Nr. 2122 Sibiiu, 115 Novembre 1886.
TRANSILVANI'A.
Foi'a Assoeiatiunei transilvane pentru literatur'a romana si eul-
tur'a poporului romanu. '' " .<
Acesta foia ese cte 2 cole pe luna si costa 3 fiorini val. austr-, pentru
cei ce nu suntu membrii asociatiunei.
Pentru s t r i n t a t e 9 franci (lei noi) cu porto potei.
Sumariu: Apelu catra publiculu romanu Despre unu memorialu din 1849 alu episcopului Andreia S i a g u n X O es-
cursiune prin istori'a pedagogiei la noi la Romani. Earasi afaceri agronomice. Press'a periodica romanesca in
tierile coronei unguresci. Procese verbale ale comitetului associatiunei transilvane pentru literatur'a romana si cultur'a
poporului romanu, luate in siedintiele dela 29 Octombre si dela 10 Novembre 1885. Scol'a superiora de fetitie din
Sibiiu. Bibliografii.
Apelu catra publiculu romanu-
Convinsa despre insemnatatea influentiei, ce femei'a
are asupr'a cfescerei morale, intelectuale si fisice a indi
vidului si prin urmare asupra progresului in cultura a
popdreloru, associatiunea transilvana pentru literatur'a
romana si cultura poporului romanu, a crediutu a
lucra cu efectu mai veditu pentru realisarea scopuriloru
ce urma rece, ddca pe lng lucrarea sa de pna acum,
indreptata mai alesu asupr'a cultivarei secsului barbatescu,
va contribui si pentru inaintarea in cultura a femeii
romane.
Conduse de aceste vederi, adunrile - generale ale
associatiunei transilvane, inute la Brasiovu, Orastie,
Gherl'a au decisu infiintiarea unei scdle superidre de fete
cu internatu, sub auspiciile acestei associatiuni, cu scopu
ca fetele romane se primesca nu numai o crescere mo
rala, intelectuala si fisica mai ingrijita, care si pe den
sele se le ridice la nivelulu, la care se afla adeverat'a
femeia n tierile cele mai naintate ale Europei, ci tot
odat sd le faca se se simtia si se lucre intru tdte ca ade-
verate fiice ale poporului, din alu crui sinu au esitu, er'
parintiloru se li se inlesndsea lucrarea pentru educatiunea
fiiceloru loru.
Dupa planulu de organisare adoptatu, avendu a se
face, pe lng predarea invetiamentuui obicinuitu in 8
classe, provisiune si pentru instruciunea in lucrrile, ce
privescu mai aprdpe ehiemarea femeii ca conducatdre a
economiei casnice, in 2 cursuri anuale complementare si
pfentrii internatu, sum'a de 40,000 fl. v. a., pusa de ctra
adunrile generale la dispositi'a comitetului pentru acestu
scopu, s'a doveditu si s'a recunoscutu si de adunrile ge
n i a l e , ca nu este de ajunsu nici chiar pentru ridicarea
edificiului scolaru, care reclama sum'a de 60,000 fl. v.
;
Din*aestu motivu comitetulu a fostu jndrumatu a cerca
acoperirea lipsei prin colecte.
Anulu XVI.
Abonamentulu se face numai pe cale 1 anu intregu.
Se abonedia la Comitetulu Associatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu
prin domnii colectori. ,
Considerndu inse c, afara de zidire, care acum
este aprdpe terminata, mai trebuescu in internatu si in
scdla mobilarulu necesariu si mijldce de invetiamentu
acomodate cerintieloru pedagogiei, c sunt a se restitui
fondului generalu alu associatiunei anticipatiunile fcute,
ca asia ea se fie pusa in positiune a intimpina, con-
formu cu statutele, si alte trebuintie culturale ale poporului
romanu, c este necesariu a ngriji de timpuriu de crearea
resurseloru cari, asigurndu funcionarea regulata si men-
tinerea la inaltimea sciintiei pedagogice a internatului si'
a scolei, se faca cu putintia reducerea ctu mai nsem
nata a tacseloru pentru internatu si a didactreloru, crearea"
de locuri libere pentru fete mai sirmane si lrgirea in
stitutului in direciile ce necesitatea va indica in viito-
riu, sum'a de care face trebuintia, e cu multu mai
considerabila dectu cea pusa la dispositiune de adun
rile generale.
Comitetulu associatiunei deci, voindu a deschide scdl'a
superiora de fete cu inceperea anului scol. 1886/7 si
conformndu-se conclusului adunariloru generale amintite,'
de si cundsce pe deplinu multele sarcini, ce se impunu popo
rului romanu, chiar si numai prin colectele de totfeliuiUj)
totui si ia voia a apela la sprijinulu materialu i morala
alu tuturoru romaniloru. pentru a pute duce la bunu sfert;
situ lucrulu inceputu. Facendu acest'a, convini suntemu,;.
c nu este suflare romanesca, care, fiindu vorb'a der
inaintarea in cultura a poporului romanu prin cultivarea:
femeii romane, se nu grabesca a contribui denariulu ;seu
pentru spriginirea associatiunei transilvane in susinerea
unei institutiuni, care intregului poporu v servi de,
titlu pentru o legitima mndrie.
Binevoitorii spriginitori ai scolei superidre de fe&y
infiintiata de associatiunea transilvana, voru, trimite lOfiMb
tele loru la comitetulu acesteia, n Sibiiu, de adreptujn>;
seu prin direciunile despartieminteloru associatiunei,;isgft
prin brbaii de ncredere, pre cari comitetulu ii hm
designa. - vvi
22
 Sumele intrate se voru cuita pe cale diuaristica,
er' numele daruitoriloru se voru pstra pentru eterna
aducere aminte in analele scolei nou infiintiate.
Fie ca acestu apelu se afle deschise inimile tutu
rora romaniloru, cari dorescu inaintarea si mrirea nd-
mului loru!
Din siedinti'a comitetului associatiunei transilvane pen
tru literatur'a romana si cultur'a poporului romanu, tie-
nuta la Sibiiu in 29 Octomvrie n. 1885.
Iacob Bolog'a m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p.,
vice-presiedinte. secretariu alu II-lea.
Despre unu -memorialu din 1849 alu
episcopului Andreiu Siagun'a.
Istori'a ndstra de inainte cu treidieci si siepte de
ani ne spune, c pre cndu naiunea isi avea deputaii
sei la Vien'a, la Insbruck, la Olmutz, apoi erasi la
Vien'a, dupa cum se schimba resiedinti'a monarchului;
acei deputai se incercau a realisa drepturi pentru acestu
poporu nefericitu, dara in acelai timpu auctoritatile bi
sericeti de ambele confesiuni isi puneu tota silinti' a, ca
principiulu proclamatu cu atta pompa si sgomotu in
tota Europ'a, imbracatu in formul'a l i b e r t a t e , e g a
l i t a t e si f r i e t a t e " se fia aplicatu intru tota po
terea cuvntului si la institutiunile bisericesci ale roma
niloru. Pna pe la inceputulu anului 1850 acele silintie
ale prelatiloru si consistdrieloru semenau ca ar st in ar
monia unele cu altele, si c ele ar inainta in linii pa
ralele fra nici o urma de frecri si conflicte, care au
inceputu a'si scote capetele numai in semestrulu al doi
lea din anulu 1850, adec dela cele dentiu conferentie,
de o parte ale prelatiloru catolici, era de alfa ale pre
latiloru gr. or. ortodoci romani si erbi, inute in Vien'a
si la Pressburg.
In lun'a lui Dec. 1849 repausatulu intru fericire
prelatu Andreiu Siagun'a reintorsu inca din Septembre
dela Vien'a in resiedinti'a sa din Sibiiu, vediendu deso-
latiunea in care ajunsese prin resboiulu civile, a caleto-
ritu la Brasiovu cu scopu de a informa in persona pe
comunitile ortodocse de acolo despre nenumeratele lipse
ale sf. biserici gubernate de ctra densulu si a le cere
ajutoriulu crestinescu attu la restaurarea perderiloru
suferite, ctu si pentru infiintiarea de institute absolutu
necesarie existentiei si inflorirei bisereciloru sale, dra
mai ntiu de tdte pentru infiintiarea unui Seminariu, a
unui institutu pedagogicu, cum si pentru salarisarea ase-
soriloru consistoriali si a profesoriloru. Bine vedea acelu
archipastoriu, c dupa devastatiuni attu de teribili, pe
care le lsase in urm'a sa resboiulu civile, acele lipse
mari si greu simite nu se voru potea coperi numai din
colecte cretineti, si c va fi silitu a cere si ajutoriulu
statului, la care avea totu dreptulu nu numai fia cu
nenumeratele sacrificii ale poporului romanescu fcute in
acei ani, attu de a dreptulu pentru dinastia ctu si
pentru integritatea monarchiei, dara si mai vertosu din
causa, c poporulu romanescu purtase din vecuri cele
mai grele sarcine ale tierei si ale statului, in munca, in
bani si in snge, fara nici o recundscere si resplata, la
care avea totu dreptulu.
In acelea ddue trei dile cte petrecuse archipasto-
riulu Andreiu in Brasiovu, venise acolo si Dr. med. Paulu
Vasici pe atunci directoru de carantina in Temesiulu de
susu. Episcopulu siedea in casele capelei in locuinti'a
parochului Tom'a Vasiliu. Acolo chiam prea s. Sa
intr'o sera pe Dr. Vasici si pe G. Baritiu, crora le
dise: V'amu chiematu iubiii mei, pentru c se ve ci-
tescu proiectulu unui memorialu pe care voiescu a'lu
inaint'a la Maiestatea Sa in numele diecesei mele cu
scopu de ai mijloci dela sttu unu ajutoriu eficace, fra
de care nu vediu cum amu potea esi mai curendu din
calamitile cele mai grele in care ne aflamu. Voiescu
se cunoscu si opiniunea dvdstra, pe care o veti avea
asupra coprinsului din acestu memorialu.
Dupace ocupar locu acei doi brbai, pe carii i
invitase archiereulu la sine, prea s. Sa dete citire ope
ratului seu.
Cei doi brbai ascultar acea lectura cu tota lu
area aminte, dupa care se deschise o discusiune din cele
mai interesante, nu attu asupra puncteloru coprinse in
memorandu, ctu mai vertosu asupra intrebarei, daca o
diecesa attu de mare se va ajunge la tdte lipsele sale
cu modestulu ajutoriu anualn de'cte 200 de mii fl.
mon. conv., mai alesu c episcopulu cerea si acestu aju
toriu numai pe 10 ani inainte. Episcopulu inse remase
pe lng prerea sa si inca cu adaosu, c densulu si
consistoriulu voru ingrigi, c partea cea mai mare din acelu
ajutoriu se se capitalisedie pe fiecare anu asia, inctu
la 10 ani dieces'a se aiba unu fondu propriu si siguru
de aprope ddue milidne florini m. c.
Scriitoriului acestora linii nu'i este cunoscutu ce
sdrte va fi avutu acelu memoriu la cabinetulu imperialu
din Vien'a, nu ne indoimu inse, c urmele lui se afla
bine conservate in archivele archidiecesei, si c istorio
grafii bisericesci voru avea se dateze er'a noua a bise-
recei ortodocse romane din Transilvani'a dela memo-
randulu acela.
Unu altu actu de mare importantia alu episcopului
Andreiu Siagun'a totu din aceea epoca pdte se fie cu
noscutu la acei cretini, carii voru fi avendu Fdi'a
p e n t r u m i n t e , inima si l i t e r a t u r a " din anulu 1850 ;
se pare inse c numerulu acestora este forte marginitu,
c prin urmare actulu pe care ilu vomu reproduce mai
la vale este cu attu mai pucjnu cunoscutu generatiuniloru
de facja, cu ctu se afla mai puini in vidtia dintru acei
brbai romani din Transilvani'a, cari au participatu la
lucrrile regenerarei dintre anii 18489 si 1850, si
cu ctu foile periodice la noi sunt mai pucjnu conser
vate si pretiuite.
Edvard Bach, frate alu ministrului faimosu Alexan
dru Bach, fostu mai inainte presiedinte alu ducatului
Bucovinei, dra dupa aceea trimisu in Transilvani'a c
comisariu imperatescu civile ad latus lng gubernato-
 rulu br. Ludovicu de, Wohlgemuth, luandu ordinu dela
Vien'a s'au adresatu ctra episcopulu Andreiu Siagun'a
cu o scrisdre ce const din cinci puncte si se ocupa de
starea diecesei gr. res. ortodocse din Transilvani'a. Ne-
xulu intre acea scrisdre alui Edvard Bach si intre rae-
morandulu susuatinsu cititu in Decembre la Brasiovu ilu
va cundsce ori-care cititoriu din respunsulu de mare n
semntate datu de ctra archiereu la cele cinci puncte,
' asupr'a crora gubernulu centrale din Vien'a cerea in-
formatiuni prin intervenirea comisariului seu civile.
Opiniunea episcopului romanescu Andreiu Siagun'a,
in privinti'a inzestrarei clerului si a scleloru rom
nesci, cd respunsu la o provocare a comisariului im-
peratescu Edvard Bach, in anulu 1850.
La multu pretiuit'a scrisdre a Mriei Tale din 10
ale lunei acesteia Nr. 536. S. C. C. voindu a respunde
inctu dupa ponderositatea celoru ce se afla in aceea,
attu si dupa datorinti'a mea, aflu de bine a reduce cu-
prinsulu susu ludatei scrisori in urmatdrele puncte si adec:
I. Ore dupa candnele bisericei resaritene si dupa
statutele legiuite ale diecesei .resaritene din Ardelu cu-
vinemise mie deosebi, sau dimpreun cu clerulu si alte per-
sone la acest'a chiemate, representati'a diecesei, si in ca-
sulu din urma, cum s'au obicnuitu a se devolva si a se
legitima dreptulu pe representatie, alu persdneloru chiemate.
A tuturoru bisericiloru lucruri episcopulu aiba pur
tare de grija si ocarmu&ca-le pre ele, fiindu'i Dunmedieu
cercetoriu; inse nu'i fie lui cu putintia a insusi siei
ceva din ele". E r canonulu 41 alu aceloru sfini apos
toli dice: Poruncimu c episcopulu se aiba stpnire
preste lucrurile bisericii, c daca sufletele cele scumpe
ale dmeniloru lui i s'au incredintiatu, cu multu mai tare
se cade de a porunci pentru bani, inctu dupa a lui
stpnire tdte se se ocarmuesca, si celoru ce au tre-
buintia, prin presbiteri si diaconi se li se dea cu fric'a
lui Dumnedieu si cu tota evlavi'a".
nainte lasridu aceste doue candne, apriatu se vede^
c episcopulu datoriu este a avea grij'a tuturoru lucru-
riloru eparchiei sale si a porunci pentru bani, prin ur
mare lui c unuia, care are plinirea puterei, plenitudinem
potestatis, se cuvine dreptulu representativu alu diecesei.
Din canonulu citatu in rendulu celu dintiu, unde se
dice: se nu fie lui, adec episcopului cu putintia a
insusi siei ceva din ele, lamuritu este, c episcopulu in
privinti'a ocrmuirei lucruriloru eparchiei sale nu este
netiermuritu, ci e datoriu dupa canonulu 41 SS. AA,
se intocmesca acest'a cu fric'a lui Dumnedieu si cu tota
evlavi'a. Ca nu e episcopulu netiermuritu in privinti'a
vistieriei eparchiei sale, se vede si din canonulu 26 alu
soborului alu IV a tota lumea, prin care se porunCesce:
c tota biseric'a, ce are episcopu, se aiba din clericatulu
seu, care se iconomisesca cele bisericesci dupa socotinti'a,
1

II. Inctu nu ajungu veniturile fundatiiloru si fon- episcopului seu, c se nu fie fra mrturii economi'a
duriloru spre scopurile bisericii resaritene, apriatu bise bisericii, si din acestea se se risipesca lucrurile acesteiasi
ricesci, precumu si pedagogice pna acumu menite, tre- biserici si se se pricinuesca defimare preoiei, era de
buintieloru care in" privinti'a inzestrarei cuviincidse a nu o va face acest'a, se fie supusu dumnedieesciloru candne".
cultului, in privinti'a dotatiei instituteloru teologice mai Biseric'a resaritena dela inceputulu ei totudeun'a
inalte si a scdleloru populare dupa cererea timpului, credincidsa fiindu acestoru candne, nu au lipsita a vsx-.
sunt neaparatu de lipsa: se aratu cu deameruntulu, spe crede episcopii oru vistieriile eparchieloru ei, asia precumu
sele, care in aceste trei privintie se voru face de lipsa cere intielesulu celu adeveratu alu candneloru pomenite,'
si se descoperiu mijlocele din care si prin care s'ar si trebuinti'a timpiloru, hotarindu totudeodata dupa \m.-
potea implini cheltuelile la mai multu cresctorie? pregiurari cele de lipsa, c episcopulu cu clerulu seu
III. Decumva in deliniarea pomeniteloru artri pre lng control'a cuvenita, se porte grija de banii epar
in privinti'a lipseloru si a intimpinariloru loru m'asiu chiei sale. Sunt inse intemplari in biseric'a resaritena,
afla silitu a cere vreunu ajutoriu din cass'a statului, unde si mirenii iau parte in administrati'a vistieriei nu
atunci se impartasiescu prerea mea despre positiunea, numai a singuraticiloru biserici, ci si a episcopiloru i
care va trebui a o lu stpnirea in privinti'a ingrigirei a unei intregi metropolii, precumu este pilda la metr.07
si a controlei preste fundaiile si fondurile pna acum poli'a Carlovitzului, a creia vistierie o administredia unu
statatore, inse neajungatdre si in privinti'a administraiei episcopu si trei mireni. o
ajutoreloru acelora care le va plai din mijlocele sale? Acestu obiceiu nu fara temeiu se intrebuintie'dia
IV. Sunt indreptatu la lips'a cea grabnica a pre in biseric'a resaritena, pentruca visteriile eparchiiloru se
face institutulu teologicu alu diecesei mele dupa modelulu aduna din milele crestiniloru de o parte, er' de a}t
altoru asemenea institute statatore, si parte, fiindu-c preoii, episcopii si metropolitulu se sus**
tnu cu lefa dela poporu totu ce preoii, episcopii:si
V. Se me dechiaru, ore n'aru fi bine, c pDa la metropolitulu au si din aceea, testedia pe sem'a eparchiei
ridicarea seminariului de aici, se se trimit unu numeru sau a metropoliei, se socdte a fi testatu din banii paf
mai mare de clerici la Vien'a s6u la Cernui ? porului, la a caroru manipulatie se cuvine a fi si mireni;
Me grabescu dara la punctele acestea ale da ceru- c se aiba deplin'a cunoscintia despre banii loru, care
ulu respunsu, si adec: vinu mijlocitu prin episcopi si metropoliti in vistieri'a-
La punctulu I. episcopiiloru si a mitropoliei, de unde urnigdia prea
Canonulu 38 alu sfintiloru apostoli cuprinde in sine firesce, c de si episcopului i se cade a purta grija despre,
acestea: lucrurile bisericiloru si ale baniloru loru, totui nu.^j
22*
unuia, ci si economului si a celoru preoi si diaconi, cari
dupa susu citatulu 40 canonu apostolescu, sunt chiemati,
c banii bisericiloru se'i dea la cei trebuinciosi cu fric'a
lui Dumnedieu si'cu tdta evlavi'a, precumu si poporului
se cade, ca se aiba prin representantii sei incurgere in
manipulati'a baniloru bisericesci, pentruca tdte acele,
ce" agonisescu archiereii, vinu dupa intielesulu celu
strinsu alu cuventului dela poporu, prin urmare mani-
pulantii baniloru sunt: episcopulu, clerulu si poporulu
eparchialn, cci treimea acdst'a constitua eparchi'a, adec
biseric'a, din treimea acest'a cei alei de ctra catego
riile loru sunt representantii vistieriei eparchiale.
AssertuJu acest'a lamuritu se intaresce si cu prac-
Sulu, celu ce se observedia pna astadi cu vistieri'a bi-
serecii resaritene in eparchiile cele din Banatu, Ungari'a,
Sirmi'a, Slavoni'a, si Croati'a, ale caroru vistierii se ma-
nipuledia la raetropolia Carlovitiului, care pracsa nu e
tocm'a dupa candnele bisericesci, cci fiesce-cre epar-
chie, precumu amu aratatu mai susu, are dreptu de
a manipula cu banii sei; precumu de impotriva se vede
din praesulu manipulatiei vistieriei eparchiei Bucovinene
si din cela alu episcopiei acesteia, care se observase pna
la anulu 1830, cndu adec episcopulu reposatu Vasilie
Mog'a, ostenitu fiindu de grij'a acest'a, au predatu in-
grigirei provincialu-comisariatului banii eparchiei cu sci-
rea stpnirei, inse fara de scirea eparchialnicului seu
clei'u si poporu.
Este afara de tdta indoeal'a, c episcopi'a resaritena
din Ardelu, care din timpurile cele mai vechi este in
prile aceste, si scaunulu ei au fostu pna la anulu
1699 scaunu de mitropolitu, precum arata alaturat'a
aici carticic'a*) si numai la anulu 1785 s'au degradatu
de scaunu ^piscopescu, au avutu si statutele proprii
pentru manipulati'a vistieriei sale; acest'a e cu att'a
mai multu de crediutu, fiindu-ca eparchi'a acest'a dupa
marturi'a lui Engel, in urmarea istoriei universale part.
49, tom. 3, faia 477 sub archiepiscopulu Savva, care
au traitu in dilele lui Georgie Rakotzi la anulu 1663,
s'au tnutu ddue sobdre; intr'unulu din acestea s'au
dusu 12, er' in celalaltu 10 statute si c poporulu
inca si astadi povestesce despre moiile mitropoliei sale
cele din Belgradu si Alvintiu, si despre loculu residen-
tiei episcopului din Vadu in comitatulu Solnocului si
Silvasiu alu Huneddrei. Inse eu de si urmatoriu sunt
alu reposatiloru aceloru archierei in tdte drepturile loru,
care densii dela biserica le au avutu, totui si eu si pre
decesorii mei dela anulu 1785 pna astadi afara de
acestea drepturi, care nici moliile nu le potu mnca,
nici vijeliile timpuriloru nu le potu nimici altu ce,
adec chartir oficidse sau crti de vechi'a mitropolie tiitdre,
nu amu mostenitu; pentruca precumu in timpulu acestui
resboiu civilu asupr'a prea strlucitei ndstre dinastii si
asupr'a nationalitatiloru scornitu si cu ajutoriulu lui Dum-
*) Promemori'a despre dreptulu istoricu alu autonomiei
bisericesci naionale a romniloru de legea resaritena iii mo-
narchi'a austriaca.
nedieu cu devingerea rebeliloru sfrsitu, - totu archi-
vulu, tdta bibliotec'a episcopesca, si totu fundulu instructu
ni s'au prapaditu si jefuiii de rebeli, avendu acetia
pisma pe poporu, preoime si pe mine, c nu amu vrutu
se parasimu stralucit'a ndstra dinastie si naionalitatea
ndstra: asia tocma si in sfrsitulu vecului alu XVII pre
cum dovedesce susu pomenit'a crticica, multe prigo
niri au suferitu mitropolitulu de atunci, preoii si cre
tinii diecesei acesteia, cci nu vrur a parai legea loru
stramosiesca, si intre altele multe si de archivu au fostu
lipsii! Era dela anulu 1785 incependu er'a cea
noua pentru eparchi'a acest'a, inse totu cu o vitregitate,
precumu se vede din condic'a tierei Ardeiului, - vis
tieri'a unei asjfeliu de ncjite eparchii au fostu prea
neinsemnata pna la anulu 1815 cndu la representati'a
fostului atunci episcopu Vasilie Mog'a s'au induratu de
vecinic'a pomenire imperatulu Franciscu a ingadui din
fondulu sidocsiei pe sam'a clerului 6000 fl. in argintu
si a da slobozenia, c episcopulu se pdta culege mila
dela cretinii sei, c apoi se se cumpere o casa pe sam'a
seminariului si a resiedintiei episcopesci, care in anulu
1819, dupace la loculu celu mai inaltu s'au hotaritu
procesulu in favorulu clerului, care procesu magistratulu
sasescu din Sibiiu, lu incepuse asupr'a clerului, cci nu'i
ingaduia c se cumpere cas'a in cetate, s'au infiintiatu
si asia din darulu marelui acestui monarchu, si din cu
legerea milei dela cretini au remasu o suma de bani,
de unde s'au formatu fondulu seminarialu; er' fondulu
sidocsialu s'au alcatuitu din acele prisositdre grositie,
care se aduna dela cretini in totu anulu pe sam'a lefei
episcopului si a personalului consistorialu. Fundati'a de
30,000 fl. argintu din competinti'a vestemeniloru, carii
'si au parasitu casele si averile loru, este dela anulu
1837 dela inaltiatulu imperatu Ferdinandu I. pe sam'a
preotiloru sraci. Este inca si fundati'a episcopului
Vasilie Moga dela anulu 1845 din 29,000 fl. argintu.
Trebuie se marturisescu, c banii grositieloru po
menite 'i adunau perceptorii regesci si 'i administrau in
cass'a provinciala, de unde episcopulu si personalulu
consistorialu pna in diu'a de astadi primescu lefele sale,
si totu aceeai cassa provinciala manipula banii, ce pri
soseau. Fiindu inse c perceptorii regesci prea multu
necajiau pe dmeni cu prilegiulu incassatiei grositieloru
acestora de o parte, dr' de alta parte flindu-c mo-
dulu acest'a alu incassatiei baniloru bisericesci nu se po-
trivesce cu candnele bisericei resaritene, nu se potrivesce
mai departe nici cu independinti'a bisericdsca, de care
trebuie se se bucure acumu si religi'a mea, dara nu se
potrivesce nici cu pracsulu celorlalte religii cretine din
tiara: dreptu aceea silitu sunt in privinti'a acest'a
intr'acolo se'mi dau prerea mea, ca pna la alta rin-
dudla se incassedie grositiele acestea protopopii distric
tuali, precumu este obiceiulu in 'eparchiile Banatului,
Ungariei, Sirmiului, Slavoniei si Croaiei, si deadreptuii
se se administredie in vistieri'a eparchiala.
Fondulu seminarialu, precum din cele mai susu
dise s'au vediutu, Pau manipulatu episcopulu reposatu

pana la anulu 1830; asia dara este dreptu, c acest'a
se se dea indaraptu eparchiei, precumu si celelalte fon
duri dela inaltiatulu imperatu Ferdinand I. si dela epis
copulu Vasilie Mog'a, dupa firea lucrului aiderea tre
buie se fie sub grij'a eparchiei.
Din tote premisele acestea urmedia, c dreptulu r6-
presentativu alu eparchiei se cuvine episcopului si celoru
ce se hotarescu din partea clerului si dupa strile m
prejura si din partea poporului eparchialu, si acetia se
alegu in sinodulu eparchialu, spre care sfrsitu precum
si din alte multe pricini este de neaprata lipsa,' c ctu
mai ingraba se se tie unu sinodu eparchialu. Er' pna
la infiintiarea acestora prin sinodu, episcopulu avendu
plina putere in cele sufleteti, si in cele disciplinarie
cu consistoriulu seu diecesanu, are dreptulu represen-
tatiei eparchiei, prin urmare elu cu consistoriulu va primi
indaraptu fundaiile pomenite si le va administra pre ele.
La punctulu alu II-lea.
Pentru cuvenita lmurire a punctului acestuia tre
buie se atingu inainte de tdte, c :
a) religi'a resaritena si nati'a romna asia er de
apsata in tieVa acest'a, ctu nici locu cuviinciosu pen
tru ridicarea vreunei biserici sau scoli nu li se d, din
care pricina, lundu afara prea putine intemplari, bise-
ricele se afla afara de orasiele si satele acelea, unde
sunt cretinii mei, mestecai cu cretini din alta naia
si religia; e>a in cele mai multe locuri se afla biseri
cile mele in cintirimuri.
b) Preotimea nu are nici o dotatie, fra e restrinsa
la veniturile stolare: ce e dreptu, are in unele locuri
1530 cr. v. a. dela fiesce-care familie, in altele era
cte o di de claca, er in forte pucjne locuri capata din
cass'a allodiala steasca 100 fl. m. c, spre pilda la Avrigu
si la Gurariului.
c) De si dedea camar'a imperatesca in locurile do-
miniiloru sale la preoii de alta religie poria canonica,
sau dupa strile imgrejuru ecvivalene poriei canonice;
totui preotimei mele, care in tote intemplarile stralucitu
au aratatu credinti'a sa ctra dinasti'a nostra stpni
tore, nu'i dedea nimic'a afara de preotulu dela Sacarmbu.
d) Preoii de alta religie au lipseloru loru potrivitu
cuantum de lemne din pdurile obstesci, er' preotimea
mea este condemnata pna in diu'a de astadi la ped^ps'a
aceea, C dens'a se fie lipsita de buntatea acest'a.
e) Prin articolulu dietalu 15. . 14. 15 din anulu
1846/7 s'au hotaritu preotimei mele cte o sesie cano
nica si dascaliloru o jumetate de sesie, inse pna astadi
nu s'a pusu in lucrare.
f) Mai multe locuri se afla, unde preoii de alta
religia au casa, porie canonica, fra se aiba unu su-
iletu de cretini, precumu sunt satele in districtulu Si-
biiului: Toprcea, Apoldu de josu; in Scaunulu Sebesiului:
Lancramu, Rahau si Delu; Scaunulu Miercurei: N. Lu-
dosiu s. c. 1. Scaunulu Nocrichiu Bendorfu, eV la Gur'a
Riului are parochi'a evangelica din Christianu mor'a,
-de si ddra nici unu sufletu crestinu de legea aceea acolo
nu locuesce.
173
g) Cretinii de alta religie fiindu in ori-ce lipsa capata
invoirea stapnirei de a'si culege mila si dela romani,
er' din potriva romanii nu aveau voie de a_ aduna mila
dela cretinii de alta religie si naie. v
Sortea protopopiloru este totu aceeai cu cea a
preotiloru.
Tote acestea si acestoru asemenea dejosiri au pri
cinuita, bisericii, preotimei si poporului diecesei mele con-
stituti'a aceea ce stpnea pna la anulu 1848. Deci nu
e de mirare, daca ai aflatu Mari'a Ta multe, care acumu
se cuvine a indrept in nati'a romna. Crede-me Mari'a
Ta, c me dore inim'a, cndu gndescu la ticalos'a stare
a eparchiei si a naiei mele, in care au devenitu cu
vin'a altoru naiuni, care si astadi intr'att'a defima
nati'a mea, ctu eu nu potu scap de pecatulu -urei. Ain,
inse pricini destule de a ndjdui, c multe se voru
ndrepta prin constituti'a inaltiatului nostru imperatu
Franciscu Iosifu. Un'a inse nu pociu trece cu vederea
si pentru dragostea ctra dreptate sunt silitu a' nsemna
aici, c adec preoii si cretinii eparchiei mele in pri
vinti'a celoru ce au trebuita se sufere pe nedreptu, m
potriva invetiaturei crestinesci, au aratatu lumei unu
exemplu de rbdare, care e unicu si fra pilda in fe>
liulu seu. Densii cu invapaiat'a loru ndejde ctra Ddieu
si cu neclatit'a credintia ctra imperatii Austriei au su
ferita gone strine, au rabdatu asupririle si totui ctu
le er cu putintia zideau biserici si scoli unde numai Ii "
se ingadui; densii plteau pe episcopi, pe preoi si pe
celelalte fetie bisericesci, pe cndu de nicairea vre-untt
ajutoriu, afara numai de imperatii apostolicesci ai Aus
triei, dintre carii Iosifu II. le-au datu episcopu, dupa ce
85 de ani fusera fra episcopu; imperatulu Leopdldu
alu doilea au datu prin articululu dietalu 60 din 1791 li
beram religionis exercitium; imperatulu Franciscu I. au
ingaduitu 6000 fl. m. c.; imperatulu Ferdinand I. au
fundatu unu capitalu de 30,000 fl. m. c. pentru sti-
pendiulu preotiloru sraci; eY inaltiatulu imperatu celu
de acumu stapnitoriu Franciscu Iosifu asemenea indrep?^
tatire religionara si politica cu celelalte popora. i
asia din darurile prea milostiviloru imperati si din jert
fele poporului se afla astadi vistieri'a eparchiei mele "in
urmatoriulu chipu:
1. Fondulu sidocsialu cam pna la 52,000 fl. m. c.
2. clericalu 12,000 , ,
3. Fundati'a Ferdinandiana . . . 42,000 ' ,
4. a episcopului Mog'a . 29,000 .
5. Aici vine in totu anulu si sum'a '
grositieloru ce se aduna dela poporu 5,000
Sum'a . 140,000 fl. m. C;
Cheltuelele fundatiiloru acestora pna acumu au
fostu urmatorele, si adec numai ale fondului sidocsialu,
cci din celelalte fundaii nu se cheltuesce nimic'a:
1. LeTa episcopului . . . . . . . 4,000 fl. m. c.
2. ManipulatiiLoru consistoriale . . 400 ,
3. Pentru cancelari'a episcopesca . 120 , .,

4. Lef a directorului scoleloru triviale 400 fl. m. c.
5. Ldfa profesorului in teologie . . 300
6. Adjutum pe sam'a directorului scd
leloru la visitatie 80
7. Stipendiulu la 14 dascli sraci
cate 20 fl 280
Sum'a '. 5,580 fl. m. c.
Cndu se ia la prejudecare venitulu eparchialu, si
indeobsce starea preotimei mele, numai de ctu lamuritu
se vede, c fiindu strile impregiuru asia, nu se putur
face lucruri mai mari in eparchi'a mea, dectu ce se
facura. Unde cutediu a adauge, ca deca aiurea se facura
lucruri mai mari si mai bune, unele c acelea nu se
facura fra nedreptatirea bisericei si a naiei mele, cci
fiii ei au fostu silii se dea dieciuePa rddeloru, si se faca
robote la alte naii, si asia daca sunt preoii acetia
cultivai asia, cum aduce cu sine mrimea treptei preo-
tiesci, nu e de mirare, pentruca ei c mireni au avutu
de religi'a si nati'a loru scoli, unde s'au pututu cultiva
si bucurosu s'au datu la invetiaturi, pentruca sciea, c
ostenel'a si cheltuieTa loru in scoli se va resplati cu
vreme, asia tocma nu e de mirare, daca nu sunt toti
preoii mei asia cultivai, cumu cere dela ei starea loru ;
cci un'a c mireni nu inveti in scoli naionale romane,
care pentru constituti'a vechia nu puteu avea, ci invetiau
in scdlele altoru naii, unde cu greu se primea si li se
fcea multe feliuri de impedecari, alfa erasi nu'i imbar-
bat ndejdea, ca ostenelele loru in scoli fcute se voru
resplati, sciindu, ca daca si se voru face preoi la
alta deregatorie nici c putea gndi, nu voru avea multa
vreme pentru deprindere in invetiaturi, pentru-c voru
fi silii pnea cea de tdte dilele cu suddrea fetiei loru
a o agonisi, si din aceea a d dieciuidla la preoi streini,
si asia cei ce simtia in sine chiemarea ctra trepf a preo
iei, numai cu ndejdea aceea se fcea preoi, ca ddra
se va milostivi Ddieu si imperatulu, c se le imbuna-
tidsca sortea loru.
(Va urma).
O escursiune prin istori'a pedagogiei er din potriva voru fi trebuitu se dea- indereptu, vomu
la noi Ia Romani.
(Disertatiune cetit la adunarea generala a Associa dovada despre acest'a ni este mprejurarea, ca pe cndu
tiunei Transilvane pentru cultura si literatura po Ttarii inundar teritoriulu locuitu de Romani (1240)
porului romanu" inuta in Gherl'a in 2Q si jo Au _ orasiele acestora erau derimate si ruinate, siosele stricate
:
gustu i8S de V. G. Bor^ovan).
Aduceti-ve aminte de faptele strabu-
niloru votri, pomenindu'i pe densii; intariti-ve
cu s.piritulu, ca si voi insive se ve facei mariti
in amentirea urmasiloru votri".
(I. C a r t e a M a c a v e i l o r u ) . acesta este, ca Romanii uninduse cu Bulgarii se trediescu
Prea Onorata adunare!
In adunarea generala a Associatiunei ndstre tnuta
la Deju acum'asu trei ani amu avutu onorulu a conduce
pe prea onoratul u publicu asistentu prin istori'a educa-
174
tiunei si instructiunei la strbunii notri Romanii cei
vechi. In legtura cu cele disertate atunci vinu acum'a
cu voi'a mritului presidiu si cu permisiunea D-vdstra
a ve ruga, c se'mi urmai cu mintea pe cmpulu ne-
suintieloru si pe teremulu fapteloru produse de vrednicii
brbai ai ndmului nostru in scopulu nobilu alu educa-
tiunei si alu invetiaturei junimei romane, ceea ce este
obiectulu istoriei pedagogiei; incredintindu-ve, ca
faptele, ce vi le voiu infatisia si momentele, ce vi le voiu
releva, ne voru casiuna o nobila distractiune si ne vom
intarl spiritulu, c se vorbescu cu s. scriptura, c si
noi insine se ne facemu mariti in pomenirea urmasiloru
notri".
In acesta modesta escursiune literara si culturala*)
voiu face unu popasu la capetulu vdcului trecutu si la
inceputulu cestui de fatia camu pe la a. 1800, vrea
se dica impartiescu Jucrarea in ddue peridde: Periodulu
I inainte si periodulu alu II dupa aparitiunea lui George
Lazaru pe orizonulu istoriei ndstre pedagogice. Vedi
bine ca voiu releva numai momentele cele mai de c
petenie ale miscarei ndstre culturale, pentruca comemo
rarea tuturoru incercariloru si fapteloru formndu
intreg'a ndstra istorie pedagogica pdte forma mate-
rialulu unei opere estinse, ceea-ce remne in sarcin'a
barbatiloru nostrii de litere. Si acuma dupa aceste re-
flesiuni generale, se intru in meritulu obiectului.
Periodulu I. pana la 1800.
nainte de tdte caut se constatezu acilea la ince-
putu, ca strbunii nostrii au adusu o dosa buna de
cultura din Itali'a si de aiurea, de pe unde venir in
Daci'a. Dovada deosebitele loru institutiuni, dovada sunt
orasiele, dovada sioselele si alte cldiri monumentale
esecutate a buna sama numai la lumin'a culturei romane,
care asiedieminte tdte le aflara Goii la nvlirea loru
in Daci'a si ale caroru urme si remasitie si astadi dupa
atfa amaru de vreme stirnescu admiratiunea ndstra.
Apoi ca pe timpulu emigratiunei gintiloru barbare, ince-
pendu dela Goti pna la venirea Tatariloru (2701240
dupa Christosu) Romanii n'au pututu inainta in educatiune
si invetiatura, care la olalta formddia cultura unui poporu,
putea intielege indata ce vomu reflecta la adeverulu, ca
c t u t n u r e s m i r i t i e l e , t a c u M u s e l e " . Dara
si starea loru culturala attu de neglesa, adec napoiata,
inctu nu multu se deosebeau de noii cutropitori. Dupa
retragerea Tatariloru nu mai damu de nici unu monu-
mentu culturalu la ai notri intr'unu intervalu de ani
150 si mai bine. Totulu ce aflamu in respectulu
*) Prelucrata dupa D. G. Misailu si I. P. Eliade relativa
la datele privitore la micarea culturala a Romaniloru din.
Romani'a etc.
 175

deodat cu limb'a s l a v d n a in intrdg'a loru adminis-
tratiune: attu bisericesca ctu si politica. Abia cu
inceputulu vdcului alu 15-lea pasiescu Romanii intr'o era
noua; limb'a naionala pstrata numai singura la cami-
nulu si in famili'a credinciosului si trainicului poporu de
Tendu; limb'a naionala romana dicu elementulu indispen
sabil u si conditiunea sine qua non a culturei adeve-
Tate a ori crui poporu se ivesce earasi pe orizonulu
pna atunci posomoritu alu latiniloru dela resaritu.
Inceputulu se face in Moldov'a, de unde apoi schintei'a
electrica sare preste Milcovu in Munteni'a si de aci
apoi strbate dsele cele milenare ale Carpatiloru in Ar-
delu si tiar'a unguresca si asia mai departe. Dar en se
vedemu mai de a meruntulu naintarea si generalisarea
acestui curentu de trei ori binecuventatu pentru nemulu
deodat cte o tipografie in fie-care tiara, anune: Ma
t e i u B a s a r a b a (16331654) radic tipografi'a din
mnstirea G o v o r ' a in Munteni'a si infiinti totu odaa
mai multe scdle prin orasie si pe la mnstiri; dr' con-
timpuranulu seu colegu din Moldov'a V a s i l i e L u p u l u
(16341654) la anulu 1640, si infiinti cu 2 ani mai
trdiu (1642) in Iasi scdl'a d e l a t r e i i e r a r c h i , unde
strmuta precumu amu aieptatu si mai susu, scdl'a
dela Sucdv'a numindu-o dupa numele seu: A c a d e m i a
y a s i l i a n a " inzestrandu-o cu profesori din Kiev trimii
de P e t r u M o v i l a renumitulu archiepiscopu romanu
din acelu orasiu.*). Apoi totu densulu mai infiinti ddue
scoli de teologie pe lng episcopii si alte ddue scoIL
pentru limb'a romana si cea slavdna pe lng mitropoli'a
din Iasi, incurajandu in totu modulu invetiatur'a. Lu (

nostru. crulu inceputu odat se apuca binisioru inainte. S i e r -

b a n u C a n t a c u s i n u domnulu Munteniei (16791689)
a) In M o l d o v ' a Alesandru celu bunu domnulu inteme primulu colegiu in Bucuresci in mnstirea
tierei rdica (in a. 1401) o s c d l a d o m n e s c a in dela S. Sav'a; dr' in Moldov'a C o n s t a n t i n u D u c ' a
Sucdv'a capitala tierei, unde susta aceeai 243 de ani infiinti mai intiu scoli primrie pentru poporu pe lnga !

(pna la anulu 1644), cndu precumu voiu aret fiecare biserica domndsca si prin terguri. Un'a dintre
mai josu s'a stramutatu la Iasi. colile cele mai infloritdre ale acestui domnu intieleptu
Acest'a este unic'a scdla, ce se pomenesce in veculu fu cea din H o t i n u , alu crei ultimu eforu a fostu Am-
acest'a in analele acestea romanesci. Cu inceputulu ve- filochie eppulu Hotinului, omu fdrte invetiatu si insem*-
cului urmatoriu (15071512) introducendu-se tipariulu natu pentru publicarea mai multoru crti folositdre.
in ambele tieri romane de preste muni, N e g o e V o d a Acesta stare de lucruri o aflase domnirea cea urgisita a
B a s a r a b a (15131521) unulu dintre domnitorii cei F a n a r i o i l o r u , cndu limb'a romana pe incetu se scdse
mai iscusii ai acelei epoce, scrie cu mn'a proprie in mai din tdte colile mai inalte, ocupndu-i loculu cea
l i m b ' a n a i o n a l a o autobiografie si o colectiune de grecesca. Intre domnitorii fanarioi G r i g o r i e G^hic'a
tractate istorice, religidse si politice, intitulata I n v e - betrnulu (17271733) in Moldov'a se gndi mai in
J
t i a t u r i c t r a f i u l u m e u T e o d o s i e " ) Apoi tiu la scoli. Densulu infiinti in Iasi 4 scoli, intre'
cumca erau si s c d l e in veculu acest'a alu X Vl-lea in cari u n ' a r o m a n e s c a statorindu si lefile dascaliloru
Bucuresci, ne dovedescu unele chrisdve vechi. Asia Pe- (dela 360100 lei) pltite in 2 rate la S. George si Santu
t r a s c u V o d a scrie intr'unulu asia: Si eu m i c u l u Dumitru parte din visteri'a statului, parte din darea
a m u s c r i s u si a m u i n v e t i a t u in s c a u n u l u o r a - aruncata pe preoi si diaconi. Densulu dispuse asia, ca
s i u l u i B u c u r e s c i 1563 A p r i l e 1 2 " ; si earasi Mi- ori c i n e v r e s e ' s i d e a c o p i i la i n v e t i a t u r a , in-
2

h a i u V o d a : Si a m u s c r i s u eu T e u r u s c e l u v e t i a f r a n i c i o p l a t a " ) Ba pruncii sraci si str

m i c u c a r e l e a m u i n v e t i a t u in s c a u n u l u ora- ini (greci) primeu viptu si imbracaminte gratuite. Pen>
s i u l u i B u c u r e s c i 1581 Iuniu 22". Totu asemenea ne tru tnuturile mai deprtate de Iasi infiinti alte trei
spune si unu chrisovu din 1743 dela I o a n u M a u r o - scoli slavonesci si romanesci la cele trei episcopii dela
c o r d a t u " , ca fiindu Stefanu Voda Tomsia copilu micu si Romanu, Radauti si Husi, punndule sub supraveghierea
saracu, au invetiatu carte la scdl'a din (satulu) Radasieni, episcopiloru cu lefa de cte 70 lei pe anu pentru unu dasr
si miluindu-lu Ddieu cu domni'a au venitu la Radasieni calu. In modulu acesta se urma fra indoela si la tdte
si au facutu biserica." Stefanu Voda s'a suitu pe tronu celelalte scoli preotiesci districtuale, precum in Focsiani, s

in 1612; deci daca atunci vomu dice a fi fostu de 25 Botosiani, Chisineu, Barladu, pdte si la Galai" j Totu
ani, urmddia ca pe la anulu 1582 trebuia se fie esistatu asemenea facu acestu domnu cu unu anu mai tardiu si in Mun
scdl'a pomenita ) Din scdlele aceste, precumu si din cea teni'a. Alu 2-lea domnu fauariotu cu atragere de inima
2

din Sucdv'a a lui Alesandru celu bunu cumca se va fi ctra invetiatura fh C o n s t a n t i n u M a v r o c o r d a t u ,

respanditu dre-care cultura baremi Ia familiile cele mai carele domnindu in vre-o trei renduri in ambele tieri,
distinse ale Romaniloru si cumca binefacerile acestui fe- porunci (1735 in Munteni'a si 1741 in Moldov'a) a se
nomenu voru fi indulcitu pe cei chiemati pentru rede iufiinti'a scoli speciale pentru cleru, oprindu a se chiro-
teptarea poporului din ignoranti'a cea grdsa, dovedesce toni preoi neinvetiati. Dauna numai, ca tdte colile
mprejurarea, ca cu inceputulu vdcului urmatoriu doi dom acestea erau g r e c e s c i si apoi menite numai p e n t r u
nitori mari romanesci se vedu indemnati a rdica mai c l e r i c i si fii de b o i e r i , d i n t r e c a r i c e i ce nu

') Archiva istorica a Romniei tom. I. part. 2 pag. 122. l 2

) ibidem. pag. 9 ) Nicolae Mute, chronic. Letop.
2
) Memoriu asupr'a invetiamentului superioru in Moldov'a de 3
Moldov'a. Edit. Cogalnicenu, tom. III. pag. 82. ) Memorii dei
A. D. Xenopolu, Iasi 1885, pag. 7-8. Xenopolu pag. 11.

i n v e t i a u g r e c e s c e , e r a u p u s i a f a r a de l e g e ,
pe candu poporulu mass'a cea mare a natiunei n'avea
scoli de locu, pentruca cele rdicate de Const. Duca se
prbuiser de multu. Cu tdte amenintiarile domnesci
fii de boeri nu erau prea incantati de colile acestea,
pentruca la din contra ce avea se faca comisiunea insti
tuita 25 ani mai tardiu (1758) de domnulu Todoru Ca-
limacu cu scopu de a cerceta cuele, din cari colile
erau prsite de tinerime. Asiu abusa prea multu de
bunavointi'a Dvdstra, vrendu a ve pofti se me urmrii
cu pretiuit'a-ve ateniune in toti paii acestei comisiuni.
Deci me marginescu a ve aminti numai unele dintre
multele mesuri, prin cari comisiunea cugeta a se pute
curma reulu. Asia intre altele propune:
1. colarii, pana nu voru implini celu pucinu 6
ani la scdla, se nu parasesca scol'a; ear' daca voru
implini 6 ani, se pdta ajunge la pricopseia.
2. colile laturale (de pe la mnstiri) se se des-
fiintieze, remnendu a se invetia numai la colile dom
J Si falang'a la picidre.
nesci ). Dascli de pe la casele boieresci se invetie nu
mai pe fiii domniloru, ear' nu si pe alti copii de strin-
sura etc. Din aceste putemu deci conchide, a) ca
pe timpulu acesta (1758) erau o mulime de scoli pri
vate in Iasi pe la mnstiri si in tota tiar'a; b) ca unii
boerii tneu dascli sau instructori privai pentru pruncii
loru, ai prietiniloru si ai protegiatiloru loru; c) ca
pruncii poporului se eschisera cu totulu dela invetia-
tura. Aceste dispositii cu puine modificatiuni sus-
tara in ambele tieri pana la isbugnirea resboiului din
tre Rusi'a si Turci'a (a. 1769). Dupa incheiarea pa-
cei (17 Iulie 1774) G r i g o r i e G h i c ' a tinerulu or-
ganis colile printr'unu chrisovu anume ddto 15 Noemvre
1775) relativu la epitropi, la salariile dascaliloru etc.
Din dispositiile acestui chrisovu aflamu mai momentose
doue, anume: a) Pna dupa trecerea de trei ani si mai
bine nici unu scolaru nu se va inaint la vre-unu onoru;
dara si chiaru atunci, numai daca va arata crile (do
cumentele sau testiinoniile) dascaliloru dela academi'a Ia-
siloru, ca a fostu ucenicu silitoru si cu osrdie, si cum-
ca a cstigatu invetiaturile si cumca s'a cinstitu despre
dascli cu nume de omu invetiatu" ; b) Mitropolitulu este
indemnatu a nu mai preoi pe rumene in viitoriu, de nu
va avea cartea dascaliloru celoru preoii, care se arete
p r i c o p s e T a loru la bisericesc'a invetiatura; cci la din
contra ori care va fi supusu la tote birurile mirenesci".
Observu, ca crile sau atestatele nu se d nimenui fra
2 d i n t o t e d i l e l e sfedi si j u d e c a i p e n t r u h o t a
o cercetare publica, adec fra de esamenu ). Prin-,
tr'unu altu chrisovu alu acestui domnu (din Maiu 1776)
se dau mai multe drepturi dascaliloru dela scol'a dom-
nesca pentru poporu, in care scola se invatia i n c e p u
t u r i 1 e (elementele) i n l i m b ' a n a i o n a l a si cntrile
bisericesci. Fiindu ucisu Grigorie Ghic'a prin intrigile
lui Constant. Muruzi, carele i urma in domnie (1777),,
J
) Chronic'a lui E. Cogalniceanu: Letop. Moldovei Tom.
2
III. pag. 262 ) Uricariulu; Tom. I pag. 64/Asiediamen-
tulu scoleloru din Moldov'a din 15 Noemvre 1775.
176
decadiura cu totulu, si colile si anume cele r o m a
n e s c i t o t e , ear' dintre cele grecesci inca remasera nu
mai cteva si si acestea numai dupa nume. Pruncii am-
blau la scdla cte 1012 ani pefdiendu'si timpulu, in-
vetiandu c nisce papagali gramatic'a grecesca si mn-
cndu la batai dela logiotatii grecesci, precum ni spune
celebrulu nostru Alessandri in vodevilulu seu Nunt'a
tierandsca". Eca cum se plnge acolo Alecu ctra Frundia
in contr'a pricdpselei dasclului grecescu:
Ce necazu pe mine! Ah ce suprare!
Se dicu tdta diu'a, totu in gur'a mare,
Tipto, tiptis, tiptis, tipti;
Pipto piptis, piptis, pipti.
Ardie'lu foculu dascalu! cumu me necajesce
Ca se me invetie greco-paseresce!
Er' metodulu si'lu spune totu in aceesi piesa in
susi dascalu Gaitanis dicendu:
Atunci v a r g ' a pe spinare
Tipto, tiptis arata;
Chiar din talpa-i inveti etc.
Abusulu si pedanterismulu acestoru dascli grecesci
ajunser de nesuferitu asia, in catu nemultiumirea si stri-
gatulu generalu strbtu pna la palatu, de unde se
rndui o comisiune in frunte cu renumitulu mitropolitu
I a c o b u S t a m a t i (17921803), carea constata intre altele
ca d a s c l i i g r e c e s c i au o s i s t e m a r e a , p r o c e -
d n d u cu n t u n e c a r e a d e l a c e l e n e s c i u t e , l a
cele sciute, invetiandu cu numiri si cu candne si cu,
mulime de cuvinte. Insarcindza mintea ueeniciloru,
p o r u n c i n d u l e n u m a i acele d a t e l o r u se c i t e s c a
si ca p a p a g a l i i se le i n v e t i e de r o s t u , n i m i c a
cu t o t u l u i n t i e l e g e n d u sau s c i i n d u din c e l e
ce i n v e t i a " . etc. etc.
Dreptu ce elu cere se se puna in scoli program'a,,
urmatdre: Gramatic'a, Fabulele lui Esopu; Sciintiele
desvoltatdre intielegerii copilului, pna elu va ajunge tvep-
tatu a putea primi Jectiuni de obiecte mai seriose; apoi:
ortografi'a, limb'a grecesca, cea franceza, limb'a latina,
c neaperata pentru invetiarea legiloru si inca si s p r e
i n d r e p - t a r e a si m p o d o b i r e a l i m b e i M o l d o v e -
n e s c i . Dreptulu, geometri'a sau ingineri'a, motivndu
trebuinti'a ultimei catedre ca M o l d o v e n i i n'au a l t u
m e s t e s i u g u d e c t u l u c r a r e a p a m e n t u l u i , c
r e i h r a n e s c e , din c a r e p r i c i n a r e s a r u si c e l e ;
:
r e l e m o s i e l o r u , d r e p t u a c e e a au t r e b u i n t i a d e
h o t r n i c i d u p a m e s t e s i u g u " . Si cugetai, prea
On. Adunare; ca a resbitu cu proiectulu seu acestu lu-
minatu archiereu? Proiectulu ilu puser grecii la dosariu,
ear pe mitropolitu ilu esilara la o mnstire, spre as'i
mai potoli foculu patriotismului. Eca starea scoleloru
si in urmare a culturei in Moldov'a si Valachi'a sub
urgisit'a domnire a greciloru din Fanaru. Adec colile
cte erau, de si se intretneu cu mijldcele tieriloru, cu
banii romaniloru, dar erau mai multu pentru Greci de
ctu pentru Romani. Infiintiarea loru - precumu dice; Gi.
 Sionu nu avea de scopu respndirea lumineloru preste
Romani, ci unu scopu cu totulu strainu de acesta idee,
adec de panfaelenismu". Voindu a esuma numerulu scoli-
loru, cu cari Romani'a intra in secululu alu 19-lea,
avemu conspectura urmatoriu:
1.- O s c o l a d o m n e s c a g r e c e s c a cu 6 das
cli pentru invetiaturi filosofice si literarie in Bucureti;
a f a r a de c o l i l e p r i v a t e , cari precumu dice Fo-
tino, erau prin orasiu si prin casele boeresci.
2. Alta scola de limb'a r o m a n a cu 2 dascli
totu in Bucureti.
3. O scola publica grecesca in Craiov'a.
4. O scola p r i n c i p a l a la I a s i cu preste 40
interni baiati sraci.
5. Apoi cte o scola la Focsiani, la Barladu, la
Galai, la Chisineu, la episcopi'a din Husi si la cea din
Romanu. Asia'dara de totu 10 scdle, dintre care nu
mai un'a r o m a n d s c a ! ! Apoi poftimu lumina si cul
tura la unu poporu, cruia i vorbescu toti intr'o limba
neihtieldsa de densulu. Conchisiunea o lasu la judecat'a
fiecrui dintre onorabilii Auditori.
Si acuma se ne intdrcemu privirile asupr'a nce
putului si micarei culturale romanesci din periodulu primu
in patri'a ndstra.
b) M i c a r e a c u l t u r a l a r o m a n a i n U n g a r i ' a .
Iaeeputulu invetiaturei in scoli publice la Romanii din-
edce de muni dateza abia de prin mijloculu vecului
trecutu. Petruca inainte de unirea Romaniloru cu bi-
seric'a Romei (indeplinita in anulu 1700), densii nu nu
mai n'au pututu avea scoli publice, dar' nu li era er-
tatu a cerceta nici baremi colile esistente ale celorlalte
naionaliti din tiera. Si decumva totui cutedi cineva
se'si duca prunculu la invetiatura, domnulu pamentescu
ilu putea lua dela scola si a'lu pune in servitiulu cur-
tiei domneti. Singuru la mitropoli'a din Alb' Iuli'a
(Belgrad u) er unu felu de scola pentru tinerii, ce do-
rdu si putdu se se preotiesca, unde se instruau in c e t i
r e a cartiloru bisericesci, in cntri si tipicu. Totu asia
pdte ca voru fi facutu, daca nu toti, baremi unii preoi
si diaci pe sate cu pruncii loru sau ai altor'a, cari erau
cu aplecare spre servitiulu D-dieescu. Vre se dica, pri
mele ndstre scolutie, daca le putemu numi asia, erau
p a t r o c h i a l e , precumu aflamu acest'a la tdte popdrele
apusene in primele vecuri ale cretinismului. De acolo
dela !AIb'a Iuli'a, precumu si dela fraii nostrii de preste
muni se putdu numai se se respndesca slabele radie
ale culturei romaineci. Scoli adeverate dicu, abia dupa
intimplat'a unire bjsericdca cu Rom'a putur Romanii
Se aiba. Si intru adeveru aflamu ca imperatulu Leo-
goldu I. d e m n d a s e a se rdica pentru Romanii unii
Speli regulate la Alb'ajuli'a^ Hatiegu, Fagarasiu si mai
^rdiu la Blaju; dar colile aceste (c si drepturile po-
j$ce ale Romaniloru) remasera numai pe chrtie. Abia
diipa unu.jumetate de vecu dea unire prin anulu 1754
se deschide in Blaju scola centrala cu ddue clase sub
episcopulu Paulu Aronu cu doi invetiator Grigorie Maioru |
si Atanasie Rednicu, cari amendoi se fcura mai tardiu
episcopi, er' la 1757 se adaose si class'a a 3-ea. Ob
iectele de invetiamentu erau la inceputu numai rug
ciunile indatinate, tainele bisericesci, cetirea psaltirei si
limbele latina si maghiara; er' pentru impoporatiunea
acestei scoli se infiintiara totu atunci si totu in Blaju,
si ddue seminarie: unulu numitu c r a i e s e u sau alu
m d n a s t i r e i S n t e i T r e i m i , unde se intretneu 20
de elevi, si altulu in castelulu episcopescu numitu alu lui
A r o n u asia, inctu precumu ni spune ven. d. Cipariu,
intr'unu opu alu seu (Acte pag. 98100,) pe timpulu
acestui episcopu de pie memoria erau adunai in Blaju
preste 300 de studeni, pe car'i ajutora iu diferite mo
duri. Totu Aronu mai susinea cu spesele sale si deo
sebite alte scoli romanesci asia, inctu meritele sale pen
tru caus'a colara romana in acelu timpu, putemu dice
fra tema de a esagera, ca-i ctigar numele de Me-
cenatele" Romaniloru. Cele ddue seminarie numite
aci se contopescu in seminariulu clericalu de astadi in
urm'a unui decretu aulicu ddto 12 Decemvre 1781 *).
Gimnasiulu de aci, care la inceputu avea numai trei
clase, s'a completatu mai trdiu si pe incetu, adaogndui-se
si liceu cu cursu de 2 ani de filosofie si institutulu teo-
logicu cu cursu de 3 ani (si dela anulu 1834 inedee
de 4 ani). Cei de ntiu profesori de filosofie si de
teologie in Blaju fura Samuilu Miculu (Clain) si Stefanu
Popu, dr' dintre laici primii profesori Blajeni fura unu
V u l c a n u din Blaju (unchiu alu renumitului Vulcanu,
intemeietoriulu gimnasiului dela Beiusiu) si I o a n u N d g d e,
2
mai trdiu agentu de curte in Vien'a ).
Unu aventu insemnatu in cultura s'a datu Romaniloru
ardeleni si prin radicarea s c o l i l o r u de p r i n g r a n i -
t i e l e m i l i t a r e sub Mria Teresi'a (anulu 176364)
anume in regimentulu I. (ce se intindea pe partea su
dica a Ardeiului dela Pdrt'a de feru pna la Brasiovu)
se infiintiase o scola normala (Hauptschule) in O r l a t u ,
apoi scdle triviale la H a t i e g u s i V a i d a r e c e pe spe
sele erariului, precumu si alte 10 scoli in 10 comune,
in diferite puncte ale teritoriului acestui regimentu, vrd
se dica de totu 13 scoli pentru 82 comune cu o popo-
ratiune de vre-o 20J00O suflete. Asemenea s'a re-
dicatu o scola normala si la Naseudu, centrulu regi
mentului II de granitia indata la inceputulu militarisa-
rei (176364), carea ajunse in scurtu timpu la unu
mare renume, si apoi intre anii 1770 1774 5 scoli
triviale in Naseudu, Zagr'a, Telciu, Sngeorgiu si Mo-
noru, si la 1783 si in Borgo-Prundu, in cari in tdte se
propuneu studiile in limb'a germana si parte si in cea
romana (in colile triviale), formndu-se asia o mulime
de brbai aplicai parte ca oficieri si suboficieri la mi
liie, parte la. administrai unea politica. Scdlele ndstre
si mai alesu cele dela Blaju, care erau cele mai inalte
institute culturale romane, ajunser la culme in acestu
vecu sub-neuitatulu si vredniculu episcopu G r i g o r i e
x
) Dr. A. Gram'a Istori'a bisericei romne unite."
2
pag. 134. ) 16 pag. 135.
23

M a i o r u (17621782), care facu fundatiune din carea
se impartia pe tdta diu'a la 200 colari sraci pane si
strinse in giurulu seu pe cei mai invetiati brbai ai Ro
maniloru de atunci, c Iosafatu Devai, Stefanu Popu,
Filoteiu Laslo, Ghermanu, Petru Luchi, Samuilu Miculu,
Petru Majoru si George Sincai. Apoi afara de co
lile aceste se mai infiintiara in Ardelu sub domni'a lui
Iosifu II. 300 de scoli romanesci *) si se puser sub di
reciunea renumitului si persecutatului de sdrte George
Sincai, din cari inse cu timpulu remasera numai puine
dora prin orasie si locuri fiscale, pe unde erau sub pa-
tronatulu erariului. - Ca voru fi fostu atari scdle si
pe la fraii notri din prile banatiene si ungurene mai
alesu pe lng scaunele episcopesci din M a r a m u r e s i u ,
din S a t u m a r e , dela Oradea-mare, Beiusiu si la celu
2
din Cenade (in Ungari'a ) si prin granitiele militare ba
natiene ctra capetulu acestui vecu, de si n'amu aflatu,
dara putemu conchide dupa desvoltarea imprejurariloru
comemorate mai susu, precumu si dupa principiulu: Cause
asemenea producu efecte asemene."
Eca starea culturala a Romaniloru cu capetulu acestui
periodu: in Munteni'a si M o l d o v ' a colile,erau inbran-
cite de ignoranti'a si pedanterismulu dascaliloru greci,
ear' dincdce de muni Orlatulu, Blajulu si Naseudulu
imprstieu radiele binefacatore ale invetiaturei, dreptu c
mai multu in limb'a latina si maghiara, si in colile granitia-
resci in cea germana. Profesorii se recrutau la Blaju
dintre clericii romani pregtii pe la universitile din
Rom'a, Vien'a, Liovu (Lemberg), Tirnavi'a si Pojon, ear
la Naseudu se trimeteu tineri la studiile pedagogice
preia Vien'a, Klagenfurtu, Liovu etc, cari apoi pregateu
prin cursuri de cte 46 luni pre dascli dela scolele
comunale sau satesci pe unde voru fi esistatu. Tdte
aceste fapte odat constatate, ne lasa a conchide in modu
firescu, ca caus'a colara romanesca cu capetulu secuiu
lui trecutu er pe calea progresului. Acest'a convingere
ni o intaresce si micarea literara pedagogica de atuncia.
Anume afara de neperitdrele scrieri ale lui S a m u i l u
M i c u l u , Petru Maioru, Georgie Sincai si alti corifei
ai acestei epoce, cari au pusu bas'a l i t e r a t u r e i si istoriei
naionale, aprur unele opere anume pentru scdle;
Asia: Mich. B e c j k e r e k i d i n Cluju publica in anulu 1744
Bucdvn'a cu deprindeie la cetire"; D e m e t r i u Rona
n i c d n u " in Blaju in 1756 Invetiatur'a cretina"
si in 1785 la Rmnicu Secretele lucrarei pamentului
si sadirei". G. S i n c a i in Blaju in 1785 Catechis-
mulu celu mare"; unu A n o n i m i i Abcdariulu" , sau
Alfavit'a" pentru folosulu si procopsel'a scolei romane"
cu slove. E n a c h e V a c a r e s c u a tiparitu in 1787
Gramatica romana"; A m f i l o c h i e , eppulu Hotinului
in 1795 Aritmetic' si geografi'a"; R a d u T e n l p e a
publica in anulu 1797 in Sibiiu Gramatic'a romana";
Dr. I. M o l n a r u in 1798 in Bud'a Retorica" intaiasi,
data in limb'a romana; si R a d u G o l e s c u tiparesce unu
*) Acest'a se dice numai din traditiune; acte oficiali,
2
lipsescu. Red. ) Istori'a bisericei unite" de Dr. Gram'a pa-
gin'a 6975.
178
Atlante mare" cu 30 carte in 1800 etc. *) Tdte aces
crti, dicu, au trebuitu se fi fostu reclamate de o ju
nime studidsa numerdsa, c-ci altcumu nu putemu crede
pentru ce le aru fi publicatu autorii intr'unu timpu, cndu
tipariulu era mai scumpu dectu astadi si censur'a de crti
o adeverata tortura spirituala mai alesu pentru autorii
romani"!!
(Va urma).
Earasi afaceri agronomice.
Dupace s'a reprodusu in Nrii 1920 raportulu
comitetului insarcinatu cu infijntiarea reuniunei de agri
cultura", redactiunea isi permise a mai adaoge dela
sine unele reflecsiuni relative la starea agriculturei in
tierile locuite de romani. Este forte pucmu att'a
ctu s'a disu cu acea ocasiune in interesulu agriculturei
nostre; este inse nespusu de multu aceea ce ar trebui
nu numai se se dica, dara se se si faca necurmatu si
neincetatu, pretotindeni si de ctra toti romanii ci
sciu si ci au inceputu se porte o economia mai raio
nala in regiunile, in care'si au proprietile de pamentu.
Avemu fericirea de a cundsce vre-o trei archipastori ro
mani, cari au introdusu si pna acum'a reforme esen
iali in portarea economiei de cmpu, in cultivarea de
vii si de grdini, era, urmele acelora se si cunoscu attu
de a dreptulu in foldsele mai mari ce arunca o econo
mie intieldpta, ctu si in imitatiunea ce se vede c pe-
trunde la locuitorii de prin pregiuru. Niciodat acei
archipastori nu aru fi fostu in stare de a face numai ia
civa ani dotatiuni asia de frumdse dieceseloru respec
tive, daca nu aru fi strabatutu mai antiu, cu reforme
salutarie preste totu in sfer'a economiei rurale, la care
nu trebue se trecemu cu vederea mai muli ani rei, cari
au urmatu unii dupa alii; precumu si enormele contri-
butiuni ale statului, Care se storcu si de pre propriet
ile bisericesei fra multe esceptiuni. Asia de ex. unulu
dintre prelaii romanii platesce la 6 mii fl. contributiune
directa, dra altulu preste 16 mii fl., la care se mai adaug
cte tdte asia numite aruncuri, competentie, - taxe, aequi-
valene si alte ncrcaturi fra numeru.
Mai cundscemu si alte cteva economii de modelu,
pe care le porta ici colo in unele inuturi cte nuu preotu
ori protopopu forte activu si mai muli proprietari nlP
reni; era daca modesti'a nnscuta a domnului prdjfl$i-
tariu Georgie Popp dela Basesci (in comitatulu Sacagiu
lui) ar suferi, noi amu cutedia se numimu ecotioml'a
sa intre cele de modelu, ntocmita si condusa asia, c
se detepte in totu tnutulu acela cea mai nobila riva
litate. Ca dn. Popp nii tne lumin'a Sub mesa, ci o
pune de asupr'a, c se luminedie toturoru, acest'a s'a\
probatu din partea dsale attu cu dissertatiunea sa agro
nomica premiata si tiprita in cteva mii de exemplari
si mprita in tdta tidr'a, ctu si din activitatea sa pe*
!) la I. P.Eliadein Istori'a pedagogiei" pag. 285.."!'
 care o desvdlta in adunrile generali ale despartiemen- l o c u i t o r i i m a g i a r i din Ardelu,, daa nu mai de multu
tului Nr. XF condusu cu tactu si perseverantia rara de dectu in lun'a trecuta mrturisi, si unu diariu de acolo,
1
ctra venei-, ddmnu vicariu Alimpiu Barboloviciu din ca urmele activitatiei dela acea societate abia se vedu*
Smleulu-SaJagiului. Proba mai de aprdpe avemu din ici colea in Clusiu, dra mai departe nu pdte se strbat,
aceea regiune si raportulu on. domnu Andreiu Cosm'a Potestatea legislativa a Ungariei votedia pe fie-care anu
eetitu in adunarea din 11 Augustu 1884, crui 'i facemu sute de mii pentru incuragiarea agricultura, era unu
locu mai, la vale. ministeriu se ocupa inadinsu si cu agricultur'a prin apli
Ore inse pana acum'a nu s'a facutu tocm'a nimicu care de tdte mijlocele spre a o incuragia; cu tdte aces
anume din partea carturariloru sau asia numitei inte- tea totu in lun'a trecuta fiindu in B.-Pest'a vorba des
ligeate superidre spre a indemn pe poporu la ducerea pre concurenti'a strina in cerealii, Peti Napld" de
Unei economii mai intielepte ? Asia striga pessimistii, ca- clara cu multa durere sufletesca, cumca agricultur'a in
' fbr'a nici Ddieu nu le-ar face pe voia, daca ar mai Ungari'a sta cu puine esceptiuni, a l t u r e a cu t i e
veni erasi pe pamentu luandu forma de omu. Lasu r i l e c e l e m a i . r e u c u l t i v a t e din tota Europ'ai,
ca aru fi o mare arogantia, daca brbaii teOriiloru, omeni Peti Napld" adeverulu a scrisu in casulu acest'a. Mi-
cari se ocupa aprdpe numai cu sciintiele si cu literatur'a, lidnele de locuitori ai acestoru tieri, nu intielegu intru
s'aru incerc se dascalesca pe omeni in economi'a cm nimicu ce va se dica c u l t u r ' a intensiva de p a m e n t u ,
pului cu care densif nu au a face mai nici odat, dara adec a lucra pamentu mai pucjnu si a scote din elu\
apoi cine s'ar uita i n g u r ' a loru, cine i-ar' asculta? folosu indoitu si intreitu. v ';
; Totu ce potu face literaii unui poporu cu privire la re Pe saii nostrii din Transilvani'a i tne tota lumea
formele economice este, ca daca facu caletorii prin alte de economi fdrte buni si noi insine i avemu c de njo-,
tiieri fdrte inaintate si vedu agricultur'a multu mai inflo- delu. Dara agronomi luminai venii din alte tieri nici
ritdre, intorcendu-se in patri'a loru, se nu'si pregete a decumu nu se simtu ncntai de intielepciunea loru eco<-i
comunica compatriotiloru totu ce au vediutu facendu-se nomica, si ce proba mai invederata ne trebue pentru re-
pe airea mi bine si niai cu folosu. De aci incolo totu manerea napoi si a sasiloru, dectu cele trei scole agro
ice mai potu face dmenii invetiati, cari nu sunt specia nomice, un'a in tnutuln Brasiovului la Feldidr' dou'
liti in ale agficulturei este, c se indemne pe prini la ivfediasiu, a trei'a la Bistritia, care tdte ajutate attu
/cu stri cu averi si pe societi de cultura, c se tri- din fonduri sasesci ctu si dela sttu, numai ctu vege-
\ plita omeni tineri, cari smtu in sinesi vocatiunea, pe la tedia c vai de ele si anume sufere d i n l i p s'a
i |cdle agronomice si alte institute economice de modelu, e l e v i ; pre cndu ar fi crediutu cineva, c la scole de
nu numai spre a se indopa cu teorii, dara a si face anii acelea se voru inbuldi tinerii cu sutele, abia se vedu
de praxa si numai dupa aceea a se intorce acas c cte 2030 preste anu. Saii mai au si alte nepl
omeni de specialitate, adec agricultori cum se dice ceri mari cu acelea scole agronomice ale loru, ei adec
consumai. suntu silii a schimba fdrte desu pe directorii adui din
Dupa ctu cunoscemu noi impregiurarile nostre, acestu strintate cu spese considerabili, si acesta se intempla
inderanu s'a facutu de ctra fruntaii romaniloru, attu buna ora c si la stabilimentele mari de fabrice, din,
inainte, .ctu si mai virtosu dela infiintiarea associatiunei cause diverse; cci adec unora nu place clim'a i mo-r
transilvane, fdrte desu si cu destulu zelu; martore se ne dulu vetiei dela noi, si se ducu de unde au venitp;
fie processele verbali ale ctorva adunri generali si ale co altulu se alege unu betvu si jumetate dupa ce da de
mitetului, cum si mai multe dissertatiuni publice, articlii vinuri tari pe la noi, alii erasi esu nisce ignorani si
economici in diarie, calindarie pentru economi publicate apoi cu attu mai impertineni, inctu esci silitu se le
de ctra brbai speciali, in fine bursele votate si date arai si usi'a poriei dicendu-le: Pe aci inainte ve este calea.
ctorva juni trimii pe la scol ele agronomice. Pe lng In Germani'a este unu vechiu proverbu sau mai bine
toate acestea urditorii ambeloru expositiuni, cea din 1862 axioma care tne, c tieranulu (der Bauer, der Schwab)
sj, cea din 1881 au pusu mare temeiu pe productele are trebuintia de patrudieci, de ani, pentru c se i se
agricole, numai ctu prea puini agricultori de profe coca mintea si de alti patrudieci pentruc se se lase de
siune, au voitu se scie de invitarea ce l i s ' a facutu, invetiuri (de obiceiuri) rele, adec de ce au apuctu ej
4

dra alii au luat'o c si cum Brasiovenii si Sibiienii aru din prini, fia bine, fie reu. Dara ci omeni traiesctf
fi voitu* se glumdsca cu ei. Audi me, ni se cere se optudieci de ani? Si apoi ce le-aru mai folosi in etatea
trimitemu la expositiune grne, secri, cucurudie, ordiu, aceea, daca aru invetia se jdce dupa note ndue de musica.
pvesu, alacu si tenchiu, fasole, mazre, linte, producte
dela oi si vaci, etc., pare ca piatiele loru nu sunt pline Ceea ce se dice despre germani c trecu de omeni
cu de acelea!" La Jjjxili^Vea producteloru agri mai grei la capu, se pdte susine" multu pucinu de ori
cole prea pucinu au reflectatu. care altu poporu, prin urmare si de alu nostru. Daca
lui Moise nu iau ajunsu patrudieci de ani, adec mai multu
.Ore inse nu se intempla totu asia si la alte po- dectu o generatiune c se desvetie pe jidovi dela Mas
pura? 'Se nu mergemu prea departe dectu numai pna tematiile, invetiate in Egiptu, totu atti ani nu'i varo
la Glusiu* unde exista de alti ani o s o c i e t a t e a g r o ajunge la nici unu altu Moise, inca nici atunci cndu in i
n o mic a .magiara, a crei activitate se intinde la t o t i s'aru lungi in cale vre-o legislatiune sau nuca, sau mama
23*

vitrega feudalistica, care nu sufere c massele popdra-
loru se se bucure de dreptulu proprietatiei de pa
mentu, ci acea proprietate o reserva numai la unu nu-
meru forte micu de locuitori.
Dupa opiniunea ndstra, f a r a d r e p t u de p r o
p r i e t a t e s i g u r a la cte o parte de pamentu, agri-
cultur'a ameliorata in adeveratulu intielesu alu cuvntu
lui nici c se pdte cugeta. Luarea in arenda ori si lu
crarea in parte condiionata, chiaru si pe" mai muli ani
sunt totu numai nesce surrogate, care nici-odata nu voru
arunca foldsele ce le va trage totudeun'a unu proprie
tariu desteptu si muncitoriu din proprietatea sa, pe care
trebue se si-o iubesca c sntatea si c pe famili'a sa.
Din acestea urmedia, c daca voimu in adeveru se ve-
demu la poporulu nostru economi'a mai buna, portata
mai cu folosu, inainte de tdte se'lu invetiamu si indem-
namu in totu timpul u si in totu loculu, c cu mintea
destdpta si cu cele doua bratia sanatdse, care'i sunt
capitalulu datu dela Ddieu, se'si faca si capitalu de b a n i ,
icu care se'si cumpere mosi; se mnnce cti-va ani
;mamaliga cu cepa, se adaoge banu la banu si se'si cum-
Ipere p a m e n t u , proprietate drdpta a sa; cci dupace
voru avea pamentu mai multu, adec celu pucinu inca
pe att'a pre ctu are poporulu nostru in timpulu de
facia, atunci femeile sale voru fi de vina, daca nu va
mnca bucate multu mai bune si totudeun'a de ajunsu
pentru toti. Ori-cumu se se schimbe lucrurile omenesci
in patri'a ndstra, ori la cte professiuni ne vomu imparti
pruncii si nepoii nostrii, totui immens'a maioritate a
poporului nostru romanescu este si va mai remanea
jpoporu agricultoru, economu muncitoriu celu pucinu inca
o uta de ani; este inse prea de doritu si c conditiune
imperativa de vietia naionala, c partea cea mai mare
se se bucure in toti vecii de proprietatea pamentului,
pentru care si porta tdte sarcinele statului in bani si in
snge. Avuiile lumei nu stau ce e dreptu, numai in
proprietate de pamentu; dara pamentulu nici nu piere
c turmele si ciurdele de vite, nici ilu potu fur'a hoii
c aurulu si diamantulu, nici arde c edificiile si alte
obiecte combustibili. Prinii se lase fiiloru si fiicelorn
c testamentu cu limba de morte: C t i g a i - v e
m o i i , c a s e si a l t e r e a l i t i . Atunci apoi agro
nomii de professiune voru avea cui se dica: Invetiati
a ve cultiva pamentulu mai bine.
Raportulu domnului Andreiu Cosm'a despre activita
tea despartiementului XI cititu in adunarea din l
Augustu 1884.
Onorata adunare!
Intemplamentele petrecute in giurulu nostru dela
adunarea generala ultima, tnuta la 9 Augustu 1883 in
opidulu Tsnadu, au avutu influintia asia deprimatoria
asupr'a membriloru acestui despartiementu, inctu comi
tetulu alesu pe 3 ani in adunarea anteridra nu s'a po-
tutu constitui dectu in 13 Iuliu a. c. alegendu de cas-
sariu pre dlu Florianu Marcusiu, de controloru pe Simionu
Orosu, dra de actuariu si bibliotecariu pre Andreiu Cosm'a.
180
De alta parte acestu comitetu inainte de a ve conchiema
pre Dvdstra la adunarea generala anuala la loculu de-f
fiptu spre acestu scopu, adec la Cehulu Silvaniei, au
aflatu de bine a- ve consulta in acesta adunare e s t r a-
or d i n a r i a: dre dupa scenele dejucate lunele trecute
in loculu destinatu pentru tinerea adunrii generale chib-
suiti de corespundiatoriu scopului institutiunei ndstre
culturali a tnea adunarea acolo ? cci comitetulu nu spe-
redia primire cuvenita despartiementului nostru, ba c u -
n o s c e n d u a v e r s i u n e a din partea compatriotiloru
maghiari maioritatea prepoderanta a S. Cehului e contr'a
nisuintieloru ndstre culturali si gradulu in care sunt
agitate spiritele, apoi curentulu generalu, ce domina si
pre locuitorii acelui opidu, cu tinerea adunarei la acelu
locu putemu se fimu chiaru insultai.
Dela intieleptiunea Dvdstra depinde in privinti'a
locului pentru adunarea gen. a insiste pe lng decisiu-
nea din anulu trecutu, seu a defige altu locu, seu in
v
urma a provedea cuele mai urgente in acesta adunare
estraordinaria straformata in ordinaria si hr acestu anu
a nu tnea alta adunare. (Se ia decisiune in intielesulu
din urma.)
Dupa acesta decisiune in numele comitetului vinu
a ve schitia pre scurtu activitatea aceluia, respective a
directoratului in acestu anu.
Conformu decisiunei p. VIII. din adunarea general
trecuta, pre spesele despartiementului s'a tiparitu in 2000
esemplarie, dissertatiunea: Economi'a cmpului de G.
Popp", din partea despartiementului premiata cu 6 # . Pre-
tiulu unui esemplariu s'a ficsatuin 10 cr. avendu intentiune,
c cu acestu pretiu prea modestu se-si o pdta cumpra
si ultimulu tieranu, care scie carte, dra pre acdsta cale,
disertatiunea poporala si necesaria pentru fie-care eco
nomu se strbat in stratele poporului si in ultim'a co
liba romanesca.
Spesele tipariului au fostu 88 fr., solvirea crora
s'a asemnatu din fundulu de invetiamntu" alu despar
tiementului. In sum'a acumu memorata nu sunt calcu
late erogatiunile potale, cari se voru comput, cndu
in anulu viitoriu comitetulu Dvdstre va veni a da raiuni
detaiate asupr'a intrateloru si erogateloru din imprimarea
si desfacerea acestei prime publicatiuni a despartiemen'-
tului. Si pna atunci suntei poftii, Domniloru, c 1=le
procurai acestu opsioru bine prelucratu si se'lu respn*
diti in mass'a poporului. Prin ast'a de o parte ;t$t
face servitiu culturei poporali in genere, de alta partfTve
veti mplini detorinti'a c membrii, latndu opurile lite-
rarie intre poporu si ameliorndu starea finantiar'a a des
partiementului.
Generosulu autoru alu Economiei de cmpu" din
premiulu de 6 galbini unu galbinu reservndu de suve-
niru pentru sine, era altulu donndu decopiatoriului di-
sertatiunei, 4 galbeni a pusu la dspusetiunea despartie
mentului spre a'i folosi c premiu pentru o disertatiune
ndua totu d i n sfer'a e c o n o m i e i r u r a l e . Aduna
rea generala din anulu trecutu n'a facutu dispusetkine
in privinti'a escrierei de concursn pentru acestu premiu.
"Comitetulu Dvdstra vine cu propunerea, c tem'a diser-
tatiunei destinate a se premia se fie d e s p r e po-
maritu.
Adunarea generala din anulu trecutu a decisu infi
intiarea a loru 4 agenturi comunali in periferi'a despar-
tiementului. Comitetulu din incidentele accentuate la in
ceputulu acestui raportu n'a potutu esecut decisiuuea in
cestiune. Se credemu c anulu viitoru fiindu dora mai fa-
voritoriu pentru lucrrile ndstre, vomu satisface pre de
plinii ateptrile dvostre juste si pretinse prin scopulu
maretiu, pe care noi ilu urmarimu pe cale- paciuita spre
desvoltarea limbei naionale si a culturei poporului ro
manescu.
Onorata adunare! Precumu arata unu conspectu
din 1879 numerulu membriloru din acestu despartiementu
e cu totulu 102, dintre cari membri ordinari (ai Asso-
cjatiunii) 62, membrii ajuttori 40.
Dupa sexu: brbai 98, femei 4.
Dupa ocupatiuni: preoi 3 9 ; doceni 6; advocai 8;
amploiai municipali si de sttu 5 ; notari comunali 5 ;
economi si posesori 39.
Unu numeru acest'a prea modestu faia de 100
mii suflete romanesci din rayonulu despartiementului;
apoi lucrulu e chiaru tristu, daca consideramu, ca cea
mai mare parte dintre membri se multiamesce cu ondrea
si drepturile asecurate membriloru prin statute, fra a
corespunde indatoririloru. Aru trebui se luamu bine sa-
m'a, c nici o institutiune nu pdte se esiste se impartia
numai drepturi fra oblegamente si fra concursu mo-
ralu si materialu din partea membriloru. In asta pri-
vintia avemu multu, fdrte multu de facutu. Vointi'a
nxma si convingere seridsa, cumca nici unu scopu nu se
pdte ajunge, fara de mijldce, va delatura scderea multu
simit si pre acestu terenu.
Nu potu se nu amintescu la acestu locu, pre fraii
foti comembrii ai notri, cari in timpulu mai recente
s'au mutatu la cele eterne. Anume:
1. Ioanu Colceru, protopopu emeritatu si parochu
in T. Sarvadu. Membru ordinariu alu associatiunei.
2. Ioanu Cosm'a, fostu docente in Hidigu, membru
ordinariu alu Associatiunei si alu Reuniunei invetiatori-
loru romani selagieni. In dnsulu corpulu invetiatorescu
i invetiamentulu poporalu a perdutu multu, cci er
unulu dintre cei mai distini doceni. In societatea ro
mana a lasatu unu golu simttu; puini ilu potu suplini
cu umorulu' seu si in anecdotele nimerite. Pre lng
aceste caracteru firmu, zelu nationalu invapaiatu erau n
suirile lui ludabile. Ilu deplngu veduv'a si mai muli potismului si mijlocu de a propaga coruptiunea, a inve-
Orfani.
3. Georgiu Soteru Sajtos din Achisiu, membru
ordinariu, mai lungu timpu primariu si curatoru biseri-
cescu in comun'a sa, unde er fruntasiu respectatu nu
numai de connationali, ci si de unguri. Alu seu si alu
tataneseu e meritulu principalu, c in Achisiu o mana
de Tomahi si-au ziditu o biserica frumdsa din materia
solida.
Tuturoru acestora se fedicemu: In. veci amintirea lorai
Mai avemu se atragemu ateniunea onoratei adu
nri la impregiurarea, c lucrarea eficace a comitetului
e multu ingreunata, c ne avendu preliminat vre-o suma
pentru spesele curente, preste totu anulu lupta cu nea
junsuri la unele erogatiuni neevitabili. Chiemarea adu-
narei va fi s se ingrigdsca si in asta privintia, ce e
cu attu mai urginte, cci a sositu timpulu c se ne
infiintiamu si biblioteca pentru despartiementu, si pna
acumu nu dispunemu nici de unu dujapu, unde Se ne
asiediamu scriptele si puinele crti ce avemu, E su
perfluu, credu, se accentuamu, c infiintiarea bibliotecei
nu se mai pdte mn, ci din acdsta adunare este a se
prescrie in liniamente direciunea, ce are se ia comite
tulu Dvdstre spre acestu scopu.
Associatiunea a acordatu si pre anulu trecutu unu
ajutoriu de 100 fl. pentru scdl'a romna din Simleulu
Silvaniei. Avemu se ne reinnoimu rogarea pentru apla-
cidarea unui asemenea ajutoriu si pre anulu viitoriu.
Regulamentulu pentru administrarea f u n d u l u i
de i n v e t i a m e n t u " nu se pdte supune deliberare! on.
adunri, c-ci comisiunea esmisa spre acestu scopu nu
si-a finitu inca lucrrile sale.
S i u m l e u l u S e l a g i u l u i la 11 Augustu 1884.
Andreiu Cosm'a m. p., x
actuariu.
i^" :
Press'a periodica romanesca in tierilfe
coronei unguresci.
Daca mai este vreunu poporu-in Europ'a, pentru
care press'a periodica in limb'a sa se fie conditiuhe im-
peridsa de vietia nu numai spirituala si naionala, ci
totuodata si materiala, apoi acela este mai multu dectat
ori-care altulu acestu poporu romanescu sbiciulatu die 1
vecuri de tdte furtunele si desastrele din lumea acesta!
trecatdre pentru individi, nu inse pentru omenimea intrdg '
Astadi este recunoscutu in lumea civilisata inca Si
de ctra vrmaii publicitatiei prin tipariu, c pe lng
alte publicatiuni in forma de crti, press'a periodica, fie
politica sau nepolitica, de literatura, de sciintie, de arte,
este o p u t e r e m a r e , ce insufla respectu inca si despo
tismului celui mai cerbicosu, revars lumina preste fap- 1
tele bune si rele ale dmeniloru. Nu este nimicu in
lume de care se nu pdta abus reutatea omendsca; asia
se intempla si cu press'a periodica; se afla destui omeni
rei, cari voiescu a face din pressa undita in mn'a des
nin corpulu sociale, in locu de a'lu vindeca de atte*
bdle spurcate si a'i da vidtia noua. Dara totu press'a
periodica, are acea insusire, ca mnuita cu intieleptiuili]
si tria sufletdsca nfrunta pe cea depravata, se pun$jjjij
lupta cu ea, o demasca si cu ajutoriulu lumineloru sale!'
o trntesce la pamentu.
Press'a periodica romndsca in Romani'a existe nu?
mai de ani 57 (1828), dra cea din Transilvan'ia si Wsr
 182
gari'a este cu aprope diece ani mai tinera. Acestu pe-
riodu nu a fostu de ajunsu, pentru c necesitatea pressei
se petrunda in massele sau incai in classele mai lumi-
nate ale poporului nostru. Noi nu ne miramu de acdst'a,
ci constatamu numai adeverulu si refiectamu la pedecile
care s'au opusu la ori-ce progresu in acesta direciune,
precum a fostu vechi'a censura discretionaria pentru press'a
tuturora poporaloru monarehiei, legi speciali forte aspre
si censura esceptionala asupr'a pressei romanesci, lipsa
taxare de scdle superiori si mijlocii pentru formarea si
prepararea unui publicu luminatu, numerosu si iubitoriu
de lectura.
O parte mare din acestea pedece sunt delaturate,
nu din buna vointi'a dmeniloru, ci puru si simplu prin
omnipotenti'a spiritului lumei, care in veculu de fagia
revars lumin'a sa inca si preste poporale selbatice lo-
cuitdre in corturi si peteri intunecdse. De aci incolo
nu mai are locu pretestulu c press'a ndstra periodica nu
ar ndestuli trebuintiele ndstre, c-ci depende numai dela
noi c se'i damu nutrementu si desvoltarea ceruta de
ctra publicu. Se dice de comunu, c fie-care sttu si
poporu are numai gubernulu pe care'lu merita, sau gubernulu
este cum e si poporulu. Tocma asia se intempla si cu
press'a, o are ori-ce poporu in limb'a sa numai in va-
ldrea in care o susine elu insusi, era mai multu nu.
Este si press'a o scola .publica, precumu o susii, asia o ai.
Romanii de dncdce au in epoc'a de fia numai
patru diarie politice, doue cotidiane Gazet'a Transilvaniei"
si Tribun'a"; doue apru de cte trei ori in septemna,
Tel. rom." in Sibiiu si Luminatoriulu" in Temisidr'a.
Foi nepolitice si de specialiti abia avemu vre-o 12, pre
cum Famili'a" in -Oradea, care apare si lupta in anulu
alu XXI-lea, era in Gherl'a Preotulu romanu", Cr
ile atenului romanu" si Amiculu familiei", tdte trei
in editiunea tipografiei Auror'a". In Blasiu dupace nce
taser alte trei foi mai vechi, A r c h i v u l u p e n t r u
f i l o l o g i a si i s t o r i ' a alu dlui T. Ci p a r i u , F d i ' a
s c o l a s t i c a a dlui I. M. Moldovanu, E c o n o m u l u
alu dlui t e f a n P o p u , de trei aniincdce apru totu acolo
Foia bisericesca" organu pentru cultur'a religidsa a cle
rului si a poporului, redactoru Dr. Alesandru V. Gram'a,
cum si Fdi'a scolastica" organu pedagogicu, literariu,
scientificu si economicu.
Unu altu organu pedagogicu Scol'a Practica" ma-
gazinu de lectiuni si materii pentru instruciunea pri
mara de V a s i l i e P e t r i apare in Nasaudu si estimpu
se implinesce tomulu IV.
Biserie'a si Scol'a" fdi'a bisericesca, scolastica, li
terara si economica, totuodata organulu diecesei Aradu
lui, desvdlta activitate zeldsa in alu 9-lea anu.
Temisian'a" f d i a p e n t r u t r e b u i n t i e l e po
p o r u l u i r o m a n u an. I. apare la Temisidr'a in fiecare
Dumineca, formatu foliantu cte un'a cola intrega.
S'au mai vediutu in timpulu din urma alte doue
foi literarie in Banau. D e t e p t a r e a si O p i n c ' a in
Lugosiu si Resiti'a, ndue inse nu ne este cunoscuta^sdr-
tea acestora.
Se nu intrebe nimeni pe proprietarii si redactorii
acestoru foi periodice despre starea loru finantiala a fie
creia, c-ci loru nu le va fi de locu ruine a'si arata
bilantiulu anuale; daca inse intrebatorii voru fi romani,,
se fie incredintiati, ca in cele mai multe cauri voru ad
mira desinteressarea individiloru, cari lucra cu anii in-
tregi pe nimicu si se bucura, daca in casulu celu ma
bunu le esu dela abonata spesele chartiei, tipariului, po
tei si localului, c se nu mai dea si din pung'a loru.
Au fostu si de aceia cari au pagubitu grosu la publi
carea de foi periodice romanesci.
Se compare inse ori si cine cu ochiu de criticu foile
ndstre periodice romanesci cu altele homogene, de cu-
prinsulu si cum amu dice de sam'a loru, de alte limbi
ale tierei, pentru c se se conving, ca acelea cu nimicuv'
nu sunt redactate mai bine dectu cele romanesci, c,:
inse sunt susinute cu attu mai mare zelu si devota-
mentu, fra care nici noi nu vomu avea pna 'i lumea
pressa periodica de calitatea si rangulu pe care pretin-
demu c se'lu aiba ea.
Ori-ce poporu lipsitu de pressa periodica in Europ'ai
se considera in dilele ndstre c mortu, sau c si cum\
nici nu ar' fi existatu vreodat.
S'a disu si se mai dice pe diverse tonuri, c lite
raii romanesci nu sciu scrie pentru poporu. Pretestu
secu este acest'a si altu nimicu. Amu potea numera la
loculu acest'a cteva publicatiuni fdrte bune, unele in formate
elegante, destinate de a dreptulu pentru classele atene si
b u r g e s e, care tdte au cadiutu tocma din lipsea de lectori.
Unde se pdte se appara scrieri mai usidre de intielesu,
dectu era A l b i n ' a C a r p a t i l o r u din Sibiiu, Siedia-
t d r e a lui Iosifu Vulcanu, Ndu'a b i b l i o t e c a r o m a n a
d i n B r a s i o v u ; cu tdte acestea ele au cadiutu din
lipsa de lectori.
Avemu se patmu ruine mare noi romanii din acesta)
monarchia, daca urimu lectur'a si nu voimu se sustnemu|>
celu pucjnu acestea foi periodice, pe care le avemu.
Mai de curendu appare in Satmaru o fdia catolica
sub redactiune domnului parochu Dr. Vasilie Lucaciu.
Nu avuramu ocasiune de a vede din aedsta publicatiune
nici macara unu numeru de proba, ceea ce pdte ca este
din caus'a indelungei ndstre absentie de optu septemani
dela Sibiiu. Dupa cum ni se spune, unulu din scopurile
acelei foi catolice ar fi, c se demustre marea diferenia
intre adeveratulu catolicismu si intre celu pusu in se-
vitiulu unei naionaliti cu scopu de a cassa limbile
altora naionaliti, sau adec de a pune catolicismulu
in servitiulu politicei militante. Noi inse nu ne sim-
timu in dreptu de a ne da vre-o prere in acesta
punctu delicatu inainte de a cundsce mai de aprope acelu
organu religiosu.
In Sibiiu appare de cinci ani incdce si o fdia sa
tirica Caliculu, cte unu fasciclu in fie-care luna.
Proprietariu si redactoru advocatulu I. Pop'a. Pre
tiulu in monarchia 3 fl., in afara 7 franci.
Acilea nu se cuvine se trecemu cu vederea un-a
alta publicatiune de prea mare importantia din anula
 183
acesta, care de si apare in limb'a germana, ea inse totu
este romanesca in adeveratulu intielesu alu cuventului.
Aceea este R o m a e n i s c h e R e v u e , anuntiata si mai
<ie inainte; ne tnemu inse de datorintia patriotica a re
pei si acilea ceea ce a scrisu F a m i l i a " dicendu:
Romnische Revue a dlui dr. Corneliu Diaconovich,
apare dela. 1 Iuliu si va esl odat pe luna, in brosiuri de
3 5 coli cu ilustratiuni si se va trimite gratuitu factoriloru
politici si diareloru neromane mai insemnate. Pretiulu abo
namentului pe unu anu e 8 fl. Dl Diaconovich motivedia ast-
ieliu necesitatea acestei reviste: Iritatiunea contra aspirai-
uniloru politice ale poporului romanu cresce in patri'a ndstra
totu mai multu si strainatatei i se dau despre noi informatiuni
totu mai false. E dara o trebuintia de multu simit de a
se infiintia o fdie, care intr'o limba universalu respndita se
dea strintii si publicului din tiera informatiuni esacte si
consciintidse despre positiunea si tendentiele Romaniloru din
Ungari'a si Ardelu". (Familia").
i / PARTEA OFICIALA
Nr. 271/1885.
Procesu verbale
lu comitetului associatiunei transilvane pentru literatur'a ro
1
mana si cultu? a poporului romanu, luatu in siedinti'a dela
29 Octombre n. 1885.
Presiedinte: Iacob Bologa, vice-presiedinte. Mem
brii presenti: D. baronu Ursu, I. St. Siulutiu, Dr. Ila-
rionu Puscariu, G. Baritiu, P. Cosma, Z. Boiu, I Popescu,
I. V. Russu, E. Brote.
S e c r e t a r i u : Dr. D. P. Barcianu.
Nr. 220. Comisiunea esmisa i n afacerile zidirei scdlei
de fete, presenta p r i n raportorulu seu Dr. D. P. Barcianu,
proie^ctulu de Apelu" c t r a publiculu romanu, pentru colecte
in favorulu scdlei de f e t e (Nr. 269/1885).
Se stabilesce in t e c s t u l u alaturatu la acestu procesu
T e r b a l u / dr cu esecutarea afaceriloru, ce privesce apelulu,
se insarcineza comisiunea edila.
Nr. 221. In legtura cu cele stabilite in con.clusulu
anterioru, membrulu P. Cosm'a propune, si comitetulu decide
a recerca pe magistratulu erasienescu, c se conceda depr
tarea zidului, care e asiediatu inspre parcu, inaintea edificiului
scolaru, pentru a putea fi inlocuitu cu grilaju de feru si pentru
a se putea face intrare si dinspre parcu.
Cu esecutarea conclusului se insarcineza comisiunea edila.
Nr. 222, Comisiunea colara' presenta prin raportorulu
seu Dr. D. P. Barcianu proiectulu statutului de organisare si
jlanulu de invetiamentu lu scdlei superidre de fete cu
emendarile fcute pe bas'a materialului presentatu din partea
adunarei generale a Associatiunei, tnute la 29 si 30 Augustu
a . c. in Gherl'a (Nr. 270/1885).
Statutulu si planulu de invetiamentu se primescu de co
mitetu in tecstulu alaturatu // remanendu c la timpulu seu
Se faca ia intielesulu legiloru in ivigdije, artare locuriloru
competente despre infiintiarea scdlei.
Nr. 223. Stipendistulu Associatiune,: ascaltatoriulu de
silvicultura Ioanu Guguianu, documentndu ca pentru anulu
scolaru 1885/6, este inmatriculatu pentru continuarea. studii-
loru silvanistice la academi'a c. r. de agricultura din Vien'a,
cerendu eliberarea rateloru ulteridre din stipendiulu votatu
(Nr. 267/1885).
Aflndu-se documentele in ordine, se eliberedia ratele
ulteridre ale stipendiului. conformu decisiuniloru anteridre.
Sibiiu, d. u. s.
Iacobu Bologa m. p. Dr. D. P. Barcianu m. p.
V.-presiedinte. secretariu alu II-lea.
Autenticarea acestui procesu verbale se increde
dloru Dr. Puscariu, I. Popescu, Z. Boiu.
S'a cetitu si autenticatu Sibiiu, 7 Novembre 1885.
Br. Ilarionu Puscariu m. p. Ioanu Popescu m. p.- Zacharie Boiu m. p.
Nr. 283/1885.
Procesu verbale
alu comitetului associatiunei transilvane pentru literatur'a ro
mana si cultur'a poporului luatu in siedinti'a dela 10 No
vembre n. 1885.
Presiedinte: Iacobu Bolog'a, vice-presiedinte. Mem
brii presenti: Davidu baron Ursu, Constantinu Stezaru,
Dr. II. Puscariu, G. Baritiu, Z. Boiu, I. Popescu, Elia
Macellariu, P. Cosma, I. V. Russu.
Secretar: Dr. D. P. Barcianu.
Nr. 224. Membrulu P. Cosm'a, incredintiatu din partea
presidiului cu presentarea unui raportu asupr'a comunicarei
printelui protopopu gr. cath. I. V. Russu, din locu, in caus'a
averei lasamentului Anei Muresianu, reposate in Sibiiu la IQ
Iunie a. c. arata, ca pe bas'a testamentului de dto 17. Ianu
arie 1884 si a unui testamentu verbalu, constatatu prin pa
tru martori la tribunalulu reg. din locu, associatiunea transil
vana este pusa erede universalu alu averei compuse din obli
gaiuni rurale transilvane in valdre nominala de 2500 fl. v. &.
depuse la biseric'a gr. cath. din locu, si din unele mobilii
neinventate. Venindu a se escontenta unii legaturi cu sum'a
de 1800fl.v. a. si printele protopopu I. V. Russu conformu
testamentului cu 50 fl. v. a. er' spesele procesuale urcnduse
la sum'a de 15 fl. 97 cr., pe de alta parte avendu conformu
invoielei fcute cu famili'a Lupu, de aici, a se primi del
acest'a in pretiulu mobileloru neinventate sum'a de 33fl.47 cr ;
remne sum'a cuvenita associatiunei 702 fl. 50 cr. (Numerulu
282/1885.) .7....
Comitetulu aprobndu mpciuirea fcuta cu famili'a
Lupu, si escontentarea celorlali legatari, imputernicesce pe
membrulu seu Partenie Cosm'a, a lu in primire valorile del
biseric'a gr. cath. din locu si sum'a de 33 fl. 47 cr. dela ff
mili'a Lupu, pentru a le preda la cass'a associatiunei. /"
Nr. 225. Comisi'a esmisa in caus'a afaceriloru de edL
ficare, raporteza prin raportorulu seu E. Brote despre preg
tirile fcute, conformu concluseloru adunariloru generale din.
Brasiovu si Orastie, pentru esecutarea reparaturiloru la cas'a
Assoeiatiunei.
Din acestu raportu resulta, ca in urm'a mai multoru
pertractri cu maetrii de specialitate zidari, architectulu F.
Moetz care edifica scol'a de fete, a presentatu unu proiectu
mai acceptabilu pentru aceste reparaturi cu unu preliminariu
de spese de: 10510 fl. 10 cr.
Acestu proiectu, revisuitu de inginerulu orasienescu O.
Miiss si aflatu corespundietoru s'au declaratu esecutabilu. Moetz
a declaratu a lua in ntreprindere esecutarea reparatureloru
pe lng o scdere de 10/ din sum'a preliminat de dnsulu,
0
deobligndu-se, ca daca in 1-a Aprilie 1886 i se va face cu
putintia inceperea lucrarei, se termine tote reparaturele pna
la 1-a Iulie aceluiai anu asia, ca cuartirele se pota fi nchi
riate de nou.
Comitetulu adoptndu planulu reparatureloru, proiectatu
de architectulu Moetz, insarcineza pre acesta cu pretiulu sca-
diutu cu 10% din sum'a preliminat.
Sumele necesarie se voru acoperi din averea aoeiatiunei
avendu a fi considerate c investitiune. Cu pregtirea unui
proiectu de contractu se insarcineza comisiunea.
S i b i i u d. u. s.
Iacobu Bolog'a m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p.
v.-presidente. notariu.
Autenticarea acestui procesu verbalu se increde dloru :
Dr. II. Puscariu, I. Popescu, Z. Boiu.
S'a cetitu si autenticatu Sibiiu, 17 Nov. n. 1885.
Br. Ilarion Puscariu m. p. I. Popescu m. p. Zacharia Boiu m. p.
Scol'a superiora de fetitie din Sibiiu.
La apelulu comitetului Associatiunii transilvane pentru
literatur'a romana si cultur'a poporului romanu" de a contri
bui mijloce banesci intru infiintiarea si sustnerea scolei supe-
riore de fetitie cu internatu, au respunsu:
Reuniunea femeiloru romane din Sibiiu 1000 fl.
Albin'a" institutu de creditu si economii in Sibiiu 500
Prin L i s t a Nr. 1 (colectoru E u g e n B r o t e ,
cassarulu Aoeiatiunei"):
Timoteiu Cipariu, presidentu 150
Iacobu Bolog'a, vice-presidentu 100
George Baritiu, secretariu primu 50
Dr. D. P. Barcianu, secretariu alu doilea . . . . 25
Eugen Brote, cassaru 50
Iosifu Sterc'a Siulutiu, controloru 100
Dr. Ioanu Crisianu, bibliotecariu 10
Zacharie Boiu, membru ordinariu alu comitetului . 25
Partenie Cosm'a, membru ord. alu comitetului . . 100
Pavelu Dunc'a, membru ord. alu comitetului . . . 50
Nicanoru Fratesiu, membru supl. alu comitetului. . 25
Basiliu P. Harsianu, membru ord. alu comitetului . 50
Ilie Macellariu, membru ordinariu alu comitetului . 30
Ioanu Popescu, membru supl. alu comitetului . . . 25
Simeonu Popescu, membru supl. alu comitetului . . 100
Dr. Uarionu Puscariu, membru ord. alu comitetului 25
Ioanu V. Russu, membru ordinariu alu comitetului . 50
Constantinu Stezariu, membru ord. alu comitetului . 50
Davidu Baronu Ursu, membru ord. alu comitetului . 100
Sum'a . 2615 fl.
Aducenduse multiamita roarinimosilpru contribuitori, se
amintesce, ca ofrandele se potu adresa dedreptulu subscrisului
comitetu sau colectoriloru speciali provediuti cu liste originale
de contribuire.
Comitetulu associatiunii transilvane pentru literatur'a romana^
si cultur'a poporului romanu"'
Bibliografie.
I s t o r i ' a r e g i m e n t u l u i alu II-lea r o m a n e s c u
granitiariu transilvanu, dupa monografi'a latina din 1830 si
dupa alte documente posteriore, de G. B. Brasiovu. 1874.
Form. 8 litere garmond 110 pag., Pe paginele din urma se
vedu consemnate mai multe familii din cele mai de frunte
romanesci. Pretiulu 60 cr. v. a.
Se mai a f l a unu n u m e r u de e x e m p l a r i e ir*
p a t r u l i m b i , romana, magiara, germana, si francesa dini
actulu naionale:
M e m o r i a l u c o m p u s u si p u b l i c a t u din in-
sarcinarea conferentiei generalea representan-
t i l o r u a l e g a t o r i l o r u r o m a n i adunai la Sibiiu in di-
lele din 12, 13 si 14 Maiu st. n. 1881. Prin comitetulu seu
esmisu cu aceea ocasiune- Editiunea a dou'a romnesca navu
it cu actele conferentiei, cu o scurta escursiune critica si
cu o serie de discurse tnute in conferenia. Sibiiu 1883.
Form. 8-vo 15 cole dese.
Editiunile magiara si germana sunt exactu dupa editiu
nea I. romnesca.
Pretiulu unui exemplariu din acestea trei limbi este nu
mai 1 florinu v. a. sau 2 franci 20 cent
Editiunea francesa coprinde numai memorialulu fara
documente si costa 80 cr. v. a.
Acestu operatu alu comitetului romanescu trecutu in
dominiulu istoriei, au ajunsu ca se fie cerutu si in strintate,
in Itali'a, Franci'a, Germani'a, Angli'a, chiaru si in Riissi'a
de ctra unii profesori, istorici, ethnografi, diaristi s. a. cari
au inceputu a se interessa de cestiunea poporului romanescu
din monarchi'a austro-unguresca.
D i n A c t e l e C o n f e r e n t i e i e l e c t o r a l e a re-
presentantiloru romani adunai totu in Sibiiu in 1, 2 si 3
Iuniu n. 1884 inca se,mai afla exemplarie de vendiare totu
la librari'a W. Krafft in Sibiiiu, de unde se potu trage dea
dreptulu prin posta pe lng naintarea pretiului de 50 er.
si adaosu de 5 cr. porto, sau prin vre-unu librariu care st
in relatiuni comerciali cu cei de aici.
Ori-cine voiesce se cunosca mai de aprope adeveratele
aspiratiuni ale romaniloru din tierile coronei unguresci in
epoc'a de fia, are se petrunda nesmiutitu in coprinsulu aces-
toru lucrri ale susu numiteloru doue conferentie, a caroru se-
riositate si tactu intieleptu a fostu reeunoscutu chiaru si de
ctra adversari.
R a p o r t u l u lui A vr-amu Ian cu, prefectu ala
unei legiuni romanesci din anulu 18489. Sibiiu 1884. Pre
tiulu 40 cr. 1

Editur'a Aoeiatiunei transilvane Redactoru: G. Baritiu. Tipariulu tipografiei archidiecesane.