Ideologiile politice

Ideologia este studiul stiintific al ideilor. Este un set de idei care explica si evalueaza conditiile
sociale, ajuta oamenii sa-si inteleaga locul in societate. Indeplineste 4 functii: explicativa,
evaluative, orientativa, programatica.
Explicatie-ofera explicatii cu privire la cauzele care fac conditiile sociale, politice sa fie asa
cum sunt. Incearca sa inteleaga lumea in care traim.
Evaluare- ofera standarde de evaluare a conditiilor sociale. Ofera standarde care ii ajuta pe
oamenii sa judece, sa eevalueze politicile si conditiile sociale.
Orientare- ofera orientare si intelegerea identitatii lor.
Program politic- spune adeptilor sai ce sa faca si cum sa procedeze. Stabileste un program
general de actiune social si politica.
O ideologie nu este o teorie stiintifica.
In fiecare ideologie vom gasi doua trasaturi: un set de credinte despre natura umana, o conceptie
despre libertate.
Natura umana- este prezenta in fiecare ideologie. Conceptia despre natura umana este
importanta pentru a intelege foarte bine ideologia. Joaca un rol important in felul in care fiecare
ideologie indeplineste cele 4 functii.
Libertatea- fiecare ideologie sustina ca apara libertatea. Ofera o baza convenabila pentru
comparatia si contrastul diferitilor ideologii.

Conservatorismul- toti conservatorii impartasesc dorinta de a conserva sau a pastra ceva.

Cuvantul conservator este atribuit de obicei unei persoarne care se opune schimbarii. Adevaratul
intemeietor al conservatorismului- Edmund Burke. Conservatorii clasici dorerau sa pastreze
trasaturile traditionale ale societatii prin intermediul reformelor precaute. De-a lungul timpului
conservatorismul a luat diferite forme: conservatorism tradiional, reacionarism, conservatorism
cultural, conservatorism individualist, conservatorism religios, neocon-
servatorism. Conservatorismul clasic este fundamentat pe tradiie, iar tradiia nu poate s fiineze
fr particular, fr regional; ea respinge abordarea general ntotdeauna un conservator tradi-
ional va fi mpotriva libertii atomistice i va pleda pentru libertatea omului de a-i dezvolta ce
are particular i pentru libertatea comunitilor organice, va fi sceptic n ceea ce privete
perfeciunea uman, va fi un aprtor ndrjit al valorilor tradiionale, va respinge categoric ideea
de revoluie i va fi adeptul reformrii moderate a instituiilor, va dispreui nivelarea i societatea
de consum, va fi nonconformist fa de mediocritate i va sprijini minoritile de elit, va da
prioritate obligaiilor n raport cu drepturile omului, va avea un adevrat cult pentru proprietatea
privat, va nega prin toate mijloacele cultura de mas considernd c singura cultura autentic
este cea creat de elite.

Socialismul- Socialismul este o gam de sisteme economice i sociale caracterizate

prin proprietatea social a lucrtorilor i controlul asupra mijloacelor de producie precum i
ideologiile politice, teoriile i micrile care au ca scop s le implementeze. Nu trebuie confundat
socialismul cu comunismul. O republic socialist/stat socialist i propune s instaureze
comunismul. Prin socialism se mai nelege ansamblul doctrinelor social-politice care combat
individualismul, apar noiunile de egalitate i solidaritate i constituie un proiect att economic
(colectivism economic, autogestiune, economie mixt), ct i social (egalitate in drepturi,
egalitate de anse) i politic (democraie).

Comunismul- La baz comunismul este ncercarea de a reorganiza societatea. Din punct de

vedere istoric, comunismul poate fi vzut din trei perspective. Este vzut ca fiind un sistem
social, o ideologie politic sau ca o micare politic. Comunismul, ca sistem social, este un tip de
societate egalitarist n care proprietatea privat nu exist. Aici toate bunurile sunt ale societii,
iar membrii au acelai statut.
Din punct de vedere ideologic comunismul este acelai lucru cu marxismul. Ca micare
politic comunsimul este o parte a micrii socialiste. Regimul se difereniaz de socialism prin
dorina de a instaura un sistem comunist, de multe ori prin metode brutale.Totalitarismul
comunist vzut ca organizare politic, cultural se caracterizeaz prin refuzarea memoriei.
Ostilitatea aceasta fa de memorie l face mnemofob. Acesta actioneaz n principal pentru
distrugerea memoriei.
Totodata urmarete cu interes s distrug valorile, devenind astfel axiofob . i nu n
ultimul rnd, comunismul urte tot ceea ce ine de spirit. Aadar putem vorbi aici de o
organizare de tip noofobic.
n istorie comunismul a reprezentat rul. Rul este ntalnit de cele mai multe ori n
teologie. Aici ns aici are o alt valoare, fcnd referire n mod categoric la politic. Nu este
orice fel de ru, este unul care falsific binele n numele fericirii universale.
Ca i idee comunismul i are originea n opera lui Karl Marx i Friederich Engels intitulat
Manifestul Partidului Comunist.
Dup sfaritul celui de-al Doilea Razboi Mondial, regimul comunist a nceput s-i fac simtit
prezena n Europa, mai precis n partea de est. Primul guvern comunist din Europa a fost n
Bulgaria.
Anul 1989 este anul cheie al regimului comunist, este anul n care dictaturile comuniste ncep s-
i piard puterea. nceputul cderii regimului criminal n URSS l reprezint criza economica din
anii`70. Cauza principala a prabuirii sistemului a fost de ordin economic.
Fascismul- Ideologia fascist a aprut n Europa interbelic i a stat la baza unor partide de
extrem dreapt precum Partidul Naional-Socialist din Germania, Partidul Fascist din Italia sau
Garda de Fier din Romnia. Fascismul este caracterizat de naionalism, misticism, violen,
corupie i demagogie. Astzi el este prezent n vieile noastre mai mult ca form de guvernare i
mai puin ca ideologie. Cea mai notabil caracteristic a unei ri fasciste este ostracizarea i
persecuia sau respingerea principiului egalitii n drepturi pentru un anumit segment al
populaiei. Un guvern fascist va avea mereu o categorie de ceteni superioar alteia, n
funcie de ras, religie sau origine etnic. Un stat poate fi i democratic i fascist clasa
privilegiat trind ntr-o democraie n timp ce clasele defavorizate n fascism.
Nazismul- Nazismul , este o miscare politica germana initiata in 1920 cu Organizatia Nationala
Socialista Germana a Lucratorilor (NSPAD) sau Partidul Nazist. Miscarea a fost folosita in
stabilirea celui de-al treilea Reich, statul German totalitar condus de dictatorul Adolf Hitler din
1933 pana in 1945. Nazismul era similar cu fascismul Italian. Ideologia nazista se baza pe
nationalismul exacerbat, pe rasism, pe antisemitism, prin controlul statului asupra mijloacelor de
informare in masa, dar si prin multe alte caracteristici si concepte care au instalat teroarea in
randul raselor considerate inferioare. Lucrarea in care este expusa ideologia nazista este Mein
Kampf (Lupta mea) a lui Adolf Hitler. Acesta considera ca germanii fac parte dintr-o rasa
superioara( cea ariana), adoptand ideea conform careia, cel mai puternic supravietuieste,
considerand astfel ca este dreptul rasei superioare sa se impuna in fata celor considerate
inferioare, din care faceau parte negrii, slavii,evreii etc.