GREUCEANU-Basm popular

"Datinile, povestile, muzica si poezia     sunt arhivele popoarele. Cu ele se poate oricand
reconstitui trecutul intunecat." Alecu Russo

Basmul este o lume minunata, un teritoriu de visare si de speranta, de aspiratie si iarasi de speranta, de lupta,
cumplita, cel mai adesea, impotriva a tot ceea ce este urat si rau in viata, si de izbanda.
Termenul (derivat din cuvantul basni, apartinand limbii slave vechi si insemnand nascocire, scornire) defineste o
specie a epicii populare (de regula in proza) si a celei culte), in care se nareaza intamplari fantastice ale unor
personaje imaginare (feti-frumosi, zane, animale nazdravane etc), aflate in lupta cu forte nefaste ale naturii,
simbolizate prin balauri, zmei, vrajitoare s.a., pe care reusesc sa le invinga, in cele din urma. (George Calinescu
numea basmul o "oglindire a vietii in moduri fabuloase".)
Dintre trasaturile caracteristice basmului, se poate mentiona:
-   o actiune ampla, care cunoaste numeroase etape de evolutie si* care foloseste - drept modalitati de exprimare
-naratiunea impletita cu dialogul si descrierea; faptele prezentate tin? pe de o parte, de orizontul realului, pe de alta,
de cel al miraculosului;

-  intreaga lume a basmului se structureaza pe. un conflict care, in esenta, angajeaza o confruntare, "pe viata si
pe moarte", intre doua forte cu valoare simbolica: Binele si Raul; deznodamantul, in basme, aduce, totdeauna,
triumful Binelui, faptul fiind semnifictiv pentru acele sperante ale omului de a izbandi, in aspiratiile
(dorintele) lui fundamentale.

-  personajele - cele mai multe cu insusiri fantastice -, au semnificatie simbolica (deci nu sunt personaje
obisnuite, propriu-zise) si se grupeaza in doua categorii absolut distincte, reprezentand: unele - binele, altele -
raul; in proiectarea si in desfasurarea faptelor lor, se foloseste mai ales hiperbola, exagerarea;
-   in ceea ce priveste structura si compozitia, basmul foloseste o serie de formule specifice:
 

 - de inceput: "A fost odata ca niciodata...";

  - de mijloc (mediane): "Si-nainte cu poveste, ca de-aicea mult mai este";
  - de sfarsit (incheiere): "Si eu incalecai pe-o sa, si va spusei povestea-asa”
Sunt folosite, de asemenea, alte elemente cu vadita incarcatura simbolica - cifra trei, de pilda: in basme
sunt, de obicei, trei feciori ori trei fete de imparat, trei zmei, trei zmeoaice; incercarile, in lupte, se fac de trei ori;

Basmul Greuceanu a fost cules si publicat de Petre Ispirescu.

Construit pe aceeasi coordonta generala si esentiala a societatii umane - raportul dintre Bine si Rau - basmul
antreneaza in tesatura sa epica o serie de fapte care tin, pe de o parte, de dimensiunea reala, pe de alta, de cea
fantastica.
EXPOZIŢIUNE: Acţiunea basmului se petrece în împărăţia lui Roşu-împărat, unde zmeii au furat luna şi soarele de pe
cer, lăsând ţinutul împăratului în întuneric. Acesta promite mâna fiicei sale şi jumătate din împărăţie celui care va
elibera aştrii dar încercările unor voinici s-au dovedit zadarnice.
INTRIGA: Greuceanu intervine pentru ei şi cere permisiunea împăratului de a-şi încerca şi el norocul primind
încuviinţarea acestuia.
DESFĂŞURAREA ACŢIUNII: Cei doi fraţi buni trec pe la Faurul Pământului cu care Greuceanu se sfătuieşte 3 zile
şi 3 nopţi. După ce stabilesc locul de întâlnire şi lasă două obiecte magice care să vestească soarta lor, Greuceanu şi
fratele său se despart.
Greuceanu ajunge la casele zmeilor şi, prin puterile lui supranaturale, se transformă în porumbel, apoi în muscă
şi află unde sunt zmeii. El reuşeşte să-i învingă pe primii doi dar urmează lupta cea mai grea cu tartorul zmeilor.
Voinicul îl ucide până la urmă ajutat şi de un corb şi află unde sunt închişi aştri. Eliberează apoi soarele şi luna spre
bucuria întregii omeniri. Greuceanu se întoarce la locul de întâlnire şi împreună cu fratele său se îndreaptă spre
Faurul Pământului. Ascultând de sfaturile fratelui de cruce, ei scapă de cele două zmeoaice metamorfozate dar sunt
apoi urmării de mama zmeilor transformată într-un nor. Îşi găsesc salvarea la Faurul Pământului care o ucide pe
zmeoaică dându-i să înghită chipul lui Greuceanu făcut din fier şi înroşit în foc. Cei doi pleacă spre ţinuturile
împăratului, iar fratele lui Greuceanu se grăbeşte să anunţe la curte izbânda mare.
 PUNCT CULMINANT: Rămas singur, Greuceanu este înşelat de diavolul cel şchiop care-i fură paloşul prin
şiretlic, paloş în care stătea toată puterea lui şi pe care i-l dă unui sfetnic mincinos al împăratului. Fratele lui
Greuceanu este întemniţat deoarece sfetnicul îi spune împăratului că acesta este un amăgitor. Ajungând şi el la
împărat, Greuceanu îşi dă seama de cele întâmplate.
DEZNODĂMANT: Cu permisiunea împăratului Greuceanu se întoarce la locul ştiut de el şi-şi recuperează paloşul.
Sfetnicul cel mincinos este alungat din împărăţie iar Greuceanu se căsătoreşte cu fata de împărat.

PLANUL CARACTERIZARII LUI GREUCEANU

I. Introducere
1. Greuceanu este personajul principal al operei care poarta ca titlu numele sau, fiind totodata un personaj
imaginar, cu puteri fabuloase, dar care corespunde in planul realitatii, cu romanul dintotdeauna.
2. Participa la toate momentele actiunii, fiind pus in numeroase situatii limita

II.Cuprins
1. Are trasaturi morale obisnuite
- dovedeste generozitate si omenie, dorind sa faca bine intregii colectivitati.
- are curaj, o forta impresionanta si este viteaz
- este aspru si neandurator cu dusmanii
- este intelept si prevazator, cu un puternic simt de anticipatie si de observatie
- este caracterizat de darzenie, energie si tenacitate in implinirea misiunii.
- cultiva prietenia si este devotat ca prieten si frate.
- este cinstit, corect, drept, demn si modest.
- este un bun si intelept sfatuitor

2. Greuceanu este inzestrat si cu insusiri supranaturale

- are capacitatea de a se metamorfoza
- pricepe graiul fapturilor de pe alt taram si se intelege cu fiintele necuvantatoare.
- recunoaste dusmanii metamorfozati.
- este posesorul unei unelte nazdravane
- apare in postura unui Prometeu autohton.

III. Incheiere
1. Este un personaj complex, o impletire de insusiri omenesti si fabuloase prin care e definit un anumit ideal etic.
2. Insusirile sale sunt prezentate atat direct, cat si indirect, eroul intruchipand trasaturile alese ale popurului.