TRANSILVANIA.

Acesta f6ia ese ^ ^

Abonamentulu se
' ' c a t e 3 c61e pe luna f
I face numai pe cate
si costa 2 fiorini v. a. '
1 anu intregu.
pentru membrii a s o
Se aboneza la Comi
ciatiunei, era pentru
tetulu asociatiunei in
nemembrii 3 fr.
Sibiiu, seu prin posta
Pentru strintate
1 galbenu cu porto J, Foi'a Asociatiunei transilvane pentru literatura romana i?
seu prin domnii c o -
lectori.
V v, potei. v

( ^ V K i/^gol
si cultur'a poporului romanu. rt^ iV^o.

Nr. 18. Brasiovu 15. Septembre 1872. Anulu V.

S u m a r i u : Cuventulu Escel. sale dlui pres. asoc. L. B. Popu la deschiderea adun gen. (Fine.) Eaportulu delegationei pre-
sentatu societatei academice. Colectiune de diplome istorice transilvane. (Continuare.) f Dumitru Bolintinenu. Eaportulu
]
sectet. II: despre activitatea comit. asoc. pre an. 1 8 7 / .
4

Cuventulu Ecsel. sale dlui presied. asoc. Lad. Bas. Popu cu istori'a patriei si a natiunei ndstre, a strabimiloru
notri romani, cu enaratiuni d'in istori'a naturale, cu
l a d e s c h i d e r e a a d u n a r e i g e n e r . in S a b e s i u
istoridre combatatdrie de vitiuri si laudatdrie de vir
la 5 6 . Augustu 1872.
tui, tdte cu ilustratiuni si cu icdne.
(Fine.)
X V I I . A d u n a r e a gen. dela Naseudu in 1870 in
XII. I n adunarea gener. dela Siomcut'a m a r e u r m ' a iniiativei luate totu de dn. L. Vajda in adun.
1869 s'a primitu introducerea regulamentului pentru' gen. d'in Siomcut'a m a r e a decisu in urm'a opinarei
infientiarea reuniuniloru tienutali si a agentureloru comitetului a perena memori'a barbatiloru r o m a n i mai
comunali ale asociatiunei, proiectatu de dn; I. Bologa, destini si binefctori ai asociatiunei prin asie-
primitu cu unele modificatiuni si recomendatu adun. diarea unui A l b u m u " de biografii si a unui regi v

gen. prin comitetulu asociatiunei; insarcinanduse a- stru alu numiloru aceloru brbai (carte de auru), in-
cestu comitetu cu punerea in lucrare a acelui regu-* sarcinandu comitetulu c se-si procure biografiele bar
lamentu, ceea ce s'a si facutu in unele tienuturi ale batiloru romani mai destini, si candu va fi colectiu-
patriei cu celu mai b u n u si frumosu resultatu intru nea destulu de completa, comitetulu se b presenteze
d e t e p t a r e a , nutrirea si consolidarea simtiului naio adunarei gen.
nalii , precumu si cu privire la sprijinirea materiale X V I I I . I n adun. gen. dela Naseudu s'a. primitu
a asociatiunei, in tienuturile adec, unde se pdte laud mai incolo opulu dn. I. Chitu intitulatu: Viti'a cul
naiunea cu brbai deplinu devotai causeloru na tivata," spre a se d tipariului, cu acelu adausu inse,
ionali. c antaiu se se ingrigsca comitetulu asoc. p e n t r u
X I I I . T o t u in acea adunare gen. recunoscun- stabilirea terminiloru technici in acelu opu, precumu
duse necesitatea infientiarei unei catedre pentru limb'a si pentru purificarea stilului, si apoi opulu astfeliu
si l i t e r a t u r a r o m a n a la universitatea^ d'in Vien'a, completatu se-lu substerna de nou adunarei gen.
care cestiune a fostu suJevata de cktra tenerimea rom. X I X . T o t u in adun. gen. dela Naseudu s'a de
studidsa l acea universitate, s'a insarcinatu co cisu a se face passii cuviintiosi p e n t r u schimbarea
mitetulu prin acea a d u n a r e , c in cointielegere cu statuteloru in direciunea aceea, c si persduele mo
celelalte ddue asociatiuni r o m a n e r cea dela Aradu rali c membri ai asociatiunei, se posdda votu in
si cea dela Cernui se ntreprind tdte si se adunrile gen. ale asociatiunei.
faca toti paii de lipsa p e n t r u realisarea acestei do- X X . I n adun. gen. dela F a g a r a s i u 1871 nu
rintie generale. s'a intemplatii ceva mai memorabile in ceea ce pri-
X I V . L a initiativ'a dlui Vis. R o m a n u luata in vesce dispusetiunile adunariloru gen. cu privire la
adun. gen. d'in Gherl'a in urm'a insarcinarei primite promovarea scopuriloru a s o c , esceptandu n u m a i con-
dela acea adunare, comitetulu asoc. a substernutu a- clusulu adusu la propunerea dlui cons. E. Macelariu,
dunarei gen. d'in Siomcut'a m a r e unu regulamentu c adec la mprirea stipendieloru se se a d a u g
pentru folosirea bibliotecei asociatiunei, si a d u n a r e a clausula, c a : stipendiaii se oblega prin reversu, ca
gen. l'a primitu. d u p a absolvirea studielorA voru servi in p a t r i a , in
X V . T o t u in adun. gen. dela Siomcut'a m a r e cktu voru afla postu corespundietoriu."
s'a decisu a se esprime recunoscientia toturoru con- T d t e aceste dispusetiuni si mesuri, ddloru, le-a
lucratoriloru intru infientiarea unui gimnasiu r o m a n u luatu asociatiunea resp. adunrile gen. si comitetele
in comitatulu Satumarelui proiectatu de inteligenti'a ei cu cea mai buna intentiune, precumu si cu celu
r o m a n a d'in acelu comitatu, oferindu totu spriji- mai curaii zelu de a inaint prosperarea asociatiunei;
nulu seu morale in interestilu acelui institutu, a crui in tdte lucrrile asociatiunei in totu decursulu a lorii
infientiare s'a recunoscuii a fi necesitate imperativa. 10 ani a domnitu cea mai b u n a armonia intre mem
X V I . T o t u in adun. gen. dela Siomcut'a m a r e brii asociatiunei resp. a adunariloru gen. si a comi
s'a primitu propunerea dini L. Vajda de a premia tetului, asia cktu abstragundu dela cktevu espectora-
crti de lectura pentru scdlele poporali, intretiesute tiuni mai multu de dosu provenite d'in gelosia con-
35
 206
fesionale, ca adec la conferirea stipendieloru s'ar
preferi cutare, confesiune, precumu de alta parte, ca
d'in veniturile asoc. se remunerddia dmenii de cutare
confesiune a b s t r a g u n d u dicu dela aceste, cari nici
candu nu au patrunsu in publicitate, - negresitu
pentru ca nu au avutu nici unu temeiu tdte afa
cerile asociatiunei atktu prin adunrile ei g e n . , cktu
si prin comitetu s'au stabilitu si efeptuitu in cea mai
b u n a eointielegere si spre multiamirea t o t u r o r a !
U n u singura tonu disarmoniosu' si potu dice
durerosu s'au auditu in decursulu celoru 10 ani, care
a turburatu animele celoru binesimtitori si i-a intri-
statu!
Mi-pare reu, d d l o r u , dar sum silitu se atingu
acesta cdrda disarmonidsa si se sulevezu o cestiune
sdu c a u s a , pre care 'si a enunciatu verdictulu seu
adunarea gen. respectiva, sum silitu pentru ca sum
datoriu problemei mele ce mi-amu p r o p u s u , a ve
present ddloru o iedna chiara si fidela a activitatei
asociatiunei, in tdte direptiunile! Acelu tonu
durerosu s'au auditu in adunarea gen. dela F a g a r a s i u .
Scii bine, ddloru, ca in statutele asoc. e pro-
vediutu ( 33), c asociatiunea se aiba fdiea sa pe
riodica.
D u p a sidpte ani de dile adun. gen. (dela Clusiu)
decretdza edarea f6iei, si cu efeptuirea decisului in-
sarcindza pe comitetulu asoc. Acestuia ei succede a sa
tisface conclusului adun. gen. si respective a statu-
teloru asociatiunei; cu 1-a Ian. 1868 a inceputu a
a p a r e fdiea asociatiunei sub numirea Transilvani'a."
Redactiunea fdiei asoc. d u p a 16 d'in statutele asoc.
s'a concrediutu secretariului ei primariu dlui G. Ba
ritiu, (care d u p a cumu credu, eu chiaru cu respectu
la aedsta dispusetiune a -lui 16 s'au alesu la tdte
adun. gen. de secret. I., socoindulu c pre celu mai
aptu si mai aplecatu a se cuprinde cu redactarea
unei foi). Asociatiunea si cu ea dn. redactoriu a tre
buiii se crddia, ca membrii asociatiunei pre temeiulu
oblegatiunei care li-se impune in 35 alu statuteloru,
voru subministr pentru fdia materialii de ajunsu si
corespundietoriu scopuriloru asociatiunei, adec nu
numai alu literaturei, ci si alu culturei poporului rom.,
s'a iusielatu inse atktu asociatiunea, cktu si re-
dactoriulu, acesta nu a avutu ce redacta, sdu nu
mai fdrte pucinu, prin u r m a r e mai ca nici n u a
redactatu, ci a totu scrisu si era scrisu mai singuru
singurelu pentru fdia, c se aiba ce tiparf in ea, se
nu o dea afara in b i a n c a ! F i r e s c e , ca elu a scrisu
despre materii si lucruri, la cari s'a priceputu si de
spre cari a trebuitu se presupun, ca inteligenti'a ro
m a n a va trage folosulu spirituale d'in ele neaba-
batenduse nici candu la materii, cari nu s'ar tiene'
de sier'a activitatei asociatiunei! ba d'in contra, s'a
tienutu strinsu de conclusulu adunarei gen. d'in Si
biiu, d u p a care fdiea periodica ce va esi pre spesele
asociatiunei, are se se ocupe per eminentiam cu
publicarea de documente istorice in originalu si in
traductiune.
P r e c u m u amu disu, redactoriulu nu avea ce re
dacta, ci elu s c r i e a ; la muli li-au placutu scrie
rile redactorelui, la unii s ' a r v e d d c a n u li-au pla
cutu, s'ar p a r e ca chiaru la aedia, cari nici ca le-au
cetitu! Si ce au facutu acuma acei domni crora
nu li-au placutu materialulu d'in Transilvani'a", seu
cari nici ca l'au cetitu ? Au subministratu ddra ei ma
teriala mai b u n u , mai corespundietoriu scopuriloru
asociatiunei? au facutu d<5ra propunere, c se se tipa-
reca in fdiea asociatiunei materii si lucruri dupa.
placulu si gustulu loru, d'in cari se pdta trage si e r
folosu spirituale; au d a r a au doveditu seu b a r e m u 1
afirmaii, ca redactoriulu a indositu articlii mai Co-
respundietori scopului foiei si a tiparitu de ai lui de.
cei fkra folosu spirituale? ori ca au facutu moiune
si au staruitu, c se se concrdda redigerea fdiei altui
redactoriu mai a p t u ? Nemicu d'intre tdte aceste, do
m n i l o r u , ci puru si simplu au propusu se i n c e c e
fdiea, se i-se ascund sdrele acelui o r g a n u alu aso
ciatiunei, care de o parte este chiamatu a respandf
lumina, dra de alta a fi unu s e m n a vederatu despre
ecsistenti'a si activitatea asociatiunei! d'in motivu,
ddloru, ca prin edarea fdiei nu numai nu s'au adusu
nici u n u venitu fondului a s o c , ci d'in contra, pre
*otu anulu deficitu si pentru ca fdiea d u p a cumu,
se redigddia de presentu, se citesce prea pucinu, si
prin u r m a r e nu avemu nici folosu spirituale dela ea.?
Abstragundu, ddloru, dela aceea, ca intentiunea
asoc. nici candu nu au potutu fi a ed o fdia c se,
speculeze la venitu si folosu in bani, pentru ca a s o c ;
nu e institutu de specula in bani, ddca domnii
propunetori intr'adeveru au fostu de prere, ca fdiea
nu se redige bine, ca nu se trage folosu spiri
tuale d'in ea si ca n u se citesce, dre nu er mai ;
corespundietoriu scopului asociatiunei c se p r o p u n
si se ni arate midiuldcele, cumu s'ar potd incungiur,
acele rele si a se preface fdiea a s o c , in acea ce ar
trebui se fia ocupa prerea d o m n i a l o r u ! dr nu c se
o suprime. Deci. se me erte domnii aceia, cari s'au
incercatu a suprime fdiea asociatiunei, ddca voiu crede,
ca au fostu in retacire, sdu ca me voiu i n d o i , ca
ei au purcesu d'in zelu curatu de a inaint scopurile
asociatiunei. - Dea ceriulu c astfeliu de ncercri
se nu se mai faca, astfeliu de tonuri disarmouidse si
durerdse se nu se mai audia in midiuloculu n o s t r u !
Vinu acuma, ddloru, a ve insir productele lite
rarie ale membriloru asoc. c eflucsu alu activitatei
asociatiunei n d s t r e !
Loculu primu in respectulu acesta i se cuvine,
d d l o r u ! .secretariului I. alu asociat, dlui G. Baritiu!
P r e lunga discursurile sale escelenti dela adun. gen.
I I . despre artele frumdse cu aplecarea loru la cerin-
tiele poporului r o m n u ; dela adun. gen. a V . : de
spre scientiele technice," despre care se scrie in actele
acelei adunri gen.j ca poterea cuventeloru si logic'a
argumenteloru dlui Baritiu a rapitu cu sene publi-
culu asculttoriu; dela adunare I X . : despre edu-
catiunea femeiloru la naiunea r o i n a a d s c a , " care se.
 207
termina cu citarea memorabililoru cuvinte ale lui N a
poleonii I . : Venitoriulu unui copilu este totu-deaun'a
fapt'a mamei sale," si a lui Aimd-Martin: Dduedieci
de volumi nu a r ajunge spre a a d u n t<5te ecsem-
plele mari de inriurinti'a mamei, d'in ckte se infatio-
siadia memoriei n d s t r e " p r e langa a c e s t e , meritulu
dlui secretariu I. e tesaurulu natioriale ce contienu
aceste ddue volumi grele, T r a n s i l v a n i ' a ; " fdiea
asociatiunei in cursu de patru ani totu feliulu de
scrieri si documente esite si trecute prin pdn'a neo
bositului nostru secretariu I., totu atktea m o n u
mente ale activitatei literarie a l u i ! si prin elu a
asociatiunei!
Cu productele loru literarie au venitu intru aju-
toriu si promovarea scopuriloru asociatiunei mai in-
colo urmtorii d o m n i :
L a adunarea gen. d'in Brasiovu deja fericiii in
domnulu prof. si direct, gimn. Gr. Mnnteanu cu diser-
tatiunea s a : despre ortografi'a cu litere si modali
tatea purificarei limbei rom.;" totu dela acea a d u n a r e
marele nostru filologu dn. T . Cipariu cu disertatiunea
sa despre limb'a si l i t e r a t u r a r o m a n a ; "
totu de atunci protopopulu dn. I. Petricu de
spre cultur'a vermiloru de metasa."
Cav. I. Puscariu a substernutu p r e langa unu
discursu purcesu d'in anima curatu r o m a n a , unu Al
b u m " seu conscriere a mai multu de 2 0 0 familii n o
bile r o m a n e d'in Austri'a, oferindulu asociatiunei, si
indatoranduse a lucr in direciunea acdsta si mai
incolo fkra pregetu.
L a adun. gen. d'in Blasiu vicariulu gr. cat. dn.
I. Antonelli despre poporulu r o m a n a in, constitu-
tiune."
L a adun. gen. d'in H a t i e g u protop. I. V. R u s u
despre romanii d'in Daci'a aureliana de pre tempulu
imp. Aurelianu pkna la subjugarea loru prin turci in
secululu alu X V . "
L a adun. gen. d'in A b r u d u dn. can. T . Cipariu
despre tablele cerate."
Du. adv. I. G o z m a n u insemnari d'in dreptulu
romanu."
Dn. vie. I. Antonelli poporulu r o m a n u in con-
stitutiune" c continuare la discursulu tienutu la a-
d u n a r e a I I I . si D .
Dr. Iosifu H o d o s i u totu atunci cu disertatiunea
sa despre istori'a dreptului r o m a n u . "
L a adun. gen. d'iu Alb'a-Iuli'a dn. T . Cipariu
d e s p r e ortografi'a si principiulu etimologicu."
Dn. dr. Hodosiu despre istori'a literaturei ita-
liane."
Dn. protop. I. V. Rusu despre moravurile, da-
tinele si referiutiele sociali ale vechiloru romani in
generalu."
Dn. adv. A r o n u Densusianu cu disertatiunea sa
studii a s u p r a poesiei popularie r p m a n e . "
L a adun. gen. d'in Clusiu dn. secret, guv. L a d .
Vajda despre crescerea tinerimei si despre midiuld-
cele, prin cari s'ar potd impedec srcirea poporului
romanu."
Dn. prof. Iustinu Popfiu cu disertatiunea sa o
privire fugitiva preste Iiteratur'a r o m a n a si lips'a unei
istorie critice a literaturei romane."
Dn. adv. dr. T i n c u despre economi'a naionale."
L a adun. gen. d'in Grherl'a dn. Iustinu Popfiu
m e m o r i a lui Andreiu Muresianu."
Dn. Iosifu Vulcanu geniulu natiunei."
Dn. Ios. P o p u ocupatiunile primitive ale dme-
niloru si primele inventiuni, cu vreo ckteva deductiuni
la poporulu r o m a n u . "
D n . L a d . Vajda cu disertatiunea sa ckteva cu
vente despre necesitatea de a d espresiune solemna
a recunoscientiei pentru fundatorii de scdle etc. si
de a conlucra spre redicarea starei materiali a p o
porului e t c , " disertatiune d u p a cumu ne s p u u e p r o -
tocolulu acelei adunri, ascultata cu m a r e ateniune
si primita in m a r e parte cu strigri sgomotdse de
se traidsea."
L a adim. gen. d'in Siomcut'a m a r e dn. p r o t o p .
I. V. Rusu despre necesitatea de a ni studia istori'a
patriei, d'in punctu de vedere nat."
Dn. Ios. Vulcanu despre poesi'a p o p o r a l e sdu
poporulu r o m a n u in poesi'a sa."
Dn. Alecs. Buda despre educatiunea poporale."
Dn. Iustinu Popfiu despre limba c conserva-
tdria a nationalitatei."
L a adun. gen. d'in Naseudu dn. I. C. Dragescu
femei'a studiata d'in punctu de vedere m o r a l e . "
D n . Ios. Vulcanu despre cntecele haiducesci."
Dn. Iustinu Popfiu necesitatea culturei naio
nale" si
D n . capitanu c. r. F r a n c . Mihailasiu paralelle
limbistice intre dialectele r o m a n e apusene si dialectulu
r o m a n u orientale," cari 2 disertatiuni d'in u r m a inse
d'in lips'a tempului nu s'au fostu cetitu in a d u n a r e ,
nici ca s'au tiparitu pkba acuma.
I n urma in adunarea gen. d'in F a g a r a s i u dn.
dr. Nic. P o p u despre music'a vocale."
Dn. prof. I. Popescu despre cultur'a poporului."
Dn. vicariu I. Antonelli Monografi'a F a g a r a
siului."
Dn. Ioane D . Petrascu despre educatiunea p p -
porului."
T d t e aceste disertatiuni sdu discursuri pline de
reminiscentii naionali si de invetiaturi si animare la
totu ce e naionale r o m a n u au fostu in tdte adu
nrile gen. ascultate totu-deaun'a cu cea mai incor-
data ateniune si intrerupte sdu urmate de aplause
entusiastice.
P r i n productele loru literarie au mai acursu intru
p r o m o v a r e a scopuriloru asociatiunei domnii si fraii
notri: Stef. P o p u , prof. p r e p a r . ; Sim. M i h a l i , prof.
gimn.; dr. P . Vasiciu, insp. s c o l ; Ieronimu Baritiu;
dr. Aureliu B r o t e ; Ioane Antonelli; I. V. B a r c i a n u ;
A. P . Alexi; T e o d o r u R o s i u ; Gr. Vintila; sergentulu
Criste; -- 11 la numeru. asia dara d'in inteligenti'a
35*
 208 -
cea numerdsa a natiunei nostre numai 11 insi s'au
afiatu, cari. au subministratu pentru fdiea asoc. ma-
terialu de redactatul
Aceste suntu, strlucita adunare generale! resul-
tatele materiali si intelectuali ale asociatiunei pentru
literatur'a rom. si cultur'a poporului rom., resultate,
ddloru, de totu frumdse si imbucuratdrie, decktu cari
mai bune mai alesu cu privire la dis'a latina o m n e
initium d u r u m " nici ca amu potutu sper.
Decktu tdte aceste resultate suntu inse alte re
sultate si mai mari ale activitatei asociatiunei, resul-
tatele morali, d d l o r u ! resultate atktu de fruindse si
m a r i , cktu nu incapu in ramele seu cadrulu icdnei,
care 'mi amu propusu a vi o present despre activi
tatea asociatiunei! Asociatiunea detepta, nutresce si
conserva simtiulu naionale; scutesce, cultiva si con
serva limb'a si prin acesta ecsistenti'a naionale,
prin insocirea ndstra documentamu, ca suntemu demni
urmtori ai strabuniloru notri, despre cari scrie Bon-
finiu, ca s'au vediutu a se lupt mai multu pentru
limba decktu pentru vidtia, adec mai multu pen
tru ecsistenti'a naionale decktu individuale aso
ciatiunea redica si inalti reputatiunea naionale
cea cadiuta inaintea strainiloru; in fine asocia
tiunea face c pkna candu in cele politice suntemu
desbinati si in parte inversiunati unii in contra altora
asia dicundu pkna la cutiete, pkna candu in
cele confesionali s u n t e m u . sfasiiati si instrainati de.
cktra olalta pkna, la ura nedumerita aici ddloru,
aici la sinulu mamei ndstre, u n d e ascuitele sagetiloru
invidiei s'au tempitu, unde veninulu urei s'a la-
pedatu afara, aici totu cu acele cuvinte dulci r o m a n e
ne indulcimu, toti suntemu frai, toti mergemu pre
aceeai cale, toti intr'o cointielegere fratiesca, c u n u
t r u p u si unu sufletu facemu pasi inainte in literatura
si c u l t u r a ! Asia legai intru legaturile u n i t a t e i n a
i o n a l i vomu a j u n g e , d d l o r u , la p o r t u l u , la lima-
nulu doritu, la care tindemu prin sprijinirea asociat.
Salutandu-ve, ddloru, cu unu sinceru: bine ati
venitu, amu ondre a dechiar a d u n a r e a - g e n . X I I . de
deschisa.
Reportulu delegationei presentatu societatei academice
3 essecutare allu art. 89 d'in regulamentulu pentru
in sedenti'a d'in / l 5 Augustu 1872 suna asia:
Domniloru m e m b r i !
I. I n urm'a concursureloru publicate pentru celle
mai b o n e traductioni d'in autori classici, parte latini,
parte greci, au incursu 17 m a n u s c r i p t e , classificate,
precumu u r m e d i a :
1. P a t r u manuscripte de traducere d'in Cicerone,
si a n u m e :
a) Manuscriptulu cu devis'a: Caritate et bene-
volentia civium septum esse oportet, n o n armis (Cic.
or. pol. I I . 4 3 ) ;
b) Manuscriptulu cu devis'a: Optimus est enim
o r a t o r , qui diceudo animos audientium et d o c e t , et
delectat, et p e r m o v e t ;
c) Manuscriptulu cu devis'a: per varios casusy
per tot discrimina rerum tendimus in L a t i u m ;
d) Manuscriptulu cu devis'a: o stile, o stile,
quanto sei difficile! si pochi sono quelli che se ne
curino;
2. Cinci manuscripte de traductione d'in Sallustiu
cu devisele urmUtorie:
a) Resboiele stau in clipel'a ochiului (Mironu
Costinu);
b) I n primis a r d u u m videtur res gestas scribere
(Sallustiu);
c) Virtus recludens immeritis mori Coelum ne
gata tentat iter via (Horat.);
d) Majorum gloria posteris quasi lumen (Sal. J . ) ;
e) Acti labores jucundi;
3. Trei manuscripte de traductione d'in Titu
Liviu cu devisele:
a) Varia vitae commutabilisque est r a t i o , v a g a
volubilisque fortuna;
b) Potius esse quam videri;
c) E s blieb nichts iibrig als sich zu fiigen u n d
den neuen H a s s zu dem alten schlagend ihn sorg-
fltig zu sammeln und zu sparen dieses letzte Capital
einer gemisshandelten Nation (Mommsen);
4. Trei manuscripte de traductione d'in vieti'a
lui Cicerone de P l u t a r c h u cu urmatoriele devise:
a) P a l m a m , qui meruit, ferat;
b) Sit apud te h o n o r antiquitatis:
c) TIQ(OTOV e ffe ovdiaai nuQaxolov-O-uv (Epict), s i :
(Plat.);
5. U n u tnanuscriptu d'in Polybiu cu devis'a:
Virtus r o m a n a ;
6. In fine unu manuscriptu de traductione d'in
Dione Cassiu, cu devis'a: yrw&i oeavzov.
P e n t r u prob'a d'in. allu septele autoriu d'in celli
pusi in c o n c u r s u , adeco d'in Dionysiu Alicarnasseu,
n'a intratu neci unu manuscriptu.
E de speratu, co pentru multe, deco nu pentru
tdte, d'in aceste sesse incerckri, se voru afl concu
reni, cari se obtina votu favorabile de la commis-
sionea nsrcinata a cerceta aceste incerckri; in ace
sta supposetione se cere de urgentia facerea si vo
tarea unui regulamentu, care se preveda modulu d e
traducerea si publicarea autoriloru classici in limb'a
romana.
II. Celle proiectate a se typarf in cursulu an-
nului incetatu, s'au si typaritu, a d e c o :
1. Manuale de statutele si regulamentele socie
tatei cu unu conspectu de micarea personalului a-
cellei-asi societate peno in annulu incetatu.
2. Commentariele lui Juliu Cesare de Bellulu
gallicu.
3. Testulu originale latinu all opului lui Cante-
miru intitulatu: Descriptio Moldaviae." P e n t r u pu
blicarea ulteriore a opereloru lui Cantemiru, delega-
tionea a procuratu Domnului P a p i u manuscriptulu
ce se affl in bibliotec'a din Blasiu; nu a potutu inse
 209
affl unu medilocu de a intr in relationi cu Berli-
n u l u , ca se capete si de aci notitiele necessarie la
acellu-asi scopu.
4. Annalile sessionei alinului 1 8 7 1 , intr'unu sen-
guru v o l u m u : coci, de sf in m e n i o n a t a sessione s'a
luatu decisionea, ca discursurele de receptione cu re-
spunsurele loru, cumu si dissertationile ce a r u p r e -
sent membrii actuali ai societatei si alti brbai de
littere si de' scientie, se se typaresca in altu volumu
despartitu de cellu ce are se coprenda numai pro-
cessele verbali alle sedentieloru unei sessione; totui
delegationea nu a credutu co in una a dou'a parte
a annaliloru p r e annulu incetatu a r potd bene figur
unu senguru cuventu de receptione cu respunsulu
seu. P r i n essact'a implinire a oblegationei prescrissa
in regulamentulu votatu in sessionea trecuta, membrii
actuali voru da, nu ne indoimu, materi'a ceruta pen
tru realisarea cestei d e a dou'a parte a annaliloru.
P e n o acumu inse de la neminea nu s'a primitu scire
despre vreuna asseminea l u c r a r e , carei-a dupo p r e -
scriptionile regulamentului, ca se se pota t y p a r i , ar
caut se se dee lectura in -senulu societatei sau a
uneia d'in sectionile selle. j3e pote ca membrii, cari
n u au fostu presenti la sedentiele sessionei trecute,
se fia afflatu tardfu despre desposetionile meniona
tului r e g u l a m e n t u : coci societatea pentru neci unulu
d'in regulamentele selle nu a d e s p u s u , ca delegatio
nea sea se communice iu parte si formale fiacarui
m e m b r u testulu unui regulamentu d'in n o u v o t a t u ;
d6co societatea c r e d e , co asseminea formalitate n'ar
fi de p r i s o s u , n'are de ctu se iea una decisione in
acestu intellessu. Se pote inco si mai multu, ca in-
vetiatii si litteratii r o m a n i , cari nu su inco membri
ai societatei academice, deVo cari a r u fi apti si des-
pusi a communic societatei tractate ca a c e l l e a c e ( cumu se decisese, typarirea dictionariului d'in doue
ar fi se formedie a dou'a parte a annaliloru unui
anuu, se nu aiba neci a p a conuoscentia de despose
tionile regulamenteloru, prin cari columnele annali
loru se deschidu pentru v e r i - c e lucrare seriosa a
veri-carui invetiatu si litteratu romanu. P e n t r u ace-
sta-a delegationea crede co a r fi b e n e , daco se in-
voliesce si societatea, se se cullega tote desposetionile
attengutorie de acestu p u n t u si se li se dee cea mai
intensa publicitate prin tote organele celle mai re-
spandite in terrele romne. Membriloru actuali
d'in nou numii delegationea a facutu, la tempu si
formale, c o n n o s c u t u , co usulu societatei cere ca fia
care d'in ei se pronunie unu discursu de receptione,
rogaudu-i totu deuna data ca d e tempuriu se com
munice si delegationei lucrrile loru, spre a se pot
lu mesure pentru respunsurele cu cari au se se in
tern pene asseminia discursuri; d6ro si la acesta in
vitare formale nu s'a primitu respunsu de ctu de la
Dlu A. F e t u , care in Iuniu trecutu a annuntiatu, co
si-a preparatu cuventulu de receptione, ce vre se
pronunie in acesta sessione; nu a inaintatu inse de
legationei si testulu discursului nsui, si de acea-a
nu s'a potutu lu peno acumu neci una mesura pen
tru respunsu la acestu discursu. D e la prea santi'a
sea episcopulu Dunrei de diosu, Melchisedecu, de
legationea cu mare prere de ren, care va fi semtita,
nu ne indoimu, de tota societatea, a primitu cererea
de a fi descarcatu de sarcin'a de m e m b r u actuale,
ce, pentru motive de sanitate, n u ar mai potd port,
promittendu inse co pre alte ci va fi totudeun'a p a -
ratu a da totu concursulu seu societatei academice;
despre acesta benevoitoria desposetione cotra socie
tate, prea santi'a sea ne a d a t u , in cursulu acestui
a n n u , probe cu fapt'a, procurandu u n u numeru de
abonai la Dictionariu si facundu biblibtecei societatei
daru de doue essemplarie d'in interessantea si p r e -
tios'a . sea scriere assupr'a Lipovenismului. Delega
tionea asia d^ro crede a fi fidele interprete allu sen
timentului unaniijiu allu societatei, p r o p u n e n d u a se
invit eminentele prelatu, episcopulu Dunrei de diosu,
se accepte sarcin'a de m e m b r u onorariu si correspon-
dente allu societatei academice romane.
5. D'in lucrarea lessicografica s'au publicatu trei-
dieci si cinci de colle in septe fascicule de cte cinci
colle, si a n u m e doue fascicule de glossariu si cinci
de dictionariu, attea prin urmare cte se poteau
t y p a r i cu allocationea preveduta in budgetu p e n t r u
acesta l u c r a r e : coci de si allocationea bugetaria pre
vede typarirea a 4 0 de colle in cursulu arinului, inse
d'in acea-asi s u m m a delegationea a cautatu se re-
spunda anticipatu una parte d'in remuneratione acel-
loru D-ni collaboratori, alle crora - lucrri nu s'au
typaritu si nu se poteau* t y p a r i in cursulu acestui
annu, dero cari, in virtutea conclusului luatu in ses
sionea t r e c u t a , aveau dreptulu a reclam anticipatu
una parte de remuneratione ce li se cuvene p e n t r u
lucrarea loru. Asia dero, pentru c e ' n u s'a inceputu,
locuri, se esplica prin acesta singura impregiurare a
lipsei de fondu allocatu, fora se mai a d a u g e m u , co
applecarea unei asseminea mesure, ehiaru candu a m u
despune de fonduri, ar intempin in practica diffi-
cultati a p p r o p e invincibili. Appellulu de a b o u a m e n t u
la dictionariu a avutu resultatu destullu de satisfa-
ctoriu: listele napoiate peno a c u m u , cari facu mai
numai a treia parte d'in celle mprite, dau unu nu
meru de mai bene de cinci sute de abonai, si prin
urmare u n a summa r o t u n d a de 10,000 de lei de in-
cassatu in cursulu annului incetatu ca diumetate de
pretiu allu acestora abonamente, si una s u m m a totu
attu de mare de incassatu in cursulu annului ur-
matoriu ca alta diumetate a pretiului acelloru|tei a-
bonamente, asia iu ctu in budgetulu annului u r m a -
t o r i u , la art. venitureloru d i n vendiarea numai a
dictiionariului, se va pot6 nscrie summ'a de lei 20,000.
I n compturele annului incetatu summ'a de bani prensi
si incassati d'in vendiarea dictionariului figuredia mai
m i c a , adeco in ciffr'a de Iei 8 6 0 0 , totui cu multu
superiore cellei de lei 1 5 0 0 , ce se prevedea prin b u d
getulu annului incetatu co au se se incassedie di'n
vendiarea cartiloru, pre candu banii prensi d'in ven-
 210
diarea altoru crti typarite de societate abia se urca
la modest'a s u m m a de lei 275. Deco incassarile f
cute d'in a b o n a m e n t e la dictionariu in cursuu annu-
lui incetata nu se suie, cumu s'ar atept cineva dupo
n u m e r u l u a b o n a t i l o r u , cellu pucinu la ciffr'a de lei
10,000, caus'a este co pre de una parte unu n u m e r u
de a b o n a m e n t e au fostu peno acumu numai a n n u n -
t i a t e , fora se se fia tramessu si pretiulu abonamen
t u l u i , ero pre de alt'a co la unele abonamente s'a
scadiutu pretiulu numai la d i u m e t a t e : in acestu d'in
u r m a casu s'au afflatu delegationea cu cererea b a r o
nului Ursu, presedente allu comitetului unei circum-
scriptione de scole primrie in cerculu Fagarasiului,
care a reclamatu in favorea acelloru scole abona
mente cu u n u pretiu mai scadutu; delegationea a
credutu co in favorea scoleloru primrie se cdea se
accepte acesta c e r e r e , si nu se indouesce co socie
tatea se va uni cu delegationea asupr'a acestui p u n t u :
cereri de asseminea n a t u r a s'au mai facutu, si satisfa
cerea loru spendura si de la votulu societatei. D e
cestionea dictionariului se tine si cererea ce a facutu
D - n u Ispirescu de a se typarf cu spesele societatei
unu micu dictionariu de terminii speciali in artea
typografica.
6. Nu s'a potutu inse typarf diplom'a asupr'a
creia s'a luatu unu conclusu in sessionea trecuta,
p e n t r u co summ'a ceruta pentru modelulu presentatu
delegationei de cotra commissionea insarcinata cu a-
cesta lucrare, er asia de m a r e , inctu nu se potea
accoperf din paragrafulu speseloru estraordinarie; apoi
de alte paragrafe nu se potea despune.
Cu tote aqestea, delegationea nu a lipsitu de a
c o m m u n i c , prin a n u m e a d r e s s e , fia-carui'a d'in cei
28 de m e m b r i allessi in sessionea t r e c u t a , numirea
sea de m e m b r u onorariu sau corespondente. De la
cei mai muli m e m b r i o n o r a r i , mai allessu' strini,
s'au primitu respunsuri affirmative si plene de mul-
tiamiri cotra societate. Asia d'in strinii numii m e m b r i
onorari ai societatei an respunsu D o m n i i : 1. Charles
de L i n s , 2. cav. G. Biondelli, 3. cav. B. Capellini,
4. A. Ubicini, 5. E . E g g e r , 6. corn. F . de Lasteyrie,
7. L o r d Stanley, 8. E r n . Desjardins, S. corn. A. U w a -
r o w ; n'au respunsu D o m n i i : 1. F r . Bock, 2. Phila-
rete Chles, 3. b a r o n Ad. d' Avril, 4. W . F r b h n e r ,
5. Adrien de L o n g p e r r i e r , precumu neci Domnii F ,
Monlau si I. I. S t e e n s t r n p , numii membri onorari
inco d'in sessionea a n n u l u i 1870, candu li s'a si no-
tificatu, dero neci atunci nu au respunsu, si creden-
d u - s e ^ o pote nu au intellessu testulu romanescu allu
adressei, li s'a facutu si a dou' notificatione si cu
testu francesu.
Dintre romanii numii membri o n o r a r i , au re
s p u n s u cu multiamiri pentru societate D o m n i i : 1. C.
Cretiulescu, 2. P . Vasiciu; n'au respunsu inse D o m n i i :
1. Archiepiscopu si Metropolitu Andreiu Siaguna, 2.
P . Campianu, 3. G. P o l i z u ; ero D o m n i i : 1. P . C a m -
pianu, 2. P . C u c i u r e a n u , 3. G. Ioanide au respunsu
declinandu onorea ce li s'a facutu de societate. I n
fine d'in Romanii numii membri correspondenti, au res-.
punsu'affirmativu si cu multiamiri Domnii: 1. P . Va^
siciu, 2. Gabr. P o p u , 3. I. M o l d o v a n u ; n'au respunsu
Domnii: I. Ioannescu, Gr. Stefanescu, C. F . Robescu,
Dr. M. G. Obedenariu.
I n respectulu membriloru onorari cari nu au
datu neCi unu respunsu, nu e nemica de dissu: S o
cietatea prin asseminia allegeri solve unu tributu d e
respectu cuvenitu mariloru illustrationi litterarie si
scientifice, si acesta-a fora neci u n a restrictione sau
conditione, remanendu la delicateti'a numitului a re-
spunde sau nu, cu multiamiri la votulu societatei;
nu se pote inse dice totu attu si despre membrii
correspondenti: pentru acetia, dupo prerea delega
tionei, cei ce i p r o p u n u la allegerea Societatei, ar
caut mai antaniu se se assecure de aeceptarea ceb
loru propui.
Veri-cumu inse, e necessariu unu regulamentu
care se preveda ce lucrri si in ce conditioni se se
cera de la membrii c o r r e s p o n d e n t i : numai asia s'ar
pote demostr necessitatea de a immultf assemini.
membri la fia-care sessione a Societatei.
I I I . Starea materiale si finantiaria a Societatei
se va vede" mai lamuritu d'in tabellele detaliate alla-
turate pre longa acestu reportu, si a n u m e : liste de
crile cumperate si donate in cursulu annului ince^
tatu, si tabelle de compturi. marginindu-ne aci a ob
serv inco urmatoriele:
1. Ministeriulu culteloru si instructionei a desti
natu pentru usulu societatei doue camere in planulu
de diosu allu Universitatei.
2. P e n t r u niarirea sau cellu pucinu restabilirea
subventionei d'in partea guverniului nu s'a potutu
face nemica, ci si pentru annulu 1 8 7 3 s'a trecutu si
votatu modest'a s u m m a de lei 10,000.
3. Onorabilele D o m n u commembru, P . Poenariu.
a donatu societatei diurn'a sa de m e m b r u allu dele
gationei in s u m m a de lei 2 3 5 pentru nlobiliariulu
bibliotecei.
4. Parentele P r o t o s y n g e l u Melchisedecu R a d e a n u ,
preutu la seminariulu Socola, a facutu cunoscutu de
legationei co vre a d o n a societatei petru sute de
galbeni No. 4 0 0 , cu restrictione inse de a se buc-
cur, pre ctu va mai trai, de folosele acestei summe,
cerendu t o t u - d e - u n a d a t a , ce conditioni utili i s'aru
potea offeri de societate. Delegationea a respunsu
co nu i s'ar pote offeri alte folose de ctu celle ce
t r a g e si dens'a d'in alte fonduri alle selle, si co a-
ceste procente i se potu responde regulatu in doue
s e m e s t r e , sub reserva inse de a p p r o b a r e a societatei.
P a r e n t e l e P r o t o s y n g e l u a d e c l a r a t u , co se mulfia-
mesce si cu aceste conditioni.
5. I n t r e donationile, cu cari s'a inavutitu biblio-
tec'a societatei figuredia, cumu se vede d'in listele
allaturate, si doue Iade cu d o c u m e n t e , donate de
D o m n u A. I. G h i c a , documente c a r i , d'in lipsa de
tempu materiale, nu s'au potutu inco cercet, regul
si classific.
 2 11
6. Presiedentele societatei pentru studiuhi lim-
beloru r o m a n e de la Montpellier a ceruta ca socie
tatea nostra se tramita acellei societate cte unu es-
semplariu d'in typariturele' selle, promittendu co so
cietatea de Montpellier nu numai va analis si an-
nunti, in revist'a sea, typariturele nostre, ci inco va
tramitte si ea societatei nostre essemplarie d'in tote
typariturele selle.
7. D'in celle espuse si mai vertosu d'in c o m p -
turele allaturate se v a vedd, co essercitiulu annului
incetatu pcesenta unu escendente destullu de insem-
natu, si co acestu escendente se va m a r i mai multu
p r i n incassarea d'in vendiarea cartiloru, mai vertosu
si in speciale d'in vendiarea dictionariului; cu tdte a-
cestea, attu acestu escendente, ctu si celle alte fon-
tane de veniture, fiendu destinate la urmrirea si
realisarea de sconuri speciali, r e s u l t a , co medilocele
materiali, de cari despune societatea, nu se potu a p -
plic dectu la esplorarea unei parti a cmpului des
chiii lucrariloru selle, pre candu alte parti forte im
portani alle acellui-asi campu caut se r e m n a , cu
m a r e d a u n a , in completa n e l u c r a r e : nu v o m u dice
nemicu despre lips'a de mediloce pecuniarie neces-
sarie la lucrrile sectioniloru istorica si scientifica;
dero ehiaru spesele, ce necassita manipularea adu
narei societatei in sessione generale, nu se mai potu
aceoperf cu subventionea, d'in care se aceoperirea
p e n o acumu. T o t i membrii connoscu deja, co acesta
strimtorare a fostu principalele m o t i v u , care a in-
d e m n a t u p r e delegatione a cere cu insistentia, ca toti
membrii se propere a veni se iea parte la sedentiele
sessionei presente.
P r e s e d e n t e : A. T . L a u r i a n u .
P. Poianariu.
. V. A. Urechia.
Secretariu g e n e r a l e : J . C. Massimu.
Colectiune de diplome
d'in diplomatariulu comitelui I o s i f u K e m d n y , care
privescu mai alesu pe romni (valachi).
(Urmare.)
Joannis Pontificis Indulgentionales
p r o A n d r e a K a p y ejusque consorte Anna.
1410. A p p . D. T r . T . IV.
Epistola a faimosului contrapapa Ioanu XXIII, adressata
dela Bologna unui aristocratu anume A n d r e i u de K a p y si
sociei sale anume A n a , carii ceruser dela pap'a, c se aucto-
risedie pe preotulu spiritualu (dubochnicu) alu loru, se le erte
pecatele in numele papei, carele d. acelui popa privilegiulu ce
rutu, inse cu conditiune c se se folosesca de elu numai una-
data, in or'a mortei. Acelasiu papa mai pune si alte conditiuni
prea bune, care -dela unu omu corruptu cumu era densulu, abia
se potea atepta.*)
*) Vedi despre pap'a Ioatau XXIII cele mprtite si de
noi in vieti'a lui Sigismundu.
J o a n n e s X X I I I . E p i s c o p u s servus servorum Dei.
Dilecto filio Andreae de K a p y Domicellae pariter et
dilectae in Christo filiae A n n a e ejus uxori. Salutem
et Apostolicam Benedictionem. P r o v e n i t ex vestrae
devotionis affectu, quo n o s , et R o m a n a m Ecclesiam
reveremini, ut petitiones vestras, illas presertim, quae
a n i m a r u m vestrarum salutem c o n c e r n u n t , et respi-
c i u n t , ad exauditionis gratiarn a d m i t t p m u s , ut con-
fessor v e s t e r , quem quilibet vestrum duxerit eligen-
dum, omnium petitionum vestrarum, de quibus corde
contriti, et ore confessi tueritis, semel t a n t u m in
mortis articulo plenam remissionem nobis in since
r i t a t e , fidei u n i t a t e , ac sanctae R o m a n a e Ecclesiae
obedientia, ac devotione vestra, vel sUccessorum no-
strorum R p m a n o r u m Pontificum canonice m u t a t o r u m
persistentibus, authoritate apostolica Concedere valeat,
devotioni vestrae tenore praesentium iudulgemus, sic
tamen, quod idem confessor de his, de quibus alteri
fuerit satisfactio impendenda, ex tune vobis per vos,
si supervixeritis, vel quod haefedes v e s t r o s , si tune
transieritis, faciendam i n j u n g a t , q u a m v o s , vel illi
facere teneamini, ut praefertur. E t n e , quod absit,
propter hujusmodi gratiam reddamini procliviores ad
illicita in posterum c o m m i t t e n d a , v o l u m u s , quod si
ex confidentia remissionis hujus forte aliquid Com-
mieritis, quoad illa praedicta remissio vobis nulla-
tenus suffragetur. Nulii vero omnino h o m i n n m liceat
h a n c p a g i n a m nostrae coneessionis, et voluntatis in-
fringere, vel ei ausu temerario contraire, si quis vero
haec attentare praesumserit, indignationem O m n i p o -
tentts Dei, et B e a t o r u m Petri et Pauli Apostolorum
ejus se noverit invusurum. D a t u m Bononiae I I I .
K a l e n d a s Septembris Pontificatus notri a n n o prirno.
Copia in Coli. Ms. Com. Szekelyiana Bibi. Col.
Ref. Claudiop. T . I V . p . 307.
F r a g m e n t . Solum h a r . literar, edidit W a g n e r in
Dipl. Baros, p. 362.
F r a g m e n t / et exinde K a t o n a T . X I I . p. 5.
14101419. App. D. T r . T . IV.
Documentu despre una alta dieta in Transilvania si despre
nrolare la 6ste. Stefanu episcopu alu Transilvaniei, Nicolae
Ciacu, vaivodu si Michailu filiu alu lui Solomonu dela Nadas
deia,*) comite alu Secuiloru, scriu ctra Sasi, c in urmarea pro-
vocarei venite dela regele si acumu imperatulu Sigismundu, no
bilii tierei au tienutu dieta la Turd'a, in care au decisu, c
d'intre nobilii (boierii) privilegiai se merga la 6ste a t r e i ' a
parte a barbatiloru, ira d'intre l o c u i t o r i i t i e r a n i (Rustici)
se merga a d i e c e a p a r t e ; asia se cere, c si d'intre sasi se
merga a diecea parte.**)
P r o v i d i viri et circumspeci amici nobis sincere
dilecti. Noveritis, nos una cum preseiitibus partis
*) Cu acestu nume sun*- duoe comune in comitat. Solnocu
de midiulocu; mai e unu Nadasd in comit. Huned. si Nadasdei'a
totu acolo.
**) Documente de coprinsulu acestora se le tienemu bene
amente, pentruc s'a facutu la unii idea ficsa de a totu spune
mereu la lume, c numai nobilii aru fi aparatu tieVa. Deca esia;\
d'in 10 tierani unulu, aedsta semnifica s c u la r e a g l o t e l o r u . U
Red. Traus.
 212
T r a n s y l v a n e regni Nobilibus pro h a b e n d o cum eis-
dem tractatu in negotiis, seu factis per serenissimum
principem D n u m . Nrnm, D n u m Sigismundum Dei
gratia Romanorum*) hungarie etc. invictissimum R e -
g e m , ac semper Augustum nobis intimatis, vobis-
que limpide specificatis, in Civitatem T o r d e n s e m ad-
venisse, ibidem etiam literas jpsius regie Mattis ipsis
loquentes eisdem ostendisse, qui omnes voce unanimi
visis dictis literis, se ad quevis servitia dicti Dni.
Nri. Regis p r o m p t o s exhibuerunt, et solertes, dispo-
nentes coram n o b i s , et ordinantes terciam partem
Nobilium, decimam vero rusticorum e medio ipsorum
a d dicta servicia pretaxata Dni. Nri. Regis, quocun-
que per nos vocarentur, more exercituantium deputare.
U n d e vestras r o g a m u s amiciia? per p r e s e n t e s , qua
tenus, q u e m a d m o d u m dicti nobiles, ut praemissum
est, decimam partem rusticorum ipsorum famulorum
deputavere, conformiter et vos decimam partem om-
nium Vestrorum ad . . . dicti dni notri Regis ser
vitia prelibata de vestrum medio famulorum selectis
. . . . scripta in T o r d a predicta feria secunda pro
xima post dominicani Oculi.
S t e p h a n u s dei gracia E p p u s ecclesie T r a n s s y l -
vane.**)
Nicolaus C h a a k W a y w o d a T r a n s s y l v a n u s .
Michael filius Salamonis de N d a s d Comes Si-
culonim.
Intitulatio exterior: Providis viris et circum-
spectis Universiti Saxoimm septem sedium parcium
T r a n s s y l v a n a r u m amicis nobis sincere dilectis.
1413. 30. Sept. App. D. T r . T . I V .
Documentu de impaciure intre sasi si romani locuitori in
scaunulu Cincului si in districtulu Fagarasiului. Saii d'in Valea-
mare omorisera pe siese femei de a le romaniloru. Saii se iau
frumosielu pe langa romani si'i impaca cu oresicare sumusiore
de bani, pe care le iau pentru sngele femeiloru omorite, inse
neci pe aceia nu d'intru una data, ci in termini; preste acesta
romanii se mai obliga c se apere pe sasi in contra vindictei
ori-caroru altoru romani d'in generatiune in generatiune cu munc'a
si cu spesele loru (propriis fatigiis, expensis et laboribus, cum
sui heredibus et posteris defendere tenentur). Tota acesta causa
de mpciuire fusese petractata la tribunalulu sasescu d'in Cin-
culu-mare, unde au mersu si romanii ci era d'in districtulu
Fagarasiului, carele pe atunci (si mai tardfu) avea cteva comune
si d'incolo de riulu Oltu.***)
*) Sigismundus in Eomanor. Eegem electus fuit an. 1410.
Ergo cum in bis literis Sigismundus Eex Eomanor. dicatur, literae
bae ante 1410 emanri nequibant.
**) Stephanus fuit Eppus Tranfcsylvaniae ab anno 1402,
usque 1419 ergo literae bae post. a. 1419, emanri nequibant.
Authographum in Arch. nat. Saxon, sub Nr. 78.
Edidit Schuller in Umrisse der G-eschichte Siebenbiirgens
I. Urkundenbuch p. 1 8 - 1 9 .
***) Intre numele romaniloru cte obvenu in acestu docu-
mentn unele nu sunt cunoscute de locu. Ne potendu ave la
mana originalulu, care se afla in Buda, si neci copi'a cea auten
tica ce se tiene in archivulu fiscale alu Transilvaniei, nu potemu
cunosce deca si pna in ctu numele Slade, Schu, Eotber, Teytte,
sunt cine scie cumu deformate in gur'a si sub peu'a sasului scrie-
toriu, s6u c sunt reu descifrate dupa originalu, pentruc si d'in
In nomine Domini Amen. Universa negotia que
in sttu solido stare desiderantur (sic). Ne igitur
eorum memoria cum temporis processu p e r e a t , et
evanescat, discretorum virorum prudentia solet ea per
literas eternare. H i n c est quod nos Judices, scilicet
1
Comes. J a n u s c h N i g e r ) regii judicii judex sedis
Schenk, alterque Come's J a n u s de Valle Mrie ), pre- 2
libate sedis judex, ceterique jurai' Consules, ac Se-
niores, universique sedis ejusdem judices T e r r e F u -
grasch, scilicet: Slade, et Cosda, P e t r u s q u e dictus
Schan, universi quoque jurai Consules, ac prefate
T e r r e Seniores insinuando memorie notificamus, tam,
presentibus, q u a m futuris h a r u m notitiam habituris,
quod in notri venientes praesentiam nonnulli de.
Communitate Viile Vallis Mrie v o c a t e , ex parte
diete communitatis parte ab una, parte vero ab altera
W a l a c h i quidam Scilicet D o b r a e t M a n e filius Sta-,
(
nislaven, cum W a l a c h o quodam, qui Bratten diceba-
3
tur de Villa Stanesdorff ) dicta, et Slade cum filio
4
suo Rotber de villa O e l e n d o r f ) , cum genero suo
5
T a y t t e de Villa altera G a s s e n d o r f ) vocata, coram
nobis publice recognoscentes, quomodo prefaa' com-
munitas pretacte Viile V a l l i s M r i e ipsis W a -
l a c h i s prenotatis, pro quibusdam homicidiis in
S e x personis faemineis de W a l a c h o r u m ge
n e r e , per quosdam diabolica instigente suggestione
de prefaa commnnitate Viile Vallis Mrie in priorum;,
territorio perpetratis amicabilem exhibuissent compo-
sitionem, et reconciliationem p r o q u a d a m certa sum-
mula pecuniali, q u a m quidem summulam prefaa com-
munitas in certis terminis ab ipsis Walachis assumpts.
plene, et integraliter pretactis W a l a c h i s , uti predicti
fatebantur W a l a c h i , premissam c o m m u n i t a t e m , una
cum ipsa mulierum interfectoribus per presentes de
ipsa pecuniali solutione r e d d u n t liberos pariter et a b -
solutos, promittentes etiam, ut premisse communitati
causa predictarum interfectarum nullum alicujus ob-
staculi, seu perturbationis nocumentum per s e , ac
celelalte sunt unele schimosite, de ess. in locu de Costa ori Co
stanu, se vede scrisu Cosda si Bratten in locu deBratu; asia si
adjectivulu mare, sasulu ilu scrise cumu ilu si pronnneiase totu
elu, adec Mrie. Intre martorii ci au fostu de facia nu este
neci unu romanu, d6ca cumuva n'au fostu romani cei duoi d'in
oppidulu Fu gr a s eh." In totu casulu, asemenea documente
inca sunt pline de invetiatura. Alii carii sci latinesce le scria;
d'intre romani nusci mai nimeni latinesce, pontrH c ei pusi
'.la cale de greci si de slavi, commissesera nebuni'a piramidale de
a estermina limb'a latina d'in midiuloculu loru; de apoi urma,
c romanii accepta orbesce totu ce se scria pentru seu in contra
loru in limb'a latina, Asia apoi a fostu usioru c se fia despoliati
d'in tote prile si se fia adui la marginea perirei. Unde se
mai pdte de ess. conventiune mai orba si mai umilitoria, decatu
este si acesta dela Cincu mare. Eed. Trans.
2 3
') Joannes Fekete seu Schwarz. ) Morgonda. ) olim
4 5
in terra Fogaras. ) etc. ) olim in Terra Fogaras.
Originale in Archivo Camerae E. Budensis.
Copia authentica anni 1839 in Arch. Fisei Trans.
Edit. in Archiv des Vereins fur siebenb. Landeskunde.',
I. B. 4. Heft 1845 p. 92.
Edit. Extractnm Fejer C. D. T. XI. p. 485.
 213
suos heredes, vel posteros pro nune, et deineeps de-
beat penitus inferri, insuper pretactam communitateni,
contra quoslibet hujus rei contradietores, prout co-
ram nobis manifeste a s s u m s e r u n t , propriis fatigiis,
expensis et laboribus, cum sui heredibus et posteris
efen.dere tenentur. Ad omnium igitur prescriptorum
testunonium, majoremque ad evidentiam, ac ad cer-
titudinem ineffabilem presentes nostras diete commu-
nitati concessimus literas privilegiales, sigillis utrius-
que tam sedis Schenk, q u a m . t e r r e F u g r a s c h in filis
albis impensis firmissime roboratas. Acta sunt h e c
in presentia h o n o r a b i l i u m , ac discretorum virorurn
J u d i c u m superius e x p r e s s a t o r u m , J o h a n n i s q u e Ger-
lach, Nicolai H e l w i c h , J o h a n n i s q u e Rod de S c h e n k :
majori; Nrcolaique Sartoris et Petri dicti Cleiman
de Oppido F u g r a s c h ac plurium fde dignorum vi
rorurn. D a t u m vero in Schenk majori sub anno in-
carnationis Domini Millesimo quatuor centesimo tre-
decimo, tricesimo die mensis Sept. Indictione sexta.
L. S. L. S.
pendentis. pendentis.
(Va urma.)
t Dumitru Bolintinenu.
Gilbertu alu Romniei, cu care semen attu de multu prin
vietiuire si prin morte, poetulu iubi tu alu romaniloru, scriitori'ulu
neobositu, cugetatoriulu si patriotulu Dum. Bolintinenu, dise adio
scumpei ale Romanii, pe care o iubi si-o plane cu atta duioia,
ei dise adio in diminetia dilei de 20. Aug. st. v. dumineca la
7 % 6re.
Dupa lunga vidti'a de cugetare si de lucru, care ne dete
attea scrieri, attea canturi mreie, attea suspine melodiose,
Bolintinenu cadiu de odat intr'o trista stare de vegetatiune, care
dura aprtfpe doui ani de dile.
Spitalulu ospitiului dela Pantelirnonu avea se v6dia espi-
randu, pe patulu, seu de caritate, unulu d'in gloriele ndstre na
ionale, care facu cunoscutu in occidinte limb'a si individualitatea
Romniei.
Dum. Bolintindnu e nascufti Ia 1824 in comun'a Bolintinu-
din'-vale, distantia de vre doue ore de Bucuresci, d'intr'o familia
de proprietari, asia numii p'atnnci boieri de rangu mai micu.
Mai antaiu isi ncepu studiele in colegiulu naionale dela
Santu-Sava, pdtra de temelia a scdleloru romane, si si-le continua
pna pe la an. 1847 la Paris, uude fusese iramisu cil spesele
dlui Stefanu Golescu si alii.
Revolutiunea regeneratdria d'in anulu urmatoriulu chiam
in Bucuresci, si aci redacta mai multu tempu diariulu Poporulu
suveranu."
Dupa ncetarea micrii, fiendu trecutu in list'a proscrisi-
loru, carii urdisera seu aderaser la realisarea revolutiunii, se
duse mai antaiu iu Transilvani'a si de aci la Paris, unde'si re
ncepu studiele ntrerupte ctiiva tempu si scrise brosiur'a Les
principautes roumaines. Dupa trei ani de dile porni la Constan-
tinopole, c-ci, agitaiunea politica si reformatdre d'iu 1848 ne
fiendu ostile Porii, cea mai mare parte d'intre emigrai gasiau
in Turci'a o primire nu tocmai nefavorabile.
Bolintinenu stete pna la 1859 iu Turci'a, c-ci de-si prin
cipele Grigorie Ghica alu Moldovei ei oferi in 1855 o catedra
de literatura naionale in Iasi, inse P6rt'a 'i refus intrarea in
ti6ra. Atunci ntreprinse diferite caletorii prin Turci'a, Asia-
mica, Ierusalimu, Siri'a, Palestin'a, Egiptu, Insulele archipela-
gice, Macedoni'a, Tesali'a si Epiru, caletorii pe care le descrise
in 1867.
Bolintindnu ncepu se dea la lumiua poesiele sale inca de
pe la 1843, Michnea si Baba, O- fdta tenera pe patulu morii
Basme si legende naionale facura inca de tempuriu renumele
viitoriului mare poetu.
I n tempulu siederei sale in capital'a Turciei, scrise admi
rabilele poesii intitulate Florile Bosforului, mai antaiu tparite
subt titlulu de Cntece si Plngeri, apoi subt titlulu de Poesii,
si in cele d'iu urma subt numele primitivu in .coleetiunea poe-
sieloru sale, publicate in doue tomryi.
Scrierile lui Bolintinenu suntu numerose. ]ta o lista, in
completa p6te, d'in cele pe care ni le aducemu aminte:
Poesii, tiprite de societatea literaria In 1847. Cntece
si plngeri. Cntarea Somaniei. Melodii romane. Poesii
vechi si noi. PoesiF complete. - Bataliele romaniloru.
Nemesls. Caletorii . in Palestin'a si Egiptu. Celetorii pe
Dunre si in Bulgari'a. Caletorii in Macedoni'a. Caletorii
in' Asi'a-mica. Manuelu, Elen'a si doritorii nebuni, romanuri.
Vjeti'a lui Michaiu vitdzulu. Vidti'a lui Stefanu celu mare
Vidti'a lui Vladu Tiepesiu. Viti'a lui Mateiu Basarabu.
- Brises d'orient, poesii in limb'a francese. Poem'a Conradu.
Michaiu vitdzulu, condamnaii la morte,'drama. Stefanu
celu Berbantu, drama. Lapusnenu si Dupa batali'a dela Ca-
lugareni, doue drame. Stefanu Gheorghe, drama istorica.
Traianida, epopeia naionale. Resbelulu lui Traianu in Daci'a
si cblonisaraa Daciei cu romani, cea ma mare, cea mai gloridga
epoca a nascerii naiunii romane. Mrirea si m6rtea lui Mi
chaiu. Brancovenii si Cantacuzinii. Michnea care-si taie
boierii. Despotu Vodu Ereticulu. Postelniculu Constantinii
Cautacuzino. Sorinu d'in tempulu fui Mircea, drame. Cleo-
patr'a, regin'a Egiptului, etc. etc.
Afara de acestea mai scrise in 1868 si 1870: Campulu si
salonulu, Menadele, Plngerile Romniei, Vidti'a lui Traianu im
peratulu, Nepsarea de patria, de lege si de religiune, etc. etc.
, Apoi diferitele article in Romani'a literaria, in Trompet'a
Carpatiloru si in Rornanulu.
Poetu in t6ta pSterea cuventului, cntrile lui Bolintindnu
e sincerulu echou alu simtiementeloru pure si desinteresate, alu
simtiementeloru inalte, nobile, gener6se. Aci intalnesci rapitdrea
tristetia a lui Lamartines, aci armoniosulu suspinu aln lui Gil-
bert, aci iu fine gratiosulu sursu alu depingerii naturii vii alu
lui Chenier.
Elu scia se imite sgomotulu armieloru, turbarea vijeliei,
vijiitulu uraganeloru: cu ce miestria si cu ce cadintia nu re
produce, in poesi'a Michnea si Bab'a, fug'a desperata a calului,
ceea ce 'i atrase attea laude d'in partea literatiloru si criticiloru
francesi.
In Balade si basme elu schi pstra caracterulu naionale,
cu acea suavitate a vechimii credintieluru, cu acelu respectu alu
barbatesciloru datine si inclinatiuni ale romaniloru.
In mai t6te dramele sale istorice, pasiunea predominante
e dorulu de tie>a: mndru de gloriosu'i trecutu, tristu pentru
nefericirile'i actuale, Bolintinenu la totu pasulu nu uita a vorbi
de Romani'a si erasi de Romani'a, a crei iubire la densulu nu
mai er unu simtiementu, ci o pasiune, unu deliru.
Neobositu pna in cele -d'in urma momente, Bolintinenu
scrise in Romanulu pna la 5. Aprile 1870. Articlele sale in
titulate: Biseric'a romana si Patriarchatulu." Cugetri asupra
strii actuale." Principiurile constituionale" etc, fura ultimele
lacrime ce vers pentru Romani'a, desperaii de presente si in-
grijatu pentru viitoriulii ei. *
Dela 1870 inainte, Bolintinenu cadiu pe patulu suferin-
tieloru.
C ministru si c functionariu, in diferitele posturi inalte
ce ocupa sciuse se fia onestu si conscientiosu; prin urmare ago-
ni'a sea va fi uitata de toti, afara de srcia.
In zadaru se redic o voce in sinulu camerei, care pro
puse se i-se voteze unu micu ajutoriu spre a i-se ndulci ulti-
mele'i dile de nenorociri.
Cu cea mai profunda durere asistaramu la acea siedintia
36
in care propunerea fcuta se traniise la seciuni, si la seciuni
remase si pna astadi, pe candu, nu dupa multu tempu, pensiuui
si recompense se votar rudeloru ministriloru si altiloru favorii
ai dilei.
Transportatu la ospitiulu dela Pantelimonu, Bolintinenu
gratia ingrigirii medicale ce i-se dete si pentru care multiamimu
dloru doct. Velenu, N. Georgescu. si intendentelui ospitiului dn.
Gabrielu prea fia incepe se se faca mai' bine. Candu unulu
d'intre fraii Golesci, dn. Al, C. Golescu, se duse se 'lu vedia,
respectabilele nenorocitu, c'6 voce tremuranda si abia iutielesa,
ei dise aceste cuvinte: Suntu incungiuratu de tineri. Pote ca
tinerimea, viitoriulu tierei, va face mai multu dectu noi, care
n'amu facutu nimicu."
O dorintia binecuventata, realisate vei tu in curendu?
L'amu vediutu, acumu ctuva tempu, siubredu, infirmu si
aprpe paralisatu: fruntea'i cea vasta prea' c totu mai conserva
strlucirea raiunii, pe candu, vai! ea nu mai esista de locu. In
camera'i curata si la buna positiune, vediuramu la capulu. seu
portretele amiciloru lui, C Negri si V. Alecsandri; acestu spe-
ctaclu ne caus emotiune si ne impuse sufletului durerosa ntre
bare : unde suntu aceia cari voru nlocui cu demnitate pe betrani ?
Astadi nu mai esista.
Sufletulu seu, care a simtitu si a iubitu cu atta ard6re,
care de attea ori s'a inaltiatu acolo de unde sorbiea forti'a ima-
ginatiunii si suavitatea poesiei, repeta pote, in ultimelei momente,
repeta Romniei aceste memorabile cuvinte:
Tieia dulce si frumosa,
Tu, ce-ai fostu gloria mea,
Eu me ducu; fii sanet6sa!
Astadi, luni, 21. Augustu, corpulu seu va fi pusu in mor-
mentu acolo, unde s'a nascutu, in comun'a Bolintinu-d'in-vale.
O vietia de-aprope o diumetate de seculu, o vietia plina
de sacrificie, de suferintie, si mai cu sema de activitate in do-
meniulu literaturei, asicura nemurirea numelui seu, c-ci geniulu
si talentu'i erau o fala pentru Romani'a, si acela care le poseda,
devenindu o individualitate sacra, va remiie neuitau attu de
nimele pe care le-a incantatu, le-a emotionatu, le-a rapitu, ctu
si de acelea ale generatiuniloru viitorie, pe care le va ncnta,
le va emoiona, le va rapi.
C-ci va venf o di, in care Romani'a 'si va aduce aminte
de 6menii sei destini, de poeii sei cei mari, de talentele sale
uitate. G. Dem. T.
(Dupa Romanulu d'in 21. Aug. v. 1872.)
Raportulu secret. II. despre activitatea comitet, asociat,
pre anulu 187 V . 2
P r e a onorata a d u n a r e g e n e r a l e !
Comitetulu asoc. trans. in decursulu a n u l u i , ce
espireza degi, a tienutu cu totulu 15 siedintie, d*in
care 10 ordinarie si 5 estraordinarie.
Acestu comitetu si-a tienutu de datoria princi
pale mai inainte de tdte a se ocup, pre langa alte
afaceri curente, cu punerea in lucrare a conclusiuni-
loru luate in adunarea gen. d'in anuln trecutu. D'in-
tr'acele v i n e a se mentiun aci conclusiunea de sub
f
punctulu prot. ad. gen. X V I I . relativa la stipendiale
si ajutoriale asociat, preliminate p r e an. scol. 1 8 7 % .
Atktu stipendiale cktu si ajutoriale asoc. se conferir
p r e cale eoncursuale, observanduse si cu asta oca-
siune principiulu, c aceli teneri, carii in anulu pre
cedente se b u c u r a r de v r e u n u stipendiu d'in partea
a s o c , se se lase si pre an. scol. 1 8 7 ' / in usuarea
2
avuteloru stipendia, dca, satisfacundu conditiuniloru
recerute, le-au meritatu prin progresulu in studia si
prin portarea morale. Astfeliu conformu amentitului
principiu, se lasara pre an. scol. 187 '/ in usuarea
2
avuteloru stipendia, urmtorii teneri: Mich. Vasiliu,
ascultatoriu de technica la Vien'a cu stipendiu de
4 0 0 fr. si Nicolae T r a n d a b u r u , studente de I V . clase
reale in Brasiovu cu stipendiu de 50 fr. Celeafalte
stipendia se conferir pre cele eoncursuale in modulu
urinatoriu: 1) doue stipendia de ckte 150 fr. desti
nate pen.tru 2 juriti se conferir teneriloru: Elia Da-
nila si A r o n u . H a m s e a , ambii juriti in alu III-lea
a n u la a c a d e m i a reg. d'in Sibiiu, inse aceste con
formu conclusiunei luate in adunarea gen. dela F a
garasiu se conferir amentitiloru t e n e r i , pre langa
deoblegatiunea de a presta afacerile scripturistice in
cancelari'a asoc. U n u l u d'intre aceti stipendiai, ca-
petandu d'in fondatiunea fericitului Gosdu altu sti-,
pendiu mai marisioru, a abdisu de stipendiulu datu
d in partea a s o c , carele apoi in siedinti'a comitetului
d'in 2. Aprilie 1872 s'a conferitu lui Michailu R u s u ,
juristu in alu II-lea anu la academi'a reg. d'in Sibiiu.
2) doue stipendia de ckte 4 0 0 fr. destinate pentru
doui asculttori de filosofia, s'au conferitu lui Alecs.
G r a m ' a si P e t r u Dehelianu. De> celu de antaiu a
trasu stipendiulu numai p r e sem. I. an. scol. 1 8 7 % ,
apoi d'in caus'a intrevenirei unui m o r b u , reintorcun-
duse a c a s , si astfeliu incetandu a-si mai continu
studiale, a abdisu de restulu stipendiului a v u t u , de
obleganduse totu-odata a reintdree si ratele primite
d'in stipendiu, indata ce va intr in vreunu postu
salarisatu. Restulu d'in acestu stipendiu s'a sistata
pre sem. II. 187 '/ in favdrea fondului asoc, D'in
2
acestu restu apoi in sied. comit, d'in 2. Iuliu a. c.
s'a datu unu ajutoriu de 120 fr. lui Michailu Vasilie,
asculttori de technica in V i e n ' a , carele lipsitu de
ori-ce altu ajutoriu, ajunse in cea mi mare perple-
sitate d'in lips'a midiuldceloru vietiei, nefiendu in
stare a solvf neci didactrulu recerutu c un'a condi-
tiune spre a potd fi admisu la depunerea colocuieloru
prescrisa. 3) U n u stipendiu drasi de 4 0 0 fr. desti
nata pentru technica, s'a conferita lui Const. Barbesu,
ascultatoriu in n. II-lea la institutulu politechnicu
d'in Monachiu (Miinchen). 4) Altu stipendiu de 4 0 0
fr. destinatu pentru silvicultura, s'a conferitu teneru
lui Pintea I e r n a v e a n u , ascultatoriu de silvicultura la
Mria Brunn. 5) Trei stipendia de ckte 50 fr. de
stinate pentru gimnasisti, s'au d a t u : lui I o a n u T u r c u
stud. in V I I I . cl. la gimn. d'in B r a s i o v u , Auxentie
M u r e s i a n u , stud. in V I I I . cl. la gimn. d'in Naseudu
si lui Nic. N e a m t i u , stud. ia V I . cl. la gimn. reg.
d'in Sibiiu. 6) Alte doue stipendia de ckte 5 0 fr.
destinate pentru realiti, s'au datu lui Dem. Munteanu,
stud. in I I I . cl. la scdl'a reale evang. d'in Sibiiu, si
lui Ioana Gog'a, stud. in I I I . cl. la scdl'a reale rom.
d'in Brasiovu. 7) U n u stipendiu de 50 fr. destinatu
pentru unu elevu dela scdl'a comerciale, s'a couferitu
lui R a d u Balasiu, stud. in I I I . cl. la scdl'a comerc.
d'in Brasiovu. 8) P a t r u ajutoria de ckte 50 fr. de-
 215
stinate pentrn sodalii de meseria, pregtii spre a se
face miestrii, s'au conferitu: lui I o a n u Pintea, sodalu
de tabacariu in Muresiu-Osiorheiu, lui I o a n u Comsia,
sodalu de zidariu in Sibiiu, lui I o a n u L u p u , sodalu
de pantofariu in Sibiiu, si lui I o a n u Brehariu, sodalu
de caltinnariu in Deesiu. 9) Diece ajutoria de ckte
25 fr. destinate pentru invetiaceii de meseria se in-
partira intre urmtorii concureni: Ilarionu Stanuletiu,
invetiacelu de papucaria in Sibiiu, fraii Alecsiu si
Petru Thintbiu, invetiacei de papucaria in Sibiiu (co-
lectivu), Georgiu Trifu si P e t r u D u c a , invetiacei de
fauria in Muresiu-Osiorheiu (la olalta 2 5 fr.) fraii
Augu8tinu si Gonst. B o r z a , celu d'iutaiu invetiacelu
de croitoria in Clusiu, celealaltu invetiacelu de cal-
tiunaria in Clusiu (la olalta 25 fr.), Nicolae P o p ' a
invetiacelu de fauria in Sibiiu, Nic. A r m e a n u inve
tiacelu de papucaria in Sibiiu, T e o d o r u Mog'a inve
tiacelu de fauria in Orasthia, Nic. Clusiu invetiacelu
de mesaria in Agnith'a, fraii Demetriu si I o a n u F a r -
casiu, celu d'intaiu invetiacelu de r o t a r i a , celealalta
de fauria ambii in Miercurea (la olalta 25 fr.) si in
urma Alecsandru Cosm'a invetiacelu de papucaria in
Lapusinlu ungnrescu. P r i n u r m a r e asociat, ndstra
si in decursulu a n u l u i , ce espireza d e g i , a mai
sacrificatu pre altariulu scientieloru si alu culturei,
cumu si pentru incuragiare la iinbracisiarea si p r o
movarea meseriiloru, unu factoriu destulu de impor
tante , pentru ameliorarea starei materiale a natiunei
considerabil'a suma de 3 1 5 0 fr. v. a. (Sied. co
mitet, d'iu 30. Sept. 1871 . 128 I V I I I , d'in 15.
Dec. 1871 182 si 2. Ian. 1872 6.)
Cu viia bucuria vine a constat acestu cpmi-
t e t u , cea ce se va ved6 si d'in raportulu dlui cas
sariu (cumu-ck in decursulu anului, ce espireza degi,
s'a primitu pre sem'a a s o c , c subventiune d'in par
tea ministeriului de cultu si instruciune d'in Romani'a,
odat 59 '/ Napoleoni, alt-data 30 Napoleoni, pen
2 gresive ale tempului si ale impregiurariloru, in care
tru care ajutoriu comitetulu si-a tienutu de cea mai
sacra datoria, a-si esprime cordiala sa recunoscientia
si totu-odata a rog pre acelu ministeriu, c si mai
departe se benevoiesca a veuf in ajutoriulu materiale
acestui instituii de cultura natiunale. (Sied. comit,
d'in 3. Oct. 1871 144 si d'in 4. Iuniu 1872 74.)
I n interesulu incassarei tacseloru restante dela
mai muli membrii ord., cumu si in interesulu tie-
nerei evidentiei receruta d'in partea cassei, s'a aflatu
de lipsa a se tiparf unu cbnspectu despre toti mem
brii ord. ai asoc. inscrisi dela urdirea aceleia pkna
la adun. gen. tienuta in an. trecntu la F a g a r a s i u , si
carii, conformu -lui 6 p. 2 d'in statute m o r a l m e n t e
suntu datori a r e s p u n d e cuantulu anuale de 5 fr.
Acestu conspectu tiparitu in 1500 ecsemplaria in a-
cele despart, ori colecture, de unde s'a retramesu
ckte 1 ecs. rectificatu, conformu p. 1 , 2 si 3 d i n
resp. conclusu alu comit, d'in 15. Dec. 1871 s'a im-
partitu in unu numeru recerutu de ecsemplaria pre
la membrii asoc. atktu pre calea direciuniloru desp.
cercuali resp., cktu si prin domnii colectori in acele
parti, unde degi inca nu s'a infientiatn despart, c e r c
prevediutu in regulamentulu asoc. d'in 1869 3,
4, 6 si 13. (Sied. comit, d'in 15. Dec. 1871 185).
Iu interesulu latirei activitatiei asoc. in tdte pr
ile locuite de romani, s'a emisu noue provocri cktra
colectorii a s o c , cktra alti brbai inteligeni spre a
lu mesurile de lipsa pentru infientiarea si consti
tuirea despartiementeloru cercuali si ale agentureloru
comunali, si in acele locuri prevediute in reap. regu-
lamentu, unde inca nu apucasfcra a le infienti. P k n a
acumu asoc. in teritoriulu seu, numera 13 atari des-
partiemente cerc. infientiate si constituite d'in n u m e -
rulu totalu de 22, lipsescu a se mai infienti alte 9
despartiemente. (Sied. comit, d'in 3. Oct. 1871 1 5 1 ,
cumu si unu altu ursoriu dela comit. ddto. 24. Maiu
1872 Nr. 131.)
Comit, a s o c considerandu de o parte interesele
de cultura ale limbei romane, de alta parte conside
r a n d u dorentiele si postulatele unanime ale natiunei,
si-a tienutu de cea mai scumpa detoria a face paii
de lipsa la inalt. minist. reg. ung. de cultu si instru
c i u n e , c la universitatea ce se. va deschide cu 1.
Oct. a. c. in Clusiu, hianduse in cuvenita considerare
interesele de cultura ale romaniloru, se se infientieze
catedre paritetice pentru propunerea scientieloru resp.
si in limb'a romana. (Sied. c o m i t d'in 2. I a n . 1872
8.) P k n a in cktu s'a consideratu d'in partea lo-
curiloru competente acesta dorentia n a t i u n a l e . cre
demu a fi cunoscutu d'in actele degi publicate cu
privire la ocuparea catedreloru profesorali dela ce-
stiunata universitate.
Prosperarea si nmulirea fondului destinatu pen
tru infientiarea unei academii r o m a n e de drepturi,
fiendu un'a d'intre poblemele cele mai importante,
ce are a resolvf acesta asoc. in interesulu esistentiei
si prosperarei natiunei, amesuratu recerintieloru pro
traimu, comitetulu asoc. deci petrunsu de marea im-
portantia a cestiunei acesteia, n'a lasatu neei o oca-
siune b e n e v e n i t a , fkra de a i n d e m n si a incuragia
d'in parte si pre fii natiunei, la imbratisiarea caldu-
rdsa a acestei c a u s e , si astfeliu s p e r e z a , ck fiendu
degi iuceputulu odat facutu, nisuintiele, ostenelele
si sacrificiale brbailorn devotai causei amentite,
voru produce cu tempu resultatnlu doritu. Altucumu
ofertele si contribuirile incurse in favdrea fondului
academiei, in decursulu anului 1 8 7 ' / se voru vede
2
detaiatu d'in raportulu dlui cassariu alu asoc.
Asociatiunea, precumu e de comunii cunoscutu,
dk la lumina acumu mai de 5 ani u n ' a fdia a sa
propria Transilvani'a," c a r e a , d u r e r e ! p k n a a c u m u
nu se bucura neci materialmente neci moralmente
de spriginulu si imbratisiarea dorita si ateptata, cu
tdte, ck o asoc. de cultura, cumu e a ndstra, in in
teresulu susu-tienerei prestigiului s e u , facia cu aso-
ciatiunile si reuniunile altoru n a i u n i , anevoia s'ar
pote lipsf de o fdia propria, de si aceea costa dresi-
care sacrificia materiali. Numerulu abonatiloru la j
 216
amentita fdia p r e anulu c u r e n t e , pkna acumu abia
este de 211 insi, er deficitulu p r e an. trecutu 1 8 7 1 ,
dupa computulu esaminatu si pertractatu in siedinti'a
acestui comit, d'in 6. F a u r u a. c. 27 s'a suitu
la sum'a de 5 2 4 fr. 76 cr., aici intielegunduse si mo
desta remuneratiune a redactiunei resp. Adun. gen.
dela F a g a r a s i u tienuta in 7 8 . Aug. a. tr. prin con-
clusiunea de sub Nr. 20 a aflatu' de lipsa a face
unele modificatiuni la. 7 si 8 d'in statutele asoc.
Conformu acestoru mddificatiuni, au de a se bucura
si corporatiunile resp. persdnele morale, de dreptulu
votisarei in adunrile gen. ale asoc., prin ckte unu
representante alu seu legitimatu. Modificatiunile f
cute s'au substernutu inca in 10. Oct. Nr. 266, 1871 in.
ministeriu reg. d e interne spre a p r o b a r e , de unde
inse pkna in p r e s e n t e , d u p a repetite staruintie, n'a
u r m a t u neci una rCsolutiune resp. aprobare. T o t u
d'in asta causa a amanatu pkna acumu comitetulu a
face dispositiune pentru tiprirea statuteloru, acaroru
lipsa se simte, fiendu-ck doresce c modificatiunile
fcute se se intretiese la respectivii d'in statutele
tiparinde.
P e t r e c u n d u s e tdte blanquetele de diplome in de-
cursulu anului acestuia, s'a facutu dispositiune pentru
tiprirea de noue blanquete de diplome pentru mem
brii fundatori ordinari si onorari intru unu formatu
si adjustarea mai corespondietdria gustului eteticu^
Gratia E c s . sale dlui presiedinte alu a s o c , carele bine
voi a lu asupra-si ingrigirea de tiprirea acelora,
cestiunatele blanquete de diplome se afla degi tip
rite in (?) ecsemplaria intr'o forma si adjustare pre
deplenu corespondietdria gustului. Comitetulu se afla
prin u r m a r e in positiunea de a potd provedd acumu
cu diplome si pre aceli d o m . 4 membrii fundatori si
ordinari noui, carii pkna acumu, d'in lipsa de blan
quete t i p r i t e , nu s'au potutu provedd cu recerutele
diplome. (Sied. comit, d'in 5. Martiu 1872 38.)
Conformu conclusiunei luate in adunarea gener.
dela Naseudu d'in 1870, sub Nr. prot. X V I I . pos. 2
inca in 3. Noembre 1870 sub Nr. 3 1 6
/ s'a fostu
2 3 9
publicatu conCursu pentru elaborarea unei crti agro
nomice de 2 0 2 5 coli tiprite. P e n t r u cea mai b u n a
carte de asta specialitate, se defipse si unu premiu
de 5 0 0 fr. T e r m i n u l u concursului a espirata cu 1.
Maiu a. c. si pkna acumu n'a incursu neci u n u ela-
b o r a t u in obiectulu cestiunatu.
A s e m e n e , conformu conclusiunei luate totu in
a d u n a r e a gen. dela Naseudu Nr. prot. X V I I pos. 8,
totu cu datulu 8. N o e m b r e 1870 Nr. 316 s'a fostu
publicatu concursu pentru elaborarea celei mai b u n e
crti de igienia popularia p r e l a n g a unu premiu de
50 galb. cu terminulu pkna la adun. gen. presente.
P k n a acumu inse, neci in acestu obiectu, n'a incursu
neci unu elaboratu.
D u p a c e dn. bibliotecariu alu asoc. I o a n e Maximu
in urm'a denumirei sale de jude singulariu in Seliste
Editoriu si provedietoriu: Comitetulu, Redactoriu G . Baritiu, secretariuiu 1. alu asociatiunei. Tipografl'a Romer & Kanmer.
cautandu a se strmuta cu locuenti'a d'in Sibiiu, si-g
datu demisiunea d'in postulu de bibliotecariu. comi
tetulu in siedinti'a sa d'in 2. Ian. a. c. s'a aflatu n
d e m n a t a , - a ' s u b s t i t u i in locui pkna la present'a adun.
gen. pentru postulu de bibliotecariu, pre dn. secret.'
magistr. Ioane Cretiu. P r e a on. adunare gen. este
deci rogata, a alege altu bibliotecariu.
D u p a cele premise, comitetulu vinea aterne prea
onor. adunri gen. spre deliberare resp. acceptare
urmatoriele p r o p u n e r i :
1) P r o p u n e r e a comitetului, relativa la represen-
tarea industriei poporului romanu cu ocasiunea vi-
toriei espositiuni universale tienenda la Vien'a in 1873,
cu r o g a r e a , c prea on. adunare gen. considerandu
dc o parte importanti'a obiectului d'in cestiune, carele
recere u n u studiu maturu, de alta parte, cumpanindn
tdte impregiurrile, mai alesu in cea ce privesce mo
dalitatea procurarei obiecteloru de industri'a romana,
cumu si spesele recerute la procurarea si transpor
tarea acelora la loculu destinatu, se binevoidsca a
lu mesurele, ce le va afl de corespondietdrie si de
lipsa pentru realisarea scopului intentiuntu. P r o p u
nerea se altura sub A.
2) Proiectulu de bugetu preliminariu p r e anulu
2
asoc. 187 / statoritu in siedinti'a comit, d'in 27. Iuliu
3
a. c. d'inpreuna cu raportulu si proiectulu comisiunei
esmise spre acelu scopu d'in partea comitet, in sie-
dinti a sa d'in 2. Iuliu a. c. Actele resp. se altura
sub B. I n fine
3) Computulu despre perceptele si erogatele pen
tru trebuintiele cancelariei asoc. pre anulu degi es-
piratu 1 8 7 ' / s u b C. E r despre starea fondului asoc.
2
cumu si despre perceptele si erogatiunile aceluia, se
va raporta in detaiu d'in partea dlui cassariu alu a-
sociatiunei.
C u aceste inchiu acestu raporta, orandu asocia
tiunei n d s t r e , carea degi implinesce 11 ani d i n
vidti'a sa, p r o s p e r a r e si n f l o r i r e in f a v d r e a
l a t i r e i c u l t u r e i r o m a n e , si a i n a l t i a r e i n a -
tiunei ndstre.
Sibiiu, in 27. Iuliu 1872.
I. V. Rusu,
secret. II. alu asoc.
(Pertractata si aprobatu in siedinti'a comit. asoc.
d'in 27. Iuliu 1872 c. n.)
~ DICTIONARIULU
U N G U R E S C U - R O M A N E S C U
compusu de Georgie Baritiu. Brasiovu 1 8 6 9 , fOrm.
8 m a r e , 41 cdle, se afla depusu spre vendiare la
librariele d'in Brasiovu, Sibiiu, Clusiu, Lugosiu, T e -
misidr'a, Aradu, M. Sigetu, cu pretiulu originale ficsu
3 fr. 70 cr. leg. tidpenu cu piele, si 3 fr. -20 ci', v.
a. leg. usioru. A n u m e pentru comitate sunt depuse
in Clusiu la librariele dloru I. Stein si L. Denijen.
I n Sibiiu la librari'a Iulius Spreer.