Recapitulare TEZA LA ROMANA:

Cuprins
1. GRAMATICA: Fonetica: familie lexicala
derivare
camp lexical
sinonime
antonime
arhaisme
regionalisme
(neologisme)
Parti de vorbire: verb
substantiv
pronume
numeral
adjectiv
2.LITERATURA: Moduri de expunere: naratiune
dialog
 (monolog)
descriere
Figuri de stil: personificare
comparatie
inversiune
repetitie
enumeratie
(imaginea artistica)
Opera literara: genul epic
genul liric
Texte: text literar
text nonliterar
(text integral)
(fragment de text)
Modalitati de caracterizare a personajului
(Compunere de argumentare de
apartenenta la specia schita)
 1.GRAMATICA
Fonetica
Familie lexicala
Famila lexicala cuprinde toate cuvintele obtinute
prin derivare sau prin alte procedee de la un
cuvant de baza.Aceste cuvinte sunt inrudite ca
sens.
Cuvantul de baza serveste ca element
fundamental pentru formarea altor cuvinte.
Radacina este alcatuita din sunetele commune
cuvantului de baza si tuturor cuvintelor obtinute
de la acesta.
Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete
adaugate la sfarsitul radacinii pentru a forma un
cuvant nou.
Sufixele pot fi:
DIMINUTIVALE (care micsoreaza)
AUGMENTAT (care maresc)
Prefixele sunt sunetele sau grupurile de sunete
adaugate inaintea unei radacini pentru a forma
un cuvant nou.

Ex. frunza-cuvant de baza

a infrunzi

prefix sufix
Derivare
Cuvintele derivate sunt cuvintele formate cu
ajutorul sufixelor si al prefixelor.
Camp lexical
Campul lexical cuprinde toate cuvintele care
apartin aceluias domeniu si care au trasaturi de
sens comune.
Ex. animale domestice- capra, oaie, rata ,etc.
Sinonime
Sinonimele sunt cuvinte cu forma diferita si cu
sens asemanator.
Ex. cadou-dar
Antonime
Antonimele sunt cuvinte cu sens opus.
Ex. bun-rau
Arhaisme
Arhaismele sunt cuvinte, expresii sau moduri de
exprimare invechite, care au iesit din uzul current
al unei limbi, unele insa se mai folosesc si in
prezent in opera literare pentru a da un aer de
vechime.
Ex. slobozenie-libertate
Regionalisme
Regionalismele sunt cuvinte, expresii,
constructive folosita numai intr-o anumita
regiune , intr-o parte a tarii.
Ex.
Moldova Transilvania Tara Romaneasca
papusoi cucuruz porumb
 (Neologisme)
Neologismele sunt cuvinte imprumutate de
curand din alta limba sau format recent intr-o
limba prin mijloace proprii.
Ex. neologism-din franceza neologismes
Parti de vorbire
Verb
1.DEFINITIE:
Verbul este partea de vorbire flexibila care
arata starea (a se intrista), actiunea (a
merge) si existenta (a fi, a exista).
2.CATEGORII MORFOLOGICE SPECIFICE
VERBULUI:
Numarul:-plural
-singular
Persoana:- I(cel care vorbeste)
- a-II-a(cel cu cre se vorbeste)
- a-III-a(cel despre care se
vorbeste)
 Timp:-prezent
-trecut
-viitor
Forma:-afirmativa
-negativa
3.CONJUGAREA:
-se stabileste in functie de terminatia verbului
la forma din dictionar(la modul indicativ)
Conjugarea I - verbe terminate in
-a ex. a manca
Conjugarea a-II-a verbe terminate
in -ea ex. a tacea
Conjugarea a-III-a verbe
terminate in -e ex. a spune
Conjugarea a-IV-a verbe
terminate in -i sau - ex. a citi
a dobor
4.MODURILE:
Modul reprezinta felul in care vorbitorul
considera actiunea.
A. Moduri predicative si personale:
 -pot implini functia de predicat
-isi schimba orma in functie de persoana
1.Mod indicativ cel care exprima o actiune
sigura,reala.{merg, mergem, am mers,
mersei, mersesem,voi merge,voi fi mers, o
sa merg, am sa merg, oi merge}
2.Mod conjuctiv care exprima o actiune
posibila,realizabila,are marca s.{sa
merg,sa fi mers}
3.Mod conditional-optativ care exprima o
actiune realizabila daca este indeplinita o
anumita conditie.{as merge, as fi mers}
4.Mod imperativ care exprima o porunca,un
indemn.{mergi!nu mergi}
B. Moduri nepredicative si nepersonale:
-nu pot indeplini functia de predicat
-nu isi schimba forma in functie de persoana
1.Mod infinitiv este forma la care verbul se
afla in dictionar{a merge}
2.Mod participiu ajuta la formarea unor
moduri si timpuri.{mers}
3.Mod supin este alcatuit din cuvintele de,
dupa, la, etc. +participial.{de mers}
4.Modul gerunziu se termina in -nd sau
-ind.{mergand}
Timpurile modului indicativ

Prezent:
A invata-eu invat -noi invatam
-tu inveti -voi invatati
-el/ea invata -ei/ele invata
Trecut:
o Imperfect:
A invata-eu invatam -noi invatam
-tu invatai -voi invatati
-el/ea invata -ei/ele invatau
o Perfect-compus:
A invata-eu am invatat -noi am invatat
-tu ai invatat -voi ati invatat
-el/ea a invatat -ei/ele au invatat
o Perfectul-simplu:
A invata-eu invatai -noi invataram
-tu invatasi -voi invatarati
-el/ea invata -ei/ele invatara
o Mai mult ca perfect:
A invata-eu invatasem -noi invataseram
-tu invatasesi -voi invatasem
-el/ea invatase -ei/ele
invatasera
Viitor:
o Viitor I:
A invata-eu voi invata -noi vom invata
-tu vei invata -voi veti invata
-el/ea va invata -ei/ele vor invata
 o Viitor II (anterior):
A invata-eu voi fi invatat -noi vom fi invatat
-tu vei fi invatat -voi veti fi invatat
-el/ea va fi invatat -ei/ele vor fi invatat
o Viitorul limbii vorbite:
Viitorul limbii vorbite I:
A invata-eu o sa invat -noi o sa invatam
-tu o sa inveti -voi o sa invatati
-el/ea o sa invete -ei/ele o sa invete
Viitorul limbii vorbite II:
A invata
-eu am sa invat -noi avem sa invatam
-tu ai sa inveti -voi aveti sa invatati
-el/ea are sa invete -ei/ele au sa invete
Viitorul limbii vorbite III:
A invata-eu oi invata -noi om invata
-tu i invata -voi veti invata
-el/ea o invata -ei/ele or invata
Functii sintactice ale verbelor
A)La moduri predicative si personale
a)Predicat verbalt exprima prin verb la toate
modurile predicative.
Ex.Copilul vrea sa doarma.

Predicat verbal, Predicat verbal,

exprimat prin verb exprimat prin verb

la modul indicativ la modul conjuctiv

As vrea sa citesc.

Predicat verbal, Predicat verbal,

exprimat prin verb la exprimat prin verb la

modul conditional-optativ modul conjunctiv

Citeste!

Predicat verbal,

exprimat prin verb

la modul imperativ.

b)Predicat nominal
Structura:
Verb copulativ+nume predicativ
1.Verbul copulativ=nu are inteles de sine
statator si are nevoie de o completare pentru
a forma predicatul nominal(nume predicativ).
A fii-este verbul copulativ cel mai des intalnit
a fii este copulativ atunci cand nu are
inteles de a se afla, a se gasi, a exista.
Ex.El este inteligent.
Verbul nume predicativ
Copulativ

Observatii!!!
Atunci cand are inteles de a se afla, a se
gasi, a exista este verb predicativ si are
functia sintactica de predicat verbal.
Ex. El este acasa.(predicat verbal)
se afla
a deveni-singurul verb intotdeauna copulativ.
Ex. El a devenit silitor.
2.nume predicativ:
-exprimat prin:
 Substantiv:David este elev.
Adjectiv:David este indolent.
Pronume personal:Dvid este el.
Numeral:Nota este doi.(numeral cardinal)
Castigatorul este al doilea.
(numeral ordinal).
B)La moduri nepredicative si nepersonale
1.Nume predicativ:
-mod infinitiv:Bucuria lui este de a dormi.
-mod supin:Masina este de scris.
2.Subiect:
-mod infinitiv:A invata este usor.
-mod gerunziu:Se aude cantand.
-mod supin:De scris nu este usor.
Substantivul
1. DEFINITIE:
Substantivul este partea de vorbire flexibila
care denumeste fiinte, lucruri, fenomene ale
naturii, stari, sentimente, etc.
2. CLASIFICARE:
a)Dupa rol:-comune(cpac, masa)
-proprii(Bucuresti, Ioana)
b)Dupa structura:-simple(copil, Catalin)
-compuse(floarea-soarelui)
3.CATEGORII MORFOLOGICE:
1.Numarul:-singular
-plural
Retineti!!!
a)Exista substantive care la plural au
mai multe forme,fiecare fiind corecta
in functie de context.
Ex. Singular-corn
Plural-cornuri(produs de
patiserie)
-coarne(extremitati ale
corpului unor animale) sau (fructe)
 -corni(arbustul care
produce fructele coarne)
b)Exista substantive care sunt:
-defective de singular(pot avea doar
forme de plural)ex.mazare, icre, etc.
-defective de plural(pot avea doar
forme de singular)ex.lapte, soare,
etc.
Obs. Cristal-cristale
-cristaluri-mai multe
sortimente
-colective(substantive care prin forma
de singular denumesc mai multe
obiecte sau fiinte din aceiasi
categorie)ex.roi,herghelie,ceata.
2.Genul:-feminin (o, doua)
-masculin (un, doi)
 -neutru (un, doua)
3.Articolul:
DEFINITIE:
Articolul este o parte de vorbire flexibila
care are rol de instrument grammatical ara
functie sintactica, ce indica in ce masura
obiectul pe care il insoteste este cunoscut
vorbitorilor.
CLASIFICARE:
a)Articolul hotarat arata faptul ca este
cunoscut ambilor vorbitori.
Ex.
feminin cartea(singular cartile(plural
) )
cartii cartilor
masculi catelul cateii
n
catelului cateilor
neutru dulapul dulapurile
dulapului dulapurilor
Obs.
Articolul hotarat sta de obicei la sfarsitul
cuvantului(articol hotarat ENCLITIC).
EXCEPTIE: Ii dau lui Ionel o carte.
Ii dau lui Carmen o carte.
Articolul hotarat sta in fata substantivului
determinat daca este prenume masculin sau
feminin terminat in consoana sai in i/y (articol
hotarat PROCLITIC).
b)Articolul nehotarat arata faptul ca
obiectul este mai putin cunoscut vorbitorilor.
Ex.
feminin o carte(singular) niste carti(plural)
unei carti unor carti
masculin un catel niste catei
unui catel unor catei
neutru un dulap niste dulapuri
unui dulap unor dulapuri
4.Cazul-reprezinta forma pe care o ia un
cuvant pentru a exprima o functie sintactica.
Cazul nominativ(N):
-subiect(cine?despre cine este vorba in
propozitie?)
Ex.Copilul invata.
-nume predicative(este cerut de verbul
copulativ a fi;nu pate fi inlocuit cu a se
afla, a se gasi, a exista.
Ex.Copilul este elev.
Cazul acuzativ (Ac.):
-atribut substantival prepositional (care?ce
fel de?)
Ex. Caietul de pe masa este nou.
-complement direct(pe cine?ce?)
Ex. l vad pe copil pe strada
-complement indirect(cu cine/ce?, despre
cine?/ce?, la cine?/ce?, spre cine?/ce?)
Ex. Vorbesc cu Mihai despre scoala.
-complement circumstantial de loc(unde?de
unde?pana unde?incotro?)
Ex.Ma indrept spre scoala.
-complement circumstantial de timp (cand?
de cand?cat timp?)
Ex.Scoala dureaza doua luni.
-complement circumstantial de mod (cum?in
ce mod?)
Ex. Ma joc ca prietenii mei.
Cazul genitive(G)
Cazul genitiv are articolul posesiv genitival
a, al, ai, ale, alor.
-atribut substantival genitival {a (al, ai, ale,
alor)cui?}
Ex.Cartile elevului sunt noi.
Cazul dativ (D)
-complement indirect (cui?)
Ex. i dau copilului bomboane.
Cazul vocati (V)
o Nu are functie sintactica
o Exprima o strigare, un indemn
o Se delimiteaza de restul enuntului prin
[,], iar la sfarsitul enuntului se pune [!]
Ex. Copile, fii atent!
5.Prepozitia:
Prepozitia este un instrument grammatical
fara functie sintactica, care marcheaza cazul;
pentru acuzativ avem prepozitiile:
-de pe, din, la, pe, cu, de, intr-;
Pronumele
1.DEFINITIE:
Pronumele personal este partea de vorbire
flexibila care tine locul unui substantiv.
2.CATEGORII MORFOLOGICE:
a)numarul-singular
-plural
b)genul-masculin
-feminin doar la persoana a-III-a
c)persona- I cel care face actiunea(eu, noi)
- a-II-a cu care se vorbeste(tu, voi)
 - a-III-a despre care se vorbeste
(el/ea, ei/ele)
d)caz-nominativ
-acuzativ
-genitiv
-dativ
-vocativ
e)forma-accentuata
-neaccentuata
Persoana I
singular singular plural plural
forma forma forma forma
accentuata neaccentuata accentuata neaccentuata
nominativ
eu - noi -
acuzativmine ma/m noi ne/n
genitiv - - - -
dativ mie imi,mi noua ne/ni
vocativ - - - -

Persoana a-II-a
 singular singular plural plural
forma forma forma forma
accentuata neaccentuata accentuata neaccentuata
nominativ
tu - voi -
acuzativtine te/t voi va/v
genitiv - - - -
dativ tie iti/ti voua va/vi
vocativ tu! - voi! -

Persoana a-III-a
masculin masculi masculin masculi feminin feminin feminin feminin
n n
singular singular plural plural singular singular plural plural

forma forma forma Forma forma Forma forma Forma

accentuata neacc. accentuat neacc. accentuat neacc. accentuat neacc.
a a a
nominativ el - ei - ea - ele -
acuzativ el il/l ei ii/i ea o ele le
(a,al,ai,ale) (a,al,ai,ale) (a,al,ai,ale (a,al,ai,ale
genitiv lui - lor - ) - ) -
ei lor

dativ lui ii/i lor le/li ei ii/i lor le/li

vocativ - - - - - - - -

Alte forme ale pronumelui personal in

nominate-acuzativ sunt:
singular plural
masculin dansul dansii
feminin dansa dansele
ATENTIE!
Domnul-(nominativ-acuzativ/domnului-
genitiv-dativ)
Doamna-(nominative-acuzativ/doamnei-
genitiv-dativ)
Domnisoara-nominativ-acuzativ/domnisoarei
geniti-dativ)
SUNT SUBSTANTIVE!!!!
Prenumele personal de politete
Prenumele personal de politete evidentiaza
respectful fata de o persoana.
Avem forme:
persoana a-II-a : dumnevoastra
persoana a-III-a: masculin-dumnealui
feminin-dumneaei
Formule de reverenta:
Maiestatea Voastra
Santictatea Voastra persoana a-II-a
Maria Ta
Maiestatea Sa
Sanctitatea Sa persoana a-III-a
Maria Sa
Numeralul
DEFINITIE:
Numeralul este partea de vorbire flexibila
care exprima, sub diferite aspect, un numar,
o determinare numerica a obiectelor sau
ordinea obiectelor prin numarare.
CATEGORII MORFOLOGICE:
Numeralul poate fi:-cardinal(un numar)
-ordinal(ordinea prin
numarare)
Numeralele au:
a) Valoare substantivala-atunci cand
apar singre in propozitie, comportandu-
se asemeni unui substantive si avand
 aceleasi cazuri si functii sintactice ca
acesta.
Ex. El a luat doi la test. (valoare
substantivala, caz acuzativ, functia sintactica
de complement direct, numeral cardinal)
Ex. Al doilea a castigat. (valoare
substantivala, acaz acuzativ, functia
sintactica de complement direct, numeral
ordinal)
b) Valoare adjectival-atunci cand
determina un substantive cu care se
acorda in gen, numar si caz si are
functie sintactica de atribut adjectival.
Ex. El a luat nota doi la test. (numeral
cardinal, valoare adjectival, caz acuzativ,
functia sintactica de atribut adjectival)
Ex. Al doilea copil a castigat.
(numeral ordinal, valoare adjectival,
caz nominativ, functia sintactica de atribut
adjectival)
Numeralul cardinal are forme:
-simple:0-10, 100, 1000, 10000, etc.
-compuse:11-19:un+spre+zece (numar+
+spre+zece)
exceptie:paisprezece,
cinsprezece, saisprezece.
20-90:doua+zeci(numar+zeci)
21-29-91-:doua+zeci+si unu
(numar+ zeci+si numar)
101-1001:o suta+unu (numar
(100,1000,etc.)+numar)
Numeralul ordinal are forme:
-masculin:al numar+lea (al treilea)
-feminin:a numar+a (a treia)
Cazurile si functiile sintactice ale
numeralelor cu valoare substantivala:
Numeral cardinal:
Nominativ:
-subiect: Trei au castigat.
-nume predicativ:Nota luata este trei.
Acuzativ:
-complement direct: I-am vazut pe trei dintre
ei.
-complement indirect: Discutam despre trei
dintre ei.
-complement circumstantial de timp: Am
ajuns acasa dupa cei trei.
-complement circumstantial de loc:Ma
indrept spre trei dintre ei.
-complement circumstantial de mod:Se
comporta ca cei trei.
-atribut prepozitional:Rezultatul de trei
obtinut nu era cel corect.
Genitiv:
-atribut genitival:Cartile celor trei sunt noi.
Dativ:
-complement indirect: Le dau celor trei cartile
noi.
 Vocativ
-fara functie sintactica: Trei!atat meriti!
Numeral ordinal:
Nominativ:
-subiect:Al treilea a castigat.
-nume predicativ:El este al treilea.
Acuzativ:
-complement direct:L-am vazut pe al treilea
stand cu ei.
-complement indirect:Discutam despre al
treilea, cand au sosit ei.
-complement circumstantial de timp:Am
ajuns acasa inaintea celui de-al treilea.
-complement circumstantial de loc:Ma
indrept spre al treilea.
-complement circumstantial de mod:Ma
comport ca al treilea.
-atribut prepositional:Scrisoarea de la al
treilea nu a fost primita.
 Genitival:
-atribut genitival:Cartile celui de-al treilea
sunt noi.
Dativ:
-complement indirect:Ii dau celui de-al treilea
cartile noi.
Vocativ:
-fara functie sintactica:Al treilea!vino aici!
Adjectivul
1.DEFINITIE:
Adjectivul este partea de vorbire flexibila
care exprima o insusire a unui obiect, fiinta,
fenomen al naturii, etc.
Observatii!!
Adjectivul se acorda in gen, numar si
caz cu substantivul determinat.
Atunci cand adjectival este antepus
(asezat in fata) substantivul determinat ii
preia acestuia articolul fara a-si schimba
categoria morfologica.
2.CLASIFICARE:
A)Dupa origine:a)adjective propriu zise (bun,
rau, inalt)
b)adjective determinative:
-formate prin derivare:argintiu
-provenite din alte parti de vorbire:
Verbe la modul participiu:Eu am invatat
lectia.____Lectia invatata a fost usoara.
(adjectiv)
Verbe la modul gerunziu:Valurile
spumegande se lovesc de tarm.
B)Dupa structura:a)simple:frumos, uarat;
b)compuse:binevoitor;
C)Dupa numarul de forme:
a)invariabile (1 forma): roz, mov, feroce.
b)variabile-2 forme flexionare (verde)
-3 forme flexionare (rosu)
-4 forme flexionare (inteligent)
3.FUNCTII SINTACTICE:
A)Atribut adjectival:Copilul obraznic a fost
pedepsit.
B)Nume predicativ:Copilul este obraznic.
4.GRADE DE COMPARATIE ALE
ADJECTIVELOR:
1.Gradul pozitiv: frumos
2.Gradul comparativ:
-de inferioritate:mai putin frumos decat
-de egalitate:la fel de frumos ca
-de superoritate:mai frumos decat
3.Grad superlativ:
a)relativ:-de superioritate:cel mai frumos
-de inferioritate:cel mai putin frumos
b)absolute:-de superioritate:foarte frumos
-de inferioritate:foarte putin frumos

2.LITERATURA
Moduri de expunere
Naratiune(povestire)
-sunt relatate intamplari de catre narator;
-relateaza o intamplare semnificativa din
viata unui sau a mai multor personaje;
Dialogul
-consta in schimbul de replici dintre doua sau
mai multe personaje;
-are rol important in caracterizarea
personajelor;
(Monologul)
-replica mai lunga a unui personaj, iar ceilalti
asculta fara a se implica;
Descrierea
-prezentarea unui peisaj, obiect, personaj,
evidentiidu-se viziunea artistica subiectiva pe
care creatorul o are asupra acestora;
Figuri de stil
Figura de stil este un procedeu artistic
utilizat in scopul sporirii expresivitatii unei
comunicari sau al unui text in proza sau in
versuri.
 Personificarea
-atribuirea de insusiri specific umane unor
obiecte, finite, lucruri. Ex.Ofurnica infipta
Epitet
-o insusire deosebita atribuita unor elemente.
Ex.visinul uscat
Compartia
-Ex.fulgii plutesc ca un roi de fluturi albi
Repetitia
-Ex.O furnica mica, mica
Inversiunea
-Ex.vesela verde campie
Enumeratia
-Ex.randunuca, barza, vrabiuta, etc.
(Imaginea artistica)
-sunt constituite cu ajutorul figurilor de stil:
Auditive(auz)
Vizuale(vaz)
Monotorii(miscare)
 Olfactive(miros)
Opera literara
Genul epic
Gen epic este unul dintre principalele genuri
literare, care cuprinde diverse specii de
naraiuni n versuri i n proz, dezvluind cu
o relativ obiectivitate portretul fizic i moral
al personajelor, faptele lor, relaiile lor cu
mediul nconjurtor.
Acesta contine foarte multe figure de stil
(personificarea, comparatia, epitetul,
inversiunea, repetitia, enumeratia)
Genul liric
Este totalitatea operelor lirice ale unui poet,
ale unui popor, ale unei epoci etc.
Elemente de versificatie
Vers (un vers se numeste STIL)- un rand
dintr-o poezie
Strofa un grup alcatuit din doua sau mai
multe versuri
Strofa este alcatuita din:
2 versuri se numeste DISTIH
3 versuri se numeste TERINA
4 versuri se numeste CATREN
Rima este constituita de grupurile de sunete
identice de la sfarsitul versurilor.
Rima imperecheata
a
b
c
d
Rima incrucisata
a
b
c
d
Rima imbratisata
a
b
c
d
Monorima
a
b
c aceiasi rima
d
Masura este constituita de numarul silabelor
din versurile textului(cel mai scurt sic el mai
lung).

Texte
Text literar
In operele litreare scriitorul imagineaza o
lume ireala pornind de la anumite aspect ale
realitatii.De aceea opera literara este un
produs al imaginatiei creatoare si nu se
confunda cu textile nonliterare.Aceste texte
literare contin figure de stil.
Text nonliterar
Cuprinde texte ce prezinta informatii reale,
verificabile, stiintifice, obiective.Limbajul
folosit este literar, neutru, inexpresiv.
(Text integral)
Este opera completa asa cum a fost create
de autor.
TRASATURI:
Mesajul are coerenta
Observam lipsa numerotarii suggestive
Nu observam prezenta subtitlului
Fragmente
Nu observam prezenta punctelor de
suspensie [.]
Are titlu propriu
(Fragment de text)
Cuprinde secvente dintr-un text mai amplu.
TRASATURI:
Lipsa coerentei mesajului
 Numerotarea sugestiva
Prezenta subtitlului Fragmente
Prezenta punctelor de suspensie []
Modalitati de caracterizare a
personajului
Caracterizarea=evidentiza trasaturile unui
personaj;
avem in vedere:
a)portretul moral
b)portretul fizic
Modalitati de caracterizare:
a) Caracterizare directa:-realizata de:
narator
alte personaje
autocaracterizare
b) Caracterizare indirecta:-poate fi dedusa
din:
Atitdine
Limbaj
Comportament
Limba
Mediu, etc.
 Caracterizarea personajului
-Plan-
I.INTRODUCERE:
-clasificarea personajului principal si
incadrarea sa in opera;
-clasificarea celorlalte personaje;
II.CUPRINS:
-modalitatile de caracterizare folosite in
realizarea portretului;
-portret fizic:
Dimensiuni
Modalitati de realizare
Trasaturi(citate)
-portret moral:
Dimensiuni
Modalitati de realizare
Trasaturi(citate)
-perspectiva celorlalte personaje asupra celui
caracterizat(citate);
III.INCHEIERE:
-scriem o idee generala referitoare la
personaj;
(Compunere de argumentare de
apartenenta la specia schita)
1. INTRODUCERE:
-date despre autor si opera acestuia
2. CUPRINS:
a) Definitia schitei
b) Demonstrarea definitiei:
Dimensiunile reduse ale textului
Numarul redus de personaje
Clasificarea personajelor
Locul intamplarii
Timpul intamplarii
Intamplarea relatata(rezumat pe scurt)
Modurile de expunere folosite
Tema textului
3.INCHEIERE:
Avand in vedere:
Dimensiunile reduse ale textului
Numarul redus de personaje
 Clasificarea personajelor
Locul intamplarii
Timpul intamplarii
Intamplarea relatata(rezumat pe scurt)
Modurile de expunere folosite
Tema textului
putem afirma ca textul scris de
apartine specie literare schita.