CCIA ANUL Ill -SEMESTRUL | CURS NR. 10 ACOPERISURI . NOTIUNI GENERALE $I FUNCTIUNILE ACOPERISURILOR Acoperigurile sunt subansambluri constructive, amplasate la partea superioara a cladirilor si care impreund cu perefii exteriori si unele elemente ale infrastructurii (plangeul peste subsol, soclul etc.) reprezinté subsistemul “ anvelopa “ al cladiri. Funetiunea principala a acoperisului si a partii sale superioare, denumita invelitoare, este de a proteja cladirea impotriva agentilor climatici: vant, ploaie, zépada, grindina si variatii de temperatura, Acoperisurile trebuie s& satisfaca cerinfe de rezistenta la actiuni mecanice, de izolare termicd, hidrofuga si acusticd, de rezistenté la foc, durabilitate, economicitate si estetica ( fig. 12.1.) UW (C mocrineobintote MUD 2» Phoae TIM (RECOMNCE Ml refiner? oa Ge Fig.12.1. Functiunile acoperiguluiAcoperisurile contribuie cu o pondere importanta la realizarea microciimatului in cladiri, astfel ca functionalitatea lor prezinté numeroase si complexe functiuni specifice, cum ar fi - functiunea de etanseitate, acoperisul avand rolul de a colecta si indepairta apele meteorice provenite din ploi si zApezi; in acest scop acoperigul se realizeaza cu pante si se prevede, la partea superioara cu un element (material) de etangare; - functiunea de protectie higrotermica, care se refera la protectia cladirii atat la actiunile temperaturii exterioare din timpul verii sau a iernii cat si a actiunii vaporilor de apa, care de regulé migreaza de la interiorul cladirii spre exterior. Protectia higrotermica devine deosebit de importanta in conditile in care pierderile de caldura prin acoperig, procentual din cantitatea total reprezinta o ponderea importanté comparativ cu alte elemente ale anvelopei exterioare ale cladirii (pereti, pardoseli, tamplarie). - functiunea de protectie acustic’, acoperisul participand la izolarea fonica a incperilor amplasate sub acesta impotriva zgomotelor aeriene; - functiunea de rezistenta, deoarece subansamblul acoperis trebuie sa fie capabil de a prelua toate actiunile exterioare, respectiv incarcari orizontale si verticale, solicitari din variatii de temperatura, radiatia solar, etc; - functiunea de iluminat, deoarece in unele cazuri, acoperigul trebuie sa asigure iluminarea unitatilor functionale amplasate imediat sub acesta, iar in aceste cazuri este necesar incorporarea in structura acestuia a unor zone vitrate. ALCATUIREA DE PRINCIPIU A ACOPERISURILOR Principial, acoperigurile sunt alcatuite din urmatoarele straturi: - invelitoarea, cu rol de protectie hidrofuga; - termoizolatia, cu rol de protectie higrotermica; - bariera contra vaporilor, straturi de difuzie sau canale de aerare pentru inbunatatirea comportarii higrotermice; - elemente auxiliare, asociate acoperigului, pentru colectarea si evacuarea apelor meteorice, inchiderea perimetrala, iluminarea podurilor sau incaperilor etc;Aceste elemente sunt dispuse pe structura de rezistent3 a acoperisului, care poate fi plangeul peste ultimul nivel, in cazul teraselor sau o structura speciala, denumita sarpant, in cazul acoperisurilor duble ; Alcatuirea acoperigurilor se stabileste in corelare cu functiunile multiple pe care trebuie sa le indeplineascd, cu exigenlele de performanté impuse si binenteles tinand seama de compartimentarea cladiri si de structura de rezistenta a acesteia. _CLASIFICAREA ACOPERISURILOR Acoperigurile se pot clasifica dupa o serie de criterii, cum sunt : comportarea higrotermica, forma, marimea pantei, structura de rezistenta, natura invelitorii etc . a. Dupa comportarea higrotermica pot fi: acoperiguri reci (cu spatiu de aer) si calde (sau compacte). - acoperisurile reci (dublu ventilate), cuprind in alcatuirea lor un spatiu de aer in legatura direct cu mediul exterior, (spatiu ventilat) care separa acoperigul in doua parti componente: partea inferioara (in care este inclusa termoizolatia) si partea superioara (in care este inclusa invelitoarea). Aceste tipuri de acoperiguri cuprind atat solutille traditionale cu pod (care reprezinta un spatiu mare de aer), cét gi alte solu{ii cu spatiu redus de aer, avand functie strict higrotermica. = acoperisurile calde, utilizate sub forma de terase cu pante mici, sunt caracterizate prin faptul ca straturile componente se succed unul dupa altul, fara sau cu straturi de aer pentru ventilare. b. In functie de forma acoperigurile pot fi b.1. Acoperisuri_cu_suprafefe plane inclinate (denumite si ape sau versanti — fig.12.2.) La acoperigurile cu suprafefe plane jnclinate se definesc urmatoarele elemente : - coamele, care sunt intersectiile versantilor de la care apele se indeparteaza; ele pot fi orizontale sau inclinate (muchie); - doliile, care sunt intersectille versantilor spre care se aduna apele;- streagina sau cornisa, este partea de acoperig care depageste zidurile exterioare ale constructiei; : b daw < ; : Fig. 12.2 — Acoperiguri cu suprafete plane inclinate a. cu un plan inclinat (versant) ~ intr-o apa; b. cu dou suprafete plane inclinate (doi versanti sau doud ape); c. cu patru suprafete plane inclinate (in patru ape); d. acoperig complex; 1- streasina; 2- coama orizontala; 3- coama inclinata; 4— dolie; Acoperiguri cu suprafete plane inclinate ‘a. cu un plan inclinat (versant) — intr-o apa; b. cu doua suprafete plane inclinate (doi versanti sau doua ape); c. cu patru suprafefe plane inclinate (in patru ape);5 b.2. Acoperisuri cu suprafete curbe . Sunt utilizate la constructiile cu suprafete mari, urmarindu-se 0 rezolvare plastic’ mai deosebita si asigurand o mare varietate de forme si rezolvari structurale (fig 12.3 ) Fig.12.3.Acoperisuri cu suprafete curbe; a gi b - acoperisuri cilindrice; c — cupola Acoperiguri cu suprafefe curbe: : 4a-cilindrice; b- de tip sed cu ferestre inclinate; c - sferice; d sie - bolt subjiri in forma de conoizi, cu una sau dou’ curbe directoare,6 c. In functie de panta lor acoperigurile pot fi -inclinate, cu panta mare (21..150 %) sau cu pant medie (8 ...20%); - plate (de tip terasé), necirculabile (cu pante de 2 ....7 %) sau circulabile (cu panta de 1,5 ....4%); d. In functie de structura de rezistenta, acoperigurile pot fi ~ cu structura masiva din zidarie, utilizate in special in perioada antic si medievalé la realizarea unor acoperiguri pentru deschideri mari (séli, catedrale, etc); - cu structura de rezistenta identicd cu cea a plangeelor curente in cazul acoperigurilor teras; - cu sarpanta, in cazul acoperigurilor cu pod; - cu structuré proprie, in cazul deschiderilor mari, realizate in diverse moduri: grinzi (cu inima pliné sau cu zabrele), elemente de suprafata din beton precomprimat (elemente 1 drepte sau curbe, elemente T, etc.), retele spatiale din bare, invelitori subtiri, acoperiguri suspendate, etc. Constructie cu structura portanta veriicala $i a- coperis curb din zidarie masiva.Acoperisuri cu panta mica de tip terasa: a= cuatic; b - cu comiga; 1 = conturul peretilor exteriori: 2 - cornis&: 3 - jgheab: 4 - burlan 5 - atic; 6 - gura de scurgere | ude re Tait Acoperisuri cu structura de rezistenté din sisteme plane a— sarpanta din lemn pe scaune; b — grinzi cu inima plina in doua pante, din beton armat; c- grinzi cu zbrele in doua pante, din metal; d-cadre din beton;Acoperisuri cu structura spafiala: a panze subtiri sub forma de scoica; b - calote sferice cu margini curbe. e. In functie de tipul invelitorii acoperisurile pot fi: cu invelitoare din elemente mici cu suprapunere partial (jigle , foi de tabla, sindril etc) si cu invelitoare continua. Acoperigurile cu invelitoare din elemente separate trebuie sA fie inclinate pentru a permite eliminarea rapida a apelor (marimea pantelor fiind data de tipul elementelor), iar acoperigurile cu invelitoare continua sunt de tip terasa cu invelitoare bituminoasa. ___« COMPORTAREA_HIGROTERMICA A ACOPERISURILOR in_cazul_acoperisurilor_reci, vaporii de apa din spatiul interior care migreaza pe timp de iama spre exterior ajung in spatiul de aer ventilat si sunt eliminati in atmosferd, pericolul de condens in structura acoperisului find practic eliminat, cu conditia ca stratul de circulatie din pod, care se dispune deasupra termoizolatiei, sd fie poros. in cazul acoperisurilor calde, vaporii de apa ajung sub invelitoare (care, de fapt, reprezinta o bariera puternicd contra vaporilor, amplasata la exterior), existand posibilitatea de producere si stagnare a condensului sub invelitoare, pe durate relativ mari de timp9 Pentru a reduce cantitatea de vapori care migreaza spre exterior se prevad bariere de vapori in zona calda a acoperigului (sub termoizolatie), iar in cazul unor umiditati relative ridicate ale aerului interior, se prevad straturi de difuzie a vaporilor sau canale de aerare de dimensiuni reduse in structura acoperigului, cu rolul de a colecta si elimina in atmosfera vaporii de ap si a reduce astfel ct mai mult pericolul de condens. Acoperigurile terasa fac parte din categoria acoperigurilor cu pante mici_ si sunt caracterizate prin faptul c straturile se succed unul dupa altul, faré sau cu straturi de aer pentru ventilare. Se mai numese acoperiguri calde deoarece invelitoarea este supusa direct fluxului de caldura gi vaporilor de apa din interiorul cladirii Acoperisurile terasa au o alcdtuire complex, variabila in functie de scopul dat suprafetei terasei, de regimul higrotermic al spatiilor de sub acoperis etc. Din punct de vedere al scopului, al functiunii acoperigurile de tip teras& pot fi - necirculabile, la care accesul este intimplator, determinat de necesitatile de intretinere a terasei . In acest caz accesul pe terasa se face printr-o trapa la care se ajunge pe o scara metalica . - circulabile, la care accesul este sistematic, facandu-se pe o scara obignuita, casa scdrii continuandu-se deci deasupra terasei, precum i prin ascensoare. Din punct de vedere al comportarii higrotermice acoperisurile terasa pot 8 fie de tipul: - acoperiguri terasa neventilate; - acoperiguri terasa cu straturi de difuziune; - acoperiguri terasa cu canale de aerare; - acoperiguri terasa cu strat de aer ventilat,10 ALCATUIREA ACOPERISURILOR TERASA -Acoperisuri_terasi_neventilate Acest tip de acoperis cu structuré compacta fara strat de difuzie, au ca domeniu de utilizare cladirile la care umiditatea aerului interior nu depaseste 60- 65 %. Se pot realiza cu stratul de panta dispus deasupra termoizolatiei (fig.8.11.a) sau sub termoizolatie (fig.8.11.b), sau fara stratul de panta, prin dispunerea inclinata a stratului suport,de rezistenta LW) Wy Fig.8.11. Acoperisuri terasé neventilate: a, 6 - variante constructive, circulabile $i necirculabile; 1 - tencuiald; 2 - placa de rezistenta; 3 - sapaé egalizare; 4 - barieré contra vaporilor; 5 - termoizolatie; 6 - protectia termoizolatiei; 7 - beton de pantd; 8 - suportul invelitorii; 9 - invelitoare bituminoasa; 10 - nisip margéritar; 11 - strat de nisip; 12 - dale prefabricate fin cazul teraselor circulabile). Acoperigurile terasé au urmatoarea alcatuire : a, elementul de rezistent’, care reprezinta plangeul brut, identic cu planseele curente;b. Sapa (stratul) de eaalizare sau suportul barierei de vapori are rolul de a realiza o suprafata neteda gi plana; se realizeazd din mortar de ciment, cu grosimea variind in functie de starea suprafetei pe care se aplicé (0 simpla rectificare locala sau grosimi de 1,5....2,5 cm), ¢. Bariera contra vaporilor. Barierele contra vaporilor de apa sunt straturi cu rezistente mari la permeabilitatea vaporilor, dispuse intotdeauna la fata calda a termoizolatiei, avand rolul de a reduce cantitatea de vapori ce ajung in aceasta . © cantitate mare de vapori prezenté in termoizolatie poate conduce la condensarea acestora in proporfii inadmisibile, reducand capacitatea de izolare termic a ansamblului acoperis. Necesitatea prevederii unor bariere contra vaporilor rezida si din faptul ca hidroizolatia este aplicat incorect sub aspect termotehnic, pe fata rece a termoizolatiei, oprind fluxul de vapori care migreaza de la interior, spre exterior si cauzand acumularea apei din condens. Barierele contra vaporilor se realizeaz& din : materiale bituminoase (bitum taiat aplicat in doua straturi, strat de suspensie de bitum filerizat, unul sau doua straturi de carton bitumat lipite cu bitum sau mastic bituminos), folii din polietilena sau cauciuc. d. termoizolatia care asigura rezistenta necesara la transfer termic se aseaza peste bariera contra vaporilor putand fi executata din diverse materiale. Se poate realiza din materiale poroase in vrac (zgura, tufuri vulcanice, degeuri ceramice etc.) sau din placi termoizolante (din BCA, vata minerala, polistiren expandat etc.). Grosimea ei se stabileste prin calcul, in functie de rezistenta necesara la transfer termic, Peste stratul termoizolant se prevede un strat permeabil la vapori (carton, hirtie kraft) pentru a proteja termoizolatia impotriva umiditatii la turnarea stratului superior . e. Stratul de panta are rolul de a crea pe suprafata terasei o serie de planuri inclinate organizate astfel incdt s4 conduca apele meteorice sau din topirea zdpezilor spre dispozitivele de scurgere.2 Realizarea pantelor se poate face : - prin dispunerea in pant a alementului de structur (ultimul plangeu), solutie aplicabila in special la constructii industriale si agrozootehnice, precum si la unele construcfii social-culturale; - prin adoptarea unor termoizolatii in grosime variabild daca aceasta este realizata din materiale vrac (granulit, zgura, perlit, cenug de termocentrala), betoane ugoare turnate monolit sau din placi de beton ugor; - utilizarea unor straturi executate din beton, cu grosimi variabile pentru realizarea pantelor; Grosimea minima a stratului de panta este de 4 cm in dreptul gurii de scurgere iar cea maxima rezulta din organizarea pantelor acoperigului; in cazul in care este realizat din beton, stratul de panta se poate amplasa : - sub termoizolatie, si deasupra barierei de vapori cénd este realizat din beton ugor (fig.8.11.b), respectiv sub termoizolatie si sub bariera de vapori cand este realizat din beton greu (obisnuit); - peste termoizolatie (fig.8.11.a.), constituind si stratul de protectie al acesteia; si in acest caz se poate executa din betoane ugoare pentru a reduce inearcarea pe plangeu. in aceasta solutie termoizolatia apare inspre interiorul complexului terasa, ceea ce inrdutfeste comportarea higrotermica, intrucat _termoizolatia functioneaza cu atat mai mai bine cu cat este plasaté mai spre exterior; un alt dezavantaj este acela ca stratul de pant este supus contractiilor si dilatatiilor termice, cu efecte de impingere gi fisurare asupra elementelor perimetrale ale cladirii, in special asupra durabilitatii, de acea trebuie utilizate materiale cu coeficienti de contractie mici. Are totusi un avantaj caracterizat prin aceea cA in perioadele calde energia termica, care incdlzeste invelitoarea, se distribuie in stratul suport si in betonul de panta, diminuandu-se astfel supraincalzirea invelitorii De regula, stratul de pant se dispune sub izolatia termicd, unde nu este supus la variatii mari de temperatura gi nu sufera migcari alternative periculoase, dar contribuie la cresterea inertiei termice a acoperigului, mai mult decat daca ar fi asezat peste termoizolatie.13 £. Stratul suport al hidroizolatiei trebuie sa realizeze o suprafata neteda si rigida. Se executa din mortar de ciment M 100, avand grosimea de 1,5...2,5 cmla termoizolatiile rigide (placi de beton ugor cau b.c.a.) gi 3 ...4 cm la cele elastice (placi semirigide de vata mineral’, polistiren expandat etc), caz in care se armeaza cu retea din ofe-beton © 5 mm la 20....25 cm, pentru limitarea fisurilor din contractie, la termoizolatiile elastice 4g. Hidroizolatia bituminoasa a terasei realizata din mai multe straturi de membrane bituminoase — solutie actual , sau solutia clasicd cand hidrolizolatia se realiza din straturi multiple de carton bitumat, panza sau impéslitura din fibre de sticla bitumata si straturi de bitum (de obicei se dispuneau 3 straturi de carton sau panza si 4 straturi de bitum). Numarul straturilor depinde in general de importanta cladirii si de panta de scurgere adoptata la terasd. Inainte de aplicarea hidroizolatiei indiferent de solutia adoptata, stratul suport se amorseaza cu o solutie bituminoasa sau cu suspensie de bitum. h, Stratul de protectie a hidroizolatiei este ultimul strat care se dispune pe suprafata acoperisului pentru protejarea acestuia fata de actiunile rezultate din radiatia solara, socuri mecanice, diferente de temperatura, uzura etc. Stratul de protectie a hidroizolatiei se executa in functie de tipul terasei astfel - la terase necirculabile din nisip margaritar in grosime de 1,5 ....2,0 cm (protectie usoara) pozat pe 0 apa de mortar bituminos sau sapa de mortar de ciment sau din folii de aluminiu cutat ; utilizarea aluminiului ca ultim strat constituie © solutie favorabila in ceea ce priveste protectia hidroizolatiei deoarece folille de aluminiu au proprietatea de a reflecta razele infrarosii in proportie de 95 % ; - la terase circulabile din placi prefabricate de beton, simple sau mozaicate, placi ceramice, pozate intr-un strat de nisip la circulatie redusé sau de mortar de ciment in grosime de 2...3 cm, armata cu plas de rabit, la terasele cu circulatie intensa; Comportarea higrotermica a acoperigurilor teras este dezavantajoasa fata de acoperisurile cu pod, care prezinta avantajul ventilari,4 Datorita structurii compacte, cu toate c& exist barieré de vapori, iarna datorita difuziei vaporilor de apa, fenomenul de condens este posibil sub invelitoare. Apa rezultaté ca urmare a condensul format, cand temperatura exterioara este scézuta, ingheata si marindu-si volumul desprinde invelitoarea de pe stratul suport, iar vara se transforma In vapori, iar presiunea vaporilor creste i determina formarea unor basici sub invelitoare, pe care o solicit puternic, puténd duce la ruperea acesteia <> YP cx IS oi xb vs Defectele hidroizolatiei dato- rate migrarii vaporilor de apa de la interior spre exterior: J - migratia vaporilor de apa; 2 - basic& formata sub hidro- izolatie. Pentru reducerea riscului de condens gi eliminarea umiditatii initiale sub Invelitoare exist& solutii constructive care permit eliminarea vaporilor de apa in atmosfera (straturi de difuzie, canale de aerare si straturi de aer ventilat).15 \coperisuri teras4 cu straturi de difuzie Straturile de difuzie se prevad in zonele de acumulare a vaporilor de ap& respectiv: sub invelitoare (hidroizolatie) sau sub bariera de vapori. Se poate prevedea un singur strat de difuzie (sub invelitoare sau sub bariera de vapori), respectiv doua straturi de difuzie, atat sub invelitoare ct si sub bariera de vapori Stratul de difuzie amplasat sub bariera de vapori are rolul de a reduce presiunea vaporilor de ap, evitnd umezirea prin condens a termoizolatiel, in conditile fluxului termic de la interior la exterior. Stratul de difuzie amplasat sub hidroizolatie are rolul de a permite evaporarea in timp a apei existent de la tumare in stratul suport de beton sau mortar, de a reduce pericolul de formare a crapaturilor in hidroizolatie in cazul fisurarii_ stratului-suport din cauza contractiilor de uscare sau a variatillor de temperatura si de a reduce tendinfa de formare a basicilor sub hidroizolatie datorita presiunii aerului si a vaporilor de apa. Wezicewld cvaer sé ? Vapor 2s ROY HD 7, ODPOPOS TOOT OTs a pas FeSuog fr x 2 reite/s -sioorP Efecte care se evita prin jispunerea straturilor de difuziune a- basicarea hidroizolatiei; b — ruperea prin intinderea hidroizolatiei 1- strat suport; 2 — hidroizolatie bituminoasa.16 Straturile de difuzie se pot realiza din cartoane cutate, ondulate, perforate sau din folii rigide de PVC in relief. La noi in {ara solutia de strat de difuzie curent utilizata a fost acea din carton bitumat perforat (cu gauri @ 15 mm), blindat pe partea inferioara cu nisip avand granulatia de 1 ....3 mm, fixat pe stratul-suport cu mastic bituminos numai in dreptul perforatillor. Straturi de difuzie a. din carton cutat; b. din carton ondulat; c. din carton bitumat perforat, lipit prin puncte cu bitum; d. din folie de PVC cutat. in cazul solutiei de la punctul ,,c” , printre granulele de nisip se realizeaza o oarecare migrare a vaporilor de apa si aerului, pus in legaturd cu atmosfera prin guri de aerisire la matginile acoperigului, sau prin dispozitive speciale numite deflectoare, dispuse in campul plangeului terasa Eficienta acestor straturi de difuzie este redus&, circulatia tangentiala a vaporilor de apa ca gi a aerului intémpina rezistente mari deoarece stratul de aer liber pe care il pot mentine grauntele de nisip intre invelitoare gi stratul suport este extrem de subfire. Straturile de difuzie sunt eficiente la cladiri cu umiditatea relativa ale aerului interior sub 60%,Detaliu de acoperis cu strat de difuzie a vaporilor din carton bitumat perforat si blindat cu nisip grauntos: J - termoizolatie; 2 - barieraé de vapori: 3- planseu; 4 - strat de difuzie; 5 - mastic de bitum pentru lipirea barierei de vapori pe stratul de difuzie. -Acoperiguri_teras’ cu canale de aerare Alcatuirea acoprisurilor terasa calde, cu canale de aerare, nu diferd, in principiu, de cea a acoprigurilor calde neventitate sau slab ventilate , cu strat de difuzie. Acest tip de acoperiguri se recomandé la cladirile cu umiditati ale aerului interior de peste 60 % ( pana la 65 ~ 70 %). Canalele de aerare se realizeaza prin includerea in structura plangeului a unei retele de canale inguste si continue pe toata suprafata terasei Un exemplu de realizare a canalelor de aerare este cel prin care termoizolatia se realizaza din doua straturi, placile din stratul inferior fiind mai mici, iar rosturile dintre placi avand rolul de canale.18 Un alt mod de realizare a canalelor de aerare se poate face prin practicarea lor, sub forma de santuri, pe ambele directii, la partea inferioara a placilor termoizolante. a why Detalii de alcatuire a teraselor prevazute cu canale de difuziune (de aerare) a— acoperig ugor; b-acoperis terasa c- schema de dispunere a canalelor. 1- strat support din tabla cutata; 2- bariera contra vaporilor; 3- termoizolatie din placi de polistiren celular; 4- canale de aerare; 5- gap dinmortar de ciment; 6- strat de difuziune; 7- hidroizolatie bituminoasé; 8- protectie hidroizolati ; 10- strat de egalizare; 11- nisip de poza; 12- termoizolatie 9- planseu prefabric. din placi de beton celular autoclavizat; 13- strat de protectie din hartie Kraft; 14- sapa din mortar de ciment.19 La proiectarea si realizarea acoperigurilor calde , cu canale de aerare, este foarte important ca refeaua de canale inguste sa comunice cu atmosfera prin guri de aerisire amplasate pe perimetrul acoperigului iar in cazul unor constructii mai late de 12,0 m gi in cémpul terasei, sub forma unor deflectoare. Numarul si modul de dispunere a deflectoarelor se stabilesc in functie de forma si marimea suprafetei acoprigului terasd, finand seama ca fiecare deflector poate deservi o suprafata de cel mult 120 m*. in camp deflectoarele se dispun de obicei la intersectia canalelor de aerare . Canalele de difuziune sub forma unei retea de canale cu sectiunea de aproximativ 10 cm? , pot reprezenta in functie de natura materialului termoizolant 1/500...... 1/2000 din aria totala a acoperigului. re Sea 2 SSN AX KES Sh By SKANK Fig.8.12. Acoperiguri terasé cu comportarea higratermicé imbundtétita: a - cu straturi de difuzie; b - cu ccanale de aerare; 1...10- identice cu cele dn fig.8.10; 11 streturi de difuzie; 12, 13 - deflectoare; 14 - sérma pentru stréngerea invelitori racordate; 15 - canale de aerare,20 8.13. Acoperis cu canale de aerare: 1 - deflectoare; 2 - orificii de ventilare; 3 - atic; 4 - canale de aerare principale. . Acoperisuri cu strat de aer ventilat La cladirile cu umiditate relativa interioara ridicaté (peste 70 %), se recomanda sa fie utilizate acoperisurile terasa cu strat de aer ventilat. Acoperisurile terasai cu strat de aer ventilat se caracterizeaza prin aceea ca, intre plangeul pe care este dispusa izolatia termica si invelitoarea propriu-zisa sau stratul suport al hidtoizolatiei, se creaza un strat (spatiu) de aer liber continu, care in miscare antreneaza vaporii de apa si asigura evacuarea lor rapida datorita comunicarii directe cu atmosfera. De mentionat cA, de regula, spatiile de aer ventilat comunic& cu exteriorul prin intermediul unor orificii de admisie si de evacuare.Fig.8.14. Acoperisuri cu strat de aer ventilat: a, b - variante constructive; 1 - termoizolatie; 2 - strat di aer ventilat; 3 - orificii de ventilare; 4 - deflectoare; 5 - suportul invelitori,1BuNvd WuOdNOD® ywrevIUyA anigous vo" 19 wrtozioHNs! (@) rm! NI VSv¥si ad lanionulssree DE PRINCIPIU @chome) : 1mm scoperisurile terasa ale cladirilor Sivile corente TERASE NORMALE -Termse necirenisbile a) pene <5% YY WY); Umar mr aranversa! 1 - planseu b, 2- strat de pant: 3 -hidroizolat 4. TERASE UTILITARE - GRADINA Aicaiure de principiu 2 terasei Ps ei moizolatie Styrodur; 5- impasliturd filtranti (geotextil); rig sou piatrl sparti strat vegetal a atrat filtrant strat drenant din elemente preformité sau pietrig atructura hidroizolenté strat de separare element suport strat vegetal strat filtrant strat drenant din elemente preformat sau pietria