid li se face bae in fiecare zi;
Sunt si nasi (sadi.ci) ce au rostul de a initia pe cei man odati la 2-3 siptimini. Oamenii mari
tineri in miscArile ce trebue si be face. si mai rar. Baia este amenajata in casi. Rufele
Pot fi nasi si tinerii neinsurati, care stiu ins/ rin- se spali foarte prost, uneori si Uri sapun. Acesta
duelile dela nunta. se cumpAri dela dugheani, sau se face in casi
Acestia primesc daruri: cAmisi si batiste; si ei din seu de oae oH vacs.
dau mirilor. Copiii la scoali vin nespilati, cam /rile murdare,
Nunta' s'a sfirsit, ceilalti pleaci acasi. Tingrul ceea ce face ca apraope toti si alb/ paraziti, deci
nu poate merge cu sotia lui la socru, ping ce n'a trebue sa aibi toti cei din casa.
trecut 5-6 zile, and are loc gheizeaua. Aceasta Din cauza necurateniei, scabia e aproape nelip-
e o mass special/. intre rude, dupi care poate si sita din once casi din timpuri vechi. 0 poarti
meargi. toati casa, copii si pirinti. E detestabil ss vezi
Cand mireasa e in alt sat, pleaci cAruti multe pe omul bitran and stai de vorba cu el scArpi-
cu alaiu ca s'o aduci; se aleg caii cei mai buni. nindu-se, ca si copiii la scoali and sunt scosi la
Se duce si mirele pans la 1/2 drumului, unde isi tabli sa scrie, cari cu o mini fine cartea si cu
is camasa trimisi de mireash, apoi se'ntoarce una se scarpini.
acasa, riminind ca convoiul si vin/ pe urmi. A-i indepirta dela scoali inseamni sii rimana
La oamenii mai cu stare au loc alergAri de cai, invatitorul Uri copii.
numite cosii". In dimineata zilei a III-a, inainte ()lice povete li s'ar da de titre organele sani-
de luarea miresei, au loc pe camp intreceri de tare, e zadarnic. Te intimpini cu vorba daca
calirie si tine iese intaiu primeste bacsis. asa a dat Dumnezeu, trebue si purtim ce-a dat
Am aratat targuiala ce exists intre pArintii ti- El".
nerilor; din cauza aceasta fidelitatea in cisnicie Dealtfel doctorul nu se osteneste sa umble prin
nu e pistrati de barbat. Femeia e desconsiderati, satele Cadrilatecului decat and e trimis de Par-
munceste ca o roabi, iar Turcul e tin despot. chet sa faci vreo autopsie; agentul sanitar vine
Exists la turd si cazuri de poligamie: cunosc doar ss vaccineze pe copii.
un caz a unui turc care tine 2 femei in aceeasi BAi populace, comunale, nu exists. Exists si case
casi. A II-a a adus-o dupi vreo 18 ani de cisni- in care se pistreaza curAtenia, unde femeia e
cie cu prima sotie, cu care are vreo 5 copii. bun/ gospodini si mains, dar astfel de cazuri sunt
N'a adus-o in casi imediat; fiindca mai avea prea rare.
alts ca. si in sat nelocuiti, a instalat-o acolo, pur- Ca igiena publics, gunoiul din curti se care la
tand acum grija de doui case. ' marginea satului, se stirpesc baliriile de pe lingi
Vizind ca asa era mat greu, dui,/ vreo citeva garduri, de Erica amenzii jandarmului, se maturi
siptimini o aduce lingi femeia mama de copii, ,curtile.
care si-a ales mai bine si rimin/ in casa cu co- Religia for prescire uncle practici de spilare,

203
Ca bode, e tuberculoza, care secera tineretul ce Femeile iubesc mutt ca sa invete pe deasupra
nu se pazeste de raceala, fiind expus prin imbra- din Coran si chiar intreg Coranul.
camintea subtire ce o poarta, In sate exists barbati 5i femei, care in timp de
Mai cvtribue si tutunul ce se fumeaza. Inca 2-3 ani au invatat Coranul pe din afara, din
dela 10 ani, apoi traesc multi intro camera ce scoarta in scoarta, desi e o carte cu peste 500
nu se aeriseste, decat doar cu deschiderea pagini, format 20/10 cm.
La orice boala se duc la hogea (mai mic ca Cine a reusit sa invete Coranul pe din af
hatipul) ce se gase,te in vreun sat ca s& aiba leac; capata o cinste deosebita dela Dumnezeu $i oa-
acesta citeste din carte arabeste si scrie pe o meni, care-1 numesc, sau o numesc Af5.z".
hartie cateva cuvinte arabe, care hartie se infa- Acest titlu se capata in urma unui examen cand
soara in o bucat& de musama sau piele si se coase vin hogii (preoti) dela 10-45 sate impreuna cu
frumos, atarnandu-se de gatul bolnavulul. multi lume, ca sa asculte recitarea candidatului
Chiar si la muscatura de serpi, merg tot la ho- sau candidatei de afaz" dela inceput panA la
gea sit le citeasca. sfar5it, Acest examen dureaza ate 2-3 zile.
In cazuri cand vid ca nu se vindeca, merg la DupA ce se xleclarA afaz" se face o masa mare
doctor la oras. la care ospAteaza toll asistentii, destul de costi-
Painea ce o consuma in deajuns, face ca Tur- sitoare. Cunosc un om cu stare care are o fatA
cul sa reziste bolilor mai mult; cei bogati ma- de 13 ani qi acum e in al II-lea an de and invata
nanca 5i. carne des, cei saraci foarte rar; manca- sA fie afg.z. In August va fi examinatA 51 declarata
rea obisnuita e fasolea li cartolii, magiunul. dupA rinduiala.
Nu sunt alcoolici, deaceea sunt pameni voinici, Spunea ca totul it va costa peste 10.000 lei.
bine legati, atat barbatii, cat si femeile. Unii copii se imbolnAvesc, and sunt supuqi la
Cei ce beau, se pazesc de ceilalti, caci sunt des- astfel de torturi.
considerati ca stricatori de lege. Coranul proclama credinta intr'un singur Dum-
Fumatori sunt aproape toti, dela copii pan& la nezeu 5i Mahomed e profetul sau cel din urma.
mosnegi. Recunoaste pe Avram, Moise, David si Isus, des-
Ca nalalitate, sunt prolifici: au cite 5-6 copii; pre care spune ca nu s'a rastignit pe Cruce, ci
fetele sunt pretuite caci aduc bani la casa. Mot s'a inaltat la Cer, iar Evreii s'au inselat si an ras-
la 60-70 ani. tignit pe un altul.
Isus, spune Coranul, va veni iarasi pe pamant
Religia. Toata vieata Turcului se desfasoara sub ca sa judece lumea, si atunci oamenii II vor omori
imperiul credintei religioase faurita de Mahomed, cu adevarat,
scrisa in Coran, cartea for sfanta. Coranul admite credinta in viala viitoare cu o
Coranul e scris in limba araba si este interzis pedeapsa si rasplata materials; cei buni vor gusta
de a se traduce in alts limba, lucru ce 1-a calcat placeri in gradini frumoase cu bucate alese 5i se
reformatorul din Turcia, care a scos literile arabe vor desfata cu fecioare pregatite pentru ei.
inlocuindu-le cu cele latine, iar Coranul acum Admite existenta raului personificat 5eitan" si
s'a tradus in limba turceasca. pe ingeri buni si rai.
Coranul e o imbinare din iudaism, crestinism Ispasirea pacatelor se face prin rugaciune, mi-
5i paganism, facut de Mahomed in secolul VI dupa lostenie, pelerinajul la Meka, macar data in vials.
Christos. Rugaciunea se face de 5 oH pe zi:
El trebue sa se citeasca de once credincios 1) dimineala la rasaritul soarelui;
musulman, sa se citeasca in limba araba i chiar 2) la amiaza;
sa Invete pe din afara din el, cat de mult, caci 3) la chindie;
in felul acesta omul devine placut lui Dumnezeu 4) la apusul soarelui;
Si lui Mahomed, profetul sau. 5) cand incepe noaptea deabinele.
Once om trebue sa aiba. Coranul in casa lui, Chemarea la rugaciune se face la ors fixa, cand
spre a se citi mereu, in special in timpul postului muezinul se urea in minaret" (turnul geamiei).
(Ramazan). Deaceea dorinta tuturor e sa stie sa Isi striga in limba araba cu mainile la urechi, ca
citeasca. din Coran; unii au invatat carte numai este un singur Dumnezeu i Mahomed a profetul
impin5i de aceasta dorinta, cu toate ca nu inte- sau si ca sa pofteasca oamenii la rugaciune. Face
leg nicio vorba din cele ce citeste. strigare spre cele 4 puncte cardinale. In Turcia,

204
Kemal Pasa a oprit strigarea aceasta, inlocuind-o nand pe arabeste cuvintele ce le-a inviltat din
la rag cu fanioane electrice. copilarie. Rugaciunea trebue facuta impreuna cu
Preotul (hatip) si cintaretul (imam) e pi/UR de toti ai casei; data e la camp o face acolo. Nu
Stat; hogii, ajutatori ai hatipului sunt platiti de toti tin seams de aceste rindueli.
oameni, cu cite o dubla de grim anual. Vinerea yin la giamie 1/s din sat aproape, bar-
Intr'un sat pot fi 3-4 hogi, dar numai un hatip. bati. De joi seara dela apusul Soarelui, pima
Geamia e o case mare, spatioasa, intretinuta bine vineri la 11-12, and se termina slujba e sArbit-
de sat, cu covoare pe jos; in virful acoperisului toare, cand yin la geamie in haine mai curate.
are semnul semilunei. Inliuntru n'are niciun fel de Unii erg la camp la arat, sapat.
chip, peretii stint albi. In mijloc are o tribune Vinerea, hatipul e obligat sa vine la geamie
mare, pe care se sue hatipul in fiecare Vineri, si baietii de 10-12 ani vin la geamie, imitind
care e sarbatoare saptaminala si la Bairam, cea si ei miscarile celorlalti fac metanii, intorc
mai mare sarbatoare a anului. capul spre dreapta si stanga, pun mainile la ure-
In geamie infra de obiceiu numai barbatii; ina- chi, etc.
inte de a intra pe usa, se opresc in curte, intorc Cind e Postul mare (Ramazanul) de 30 zile,
fata spre miazazi si fac niste inchinaciuni punind in ficare zi yin aproape toti barbatii din sat,
mina la frunte si obraji. macar sears, data nu pot veni in cursul zilei.
De afara intri in o tinda, unde se Iasi papucii In primele 2 zile de Ramazan, dimineata vin
ca sa intri inauntru numai in ciorapi; fiecare merge numai femeile la geamie, ca sa le explice hatipul
si se aseazii in genunchi in rind cu ceilalti, pa- pe turceste; e singura zi din an cand yin femeile
rind niste soldati ce fac exercitii de educatie fi- la geamie.
zica. Cand e bairamul, la 30 zile de Ramazan, gea-
Fiecare are grije sa pastreze alinierea sirurilor, mia e ticsita, se umple si curtea.
iar intervalele dintre ele sa permiti a se pleca Baietii si toti barbaatii sunt la geamie; satul
cu totii la pamint pentru traditionalele metanii, pare pustiu.
care ajung 'Ana la 33. Toti sunt atenti, pastreaza Religia incatuseaza vieata turcului dela pas-
liniste desavirsita; se abtin chiar si dela tusa si tere pin/ la moarte.
stranutat pentru care an anumite clipe. Stau La nastere, se chiarna hatipul, care da nume
cu fata indreptata spre miazazi, spre Meka, unde copilului ficand si rugaciuni in limba araba. Dupi
e mormantul lui Mohamed. nastere, femeia e necurata 40 zile,
Slujba la giamie se face in limba arabil. Cin- La turci se practice circumciziunea, imprumu-
taretul (imamul) se aseaza in fate credinciosilor tata probabil dela Evrei.
in genunchi, si reciteaza din Coran, taraganat si La 7-8 ani, baiatul e circumcis cu mare fast
cat mai pe nas. Ceilalti, si nici cel ce citeste, nu de tin om special. E chemat si hatipul ca
inteleg nimic; cand acesta zice Amin", zic si ei sa citeasca; se face masa celor poftiti.
toti. E un fel de nunta, care se face pentru baiat,
Cind imanul se pleats ca sa faca metanii, toti care e imbracat in alb in dimineata acelei zile,
fac la feldeodata, dind imprsia unor oameni e asezat in o caruti si e purtat cu muzica prin
dresati pentru gimnastica. sat, dace e cu dare de mina.
Unii mai cu stare, aranjeaza si jocuri de atleti,
Din genunchi uneori toti se ridica in picioare, ce se chiama pelivani", Acestia se gasesc cite
apoi deodata se lass cu fata la pamint, iar se ri- unul prin anumite sate, bine legat, recunoscut ca
dica in genunchi si asa mai departe timp de pelivan, Vin cu totii 10-12 in pieta satului, isi
1-11/2 ors. E un exercitiu foarte obositor, desbraca carnasa, se ung pe piele cu oleiu sau
care-I fac si batrinii cu multi. indeminare. unt si incep lupta. Vin spectatori din Betels !nye
In timpul zilei, la cele 5 chemari ale muezinu- cinate,
lui e obligat s# via. imamul; vin si batrinii din Celui mai tare i se da daruri din partea pa-
apropiere cu geamia. Ceilalti sunt pe acasa, rintilor bliatului si asistentei.
oH la camp, oH nu vor sa ving; nu sunt obligati. Circumciziunea e prevazuta in Coran, ca Bind
Insa and and chemarea, dace sunt pe drum, poruncita. lui Avram de Dumnezeu.
trebue sa se opreasca, se intorc cu fata la miazazi,
fac cuvenita inchinare si decal merg acasa trebue Inmormantarea la turci e cu totul deosebita fats
ca acolo sa-si fez& rugaciunea in genunchi, spu- de celelalte natii.

205
Moartea e anuntata prin strigat de cheia, om In Turcia, Kemal, a decretat serbarea Dumi-
insarcinat sa aduca la cunostinta satului, cu glas nicii,cAci ar fi fost prea multe zile de serbat
mare, once noutate intereseaza pe sat, dupe cum pe saptimana.
i se spune de primar, jandarm, etc. Bairamul e de 3 zile; inainte are loc Ramazanul
Cheiana e platita cu un dublu de gram de fie- (post) de 30 zile, cu abstinenta totals dela man-
care locuitor. Un hoge din minaret, este iarAsi care Si apA; copiii sunt obligati dela 10 ani $i fe-
dator si anunte moartea, tele dela 8 ani.
Intai, mortul e scos afar/I i spalat de hatip, Pentru copii, in special, e un chin.
data e barbat; femeile se spell de o femee anu- Apusul soarelui e vestit de muezin cu cantec
mita, Adus In cast se pune jos; e desbracat com- din minaret i cu 4 candele aprinse.
plet. Se Infasoaril intr'un cearsaf alb; i se punet, Copiii asteapta afara din casa pe langa garduri,
wail In ochi, In gull, In nas, Intre degetele dela avand ochii pironiti la tumul geamiei, ca sa vada
miini si picioare ca sa InlAture deodatit vietatile felinarele aprinse, semnul deslegarii postului,
din piimant sit se apropie de el. clips fericitA, salutata cu un strigat asurzitor,
Tot In aceeasi zi, (ha este vreme, mortul se scos din piepturile a sute de copii flAmanzi,
si ingroapa. Vine hatipul, citete in genunchi; care imediat scot paihea din bran si mananca.
dela geamie se aduc nite scanduri speciale, pe Once om care e pe drum, s'a preparat ca sa alba
care se pune mortul si un cersaf ce se alterne paine la brau, sA poatA manca cand se aprind
pe acele scanduri si plead( cu el spre cimitir. felinarele.
Femeile, chiar rude fiind, nu pot insoti mortul DupA masa de sears, bArbatii merg la geamie
in afarit de curte; cat sta mortul in casa it bo- cu totii, avand felinare in mans, Hind intunerec;
ceste, BArbatii duc mortii la cimitir, fie chiar de acolo, dui:4 giumesti obositi yin pe acasa, se
si femei. Pe unii fi duc si pe la geamie, pe altii, stranga la cateo odae de vorba (meabet), fac ca-
si cei mai multi, ii duc deadreptul la cimitir. fele, on merg la cafenea, avand grije ca pe la
Pe drum trebue sa poposeasca la una din rAs- ora 3 dimineata sa vinA acasa, sA mAnance inainte
pAntii, unde se gaseste o piatrA mare asezata expres de a rasari soarele.
pentru ca sA puns mortul pe ea; toti stau in ge- Ceasul de desteptare e vestit pnn batere de
nunchi i hatipul citeste. toba a 2 oameni insarcinati special pentru aceasta.
La cimitir groapa e fAcuta nu ca la ceilalti, Ei se plimba pe la toate portile, bat toba $i gos-
ca la crestini. In patrea de apus a gropii se face podinile trebue sa se scoale sa fee& focul, sa pre-
o scobiturii dedesubt, cat Incape mortul, ce se gateascA mancarea, ca zorile sA -i apuce mancati.
aseazA cu fats spre miazizi. Sicriu nu existA. Il Dupit mancare, barbatul si copiii se culcA. El
is cu cersaful i-1 pune pe pAmant, bAgat Bind e obosit $i obisnueste sa doarmA cam toata ziva
sub bruba aceea; apoi se pun scanduri in picioare cand Ramazanul este in lama, femeia rAmane In
si se trage in urmA mortul. La urmA hatipul iar gat cu copiii $i cu vitele; asta n'are aface pentru
citeste, se intoarce la casa mortului si acolo Turc, ca el a dat bani pe ea. ExistA $i barbati
binecuvanteaza masa pentru sufletul mortului. mai a buni, dar ran Ramazanul e luna in care
Acum i se da plata, dupa cum s'a straduit rA- se crede ca Mohamed a primit cuvintele Coranului
posatul sit adune ceva bani pentru treaba asta. dela Dumnezeu, prin ingerul Gavril.
Hainele se dau imediat la saraci. Bairamul e ziva bucuriei si urmeaza dupii sfar-
Timp de 7 nopti in casa mortului trebue sa se situl Ramazanului; tine 3 zile consecutiv. Toti
citeasca din Coran, de obiceiu de o femeie, iar sunt veseli ca Dumnezeu le-a avut in vedere po-
timp de 40 zile sa se citeasca oriunde de care cainta 5i le-a curatit pAcatele. In dimineata pri-
alts persoana. mei zile la geamie se face slujbA deosebitit cu
La 40 zile se face pomanl; cu aceasta s'a isprA- mult fast; vin toti barbatii din sat, incat trebue
vit soroacele mortului. sA umple si curtea.
Se crede in o inviere a celor morti ce se vor Ca sa poata sta in genunchi, an grija ca sa-pi
scula cand Domnul !sus Hristos va veni din cer. aduca de acasa o piele de oae sau o bucatA de
asternut.
Sarbdtori. Vinerea (Giuma) e sarbAtoarea sap- Slujba se face in limba araba; la urma mai
tamanall, ce aminteste scaparea lui Mohamed de spune hatipul $i in limba tura,
inchinarea la idoli. Toti ai casei sunt imbriicati in hainele cele

206
mai curate, casele sun dichisite, m &ncarea e cea si zi din an. In legatura cu credinta religioasa se
mai buns ce o poate avea fiecare. Acum se duc fac si unele spalari rituale.
pe la case O. primeasca plats cei ce au batut Aptes e spalarea obisnuita inainte de a face ru-
toba in Ramazan, ca sa destepte pe gospodine. gaciunea ;se spala mainile pima la cot, picioarele
In ajunul Bairamului (ultima zi din Ramazan), pana la genunchi, fata; in acest timp se rostesc
se impartesc colaci cu forma semilunei, la saraci, rugaciuni,
cu cote un ou si o bucata de placinta. Daca te pastrezi curat, aptesul e valabil pen-
In zilele de Bairam, dupa mass, fetele insotite tru toga ziva; daci iesi afara pentru nevoile tale,
de mamele lor, se string la o casa ca sit joace; trebue sa faci un nou aptes,
acum merg si baietii ss stea departe si sa pri- Inainte de a manta, trebue sa te speli pe miini;
veasca, dupa ce ai m &ncat trebue sa-ti clatesti gura cu
Bairamul si Ramazanul n'are data fiza, ci se apa.
mu-ta in legatura cu mersul lunii pe Cer, cade cu Cand n'ai apa la indemana pentru aptes, poti
10 zile mai t &rziu, in fiecare an. La 70 zile dupa Intrebuinta plmant.
Bairam este sarbatoarea Curban Bairam, tot de 3 Nu poti face rugaciune fara aptes.
zile. E in legatura cu ascultarea lui Avram and Femeia In timpul ei de necuritnie nu poate
Dumnezeu i-a poruncit sa aducl jertfi pe singu- face aptes si nici nu poate pune mina pe Coran,
rul sau fiu Israel, ins& Biblia vorbeste de Isac. Cine n'a f Acut aptes nu poate calca peste gram.
Avram cand a ridicat cutitul (zice Coranul) n'a
taiat; a incercat de 2 ori, apoi a dat cu cutitul Secte religioase surd: Sign (popular CazAl-
in piatra si piatra a fost taiata; imediat vine tin basi) pun temeiu pe spusele lui Ali al IV-lea Ca-
inger din cer cu tin berbec, care-1 jertfeste in lo- lif dupa Mohamed; ei cred ca actualul Coran a
cul fiului au. omis din spusele lui Ali, deci nu are valoare In
De aceea in aceste zile, fiecare familie, daca intregime.
are, trebue sa taie in berbec, ca recunostinta ca Femeile.lor se inveselesc numai pentru barbatii
Dumnezeu n'a mai cerut jertfa de copii. Trebue Turci musulmani, care tin tot Coranul si nu cred
ca orice om sa se gaseasc& in aceste zile odatl la Ali, dar stau descoperite in fata barbatilor
macar in vieata lui Meka, unde In fiecare an tre- Bulgari, Romani. Nu vin la geamie, beau
bue sa se afle 70.000 Turci; in caz de sunt mai tuica si vin.
putini, se completeaza cu armatl. Dervisit stint un fel de reactionari ce nu se po-
Cine merge la Meka, capita titlul de hagi"; trivesc cu Sitii; cred a nu tot Coranul e adevarat.
putini de acestia se gasesc prin sate. Azi Ke- Nu yin la geamie din cauza ca nu vor sa fie
mal a interzis pelerinajul la Meka din cauza ris- alaturi de cei ce nu traiesc cele scrise in Coran;
pandirii bolilor. Turcii spun ca acolo ezista beau tuica si vin. Sunt contra speculei hatipilor
o piatra Kaaba", cazutl din cer din vremea lui ce o fac cu nuntile si inmormantarile. Ei se oferli
Avraam. sa citeasca gratuit la morti, dad, sunt chemati.
Anul nou cade dupa mersul lunii pe Cer; anul Sunt foarte rari, cite unul, doi in 3-4 sate.
acestaa a cazut in Martie. De altfel toate sarbl- Nu omoara nicio insects, zic &nd ca are suflet;
torile Turcilor tin seams de mersul lunii. stiu anumite lucruri ce be plistreaza secret.
Anul nou e in legatura tot cu isbanda lui Mo- Nu simpatizeaza actiunea lui Kemal, de aceea
hamed in noua religie, de and incepe perioada nici nu merg in Turcia.
Hegira",
La 10 zile dupa Anul Nou, se fac colaci pentru Vieafa morals a turcilor este relativ mai ridi-
saraci, si mincare din 7 feluri de alimente, ce cata dealt a conlocuitorilor lor: Bulgarii. Sunt
aminteste hrana ce-a avut-o Noe cu familia lui oameni tinatori de cuvant, oameni linistiti, tema-
pe corabie. Zeimislirea si Nasterea lat Mahomed, tori de Dumnezeu si supusi stapinirii.
iarasi zile de sarbatoare. Ind Itarea lui Mahomed Intre ei nu se furl nici an se judeca mult ca
la Cer, and a primit Coranul. Mai aunt si alte ceilalti, ezista neintelegeri mai rare.
sarbatori superstitioase. Turcii stint foarte ospitalieri; e o bucurie deo-
Serviciul la/ geamie variazi In fiecare zi, dupi sebita pentru Turc ca sa -i fii musaf in. Obiceiul
cum e scris In cartile de slujba in limba araba, e ca sa gazduesti pe orice drumet strein. Si-i dai
ce indica cele ce trebuesc citite in fiecare tuna odihna si mincare timp de 3 zile; barbatul gazda

207
vine in odaia de musafiri qi ospAteazi cu noul mint cu cadastrarea ce s'a facut apoi locurile
venit. for au fost luate qi li s'a dat pAduri ce trebuesc
Lipsind circiumile, lipsesc si scandalurile si taiate, lemnul sa. fie ridicat de Stat, iar ei trebue
certurile dintre ei. sa scoata raclacinile sf sa facA tarla de semAnat.
Sunt foarte inradacinati in creditnta for fana- Turcul din cadrilater nu e om care sa munceasca
tics, despre care cred ca e singura lege adevarata. mult si repede. Ceuta sA faca cat mai putin ca
Se ajutA unul pe altul intre ei, vaduve, sAraci. sa nu se osteneasca prea mult. Turcul nu se grA-
Orfanii sunt crescuti qi nu-i lass sA ajunga slugi beste la o treaba, oricat de insemnata ar fL valid
pe la crestini, Sunt strAnsi uniti intre ei, a ramanea tot cu lavas, lavas (incet, incet), cad
Legea nu si-o schimbA pentru nimic in lume; ce i-o fi scris de Dumnezeu, aceia se va intAmpla,
sunt refractari vorbirii altei limbi. Exodul for in Turcia e un tablou interesant.
Totusi legea for $i datinele religioase nu-i scu- Vezi cum vAnd pe nimic tot ce au si cu cateva
tesc de a minti, de a necinsti cAsnicia, de a fura, boccele qi lAzi pleaca fart sit tie unde, dui de
de a se mai certa intre ei. dorul tArii lor, pe care n'au vazut-o niciodatit,
In limba for nu au cuvinte pentru refuzat lu- dar despre care au auzit nit e o tare fericitit sub
crurile sfinte, Limbo e seiracci, impestritatit cu ta- omul care o carmueste.
tArisme, bulgarisme. Familia e compromisi din De cai nu se despartesc; pleaca cu ei in Turcia.
cauza desconsideratiei pentru femee, ce se cum- Stint iubitori de aanimale, $tiu ce acolo nu se
par& cu bani. vor mai intalni cu bogatia pamintului din Do-
Privesc cu multi admiratie actiunea lui Ke- brogea, dar totusi trebue sa piece, zic ei, pentruca
mal in Turcia; doresc ca sA meargA acolo cu pleacA toti. Nu sunt siliti de nimeni.
totii, chiar dace nu vor mai tine legea ca aici, Frigul plecarii a cuprins scum pe toti credin-
unde au qi necazuri, cAci corvezile qi angaralele ciosii lui Mohamed din Cadrilater; de aceea sunt
ei le duc. Sunt la discretia jandarmilor ce-i pot in asteptarea zilei nand iii vor lua ramas bun
trimete cu citruta unde vor si cAnd vor, Uri se pentru totdeauna dela locul in care s'au nascut si
primeascA ceva in schimb. au crescut.
Perceptorii ii inseala, nestiind sa socoteascA;
sunt nemultumiti ca Statul le-a luat 1/3 de pa.- MIHAIL BELOIU

ECONOMIA FORESTIERA, MIJLOC DE TRAI


AL MOTILOR DIN CATUNUL CAPSEA (CAMPENI)1)
Comuna Climpent. Comuna CAmpeni, cu centrul pang. In valea Bistrii, numitrind peste 100 familii
in orAselul cu acelasi nume, asezat mai jos cu 2 e numita, in limbajul local, Capsea. De unde vine
km de locul unde Ariesul Mic se varsa in Arie- aceasta. numire n'am putut afla. Cei intrebati ras-
sul Mare, numArA azi 3.226 locuitori stabili si 800 pund ce din ball-ant asa a fost".
flotanti (garnizoana militara). Cele 627 de familii Locuitorii din centrul comunei sunt domnii" care
ce locuesc pe teritoriul comunei sunt, ca in toate conduc comuna si administreazi oraselul CAmpeni.
comunele Muntilor Apuseni, imprAstiate pe in Ei trAesc in mare parte din servicii administrative
treg teritoriul comunal. Cu exceptia a 250-300 si din comert aici fund singura localitate in
familii, ce formeazA oraselul Campeni, restul aunt care se gasesc bolte" (pratfall) bine amenajate
presitrate pe dealuri, in grupuri mai marl sau mai si suficient asortate cu cele de trebuinta Motilor-
mici, pang. sub poalele piscului Balomireasa (1.633 Campenii, fiind centrul economic ci politic al Mun-
metri), Partea aceasta de sub poalele muntelui si tilor Apuseni.

1) Din cercetArile Seminarului de Mon'ografle Soctologlcd de sub conducerea d-lut H. H. Stahl. (1936,137).

208
Teritoriul comunei are 3.232 ha, intindere, din trebue ss ingrijeasca de cei 150 lei pentru cele 2
care 987 padure. Terenul e pietro4 gi putin pro- litre de grim (litra =-- 16 kg.), necesare, in medie,
ductiv. Totusi aproape toll locuitorii au cite un de familie. Pentru asta singurul venit sigur aunt
dargbut" de pamint, in care seamang gran, po- pgdurile.
rumb, secarg, orz, cartofi, cinepg, etc., in ruta de
agriculture mutAtoare. E mai mult un fel de legg- Padurile. Teritoriul e plantat cu 987 ha. pgdure,
turg cu pgmintul, de oarece pot fi numerate pe proprietatea comunei" in afarg de ceea ce are
degete" familiile care trgesc numai din produsele Statul. Pgdurea care mai de mult a fost a grofilor
pamintului pe care it lucreazi. Nu exists locui- unguri", dupg expropriere a fost cedatg comune-
tori care a nu cumpere grau sau porumb pentru lor, iar mai multe regiuni an rgmas ale Statului.
hrang. Cei care an pamint mai mult sunt nevoiti (Informator: I. Silage-Misu).
sg-1 lucreze cu mini platite si astfel fAcindu-si Deoarece, dace ar fi lasata la voia intimplgrii
bilantul ajung la acelasi rezultat ca cei ce nu sea- sa lima oamenii de capul lor, toatii pgdurea ar
m5.ng. Asta in anii buni", f gra sa mai amintim mitrAsi-o, se imparte in rosturi" si nu-i voie se
anii rgi. taie decal din rost. (Informator: pgdurarul Anca
Proprietatea e strict individuals, cu exceptia pa- Petru C. Teodor).
durilor comunale. Ping si izlazul e impartit in bu- Rosturile se dau dupe cum vreau domnii". In
cgtele mai mici sau mai mari, unde copiii cu cite general cam 14 ha. la Valea Sborului gi 15 ha. la
10-20 of sau capre, formeaza nenumgrate ciurde" Valea Serii" din padurea expropriatg dela An-
mici, care cand se'nvglue" dau nastere la nenu- drasy, (Informator: Dionisie Trifu),
mgrate conflicte intre locuitori. De cele mai multe Locuitorii nu se prea pricep la aceasta mAsurg-
oH conflictul porneste de aici: l'am prins pAsca.nd toare cu hectare, Pgdurarul Anca Petru (Patrut)
oile in izlaz la mine". Bucgtelele de pAmint sunt ne declare ca se dau pe an cam Cs ha. sub titlul
uneori asa de mici incit produsul lor, griu sau de parchete". In cubici" metri cubi se dau
fan, poate fi transportat cu spatele". Si intere- cam 350 de cubici" dela comuna. (Informator:
sant e faptul cg toti tin sg aibe cite un asa loc pg.durarul Ancgu Petru).
in curtea vecinului" pentru ca in caz de conflict, Padurea e Igsatg in grija directs a unui om din
sg-1 aibe la mina, dat fiind faptul ca e imposibil comuna plgtit cu 800 pe lung, care ingrijeste sa
ca vitele vrAjmasului sal nu calce vreodate peste nu se fure si O. nu sa taie decit din rosturi. (In-
locul lui, formator: Anca Petru).
Cresterea vitelor se reduce desi locul e priel- Formalitatile de impartire a rosturilor se incep
nic pentru asa ceva la necesitatile individuale. cu iesirea domnilor" la taxat. MAsoarg grosimea
Din tot cAtunul Capsei nimeni nu vinde produse tuturor arborilor, ii numeroteazg si socotesc ping
alimentare, Vara vitele sunt duse la munte, unde unde ss se intindg. rostul. Dupg aceasta se di voie
formeaza cirezi mai mici sau mai mari. Acolo sunt oamenilor se taie. Fiecare locuitor are dreptul la
pgzite de vacari si vAcgrite platiti cu bani, Nine cativo. arbori. Cum insg nu yin toll la pgdure, unii
si signing". taie mai mult, altii mai putin. Dupg ce se taie, vine
Pentru foarte putinii locuitori care nu se ocupa pgdurarul care ia in seamg", mgsurind dupg
cu lemnul, vinzarea unui capat de vita" e singu- metru cub. Cel care a tgiat, n'are drept se trans-
rul mijloc de a avea un ban, pe care it leagg apoi porte lemne cleat dupg achitarea taxelor comunale
cu 3 noduri in c5.rpita." P-I pune in lada cu haine sau cgtre Stat de 40-50 lei la metru cub. Recipisa
mirositoare a busuioc, de plata taxei se numeste sau shams-
Timpul e !carte variabil. Uneori dupg citeva ore port". (Informator: Dionisie Trif a).
de timp frumos viscoleste, pentru ca apoi iargsi sa Dupg ce arborii au fost taiati, se lucreazi din ei
se faca soare si senin. Datoritg ploilor dese in trunchi, grinzi, cioplite, scinduri, sindrile, si ce-
unii ani iarba e destul de abundenta, astfel cg terne. (Informator: )iota Petru C. Vasilie).
iernarea" vitelor se face cu usurintg.
La coasa I la secerd domneste o atmosferg pa- Lemnul cioplit. Ocupatiunea celor mai multi e
triarhalg si de destindere generals dupg munca cioplitul lemnului.
mult mai Brea si mai lipsitg de farmec, la pgdure. Cei mai multi cioplitori nu an boi cu care sg
Neavind grau pentru paine, problema vie /ii aici transporte lemnul, de aceea ei it lucreazg gi II
este ai sau nu ai bucate". Saptgmanal locuitorii vend pe loc.

209
De unde ai invAtat ss ciopleoti"? Eu n'am bani nici sA plAtesc %dull. De
De unde? Da dand aci cu slcurea de cand multe oH n'am vlizut in an mai mult de 1,000 lei.
eram copilandru, ca. pe not nu ne-a tinut nimeni Eu fac trunchi pe care ii cojesc of ii duc la firez
ca pe domni. altii, Mie imi plAtesc pentru lucre. (Informator:
Cat lemn ciopleoti pe an? Dumitru Campan).
D'apoi drept ca-ti spui eu nu otiu. Cam 2 va- Cand fac cateodatA trunchi of nu caplt zile
goane, (Informator: Petru Busgar C. Gheorghe). de firez, vind trunchi la altii numai sit-mi pot face
Unii au invAtat meoteougul dela tata of dela ceva". (Informator: Gh, Buciu C. Avram).
vecini", Lemnul cioplit e vandut ba la unii, ba la Pentru f Acutul scandurii din trunchi se folosesc
altii, dar mai mult la jidani". firezele de apa (fierAstrae-joagAre) cu o singura
Cu cat vinzi lemnul? custurii (cutit), (Informator: Dionisie Trifa).
Cu 8 lei cubic-fusul" (cubicul fus se cuprinde In comuna Campeni au fireze mai multi locui-
de 32 oH inteun metru cub, informator: Dionisie tori:
Trifa), daca eu n'am cu ce-1 duce, aoa ca jumAtate loan Selage zis Miou of Bota Gheorghe C. Ste-
din pret II dau cArAuoului, pentrucA 11 duce, (In- fan, la Valea Sborului; Bota Ioan C, Gh,, Bota
formator: Constantin AncAu C. Visalom). Todor, Remus Pa lade of GorA Ilie, la Vales Bristii;
De obiceiu iarna se lucreaza mai mult la grinzi Dionisie Trifa, la Valea Ierii.
cioplite. Vara umblA banul mai bine cu scandura". Dupa PiatrA: mai multi partaqi.
(Informator: Gh. Bota C. Stefan). Firezul" in limbajul obionuit, sau joagarul are,
In special cAtunul Capsea a dat multi cioplitori din departare, forma unui oopron cu etaj. E pus
buni of renumiti. Unii dintre ei au avut lucra'ri pe la In miocare cu ajutorul cAderii de ape. Apa cana-
Be leo-Cluj, BAlindru, Raul Sadului-Sibiu, Curtea lizatA pe iaz e adusA la nivelul ,,jilipului" la o
de Argeo, etc. (Informator: Gh, AncAu zis Lesu). inaltime uneori de 20 metri of de aici pe plipul
Lemnul se plAteote slab. rota" cade cu vitezA, punand in miocare roata din-
Pe an caotig 7-8.000 (7) cu cioplitul, dar tat& de jos.
WA, vecinii otiu, ca toti banii merg pe bucate". Roata are un fus" lung cu ajutorul clruia pune
(Informator: Nicodim Bustan). in miocare carja de 3-4 metri lungime of care la
Tot rAul vine de acolo ca nu, se plAteote capatul de sus e legata cu jugul custurii". Acesta
lemnul. SA se plateascA mai bine, ar mai fi ceva. pus in miocare ritmicA de sus in jos constitue
(Informator: Gh. Pleoa C. Dumitru). partea centrals a sistemului de constructie.
Lemnul cioplit este drept it vand de mai pe Prin dispozitive special of admirabil aoezate, din
nimica la jidani. Tata. cubicul (m. c.) calitatea I, aceasta miocare principalA se rarnifica miocarea
cu 280-300. Deabia cioplesc 1-2 me pe sAptA- carului pe care e aoezat trunchiul, rezultata din
manA. Din pretul de vanzare trebue sa dau jumA- lovirea pe care o face jugul peste coada dela
tate carauoului, apoi tadula (taxa comunall) gi sapA" of care pune in miocare roata dintata a
cats dracu toate. Cu ce mai ramie Deabia pot carului. Ar trebui, fireote, coale intregi pentru en-
cumpAra 1 litru de grau cu 85 lei, 1 de cucuruz plicarea clarl a intregului sistem. Ne mArginim
cu 45 of sare of petrol". (Informator: AncAu Ion- la atata,
Groaza). Trunchii sunt aduoi pe vatra firezului" unde
TrAesc cu cei 6 copii numai din cioplitura. sunt muchiati" (adica rotunjiti la capete), apoi
Cum trAesc, numai Dumnezeu otie". (Informator: b5.gati in firez" pe Wand" lungi de lemn.
Gh. Buciu C. Avram). Dintr'un trunchiu se poate face scandurl de 1
Scandurd. Fierdstrae. E comertul favorit al lo- tol, de 2 toll (foastanA") of leturi. Din partite
cuitorilor ceva mai cu dare de mane. Atat pentru laterale dinafarl de mArgini" mai rAman of fe-
rentabilitatea lui, cat mai ales pentru uourinta tile" care nu au toate colturile egale, adicA au
transportului. Scandurile fiind de multe oH uscate paholt".
se pot uoor lega of transporta. Scandurile tliate se aoeaza. in magli" pe vatra
Unii lucreaza mai ales trunchi (buoteni) pe care firezului of dacii proprietarului ii da mina, le tine
ii duc la firez of fac din ei scandurii. (Informator: sa se usuce 2-3 luni, cele uscate Hind mai uoor
loan Bordea C. Ilie). de transportat of mai bine plAtite. Scandurile se
Unii mai sfiraci, care nu se pricep la cioplit, fac fac la comandA dacl au fost arvunite" sau la in-
mai ales trunchi. tamplare. Mai mult se taie scandurA de tol.

210
SOCIOLOGIE ROMANEASCA, III, 4-6.
Trifa Economia forestiera la Copsea.

,- -,
r. .t. Iii ,t1..
4v,*_2_ _.. ,;.:7, JeA--.
SiLik,...: 4 :, ,sx.
. .-.P' -.
-3.:
7=.M611.11 . ,

-"
r ...e- 04 : ---'

L4r,
Mj.
4 ..r! :..-
K.:: -I"- -i
AM

01'
Wm. Jtr'N'cr,

Fig. 1. Firezul" de apa, proprietatea lui loan Selage Misu, cel cu securea. Fig. 2. Caraus, din cei care transports scandurile la targ.
Se vede indeosebi inaltimea jilipului".

s.

, J.4.,

-4t,tt

Fig. 3. Greblarul Ancau Gheorghe zis Leu, langa gramada lui de greble. Fig. 4. Informatorul Gh. Briciu a lui Avram, cu cei 6 copii, pe care ii
tine din cioplitul lemnului.
Firezul poate fi a unui singur proprietar sau in .indrile. Cu sindrile se acoperi casele locuito-
tovirisie". In partisie insemneazi ca sunt mai rilor de pe acolo si se vitnd si in alte pirti.
multi tovarisi solidari la cheltuielile de construe- In catunul Capsea sunt 2 sau 3 sindrilari mai
tie, ce se ridici la 15-20.000 lei si solidari la ve- specialisti: Anciu Gheorghe zis Lesu, Gh. Selage
nituri. Veniturile consti in tiiatul scAndurii pro- zis Mist' si Ioan Motora. indrilele se fac din bu-
prii si in ,,zile de firez". 0 zi de firez are 24 ore, tuci de molift care crap& oblu". Sunt crlipati cu
adica, o d si o noapte, Cei care vor si taie cite un o miestrie si dexteritate deosebiti. Dupi ce stint
car de scinduri, cumpari dela proprietarul sau cripate se aseazi in scaun" cite una si se al-
proprietarii firezului ,,o zi". Intri in lucru dimi- besc" cu mezdreala" dindu-se tuturor aceeasi gro-
neata si iese a doua zi dimineata. In tot acest timp sime. Dupi asta, cu ajutorul unui instrument spe-
taie cit poate", Daci sunt mai multi part*, de cial, numit ,,bory", se horgesc, adica dela partea
exemplu 6, atunci fiecare are la firez o zi" pa mai groasa pe dungi se is o aschie longitudinali,
saptimini, 'de care poate dispune dupi plac, de pentru ca in local rirnasi gros si poati intra partea
exemplu: unul Luni, altul Marti, etc. Ziva respec- subtire a sindrilei cu care se va imbina pe acoperis.
Ilya o poate folosi el sau o poate da altuia. Cei- Dupi aceasta, ultima operatie se pone pe WI
lalti partasi n'au a se amesteca in ziva lui". Sopron sub care se face foc si fum ca si se usuce.
Mei sunt partasi dintre care unii au contribuit Se leagi apoi pentru transport in pachete de cite
mai mult decit altii, atunci si allele de firez" 1.000,
sunt in proportie cu aceasta contributie. Poate fi $indrilarii lucreazi dupti cum au de lucru".
de exemplu: unul cu 4 zile de firez, iar alti 2 Or- Obisnuit fac 20-30.000 pe an. Se plitesc cu 100-
tasi si nu aibi decal cite 1 zi fiecare. (Informa- 150 mia. (Informatori: Gh. Anal; si Gheorghe Se-
tori: Dionisie Trif a, Joan Se lage zis Misu, Gh. Bota lage).
C. Stefan, Petru Bota C. Vasilie si Gh. Bordea C. Rotdria. Rotar de specialitate a unul singur in
Ilie). tot citunul. El nu lucreazi decit and se stria
Pentru ca lucrul si mearga bine si pentruci nu vreo obadi" pe la carele cirausilor. Cei mai multi
toti cei ce taie" se pricep la minuirea uneltelor cariusi duc roatele in sat la mesterii mai mari.
si mai ales pentruci proprietarul sau proprietarii Meseria a invitat-o ,,din cap". Eu n'am fost nici-
an pot fi totdeauna la fire; se tocmeste un om ieri la invitituri".
numit firezar", El e angajat de proprietarul fire- Lemnele le cumpiri dela vecini, iar unele le gi-
zului si poate fi plata global de acesta sau cu ziva seste prin piduri". Castigi pentru o roati corn-
de cei care taie in firez, dupi intelegere. In cazul pieta 100-120 lei. Mai face si alte lucruri a dracu
dintii se socoteste cam 80-100 lei ziva de firez. poate trii numai din roate, (Informator: Petre An-
IA al doilea caz, cei care taie neavind bani asupra ciu a $endrii zis Nutu).
for $i el neputind tine socoteali de toti cati tale Greblarli. In timpul verii un comert deosebit se
si nu i-au plait, se face plata in mad& Din 10 face cu greblele ce se folosesc la adunatul polo-
scinduri Mate una rimine a firezarului". El le gului" (finului). ,
aduna pini face un car" si is vinde, (Informator; In comuni lucreazi mai multi greblari, Specie-
Gh. Bordea C. Ilie).
listi sunt cei 3 informatori ai nostri: Gh. Anciu,
Firezile care nu au api suficientii sunt ficute Gh. Se lage si Petre Anciu a $endrii.
cu tau". Intr'o groapa anume cliditi, se aduna
apa si i se d& drumul; pe urmi iar se inchide si Lemnul necesar ii gisesc prin lunci" (aluni),
lucrul se repels, .
de unde il taie si il aduc in spate cu un an Ina-
Dupi ce se taie scandurile se incarci pe car, se inte ca sit se usuce. Se fac Ina din iarni coltii".
leagi cu 2 legaturi", on lanturi incordate peste Podurile greblelor se fac din frasin care tine mai
taviluci" $i se transportit la targ. (Informator: bine".
Anciu Traian a Fafili C. Theodor). Gh. Anciu face 2-300 de greble pe vars.
Gh. Se lage cam 200.
Alte lucruri cu lemnul. Spre deosebire de regiu- Petru Anciu a Sendrii mai putine".
nile din Muntii Apuseni, unde se fac renumitele Se vend cu 8-15 lei, dupa cum sunt Mute.
doniti si ciubere", aici nu se cunoaste acest raw Gheorghe Anciu nu le vinde niciodati sub 12 lei;
tesug. Un singur dogariu si acesta carpaciu". In el le face mult mai frumoase. (Informatori: Gh, An-
schimb in toate celelalte branse gisim cite 1 sau eau, Gh. Se lage si Petre Ancau).
2 meseriasi mai mult sau mai putin mesteri". Tdmplciria. Mobile le din casi a locuitorilor sunt

211
foarte simple, 0 mass, un pat, c&teva banci" Piafa. Lemnul cioplit se vinde exclusiv la jidani".
laiti" (lavite) si scaune, Bancile" aunt un fel de Foarte rar pentru cite o casa ce se cladeste prin
lazi" cu tras, care ziva folosesc la stat pe ele, popor. Sunt la Bistra 5i Cimpeni plasati vreo 4
iar seara se pot deschide qi lungi pentru dormit. jidani, care cumpara lemnul la pret scAzut, dar
Rar c &te un qifoner", dulap, pentru tinut hainele. fix. Noi stim ca data facem atata lemn, jidanul
De aceea astalusii" sunt rani. Informatorul nostru ni-1 plateste cu atita". (Informator: Gh. Ancau
singurul de specialitate, lucreaza ca sa poata trai Leu).
qi prin alte comune. Ii trec anual multe mii de lei Cei care n'au boi, platesc jum'a tate din pretul
prin mini, dar deabia ii ajung, pe bucate. Face lui celor ce 11 transport5. Distanta de transport
mai ales feresti la case". (Informator: Nicolae este peste 7 km, pe dealuri. (Informator: Const.
Bobar). Ancau 1. v.).
Cu maruntisuri de timplarie se ocupa informa- Scdndurile se vand mai ales la Abrud". Un or5.-
torul nostru Ancau loan C. Alexandru zis Groaza. sel la 20 km departare de Balomireasa si unde in
El face roabe, scaune mici gi mari, lopeti, greble, fiecare Luni e t &rg de saptamana. Aici yin criserii"
furcuri pentru tors, cozi de coasi, fel si fel de raz- Si buciserii" care cumpara scanduri pentru minele
boaie de tesut qi socali de facut tedii", pe toate le de our dela Gura Barza, Brad, Sacaramb etc. Ei
vinde prin jur, iar and o duc rau, plec la tarn cu fac pe intermediarii. Aici are loc targul in toata
caruta :ii le dau pe bucate", (Informator: Ancau regula. Preturi fixe nu exists. Cumparatorii trec
loan C. Alex.). data: printre care se orienteaza Baca este marfA
Transportul lemnului pi piefele de desfacere. multi sau putina. Daca e multi, qtiind ca toti se
Transportul carausia at &t a lemnului cioplit, vor trudi sa vand5 o plAtesc foarte slab. De obi-
cat si a scindurilor, se face cu carul cu boi. Cai ceiu preturile variazA intre 1-1,80 lei tolul. Pe un
nu are cleat un singur locuitor. Cei care au car se pot incarca intre 6-900 toli.
putini de altfel (vara 1936 erau 4), cate un cal
11 folosesc la calarit si pentru dus la moara, Celelalte produce de lemn se vand celor locali.
Lemnele se incarca pe car si se transports, fie Alte piete de desfacere nu se cunosc, deaceea se
de proprietarul for data are boi, fie de cel ce se multumesc cu cat capita ", (Informator: Dionisie
ocupa in deosebi cu cariusia. Trifa).
Din pddure, Mat grinzile cioplite, cat sfi trunchii,
se transports pe colnice" (rariqte de padure), bA- Tuturor informatorilor li s'a pus o intrebare:
tute in flare. Boii aunt adusi WA car numai cu cum trdesc oamenii pe aid?
t &njala ", cAci altfel n'ar putea trece pe acolo. In Raspunsul a fost identic: Mu, spus sub o forma
capitul lemnelor se bate o jinn. dela lantul de fier sau alts: Nu-s bucate, nu-s bani",
legat de tinjall @i astfel cu mari greutAti se La intrebarea cum credefi di ar putea sd fie
tarie lemnele pia. la drumul mare. mai bine". Au rAspuns vag qi 13 au raspuns cA nu
In drum, lemnele se incarca pe car si se trans- stiu", Poate Baca s'ar efteni t&dula (cei 40 lei)
porta la destinatie. Trunchii transportati la fireze pe mc, taxe comunale" si clack' s'ar plati lemnul
se tale in scanduri si de aici se transportA la pie- mai bine",
tele de v&nzare. (Informatori: Petre Ancau a Ra- E putinul material ales din cel mutt qi interesant
fili qi Petre Ancau 1. v.). de studiat pe viitor.

ANEXA: Fl,E DE INFORMATORI


1. loan Ancau I. Alexandra zis Groaza,40ani, casatorit, serte ; .tie carte?: Da; A pardszt satul? Da; Cu ce prt-
6 copil : Una, Lutica, Alexandru, loan, Maria si Valeriu ; lej? In vremea rasboiului a fost prin Rusia, Galitia si Italia.
Meserla ; .tie carte: Da; A pardset scalar? Da; Unde ei In Romania a vazut toate oraselele din centrul Ardealulul,
cu ce prilej? Ca militar a fost prin Italia, Serbia si Ungaria unde a lucrat. A dat informatil referitore la: Comert de
Cu comertul de lemne a fost la Bucurelti, Plolesti, Cluj, lemne, lemn cioplit, sindrile si greble. Data: 27 lulie 1936.
Oradea, Turda, Blaj, Alba lulia etc. A dat informafil refe- 3. Gheorghe Set ge, zis Mlfa, 61 ani, cAsatorit, are 3 co pit:
rttoare la: Comertul cu lemne, lemn cloplit al tamplarle. Gheorghe, Lucretia si Roman ; Meserle ; Stle carte 7:Da;
Data: 24 tulle 1936.
A pardsit satul ? Da; Cu ce prllej? A fost in vremea ras-
2. Gheorghe Ancdu zis Lefts, 60 ani, casatorit, are 4 copii : boiului ca prizonier in Rusia. Apoi a fost prin Galitia, Boemla
(2 au murit). TrAesc : Elena, Nicolae, Tralan si Petru; Me- qi Hertegovina. Ca lucrAtor cu lemne a fost pe la Curtea de

212
Arges, Petrogani, R. VAlcea, Bistrita etc. A dat Informant 12. loan Bordea 1. Ilk, 35 ant, cAsAtorit, are 2 cop!' :
referitore la: Comertul lemnulul, greble gi gindrile. Data Ione! fi Iulius; Vie carte: Da; Meserle: -; A pdrdslt sa-
26 tulle 1936. tin? Da; Unde qi cu ce prtleJ? ca militar la Turda, Bucu-
rept gi Sibiu, cu afaceri la Cluj; A dat informant referl-
4. Petru Ancdu P. Nicolae, 35 ani, casatorit, are 4 copii: toare la: ScAnduri gf trunchlurt; Data: 2 August 1936.
Maria, Gheorghe, Constantin gi Rusalin ; Meserle -; qtle
carte?: Nu; A pdrdslt satul? Da; Unde fl cu ce prileJ? 13. Dlontste Trlfa, 42 ant, casatorit ; $tle carte: Da;
A fost la Bucuregti ca militar. In cAutare de lucru a fost Ia Meserte: -; A pdrdslt satul? Da; Unde gicu ce pi-11W ca
Turda ql Curtea-de-Argeg. A dat informant referitoare la : militar In Italia, Ungaria, Serbia. In tare pentru afaceri la
Lucrarea trunchiurlior. Data : 20 tulle 1936. Bucuresti gi toate oralele din Ardeal ; A dat informant
referitoare la: FerAstrae de ape, pAduri, preturi sf mAsu-
5. Nlcolae Boban, 56 ani cAsAtorit cu a 2-a sotie. Are 9 rAtort de scAnduri; Data: 2 August 1936.
copit : (4+5.) Nicolae, Ana, Gheorghe gi Marla ; Sofia, Maria,
Salina, Lina gi Nicolae ; 4tie carte?: Da; Meserte, TAmplar. 14. Gheorghe Briclu 1. Avram, 36 ant. casatorit, are 6
A pdrdslt satul ? Da; Unde ft cu ce prilep Ca prizonier copit: Ana, Filofteia, Constantin, Petra, Marin gi Visalom;
timp de 6 ani a stat in Rusia apoi a trecut China, Japonia, Vie carte: Da; Meserle: -; A pdrdsit satul? Da; Unde fi
India, Africa gi Turcia. In RomAnia a umblat cip& diferite cu ce prileJ? ca militar la Cluj II Oradea, cu afaceri In Pe-
afaceri prin Constanta, Brasov, FAgArag gi Turda. A dat trogani, Sibiu, CAmpina, Oradea gi Turda ; A dat informant
informant referltoare la: tamplArle. Data: 2 August 1936. referltoare la: Trunchi 41 lemn cioplit; Data: 20 tulle 1936.
6. Petru Ancdu A. qendril zis Nufu, 61 ani, casatorit. A 15. Constantin Ancdu 1. Visalom, 22 ant, necAsAtorit;
avut 9 copit : 5 morti. TrAesc: Nicolae, loan, Vasile gi Sofia. qtle carte: Da; Meserle: -; A pdrdslt satul? Da; Unde
4tte carte?: Da; A pdrdslt satul ? Da; Unde ft cu ce prilef? fi cu ce prilep A fost pe la Alba Iulia, Cluj gi Turda ca
A fost timp de 2 ani prizonier in Rusiea. A trecut apoi prin militar st martor la un proces; A dat informant refe-
Galitia gi Ungaria. DupA lucru a fost pela Bucuregti, Alba ritoare la : greble, trunchi gi pretul lemnulul cioplit ; Data:
Iulia, Turda, Cluj, Sibiu gi Ordea. Meserle, Rotar. A dat in- 25 tulle 1936.
formant referltoare la: rotArle, greble gi comertul lemnulut. 16. Petra Bufgan, 42 ant, cAsAtorit, are 2 copii: Cons-
Data: 15 tulle 1936. tantin gi Ana; 4tie carte: Da: Meserte: -; A pdrdslt sa-
7. loan &Wage zis Mlgu, 35 ant, casatorit: N'are cop!! tul: Da; Unde qI cu ce prileJ : In vremea rAsbotului prin
qtle carte ?: Da; A pdrdslt satul? Da; Unde ft cu ce prilef ? Italia, Germania, Serbia, Austria gl Ungaria. La o concent-
Ca militar a fost la Oradea. Apot pentru diferite afaceri rare a fost la Bucuregt1 - Apoi a umblat prin toate oragele
a fost pela Timigoara, Brad, Turda, Brasov, Sibiu, Alba din centrul Ardealulut; A dat informant referltoare la :
Iulia gi Cluj. Meserla : S'a ocupat cu vioara, comert de lemne, Transportul gi lucrul lemnulul cioplit lit a scandurilor ;
fierar, tAmplar. Actualmente face comert de mAruntiguri gt Data: 26 tulle 1936.
comert de scAndurA. A dat informant referitoare la: FterAs- 17. Gheorghe Plefa I. Dumitru, 23 ani, necAsAtorit ; 4tie
trate de apA gi comertul de scAnduri. Data: 18 Julie 1936. carte: Da, Mende : -; A pdrdslt satul ? Da; Unde ft cu
8. Gheorghe Bordea 1. Ille, 26 ani, necAsitorlt ; 4tie carte? ce prileJ? ca militar la Turda gi la Cluj; A dat informant
Da; Meserle, fierar. A pdrdslt satul ? Da; Unde ft cu ce referitoare la : Lunn cioplit gi plate de desfacere; Data :
prilej? A Lost ca militar la Oradea. A dat informant refe- 26 tulle 1936.
rltoare la: FerAstraie de ape, plata fierarulut gi comertul 18. Ntcodini Boston, 24 ant, necAsiitorit ; qtie carte: Da;
de scAnduri. Dati 1: 29 tulle 1936. Meserte: -; A pdrdslt satul ? Da; Unde qt cu ce prileJ:
La Salonta-Mare ca militar. DupA lucru a fost p la Ora-
9. Oheorghe Bota 1. Stefan, 54 ani, cAsAtorit, cop!! nare. dea, Cluj, Turda gi Sibiu; A dat Informant referltoare la:
qtle carte? Da ; Meserle : S'a ocupat cu tAmplAria dar a Lenin cioplit ql transportul tut; Data: 2 August 1936.
lAsat-o. A pdrdslt satul? Da; Uncle ft cu ce prileJ? A lost
in timpul rAsbolului prin Italia, Albania, Hertegovina, Unga- 19. Petru Ancdu a Rafilit 1. Teodor, 37 ani, casatorit, 1
ria, Viena, Budapesta. In tarn a fost Ia Ploesti, MarAgesti, copil; 4tte carte : Da: Meserte: PAdurar ; A pdrdslt satul ?
Bucuregti, Turda, Cluj, gi Alba Iulia. A dat informant refe- Da; Unde qi cu ce prilej? Ca militar prin Serbia, Ungaria
ritoare la: FierAstrae de apA gi vAnzarea scAndurilor. Data: Cluj, Oradea si Satu-Mare; A dab informant referitoare la:
29, tulle 1936. Pacture, ,rosturia, lemne, taxe eomunale, lemn cioplit, scan -
duri ct pieta de desfacere; Data: 27 tulle 1936.
10. Petru Bota 1. Vasile, 43 ani, casatorit, are 4 copti
Constantin, Sofia, Valeria gi Ludovica. ;tie carte ?: Da; 20. Petra Ancdu 1. Vlsalom,36 ani, casatorit, cop!! n'are;
Meserle - ; A pdrdsit satul ? Da; Unde ft cu ce prileJ ? $tie carte: Da; Meserle: -; A pdrdslt sabl? Da; Unde qt
In razboiu a fost prin Ungaria, Italia, Serbia. In tara a fost cu ce pile'? La lucru de padure a fost prin VAlcea, Sibiu,
pela Cluj gi oragele din centrul Ardealulut. A dat informant Sebes, Blaj, Alba Iulia si Turda ; A dat informant referl-
referitoare /a: Ferastrae de apA gi comertul cu scAndurt. toare la: Transportul gi pretul lemnelor; Data: 23 tulle
Data: 18 lulie 1936. 1936.

11. Tratan Ancdu 1. Teodor zis Cotu, 35 ani, casatorit, 21. Dumitru Campanu, 30 ani, necAsAtorit; Vie carte:
are 5 copit: Ana, Lucretia, Petru, Elena gi Zorita ; 4tte Nu; Meserte: -; A pdrdslt satul ? Da; Unde ft cu ce prl-
carte: Da; Meserla: -; A pdrdslt satin? Da; Unde si cu leJ? DupA lucru pe la Bolivdru-Sibiu, Cluj, Turda gi Beleg;
ce prileJ? La Sibiu st Cluj ca militar, Ungaria ca voluntar, A dat Informant referitoare la : Lucrarea trunchilor ;
Bucuregti, Cluj, Turda etc. cu afaceri; A dat informant re- Data: 26 tulle 1936.
ferltoare la: Transportul scAndurilor gt pretul for la
Abrud; Data: 22 tulle 1936. VIOREL D. TRIFA

213
LOCUINTELE DIN SATUL DE MOSNENI:
DIO*TI-ROMANATI9
Am gasit de cuviinti, atunci cind am ficut pla- pe locul unde mai inainte s'a aflat Dioqtiu1,atunci
nul prezentei lucrari sA spun intitiu, ceva In originea acestui sat este ca qi cunoscuti, Numai
linii marl, despre infiintarea acestei comune legenda ne spune ci a fost infiintat de Mihai Vi-
Dioqti-Romanati", sa fac, apoi, o privire generals teazul, istoria nu. Nimic nu ni s'a pAstrat ca, do-
asupra cadrului geografic, arAtind forma trupului cument istoric, din acele timpuri.
de moqie al moquenilor qi forma de azi a satu- Pe locurile unde astazi se afla Dioqtii i moqia
lui I hotarului 61u. lui au fost piduri nesfirqite de stejari. ,MArturie
a vechei piduti aunt pe ici, pe colo cite unul din-
Spune legenda ca, satul Dioqti, a fost infiintat tre aceqti stejari, bitrini si uriasi.
de ciitre Mihai Viteazul, adics scum 800 ani. Se Prima vatra a satului n'a lost aceasta care este
spune ca, pe locul uncle este astazi comuna sau astazi. Satul, la inceput se afla cam la 21 /2 km
mai bine zis cA pe locul unde mai inainte a lost spre Sud-Vest. Sigur nu se tie data la care satul
satul Diosti, s'a dat o mare batilie intre dota s'a mutat de pe vechiul loc pe cel nou. S'a pistrat
oqti. Una formatit din ostaqii lui Mihai Viteazul, din stribuni povestea evenimentului acesta mare.
iar cealalta formats din Turcii, veniti prin partile Tot dela cei bitrini am aflat care a fost cauza
acelea, dupA prada. care a determinat pe strAbunii noqtri sail mute
Dupa ce lupta s'a terminat qi armata romini locuintele din satul cel nouformind un alt sat
a ieqit invingatoare Mihai a dat ordin ca pe cu acelaqi nume, adica satul Dioqti de azi.
acele locuri si se infiinteze un nou sat, qi care ...Era in ziva de Sfintele Pacti zi de mare qi
sA poarte numele Diosti, in amintirea acestei frumoasi sArbitoare creqtineasci. In dupi amiaza
lupte, in care s'au batut DouA oqti", dintre primei zile de Pasti, fetele i fliciiii se strinsera
care cea romineascit a fost invingittoare. Numele la horn, care se 0:ea in mijlocul satului, Tanga o
i-a venit dela aceste doua oqti". Acestea le-am fintini.. obiceiu care se pdstreazd pi asidzi. Spun
auzit incA, de cAnd eram mic copil, qi am crescut bitranii cA toate fetele i nevestele era's impodo-
sitrait cu ele in gind. Le spun bitrinii, in noptile bite cu costume frumoase, cusute de mina Tor, iar
lungi de iarnA, and isi aduni in jurul for nepotii la gat aveau salbe de aur.
doritori sA afle poveqti. Cind petrecerea era mai in toiul ei, s'a vizut
CercetAnd istoria RomAnilor, la capitolul un om venind In fuga mare, dinspre marginea sa-
luptelor lui Mihai Viteazul cu Ungurii qi Polonii, tului i strigand in gura mare ea yin Turcii, pi-
am aflat di in anul 1599, inainte ca Mihai Viteazul gaff, de care fetele i nevestele se temeau aqa de
sA piece cu armata In Ardeal sa-I cucereascia IA- mult.
cut o incursiune care Dunare--qi i -a asezat tab/ft-a Spaima cea mai mare le-a cuprins pe toate qi de
la Caracal oraq acezat la numai 14 km de co- groaza paganilor, s'au repezit spre fantina qi s'au
muna Dioqti, Pe and eram Ina elev, mi s'a aruncat in ea sA moari mai bine acolo inecate,
explicat aceasta incursiune ctitre Dunitre, de cAtre decit roabe in miinile Turcilor.
d-1 Popovici, profesor la catedra de istorie dela
Spune legenda cA s'a umplut fintina de trupuri
Liceul Ioniti Asan din Caracal; Mihai a flout a-
ceastA manevra pentru a inspiiminta pe Turci de fete i femei. Cei care au putut sA fuga, s'au
ca apoi sA nu mai alba curaj sA treaci Dunfirea, ascuns in pAdurea apropiatii, iar satul a ramas a-
dAndu -i astfel mini{ liberi sA actioneze in libertate proape pustfu. Rimaseseri In el numai cei care
In Ardeal, nu putuseri sA fugA.
Probabil cA nu la Caracal s'a aqezat tabara, ci Peste citeva zile, cind s'au intors in sat, 1-au
chiar pe vechea vatrit a satului Dioqti, dar istoricii gasit aproape distrus, iar printre ruinele bordeielor
au trecut Caracalul fiind singura localitate mai in- se mai aflau cite un batrin sau copil, ce rAmAse-
semnati in apropiere. Daca tabAra a fost agezata serA neuciqi de pagani. Singura biserica rAmisese

1) Din lucrarile Seminarului de Afonografie Sociologla de sub conducerea lui H. H. Stahl.

214
neaprina de Turci. Cu toate ca era facuta din siei se masoara dela Nord spre Sud. Vreau adica
lemn, ei nu-i dadusera foc. sA spun ca satul este asezat la mijlocul trupului
Satul nu se mai putea reface si apoi era si un de movie, in latimea sa.
loc pe care Turcii de acum it stiau si puteau sA Referitor la trupul de movie al comunei Diosti,
revina oricand, dupa pradA. au fost f Acute pans acum doua asa zise cArti de
Fiecare dintre supravietuitori si-a luat ceea ce hotArnicie. Prima in anul 1755 vi cea de a doua in
a mai putut lua si au plecat cu totii prin pAdure, anul 1864. Pe prima, n'am putut s'o am pentru a
mai spre Nordunde an gAsit o poianA, mai intinsA o cerceta; pe cea de a doua, am avut-o insA.
unde s'au hotarit sa -vi reconstruiascA satul. Poiana
aceea formeazA vatra satului de azi.
Pe la ce an a fost mutarea satului, nu se :Abe.
Ceea ce se stie, sigur, este a satul a fost mutat,
de pe primul situ loc.
Iar mai sigur, se tie ca, la mai multi ani in urma,
(/Ort7,7e-z/
a fost adusa biserica in noul sat.
Au putut sA aduca biserica, de oarece era fa-
cuta din lemn si au despartit-o in trei buciti, pe
care le-au adus pe palosi de lemn lungi, iarna.
Am aflat date aproximativ sigure ca mu-
tarea bisericii s'ar fi facut in jurul anului 1850. .42a2'o/27/i.
Biserica a fost adusa vi asezata pe locul unde /4k/n. .fosjaci.
astazi se afla biserica din partea de rasarit a sa- I I
CO
tului adica unde se Oa azi Biserica Sf. Nico-
lae. In anul 1866, a fost farimatA biserica de lemn, ra_rh-eg.70v
vi in locul ei s'a fAcut una din carAmida iar a- '24,7, 10 S
ceasta a fost renovata prin anul 1923. OdatA re-
facut satul, oamenii s'au apucat sa -vi facA plmant
arabildespadurind locurile din jurul satului. As-
tAzi, n'au mai rAmas cleat palcuri de stejari, mAr-
turii ale vechilor paduri, care au fost pe acele
locuri. Cu timpul vi -au largit tot mai mult hotarele
mosiei caci ocupatia de capetenie le era atunci Este fAcutit in anul 1864, de catre un inginer,
ca si azi agricultura. anume LAcusteanul, in urma cererii pe care i-au
Astazi, comuna Diosti se gaseste asezata la 14 f Acut-o mosnenii Diosteni.
km Vest si putin Sud de orasul Caracal, pe di- La origine, mosia comunei Diosti a fost impar-
rectia soselei ce leaga Caracalul de Craiova. Dis- titA pe patru mosi: Mosul Urs, Mosul Cazan, Mo-
tanta intre Diosti vi Craiova este de 32 km. sul Jitea si Mogul Dan Bdrbosul.
Prin asezarea sa geografica, in apropierea sose- Fiecare dintre acesti patru mosi isi aveau cu-
lei judetene, comuna Diosti, formeazi aproape reaua sa de pamant, care se intindea din hotarul
centrul a o sums de comune asezate cam la aceeasi de Nord al Mosiei GhizdAvesti si pAnA In hotarul
departare de ea. Cea mai apropiatA comuna, de de Sud al mosiei CiocAnesti, Comuna fiecAruia tre-
Diosti, este comuna Radomirul, care se and cea prin vatra satului si fiecare isi avea locuinta
la numai un km de marginea satului Diosti. pe cureaua sa. Trupul de movie at celor patru
Voiu cAuta sA dau acum o schita in care voiu mosi nu avea o forma perfect dreptunghiularit, caci
arata pozitia actualA a comunei, in raport cu Ca- la capul dinspre CiocAnesti era mai ingustA. La
racalul si cu comunele din jurul ei. capAtul dinspre CiocAnesti avea in 1864, numai 708
Inainte de a trece la subiectul pe care eu 11 am stAnjeni, la mijloc 1.360 stanjeni, iar la capatul
de tratat, voiu cAuta sA aril, care a fost mosia, dinspre Ghizdavesti cel mai lat, avea 1.378
cum era impartitg inainte si situatia ei de azi. stanjeni.
Satul se intinde dela Apus spre rasarit, avind Si acum voiu reda planul trupului de movie,
latimea dela Nord spre Sud. Lungimea satului se asa cum reiese din cartea de hotArnicie a lui
mascara dela apus spre rasarit, iar lungimea mo- Lacusteanu.

8 215
tori formeaza aqa zisa Oqte", in hotarul mo-
Tot In anul 1864, s'a facut qi calcularea supra- liei Drighiceni.
fetei moqiei qi s'a gash de 3.287 pogoane qi 808 Cumparaturi, 0 parte din moqia Joitei, dinspre
stj. patrati. hotarul comunei Grozaveqti, moqia Guranului,din- tot
dinspre hotarul GrozAveqtilor, moqia Macioicai
dinspre
4,57, spre hotarul Radomirului,moqia PupezeiCorlates-
//o/vra/C/bco>;es/i hotarul GrozAveqtilor, at Cezienilor qi sunt
tilor, precum qi alte multe bucati de pamint
ieo data locuitorii comunelor In-
cumparate izolat,
vecinate. alba in
A ajuns scum ca trupul de moaie sa
uncle puncte latimea mai mare cleat vechea lun-
gime. Pamintul trupului de moqie, in marea ma-
joritate, este din cal mai bun, avind pe ici, pe
colea unele mici exceptiuni,
Voiu reda acum, aproximativ schita trupu-
h. lui de movie aqa cum exists azi in urma Maim
cumparaturi.

O
19..in
1-/oioz-v/ CrcC,i7est'
34.0 .re: o. /Fos. a a'47/o.
/
.67 ro1/2-a .s.r>/1//e.v. lo
Aerie" cveace act../as.' O
00eac;'-ea

kW?? e
\b
\J
h0 ..
Gto2ave..sfii/./v/

0- 8./W61/P416'1-j ra/
.\7.. O 4
&opt, deo

07,
ed
...r2A//

'N.
b
.,..
.:. o c:,

.
Redec-,
//04., //a/ ciciv ps //
34-fr. 34,9v/: c--evaiv

/1/04va/..re/6 G./,4:,a'cis.vc3s//
Aceasta ar cam fi schita care ne arata forma
are
Nctuala a moqiei Dioqti. Fiecare satean iqi
Azi, molia comunei Diosti, numara aproape numArul sau de pogoane, imprAltiate pe aceasta
10.000 pogoane de pamint arabil. far ca date ouprafata. Nu sunt decat doi sau trei sateni care
din aceste patru moqii comuna Dioqti are azi care
bineinteles in acest nu- nu ailsa alt loc decat pe cel din sat pe
2.650 locuitori (punand Dioqti, traiesc
din alte pArti) aqa ziqii se afla casa. TAranii din comuna acum, dupd
mar vi pe cei veniti
care nu aunt prea multi, prin pamint qi pentru pamint. l
venetici care de
ce am facut aceasta introducere
A ajuns sA alba o movie aqa de mare, in urma altf el este destul de mare
dar necesarA
cumparaturilor pe care le-au facut Dioqtenii si in forma de
luptatori in voiu trece la fratarea subiectului meu
urma improprietAririi f acute fostilor locuinta in evolutia satului de moqneni Diototi".
marele razboiu. Aceste loturi date foqtilor lupta-

'216
Mai intaiu trebue s& spunaceasta in treacat, care serves drept cunie sau bucatarie iar
ca in ziva in care eu ajungeam in Diosti, in apro- cea de a doua drept camera de locuit si se
.pierea vacantei de Pesti plecat mai inainte mai numea si sobs ".
pentru a ma documenta mai bine pentru prezenta Tinda este partea prin care se poate intra in
lucrare, am gasit comuna Diosti in flacari. bordeiu gi e sapata in pants avand trepte
Focul a distrus aproape majoritatea caselor pe de coborire, la cele mai simple, fficute direct
care eu mi le fixasem ca model de cercetare. in pamant la cele mai bune, f acute din lemn.
Asa ca se gasesc in aceasta lucrare planu- Aceasta este forma cea mai simply de bor-
rile a cateva case din care astazi numai existi deiu, forma care s'a pastrat gi pans azi in co-
decat zidurile inegrite de hum muna Diosti de asemeni comunele din prejur
mai au Inca multe locuinte de acest fel.
Trei sunt tipurile de locuinti in mai susnumita Voiu da acum schita acestei forme de bordeiu.
comuna. Dar dintre aceste trei tipuri au Lost o
multime de forme in evolutia satului. Forma lo-
cuintei depinzand in bung parte de starea mate- Vabc,
rials a sateanului gi adesea si de gustul lui. J G
La inceput, satul era facut numai din bordeie 6/2/;:7 0./f-o) (0c/a/a c/f., /oc
sapate in pamant asezate pe doua linii (strait)
scurte. Fiecare bordeiu era asezat cu tinda inspre
miazazi. Am putut afla, in urma cercetarilor fa-
cute de mine ca pe la 1860 nu existau in co-
muna Diogti, decat numai trei case, f acute din 7/1/2o/a
caramida pe care le aveau cei mai bogati oa-
meni din comuna si care, nu erau prea marl.
Astazi, satul vazut de sus pare mai mult o pa-
dune, din cauza pomilor care sunt foarte multi 47.4/-0.- 0
in comuna, si mai ales din cauza salcamilor.
Pe la 1868 spune Ion Marin Datcu ca el Cand intrai intr'un bordeiu din find/ dal
se suia, fiind copil, in clopotnita" bisericii in cunie (bucatirie) gi apoi intrai in odaia do
si putea sa vada ambele capete ale satului. Tot locuit.
el spune ca, igi aduce bine aminte, cum din clo- Tinda era acoperita cu un cerdac nu prea
potnita bisericii, vedea printre celelalte bordeie inalt facut din martaci (scanduri groase de
numai cele trei case facute din caramida. stejar, asezate pe lat iar peste ele erau puce
maldare de trestie, paie gi plimant. Acoperisul bor-
Bordeiul. Para mai inainte de focul care a par- deiului era facut tot din martaci, peste care se
jolit Diostiul, mai erau in comuna numai cinspre- punea trestie gi pale ca 0, nu fie asa frig iarna
zece bordeie azi mai sunt numai vreo opt. iar peste ele se punea un strat cat mai gros
Bordeiul era o locuinta destul de modest& .0 de pamant, bine batatorit.
groapa sapata bine in pamant format din 2 Inauntru, de obiceiu zidurile (peretii) erau IA-
sau trei camere (odli) acoperit cu trestie, pale, sati asa din pamant, poste care dau cu var, de-i
coceni, peste care se punea pamant, formand un albeau, La bordeile mai marl se obisnuia ins&
strat gros, ce depasea uneori un metru. Unele sa fie imbracati peretii cu scanduri, tot late, dar
bordeie erau foarte sistematice gi igienice, ca sa putin mai subtiri bine incheiate unele cu al-
nu mai vorbim de altele care nu erau altceva de- tele la margini asa ca peretele era complet
cat case obisnuite, cu acoperisul de bordei, etc. captusit cu scandura din aceasta iar mai tar-
Cred ca au recurs la facerea unor astfel de ziu s'a luat obiceiul aceasta atunci cand a in-
locuinte primii locuitori ai satului fiind mai ceput sa se fabrice caramida in comuna, sa
usor de lucrat gi pe acele timpuri, facerea ca. se imbrace peretii in interior cu un zid de ca-
ramizii nu era cunoscuta in masele taranesti, iar ramida in lat. Zidul era tencuit gi varuit asa
din lemn nu se obisnuia sa se faca casele prin ca da impresia unui zid de casa.
partile acelea. Pe jos, atat in cunie cat si in odaia de locuit,
Se pare ca primele bordeie au fost foarte sim- de obiceiu nu se punea nimic doar se Wee
ple, Compuse fiind dintr'o tinda gi doua odai. Una pamantul bine. Tot mai tarziu, s'a pus caramida-

217
scandura niciodata. Adeseori bordeiul avea qi a Foisorul de unde i-a venit numele n'am pu-
pivnitA, in partea dinspre Nord in care se ti- tut afla se fAcea intr'unul din colturile casei
neau cele necesare pentru lama. de obiceiu la unul din capetele prispei of dea-
De remarcat este cA toate, absolut toate bor- supra intrArii in pivnitA deasupra tinzii piv-
deiele erau aqezate cu tinda spre miazAzi. Fere- nitei. Era f Acut din lemn qi avea acoperisul pu-
sti ele erau foarte mici gi asezate aproape la su- tin mai inalt cleat at casei. Serves pentru camerA
prafata pamantului. de locuit vara, and era cildura. mare.
Case dintre acestea cu aqa zisul foisor se mai
gAsesc qi astAzi c&teva Insa putine. Forma pri-
mitivA nemodificatA nu mai exists.
P/vmile Voiu arAta acum schita unei case de cArAmidA,
cu foiqor qi una de cArAmidA, numai cu prispa
dar fart foisor.

1
00-0.747- de.," vof Tipul cel mai vechiu este aceea cu foilor.
Ca/nerd Ci/n/i7 0o/c47 eye
crk,cw>,74-17 rvcoh-o) /oca/ii /c, Jt odd
,
T
, , I
kg: 'S /oc I(C. :'. /71 e ' ./- 0 c 7 /e I
11

Cei care aveau posibilitati, materials mai buns,


f Carib iPv oc,31

aveau bordeiul mai mare, fiind format din 3 ca-


mere qi chiar o pivnitA.
Aft //7//:,),,,0,1490,
0 carnet& era cunia, alta camera de locuit, iar
a treia era odaia de primire sau odaia buns.
Dintre acestea, nu au fost prea multe in co-
munA, caci dela forma simplA de bordeiu s'a tre- $i acum una dintre scales. Uri foisor qi fArg
cut direct la tipul de cast f Acuti. din cArAmidA. sAlitA.

Casa de cdrdmidd. Dupa cum am mai spus mai


Inainte am aflat dela cei batrani din comunA,
nir 7
cA pe la 1860 nu erau in comuna cleat numai trei
I vc,/,'
case, fAcute din cArAmida. Cei care au adus cu Come ,-ci' (./0. 0/72 e.--c;" Opp I
ei planuri de case, fAcute din eAramida, au fost de ./ocsth
maiqtrii sfirbi, veniti din alto parti. Ei au venit
In sate qi qi-au adus cu ei toate cele necesare
pentru lucru.
Ei fAceau cArAmida, ei lemnaria, ei zidaria, ei mar
puneau acoperisul of tot ei tencuiau qi vAruiau.
Primele case fAcute din cArAmidA nu au fost prea
maxi. Cele mai marl aveau maximum 3-4 camere. Au fost qi sunt qi azi case numai cu douA
Interiorul era aranjat dupA modelul interiorului camere adicA o bucatarie qi o camerA de lo-
din bordeie. Primele aveau o cunie qi douA ca- cuit, dar se pare cA prima forma a fost aceea cu
mere adicA cam in aqa fel lnc&t echivalau cu trei camere qi cu foisor.
bordeiele cele mai marl. Cu timpul au inceput sA vadA Dioqtenii cA a-
De obiceiu aveau prispA qi un foisor pentru ceste case, 'Acute din cArAmidA, sunt mult mai
varA. Prispa se fAcea putin mai sus dela supra- buns qi mai practice mai frumoase, etc. gi
f ata pAmnatuluL au inceput sA -si ridice fiecare, dupe puterile sale,

218
case de acest fel. Cei mai instAriti nu s'au mul- Casele de caramida sunt acoperite toate cu tabla.
tumit cu casele nu mai cu doua-trei camere, ci Numai in ultimul limp au Inceput la se acopere
au inceput sa-si fact altele mai mari gi cu un qi cu tigla, aceasta din cauza el tabla s'a scum-
interior mai frumos qi mai bogat impodobit. Nina pit foarte mult, iar tigla se pare ca este mai id-
la razboiul mondial, maeqtrii erau tot sirbi, ye- Una qi mai practice.
niti de peste Dun Are. $i azi se pomeneqte de
un anume Dina Sirbul, care a lucrat foarte multe
case In comunA qi care, a plecat in tare lui ime-
diat ce s'a declarat rAzboiul.
Voiu da acum, schitele a trei case, dintre cele
una cu 4 camere qi cu forma mai e'0.2 e"Ii- rOW2 Pre;
mai mari de ../o ce-,: de /oev., Vo4:1
simple, iar doua cu peste cinci camere qi cu
forma mai frumoasa. Case mai mari qi mai bine
aranjate. Doua dintre acestea au fost distruse de
catre focul care a parjolit satul pe ziva de 1 Apri- ,7c7/.:7 /22oz-e
lie 1938.
Prima, este cu patru camere:

d4.,.3.9,. 4, ikhrore
rad, IV vah-G% 1 Pentru un locuitor din sat, este o mare Injo-
Lecw?c,r-c i Camera ga:ovi:>,1 ic.metol sire sa-qi face o cast din caramida qi se nu qi-o
c/p/o/zin,,,ne de roce.,v, (cv.,,,,-o) de VC7/6.
acopere cu ce trebue da preferinta este tabla
$i acum, ultimul tip de locuinta, din comuna
, ---1-.--4-L.., p-1,. .1 DiostL
fh,4-gfe,
Casa fiieutd din paiente, nu este o creatie pro-
Acoperisul era facut In aqa fel ?neat ayes stra- prie a locuitorilor din comunA, ci este venal tot
sins mult mai joasi, pe partea pe unde se intra din alta parte. Acest tip de locuinta, este de data
In ease. Zidul din spatele casei era cu mult mai recent&
?halt. Se face mai mult de cAtre aceea care nu au
Al doilea tip: lndeajuns mijloace materiale pentru a-qi putea

506a
,....., face case din caramida. Se face de altfel mult
mai repede. Tehnica constructiei este destul de
uqoara. Se face scheletul casei din lemn de
Vah-c; (c7,72e,d Cov7,ero. Camera de 1
obiceiu lemn de salcam punandu-se qi acope-
threci/d.- 64, /ace/4, /ocov, riemi-e (1,
riqul. Zidurile sunt flcute din doua scanduri de
i
I,
I
I. bucati nu prea late, de salcam spart in asa
kh"ov'e fel aranjate ca sA rAman5. intre ele un gol cam de
../777 077a/'e ........1 15-20 centimetri. Dupe ce a fost pus acope-
L..* Wooly 1=1 1Imi pxol
riqul tot acest gol, care se afla intre stacheti,
"<ir. p ,1=1 se umple cu pamant ud qi bine fAcut qi Gen-
dead bine. Se formeaza astfel zidurile. Partea in-
terioara qi cea exterioara sunt apoi bine spoite qi
mai la urmA vAruite. Este un tip de case care se
lucreaza foarte repede dar care, din toate
Darn in sfirqit, schita ultimului tip, din casele de punctele de vedere, nu da rezultatele cerute de
caramida (fig. 10). o locuintA buns. Mai intaiu ca iarna este frig ;i
Acestea sunt formele de case, din tipul de lo- trage umezeala, etc.
cuinta Case de caramida". Casa de paiente este case acelui Wean care
Inainte de a trece la al treilea tip de case, tre- voieqte sA scape din bordeiu gi nu are mijloacele
bue sA spun ceva despre acoperisul acestor cue. necesare pentru a-qi face una din caramida.

219
In privinta casei idealul fiecarui Diostean, Magazia astazi este ficuta sau din scinduri
este O. alba o casi de cArAmida, cat mai fru- groase (martaci de bordeiuj sau din carAmidA.
moasi si cat mai incapatoare. Este adevirat ci nu toti au magazii, ci mai pun
Casa de paiente are maximum trei camere, iar griul si in hambare, sacs sau chiar prin camerele
cele mai multe sunt formate dintr'o cunie qi o in care nu locuiesc.
odaie de locuit, De obiceiu, aceste case au si Prima forma de magazie a fost groapa de
prispi inainte peste care este un fel de cer- grim sipati in pimint avand numai un ori-
dac. Se pare ca acest tip a venit in comuni odati ficiu cat putea intra un om iniuntru. Pe dinAun-
cu desvoltarea si intinderea cea mare a salca- tru era cuptorita, ca un ulcior qi pimintul era
milor din care se 0 face. foarte bine batut. Aceasta era ficuti mai ales si
ca pitulatoare pentru ,cazurile cind veneau tur-
Asi mai avea acum citeva cuvinte de spus, re- cii dupi prada.
f eritor la locuinte despre curatenia si ingrijirea Pdfulul este facut sau din nuiele de salcie
locuintei In comuna Diosti, sau porumbar impletite bine sau din stacheti
Am citit intr'unul din marile noastre cotidiane, de brad, salcim, on stejar, asezate pe furci
Universul" un articol In urma focului 0, groase, de lemn, cam la 1,50-2 m dela su-
In urma initiativei ce au luat-o Fundatiile Regale prelate pimintului. Primul pitul dateazi cam
de a transforma comuna Diogti, intro comuni- de pe la 1860 sau mai tarziu. Mai bine zis data
model In care se spunea ci locuitorii mai sus clici scum a ars. Era dintre acelea in care se
numitei comune obisnuesc sA-si faca case all- stringeau bucatele de citre primArii pentru vre-
toase la stradA, iar interiorul este lisat in negli- muri de crizi. Astazi fiecare Wean 10 are pi.-
jenti suferind foarte mult din punct de vedere tulul sau mai bine zis qi I-a avut.
igienic. Coorrea sau Grajdul este o deosebire intro
Probabil ci acel corespondent al ziarului au- una qi alta. Cosarea este facuta din paiente si
tor al articolului a vizut pe taranii din comuna acoperiti cu paie sau coceni, pe and grajAul este
In starea aceea de plans, in care ii lasase focul facut din cArAmida si este acoperit cu tiglA sau
i-a vazut, poate nespAlati of murdari si nu s'a tablA.
gandit ci multi nici nu mai voiau si tie de min- La Inceput vitele erau tinute in bordeie special
care, din cauza durerii, dar de spilat iar muI- f acute. Adici in loc si aiba doui sau trei ca-
tora nu le mai ramasese decit ce aveau pe ei. mere aveau numai una mare, in care se varau ani-
Si pofteasca acum sau la vara, si meargi prin malele.
locuinte si are sa se convingi cu nu numai partea Oborul sau Staulul. Mai inainte se spunea Staul
dela stradi este ingrijita ci si partea interioark la un fel de obor, facut din ingraditurd si care
Si cerceteze cazurile de boali si de mortalitate servea pentru tinerea oilor.
mai ales mortalitatea infantili si are si
Azi tot aa este facut si se numeqte obor. Obo-
se convinga ci locuitorii acestei comuni iqi dau rul este de obiceiu acoperit, pe jumatate cu
singuri seama de menirea for In vieata si nu se
paie sau coceni.
Iasi cutropiti de mizerie si murdarie. Cerdacul serveste pentru adipostirea, pe timp
Femeia care nu-si primeneste copiiasa cum qi drept grajd,
zic locuitorii comunei, este aritati cu degetuliar de ploaie a uneltelor agricole
celelalte o ocolesc. Este adevirat ca sunt multe vitelor vara.
case in care nu exists pardoseali de scindura Cocina porcilor este ficuti putin mai de-
dar exists din cirimidi iar daci mai este parte de casi si este tot pe jumatate acoperiti.
caci vreuna din pamint, atunci aoeia este bine Despre cotetele pisirilor, nu prea este asa de
stropita si maturata. mult de spus cAci sunt lucruri nu prea In-
semnate.
Si acum voiu spune cite ceva despre asa zisele
acareturi, leauri sau dependinte. Am facut aceasti lucrare bazat pe observatiilo
Fiecare dintre acestia an trecut prin mai multe mole anterioare qi pe cele auzite dela locuitorii
faze, pinA ce an ajuns la forma actualK. mai in virsti ai comunei.
Astazi leaurile aunt: Magazia, Pd!ulul. Graj- N'am putut s'o fac in toati libertatea, de oa-
dul i Cofara, Cerdacul, Oborul sau Statdui, rece n'am mai putut aduna materialul pe care
cocina porcilor Ii cotejele pentru pcisari. 1-asi fi putut aduna, 'cAci nu gEseam pe locui-

220
tori in dispozitie prea buns pentru a-mi vorbi de Ar fi o incercare a rezistentei for prea mare i ei
trecut, cand prezentul era asa de trist i bo- si-au pus marea speranta in refacerea acestei co-
gat in evenimente. mune i asteapta ca si ei sa puna mina sit naun-
Locuitorii satului si-ar putea reface si singuri ceased si sa-si reface ceea ce au pierdut numai
locuintele, dar nu asa cum au fost data qi ar fi sa alba cu ce si din ce.
retrogradati economiceste cu cel putin 10-20 ani. C. PATRU

NISIPARII BASARABENI DELA DUDE$TI-PULBERARIE

Din Dudesti-Cioplea, far& sa te abati din dru- sii le incarce grabnic, sub injuriturile ca niste
mul care duce la Pulberarie, dupa ce traversezi harapnice, sub inghiontirile vatafului, de multe
linia de centura a Capita lei, o mai intinzi tale on un terchea-berchea, betivan i prost, smecher
de vreun teas, prin praf si arsita prea timpurie, i invartit, varat sub pielea stapanului.
pane sa ajungi Ia nisipariile care se in lant, de-a Rar se abate stapanul pe Ia cariere si-atunci
dreapta si de-a stanga soselei. soseste val-vartej, cu limuzina dinspre Bucuresti,
Cum e zi de sarbatoare, s'ar putea sa nu afli stopeazi in pragul gropnitei, chiama vataful gi
oameni la cariere, dar tocmai de aceea, data ii cu el se intretine in vorbe putine. La ceata de
gasesti, poti sta la tail as cu ei, mult mai bine, s& salahori arunca o privire confuzii, neatenta, se
te documentezi si sa stii mult, daca ei or fi dis- scufunda in pernele Packard-ului si Uri sa ras-
pusi sa-ti raspunda la toate cite vrei sa-i intrebi. punda Ia salutul oamenilor franti de mijloc i cu
Vagonetele sant intepenite, ciurul nu taraie ale- capul gol, se intoarce precum a venit. Cariera de
gand nisipul de pietris; camioanele nu incarca. nisip este doar o afacere care merge singura. $i
E Dumineca. La vreo doua cariere nici tipenie de cine are cariera de nisip i pietris, pe alt undeva
om. Sant dusi la oral, sau la Cate lu. mai are si un cuptor de caramizi, si-un blockhaus
in Bucuresti, o vile la Eforie si una la Timis; co-
Carierele sant potrivite la marime dupa punga piii sant la studii in strainatate.
boierului si dupa vechime. Unele mai bine utilate, Fabrica de caramida cere mai multi grije si
altele primitive, cu instalatii rudimentare. Cele pe-acolo se abate stapanul mai des. Vreme de
mai serioase au pod cu panta bine consolidatil, trecut pe la nisipari ramane putina si rareori,
pe care sa urce vagonetele incarcate, trase cu fiindca boierul mai trebue sa vada copiii, unul la
funie de sarma impletita, pang deasupra ciururi- Zurich, urmeaza medicina, altul Ia Paris, pierde
lor, unde printr'o manevra abila a unuia dintre vremea (poate tot asta face si cel dela Zurich).
salahori, sant rasturnate pe-o parte, golindu-gi Apoi mai trebue sa ramane vreme de petrecut la
continutul. Pietrisul cu nisip curge pe panza de Eforie i la Timis, nu atat cu sotia ramasa in
sits a ciururilor si se cerne unul de altul. Sub blockhaus, la Bucuresti, sau plecata si ea cine
ciur si'n fata lui, la poale, salahorii aduni de-o stie dupl ce socoteli, cat cu vreo englezoaica on
parte nisipul strecurat, de alta pietrisul ales. unguroaica, sansonetista pripasita prin vreun lo-
Camioanele si carutele asteapta cu randul, mai cal de noapte high-life.
cu seama acum, cat e sezon", atat de partea Cariera, in acest caz, ramane de sigur pe mina
nisipului, cat si la pietris. vatafului, care taie si spanzura, e inginer, e sta-
Vagonetele golite sus, executand un viraj scurt, pan, e de toate. De multe on priceperea" vata-
se intorc prudente pe panta pe care au avut-o fului a costat vieat& de om.
de urcat incarcate, pima in gropi, jos, unde alti
oameni, cu tarnacoape au scobit nisipul si pie- Timone e cea mai proasplita victima a prostiei
trigul de sub mal, cu cazmalele au sapat sub podul unei astf el de slugi, ajunsa mare peste ai mini,
de lut atat cat era stratul de material pentru ajunsa mai mare dintre Al mai midi.
constructie, iar lopetile asteapta mereu vagonete, Malul, cand nu-1 sapi de deasupra si scobesti

221
in burta lui, face streasina, pod cum se spune vi lipseau din primavara, i-au vazut flacaii si oame-
data nu sill cand sa te opresti, te acopera vi te nii cu parale si veseli. In primavara urmatoare
stalceste de nu mai poti sa-ti tragi sufletul, mori au plecat vi Filip Carabulea, Siroja, Toma si al-
ibusit. tii. Iar de s'au angajat pe mai putin decat 100
Lucrul inceput intro parte, unde ai gasit strat lei ziva, cum li se spusese, nici chiar pe 90 sau 80,
grog vi adanc de nisip vi pietris, greu te lase la- tot s'au angajat pe 70 mAcar. Cif de Intors nu
cornia si lenea sa-1 opresti la vreme si sa-1 incepi weal unde te intoarce. Pe tren de te puneat nu
in alts parte, ca sa eviti prabusirea podului. te ducea, ca nu aveai cu ce-1 platr. Si au ramas.
Asa a fost vi and cu moartea lui Timofte, VA- Cu un singur grind: Sii prinda ceva bani la bu-
taful, uitand de pericolul pentru vieata oamenilor, zundri. $i de s'a putea 0 de nu".
ii indemna sa scobeasca vartos sub podul de ar- Unii vin de 2-3 ani, cei mai vechi se stiu de
gila. Oamenii se codeau, maraiau, dar vataful 5-6 ani, Mai de mult nu veneau, Nu stiau posi-
sfichiuia cu injuraturile si indemnurile. bilitatea asta de a castiga ceva, Putinul ce le tre-
Lucrau vase oameni, Scobeau, carau; podul aco- buia, 11 scoteau si'n Caplan, pe struguri vi pe ce-
perea, se marea. Nici nu stiu cum s'a prabusit, reale. De-un timp astea se fat putine vi rele. Pai-
fare parait, doar o rabufneala, Oamenii au fost .nea se capata greu.
acoperiti. Cinci s'au destelenit repede si au fugit. La raspunsuri, se ingana unul pe altul, Chirila
Al saselea, Timofte, n'a avut vreme. Burta l'a Moruz si Serghie Bolozan. Cel din urma, tot tim-
acoperit ca o lava, cu o avalansa de nisip si pie- pul cat vorbesc cu el, deli imi rAspunde cu fraze
trig, acoperindu-1 vi indesandu-1 si mai bine, atit incheiate, nu monosilabic, sta intins pe iarba
de bine, ca. Omit sa-I desgroape, au trecut ore crudity cu un picior arcuit peste celAlalt, cu aman-
lungi de sleitoare eforturi, din partea tuturor to- douit mainile infipte adanc sub curea.
varasilor de cazna pentru o bucata de paine. Ca si and i-asi fi intrebat: Ce v'a adus, oa-
Timofte era intepenit si vanat. meni buni? oH, De ce ati venit, oameni buni?
Ca el mai ajunsese vi altii: Simeon, Luca, Adam... Imi raspund concluziv, in tor:
DA saraciel".
Salahorti sant rusi", adicA basarabeni. Absolut DA sAraciel Asta-i", incheie Filip, un om de
toti. Sant cautati, se spune, fiindca lucreazd cu peste 30 de ani, balai si potolit la chip si la vorba,
ridelde. care acum soseste, amestecandu-se in convorbire,
Cum incep sa via la Bucuresti? Ii intreb. Cu dispus sa-mi raspunda la toate cate o Oi sa-mi
gluma, cu bunavointa, imi raspund: spuna, De altfel, marturiile lui sunt identice cu
A apucat sa vina unu, Apoi, iarna la rachiu, in ale celorlalti, numai adaogand:
carciuma, unde se taiasueste, al care a fost ple- Thi sardcie, ca vett fi chipuind dumneavoastrd
cat pe vara in Bucuresti, la munca, povesteste. ce greu e sa lafi parintii nevotaft, fiimeia ,Si co-
Mai povesteste, mai infloreste, dar ei toti stiu piii singurt. Vine ciimpul 0 secetil ori mans,
cA ceva o fi adevarat. Ca se lucreaza la nisip si tot trebue sa iefi la camp. Dace!' pcirinfii sunt bd-
ca se plateste 80 de lei ziva. Dela altul afli ca se Irani prea, copiii micfori, se cade singur lucru de
plateste chiar o suta de lei, mai altul, o lass la fdcut, sa aduci oameni cu ziva. Am primit carte
90... Bans buni si multi. Omul se incanta. Foamea dela Caplan vi spun ca 0 de nu se face nimic, ei
it impinge si intro zi, se caters din Cetatea-Alba tot au fdcut ce-a trebuit pentru arat si semeinat.
de tamponul unui vagon de marf A, ori plead. pe Dar (lath n'o urea Vliidica, n'o vreal".
jos cum a facut Luca, rugandu-se de camioane, Contributia lui e interesanta si prin felul cum
atArnAndu -se de carute, Seguroja a venit cu un o rosteste. Cu glas melodios, fare prea multe in-
transport de cai, ca supraveghetor al lor. muieri slave, dovada ca-i de mai multa vreme ve-
Intalnesc la ei multa buns vointa si imi vor- nit pe la oral.
besc limpede, cu amanunte. Intetit la vorba e Nici nisipul nu mai e socotealii At muncit un
Chirila Moruz. I se adauga. Serghie Bolozan. an, dot fi a treia primeivard cdnd mai vin i alti
Toti, vreo 15-16 sant din Caplan, judetul Ce- not, te pomenefti di nu te alege pe tine din di
tatea-Albit. Au venit la nisip intai vreo trei pri- multi. li alege pe ai mai voinici. II intoarce, ii
pasiti prin Bucuresti vi dispusi sa face once fel suns, it incearcd la tdrniicop, la lopeti fi ii oprefte
de munca, once le-ar sta in putinta. S'au pome- pe di mai teferi fi mai grafi, parcd numai ei au
nit la nisip. Toamna, intorsi in Caplan, de undo suferit de scireicie", sfasseste Chiral pentru toti.

222
Maria e singura femee veniti si ea cu basarabe- lucrezi, azi o zi, mAine o zi, trec fara sA fi pus
nii, tocmai din Caplan. Sofia lui Filip Carabulea mina pe lopata, sa-ti fi scos macar pAinea.
a venit si ea dupa barbatu-sau, WA sA -i fi spus De dormit, dorm toti, in fir, pe paie, intro ma-
el sa vie, fara sa tie el ca. vine. $i-a lasat copila gazie. Cand e vreme buns, chiar afara pe nisip.
de 4 ani in grija batranilor si a venit si ea la Vorba ti-o asculta atenti si te podidesc cu rAs-
nisip. punsurile care dincotro se sill. Nu sunt ursuzi
Cu ochii verzi, marunta, oachesa, frumoasa, cu- nici indaratnici, cum pareau sa fie prietenii nos-
ratind un fir de ceapa de foile murdare si bol- tri, bivolarii din lunca Dambovitei, din care
nave, vorbeste cu o eleganta remarcabila. n'a mai ramas nici unul prin partea locului, cA
Iti place la Bucurestir. islazul a fost expropriat si nu se mai da voie la
.--, Am lost fi astazi la oral. Nu-mi place nici pasune.
de frka. Galagios... miros da benzins data ma- Nisiparii se apropie de tine si-ti vorbesc neted
sinci... Ma arnica si capul... Fum. Am venit io mai si cu amanunte. Ba cand le spui de gcizeata" si
mult sa vad Bucurectu' da' nu m' 'ntrebe!". le intinzi palma, te simt, de-al for si-ti vorbesc si
Are 22 de ani, e maritata de 4. Cand a fost fats, mai si.
a slujit un an pe la Tighina, la o cucoana. Carte Alegi dupa randamentul muncii, dupa vanjogie,
nu tie de loc. Mintea, dupa raspunsuri, ii e is- dupa rezistenta; alegandu-se si ei singuri
teata: fiindca unii mai vin si la anul, OW nu mai vin
Nu mai venim. $i dacd strdngem, e prea niciodata, basarabenii din Caplan se perinda pe
pufin. Poate s'o indrepta vremea sa nu mai urn- la Bucuresti, nestiuti, cu lumea lor, oameni ne-
blcim dupa parale tocmai la Bucurecti". cajiti, fara sA -i mai mire ceva, fara sA mai as-
tepte ceva.
Hrana for e te miri ce. Paine. E si o cantina Le intinzi mAna si ti-o scutura zdravan, Win-
la sosea, mai jos, ca sA -ti iei cAte ceva. Dar nu-ti du-te sA pleci, fail sA te intrebe de ce ai vault,
convine. Paine si iar pAine. De bitut nu-i chip sa ce ai vrut, chic ecti, on dui ai sa mai vii.
bei, cA asa facand, nu se mai alege mimic de ago-
niseala. Mai ales de e vremea rea, ploioasa si nu $TEFAN POPESCU

223
DOCUMENTE

TOATA SITUATIA" UNUI FIERAR DIN *ANT')


In locuinta unde Ad nu e al meu este a biserici CA nici darea nu neam plAtito dar am de pri-
si biserica a dat la CAmin si aici si clAdeste CA- mit dela comunl 2300 lei casAi dau la dare dar
minu i eu trebue sA es de aici. nui capAt nici deacolo de 4 ani ii tot cer dar nu
Si am 37 de stinjeni adecA 15 metri lungime i mii dau dar nam ce face,
9 metri lAtime pe care trebe sAm clAdesc i casA pins acuma am f Acut cum am putut dar deacum
de locuit si atiler de lucru iar de una trebe sa in colo mai greu ca am de f Acut i casA i mA
mA lipsAsc el num incap toate i alt loc nu mai gindesc ca cum sA o pot face ca nam nici o so-
am nici de finati nici de arAturA ci trAesc numai
lutie.
din mesArie, dar si locul carel am e dela Soacra
mea pe care trebe sA o tin eu pe is i pe o cum- Sam& ertati don cuvint, am ajuns si sam eu
natA a mea pie care le tin bolnave pe amindoul viata i mie i la ai mei dar mult ma: tem de
pentru locul cel am dela ele. Dumnezeu si mam gindit ca cit oi putea oi face
Si familia mea suntem 4 fArA ele 2 cu ele cu dorA o invirti Dumnezau roata cum va.
tot suntem 6 din care numai eu sunt de lucru. Si daca nu credeti ce am scris, veniti in per-
Si lucru de ferArie merge forte slab cA oameni soanA si va convingeti cA sunt adevArate tot ce
nau bani numai pe bucate on pe linA oH pe alte am spus.
lucruri ce pot eii, dar bani rar im dau. Dar tot mai am ceva de scris cA nus dAtori nu-
Si meam f Acut bilanti pe an. mai cu 160 lei.
Si intrun an sunt 365 de zile din care cad 78 Si bani depusi n'am nici de primit cAci cu con-
de sArbAtori si mai ramin zile de lucru 287, si cis- versiunea ce-am prin sat pela oameni nu capat
tig pe zi una cu alta 100 de lei dar nu ma ajung nimic asi Simi dar nam bani de timbre, dar trebe
cA trebe sa tin pe 6 membri Uri de mama mea O. ramin asa.
Ina e bAtrinA i nu poate casa munceascA nu- E vai de omu care nare dintralui nimic numai
mai foarte putin pe care i o soil a mea o mai cu munca trAeste dar multAmesc lui Dumnezau de
tine iea cum poate. sinAtate ca atunci toate sunt bune.
Iar cit nu ne ajunge rAbdAm de haine, ca de
mancare nu putem asa mult. LUCA DANILA

DESPRE SECRETUL DIN COMUNA SANT"


(LIMITAREA N ASTERILOR)2)
Secretul din Comuna anti ce sA porneste si sA au cite doi si sunti si care nu au deloc. Am ur-
Liitestie zilnic din cauza Lipsitilor de pAmint sa mariti cauza i am intrebati cum de nu aveti nu-
nAscuti cAci mai multe famili au incetati de asi mai un copil, mau raspus noun ne iste dajuns
mari familia de citi un copil asa avem pestie cAci sA avem mai multi si sei vedem nacajiti mai
20-30 famili numai cu un copil sunti famili care bine sA nui avem, sa murim de mila for 7- cAci

9 Copie a memoriului fntocmit de tiganul-fierar Luca DAnila de 35 ani la cererea lui D. Gherossi, membru al
Campaniel monografice din comuna Sant a Institutului Social Roman (1936).
2) Memoriu prezentat Echipei Regale din Sant-Nasaud.

224
cum a fosti mosi nostri? si cum sunti PArinti Chiar MAestati Sale Regelui, cAci Lumia ii in-
nostri? si ce trebuie O. suferim noi caci nu ne trata in Disperarie.
mai ajunge nemic si sa. ne mai vedem noi sufe- Ce Pareri sunti in Popori pentru defalcaria:
rintele de astaz ale Noastre si ce va fi de co- Avem sub administratia Directiuni Silvice 9.000
pii nostri peste 20-30 de ani, mai bine unul cel de jugare si ceva. SA nisa deie Jumatate. In mo-
multi doi si pe averia ce o am va trai si copilul dul urmatori o cantitate sa ni sA mariasca PA-
meu. Aciasta ieu in mintia mia mam hotariti caci sunile Comunale atiti la munti citi si imasul Comu-
asi avia un mare Pacati casa nu DescopAr Acesti nal celom avia in partia Cirtibav, Aproape de
secreti care ar duce satul Santi la risipa si la o sati zis Valia Pustiie iar Paduria ce sa aflA pe
Fustiire de atitia Famili si cu timpul sa ra- acesti teritori sa sit vinda in licitatie public& si
minem cu GospodAri pusti ca sai ari fi on mare sa ne cumparam un munte, iar restul sel segri-
PAcati cad Miiestati Sale Regelui Nostru Carol giaza. Proprietarilor pe linga Paminturi iar la ce
al II noi credem cal trebuie turma ciii! dill de sunti saraci si nacAjiti, care nare pAminti de loc
mare Carci noi it cunoastem Pdstorul Nostru al sa lisa deie o cantitatie dela 2-4 jugare sA sa
Tuturori Rominilor. Acestia Scurtari le avem din bucure tots Lumia de acesti ajutori sei poata
lipsa defalcari si a saracii ce sa zbate astaz in- alunga saracia de la casuta lui asa ca ToatA lu-
tre noi. . mia sar bucura de defalcaria ce iar scapa de atita
Acesta PAcati mil* ingreunati forte multi si de- SAracie.
aceea mam hotariti sal inaintez On. Echiperi ca Iar 4.500 de jugare sa ramie mai departie subi
sa Putem Starpi aceste idei si Lumia sa inmul- direciune si om capata o tagenta mai mica. Si
tasca cad avem Lipsa si in Vitori de Ostasi Ro- asa Nu ne atingem nici de Legia Silvica $i noi
mini care Simtestie Rominestie. Iar noi Credem om fi ajutati.
caci ce folos sa avem sfatul asa mare $i sa ni se Acestia sunti Parerile mete si a Tuturori Sea-
miceasca turma adeca Poporu. tenilor, de am Gresiti ceva VA rogi sa ma Scu-
zati!
Despre alte dmune La care le cere trebuinta
ca si noua sa lisA deie iar sinti comune care au Motivul de unde vine Lipsa:
de ajuns si de intrecuti caci dau munti in arinda Cind in coin. Santi iera numai 50 de famili
cum ieste Comuna Maeru Comuna Magura face avia toti acestia averi iar populatia sau inmultiti
sute de Cara de fin cu care sal ajuta cu oile la ier- $i ieste astazi peste 700 de famili zis peste 3.000
nati laza: alte comune au citi le trebue $i multe de suflete si paraantul este toti acela si nu le mai
sunti foartie lipsitie si citi teritori on avia sub Ad- ajunge si nu mai an cu ce sa traiasca multi sau
ministratia Directiuni, dupa atita a primi $i tan- hotariti sa nu aibie copi sei vada nacAjiti iar la
genta asa ca noi nu am cunoastie nici o scurtare din on caz, caci dupa on timp sar timpla caci copilul
partia Nimanui. acela ar muri familia aceia e PrapAdita.
Si numai Prin defalcare ar putia sa vina lumia
Cei Pareria Poporului. Acestia toate Ne poti la on bun mers ca inainte sa nu ne pustiim.
scapa dela ruing. cei pornita astazi in popor si
spun Caci la acesti intAles sai faca un Memoriu COTUL NISTOR

225
CRONICI

UN SFERT DE SECOL DE STAPANIRE ROMANEASCA


ASUPRA DOBROGEI NOI
Anul acesta se Implinegte un sfert de secol de au venit gi ei, cu prefacerile de silueta gi de decor,
stapanire romineasca asupra Dobrogei Noi. Pri- ca si scoata In vedere, sa infrumuseteze gi sa duce
lejul unei priviri Indarat, care sa fie un inventar mai departe linia de priveligte meridional& a
al faptelor gi intenliilor de schimbare, este cum tinutului.
nu se poate mai potrivit, Poporul rominesc in- Ca o dovada a laturii sufletegti gi culturale,
treg sta ca in f ata unui examen. 0 largire a ho- pe care o infatigeaza. Dobrogea -Noun pentru Ro-
tarelor nationale gi incercarea de umplere a noi- mania, este initiative luata zilele acestea de In-
lor cuprinsuri cu o vieatit proprie, inseamna do- saga Academia Romani ca sa sarbatoreasca, In-
vada de putere cea mai convingatoare, pe care tr'o gedinta anume cei douazeci gi cinci de ani
un neam gi o tail pot sa gi-o dea siegi gi s'o dea de vieata romineasca In provincia de peste Du-
gi celorlalti. Dupa prisosurile pe care le poate nare. Academia Roman& nu putea, n'avea voie,
avea se judeca once 1ntreprindere, gi nu dupa intre allele, si uite, ca. realizatorul Pacii dela Bu-
cirpeala dela zi la zi a unei existence speriate. curesti, din 1913, a fost unul dintre cei mai stri-
Colectivitatile mari omenegti trebue sa fie intro luciti membri ai ei, Titu Maiorescu. Faptul ca,
continua cregtere gi et alba in fiecare clips con- propunerea a pornit dela d-1 I. Nistor, se dato-
gtiinta ei. Orice stare pe loc Inseamni o incheiere
reate poate In parte gi straduintelor d-lui C. Bra-
de ciclu istoric.
tescu, profesorul de geografie dela Universita-
Se va vedea ce au f Acut, In tot acest rastimp,
oamenii de administratie. Oamenii de cercetare tea din Cernauti, atat de legat de Dobrogea, gi
au fost din Intaia zi la datorie gi rodul muncii for care lucreaza la un mare volum comemorativ des-
este inteadevar minunat, atit prin bogatie cat gi pre Dobrogea Noua.
prin urmari. Multumita acestor oameni, iscoditori Alaturi de ceilalti, Fundatia Cultural& Princi-
gi neastamparati, am aflat ca neamul nostru pa- pele Carol gi, prin atitia din colaboratori precum
trunsese prin aceste parti in paminturi noi, cu gi prin metoda de lucru, Institutul Social Roman,
alts infatigare gi alt climat. In fruntea for se a- au crezut ca trebue sa se amestece In toati a-
geaza geologul Murgoci gi botanistul Pantu. 0 ceasta lume noun, creata de colonigti alergati din
statue ridicata saptaminile trecute in Balcic, prea- toate partile pamintului rominesc, gi chiar mai
maregte amintirea celui dintaiu dintre ei, ca om de de departe, ca sa cunoasca fenomenul, prin ob-
gtiinta gi ca roman stilp de granita, care a scris servarea pe teren, gi ca sa-1 indrumeze, prin for-
intiia monografie Tara noun ", Inca. din 1913, a matii de munca socials. Caminele Culturale In-
acestui colt de tall, dintre Dunare gi Mare. fiintate, ca gi echipele regale studentegti trimese,
Artigtii au dat un nou inteles Coastei de Ar- au tras brazda. De pe urma lor, au iegit gi cer-
gint, gi capitalei ei, Balcicul. 0 *coal& noun plas- cetari, aparute sau in curs de aparitie, care pun
tic/ s'a nascut, gi o Improspatare de sensibilitate. intro lumina. neagteptata locurile gi locuitorii
Ceea ce a fost Marocul, cu lumina lui gi cu oame- traiti ping scum mai mult In umbra istoriei. So-
nii deosebiti, pentru arta franceza a secolului tre- ciologia Romineasca" s'a crezut datoare O. se
cut, incepind chiar cu Delacroix, a fost de doua- opreasci la aCeasta comemorare gi sa arate, cel
zeci de ani Balcicul pentru picture romaneasci. putin prin citeva contributii, partea pe care o is
Pe urma for au pornit literatii, poetii linci ca: gi sufletul pe care 11 pune.
Adrian Maniu gi Ion Pillat, gi prozatorii, roman-
cieri gi eseigti. Arhitectii, urbanigtii gi gradinarii EMANOIL BUCUTA

226
SUPRAPOPULAREA UNIVERSITATILOR SI SOMAJ
INTELECTUAL?
Experienta ce am avut-o personal preocupandu- care trebuesc supraveghiati, e nevoie de cateva
ma de problema sanatatii si a asistentei sociale, milioane de vizite tehnice metodice, fi 1111 de forma.
din tars noastra m'a facut neincrezator in exi- Aceste vizite reclam& timp indelungat de educatie
stenta somajului intelectual la noi. si demonstratie practica. Cine sa face aceste mili-
In activitatea sanitarfi si in cea a asistentei so- oane de vizite? Dupa o evaluare sumara ar fi ne-
ciale, elementul primodial este omul. Pentruca Uri voie de un numar de cel putin 10.000 tehnicieni
specialisti, de toate gradele, nu se poate desfasura sanitari pentru a indeplini aceasta mina.
o actiune serioasi. Fara cladiri ins& da. Acest corp de tehnicieni nu exista. Corpul medi-
A lost foarte greu sa sustin aceasta conceptie, cal actual nu poate indeplini dead in paste sarcina
care contrazicea linia ideologic& in care au crescut de a asista bolnavii din toata Cara. $i doar se stie,
generatiile de medici dinainte de rizboiu. Idealul ca asistenta medical& a tuturor bolnavilor din tar&
lor a fost institutia, tar aceasta implicaclddire. este insuficienta. Se fac eforturi pentru o remediere
$i bineinteles cladire impozanta, moderna si bine a acestei stari. Dar niciodatei actualul corp medical
intretinuta. In centrul preocuparilor medicilor a nu va putea indeplini rolul despre care am vorbif
fost organizarea unei asistente institutionale cat mai sus. Iar f Ara. aceasta, mortalitatea generali,
mai perfecte. nu se poate reduce la un nivel admisibil.
Experienta a aratat insa ca asistenta institutio- $1 nu numai ca nu exists corpul de tehnicieni
nal& doll este indispensabila, totusi nu influen- sanitart, dar nu exists nici mdcar medici suficienft.
feazd in mod hotdrifor mersul sanatatii. Nicio tare Nu exista practicieni generali si nici spe-
din lume nu a reusit sa ospitalizeze toti bolnavii, cialisti in numar suficient. Evident, lucru-
pentru a-i vindeca si deci nu a putut impiedica nici rile merg inainte si Uri acest aparat. Dupi cum
transformarea bolilor acute in boll cronice, nici exist& tad cu civilizatie straveche care nu au ctii
repararea infirmitatilor fizice sau mentale neos- ferate. Si totusi exist/I. Asa existam si noi, dand nn
pitalizate, nici transmiterea lor pe cale ereditara, ttibut anual de 350.000 morti, din care cel putin
generatiilor viitoare si in fine nici debilizarea sau juraatate mor cu zile, adica la Waste neimplinita.
degenerarea fizici sau mental& a populatiei. Ce pierdere enorma Insemneazi aceasta pentru
Oamenii traesc In casele lor igienice sau neigienice, tarti, nu o mai calculam aci. Dar amintesc aceasta
muncesc rational sau pita la epuizare, se alimen-
in treacat, pentruca unii cu mentalitate de contabili
teaz1 igienic sau unilateral, si in ultima analizi se
imbolnavesc in numar foarte mare si dau o mor- sunt gata sa replice, ca a mart personalul sanitar
talitate urcata, toate acestea Fara a face apel la in- ar insemna sa grevam bugetul... Nu Incape indo-
stitutiunile medicale, care duc o vieati paralela iala. Bugetul s'ar marl. Dar cat ar castiga tars?
cu evolutia biologica a populatiei. Multiplul cheltuielilor investite. Dupa cum o gos-
Pentru a putea influenta vieata locuitorilor, ei podarie pierde contabiliceste atunci and deschide
trebuesc cautati acolo uncle ei traesc, deci in ca- iarna geamurile pentru aerisire. Dar pe ling& pier-
sele lor si acolo trebuesc depuse eforturi pentru derea contabila exists un beneficiu real care nu
inlaturarea tuturor influentelor care pot periclita poate fi contestat.
vieata lor. Nu se poate prevent tuberculoza, dadi Iata pentru ce cred, el argumentul principal pen-
nu &dram in casa celor andfost pentru a vedea tru neangaj area acestui personal, nu este bugetul,
cum locuesc gi cum se alimenteazli, inlaturand ci faptul, ci nu exiski in tall disponibil de specia-
influenfele permanenfe care duc la tuberculizare. listi is sanatatea public& $i nici nu va exists In
Dar statistica ne arata, ca in Cara noastra exista curand. Decal Baca i-am importa pregatiti gata,
4.500.000 locuinte. Ca se nasc anual peste 600.000 S'a afirmat, ca avem somaj medical. Cu totul
copii. Ca exista tot atatea femei gravide, Ca exista inexact. Avem o lips& dureroasa de medici. Intr'o
milioane de copii care trebuesc supraveghiati la luCrare recenta, d-1 Dr. Manliu, propune sa se tri-
domiciliul lor. Fara a vorbi deci de bolnavi, numai mita la tar& 6.000 de medici in 3 ani. Dar au exist&
pentru cercetarea locuintelor si a celor Minato* In tara nici 60 medici pentru posturile noi create

227
la tara, necum 6.000. $i In desperarea sa, Ministerul so vorbim despre omaj intelectual, cats vreme nu-
&hilt Atii, a recurs la serviciul obligator a medicilor meroase specialitati sunt lipsite de absolventi, Pen-
tineri, pe care-i trimete lariat la tars, Masura ine- true& este clar, ca aceasta suprapopulare relativa
ficienta si gresita. Un paleativ care poate linisti si temporara se va reglementa in mod automat si
constinta doritorilor de bine, dar care nu poate fora masuri artificiale. Nu se va reglementa ins&
da rezultate, Vorbesc de rezultate reale, care apar dela sine lipsa de amatori .pentru specialitatile in
prompt, on unde se actioneaza. sistematic si cu suferinta.
temeiu. Aceasta stare de lucruri ne-o demonstreaza de-
$i acest cistern este departe de a face populara altfel si rezultatele recensamantului someri inte-
profesiunea medicala, care nu poate sa atinga tin lectuali, executat de Institutul Central de Statis-
numar suficient de medici pentru Cara noastra. tics in cursul anului trecut.
Pentru tare noastra, ar fi nevoie de cel putin Recensamaritul a fost executat de Stat si s'a pre-
15.000 de medici. Azi avem abia jumatate din acest gatit timp Indelungat, astfel, incat fiecare intelec-
numar. Iar pentru a pregati numarului necesar de tual a trebuit sa is act despre executarea lui. In-
medici, si avand in vedere ritmul actual de prega- scrierea s'a facut benevol, si deci toll aceea care au
tire a medicilor prin facultatile noastre, ar fi ne- fost realmente someri, s'au inscris la recensamant.
vole de peste un secol. Criticile, care pretindeau, ca nu s'au inscris toti
In acest secol, se va vorbi de pletora medicala, somerii, au avut caracter demagogic. Chiar dacs
poate si despre criza In practica medicala, iar recensamantul s'ar fi facut cu caracter pur inf or-
mativ, un intelectual nu putea refuza sa se Inscrie,
mortalitatea generali va continua s& fie asa cum
este astazi, adica cea mai mare din intreaga lume cats vreme clasa intelectualilor este in once tars
clvilizatd. $i totusi, gratie natalitatii Inca ridicate
din lume clasa cu cea mai Inalta cunostinta ceti-
populatia se va dubla, si deci va fi nevoie de un taneasca si de solidaritate sociala.
numar mull mai mare de medici. S'au inscris la recensAmant In total 6.090 someri
Oricine cerceteazi cifrele confirms aceste afir- intelectuali, din care Irma numai 652 au fost licen-
matiuni. Rasfoind Anuarul statistic at Romania' liali deci, ad mire! someri. Din acestia 509 au fost
gasim cifre elocvente cu privire la numarul docto- de neam romanesc, iar restul minoritari. Propor%ia
rilor, care ies anual din facultatile noastre de me- licentiatilor universitari someri este mai mare la
dicing .In anul 1933/934 s'au promovat 426 me- romani decat la minoritari.
dici (din care 324 Romani), iar in anul 1934/935, Totusi, numarul de 652 someri intelectuali licen-
s'au promovat 270 doctori (din care 203 Romani). tiati la o tars cu aproape 20 milioane locuitori este
Acest numar nu poate umple nici railcar golurile foarte mic. Pentruca nu trebue ss uitam, ca nu-
anuale ce se fac In randul medicilor, necum sa sa- marul doctorilor si licentiatilor universitari, pre-
tisfaca noile nevoi si sa permits o modernizare gatiti de universitatile si scolile noastre superi-
a aparatului nostru sanitar. (Cei cu diplome nostri- oare este de 4.000-4.500 pe an. Deci, la recensa-
ficate formeaza un capitol aparte). mantul, care s'a executat la 7 Martie nu s'au gasit
Dar nu numai numarul medicilor not este re- neplasali decat o mica fractiune a licentiatilor de
dus. Lipsa este si mai mare la alte specialitati. De pe tin singur an. In atari conditiuni nu este In-
exemplu medicii veterinari se promoveaza 60 pe gaduit macar sa se vorbeasca despre existenta so-
an! Pentru o tars cu bogatia zootehnica a Roma- majului intelectual In tam noastra.
niei, acest numar este infim. Academia de Arhi- Am avut numeroase ocaziuni sa ne convingem
tectura a dat in 1933/94, 6 arhitecti, iar in anul ca avem nevoie de licentiati, pe care universita-
urmator 31. $colile politphnice au dat 181, respec- tile si scolile noastre superioare nu stint in stare
tiv 133 absolventi anual. Aceste cifre sunt date de de a-i pregati in numarul necesar. Este suficient sa
insasi facultatile respective prin Ministerul Edu- amintesc despre declaratiunile autorizate ale rec-
catiunii Nationale. In fata tor, adevarul nu mai torilor de universitari sau presedinti de corpuri
poate fi ascuns. profesionale, care au subliniat ferm lipsa absolven-
Numarul absolventilor este mult mai mic, decal lilor din specialitatea lor.
ar cere-o nevoile 'Aril. CA exista o suprapopulare Cauzele acestei lipse de absolventi stint multiple:
la anumite specialitati, nu e de mirare. Suntem o intre care Insi in primul loc este faptul, ca nu-
tar& tinAra, in care cadrele Inca nu stint anchilo- marul tinerilor care se inscriu si care termini uni-
zate. 0 suprapopulare trectiloare nu ne da drepful versitatea este mult prea redus, pentru a putea

228
umple toate golurile care au existat in structure Este insa aid locul sA amintim in treacit, ca
organizari publice i private a Orli romaneoti ms- marea problema a intelectualilor din Cara noastra
rite. Din cauza lipsei de personal corespunzAtor, nu este oomajul yi salariile fnsuficienfe. Aceasta
numeroase locuri au fost ocupate de nepregAtiti problem& studiatA temeinic in special in State le
sau nedotati intelectualiceote, Aceotia au tinut in Unite, la noi, nu a format niciodata obiectul de
mina halide panel ce nu s'au ivit elemente mai pre- studiu al sociologilor.
gAtite, in fate cAorar se retrag. Aceasta explicA Ea depaoeote insa in importanta orice alt aspect
ofensiva" tineretului in cadrele organizarii Statu- al problemei intelectualilor din tare noastra si
lui, ofensiva care in realitate este lipsita de orice tocmai de aceea nu poate fi habil in mod sumar
virulent& tocmai pentruca numarul solicitatorilor in acest articol.
este intim, Dr SABIN MANUILA

CAUZALITATEA CASATORIILOR MIXTE


De alive ant, in Transilvania oi Banat s'a ivit c) Mediul.
o problema cu totul specificA oi care, a ajuns BA Ca prima cauza ce a determinat pe intelectua-
preocupe mult opinia public& romineasca. Este lii roman, oi In special clasa functionarilor sa
chestiunea casAtoriilor mixte. Distinsul Dr. P. contracteze casatorie mixta, a fost felre discutie,
Ramneantu, asistent universitar dela Cluj, intro curentul de romdnizare, de dupA unire, prin care
lucrare documentata, aratA, pe judete oi oraoe, se credea ca se ajunge la o complete asimilare
procentajul casatoriilor mixte incheiate dupe a elementelor alogene.
razboiu, Zeci de mii de barbell, romani, s'au ca- A doua cauza, dupe cum am amintit, este de
satorit cu minoritare, Plna acum s'a lint la a- ordin economic.
precierea barbatului cu cine sa se casatoreasca, Inainte de razboiu, in detrimentuI elementuki
azi insa, se da alarma pentru conservarea ele- romanesc, minoritar pe acele vremuri, vitrega sta-
mentului etnic romanesc, panire a acordat avantaje economice, politice, cul-
Indiscutabil ce interventia Statului in aceasta turale Si administrative numai ungurilor qi sasi-
chestiune este necesara, Dar se pune intrebarea, for. Astfel, aceotia, favorizati fiind, au ajuns sA
ce e de fficut? Care sunt masurile de luat of dupti monopolizeze agriculture, industria oi comertul,
ce criterii sa se produce aceasta interventie. Cre- deci, toate ramurile de productie. Aceasta stare
dem ca, numai cunoscand imprejurArile in care favorabilk a fAcut cu putinta ca in randurile aces-
au luat naotere aceste cAsatorii, Statul este in ma- tora, in cateva decenii, se se formeze o clasi bur-
sura de a interveni cu dispozitiuni care, pe de 0 gheza, bine 41 solid organizatit,
parte, sA apere interesul sau, iar, pe de alts parte, La Romanii din Transilvania of Banat, numai
sal asigure conservarea curata a corpului etnic ro- preotii, invAtAtorii, avocatii oi medicii, au putut
manesc. alcatui primele nudes burgheze rornaneoti.
Dela unire si pang in ziva de azi, situatia este
In analiza aceasta sumara ne mArginim sa cer- neschimbatA, in ce priveote industria of comertul,
cetam imprejurarile ce au determinat pe romani, Tinerii romani, cu ajutorul Statului au patruns
dupa unire, se incheie aoa zise casatorii mixte, in meserii, insa, familiile acestora vor avea fete
in Ardeal oi Banat, de mAritat cu zestre si deprinderi burgheze, de
Din multiplele cauze care au contribuit la in- abea peste cateva decenii. 0 burghezie rurala
jghebarea cAsatoriilor de acest gen, trei sunt de largA nu s'a format, cu toate ca pamintul a fast
ordin general oi mai importante, of anume: expropriat, de oarece multor improprietariti le-au
a) Curentul de asimilare a elementelor alo- lipsit, pentru a pune in exploatare pamantul do-
gene; bandit, iar altii oi-au vandut lotul neromanilor,
b) Cauze de ordin economic, oi care dispun de acest capital.

229
De sigur ca, functionarii romani, (pentruca in Sprijinul Statului ar trebui se comporte: ajutoare
cea mai mare parte casatoriile mixte stint con- pentru cladirea caselor de locuit, atat la orase cat
tractate de catre functionari), patrunsi in fami- qi la sate, sprijin la Infiintarea cooperativelor de
liile minoritare, au fost tentati de zestrea, care li aprovizionare in fiecare Jude) qi oras mai mare, qi
se oferea, qi astfel s'au decis pentru casatorie. la infiintarea societatilor de ajutorare baneasci, la
A treia cauzi, tot atat de importanta o consti- ()rase. In vieata functionarilor romani constituie o
tuie mediul, societatea in care a fost functiona- problems de capitals important& chestiunea locuin-
rul roman atunci cand a incheiat casatoria cu o tei, aprovizionarea cu lemne de foc qi cu provizii
unguroaica sau sasoaicit. Functionarul roman, nu- pentru lama. Sprijinul Statului in solutionarea a-
mit intro regiune cu element minoritar, nu poate cestor chestiuni, nu numai ca ar putea forma qi in-
sit nu ajunga cu timpul sit adopte din preocupitrile tari o clasa burgheza romttneasca, dar ar asigura
societatii in care triieste. Desigur cif dace in acel qi prestigiul functionarului roman, qi demnitatea in-
moment ar interveni societatea romaneasca, totul dividuals a romanului.
s'ar putea schimba. Acest mediu social deeming Functionarul roman nu poate sa -qi indeplineasca
deci pe functionarul roman sa se casatoreasca cu o misiunea sa cu demnitate qi independents, daca
minoritara. este constrAns sit se umileasca qi ss solicite im-
prumuturi in bani, cumpararea hainelor, lemnelor
Din aceste constatari se desprind concluziile pe credit dela band qi firme straine. Initiative
urmatoare: particulare de acest seas se ivesc zilnic qi con-
In ce priveste casatoriile Incheiate cu scopul de stituie un f apt imbucurator. Astfel, la Cluj, a luat
asimilare (romAnizare), intentia individului tre- fiinta, cu participarea mai multor intelectuali ro-
bue sprijinita de catre Stat, aceasta insa numai math o Cooperative de aprovizionare, cu un ca-
astfel ca Statul se ingrijeste ca individul sit fie pital social de un milion lei.
inconjurat de societate romilneasca. Sprijinit si incurajat, functionarul roman, dupe
Se impune interventia Statului, ca prin legiuiri glasul sangelui va intra In familie romaneascs qi
qi o politica de Stat nationals qi bine definite sit nu strains.
contribue ca sit se formeze o deal burgheza spe- $i in sfArlit, in ce priveste influenta mediului,
cific romaneasca de comercianti, meseriasi qi in- a societatii asupra individului, ar fi de dorit ca
dustriasi romani neaosi. Para ce se va forma Insit sa se dispuni ca fiecare functionar, la numirea
burghezimea din aceste chase, trebue sprijinitit in functiune, sit fie casatorit. Prin aceasta masuri
clasa burgbeza romaneascil azi In desvoltare, din s'ar Indeplini qi apitrarea demografici a elementu-
functionari ai Statului. lui romAnesc.
Tinand in seams qi faptele indicate ad, pro-
Aceasta clank burgheza, opusit claselor bur- blema casatoriilor mixte, care este un fenomen
gheze minoritare, urmeaza a fi sprijinite in asa fel de transitie, va putea fi destul de usor lichidata.
ca sa fact{ fats din toate punctele de vedere, bur-
ghezimii unguresti qi sasesti. MIHAI SELEUWAN

NOUA LEGE ADMINISTRATIVA

PORTRET STATISTIC AL TINUTURILOR


Populatia RomAniei la 1 Ianuarie 1938, s'a ri- Statisticele romanesti, privind populatia, fiind
dicat la 19.646.151 locuitori 1). Cu aceeasi ten- prezentate dupe provincii istorice, vom da mai
dint& de crestere, (presupunAnd acelasi excedent jos, unele date pe noile tinuturi, prevazute In
natural ca qi in ultimii 5 ani), numttrul locuitori- proiectul de lege administrative,
lor din Romania, se va ridica la inceputul anului Aceasta lege prevede Impartirea 'aril in 10 ti-
1940, la 20 milibane. nuturi cu denumirea de rauri, stergand vechile
1) Buletinul Demografic Nr. 5/938.

230
granite dintre provinciile istorice. ArAtam in ta- Din cele 10 tinuturi, eel mai populat este ti-
bloul Nr. 1 aceasta impArtire, specificind pentru nutul Argesului, care chiar fara Capitala numara
fiecare tinut, numarul judetelor si repartizarea peste 3 milioane locuitori. Tinutul cel mai putin
for pe provincii istorice. populat este eel al Marii, care are ceva peste 1
Tinuturi administrative Provincii istorice
milion de locuitori. Aceste proportii se schimba,
cresterea populatiei in diferite tinuturi ale tarii

Transilvanial
-1 nefiind uniforms. Este de asteptat ca, cu timpul

Basarabia
Dobrogea
Muntenia
CI

Bucovina
.CO 'a
ce > 0 numarul locuitorilor in tinutul Marii va creste pro-
tenia
I o
. - VI =

8 Banat
Denumirea cr la. 4- .3
= ^C3
co.
T.
portional mai repede decat eel al altor tinuturi,
E- 3
F Ft: c.) din callza ca in acest tinut are un mare excedent
(1) 2 3 4 5 6 7 9 10 11
al nascutilor asupra mortilor. De astfel, cifrele din
ROMANIA 71 5 12 4 13 9 5 16 3 4 tabloul II, nu sunt decal niste cifre probabile ob-
Olt 6 5 1 tinute prin adaugarea excedentului natural al ul-
1

2
3
Arges
Midi
10-
4-
- -, - - - -
8
3 timilor 7 ani, la populatia rezultata din numara-
-- -
1
4 Duna' ea 10 - 1 5 z toarg din 1930, fara a tine seams de migra-
5 Nistru 4 tiuni interioare. In realitate, insa, aceste migra-
6 Prut tiuni au avut loc in aceasta perioadil de 7 ani,
7
8
Suceava
Crisuri
7- --
7
--- 7
1
2
1 5
4 3
care a cuprins gi criza economics; un numar im-
9 Alba-Julia portant de locuitori s'a deplasat din regiuni mai
10 Timis 5- - - - - 1 3 1 sarace, spre regiuni mai bogate, din sate in orase,
Se vede ca, numarul 'udetelor in tinuturile ad- din orase spre Capitala.
ministrative este mai uniform, variind dela 4 la Repartitia locuitorilor constatata in 1930, se
10, pe cind in provinciile istorice variaza dela 3 Ia prezinai astfel, in cele 10 tinuturi adm;nistra-
16. Se mai vede ca aproape toate tinuturile sunt tive;
compuse din judete a mai multor provincii is- Tab. III. - Populatia Rominiei la 29 Decemv.
torice, cel mai eterogen fiind tinutul Dunarii, in- 1930, pe tinuturi
globind 10 judete din 4 provincii deosebite: (Mun-
tenia, Dobrogea, Moldova gi Basarabia). Dintre Populatia la 0/0 fag
Tinutul 29 XI I/1930
provinciile istorice, judetele Basarabiei, Munte- mil loc. de total
niei si ale Transilvaniei, au fost impartite in 4 (1) (2) (3)
tinuturi; judetele Moldovei, in 3 tinuturi; cele ale ROMANIA 18.052,9 100,0
Dobrogei, Banatului gi Crisanei, in 2 tinuturi, si Olt 1.703,6 9,5
in fine, cele ale Olteniei gi Bucovinei, au fost in- Arges (HIM Bucuresti) 2.816.6 15,6
MAril 923,4 5,1
globate in cite un tinut. Dunjirea 1.826,6 10,1
Repartitia populatiei probabile la 1 Ianuarie Nistru 1.347,0 7,5
1938, pe cele 10 tinuturi administrative, se arata Prutu 2.101,2 11,6
in tabloul IL Suceava 1.458,1 8,1
Crisuri 2.008,4 11,1
Tabloul II. - Populatia probabila Ia 1 Ianuarie Alba Julia 1.539,7 8,5

1938, pe tinuturi Timis 1.697.0 9,4


Bucuresti 631,3 3,5
Populatia
Tinutul probabilA o feta
mil loc. de total Se observa o oarecare schimbare de procente
(1) (2) (3) dela 1930 la 1938. Astfel, in tinutul Marii, pro-
centul a crescut dela 5,10/o la 5,30/a; in tinutul
ROMANIA 19.646,2 100,0
Olt 1.866,9 9,5
Dunarii dela 10,1% la 10,4 /o, din contra, in ti-
Arges (exclusiv Bucuresti) . 3.139,2 16,0 nutul Timigului, procentul a descrescut dela 9,4/o
MAril 1041,0 5,3 la 8,7 /s. Aceste variatiuni, dat fiind felul cum
DunArea '.054,7 10,4 populatia din 138 a fost obtinuta, se explica prin
Nistru 1.454,3 7,4
Prut 2.352,0 12,0
valoarea excedentului natural. Cu cat excedentul
Suceava 1.580,5 8,0 natural a fost mai mare, in ultimii 7 ani, cu atat
Crisuri 2,153,4 11,0 procentul populatiei a crescut mai Inuit. Repetam
Alba-Julia 1.650,8 8,4
cal disiributia pe tinuturi a populatiei din 1938,
Timis 1.707,5 8,7
Bucuresti 645,9 3,3
nu este reali, de oarece nu s'au inregistrat mi-

9 231
gratiunile interioare. Este probabil deci, ca pro- nut, in afara de Cernauti si multe alte orase, are
centul tinutului Arges, in anul 1938, sa fie mai si sate marl, media locuitorilor pe sat fiind cea
mare decat cel aratat, In detrimentul altor tinu- mai mare In acest tinut.
turi, cum ar fi cel al Nistrului, at Albei Iu lia, al Populatia rare datorita conditiunilor naturii o
Oltului, etc, gasim in tinutul Mara, Dunarii si al Timisului.
De altfel, desitatea nu reprezinta cleat o cifra
teoretica, tocmai prin faptul el, numitorul acestui
raport, suprafata teritoriala, nu are aceeasi va-
loare, in tot cuprinsul Orli; pe de alts parte alt
factor al raportului, numarul locuitorilor, Wand
abstractie de faptul ca nu are aceeasi structure
11 Ap.401,..ealar.ditrl peste tot, mai difera si de felul cum este repar-
tizatA pe teritoriul tinutului.
Densitatea poate fi mare, atilt din cauza aglo-
r:,
meratiilor marl de populatie, cat si prezenta
multor centre naturale. Astf el, repartizarea popu-
latiei pe teritoriul tinutului, poate fi caracteri-
zata in gall de densitate si de procentul popu-
kger atothited 4;92!//). 4774 AV/ 112 01/ /rain/ fiair Juceera latiei urbane, numarul satelor, numarul oraselor
gi marimea medic a tor. Iata situatia la 29 Decem-
g. 1.- Suprafata teritorialA qt suprafata pe tinuturi (1930
vrie 1930, pe tinuturi administrative:
Populatia de 18.052.9 mil locuitori, stability prin Tab. V. - Repartizarea populatiei pe sate si
recensamant, In 1930, locuia pe suprafata de rage la 29 Decemvrie 1930
295.049 km=. Raportul intre populatie gi suprafata
variaza in diferitele parti ale tArii, in functie de 313d 516.
-
o o
o E
conditiunile geograf ice si economice. - Tinutul Eli xo 0
5-41
,o3

ESS 4a.o cl'f. <o


o 7a,
Densitatea populatiei, in 1930, pe tinuturi, este GL 11
,.
1g zo ZE22
arAtatA In tabloul Nr. IV. (1) (2) (3) (4) (5) (6)

- Tinutul
Tabloul IV.
Populatia
in 1930
Suprafata
teritorialii Densitatea
toe/kW
ROMANIA
Olt
Arges
Marti
, 20,1
12,3
30,2
20,2
15.201
2.306
2.664
797
172

25
17

16
949
648
904
924
19,9
12,3
41,6
11,7
mil loc. kmz DunArea . . 23,9 1.686 23 825 19,0
(1) (2) (3) (4) Nistru 16,1 794 7 1.424 31,0
Prut . . . . 17,9 2.256 17 766 22,0
ROMANIA 18.052,9 295.049 61.2
Suceava 19,5 760 21 1.535 13,6
Olt 1.703,6 26.941 632
Argep 3.447,9 40.879 84.3
Capri 18,0 1.573 16 1.040 23,3
Alba Sul% 14,6 1 139 17 1.154 13,2
MAril 923,4 21.731 42.4
Timis 16,9 1.226 13 1.150 22,0
Dun Area 1.826,6 37.958 48.1
Nistru 1.347,0 22.355 603
Procentul populatiei urbane a Romaniei, este
Prut 2.101,2 31.775 66.1
Suceava 1.458,1 18.070 80.7 in general mic. Numai in tinutul Argesului popu-
Crisuri 2.008,4 33.385 60.2 latia urbanA se ridica la 30/0, datorita Bucures-
Alba-lulia 1.539,7 30.297 50.8 tilor gi altor orase marl (Ploesti, Brasov), Al doi-
Timis 1.697,0 32;658 52.0
lea tinut, din punct de vedere at procentului popu-
Din punct de vedere teritorial, cel mai mare latiei urbane, este cel al Dunarii (23,9/o), datorita
tinut, este cel at Argesului, urmand apoi Duna- nu atilt mArimii oraselor cat numarului tor. Ast-
rea, Crisuri, etc., cele mai mici tinuturi sunt: al fel, cele 2 orase marl din acest tinut, Galati si
Nistrului, al MArii si al Sucevii. Densitatea cea Braila, nu numara. decat 168,5 mil locuitori, fati
mai mare o vedem In tinutul Argesului, datoritA de totalul populatiei urbane de 436,4 mil locuitori.
Bucurestilor, (WA populatia acestui oral, densi- Tinutul Marii, are aceeasi caracteristicA ca si
tatea scade la 69,4). Tinutul Sucevii are si el den- celAl Dunarli: un oral mare si multe orase micL
sitate foarte mare, (cea mai mare densitate a Celelalte tinuturi au procentul populatiei ur-
populatiei rurale), datoritA faptului ca acest ti- bane redus. Tinutul cu cel mai mic procent at

232
populatiei urbane este cel al Marii, care, desi de 18.057.028 locuitori. Dupa neam, aceastA popu-
are 16 orase, populatia totala a for nu se latie se prezintA astfel:
ridica cleat la 186,8 mii locuitori, deci 11,7 mii
de ora'. Tinutul Oltului, are si el un procent at Tabloul VI.
populatiei urbane, foarte scizut, fiind caracteri- mii locuit. oo

zat prin multe orase mici. In fine, tinutul Nis- (i) (2) (3)

trului, cu un procent de 16,1/o populatie urbana, Romini 12.981,3 71,9


are putine orase, insA destul de marl, media fiMd Maghlari 1425,5 7,9
de 31,0 mii locuitori pe oras. German! 745,4 4,1
Rugi 409,1 2,3
Orasele rominesti, au populatie putin nume- Ruteni 582,1 3,2
roasi, media locuitorilor pe oras, se ridicA abia Bulgari 366,4 2,0
Evrel 728,1 4,0
la 19,9 mii li scade la 16,4 mii locuitori pe ora',
Turci 154,8 0,9
daci exceptam Bucurestii. Din cele 172 orase, GagAuti 105,7 0,6
cite existau in 1930, numai 37 orase aveau popu- Tigani 262,5 1,5
latie peste 20.000. Din rest, 86 orase, adici jumi- DupA tinuturi, situatia se prezintA astfel:
tate din numArul total al oraselor, aveau sub
10,000 locuitori.
Tab. VII. - Populatia Rominiei la 29 Decemvrie
Orasele mai marl se gasesc in tinutul Nistrului, 1930, pe neamuri
at Crisurilor, al Timisului. (Numarul mediu al lo-
cuitorilor pe oras, in tinutul Argesului, scade dela Neamuri (procente)
41,6 mii loc. pe oras la 17,Q mii locuitori, daci ex-

Unguri
*E
' o
.0:
S

Evrei
Tinutul hta r. gi:

zo Turd
ceptam Bucurestiun. e ?,,

Orasele cele mai midi le gasim in tinuturile: g 61 g 21-4 1 1- a:


(I) 1(2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9)
Marii, Oltului, Alba Iulia gi Suceava.

I
c0 cow w ow o 4a
In ceea ce prive#e rairimea satelor, observAm
ci, in regiunile muntoase gi deluroase, avem sate
ROMANIA
Olt -
71 7,9
97,5 0,2
4,1
0,2 - -- - --0,'
2,3 3,2 2,0 4,0
0,2
2,4
Argeg 87,5 5,4 1,. 0,2 0,1

multe $i mici. (Tinutul Oltului $i at Prutului). Pe Mari! 55, 0,3 1,1 -


0,6 18,0 15,9 0,4
Dunarea 0,9 6,0 5,1 0,3
ses satele sunt mai rare si mai mars. Variatia nu-
mirului mediu at locuitorilor pe sat se explicA si
Nis tru
Prut
80,
59,9 -
0,5

82,8 0,7
5,1
0,4
10,7
3,4 -- ---
2,7
0,7
6,3 6
3,1
7,2
8,0
prin organizatia administrativA, care diferA dela o Suceava 47 0,: 5,2 4,2 27,4 9,8
provincie la alta. Astfel, in Transilvania si in Bu- Criguri - - 6,4
- - --
61 24,4 2,7 0,1 1,2
Alba lulia 54,6 30,0 11,1 0,1 1,5
covina, chiar in regiuni muntoase, avem sate marl, Timi 61,4 12,8 16,7 0,1 0,3 0, 1,5
cu casele rasfirate pe distanta de kilometri, pe
and, in Vechiul Regat, in situatii analoage, s'au Procentele, calculate de subsemnatul, sunt Rpm.
treat mai multe sate. Astfel se explicA faptul ca, ximative, de oarece Observatorul, nu publicA nici
in general satele, in Vechiul Regat, sunt mai mici, totalul locuitorilor, nici numArul Rominilor pe
cleat cele din provinciile alipite. judete. Cifrele de mai sus, ne duc la urmAtoarele
concluziuni:
Populatia pe neamuri. Institutul Central de Sta- 1. Tinutul Oltului, care cuprinde Oltenia, plus
tistic/ n'a publicat distributia populatiei pe nea- judetul Olt, este un tinut 100/o rominesc. Nicio
minoritate nu reprezintA 10/0.
muri, deaf in procente si numai pe provincii is-
torice. A transpune aceste procente pe noile ti- 2. In tinutul Argesului, format din 8 judete din
Muntenia si 2 din Transilvania, populatia roma-
nuturi,
. nu este posibil. GAsim in schimb in Ob- neasca reprezinta aproape 90/0. Populatia wino-
servator 2), cifrele privitoare la populatia minori- ritara este concentratA in cele 2 judete din Tran-
tari a Rominiei pe judete, asa cum au fost sta- silvania $i in Capital /. Datoriti judetelor Trei-
bilite de Institutul Central de Statistic /, pe baza Scaune cu 80/o populatie ungureascA si Brasovu-
numAritoarei din 1930. lui cu 26% unuguri gi aproape 20% germani, pro-
Calm urmAtoarele cifre din aceasti publicatiel centul ungurilor se ridici in acest tinut la 5,40/o,
Romania avea la 29 Decemvrie 1930, o populatie iar al germanilor la 1,6A. A treia minoritate im-

2) Observatot, informatiuni de presa. Director Traian Chirila. Anul V Nr. 19 din 15 lunie 1938.

233
portant& este cea evreiasca, al carei procent se tenth minoritate este cea ruteana, cu 27,40/0, care
tidied la 2,4/o *i se datoreste populatiei evreiesti este concentrate mai ales in judetele: Cernauti
stabilite In orase si mai ales in Capita la, (44,53/4), Storojinet (45,5%), Hotin (41,6%), vine
3. Tinutul Mani, cuprinde, in afara de Romani, in al doilea rand Radautii (8,7/o). A doua mino-
al caror procent se ridica la 56/o, minoritati im- ritate important& este cea evreiasca, care prezinta
portante: bulgari 18% si turci 16/o. Aceste minori- in acest tinut proportia cea mai ridicata, feta de
tati sunt ingramadite in 2 judete din 4 cate cu- totalul populatiei tinutului. Judetele: Cernauti cu
prinde acest tinut, si anume in Caliacra cu 42/0 16,70/o populatie evreiasca, Hotin cu 9,2/0, Storo-
bulgari qi 23/o turci, si in Durostor cu 34/0 bul- jinet cu 9/o si Radauti cu 7,2/0, sunt judetele In
gari si 42,8/o turci. care populatia evreiasca este mai numeroasa. Ur-
4. Tinutul Dunarii, care cuprinde 5 judete din meaa. apoi minoritatea germana din judetele:
Moldova, 2 din Muntenia, 2 din Basarabia si 1 ju- Cernauti (6,4/o) din' totalul populatiei judetului) ;
det din Dobrogea, este tinut cu o populatie 80/0 Campulung (cu 20,2/0) gi Radauti (cu 11,1%) gi
romaneasca .Minoritatile mai importante sunt: in fine, populatia ruseascit din judetul Hotin, care
rusii cu 6/0, bulgarii cu 5,1/o 5i evreii cu 3,1/0. reprezinta 9,2/o din totalul judetului.
Majoritatea rusilor gi bulgarilor se gasesc in ju-
detul Ismail, Tulcea si Cahul; evreii sunt resfi-
rati in toate judetele, dar in proportie mai mare
in judetele: Covurlui (9,5/o), Putna (3,5/o), Braila
3,13/4) $i Ismail (2,80/0), adica acolo unde populatia
urbana reprezinta un procent mai mare.
5, Tinutul Nistrului, format din 4 judete basa-
rabene, are populatie romaneasca In proportie de
60/o, restul fiind repartizat intre mai multe mi-
tel

Ihm
noritati: ru5i 10,7/o, evrei 7,2%, bulgari 6,8/o,
ucrainieni 6,3/0, germani 5,1/0. Rusii se gasesc in
toate judetele, mai ales in orase, reprezentand
dela 17,3% (Cetatea Alba), la 3,90/0 (Orheiu).
Evreii au cel mai mare procent in judetul Lapusna
(11,9/o) 51 cel mai mic in judetul Cetatea Alba Fig. 2. - Procentul populatiei rornaneti 1930.
(3,3%). Bulgarii $i ucranienii se gasesc numai in
2 judete de Sud: Cetatea Alba - Bulgari 20,9/0 8. Tinutul Cri5urilor, ocupand 7 judete din Nor-
5i ucrainieni 20,5/0 51 Tighina - bulgari 6,4% si dul Transilvaniei, Crisana si Maramures (exclusiv
ucrainieni 3,0/0. In fine, majoritatea germanilor Arad), are populatie romaneasca in procent de
este concentrate in judetul Cetatea Alba (16,3"/0 61,5 C. Minoritatea cea mai importanta este cea
din totalul populatiei tinutului gi peste 80 la suta ungureascii. cu 24,40/0, raspandita in toate judetele,
din totalul germanilor din tinutul Nistrului). Res- in numar neinsemnat, ins& In judetele Nasaud si
tul se gasesc in judetele Tighina 5i Lapu5na. Maramures. In celelalte judete, procentul unguri-
6. Tinutul Prutului, compus din 7 judete mol- lor este urmatorul: Bihor 300/o, Setlaj 31,4%, Cluj
dovene si 2 basarabene, este un tinut curet roma- 30,1/o, Satu-Mare 25,2/o gi Some 15,4%.
nese. Cea mai importanta minoritate este cea A doua minoritate este cea evreiasca, care are
evreiasca, reprezentand 80/o din populatia tinu- 6,4%, fats de totalul populatiei. Majoritatea (80/0
tului, se afla in numar mai mare in judetele: Iasi din totalul evreilor din acest tinut), se afla in
(14,6/o), Soroca (9,2/o), unde se afla"in proportie judetul Maramures, unde reprezinta 20,9% din to-
insemnata si la sate; MO (18,2%), Botosani talul populatiei judetului. Un procent insemnat de
(9,0/o), Bacau (5,3/0), Neamt 6,5/o) etc. Rusii evrei (8,1/0) se gaseste la Satu-Mare.
(3,4/o) si Ucrainienii (2,7%), se gasesc in jude- In al treilea rand vine populatia germana, re-
tele basarabene: BA lti (12,0/o rusi si 7,6/o ucrai- prezentata mai bine in Nitsaud (14,4/o din total),
nieni), si Soroca (8,1/o rusi gi 8.2% ucrainieni). Salaj (4,7%) gi Satu-Mare (3,2/0).
7. Tinutul Sucevii, cuprinde Bucovina, precum 9. Tinutul Alba-Iulia, compus din 9 judete ale
$i judetele Hotin si Dorohoi. Acel cel mai mic pro- Transilvaniei de Sud, are populatie romaneasca
cent de populatie romaneasca. Cea mai impor- in procent de 55/o din totalul populatiei. Ungurii

234
reprezinta 30% din totalul populatiei tinutului, si De sigur, nu avem acelasi aspect in toate tinu-
se gasesc in special in judete