Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
10. Enumerati zonele cavitatii bucale unde exista o keratinizare fiziologica a mucoasei
- mucoasa fetei dorsale a limbii datorita prezentei numeroaselor papile mai mult sau mai putin
keratinizate
- mucoasa palatului dur
- mucoasa ce acopera gingiile
B. HISTOLOGIE
2
= strat germinativ (celule intr-o diviziune permanenta). Este stratul cel mai profund, imediat vecin
celui conjunctiv, format din 1-2 randuri de celule. Se afla dispus pe MB care il separa de corion.
Contine celulele de forma cuboidala sau alungita, cu nuclei voluminosi, situati la polul bazal.
C. IMUNOLOGIE
6. Care sunt zonele efectorii ale sistemului imun comun al mucoaselor (CSIM)
1. gl lacrimale
2. gl salivare
3. gl mamare
4. tractul uro-genital
5. tractul respirator
6. corionul intestinal
8. Peptidele antimicrobiene
- fac parte din structurile de aparare innascute, extraimunitare cu rol de protectie
- au un spectru larg de activitate antimicrobiana => tempereaza flora saprofita de suprafata
- au o actiune asemanatoare uni AB cu spectru larg
- actioneaza rapid pe germeni G+/-
- la nivelul mucoaselor, peptidele antimicrobiene actioneaza sinergic cu alti factori imunitari
antimicrobieni
11. Ce tipuri de antigene induc apararea imuna generala si secretia de IgA secretor
- expunerea la antigene vii, in multiplicare
12. Descrietei circuitul imun care are lor la nivelul placilor Payer, avand ca rezultat
formarea de celule B secretoare de IgA
1) preluare diferitelor antigene de catre cell M din continutul intestinal
2) prelucrarea de cate macrofage a acestor ag
3) prezentarea ag procesate celulelor Th
4) celulele Th1 si Th2 stimuleaa comutarea imunologica; celulele B producatoare de IgG vor
sintetiza IgA; deci celulel B devin activate
5] ulterior celulele B vor migra la distanta in diferite structuri glandulare periferice
[in funcite de tipul de celula B(B1 sau B2) exista o comutare imunologica dependenta de CMIS
si una independenta de CMIS; ambele cai depinde de Th2 si IL-15, IL-5, IL-6]
24. Unde sunt sitetizate moleculele de IgA? Dar lanturile J? Dar componenta secretorie?
IgA sintetizat de celulele B activate in urma procesului de comutare imunologica. La fel si lanturile J
care fac legatura intre cele 2 molecule de IgA.
Componenta secretorie este sintetizata de celulele acinoase. La acest nivel IgA se uneste cu
compoenenta secretorie si devine IgAs.
[in funcite de tipul de celula B (B1 sau B2) exista o comutare imunologica dependenta de CMIS si
una independenta de CMIS; ambele cai depind de Th2 si IL-15, IL-5, IL-6 ]
33. Enumerati categoriile de celule care concura la elaborarea raspunsului imun la nivelul
mucoasei cavitatii bucale
a. celule imunocompetente migratorii de origine medulara
- limfocite, macrofage, celule Langerhans, mastocite, granulocite
b. celule proprii (autohtone) ale mucoasei
- keratinocite, fibroblasti, celule endoteliale, mastocite
34. Enumerati celulele de origine medulara care concura la elaborarea raspunsului imun la
nivelul mucoasei cavaitatii bucale
1. limfocite B si T
2. mastocite
3. monocite
4. macrofage
5. granulocite
6. trombocite
7. hematii
8. celule Langerhans
35. Enumerati celulele autohtone care concura la elaborarea raspunsului imun la nivelul
mucoasei cavitatii bucale
1. mastocite
2. fibroblasti
9
3. keratinocite
4. celule endoteliale
5. melanocite
11
Definitie: sunt substante care induc, modifica sau suprima functia unei celule, cresterea,
diferentierea celulara prin intermediul unui receptor specific.
Actiunile citokinelor: ~ curpind aproape toata fiziologia:~
- reglare termina
- resorbtie osoasa
- cicatrizare
- activare imunitara
- diferentiere celulara
- crestere celulara
- apoptoza
67. Descrieti cum isi exercita functia de prezentare antigenica celulele Langerhans
Sub actiunea stimularii primare, ele preiau Ag, devin activate, expun pe membrana gruparea MHC II.
Cresc secretia de IL-2, pierd forma dendritica si migreaza spre ggl. pe calea vaselor limfatice. Pe
parcursul acestui drum ele inglobeaza Ag prin endocitoza, il prelucreaza si il exprima pe suprafata sa
cuplat cu gruparea MHC clasa II. Odata ajuns la nivelul ggl. limfatici, ele prezinta Ag celulelor T.
Gradul sau de prezentare depinde in mare masura de gradul lor de activare.
74. Enumerati cei 2 factori sub actiunea carora are loc activarea limfocitelor T
- celulele B
- IL-1
76. Descrieti raspunsul imun cu mediere celulara, initiere, conducere, efect de recrutare
Initiere: LT vizeaza distrugerea celulelor infectate viral sau a celulelor cu o proliferare haotica
(ex.: celule neoplazice). n ambele situatii, sinteza proteica endocelulara este perturbata, iar gruparile
MHC cls. I vor expune proteine alterate (virale sau oncoproteine), recunoscute ca non-self de catre LT
citotoxice.
Celulele T CD8 prezinta pe membrana T cell receptori specifici pt gruparile MHC cls. I. Dupa
recunoastere, ele se fixeaza pe celulele tinta prin acesti TCR, devenind celule activate. Prin activare,
celulele CD8 devin celule T citotoxice functionale. Celulele activate prolifereaza, generand o clona
citotoxica. Concomitent, aceste celule vor sintetiza IL-2 (stimuleaza proliferarea + diferentierea unor
noi celule CD8, specifice Ag respectiv).
80. Sub actiunea caror factori are loc activarea celulelor endoteliale?
IL-1, IL-6, TNF-a/b, IFN-g
15
1. Descrieti aspectul clinic al leucoedemului
- mucoasa de culoare alab-cenusie, plicaturata cu aspect de val palatin
- caracteristic este ca pliurile se pot deplasa la manevrele de palpare
- consistenta mucoasei este nemodificata
E. LEZIUNI ELEMENTARE
1. Macula - definitie
Modificare de culoare a mucoasei, de dimensiune redusa (<1 cm), cu contur precis, plata
(nereliefata), unica sau multipla.
2. Petesii-echimoze definitie
Extravazari sanguine (de cauza metabolica sau traumatica) in tesuturi care nu dispar la vitropresiune.
3. Papula definitie
Leziune proeminenta, rotund-ovalara, mai mica de 5 mm, bine circumscrisa, de culoare in general
mai inchisa ca a mucoasei. Pot fi grupate in leziuni multiple sau pot da nastere unor eruptii papulare;
uneori pot conflua in placi sau placarde.
17
6. Veziculele definitie
Leziune produsa de acumularea de fluid in tesuturi, au dimensiune de sub 5 mm. Pot conflua in
leziuni intinse iar prin rupere se pot transforma in ulceratii.
7. Bula definitie
Leziune produsa de acumulare de fluid in tesuturi, au dimensiune peste 5 mm. O bula are un
plafon, planseu si contur. Continutul poate fi clar sau serohematic. Se pot sparge si formeaza
ulceratii. Uneori plafonul necrozat al bulelor poate acoperi aceasta ulceratie.
9. Pustula definitie
Este o vezicula cu continut purulent si apare foarte rar in cavitatea bucala. Este mai frecvent pe
tegumentele periorale.
12. Care sunt elementele ce trebuie mentionate atunci cand se descrie o ulceratie
- marimea
- forma
- marginile (plate, reliefate, rulate)
- fundul ulceratiei (neted sau neregulat)
- depozitele aflate pe suprafata sa (fibrina, tesut necrotic, de granulatie)
2. Acantoza definitie
Este definita ca o ingrosare a stratului spinos prin cresterea nr de celule datorita unui ritm
mitotic accelerat. Asftel stratul spinos de la 6-8 randuri de celule poate sa ajunga la 15-20. Se
insoteste de ingrosarea + elongarea retelei papilare.
4. Spongioza definitie
Se defineste ca o largire a spatiilor intercelulare, cu distensia exagerata a celulelor (edem
intercelular).
5. Acantoliza definitie
Consta in separataia celulelor din stratul spinos prin ruperea contactelor intercelulare. Ea duce la
formarea clivajului intraepitelial, cu formarea unor vezicule sau bule.
6. Papilomatoza definitie
Consta in accentuarea retelei papilare; crestele papilare prolifereaza adanc in corion. Cand
procesul este foarte accentuat, avem de-a face cu hiperplazia pseudoepitelomatoasa. Leziunea
este asemanatoare cu una malinga insa in acest caz, membrana bazala este integra si atipiile sunt
absente.
8. Displazia defintie
Reprezinta suma atipiilor dintr-un tesut. Displazia poate fi usoara, medie, severa pana la
carcinom in situ.
20
10. Clasificarea displaziilor dupa Boone
- gradul 1 = displazie usoara => celule atipice prezente prdominant in 1/3 bazala a epit
- gradul 2 = displazie medie => celule atipice prezent in str bazal + spinos
- gradul 3 = displazie severa => alterare ce cuprinde toata inaltimea epiteliului
21
19. Leziunile keratozice aspecte clinice
Au aspecte diferite:
- papule, retele, placi. Leziuni verucoase, leziuni nodulare
- pot fi asociate cu: eritem, zone atrofice
- pot fi: difuze, localizate, specifice/nespecifice, unice/multiple
- pot fi: mai groase / mai subtiri / mai transparente
H. CHEILITA ACTINICA
I. CARCINOMUL DE MUCOASA
25
Sunt structuri pe care se leaga mediatori biochimici precum factorii de crestere iar mesajele primite
sunt transmise printr-un proces de transductie catre nucleu. Receptorii au o proteina specifica numita
proteina G si o alte parte contine si activeeaza enzima numita tyrozin-kinaza.
8. Ce este transductia?
Este procesul prin care informatia captata de receptorii de crestere este tranmisa spre nucleu. Acest
proces cuprinde mai multe cai enzimatice intermediare, endocitopl, diferite in functie de receptorii
activati.
27
27. Cat la suta din leziunile premaligne pot disparea dupa eliminarea factorilor favorizanti
- 60% daca se indeparteaza factorii cauzali/favorizanti: fumatul, alcoolul, avitaminozele, infectii cu
candida
28. Enumerati cauzele generale favorizante ale malignitatii
1. varsta + sexul
2. ereditatea
3. rasa + statutul socio-economic
4. imunosupresia
5. factori nutritionali
- deficit cronic de fier
- asocierea anemie-candidoza cronica
- alcoolismul cronic
- disfunctii hepatice cronice
32. Ce este cancerizarea multicentrica? Dati exemple de epitelii unde aceasta poate sa
apara
Reprezinta tendinta ca o tumora sa nu apara singura ci in focare multiple la nivelul unor mucoase
din organism (muc genito-urinara, gastro-intestinala, aero-digestiva din care face parte si
mucoasa bucala). La nivelul cavitatii orale, acest proces se refera la aparitia leziunilor premaligne si
la tendinta lor de recidiva.
29
capata un aspect ulcero-proliferativ. Usturimile si senztia de arsura apar cand dimensiunile sale
cresc
30
55. Descrieti modificarile celulare dupa Papanicolau aparute in clasa IV si V
IV celule atipice izolate sau grupate, foarte sugestive pt malignitatea lor
V celule atipice in nr mare, cu anomalii importante, cu caracter net malign
69. Definiti corelatia dintre indicele LOH si forma clinica a leziunilor premaligne
Cu cat pierderea de material genetic este mai mare cu atat creste riscul de malignizare si de
recidivare a leziunilor. Astfel in cazul leziunilor cu risc genetic mediu pot aparea malignizari in mai
mult de 50% din cazuri in decurs de 5 ani. In cazul leziunilor cu risc genetic mic, pot aparea
malignizari in mai putin de 2% din cazuri.
33
1. Care este evenimentul primar patologic in lichenul plan bucal?
Este reprezentat de alterarea vacuolara sau hidropica a celulelor bazale. Aceasta afectare pare
a fi rezultatul unui proces imun mediat celular, in care sunt implicate celulele Langerhans,
macrofagele si celulele T.
Debutul este reprezentat de modificarea configuratiei antigenice a celulelor bazale, insotite de o
secretie anormala de citokine; ca urmare ele sunt agresate si induse in apoptoza de catre celulele T
cititoxice.
18. Enumerati cauza care produce debutul afectiunii in lichenul plan bucal
- debutul afectiunii este produs de modificarea configuratiei antigenice a celulelor bazale fiind
insotite de o secretie anormala de citokine
35
- ca urmare ele sunt agresate si induse in apoptoza de catre celulele T citotoxice CD8+
19. Ce tip de reactie imunitara si ce cel. sunt implicate in fiziopat. lichenului plan
- reactia imunitara este o reactie autoimuna mediata celular
- in fiziopatologia leziunilor de lichen plan sunt implicate 3 categorii de celule:
1. Keratinocitele + celulele Langarhans
2. Celulele T helper CD4+
3. Celulele T citotoxice CD8+ (TNFa + enz proteolitice, activarea r. de apoptoza)
36
a. coloratia PAS pune in evidenta colagenul degenerat din corion, ingrosari ale membranie
bazale si ale peretilor vasculari = mod caracterisitice bolii
b. imunofluoroscenta directa pune in evidenta depozitele de IgA, IgG, IgM care au o
dispozitie granulara liniara de-a lungul membranei bazale. Aceste depozite sunt relativ specifice pt
leziunile de lupus eritematos
12. Care este mecanismul patologic care generaza leziunile din pemfigus vulgar?
- in sangele bolnavilor cu pemfigus vulgar au fost puse in evidenta autoanticorpi de tip IgG dirijat
impotriva complexelor desmozomi-tonofilamente, de la nivelul stratului spinos
- autoanticorpii tip IgG se fixeaza de Ag si formeaza compexe Ag-AC si activeaza complexe de
enzime proteolitice intracelulare => separarea celulelor intre ele => acantoliza
- gradul de acantoliza este direct proportional cu concentratia AC circulanti
- fixarea AC celulari are ca rezultat secundar si activarea complementului pe cale clasica =>
agravarea leziunilor primare
26. La ce nivel i prin ce mecanism imunitar are loc evenimentul patologic primar n
pemfigoidul cicatricial?
La niv. MB (lamina lucida) au fost puse n evidenta depozite de IgG i complement (C3, C4, C12).
Depozitele atrag la acest niv. PMN, neutrofile i eozinofile, care prin proteazele lizozomale duc la
distrugeri ale MB. Leziunile pot fi accentuate i prin activarea complementului.
eliberare de eliberare de
enzime proteolitice histamina
21. Enumerati cele mai frecvente alergene alimentare i din produsele de igiena care pot
declansa reactiile alergice locale
Mentol, aldehida cinamica (din scortisoara), ulei de anason, aromatizanti de fructe.
22. Enumerati materialele i aliajele dentare care pot declansa reactii alergice locale
- amalgamele pentru obturatii
- Cr, Ni, Co (aliaje pt. punti sau componentele aparatelor ortodontice)
- aliajele de Au sau Palladiu/Ag
- materialele pentru proteze (rasini acrilice)
42
Arii de eritem intens, edem al mucoasei, mai rar eroziuni sau bule cu plafon subtire, sau ulceratii
superficiale. De cele mai multe ori apar la locul de contact cu alergenul (buze, gingii, limba, palat
dur). Rareori sunt extinse la nivelul intregii mucoase sub forma unei stomatite cu aspect inflamator.
Pot fi insotite uneori de manifestari generale ca: urticarie, angioedem.
6. Enumerati semnele clinice locale sugestive pt infectiile specifice ale mucoasei bucale
1. eritem al mucoasei 9. necroza tisulara si pierderea de
2. hiperplazia mucoasei substanta
3. aspect granular al mucoasei 10. prezenta tumorilor de mucoasa
4. vezicule grupate / izolate
(papiloame, condiloame, veruci,
5. eroziuni / ulceratii
6. depozite de fibrina / tesuturi necrozate leucoplazii)
7. tendinta de sangerare 11. keratozele mucoasei
8. tendinta de burjonare / proliferare granulara a ulceratiilor
6. Enumerati afectiunile generale care pot prezenta eruptii concomitente de afte bucale
1. maladia Bechet
2. deficitul de fier
3. deficitul de acid folic
4. deficitul de vit. B1, B6, B12
5. maladia Crohn
6. sdr. Sweet
7. neutropenia clinica
24. Care sunt cele mai grave complicatii generale ale maladiei Bechet?
- afectiunile oculare pot duce la orbire
Mortalitatea este redusa, dar poate fi data de:
- afectiunile vasculare tromboza de vene mari
- leziunile neurologice
- anevrism arterial
- complicatiile imunoterapiei
8. GVN dg diferential
- stomatita herpetica
- aftoza acuta
- dermatoze buloase
- leucoze acute
- agranulocitoza, aplazie medulara de diferite cauze, neutropenie ciclica
- diferite tipuri de tumori
S. CANDIDOZA BUCALA
1. Enumerati factorii locali nespecifici care protejeaza mucoasa orala de Candida Albicans
Barierele epiteliale, descuamarea continua a supraf. epiteliale, fluxul salivar, F antibacterieni din
saliva (lizozim, lactoperoxidaza, sialopeptidaza) i interactiunile microbiene.
2. Care este incidenta Candida Albicans la niv. tractului digestiv n populatia generala?
10-60% din populatie
51
8. Ce enzime sunt implicate n invazia epiteliala cu Candida?
- hemolizine
- esteraze fungice
- fosfolipaza
52
- hiperplazie granulara: mucoasa are aceeasi coloratie, dar suprafata este
granulara, boselata, reliefata, generand uneori forma clinica de hiperplazie
papilara
- senzatie de arsura, usturime sau asprime
- n leziuni cronice, pot coexista i arii leucoplazice
T. PAPILOMA VIRUSURI
55
14. Hiperplazia epiteliala focala aspect clinic dg diferential
Aspect clinic:
- mici mase nodulare multiple
- localizare: jugal, labial, limba
- leziunile apar ca: - mici noduli de 3-5mm
- culoare roz-cenusie
- suprafata netede rar keratinizata
- leziunile apar din copilarie si sunt asimptomatice
Dg diferential:
1. condiloma acuminatum
2. diskeratomul verucos
3. alte tumori benigne de origine virala
15. Mentionati mecanismele prin care papiloma virusurile ar putea fi inplicate in aparitia
celulelor maligne
a. integrarea ADN-ului viral in genom => integrarea produce deletii sau fragmentari ale
genelor => poate fi legata de aparitia carcinomului
b. HPV-16 este implicat in carciongeneza de col uterin
- expresia unor oncogene bine cunoscute (C-myc, C-Ha-ras)
- datorita acestor oncogene => sinteza unor proteine asemanatoare factorul de crestere
EGF, dar cu rol in aparitia celulelor tumorale
c. infectia virala persistenta
13. Care este cea mai severa complicatie a infectiei herpetice primare?
Deshidratarea la copii (prin disfagie, inapetenta, hipersalivatie).
V. INFECTIA HIV
22. Enumerati infectiile orale frecvent asociate cu infectia HIV grupa III
1. infectii virale
2. infectii bacteriene
3. infectii fungice (rare)
4. tulburari neurologice: paralizii de n. VII, nevralgii de n. V
5. afte cronice recidivante
6. reactii medicamentoase: eritem polimorf, toxidermii buloase, reaclii lichenoide
1. Petesii definitie: hemoragii punctiforme, de regula multiple. Leziunile purpurice sunt produse
de mici hemoragii cu revarsat sanguin n mucoasa, dimensiuni = 2 mm-2 cm. Echimozele sunt > 2
cm n suprafata.
Hematoame definitie: revarsate sanguine mari n tesuturi, care produc deformari uneori
importante. Sunt produse de diverse traumatisme sau tulburari de hemostaza.
5. Ce sunt melanocitele, care este originea lor embrionara si care este sediul lor normal?
- sunt celule producatoare de melanina, comuna pielii si mucoaselor. Ele sintetizeaza si elibereaza
acest pigment. Melanina are rol de a proteja pielea impotriva radiatiilor din mediul ambiant, iar
depunerea ei se face proportional cu nivelul acestora
- Originea embrionara: crestele neurale. De aici migreaza la nivelul tegumentului si mucoaselor,
unde se cantoneaza in stratul bazal.
- Sediul lor normale: stratul bazal
31. Lizereul gingival prin depuneri metalice aspect clinic, cauze favorizante
Aspect clinic: culoare albastruie sau violacee.
Cauze favorizante: apare in pigmentari de origine sistemica cu Aur folosit in tratamentul poliartritei
reumatoide. Deasemnei si alte metale pot da acest lizereu: Bi, Hg, Ag, Pb.
1. Xerostomia - definitie
Starea in care productia de saliva este mai mica de 0,2 ml/minut. Aceasta reprezinta mai putin
de 4% din cantitatea medie de saliva secretata pe minut de o persoana normala.
Z. HIPERTROFIILE GINGIVALE
72
1. Neutropenia. Definitie. Clasificare
Reprezinta scaderea nr. neutrofile sub 1500/mm3 sange.
Clasificare:
- neutropenii congenitale (primare): maladia Kostman, sdr. Felty, neutropenia ciclica
- neutropenii dobandite (secundare)
9. Leucemie clasificare
- leucemii mieloide (acuta/cronica)
- leucemii limfoide (acuta/cronica)
12. Enumerati cel putin 5 tipuri de leziuni orale provocate de procesul leucemic
- hiperplazii gingivale
- odontalgii leucemice
- tumefactii amigdaliene
- tumefactii osoase
- tumefactii localizate ale partilor moi
- senzatie de barbie amortita
- tumefactii parotidiene
- adenopatie ggl. cerivo-faciala
16. Ce leziuni orale pot aparea datorita sindromului infectios la pacientii cu leucemii?
Enumerare
- ulceratii neutropenice
- gingivita ulcero-necrotica
- parodontopatii
- candidoze
- infectii virale
25. Ce leziuni clinice pot aparea la nivelul cavitatii bucale la bolnavii cu afectiuni
hemoragice?
- petesii
- echimoze
- hematoame
- gingivoragii spontane/provocate
- epistaxis
76