Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
CUPRINS
1
I
2
recent alfabetul original ionian, in spatele unui proces puternic de agregare
lingvistica si a 2000 de ani de la scrierea acestor carti.
Am descoperit in Evangheliile Crestine limba romina antica vie si
nevatamata, proaspata si curata, citibila in mod curent cum nici nu asi fi visat cu
mai putin de un an in urma. Nu este vorba de influente rominesti ci pur si simplu
de limba romina in sine.
De data aceasta nu mai avem de a face cu limba vedica pre-istorica a
mileniului II i.e.n. ci cu o limba relativ recenta, de dinainte si dupa vremea
crestina, o limba contemporana cu Ionia si Sparta, cu Imperiul Macedonean, cu
Imperiul Roman si cu Dacia Mare a lui Burebista si Decebal. Aceasta limba a
ajuns pe vremea crestina a fi raspindita mondial de catre popoarele rominesti-
ariene de origine carpato-dunareana, a ajuns limba oficiala a Imperiului
Macedonean care s-a bazat pe raspindirea acesteia, limba oficiala a Egiptului
pina la vremurile romane, limba de scriere a Evangheliilor crestine si se numeste
limba koine-comuna.
Limba koine-comuna este o dovada scrisa a prezentei limbii romine pe
vremea schimbarii erelor, de la Babilon peste Ierusalim pina la Alexandria
Egiptului. Prin Evangheliile Crestine dialectul rominesc koine al lumii antice va
ramine imortalizat pentru totdeauna in istoria si devenirea Europei si chiar a
lumii intregi.
Evangheliile Crestine sint fara indoiala cartile cele mai cercetate din
istoria omenirii de pina acum. Sint cartile cele mai raspindite, studiate, traduse,
analizate, interpretate, compilate, popularizate, universalizate etc. Se pare ca
exista la ora actuala vreo 60-70.000 de carti bazate pe Evangheliile Crestine. In
aceasta masa imensa de scrieri noi si vechi este oare posibil a se scrie pe tema
Evangheliilor un singur rind care sa fie nou si nespus pina acum?
Noi demonstram aici ca noutatea analizei evanghelice nu este doar
posibila ci absolut necesara daca se doreste intelegerea textului original.
Desi pare de necrezut la o lucrare universala, toate traducerile de pina
acum sint pur si simplu ghiciri contextuale sau prin analogie cu Vulgata,
orbecairi in intuneric care chiar daca sint sofisticate iar uneori chiar corecte sint
totusi orbecairi pentru ca s-a cautat pina acum intr-o directie gresita in loc de a
se recurge la limba romina.
Intelegerea literala a textului evenghelic nu este doar o chestiune de
detaliu deoarece poate aduce lumina acolo unde nu mai era speranta in
decifrarea relatarii evanghelistilor si devine o chestiune de tehnica si istorie
lingvistica. Oamenii de credinta se intreaba pina in ziua de azi din care planta a
fost facuta coroana de spini a lui Isus fara a sti ca Evanghelia scrie clar si negru
pe alb ca au impletit o coroana de "acat". Nimeni pina la aceasta carte nu a
identificat acatul ca fiind planta martiriului lui Isus pentru ca s-a cautat pina
acum in directia gresita a limbii greaca.
3
Cind evanghelistii au fost pusi in situatia de a-si scrie memoriile,
povestea vietii lui Isus Cristos, au avut de decis limba in care sa faca aceasta
relatare posteritatii. Evanghelistii nu au ales nici ebraica Vechiului Testament,
nici aramaica vorbita de neamul lui Isus, nici latina Imperiului Roman ci un
dialect al limbii romine antice numit limba koine-comuna. Avem dovezi
puternice ca limba koine nu a fost o alegere deliberata, la rece sau politica ci a
venit de la sine ca un fapt firesc care nici macar nu a fost pus in cumpana.
4
lumii antice, intretine relatii indelungate in timp cu romanii intre care traieste
dar isi scrie scrisorile in dialectul rominesc ... koine-comun! Numai o influenta
culturala greu de imaginat azi l-a condus pe Pavel la scrierea in aceasta limba.
Cind evanghelistii crestini si-au scris Evangheliile nu au avut de facut o
alegere prea grea in privinta limbii de redactare a acestora din moment ce
foloseau limba koine inca din timpul miscarii crestine din Palestina. Este
neindoielnic ca si Isus vorbea limba koine din moment ce propovaduia
samaritenilor si altor neamuri, limba koine fiind singura limba comuna. Acum
apare drept fireasca alegerea limbii koine la redactarea Evangheliilor Crestine.
Prin miscarea crestina din timpul si dupa viata lui Isus Cristos si prin
Evangheliile Crestine de mai tirziu redactate in dialectul rominesc antic koine,
limba romina devine o limba sfintita pentru a treia oara in istoria ei
multimilenara.
5
O alta modalitate de abordare a textului koine ar fi prin prisma unei limbi
care a pastrat carateristicile acesteia peste milenii. S-a crezut pina acum ca
principalul canditat ar fi limba greaca pentru ca zona unde traiesc grecii azi este
zona in care au trait ionienii si dorienii antici. Multi au cazut in aceasta cursa a
relationarii limbii koine la limba greaca contemporana, greseala pe care o
explicam pe scurt.
Radacinile limbii greaca de azi pot fi regasite in limba aparuta din koine
si alte limbi (asiatice) prin secolul VIII e.n. in zona egeana, fenomen cunoscut
sub numele de bizantism pe care l-asi numi grecism, raspindit ulterior asupra
Imperiului Roman De Rasarit. Limba greaca are evidente asemanari cu limba
koine dar este mult simplificata fata de aceasta: mai pastreaza doar doua
declinari din cele sapte antice; manifesta o imensa culisare semantica (cuvinte
koine cu sensul total schimbat fata de limba antica); manifesta o pierdere
insemnata a vocabularului limbii antice; manifesta o imensa derivare sintactica
in termenii pastrati necesitind chiar un nou alfabet, cel grec. Toate cu toate,
limba greaca arata ca ar proveni in principal din koine dar cu o evolutie care
demonstreaza prezenta unui factor lingvistic alterant strain important. Un
vorbitor de limba greaca nu poate intelege textul antic koine.
O contributie importanta la confuzia lingvistica a explicarii limbii koine
prin prisma limbii greaca contemporana este o alta mare confuzie politica si
anume cea dintre Imperiul Roman De Rasarit de natura pur romineasca si
Imperiul Bizantin de mai tirziu de natura neindoielnic greaca. Ceea ce noi
numim azi Imperiul Roman De Rasarit a fost de fapt Imperiul Dac fondat de
imparatul romin Canstantin pe teritoriul rominesc al Traciei dupa invingerea
Romei in trei batalii singeroase si mutarea capitalei imperiale la Bizantia. Noua
capitala din satul Bizantia a fost oficial inaugurata in 320 sub numele de Roma
Noua ulterior primind numele istoric de Constantinopol in cinstea fondatorului
Imperiului Dac. Tot sub imparatul romin Canstantin religia crestina devine
religie oficiala a intregului imperiu Roman.
Prin mutarea capitalei in Tracia strabuna s-a facut primul pas catre
scindarea Imperiului Roman in doua. Constantinopolul ramine un oras pur
rominesc pentru o jumatate de mileniu pina prin secolul VIII e.n. cind asistam la
preluarea puterii pe cale pasnica de catre grecii cristalizati ca cel mai nou popor
al Europei. Intre secolele VIII-X e.n. grecismul s-a raspindit catre Europa
continentala identificindu-se tot mai mult cu Imperiul Dac si devine cunoscut
mai tirziu drept Imperiul Bizantin.
La ora actuala se ignora cu desavirsire faptul ca Imperiul Roman De
Rasarit inainte de a deveni Bizantin-Grecesc pe la sfirsitul mileniului I, a fost
pur si simplu Imperiul Roman in sine, cu o singura capitala la Bizantia si cu un
singur centru politic si administrativ, tot la Bizantia. Bizantia ramine singura
capitala a intregului Imperiu Roman pina in a doua jumatate a mileniului I. In
cursul mileniului II Imperiul Bizantin de un caracter nou grec a devenit
confundat pe plan politic cu Imperiul Dac original care a fost de fapt rominesc
6
pe tot parcursul mileniului I. Azi se considera in mod gratuit ca Imperiul
Bizantin a fost intotdeauna grecesc si se aplica calificativul "grec" inclusiv lui
Constantin.
Prin extrapolare si mai absurda devine "grec" si Alexandru Macedon desi
el era "Macedonul", Rege al Macedoniei si nu "Greciei" care nici nu exista pe
vremea lui Alexandru. Prin extrapolare care nu mai poate fi calificata devine
"grec" tot trecutul pre-istoric al Traciei, Macedoniei si Anatoliei.
Confuzia politica de mai sus dintre caracterul Bizantin recent si caracterul
rominesc vechi-original se reflecta si pe plan lingvistic. Limba greaca a
Imperiului Bizantin a mileniului II a devenit prin extrapolare nejustificata
confundata cu limba antica romina a lui Constantin de dupa vremea crestina.
Evangheliile scrise la Roma in limba koine si apoi legalizate in Imperiul Dac de
la Bizantia au devenit peste noapte "evangheliile grecesti".
Natura umana face ca realitatea prezenta sa fie nejustificat extrapolata la
timpul trecut. Confuzia o data facuta, acceptata si raspindita devine foarte greu
de inlaturat. Desi limba greaca se raspindeste in Europa continentala in cursul
ultimilor 1000 de ani azi este catalogat drept "grec" nu numai Coanstantinopolul
original rominesc ci si intreaga istorie milenara a sud-estului Europei. Azi
nimeni nu mai este socat sa auda calificativul "grec" aplicat ionianului Pitagora
desi acesta era "ionian" din neamul regelui Ion. Nimeni nu este socat de
calificativul "grec" aplicat miscarii sculpturale doriene, a celor din neamul
regelui Doru. Nimeni nici nu considera faptul ca cuvintul "grec" in sine nici nu a
existat in lumea antica fiind una dintre multele catalogari ieftine pe care latinii
le-au raspindit in lume pornind de la cuvintul … rominesc "grai".
Din toate confuziile de mai sus care trimit o alura de grecism asupra
intregului sud-est european de natura pur romineasca, se incearca intelegerea
textului evanghelic prin prisma limbii greaca de azi. Nu se considera faptul
esential ca nici macar nu exista o limba greaca ca si limba nationala in Grecia ci
exista doar o colectie de dialecte diferite pina la nivelul de neintelegere
reciproca. In vederea unificarii acestor dialecte guvernul Greciei promoveaza o
limba oficiala a presei, comunicatiilor si scolii bazata pe limba antica … koine,
ca fiind factorul cumva comun intre multiplele dialecte vorbite in Grecia. Se
creaza acum un paradox cumva unic in lume si anume limba greaca moderna
inspirata recent din limba antica koine este folosita la explicarea limbii koine (!)
ceea ce nu aduce nici o explicatie ci doar mareste confuzia.
7
Limba koine nu poate fi inteleasa decit prin limba care i-a dat nastere si
anume limba romina (ariana) care era limba dacilor, tracilor, macedonenilor,
ionienilor, dorienilor, fenicienilor si palestinienilor. Dintre acestia ionienii au
fost rasi de pe fata pamintului Anatoliei prin marile migratii asiatice ale erei
noastre, dorienii au fost invinsi de catre Imperiul Roman si apoi cotropiti de
catre neamuri asiatice, macedonenii au fost izolati sus in munti de catre aceleasi
invazii asiatice si slave-europene. Cei care au ramas din marele popor antic
arian-rominesc sint rominii din Dacia proper protejati de zeita Danu si muntii
Carpati precum si putine insule de rominitate in locurile mai izolate din sud-
estul Europei.
Prin neamul regilor Ion si Doru limba koine isi are originea in spatiul
carpato-dunarean deci singura limba la care ne putem referi pentru a intelege
limba koine este limba romina care a generat limba koine si nu limba greaca pe
care limba koine si alte limbi asiatice au generat-o in zona Greciei de azi dupa
relatia:
8
profet pare un cuvint de baza in koine dar este de fapt un cuvint compus. Veti
observa cum majoritatea cuvintelor koine sint cuvinte compuse cu partile
componente trasabile intr-o singura limba pe Tera, limba romina.
Textul interliniar de mai jos ofera cuvintele rominesti din care provine
cuvintul koine si nu sensul direct al cuvintului contemporan din limba romina
care corespunde cuvintului koine. De multe ori acestea sint identice dar nu
intotdeauna. Noi evidentiem partile componente si este datoria cititorului de a
extrage semnificatia potrivita acelui context sau de a studia capitolul Dictionarul
Koine-Romin. Exceptie fac toate cuvintele koine de baza care sint identice cu
cuvintele corespunzatoare din limba romina. De exemplu "οπισω, opisoo" este
"apoia" si-l consideram de baza deoarece o identificare a compozitiei acestuia
pare exagerata chiar daca nu imposibila.
9
afara acesteia dar prezente in alte texte evanghelice. Scopul dictionarului este
mai larg decit Evanghelia lui Ioan in sine.
Dictionarul este esential in intelegerea textului interliniar deoarece pune
impreuna componentele etimologice ale unui termen koine compus si traseaza
transformarile sintactice care au dus la cuvintul koine. De asemenea se ofera
pentru fiecare cuvint koine un context in care apare aducindu-se explicatii
suplimentare despre semnificatia acestuia. Dictionarul este gindit in asa fel incit
sa fie consultat in paralel cu textul interliniar.
Alte texte Evanghelice si chiar in afara Evangheliilor Crestine pot fi
consultate bazat pe dictionar daca sint scrise in koine. A se tine seama de faptul
ca toate Evangheliile au o suprapunere buna la nivel de vocabular.
10
existente. Intr-o lucare interliniara exista avantaje si dezavantaje la parcurgerea
textului.
Un dezavantaj ar fi prezenta expresiilor culturale care nu au sens traduse
cuvint cu cuvint. De exemplu daca traduci literal expresia culturala “a da ortul
popii”, chiar presupunind ca poti traduce asa ceva intr-o alta limba, tot nu te
astepti ca expresia rezultata sa aiba sens. Un alt dezavantaj ar fi structura diferita
a propozitiei sau frazei din limbi diferite deci traducerea interliniara trebuie
dublata de ordonarea cuvintelor traduse ca sa aiba sens.
Un mare avantaj este eliminarea contributiei artistice a traducatorului care
poate altera chiar semnificatia textului original; observarea expresiilor culturale
intraductibile; posibilitatea de a-ti face propria traducere a textului original;
observarea directa a asemanarilor si deosebirilor dintre cele doua limbi etc.
Pentru o persoana care nu vorbeste dialectul rominesc antic koine nu
exista o apropiere mai mare de litera si spiritul Evangheliei decit o lucrare
interliniara. Din aceste punct de vedere traducerea interliniara are un loc aparte
in cultura omenirii, loc care nu poate fi umplut de nimic altceva.
Pentru crestinul care nu vorbeste limba koine antica Evanghelia
Interliniara Romino-Koine este o experienta unica prin care poti stabili o
legatura directa cu insasi cuvintele pe care eveanghelistii le-au vorbit si scris pe
hirtie acum doua mii de ani.
11
Cu trecerea secolelor si mileniilor invatatii au impartit textele pe capitole,
capitolele pe versuri si apoi le-au numerotat pentru usurinta referirii lor. Au ales
semnele de punctuatie potrivite textului, inceputul si sfirsitul fiecarei propozitii,
au separat citatele etc. in final avind cartile de azi bine conturate si numerotate.
Diverse texte Evanghelice sint prin urmare diferite intre ele in ceea ce
priveste delimitarea si numerotarea textului, inceputul si sfirsitul diferitelor
versete sau chiar cuvintele prin care se exprima anumite versete. De remarcat ca
diferentele nu sint fundamentale ci doar de forma de prezentare.
Publicatiile contemporane ale textelor originale sint scrise in alfabetul
grec care prin secolul X a inlocuit scrierile in alfabetul ionian. Odata cu alfabetul
grec au fost importate in scrierile Evanghelice si particularitatile limbii greaca
dindu-le un caracter grec pe care nu l-au avut niciodata inainte. Pentru usurinta
referirii la alte texte am mentinut aici alfabetul grec dar am renuntat la toate
semnele si accentele artificial introduse in Evanghelii prin dominatia greaca a
Constantinopolului incepind pe la anul 1000.
In textul interliniar am renuntat de asemenea la toate semnele de
punctuatie introduse de carturari de-a lungul mileniilor ca sa ofer cititorului
sentimentul pe care cei de demult il aveau citind din Evanghelii. Prin aceasta
scriere cititorul poate interpreta pe plan personal textul initial renuntind la orice
idee preconceputa sau culturala dezvoltata in milenii de transmitere si copiere a
textului original. Am pastrat din textul contemporan numai numerotarea
capitolelor si versetelor pentru usurarea referirii la alte texte existente.
Sper ca prin aceasta prezentare cititorul sa se apropie la maximum posibil
de scrierile Evanghelice asa cum erau la inceputul miscarii crestine.
Primul rind este textul original transliterat din alfabetul ionian original in
alfabetul grec contemporan renuntind la orice semn diacritic si accent. Rindul al
doilea este o noua transliterare in alfabetul latin contemporan pentru a usura
citirea textului si a scuti cititorul de povara invatarii alfabetului grec. Al treilea
rind este cuvintul rominesc din care provine cuvintul koine si care in marea
majoritate este si sensul acelui cuvint:
12
εξ ιεροσολυµων ιερεις και λενιτας ινα ερωτησωσιν
ex ierosolumoon iereis cai levitas ina eroote eso osin
ex “ierusalimului” ierarhi si leviti incit [in]terogat sa sint[fie]
13
cuvintul koine “pempsas” care este acceptat drept “trimis” dar nu poate fi corelat
la limba romina, motiv pentru care il punem intre paranteze patrate:
14
Scrierile crestine nu sint singurele scrieri filozofice antice in dialectul
rominesc koine ci sint doar incununarea limbii romine ca si limba culta,
religioasa si filozofica mondiala tripla.
15
II
EYAΓΓEΛION
EU AN GHELION
BUNA IN - GINARE
TO ΚΑΤΑ ΙΩΑΝΝΗΝ
TO CATA IOOANNEEN
DE CATA IOANEA
1
παντες πιστευσωσι δι αυτου 8 ουκ ην εκεινος το φως αλλ ινα
pantes pisteuso osi di autou ouc een ekeinos to foos all ina
toate pios[easca] sa de a aiestuia nu era acela tau foc dar incit
2
ιωαννης µαρτυρει περι αυτου και κεκραγε λεγων ουτος ην ον
iooannees marturei peri autou cai kecraghe legoon outos een on
“ioan” marturiseste pentru a aiestuia ca striga legiuind aiesta era unul
ειπον ο οπισω µοι ερχοµενος εµπροσθεν µοι γεγονεν οτι πρωτος µοι
e ipon o opisoo moi ercio menos em pros then moi ghegonen oti prootos moi
a spus o apoia mie aici minat din pros-tern mie devenit caci primul mie
χαριν αντι χαριτος 17 οτι o νοµος δια µωσεως εδοθη η χαρις και η
charin anti charitos oti o nomos dia mooseoos e dothee ee charis cai ee
har anti harului caci o nume de la “moisului” a donat ta har si ta
3
ειµι ο προφετας ει συ και απεκριθη ου 22 ειπον ουν αυτω
eimi o profetas ei su cai ape crithee ou e ipon oun autoo
e mine o profet esti tu ca [in]apoi [in]criminat nu a spus atunci aiestuia
4
εγενετο περαι του ιορδανου οπου ην ιωαννης βαπτιζων 29 τη
e gheneto perai tou iordanou opou een iooannees baptizoon tee
au venit prin tau iordan pe u[nde] era “ioan” botezind talei
επαυριον βλεπει τον ιησους ερχοµενον προς αυτον και λεγει ιδε ο
ep a urion blepei ton ieesous ercio menon pros auton cai leghei ide o
pe a urmei clipeste tau “isus” aici minat spre pe aiesta ca legiui uite o
αµνος του θεου ο αιρων την αµαρτιαν του κοσµον 30 ουτος εστι
amnos tou zeou o airoon teen amartian tou kosmon outos esti
miel tau a zeului unu aer[ind] ta amaraciune tau cosmos aiesta este
γεγονεν οτι πρωτος µου ην 31 καγω ουκ ηδειν αυτον αλλ ινα
ghegonen oti prootos mou een ca goo ouc e edein auton all ina
devenite caci primul meu era ca io nu a uitat pe aiesta dar incit
5
εωρακα και µεµαρτυρηκα οτι ουτος εστιν ο υιος του θεου 35 τη
e ooraka cai memartureeka oti outos estin o uios tou zeou tee
am ochire[at] ca marturisii caci aiesta este o fiu tau a zeului talei
αυτοις ερχεσθε και ιδετε ηλθον και ειδον που µενει και παρ
autois erchesthe cai idete e elzon kai eidon pou menei cai par
aielora treceti si uitati au zorit si [s-a]uitat pe u[nde] mina si pe la
6
τον αδελφον τον ιδιον σιµωνα και λεγει ουτω ευρηκαµεν τον
ton adelfon ton idion simoona cai leghei autoo eureecamen ton
tau delfin tau ide[ntic] “simion” ca legiui lui [des]coperiram tau
νοµω και οι προφηται ευρηκαµεν ιησουν τον υιον του ιωσηφ τον
nomoo cai oi pro feetai eureecamen ieesoun ton uion tou iooseef ton
numelui si cei pro fete [des]coperiram “isus” tau fiu tau “iosif” tau
7
ιησους τον ναθαναηλ ερχοµενον προς αυτον και λεγει περι αυτου
ieesous ton nathanaeel ercio menon pros auton cai legei peri autou
“isus” tau “natanael” aici minat spre pe aiesta care legiui pentru a aiestuia
ουτω προ του σε φιλιππον φωνησαι οντα υπο την συκην ειδον σε
autoo pro tou se filippon fooneesai onta upo teen suken eidon se
lui spre tau tine “filip” voce[ind] sint[ind] supt ta curmal [s-a]uitat tine
ειπεν ουτω οτι ειπον σοι ειδον σε υποκατω της συκης πιστευεις
e ipen autoo oti e ipon soi eidon se upo catoo tees sukes pisteueis
a spus lui caci a spus voua [s-a]uitat tine sup cata talei curmal piosesti
8
2
λεγει η µητηρ του ιησου προς αυτον οινον ουκ εχουσι 4 λεγει
leghei ee meeteer tou ieesou pros auton oinon ouc eciousi leghei
legiui ta mama tau “isusului” spre pe aiesta vin nu aci sint legiui
αυτη ο ιησους τι εµοι και σοι γυναι ουπω ηκει η ωρα µου
autee o ieesous ti emoi cai soi gunai ou poo e ekei ee oora mou
aiesteia o “isus” ce mie ca voua 1 nu apoi e acolo ta ora meu
αυτας εως ανω 8 και λεγει αυτοις αντλησατε νυν και φερετε τω
autas eoos anoo cai leghei autois antle esate nun cai ferete too
aielea [pina] inalt ca legiui aielora inalta sint[eti] amu si [o]feriti tau
9
αρχιτρικλινω και ηνεγκαν 9 ως δε εγευσατο ο αρχιτρικλινος το υδωρ
arcitriclinoo cai e enegkan oos de e gheusato o arcitriclinos to udoor
[starostelui] si au aduce[s] asa de a gustat-o o staroste tau udare
αρχιτρικλινος 10 και λεγει αυτω πας ανθρωπος πρωτον τον καλον οινον
arcitriclinos cai leghei autoo pas an throopos prooton ton calon oinon
staroste ca legiui aiestuia pas in-trupare primul tau calitate vin
τιθησι και οταν µεθυσθωσι τοτε τον ελασσω συ τετηρηκας τον καλον
titheesi cai otan methustho osi tote ton elassoo su teteereekas ton calon
[in]tinde ca odata matolit sa tot tau mai slab tu tinere[usi] tau calitate
10
ιεροσολυµα ο ιησους 14 και ευρεν εν τω ιερω τους πωλουντας βοας
ierosoluma o ieesous cai euren en too ieroo tous poolo untas boas
ierusalim o “isus” ca [des]coperit in tau [altar] tai [mijlocitori] boi
πωλουσιν ειπεν αρατε ταυτα εντευθεν µη ποιειτε τον οικον του πατρος
poolo usin e ipen arate tauta en teuthen mee poieite ton oicon tou patros
[mijlocind] a spus aer[ati] toate in data mai puteti tau [casa] tau pitar
ιησους και ειπεν αυτοις λυσατε τον ναον τουτον και εν τρισιν ηµεραις
ieesous cai e ipen autois lusate ton naon touton cai en trisin eemerais
“isus” ca a spus aielora lasati tau naos toate ca in tri [zilelor]
11
εγερω αυτον 20 ειπον ουν οι ιουδαιοι τεσσαρακοντα και εξ
egheroo auton e ipon oun oi ioudaioi tessara conta cai ex[e]
ridica-voi pe aiesta a spus atunci cei israeliti patru zeci si sase
εγινωσκε τι ην εν τω ανθρωπω
e ghinooske ti een en too antroopoo
a cunoscut ce era in tau intrupare
12
3
των ιουδαιων 2 ουτος ηλθε προς τον ιησουν νυκτος και ειπεν αυτω
toon ioudaioon outos e elze pros ton ieesoun nuctos cai e ipen autoo
tai israelitilor aiesta a zorit spre tau “isus” noapte ca a spus aiestuia
13
βασιλειαν του θεου 6 το γεγεννηµενον εκ της σαρκος σαρξ εστι
basileian tou zeou to ghe venne e menon ec tees sarcos sarx esti
biserica tau a zeului tot de veni a minind din talei [trup] [trup] este
θελει πνει και την φωνην αυτου ακουεις αλλ ουκ οιδας ποθεν
zeleipnei cai teen fooneen autou akoueis all ouc oidas pothen
zoreste sufla ca ta vocea a aiestuia asculti dar nu [te]uita pe unde
14
επουρανια πιστευσετε 13 και ουδεις αναβεβηκεν εις τον ουρανον
epo urania pisteusete cai ou deis ana bebe eken eis ton ouranon
apoi aura piosi[veti] ca nu unde ina[lt] baza acolo intru tau urania
ουτως υψωθηναι δει τον υιον του ανθρωπου 15 ινα πας ο πιστευων
outoos upsoo zeenai dei ton uion tou an throopou ina pas o pisteuoon
astfel hopa suie de aia tau fiu tau in-truparii incit pas o pios[ind]
γαρ ηγαπησεν ο θεος τον κοσµον ωστε τον υιον αυτου τον
gar e egapeesen o zeos ton cosmon oos te ton uion autou ton
[pt.ca] a agapa[t] o zeu tau cosmos asa de tau fiu a aiestuia tau
15
κεκριται οτι µη πεπιστευκεν εις το ονοµα του µονογενους
ke critai oti mee pepisteuken eis to onoma tou mono ghenous
ca [in]criminat caci nu [s-a] piosit intru tau nume tau mono genezatului
ο φαυλα πρασσων µισει το φως και ουκ ερχεται προς το φως ινα
o faula prassoon misei to foos cai ouc ercetai pros to foos ina
unul rele practicind mizer[este] tau foc ca nu trece spre tau foc incit
µαθηται αυτου εις την ιουδαιαν γην και εκει διετριβε µετ
matheetai autou eis teen ioudaian gheen cai ekei di e tribe met
[gra]maticati a aiestuia intru ta iudeia gheena ca acolo din a tras cu
του σαλειµ οτι υδατα πολλα ην εκει και παρεγινοντο και εβαπτιζοντο
tou saleim oti udata polla een ekei cai par e vinonto cai e baptizonto
tau saleim caci udare multe era acolo ca prin a venit si au botezat
16
24 ουπω γαρ ην βεβληµενος εις την φυλακην ο ιωαννης
ou poo gar een beble e menos eis teen fula keen o iooannees
nu apoi [pt.ca] era [im]blatit a minat intru ta fura [in]chis o “ioan”
ιουδαιων περι καθαρισµου 26 και ηλθον προς τον ιωαννην και ειπον
ioudaioon peri catharismou cai e elzon pros ton iooanneen cai e ipon
israelitilor pentru curatirii ca au zorit spre tau “ioan” ca a spus
28 αυτοι υµεις µοι µαρτυρειτε οτι ειπον ουκ ειµι εγω ο χριστος αλλ
autoi umeis moi martureite oti e ipon ouc eimi ego o christos all
aiestia voi mie marturisiti caci a spus nu e mine io o cristos dar
αυτου χαρα χαιρει δια την φωνην του νυµφιου αυτη ουν
autou chara chairei dia teen fooneen tou num fiou autee oun
a aiestuia [bu]curie [bu]cura de la ta vocea tau nun finului aiesteia atunci
17
η χαρα η εµη πεπληρωται 30 εκεινον δει αυξανειν εµε δε
ee chara ee emee pe pleepootai ekeinon dei auxanein eme de
ta [bu]curie a mea prea plina acela de aia [sa creasca] mine de
της γης εκ της γης εστι και εκ της γης λαλει ο εκ του ουρανου
tees ghees ec tees ghees esti cai ec tees ghees lalei o ec tou ouranoi
talei gheena din talei gheena este ca din talei gheena lalaie o din tau uraniei
18
4
19
αγορασωσι 9 λεγει ουν ουτω η γυνη η σαµαρειτις πως συ
a gora so osi leghei oun autoo ee gunee ee samareitis poos su
ale gurii sa sint[fie] legiui atunci lui ta 1 o samariteana poti tu
ειπεν οιυτη ει ηδεις την δωρεαν του θεου και τις εστιν ο
e ipen outee ei e edeis teen doorean tou zeou cai tis estin o
a spus aieleia daca ai uitat [la] ta daruire tau a zeului ca cine este unul
αντληµα εχεις και το φρεαρ εστι βαθυ ποθεν ουν εχεις το υδωρ το
antleema eceis cai to frear esti bazu pothen oun eceis to udoor to
inaltatoare aci este ca tau fintina este abis pe unde atunci aicea tau udare tau
ηµιν το φρεαρ και αυτος εξ αυτου επιε και οι υιοι αυτου και τα
eemin to frear cai autos ex autou e pie cai oi uioi autou cai ta
noua tau fintina ca aiela ex a aiestuia a baut si cei fiii a aiestuia ca tale
20
πιη εκ του υδατος ου εγω δωσω ουτω ου µη διψηση εις τον
piee ec tou udatos ou ego do osoo autoo ou mee dipse esee eis ton
bea din tau udatura nu io dau sa lui nu nu sete[easca] intru tau
κυριε δος µοι τουτο το υδωρ ινα µη διψω µηδε ερχοµαι ενθαδε
curie dos moi touto to udoor ina mee dipsoo meede ercio mai enthade
4 dati mie toate tau udare incit nu sete[z] [nici] aici min indata
αντλειν 16 λεγει αυτη ο ιησους υπαγε φωνησον τον ανδρα σου και
antlein leghei autee o ieesous upaghe fooneeson ton andra sou cai
inalte legiui aiesteia o “isus” pleaca voceste tau handralau ta si
γαρ ανδρας εσχες και νυν ον εχεις ουκ εστι σου ανηρ τουτο
gar andras esces cai nun on eceis ouc esti sou aneer touto
[pt.ca] handralai este aici ca amu unul aci este nu este ta [unul] toate
21
τοπος οπου δει προσκυνειν 21 λεγει αυτη ο ιησους γυναι
topos opou dei pros cunein leghei autee o ieesous gunai
[loc] pe u[nde] de aia spre [a in]china legiui aiesteia o “isus” 1
πιστευσον µοι οτι ερχεται ωρα οτε ουτε εν τω ορει τουτω ουτε εν
pisteuson moi oti ercetai oora ote oute en too orei toutoo oute en
pios[este] mie caci trece ora cind nici in tau [muntelui] totului nici in
εκ των ιουδαιων εστιν 23 αλλ ερχεται ωρα και νυν εστιν οτε
ec toon ioudaioon estin all ercetai oora cai nun estin ote
din tailor israelitilor este dar trece ora ca amu este cind
22
αυτη ο ιησους εγω ειµι ο λαλων σοι 27 και επι τουτω ηλθον οι
autee o ieesous ego eimi o laloon soi cai epi toutoo e elzon oi
aiesteia o “isus” io e mine unul lalaind voua ca pe totului au zorit cei
34 λεγει αυτοις ο ιησους εµον βρωµα εστιν ινα ποιω το θεληµα του
leghei autois o ieesous e mon brooma estin ina poioo to zeleema tou
legiui aielora o “isus” al meu bruma este incit pot tau zorire tau
23
πεµψαντος µε και τελειωσω αυτου το εργον 35 ουχ υµεις λεγετε
pempsantos me cai teleio osoo autou to ergon ouci umeis leghete
[trimitator] mine ca termin sint a aiestuia tau lucrare nici voi legiuiti
οτι ετι τετραµηνον εστι και ο θερισµος ερχεταις ιδου λεγω υµιν
oti eti tetra meenon esti cai o zerismos ercetai idou legoo umin
caci [inca] patru minat este ca o seceris trece iata legiuiesc voua
επαρατε τους οφθαλµους υµων και θεασασθε τας χωρας οτι λευκαι
ep arate tous oftalmous umoon cai zeasasthe tas ciooras oti leukai
hopa aer[ati] tai ochilor vostru si zariti tale ogoare caci legate
24
οτι ειπε µοι παντα οσα εποιησα 40 ως ουν ηλθον προς αυτον οι
oti eipe moi panta osa e poieesa oos oun e elzon pros auton oi
caci spune mie pe toata asa am putut asa atunci au zorit spre pe aiesta cei
σαµαρειται ηρωτων αυτον µειναι παρ αυτοις και εµεινεν εκει δυο
samareitai e erootoon auton meinai par autois cai e meinen ekei duo
samariteni [in]terogind pe aiesta [a] mina pe la aielora ca a minat acolo doi
εορτη και αυτοι γαρ ηλθον εις την εορτην 46 ηλθεν ουν
eortee cai autoi gar e elzon eis teen eorteen e elzen oun
[sarbatorii] ca aiestia [pt.ca] au zorit intru ta [sarbatoare] a zorit atunci
25
ο ιησους παλιν εις την κανα της γαλιλαιος οπου εποιησε το
o ieesous palin eis teen cana tees galilaios opou e poieese to
o “isus” prin nou intru ta “gana” talei “galileii” pe u[nde] a putut tau
47 ουτος ακουσας οτι ιησους ηκει εκ της ιουδαιας εις την γαλιλαιαν
outos acousas oti ieesous e ekei ec tees ioudaia eis teen galilaian
aiesta ascultat caci “isus” e acolo din talei iudea intru ta “galilea”
απηλθε προς αυτον και ηρωτα αυτον ινα καταβη και ιασηται
ape elze pros auton cai e eroota auton ina cata bee cai iaseetai
apoi a zorit spre pe aiesta ca a rugat pe aiesta incit cata baza[i] si sanatosi
26
ζη 52 επυθετο ουν παρ αυτων την ωραν εν η κοµψοτερον
ze e a puzeto oun par autoon teen ooran en ee kompso teron
zile este a spus atunci pe la a aielora ta ora in ta [mai bine]
εσχε και ειπον ουτω οτι χθες ωραν εβδοµην αφηκεν αυτον ο
esce cai e ipon autoo oti chthes ooran ebdo meen afeeken auton o
este aici ca a spus lui caci [ieri] ora sapte mina [parasit] pe aiesta o
ουτω ο ιησους οτι ο υιος σου ζη και επιστευσεν αυτος και η οικια
autoo o ieesous oti o uios sou ze e cai e pisteusen autos cai ee oikia
lui o “isus” caci o fiu ta zile este ca ai pios[it] aiela si ta [casei]
27
γαρ κατα καιρον κατεβαινεν εν τη κολυµβηθρα και εταρασσε το υδωρ
gar cata cairon kate bainen en tee kolumbeethra cai e tarasse to udoor
[pt.ca] cata cara catre baza in talei imbaietori si a tulbura tau udare
ιησους κατακειµενον και γνους οτι πολυν ηδη χρονον εχει λεγει
ieesous cata kei menon cai gnous oti polun e edee cironon ecei leghei
“isus” cata cel minat ca cunoscind caci plin e deja [de mult] aci-i legiui
28
10 ην δε σαββατον εν εκεινη τη ηµερα ελεγον ουν οι ιουδαιοι τω
een de sabbaton en ekeinee tee eemera e legon oun oi ioudaioi too
era de sarbatoare in aceea talei [ziua] au legiuit atunci cei israeliti tau
(continuare) ...
29
II
EYAΓΓEΛION
EU AN GHELION
BUNA IN - GINARE
TO ΚΑΤΑ ΙΩΑΝΝΗΝ
TO CATA IOOANNEEN
DE CATA IOANEA
και πατερα ιδιον ελεγε τον θεον ισον εαυτον ποιων τω θεω
cai patera idion e leghe ton zeon ison auton poioon too zeoo
ca parinte ide[ntic] a legit tau zeu asemenea pe aiesta punind tau zeului
1
λεγω υµιν ου δυναται ο υιος ποιειν αφ εαυτου ουδεν εαν µη
legoo umin ou dunatai o uios poiein af eau tou ou den ean mee
legiuiesc voua nu dat ai o fiu poata af[ara] [s]inei tale nici unde daca nu
και ο υιος οµοιως ποιει 20 ο γαρ πατηρ φιλει τον υιον και παντα
cai o uios omoioos poiei o gar pateer filei ton uion cai panta
ca o fiu [ase]menea poate o [pt.ca] pitar [in]fiaza tau fiu ca pe toata
γαρ ο πατηρ εγειρει τους νεκρους και ζωοποιει ουτω και ο υιος ους
gar o pateer egheirei tous necrous cai zoo poiei autoo kai o uios ous
[pt.ca] o pitar ridica tai necropoliti si viata poate lui ca o fiu oricui
την κρισιν πασαν δεδωκε τω υιω 23 ινα παντες τιµωσι τον υιον
teen crisin pasan dedooke too uioo ina pantes timo osi ton uion
ta criminare [pe toata] dedat tau fiului incit pe toate tina sa tau fiu
καθως τιµωσι τον πατερα ο µη τιµων τον υιον ου τιµα τον πατερα
katho os timo osi ton patera o mee timoon ton uion ou tima ton patera
cata asa tina sa tau parinte onul ne tinind tau fiu nu tine tau parinte
2
και εις κρισιν ουκ ερχεται αλλα µεταβεβηκεν εκ του θανατου
kai eis crisin ouc ercetai alla me ta bebeeken ec tou zanatou
ca intru criminare nu trece alta mai tirziu [co]boara din tau zi[lirei]
εις την ζωην 25 αµην αµην λεγω υµιν οτι ερχεται ωρα
eis teen zooeen ameen ameen legoo umin oti ercetai oora
intru ta zile amin[te] amin[te] legiuiesc voua caci trece ora
και νυν εστιν οτε οι νεκροι ακουσονται της φωνης του υιου του
cai nun estin ote oi necroi akou sontai tees foonees tou uiou tou
ca amu este cind cei [morti] asculta sint[vor] talei voce tau fiu tau
εαυτω 27 και εξουσιαν εδωκεν ουτω και κρισιν ποιειν οτι υιος
eautoo cai exousian e dooken autoo cai crisin poiein oti uios
aiesta ca existenta a dat lui si criminare poata caci fiu
3
κρισις η εµη δικαια εστιν οτι ου ζητω το θεληµα το εµον αλλα
crisis ee emee di caia estin oti ou zeetoo to zeleema to e mon alla
criminare ta mea din calea este caci nu zaresc tau zorire tau al meu alta
αυτα αυτα τα εργα α εγω ποιω µαρτυρει περι εµου οτι ο πατηρ
auta auta ta erga a ego poioo marturei peri emoi oti o pateer
astea astea tale lucrare care io pot marturiseste pentru mine caci o pitar
4
µε απεσταλκε 37 και ο πεµψας µε πατηρ αυτος
me ap e stal ke cai o pempsas me pateer autos
mine [in]apoi a solie[at] catre ca unul [trimis] mine pitar aiela
5
παρα αλληλων λαµβανοντες και την δοξαν την παρα του µονου
para alle eloon lambanontes cai teen doxan teen para tou monou
prin unul altuia laba[ind] ca ta doxa ta prin tau mine singurului
6
5 επαρας ουν ο ιησους τους οφθαλµους και θεασαµενος οτι πολυς
ep aras oun o ieesous tous oftalmous cai zeasa menos oti polus
hopa aer[ind] atunci o “isus” tai ochilor ca seama minind caci mult
πετρου 9 εοτι παιδαριον εν ωδε ο εχει πεντε αρτους κριθινους και δυο
petrou esti paidarion en oode o ecei pente artous crithinous cai duo
“petrului” este pindar in unde o aci-i cinci [pite] [orz] ca doi
7
11 ελαβε δε τους αρτους ιησους και ευχαριστησας διεδωκε τοις
e labe de tous artous ieesous cai eu ciariste esas diedooke tois
a laba[it] de tai [pite] “isus” si prea cinstit este[fuse] dedat celor
8
αυτος µονος 16 ως δε οψια εγενετο κατεβησαν οι
autos monos oos de opsia e gheneto cate be esan oi
aiela mine singur asa de [inserat] a venit cata cobori sint[fost] cei
9
πλοιαριον αλλο ουκ ην εκει ει µη εν εκεινο εις ο ενεβησαν
ploiarion allo ouc een ekei ei mee en ekeino eis o en e be esan
plutisoara alta nu era acolo daca nu in aceea intru o in au baza sint[fost]
ιησους και ειπεν αµην αµην λεγω υµιν ζητειτε µε ουχ οτι
ieesous cai e ipen ameen ameen legoo umin zeeteite me ouci oti
“isus” ca a spus amin[te] amin[te] legiuiesc voua zariti mine nici caci
10
ειδετε σηµεια αλλ οτι εφαγετε εκ των αρτων και εχορτασθητε
eidete seemeia all oti e faghete ec toon artoon cai e ciortastheete
uita-te semne dar caci a[ti] [in]ghitit din tailor [pitelor] si au cinstite
11
λεγω υµιν ου µωσης δεδωκεν υµιν τον αρτον εκ του ουρανου αλλ ο
legoo umin ou moosees dedooken umin ton arton ec tou ouranoi all o
legiuiesc voua nu “moise” dedate voua tau [pita] din tau uraniei dar o
πατηρ µου διδωσιν υµιν τον αρτον εκ του ουρανου τον αληθινον
pateer mou dido osin umin ton arton ec tou ouranoi ton ale ezinon
pitar meu dat sint[fie] voua tau [pita] din tau uraniei tau ales zeiesc
παντοτε δος ηµιν τον αρτον τουτον 35 ειπε δε αυτοις ο ιησους εγω
pantote dos eemin ton arton touton eipe de autois o ieesous ego
pe totdeauna dati noua tau [pita] toate spune de aielora o “isus” io
12
το θεληµα του πεµψαντος µε πατρος ινα παν ο δεδωκε µοι µη
to zeleema tou pempsantos me patros ina pan[ta] o dedooke moi mee
tau zorire tau [trimitator] mine pitar incit pe toate o dedat mie nu
αρτος ο καταβας εκ του ουρανου 42 και ελενον ουχ ουτος εστιν ιησους
artos o cata bas ec tou ouranoi cai e lenon ouci outos estin ieesous
[pita] o cata baza[it] din tau uraniei ca au lalait nici aiesta este “isus”
ο υιος ιωσηφ ου ηµεις οιδαµεν τον πατερα και την µητερα πως ουν
o uios iooseef ou eemeis oidamen ton patera cai teen meetera poos oun
o fiu “iosif” nu noi [ne] uitam tau parinte ca ta mama poti atunci
13
πεµψας µε ελκυση αυτον και εγω αναστησω αυτον τη
pempsas me el kusee auton cai ego ana ste esoo auton tee
[trimis] mine il scoate pe aiesta ca io in sta sint[voi] pe aiesta talei
παντες διδακτοι του θεου. πας ουν ο ακουσας παρα του πατρος και
pantes didactoi tou zeou pas oun o acousas para tou patros cai
pe toate dadacit tau a zeului pas atunci o ascultat prin tau pitar si
φαγη εκ τουτου του αρτου ζησεται εις τον αιωνα και ο αρτος δε
faghee ec toutou tou artou zees etai eis ton aioona cai o artos de
[in]ghite din toate tau [pita] zile este[va] intru tau an ca o [pita] de
14
ον εγω δωσω η σαρξ µου εστιν ην εγω δωσω υπερ της του
on ego do osoo ee sarx mou estin een ego do osoo uper tees tou
unul io dau sa ta [trup] meu este era io dau sa pentru talei tau
λεγοντες πως δυναται ουτος ηµιν δουναι την σαρκα φαγειν 53 ειπεν
legontes poos dunatai outos eemin dounai teen sarca faghein e ipen
legiuind poti dat ai aiesta noua dai-ne ta [trup] [in]ghitire a spus
της σαρκα του υιου του ανθρωπου και πιητε αυτου το αιµα ουκ
tees sarca tou uiou tou an throopou cai pieete autou to aima ouc
talei [trup] tau fiu tau in-truparii ca beti a aiestuia tau [singe] nu
εχετε ζωην εν εαυτοις 54 ο τρωγων µου την σαρκα και πινων µου
ece te zooeen en autois o troogoon mou teen sarca cai pinoon moi
aci [sint]eti zile in cata ei o tragind meu ta [trup] si bind meu
αιµα µου αληθως εστι ποσις 56 ο τρωγων µου την σαρκα και
aima mou ale ezoos esti posis o troogoon moi teen sarca cai
[singe] meu ales zeiescului este bautura o tragind meu ta [trup] ca
15
ο τρωγων µε κακεινος κοκεινος ζησεται δι εµε 58 ουτος εστιν ο
o troogoon me ca keinos co keinos zees etai di eme outos estin o
unul tragind mine ca acela ca acela zile este[va] de mine aiesta este o
αυτου ειπεν αυτοις τουτο υµας σκανδαλιζει 62 εαν ουν θεωρητε τον
autou e ipen autois touto umas scandalizei ean oun zeooreete ton
a aiestuia a spus aielora toate voi scandalizati daca atunci zariti tau
εγω λαλω υµιν πνευµα εστι και ζωη εστιν 64 αλλ εισιν εξ υµων τινες
ego laloo umin pneuma esti cai zooee estin all ei sin ex umoon tines
io lalaiesc voua plamina este ca ziua este dar ei sint ex vostru tine
16
οι ου πιστευουσιν ηδει γαρ εξ αρχης ο ιησους τινες εισιν οι
oi ou pisteuo usin e edei gar ex arcees o ieesous tines ei sin oi
cei nu piosi sint[ind] [s-]a uitat [pt.ca] ex [in]cepere o “isus” tine ei sint cei
δια τουτο ειρηκα υµιν οτι ουδεις δυναται ελθειν προς µε εαν µη
dia touto e ireeca umin oti ou deis dunatai elzein pros me ean mee
de la toate am aratat voua caci nu unde dat ai zoreasca spre mine daca nu
εγω υµας τους δωδεκα εξελεξαµην και εξ υµων εις διαβολος εστιν
ego umas tous doo deca ex e lexameen cai ex umoon eis diabolos estin
io voi tai doi zece ex am ales ca ex vostru intru diavol este
17
71 ελεγε δε τον ιουδαν σιµωνος ισκαριωτην ουτος γαρ ηµελλεν
e leghe de ton ioudan simoonos iscariooteen outos gar e emellen
a legit de tau iuda “simion” “iscarioteanul” aiesta [pt.ca] a urmat
18
εµος ουπω παρεστιν ο δε καιρος ο υµετερος παντοτε εστιν ετοιµος
e mos ou poo par estin o de cairos o ume teros pantote estin etoimos
al meu nu apoi prin este o de carul o vos-tru pe totdeauna este tasat
19
τον οχλον 13 ουδεις µεντοι παρρησια ελαλει περι αυτου
ton ocilon ou deis mentoi par reesia e lalei peri autou
tau [gramada] nu unde [totusi] prin [de]scoperi a lalaia pentru a aiestuia
διδαχη ουκ εστιν εµη αλλα του πεµψαντος µε 17 εαν τις θελη το
didacee ouc estin emee alla tou pempsantos me ean tis zelee to
dascalire nu este mea alta tau [trimitator] mine daca cine zoreste tau
λαλων την δοξαν την ιδιαν ζητει ο δε ζητων την δοξαν του
laloon teen doxan teen idian zeetei o de zeetoon teen doxan tou
lalaind ta doxa ta ide[ntica] zareste o de zarind ta doxa tau
εστιν 19 ου µωσης δεδωκεν υµιν τον νοµον και ουδεις εξ υµων ποιει
estin ou moosees dedooken umin ton nomon cai ou deis ex umoon poiei
este nu “moise” dedate voua tau nume ca nu unde ex vostru poate
20
τον νοµον τι µε ζητειτε αποκτειναι 20 απεκριθη ο οχλος
ton nomon ti me zeeteite apoct einai ape crithee o ochlos
tau nume ce mine zariti apuca [sa fie] [in]apoi [in]criminat o [gramada]
ουχ οτι εκ του µωσεως εστιν αλλ εκ των πατερων και εν σαββατω
ouci oti ec tou mooseoos estin all ec toon pateroon cai en sabbatoo
nici caci din tau “moisului” este dar din tailor pitarilor ca in sarbatorii
21
αληθως εγνωσαν οι αρχοντες οτι ουτος εστιν αληθως ο
ale ezoos e gnoosan oi arciontes oti outos estin ale ezoos o
ales zeiescului au cunoscut cei [in]cepatori caci aiesta este ales zeiescului o
ιησους και λεγων καµε οιδατε και οιδατε ποθεν ειµι και απ
ieesous cai legoon ca me oidate cai oidate pothen eimi cai ap[o]
“isus” si legiuind ca mine uitati [la] si uitati pe unde e mine ca apoi
ουκ οιδατε 29 εγω δε οιδα αυτον οτι παρ αυτου ειµι κακεινος
ouc oidate ego de oida auton oti par autou eimi ca keinos
nu uitati [la] io de uita pe aiesta caci pe la a aiestuia e mine ca acela
22
γογγυζοντος περι αυτου ταυτα και απεστειλαν ο φαρισαιοι και
gonguzontos peri autou tauta cai ap e steilan o farisaioi cai
murmurind prejur a aiestuia toate ca [in]apoi au solie[at] o farisei ca
αυτοις ο ιησους ετι µικρον χρονον µεθ υµων ειµι και υπαγω
autois o ieesous eti micron cironon meth umoon eimi cai upagoo
aielora o “isus” [inca] micut [de mult] mai tirziu vostru e mine ca plec
23
της εορτης ειστηκει ο ιησους και εκραξε λεγων εαν τις
tees eortees e iste ekei o ieesous cai e craxe legoon ean tis
talei [sarbatorii] a stat acolo o “isus” ca a strigat legiuind daca cine
24
αυτον 44 τινες δε ηθελον εξ αυτων πιασαι αυτον αλλ ουδεις
auton tines de e ezelon ex autoon piasai auton all ou deis
pe aiesta tine de au zorit ex a aielora prinda pe aiesta dar nu unde
αρχιερεις και φαρισαιους και ειπον αυτοις εκεινοι δια τι ουκ ηγαγετε
archiereis cai farisaious cai e ipon autois ekeinoi dia ti ouc e egaghete
arhierei si fariseii si a spus aielora aceia de la ce nu a aduceti
25
αυτου προτερον και γνω τι ποιει 52 απεκριθησαν
autou pro teron cai gnoo ti poiei ape crithe esan
a aiestuia spre tare ca cuno[aste] ce poate [in]apoi [in]criminat sint[fost]
παλιν παρεγενετο εις το ιερον και πας ο λαος ηρχετο προς αυτον
palin par e gheneto eis to ieron cai pas o laos e erceto pros auton
prin nou prin a venit intru tau [altar] ca pas o lume au trecut spre pe aiesta
26
δε ελεγον πειραζοντες αυτον ινα εχωσι κατηγοριαν
de e legon peiraz ontes auton ina ecio osi cate egorian
de au legiuit piarza sint[ind] pe aiesta incit aci sa catre gura[ire]
27
δε ειπεν ουδεις κυριε ειπε δε οιυτη ο ιησους ουδε εγω σε
de e ipen ou deis curie eipe de outee o ieesous ou de ego se
de a spus nu unde 4 spune de aieleia o “isus” nici unde io tine
µαρτυρια µου οτι οιδα ποθεν ηλθον και που υπαγω υµεις δε ουκ
marturia mou oti oida pothen e elzon cai pou upagoo umeis de ouc
marturie meu caci uita pe unde au zorit ca pe u[nde] plec voi de nu
οιδατε ποθεν ερχοµαι και που υπαγω 15 υµεις κατα την σαρκα
oidate poden ercio mai kai pou upagoo umeis cata teen sarca
uitati [la] pe unde aici mina si pe unde plec voi cata ta [trup]
κρισις η εµη αληθης εστιν οτι µονος ουκ ειµι αλλ εγω και
crisis ee emee ale ezees estin oti monos ouc eimi all ego cai
criminare ta mea ales zeiesc este caci mine singur nu e mine dar io cu
28
ο πεµψας µε πατηρ 17 και εν τω νοµω δε τω υµετερω γεγραπται
o pempsas me pateer cai en too nomoo de too ume teroo ghe graptai
unul [trimis] meu pitar ca in tau numelui de tau vos-trului de grafiat
29
λεγει οπου εγω υπαγω υµεις ου δυνασθε ελθειν 23 και ειπεν αυτοις
leghei opou ego upagoo umeis ou dunasthe elzein cai e ipen autois
legiui pe u[nde] io plec voi nu dat-ati zoreasca ca a spus aielora
υµεις εκ των κατω εστε εγω εκ των ανω ειµι υµεις εκ του
umeis ec toon cato o este ego ec toon anoo eimi umeis ec tou
voi din tailor cata jos este io din tailor inalt e mine voi din tau
υµων 25 ελεγον ουν αυτω συ τις εις και ειπεν αυτοις ο ιησους
umoon e legon oun autoo su tis eis cai e ipen autois o ieesous
vostru au legiuit atunci aiestuia tu cine intru ca a spus aielora o “isus”
την αρχην ο τι και λαλω υµιν 26 πολλα εχω περι υµων λαλειν
teen arceen o ti cai laloo umin polla ecioo peri umoon lalein
ta [in]cepere o ce ca lalaiesc voua multe aici pentru vostru lalaiesc
παρ αυτου ταυτα λεγω εις τον κοσµον 27 ουκ εγνωσαν οτι τον
par autou tauta legoo eis ton cosmon ouc e gnoosan oti ton
pe la a aiestuia toate legiuiesc intru tau cosmos nu au cunoscut caci tau
τον υιον του ανθρωπου τοτε gnosesthe οτι εγω ειµι και απ
ton uion tou an throopou tote cunonaste-veti oti ego eimi cai ap[o]
tau fiu tau in-truparii tot cunonaste-veti caci io e mine ca apoi
30
εµαυτου ποιω ουδεν αλλα καθως εδιδαξε µε ο πατηρ µου ταυτα
e m autou poioo ou den alla katho os e didaxe me o pateer mou tauta
a mea sine pot nici unde alta cata asa a dascalit mine o pitar meu toate
(continuare) ...
31
II
EYAΓΓEΛION
EU AN GHELION
BUNA IN - GINARE
TO ΚΑΤΑ ΙΩΑΝΝΗΝ
TO CATA IOOANNEEN
DE CATA IOANEA
λεγω υµιν οτι πας ο ποιων την αµαρτιαν δουλος εστι της
legoo umin oti pas o poioon teen amartian dou los esti tees
legiuiesc voua caci pas o punind ta amaraciune dat legat este talei
υιος µενει εις τον αιωνα 36 εαν ουν ο υιος υµας ελευθερωση
uios menei eis ton aioona ean oun o uios umas eleutheroosee
fiu mina intru tau an daca atunci o fiu voi elibereaza
εστι λεγει αυτοις ο ιησους ει τεκνα του αβρααµ ητε τα εργα του
esti leghei autois o ieesous ei tecna tou abraam eete ta erga tou
este legiui aielora o “isus” daca [copii] tau “avram” erati tale lucrare tau
2
αβρααµ εποιειτε αν 40 νυν δε ζητειτε µε αποκτειναι ανθρωπον
abraam e poieite an nun de zeeteite me apoct einai an throopon
“avram” a puteti [care] amu de zariti mine apuca [sa fie] in-trupare
τουτο αβρααµ ουκ εποιησεν 41 υµεις ποιειτε τα εργα του πατρος υµων
touto abraam ouc e poieesen umeis poieite ta erga tou patros umoon
toate “avram” nu a putut voi puteti tale lucrare tau pitar vostru
δυνασθε ακουειν τον λογον τον εµον 44 υµεις εκ πατρος του διαβολου
dunasthe acouein ton logon ton e mon umeis ec patros tou diabolou
dat-ati asculta tau legiure tau al meu voi din pitar tau diavolului
εστε και τας επιθυµιας του πατρος υµων θελετε ποιειν εκεινος
este cai tas epi thumias tou patros umoon zelete poiein ekeinos
este ca tale [in]apoi [pa]time tau parinte vostru zoriti poata acela
3
εστηκεν οτι ουκ εστιν αληθεια εν ουτω οταν λαλη το ψευδος
e ste ek en oti ouc estin ale ezeia en autoo otan lalee to pseudos
a stat din in caci nu este alegere zeiesc in lui odata lalaieste tau pseudo
εκ των ιδιων λαλει οτι ψευστης εστι και ο πατηρ αυτου 45 εγω
ec toon idioon lalei oti pseustees esti cai o pateer autou ego
din tailor ide[nticilor] lalaie caci pseudo[s] este ca o pitar a aiestuia io
θεου ακουει δια τουτο υµεις ουκ ακουετε οτι εκ του θεου ουκ εστε
zeou acouei dia touto umeis ouc acouete oti ec tou zeou ouc este
a zeului asculta de la toate voi nu ascultati caci din tau a zeului nu este
πατερα µου και υµεις ατιµαζετε µε 50 εγω δε ου ζητω την δοξαν µου
patera mou cai umeis a timazete me ego de ou zeetoo teen doxan mou
parinte meu ca voi a tineti mine io de nu zaresc ta doxa meu
εστιν ο ζητων και κρινων 51 αµην αµην λεγω υµιν εαν τις τον
estin o zetoon cai crinoon ameen ameen legoo umin ean tis ton
este o zarind ca criminind amin[te] amin[te] legiuiesc voua daca cine tau
4
λογον τον εµον τηρηση θανατον ου µη θεωρηση εις τον αιωνα
logon ton e mon teere esee zanaton ou mee zeoore esee eis ton aioona
legiure tau al meu tine[re][easca] zi[lire] nu nu zari[easca] intru tau an
εχεις. αβρααµ απεθανε και οι προφηται και συ λεγεις εαν τις τον
eceis abraam ape zane cai oi pro feetai cai su legheis ean tis ton
aci este “avram” apoi zi[it] ca cei pro fete ca tu legesti daca cine tau
ιησους εαν εγω δοξαζω εµαυτον η δοξα µου ουδεν εστιν εστιν ο
ieesous ean ego doxazoo em auton ee doxa mou ou den estin estin o
“isus” daca io doxa[ez] mea sine ta doxa meu nici unde este este o
πατηρ µου ο δοξαζων µε ον υµεις λεγετε οτι θεος υµων εστι 55 και
pateer mou o doxazoon me on umeis leghete oti zeos umoon esti cai
pitar meu o doxa[ind] mine unul voi legiuiti caci zeu vostru este ca
ουκ εγνωκατε αυτον εγω δε οιδα αυτον και εαν ειπω οτι ουκ οιδα
ouc egno ocate auton ego de oida auton cai ean eipoo oti ouc oida
nu cunoscut catre pe aiesta io de uita pe aiesta ca daca spun caci nu uita
αυτον εσοµαι οµοιος υµων ψευστης αλλ οιδα αυτον και τον
auton esomai omoios umoon pseustees all oida auton cai ton
pe aiesta sint[voi] [ase]menea vostru pseudo[s] dar uita pe aiesta ca tau
5
την ηµεραν την εµην και ειδε και εχαρη 57 ειπον ουν οι
teen eemeran teen e meen cai e ide cai e ciaree e ipon oun oi
ta [ziua] ta a mea si a uite[at] si [s-]a [bu]curat a spus atunci cei
6
δει εργαζεσθαι τα εργα του πεµψαντος µε εως ηµερα
dei ergaz esthai ta erga tou pempsantos me eoos eemera
de aia lucrez este[sa fie] tale fapte tau [trimitator] mine [pina] [ziua]
εστιν αλλοι δε οτι οµοιος ουτω εστιν εκεινος ελεγεν οτι εγω ειµι
estin alloi de oti omoios autoo estin ekeinos e leghen oti ego eimi
este alti de caci [ase]menea lui este acela a legit caci io e mine
7
11 απεκριθη εκεινος και ειπεν ανθρωπος λεγοµενος ιησους
ape crithee ekeinos cai e ipen an throopos lego menos ieesous
[in]apoi [in]criminat acela care a spus in-trupare legit mina “isus”
πηλον εποιησε και επεχρισε µου τους οφθαλµους και ειπε µοι υπαγε
peelon e poieese cai e pe chrise mou tous oftalmous cai eipe moi upaghe
piele[ita] a putut si a pe [uns] meu tai ochilor ca spune mie pleaca
λεγει ουκ οιδα 13 αγουσιν αυτον προς τους φαρισαιους τον ποτε
leghei ouc oida ago usin auton pros tous farisaious ton pote
legiui nu uita aduce sint[ind] pe aiesta spre tai fariseii tau poate
παρα του θεου οτι το σαββατον ου τηρει αλλοι ελεγον πως δυναται
para tou zeou oti to sabbaton ou teerei alloi e legon poos dunatai
prin tau a zeului caci tau sarbatoare nu tine alti au legiuit poti dat ai
8
an throopos amartoolos toiauta seemeia poiein cai scisma een en autois
in-trupare amaracios toate astea semne poata si schizma era in aielora
υιος υµων ον υµεις λεγετε οτι τυφλος εγεννηθη πως ουν αρτι
uios umoon on umeis leghete oti tuflos egenneezee poos oun arti
fiu vostru unul voi legiuiti caci fumuros a geneza[t] poti atunci [p]arte
ειπον οιδαµεν οτι ουτος εστιν ο υιος ηµων και οτι τυφλος εγεννηθη
e ipon oidamen oti outos estin o uios eemoon cai oti tuflos egenneezee
a spus [ne] uitam caci aiesta este o fiu [nostru] ca caci fumuros a geneza[t]
9
αυτος περι αυτου λαλησει 22 ταυτα ειπον οι γονεις αυτου
autos peri autou lale esei tauta e ipon oi goneis autou
aiela pentru a aiestuia lalai este[va] toate a spus cei generat[ori] a aiestuia
και ειπον αυτω δος δοξαν τω θεω ηµεις οιδαµεν οτι ο ανθρωπος
cai e ipon autoo dos doxan too zeoo eemeis oidamen oti o an throopos
si a spus aiestuia dati doxa tau zeului noi [ne] uitam caci o in-trupare
αµαρτωλος εστιν ουκ οιδα εν οιδα οτι τυφλος ων αρτι βλεπω 26 ειπον
amartoolos estin ouc oida en oida oti tuflos oon arti blepoo e ipon
amaracios este nu uita in uita caci fumuros unu [p]arte clipesc a spus
10
τι πας θελετε ακουειν µη και υµεις θελετε αυτου µαθηται
ti pas zelete acouein mee cai umeis zelete autou matheetai
ce pas zoriti asculta nu si voi zoriti a aiestuia [gra]maticati
θαυµαστον εστιν οτι υµεις ουκ οιδατε ποθεν εστι και ανεωξε
zaumaston estin oti umeis ouc oidate pothen esti cai a neo oxe
amuzare este caci voi nu uitati [la] pe unde este si in nou [des]chis
αλλ εαν τις θεοσεβης η και το θεληµα αυτου ποιη τουτου ακουει
all ean tis zeo sebees ee cai to zeleema autou poiee toutou acouei
dar daca cine zeu supus ta si tau zorire a aiestuia poate toate asculta
11
αυτω εν αµαρτιαις συ εγεννηθης ολος και συ διδασκεις ηµας και
autoo en amartiais su e genneethees olos cai su didaskeis e emas cai
aiestuia in amaraciuni tu ai geneza[t] [cu totul] si tu dascalesti pe noi si
τον υιον του θεου 36 απεκριθη εκεινος και ειπε τις εστι
ton uion tou zeou ape crithee ekeinos cai eipe tis esti
tau fiu tau a zeului [in]apoi [in]criminat acela si spune cine este
12
ητε ουκ αν ειχετε αµαρτιαν νυν δε λεγετε οτι βλεποµεν η ουν
eete ouc an eicete amartian nun de leghete oti blepomen ee oun
erati nu [care] aici[ti] amaraciune amu de legiuiti caci clipim ta atunci
10
13
αλλοτριων την φωνην 6 ταυτην την παροιµιαν ειπεν αυτοις ο ιησους
allotrioon teen fooneen tauteen teen par oi mian e ipen autois o ieesous
lotrilor ta vocea toate ta prin asa minare a spus aielora o “isus”
παλιν αυτοις ο ιησους αµην αµην λεγω υµιν οτι εγω ειµι η
palin autois o ieesous ameen ameen legoo umin oti ego eimi ee
prin nou aielora o “isus” amin[te] amin[te] legiuiesc voua caci io e mine ta
θυρα των προβατων 8 παντες οσοι προ εµου ηλθον κλεπται εισι
thura toon pro batoon pantes asoi pro emoi e elzon kleptai ei si
toarta tailor spre botei pe toate acei spre mine au zorit cleptomani ei sint
και λησται αλλ ουκ ηκουσαν αυτων τα προβατα 9 εγω ειµι η θυρα
cai leestai all ouc e ekousan autoon ta pro bata ego eimi ee thura
si [tilhari] dar nu a ascultat a aielora tale spre bota io e mine ta toarta
14
θεωρει τον λυκον ερχοµενον και αφιησι τα προβατα και φευγει και ο
zeoorei ton lucon ercio menon cai af ieesi ta pro bata cai feughei cai o
zareste tau lup aici minat si af[ara] iese tale spre bota si fuge si o
καγω γινωσκω τον πατερα και την ψυχην µου τιθηµι υπερ των
ca goo ghinooscoo ton patera cai teen psuceen mou titheemi uper toon
ca io cunosc tau parinte si ta suflare meu [in]tind pentru tailor
προβατων 16 και αλλα προβατα εχω α ουκ εστιν εκ της αυλης ταυτης
pro batoon cai alla pro bata ecioo a ouc estin ec tees aulees tautees
spre botei si alta spre bota aici care nu este din talei aulei toata
αγαπα οτι εγω τιθηµι την psuceen µου ινα παλιν λαβω αυτην
agapa oti ego titheemi teen suflare mou ina palin laboo auteen
agapa caci io [in]tind ta suflet meu incit prin nou laba[esc] aiasta
15
e m autou exousian ecioo theinai auteen cai exousian ecioo palin
a mea sine existenta aici tine [sa fie] aiasta si existenta aici prin nou
λαβειν αυτην ταυτην την εντολην ελαβον παρα του πατρος µου
labein auteen tauteen teen en toleen e labon para tou patros mou
laba[easca] aiasta toate ta in tarirea au laba[it] prin tau pitar meu
16
ειπον υµιν και ου πιστευετε τα εργα α εγω ποιω εν τω ονοµατι
e ipon umin cai ou pisteu ete ta erga a ego poioo en too onomati
a spus voua si nu pios sint[eti] tale lucrare care io pot in tau nume
αυτοις και ου µη απολωνται εις τον αιωνα και ουχ αρπασει τις
autois cai ou mee apo loontai eis ton aioona cai ouci arpasei tis
aielora si nu nu [in]apoi lasa-vor intru tau an si nici rapi-va cine
17
υµιν εκ του πατρος µου δια ποιον αυτων εργον λιθαζετε µε
umin ec tou patros mou dia poion autoon ergon lithazete me
voua din tau pitar meu de la putinte a aielora lucrare lut-tina[ti] mine
εκεινους ειπε θεους προς ους ο λογος του θεου εγενετο και ου
ekeinous eipe zeou pros ous o logos tou zeou e gheneto cai ou
aceia spune zeului spre oricui o legiuire tau a zeului a venit si nu
ειπον υιος του θεου ειµι 37 ει ου ποιω τα εργα του πατρος µου
e ipon uios tou zeou eimi ei ou poioo ta erga tou patros mou
a spus fiu tau a zeului e mine daca nu pot tale lucrare tau pitar meu
18
εν ουτω 39 εζητουν ουν παλιν αυτον πιασαι και εξηλθεν εκ της
en autoo e zeetoun oun palin auton piasai cai ex e elzen ec tees
in lui au zarind atunci prin nou pe aiesta prinda si ex a zorit din talei
41 και πολλοι ηλθον προς αυτον και ελεγον οτι ιωαννης µεν
cai poloi e elzon pros auton cai e legon oti iooannees men
si multi au zorit spre pe aiesta si au legiuit caci “ioan” mina
11
κυριον µυρω και εκµαξασα τους ποδας αυτοι ταις θριξιν αυτης ης ο
curion muroo cai ek maxasa tous podas autoi tais thrixin autees e es o
4 mir si ex masat tai poduri aiestia tale [par] aiesteia a ei o
19
ιησους ειπεν αυτη η ασθενεια ουκ εστι προς θανατον αλλ υπερ της
ieesous e ipen autee ee astheneia ouc esti pros zanaton all uper tees
“isus” a spus aiesteia ta astenie nu este spre zi[lire] dar pentru talei
δοξης του θεου ινα δοξασθη ο υιος του θεου δι αυτης 5 ηγαπα
doxees tou zeou ina doxasthee o uios tou zeou di autees e egapa
doxei tau a zeului incit doxa[eze] o fiu tau a zeului de aiesteia a agapa[t]
δε ιησους την µαρθαν και την αδελφην αυτης και τον λαζαρον 6 ως
de ieesous teen marthan cai teen adelfeen autees cai ton lazaron oos
de “isus” ta “marta” si ta delfina aiesteia si tau “lazar” asa
νυκτι προσκοπτει οτι το φως ουκ εστιν εν αυτω 11 ταυτα ειπε και
nucti pros coptei oti to foos ouc estin en autoo tauta eipe cai
noapte po-ticneste caci tau foc nu este in aiestuia toate spune si
20
µετα τουτο λεγει αυτοις λαζαρος ο φιλος ηµων κεκοιµηται αλλα
me ta touto leghei autois lazaros o filos eemoon ke koimeetai alla
mai tirziu toate legiui aielora “lazar” o fiul [nostru] [doarme] alta
οτι ουκ ηµην εκει αλλ αγωµεν προς αυτον 16 ειπεν ουν
oti ouc e emeen ekei all a goomen pros auton e ipen oun
caci nu am minat acolo dar a-ducem spre pe aiesta a spus atunci
21
δεκαπεντε 19 και πολλοι εκ των ιουδαιων εληλυθεισαν προς τας
deca pente cai poloi ec toon ioudaioon e leeluth eisan pros tas
zece cinci si multi din tailor israelitilor au alungat sint[erau] spre tale
ετεθνηκει 22 αλλα και νυν οιδα οτι οσα αν αιτηση τον θεον
e tethne ekei alla cai nun oida oti osa an aite esee ton zeon
a [in]tinde acolo alta si amu uita caci asa [care] [rugat][easca] tau zeu
22
αποθανη εις τον αιωνα πιστευεις τουτο 27 λεγει ουτω ναι κυριε εγω
apo zanee eis ton aioona pisteueis touto leghei autoo nai curie ego
apoi zile[-iti] intru tau an piosesti toate legiui lui [da] 4 io
23
επεσεν εις τους ποδας αυτου λεγουσα ουτω κυριε ει ης ωδε
e pesen eis tous podas autou lego usa autoo curie ei e es oode
[s-]a pus intru tai poduri a aiestuia lege este[ind] lui 4 daca a ei unde
24
ουτω η αδελφη του τεθνηκοτος µαρθα κυριε ηδη οζει
autoo ee adelfee tou tethne e kotos martha curie e edee ozei
lui ta delfina tau [in]tinde[s] a cata[ul] “marta” 4 e deja [mir]oase
τεταρταιος γαρ εστι 40 λεγει αυτη ο ιησους ουκ ειπον σοι οτι
tetar t[h]aios gar esti leghei autee o ieesous ouc e ipon soi oti
patru ziua[le] [pt.ca] este legiui aiesteia o “isus” nu a spus voua caci
εαν πιστευσης οψει την δοξαν του θεου 41 ηραν ουν τον
ean pisteusees opsei teen doxan tou zeou e eran oun ton
daca pios[esti] observa-vei ta doxa tau a zeului a erau atunci tau
οφθαλµους ανω και ειπε πατερ ευχαριστω σοι οτι ηκουσας µου
oftalmous anoo cai eipe pater eu ciaristoo soi oti e ecousas mou
ochilor inalt si spune pitar prea cinstesc voua caci a[ti] ascultat mie
42 εγω δε ηδειν οτι παντοτε µου ακουεις αλλα δια τον οχλον τον
ego de e edein oti pantote mou akoueis alla dia ton ocilon ton
io de a uitat caci pe totdeauna meu asculti alta de la tau [gramada] tau
25
υπαγειν 45 πολλοι ουν εκ των ιουδαιων οι ελθοντες προς την
upaghein poloi oun ec toon ioudaioon oi elzontes pros teen
[sa] plece multi atunci din tailor israelitilor cei zorind spre ta
ηµιν ινα εις ανθρωπος αποθανη υπερ του λαου και µη ολον
eemin ina eis an throopos apo zanee uper tou laou cai mee olon
noua incit intru in-trupare apoi zile[-iti] pentru tau lumii si nu [intreg]
26
to ethnos apo le etai touto de af eau tou ouc e ipen
tau etnie [in]apoi lasa este[va] toate de af[ara] [s]inei tale nu a spus
ιησους αποθνησκειν υπερ του εθνους 52 και ουχ υπερ του εθνους
ieesous apo zneeskein uper tou ethnous cai ouci uper tou ethnous
“isus” apoi zile[asca] pentru tau etniei si nici pentru tau etniei
27
56 εζητουν ουν τον ιησουν και ελεγον µετ αλληλων εν τω ιερω
e zeetoun oun ton ieesoun cai e legon met alle eloon en too ieroo
au zarind atunci tau “isus” si au legiuit cu unul altuia in tau [altar]
12
του ιησου και εξεµαξε ταις θριξιν αυτη τους ποδας αυτου η δε
tou ieesou cai ex e maxe tais thrixin autee tous podas autou ee de
tau “isusului” si ex a masat tale [par] aiesteia tai poduri a aiestuia ta de
οικια επληρωθη εκ της οσµης του µυρου 4 λεγει ουν εις εκ των
oikia e pleeroozee ec tees osmees tou murou leghei oun eis ec toon
[casei] [s-]a umplut din talei miros tau mirului legiui atunci intru din tailor
28
µαθητων αυτου ιουδας σιµωνος ισκαριωτης ο µελλων αυτον
matheetoon autou ioudas simoonos iscariootees o melloon auton
[gra]maticatilor a aiestuia “iuda” “simion” “iscariotean” o [ur]mind pe aiesta
ιησους αφες αυτην εις την ηµεραν του ενταφιασµου µου τετηρηκεν
ieesous afes auteen eis teen eemeran tou en tafiasmou mou teteereeken
“isus” [lasa] aiasta intru ta [ziua] tau in [mormintarii] meu tinere[u]
των ιουδαιων οτι εκει εστι και ηλθον ου δια τον ιησουν µονον αλλ
toon ioudaioon oti ekei esti cai e elzon ou dia ton ieesoun monon all
tailor israelitilor caci acolo este si au zorit nu de la tau “isus” mono dar
29
11 οτι πολλοι δι αυτον υπηγον των ιουδαιων και επιστευον εις τον
oti poloi di auton upeegon toon ioudaioon cai e pisteuon eis ton
caci multi de pe aiesta plecind tailor israelitilor si au pios[it] intru tau
30
αυτου οτε τον λαζαρο εφωνησεν εκ του µνηµειου και ηγειρεν
autou ote ton lazaro e fooneesen ec tou mneemeiou cai e egheiren
a aiestuia cind tau “lazar” a vocit din tau mormintului si a ridicat
31
II
EYAΓΓEΛION
EU AN GHELION
BUNA IN - GINARE
TO ΚΑΤΑ ΙΩΑΝΝΗΝ
TO CATA IOOANNEEN
DE CATA IOANEA
γαλιλαιος και ηρωτων αυτος λεγοντες κυριε θελοµεν τον ιησουν ιδειν
galilaios cai e erootoon autos legontes curie zelomen ton ieesoun idein
“galileii” si [in]terogind aiela legiuind 4 zorim tau “isus” uite[at]
22 ερχεται φιλιππος και λεγει τω ανδρεα και παλιν ανδρεας και φιλιππος
ercetai filippos cai leghei too andreia cai palin andreas cai filippos
trece “filip” si legiui tau “andrei” si prin nou andrei si “filip”
αιωνιον φυλαξει αυτην 26 εαν εµοι διακονη τις εµοι ακολουθειτω και
aioonion fulaxei auteen ean emoi diaconee tis emoi acolou zeitoo cai
anilor fura-vei aiasta daca mie diaconeste cine mie acolo zoreste si
οπου ειµι εγω εκει και ο διακονος ο εµος εσται και εαν τις εµοι
opou eimi ego ekei cai o diconos o e mos estai cai ean tis emoi
pe u[nde] e mine io acolo si o diacon o al meu fi-va si daca cine mie
και τι ειπω πατερ σωσον µε εκ της ωρας ταυτης αλλα δια τουτο
cai ti eipoo pater sooson me ec tees ooras tautees alla dia touto
si de spun pitar salveaza mine din talei orelor toata alta de la toate
ηλθον εις την ωραν ταυτην 28 πατερ δοξασαν σου το ονοµα ηλθεν
e elzon eis teen ooran tauteen pater doxasan sou to onoma e elzen
au zoritintru ta ora toate pitar doxa[eaza] ta tau nume a zorit
2
ελεγον αγγελος ουτω λελαληκεν 30 απεκριθη ο ιησους και
e legon anghelos autoo l e laleeken ape crithee o ieesous cai
au legiuit inginator lui lui a lalait [in]apoi [in]criminat o “isus” si
κρισις εστι του κοσµου τουτου νυν αρχων του κοσµου τουτου
crisis esti tou cosmou toutou nun arcioon tou cosmou toutou
criminare este tau a cosmosului toate amu ucenic tau a cosmosului toate
ηκουσαµεν εκ του νοµου οτι ο χριστος µενει εις τον αιωνα και πως
e ecousamen ec tou nomou oti o christos menei eis ton aioona cai poos
ascultat-am din tau numelui caci o cristos mina intru tau an si poti
συ λεγεις οτι δει υψωθηναι τον υιον του ανθρωπου τις εστιν ουτος
su legheis oti dei upsoo zeenai ton uion tou an throopou tis estin outos
tu legesti caci de aia hopa suie tau fiu tau in-truparii cine este aiesta
3
περιπατων εν τη σκοτια ουκ οιδε που υπαγει 36 εως
peri patoon en tee scotia ouc oide pou upaghei eoos
[im]prejur plimba[ind] in talei [bezna] nu uite pe u[nde] pleaca [pina]
4
41 ταυτα ειπεν ησαιας οτε ειδε την δοξαν αυτου και ελαλησε
tauta e ipen eesaias ote e ide teen doxan autou cai e laleese
toate a spus “isaia” cind a uite[at] ta doxa a aiestuia si a lalaise
πιστευων εις εµε ου πιστευει εις εµε αλλ εις τον πεµψαντα µε
pisteuoon eis eme ou pisteu ei eis eme all eis ton pempsanta me
pios[ind] intru mine nu pios este intru mine dar intru tau [trimitator] mine
µεινη 47 και εαν τις µου ακουση των ρηµατων και µη πιστευση εγω
meinee cai ean tis mou acousee toon reematoon cai mee pisteusee ego
mina si daca cine meu asculta tailor rimatelor si nu pios[este] io
5
ινα σωσω τον κοσµον 48 ο αθετων εµε και µη λαµβανων τα ρηµατα
ina soosoo ton cosmon o athetoon eme cai mee lambanoon ta reemata
incit salvez tau cosmos o a-tinind mine si nu laba[ind] tale rimate
λαλησω 50 και οιδα οτι η εντολη αυτου ζωη αιωνιος εστιν α ουν
laleesoo cai oida oti ee en tolee autou zooee aioonios estin a oun
lalaiesc si uita caci ta in tarire a aiestuia ziua anilor este care atunci
13
6
ηδη βεβληκοτος εις την καρδιαν ιουδα σιµωνα ισκαριωτου ινα
e edee beble e cotos eis teen cardian iouda simoona iscariootou ina
e deja [im]blatit a catre intru ta cord “iuda” “simion” “iscariotului” incit
εις τας χειρας και οτι απο θεου εξηλθε και προς τον θεον υπαγει
eis tas ceiras cai oti apo zeou ex e elze cai pros ton zeon upaghei
intru tale [miini] si caci apoi a zeului ex a zorit si spre tau zeu pleaca
7
ιησους εαν µη νιψω ουκ εχεις µερος µετ εµου 9 λεγει ουτω
ieesous ean mee nipsoo ouc eceis meros met emoi leghei autoo
“isus” daca nu nisip[ez] nu aci este merit cu mine legiui lui
σιµων πετρος κυρε µη τους ποδας µου µονον αλλα και τας χειρας
simo on petros curie mee tous podas mou monon alla cai tas ceiras
“simion a lui” pietros 4 nu tai poduri meu mono alta si tale [miini]
χρειαν εχει η τους ποδας νιψασθαι αλλ εστι καθαροι ολος και
chreian ecei ee tous podas nipsasthai all esti catharoi olos cai
crezut aci-i ta tai poduri nisip[eze-se] dar este curat [cu totul] si
υµεις καθαροι εστε αλλ ουχι παντες 11 ηδει γαρ τον παραδιδοντα
umeis catharoi este all ouci pantes e edei gar ton para di donta
voi curat este dar nici pe toate [s-]a uitat [pt.ca] tau prin de dind
αυτον δια τουτο ειπεν ουχι παντες καθαροι εστε 12 οτε ουν
auton dia touto e ipen ouci pantes catharoi este ote oun
pe aiesta de la toate a spus nici pe toate curat este cind atunci
8
εδωκα υµιν ινα καθως εγω εποιησα υµιν και υµεις ποιητε 16 αµην
e dooka umin ina katho os ego e poieesa umin cai umeis poieete ameen
am dat voua incit cata asa io am putut voua si voi puteti amin[te]
αµην λεγω υµιν ουκ εστι δουλος µειζων του κυριου αυτου
ameen legoo umin ouc esti dou los mei zoon tou curiou autou
amin[te] legiuiesc voua nu este dat legat mai mare tau 4 a aiestuia
τρωγων µετ εµου τον αρτον επηρεν επ εµε την πτερναν αυτου
troogoon met emoi ton arton e pe eren ep eme teen pternan autou
tragind cu mine tau [pita] a pe aer[at] pe mine ta [calcii] a aiestuia
9
λεγω υµιν οτι εις εξ υµων παραδωσει µε 22 εβλεπον ουν
legoo umin oti eis ex umoon para do osei me e blepon oun
legiuiesc voua caci intru ex vostru prin da sint[va] mine au clipit atunci
εκεινος επι το στηθος του ιησου λεγει ουτω κυριε τις εστιν
ekeinos epi to steethos tou ieesou leghei autoo curie tis estin
acela pe tau stern tau “isusului” legiui lui 4 cine este
εις εκεινον ο σατανας λεγει ουν ουτω ο ιησους ο ποιεις ποιησον ταχιον
eis ekeinon o satanas leghei oun autoo o ieesous o poieis poieeson tacion
intru acela o satana legiui atunci lui o “isus” o poti sa poti tare
10
29 τινες γαρ εδοκουν επει το γλωσσοκοµον ειχεν ο ιουδας οτι λεγει
tines gar e dokoun epei to gloosso comon eicen o ioudas oti leghei
tine [pt.ca] a ducind apoi tau glas comun aicea o “iuda” caci legiui
και ευθυς δοξασει αυτον 33 τεκνια ετι µικρον µεθ υµων ειµι
cai euthus doxasei auton tecnia eti micron meth umoon eimi
si indata doxa[va] aiesta [copii] [inca] micut mai tirziu vostru e mine
11
οτι εµοι µαθηται εστε εαν αγαπην εχητε εν αλληλοις
oti emoi matheetai este ean agapeen ece ete en alle elois
caci mie [gra]maticati este daca agapa[t] aci este[veti] in unii la altii
κυριε δια τι ου δυναµαι σοι ακολουθησαι αρτις την ψυχην µου υπερ
curie dia ti ou duna mai soi acolou zeesai artis teen psuceen mou uper
4 de la ce nu dat mie voua acolo zori tirziu ta suflare meu pentru
14
12
δε µη ειπον αν υµιν πορευοµαι ετοιµασαι τοπον υµιν 3 και εαν
de mee e ipon an umin poreumai etoimasai topon umin cai ean
de nu a spus [care] voua pre-umblu sa tasez loc voua si daca
υµας προς εµαυτον ινα οπου ειµι εγω και υµεις ητε 4 και οπου
umas pros em auton ina opou eimi ego cai umeis eete cai opou
voi spre mea sine incit pe u[nde] e mine io si voi erati si pe u[nde]
εγω υπαγω οιδατε και την οδον οιδατε 5 λεγει ουτω θωµας κυριε
ego upagoo oidate cai teen odon oidate leghei autoo thoomas curie
io plec uitati [la] si ta drum uitati [la] legiui lui “toma” 4
ουκ οιδαµεν που υπαγεις και πως δυναµεθα την οδον ειδεναι
ouc oidamen pou upagheis cai poos duna metha teen odon eidenai
nu [ne] uitam pe u[nde] pleci si poti dat mai tirziu ta drum iata[am]
φιλιππος κυριε δειξον ηµιν τον πατερα και αρκει ηµιν 9 λεγει αυτω
filippos curie deixon eemin ton patera cai arkei eemin leghei autoo
“filip” 4 demasca noua tau parinte si [ajunge] noua legiui aiestuia
13
εγνωκας µε φιλιππε ο εωρακως εµε εωρακε τον πατερα και
egno okas me filippe o e ooracoos eme e oorake ton patera cai
cunoscut cata mine “filipe” unul a ochire[ind] mine a ochire[t] tau parinte si
µειζονα τουτων ποιησει οτι εγω προς τον πατερα µου πορευοµαι
mei zona toutoon poie esei oti ego pros ton patera mou poreumai
mai mari toate putea este[va] caci io spre tau parinte meu pre-umblu
14
16 και εγω ερωτησω τον πατερα και αλλον παρακλητον δωσει
cai ego eroote esoo ton patera cai allon para kleeton do osei
si io [in]teroga sint[voi] tau parinte si altul prin chemator da sint[va]
υµιν ινα µενη µεθ υµων εις τον αιωνα 17 το πνευµα της
umin ina menee meth umoon eis ton aioona to pneuma tees
voua incit mine mai tirziu vostru intru tau an tau plamina talei
γινωσκει αυτο υµεις δε γινωσκετε αυτο οτι παρ υµιν µενει και εν
ghinooskei auto umeis de ginooskete autoo oti par umin menei cai en
cunoaste aiasta voi de cunoasteti aiasta caci pe la voua mina si in
καγω εν υµιν 21 ο εχων τας εντολας µου και τηρων αυτος εκεινος εστιν
ca goo en umin o ecioon tas en tolas mou cai teeroon autos ekeinos estin
ca io in voua o aicea tale in tariri meu si tin[ind] aiela acela este
πατρος µου και εγω αγαπησω αυτον και εµφανισω αυτω εµαυτον
patros mou cai ego agape esoo auton cai emfanisoo autoo em auton
pitar meu si io agapa[esc] pe aiesta si infatisa-voi aiestuia mea sine
15
22 λεγει αυτω ιουδας ουχ ο ισκαριωτης κυριε τι γεγονεν οτι ηµιν
leghei autoo ioudas ouci o iscariootees curie ti ghegonen oti eemin
legiui aiestuia “iuda” nici o “iscariotean” 4 ce devenit caci noua
ο ιησους και ειπεν αυτω εαν τις αγαπα µε τον λογον µου
o ieesous cai e ipen autoo ean tis agapa me ton logon mou
o “isus” si a spus aiestuia daca cine agapa mine tau legiure meu
ουκ εστιν εµος αλλα του πεµψαντος µε πατρος 25 ταυτα λελαληκα υµιν
ouc estin e mos alla tou pempsantos me patros tauta l e laleeka umin
nu este al meu alta tau [trimitator] meu pitar toate le am lalait voua
16
κοσµος διδωσιν εγω διδωµι υµιν µη ταρασσεσθω υµων η καρδια
cosmos dido osin ego didoomi umin mee tarass esthoo umoon ee cardia
cosmos dat sint[fie] io de-dau voua nu tulbura este[ind] vostru ta cord
πορευοµαι προς τον πατερα οτι ο πατηρ µου µειζων µου εστι 29 και νυν
poreumai pros ton patera oti o pateer mou mei zoon mou esti cai nun
pre-umblu spre tau parinte caci o pitar meu mai mare meu este si amu
τουτου αρχων και εν εµοι ουκ εχει ουδεν 31 αλλ ινα γνω ο
toutou arcioon cai en emoi ouc ecei ou den all ina gnoo o
toate ucenic si in mie nu aci-i nici unde dar incit cuno[aste] o
κοσµος οτι αγαπω τον πατερα και καθως ενετειλατο µοι ο πατηρ
cosmos oti agapoo ton patera cai katho os e neteilato moi o pateer
cosmos caci agapa[esc] tau parinte si cata asa [a comandat] mie o pitar
15
17
εστι 2 παν κληµα εν εµοι µη φερον καρπον αιρει αυτο και
esti pan[ta] cleema en emoi mee feron carpon airei auto cai
este pe toate clamba in mie nu facind [roada] aer[eaza] aiasta si
πολυν οτι χωρις εµου ου δυνασθε ποιειν ουδεν 6 εαν µη τις µεινη
polun oti ciooris emoi ou dunasthe poiein ou den ean mee tis meinee
plin caci [fara] mine nu dat-ati poata nici unde daca nu cine mina
18
αιτησεσθε και γενησεται υµιν 8 εν τουτω εδοξασθη ο πατηρ µου
aitees esthe cai gheve esetai umin en toutoo e doxasthee o pateer mou
[ruga-ve-ti] si deveni este[va] voua in totului a doxa[t] o pitar meu
αγαπη µου καθως εγω τας εντολας του πατρος µου τετηρηκα και µενω
agapee mou katho os ego tas en-tolas tou patros mou teteere eka cai menoo
agapei meu cata asa io tale in-tariri tau pitar meu tinere si min
13 µειζονα ταυτης αγαπην ουδεις εχει ινα τις την ψυχην αυτου
mei zona tautees agapeen ou deis ecei ina tis teen psuceen autou
mai mari toata agapa[t] nu unde aci-i incit cine ta suflare a aiestuia
θη υπερ των φιλων αυτου 14 υµεις φιλοι µου εστε εαν ποιητε
zee uper toon filoon autou umeis filoi mou este ean poieete
zi[asca] pentru tailor fiu[ind] a aiestuia voi fiii meu este daca puteti
19
δουλος ουκ οιδε τι ποιει αυτου ο κυριος υµας δε ειρηκα φιλους οτι
dou los ouc oide ti poiei autou o curios umas de e ireeca filous oti
dat legat nu uite ce poate a aiestuia o 4 voi de am aratat fiului caci
εφιλει οτι δε εκ του κοσµου ουκ εστε αλλ εγω εξελεξαµην υµας εκ
e filei oti de ec tou cosmou ouc este all ego ex e lexameen umas ec
a [in]fiat caci de din tau cosmosului nu este dar io ex am ales voi din
του λογου ου εγω ειπον υµιν ουκ εστι δουλος µειζων του κυριου
tou logou ou ego e ipon umin ouc esti dou los mei zoon tou curiou
tau a legiuirii nu io a spus voua nu este dat legat mai mare tau 4
20
αυτου ει εµε εδιωξαν και υµας διωξουσιν ει τον
autou ei eme e dioo[k] [s]an cai umas dioo[k] [s]ousin ei ton
a aiestuia daca mine au [alungat] fost si voi [alungat] sint[vor] daca tau
παντα ποιησουσιν υµιν δια το ονοµα µου οτι ουκ οιδασι τον
panta poie esousin umin dia to onoma mou oti ouc oidasi ton
pe toata putea sint[vor] voua de la tau nume meu caci nu [va]uitati tau
αµαρτιαν ουκ ειχον νυν δε και εωρακασι και µεµισηκασι και εµε
amartian ouc eicion nun de cai eo oracasi cai memiseecasi cai eme
amaraciune nu aici[ind] amu de si au ochire[at] si mizerie[cisera] si mine
21
πνευµα της αληθειας ο παρα του πατρος εκπορευεται εκεινος
pneuma tees ale ezeias o para tou patros ek pore uetai ekeinos
plamina talei ales zeiesc unul prin tau pitar din prin umbla acela
16
ταυτα ποιησουσιν υµιν οτι ουκ εγνωσαν τον πατερα ουδε εµε
tauta poieeso usin umin oti ouc e gnoosan ton patera ou de eme
toate putea sint[vor] voua caci nu au cunoscut tau parinte nici unde mine
αυτων οτι εγω ειπον υµιν ταυτα δε υµιν εξ αρχης ουκ ειπον οτι
autoon oti ego e ipon umin tauta de umin ex arcees ouc e ipon oti
a aielora caci io a spus voua toate de voua ex [in]cepere nu a spus caci
22
λελαληκα υµιν η λυπη πεπληρωκεν υµων την καρδιαν 7 αλλ εγω την
l e laleeka umin ee lupee pe pleepooken umoon teen cardian all ego teen
le am lalait voua ta rupere prea umplut vostru ta cord dar io ta
εµε 10 περι δικαιοσυνης δε οτι προς τον πατερα µου υπαγω και
eme peri di kaio sunees de oti pros ton patera mou upagoo cai
mine pentru [dreptilor] de caci spre tau parinte meu plec ca
23
λαλησει αφ εαυτου αλλ οσα αν ακουση λαλησει και τα
lale esei af eau tou all osa an acousee lale esei cai ta
lalai este[va] af[ara] [s]inei tale dar asa [care] asculta lalai este[va] si tale
ληψεται και αναγγελει υµιν 15 παντα οσα εχει ο πατηρ εµα εστι
leepsetai cai ana nghelei umin panta osa ecei o pateer ema esti
lipsi-va si in-gina-va voua pe toata asa aci-i o pitar ale mele este
δια τουτο ειπον οτι εκ του εµου ληψεται και αναγγελει υµιν 16 µικρον
dia touto e ipon oti ec tou emoi leepsetai cai ana nghelei umin micron
de la toate a spus caci din tau mine lipsi-va si in-gina-va voua micut
προς αλληλους τι εστι τουτο ο λεγει ηµιν µικρον και ου θεωρειτε µε και
pros alle elous ti esti touto o leghei eemin micron cai ou zeooreite me cai
spre unul altul ce este toate o legiui noua micut si nu zariti mine si
παλιν µικρον και οψεσθε µε και οτι εγω υπαγω προς τον πατερα
palin micron cai opsesthe me cai oti ego upagoo pros ton patera
prin nou micut si observa-veti mine si caci io plec spre tau parinte
αυτοις περι τουτου ζητειτε µετ αλληλων οτι ειπον µικρον και
autois peri toutou zeeteite met alle eloon oti e ipon micron cai
aielora pentru toate zariti cu unul altuia caci a spus micut si
24
ου θεωρειτε µε και παλιν µικρον και οψεσθε µε 20 αµην
ou zeooreite me cai palin micron cai opsesthe me ameen
nu zariti mine si prin nou micut si observa-veti mine amin[te]
ανθρωπος εις τον κοσµον 22 και υµεις ουν λυπην µεν νυν
an throopos eis ton cosmon cai umeis oun lupeen men nun
in-trupare intru tau cosmos si voi atunci ruperea mina amu
25
ονοµατι µου δωσει υµιν 24 εως αρτι ουκ ητησατε
onomati mou do osei umin eoos arti ouc e ete esate
nume meu da sint[va] voua [pina] [p]arte nu a [in]terogat sinteti
φιλει υµας οτι υµεις εµε πεφιληκατε και πεπιστευκατε οτι εγω
filei umas oti umeis eme pe file e kate cai pe pisteukate oti ego
[in]fiaza voi caci voi mine prea fiu [ati] cata si prea pios[iti] caci io
παρα του θεου εξηλθον 28 εξηλθον παρα του πατρος και εληλυθα
para tou zeou ex e elzon ex e elzon para tou patros cai e leelutha
prin tau a zeului ex au zorit ex au zorit prin tau pitar si a alungat
εις τον κοσµον παλιν αφιηµι τον κοσµον και πορευοµαι προς τον
eis ton cosmon palin a fie emi ton cosmon cai poreumai pros ton
intru tau cosmos prin nou apoi fie mine tau cosmos si pre-umblu spre tau
26
παρησια λαλεις και παροιµιαν ουδεµιαν λεγεις 30 νυν
pa reesia laleis cai par oi mian ou de mian legheis nun
prin spunere lalaiesti si prin asa minare nici unde mai legesti amu
ωρα και νυν εληλυθεν ινα σκορπισθητε εκαστος εις τα ιδια και
oora cai nun e leeluthen ina scorpiste ete ekastos eis ta idia cai
ora si amu a alungat incit scormoni-ve-ti [fiecare] intru tale ide[ntice] si
εµε µονον αφητε και ουκ ειµι µονος οτι ο πατηρ µετ εµου εστι
eme monon a feete cai ouc eimi monos oti o pateer met emoi esti
mine mono apoi fiti si nu e mine mine singur caci o pitar cu mine este
17
τον ουρανον και ειπε πατερ εληλυθεν η ωρα δοξασαν σου τον υιον
ton ouranon cai eipe pater e leeluthen ee oora doxasan sou ton uion
tau urania si spune pitar a alungat ta ora doxa[eaza] ta tau fiu
ινα και ο υιος σου δοξαση σε 2 καθως εδωκας ουτω εξουσιαν πασης
< ina cai o uios sou doxasee se katho os e dookas autoo exousian pasees
< incit o fiu ta doxa[ze] tine cata asa ai dat lui existenta peste
27
σαρκος ινα παν ο εδωκας ουτω δωση αυτοις ζωην αιωνιον
sarcos ina pan[ta] o e dookas autoo doo see autois zooeen aioonion
[trup] incit pe toate o ai dat lui da sint[va] aielora zile anilor
δοξη η ειχον προ του τον κοσµον ειναι παρα σοι 6 εφανερωσα
doxee ee eicion pro tou ton cosmon einai para soi e faneroosa
doxa[vei] ta aici[ind] spre tau tau cosmos [sa fie] prin voua am far[it]
σοι ησαν και εµοι αυτους δεδωκας και τον λογον σου τετηρηκασι
soi e esan cai emoi autous de dookas cai ton logon sou teteereekasi
voua au sint[fost] ca mie aielora [ai] de dat ca tau legiure ta tinere[ura]
7 νυν εγνωκαν οτι παντα οσα δεδωκας µοι παρα σου εστιν οτι τα
nun egno ocan oti panta osa de dookas moi para sou estin oti ta
amu cunoscut cata caci pe toata asa [ai] de dat mie prin ta este caci tale
28
µε απεστειλας 9 εγω περι αυτων ερωτω ου περι του
me ap e steilas ego peri autoon erootoo ou peri tou
mine [in]apoi ai solie[at] io pentru a aielora [in]teroghez nu pentru tau
ονοµατι σου ους δεδωκας µοι ινα ωσιν εν καθως ηµεις 12 οτε
onomati sou ous de dookas moi ina o osin en katho os eemeis ote
nume ta oricui [ai] de dat mie incit sa sint[fie] in cata asa noi cind
29
εν αυτοις 14 εγω δεδωκα αυτοις τον λογον σου και ο κοσµος
en autois ego de dooka autois ton logon sou cai o cosmos
in aielora io [am] de dat aielora tau legiure ta si o cosmos
εµισησεν αυτους οτι ουκ εισιν εκ του κοσµου καθως εγω ουκ
e miseesen autous oti ouc eisin ec tou cosmou katho os ego ouc
a mizerie[it] aielora caci nu sint din tau a cosmosului cata asa io nu
των πιστευσοντων δια του λογου αυτων εις εµε 21 ινα παντες
toon pisteu sontoon dia tou logou autoon eis eme ina pantes
tailor piosi sint[vor] de la tau a legiuirii a aielora intru mine incit pe toate
30
εν ωσι καθως συ πατερ εν εµοι καγω εν σοι ινα και αυτοι εν
en o osi katho os su pater en emoi ca goo en soi < ina cai autoi en
in sa sint cata asa tu pitar in mie ca io in voua < incit aiestia in
ειµι εγω κακεινοι ωσι µετ εµου ινα θεωρωσι την δοξαν την εµην
eimi ego ca keinoi o osi met emoi ina zeooro osi teen doxan teen e meen
e mine io ca aceia sa sint cu mine incit zari sa ta doxa ta a mea
(continuare) ...
31
II
EYAΓΓEΛION
EU AN GHELION
BUNA IN - GINARE
TO ΚΑΤΑ ΙΩΑΝΝΗΝ
TO CATA IOOANNEEN
DE CATA IOANEA
καισαρι 13 ο ουν πιλατος ακουσας τουτον τον λογον ηγαγεν εξω τον
kaisari o oun pilatos acousas touton ton logon e egaghen exoo ton
“cezar” o atunci “pilat” ascultat toate tau legiure a adus scot tau
και βασταζων τον σταυρον αυτου εξηλθεν εις τον λεγοµενον κρανιου
cai bastazoon ton stauron autou ex e elzen eis ton lego menon craniou
si basculind tau stinghie a aiestuia ex a zorit intru tau legit mina craniului
3
roma-neste au legiuit atunci tau “pilatului” cei arhierei tailor israelitilor
µου εαυτοις και επι τον ιµατισµον µου εβαλον κληρου οι µεν ουν
mou autois cai epi ton imatismon mou e balon kleerou oi men oun
meu cata ei si pe tau mantie meu au balotat [sortii] cei mina atunci
4
rastignitoare tau “isusului” ta mama a aiestuia si ta delfina talei mamei
5
ta plamina cei atunci israeliti apoi parastas era incit nu mina pe
οι στρατιωται και του µεν πρωτου κατεαξαν τα σκελη και του αλλου του
oi stratiootai cai tou men prootou kateaxan ta skelee cai tou allou tou
cei stratificati si tau mina primului [zdrobit] tale schele si tau altul tau
εις των στρατιωτων λογχη αυτου την πλευραν ενυξε και ευθυς
eis toon stratiootoon logcee autou teen pleuran e nuxe cai euthus
intru tailor stratificatilor lance a aiestuia ta plamina a [im]puns si indata
6
[im]plineasca os tau nu sfarmat este[va] a aiestuia si prin nou et[ce]tera
αρη το σωµα του ιησου και επετρεψεν ο πιλατος ηλθεν ουν και
aree to sooma tou ieesou cai ep e trepsen o pilatos e elzen oun cai
aer[eze] tau [trup] tau “isusului” si pe a [in]tors o “pilat” a zorit atunci si
7
nu de apoi nu unde au [in]tinde[s] acolo atunci de la ta parastas
20
πετρον και προς τον αλλον µαθητην ον εφιλει ιησους και λεγει
petron cai pros ton allon matheeteen on e filei ieesous cai leghei
“petru” si spre tau altul [gra]maticat unul a [in]fiat “isus” si legiui
αυτοις ηραν τον κυριον εκ του µνηµειου και ουκ οιδαµεν που
autois e eran ton curion ec tou mneemeiou cai ouc oidamen pou
aielora a erau tau 4 din tau mormintului si nu [ne] uitam pe u[nde]
8
ou mentoi eis e elzen ercetai oun simo on petros acolou zoon
nu [totusi] intru a zorit trece atunci “simion a lui” pietros acolo zorind
ενα τοπον 8 τοτε ουν εισηλθε και ο αλλος µαθητης ο ελθων πρωτος
ena topon tote oun eis e elze cai o allos matheetees o elzoon prootos
una loc tot atunci intru a zorit si o altul [gra]maticati o zorind primul
9
celor pasi pe u[nde] acolo asezat tau [trup] tau “isusului” si
τον κυριον µου και ουκ οιδα που εθηκαν αυτον 14 και ταυτα
ton curion mou cai ouc oida pou e zee kan auton cai tauta
tau 4 meu si nu uita pe u[nde] au asezat catre pe aiesta si toate
εστωτα και ουκ ηδει οτι ο ιησους εστι 15 λεγει αυτη ο ιησους
e stoota cai ouc e edei oti o ieesous esti leghei autee o ieesous
a stat[ind] si nu [s-]a uitat caci o “isus” este legiui aiesteia o “isus”
µου και ειπε αυτοις αναβαινω προς τον πατερα µου και πατερα
mou cai eipe autois ana bainoo pros ton patera mou cai patera
10
meu si spune aielora ina[lt] baza[esc] spre tau parinte meu si parinte
υµων και θεον µου και θεον υµων 18 ερχεται µαρια η µαγδαληνη
umoon cai zeon mou cai zeon umoon ercetai maria ee magdaleenee
vostru si zeu meu si zeu vostru trece “maria” ta “magdalena”
ιουδαιων ηλθεν ο ιησους και εστη εις το µεσον και λεγει αυτοις
ioudaioon e elzen o ieesous cai e stee eis to meson cai leghei autois
israelitilor a zorit o “isus” si a stat intru tau mijloc si legiui aielora
ειρηνη υµιν 20 και τουτο ειπων εδειξεν αυτοις τας χειρας και
eireenee umin cai touto eipoon edeixen autois tas ceiras cai
[s]erenitate voua si toate spunind a demascat aielora tale [miini] si
11
toatespunindin a suflat si legiui aielora laba[ti] plamina aghiazma[at]
ο δε ειπεν αυτοις εαν µη ιδω εν ταις χερσιν αυτου τον τυπον των
o de e ipen autois ean mee idoo en tais cersin autou ton tupon toon
o de a spus aielora daca nu uit in tale [miini] a aiestuia tau tipar tailor
ηλων και βαλω τον δακτυλον µου εις τον τυπον των ηλων και
eeloon cai baloo ton dactulon mou eis ton tupon toon eeloon cai
[cuielor] si bolid[ez] tau deget meu intru tau tipar tailor [cuielor] si
27 ειτα λεγει τω θωµα φερε τον δακτυλον σου ωδε και ιδε τας
eita leghei too thooma fere ton dactulon sou oode cai ide tas
12
atunci legiui tau “toma” [o]fera tau deget ta unde si uite tale
χειρας µου και φερε την χειρα σου και βαλε εις την πλευραν
ceiras mou cai fere teen ceira sou cai bale eis teen pleuran
[miini] meu si [o]fera ta [mina] ta si baloteaza intru ta plamina
θωµας και ειπεν ουτω ο κυριος µου και ο θεος µου 29 λεγει ουτω ο
thoomas cai e ipen autoo o curios mou cai o zeos mou leghei autoo o
“toma” si a spus lui o4 meu si o zeu meu legiui lui o
ιδοντες και πιστευσαντες 30 πολλα µεν ουν και αλλα σηµεια εποιησεν
idontes cai pisteu santes polla men oun cai alla seemeia e poieesen
uite[ind] si pios este[ind] multe mina atunci si alta semne a putut
οτι ιησους εστιν ο χριστος ο υιος του θεου και ινα πιστευοντες ζωην
oti ieesous estin o christos o uios tou zeou cai ina pisteuontes zooeen
caci “isus” este o cristos o fiu tau a zeului si incit pios[ind] zile
21
13
µαθηταις επι της θαλασσης της τιβεριαδος εφανερωσε δε ουτως
matheetais epi tees thalassees tees tiberiados e faneroose de outoos
[gra]maticatilor pe talei talazurilor talei “tiberiadei” a far[ezat] de astfel
ειπεν αυτοις βαλετε εις τα δεξια µερη του πλοιου το δικτυον και
e ipen autois balete eis ta dexia meree tou ploiou to dictuon cai
a spus cata ei bolid[ati] intru tale dreapta merite tau plutei tau disc si
14
eure esete e balon oun cai ou keti auto elcusai isciusan
[des]coperi este[veti] au balotat atunci si nu inca aiasta scoata iscusinta
15
masura [pestilor] mai marilor [unu] suta cincizeci catre trei si asa-oti
πλειον τουτωνς λεγει αυτω ναι κυριε συ οιδας οτι φιλω σε λεγει
pleion toutoon leghei autoo nai curie su oidas oti filoo se leghei
plin toate legiui aiestuia [da] 4 tu [te]uita caci fiu[esc] tine legiui
16
tine legiui lui [pastoreste] tale spre bota meu legiui lui tau
δοξασει τον θεον και τουτο ειπων λεγει ουτω ακολουθει µοι
doxasei ton zeon cai touto eipoon leghei autoo acolou zei moi
doxa[va] tau zeu si toate spunind legiui lui acolo zoreste mie
17
a aiestuia si spune 4 cine este o pre de dind tine toate uitind [la] o
εκεινος ουκ αποθνησκει και ουκ ειπεν ουτω ο ιησους οτι ουκ
ekeinos ouc apo zneeskei cai ouc e ipen autoo o ieesous oti ouc
acela nu apoi zile[este] si nu a spus lui o “isus” caci nu
και αλλα πολλα οσα εποιησεν ο ιησους ατινα εαν γραφηται καθ εν
cai alla polla osa e poieesen o ieesous atina ean grafeetai cath en[a]
si alta multe asa a putut o “isus” atitea daca grafiate cite una
αµην
ameen
amin[te]
18
Legenda. Anumiti termeni nerominesti din limba Koine au fost lasati cu
rezonanta originala fara a-i traduce pentru ca interpretarea lor este pur
contextuala. De exemplu “γυναι, gunai” este tradus “femeie” dar “femeie” nu
este termenul cu care Isus s-a adresat mamei sale ci are o anumita semnificatie
sociala. Acesti termeni nu au fost transcrisi in alfabetul latin ci simplu
numerotati. Semnificatia lor banuita poate fi gasita in dreptul numarului cu care
este inlocuit termenului respectiv.
1 “γυναι, gunai” este un titlu folosit la adresarea mamei lui Isus si altor femei,
de genul “marita”, “doamna”, “lele”, “tanti” etc. Biblia Romina il traduce
“femeie” dar acesta nu este sensul initial. Dupa semantica contemporana, poate
si cea antica, este inacceptabil sa te adresezi mamei tale cu “femeie”. Nu stim
exact ce sens avea initial (dar sigur nu "femeie") si de aceea nu-l traduc
raminind in original. Avem mai multe variatii : “γυνη, gunee” nearticulat, “γυνι,
guni” diminutiv, “γυναι, gunai” vocativ etc.
4 “κυριε, curie” este un titlu sub care apostolii se adresau lui Isus, de genul
“domn”, “marite”, “sfinte”, etc.
* “αµην, ameen” este un termen folosit pentru atragerea atentiei asupra unei
afirmatii importante, “amin”. A patruns si in ebraica si provine din cuvintul
rominesc “minte, a-minte, a lua aminte, a aminti”. In Evanghelia lui Ioan apare
in general dublu, ca o subliniere, la inceputul propozitiei: “amin, amin legiuiesc
voua …”. Sensul direct este de “aminte, aminte, legiuiesc voua …”.
19
CUPRINS
1
III
Dictionar Koine-Romin
“αγορασωσι (a gora so osi, ale gurii sa sint[fie]), [de] ale gurii sa fie, ~ ~ ~
[aduca], [I.4.8]”
2
descompus pentru a evidentia compozitia acestuia. Dupa virgula urmeaza
cuvintele rominesti din care provine cuvintul koine. Pentru detalii vezi
paragraful Structura Textului Interliniar care este respectata si in cadrul
dictionarului.
Pentru cuvintele rominesti dintre parantezele rotunde (…) folosim in
general forme de infinitiv respectiv nominativ. Din acest motiv dupa cele doua
paranteze rotunde (…) se gaseste un cuvint sau expresie romineasca pe deplin
conjugata sau declinata care este echivalentul cuvintului agregat koine.
Daca explicatia se face prin cuvinte suplimentare, care nu au de a face in
mod direct cu cel koine, aceste cuvinte sint incluse in paranteze patrate […] ca
sa fie clara prezenta lor explicativa si nu etimologica. Exemplul de mai sus se va
continua prin “[de] ale gurii sa fie, ~ ~ ~ [aduca]”. Aici [de] este necesar pentru
expresia contemporana dar nu apare in cea antica deci este izolat intre paranteze
drepte. Ceea ce urmeaza nu este marcat in nici un fel deci corespunde cuvintelor
rominesti dintre parantezele rotunde “(…, ale gurii sa sint[fie]) [de] ale gurii sa
fie…”.
Tilda “~” tine locul unui cuvint deja folosit mai inainte pentru a evita
scrierea repetata. Tilda are valoare pozitionala pentru ca sa evitam orice
confuzie. Daca sint mai multe cuvinte de repetat tilda apare pentru fiecare cuvint
in parte.
Uneori aducem explicatii suplimentare prin alte cuvinte care nu au de a
face cu cel koine, caz in care includem acele cuvinte cu totul intre paranteze
patrate ca sa le izolam de cuvintele in relatie etimologica. In exemplul de fata
avem "...[aduca]" care completeaza sensul expresiei evanghelice. Explicatiile
date sint numai in legatura cu textul evanghelic chiar daca pot apare si in alte
contexte avind alte semnificatii.
La sfirsitul fiecarei intrari din dictionar se gaseste si o referinta la textul in
care apare, sub forma [I.nn.mm] unde "I" este "Ioan", “nn” este numarul
apitolului si “mm” este numarul versetului din capitol. Aceasta permite
cititorului o regasire rapida a unui context pornind de la un cuvint din dictionar.
Am marcat in acest fel o singura aparitie a cuvintului koine respectiv desi pot fi
mai multe si chiar diferite semantic. Intr-o lucrare viitoare vom aduce o indexare
mult mai bogata a textului evanghelic.
Pentru claritatea textului este nevoie uneori de explicatii gramaticale
suplimentare despre forma cuvintului rominesc caz in care folosim formele
prescurtate din tabelul de mai jos.
Majoritatea simbolurilor de mai sus sint clare prin ele insele. Vom
prezenta in continuare pe cele care necesita explicatii.
3
adj: Adjectivare substantivala. De exemplu “ζωντος, zoontos” este “cel cu
zile” sau “adj:zilos”.
ac. Acuzativ
agr: Agregare
angr: Anagramare
ara: Ariana
cmp: Modul comparativ. De exemplu “προ, pro” este “spre” si intra in mod
comparativ cu “tare” de genul “pro teron, tare spre”.
com: Cuvint compus
din: Origineaza din
exp. Expresie culturala, neliterala. Ex. “a duce cu zaharelul” inseamna “a
cul. amagi” si nu partile componente.
fem: Feminin
fig: Figurativ
fspc. Forma sintactica pre-consonantica.
fspv. Forma sintactica pre-vocalica. Verbul, adjectivul, etc. care se termina in
vocala primeste un “ν, n” daca este urmat de un cuvint care incepe cu o
vocala. Ex: “κλαιουσα εξω” vs. “κλαιουσαν και”.
gen. Genitiv
imp. Imperativ
neart: Nearticulat
neu. Neutru
nom. Nominativ
obs: Observatie
op. Optativ
pl. Plural
rez: Rezulta de aici
sb: Substantivizare adjectivala
sing: Singular
tit: Titlu
vb: Verbalizat
vezi: Face o trimitere
[…] Reprezinta o parte sintactica necesara intelegerii sesnului. De exemplu
“a uita” inseamna “a scapa din minte” dar la reflexiv “a se uita”
inseamna “a privi” deci “uita” in sine este ambiguu. Cind scriem “uitat
[la]” inseamna “uitat” reflexiv ce sensul de “privit [la]”.
Ù Identitate dintre un termen koine si un cuvint rominesc contemporan. Ex
: (αναστησεται, anasteesetai) Ù numele anastasia sau cea care se va
ridica
< Din componente rominesti rezulta un cuvint compus rominesc. Ex:
ina[lt] sta < inaltsta < inalta (a sta inalt)
~ Inlocuieste termenul principal la care facem referinta pentru a evita
scrierea repetata.
4
Unul dintre cele mai relevante prescurtari este “vb:” care semnifica
verbalizarea. Este in general un substantiv verbalizat din rindul substantivelor
rominesti care nu mai sint verbalizate astazi. De exemplu “ziua, a zili” cu sensul
de “a avea zile”. Alt exemplu “[de-o] seama, a semui” cu sensul de “a asemana”.
Este pe departe cea mai frecventa schimbare in limba romina moderna fata de
limba romina antica, dialectul koine. Limba romina antica avea mult mai multe
substantive verbalizate decit limba romina moderna. Recomand aici citirea cartii
Dacia Ariana si Evangheliile Crestine care discuta acest mecanism in detaliu.
Similar verbalizarii avem in limba romina un mecanism de adjectivare a
substantivelor de genul munte-muntos, apa-apatos, om-omenos, etc. Acest
mecanism este prezent si puternic si in limba antica koine. Adjectivarea este tot
un mecanism lingvistico-cultural in sensul ca orice substantiv rominesc este in
principiu adjectivabil atita timp cit ii atribuim o anumita valoare semantica.
Prezenta acestor adjectivari in limba koine este prefixata prin “adj:”.
Paragraful Cuvinte koine-rominesti de mai jos prezinta cuvintele din
Evanghelia lui Ioan care se regasesc etimologic in limba romina de azi.
Paragraful Cuvinte koine-ariene prezinta cuvintele din Evanghelia lui
Ioan care se regasesc etimologic direct in limba ariana preistorica a spatiului
carpato-dunareano-pontic de unde provine in ultima instanta si limba koine.
Evident ca aceste cuvinte sint prezente si in limba romina dar dorim sa
evidentiem caracterul arian al limbii koine.
Paragraful Cuvinte koine-aramaice prezinta cuvintele din Evanghelia lui
Ioan care se regasesc etimologic in limba aramaica a Palestinei, zona in care s-a
desfasurat miscarea crestina. Aceste cuvinte sint putine, la nivel cultural local si
nu filozofic, deoarece limba romina antica era filozofica prin natura sa.
5
3.2. Cuvinte koine-rominesti. Cuvintele prezentate in acest paragraf se
regasesc etimologic in limba romina de azi deci provin din limba romina antica.
6
αγωµεν (a goomen, a-ducem), ne-ducem, ακοη (acoee, ascultare), [I.12.38]
[plecam], [I.11.7] ακολουθει (acolo uzei, acolo
αγορασοµεν (a gorasomen, ale gura[im]), zoreste), imp:calauzeste, [urmeaza],
vb:gurim, ale gurii [gasim], [I.6.5] [I.1.43]
αγορασον (a gorason, ale gura[eaza]), ακολουθειτω (acolou zeitoo, acolo
vb:gureaza, [cumpara] de ale gurii, zoreste), calauzeste, [urmeaza],
[I.13.29] [I.12.26]
αγορασωσι (a gora so osi, ale gurii sa ακολουθησαι (acolou zeesai, acolo
sint[fie]), [de] ale gurii sa fie, ~ ~ ~ zori), a calauzi, a urma [pe cineva],
[aduca], [I.4.8] [I.13.37]
αι (ai, unii), [I.5.39] ακολουθησαντων (acolou ze
αιωνα (aioona, an), ani, [etate], [virsta], esantoon, acolo zori sint[fost][ind]),
[I.4.14] acolo au fost zorind < calauzind, ~
αιωνιον (aioonion, anilor), vecilor, [urmind] [pe], [I.1.40]
[I.3.15] ακολουθησεις (acolou ze eseis, acolo
αιωνιος (aioonios, anilor), vecilor, zori este[vei]), acolo zori fi-vei,
[I.17.3] calauzi-vei, [urma-vei], [I.13.36]
αιωνιου (aiooniou, anilor), veci, [I.6.68] ακολουθησωσιν (acolou ze eso osin,
αιωνος (aioonos, a anilor), a vecilor, acolo zori sa sint[fie]), acolo zoresc
[I.9.32] sa fie < sa calauzeasca, sa [urmeze
αιρει (airei, aer[eaza]), vb:aereaza, [ridica pe], [I.10.5]
in]aer, [ia de la mine], [tine in suspans], ακολουθουντας (acolo uz ountas,
[I.10.18] acolo zori sint[ind]), acolo zori fiind,
αιρεις (aireis, aer[ezi]), vb:aerezi, [tii in acolo zorind, [I.1.38]
aer], [tii in suspans], [I.10.24] ακολουθουσι (acolou zousi, acolo
αιρων (airoon, aer[ind]), vb:aerind, zoriti), calauziti, [urmati], [I.10.27]
[ridicind pacatele], [I.1.29] ακολουθων (acolou zoon, acolo
αιτειτε (aiteite, uitati [la]), [I.16.24] zorind), calauzind, [I.8.12]
αιτεις (aiteis, uiti), [te] uiti [la mine], ακουει (acouei, asculta), ακουει Ù
[I.4.9] “ecou”, [I.8.47]
αιτησητε (aite eseete, uite este[veti]), uite ακουειν (acouein, asculta), [a]
fi-veti, uita-veti [la tatal], [I.16.23] asculta, [sa] asculte, [I.6.60]
αιτιαν (aitian, [ma] uit), [nu] [ma] uit [la], ακουεις (akoueis, asculti), [I.3.8]
[nu vad nici o vina], [I.18.38] ακουετε (acouete, ascultati), [I.8.47]
ακανθινον (acanthinon, [de] acat), ακουω (akouoo, ascult), [I.5.30]
[cununa] [de] acat, [I.19.5] ακουων (acouoon, ascultind), [I.3.29]
ακανθων (acanthoon, acatilor), din:acat, ακουσαντες (acou santes, asculta
din:”ακη, akee, ace”, [I.19.2] sint[ind]), asculta fi-ind, ascultind,
ακηκοαµεν (akeekoamen, ascultam), [I.5.25]
[I.4.42] ακουσαντων (akousantoon,
ακηκοατε (akeecoate, ascultati), [I.5.37] ascultari), [I.1.40]
ακηκοοτας (ake e kootas, acei au ακουσας (acousas, ascultat), [I.4.47]
ascultat), acei [care] au ascultat, [I.18.21] ακουση (acousee, asculta), [I.7.51]
7
ακουσονται (acou sontai, asculta αλλοτριω (allotrioo, lotrului),
sint[va]), asculta fi-vor, asculta-vor, [I.10.5]
[I.5.25] αλλοτριων (allotrioon, lotrilor),
ακουσουσι (acou sousi, asculta sint[va]), [I.10.5]
asculta fi-va, vor asculta, [I.10.16] αλοης (aloees, aloe), [I.19.39]
αλειψασα (aleipsasa, ulei uns[ing]), αµαρτανε (amartane, amareste),
miruind, [I.11.2] [face] amaraciuni, pacate, [I.5.14]
αληθεια (ale ezeia, alegere zeiesc), αµαρτια (amartia, amar), pacat,
alegere zeiesca, adevar, [I.1.17] [I.8.21]
αληθειαν (ale ezeian, ale[gere] zeiesc), αµαρτιαις (amartiais, amaraciuni),
alegere zeiesca, [I.3.21] pacate, [I.8.24]
αληθειας (ale ezeias, ale[s] zeiesc), [cel] αµαρτιαν (amartian, amaraciune),
ales zeiesc, [cel] adevarat, [I.1.14] pacat, [I.1.29]
αληθες (ale ezes, ales zeiesc), [cel] ales, αµαρτιας (amartias, amaraciunilor),
[cel] adevarat, [I.4.18] pacatelor, [I.8.34]
αληθη (ale ezee, alese zeiesc), adevarate, αµαρτωλος (amartoolos, amaracios),
[I.10.41] pacatos, [I.9.16]
αληθης (ale ezees, ales zeiesc), [cel] ales, αµαρτωλων (amartooloon,
[cel] adevarat, [I.3.33] amarit[ori]), sb:amaritori, [cei ce fac]
αληθινη (ale ezinee, ales zeiesc), amaraciuni, pacatosi, [I.9.31]
adevarat, [I.15.1] αµην (ameen, amin[te]), [luati]
αληθινοι (ale ezinoi, alesi zeiesc), [I.4.23] aminte, [am luat] aminte, [sa va]
αληθινον (ale ezinon, ales zeiesc), ales amintiti, adj:aminte[tor], etc., [I.1.51]
[de] zeu, [adevarat], [corect], [I.1.9] αµνος (amnos, miel), [I.1.29]
αληθινος (ale ezinos, aleasa zeiesc), ανα (ana, ina[lt]), a) una [I.2.6.] a)
adevarata, [I.4.37] inalt, in [sus] [I.1.51] b) ina[inte]
αληθως (ale ezoos, ales zeiescului), < [I.13.28] c) ina[poi]
alesului, [adevaratului], [I.1.47] αναβαινοντας (ana bain ontas, ina[lt]
αλλ (all, dar), dar [astfel incit], [I.11.52] baza sint[ind]), inalt [de la] baza fi-
αλλα (alla, alta), [nu] alta [decit] [vor ind < inaltind, vezi:”βασις”, [I.1.51]
fugi], [I.10.5] αναβαινω (ana bainoo, ina[lt]
αλλαχοθεν (alla ciothen, alta trecere), baza[esc]), inalt [de la] vb:baza-esc
[I.10.1] < inaltez, vezi:”βασις”, [I.7.8]
αλλα οτι (alla oti, alta tot), [cu] totul alta αναβαινων (ana bainoon, ina[lt]
[urmarea], [I.12.6] baza[ind]), inalt [de la] vb:baza-ind
αλληλοις (alle elois, unii la altii), < inaltind, vezi:”βασις”, [I.10.1]
[I.13.35] αναβαινοντων (ana bain ontoon,
αλληλους (alle elous, unul altul), unul la ina[lt] baza sint[ind]), inalt [de la]
altul, [I.4.33] baza [ei] fi-ind, inalt [ei] vb:baza-ind
αλληλων (alle eloon, unul altuia), [I.5.44] < [ei] inaltind, [I.12.20]
αλλοµενου (allo menon, la minat), merge αναβεβηκα (ana bebe eka, ina[lt]
[pina] la, tine pina la , [I.4.14] baza aco[lo]), [urcat] [la tatal],
αλλος (allos, altul), [I.4.37]Latina [I.20.17]
8
αναβεβηκεν (ana bebe eken, ina[lt] baza αναστασει (ana sta sei, ina[lt] starii),
acolo), inalt [de la ] baza acolo, inaltat < inaltarii, [ziua] ~ [din morti], [zilei
acolo [la urania], [I.3.13] de apoi], [I.11.24]
αναβητε (ana be ete, ina[lt] baza este[ti]), αναστησεται (ana ste esetai, ina[lt]
ina[lt] [de la] vb:baza-iti < inaltati, sta este[va]), inalt sta fi-va, <
[urcati] [la sarbatoare], [I.7.8] inaltase-va, αναστησεται Ù numele
αναβλεψαντος (ana blepsantos, inapoi anastasia sau cea care se va ridica,
clipitor), [iarasi vazator], [I.9.18] [I.11.23]
αναγγελει (ana nghelei, in-gina), [cel ce αναστησω (ana ste esoo, ina[lt] sta
anunta soptit], rez:“ingeresc”, sint[voi]), ina[lt] sta fi-voi, ina[lt] sta-
[I.4.25]Latina voi < inalt-a-voi [in ziua de apoi],
αναγγελω (ana ngheloo, in-gina-voi), [I.6.39]
[anunta-voi], [apune-voi], [I.16.25] ανεβη (anebee, umblat), “αναβαινω”,
ανακειµενοις (an akei menois, in acolo ridicat la, [I.2.13]
minati), [celor] asezati, [I.6.11] ανεβησαν (an e be esan, inapoi au
ανακειµενος (ana kei menos, in[ainte] baza sint[fost]), inapoi au vb:baza-at,
acolo minat), inainte acolo minat, inclinat au [urcat] [la sarbatoare], [I.7.10]
minat, [aplecat], [I.13.23] ανεβλεψα (ane blepsa, inapoi clipire),
ανακειµενων (ana kei menoon, ina[inte] [revenit vederea], [I.9.11]
cata minati), inainte cata minati < ανεβλεψεν (ane blepsen, inapoi
inclinati minati, [aplecati] [in jurul mesei], clipire), [deschis ochii], [I.9.15]
[I.13.28] ανεχωρησε (ane ciooreese, ina[poi]
ανακυψας (ana k upssas, ina[poi] cata carat), retras [la munte], [I.6.15]
hopa[ind]), inapoi cata hopa[ind], < ανεγνωσαν (an e gnoosan, in au
inclina hopind, des-aplecind, [ridicind], cunoscut), prin [titlu] au cunoscut,
[I.8.7] [I.19.20]
αναµαρτητος (an amarteetos, a- ανεµου (ane mou, in mina), [care]
amaraciuni), fara amaraciuni [facute], fara mina in, exp.cul.:[vint], [I.6.18]
pacat, [I.8.7] ανεωχθησαν (a neoo cithe esan, in
αναπεσειν (ana pesein, inapoieze), [aseze]nou citov[it] sint[fost]), in nou
inapoi, [I.6.10] vb:citovit fost, [cum ai] fost
αναπεσων (ana pe soon, in pe jos[ind]), [insanatosit], [I.9.10]
injosind[u-se iar], vezi:”πεσων”, [I.13.12] ανεωγοτα (a neo ogota, din nou
αναστασιν (ana stasin, ina[lt] [a] sta), [des]chide), [I.1.51]
inalt [a] sta < inalta, [a se ridica], [a se ανεωξε (a neo oxe, in nou [des]chis),
trezi] [la viata], [I.5.29] [mi-]a deschis [ochii], [I.9.30]
αναστασις (ana sta sis, ina[lt] sta sus), < ανεωξεν (a neo oxen, in nou deschis),
inaltare, [ridicare] [din morti], [I.11.25] [i-]a deschis [ochii], [I.9.14]
αναστηναι (ana steenai, ina[lt] sta-va), ανεπεσεν (an e pesen, in a picat),
< inalta-se-va, [trezi-se-va] [la viata], anepesen Ù inapoiat, [I.21.20]
[I.20.9] ανεπεσον (an e peson, in a picat),
αναστησα (ana steesa, ina[lt] sta-voi), < anepeson Ù inapoiat, [asezat] inapoi,
inalta-voi, [ridica-voi], [I.6.54] [I.6.10]
9
ανεστη (ana estee, sus este), ridicat, ανθρωπον (an throopon, in-truparea),
[I.11.31] ac:, [I.1.9]
ανεστρεψε (ane strepse, ina[lt] rasturnat), ανθρωπος (an throopos, in-trupare),
[in sus] rasturnat [mesele], [I.2.15] nom:, [I.1.4]
ανηγγειλε (ane engheile, [in]apoi inginat),ανθρωπου (an throopou, in-truparii),
<“inginator”< “inger”, a spus [soptit], [I.1.51]
[I.5.15]Latina ανθρωπους (an throopous, in-
ανηλθε (ane elze, in a zorit), [s-]a grabit, truparile), ac:, [I.6.10]
[I.6.3] ανθρωπων (an throopoon, in-
ανδρα (andra, handra[lau]), barbat, truparilor), [I.1.4]
[I.4.16] απαγγελλουσα (ap anghello usa, apoi
ανδρας (andras, handra[lai]), barbati, ingina este[ind]), apoi ingina fi-ind <
[I.4.18]Maghiara [in]apoi inginind < inapoi
ανδρες (andres, handra[lai]), barbati, vb:ingerind, [soptind confidential],
[I.6.10] [I.20.18]
ανοιγει (a noi ghei, din nou [des]chide), απαρνηση (ap arne esee, apoi
[I.10.3] rene[ga] [easca]), apoi [sa] renege [de
ανοιγειν (a noi ghein, din nou [des]chide),trei ori], [I.13.38]
din nou sa [des]chida, [I.10.21] απαρτι (ap arti, aparte), [de-o] parte,
ανοιξας (a noi xas, din nou [des]chise), confidential, [I.13.19]
din nou deschise [ochii orbului], [I.11.37] απεβησαν (ape be esan, [in]apoi
ανω (anoo, inalt), sus, [I.2.7] [um]blat sint[fost]), inapoi au umblat,
ανωθεν (a noothen, in noit), innoit, din [I.21.9]
nou, iarasi, [I.3.3] απειθων (apeizoon, a-persua), ne-
αντι (anti, anti), anti, [fata in fata], [opus], persuabil, ne-[credincios], [I.3.36]
[I.1.16] απεκοψε (ape copse, apoi cosit),
αντιλεγει (anti leghei, anti legiui), [vorbi [retezat] [urechea], [I.18.26]
impotriva], [I.19.12] απεκοψεν (ape copsen, apoi cosit),
αντλειν (antlein, inalte), [scoata apa cu [retezat] [urechea], [I.18.10]
funia], [I.4.15] απεκρινατο (ape crinato, [in]apoi
αντληµα (antleema, inaltatoare), [o funie [in]criminat), exp.cul.:inapoi a
cu galeata], [I.4.11] incriminat, [a intors acuzatia], [a
αντλησαι (antle esai, inalta sa), sa inalte, raspuns], [I.5.17]
~ [scoata apa cu αντληµα ], [I.4.7] απεκριθη (ape crithee, [in]apoi
αντλησατε (antle esate, inalta sint[eti]), [in]criminat), exp.cul.:inapoi a
< inaltati, [ridicati], [scoateti] [vinul], incriminat, [a intors acuzatia], [a
[I.2.8] raspuns], [I.1.21]
ανθρακιαν (anthrakian, antracit), απεκριθησαν (ape crithe esan,
[carbune], [I.18.18] [in]apoi [in]criminat sint[fost]),
ανθρωποκτονος (anthroopo ktonos, exp.cul.:inapoi fusese incriminat,
intrupare apucat), ucigas, [I.8.44] [intorsese acuzatia], [raspunsese],
ανθρωποι (anthroopoi, intrupari), [I.3.19] [I.2.18]
10
απελευσοµεθα (ape leuso me tha, [in]apoiαπηγαγον (ape egagon, apoi adus),
lasam mai tirziu), [spre cine] sa urmam apoi [l-au] adus, [I.18.13]
apoi mai tirziu, [dupa cine sa mergem], απηγγειλαν (ape engheilan, apoi
[I.6.68] declarat), apoi [au] spus, [I.4.51]
απεληλυθεισαν (ap e leeluth eisan, απηλθε (ape elze, apoi a zorit), apoi
[in]apoi au alungat sint[erau]), inapoi au [s-]a zorit, [I.4.3]
fost alungat, inapoi alungasera, inapoi απηλθεν (ape e elzen, apoi au zorit),
[venisera], [I.4.8] apoi [s-]au zorit, [I.4.28]
απελθω (ap elzoo, [in]apoi zoresc), [plec] απηλθον (ap e elzon, apoi au zorit),
inapoi, [vin] inapoi, [I.16.7] [I.6.22]
απελθων (ap el zoon, apoi a zorind), apoi απηντησαν (ape ente esan, apoi
zorind, ~ [grabind] [acolo], [I.9.11] intilnit sint[fost]), apoi fost-au intilnit,
απεσταλκε (ap e stal ke, [in]apoi a intilnisera, [I.4.51]
solie[at] catre), inapoi a vb:soliat catre, ~ απο (apo, apoi), [in]apoi, [de la],
[m-a trimis tatal] ~, [I.5.36] [din], [I.11.18]Latina
απεσταλκατε (ap e stal kate, [in]apoi ai απο (apo, aproape), [I.11.1]
solie[at] cata), inapoi ai vb:soliat cata, ai αποκρινεται (apo crinetai, [in]apoi
[intrebat] cata ioan, [I.5.33] [in]crimineaza), inapoi incrimineaza,
απεσταλµενοι (ap esta lmenoi, [in]apoi [intoarce acuzatia], [raspunde],
este minati), [trimisi], [cei] ~ [de farisei], [I.13.26]
[I.1.24] αποκρινη (apo crinee, [in]apoi
απεσταλµενος (ap esta lmenos, [in]apoi [in]crimineze), inapoi incriminezi, ~
este minat), [trimis] [de la zeu], [I.1.6] [raspunzi] [aprozilor], [I.18.22]
απεστειλα (ap e steila, [in]apoi am αποκρισιν (apo crisin, [in]apoi
solie[at]), inapoi [am] vb:soliat, [am trimis[in]criminare), inapoi incriminare,
inapoi], [I.4.38] raspuns, [I.1.22]
απεστειλας (ap e steilas, [in]apoi ai αποκτειναι (apoct einai, apuca [sa
solie[at]), inapoi ai vb:soliat, [pe mine] fie]), [sa] apuce, [I.5.16]
[m-ai trimis], [I.] αποκτεινας (apoct einas, apuca[ind]),
απεστειλαν (ap e steilan, [in]apoi au apucind [pe voi], [I.16.2]
solie[at]), inapoi au vb:soliat, [au trimis] αποκτεινωσιν (apokteino osin,
solia [din ierusalim], [I.1.19] apucat sint[fie]), apucat fie, sa[-l]
απεστειλε (ap e steile, [in]apoi a apuce, ~ omoare, [I.11.53]
solie[at]), inapoi a vb:soliat, inapoi [m-]a αποκτενει (apoktenei, apucat),
[trimis tatal], fspc., [I.6.57] [I.8.22]
απεστειλεν (ap e steilen, [in]apoi a απολεσει (apo lesei, [in]apoi lasa-va),
solie[at]), inapoi a vb:soliat, [a trimis] [pe inapoi lasa-va [asta/viata], [pierde-
fiul in lume], fspv., [I.3.17] va], [I.12.25]
απεθανον (ape zanon, apoi zi[it]), ziua de απολεση (apo lesee, [in]apoi lasa),
apoi[it], moara, [I.6.49] inapoi lasa, [paraseste], [prapadeste],
απεθανε (ape zane, apoi zi[it]), ziua de [I.10.10]
apoi[it], murit, [I.8.52]
11
απολεσω (apo le [e]soo, [in]apoi las αποθανεισθε (apo zaneisthe, apoi
sint[voi]), inapoi las fi-voi, inapoi lasa-voi zile[-veti]), ziua [de] vb:apoi[-veti],
[pe nimeni], [I.6.39] muri-veti, [I.8.21]
απολεσθαι (apo le [e]sthai, [in]apoi lasa αποθανη (apo zanee, apoi zile[-iti]),
este[sa fie]), inapoi a lasa, ~ sa lase, sa ziua [de] vb:apoi[iti], muriti, [I.6.50]
[sacrifice], [I.18.14] αποθανωµεν (apo zanoomen, apoi
αποληται (apo le etai, [in]apoi lasa zile[im]), ziua de vb:apoi[im], [sa]
este[va]), inapoi lasa fi-va, inapoi lasa-va murim, [I.11.16]
[viata], [pieri-va], [I.3.15] αποθνησκει (apo zneeskei, apoi
απολλυµενην (apo llu meneen, apoi lume zile[este]), apoi vb:zileste, apoi [isi
mina), [de] apoi lume minare, [pieritoare] termina] zilele, [moare], [I.21.23]
[hrana], [I.6.27] αποθνησκειν (apo zneeskein, apoi
απολωνται (apo loontai, [in]apoi lasa- zile[asca]), apoi vb:zileasca, apoi [sa-
vor), inapoi lasa-vor [viata], [pieri-vor], i termine] zilele, [sa-l] omoare,
[I.10.28] [I.11.51]
απολυσαι (apo lusai, [in]apoi lasa), inapoi απωλειας (apo oleias, [in]apoi
a lasa [liber], [a da drumul], [I.19.10] lasa[rilor]), inapoi lasarilor <
απολυσης (apo lusees, [in]apoi lasi), apusului, [pierderii], [I.17.12]
inapoi lasi [liber], [eliberezi], [I.19.12] απωλεσα (apo olesa, [in]apoi lasa[tu-
απολυσω (apo lusoo, [in]apoi las), inapoi i-am]), inapoi [nu] lasatu-i-am, [nu i-
las [liber], [eliberez], απολυσω Ù slobod, am pierdut], [I.18.9]
[I.18.39]Bulgara:sloboden απωλετο (apo oleto, [in]apoi lasat[u-
απορουµενοι (apo roumenoi, apoi l-am]), inapoi lasatu-l-am, [pierdut],
mirind), apoi mirind[u-se], angr:”mira, vezi:”απολλυµε, apollume”, [I.17.12]
rami”, [I.13.22] απτου (aptou, pieptului), [nu veni la]
αποστολος (apo stolos, [in]apoi soliatul), pieptul [meu], [I.20.17]
inapoi soliatul Ù apostolul, [inapoi αραι (arai, aer[ezi]), vb:aerezi, [ridici
trimisul], [I.13.16] in] aer, [I.5.10]
αποσυναγωγοι (apo sun a googoi, αρχη (arcee, [in]cepere), inceput,
[in]apoi [in]suma a-duce[si]), inapoi din:”[in]cepere, recepe, ercepe,
insumati a-dusi, inapoiati [din] sinagoga, arce[p]e, arcee”, [I.1.1]Latina
[dati afara din], [I.12.42] αρχην (arceen, [in]cepere), inceput,
αποσυναγωγος (apo sun a googos, vezi:”αρχη”, [I.2.11]Latina
[in]apoi [in]suma a-duce), inapoi insumat αρχης (arcees, [in]cepere), inceput,
adus, inapoiat [din] sinagoga, [dat afara vezi:”αρχη”, [I.6.64]
din], [I.9.22] αρχιερεα (arcierea, arhiereu),
αποσυναγωγους (apo sun a googous, [I.18.24]
[in]apoi [in]suma a-duce[ului]), inapoi αρχιερει (arcierei, arhiereului),
insumat adusului, inapoiatului [din] [I.18.15]
sinagoga, [I.16.2] αρχιερεων (arciereoon, arhiereilor),
αποθανειν (apo zanein, apoi zi[asca]), [I.18.3]
ziua [de] vb:apoi[asca], [sa] moara, αρχιερεως (arciereoos, arhiereului),
[I.4.49] [I.18.10]
12
αρχιερευς (arciereus, arhiereu), [I.11.49] αρξαµενοι (arxa menoi, [in]ceput
αρχοντες (arciontes, [in]cepatori), [cei de minat), inceput [sa] mine, [au]
] [in]ceput, cei de capatii, cei mari, inceput [sa] iasa, vezi:“αρχη, arce”,
[I.7.26] [I.8.9]
αρχοντων (archontoon, [in]cepatorilor), ασθενει (asthenei, astenie[este]),
[celor de] inceput, fruntasilor, vb:astenieste, osteneste, [boleste],
vezi:”αρχη”, [I.7.48] [I.11.3]
αρχων (arcioon, [in]cepator), ucenic, ασθενεια (astheneia, astenie),
vezi:”αρχη”, [I.3.1] osteneala, [slabiciune], [I.5.5]
αρη (aree, aer[eze]), vb:aereze, [ridice] ασθενουντων (asthenountoon,
[trupul lui isus], [I.19.38] astenitilor), ostenitilor [de boala],
αρης (arees, aer[ezi]), vb:aerezi, [ridici in][I.6.2]
aer, [iei din lume], [I.17.15] ασθενων (asthenoon, astenie[ind]),
απιστος (a pistos, a pios), [acredincios], vb:astenind, ostenind, [slabind],
[I.20.27] [obosind], [I.5.7]
αριθµον (arithmon, aritmetica), numar, ατινα (atina, atitea), [I.21.25]
[I.6.10] ατιµαζετε (a timazete, a tineti), nu
αρον (aron, aer[eaza]), vb:aereaza, [ridica tineti, nu cinstiti, [I.8.49]
in] aer, [ridicati-l] [la crucificare], [I.5.8] αθετων (athetoon, a-tinind), ne-tinind
αρω (aroo, aer[ez]), [ridic de aici], [duc [la mine], [I.12.48]
eu trupul lui isus], [I.20.15] αυλην (auleen, [st]aul), staul (de aici
αρωµατων (aroomatoon, aromatelor), “aula”), [I.10.1]
[I.19.40] αυλης (aulees, aulei), staulului,
αρπασει (arpasei, rapi-va), angr:“rapi, [I.10.16]
arpi”, forma “αρπαζω, arpazoo”, [I.10.28] αυτα (auta, astea), [I.5.36]
αρπαζει (arpazei, rapeste), [I.10.12] αυταις (autais, aielora), [I.5.39]
αρπαζειν (arpazein, rapeasca), [sa-l] αυτας (autas, aielea), acelea, [I.2.7]
rapeasca, [prinda], [I.6.15] αυτη (autee, aiesteia), acesteia,
αρατε (arate, aer[ati]), vb:aerati, [ridicati [I.1.19]
in] aer, [ridicati], [I.11.39] αυτην (auteen, aiasta), aceasta, [I.8.3]
αρκουσιν (arko usin, ajung sint[ind]), αυτης (autees, aiesteia), acesteia,
ajung fi-ind, ajungind [banii], [I.6.7] [I.4.27]
αρουσιν (aro usin, aer[a] sint[ind]), αυτο (auto, aiasta), neu:sg:, [I.12.7]
vb:aera fi-ind, aerind, [ridicind in] aer, αυτοφωρω (auto fooroo, insasi
[arestind], [I.11.48] facind), [I.8.4]
αρραφος (ar rafos, fara ruptura), αυτοι (autoi, aiestia), [I.3.28]
[intreaga], [I.19.23] αυτοις (autois, aielora), acelora,
αρτις (artis, tirziu), [I.13.37] [I.1.12]
αρθωσιν (artho osin, aer[at] sint[fie]), αυτον (auton, pe aiesta), [I.18.31]
vb:aerat sa fie, [ridicat], [dus de aici], αυτος (autos, aiela), el, [I.1.27]
[I.19.31] αυτου (autoi, a lui), [I.1.3]
αυτους (autous, aielora), [I.1.38]
13
αυτω (autoo, aiestuia), acestuia, [I.1.4] βηµατος (be e matos, baza a minat),
αυτων (autoon, a aielora), [I.3.19] exp.cul:”cel care pune piciorul in
βαλε (bale, baloteaza), imp:[pune] [in prag”, [scaun de judecata], [I.19.13]
teaca], [I.18.11] βιβλια (bliblia, biblia), carte,
βαλετε (balete, bolid[ati]), vb:bolidati, [I.21.25]
[aruncati] [navodul], [I.21.6] βιβλιω (biblioo, bibliei), [I.20.30]
βαλετω (baletoo, bolid[eze]), vb:bolideze, βλασφηµεις (blasfeemeis,
loveasca, [I.8.7] blasfemezi), [I.10.36]
βαλλει (ballei, basculat), [turnat] [apa], βλασφηµιας (blasfeemias, blasfemii),
[I.13.5] [I.10.33]
βαλλουσι (ballousi, basculeaza), [toarna] βλεπει (blepei, clipeste), [dintr-o]
[pe foc], [I.15.6] clipire [vede pe], [I.9.19]
βαλω (baloo, bolid[ez]), vb:bolidez, βλεπη (blepee, clipeste), [zareste
[asez] [degetul pe rana], [I.20.25] dintr-o clipire], [I.5.19]
βαλωσιν (balo osin, bolid sint[fie]), sa βλεποµεν (blepomen, clipim), [avem
vb:bolideze, bombardeze, [dea cu pietre], ochii deschisi], [I.9.41]
[I.8.59] βλεπουσιν (blepo usin, clipi
βαλλη (ballee, basculeze), [sa ma puna] sint[ind]), clipi fi-ind, clipind, [dintr-
[in apa], [I.5.7] o clipire vazind], [I.]
βαλλοµενα (ballo mena, balot minare), βλεποντες (blep ontes, clipi
balot+[in]minare = pomana [la biserica], sint[ind]), clipi [ei] fi-ind, [ei] clipind,
[I.12.6] [vazind], [I.9.39]
βαπτιζει (baptizei, boteaza), [I.3.26] βλεπω (blepoo, clipesc), [pot sa
βαπτιζεις (baptizeis, botezi), [I.1.25] deschid ochii], [I.9.15]
βαπτιζω (baptizoo, botez), [I.1.26] βλεπων (blepoon, clipind), [el]
βαπτιζων (baptizoon, botezind), [I.3.23] clipind, [vazind], [I.9.7]
βασις (basis, baza), [pas, labe, jos], [I.] βλεπωσι (blepo osi, clipi sa), [sa]
βασιλεια (basileia, biserica), [I.3.3] clipeasca, [vada], [I.9.39]
βασιλικος (basilikos, bisericos), βοας (boas, boi), [I.2.14]
credincios, [I.4.46] βοωντος (boountos, bocind), [I.1.23]
βασταζειν (bastazein, [a] bascula), a βοσκε (boske, paste), pasune[eaza]
bascula, [incarca], [descarca], [I.16.12] [oile], [I.21.15]
βασταζων (bastazoon, basculind), βουλεσθε (boul esthe, voie este[ti]),
[ridicind crucea], [I.19.17] voiti [sa], [I.18.39]
βαθυ (bazu, abis), baza, a-baza, [fara] βραχιων (bracioon, a bratelor),
baza, abis, [I.4.11]Franceza, Latina [I.12.38]
βεβληκοτος (beble e cotos, [im]blatit a βραχυ (braciu, brat), un brat,
catre), imblatit catre, obs:opusul lui exp.cul:[putin], [I.6.7]
“scos”, [intrat] [in inima], [I.13.2] βρωµα (brooma, bruma), bruma [de
βεβληµενος (beble e menos, [im]blatit a mincare], [I.4.34]
minat), imblatit minat, minat cu imblaciul, βρωσιν (broosin, bruma), bruma [de
[aruncat] [in inchisoare], [I.3.24] mincare], din:“βρωµα, broma”,
[I.4.32]Latina(bruma)
14
βρωσις (broosis, bruma), bruma [de χρειαν (chreian, crezut), [in]crezut,
mincare], [I.6.55] [I.2.25]
χαιρε (chaire, [bu]curati), [saltati], δαιµονιον (daimonion, demon), ac:,
[I.19.3] [I.7.20]
χαιρει (chairei, [bu]cura), [I.3.29] δαιµονιζοµενου (daimoni zo menou,
χαιρη (chairee, [bu]cura), [se] [bu]cura, demon zo[rit] minat), minat de
[I.4.36] diavol, [I.10.21]
χαιρω (chairoo, [bu]cur), [ma] [bu]cur, δακτυλον (dactulon, deget), [I.20.25]
[I.11.15] δακτυλω (dactuloo, degetului),
χαρα (chara, [bu]curie), obs:pozitie pre- [I.8.6]
consonantica, [I.3.29] δε (de, de), [I.1.12]
χαραν (charan, [bu]curie), obs:pozitie δεδεµενον (de de menon, de dat
pre-vocalica, [I.16.20] minat), [in]minat [lui caiafa],
χαρησεται (chare esetai, [bu]cura [I.18.24]
este[vor], bucura fi-vor, bucura-se-vor), δεδεµενος (dede menos, dedata
[I.16.20] minat), [infasurat], [I.11.44]
χαριν (charin, har), [I.1.16] δεδοξασµαι (de doxasmai, de
χαρις (charis, har), [I.1.17] doxa[at]), de vb:doxat, de glorifiat,
χαριτος (charitos, harului), [I.1.16] [I.17.10]
χαµαι (chamai, huma), pamint, praf, δεδωκα (de dooka, [am] de dat),
[I.9.6] [I.17.7]
χαρα (chara, carisma), [I.15.11] δεδωκας (de dookas, [ai] de dat), [ai
χειµαρρου (ceimarrou, iarna curgere), inminat mie], [I.17.4]
[parau de iarna], [torent], [I.18.1] δεδωκε (dedooke, dedat), [inminat],
χειρι (ceiri, [in]cheietura), incheietura, [in [I.5.22]
mina], [I.3.35] δεδωκεισαν (dedookeisan, dadusera),
χειρον (cei ron, mai rau), [I.5.14] [I.11.57]
χειρος (ceiros, [in]cheieturii), incheieturii, δεδωκεν (dedooken, dedate),
[miinii], [I.10.28] inminate, [I.3.35]
χιλιαρχος (chili arcios, cel [in]cepere), cel δεδοµενον (dedo menon, data
de inceput, cel de [capatii], capitan, minata), inminata, [I.3.27]
[I.18.12] δεδουλευκαµεν (dedou leukamen,
χιτωνα (citoona, tunica), [I.19.23] deda legam), inrobeste, [I.8.44]
χωλων (ciooloon, ciolanosi), schiopi, δει (dei, de aia), [I.3.7]
[I.5.3] δεικνυεις (de ikn ueis, de masca esti),
χωραν (ciooran, ogorul), ac:, [I.11.54] demasti, [ce semn] [areti], [I.2.18]
χωρας (ciooras, ogoare), [I.4.35] δεικνυσιν (de ikn usin, de masca
χωρει (ciorei, ogoreste), [I.8.37] sint[ind]), demasca fi-ind, demascind,
χωρησαι (choore esai, contina sa), sa [toate] ~, [aratind], [I.5.20]
contina, [I.21.25] δειξει (de ix ei, de masca este[va]),
χωριου (ciooriou, a ogorului), [I.4.5] demasca-va, [arata]-va [pe fata],
χωρουσαι (choorousai, continind), [I.2.6] [I.5.20]
15
δειξον (deixon, demasca), arata [noua], διδωσιν (dido osin, dat sint[fie]), este
[I.14.8] dat [cu masura], [I.3.34]
δεκατη (decatee, zecelea), [I.1.39] διδυµος (di[s] dumos, doi dublu), doi
δευρο (deuro, ducere[te]), du-te, dublati, dedublati, gemeni, [I.11.16]
pl:”deute” sau “duceti”, [I.11.43] διεδωκε (diedooke, dedat), inminat,
δε τι (de ti, de ce), [I.21.21] [I.6.11]
δευτε (deute, duceti), [va] duceti, [I.4.29] διελθων (di elzoon, din zorind),
δευτερον (deute ron, doua oara), [pentru din[tre] ei zorind, grabindu-se,
a] doua oara, [I.4.54] [I.8.59]
δεξια (dexia, dreapta), dreapta [ta], διεµερισαντο (die merisanto, dupa
[I.21.6] merit), [impartit], [I.19.24]
δεξιον (dexion, dreapta), dreapta διετριβε (di e tribe, din a tras), din
[voastra], [I.18.10] [acolo] a tras, [acolo] a ramas,
δηναριων (deenarioon, dinari), [I.12.5] [I.11.54]
δηποτε (de e pote, de a poate), de [ce] διηκονει (dieekonei, diacon[it]),
putea [fi bolnav], [I.5.4] vb:diaconit, servit, [I.12.2]
δι (di, de), de [tine], [I.11.15] διηγειρετο (di e egheireto, din a
διατι (di a ti, de la ce), [I.12.5] ridicat), [un vint] [s-]a ridicat din,
διαβολος (diabolos, diavol), [I.6.70] [I.6.18]
διαβολου (diabolou, diavolului), [I.8.44] διερχεσθαι (di erce [e]sthai, de trece
διακονη (diaconee, diaconeste), [I.12.26] este[sa]), de a trece, [sa] treaca [prin
διακονοι (diaconoi, diaconi), [I.2.9] Samaria], [I.4.4]
διακονοις (diaconois, diaconi), [I.2.25] διεσκορπισµενα (di escorpis mena,
διακοσιων (dia cosioon, doua sute), din scormoni mina), din scormoneala
[I.6.7] minarii, [imprastierii], [I.11.52]
διαλογιζεσθε (dia loghiz esthe, de la logic διεζωσατο (die zoosato, de
este), [nu] este logic [sa], [I.11.50] [impre]jur[at]), [s-a] vb:imprejurat,
διασποραν (diasporan, diaspora), [incins], [I.21.7]
dispersati, [I.7.35] διεζωσεν (die zoosen, din jur[it]), din
διδαχη (didacee, dascalire), [I.7.16] vb:jurit, imprejurit, [incins] [cu
διδαχης (didacees, dascaliri), [I.7.16] lintoliul], [I.13.4]
διδακτοι (didactoi, dadacit), [I.6.45] διεζωσµενος (die zoos menos, din jur
διδασκαλε (didascale, dascale), minat), [incins] de jur-imprejur,
[I.8.4]Bulgara [I.13.5]
διδασκων (didascoon, dascalind), δικαια (di caia, din calea), din calea
[I.6.59]Bulgara [dreapta], [I.5.30]
διδασκεις (didaskeis, dascalesti), δικαιε (di caie, din calea), [tata] de
[I.9.34]Bulgara catre calea [dreapta], [tata drept],
διδαξει (didaxei, dascali-va), [I.14.26] [I.17.25]
διδους (didous, dedind), [I.6.33] δικτυον (dictuon, disc), [de aruncat]
διδωµι (didoomi, de-dau), [I.10.28] discul, [de aruncat] [plasa], [navod],
διδωσι (dido osi, dat sint[fie]), este dat [I.21.6]
[cu masura], [I.6.37]
16
διψα (dipsa, sete), [in]seteaza, [I.7.37] δοξη (doxee, doxa[vei]), vb:doxa-vei,
διψησει (dipse esei, sete este[va]), [gindi-vei], [I.16.2]
[in]seta-va, [I.4.13] δοξης (doxees, doxei), [stralucirii],
διψηση (dipse esee, sete[easca]), sa [gloriei], [I.11.4]
[in]seteze, [I.3.35] δω (doo, dea), [sa] dea [saracilor],
διψω (dipsoo, [in]sete[z]), insetez, [I.13.29]
[I.4.15] δωδεκα (doo deca, doi zece), doi
δοκειτε (dokeite, duceti), [de]duceti, [spre] zece, [I.6.13]
[credeti], [ginditi], [I.5.39] δωη (dooee, da-va), da-va [voua],
δοκουσα (dokousa, ducind), [ea] [I.15.16]
[de]ducind, [crezind], [I.20.15] δωρεαν (doorean, daruire), [I.4.10]
δοµεν (domen, dam), [I.1.22] δωσει (do osei, da sint[va]), da fi-va,
δος (dos, dati), [I.4.7] da-va [voua], [I.6.27]
δουλοι (dou loi, dat legati), sclavi, [I.4.51]δωση (doo see, da este[va]), da fi-va,
δουλον (dou lon, dat legat), sclav, da-va [tie], [I.17.2]
[I.18.10] δωσω (do osoo, dau sa), sa dau [apa],
δουλος (dou los, dat legat), sclav [este], [I.4.14]Latina
[I.8.34] δυναµαι (duna mai, dat mie), [imi
δουλους (dou lous, dat legatii), ac:sclavii, este] dat mie, [I.5.30]
[I.15.15] δυναµεθα (duna metha, dat mai
δουλω (dou loo, dat legatului), sclavului, tirziu), [ne este] dat [sa stim] mai
[I.18.10] tirziu, [I.14.5]
δουλων (dou loon, dat legatilor), δυνασαι (dunasai, dat este), [nu-ti]
sclavilor, [I.18.26] este dat [sa vii], [I.13.36]
δουναι (dounai, dai-ne), ne dai, [I.6.52] δυνασθε (dunasthe, dat-ati), [I.5.44]
δοξα (doxa, doxa), [slava], [I.8.54] δυναται (dunatai, dat-ai), ai [fi] dat, a
δοξαν (doxan, doxa), stralucire [mintala], putea, [I.1.46]
[I.1.14]Greaca δυο (duo, doi), [I.1.35]
δοξασαν (doxasan, doxa[eaza]), εαυτου (eau tou, [s]inei tale), sinei
vb:doxeaza, straluceste, [I.12.28] tale, insului, [I.5.19]
δοξασει (doxasei, doxa[va]), vb:doxa-va, εαυτους (eau tous, [s]inei tale[lor]),
glorifa-va, [I.13.32] sinea lor, [fiecare la sinea lui],
δοξαση (doxasee, doxa[ze]), [sa] [plecat] [in treburile lui], [I.7.35]
vb:doxeze, [I.17.1] εαυτω (eautoo, aiesta), insusi,
δοξασω (doxasoo, doxa[voi]), vb:doxa- [I.5.26]
voi, [glorifica-voi], [slavi-voi], [I.12.28] εβαλεν (e balen, a bolid[at]), [a sarit]
δοξασθη (doxasthee, doxa[eze]), [sa] [in apa], [I.21.7]
vb:doxeze, [I.11.4] εβαλον (e balon, au balotat), au
δοξαζω (doxazoo, doxa[ez]), vb:doxez, [aruncat] [zarurile], [I.19.24]
[stralucesc], [glorifiez], [I.8.54] εβαπτιζεν (e baptizen, a botezat),
δοξαζων (doxazoon, doxa[ind]), [I.4.2]
vb:doxaind, [stralucind], [I.8.54] εβαπτιζοντο (ebaptizonto, au
botezati), au [fost] botezati, [I.3.23]
17
εβαστασαν (e bastasan, au basculat), au εχω (ecioo, aci), aici, [I.4.17]Latina
basculat [pietre], [s-]au [incarcat cu εχων (ecioon, aicea), [I.3.29]
pietre], [I.10.31] εχωσι (ecio osi, aci sa), aci sa [fie],
εβαστασας (e bastasas, ai basculat), ai pe loc, [I.8.6]
[ridicat trupul], ai [dus trupul de aici], εχωσιν (ecio osin, aici sint[fie]), aici
[I.20.15] fie, [I.10.10]
εβασταζεν (e bastazen, a basculat), a εδακρυσεν (e da crusen, au dat
[golit cutia], [furat], [I.12.6] [la]crima[t]), [i-]au dat lacrimile,
εβδοµην (ebdo meen, sapte mina), [ora] [I.11.35]
mina [pe-al] saptea, [pe la ora] sapte, εδειξα (e deixa, am demascat), am
[I.4.52] [aratat] [pe fata], [I.10.32]
εβλεπον (e blepon, au clipit), au clipit εδειξεν (e deixen, a demascat), a
[unul altuia], [I.13.22] aratat [ranile], [I.20,20]
εβληθη (e bleethee, a [im]blatit), a εδησαν (e deesan, au [in]desat), [l-
imblatit, [scos], [I.15.6] ]au [in]ghesuit, legat, [I.18.12]
εβουλευσαντο (e bouleu santo, au voit εδιδασκε (e didaske, a dascalit),
sint), a fost voit, [decis], [I.12.10] [I.7.14]Bulgara
εχαρη (e ciaree, [s-]a [bu]curat), s-a εδιδαξα (e didaxa, am dascalit),
bucurat, a [saltat], [I.8.56] [I.18.20]
εχαρησαν (e ciare esan, au [bu]curat εδιδαξε (e didaxe, a dascalit), [I.8.28]
sint[fost]), bucurasera, [I.20.20] εδιδουν (e didoun, ii dadeau), [I.19.3]
εχαρητε (e chareete, sa [bu]curati), sa va εδοκουν (e dokoun, a ducind),
bucurati, [I.14.28] [de]ducind, [crezind], [I.13.29]
εχει (ecei, aci-i), aci ii, este, are, prezent, εδοθη (e dothee, a donat), a [fost]
[I.3.36] donat, dat [saracilor], [I.12.5]
εχειν (ecein, aci in), aici este, na, dat, εδοξαν (e doxan, a doxa[at]), vb:a
oferit, [I.5.26] doxat, a gindit, [I.11.13]
εχεις (eceis, aci este), aici este, ai, [I.4.11] εδοξασα (e doxasa, am doxa[at]),
εχετε (ece te, aci [sint]eti), aici sinteti, vb:am doxat, am glorifiat, [I.12.28]
aveti, [I.5.38] εδοξασθη (e doxasthee, a doxa[t]),
εχοµεν (eciomen, aci[im]), vb:aciim, vb:doxat, stralucit, glorifiat, [I.7.39]
avem, [I.8.41] εδωκα (e dooka, am dat), [eu] am dat
εχοντα (echonta, acilea), [I.11.17] [voua], [I.13.15]
εχουσα (eci ousa, aci este[ind]), aici fi- εδωκας (e dookas, ai dat), [I.17.2]
ind, avind [cinci pridvoare], [I.5.2] εδωκε (e dooke, a dat), [I.5.26]
εχουσι (eciousi, aci sint), aici sint, au, εδωκεν (e dooken, a dat), [I.1.12]
[I.2.3] εφαγετε (e faghete, a[ti] [in]ghitit),
εχη (ece e, aci vei), [fi-]vei, [primi-]vei, a[ti] mincat, [I.6.26]
[I.3.15] εφαγον (e fagon, a [in]ghitit), a
εχητε (ece ete, aci veti), [fi-]veti, [primi- mincat, [I.6.23]
]veti, [I.5.40] εφανερωσα (e faneroosa, am far[it]),
εχορτασθητε (e ciortastheete, a cinstite), am vb:farit, am [luminat ca un] far,
au [fost] cinstite, binecuvintate, [I.6.26] am [facut cunoscut clar], [I.17.6]
18
εφανερωσε (e faneroose, a far[ezat]), a εγινωσκε (e ghinooske, a cunoscut),
vb:farezat, a [luminat ca un] far, a [facut [I.2.25]
cunoscut clar], [I.2.11] εγνω (egnoo, cunosc), [I.1.10]
εφη (e fee, a facut), (narativ, “a facut εγνωκα (egno oka, cunoscut cata),
asa… si asa …”), [I.9.38] [eu am] cunoscut [de] catre, ~
εφιλει (e filei, a [in]fiat), [ca pe un] fiu, a [dinspre], [I.5.42]
iubit, a adoptat, [I.11.36] εγνωκας (egnookas, cunoscut cata),
εφοβηθη (e fobeethee, [s-]a [in]fricosat), [ati] cunoscut [de] catre, ~ [dinspre],
s-a infricosat, [I.19.8] [I.14.9]
εφοβηθησαν (e fobe ethe esan, au εγνωκαµεν (egno oka men, cunoscut
[in]fricat este sint[fost]), au fost cata am), [noi] cunoscut-am [de] cata,
infricosati, vezi:“εµφοβος, [I.6.19] ~ [dinspre], [I.6.69]
εφοβουντο (e fobounto, au [in]fricosat), εγνωκαν (e gnoocan, cunoscut cata),
[s-]au infricosat, [temut], [I.9.22] [au] cunoscut [de] cata, ~ [dinspre],
εφωνησαν (e foone esan, au vocit [I.17.7]
sint[fost]), au fost vocit, au [trimis] vorba, εγνωκατε (egno ocate, cunoscut
[I.9.18] catre), [ai] cunoscut [de] cata, ~
εφωνησε (e fooneese, a vocit), a [dinspre], [I.8.55]
[chemat], fspc., [I.11.28] εγνωκειτε (egno okeite, cuno[scut]
εφωνησεν (e foonesen, a vocit), a cata[ati]), ati cunoscut [de] cata
[chemat] [afara], fspv., [I.12.17] [mine], [I.14.7]
εγεµισαν (e ghemisan, a [in]desat), a εγνων (egnoon, ai cuno[scut]), ai
umplut, [I.2.7] cunoscut, [I.17.25]
εγεννηθησαν (e ghenneethe esan, au εγνωρισα (egno orisa, cunoscut
geneza sint[fost]), au fost genezati, ~ radacinat), [in]radacinat cunoasterea,
nascuti, [I.1.13] [facut] cunoscut, [I.15.15]
εγεγονει (e ghevonei, a devenit), [I.6.17] εγνωσαν (e gnoosan, au cunoscut),
εγειραι (egheirai, ridica[-te]) [I.5.8] [I.7.26]
εγειρει (egheirei, ridica), [I.5.21] εγογγυζον (e gonguzon, a gingurind),
εγειρεσθε (egheiresthe, ridicati[-va])murmurind [impotriva], [I.6.41]
I.14.31] εγω (ego, io), eu, [I.1.30]
εγειρεται (e gheiretai, [s-]a ridicat)εγραφεν (e grafen, a grafiat), [I.8.6]
[I.11.29] εγραψεν (e grapsen, a grafiat), a
εγερω (egheroo, ridica-voi), [I.2.19] scris, [I.5.46]
εγενετο (e veneto, a venit), au venit, a ει (ei, e[st]I), [I.1.19]
[de]venit, [I.1.17] ειχε (e ice, a aici[t]), a vb:aicit,
εγευσατο (e gheusato, a gustat-o), [I.2.9] [tinut], [I.12.6]
εγηγερται (e gheeghertai, a ridicat), [s-]a ειχεν (eicen, aicea), vezi:”εχω”,
ridicat, [I.7.52] [I.2.25]
εγγυς (engus, [l]inga), linga, aproape, ειχες (e ices, ai aici), [I.19.11]
[I.2.13] ειχετε (eicete, aici[ti]), vb:aiciti, aici
εγινετο (e ghineto, a devenit), [I.5.4] [sinte]ti, [I.9.41]
19
ειχον (eicion, aici[ind]), vb:aicind, [fiind] ειργασµενα (eirgasmena, au lucra
aici, [I.15.22] mina[te]), [faptuite], [I.3.21]
ειδε (e ide, a uite[at]), [s-]a uitat, a vazut, εισελευσεται (eis eleu setai, intru
[I.8.56] lasa este[va]), intru lasa fi-va, intru
ειδεναι (eidenai, iata[am]), [sa ne] lasa-va [sa intre], [I.10.9]
vb:iatam, [sa-l] vedem, [I.14.5] εισεληλυθατε (eis e leeluzate, intru a
ειδος (eidos, uita[tura]), fata, [I.5.37] alungati), alungati intru, intrati,
ειδοτες (eidotes, uitind [la]), [ei] uitind[u- [I.4.38]
se la], [I.21.12] εισελθειν (eis elzein, intru zorit),
ειδως (eidoos, uitind [la]), [el] uitind[u-se intre zorit, [I.3.5]
la], [I.6.61] εισελθη (eis elzee, intru zoreste),
ειη (eiee, era), [I.13.24] intra, [I.10.9]
εικοσιπεντε (eiko si pente, douazeci si εισερχοµενος (eis ercho menos, intru
cinci), [I.6.19] care mina), vine/pleaca intru/dintru,
ειλκυσε (e ilcuse, a scos), ~ [plasa la [I.10.1]
tarm], [I.21.11] εισηγαγε (eis e egaghe, intru a adus),
ειλκυσεν (e ilcusen, a scos), a scos [l-]au adus inauntru, [I.18.16]
[sabia], [I.18.10] εισηλθε (eis e elze, intru a zorit), [a
ειµι (eimi, e mine), [io] imi sint [pita], venit in graba], obs:forma
[I.6.35] preconsonantica, [I.19.8]
ειναι (einai, [sa fie]), [I.1.46] εισηλθεν (eis e elzen, intru a zorit), [a
ειπα (eipa, am spus), [I.10.34] venit in graba], obs:forma
ειπας (eipas, ati spus), [I.4.17] prevocalica, [I.13.27]
ειπε (eipe, spune), [I.1.23] εισηλθον (eis e elzon, intru au zorit),
ειπεν (e ipen, a spus), [I.1.23] [s-]au [dus] [in pretorium], [I.18.28]
ειπον (e ipon, a spus), am spus 1.15, au εισι (ei si, ei/ele sint), obs:precede o
spus 1.22, [I.1.30] consoana, “eisi pros…”, [I.4.35]
ειποντος (e ipon tos, a spus fost), a fost εισιν (ei sin, ei/ele sint), obs:precede
spus, [I.18.22] o vocala, “eisin ai…”, [I.11.9]
ειπουσα (eip ousa, spune este[ind]), spuneειστηκει (e iste ekei, a stat acolo),
fi-ind < spunind, [I.11.28] [I.7.37]
ειπω (eipoo, spun), [I.3.12] ειστηκεισαν (e iste ekei san, a stat
ειπων (eipoon, spunind), [I.5.12] acolo sint[erau]), stateau acolo,
ειρηκα (e ireeca, am aratat), [I.6.65] [I.18.18]
ειρηκας (e ireecas, ai aratat), [I.4.18] ειτα (eita, atunci), [I.13.5]
ειρηκε (e ireeke, a aratat), [mi-]a aratat εκαθεζετο (e cathe zeto, a catre
[mie parintele], [I.12.50] sedea), catre [acolo] sedea, ~ ~ caza,
ειρηκει (e ireekei, a aratat), a aratat, [I.4.6]
[vorbit deschis], [I.11.13] εκαθητο (e cathe eto, a catre sezu),
ειρηνη (eireenee, [s]erenitate), [pace] [las catre [acolo] sezu, [I.6.3]
voua], [I.20.19] εκαθισεν (e cathi sen, a catre asezat),
ειρηνην (eire eneen, [s]ere-nitate), [pace], catre [acolo] s-a asezat < s-a cazat,
[I.14.27] [I.12.14]
20
εκβαλη (ek balee, ex bolid[eaza]), εκραξε (e craxe, a strigat), fspc.,
vb:bolideaza [afara din], [scoate afara], [I.7.37]
[I.10.4] εκραξεν (e craxen, a strigat), fspv.,
εκβαλω (ek baloo, ex bolid[ez]), [I.7.28]
vb:bolidez [afara din], [scot afara], εκραζον (e crazon, au strigind),
[I.6.37] strigind, [I.12.13]
εκβληθησεται (ek bleethe esetai, ex εκτενεις (ekteneis, apucat[vei]),
[im]blatit este[va]), ex imblatit fi-va, [scos apuca-vei, [I.21.18]
afara] fi-va, [aruncat] fi-va, [I.12.31] εκτη (ektee, sasea), [ora a] sasea,
εκδεχοµενων (ek de cio menoon, din de [I.19.14]
aci minati), acolo minati, acolo asezati, εκυκλωσαν (e cucloosan, au
[I.5.3] incercuit), [l-]au incercuit, [I.10.24]
εκει (akei, acolo), [I.2.1] ελαβε (e labe, a laba[it]), [I.6.11]
εκειναι (ekeinai, acelea), [I.5.39] ελαβεν (e laben, a laba[it]), [I.19.1]
εκεινη (ekeinee, aceea), fem., [I.4.53] ελαβοµεν (e labomen, am laba[it]),
εκεινης (ekeinees, aceleia), [I.4.39] am vb:labit, am [primit], [I.1.16]
εκεινο (ekeino, aceea), neu:, [I.6.22] ελαβον (e labon, au laba[it]), au
εκεινοι (ekeinoi, aceia), nom:, [I.11.13] vb:labit, au [primit], au [luat], [I.17.8]
εκεινον (ekeinon, acela), ac:, [I.3.30] ελαιων (elaioon, uleiului), maslinilor,
εκεινος (ekeinos, acela), nom., [I.1.8] [I.8.1]
εκεινου (ekeinou, a aceluia), [I.3.28] ελαλει (e lalei, a lalaia), a lalait
εκεινους (ekeinous, aceia), ac:, [I.10.35] [preoteste], [I.4.27]
εκεις (ekeis, acolea), [I.11.8] ελαλησα (e laleesa, am lalait),
εκειτο (ekei to, acolo asezat), [un vas] [I.12.48]
acolo asezat, [I.19.29] ελαλησε (e laleese, a lalaise), [I.8.12]
εκειθεν (ekeizen, de acolo), [I.4.43] ελαλησεν (e laleesen, a lalait),
εκλαιε (e claie, a lacrimat), a lacrimat [I.7.46]
[linga mormint], [I.20.12] ελαττουσθαι (e lattou sthai, [de-]a
εκληθη (e cleethee, a chemat), [I.2.2] latul stau), tot asa stau, [nu cresc],
εκµαξασα (ek maxasa, ex masat), [stears] [ma micsorez]
[podelele, talpile], [I.11.2] ελεγχει (elegcei, alegheaza), [I.4.46]
εκµασσειν (ek massein, ex maseze), [sa] ελεγχοη (elegcioee, alegheze),
maseze, [sa stearga] [talpile], [I.13.5] [I.3.20]
εκπορευεται (ek pore uetai, din prin ελεγχοµενοι (elegcio menoi, alegatie
umbla), din pre-umbla, preumbla de la minatori), [cei ce] mina alegatia,
[tatal], purces de la [tatal], [I.15.26] sb:aleghetori, [acuzatori], [I.8.9]
εκπορευσονται (ek pore usontai, din prin ελεγε (e leghe, a legit), a spus,
iesi-vor), iesi-vor de prin [morminte], [I.2.21]
[I.5.29] ελεγον (elegon, au legiuit), au spus,
εκραυγασαν (ecraugasan, au strigat), [I.4.33]
[I.18.40] ελεγξει (eleg[k] [s]ei, alege este[va]),
εκραυγασε (e craugase, a strigase), alege fi-va, alege-va, [pe cei drepti de
strigase, [I.11.43]
21
cei pacatosi], vezi:”εξελεξαµην”, [I.16.8] εµαχοντο (e macionto, a certat), [s-
ελενον (e lenon, au lalait), [I.6.42] ]au certat, [I.6.52]
ελευθεροι (eleutheroi, eliberati), liberi, εµαρτυρησε (e martureese, a
[I.8.36] marturisit), [I.13.21]
ελευθερωση (eleutheroosee, elibereaza), εµαρτυρησεν (e martureesen, a
com:, [I.8.36] marturisit), [I.4.44]
ελευσεται (eleus etai, lasa este[va]), lasa εµαστιγωσε (e mastigoose, a
fi-va, lasa-va, [I.16.7] [a]muzare[at]), a [a]muzat [de el], [si-
ελευσοµεθα (e leuso me tha, il lasam mai au batut joc de el], [maimutarit],
tirziu), [I.14.23] [batjocorit], [I.19.1]
εληλυθα (e leelutha, am alungat), am εµαυτον (em auton, mea sine), [la]
[trimis], [I.4.43] sinea mea, [I.8.54]
εληλυθας (e leeluthas, a alungat), a εµαυτου (e m autou, a mea sine),
[trimis], [I.3.2] insumi, [I.5.30]
εληλυθει (e leeluthei, a alungase), [nu] εµβαντες (embantes, imbarcind),
[trimise] [veste], [nu sosise], [I.6.17] [I.6.17]
εληλυθεισαν (e leeluth eisan, au alungat εµβας (embas, imbaiat), [I.5.4]
sint[erau]), au fost alungat, alungasera, εµβλεψας (em blepsas, in clipind),
[venisera], [I.11.19] [zarind intr-o clipire], [I.1.36]
εληλυθεν (e leeluthen, a alungat), a εµε (eme, mine), [I.14.12]
[trimis], [I.3.19] εµελεν (e melen, a [ur]marit), a
ελκυσαι (elcusai, scoata), [sa] ~ [plasa urmarit [binele saracilor], [I.12.6]
plina], [I.21.6] εµειναν (e meinan, au minat), au
ελκυση (elkusee, scoate), [il] ~ [inainte], ramas, [I.1.12]
[aduce la mine], [I.6.44] εµεινεν (e meinen, a minat [in]), a
ελκυσω (elcusoo, scot), [sa-i] ~ [pe toti la ramas, [I.7.9]
mine], [aduc la mine], [I.12.32] εµελλον (e mellon, au [ur]mat), au
ελοιδορησαν (e loi dore esan, au lui doare[ur]mat [sa], [I.7.39]
sint[fost]), exp.cul.:l-au facut [sa-l] doara, εµη (emee, mea), [a] mea, [I.3.29]
a fost indurerat, [ocarit], [I.9.28] εµην (e meen, a mea), [I.8.43]
ελθειν (elzein, zoreasca), [sa] ~ [din], [sa εµφανισω (em fanisoo, in-fatisa-voi),
vina spre], [I.5.40] [ma] voi infatisa, [ma] voi arata [lui],
ελθη (elzee, zoreste), ~ [in lume], vine [in [I.14.21]
lume], [soseste], [grabeste], [I.4.25] εµφανιζειν (emfanizein, infatisa-vei),
ελθοντες (elzontes, zorind), [el] ~, arata-[te]-vei [noua], [I.14.22]
[I.11.45] εµφοβος (em fobos, in-frica), [I.]
ελθων (elzon, zorind), [ei] ~, [I.4.54] εµισησαν (e mise esan, au miser[it]
ελυε (e lue, a luat), ~ [in desert], [I.5.18] sint[fost]), au vb:miserit fost, [m-]au
ελυπηθη (e lupeethee, [s-]a rupt), [s-]a ~ [urit] [fara motiv], [I.15.25]
[inima lui], [s-]a intristat, [I.21.17] εµισησεν (e miseesen, a mizerie[it]),
εµα (ema, a mele), neu:, [I.10.14] a vb:mizerit, [lumea le-]a [facut]
εµας (emas, a mele), fem:, [I.14.15] mizerii, [I.17.14]
22
εµνησθησαν (emneesthe esan, aminteste εντολη (en tolee, in tarire),
sint[fost]), [si-]au fost amintit, [I.2.17] nom:intarire, [porunca] , [I.12.50]
εµοις (e mois, a mele), [I.5.47] εντολην (en toleen, in tarirea),
εµον (e mon, al meu), [I.4.34] ac:intarirea, [porunca], [I.11.57]
εµος (e mos, al meu), [I.7.6] ενθαδε (enthade, indata), indata,
εµω (e moo, al meului), [I.8.31] in[ca o] data, [I.4.15]
εµων (e moon, ai meilor), [I.10.14] ενυξε (e nuxe, a [im]punge), a
εµπροσθεν (em pros then, din pros-tern), impuns, [I.19.34]
din spre [in]torc, mina [oile], conduce, εωρακασι (eo oracasi, au ochire[at]),
[I.1.30] au ochit, [I.15.24]
εν (en, in), [I.1.1] εωρακε (e oorake, a ochire[t]), a
εν (en, unul), [intru] unul [singur], ochit, a [zarit], [I.1.18]
[I.17.23] εωρακοτες (e oora kotes, au ochire
ενα (ena, una, unul), unul [singur cata[ind]), ochire catind, [zarind],
sacrificat], [I.18.14] [I.4.45]
ενεβησαν (en e be esan, in au baza εωρακως (e oracoos, a ochire[ind]),
sint[fost]), in au baza-at < imbarcat, [au ochind, [zarind], [I.14.9]
urcat in], [I.6.22] εωρακα (e ooraka, am ochire[at]),
ενεφυσησε (en e fuseese, in a suflat), [eu] ochit-am, [eu vazut-am], [I.1.34]
[peste ei] a suflat, [I.20.22] εωρακαµεν (e oorakamen, am
ενεγκατε (eneg kate, aduceti catre), ~ ~ ochire[at]), [noi] ochit-am, [noi
[mine], aduceti [aici], [I.21.10] vazut-am], [I.3.11]
ενεπλησθησαν (en e pleesthe esan, in au εωρακας (e ooracas, ai ochire[at]), ai
plineste sint[fost]), au fost umplut, [se] ochit, ai [vazut], [I.8.57]
umplusera, [se] saturasera, [I.6.12] εωρακατε (e ooracate, a[ti]
ενιαυτου (eni autou, an a aiestuia), [in] ochire[it]), ochit-ati, vazut-ati,
an[ul] acela, [I.11.49] [I.5.37]
ενιψα (e nipsa, am nisip[it]), [I.13.14] εωρακεν (e ooraken, au ochire[at]),
ενιψαµην (e nipsameen, am nisip[at]), am au ochit, au vazut, [I.5.46]
vb:nisipat, [a spalat] nisipul, [I.9.15] εωρων (e ooroon, ochind), zarind,
ενιψατο (e nipsato, a nisip[at]), vb:a [I.6.2]
nisipat, [s-a spalat] de nisip, [I.9.7] επ (ep, pe), [I.3.36]
ενιψε (e nipse, a nisip[it]), a vb:nisipit, a επανω (epanoo, peste), [I.3.31]
desprafuit, [I.13.12] επαρας (ep aras, hopa aer[ind]), hopa
ενωπιον (en o opion, in o opus), in opusul vb:aerind, hopa [in] aerind, [ridicind]
[lor], in [fata lor], [I.20.30] [ochii] [in sus], [I.6.5]
εντελλοµαι (en tello mai, in-tarire mina), επαρατε (ep arate, hopa aer[ati]),
intarire [in]minez [voua], [las testament hopa vb:aerati, hopa [in] aer, [ridicati
voua], [I.15.14] in] aer, [ridicati] [ochii] [in sus],
εντευθεν (enteuthen, indata), [I.2.16] [I.4.35]
εντολας (en tolas, in tariri), [porunci], επαυριον (ep a urion, pe a urmei), pe
[I.14.15] urmatoarei [zile, s-a dus], [I.1.29]
23
επεβαλεν (ep e balen, pe a bolid[at]), [l-]a επιασεν (e piasen, a prins), [l-]a
bolidat pe, [I.7.30] prins, [I.8.20]
επεχρισε (ep e chrise, pe a [uns]), [a επιδωσω (epi doosoo, apoi da-voi),
intins], [I.9.6] [I.13.26]
επει (epei, apoi), [I.19.31] επικαταρατοι (epi kat aratoi, apoi
επεκειτο (ep e kei to, pe[ste] a acolo cata aer[ati]), [doboriti], [blestemati],
asezat), peste [intrare] asezata, [I.7.49]
[acoperind] [intrarea], epekeito Ù επικειµενον (epi kei menon, pe colo
acoperita, angr:”acoperit, apecorit, minind), pe [ceva] asezat, [I.21.9]
epekeit”, [I.11.38] επιλεγοµενη (epi lego menee, pe legit
επεµενον (e pe menon, a pe minau), pe mina), merge tradus, [I.5.2]
[el] minau, imboldeau , [I.8.7] επιγεια (epigheia, de pe gheena),
επερισσευσε (e perisseuse, au pierisera), [lucruri] epigonice, [I.3.12]Germana
risipisera, [I.6.13] Franceza
επερωτας (ep erootas, pe [in]teroghezi), επιε (e pie, a baut), [I.4.12]
pe [mine] [in]trebi, [I.18.21] επιπεσων (api pesoon, apoi punind),
επερωτησον (ep epooteeson, pe [I.13.25]
[in]terogheaza), pe [aia] [in]treaba, επιστευεν (e pisteuen, a pios[it]), a
[I.18.21] piosit, a crezut [in ei], [I.2.24]
επεσεν (e pesen, [s-]a pus), [s-]a pus [la επιστευετε (e pisteu ete, au pios
picioarele lui], [I.11.32] sint[eti]), au pios sinteti, vb:piosit-ati,
επεσον (e peson, au picat), au picat [la [crezut-ati mie], [I.5.46]
pamint], [I.18.6] επιστευον (e pisteuon, au pios[it]),
επετρεψεν (ep e trepsen, pe a [in]tors), [l- vb:[s-]au piosit, [I.7.5]
]a intors [pe pilat], [obtinut permisie], επιστευσαν (e pisteusan, a pios[it]),
[I.19.38] vb:[s-]a piosit, [I.2.11]
επεθηκαν (e pe zeekan, au pre[jur] επιστευσε (e pisteuse, a pios[it]), a
asezat), imprejurul [capului] au asezat crezut, [I.12.38]
[coroana], imprejurat, [I.19.2] επιστευσεν (e pisteusen, ai pios[it]),
επεθηκε (e pe zee ke, a pe asezat catre), a [ai crezut in], [I.4.50]
asezat pe [ochi], [a pus pe], [I.9.15] επιστραφεις (epi stra feis, apoi spre
επηρε (e pe ere, a pe aer[at]), a [ridicat] fata), apoi fata spre, intoarce fata,
[ochii], [I.17.1] [I.21.20]
επηρεν (e pe eren, a pe aer[at]), a ridicat επιστραφωσι (epi stra foosi, apoi
[calciiul], [I.13.18] spre fata[it]), apoi fata[it] spre, intors
επηρωτησε (ep eroote ese, pe [in]terogat fata, [I.12.40]
este), pe [ei ii] [in]terogase, intrebase, επιθυµιας (epi thumias, [in]apoi
[I.18.7] [pa]time), inapoi patime, patimele
επι (epi, pe), [a stat] pe [scaun], [I.19.13] [parintelui tau] inapoi [facute],
επιασαν (e piasan, au prins), au prins [I.8.44]
[nimic], [I.21.3] επληρωθη (e pleeroozee, [s-]a
επιασατε (e pia sate, a prins sinteti), < umplut), s-a umplut [de parfum],
ati prins, [I.21.10] [I.12.3]
24
εποιει (epoiei, a putut), a putut [face], ερχονται (erciontai, trece), trece
[I.6.2] [spre], se duce, adera, [I.3.26]
εποιειτε (e poieite, a puteti), ati putea, ati ερχου (erciou, aicea), [I.]
face, [I.8.39] ερευνησον (ereune eson,
εποιησα (e poieesa, am putut), am putut [des]coper[eaza]), cercet-eaza [si vezi
[face], [I.4.29] ca …], vezi:”ευρισκω”, [I.7.52]
εποιησαν (e poie esan, au putut εργα (erga, lucrare), din “[l]ucra,
sint[fost]), putusera [face], [I.12.2] [l]urca, erga”, [I.3.19]
εποιησας (e poie esas, ai putut este[fuse]),εργαζεται (ergazetai, lucreaza),
a fost putut [face], a fost facut [ceva] vezi:“εργα”, [I.5.17]
[I.18.35] εργαζεσθαι (ergaz esthai, lucrez
εποιησε (e poieese, a putut), [le-]a putut este[sa fie]), a lucra, sa lucrez, [I.9.4]
[face], [I.2.11] εργαζεσθε (ergazesthe, lucrati),
εποιησεν (e poieesen, a putut), [le-]a [I.6.27]
putut [face], [I.4.45] εργαζη (ergazee, lucrezi), [I.6.30]
επορευετο (e poreueto, a preumblat), a εργαζοµαι (ergazomai, lucrez),
plecat, [I.4.50] vezi:“εργα”, [I.5.17]
επορευθη (epo reuthee, apoi re[in]tors), εργαζωµεθα (ergazoometha, lucram),
[I.7.53] [sa] lucram, [I.6.28]
επουρανια (epo urania, [in]apoi aura), din εργοις (ergois, lucrari), [I.10.38]
aura [cerurilor], uranian, [I.3.12] εργον (ergon, lucrare), vezi:“εργα”,
επραθη (e prathee, a pretuit), [vindut], [I.4.34]
[I.12.5] εργου (ergou, lucrarii), vezi:“εργα”,
επτυσε (ep tuse, pe tuse), a tusit, a [I.10.33]
scuipat, [I.9.6] ερµηνευοµενον (ermeeneuo menon,
επυθετο (a puzeto, a spus), a intrebat, ramine mina[ind]), ramine minind,
[I.4.52] [fiind tradus], [I.1.38]
ερχεσθαι (erce [e]sthai, trece este[sa fie]), ερωτα (eroota, [in]terogheaza),
a trece, sa treaca, angr:“trece, ercete”, [in]treaba, [I.16.5]
[I.6.15] ερωταν (erootan, [a] [in]teroga), a
ερχεσθε (erchesthe, treceti), treceti [pe [in]treba, [I.16.19]
la], mergeti, veniti, [I.1.39] ερωτησαν (e roote esan, au
ερχεσθω (ercesthoo, treaca), treaca [pe la [in]terogat sint[fost]), <
mine], [I.7.37] interogasera, [I.1.21]Franceza,Latina
ερχεται (ercetai, trece), se duce, vine, ερωτησατε (eroote esate, [in]teroga
trece [de partea cuiva], [I.1.30] sinteti), < interogati,
ερχηται (erceetai, trece), trece pe aici, se [I.9.21]Franceza,Latina
duce, vine, [I.7.27] ερωτησετε (eroote esete, [in]terogati
ερχοµαι (ercio mai, aici min), aici vin, este[veti]), interogati fi-veti, interoga-
[I.5.7] veti, [intreba-veti] [de mine],
ερχοµενον (ercio menon, aici minat), [I.16.23]
venit, [I.1.9]
25
ερωτησω (eroote esoo, [in]teroga εστιν (estin, este, [sint]), obs:forma
sint[voi]), interoga fi-voi, interoga-voi, ”estin” apare inainte de o vocala,
[I.14.16]Franceza,Latina [I.1.19]
ερωτησωσιν (eroote eso osin, [in]terogat εστως (e stoos, a stind), stind,
sa sint[fie]), [in]terogat sa fie, [intrebat], [I.12.29]
[I.1.19]Franceza,Latina εστωσα (estoosa, este[ind]), fiind,
ερωτω (erootoo, [in]teroghez), [in]treb [I.8.9]
[despre ei], [I.17.9] εστωτα (e stoota, a stat[ind]), stind
ερωτωντες (erotontes, [in]terogind), [acolo], [I.20.14]
[I.8.7] εστραφη (e stra fee, a spre fata[it]), a
εσχε (esce, este aici), a fost, [I.4.52] intors fata, a vb:fatit, infatisat,
εσχες (esces, este aici), fost aici, avut, [I.20.14]
[I.4.18] εταραχθη (e taracithee, a tulburat), [ii
εσχισθη (e scistee, a sfisiat), [nu] a sfisiat s-]a tulburat [rasuflarea], [I.13.21]
[navodul], [I.21.11] εταρασσε (e tarasse, a tulbura),
εσεσθε (esesthe, este[-veti]), este-veti, fi- tulbura [apele], [I.5.4]
veti, [I.8.36] εταραξεν (e taraxen, a tulburat),
εσφραγισεν (e sfraghisen, a sigilat), a [I.11.33]
[pecetuit], [I.6.27] ετελειωσα (e teleio osa, am terminat
εσκηνωσεν (e skeenoosen, a ascuns), [s- asa), am terminat asa [cum mi-ai dat],
]a ascuns, [I.1.14] [I.17.4]
εσµεν (esmen, sintem), [I.8.33] ετερα (etera, et[ce]tera), [alta]
εσοµαι (esomai, sint[voi]), fi-voi, [I.8.55] [scriptura], [I.19.37]
εσονται (esontai, sint[-va]), fi-va, [I.6.45] ετεσιν (etesin, etate), [I.2.20]Latina
εσω (esoo, [in]tru), inauntru, din:”εντοσ, ετεθη (e tethee, au [in]tinde[s]), [l-
entos”, [I.20.26] ]au intins, [ingropat], [I.19.41]
εσταυρωσαν (e stauroosan, [l-]au ετεθνηκει (e tethne ekei, a [in]tinde
stinghie[at]), [l-]au vb:stinghiat, acolo), acolo intins, [mort], [I.11.21]
[rastignit], [I.19.18] ετη (etee, etate), [I.5.5]
εσταυρωθη (e stauro othee, a rastignit ετηρησαν (e teere esan, au tinere
fost), a fost rastignit, [I.19.20] sint[fost]), tinusera, [I.15.20]Latina
εστε (este, este), [I.8.23] ετηρουν (e teeroun, am tinere[ut]),
εστη (e stee, a stat), a stat [intre ei], am tinut, [i-]am tinut [in numele tau],
[I.20.19] [I.17.12]
εστηκεν (e ste ek en, a stat din in), a stat ετοιµασαι (etoimasai, sa tasez), sa
[drept], [I.1.26] [pregatesc terenul], [I.14.2]
εστηκοτες (e stee cotes, au stat cata[ind]), ετοιµασω (etoimasoo, tasez),
stind acolo, [I.11.56] [pregatesc terenul], [I.14.3]
εστηκως (e ste ecoos, a stat din[ind]), ετοιµος (etoimos, tasat), [pregatit],
stind, locuind, [I.3.29] [I.7.6]
εστι (esti, este), obs:forma ”esti” apare ετολµα (e tolma, a tare[it]), a vb:tarit,
inainte de o consoana, [I.1.30] a [avut] taria [sa intrebe], [I.21.12]
ετρεχαν (e trecian, au trecut), [I.20.4]
26
εθερµαινοντο (e thermainonto, au ευρησετε (eure esete, [des]coperi
termal[at]), au vb:termat, [incalzit], este[veti]), descoperi fi-veti,
[I.18.18] descoperi-veti, [gasi-veti], [afla-veti],
εθνος (ethnos, etnie), [neam], [I.11.48] [I.7.34]
εθνους (ethnous, etniei), [neamului], ευρησοµεν (eure esomen, [des]coperi
[I.11.51] sint[vom]), descoperi fi-vom,
εθαυµασαν (e zaumasan, [s-]au amuzat), descoperi-vom, [gasi-vom], [I.7.35]
[s-]au mirat, [I.4.27]Franceza ευρηκαµεν (eureecamen,
εθαυµαζον (e zaumazon, [s]e amuzau), [des]coperiram), descoperiram [pe
[s]e mirau, [I.7.15]Franceza mesia], [I.1.41]
εθεασαµεθα (e zeasameta, a [dat] seama), ευρισκει (euriskei, [des]copera),
[I.1.14] descopera, [I.1.41]
εθηκα (e zee ca, am asezat catre), [am ευρισκω (euriscoo, [des]coper),
numit, ales] [pe voi], [I.15.16] descopar, [I.18.38]
εθηκαν (e zee kan, au asezat catre), au ευροντες (eurontes, [des]coperind),
asezat [pe isus] catre [acel mormint], descoperind, gasind, [I.6.25]
[I.19.42] ευρων (euroon, [des]coperind),
εθηκας (e zee kas, ai asezat catre), catre [I.9.35]
[unde l-]ai asezat [pe isus], [I.20.15] ευθεως (eu theoos, in-data), [I.5.9]
εθηκεν (e zee ken, au asezat catre), au ευθυνατε (euthunate, neteziti),
asezat [titlul pe rastignitoare], [I.19.19] [I.1.23]
εθος (eth os, este asa), asa este [la ευθυς (euthus, indata), [I.13.32]
israeliti], [obicei], [I.19.40] εξ (ex, ex), [fost, din, afara, iesit],
ευαγγελιον (eu an ghelion, buna in- [I.1.13]Latina
ginare), buna[vestire], ευαγγελιον Ù εξαγει (ex aghei, ex aduce), conduce
evanghelie, [I.] afara, [I.10.3]
ευχαριστησαντος (eu ciariste esantos, εξεβαλεν (ex e balen, ex [i-]a
prea cinstit sint[fost][ind]), au fost prea balotat), [i-]a balotat afara [din],
cinstind, ~ [adus] cinste, ~ [aruncat] afara, [I.2.15]
[binecuvintind], [I.6.23] εξεβαλον (ex e balon, ex au balotat),
ευχαριστησας (eu ciariste esas, prea [l-]au balotat afara, [aruncat] afara,
cinstit este[fuse]), prea cinstit fuse, [I.9.34]
preacinstise, [binecuvintase] [aduse εξεχεε (ex ecie, ex aici), fost aici, dus
multumiri de piine], [I.6.11] de aici, imprastiat, [I.2.15]
ευχαριστω (eu ciaristoo, prea cinstesc), εξει (exei, aci[va]), vb:aciva, va avea,
multumesc, [I.11.41] [I.8.12]
ευλογηµενος (eu loghee menos, bun legit εξεκεντησαν (exekente esan,
minat), bun [cuvint] minat, binecuvintat, executat sint[fost]), executasera,
[I.12.13] [ucisera], [I.19.37]
ευρεν (euren, [des]coperit), [I.1.14] εξελευσεται (ex eleus etai, ex lasa
ευρησει (eure esei, [de]scoperi este[va]), este[va]), afara lasa fi-va, afara lasa-
gasi-va, [I.10.9] va [iasa], [I.10.9]
27
εξελεξαµην (ex e lexameen, ex am ales), εζωννυες (e zoonnues, ai
din [voi] am ales, rez:”electa, electorat”, [impre]jurit), [te-]ai [incins] [singur],
[I.6.70] [I.21.18]
εξελεξασθε (ex e lexasthe, ex ati ales), η (ee, e), este, [I.3.2]
[nu] [m-]ati ales [voi], [I.15.16] η (ee, una), una [care], [I.11.2]
εξελθειν (ex elzein, ex iasa), afara iasa, η (ee, era), obs:precede o consoana
[I.1.43] “ee kago” altfel “een oti”, [I.17.26]
εξελθων (ex elzoon, ex iesind), afara ηδει (e edei, [s-]a uitat), [I.5.13]
iesind, [in fata] iesind, [I.18.4] ηδειν (e edein, a uitat), [s-]a uitat [la],
εξεµαξε (ex e maxe, ex a masat), [sters], uite, iata, [I.1.31]
[I.12.3] ηδεισαν (e edeiesan, [s-]au uitat), [s-
εξενευσεν (ex ene usen, ex ina[fara] iesit), ]au uitat [la], [I.2.9]
[a plecat de acolo], [I.5.13] ηδειτε (e edeite, uitati), ati uitat [la
εξεστι (exesti, exista), [nu] exista, [nu-i mine], [I.8.19]
legal], [I.5.10] ηδη (e edee, e deja), [I.3.18]
εξεστιν (exestin, exista), [nu] exista, [nu ηδυναντο (e edunanto, datu-li-s-a),
se poate], [I.18.31] [I.12.39]
εξετασαι (ex [z]etasai, ex zareasca), ex ηδυνατο (e edunato, a dat), [i-]a fost
[scrutineze], [intrebe], [I.21.12] dat, [I.9.33]
εξηγησατο (ex e eghe esato, ex a geneza ηγαγεν (e egaghen, a adus), din “αγω,
este[fost]), a [facut] exegeza ?, [I.1.18] ado” sau “adu[ce]”, [I.1.42]
εξηλθε (ex e elze, ex a zorit), [afara] a ηγαγετε (e egaghete, a aduceti), a-ti
iesit, [I.18.1] adus, [I.7.45]
εξηλθεν (ex e elzen, ex a iasa[it]), [afara] ηγαλλιασατο (e egal liasato, a egal
a iesit, [I.4.43] saltat), a saltat egal, a saltat la fel,
εξηλθες (ex e elzes, ex ai zorit), [din] ai [I.8.56]
[venit], [de la zeului], [I.16.30] ηγαπα (e egapa, a agapa[t]), a
εξηλθον (ex e elzon, ex au zorit), din au vb:agapat, a iubit [frateste], [I.11.5]
zorit, [I.4.30] ηγαπατε (e egapate, a agapa[ti]), ati
εξηρχοντο (ex e ercionto, ex a trecut), din vb:agapat, ~ [iubit frateste], [I.8.42]
“trece”, [pe aici au] trecut, au plecat, ηγαπησα (e egapeesa, am agapa[t]),
[I.8.9] am vb:agapat, am [iubit frateste],
εξουσιαν (exousian, existenta), ~ [I.13.34]
[dreptului de a] [judeca], din:”εξεστι, ηγαπησαν (e egape esan, au agapa[t]
exesti, a exista”, [I.1.12] sint[fost]), au fost vb:agapat,
εξω (exoo, scot), iasa, [afara], [ex-terior], [agapasera], [iubisera frateste],
[I.6.37] [I.3.19]
εξυπνισω (ex upnisoo, ex somn[ez]), ex ηγαπησας (e egape esas, ati agapa
vb:somnez, [trezesc], [I.11.11] este[fuse]), vb:agapaserati, [iubirati
εζητει (e zeetei, a zarit), [s-a uitat cum sa- frateste], [I.17.23]
l scape], [I.19.12] ηγαπησε (e egapeese, a agapa[at]), a
εζητουν (e zeetoun, au zarind), [uitindu-sevb:agapat, [m-]a [iubit tatal], [I.15.9]
dupa], [urmarind], [I.5.16]
28
ηγαπησεν (e egapeesen, a agapa[t]), a ηµαρτεν (e emarten, a amarit), a
vb:agapat, a iubit [frateste], [I.3.16] [facut] amaraciuni, a pacatuit, [I.9.2]
ηγειρεν (e egheiren, a ridicat), [I.12.1] ηµας (e emas, pe noi), [I.1.22]
ηγερθη (e egherthee, a ridicat), [I.2.22] ηµεις (eemeis, noi), [I.1.16]
ηγιασε (e eghiase, a aghiasmat), a ηµελλεν (e emellen, a urmat), a
[sfiintit], [I.10.36] urmarit [sa], [I.6.71]
ηγιασµενοι (e eghiasmenoi, a ηµιν (eemin, noua), [I.1.14]
aghiazma[ati]), vb:aghiazmati, [sfiintiti], ηµην (e emeen, am minat), am fost
[I.17.19] [acolo], [I.11.15]
ηγωνιζοντο (e egoonizonto, ar agoniza), ην (een, era), obs:precede o vocala
[mai bine] ar agoniza [decit sa ma “een o”, altfel “ee”, [I.1.1]
predea], [I.18.36] ηνεγκαν (e enegkan, au aduce[s]), [i-
ηκει (e ekei, e acolo), a sosit, [I.2.4] ]au dus [sa guste], din:”αναγω,
ηκολουθει (e ecolouzei, a calauzit), a anagoo, a[du]ce”, [I.2.8]
urmarit, [I.6.2] ηνεγκεν (e enegken, a aduce[s]), a
ηκολουθησαν (e ekolouze esan, au adus [cineva de mincare], [I.4.33]
calauzit sint[fost]), < calauzisera, ηνοιξε (e eno ixe, a nou [des]chis),
[urmarisera] [pe isus], [I.1.36] [ti-]a deschis din nou [ochii], [I.9.17]
ηκουσα (e ecousa, am ascultat), ηνοιξεν (e eno ixen, a nou [des]chis),
rez:“ecou” , [I.8.26] [cine] a deschis din nou, [I.9.21]
ηκουσαµεν (e ecousamen, ascultat-am), ηντληκοτες (e entlee cotes, au inalta
[I.12.34] cata[ind]), inaltind [de] cata, [scotind]
ηκουσαν (e ekousan, a ascultat), [I.1.37] [vin], [I.2.9]
ηκουσας (e cousas, a[ti] ascultat), [ati] ηπερ (e eper, de[cit] pe), decit pe,
ascultat, [I.11.41] [I.12.43]
ηκουσατε (e ecou sate, a ascultat sinteti), ηραν (e eran, a erau), erau, [I.8.59]
< a sinteti ascultat < ati ascultat, [I.9.27] ηρχετο (e erceto, au trecut), [I.8.2]
ηκουσε (e ecouse, a ascultat), [I.3.32] ηρχοντο (e ercionto, a trecut), din
ηκουσεν (e ecousen, au ascultat), [I.9.35] “trece”, intors, venit, [I.4.30]
ηκουσθη (e ecousthee, a ascultat), a [fost] ηρε (e ere, a aer[at]), a vb:aerat,
auzit, [I.9.32] [ridicat in] aer, [I.5.9]
ηκω (e ecoo, am aici[it]), am vb:aicit, am ηρνησατο (e erne esato, a renunta
[venit,sosit,ajuns] aici, [I.8.42] este[fost]), a fost renuntat, [nu a
ηλειψε (e eleipse, a uleiat), [I.12.3] negat], [I.1.20]
ηλευθερωσει (eeleutheroosei, elibera-va), ηρµενον (eer menon, era minata),
[va] va elibera, [I.8.32] deplasata, [I.20.1]
ηλπικατε (e elpi cate, ati plinit catre), ati ηρωτα (e eroota, a rugat), [I.4.47]
[sperat] catre [moise], [I.5.45] ηρωτησαν (e eroote esan, au
ηλθε (e elze, a zorit), [s-]a zorit, [I.1.7] [in]terogat sint[fost]), <
ηλθεν (e elzen, a zorit), [s-]a zorit, [I.1.7] interogasera, [I.1.25]
ηλθον (e elzon, au zorit), [s-]au zorit, ηρωτησε (e erooteese, au
[I.1.31] [in]terogat), [I.18.19]
29
ηρωτων (e erootoon, [in]terogind), φανων (fanoon, far[urilor]), farurilor,
rugind, [I.4.31] [lanternelor], [I.18.3]
ηρξατο (e erxato, a inceput), din:”αρχη, φαρισαιοι (farisaioi, farisei), [I.4.1]
arcee”, [I.13.5] φαρισαιους (farisaious, fariseii),
ησαν (e esan, au sint[fost]), au fost ac:pl:, [I.7.45]
[minati], [I.2.6] φαρισαιων (farisaioon, fariseilor),
ης (e es, a ei), [I.11.2] [I.18.3]
ης (ees, erai), erai [tinar], [I.21.18] φερει (ferei, [o]fera), [I.12.24]
ησθενει (e esthenei, a ostenit), a ostenit φερειν (ferein, [o]ferein), [sa o]fere,
[de boala], [I.4.46] [I.15.4]
ητε (eete, erati), [I.8.39] φερετε (ferete, [o]feriti), [I.2.8]
ητησας (e ete esas, a[i] inte[rogat] φερη (fere e, facere este[va]), facere
este[fuse]), ai fi interogat, ~ ~ [intrebat], fi-va, face-va [roada], [I.15.2]
[I.4.10] φερητε (fere ete, facere este[ti]),
ητησατε (e ete esate, a [in]terogat sinteti), facere fi-ve-ti, face-ve-ti [roada],
ati interogat, ~ [cerut] [nimic], [I.16.24] [I.15.8]
ηθελεν (e ezelen, a zorit), [s-]a zorit, φερον (feron, facere[ind]), facind,
[I.7.1] [I.15.2]
ηθελησατε (e zele esate, a zori sinteti), < φερων (feroon, facere[ind]), facind,
ati zorit [sa], [I.5.35] [I.19.39]
ηθελησεν (e ezele esen, el zorit este[era]), φευγει (feughei, fuge), [I.10.12]
a fost zorit, s-a zorit [sa plece], [I.1.43] φιλει (filei, [in]fiaza), [ca pe un ] fiu,
ηξει (eexei, iese), vine [spre], [I.6.37] iubeste, adopta, [I.5.20]
φαγειν (faghein, [in]ghitire), mincare, φιλεις (fileis, [in]fiaza), -,,-, [I.21.17]
[I.6.31] φιλω (filoo, fiu[esc]), vb:fiuesc, [te
φαγε (faghe, [in]ghite), [I.4.31] iubesc ca un] fiu, [I.21.15]
φαγη (faghee, [in]ghite), minca, [I.6.50] φιλων (filoon, fiu[ind]), [ca un] fiu,
φαγητε (fagheete, [in]ghititi), mincati, vb:fiuind, [iubind ca] un fiu, [I.12.25]
[I.6.53] φοβεισθε (fobeisthe, [in]fricati),
φαγωσι (fagoosi, [in]ghita), sa inghita, [I.6.20]
fspc., [I.18.28] φοβον (fobon, frica), [I.7.13]Greaca
φαγωσιν (fago osin, [in]ghiti sint[fie]), sa φοινικων (foinicoon, foiosilor),
inghita, sa [mince] [acestia], fspv., [I.6.5] frunzosilor, finicilor, [palmierilor],
φαινων (fainoon, far[este]), far, [I.12.13]
vb:fareste, lumineaza, [I.5.35] φωνει (foonei, voceste), [trimite]
φανερωσαν (fanerosan, far[eaza]), vorba, [cheama], [I.11.28]
vb:fareaza, lumineaza [ca un far], [I.7.4] φωνειτε (fooneite, vociti), [chemati]
φανερως (faneroos, far[os]), adj:faros, [pe mine], [I.13.13]
luminos, la vedere, [I.7.10] φωνη (foonee, voce), [I.1.23]
φανερωθη (faneroozee, far[easca]), φωνην (fooneen, vocea), [I.3.8]
vb:fareasca, lumineze [ca un] far, φωνησαι (fooneesai, voce[ind]),
[I.1.31]Franceza, Latina, Italiana [chemind], [I.1.48]
(continuare) ...
30
CUPRINS
1
III
Dictionar Koine-Romin
“αγορασωσι (a gora so osi, ale gurii sa sint[fie]), [de] ale gurii sa fie, ~ ~ ~
[aduca], [I.4.8]”
2
descompus pentru a evidentia compozitia acestuia. Dupa virgula urmeaza
cuvintele rominesti din care provine cuvintul koine. Pentru detalii vezi
paragraful Structura Textului Interliniar care este respectata si in cadrul
dictionarului.
Pentru cuvintele rominesti dintre parantezele rotunde (…) folosim in
general forme de infinitiv respectiv nominativ. Din acest motiv dupa cele doua
paranteze rotunde (…) se gaseste un cuvint sau expresie romineasca pe deplin
conjugata sau declinata care este echivalentul cuvintului agregat koine.
Daca explicatia se face prin cuvinte suplimentare, care nu au de a face in
mod direct cu cel koine, aceste cuvinte sint incluse in paranteze patrate […] ca
sa fie clara prezenta lor explicativa si nu etimologica. Exemplul de mai sus se va
continua prin “[de] ale gurii sa fie, ~ ~ ~ [aduca]”. Aici [de] este necesar pentru
expresia contemporana dar nu apare in cea antica deci este izolat intre paranteze
drepte. Ceea ce urmeaza nu este marcat in nici un fel deci corespunde cuvintelor
rominesti dintre parantezele rotunde “(…, ale gurii sa sint[fie]) [de] ale gurii sa
fie…”.
Tilda “~” tine locul unui cuvint deja folosit mai inainte pentru a evita
scrierea repetata. Tilda are valoare pozitionala pentru ca sa evitam orice
confuzie. Daca sint mai multe cuvinte de repetat tilda apare pentru fiecare cuvint
in parte.
Uneori aducem explicatii suplimentare prin alte cuvinte care nu au de a
face cu cel koine, caz in care includem acele cuvinte cu totul intre paranteze
patrate ca sa le izolam de cuvintele in relatie etimologica. In exemplul de fata
avem "...[aduca]" care completeaza sensul expresiei evanghelice. Explicatiile
date sint numai in legatura cu textul evanghelic chiar daca pot apare si in alte
contexte avind alte semnificatii.
La sfirsitul fiecarei intrari din dictionar se gaseste si o referinta la textul in
care apare, sub forma [I.nn.mm] unde "I" este "Ioan", “nn” este numarul
apitolului si “mm” este numarul versetului din capitol. Aceasta permite
cititorului o regasire rapida a unui context pornind de la un cuvint din dictionar.
Am marcat in acest fel o singura aparitie a cuvintului koine respectiv desi pot fi
mai multe si chiar diferite semantic. Intr-o lucrare viitoare vom aduce o indexare
mult mai bogata a textului evanghelic.
Pentru claritatea textului este nevoie uneori de explicatii gramaticale
suplimentare despre forma cuvintului rominesc caz in care folosim formele
prescurtate din tabelul de mai jos.
Majoritatea simbolurilor de mai sus sint clare prin ele insele. Vom
prezenta in continuare pe cele care necesita explicatii.
3
adj: Adjectivare substantivala. De exemplu “ζωντος, zoontos” este “cel cu
zile” sau “adj:zilos”.
ac. Acuzativ
agr: Agregare
angr: Anagramare
ara: Ariana
cmp: Modul comparativ. De exemplu “προ, pro” este “spre” si intra in mod
comparativ cu “tare” de genul “pro teron, tare spre”.
com: Cuvint compus
din: Origineaza din
exp. Expresie culturala, neliterala. Ex. “a duce cu zaharelul” inseamna “a
cul. amagi” si nu partile componente.
fem: Feminin
fig: Figurativ
fspc. Forma sintactica pre-consonantica.
fspv. Forma sintactica pre-vocalica. Verbul, adjectivul, etc. care se termina in
vocala primeste un “ν, n” daca este urmat de un cuvint care incepe cu o
vocala. Ex: “κλαιουσα εξω” vs. “κλαιουσαν και”.
gen. Genitiv
imp. Imperativ
neart: Nearticulat
neu. Neutru
nom. Nominativ
obs: Observatie
op. Optativ
pl. Plural
rez: Rezulta de aici
sb: Substantivizare adjectivala
sing: Singular
tit: Titlu
vb: Verbalizat
vezi: Face o trimitere
[…] Reprezinta o parte sintactica necesara intelegerii sesnului. De exemplu
“a uita” inseamna “a scapa din minte” dar la reflexiv “a se uita”
inseamna “a privi” deci “uita” in sine este ambiguu. Cind scriem “uitat
[la]” inseamna “uitat” reflexiv ce sensul de “privit [la]”.
Ù Identitate dintre un termen koine si un cuvint rominesc contemporan. Ex
: (αναστησεται, anasteesetai) Ù numele anastasia sau cea care se va
ridica
< Din componente rominesti rezulta un cuvint compus rominesc. Ex:
ina[lt] sta < inaltsta < inalta (a sta inalt)
~ Inlocuieste termenul principal la care facem referinta pentru a evita
scrierea repetata.
4
Unul dintre cele mai relevante prescurtari este “vb:” care semnifica
verbalizarea. Este in general un substantiv verbalizat din rindul substantivelor
rominesti care nu mai sint verbalizate astazi. De exemplu “ziua, a zili” cu sensul
de “a avea zile”. Alt exemplu “[de-o] seama, a semui” cu sensul de “a asemana”.
Este pe departe cea mai frecventa schimbare in limba romina moderna fata de
limba romina antica, dialectul koine. Limba romina antica avea mult mai multe
substantive verbalizate decit limba romina moderna. Recomand aici citirea cartii
Dacia Ariana si Evangheliile Crestine care discuta acest mecanism in detaliu.
Similar verbalizarii avem in limba romina un mecanism de adjectivare a
substantivelor de genul munte-muntos, apa-apatos, om-omenos, etc. Acest
mecanism este prezent si puternic si in limba antica koine. Adjectivarea este tot
un mecanism lingvistico-cultural in sensul ca orice substantiv rominesc este in
principiu adjectivabil atita timp cit ii atribuim o anumita valoare semantica.
Prezenta acestor adjectivari in limba koine este prefixata prin “adj:”.
Paragraful Cuvinte koine-rominesti de mai jos prezinta cuvintele din
Evanghelia lui Ioan care se regasesc etimologic in limba romina de azi.
Paragraful Cuvinte koine-ariene prezinta cuvintele din Evanghelia lui
Ioan care se regasesc etimologic direct in limba ariana preistorica a spatiului
carpato-dunareano-pontic de unde provine in ultima instanta si limba koine.
Evident ca aceste cuvinte sint prezente si in limba romina dar dorim sa
evidentiem caracterul arian al limbii koine.
Paragraful Cuvinte koine-aramaice prezinta cuvintele din Evanghelia lui
Ioan care se regasesc etimologic in limba aramaica a Palestinei, zona in care s-a
desfasurat miscarea crestina. Aceste cuvinte sint putine, la nivel cultural local si
nu filozofic, deoarece limba romina antica era filozofica prin natura sa.
5
3.2. Cuvinte koine-rominesti. Cuvintele prezentate in acest paragraf se
regasesc etimologic in limba romina de azi deci provin din limba romina antica.
... (continuare)
6
φοβεισθε (fobeisthe, [in]fricati), [I.6.20] γεγεννηµενος (ghe venne e menos, de
φοβον (fobon, frica), [I.7.13]Greaca vine a minind), devenind, [fiind]
φοινικων (foinicoon, foiosilor), nascut, [I.3.8]
frunzosilor, finicilor, [palmierilor], γεγεννηµενου (ghe venne e menou,
[I.12.13] de veni a minat), a devenit, [s-]a
φωνει (foonei, voceste), [trimite] vorba, nascut, [I.9.32]
[cheama], [I.11.28] γεγεννηµεθα (ghe venne e metha, de
φωνειτε (fooneite, vociti), [chemati] [pe veni a minati), [noi] am devenit, ne-
mine], [I.13.13] am nascut, [I.8.41]
φωνη (foonee, voce), [I.1.23] γειτονες (gheitones, ghetou[ari]), [cei
φωνην (fooneen, vocea), [I.3.8] din] ghetou, vecini
φωνησαι (fooneesai, voce[ind]), agr:“gheena+toti”, [I.9.8]
[chemind], [I.1.48] γενετης (ghenetees, geneza), nastere,
φωνησει (foone esei, voce este[va]), voce [I.9.1]
fi-va, voci-va, [cinta]-va, [I.13.38] γεννηση (ghenne esee,
φωνησον (fooneeson, voceste), [I.4.16] geneza[easca]), [sa] vb:genezeze, [sa]
φωνης (foonees, voce), [I.10.16] nasca, [I.16.21]
φως (foos, foc), [I.1.4] γενησεται (gheve esetai, deveni
φωτι (foti, foto), lumina [focului], [I.5.35]este[va]), deveni fi-va, deveni-va,
φωτιζει (footizei, [luminare]), [I.1.9] [I.4.14]
φωτος (footos, focului), luminii ~, γενησθε (vene esthee, vine este[va]),
[I.12.36] [de]veni-va, [I.12.36]
φραγελλιον (fraghellion, flagel), [I.2.15] γεγονας (ghe vonas, de venit),
φρεαρ (frear, fintina), [I.4.11] devenit-ai, [I.5.14]
φυλακην (fula keen, fura [in]chis), γεγονεν (ghegonen, devenit),
inchisoare, [I.1.24] devenire, [aratat], [I.1.30]
εφυλαξα (e fula xa, am furat [in]chis), am γεγονεναι (ghe vonenai, de venise),
pazit, [I.17.12] [se intimplase], [I.12.29]
φυλαξει (fulaxei, fura-vei), pastra-vei, γεγραφα (ghe grafa, deja grafiat),
[I.12.25] [este] deja [scris], [I.19.22]
γαζοφυλακιω (gazo fula kioo, paza fura γεγραµµενον (ghe grammenon, de
[in]chis), visterie, cutie de pomana, gramatica[t]), scris (de), [I.2.17]
[I.8.20] γε γραµµενος (ghe grammenos,
γεγεννηµαι (ghe venne e mai, de veni am gramatica[re]), scriere (de), [I.15.25]
minat), am devenit, [m-]m nascut, γεγραπται (ghe graptai, de grafiat), e
[I.18.37] scris (de), [I.8.17]
γεγενηµενον (ghe veene menon, de vine γεµισατε (ghemi sate, inde sinteti),
minat), devenind, [fiind] nascut, [I.2.9] < indesati, [umpleti] [vedrele],
γεγεννηµενον (ghe venne e menon, de vezi:“αντλησατε, antle-sate”, [I.2.7]
veni a minind), devenind, [fiind] nascut, γενεσθαι (ghen esthai, deveni este[sa
[I.3.6] fie]), a deveni, sa devina, [I.3.9]
7
γενησεσθε (ghene esesthe, deveni γινωσκων (ghinooscoon, cunoscind),
este[veti]), deveni fi-veti, deveni-veti, [I.7.49]
[I.8.33] γινωσκωσι (ghinoosco osi, cunoasca
γενηται (ghene etai, deveni este[vei]), asa), [sa] cunoasca asa, [I.17.3]
devenit fi-vei, deveni-vei, [I.5.14] γλωσσοκοµον (gloosso comon, glas
γεννηθη (gen neethee, deveni natal), comun), exp.cul:”gloosso comon”
deveni nascut , [I.3.3] era o cutie miniatura pentru protejat
γεννηθηναι (ghenneezeenai, geneza[eze]),gura instrumentelor de suflat. A
vb:genezeze, sa se nasca, [I.3.4] devenit apoi termen general pentru
γενοµενης (veno menees, venit minat), “cutie”. Aici este “cutia de bani” a lui
[au sosit] [zorii], [I.21.4] Iuda., [I.13.29]
γενοµενου (gheno menou, venit minat), γνω (gnoo, cuno[aste]), [I.7.51]
[avind loc] [cina], [I.13.2] γνωρισω (gno ori soo, cunoscut
γενωνται (gheno [s]ontai, deveni radacinat sint[voi]), cunoscut
sint[vor]), deveni fi-vor, deveni-vor, radacinat fi-voi, cunoscut [clar face]-
[I.9.39] voi, [I.17.26]
γεωργος (gheo orgos, gheena lucrator), γνωσεται (gnoo setai, cunoaste
[saditor], “gheo orgos” Ù “gheorghe” este[va]), cunoaste fi-va, cunoaste-va,
[cel ce lucreaza gheena], [I.15.1] [I.7.17]
γερων (gheron, carunt), batrin, [I.3.4] γνωσεσθε (gnoo sesthe, cunoaste
γευσεται (gheusetai, gusta-va), [I.8.52] este[veti]), cunoaste fi-veti, cunoaste-
γην (gheen, gheena), tarim, tara, [I.3.22] veti, [I.8.32]
γηρασης (gheerasees, gri[esti]), γνωση (gnoo see, cunoaste este[vei]),
vb:griesti, [in]caruntesti, [I.21.18] cunoaste fi-vei, cunoaste-vei, [I.13.7]
γης (ghees, gheena), [I.3.31] γνωσονται (gnoo sontai, cuno[aste]
γινοµενον (ghino menon, vine mina[ind]), sint[vor]), cunoaste-vor, [I.13.35]
venind, sosind, [I.6.19] γνωστος (gnoostos, cunoscut),
γινου (ghinou, devino), devino [pios], [I.18.15]
[I.20.27] γνωτε (gnoote, cunoasteti),
γινωσκει (ghinooskei, cunoaste), stie, vezi:“εγνω, egnoo”, [I.10.38]
[I.7.27] γνους (gnous, cunoscind), [I.6.15]
γινωσκειν (ghino oskein, cuno-scut), vezi γογγυσµος (gongusmos, gingareala),
mai sus “ghino menon”, [I.2.24] murmureala, [I.7.12]
γινωσκεις (ghinooskeis, cunosti), [I.3.10] γογγυζετε (gonguzete, ginguriti), [nu
γινωσκετε (ginooskete, cunoasteti), mai] murmurati, [I.6.43]
[I.8.43] γογγυζουσι (gonguzousi, gingarind),
γινωσκη (ghinooskee, cunoasca), [sa] murmurind, [I.6.61]
cunoasca [lumea], [I.17.23] γογγυζοντος (gonguzontos,
γινωσκοµαι (ghinooscomai, cunoaste-ma-gingarind), murmurind, [I.7.32]
vor), [I.10.14] γονεις (goneis, generat[ori]), [cei care
γινωσκω (ghinooscoo, cunosc), [eu] l-au] generat, parinti, [I.9.2]
cunosc, [I.10.14] γραφας (grafas, grafii), scripturi,
[I.5.39]
8
γραφε (grafe, grafia), [nu] grafia, [nu] ιδοντες (idontes, uite[ind]), uitind
[scrie], [I.19.21] [la], privind, vazind [ca], [I.6.14]
γραφη (grafee, grafie, grafiei), scriptura, ιδου (idou, uita), uita-te, [I.4.35]
scripturii, [I.2.22] ιδουσα (id ousa, uite este[ind]), uite
γραφην (grafeen, grafie), [I.20.9] fi-ind < uitind[u-se la], [I.11.32]
γραφηται (grafeetai, grafiate), scrise, ιδω (idoo, uit), [ma] uit [la], [I.20.25]
[I.21.25]Franceza ιδωσι (ido osi, uite-sa), sa [se] uite
γραφοµενα (grafo mena, grafie minate), [la], sa [vada], [I.12.40]
produse [carti], [I.21.25]Franceza ιδωσιν (ido osin, uite sint[fie]), sa se
γραµµατα (grammata, gramatica), uite [la], sa [vada] [pe lazar], [I.12.9]
literele, alfabetul, scrierea, [I.7.15] ιερεις (iereis, ierarhi), [I.1.19]
γραµµασιν (grammasin, gramatici), ιµατια (imatia, mantale), [I.19.24]
scrieri, [I.5.6]Franceza ιµατιον (imation, manta), [I.19.2]
γραµµατεις (grammateis, gramatici), ιµατισµον (imatismon, mantie),
scribi, [I.8.3] [I.19.24]
γραψας (grapsas, grafiat), [cali]grafiat, ινα και (ina cai, incit), [I.4.36]
[scris], [I.21.24] ισχυσαν (isciusan, iscusinta), iscusiti,
γυµνος (gumnos, [dez]golit), dezgolit, [capabili], [n-au fost ~ sa traga plasa],
[dezbracat], [I.21.7] [I.21.6]
ιασηται (iaseetai, sanatosi), [in]sanatosi, ισον (ison, asemenea), [egal], [I.5.18]
[I.4.47] καγω (ca goo, ca io), [I.1.31]
ιασωµαι (iasoomai, sanatosi-voi), και (cai, ca), [I.8.44]
[in]sanatosi-voi, [I.12.40] και (cai, ca), obs:narativ, de genul
ιδε (ide, uite), [I.1.29] “ca s-a dus…, ca a venit…”, [I.1.5]
ιδειν (idein, [sa se] uite [la]), sa vada και (cai, caci), [I.12.28]
[biserica], [I.3.3] και (cai, cu), [I.8.16]
ιδετε (idete, uitati), uitati[-va], [I.4.29] και (cai, si), obs:cel mai frecvent,
ιδη (idee, uite [la]), [sa se] uite, [sa] vada, [I.1.4]
[I.8.56] καινην (kai neen, ca noua), [I.13.34]
ιδητε (ideete, uitati), ~ [la][I.4.48] καινον (kai non, ca nou), [un
ιδια (idia, ide[ntice]), inseva, [I.1.11] mormint] ca nou, [I.19.41]
ιδιαν (idian, ide[ntica]), insati, [I.7.17] καιοµενος (caio menos, care mina),
ιδιον (idion, ide[ntic]), insuti, [I.1.41] [I.5.35]
ιδιους (idious, ide[nticilor]), insisi, καιρον (cairon, cara), [se] cara [in
[I.13.1] scaldatoare], [cobora acolo], [I.5.4]
ιδιω (idioo, ide[nticului]), insusi, [I.5.43] καιρος (cairos, carul), [I.7.6]
ιδιων (idioon, ide[nticilor]), insiva, καιτοιγε (cai toi ge, cu toate ca),
[I.8.44] [I.4.2]
ιδωµεν (idoomen, uitam), [ne] uitam, κακει (cakei, c-acolo), ca acolo,
vedem, [I.6.30] [I.11.54]
ιδων (idoon, uitind [la]), uitindu-se, κακεινα (cakeina, ca acelea),
[I.5.6] [I.10.16]
9
κακεινοι (ca keinoi, ca aceia), [I.17.24] καταβη (cata bee, cata baza[i]), cata
κακεινος (ca keinos, ca acela), [I.14.12] vb:bazi < cobori, [I.4.47]
κακοποιος (kaco poios, [murdarie] καταβηθι (cata be ethi, cata baza
putea[tor]), [murdarie] sb:putator, [facator [este]), cata vb:bazeste, imp:coboara,
de murdarie], [facator de rele], [I.18.30] [I.4.49]
κακου (cacou, [murdariei]), obs:are καταβολης (cata bolees, cata
sensul direct din limba romina, [I.18.23] bolid[are]), cata bolidarea
κακως (cacoos, [murdar]), [vorbit] [cosmosului], [intemeierea lumii] ,
[murdar], [I.18.23] [I.17.24]
καλα (cala, lali[tate]), bun, drept, κατακειµενον (cata kei menon, cata
[I.10.32] cel minat), cata cel asezat [acolo],
καλει (calei, cheama), [I.10.3] [I.5.6]
καλον (calon, calitate), bun, κατακρινω (cata crinoo, cata
[I.2.10]Franceza, Latina criminez), [I.8.11]
καλου (calou, calitatii), [bunatatii], κατεαγωσιν (cate ago osin, cata
[I.10.33] sparge sint[fie]), sa fie [zdrobite]
καλος (calos, calit[os]), de calitate, bun, [oasele picioarelor], [I.19.31]
[I.10.11] κατεβαινεν (kate bainen, catre baza),
καλως (caloos, calit[os]), de calitate, bine,< cobora, [I.5.4]
drept, [I.4.17] κατεβησαν (cate be esan, cata cobori
καµε (ca me, ca mine), ca [pe,la] mine, sint[fost]), fost[-au] coboriti cata,
[I.7.28] coborisera ~ [mare], [I.6.16]
καν (can, chiar), chiar [daca], [I.8.14] κατεφαγε (cate faghe, catre va
καρδια (cardia, cord), inima, [in]ghiti), va consuma, [I.2.17]
[I.12.40]Latina κατειχετο (cat eiceto, cata orice),
κατ (cat, cata), [I.10.3] [de] cata orice, [I.5.4]
καταβαινει (cata bainei, cata baza[este]), κατειληµµενην (cate ileem meneen,
cata vb:baza[este] < coboara, [I.5.7] cata laba[it] minat), vb:labit cata
καταβαινον (cata bainon, cata baza[ind]), minare, [prins in act], [I.8.3]
cata vb:bazind < sg:coborind, [I.1.32] κατειληφθη (cate ileefthee, cata
καταβαινοντας (cata bain ontas, cata baza[ramasa]), cata [acolo] [ramasa], [pe
sint[ind]), cata baza fi-ind, cata vb:bazind care o vezi acolo], [I.8.4]
< pl:coborind, [I.1.51] κατεκειτο (cate kei to, catre acolo
καταβαινοντος (cata bain ontos, cata bazaasezat), [pe] acolo asezata [o
sint[ind]), vezi:καταβαινοντας, [I.4.51] multime], [I.5.3]
καταβαινων (cata bainoon, cata κατελαβεν (cate laben, cata laba[it]),
baza[ind]), cata vb:bazind < coborind, cata vb:labit, [nu a] [primit] [de]
[I.6.33] catre, [I.]
καταβας (cata bas, cata baza[it]), cata κατηγοροι (cate egoroi, cata
vb:baza[it] < coborit, [I.3.13] gura[osi]), cata adj:gurosi <
καταβεβηκα (cata be be eca, cata de categorisit[ori], [acuzatori], [I.8.10]
baza[it] acolo), cata de vb:bazit acolo < κατηγορησω (cate e gore esoo, catre
coborit de acolo, [I.6.38] el gura sint[voi]), cata el gura fi-voi,
10
~ ~ guri-voi < categorisi-voi, [acuza- κεκριται (ke critai, ca [in]criminat),
voi], [I.5.45] [I.3.18]
κατηγοριαν (cate egorian, catre κεκρυµµενος (ke krum menos, cata
gura[ire]), cata el gurire, categorisire, [in]criptat mina), a minat incriptat
acuzare, [I.18.29] cata [pilat], [s-a dus in secret],
κατηγορων (cate e goroon, catre el [I.19.38]
gura[ind]), cata el gurind, categorind, κεφαλη (kefalee, ceafa), [catre cap
acuzind, [I.5.45] asezat], [I.20.12]
κατω (cato o, cata jos), [in] jos, [I.8.6] κεφαλην (kefaleen, ceafa), [I.19.30]
καθ (cath, cite), [scrise una] cite [una], κειµενοι (kei menoi, acolo minate),
[I.21.25] [care] stateau acolo, [I.2.6]
καθαιρει (ka[ta] thairei, cata taiere), taie κλαιεις (claieis, lacrimezi), [de ce]
[de] cata, [curata] [clamba], [I.15.2] lacrimezi, [I.20.13]
καθαρισµον (catharismon, curatire), κλαιοντας (clai ontas, lacrima
[purificare], vezi:”καθαροι”, [I.2.6] sint[ind]), lacrima fi-ind, < [ei]
καθαρισµου (catharismou, curatirii), lacrimind, angr:“lacrima, clarima”,
[purificarii], [I.3.25] [I.11.33]
καθαροι (catharoi, curat), angr:”curat, κλαιουσα (clai ousa, lacrima
cutar, catar”, [pur], [I.13.10] este[ind]), lacrima fi-ind < [ea]
καθεζοµενσυς (cathezo menous, cazati lacrimind, fspc., [I.20.11]
minati), catre [acolo] minati, [asezati], κλαιουσαν (clai ousan, lacrima
[I.20.12] este[ind]), [ea] lacrimind, fspv.,
καθηµενος (cathee menos, catre minat), [I.11.33]
[acolo] asezat, [I.9.8] κλαυσετε (claus ete, claustra
καθηµενους (cathee menous, catre este[veti]), claustra fi-veti, claustra-
minati), catre [acolo] minati, [acolo veti, [retrage si tingui], [I.16.20]
asezati], [I.2.14] κλαυση (clausee, claustreze), izoleze
καθισας (cazisas, cazind), cazind [jos], [acolo], [I.11.31]
asezindu-se, [I.8.2] κλεπται (kleptai, cleptomani),
καθως (catho os, cata asa), ca asa [a [I.10.8]
spus], tocmai asa, [I.1.23] κλεπτης (kleptees, cleptoman),
κειµενα (kei mena, colo minate), [asezate][I.10.1]
acolo, [I.20.5] κλεψη (clepsee, clept[eaza]),
κειµενην (kei meneen, colo minat), [un vb:clepteaza, fura, [I.10.10]
foc] ~, [facut acolo], [I.21.9] κληµα (cleema, clamba), ramura,
κειµενον (kei menon, colo minind), [I.15.2]
[sezind], [I.20.8] κληθηση (klethese, chema-te-vei),
κειµενος (kei menos, colo minat), che[ma]-te-vei, [I.1.42]
[stind,fiind] acolo, [I.11.41] κλινας (clinas, [in]clina),
κειριαις (keiriais, [a]coperite), [I.11.44] [I.19.30]Franceza
κεκλεισµενων (ke cleis menoon, colo κοιλιαν (coilian, golirea), gol interior
[in]chis mina[ind]), acolo [fiind] inchisi fizic, pintece, [I.3.4]
[de frica israelitilor], [I.20.19]
11
κοιλιας (koilias, goliri), pintece, inima, κρυπτω (cruptoo, criptat), [in]criptat,
etc., [I.7.38] [in secret], [I.7.4]
κοκκος (coccos, cucuruz), [boaba de] λαβετε (labete, laba[ti]), vb:labiti,
cucuruz [care cade din sita], [I.12.24] [primiti] [suflare sfinta], [I.20.22]
κολλυβιστων (collubistoon, λαβη (labee, laba[este]), [I.6.7]
bucati[tarilor]), exp.cul.:[cei care schimba λαβω (laboo, laba[esc]), vb:labesc,
unitatea pe bucati], [agenti monetari], [pun] laba pe, [primesc] , [I.10.17]
[I.2.15] λαβων (laboon, laba[ind]), vb:labind,
κολυµβηθρα (kolumbeethra, imbaietori), luind [pe soldati], [I.18.3]
scaldatori, [I.5.2] λαχωµεν (lacioomen, alegem),
κολυµβηθραν (kolumbeethran, alegem [sortii], din:”λαγχανω,
imbaietoare), scaldatoare, [I.5.7] lancianooo”, [I.19.24]
κοσµον (cosmon, cosmos), lume, [I.1.29] λαλει (lalei, lalaie), [I.3.31]
κοσµου (cosmou, a cosmosului), a lumii λαλειν (lalein, lalaiesc), [sa] lalaiesc,
[incriminare], [I.4.42] [I.8.26]
κοσµω (kosmoo, cosmosului), lumii, λαλεις (laleis, lalaiesti), [vorbesti]
[I.6.33] lalait, [I.4.27]
κωµην (coomeen, comuna), [I.11.30] λαλη (lalee, lalaieste), [vorbeste]
κωµης (coomees, comunei), [I.7.42] lalait, [I.8.44]
κρανιου (craniou, craniului), λαλησει (lale esei, lalai este[va]),
[I.19.17]Latina lalai fi-va, lalai-va, [I.16.13]
κριµα (crima, criminarea), [in]criminarea, λαλησω (laleesoo, lalaiesc), [I.12.49]
[I.9.39] λαλιαν (lalian, lalait), [vorbit] lalait,
κρινατε (crinate, criminati), [in]criminati, [I.4.42]
[I.18.31] λαλουµεν (laloumen, lalaim), [I.3.11]
κρινει (crinei, crimineaza), λαλουντος (lalountos, lalaind), ?,
[in]crimineaza, [I.5.22] [I.1.36]
κρινειν (crinein, criminez), [sa] λαλω (laloo, lalaiesc), [vorbesc]
[in]criminez, [I.8.26] lalait, preoteste, [I.6.63]
κρινη (crinee, crimineze), [sa] λαλων (laloon, lalaind), vorbind
[in]crimineze, [I.3.17] [lalait], [I.4.26]
κρινω (crinoo, criminez), [in]criminez, λαµβανει (lambanei, laba[este]),
[I.5.30] vb:labeste, primeste, [I.13.20]
κρινων (crinoon, criminind), λαµβανειν (lambanein, laba[easca]),
[in]criminind, [I.8.50] vb:[sa] labeasca, sa primeasca,
κρινοντα (crinonta, criminare ta), [I.3.27]
[in]criminare, [acuzare], [I.12.48] λαµβανετε (lambanete, laba[iti]),
κρισεως (criseoos, criminarii), labiti, primiti, [I.3.11]
[in]criminarii, judecarii, [I.5.29] λαµβανοντες (lambanontes,
κρισιν (crisin, criminare), [in]criminare, laba[ind]), vb:labind, primind,
[I.5.22] [I.5.44]
κρισις (crisis, criminare), [in]criminare, λαµβανω (lambanoo, laba[esc]),
judecata, [I.3.19] vb:labesc, primesc, [I.5.34]
12
λαµβανων (lambanoon, laba[ind]), ληψεσθε (leepsesthe, lipseste), [va]
vb:labind, [punind] laba [pe], [primind], lipseste, [preferati], [I.5.43]
[I.13.20] ληψεται (leepsetai, lipsi-va), [din al
λαµπαδων (lampadoon, lampilor), meu] lipsi-va, [din mine vine],
[I.18.3] [I.16.14]
λαος (laos, lume), [oameni], [popor], λιτρας (litras, litri), [I.19.39]
[I.8.2] λιθασωσιν (litha so osin, lut-tina sa
λαου (laou, lumii), [oamenilor], sint[fie]), sa-l vb:lutineze, sa-l [bata
[poporului], [I.11.50] cu] [pietre], [I.10.31]
λεγει (leghei, legiui), [I.1.21] λιθαζετε (lithazete, lut-tina[ti]), [ma]
λεγειν (leghein, [a] legiui), [I.16.12] vb:lutinati [pe mine], [bateti cu]
λεγεις (legheis, legesti), [I.1.22] pietre, [I.10.32]
λεγοµεν (lego men, legit minam), legim, λιθαζοµεν (lithazomen, lut-tina[am]),
[I.8.48] [te] vb:lutinam, [batem cu] pietre,
λεγοµενην (lego meneen, legit minat), [I.10.33]
denumit, [I.11.54] λιθοβολεισθαι (litho boleisthai, lut-
λεγοµενον (lego menon, legit mina), tina bolid[am]), bombardam [cu]
[dupa vorba mina], [se traduce], [I.19.13] pietre, ucidem, [I.8.5]
λεγοµενος (lego menos, legit mina), mina λιθον (liton, lut-tina), ciob [de
[dupa] lege, [se traduce], [inseamna], ceramica], piatra, [I.8.7]
[I.4.25] λιθοστρωτον (litho strooton, lut tina
λεγοντες (legontes, legiuind), [I.4.51] strat), [stratificat cu ceramica], [pavat
λεγουσα (lego usa, lege este[ind]), lege fi- cu piatra], [mozaic], [I.19.13]
ind < vb:legind, [spunind], [I.11.32] λιθους (lithous, lut-tine), cioburi [de
λεγουσι (legousi, [ei] legiuiesc), [ei] ceramica], pietre, [I.8.59]
[spun ceva important], [I.7.26] λιτραν (litran, litra), [I.12.3]
λεγουσιν (lego usin, lege sint[ind]), lege λιθιναι (litinai, lut-tina), lut, pamint,
fi-ind, vb:legind, [spunind ceva [I.2.6]
important], [I.8.4] λογχη (logcee, lance), [I.19.34]
λεγω (legoo, legiuiesc), [I.1.51] λογος (logos, legiuire), (nominativ),
λεγων (legoon, legiuind), [I.1.15] [I.1.1]
λελαληκα (l e laleeka, le am lalait), le-am λογον (logon, legiure), (acuzativ),
spus [voua], [I.8.40] [I.4.39]
λελαληκεν (l e laleeken, lui a lalait), lui λογου (logou, a legiuirii), [I.15.20]
[i-]a spus, [I.9.29] λογους (logous, a legiuirilor),
λελουµενος (l e lou menos, il am [spa]lat [I.10.19]
minat), l-am spalat minat, [unul pe care] l- λογω (logoo, legiuirii), [I.2.22]
am minat [la] spalare, [I.13.10] λυχνος (lucinos, lucios), lampa,
λεντιον (lention, lintoliu), stergar, [I.13.4] [I.5.35]
λεντιω (lentioo, lintoliului), stergarului, λυκον (lucon, lup), ac:, [I.10.12]
[I.13.5] λυκος (lucos, lup), nom:, [I.10.12]
λευκαι (leukai, legate), legate [cu roada], λυπη (lupee, rupere), rupere [de
pirguite, [I.4.35] inima], [durere], [intristare], [I.16.6]
13
λυπην (lupeen, ruperea), ac: [durerea] µαρτυρουµεν (marturoumen,
[nasterii], [I.16.21] marturisim), [I.3.11]
λυπηθησεσθε (lupeethe esesthe, rupeti µαρτυρουσαι (marturousai,
exista-va), va veti rupe [inima], va veti marturisind), [I.5.39]
[intrista], [I.16.20] µαρτυρουσης (martur ousees, martor
λυσατε (lusate, lasati), [slabiti], [sint]fiind), [ea] marturisind, [I.4.39]
[destringeti], [I.2.19] µαθηται (matheetai, [gra]maticati),
λυσω (lusoo, las), [slabesc], [destring], invatacei, ucenici, [I.1.37]
[I.1.27] µαθηταις (matheetais,
λυθη (luzee, [a]lunge), alunge [legea], [gra]maticatilor), [ucenicilor],
incalce, [I.7.23] [apostolilor], [I.6.11]
λυθηναι (lutheenai, alungata), [sa fie] µαθητας (matheetas, [gra]maticatii),
alungata [scriptura], [incalcata], [I.10.35] ac:, [I.4.1]
µαχαιραν (maciairan, maceta), [sabie], µαθητη (matheetee, [gra]maticat),
[I.18.10] care invata, ucenic, [I.1.36]
µαινεται (mainetai, minuieste), [il] µαθητην (matheeteen,
minuieste, [I.10.20] ac:[gra]maticat), care invata, ucenic,
µακραν (macran, mai mare), mai [mult] [I.19.26]
de [doua sute picioare], [I.21.8] µαθητης (matheetees, [gra]maticati),
µακαριοι (macarioi, mai mare ca), [mai care invata, ucenici, [I.9.28]
bine este] [de cei care…], [I.13.17] µαθητων (matheetoon,
µαλλον (mallon, mai mult), [I.3.19] [gra]maticatilor), care invata,
µαννα (manna, mana), mana [cereasca], ucenicilor, [I.1.35]
[I.6.31] µαθων (mathoon, [gra]maticind),
µαρτυρει (marturei, marturiseste), invatind, ucenicind, [I.6.45]
[I.1.15] µε (me, mine), [spre] mine [nu mai],
µαρτυρειτε (martureite, marturisiti), pe mine, [I.6.37]
[I.3.28] µε (me, meu), [al] meu [pitar],
µαρτυρησει (marture esei, martor [I.8.16]
este[va]), martor fi-va, marturisi-va µεγαλη (megalee, mare), [I.7.37]
[despre mine], [I.15.26] µεγαλων (megaloon, mai marilor),
µαρτυρηση (marture esee, [uriasilor] [pesti], [I.21.11]
marturis[easca]), [sa] marturiseasca, µειναι (meinai, [a] mina), [a] mina
[I.2.25] [acolo], [sa stea] [cu], [I.4.40]
µαρτυρησον (martureeson, marturisind), µεινατε (meinate, minati), minati [in
[I.18.23] mine], [intrati in mine], [I.15.4]
µαρτυρησω (marture e soo, martor sa µεινη (meinee, mina), [in bezna nu]
sint), sa marturisesc, [I.18.37] mina, [nu sta in bezna], [I.12.46]
µαρτυριαν (marturian, marturie), [I.1.18] µεινητε (meineete, minati), umblati
µαρτυρω (marturoo, marturisesc), [I.7.7] [dupa lege], [I.8.31]
µαρτυρων (marturoon, marturisind), µειζω (mei zoo, mai mare), mai
[I.5.32] mare, [I.5.36]
14
µειζων (mei zoon, mai mare), mai mare, µερη (meree, merite), [parti] meritate,
[I.4.12] [I.19.23]
µελει (melei, [ur]mari[este]), urmareste µερος (meros, merit), [parte]
[binele], [I.10.13] meritata, [I.13.8]
µελλει (mellei, [ur]meaza), urmeaza [sa], µεσου (mesou, mijloc), [I.8.59]
[I.7.35] µεσουσης (mes ousees, mijloc
µελλεις (melleis, [ur]mezi), urmezi [sa [sint]fiind), mijloc [el] fiind <
faci], [I.14.22] mijlocind, fiind [la] mijloc, [I.7.14]
µελλουσιν (mello usin, [ur]mareau µεσω (mesoo, mijloc), [I.8.3]
sint[ind]), urmareau fi-ind, urmarind [sa-l µεσως (mesoos, mijloc), [I.1.26]
prinda], [I.6.15] µεσσια (messia, mesia), mintuitor,
µελλων (melloon, [ur]mind), urmind [pe], [I.4.25]
[I.12.4] µεστον (meston, masura), [o] masura
µεµαθηκως (me matheecos, ne maticat), [de otet], [I.19.29]
ne [gra]maticat, ne [invatat], [I.7.15] µετα (me ta, mai tirziu), [dupa],
µεµαρτυρηκα (memartureeka, [apoi], [ulterior], [I.2.12]
marturisii), [I.1.34] µεταβη (me ta bee, mai tirziu baza),
µεµαρτυρηκας (memarturekas, mai tirziu [coboare] [din lume], [sa
marturisisi), [despre care tu] ~, [I.3.26] plece din lume], [I.13.1]
µεµαρτυρηκε (memartureeke, µεταβεβηκεν (me ta bebeeken, mai
marturisise), ~ [ca zeul este adevarat], tirziu [co]boara), [apoi trece] [de la
[I.5.34] moarte la viata], [I.5.24]
µεµισηκασι (memiseecasi, µεταβηθι (me ta beezi, mai tirziu
mizerie[cisera]), vb:mizericisera, baza), [apoi s-a dus], [I.7.3]
[urisera], [I.15.24] µεταξυ (me ta xu, mai tirziu iesire),
µεµισηκεν (memiseeken, mizerie[ise]), [dupa un timp] [il intreaba], [I.4.31]
vb:mizerise, [urise] [pe mine inaintea µετρητας (metreetas, metere),
voastra], [I.15.18] masuri, [I.2.6]lipsa
µεν (men, mina), [I.10.41] µετρου (metrou, meter[ului]),
µενει (menei, mina), [el] mina, el se duce, masurii, [I.3.34]
el umbla, [I.1.39] µεθ (meth, mai tirziu), vezi:µετα,
µενειτε (meneite, minati), minati [catre [I.12.8]
agapa mea], [I.15.10] µεθερµηνευοµενον (meth ermeneuo
µενη (menee, mine), mine [cu voi], menon, meta ramine mina[ind]),
[steie], [I.14.16] exp.cul:[se traduce], [inseamna in
µενουσαν (menousan, minare), minare aceasta limba], [I.1.41]
[pina la], durata, [I.6.27] µεθυσθωσι (methustho osi, matolit
µενοντα (menonta, minind), [ra]minind sa), matolitu-s-au, [imbatatu-s-au],
[in voi], [I.5.38] [I.2.10]
µενω (menoo, min), min [catre agapa µη (mee, mai), [nu] mai [sufera] ,
tatalui], [I.15.10] [I.6.35]
µενων (menoon, minind), [in mine] µη (mee, nu), [I.3.5]
minind, [salasluind], [ra]minind, [I.14.10]
15
µηδενα (me ed ena, nu de una), nici de µνηµονευητε (mnee moneueete,
una, [nimeni] [pe acolo ramas], [I.8.10] minte [sa] minati), [la] minte [sa]
µηνυση (meenusee, musai), [I.11.57] minati, [sa] va amintiti, [I.16.4]
µητερα (meetera, mama), [I.6.42] µοι (moi, mie), [I.4.7]
µητρι (meetri, maica), [I.9.26] µοναι (monai, minari), [I.14.2]
µηποτε (mee pote, mai poate), [se] mai µονην (moneen, minam), minam [pe
poate, [I.7.26] la], [venim pe la], [I.14.23]
µητι (me eti, nu este), nu[-mi] este, nu[- µονογενη (mono ghenee, mono
mi] sint [eu acela], [I.4.29] genezat), [I.3.16]
µητρος (meetros, mamei), [I.19.25] µονογενης (mono ghenees, mono
µια (mia, prima), prima [zi din generat), [de] unul nascut, [I.1.18]
saptamina], [luni], [I.20.19] µονογενους (mono ghenous, mono
µιανθωσιν (mianzo o sin, miasma sa genezatului), mono nascutului, [de]
sint), sa [nu] se vb:miasmeze, unul singur nascutului, vezi:”µονος”,
din:“µιασµα, miasma”, sa [nu] se [spurce],[I.1.14]
[I.18.28] µονοι (monoi, mine singuri), singuri,
µιγµα (migma, [a]mesteca[re]), vezi:”µονος”, [I.6.22]
amestecatura, [I.19.39] µονος (monos, mine singur), unul
µικρον (micron, micut), [I.7.33] singur, [I.6.15]Germana
µισει (misei, mizer[este]), [devine] µονου (monou, mine singurului),
mizerabil, [I.3.20] mono, unului singur, [I.5.44]
µισειν (misein, [a] mizeri), [a deveni] ποσιν (posin, pasi), podele, [la
mizerabil, [I.7.7] picioare], [I.20.12]
µισων (misoon, miser[ind]), vb:miserind, µου (mou, meu), meu, mie, pe mine,
[urind], [I.12.25] mele, [I.1.30]
µισθον (misthon, mijlocire), [plata], [dat µυρον (muron, mir), [I.12.5]
celui mijlocit], rez:”mijloc de trai], µυρου (murou, mirului), [I.12.3]
[I.4.36] µυρω (muroo, mir), [I.11.2]
µισθωτος (misthootos, mijlocit), [pastor] ναος (naos, naos), [I.2.20]
mijlocit, platit, [I.10.12] ναρδου (nardou, nardului), [I.12.3]
µνηµειοις (mne emeiois, morminte), νεκροι (necroi, necro[politi]), [pusi
[I.5.28] in] necropola, [morti], [I.5.25]
µνηµειον (mneemeion, mormint), [I.20.4] νεκρους (necrous, necro[politi]),
µνηµειου (mneemeiou, mormintului), [morti], [I.5.21]
[I.12.17] νεκρων (necroon, necropola), cripta,
µνηµειω (mne emeioo, mormint), [I.2.22]
[I.11.17] νενικηκα (ne nike eka, ne nimic ca),
µνηµονευει (mnee moneuei, minte mina), exp.cul:ca pe nimic, [am invins
mina la minte, aminteste, [I.16.21] lumea], [I.16.33]
µνηµονευετε (mnee moneuete, minte νεωτερος (neo o teros, nou mai tare),
minati), minati [la] minte, amintiti-va, mai tinar [decit acum], [I.21.18]
[I.15.20]
16
νευει (neuei, nu[it]), vb:nuit, [facut semn ο (o, o), o, una, unul, [I.5.32]
de negare], [dat din cap a negare], οδηγησει (ode eghe esei, drum
[I.13.24] calauzi este[va]), drumul calauzi-va,
νιπτειν (niptein, nisip[eze]), vb:nisipeze, [I.16.13]
[spele] de nisip, vezi:”νιψα”, [I.13.5] οδοιποριας (odoi porias, drum pre
νιπτεις (nipteis, nisip[ezi]), vb:nisipezi, umblari), preumblari, peripluri, [I.4.6]
[speli] de nisip, vezi:”νιψα”, [I.13.6] οδον (odon, drum), [I.1.23]
νιπτηρα (nipteera, nisip[itoare]), οφειλει (ofeilei, oferit), oferit
nisipitoare, [vas de de-]nisipat, [lighean], [mortii], [I.19.7]
vezi:”νιψα”, [I.13.5] οφειλετε (ofeilete, oferiti), oferiti [sa
νιψαι (nipsai, nisip[eaza]), vb:nisipeaza, spalati], [I.13.14]
[spala] nisipul, [I.9.7] οιδα (oida, uite), uita[-te], [I.1.26]
νιψαµενος (nipsa menos, nisip οιδαµεν (oidamen, uitam), [ne] uitam
mina[ind]), nisip minind, nisip spalind, [la], [I.3.2]
[I.9.11] οιδας (oidas, [te] uita), [te] uita [la],
νιψασθαι (nipsasthai, nisip[eze-se]), [I.3.8]
vb:nisipeze-se, sa se deaprafuiasca, οιδασι (oidasi, [va]uitati), [va]uitati
[I.13.10] [la], [I.10.4]
νιψης (nipsees, nisip[ezi]), vb:nisipezi, οιδασιν (oidasin, uita-se [la]), [ei] se
[speli de] nisip, deprafuit, decolbit, uita [la], [I.18.21]
[I.13.8] οιδατε (oidate, uitati [la]), [I.7.28]
νιψω (nipsoo, nisip[ez]), vb:nisipez, οιδε (oide, uite), uite [la], [I.7.15]
[de]nisipez, [de]prafuiesc, [de]colbez, οιδεν (oiden, uitat), [s-a] uitat [la],
[I.13.8] [I.19.35]
νοησωσι (no e esoosi, nu a sint[ind]), ne- οιµαι (oi mai, nu mai), nu mai
fiind [in inima], [I.12.40] [incape], [I.21.25]
νοµον (nomon, nume), [I.7.19] οινον (oinon, vinu), [I.2.3]
νοµου (nomou, numelui), [I.12.34] οιυτη (outee, aieleia), [I.4.10]
νοµω (nomoo, numelui), numelui [legii], οισει (oisei, sint[vei]), fi-vei [dus pe
[I.8.5] unde nu vrei], [I.21.18]
νοσηµατι (noseemati, nesanatate), boala, οκτω (octoo, opt), [I.5.5]
[I.5.4] οµοιος (omoios, [ase]menea),
νυκτος (nuctos, noapte), [I.3.2] asemanatori, la fel, [I.8.55]
νυµφην (num feen, nun fina), nimfa, οµοιως (omoios, [ase]menea),
[mireasa], [I.3.29]Franceza, Latina asemanatori, similari, [I.5.19]
νυµφιον (num fion, nun fin), nimful, οµολογηση (omo loghe esee,
[mirele], [I.2.9] [ase]menea
νυµφιος (num fios, nun fin), nimful, legiui[easca]), asemenea [sa]
[mirele], [I.3.29]Franceza, Latina legiuiasca, [sa vorbeasca] asemenea
νυµφιου (num fiou, nun finului), [lui cristos] < omologa, [I.9.22]
nimfului, [mirelui], [I.3.29] οµου (omou, amin[doi]), [I.4.36]
νυν (nun, amu), acuma, [I.2.8] οµως (omoos, [ase]menea), [I.12.42]
νυξ (nux, noapte), [I.9.4] ονοµα (onoma, nume), [I.1.6]
17
ονοµατι (onomati, nume), [I.5.43] ουδενα (ou de una, nici de una), [pe
ονου (onou, asinului), [I.12.15] nimeni], [I.5.22]
οντα (onta, sint[ind]), fi-ind, [I.1.48] ουδενι (ou de ni, nici de nime), [de
οντες (ontes, sint[ind]), fi-ind, [I.9.40] nimeni] [robiti], [I.8.33]
οντος (ontos, sint[ind]), sint[ind], fi-ind, ουδεµιαν (ou de mian, nici unde
[multime] fiind, [adunata], [I.5.13] mai), nici unde [ma uit nu] mai [vad
οντων (ontoon, sint[ind]), fi-ind, [I.21.11] vina], [I.18.38]
οντως (on toos, in-treg), cu totul [liberi], ουδεποτε (oude pote, nici unde
[I.8.36] poate), [nu s-a mai vazut, pomenit],
οπισω (opisoo, apoia), in apoia mea, [I.7.46]
[I.1.30] ουδεπω (ou de poo, nu de apoi), nu
οπου (opou, pe u[nde]), pe unde, [I.1.28] inca, [I.7.39]
οπως (opoos, spuna), [sa] spuna, [dea ουκετι (ou keti, nu inca), [I.6.66]
veste], [I.11.57] ουν (oun, atunci), a[t]un[ci], [I.6.67]
οψει (opsei, observa-vei), [vedea]-vei, ουπω (ou poo, nu apoi), nu inca [e
[I.1.50] plin], [I.7.8]
οψεσθε (opsesthe, observa-veti), [vedea]- ουρανον (ouranon, urania), aura, rai,
veti, [I.1.51] din:”uran, saturn, munteanu”, [I.1.51]
οψεται (opsetai, observa-va), [vedea]-va, ουρανου (ouranoi, uraniei), aurei,
[I.3.36] raiului, [I.1.32]
οψιν (opsin, obse[rvare]), [din] observare, ουρανω (ouranoo, a uraniei), a aurei,
[dupa ochi], [I.7.24] a raiului, [I.3.13]
οψις (opsis, obraz), [fata], [I.11.44] ους (ous, oricui), [I.5.21]
οψοµαι (opsomai, observa-voi), [I.16.22] ουσης (ousees, [sint]fiind), [eu] fiind
οψονται (ops ontai, obse[rva] sint[vor]), [o femeie], [I.4.9]
observa fi-vor, observa-vor, [uita-se-vor] ουτος (outos, aiesta), acesta, [I.1.2]
[la cel impuns], [I.19.37] οξος (oxos, otet), [I.19.30]
ορφανους (orfanous, orfani), [I.14.18] οξους (oxous, otetului), [I.19.29]
οργη (orghee, orgie), [I.3.36] οζει (ozei, [mir]oase), (radacina
οσα (osa, asa), [I.4.29]Latina “mirosi” contine “mir” plus “os” sau
οσµης (osmees, miros), [parfum], [I.12.3] “ezme” etc.), [I.11.39]
οσοι (osoi, acei), [I.1.12] ω (oo, unul), [I.13.26]
οσον (oson, asa cit), atit cit [au vrut], ωδε (oode, unde), [I.6.9]
[I.6.11] ωφελει (oofelei, ofera), [I.6.63]
οστουν (os toun, os tau), os[u] tau [nu va ωφελειτε (oofeleite, oferiti), [I.12.19]
fi zdrobit], [I.19.36] ωκοδοµηθη (oo[i]co domeezee,
οταν (otan, odata), [I.2.10] [casa] demoleaza), [I.2.20]
ουχ (ouci, nici), ?, [I.4.35] ωµολογησε (oomo logheese,
ουδε (ou de, nici unde), [nicaieri], [I.1.3] [ase]menea legiuise), confirmase,
ουδεις (ou deis, nu unde), nici unul, [I.1.20]Franceza
[nimeni], [I.1.18] ωµολογησεν (omo logheesen,
ουδεν (ou den, nici unde), [nimic], [ase]menea legiuit), confirmat,
[I.21.3] [I.1.20]
18
ωµολογουν (oomo logoun, [ase]menea παραδωσων (para doo soon, prin da
lege[ind]), confirmind, obs:de aici sint[ind]), prin da[re] fi-ind, prin
“omologare”, [I.12.42] dind, prinzind, [tra]dind, [I.6.64]
ων (oon, unu), un[ul], [I.1.18] παραγων (para goon, printre
ωρα (oora, ora), [I.1.39] [ple]cind), printre [oameni] trecind,
ωραι (oorai, ore), [I.11.9] [I.9.1]
ωραν (ooran, ora), [I.4.52] παρακλητον (para kleeton, prin
ωρας (ooras, orelor), [I.12.27] chemator), ac:chematorul prin
ωσει (oosei, asa-I), [I.1.32] [preajma], [mingietorul], [I.14.16]
ωσι (o osi, sa sint), sa fie, fspc., [I.17.21] παρακλητος (para kleetos, prin
ωσιν (o osin, sa sint[fie]), sa fie, fspv., chemator), nom:chemator prin
[I.17.11] [preajma], [mingietor], [I.14.26]
ωσπερ (oos per, asa pre[cum]), dupa cum, πσρακυψας (para kupsas, prin
[I.5.21] [aplecind]), prin aplecare, [I.20.5]
ωστε (oos te, asa de), asa de [mult], etc., παραληψοµαι (para leep somai, prin
[I.3.16] lipi sint[voi]), prin lipi fi-voi, prin
ωτιον (ootion, ureche), au[zi]toare, lipi-voi [la sinea mea, la pieptul meu],
[I.18.10] [I.14.3]
παιδαριον (paidarion, pindar), [I.6.9] παραµυθησωνται (para muthe e
παιδισκη (paidiskee, baiat [de casa]), soontai, prin muta au sint[ind]), prin
[servitoare], [I.18.17] mutenie fiind, [sa fie acolo la durere],
παλιν (palin, prin nou), [iar], [I.1.35] [I.11.19]
παντα (panta, pe/peste toate), toate, pe παραµυθουµενοι (para muthou
toata, pe toti, [I.1.8] menoi, prin mutei minat), [o ajutau
παντας (pantas, pe toti), [I.2.15] tacut], [privegheau], [I.11.31]
παντες (pantes, pe toate), [I.1.16] παρασκευη (paraskeuee, parastas),
παντοτε (pantote, pe totdeauna), [I.6.34] [I.19.14]
παντων (pantoon, peste), [I.3.31] παρεδωκαµεν (par e doocamen, spre
παρ (par, pe la), cu [acela], pe [acolo], am dare[am]), pre-dam, [I.18.30]
[I.4.40] παρεδωκαν (par e doocan, spre au
παραδιδοναι (para didonai, prin de dare), dare[at]), [te-]au pre-dat, [I.18.35]
prin [tra]dare, prindere, [I.6.71] παρεδωκε (par e dooken, spre a
παραδιδοντα (para di donta, prin de dare[at]), a pre-dat, obs:forma pre-
dind), prin [tra]dind, prinzind, [I.13.11] vocalica, [I.19.30]
παραδιδους (para di dous, pre de dind), παρεδωκεν (par e dooken, spre a
predind, prinzind, [I.18.2] dare[at]), a pre-dat, obs:forma pre-
παραδοθω (para dothoo, prin dat), pre-datconsonantica, [I.19.16]
[israelitilor], [I.18.36] παρεγενετο (par e veneto, prin a
παραδω (para doo, prin da), prinda, venit), a venit [din nou], [I.8.2]
[tradeze], [I.13.2] παρεγινοντο (par e vinonto, prin a
παραδωσει (para do osei, prin da venit), prin [locul acela] a venit,
sint[va]), prinda fi-va, [ma va trada], [I.3.23]
[I.13.21]
19
παρεκυψεν (par e kupsen, prin a plecase), πατρος (patros, ara:pitar), parinte,
[se] aplecase [sa priveasca], [I.20.12] [I.1.14]Latina
παρελαβον (par e labon, prin au laba[it]), πεφιληκατε (pe file e kate, prea fiu
prin au vb:labit, prin [prejur] au [primit], [ati] cata), prea vb:fiati cata, [de] cata
[I.1.11] [voi] prea [iubit] [ca un] fiu, [I.16.27]
παρεστηκως (pare ste ecoos, [im]prejur πειναση (peinasee, piine[este]),
sta acolo[ind]), [im]prejur [pe] acolo vb:piineste, [flaminzeste], [I.6.35]
stind, [I.18.22] πειραζοντες (peiraz ontes, piarza
παρεστωτα (par e stoota, [im]prejur a sint[ind]), pierzind, [ei incercind pe
sta[ind]), prin prejur stind, [I.19.26] acesta], [I.8.6]
παρεστι (par esti, prin este), prin πειραζων (peirazoon, piarza[ind]),
[preajma] este, este [aici], [I.11.28] pierzind, [el incercind pe acesta],
παρεστιν (par estin, prin este), este prin [I.6.6.]
[prejur], a sosit, [I.7.6] πεντακισχιλιοι (penta kiscilioi, cinci
παρηγεν (pare e ghen, printre a plecat), [mii]), [I.6.10]
printre [ei] a plecat [nevazut], [I.8.59] πεντηκοντα (pentee conta, cinci
παρησια (pa reesia, prin spunere), prin zeci), [I.8.57]
spunere [directa], pe fata, [I.16.29] πεντηκοντατριων (pentee conta
παροιµιαις (par oi miais, prin asa minari), trioon, cinci zeci catre trei), cincizeci
prin rez:ase-manari, ~ [pilde], ~ si trei [de pesti], [I.21.11]
[parabole], [I.16.25] πενθερος (pentheros, pitarul),
παροιµιαν (par oi mian, prin asa minare), din:”pitar,pater”, [socrul], [I.18.13]
prin rez:asemanare, ~ [pilda], ~ πεπιστευκα (pe pisteuka, prea
[parabola], [I.10.6] pios[it]), prea vb:piosit, [crezut in],
παρρησια (par reesia, prin [de]scoperi), [I.11.27]
prin descoperire, prin spunere [directa], πεπιστευκας (pe pisteucas, prea
[pe fata], [I.7.13] pios[it]), [I.21.29]
πας (pas, pas), [la fiecare] pas, fiecare, πεπιστευκατε (pe pisteukate, prea
[I.2.10] pios[iti]), prea vb:pios[iti], [I.16.27]
πασχα (pascia, pasca), pastele πεπιστευκοτας (pe pisteucotas, prea
[israelitilor], [I.11.55] pios[it]), prea vb:piosit [lui], [au
πασης (pasees, peste), peste [toate crezut in el], [I.8.31]
trupurile], [I.17.2] πεπληρωκεν (pe pleepooken, prea
πατερ (pater, pitar), tit:pitar, parinte, tata, umplut), prea umplut [inima voastra],
[I.11.41] [I.16.6]
πατερα (patera, parinte), din “pitar, patir, πεπληρωµενη (pe pleeroo menee,
pater”, [I.14.12]Latina prea umplere mina), [I.16.24]
πατερες (pateres, parinti), [I.4.20] πεπληρωµενην (pe pleeroo meneen,
πατερων (pateroon, pitarilor), parintilor, prea umplere mina[ind]), [catre] prea-
[I.7.22] umplere minind, [indeplinind]
πατριδι (patridi, patrie), [I.4.44]Latina, [scripturile], [I.17.13]
Franceza πεπληρωται (pe pleepootai, prea
plina), preaumpluta, [I.3.29]
20
πεποιηκα (pe poieeka, prea putut), prea περιπατουντα (peri pat ounta,
putut [face] [voua], [I.13.12] [im]prejur plimba sint[ind]), imprejur
πεποιηκεν (pe poie ek en, prea poate ca plimba fi-ind, preumblindu-se [pe
in), prea putut [face] ca mine, [I.15.24] talazuri], [I.6.19]Franceza
πεποιηκεναι (pe poie ekenai, prea putut περιπατων (peri patoon, [im]prejur
catre), prea putut [face], [I.12.18] plimba[ind]), vb:periplind, umblind,
πεποιηκοτες (pe poie e cotes, prea poate [I.12.35]Franceza
au cata[ind]), prea putind [face] [focul], περισσευσαντα (perisseusanta,
[I.18.18] perisatelor), [firimituri] risipite,
πεποιηκοτος (pe poie ekotos, prea poate pierdute, [I.6.12]
catre), prea putut [facut], [I.12.37] περισσον (perisson, periseze),
περαν (peran, prin), [I.18.1] risipeasca [din plin], multe, [I.10.10]
περι (peri, prejur), prin prejur, περιστεραν (peristeran, porumbel),
imprejurare, pentru, rez:”perimetru”, [I.1.32]
[I.1.30] περιστερας (peristeras, porumbei),
περιεβαλον (peri e balon, [im]prejur au [I.2.14]
balotat), [infasurat] [in purpura], [I.19.2] πεπιστευκαµεν (pe pisteukamen,
περιεδεδετο (peri e dedeto, [im]prejur a prea pios[im]), prea piosim, [I.6.69]
dedata), [infasurata], [I.11.44] περιτεµνετε (peri temnete, prin
περιεπατει (peri e patei, [im]prejur a taiati), prin [prejur] taiati, [I.7.22]
plimba[t]), [s-]a preumblat, περιθεντες (peri thentes, pre[jur ]
[I.7.1]Franceza [in]nodat), [un burete] imprejurul
περιεπατεις (peri e pateis, [im]prejur ai [isopului], [I.19.29]
plimbat), [te-]ai preumblat, [I.21.18] περιτοµην (peri tomeen, prejur taiat),
περιεπατουν (peri e patoun, [im]prejur au prin [prejur] taiat, circumciziat,
plimbat), [s-]au preumblat, [I.7.22]
[I.6.66]Franceza πεπλανησθε (pe plane esthe, pe
περιεστωτα (peri e stoota, [im]prejur a planeta este[ti]), vb:planetati,
sta[ind]), [o gramada prin] imprejur [era] exp.cul.:[dusi pe astre], [amagiti],
stind, [I.11.42] [I.7.47]
περιπατει (peri patei, [im]prejur πεπωρωκεν (pe poorooken, prea
plimba[a]), vb:peripleaza, [I.5.8] [im]pietri[se]), prea impietrise,
περιπατειν (peri patein, [im]prejur [I.12.40]
plimba), vb:peripla, [umbla], [I.7.1] πεσων (pe soon, pe jos[ind]), pe
περιπατειτε (peri pateite, [im]prejur vb:josind, [cazind] pe jos, [in]josind,
plimba[ti]), vb:imp:periplati, [umblati], [I.12.24]
[I.12.35]Franceza πετρος (petros, pietros), < Petre, [cel
περιπατη (peri patee, [im]prejur tare ca] piatra, pietros, [I.1.42]
plimb[a]), preumbla, [I.11.9] πηχων (peecioon, picioare), [ca
περιπατηση (peri pate esee, prin masura de lungime], [I.21.8]
prejur[easca]), < vb:peripleze, [sa] [pre- πηλον (peelon, piele[ita]), pielita,
umble], [I.8.12] [I.9.6]
21
πιασαι (piasai, prinda), [sa-l]prinda, πιστευσοντων (pisteu sontoon, piosi
[I.7.30] sint[vor]), piositilor, [I.17.20]
πιασωσιν (pia so osin, prinda sa sint[fie]), πιστευσουσιν (pisteu sousin, pios
sa fie prins, sa prinda, [I.7.32] sint[vor]), piosi fi-vor, vb:piosi-vor,
πιειν (piein, putin), putin [sa beau], [I.4.7] [crede-vor], [I.11.48]
πιη (piee, bea), [I.4.14] πιστευσω (pisteusoo, pios[esc]),
πιητε (pieete, beti), [I.6.53] vb:[sa] piosesc, [I.9.36]
πινων (pinoon, bind), [I.6.54] πιστευσωµεν (pisteusomen,
πιω (pioo, beau), [I.18.11] pios[im]), vb:[ne] piosim, [I.6.30]
πιστευει (pisteu ei, pios este), vb:pioseste,πιστευσωσι (pisteuso osi, pios[easca]
[crede] [in mine], [I.12.44] sa), sa [se] vb:pioseasca, [I.1.7]
πιστευειν (pisteu ein, pios sint), [ei] sa πιστευσωσιν (pisteu so osin, pios sa
[se] vb:pioseasca, [I.12.39] sint[fie]), fspv., piosi sa fie,
πιστευετε (pisteu ete, pios sint[eti]), pios vb:pioseasca, [I.11.42]
sinteti, vb:piositi, [I.6.36] πιστικης (pisti kees, peste curat),
πιστευητε (pisteueete, pios[iti]), vb:[sa] [foarte] curat, pur, [I.12.3]
piositi, [I.10.38] πιστος (pistos, pios), [credincios],
πιστευοµεν (pisteuomen, pios[im]), [I.20.27]
vb:[ne] piosim, [I.4.42] πλανα (plana, planeta[eaza]),
πιστευοντες (pisteuontes, pios[ind]), vb:planeteaza [multimea], amageste,
vb:piosindu-se, [I.6.64] (exp.cul.), [I.7.12]
πιστευουσιν (pisteuo usin, piosi πλειονα (pleiona, plina), [I.7.31]
sint[ind]), piosi fi-ind, vb:piosind [in πλειους (pleious, plini), [din] plin,
numele tau], [I.6.64] [I.4.41]
πιστευω (pisteuoo, pios[esc]), [eu] πλεξαντες (plexantes, [im]pletind),
vb:piosesc, [I.9.38] impletind [o coroana de acat], [I.19.2]
πιστευων (pisteuoon, pios[ind]), πλην (pleen, plin), [I.8.10]
vb:piosind, [I.6.40] πληρης (ple erees, plin [cur]gere),
πιστευσαι (pisteusai, [a] pios[I]), vb:[a plinatatea curgerii [harului], [I.1.14]
va] piosi, [I.5.44] πληροω (pleeroo, [um]plere),
πιστευσαντες (pisteu santes, pios [terminare], [sfirsit]
este[ind]), pios fi-ind, vb:piosind, πληρωµατος (pleeroomatos,
[crezind], [I.21.29] plinatate), [I.1.16]
πιστευσατε (pisteu sate, pios sinteti), < πληρωθη (pleeroozee,
vb:piositi[-va], [I.10.38] [im]plineasca), implineasca, umple,
πιστευση (pisteusee, pios[este]), [I.18.32]
vb:pioseste, [I.12.47] πλησαντες (ple esantes, plin
πιστευσης (pisteusees, pios[esti]), este[ind]), plin fi-ind, umplind,
vb:piosesti, [I.11.40] [I.19.29]
πιστευσητε (pisteuseete, pios[iti]), πλησιον (pleesion, plasat), asezat,
vb:piositi, [I.4.48] [I.4.5]
πιστευσον (pisteuson, pios[este]), vb:[se] πληθος (pleethos, plinatate), din plin,
pioseste, [I.4.21] multime, [I.5.3]
22
πληθους (pleethous, plinatatea), [I.21.6] ποιον (poion, putinte), [I.10.32]
πλοιαριον (ploiarion, plutisoara), [I.6.22] ποιουµεν (poioumen, putem), putem
πλοιαριω (ploiarioo, plutitei), [I.21.8] [face], [I.11.47]
πλοιον (ploion, pluta), [I.7.17] ποιουντα (poiounta, putind), putind
πνει (pnei, plamina[este]), sufla, [I.3.8] [face], [I.5.19]
πνεοντος (pneontos, plamina[ind]), din ποιωµεν (poiomen, putem), putem
“plamina”, vb:suflind, [I.6.18] [face], [I.6.28]
πνευµα (pneuma, plamina), rasuflare, ποιων (poioon, punind), [I.3.21]
[I.1.32] ποιω (poioo, pot), [I.14.12]
πνευµατος (pneumatos, plamina[rii]), ποιωµεν (poioomen, putem), [I.6.28]
rasuflarii, [I.3.6] πολυ (polu, plin), plin [de], mult,
ποδας (podas, poduri), poduri [palmei, [I.5.3]
piciorului], talpile, [I.11.2] πολυν (polun, plin), din plin, de mult,
ποιει (poiei, pot ei), [I.4.1] [I.5.6]
ποιειν (poiein, poata), [sa] poata, [I.6.6] πολυτιµου (polu timou, plin tinut),
ποιειτε (poieite, puteti), [I.8.38] [din] plin tinut, [bine] tinut, [scump],
ποιη (poiee, poate), [I.5.19] [I.12.3]
ποιησαι (poie esai, poata-se), sa poata πονηρα (poneera, ponosite), [din
[face], [I.11.37] “πονος, ponos”], [I.3.19]
ποιησαντες (poie esantes, poate πονηρου (poneerou, ponositului),
este[ind]), poate fi-ind, putind [face], necuratului, [I.17.15]
[I.5.29] πορευεται (pore uetai, pre-umbla),
ποιησατε (poie esate, putea sinteti), umbla in fata, conduce, [I.10.4]
puteti, [faceti tot ce] ~, [I.2.5] πορευοµαι (poreumai, pre-umblu),
ποιησας (poie esas, putut este[fuse]), [I.11.11]
putuse [face], [facuse], [I.2.15] πορευου (poreuou, preumbla),
ποιησει (poie esei, putea este[va]), putea preumbla[-te], du-te, [I.4.50]
fi-va, putea-va, [I.7.31] πορευεσθαι (poreu esthai, preu[mble]
ποιησοµεν (poie esomen, poate este[sa fie]), a [se] prumbla, sa [se]
sint[vom]), poate fi-vom, putea-vom preumble, [I.7.35]
[face], [I.14.23] πορευθω (poreuthoo, preumblu),
ποιησον (poieeson, sa poti), sa poti [face] [I.14.3]
[repede], [I.13.27] πορφυρουν (porfuroun, purpurie),
ποιησουσιν (poie esousin, putea [I.19.5]
sint[vor]), putea fi-vor, putea-vor [face si πορνειας (porneias, porniri), porniri
voua, persecuta], [I.15.21] [carnale], [I.8.41]
ποιησω (poie esoo, putea sint[voi]), putea ποσις (posis, bautura), [I.6.55]
fi-voi, putea-voi, [I.14.13] ποταµοι (potamoi, potopuri), [I.7.38]
ποιησωσιν (poie eso osin, poata sa ποτε (pote, poate), [I.6.25]
sint[fie]), sa fie posibil, sa poata [prinda ποτερον (poteron, putere),
pe Isus], [I.6.15] [I.7.17]Latina
ποιητε (poieete, puteti), [I.13.15] ποτηριον (poteerion, pahar), [I.18.11]
ποιµην (poimeen, pastor), [I.10.2] ποθεν (pothen, pe unde), [I.3.8]
23
που (pou, pe u[nde]), pe unde, [I.1.38] προσεκυνησεν (pros e cune esen,
πωλον (poolon, puiul), puiul [asinului], spre a [in]chinat este[era]), spre
[minzul], [I.12.15] inchinat era, [prosternat], [I.9.38]
πωποτε (poo pote, prea poate), [I.1.18] προσηλθον (pros e elzon, spre a
πως (poos, poti), [I.3.4] zorit), [I.12.21]
πραιτωριον (praitoorion, prefectura), προσηνεγκαν (pros e enegkan, spre
din:”praetor”, prefect, primul, [general], au aduce[s]), spre [gura i-]au dus
[I.18.28] [buretele], [I.19.29]
πρασσων (prassoon, practicind), [I.3.20] προσφαγιον (pros faghion, spre
πραξαντες (praxantes, practicind), facind, [in]ghitire), [de mincare], [I.21.5]
[I.5.29] προσφερειν (pros ferein, spre ferire),
πρεσβυτερων (pres buteroon, spre spre [o]ferire [zeului], [I.16.2]
batrinilor), [de la] batrini [pina la], [I.8.9] προσκοπτει (pros coptei, po-
πριν (prin , prin), [I.4.49] ticneste), [I.11.9]
προβατικη (pro batikee, spre botica), προσκυνειν (pros cunein, spre [a
obs:numele portii cetatii, vezi:”προβατα”, in]china), spre inchinare,
[I.5.2] [prosternare], [I.4.20]
προβατα (pro bata, spre bota), [a mina de προσκυνειτε (pros cuneite, spre
la spate], [oi], [capre], etc., [I.2.14] [in]chinati), inchinati, [I.4.22]
προβατων (pro batoon, spre botei), προσκυνησετε (pros cune esete, spre
[oilor], vezi:”προβατα”, [I.10.1] [in]china este[veti]), spre inchinati fi-
προεφητευσεν (pro e feeteusen, pro a veti, spre inchina-veti, [prosterna-
fata[ise]), pro vb:fatise, pro [pus] fata, veti], [I.4.21]
profetise, [I.11.51] προσκυνησουσι (pros cune esousi,
προφασιν (pro fasin, pre-face), preface, spre [in]china sint[vor]), se vor
[nu se mai pot] preface, [nu mai pot] inchina, [I. 4.23]
pre[tinde], [I.15.22] προσκυνησωσιν (pros cune eso osin,
προφηται (pro feetai, pro fete), < profeti,spre [in]chinat sa sint[fie]), spre
[I.8.52] [in]chinat sa fie, sa se inchine spre
προφηταις (pro feetais, pro fetelor), [sarbatoare], [I.12.20]
pentru [pun] fetelor < profetilor, [I.6.45] προσκυνηται (pros cuneetai, spre
προφητης (pro feetees, pro fata[este]), [in]chinatori), spre inchinatori,
pro vb:fateste, pentru [pune] fata < inchinatori [catre], [I.4.23]
profet, [I.1.25] προσκυνουµεν (pros cunoumen, spre
προφητου (pro feetou, a pro fetei), < a [in]chin-am), inchinam spre, [I.4.22]
profetului, [I.12.38] προσκυνουντας (pros cun ountas,
προς (pros, spre), [I.1.29] spre [in]china sint[ind]), spre inchina
προσαιτων (pros aitoon, spre uite[ind]), fiind, inchinind spre, [I.4.23]
spre aratind, cersetor, [I.9.8] προσποιουµενος (pro spoiou menos,
προσεκυνησαν (pros e cune esan, spre a spre spune minat), nu se lasa tras de
[in]chinat este[era]), spre inchinat era, limba, [I.8.6]
[prosternat], [I.4.10]
24
προτερον (pro teron, spre tare), cmp: a lui ρηµατων (reematoon, rimatelor),
“προ, pro”, tare spre, mai spre, inainte, [versurilor, zicatorilor], [I.12.47]
[I.6.62] ρωµαιοι (roomaioi, romani),
πρωι (pro oi, spre zi), zori [de] zi, [I.11.48]
[I.18.28] σα (sa, sale), [toate ale] sale [sint],
πρωιας (pro oias, spre zi[ua]), zorii zilei, [I.17.10]
[I.21.4] σαββατον (sabbaton, sarbatoare), ?,
πρωτον (prooton, primul), [I.2.10] [I.5.18]
πρωτος (prootos, primul), [I.1.15] σαββατου (sabbatou, sarbatoarei),
πρωτου (prootou, primului), [I.19.32] [I.19.31]
πτωχοις (ptoociois, a perniciosilor), a σαββατω (sabbatoo, sarbatorii),
[saracilor], [I.12.5] saptaminii, [I.5.16]
πτωχους (ptoocious, perniciosi), σαββατων (sabbatoon, saptaminilor),
ac:[saracii], [I.12.8] sarbatorilor, [I.20.1]Latina
πτωχων (ptoocioon, perniciosilor), σατανας (satanas, satana), [I.13.27]
[saracilor], [I.12.6] σχισµα (scisma, schizma), sciziune,
πτυσµατος (p tusematos, scuipat tusitura),scindare, [I.7.43]
scuipatura, [I.9.6] σχοινιων (schoinion, scoarta),
πυθεσθαι (puth esthai, spune este[sa]), sa [I.2.15]
spuna, [I.13.24] σχισωµεν (scisoomen, schizma[m]),
πυρ (pur, para), para [focului], [I.15.6] vb:schizmam, [sfisiem], [rupem]
πυρετος (puretos, para[tos]), adj:paratos, [camasa], [I.19.24]
[ca] para [focului], [temperatura], σεαυτου (seautoi, sinei tale), tie
[fierbinteala], [I.4.52] insuti, [I.1.22]
ψευδος (pseudos, pseudo), fals, minciuna, σεαυτω (seautoo, sinea ta), [I.17.5]
neadevar, [I.8.44] σηµαινων (seemainoon,
ψευστης (pseustees, pseudo[s]), [in]semnind), [I.18.32]
adj:pseudos, mincinos, [I.8.44] σηµεια (seemeia, semne), [I.7.31]
ψυχη (psucee, suflet), [I.12.27] σηµειον (seemeion, semn), [I.2.18]
ψυχην (psuceen, suflare), [viata], σηµειων (seemeioon, semnelor),
[I.10.11] [I.2.11]
ραπισµα (ratisma, retezat[ura]), σην (seen, sau), [I.4.42]
sb:retezatura, [i-a] retezat [una], [l-a σιτου (sitou, sitei), [I.12.24]
palmuit], [I.18.22] σκανδαλισθητε (scandaliszeete,
ραπισµατα (ratismata, retezat[uri]), scandaliza-veti), [I.16.1]
sb:retezaturi, [i-au] retezat [citeva], [l-au σκανδαλιζει (scandalizei,
palmuit], [I.19.3] scandalizati), [I.6.61]
ρευσουσιν (reu sousin, curgere sint[vor]), σκελη (skelee, schele), [oasele
curgere fi-vor, curge-vor, [I.7.38] picioarelor], schelet, schela, sclab,
ρηµασι (reemasi, rime), [vorbe, versuri, [I.19.31]
zicatori], [I.5.47] σκορπισθητε (scorpiste ete,
ρηµατα (reemata, rimate), [versuri, scormoni-ve-ti), [imprastia-va-ve-ti],
zicatori], [I.3.34]Franceza [I.16.32]
25
σκορπιζει (scorpizei, scormone), σταυρωσω (stauro osoo, rastigni sa),
[imprastie], [I.10.12] sa[-l] rastignesc, [I.19.15]
σµυρνης (smurnees, smirna), [I.19.39] σταυρωθη (stauro othee, rastigni sa
σον (son, sine), [natia ta] [in]sati [te-a fie), rastignit sa fie, [I.19.16]
predat], [I.18.35] στησαντες (ste esantes, sta este[ind]),
σος (sos, sa), [I.17.17] sta fi-ind [aici], stind [aici], [I.8.3]
σουδαριον (soudarion, sudoare), [stergar],στηθος (steethos, stern), [piept],
[prosop, din:pro + sudoare], [I.20.7] [I.13.25]
σουδαριω (soudarioo, sudorii), [stergar], στοµατι (stomati, meste[care]),
[prosop], [batista], [I.11.44] “meste, steme, stoma”, mestecatoare,
σωσον (sooson, salveaza), [I.12.27] gura, stomac, [I.19.29]
σωσω (soosoo, salvez), [I.12.47] στραφεις (stra feis, spre fata),
σωτηρ (sooteer, salvator), [I.4.42] intoarce fata, [I.1.38]
σωτηρια (sooteeria, salvare), [I.4.22] στραφεισα (stra feisa, spre fata[indu-
σωθη (soozee, salveze), [I.3.17] se]), intorcindu-si fata, [I.20.16]
σωθησεται (soothe esetai, salvat στρατιωται (stratiootai, stratificati),
este[va]), salvat fi-va, [I.10.9] exp.cul:[soldati], [I.19.2]
σωθητε (sootheete, salvati), [I.5.34] στρατιωτη (stratiootee, stratificat),
σπειρων (speiroon, spermind), semanind, exp.cul:[soldat], [I.19.23]
[I.4.36] στρατιωτων (stratiootoon,
σπερµα (sperma, sperma), stratificatilor), [soldatilor], [I.19.34]
[I.8.33]Franceza συ (su, tu), [in]su[ti], sine, [I.1.19]
σπερµατος (spermatos, sperma), συγγενης (sug ghenees, sub geneza),
[I.7.42]Franceza sub [aceeasi] geneza, origine, [rude],
σπηλαιον (speelaion, spelunca), [pestera], [I.18.26]
[grota], [I.11.38] συµβουλευσας (sum bouleu sas,
σπογγον (spongon, spongios), spongie, suma au voit sint[fost]), [in]sumat
[burete], [I.19.29] voit-au, au voit impreuna, [decis],
σταδιων (stadioon, stadiilor), [I.18.14]
[I.11.18]Franceza συµφερει (sum ferei, suma facere),
σταυρον (stauron, stinghie), [cruce], exp.cul:[avantaj], [este spre binele],
[I.19.17] [I.11.50]
σταυρου (staurou, [ra]stignitoarei), συµµαθηταις (sum matheetais, sumat
rastignitoarei, [crucii], [I.19.19] [gra]maticatilor), tuturor invataceilor,
σταυρω (stauroo, rastignitoare), [cruce], tuturor ucenicilor, [I.11.16]
[I.19.25] συν (sun, suma), sumat, adunat,
σταυρωσαι (stauro osai, rastignesc sa), sa impreuna [cu discipolii], [I.18.1]
[te] rastignesc, [I.19.10] συναγαγετε (sun agaghete, suma
σταυρωσατε (stauro osate, rastigni aduceti), stringeti, adunati, [I.6.12]
sinteti), < rastigniti, [I.19.6] συναγαγη (sun agaghee, sumat
σταυρωσον (staurooson, rastignire), aduce), sa stringa, [I.11.52]
rastignire, din:”a sta ridicat”, [pilar], συναγει (sun aghei, sumat adu),
[I.19.6] stringe, aduna, [I.4.36]
26
συναγουσιν (sun ago usin, suma aduce συντριβησεται (suntribe esetai,
sint[ind]), [in]suma aduce fi-ind, insuma sfarmat este[va]), [nu] sfarmate fi-vor
aducind, [gramada] aducind, [oasele lui], [I.19.36]
[ingramadind], [I.15.6] συσταυρωθεντος (su stauro othentos,
συναγωγη (sun agooghee, sumat [in]suma rastigni sint[ind]), [cei]
adunare), stringatoare, sinagoga, strunga, [impreuna] rastigniti fiind, [I.19.32]
[I.6.59]Franceza τα (ta, tale), [I.6.2]
συνανακειµενων (sun ana kei menoon, ταχεως (taceoos, tace[uta]), tacuta,
suma in cata minat), in sumare cata minat, [I.11.31]
[adunatilor], [I.12.2] ταχιον (tacion, tare), [I.13.27]
συνεβουλευσαντο (sun e bouleu santo, ταχυ (taciu, tacut), [I.11.29]
suma au voit sint), [in]sumare a fost voit, ταις (tais, tale), [I.8.24]
[impreuna] a fost voit, [decis], [I.11.53] ταραχην (taraceen, tulburare), [I.5.4]
συνεδριον (sun edrion, [in]suma adunare),ταραχθη (taracithee, tulburata),
sunedru, [consiliu] [I.5.7]
συνειδησεως (sun ei deeseoos, sumat in ταρασσεσθω (tarass esthoo, tulbura
desarii), insumat indesarii, [adunaturii], este[ind]), tulburat fiind, [I.14.1]
[ingramadirii] [la iesire], [I.8.9] ταυτα (tauta, toate), [I.1.28]
συνεισηλθε (sun eis e elze, suma[t] intru aταυτην (tauteen, toate, toti), [I.2.11]
zorit), [s-au] sumat/adunat de zor, [I.6.22] ταυτης (tautees, toata), [I.10.16]
συνελαβον (sun e labon, sumat a laba[it]), τε (te, atit), atit [oile cit si …],
[s-au] insumat [si] labit, impreuna [l-au] [I.2.15]
prins, [I.18.12]Maghiara τελειωσω (teleio osoo, termin sint),
συνελθοντας (sun el zontas, sunt au sa termin, [I.4.34]
zorind), fiind zoriti, [I.11.33] τελειωθη (teleio othee, termina sa
συνετεθειντο (sun ete theinto, [in]suma fie), sa fie terminate, [implinite]
ati [in]teles), [impreuna s-]au inteles, [scripturile], [I.19.28]
[I.9.22] τελος (telos, terminare), [pina la
συνερχονται (sun erciontai, sumat trec), sfirsit], [I.13.1]
trec [la] [in]sumare, se aduna, [I.18.20] τερατα (terata), [intarite], [lucruri
συνηχθη (sun e ecithee, sun e ecithee), [s- tari], [minuni], [I.4.48]
]au [in]sumat [in] trecut, [s-]au adunat [in] τεσσαρας (tessaras, tetra),
trecut [de multe ori], [I.18.2] din:“patru”, [I.11.17]
συνηγαγαν (sun e egagan, suma au τεταρακται (te taractai, este
trecut), [s-]au sumat impreuna, strins, tulburat), [I.12.27]
adunat [laolalta], [I.6.13] τεταρταιος (tetar t[h]aios, patru
συνηγµεµοι (sun e eg menoi, suma au ziua[le]), patru zile, [I.11.39]
[strin]ge minat), au minat insumat, [s-au τετελειωµενοι (te teleioo menoi, de
adunat acolo], [I.20.19] ter-minati), determinati, [impliniti]
συνηθεια (sune etheia, suma taxa), [in unul singur], rez:”terminare”,
exp.cul:[obicei], [I.18.39] [I.17.23]
τετελεσται (te tel estai, de termina
este[fost]), terminate fost-au,
27
[in]deplinite fost-au [profetiile], [I.19.28] τηρω (teeroo, tin), [I.8.55]Latina
τετηρηκα (teteereeka, tinut), [I.15.10] τηρων (teeroon, tin[ind]),
τετηρηκας (teteereekas, tinere[usi]), [I.14.21]Latina
tinusi [vinul bun la urma], [I.2.10] της (tees, talei), [I.1.44]
τετηρηκασι (teteereekasi, tinere[ura]), τι δοκει (ti dokei, de duci), [ce]
tinura [cuvintul tau], [I.] deduci, [crezi], [I.11.56]
τετηρηκεν (teteereeken, tinere[u]), tinu τιµα (tima, tine [la]), cinsteste,
[mirul pentru mine], [I.12.7] [I.5.23]
τετυφλωκεν (tetu flooken, totul τιµην (timeen, tinut [la]), [bine] tinut,
fumuriu[ise]), [cu] totul vb:fumurise onorat, [I.4.44]Latina
[ochii], [orbise], [I.12.40] τιµησει (time esei, tine este[va]), tine
τετραµηνον (tetra meenon, patru minat), fi-va, va tine, va [cinsti tatal],
patru [de] minat, [inca] patru [de] mers, [I.12.26]
[I.4.35] τιµω (timoo, tin), tin [la], cinstesc,
τεθεαµαι (te theamai, dat seama), [I.1.32] [I.8.49]
τεθεικατε (tethei cate, [in]tinde[s] catre), τιµων (timoon, tinind [la]), cinstind
[unde l-ati] intins, [I.11.34] [pe], [I.5.23]
τεθεραπευµενω (te therapeu menoo, da τιµωσι (timo osi, tina sa), sa tina [la],
terapie minare), [vindecat], [I.5.10] [cinsteasca pe], [I.5.23]Latina
τεθνηκοτα (tethne e cota, [in]tinde a τινα (tina, pe cine), [I.18.4]
ca[ta]), intins cata, [mort], [I.19.33] τινες (tines, tine), [I.6.64]
τεθνηκοτος (tethne e kotos, [in]tinde[s] a τινι (tini, tie), [I.12.38]
cata[ul]), intins cataul, intinsul, [mortul], τινος (tinos, tine), cine, [I.13.22]
[I.11.39] τινων (tinoon, tine[lor]), celor [care],
τεθνηκως (tethne e coos, [in]tinde a [I.20.23]
ca[ta][ind]), intinde[ind] ca[ta], intinzind, τιτλον (titlon, titlu), [I.19.19]
[zacind], [I.11.41] τιθηµι (titheemi, [in]tind), [suflarea
την (teen, ta), [I.1.14] mea ti-o] [in]tind [la picioare],
τηρει (teerei, tine), din:“tinere”, [I.10.15]
[I.9.16]Latina:tenere τιθησι (titheesi, [in]tinde), intinde [la
τηρησατε (teere esate, tinere sinteti), < masa], [I.2.10]
tineti, [urmati], [I.14.15] τιθησιν (titheesin, [in]tinde), fpsv.,
τηρηση (teere esee, tine[re][easca]), [I.10.11]
tine[easca], [sa] tina, [I.8.51] το (to, tot), [I.3.6]
τηρησητε (teereeseete, tineti), τοιαυτα (toiauta, toate astea), [I.9.16]
din:“tinere”, [I.15.10]Latina τοιαυτας (toiautas, toate ca astea),
τηρησει (teere esei, tinere este[va]), tinerecelor [ca] acestea, astfel [de femei],
fi-va, tine-va, [I.14.23]Latina [I.8.5]
τηρησης (teere esees, tinere este), tinere τοσαυτα (t osa uta, tare asa toate),
[ar] fi, sa-i tii [din calea rautatii], [I.17.15] asa [multe] [semne], [I.12.37]
τηρησον (teereeson, tine), [I.17.11] τοσουτον (to [o]so uton, tot asa
τηρησουσιν (teere esousin, tine sint[vor]),aiesta), [dupa astea toate], [de asa
tine fi-vor, tine-vor, [I.15.20] mult] [timp], [I.14.9]
28
τοσουτους (tos outous, asa toti), [I.6.9] θανατου (zanatou, zi[lirei]), [fara]
τοσουτων (tos outoon, asa-oti), asa toti, zilei, gen:[mortii], [I.5.24]
asa [multi] [pesti], [I.21.11] θανατω (zanatoo, zi[lire]), [moarte],
τοτε (tote, tot), [I.2.10] [I.12.33]
τουτο (touto, toate), ?, [I.11.7] θαρσειτε (thar seite, tari sinteti), tari
τουτον (touton, toate), ?, [I.2.19] fi-ti, [in]tariti-va, din:”θαρρεω, tarreo,
τουτου (toutou, toate), ?, [I.8.23] tare”, [I.16.33]
τουτους (toutous, tuturor), [I.10.19] θαυµασης (zaumasees, amuzat),
τουτω (toutoo, totului), [I.4.10] mirat, [I.3.7]Franceza
τουτων (toutoon, toate), ?, [I.21.24] θαυµαστον (zaumaston, amuzare),
τραπεζας (trapezas, trapeza), [I.2.15] mirare, [I.9.30]Franceza
τριακοντα (tria conta, trei zeci), [I.5.5] θαυµαζετε (zaumazete, amuzati),
τριακοσιων (tria kosioon, tri sutelor), [va] mirati, [I.5.28]Franceza
[I.12.5] θαυµαζητε (zaumazeete, amuza-v-
τριτον (trit[e] [r]on, treia oara), [pentru a] ati), mira-v-ati, [I.5.20]Franceza
treia oara, [I.21.17] θεασαµενος (zeasa menos, seama
τρεχει (trecei, trece), [I.20.2] minind), seama minind, [dind] seama,
τρωγων (troogoon, tragind), tragind [cu vb:semuind, [I.1.38]
dintii], rupind, [I.6.54] θεασασθε (zeasasthe, zariti), vedeti,
τροφας (trofas, trufanda), [I.4.8] [I.4.35]
τυφλοι (tufloi, fumurii), [despre ochi], θειναι (theinai, tine [sa fie]), [sa] tina,
incetosati, orbi, [I.9.39] [sa ofere], [I.10.18]
τυφλον (tuflon, fumuriu), [despre ochi], θελει (zelei, zoreste), [se] zoreste,
orb, [I.9.1] [I.3.8]
τυφλος (tuflos, fumuros), [despre ochi], θελετε (zelete, zoriti), [va] zoriti [sa],
orb, [I.9.2] [I.5.40]
τυφλου (tuflou, fumuriului), [despre θελη (zelee, zoreste), [I.7.17]
ochi], a orbului, [I.9.6] θεληµα (zeleema, zorire), [I.4.34]
τυφλω (tufloo, fumuriului), [despre ochi], θεληµατος (thele e matos, zorit a
orbului, [I.9.17] minat), minarile zorite, [pornirile]
τυφλων (tufloon, fumurii), [despre ochi], [trupului, carnale], [I.1.13]
orbi, [I.5.3] θελητε (zeleete, zoriti), [I.15.7]
τυπον (tupon, tipar), [urma] [cuielor], θελοµεν (zelomen, zorim), [ne] zorim
[forma], [figura], [tip], [I.20.25] [sa], [I.12.21]
θαλασσα (thalassa, talaz[oasa]), θεοι (zeoi, zei), [I.10.34]
adj:talazoasa, [mare], [lac], [I.6.18]Turca θεον (zeon, zeu), [I.1.1]
θαλασσαν (thalassan, talaz[oasa]), θεοσεβης (zeo sebees, zeului supus),
[I.6.16] [lui] zeu supus [este], [I.9.31]
θαλασσης (thalassees, talazurilor), θεου (zeou, a zeului), [I.3.5]
[I.6.1]Turca θεω (zeoo, zeului), [I.3.21]
θανατον (zanaton, zi[lire]), [fara] zile, θεωρει (zeoorei, zareste), [I.10.12]
[moarte], [I.8.51] θεωρειτε (zeooreite, ), [I.12.19]
29
θεωρηση (zeoore esee, zari[easca]), θυρωρος (thuro oros, toarta[ros]),
zareasca, [I.8.51] pazitor, pastor, portar, [I.10.3]
θεωρησωσι (zeoore eso osi, zari sa θυρωρω (thuro oroo, toarta-reasa),
sint[fie]), sa zare-asca, [I.7.3] portareasa, [I.18.16]
θεωρητε (zeooreete, zariti), [I.6.62] θυση (thusee, taie), ucide, [I.10.10]
θεωρουντες (zeoorountes, zarind), υπο (upo, sub), [I.1.48]
[I.2.23] υποµνησει (upo mne esei, apoi
θεωρου (zeoron, zari), zarire, [I.6.19] aminti este[va]), apoi aminti-va Ù
θεωρουσι (zeoorousi, [ei] zaresc), [I.] pomeni-va, [I.14.26]
θεωρω (zeooroo, [eu] zaresc), [I.4.19] υδατα (udata, udatura), apa,
θεωρων (zeo oroon, zeu ochire[ind]), [I.3.23]Latina
zarind, [I.6.40] υδατι (udati, udatura), apa,
θεωρωσι (zeooro osi, zari sa), sa [I.1.26.]Latina
zareasca, [I.17.24] υδατος (udatos, udatura), apa,
θερισµον (zerismon, seceris), [I.4.35] [I.2.7]Latina
θερισµος (zerismos, seceris), [I.4.35] υδωρ (udoor, udare), [I.2.9]
θεριζειν (zerizein, secera), [I.4.38] υδριαι (udriai, vadra), [I.2.6]
θεριζων (zerizoon, secerind), [I.4.36] υιοι (uioi, fiii), [I.4.12]
θερµαινοµενος (termaino menos, υιον (uion, fiu), [I.1.51]
termal[at] minat), [a] minat [la foc si s-a] υιω (uioo, fiului), [I.3.35]
vb:termat, [incalzit], [I.18.18] υµετερω (ume teroo, vos-trului),
θη (zee, zi[asca]), vb:ziasca, [sa-si dea] [legii] voastre, [I.8.17]
zilele, [sa-si dea viata], [I.15.13] υµετερον (ume teron, vos-tru),
θηκην (theekeen, teaca), [I.18.11] vostru, [I.15.20]
θησεις (ze eseis, zi este[vei]), zi fi-vei, υµετερος (ume teros, vos-tru), vostru,
vb:ziivei, [iti] vei [da] zilele [pentru], [I.7.6]
[I.13.38] υµιν (umin, voua), [I.1.51]
θησω (zeesoo, zi[voi]), vb:ziivoi, voi [da] υπηντησεν (up e enteesen, apoi a
zilele, [I.13.37] intilnit), [s-a dus sa-l intimpine],
θλιψεως (thlipseoos, strinsoare), [necaz, [I.11.20]
durere], [I.16.21] υπαγε (upaghe, pleaca [tu]), [I.4.16]
θλιψιν (thlipsin, strimtorati), strimtorati, υπαγει (upaghei, pleaca [ei]), [I.3.8]
[I.16.33] υπαγειν (upaghein, [sa] plece), sa
θρεµµατα (thremmata, turmele), [I.4.12] plece, [I.6.67]
θρηνησετε (threene υπαγεις (upagheis, pleci), umbli,
esete, tinguire este[veti]), tinguire fi-veti, [I.14.5]
tingui-veti, [I.16.20] υπαγητε (upagheete, plecati), [sa]
θυρα (thura, toarta), inchizatoare [la plecati, [I.15.16]
staul], [I.10.7] υπαγω (upagoo, plec), [I.13.33]
θυρας (thuras, toartei), inchizatorii υπαντησιν (up an teesin, apoi in-
[staulului], [I.10.1] tilnit), intimpinat, [I.12.13]
θυρων (thuroon, toartelor), υπηγον (upeegon, plecind), [I.6.21]
[inchizatorilor], [portilor], [I.20.19] υπερ (uper, pentru), [I.6.51]Latina
30
υπηρεται (upe eretai, sub rinduit), < ζητει (zeetei, zareste), [I.4.23]
aprozi, [I.7.45] ζητεις (zeeteis, zaresti), [pe cine]
υπηρετας (upe eretas, sub rinduit), zaresti, [cauti], [I.4.27]
upeeretas Ù aprozi, [cei ce stau ] sub ζητειτε (zeeteite, zariti), [pe cine]
rinduiala, [I.7.32] [vedeti, cautati], [I.1.38]
υπηρετων (upe eretas, sub rinduit[ilor]), ζητησετε (zeete esete, zariti
sb:subrinduitilor, upeeretas Ù aprozilor, este[veti]), zariti fi-veti, zari-veti,
[I.18.22] [I.7.34]
υπο (upo, supt), sub,subt, [I.10.14]Latina ζητησις (zeeteesis, zinzanie),
υποκατω (upo catoo, sup cata), de catre [I.3.25]Greaca
sub [ceva], [I.1.50] ζητω (zeetoo, zaresc), [I.5.30]
υποδειγµα (upo deigma, sub demnitate), ζητων (zeetoon, zarind), [I.7.18]
[injosire], [supunere], [I.13.15] ζητουντες (zeetountes, zarind),
υποδηµατος (upo de e matos, supt de a zarind [dupa], [cautind], [I.6.24]
minat), [incaltaminte], [I.1.27] ζητουσιν (zeeto usin, zarit sint[ind]),
υπνου (upnou, somnului), [I.11.13] zarit fi-ind, zarind, [observind,
υψωσε (upso ose, hopa sus), a ridicat, a cautind], [I.7.25]
inaltat, [I.3.14] ζω (zoo, zile[sc]), vb:zilesc, [am]
υψωσητε (upso oseete, hopa suiti), zile, [traiesc], din:“zi+io, ziio, zoo”,
ridicati, inaltati, [I.8.28] [I.6.57]
υψωθηναι (upsoo zeenai, hopa suie), sa ζωοποιουν (zoo poioun, zile putind),
se inalte, [I.3.14] zile putind [da], [a da] viata, [I.6.63]
υψωθω (upso ozoo, hopa suit), inaltat, ζωη (zooee, ziua), [a avea] ziua,
[I.12.32] viata, [I.1.4]Latina (dies)
υστερησαντος (ustere esantos, ispravi ζωην (zooeen, zile), [a avea] zile
sint[fost][ind]), fiind ispravit, ispravindu- [multe], [viata], [I.3.15]Latina (dies)
se, [I.2.3], Bulgara ζωης (zooees, zilei), [cu] zilei,
υστερον (usteron, ulterior), [I.13.36] [vietii], [I.5.29]
ζη (ze e, zile este), zile este, vb:zileste, ζων (zoon, zi[ind]), vb:ziind, [avind]
[traieste], [I.4.50] zile [multe], [traind], [I.4.10]
ζηλος (zeelos, zelos), [I.2.17]Latina ζωντος (zoontos, zile[os]), adj:zilos,
ζησεσθε (zees esthe, zile este[ti]), zile cu zile, [viu], [I.6.69]
este[ti], zile aveti, vb:ziliti, [traiti], ζωοποιει (zoo poiei, zile poate), zile
[I.14.19] poate [da], [da] viata, [in]viaza,
ζησεται (zees etai, zile este[va]), zile fi- [I.5.21]
va, vb:zile-va, va [avea] zile, [trai-va], ζωσει (zoosei, [impre]jura-va),
[I.6.51] [incinge-te-va], [I.21.18]
ζησονται (zees ontai, zile sint[vor]), zile
fi-vor, [trai-vor], [I.5.25]
31
3.3. Cuvinte koine-ariene. Cuvintele prezentate in acest paragraf se
regasesc etimologic in limba ariana preistorica. Prezenta acestor cuvinte in
koine, impreuna cu caracterul global rominesc a acestei limbi antice,
demonstreaza originea carpato-dunareana a limbii koine.
δεκαπεντε (deca pente, dasa panka), εκατον (eca ton), [unu] suta,
zece cinci, cinci [spre] zece, [I.11.18] ara:agr:”eka sata, eka-ta, ekaton”,
αγνισωσιν (agni so osin, ignat sa [I.19.39]
sint[fie]), vb:ignatat sa fiu, [purificat] sa µητηρ (meeteer, mathar), mama-ta
fiu, ara:Agni zeul arian al focului, πατηρ (pateer, pitar), pitar, [tatal tau]
angr:agni-ignat, [I.11.55] πεντα (penta, panka), cinci
τριτη (tritee, tri ), tri, treia
θυγατερ (thugater, duhitar), [fiica]
32
3.4. Cuvinte koine aramaice. Cuvintele prezentate in acest paragraf se
regasesc etimologic in limba aramiaca. Aceste cuvinte sint putine avind o
valoare culturala locala specific Palestinei. Prezenta acestor cuvinte in koine se
explica prin faptul ca miscarea crestina a avult loc in Palestina.
33
3.5. Cuvinte koine neidentificate. Cuvintele prezentate in acest paragraf
nu se regasesc etimologic in limba romina. Aceste cuvinte au o morfologie si
sonoritate romineasca dar nu mai sint folosite in ziua de azi. Prezenta lor in
koine si lipsa lor din romina poate fi explicata prin prisma celor 2000 de ani
trecuti de la scrierea acestor carti si transformarile petrecute intre timp in limba
romina. Dialectele rominesti care au dus la formarea limbii koine s-au desprins
din Dacia inca acum 4000 de ani deci au avut o evolutie independenta de peste
1000 de ani pina la aparitia dialectului koine.
Dezvoltarea independenta a limbilor rominesti pre-koine precum si a
limbii ariene-romine ramasa in spatiul carpato-dunarean au produs diferentele
evidentiate mai jos. In ciuda celor 4000 de ani de la separarea acestora, desi
influentele reciproce au continuat si dupa aceasta data, cuvintele de mai jos nu
constituie mai mult de 10% din textul Evangheliei lui Ioan ceea ce este
remarcabil. Faptele evidentiate aici modifica fundamental optica contemporana
despre evolutia limbilor umane pe Tera.
34
χολατε (ciolate) [miniati], [I.7.23] εορτη (eortee) [sarbatorii] [pastelui],
χορτος (ciortos) [iarba], [I.6.10] [I.2.23]
χωρις (ciooris) [fara], [I.1.3] εορτην (eorteen) [sarbatoare],
χρονον (cironon) [de mult], [I.5.6] [I.4.45]
δειλιατω (deiliatoo) [infrica], [I.14.27] εορτης (eortees) [sarbatorii], [I.7.14]
δειπνον (deipnon) [cina], [I.12.2] εως (eoos) [pina], [I.2.7]
δειπνου (deipnou) [a cinei], [I.13.2] επαισε (e paiase) [a lovit] [cu sabia],
δειπνω (deipnoo) [cinei], [I.21.20] [I.18.10]
δικαιοσυνης (di kaio sunees) [dreptilor], επενδυτην (ep en duteen) pe in
[I.16.8] [camasa], [I.21.7]
διωξουσιν (dioo[k] [s]ousin) [alungat] ερευνατε (ereunate) [cercetati],
sint[vor], [alungat] fi-vor, [alunga-]vor [I.5.39]
[pe voi], [I.15.20] ερηµου (ereemoiu) [desertului],
εδεξαντο (e dexanto) [au primit], [I.4.45] [I.11.54]
εδιωκον (e diookon) [au urmarit], [I.5.16] ερηµω (ereemoo) [desertului],
εδιωξαν (e dioo[k] [s]an) au [alungat] [I.1.23]
fost, [m-]au fost [alungat], [I.15.20] εσχατη (esciatee) [ziua] [de apoi],
εκαστος (ekastos) [fiecare], [I.6.7] [I.6.40]
εκαστω (ekastoo) [fiecaruia], [I.19.23] εσχατων (esciatoon) [ultimilor],
εκρυβη (e crube) [s-a ascuns], [I.8.59] [I.8.9]
ελευσονται (eleu sontai) [veni] sint[vor], ετι (eti) [inca], [I.4.35]
[veni-vor], [I.11.48] εξηρανθη (ex e eranthee) [ex a
εληλακοτες (eleelakotes) [vislind], uscat], [I.15.6]
[I.6.19] ηλικιαν (eelikian) [major], [I.9.21]
εµβαψας (em bapsas) [in-cins], [miezul in ηλων (eeloon) [cuielor], [I.20.25]
mincare], [I.13.26] ηµερα (emera) [ziua], [I.2.1]
εµποριου (emporiou) [comertului], ηµεραις (eemerais) [zile], [I.2.19]
[I.2.16] ηµεραν (eemeran) [ziua], [I.1.39]
ενεβριµησατο (en e brime esato) in a ηµερας (eemeras) [zile], [I.2.12]
[tulbure] este[fost], a fost [tulburat] in ηµερων (eemeroon) [zilelor], [I.12.1]
[el], [I.11.33] ηµων (eemoon) [nost], nostru,
εµβριµωµενος (em brimo omenos) in [I.3.11]
[tulbure] minat, a [ajuns] tulburat, ηριστησαν (e eriste esan) au [dejun]
[I.11.38] sint[erau], au [avut dejun], [I.21.15]
ενετειλατο (e neteilato) [a comandat], φαινει (faivei) [luceste], [I.1.5]
[I.8.5] φορων (foroon) [purtind] [coroana],
ενταφιασµου (en tafiasmoiu) in [I.19.5]
[mormintarii], [I.12.7] γαµον (gamon) [nunta], [I.2.2]
ενταφιαζειν (en tafiazein) in γαρ (gar) [pt.ca], [I.2.25]
[morminteze], [I.19.40] γλωσσοκοµον (gloossokomon)
εντετυλιγµενον (entetulig menon) [sul] [cufar], [punga], [I.12.6]
minat, [facute sul], [I.20.7] ιαθεις (iatheis) [vindecat], [I.5.13]
ιερον (ieron) [altar], [I.7.14]
35
ιερου (ierou) [templului], [I.2.15] λευκοις (leucois) [alb], [I.20.12]
ιερω (ieroo) [altar], [I.2.14] λησται (leestai) [tilhari], [I.10.8]
ιχθυων (icithuoon) [pestilor], [I.21.6] ληστης (leestees) [tilhar], [I.10.1]
καιεται (kaietai) [aprinde], [I.15.6] µεγαλου (megalou) [puternic],
καρπον (carpon) [roada], [I.4.36] [I.6.18]
καρπος (carpos) [roada], [fruct], [I.15.15] µεντοι (mentoi) [totusi], [I.4.27]
κατεαξαν (kateaxan) [zdrobit], [I.19.32] µετ (met) cu [tine], [I.3.2]
κεκοιµηται (ke koimeetai) [odihneste], µηδε (mede) [nici], [I.4.15]
[I.11.11] µηκετι (me eketi) [nu mai], [I.5.14]
κεκοπιακασι (ke kopiacasi) [obosit-au], µοιχεια (moiceia) [adulter], [I.8.3]
vezi:”κοπον”, [I.4.38] µοιχευοµενη (moiceuo menee)
κεκοπιακατε (ke kopiakate) [obosit-ati], [adulter] minat, [I.8.4]
[I.4.38] ναι (nai) [da], [I.11.27]
κεκοπιακως (ke kopiacoos) [a obosit], νοµην (nomeen) [pasune], [I.10.9]
[I.4.6] οχλοις (ocilois) [gramezi] (umane),
κεκρατηνται (ke crate entai) catre [tinute][I.7.12]
este[fie], [sa le fie tinute] [pacatele], οχλον (ocilon) [gramada] (umana),
[I.20.23] [I.7.12]
κερµατιστας (kerma tistas) οχλου (ochlou) [gramada], [I.5.13]
[moneda][ari], [agenti monetari], [I.2.14] οχλος (ochlos) [gramada], [I.6.2]
κερµα (kerma) [moneda], [I.2.14] οχλω (ochloo) [gramezii], [I.7.43]
κηπος (keepos) [gradina], [I.18.1] οφιν (ofin) [sarpe], [I.3.14]
κηπω (keepoo) [gradinei], [I.18.26] οικια (oikia) [casei], [I.8.35]
κινησιν (kinesin) [miscind], [I.5.3] οικον (oicon) [casa], [I.2.16]
κλασµατα (klasmata) [miezi], [I.6.12] οικω (oicoo) [casei], [I.11.20]
κλασµατων (klasmatoon) [de miezi], ολον (olon) [intreg], [I.7.23]
[I.6.13] οναριον (onarion) [magarus],
κληρου (kleerou) [sortii], [I.19.24] [I.12.14]
κοιµησεως (koimeeseoos) [odihnei], οπλων (oploon) [armelor], [I.18.3]
[I.11.13] οψαρια (opsaria) [pesti], [I.6.9]
κολπον (colpon) [piept], [I.1.18] οψαριον (opsarion) [peste], [I.21.9]
κολπω (kolpoo) [pieptului], [I.13.23] οψαριων (opsarioon) [pestilor],
κοµψοτερον (kompso teron) [mai bine], [I.6.11]
[I.4.52] οψια (opsia) [inserat], [I.6.16]
κοπον (copon) [agoniseala], [I.4.38] ορει (orei) [muntelui], [I.4.20]
κραββατον (crabbaton) [saltea], [I.5.8] ορος (oros) [munte], [I.6.3]
κρατητε (crateete) [tineti] [pacatele], ορθρου (orthrou) [zori], [I.8.2]
[I.20.23] ος (os) [care], [I.1.27]
κριθινους (crithinous) [orz], [I.6.9] οστις (os tis) [care ast] [a murit],
κριθινων (krithinoon) [orzului], [I.6.13] [I.8.53]
κυψας (kupsas) [aplecind], [I.8.6] οτου (otou) [cind], [I.9.18]
λατρειαν (latreian) [platit], [I.16.2] οθονια (othonia) [fasa], [I.20.5]
λαθρα (lathra) [taina], [I.11.28] οθονιοις (othoniois) [fase], [I.19.40]
36
οθονιων (οθονιoon) [faselor], [I.20.7] σκηνοπηγια (skeenopeeghia)
ουτως (oiutoos) astfel, [I.3.8] [sarbatoarea corturilor], [tabernacol],
παιδια (paidia) [copii], [I.21.5] [I.7.2]
παιδιον (paidion) [copil], [I.4.49] σκληρος (scleeros) [greu], [dificil],
παις (pais) [copil], [I.4.51] [I.6.60]
πασαν (pasan) [pe toata], [I.5.22] σκοτια (scotia) [bezna], [intuneric],
πεµπω (pemptoo) [trimit] [pe voi], [I.1.5]
[I.20.21] σωµα (sooma) [trup], [I.19.38]
πεµψαντα (pempsanta) [trimitator], σωµατα (soomata) [trup], [I.19.31]
[I.7.33] σωµατος (soomatos) [trup], [I.2.21]
πεµψαντι (pempsanti) [trimis], [I.5.24] σπειρα (speira) [pluton de soldati],
πεµψαντος (pempsantos) [trimitator], [I.18.12]
[I.4.34] σπειραν (speiran) [pluton de soldati],
πεµψας (pempsas) [trimis], [I.1.33] [I.18.3]
πεµψει (pempsei) [trimite-va], [I.14.26] συροντες (surontes) [tragind]
πεµψω (pempsoo) [trimit], [I.13.20] [navodul], [I.21.8]
πηγη (peeghee) [fintina], [I.4.6] στεφανον (stefanon) [cununa],
ποιµαινε (poimaine) [pastoreste] [oile rez:”stefan”, [I.19.5]
mele], [I.21.16] στοας (stoas) [pridvoare], [I.5.2]
ποιµνη (poimnee) [turma], [I.10.16] συγχρωνται (sun chroontai)
πολεως (poleoos) [orasului], [I.4.30] [insumeaza], [nu se] [aduna] [evreii
πολλακις (pollakis) [adesea], [I.18.2] cu samaritenii], [I.4.9]
πολλας (pollas) [multe], [I.2.12] τεκνα (tecna) [copii], [I.1.12]
πολλω (polloo) [multi], [I.4.41] τεκνια (tecnia) [copii], [I.13.33]
πολιν (polin) [oras], [I.4.5] τι (ti) [ce], [de ce], [I.10.20]
πωλουντας (poolo untas) [mijlocitori], τικτη (tiktee) [naste], [I.16.21]
[negustori], [I.2.14] τινετω (tinetoo) [beie], [I.7.37]
πωλουσιν (poolo usin) [mijlocind], τοπος (topos) [loc], [I.4.20]
[I.2.16] τοπου (topou) [locului], [I.6.23]
προεδραµε (pro e drame) spre a [alergat], τοπω (topoo) [loc], [I.5.13]
[I.20.4] θελω (theloo) [doresc], [I.21.23]
πτερναν (pternan) [calcii], [I.13.18] θριξιν (thrixin) [par], [I.11.2]
ψωµιον (psoomion) [dumicat], [I.13.26] υφαντος (ufantos) [tesuta], [I.19.23]
ψυχος (psucios) [frig], [I.18.18] υγιη (ughie) [bine], [I.5.11]
σαρκα (sarca) [trup], [I.6.52] υγιης (ughiees) [bine] [se face],
σαρκος (sarcos) [trup], [I.1.13] [sanatos], [I.5.4]
σαρξ (sarx) [trup], [I.1.14] ξηρων (xeeroon) [slabi], [I.5.3]
σκευος (skeuos) [vas], [I.19.29]
37
IV
TO ΚΑΤΑ ΙΩΑΝΝΗΝ
2
EΓΩ ΦΩNH ΒOΩNTOΣ EN TH EPHMΩ EYΘYNATE THN O∆ON KYPIOY
KAΘΩΣ EIΠEN HΣAIAΣ O ΠPOΦHTHΣ 24 KAI OI AΠEΣTAΛMENOI
HΣAN EK TΩN ΦAPIΣAIΩN 25 KAI HPΩTHΣAN AYTON KAI EIΠON
OYTΩ TI OYN ΒAΠTIZEIΣ EI ΣY OYK EI O XPIΣTOΣ OYTE HΛIAΣ
OYTE O ΠPOΦHTHΣ 26 AΠEKPIΘH AYTOIΣ O IΩANNHΣ ΛEΓΩN EΓΩ
ΒAΠTIZΩ EN Y∆ATI MEΣOΣ ∆E YMΩN EΣTHKEN ON YMEIΣ OYK
ΣI∆ATE 27 AYTOΣ EΣTIN O OΠIΣΩ MOY EPXOMENOΣ OΣ
EMΠPOΣΘEN MOY ΓEΓONEN OY EΓΩ OYK EIMI AΞIOΣ INA ΛYΣΩ
AYTOY TON IMANTA TOY YΠO∆HMATAΣ 28 TAYTA EN ΒHΘAΒAPA
EΓENETO ΠEPAN TOY IOP∆ANOY OΠOY HNIΩANNHΣ ΒAΠTIZΩN 29
TH EΠAYPION ΒΛEΠEI O IΩANNHΣ TON IHΣOYN EPXOMENOI ΠPOΣ
AYTON KAI ΛEΓEI I∆E O AMNOΣ TOY ΘEOY O AIPΩN THN
AMAPTIAN TOY KOΣMOY 30 OYTOΣ EΣTI ΠEPI OY EΓΩ EIΠON
OΠIΣΩ MOY EPXETAI ANHP OΣ EMΠPOΣΘEN MOY ΓEΓONEN OTI
ΠPΩTOΣ MOY HN 31 KAΓΩ OYK H∆EIN AYTON AΛΛ INA ΦANEPΩΘH
TΩ IΣPAHΛ ∆IA TOYTO HΛΘON EΓΩ EN TΩ Y∆ATI ΒAΠTIZΩN 32 KAI
EMAPTYPHΣEN IΩANNHΣ ΛEΓΩN OTI TEΘEAMAI TO ΠNEYMA
KATAΒAINON ΩΣEI ΠEPIΣTEPAN EΞ OYPANOY KAI EMEINEN EΠ
AYTON 33 KAΓΩ OYK H∆EIN AYTON OΛΛ O ΠEMΨAΣ ME
ΒAΠTIZEIN EN Y∆ATI EKEINOΣ MOI EIΠEN EΦ ON AN I∆HΣ TO
ΠNEYMA KATAΒAINON KAI MENON EΠ AYTON OYTOΣ EΣTIN O
ΒAΠTIZΩN ΠNEYMATI AΓIΩ 34 KAΓΩ EΩPAKA KAI MEMAPTYPHKA
OTI OYTOΣ EΣTIN O YIOΣ TOY ΘEOY 35 TH EΠAYPION ΠAΛIN
EIΣTHKEI O IΩANNHΣ KAI EK TΩN MAΘHTΩN AYTOY ∆YO 36 KAI
EMΒΛEΨAΣ TΩ IHΣOY ΠEPIΠATOYNTI ΛEΓEI I∆E O AMNOΣ TOY
ΘEOY 37 KAI HKOYΣAN AYTOY OI ∆YO MAΘHTAI ΛAΛOYNTOΣ KAI
HKOΛOYΘHΣAN TΩ IHΣOY 38 ΣTPAΦEIΣ ∆E O IHΣOYΣ KAI
ΘEAΣAMENOΣ AYTOYΣ AKOΛOYΘOYNTAΣ ΛEΓEI AYTOIΣ TI
ZHTEITE OI ∆E EIΠON AYTΩ PAΒΒI O ΛEΓETAI EPMHNEYOMENON
∆I∆AΣKAΛE ΠOY MENEIΣ 39 ΛEΓEI AYTOIΣ EPXEΣΘE KAI I∆ETE
HΛΘON KAI EI∆ON ΠOY MENEI KAI ΠAP OYTΩ EMEINAN THN
HMEPAN EKEINHN ΩPA ∆E HN ΩΣ ∆EKATH 40 HN AN∆PEAΣ O
A∆EΛΦOΣ ΣIMΩNOΣ ΠETPOY EIΣ EK TΩN ∆YO TΩN AKOYΣANTΩN
ΠAPA IΩANNOY KAI AKOΛOYΘHΣANTΩN AYTΩ 41 EYPIΣKEI
OYTOΣ ΠPΩTOΣ TON A∆EΛΦON TON I∆ION ΣIMΩNA KAI ΛEΓEI
OYTΩ EYPHKAMEN TON MEΣΣIAN O EΣTI MEΘEPMHNEYOMENON O
XPIΣTOΣ 42 KAI HΓAΓEN AYTON ΠPOΣ TON IHΣOYN EMΒΛEΨAΣ ∆E
OYTΩ O IHΣOYΣ EIΠE ΣY EI ΣIMΩN O YIOΣ IΩNA ΣY KΛHΘHΣH
KHΦAΣ O EPMHNEYETAI ΠETPOΣ 43 TH EΠAYPION HΘEΛHΣEN O
IHΣOYΣ EΞEΛΘEIN EIΣ THN ΓAΛIΛAIAN KAI EYPIΣKEI ΦIΛIΠΠON
KAI ΛEΓEI OYTΩ AKOΛOYΘEI MOI 44 HN ∆E O ΦIΛIΠΠOΣ AΠO
ΒHΘΣAI∆A EK THΣ ΠOΛEΩΣ AN∆PEOY KAI ΠETPOY 45 EYPIΣKEI
ΦIΛIΠΠOΣ TON NAΘANAHΛ KAI ΛEΓEI OYTΩ ON EΓPAΨE MΩΣHΣ
3
EN TΩ NOMΩ KAI OI ΠPOΦHTAI EYPHKAMEN IHΣOYN TON YION
TOY IΩΣHΦ TON AΠO NAZAPEΘ 46 KAI EIΠEN OYTΩ NAΘANAHΛ EK
NAZAPEΘ ∆YNATAI TI AΓAΘON EINAI ΛEΓEI OYTΩ ΦIΛIΠΠOΣ
EPXOY KAI I∆E 47 EI∆EN O IHΣOYΣ TON NAΘANAHΛ EPXOMENON
ΠPOΣ AYTON KAI ΛEΓEI ΠEPI AYTOY I∆E AΛHΘΩΣ IΣPAHΛITHΣ EN
Ω ∆OΛOΣ OYK EΣTI 48 ΛEΓEI AYTΩ NAΘANAHΛ ΠOΘEN ME
ΓINΩΣKEIΣ AΠEKPIΘH O IHΣOYΣ KAI EIΠEN OYTΩ ΠPO TOY ΣE
ΦIΛIΠΠON ΦΩNHΣAI ONTA YΠO THN ΣYKHN EI∆ON ΣE 49
AΠEKPIΘH NAΘANAHΛ KAI ΛEΓEI OYTΩ PAΒΒI ΣY EI O YIOΣ TOY
ΘEOY ΣY EI O ΒAΣIΛEYΣ TOY IΣPAHΛ 50 AΠEKPIΘH IHΣOYΣ KAI
EIΠEN OYTΩ OTI EIΠON ΣOI EI∆ON ΣE YΠOKATΩ THΣ ΣYKHΣ
ΠIΣTEYEIΣ MEIZΩ TOYTΩN OΨEI 51 KAI ΛEΓEI OYTΩ AMHN AMHN
ΛEΓΩ YMIN AΠ APTI OΨEΣΘE TON OYPANON ANEΩΓOTA KAI TOYΣ
AΓΓEΛOYΣ TOY ΘEOY ANAΒAINONTAΣ KAI KATAΒAINONTAΣ EΠI
TON YION TOY ANΘPΩΠOY
4
KEPMATIΣTAΣ KAΘHMENOYΣ 15 KAI ΠOIHΣAΣ ΦPAΓEΛΛION EK
ΣXOINIΩN ΠANTAΣ EΞEΒAΛEN EK TOY IEPOY TA TE ΠPOΒATA KAI
TOYΣ ΒOAΣ KAI TΩN KOΛΛYΒIΣTΩN EΞEXEE TO KEPMA KAI TAΣ
TPAΠEZAΣ ANEΣTPEΨE 16 KAI TOIΣ TAΣ ΠEPIΣTEPAΣ ΠΩΛOYΣIN
EIΠEN APATE TAYTA ENTEYΘEN MH ΠOIEITE TON OIKON TOY
ΠATPOΣ MOY OIKON EMΠOPIOY 17 EMNHΣΘHΣAN ∆E OI MAΘHTAI
AYTOY OTI ΓEΓPAMMENON EΣTIN O ZHΛOΣ TOY OIKOY ΣOY
KATEΦAΓE ME 18 AΠEKPIΘHΣAN OYN OI IOY∆AIOI KAI EIΠON
OYTΩ TI ΣHMEION ∆EIKNYEIΣ HMIN OTI TAYTA ΠOIEIΣ 19
AΠEKPIΘH O IHΣOYΣ KAI EIΠEN AYTOIΣ ΛYΣATE TON NAON
TOYTON KAI EN TPIΣIN HMEPAIΣ EΓEPΩ AYTON 20 EIΠON OYN OI
IOY∆AIOI TEΣΣAPAKONTA KAI EΞ ETEΣIN ΩKO∆OMHΘH O NAOΣ
OYTOΣ KAI ΣY EN TPIΣIN HMEPAIΣ EΓEPEIΣ AYTON 21 EKEINOΣ ∆E
EΛEΓE ΠEPI TOY NAOY TOY ΣΩMATOΣ AYTOY 22 OTE OYN HΓEPΘH
EK NEKPΩN EMNHΣΘHΣAN OI MAΘHTAI AYTOY OTI TOYTO
EΛEΓEN AYTOIΣ KAI EΠIΣTEYΣAN TH ΓPAΦH KAI TΩ ΛOΓΩ Ω EIΠEN
O IHΣOYΣ 23 ΩΣ ∆E HN EN IEPOΣOΛYMOIΣ EN TΩ ΠAΣXA EN TH
EOPTH ΠOΛΛOI EΠIΣTEYΣAN EIΣ TO ONOMA AYTOY ΘEΩPOYNTEΣ
AYTOY TA ΣHMEIA A EΠOIEI 24 AYTOΣ ∆E O IHΣOYΣ OYK
EΠIΣTEYEN EAYTON AYTOIΣ ∆IA TO AYTON ΓINΩΣKEIN ΠANTAΣ 25
KAI OTI OY XPEIAN EIXEN INA TIΣ MAPTYPHΣH ΠEPI TOY
ANΘPΩΠOY AYTOΣ ΓAP EΓINΩΣKE TI HN EN TΩ ANΘPΩΠΩ
5
NIKO∆HMOΣ KAI EIΠEN OYTΩ ΠΩΣ ∆YNATAI TAYTA ΓENEΣΘAI 10
AΠEKPIΘH O IHΣOYΣ KAI EIΠEN AYTΩ ΣY EI O ∆I∆AΣKAΛOΣ TOY
IΣPAHΛ KAI TAYTA OY ΓINΩΣKEIΣ 11 AMHN AMHN ΛEΓΩ ΣOI OTI O
OI∆AMEN ΛAΛOYMEN KAI O EΩPAKAMEN MAPTYPOYMEN KAI
THN MAPTYPIAN HMΩN OY ΛAMΒANETE 12 EI TA EΠIΓEIA EIΠON
YMIN KAI OY ΠIΣTEYETE ΠΩΣ EAN EIΠΩ YMIN TA EΠOYPANIA
ΠIΣTEYΣETE 13 KAI OY∆EIΣ ANAΒEΒHKEN EIΣ TON OYPANON EI
MH O EK TOY OYPANOY KATAΒAΣ O YIOΣ TOY ANΘPΩΠOY O ΩN
EN TΩ OYPANΩ 14 KAI KAΘΩΣ MΩΣHΣ YΨΩΣE TON OΦIN EN TH
EPHMΩ OYTΩΣ YΨΩΘHNAI ∆EI TON YION TOY ANΘPΩΠOY 15 INA
ΠAΣ O ΠIΣTEYΩN EIΣ AYTON MH AΠOΛHTAI AΛΛ EXH ZΩHN
AIΩNION 16 OYTΩ ΓAP HΓAΠHΣEN O ΘEOΣ TON KOΣMON ΩΣTE TON
YION AYTOY TON MONOΓENH E∆ΩKEN INA ΠAΣ O ΠIΣTEYΩN EIΣ
AYTOY MH AΠOΛHTAI AΛΛ EXH ZΩHN AIΩNION 17 OY ΓAP
AΠEΣTEIΛEN O ΘEOΣ TON YION AYTOY EIΣ TON KOΣMON INA
KPINH TON KOΣMON AΛΛ INA ΣΩΘH O KOΣMOΣ ∆I AYTOY 18 O
ΠIΣTEYΩN EIΣ AYTON OY KPINETAI O ∆E MH ΠIΣTEYΩN H∆H
KEKPITAI OTI MH ΠEΠIΣTEYKEN EIΣ TO ONOMA TOY
MONOΓENOYΣ YIOY TOY ΘEOY 19 AYTH ∆E EΣTIN H KPIΣIΣ OTI TO
ΦΩΣ EΛHΛYΘEN EIΣ TON KOΣMON KAI HΓAΠHΣAN OI ANΘPΩΠOI
MAΛΛON TO ΣKOTOΣ H TO ΦΩΣ HN ΓAP ΠONHPA AYTΩN TA EPΓA
20 ΠAΣ ΓAP O ΦAYΛA ΠPAΣΣΩN MIΣEI TO ΦΩΣ KAI OYK EPXETAI
ΠPOΣ TO ΦΩΣ INA MH EΛEΓXOH TA EPΓA AYTOY 21 O ∆E ΠOIΩN
THN AΛHΘEIAN EPXETAI ΠPOΣ TO ΦΩΣ INA ΦANEPΩΘH AYTOY TA
EPΓA OTI EN ΘEΩ EΣTIN EIPΓAΣMENA 22 META TAYTA HΛΘEN O
IHΣOYΣ KAI OI MAΘHTAI AYTOY EIΣ THN IOY∆AIAN ΓHN KAI EKEI
∆IETPIΒE MET AYTΩN KAI EΒAΠTIZEN 23 HN ∆E KAI IΩANNHΣ
ΒAΠTIZΩN EN AINΩN EΓΓYΣ TOY ΣAΛEIM OTI Y∆ATA ΠOΛΛA HN
EKEI KAI ΠAPEΓINONTO KAI EΒAΠTIZONTO 24 OYΠΩ ΓAP HN
ΒEΒΛHMENOΣ EIΣ THN ΦYΛAKHN O IΩANNHΣ 25 EΓENETO OYN
ZHTHΣH EK TΩN MAΘHTΩN IΩANNOY META IOY∆AIΩN ΠEPI
KAΘAPIΣMOY 26 KAI HΛΘON ΠPOΣ TON IΩANNHN KAI EIΠON OYTΩ
PAΒΒI OΣ HN META ΣOY ΠEPAN TOY IOP∆ANOY Ω ΣY
MEMAPTYPHKAΣ I∆E OYTOΣ ΒAΠTIZEI KAI ΠANTEΣ EPXONTAI
ΠPOΣ AYTON 27 AΠEKPIΘH IΩANNHΣ KAI EIΠEN OY ∆YNATAI
ANΘPΩΠOΣ ΛAMΒANEIN OY∆EN EAN MH H ∆E∆OMENON AYTΩ EK
TOY OYPANOY 28 AYTOI YMEIΣ MOI MAPTYPEITE OTI EIΠON OYK
EIMI EΓΩ O XPIΣTOΣ AΛΛ OTI AΠEΣTAΛMENOΣ EIMI EMΠPOΣΘEN
EKEINOY 29 O EXΩN THN NYMΦHN NYMΦIOΣ EΣTIN O ∆E ΦIΛOΣ
TOY NYMΦIOY O EΣTHKΩΣ KAI AKOYΩN AYTOY XAPA XAIPEI ∆IA
THN ΦΩNHN TOY NYMΦIOY AYTH OYN H XAPA H EMH
ΠEΠΛHPΩTAI 30 EKEINON ∆EI AYΞANEIN EME ∆E EΛATTOYΣΘAI 31
O ANΩΘEN EPXOMENOΣ EΠANΩ ΠANTΩN EΣTIN O ΩN EK THΣ ΓHΣ
6
EK THΣ ΓHΣ EΣTI KAI EK THΣ ΓHΣ ΛAΛEI O EK TOY OYPANOY
EPXOMENOΣ EΠANΩ ΠANTΩN EΣTI 32 KAI O EΩPAKE KAI HKOYΣE
TOYTO MAPTYPEI KAI THN MAPTYPIAN AYTOY OY∆EIΣ ΛAMΒANEI
33 O ΛAΒΩN AYTOY THN MAPTYPIAN EΣΦPAΓIΣEN OTI O ΘEOΣ
AΛHΘHΣ EΣTIN 34 ON ΓAP AΠEΣTEIΛEN O ΘEOΣ TA PHMATA TOY
ΘEOY ΛAΛEI OY ΓAP EK METPOY ∆I∆ΩΣIN O ΘEOΣ TO ΠNEYMA 35
O ΠATHP AΓAΠA TON YION KAI ΠANTA ∆E∆ΩKEN EN TH XEIPI
AYTOY 36 O ΠIΣTEYΩN EIΣ TON YION EXEI ZΩHN AIΩNION O ∆E
AΠEIΘΩN TΩ YIΩ OYK OΨETAI ZΩHN AΛΛ H OPΓH TOY ΘEOY
MENEI EΠ AYTON
7
IHΣOYΣ KAΛΩΣ EIΠAΣ OTI AN∆PA OYK EXΩ 18 ΠENTE ΓAP AN∆PAΣ
EΣXEΣ KAI NYN ON EXEIΣ OYK EΣTI ΣOY ANHP TOYTO AΛHΘEΣ
EIPHKAΣ 19 ΛEΓEI OYTΩ H ΓYNH KYPIE ΘEΩPΩ OTI ΠPOΦHTHΣ EI
ΣY 20 OI ΠATEPEΣ HMΩN EN TOYTΩ TΩ OPEI ΠPOΣEKYNHΣAN KAI
YMEIΣ ΛEΓETE OTI EN IEPOΣOΛYMOIΣ EΣTIN O TOΠOΣ OΠOY ∆EI
ΠPOΣKYNEIN 21 ΛEΓEI AYTH O IHΣOYΣ ΓYNAI ΠIΣTEYΣON MOI OTI
EPXETAI ΩPA OTE OYTE EN TΩ OPEI TOYTΩ OYTE EN
IEPOΣOΛYMOIΣ ΠPOΣKYNHΣETE TΩ ΠATPI 22 YMEIΣ ΠPOΣKYNEITE
O OYK OI∆ATE HMEIΣ ΠPOΣKYNOYMEN O OI∆AMEN OTI H ΣΩTHPIA
EK TΩN IOY∆AIΩN EΣTIN 23 AΛΛ EPXETAI ΩPA KAI NYN EΣTIN OTE
OI AΛHΘINOI ΠPOΣKYNHTAI ΠPOΣKYNHΣOYΣI TΩ ΠATPI EN
ΠNEYMATI KAI AΛHΘEIA KAI ΓAP O ΠATHP TOIOYTOYΣ ZHTEI
TOYΣ ΠPOΣKYNOYNTAΣ AYTON 24 ΠNEYMA O ΘEOΣ KAI TOYΣ
ΠPOΣKYNOYNTAΣ AYTON EN ΠNEYMATI KAI AΛHΘEIA ∆EI
ΠPOΣKYNEIN 25 ΛEΓEI OYTΩ H ΓYNH OI∆A OTI MEΣΣIAΣ EPXETAI O
ΛEΓOMENOΣ XPIΣTOΣ OTAN EΛΘH EKEINOΣ ANAΓΓEΛEI HMIN
ΠANTA 26 ΛEΓEI AYTH O IHΣOYΣ EΓΩ EIMI O ΛAΛΩN ΣOI 27 KAI EΠI
TOYTΩ HΛΘON OI MAΘHTAI AYTOY KAI EΘAYMAΣAN OTI META
ΓYNAIKOΣ EΛAΛEI OY∆EIΣ MENTOI EIΠE TI ZHTEIΣ H TI ΛAΛEIΣ
MET AYTHΣ 28 AΦHKEN OYN THN Y∆PIAN AYTHΣ H ΓYNH KAI
AΠHΛΘEN EIΣ THN ΠOΛIN KAI ΛEΓEI TOIΣ ANΘPΩΠOIΣ 29 ∆EYTE
I∆ETE ANΘPΩΠON OΣ EIΠE MOI ΠANTA OΣA EΠOIHΣA MHTI OYTOΣ
EΣTIN O XPIΣTOΣ 30 EΞHΛΘON OYN EK THΣ ΠOΛEΩΣ KAI HPXONTO
ΠPOΣ AYTON 31 EN ∆E TΩ METAΞY HPΩTΩN AYTON OI MAΘHTAI
ΛEΓONTEΣ PAΒΒI ΦAΓE 32 O ∆E EIΠEN AYTOIΣ EΓΩ ΒPΩΣIN EXΩ
ΦAΓEIN HN YMEIΣ OYK OI∆ATE 33 EΛEΓON OYN OI MAΘHTAI ΠPOΣ
AΛΛHΛOYΣ MH TIΣ HNEΓKEN OYTΩ ΦAΓEIN 34 ΛEΓEI AYTOIΣ O
IHΣOYΣ EMON ΒPΩMA EΣTIN INA ΠOIΩ TO ΘEΛHMA TOY
ΠEMΨANTOΣ ME KAI TEΛEIΩΣΩ AYTOY TO EPΓON 35 OYX YMEIΣ
ΛEΓETE OTI ETI TETPAMHNON EΣTI KAI O ΘEPIΣMOΣ EPXETAIΣ
I∆OY ΛEΓΩ YMIN EΠAPATE TOYΣ OΦΘAΛMOYΣ YMΩN KAI
ΘEAΣAΣΘE TAΣ XΩPAΣ OTI ΛEYKAI EIΣI ΠPOΣ ΘEPIΣMON H∆H 36
KAI O ΘEPIZΩN MIΣΘON ΛAMΒANEI KAI ΣYNAΓEI KAPΠON EIΣ
ZΩHN AIΩNION INA KAI O ΣΠEIPΩN OMOY XAIPH KAI O ΘEPIZΩN 37
EN ΓAP TOYTΩ O ΛOΓOΣ EΣTIN AΛHΘINOΣ OTI AΛΛOΣ EΣTIN O
ΣΠEIPΩN KAI AΛΛOΣ O ΘEPIZΩN 38 EΓΩ AΠEΣTEIΛA YMAΣ
ΘEPIZEIN O OYX YMEIΣ KEKOΠIAKATE AΛΛOI KEKOΠIAKAΣI KAI
YMEIΣ EIΣ TON KOΠON AYTΩN EIΣEΛHΛYΘATE 39 EK ∆E THΣ
ΠOΛEΩΣ EKEINHΣ ΠOΛΛOI EΠIΣTEYΣAN EIΣ AYTON TΩN
ΣAMAPEITΩN ∆IA TON ΛOΓON THΣ ΓYNAIKOΣ MAPTYPOYΣHΣ OTI
EIΠE MOI ΠANTA OΣA EΠOIHΣA 40 ΩΣ OYN HΛΘON ΠPOΣ AYTON OI
ΣAMAPEITAI HPΩTΩN AYTON MEINAI ΠAP AYTOIΣ KAI EMEINEN
EKEI ∆YO HMEPAΣ 41 KAI ΠOΛΛΩ ΠΛEIOYΣ EΠIΣTEYΣAN ∆IA TON
8
ΛOΓON AYTOY 42 TH TE ΓYNAIKI EΛEΓON OTI OYKETI ∆IA THN
ΣHN ΛAΛIAN ΠIΣTEYOMEN AYTOI ΓAP AKHKOAMEN KAI OI∆AMEN
OTI OYTOΣ EΣTIN AΛHΘΩΣ O ΣΩTHP TOY KOΣMOY O XPIΣTOΣ 43
META ∆E TAΣ ∆YO HMEPAΣ EΞHΛΘEN EKEIΘEN KAI AΠHΛΘEN EIΣ
THN ΓAΛIΛAIAN 44 AYTOΣ ΓAP O IHΣOYΣ EMAPTYPHΣEN OTI
ΠPOΦHTHΣ EN TH I∆IA ΠATPI∆I TIMHN OYK EXEI 45 OTE OYN
HΛΘEN EIΣ THN ΓAΛIΛAIAN E∆EΞANTO AYTON OI ΓAΛIΛAIOI
ΠANTA EΩPAKOTEΣ A EΠOIHΣEN EN IEPOΣOΛYMOIΣ EN TH EOPTH
KAI AYTOI ΓAP HΛΘON EIΣ THN EOPTHN 46 HΛΘEN OYN O IHΣOYΣ
ΠAΛIN EIΣ THN KANA THΣ ΓAΛIΛAIOΣ OΠOY EΠOIHΣE TO Y∆ΩP
OINON. KAI HN TIΣ ΒAΣIΛIKOΣ OY O YIOΣ HΣΘENEI EN
KAΠEPNAOYM 47 OYTOΣ AKOYΣAΣ OTI IHΣOYΣ HKEI EK THΣ
IOY∆AIAΣ EIΣ THN ΓAΛIΛAIAN AΠHΛΘE ΠPOΣ AYTON KAI HPΩTA
AYTON INA KATAΒH KAI IAΣHTAI AYTOY TON YION HMEΛΛE ΓAP
AΠOΘNHΣKEIN 48 EIΠEN OYN O IHΣOYΣ ΠPOΣ AYTON EAN MH
ΣHMEIA KAI TEPATA I∆HTE OY MH ΠIΣTEYΣHTE 49 ΛEΓEI ΠPOΣ
AYTON O ΒAΣIΛIKOΣ KYPIE KATAΒHΘI ΠPIN AΠOΘANEIN TO
ΠAI∆ION MOY 50 ΛEΓEI OYTΩ O IHΣOYΣ ΠOPEYOY O YIOΣ ΣOY ZH
KAI EΠIΣTEYΣEN O ANΘPΩΠOΣ TΩ ΛOΓΩ Ω EIΠEN OYTΩ IHΣOYΣ
KAI EΠOPEYETO 51 H∆H ∆E AYTOY KATAΒAINONTOΣ OI ∆OYΛOI
AYTOY AΠHNTHΣAN OYTΩ KAI AΠHΓΓEIΛAN ΛEΓONTEΣ OTI O
ΠAIΣ ΣOY ZH 52 EΠYΘETO OYN ΠAP AYTΩN THN ΩPAN EN H
KOMΨOTEPON EΣXE KAI EIΠON OYTΩ OTI XΘEΣ ΩPAN EΒ∆OMHN
OΦHKEN AYTON O ΠYPETOΣ 53 EΓNΩ OYN O ΠATHP OTI EN EKEINH
TH ΩPA EN H EIΠEN OYTΩ O IHΣOYΣ OTI O YIOΣ ΣOY ZH KAI 4
EΠIΣTEYΣEN AYTOΣ KAI H OIKIA AYTOY OΛH 54 TOYTO ΠAΛIN
∆EYTEPON ΣHMEION EΠOIHΣEN O IHΣOYΣ EΛΘΩN EK THΣ
IOY∆AIAΣ EIΣ THN ΓAΛIΛAIAN
9
AΣΘENΩN KYPIE ANΘPΩΠON OYK EXΩ INA OTAN TAPAXΘH TO
Y∆ΩP ΒAΛΛH ME EIΣ THN KOΛYMΒHΘPAN EN Ω ∆E EPXOMAI EΓΩ
AΛΛOΣ ΠPO EMOY KATAΒAINEI 8 ΛEΓEI AYTΩ O IHΣOYΣ EΓEIPAI
APON TON KPAΒΒATON ΣOY KAI ΠEPIΠATEI 9 KAI EYΘEΩΣ
EΓENETO YΓIHΣ O ANΘPΩΠOΣ KAI HPE TON KPAΒΒATON AYTOY
KAI ΠEPIEΠATEI 10 HN ∆E ΣAΒΒATON EN EKEINH TH HMEPA
EΛEΓON OYN OI IOY∆AIOI TΩ TEΘEPAΠEYMENΩ ΣAΒΒATON EΣTIN
OYK EΞEΣTI ΣOI APAI TON KPAΒΒATON 11 AΠEKPIΘH AYTOIΣ O
ΠOIHΣAΣ ME YΓIH EKEINOΣ MOI EIΠEN APON TON KPAΒΒATON
ΣOY KAI ΠEPIΠATEI 12 HPΩTHΣAN OYN AYTON TIΣ EΣTIN O
ANΘPΩΠOΣ O EIΠΩN ΣOI APON TON KPAΒΒATON ΣOY KAI
ΠEPIΠATEI 13 O ∆E IAΘEIΣ OYK H∆EI TIΣ EΣTIN O ΓAP IHΣOYΣ
EΞENEYΣEN OXΛOY ONTOΣ EN TΩ TOΠΩ 14 META TAYTA EYPIΣKEI
AYTON O IHΣOYΣ EN TΩ IEPΩ KAI EIΠEN AYTΩ I∆E YΓIHΣ ΓEΓONAΣ
MHKETI AMAPTANE INA MH XEIPON TI ΣOI ΓENHTAI 15 AΠHΛΘEN
O ANΘPΩΠOΣ KAI ANHΓΓEIΛE TOIΣ IOY∆AIOIΣ OTI IHΣOYΣ EΣTIN O
ΠOIHΣAΣ AYTON YΓIH 16 KAI ∆IA TOYTO E∆IΩKON TON IHΣOYN OI
IOY∆AIOI KAI EZHTOYN AYTON AΠOKTEINAI OTI TAYTA EΠOIEI
EN ΣAΒΒATΩ 17 O ∆E IHΣOYΣ AΠEKPINATO AYTOIΣ O ΠATHP MOY
EΩΣ APTI EPΓAZETAI KAΓΩ EPΓAZOMAI 18 ∆IA TOYTO OYN
MAΛΛON EZHTOYN AYTON OI IOY∆AIOI AΠOKTEINAI OTI OY
MONON EΛYE TO ΣAΒΒATON AΛΛA KAI ΠATEPA I∆ION EΛEΓE TON
ΘEON IΣON EAYTON ΠOIΩN TΩ ΘEΩ 19 AΠEKPINATO OYN O
IHΣOYΣ KAI EIΠEN AYTOIΣ AMHN AMHN ΛEΓΩ YMIN OY ∆YNATAI
O YIOΣ ΠOIEIN AΦ EAYTOY OY∆EN EAN MH TI ΒΛEΠH TON ΠATEPA
ΠOIOYNTA A ΓAP AN EKEINOΣ ΠOIH TAYTA KAI O YIOΣ OMOIΩΣ
ΠOIEI 20 O ΓAP ΠATHP ΦIΛEI TON YION KAI ΠANTA ∆EIKNYΣIN
OYTΩ A AYTOΣ ΠOIEI KAI MEIZONA TOYTΩN ∆EIΞEI OYTΩ EPΓA
INA YMEIΣ ΘAYMAZHTE 21 ΩΣΠEP ΓAP O ΠATHP EΓEIPEI TOYΣ
NEKPOYΣ KAI ZΩOΠOIEI OYTΩ KAI O YIOΣ OYΣ ΘEΛEI ZΩOΠOIEI 22
OY∆E ΓAP O ΠATHP KPINEI OY∆ENA AΛΛA THN KPIΣIN ΠAΣAN
∆E∆ΩKE TΩ YIΩ 23 INA ΠANTEΣ TIMΩΣI TON YION KAΘΩΣ TIMΩΣI
TON ΠATEPA O MH TIMΩN TON YION OY TΨA TON ΠATEPA TON
ΠEMΨANTA AYTON 24 AMHN AMHN ΛEΓΩ YMIN OTI O TON ΛOΓON
MOY AKOYΩN KAI ΠIΣTEYΩN TΩ ΠEMΨANTI ME EXEI ZΩHN
AIΩNION KAI EIΣ KPIΣIN OYK EPXETAI AΛΛA METAΒEΒHKEN EK
TOY ΘANATOY EIΣ THN ZΩHN 25 AMHN AMHN ΛEΓΩ YMIN OTI
EPXETAI ΩPA KAI NYN EΣTIN OTE OI NEKPOI AKOYΣONTAI THΣ
ΦΩNHΣ TOY YIOY TOY ΘEOY KAI OI AKOYΣANTEΣ ZHΣONTAI 26
ΩΣΠEP ΓAP O ΠATHP EXEI ZΩHN EN EAYTΩ OYTΩΣ E∆ΩKE KAI TΩ
YIΩ ZΩHN EXEIN EN EAYTΩ 27 KAI EΞOYΣIAN E∆ΩKEN OYTΩ KAI
KPIΣIN ΠOIEIN OTI YIOΣ ANΘPΩΠOY EΣTI 28 MH ΘAYMAZETE
TOYTO OTI EPXETAI ΩPA EN H ΠANTEΣ OI EN TOIΣ MNHMEIOIΣ
10
AKOYΣONTAI THΣ ΦΩNHΣ AYTOY 29 KAI EKΠOPEYΣONTAI OI TA
AΓAΘA ΠOIHΣANTEΣ EIΣ ANAΣTAΣIN ZΩHΣ OI ∆E TA ΦAYΛA
ΠPAΞANTEΣ EIΣ ANAΣTAΣIN KPIΣEΩΣ 30 OY ∆YNAMAI EΓΩ ΠOIEIN
AΠ EMAYTOY OY∆EN KAΘΩΣ AKOYΩ KPINΩ KAI H KPIΣIΣ H EMH
∆IKAIA EΣTIN OTI OY ZHTΩ TO ΘEΛHMA TO EMON AΛΛA TO
ΘEΛHMA TOY ΠEMΨANTOΣ ME ΠATPOΣ 31 EAN EΓΩ MAPTYPΩ
ΠEPI EMAYTOY H MAPTYPIA MOY OYK EΣTIN AΛHΘHΣ 32 AΛΛOΣ
EΣTIN O MAPTYPΩN ΠEPI EMOY KAI OI∆A OTI AΛHΘHΣ EΣTIN H
MAPTYPIA HN MAPTYPEI ΠEPI EMOY 33 YMEIΣ AΠEΣTAΛKATE
ΠPOΣ IΩANNHN KAI MEMAPTYPHKE TH AΛHΘEIA 34 EΓΩ ∆E OY
ΠAPA ANΘPΩΠOY THN MAPTYPIAN ΛAMΒANΩ AΛΛA TAYTA ΛEΓΩ
INA YMEIΣ ΣΩΘHTE 35 EKEINOΣ HN O ΛYXNOΣ O KAIOMENOΣ KAI
ΦAINΩN YMEIΣ ∆E HΘEΛHΣATE OΓAΛΛIAΣΘHNAI ΠPOΣ ΩPAN EN
TΩ ΦΩTI AYTOY 36 EΓΩ ∆E EXΩ THN MAPTYPIAN MEIZΩ TOY
IΩANNOY TA ΓAP EPΓA A E∆ΩKE MOI O ΠATHP INA TEΛEIΩΣΩ
AYTA AYTA TA EPΓA A EΓΩ ΠOIΩ MAPTYPEI ΠEPI EMOY OTI O
ΠATHP ME AΠEΣTAΛKE 37 KAI O ΠEMΨAΣ ME ΠATHP AYTOΣ
MEMAPTYPHKE ΠEPI EMOY OYTE ΦΩNHN AYTOY AKHKOATE
ΠΩΠOTE OYTE EI∆OΣ AYTOY EΩPAKATE 38 KAI TON ΛOΓON
AYTOY OYK EXETE MENONTA EN YMIN OTI ON AΠEΣTEIΛEN
EKEINOΣ TOYTO YMEIΣ OY ΠIΣTEYETE 39 EPEYNATE TAΣ ΓPAΦAΣ
OTI YMEIΣ ∆OKEΠ EN AYTAIΣ ZΩHN AIΩNION EXEIN KAI EKEINAI
EIΣIN AI MAPTYPOYΣAI ΠEPI EMOY 40 KAI OY ΘEΛETE EΛΘEIN
ΠPOΣ ME INA ZΩH EXHTE 41 ∆OΞAN ΠAPA ANΘPΩΠΩN OY
ΛAMΒANΩ 42 AΛΛ EΓNΩKA YMAΣ OTI THN AΓAΠHN TOY ΘEOY
OYK EXETE EN EAYTOIΣ 43 EΓΩ EΛHΛYΘA EN TΩ ONOMATI TOY
ΠATPOΣ MOY KAI OY ΛAMΒANETE ME EAN AΛΛOΣ EΛΘH EN TΩ
ONOMATI TΩ I∆IΩ EKEINON ΛHΨEΣΘE 44 ΠΩΣ ∆YNAΣΘE YMEIΣ
ΠIΣTEYΣAI ∆OΞAN ΠAPA AΛΛHΛΩN ΛAMΒANONTEΣ KAI THN
∆OΞAN THN ΠAPA TOY MONOY ΘEOY OY ZHTEITE 45 MH ∆OKEITE
OTI EΓΩ KATHΓOPHΣΩ YMΩN ΠPOΣ TON ΠATEPA EΣTIN O
KATHΓOPΩN YMΩN MΩΣHΣ EIΣ ON YMEIΣ HΛΠIKATE 46 EI ΓAP
EΠIΣTEYETE MΩΣH EΠIΣTEYETE AN EMOI ΠEPI ΓAP EMOY EKEINOΣ
EΓPAΨEN 47 EI ∆E TOIΣ EKEINOY ΓPAMMAΣIN OY ΠIΣTEYETE ΠΩΣ
TOIΣ EMOIΣ PHMAΣI ΠIΣTEYΣETE
11
H EOPTH TΩN IOY∆AIΩN 5 EΠAPAΣ OYN O IHΣOYΣ TOYΣ
OΦΘAΛMOYΣ KAI ΘEAΣAMENOΣ OTI ΠOΛYΣ OXΛOΣ EPXETAI ΠPOΣ
AYTON ΛEΓEI ΠPOΣ TON ΦIΛIΠΠON ΠOΘEN AΓOPAΣOMEN APTOYΣ
INA ΦAΓΩΣIN OYTOI 6 TOYTO ∆E EΛEΓE ΠEIPAZΩN AYTON AYTOΣ
ΓAP H∆EI TI EMEΛΛE ΠOIEIN 7 AΠEKPIΘH OYTΩ ΦIΛIΠΠOΣ
∆IAKOΣIΩN ∆HNAPIΩN APTOI OYK APKOYΣIN AYTOIΣ INA
EKAΣTOΣ AYTΩN ΒPAXY TI ΛAΒH 8 ΛEΓEI OYTΩ EIΣ EK TΩN
MAΘHTΩN AYTOY AN∆PEAΣ O A∆EΛΦOΣ ΣIMΩNOΣ ΠETPOY 9 EOTI
ΠAI∆APION EN Ω∆E O EXEI ΠENTE APTOYΣ KPIΘINOYΣ KAI ∆YO
OΨAPIA AΛΛA TAYTA TI EΣTIN EIΣ TOΣOYTOYΣ 10 EIΠE ∆E O
IHΣOYΣ ΠOIHΣATE TOYΣ ANΘPΩΠOYΣ ANAΠEΣEIN HN ∆E XOPTOΣ
ΠOΛYΣ EN TΩ TOΠΩ ANEΠEΣON OYN OI AN∆PEΣ TON APIΘMON
ΩΣEI ΠENTAKIΣXIΛIOI 11 EΛAΒE ∆E TOYΣ APTOYΣ IHΣOYΣ KAI
EYXAPIΣTHΣAΣ ∆IE∆ΩKE TOIΣ MAΘHTAIΣ OI ∆E MAΘHTAI TOIΣ
ANAKEIMENOIΣ OMOIΩΣ KAI EK TΩN OΨAPIΩN OΣON HΘEΛON 12
ΩΣ ∆E ENEΠΛHΣΘHΣAN ΛEΓEI TOIΣ MAΘHTAIΣ AYTOY
ΣYNAΓAΓETE TA ΠEPIΣΣEYΣANTA KΛAΣMATA INA MH TI
AΠOΛHTAI 13 ΣYNHΓAΓAN OYN KAI EΓEMIΣAN ∆Ω∆EKA
KOΦINOYΣ KΛAΣMATΩN EK TΩN ΠENTE APTΩN TΩN KPIΘINΩN A
EΠEPIΣΣEYΣE TOIΣ ΒEΒPΩKOΣIN 14 OI OYN ANΘPΩΠOI I∆ONTEΣ O
EΠOIHΣE ΣHMEION IHΣOYΣ EΛEΓON OTI OYTOΣ EΣTIN AΛHΘΩΣ O
ΠPOΦHTHΣ O EPXOMENOΣ EIΣ TON KOΣMON 15 IHΣOYΣ OYN
ΓNOYΣ OTI MEΛΛOYΣIN EPXEΣΘAI KAI APΠAZEIN AYTON INA
ΠOIHΣΩΣIN AYTON ΒAΣIΛEA ANEXΩPHΣE ΠAΛIN EIΣ TO OPOΣ
AYTOΣ MONOΣ 16 ΩΣ ∆E OΨIA EΓENETO KATEΒHΣAN OI MAΘHTAI
AYTOY EΠI THN ΘAΛAΣΣAN 17 KAI EMΒANTEΣ EIΣ TO ΠΛOION
HPXONTO ΠEPAN THΣ ΘAΛAΣΣHΣ EIΣ KAΠEPNAOYM KAI ΣKOTIA
H∆H EΓEΓONEI KAI OYK EΛHΛYΘEI ΠPOΣ AYTOYΣ O IHΣOYΣ 18 H
TE ΘAΛAΣΣA ANEMOY MEΓAΛOY ΠNEONTOΣ ∆IHΓEIPETO 19
EΛHΛAKOTEΣ OYN ΩΣ ΣTA∆IOYΣ EIKOΣIΠENTE H TPIAKONTA
ΘEΩPOYΣI TON IHΣOYN ΠEPIΠATOYNTA EΠI THΣ ΘAΛAΣΣHΣ KAI
EΓΓYΣ TOY ΠΛOIOY ΓINOMENON KAI EΦOΒHΘHΣAN 20 O ∆E ΛEΓEI
AYTOIΣ EΓΩ EIMI MH ΦOΒEIΣΘE 21 HΘEΛON OYN ΛAΒEIN AYTON
EIΣ TO ΠΛOION KAI EYΘEΩΣ TO ΠΛOION EΓENETO THΣ ΓHΣ EIΣ HN
YΠHΓON 22 TH EΠAYPION O OXΛOΣ O EΣTHKΩΣ ΠEPAN THΣ
ΘAΛAΣΣHΣ I∆ΩN OTI ΠΛOIAPION AΛΛO OYK HN EKEI EI MH EN
EKEINO EIΣ O ENEΒHΣAN OI MAΘHTAI AYTOY KAI OTI OY
ΣYNEIΣHΛΘE TOIΣ MAΘHTAIΣ AYTOY O IHΣOYΣ EIΣ TO ΠΛOIAPION
AΛΛA MONOI OI MAΘHTAI AYTOY AΠHΛΘON 23 AΛΛA ∆E HΛΘE
ΠΛOIAPIA EK TIΒEPIA∆OΣ EΓΓYΣ TOY TOΠOY OΠOY EΦAΓON TON
APTON EYXAPIΣTHΣANTOΣ TOY KYPIOY 24 OTE OYN EI∆EN O
OXΛOΣ OTI IHΣOYΣ OYK EΣTIN EKEI OY∆E OI MAΘHTAI AYTOY
ENEΒHΣAN KAI AYTOI EIΣ TA ΠΛOIA KAI HΛΘON EIΣ
12
KAΠEPNAOYM ZHTOYNTEΣ TON IHΣOYN 25 KAI EYPONTEΣ AYTON
ΠEPAN THΣ ΘAΛAΣΣHΣ EIΠON OYTΩ PAΒΒI ΠOTE Ω∆E ΓEΓONAΣ 26
AΠEKPIΘH AYTOIΣ O IHΣOYΣ KAI EIΠEN AMHN AMHN ΛEΓΩ YMIN
ZHTEITE ME OYX OTI EI∆ETE ΣHMEIA AΛΛ OTI EΦAΓETE EK TΩN
APTΩN KAI EXOPTAΣΘHTE 27 EPΓAZEΣΘE MH THN ΒPΩΣIN THN
AΠOΛΛYMENHN AΛΛO THN ΒPΩΣIN THN MENOYΣAN EIΣ ZΩHN
AIΩNION HN O YIOΣ TOY ANΘPΩΠOY YMIN ∆ΩΣEI TOYTON ΓAP O
ΠATHP EΣΦPAΓIΣEN O ΘEOΣ 28 EIΠON OYN ΠPOΣ AYTON TI
ΠOIΩMEN INA EPΓAZΩMEΘA TA EPΓA TOY ΘEOY 29 AΠEKPIΘH O
IHΣOYΣ KAI EIΠEN AYTOIΣ TOYTO EΣTI TO EPΓON TOY ΘEOY INA
ΠIΣTEYΣHTE EIΣ OY O AΠEΣTEIΛEN EKEINOΣ 30 EIΠON OYN OYTΩ
TI OYN ΠOIEIΣ ΣY I ΣHMEION INA I∆ΩMEN KAI ΠIΣTEYΣΩMEN ΣOI
TI EPΓAZH 31 OI ΠATEPEΣ HMΩN TO MANNA EΦAΓON EN TH
EPHMΩ KAΘΩΣ EΣTI ΓEΓPAMMENON APTON EK TOY OYPANOY
E∆ΩKEN AYTOIΣ ΦAΓEIN 32 EIΠEN OYN AYTOIΣ O IHΣOYΣ AMHN
AMHN ΛEΓΩ YMIN OY MΩΣHΣ ∆E∆ΩKEN YMIN TON APTON EK TOY
OYPANOY AΛΛ O ΠATHP MOY ∆I∆ΩΣIN YMIN TON APTON EK TOY
OYPANOY TON AΛHΘINON 33 O ΓAP APTOΣ TOY ΘEOY EΣTIN O
KATAΒAINΩN EK TOY OYPANOY KAI ZΩHN ∆I∆OYΣ TΩ KOΣMΩ 34
EIΠON OYN ΠPOΣ AYTON KYPIE ΠANTOTE ∆OΣ HMIN TON APTON
TOYTON 35 EIΠE ∆E AYTOIΣ O IHΣOYΣ EΓΩ EIMI O APTOΣ THΣ ZΩHΣ
O EPXOMENOΣ ΠPOΣ ME OY MH ΠEINAΣH KAI O ΠIΣTEYΩN EIΣ EME
OY MH ∆IΨHΣH ΠΩΠOTE 36 AΛΛ EIΠON YMIN OTI KAI EΩPAKATE
ME KAI OY ΠIΣTEYETE 37 ΠAN O ∆I∆ΩΣI MOI O ΠATHP ΠPOΣ EME
HΞEI KAI TON EPXOMENON ΠPOΣ ME OY MH EKΒAΛΩ EΞΩ 38 OTI
KATAΒEΒHKA EK TOY OYPANOY OYX INA ΠOIΩ TO ΘEΛHMA TO
EMON AΛΛA TO ΘEΛHMA TOY ΠEMΨANTOΣ ME 39 TOYTO ∆E EΣTI
TO ΘEΛHMA TOY ΠEMΨANTOΣ ME ΠATPOΣ INA ΠAN O ∆E∆ΩKE
MOI MH AΠOΛEΣΩ EΞ AYTOY AΛΛA ANAΣTHΣΩ AYTON EN TH
EΣXATH HMEPA 40 TOYTO ∆E EΣTI TO ΘEΛHMA TOY ΠEMΨANTOΣ
ME INA ΠAΣ O ΘEΩPΩN TON YION KAI ΠIΣTEYΩN EIΣ AYTON EXH
ZΩHN AIΩNION KAI ANAΣTHΣΩ AYTON EΓΩ TH EΣXATH HMEPA 41
EΓOΓΓYZON OYN OI IOY∆AIOI ΠEPI AYTOY OTI EIΠEN EΓΩ EIMI O
APTOΣ O KATAΒAΣ EK TOY OYPANOY 42 KAI EΛENON OYX OYTOΣ
EΣTIN IHΣOYΣ O YIOΣ IΩΣHΦ OY HMEIΣ OI∆AMEN TON ΠATEPA KAI
THN MHTEPA ΠΩΣ OYN ΛEΓEI OYTOΣ OTI EK TOY OYPANOY
KATAΒEΒHKA 43 AΠEKPIΘH OYN O IHΣOYΣ KAI EIΠEN AYTOIΣ MH
ΓOΓΓYZETE MET AΛΛHΛΩN 44 OY∆EIΣ ∆YNATAI EΛΘEIN ΠPOΣ ME
EAN MH O ΠATHP O ΠEMΨAΣ ME EΛKYΣH AYTON KAI EΓΩ
ANAΣTHΣΩ AYTON TH EΣXATH HMEPA 45 EΣTI ΓEΓPAMMENON EN
TOIΣ ΠPOΦHTAIΣ KAI EΣONTAI ΠANTEΣ ∆I∆AKTOI TOY ΘEOY. ΠAΣ
OYN O AKOYΣAΣ ΠAPA TOY ΠATPOΣ KAI MAΘΩN EPXETAI ΠPOΣ
ME 46 OYK OTI TON ΠATEPA TIΣ EΩPAKEN EI MH O ΩN ΠAPA TOY
13
ΘEOY OYTOΣ EΩPAKE TON ΠATEPA 47 AMHN AMHN ΛEΓΩ YMIN O
ΠIΣTEYΩΣ EIΣ EME EXEI ZΩHN AIΩNION 48 EΓΩ EIMI O APTOΣ THΣ
ZΩHΣ 49 OI ΠATEPEΣ YMΩN EΦAΓON TO MANNA EN TH EPHMΩ KAI
AΠEΘANON 50 OYTOΣ EΣTIN O APTOΣ O EK TOY OYPANOY
KATAΒAINΩN INA TI EΞ AYTOY ΦAΓH KAI MH AΠOΘANH 51 EΓΩ
EIMI O APTOΣ O ZΩN O EI TOY OYPANOY KATAΒAΣ EAN TIΣ ΦAΓH
EK TOYTOY TOY APTOY ZHΣETAI EIΣ TON AIΩNA KAI O APTOΣ ∆E
ON EΓΩ ∆ΩΣΩ H ΣAPΞ MOY EΣTIN HN EΓΩ ∆ΩΣΩ YΠEP THΣ TOY
KOΣMOY ZΩHΣ 52 EMAXONTO OYN ΠPOΣ AΛΛHΛOYΣ OI IOY∆AIOI
ΛEΓONTEΣ ΠΩΣ ∆YNATAI OYTOΣ HMIN ∆OYNAI THN ΣAPKA
ΦAΓEIN 53 EIΠEN OYΣ AYTOIΣ O IHΣOYΣ AMHN AMHN ΛEΓΩ YMIN
EAN MH ΦAΓHTE THΣ ΣAPKA TOY YIOY TOY ANΘPΩΠOY KAI ΠIHTE
AYTOY TO AIMA OYK EXETE ZΩHN EN EAYTOIΣ 54 O TPΩΓΩN MOY
THN ΣAPKA KA ΠINΩN MOY TO AIMA EXEI ZΩHN AIΩNION KAI EΓΩ
ANAΣTHΣA AYTON TH EΣXATH HMEPA 55 H ΓAP ΣAPΞ MOY
AΛHΘΩΣ EΣT ΒPΩΣIΣ KAI TO AIMA MOY AΛHΘΩΣ EΣTI ΠOΣIΣ 56 O
TPΩΓΩN MOY THN ΣAPKA KAI ΠINΩN MOY TO AIMA EN EMOI
MENEI KAΓΩ EN OYTΩ 57 KAΘΩΣ AΠEΣTEIΛE ME O ZΩN ΠATHP
KAΓΩ ZΩ ∆IA TON ΠATEPA KAI O TPΩΓΩN ME KAKEINOΣ ZHΣETAI
∆I EME 58 OYTOΣ EΣTIN O APTOΣ O EK TOY OYPANOY KATAΒAΣ
OY KAΘΩΣ EΦAΓON OI ΠATEPEΣ YMΩN TO MANNA KAI AΠEΘANON
O TPΩΓΩN TOYTON TON APTON ZHΣETAI EIΣ TON AIΩNA 59 TAYTA
EIΠEN EN ΣYNAΓΩΓH ∆I∆AΣKΩN EN KAΠEPNAOYM 60 ΠOΛΛOI OYN
AKOYΣANTEΣ EK TΩN MAΘHTΩN AYTOY EIΠON ΣKΛHPOΣ EΣTIN
OYTOΣ O ΛOΓOΣ TIΣ ∆YNATAI AYTOY AKOYEIN 61 EI∆ΩΣ ∆E O
IHΣOYΣ EN EAYTΩ OTI ΓOΓΓYZOYΣI ΠEPI TOYTOY OI MAΘHTAI
AYTOY EIΠEN AYTOIΣ TOYTO YMAΣ ΣKAN∆AΛIZEI 62 EAN OYN
ΘEΩPHTE TON YION TOY ANΘPΩΠOY ANAΒAINONTA OΠOY HN TO
ΠPOTEPON 63 TO ΠNEYMA EΣTI TO ZΩOΠOIOYN H ΣAPΞ OYK
ΩΦEΛEI OY∆EN TA PHMATA A EΓΩ ΛAΛΩ YMIN ΠNEYMA EΣTI KAI
ZΩH EΣTIN 64 AΛΛ EIΣIN EΞ YMΩN TINEΣ OI OY ΠIΣTEYOYΣIN H∆EI
ΓAP EΞ APXHΣ O IHΣOYΣ TINEΣ EIΣIN OI MH ΠIΣTEYONTEΣ KAI TIΣ
EΣTIN O ΠAPA∆ΩΣΩN AYTON 65 KAI EΛEΓE ∆IA TOYTO EIPHKA
YMIN OTI OY∆EIΣ ∆YNATAI EΛΘEIN ΠPOΣ ME EAN MH
∆E∆OMENON OYTΩ EK TOY ΠATPOΣ MOY 66 EK TOYTOY ΠOΛΛOI
AΠHΛΘON TΩN MAΘHTΩN AYTOY EIΣ TA OΠIΣΩ KAI OYKETI MET
AYTOY ΠEPIEΠATOYN 67 EIΠEN OYN O IHΣOYΣ TOIΣ ∆Ω∆EKA MH
KAI YMEIΣ ΘEΛETE YΠAΓEIN 68 AΠEKPIΘH OYN OYTΩ ΣIMΩN
ΠETPOΣ KYPIE ΠPOΣ TINA AΠEΛEYΣOMEΘAΣ PHMATA ZΩHΣ
AIΩNIOY EXEIΣ 69 KAI HMEIΣ ΠEΠIΣTEYKAMEN KAI EΓNΩKAMEN
OTI ΣY EI O XPIΣTOΣ O YIOΣ TOY ΘEOY TOY ZΩNTOΣ 70 AΠEKPIΘH
AYTOIΣ O IHΣOYΣ OYK EΓΩ YMAΣ TOYΣ ∆Ω∆EKA EΞEΛEΞAMHN
KAI EΞ YMΩN EIΣ ∆IAΒOΛOΣ EΣTIN 71 EΛEΓE ∆E TON IOY∆AN
14
ΣIMΩNOΣ IΣKAPIΩTHN OYTOΣ ΓAP HMEΛΛEN AYTON
ΠAPA∆I∆ONAI EIΣ ΩN EK TΩN ∆Ω∆EKA
15
ΠEPITOMHN ΛAMΒANEI ANΘPΩΠOΣ EN ΣAΒΒATΩ TNA MH ΛYΘH O
NOMOΣ MΩΣEΩΣ EMOI XOΛATE OTI OΛON ANΘPΩΠON YΓIH
EΠOIHΣA EN ΣAΒΒATΩ 24 MH KPINETE KAT OΨIN AΛΛA THN
∆IKAIAN KPIΣIN KPINATE 25 EΛEΓON OYN TINEΣ EK TΩN
IEPOΣOΛYMITΩN OYX OYTOΣ EΣTIN OΣ ZHTOYΣIN AΠOKTEINAI 26
KAI I∆E ΠAPPHΣIA ΛAΛEI KAI OY∆EN OYTΩ ΛEΓOYΣI MHΠOTE
AΛHΘΩΣ EΓNΩΣAN OI APXONTEΣ OTI OYTOΣ EΣTIN AΛHΘΩΣ O
XPIΣTOΣ 27 AΛΛA TOYTON OI∆AMEN ΠOΘEN EΣTIN O ∆E XPIΣTOΣ
OTAN EPXHTAI OY∆EIΣ ΓINΩΣKEI ΠOΘEN ΣOTIN 28 EKPAΞEN OYN
EN TΩ IEPΩ ∆I∆AΣKΩN O IHΣOYΣ KAI ΛEΓΩN KAME OI∆ATE KAI
OI∆ATE ΠOΘEN EIMI KAI AΠ EMAYTOY OYK EΛHΛYΘA AΛΛ EΣTIN
AΛHΘINOΣ O ΠEMΨAΣ ME ON YMEIΣ OYK OI∆ATE 29 EΓΩ ∆E OI∆A
AYTON OTI ΠAP AYTOY EIMI KAKEINOΣ ME AΠEΣTEIΛEN 30
EZHTOYN OYN AYTON ΠIAΣAI KAI OY∆EIΣ EΠEΒAΛEN EΠ AYTON
THN XEIPA OTI OYΠΩ EΛHΛYΘEI H ΩPA AYTOY 31 ΠOΛΛOI ∆E EK
TOY OXΛOY EΠIΣTEYΣAN EIΣ AYTON KAI EΛEΓO OTI O XPIΣTOΣ
OTAN EΛΘH MHTI ΠΛEIONA ΣHMEIA TOYTΩN ΠOIHΣEI ΩN OYTOΣ
EΠOIHΣEN 32 HKOYΣAN OI ΦAPIΣAIOI TOY OXΛOY ΓOΓΓYZONTOΣ
ΠEPI AYTOY TAYTA KAI AΠEΣTEIΛAN O ΦAPIΣAIOI KAI OI
APXIEPEIΣ YΠHPETAΣ INA ΠIAΣΩΣIN AYTON 33 EIΠEN OYN AYTOIΣ
O IHΣOYΣ ETI MIKPON XPONON MEΘ YMΩN EIMI KAI YΠAΓΩ ΠPOΣ
TON ΠEMΨANTA ME 34 ZHTHΣETE ME KA OYX EYPHΣETE KAI
OΠOY EIMI EΓΩ YMEIΣ OY ∆YNAΣΘE EΛΘEIN 35 EIΠON OYN OI
IOY∆AIOI ΠPOΣ EAYTOYΣ ΠOY OYTOΣ MEΛΛEI ΠOPEYEΣΘAI OTI
HMEIΣ OYX EYPHΣOMEN AYTON MH EIΣ THN ∆IAΣΠOPAN TΩN
EΛΛHNΩN MEΛΛEI ΠOPEYEΣΘAI KAI ∆I∆AΣKEIN TOYΣ EΛΛHNAΣ
36 TIΣ EΣTIN OYTOΣ O ΛOΓOΣ ON EIΠE ZHTHΣETE ME KAI OYX
EYPHΣETE KAI OΠOY EIMI EΓΩ YMEIΣ OY ∆YNAΣΘE EΛΘEIN 37 EN
∆E TH EΣXATH HMEPA TH MEΓAΛH THΣ EOPTHΣ EIΣTHKEI O
IHΣOYΣ KAI EKPAΞE ΛEΓΩN EAN TIΣ ∆IΨA EPXEΣΘΩ ΠPO ME KAI
TINETΩ 38 O ΠIΣTEYΩN EIΣ EME KAΘΩΣ EIΠEN H ΓPAΦH ΠOTAMOI
EK THΣ KOIΛIAΣ AYTOY PEYΣOYΣIN Y∆ATOΣ ZΩNTOΣ 39 TOYTO ∆E
EIΠE ΠEPI TOY ΠNEYMATOΣ OY EMEΛΛON ΛAMΒANEIN O
ΠIΣTEYONTEΣ EIΣ AYTON OYΠΩ ΓAP HN ΠNEYMA AΓION OTI
IHΣOYΣ OY∆EΠΩ E∆OΞAΣΘH 40 ΠOΛΛOI OYN EK TOY OXΛOY
AKOYΣANTEΣ TON ΛOΓON EΛEΓON OYTOΣ EΣTIN AΛHΘΩΣ O
ΠPOΦHTHΣ 41 AΛΛOI EΛEΓON OYTOΣ EΣTIN O XPIΣTOΣ AΛΛOI ∆E
EΛEΓON MH ΓAP EK THΣ ΓAΛIΛAIOΣ O XPIΣTOΣ EPXETAI 42 OYXI H
ΓPAΦH EIΠEN OTI EK TOY ΣΠEPMATAΣ ∆AΒI∆ KAI AΠO ΒHΘΛEEM
TH KΩMHΣ OΠOY HN ∆AΒI∆ O XPIΣTOΣ EPXETAIΣ 43 ΣXIΣMA OYN
EN TΩ OXΛΩ EΓENETO ∆I AYTON 44 TINEΣ ∆E HΘEΛON EΞ AYTΩN
ΠIAΣAI AYTON AΛΛ OY∆EIΣ EΠEΒAΛEN EΠ AYTON TAΣ XEIPAΣ 45
HΛΘON OYN OI YΠHPETAI ΠPOΣ TOYΣ APXIEPEIΣ KAI ΦAPIΣAIOYΣ
16
KAI EIΠON AYTOIΣ EKEINOI ∆IA TI OYK HΓAΓETE AYTON 46
AΠEKPIΘHΣAN OI YΠHPETAI OY∆EΠOTE OYTΩΣ EΛAΛHΣEN
ANΘPΩΠOΣ ΩΣ OYTOΣ O ANΘPΩΠOΣ 47 AΠEKPIΘHΣAN OYN AYTOIΣ
OI ΦAPIΣAIOI MH KAI YMEIΣ ΠEΠΛANHΣΘE 48 MH TIΣ EK TΩN
APXONTΩN EΠIΣTEYΣEN EIΣ AYTON H EK TΩN ΦAPIΣAIΩN 49 AΛΛ
O OXΛOΣ OYTOΣ O MH ΓINΩΣKΩN TON NOMON EΠIKATAPATOI EIΣI
50 ΛEΓEI NIKO∆HMOΣ ΠPOΣ AYTOYΣ O EΛΘΩN NYKTOΣ ΠPOΣ
AYTON EIΣ ΩN EΞ AYTΩN 51 MH O NOMOΣ HMΩN KPINEI TON
ANΘPΩΠON EAN MH AKOYΣH ΠAP AYTOY ΠPOTEPON KAI ΓNΩ TI
ΠOIEI 52 AΠEKPIΘHΣAN KAI EIΠON OYTΩ MH KAI ΣY EK THΣ
ΓAΛIΛAIOΣ EI EPEYNHΣAN KAI I∆E OTI ΠPOΦHTHΣ EK THΣ
ΓAΛIΛAIOΣ OYK EΓHΓEPTAI 53 KAI EΠOPEYΘH EKAΣTOΣ EIΣ TON
OIKON AYTOY
17
H MAPTYPIA MOY OTI OI∆A ΠOΘEN HΛΘON KAI ΠOY YΠAΓΩ
YMEIΣ ∆E OYK OI∆ATE ΠOΘEN EPXOMAI KAI ΠOY YΠAΓΩ 15 YMEIΣ
KATA THN ΣAPKA KPINETE EΓΩ OY KPINΩ OY∆ENA 16 KAI EAN
KPINΩ ∆E EΓΩ KPIΣIΣ H EMH AΛHΘHΣ EΣTIN OTI MONOΣ OYK EIMI
AΛΛ EΓΩ KAI O ΠEMΨAΣ ME ΠATHP 17 KAI EN TΩ NOMΩ ∆E TΩ
YMETEPΩ ΓEΓPAΠTAI OTI ∆YO ANΘPΩΠΩN H MAPTYPIA AΛHΘHΣ
EΣTIN 18 EΓΩ EIMI O MAPTYPΩN ΠEPI EMAYTOY KAI MAPTYPEI
ΠEPI EMOY O ΠEMΨA ME ΠATHP 19 EΛEΓON OYN OYTΩ ΠOY EΣTIN
O ΠATHP ΣOY AΠEKPIΘH O IHΣOYΣ OYTE EME OI∆ATE OYTE TON
ΠATEPA MOY EI EME H∆EITE KAI TON ΠATEPA MOY H∆EITE AN 20
TAYTA TA PHMATA EΛAΛHΣEN O IHΣOYΣ EN TΩ ΓAZOΦYΛAKIΩ
∆I∆AΣKΩN EN TΩ IEPΩ KAI OY∆EIΣ EΠIAΣEN AYTON OTI OYΠΩ
EΛHΛYΘEI H ΩPA AYTOY 21 EIΠEN OYN ΠAΛIN AYTOIΣ O IHΣOYΣ
EΓΩ YΠAΓΩ KAI ZHTHΣETE ME KAI EN TH AMAPTIA YMΩN
AΠOΘANEIΣΘE OΠOY EΓΩ YΠAΓΩ YMEIΣ OY ∆YNAΣΘE EΛΘEIN 22
EΛEΓON OYN OI IOY∆AIOI MHTI AΠOKTENEI EAYTON OTI ΛEΓEI
OΠOY EΓΩ YΠAΓΩ YMEIΣ OY ∆YNAΣΘE EΛΘEIN 23 KAI EIΠEN
AYTOIΣ YMEIΣ EK TΩN KATΩ EΣTE EΓΩ EK TΩN ANΩ EIMI YMEIΣ
EK TOY KOΣMOY TOYTOY EΣTE EΓΩ OYK EIMI EK TOY KOΣMOY
TOYTOY 24 EIΠON OYN YMIN OTI AΠOΘANEIΣΘE EN TAIΣ
AMAPTIAIΣ YMΩN EAN ΓAP MH ΠIΣTEYΣHTE OTI EΓΩ EIMI
AΠOΘANEIΣΘE EN TAIΣ AMAPTIAIΣ YMΩN 25 EΛEΓON OYN AYTΩ
ΣY TIΣ EIΣ KAI EIΠEN AYTOIΣ O IHΣOYΣ THN APXHN O TI KAI ΛAΛΩ
YMIN 26 ΠOΛΛA EXΩ ΠEPI YMΩN ΛAΛEIN KAI KPINEIN AΛΛ O
ΠEMΨAΣ ME AΛHΘHΣ EΣTI KAΓΩ A HKOYΣA ΠAP AYTOY TAYTA
ΛEΓΩ EIΣ TON KOΣMON 27 OYK EΓNΩΣAN OTI TON ΠATEPA AYTOIΣ
EΛEΓEN 28 EIΠEN OYN AYTOIΣ O IHΣOYΣ OTAN YΨΩΣHTE TON
YION TOY ANΘPΩΠOY TOTE ΓNΩΣEΣΘE OTI EΓΩ EIMI KAI AΠ
EMAYTOY ΠOIΩ OY∆EN AΛΛA KAΘΩΣ E∆I∆AΞE ME O ΠATHP MOY
TAYTA ΛAΛΩ 29 KAI O ΠEMΨAΣ ME MET EMOY EΣTIN OYK AΦHKE
ME MONON O ΠATHP OTI EΓΩ TA APEΣTA OYTΩ ΠOIΩ ΠANTOTE 30
TAYTA AYTOY ΛAΛOYNTOΣ ΠOΛΛOI EΠIΣTEYΣAN EIΣ AYTON 31
EΛEΓEN OYN O IHΣOYΣ ΠPOΣ TOYΣ ΠEΠIΣTEYKOTAΣ AYTΩ
IOY∆AIOYΣ EAN YMEIΣ MEINHTE EN TΩ ΛOΓΩ TΩ EMΩ AΛHΘΩΣ
MAΘHTAI MOY EΣTE 32 KAI ΓNΩΣEΣΘE THN AΛHΘEIAN KAI H
AΛHΘEIA HΛEYΘEPΩΣEI YMAΣ 33 AΠEKPIΘHΣAN OYTΩ ΣΠEPMA
AΒPAAM EΣMEN KAI OY∆ENI ∆E∆OYΛEYKAMEN ΠΩΠOTE ΠΩΣ ΣY
ΛEΓEIΣ OTI EΛEYΘEPOI ΓENHΣEΣΘE 34 AΠEKPIΘH AYTOIΣ O
IHΣOYΣ AMHN AMHN ΛEΓΩ YMIN OTI ΠAΣ O ΠOIΩN THN
AMAPTIAN ∆OYΛOΣ EΣTI THΣ AMAPTIAΣ 35 O ∆E ∆OYΛOΣ OY
MENEI EN TH OIKIA EIΣ TON AIΩNA O YIOΣ MENEI EIΣ TON AIΩNA
36 EAN OYN O YIOΣ YMAΣ EΛEYΘEPΩΣH ONTΩΣ EΛEYΘEPOI
EΣEΣΘE 37 OI∆A OTI ΣΠEPMA AΒPAAM EΣTE AΛΛA ZHTEITE ME
18
AΠOKTEINAI OTI O ΛOΓOΣ O EMOΣ OY XΩPEI EN YMIN 38 EΓΩ O
EΩPAKA ΠAPA TΩ ΠATPI MOY ΛAΛΩ KAI YMEIΣ OYN EΩPAKATE
ΠAPA TΩ ΠATPI YMΩN ΠOIEITE 39 AΠEKPIΘHΣAN KAI EIΠON OYTΩ
O ΠATHP HMΩN AΒPAAM EΣTI ΛEΓEI AYTOIΣ O IHΣOYΣ EI TEKNA
TOY AΒPAAM HTE TA EPΓA TOY AΒPAAM ΠTOIEITE AN 40 NYN ∆E
ZHTEITE ME AΠOKTEINAI ANΘPΩΠON OΣ THN AΛHΘEIAN YMIN
ΛEΛAΛHKA HN HKOYΣA ΠAPA TOY ΘEOY TOYTO AΒPAAM OYK
EΠOIHΣEN 41 YMEIΣ ΠOIEITE TA EPΓA TOY ΠATPOΣ YMΩN EIΠON
OYN OYTΩ HMEIΣ EK ΠOPNEIAΣ OY ΓEΓENNHMEΘA INA ΠATEPA
EXOMEN TON ΘEON 42 EIΠEN AYTOIΣ O IHΣOYΣ EI O ΘEOΣ ΠATHP
YMΩN HN HΓAΠATE AN EME EΓΩ ΓAP EK TOY ΘEOY EΞHΛΘON KAI
HKΩ OY∆E ΓAP AΠ EMAYTOY EΛHΛYΘA AΛΛ EKEINOΣ ME
AΠEΣTEIΛE 43 ∆IA TI THN ΛAΛIAN THN EMHN OY ΓINΩΣKETE OTI
OY ∆YNAΣΘE AKOYEIN TON ΛOΓON TON EMON 44 YMEIΣ EK
ΠATPOΣ TOY ∆IAΒOΛOY EΣTE KAI TAΣ EΠIΘYMIAΣ TOY ΠATPOΣ
YMΩN ΘEΛETE ΠOIEIN EKEINOΣ ANΘPΩΠOKTONOΣ HN AΠ APXHΣ
KAI EN TH AΛHΘEIA OYX EΣTHKEN OTI OYK EΣTIN AΛHΘEIA EN
OYTΩ OTAN ΛAΛH TO ΨEY∆OΣ EK TΩN I∆IΩN ΛAΛEI OTI ΨEYΣTHΣ
EΣTI KAI O ΠATHP AYTOY 45 EΓΩ ∆E OTI THN AΛHΘEIAN ΛEΓΩ OY
ΠIΣTEYETE MOI 46 TIΣ EΞ YMΩN EΛEΓXEI ME ΠEPI AMAPTIAΣ EI ∆E
AΛHΘEIAN ΛEΓΩ ∆IA TI YMEIΣ OY ΠIΣTEYETE MOI 47 O ΩN EK TOY
ΘEOY TA PHMATA TOY ΘEOY AKOYEI ∆IA TOYTO YMEIΣ OYK
AKOYETE OTI EK TOY ΘEOY OYK EΣTE 48 AΠEKPIΘHΣAN OYN OI
IOY∆AIOI KAI EIΠON AYTΩ OY KAΛΩΣ ΛEΓOMEN HMEIΣ OTI
ΣAMAPEITHΣ EI ΣY KAI ∆AIMONION EXEIΣ 49 AΠEKPIΘH IHΣOYΣ
EΓΩ ∆AIMONION OYK EXΩ AΛΛA TIMΩ TON ΠATEPA MOY KAI
YMEIΣ ATIMAZETE ME 50 EΓΩ ∆E OY ZHTΩ THN ∆OΞAN MOY EΣTIN
O ZHTΩN KAI KPINΩN 51 AMHN AMHN ΛEΓΩ YMIN EAN TIΣ TON
ΛOΓON TON EMON THPHΣH ΘANATON OY MH ΘEΩPHΣH EIΣ TON
AIΩNA 52 EIΠON OYN OYTΩ OI IOY∆AIOI NYN EΓNΩKAMEN OTI
∆AIMONION EXEIΣ. AΒPAAM AΠEΘANE KAI OI ΠPOΦHTAI KAI ΣY
ΛEΓEIΣ EAN TIΣ TON ΛOΓON MOY THPHΣH OY MH ΓEYΣETAI
ΘANATOY EIΣ TON AIΩNA 53 MH ΣY MEIZΩN EI TOY ΠATPOΣ HMΩN
AΒPAAM OΣTIΣ AΠEΘANE KAI OI ΠPOΦHTAI AΠEΘANON TINA
ΣEAYTON ΣY ΠOIEIΣ 54 AΠEKPIΘH IHΣOYΣ EAN EΓΩ ∆OΞAZΩ
EMAYTON H ∆OΞA MOY OY∆EN EΣTIN EΣTIN O ΠATHP MOY O
∆OΞAZΩN ME ON YMEIΣ ΛEΓETE OTI ΘEOΣ YMΩN EΣTI 55 KAI OYK
EΓNΩKATE AYTON EΓΩ ∆E OI∆A AYTON KAI EAN EIΠΩ OTI OYK
OI∆A AYTON EΣOMAI OMOIOΣ YMΩN ΨEYΣTHΣ AΛΛ OI∆A AYTON
KAI TON ΛOΓON AYTOY THPΩ 56 AΒPAAM O ΠATHP YMΩN
HΓAΛΛIAΣATO INA I∆H THN HMEPAN THN EMHN KAI EI∆E KAI
EXAPH 57 EIΠON OYN OI IOY∆AIOI ΠPOΣ AYTON ΠENTHKONTA ETH
OYΠΩ EXEIΣ KAI AΒPAAM EΩPAKAΣ 58 EIΠEN AYTOIΣ O IHΣOYΣ
19
AMHN AMHN ΛEΓΩ YMIN ΠPIN AΒPAAM ΓENEΣΘAI EΓΩ EIMI 59
HPAN OYN ΛIΘOYΣ INA ΒAΛΩΣIN EΠ AYTON IHΣOYΣ ∆E EKPYΒH
KAI EΞHΛΘEN EK TOY IEPOY ∆IEΛΘΩN ∆IA MEΣOY AYTΩN KAI
ΠAPHΓEN OYTΩΣ
20
OTI TYΦΛOΣ EΓENNHΘH ΠΩΣ OYN APTI ΒΛEΠEI 20 AΠEKPIΘHΣAN
AYTOIΣ OI ΓONEIΣ AYTOY KAI EIΠON OI∆AMEN OTI OYTOΣ EΣTIN
O YIOΣ HMΩN KAI OTI TYΦΛOΣ EΓENNHΘH 21 ΠΩΣ ∆E NYN ΒΛEΠEI
OYK OI∆AMEN H TIΣ HNOIΞEN AYTOY TOYΣ OΦΘAΛMOYΣ HMEIΣ
OYK OI∆AMEN AYTOΣ HΛIKIAN EXEI AYTON EPΩTHΣATE AYTOΣ
ΠEPI AYTOY ΛAΛHΣEI 22 TAYTA EIΠON OI ΓONEIΣ AYTOY OTI
EΦOΒOYNTO TOYΣ IOY∆AIOYΣ H∆H ΓAP ΣYNETEΘEINTO OI
IOY∆AIOI INA EAN TIΣ AYTON OMOΛOΓHΣH XPIΣTON
AΠOΣYNAΓΩΓOΣ ΓENHTAI 23 ∆IA TOYTO OI ΓONEIΣ AYTOY EIΠON
OTI HΛIKIAN EXEI AYTON EPΩTHΣATE 24 EΦΩNHΣAN OYN EK
∆EYTEPOY TON ANΘPΩΠON OΣ HN TYΦΛOΣ KAI EIΠON AYTΩ ∆OΣ
∆OΞAN TΩ ΘEΩ HMEIΣ OI∆AMEN OTI O ANΘPΩΠOΣ OYTOΣ
AMAPTΩΛOΣ EΣTIN 25 AΠEKPIΘH OYN EKEINOΣ KAI EIΠEN EI
AMAPTΩΛOΣ EΣTIN OYK OI∆A EN OI∆A OTI TYΦΛOΣ ΩN APTI
ΒΛEΠΩ 26 EIΠON ∆E OYTΩ ΠAΛIN TI EΠOIHΣE ΣOIΣ ΠΩΣ HNOIΞE
ΣOY TOYΣ OΦΘAΛMOYΣ 27 AΠEKPIΘH AYTOIΣ EIΠON YMIN H∆H
KAI OYK HKOYΣATE TI ΠAΣ ΘEΛETE AKOYEIN MH KAI YMEIΣ
ΘEΛETE AYTOY MAΘHTAI ΓENEΣΘAI 28 EΛOI∆OPHΣAN OYN
AYTON KAI EIΠON ΣY EI MAΘHTHΣ EKEINO HMEIΣ ∆E TOY
MΩΣEΩΣ EΣMEN MAΘHTAI 29 HMEIΣ OI∆AMEN OTI MΩΣEI
ΛEΛAΛHKEN O ΘEOΣ TOYTON ∆E OYK OI∆AMEN ΠOΘEN EΣTIN 30
AΠEKPIΘH O ANΘPΩΠOΣ KAI EIΠEN AYTOIΣ EN ΓAP TOYTΩ
ΘAYMAΣTON EΣTIN OTI YMEIΣ OYK OI∆ATE ΠOΘEN EΣTI KAI
ANEΩΞE MOY TOYΣ OΦΘAΛMOYΣ 31 OI∆AMEN ∆E OTI
AMAPTΩΛΩN O ΘEOΣ OYK AKOYEI AΛΛ EAN TIΣ ΘEOΣEΒHΣ H KAI
TO ΘEΛHMA AYTOY ΠOIH TOYTOY AKOYEI 32 EK TOY AIΩNOΣ
OYK HKOYΣΘH OTI HNOIΞE TIΣ OΦΘAΛMOYΣ TYΦΛOY
ΓEΓENNHMENOY 33 EI MH HN OYTOΣ ΠAPA ΘEOY OYK H∆YNATO
ΠOIEIN OY∆EN 34 AΠEKPIΘHΣAN KAI EIΠON AYTΩ EN AMAPTIAIΣ
ΣY EΓENNHΘHΣ OΛOΣ KAI ΣY ∆I∆AΣKEIΣ HMAΣ KAI EΞEΒAΛON
AYTON EΞΩ 35 HKOYΣEN O IHΣOYΣ OTI EΞEΒAΛON AYTON EΞΩ
KAI EYPΩN AYTON EIΠEN AYTΩ ΣY ΠIΣTEYEIΣ EIΣ TON YION TOY
ΘEOY 36 AΠEKPIΘH EKEINOΣ KAI EIΠE TIΣ EΣTI KYPIE INA
ΠIΣTEYΣΩ EIΣ AYTON 37 EIΠE ∆E AYTΩ O IHΣOYΣ KAI EΩPAKAΣ
AYTON KAI O ΛAΛΩN META ΣOY EKEINOΣ EΣTIN 38 O ∆E EΦH
ΠIΣTEYΩ KYPIE KAI ΠPOΣEKYNHΣEN AYTΩ 39 KAI EIΠEN O IHΣOYΣ
EIΣ KPIMA EΓΩ EIΣ TON KOΣMON TOYTON HΛΘON INA OI MH
ΒΛEΠONTEΣ ΒΛEΠΩΣI KAI OI ΒΛEΠONTEΣ TYΦΛOI ΓENΩNTAI 40
KAI HKOYΣAN EK TΩN ΦAPIΣAIΩN TAYTA OI ONTEΣ MET AYTOY
KAI EIΠON OYTΩ MH KAI HMEIΣ TYΦΛOI EΣMEN 41 EIΠEN AYTOIΣ
O IHΣOYΣ EI TYΦΛOI HTE OYK AN EIXETE AMAPTIAN NYN ∆E
ΛEΓETE OTI ΒΛEΠOMEN H OYN AMAPTIA YMΩN MENEI
21
10
22
23 KAI ΠEPIEΠATEI O IHΣOYΣ EN TΩ IEPΩ EN TH ΣTOA TOY
ΣOΛOMΩNOΣ 24 EKYKΛΩΣAN OYN AYTON OI IOY∆AIOI KAI
EΛEΓON OYTΩ EΩΣ ΠOTE THN ΨYXHN HMΩN AIPEIΣ EI ΣY EI O
XPIΣTOΣ EIΠE HMIN ΠAPPHΣIA 25 AΠEKPIΘH AYTOIΣ O IHΣOYΣ
EIΠON YMIN KAI OY ΠIΣTEYETE TA EPΓA A EΓΩ ΠOIΩ EN TΩ
ONOMATI TOY ΠATPOΣ MOY TAYTA MAPTYPEI ΠEPI EMOY 26 AΛΛ
YMEIΣ OY ΠIΣTEYETE OY ΓAP EΣTE EK TΩN ΠPOΒATΩN TΩN EMΩN
KAΘΩΣ EIΠON YMIN 27 TA ΠPOΒATA TA EMA THΣ ΦΩNHΣ MOY
AKOYEI KAΓΩ ΓINΩΣKΩ AYTA KAI AKOΛOYΘOYΣI MOI 28 KAΓΩ
ZΩHΣ AIΩNION ∆I∆ΩMI AYTOIΣ KAI OY MH AΠOΛΩNTAI EIΣ TON
AIΩNA KAI OYX APΠAΣEI TIΣ AYTA EK THΣ XEIPOΣ MOY 29 O
ΠATHP MOY OΣ ∆E∆ΩKE MOI MEIZΩN ΠANTΩN EΣTI KAI OY∆EIΣ
∆YNATAI APΠAZEIN EK THΣ XEIPOΣ TOY ΠATPOΣ MOY 30 EΓΩ KAI
O ΠATHP EN EΣMEN 31 EΒAΣTAΣAN OYN ΠAΛIN ΛIΘOYΣ OI
IOY∆AIOI INA ΛIΘAΣΩΣIN AYTON 32 AΠEKPIΘH AYTOIΣ O IHΣOYΣ
ΠOΛΛA KAΛA EPΓA E∆EIΞA YMIN EK TOY ΠATPOΣ MOY ∆IA ΠOION
AYTΩN EPΓON ΛIΘAZETE ME 33 AΠEKPIΘHΣAN OYTΩ OI IOY∆AIOI
ΛEΓONTEΣ ΠEPI KAΛOY EPΓOY OY ΛIΘAZOMEN ΣE AΛΛA ΠEPI
ΒΛAΣΦHMIAΣ KAI OTI ΣY ANΘPΩΠOΣ ΩN ΠOIEIΣ ΣEAYTON ΘEON
34 AΠEKPIΘH AYTOI O IHΣOYΣ OYK EΣTI ΓEΓPAMMENON EN TΩ
NOMΩ YMΩN EΓΩ EIΠA ΘEOI EΣTE 35 EI EKEINOYΣ EIΠE ΘEOYΣ
ΠPOΣ OYΣ O ΛOΓOΣ TOY ΘEOY EΓENETO KAI OY ∆YNATAI
ΛYΘHNAI H ΓPAΦH 36 ON O ΠATHP HΓIAΣE KAI AΠEΣTEIΛEN EIΣ
TON KOΣMON YMEIΣ ΛEΓETE OTI ΒΛAΣΦHMEIΣ OTI EIΠON YIOΣ
TOY ΘEOY EIMI 37 EI OY ΠOIΩ TA EPΓA TOY ΠATPOΣ MOY MH
ΠIΣTEYETE MOI 38 EI ∆E ΠOIΩ KAN EMOI MH ΠIΣTEYHTE TOIΣ
EPΓOIΣ ΠIΣTEYΣATE INA ΓNΩTE KAI ΠIΣTEYΣHTE OTI EN EMOI O
ΠATHP KAΓΩ EN OYTΩ 39 EZHTOYN OYN ΠAΛIN AYTON ΠIAΣAI
KAI EΞHΛΘEN EK THΣ XEIPOΣ AYTΩN 40 KAI AΠHΛΘE ΠAΛIN
ΠEPAN TOY IOP∆ANOY EIΣ TON TOΠON OΠOY HN IΩANNHΣ TO
ΠPΩTON ΒAΠTIZΩN KAI EMEINEN EKEI 41 KAI ΠOΛΛOI HΛΘON
ΠPOΣ AYTON KAI EΛEΓON OTI IΩANNHΣ MEN ΣHMEION EΠOIHΣEN
OY∆EN ΠANTA ∆E OΣA EIΠEN IΩANNHΣ ΠEPI TOYTOY AΛHΘH HN
42 KAI EΠIΣTEYΣAN ΠOΛΛOI EKEI EIΣ AYTON
11
23
AΣΘENEIA OYK EΣTI ΠPOΣ ΘANATON AΛΛ YΠEP THΣ ∆OΞHΣ TOY
ΘEOY INA ∆OΞAΣΘH O YIOΣ TOY ΘEOY ∆I AYTHΣ 5 HΓAΠA ∆E
IHΣOYΣ THN MAPΘAN KAI THN A∆EΛΦHN AYTHΣ KAI TON
ΛAZAPON 6 ΩΣ OYN HKOYΣEN OTI AΣΘENEI TOTE MEN EMEINEN
EN Ω HN TOΠΩ ∆YO HMEPAΣ 7 EΠEITA META TOYTO ΛEΓEI TOIΣ
MAΘHTAIΣ AΓΩMEN EIΣ THN IOY∆AIAN ΠAΛIN 8 ΛEΓOYΣIN OYTΩ
OI MAΘHTAI PAΒΒI NYN EZHTOYN ΣE ΛIΘAΣAI OI IOY∆AIOI KAI
ΠAΛIN YΠAΓEIΣ EKEIΣ 9 AΠEKPIΘH O IHΣOYΣ OYXI ∆Ω∆EKA EIΣIN
ΩPAI THΣ HMEPAΣ EAN TIΣ ΠEPIΠATH EN TH HMEPA OY
ΠPOΣKOΠTEI OTI TO ΦΩΣ TOY KOΣMOY TOYTOY ΒΛEΠEI 10 EAN ∆E
TIΣ ΠEPIΠATH EN TH NYKTI ΠPOΣKOΠTEI OTI TO ΦΩΣ OYK EΣTIN
EN AYTΩ 11 TAYTA EIΠE KAI META TOYTO ΛEΓEI AYTOIΣ
ΛAZAPOΣ O ΦIΛOΣ HMΩN KEKOIMHTAI AΛΛA ΠOPEYOMAI INA
EΞYΠNIΣΩ AYTON 12 EIΠON OYN OI MAΘHTAI AYTOY KYPIE EI
KEKOIMHTAI ΣΩΘHΣETAI 13 EIPHKEI ∆E O IHΣOYΣ ΠEPI TOY
ΘANATOY AYTOY EKEINOI ∆E E∆OΞAN OTI ΠEPI THΣ KOIMHΣEΩΣ
TOY YΠNOY ΛEΓEI 14 TOTE OYN EIΠEN AYTOIΣ O IHΣOYΣ
ΠAPPHΣIA ΛAZAPOΣ AΠEΘANE 15 KAI XAIPΩ ∆I YMAΣ INA
ΠIΣTEYΣHTE OTI OYK HMHN EKEI AΛΛ AΓΩMEN ΠPOΣ AYTON 16
EIΠEN OYN ΘΩMAΣ O ΛEΓOMENOΣ ∆I∆YMOΣ TOIΣ ΣYMMAΘHTAIΣ
AΓΩMEN KAI HMEIΣ INA AΠOΘANΩMEN MET AYTOY 17 EΛΘΩN
OYN O IHΣOYΣ EYPEN AYTON TEΣΣAPAΣ HMEPAΣ H∆H EXONTA EN
TΩ MNHMEIΩ 18 HN ∆E H ΒHΘANIA EΓΓYΣ TΩN IEPOΣOΛYMΩN ΩΣ
AΠO ΣTA∆IΩN ∆EKAΠENTE 19 KAI ΠOΛΛOI EK TΩN IOY∆AIΩN
EΛHΛYΘEIΣAN ΠPOΣ TAΣ ΠEPI MAPΘAN KAI MAPIAN INA
ΠAPAMYΘHΣΩNTAI AYTAΣ ΠEPI TOY A∆EΛΦOY AYTΩN 20 H OYN
MAPΘA ΩΣ HKOYΣEN OTI O IHΣOYΣ EPXETAI YΠHNTHΣEN AYTΩ
MAPIA ∆E EN TΩ OIKΩ EKAΘEZETO 21 EIΠEN OYN H MAPΘA ΠPOΣ
TON IHΣOYN KYPIE EI HΣ Ω∆E O A∆EΛΦOΣ MOY OYK AN
ETEΘNHKEI 22 AΛΛA KAI NYN OI∆A OTI OΣA AN AITHΣH TON ΘEON
∆ΩΣEI ΣOI O ΘEOΣ 23 ΛEΓEI AYTH O IHΣOYΣ ANAΣTHΣETAI O
A∆EΛΦOΣ ΣOY 24 ΛEΓEI OYTΩ MAPΘA OI∆A OTI ANAΣTHΣETAI EI
TH ANAΣTAΣEI EN TH EΣXATH HMEPA 25 EIΠEN AYTH O IHΣOYΣ
EΓΩ EIMI H ANAΣTAΣH KAI H ZΩH ΠIΣTEYΩN EIΣ EME KAN
AΠOΘANH ZHΣETAI 26 KAI ΠAΣ O ZΩN KAI ΠIΣTEYΩN EIΣ EME OY
MH AΠOΘANH EIΣ TON AIΩNA ΠIΣTEYEIΣ TOYTO 27 ΛEΓEI OYTΩ
NAI KYPIE EΓΩ ΠEΠIΣTEYKA OTI ΣY EI O XPIΣTOΣ O YIOΣ TOY
ΘEOY O EIΣ TON KOΣMON EPXOMENOΣ 28 KAI TAYTA EIΠOYΣA
AΠHΛΘE KAI EΦΩNHΣE MAPIAN THN A∆EΛΦHN AYTHΣ ΛAΘPA
EIΠOYΣA O ∆I∆AΣKAΛOΣ ΠAPEΣTI KAI ΦΩNEI ΣE 29 EKEINH ΩΣ
HKOYΣEN EΓEIPETAI TAXY KAI EPXETAI ΠPOΣ AYTON 30 OYΠΩ ∆E
EΛHΛYΘEI O IHΣOYΣ EIΣ THN KΩMHN AΛΛ HN EN TΩ TOΠΩ OΠOY
YΠHNTHΣEN AYTΩ H MAPΘA 31 OI OYN IOY∆AIOI OI ONTEΣ MET
24
AYTHΣ EN TH OIKIA KAI ΠAPAMYΘOYMENOI AYTHN I∆ONTEΣ THN
MAPIAN OTI TAXEΩΣ ANEΣTH KAI EΞHΛΘEN HKOΛOYΘHΣAN
AYTH ΛEΓONTEΣ OTI YΠAΓEI EIΣ TO MNHMEION INA KΛAYΣH EKEI
32 H OYN MAPIA ΩΣ HΛΘEN OΠOY HN O IHΣOYΣ I∆OYΣA AYTON
EΠEΣEN EIΣ TOYΣ ΠO∆AΣ AYTOY ΛEΓOYΣA OYTΩ KYPIE EI HΣ Ω∆E
OYK AN AΠEΘANE MOY O A∆EΛΦOΣ 33 IHΣOYΣ OYN ΩΣ EI∆EN
AYTHN KΛAIOYΣAN KAI TOYΣ ΣYNEΛΘONTAΣ AYTH IOY∆AIOYΣ
KΛAIONTAΣ ENEΒPIMHΣATO TΩ ΠNEYMATI KAI ETAPAΞEN
EAYTON 34 KAI EIΠE ΠOY TEΘEIKATE AYTON ΛEΓOYΣIN OYTΩ
KYPIE EPXOY KAI I∆E 35 E∆AKPYΣEN O IHΣOYΣ 36 EΛEΓON OYN OI
IOY∆AIOI I∆E ΠΩΣ EΦIΛEI AYTON 37 TINEΣ ∆E EΞ AYTΩN EIΠON
OYK H∆YNATO OYTOΣ O ANOIΞAΣ TOYΣ OΦΘAΛMOYΣ TOY
TYΦΛOY ΠOIHΣAI INA KAI OYTOΣ MH AΠOΘANH 38 IHΣOYΣ OYN
ΠAΛIN EMΒPIMΩMENOΣ EN EAYTΦ EPXETAI EIΣ TO MNHMEION HN
∆E ΣΠHΛAION KAI ΛIΘOΣ EΠEKEITO EΠ AYTΩ 39 ΛEΓEI O IHΣOYΣ
APATE TON ΛIΘON ΛEΓEI OYTΩ H A∆EΛΦH TOY TEΘNHKOTOΣ
MAPΘA KYPIE H∆H OZEI TETAPTAIOΣ ΓAP EΣTI 40 ΛEΓEI AYTH O
IHΣOYΣ OYK EIΠON ΣOI OTI EAN ΠIΣTEYΣHΣ OΨEI THN ∆OΞAN TOY
ΘEOY 41 HPAN OYN TON ΛIΘON OY HN O TEΘNHKΩΣ KEIMENOΣ O
∆E IHΣOYΣ HPE TOYΣ OΦΘAΛMOYΣ ANΩ KAI EIΠE ΠATEP
EYXAPIΣTΩ ΣOI OTI HKOYΣAΣ MOY 42 EΓΩ ∆E H∆EIN OTI ΠANTOTE
MOY AKOYEIΣ AΛΛA ∆IA TON OXΛON TON ΠEPIEΣTΩTA EIΠON INA
ΠIΣTEYΣΩΣIN OTI ΣY ME AΠEΣTEIΛAΣ 43 KAI TAYTA EIΠΩN ΦΩNH
MEΓAΛH EKPAYΓAΣE ΛAZAPE ∆EYPO EΞΩ 44 KAI EΞHΛΘEN O
TEΘNHKΩΣ ∆E∆EMENOΣ TOYΣ ΠO∆AΣ KAI TAΣ XEIPAΣ KEIPIAIΣ
KAI H OΨIΣ AYTOY ΣOY∆APIΩ EPΣ∆E∆ETO ΛEΓEI AYTOIΣ O IHΣOYΣ
ΛYΣATE AYTON KAI AΦETE YΠAΓEIN 45 ΠOΛΛOI OYN EK TΩN
IOY∆AIΩN OI EΛΘONTEΣ ΠPOΣ THN MAPIAN KAI ΘEAΣAMENOΣ A
EΠOIHΣEN O IHΣOYΣ EΠIΣTEYΣAN EIΣ AYTON 46 TINEΣ ∆E EΞ
AYTΩN AΠHΛΘON ΠPOΣ TOYΣ ΦAPIΣAIOYΣ KAI EIΠON AYTOIΣ A
EΠOIHΣEN O IHΣOYΣ 47 ΣYNHΓAΓAN OYN OI APXIEPEIΣ KAI OI
ΦAPIΣAIOI ΣYNE∆PION KAI EΛEΓON TI ΠOIOYMEN OTI OYTOΣ O
ANΘPΩΠOΣ ΠOΛΛA ΣHMEIA ΠOIEI 48 EAN AΦΩMEN AYTON OYTΩ
ΠANTEΣ ΠIΣTEYΣOYΣIN EIΣ AYTON KAI EΛEYΣONTAI OI PΩMAIOI
KAI APOYΣIN HMΩN KAI TON TOΠON KAI TO EΘNOΣ 49 EIΣ ∆E TIΣ
EΞ AYTΩN KAIAΦAΣ APXIEPEYΣ ΩN TOY ENIAYTOY EKEINOY
EIΠEN AYTOIΣ YMEIΣ OYK OI∆ATE OY∆EN 50 OY∆E ∆IAΛOΓIZEΣΘE
OTI ΣYMΦEPEI HMIN INA EIΣ ANΘPΩΠOΣ AΠOΘANH YΠEP TOY
ΛAOY KAI MH OΛON TO EΘNOΣ AΠOΛHTAI 51 TOYTO ∆E AΦ
EAYTOY OYK EIΠEN AΛΛA APXIEPEYΣ ΩN TOY ENIAYTOY
EKEINOY ΠPOEΦHTEYΣEN OTI EMEΛΛEN O IHΣOYΣ AΠOΘNHΣKEIN
YΠEP TOY EΘNOYΣ 52 KAI OYX YΠEP TOY EΘNOYΣ MONON AΛΛ
INA KAI TA TEKNA TOY ΘEOY TA ∆IEΣKOPΠIΣMENA ΣYNAΓAΓH EIΣ
25
EN 53 AΠ EKEINHΣ OYN THΣ HMEPAΣ ΣYNEΒOYΛEYΣANTO INA
AΠOKTEINΩΣIN AYTON 54 IHΣOYΣ OYN OYKETI ΠAPPHΣIA
ΠEPIEΠATEI EN TOIΣ IOY∆AIOIΣ AΛΛA AΠHΛΘEN EKEIΘEN EIΣ THN
XΩPAN EΓΓYΣ THΣ EPHMOY EIΣ EΦPAIM ΛEΓOMENHN ΠOΛIN
KAKEI ∆IETPIΒE META TΩN MAΘHTΩN AYTOY 55 HN ∆E EΓΓYΣ TO
ΠAΣXA TΩN IOY∆AIΩN KAI ANEΒHΣAN ΠOΛΛOI EIΣ IEPOΣOΛYMA
EK THΣ XΩPAΣ ΠPO TOY ΠAΣXA INA AΓNIΣΩΣIN EAYTOYΣ 56
EZHTOYN OYN TON IHΣOYN KAI EΛEΓON MET AΛΛHΛΩN EN TΩ
IEPΩ EΣTHKOTEΣ TI ∆OKEI YMINΣ OTI OY MH EΛΘH EIΣ THN
EOPTHN 57 ∆E∆ΩKEIΣAN ∆E KAI OI APXIEPEIΣ KAI OI ΦAPIΣAIOI
ENTOΛHN INA EAN TIΣ ΓNΩ ΠOY EΣTI MHNYΣH OΠΩΣ ΠIAΣΩΣIN
AYTON
12
26
ΠΩΛON ONOY 16 TAYTA ∆E OYK EΓNΩΣAN OI MAΘHTAI AYTOY TO
ΠPΩTON AΛΛ OTE E∆OΞAΣΘH O IHΣOYΣ TOTE EMNHΣΘHΣAN OTI
TAYTA HN EΠ OYTΩ ΓEΓPAMMENA KAI TAYTA EΠOIHΣAN AYTΩ 17
EMAPTYPEI OYN O OXΛOΣ O ΩN MET AYTOY OTE TON ΛAZAPO
EΦΩNHΣEN EK TOY MNHMEIOY KAI HΓEIPEN AYTON EK NEKPΩN
18 ∆IA TOYTO KAI YΠHNTHΣEN OYTΩ O OXΛOΣ OTI HKOYΣE
TOYTO AYTON ΠEΠOIHKENAI TO ΣHMEION 19 OI OYN ΦAPIΣAIOI
EIΠON ΠPO EAYTOYΣ ΘEΩPEITE OTI OYK ΩΦEΛEITE OY∆EN I∆E O
KOΣMO OΠIΣΩ AYTOY AΠHΛΘEN 20 HΣAN ∆E TINEΣ EΛΛHNEΣ EK
TΩN ANAΒAINONTΩN INA ΠPOΣKYNHΣΩΣIN EN TH EOPTH 21
OYTOI OYN ΠPOΣHΛΘON ΦIΛIΠΠΩ TΩ AΠO ΒHΘΣAI∆A THΣ
ΓAΛIΛAIOΣ KAI HPΩTΩN AYTOΣ ΛEΓONTEΣ KYPIE ΘEΛOMEN TON
IHΣOYN I∆EIN 22 EPXETAI ΦIΛIΠΠOΣ KAI ΛEΓEI TΩ AN∆PEA KAI
ΠAΛIN AN∆PEAΣ KAI ΦIΛIΠΠOΣ ΛEΓOYΣI TΩ IHΣOY 23 O ∆E IHΣOYΣ
AΠEKPINATO AYTOIΣ ΛEΓΩN EΛHΛYΘEN H ΩPA INA ∆OΞAΣΘH O
YIOΣ TOY ANΘPΩΠOY 24 AMHN AMHN ΛEΓΩ YMIN EAN MH O
KOKKOΣ TOY ΣITOY ΠEΣΩN EIΣ THN ΓHN AΠOΘANH AYTOΣ
MONOΣ MENEI EAN ∆E AΠOΘANH ΠOΛYN KAPΠON ΦEPEI 25 O
ΦIΛΩN THN ΨYXHN AYTOY AΠOΛEΣEI AYTHN KAI O MIΣΩN THN
ΨYXHN AYTOY EN TΩ KOΣMΩ TOYTΩ EIΣ ZΩHN AIΩNION ΦYΛAΞEI
AYTHN 26 EAN EMOI ∆IAKONH TIΣ EMOI AKOΛOYΘEITΩ KAI OΠOY
EIMI EΓΩ EKEI KAI O ∆IAKONOΣ O EMOΣ EΣTAI KAI EAN TIΣ EMOI
∆IAKONH TIMHΣEI AYTON O ΠATHP 27 NYN H ΨYXH MOY
TETAPAKTAI KAI TI EIΠΩ ΠATEP ΣΩΣON ME EK THΣ ΩPAΣ TAYTHΣ
AΛΛA ∆IA TOYTO HΛΘON EIΣ THN ΩPAN TAYTHN 28 ΠATEP
∆OΞAΣAN ΣOY TO ONOMA HΛΘEN OYN ΦΩNH EK TOY OYPANOY
KAI E∆OΞAΣA KAI ΠAΛIN ∆OΞAΣΩ 29 O OYN OXΛOΣ O EΣTΩΣ KAI
AKOYΣAΣ EΛEΓE ΒPONTHN ΓEΓONENAI AΛΛOI EΛEΓON AΓΓEΛOΣ
OYTΩ ΛEΛAΛHKEN 30 AΠEKPIΘH O IHΣOYΣ KAI EIΠEN OY ∆I EME
AYTH H ΦΩNH ΓEΓONEN AΛΛA ∆I YMAΣ 31 NYN KPIΣIΣ EΣTI TOY
KOΣMOY TOYTOY NYN APXΩN TOY KOΣMOY TOYTOY
EKΒΛHΘHΣETAI EΞΩ 32 KAΓΩ EAN YΨΩΘΩ EK THΣ ΓHΣ ΠANTAΣ
EΛKYΣΩ ΠPOΣ EMAYTON 33 TOYTO ∆E EΛEΓE ΣHMAINΩN ΠOIΩ
ΘANATΩ HMEΛΛEN AΠOΘNHΣKEIN 34 AΠEKPIΘH OYTΩ O OXΛOΣ
HMEIΣ HKOYΣAMEN EK TOY NOMOY OTI O XPIΣTOΣ MENEI EIΣ
TON AIΩNA KAI ΠΩΣ ΣY ΛEΓEIΣ OTI ∆EI YΨΩΘHNAI TON YION TOY
ANΘPΩΠOYΣ TIΣ EΣTIN OYTOΣ O YIOΣ TOY ANΘPΩΠOY 35 EIΠEN
OYN AYTOIΣ O IHΣOYΣ ETI MIKPON XPONON TO ΦΩΣ MEΘ YMΩN
EΣTI ΠEPIΠATEITE EΩΣ TO ΦΩΣ EXETE INA MH ΣKOTIA YMAΣ
KATAΛAΒH KAI O ΠEPIΠATΩN EN TH ΣKOTIA OYK OI∆E ΠOY
YΠAΓEI 36 EΩΣ TO ΦΩΣ EXETE ΠIΣTEYETE EIΣ TO ΦΩΣ INA YIOI
ΦΩTOΣ ΓENHΣΘE TAYTA EΛAΛHΣEN O IHΣOYΣ KAI AΠEΛΘΩN
EKPYΒH AΠ AYTΩN 37 TOΣAYTA ∆E AYTOY ΣHMEIA
27
ΠEΠOIHKOTOΣ EMΠPOΣΘEN AYTΩN OYK EΠIΣTEYON EIΣ AYTON
38 INA O ΛOΓOΣ HΣAIOY TOY ΠPOΦHTOY ΠΛHPΩΘH ON EIΠE KYPIE
TIΣ EΠIΣTEYΣE TH AKOH HMΩN KAI O ΒPAXIΩN KYPIOY TINI
AΠEKAΛYΦΘH 39 ∆IA TOYTO OYK H∆YNANTO ΠIΣTEYEIN OTI
ΠAΛIN EIΠEN HΣAIAΣ 40 TETYΦΛΩKEN AYTΩN TOYΣ OΦΘAΛMOYΣ
KAI ΠEΠΩPΩKEN AYTΩN THN KAP∆IAN INA MH I∆ΩΣI TOIΣ
OΦΘAΛMOΣ KAI NOHΣΩΣI TH KAP∆IA KAI EΠIΣTPAΦΩΣI KAI
IAΣΩMAI AYTOYΣ 41 TAYTA EIΠEN HΣAIAΣ OTE EI∆E THN ∆OΞAN
AYTOY KAI EΛAΛHΣE ΠEPI AYTOY 42 OMΩΣ MENTOI KAI EK TΩN
APXONTΩN ΠOΛΛOI EΠIΣTEYΣAN EIΣ AYTON AΛΛA ∆IA TOYΣ
ΦAPIΣAIOYΣ OYX ΩMOΛOΓOYN INA MH AΠOΣYNAΓΩΓOI
ΓENΩNTAI 43 HΓAΠHΣAN ΓAP THN ∆OΞAN TΩN ANΘPΩΠΩN
MAΛΛON HΠEP THN ∆OΞAN TOY ΘEOY 44 IHΣOYΣ ∆E EKPAΞE KAI
EIΠEN O ΠIΣTEYΩN EIΣ EME OY THΣTEYEI EIΣ EME AΛΛ EIΣ TON
ΠEMΨANTA ME 45 KAI O ΘEΩPΩN EME ΘEΩPEI TON ΠEMΨANTA ME
46 EΓΩ ΦΩΣ EIΣ TON KOΣMON EΛHΛYΘA INA ΠAΣ O ΠIΣTEYΩN EIΣ
EME EN TH ΣKOTIA MH MEINH 47 KAI EAN TIΣ MOY AKOYΣH TΩN
PHMATΩN KAI MH ΠIΣTEYΣH EΓΩ OY KPINΩ AYTON OY ΓAP
HΛΘON INA KPINΩ TON KOΣMON AΛΛ INA ΣΩΣΩ TON KOΣMON 48 O
AΘETΩN EME KAI MH ΛAMΒANΩN TA PHMATA MOY EXEI TON
KPINONTA AYTON O ΛOΓOΣ ON EΛAΛHΣA EKEINOΣ KPINEI AYTON
EN TH EΣXATH HMEPA 49 OTI EΓΩ EΞ EMAYTOY OYK EΛAΛHΣA
AΛΛ O ΠEMΨAΣ ME ΠATHP AYTOΣ MOI ENTOΛHN E∆ΩKE TI EIΠΩ
KAI TI ΛAΛHΣΩ 50 KAI OI∆A OTI H ENTOΛH AYTOY ZΩH AIΩNIOΣ
EΣTIN A OYN ΛAΛΩ EΓΩ KAΘΩΣ EIPHKE MOI O ΠATHP OYTΩ ΛAΛΩ
13
28
TON AIΩNA AΠEKPIΘH AYTΩ O IHΣOYΣ EAN MH NIΨΩ OYK EXEIΣ
MEPOΣ MET EMOY 9 ΛEΓEI OYTΩ ΣIMΩN ΠETPOΣ KYPE MH TOYΣ
ΠO∆AΣ MOY MONON AΛΛA KAI TAΣ XEIPAΣ KAI ΣHN KEΦAΛHN 10
ΛEΓEI OYTΩ O IHΣOYΣ O ΛEΛOYMENOΣ OY XPEIAN EXEI H TOYΣ
ΠO∆AΣ NIΨAΣΘAI AΛΛ EΣTI KAΘAPOI OΛOΣ KAI YMEIΣ KAΘAPOI
EΣTE AΛΛ OYXI ΠANTEΣ 11 H∆EI ΓAP TON ΠAPA∆I∆ONTA AYTON
∆IA TOYTO EIΠEN OYXI ΠANTEΣ KAΘAPOI EΣTE 12 OTE OYN ENIΨE
TOYΣ ΠO∆AΣ AYTΩN KAI EΛAΒE TA IMATIA AYTOY ANAΠEΣΩN
ΠAΛIN EIΠEN AYTOIΣ ΓINΩΣKETE TI ΠEΠOIHKA YMIN 13 YMEIΣ
ΦΩNEITE ME O ∆I∆AΣKAΛOΣ KAI O KYPIOΣ KAI KAΛΩΣ ΛEΓETE
EIMI ΓAP 14 EI OYN EΓΩ ENIΨA YMΩN TOYΣ ΠO∆AΣ O KYPIOΣ KAI
O ∆I∆AΣKAΛOΣ KAI YMEIΣ OΦEIΛETE AΛΛHΛΩN NIΠTEIN TOYΣ
ΠO∆AΣ 15 YΠO∆EIΓMA ΓAP E∆ΩKA YMIN INA KAΘΩΣ EΓΩ EΠOIHΣA
YMIN KAI YMEIΣ ΠOIHTE 16 AMHN AMHN ΛEΓΩ YMIN OYK EΣTI
∆OYΛOΣ MEIZΩN TOY KYPIOY AYTOY OY∆E AΠOΣTOΛOΣ MEIZΩN
TOY ΠEMΨANTOΣ AYTON 17 EI TAYTA OI∆ATE MAKAPIOI EΣTE
EAN ΠOIHTE AYTA 18 OY ΠEPI ΠANTΩN YMΩN ΛEΓΩ EΓΩ OI∆A OYΣ
EΞEΛEΞAMHN AΛΛ INA H ΓPAΦH ΠΛHPΩΘH O TPΩΓΩN MET EMOY
TON APTON EΠHPEN EΠ EME THN ΠTEPNAN AYTOY 19 AΠ APTI
ΛEΓΩ YMIN ΠPO TOY ΓENEΣΘAI INA OTAN ΓENHTAI ΠIΣTEYΣHTE
OTI EΓΩ EIMI 20 AMHN AMHN ΛEΓΩ YMIN O ΛAMΒANΩN EAN TINA
ΠEMΨΩ EME ΛAMΒANEI O ∆E EME ΛAMΒANΩN ΛAMΒANEI TON
ΠEMΨANTA ME 21 TAYTA EIΠΩN O IHΣOYΣ ETAPAXΘH TΩ
ΠNEYMATI KAI EMAPTYPHΣE KAI EIΠEN AMHN AMHN ΛEΓΩ YMIN
OTI EIΣ EΞ YMΩN ΠAPA∆ΩΣEI ME 22 EΒΛEΠON OYN EIΣ AΛΛHΛOYΣ
OI MAΘHTAI AΠOPOYMENOI ΠEPI TINOΣ ΛEΓEI 23 HN ∆E
ANAKEIMENOΣ EIΣ TΩN MAΘHTΩN AYTOY EN TΩ KOΛΠΩ TOY
IHΣOY ON HΓAΠA O IHΣOYΣ 24 NEYEI OYN TOYTΩ ΣIMΩN ΠETPOΣ
ΠYΘEΣΘAI TIΣ AN EIH ΠEPI OY ΛEΓEI 25 EΠIΠEΣΩN ∆E EKEINOΣ EΠI
TO ΣTHΘOΣ TOY IHΣOY ΛEΓEI OYTΩ KYPIE TIΣ EΣTIN 26
AΠOKPINETAI O IHΣOYΣ EKEINOΣ EΣTIN Ω EΓΩ ΒAΨAΣ TO ΨΩMION
EΠI∆ΩΣΩ KAI EMΒAΨAΣ TO ΨΩMION ∆I∆ΩΣIN IOY∆A ΣIMΩNOΣ
IΣKAPIΩTH 27 KAI META TO ΨΩMION TOTE EIΣHΛΘEN EIΣ EKEINON
O ΣATANAΣ ΛEΓEI OYN OYTΩ O IHΣOYΣ O ΠOIEIΣ ΠOIHΣON
TAXION 28 TOYTO ∆E OY∆EIΣ EΓNΩ TΩN ANAKEIMENΩN ΠPOΣ TI
EIΠEN OYTΩ 29 TINEΣ ΓAP E∆OKOYN EΠEI TO ΓΛΩΣΣOKOMON
EIXEN O IOY∆AΣ OTI ΛEΓEI OYTΩ O IHΣOYΣ AΓOPAΣON ΩN XPEIAN
EXOMEN EIΣ THΣ EOPTHN H TOIΣ ΠTΩXOIΣ INA TI ∆Ω 30 ΛAΒΩN
OYN TO ΨΩMION EKEINOΣ EYΘEΩΣ EΞHΛΘEN HN ∆E NYΞ 31 OTE
OYN EΞHΛΘE ΛEΓEI O IHΣOYΣ NYN E∆OΞAΣΘH O YIOΣ TOY
ANΘPΩΠOY KAI O ΘEOΣ E∆OΞAΣΘH EN OYTΩ 32 EI O ΘEOΣ
E∆OΞAΣΘH EN AYTΩ KAI O ΘEOΣ ∆OΞAΣEI AYTON EN EAYTΩ KAI
EYΘYΣ ∆OΞAΣEI AYTON 33 TEKNIA ETI MIKPON MEΘ YMΩN EIMI
29
ZHTHΣETE ME KAI KAΘΩΣ EIΠON TOIΣ IOY∆AIOΣ OTI OΠOY YΠAΓΩ
EΓΩ YMEIΣ OY ∆YNAΣΘE EΛΘEIN KAI YMIN ΛEΓΩ APTI 34
ENTOΛHN KAINHN ∆I∆ΩMI YMIN INA AΓAΠATE AΛΛHΛOYΣ KAΘΩΣ
HΓAΠHΣA YMAΣ INA KAI YMEIΣ AΓAΠATE AΛΛHΛOYΣ 35 EN
TOYTΩ ΓNΩΣONTAI ΠANTEΣ OTI EMOI MAΘHTAI EΣTE EAN
AΓAΠHN EXHTE EN AΛΛHΛOIΣ 36 ΛEΓEI OYTΩ ΣIMΩN ΠETPOΣ
KYPIE ΠOY YΠAΓEI AΠEKPIΘH AYTΩ O IHΣOYΣ OΠOY YΠAΓΩ OY
∆YNAΣAI MOI NYN AKOΛOYΘHΣAI YΣTEPON ∆E AKOΛOYΘHΣEIΣ
MOI 37 ΛEΓEI AYTΩ O ΠETPOΣ KYPIE ∆IA TI OY ∆YNAMAI ΣOI
AKOΛOYΘHΣAI APTIΣ THN ΨYXHN MOY YΠEP ΣOY ΘHΣΩ 38
AΠEKPIΘH AYTΩ O IHΣOYΣ THN ΨYXHN ΣOY YΠEP EMOY ΘHΣEIΣ
AMHN AMHN ΛEΓΩ ΣOI OY MH AΛEKTΩP ΦΩNHΣEI EΩΣ OY
AΠAPNHΣH ME TPIΣ
14
30
∆ΩΣEI YMIN INA MENH MEΘ YMΩN EIΣ TON AIΩNA 17 TO ΠNEYMA
THΣ AΛHΘEIAΣ O KOΣMOΣ OY ∆YNATAI ΛAΒEIN OTI OY ΘEΩPEI
AYTO OY∆E ΓINΩΣKEI AYTO YMEIΣ ∆E ΓINΩΣKETE AYTO OTI ΠAP
YMIN MENEI KAI EN YMIN EΣTAI 18 OYK AΦHΣΩ YMAΣ OPΦANOYΣ
EPXOMAI ΠPOΣ YMAΣ 19 ETI MIKPON KAI O KOΣMOΣ ME OYKETI
ΘEΩPEI YMEIΣ ∆E ΘEΩPEITE ME OTI EΓΩ ZΩ KAI YMEIΣ ZHΣEΣΘE 20
EN EKEINH TH HMEPA ΓNΩΣEΣΘE YMEIΣ OTI EΓΩ EN TΩ ΠATPI
MOY KAI YMEIΣ EN EMOI KAΓΩ EN YMIN 21 O EXΩN TAΣ ENTOΛAΣ
MOY KAI THPΩN AYTOΣ EKEINOΣ EΣTIN O AΓAΠΩN ME O ∆E
AΓAΠΩN ME AΓAΠHΘHΣETAI YΠO TOY ΠATPOΣ MOY KAI EΓΩ
AΓAΠHΣΩ AYTON KAI EMΦANIΣΩ AYTΩ EMAYTON 22 ΛEΓEI AYTΩ
IOY∆AΣ OYX O IΣKAPIΩTHΣ KYPIE TI ΓEΓONEN OTI HMIN MEΛΛEIΣ
EMΦANIZEIN ΣEAYTON KAI OYXI TΩ KOΣMΩ 23 AΠEKPIΘH O
IHΣOYΣ KAI EIΠEN AYTΩ EAN TIΣ AΓAΠA ME TON ΛOΓON MOY
THPHΣEI KAI O ΠATHP MOY AΓAΠHΣEI AYTON KAI ΠPOΣ AYTON
EΛEYΣOMEΘA KAI MONHN ΠAP AYTΩ ΠOIHΣOMEN 24 O MH
AΓAΠΩN ME TOYΣ ΛOΓOYΣ MOY OY THPEI KAI O ΛOΓOΣ ON
AKOYETE OYK EΣTIN EMOΣ AΛΛA TOY ΠEMΨANTOΣ ME ΠATPOΣ
25 TAYTA ΛEΛAΛHKA YMIN ΠAP YMIN MENΩN 26 O ∆E
ΠAPAKΛHTOΣ TO ΠNEYMA TO AΓION O ΠEMΨEI O ΠATHP EN TΩ
ONOMATI MOY EKEINOΣ YMAΣ ∆I∆AΞEI ΠANTA KAI YΠOMNHΣEI
YMAΣ ΠANTA A EIΠON YMIN 27 EIPHNHN AΦIHMI YMIN EIPHNHN
THN EMHN ∆I∆ΩMI YMIN OY KAΘΩΣ O KOΣMOΣ ∆I∆ΩΣIN EΓΩ
∆I∆ΩMI YMIN MH TAPAΣΣEΣΘΩ YMΩN H KAP∆IA MH∆E ∆EIΛIATΩ
28 HKOYΣATE OTI EΓΩ EIΠON YMIN YΠAΓΩ KAI EPXOMAI ΠPOΣ
YMAΣ EI HΓAΠATΞ ME EXAPHTE AN OTI EIΠON ΠOPEYOMAI ΠPOΣ
TON ΠATEPA OTI O ΠATHP MOY MEIZΩN MOY EΣTI 29 KAI NYN
EIPHKA YMIN ΠPIN ΓENEΣΘAI INA OTAN ΓENHTAI ΠIΣTEYΣHTE 30
OYKETI ΠOΛΛA ΛAΛHΣΩ MEΘ YMΩN EPXETAI ΓAP O TOY KOΣMOY
TOYTOY APXΩN KAI EN EMOI OYK EXEI OY∆EN 31 AΛΛ INA ΓNΩ O
KOΣMOΣ OTI AΓAΠΩ TON ΠATEPA KAI KAΘΩΣ ENETEIΛATO MOI O
ΠATHP OYTΩ ΠOIΩ EΓEIPEΣΘE AΓΩMEN ENTEYΘEN
15
31
EN AYTΩ OYTOΣ ΦEPEI KAPΠON ΠOΛYN OTI XΩPIΣ EMOY OY
∆YNAΣΘE ΠOIEIN OY∆EN 6 EAN MH TIΣ MEINH EN EMOI EΒΛHΘH
EΞΩ ΩΣ TO KΛHMA KAI EΞHPANΘH KAI ΣYNAΓOYΣIN AYTA KAI
EIΣ ΠYP ΒAΛΛOYΣI KAI KAIETAI 7 EAN MEINHTE EN EMOI KAI TA
PHMATA MOY EN YMIN MEINH O EAN ΘEΛHTE AITHΣEΣΘE KAI
ΓENHΣETAI YMIN 8 EN TOYTΩ E∆OΞAΣΘH O ΠATHP MOY INA
KAPΠON ΠOΛYN ΦEPHTE KAI ΓENHΣEΣΘE EMOI MAΘHTAI 9
KAΘΩΣ HΓAΠHΣE ME O ΠATHP KAΓΩ HΓAΠHΣA YMAΣ MEINATE EN
TH AΓAΠH TH EMH 10 EAN TAΣ ENTOΛAΣ MOY THPHΣHTE MENEITE
EN TH AΓAΠH MOY KAΘΩΣ EΓΩ TAΣ ENTOΛAΣ TOY ΠATPOΣ MOY
TETHPHKA KAI MENΩ AYTOY EN TH AΓAΠH 11 TAYTA ΛEΛAΛHKA
YMIN INA H XAPA H EMH EN YMIN MEINH KAI H XAPA YMΩN
ΠΛHPΩΘH 12 AYTH EΣTIN H ENTOΛH H EMH INA AΓAΠATE
AΛΛHΛOYΣ KAΘΩΣ HΓAΠHΣA YMAΣ 13 MEIZONA TAYTHΣ AΓAΠHN
OY∆EIΣ EXEI INA TIΣ THN ΨYXHN AYTOY ΘH YΠEP TΩN ΦIΛΩN
AYTOY 14 YMEIΣ ΦIΛOI MOY EΣTE EAN ΠOIHTE OΣA EΓΩ
ENTEΛΛOMAI YMIN 15 OYKETI YMAΣ ΛEΓΩ ∆OYΛOYΣ OTI O
∆OYΛOΣ OYK OI∆E TI ΠOIEI AYTOY O KYPIOΣ YMAΣ ∆E EIPHKA
ΦIΛOYΣ OTI ΠANTA A HKOYΣA ΠAPA TOY ΠATPOΣ MOY EΓNΩPIΣA
YMIN 16 OYX YMEIΣ ME EΞEΛEΞAΣΘE AΛΛ EΓΩ EΞEΛEΞAMHN
YMAΣ KAI EΘHKA YMAΣ INA YMEIΣ YΠAΓHTE KAI KAPΠON
ΦEPHTE KAI O KAPΠOΣ YMΩN MENH INA O TI AN AITHΣHTE TON
ΠATEPA EN TΩ ONOMATI MOY ∆ΩH YMIN 17 TAYTA ENTEΛΛOMAI
YMIN INA AΓAΠATE AΛΛHΛOYΣ 18 EI O KOΣMOΣ YMAΣ MIΣEI
ΓINΩΣKETE OTI EME ΠPΩTON YMΩN MEMIΣHKEN 19 EI EK TOY
KOΣMOY HTE O KOΣMOΣ ON TO I∆ION EΦIΛEI OTI ∆E EK TOY
KOΣMOY OYK EΣTE AΛΛ EΓΩ EΞEΛEΞAMHN YMAΣ EK TOY
KOΣMOY ∆IA TOYTO MIΣEI YMAΣ O KOΣMOΣ 20 MNHMONEYETE
TOY ΛOΓOY OY EΓΩ EIΠON YMIN OYK EΣTI ∆OYΛOΣ MEIZΩN TOY
KYPIOY AYTOY EI EME E∆IΩΞAN KAI YMAΣ ∆IΩΞOYΣIN EI TON
ΛOΓON MOY ETHPHΣAN KAI TON YMETEPON THPHΣOYΣIN 21
AΛΛA TAYTA ΠANTA ΠOIHΣOYΣIN YMIN ∆IA TO ONOMA MOY OTI
OYK OI∆AΣI TON ΠEMΨANTA ME 22 EI MH HΛΘON KAI EΛAΛHΣA
AYTOIΣ AMAPTIAN OYK EIXON NYN ∆E ΠPOΦAΣIN OYK EXOYΣA
ΠEPI THΣ AMAPTIAΣ AYTΩN 23 O EME MIΣΩN KAI TON ΠATEPA
MOY MIΣEI 24 EI TA EPΓA MH EΠOIHΣA EN AYTOIΣ A OY∆EIΣ
AΛΛOΣ ΠEΠOIHKEN AMAPTIAN OYK EIXON NYN ∆E KAI EΩPAKAΣI
KAI MEMIΣHKAΣI KAI EME KAI TON ΠATEPA MOY 25 AΛΛ INA
ΠΛHPΩΘH O ΛOΓOΣ O ΓEΓPAMMENOΣ EN TΩ NOMΩ AYTΩN OTI
EMIΣHΣAN ME ∆ΩPEAN 26 OTAN ∆E EΛΘH O ΠAPAKΛHTOΣ ON EΓΩ
ΠEMΨΩ YMIN ΠAPA TOY ΠATPOΣ TO ΠNEYMA THΣ AΛHΘEIAΣ O
ΠAPA TOY ΠATPOΣ EKΠOPEYETAI EKEINOΣ MAPTYPHΣEI ΠEPI
32
EMOY 27 KAI YMEIΣ ∆E MAPTYPEITE OTI AΠ APXHΣ MET EMOY
EΣTE
16
33
MNHMONEYEI THΣ ΘΛIΨEΩΣ ∆IA THN XAPAN OTI EΓENNHΘH
ANΘPΩΠOΣ EIΣ TON KOΣMON 22 KAI YMEIΣ OYN ΛYΠHN MEN NYN
EXETE ΠAΛIN ∆E OΨOMAI YMAΣ KAI XAPHΣETAI YMΩN H KAP∆IA
KAI THN XAPAN YMΩN OY∆EIΣ AIPEI AΦ YMΩN 23 KAI EN EKEINH
TH HMEPA EME OYK EPΩTHΣETE OY∆EN AMHN AMHN ΛEΓΩ YMIN
OTI OΣA AN AITHΣHTE TON ΠATEPA EN TΩ ONOMATI MOY ∆ΩΣEI
YMIN 24 EΩΣ APTI OYK HTHΣATE OY∆EN EN TΩ ONOMATI MOY
AITEITE KAI ΛHΨEΣΘE INA H XAPA YMΩN H ΠEΠΛHPΩMENH 25
TAYTA EN ΠAPOIMIAIΣ ΛEΛAΛHKA YMIN EPXETAI ΩPA OTE
OYKETI EN ΠAPOIMIAIΣ ΛAΛHΣΩ YMIN AΛΛA ΠAPPHΣIA ΠEPI TOY
ΠATPOΣ ANAΓΓEΛΩ YMIN 26 EN EKEINH TH HMEPA EN TΩ
ONOMATI MOY AITHΣEΣΘE KAI OY ΛEΓΩ YMIN OTI EΓΩ EPΩTHΣΩ
TON ΠATEPA ΠEPI YMΩN 27 AYTOΣ ΓAP O ΠATHP ΦIΛEI YMAΣ OTI
YMEIΣ EME ΠEΦIΛHKATE KAI ΠEΠIΣTEYKATE OTI EΓΩ ΠAPA TOY
ΘEOY EΞHΛΘON 28 EΞHΛΘON ΠAPA TOY ΠATPOΣ KAI EΛHΛYΘA
EIΣ TON KOΣMON ΠAΛIN AΦIHMI TON KOΣMON KAI ΠOPEYOMAI
ΠPOΣ TON ΠATEPA 29 ΛEΓOYΣIN OYTΩ OI MAΘHTAI AYTOY I∆E
NYN ΠAPHΣIA ΛAΛEIΣ KAI ΠAPOIMIAN OY∆EMIAN ΛEΓEIΣ 30 NYN
OI∆AMEN OTI OI∆AΣ ΠANTA KAI OY XPEIAN EXEIΣ INA TIΣ ΣE
EPΩTA EN TOYTΩ ΠIΣTEYOMEN OTI AΠO ΘEOY EΞHΛΘEΣ 31
AΠEKPIΘH AYTOIΣ O IHΣOYΣ APTI ΠIΣTEYETE 32 I∆OY EPXETAI
ΩPA KAI NYN EΛHΛYΘEN INA ΣKOPΠIΣΘHTE EKAΣTOΣ EIΣ TA I∆IA
KAI EME MONON AΦHTE KAI OYK EIMI MONOΣ OTI O ΠATHP MET
EMOY EΣTI 33 TAYTA ΛEΛAΛHKA YMIN INA EN EMOI EIPHNHN
EXHTE EN TΩ KOΣMΩ ΘΛIΨIN EXETE AΛΛA ΘAPΣEITE EΓΩ
NENIKHKA TON KOΣMON
17
34
KAI EΓNΩΣAN AΛHΘΩΣ OTI ΠAPA ΣOY EΞHΛΘON KAI EΠIΣTEYΣAN
OTI ΣY ME AΠEΣTEIΛAΣ 9 EΓΩ ΠEPI AYTΩN EPΩTΩ OY ΠEPI TOY
KOΣMOY EPΩTΩ AΛΛA ΠEPI ΩN ∆E∆ΩKAΣ MOI OTI ΣOI EIΣI 10 KAI
TA EMA ΠANTA ΣA EΣTI KAI TA ΣA EMA KAI ∆E∆OΞAΣMAI EN
AYTOIΣ 11 KAI OYKETI EIMI EN TΩ KOΣMΩ KAI OYTOI EN TΩ
KOΣMΩ EIΣI KAI EΓΩ ΠPOΣ ΣE EPXOMAI ΠATEP AΓIE THPHΣON
AYTOYΣ EN TΩ ONOMATI ΣOY OYΣ ∆E∆ΩKAΣ MOI INA ΩΣIN EN
KAΘΩΣ HMEIΣ 12 OTE HMHN MET AYTΩN EN TΩ KOΣMΩ EΓΩ
ETHPOYN AYTOYΣ EN TΩ ONOMATI ΣOY OYΣ ∆E∆ΩKAΣ MOY
EΦYΛAΞA KAI OY∆EIΣ EΞ AYTΩN AΠΩΛETO EI MH O YIOΣ THΣ
AΠΩΛEIAΣ INA H ΓPAΦH ΠΛHPΩΘH 13 NYN ∆E ΠPOΣ ΣE EPXOMAI
KAI TAYTA ΛAΛΩ EN TΩ KOΣMΩ INA EXΩΣI THN XAPAN THN
EMHN ΠEΠΛHPΩMENHN EN AYTOIΣ 14 EΓΩ ∆E∆ΩKA AYTOIΣ TON
ΛOΓON ΣOY KAI O KOΣMOΣ EMIΣHΣEN AYTOYΣ OTI OYK EIΣIN EK
TOY KOΣMOY KAΘΩΣ EΓΩ OYK EIMI EK TOY KOΣMOY 15 OYK
EPΩTΩ INA APHΣ AYTOYΣ EK TOY KOΣMOY AΛΛ INA THPHΣHΣ
AYTOYΣ EK TOY ΠONHPOY 16 EK TOY KOΣMOY OYK EIΣI KAΘΩΣ
EΓΩ EK TOY KOΣMOY OYK EIMI 17 AΓIAΣAN AYTOYΣ EN TH
AΛHΘEIA ΣOY O ΛOΓOΣ O ΣOΣ AΛHΘEIA EΣTI 18 KAΘΩΣ EME
AΠEΣTEIΛAΣ EIΣ TON KOΣMON KAΓΩ AΠEΣTEIΛA AYTOYΣ EIΣ TON
KOΣMON 19 KAI YΠEP AYTΩN EΓΩ AΓIAZΩ EMAYTON INA KAI
AYTOI ΩΣIN HΓIAΣMENOI EN AΛHΘEIA 20 OY ΠEPI TOYTΩN ∆E
EPΩTΩ MONON AΛΛA KAI ΠEPI TΩN ΠIΣTEYΣONTΩN ∆IA TOY
ΛOΓOY AYTΩN EIΣ EME 21 INA ΠANTEΣ EN ΩΣI KAΘΩΣ ΣY ΠATEP
EN EMOI KAΓΩ EN ΣOI INA KAI AYTOI EN HMIN EN ΩΣIN INA O
KOΣMOΣ ΠIΣTEYΣH OTI ΣY ME AΠEΣTEIΛAΣ 22 KAI EΓΩ THN
∆OΞAN HN ∆E∆ΩKAΣ MOI ∆E∆ΩKA AYTOIΣ INA ΩΣIN EN KAΘΩΣ
HMEIΣ EN EΣMEN 23 EΓΩ EN AYTOIΣ KAI ΣY EN EMOI INA ΩΣI
TETEΛEIΩMENOI EIΣ EN KAI INA ΓINΩΣKH O KOΣMOΣ OTI ΣY ME
AΠEΣTEIΛAΣ KAI HΓAΠHΣAΣ AYTOYΣ KAΘΩΣ EME HΓAΠHΣAΣ 24
ΠATEP OYΣ ∆E∆ΩKAΣ MOI ΘEΛΩ INA OΠOY EIMI EΓΩ KAKEINOI
ΩΣI MET EMOY INA ΘEΩPΩΣI THN ∆OΞAN THN EMHN HN E∆ΩKAΣ
MOI OTI HΓAΠHΣAΣ ME ΠPO KATAΒOΛHΣ KOΣMON 25 ΠATEP
∆IKAIE KAI O KOΣMOΣ ΣE OYK EΓNΩ EΓΩ ∆E ΣE EΓNΩN KAI OYTOI
EΓNΩΣAN OTI ΣY ME AΠEΣTEIΛAΣ 26 KAI EΓNΩPIΣA AYTOIΣ TO
ONOMA ΣOY KAI ΓNΩPIΣΩ INA H AΓAΠH HN HΓAΠHΣAΣ ME EN
AYTOIΣ H KAΓΩ EN AYTOIΣ
18
35
O ΠAPA∆I∆OYΣ AYTON TON TOΠON OTI ΠOΛΛAKIΣ ΣYNHXΘH O
IHΣOYΣ EKEI META TΩN MAΘHTΩN AYTOY 3 O OYN IOY∆AΣ
ΛAΒΩN THN ΣΠEIPAN KAI EK TΩN APXIEPEΩN KAI ΦAPIΣAIΩN
YΠHPETAΣ EPXETAI EKEI META ΦANΩN KAI ΛAMΠA∆ΩN KAI
OΠΛΩN 4 IHΣOYΣ OYN EI∆ΩΣ ΠANTA TA EPXOMENA EΠ AYTON
EΞEΛΘΩN EIΠEN AYTOIΣ TINA ZHTEITE 5 AΠEKPIΘHΣAN AYTΩ
IHΣOYN TON NAZΩPAION ΛEΓEI AYTOIΣ O IHΣOYΣ EΓΩ EIMI
EIΣTHKEI ∆E KAI IOY∆AΣ O ΠAPA∆I∆OYΣ AYTON MET AYTΩN 6 ΩΣ
OYN EIΠEN AYTOIΣ OTI EΓΩ EIMI AΠHΛΘAN EIΣ TA OΠIΣΩ KAI
EΠEΣON XAMAI 7 ΠAΛIN OYN AYTOYΣ EΠHPΩTHΣE TINA ZHTEITE
OI ∆E EIΠON IHΣOYN TON NAZΩPAION 8 AΠEKPIΘH O IHΣOYΣ
EIΠON YMIN OTI EΓΩ EIMI EI OYN EME ZHTEITE AΦETE TOYTOYΣ
YΠAΓEIN 9 INA ΠΛHPΩΘH O ΛOΓOΣ ON EIΠEN OTI OYΣ ∆E∆ΩKAΣ
MOI OYK AΠΩΛEΣA EΞ AYTΩN OY∆ENA 10 ΣIMΩN OYN ΠETPOΣ
EXΩN MAXAIPAN EIΛKYΣEN AYTHN KAI EΠAIΣE TON TOY
APXIEPEΩΣ ∆OYΛON KAI AΠEKOΨEN AYTOY TO ΩTION TO ∆EΞION
HN ∆E ONOMA TΩ ∆OYΛΩ MAΛXOΣ 11 EIΠEN OYN O IHΣOYΣ TΩ
ΠETPΩ ΒAΛE THN MAXAIPAN ΣOY EIΣ THN ΘHKHN TO ΠOTHPION O
∆E∆ΩKE MOI O ΠATHP OY MH ΠIΩ AYTO 12 H OYN ΣΠEIPA KAI O
XIΛIAPXOΣ KAI OI YΠHPETAI TΩN IOY∆AIΩN ΣYNEΛAΒON TON
IHΣOYN KAI E∆HΣAN AYTON 13 KAI AΠHΓAΓON AYTON ΠPOΣ
ANNAN ΠPΩTON HN ΓAP ΠENΘEPOΣ TOY KAIAΦA OΣ HN
APXIEPEYΣ TOY ENIAYTOY EKEINOY 14 HN ∆E KAIAΦAΣ O
ΣYMΒOYΛEYΣAΣ TOIΣ IOY∆AIOIΣ OTI ΣYMΦEPEI ENA ANΘPΩΠON
AΠOΛEΣΘAI YΠEP TOY ΛAOY 15 HKOΛOYΘEI ∆E TΩ IHΣOY ΣIMΩN
ΠETPOΣ KAI AΛΛOΣ MAΘHTHΣ. O ∆E MAΘHTHΣ EKEINOΣ HN
ΓNΩΣTOΣ TΩ APXIEPEI KAI ΣYNEIΣHΛΘE TΩ IHΣOY EIΣ THN AYΛHN
TOY APXIEPEΩΣ 16 O ∆E ΠETPOΣ EIΣTHKEI ΠPOΣ TH ΘYPA EΞΩ
EΞHΛΘEN OYN O MAΘHTHΣ O AΛΛOΣ OΣ HN ΓNΩΣTOΣ TΩ
APXIEPEI KAI EIΠE TH ΘYPΩPΩ KAI EIΣHΓAΓE TON ΠETPON 17
ΛEΓEI OYN H ΠAI∆IΣKH H ΘYPΩPOΣ TΩ ΠETPΩ MH KAI EK TΩN
MAΘHTΩN EI TOY ANΘPΩΠOY TOYTOY ΛEΓEI EKEINOΣ OYK EIMI
18 EIΣTHKEIΣAN ∆E OI ∆OYΛOI KAI OI YΠHPETAI ANΘPAKIAN
ΠEΠOIHKOTEΣ OTI ΨYXOΣ HN KAI EΘEPMAINONTO HN ∆E MET
AYTΩN O ΠETPOΣ EΣTΩΣ KAI ΘEPMAINOMENOΣ 19 O OYN
APXIEPEYΣ HPΩTHΣE TON IHΣOYN ΠEPI TΩN MAΘHTΩN AYTOY
KAI ΠEPI THΣ ∆I∆AXHΣ AYTOY 20 AΠEKPIΘH OYTΩ O IHΣOYΣ EΓΩ
ΠAPPHΣIA EΛAΛHΣA TΩ KOΣMΩ EΓΩ ΠANTOTE E∆I∆AΞA EN TH
ΣYNAΓΩΓH KAI EN TΩ IEPΩ OΠOY ΠANTOTE OI IOY∆AIOI
ΣYNEPXONTAI KAI EN KPYΠTΩ EΛAΛHΣA OY∆EN 21 TI EΠEPΩTAΣ
EΠEPΩTHΣON TOYΣ AKHKOOTAΣ TI EΛAΛHΣA AYTOIΣ I∆E OYTOI
OI∆AΣIN A EIΠON EΓΩ 22 TAYTA ∆E AYTOY EIΠONTOΣ EIΣ TΩN
YΠHPETΩN ΠAPEΣTHKΩΣ E∆ΩKE PAΠIΣMA TΩ IHΣOY EIΠΩN
36
OYTΩΣ AΠOKPINH TΩ APXIEPEI 23 AΠEKPIΘH AYTΩ O IHΣOYΣ EI
KAKΩΣ EΛAΛHΣA MAPTYPHΣON ΠEPI TOY KAKOY EI ∆E KAΛΩΣ TI
ME ∆EPEIΣ 24 AΠEΣTEIΛEN OYN AYTON O ANNAΣ ∆E∆EMENON
ΠPOΣ KAIAΦAN TON APXIEPEA 25 HN ∆E ΣIMΩN ΠETPOΣ EΣTΩΣ KAI
ΘEPMAINOMENOΣ EIΠON OYN AYTΩ MH KAI ΣY EK TΩN MAΘHTΩN
AYTOY EIΣ HPNHΣATO EKEINOΣ KAI EIΠEN OYK EIMI 26 ΛEΓEI EIΣ
EK TΩN ∆OYΛΩN TON APXIEPEΩΣ ΣYΓΓENHΣ ΩN OY AΠEKOΨE
ΠETPOΣ TO ΩTION OYK EΓΩ ΣE EI∆ON EN TΩ KHΠΩ MET AYTOY 27
ΠAΛIN OYN HPNHΣATO O ΠETPOΣ KAI EYΘEΩΣ AΛEKTΩP
EΦΩNHΣEN 28 AΓOYΣIN OYN TON IHΣOYN AΠO TOY KAIAΦA EIΣ TO
ΠPAITΩPION HN ∆E ΠPΩI KAI AYTOI OYK EIΣHΛΘON EIΣ TO
ΠPAITΩPION INA MH MIANΘΩΣIN AΛΛ INA ΦAΓΩΣI TO ΠAΣXA 29
EΞHΛΘEN OYN O ΠIΛATOΣ ΠPOΣ AYTOYΣ KAI EIΠE TINA
KATHΓOPIAN ΦEPETE KATA TOY ANΘPΩΠOY TOYTOY 30
AΠEKPIΘHΣAN KAI EIΠON OYTΩ EI MH HN OYTOΣ KAKOΠOIOΣ
OYK AN ΣOI ΠAPE∆ΩKAMEN AYTON 31 EIΠEN OYN AYTOIΣ O
ΠIΛATOΣ ΛAΒETE AYTON YMEIΣ KAI KATA TON NOMON YMΩN
KPINATE AYTON EIΠON OYN AYTΩ OI IOY∆AIOI HMIN OYK
EΞEΣTIN AΠOKTEINAI OY∆ENA 32 INA O ΛOΓOΣ TOY IHΣOY
ΠΛHPΩΘH ON EIΠE ΣHMAINΩN ΠOIΩ ΘANATΩ HMEΛΛEN
AΠOΘNHΣKEIN 33 EIΣHΛΘEN OYN EIΣ TO ΠPAITΩPION ΠAΛIN O
ΠIΛATOΣ KAI EΦΩNHΣE TON IHΣOYN KAI EIΠEN AYTΩ ΣY EI O
ΒAΣIΛEYΣ TΩN IOY∆AIΩN 34 AΠEKPIΘH AYTΩ O IHΣOYΣ AΦ
EAYTOY ΣY TOYTO ΛEΓEIΣ H AΛΛOI ΣOI EIΠON ΠEPI EMOY 35
AΠEKPIΘH O ΠIΛATOΣ MHH EΓΩ IOY∆AIOΣ EIMI TO EΘNOΣ TO ΣON
KAI OI APXIEPEIΣ ΠAPE∆ΩKAN ΣE EMOI TI EΠOIHΣAΣ 36 AΠEKPIΘH
O IHΣOYΣ H ΒAΣIΛEIA H EMH OYK EΣTIN EK TOY KOΣMOY TOYTOY
EI EK TOY KOΣMOY TOYTOY HN H ΒAΣIΛEIA H EMH OI YΠHPETAI
AN OI EMOI HΓΩNIZONTO INA MH ΠAPA∆OΘΩ TOIΣ IOY∆AIOIΣ NYN
∆E H ΒAΣIΛEIA H EMH OYK EΣTIN ENTEYΘEN 37 EIΠEN OYN OYTΩ
O ΠIΛATOΣ OYKOYN ΒAΣIΛEYΣ EI ΣY AΠEKPIΘH O IHΣOYΣ ΣY
ΛEΓEIΣ OTI ΒAΣIΛEYΣ EIMI EΓΩ EΓΩ EIΣ TOYTO ΓEΓENNHMAI KAI
EIΣ TOYTO EΛHΛYΘA EIΣ TON KOΣMON INA MAPTYPHΣΩ TH
AΛHΘEIA ΠAΣ O ΩN EK THΣ AΛHΘEIAΣ AKOYEI MOY THΣ ΦΩNHΣ
38 ΛEΓEI OYTΩ O ΠIΛATOΣ TI EΣTIN AΛHΘEIA KAI TOYTO EIΠΩN
ΠAΛIN EΞHΛΘE ΠPOΣ TOYΣ IOY∆AIOYΣ KAI ΛEΓEI AYTOIΣ EΓΩ
OY∆EMIAN AITIAN EYPIΣKΩ EN OYTΩ 39 EΣTI ∆E ΣYNHΘEIA YMIN
INA ENA YMIN AΠOΛYΣΩ EN TΩ ΠAΣXA ΒOYΛEΣΘE OYN YMIN
AΠOΛYΣΩ TON ΒAΣIΛEA TΩN IOY∆AIΩN 40 EKPAYΓAΣAN OYN
ΠAΛIN ΠANTEΣ ΛEΓONTEΣ MH TOYTON AΛΛA TON ΒAPAΒΒAN HN
∆E O ΒAPAΒΒAΣ ΛHΣTHΣ
37
19
38
20 TOYTON OYN TON TITΛON ΠOΛΛOI ANEΓNΩΣAN TΩN IOY∆AIΩN
OTI EΓΓYΣ HN THΣ ΠOΛEΩΣ O TOΠOΣ OΠOY EΣTAYPΩΘH O IHΣOYΣ
KAI HN ΓEΓPAMMENON EΒPAIΣTI EΛΛHNIΣTI PΩMAIΣTI 21 EΛEΓON
OYN TΩ ΠIΛATΩ OI APXIEPEIΣ TΩN IOY∆AIΩN MH ΓPAΦE O
ΒAΣIΛEYΣ TΩN IOY∆AIΩN AΛΛ OTI EKEINOΣ EIΠE ΒAΣIΛEYΣ EIMI
TΩN IOY∆AIΩN 22 AΠEKPIΘH O ΠIΛATOΣ O ΓEΓPAΦA ΓEΓPAΦA 23
OI OYN ΣTPATIΩTAI OTE EΣTAYPΩΣAN TON IHΣOYN EΛAΒON TA
IMATIA AYTOY KAI EΠOIHΣAN TEΣΣAPA MEPH EKAΣTΩ
ΣTPATIΩTH MEPOΣ KAI TON XITΩNA HN ∆E O XITΩN APPAΦOΣ EK
TΩN ANΩΘEN YΦANTOΣ ∆I OΛOY 24 EIΠON OYN ΠPOΣ AΛΛHΛOYΣ
MH ΣXIΣΩMEN AYTON AΛΛA ΛAXΩMEN ΠEPI AYTOY TINOΣ EΣTAI
INA H ΓPAΦH ΠΛHPΩΘH H ΛEΓOYΣA ∆IEMEPIΣANTO TA IMATIA
MOY EAYTOIΣ KAI EΠI TON IMATIΣMON MOY EΒAΛON KΛHPOY OI
MEN OYN ΣTPATIΩTAI TAYTA EΠOIHΣAN 25 EIΣTHKEIΣAN ∆E ΠAPA
TΩ ΣTAYPΩ TOY IHΣOY H MHTHP AYTOY KAI H A∆EΛΦH THΣ
MHTPOΣ AYTOY MAPIA H TOY KΛΩΠA KAI MAPIA H MAΓ∆AΛHNH
26 IHΣOYΣ OYN I∆ΩN THN MHTEPA KAI TON MAΘHTHN
ΠAPEΣTΩTA ON HΓAΠA ΛEΓEI TH MHTPI AYTOY ΓYNAI I∆OY O
YIOΣ ΣOY 27 EITA ΛEΓEI TΩ MAΘHTH I∆OY H MHTHP ΣOY KAI AΠ
EKEINHΣ THΣ ΩPAΣ EΛAΒEN AYTHN O MAΘHTHΣ EIΣ TA I∆IA 28
META TOYTO EI∆ΩΣ O IHΣOYΣ OTI ΠANTA H∆H TETEΛEΣTAI INA
TEΛEIΩΘH H ΓPAΦH ΛEΓEI ∆IΨΩ 29 ΣKEYOΣ OYN EKEITO OΞOYΣ
MEΣTON OI ∆E ΠΛHΣANTEΣ ΣΠOΓΓON OΞOYΣ KAI YΣΣΩΠΩ
ΠEAIΘENTEΣ ΠPOΣHNEΓKAN AYTOY TΩ ΣTOMATI 30 OTE OYN
EΛAΒE TO OΞOΣ O IHΣOYΣ EIΠE TETEΛEΣTAI KAI KΛINAΣ THN
KEΦAΛHN ΠAPE∆ΩKE TO ΠNEYMA 31 OI OYN IOY∆AIOI EΠEI
ΠAPAΣKEYH HN INA MH MEINH EΠI TOY ΣTAYPOY TA ΣΩMATA EN
TΩ ΣAΒΒATΩ HN ΓAP MEΓAΛH H HMEPA EKEINOY TOY ΣAΒΒATOY
HPΩTHΣAN TON ΠIΛATON INA KATEAΓΩΣIN AYTΩN TA ΣKEΛH KAI
APΘΩΣIN 32 HΛΘON OYN OI ΣTPATIΩTAI KAI TOY MEN ΠPΩTOY
KATEAΞAN TA ΣKEΛH KAI TOY AΛΛOY TOY ΣYΣTAYPΩΘENTOΣ
OYTΩ 33 EΠI ∆E TON IHΣOYN EΛ66NTEΣ ΩΣ EI∆ON AYTON H∆H
TEΘNHKOTA OY KATEAΞAN AYTOY TA ΣKEΛH 34 AΛΛ EIΣ TΩN
ΣTPATIΩTΩN ΛOΓXH AYTOY THN ΠΛEYPAN ENYΞE KAI EYΘYΣ
EΞHΛΘEN AIMA KAI Y∆ΩP 35 KAI O EΩPAKΩ MEMAPTYPHKE KAI
AΛHΘINH AYTOY EΣTIN H MAPTYPIA KAKEINOΣ OI∆EN OTI AΛHΘH
ΛEΓEI INA YMEIΣ ΠIΣTEYΣHTE 36 EΓENETO ΓAP TAYTA INA H
ΓPAΦH ΠΛHPΩΘH OΣTOYN OY ΣYNTPIΒHΣETAI AYTOY 37 KAI
ΠAΛIN ETEPA ΓPAΦH ΛEΓEI OΨONTAI EIΣ ON EΞEKENTHΣAN 38
META ∆E TAYTA HPΩTHΣE TON ΠIΛATON O IΩΣHΦ O AΠO
APIMAΘAIAΣ ΩN MAΘHTHΣ TOY IHΣOY KEKPYMMENOΣ ∆E ∆IO
TON ΦOΒON TΩN IOY∆AIΩN INA OPH TO ΣΩMA TOY IHΣOY KAI
EΠETPEΨEN O ΠIΛATOΣ HΛΘEN OYN KAI HPE TO ΣΩMA TOY IHΣOY
39
39 HΛΘE ∆E KAI NIKO∆HMOΣ O EΛΘΩN ΠPOΣ TON IHΣOYN NYKTOΣ
TO ΠPΩTON ΦEPΩN MIΓMA ΣMYPNHΣ KAT AΛOHΣ ΩΣEI ΛITPAΣ
EKATON 40 EΛAΒON OYN TO ΣΩMA TOY IHΣOY KAI E∆HΣAN AYTO
EN OΘONIOIΣ META TΩN APΩMATΩN KAΘΩΣ EΘOΣ EΣTI TOIΣ
IOY∆AIOΣ ENTAΦIAZEIN 41 HN ∆E EN TΩ TOΠΩ OΠOY EΣTAYPΩΘH
KHΠOΣ KAI EN TΩ KHΠΩ MNHMEION KAINON EN Ω OY∆EΠΩ
OY∆EIΣ ETEΘH 42 EKEI OYN ∆IA THN ΠAPAΣKEYHN TΩN IOY∆AIΩN
OTI EΓΓYΣ HN MNHMEION EΘHKAN TON IHΣOYN
20
40
ΠPOΣ TOYΣ A∆EΛΦOYΣ MOY KAI EIΠE AYTOIΣ ANAΒAINΩ ΠPOΣ
TON ΠATEPA MOY KAI ΠATEPA YMΩN KAI ΘEON MOY KAI ΘEON
YMΩN 18 EPXETAI MAPIA H MAΓ∆AΛHNH AΠAΓΓEΛΛOYΣA TOIΣ
MAΘHTAIΣ OTI EΩPAKE TON KYPION KAI TAYTA EIΠEN AYTH 19
OYΣHΣ OYN OΨIAΣ TH HMEPA EKEINH TH MIA TΩN ΣAΒΒATΩN KAI
TΩN ΘYPΩN KEKΛEIΣMENΩN OΠOY HΣAN OI MAΘHTAI
ΣYNHΓMEMOI ∆IA TON ΦOΒON TΩN IOY∆AIΩN HΛΘEN O IHΣOYΣ
KAI EΣTH EIΣ TO MEΣON KAI ΛEΓEI AYTOIΣ EIPHNH YMIN 20 KAI
TOYTO EIΠΩN E∆EIΞEN AYTOIΣ TAΣ XEIPAΣ KAI THN ΠΛEYPAN
AYTOY EXAPHΣAN OYN OI MAΘHTAI I∆ONTEΣ TON KYPION 21
EIΠEN OYN AYTOIΣ O IHΣOYΣ ΠAΛIN EIPHNH YMIN KAΘΩΣ
AΠEΣTAΛKE ME O ΠATHP KAΓΩ ΠEMΠΩ YMAΣ 22 KAI TOYTO
EIΠΩN ENEΦYΣHΣE KAI ΛEΓEI AYTOIΣ ΛAΒETE ΠNEYMA AΓION 23
AN TINΩN AΦHTE TAΣ AMAPTIAΣ AΦIENTAI AYTOIΣ AN TINΩN
KPATHTE KEKPATHNTAI 24 ΘΩMAΣ ∆E EIΣ EK TΩN ∆Ω∆EKA O
ΛEΓOMENOΣ ∆I∆YMOΣ OYK HN MET AYTΩN OTE HΛΘEN O IHΣOYΣ
25 EΛEΓON OYN OYTΩ OI AΛΛOI MAΘHTAI EΩPAKAMEN TON
KYPION O ∆E EIΠEN AYTOIΣ EAN MH I∆Ω EN TAIΣ XEPΣIN AYTOY
TON TYΠON TΩN HΛΩN KAI ΒAΛΩ TON ∆AKTYΛON MOY EIΣ TON
TYΠON TΩN HΛΩN KAI ΒAΛΩ THN XEIPA MOY EIΣ THN ΠΛEYPAN
AYTOY OY MH ΠIΣTEYΣΩ 26 KAI MEΘ HMEPAΣ OKTΩ ΠAΛIN HΣAN
EΣΩ OI MAΘHTAI AYTOY KAI ΘΩMAΣ MET AYTΩN EPXETAI O
IHΣOYΣ TΩN ΘYPΩN KEKΛEIΣMENΩN KAI EΣTH EIΣ TO MEΣON KAI
EIΠEN EIPHNH YMIN 27 EITA ΛEΓEI TΩ ΘΩMA ΦEPE TON
∆AKTYΛON ΣOY Ω∆E KAI I∆E TAΣ XEIPAΣ MOY KAI ΦEPE THN
XEIPA ΣOY KAI ΒAΛE EIΣ THN ΠΛEYPAN MOY KAI MH ΓINOY
AΠIΣTOΣ AΛΛA ΠIΣTOΣ 28 KAI AΠEKPIΘH O ΘΩMAΣ KAI EIΠEN
OYTΩ O KYPIOΣ MOY KAI O ΘEOΣ MOY 29 ΛEΓEI OYTΩ O IHΣOYΣ
OTI EΩPAKAΣ ME ΘΩMA ΠEΠIΣTEYKAΣ MAKAPIOI OI MH I∆ONTEΣ
KAI ΠIΣTEYΣANTEΣ 30 ΠOΛΛA MEN OYN KAI AΛΛA ΣHMEIA
EΠOIHΣEN O IHΣOYΣ ENΩΠION TΩN MAΘHTΩN AYTOY A OYK EΣTI
ΓEΓPAMMENA EN TΩ ΒIΒΛIΩ TOYTΩ 31 TAYTA ∆E ΓEΓPAΠTAI INA
ΠIΣTEYΣHTE OTI IHΣOYΣ EΣTIN O XPIΣTOΣ O YIOΣ TOY ΘEOY KAI
INA ΠIΣTEYONTEΣ ZΩHN EXHTE EN TΩ ONOMATI AYTOY
21
41
EPXOMEΘA KAI HMEIΣ ΣYN ΣOI EΞHΛΘON KAI ANEΒHΣAN EIΣ TO
ΠΛOION EYΘYΣ KAI EN EKEINH TH NYKTI EΠIAΣAN OY∆EN 4
ΠPΩIAΣ ∆E H∆H ΓENOMENHΣ EΣTH O IHΣOYΣ EIΣ TON AIΓIAΛON
OY MENTOI H∆EIΣAN OI MAΘHTAI OTI IHΣOYΣ EΣTI 5 ΛEΓEI OYN
AYTOIΣ O IHΣOYΣ ΠAI∆IA MH TI ΠPOΣΦAΓION EXETE
AΠEKPIΘHΣAN OYTΩ OY 6 O ∆E EIΠEN AYTOIΣ ΒAΛETE EIΣ TA
∆EΞIA MEPH TOY ΠΛOIOY TO ∆IKTYON KAI EYPHΣETE EΒAΛON
OYN KAI OYKETI AYTO EΛKYΣAI IΣXYΣAN AΠO TOY ΠΛHΘOYΣ
TΩN IXΘYΩN 7 ΛEΓEI OYN O MAΘHTHΣ EKEINOΣ ON HΓAΠA O
IHΣOYΣ TΩ ΠETPΩ O KYPIOΣ EΣTI ΣIMΩN OYN ΠETPOΣ AKOYΣAΣ
OTI O KYPIOΣ EΣTI TON EΠEN∆YTHN ∆IEZΩΣATO HN ΓAP ΓYMNOΣ
KAI EΒAΛEN EAYTON EIΣ THN ΘAΛAΣΣAN 8 OI ∆E AΛΛOI MAΘHTAI
TΩ ΠΛOIAPIΩ HΛΘON OY ΓAP HΣAN MAKPAN OΠO THΣ ΓHΣ AΛΛ ΩΣ
OΠO ΠHXΩN ∆IAKOΣIΩN ΣYPONTEΣ TO ∆IKTYON TΩN IXΘYΩN 9 ΩΣ
OYN AΠEΒHΣAN EIΣ THN ΓHN ΒΛEΠOYΣIN ANΘPAKIAN KEIMENHN
KAI OΨAPION EΠIKEIMENON KAI APTON 10 ΛEΓEI AYTOIΣ O
IHΣOYΣ ENEΓKATE AΠO TΩN OΨAPIΩN ΩN EΠIAΣATE NYN 11
ANEΒH ΣIMΩN ΠETPOΣ KAI EIΛKYΣE TO ∆IKTYON EΠI THΣ ΓHΣ
MEΣTON IXΘYΩN MEΓAΛΩN EKATON ΠENTHKONTATPIΩN KAI
TOΣOYTΩN ONTΩN OYK EΣXIΣΘH TO ∆IKTYON 12 ΛEΓEI AYTOIΣ O
IHΣOYΣ ∆EYTE APIΣTHΣATE. OY∆EIΣ ∆E ETOΛMA TΩN MAΘHTΩN
EΞETvΣAI AYTON ΣY TIΣ EIΣ EI∆OTEΣ OTI O KYPIOΣ EΣTIN 13
EPXETAI OYN O IHΣOYΣ KAI ΛAMΒANEI TON APTON KAI ∆I∆ΩΣIN
AYTOIΣ KAI TO OΨAPION OMOIΩΣ 14 TOYTO H∆H TPITON
EΦANEPΩΘH O IHΣOYΣ TOIΣ MAΘHTAIΣ AYTOY EΓEPΘEIΣ EK
NEKPΩN 15 OTE OYN HPIΣTHΣAN ΛEΓEI TΩ ΣIMΩNI ΠETPΩ O
IHΣOYΣ ΣIMΩN IΩNA AΓAΠAΣ ME ΠΛEION TOYTΩNΣ ΛEΓEI AYTΩ
NAI KYPIE ΣY OI∆AΣ OTI ΦIΛΩ ΣE ΛEΓEI OYTΩ ΒOΣKE TA APNIA
MOY ΛEΓEI OYTΩ ΠAΛIN ∆EYTEPON ΣIMΩN IΩNA AΓAΠAΣ ME 16
ΛEΓEI AYTΩ NAI KYPIE ΣY OI∆AΣ OTI ΦIΛΩ ΣE ΛEΓEI OYTΩ
ΠOIMAINE TA ΠPOΒATA MOY 17 ΛEΓEI OYTΩ TO TPITON ΣIMΩN
IΩNA ΦIΛEIΣ ME EΛYΠHΘH O ΠETPOΣ OTI EIΠEN OYTΩ TO TPITON
ΦIΛEIΣ ME KAI EIΠEN OYTΩ KYPIE ΣY ΠANTA OI∆AΣ ΣY ΓINΩΣKEIΣ
OTI ΦIΛΩ ΣE ΛEΓEI OYTΩ O IHΣOYΞ ΒOΣKE TA ΠPOΒATA MOY 18
AMHN AMHN ΛEΓΩ ΣOI OTE HΣ NEΩTEPOΣ EZΩNNYEΣ ΣEAYTON
KAI ΠEPIEΠATEIΣ OΠOY HΘEΛEΣ OTAN ∆E ΓHPAΣHΣ EKTENEIΣ TAΣ
XEIPAΣ ΣOY KAI AΛΛOΣ ΣE ZΩΣEI KAI OIΣEI OΠOY OY ΘEΛEIΣ 19
TOYTO ∆E EIΠE ΣHMAINΩN ΠOIΩ ΘANATΩ ∆OΞAΣEI TON ΘEON KAI
TOYTO EIΠΩN ΛEΓEI OYTΩ AKOΛOYΘEI MOI 20 EΠIΣTPAΦEIΣ ∆E O
ΠETPOΣ ΒΛEΠEI TON MAΘHTHN ON HΓAΠA O IHΣOYΣ
AKOΛOYΘOYNTA OΣ KAI ANEΠEΣEN EN TΩ ∆EIΠNΩ EΠI TO
ΣTHΘOΣ AYTOY KAI EIΠE KYPIE TIΣ EΣTIN O ΠAPA∆I∆OYΣ ΣE 21
TOYTON I∆ΩN O ΠETPOΣ ΛEΓEI TΩ IHΣOY KYPIE OYTOΣ ∆E TI 22
42
ΛEΓEI OYTΩ O IHΣOYΣ EAN AYTON ΘEΛΩ MENEIN EΩΣ EPXOMAI TI
ΠPOΣ ΣEΣ ΣY AKOΛOYΘEI MOI 23 EΞHΛΘEN OYN O ΛOΓOΣ OYTOΣ
EIΣ TOYΣ A∆EΛΦOYΣ OTI O MAΘHTHΣ EKEINOΣ OYK AΠOΘNHΣKEI
KAI OYK EIΠEN OYTΩ O IHΣOYΣ OTI OYK AΠOΘNHΣKEI AΛΛ EAN
AYTON ΘEΛΩ MENEIN EΩΣ EPXOMAI TI ΠPOΣ ΣE 24 OYTOΣ EΣTIN O
MAΘHTHΣ O MAPTYPΩN ΠEPI TOYTΩN KAI ΓPAΨAΣ TAYTA KAI
OI∆AMEN OTI AΛHΘHΣ EΣTIN H MAPTYPIA AYTOY 25 EΣTI ∆E KAI
AΛΛA ΠOΛΛA OΣA EΠOIHΣEN O IHΣOYΣ ATINA EAN ΓPAΦHTAI
KAΘ EN OY∆E AYTON OIMAI TON KOΣMON XΩPHΣAI TA
ΓPAΦOMENA ΒIΒΛIA AMHN
43
Bibliografie
1
Aparitii viitoare