eee era 5 Arhid. Prof. Dr. Ioan N. Floca CANOANELE BISERICH ORTODOXE NOTE SI COMENTARIT Editia a II]-a imbunatatita Editie ingrijiti de Dr. Sorin Joanti Tipiirita cu binecuvantarea PS ANTONIE, Mitropolitul Ardealului, Criganei si Maramuregului Sibiu, 200518 16-17 ap. va rece in alti parohie (enorie), contrar socotintel (fiir voia) episcopulut Siu, poruneim ca accla si nu mai slujeasci, mai ales daci, dupa ce.a fost ‘chemat de episcopul situ si se reintoared, nu s-a supus, rmAnind (persis- tind) in neordnduiali; si fie totusi primit acolo in comuniune ca un lale. (15, 16 sin. L ec.; 5, 10, 20, 23 sin. IV ec.; 17, 18 Trul.; 3 Antioh.; 5, 16 Sard:; 54,90 Cartag.) Din pricina nesupunerii fat de propriul episcop, clericul care-si piriseste si se muti ou de Ja sine putere in alta este oprit temporar de la sivaryirea celor sfinte, adicd este afurisit in sensul in care se injelege din Ganoane afurisirea clericilor; iar daci persisti in atitudinea sa, sii se aplice ppedeapsa caterisiri, adict lipsirea de preotie in sensul opririi definitive de la lujre gi coborarea lui in randul laicilor. CANONUL 16: (TRANSFERAREA CLERULUD) Tar daci episeopul Ia care s-ar gisi (unii ca acestia), nesocotind oprirea hot&irAti impotriva lor, i-ar primi pe ei ea (flind) cleric, si se afuriseasci, ca invatitor al neornduielii. (1S ap.; 15.sin. 1 ec.; 17 Trul.; 3 Antioh.) in continuarea si completarea masurii prescrise in canonul 15 Apostolic, ‘prin canonul prezent se hotireste ca episcopul.care ar nesocoti rinduiala sta biliti cu privire la clericii fugari si care i-ar primi in calitate de clerici si fie supus afurisirii ca un stricdtor al bunei randuieli fs CANONUL 17: (STAREA CIVILA A CLERULUD) el care s-a legat cu douii cisitorii dupa botez, san care a Iuat concubin’ (titoare), nu poate si fie episcop sau presbiter sau diacon, sau peste tot orice aliceva din randul clerului (din catalogul stirii preotesti). (18 ap.; 3 Trul.; 12 Vasile cel Mare) Degi Biserica admite ciisitoria a doua, totusi pe cei cisitoriti a doua oar nu i primeste in rindul clerului. De asemenea, prin acest canon se dispune ca $i ace- ia care nu au fost cisitoriti dar au avut concubind si nu fie primifi in cler’. Mai trebuie si observim ok prin oprirea de a intra in cler a celor care au fost cisato- i de dou ori dup botez. nu se exclude primirea in cler a celor care au fost ci 7. Sestie ef, dupa randui ‘veacurile V-VI, cei elsitorti existent tn Imperil roman gi pista imp indelungat pn prin a veg ooncabine exo for inst Sg “|18-19 ap, 19 sitoritio dati sau de dous ori nainte de botez, fiinded prin botez, omul renaste la viati now’, curitindu-se de picatele stirii anterioare. Astfel, daci un ins oa recare, indiferent ciei religii va fi apartinut, se converteste la crestinism gi dupa botez dovedeste insusiri corespunziitoare pentru.a deveni cleric, el poate fi pri- mit in cler chiar dac’ inainte de a fi botezat ar mai fi fost cisitort, gi daci, fie o& a riimas viduy, fie ci a divorfat, s-a cdsitorit din nou o singurd data dup botez. CANONUL 18: (CLERICII SA SE CASATOREASCA CU recone fal Cel ce a luat in cdsitorie viiduvd, sau lepadati (alungati) sau desfra- nati, sau sclavi, sau vreuna dintre cele de pe sceni (actrita) nu poale sit fie episcop sau presbiter sau diacon, sau peste tot orice din randul clerului (din catalogul starii preotesti). (17, 3, 26 Trul.; 27 Vasile cel Mare) fn interesul asiguririi unei cat mai bune condiii morale pentru familia clericilor si pentru slujirea lor s-a luat masura ca nici unul dintre cei care doresc si devini clerici si nu se clisitoreascd cu femei a cliror stare sau repu- tafie moral ar fi necorespunzitoare. Rénduiala in vigoare introdusi prin tra- ditie, pe baza unei norme privitoare la arhiereii Vechiului Testament, $i nu prin vreun canon, este ca oricine urmeazi si devind cleric si se clsitoreasci humai cu o fecioarX. Tati textul din. Vechiul Testament pe care se intemeiazit aceasta randuial&: ,,...si arhiereul,,. carele este mai mare:...capul sii nu si-l descopere si femeia ce o va lua si fie fecioari, si nu ieie nici vaduvé, nici piidati, nici stricati, nici desfrdnati; pe nici una dintre acestea si n-o ia el, ci el Su in de femeie fecioari din popor* (Levitic 21, 10-14). ‘Dupi cum se vede, textul canonului prezent este Inat aproape in intregime dupa locul citat din Vechiul Testament. ‘Cum in acea vreme gi episcopii puteau si fie cisitoriti, prevederile canonu- Ii se refer gi la acestia, Ca dispozitii legale, care fi obligi pe viitorii clerici sf se cisitoreasci ou fe- cioare, mentionam cele cuprinse in Novelele lui Justinian. (Nov. 6, 1, 3; Nov. 22, 42 si tn Pravila cea Mare, an 1652 ~ glavele 61 si 68) CANONUL 19: (MPEDIMENTE DE INRUDIRE LA CASATORIA. ae CLERULUD Cel care a luat (in cisitorie) doudi surori, sau o nepoat (de sori sau de frate), nu poate si fle cleric. (26, 54 Trul.; 2 Neocez.; 23, 78, 87 Vasile cel Mare; 5 Teofil Alex.) 320 20-23 ap. Cisitoria suecesivi cu doui surori se aseamind cu clisitoria de levirat cu- noscuti in Vechiul Testament si pe care crestinismul nu a admis-o, aga ci nici credinciosilor simpli nu se ingiduie cisitoria cu doui surori, si cu atat mai mult celor care ar vrea si devind clerici. De asemenea, nu se ingiduie acestora nici cisatoria cu o nepoati dreapti. in primul caz, cisdtoria este opriti pentru toi crestini, fiindcii sora sotiei — cumnata — este rudi de gradul doi a cuscriei de felul I, iar inal doilea caz, pen- tru cli nepoata dreapti este ruda de singe in gradul 3 colateral, grade in care nu se admite cisitoria. Se intelege c& dispozitia canonului prezent referitoare la cisitoria succe- siva a cuiva eu dowd surori nu_se refer’ la cei care ar fi contractat aceste cisitorii dupa botez, ci la acei care Vor fi contractat prima cisitorie inainte de botez, iar a doua dupa botez, céci indiferent cu cine s-ar fi cisitorit cineva de dou’ ori dup’ botez, acela nu mai poate deveni cleric, potrivit dispozitiilor canonului 17 Apostolic. CANONUL 20: (OPRIREA CLERULUI DE A DA GIRURI) Clericul care di giruri (garantii) si se cateriseasc’. (6, 81 ap.; 3, 30 sin. IV ec.; 7 Sard.; 75 Cartag.) Este interzis oricdrui cleric a da gir sau garantii pentru treburi lumesti ~ spun Zonara si Balsamon ~; dar acest lucru nu este interzis cfind se face in in- teres bisericesc sau filantropic. CANONUL 21: (CLERICI EUNUCI) Daci cineva a devenit eunue (scopit, famen) din sila oamenilor, sau daci in persecutie a fost lipsit de cele ale birbatilor, sau dacé aga s-a niscut, si este vrednic, acela si se faci (si devie) episcop. "ANONUL 22: (LAICUL CARE SE CASTREAZA NU POATE, DEVENI CLERIC) Cel ce s-a castrat (scopit) pe sine sii nu se faci cleric, flinded ucigas de sine este gi vriijmag al creafiei (randuielif) lui Dumnezeu. CANONUL 23: (CLERICUL CARE SE CASTREAZA SE CATERISESTE) Dai cineva cleric fiind, se castreazi (scopeste), sit se cateriseascii, cit este ueigasul Ini insusi,2 61-62 ap. ene" 61: (PACATE CARE OPRESC DE LA PREOTIE) Dacii impotriya unui credincios se face yreo invinuire de desfranare sau de adulter sau de o alta oarecare fapta oprita si s-ar dovedi, acela si nu se inainteze in cler (si nu devina cleric). (25 ap.; 2, 9, 10 sin. I ec.; 6 sin. Il ec.; 33 Trul.; 12 Anc.; 1, 9, 12 Neocez.; 128, 129, 130 Cartag.; 89 Vasile cel Mare; 5, 6 Grig. Nyssa; 3, 6 Teofil Alex.) Pentru cei care urmeazii a intra in cler se cere, dupa cuvantul Sfantului Apostol Pavel, si aibi mirturie buna si de la cei din afara Bisericii (I Tim. 3, 7), Cu att mai vartos se cere astfel de mirturie de la cei din Bisericd, adici de si pentru cineva care vrea si devenii membru al clerului, accen- tudnd in special curiifia moral’ a acestuia Ca urmare, se injelege de ce si cano- nul stiruieste asupra inldturirii de la intrarea in preotie a celor care nu au dus 0 viafi moral corespunzitoare, acestia neputind purta cu vrednicie slujirea preofeascd gi nici servi.ca pilda pentru credinciogi.. CANONUL 62: (APOSTAZIA CLERULUI) Dacii pentru frica omeneasca fie a vreunui inden, fie a vreunui elin, sau a vreunui eretic, yreun cleric cumva leapida numele lui Hristos, sa se in- depirteze din Biserici (si se dea anatemei); iar daci leapAda numele de clerle, si se cateriseascdi; dar pociiindu-se si fie primit ca laic. (10 sin. Tec.; 1, 2, 3, 12 Anc.; 10, 14 Petru Alex.; 2 Teofil Alex.; Epistola lui Atanasie cel Mare cittre Rufinian) Din pricina presiunilor pe care le-au exercitat diversi necrestini si eretici asupra crestinilor, in timpul persecutiilor sau in alte imprejuriri, unii dintre clerici s-au lepidat fie de credinfi, fie numai de calitatea de clerici. Cei dintai se dau anatemei, adic excomunicirii celei mai grave. Ei sunt exclusi pentru totdeauna din Biserica si predafi celui ru, nefiind vrednici de a se numira nici intre laici. Desigur, aceastii pedeapsi li se aplic numai dup’ ce mai inainte sunt supusi caterisirii, Cei din a doua categorie, prin slabiciune sau prin lipsa de hotirare, s-au ficut nevrednici dea mai fi clerici, de aceea se caterisesc pentru totdeauna, aga incat, chiar daci se pocdiesc, nu mai pot fi reprimiti in cler, ci numai in rndul laicilor.50 TI ap. deapsa anuli ca aceasta, Menfionam din now oi, nefiind vorba mai intai de caterisirea episcopului, ci de-a dreptul de afurisirea lui, prin acest fel de afurisire trebuie si se injeleagi doar suspendarea din functie (can. 5, 13, 15, 16, 45, 54 ap.). i hirotoniei respective gi a afurisirii celor care s-ar preta la una CANONUL 77: (DEFECTELE FIZICE SIMPLE NU IMPIEDICA INTRAREA IN CLER) Daci cineva ar fi cn ochinl vitimat sau cu piciorul rinit, dar este vred- nic de episcopie, si fie (si devie), eiici nu striciciunea (defectul) trupului fl spurei pe el, ci necuriitirea sufletului, (22, 23, 25, 29,79, 80 ap.; 2,9, 10 sin. Lec; 2 sin, IV e.; 4,5, 15,19 sin. VIL ; 10, 22, 23 Trul.; 1, 9 Neocez.; 4, 12 Laod.; 5, 15, 16, 45, 63 Cartag.; 8 sin Ell; 61, 64, 82, 90 Vasile cel Mare; 5, 6 Grig. Nyssa) Defectele fizice simple, ca de exemplu faptul cii cineva ar avea vreun de- fect la vreun picior sau ar fi vatimat la ochi fntr-un fel oarecare nu constituie piedici in intrarea in cler gi nici chiar in episcopat, \CANONUL 78: (DEFECTELE FIZICE GRAVE IMPIEDICA, INTRAREA IN CLER) Iar surd fiind gi orb, si nu fie (si nu se faci) episcop, nu pentru ef ar fi spurcat, ci pentru ca si nu impiedice (si nu incurce) cele bisericesti, (22, 23, 25, 29, 77, 80 ap.; 2, 9, 10 sin. Lec.; 2 sin, IV ec.; 4,5, 15, 19 sin. VIL ec.; 10, 22, 23 Trul.; 4, 12 Laod.; 5, 15, 16, 45, 63 Cartag.; 8 sin. -IT; 61, 64, 82, 90 Vasile cel Mare; 5, 6 Grig. Nyssa) Canonul il opreste pe cel surd san pe cel orb sii devinit episcop, Se intelege ca aceasti opreliste priveste in genere intrarea in orice treaptiia.clerului. Dupi cum se stie, legea veche (Levitic 21, 17, 21) oprea intrarea in preotie pentru orice fel de defect fizic. Legea nouii ingiduie intrarea in cler cu defecte mai mici, oprind-o numai in cazul defectelor care-l fac pe cel in cauza inapt pentru indeplinirea serviciului preotesc, sau care ar putea si-I lipseasci pe re- spectivul cu totul de.prestanta preoteasca, Zonara, in comentariul la acest canon, spune ci daci cineva are defecte la trup sau la ochi sau daci e gchiop, poate sii devini episcop, si numai daci are ambii ochi vitimati si urechile sur- de sau un alt defect prin care ar fi oprit sa indeplineasci lucritrile slujbei arhie-79-81 ap. 51 resti, numai atunci se opreste intrarea lui in episcopat. Un astfel de defect so- coteste gi lipsa mainii drepte, fird de care arhiereul nu poate sivarsi cele sfin- te, In acelasi canon, Balsamon arati c’ cei care au devenit orbi sau surzi dupa ce au intrat in cler nu pot fi lipsiti de demnitatea clerical pentru acest motiv. CANONUL 79: (DEMONIZATIINU POT INTRA IN CLER) Daci cineva este indricit (are demon), si nu se faci (si nu devie) cle- ric, dar nici si nu se roage ‘mpreunii cu credinciosif, ins curatindu-se, sa se primeneasci si, daci ar fi vrednic, sé se faci (cleric). (60 Trul.; 2, 3, 4, 14 Timotei Alex.) ei bantuifi de duh necurat sau nipastuiti de dulh, sau smintii ori stipanifi de boli psihice, precum si cei epileptici nu pot fi primiti fn cler decdt dupa ce CANONUL 80: (NEOFITIL NU POT FI FACUTI occ Pe cel ce a venit din viata pigdneased si a fost botezat, sau (pe eel ce a venit) din petrecerea usuratic’ (piicitoasi) a vieti, nu este drept a- randui {promova, face) indati episcop; cici este lneru nedrept ca cel care inci n-a aratat in nici un chip destoinicie (pricepere) si fie altora invafitor; afard | jnumai dacd ‘aceasta se face prin harul dumnezeiese. (2 sin, Lec.; 2 sin. Vil ec.; 12 Neocee.; 3, 12 Laod.; 10 Sard.; 17 sin. 14 Chiril Alex.) Se interzice celui de curdnd botezat, sau celui de puind vreme reintors prin pociinti de la o vif pitoasi, si fie primit in cler si cu deosebire in episco- pat, Numai in mod exceptional se poate admite asa ceva, cfnd vreum semn de- Peabit ar indica alegerea unei persoane prin harul lui Dumnezeu, adicd prin in- terventia exceptional a puterii dumnezeiesti CANONUL 81: (FUNCTIUNI PUBLICE INCOMPATIBILE CU SLUJIREA PREOTEASCA) ‘Am zis cdi nu se cuvine ca episeopul sau presbiterul si se pogoare pe sine in océtmuirl obstesti (publice), ci si se hiirlizeasca (dedice) nevoilor (treburilor) bisericesti. Dect ori si se supnnii a nu face aceasta, ori si se +112 3V-VI tizi ca izvor auxiliar al Dreptului Bisericesc, adic’ nu face parte din categoria iz~ Voarelor fundamentale pe care le insir canonul 2 Trulan, ci din a doua categorie. Mai mentioném apoi c& si canonul sinodului tinut sub Ciprian al Cartaginei a fiicut multi vreme parte din aceeagi categorie a izvoarelor auxiliare ale Dreptului Bisericesc, si numai ca atare il recunoaste si canonul de care ne ocu- pm. Cu toate acestea, mai tirziu el a fost introdus in mod practic, si eu con- simfimfntul tacit al tuturor, in colectia fundamental de canoane a Bisericii. Deci a intrat in randul izvoarelor fundamentale ale Dreptului Bisericesc, in canonul 2 ‘Trulan, dupa cum s-a vizut, Parintii diverselor sinoade ecu- menice sunt numiti,sfinfi gi fericiti*, iar titlul de arhiepiscop se foloseste pen- tru a-i desemna pe ierarhii principalelor scaune, ierarhi superiori in grad mitropolitilor, si anume, pe aceia care au dobandit titlul de patriarhi si pe unii care, fir a deveni patriarhi, se ridicaserii aproape Ia inaltimea acestora, find de fapt uneori mitropoliti primati, cum a fost Ciprian al Cartaginei, ori exarhi ai diecezelor, cum pare sii fi fost Vasile cel Mare ca arhiepiscop al Cezareei Capadociei: In fine, si canonul prezent ii confer obiceiului valoare si putere de lege, aritind ci in Biserica Africii rinduiala previzuti fn canonul sinodului tinut sub Ciprian s-a pistrat numai dupa obiceiul predanisit celor din tile acelea, CANONUL 3: (CEI CASATORITI DE DOUA ORI NU POT FI CLERICD, De vreme ce binecredinciosul si de Hristos iubitoral nostru impirat a grit (s-a adresat) acestui sfant si ecumenic sinod, ca cei ce se numir’ in cler si cel care impiirtigese altora cele dumnezeiesti sii se arate curati $i slujitori neprihiniti si vrednici de jertfa cea duhoyniceascd a marelui Dumnezeu, carele este si Jertfi, si Arhieren, si si curditeasci cele necurate (prihinite) care ii apasa pe acestia din nunti nelegiuite. Pe lang aceasta, Pentru cX cei (delegati) ai preasfintei Biserici a Romanilor au propus si se {le canonul asprimii, iar cei de sub (stipanirea) scaunul acesta al de Dum- nezeu piizitei si imparditesti cetiiti (au propus si se tin’) canonul dragostei de oameni (omenici) si al infelegerii (compasiunii), noi Ie-am impreunat parinteste cu iubire de Dumnezeu pe amAndoud, ca si nu Lisim nici biandefea si fie ingdduitoare (tolerant, stabi) si nici ca asprimea (severi- {atea) si fle neomenoasi (cruda, rigid’), si mai ales end, din nestiinti, gre- seala s-a intins la mulfime destul de mare de biirbati. Socotim (hotirim) asadar impreuna c& cei ce s-au ineureat cu douk csitorii si care pani la cincisprezece ale trecutei luni ianuarie din al pa- Se3V-VI 113 trulea indiction trecut al anului 6199 (an 691) au fost robiti pacatului si nu au vrut a se curati de acesta si fie supusi caterisirii canonice. Jar cei ce au cizut in picatul acesta al cisitoriei a doua (bigamiei), dar ‘inainte de aceasti cercetare a noastr’ au cunoscut ceea ce este folositor si au taiat raul de la ei ingisi si au alungat departe aceasta straina si nelegiuita impreunare, sau cei ale cdror femei din a doua cdsatorie au de- cedat, sau gi acei care au ciiutat si se fntoarci,, invatéind din nou intelepei- unea si pirdsind repede nelegiuirile lor de mai inainte, fie ci ar fi fost presbiter sau diacon ~ i s-a parut sinodului ci acestia s orice slujire sau lucrare preoteascd gi si fie supusi pentru un oarecare timp la cercetiiri (epitimii), dar si aibi parte (si se impirtigeasca) de cin- stea scaunului si a stiri lor, indestulndu-se cu inainte sederea si plin- gand inaintea Domnului, ca si le ierte lor neleginirea cea din nestiint’, ciici este fair de cale (necuviincios) si binecuvanteze pe altul cel care este dator si-sl vindece propriile sale rani. Tar cei legati de o singur’ sotie, daci cea luati a fost viduvi, de aseme- nea si cei ce dupa hirotonie au trait intr-o singura cisdtorie nelegiuita, adici presbiterii si diaconil ¢l ipodiaconil, oprindu-i pentru putin timp de Ja sffinta slujbii si certdndu-i (supundndu-i epitimiilor), indata si fie pus din nou (reasezati) in treptele lor proprii, dar in nici un caz inaintindw-ila o treapti mai inalti — se intelege insii ci dupi ce acestia s-au dezlegat de insotirea nelegiuita. ar le-am statornicit cu privire la cei ce au fost gisiti in mai inaintele arlitate gregeli (cideri), dupa cum s-a zis, pnd la cincisprezece ale luni januarie a indictionului al patrulea, si numai in privinta fetelor preotesti oranduind noi (hotarnd) de acum fnainte si innoind canonul care ran- duieste ca cel care s-a legat cu dou cAsitorii (nunti) dupa botez sau care a Iuat concubini (\iitoare) si nu poati fi episcop, sau presbiter, sau diacon, sau peste tot orice altceva din catalogul starii preotesti (clericale); de asemenea, si cel ce a luat viduva sau lepadat sau desfranati, sau sclavii, sau vreuna dintre cele de pe scenii (actriti) si nu poata fi episcop, sau presbiter, sau diacon sau peste tot orice din catalogul starii preotesti (din réndul clerului). (17, 18 ap.; 26 Trul.; 12, 27 Vasile cel Mare) Canonul prevede indepirtarea din slujba preojeascd, dar nu si din starea clerical, a celor care — clerici fiind — s-au cisitorit a doua-oard. De asemenea, prevede pedepse temporare pentru clericii care nu s-au cisitorit legal chiar {nainte de hirotonie, sau pentru cei care s-ar fi cisitorit in mod nelegiuit dupa4 4-5 V-VI hirotonie, nefiind anterior cisdtorifi. Tuturor acestora le stabileste un regim de pedepse si de reabilitare, dacd au sivarsit respectivele abateri pani la 15 ian- uarie ale anului 691. Se dispune insi pe viitor c& cei ce s-au clisitorit de dou ori dup botez, pre- ccum si cei care au trait in concubinaj si nu posti fi nici episcopi, nici presbiteri, nici diaconi, nici alt fel de clerici. Aceeasi opreliste o prevede si pentru cei care nu s-au casatorit reglementar, dupa canonul 17 si 18 apostolic. Din canon rezulti ci era admisi o cisitorie legal si dup’ hirotonie. ‘Textul canonului este o marturie a faptului ca pénd la acea data episcopii se puteau cisitori si puteau rimane césitorii, cu toate ci impiratul Justinian — cu ‘yreo 100 de ani inainte ~ interzisese acest lucru. El mai constituie apoi si o do- vada a tendinfelor rigoriste ale Bisericii din Roma cu privire la starea civil a clerului. in fine, prin felul in care canonul a indreptat strile provocate de ne- ordnduietile matrimoniale ale clerului, el constituie o pilda de chibzuinti, de Intelegere si de fermitate, insusiri prin care poate servi si acum drept pild& pen- tru cazuri similare. CANONUL 4: (PACATUIREA CU FEMEI INCHINATE ESTE IEROSILIE) Daci yreun episcop sau presbiter, sau diacon sau ipodiacon, sau citet sau cAntéret, sau ostiar (usier, portar) s-ar amesteca (impreuna) cu.o femeie ‘inchinatii (afierositi), consacrati (dedicat) lui Dumnezeu, si se cateriseas- ci, ca unul care a stricat pe mireasa lui Hristos, iar daci ar fi laic, si se afuriseasci. (25 ap.; 9 sin. Lec.; 16 sin. IV ec.; 21, 40, 44, 45 Trul.; 19 Anc.; 9 Neocez.; 6, 44 Cartag.; 3, 6, 18, 19, 20, 32, 60 Vasile cel Mare) Prin femeie inchinati, dedicat sau afierositi se infelege oricare dintre cele care fac parte din categoria diaconitelor, a vaduvelor, a fecioarelor si apoi a monahiilor. Pacituirea cu o astfel de femeie este socotiti ierosilie. Caterisirea, ca pedeapsit previizuti pentru clerici in canonul prezent, are pe de o parte intelesul ei propriu, cfind este vorba de clericii hirotoniti, iar pe de alta are fnfelesul de simpli indepartare din functie, cand este vorba despre clericii nehirotoniti. CANONUL 5: (IN CASELE CLERICILOR SA NU STEA FEMEI CARE DAU DE BANUIT) Nici unul dintre cei din catalogul clerului femeie sau slujitoare, in afara acelora care se afl trecute in canon ca fete 10I. CANOANELE SINOADELOR ECUMENICE CANOANELE SINODULUI I ECUMENIC DE LA NICEEA (AN 325) CANONUL 1: (AUTOMUTILATI NU POT FI CLERICI) ae Dac cineva in boali s-a tiiat cu mestesug (s-a operat) de ciitre medici, sau de.citre barbari s-a tilat, acesta si riménd in cler; iar dac cineva si- nitos fiind s-a tilat pe sine, acesta, chiar daca se numara in cler (chiar daca este membru al clerului), se eade si ineeteze (a mai face parte din cler) si de acum inainte, nici unul dintre cei de felul acesta nu trebuie si se inainteze (in cler). Precum este lucrul vadit c% (aicl) se vorbeste despre cei ce fac isprava aceasta inadins si care indriznesc sii se taie pe ei insisi; tot Ia fel (este vidit ci) daci oarecari au fost seopifi (facuti eunuei) de ciitre barbari sau de cdtre stipani, insi altminterea s-ar gsi vrednici, pe unii ca acestia canonul fi primeste in cler. (21, 22, 23, 24 ap.; 8 sin. I-11) Ca si canonul 21 apostolic si urmitoarele, prezentul-canon interzice auto- mutilatea, pe care o consider motiv ca cineva si nu fie primit in cler, iar in cazul cX un membru al clerului s-ar automutila, dispune sé fie indepartat din ler. in partea finala se reproduce dispozitia canonului 21 apostolic, Dupii cum se vede din textul canonului, se admite castrarea pe motiv de boali precum si cea sivarsiti in imprejuriri de forti major, dar in genere acest act este condamnat ca potrivnic voinfei lui Dumnezeu si legilor firii. De altfel, imediat dup biruinta crestinismului in Imperiul roman, impiratul Constantin cel Mare a emis o lege prin care a interzis, sub pedeapsa cu moartea, castrarea oamenilor sinitosi (Codex 4, 42, 1). A56 231 CANONUL 2: (NEOFITII SA NU FIE PRIMITI iN CLER) Deoarece multe s-au facut impotriva canonului bisericese, fie din nevoie, fie in alt chip, la staruinta oamenilor, inedt oamenii abia veniti de Ia viata pgdneascd la credinta si care fn scurta vreme au fost catehizati se adue indati Ia baia spiritual, si deodati cu botezarea se inainteazi la episcopat sau la presbiterat, s-a socotit ca este bine ca de acum inainte nimic de acest fel si nu se mai faci; pentru cd fi trebuie timp de mai multi ispitire celui care se catehizeazi (catehumenului) si dupa botez. Caci este Kimuriti Scriptura apostolicd ce zice: ,Nu neofit, ca nu mandrindu- se si cada fn ostindii i in lanful (cursa), diavolului* (I Tim. 3, 6). far dack cu trecerea vremii, s-ar afla vreo picituire sufleteasci cu privire la 0 per- soani (a unei persoane) si s-ar dovedi de ciitre doi sau trei martori, unul ca acela sii inceteze din cler. Iar cel ce ar face (ar proceda) impotriva acesto- ra, aceluia i se va pune la indoiali calitatea de cleric (in privin{a aparte- nenfei lui la cler), ca unul care a cutezat si se impotrivease’ marelui sinod. (61, 75, 80.ap.; 9 sin. Lec.; 9, 10 Neocez.; 3 Laod.; 10 Sard.; 17 sin. 1-H; 89 Vasile cel Mare; 1, 4 Grig. Nyssa) Canonul opreste grabnica botezare si mai ales grabnica primire in cler a neofitilor, lufind misuri pentru indepirtarea din cler a celor repede hirotoniti si {n sareina crora s-ar dovedi ulterior unele picate care i-ar fi oprit sii devin clerici. Canonul di expresie legal unor recomandiiti pe care Sfantul Apostol Pavel le-a facut in Epistola I c&tre Timotei, spundnd ci ,,episcopul sé nu fie botezat de curand“ si poruncindu-i chiar lui Timotei astfel: ,Mainile degrabi pe nimeni si nu-ti pui* (ITim. 5, 22), CANONUL, : (CLERICII SA NU AIBA TITOARE) Marele sinod a oprit cu desivargire, fie episcopului, fie presbiterului, fie diaconului, fie oricui dintre cei eare sunt in cler, sa li se ingiduie a avea femeie impreuni locuitoare (concubina), afard doar de mami, sau sora, sau mitusii, sau numai astfel de persoane cu privire la care a fugit toati biinuiala (prin care a sc‘ipat de sub toati binuiala). (5, 26 ap.; 5, 12, 13 Trul.; 18, 22 VI ec.; 19 Anc.; 3, 4, 25, 38, 70 Cartag.; 88 Vasile cel Mare) ‘in canonul prezent este vorba de asa-zisele ,,feminae subintroductae", adic femei care nu se giseau in legituri conjugal ou clericii, ci tréiau far tithu le- gal in casele lor. Pentru apirarea demnitatii morale a clerului, canonul inter- re rR aR In62 9-101 De aici se vede ci episcopul poate indeplini si numai functia de simplu presbiter, atunci cfind nu i se incredinfeazi cea de episcop. Canonul mai stabileste apoi o randuial de baza a organizirii bisericesti, prin aceea ci interzice functionarea a doi episcopi intr-o eparhie. Acest lucru este foarte firesc, cind ne gindim ci functia episcopal se exerciti in mod au- tonom gi cu puteri bisericesti depline in cuprinsul eparhiei. CANONUL 9: (ISPITIREA CELOR CE INTRA {N CLER) Daca cineva fara de cercetare a fost inaintat (randuit) presbiter, sau fiicindu-i-se ispitirea si-a mirturisit picatele, si marturisindu-se el, oa- menii fiind miscati, au pus mAinile pe unul ca acesta impotriva canonului, pe acesta canonul nu-l primeste (in cler), ciici Biserica sobornicease’ apii- A (revendicd) numai ceea ce este fara de prihand. (25, 61 ap.; 2, 10 sin. Iec.; 9, 10 Neocez.; 17 sin. I-H; 3, 5, 6 Teofil Alex.; 89 Vasile cel Mare) Sunt picate care nu permit intrarea in cler sau care, fiind vadite ulterior, impun indepirtarea din cler a celor ce s-au ficut vinovati de ele. Pe acestea le arati canoanele 25 si 61 Apostolice. Din textul canonului rezultit ci inainte de primirea cuiva in cler trebuia si se faci cercetarea cuvenit in legiiturd cu insusirile religios-morale ale candi- datilor, urmand apoi miirturisirea acestora. Daci se constata ci indeplineau conditiile pentru a fi admisi in cler, erau hirotoniti, daci nu, erau respingi. CANONUL 10: (CEI CE AU CAZUT ODATA DE LA CREDINTA NU POT INTRA IN CLER) Oricati dintre cei e&zuti (de la credinfa) au fost inaintati (in cler) fie din nestiint, fie cu gtiin{ii mai dinainte (a stirii lor) din partea celor ce kau inaintat, aceasta nu aduce slibire (prejudiciu) canonului bisericese, pentru cd dupa ce se vor eunoaste, se caterisesc. (62 ap.;9 sin, Lec.s 1, 2, 3,9, 12 Anc.; 10 Petru Alex.; 73 Vasile cel Mare; 2 Grig. Nyssa) Canonul prevede misura caterisirii pentru cei care au fost fcuti clerici dintre cei ce clizuserd de la credinfi in timpul persecutilor. Misura aceasta urmeazii a se aplica episcopilor hirotonisitori de indaté ce vor fi descoperiti astfel de cleri- ci, hirotoniti, fie cu sting, fie fri de sting. fea216 8-9 Neocez. Pirin i oprese pe preot si participe la nunta aceasta, pentru a nu se crede ci el aproba ceva pentru care a impus epitimie, CANONUL 8: (DESPARTIREA CANONICA A CLERULUI (PENTRU ADULTERUL SOFIED. (DIVORTUL i CANONIC AL CLERULUD) De se va vdi in public ed sotia cuiva care este laic a comis adulter, unul ca acelainu poate veni in slujba preoteasca. Iar dack dnsa va comite adulter dupi hirotonie, el este dator si o demiti; lar de va viefui cu dan- sa, nu poate tine slujba ce i s-a incredintat. (18 ap.; 3, 6, 13, 26 Trul.; 27 Vasile cel Mare) in acest canon Pirintii au avut in vedere eventualitatea cAnd o sotie devine adultera si consecintele ce le produce aceasta cu privire la slujba preoteasci. , Pornind de la principiul biblic ca, prin cisitorie, intre sot gi sotie se sta- bileste o stransi legituri, devenind o unitate; un singur trup (Fac. 2, 24), Pirinfii precizeazi ci orice picat sivarsit de un sof il piteaza gi pe celilalt, gi hotiirisc, in consecinti, urmiitoarele: interzicerea promovarii in cler a unui credincios a cérui sofie a fost dovediti ca adulterd; obligatia preotului a cirui soticeste dovediti de adulter de a divorta de ea; si obligatia preotului care nu vvrea si divorteze de sofia dovediti adulteri de a se lisa de preotie, CANONUL 9: (PACATELE DE DINAINTE DE HIROTONIE) Presbiterul, dae s-a inaintat dupi ce mai inainte a pacituit in trup, si va marturisi ci a pacdtuit inainte de hirotonie, si nu jertfease’, rama- nand in celelaite, pentru zelul siu de altfel; cdici multi au zis cd si hiroto- nia iarti cele mai multe picate. Iar daci el insusi nu marturiseste si nu se poate dovedi ariitat, atunei el insusi are puterea de a hotiri ce si faci. (25, 61 ap.; 2, 9, 10 sin. 1 ec.; 6 sin. I ec.; 4, 21, 23 Trul.; 12 Anc.; , 8, 10, 12 Neocez.; 3, 32, 51, 70, 82, 89 Vasile cel Mare; 3, 6 Teofil Alex.) in lumina rénduielii stabilite prin can. 61 ap., care impune candidatilor la preotie si indeplineasca o serie de conditii privind bunul nume in societate gi prin can. 9 sin. I ec., prin care se impune ca inainte de hirotonie candidatul sa fie supus unui examen sever, in canonul acesta se are in vedere cazul pres- biterului care a desfrinat inainte de hirotonie, dispunfndu-se urmitoarele: daca preotul insusi a mérturisit gi se cdieste, si se opreasci de la aducerea jert- SEAR A MS A ARENAS RTE EOS BATS NIN NATAL BRET TIC et th10-12 Neocez. 217 fei, dar si-si pistreze onorurile (si sada intre preoti, si se cuminece in altar tc,); cat priveste picatele mai mici, se apreciaz&: ,invocdndu-se pirerea uno- 1a ci acestea se iarti prin hirotonie, in cazul in care este biiit fird ase face dovada gi fiiré ca cel invinuit si recunoascé, Pirinfii lasi pe seama constiintei presbiterului si judece dacd este sau nu vrednic si aducd jertfa Ini Dumnezeu; ‘in cazul in care se face dovada vietuirii in desfrau si presbiterul nu recunoaste, {n lumina doctrinei canonice, un astfel de presbiter trebuie si se cateriseasca si si fie lipsit de toate onorurile. La sanctionarea presbiterului instituit far examinarea canonick prealabild se cere sii se aibi in vedere si prevederile altor canoane, intre care se numiri si can. 9 Tec, CANONUL 10: (PACATELE DE DINAINTE DE HIROTONIE) Asijderea si diaconul, de va ciidea in acelasi picat, si aibi numai treapta slujitorului bisericesc. (25, 61 ap.: 2, 9, 10 sin. Tec; 6 sin. I ec.; 4, 21, 23 Trul: 12 Anc.; 1, 8; 9, 12 Neocez.; 3, 32, 51, 70, 82, 89 Vasile cel Mare; 3, 6 Teofil Alex.) Canonul este 0 continuare a celui precedent. $i pentru diaconul dovedit de desfrau se presoriu aceleasi sanctiuni ca si pentru preot. Diaconul se va scoate din diaconat si va deveni slujitor bisericesc. CANONUL 11: (VARSTA CANONICA PENTRU PREOTI) Presbiterul mai inainte de 30 de ani si nu se hirotoneasca, de ar fi chiar barbat vrednic pentru toate, ci si astepte. Caci lisus Hristos la 30 de ani s-a botezat sia inceput si fnvefe. (14 Trul.) Fixand varsta de 30 de ani pentru candidatul la hirotonie, se respect intoc- mai cele stabilite prin can, 14 VI ec. CANONUL 12: (CEI BOTEZATI IN STARE DE BOALA) eae Daca cineva bolnav find s-a luminat prin botez, nu se poate inainta la presbiterie; cici credinta lui nu este din convingere, ci din nevoie; {ard numai poate in urma zelului si credintei sale gi de mai apoi si din lipsa de ‘oameni (candidati). 6218 13-14 Neocez. (46, 47, 49, 50. 61, 75, 80 ap.; 2,9 sin. Lec.; 7 sin. Hec.; 95 Trul.; 3, 13, 47 Laod.; 10 Sard.; 45 Cartag.; 1 sin. I; 1, 5, 89 Vasile cel Mare; 4, 5, Chiril Alex.; 4 Grig. Nyssa) Prin acest canon se solutioneazi o veche controversi pe tema validititi botezului pentru cei botezafi in stare critic, dispunfndu-se ca unii ca acestia si nu fie promovati in cler, exceptind cazurile in care dideau dovada de mult zel si credinf& statornicita tn timp, daci nu erau alti candidati. CANONUL 13: (CLERUL DE LA TARA SI CEL DIN CETATI) Presbiterii de la sate nu pot jertfi in biserica cetiti, fiind de fati epis- copul sau presbiterii cetitii; nici a da painea, nici paharul in timpul rugiciunii, iar daci cei din urmi nu sunt de fati, si singuri vor fi chemati Ja rugiciune, atunei si dea pinea si paharul. (15 ap.; 15, 16 sin, Lec.; 6 sin. IV ec.) PAstrdnd distinctia intre preotii urbani gi preotii rurali gi respectand dis- pozitiile can. 6 1V ec., care interzice hirotonia absoluta, fiird destinatie, paint interzic prin acest canon preotilor rurali si slujeasc Sfanta Liturghie in biseri- cile urbane, exceptind cazul cand, din lipsi de preoti urbani, preotul rural era expres invitat si slujeasci singur. CANONUL 14: (HOREPISCOPII) Horepiscopii insi sunt dupa chipul celor saptezeci de ucenici; preuni litarghisitori ai episcopilor, cinstindu-se pentru zelul lor fata de sliraci, pot sii aduci jertfi in biserica din cetate. (8 sin. Tec.; 14 sin, VII ec.; 13 Anc.; 8, 10 Antioh.; 57 Laod.; 89 Vasile cel Mare) Considerind pe horepiscopi ca impreuni liturghisitori cu episcopul eparhiot, prezentul canon le permite acestora si sivarseascd Sffinta Liturghie liber gi in biserica din cetatea episcopali, desi pistreazi deosebirea de grad dintre acestia, care sunt dup chipul celor 70 de ucenici, si episcopii eparhioti, care se considera a fi dup chipul Sfintilor Apostoli. Diferentierea dintre epis- copii: eparhiofi gi horepiscopi, admis& pe linie administrativa, se considera ci nu poate fi invocati pe linie sacramental, unde sunt egali, Ib260 8-10 Sard. CANONUL 8: (SOLII BISERICESTL ATEPISCOPILOR) Episcopul Ostu zise: »sintelepeiunea voastra si hotiirasca si aceasta: deonrese s-a socotit ca nu cumwva vreunul dintre episcopi, ducandu-se 1a tabard, sf cada sub osindi, daci unii ar avea cereri de acest fel, de care am pomenit mai sus, si le trimit prin diaconul si, Cal fafa slujitorulut inn este odioasi, ci cele ce is-au incredinfat mai curdnd le poate exopera%. Rispuns-au tofi: ,,Acestea incii se hotiirdisc, (11 Antioh,; 7, 9, 20, 21 Sard.; 104, 106 Cartag.) CANONUL 9: (RANDUIALA PENTRU SOLU BISERICEST! Al EPISCOPILOR) Episcopul Osiu zise: ,Socot ea gl urmiitoarele si se hotiirased: Dack episcopli din oarecare eparhie ar trimite cereri etre fratele si impreund episcopul lo, cel ce se aflé in cetatea mai mare, adicé fn capital, metro- poli, si trimit pe diaconul siu si eu acesta cererile dandu-i aceluia si vovori de recomandare, scriind deel, fireste, ¢l citre fratit sf ‘impreund episcopii nostri, care ar fl petrecdnd in acelasi timp im ocurile ori in cetitilefn-care preaeviaviosul imparat chiverniseste afacerile obstesti. lar coe yreunul dintre episcopl ar avea prieteni la curtea palatullu si ar voi roage pentru ceva preacuviincios, si nu se sflaseli de a-i rug siprin ‘iaconul sau, si de a le da insireinarea ea si acorde celul ce se roagit ajo- torul lor eet folositor. Iar cei ce se duc la Roma, precum am 2s mai inain- te, trebuie si dea cererile pe care le-ar avea iubitulul nostro frate gi im- preuni episcop Tuliu, ca ¢l mai inainte si le cereeteze, 2 Be cumya vreu- Proton cle sx fie prea indriimeati, gi aga si-i trimiti In tabard, na edanduce ajutorul si ingrifirea sa. Tofi episcopil au réispuns c& sunt de acord i hotirfirea aceasta este foarte potrivita. (11 Antioh.; 7, 8, 20, 21 Sard.; 104, 106 Cartag.) CANONUL 10: (SA SE ‘TINA RANDUIALA CANONICA A 'TREPTELOR PREOTESTI. TREPTELE PRIN CARE SE ‘AJUNGE LA EPISCOPAT) Episcopul Osin zise: ,Socotese ci este de trebuintii gi aceea ca sii se cerceteze cu toati grija si sarguinfa ci, daci vreun bogat say scolastie din Saeneacr invrednicl a se face episcop, si nu se ageze-in episcopat mai —————— TT it1 Sard. 261 inainte, pana nu va fi indeplinit slujba de citet, si de diacon, si de pres- biter, ca prin fiecare treapta, de s-ar socoti vrednic, si poata pisi pro- gresiind spre iniiltimea episcopiel. Si va avea gradul fiecirei trepte lun- gime de vreme, fireste, nu prea mic, prin care si se poati cunoaste- credinta Ini gi felul onestititii moravurilor si statornicia si buna cuviinti a luis gi socotindu-se el vrednic de preotia cea dumnezeiasci, si se bucure de cinstea cea mai mare. Cici nici nu se cuvine si nici priceperea, nici bu- nele moravuri nu admit a se tinde la aceasta, la episcopie, cu indrizneala sicu ugurinfi, ineAt ori episcopul, ori presbiterul, ori diaconul si se pun’ in chip uguratic, ci aga cu drept cuvant s-ar socoti neofit; fiindci chiar si Preafericitul Apostol, care a fost si invatatorul neamurilor, se vede cii a oprit sd se faci prea degrabii agezarile in treptele ierarhice; fiinded cerce- tarea ficuti fntr-un timp mai indelungat va putea arta dupi cuviinta vietuirea si moravurile fiecdruia‘. Zis-au toti ci sunt de acord si nicide- cum nu trebuie si se desfiinteze acestea. (80 ap.; 2, 9 sin. Tec.; 14, 15 Trut 3, 12 Laod.; 16 Cartag.; 17 sin. I-11; sin. VII ec.; 9, 10, 11, 12 Neocez.; 2, Chiril Alex.) in acest canon se intaresc cele stabilite prin can. 80 ap. si 2 Iec., conform si cu recomanditile Sfantului Apostol Pavel (I'Tim, 3, 6 si 5, 22) de a nu se pro- mova in cler cei de curand botezati si de a nu se hirotoni nimeni prea degrabi. Parinfii cer examinarea temeinic& a celui ce urmeazdia fi primit in cler si tre~ cerea prin toate treptele preotiei, in care si petreaci un anumit timp, adic& »lungime de vreme nu prea mica sau 0 perioadi de timp necesari a arta cl indeplineste toate conditiile si c& este vrednic (can. 17 sin. IX local). Timpul sau vremea legal pentru petrecerea in fiecare treapti este stabiliti de autori- tatea bisericeasci competenti (can. 80 ap.; 2, 14 sin. I ec.; 15 Trulan). fn orice az, acest timp nu poate fi sourt. CANONUL 11: (AUTONOMIA EPARHIALA, LIPSA EPISCOPILOR DIN EPARHIE) Episcopul Osiu zise: ,,Avem datoria si hotiirdm si ci, dacd un episcop vine dintr-o cetate intr-alti cetate sau dintr-o eparhie intr-alti eparhie, pentru fala slujindu-se de laudele sale sau de sfintenia religiei, si ar voi si zaboveasci mai mult vreme acolo si episcopul acelei ceti{i nu ar fl iscusit la fnvaitare, sA nu-I defaime si si nu vorbeasc intruna, nazuindu-se si ru- sineze s{ si injoseascii persoana episcopului de acolo; cici acest pretext obignuieste a produce tulburri; si prin viclenia aceasta urmireste si-si &238 1-3 Laod. CANOANELE SINODULUI AL CINCILEA LOCAL DELA LAODICEEA (343) CANONUL 1: (CASATORIA A DOUA) Am hotirat, potrivit canonului bisericesc, ca celor care liber si legiuit s-au impreunat prin nunta a doua, si nu s-au cisitorit clandestin, dupa ce a trecut un timp scurt, pe care I-au petrecut in rugiciuni i posturi, dupa iertare trebuie si li se dea impartasania. (17 ap.; 8 sin. I ec.; 3, 87 Trul.; 19 Anc.; Vasile cel Mare) |, 7 Neocez.; 4, 12, 22, 87,99 Pornind de la indemnurile Sfantului Apostol Pavel (Rom. 7, 31 si I Cor. 7, 39), parintii de la Laodiceea ingiduie si a doua cisitorie, daci ea se incheie liber si legal, indicénd epitimia ca cei cisitoriti si petreacd ,.un anumit timp scurt* (Sf. Vasile cel Mare, can. 4, spune un an) cu rugiciune gi cu post. Aceasti conceptie riguroasi a Bisericii referitoare la ciisitoria a doua se ex- primi siiin alte canoane, potrivit cirora: a) nici o persoani cisitoriti a doua ‘oarii nu poate fi consacrata in.cinul preotesc (can. 17 ap,; 12 Vasile cel Mare); b) preotul nu trebuie si participe 1a ospetele de la nunta celor cisatoriti a doua oarii (can, 7 Neocez.); si c) cei ce se cistitoresc a doua oarii nu se pot cununa cu ritualul prescris pentru intéia nunti (can, 2 Nichifor), ci dupi ritualul previzut tn molitfeinic pentru nunta a doua. CANONUL 2: (PRIMIREA CELOR CE SE POCAIESC DE PACATE) Cei ce au piicatuit in felurite greseli si an stiruit in rugiciunea mirtu- risirii gi pocdinfei si s-au intors desivarsit de la rdutiti, unii ca acestia, dupi ce lis-a dat vreme de pociinti, potrivit masurii greselii, si se pri- measci in comuniune pentru indurarile si bundtatea lui Dumnezeu. (52 ap.; 12 sin, I ec.; 43, 102 Trul.; 2 Anc.; 3 Neocez.; 74 Vasile cel Mare) Repetind prevederile can. 52 ap., piintii previid ca tofi cei ce se caiese cu sinceritate gi se leapidi de picat si se primeasci si sit se invredniceasci de Sfainta Impartasanie. CANONUL 3: (CEL DE CURAND BOTEZAT NU SE PRIMESTE IN iis in se cuvine ca cel de curdnd luminat sii se aduci in tagma lerarhiceasca. Ww4-7 Laod. 239 (61, 75, 80 ap.; 2, 9 sin. I ec.; 9, 10 Neocez.; 10 Sard.; 17 sin. I-H; 89 Vasile cel Mare; 1, 4 Grig. Nyssa) A se vedea si can. 2 sin, Lec. CANONUL 4: (DOBANDA $I CAMATA SE OSANDESC) Nu se cuvine ca cei ierosifi si imprumnte bani pe dobnzi gi si ia camiita gi cele ce se zic camete pe jumiitate. (44 ap.; 17.sin. Lec.; 10 Trul.; 19 sin, VI ec.; 4 Laod.; 5, 16 Cartag.; 2, 14 Vasile cel Mare; 3 Grig. Neocez.; 6 Grig. Nyssa) A se vedea gi can. 17 Tec. CANONUL 5: (ALEGEREA CLERULUD Nu se cuvine sa se faci hirotonie in prezenta ascult&torilor: (4 sin. Lec,; 3 sin. VII ec.; 19, 23 Antioh.; 12, 13 Laod.; 16 Sard.; 1 Cpol; 13, 49, 50 Cartag.) Cuvantul ,,hirotonie" intrebuinfat in acest canon are sensul de alegere. Pirin ntarese rénduiala traditional si dispun ca alegerea si se fack numai de'membrii cu drepturi depline in biserici, si ca la alegeri sd nu asiste cei fara rept de vot sau strtini, CANONUL 6: (ERETICII SA NU INTRE IN BISERICA) Nu este ingiiduit ereticilor si intre fn casa Ini Dumnezeu daci stiiruie ineres, (10, 45, 64 ap,; 2, 4 sin. HI e 9, 32, 33, 34, 37 Laod.; 9 Tim, Alex.) Pornind de la precizarea facut de Mantuitorul, care a spus ci: ,,Cel ce nu este cu Mine, impotriva mea este (Le. 11, 23; Mt. 12, 30), Pirintii dispun ca- tegoric ca ereticii care stiruie in erezie si nu fie admisi in Biseric’. CANONUL 7: (PRIMIREA ERETICILOR) Cei ce se intore din eresuri, adicd dintre novatieni sau fotinieni, sau quartodecimani ori catehumeni, ori credinciosi de-ai lor, si nu se pri- meascii inainte de a anatemiza tot eresul, gi mai ales pe cel de care se Zo35-37 Cartag. 283 (7, 64, 70, 71 ap.; 7 sin. Hec.; 11 Tru; 7, 37, 38 Laod.; 51, 73, 106 Cartag.) Se stabileste regula ca data sfintelor Pasti, stabiliti conform hotitratilor si- nodului I ec., si se fack cunoscutd celor din provincia Cartaginei de citre Biserica din Alexandria, cu ocazia sinodului general, care se tinea de obicei in Tuna august (can. 73 Cartag,). CANONUL 35: (COPII CLERICILOR (EMANCIPARE)) Eplscopi si clericii si nu lase pe fili lor a se face independent (sui juris) prin emancipare, decat daca s-ar incredinta de moravurile si varsta lor; deoarece de aici inainte picatele lor li se vor imputa numai lor insisi (5, 17, 26, 51 ap. 7 5, 6, 12, 30 Trul.; 18 sin. VIL ec.; 19 Anc.; 1, 8 Neocez.; 4, 15 Gang.; 3, 4, 25, 70 Cartag.; 12, 27, 88 Vasile cel Mare; 5, 13 Tim. Alex.) Jn canon se atenfioneazi clericii si nu abuzeze de dreptul de émancipare a celor aflati sub puterea piirinteasci, a copiilor, ci si faci acest act numai atunci find sunt incredinjati ca aceia sunt maturi. Din acest canon se constatit pe de o parte ci autoritatea bisericeasca didea o mare atentie modului de viati al cleri- cilor si al copiilor lor, pentru a nu compromite tagma clerical, gi apoi, prin faptul cli se vorbeste de copiii episcopilor gi ai clericilor, ne face dovada ci acestia erau clsitorifi, si nu celibi. Celibatul nu se generalizase incit in Apus In vremea sinodului (417), cum susfin teologii apuseni. CANONUL 36: (FAMILIILE CLERICILOR TREBUIE SA FIE CRESTINE) Episcopii, presbiterii si diaconii si nu se hirotoneasc4 inainte de a face crestini ortodoesi pe tofi cei din casele lor. (58, 80 ap.; 19 Trul.; 1] Sard.; 121, 123 Cartag.) Se impune, ca o conditie pentru intrarea in cler, ca fntreaga familie a candi- datului la preotie si fie crestind, drept garantie, CANONUL 37: (SEANTA JERTFA (VINUL LITURGIC). PRINOASE) La cele sfinte nimic mai mult si nu se aduci decat trupul si sfingele Domnului, precum si insusi Domnul a predanisit, adic paine si vin ames- tecat cu api. Iar pirga, sau de miere, sau de lapte, si se adueii, precum se obignuieste, intr-o zi anumiti spre taina pruncilor; si desi se aduc mai ales 24390 11-12 Vasile cel Mare Dupi aceste preciziti de ordin general, Sféntul Vasile cel Mare di solutia, in cazul in spefi al lui Chiriac, care fiind hirotonit preot pe seama unei bisetici nou zidite si jurdnd cf va rimane acolo toatd viaya, nui s-a permis si ia functia sia trecut la altd biserici. fntrucat biserica pentru care a fost hirotonit era sub jurisdictia altui episcop, si finfnd seama ci cel ce a zidit ameninfa ou inchi- derea ei, Sfintul Vasile cel Mare accept motivarea episcopului care I-a hiro- tonit cd a uitat cf biserica nou nu era pe raza teritorialé a jurisdictici sale si Propune ca o solutie practic’, meniti sii aducii pacea in biserici, urmitoarele: satul in care s-a zidit biserica si treaci sub jurisdictia episcopului care a hiro- tonit pe Chiriae, iar Chiriac si reving la aceasti biseric’. fn felul acesta, spune Sfintul Vasile, se va implica patronul care ameninfa cu inchiderea biscricii si Chiriac isi va respecta jurimantul, iar pe cel vinovat, episcopul care a hirotonit Presbiter pe seama unei biserici care nu era sub jurisdictia sa gi care motiva cu uitarea, il incredinfeazk judecitii lui Dumnezeu, care va cunoaste adevirul acestei justificiri. CANONUL 11: (UCIDEREA FARA DE VOIE) Jar cel ce a comis uciderea fiir de voie indestul a fmplinit osnda in cei 11 ani; ciici este invederat ca in privinta celor loviti si observiim Legea lui Molse; $1 pe'cel ce a citzut de ranele ce a primit, dar iardsi a umblat pe toiagul sau nu-l vom socoti ci s-a omorat; iar daci nu s-a mai sculat dup Jovituri, lovitoral, cel ce I-a omorat fiird vole, ucigas este; insii dup in- tentie involuntar. (65 ap.; 23 Anc.; 9 sin. Ll; 2, 8, 13, 54, 57 Vasile cel Mare; 5 Grig. Nyssa) {n acest canon, la fntrebarea lui Amfilohie, Sffntul Vasile rispunde ci cel'ce a suportat epitimia de 11 ani, pentru uciderea fark voie, poate fi primit la Sfanta Impirtdganie tn mod neindoielnic, Aici a avut in vedere cu siguranté prevede- rile din canonul 57 al stu, unde stabileste 10 ani epitimie tn cazul in speya. CANONUL 12: (CASATORIA CLERICILOR. (CLERICH SE POT CASATORI O SINGURA DATA)) Canonul a oprit cu desivarsire de la slujire pe cei ce s-au cisktorit de doui ori. (17 ap.; 3 Trul.; 7 Neocez,) 20 22.13-14 Vasile cel Mare 391 in acest canon, Sfintul Vasile cel Mare are in vedere prevederea can. 17 ap., potrivit cdreia preot poate fi numai acela care s-a cisttorit 0 singurd data, hotiirand si fie caterisit episcopul care va hirotoni pe cel ce s-a cisitorit de doui ori (Sint. at. V, 28; VI, 155 etc.). CANONUL 13: (CEI CE UCID IN RAZBOD Pirinfii nostri nu au socotit intre ucideri ueiderile din rizboaie; mi se pare ci Ie dau iertare celor ce lupti pentru buna cuviinti gi pentru dreap- ta cinstire de Dunmezeu. Dar poate ci este bine a-i sfitui ca tref ani sii se retin’ de la impirtiisire, ca cei necurati cu mainile. (22, 23 Anc.; 1 Atanasie cel Mare; 8, 43, 55 Vasile cel Mare; 5 Grig. Nyssa) Ficdnd pomenire, la inceputul canonului, de Parintii nostri, cu siguranti ‘Sfaintul Vasile are in vedere pe Sfantul Atanasie cel Mare, care, in epistola sa citre Amun (can. 1), spune: ,Omorul nu este ingiduit, dar este si legal, si vrednic de laudi a ucide pe inamic in rizboi". La aceasta Sfantul Vasile adau- gi sfatul stu ca cei ce s-au ficut vinovati de ucidere si se refind trei ani de la impirtiganie, Motiveaza opinia sa ficand referire la prescriptiile Vechiului Testament (Num. 31, 17-24); incercfind ca prin aceasta si ugureze gi starea su- fleteascit a soldatilor din cauza clirora s-a virsat singe omenese. Comentatorii Zonara $i Balsamon fac precizarea ci in practica viefii bis- ericesti se observa cli nu s-a respectat sfatul Sfantului Vasile, ci s-a avut in vedere prescriptia Sfantului Atanasie cel Mare, citind cazurile de preoti care, participind la rizboaie, au comis infractiunea de ucidere a inamicului, unii ca acestia nu numai cA nu au fost despuiati de demnitatea clericala, ci dimpotri s-au invrednicit de lauda (Sinz. at. 1V, 132-133). CANONUL 14: (OSANDA CAMETED Cel ce ia camiti, de va primi si intrebuinteze castigul nedrept pentru sdraci si dupa aceea se elibereazi de boala iubirii de bani, el este primit la preotie. (44 ap.; 71 sin. Lec.; 10 Trul.; 4 Laod.; 5, 16 Cartag.; 6 Grig Nyssa) fn acest canon, Sfantul Vasile rispunde lui, Amfilohie Ja intrebarea dac& laicul care s-a ocupat cu cimitiria poate fi primit in cler, ardtind ci poate fi dacii va distribui cdstigul realizat stracilor gi daca va promite solemn ci nicioda- 25434 89 Vasile cel Mare CANONUL 89: (ISPITIREA VREDNICIEI CELOR CE INTRA IN CLER) (SCRISOARE CATRE HOREPISCOPI) saree cu de-aminantul intregul lor mod de viafi, de nu sunt barfitori, de nu sunt betivi, de nu sunt aplecati spre galcevi, de si-au edueat tineretea lor ca sii poati sivarsi cele sfinte, fardi de care nimeni nu va vedea pe Domnul (Evr 12, 14). $i aceasta o cercetau presbiteril $i diaconii, eae viefuiau impreund cu ei, apoi fi duceau la horepiscopi, care, primind voturile de la nicl acceptnd sivl aduceti la noi spre hotdrdre,v-ati ust pol, chiar negliind en toful aceasti chestiune, ati tngiduit presbiterog Glaconllor si introdued in bisericd pe nevredniei, pe oricare wr Vol, fara a li atte ncaa’ Viata, eu pitimire, sau in urma fnrudirii, san in urma oriedrel alte prietenii. Din cauza aceasta, intr-adevir multi slujitori se numace ta fecare sat; dar nici unoll nu este vrednic de slujrea altarului, precum insi- Ys mirturisii, lind lipsii de bicbat la alegeri. Deci, de vreme ce lect jinns deja si fie fr leac, iar mai ales acum cei mai mul, de frica inrolarit 4a armati, se introduc pe sine in slujba bisericeasei, din necesitate art ‘ajuns si se innolasedi canoanele Pirintilor, si scriu vous si-ini trimiteti mie sipacmparea slujitorilor bisericesti din lecare sat, sifiecare de citre cine 8 introdus in slujbi, $1 care este modul lui de vietuive. Dar si aveti sila voi cre stmnarea, ineat cele scrise, care se pistreazi la nol, si se potriveasedi eu ale yoastre, $1 niménui sii fle cu putintd a se inserie ednd rex Asadar, arunea intre mirent, si din nou s& se faci de voi cercetares fn privinta lor; sf de vor fl vrednici, si'se primeasci prin hotirdren voastet si curatiti Biserica, izgonind pe cel nevrednici din ea. Dect sn viltor ai cereetati pe gi wedniel si si-i primit; dar si nu-inumarati i cler inainte de wi cere {a nol ~alteum si stiti cA mirean va fi cel ce va fi primit in slujba Bisericit fir de socotinta noastri. (8 sin. Tec.; 14 sin. VI ec.; 8, 14 Neocez,; 8, 10 Antioh.; 57 Laod.; 7 Teof. Alex,) Canonul prezent este alcituit din scrisoarea adresati de Sffintul Vasile cel Mare, in primul an al pistoririi sale (370), horepiscopilor sai. Sfantul Patinte, 2490 Vasile cel Mare 435 observand ci a slibit disciplina in bisericd, prin faptul ci horepiscopii tsi depisesc atributiile, atrage atentia acestora si pizeasci cu strictete sfintele canoane stabilite de Sfinfii Parinfi, Considerdnd cd riul provine din faptul ca fn cler au intrat multe elemente fri chemare preoteasci, dispune ca pe viitor recrutarea clericilor si o faci horepiscopii, dup o strict examinare'a acesto- ra, si despre cei gisiti vrednici si i se fac raport, urmfnd ca el personal si de- cidi asupra primirii si introducerii in cler a respectivilor. CANONUL 90: (FARADELEGEA SIMONIEI (SCRISOARE CATRE HOREPISCOPI) Monstruozitatea Inerului despre care seriu, chiar prin ceea ce fn gene- ral a trezit binuiala si prin ceea ce s-a vorbit, a umplut de durere sufletul meu, dar mi s-a parut de necrezut. Deci cel ce se stie vinovat si primeasc’ cao doctorie scrisoarea ce o trimit fn aceasta privint&; iar cel ce nu se gtie vinovat, ca nu mijloc profilactic; si cel indiferent, de care mii rog si nu se giiseasci intre voi, ca pe o marturie. Dar ce este despre ceea ce vorbesc? Spun oarecare ci vol luati bani de la cei ce se hirotonese gi ci acoperiti aceasta sub pretextul evlaviei; si aceasta este gi mai riu. Cici dact-cineva comite ritul sub pretextul binelui, este vrednic de indoiti pedeapsi ciici prin aceasta se lucreaz’ ceea ce nu este bun si se foloseste spre a sivarsi pacatul, ca gi cum ar zice cineva c& ar fi ajutator binelui. De vor fi acestea asa, in viitor si nu se mai intimple, ci indrepteze-se; flindcd celui ce pri- meste argintul trebuie si se zich ceea ce s-a spus de ciitre apostoli celui ce yoia sii dea ca si cumpere impirtisirea Duhului Sfaint: ,,Argintul tiu fie impreunii cu tine spre pieltre“ (F. Ap. 8, 20); ciict mai ugor greseste cel ce in urma ignorantel vrea si cumpere decat cel ce vinde darul lui Dumne- zeu: ci s-a facut vanzare, si dacd tu vel vinde ceea ce ai primit tn dar, ca un vandut lui satana, vet fi lipsit de har; cic! introduci circiumirie in cele duhovnicesti si in Bisericd, unde ni s-a incredintat Trupul si Sangele lui Hristos, acestea nu trebuie sa se intample asa; si, iat, spun care este siretlicul. Ei socotese ci nu picdituiesc daci nu iau indata si iau dupa hiro- tonie; dar a lua este a lua oricnd. Va indemn deci ca acest venit sau, mai bine zis, aceasta introducere spre gheena si o lepidati; si si nu va faceti nevrednici de sivarsirea Sfintelor Taine, spurcfindu-va mainile cu astfel de venituri. $i iertati-ma dacd la inceput, ca si cum nu as fi crezut, iar apoi amenint ca si cum as erede. Dac cineva dupa aceastii epistoli a mea va face una ca aceasta, se va indeparta de la altarele de aici; si va cituta unde, cumpiirnd darul lui Dumnezeu, va putea si-l vind’. Cici not gi bi- sericile lui Dumnezeu nu avem astfel de obicei (I Cor. 16, 16). Adiugind3 Atanasie cel Mare 373 numiir, ale Testamentului Nou, precum le primeste si le recunoaste i astiizi Biserica Ortodoxi. Dintre cirtile Testamentului Vechi, 1a Atanasie cartea Judecitorilor si cartea Rut se gisesc sub numér separat, si anume din cauzii ci nu este men- tionati cartea Esterei, si astfel avem exact 22 de citi, dup cum tot atatea se ‘mentioneaza si in canonul 60 al sinodului de la Laodiecea, Dintre cartile Testamentului Nou, Atanasie menfioneazi 27, dup cum tot até- tea mentioneazi si Amfilohie, Ioan Damaschinul si Catehismul crestin ortodox. Atanasie, mentionfnd cittile canonice ale Testamentului Vechi si Nou, ci- teazi mai departe cirtile necanonice. Despre cirtile necanonice, care n-au in- trat in canon, Sfiintul Atanasie spune ci sunt bune side citit cu folos, mai ales pentru catehumeni, cei ce vor si se instruiasci in invatitura dreptei credinte. Dintre acestea, Atanasie mentioneazi cinci din Testamentul Vechi si douii din timpurile crestine, si anume: Intelepciunea lui Solomon, intelepciunea lui Sirah, Estera, Indit, Tobit, Invatitura Apostolilor si Pastorul Ini Herma. La sffrsit mentioneaza cartile plismuite de eretici spre a abate pe oamenii mai simpli de la adevar si pe care ereticii le prezentau drept cirti vechi, dar care cuprindeau o invatatura crestind denaturati, Sfantul Parinte recomanda a nu fi citite astfel de cir. Epistola aceasta este foarte important pentru ci arati temeiurile si primele izvoare ale credintei ortodoxe. Aceasti scrisoare, impreunii cu invititura de- spre catehumeni a lui Chiril din Ierusalim, lucrarea despre canonul Sfintei Scripturi al Sfantului Grigorie Teologul, Scrisoarea Sféntului Amfilohie si canonul 60 al sinodului de la Laodiceea, care toate trateazii aceeasi chestiune, sunt deosebit de importante, deoarece pe ele se intemeiaz doctrina Bisericii Ortodoxe despre Sfanta Scriptura si despre ciirtile care o alcétuiesc, aga cum este ea aritata si in Catehismul Bisericii crestine Ortodoxe a Risiritului, si in Cartea de invitaturd cresting. CANONUL 3: (PRIMIREA ERETICILOR IN BISERICA) [ease | ‘Tu scrii precum se cuvine fiului iubitor citre tatiil, deci si eu, apropiin- du-te prin scrisoare, Rufiniene, te imbritisez, ca pe cel ce-mi esti mai pre- i sus de toti dorit. Dar si eu, putfind siti scriu ca unui fiu sila inceput sila mijloc sila sfarsit, am Iuat aminte ca nu din serisori sii se cunoaseli comu- niunea si mirturias cic tum! esti epistol dupi cea serisi, cunoscutit si cititi in inima, Deci crede cH aga mi aflu, crede fntr-adevar, te indemn, si te rog sii-mi scrii; edci nu putin, ci mult mi inveselesc fiicdind aceasta. $i fiindcd cu iubire $i bisericeste (cici aceasta iartisi se cuvine cucerniciei tale) ai intrebat in privinta celor ce cu forta au fost tardti, dar nu s-au374 3 Atanasie cel Mare stricat, in credinta cea rea, gi ai voit ca si seriu cele hotirate in privinta lor in sinoade si pretutindeni, si stii, stiipane al meu preadorit, ei la inceput, dupii ce a incetat violenta ce se ficea, s-a tinut sinod, flind de fat episcopi din pirtile dinafard; dar s-a tinut sinod si la impreund slujitorii cei ce locuiese in Elada, tot asa cu nimie mai putin la cei din Spania si Galia, si s-a hotdrat ceea ce alei gi pretutindeni s-a lucrat, ca celor ce au cizut si au apirat nelegiuirea pocdindu-se si li se dea lertare, dar sii nu li se dea lor loc in cler; iar celor ce nu si-au insusit nelegiuirea, ci s-au tardat de sili si prin forfa, s-a hotardt nu numai si li se dea iertare, cl si aibi si loc in cler, mai ales ei au adus apirare vrednicd de crezimant, sisa pi- rut cd aceasta s-a fficut cu oarecare iscusint; deci au dovedit cdi nu s-au convertit la nelegiuire. Dar, ca sii nu se pun oarecare nelegiuit si strice bisericile, au preferat si accepte calea violenfel gi si poarte greutatea de- cat si se plard popoarele, $i ziedind ef aceasta, ni s-a pirut ed ne spun in chip demn de erezut gi cu scopul ca si se si dezvinovateasca ci Aron, fratele lui Moise, in pustiu a acceptat pitcdtuirea poporului, Justifice, ca nu cumya intoredndu-se poporul in Egipt, si rim: trie. Dar se si piirea a fi probabil ed, dacd ar fi rimas in pustie, puteau si se refind de la nelegiuire, iar mergénd in Egipt, s-ar fi intefit nelegiuirea in ef; din cauza aceasta li s-a admis acestora si fie in cler; iar celor care au fost amigiti si au suferit violente si li se dea iertare. Acestea le fac cu- noscut si evlayiei tale, naidajduind ci si cucernicia ta va primi cele hoti- rite si nu va osindi slibiciunea celor ce s-au invoit astfel. Binevoieste dar a citi acestea preotimii si poporului supus tie, ca, cunosedndu-le si ei, nu te invinuiascd pentru aceast’ atitudine a ta fatii de unii ca acestia; ciici nut se cuvine siti seriu, dae si cucernicia ta poate sii le expunii conceptia noastrii in privinta acestora, si si plineasc toate ce lipsesc, Lauda fie Domnului, care te-a desivarsit in tot cuvantnl si in toatit cunostinta. Deci cei ce se citiesc cu adeviirat si anatematiseascé in special credinta cea de- sartii a lui Eudoxiu si Euzoriu; deoarece ei, hulind pe Fiul lui Dumnezeu a fi creaturd, s-au inseris drept apiritori ai eresului arian; si sii mirturi- seascii credinta marturisité de Pirinfii de la Niceea, i si nu prefere nici un alt sinod fata de acesta. Saluti fratimea cea de pe langi tine, iar cea de pe ling mine te saluti in Domnul, (62 ap.; 10 sin. Lec.; 1, 3, 5, 8 Anc.; 10, 14 Petru Alex.; 2 Tim. Alex.) Canonul cuprinde continutul unei epistole de.rispuns al Sfantului Atanasie citre episcopul Rufinian, care intreba cum trebuie si se primeasci in Biserici cei ce au aderat, in timpul prigoanei, la eresul arian, 273 Teofil 459 (92 ap.; 10 sin. I ec.; 1, 2, 3, 9, 12 Anc.; 10, 14 Petru Alex.; 3 Atanasie cel Mare) Acest canon $i urmiitoarele nouli canoane (2-11) sunt ale&tuite din indrumirile pe care le-a dat Teofil lui Amon, care a primit misiunea de a se duce in Licon sprea larifica impreuni cu episcopul Apolo de acolo unele chestiuni despre care i s-au cerut lui Teofil indrumiti sau despre care a fost sesizat sau a primit reclamatii, {in primul canon (can. 2) se aratii cum se procedeazi fata de preotii care au intrat in comuniune cu arienii in vremea prigoanei gi apoi au cerut si revini la Biserica. fn principiu, recomandi si se urmeze obiceiul existent, potrivit ciruia toti acei preofi trebuie si fie inliturati din bisericile respective din cauza putinei lor statornicii fn credinta ortodoxa gi in locul lor si se numeasc4 altii, care dau dovada de statornicie in credinfa ortodoxi, lisindu-le celor depusi demnitatea sinumele de preot, dar fard nici un drept potrivit treptei lor ierarhice. Referindu-se la preofii numifi de Apolo, care inclinau spre arianism, neas- cultand de episcopii lor care le cereau si rimni statornici in adevitata credinfa, Teofil dispune ca tofi si se supuni epitimiilor cuvenite. lar in priv- inta preotilor care s-au lepidat de credint& din cauzi ci vroiau sii ascuilte de episcopii lor, care au inelinat spre arianism, intrucdt acegtia nu pot fi intru total invinovatifi, Teofil dispune ca acesti preoti si nu fie pedepsiti, ci si rimfni in demnitate gi functie, daca poporul fi accepti si nu se opune. A se vedlea si epis- tola Sfantului Atanasie cel Mare adresati lui Rufinian (can. 3 Atanasie cel Mare), care constituie cel mai complet comentariu Ia acest canon. CANONUL 3: (OSANDA CLERICULUI PENTRU ADULTER) 23 Si se cerceteze in privinta lui Vist, care a fost asezat presbiter in Ereve, sidaci a siluit pe vreo femete despirtiti, flind viu birbatul ef, si nu-i fie ._ fertat a fi presbiter, incat nici ca mirean nu se cuvine a fi impreuni in adu- nare, cici Biserica pe unii ca acestia obignuieste a-i desparti. Insii aceasta nu-i atrage episcopului Apolo osindi, dack din necunostinta l-a agezat pe el, poruncind Sfantul Sinod si se scoati din cler cei ce dup hirotonie se dovedese nevrednici din cauza vinovitiei lor. (25, 61 ap.; 2, 9, 10 sin. 1 ec.; 9, 10 Neocez.; 17 sin. I-I; 89 Vasile cel Mare; 5, 6, Teof. Alex.) in acest canon se dau indrumari cum sf se rezolve un caz privindu-l pe preotul Vistus, hirotonit de episcopul Apolo, despre care se binuia ci inainte de hirotonie ar fi comis un delict grav, si anume ar fi intretinut relafii sexuale cu o femeie care era despartiti de sotul ei. Teofil dispune si se cerceteze ami- nunfit chestiunea si, daca infractiunea se va dovedi, Vistus si fie depus din 28460 4-5 Teofil treapti, dar Apolo, care n-a cunoscut impedimentul, nu poate fi invinuit de ni- mic. in motivare face referire la Prevederile canonului 9 al sinodului I ecume- nic, unde se dispune si se depuni clericii care dupa hirotonie se dovedesc ne- vrednici din cauza vinovitiei lor. CANONUL 4: JUDECATA EPISCOPULUI) (INSTANTA EPISCOPULUI) in privinta lui Sur, fiinded episcopal Apolo a adeverit ci I-a si indepir- {fat gl La facut striin de biserici, si fie aga precum a hotirat episcopul, folosindu-se acela, daci vrea, de apirarea drepturilor sale si si atace ho- tirfrea episcopului. (28 ap.; 5 sin. I ec.; 9 sin. IV ec.; 4, 12, 20 Antio} 88 Vasile cel Mare) , 4, 14, 15 Sard.; 29, In privinja presbiterulni Sur, cterisit de Apolo penttu un delict oarecare gi nemuljumit, Teofil dispune ca hotararea lui Apolo sii ramand in vigoare, iar Sur are libertatea de a se adresa cu plngere la sinodul competent al episcopi- Jor, singurul in drept si judece apelul sau recursul la o hotdrare a unui episcop. CANONUL 5: (CASATORIA NECANONICA A CLERULUI." (OSANDA CASATORIEI NELEGIUITE A CLERULUD) Jar in privinta lui Panuf, cel ce s-a agezat diacon in Lico, trebule si se cer- ceteze; gi de s-ar intampla sii se afle ed, flind catehumen, a primit in co- muniune de nuntii pe nepoata sa de frate, iar dup botezare a fost inaintat in cler, sitriimini tn cler, daci a murit aceea si dacli dup’ botez nu s-a impre- unat cu dinsa. Tar dae eredinelos fiind a primit in comuniune de nunti pe nepoata sa de frate; si fie strdin de cler; dar aceast Imprejurare nu-i atrage episcopulul Apolo osfindi, dacd din necunostinfi a agezat pe el. (19, 25, 61 ap.; 2, 9 sin. Lec.; 12 Anc.; 3, 6 Teof) Teofil rezolvai itor cu cel din canonul 3, fn cazul diaconului Panuf din Lico, care inainte de botez a fost cisitorit cu nepoata sa de frate, Teofil dispune ca acesta, dacii a murit sofia si dack dup botez nu a vietuit cu aceasta, si riménd in cler; dar daca si dupa botez a viequit cu aceasta, si fie de- pus din cler. in privinja episcopului Apolo, care I-a hirotonit, dispune ca aces- ta, dacd nu a avut cunostinta despre starea de fapt, nu poate fi osfindit. 249468 4 Chiril din care s-a extras, A se vedea si canonul 9 III ecumenic, unde se mentioneazi siacest canon, CANONUL 4: (ISPITIREA CU SARG A CELOR CE INTRA fN CLER) ‘Trebuie sii avem grija de totul ce este de trebuinfi si de nevoie pentru zidirea popoarelor si ceea ce contribuie spre slava sfintei Biserici. Caci seris este: ,Faceti evlaviogi pe fiii lui Israel“ Lev. 15, 31). Decl PSrintii méndstirilor din eparhia Tebaida, birbati evlaviosi si avand vietuire yrednici de admirat, venind in Alexandria si intrebati flind de ciitre mine in privinfa stiri ministirilor de acolo, mi-au spus ci multi se smintese din cauza urmiitoare. Unii care de curdnd s-au insurat si, intocmal ca gi cum ar fi venit din camerele nuptiale, amiigesc pe unii dintre episcopii Iui Dumnezeu iubitori, si poate ci niment nu s-a pronuntat pentru dingii, se hirotonese clerici, adic presbiterl. Iar altii oarecare, scosi fiind chiar din miiniistiri ca dezordonati, iariisi aleargii spre hirotonie si, ficindu-se cle- rici, intri in aceleasi miniistiri de unde au fost scosis si volese si aducd Jertfa $1 si slivarseasci toate care sunt obignuite clericilor si acestea cau- zeazii ci si unii dintre cei ce-i cunose pe dansii nu evit’ numai adunirile bisericesti, ci se retin de a se impartisi cAnd liturghisesc aceia, Deci flind- c& precum am zis, totul trebuie si se faci de ciitre nol spre zidirea popoa- relor, cucernicia voastrd sii bage de seama la acestea. $i dacii cineva ar yrea si se hirotoneasci cleric, si se cerceteze viata lui: si ori de are sotie, satt nu; si cum gi cfind a Iuat-o; si daci s-a despiirfit de ea; si de este el vre- unul dintre cei lepidati, sau de citre alt episcop de Dumnezeu cinstitor, sau din miiniistires si atunei si se hirotoneasc’, daci se va gisi neprihinit. Ci asa vom piizi atat constiinta noastr curati, edt si sfinta i cinstita slujba neprihiiniti. (80 ap.; 2 sin. 1ec.; 2 sin. VI ec; 12 Neoce.; 3, 12 Laod.; 10 Sard.; 17 sin. LH) Acest canon cuprinde textul unei scrisori pastorale emise de Chiril etre episcopii din Libia si Pentapole in urma unei reclamafii ficute de niste cilugati, care invinuiau pe unii episcopi ci promoveazi in cler persoane v necorespunzittoare, Pornind de la randuiala canonicé c& in biserica episcopul este chemat, in Pritmul rnd, si poarte griji de tot ce serveste pentru progresul credinciosilor si pentru slava sfintei Biserici si cit datoria principal, dupi prevederile Sfintei Scripturi, este de a face evlaviosi pe credinciosii incredintati lor (les. 15,31) si Ren een cm NI Ie REE A 80500 5-8 Nichifor iposati ar fi dispus ceva in privinta aceasta cat timp au fost in viat’. Utterior, impiratul Leon Filozoful, prin Novela 40, dispune ef o parte anumiti din Visimantul riposatilor revine Bisericii daci respectivii mor far testament, CANONUL S: (LA BUNAVESTIRE ESTE DEZLEGARE DE VIN SI DE PESTE) De s-ar intampla Bunavestire in Joia cea Mare sau Vinerea cea Mare, nu picdtuim daci gustiim vin si peste. (66 ap.; 52 Trul.) Reglementeaza tinerea postului la stirbitorirea Buneivestiri, cfnd aceasta cade joia sau vinerea din siptimfina mare, CANONUL 6: (EGUMENUL POATE HIROTESI CITET SI IPODIACON) Cel ce are rugiiciunea (hirotesia) de egumen, presbiter find, poate si sfinteasci citet si ipodiacon in mindstirea sa, (33 Trul.; 14 sin IV ec.) 6 CANONUL 7: (DESFRAUL OPRESTE DE LA HIROTONIE) Dacii cineva a vietuit 20 de ani sau si mai multi in desfréu, apoi se va arita cii face fapte virtuoase, acela nu se cuvine a se hirotoni; finde’ cel sfintit trebuie si fie imaculat. (80 ap.; 2 sin. Lec.; 12 Neocez.; 3, 12 Laod.; 10 Sard.; 17 sin. I-H; 4 Chiril al Alex.) Se aratd ci desfraul constituie un impediment la hirotonie. CANONUL 8; (COPIII DIN FLORI. (COPIII DIN FLORI SI CEI DIN CASATORIA A DOUA SI A TREIA SE HIROTONESC) Copiii niscuti din tiitoare sau din cei ce s-au ciisitorit a doua oars sau a trela oard si care dovedese ci au viati vrednici de preotie se hirotonese, (76 ap.; 33 Trul:; 14 sin. VIL ec.; 15 Laod.) 3f36-38 Nichifor 509 Se dispune ca monahul care a pirisit mindstirea gi se ciisitoreste si fie anatematizat daci nu se intoarce si si se aduci fortat la ministire, si fie ‘imbricat si si fie inchis in ministire. CANONUL 36: (DESFRAUL OPRESTE DE LA PREOTIE) t Cel ce a desfriinat micar o dati nu se cuvine a se hirotoni, chiar daci s- a lisat de acea patima; ciici Vasile cel Mare zice: ,Unul ca acesta, chiar $i morfi de ar fnvia, nu se face preot', (18 ap.; 3, 26 Trul.; 3, 12 Vasile cel Mare) Prin acest cation se instituie norma cd desfrau! constituie impediment Ia preotic. CANONUL 37: (DESFRANATI N-AU PARTASANIE CU CREDINCIOSI) Cénd Apostolul zice: ,,Daci vreun frate va fi numit desfranat, cu-unul ca acesta nici si nu mindnee“ (I Cor. 5, 11), se vede e& nu zice: éu acela pe care il stie unul sau doi ci este desfranat, ci cti acela pe care toti il numese desfrénat gi il cunose. Fiinded piicatele comise in chip nerusinat atrag mare pedeapsi. (25 ap.; 1 Neocez.; 3, 32, 51, 59, 70 Vasile cel Mare.; 4 Grig. Nyssa) } in acest canon se instituie interdictia de a manca impreuni cu cel cunoscut public ci este desfrdnat, CANONUL 38: (BOTEZUL PRUNCILOR IN PRIMEIDIE DE MOARTE) De va naste femeia gi pruncul este in primejdie de moarte, dupi trei sau | einei zile si se boteze acel prune, dar se envine ca alti femeie botezati si cu- ratii sil alipteze; iar mama lui nici si nu intre in dormitoral unde este pruncal si fn general nici si nu se ating’ de el, pani ce nu se va curdti deplin dupa 40 de zile si mu va primi de la preot rugiciunea. (2 Dion. Alex.; 7 Tim. Alex.) | Prin acest canon se permite botezarea pruncului dupa trei sau cinci zile, daci se afla in primejdie de moarte, si se arat4 cum trebuie si se procedeze | Pentru a se salva viafa acestuia (se iau o serie de misuri de igienit medicalé, ca izolarea de mama bolnava si aldptarea pruncului de alti femeie siinitoas’). 32486 (25, 29, 30 ap.; 9 sin. Lec.; 4, 21 Tr 70, 82 Vasile cel Mare) 19-21 Toan Ajunitoral |, 8 Neacez,; 27 Cartag.; 3, 32, 51, CANONUL 19: (POCAINTA PENTRU CASATORIA A DOUA SIA ‘TREIA) In privinta celor care se ciisiitorese a doua oar’, canonul 4 al lui Vasile cel Mare zice cii unii au stabilit un an; lar altli doi ani de epitimie; iar cei ce se ciisitorese a treia oarii se vor afurisi pe trei si pe patru ani. Dar noi zicem cd am primit obiceiul afurisirii de cinci ani pentru cel ce se ek torese a trela oard, fireste nedesfiicandu-se cisitoria dacd au ei copii din cisitoriile anterioare. (17 ap.; 8 sin. I ec.; 3, 87 Trul.: 19 Anc.; 3, 7 Neocez.; 1 Laod. 41, 50, 53, 80, 87 Vasile cel Mare) , 12, 30, CANONUL 20: (OSANDA PENTRU ADULTER) Canonul al patrulea al Iui Grigorie de Nyssa izgoneste pe adulter pe optsprezece ani de la dumnezeiasca impartiganie, iar canonul 58 al lui Vasile cel Mare il ingiduie ca dupi cincisprezece ani si se impirtigeasc’ cu Sfintele Taine; iar canonul 20 al sinodului de la Ancira dispune ca epitimia si se poati termina dupi anul al saptelea. Iar noi eredem ca acela dupa trei ani si se invredniceascé de impirtiiganie, daci in fiecare zi dupa ceasul al nouilea se va mulfumi eu mAncSruri uscate gi'va face gi douii sute cincizeci de metanii in fiecare zi. [ar de va neglija si faci aceas- ta, va.astepta sfargitul timpului hotirat de Parinti. (48 ap.; 87, 93, 98 Trul.; 20 Anc.; 102 Cartag.; 19, 21, 31, 35, 36, 46, 48, 58, 77, 80 Vasile cel Mare; 4 Grig. Nyssa) CANONUL 21: (DESPARTENIA CANONICA A CLERULUI PENTRU ADULTERUL SOTIED Nu poate intra in preotie acela a cirui sofie este adulter’, precum spune canonul al 8-lea de la Neocezareea. Se dispune ca femeia care s-a facut adulterd dupa hirotonia sotului si se demiti, sau dénsul si inceteze de la preoti (18 ap.; 3, 6, 12, 26 Trul.; 8 Neocez.; 27 Vasile cel Mare)29-31 Ioan Ajuniitorul 489 nimic dintre cele sfinte panii la a saptea zi. $i legea cea veche porunceste aceasta. Dar nici nu ingiiduie si se impreune cu birbatii; cici din aceasta se intdmpli ca cei ce se ziimislese si se faci slabi si fara putere. De aceea gi dumnezeiescul Moise a ucis pe tatil leprosului, fiinded din cauza neinfrénarii n-a asteptat curdifirea femeli. Iar ceea ce nu va tine seama de aceasta in timpul necurdteniei sale si va atinge dumnezeiestile taine, 40 de zile poranceste si fie neimpartisita. (44 Laod.; 2 Dion. Alex.; 6, 7 Tim. Alex.) ‘CANONUL 29: (OSANDA DESFRAULUI CU BARBATI) Canonul al 4-lea al lui Grigorie de Nyssa exclude de la impirtiiganie pentru optsprezece ani pe cel ce comite necuviinti cu barbatii; iar cano- nul al 62-lea al lui Vasile cel Mare, pentru cincisprezece. Noi ins socotim ci pentru trei ani si se exeludii de Ia impirtiganie unul ca acesta, plin- gAnd si ajundnd, si spre sear mancAnd mfnciruri uscate si 200 de meta~ nii fiend, Iar daci se dedi mai mult trandaviei, si implineascé cinci- sprezece ani. (7, 62 Vasile cel Mare; 4 Grig. Nyssa) CANONUL 30: (COPIII PANGARITI. CEI PANGARITI NU POT FI ‘CLERICI) Copilul, de se va pangiri de cineva, si nu intre in preotie. Caci degi acela din cauza nevarstniciel nu a picituit, dar vasul s-a sfaramat si ne- trebnic s-a facut pentru sfanta slujba. lar daca pe coapse a primit scurge- rea, canonisindu-se potrivit, nu se va opri si se adued Ia preotie. (4 Grig. Nyssa) CANONUL 31: (OSANDA UCIDERII DE VOIE $I FARA DE VOTE) Legea Veche porunceste ca ucigagul si se pedepseasci cu moartea; iar Vasile cel Mare, in canonul 56, exelude pe ucigagul cu premeditare pentru douiizeci de ani de Ia impiirtisanie, iar pe cel fard de vole pentru zece. ar noi excludem de Ia impartisanie pentru cinci ani pe ucigagul cu premedi- tare, iar pe cel far de voie, pentru tref ani, daci insi, dupa ajunarea cea pani seara, ucigasul cel cu mana sa va manca maneare foarte uscatii si se va sili si facd in fiecare zi cite 300 de metanii, iar gisindu-se intru lene- vie, si indeplinease’ hotararea Parintilor. 24492 39-42 Ioan Ajunitorul epitimii ca aceea ce a sdvargit pacatul, potrivit canonului 71 al lui Vasile cel Mare. (71 Vasile cel Mare) CANONUL 39: (LEPADAREA COPIILOR. (OSANDA CELOR CE-SI LEAPADA COPIII ESTE CU UCIGASID) Leen pedepseste ca pe uclgage pe cele ce-si arunci copiti lor la {ntriile bisericilor, chiar daed cineva i-ar selipa lufnduci. (33, 52 Vasile cel Mare) CANONUL 40: (TALHARIA (TALHARII SE OSANDESC CA UCIGASID) alharli se supun pedepsei ucigasilor de oameni, deoarece ei se servese si de ucidere spre promovarea intreprinderii lor, (22, 23 Anc.; 1 Atanasie cel Mare; 8, 13, 43, 55 Vasile cel Mare) CANONUL 41: (FURTUL (OSANDA PENTRU FURT)) Hoful, dacii de buniivole mirturiseste fapta sa, si se afuriseascd pe un an, dupi canonul 61 al lui Vasile cel Mare; iar dacd a fost dovedit, si se afuriseased pe dot ani. Dar noi vom lipsi pentru 40 de zile din eomunlnns pe hoful care de buniivoie se ciieste, iar pe cel ce se dovedeste, penta sase luni, mancdnd dupi al nouiilea ceas din zi mancare uscara si fficdnd in fiecare zi o suti de metanii. (61 Vasile cel Mare; 3, 4, 5 Grig. Neocez.; 6 Grig. Nyssa) CANONUL 42: (OSANDA PENTRU FURTUL AVERIT OBSTESTI) Cel cea fost prins in furtul averii obstesti ccea ce se numeste furt prin- fipal. si nu intre in preotie. Tar dacii va eden in aceasti patim dupa ce 2 intrat in preofie, se va desputa de preotie, dupi canonul 28 al Sfintilor Apostoli, (25, 72 ap.; 10 sin. I-IT; 6, 8 Grig. Nyssa) ao