Fditura BABELISTORIOARE MORALE din intelepciunea poporului ROMAN: (antologie alcituita de preotul Valeriu Dobrescu) (Cu binecuvantarea LP.S.Pimen Arhiepiscop al Sucevei si Radautilor {edituro BABEL Bouiu illIstorioare Morale 3 ACUM VAD PE DUMNEZEU UW: mare impirat, care ajunsese la adanci batraneti, spu- nea cA in viata lui a vazut multe, dar ca nu L-a vazut pe Dumnezeu; tru ca sa nu inchida ochii fara a-L vedea pe Dumnezeu, a dat porunca tuturor ca peste trei zile si se adune . conducitori si popor in fata palatului si celui care i-L va arata pe Dumnezeu, ii vada jumatate din imparatie. Nelinigte mare a cuprins lumea, c&ci nimeni nu cuteza si satisfacd dorinta imparatului, stiind ca acest lucru este cu ne- puting. : cote bests ee ee trecura, anes ea suri timpul zilei, linistea si agteptarea se prelungeau, cand deodata un tindr pastor taint fata imparatului ji zise: - Ce doriti sa stiti imparate despre Creatorul lumii? ~ Asculta bine, spuse imparatul, dac& nu-mi vei raspunde la intrebirile mele, te voi pedepsi pentru indrazneala ta. Sa-mi raspunzi la trei intrebari: 3. Ce face Dumnezeu? = Prima dorinfi o pot indeplini Inaljate imparate, daca vei putea privi macar un minut cu ochii tinta la soare. Be eed a ele aa ae hn tel - Vezi stipane?! Soarele este numai o firimiturd din maretia lui Duminezeu gi Inaltimea Ta vrei s4-L vezi pe insugi Dumne- zeu?! Dumnezeu se poate vedea numai cu ochii sufletului si credinfei. He zambi gi-i zise: - Vad ca ai o minte luminati si un suflet ales. Raspunde-mi acum la a dowa intrebare: Ce-a fost inainte de Dumnezen? - Luminate impirate, pot raspunde la aceast intrebare dact vei incepe s numeri. Imparatul se grabi sa numere gi zise: - Unu, doi, trei,... si if : - Nu aga, spuse pastorul, ci incepe cu... Inainte de unu... - Cum asta, zise Impératul, pega de unu nu exist’ de- cht zero, adicd nimic, ~ Intelept ai gandit Inalfimea Ta, cdci nici inainte de Dum-4 Istorioare Morale nese al me {mparatul, foarte incantat, fi zise pastorului sa-i ai dchaa inno eee Demet en ~ Casi rispund sila aceastd intrebare, trebuie si neschim- bam hainele gi si ma urc eu pe tronul Mariei Tale si sa am. sceptrul in mana. upa ce si-au schimbat hainele, pastorul. t cu sceptrul ie ména sia zis: oar - lata ce face Dumnezeu: pe wnii fi da j alkilisuicape ton pe jos de pe tron, iar pe aan ines uluifi, n timp ce tandrul pastor, continua a "= Dar eu, pentru ca sunt supusul Mariei Tale, vom schimba i a hainele ine nol sfeeare ge va gyi de munca saz atul va conduce turma imparitiei a > Topiannlss. \parifiei sale, iar pAstorul tur- Tot paporal es busnen ie nse ox Imparatul, iar cind fost vorba ca pastoral sk NaI jenitatedia ‘Imparitie, in cuma promis Impératul, el rispunse: ~ Ceea ce mi-ai promis Imparate o las tot Mariei Tale, pen- tru bunistarea poporuui pe care conduc, deoarece en am o bogitie mai mare decat lumea intreagi, in inima mea. 1L am pe DUMNEZEU. - Atunci Imparatul si intreg poporul au marturisit ca, intr- adevir, cu tofii L-au vazut pe DUMNEZEU! Pe Durmezen a-L vedea nu este cu puting oamenilor, spre Gerstea cadena pris ogtile Ingeresti; iar prin tine, preacuraté, S-a arditat oamenilor Cuvantul intrupat, pe'care Slavindu-Ly cu ostile ingeresti, pe tine te fericim.”(Irmos dela rdnduiala inmor- mdntatrii) PL Gilortescu CUVANTUL LUI DUMNEZEU ESTE ADEVAR 4 ~ ‘Fntr-un sat de munte era un gospodar bogat, care a hota- ‘rit si dea o sum framosi de bani pentru saraci, dar nu se pricepea cum s-o impart, Dupi ce s-a gindit el mai bine, s-a hotirat si se duct la pre- ot,.ciciel stie mai bine cum si impart banii, dar preotul fi zise: Intorioare Morale 8 - Fapta dumnitale este placuta lui Dumnezeu, dar find bani emul nici eu nu stiu cum si-i impart si cum sa-i potrivese, In aga fel altora prea putini. Ho- i respecta si dorinta de triste dumneata cui si-{ impart gi: anu se aflacine este binefacatorul lor. zie preotului astfel: ici Sfinfia Ta, pirinte, cui sA-i dai, atunci de buna seami ca stie Dumnezeu. Da-i banii celui care va veni mai intai la Sfinfia Ta acasa cu vreo treaba, - Bine, 2ise preotul, voi face aga cum ai hotirat dumneata; deci Dumnezeu va hotari cine va primi banii, prin persoana care va veni prima la mine acasi cu yreo problema. Tn parohia aceea traia o familie de oameni cinstiti, muncitor, buni crestini, dar siracd. Brau in cast o puzderie de copii, iar bar- batul era sibolnav de mult& vreme sinu avea puteres& munceasci. Intr-o seara, Be cind, dupa obiceiul casei, tatal citi cateva versete din Noul Testament cu psalmi unde se scria urmatoa- rele; ,N-am vazut om drept parasit de Dumnezeu i copiii Jui si duci lips’ de hrana Taca, eu sunt omul pardsit de Dumnezeu, caci n-am fi- cut nimanui nici-un ray, am ficut bine dupa puterile mele, cit am fost séndtos, sofia muncejte din 2i pand-n noapte si totus nuavemico ce ne hrani, Am sa mi duc la parintele ca sa intre de ce scrie in Cartea Sfanti o astfel de minciuna? $i omnl se duse necajit la preot sa-l intrebe despre ce citise elim Cartea Sfinta. Cum il-vazu, preotul isi zise: »Acesta este un om tare nevoiag, care vine poet Ja mine. Insemneaza ci Dumnezeu a hotirat aga, ca si fie scos din nevoi cu familia sa; Jui ti voi da bani”. Tnainte de a-gi spune onvul pel duhovnicului sau, acesta fi intinse suma de bani, spundnduy-i cd un binefacitor necunos- cut i-a lisat acesti bani pentru nevoile familiei sale. Bietul regis, primi cu emotie banii din mina preotului, iar cAnd fu intrebat treaba a venit pe la casa preotului, ris- ~ Pirinte, iarté-m4, am uitat, darma bucur civa vid sinitos. Cand a ajuns acasi, toata familia s-a bucurat jar seara, dup’ ‘o masa buna, dar modest, au citit aceste cuvinte In Cartea Sfinta: ,Fericit este omul care se increde in Dumnezeu si-si pune toata nadejdea in El; in veac nu se va rugina”,4 Istorioare Morale Demis sap nimic, jparatul, foarte incantat, fi zise pAstorului si-i i la oon intrebare: Ce face Duneiene aa eed ; Casi raspund gi la aceastd intrebare, trebuie sa him- bam hainele si si ma ‘Miriel Tale s1s8 am bam hainele si si'ma urc eu pe tronul Miriet Tale sisi am upd ce gi-au schimbat hainel tt =i eee ss aa bat banele, pistorul s-a urcat pe tron - lati ce face Dumnnezeu: pe unii ti da j denatoeee eu: pe unii ii da jos de pe tron, iar pe aaiet rimasera uluifi, in timp ce tanarul pastor, continua a _ > Dar eu, pentru ca sunt supusul Mariei Tale, vom schimb: faa hainele inten Meese tas ne cuace ae: . Be Einpratalya conduce tari ‘imparatiei sale, iar pAstonil tur- Tot poporul s-a bucurat, in frunte cu [mparatul, iar ca fost vorba ca pastorul s& Scineuetiuanienecian Tmparitie, . cum a promis imparatul, el rispunse: A a ‘Ceea ce mi-ai promis Impirate o las tot Mariei Tale, pen- so Denise poporulu pe eare-|eonduey, deoarece eu am 9 mare treagi, ome Dunne jumea in inima mea, IL ‘tunci tul si intrey H isi adevit, tofl Leu yieut peBUMINEZEUT Pe Dumnezeu a-L vedea nu este cu putin y Cate ncaa pri ater crite eae Sva aritat oamenilor Cuvdntul penipa e care Slavindu-L, cu site nner pe tine te fericim."(Irmos de la randuiala inmor- P.L Gilorteseu CUVANTUL LUI DUMNEZEU ESTE ADEVAR ea + Fotr-un sat de munte era un gospodar bopat, care ah sate Gedo aoe fret de a pect ata i pricepea cum s-o imparts. e ee Dupi ce s-a gindit el mai bine, s-a hotiirit si se ducdlla pre- ot,,caciel gtie mai bine cum si tmpart& bani dar preotulli zise: Istorioare Morale 5 - Fapta dumnitale este placuta lui Dumnezeu, dar fiind bani mulfi, nici eu nu stu cum cum si-i potrivesc, in aga fel ca siinu dau unora prea multi iar altora prea putini. Ho- taragte dumneata cui sh ltpatt gi-ti voi respecta si dorinfa de anu se afla cine este binefacatorul lor, Gospodaril, insa, 2ise preotului astfel: - Daca nu stii nici Sfintia Ta, parinte, cui si-i dai, atunci de buna seami cA stie Dumnezeu. Da-i banii celui care va veni mai intai la Sfinfia Ta acasa cu vreo treabi. - Bine, zise preotul, voi face aja cum. afhotarat dumneata; deci Dumnezeu va hotiri cine va primi banii, prin persoana care va veni prima la mine acasa cu veo problemi. In parohia aceea traia o familie de oameni cinstiti, buni crestini, dar sirack. Erau in casa o puederie de batul era ¢i bolnav de mult vreme si nuavea putere sa: Intr-o sear’, dupa cin’, dupa obiceiul casei, atl citi cateva versete din Noul “Testament cu psalmi unde se scria urmatoa- rele: ,N-am vazut om drept parasit de Dumnezeu gi copiii Jui s4 ducalipsa de brani. - Ei! Taca, eu sunt omul parasit de Dumnezeu, n-am fa- cut nimanui nici-un rau, am facut bine dup puterile mele, cat am fost sinitos, sofia munceste din zi pAn-n noapte si iret hu avem cuce ne hrani, Am sam ducla parintele ca s4-lintret de ce sctie in Cartea Sfant4o astfel de minciuna? $i omul se duse necijit la preot si-l intrebe despre ce citise el in Cartea $fanti, Cum il vazu, preotul igi zise: wAcesta este un om tare nevoias, care vine primul la mine. Insemneaza cA Dumnezeu a hotarit asa, ca si fie scos din nevoi cu familia s3; Fae de bani, spundndet ch un binefScttor necunos- cut ia lisat acesti bani pentru nevoile familiei sale. Bietul crestin, primi cu emotie banii din m4na preotul cand fu intrebat cu ce treaba a venit pe la casa preotului, ris- punse incurcat si uluit: ~Parinte, iarti-ma, am uitat, dar ma bucur ca va vad sinitos, ‘Cand aajuns acasi, toata familia s-a ‘bucurat, lar sear, dup& ‘© mas& buna, dar modest’, au citit aceste cuvinte in Cartea Sfint&: ,Bericit este omul care se increde in Dumnezeu si-gi pune toati nadejdea in Fl; in veac nu se va rugina’.6 Istorioare Morale ‘Cu tofii ausimtitin sufletul lor cé intr-adevar: Cuvantal lui Dumnezeu este ADEVARUL. rv mumai Tu singur esti fra de pacat, dreptatea Ta este dre tatein veac si cavdnitul tu este adevarul’' (final de rugdciune la rdnduiala inmormantarii) Pr. Bedreag NU-IDUPA CUM VREA OMUL, CI DUPA CUM VREA DOMNUL cs dintre ele ssberate aproape frei sferturi din hol alt secerase abia jumitate, ele eran risp si termine pana la apusul soarelui. ‘Trecuse vreo 2-3 ceasuri bune dupa miezul zilei sin departa- fe se zareu doi mognegi: erau Atotputernicul si cu Sf Petre, care cutreierau adesea pe pimént. Ajunsi in dreptul celor doua vred- nice seceratoare, mognegiile dadura binete gi le uraris§ termine cu ajutorul lui Dumnezeu de secerat, pana la venirea serii, ‘ata care secerase mai mult de trei sferturi din lan, de acum, rispunse cu fermitate ci pind seara ea tot va termina de sece- rat, fie cd vrea Dumnezeu, fie c& nu. Cealalta, mai inteleapti si cu madejdea la Dumnezeu, zise, ci daca va voi Bunul Dumnezeu, va termina de secerat pana la lasarea seri, Abia pornira cei doi calitori, cdnd fata cea laudaroasa gi fir nidejdea in Dumnezeu a inceput sa se vaite de durere la sto- mac, care n-a lasat-o pani tarciu seara, cind, cu chiu cu vai, abia'a ajuns acasa. Fata cealalta, care mai avea mult de secerat, dat cu gandul si nadejdea la Dumnezeu, pani seara a terminat toata holda. Aplecat fericiti acasi, mulfumind din inima Atotputernicului Dumnezeu, A doua zi de dimineati, fata cea laudaroasa si neinteleapta atrebuit si se duca din nou in holda s& secere bucata care-i nimasese, cici nu degeabaa iesit aceasta zicala in ts Nu-i dances vrea omul, ci dup’ cum vrea DOMNUL? mezeu este cel ce lucreaza intru voi; $f cas voifi si ca sa sdvarsifi dupa a Lui bundvoinfa, (Filipeni 2, 13) Teodorescu-Chirileanu Istorioare Morale 7 SARACIE $I BOGATIE CU CINSTE $1 MARINIMIE irdian odata intr-un sat, doi oameni; unul foarte sarac, Ti jalt, putred de bogat. Dumnezeu hotirase ca ci si fie vecini, Trecitorii se opreau mirafi si exclamau: cum Pog ace cel bogat pe cel sirac, iar cel sarac pe un aga mare Uni drumeti care tineau cu bogatul, c&nd tl vedeau fi i- iu, zicea un trecitor intr-o zi, s& fin in locul dumfitale, L-ag muta pe sirac, cu casa, cu mas4, cu cel, cu purcel, cu tot, un- deva departe nici si nu mai aud de el. Ag darima cocioaba lui si-ag clidi o aripa noua pentru conac. 5 "Ba, euas face altceva zise un altul: I-ay necaji siamiicl pe rintocul de vecin, incat singur si-ar lua lumeain cap si-ar pl intre trecAtori, care luau parte saracului si fara pe bogat de cate ori agavea § insela sil-as minfi, ciei nu este pacat, pentru ca e bogat ginu se cunoaste ci-] pagubesti. . Ba, eu ag face altceva, mat zise un trecator: sa fiu in locul tau ag face atata galigic si atata murdarie ling’ casa bogatul incat ar fi nevoit si plece singur in alta parte, c& are des parale aga agseapadeel. Sint era trecitor care sa nu-si dea cu parerea asupra boga- tului sau saracului cu pricina. : . ‘Dar, cu toata nepotrivirea pe care o vedeau trecatorii, cei doi vecini traiau in pace si buntinfelegere. Prietenie strinsi intre ei nu au putut lega, caci stiti d-voastra cum e in lumea Jracul nu se simte bine intre bogafi, iar bogatul nu prea se uita la sarac. ‘ Si-asa, fiecare cu bucuriile gi necazurile lui, vecii nau firul vietii lor. i Odata, se intdmpli un necay; s-a aprins copul de la casele sednteile sburau citre acoperigul casei siracului carui acoperis era de trestie. Saracul, vazandu-si odar, infatl cAsuta de flicari, strig’ disperat: Sai vecine, ca-mi arde casa!= 1 4 Istorioare Morale jogatul, auzind si vizand pericolul, a s&rit cu tofi ii jul cute y ena Gl cs coca imal. Tatar se ica tae has pevpinayed ‘siracului, Multi se adresau bogatului zi- cine Toadere, cici asa-1 chema pe bs ce mai 2 cinul tau, Iti cere de tone on ind Rice onan ips multe altele, in invidios, la intrebat pe Toader intr-o zi: - Cum rabii, Inaltimea Ta, om bogat si cu waz’, s8-ti zicd un ean ca Gheorghe, caci aga il chema pe sarac, s4-ti zicd vecin?! pe vecinul siu bogat la nunti sau nu. Daci-| invit i nu vin a de rin dace nav ans 5 ca cigae. Dax iat ok Toader, bogatagul, I-a scos din incurcatura; s-a oferit ca nag Anei. La nunta, cand petrecerea era mai in toi, saracul, fericit cum era, zise cums : -Cumetre, n pemine multi m-au indem- nat sa te mut de lnga mine gi si scap de tine, si puteam face aceasta, dar, pentru ca te-am vazut ci nu ravnesti lace nu este al tau, iti vezi de cas: ta, esti gospe cinstit, daca nu te aveam de ve fa s4-mi caut gi si-mi aduc un aga aproape, face mai mult decat un bogat, dar toata averean-am chs- ci am mostenit-o de la parinti gi wirnicie, Nu are importanfa ci tu i -onteazi si valoreaza cinstea, ome- nia, harnicia si marinimia. De astazi incolo, trebuie sa fim mai apropiafi, mai unifi, ajutdndu-ne unul pe altul in orice impre- jurare, cade ai Tatalui Cerese, Cat despre fini, voi sees grija si nu cunoasci lipsa gi si-i ajut de cite ori va fi nevoie. Istorioare Morale 9 ‘Aga vorbi Toader bogatul, iar nuntasii cart se oprisera din joc, ao cu totii sa plings. Plangeau, dar plangeau de \curie Fericifi sunt cei milostivi, cd aceiase vor milui, (Fericirea a-V-a) Petrea Dasealul * CUGANDUL MEREU LA DUMNEZEU S:; une cA odata, Sf. Petre ceru voie de la Dumnezeu si esboate ype pimint, in timpul cislegilor de toamna (15 aug.-15 nov.) si petreaci Impreuna cu prietenit. $i Dumnezeu il invoi pentru o siptimina, dar SE Petru se simfi att debine pimant cA se intoarse in cer dupa o una. Dumnezeu ii iesi Re intreba de ce a zibovit atat de mult pe pamant. ~ Atotputernice Doamne, am petrecut de minune: mancare buna, vin ales, fructe din belgug,.veselie, cantece gi jocuri po- pulare, cA mai - mal si uit de Raiul ceresc sisi riman in raiul pamantesc. 'Bine Petre, dar lumea in bunastarea si veselia pe care le- am ditiuit-o, se gindeau gi se rugau la - Slivite Doamne, cat de multam umb) ni nu-giamin- tea de Tine gi nu se ruga citre Creatorul tuturor, decat numai 0 patranica care-i luase casa foc sinddajduia in mila Ta. ~ Bine Petre, dute si vezi ce mai este prin Rai si fi ordine. Pe la caslegile de prmavara (de la Pasti pana la Duminica tu- turor sintilor) Sf. Petre ceru din nou voie s& coboare pe pimAnt i Milostivul il invoi pentru o lund, asa cum ceruse Petre. ‘Ajuns pe pamant, SE Petre se gindea: Hei, si vezi ce-am s& tree acum macar 2-3 huni de rile cu prietenii, caci Domnul ¢ mia iarta. Dar ce si vezi?! Jimant era foamete, boal, betil Ai gi neinjelegeri, joritatea oamenilor statea in casi in plinsete, suspine gi jale. ‘Amarat, Sf. Petre se intoarse fuguta in cer si se intalni cu Atotputernicul, care-i zise: Ce venisi Petre agt de curand, nu mai ebine pe pamant?! i SE. Petre li spuse ce intalnise la tot pasul pe pamadnt. *Acum se gindesc oamet Domnul. ““Toati lumea se gindeste ji se roaga la Tine Doamne, cu supunere gi teamé, ca si opresti mania asupra lor, ~ Asculta Petre si tine minte cuvintele Mele: Dac& le dau10 Istbrioare Morale seater pace, sanatate si bucate, ei uita de Mine siuiti si fapte bune, lata de ce, din cand in cand, trebuie sale trimit seceta, foamete, neintelegeri, razboi gi altele, ca si se cdiasca, sa rumah fer pein h smasontananecs (SA a iohps cine Domnul il iubeste, il cearta; 51 pedepseste iperneligimea Genie) Cyd Sabin CELULCE ARE, I SE VA MAI DA; IAR CELUI CE N-ARE, ISE VA LUA SI CEEA CE ARE! ye cnd calatoreau pe pamént, tivul: - Doamne, Te rog si nu inteleg cum vi cenu are ise va lua gi Domnul nu zise nu putea fi trecut’ cu pi etre intreba pe Mi- ‘ {i indrizneala, dar Célui Ce are i se va mai da; iar celui ce are,. 4 pufin timp ajungla o api care ir dupa o cotitura acd se ivegte un car cu boi. SF. Petre nu mai putea de bucurie, dar Domnul Dumnezeu iitiie din elan spunandu-i cd degi omul acela e bo- gat glare un car si boi frumogi, nu-i deloc milostiv, sufletul lui no va avea parte de Cer, a de lad. - Bu, Doamne tot incerc. - incearca, Petre. - Omule, fii bun si trece-ne si pe noicu carul dincolo de aps cici suntem batrani si he este fenma cine val aa! r ca -na! Numaidecat in carufi nigte prapidi i; siomul didu bice boilor. Nese ARLES SP Ge uci Petre nam avat Eu dreptate?! - De Doamne, ce-i si inima omului! $8-i dai dupa inima lui. + Aga.am si fac Petre n-avea grija, pand beat langa cei 2 boi pe care-i are, va mai avea inca 4, - Aoleu Doamne, cum vine as ~ Pentru ci celui ce are i se va mai da., Deodata se auziun Sige sise vazu un cArutas cu niste boi slabuti. Domnul ti zise Tui Petre, cd omul desi are boi slabuti, jar el e un om s&rac, are inima buna gi va trece cu carul, Cum ilrugara cei doi Mogi, omul raspunse cu voi | H Istorioare Morale oa - Ureati-va oameni buni, daca ne-a dat Dumnezeu, de ce si nu facem bine si altor : z Dupa ce trecuri apa si se desparti bee pe omul Padostiy, jag Domavul liaise: ~ Lash c& am Eu grij, caci pana diseara din cei doi boi pe care-iare, fivoi lua unul. -Darde ce Doamne? se mira Petre. ~ Pentru cd célui ce are ise va lua gi ceeace are!... ‘Sf Petre amuti si pornira amandot mai departe. Cand, ce si yea? Omul cel nilosti taiase un bou 41 agtepta pe cineva sii ajute sal urce in caruti. : ~Ce-ai patit? fl intreba Dumnezeu. - Nimic, oameni buni, numai ci boul s-a imbolnavit si pen- tru cd asa a voit Dumnezeu, |-am taiat ca si nu fie mortéciune pentru edini, ci came pentru semenii nostri. ~ Mai ai pe-acasi vreo pereche de boi sau de cai? intreba Domanul, Nu, rispunse omul voios si firi parere de riu; Domnul ne ne ia, fie voia Sa, amin. "Nu gti cum face gi Dumnezeu Asta, cateodata... se ficu a zice Atotputernicul, ~Vai de mine; oameni buni, de ce spuneti asemenea vorbe necugetate asupta lui Dumnezeu? Fie ci n-am fost eu vred- nic de mila Sa, decAt de atata, fie ca trebuie si ne mai dea cate una, casi ne aducem aminte de EL; mai bine ajutati-mi si pun ‘boul in c&ruta, si dupa ce ficura treaba omul !ud jugul pe umar de unde lipsea boul si porni mai departe. Ramagi in urma, Domnul il intreba pe Petre ce crede & va face omul cu boul taiat ¢i urcat in caruta, ~Ce si faci Doamne, decat sa-l vanda ca s8 nu raman pa- gubag de tot. Spre sear’, ajunsera cei 2 calitori in satul omului Shrac gi, ce si vezi? ‘Omul taia cate 0 bucata de carne proaspata din boul din car si-o Impartea la lume. Sf, Petre se miri de atata bunatate fi zise Domnului: Doamne, cum ramane cu cele ce am vazuitj <3 celor ce au, le mai dai; iar celor ce n-au leiei si ceea ce mai au? -Ascultd Petre! Astazi ai vacut 2 feluri nul bo- gat si lacom fara teama de Dumnezeu. Aj exist, il strange comoar’ namai pe pamint care-i pieritoare, jar Raiul L-a pierdut pe veci. In zadar i-ai da semne, cici degea-12 Istorioare Morale ba. De pilda, ia-iun bou sau averea unui bogat, Crezi Lai se&pat din ghiarele diavol Da de unde, Mai bine lua viafa unui bogat decat si-iiei bogitia, cici injurd, se manie sie in stare si arunce cu barda sau toporul in cer. - Vai Doamne, zise Sf Petre, auzisem de unil ca Sytia, dar ‘nu credeam, ~ Ai mai vazut astizi, a continuat Domnul Dumnezeu, un. ‘om care-si agoniseste comoara in cer, unde nu se stric’, cAci faptele cele bune sunt plicute Mie si el dobindeste fericirea vesnica. Ai luat bine seama la el, saracul, cu cata bucutie ne-a trecut apa, veselindu-se c& a facut o fapti bund. Cand i-am luat boul, nu s-a mahnit de pierderea vitei, ci ca I-a suparat cu ceva pe Dumnezeu si nu-i vrednic de mila Lui, iar cind i-am spus vorba aceea aspra despre Dumnezeu, a satit ca ars si nu cartim impotriva Stipanului Ceresc, cci ne incearca de mul- te ori ca sa ne aclucem aminte de El. Pe acesti saraci trebuie si-i incercim ca si-i finem in credinga vegnica, ca nu cumva grija de avere si placerile lumii s8-i biruie, Gandul gi midejdea Saracului este la DUMNEZEU intotdeauna gi cauta si-I faca voia cea sfantd; iar nu ca.a bogatului la avutie. Lamea se mira dar nu ingelege de ce saracii sint cei mai incercati in neca- zari si nevoi, iar nu bogati, lata de ce siracilor le ian, iar bogatilor le dau. Boga dau raiul pamAntesc, iar ceilalti se vor bucura de Rainl cel Ceresc, care nu se va sfirgi in veci. Acum cred ca intelegi Petre, de ce celui ce are ise va mai da; iar celui ce n-are, ise va lua gi ceeace (pare ci) are! Petre Gheorgheasa CREDINTA SI RABDAREA LUI 10V Domnul a dat, Dornnul a luat; fie numele Domnului Dumne- ‘zeu binecuvantat. (Tov 1, 20) E3 odata un om drept gi cui frica de Dumnezeu, pecare il chema lov, Si pentru ci el nu calca poruncile fui Dam- nezeu si ficea totdeauna numai bine, Atotputernicul il incar- F, Apost. XX, 35) ‘ntr-o zi, cineva a batut la usa chiliei cilugirului sihastra e: - Parinte, zise omul, ti-am adus un strugure broboane mari la soare, igi zise zambind: Oare n-ag face eu mai bine s8-] dau vecinului meu mai batran, care st in chilia vecini, decat sa-1 méananc eut I-as face o bucurie?! Si duse strugurele vecinului siu. Acesta fl lai cu mare bucurie gi multumire si-si zise: O, cat de bine este venit acest Ej auctadeplit intern tort, is; sie caleplngs inde Méntuitorl care a is «Ma fe- Dr, Hie Daianu Istorioare Morale «Mai fericit este a da, decit a lua» (F. Apost. XX,