Sei sulla pagina 1di 17

Deficientele neuromotorii

Lect.univ.dr. Iuliana Costea


Definire

Deficientele fizice si/sau neuromotorii reprezinta categoria tulburarilor care


afecteaza in special componentele motrice ale persoanei, avand o serie de
consecinte in planul imaginii de sine si in modalitatile de relationare cu
factorii de mediu sau cu alte persoane.
se manifesta ca invaliditati corporale ce reduc puterea si mobilitatea
organismului prin modificari patologice exterioare sau interioare si care pot fi
localizate la nivelul intregului corp sau numai la nivelul unor segmente.
sunt determinate in principal de afectarea structurilor si functiilor neuronale,
de la nivel central sau periferic, raspunzatoare de functionarea mecanismului
neuromuscular.
Descriere

Deficienele sau tulburrile psihomotorii sunt determinate n principal de


calitatea proceselor psihice ce influeneaz controlul i funcionarea
mecanismului neuromuscular
la nivelul sistemului nervos central i au originea i procesele psihice care,
din cauza particularitilor funcionale ale structurilor nervoase cerebrale,
ajung s influeneze semnalele nervoase transmise ctre efectori din sistemul
muscular, ajung s influeneze semnalele nervoase transmise ctre efectorii
din sistemul muscular, controlnd astfel motilitatea voluntar (aa putem
explica de ce suntem mai agitai sau relaxai n anumite situaii)
Descriere

consta in perturbarea controlului functionarii fibrelor musculare datorata


disfunctiilor in transmiterea impulsurilor nervoase catre efectorii din sistemul
muscular.
sunt determinate in principal de calitatea proceselor psihice care
influenteaza controlul si functionarea mecanismului neuromuscular.
Dac deficienele neuromotorii nu sunt asociate cu alte tipuri de deficiene,
iar gradul deficienei este pronunat, afectnd anumite componente vizibile
sau limitnd capacitatea de micare a persoanei determin apariia unor
transformri n procesul de structurare a personalitii i n modalitile de
relaionare cu cei din jur, fiind prezente simptomele complexului de
inferioritate sau chiar stri depresive.
dificultatea sau imposibilitatea efecturii comenzilor nervoase ajunse la
nivelul fibrei musculare efectoare (de exemplu, miopatii, distrofii)
Cauze
Interne - sunt determinate de procesele de cretere i dezvoltare, de natura
funciilor somatice, organice i psihice,
Externe - sunt raportate la condiiile de mediu i via
Foarte des se utilizeaz criteriul de mprire a cauzelor n predispozante,
favorizante i determinante
Factorii declanatori

din perioada intrauterin se mpart n dou categorii, prima se refer la cei


care duc la nedezvoltarea sau dezvoltarea anormal a corpului ntreg, dar
mai ales a anumitor poriuni, sub aciunea unor infecii cu caracter cronic
(sifilis, paludism, tuberculoza), la intoxicaii lente (alcoolism, medicamente),
la tulburri endocrine i neuropsihice, boli ale sngelui, precum i la carene
alimentare. Dac ne raportm la a doua categorie, acetia se refer la
aciunea mediului extern nefavorabil ce se rsfrnge asupra ftului, prin
intermediul organismului matern sau chiar traumatizarea abdomenului
gravidei, vrsta naintat a prinilor
Nu trebuie s ignorm malformaii congenitale ce pot determina afeciuni
secundare, prin lipsa condiiilor normale i statice, care evident nu permit ca
organismul s se dezvolte normal.
Factorii declanatori

n timpul naterilor, din categoria traumatismelor i manevrele greite de


degajare a capului copilului, care poate duce la ruperea sternocleido-
mastoidianului sau a unor esuturi la diferite niveluri, de exemplu cel al
plexului cervicobrahial (cu efecte negative pentrustructura i funcionarea
membrului superior). Leziuni ale articulaiilor i ale oaselor, n special la
nivelul membrelor inferioare i superioare.
Cel mai important de precizat sunt cauzele cu aciune defavorabil asupra
dezvoltrii organismului, n perioada copilriei. Astfel, sunt bolile i accidente
ce produc anomali morfologice i funcionale, cele mai frecvente intereseaz
aparatul locomotor (oase, articulaii,muchi, nervi).
Clasificarea deficientelor fizice si/ sau
neuromotorii
1. Tulburari genetice si congenitale:
a. sindromul Langdon-Down (trisomia 21)
b. malformatii ale aparatului locomotor si ale membrelor
superioare
c. diformitatea Sprengel (umarul ridicat congenital)
d. toracele "in palnie" (pectus excavatum) - pe langa aspectul
estetic, are multiple consecinte asupra respiratiei si functionarii
inimii
e. luxatia congenitala a soldului
Clasificarea deficientelor fizice si/ sau
neuromotorii
2. Tulburari ale procesului de crestere
a. rahitismul
b. piciorul plat
c. hipotrofia staturala (nanismul)
d. inegalitatea membrelor
e. osteocondrodistrofiile
f. malformatii ale coloanei vertebrale
Clasificarea deficientelor fizice si/ sau
neuromotorii
3. Sechele posttraumatice
4. Deficiente osteoarticulare si musculare
5. Deficiente preponderent neurologice

Psihomotricitatea se defineste ca fiind rezultatul


integrarii functiilor motorii si psihice/mintale,
consecinta a maturizarii sistemului nervos, ce vizeaza
raportul subiectului cu propriul corp si cu mediul
inconjurator
Implicatiile schemei corporale in
dezvoltarea individului
Schema corporala "reprezinta suportul material al cunoasterii si trairilor
individului; este pilonul de sustinere a cunoasterii spatiului si timpului proprii
in raport cu spatiul si timpul lumii" (A. Munteanu).
este un element de baza,indispensabil construirii personalitatii copilului.
este o reprezentare mai mult sau mai putin globala, mai mult sau mai putin
stiintifica si diferentiata pe care o are copilul despre propriul sau corp
Schema corporala indeplineste
urmatoarele roluri:
1. prin elementele innascute, atentia copilului este orientata spre adultii
din jur, in primul rand spre mama. Copilul este introdus in interactiunea
sociala, conditie necesara a comunicarii incipiente. Elementele innascute il
sustin in primele incercari de imitatie, ii dau primele elemente de ordonare a
avalansei de stimuli din jur si il sustin in realizarea tendintei de a cauta
placere, confort.
2. il sustine in realizarea instinctiva a gesturilor, incarcate de semnificatie,
mai intii, de cei din jurul copilului. Semnificatia va fi invatata ulterior de
copil, astfel incat el va executa, mai tarziu, cu intentie acele gesturi. Acest
moment reprezinta o comunicare deplina, adica bazata pe semnificatie,
intentie si uzand de limbaj: limbajul gestual.
asigura orientarea in spatiu si timp a copilului. Orientarea presupune si
puncte de reper. Anumite parti ale corpului uman sunt orientate in raport cu
alte parti ale corpului si cu exteriorul fixat in obiectele si fiintele din jur.
Orientarea in timp se realizeaza pe baza reflexului la timp, raportat le
evolutia ritmica a proceselor sale fiziologice.
Tulburarile de schema corporala
prezinta urmatoarele simptome
nu cunoaste partile corpului sau si ale partenerului
nu poate stabili corect relatiile spatiale dintre corpul propriu si obiectele din
jur sau ale obiectelor intre ele
incapabil sa foloseasca corect membrele in executarea gesturilor ca urmare a
lipsei de concentrare, de imitare sau de cunoastere a tuturor posibilitatilor
spatiale ale corpului sau.
nu coordoneaza bine miscarile, desi nu are probleme motorii deosebite.
Tulburarile de lateralitate - simptome

alegerea mainii se face la intamplare


manifesta o anumita preferinta pentru mana dreapta sau stanga. De exemplu,
gesturile de precizie sunt executate cu mana dreapta, cele de forta cu mana
stanga.
Consecinte: dificultate in a recunoaste stanga-dreapta corpului; neinsusirea
actului grafic si lexic: scrierea in oglinda, dificultati in discriminarea vizuala.
Cauzele pot fi de natura motrica sau neurologica: este dreptaci pentru picior
si stangaci pentru mana; este ambidextru, sau de natura sociala: copilul desi
este stangaci, conditiile de munca il obliga sa foloseasca dreapata sau, desi
este dreptaci, prin imitare foloseste mina stanga
Persoanele cu dizabilitati fizice sunt de multe ori normale, din punct
devedere al capacitilor intelectuale, dar prin situaia lor deosebit, i mai
ales cnd triesc ntr-un mediu nefavorabil, personalitatea lor poate deveni
fragil cu pronunate note de anxietate, cu conflicte i tensiuni interioare, ce
fac mai dificil adaptarea i relaionarea cu cei din jur i integrare n viaa
socio-profesional.
Stephen Hawking

(n. 8 ianuarie 1942, Oxford/Anglia) este un fizician englez, teoretician al


originii universului i unul dintre cei mai mari cosmologi contemporani,
profesor la catedra de Matematic la Universitatea Cambridge, deinut
cndva de Isaac Newton.
n 1963, la vrsta de 21 de ani, Hawking observ pentru prima dat o
slbiciune a muchilor. n urma unui examen medical, se constat o boal
progresiv de neuron motor, afeciune cunoscut sub numele de Scleroz
lateral amiotrofic. I se dau maximum 3 ani de trit.
The theory of Everything (2014)

Potrebbero piacerti anche