Dr. SABIN IVAN Referenti stiin Acad. STEFAN M. MILCU Dr. MIHAI NEAGU-BASARAB Sa ne tratam | si faré medicamente @ Editura $tiinjifick si Enciclopedica Hustrafia copertel : SIMONA DUMITRESCU Bucuresti, 1990 Tustrafia edrtii : CEZAR MELAMETMANIn memoria parinfilor si fratelut meu PREFATA O monografie despre ceea ce s-a numit ,Medicatia na- turisti® saw discutabit ,Medicina naturists, aduce in atentia noastré problematica complerd a conceptelor te- rapeutice implicate in tratamentul diferitelor afectiuni. Medicatia noastré are adepti fara rezerve, contestatari si entuziasti. De Japt, ar trebui, oricare ar fi punctul de vedere, sii fie aplicatit cu prucentd. Dacit tinem seama de obiectivul fundamental al actului medical ce-t constituie vindecarea bolnavilor, medicatia naturistit poate fi accep tatii izolat sau combinata cu cea conventional. Medicatia naturista este 0 formé a neohipocratismului, care recomandé utilizarea conilitiilor si factorilor naturali, ignorati saw priviti cu neincredere ca fiind empiric Asa cum am ariitat si in tratatul de terapeuticti a bo- lilor endocrine, in tratamentul endocrinopatiilor, am re~ comandat pe ling hormoni, regimul atimentar, cultura fizicd si baneoclimatologia. Nu este de mirare deci, et am considerat cu un deosebit interes lucrarea redactatii de Dr, Sabin Ivan care prezintii cele mai frecvente afectiuni ce pot fi tratate cu medicafia naturisti. Lucrarea este elaboratii in oui piirfi diferite in cor tinut, dar complementare. In prima se prezinti categoriite principate ale ,medicatiet naturiste", si dowd capitole cu apartanenti, teoretict si metodicd, diferiti: homeopatia si acupunctura, Incadrarea lor in medicatia naturista este discutabila si ar trebui mentionata separat. Continuiul acestei pirfi corespunde in cea mai mare parte Ia ceea ce se numeste Materia Farmacologica, Fie~ care categorie este prezentatd fart a fi epuizatii, obiectiv 5dificil de red autor. Partea a doua este elaborati dupii criteriul frecventet diferitetor afectiuni, cu posibilititi de tratament naturist. Unele capitole cuprind gi recomandéiri de ymict chirurgie” si prim ajutor de urgent. Sint de asemenea deosebit de utile indicafiile de tratament al afectiunitor considerate de micii importanta, chinuitoare totusi pentru bolnav Apreciem de asemenea recomandarea examenului me- dical obligatoriu in cazurile in care medicatia naturistit si alte procedee utilizate previnté incertitudini, riscuri si tentatia unui autotrataiment. Este justifieatit, in con- secintii, sublinierea in text a recomandiirilor citate. Aceste observatii ne permit st atragem atentia sé asupra medicatiei naturiste, aplicatt concomitent cu cea conven- tional. In finalut acestet prefefe trebuie sii apreciem efortul depus de autor pentru redactarea acesteé lucrari, care I-a obligat sa consulte peste 200 de studit citate in bibliografie. Aceastei calitate informativii va ineita consultarea diver- selor capitole, pentru rezolvarea dificultditilor atit de frec- vente in asistenta terapeuticti. Cea mai potrivitt incheiere a acestei prefete este rispunsul amplu justificat, pe care autorul i formuleazti la intrebarea De ce aceastil carte 2, intrebare ce o pune la inceputul éntroducerii, In aceasta se argumenteazit utilitatea lucririt, care poate fi acceptata i constituie in acelasi timp 0 recomandare. izat, care de fapt nici nu a fost urmirit de Acad. STEFAN M, MILCU Martie, 1989 De ce aceastii carte ? Tati, probabil, cea mai fireascii intrebare pe care si-o va pune maj ales acel cititor perfect constient c& ne aflim fn plind era a medicamentelor de sintezi. De co aceasti carte, deci, citi vreme medicamentele secolului XX, obtinute prin’ cele mai fine sinteze chimico, au contribuit la eliberarea omentrii de cosmarul holerei, variolel, febrei tifoide, difterici, scarlatinel, sifilisului, tu= berculozei si al altor zeci de boli ? De co aceasti carte din moment ce, impreuni cu alti factori,. medicamentele au contribuit la o speranti de vial in jur de 70 de ani, fafa de numai 45 de ani cit era Ja inceputul secolului ? De ce aceasti carte, in fine, cind medicamentele au devenit unul dintre auxiliarele cele mai de pret ale omu- lui? yin sinul civilizatiel -moderne, spune B. Chain, Jaureat al premiului Nobel pentru medicina (1945), ya putea renunta Ia radio, la televiziune, Ia avioancle ultra rapide si chiat la lumina electric, nu ins& si la medica mente, care au permis sii se invinga infectiile microbiene si-care au furnizat igienei moderne bazole sale de actiune De fapt, importanta medicamentetor fusese, cu citeva sute de ani mai inainte, intuita de Paracelsus (14931541), cind ele'nu aveau nici de departe diversitatea cfectelor celor de azi. ,Cerul si pamintul, spunea el, ,ar trebui si se sfarme Inainte ca medicamentul sii dispard. Si-atunci, de ce aceasti carte ? Pentru ci, medicamentul oricit de simplu ar fl, incepind cu piramidonul nostra cei de toate zilele (interzis de putina vreme in Danemarca Pentru agresivitatea sa, in special fata de globulele albe 7din singe), poate deveni — teoretic oricind — 0 yotravat, care, in loc s& vindece, produce 0 noua boald, boala me- dicamentoasé sau, cum i se mai spune, iatrogend (gr. iatros = medic ; genao = a produce). O astfel de boala se poate manifesta in cele mai diverse feluri, de la simple arsuri de stomac sau eruptii ale pielii pina la intoxicatit grave, multe dintre cle cu sfirsit tragic. In ultimii ani, pe lista cauzelor de deces din {irile avansate, intoxicatiite medicamentoase ocupa alarmantul loc 4, dupa bolile car~ diovasculare, cancer si accidentele de circulafie: La rindul Jor, cazurile de boul medicamentoasi reprezintt: aproape 200/, din totalul internarilor in spitile. Vinovati de « ceasté paradoxali situatic, dupa Jean Bernard, sint bol- navii care iau, intr-o misur’. absurda gi inconstienta, pro- duse mecicamentoase foarte periculoase, medicii care pre~ scrin foarte adesca in mod precipitat medicamente si laboratoarele farmaceutice care, in tarile occidentale, pen tru ratiuni evidente, intrefin aceasta stare de lucruri Confruntata cu aceast’ imprevizibila si foarte dauna- toare situatic, manifestatd in toati lumea, Organizatia Mondiala a Sénatiitii a luat o pozitie net favorabila fata de tendintele de revalorificare = multor terapii tradifio- nale, cum sint: acupunctura, fitoterapia, dietoterapia, hi- droterapia ete., cunoscute si sub numele de terapii necon- ventionale. Interesant este faptul ca ele se bucurii, i con~ textul dat, de o audient& crescuta ia public chiar in tarile cu o industrie farmaceutica foarte dezvoltata, ceea ce, probabil, nu este intimplitor. Si-atunci, se pune intrebarea, daca’ medicamentele sint atit de periculoase, trebuie cumva si renuntim definitiv la ele gi sii le inlocuim cu terapii naturale sau yblinde*, cum mai sint ele denumite pentru totala lor nenocivitate fata de organism ? Nu, in nici un caz, problema nu se pune in folul. acesta. Medicamentul a fost, este si va rimine una dintre cuceririle cele mai de pret ale stiintei, fiiri de care viata n-ar mai putea fi conceputii, renuntarea ta el fiind nu numai imposiditi, dar si de neimaginat. Medi- camentul va trebui, insi, folosit numai atunci cind este absoluta nevoie de el si numai la indicatia expresii a me- dicului, deci, nu dup& bunul nostru plac. Trebuie spus c% destul ‘de multe suferinte pot beneficia de terapii natu- rale, ele oferind organismului conditii de mobilizare — mult mai rapid si mai efieace — a mijloacelor sale in- terioare Ge autovindecare, numite de F. Hoff, foarte su- @ gestiv, yInwendigarat® (Medicul din interior), cit si de refacere, pentru redobindirea stiri de siinitate. Aseme. hea modalitati de autovindecare fusesera intuite cu. ae proape 2500 de ani in urma de Hipocrate, supranumit parintele medicinei, care aplica la vindecarea bolilor 5 urmétoral principiu’: ,S8 lasi natura sa vindece* (prin na turd el intelegea organismul), Tratindu-ne, cind situafia ne permite, cu remedii na~ turale (aer, api, soare, plante, fructe, legume, micre, pow Jen, sunets, niimoluri, culori ¢te,), ne intoarcem penta o Glipa la matrices noastra comuni, natura. Side multe ori, ymedicamentele* ei pot face adevairate minuni 1 amentele ett remedii naturale, nu facem eva decit sai punem in praetici un alt pringipiu bipo- cratic, din pacate si acesta uitat de cei mai multi dintre noi, dar care nu i-a pierdut niciodata valabilitaten : A dobindi_vindecarea este mai presus de toate in stiinin medicald ; mai multe cai, inst, dati duc spre accasttt tinta, trebuie s-o alegem pe cea mai putin vitimitoares __ Sa nu ne ynipustim, deci, asupra unor suferinte cum sink aerofagia, constipatia, gripa, guturaiul, insomnia, mi rena sau chiar ulcerul gastroduodenal, ci medicumente, care de care mai sotisticaie si mai frumos ambalate, cind avem la indemini atitea remedii naturale, a ciror efica- citate omul Ie-a verificat de-a lungul timpului. Sint tote odata boli, considerate grave, ce pot beneficia —- intr-o bund masura — de unele remedii naturale, aliituri de tre lamentul modern. Astfel, ca sii dam un exemplu, cele brul chirurg Christian Barnard, autorul primului trans- plant de inima (1967) si-a ameliorat in mod neasteptat Poliartrita sa reumatoldd, diagnosticata ined din anul 1950, cu celuloterapie si alte remedii naturale, asociate trata’ mentului clasic. .Nu-mi este deloe rusine*, serie el in cartes sa intitulata Mieux vivre Varthrite et les. rhumatismes (1984), sit spun céi am acasi nenumirate feluri de micre, de polen, de liptigor de mated si chiar radicini de gin. seng, pe care le iat zilnie cu cen mai mare regularitate® Dac acupunctura se practic’ fari ineetare de mii de ani in China, daca le homeopatie apeteazi cei mai mulfi bolnavi din India, dact plantole modicinale constituic 4 azi ,medicamentul de bazi al multor popoure, dact tn fiivile avansate se vorbeste azi tol mai mult de filoterapie Gietoterapie, balneoclimatoterapie, kinetoterapie, psihotera. 9pie ete,, nu sint acestea, oare, doveri suficiente ce vorbesc de la sine despre cficacitatea terapiilor naturale ? In foarte multe tiri au fost infiintate policlinici si spitale unde bol- navii sint tratati exclusiv eu remedii naturale. In tara noastra aceasta directie a medicinei de azi a dovenit tot mai evidenta, fapt ilustrat prin infiinjarea unor cenire de cercetare si tratament speciilizate in_tera pii naturale, ca, de cxemplu, la Bucuresti, Cluj, Galati, jasi, Timisoara, Craiova ete, ‘Tendinta de care vorbim s intemeiazi pe o mai veche traditie, in cadrul cAreia me~ rit si amintim laboratorul de cercetari fitoterapeu! Vorel de la Piatra Neomt (functioneazi si in prezent sub numele de ,Planta-Vorel*), care a Iuat fiinfit in anul 1825 aga dupa: cm reiese din hrisovul dat de voievodul Toan Sturza, Domnul iri Moldovei la acca vreme. Cercetarea din domeniul medicinei naturiste imbinaté cu practica ii conferdi fundamentarea stiintificd necesaré, precum si descoperirea de noi remedii si metode de a- plicare. In acest context amintim, din numeronsele pro- duse farmaceutice pe bazii de plante, Boicilul (extract din planta Hellevours species). La un inalt nivel stiintific isi desfagoard activitatea si Institutul de Cercetiri si Productie pentru Apiculturi din Bucuresti, ale c&ror produse sint foarte apreciate nu numai in tari, dar si peste hotare. Un alt produs natural deosebit de cficace in bolile reuma- tice, elaborat de putini vreme de laboratoarele noastre, este si Pell-Amar (extract din n&molul sapropelic din 1a~ cul Balta Alba), si el solicitat in striindtate Toate acestea nu constituie decit o secventé dintr-o mai larga realitate « cereetarii si practicii medicale ro- esti, ce si-a propus s& puna in shijba omului bolnav si bogitia de medicamente ale naturii, dovedite viabile in contextul farmacologiei moderne. Folosirea acestor terapii naturale, majoritaica dintre cle avind gi un suport stiintific, nu ¢éste anacronica atita yreme cit cle ajuta omul si triiase’ sindtos. Medicina de azi nu este, in fond, deeit 0 sintezd ce-si propune s& nu Jase in afara ei nimic din coca ce ar putea fi de falos omului, De Ia laser la acupunctur, de la medicina nu- clear Ia dilutia homeopatici, de la ingineria genetica la magneti, de la medicamente la plante medicinale, de la calculator la reflexoterapie, toate acestea, produse ale ge- niului uman, armonios folosite, cu competent, pot alina sau vindeca suferintele. 10 ripe *wtal important pentru cei bolnavi este ei multe dintve terapiile naturale, aga dupa cum se va vedes in lucrare, pot fi folosite cu destula usurinti chiar dee insigi, obligatorie fiind respectarea cu cea mai mure striee tefe a tuturor indicatiilor mentionate, atit la deserieres metodel terapeutice folosite, eit gi la preaentarea sie rinfel ce urmeiza a ft tratata, Dar exist In arsenalele me- Gicinei naturaliste st alte metode — celuloterapia, electro” ‘erapia, hipnoza etc. — la care se poate apela numai prin intermedia medicutui, Deci, Ghidul terapeutic, co ‘for. mmeozi parten a dowd a Iueritl, va putea ff Tolosit numa dup citirea eu cea mai mare ‘atentie a primel pieti, re- nindu-se Ja uncle pasaje ori de cite ort va fi nevoie entru Ghidul cerapeutic, aleatuit foarte schematic Scopul usuriivii folosirii sale, au fost selectionate cele mat ‘recvent. suferinje tntiinite in practica medical si tot- odati beneficiare terapiilor naturale, unele in exclusi- ate, iar altele In esociatie cu tratamentul clasie re comendat de eiitre medic. In acelasi timp att fost selee- ffonile si remediile cole mai efidace $i accesbile Ble nu tebuie, insd, folosite toate deodata, ct pe rind atunel cind primele n-au dat rezultatele dorite. Aga, de exempli, se va incepe cu una sau dou plane, cx unul Suu doud alimente-medicament, cu una sau dou metod: de reflexaterapie ete, . eos vor ay indlferent de motoda folositi, revultatele positive Yo“egmatea numa atunci cind se va proceda eu perseve~ rent, dar mai ales cu multi rabdare, despre care tun prow 5 ; Nerb chinezese spune ei yea preface feunza de dud tn Tati, agadar, motivele care Lau indemnat pe instruit sf craseut fn sinul medieinil elioe: bor eae a ezital nielodata si foloscasca si terapii naturale, acolo Unde a fost exizul, sii serie aceasta carte. $i la temelia a- Sel ciet care’nu are niet pe departe pretentia dea 11 epulzat toate remedile naturale cite exists pentra fie. care hoalé, am pus deviza de bazai 2 medieintiy de care trebule so avem mereu in minte : yal ate si ni vatimis (Prima non nocere Jn incheiere, a5 dori si exprim deosobita gratitudine fall de scad Stefan Miteu, dr. Tonescu-Ci nest dn Acagu-Dasarab, euze prin obscrvatile pertinnte Ia text, Hos th definitivaren acestelcdefis Noe NP Altor pre- igra- Muifumese, de asemenea, arh, Flisabeta Bivins gra ficianului Melametman pentru deosebits ilustratiei lucréril | otal Pe irmit, pe aceastii cale, si aduc un nefnsemnat pri- nos de recunostinti sofiei mele, Doina, si fiului meu, Se~ verin, care au fost alaturi de mine in tot timpul elaboré- i acestei Incrdri, . ; ie Pin si adue si fn acest ‘inceput de carte _mulfumirile mole Editurii Stlintifice si Enciclopedice, care a sustinut gi incurajat tiparirea lucrart 9 AUTORUL PARTEA ACUPUNCTURA Cea mai frumoast experienté pe care 0 putem tri este aceea a mis terului. Fa se gdseste 1a obérsia ar- tei gi stiinfei adevarate, Einstein In ultimii ani mai toata lumea vorbeste de acupunctur’a, mijloacele serise sau vorbite popularizind cu regularitate aceastit milenara metoda terapeutici. Cine nu a auzit, deci nu chiar a profitat, de micutele ace ychinezosii ? Cite dureri, eite insomnii sau cite crize de astm bronsi¢ n-au fost ameliorate pentru mai multi vreme cu ajutorul unor banale infepaturi de ac, facute in anu- mite puncte de pe picle? Citi fumétori inveterati n-au abandonst pentru totdeatina baraiana mortii* tot doar eu ajutorul citorva infepiituri de ac? Acupunctura! consta, deci, din infeparea anumitor puncte de pe picle, pentru mentinerea stirii de sinitate, sau, in conceptia medicinii tradifionale chincze, pentru echilibrarea energiilor. Cu mii de ani fn urma, chinezii credeau ci bolile sin: produse de spiritele rele care siiisluiesc in corpul omului boinav. Daci animalele salbutice, spuneau inteleptii_ vr murilor, pot fi alungate si chiar ripuse cu pietre, mai ales cu cele ascutite, de ce nu si spiritele rele care provowct bolile ? Si astfel, in buza acestei credinte, ei au ineepus si infepe pielea bolnavilor, maj intli cu pietre foarte as- eutite, apoi cu aschii de bambus si oase de animale, iar mai tirziu cu ace confectionate din metale sau aliaje (fier, bronz, aur, argint. Dupi ce chinezii au renuntat a mai crede in demoni, ei au continuat, totusi, si trateze bolnavii prin infeparea ‘Termen creat de cilugiril tezuifi (lat, acus = ac; pune- tum==punet), care au facut parte dintr-o delesatie trimisi in Chins de Ludovie al X1V-lea (in jur de I 13pielii, deoarece constataserd ci, folosind aceasti metod’, usureazti tinele suferinfe, mai ales durerile. Cel mai vechi tratat de medicini tradifionala, Nei King, scris Ja indemnul Impératului Huan’ Ti (2797. 2696 fien.), cuprinde numero:se informatii despre prac- ticlle medicale ale vremii, inclusiv acupunctura. Din China, acupunetura a pitruns in Japonia, Coreea si Vietnam, fn secolul al Vi-lea Prima tard din Europa in‘care s-a practicat acupunctura a fost Franta unde a patruns prin intermediul delega- {ici trimisa in China de Ludovic ol XIV-lea. Aici a fost redactat si cel dintii tratat de acupuneturé intr-o limba europeana, de citre abatele Harvieu (1671). Din Franta, acupunctura s-a raspindit, in secolele care au urmat, in toaté Europa, apoi in America, unde si azi este practicati de zeci de mii de medic In tara noastra se vorbeste pentru prima data despre acupunctura dupi anul 1930, primele informatii despre o astfel de practicd medicalé find comunicate de dr. N. Vatimanu. Printre cei dintii care au practicat-o s-a nu- marat si dr. L Bratu, Acupunctura a fost recunoscutit oficial de catre Ministerul Sanataii in anul 1953, cel din- tii serviciu de specialitate luind fiinti, ceva mai tirziu, in cadrul policlinicii Coltea din Bucuresti, sub conduceres profesorului N.N. Gheorghiu, In prezeat acupunctura s« practic’ de numerogi_ medici, ca 0 a doua specialitate, cole mai importante centre aflindu-se Ia : Bucuresti, Calan, Cluj-Napoca, Eforie Nord, Iasi, Timisoara otc. Foarte multi vreme ‘chinezii_ au incercat sa explice meeanismele acupuncturii ficind «pel la principiile fi- lozofiei Tao, care consider’ Universul un tot format din materie si energie, stapinit de doua forte, numite Inn — Jang. Aceste forte, care stau la baza Universului, sint intr-o continua miscare, wna urmind celeilalte, la infi- nit, Vechii chinezi mai spuneau c& omul (microcosmosul) este in armonie cu Universul (macrocosmosul). Se con: sidera ci atunci cind legiiturile dintre om si Univers sint perturbate, se va produce boala, iar cind ele se rup ir scamna moarte. Medicina traditional chinezi spune ci prin corpul omului viu circuli ffird intrerupere mai multe feluri de cnergit care Intrefin activitatea tuturor organelor si apart organismul de orice agresiune, Aceste energii circulé prin niste canale imaginare, denumite de G.S. de Morant me 4 ridiane, prin analogie eu. meridianete Pamintului, Fiecare meridion are legituri-directe ca un anumit organ al ci rui nume, de altfel, fl si pourtd, Pe trascul. meridianclor principale, al ciror sediu se afl in piele, sv glisese pune- fele de acupunetura, pe care specislistii Ie stimuleazii cu diverse mijloace ; ace de acupunctura, masa} (digital sau instrumental — presopuncturé), curenti speciali (clectra- punctura), ealdurc (moxibustie)?, cimpuri mapnetice, vi- bratii sonore %, injectare de vitimine, ser fiziologic’ sau boicil, raze laser ete. (fig. 1, 2, 3). Din cele aproximativ 800 puncte, cite se afl pe ecle 12 percchi de meridiane principale si doua cxtraordinare, acupunctorii folosese in mod frecvent aproximativ 100. Punciele de acupunctura sint localizate prin palpare, mi suritori # sau cu aparate electronice. In_conceptia medicinii traditionale, scurgerea armo- nioasi a energiilor prin meridiane Inseamn’ sinitate, iar perturbarea ei, boala. Cauzele perturbarii scurgerii ener- lor sint foarte numeroase : frigul, umiditatca (enersii cosmice perverse), bucuria, spaima, tristetea, oboseala (energii_ psihice), alimente diunitonre (energii alimentare perverse), relatii sexuale exagerate, traumatismele, ere- ditatea ote Pentru precizarea diagnosticului, medicul traditionalist foloseste patru metode : interogatoriul (consti din fntee- bari cu privire 1a debutul bolii, evolutia simptomelor, fe~ lul de visti, conditiile de munci si de locuit ale bolna- vului) ; inspectia (examinarea bolnavului in Intresime pen~ tru descoperirea unor defects fizice, eolorares piclii Intr-un anumit fel,:a unor tumori; ascultare: respiratici, tusi- * Constii din apropierca de punctul respectiv al eapitutul aprins al unui mic baston, confectionat din frunze de pelinila uuscate. Moxibustia se foloseste In eel care au fried de ae st Ia copil 3 Aceastii metoda, denumiti si fonofore:', consti din apliea- rea pe punclul de acupunetarit a unui electrod care emite vibralll sonore, de diferite feluri, el fiind in direct: loraturk cu un apa. rat electronic special. Spectalistil sustin eh Meee organ poate Intra Mn rezonanta eu o anumitA not muzicnl:, influentmdu- Sn felu! acesta, activitatea, “Unititile de micuri sint: centimetrul si cunul (0 unitate do misura chinevease’), eval cu grosime i mare de la 15tului; palparea pulsuluiS, meridiznelor si punctelor de acupuneturé. In antichitate, medicii chinezi cunosteau peste 700 de simptome, pe care le grupau in 140 de sindroame. La ri dul lor simptomele (subiective si obiective) crau ineadrate intr-o categorie energetic’ : Inn sau Lang Acupunctura a fost Iuata in studiu’ de numerosi oa- meni de stiinti, dintre ale ciror rezultate, obtinute cu mijloace moderne de Iaborator, vom prezenta citeva. Spre deoscbire de piclea din jur, cea pe care se afla punetul de acupuncturii are uncle ‘proprictiiti electrice (Dinier, Gral, Niboyet), fapt pentru care punctelo pot fi localizate cu o foarte rare precizie cu ajutorul unor apa- rate electronice special construite. Alfi cercetiitori au de: coperit in jurul punctelor de acupuncturii active 0 co- roana de electroni ce dispare imediat dupi stimularea lor. fesuturile situate sub punctul de acupunetura se afl 0 bogat’ refea de fibre nervosse si vase de singe (J. Bossy). ! Stimularea anumitor puncte de acupunctur’ creste se- | eretia do endorfine si encefaline, substante care amelio- | reaza durerile. In anul 1962, la Congresut de la Baltimore, profeso- | ul Amassian a’ demonstrat actiunea punctelor de acu- puncturd (dupa intepare) asupra unor regiuni de pe ereier. Pentru a rispunde criticilor, experienta sa a fost urmatit de excitarea acestor regiuni de pe creier, cu obtinerea | imediata a unor rispunsuri Ia nivelul punetelor de acu- | punctura corespunzitoa Un alt obiectiv al camenilor de stiinta este evidentie- | rea_punctelor $i traseelor meridianelor cu ajutorul in- | jectarii, intr-un punct de_acupunetura, de substante ra- | dioactive. “Primele incereiiri de acest fel au fost facute in anul 1963 de catre Kim Bang Han (Corea). Experien- fe aseminiitoare au mai fost efectuate In tara noastr’, la Herculane si Galati, iar in stréinatate, in’ Franta Celor care sustin ca acupunctura este 0 metodi suges- tiva lise prezintii un argument ce nu mai poate fi con- testat de nimeni: ea se practicd cu succes, atit la copii * Prin palparea pulsului radial medicii tradifionalisti apre- Slarea energetics: a meridianelor si organelor, Pulsologia da- | teazi din secolul al Velea Len, ea find cunoscutii, se pare, in | acecasi_vreme, de indieni si’ ivanienl, M. Cintract explicdi Fig, 1 Meridianul rinichiutui i pulsologia chinezi cu ajutorul ,Bfectului Coandi*, Fig, 2 Meridianul ficatutut Fig, 3 Punctele de acupuncttit’ . Ww Bcit sila unele animale, unde nu mai poate fi vorba de sugestic. Mai trebuie spus cli unele puncte de acupuneturs co- incid cu punctele de pe piele folosite de homeopati (nu- mite Weih), cu punctele Vulleix situate pe traseul ner- vului sciatic (utilizate de neurologi si reumatologi) si cu cele motorii ale mugchilor (repere in neurologie) ete. Acupunctura, recunosciita si de ciitre Organizatia Mo diala a Sanatatii, poate fi aplicata intr-un mare numar de suferinte, printre care: dureri (in general), palpitatii, hipertensiume arterial’ in stadiul initial, constipatie, ba~ lonari, tulburari de menstruatie, tulburdri de menopaw; urticarie cronicé, astm bronsic, insomnie, enurezis, obo- seala, impotent’ sexuali, [rigiditate, tulburiri ale’ pof- tei de mincare, pentru abandonarca fumatului, la poter farea analgeziei tn timpul interventiilor chirurgicale ete. Acupunctura este ineficienti la bolnavii care, fn ace- lasi timp, urmeazé tratamente cu medicamente hipnotice, tranchilizante, preparate cortizonice, raze X, procedu electrice etc. Ra nu se practic’ asupra ; persoanelor debile, anxioase sau in stare de ebrictate, gravidelor in ultimele luni de sarin, femeilor in timpul menstruatiei, bolnavi- lor grav psihic sau de inima, persoanelor foarte obosite. Asa dupii cum spuneam, punctele mai pot fi stimulate fie prin masaj digital, fie cu instrumente speciale sau im- provizate (betigase de lemn sau capatul rotunjit al unui stilou). O astfel de metoda terapeutic’ este cunoscuta sub numele de digitopunctura, akupresura (in mod gre- sit) si presopunctur’, Ea poate fi practicata de oricine. Pentru presopuneturi_piclea trebuie si fie curata si sini toasa (fra rani, tumori, bata- turi). Cole mai bune rezultate se obtin pe o piele useatii, £8 folosirea vreunei substante poase sat uleioase, Punetele se maseazi cu pulpa dogetului (fig. 4), ca unghia sau cu un instrument (special sau improvizat, cum spuneam mai sus), prin migeari rapide, usoare, cireulare, pentru sufe- rinjele acute si energice, rare, pentru cele cronice, pind Ja disparitia durerii loctle (in dreptul punctului). De 18 Meridianut |Ovexecutirn| — Muschiut evre, monevrer testot Felul manevee Membr ul super or to orzonta-t 4 gr cotul indo va fl impins hnainte tnima 1-13 | subscaputor Genunchyul indoit vo fr i ee intestine subtire B45 Yezica uring’) 15-17 | peromer I ~S ~ Membrut wferor raze 45°91 imps usor in tard Rinvch 17-49 | psoas itiae Vase sex Irei fecare Bes | mic! cotend Fig, tn Membrete mnferroare depér- ale ver fi epropiate | | el [Hembrai superer cu gota | ndait va tt dus fo taid dow [sarienireo cotului) i 1 | 19Gro execundra| Meridiamyt | OP ere Muschut | eatni Folul manevre, | Yezeco bllord| 23-1 Nenbrul superior its deptrict de corp v2 fi opdsat delta {tascy- | 10 sos, u30r oe cute crterore Ae | Feat 13 Membre superior to orto 10.ve f impins in sus mareie e pectorc Xe Membre superar rdicat mar sus de orizontald va h iro marele —. hivapor ingot Membrul mferior ridicat to 45° vo ti rote induntry ES) fascia toto Nembrul superior din poziia orvontald vo fi tras i afar aa | tw Nembrul superar lipt de [corp vot tas i aferd marele pectorab a marete dorsal SS {| Fig. 6 obicei, durata unui astfel de masaj este de 5—10 mi nute. Pentru suferintele acute se exccuti trei sedin- fe pe zi, ceen ce echivaleaz’, spun specialistii, cu o sedinfé de acupunctura, iar pentru cele cronice, cite 0 go~ dinti la 2—3 zile. Presopunetura se va executa, pind la obtinerea rezultatelor dorite, ca metoda nied sau, ca un adjavant sedintelor de acupunetura, in: zilcle eind bolna- vul nu se poate prezenta 1a medicul acupunctor. In timput tratamentului bolnaval va sta culcat cu fata in sus, pozi- fie fn care va mai ramine ined 20 de minute dupa termi- narea acestuis De putin vreme, in unele {iri occidentale se practick © noua metod de diagnostic energetic si tratament, cu- Roscuta sub denumirea de ,Touch for health* (Atinge pentru a vindeca). Ea pune in valoare unul din principi- ile medicinii traditionale si anume: meridianele de acu- punctura au legituri energetice st cu uni muschi. In baza acestui principiu, starea energetic’ a unui meridian reflect in tonusul muschiului® corespunziitor. Astfel unui vid de energie ii corespunde un tonus muscular seizut, jar unui exces de energie, unul crescut. Nivelul acesta poate fi apreciat si cu ajutorul unor manevre ce constau din imprimarea unei anumite misgciiri segmentului pe care Se afl muschiul respectiv (fig. 5; 6). Pentru mai multi fidelitate, manevrele respective trebuie si tind seama de orarul energetic al fieckrui meridian, cind scurgerea ene giel este la un nivel maximum, Dupa stabilirea diagnosticului, urmeaza echilibrarea energillor prin mesarea punctelor si meridianelor respec tive (micromasaj chinezese). APITERAPIA In orice tueru, dact natura nu aju- 1 putin, © grew va stiinga sf silinta si facd breun progres, Montaigne Apiterapia este o metodi terapeutici_nemedicamen- toasi c@ folnseste produsele apicole (et. apis-—albint), Nic caleri in natur’ nu gisim 0 mai mare concentrare de re~ {Stare particular, de usoara contractie, a mugchiviot nor mal, 21medii, cu zeci de proprietiti terapeutice, pe un spatiu atit de mic cum este stupul albinelor. Si aceste remedii naturale sint : mierea, ceara, polenul, pastura, propolisul, laptisorul de mates, ‘veninul de albini si trituratul de larve (apilarnil). Ele pot fi folosite nu numai in scopuri curative, dar si profilactice, In acest ultim caz se vorbeste de apiprofilaxie, 0 metodé tot atit de eficienti ca si api- terapia Pina nu de mult, apiterapia a fost doar o practic’ em- Piricii, rezultat al abservatiilor si experientelor unor api- cultori care, in timpul liber, se mai ocupau si cu slecti~ rea* bolilor. Si astfel, metodele lor s-au transmis din ge- neratie: in generatic, pind in vremurile noastre. De mai bine de 20 de ani a devenit o metodii stiin- tifici, un merit deosebit in realizarea acestui_uriag. salt avindu-l specialistit romani. De altfel, Biroul Executiv al Apimondiei a hotirit infiintarea la Bucuresti, in anul 1975, a unui Centru Medical de Apiterapiey anexat ulte- rior Institutului de Cercetiiri si Productie pentru Apicul- turd al Asociatici Crescitorilor de Albine din Roma- nia, Aici isi desfasoar azi activitatea, in laboratoare inzestrate cu dparatura de cea mai inalti tehnicitate, nu- merosi_medici, biologi, chimisti si farmacisti. Aici sint verificate, pe baze stiintifice, proprietaile terapeutice ale produselor apicole gi sint elaborate altele, noi, in secto- rul de microproductie, Tot aici se intreprind cercetéri pentru puncrea in evidenta a principiilor active si folosi- rea jor In prepararea de noi produse, Obiectivele acestui centru sint realizate in colaborare cu sectorul medical de apiterapie din strada Rosetti nr. 31, din Bucuresti, unde isi desfiigoara activitatea medici de’ specialitati diferite : boli interne, chirurgie, urologic, reumatologie, dermatologic, oftalmologie etc. Bolnavii care se prezinti la acest centru medical, In contitiu’ cre: tere de la an le an, sint tratati cu produse apicole, in ex- clusivitate sau in asociere cu tratamentul clasic. Tata citeva dintre temele de cereetare ale acestui pres- tigios centru stiintific, care, in treacat fie spus, este prin tre putinele cite se afl in intreaga lume : cercetari. pri= vind influenta polenului (extract de polen) in stimularea regenerdirii hepatice in hepatopatiile cronice ; actiunea propotisului in giardioz’; cercetari asupra utilizarii ve- ninului de albind in tratamentul de recuperare al spon- 22 dilozei ; actiunes propolisului si a. altor produse apicole in tratamentul adenomului de prostat’ ete. Produsele apicole terapeutice mai sint folosite in mod metodic si in alte centre specializate din tara : Timisoara, Govora (Sanatoriul Balnear), Iasi (Spitalul Militar) O mare contributie la dezvoltarea apiterapiei o are si complexul apicol de la Bineasa, reprezentat de Institutul de Cerectari si Productie pentru Apiculturi, unde lucrea- nenumirati specialisti : chimisti, biologi, medici, ingi- neri zootebnisti, ingineri agronomi, medici veterinari, far macigti ete. Tot aici functioneazi, din anul 1971, primul licew apicol din lume. Tata de ce se vorbeste azi de 0 scoali roménease’ do apiterapie, seoald a cirei faima a trecut de inulta vreme hotarele {2rii. Reprezentantii shi sint invitati la toate simpozioanele si congresele nationale si internationale de apiculturd si apiterapie. In sprijinul acestei afirmatii se mai inseriu si alte fapte : lucrdrile specislistilor romani sint citate In toate lucrarile de apicultur $i apiterapio din strainidate, iar produsele noastre tot mai solicitate peste hotare ; numerosi medici straini vin, la noi in fara, Si se specializeze in apiterapie. Produsele apicole pot fi folosite in scopuri terapeutice de orictre dintre noi, fie in stare natural’, fie sub forma de diverse preparate care se yasese in magazinele de spe. cialitate. Desigur, unele dintre ele vor fi consumete nu- mai cu avizul medicului, asa dup’ cum se va vedea de indati. In cele ce urmeazi vom prezenta produscle api- cole terapeutice foarte pe scurt. Cei care vor si gtie mai mult despre cle, au la dispozitie numeroase lueriiri de specialitate, cu caracter stiinfifie sau de popularizare, uncle dintre ele fiind citate si in bibliografia acestei cdrti’ MIEREA Printre alimentele celor mai indepirtati strimogi ai nostri S-a aflat si micrea, pe care ci gi-o procurau, nu fir riseuri, din fagurii pe care albinele ti construiau in scor- burile copacilor sau in crapaturile escunse ale stincilor. Cu_vremea, oamenii au observat ci micrea le poate lecui si uncle ‘suferinte, nu numai si le induleease’ b catele, cele mai_vechi mirturii serie in acensta privinti: putind fi gisite in Papirusul Ebers. In el este mentionati, printre altele, si o reteti pentru ,provocarea urinatului® ! Pline amestecata cu ‘miere. Romanti o foloseau pentru du 23reri in git, boli de picle, boli de stomae sila vindecarea rinilor. Mierca este produsi din nectarul florilor cules de al- bine si apoi transportat in stup. Aici el este preluat de altele, in gusa cirora este prelucrat cu ajutorul seereti~ flor respective, dupa care produsul final este depus in faguri sub forma de miere. Pentru 1 kg de miere albinele transport si prelucreazi in stup 3—4 kg de nectar. COMPOZITIE : apit: 16—20%q ; — glucide : 5—79%o ; (fructoza, glucozi, zaharozi, miltoza ete); . proteine 1% (ain care 12 aminouczi, ea, de exemplu: Jeucin’, nina, metionina etc.) ; — substante mincrale: 0.2% (cal- ciu, cupru, fier, magneziu, mangan, fosfor, potasiu, sili- ciu, sodiu, sulf ete); — vitamine : By Ba Bg, acid folic 5 — enzime; — alte substante : aromatice, griunte de po- len, factori antibiotici ete Mierea’ este un aliment de origine animal si vere- tala, usor de digerat si de asimilat, calitati pe care nu Je pierde prin conservare. Ea este 0 importanti sursé de energie : 100 ¢ micre = 328 calorii, Cu toate aceste cx- Titati este foarte putin folosita in _alimentatie, se poate spune deloc. In Franta, ca s& dim doar un exemplu, con~ sumul de micre pe cap de locuitor este de numai 0,300 @ pe an. PROPRIETATI : energetico, tonifiante, aperitive, se- dative, laxative, expectorante, antiseptice, diuretice, an anemice, emoliente ete. INDICATII. — Persoanele stiniitose, indiferent de visti, pentru: cresterea rezistentei fizice, combaterea oboselii, suplinirea unor deficiente alimentare, ameliora- rea digestici cle. Sportivit, pentru: proprietitile sale stentel fizice ? si pentru o re- cuperare mai rapida dupa efort. — In urmitoarele suferinte : astonie, anorexic, slibi- xe, stiri carentiale, constipatie, ulcer gastrointestinal, in~ fectii intestinale, insuficienta hepatic’, anemii, boli de inima, feringite, laringite, afte, rinite, sinuzite, tuse, bron site, nevroze, insomnie, crampe musculare, boli febrile, intoxicatii, plagi infectate, arsuri, prurit (in aplicafii ex- terme) ete. energetice, de crestere a re: TCunoscutul alpinist E. Hillary, eare a escaladat virful Eve rest, spunea ei succesul su s-a datorat, in bunii parte, si mierit pe care o consuma zilnie In timpul ascensiunil, 24 24 INDICATI IN FUNCTIE DE PROVENIENTA MIERIT — mievea de salcim: astenic, nevroze ; — mierea de tei: insomnie, nevroze, bronsite, raccala ; — mierea de mentéi dischinezii biliare sau gastrointestinale, indigestie, ba~ loniri ; — mierea de levanticii : astm bronsic si emfizem pulmonar ; — mierea de rozmarin: boli ale cailor respi- ratorii; — mierea de cimbrisor : boli broniiopulmonare si digestive; — mierea de castan dulce : boli ale venelor. Miered monoflord este foarte apreciatai pentru proprie~ tatile sale terapeutice. Ea se géiseste, insil, in cantitafi re- duse in fara noastré MOD DE FOLOSIRE : — sugarii si copiti® (cu avizul medicului) : 1/2—1 lingurité pe zi; — adulfii: 1—2 lin- guri pe zi; — sportivit: I~2 linguri pe zi, iar inaintea competifiel, alt lingura, ca exceptia urmétoarelor spor~ turi, cind se iau 2 linguri, iar in pauze o lingurd + feli¢ de limite : fotbal, handbal, baschet, hochei, rugby ete. Pentru a nu pierde in greutate, boxerii trebuie si con- sume cite 1216 linguri de miere pe zi, fractionat, in timpul meselor si seara inainte de culcare. Mierea poate fi mincat simpli sau pusii in alte ali- mente (ceai, lapte, cafea), cu. condifia ca acestea si nu fie prea calde, intrucit s-a observat ci substantele active pe care le confine sint distrase la temperaturi ridicate. Ea se poate folosi gi in aplicatii externe la tratamentul rinilor, in dou& feluri: pusi direct pe ran& (dupa ce aceasta a fost bine curitaté de corpi stiiini si apoi de infectat’) sau sub form de comprese cu api si miere (cu ajutorul unei batiste foarte curate sau unei compre- se sterile), Se mai utilizeazii in scopuri terapeutice sub forma de acrosoli sau injectii cu preparate speciale. S& nu uitim, insi, ci mierea poate provoea, ia uncle persoane, reactii slergice, datorit& gréuntelor de polen pe care ea ie contine. Deci, persoanele aga-zise alergice vor consuma micres cu mare grija. este unul din cele mai de cit Tard el Inmulfirea plan- Despre polen se spune ci pret daruri ale naturii, intr felor cu flori nu ar fi posibila 4 In antichitale mamele oblsnuiau si picure in gura sugarue lui 1-2 pieituri de miere, inainte de a {i pus ta supy, 25Polenul reprezin stup si materia prir menti si coat Apicultorii tau descoperit miraculoasele proprietii{i nu mai dupii ce au.constatat ef familiile de albine ecle mat viguroase sint acclea care isi fac provizii mari de polen ined din primavara. R. Chauvin a demonstrat c& el are numeroase proprietiiti nutritive si’ energetic, continind, printre altele, o substant care accelereaza cresterea (na tura sa nefiind inc’ stabilitii) si substante antibiotice deo~ sebit de eficace impotriva colibacililor si unor salmonel In acclasi timp, creste cantitatea de hemoglobina in sin gele bolnavilor de anemie. De altfel, proprictiitile deosebite ale polenului sint cum nu se poate mai bine ilustrate de un fapt cunoscut de tofi apicultorii: cele 30—40 kg de polen, cit adun’ albinele, asigur nagterea a nu maj putin de 150000 de albine pe an. .Polenul, spune I. Toris, yconfine tot ce trebuie organismulni pentru viatii.* COMPOZITIE : — apit: 849; proteine: 7—35%o, din care jumatate sint aminoacizi’ (arginina, histidina, loucin’, metionina, triptofan. ete); — glucide: 2 48,98% ; lipide : 0,19—15% ; substdnte mineraie : pota: principala hrana pentru puietul din i pentru liptisorul de mated, fer sui, calciu, sulf, sodiu, fosfor ete. ; — vitumine : By By Bg PP, C, E, D ete.; — un factor de crestere ; — substante antibiotice (cele mai muite se gitsese In polenul de po- rumb); — enzime; — alte substante neidentificute tinct {in cantitati intime), PROPRIETATT: tonifiante, stimulante, antianemice, antibacteriene ; accelereazi cresterea, echilibreazé sistemul nervos, resleazd functiile intestinelor ete. INDICATH. — Persoanele stiniitoase, pentru: cres: terea randamentului fizic si intelectual, fortificarea orga- nismului (mai ales in perioada epidemiilor de boli: infec to-contagioase), suplinirea unor eventuale lipsuri de vi~ tamine, de acizi aminati, de siruri minerale (in timpul sarcinii, aliptatului, convalescentei ete.). — In urmiitoa- rele sujerinte: astenie, anorexie, rahitism, intirzieri de crestere la copii, senescent, constipatic, colite, diaree cronicéi, anemie, alcoolism, arteriosclerozii, fragilitate vas- culara, colibaciloza, adenom de prostata, hepatita cruni- ci, cirozd hepatica, nevroze, artroza, boli de piele, cade rea pirului, migrenii, tumori maligne etc, . 26 INDICAT IN FUNCTIE DE PROVENIENTA POLE- NULUL: — polenul de saicim : insomnie, nevroze ; -~ po- lenul de castan dulce : varice, boli de prostatii; —~ pole nul de miices: boli febrile, boli de inima ; — polenul de rozmarin : astenie ; — polenul de tei: nevroze, insomnie ; — polenul de rapifai: ulcer varicos; — polenul de cim: brisor : impotenta sexual, frigiditate; — polenul de mir ; boli de inima, Alegeren polenului este foarte anevoioasi. In schimb, cel polifior este mai usor de procurat, ol gasindu-se in comer} sub forma natural saw in preparate diverse, Des pre secretele polenului A. Caillas spune edi cle sint yase~ mandtoare cu cele ale plantelor de la care provins,” MODUL DE FOLOSIRE: — copii intre 3—5 ani: 5-10 u/aid 12 ani: 10—15 wlai; — adultii: doza de atac, 1a persoancle cu indicatit_majore pentru un astfel de tratament, este de 30—40 g/zi; doza Ee intrefinere, pentru sinatogi si bolnavi, este de 16—-20 Zi, Polenul poate fi administrat in mai multe feluri : cure scurte (numai o lund pe an), care nu au eficienti insa ; cure regulate, la fneeputul fiecirui anotimp, 45 de zile It rind sau numai doua cure pe an, de cite $0 de zile o curt Ja inceputul iernii si sfirsitul veri; cure continue, cite 2—8 g pe zi sau chiar mai, mult, in functie de suferin si toleranta. Polenul granule poate fi consumat numai useat foarte bine, simplu sau dizolvat in apa indulcita cu miere sau amestecat cu miere, dulceati, iaurt ctc, El poate fi dizol- vat si fn lapte, nu insi tn cei si cafea, care: i diminua proprietiitile sale terapeutice, Granulele, mai inainte de a fi inghitite, trebuie foarte bine mesteeate in fur De refinut ci este inclus in uncle produse apicole, care vor fi mentionate la sfirgitul acestui capitol. (tab. 1), De retinut: persoancle care prezinti intolerant la polen vor micgora dozele amintite, iar cele cu manifesta alergice nu vor consuma acest aliment-medicament, PASTURA Este polenul conservat de catre albine, dupa ce suferd © anumita transformare, care incepe imediat dupi depu- ° © lingurit# de cafea rash cu polen uscat de desert rasa cu polen = 10 £; 0 lingura de len = 15 &, 4G 0 lingurd supa nasi cu po= QTerea sa in colulele fagurelul, cind a devenit 0 masit omo- Een aderenti de peretit sii, In primele siptimini dupa Gepozitare, polenul este supus unor procese biochimice fermentative, sub influenta unor substanfe seeretate de albine, a unor microorganisme, a temperaturii ridicate din stup (35°C) si umiditatii crescute din euib. ‘Pastura este, deci, un produs natural mult mai valo- ros din punct de vedere terapeutic decit polenul, cu lar perspective de viitor, dup’ parerea unanima @ specialis- tilor. | . COMPOZITIE : proteine, lipide, glucide; vitamine, substante mincrale. Contine, insi, 0 cantitate mai mare de zaharuri simple, mai multé vitamind K, avind si 0 aciditate mai crescuta. | PROPRIETATI: aceleasi cu cele ale polenulut INDICATII: aceleasi ca la polen, cu rezultate mai mane, inst . . buntjODUL DE ADMINISTRARE: 1015 a/zi, dupi mese, ca si polenul. - Pentru consum, piistura trebuie past de sticla, care vor fi timate la rece. PROPOLISUL, . - Este un alt produs apicol cu proprietiti tere peutice, Fi provine din substantele risinoase pe care anu- mite albine le culeg de pe frunzele, mugurii $1 coaja co- niferelor, plopilor si prunilor. Dupa aceen ele sint ames tecate cu enzime, ceari si resturi de polen si depuse in stup, pentru a fi folosite 1a astuparea crapaturilor. Daca vreo alti victuitoare indrazneste si intre in stup, fie ca chiar mare (soareci, sopirle), este omorita pe loc prin in~ fectare de venin, apoi acoperita cu propolis si ceara, Un astfel de cadavru imbélsimat poate rezista nealterat S—6 ani, Este utilizat 1a lustruirea peretilor " si la igienizare, datorita proprietitilor sale bactericide. Propolisul este de culoare Inchisii (veraui-castaniti, ma roniu) si cleios, lipindu-se foarte usor de mina stup att in boreane rului. 7 . COMPOZITIE : — risinti : 50—55%q ; — coard 30— 40%; — uleiuri eterice : S—10%p; — ‘polen: 510% 5 —impuritiiti dinerse ; 510%; — alte substante : flax ® Vestitele viori Stradivarius se leuia eu propolis, even ee a permis sh fio pastrate in bune condi, fant sk putrezease, pind im zilele noastre 28 vonoizi, taninuri, fitoncide, antibiotice, minerale (fier, mangan, zine, etc) PROPRIETATI; anestezice (este de 3,6 ori mai pu- ternic decit cocaina si de 5,2 ori dectt novocaina), bacte- ricide, antivirale, antifungice, cieatrizante ete. INDICAT : afte, gingivite, abeose dentare, paradon- toze, angine, Iaringite, traheite, sinuzite, rinite, gripa, bronsite, pneumonii (13 g/zi, foarte bine mestecat in gure) ; ulcer gastric si duodenal, gastrite, colite, pertur- « florei intestinale (1—3 g/zi de granule puse in finii apa) ; cistite, nefrite, prostatita (—3 g/zi pud de propolis dizolvata in putina apa). Dupi obfinerea vi deciirii, se va lua zilnic, timp de o siptimini, o lingurilé din urmitorul preparat (dizolvat in ceai): 125g’ mie- re -++ 3 g propo Alte’ indicatii: astm brongic, riniti alergicéi, hepatiti cronici, ancmii, cancer (pentru. cresterea rezistentet_or- ganismului), dozinfectarea miinilor (solutie alcoolic’ sau Pomada cu 10% propolis), ulcer varios, eczeme cronice, arsuri, degerituri (in aplicatii externe) ete Intrucit propolisul contine si gréune fine de polen, desigur, in cantititi fourte mici, el va fi consumat cu mare grija de persoanele sensibile, deoarece poate provo- ca reactii alergice. Poate fi folosit si sub alte forme : introdus in bom- boane, in creme pentru ungerea pielii, in pasti de dinti ete. Si, mai trebuie bune reaultate si 14s, ci propolisul este intrebuintat cu medicina veterinara. LAPTISORUL DE MATCA In natur’i nu a fost descoperita, ined, o alt& substant biologic’ cu efecte atit de spectaculoase asupra cresterii si inmulfirit speciilor animale, ca Kiptigorul de mated. Acest aliment-medicament este produsul albinclor ti- nere care indeplinese functia de doici. Cu el sint hu larvele in primele 3 zile de viata. in acest timp la cresc in greutate de 250 de ori fatti de cen initiala, Tot cu el este hrinité si matea, care, la maturitate, va avea © greutate dubli in comparatie cu cea a aibinelor. Laptigorul de mated proaspit este albicivs, iar dupii recoltare devine galben, COMPOZITIE : -— api: 655%; — substante uscate 34,95%, la rindul lor compuse din’ proteine, 12,34 (din 29care numerosi aminoacii ca, de_exempli: alaning, ar- nin, Ieueind, metionind, tirozina) ; grasimi, 646% z0- hiir invertit, 12,49% ; vitamine ; substante de tip her- monal ; 0 substanfii cu propriettti antibiotice ; substante nedeterminate PROPRIETATI: stimulante, antionemice, ay afrodisiace, accelereazi cresterea. INDICATI, — Persoanele stinitoase pentru: crete rea randamentului fizic si intelectual, pentru eresterca rezistentei organismului, pentru combaterea obosclii. Persoanele care suferd de: astenie, surmenaj; anore imbitrinire precoce, aterosclerozi MOD DE FOLOSIRE, Existi mai multe posibiiititi : cite 50 mg pe zi, pus sub limba (cit jumitatea unui bob de maziire), dupa metoda Caillas. Se mai gaseste si in diverse preparate, unele dintre cle fiind mentionate Ja sfirsitul capitolului (tab. 1). itive, VENINUL DE ALBINA. Putini stiu, poate, ci veninul de albini, cel core ne produce atitea dureri imediat ce este introdus in picle cu ocazia intepiturii, aro numcroase proprietiti ter tice. Apicultorii de azi, ca si cet de keri, eunose cum nit se poate mai bine virtutile veninului de albine Ia combi terea durerilor reumatice. De altfel, ele sint intilnite des- tul de rar a apicultori, care, tn plus, mai sint renumiti si pentru longevitate, multi dintre ei atingind frumocsa Viesti de 100 de ani, Si aceasta gratie produselor epicole pe care ci le consuma cu regularitate, cit si sederii a unei insempate parti din timp in maturi, in jurul stu- pilor. COMPOZITIA VENINULUI USCAT: —_proteine. 74%o, din care cou mai mare parte este formati din ami noacizi (alanin’, leucini, argininii, triptotan) ; — Upide ; glucide ; acizi (formic, clorhidric, ‘ortofosforic) ; baze ; — substante minerale (calchu, magneziu, mangan, fosfor, sulf, cupru), PROPRIETATI: mobilizeaz’ fortele de apirare ale organismului, vasodilatatoare, anticoagulante, bactericide, bacteriostatice, stimuleazi secrofia de cortizon cic. INDICATI : boli roumatice, fiind deosebit de eficace cind este asociat cu preparate cortizonice sau electrote- rapie. 30 MOD DE FOLOSIRE: Existi mai multe posibilitafi prin infepare directa de ciitre albinele aplicate pe locul aureros ; prin masarea locului dureros eu unguent de venin de albin& ; prin introducerea sa in picle cu ajutorul unui curent galvanic sau cu ultrasunete ; prin injectarea veni- nului in punctele de acupunctura (apiterapie punctural: Metoda inteptiturilor directe se poate folosi in felul urmiitor (dupa I, Ioris, Moscove) : intr-un flacon de stick sint introduse, in fiecare zi, atitea albine, cite se consi- deri a fi necesar si intepe, dupii care acesta se aplic’ pe piele, in locul dureros, scofind, apoi, cu cen mai mare grija capacul. De obicei se incope cu o singura intepi- turd, erescind numérul progresiv : in ziua inti se -va in- troduce 0 singurd albina, pentru o singura intepiitura, in cea de a doua 2 albine, pentru doud intepaturi, in ziua a treia 3 albine pentru trei fntepituri s.a.m.d. pina la efectuarea de 10 intepaturi de albin’. Daci aceasti me- todd mua dat rezultatele dorite, ea va fi reluati dupi citeva zile, de astii data folosind numai trei albine in ficeare zi, mai multe zile la rind. J. Ssine (Canada) foloseste 1a tratamentul bolnavilor de artriti, arteriti si aterosclerozii metoda infepiturilor directe de albine, aplicate in anumite regiuni ale piclii, cit si injectarea intradermica de solutii pe bazii de venin de albine Cu ocazia unei singure infepiituri de albina este in- trodusA in corp .o cantitate infimi de venin, de numai 0,1—0,2 mg, ceea ce nu reprezinti nici un fel de pericol pentru persoana respectivi. De altfel, nici 10 intepéturi simultane de albini nu sint periculoase. Pentru a omori un om cu sensibilitate normal sint necesare col putin 500 de intepituri simultane de albin’, Totusi, sint gi per- soane care, numai dup o singura infepiturd de albinii, prezint& reactii alergice foarte grave, uneori ‘cu s Ie- tal. Aceasta fnseamnii c& persoanele, aga-zise alerstice, tre- buie si ceardi avizul medicului inainte de a incepe un tratament cu venin de albinii, fara nici un fel de ex- ceptic. Preparatele pe bazi de venin de albine ce pot fi pro- curate din comerful de stat sint prezentate Ia sfirsitul capitolului in tabelul 1 aLCRARA Acest produs glandular al albinelor, din abundentii in stup, ca si micrea, a fost folosit din cele mai vechi tim- puri, atit Ia confectionarea luminarilor pentra iluminat, cit si la tratamentul rinilor $i bolilor de picle. IN COMPOZITIA SA INTRA: aleooli grasi, materi colorante, cerolini, vitamina A, substante cu actiune bac- tericida ete. PROPRIETATI zante ete. Ceara de albine se foloseste avi pentru’ elaborares unor produse farmaceutice (pomezi, creme, supozitoare, cmulsii) si cosmetice, emoliente, antiinflamatorii, cicatri- ‘TRITURATUL LARVAR APILARNIL Am Lisat in mod specisl la urma acest produs apicol intrucit utilizarea sa in scopuri terapeutice este de data recenti (1980). Apilarnilul este si el un produs natural, obfinut prin triturarea si filtrarea larvelor de trintor, albind sau mat- ci si din continutul nutritiv din celulele de fagure. Pan- tru obtinerea acestui produs, larvele sint recoltate in ziua a T-a (in stadiul lor larvar). Apilarnilul proaspit, neomogenizat, este de alba, onctuos si astringent la gust COMPOZITIE : — api: 6575p; substanfit useatéi 25—85%, din care fac parte urmatoarele : proteine, 16,8% (dintre care multi aminoncizi, ca de exempla arginina alanind, serinii, metionina) ; lipice, 6 2% ; glucide, 3.2 2% ; substante nedeterminate, 3%; siiruri minerale ; vita- mine ete. PROPRIETATI : biostimulante, actives: apirare ale organismului. INDICATIL: astenie, debilitate fizied, convalescenti, surmenaj. fn magazinele de specialitate se giseste sub forma de apilarnil liofilizat sau cu adaus de propoli (Apilarnilprop).. Pe ling& aceste preparate, sectorul de Apiterapie al Institutului de Cercetari si Productie pentru Apicultura mai poseda si altele, in curs de experimentare, in magazinele de specialitate mai pot fi gasite nume- roase preparate pentru uz cosmetic : Floramin, Floral, Te- napin, Antirid ete, culoare zi functiile de 32 Tabet Produseapiterapewice brepatate si valorificat Romania ie 1 Dragert ee tipior de mat 8 Ylidgcomneiate in ioe de mah oat Melelen-produs sranulat pavyarn ce ote te pate © Lapiisor de ma 5) Liptisor de mater letitieat 1 5) Laptisor de mated omoscntant fo 1 Polen granule. ae ® Polenapin-tonitiant pe bast de poten cules de albive 8) Polenovita lsheomprimate. dia poten st Wotice 10) Enersin-concentrat de Polen si micre. Zeptsor de-matet 1) Enerin Lobe fcr or complex ts, pole, 12) Polen dros 18) Potenolettine A tng wae 4) Metproposept- mi sebt-miete propa 15 Apireven-unguent si i ine 10) Spee ca propria, 1 Pudge antisepticd sf sicativt Gu propolis, Hiotilizat in flacoane, miere si Miptisor rods natural pe bazi de poten, miere si le- iniment antireumatle eu yenin de ale CHIROTERAPIA Este mult mat frumos sa stit cite geen din tot, dectt si sti tout din Pascat Acest: iermen defineste una dintre le mai simpl metode terpaeutice nemedicamentoase si tolodatéi efica - daca este, aplicata de catro un specialist “ "Toate aceste preparate pot fi procurate soe aie aie din mayazinele de 33lecut- Chiroterapia 2 (gr. Kher = mi re) consti din folosirea miinilor, cu ajutorul cirora tera~ peutul imprimi anumite migcdri unei incheieturi, in Scopul amoliorarii sau chiar vindecirii unor suferinte Tocale sau la distanti. Aceste misciri sint de mai multe feluri: presiuni, impingeri, tractiuni, rasuciri ete. Cele mai vechi mirturli despre 0 astfel de practict se qasese in papirusul egiptean Edwin Smith‘, in. care int mentionate, printre altelc, citeva metode pentru tra amentul fraeturilor si luxatiilor cu ajutorul manipularilo In China antici manipulirile erau asociate, de cele m: multe ori, cu acupunctura, 0 astfel de metod’ combina’ aflindu-se si azi in arsenalele terapeutice ale acupuncto- rior, nu numai in aceast’ tara, ci si in cele occidentale. De altfel, manipullirile constituite obiect de studiu in ficile din apusul Europei si din America de Nord. In yadat se practic acupunctura pentru ameliorarea dure- filor articulare, mai ales ale coloanei vertebrale¥, spune medicina traditional, ,dack factorul lezional “ n-a fost rozolvat cu ajutorul manipularilor. Hipocrate 5, in tratatul situ intitulat ,Despre articu- lati, scria: yprimul lucru pe care trebule si-l facem cind ne aflam’in fata unui bolnav este verificarea coloa~ nei vertobrale ; medicul trebuie si aib& cunostinte solide despre coloana vertebrald, ciici numeroase boli sint pro- vocate de starea sa defectuoasi*, Pe vremea sa, manipu- Hirile se faiceau cu miinile sau cu unele intrumente rudi- mentare, fireste. Aga dup’ cum reiese din basoreliefurile timpului, unele manevre erau foarte brutale. Astfel, unit bolnavi erau atirnati de picioare cu capul in jos gi balan safi intr-o parte gi alta, iar alfii erau culcati pe pamint si tragi de mfini $i de picioare, in acelasi timp, sau erau caleati pe spate de copii si adolescenti. Aceast’ ultima © Chiroterapia mai este cunoscuta si sub alte denumiri : osteo patie. (gt osteor—r0s j pathie—suterin{@) ; osteoterapie ;, chiroprac: Bet ge prakticosin actiune) ; manipulari (lat, manus=mind ; see uduutuse pumn) ; medicins ortopedicd ; vertebroterapie. soe Tost redactat In anut 2500 ie.n, si descoperit de exiD- tologul englez. Edwin Smith (1822-10906) itt sula factor lezional chinezii injelegeau intinderea ligamen- teloc, entorsele si luxatiile discrete ale vertebrelor, generatosre de dureri cronice. 19 Medic grec (460-977 Len). 34 metoda, numiti in si azi in Bal Popor .caleatul spatetui*, so mai telus, se mai prac cleani. Cu decenii in arm, 1m fara mee Se folosea cileatul spateiui cu ajutorutcopiitor, tar Gag cam yetdeatul ursului pentew dureri ae yea ” £o ag cite on! mos Martin era adus prin orase si yj tcel Es r lor, ursarul era chemat gi pe. Spas a inzi de sale, Pare’ aud arate cat de grgee na {de spe ale nefericitiior boinavi veal Sabi ce ares, cind ursul venea si pe strada nowtea T Fete. un asifel de stratamenté ramien tira niet ws ta Fezultat, uneorl, “dimpotriva, faeea mai mult re na Bae priceput in manipulii a fost si Galen lore fladiatorilor. In aceasta calitate el trebuia ston Fracturte, Mexatile si entorscie ladiatoriion care sien, moore aig! mumai & ati din inclestaren ‘no vata a arene, spre desfiitarea multimi - Mari specialisti in manipula au fret’ nee ia anipulari ay ic i. Unol dpe cel Aveenna dot ina 4 Canonul Medicinéi, numeroase manevre pentru co. pe vertebrala, uncle dintre ele flind insott Mie dahon siete (tie) insotite de desene in evul mediu, cu rare ex e cu rare except Practicate numai de catre rac al ambulan{i, Ei cutrcierau sateie ‘si olnavi, purtind diverse demu rebouteux, in Franta, in {rile nordice ete. Un_ merit deosebit date uitérii citeva secolk dezi, Ei au fost cet dint manipulairile au fost cei mai multi dintre ci le si oragele in ctititare de 7 miri, in functie de tari onne-setters in Anglia, ledd-stejart in reconsiderarea_maniputirilor, e Ia rind, Lau avut medic! sue- de ti care au afirmat ef di loanei vertebrale de origine mecanii benetilazi, Ih pro Lae ea oe |. Unul dintre vestitii practicie i Get Henrik Ling, promotoral yginmasticil suedezet. smatfeicing pos Popular a folosit si ea manipulirile, maned ve fiind cunoscute ‘sub numele de La inceputul i : secolului al manipulare ou fost preluate si XIXlea, tehnieile de de medicii englezi, prin # Medic, tilozof si fi f Jeli, lozot $4 Glog greeo-roman (129—200). Bon Sina, "abd. al fee (9001035, medic trae arab de cries eas Avieenna 35,uncle izvoare, at fi, patruns in fi pa- ra, prin intermediul cirora, dupit pat aoeereie Nord, Dups alte surse, manipuarile 2 {runs in Noul Continent impreuna cu acupuncta intermediul emigrantilor chinezi avers Cel dintlt medic care a fheerest sf pun barele fe retice si practice ale acestei metode a fost Andrew Ta Fig. 7 - cle, desigur impropriu, Still (S.U.A). El i-a dat numele, mproprity vor Steopatie #, Suceesele sale terapeutice au stint, tna invidia confratilor, dar gi admirajia unora dintre ei. In “Acest termen se mai foloseste aai in seman de omagit pos- ‘tum pentru Stil. 36 anul 1894, Still a fnfiintot la Kirsville, statul Missouri, cea dintii_scoali de osteopatie. Unul dintre elevii sai, scotianul J. M, Litlejohn, a fnflintat 1a Londra, in anul 1919, prima scoala de osteopatie de pe vechiul continent, ea functionind pina fn zilele nonstre far’ Intrerupere, sub numele de Britisch School of Osteopathie wmde, anual, sint specializafi sute de medici din farile occidentale. Intemeietorul osteopatiei, Still, a adus doud impor- tante contribufii Ia dezvoltarea acestei metode terapet- tice: a demonstrat rolul vertebrelor deplasate in produ- cerea durerilor locale si la distant sia creat un mare numir de tehnici demanipulare, unele dintre ele fick parte si zi din arsenalele terapeutice ale profesionistilor din tosté Iumea, Still a comis, inst, cum era si firesc la acea vreme, din cauza lipsei unor mijloace si nostic, si uncle erori, cea mai important dintre ele afirmmatia ci yleziunea osteopaticii® de Ia nivelul coloa~ nei_vertebrale ‘ar sta la baza producerii multor boli In ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, in statul Iowa (S.U.A.), intr-un_orisel, practica osteopatia un alt specialist, pe nume D. D, Palmer, ale cdrui rezultate spec taculare ficeau vilva in’ regiune. Se spune ci cl reusise, cu ajutorul unor manipulri Ia nivelul coloanei cervicale, si ametioreze 0 surditate posttraumatic’ si chiar unele tulburiiri cardiovasculare. Ca st Still, Palmer sustinea ei Ta nivelut vertebrelor deplasate, mai ‘mult sau mai putin, din local lor, se afl cauza miltor boli. Aceste boli pot fi vindecate, ‘mai spunea Palmer, prin aducerea vertcbre- spective in pozitie normalé cu ajutorul manipulirilor, vr mai sustinea cA yomul este ca o masin& actionata si dirijat& de o anumita energie interna, care isi are se- divl in creier, de unde se raspindogte in toate organele din corp, prin intermediul sistemului nervos si, in primul rind, prin méduva spinarii, Cind vertcbrele sint deplasate din locul lor, energia nu maj poate -circula, ceea ce, va insemna imbolnivirea unui_anumit organ, ip functie de sediul leziunii osteopatice. Instinatosirea se poate obtine numai prin repunerea vertebrélor deplasate in pozitia initials, cu ojutorul manipuliilor®. Cu toata fantezia acestor teorii, de ateritia multor medici, deoarece eu tineau si unele rezultate bune. toda sa _bucurat jutorul ci se ob- a7Chiroterapia este o metoda deosebit de intens practi- cata in S.ULA. si Canada, unde existit peste 20 de insti- tute de iavitamint superior pentru formarea specialigti- Jor, Dupa cinci ani de studii, ei capata drepturi egale cu ale medicilor. Se practic’, de asemenea, si in unele tari din Europa, ca de exemplu ; Marea Britanie, Italia, R. FP. Germania, Sucdia, Franta ete. Dacii vom rasfoi unul din numeroasele tratate de chi- ropractic’ vom afla ci destul de multe suferinte pot be- neficia de manipulari. Aga, de exemplu : durerile provo- cate de contracturi_ musculare sau ligameritare ; durerile de origine mecanici (cervicalgii, dorsalgii, lombalgii, sa~ craigii) ; nevralgiile ; cefaleea; ametelile ; furnicaturile membrelor superioare produse de subluxatia vertebrelor ; constipatia ; astmul bronsic ; migrena; insomnia; enu- rezisul ; surditatea ete. Localizarea leziunii osteopatice se poate face prin palpare manual, cu cea mai mare atentie, a regiunii pre: supusi suferindi, cu ajutorul examencior radiologice si termometriei Jocale ®, Dupa ce leziunea a fost localizatii, chiroterapeutul actioneaz& mai inti printr-un masaj local, apoi prin mobilizarea articulatiei respective in_ toate di rectiile, atit cit este posibil, dup& care urmeazi manipu- larea propriu-zisé. Ea consti din efectuarea une misciri bruste, adesea insotité de un zgomot special (pocnituré fn uncle tiri, ca de exemplu In 8.U.A., Canada si Mi rea Britanie, in cabinetele chiropracticienilor se fac consultatii profilactice, una sau doud pe an, pentru a se descoperi eventuale suferinte la nivelul coloanci verte- brale. Prin corectarea Jor in timp util, prin manevrare corespunzatoare $i prin gimnastie’ medicalé, spun specia~ Listif, pot fi prevenite unele boli. La astfel de cabinete se mai prezinta, adesea, sportivii si dansatorii care se acct denteazii, suferiniele respective fiind de foarte multe ori rezolvate cu ajutorul unor simple manipukiri In ultima vreme chiropracticienii si-au tmbogiitit ar- senalul lor terapeutic cu noi metode, una dintre ele apar- tinind americanului W. C, Sutherland. Ea consti din pre- © Subluxalia vertebelor, spun _profestonigtii, modifica tom. peralura local, ea fiind cu’ alit mal ridieata cu cit, sleziunea" Gste intr-un stadia mal avansat, Masurarea temperaturli locale Se lace cu aparate speciale, Metoda nu este toomai fideli, intru- Cit temperatura pielit poate fl crescutd sl din alte cauze. 38 siuni blinde executate cu virful x Ma Cutie craniene ®, in anumite regan te eae ae pol Pe osu sacrum, Sutherland susfine ci asifel de as tivitafea organciorsuferinge: nF» #9 Med pest, ac- eee ond manipularile au fost privite cu neincre- Gere ie tee medicina clasied, Cu timpul, insi, uncle free ae “ le exemplu cele de la nivelul coloanei ver- fae a fost, adoptate si de medicina clasica, cei dintii Interesati flind medicii ortopezi. Ei le-au folosity sub anes- ezie, pentru climinarea contracturilor musculare si duc rerilor respective, la deblocerea articulatiilor intepenite, mai ales dupa aplicare de aparate gipsate pentru un timp indelungat. Metoda a fost, insti, abandonata, intrucit producea rupturi de ligamente, de muschi si chiar fracturi __ Medici reumatologi au adoptat manipulirile de-abia e annul a primul practician fiind J. B. Mennel, ale Malgnee nici au fost imbuniéittite de confratele sau T. . Manipulirile vertebrale se practica azi nui it Vielile de speciatitate?" si numai de cite medicl, pestea urmitoarele suferinte : dureri vertebrale de origine me canicd (cervicalogii, dorsalgit, ombalgii), nevralgie scia. tica, nevralgie cervico-brahiala, nevralgie Arnald, migrond ameteli de origine vertebrala, torticolis, entorse costale, vgomote in urechi dupi traumatisme cervicale ote. Contraindicatiile maniputirilor vertebrale sink: feac- turile, Iuxatiile insotite de leziunea muschilor, ligamens telor sau altor, parti moi articulare, malformatiile osoase, osteoporoza, tuberculozi vertebral, osteomiclita, bernie discala, Boal Payet, boala Scheuermann, spondilita anchilozanta, tulburdrile de crestere ct. ° ® Oasele cutei eraniene nu sint sniene mu sint perfect sudate, susjine (6), gmpllnines misetnior Yor vind ince 12 sees act ele ar fi perfect sudate, mai spune ace! Sie mania 8 ued explode celal "neinsemnat_traumatiin seputareh Yertcbrelo in wederen reduce comes wes le jilor locali, oxcrcitati de ostevfite, ligament ws her= Berea ‘Sseuius Intervertebral Traetfunie te Tae pe meee 2 ciate sau tn bazine co api 'caldd. In basin belnavel stain oc ill vertical” suspendat. trun ehplsisu, Ambele Meteo numai la indicatia si sub supravegherea medicului. 39CLIMATOTERAPTA Stiinta este adevarul, este cunoas- terea si intrebuintarea forfelor na~ turii spre ferieirea omulti Victor Babes Prin climatoterapie se intelege folosirea actiunii diver- selot tipuri de climat, mai exact a aspectelor pozitive ale climei (I. Ardclean), in scop profilactic si curativ, cn me- tod unicd sau in asociere cu balneoterapia si talasote- rapia. Pe climatoterapie profitdim cu totil, intr-o misunii mat mic& sau mai mare, cind ne aflim in concediu 1a munte sau la mare. Din cele mai indepirtate timpuri oamenii.s-au luptat cu cdldurile excesive, cu gerurile mari, cu vinturile, cu ploile si zipezilé interminabile. Si, pentru a supravietui, la vreme rea ej s-au retras, mai inti in pesteri, anot improvizat adaposturl, s-au imbrkeat cu” blénuriie ani- maiclor vinate, si-au construit Iocuinte ete Do-a lungul vremurilor, oamenii au observat ck razele blinde alc soarelui si aerul curat de la’ munte si de la mare le face bine, ba chiar le vindect unele suferinte. Acestea sint, de fapt, primele observatii in legziturdi cu climatoterapia, ale cirei inceputuri se pierd in negura vremurilor. In toate tratatele de medicin’ ale vechilor chine: se vorbeste de influenta climei asupra sinététii_ omulu ta une a treia (probabil luna martie) intunect bi trinul piimint i imbolniiveste oameniis, sti seris si azi intr-unul dintre ele. Medici greci, romani si arabi vorbese si ei in oper lor despre binefacerile climei asupra sinatitii oamenilor, cit si despre infiuentele negative ale unor factori clima- tici (frig, calduré foarte mare, vinturi, precipitatii etc). Dupi ce mii de ani climatoterapia a fost practicata in mod empiric, de catre medicii si vracii_vremurilor, dupa retete mai mult sau mai putin improprii, la inceputul se- colului nostru ea devine 0 motoda stiintified datoriti pro- greselor facute in domeniul fiziologiei si al meteorologiel. 40 In prezent, influenfa oscilatiilor meteor: ganismului sinatos si bolnav este sectoarele medicinii si, cu deosel la anumite persoane (L'Ardelean). ‘imatoterapia, cipatind drepturi d i spuellor Stilatitice, a fost. adopter cal practic logie,, diseiplina ce se ocupa cu studlul si ie, ¢ aplicarey Practica medicala a factorilor naturali Soe mines a ‘imoluri, gize terapeutice ete, “ae lupa co, in anul 1956, ia fiintA Ia Paris, pe lings ), ia ai Ta sy ling’ se- Glul UNESCO, Societatea Internationala de Biometeors. pad (SL, B), climatoterapia a devenit o ramura a biome: beet disci tins care studiazi influenta gi efectele ae orilor atmosferick de lunga durata (clima) si de scurta a 3 (vrene sau timp) asupra fiintelor vii. Avind o larga er de cercetare si numeroase aplicatii e, diometeorologia a fost impurtiti in sase disciplines 1) Biometeorotogia vegetale genta condififlor ologice asupra or- © recunoscuti in toute bire, in anumite boli si din. partea de bainco- lor, care urméreste influ- atmosferice si climei asupra plantelor 2) Biometeorologia animatctor cercetenzti influenta conditillor atmosferice si climei asupra animalelor de, mestice $i repercusiumen lor asupra pro de lapte, ss lor asupra e ; duct pte, my) Biometeorologia umand, cu ramura su béometeo- rologia patologict, care se ocuph infer stimulilor are se ocupi de influent Hil meteorologici asupra bolilor (asim bronsie, reumatiem Ir (a el ; ao {astm bronsic, reumatism, 5) Biometeoralos torilor extrateres dit gia cosmicti studiazi influenta 9 fac ni asupra organismelor ami 0 pe pimint (ra- ’ cosmice, cimpuri gravitationale) ; " fs Prin microclimat se ‘organismal vine in contact dit infelez condijiiie atmosterice eu care fect, inir-un spafiu foarte restrins : avi costmicd etc. Macroclimatul se tee ale unei zone geoxratice foarte camer’ veferi intinse, sali de spectacote, In condifiile atmoster 416) Paleobiometeorologia, care se ocupil de influenta conditiilor ciimatice ale trecutului foarte indepartat (mii, suite de mii, chiar milioane de ani fn urma) asupra evolu- ici fiintelor vii, cit si de evolutia distributiei geografice a plantelor, animalelor si omului pe Terra ‘Am prezentat toate aceste discipline noi pentru a de- monstra caracterul stiintific al climatoterapiei si interesut tot mai mare pentru aceasta metodi terapeuticd neme- dicamentoasi. In orice climat, factorul cu cea mai mare. influenti: asupra sindtatii este aerul prin caracteristicile sale : tem~ peraturd, umiditate, presiune si miscare (vinturi). ‘Masele de aer cald provoact oboseala, dureri de cap, insomnie si favorizeazh infectiile intestinale, iar cele rect cresc tensiunea arterial’, ingreuiazi gindirea, provoacit apatie, crize de angina pectorald si de astm bronsic, fr acelasi timp contribuind Ia imbolnivirea aparatului res S-a mai observat ci travaliul si nasterile au 0 seazuta cind predomina fronturile reci de ger sav zilele respective sint schimbatoare, in timp ce vara, dim- potriva, ele dureazii mai mult. Cind umiditatea aerului este in jur de 40—50%, ea cste bine tolerata de catre organism. Abateri de la aceste cifre, nu prea mari, insi, sint suportate destul de bine de organism, cu conditia ca temperatura acrului sa ramin‘i in limitele confortului termic. Aerul rece si foarte useat este daunitor aparatului respirator, iar cel umed si rece fa~ vorizeazi nefritele si unele boli infecto-contagioase. Ac- rul cald cu umiditate normala calmeazii tusea, prin ume~ zirea mucoaselor aparatului respirator. Presiunea aerului influenteaza si ea sintitatea, in anu: mite cazuri fiind, chiar, un excelent remediu, daca este folosita, la anumiti parametri, cu discernimint. Astfel, presiunea mai scdzuta a aerului la altitudine, alaturi de © temperatur’i moderati sau chiar usor sciizuta, contri- buie la calirea organismului gi la cresterea rezistentei fi- zico, atit de necesardi sportivilor de performanti, Astfet de conditii prielnice se gisese in statiunile de munte (Piatra Arsi, Buccgi). La unele persoane, aga-zise meteo- rosensibile, cind presiunea aerului scade sub anumite limite, se decianseaz’i dureri de cap, dureri la nivelul in~ cheieturilor, ameteli etc. Cind presiunea atmosferic’ sea~ de bruse se produe crize de astm brongic, de angin’ pec torala si chiar infarct miocardic acut. Un astfel de fe~ 42 omen provonct persoanetor sin ‘te, sciderea atentici si lipotimit sint atribuite, de unii cercetitori nervos vegetativ. ww La rindul lor, vincuri ice i vatura, aera, prin ducer te macy ent In ambele cazuri cu cons etast itoase greturi, iritabili- Toate aceste tulburi dereglirilor sistemului ‘ tempe- : aer rece sau cald, omului. Vinturile reci si puternioe favorieecay canttaten omului, Vinturile rect 5 avorizeaz’ or : Geo oi ar he rt mi reel 5 - la imbolniivirea aj i res. pirator. intrle puternice si uscate sint foarte pecinee avor : ate si insomnie, tn acelasi ti (Ruerizind bolite aparatutui ‘respirator. Vinturile, cade a Fan Solent eee el Aa reli se ld in Italia), simanul (sufla : jhara), sharavy sufld in Tract ete, sint portions 2% Fe ascate Provoacd dureri de cap, obosealt, indispesi, fie, durert reumatiee, ize de asttn bronsie sau de wa. ae eetoraleh itabilitate, prarit, scaderea retlexclor ‘praktorilor auto ‘cw rise’ erescut’ pentru necidenteeae cor mo linturile sint daunatoare ‘omului, curentif te port trance dimpotriva, stimuteazi onganismul, ev, . PSanaatiegitia de pe plete producind, tn felul. acest Seema learnt, ise. Binefaccrile nor asttet ‘ac vac Hite de toti acei care isi re ants pe tora, vara (briza maring). set care SF etree iniitatea noastrit mai este i a tort it fe influentata i to ei leetriitatea atmosferica, undele eles tics ‘olare™, petele solare*, atractia lunar et pen et d,s a { Gesigur, necunoscuti la acea vreme) influenja: font judecitocilor ) influenta. des jase le’ provoca oboseati, indisporifie ent eo scizind “apo. peewe x i mai mare, aceste fen: ne iE ‘siv ; Vergnes semnaleazii 1 rizelor de gatractie asupra lichidelor din organisin’, ‘care, pet |, Senereazi simptomele amintite. ial Solare se va vorbi mai pe larg la capi- uf de bolnavi psthiei 43Dupa cum am mai spus, schimbarea vremii_declan- seazi la unii bolnavi crize reumatice, de angina pecto- rai, de astm bronsic si chiar infarct miocardic acut. Pen- tru-a veni in sprijinul acestor bolnavi cit si al familiflor si medicilor, la Freiburg (R.F.G.) @ fost infiintat un ser~ viciu special care pune la dispozitia celor intcresafi date aminuntite cu privire la-starea vremii. In felul acesta bolnavii, dar mai ales medicii, pot Iua unele misuri pre- ventive satt si se pregateasc’ din vreme pentru a trata, cu cea mai mare eficienté, accidentele amintite. Spunind atitea despre efectele negative ale climei_asu- pra sinatitii omului, cititorul ne va acuza, si pe bund dreptate, ce” ne-am indepirtat de obiectivul Iucririi noa tre. Citeva cuvinte, deci, despre practica climatoterapiei Indiferent de localitatea sau statiunea in care ne aflim, cea mai accesibili’ metod’ de tratament, in contextul cli- matoterapiei, este baia de aer. Ea consti din expuneri periodice la aer si lumina, dezbricat (complet sau partial), acasi, in curte, pe trast, pe balcon sau in camera cu fereastra deschisi, sau in timpul plimbariler prin pidure sila malul marii, Ea se poate face in orice anotimp (In cele friguroase durata expunerilor va fi mult mai scurté), atit de cat omul s&niitos, pentru cilirea organismului, cit si de bolnavi, desigur, numai cu avizul medicului. Durata bai Jor, in sezonul cald va fi, in primele zile, de 15—20 de minute, urmind a fi crescuta progresiv pind la 2-3 ore (dupa 30—40 de bai). In functie de temperatura acrului, biiile pot fi: reci (0—14°C), clldute (14—20°C) si calde (20—30°C), Persoa~ nele debile nu vor face niciodaté bai de aer sub tempe- ratura de 20°C, in timpul cfectuarii lor se pot practica jocuri sportive adecvate virstei si starii de siiniitate (cu avizul_medicu- lui), plimbiiri sau exercitii de respiratie, Acestea constatt din inspiratii profunde numai pe nas, urmate de expi ratii tot pe nas sau pe nas si pe gurd, fntr-un ritm elt mai lent, de mai multe ori, Vara baile de aer se vor face la umbri, alternate cu bai de soare Baia de er generalit (complet dezbriicat) se va face numai Ia o ora si jumatate dupa luarea mesei, iar cea parfialé (jumatate de corp) ft orice perioada a zilei. Aa sont neti Ah Tulle mai ricoroase, le practicarea cetn Generale unele persoane acuzi frison sau icles se ihe inefeste sau capi aspect de spiele de gtici. In wont Ge gbrocedura va fl Intreruptd media $i Inlocita ca yea si foamma) sau cu expunore Ia soare La mare, baile de acr (ef pa mare, bile de aer (efectuate te umb) lotdecuine alternate eu cele de soare si de mare, despre arg, om Yaebl ma Be Hany in capitol Talasoterapie, . : ip pot fi fucute tn orice virslt _brocedart g 1 orice virsti rane ge adina organismulu ele pot fi ncepute din prima und de viati, mai exact din siptiimina a patra 1 lun de via patra. In pri gonial va sta Ia. ace complet imbricat Gm conte ne Patcon, ip gridin’), timp de S10" minute, accasti dos sak Hind erescuta clinic cu thea 5 minute. Cind trmpe. Tokar ult este, de 22—24°C st copitul siinitos, din sean’ # patra de viata baia de aer poate fi comple 1 prima zi de 1—8 minute, aceasti durati find’ ¢ Grescutt zllnie cu alte 2—-8 minute ae Mai tnainte de a prezenta zon : 4 ; a zonele climatice dip Rossii cit si staffunize unde cititorit pot boncticie slimatoteraple, asociati sau nu ou tratament bainenn yom enumera citeva sfaturi wile tn vederea unci astfe, de racticl: elimatoterapia se va praetica, in esl per Soaelor bolnave saw in virsti, numai ett aviaul. mcd Gulu; stafiunen pentru elimatoterapie va fi aleast, nt imal de clitre medic ; pentru cao asifel de metoda si fi cit al eflient, Persoana respectivé, mai Inainte di 'a in statiune, trebuie sé faced o pregitire + itn Bleea fn eb Pregiitire special 1 Jocalitatea de rosedinti, ee consti din bit de ser bii de Soare, bii de riu si plimbiiri, a ciiror duratt ver Nie SONS pil de rh sh pmb, a ciror duratk vat ress so Literate! Marti Negre (altitudinea 0 si 80—35 se,Gteeste fnte-un elimat marin. Acesta so earactrizen7a rin primiveri inthrziate, veri nu prea calde, tome rin primiveri intiriate, prea calde, toamne flinde si fermi mai putin. friguroase, dar cu vinturl pus fernice, Temperatura medie anual pe litoralul nostra gate de 811°C (coa mai ridicata din tari), tar umidite- (ca Sl Presiunea aorului crescute. Un astfel de. cimat {iortfant 31 excitant) se recomanda persoanclor siitoase, epind cu virsta de un an si jumitate, wc Ne vis ¢ tate, pentru cilir Qhienismulud, cit sf bolnavilor de Teumatiom eronia. te eroulozii extrapulmonara (ganglionara, peritoneals, petes vor fi fr tri) 45articulara), bronsit cronie’, astm brongic, rahitism, pso- riazis, hipotiroidie, hipoparatiroidie (tetanie) ete, Con— traindicatii ; tuberculoza pulmonard, boli de inima grave, hipertensiune arterial in stadii_avansate, hipertiroidic, nevroze hiperreactive, cancer (orice forma) etc. ‘In lunile de vara, climatoterapia marin’ se poate aso- cia cu talasoterapie, cy bai si impachetiri de namol. cu electroterapie, masaje etc, in sanatoriile de la Eforic Nord si Eforie Sud, Neptun, Mangalia si Techirghiol Climatul de cimpie si podisuri joase (altitudine 30—35 m si 200 m) se gliseste in Cimpia Romana, Cimpia $i Podigul Moldovei, Cimpia Banatului in vest, Cimpia Tisei si Dobrogea. El se caracterizeazéi prin ierni relativ reci cu viscole, primiveri timpurii, veri calde si toamne tirzii. Umiditatea acrului este moderatii, iar viteza Vintului, in medie, anual, de 2—4 m/secunda, Acest cli- mat (sedativ) se recomandai persoanelor care nu pot prac tica climatoterapie nici la munte, nici 1a mare. | In jurul lacurilor si pfidurilor situate in zonele amin- tite se gaseste un climat foarte bogat in ioni negativi, cu efecte bineficitoare asupra organismului. Pentru a beneficia de un atare climat se va alege una din urmatoarele statiuni: Badesti (170 m); Baile Felix (140 m); Baile 1 Mai (140 m); Buziag (130 m) ; Lipova 138 m) ete. ; ‘ Climetul de dealuri gi podisg (altitudine 200—-300 m si 600—800 m) se gaseste in regiunile sub~ carpatice din Moldova si Muntenia, Podisul Transilv; niei si dealurile Crisului, In regiunile de dealuri, tem peratura si umiditatea aerului sint moderate, presiunea atmosfericd redusi, jar vintul are viteze mici. Aici verile sint rcoroase, iar iernile destul de blinde. In acest tip de climat sint plasate foarte multe statiuni balneoclim terice : Govora (360 m) ; Okinesti (450 m) ; Célim&nesti— Caciulata (260 m) ; Slinic Moldova (530 m) ; Sovata (475— 530 m); Borsec (900 m); Baile Hereulane (150—168 m) ; Germisara (Geoagiu) (360 m) ; Soveja (500 m) ete. Un asifel de climat este recomandat pentru cali organismului (atit Ia copii, cit si la adulfi), convalescen- tilor, cit gi celor suferinzi de gastrité, ulcer, litiazd bi- liar’ si urinara, nevrozé ete. 46 In_aceeasi zona climatic’ se mai giisese statiunile sa line Praid, Prahova gi Tg. Ocna, deosebit de benefice bolnavilor de astm brongic. Climatul de munte se gaseste pe intregul ritoriu al muntilor Carpati, limita sa inferioaré aflindu-se a altitudine de 600—800 'm, iar cea superioard la 2500 m, In zona dintre 600—800 'm si 1800—1 900 m se afli un climat rece, iar peste 1900 m, unul aspru. El se caracterizeazdi printr-un aer ‘curat, cu tempe- satura, presiune si umiditate seizute, dar foarte bogat in ioni nogativi. Aici radiatiile solare sint intense, iar pre: cipitafiile abundente, ninsoarea find prezent& o mare parte din timp, intre 170 si 240 de zile pe an. Ca proprietati, este tonifiant si stimulant. El creste numérul de globule rosii si cantitatea de hemoglobind din singe, intensified procesele metabolice, amelioreazi funetiile pliminului si stimuleaz’ sistemut nervos (pina la altitudinea de 1200 m). tn funetie de altitudine, in cadrul tui se departajeazsi viteva subtipuri Climatul subalpin este subtipul cuprins intre 500—-600 m si 1000—1200 m. Se recomand’ oamenilor sinitosi pentru cilirea organismului, cit si celor suferinzi de tu- berculoz’ pulmonaréi (in faza de remisiune), hepatita cro- nica (stabilizati), ulcer (faz nedureroasa), hipertensiune arteriala (stadiul 1), astm bronsic, bronsité cronica, ane- mii usoare ete, Contraindicatii : boli acute, stiri febrile, ul- cer sau colita (in faza dureroasa), tuberculoz pulmonard in faza activa), boli de inima grave ete. Acest climat se gaseste la: Sinaia (798971 m); Bus- teni (882—900 m ; Cimpulung Muscel (575—625 m) } Br ov (540—560 m). Climatul atpin este subtipul cuprins intre 1000—1 200 mm si 1600—1800 m. Se recomanda persoanelor ‘toase, inclusiv celor cu debilitate fizica, cit si contactilor cu botnavi de tuberculozd. De asemenea, el este indica sportivilor pentru cresterea capacititii de efort. De ret nut: este defavorabil celor cu astin bronsic si rahitism. Contraindicatii : cancer (indiferent de forma), hepatita cro- nica, litiaz’ biliard si urinard, boli reumatice, copii sub 3 ani, sportivii supraantrenati etc, Un astfel de climat il gasim in statiunile Predeal— Cioplea (1110 m), Paltinis (1442 m), cit si in zona ca- ‘banelor Cristianul Mare, Clabucet, Paring ete. a7Subtipul cuprins intre 1800—2 400 m este foarte stre~ sant si lipsit de orice confort termic. Aici nu exista sta~ tiuni balneoclimaterice, ci. numai cabane (Piatra Arsi, Babele, Caraiman, Bilea Lac, Bilea Cascada ete.) re- fugii, Intr-un astfel de climat temperatura acrulut este in general sub 0°C. Numérul zilelor de iarna este de 100— 160, nebulozitatea mare, iar precipitatiile anuale in jur de 1200 me, presiunea atmosferici fiind foarte scizute etc. De un astfel de climat atit de aspru pot. beneficia persoanele sfinitoase, intre 6—65 de ani (numai cu avi gul medicului) sportivii de performanti (pentru creste- rea capacitatii de efort) si obezii, Desigur, acestia din ‘urma, numai atunci cind nu sufera de: boli de inima grave, boli reumatice, boli de ficat, boli de rinichi, bron sit cronica, astm bronbic, scleroemfizem pulmonar, Acest climat este contraindicat sportivilor obositi sau supra~ antrenati. CRENOTERAPIA Botnavul nu are nevoie de riedicut vorbiiret, ct de acela care il vin~ deca. - Seneca. Crenoterapia sau tratamentul cu ape minerale «(gr Krene == izvor) este cunoscuta de toati lumea. De'ce am facut aceasti afirmatie? Deoarece nu cred cA existi ci- neva care s& poati spund ch nu a consumat vreodata api mineral, care, se stie, are si ea unele, proprietaiti ‘tera- peutice. Fireste, intre apele minerale de mast si, ecle medicinale exist unele deosebiri. Ca, majoritatea. metodelor. terapeutice nemedicamen- toase si crenoterapia a trecut prin trel faze de cunoas- tere : empiric’, experimental st stiintific’. In faza empiricé, care a durat citeva mii de ani, pina Ja inceputul secolului nostru, apele minerale au fost fo- 48 Josite mai mult sub forma de ablutiuni si bai, Pentre bunele reaultate obtinute in tratamentul unor suferinje, vreme indelungati izvoarele cit ape mineral’ au fost so— cotite locuri sacre, pingarirea lor fiind un sacrilegiu Crenoterapia a fost folosita in antichitate de mai toate popoarele, Cele mai avansate cunostinte despre aceasti metodi de tratament le aveau grecii si romanii. Hipo- crate trata litiaza urinara nu numai cu dicti si ceaiuri, dar si cu ape minerale. Cu vremea, in jurul izvoarelor ca ape minerale si lacurilor terapeutice din Grecia si Roma antici au luat nastere adevairate ycentre de si tate, unde oamenii veneau nu numai sa se trateze, dar si SA se intilneascd in scopuri culturale, economice, po- litice ete. ‘Tratamentul cu apA dulce gi cu ape minerale a luat ‘0 mare dezvoltare Ia romani, renumele termelor lor, unde se efectuau cele mai diverse tratamente, trecind dincole de hotarele imperiului. In timpul celui de al doilea riz- boi punic, Hanibal (247—183 fen.) s-a hotirit sii cuce~ reasci mai inti, si cit mai rapid, termele romane dim munfii Pirinei pentru a-si ingriji ostasii rénifi saw isto~ viti de lungile marguri de zeci de kilometri pe 7i Inceputurile crenoterapiei in fara nostri datea: vremea Daciei romane, mérturii in acest sens fiind ves tigiile biilor construite de romani, cit si pietrele comemo- rative de pe drumul Orsova—Timigoara (Dierna—Tibis~ cum), de pe Valea Oltului si de Ja malurile Mari Negre (Pontul Euxin). In secolul al XTX-lea apele minerale din fara noastri, deveniser’ atit de cunoscute in Europa, in~ cit Impiratial Frantei, Napoleon al Iil-lea, suferind de urinara, 1a sfatil medicului stu, a cerut si-i fie in Franta api mineral de la Ciciulata In faza experimental a. crenoterapiei, care a durat pind Ia inceputul celui de al doilea razboi mondial, av fost ofectuate numeroase studi $i cercetiri asupra com- pozitici apelor minerale si radioactivitttii_unora dintre ele, In aceasti perioadé au fost puse bazele teoretice st practice ale hidroterapioi (gr. hudar = spi). In cea de a treia perioad’ a dezvoltirii crenoterapiei fazi in care ne gisim noi azi, se incearéi fundamentaree stiinfifica a acestei metode terapeutice, modul de actiune 49.al apelor minerale find studiat cu cele mai moderne mijloace de laborator. Ce este o api minerala ? Pentru geolog este acca apa care confine cel putin 1 g de substante chimice, solide sau gazoase, dizolvate intr-un litra de api. Pentru. me- dic, insi, accasté api trebuic si aib’ in plus efecto te- rapeutice fundamentate stiintifie si si fie purd din punet de vedere bacteriologic. Apele minerale pot fi caracterizate in functie de ur- matorii factori: temperatura, mineralizare, compozitic chimica etc In functic de temperatura, apele minerale sint de trei tipuri_hipotermale (20—35°C) ; izotermale (36—41°C) si hipertermale (peste 42°C), In functie de mineralizare, ele pot fi slab sau puter- nic mineralizate. Dupa caracterul lor fizico-chimic, apele minerale se grupeazi in functie de continutul chimic preponderent. Apele oligominerale contin sub 1g substante mincrale sau de bioxid de carbon la 1 litru de apa. Ele pot fi reci (sub 20°C) sau calde (peste 20°C), Se folosese in curd in- tern (sub formvi de baut) sau externa (sub forma de . Astfel de ape minerale se gisese la: Baile Felix, Baile 1 Mai, Singiorz-Bai, Olanesti, Calimanesti, Moneasa, Apele carbogazoase au cel putin 1g de bioxid de car- bon la 1 litru de apa, fiind de mai multe feluri : bicar- bonatate, clorurate, sodice, alcaline, calcice, feruginoase, sulfuroase. Aceste ape pot fi folosite in scopuri terapeu- tice (cura intern’ si externa) sau ca ape minerale de masa. Ele se gasesc la: Balvanyos, Baile Tusnad, Borsec, Bu- zias, Covasna, Biborteni, Vatra Dornei etc, Ape alcaline. In ele existé peste 1 g de substante, cu predominenta bicarbonati de sodiu si de potasiu, la 1 li- tru de api. Se utilizeazi in cura interna si la inhalatii, Izvoare exist in statiunile : Bodoc, Malnas, Singiorz-Bai, Slinic Moldova, Poiana Negri, Zizin, Valea Vinului, Bor- sec (ape mixte carbogazoase). Ape alealina-teroase. Contin peste 1 g de substante (bicarbonat, calciu, magneziu), Se administreazé in cura interna si prin inhalatii, Aceste ape minerale se gisese la : Borsee, Biborfeni, Singiorz-Bai, Vilcele. 50 Apele feruginoase, cu cel putin 10 mg ion fier 1a 1 1i~ tru de apii, se utilizeazd in cura interna. Statiunile unde le gasim sint: Baile Tugnad, Buzias, Lipova, Vatra Dor- nei, Vilcele ete. . ‘Ape arsenicale. Contin cel putin 0,7 mg ion arsen In 1 litru de apa. Se preseriu in_cura interna. Asemene: izvoare sint 1a : Sarul Dornei si Covasna. Ape clorurate-sodice, Continutul este de peste 1 ¢ de sare la 1 litru de apa. Cele cu o concentratie sub 15 la litru sint indicate pentru cura interna, iar peste aceast: cifra, in cur extern’ (bai, dusuri, irigatii). Cele pentru cura’ extern se gisese la: Sarata Monteoru, Ocna Mu- res, Telega, Bazna, Ocnele Mari, Ocna Sibiului. in afara acestor statiuni mai pot fi utilizate, pentru aceleasi tra tamente, apele unor lacuri sirate, cit si apa de mare: (aceasta’ din urma, deseori, si in curd interna). Apele pentru cura intern’ se gasese la: Baile Herculane (izvo~ rul Hygeea), Someseni (izvorul 1), Ocna Sibiului Gavorat Horia). Ape iodurate. Contin 1—5 mg iod Ja 1 litra de api si sint indicate fn cura extern’, 1a inhalatii si sub forma de injectii, Tratamentele pot fi facute la: Bazna, Baile Go- vora, Baile Govora, Calimdnesti—Ciciulata, Baltatesti, Sarata Monteoru ete. Apele sulfuroase, cu cel putin 1 mg sulf titrabil, sub forma de hidrogen sulfurat la 1 litru de api, se utilizeazi in curd intern’ si externa; ele se giisese la: Baile Her- culane, Baile Govora, Calimanesti—Ciciulata, Mangalia, Pucioasa, Niculina—tasi ete. Ape sulfatate. Au cel putin 1 g de sulf sub forma sa oxidat la 1 litru de api. Pot fi folosite doar in curd interna. Izvoare cu acest tip de ape sint la: Amara, Ba titesti, Sdrata Monteoru, Ivanda, Vata de Jos etc. Ape radioactive. Contin elemente radioactive printre care radonul, cu o radioactivitate de 18 nanocurie. Sint benefice numai in cura extern’. Le vom gisi la : Baile Felix, Baile 1 Mai, Baile Herculane (7 izvoare, Hygeea, Hereniles), Borsee (izvorul P. Curie), Singeorz-Bai. Cele mai multe ape minerale din tara noastra. au o origine vadoas. Ele provin din straturile profunde ale plmintului, unde se string din precipitatiile atmosferice 51Venind in contact direct cu rocile pe care le Intilnese in timpui circulafiet lor, dizolva uncle elemente chimice pe care acestea Ie contin, dupa care ies la suprafata, prin izvoare, ca ape minerale, Apele sarate, jodurate si bromurate, dupa unii auitori, ar proveni din pinzele subterane ale vechilor bazine sau lacustre din vecinataten depozitelor subterane de petrol si gaz metan, Apele minerale de masi, datoriti concentratiei lor sca- zute in substante minerale, cit si bogatului lor continut in bioxid de carbon, au un gust plicut. Fle nu trebuie, insa, consumate in mod abuziy, deoarece pot agrava uncie ‘oli de stomac sou de rinichi, cur cu ape minerale se va fece numai la indicatia medicului specialist, fn unele cazuri chiar sub suprave- gherea sa, din urmatoarele motive : modul lor de admi nistrare nu este standard, el varlind in funefie de boala, de forma sa clinie3, de suferinfele asociate ete. ; cura va- riazi nu numai de Ia o statiune la alta, dar si’ in cadrul aceleiasi statiuai, in functie de izvorul indicat ete. Apele minerale stnt contraindicate in : boli acute, boli de singe, boli de inima grave, cancer, hemoragii, ulcer gastric sau duodenal in crizi, unele boli de picle ete. Cele mai bune rezultate se obtin ‘cind apele minerale sint consumate direct la izvor. Cind boInavul nu se poate deplasa, apa respectivé, adus% la hotel sau la sanatoriu, in vase de sticli bine inchise trebuie consumati cit- mai eepede posibil. © cura cu ape minerale se poate face si in localitatea de domiciliu, unde acestea sint aduse in sticte imbute- liate direct de la izvor. Fireste, rezultatele terapeutice ale nei astfel de cure sint inferioare celor obfinute in sta- tiune, unde bolnavii beneficiaz’ in acelagi timp si de alti factori : mediul ambiant, climat, miscare, alimentatie etc, Pe teritoriul farii noastre se gisese izvoare si lacuri eu cele mai diverse tipuri de'ape minerale, De-a lungul anilor, in’jurul lor, au luat fiinti numeroase statiuni bal- neoclimaterice, unde se pot trata nenumiirate boli - digos- tive, renale, cardiovasculare, respiratorii, rcumatice ete, Dintre acestea vom prezenta pe cele mai’ importante im- Preuna cu bolile care pot beneficia de crenoterapie. 52 Amara (Jud. Talomita} Preartroze, artroze, scchele posttraumatice si_neuro~ logice, metroancxite cronice, sterilitate secundari, insu ficien{A ovariana ete. Balta Albi (Jud. Buztu) Preartroze, artroze, sechele posttraumatice si neuvrolo- gice, metroanexite cronice, insuficienf& ovarian’, psoria- zis, eczeme ete. Bazna (Jud. Sibiu) Preartroze, artroze, sechele posttraumatic § logice, metroanexite cronice, cervicite etc. neuro~ Baile Felix (Jud. Bihor) Preartroze, artroze, poliartrita reumatoidii, spondilit& anchilozanti, ‘sechele posttraumatice si neurologice, me- troanexite, tulburiri de pubertate si menopauzi, boli en- docrine ete Baile Govora (Jud. Vrancea) , bronsite cronice, bronsiectazie, sclero~ emfivem pulmonar, sechole postiraumnatice si noarcloeice etc, Baile Herculane (Jud. Caras Severin) Preartroze, artroze, spondilité anchilozanti, sechele postiraumatice si neurologice, diabet zaharat (umele for- me), gutit ete. Biiile Govora (Jud. Vileea) ; Litiaz biliar’, gastrite cronice, constipatie cronici, dis- chinezie biliard, hepatita cronica, pancreatiti eronick, astm bronsic, bronsite cronice, laringite cronice, acnee, eczeme, psoriazis ete. Biiile Tusnad (Jud. Harghita) Nevrozi astenicii, stiri dupa flebite, arterite (prin ate- rosclerozi), varice, ‘hipertensiune arterial, valvulopatit operate, infarct miocardic (la cel putin 3 luni dupi iesi- rea din spital) ete. 7 Namolul Iacului Balta Albsi este folosit pentre produce rea extractulul Pell-Amar. 53Bilfaitesti (Jud. Neamt) Artroze, sechele posttraumatice {4 ovariana, cervicite ete, Balvanyos (Jud. Covasna) Hipertensiune arteriala, insuficienti mitrala si aortica compensate, arterita (prin’ aterosclerozi), varice, nevrosa ote si neurologice, insufi- Borsee (Jud. Harghita) Mipertensiune arterial, insuficienta mitral si aortica compensate, hipertiroidie, gastrite cronice hipoacide, con- stipatie cronici, colite cronice, dischinezie biliara, novro- ze ete. Buzias (Jud. Timig) Hipertensiune arteriali, infarct miocardic (la cel putin 3 luni dupa iesirea din spital), valvulopatii operate, chele dupa fiebit#, arterita (prin ateroscleroza), nevro, ote. Cilimiinesti—Ciciulata (Jud, Vilcea) Gasirite cronice hipoacide, constipatie cronies, colite cronice, dischinezie biliaré, colecistite cronice, hepitita cronicd, litiaza urinard, diabet zaharat, artroze, sechele Posttraumatice, astm bronsic, bronsite cronico, ebezitate, nevrozii ete, Covasna (Jud. Covasna) Hipertensiune arteriald, infarct miocardie (la cel putin 3 luni dupa fesirea din spital), cardiopatie ischemica, val vulopatii operate, varice, ulcer varicos, ulcer gastrie sau duodenal, nevroze ete: Eforie Nord (Jud. Constanta) Preartroze, artroze, spondilitit anchilozanti, poliartrita reumatoidi, sechele posttraumatice gi neurologice, insu ficient ovarian’, metroanexite cronice, sterilitate secun. dari, psoriazis etc. Germisara (Geoagiu-Bui) (Jud, Hunedoara). Artroze, sechele posttraumati rari de menopauzii, nevroze etc, neurologice, tulbu- 34 Lacu Strat (Jud. Braila) ; Artroze, sechele posttraumatice $i neurologice, eczeme, cervicite, insuficienta ovariana etc. Lipova (Jud. Arad) , june arteri ‘ice, gastrite cronice hipo- Hipertensiune arteriala, varice, gastri oe hipo- cide, colite, dischinezie biliard, Repatita croniea, nevro ze ete. Mangatia (Jud. Constanta) , 4 anchilozanta, poliartrita reumatoida, Artroze, spondilita anchilozantii, poliart “ i sechele postiraumatice. si_neurologice, metroanexite cro- nice, insuficient& ovariana, cervicite cronice, constipatic, dischinezie biliara ete. Moneasa (Jud. Arad) ; Artroze, sechele posttraumatice si neurologice, metro- anexite cronice, nevroze etc. Neptun (Jud. Constanta) _ a zantil, poliartrité Preartroze, artroze, spondilita anchilozanti, ts reumatoid’, sechele postirauimatice si neurologiee, eervi cite cronice, metroanexite cronice ete. Ocna Sidiutui (Jud. Sibiu) i ilozanté, sechele posttrauma- Arteoze, spondilita anchilozanti, sec! tice si newologiee, ‘sterilitate secundard, cervicite cro nice ete. Ocna Sugatag (Jud. Maramures) ; Artroze, sechele posttraumatice $i neurologice, cervi- cite ete. Ocnele Mari (Jud Vilcea) ; Artroze, sechele posttraumatice, metroanexite cronice. cervicito, insuficienta ovariana ete Pucioasa (Jud. Dimbovita) ; Artroze, sechele postiraumatice si neurologice, acnee, furunentoza, sclerodermie ete, Sticelu (Jud. Gorj) Artroze, sechele posttraumatice si neurologice, metro- anexite cronice, insuficienta ovariand, laringite cronice ete. 5‘Stirata Monteoru (Jud. Buztiu) Artroze, sechele posttraumatice si neurologice, cervicite cronice. . Singior2-Bdi (Jud. Bistrita Nastiud) Gastrite cronice, uleer gastric sid 8 , leer luodenal, secheie dupa stomee operat, constipatie cronied, ‘colecistite cronice, he: patit’ cronicd, diabet zaharat, guta, i ronsita cronica, artroze etc, cae eee Slinic Moldova (Jud, Bactiu) Gastrite cronice, ulcer gastri Gas eronice, ic si duodenal, dischinezie biliari, colecistite cronice, astm bronsic, alergic, bronsite Gfonlee, bronsiectazie, diabet zaharat, obezitate, artroze ‘Slinic (Jud. Prahova) a Artroze, eee posttraumatice, astm bronsic, bronsite ronice, metroanexite cronice, insuficienta ii, ce Sines iclenfA ovariani, cer- Sovata (Jud. Mures) Metroanexite cronice, insuficienti ovarian cronice, sterilitate secundari matice, nevroze ete. i cervicite i, artroze, sechele’ posttrau- Techirghiol (Jud. Constanta) Preartroze, artroze, spondilitit anchilozanti ; roze, artroze, spondilitii anchilozanti, poliartrita Feumatelda, sechote posttraumatic. neurologic, inst enti ovarian’, cervicite, metroanexite cronice, ste Titate secundard cic. nis Tinca (Jud. Bihor) ' Gastrité cronicd hipoacid’, ulcer gastric si duodenal, colite cronice, colecistite, hepatita zaharé eles » hepatita cronica, diabet zaharat, Vatra Dornei (Jud. Suceava) Hipertensiune arterialé (faré i rt fir complicatii), valvulopatit operate, arterite (prin aterosclerozi), varice, ariroze, se chele posttraumatice, nevroze etc. . Vata de Jos (Jud. Hunedoara Artroze, nevroze, surmenaj, tulburiri de menopauz: CROMOTERAPIA Tot ccea ce este viu aspiri citre culoare. Goethe Dacd pentru un artist culoarea este un mod de ex- primare, pentru un fiziolog un proces chimic care. are Joc la nivelul retinei, pentru un fizician o radiatie cu o anumit Jungime de und, pentru un pedagog un sistem de educatie vizualé, pentru medicul naturist’ ea este In acelasi timp un clement de diagnostic gi un remediu. Numerosi cercetitori au observat ct toate culorile au efecte fiziologice, dar mai ales psihologice, fapt demon- strat conerct sic ocazia Congresului International al Culorii, care a avut loc fn vara anului 1985, la Monte Carlo. ‘Cu aceasta ocazie, printre temele dezbiitute s-a aflat si jInfluenta culorilor asupra psihicului oamenilor*, Ja discufii luind parte nu numai medici si psihoterapeuti, cum sar crede, ci si alti delegati : pictori, pedagogi, ur banisti, farmacisti, industriasi si chiar specialisti in mar- keting. Vorbitorii au adus nenumérate exemple. in leg’ turi cu influenta, atit de diferiti asupra oamenilor, atit a fiecirei culori cit si a muantelor pe care ea Ie poate prezenta, Astfel, farmacistii au atras atentia fabriconti lor de medicamente ci produsele, destinate bolnavilor de inima, colorate in rosu, sint greu tolerate de acestia. In schimb, pentru specialistii in marketing, rosul poate avea cu totul alte efecte asupra omului., Asa de exemplu, marfu- rile colorate sau ambalate in rogu sint mult mai solicitate de cumpiritori. Dupa numeroase anchete $i statistici ef au mai descoperit si alte efecte ale culorilor asupra cum- picitorilor : alimentele ambalate in culori inchise (albas~ tru, maro si negru) sugereazii ceva fnvechit, iar cele fn a si verde foarte deschis numai prospefime ; ca ® Biologul canadian H. Wolhferth a constatat ci bittile int- arteriald creste Intr-o inedpere cu peretit rosii, tori. Ela mai observat ci tensiunea arteriala. a seiizut In elevii unei seoii, dup ce peretit claselor au fost revop- sili din oranj in albastru foarte deschis, far mochetele in get deschis, Acelasi fenomen a fost observat $1 la elevii nevazdtori. 87feaua ambalata in pungi galbene sugereazt un produs qslabé, in pungi negre un produs ytare', iar in pungi rosii Un predus ,foarte aromats, Tinind seama de influenta culorilor asupra psihicului multor bolnavi, unele fabrici de medicamente au pus pe piata medicamente destinate celor astenici si depresivi colorate numai in galben si oranj (culori recunoscute pen- tru proprietatile lor dinamizante), pentru anxiosi in al bastru foarte deschis (culoare sedativii), iar pentru ame~ liorarea durerilor in roz (culoare calmanta), Aceleasi fa- brici nu mai coloreazi de mai multi, vreme: in rosu me- dicamentele destinate bolnavilor de inima sau cu hiper- tensiune arteriali, iar in verde-inchis pe cele recoman~ date in bolile psihice. Despre influenta culorilor asupra stirilor organism lui uman mai pot fi date si alte exemple, unul dintre ccle mai clocvente find ypovestea podului londonez Black- friers*, Pind nu de mult, de pe acest pod se arunca in apele Tamisiei un mare numar de oameni, pentru a-si curma viata. Dupa revopsirea sa din negru (culoarea ini fiala) in verde — foarte deschis, numéral sinuciderilor Seitzut foarte mult, fapt pus de specialigti pe seama noii sale culori, recunoscuté pentru proprictitile ei sedative si relaxante, Sociologul francez M. Pott a facut 0 foarte interesan- t8 observatie Ia salariatii unei intreprinderi metalurgice, ale cirei ineaperi, utilaje si masini crau vopsite in culori Giferite : peretii in crem-deschis, maginile in verde, con duetele de api caldi in rosu, cele de gaze in galben ote. Dupa ‘inci ani, el a constatat c& numarul accidentelor de a sciizut foarte. mult, accasta, desigur, datoritii tului diferit al utilajelor si masinilor, care le tines in permanenta atentia treaza, De multe ori, culorile influenteazii in asa fel starea de spirit a omului, incit, la uncle persoane ele pot pro- voca adeviirate suferinte. Despre Condé, unul dintre yo- heralii Ii Ludovie al XIV-lea, se spunea ci isi pierdea pe dati buna dispozitie, ori de cite ori avea in fata ochi- lor un obiect de culoare verde. Dar culorile pot conferi si o stare de bine, de destindere. Beethaven seria pri tenului sau Wegeler ci este incapabil si guseasc’ armo- niile fara a avea in fata ochilor un tablou colorat. Apropo de muzicd si culoare pentru anumite persoane, muzica 588 iui Mozart in timpul auditiilor este yalbastri, iar, coa a tui Wagner ,luminoasit*. Goethe splinea despre culori ca ele yactioneazi asupra sufletului, putind trezi senti mente diferite, idei, emofii, care ne aduc liniste sau, dim- potriva, ne agitii si provoaca tristetes Dar culorile, mai spun specialistii cromoterapeuti, ac~ tioneazi nu numai asupra psihicului, ci si asupra unor jesuturi si organe, direct sau indirect. Astfel : culoarea rosie amelioreazi metabolismul si stimuleazi funetiile ficatului (Ghadioli) ; stimuleaza sistemul sexual mascu- lin ; creste frecventa béitailor inimii si tensiunea arteri ii (H. Wolfarth) ; organismul expus multé vreme la o lumina puternicd sau Ia culori foarte vii reactioneaza prin descirciri hormonale (Wurtmann) ; lumina albastr’a-vio- let are o actiune favorabilé asupra icterului noului niis- cut (Lucey) ete. S-a observat ci unele animale si plante reactioneazi si ele Ja anumite culori : cureanii si taurii devin furiosi Ja vederea culorii rosii; mustele se asazi mai mult pe obiectivele vopsite in culori foarte deschise (roz, galben) $i evita pe cele inchise (negru, albastru sau maro — foarte in- chis) ; albinele viziteaz&. mai mult florile albastre, iar flu- turii® pe cele care au un colorit asemanitor cu al lor. S-a constatat ef plantele se dezvolta mult mai bine in- tr-o ambianta cu lumina rosie sau violet si, in mod pa- radoxal, deloc in cen verde. Cei dintii cromoterapeuti au fost chinezii si egiptenii In papirusul Edwin Smith se gisesc numeroase referiri cu privire la folosirea culorilor pentru tamiduirea unor boli. Culoarea rosie, patronata de zeul Osiris, era folo- itd pentru ycresterea vitalitatiit, iar cea galbens, culoa- rea zeitei Isis, pentru ,stimularea spirituluis Vechii chinezi s-au folosit de culori si in scopuri diag~ nostice. Pentru ei 0 piele de culoare rosie semnifica 0 tulburare energetic in meridianul inimii, de culoare gal- bend — un exces energetic in meridianul’ splinii-pancreas, de culoare verzuie, un-exces energetic in meridianul ficd- tului ete. 5 Terapeutii evului mediy din apusul Europei izolau bol- navii de rujeoli, variola si chiar de scarlatini in camere cu peretit vopsifi fn rogu sau fi paturi inconjurale cu ® R, Silbergried de Ja Institutul Tropical din Panama, a con- ‘statat ci bogalul colorit al fluturilor contribuie Ja atragerea fe- melelor, iar in unele cazurl, chiar Ja alungarea conjenerilor rivali, 59draperii rosii. Acesti bolnavi erau obligati si poarte im- bracdminte tot de culoare rosie, culoare despre care sc spunea ci ,usureazi si scurteazi boala*. Astfel de meto- de erau folosite si de catre medicina noastré populard, care maj recomanda, in plus, aplicarea pe abdornenul bol- navilor amintifi a unei bueciiti de postav rosu muiati in rachiu de cirmiz™. In unele regiuni ale tarii, boinavit de rujeol& consumau, tot fn scopuri terapeutice fiertur& de frunze uscate de mac rogu. Medicina traditional indian& folosea, in trecut, ca de altfel si azi, pe ling’ atitea alte metode terapeutice naturale si cromoterapia, sub diverse forme purtare de imbraciminte colorati, introducerea bolnavilor in came- re eu peretii colorati sau cu plafoane previzute cu ori ficii, de mirimi diferite, in care se puneaut bucati de mi tase sau sticle colorate, in functie de suferinta tratata. © astfel de metoda era folosita numai in zilele insorite. Cromoterapia, care are uncle baze iintifice, este doar © metoda adjuvant, specialistii care o practich nepro~ tinzind io clip& c& pot vindeca bolile numai cu aju- torul culorilor. Ele pot contribui, insi, spun ei, la ame- liorarea unor suferinte, prin influentarea anumitor orga- he direct sau indirect, dar mai ales a psihicului, . In serviciile de specialitate, cromoterapia se practicé individual sau in grupuri mici de persoane, de cele mai multe ori in asociatie cu muzicoterapie. Vizionarea cu- lorii respective sau a jocurilor de lumini colorate se face timp de 30—60 de minute, stindu-se in fotolii. Viziona- rea culorilor th scopuri terapeutice poate fi practicaté sila domiciliu, cu ajutorul unor diapozitive colorate, pro- iectate pe un perete alb, Purtarea de imbrdciminte coloraté dupa preferinte este tot o forma de cromoterapie. Dar, de cele mai multe ori, preferintele noastre nu coineid fntotdeauna cu indi- catiile cromoterapeutilor. In timp ce acesti specialisti re- comanda sé purtim iarna imbricdiminte in culori calde (oranj, galben, rogu) si reci in timpul verii (albastru si verde-inchis), noi procedim exact invers. Tot cromote- rapeutii recomanda persoanelor melancolice haine cu un colorit cit mai viu si desene cit mai tipitoarc. % Singeral sau cirmizul (Cornus sanguinea) este un arbore ale chrui ramuri sint de culoare rosie teamna si iarna. 60 Medicina traditionol’ indian’ recomanda imbrécamin- te de culoare rosie pentru stimulares poftel de mincare i in timpul competitiilor de orice fel; galbeni, pentru Stimularea muncii_intelectuale ; oranj, pentru. tulburari de dinamic& sexualii; verde sau gri-déschis pentru com- baterea emotiilor; albastr’, sau violet, in timpul eveni- mentelor cu incire’turd emotionalA mare (folosirea lor indelungati va produce obosealii, constipatic si indiges- tie) ; alba, eu ocazia evenimentelor ce simbolizeaz’ put tate (mmti). Toate aceste culori trebuie si fie de origine veretalii si minerala. ‘Cromoterapia mai consta gi din folosirea celor mai adec- vate culori, Ia domiciliu, la locul de munea, ca si nu mat vorbim de policlinicl si spitale. Tinind seama de proprie- titile terapeutice ale culorilor, in camors de dormit tre- buie si predomine albastrul sau verdele foarte deschis (niciodat’ rosu, indiferent de nuanti), in camera de Jucru oranjul sau galbenul (care imbunatateste rancamentul muncii intelectuale), in camera de baie albul. Dupa piirerea unor specialigti, peretii birourilor tre- buie vopsiti in oranj sau galben (niciodata in alb, care seade ritmul oricirei activititi), ca de altiel si coridoa- rele si sciriie. Peretii halelor vor fi vopsifi in crem, iar maginile, utilajele si conductele in mod clt_ mai diferit (verde, albastru, galben, oranj), pentru mérirea vigilen- fei, coea ce va contribui la seliderea accidentelor in mun- In incdperile cu temperaturi inalte na va fi folosita culoarea rosie, ci numai_culori reci (albastru, verde sau violet-inchis), care dav fluzia de riceala. In slile de operatie, cit si in saloanele bolnavilor tre- buie sé predomine culorile sedative si calde. Din saloa- nele copillor bolnavi nu trebuie sti lipseasc culosrea roz si, dacd este posibil, desencle colorate, mat ales scene de basm, atit de binefécitoare lor. De putina vreme, culorile, mai exact pictura si dese- nul colorat, sint intrebuintate in seopuri terapeutice, re pectiva metodé find cunoscuté sub numele de art-tera- Ba se practici, in cele mai multe din cazuri, in ‘aso- ie cu muzicoterapia, mai sles in serviciile de psibia~ in centrele pentru recuperarea marilor handicapati (paratizii, lipsa unuia sau mai multor, membre). Acostia invatd si desenieze sau sk picteze cu mina valid, eu picio- rul sau numai cu gura (in cazul marilor handicapati), ere- ionul sau pensula fiind {inute intre dinfi. 61Cromoterapia este, deci, © metod’ adjuvanta. In continuare ne propunem sA prezentim proprictiitile terapeutice ale culorilor, cit si indicatiile si contraindi- catiile lor, aga dup& cum rezulté din unele cercet intifice, Rogsul stimuleazi sistemul nervos, metabolismul, circulatia singelui si combate efectele nocive ale frigului Indicatié : riceala, frison, anemii, dureri reumatice agra vate de frig si umezeala, constipatie (prin atonic intes- tinala), tuberculoza, inaintea competitiilor de orice fel (dar numai pentru scurte perioade de timp). Contraindicatii : hipertensiune arteriala, isterie, febré foarte mare, minie, temperamente sanguine. Oranjul tonifich aparatul respirator, combate spasmele, stimuleaz’ atentia, fixeazd calciul in oase, afro- disiac. Indicatié : bronsite, scleroemfizem pulmonar, astm bron- sic, rinite cronice, menstruafie redusdi sau absenta, litiaz’ biliara, boli de rinichi, impotenta sexual: Contraindicatié : nici una. Galbenul stimuleaza sistemul nervos si aparatul di- gestiv, creste tonusul muscular si secretiile ficatului, sto- macului, pancreasului. Indicafii: constipatie, balonari, insuficienté hepatica, indigestie, parazifi intestinali, dureri de cap, astenie, mo- lancolie, mialgii, pentru stimularea atentiei i memorici (mai ales inaintea examenelor). Contraindicatié : isterie, alcoolism, palpitatii. Verdele dilaté vasele de singe, mai ales pe cele de calibru mic, scade tensiunea arterial, sedativ. Indicatii: insomnie, hipertensiune arterial, alcoolici agresivi, stiri emotionale, iritabilitate, incontinenta u nara. Contraindicafii : nici una, cu conditia si nu fie folosit in nuante inchise vreme indelungata. Albastrul sedativ, di iluzia de rece (mai ales in nuante inchise), 62 Indicafii : dureri de cap, varsituri, tuse nervoasii, an~ gine, epilepsic, insomnie, arsuri, bufeuri de caldura, icte~ ral noului ndiscut. Contraindicafii: riceald, frison, boli reumatice. Im- camintea albastra in nuante inchise purtat’ mai mul- A veeme va produce oboseala, constipatie, iar 1a unele persoane chiar stiri depresive. Indigoul amelioreazi durerile si stimule dele paratiroide. Indicatii : dureri de orice fel, sinuzite, reumatism ar- ticular acut, nevralgii, tulburari de vedere, cataract taxis, zgomote in urechi, nefrite, tulburiri de auz, sen- sibilitate gustativa diminuaté sau pierduta. b Contraindicatii : nici una. Violetul, sedativ, stimuleazii producerea globule- lor albe. La unele persoane creste tensiunea arterial si freeventa biitailor inimii. Indicatii: boli reumatice, nevralgii, insomnie, dureri cauzate de frig si de umezeali, epilepsie, tuse usea astm bronsiec, fricd, minie. i, Contraindicatii: persoane melancolice sau depresive. pielea. Turcoazul, calmant, tonifiant, regenere Indicatii: traumatisme, arsuri, dureri mari, astenie, ssurmenaj, Contraindicatii : nici una. Negrul creeaz’ stare de tristete. Se foloseste nu- ‘mai ocazional. Albul di senzatie de liniste, stimuleazi tonusul or- ganclor interne. | ; In ceea ce priveste nuantele din cadrul uni culori si ele, la rindul lor, pot avea efecte diversificate asupra or- ganismului. Rosul inchis (purpura) calmeaza- durerile, scade tensiunea arterial’, stimuleazi circulatia singelul in vene, anafrodisiac. Indicatii: dureti, febri, epistaxis, menstruatie dure- roasi si abundent’, eezeme, emotil 63Rogul aprins stimuleaz’ contractia inimii, circu- alia singelui in artere si activitatea rinichilor, afrodisiac, Indicatit: hipotensiune arterial, impotenta frigiditate, menstruatii reduse sau absente sual’, Rozul, sedativ, creeazi 0 ambianta optimist si odih- nitoare, confera protectie (Ia co Indicatii : nevroze, copii. Griul, sedativ. Indicafii : nevroze, hipertensiune arterial, Maroul, sedativ, echilibrant (mai ales in tonuri nu prea inchise). Indicafii : nevroze. DIETOTERAPIA Cel ce mininet nefiind siinatos, & ca omul ce doarme cind moartea © Tinga et, Papirus Insinger Prin dietoterapie se intelege tratamentul bolilor cu anumite alimente sub forma unor regimuri speciale, cu scopul dea le corecta partial sau chiar total. $i astfel de boli, care depind intr-o mare masuri de regimuri sl mentare speciale, sint : ulcerul gastric si duodenal, @iabe- ful zaharat, guta, colita etc. Sint, ins, si boli care nu depind de un regim special, dar care pot beneficia intr-o buni mésuri de unele alimente inzestrate si cu citeva proprietati terapeutice, motiv pentru care cle sint denu- mite alimentemedicament. Asa, de cxemplu, merelo, Limiile, portocalele, pitlagelele rosii, tivita, fico. lea etc: scad colesterolul din singe, datoriti pectinclor pe care le contin 9. Tata si alte exemple : usturoiul (are pro~ #110 g de pectin& scade en 10% concentratin colesteroiului din singe. ‘Pentru a asimila, Insi, 19% de pectinay, un om treduie sa_minince 15 kg de mere pe zi. Pectina se mai wiseste, in cantitifi erescute, in : trifi, portoeale, lamil ete. 64 prietiiti hipotensoare, diuretice, vermifuge), ceapa (proprie- tati_antiscorbutice, anticancerigene, — colecistochin«tice, diuretice), ridichile (proprietati aperitive, colecistachine- tice, diuretice), cipsunile si fragile (proprietiti anticu- toase) te. Cei dintii care au descoperit ci alimentele aut si pro- prietfiti terapcutice au fost chinezii, Tn vechiul lor tratat de medicina, intitulat Nei King, scris cu citeva mii de ani fm urma, ci spuneau: yPrimele si cu adevarat medica- mente sint alimentol Foarte avansste cunostinte despre vindecarea bolilor cu unele alimenie avem si vechil greci. De altfel, de la cl ne-a mas cuvintul dicta, derivat din diaita, prin care, fa acea vrome, se intelegea © yviafi cumpéitatd cu ajuto. rul unei alimentafii rationale Mii de ani, oamnii au intrebuintat legumele gi frue- tele nu numai pentru potolirea foamei, dar gi la vinde- carea bolilor, in fruntea listei aflindu-se : usturoiul, eexpa, varza®, Liptucile, smochinele ete La inceputul secolului nostra alimentele-medicament, cit $i plantele medicinale, au fost inlocuite, troptat, cu medicamente de sintez’, 0 noua realizare’ a geniului uman, mult mai eficace, de ce si nu o spunem, decit re. mediile naturale. Dacé stiinta a dat o grea lovitura remediilor traditio- nale, ca_a contribuit, in schimb, la nasterea biochimiei si altor discipline, cu ajutorul carora au putut fi dezle. gate numerosse taine. Astfel, cu ajutorul fiziologici si biochimiei, omul a aflat ei mincind, el introduce in sto- mac diverse substante chimice, pe care le-a denumit : plucide, grisimi, proteine, siruri minerale, vitamine ete, Oamenii de stiintii au mai descoperit ci, pentru men- tinerca sanitatii si capacitiifii de muncii, noi avem nevoic de toate aceste substanfe chimice in enumite proportii, in funcfie de virst’ si efortul fizie si intelectual depus, Cu alte cuvinte, una dintre condifiile stirii de sindtate este si alimentatia echilibrata. Orice abatere, cantitativi sau calitativa, de la o astfel de alimentatie, constituie © cauzd de imbolniivire. Si totusi, regimurile alimentare % Dupa spusele Iwi Cato cel Batrin, romanii au folosit varza timp de sase secole ca leae impotriva tuturor bolilor. 65ila sau dezechilibrate, cum le mai denumese uni aeecreieni in-sensul crestor aportulat unui aliment in dauna aitota, daci sint folosite in mod rational si pentra scurte perioade de timp, constituie excelente remedii im- potriva bolilor. $i astfel de regimuri unilaterale sint: ali- mentatia vegetarian’, alimentatia macrobioticd, alimenta- tia cu cruditati, alimentatia disociata, abjinerea completa de 1a mineare (postul) ete. Alimentatia vegetariana, Consti din fructe si legume, proaspete sau uscate, cereale (inclusiv produ sele lor) si graisimi vegetale. O astfel de alimentatie poate fi folosit in curele de slabire, In tratamentul constipatiei, la dezintoxicarea organismului ete, Atenfie | Abuzul unui aliment fn dauna altuia, pentru mai mult& veeme, este diunitor. Aga, de exemplu, consumul de prea multe fructe provoaca oboseal gi stade tensiunea arterialé, far cel de ceresle produce fermentafii intestinale gi favorizes: ia unor boli de piele. — UG pe Ihygivalimentele amintite, se mal adaugi 1ap- si derivatele sale, oud si miere, vorbim de un regim pegetarian. Cu un astfel de’ regim alimenter, cu- ta lunga’, Pitagora te lacto: noscut si sub numele de yregim de vi a trait 100 de ani, | Repimul Tacto-veretarian poate fi folosit Ia tratamon- tul bolilor de rinichi, de intestine, al gutcl, al hipotiro~ idiei ete. Sie Regimul vegetarian, mai are fnek dowd variante : cu adaus numai de oui sau numai de peste. Alimentatia macrobiotica® (saw regimul de viata lungii) (gr. macros=mare, lung ; bios=viata) este folosita in tirile din estui Asiei, de citeva secole. Ea a fost reactualizata si raspindita in Occident de cétre me- dicul japonez Nyioiti Sakaurzawa, cunoscut si sub numele de George Ohshawa. . Hrana consti din : cereale nedecorticate (60%y din ra- ilnica), legume gi fructe (30%), proaspete sau uscete, Gu un aalfel de regi allmentar Tocutort resiunit Munza, ain now Tadlel (Capmie, depigese voncrablta vir de 100. de an atia proetea pink ia 00 de eal of Tounel pink In #9 de aa sae in sete ie egret. manineh pile, conform. unul ‘vehi Shige. sens ‘suecn acest canned cosiarnf nema almente oeeece in restunes tor i fell aeesta et faind © simbost pet Resid eu natura, a ehror fi sat 66 Precum si oud, lapte si carne (10%) — cei mai mulfi con- suma numai lapte, brinzi si carne de capra. Fiind foarte sirac’ In proteine, va fi utilizatA numai pentru. scurte perioade de timp, atit la combaterea obezititii, cit si la dezintoxicarea organismului, Alimentatia cu cruditati. Consti numai din urmitoarele alimente crude: fructe si legume (70—80%p din rafia zilnica), lapte, brinz’, oud, miere (20-30% din ratia zilnic8). Se poate folosi tn boli de ficat, boli de ri nichi, hipertensiune arterial, ateroscleroz’i $i obezitate, Dar, pe Inga cele amintite, unii dieteticioni mai r comand si carne crud&®, un astfel de regim fiind denu- mit de ei ,instinetoterapie“. Acest regim de crudititi (olosit de un numir restrins de persoane) este recoman- dat, pentru scurte perioede de timp, in curele de slibire si la dezintoxicarea organismului. Indiferent de alimentele care se consuma (cu sau fa carne), ele trebuie si fie crude si si nu fie prelucrate in vrewn fel: sarare, congelare, uscare, afumare, adaus de substante chimice etc. Si incd o conditie: toate alimen- tele sii fie foarte proaspete. Postul sau abtinerea de ta mincare, nu si de la apa, insé, pentru una sau mai multe zile, constituie un excelent mijloc de mentinere a sinititii. EI se practicé de peste 2500 de ani, in scopuri igienice, printre adeptii sii_din antichitate aflindu-se Hipocrate, Socrate, Pita~ sora si Plutarh. Acesta din urma isi sfatuia prictenii, cind se imbolniveau si nu manince nimic eu o zi inainte de a merge la medic, iar Pitagoro primea la prelegerile sale numai pe aceia care posteau citeva zile la rind, Prin abtinerea de Ja mincare organele care participa la digestie sint puse fn repaus, iar {esuturile se curata spunea A. Carrel. Postul, afirmi I. Peatnitki, fortific orvanismul, intinereste celulele, prin autoliza preferen- & Unele populatit de eschimosi miinineli numal alimente crux Ge, 90% find reprezentate de carne si grisimi. De fapt, eschi. mos, in dialect alguichian inseamni ,mineitor de carne crud", Eschimosi! nomazi, din tribul Thule, fainined ficatal si stomacul animalului cu continut eu tot, imediat dupi ce este vinat. ® Tn perioadele de inceput ale omenirii, oamenii mineaa din instinct numai alirente crude. De aici si denumirea acestui re~ sim de cruditati, instinctoterapie". De refinut, Ia utilizarea reo gimalui_ este necesar certifieatul centralui sanitar. 67