CAPITOLUL HL
INDICATORIL TERDINTEL CENTRALE
3.1. NECESITATEA UTILIZARIT INDICATORILOR TENDINTEL
CENTRALE PENTRU FUNDAMENTAREA DECIZHLOR
Orice businessman sau manager inainte si decid’ trebuie si cunoasca fenomenele
de masa din domeniut lui de activitate. Riscul in orice initiativa este cu atat mai mic cu
‘st cunoastcrea este mai profunda. Aceasta demonstreaz& ci adoptarea oric&rei decizii
este precedata de cunoasterea fenomenelor social-economice de mas&.
Fenomenele de masa se caracterizeazi in principal prin variabilitatea formelor
individuale de manifestare determinata de actiunea combinata in sensuri diferite a
unui complex de factori sistematici sau intamplatori, obiectivi sau subiectivi, esentiali
sau neesentiali, identificati direct sau indirect. Fenomenele de masi social-economice
intra sub incidenta legilor statistice, care se manifest nu la nivelul fiecdrei uniti{i
din cotectivitates investigata ch In nivel colectivitatii ca tendin{d; abaterile de
Ja tendint& se compenseaza reciproc.
Prin urmare, fundamentarea deciziilor presupune cunoasterea la nivelul
colectivitatii investigate a tendintei, a ceea ce este obiectiv, esential comun $i
stabil in formele individuale de manifestare a fenomenelor, iar in acest scop este
necesar si se determine indicatori sintetici cerespunziitori,
Indicatorii cu care se caracterizeaz& tendinta central din forma de manifestare a
fenomenclor de masi au ca principal& functic aceea de a sintetiza in asa manier&
valorile individuale inregistrate ale caracteristicilor urmirite astfel incat s& fie posibila
substituirea acestora. Indicatorii sintetici ai tendinjei centrale trebuie s& fic avceptati
fara ambiguitate si trebuie injelesi de toatA lumea in acelasi fel. Valorile lor calculate
sunt vale -i tipice gi nu valori arbitrare sau subiective.
Indicatorii tendinfei centrale se determina in general ca indicatori medi sau
indicatori de pozitie, in functie de natura caracteristicilor (variabilelor) urmérite in
colectivitatza investigats, de scopul investigatici etc. Sunt situafii cand tendinta
centrala se caracterizeaz& printr-un anumit tip de medie (aritmetic’, armonica,
Piitratica, geometrica ete.), iar in alte situatii prin indicatori sintetici de pozitie (modul,
cuantile) oa STATISTICA PENTRU MANAGEMENTUL AFACERILOR,
Pentru cunoasterea obiectiva a tendintei centrale utilizarea corect& a indicatorilor
sintetici este esentiala. In acest sens statisticianul englez Yule (1945) precizeazi
conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un astfel de indicator si anume.
+ si fie definit in mod obiectiv, independent de dorinta utilizatorului;
+ s8 depinda de toate valorile individuale inregistrate;
+ s& aibi o semnificatie concreta, ugor de inteles chiar gi de nespecialisti;
‘* sa fe simplu 31 rapid de catculat;
+ sa fie putin sensibil la fluctuatiile de selectie (si nu prezinte valori puternic
diferite dac& se calculeaz pe baza mai multor esantioane, de acelasi volum,
extrase prin acelagi procedeu din aceeasi colectivitate),
@ s& se preteze la calcule algebrice (si poat& fi utilizat in operatii de
comparare a mai multor serii statistice, sau in operatii de dezagregare/agregare),
Jin general, indicatorii tendintei centrale calculati ca marimi medii sau ca medi de
structura realmente nu satisfac toate conditiile prevazute mai sus, Utilizatorul trebuie
ins s& fie interesat si cunoasc& conditiile nesatisfacute 31 implicatille acestora pentru
fundamentarea deciziilor.
3.2, INDICATORI MEDI
Pentru caracterizarea tendinjei centrale din manifestarea unui fenomen de mas se
calculeazi media valorilor individuale investigate de caracteristica urmariti. Media
este o masuri a tendintei centrale, conditiile lui Yule sunt indeplinite in mod
satisficitor, iar valoarea sa calculaté sintetizeazA intr-un singur nivel reprezentativ tot
ceea ce este tipic, esential, comun gi obiectiv in aparitia gi manifestarea fenomenelor
de masa. Media se exprimé in unitSti concrete de masura dar are un caracter abstract,
deoarece valoarea ei calculata poate si coincidi sau nu cu vreo valoare individuala
inregistrat’ de variabila urmarita. Cu atat ea are un continut mai real cu cat este mai
reprezentativa, cu cat valorile individuale din care se calculeazi sunt mai omogene,
mai apropiate, ca mirimi, intre ele. Numai in aceste conditii in vecin&tatea valorii
medii se concentreazi cele mai multe valori individuale inregistrate, iar sintetizarea lor
‘intr-o singurd valoare se efectueaz& pe baza unei relatii obiective.
Calculul mediei, ca masura a tendintei centrale, trebuie deci s4 fie precedata de
verificarea omogenitatii colectivitétii, dup’ caracteristica urmarita. In cazul in care
muljimea valorilor individuale inregistrate este eterogen’, chiar si dupia eliminarea
datelor aberante, colectivitatea se structureazi pe grupe omogenc, iar apoi se - -
In functic de natura caracteristicii urmirite, de scopul investigatici, nivelul mediu
Iadifonen,® Go Salculeaza ca medie aritmetic, armonica, patraten, mecmericn oot
Indiferent de tipul adoptat, pentru caracterisares
calculeaza, in functic de forma de repartizare
sistematizare, accleasi frecvente, In casual urma_ sistematizarii/gruparii
SESE, Lalorile individuale prezints trecvente diferite de aparitic), menial mee
ealculeazi ca medie ponderata
3.2.1. Media ariemetica
A_media aritmetich (%) dacd ar substitui flecars
Zmlosre individuala x, (cu i~ In) valoarea totalizata. @ caracterene ne
modifica, Prin urmare,
@2
OPlleatia 3-1) Opt experti au cotat o initiativa cu urmatorul punctaj (i
20): G. 3. 7. 9. 10, 11, 12, 18}. Punctajul mediu obtinut de respectiva mitianen cove
qa SHSH7+ 9+ 104 11H IZ +I
xa Ft 3 —= 9.375 puncte acordate in medie de un
pert.
Observatii si proprietati utile in analiza: 2) Marimea mediei aritmetice calculate este unic&; 0 serie nu posed mai muly
medii aritmetice distincte
i
3)Marimea mediei aritmetice Poate SK coincidi sau nu cu vreo valo,
individuala inregistrata
integistrate si, in consecinta, este Sensibilf Ja prezenta valotilor aberante Astfel
seria 1, 1. 2,2, 2, 4, 4. 70} poseda Singura valoare aberanta (ultima), foar
giferité de celelate. Media calculata din primele 8 valori individuale este egal ci
2.5 cea ce reprezinté o valoare centrala “rezonabila". Dimpotriva, adiugand
ultima valoare se obtine o medic Seal cu 10, nereprezentativa pentru seit Tuata i
Considerare ea, nu este o valoare centrals
nx —nx =0 G3)
£) Marimea mediei aritmetice este Cuprinsa intre cea mai mic& si cea mai
mare valoare individuala, INDICATORI TENDINTEI CENTRALE 67
K
2ns
Gs)
de unde,
efectita total al colectivitatii sau numirul total de valori individuale
2 ndnimirul de valori individuale xj inregistrate (sau de céte ori apare valoarea xj)
ia multimea datelor culese.
n, / Don,, de aparitie a valorilor
Daca finem seama de freeventele relative, £,
a
individuate relatia (3.5) devine ”.
6.6)
Jn cazul in care frecventele relative sau absolute sunt egale intre ele atunci relatia
G.5) 51 G.6) se reduc la G2)
Aplicatia 3.2. Sa considerdim c& in contul bancar al unei societati comerciale in 10
zile succesive s-au inrepistrat urmatoarcle intrit
+ seria de date observate:{1, 0, 1, 2, 1, 1, 3, 0, 1, OF
* seria de date ordonate: {0, 0, 0. t. 1. 1, 1, 1, 2, 3}
+ distributia valorilor observate va fi
(0.3), C, 5, QD, B.D}
Solculal numarului mediu de intrari, ca medie aritmetic ponderat, necesita,
uneori, construirea urmatorului tabel
4s)
sein Saal in care frecvenicle relative mu se exprien in cocficienti ci tn proceme, in relay
apare numitonal egal cu TOO. STATISTICA PENTRU MANAGEMENTUL AFACERE
‘Tabelul 3.1
Numar de zile 3
Numar de inteari
m3 n=O
ms xanz = 5
ni xans = 2
mynd sang = 3
10 +
Zim
Aplicand relaria (3.5) sau (3.6) media aritmetica ponderata va fi aceeagi gi og:
} adic& in medic o intrare pe 2i dim perioada do timp urmaaried
se dispune de o distributie pe grupe, Rina sa se aibe
dispozitic datele inigiale, nu este posibila determinarea mediei aritmetice In ser,
bruta deoarece nu se cunose decat limitele extreme ale intervalelor de grupar.
medici aritmetice se fu
Pentru a calcula o valoare apropiata de o valoare reals” a
din G.5) sau (3.6) se iawin considerare centrel
‘9 conventie gi In Jocul valorilor x
intervalelor de grupare, calculate dupa relata
cad
8) fn cazut ino:
ferioaré + limita superioara
= :
limita,
* Sau pentru # estima Valoaren medic! ariimetice INDICATORM TENDINTEI CENTRALE 69
cu x; = centrul intervalului de grupare j(j = 1.K)
Aceasta conventie este indus’ de urm&toarea ipotez’: in interiorul tuturor
intervalelor de grupare frecventele sunt uniform distribuite. In practica ipoteza
efectuata se verifica foarte rar, motiv pentru care intre media calculaté pe baza
centrelor de interval si cea calcuiata pe baza datelor initiale exista diferente.
Aplicatia 3.3. Distributia a 175 societati comerciale dup’ incas&rile Iunare
realizate din desfacerea aceluiagi sortiment de mirfuri se prezinta in coloanele 1 3i 2
ale tabelului 3.3.
Distr:
utia societitilor comers
Grupe de societati Numar Centrul de || Incasirile totale estimate
comerciale dupa societiti interval pe intervale de grupare
yolumul incasirilor |} comerciale || (mil. lei) Gmil. lei)
lunare Gnil. lei) ny x sR
1 2 3 4
149.5 - 156,5 12 1s3
156.5 - 163.5 2 160
163,5 - 170,5 29 167
170,5 - 177.5 47 174
177,5 - 184.5 42 181
184)5 - 191.5 22 188
a
175
191.5 - 198,5 195
TOTAL z
Dix jn, = 30.660
Pe baza datelor din tabelul 3.3. Incasarea medie lunara de o societate din cele 175
este:
=175,2 mil, lei/societate comercial
A a 3.3? evidentiaz’ faptul ca in cazul in care se dispune de un volum
mare de Sate ae ui numar apreciabil de grupe, calculul manual al mediel aritmetice
dupa relatia (3.5) sau (3.6) este destul de greoi. Acest inconvenient poate fi inlaturat
daca se iau in considerare valorile centrale fata de © constant (a) gi reduse de un
anumit numar de ori (h): 70. STATISTICA PENTRU MANAGEMENTUL AFACERILOR
u G8)
Aa distributiei {CUj, nj), j = 1, 2, .... kp este
G2
stunci media aritmetich a seriei date de valori individuale x, (j= 1K) este data
de relatia urmatoare”
x=uh+a G10)
in mod curent, valoarea lui "a" se ia egala cu aceea a centrului de interval cu
frecventa cea mai mare, iar valoarea lui "h" se ia egal cu marimea intervalul de
grupare Gn cazul distributiei pe intervale egale) sau cu cea a celui mai mare divizor
comun al valorilor (x, —a} Cou j= 1.K)
Aplicatia 3.4. Pe baza datelor din aplicatia 3.3 media aritmetica se calculeazé pe
baza relatici (3.10) efectuand urmatoarea desfasurare
133
160
167
174
181
188
195
TOTAL
> Relatia G.10) se mai numeste relatia de calcul simplificat a mediei aritmetice, iar aplicarea ci mu
depinde de natura freeventelor 72 STATISTICA PENTRU MANAGEMENTUL AFACERILOR
variatia valorilor individuale. De exempiu, s& analizim salariile i angajafii pe sexe din
doua societiti comerciale. Efectul structurii asupra salariului mediu se poate calcula
prin una din urmatoarele variante:
* _luand in considerare faptul ca barbatii si femeile au acelagi salariu: fie egal
cu salariul mediu din cele doua societati; fie egal cu salariul de la prima societate
comerciala; fie egal cu salariul de la a doua societate comerciala.
* luand in considerare repartitia barbafi-femei de la prima societate, sau pe
aceea de la a doua societate, sau calculand 0 repartitie medie
Rezultatcle numerice obtinute in calculul mediei aritmetice vor fi diferite datorita
efectului modificarii structurii asupra tendintei, cu toate cA interpretarea va fi
intotdeauna aceeasi. Acest principiu, numit in literaturé "shift and share”, in analizi
Prezinta:
* interes economic: relativizeazi fenomenele; explica o realitate mascatt;
descompune 0 variabilé in mai multe componente:
* interes statistic: necesitA o reinterpretare a mediei sau o analiz& critich a
rezultatelor medii, fiir si se dea impresia c& valorile medii calculate sa falsifice
realitatea.
Principiul de mai sus are largi utiliziri in analizele economice care iau in
considerare structuri diferite cum sunt cele din: economia teritorial, demografie,
analiza utilizirii fortei de munca pe sexe gi calificari etc.
10) fn cazul in care caracteristica urmarita este alternativa, calculul nivelului
sau mediu se face astfel
°_unitatile colectivitatii se impart in doud grupe: una formaté din unitatile la
care se inregistreazd forma directa de manifestare a caracteristicii gi o alta
formataé din acele unititi ta care s-a inregistrat opusul formei directe de
manifestare;
+ in mod conventional, aceasta caracteristica alternativa se exprima numeric
dupa cum urmeaza: se acorda valoarea 1 pentru variantele cu raspuns afirmativ
(forma direct&) si valoarea zero variantelor cu rspuns negativ (forma opus4);
* se claboreaza distributia din tabelul 3.5. si se calculeazé valoarea medie
dupa relatia (3.5). Tabelul 3.5
N-unitati care
posed’
caracteristica
Mounitati care nu
poseda
caracteristica
Media aritmetic& a caracteristicii alternative este o mirime’relativa de structurs,
deoarece:
1:N+0-M__oN
N+M N+mM ” ew
Unde p = procentul unitatilor care poseda forma direct a caracteristicii.
3.2.2, Media armonici (%,,)
Media armonicé, ca masura a tendintei centrale intr-un ansamblu de observatii
cantitative, se defineste ca valoare inversa a mediei aritmetice a inverselor valorilor
individuale inregistrate. Deci, relatia de calcula mediei armonice simple este
urmatoarea:
@.13)
Aplicatia 3.5. efectuate produc acelagi venit. Ratele lor de
randament sunt urmitoarele: 5%, 10% gi 15%, Rata cu care trebuie plasat capitalul 74 STATISTICA PENTRU MANAGEMENTUL AFACERILOR,
pentru a produce venitul total al celor trei investifii va fi calculati ca medie armonicA a
randamentelor individuale:
- 3 3
Xn = i
10°15 30
= 818%
7
3
Acest rezultat este diferit de valoarea calculat a mediei aritmetice care este de
10%
Me
Aplicatia 3.6. O persoana cheltieste 40.000 lei pentru apfovizionarea cu trei
tipuri de cafea, de calitati diferite. Preturile unitare sunt 8.000 lei $i 16.000 lei, Pretul
mediu al unui kilogram de cafea se objine raportand costut total la cantitatea totala
cumparata,
costul total : 2
pret mediu = —Sostul toral______3-40000 _ 120000 _ 154348 lei/ ke
cantitatea totalé 544425 11,5
Acelagi rezultat s-ar fi obunmut daca s-ar fi calculat media armonic& a preturilor
unitare, corespunzatoare celor 3 calitati
3
pret mediu = —;——* = 10434,8 lei / kg
+ +
8000 " 10000 * 16000
Aplicatia 3.7. S& presupunem cA pentru efectuarea unei operatii un lucrator
cheltuieste 15 minute, iar altul 30 minute. Care este timpul mediu consumat?
Daca s-ar calcula rapid media aritmetica, s-ar constata c& timpul mediu consumat
ar fi 22,5 minute. Pentru a verifica veridicitatea rezultatului efectuam urmatorul
rationament. Intr-o ora primul lucriitor a executat 60:15 = 4 operatii, iar al doilea
60:30 = 2 operatii. Accasta inseamn4 c4 amAndoi lucratorii au efectuat 6 operatii
Timpul mediu calculat prin raportarea timpului total lucrat la numarul total ai
opcratiilor executate este:
60 +60 I+]
GO, 60 1. {7 ~ 20-minute /operatic
15°30 25°30
Acest rezultat este inferior celui anterior de 22,5 minute. Care insi din rezultatele
obtinute sunt corecte? EINDICATORI TENDINTE! CENTRALE 75
in ipoteza unui consum de timp egal cu timpul mediu de 20 minute, intro ora
60 | 60 a i
lucratorii ar fi efectuat [> +55 = 6 operatii, un numar egal cu cel efectiv realizat
20
Daca timpul mediu ar fi de 22,5 minute, numérul total de operatii efectuate de cei doi
60 60
33,5 a2,5
aplicatie timpul mediu consumat este rational daci el se calculeazi ca medie armonic&
lucrittori ar fi fost
5 operatii, diferit de cet real, Prin urmare, in aceasti
Pentru o serie de distributii de frecvente media armonici ponderat& se calculeaz&
dupa relatia:
@.13)
dlack se utilizeazs freevenfele absolute gi dup& relatia
=, = 100
= 39 .
Ets easy
daca se utilizeaz& frecventele relative.
Se impun cateva observatii:
1) Pentru aceleasi valori pozitive, media lor armonic& este mai mica decat
media aritmeti
2) in cazul care intre doua variabile exist’ o relatie de inversa
proportionate [7] nocamta no phaonen tre medi calculate penta
fiecare variabila,
Spre exemplificare considera valorile individuale ale productivitatii muncii (WO
si valorile consumului specific de timp de munca (t;). Intre aceste valori exista relatia
1
Wi = 1/4. Aceeasi relatic 44 intre valorile lor medii ( w
J dootrece niet 6 STATISTICA PENTRU MANAGEMENTUL AFACERILOR
mediu al productivititii muncii se calculeaz’ ca medie aritmetic&, iar consumul spec
mediu de timp de munca se calculeaz ca medie armonica.
3) Media armonic& este egala cu media aritmeticd daca sunt calculate din
aceleasi valori individuale sau dac& se folosesc ponderi diferite: daca pentru
calculul mediet aritmetice se utilizeazi frecvente reale (nm, sau &). iar_penteu
media armonica se utilizeaza frecvente compuse (an; sau xf), atunci x — xh
3.2.3. Media pitratica
Media pitratict (xp) reprezinth acea valoare a caracteristicii care dac ar inlocui
flecare valoare individual din serie suma patratelor termenilor seriei nu s-ar modifica
Deci,
3 G16)
Prin urmara, media pitraticd e caleuleack dupa
n M4
at
GAD
Pentru o serie de distributie de frecvente media patraticA ponderat se determina
dupa relatia (3,18) sau (3.19)
G.18)
(19) INDICATORI TENDINTE! CENTRALE nm
Definitia si relafiile de calcul alc medici putratice conduc Ia citeva observatii
importante:
1) Cu toate ci media pitraticA se poate calcula atat din valori individuale
pozitive, nule sau negative, ea nu are sens, din punct de vedere economic, decat
dac& se calculeaza din valori pozitive
2) Valoarea medici patratice este mai mare decat cea a mediei aritmetice
atunci cand ele se calculeazii din aceleasi date.
3) In mod freevent media pitraticA se utilizeaza pentru a caracteriza
tendinta centrala din ansamblul abaterilor valorilor individuale de la valoarea lor
medic. De asemenca, media patratic’ se recomanda pentru calculul nivelului
mediu in seriile in care predomina valorile ridicate sau cand se doreste s& se
acorde o importanja mai mare in nivelul mediu a acelor unititi pentru care
caracteristica urmArit& prezinté cele mai mari valori absolute.
3.2.4. Media geometrica
Spre deosebire de tipurile de medii anterior prezentate, care au la baza o relatie de
aditivitate intre termenii unei serii statistice, media geometric se calculeazé pe baza
unei relafii multiplicative, intre termenii acelaiasi seri,
Prin urmare, media geometrics (X,) reprezint& acea valoare a caracteristicii care
daci ar inlocui fiecare valoare individuala din serie produsu
acestora nu s-ar modifica
Deci, [[ x, =) 22...
s G20)
De unde
Xe ~ pentru o serie simpli GB2pD
= pentru o serie de distributie de frecvente (3.22)
Media geometrica, uncori, se exprima sub forma logaritmica astfel. 7 STATISTICA PENTRU MANAGEMENTUL AFACERILOR
in.) = 023)
deunde X.
xp| 2 F1n(x,)] @.24)
Observatii si propriet&ti:
1) Calculul nivelului mediu ca medie geometric’ are sens economic numai
atunci cand relatia de multiplicare a termenilor seriei este posibila. Pentru
caiculul nivelului mediu intr-o serie de distributie media geometrica se utilizeaza
mai rar, indeosebi cAnd termenii prezinté o evident& concentrare citre valorile
cele mai mici sau cand se urmareste si se acorde o important’ deosebita
valorilor individuale reduse;
2) In mod frecvent, media geometrica se utilizeaz4 pentru calculul indicelui
medi al dinamicii, al riumuiui mediu, pentru caracterizarea tendinjei centrale din
seria indicilor de dinamica cu baz’ mobil (vezi, capitolul VIED;
3) Dac& cel putin o vatoare individuala este nuli sau negativa, calculul
mediei geometrice este lipsit de sens;
4) Media geometric’ a unei caracteristici urmarité intr-o colectivitate
structuraté in mai multe subansambluri se calculeaza in functie de mediile
geometrice partiale gi de efectivele subansamblurilor,
5) Media geometricd a raportului / a produsului dintre doua caracteristici
independente este egala cu raportul / produsul mediilor geometrice ale celor
dout caracteristici
Apticatia 3.8. In 4838, 256) «i 168F.in businessman a realizat un profit de 10
sil 10h 30 ta er gt 160 mi. fet Pe bao nce ree & Tealizat un promt de te
indicelui mediu al profitului. In 1993 fat de 1992 profitul s-a dublat, iar in 1994 fata.
Go 1503 prota se meclices de® on eed oe een re, Guba, iar 1994 Paid
constat& ci in perioada 1992-1994 profitul s-a multiplicat de =5 ori pe an.
Acest rezultat in mod evident este incorect deoarece dac& profitul din 1992 a fost de
10 mil. lei si s-ar fi multiplicat de 5 ori pe an ar fi trebuit ca in 1993 gi 1994 profiturile
realizate s& fi fost de SO mil. lei si de 250 mil, lei, valori nereale mult superioare
valorilor reale. INDICATORM TENDINTEI CENTRALE 79
‘Dimpotriva, daca indicele mediu de dinamicd se determin’ ca medie geometric’ @
dinamicilor individuale se obtine urmatoarea valoare: x, — V2.8 —4. Acesta este un
rezultat mult mai corect decat cel anterior deoarece pornind de la 10 mil, lei in 1992
profitul s-ar multiplica de 4 ori in 1994 gi ar fi fost de 160 mil. lei.
6) Media geometrica se aplicé, in mod general, cand fenomenul urmarit are
© evolutie aproximativ exponential,
3.2.5. Media de ordinul "r"
Media de ordinul "r" este 0 generalizare a definitiilor gi relatiilor de calcul ale
tipurilor de medii anterior prezentate. Media generalizati sau media ponderath de
ordinul “r” are urmétoarea relatie
Me
A
pas
a
Be
2s)
Pentru diferite valori ale ui
geometrics.
Astfel,
" se objine media aritmetica, patratica, armonica sau
Dach r=1 <> M, =X (media aritmetica)
Dack r-2 <> M, =X, (media patratics)
Daca r=-1 <> M7 =X, (media armonich)
Dack r= & (pozitiv, foarte mic) <> _M_ ~ xz (media geometric)
Se poate, de asemenea, calcula media de ordin 3, 4, 18 sau -2 in cazul in care
este obiectiva pentru caracterizarea tendintei centrale. Dar dintre toate tipurile de
medi numai media aritmeticA satisface cel mai bine conditiile tui Yule.
Intre mediile prezentate exist urmitoarea relatie de ordine: dace
ve
Z %
Muy,
Potrebbero piacerti anche
- American Gods: The Tenth Anniversary EditionDa EverandAmerican Gods: The Tenth Anniversary EditionValutazione: 4 su 5 stelle4/5 (12948)
- The Iliad: A New Translation by Caroline AlexanderDa EverandThe Iliad: A New Translation by Caroline AlexanderValutazione: 4 su 5 stelle4/5 (5718)
- Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItDa EverandNever Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItValutazione: 4.5 su 5 stelle4.5/5 (3282)
- The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)Da EverandThe Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)Valutazione: 4 su 5 stelle4/5 (9054)
- Pride and Prejudice: Bestsellers and famous BooksDa EverandPride and Prejudice: Bestsellers and famous BooksValutazione: 4.5 su 5 stelle4.5/5 (19653)
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeDa EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeValutazione: 4.5 su 5 stelle4.5/5 (20036)
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeDa EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeValutazione: 4 su 5 stelle4/5 (5796)
- The Picture of Dorian Gray: Classic Tales EditionDa EverandThe Picture of Dorian Gray: Classic Tales EditionValutazione: 4 su 5 stelle4/5 (9757)
- The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)Da EverandThe Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)Valutazione: 4 su 5 stelle4/5 (7771)
- Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of StrategyDa EverandArt of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of StrategyValutazione: 4 su 5 stelle4/5 (3321)
- The Iliad: The Fitzgerald TranslationDa EverandThe Iliad: The Fitzgerald TranslationValutazione: 4 su 5 stelle4/5 (5646)
- How To Win Friends And Influence PeopleDa EverandHow To Win Friends And Influence PeopleValutazione: 4.5 su 5 stelle4.5/5 (6522)
- The 7 Habits of Highly Effective PeopleDa EverandThe 7 Habits of Highly Effective PeopleValutazione: 4 su 5 stelle4/5 (353)
- Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)Da EverandWuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)Valutazione: 4 su 5 stelle4/5 (9486)
- Habit 6 Synergize: The Habit of Creative CooperationDa EverandHabit 6 Synergize: The Habit of Creative CooperationValutazione: 4 su 5 stelle4/5 (2499)
- The 7 Habits of Highly Effective PeopleDa EverandThe 7 Habits of Highly Effective PeopleValutazione: 4 su 5 stelle4/5 (2568)
- The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics EditionDa EverandThe 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics EditionValutazione: 4 su 5 stelle4/5 (2475)
- Habit 1 Be Proactive: The Habit of ChoiceDa EverandHabit 1 Be Proactive: The Habit of ChoiceValutazione: 4 su 5 stelle4/5 (2556)
- Wuthering Heights Complete Text with ExtrasDa EverandWuthering Heights Complete Text with ExtrasValutazione: 4 su 5 stelle4/5 (9929)
- Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and ExecutionDa EverandHabit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and ExecutionValutazione: 4 su 5 stelle4/5 (2507)
