ETICA MEDIULUI

EI'liot Sober

Alunci ditnd ~tim care este valoarea instrumental! a unei specii sau . a unui locosistem ameniniat sa dispara, prezervarea" a~lei specii sau a acelui letosistem. nu pune vre~ problenW. concep~a speciala, ~ ave~ Ierne iuri sa credem ca un obiect natural estc 0 resursa pentm DOl, atunci ell siguranti ca, i.n momentul in care decidem ce sa facem, acest fapt uebuie luat in seams .. Vom avea in vedere mai multe utilizari ale obicctului - printre Cafe faptul cat ne furnizeaza hrana, cil are aplicatii in medicioo, ca poate fi folosit in scopuri recreative Si asa mal departe. ctnd avem de luat 0 decizie complicata, c dificil sa eadem de acord chiar §i asupra feluhn in care urmeaza sa compar3m diferitele valori implicate. ConsimtAmfultul de a plati in bani este familiarul numitor comun, chiar daci ~,j acesta pune 0 serie de probleme ~ oricum Insa~ nu aceasta e problema cu care se confruDta exclusiv teoria mediului.

Problema specifics teoriei mediului ia nastere din ideea ca speciile. ~i ecosistcmcle trebuie prezervate ~i din alre ratiuni decat faptul ca stim ce valoare au ele ca. resurse folositoare omnlui. Impresia este aceea ca, si amnci cand DU putem spune ce c~tig, alimentar, medical sau recreativ am obtine din prezervarea speciei sau ecosistemului, totusi exista 0 valoare care tT~bui.e pa.stratA. lar Incercarea de a oferi 0 tntemeiere acestei impresii replrezlnta cea mai importanti problema concepmala pentru teoria

mediulw. I

! Ea este c~ar mai ~cila atwlci cind lucrnrile carom lise ataseaza

, aloare an un caracter holist ( . . . - <Ii. • .'. - .

di . . '" , . I'~ nu sum In 'VIZl). Simplu ZlS spec cificteoriei

me ului e faptul cl'!. - aJ·.·.·..· . :) - .•

- a ea v, - onzeaza Dl.a1 de grab a prezelVarea speciilor,

*' A m tradus preserve" . '. .'. .

prezen"BrC' m ti i:)' '.' ~I .,preserv., abon" prm a prezerva, respectiv

- . ~ 0 I vu. pcntru 'care n . it I -' . e, '

conservB sau CODser" . U 8~ - ~ OSI~ un cuvant mai obisnuit, preeum a

dtmsehirea dintre are ': a~ela ca. In etica mediului so accentueaza pe

, .' , - . "conscrvu.tmmstsUl:i, tioni t< i. .

It1he eel c8lre""d ,;11 I . . . 'r .. preserva. iorusts . In mare deosebirea e

'., u ra a 0 etrci centr tl I ',1 •• ~

tonTIulezc 0 I·tien .. .. - . 8 pe va erne umane ~I eel car incearci s4

d . In C~Ue ae admire ci ex' ,til. ".' '"

ve ere grupul acest . .. is Q Vlhan in naturA. Sob rare aici in

01 "pres TVltmmsts" - D. trad.

195

"

NATURA.

,ecosjstemelol" decat a -organisme1or individuele din care aeestea sum ccmpase, Cei care au militat p~n~ "eliberarea .. animalelor "?,=-·au fndem.n:at sa tinemcont, in optiunile noastre ence, de sufenn1;ele animelelor care auco~ta. Acestea nn sunt ~te lucmri pe care Ie 'putem folosi en oriclit de mare cruzime vrem §i oricdt de neinsemnat e cqtignlpe care-l dobandim as1fel. Cand ~ nexti~ sfcra etici',', 1lU am facut decat sa cuprindem in aceasta. cemumtatemai multe orgamsme, ale caror c~guri~icosturi le (iOmpiaDm. Cei ce sustin eliberarea animalelor au extinS <0 doctrini etica vecbe ~i familiarA .. utilitarismul _, pentru. a tine cont §i de binele altor indivizi. De aeeea, chiar dad. acest punct de vedere are conseeinte practice care S-,U putea dovedi revolutionare, perspectiva lniteoreridl nu edeloc nona. CiCl, daca suferintaeste un lucm ~ atunci c un Iacru ran pentm orice mmvid care snfera S11.S(initorii ·elibeIirii animalelor nu fac decit sa ne aduca aminte care sunt consecintele umri pIincipiu familiar,

._ Dar copacii,m~ sau mlastinile saline nu .sufera. Ele no au

experienta placerii ~i a durerii - clci~ designr, ele nn au Dici un tel de experiente .. Acel8$i Iuem e adevarat ~i despre specii. Desigur, organismele individnale pot avea sliri mentale; dar nu $i speciile - adici, populatli allcatuite din organisme legate intre ele prin iDtemcp.nni de un anume tip (in primul nind, de schimb de material genetic prin reproducere). San, reformnland mal cu atentie5 am putea spune ca singurul sens in. care speciile au experiente e acela cj organismele care Ie compun 3U espenente: daci atribuim experiente acelor pepulatii ca l~g, 0 facem in virtute a (aptulw caiPutem atribui acele experiente indivizilor care Ie compun~ lata. <0 situape in care reducpomsmul este corectl

Probabil CS,' macest sens reducponi~ e adevamt ca unele specii au experienta dlmerii. Ima. valoarea pe care teoretieienii mediului 0 atribuie plezervirii. speciilor nu se reduce 18. valon care privesc prezervarea organisIDelor., Acesta este sensul in care ei tmlniti~z1 un sistem hoIist de valori; bun.Ao~ei discuti despre enti.tip precum munpi cirora, onemo ne-am sforta imaginatia, no. le putem atnbui experiente. Ba, mai mull, ~n.c~Plia lor on le cere sa se interese~ede suferintele organismelor indivuJuale,. cati vreme speciile sum prczervate. Capcanele de otel ar put~ :sa ... l wtragieze ·p'mfund pe un sustinlfor ar eliberani aaimaleler; pe motivul caprovoaci smeriJq:e;, dar ele nu trezese mci un protest din partea nnui ,~retic~ ~l medinlui, pe cue 11 intereseaza numai prezervarea unui eccsistem echi Iib rat. intr .. un mod' asem.WJitor, teorencienii mediului

'UDc~j nu ~tim acum ce folos am putea avea de pe urma unei specii ,ameruntate." a permite dispantta ei ar insemna sa inchidem pentru tetdeauna posibilitatca de a descoperi anumite em de a 0 xploata in viitor", Potrivit acestei conceptu, ignoranta in privinta \ alorii este transformalA lntr- n temei aI acpunii. Acest argument a1 teoriei uI . nu e lipsitA de precederne: cine si-ar fi inchipuit cA penicilina ar fi bUDI fi pcntru altccva decat pentru a strica brftnza'" Numai cA astfi I sufcr~ de un cusur de redepasit, pe care I-am putea rezuma in exp

197

E. Sober: Etica mediului

~jded ca distincpa dintre orgaDismele sUbatice ,i cele domestice este I~portantil; intr-adevlr, pentro ei eonteaza prezervarea obiectelor

Ull · ... ..i ..... x 1 .. t create . . " .

natu.ra1e" (~ti4 a ce or care DU sun . pnn .,lImxtlunea artificia1l'c a

ffinJelor umame). rn. sc~mt>, sus~orii e1iberA?i ~el~r.consideri cl prinCipala prob1~mi pnveste suferint~le ~rgams~lor ~~lduale, fie cl ele sunt domesnce, fie ca, sunt siIbattce. In sf~lt, teoreticienii DEdiului ,~i suspnito~ eliberarii anj~elor djfe~ Prin. ceea ce s-ar putea numi pro,blems lUI D + m. Daca doua specn, sa zicem balenele albastre ~ C3$a lotii , au in mare capacitAti comparabile de a resimti durerea, un sustmator,al eliberirii animalelor va fi tentat sa considere ci oPtiunea de a conserva un casalot este din punct de vedere moral echivalenti en cea de a conserva 0 balena albastra. Faptul cl numai nnul din cele dod organisne aparpne unei specnamenmtate nu 11 face pe individul mai rar sa fie mtrinsec mai important. In schimb, pentru teoreticianul mediului aceasta proprietate holista ... a fi membru al unei specii amenintate .. schimbs in mod radical totul; 0 lume cu n casaloti $i m balene albastre e de departe mai buna decat 0 lume cu n + m casaloti si nici 0 balenl alb astra. IntAlnim aici un contrast deplin iDtre 0 etica in care ceea ce conteaza este viata. indivizilor ~i 0 etic~ in care ceea ,ce conteaza este stabilitatea '$i diversitatea popuia(iilor de mdivizi.

Atit sustinitorii elibedrii animalelor cat ~i teoreticienii mediuIui doresc ,sa lirgeasca orizonturile noastre etice ~ sa De faca sI inteiegem ci nu comeaza doar binele fiinte10r umane. Dar ei fae acest lucru in moduri Ioarte diferite ii adesea contradictorii, Nu e int§mpIAtor faptuI ~ la nivelul actiunii practice, cele doni conceptii sunt tot mai mult "la cutite": imr-adevar acest conflict practic este expresia unor profunde discrepaete teoretice I ..

ARGUMENTr'UL IGNORANTEI

NATURA

din nirnic nu spare nimic": in1r-adevir~ deciziile rationalenecesita ;upozipj despre ce esteadevamt ~lj d:spre ce este.~a1~ro~ (1~~~~ jargon tehnic se' zice ca intnlrile trebuie sa fie probabilitati $1 utilitati). Daca i~o~ta ta in privinta valoriler este compleUt amnci nu esti in stare sa iei 0 decizie raponala - fie: pentru, fie impotriva prezervarii unor specii, Faptul ca to nu ~tii care este valoarea unei speed 1]U poate sa conteze, ca atare, drepr temei pentru av rea ca acelei speed sa i se intample un lucru,

mai degraba dedit altul.

Or, exism alit de multe specii, lac printre ele cit de muhe g3.$te 1n

stare sa tacit oua de aur vom gasi? Aici e greu sa atribuim cu precizie pliobabilitap S] utilitap; dar poate cil 0 analogie vareleva mai bine in ce consta problema cu care se oonf:n.mli acest argument al teoriei mediului. Cei mai multi zbumm ell multa placcre cu avioanele ehiar daca avem la dispozitie ~i alte forme de caUitoriemai signre (desi mai putin convenabile). Sa presnpunem ca s .. a dovedit ca exista 0 midi probabilitate ca urmatorul avion pecare-l vei ina se va prabw,i. Ar fi foane riu sa ti se bdmple asa ceva.Nu ai fi ncbun sii-ti asumi acest rise, dat fiind ca singurul cat§tig pe care l ... ai aveae sa scurtezi cruatoria ell cateva ore? (Fiindcs, sa. zicem, no ai mers cu trenul.) Aceia care nu dOM ca zburam cu avioanele, dar ne consideram rapomli pentru ca procedam asttel, vom respinge acest argument. Caci snntem dispU$i sa acceptsm 0 nenorocire mare, dar ell ~ansa mica de a se produce" in schimbul unui ca$tigmai modest, dar ell 0 prohabilitate mare de a ... 1 obtine. Dad! e rational sa procedam astfel, amnci de ce sa ne snrprinda caam fi dispusi sa admitem disparitia unei specii in schimbul construirii unei hidrocentrale?

Faptul ca argumentul lgnorantei mi tine se poate vedea si daca privim Iucrurile dintr-un alt unghi. Dacs pur si - simplu nu stim ce consecinte va avea disparitia acestei san acestei specii, atunci ar trebui sa. t~tam cu seriozitate amt posibilitatea ca disparitia ei sa ne aduca un Cat~tigl' cal ~,i posmbllitatea ca. aceas:ta disparitie sa ne dauneze. SUM pro fund sa zici c~ tocmai fiindca nu stim de ce sunt valoroase, noi ~J1e·zelVam. speciile amenmtate, Dar in cazuri precum acesta ~-RU poate furaiza fundamenm; unei actiuni rWonale .

. ~n !OC sa recurgi IDa ideea unui casug viitor neprecizar, teoreticianul ~edlul~~ ar putea sa argumemeze ca specia in discutie joaca un rol crucial rn s.tabllnatea ecosistemujm din care face parte. Acest lucru se imamplil desl~r cu unele specii $1 ecosisteme - dar nu trebuie sa generalizAm si sa sustmern ca. la modul general, fieca're specie are WI rol crucial mtr-un

L98

- sjstem echilibrat. Desi eeologistii au admis cL

:~lexitatea ~ui ecosist~m conduce I~ stab~ ~~ . . .

fast supusa din perspective atit teorence cit $1 empmce, UDOr entia Ii

~rizuiri2. IaJ in cazul unor specii (acelea care ocupl 0 arie relativ mie ,i

a caror populape nonnaIA este mica) se poate argumeIU ~ probab

disparita lor nu V8 distruge ecosistemul. Oricit de fragill ar ·o~

conceptia extrema ca orice are un rol crucial in ea aproape sigur nu e adevara1!.

Dar, desigur, teoretic.enii mediului au adesea in vedere faptul ca

disparitiile: uror specii ~i ecosisteme au loc astAzi intr-un ritm mull mai

mare dedit in trecut: ceea cc .wneniutA biosfera zic ei sunt disparitille in

masa, Or aceasta sustinere evita afirmatia fald ca, intrucAt ecosistemele

sunt foarte fragile, chiar si disparitia unei singure specii va produce un dezasnu. rosa, daca problema e aceea de a evita disparitia in masI a speciilor, cum. s-ar putea extrage de aici un temei pentru a prezerva exact aceasta specie a carei pierdere avem motive sA credem cA nu va destsbiliza ecosistemul? Mai in general vorbind daca se cunoaste ci dispantia in rnasa reprezintA un pericol pentru noi, cum vom ajunge de aici

la ideea ca trebuie sa prezervam 0 anumita specie? Sa tinem seama ca deja

am trecut dincolo de marginile argumentului ignorantei: acum lnam ca premisa ideea ea disparqia in mass ar fi 0 catastrofa (lntrucAt ar distruge .' I ecosistemul de care depindem). Dar cum va afecta aceasta premisa faptul

ca apreciem condom] californian sau balena albastra?

ARGUMENTULPANTEIALUNECOASE

Tecreticienilor mediului li se cere oneori sA expUce de ce considera

ca fiecare specie conteaza at!t de mult - cind. in fond. exista alit de muIt specii, $tim ca pot exista motive speciale sa apreciezi ca valoroase anumite specii dar cum putem justifica ideea ca toate speciile ~i fleoare in parte sunt imponante? ., Orice disparitie saraceste biosfera" - acesta este r~spunsul care se da. adesea, Insa el nu reuseste sA rezolve problema. Sigut, orice disparipe sarJce~te dar 0 face doar foarte putin, Prin unnare

ck1ca ceea ce conteaza cste saracirea Il13SiV8 a biosferei, va trebui in mod evi~en! sa recunoastem ell fiecare disparitie conteaza putin, dar Coarte purl 11. lnsa poate ca teoreticicmi mediului nu doresc sa recunoascA a st lucru: c.ad .chiar daca disparipa Iiccarei specii conteaza putin; totUf 'D1:U~ alMuri acestc dispantii reprezinta 0 dispantie masi "3 - care este

199

NATURA

~nd iall 0 mare neoorocire. Ca urmare, ei Iii reafirmI--ideea cI..ne.9It,e

o. nteazA foarte mult. Numai cAt pentm a argumema pe aceastil calo.

speCIe co de cl dis "hg in

trebw cautata si altA ratiune in afari . aceea . ~.... mad ar fi

:: mare riu. \bm eereeta mai jos ~le,~ aceste ratiuni; dar mai hdi sA

privim mai de aproape ideile imphcat~ biza daca f .

PanteJe a.tu:nccoase sunt lucrun szare: .... " 8CI un pas pe ele,

aluneci in mod inevitabil pana la fundul lor .. De aeeea, daci nu vrei 51

" ,ngi la fund, trebuie sA cviti cu totulsa fact vreun pas pe ele. Pantele ~~oase au jucat un rol important in cateva dezbatert etice mai recente. Adesea legitimita1ea avortului este suspnutl eu urmaterul argument: atita vreme cal e permis sa avortezi un ou fecundat, fonnat dintr-o singum cei1lIA, va trebui ~, fie perrnis sa avonezi un foetus de once varstA, clci nn. c posibil sa uasezi. futre zerost nona luni, vreo lillie desplrtitoare clarA. Pe de alta, parte, cei ce se opun avortuluia:rgumemteazJ. uneori iavers: atita vreme cat nu e perrnis sa ornori un non nascnt" nu este admis avortulla nici un moment anterior, caci no se poate trasa in vreun loc 0 linie desplrt.itoare. Desi aceste dona argnmente se incheiecu concluzii opuse in privinla admisibili,tatii avormrilor, ele au lD comun ideea urmatoare: cum nu 'exista vrenn toe in care avem motive temeinice sa trasam linia despc\_rtitoar-e in continuam-ul de la eul fecundat la foetusul gala sA se nascl. va ttebui sa tmtam toate aeeste cazuri in acelasi fel: fie vom pennite avcrtnl in fiecare caz, fie nu 'H vom pennite in nici un caz, CAci IW existA vreun Icc 1n care sa tnjlSanl Iinia .~i 'ODH $i altii pun la litem argumentele llldid,gite de tipuJ pantei alunecoase; dar te fac saaluneci io directii opuse.

'. . ~'ornind de Ia 10000000 de spccit ~,j apreciind ca valomasA

dlvle~ltatea globaUi) teoreticianul medial ui nu "rea sa accepteca fiecare spec~,e ,conteaza pupo. Ciet, daca ar accepta acest lUCRI, cauze precum cele comerciale ar putea reduce spcoiile la 9'999999. Repetand apoi w:gtt~~lltul~ in ~are fieeare specic este apreciata ca foarte pn~ valoroasi, d~,ersltatea. r~ seade un pic. ~i astre] am iucepur sa mergem pe calea UIlCi

blOsfere S3.taclte ". ,c . d··· .. ' - " ..: .~ D

-.,. '. - .. ,e; -' .. m~ mo slmtltor ~ dar nUI1J,_w cate putin de fiecare datil. e

,a~e'ea~ pent~1 a eVl:1:a 'panta alonccoasa, -e mai binc sa respmgem premisa

de la C3r-e anl. 'pomi(,' ""~llum ".. x: -- ' "I ",'

'._ _ . . -". ale" aceca eca specn ecooteaza pupn, a •

_ ... _ i , P~\tel~ ~unec()asc On artrebui totusi sa-i terorizeze pe teoreticienu medlu\Ul. fi'lndca adesn"," _ If " ..... . ' . "', - • ...~ fi -, ,- .. .. . '. -...n, eSlI.e gre~,lt sl pretmzica Intr-oanunuta sltllatlC :HI.

dl~ t~at!o.. bUl.e clad\. SA incerc sa dau un exemp 1.0. Care e diferenCa

Illlre un oln chcl C!' - ul ... -. .. . . -.. " -

di .' . , .... 1 Ull . care nn estc chc['llProbabH cili difercnt,l provrne

Ul nunmrul de nrc de n~ d -. _ .. - o. ~,.. - ... - ..

_C par I J~ pc cap .. Insacare e nU!lD3nl~exa.ct de: fire care

200

E.So~:Etica~m

---; trasiDt bDtaruI ~ a fi Ii- dU fi c~l? Nu ~ti vreun ~e1 ~ ~ .. Si tottlfi ar fi grqtt ~ se Imgt de 8lC1 COncl1lZ18 cI ~ cxistl ~ ll~~ intre a fi cbel fl. a IUl fi chel. Faptul cA no pop tram liDia

o ~are JIll te ~ sA 5(lUi ell cele ~ si~ S1IlIl de flIpt lUI8. L cazul avortolui, ~ i~ ~ deft ~ ~ in dezv0ttm:nruJuI un pun;;t de schimbare disCOntiDDA. calitattvl, nu suntcm pnn

,aaeasta obligati sA considenbn. eli o~e abia f~e Ii tItu1 pta sA se nascl au acellqi statut mom. Cun;t diferentele blOloJP,ce sunt. de. grad, DI1 de sen, s-ar putea incerca sA se adopte P~ de vectt:re cl f1 dife~ morale sunt tot de grad. Ar decwge de aicr cA. 0 femele at avea telDClun mai bune pentru a face avort CD cat fItuI este mai pupn dezvoltat Desigur tn.sa cA acest punct de vedere DU decmge logic din ideea cllinia de despirtire DB plate fi trasatl intr-un amme loco Pozitia mea este ci direrenfe1e de .grad on tDlltnri ,PUtinta existentei unor diferente morale reale,

in cazulmediului" £lac! cineva apreciazA ca div'ersitatea este valoroasi~ atunci ... pe mlsurA ce diversitatea ca tntreg scade - fiecare specie deville mai 'valoroasa. Daci incepem cu 10000000 de specii, fiecare ar petea sa conteze pu(in;, dar pe masma ce speciile dispar, cele care rAm.3n conteaza din ce in ce mai mull Potrivit acestui mod de a vedea lucrurile, pentm a, admite cl 0 mica specie va pieri e nevoie de temeiuri din ce in ce mai bune ProbabU ICa, la un moment dat, un anumit gen de dezvoltare economica a justificatdisparitia nnei specii. Dar, lu8nd Cat dat acest fapt, nu sontem obligap s,i,concbidem ca si de aici 'incol0 vor tIebui flcute decizii de ,acel~,i tip. Toate acestea insea.rnni ci diversitatea poate fi trata~ ca ·a1oroasl tad ca de aici sA trebuiascA sa se tragi concluzia, intr .. ~. fel exageraia, ,ca fiecare specie - indiferent de cite, alte specii existi • este extrem de prepoasa, toemai fiimdca ea contribuie la acea diversitate, _ . Cu .toate aeestea, no e gren de priceput. de ce teoretieienii mediului VOT ~ovru ~ accepte 0 asilfel de concluzie. Teama lor e cl , dacl acum ~dnlltem ca cele mai multe specn au 0 contributie mica Ia diversitatea ca In~g, nu este exclus = se puni, tn miseare 0 rna§inlrie politica ~apabila

sa se autocorecteze mal i"~-":, N J" 11

" - ._ ~ . _ ... 'UUL.IU. e lJUi!ea lor consul in aceea cA - ~i atunci

can__d dlvefSltitea globaJa va fi drastic red' ....... X. _ - . _ ibilitat ..... ....x

le-c I "a .. - - _ .. - A- -~ sens! 1 ea no~a

d ~ OglC_. va fi alit de DUel meat nu vom mai fi in stare sa tntelegem cAt

a:ev~~ros.e cc:ea ce a mal runas (san sl aplicmn poJitica care incunUeazil iot ~:s at~tndine). 0 atare ~eaml poate fi justificad' e important sa

e1egem losa ca ea . t.X... . _ • "

. nu lDu,d In contlict cu ceea ce am ,argumentat mai

201

NATURA

devreme. Sa nu confundam utilitatea politica a unui argument cu validitatea lui.

Caoo esti deja pe 0 panta alunecoasa, nu ~tii"l prin chiar acest luCIU, dadl csti la tnccputul, la mijlocul sau la capatul ei. Daca diveISitatea speciilor e 0 chestiuT¥! de grad, atunci unde ne aflam in prezem - pe margi lea prapastiei; deja pe calea catastrofei sau la 0 distanlA destul de mare de 0 prabusirc globala? Teorcticiemi mediului ne avertizeazA adesea ca nc apropiem in viteza de pti.pastie~ daca e asa, atunci putem 51 jastificam prezcrvarca unei specii doar mentionand reduccrea diversitl1ii pc ca~ 0 produce fiecare nOM dispantie.

Totusi, uneori tcoreticienii mcdiului aduc un alt argument, care nu e lcgat de idcea apropicrii in viteza de apocalipsa. Scopullor c sA arate cA e rnu s~ ~nnmti ca 0 specie sa dlspara (san sa faci ca lea sA disparl), chiar daca dlvcrsitates globala nu c mull afcctata. Mi\ voi apleca asupra unui argnmcm de acest soi,

,\1).,,1 IJRI LA NEVOI ~I A INTERESE

rsumca n1 il ilfuis&l1Ului pc C3 re run avut ... o in vcdere mai sus (p(lfli, If I.':JI\'"in ceva nlCI~itH sa tic lu:~~ in, scama din p~~t de ~.edere etic d:lc:) I}oal(' ,arCI cxpcucnla placcrii Sl/sau a durcrii) nu 11 serveste I <iun:lidannhn nlcdlulul tocmni I.;~'ind uvea nevoic de ea. Exista insA 0 ,;t'11cnmU,;1 'In ntih~:uislnn[ hedonist at lui Bentham, pe care multi 0 ,,"'onsidl'n1 C:II ahil:l ~:, otero Iundameutul teo ric il mediului: utilitarismul I Ix'fcllnldur. Pori h I,e accstcia, Uti ebicct primestc statut etic daca are 'lUll·. -sc, I1l~'\'oi. "":UI prcfcriu]c. Ac('ast:i doctrina C miezul raspunsului Jriuu:1'I t\ d:u de Stone int n.~b:)"ill~tiHu a c~lrti~ sale .. \r trebu i eft IJomii 51 ,I'~bu n·lt·\!,nlll:r.~t!' .,l11nech.'Iic natun lc nc pot omunica dorintele (nevoile) kl1', ~, muuue In fl'hui care uu sum dcoscbit de ambigui [ ... ] Pajistea lmi ~I nUl' c;) arc nevor ~ de ap:1 p~i ntr-o :ln1J.ui(~' uscac tune a firelor de iarba: ~i ~l s\ lulul "arc estc cyiticul:' bl aHncrn~ ~ priu a~ i~a unor pete golase. I nn ru.r~;'11 clnrc ,I prin abscuta l'k~s~icd:ltii dupa ce 3111 calcar pe ea .. •. far d';h',l. , trl1r~ lc pnl fac·t' ,:i,Cl':\t lucm. probabil c:l Ia fel pot ~i lanturile de IlnUn(1 S:Ull $pc'l"dk~ ~uuenint:uc, ll(ihl1nisnilll prcfcrintelcr pare astf I sa ,I~,H,IIU{';C .~:~1 h~cnl:l; nccle ,gen:nri de ohiccte de care se preocupa len1 'I~l' 'nn IUc-dUlhn 'HI o ~('nu,nlalic c1il!) lntlil1s:e~:l

S:I!~r~n' ,I lhs\. u1:U 1 " lat'g t'h'bl"ntclc' pc care lc ridica aceasta

pl'ISprl'11\:)11 \nUIHl' fiT"'\ '\ '-'''~ . ~ b"

" . ..1..1 I. n l(lU ("i un 1 : rcct ~J poscde nunte pentru

.1 ,n ,,\ ,hHH1~1.· '.illl 1'1 ",\., .

. I· r III I n~ .. U1U\C'1 "\? I S.~ f J.rl;', pcmru a poseda a est

'(' ..,.