Sei sulla pagina 1di 5
CANTI DELLA TERRA E DEI, MARE DI SICILIA di Alberto Favara Irene Ientile (canto) Omella Cemniglia (pianoforte) Introduzione di Paolo Emilio Carapezza Si fussi pisci (canto alla vitalora) Storia della fanciulla rapita dai pirati Genti vui la chit divota (canto per la novena dei Morti) A Sciacca bacaruna e bacareddi (canto “a timone”) Che bella chista via (canto alla riniddota) Razioni di san Stansillau (orazione di san Stanislao) E Signuruzzu faciti bon tempu (canto ‘alla fimminisca) Me cugnatuzzu (canto alla fimminisca) Viniti sonnu (ninnananna) Chiovu (canzone a ballo) NB. Per ogni canto sono indicati: volume e numero nei Canti della terra e del mare di Sicilia, Milano, Ricordi 1907-1959, 4 volumi; pagina della ristampa in tnico tomo dei primi due volumi (ibidem, 2001); e (tra parentesi) numero e pagina del Corpus di musiche popolari siciliane, Palermo, Accademia nazionale di scienze, lettere ed arti 1957. All'inizio d'ogni canto, dopo il numero d'ordine, tra parentesi il numero nel cd. 1 (20) : ALA VITALORA (Modo di Vita, Prov. di Trapani) Vol. In. 4, p. 15 (Corpus: n. 275, p. 161) (e) Si fussi pisci, lu mari passassi; (e) Si fussi aceddu ‘nni tia vinissi. (e) Vucea cu’ vucea ti vurria vasari; (e) Visu cu’ visu parlari cu’ tia. 2(8) STORIA DELLA FANCIULLA RAPITA DAI PIRATI (Palermo) Vol. II n. 8, p. 11 ‘Nta villi e valli e ‘nta voscura funni, Unn’é ’amanti mia? Di cca’ mi spriu! La vaju pi circari e ‘un trovu d’unni, Pi lu so’ amuri lu munnu firriu. Vaiu a lu mari e ci addumannu all’unni: “Forsi passau di cca’ |’amuri miu?” E ecu di luntanu m’arrispunni Ca schiava di li Turchi sinni ju. M’addisiassi la spata d’Orlannu, Quantu girassi pi tuttu lu munnu. La me’ Agatuzza nni mori chist’annu! Cu’ t’affirrau? Ivi! Tu mi cunfunnu! Fu so’ mammuzza, cu cori tirannu, La manno a maria circari lu nunnu. Comu ‘ngagghiasti? Un sintisti lu bannu? “Un ghiti a mari, li Turchi ci sunnu!” 3(10) CANTO RELIGIOSO (Sortino, prov. di Siracusa) Vol. IV n. 15 Genti vui la chit divota, Vui ca siti a Diu chit cari, Nun lassati chid pinari St’animuzzi in verita. Comu gridanu sintiti, Comu chiancinu, mischini, Fannu all’ occhi du’ lavini Dumannannu carita. 4(17) CANTU A TIMUNI (Modo dei timonieri delle barche a vela, in alto mare. Trapani) Vol. In. 18, p. 126 (Corpus: n. 592, p. 347) A Sciacca bacaruna e bacareddi, a Mazara salanu li beddi sardi Er a Marsala vopi et asineddi Trapani pigghia li russi curaddi. Er a lu Munti li picciotti beddi. ‘N Trapani deci grana su un carrinu. ‘N Trapani deci grana su un carrinu, A lu Munti se’ picciuli su un granu. La Missa e Ia rici lu parrinu, E chiddu chi Ia servi sacristanu. Lu zuccu vivi acqua e nesci vinu. L’occhi juncino prestu di luntanu. 5 (4) ALA RINIDDOTA (Modo della contrada Arenella, presso Palerma) Vol. I n. 1, p.2 (Corpus: n. 108, p. 63) Ch’é bella chista via di Murriali! Ci su’ li chiuppa filéri filéri. E ‘nta lu menzu c’é quattru funtani, C’é Parrifriscu di cu’ va e cu’ veni. 6 (6) , ‘RAZIONI DI SANTU STANSILLAU (Leggenda di S. Stanislao. Palermo) Vol. I n. 25, p. 187 (Corpus: n. 684, p. 404) Si maravigghia e si maravigghiau: A tridici anni la tonica pigghiau! «Partiti figghiu, partiti cuntenti; E nun pinsari amici, né parenti; Tu pensa a Gésu, ¢ a I'Onnipotenti: Stu munnu é vanu e nun guarisci nenti». Partiu lu Santu e a Tunisi arrivau, E di Gésu la tonica pigghiau. A Jinnaru malatu si curcau E a Frivaru all’autra vita passau Quannu la littra a la matri arrivau, Allura dissi:«Me’ figghiu muriu!» 7 (18) ALA FIMMINISCA (Modo delle donne dei marinai. Trapani) Vol. In. 19, p. 132 (Corpus: n. 222, p. 132) E Signuruzzu miu, faciti bon tempu! Haju l’amanti miu ‘mmenzu lu mari; L’arvuli d’oru e li ‘ntinni d’argentu! La Madunnuzza mi !’avi aiutari! Chi pozzanu arrivari ‘n sarvamentu! E comu arriva, ‘na littra m’ha fari: Ci Pha mittiri du’ paroli duci. Comu ti I’ha passatu mari, mari. E assira ‘nta lu lettu era curcata; E Pippinedda chi cuntava Puri; E l’acqua chi chiuvia, ch’era jilata! Comu ti la passasti, amuri, amuri? 8 (19) ALA FIMMINISCA (Modo delle donne dei marinai di Trapani) Vol. II n. 13, p. 156 (Corpus: n. 223, p. 132) Me’ cugnatuzzu mi mannau un prisenti; Stu prisenti chi era? Un muscaloru. Avia tri culura differenti: Russu, ‘nearnatu e culuri di l’oru. E tutti mi spiavanu li genti: “Quantu ti custa, a tia, stu muscaloru?” Tu ci haiu rittu: “Nun mi custa nenti. Mi l’arrialau lu zitu di me’ soru”. 9 (1) NINNA-NANNA (Petralia Soprana, prov. di Palermo) Vol. IV n. 8 Viniti sonnu di luntana via, Durmiscitila vui, Matri Maria! Sonnu viniti e viniti ch’é ura, Sta picciridda é bedda e dormi a st’ura! Viniti sonnu e nun tardati tantu, Durmiscitila vui, Spiritu Santu! Sonnu viniti e viniti cantanti, Sta picciridda l’addurmiscinu li Santi! 10 (3) CHIOVU «Abballati» (Danza cantata. Palermo) Vol. I, n. 16, p. 70 (Corpus: n. 740, p. 436) E abballati, e abballati! Fimmini schetti e maritati; E si ’un abballati bonu, Nun vi cantu e nun vi sonu. Scit! Sciu! Scit! Quantu fimmini chi ci su’! Ci nn’é quattru scafazzati, I facemu cu’ ‘i patati! Ci nn’é quattru ammaccateddi I facemu cu’ i piseddi!

Potrebbero piacerti anche