Modele fundamentale 2.1. FORMULA LUI LASSWELL. Harold D. Lasswell’, cercetitor american in domeniul stiinfei politice, jeol din 1948 cu, poate, cea mai cunoseuti formuli in domeniul un act de comunicare poate fi corect descris dacd se fe intrebari: afirmatia a fost eunoscuta si cit in forma grafied, rezulta diagrama Prince canal? (1902-1978) exe consider fondo ioc dea ks es mopsad MODELE ALE COMUNICARII Cespune? cu? ‘Cuce fier? Aaliza Anata [>] econtinat dient Schema 2.1.2. Formula lui Lasswell mpurile de cercetare corespunzitoare, Gisind c8 modelul lui Lasswell este uti ‘cate mai multe elemente In propria versiune a acestui m Pain intra cui conl™ Inco comers? ‘Cues scop? Cuceeteer? Schema 2.1.3. Extersia formule lui Laswell operats de Braddock. Comentariu nodele ale comu- aseminatoare la tendinja de a exagera efectele, mai ales cele ale parte, acest lucru nu este st interesat de comuniecares politic tice, formula este foarte potrivit. Braddock reliefeaza faptul e1 formula poate fi i Specialistul ciitre cdmpuri de cercetare distincte. in r interrelationate. De asemenea, Lasswell a fost criticat pentru ca a omis feedhack-ul. $i in aceasta rivints modelul sau poarté amprenta epocii in care a fost elaborat. Cu toate acestea, iticile formulate nu trebuie si umbreasca faptul ca, si astizi, el reprezinti o modalitate adecvatd si pitrunzitoare de initiere in studiul comunieti si propaganda, Pentru analiza propagandei poli- MODELE FUNDAMENTALE on Referinte bibliografice 2.2. MODELUL LUI SHANNON $I WEAVER, AL LUI OSGOOD $1 SCHRAMM $I CEL AL LUI DANCE In ciuda numeroaselor diferente, primele dou’ modele care urmeazi a fi prezentate fu in comun faptul cA au exercitat o mare influent ‘comunicirii de mas. Primul Claude Shannon ta sfii Shannon si Weaver Johnson si Klare (1961) subliniaz’ in sistematizarea pe care o propun asupra modelelor comunic: 4 fui Shannon este cea ma ale Toi Shannon au stilt ‘Nu vom discuta aici aspectele matematice ale cercetirilor lui Shannon. Vom menfiona doar c& a lucrat intr-unul Bell Telephone, iar ii de comunicare um de semnale? Cate dintre semnalele transmise de la emiitor la receptor sunt anulate de bruiaj?” Cea mai mare parte din aceste intrebari sunt specifice teoriei informatiei. Cu toate acestea, modelul grafic claborat de cdtre Shannon si colegul situ, Warren Weaver (1949), a fost utilizat, prin analog ‘mentului. Desigur, problemele tehnologi de cele umane, dar este usor de identificat trasituri ale modelului Shannon-Weaver in alte modele referitoare Ia comunicarea umana, aparute Comunicarea este caracteri Stabileste lentific&: un factor disfunctional, bbruiajul. Grafie, el poate fi prezentat ca in Schema 2.2.1.a Fy ae >] Eat si >| ei >| Desinate Schema 2.2.1. ,Modelul matemtic’ al lui Shannon si Weaver desctie comunicarea drept un proces Tinear s unidec\onal (Shanon; Vweaver 1949). Priml element al 2c produce un mesa sau mesajul este transfo acelasi recepfionat; aceast eltre receptor, ajuns torilor de a-si da seams c identice este cea mai freeventa cauzii a eseet lor in comunicare, Contributia lui DeFleur DeFleur (1970) a dezvoltat modell Iui Shannon si Weaver intr-o analiza privind corespondenta dintre semnificatia mesajului transmis si al celui recepjionat. El este transformat masa). Rece} toral decodeaza . informayia" ca ,mesaj", care, la randul siu, este transformat, de litre destinatar, in ,semnificatie*. Dacd exist 0 corespondenga intre cele dou tunci putem vorbi de comunicare. Dar, asa cum spune DeFleur, ‘aceasta corespondenti este arareori perfect in Schema 2.2.2, DeFleur adauga un set de componente model Shannon si Weaver pentru a arita cA sursa inregistreaza ik, cam Posibilitatea si adapteze mai eficient modalitatea de transmitere la particul "De exempla, in de In coardele vocate ale unci persoanc la urecheailtea), peint-un eanal (eral (receptorul) decodifica sunetcle/undele sonore (corsoane sx vocale), transformindule ervoase care jung la ersie (destinatar)— nt “ Ee “MODELE FUNDAMENTALE 2 destinatarului. Ceea ce sp Weaver este considerabil sa si pentru absenfa feed- , desi trebuie remareat c& de la audienja doar un i pe patcursul lucrari de aoe de vy Comal Destin ey a Schema 22.2. Dezvoltarea de catre Defleur a modelului Shannon-Weaver relevl rolul Feedback-ului Modelul circular al lui Osgood si Schramm. Urmatonil model al acestui capitol a fost prezentat de citre Wilbur Schramm. (1954), dar et ir focalizeazi analiza pe comporta- Chiar si aga, cele dowd abordari tinctie intre sursti si emitator, preeum gif eceptor gi destinatar. Cu alte cuvinte, avem de-a face cu dowd functit la dintre capetele schemei procesului de comunicare propuse de Shannon :— MODELE ALE COMUNICARII i $i contexte, toate aflate intr-o s lal surprinde procesul de schimbare De pilda, imbare permanenta. Ri i informatii despre tema aflata in celuilal lafii de comu- Titers Cum er fi cea a unui profesor care sustine 0 serie de expuneri pe accla Sibiect profesoril presupune cd audienta devine, treptat, mai informata and acest hicra de la sine injeles, eoncepe noite expuneri pornind de le ror de cunostinge Comentariu ideevat pentru anal iatura dinamie’ a coi iv, capabil sd stocheze te modele il descriu mai curdnd ca pe o fiinfa pasiva Referinte bibliografice Danee, FEX. (1967) ,A helical model ‘cation Dheory. New Yor in Dance, FEX, (ed), Human Com ‘New York: David Meky, miraunication research a survey ofa decade’, i Schramm, W. (ed), The Process and Effect of Press. 1 Theory of Communication, Urbana: University of 2.3. MODELUL MULTIFUNCTIONAL AL COMUNICARII ELABORAT DE GERBNER Git cum reiese si din tilu, scopul tui George Gerbner, cercetator ameri omeniul mass media, a fost de a schifa un model eu arie mere de aul Autorul a prezentat prima oari modelul in 1956, 4 Ee LE FUNDAMENTALE cy O trisiturd aparte a acestui model este aceea c& poate lua forme diferite fy funetie de specifiul situyiei de comunicare pe eate 0 descric, Elementele sale pot folosite precum caramizile intr-o constructie, ceca ce pe lisa ie procesele de comunicare, simple sau complicate, drept procese de producere ‘mesajelor) si de percepere (a mesajelor si a evenimentelor despre care se nied). Modelul ne permite si reliefaim natura perceptiei si a producerii mesa. precum si interactiunea dintre ele. __ Modelul beneficiaz’ de 0 versiune descriptiva si de una gr asupra celei de-a doua, dar nu inainte de a prezenta fon Tian (vezi p. 19), a lui Gerimer: ne vom concen . aproape lasswel- . pereepe tin eveniment 3. $i reactioneaza J intr-o situasi pentru a pune Ia dispozigic | intr-o anumita forma &. si int-un anumit context 9. un anumit conginut 10. a cfirui transmitere are anumite consecinje,* Nutoate aceste ctape si elemente apar in modelul grafic de baza (Schemele 2.3.1 $123.2), care, in orice caz, se poate spune ed incepe cu un proces de percepyie. Ceca E (eveniment) iar subiectul, M, percepe se refer la comunicarea umanii, M poate fio moan, iar in cazul altor tipuri de comunicare M poate fi o masini de un anume (de pilda, un termost: este cea ,,tranzactionali, in limitarea unor cimpur:distinete ale comunicdi si cmifitoruui; 2. pereepe un eveniment ~ cercetarea si teorlle ca Perceptic: 3. si reactioneaza ~ studiul efecclor, intro situaie ~ studiul eontextulu fizic si socal in care are loc receptarea (de exc maith iziumea); S. cu anumite mijloace~ studil ca supra tehnologiilor si echipamentelor, 6. pentru “feanageriale, a mijloecelor de diuzare,« p Int-o anumité. forma — stud si cadrului casnic in care ontextului de comunieare, contextal eteat de 9 un anumit enpyinat ~ analiza de conti mas ate ana cnsedne — sal28 MODELE ALE COMUNICAR ELE FUNDAMENTALE 29 cadrul careia El este considerat cu precidere ca o functie a pres Punctelor de vedere, experienfei anterioare ale lui M, precum si a Cum va arita niciodat& pentru sine insusi deed in totdeau aspectele de de reprezentare™... loace asupra cérora are un grad Shea 23:1. Medel mutfunctionalelaborat de Gerbner: M percpe E ca! (Gerbner 1956) Ceea ce va percepe M depinde de modalitatea sa de selectare, de contextul in care M se intalneste cu E si de masura ‘in care M are acces la acest E si la alte B; in urmitoarea faz a modelul i, Se pomeste de la ideea cd M doreste sa vorbeasci despre EI cu ‘ Scheme 2.3.2. Modelul ui Garoe’ apa lao suse concret: M hi comunies ll ME propia neva. M_ produce mesajul despre Percept asupra vremi (Gerber 1958), F ~forma*, la contur"*, la —— iit matinee eveniment). § se refert ai30 MODELE ALE COMUNICARIT Cele dou axe sugereara directile in care se indreapti cercetaree comunicarii de asi; prima accentucazl importanja stimulilor de la care se asteapi s& produc un raispuns previ imp ce cercetirile de dati recent, circumscrise celei de-a doua axe, accepta dimensiunea ,tranzactionala* a percepfiei Comentariu , Construit pentru a descrie comuniearea interp. De asemenca, a delimita diverse domenii de cer- ase Lasswell formula sa, Gerbner al acestui model lerpersonale ep peteeptie si de comunicare implicate de i presupunem cd E reprezinta sti le potenfiale sau chiar fealitatea, ci M este mass media, ir M2, audienta media, trebiri precum (care se ce misuri este / Gerbner 1964) este corespondenta dintre realitate E.5i SE) despre aceasti realitate oferite de media (M) Continutul media (SE) de cltre audienja media Referinte bibliogratice Gertner, G. (1956) Toward a general model of communication”, Audio| 99. Gerbner, G. (1964) ,On cortent analysis aad ert LA; White, DAM. (eds), People, Society a 2.4. MODELUL ABX ELABORAT DE NEWCOMB, ALTE MODELE-,BALANTA" $| CO-ORIENTAREA* 2.4.1, Model Principalul model care urmeazi a fi discutat in acest subcapitol este o reprezentare foarte simpli a dinamici relajilor de comunicare dintre dou persoane, dar el se a "Coenen, ingle co-cricmaron. prin crienate Newcomb nee aie a pea ol aie ABX elaborat de Newcomb DDELE FUNDAMENTALE 2 tral unui corp masiv de idei despre schimbazea de at si propaganda. in Schema 2.4.1 a fo: Newcomb (1953) si pomeste Iucririle de inceput ale psihologului Heider (1946). Acesta a fost preocupat de e concordant sau discordana care existi intre doua persoane eu privire la treia persoani sau la un obiect. Teoria lui Heider ambele accepta obiectul), iar loud persoane se accept una cand exista leaza deze- doud sau mai multe persoane si bele catre obiectele din mediul Wafat pentru situatiile de ineor- te de comunicare mai intensit condifii de nesiguranfi si de si este probal cfutare si li Newcomb, in care dou persoane (A si 8) sunt orientate una c&tre ‘cite un obiect(X) (Newcomb 1953). ‘Modelul ia forma unui triunghi Fespectiv un obiect X din medi ccirui varfuri reprezintd dou persoane A si B, lor comun de existenyl. Ambele persoane sunt vita confuzia inte fermeni, autora vorbeste despre atracta cite A sau etre B (A sau B se refer ) si atitudinea favorabilfi sau nefavorabila faji de X (obieet)-—mte