Cametia-Mibaela Cecio Semioticad aplicataSemioticn aplicnta SUBIECTE 1. La examen vefi primi un text pe care trebuie si-1 analizafi folosind doudi metode semiotice de analiza. 2. Pentru nota 5 — crearea unui titlu si a unui text pentru un produs sau serviciu, Apoi de analizat ceea ce ati realizat printr-o metodi semiotica. Pentru nota 10—subiectul 2 + subiectul 1.Cametia-Mibaela Cecio Ver some ri i, ini goes af eanprab..Darckaat pi. tt doa Ini a! 5 toss, abide dite seme § pi ‘si opis mee (Chas Mois 1976.86, ub [981] 2002 4) 12, Definigi & obiectul de studiu Vom oferi dowd definigi’ (Thomas Scbeok [1994] 2062, Umberto Eco [1976] 2003) ale semiotic, care considerim ci surptind cel mai bine aspectele importante ale unei analize semiotice: ~ Semitic studiaza schimbul de mesa si sstermul de semne care il subintinde. Semiotica studiaz modul fn care mesicle sunt generate, codificate, transmise, decodificate 5 interpretate, precum si felul in care aceasti ‘ranzactie este procesat in fanctie de context (Sebeok, (1994) 2002). ~ Un proiect de semiotic’ general (co, (1976] 2003) include o teorie a codutilor (semiotica semnificis) si teorie a productiei de semne (semiotica comunicii 4) oteotie a codutilor ~ semiotica semnificatit ‘Cimpul semiotic se poate descti ca o list de comportamente comunicafionale, sugerind astfl ci semiotica studiaza procesele culturale ca procese de comunicate. Dar fiecare dintre aceste procese subzisti doat pentru ci dincolo de el se statomiceste un sistem de semniticare. Cadi este sistermul de semnificare care cupleat nit prezente cx enttifi absente, Cand pe baza unor reguli subiacente, ceva materilmente prezent in raza de perceptic a destinatarului fine local la altoeva se realizeaza semnificarea b) otcorie a productici de semne ~semiotica comunicitti Procesul de comunicare presupune trecerea unui seminal de la o suns (print-un canal) la 0 destinafic. Cand estinafia este 0 fing umani, suntem in prezenfa nui proces de semnificare. Condijia este ca semnalul si mu se limiteze si Funcyioneze ca simp stimul, csi solicite un rispuns interpretati. Aceste dow deni incorporet doa probleme ese ale studihi semiotic = Pe de o pare, find dementle une anne seicice: subicg, cod, context (Gajonal (oc (extol), = Pe de alti pare, subiniideea ci semioica este o ping ntertscipinard, Charles Mons (1901- 1979) menyioneaz te dimensiun ale semiotic: sain (laa dine sen), smn (sensu interna serach) i papas (aterpreatea semnuli in coxa oe privete eect asupra reosptonui/ subictl semiotic) fn Inter i tink comic, Fiske (1990) 2008: 63) rel acese tei dimensiun si menjionen te elemente in oxce stain al njeeslui: (1) seman, @ a ceea ces refer i) watoisemnulat SracturaSemiotce aplicate | “Monts demonstreazi faptul cd semiotica se intersecteazi cu diferite discipline (psihologia, antropologia, Slosofia cic) care me trebuie analizate distinct, 6, mai degraba, intro interrelagionare continua. TL.2. Structuralim fin cartea Seminticd, societate, cultwni, Danicla Roventa-Frumusani (1999: 40) mengioneazi Jatura metodologici si teoretick a structuniismulu. Daci metodologia (analiza structural) a fost consideraté un pas important in analiza textelor, structuralismul ca teorie a fost contestat de Jean Paget (ghud Rovenya-Frumusani, 1999: 40) deoarece structuralsmul nu poate fio doctrin, din moment ce conduce la mute alte doctsine. Pentru a ingelege mai bine metodologia strcturalist,trebuic, mai inti, si definim elemental de baz, sianume sora. Vor adapta intexpretarea oferti de Jean Piaget (hud Hawkes, 1978: 16) Psihologul elveyan. ‘menyjoneaz umitoatcle tel idl fandamentale pe care se bazeazi orice structurit a. ideca de ine Aceasta presupune © cocrengi interna, Pagjle constituente se vor supune unor regu intriseci care vor determina natura incregului sia parilor. Diferenga dint o stroctura si un agregat rez exact {in accasti imposbilitate a payilor dea avea acceasi cxistenfi in afura structusi, precum au in cadrul structari, b. idea de transfommar. Orice stracturit nu este statici, Rotal leilor este de a structura continu pail Astfel, limba, stractura umana de bazi, este capabili de a transforma diferite propozitit fundamentale into vvasti vatietate de noi enuntut, De exempla, variabiladnfonatie aplicatt unei singute propovitji va avea efecte Giferte asuprainterlocutorulai idea de anterelar. Orice structuri poate si valideze singuri procedure transformafjonale. Astfel, structurile sunt unititi inchise deoarece ttansformirile acfioneazii si menjin lege intrisect si vor sigh” sistemul. De exempla, cuvdntul ,pisict” exist si functioneaza in structuralimbii romaine, fia se face referire Ja otice animal existent real cu patra picioare care miaun. Comportamentul acestui cuvint va deriva din statutul si structural inerent de substantiv decit din starutul sia actual de referent ca animal. Structurasmul devine astfel o modulate de a percepe si structura lumea (Hawkes, 1978: 17). O cconsecinfi fiteasci a acestel defini este negarea idli de percepric obiectiva a individului deoatece acesta este obligat st cteeze ceva din ceea ce abservi. Relayia dintre observator i observat capita intietate, ia ad natura lucrurilor nu va exista in lucrurile in sine, cin rlaile pe care le construim si apoi le percepem intte aceste lucrar, ‘Terence Hawkes (1978 17) consideri aceste aspecte ca find prim principia al structuralismului: kimea este, mai degrabi, format din relat, sina din hacrat a T1.2.a2, Ferdinand de Saussure (1858-1913) Contributia marcantit a lingvistului elvetian consti in perspectiva relational pe care o are subiectul cind percepe lumea. Gursul de lingviticd generalé a fost publicat postum in anul 1915 de catre Charles Bally si Albert Sechehaye, fosti studengi ai lui Saussure, ‘Toati esenfa teoriei saussuriene se axeaz pe ,constiinga profunda a individualitatii absolute, unice, a fiecdrui act expresiv, @ actului pe care el il numeste vorbire (parole)” (Tullio De Mauro, in Iniraducere, apud Saussure, [1995] 1998 :10). Exemplul folosit drept argument pentru cele menfionate mai sus este enungul ,Razboiul, v-0 spun eu, rizboiul...”, Dincolo de simpla observatie a rostisii aceluiasi cavant (righoi) de dowi oti, se observ importants conjinutului ,psihologic” efectiv si conetet comunicat diferit de fiecare dati. Pentru fiecate individ, simpla rostie a acestui cuviint va trezi concepte[ Camelia Mitetn Cmca diferite: moarte, victorie, uniforme, mizeric etc. Chiar aceeasi persoani va rosti acclasi cuvint diferit deoarece in alte contexte (chiar in cadrul acchuiasi discurs) va avea nuanje de sens distincte. Ferdinand de Saussure introduce termenul semiahgie pentra a desemna ,stiinja care studiazi viaja semnelor in viaga sociali” (Saussure, 1995/ 1998: 41), inscriindu-se ast in domeniul psihologici sociale, Structuralismul Iui Ferdinand de Saussure se axcazi pe ttihotomia: limba, limbaj, vorbite, Conform semiologului elvefian, studi limbajului (Eacultate a specie umane) are dowi parti: © nba, care are escagi social si este independenti de individ, find amestecul deprindetilor lingvistice ce fiingiduic unui subiect si ineleagi 5 i se ack ingeles” Saussure, [1995] 1998: 95); *rbina, parca indivituala a limbajuli si este de natura psihofizici Aceasti distinetic intre limba (angue) si vorbire (parole) a fost mai tirziu explicati in termeni gramaticit generativ-transformagionale care a pus accentul pe o interpretare mentalisti a studiuhui limbii, Noam Chomsky ((1986] 1996; 50-51) face distineya dintre campeenéé (imba intemalizati — ,canoasterea unei imbi de citre un individ ca pe o anumiti sare a mingi, ralizati in condijile unui anumit aranjament al mecanismelor fizice”) si _besfrmanta limba extemalizati — studi structurii sonore” pentru a descopeti in ce clemente se subdivide sirul vorbis ia stabili propsctiile acestom). 4, Modelul diadic al semnutui Dupi cum am vizut, enunqul ,Razboiul, v-o spun eu, rizboiul..” nu inseamna doar un proces psihologic (reierul transmite organelor fonagiunit un impuls corelativ imagini) ci induce si un fenomen psihic fasociere psihici a acestel imagini cu un concept cotespunzitor). Astfel, semnl lingvistic Saussure, [1995] 1998: 85-86) nua “uneste un Jucra si un name, ci un concept si o imagine acustci famprenta psihicl a acestui sunet, reprezentare senzorial), Caracteral psihic al imaginii acustce presupune o implica a simurilor, prin idea de actiune vocal care se pottiveste realizati imaginit interioare in dliscurs. Modelal propus de F. de Saussure pentns semnul lingyistc are © naturk diadick: conceptual = semifa signed! signif si imaginea acustica = sennificant/ sigsifer! siguiiant, Stroctura graici'a modelului diac al serinullingistc este umuitoatea: TE) C&S Dx eS 0 2" | Cele doua sigeti din repreventarea saussutiand a semnului lingvistic (Chandler, 2002: 19) reprezinta rela dre semnnifcant gi semallcat i poured ume de semnncaie. fa opinia In Saussure, niciaa semnificant nu poste entta Air a aven un semnifea, 9 vie versa, AceasthIeghtorknecesart pentru existenja semnului lingvistic poate 4 ingeleasé prin metafora foil de hartie Rovenga-Frumusani, 1999: 66): in oricite buciti s-ar rupe o foaie de hartie, respectivele buciti vor avea intotdeuana doul fee (rectoul si versoul). Acelasi rasionament poate fi aplicat si pentru a explica imposibilitatea de separare Gintre pirjile componente ale semnului lingvistic. b, Caracteristicile semnului:linearitatea, arbitraritatea Dupa cum mengionam, semnul lingistic confine un semnificant care are o reprezentare senvorial, de naturt aucltiv’ care se desfigoari in timp. Catacterul linear al semnificantului lingvistic presupune faptul cfSemiotce aplicate | semnificantul reprezinti o intindere care poate fi misurati into singuri dimensiune, si anume @ fink (Erate), spre deoschire de semnificantul vizwal care poate fi reprezentat pe mai multe dimensinni (fotografia frat. [Relaja obligatosic dintre semnificant si semnificat are un earacter atbitrar, ncexistind niciun rapor interior, de exemple, inte idea de “rate” so anume suiti de sunete (fr), Asbitrastatea mu inscamn’ ci semnificantal depinde de liber alegere a subiectulsi vorbitor, ci presupune ci semnul este nemotivat, adic arbitrar in raport cu semnificatu, cu care in realitate, mu are nicio epituri natural, avind, mai degrabs o legituri conventional, Si presupunem ci cineva vede cuvintul “inchis” pe uya unui magazin, Pentra respectiva persoani, acest cuvint va deveni un semn format din semnificant (cuvintul “inchis”) si semnificat (magazinul este {inchis pentr cumparitori). Acclasi semnificant in alt context poate avea un semnificat diferit (pe un buton intr-un lift “apisagi pentru a inchide usile”). Acclasi rajionament se poate observa si in sens invers: un semnificat (‘inchis”) poate fi exprimat prin semnificanti diferifi: un cere cu o linie pe diametra (reguli de circulafc) sau “Nu deranjaft” (pe clanga unei usi). ¢. Dihotomille saussuriene > Caracterul atbitrar gi caracterul (ne)motivat al semnului Toate alegerile arbitrare, prezentate mai sus, ale relatiei dintre cele dowa fefe ale semnului au fost stipulate de conventi sociale si demonstreaza principiul relativitgi’ lingvistice al lui Sapir-Whorf, ‘Dac relasia dintre semnificant si semnificat este arbitrard, atunci este clar ca interpreta ingelesul conventional al semnelor cere o anumita cunoastere a seturilor de codurt Codul organizeazi semnele in sisteme semnificante care coreleazé semnificangi cu semnificati Daniel Chandler (2002: 149) oferi urmitoarea tipologie a codurilor: Coda ~Timibaj verbal (onologi, saci, lea, provi sociale parang: grafologie, ton) + coduri corporae (proxemied, knezie, posers expesie facials + eoduri ale obiectelor (,commodity codes" — coduei ale oblectelos)(vestimentae~ modi, masini, bijutri) = coduti comportamentale (salir, eur) Coda = codual gtiingiice (matemasca, medicina) textuale = codusi estetice (arte: pocze, pictur, snuzid),curent: realism, casein = codusiatlistice, retorice, de gen (descriere, naratiune, Sigur rete ‘coduti mass-media (radio, tlevziune, fm, ziare, revist). Codue tehnice Goemat Godan = codurlideologice (indvidualls, Iberalism, feminism, interpretative | __sasism, caitlin) Jean-Marie Klinkenberg ((1996] 2004: 178-180) dliscutd aceasté dihotomie sassuriand din perspectiva ccodurilor. Limbajl verbal este int-adevir exemplul-tip de cod atbitrar, dar adesea comport un anume ieonism (elatc de asociere), cum ar fi in ordinea unos evenimente desemnate prin verbe. Astel, in sintagma vem id i rostti de Tulius Cezar putem observa 0 anumiti motivare insituitd de o secvenyiltate logic aeyiunilor: inti a sosit apoia evaluat situaya si dupa aceea a trecut a acyiune ‘Acclas semn poate avea atit un caracter motivat, ct siun caracter arbitra. De exemplu, o harti geograficl este realzati prin proiectare (contural frontierelor este motivat) si prin poviionarea punctelor cardinale (arbitraritatea orien de la est a vest si de la sud la nord).[ Camelia Mitetn Cmca Ferdinand de Saussure ([1995] 1998 142) face distincyia inte caracterul arbitrar absolut nemotivat si ccaractetul relativ motivat. Excmplele oferite se refer la formarea mumeraclor sia mamnului plural + Daci numeral rig este nemotivat, numeral dinof este rlativ motivat deoarece ingelesul acestuia rezulti din combinaya lui ds nef = Phuralul englezese sipreste un caz de motivatierelativi deoarece prin formatea sa se conformeazi regu de a forma mumarul plural (substantiv + terminafias”), pe cind substantive precum men sau sb ar un caracter anbitrar nemotivat. Astfel, motivarca relativi implict Saussure, [1995] 1999: 142): a) analiza termemuhsi dat, deci in taport sintagmatic; b) apelu la unl sau la mai mulfitermeni, deci un mport asociativ. > Forma gi substangi Pentru a ingelege accasti dihotomie saussuriand, aseminitoare clei aristotelice, vom recurge la imaginca ‘mental a lemnului. Ipotetic, lemnul ca substangi poate reprezenta o multiudine de obiecte, dar impunerea unci amumite forme (structut) va conduce citre un anume obiect. Limba foloseste la fel impunerea unei stractai supra a dou’ categosi de substange (pindla si sunctu) care, metaforic, sunt faa yi reversul foil de harti, Unirea sunetului si @ gindiri conduce, in mod necesar, la deimititi reciproce de unit, adic Forme Saussure, [1995] 1998: 126). > Paradigmatic gi sintagmatic Orie cod se baz pe dow axe: = ua vertical Find reptezentati de 0 relic in absentia (au... sav), 0 paradigms este formati din elemente care aparjin accleasi clase/ accuinsi prototip. De exemple, paradigma culorilor (Tosu, galben, verde, negns etc). Concepicle de /iperoninie si hitonimie pot fi definite prin clase paradigmatice, fiecare clasi avind dow feluri de ‘isituri 1) definita clasei care o inglobeazi imediat (genul proxim: onin, porn, borin, cin); 2) marci care permit izolarea ei in aceasta clas (ifetenta specifici: berbec 1s eal: pore as servafa). Clasele sunt aranjate Gupi un plan ierathic: vin ate o extensie mai vast decit berbec,astfelovin este in raport cu berbeca/ intr-o telajie de hiperonimit, pe cand berbecul in raport cu ori este intr-o relatie de hipomimie ‘Mirimea unei paradigme poate varia in functie de variabila culturali, De exemphs, camea de mainnuf ma va intra in paradigm alimentelor in Romlnia, dar este parte component a alimentelorjaponee. + cox onzonali Pind reprezentat de 0 relaie in praca (si. $i), 0 sintagrn se axeazal pe combinarea de clemente din dferite paradigme pentra a avea drept rezultat seevene corecte gramatical. Enungul Es beaw apd este o sintagm’ corect formata din elemente provenind din trei paradigme diferite (finte umane, actiuni si lichide), pe cénd enunyul Ew beau fer este o sintagmé care incaled regulile semantice de combinare (werbul 2 bea nu este conceptual marcat pentru un complement direct [+ solid). insi dincolo de aceasti violate semantic’, se observii un procedeu stlistic, prin metonimi fier — medicament, > Sincronie gi diacronie Ferdinand de Saussure ((1995] 1998 117-190) face distinetia intre lingvistiea dlacronicl, care studi “taportuile dint: termenit succesivi care se substiuie unit pe ali in timp”, si lingvistca sincronici, care “stabileste princpile fundamentale ale oticinai sistem idiosincronic, factor constitutive ai orice stiri de limba”.Semiotce aplicate | Asti istona imbii ate ca obiect de studi sincronia si diacronia cuvintelor. De exemple, cuviintl cine poate 6 analizatatit din perspectivi diaconici, cts sincronict cditinel adv ( Dag amin (200) Ca rms eet pa Varo al Moki (1643) ~ stain Sg I, Ban: Fa So, p 9Cametia-Mibaela Cecio Funcgia referential este centrati pe context, determinind caracteral general al mesajuni. Un emanj, precum Distanga de la Bacau la Bucuresti este de 300 km.” are sefesingd dincolo de context, rediind informagi concrete si obicctive despre aceasti realtate. Dup cum mengioneaza D. Borgun (2001: 17), funcfa referenyialé se axeazi pe ccomanicarea de tip obicetiy, factual, preocaparea primordial fiind pentru adevir si curate. Funcgia expresiva este centrati pe emifito, iar mesajul antesior se poate remodelaastfe: ,Baciul este la sute de Jilomeisi de Bucuresti”. Acest enun} va exprima rispunsul emojional al emixitorului fay de o sitatie particular, decit fai de 0 desctiere funcyionali a acestuia, Funcfia conativa (vocativi, imperaivi sau persuasivi) se axcaza pe destinatsr, prin folosiea wnor marcato imperativi, precum ,,Ascultil” sau ,,Citestel”. in funcyic de marcatori folosif, se poate obgine © scali a efectului conativ: Persuash ~ a» Maniputare ‘Ghonis into Comanda mika Prppagonda afse elector) De ce as otenitgital hing? 88 | La despa, gt Fs lehe Deutschland (Hiker, fi), pout pre peste mang, sh vat ‘Sri ine! Tran Busse, 8g 3), ind apa un post de yfin Ardea. Did sie 0 feapi eae sii usure © Veeisi dus cuzthird Adds: vr Alana DA) (Alanya DA, G1) fig.1 fig. 3 D, Roventa-Frumusani (1999: 168) face distineyia intre fimbginl cotidian, care evolueazi de la sensul literal la cel derivat, si glumd, care are 0 vectorialitate inversi intr-un context care si-l valorizeze. Gluma despre olteni, prezentati mai sus, se incadreazi in glumele extralingvistice care prezinta stercotipi inferentialeSemiotce aplicate | Persuasiunea, adesca interpretati drept autopersuasiune’, recurge la memoric, dind ,omului sentimental de continuitate a cului de-a lungul timpului, in cadrul societapi, conturindy-i astfel personalitatea, Trecutul alimenteaz’ prezentul cu standarde, criterii de comparaie, experienye, tradi, determinand reactile din experienga imediata, Sentimentele reprezint o punte de legitura speciala cu ceilali oameni, ... lubirea si sentimentul de incredere pot crea legituri mult mai puternice si mai stabile decit orice judecaté. Imaginaia oferi omului puterea de a depasi greselile trecutului” (Ficeac, 1998: 65). Persuasiunea din mesajul verbal si nonverbal al afisului (rei sd ii dus cu stharelul — fig. 1) se realizeaza prin intertextualitate, folosind dou’ tehniei discursive: ~ expresia idiomatiea (afi dus cw gre; - metafora vizuali (baul acadelei = feapa) care trimite citre alte dou expresii idiomatice roménesti, si anume a da feapd sia tage im feapd, ambele operind un substeat deja existent (prejudecitj, stereotipii, mitologii ete). Cunoscut pentru modalitatea agresiva de a pedepsi pe hoy, Viad ‘Tepes devine simbolul dreptagii in contextul cultural rominesc. Asistim la 0 reintoarcere in timp prin acuzagile de corupyie impotriva PSD-ului, dar si prin acest strivechi instrament de torturi. Utilizarea metaforicd a /ghei ne determina si vorbim, mai degrabi, despre 0 valoate socio-culturali a acesteia: ,a nu vota pe x”. Prin exercitii de memorie, oricirui individ fi este conferit sentimentul de libertate, fapt care distinge lar propaganda clase’ totalitard al carci scop este creatca unui tip de cetijean’ incapabil si ia decizii de unul singurt de propaganda modem a cirei singuri conditie este decizia liberi care va avea intotdeauna un fect de perseverare fagi de o atitudine si un comportament adoptat: Recontextualizarea clectoralé a salutului militar (fig. 3) transform’ propozitia ,SX titi bine!” intr-o combinare implicité a verbului exercitiv « anda si a celui comisiv a promi, cel de-al doilea find ingredientul nnecesar intr-un slogan electoral. Reinterpretind verbul de salut «én ea un act al promisiunii si plasinducl in sintagma ,S4 trifi bine”, candidatal democrat pare si garanteze pentru o acfune viitoare care va aduce Dbunistare pentru toate cele patra categorii de cetifeni care sunt reprezentaji metonimie prin codul vvestimentatic (uniforme) ~ salopeti, uniforma scolar, halat de doctor. Funefia metalingvistica este axati pe cod, Posibilitatea ca intr-un mesaj si existe mai multe coduri este identificata de Beasley si Danesi (2002: 70-71) cu termenul de intexcodalitate, adica ,,folosirea dcliberati a unot coduri variate pentru a crea un sistem de semnificati pentru un produs”. Acest produs poate fi marcat semantic prin diferite variable [+/- animat], [+/-uman], [+/- coneret], [+/- abstract ‘in campania electoralé din 2004, afigele pentru Traian Baseseu aveau mesajul verbal (Este Traian ‘Basesca, Muli il aseamina la fre cw un ardei inte. Pentru ct este ite la fapte si apr la vorbt.[...) $i totulardel. Functia metalingvisticd a acestui mesaj politic reprezinta 0 trecere de la nivelul macro-semiatic (codul culinar — condiment culinar, gust taios si jute) spre nivelul micro-semiotic (descriere fizica si moral a candidatului- elemental perceput /ardeiul rosu/ sti pentru suvita de pis, sineedoc’ pentru politicianul- candidat; ardeiul rosu este cunoscut pentru gustul siu iute, in timp ce Traian Basescu este perceput drept un candidat foarte activ). ‘Imaginea mentali a unei farfurii de bors si a ardeiului drept gamnituri produce un anumit calcul topic? (Adam, Bohomme, [1997] 2005: 283) in mintea roménilor: a) atmosfera unui cadru informal de a servi masa; b) orice diferengi social pare si fic ignorati: subiecti/ actor sociali pot fi consideragi prieteni;c) starneste apetitul/ actiunea. 1 Kapferer, Jean-Noal ((1980] 2002): Cale perma — ml de iflenare a comportamenicor prin mass media si publi, Bucuresti: Comunicare ro, p. 168, 2 Ficeac, Bogdan (1998: Tabwi’ de manpular, Bucuresti: Bdirusa Nemira, p. 125) vorbeste despre contol coral asupea lndividalui,adiet depre un control asupea moduli stu de gindite, asupra comportamentulai sd si asupea sentimentelor sale 3 Jean-Michel Adam si Mate Bonhomme (1997) 2005: 283) consideri ci funeya caleuelor topice consti in discerneres sbiectelor sau a matsfeloe rematice proiectate asupra imapinis pe baza intrebici: ce concepte subiacente gi convengionale vehiulesei ea? La acest nivel, interpreta reactiveart subietele arhespale sau sociocultural injectate de autoral eoneeptul rife universuluiencielopeticSmpirtisit de acesten[ Camelia Mitetn Cmca Funetia fatica (relagionala sau empaticd) se axeazt pe contactul dintre interlocutori. De exemplu, orice salut (buna dininesa) 3 ofee’ informal, ci dimpotsivi este o modaltate de a stabili un contact lingvisic, prin inikjerea ‘unei conversafi, Orice dialog despre vreme prezinta o dualtateintreinformagii metereologice si funcya fated de a (€steticd) se centreazii pe mesej. Accasti fancyie promoveazi .palpabiitatea semnelor” (Hawkes, 197: 86), iar arta verbal nu este de naturd referentialé si nu Functioneav ca o fereastrl transparent prin care cittoral intilneste subicctal romanului sau al poczici. Campania clectorald din amul 1952 pentru promovarea Ini Dwight David Eisenhower (1890-1969) sa axat pe sloganul ,I LIKE IKE”, accasti persoand, Ike, find, de fap, diminutivulfolost de candidat. Acelasi procedeu retorc (Figura de elocusie prin consonangi — derivatia, Fontanier, [1968] 1977) a fost folost si de Petre Roman in campania electoral din 2000 (Roman ‘penieu Romani, III. CHARLES SANDERS PEIRCE TILL, Filosofia si logic lui Ch. 8 Peirce Filosof si logician, considemt de Gérard Deledalle (1995: 5) drept emblema filosofici americans, Ch. S. Peirce (1839-1914), prin contribufle sale, a avat o influenja remarcanti asupra unor domenii diverse, cum ar fi chimia, fica, astronomia, carografia, psihologia sau filosofia, (Cea mai important lucare a sa este Called Papers (8 volume), publicaté postum, conjinand difeitearticale scrise de Peirce de-a langul vii TILA. a, Despre ginduri: tei clase de categori at On A New Lis of Categorie, Charles Sanders Peirce porneste de la tipologie categorilor oferite de Aristotel si Kant, Rolul eategorilor este de a oferio organizare mental a lumi in care tim. in esel dinar 1867, jn Dar aceste categorii nu sunt concepfi despre lucrusile in sine, ci, mai depraba, despre semaele acestor incr ‘axinomile realizate de Anistotel si Kant sunt urmitoarcle: ‘a = Substanta Cantitatea ‘Unitatea, ploralitatea, totalitatea ae fai engin ini Tad Ts Sa SSS Pee Categoria, pote, hpendera comnts Gerace) eee ant Problematic’, asertoricy, ‘existe, necesitea —contingenga Cele dow tipologii nu au neapirat un caracter ontologic, find incerpretate, mai degrabi, drept categori Jogico-gramaticale, Peirce este de acord cu Kant asupm faptului ci aceste categori au Fancya ,ce crea o vnitate in ‘otalitatea impreslor senzoriale” si asupm faptului orice reducere a coninutulul constinyei poate fi realizatiSemiotce aplicate | doar prin intoducerea acestor extegorit” (rad. n, CP, 1.545). Aceasti unitate despre care vorbeste Kant scare presupune reducereaimpresilor prin inelegere este unitatea propoziicl Problema pe care o sid Ch, S. Peice (CP, 1.548) se refer a modaltatea de trecere de a stores de a fa substanté. in propozitia Soba este neagri”, substanga este fenazati Intrcbarea de la care pomeste Peirce este ‘urmtoarea: cum putem diferenya aceastksubstanp de blackness (tare de afi negra)? Folosirea unui predicat nu este posbilé deoarece inte substanyi si starea de a fi au exist reciproctae Pentms rezolvarea acestei probleme, Peitce introduce un instrument concepmual in nova sa tipologie a naturi categorilr, prin tei tipuri de derentire: 8) dscriminarca: diferenyiere mental care depinde de inelesusile termes, b) disocierea: 0 diferentiere evasifizick deoarece este impusi asupm ginditi noastre de legile asociedi illo, ©) preci actal dea presupune ceva despre un element al nul percept, ignoring alte elemente “Acestetrei modi de diferenyere il ajuti pe Peitce si unease’ substanya de stare de af, Cele tei eategori care faciitea7a aceasti unitate au 0 natu ideoscopick sunt Primitea (rsness), Semdiatez Secondness) si Tita (Chirdness). Pein ickammp, Peirce (2.328) injelege ,desevierea si casfcarea idelor ce aparjin expetienjel comune sa care aparin mod firese in legaturi cu viaga obigmt” 1) Primitatea: ,modul de a fia coea ce este asa cum est, in mod pozitiy si ini reer la nimicalteeva” (6.328). Aceast categorie ince cali ale simi sau simple aparenge. Un exemplar fi negrul hainelor preogesti Atunci cind percepem aceasti culoare, mu ne gindim la calitatea de negra ca ceva care ne aparfine sau la ceva ce este atasat vesmintelor preofesti ci ca ao simpli posibiltate pozitivl, fr legituri ‘ca altceva, Si ne intoarcem la exempll sobe,calitatea de negrs nu trebuieatibuité respective sobe, e este o simpli abstrayiune ar corelarea eu respectiva substan este par si simplu ipoteic 2) Secunditatea: ,modul de a fia ceea ce este aga cum este in raport cu un secund, dar fk referire la vreun tery” (8328). Se manifest prin actiune, relayie, reacie, cauzaltate, relate, actualitate saw actualtate. Aste, aceastt categorie ,este experienfaefortului disocat de ideea unui scop care urmeaz a fi atins” (8.330). Pentra Peirce, experienta efortului existt doar prin opozite. Peirce ne inviti si ne imaginim ci suntem in nacela unui balon deasupra pméntului si ne bucurim de calmel si linstea absoluti. Deodati, suieratul unei masini cu aburi ne tulburi linistea. In acest scurt exercigiu de imaginatie avem doui incorporini ale prinitatt a) impresia de linigte, find © calitate a simgii si b) suferinga provocati de suieratul masini, Dar expetienta a constat in destrimates list prin zgomot, Aven © A loeuit mereu cu parinti, dar acum e sing gi nu se descurcy ©) traseul unei cilltorii defineste modalitatea de transport (Newnr géndit sd mergem ox trenull ‘masinaf avionsl) vaporsl penta ce mai ietinl scump ~ mai confortabil. —+Toati copiliria a mers doar cu masina €)_traseul unei c Sia buat 0 Toyota. Un german mu ar pane picioral inirun Renault penta nimic bn lume. Vacantele si le petree pe pacht, ~ mijlocul de transport — 0 implicatie socio-cultural Sistematicitate interna a metaforei VIATA ESTE O CALATORIE se bazeazi pe inferenge metaforice: VIATA ESTE O CALATORIE, © CALATORIE DEFINESTE UN TRASEU Deci, VIATA DEFINESTE UN TRASEU,Semiotce aplicate | Concepte-sursi intilnite sunt: cto constnie sa container si prezinta uemitoarcle seme: Cilitorie Conseructic Container “Tease Congiaut (exterior) ‘Congiaut (terion) Progresc(vitexs) Progres(dimensiani) | Progres gradul de Dizecte ‘Temelie samplers) Relevangi orp sezistenyi ‘Temele Strueturd ori, Claate G. Lakoff si M, Johnson (1980: 99) considera faptul ci orice concept-sursi al unei metafore prezinté dow ,suprafere”: suprafaga definitorie de conyinut (cntent-deiningsurac) si suprafaya definivorie de adancime (deptl-defining surface). in cazul unci constructii, G. Lakoff si M. Johnson (1980: 100) asociaza suprafata de conginut nu intesiorului, cum ar fi pentrs un recipient, ei, mai degraba, exteriorului acesteia, elementele dererminante fiind fimdatia/temelia (,foundation”) si zidurile exterioare (,outer shell”) Suprafaa de adéincime asociata uni construcyii porneste de la so! (ground level”) pentra a ajunge in final in interioral oricirui edifci. O cilitone are ca suprafagi definitorie de conjinut — suprafiya ereati de traseu, iar suprafata definitorie de adincime este suprafaya ascunsi (Via este mai complica: Trebuie sd worbeti mai mult eu el) IV.2.c. Tipologia metaforelor vizuale (Grupul w: Francis Edeline, Jean-Marie Klinkenberg, Philippe Miguet) Doua concepte esentiale grcimasiene pent injelegerea figurilor iconice (Klinkenberg, [1996] 2004: 377-380) sunt igatopia si alotopia. Aceste nofiuni se bazcazi pe dihotomia saussuriand sintagnd versus paradigna. Izotopia este construiti pe o anume redundant’ si omogenitate ale paradigmelor care formeaza 6 sintagma. Redundanga crecazi o asteptare, astfel cunoastem contextul verbal (cadul semantic si sintactic) in care un anumit cuvant va aparea sau contextul nonverbal al unui object. Verbul a ménca” poate si selecteze semantic o paradigma caracterizati prin trisitura [+ comestibill, iar sintactic va selecta obligatoriu un complement direct. © sali de clasi, pentru a crea o izotopie, trebuie si fie populata cu anumite obiecte | +umane; +conerete|: banci, tabla, creta, burete, profesor, studengi. Un enung care incaled legea de omogenitate dintre paradigme devine un enung alotop, instaurind nofiunea de abtepi, Sintagma ,.éu minane frunze din copaci” instituie 0 alotopie deoarece se stie ca doar animalele se hrainese astfel. Imaginea corpului unui animal al carui cap aparfine unei fiinfe umane devine de asemenea alotopa. Tocmai din aceste asocieri yocante la prima vedere se contureazi tropii sau figurile iconice care presupun un transfer conotativ. Jean-Marie Klinkenberg.((1996] 2004: 374-375) mentioneaza patra stadii de producere a figurit retorice: = stadiul I. Se porneste de la 0 identificare a igotpiet enungului vizual. Aceasti izotopie se construieste pornind de la modul in care este construit fundalul, formandu-se astfel nivelul revelator, cel al contextului care impune un grad conceput (ceca ce receptorul se asteapti si vada in compoczitia vizuald in utma descoperiti izotopie). + stadiul IL, Se identificd instaurarca unci alotopii, Enungul vizual prezinta o violare a regulilor de combinare si a restricjllor selective, prin prezenja unui grad perceput care ,distruge” izotopia conceputi., Este nivelul purtator al unitiyii now formate. + stadiul IIL, Se realizeaza o rezolvare a alotepie in numele prineipiului cooperitii, Asistim la o asociere intre gradul perceput si gradul conceput, in virtutea unor reguli cognitive. De exemply,[ Camelia Mitetn Cmca deasupra tunchivrilor omenesti se afl capete om nesti, Liste wzul caticatutilor politice. La alegerile clectorale di 2000, Jon Iliescu a fost reprezentat vizual prin combinarea celor trei personaje (lupul, Dunicuya si Scufija Rosie) din Scwffa Rorie. Un segment al enunjului vizval impune un conflict intre fasciculele de determinati externe si fasciculele de determinari inteme. Acesta este nivelul formator, care impune o interpretare = stadiul IV. Se realizcaza o relatie dialectic’ intre gradul conceput si cel perceput, céutindu-se vun fundament logic al figuri, Pentru a detecta semnificatia, trebuic si explorim cele dow’ universusi reprezentate Cele dowd tiputi de opozitie (in praesentia vs in absentia — pentru gradul conceput; comjuncie vs dishunctie — pentru gradul perceput) conduc catre un tipologic a metaforelor viz Conjunetie Disjunetie In pracsentia Interpenetriri Coble In absentia Treph iconich ‘Trop prietat 1. MODUL IN PRAESENTIA CONJUNCT (intapencinini ~ FIG. 1). Gradul conceput si gradul perceput ocupi acclasi loc in enunt, dar se manifestd in mod explicit, ecl pugin in parte. + Izotopia (nivelul revelator) se realizcaza prin codul vestimentar (cimaga birbateasci, butoni) si prin obiectul de accesosiu al femei (ruj de buze pe gulerul cimasii barbatesti— sinecdoca pentru buzele femei + Alotopia (nivelul purtitor) se instaureaza prin prezenga unci sticle de bauturi in context, ca si cum ar face parte din subtipul uman, femeie. Cele doui elemente manifeste (grad conceput = femeie, grad perceput = sticla de Campari) sunt ambele conforme unui tip (Finje umane si biuturialcoolic). + Principiul cooperarii (nivelul formator) presupune un conflict intre perceput si conceput. Prin anumite reguli cognitive se trece de Ia o izotopie a obiectelor Ia o izotopie conceptuala (pasiunea) + Relagia dialectala dintre gradul conceput (femeia) si pradul perceput (sticla de biutura) se rezolva prin diferite codusi: edu cromatic (cogu este un indice al pasiunii), cade! lingistic (cunoastere culturala a brand-ulai Campari, infiinqat in 1860 ~ un aperitiv italian pentru femei; ume italian) si codul grafolgie (,Red Passion” ~ sctis de tipar, culoarea rosie, pozitionat in dreapta jos, putind fi interpretat drept o semnaturi). Faptul c& accasta biutura arc ca public-finta femeile ,rezolva” rclagia dialcctala intre gradul conceput (femeie) si gradul perceput (sticla de Campari). 2. MODUL IN ABSENTIA CONJUNCT (irop iconic ~ F1G.2). Gradul perceput si cel conceput ocupa acelasiloc in enunt, dar se observa o substituire completa a unuia prin celia. + Izotopia (nivelul revelator)’ este oferiti de anumite clemente (pesti, alge) care conduc catre imaginea unui acvariu, Acest acvariu devine un indice al adncului masi + Alotopia (nivelul purtator) este oferiti de prezenta sticlei de bautura (geadul perceput) in context, ca si cum ar face parte din decorul marin, Codul lingvistc (tithul Absolut Treasure) ne ajuta si depistim gradul conceput (0 comoara) Juat FIG2, FIGS i FIG, 4 din Popescu, Costin (2005) Pablitetsa: «ett a persuasion, Bucuresti: Universitatea in Bucuresti, Anata noastdinsi va urma eele patra sta ale metafore, mengionage de Jean-Marie KlinkenbergSemiotce aplicate | + Principiul cooperitii (nivelul formator) va rezolva conflictul intre perceput si conceput, Prin anumite reguli cognitive se trece de la 0 izotopic a obicctelor la izotopie conceptual (prefuirea, valoare, mister). Orice comoari din adancul oceanului va fi interpretati ca un obiect pierdut, dar care are valoare prin obicctele conginute. Vechimea si valoarea unei biuturi alcoolice nu se reprezinté doar prin accasti metafori, ci si prin codul lingvistic al mumetalului, indice al anului infiingitii brandului respectiv (1879 pentra Absolut Vodka), + Relafia dialectald se instituie prin anumite transferuri care implica stereotipit cognitive (baucuri alcoolice — ccat mai vecbe, o atét e mai bunds, comoata — confine obiectevaloroas) 3. MODUL IN PRAESENTIA DISJUNCT (aplgie— FIG. 3). Atat gradul conceput, cit si cel perceput se manifest in compozitiavizuali dar ocups locutidifeite, = Izotopia (nivelul revelator) prezinti égegpia spatula’ (desert - dune de nisip, clemente cromatice ~ galben) si iqotepia autrala obyinuti prin trei coduti a, codul biedlor (dopul sticlei de parfum — stilal unui capitel ionic’ din athitectura, dar inversat; b. cadul tetimentar (0 rochie care aminteste de vesmintele bogat drapate ale antichitii); c. cadulgraolegic (litera preceasca ¥, cu 0 grafologie inversati litera sigma reprezentind o suma de clemente). fectul acestor doua izotopii este de a ne pura inte-un spayin misterios (desert) siin cadrele unei cultusi antice, + Alotopia (nivelul purtitor) este instaurati prin prezenfa sticei de parfum (grad perceput). Se observa o supradimensionare a sticlei de parfum (transformare omotetica), realizindu-se o hiperbol + Principiul cooperarii (nivelul formator). Conflctul intre perceput (sticla de parfum) si conceput (femeia) se objine prin anumite reguli cognitive. Se trece de la o izotopie a obiectelor la o izotopic conceptuali (rafinament, persistenja, simplitatea clementelor trecutului). De asemenea se observ o cooperate la nivelul formei (sticla are forma corpului femeii, iar dopul reproduce coafura simpli a femeii). + Relafia dialectalé, ith ,Ceva ctern in mine” este polifonic, ascunzind dowa voci: a femeii, care vorbeste despre persistent mirosului in piele si a parfumului, care doreste si fic asociat eu o femeic rafinati, Dincolo de parametral textusi (organza — material subtite din matase, astfel conducindu-ne cite 0 iluzie, indice al ideii de Fata Morgana), mumele acestui tip de parfum de la Givenchy poate fi supus unei reguli a decompozitiei, observindu-se inglobarca cuviintului oan. Astfel, prin polifonia tidului, prezentatd mai sus, atit femeia, cit si parfomul pot fi interpretate reciproc organe interne. 4. MODUL IN ABSENTIA DISJUNCT (trop proecat ~ FIGA). O singuri entitate se manifesta, cealalta fiind exterioari enungului, Contextul (nivelul revelator) declanseazit lectura retoricd, si va orienta ititorul spre ciutarea unui grad conceput picant (legea genului). Contextul enungirii (vizuale) va ctea o izotopie (izotopie proiectata) care va declanga lectura retoricd « enuntului, adesea trimitind la simboluti falice. De exemplu, un future sau o vale dintr-o picturi devin tropi proiectagi pentra organul genital ® Sill ione a nfl eam fn acceasiperonl en orale prospere din Asia Mic. Este ma wor i mai decoray, en coloune rai suple, impodobite cx spirale ca cancun fa clfurle eapielurior. Sil « calminst eo temp acum pied l i ‘Anemis, dn Tes, consider una dine eee sapte aun ale ln ane. In prezent, puter vedeaashiectura sonics fa templal Ateni Nike de pe Acropol[ Camelia Mitetn Cmca feminin, iat orice obiect cu forma alungiti (stlov, un furtun de pompi de benzina in orificiul rezervoralui unci masini) poate fl interpretat drept organul genital masculi. = Izotopia (nivelul revelator) este oferiti printr-o izotopie a spagiului (clidisi, teei persoane, strada), 0 izotopic a timpului (clementul cromatic ~ albastrul ~ indice al zorilor de zi). Narativitatea imaginii prezinta trei oameni care se intorc acasi, unul dintre ei ducind pe umir un violoncel + Alotopia (nivelul purtitor) se realizeaz daca se instituic ideca de cuplu, imaginea prezentind dovi cupluri (femeie + birbat, violoncel + birbat. Principiul cooperirii (nivelul formator) se obgine la nivelul formei (forma violoneclului vers forma corpului feminin), + Relafia dialectal instituic un fondament logic al metaforei prin anumite stereotipii de gen (Gragostea birbatului pentru anumite obiecte este precum dragostea pentr 0 femeic).Semiotce aplicate | VI SEMIOTICA ACTIUNII SCOALA SEMIOTICA DE LA PARIS Scoala semiotica de la Paris a fost infiingata in anul 1965 de citre Algirdas Julien Greimas (1917- 1992), semiotician structuraist si ingvist de origine lituaniand, Influengat de Louis Hjelmslev (1899 1966), care propune un model al semnului axat pe expresie si confinut, ambele avind o substangi si o forma, Greimas alituri de alji reprezentanti (Roland Barthes, Jacques Fontanille, Joseph Courtés, Christian Metz) incearci si identifice structutile de bazi ale semnificayii. La inceput, semiotica scolii franceze a fost puternic influengati de doui subdiscipline ale lingvistcii, si anume sintaxa (in special cca generativa) si semantica structurald, astfel prinzind contur semiotica aciunii prin incercarea de a construi o sintaxi universal a acjiunii (Lechte, 1994: 78) care poate & aplicati oricirai tip de text Giterar, publiitar, cinematografic etc). Dar dincolo de orice act (ne)intenjionat se afla un subiect care este guvernat de sentimente, O consecinfi fircasci a acestei includeri a subiectului in studiul semiotici, prin apelul la emoti si perceptii, a.condus catre 0 semiotici a pasiunilor (A. Greimas si J. Fontanille, 1991), 0 noua teotie care a avut la baziiteoria fenomenologici a hui Maurice Merleau-Ponty (1948), ‘VIA. Semiotica actiunii - semiotica generativa Punctul de pomire al semioticit actiunii a fost studi! basmelor fantastice, oferit de Vladimir Propp {in anul 1928, Pentru a-si construi metodologia in descrierea precisi a basmului, Propp ((1928] 1970: 24- 29) a pomit de la analiza unot cazuri, cum ar fi: 1, Impatatul ii di voinicului un vultur, Valturul il duce pe voinic intr-alté imparitic. 2. Pata de imparat fi di lui Ivan un inel, Voinicii din inel il due pe Ivan inte- alté imparitic. Aceste dowi exemple sunt construite pe imi constante si variabile, Numele personajelor se schimba, ins acyiunile/ fancyile lor rimén aceleasi. Astfel, Propp ajunge la concluzia ci metoda de a analiza un basm este cea a gisiti funcyilor personajelor: plecarea, interdicyia, trecerea unor probe, lupta, cisitoria ete. Cele peste 100 de basme rusesti analizate au condus citre urmatoarele conclu: 1, Funetile personajelor sunt clemente fixe, stable ale basmului, independent de cine si in ce mod le indeplineste. 2, Numirul funcpilor din basmele fantastice este limitat 3. Succesiunea functilor este intotdeauna aceeasi (siuatiainiialé absenta — plecatea unui membrs al familici, moartea unui pitinte ~; interdifias inctlcarea interditiisisradirea, dioulgarea; vilsugs complictatea, _brondicierea — ripivea, fart ipsa; milacrea/ momentul de legiturs reat erouli;ingetrarea deplasarea spatial; pba; vctris remedierd 4. Toate basmele au o structuri monotipica ‘VI.1.a, Modelul actangial. Schema narativa. Conceptul de bricolaj in semiotica actiunii (analiza structurali a povestirii, Greimas, 1966) s-a preluat_modelul transformasional-generativ din lingvistica generativa. Acest model a fost introdus de Noam Chomsky in.[ Camelia Mitetn Cmca 1965 si presupune generarea unor unitiji sintactice coerente pe baza unor reguli si a unor elemente constitutive. Din gramatica generativ-transformagionali, autorii francezi au preluat dou structuri, si anume structura profunda/ de adéncime (reprezinti structuri de constituenti in termeni de categosi sintactice, avind rolul de a gen structuri bine formate intr-o limba prin aplicar regulilor de stra a frazei si de subcategorizare) si structura de suprafagi (reprezinta nivelul cel mai pusin Cartea abstract, rezultind din regulile de transformarc). Un exemplu ar fi propozigile la diateza pasiv cate att de Ton (Cartes ite cit dT Cara ei de Tom Seructara de supra Transmit: stracura peedicaulu (vet ‘partici teu), roll subieeylor (subiece gramatisl, subiet logic = complement de agent) Seructana de Io it cate in semistea agiwni, unite narative profunde se referi Ia acfiuni tpice (plecate, pedeapsd, cisitoric), iar in urma transformailor se va produce suprafaya discursiva (textura). Aceastd trecere de la 6 structuri la alta coincide cu termenul de brie, definit de L. Hjelmslev si C. Lévi-Strauss (qpad Floch, [1995] 2000: 139), drepe un eveniment/ praxis enunfati format din doua tipuri de migcat - © tidicare a sintagmaticului deasupra patadigmaticulu, Presupune integrarea unor fapte in sistemul lingistc si sstemul cultural, prin crearea unot forme si tiputi fixe = © coborite a paradigmaticului citre sintagmati. Presupune selecyia si folosirea total sau pargiald a unot fapte pentru a ctea structuri semnificante care pot lua forma unui mit, a unei poezit sau ‘Termenul actant, care coincide cu prima parte a bricolajului, desemneaza in structura profunda (anterioata manifests discursive — de suprafad) matricea atemporala cu gase roluri (Greimas, 1983: 49.51} Destinator —+ Obiect -» Destinatar t Adjuvant—+ Subiect — Opozant ‘Aceastd schema actangiald este construiti pe trei axe: + AXA CAUTARII/ DORINTEL constuiti pe polarizarea actangiais subject —» object de valoare, Obiectul de valoare poate avea utmitoatele ttisituri semantice: [+ conctet] ~ merele de aur = ‘tisituti [+/uman] ~ fata de impirat si trisituri [+abscract] ~fericire, vaga fia de moarte ete ‘Aceasti axi se actualzeazd semantic in rolurile tematice agent vs pacient, find guvemata de a sensului Propp, [1928] 1970) se matefilizenza prin urmatoarea reprezentare $ UO (§ este disjunct de O, adicd lipsa obiectului este modalitatea volitivi vouloir. C nstier tea sentimentului de lip simyita de enungatos). - AXA DE COMUNICARE construiti pe polatizarea actantialé: Destinatar — (cubiect + obiect de aloare) > Destinator. Bste axa controlului valorilor, fiind guvernata de modalitatea datoriei (devi?)Semiotce aplicate | + AXA DE PUTERE (LUPTA) construiti pe polatizarea actanyialés Adiaant —+ (subiect —» obiect de valoare) + Opogant. Accasti axa facilteaz (prin adjuvangi) sau impiedici (prin opozangi) actiunca/ comunicatea, A.J. Greimas (1966: 190) mengioneaza faptul ca acesti actanti (adjuvangi si opozangi) nu sunt doar materializiti umane, ci pot lua forma unor ,obiecte abstracte”, cum ar fi voinga de actiune, imaginayia etc. Accasti axa este guvemati de modalitatea puterii (pouoir) dar si de modalitatea ccunoastesii epistemic - sani Daca actanjii aparfin structurii de adincime/ profundi, acon sunt manifestiri ale structutii de suprafapi (discurs). Un actant poate fi interpretat de mai multi actoti (adimantul poate fi reprezentat de ‘mai mulji actori — in Harap-Alb fi intilnim pe Pasdrili, Seilé sau Gerili -) si in acclasi timp un actor poate ,juca” mai mulfi actanfi (eroul unui basm poate fi in acelasi timp destinaforul programului narativ — ind isi propune singur ciutarca unui objec de raloare-, dat poate fi chiar detinatarul — beneficiarul acelei chutisi —) > Schema narativa Reinterpretind modelul lui Vladimir Propp, care a fost interesat de functile actiunii, adici de cea ce fae personajele si mu cine face acest lucru, AJ. Greimas propune o forma canonici a povestisi vizuta atit ca o telagie intre personaje (madeid actansia}, cit si cao succesiune de acfiuni (schema narativa), Accasti schema narativi. greimasian se construicste pe trei probe fandamentale pentr parcursul unui ,etou": = proba de calificare: eroul posed anumite trasituri (Instrumente magice, pregitire ete); + proba decisiva: subicctul realizeaza acjiunea (ucidetea, descoperitea ete.); + proba de glorificare: subiectul este recunoscut sau dimpotriva blamat pentra actiunea sa, Parcursul acestei scheme este urmatorul: CONTRACT COMPETENTA PERFORMANTA SANCTIUNE —— CONTRACTUL este incheiat ex detinatora,implict existenga unui sistem de valori cu care subictl si fie de acord, Cele dowi modalitii care guverneazit sunt modalitatea datorie! si cea volitva COMPETENTA este guvernati de verbul és, implicind achizitia unei aptitudini prin modalitatea canoasteti PERFORMANTA se axcazi pe realizatea programului, proba decisiva fiind guvemati de ‘modalitatea puteril. Verbul pe care se axeazd performanta este faire. SANCTIUNEA sau proba de glorificare. Se compari programul realizat eu ceea ce ers stipulat in contract. Implici atit objinerea obiectului de valoare (© M1 © — $ este conjunct cu O), cit si recunoasterea din partea Destinatorultl ‘VLLLb. Parcursul generativ gi moduri de reprezentare structurali a enunfurilor narative Pentre Greimas si Courtés (qpud Prince, [1987] 2004148), parcursul generaiv al narajiunii are urmitoarea reprezentare: TARGUS GENERATV Coon a CRT Seats PSivelde sprain | Senna aust de | Senante na scxlommntire senCametia-Mibaela Cecio x Sra dea Tania Goan scsi i Bacar seusee Tenponiae Spain Dupit cum s-a observa, orice aeiune (performanjs), construith pe verbul fare este implicit axatl pe competent in), iar orice fare sa fir poate fi definit a o echivalenyéintre operajiune yi inPiptite ‘Vom analiza tei tipuri de enunguri care guvemeazd att lamea povestior, ct si lumea real. 4 Enungul narativ simplu (Greimas, (1970) 1975: 181 -183) fnfipruiea poate lua forma unui enung nara simp, de forma: IN = F(A) unde fnfipiuiea, ea proces de actualizate, este numit funetie (F), iar subiectul infiptuini, ca potentializare a procesului, este numit acéant (A). Astfel forma canonied minimali a unui enunt narativ este F(A) De exemplu, in enungul Mama ora ca biiatl ei 3a ive, Se nevesitd construirea a doud enungusi distinete: + primal este un enung modal; = _aldoilea este un enunt descriptiv (care devine actant-obiect pentru enuntul modal) : mama; O (F: invajare; A: baiatul ef) > Enunturile de atribuire sunt subclase de enunguri descriptive, de ordinul a aiva i de ondinul a fi. Raxistd o relate de atribuire intre subiect si obiect. nungul Patd ora « mayind va avea urmatoarea structurd Fea voif $: Paul; © (F: ach Tar in enungul Pan! reas fie begat obicetul de valoare va lua 0 forma semantic’ abstract F:avoi/ S: Paul; O (F:achiziie; A: Paul; O: bogie) + Enunqurile modale fn functie de enuntusi atributive presupun existenta unui enung modal care ie; A: Paul; O: 0 masind) poate avea ca obiect un alt enunt modal, acesta din urma funetioniind ca un enung descriptiv, si find susceptibil, dacorité acestui fapt, si eapete, la rindul su valoare Enungul Pat orea si tie fers) este reprezentat astel Fa voi/ S: Paul; © (F:a sti; A: Paul; O : ceva) Vi c. Modelul actantial in discursul politic Modelul politic actangial Fumizat de Daniela Rovenga-Frumusani (2003: 10) demonstreaza faptul ci dincolo de orice discurs (publicitat) politic exist o narafiune: Poporul ——» Ordinea sociali. ——» Poporul t Popol Actoratpattic Adversari/ contracandiday Accasti schema prezenta in structura de adéincime a unui discurs politic pomeste de la modlul actangal construit de A.J. Greimas (1966: 173). Axcle specifice atit basmului, cit si naratiunit politce sunt ‘urmitoaree: 1 Cee, Camelia Mihaela (2005): Stati permasie i dca poit, ass Universitas NXT, pp. 64.65,Semiotce aplicate | = axa subie (actor politic! obec (ordinea scald armonioasi): modalitatea volitiva (vow?) guvemeaza accasti ax. in situafa politica, obicctul are tisiura scmanticd [+ abstract]. Interesant este faptul cd autoarea fdentifici acest obiect cu explcitul enunjat in discursul politic ~ orice candidat politic va promite/ doxi atingerea ,ordinii sociale armonioase”. Considetim ci obiectul rivnit coincide in acceasi misuri cu implicitul enungiti discursive — orice candidat politic va dori puterea politica = axa destinator (pppor)/ destinatar popor: modalitigile cognitive (sami) si deontice (pow) sunt pozitionate pe accastit axi, Destinatoral este cel care ,cere” obiectul ciutat (,ordinea socialé armonioasi”), pentra ch acesta cunaase coca cei lipseste si, in acclasi timp, prin procesul persuasiv tranzactional, pate influcnga alegerea explicti a obiectului pe care se va baza discursul actorului politic. = axa adimant thpor)/ opogant fadversari: modalittile volitive (vou, cognitive (save si deontice (poveni) sunt esengiale pentra acesti actanyi Prin acjiunile lor, ei pot sustine sau, dimpotriva, pot stopa actorul politic de a intra in posesia obiectului, Pe lingi popor, ca actant adjuvant, am dori si mension’im al actori politicd cu care se poate intra in coalitit sau aliange; adversatii ca opozanti pot deveni fic contracandidagi, fc insusi poporul ~ cetijenii indecisi si cei impotrivi. Acestiultimi doi actangi devin participanfi importangi in situaia electoral ca joc stualic, prin relagile pe care le stabilese cu politician: pe de o parte, relatia de legitimare, iar pe de alti parte, relatia polemic Aceasti structuri natativa generic a discursului politic poate fi reprezentati vizual printr-un raport de forge intre recor’ centrfugi sau centripey, sugetind dows tipuri de relaii: repingere (reli polemice) serms atractie (relate de legitimare). Astfel, se contureaza o triad electorali (Cmeciu, 2007: 524-532) bazati pe telatia dinamicat intre ego/ sine — altul— elilalt (Baudtillard, Guillaume, [1994] 2002), inte care se observa 0 relate continua si permanent de inter/ transtelagionare, guvernati de tensivitate (Moscovicl, goad Markové, [2003] 2004 : 216-217), pe care am redat-o prin sigetile in ambele directi, Aceasti triadi clectoralé cuprinde un alti! despre care Eugen Coseriu (qoud Marian, 2005: 18) spune ci om ¢ strin, cl este un alt BU”, fiind exact simulacral imaginar, rolul actantal asumat de candidat in fiecare mise on image politic. E60 i au. ys / npstang eC in al cosALath, ¢———+ Chava, Baudsllard 51 Guillaume ({1994) 2002: 29) vorbese despre faptul el aceasti preficitorie in a yine de cod, acesta din rm devenind, de fap, ,marele all” Al trelea element al triadei este, de fapt, descompus prin opovitie binael in alia, pe eare fl vom ‘derwitica ex electoral, si calla, care este contracandidatul/ contracandidagi, Obiectul de valoare, punetal central si fundamental relate! triadice poltice este reprezentarea social consteuité de fiecare politician candidat, ind astelrezultatal alu din fiecare ev polite. ‘VILL.d. Moduri de reprezentare a identitagii. Careul semiotic AJ. Greimas si J. Fontanille ({1991] 1997: 33) mensioneaza faptul ed omul pentru a se cunoaste trebuie mai inti sinege. Astfel, negatia devine prima operajie prin care subiectul se creeazd pe sine ca[ Camelia Mitetn Cmca subiect operator care, pentru a face posibild venirea semnificayiei si stablirea unei tensiviagi, va categoriza lipsa obicctului, print-o relay de conteadictic logicd eu acesta Un alt tip de negatie prezent in modelarea identitiyi este contratictatea. Orice sistem (Greimas, Fontanille, [1991] 1997: 33), chiar gi cel existential, ,comporti un ansamblu de reguli care pot fi definite fie pozitiv, fie negativ (prin ceea ce nu sunt). Regulile de injunctiune ale unui sistem deseriu compatibilititile si incompatibilitigile. in raport cu manifestarea, aceste reguli apar ca niste prescripyii Gnjuncyiuni pozitive: s,) si interdieyi Ginjuncyiuni negative: ,)”. Cele doui tipusi de negatie (contradictia si contrarictatea) vor forma un careu (Greimas, [1970] 1975: 55) care este, de fapt, o rcinterpretare a pitratului lui Boethius (Botezatu, 1997: 60-65), fiind reprezentici ale rclagilor logice dintre propozitile de tip aristrelic. A E SeP (Nisan wu ete P) iP (Ur Sst Py © = SOP (Unit S xs?) ° 1 = Propozitille A fay de O si E fag de I sunt in taport de contradictie (cle mu pot fi adevarate si nici false in acelagi timp). * Propozitia A si E sunt in raport de contrarietate (cle nu pot fi adevitrate in acclasi timp, dar pot fi false simmltan). * Propozitile I si sunt in raport de subcontratietate (cle nu pot fi false concomitent, dar pot fiadevarate in acelayi timp). = Propozitiile A fay de I si E fay de O sunt in raport de subalternare (au se poate ca universala A sau E sii fie adeviratt si particulara I sau © sit fie falsit in acelasi timp si totodati nu se poate ca particulara si fie falsi si universala si fic adewarati in acelayi timp). ‘Vom mengiona un exemplu oferit de A.J. Greimas ((1970] 1975: 156) cate a fost analizat prin careul semiotic, si anume sistemul semiotic al codului rutier. Semafoarele sunt construite pe tel culoris verde, galben si toyu. Dar, de fapt, existi patra culori deoarece existé dou instantieri ale culorii galben: galbenul care anunji rosu si galbenul care anunji verde. Folosind cele patru culori, Greimas a descris sistemul semiotic al codului rutier prin urmitoarele semnificati = verde: presctiptie de trecere (6) = rogu: interdictie de trecete (s,) - galben: a) = nonprescriptie (cind vine dupi verde - ~ s,); b) = noninterdictie (cind vine dupa mu ~s) relaiipermise ela excune (oescipi Gere 6 2 Tensivitae (A. le, 991] 1997: 13) este un fenomen amp, © extacteristcd inseparabilé a inte Sesfiguried proces | emplies penteu inceput proiectarea strucurilor discontinauls, eu sscul de a lisa pe mai tivia Wénstrures unei gramaisi aspectsale, care gine seama de onde temporal side sinuovitle spayiale Conceptul de fonsitur este susceptibil de a depisi instnga enuapiri discursive propru-rise si poate & viret in conta immaginaralul epistemologic, unde vafndln alte formule Slosoice sau singiice deja cunoseuteSemiotce aplicate | < > galben alben Problema identitigi este de asemenea interpretata prin careul semiotic de citre Greimas (1983: 72). Cele dou verbe care formeaza o relatie de contrarietate sunt /a fi/ si /a pares/. Identitatea este format din urmitoarele Jaf rela: relatii de contradict. a. fa. pirea/ © non/a pirea/ = schema de maniistare, b. /afi/ ©» non /a fi/ = schema de imanemti on/apiea/ non /a / + relat de contrarietate a. /2 6 - /a pixca/ = adevir, b. non /a fi/ - non/a pica = relat de implicafe: a. fa fi/ + non fa pittea/ = secret; b. non/a fi/ + /a pirea/ = minciuni V1.2.Aplicagii ale careului semiotic ‘VI.2a. Reprezentati politice Discursul agresiv al PRM-alui a avut ua mare impact in ancl 2000 asupra electoratalui roman care a incercat sii pedepscasci pe politicienii comp Sti bine ci noi nu v-am ingelat niciodati ici pentru voi urcim Golgota rizbuninilor sia ,polgii politice”, cu enacea in spate, ft odihn’, fie nicio mulgumite suflteased. Ajutai-ne a si wa ati! ‘Triim vremuti blestemate, de adanci rusine nayional, in imensa lor majoritate, cei care vi cersesc voturlle, cu voce preficuti, nu sunt altceva decit Lupul din Capra cu tei ica, care abiaasteapti si fideschidey, pentru a va inghiti pe nerisufate. Nu deschidey ua la hoy, la impostor, la mafiogl Soruetura narativa pe care se axeazi piesa verbalé metafictivi’ a lui CV. Tudor poate fi analiza prin careul semiotic al lui AJ. Greimas, Elementele deictice (pronumele personale) sunt indici ai participanglor ereayi de CAV. Tudor. Triada electoral este reprezentati de patticipangi interactiv: candidat ~ contracandidati — clectorat. Accasti relajc este eprezentati ca domenil mental-yinta, ,Jocuit” de NOI/ EU (PRM/ CV Tudos) —EI/ EL (ontracandiday) ~ VOI (alegitori Acecasi rclatie triadic se regiseste si in povesten romaneascl (Cina or te ie), care consituie domeniul smental-sursit CAPRA (personajul bun) ~ LUPUL (personajul niu) ~ CEI TRE IEZI (opoziya bina intre copii buni si cei ri). Dar structura narativi politica a pamdi lui C-V. Tudor, eare devine domenin mental combina”, nu menfine accleasi personaje cain povestea lui Creangs ~ CONTRACANDIDATII = LUPUs - ALEGATORIT= EZ; ~ CORNELIU-VADIM TUDOR # CAPRA. » Ceca, Camelia Mihaela “Managing the Semis of beyond FaiyTaes in Poel Discourse in Balin Saas anol XI, ne / 2008, Livia Drugus (ed), Baciu: Pairs Universi “George Baca”, Bucs, p. 69-83[ Camelia Mitetn Cmca Se poate observa cit aceasta pies politicl metafictivi au combiné doar dou realityi difeite: situaia clectoral gi o poveste. C.-V. Tudor nu doreste si fic asociat cu un animal, iar acesta este motival alegerii drept sursi a unui domeniu mental biblic si anume imaginea lui lisus (Méntuitorul/ Salvatorn). Unnvebile imaginare ale lupilor politic si ale icilor sunt reprezentate prin gesturi: pe de o parte, a bate la 1 a cergi (,cu voce preficuti’) sia inghif, iar pe de alté parte a deschide sau a nu deschide usa. Aceste simple acte de a acceptx sau nu lupul sunt gindlrea metaforica pe care se construieste © promisiune politica, astel fincit vocile preficute ale lupului vor deveni un instrument persuasiv care poate manipula deschiderca ‘metaforica a USI (ideca de a fi acceptat in MINTILE alegitorlon Recontextualizind gestul biblic de a urca Golgota si imaginca simbolici a cruci, C.-V. Tudor reinventexz’ cfteva metonimii postmodeme pentru suferinjele Salvatorulu, Intriga povestti romsnesti ne ofert cadral unei legituti opozitionale binare pentrs punctul VOI (ines ccursjosi/ votangi iste, accia care nu cred in vocile preficute ale lupilor politic rerms alegitorii mai in varsti/ votangii creduli). Astfl, cei patra participangi din piesa metaficivi pot fi reprezentagi in urmitoral carcu semiotic construit pe urmitoarele tipuri de rela = eagia de contratictate: 5, (teguli de presctiere: C-V. TUDOR = IISUS) rerms 5 (reguli de interdict: CONTRACANDIDATI = LUPD; = relagia de contradicte (6, / ~ 5,89 / ~s)): CV. Tudor (lisus)/ votangi creduli; contracandidatit(upi)/ votangi istey, Aceste rela de contradictie inseamnit o negatie logic ai cei termeni nu pot fl adevirag sau falsi in acelasi timp. Astfel, in discursul hui C-V. ‘Tudor, fiecare din cele douit elemente in cadrul relagilor de contradictie se exclud reciptoc. C.-V, ‘Tudor/ Salvatorul nu va fi votat niciodata de alegitoli in vars si in acelasi timp, contracandllagi/ hupii ne vor fale de tines. = relayia de implicate (6, / ~5, % / ~ sj: C-V. Tudor (lisus)/ votangi ister; contracandldatii(upi)/ rilor ccatsjosi implicit existenga unui Tisus politic, in timp ce prezengt unor votanti sli implica voturi pentra contracandida votanfiicreduli, Aceastrelaie este, de fapt, construit pe © amumitit necesitate logics: prezenpa al iin acest discurs politic se poate observa tonul atacului verbal. Tonul eritic asociat parodiei ia forma unui terorism verbal. C-V. Tudor nu se opreste la metasimbolul Iupului polite, ci atack integritatea contracandidatilor folosind argumentele ad haminem si ad peronan* (hot, impostori, mafiog”). Aceasté oarcere la realitate este imaginea unei society autoreflexive, guvematd de aceste persoane corupte. “ Angoontl ad peromam este un sofiem de argument indus de gindire (Silivistr, 2003: 327), deoarece yin loc si combat te unui interlocutor, se aduc in dccujie~ prezentindu-se drepe probe — anumitecalti, fapte sau cela ale persoanci care argumenteaei". Argumentl ad hominem este 0 disereditae a ide unci persoane prin discredtatea persoane! care 0 sustine (Silavisers, 2005 329,Semiotce aplicate | Contextul social catastrofic descris trebuie si fie ,mintuit” de un salvator, astfel ereinduse nivelul ‘metasimbolului profetuli, al cirai destin individual se identified cu acela al poporalui (Girardet, [1986] 1997: 53). Acest nou nivel aflat dincolo de imaginea lui lisus oferi o intexpretare subiectivi a actului biblic al crucficisi: Comeliu-Vadim Tudor nu este pacientul/ cel care suferi crucificarea precum lisus, ci devine aagentul procesuli de pedepsite, incercind si se rizbune pe acei politcieni care au ficut/ fac polite politica in Romina. ‘VI.2.b.Reprezentiti ale mobilierului Postmodernitatea ne-a transformat in consumatori ai unor marci a cator identitate devine vizibila doar prin publicitate. Goldman, Papson (2004: 24) sunt de parere ci publictatea devine yun sistem al producetii unei valori semn” care funcfioneaz precum un mecanism cultural care asambleaza si {ntareste valoarea semnelor iconice ale brand-ului respectiv”. Potrivit lui Jean-Marie Floch ((1995] 2000: 149-155) orice semn iconic prezinta trei componente: = © component configratini (0 subdivizare a obiectului in piri constitutive si apoio recompunere a acestuia intro singuri forma); = componentit faxicd (a releva trisiturile distincte prin integrarea obiectului intro clasi, pp in terminologia lui Hico sau degsemn in terminologia lui Peirce); =o componenti fintionali Vorbind despre 0 axiologic a consumului, Jean-Marie Floch propune in Sémiotigue, marketing et communication, patea tipari de valoriziri ale obiectelot, in special ale obiectelor de mobilier, Constructoral de semnificagie va alege modul in care doreste si spund ,povestea” obiectelor, asistind la ceea ce J.-M. Floch ((1995] 2000: 166) numeste ,actorializarea obiectelor” prin sclectarea unei anumite valorizati persuasive care pot fi plasate intr-un careu semiotic greimasian: ‘Valazare pracich Vala ntpic (rie nia) (ole debe, pig’) a Valaiameaitice NJ Vatariaveluaic ‘wes le sin’) (expe ttn”) Valoare practic apartine unor obiecte de mobilier cu valoare funcjionala, cu atribute precum: solidi, usor de asamblat, mobilitatea, multfancyionalitate. Un alt aspect al foncjionalitigii devine posibilicatca de manevrare. Forma obiectelor vor lua conturul mainii sau al palmelor. De exemplu, pe linga forma unci farfurii, scramicrele au forma palmelor tocmai pentru a fi jinute in mana de citre famitor. Sticlele de biuturi ticoritoare au dimensiuni reduse tocmai pentru a putea fi tinute in mina (vezi noua sticla de ‘Tymbark). Functionalitatea pentru Baudrillard ({1968] 1996: 45) nu calified deloc ceca ce este adaptat unui scop, Gi ceca ce este adaptat unei ordini sau unui sistem (aptitudinea de integrare int-un ansamblu) Posibilitatea de a-si depisi fimsfia spre 0 funcyie secunda, de a deveni element de joc, de caleul intr-un sistem universal de semne. Pentru Jean Baudrillard ({1968] 1996: 45), sistemul functional prezinta un paradox:[ Camelia Mitetn Cmca 1. pe de o parte, presupune o depagire a sistemului tradiional, prin trei clemente: fancyia primar a obiectului; pulsiuni si nevoi primare; o relate simbolicd intre acestea dowa (ordinea naturi. 2. pe de alt parte, un refusal celor trei aspecte. Sistemul fancyional incetcaz sa aibit o valoare propric fn cadrul lui si va avea o fancfic universalé de semne. Prezenja depisiti a natwni ii confer sistemului valoatea de model cultural Valoarea critica va implica fonctionalismul prin atribute care pun in balangi prequl si calitatea Cele mai frumoase idei nu sunt neaparat si cele mai scumpe”, declari arhitectul decorator Ruxandra Iviinescu de la Mobexpert. Valoare Iudica intei intro relajie de contradictic cu valoarea funcfionala, implicand atribute precum rafinament, lux sau somptuozitate. Accasti valoare Iudici este asociata etimologici lui dudus Jadere, oferité de Johan Huizinga ({1938] 1998) in Homo dudens, si anume notiunea ,a lua infigisarea de”. Valoare utopica are 0 relagie de contrarietate cu functionalismal prin faptul ci va sugera anumite valoti cxistengiale (modernitate ersus traditionalism). Prin aceasti utopie a obiectelor de mobilicr s¢ poate indica nostalgia unei perioade temporale, reconstruindu-se o anumiti epoci. Toate aceste patru valorizari ale consumului semiotic al obiectelor de mobilicr se bazeazai pe ceca ce Jean Baudrillard ((1968] 1996) numeste © sociologie a aranjitii si un imperativ cultural al ambiangei. Daca aranjarea presupune un calcul al funcfilor, ambianja implica un calcul al culorilor, materialelor, formelor si spatiului. Dous dintre valorile ambiangei sunt: culorile si materialele, Culoarea are un rol social fiind un semn indice al unor evenimente sau ceremonii si in acelasi timp aviind semnificati calturale indexate (Fost — semn al pasiunii,albastra — semn al seninitiji). Material sau sextira (Grapul W) poate fio sinestezie a simpurilor, Pentru Adina Nanu (2001: 74-76), catifeaua rosie este o combinatie {ntre simul tactil (moale, calda, pufoast), auditiv (risund putemic, nota acuti, usor infundata) si olfactiv (plicuti, calda, sugetind zmeura). Daci lemnul are o anumiti o nostalgic afectiva, fiind indiccle clementului primordial pamant si avind o cildura latent, sticla va deveni materialul vitorulu, fiind un valori morale: indice al transparengei, Un semn simbol al congelatii si abstractizci, sticla cap puritatea loialtatea, obiectivitatea, conotatie igienica Jean Baudrillard interioarele moderne: ((1968] 1996: 11-46) face distinctia intre interioarele traditionale/ burgheze si Modernitate Interior modern ‘Tradifionalism Interior burghez sociale: nau paral de eae si aura (eine dnmirare— sachin a} = obicele de mobiles gavicad in jund bush, spec pu tending de neural, de oupare spl ohiccte vee ~ un fel de sina, de eich, 0 on pact une srr umane peri # eamerde manfomas ca oman spain Gre fh iin ail arpa = imaginea fidedi a srucurlor farliale 51 ~ © adaprare sit a ips de spagia ()Daral de a inventa © un dir al xii"): sate piscle se adn ise por desi, se ehlbreard saint in seeni la momenta opomuns + fancjonaliarca maxim — 0 rzohaze next (accent afi acai; crea ois 6 erie masa ned, war escamoubi; patul i picoure, fet cade, escapes. ~ accent pe Tin pure, reuse la suena xa ma simpli,Semioticn aplicnta canbe enorme = ogfinda: 0 vtitoare Ga. modi ines) preundat (pee i def dulaps, mse —in redial burgh). Olinda ace un rl inloge de recandan (ofamulie a mages a bunurlon a de pic sri atin + porte sunt 0 ogind daconict a unei fami = canal de pete (org, pend), Cents camer rine: fou! san ein fn ineronl Drage: meal apie pe clin de tick care este dominar de ogind. Orolgil este un simbol al permancogs sal pit pe intr sini ~ eamerele se desfa, se fragmenteai fa unghius Lumina natural, ferestre cit mai masi (Spoturile, ‘neoane mascare— un joc de umbee sami) + oglinzle si pormetcle dispar, Oplinda crocazé seazatia de spafi. Locul unde si defineste Functia cel mai bine ese in baie, = ceasul de perete dispare (6a pierut minal impli), © reintoarcere in timp prin ceasure rustice de perete ~ lnigtitoare ea prevent, csrea tocmai din conceptul obiectelor de consum, (Ciutarca unei anume iavimitigi prina-o imagine aucitva Gic-tacl cease), VIL. SEMIOTICA SOCIALA.[ Camelia Mitetn Cmca deca central a semiotici sociale (wan Lecuwen, 2005: x) se axeaza pe modul in care petsoancle folosese fesursele” semiotice atit pentra a produce artefacte communicative, cit si penta a le interpreta, ceea ce este, de ascmenea, o forma de productic semiotici, in contextul unor practci si situagil sociale specific Scmiotica social se axcazi pe ,sistemele semiotice prin determinarea lor socialé si istoricd” (van Grauwe, 2003), punctul de plecare fiind lingvistica functionala, in. special afirmagia lui M.A.K. Halliday (1994: 36) pottivit circa sistemele semiotice au trei metafunctit ~ ideationalé (propozitia ca reprezentare) — se referi la structurile tranzitive care au un injcles reptezentational. Fiecare proces (fclational, material, mental, verbal, behavioral sau existenial) are asumiti participanf si are loc in anumite circumstanye; ~ interpersonal (propozitia ca schimb) ~ se axcazi pe structusi de mod care exprima ingeles interactional si relai sociale; ~ textual (propozitie ca mesa) este centrati pe structusi tematice care exprim’ onganizarca mesajuli De ascmenea, o influengi deosebiti in conturarea caduluiteoretic a semiotiit sociale a venit din partea cetcului semiotic de la Sydney (Gunther Kress, Paul Thilbauit, Jay Biddle) si a gropului de analiza critica a discursului (Teun van Dijk, Norman Paitclough). Com semitc de le Sydney investigheaz modalitatea in care limbajul, resursele semiotice si modbalitifile perceptual dezvoltit procese cognitive prin activitiq! semnificante inter-individuale i interpersonale care formeaza un sistem de perceprie-acfiune prin interactiunea multimodal 4 mai multor agen, Pentra acest cere semiotic, un accent deosebit il au emogile, fanctile comporale si sisterele de valoare, Analigg orca discarniai (CDA ~ Critical Discourse Analysis) studiaza rolul discursului in productia si provocitile teagilor de dominangi (ran Dijk, 1990: 249). Principala text a CDA este faptul ci orice reprezentare si proces cognitiv social are o importanti dimensiune discursiva a cirai macro-structuri este construiti pe valori experientiale,relationale si expresive. ‘VIL1. Resurse semniotice: natura fiziologica gi natura tehnicd Semiotica social studiazi procescle de semnificatie, productia textelor (non)verbale i ccartea Introducing Social Semiotics, ‘Theo van Leeuwen (2005: 3) reformuleaza intrebarea Ce este semiotica?”, fiind interesat in tipul de activitate tealizat de semiotic’ si de actiunile intreprinse de semioticieni, fn opinia aurorului olandez, semioticienti context. In a. colectexz’ se documenteazi si catalogheazit in mod sistematic resursele semiotice; . investigheaz’ cum sunt folosite aceste resurse in contexte istorice, cultural gi instituyionale; & contribuie Ia descoperirea si dezvoltarea unor noi resurse semiotice sa unor noi mijloace de folosire a resursclor deja existente, Pati de semiotica clasicd unde semnul era unitatea de bazd, semiotica social se centteazit pe resurse semiotice. Acest termen a fost preluat de la M.A.K. Halliday pentru care gramatica nu este un cod sau un set de reguli, cio resurst pentru a produce infelesuri, Preluind acest termen din fantionalism, van Leeuwen (2005: 4) identificé resursele cu ,,semnificanti, actiuni si obiecte observabile” ‘care au un potential bin - pe de o parte, un potential teoretic realizat prin toate intrebuingitile recute; ~ pe de alt parte, un potengal actual obsinut prin manipularea intrebuingirilor trecute pentru a servi nevoilor 51 intereselor specifice. Resursele semiotice, care ajuti la construirea unor reprezentit sociale, au o naturi dubliSemiotce aplicate | ~ fixileged (woe, gestuti, expresiifaciale). Genevieve Calbris (1990: 124-125) considera ci mana si privirea sunt semne gestuale motivate si conventionale, formate din dow componente: component fice ocalizarea, orientarea, vehiculul si miscarca) si componente semantic (semnificagiisimbolice). - kbnicé (obiecte de valoate: imbriciminte, instrumente). Jean-Marie Floch ({1995] 2000: 155) identifict 0 component confgurationalé (descompunerea obiectului in pity, urmati de o recompunere a acestuia), 0 componenta taxied (trisitusi distincte fay de obiectele din clasa circia fi aparfine) si o component functionalé (parte a grilei semiotice a consumulu, alaturi de valorizarea critica, indica si utopic’). Vila. incadrarea textului gia ilustrafici - diagrama refelei de sistem in semiotica social Continuind analiza lui Gunther Kress oferiti incadsisior (fuming) din orice fotogmfic, van Lecuwen abordeazi domeniul vizual, in special fotografi sau reclame din reviste si domeniul design-ului pentra birousi ‘Theo van Leeuwen (2005: 13) propune o diagrama a potentialelor de inqcles ale textual siilustraic: dent teen misism [ea voren oi pene ‘negrae tlt ( fotografie este construita pe unul din cele dova procedee: = conexiunea, cate implicd o intgrare pictorialé sau/ si textual, ~ disconexiunea, care implici alegerea fie a contrastuld sau a rime, pe de o parte, fie a segrgani sau Separatci, pe de alta part. Daca rima presupune existenfa a dowi elemente, care desi sunt separate, au in comun o calitate care depinde de trisituri precum culoarea, forma, dimensiunea sau textura, contrast se axeazii pe existenta a dou clemente care diferi in ccea ce priveste o trisitura Segregarea presupune pe de o parte, existenfa a douii sau a mai multor clemente separate prin spatii goale, indicind astfel faptul ci aparyin unor cimputi/ izotopii diferite, iar, pe de alti parte, existenta a dovi sau a mai multor elemente care ocupa teritori dstinete. Separarea presupune faptul fn alte aspecte Suprapunera poate fi objinuté prin mai multe procedee: 1. anumite elemente par a sparge rama fotografie, 2 literele pot fi jumtate in spayil pictorial, jumitate in spatiul textual Integrarea pictorial si textualéimplicd faptul ci atittextul, cit si fotografia ocupit acelasi spat. lementele componente sunt similare in anumite aspecte, dar diferite VIIA-b. Diagrama sistemului semiotic al unui birouCametia-Mibaela Cecio in design-vl de interior, alte variable trebuie Iuate in ealeu: ~ Caracteral. permanent versus caracteral tenporar este objist prin modul de constructie a usilor si draperilor, ~ caracterul permeabil verses saracteral inchis. Incarcerarea in rigiditatea pereylos este cazul extrem de segrerare, Dar permeabilitatea se poate obgine prin usi cu textura din sticlé sau pin birourile de tip cubicle Acest nou concept al organiziti spayiului pentru bitow este considerat de Vietoria Bidea spayial perfect pentra ,solitail” de birou. ~ pede o parte, este un loc intim axat pe separate, obinut prin aranjarea perejlor care delimiteaza ‘un tetitoriu proprix ~ pe de alta parte, se objine permeabilitate prin senzorialitatea auditiva si vizuala, individul find ‘capabil si auda gi si-vadi ceea ce se intimpla in jurul sé. Cei de Ia firma Three Rings Design, Inc. au adoptat 0 manieri nonconformist de a proiecta spatiul masa de biliard, companiei, Imaginile aliturate prezinta design-ul unui birou si sala alaturati unde se af np / www becausewecan.org/Office interior with custom desks Ambele cadre folosese pereti despargitori ca resurse semiotice ale separiii (birou versus sala de biliard) care ins prin contrastele sugerate de materialele folosite (sticli versus lemn) permit 0 anumici fluidizare si senzorialitate a spayiului. Design-ul sticlei si al lemnului amintese de scene din jocurile realizate de cei de la Three Rings Design. Rima este objinutd prin izotopia creat intre textura greoaie a Jemnului si culorile reci (maro, verde, albastru). Ambianga victorian oferita de mese intel in contrast cu nuantele de galben ale desenelor gi ale abajurutilor. ‘VIL2. Sisteme semiotice: participang reprezentati, compozitia, modalitatea, participang interactivi Partijpantii mpresentas comporgtia, madalitatea $i partiepantit iteractv’ sunt cele patra mati sisteme semiotice pe cate G. Kress si'Th. van Leeuwen le folosese in analiza textelor vizuale. 1. Participangi reprezentagi, Relaile stabilite intre participangit reprezentafi (pervoane, obiecte, sloganuti etc) aminteste de metafunctia ideagionali mengionatd de Halliday, si anume fiecare mise on image are structuri reprezentationale narative si conceptuale. Lumea din interioral unei fotografi poate dezvalui actiuni, evenimente sau procese de metamorfozi, pe de o parte, dar si categorii abstracte generale sau comparative, pe de alti parte.Semiotce aplicate | Structura narativi generic’ poate fi reprezentati vizual printrun raport de forje intre sector centrifugi sau centriperi, sugerind dowt tipusi de rela: rexpingere (relay contlictuale ~ rclagii polemice) erin atsactic (telat de prietenic ~ relaii de legtima). 2. Compozigia. Acest al doilea sistem semiotic vorbeste despre metafuneyia textual, si anume despre modul in care participangii sunt reprezentayi. Dout aspecte importante pot fi mengionate: done: srctrinformationae de bazg~ central si polaszati, care sunt divizate in dowd sisteme (stinga/ reapta = sistemul vechi/ nou; sus/ jos = sisteml ideal/ real. Aceasta dispunere spatial este sugerata si de sistemele comporitionale (Amheim, [1988] 1995) din arta vizual, sianume centciatea(psihologic, eprezinti atitudinea centrati pe sine) si excentciatea (din punet de vedere social, este cazul alert: sinele — celalat ~ altul). ii afigle electorale se observ’ o dominarie a bustului poltcianului, exeluzdnd posbiliacea interactiunii cu alfi centri dinamici. Nu trebuie si uitim faprul ef discursul politic este, de fape, diseursul chai mai bun”, ceea ce in sintaxa imaginii poate fi wadus prin ceea ce Gabriel Thoveron (1996: 155) snumeste ,u si aumai eu”. ~ problema proeminenter (Aeterminarea.spayali princr-o situare pe o scala paramettilor vizuali menyionagi de Grupul 4 si amume jrmemel, omen si texturemek). ,Kv! si numai ew” politic devine vizual 6 supmdimensionate a fefei polticianului care se confundi ex fundalulafiguui, accentufind parc o anume agresivitae. Ne intrcbim daci semnifcayia acestui gros-plan, adesea ,jmbricae” in ,albastral prezidential” GBiocea, 1991: 72), print-o aparemt invadare a tertorilui personal si chiar intim, trebuie interpretael inte adevis cao impunere brutal in intimitatea lami electoratulu. Sa nu uitim fapeul ek bustal politic fine de un referential traditional iconic de a reprezenta puterea. fn procesul diacronic de slefuire a portretului politic, anumite semne ale puter au disparut sau au fost modlicate: coroana si seeptrul voievozilor au dispar, ‘mantaua sau uniforma militar’ cu decorayi sau transformat in costum sau chiar articole vestimentare neprotocolare, acest cod vestimentar devenind strategia moderné a lui ,fuire peuple” (Le Bart, 1989: 50). Cuvintele/ imaginile alese pentra punetea sinclui in scend trebuie si dezviluie un om simplu, care nu este preocupat de populatitatea sa. Le Bart consider a dedubliiisineui in euvinte simple, comune. 3. Modalitatea. Considerim ci acest sistem semiotic aduce la suprafapi ceea ce Platon (1986: 313) ‘menyiona in cartea a Vila din Repubbaa, si anume c& yasemenea cameni [prizoniesi din pester] mu ar putea Jua drept adevir dect umbrele lucrurlor”. Orice proiecte stlizati a unui politician se doreste afi perceputi exact in maniera in care a fost surprins’ de citre un individ sau un grup social. Principat indicator ai moddaltitii intro reprezentare vizualt trebuie corelayi cu elementele proeminenjei din cadrul compozite: ccaloarea (aturaia, modulatile), contextualizarea, adncimea si/ sau strilucirea, Pe King modalitatea vizuali, exist o modalitate lingvstica (Halliday, gpud van Leeuwen, 2005: 162) xo dubli natu ~ subi. Criveriul adevirulu este judecat prin fora convingerilor interioare. ~ object. Ldeea adeviului obicetiv trebuie explicati in mod explici. ‘in ambele cazuri de modalitate lingvistica se poate obtine o scala a intensititii: si srategia cea mai ficient este toemai aceasti capacitate Amarcgiachamint, Seat ggesinntcica Seige its Mode sects [Neda sie modie Meck sobiectot sinh risCametia-Mibaela Cecio Eiapwiilcacaemi, aoa del armen Toa pone cha Moria chica Nodalist obec Moda bic dat 4. Participangi interactivi, Acest ultim sistem semiotic se referi la metafuncyiaintespersonal al Ini Halliday si include ttei puri de relat: intre producitoral imaginii si participanfii reprezentagi; intre pacticipangi reprezentai din mice en image; inte patiipangireprezentayi si spectator. in situagia clectorald, asistim la o relatic de constructic a identitigi: (candidat ovr [profesionisti ai maginil]nonur lectorat), unde cel de-al treiea participant mu este doar simpla spectator, ei devine elemental ‘metonimie pentra anumite valos, opinii si attudin ale une pei Relaya dintre agenyia de publicitate (produeitorul imaginii) si candidagi poate fi redati prin metafora creatorilor de moda, Campania electoral impli o sceni unde asistim la o deflare a anumitor (oto)modele comportamentale. Alegitosi sau spectatox lao paradit obisnuiti a ,modei”, persoanele prezente isi pun cel puyin doi intecbas fires: Ce mai e now, ce se mai poarti® = Tot wcbit candidat sau at no®, Oare md antag ina asta? = Dacia pe x, fi va ofr cea een rea? Dar exist dows diferenge majore intre modi si politica: ~ primul contrast se refer la finalitatea procesuhui de ereayc. Daci in eazul unei parade se pot achizitiona ‘mai multe tiputi de vestimentati, in exzul unel campanii clectorale ,se cumpésit” un singur sti afl, actiunea de a vota devine imutil = cel de-al doilea contrast se refer la atribuirea creatiei. in domeniul modei asistim la un proces ‘metonimic (creayia devine ereatorul), pe cind in politica ereagia are doi creator: eandidatul, care devine vizibil, si profesionisti, care, in final, vor rimane anonimi, in umbri. Astfel se explicit autovinzarea politics: politiciamul nu este un simplu manechin care pageste pe o seen, i, dimporri {nsusi find investit cu responsabiltatea morala de a cree in ideile pe care le afigenz creatia devine el Bibliografie Adam, Jean Miche, Bonhomme, Mare ({1997] 2008): Argemetama pint, tad. Mibai-Bagen Avidanci, Ia: Insiael Fropean Slexanescu, Sorin (2001): "Text si imagine. Rela incordat si nu prea” in Cale xin, Tera practic imag Iiaginar otra (9, Corin Braga, Stefan Borbély, wo. 2, Ci Napoca: Dacia, pp, 29-38 Allen, Geaharn 2003): Roland Bathe, New York: Route. stots (1958): Onno, vol I, te. Mircea Posian, Bucuresti Ealura Sings, Ambeirn, Rudolf (1988] 1993): Fort ma za ra. Laminia Cioean, Bucuresti: Beitur Meriiane Ath, Mirela (2006); Semin (rte des, Bac: Bebo, Astley, Bob et (2004: Fond and Cala Studs, New York: Routed Agustin (1558} 2003): De Diaksticg oa Ua, trad. Bagen Manteano, Bocurest Ed, Hurnanias Barthes, Roland (1964): “Rhéroique de lima", fn Conomanisations, ne 4, Pais: Sel pp. 40-52 Baud, Jan [1968] 1996): Sivemal biel, rad, Hovia Lav, Cluj-Napoca: Ed. Echinoets. Baudtilad,Jean-Masc, Gilaume, Mae [1994] 2002): Fig a alt ra, Cipian Mia Pies: Parla 45 Baudilad, Jean [1970] 2005); Sosa de sons — Mit ctr tad Alex Nate Bucuresti comunicarece Biocca, Frank (1991) Telaion and Pola Aken, ilsdale, N]: Lawrence Eelbaum Associates Borgun, Dumitns (2001): Som Linky comatcan, Bucuresti: convanicaret Borcran, Petre (1997): Inari i, Tas Pliom, Calbris, Gonevitve (1990): The Somites of Franch Gestins, ead. Owen Doyle, Bloomingioa, Indianapolis: Indiana University Press.Semiotce aplicate | Calbris, Genevieve 2003): Llegpesion gene ee ponse mbonmepotigu, Pais, CNRS Editions. Caputo, John D. (1997): Conran ath Jane Dera, New York: Fordham University Press. (Cacer, Michael (2003): Fashion Class jr Carle Bares, Oxfords Englands Besg Cazcaave, Michel (1996): Engle es mba, Pass: lub Brance Liss. Cai, Ioan (2003): Toi praia soma Tai Tnstiatl Buropea. Chaadle, Dasiel (2002) Semitic The Basis, London: Routledge. Chomsky, Noam (1986) 1996): Camartres ii, wad, Alesandea Comilesen, Heana Bacix, Taina Duyesex-Calibaa, Bucuresti: Eur Singita, Cathe, DS. Je. (1990): Saas of Soins Readings with Cammotary fam Aint tle Prem, Carbondale TL, Soueen hoois University Pres. ‘Cenecu, Camelia Mihaela (2005) Sete perma i ds pot Tag Universitas XX. ‘Cenecu, Carnelian Mibacls Para gent lies hn Do it, de Mia Sawa Std i Ceres Stings Flologc) ar 15/ 2006, Bact Ed, Univesitii din Bacto, pp. 3850. Cenecu, Camelia: Mibac: “Managing the Semiotics of Idioms in Election Discourse, in Fu! and Spee Sins Paras of Ley in Menayng Sol npreetation, Prag of he Inernaonal Creme, Back, October, 2007, pp. 524.532, ‘Caner, Camel Mibzcla: “Managing the Semiotics of beyond Pais tales in Political Discourse, in But Sins an Xi, ar.1/ 2008, Liv Drogus (ed), Bacto: Editura Universiti “George Bacovi”, Bact, pp 69-83. ‘Cenex, Camelia, Wasik, Zclzslaw: “Meaphors as a semiotic means in the molding of political identity” in Metgpor and asion, Zshaw Wasik & Tomase Komendzits, Frankfurt am Mai, Brin: Peter Lang, pp. 138-149. Comic, Berard (1976): Apacs an Inroducton t0 the Study of Verbal Aspect and Related Probews, Cambridge: Cambridge Univesity Press Cite, Simon et al (2002): The Cambri Compo Linas, Cambie: Carbidige University Pres Caller, Jonathan (2002): Strain, Ling nd be Sia of Litre, London: Routledge Calle, Jonathan (2002): Bart A Vey Sr Induction, Oxon, England: Oxford University Press Danesi, Marcel (2002): “Abstract ConeeptFormation 2s Metaphorical Layering” in Sur x Communion Sci, ‘volume 2, number 1 Delodalle Gérard (1995): ,Intwoduetion to Peitce's Semiotics”, in SEMEIOSIS, 79/ 80, Intemationale Zeitseheift fir Semiotk und Asthetik, Hef Decty, John: The Clit Papers of Charts Sander Pie (leteonic edition), repretacing Vol LVI ed. Charles Hartshome and Paul Weiss (Cambridge, MA: Harvard Univesity Press, 1931-1935), Vols. VIEVII ed, Arthur W, Burks (same publishes, 1958) Decty, John ((1990] 1997): Bagel sein tad, Mariana Nef, Bucuresti, Bd. ALL. Deaty, John (2006): History of Semiotics, in Brown, Keith (ed): Engapedia of Language and Linas, vol 11, 2nd edition, London, Elsevier, pp. 216-229 Descartes, René ((1649] 2008) ,.Din pasunile suflectuh”, in Tac finden, Pipes de "Tang: Einara Antet Daogi, Luminiva (2000): Carte momma de ttt a mip’ Varia al Molde (1643) ~ studing, wo 1, vo TL, Paciu: Bau Soft Ducrot, ©, Schaeffer, /M (1996): Nou daionar ened asin mig, Bucuresti, F, Babel Durant, Alessandro (1997): Linge Antirtleg, Cambridge: Cambridge University Pres. eo, Umberto ([1976] 2003): 0 tore a seats, rad, Cezar Rada & Costin Popescu, Bucuresti, Faitura Meridian Fioch, Jean-Marie (1990): Senin, marking et ommsnicaton, Pass: Presses Universaires de Prance.[ Camelia Mitetn Cmca Floch, Jean-Matie ({1995] 2000): Vial Identities, trad. Alec McHoul & Pierre van Osselaer, London New York: Continzum Intemational Publishing Group. ‘De Grau, Sophie (2003): "The Possblty of Minimal Units in dhe Filmi Image”, pat I, in Ondne Magee of the Visual Naratve, ods. Michac! Boyden, Gent Verscheaegea, ct al, no. 6 "Medium Theory”, February 2003 Ficcac, Bogdan (1998): Toni de manipula, Bucuresti: Editura Nmin, Fiske, John (1990] 2008): Inrange cman, rad. Monica Mita’, Iai: Plizom. Fontaner, Pre (1968} 1977): Fig dbgi, rad, Antonia Constansinesce, Bucuresti: Ftura Univers Gadames, Hans Georg, ((1975} 2009): Tra and Method, trad, revizitd de Joel Weinsheimer si Donald G. Marshal, London & New York: Continuum. Gira, Raoul (1986) 1997): Mit nag pokti,trad, Gabriela Adamesteano, las: Insttaral Baropean. Goldman, Rober, Papson, Stephen (2004): Nike Cadi The Sign of he Suorl 2 V-a odie, London, Thousand Oaks, ‘New Deli: Sage Publications, Greimas, Aigitas Jalen (1966): Sante srutura, Pais Larousse. Geeimas, Aigitdas Julien (11970] 1975): Despre ens Ese smite, tra, Masia Caspov, Bucuresti: Eaitura Univers Geeimas, Algitdas Julien (1983): Du sens Il, Pass: Sei Greimas, Alpidas Julien, Fontanille, Jacques (1991} 1997}: Semiotics pasa. De kes bebo ka tests, ea, fdalina Laseu si Rodica Papa, Bucuresti: FaituraSexipta, Geovape (1992): Trt se el — pwr we rriqe de image, Pais: Fditons da Sui Haim, Gorton, Sbiomit, ‘Tamas (2004): Mannix MeskawPont's Phenomenal of Peepton: A Basis for Sharing te Lath, Westport, CT: Pracget Halliday, MAK. (1994): Fatima! Gran aU- edie, London: Amol Hausman, Cat R, (1996): yPeitce and the interacion view of metaphors”, in Colapictro V.M. and Olshewsky ‘Th. M. (1996), Berlin, New York: Mouton de Gruyter, p, 193-205, Hawkes, Terence (1978): Sutra and Semotis, London: Methuen & Co Lid, Huizinga, Johan ((1938] 1998): Homo Lauens — fncrcae de determina a ckmentub lnc al ci, rad. HL R. Radian, Bucuresti: Humanitas, Johansen, Jorgen Dines 8 Larsen, Svend Fk (2002): Sigs in Ure: An nian fo Sent, London: Rowtiedge. Joly, Martine 2004): [image sus, 2 étion, Pais: Nathan Kann, Peggy (1991): Deda Rea: betwen te Binds, Columbia University Press Kapferes, Jean-Nod! ((1980] 2002): Gaile perruasinnii ~ modul de infuentare a comportanenteor prin mass media 3 publcate ead, Lucian Radu, Bucaresi: comunicareco Klinkenberg, Jean-Marie (1996) 2004): Inf emit general, trad. Maria Muresan Tonesco, Iasi: Instiutul Busopean, Lakoff, George and Johnson, Mark (1980): Metgbor We Lieb, Chicago: Chicago University Press Lakoff, Goorge (1987): Wome Fin, and Dangrous Thing What Catgorss Renal about the Mind, Chicago, Lonclon: ‘The University of Chicago Pres. Lechte, John (1994): Fy Key Contrary Thinkers: From Structural o Postmodern, Loddon: Rowrledge Lévi Strauss, Claude ((1973] 1978): Animpolagia sca, tra, Pecher, Bucuresti: Faltaa Politic. Marcus, Solomon (2000) “Peirce’s three types of reasoning. in a contemporary perspective”, in Semintca— Jounal of the Intemational Assocation or Seite Stes 128-3/4, ‘Thomas A. Sebeok (t,), Berlin, New York: Moaton de Gruyter, pp. 377-286 Markov, Ivana ([2003] 2004: Diab mpegmtne ik, tad. Adsian Noval, Tas POLIRON. Nana, Adina (2001): Arte om — hoki emer vesentar, Sibi Fitara Compania,Semiotce aplicate | (Ockham, Wiliam ((1323] 2004): Despre snivrsal rad, Alexandce Baumgarten, comeatati, note si studi Simona Vucu, Iasi, Poizom. Piece, Casles Sanders (1990): Senate ats, profi: Andrei Marga, scleyia si tadaceeva textclor Dela Marga, Bucuresti: Ediura Humanizas Praton (1986): Opere tad. Andeei Comea, Bucuresti Faitura Stina i Enciopodica Ponty Mercau, Mautice (1945] 1999): Fenamanolia perp, rad. Tics Campeanu si Georgiana Vite, Oradea: Aion, Popescu, Costin (2008): Publotateao eset a persaasuni, Bucuresti: Ed. Universitat din Bucuresti Prince, Gerald ((1987] 200): Digioar de nari, wa, Sorin Pievu, Iai: Instiutal Buropean. Popp, Viadimis I. (1928)1970): Moyblaga hase, ra, Rahs Nicola, Bucuresti: Eira Univers Rovenga-Prumusani, Danila (1999): Semitic, oda, tur, Iasi: Inst European, Rovenja-Frumusani, Danica: “Discurs polit, ciscurs mediate i construc socal a realiti, n Juma sf Comair, ‘1, Bucuresti Universitatea din Bucuresti/ Tstonie, 2008, pp. 3.12 Saussure, Ferdinand de (1995] 1998): Car de psi era, tad. ein Taverna ‘Tabac, as: Polrom, Sebook, Thomas A. ((1994] 2002}: Senne: himduere in semiotic, ad, Sorin Marculescu, Bucares: Humanitas Sebeok, Thomas A. ((1981] 2002} Joo fants: emit ntnpolg, wa, Masiana Ney Bucuresti: Editura ALL. Se Thomas, Cajetan (1962): Ani: On Inteptatn, Milwaukee: Marquette University Press Van Leeuwen, ‘Theo (2005): Intmding Social Semin, London, New York: Routledge Van Wolde, Fllen (1996): “Relating Ennopean Stracturalst Semiotics to American Peirccan Semeiotic, in Pain’s Dace (of Siur— Theo, Appicatons, and Conneons, eds. Vincent M. Colapisro & Thomas M. Olshewsky, Besin, New York: Mouton de Grasten, pp. 359-39. ‘Watts, Regina (2004): “Visualizing the Message: Why Semiotics Is a Way Forward”, pp. 357-371, in Oliver Sanda M, (cc) 2004) A Hansbook of Corporate Communication and Stage Pub Relations: Parad Applied, New York: Routledge. Wonenburger, Jean-Jacques ({1997] 2004): Filesfa imaginior, trad, Muguras Constantinescu, lag: Polirom. Articole internet Bidea, Victoria — ,Birou cu personaliace”— Inups//wrrw.argetonline. 0 /articol_830/birou_cu_personaltate him Meier Oeser, Stephan, "Medieval Semiotics", The Stayfnd Engchpedia of Plliyply (Winer 2003 Eatin), Bawand N. Zala (ed), URL =

. ‘Nunc, Rhod V, 2002}: Te Tet and te Lag: Langage Debate in Jacques Deda’ Daonsinatio, in Dieatao, vol. 2,90. 1 ~ Insp /www gion com plodep/ deta /derga_an_ sass ie Sealey, David, "Plato's Graphs", The Sta Enscbpedia of Pits (Winter 2006 Edition), BawasdN, Zalta (ed), URL = hppa stanford ed archives win2006 eres pas-erays/ > ‘The Columbia Engl, 2004, 6% edition, New York: Columbia University PressCametia-Mibaela Cecio CUPRINS 1 OISTORIE ASEMIOTICI 7 LL. Pespoctvdiaceonic asupea semiotic 8 12 Deni obit de studs 2 13. Domeniide seta 24 IL (DE/ RE) CONSTRUCTIA SENSULUI (POSTSTRUCTURALISM - SEMIOTICA, 28 TLL, Defnga teemenilor(tvctaralism,decoostrutvism) 28 112 Strecnsris 30 12a. Ling 31 T12al. Baiwacd Sapie 31 1122 Ferdinand de Saussure 34 1123, Roman Jakobsen 2 1126, Anempolige 0 Tb. Clade Levi Sass 0 112b2 Roland Barthes 32 113, Possstructuralsm/ deconstnctivism, T13a, Jacques Derrida II]. CHARLES SANDERS PEIRCE 6 TILL, Filosofia logia li Ch S, Peizce 6 IIL. a, Despre gindus tc dase de catego o LLL.b. Induct, deduces abducie 64 TI12, Semiosca iui Ch , Perce o UL2a Defiigja semi a 6 0 IIL.2.b, Modell tiade al sernnulai TI12«. Trinoxoml ale semnelor UL2ed.Tipologg ale semnelor (rece dase de seme) ™ IV. DINCOLO DE ICONICITATE ” TVA. Moicle ale sernnuli iconic p IV.La. Modela iui Roland Barthes 9 IV..b. Modell tetscdic al semi - Jean-Marie Klinkenberg 83 IV. Modell semml iconic vinta! - Grapal js 84 1V2, Retorictae prin metafore (vizuale) ot IV.2a, Probleme teoretice asupra metaforei coneepruale 91 IV.2h, Abordare semiotici a metaforei oa ~ pflusul cognitiv” (Maccel Danes’)Semiotce aplicate | IV.2c. Tipologia metaforelor vizuale (Grupul y) V.DINCOLO DE ICONICITATE- UMBERTO ECO Vi Ceiten iconic V.2. litre rate facil si ratio aifcir V.3. Modelal semaului ~ fancyia-semn VA. Tipologia modurilor de producere a sernelor 96 105 105, 106 109 110 VLDELASEMIOTICA ACTIUNII LA SEMIOTICA PASIUNIL SCOALA SEMIOTICA DE LA PARIS Vii. Semicica acini seca genesis Vita. Modell acangal Schema naztvd Concepal de bias Vib Parcrsl genera toda de serene soca wep naive Vite Modell acanalin dscursl poe Vid Modu de rerezenrare aiden Carel seoie Vi.2.Apliat ale eaeuli semiodc Vi2.a. Reprezentiri police VI2b Reprezentii ale mobilirali V13. Mecdogi emir pasar Vi3aa.Nivell precondte VI3b. Nivel seminar Vi3e. Nivel discus VI3d. Modi de existent VIA, Dragsten de rebunarea (Dou sig Mia Sadovean) ~ 0 naz serioich ‘VIL.SEMIOTICA SOCIALA VIL Resurse smc: nar flog natu rhc VILL facades tex astra = iagrama reel de sistem in semen soi VILL.b, Diagrama sistemului semiotic al unui birow ‘VII2.Sisteme semiotice: pantipangi repeezentag, ‘comporifa, modaltatea, paricipang iteractivi ‘Vila, Roll semicdc sociale fn imaginea corporal - Toyota ‘VIII, BIBLIOGRAFIE, 116 nn? 18 12 14 125 129 129 133 138 1a 12 148 15 146 155 156 158 159 161 165 179