sererea 12 REDRESORUL TRIFAZAT CU PUNCT MEDIAN (3) 1, Introducere Redresoarele cu punct median necesita pentra alimentare un transformator previzut cu un punct median in sccundar. in cazul redresorului trifazat M3 transformatorul poate lipsi daci existi acces la nulul refelei. De multe ori, prezenta transformatorului este justificata si de necesitatea adaptirii nivelului tensiunii de la iesirea redresorului la cel cerut de sarcini. Pe de alti parte insé, utilizarea lui este deficitard deoarece infigurarile secundare alimenteaza redresorul cu punet median doar pe o singuri altemanpt. in consecingt, pentru o anumith putere electricd vehicuiat, transformatorul trebuie supredimensionat. Avantajele redresoarelor cu punct median constau in reducerea numérului semiconductoarelor de putere utilizate si in simplitatea schemelor de comanda, Daci se ia in calcul tendinta din electronica de putere moderna de a elimina sau a reduce, pe eat posibil, inductantele si capacititile din sistemele electronice de putere prin adoptarea unor alternative pe baza de siliciu, se explica de ce redresoarele cu punct median sunt rar utilizate. Tratarea lor in cdrtile de electronica este justiticata mat mult din motive didaetice deoarece sunt mai simple sistructurile in punte sunt obfinute prin combinarea a doua structuri cu punct median, in aplicatiile ale ciror puteri depagesc 1kW sunt recomandate redresoare tritazate, Varianta unui redresor trifazat se impune deoarece in comparatie cu cel ‘monofizat prezinté urmétoarele avantaj: cared simetric reteaua trifazal de alimentare; © fieeventa pulsuritor din forma de unda a tensiunii continue este msi mare, cea ce permite o micsorare a filtrelor fatd de varianta monofazata: © pentru o aceeasi tensiune alternativa la intrare, valoarea mexima a tensiunii continue de iegire este mai mare la redresoarele trifazate; ‘© regimul de curent intrerupt poate si apar peste un unghi de comand de 30" la structura cu punet median M3 si peste un unghi de 60" la tructura unte BG (la redresoarele monofazate regimul de curent intrerupt poate sf apard imediat ce unghiul de comands pariseste valoarea de 0°), ‘Autor: dring. Mihai Albu2__U-T. ,Gheorghe Asachi” din Iasi, Facultatea IEE, Laborator Electronic& de Putere 2. Redresorul trifazat eu punct median (M3) Structura trifazata cu punet medien M3 este prezentata in Fig.12.1. Aceasta include un transformator trifazat a cdrui infésurari secundare sunt legate in stea si alimemeaza o structura formata din trei diode (redresor necomandat) sau tei tirstoare (redresor comandat) ale caror terminale de catod sunt legate impreund. Sarcina de cc se conecteaz& intre punetul comun al terminaletor de catod si punctul comun (median) al infigurarilor secundare, asa cum reiese si din schema de mai jos. Pentru simplitate se va aaliza redresorul cu o sarcind pasiva de tip Z-C (redresor eu filtru de curent). ua in Ty + Fig. 12.1 Redresorul trifwzat cu punet median M3, Inductanta de filtrare L, din circu tul de sarcina al redresorului se considers suficient de mare pentru a filtra bine curentul continuu si a menfine convertorul.intr- tun regim normal de functionare ~ conductia continud. in consecinté, se poate aproxima: ij() = 1y = constant, Acest cutent parcurge ciclic ramurile pe care se afla Uristoarele 7;, 7; si; in urma unor procese repetitive de comutaie natural. a) Procesul comutatiei naturale in cazul vedresorului M3 Conform defintie’ sonsul axtins al comutafied const in trecorea ewentului electric de pe 0 ramurié de circuit pe o alté ramurd ca efect al schimbrit stdrit de conductio a dispositivolor somicondhctoare de putore de pe cole dos3 ramuri. Dack dispozitivele nu au eapacitate de blocare, curentul nu poate fi intrerupt fortat si obligat si deveze pe o alti ramura. in acest car se utilizeaz’ comutatia maturald \a care treceres curentului de pe o ramura pe o alta ramura se face sub ,presiunea” unei tensiuni de comutatie ce apare dupa deschiderea dispozitivului aflat pe ramura care urmeara sa preia curentul. © comutare cielicd a eurentului intre dowd sau mai multe ramuri de cireuit poate avea loc daca tensiunea sau tensiunile de comutatie sunt altemarive. Din acest motiv comutatia natural 0 intalnim doar in structurile de forta conectate la tensiunt alternative.Luerarea 12: Redresorultifazat cu punct median M3 a Pentru a explica procesul comutatiei naturale la convertorul M3 se va considera situafiainiialé in care conduce tristorul 7). Astfl, schema echivalenta care poate descrie procesul comutatiei curentu ui Jy de pe ramura (I) a tristorulai Ty pe ramura (2) a tristorului T> este prezentata in Fig. 12.2(a). Amore Fs Oy Fig, 12.2 (a) Schema echivalents pentru lustraea procesului comutafiei nature; {o) Evotuta curenilor prin cele Goua ramuri de eircuit pe durata comuaqie in cazul cel mai general, fievare ramura care participa la procesul eonutaties poate fi echivalata cu un circuit serie format din sursa de tensiune alternativa, reristenta ramurii de comutatie R, inducianta echivalenté Ly vizutd de curentul de comutetie si bineinfeles semiconductorul de putere (Ti, 7:) a cérui moment de intrare in concuetie declangeaza procesul comutat'ci naturale. Sursele din Fig.12.2 sunt tensiumile induse in secundarele transformatorului, respectiv se, ts $i usr. Datoritd acestor tensiuni apar gi tensiunite de comutatie mm a ciror polaritate face posibilé comutatia curentului. In figura a fost reprezentaté polaritatea tensiunii ug astfelincdt si favorizeze trecerea curentului , de pe ramura (1) pe ramura (2). Inductantele L; de pe ramurile de comutatie sunt cele care igi spun cuvéntul arupra duratei procerului de comutatie. ator itrerupe bruse de pe traseul ramurii care a condus pentru a trece, la fel de brusc, pe traseul ramurit care trebuie s8 preia condvetia, Astfel, apare un interval de conta in care Jy se va ramifica prin ambele ramuri (fy = fry + ir) — vezi Fig.122(b). O explicatie sugestiva poate fi realizata daca xe ia in consideratie curentul de comutatie i determinat de tensiunea de comutatie notaia cu 1. Aga cum se reprezinta si tn figura, acesta va diminua curentul de pe ramura (1) si va amorsa, respectiv ereste, curentul de pe ramura (2): prozentsi lor curentul nu re poate in (Aly i) (2) Autori: M. Albu, R Bojoi, MP, Diaconeseu4 UT. ,Gheorghe Asachi” din Iasi, Facultatea IEEI, Laborator Electronic& de Putere Pentru a determina forma de undi a curentului i si a objine astfel durata comutetiei se va serie ecuatia de echilibrv a tensiunilor (Kirchhoff) in buela format din cele dows ramuti: ai A ary — ty = Rea rhe tly Bay Uy he) Ly at U ) dt (12.2) unde tensiunea de comutatie este data de o diferent intre dou’ tensiuni armonice: v2 -(y3-U,)-sin(or ~150°) (12.3) Cu U,s-a notat valoarea efectiva a tensiunit de faz din infagurarile secundare ale tansformatoarelor. 3-U, este tensiunea de linie din secundarul transformatorului trifazat, Pentru simplitate, in continuare se va considera tensiunea de comutetie m, origine de faza serisa sub forma v uy, sino 24) ‘Tindnd cont de faptul e4 derivata in raport cu timpul a curentului constant Jy este 2e70, relafia (12.2) devine: (Ruy + Ra )rte + (lay thea) Se Uso Sino + Ry Ly (12.5) S-a objinut o ecuafic diferentiala de o termeni dupa cum urmeazi: ul La cde solutie este format din 3 1). Solutia liberd a ecuatici omogene: Kee" (12.6) iy Lat Rut Rex unde K este constanta de integrate, iar r= este constanta de timp a buclei formati din cele dou ramuri 2). Solutia fortata data de termentl Ung Sin 4 y, 7, (co - 9) (12.7) unde Z, = (Ry +R,,P +07(L, +2.) este impedanta total a celor dous ramus, -(Ly 42,3) | iar @, = Carer este defazajul dintre armonica fundamental a curentului 4 yi unde tensin de comutatie 1.Luerarea 12: Redresorultifazat cu punct median M3 5 3). Solujia fortata, data de termenul Ry, J, al ecuatiei, evalueazd pertea din ccurentul continuu 7, care va circula pe rarura (2) in regim permanent dac& se iau in consideratie numai rezistentele cailor de curent: Ru or 12.8) Rut Re we iys= Actfal, saluia ponatia’ difsrentiale (17 5) pate fi ceric IO = iy O +i + igr(O= coger 4 Utes) Ru (12.9) =Kee + sinlor— 94) + I Daca se considera ca la momentul iy = culo este declansat procesul comutatiei naturals prin amorsarea tristorului T> (ver: Fig. 12.2), constanta de integrare K poate calculaa stind ea in acel moment curentul de comutagie pomeste din zero: iuyya0 > Kae{ Lie snot, —,)-z M8 CE ae] (12.10) Dupa introducerea valorii constantei Kin expresia (3.42) se poate calcula durata procesului de comutatie care se considera terminat atunet c&nd ramura tiristorului T> a preluat tot curentul [, (momentul 1), situatie descrisé matematic de exalitatea: AQ)al ney, Uris __R (12.11) @ Ke +E siolen — 0.) =e Beuatia (12.11) poate fi rezolvata prin metode numerice obfinandu se timpul 1, cu ajutorul caruia poate fi calculat marinea intervalului de comutatie: At, =, t= flay) (12.12) Be observa ck durata proce: Iui de comutatic este influentati de valoarea unghiului de comand a = ct, si de marimea curentului de sarcina Ly Corespunzitor duratei de comutafie poate fi definit un unghi electric, marime utilizata de obicei in practica. Acest ungh este numit unghi de comutatie sau unghi de suprapunere la comutatie sau unghi de suprapunere anodici. Ultima denumire este justificata de faptul ca pe durata corutatiei conduc ambele tiristoare sau diode cea este echivalent cu 0 suprapunere (scurteircuttare) a terminalelor de «nod. in literatura do specialitategasim diferite notetii pentru unghiul de comutatie: uy ete. Oricare ar fi notatia, valoarea lui este data de relatia: Autori: M. Albu, R Bojoi, MP, Diaconeseu6 UT. ,Gheorghe Asachi” din Iasi, Facultatea IEEI, Laborator Electronic& de Putere yro-dt, [el] (12.13) fn continuare se va adopta notajia unghiului de comutatie eu y (gamma). in conditile in care At depinde de curentul de sarcina si unghiul de comand’ prin intermediul constantei K, este evident ca si unghiul de comutatie depinde de aceste variabile: y =f (a. 1). Acest aspect este foarte important deoarece unghiul de comutetie modifica valoarea medie a tensiunii de la iesirea redresorului cu comutatie natural, Daca se analizeaza schema echiva enta din Fig.12.2(a) pe durata comutatiei si se aplici Legea a Il-a a lui Kirchhoff se pet serie urmatoarele egal Peniruramura (1; my (= ta Rava bay SE (12.14) Pentru ramura(2): uy (=u, — Ryy “iy —Lyy (12.15) ai Lund in consideratie faptul ci in redresoare ramurile de circuit intre care se roduce comutatia curentului 1, sunt simetrice, se poate serie: Ris = Riz si Lr = Lax in aceste conditi, daca se sumeazi relatia (12.14) cu relatia (12.15) obtinem: mye Mas) 5 Relatia (12.16) evidentiaza faptul ci pe durata comutatied At, tensiunea ta iesirea redresorului este media tensiuniler alternative de pe cele doud ramuri care comuté. 2a Q=U (D+ Us) > Uy (2.16) b) Analiza redresorului trifazat cu punct median M3 Formele de unda care pun in evident functionarea redresorului comandat cu punet median M3 Iuand in considerare si procesul comutatiei naturale sunt prezentate in Fig. (2.3. Punctul de comutatie naturala pentru tiristorul 7; se afla in pozitia in care tensiinea de comutatie 1 1.~ tue trece prin 7era si devine pozitiva. Se observit ch punctele de comutatie naturala pentru redresoarele trifacate se situeazi ta intervectia formelor de unda a tensiunilor de fara. Pentru tristoarele care luevea7A pe altemantele pozitive, cum este cazul celor din structura M3, aceste puncte au fost notate cu Pi, P> si Ps (vezi Fig.12.3), Fati de ele sunt comandate tiristoarele 7), >. respectiv Ts cu un acelasi unghi (in figura sau reprezentat undele pentru c= 61°). Figura 12.2 prezinti curental de comutatic i in situatia in care scade curentul iy $i creste curentul ir» pe durata unghiului de comutatie 7. Dupa o treime de perioada a tensinii altemative (773) are loc comuta;ia curentului de pe ramura tristorului > pe ramura tiristorului 7;. urmati apoi de comutatia din now pe ramura tiristorului 7). Astfel,fiecare tristor conduce un interval T, = 7/3 sau un unghi de 2n/3 radiani.Luerarea 12: Redresorultifazat cu punct median M3 7 Analizand forma de unda a tensiunii de la iesirea redresorului se observa cd, pe durata unghiului de suprapunere la corutatie y, tensiunea 1/i) are valoarea egal’ ‘cu media tensiunilor de faza de pe ramurile care comuta, conform relatiei (12.16), Impulse v4 comands Ty G Fig, 12.3 Formele de unda reale care pun in evidenfa procesul comutajei naturale la redresora trifazat cu punt median M3. siin conditile Ris = 0) forma de ‘u,(d) este format din pulsuri succesive date de portiuni identice ale tenstunilor de faz tur, 1,5, ur fara decupanile Ay de pe duratele reale ale comutatilor, aga cum se prezint’ in Fig.12.4. Astfel, valoarea tensiunii continue se poate calcula aplicdnd formula valorii medii pe durata (perioada) 7, a unui puls: Autori: M. Albu, R Bojoi, MP, Diaconeseu8___U-T. ,Gheorghe Asac in 1asi, Facultatea IEEI, Laborator Electronic& de Putere Ugg val. medion, (= [aria A+ Aria R] (02.17) ig. 124 Formele de unda simplificate in eazul comutatci ideale Ja redresorultrifazat 2u punet median M3 comandat. (0 metoda rapida pentru a determina expresia Us, consti in a considera originea timpului in dreptul pulsului caruia i se aplicd formula valorii medii, Ia jumata‘ea distantei dintre dowd puncte de zomutatie natural, asa cum s-a reprezentat in Fig.12.4 in consecinfa, in expresia (12.17), uy(t) poate fi descrisi cu functia cosinus: pe durcta 7, (2m/3 rad) a unui puls. Rezulta ci Use = 3y2U, a Jv2U, cos(on) dion) = 2, [so(S+2)-so{-Sn)]— WOU soe (1%Lucrarea 12: Redresorul fazat cu punet median M3 9 Daca se considera unghiul de comanda a ~ 0° functionarea redresorului cu tiristoare devine asemanitoare cu cea a unui redresor eu diode si tensiunes medie devine I7-U, (12.19) Astfel, tensiunea medie de iesire a aceluiasi redresor comandat in cazul unei comuteti ideale (instantanee) poate fi scrisi: Ugg =U yy 008 (12.20) Relajie cunoscutd 1 valabili, aga cum s-a mai precizat, dacd redresorul funetioneaza in regim de curent neintrerupt (conductie continua sau permanent) si in condigile unei comuiatit ideale. dn cazul comutatiei reale trebuic \uatd in calcul Aria Ay care lipseste din valoarea Arie? A> 0, Corespunzator ariei lips (ensiunea medic hr ieyire seaue eu valoarea: 1 AU, 20/3 Aria Ny Aria Ay 221) Valoarea Ariei Ay din Fig.12.3 peate fi calculaté utilizind expresia céderii de tensiune eare o determina: aria ny = fay ee a =f [Roar i( woke Aion {in relatia (12.22) s-au considcrat rezistentcle si induetangele egale pe cele doud ramuride comutafie: Ry = RoR, $i Lay= Ly = Le Este destul de dificil de a caleula Aria Ay cu ajutorul relatiei (12.22). Din acest motiv se neglijeaz rezistentele ramurilor de comutatie (Ry 0) care sunt mult inferioare reactanfelor inductive (R< leganra ce: transmit impulsurile de comand sunt torsadate. (eos) TR 380/70 Fig. 12.7 Montajul de laborator pentru stil redresorulu trifazat eu punct moda.Luerarea 12: Redresorultifazat cu punct median M3 B in scopul obtinerii structurii cu punct median M3 (a schemei din Fig.12.7) se vor utliza, din instalajia descrisi mai sus, numai tiristoarele care lucreazi pe altemanta pozitiva 7, 7, Ts. Astfel, terminalele de anod ale acestora vor fi conectate, prin imermediul unor eabluri cu hanane, la secundarele transformatorului trifyzat, iar sarcina rezistiv-inductiva se leaga intre bara ce conecteazii terminalele de catod ale tiristoarelor si punctul de nul (median) al infisurarilor secundare coneetate in stea. Ca inductenta de filtrare se va utiliza un autotransformator (ATR), iar ea rezisienta de sar a reostat i in Fig.12.8 este prezentaté imaginea montaiului experimental a cru schema este data mai sus. Fig. 12.8 Imaginea montajului din laborator al lucrti Pentru a oscilografia simultan semmalele 1 si i(1) se va folosi un oscilascop cu out spoturi, iar pentru masurarea valorii media tensiunii de iegire Uya eva utiliza un voltmetru, Se pot oscilografia formele de unda corespunzatoare redresorului M3 in cazul unei carcini pur rezistive aducdnd curcorul autotransformatorul 4. Modul de lueru 1. Se-va analiza procesnl comutatei ia stmichira trifazata cu punt median M3 si ‘modul cum este afectata unda de tensiune de la iesirea redresorului pe durata unghiului de comutatie: 2 Se-vor studia aspeetele teoretice cn arivire In finctionarea redeesonihuitrifazat cu ppunct median prevazut cu un fitru de curent la iegire: forme de unde, relatia de Autori: M. Albu, R Bojoi, MP, Diaconeseu4 U.T. Gheorghe Asachi” din las, Facaltatea IEEI, Laborator Electronica de Putere calcul a tensiunii medii de la iesire in cazul comutajiei ideale si in cazul comutajiei reale, caracteristicile de sarci Se va realiza schema din Fig.12.7 pe instalatia din laborator si se va pune funetiune in regim de curent neintrerupt (L-mare) pentru a vizualiza formele de ‘nds si iy pentru diferite unghiuri de comanda in regim global de redresor. Se va masura componenta continud Uy, pentru diferite unghiuri de comanda eu aiutorul voltmetrului in eazul condustiei continue: Se va fixa un unghi de comands peste 30°el, si se va seadea progresiv inductanta, din cireuitul de sarcind acfiondind asapra cursorului autotransformatorului pind 3° instaleaza regimul de curent intrerept si se va observa crestetea tensiunii medi [pe micura ce acest regim se accentueazis Se va oseilografia formele de unds us gi is Ia limits efind induetanta L; este anulata (sarcin’ este pur rezistiva) si se va observa instalarea regimului de ccurent intrerupt dupa ee unghiul de comands «> 30°