Sei sulla pagina 1di 100

Iulie 2010 1

www.lohanul.lx.ro ISSN 1844-7686

Înainte ori înapoi, Vicu Merlan – un descoperitor liric


şcoală românească?
Marietta Matei – Răducăneni
Ion N. Oprea – Iaşi
Îmi place scriitura profesorului Vicu Merlan. Îmi place pentru că proza lui
„O carenţă gravă a învăţământului
filologic“ îşi intitulează Bogdan Creţu opiniile despre istorie şi arheologie - ştiinţifică, în fond - este de fapt, povestea vieţii de
referitoare la lipsa limbilor clasice din programa acum mii şi mii de ani. Şi o astfel de abordare nu poate decât să te capteze, până
actuală a învăţământului românesc, relevând la cucerirea totală.
consecinţele, total negative, în „Ziarul de Iaşi“ Vicu Merlan nu scrie – el trăieşte! Cercetările lui sunt fapte de viaţă -
din 16 februarie 2010. străvechi sau contemporane. Referirile la civilizaţia precucuteniană (extrem de
Acum 15 ani în urmă, un absolvent de documentate bibliografic şi ilustrate arheologic) se împletesc ciudat de firesc şi
liceu cunoştea măcar declinările şi conjugările, armonios cu poveştile bunicului său, pe care cercetătorul de azi le-a auzit în
putându-se descurca într-un text al lui Cicero, în
timp ce astăzi, latina, ca şi greaca veche, sunt nopţile când mergeau la pescuit, când lumina lunii reflectată în solzii argintii
cenuşăresele studiilor filologice – notează crea în mintea ageră şi însetată de cunoaştere a copilului aura de legendă a
Bogdan Creţu... flăcărilor de pe comori!
Acum 60 de ani şi ceva în urmă, la După aceste „flăcări“ a pornit omul împătimit de istorie şi de arheologie,
Seminarul „Veniamin Costache“ latina, greaca, iar visarea-i despre lumea străveche a locurilor noastre de pe Valea Bohotinului
slavona, germana, franceza, ca şi engleza erau s-a transformat în certitudinea descoperirilor sale de mare valoare ştiinţifică.
discipline de largă căutare, zic eu. Faptul că a şi scris despre ele, publicând mai multe cărţi, este şi mai important
Benescu, Dragomir Demetrecu, Gheorghe
şi Constantin Erbiceanu, ultimul nu numai pentru că aceste descoperiri au devenit bunul nostru, al colectivităţii de urmaşi
profesor de limbi clasice, ci şi academician, chiar ai Zeiţelor de la Isaiia, şi nu au rămas informaţii importante doar pentru avizaţi,
vicepreşedinte al Academiei Române... pentru specialişti, pagini de studiu în biblioteci.
Continuare în p. 31 Vicu Merlan şi-a dăruit descoperirile oamenilor în mijlocul cărora a trăit,
a învăţat şi s-a format! Aceasta, cred eu, este marea descoperire a autorului

Restituiri monografice: cărţii „Misterul zeiţelor de la


Isaiia“, apărută la Editura
tradiţii şi obiceiuri de Lumen, în 2006.
altădată în comuna Stănileşti Nu voi prezenta cartea
în detalii – este şi foarte greu,
Prof. Ştefan Plugaru – Huşi deoarece abundă în termeni şi
date istorico-arheologice, pe
(continuare din nr. 12, aprilie 2010) care chiar eu îi înţeleg parţial
Naşterea şi a trebuit să-mi lărgesc
Astăzi, femeile însărcinate din satele care lectura cu alte lucrări - deşi
alcătuiesc comuna noastră merg să nască la profesia mea îmi înlesneşte
Spitalul municipal din Huşi. Altădată, când accedarea la sensurile
asistenţa sanitară era puţin organizată şi cuvintelor. De fapt, nu atât
defectuoasă, femeile năşteau în gospodărie, fiind
ajutate de către o femeie specializată, moaşa sensurile termenilor ştiinţifici
satului. Moaşa era, de regulă, o rudă apropiată a împiedică înţelegerea textului
tatălui copilului, apoi o persoană a satului - poţi consulta lesne fel de fel
pricepută în probleme de ginecologie. Ea era de dicţionare explicative (sunt
investită cu rezolvarea tuturor problemelor ivite acum multe şi la felurite edi-
la naştere, de la primele semne ale facerii până la turi) - nu asta e problema, ci
botez: pregătea psihic şi ajuta efectiv femeia să cunoaşterea ştiinţifică, nu de
nască, moşea copilul, răspundea de igiena,
sănătatea şi viaţa mamei şi nou-născutului, specialist neapărat, ci ca vizi-
efectua scalde rituale, garanta că mama va mai une de ansamblu asupra lumii
putea aduce pe lume alţi copii, pregătea Masa străvechi de pe pământul
Ursitoarelor etc. românesc.
Continuare în p. 22 Continuare în p. 39
2 Lohanul nr. 13
Creştinismul a
pătruns în Europa
prin intermediul ro-
Istoria, economia şi reforma manilor. În anul
religioasă 313, împăratul Con-
stantin cel Mare
(306-337) a legali-
zat creştinismul în
Ec. Aurel Cordaş – Huşi Imperiul roman. La
primul conciliu
Premisele apariţiei Reformei religioase ecumenic de la
Niceea din sec. III
s-au fixat dogmele

D
upă anul 1000 bătrâna doamnă Europa reuşeşte să
depăşească, rănită în suflet şi în trup, violenţa creştine, s-a stabilit
migraţiilor, presiunea islamului şi a disensiunilor data serbării Paşte-
religioase. S-a înregistrat o înviorare pe multiple planuri. În primul lui, s-au condamnat
rând, a avut loc o creştere a populaţiei datorită alimentaţiei mai ereziile apărute în
bune şi mai diversificate, pe fondul unei situaţii politice oarecum cadrul creştinismu-
mai stabile, fapt ce a dus la repopularea satelor şi implicit creşterea lui etc. Ruperea bi-
producţiei agricole. Mărirea productivităţii muncii în agricultură s- sericilor răsăritene
a datorat folosirii unor tehnologii şi tehnici moderne (rotaţia de ramura occiden-
culturilor, folosirea plugurilor şi potcoavelor de fier, hamuri pentru tală, latină, a înce-
cai, alături de moara hidraulică inventată încă din antichitate, etc.). put odată cu împăr-
Creşterea producţiei a generat un surplus de produse, surplus ţirea în două a Im-
periului Roman, la Teodosie cel Mare1
care alături de evoluţia şi diversificarea diviziunii (specializării)
sociale a muncii, implicit a independenţei producătorilor a dus la moartea împăratului
dezvoltarea schimbului, a comerţului, a economiei în general. Ştim Teodosie cel Mare (395) între cei doi fii ai săi: Imperiul Roman de
că economia de schimb adică economia de mărfuri nu poate trăi Apus, denumire dată părţii de vest a vechiului Imperiu Roman şi
fără monedă. Banii de metal şi mai apoi cei de hârtie, prin mişcarea Imperiul Roman de Răsărit (Imperiul Bizantin), denumire dată
lor, asigură sângele şi oxigenul necesar vieţii organismului părţii orientale (est) a vechiului Imperiu Roman.
economic. Din nefericire, produsele (mărfurile), serviciile şi banii După conciliul de la Niceea, Biserica creştină a fost condusă
care se obţineau în acele timpuri, erau cu „ciubote roşii“, de cinci patriarhate: Roma, Constantinopol, Alexandria, Antiohia şi
neputându-se depăşi, totuşi, limitele producţiei agrare, astfel că Ierusalim. Datorită contextului geo-politic nefavorabil (presiune
economia naturală (economie în care nevoile de consum sunt arabă), ultimele trei îşi pierd importanţa, iar Biserica din Roma şi
satisfăcute prin bunuri obţinute din activitate proprie, fără a se din Constantinopol îşi dispută hegemonia religioasă. Patriarhul de
apela la schimb) rămâne preponderentă mult timp. la Constantinopol îşi va lua titlul de „universal“ (ecumenic), iar
În timp, prin acumulări cantitative şi calitative de ordin Papa de la Roma se va intitula „catolic“ (din greacă katholon = „în
material şi spiritual, se obţin progrese care duc nu numai la totalitate, la fel ca întregul”). Conflictul teologic degenerează astfel
înflorirea negoţului dar şi a oraşelor. Noua civilizaţie urbană apare încât, în anul 1054, creştinismul se va separa în două biserici
ca rezultantă comună a unor vectori economici dar şi sociali de o distincte: Biserica bizantină (ortodoxă) şi Biserica romană
largă diversitate. Astfel oraşul devine tentant pentru toate (catolică). Biserica apuseană numită catolică şi cea răsăriteană
categoriile sociale ca loc unde se poate materializa libertatea numită Biserica ortodoxă fuseseră separate cu mult timp înainte din
economică, de producţie, comerţ, acumulare de valori, de capital şi cauza problemelor doctrinare. Ortodoxia diferă de catolicism prin
de acces la noutăţi pe toate planurile, inclusiv cel religios. aceea că nu recunoaşte în persoana Papei capul unic (primatul
În general în Evul Mediu, plasat convenţional între anii 500- Papei), vicarul Domnului Iisus Hristos pe pământ. Ortodoxia
1500, guvernarea centralizată era în faza de început. Lipsit de pute- afirmă, conform Sfintei Scripturi, că Sfântul Duh purcede numai de
re, Statul medieval a lăsat Bisericii posibilitatea de a-şi spori autori- la Dumnezeu Tatăl (nu şi de la Fiul, Domnul Iisus); nu recunoaşte
tatea nu numai pe plan religios, spiritual, dar şi pe plan geo-politic, Purgatoriul ca loc intermediar de purificare între rai şi iad;
economic, militar, etc. Mai clar exprimat, europenii instruiţi, adică săvârşeşte Sfânta Euharistie (Taina Sfintei Împărtăşanii în timpul
cei care ştiau să scrie, să citească, care cunoşteau tainele ştiinţelor căreia credincioşilor li se dă, împărtăşindu-li-se, pâine şi vin,
exacte, etc., în marea lor majoritate erau reprezentanţi ai clerului transformate prin rugăciunile preotului în Sfântul Trup şi Sfântul
catolic ce aveau o viziune religioasă asupra lumii. Sânge al Mântuitorului) cu pâine dospită, nu cu azimă; admite
Micii şi marii conducători (seniorii în diversitatea lor, baroni, căsătoria teologilor înainte de hirotonie; admite divorţul credin-
duci, principi, regi, împăraţi) aveau nevoie de oameni instruiţi şi cioşilor; venerează icoanele (nu şi statuile); săvârşeşte botezul prin
fără moştenitori care să le administreze întinsele teritorii care le afundare (nu prin stropire); săvârşeşte şi mirungerea odată cu
stăpâneau. Astfel apare instituţia episcopului-feudal. Regii, nevoiţi botezul; pomeneşte morţii de mai multe ori pe an; nu admite în post
să încredinţeze feudele episcopiilor, aveau pretenţia, în virtutea ouă, lactate. Biserica Ortodoxă acceptă hotărârile celor şapte
dreptului de proprietate, să-i aleagă şi să-i numească. Conducătorul concilii ecumenice, continuă să creadă în cele şapte Sfinte Taine
religios al acestora, Papa nu putea accepta această realitate, fiindu-i ale Bisericii (botezul, mirungerea, euharistia, spovedania, preoţia,
ameninţată autoritatea, s-a opus, ceea ce a declanşat de-a lungul nunta şi maslul) şi are un serviciu divin bogat atât din punct de
veacurilor numeroase dispute, rezolvate pe termen scurt printr-o vedere spiritual, cât şi teologic. (R. Ciobanu – op. cit.)
serie de concordate (înţelegeri). „Biserica Catolică spre deosebire de Biserica Ortodoxă,
Rugăm cititorul să călătorească cu noi în trecut, călăuziţi proclamă primatul şi infailibilitatea Papei, ca vicar al Domnului
fiind de hrisoavele pline de istorie, pentru a afla implicaţiile Hristos pe pământ şi urmaş al Sfântului Apostol Petru, cu sediul la
sociale, geo-politice, economice, religioase, pentru a afla de ce, sau Roma; consideră că Sfântul Duh coboară şi de la Fiul (nu numai de
cum, creştinismul mileniului I s-a separat în două biserici distincte: la Tatăl); săvârşeşte Sfânta Euharistie cu azimă (nu cu pâine
Biserica Ortodoxă şi Biserica Catolică (1054), iar mai târziu, în dospită); crede în existenţa purgatoriului ca loc de purificare după
secolul XVI, în epoca Reformei protestante s-a pus capăt moarte, între rai şi iad; practică celibatul preoţilor; nu admite
dominaţiei Bisericii Catolice în vestul şi nordul Europei şi din divorţul; venerează şi statui întruchipând sfinţi (nu numai icoane);
catolicism s-au separat cultele protestante. săvârşeşte botezul prin abluţiune (stropire); săvârşeşte prima
Istorie

Reînflorirea civilizaţiei clasice are loc în timpul Renaşterii, în mirungere la 12 ani (şi nu concomitent cu botezul); pomeneşte
sec. XVI-XVII, moment ce reprezintă progrese în domeniul ştiinţei,
explorărilor şi descoperirilor. Iluminismul sec. XVII-XVIII a 1 C. Strahlheim: Das Welttheater. 4. Band. Frankfurt a.M. 1836
evidenţiat rolul remarcabil al raţiunii. Sfârşitul sec. XVIII a marcat
şi începutul Revoluţiei Industriale. Sursa: Wikimedia
(http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Theodosius.jpg)[G.F.]
Iulie 2010 3
morţii doar o dată pe an, la 2 noiembrie;
exclude în post numai carnea (nu şi
lactatele).“ (R. Ciobanu – op. cit). Din cuprins
Citim în dicţionarele de cultură
religioase că mirul în vremurile biblice, Istoria, economia şi reforma religioasă .... 2
era untdelemn amestecat cu parfumuri Ec. Aurel Cordaş
(miresme) scumpe, folosit pentru Catagrafia satului Ţiful, ţinutul Fălciu..... 8
ungerea unor persoane importante la Prof. Adrian Butnaru
investirea lor în funcţii sau la decesul De la Alexandru Ioan Cuza la Carol I...... 9
acestora. În bisericile creştine, mirul este Irina Gafiţa
untdelemn sfinţit, folosit în sfânta taină Din istorie învaţă cine poate......................13
mirungerii, la sfântul maslu şi la botez, Prof. Valeriu Neştian
ca simbol al transmiterii Sfântului Duh Partidul Social Democrat – Fălciu (1946-
întrucât, asemenea Acestuia impregnează 1947).............................................................15
şi se răspândeşte. (R. C. – op. cit) Prof. Costin Clit
În concluzie, schisma (separarea) Peştera din Dealul Rusu, comuna Dolheşti,
din anul 1054, sau Schisma dintre judeţul Iaşi...................................................22
Răsărit şi Apus, a avut ca rezultat Polemici incorecte politic de Theodor
apariţia Bisericii Catolice, iar papa Leon Codreanu.....................................................38
al IX-lea a aruncat anatema (blestemul) Prof. Vicu Merlan
asupra Bisericii din Constantinopol, care
refuza să recunoască primatul papal de Restituiri monografice:tradiţii şi obiceiuri
jurisdicţie asupra întregii biserici de altădată în comuna Stănileşti...............22
creştine. Dezacordurile s-au aprofundat Prof. Ştefan Plugaru
în secolele următoare, iar bisericile au Reactivarea fondului tradiţional local.....30
rămas separate, deşi excomunicările Înv. Ion Vasiliu
reciproce au fost abolite de papalitate în Înainte ori înapoi, şcoală românească?...31
secolul XX. Ion N. Oprea
Ştim deja că încă din Evul Mediu Adnotări… din publicaţiile zonale...........33
timpuriu poziţia Papei a dobândit puteri Theodor Codreanu. Bibliografie … ........35
şi influenţă mare nu numai în materie de Prof. Lina Codreanu
dogmă, de liturghie, de disciplină Grafică ........................................................33
ecleziastică dar şi de geo-politică, Cristian Marcu
evident, toate pe un suport economic. Vicu Merlan – un descoperitor liric........39
Astfel încă din anii 744-755, papalitatea Marietta Matei
a reuşit să întemeieze cu ajutorul regelui Regina Maria, ctitoră a României Mari . 40
Papa Leon al IX-lea franc Pepin cel Scurt, un stat papal sub
(Bruno Graf von Egisheim-Dagsburg)1 Lucian M. Petrescu
numele de „Respublica Romanorum“
având la dispoziţie fonduri consistente Colegiul Naţional Agricol „Dimitrie
obţinute din contribuţiile miilor de mănăstiri şi biserici aflate sub jurisdicţie, donaţiile Cantemir“ din Huşi ....................................41
prinţilor şi regilor etc. Prof. dr. Dumitru V. Marin
Spre deosebire de Imperiul Bizantin (cu centrul la Constantinopol, fostul Câteva cuvinte… ......................................41
Byzantion, constituit pe teritoriul provinciilor balcanice, asiatice şi est africane ale Prof. dr. ing. Avram D. Tudosie
Imperiului Roman după împărţirea acestuia la moartea lui Teodosiu I în anul 395), unde Răzbunarea timpului… ..........................42
patriarhul constantinopolitan a rămas sub controlul împăratului bizantin, papa şi-a Spleen (Plânge natura)..............................46
asumat de la început un rol politic în lume, în partea occidentală a vechiului Imperiu Porumbel pribeag ......................................46
Roman, cunoscut în istorie sub numele de Imperiul Roman de Apus, care se prăbuşeşte Elena Olariu
în anul 476 când Odoacru, în fruntea herulilor, a cucerit Roma, punând punct unei părţi Istoria şi geografia locală, o necesitate în
importante din evoluţia politică a Europei. educarea patriotică a elevilor....................43
Ne aducem Înv. Mandrea Luminiţa
aminte că istoria Copăceii prieteniei......................................43
de o mie de ani a Alina Calancea, Eugenia Bondar
Bizanţului, conti- Fiţi un conducător adevărat!....................44
nuatorul Impe- Alex Ionescu
riului Roman de
Epigrame.....................................................46
Răsărit, a durat de
Râpanu Dumitru
la anul 395 (moar-
tea lui Teodosiu I) Toamna la şevalet.......................................46
şi până la anul Nunta din Carpaţi......................................48
1453, când Con- Înv. Corneliu Lazăr
stantinopolul a Spicuiri din istorie......................................46
fost cucerit de tur- Prof. Constantin Partene
cii lui Mehmed al Revenire ......................................................47
II-lea. În plan eco- Prof. Neculai Olariu
nomic, imperiul De dincolo de Prut......................................47
bizantin a fost Viorica Creangă Boeru Avram
puntea de legătură Manipularea mediatică .............................49
între Orientul ex- Sebastien Bohler
trem şi Europa Sărbătoarea crinilor...................................54
Mormântul lui Pepin cel Scurt şi al soţiei sale Bertrada aflat Occidentală. Mădălina - Antonia Folescu
la Catedrala St. Denis din Paris. Autor: Axel Brocke2
Istorie

Obsesia zahărului.................................61
Dr. George Silvestrovici
1 Gravură dintr-un manuscris din sec. XI; Sursa: Wikimedia Commons
Lumina. Lumina artificială.................78
upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/8c/Leon_IX.jpg [G.F.] Prof. Brînză Veronica
2 Wikipedia România
ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:St-Denis_Pippin-Berthe.jpg [G.F.]
4 Lohanul nr. 13

John Wycliffe1 Jan Huss2 Ulrich Zwingli3

Astfel, creşterea pretenţiilor politice ale papilor din timpul Renaşterii Reforma religioasă în esenţa ei a fost ajutată în rapida ei răspândire
(1350-1550) a fost unul dintre principalele aspecte criticate în timpul şi de conjunctura politică şi socială a vremii.
Reformei. Renaşterea (sec. XIV – sec. XVI) se dezvoltă ca o mişcare Reforma este părintele capitalismului şi toleranţei religioase.
culturală europeană, în Evul Mediu târziu, mişcare ce a trezit Credinţa în puterea divină alături de puterea raţiunii umane au
interesul pentru învăţăturile şi valorile clasice, fiind urmată de eliminat o mare parte din frica de a risca în afaceri şi în treburile
redeşteptarea religioasă. W. von Loon în cartea sa „Istoria societăţii.
omenirii“ spunea: Indiferenţa religioasă şi entuziasmul artistic şi Disidenţii (cei ce se abăteau de la învăţătura creştină, propo-
literar al Renaşterii a fost urmat de indiferenţa artistico-literară şi văduind altă credinţă) nu mai trebuiau să plătească cu viaţa pentru
entuziasmul religios al Reformei. îndrăzneala lor ca în Evul Mediu timpuriu. (W. v. Loon – op. cit.)
Mişcare religioasă din sec. XVI, Reforma sau Revoluţia Reforma declară Biblia drept unica sursă a adevărurilor
religioasă s-a materializat în ruperea de Biserica Catolică a unei credinţei, afirmă principiul mântuirii prin credinţă, recunoaşte doar
bune părţi a Europei şi înfiinţarea bisericilor protestante. taina botezului („în cursul unei slujbe speciale, copilul este cufun-
Marile descoperiri geografice şi cuceririle coloniale, dat de trei ori în apă sfinţită, în numele Sfintei Treimi, devenind
Renaşterea şi Reforma, au avut consecinţe importante nu numai prin aceasta parte a Bisericii, curăţit, sfinţit şi apt a primi cuvântul
pentru geografia economică, dar şi pentru geografia socială, Domnului”) şi a Euharistiei (Împărtăşania), aboleşte cultul Maicii
politică, şi religioasă din Europa. Astfel, după descoperirile Domnului şi a sfinţilor, refuză celibatul preoţilor, introduce limbile
geografice şi mai ales după descoperirea „Lumii Noi“ (America – naţionale în oficierea slujbelor, practică o extremă austeritate şi
1492) de către Cristofor Columb, axa economică centrală a lumii simplitate în serviciile divine etc. (R. Ciobanu – op. cit.)
s-a deplasat din Marea Mediterană în Oceanul Atlantic şi Marea
Nordului, favorizând ţările riverane (Spania, Portugalia, Ţările de Formele de manifestare ale Reformei
Jos, Anglia şi Franţa), care deveneau puteri economice şi Cultele, bisericile nou înfiinţate în procesul reformei, des-
comerciale. prinse din Biserica Catolică, adică bisericile protestante principale
Dorinţa de a stăpâni căile maritime va declanşa între ţările sunt: Biserica Luterană, Calvină şi Anglicană. În raport de răspân-
europene (Spania, Anglia, Olanda şi Franţa) războaie pentru direa reformei în Europa protestanţii au căpătat diverse nume: de
dominaţie maritimă, comercială şi colonială (sec. XVI-XIX). Nu exemplu, Biserica Luterană din Transilvania poartă numele de
trebuie să uităm de prezenţa unui anumit tip de fundal religios pe Biserica Evanghelică; calviniştii se numesc reformaţi în
care îl vom explicita, personaliza în rândurile ce urmează. Transilvania, hughenoţi în Franţa, presbiterieni în Scoţia, Insulele
Expediţiile de explorare şi folosirea bogăţiilor noilor teritorii, Britanice, puritani în Anglia; din Biserica Anglicană s-a separat
relaţiile comerciale întinse, influenţa în creşterea capitalurilor şi a Biserica Unitarienilor, prezentă şi pe teritoriul Transilvaniei. În
comerţului cu implicaţii directe în îmbogăţirea şi întărirea clasei de România există patru culte neoprotestante: Cultul Adventist de
mijloc au avut rezultat că Biserica si-a pierdut din influenţă şi Ziua a Şaptea, Cultul Creştin Baptist, Cultul Creştin după Evan-
privilegii. ghelie şi Cultul Penticostal sau Biserica lui Dumnezeu Apostolică.
Reforma religioasă protestantă din sec. XVI a avut o serie de Precursori ai Reformei care au criticat unele abuzuri ale
rezultate cum ar fi apariţia mai multor grupuri religioase Bisericii Catolice au fost John Wycliffe în Anglia (sec. XIV) şi Jan
protestante, larga răspândire a confruntărilor religioase în Europa Huss în Cehia (sec. XV). Iniţiatorul Reformei a fost Martin Luther,
(v. Războiul de 30 de ani din Germania), conflictele dintre catolici sub influenţa căruia Reforma se răspândeşte în Germania şi nordul
şi protestanţi ce aveau să influenţeze în mare măsură politica şi Europei. În Elveţia (ţara cantoanelor unde se vorbeşte germana şi
economia europeană în următoarele sute de ani. franceza). Reforma e promovată de Ulrich Zwingli, iar în Franţa de
Reforma a subminat o parte din autoritatea papală, centrul de Jean Calvin. Reforma s-a extins şi în alte ţări europene, devenind
greutate mutându-se în direcţia statului, mulţi monarhi pretinzând repede, religia dominantă în Europa de Nord. Italia şi Spania au
conducerea statului şi a bisericii prin dreptul divin. opus rezistenţă Reformei, devenind centre de iradiere a
Reforma a jucat un rol important în progresul ştiinţific, în Contrareformei. În Anglia, unde regele Henric al VIII-lea Tudor a
dezvoltarea spirituală şi culturală, intelectuală în Europa Apuseană. pus bazele Bisericii Anglicane în anul 1534, cauzele reformei au
fost mai mult politice decât religioase, justificate de refuzul Papei
de a accepta divorţul regelui de soţia sa Catherina de Aragon. Sub
1 Ian T. Taylor – In the minds of men - Darwin and the New World regele Eduard al VI-lea, succesorul lui Henric al VIII-lea reformele
Order, Fifth Edition - ©2003 protestante au fost continuate sub forma unui compromis între
Istorie

www.creationism.org/books/TaylorInMindsMen/TaylorIMMa01.htm luteranism şi catolicism. (R. C. – op. cit.)


2 Hussinetz (www.hussinetz.eu/huss.html) John Wycliffe (1330-1384), teolog britanic, filozof, doctor în
religie la universitatea din Oxford susţine prin prelegerile lui că
3 Boissard, Jean-Jacques – Bibliotheca chalcographica ... 1652- Biserica în sine este păcătoasă şi că trebuie să renunţe la proprietăţi
1669. Sursa: Universitatea din Mannheim [G.F.] şi să se întoarcă la sărăcia evanghelică. Nu a fost de acord cu
www.uni-mannheim.de/mateo/desbillons/aport/seite20.html [G.F.] doctrina transsubstanţierii (prefacerea în cursul Liturghiei a pâinii
Iulie 2010 5

Menno Simonsz1 Martin Luther2 Jean Calvin3

şi vinului în trupul şi sângele Mântuitorului). A negat faptul că preot catolic nu a putut accepta doctrina transsubstanţierii şi a
structurile ierarhice în Biserică ar reprezenta o prelungire a renunţat la catolicism. Convins că botezul nou născuţilor era o
autorităţii Domnului Iisus Hristos. John Wycliffe a început să practică greşită şi că doar adulţii puteau fi membri ai Bisericii, el a
traducă Biblia în anul 1382 în limba engleză, favorizând accesul devenit conducătorul grupării anabaptiste. Discipolii săi au pus
tuturor oamenilor la cunoaşterea Sfintelor Scripturi. Urmaşii lui au bazele Bisericii Menonite. Mulţi dintre ei au emigrat în Midwest,
fost cunoscuţi sub numele de „lolarzi.“ Scrierile sale i-au inspirat S.U.A. şi în Canada, pe la anul 1870. Credinţa lor pune accent pe
pe promotorii Reformei, în mod special pe Martin Luther. autoritatea Bibliei, modelul Bisericii Primare Creştine şi pe Botez.
Jan Huss (1370-1415), în calitate de rector al Universităţii Alături de Biserica Mennonită, mai există şi grupări mennonite
din Praga s-a implicat şi a aderat la mişcarea de reformă care critica cum ar fi secta „Amişh“, grupare religioasă cu principii extrem de
corupţia din rândurile clerului romano-catolic. L-a criticat pe papa stricte şi „huteriţii“.
Ioan XXIII pentru reînnoirea practicilor de vânzare a indulgenţelor.
O indulgenţă era o iertare contra cost a păcatelor, acordată de Reforma luterană
Biserică; ea putea să includă o reducere a timpului pe care Luteranismul este o mişcare protestantă care se bazează pe
păcătosul urma să-l petreacă în Purgatoriu. Jan Huss a fost arestat, principiile lui Martin Luther. El a afişat „Cele 95 de teze“ despre
judecat pentru erezie (învăţătură sau doctrină despărţită de pocăinţă, teze care au devenit esenţa doctrinei luterane şi un
învăţătura Bisericii sau contrară ei şi condamnată de Biserică. Din manifest contra papalităţii. Doctrina religioasă a Reformei s-a
gr. hairesis = „alegere”) şi ars pe rug. răspândit în Germania şi N. Europei.
După moartea lui Huss, urmaşii acestuia, „husiţii“ s-au În anul 1512 Martin Luther. a obţinut titlul de doctor în
separat de Biserica Catolică de la Roma. Ei susţineau libertatea teologie la Universitatea din Wittenberg şi apoi a devenit profesor
propovăduirii, sărăcia clerului, exproprierea averilor mănăstireşti, la aceeaşi universitate. Luteranismul a pus accentul pe ideea de
pedepsirea penală a păcătoşilor, împărtăşania cu vin şi pâine. Un mântuire, care este oferită ca un dar Divin, destinul omului fiind
grup de husiţi au pus bazele Bisericii Moravei. În America, deja scris, faptele lui nemaiavând mare importanţă. În plus doctrina
moravienii au pus bazele oraşului Bethlehem în Statul Pennsyl- luterană susţine ideea că pe primul loc în învăţătura creştină trebuie
vania (1740). Se conduc după Sfânta Scriptură considerată baza să se afle Biblia şi că folosirea Cărţii Cărţilor este suficientă pentru
credinţei. propagarea credinţei, contestând astfel dominaţia tradiţională a
Nu după mult timp au apărut diferite denumiri, Bisericii asupra interpretărilor religioase. Luther a pledat pentru
denominaţiuni protestante adoptate după Reformă dar mai radicale. simplificarea cultului catolic. Astfel doctrina luterană se baza pe
Ulric Zwingli (1484-1531) reprezentant important al raportul direct dintre om şi Dumnezeu. Religia a devenit o
Reformei protestante din Elveţia, fiind sub influenţa lui Martin problemă personală, respingându-se astfel superioritatea Papei şi a
Luther, a criticat dur obiceiurile decadente şi ierarhia Bisericii clerului catolic. Toţi creştinii sunt egali prin taina botezului.
Catolice. El a afirmat că „mesa“ este o jignire la adresa Domnului Martin Luther a tradus întreaga Biblie în germană, deoarece
Iisus şi că nu există justificare pentru Purgatoriu. A respins de el credea că orice creştin trebuie să citească direct Textele Sfinte şi
asemenea noţiunea de transsubstanţialitate şi celibatul preoţilor. să le dea o interpretare proprie. Din acest motiv, în ţările de religie
Anabaptiştii sunt membri ai unei mişcări religioase ale protestantă Biblia era mult mai cunoscută decât în ţările catolice,
Reformei caracterizată prin Botezul la vârsta adultă (în greacă, unde era citită şi interpretată predominant de clerici.
anabaptizo = a reboteza). Dogma anabaptistă susţine că pruncii nu Luteranismul a fost adus în „Lumea Nouă“ de coloniştii din
sunt conştienţi de noţiunea de bine sau rău, ei nu pot alege şi nu se New Amsterdam, Noua Olandă (1626) şi Noua Suedie (1638) şi se
pot pocăi acceptând Botezul. O ramură există şi astăzi în Canada şi răspândeşte apoi în multe state americane.
vestul S.U.A. numindu-se „huteriţi“, iar o altă ramură a
anabaptiştilor situată în N. Germaniei şi în Ţările de Jos s-au Reforma calvină
alăturat menoniţilor conduşi de Menno Simonsz. Jean Calvin (1509-1564), teolog francez a studiat teologia,
Mennoniţii sunt membri ai Bisericii protestante numită după continuând studiile de drept în Ţările de Jos şi Elveţia. El a
Menno Simonsz (Simonszhof sau Simons) (1496-1561). Deşi a fost subliniat importanţa şi autoritatea Bibliei şi ca şi Martin Luther a
negat însemnătatea şi autoritatea Bisericii Catolice. Ca şi Sfântul
1 Gravură de Jacobus Burghart, 1683. Sursa: Global Anabaptist
Pavel, Sfântul Augustin şi Luther, a susţinut că toţi oamenii sunt
păcătoşi şi că nu faptele bune, ci doar credinţa le poate aduce
Mennoite Encyclopedia Online [G.F.]
Istorie

mântuirea. Astfel spus, calvinismul pune accent pe doctrina


www.gameo.org/encyclopedia/contents/M4636ME.h predestinării, care afirmă că Dumnezeu dăruieşte harul şi se acordă
2 Gravură de Hans Baldung Grien, 1521. Sursa: Web Galerry of Art mântuire numai celor aleşi. Calvinismul acceptă numai sensul
www.wga.hu/index1.html [G.F.] literar al Bibliei şi consideră că Biserica este o comunitate creştină
3 Portret din „Life of Calvin“ de Paul Henry. Sursa: The Reformation al cărei cap este Domnul Iisus Hristos, iar toţi ceilalţi membri ai
comunităţii sunt egali între ei. Se respinge forma episcopală de
www.thereformation.info/Calvin.htm [G.F.]
6 Lohanul nr. 13

John Knox1 Henric al VIII-lea2 Philipp Jakob Spener3

conducere a Bisericii, susţinându-se că reprezentanţii ei trebuie să 1642. În urma Revoluţiei engleze Anglia devine monarhie
fie aleşi. În Europa, calvinismul s-a răspândit mai întâi în Scoţia (v. parlamentară.
Biserica presbiteriană), Franţa, lumea germană şi Ţările de Jos. (M. În anul 1585 englezii au fondat prima colonie, pe termen
H. Hart – op. cit) scurt, din America de Nord, colonie care nu a supravieţuit din
Presbiteriterianism – formă de conducere religioasă bazată cauza condiţiilor climaterice extrem de aspre şi a lipsei de hrană.
pe regula celor mai vârstnici, a presbiterilor. Bisericile Urmaşii lor din statul Virginia au fost mai norocoşi, stabilindu-şi
presbiteriene contemporane îşi au originile în Bisericile calviniste colonia în Jamestown, în 1607.
din insulele Marii Britanii. În Europa contemporană astfel de Unii puritani au pus bazele unor aşezări în America de Nord
comunităţi religioase protestante influenţate de calvinişti erau printre care colonia din golful Massachusetts. Altfel exprimat, un
cunoscute drept Biserici reformate. grup disident din rădăcina mişcării puritane (34 de colonişti) care
Biserica presbiteriană are o largă răspândire în Scoţia, unde a nu doreau să aibă legătură cu nici o biserică, cunoscuţi la început
fost înfiinţată de preotul scoţian John Knox (absolvent al sub numele de separatişti şi mai târziu ca Părinţi Pelerini
Universităţii, 1557) fiind de asemeni prezentă în Anglia, Ţara (Peregrini) care au călătorit la bordul vasului Mayflower au
Galilor şi în S.U.A. reprezentat primii colonişti din Plymouth, Statul Massachusetts şi
care a format cea dintâi colonie permanentă din Noua Anglie
Reforma anglicană (1620). Ei au reprezentat nucleul coloniştilor englezi care au reuşit
Apariţia Bisericii Angliei sau Bisericii Anglicană ca formă a cu greu să întemeieze coloniile în Statele Maryland (1634) şi
mişcării protestante este determinată de decizia regelui Angliei şi Pennsylvania (1681). Coloniştii englezi, deja fixaţi pe pământ
Irlandei, Henric al VIII-lea (1509-1547), care în anul 1534 s-a american, în anul 1664 au luat de la olandezi New-York, New
proclamat şef al Bisericii din regatul său, scoţând Biserica engleză Jersey, Delaware, la un an după ce englezii începuseră să
de sub autoritatea Papei de la Roma, când suveranul pontif a colonizeze Insulele Caroline. Deci coloniştii englezi plecaţi din
refuzat să anuleze căsătoria regelui Henric al VIII-lea. bătrâna Anglie ( „Lumea Veche”) au sosit în „Lumea Nouă,“ unde
Regina Elisabeta I Tudor (1558-1603) fiica lui Henric al şi-au concentrat eforturile în zona golfului Hudson şi coasta
VIII-lea a acceptat în anul 1563 cele „39 de articole“ care au format Oceanului Atlantic.
baza dogmatică a Bisericii Anglicane. Dogma anglicană renunţă la
folosirea limbii latine, la cultul icoanelor şi la celibatul preoţilor. Se Iluminismul şi revitalizarea creştinismului
susţine ideea mântuirii prin credinţă. Biblia rămâne singura (neoprotestantismul)
autoritate în materie de dogmă şi se acceptau cele două sacramente, În Europa sec. XVII, epoca Iluminismului alături de
Sfinte Taine : Botezul şi Împărtăşania. umanismul Renaşterii a avut o influenţă decisivă asupra tuturor
În anul 1992 Biserica Angliei s-a declarat în favoarea domeniilor cunoaşterii, artelor, glisând raţiunea, gândirea umană
hirotonisirii ( „investire şi sfinţire în Sfânta Taină a Preoţiei, prin dincolo de limitele stabilite de Biserica Evului Mediu, eliberând-o
care se acordă harul pentru a deveni diacon, preot, episcop) de „cortina de fier“ impusă de o multitudine de dogme ideologice
femeilor. Biserica Episcopală Protestantă din S.U.A. „a coborât“ religioase ale vremii.
din Biserica Angliei şi a rămas legată spiritual de aceasta. În sec. XVIII au apărut mişcări de întărirea creştinismului, cu
Puritanismul este o mişcare religioasă din sec. XVI – XVII precădere în zonele anglofone având baza formată de idei
care a avut drept scop purificarea Bisericii Angliei de orice urmă de religioase cu accente pe pietatea personală.
catolicism şi care a dus la declanşarea războiului civil englez (v. Pietismul este o mişcare reformatoare care îşi are originea în
Oliver Cromwel, puritan convins, conducătorul forţelor luteranismul german, apărută în secolul XVII. A fost iniţiată de
Parlamentului în conflictul militar contra regelui Carol I Stuart, pastorul luteran Philipp Jakob Spener (1635-1705). Acesta a pus
bazele unui tip de organizaţie de întrajutorare pentru creştini.
1 Adrian Vanson – John Knox, 1505 - 1572. Reformer and Pastorul reformator Spener a pledat pentru întărirea laturii didactice
historian, 1580. Sursa: National Galeries of Scotland. a predicilor.
www.nationalgalleries.org/collection/online_az/4:322/result/ Baptismul este o confesiune creştină întemeiată în Anglia, în
anul 1534 de John Smyth. Mişcarea baptismală este prezentă în
0/33445?initial=V&artistId=237&artistName=Adrian%20Vanson aproape toate mişcările religioase conturate mai ales de Reformă,
&submit=1 [G.F.] încercând să restabilească practica apostolică a afundării în apă a
2 Portret după Hans Holbein Cel Tânăr expus la Walker Art Gallery,
Istorie

celui ce vine la Botez. Anabaptiştii şi apoi baptiştii s-au revoltat


Liverpool . Sursa: Wikipedia Commons. împotriva introducerii de către Biserica Catolică a practicii stropirii
commons.wikimedia.org/wiki/File:Holbein_henry8_full_leng cu apă în loc de afundare. Ideea de bază aflată în dispută este legată
th.jpg/ [G.F.] de teoria „formei fără fond“, altfel spus apar semne de întrebare cu
3 Sursa: Studieren Evangelischer. privire la pierderea sensului profund al sfintei taine a botezului,
care este transmiterea harului iertării şi înnoirii omului.
www.spener-haus.de/spener_bild.shtml [G.F.]
Iulie 2010 7

John Smyth1 William Miller2 John Wesley3

Baptiştii practică botezul la vârsta adultă şi nu-l acceptă decât Biserica Mormonă este o altă grupare protestantă cu
pe Domnul Iisus ca mijlocitor între om şi Dumnezeu. Nu se convingeri milenariste. Pe la anul 1830, Joseph Smith (1805-1844)
recunoaşte Sfânta Cruce, icoanele, sfinţii, preoţii. În coloniile a fondat această biserică, în urma unei viziuni prin care un înger
americane, în anul 1639, s-a fondat prima Biserică Baptistă în i-ar fi arătat locul unei comori cu vase din aur inscripţionate cu
Providence. (R.C. – op. cit.) revelaţii divine. Aceste date sunt prezente în „Cartea lui Mormon“
Mişcarea adventă este derivată din mişcarea baptistă. Dacă (1830). După moartea lui Joseph Smith. lucrările sale au fost
baptismul urmărea „cufundarea“ în apă la maturitate a membrilor continuate de Brigham Young.
mişcării religioase, adventismul a privit spre cer „calculând“ a doua Penticostalismul sau Cultul Penticostal – mişcare religioasă
venire a Domnului Iisus Hristos pentru a construi o nouă împărăţie protestantă care a apărut în S.U.A. în sec. XIX-XX prin despărţirea
de 1000 de ani, întemeiată pe pace şi prosperitate. Adventiştii de de baptism, grupare religioasă care acordă importanţă deosebită
nuanţă mozaică au negat învierea Domnului Iisus Hristos, l-au botezului prin Sfântul Duh şi Rusaliilor (Cincizecime).
coborât în rândul profeţilor, i-au ocolit învăţătura despre rai şi iad, „Cincizecimea este una din cele mai mari sărbători creştine, numită
au negat existenţa sufletului şi au „fixat“ ca zi de odihnă sâmbăta. şi Pogorârea Sfântului Duh sau Rusaliile. E celebrată la cincizeci
Legat de apariţia mişcării adventiste este influenţa predicatorului de zile după Învierea Domnului (Sfintele Paşti), în amintirea
baptist William Miller (1782-1849) fost ofiţer în armata S.U.A. momentului când Duhul Sfânt a coborât asupra Apostolilor sub
Aceşti adepţi ai lui Miller au înfiinţat, în anul 1863, grupul forma unei limbi de foc, dăruindu-le harul de a vorbi în limbi
Adventiştilor de Ziua a Şaptea. Printre alte grupuri adventiste se necunoscute de ei până atunci, spre a putea răspândi în lumea
numără Adventiştii Evanghelici şi Biserica Creştină Adventistă. întreagă cuvântul lui Dumnezeu. De aici şi numele, din limba
Adventiştii de Ziua a Şaptea respectă sâmbăta ca „sabat“, evită să greacă „pentacosta“ = a cincizecea. Practică posturi şi rugăciuni
consume carne (mişcarea reformistă sau rowenismul), refuză să prelungite, cu manifestări spasmodice. (R.C. – op. cit.)
pună mâna pe armă, evită să folosească narcotice sau alte Martorii
stimulente. Pentru adventiştii de ziua a şaptea, Biblia inspirată de lui Iehova, Ieho-
Dumnezeu cuprinde voinţa lui Dumnezeu şi este singura învăţătură vişti sau Studenţi
fără greş în ce priveşte credinţa. Domnul Iisus Hristos a murit în Biblie sunt o
pentru păcatele oamenilor, a înviat din morţi, s-a înălţat la cer şi organizaţie religi-
mijloceşte pentru oameni la Dumnezeu Tatăl. Viaţa morală este oasă interna-
cuprinsă în cele zece porunci, care arată cum să te fereşti de păcat, ţională fondată în
dar nu te poate mântui. 1872 în S.U.A.
Primul „prooroc“ femeie a fost Ellen G. White, apoi la care face parte
conducerea mişcării s-a impus Margareta W. Rowen, din din gruparea
comunitatea adventă a oraşului Los Angeles (California). Termenul milenaristă, iar
de adventist derivă din latinescul „adventus“ = a doua venire. membrii acestei
Biserica Metodistă a fost fondată de John Wesley (1703- organizaţii pun
1791) alături de fraţii săi. Metodismul a apărut ca o încercare de a accentul pe pasa-
revitaliza Biserica Angliei, fiind o mişcare religioasă protestantă jele apocaliptice
John Wesley a absolvit Universitatea din Oxford, devenind preot în ale Bibliei, în
Biserica Angliei în anul 1728. Fraţii săi întru credinţă se numeau special „Cartea
„metodişti“, datorită accentului pus pe studiul metodic şi pe lui Daniel“ şi
credinţă. Mişcarea a fost primită cu succes în zonele industriale de „Apocalipsa“. Nu
către muncitorime. În anul 1784, a fost înfiinţată în S. U. A. se recunoaşte
Biserica Episcopală Metodistă. Doctrina pune accent pe puterea Sfânta Treime şi
Sfântului Duh. „Duhul Sfânt este cea de a treia persoană a Sfintei nemurirea sufle-
Treimi, care e una şi nedespărţită. Prin aceasta, Duhul Sfânt e Însuşi tului. Refuză
Dumnezeu în una din ipostazele Sale.“ (R. Ciobanu – op. cit.) transfuziile de
sânge şi nu
1 Sursa: Bibliotecal Recorder satisfac stagiul Ellen G. White4
www.biblicalrecorder.org/image.axd?picture=smyth.jpg [G.F.] militar. Au adop-
tat ca zi de sărbătoare (odihnă) sâmbăta, practică zeciuiala şi inter-
2 Sursa: Preparing for Eternity. zic consumul de carne. Se neagă unele forme sociale şi se
www.preparingforeternity.org/Building%20a%20Spiritual%2 înlocuiesc cu poruncile lui Iehova.
Istorie

0Church/Testimony%20of%20the%20Church/witnessing_to_seven
th_day_advent.htm [G.F.]
3 Sursa: University of Michigan - Religious Perspectives. 4 Sursa: Willard Library.
www.umich.edu/~ece/student_projects/slavery2/religion2.html www.willard.lib.mi.us/historical/bcphotos/individuals/h55_5
[G.F.] 331.htm [G.F.]
8 Lohanul nr. 13
Cultul
Creştin după
Evanghelie ca şi
celelalte culte
neoprotestante îşi Catagrafia satului Ţiful, ţinutul
are originea în
centrul şi vestul Fălciu, la 1820
Europei. El ar
putea fi localizat
în Elveţia ca ţară
de origine, pur-
tând numele de Prof. Adrian Butnaru – Duda
„Chretiens“. Doc-
trina lor ar putea n urma unui recensământ realizat în anul 1820, în satul
fi un amestec din
concepţiile lui
Ulric Zwingli, ale
Î Ţiful (astăzi dispărut) din ţinutul Fălciului, aflăm
următoarele:
Liudi
baptiştilor, ale lui 7 birnici, însă:
J. N. Darby, G. Toader Ifrim
M. Muller, Fr. Gavril Cană
Bernay etc. În Grigoraş Cuti
Joseph Smith scriind Cartea lui Mormon 1 materie de con- Constantin Mană
cepţii religioase, Andrii Bălaeş
menţionăm doar Ioan Ifrim
câteva aspecte. Botezul apei nu mântuieşte, fiind un simbol; Ioniţă Cătană
accentul cade pe botezul cu Sfântul Duh, în cadrul cultului se
adresează numai maturilor în mod ocazional copiilor. Ei se
socotesc „copii lui Dumnezeu“. Mileniul este domnia Domnului 4 slugi a dumisali Ioniţă Pomană, însă:
Iisus Hristos pe pământ, acea domnie proorocită de profeţii Ilii Enciu
Vechiului Testament. Constantin Bălăeş
Caracteristicile mileniului sau milenarismului: pace deplină Lupul Corogi
şi armonie între oameni, dreptatea va domni pe pământ, răul va fi Vasăli Bălăeş
înlăturat la a doua venire a Domnului Iisus când va întemeia o
împărăţie de o mie de ani. Există patru tipuri de judecăţi şi trei 2 slugi a dumisali ban Costachi Lambrino:
feluri de ceruri în eshatologia Cultului Creştin după Evanghelie. Toader Chiriacu
În concluzie Reforma protestantă din secolul al XVI-lea Lupul Obreja
constituie unul din cele mai mari evenimente din istoria universală,
în special din istoria Bisericii Catolice. Ea este un proces 5 slugi a dumisali Lăscărachi Costachi, însă:
multilateral, la care au contribuit cauze religioase, morale, politice, Măteiu Cioban
sociale, economice, culturale şi naţionale, iar consecinţele lor se Ghiorghi Plăcintă
simt până în zilele noastre. Sandu Plăcintă
Neculiţă a Tomii
Condre Iancu

19 mazili ruptaşi şi rupte:


Ilii Stoian
Stamatin Stoian
Constantin Plăcintă
Ştefan Chiriacu
Iftimi
Ilii Tacu
Ştefan Căuj
Iordachi Căuj
Costachi Căuj
Mihălachi Plăcintă
Ghiorghi sân Vasăli Plăcintă
Manolachi Bota
Biblia tipărită de Gutemberg în 1454 sau 14552 Enachi Bota
Ghiorghi Bota
Constantin Bota
Bibliografie selectivă Ştefan Bota
*** Biblia sau Sânta Scriptură – Editura Institutului Biblic şi de Misiune
al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucureşti, 2001. Sămion Bota
*** Marea enciclopedie a cunoaşterii. Vol. 4 – Religie şi filozofie, Ed. Toader Cioban
Litera Internaţional, Bucureşti, 2009. Sămion Bota
J. C. Attias, E. Benbassa – Larouse. Dicţionar de civilizaţie iudaică, Ed. Ioniţă Plăcintă cu bir în tablă
Universul Enciclopedic, Bucureşti, 1997.
J. R. Barber – Istoria Europei moderne, Ed. Lider, Bucureşti, 1992. Ion Lazăr
R. Ciobanu – Mic dicţionar de cultură religioasă, Ed. Helicon, Toader, a dumisali Ghiorghi Costachi
Timişoara, 1994. Pavăl Plăcintă, a dumisali banului Costachi Emandi
R. Ciobanu – Dicţionarul rostirilor biblice, Ed. Helicon, Timişoara,
1996. Budachi, a dumisali vornic Iordachi Catargiu
J. D. Douglas şi colab. – Dicţionar biblic, Ed. Cartea creştină, Oradea, diacon Ştefan
2009. dascăl Neculaiu3.
H.W. van Loon – Istoria omenirii, Ed. Venus, Bucureşti, 1992.
Istorie

1 Sursa: Mormon Stories Podcast.


mormonstories.org/top10toughissues/peepstones.html [G.F.]
2 Sursa: Harry Ramson Center, The University of Texas, Austin,
SUA. 3 Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Iaşi, Vistieria
www.hrc.utexas.edu/exhibitions/permanent/gutenberg/ [G.F.] Moldovei, 6/1820, f. 146v – 147.
Iulie 2010 9
tate. Putem să
emitem astfel ipo-
teza conform
De la Alexandru Ioan Cuza la căreia publicul
Carol I. O perspectivă în paginile Gazetei de Tran-
silvania, este un
„Gazetei de Transilvania“ public cu un ape-
tit ridicat pentru
ştirile ce implică
Irina Gafiţa – Fălticeni evenimente ex-
terne. Elitele tran-
silvănene nu-şi
pierd interesul
azeta de Transilvania reprezintă primul ziar politic şi
G cultural al românilor din Transilvania. Ziar care apare
la Braşov, creaţie al lui George Bariţiu este preluat din
1850 de Iacob Mureşianu. Deşi tonul articolelor capătă un caracter
pentru românii de
peste Carpaţi.
Comunica-
tul către Gazetă
moderat, acesta continuă să servească cauza românilor de publicat pe prima
pretutindeni. pagină expune
Eseul de faţă îşi propune să scoată în evidenţă atitudinea într-o manieră
publicaţiei în perioda cuprinsă între momentul abdicării lui Al. I. obiectivă eveni-
Cuza şi momentul instarurării pe tronul Principatelor al viitorului mentele care au
rege Carol I. Dacă articolele referitoare la situaţia internă capătă un dus la înlăturarea George Bariţiu[a]
caracter moderat, cele reunite sub subtitlul Cronica esternă se lui Cuza de pe
remarcă prin virulenţa atacurilor la adresa unei Rusii dornică de tronul Principa-
destabilizare, cât şi printr-un ferm ataşament la cauza comună a telor. Astfel, ni se
românilor. Mişcarea separatistă din Moldova nu schimbă poziţia spune că deşi
ardelenilor care sunt fervenţi susţinători ai prinţului străin. Cuza a fost obli-
Consider că această temă prezintă o importanţă sporită prin gat să abdice,
prisma faptului că scoate în evidenţă poziţia unui ziar echidistant acest lucru s-a fă-
din perspectiva jocurilor politice din Principate. cut fără vărsare de
Gazeta de Transilvania a reprezentat pentru mult timp în sânge. În jurul
Transilvania un model de presă politică. Imprimându-i încă de la orelor 1 s-a pă-
început o atitudine politică independentă, combativă şi profund truns în camera
ataşată cauzei poporului român, Gazeta a fost nu de puţine ori domnitorului şi
supusă unei cenzuri nemiloase.1 acesta a fost silit
Obiectivele Gazetei de Transilvania au fost: impusionarea să-şi semneze ab-
luptei politice a românilor transilvăneni, organizarea şi dirijarea dicarea. După
concertată a acţiunilor lor în vederea obţinerii de drepturi şi acest moment,
libertăţi politice şi religioase. Încă de la primele numere, Gazeta şi- domnitorul a fost
a dorit să devină catalizatorul acţinilor politice ale românilor din arestat şi ulterior
Ardeal. Atât timp cât românii de peste munţi nu au beneficiat de un obligat să pără-
ziar asemănător, şi chiar după aceea, ziarul braşovean a încercat sească pământul
constant să pledeze pentru unitatea poporului român.2 românesc.5
Anul 1866 pentru presa românească din Ardeal nu a fost unul După ce
tocmai uşor datorită prefacerilor ce aveau loc în cadrul monarhiei Cuza a semnat
austriece. Totuşi, şi în acest context, relatările cu privire la situaţia actul de abdicare,
românilor de peste munţi pot fi considerate mai credibile decât cele complotiştii au Iacob Mureşianu [b]
ale unor ziare precum Românul în cărui paginile se găseşte un purces la a
puternic substrat politic în tonul articolelor. întreprinde o serie
Expunerea subiectelor de politică externă debutează cu chiar de arestări. Astfel
primul număr al anului 1866. Temele abordate sunt însă de natură au fost arestaţi
oficială şi nu cuprind decât mesaje de anul nou schimbate între generalul Flo-
domnitorul Cuza şi reprezentaţele consulare din Principate.3 rescu, prectul Po-
Păstrând o atitudine obiectivă, colaboratorii ziarului evită să liţiei din Bucu-
facă speculaţii privitoare la situaţia Principatelor. Zvonuri cu reşti: Alexandru
privire la o posibilă lovitură de stat ce se va solda cu abdicarea lui Beldiman, prefec-
Alexandru Ioan Cuza nu se regăsesc în paginile ziarului. tul de Ilfov
Putem de asemenea să remarcăm faptul că editorialiştii Alexandru Mar-
braşoveni nu adoptă ideea conform căreia Cuza ar fi dorit să abdice ghiloman, direc-
oricum, considerând că misiunea lui în Principate se încheiase torul Poştei şi
deja.4 telegrafului Cezar
Relatările cu privire la momentul 11 februarie 1866, sunt Liebrecht. Iniţia-
amplu dezbătute în ziarul braşovean în numărul său din 15/27 fe- tiva acestui act au
bruarie, unde prima pagină este dedicată în exclusivitate eveni- avut-o colonelul
mentului. Mai presus de ştirile cu, caracter intern, ce privesc situa- Haralambie,
ţia monarhiei austriece, soarta Principatelor Române capătă priori- maiorul Lecca şi
alţi membri ai
armatei.6
1 Mircea Popa – Istoria presei româneşti din Transilvania, Editura
Următoarea
Tritonic, Bucureşti, 2003, p .94. parte a relatării
Istorie

Gazeta de Transilvania, primul număr


2 Ibidem, p. 118. poate fi însă pusă 12 martie 1838[c]
3 Gazeta de Transilvania,Braşov, nr.3,27/15 ianuarie 1866. sub semnul
4 Nicolae Şuţu – Memoriile Principelui Nicolae Şuţu - mare
logofăt al Moldovei 1798 - 1871, Editura Fundaţiei Culturale 5 Gazeta de Transilvania,Braşov, nr.13, 27/15 februarie 1866.
Române, Bucureşti, 1997, p.371. 6 Ibidem.
10 Lohanul nr. 13
întrebării. Este prezentat ca fapt cert participarea unei părţi din care poporul şi-a dorit-o, şi în acest caz prezenţa sa în ţară nu mai
populaţie la mişcare. Astfel, cititorii sunt informaţi că o mulţime este necesară. Ţelul său dintotdeauna a fost să vadă pe tronul
numeroasă a mărşăluit pe străzile Bucureştiului, arătându-şi Principatelor un prinţ străin, şi acum că acestă dorinţă i s-a
fericirea la auzul veştilor. Cert este că acest aspect este negat în îndeplinit, nu îi mai rămâne decât să ia drumul exilului.4
scrierile istoriografice ce au urmat momentului. Înainte de a i se permite să plece din ţară, Cuza a mai adresat
Printre presupuşii participanţi la „marşul bucuriei“ s-ar fi o epistolă lui Ştefan Golescu, membru al locotenenţei domneşti.
împărţit manifeste ce aclamau bucuria poporului român care a Faptul de la 11 februarie a fost unul măreţ, iar întreaga Europă
reuşit în cele din urmă să-şi decidă singur soarta. Pentru a rezuma laudă acest lucru.5
în câteva cuvinte conţinutul acestor mani- Este destul de probabil ca această
feste vom afirma următoarele: românii au epistolă să fi fost redactată şi semnată de
arătat Europei acum şapte ani cât de către Cuza. Rămâne un mare semn de
ataşaţi sunt de soarta ţării lor. S-au înşelat întrebare în ceea ce priveşte
din păcate în ceea ce priveşte alegerea circumstanţele în care ea a fost scrisă, şi
domnitorului. După îndelungi suferinţe, implicit dacă reflectă crezurile
românii au găsit în sfârşit curajul de a-şi domnitorului.
schimba destinul şi de a înlătura un tiran. După ce Cuza a părăsit Principatele,
Pentru a justifica participarea armatei în guvernul provizoriu a fost nevoit să se
complot, membrii acesteia sunt consi- confrunte cu alte probleme. Una dintre
deraţi eroi naţionali. Ei sunt cei care au acestea privea situaţia Bisericii române.
menirea de a-i apăra pe români şi în cazul Prin legea din 1865, care proclama printre
de faţă nu au făcut altceva decât să-şi altele autocefalia Bisericii Ortodoxe
respecte jurâmintele.1 Române, s-a instituit şi procedeul prin
Această porţiune de articol care domnitorul putea numi mitropolitul.
reprezintă un caz sugestiv de distorsionare Noul guvern promite că şi această
a adevărului prin intermediul presei. Este greşeală a lui Cuza va fi înlăturată. Se va
bine să precizăm încă de la început că, respecta de astăzi înainte vechea tradiţie
autorul articolului nu se autodefineşte ca conform căreia Biserica îşi va desemna
fiind un martor al evenimentelor. Rela- singură conducătorii.6
tările sale se fac pe baza unor surse prima- Articolele lunii martie pun accentul
re. În acest caz, se poate presupune că pe situaţia internaţională a Principatelor.
acest manifest este preluat din paginile În şedinţa care a avut loc pe 19
ziarului Românul. Lucrurile au stat însă cu Alexandru Ioan Cuza[d] martie, în cadrul Conferinţei de la Paris,
totul altfel. reprezentantul Rusiei, baronul Budberg, a
Alexandru Beldiman pleacă spre exprimat poziţia ţării pe care o reprezintă.
locuinţa personală, de unde la orele 2 va fi Rusia nu poate fi de acord cu asuprirea
arestat de către colonelul Dimitrie libertăţii de alegere a Moldovei, căci
Creţulescu din ordinul domnitorului. majoritatea moldovenilor nu doresc unirea
Trecând sub escortă prin piaţa Teatrului, şi ar fi chiar de acord să demonstreze
acesta l-a văzut pe colonelul Haralambie public pentru a-şi susţine cauza.7
strigând. Se pare că acesta îl întreba pe Rusia nu era singura care susţinea
C. A. Rosetti, unde e poporul pe care tendinţele separatiste ale moldovenilor.
omul politic promisese că va veni la Interesul naţional îi dicta şi Austriei să
răsturnarea lui Cuza.2 adopte o poziţie similară. Astfel, consulul
După momentul abdicării lui Cuza austriac la Bucureşti, baronul Eder, ar fi
este instituită locoteneţa domnească, dorit aducerea pe tron a prinţului Gr.
pentru ca a doua zi să fie proclamt drept Basarab-Brâncoveanu. Deşi austriecilor le
principe Filip de Flandra. Este surprins de era practic imposibil să se pronunţe
asemenea faptul că o dată cu înlăturea lui deschis asupra acestui fapt, se pare că în
Cuza este redeschisă chestiunea orientală. ascuns Metternich l-ar fi instigat pe
Starea de incertitudine existentă în Budberg să protesteze împotriva
Principate este remarcată şi de autorul menţinerii unirii.8
articolului. Din punctul său de vedere Pe data de 24 martie în paginile
ceea ce ziarul, pentru care scrie, poate să Gazetei regăsim o proclamţie a guvernului
făcă este să spere că Divinitatea va fi şi de de la Bucureşti prin care se comunică
această dată de partea românilor.3 constituirea colegiilor electorale pentru
Tot în acest număr al Gazetei [e] alegerile următoare. Corpurile legislative
regăsim comunicatul publicat în C. A. Rosetti ale statului român au fost dizolvate pentru
Monitorul Oficial referitor la momentul a înlătura orice rămăşiţă a vechii
abdicării. Se merge din nou pe ideea că poporul român radiază la guvernări şi pentru a concretiza câştigurile aferente zilei de 11
ideea că, domnitorul a fost înlăturat. Este lesne de înţeles o astfel februarie.9
de atitudine. Se încearcă legitimarea loviturii de stat, şi implicit a Dovedind o bună înţelegere a vieţii politice din Principate,
noului guvern. autorul articlolui remarcă faptul că această veste a fost primită într-
S-a încercat în epocă să se impună ideea conform căreia un mod diferit în funcţie de orientarea politică a ziarului care a
Alexandru Ioan Cuza ar fi avut încă din 1865 planuri de a abdica.
Acest lucru nu s-a realizat datorită insistenţelor împăratului
Napoleon III, cât şi inexistenţei unui moment propice. Ceea ce au 4 Gazeta de Transilvania, 3 martie/19 februarie.
realizat cei de la 11 februarie nu ar fi fost o silirea a domnitorului ci 5 Ibidem.
oferirea unei ocazii de a-şi îndeplini o dorinţă mai veche. 6 Ibidem.
În spiritul acestei idei, regăsim publicată o epistolă a lui Cuza
către ţară. În cadrul acesteia, domnitorul revine de altfel la unele 7 Dimitrie Sturza – Autoritatea faptului împlinit-executat în 1866
idei mai vechi. Ţara are acum o nouă conducere, o conducerea pe de cei îndreptăţiţi, extras din Analele Academiei Rom.âne, seria
Istorie

II, tom XXXIV, memoriile secţiunii istorice, 1912, p.6.


8 Anastasie Iordache – Insituţia .monarhiei constituţionale şi
1 Ibidem. regimul parlamentar în România, Editura Majadahonda,
2 G. I. Valentineanu – Din memoriile mele, Bucureşti, 1898, p.113-114. Bucureşti, 1997, p.33-35.
3 Gazeta de Transilvania, op.cit. nr.13. 9 Gazeta de Transilvania, 5 aprilie/24 martie.
Iulie 2010 11
reprodus-o. Românul şi Desbaterile consideră că era normal ca Holsteinul.5
acest lucru să se petreacă. Vechiul Parlament era expresia actului „Debatte“ din Viena publică o corespondenţă din Bucureşti,
de tiranie pe care l-a întreprins Cuza la 2 mai şi a încercării acestuia cu data de 20 martie, prin care se afirmă că agenţii partidei ruseşti
de a-şi constitui o dinastie nelegitimă. Noua conducere a ţării va umblă de-a lungul Moldovei pentru a îndemna poporul să ceară
exclusiv expresia voinţei poporului român. Trompetta şi Reforma desfacerea unirii, pe lângă care se adaugă şi partizanii
adoptă mai degrabă o atitudine rezervată faţă de promisiunile pretendenţilor la tron. Se menţionează şi faptul că un corp rusesc
liberalilor.1 stă postat la Prut, în pofida tuturor dezminţirilor oficiale.6
O particularitate în articolele ce, circulau în acea vreme îl Trebuie să avem în vedere faptul că pentru autorităţile
constituie publicarea în paginile Gazetei române era vital să demonstreze că marea
de Transilvania a rezumatului unei masă a moldovenilor nu aveau idei
preuspuse broşuri publicate de către separatiste. Atât timp cât străinii erau
Alexandru Ioan Cuza în exil. Se responsabili de cele întâmplate, mişcarea
presupuse că a fost scrisă de acesta din era cu atât mai mult anti-naţională. Poţi
urmă datorită limbajului şi a cunoştinţelor considera ca subversive acţiunile acestui
detaliate despre situaţia ţării şi a segment de populaţie, dar nu poţi trece cu
persoanei fostului domnitorul. Se vedere implicarea românilor de rând într-
desprind două idei principale. Deşi au o astfel de mişcare. În Monitorul Oficial
trecut nouă ani de când adunările ad-hoc din 17 aprilie se insistă asupra acestei
au hotărât soarta ţării, cele patru puncte idei: „De câtva timp se semnalase
principale au fost distorsionate în funcţie guvernului încercările unor străini de a
de interesele politice; ideea unirii celor provoca tulburări în Iaşi, cu scopul
două Principate nu aparţine lui Cuza şi nu evident de a compromite în ochii Europei
a fost folosită de acesta pentru a acapara cauza românilor”.7
puterea.2 O situaţie mai aparte a constituit-o
Dacă este să ne raportăm la cazul mitropolitului. După ce s-a aflat la
perioada cronologică februarie-mai 1866, începutul mişcării în fruntea celor ce se
putem remarcă în paginile Gazetei de îndreptau spre locuinţa Roznovanu, acesta
Transilvania faptul că se acordă o atenţie nu se găseşte nicăieri în relatările marto-
sporită atitudinii marilor puteri în raport rilor oculari ai evenimentelor. În confor-
cu Principatele Române, cât şi mitatea cu raportul lui Ştefan Golescu din
tulburărilor existente în Moldova, 3 aprilie se pare că intenţiile mitropo-
datorate unor segmente ale populaţiei cu litului erau cunoscute autorităţilor. În
vederi separatiste. seara de 2 aprilie, acesta a participat la
Aversiunea faţă de politica Clemens Wenzel Lothar Prince von şedinţele unui comitet prezidat de Nicolae
promovată de Rusia este o constantă în Metternich [f] Rosetti-Roznovanu, căruia i-a conferit
paginile ziarelor. Implicarea rusească în binecuvântarea sa. Pe 3 aprilie, la orele
tulburările din Moldova este privită ca un 10, a ieşit din biserică în fruntea unei clici
lucru cert şi evident condamnabil numeroase şi a înaintat până în piaţa
(oamenii răi şi neodihniţi se află Palatului, unde a fost oprit de prezenţa
pretutindeni şi mai ales cei cu simpatii trupelor. Eminenţa Sa s-a făcut nevăzut şi
străine). Poziţia ardeleană este cea mai tocmai târziu spre seară, un poliţist l-a
vehementă..3 „Rusia nu doarme, ea are găsit ascuns într-o pivniţă cu veşminte
adunată miliţie la Prut, şi stă ca un uliu incompatibile cu rangul său. Fiind uşor
ţintindu-şi prada.“ rănit, a fost transportat la mănăstirea
Putem presupune că acţiunea Sfântul Spiridon, apartamentele Mitropo-
separatistă nu a fost una de moment, ci liei fiind închise şi sigilate până când se
una care a funcţionat pe baza unui plan va face o percheziţie.8
dinainte stabilit. Cert este că zvonuri Gazeta de Transilvania nu a
despre o posibilă mişcarea care să reînvie reflecat în această perioadă doar eveni-
spiritul separatist au existat chiar şi în mentele de ordin politic. Un eveniment
presa europeană. Astfel în conformitate cultural de o mare importanţă a marcat
cu Gazeta de Transilvania se pare că acestă perioadă de nelinişte politică, şi
jurnalele străine susţin că moldovenii se anume înfiinţarea Academiei Române.
pregătesc a se desprinde de Ţara Scopul asociaţiei era de a determina
Românească, îndată ce vor alege un ortografia limbii române, de a elabora
principe român şi cum că ar fi chemat pe gramatica acesteia şi de a începe lucrul la
Grigore Sturza din Paris în scopul acesta. un dicţionar al limbii române. Articolul
La Iaşi s-ar fi adunat la Ştefan Catargiu o 11 din regulamentul de funcţionare
adunare de boieri, spre a cere despărţirea prevede că asociaţia se va îngriji de limba
Principatelor de către Puterile Garante, Ştefan Golescu [g] română din toate provinciile locuite de
însă comisarul Epureanu a dat peste ei şi români.9
a desfăcut adunarea înainte de a compune memoriul către Puterile Un alt moment suprins este cel al proclamării principelui
Garante. Toate tipografiile din Iaşi sunt ocupate de militari pentru a Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, ca domn al Principatelor. Din
împiedica tipărirea a astfel de acte. Totuşi în Italia şi Franţa sunt momentul proclamării acestuia ca domn de către corpurile
publicate ştiri conform cărora liniştea în Principate.4 legiuitoare române până la depunerea jurământului de către acesta,
Lucruri îngrijorătoare se spun însă despre Rusia şi Austria. Gazeta de Transilvania suprinde întreaga desfăşurare a
Se vorbeşte chiar de un plan ascuns. Rusia s-ar mulţumi cu evenimentelor.
Moldova şi Valahia ar lăsa-o Austrie, ca Prusia să rămână cu I. C. Brătianu a plecat la Dusseldorf pentru a încerca să-l
convingă pe Carol să accepte tronul român. În ţară plebiscitul care
Istorie

1 Ibidem. 5 Ibidem.
2 Gazeta de Transilvania, nr.26, 18/6 aprilie. 6 Gazeta de Transilvania, 24/12 martie, nr. 22, 1866.
3 Gazeta de Transilvania, Braşov, 10 martie/26 februarie, nr.16, an 7 Gazeta de Transilvania, 21/9 aprilie, nr. 27, 1866.
XXIX, 1866. 8 Ibidem.
4 Gazeta de Transilvania, 21/9 martie, nr. 19, 1866. 9 Gazeta de Transilvania, 25/13 martie.
12 Lohanul nr. 13
care se limitează la a relata ceea ce citesc în alte
publicaţii care tratatează un anumit subiect. Astfel,
se cuvine poate să spunem câteva cuvinte despre
readactorul Gazetei din acea perioadă: Iacob
Mureşianu.
Acesta s-a născut în comuna Rebrişoara,
judeţul Bistriţa-Năsăud în 1812. A lucrat alături de
George Bariţiu încă din momentul călătoriei la
Viena pentru a obţine dreptul de a scoate pe piaţă
Gazeta de Transilvania şi până în 1850 când ziarul
a fost interzis. La reluarea Gazetei 2 ani mai târziu,
acesta devine editor-şef deoarece lui Bariţiu i se
interzice să mai lucreze la publicaţie. Acest fapt, s-a
datorat şi unor articolele tendenţioase semnate de
Bariţiu ce îl aveau ca subiect pe Avram Iancu.
Rămas singur la cârma ziarului, Mureşanu îi va
aduce acestuia îmbunătăţiri semnificative. A
modernizat ziarul introducându-i alfabetul latin,
mărindu-i formatul şi îmbunătăţindu-i calitatea. S-a
confruntat frecvent cu problema cenzurii, însă nu a
încetat niciodată să păstreze un înalt standard al
articolelor publicate.4
I. C. Brătianu[h] Carol I la 1866[j] Consider că o analiză a articolelor ce au
apărut în perioada februarie-mai 1866 în Gazeta de
trebuia să consfinţească dorinţa românilor de a avea ca domn un Transilvania oferă o perpectivă diferită asupra unei perioade de
principe străin a avut rezultate favorabile. Având şi acest atu, instabilitate politică pe care ziarele din Principate nu au ezitat să o
delegaţia română considera că principele Carol nu mai avea acum exploateze în interese propriu. Deşi atitudinea ziarului braşovean
niciun motiv de a refuza.1 este în cele mai multe cazuri una relaistă, ce denotă o bună
Gazeta de Transilvania se mărgineşte în următoarele trei informare, nu putem să nu precizăm şi existenţa unor anumitor
numere să prezinte chestiuni de politică internă. Următoarea lipsuri. Cea mai importantă scăpare poate fi considerată preluarea
menţiune cu privire la evenimentele din Principate se regăseşte abia unor editoriale din Românul fără ca acestea să fie prelucrate în
în numărul din 11 mai. prealabil. Trebuie totuţi remarcat, efortul publicaţie de a se lupta cu
Ziarul reproduce telegrama adresată de la Severin de către rigorile cenzurii, totul pentru a-şi ţine publicul bine informat.
principele Carol. Acesta îşi anunţă sosirea pe pământ românesc şi
ţine să-şi exprime recunoştinţa faţă de poporul român care i-a Surse imagini [G.F.]:
conferit onoarea de a-i călăuzi destinele.2 a. Faclia - ziar independent de Cluj
Ultimul moment surprins în paginile Gazetei de Transilvania www.ziarulfaclia.ro/Colegiul-Na%C5%A3ional-8220-George-
pe care îl vom aduce în discuţie este ziua de 10 mai. Publicaţia Bari%C5%A3iu-8221-la-90-de-ani+31850
ardeleană îşi informează cititorii cu privire la programul zilei. Braşov. b. Pictură de Mişu Popp expusă la „Casa Mureşenilor“ din
Sursa: CiMeC– Institutul de Memorie Culturală
Primiti fiind cu entuziasm, Carol depune jurământul prin care clasate.cimec.ro/Poza.asp?k=1A6328565B884C838D902A6B3ED177
devine domn al românilor. În alocuţiunea pe care o ţine cu ocazia 42
acestui moment, Carol nu omite să precizeze că va face tot ce îi stă c. Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu – Scurtă istorie a
în putinţă pentru a răsplăti încrederea poporului.3 românilor, Bucureşti, 1977. Sursa: Wikimedia Commons.
Din păcate articolele reunite sub titlul de Cronica esternă nu commons.wikimedia.org/wiki/File:Gazeta_de_Transilvania.jpg
sunt semnate. Cele mai multe sunt trimise de către corespondenţi d. Biblioteca „V.A. Urechia“ Galaţi.
www.bvau.ro/manifestari/2007/0823/domnitori/pages/28%20AlexIoan
Cuza.html
e. Sculptură de Karl Storck expusă la Muzeul
Naţional de Artă al României din Bucureşti. Sursa:
CiMeC– Institutul de Memorie Culturală
clasate.cimec.ro/detaliu.asp?k=A3D25DA0462C4E
DAAC31B8704207DA88
f. Portret de Sir Thomas Lawrence, c. 1815.
Sursa: German History in Documents and Images
(GHDI)
germanhistorydocs.ghi-
dc.org/sub_image.cfm?image_id=263
g. Sursa: Wikimedia Commons
commons.wikimedia.org/wiki/File:Stefan_Golescu_-
_foto.jpg
h. Portret expus la Muzeul Naţional de Istorie
al României, Bucureşti. Sursa: Wikipedia Commons.
commons.wikimedia.org/wiki/File:IC_Bratianu.jpg
i. Sursa: Diana Mandache's Weblog.
royalromania.wordpress.com/image-gallery/carol-i-
1866/
j. Gravură din The illustrated London news,
June 1887(?). Sursa: The New York Public Library -
Digital Galery
digitalgallery.nypl.org/nypldigital/dgkeysearchdetail.
cfm?strucID=485717&imageID=1211653

Încoronarea regelui Carol I [j]


Istorie

1 Gazeta de Transilvania, 2 mai/20 aprilie.


2 Gazeta de Transilvania, 23/11 mai. 4 Sextil Puşcariu – Braşovul de altădată, Editura Şcheii
3 Gazeta de Transilvania, 26/14 mai. Braşovului, Braşov, 2001, pg. 87-91.
Iulie 2010 13
„Atitudini“, „Predania“, „Axa“ ş.a.).
Excluderea voinţei de putere este proclamată lege de aur.
Compensativ, „contribuind creator, constructiv, la efortul absolut
Din istorie învaţă cine poate necesar de scoaterea societăţii româneşti din impactul malefic,
distructiv al dominaţiei neocomuniste, stângiste, întru propăşire şi
mântuirea Neamului“.
Prof. Valeriu Neştian – Iaşi O întrebare legitimă îşi face aici loc în conştiinţa oricărui
virtual cititor de bună credinţă: Ce a rămas în picioare din edificiul
doctrinar legionar? Ce propoziţii şi-au păstrat valabilitatea,
(Continuare din Lohanul, nr. 12, aprilie 2010) înfruntând acţiunea distructivă a vremii şi care din ele au fost
înlăturate de noianul întâmplărilor?
Aderă la Pentru a răspunde cinstit la această întrebare, e nevoie să
această structură stabilim mai întâi o distincţie în textele (şi în experienţa de viaţă şi
verde şi tineri şi luptă): o parte, sistemul închegat de concepte, idei, principii ce
veterani ai Miş- interpretează coerent realitatea şi recomandă o modalitate de
cării, cu 10 – 15 acţiune, în funcţie de anumite opţiuni ideologice şi ţeluri ferme. Şi
– 20 ani puşcă- o parte, supusă contingenţelor istorice, care defineşte atitudini
rie efectuată. politice, prin natura sa expusă deteriorărilor. Nu toate declaraţiile,
Revista timişo- afirmaţiile, cugetări întemeietorului Mişcării aparţin patrimoniului
reană „Gazeta ei doctrinar. De pildă antisemitism, anticomunism, antipoliticia-
de Vest“ (1990 nism nu sunt decât accidente în dezvoltarea istorică. Dispărând
– 1999), editura cauzele care le-au provocat, dispar şi atitudinile sus menţionate, ca
„Gordian“, răs- efecte ale lor. Astfel, poporul nostru a fost silit să fie când antiturc,
pândiră cu zel când antirus, când antigerman, când antimaghiar, raportându-se la
„teze verzi“. situaţiile politico-naţionale specifice care le-au dat naştere pentru a
Pe un ali- dura în istorie.
niament distinct, Pentru a înţelege doctrina legionara, trebuie să ne adresam
activează „Noua scrierilor rămase de la Corneliu Zelea Codreanu, de la
Dreaptă“ (şef – colaboratorul său cel mai apropiat, Ion I. Moţa, de la succesorul lui,
avocatul Tudor Horia Sima, de la alţi gânditori legionari – Corneliu Georgescu,
Ionescu), „Miş- Alexandru Cantacuzino, Vasile Marin, Puiu Gârcineanu, Mihail
carea Legiona- Polihroniade, Faust Brădescu ş.a.m.d. Dacă admitem „teza“ că
ră“ a prof. Şer- Mihai Eminescu poate fi socotit un „precursor al legionarismului“,
Salut pe cei ce merg spre marea biruinţă (S. Mehedinţi), atunci trebuie să punem în ecuaţie contribuţiile lui
legionară. ban Suru (care
tipăreşte publi- Nae Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran (în pofida renegărilor lui
Corneliu Z. Codreeanu, 1938 [G.F] caţia „Obiectiv ulterioare controversate!), Constantin Noica, Ioan Găvănescul; şi
Legionar"), ale publicaţiilor „Axa“, „Buna Vestire“, „Iconar“, „Cuvântul
„Acţiunea Română“, condusă de un nepot de frate al lui Corneliu studenţesc“, „Rânduiala“, „Sfărâmă-piatră“, „România creştină“,
Codreanu, Nicador Zelea Codreanu, la rândul ei editoare a revistei „Decembrie“, „Ideea românească“ ş. cl. Nu putem omite poeziile
lunare, „Cuvânt Legionar“. Fiecare „organism“ se revendică de la lui Radu Gyr, cântecele lui Ion Mânzatu, picturile lui Al. Basarab,
„adevărata Legiune“! Tema cu variaţiuni, gen sectele creştine (şi poemele lui Vasile Posteucă, lucrările istorice ale lui Petre P.
noncreştine) actuale, păstrând măsura... Panaitescu, Alexandru Randa, studiile sociologice ale lui Ernest
Inamiciţia lui Constantin Ticu Dumitrescu şi a unui segment din Bernea, Traian Brăileanu, Vasile Băncilă, memorialistica din
„Asociaţia deţinuţilor politici din România“ a avut un rol bine definit. închisoare a lui Radu Budişteanu, Dumitru Gh. Bordeianu, Marcel
Ca şi categoricele luări de poziţie contra ale exilului Petrişor, Ion Ianolide, pr. Gh. Calciu-Dumitreasa, cele referitoare la
(diasporei) politicianist, ce-au alimentat din belşug campaniile Valeriu Gafencu, „sfântul închisorilor“ ş.a.m.d). Ceea ce unul
incriminatorii care barează calea democratică de legalizare a Legiu- afirmă, celălalt dezvoltă ori întregeşte, lăsând loc şi variantelor de
nii (indiferent sub ce nume): oculta internaţională, masoneria, ultra- interpretare, libertăţii creatoare în materie de lăsământ doctrinar.
filosemiţii, naţionalistofagii, democraţii puri şi duri „fac totul“ întru Să riscăm un paralelism, din punct de vedere istoric şi doctrinar.
aceasta! Intervine şi aici „roata istoriei“. Creştinismul, de exemplu, în
Peste hotare, funcţionează un „Grup de Comandă“ exterior, afara Evangheliilor, are o doctrină expusă de Apostolul Pavel,
iniţial compus din Mircea Dimitriu (1913-2006), secretar general, reglementată de Sfinţii. Părinţi, de sinoadele ecumenice, de
prof. Filon Verca, Dumitru Creţu, dr. Faust Brădescu, cu misiunea enciclicele papale, are un mod dinamic de transmitere a Revelaţiei
să coordoneze activitatea camaraderească din garnizoanele de pe dumnezeieşti.
trei continente. Mesajul legionar relevă un anume conţinut, este exprimat în
Trebuie menţionat, în această ordine de consideraţiuni, conceptele şi reprezentările folosite în cultura veacului trecut şi
influenţa exercitată de ideile legionare asupra unor forţe politice de
dreapta (dreapta radicală) din Spania („Falanga“), Italia („Alianţa
Naţională“, „A treia Forţă“), Austria („Partidul Libertăţii“),
Polonia, Bulgaria, Franţa, asupra unor personalităţi politice,
intelectuale, culturale de marcă nonstângiste, cu vederi creştine. Se
cuvine a fi amintit şi „Frontul Naţional European“, mesagerul unei
Europe a naţiunilor creştine.
Obiectivele mesajului legionar, acuma, vizează a restitui
istoriei naţionale sine ira et studio, conform principiului audiatur et
altera paras, nealergic la critic şi „incorect politic“, pe fondatorii şi
continuatorii tradiţiei valoroase, nonviolente şi nonextremiste, ai
credo-ului verde. În acest scop, se organizează, îndeosebi în mari
oraşe, conferinţe, simpozioane, dezbateri, expoziţii, comemorări şi
aniversări. Sunt publicate cărţi, broşuri, reviste. Sunt înălţate troiţe,
Istorie

monumente, bunăoară cel din cimitirul mănăstirea Predeal, în


memoria unor victime ale terorii carliste, sau cel de la Sâmbătă de
Sus, de la Aiud („Râpa robilor“). Tânăra generaţie şi adulţii
formează potenţiali beneficiari, căci aceştia nu fură contaminaţi de Ajută-ţi fratele căzut în nenorocire. Nu-l lăsa!
ideologia „materialismului dialectic şi istoric“. (Publicaţii ce
exprimă simpatii legionare: „Puncte Cardinale“, „Rost“, „Scara“, Ajutorul legionar [G.F.]
14 Lohanul nr. 13
principiul dragostei aplicate, „cheia păcii pe care Mântuitorul a
aruncat-o tuturor neamurilor din lume“ (de aici reiese neşovinismul
doctrinar şi dezirabil, comportamental). O precizare. Dragostea
lucrătoare (nediscursivă!) propovăduită de legionari nu are în
vedere doar iubirea reciprocă, nu numai dragostea etică, „miloasă“
(faţa de bolnavi, bătrâni, săraci, cerşetori etc.), ci, mai cu seamă,
iubirea creatoare, constructivă, îndreptată spre persoane dotate,
bine înzestrate intelectual, acţional, capabile de efort şi sacrificiu,
vrednice a constitui elita neamului. Dragostea aceasta, afirmă
fondatorul Legiunii, nu desfiinţează obligaţia de a fi disciplinat,
după cum nu desfiinţează obligaţia de a munci sau pe aceea de a fi
ordonat. Toate funcţionau pe temeiul ierarhiei şi al disciplinei. În
Legiune, şefii nu se aleg, se consimt (comunitatea legionară e
socotită o comunitate de oameni liberi!), principiul selecţiunii
sociale – nu al eredităţii, nu al elecţiunii formale – este decisiv.
Ierarhia gradelor legionare era următoarea: legionar, instructor
legionar, comandant-ajutor legionar, comandant legionar,
comandant al Bunei Vestiri (cel mai înalt).
În perinda interbelică, realmente, ţara era departe de a fi
începutul secolului nostru. O presupusă incompatibilitate dintre stăpânită de o democraţie funcţională (parcă acum este…!). Pleava
doctrina respectivă şi revoluţia ideilor, a speculaţiilor politicele, e politicianistă, odată ajunsa la putere, se aşeza pe jaf. Şi pentru
falsă. Nu însă acumularea, valorificarea de noi experienţe, de noi aceasta nu cruţa nimic: corupea justiţia, terfelea, oştirea, ticăloşea
adevăruri de viaţă, noi înţelegeri ale acestora, aparţinând administraţia, înjosea biserica, degrada şcoala. „Dacă aceasta este
dezvoltării istorice a formulării doctrinelor. Sunt excluse democraţie – afirma Corneliu Codreanu – atunci ne putem lipsi de
infailibilitatea, dogmatizarea fanatică. ea!“ Tarele democraţiei formale erau identificate în: ea sfarmă
Sensibilitatea omului modern, structura gândirii lui s-au unitatea neamului, împărţindu-l în partide învrăjbite, transformă în
modificat. Lumea românească, europeană de azi îşi are fizionomia cetăţeni români pe românofobi, este incapabilă de continuitate în
şi preocupările specifice, tentaţiile, negaţiile, tendinţele sale, drept efort, pune în imposibilitate pe omul politic de a-şi face datoria
urmare a progresului ştiinţific, tehnic, informaţional. Ca atare, ea către neam, întrucât el devine sclavul partizanilor săi şi al
problematizează / relativizează credinţele, le orientează prioritar intereselor „superioare"; e incapabilă de autoritate, trăind din
spre materie, îşi afirmă autonomia (permissiveness). Europe- afaceri scandaloase; este în slujba marii finanţe, pe mâna unor caste
nizarea, globalismul, postmodernitatea, „drepturile omului“, secu- de bancheri. No comment!
larizarea etc. sunt provocări ce modifică mentalităţile; plus Concluzia? Trebuia o „Gardă de Fier“ şi o mână
„democraţia“ cu „voie de la primărie“… conducătoare de fier!
Aşadar, realităţile nu pot fi abordate paseistic în termenii Într-o lucrare doctrinară din 1992, „Creştinism, naţionalism,
anilor '30 – '40. O simplă copiere (imitare) a trecutului e nepotrivită democraţie“, Horia Sima pledează pentru respectarea ordinii fireşti
şi nepopulară, irealizabilă, utopică, naivă. Pe celălalt versant al contemporane: creştinismul, ca principiu nemuritor al existenţei
ideilor, nimeni dintre supravieţuitorii legionari nu-şi poate atribui umane, naţionalismul, constantă a istoriei, democraţia (superioară
merite, acte eroice, sacre, ce aparţin de fapt şi de drept precur- altor sisteme de guvernământ), specific al popoarelor. Cu o clauză
sorilor. După cum nu pot fi traşi efectiv la răspundere personală sine qua non: creştinismul şi naţionalismul (românismul) fac parte
pentru erori, eşecuri, fapte reprobabile care nu le aparţin nemijlocit. din Stat şi condiţionează orice activitatea de legiferare; însă ele nu
Cei în viaţă îşi au responsabilitatea moral-politică pentru pot fi sub nici o formă obiectul vreunei legi. Fostul Comandant al
atitudinile, actele proprii, cum de altfel au procedat înaintaşii înşişi. Mişcării conchide că ofensiva accelerată a „mondialismului“,
Doctrina legionară, deci, a existat iniţial ca o stare de spirit, patronată de capitalismul internaţional şi sălbatic, va provoca o
ca o nouă orientare spirituală în viaţa românească, ca nouă atitudine replică neaşteptată a alianţei între democraţie şi naţionalism.
in faţa vieţii şi morţii. Ea nu e creaţia exclusivă a lui Corneliu Măsurile preconizate pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai
Codreanu, ci se înfăţişează a fi expresia acţiunii convergente a (egalitarismul este respins ab initio) trebuie să fie de două feluri:
numeroşi factori de simţire, de gândire, de har. E o doctrina publice şi particulare. Legionarismul se arată adeptul
deschisă, confruntabilă cu diferite sisteme filozofice, cu corporatismului de tip Salazar (portughez). Dar, mai nou, militează
existenţialismul creştin, Bazată pe esenţă-existenţă . pentru o economie dirijată care armonizează pulsaţiile economiei
Specificul Mişcării Legionare este că reprezintă o mişcare liberale cu circuitul productiv al întregii naţiuni. Economie dirijată,
structurată religios (nu o religie, o confesiune, o sectă, cum au pe bază de plan, care nu urmăreşte să „naţionalizeze“ producţia, ci
acuzat adversarii răuvoitori), prin căutarea de soluţii de tip creştin s-o aşeze în raporturi convenabile cu ansamblul vieţii naţionale şi
problemelor politice, economice, sociale. Cum afirmă Horia Sima, să pună o surdină revendicărilor infinite sindicaliste şi asaltului
pentru legionari „politica reprezintă prelungirea firească a religiei reformist cu orice preţ. Doctrinarii „gardişti“ preferă o „economie
în domeniul realităţilor sociale“. Asta o deosebeşte fundamental de coordonată“. De colectivizare a agriculturii, nici vorbă! Ca şi
fascism, nazism, de alte naţionalisme „clasice“ sau contemporane. „lovitură de stat“ şi „complot“, se susţine.
Ideea-forţă a doctrinei verzi o formează naţiunea. Ei i se În anii '30, taberele de muncă răspândite în aproape toată
subsumează celelalte. Cu atât mai mult cu cât naţiunea e văzută ca patria, comerţul legionar, operaţia „fierul vechi“, marşurile
o realitate transcendentală, o creaţie divină în veşnicie. Corneliu legionare încheiate de obicei cu muncă obştească în şantiere şi pe
Codreanu spune textul: „Individul, în cadrul şi în slujba neamului ogoare, se înscriau pe această linie, „pragmatică“ şi idealistă
său. Neamul, în cadrul şi în slujba lui Dumnezeu şi a legilor totodată.
dumnezeieşti“. Neamul, în accepţie legionară, este acea entitate În materie de politică externă, neacceptând să fie aruncaţi din
istorică trăind peste veacuri cu rădăcinile înfipte în negura vremii şi raportul de drept în raportul de forţă, căpeteniile legionare, în
cu un viitor infinit. frunte cu Corneliu Codreanu, un antititulescian declarat, s-a situat
Neamul are un patrimoniu fizic, biologic, unul material care de partea Axei (alianţa între Germania naţional-socialistă şi Italia
trăieşte în veşnicie prin concepţia, onoarea şi cultura sa. De la fascistă), de partea lumii sănătoase române, de partea ordinii
Corneliu Codreanu citire: „Ţelul final nu este viaţa ci Învierea. naţional-creştine. În Circulara din 30 mai 1936, fondatorul Legiunii
Învierea neamurilor în numele Mântuitorului Iisus Hristos“. Cea scrie: „De vor intra trupele ruseşti pe la noi şi vor ieşi învingătoare
dintâi lege a neamului este aceea de a merge pe linia destinului în numele Diavolului, cine poate să creadă, unde este mintea care
Istorie

istoric hotărât de divinitate, împlinindu-şi misiunea încredinţată. să susţină că ele vor pleca de la noi înainte de a ne sataniza, adică
Legiunea propune crearea unui mediu sufletesc, un mediu moral în bolşeviza? Consecinţele? Inutil a le discuta“.
care să se poată creşte un alt tip de român, un om nou în sens Şi în declaraţia făcută presei la 30 noiembrie 1937, Corneliu
neotestamentar. Codreanu afirma „răspicat“: „În 48 de ore de la Biruinţa Mişcării
Mişcarea Legionară – se pretinde – nu se întemeiază exclusiv Legionare, România va avea alianţa cu Roma şi Berlinul (…)
nici pe principiul autorităţii şi nici pe acela al libertăţii, ci pe contra bolşevismului“.
Iulie 2010 15
din Ioan Dumitraşcu, Dumitru Nistor, A. Petrescu, Victor Glinschi,
C. Andreescu, D. Ghiuca, D. Blăniţă, Gh. Stoica, Vasile Racoviţă,
Partidul Social Democrat – Fălciu V. Bălan şi Gh. Frentz.8
Circulara din 1 septembrie 1946 este semnată de Ioan
(1946 – 1947) Dumitraşcu, preşedinte, Dumitru Nistor, vicepreşedinte, coman-
dorul A. Petrescu, secretar general şi C. Andriescu, casier general.9
P.S.D. – Fălciu informa Comitetul Central al P.S.D., la 9
februarie 1947, despre alegerea la comisiile judeţene de
Prof. Costin Clit – Huşi propagandă a următoarelor persoane: Ioan Dumitraşcu, preşedintele
P.S.D., Nicolaie Ciomaga, inspector şcolar, Dumitru Nistor,
n 1947 documentele P.S.D. Fălciu cercetate de noi, atestă învăţător, ca secretar al comisiei.10
Î pe Lothar Rădăceanu ca secretar general al P.S.D.,
B. Solomon, secretar general adjunct şi Ştefan Voitec.1
C. Titel Petrescu, liderul de necontestat al P.S.D., este forţat la
Conferinţe
P.C.R., organizaţia judeţului Fălciu, se adresează la 12
congresul din 10 martie 1946 „să părăsească congresul în care s-a pus decembrie 1945 organizaţiei P.S.D. din Huşi, în vederea
problema ca social-democraţia română să meargă pe liste separate în consfătuirii din cadrul F.U.M., la care să fie delegaţi trei
alegerile din noiembrie“ 1946, iar „minusculul P.C.R. a obţinut să fie pe reprezentanţi ai P.S.D., pentru a se deplasa la sediul P.C.R., locaţia
liste comune cu marele, cel puţin cantitativ, Partid Social Democrat.“ consfătuirii. Pe ordinea de zi figurau: pregătirea unei întruniri a
Este momentul partidelor „noastre“ în cadrul F.U.M., discutarea a diverse chestiuni
când s-a înfiinţat importante. Secretarul P.C.R. de la acea dată era Ioan Gherman.11
de către C. Titel- Potrivit raportului politic din august 1946, atmosfera politică
Petrescu noul din judeţul Fălciu era infectată cu elementele necorespunzătoare ale
P.S.D. Indepen-
partidelor politice din B.P.D., care provoacă mari nemulţumiri.12
dent „care a mers Circulara P.S.D. – Fălciu din 1 septembrie 1946, reflectă
în coaliţie cu neîndeplinirea activităţii şi obligaţiilor asumate de majoritatea
P.N.Ţ. şi P.N.L.,
secţiunilor, neînaintarea proceselor verbale de constituire a
câştigând alegerile
secţiunilor şi a tablourilor cu membrii respectivi, neachitarea
care, prin inversa- cotizaţiilor, nepreluarea carnetelor de membri, acordarea
rea rezultatelor, au
adeziunilor pentru obţinerea de beneficii personale cum ar fi
marcat cel mai
numeroşii învăţători fără activitate, neevidenţierea secţiunilor în
mare fals din relaţiile cu partidele Blocului, înscrierea unor persoane care nu fac
istoria României“.
cinste partidului, înregimentarea în partid pentru obţinerea
P.S.D. devine din
acest moment funcţiilor de primar şi alte demnităţi în conducerea comunei. Se
face aprecierea conform căreia „nu înseamnă Secţiune Social
subordonat P.C.R-
democrată, câţiva indivizi înrolaţi care lucrează în numele
ului, „iar majorita-
tea conducătorilor Partidului fără să-şi respecte îndatoririle faţă de organizaţia
judeţeană.“ Se cere convocarea secţiunilor pentru a se aduce la
social-democraţi
cunoştinţă: nerecunoaşterea ca secţiune a P.S.D. a celor care nu au
nişte marionete“.2 înaintat procesul verbal de constituire în trei exemplare,
Lothar Rădăceanu neadmiterea ca membri a celor care nu au înaintat adeziune scrisă
a fost „unul din şi nu au achitată cotizaţia la zi, înaintarea dării de seamă lunare
principalii artizani după modelul anexat, recunoaşterea secţiunilor organizate
ai înghiţirii social- administrativ, sprijinirea pe organizaţii solidare nu pe vorbe şi
Constantin Titel Petrescu [a] democraţiei de simpatii vagi, intensificarea maximă a muncii organizatorice şi
către stalinism“.3 propagandistice în cadrul P.S.D. şi a B.P.D., obligaţia de a fi
Prin studiul de faţă şi altele publicate, dorim să desluşim purtători de cuvânt socialist şi adevăratelor fapte socialiste, „să fie
fenomenul comunizării oraşului Huşi şi persoanele implicate, luptători neînfricaţi pentru câştigarea de noi poziţii şi întărirea
evoluţia acestora în timp ar fi foarte interesantă. Observăm aportul partidului, „formarea, cultivarea şi îndrumarea „cuvântului
învăţătorilor din fostul judeţ Fălciu la comunizarea societăţii locale. maselor“.1
Conducerea
Sediul P.S.D. este situat în anii 1946 – 1947 pe strada Ştefan
cel Mare din Huşi, nr. 110. În aprilie 1946 sunt 40 de secţii în
judeţul Fălciu.4
Comitetul Judeţean este format în aprilie 1946 din Ioan
Dumitraşcu, Dumitru Nistor, Gh. Frentz, Vasile Racoviţă, V.
Balan, Dumitru Chirica, P. Romila, Dumitru Melinte, Dumitru
Blăniţă.5 În august 1946 secretar general al P.S.D. era Ioan
Dumitraşcu,6 atestat şi la 28 ianuarie 1947, secondat de Teodor
Antohi (secretar).7 Comitetul judeţean este format în august 1946

1 Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Vaslui (D.J.A.N.V.),


Fond P.S.D. Fălciu, dosar 3/ 1947, f. 33, 43, 48
2 Victor Frunză, Lichidarea social-democraţiei din România sau
peştele cel mic îl înghite pe cel mare, în „Analele Sighet”, 8,
Fundaţia Academia Civică, Sighetu Marmaţiei, 1998, p. 126; Idem,
Istoria stalinismului în România, Editura Humanitas, Bucureşti, Strada „Ştefan cel Mare“ din Huşi, 1939 [b]
1990, p. 279-284
3 Victor Frunză, Lichidarea social-democraţiei din România ..., f.
Istorie

8 D.J.A.N.V., Fond P.S.D. - Fălciu, dosar 2/ 1946, f. 9


127
4 D.J.A.N.V., Fond P.S.D. - Fălciu, dosar 2/ 1946, f. 4 9 D.J.A.N.V., Fond P.S.D. - Fălciu, dosar 3/ 1947, f. 202 v
5 Ibidem, f. 4 10 Ibidem, f. 30
6 Ibidem, f. 5 11 Ibidem, f. 243
7 D.J.A.N.V., Fond P.S.D. - Fălciu, dosar 3/ 1947, f. 5 12 D.J.A.N.V., Fond P.S.D. - Fălciu, dosar 2/ 1946, f. 8
16 Lohanul nr. 13
Filiala P.S.D. – Fălciu aduce la cunoştinţa Comitetului situaţia respectivă.7
Central al P.S.D., la 2 decembrie 1946, „atitudinea neloială şi Reprezentanţii filialelor judeţene Fălciu, Vaslui, Iaşi, Roman
netovărăşească a unora din Organizaţia P.C.R. a jud(eţului) şi Bacău au participat la conferinţa regională desfăşurată la Bacău
Fălciu“ şi afirmă în continuare: „Am înţeles să nu facem nici între 21-22 iunie 1947.8
promisiuni şi cu atât mai mult nici presiuni faţă, absolut, de În cadrul conferinţei P.S.D. din Fălciu de la 17 august 1947,
nimeni, fie celor din instituţiuni publice sau particulare pentru a se
pentru alegerea delegaţilor participanţi la Congresul general din 4 -
încadra în rândurile organizaţiei noastre, întrucât am gândit după 8 octombrie 1947, la care participă Ioan Bâzgă, deputat de Fălciu,
cum gândim încă, cât nu pot fi buni tovarăşi de idee şi luptă decât delegat al Comitetului Central al P.S.D. şi delegaţii a 52 de secţii,
acei ce vin de bună voie, împinşi de raţionamentul şi sentimentele s-a ales comitetul judeţean format din 17 „tovarăşi“, comisiile de
ce nutresc.“ Gândurile şi comportamentul celor de la P.C.R., nu control şi judecată, secretarul general al grupului în persoana lui
sunt identice cu cele exprimate mai înainte, aceştia exercitau Dumitru Nistor şi secretarul secund, anume C. Andriescu.9
presiuni asupra deţinătorilor de funcţii şi demnităţi în aparatul Circulara P.S.D. – Fălciu din 25 august 1947 se referă la
administrativ local, dându-se ca exemple pe căpitanul Surugiu de la noile cotizaţii şi trecere cererilor de intervenţie adresate
Legiunea de jandarmi, membru P.S.D., asupra căruia face presiuni, Organizaţiei Judeţene prin Comitetul Secţiunii respective,
prin diverse promisiuni şi ameninţări, plutonierul Iftenie Solomon, menţionarea numărului şi procesului verbal al şedinţei prin care s-a
şeful celulei P.C.R. din Legiunea de jandarmi, pentru părăsirea admis intervenţia în adresa respectivă, sprijinirea tuturor membrilor
partidului şi înscrierea în P.C.R.2 P.S.D, devotaţi cauzei social democrate, conform criteriului
Prin circulara cu nr. 19, din 28 februarie 1947, se interzice menţionat mai sus, aprecierea intervenţiilor la ministere şi
răspândirea broşurii O spovedanie, semnată de Mihail Negru şi intervenţia la Comitetul Central al P.S.D., introducerea fişei model
C. Titel-Petrescu.3 din care să reiasă calitatea de membru devotat al solicitantului,
Adunarea generală a P.S.D. Fălciu este fixată pentru 16 neacceptarea celor din P.N.Ţ. după dizolvarea partidului ca membri
martie 1947, fapt constatat la întrunirea din 6 martie 1947, adunare ai P.S.D., însă acceptarea cererilor individuale a anumitor membri
anunţată în paginile ziarelor „Libertatea“ şi „Vremuri noi“.4 Ion ai P.N.Ţ., cazuri speciale, unde secţiunile cred că se pot încadra,
Dumitraşcu susţine la 14 aprilie 1947 în Sala Teatrului Comunal înaintarea acestor cereri Organizaţiei Judeţene a P.S.D., însoţite de
raport şi oferirea de relaţii pentru fiecare persoană
în parte pentru luarea unei decizii sau
recomandarea către Comitetul Central,
neacceptarea aderării oamenilor urmăriţi de
păcatele trecutului sau neserioşi şi din interese
personale. Sunt amintite informaţiile conform
cărora unele partide exercită presiuni sub diferite
forme pentru părăsirea P.S.D. şi aderarea la
acestea. Se cere sprijinirea organizaţiilor social
democrate feminine (U.F.M.) şi a tineretului
socialist (U.T.S.), înfiinţarea Asociaţiei Prietenii
Socialismului, conform instrucţiunilor Comitetul
Central al P.S.D., în frunte cu „tovarăşi de
încredere“, responsabilul Asociaţiei Prietenii
Socialismului de pe lângă Organizaţia Judeţeană
era un Popoiu, directorul Băncii Naţionale
Române, secţia Huşi. Asociaţia urma să-şi
instruiască membrii conform doctrinei socialiste,
pe care să o difuzeze „la mase mari de cetăţeni“,
fiecare secţiune urmând a fi condusă de un
comitet format din cinci – şapte membri cu un
mandat de un an de zile.10
În sediul Organizaţiei P.S.D. – Fălciu se
desfăşoară la 31 august 1947 conferinţa judeţeană
a U.F.M.- Fălciu, la care se prezintă Urania
Racoviţă, secretara U.F.M. – Fălciu, în locul
Piaţa Haymarket, 3 mai 1886 – gravură de Harper Weekly [c] delegaţiei Comitetului Central.11
Circulara din 12 septembrie 1947 reflectă
conferinţa Minte şi suflet.5 plângerile membrilor P.S.D., persecuţiile suferite din partea altor
Cu prilejul zilei de 1 mai 1947 se organizează un Te-Deum partide politice care „fac profeţii la adresa partidului nostru,
la Catedrala Episcopală, la care participă autorităţile locale, prorocind că mâine sau poimâne poziţia noastră ar fi slabă“,
reprezentantul sindicatului, „muncitori“, se desfăşoară un festival cerinţa ascultării numai de glasul P.S.D. sub lozinca „Teroare, este
cultural în sala Teatrului Comunal, ţin discursuri Târcă (P.C.R) şi numai acolo unde este slăbiciune“. P.S.D.-ul este considerat în
Ioan Dumitraşcu, ultimul afirmând despre ziua de 1 Mai că „s-a circulara respectivă un partid socialist de stânga care a adus o
născut din sângerarea celor care au fost bătuţi şi schingiuiţi, a contribuţie eficace la crearea, apărarea şi consolidarea regimului
martirilor asasinaţi de burghezime, a eroilor care au suferit ani de democratic, „în lupta împotriva reacţiunii interne şi
temniţe grele.“ Urmează discursul profesorului Tuchilă şi internaţionale“, a colaborat la realizarea reformelor realizate de
programul artistic (corurile A.P., C.M.S.O.A, Căminului de guvernele de concentrare democratice, nu tolerează manifestările şi
Ucenici – avea ca director pe Huluţă de la P.S.D., condus de elementele de dreapta. Se cere secţiunilor partidului organizarea de
Furnică, membru P.S.D.).6 baluri sau o zi a congresului, organizarea de manifestări de ordin
Circulara secretariatului general al P.S.D., cu nr. 39, din 14 propagandistic, împodobirea sediilor P.S.D. cu steaguri şi placarde
mai 1947, lămureşte problema membrilor partidului socialist în timpul congresului, sprijinirea comisiilor interimare care şi-au
evreiesc „Ihud“ care doreau să deţină aceiaşi calitate şi în P.S.D., început activitatea, situarea partidului în fruntea luptei, lecturarea
dorinţă neadmisă, cerându-se clarificarea situaţiei celor aflaţi în ziarelor „Libertatea“ şi „Vremuri noi“, promovarea ca modele a
secţiilor Răducăneni, Olteneşti, Ghermăneşti, evidenţierea unor
1 D.J.A.N.V., Fond P.S.D. - Fălciu, dosar 3/ 1947, f. 201-202 v
Istorie

2 D.J.A.N.V., Fond P.S.D. - Fălciu, dosar 2/ 1946, f. 80 7 Ibidem, f. 74


3 D.J.A.N.V., Fond P.S.D. - Fălciu, dosar 3/ 1947, f. 29 8 Ibidem, f. 76
4 Ibidem, f. 57 9 Ibidem, f. 190
5 Ibidem, f. 67 10 Ibidem, f. 149
6 Ibidem, f. 163-164 11 Ibidem, f. 158
Iulie 2010 17
lideri, cum ar fi Ian- noului partid şi până la cea mai ideală formă organizatorică şi
cu Bostan, dr. Gh. ideologică“. „Nu e vorba de o lichidare, sau de o adeziune
Zamfir (plasa Vut- mecanică ori sentimentală, ci de una raţională, care cere timp de
cani), pretorul Har- studiu şi convingere adâncă nu de suprafaţă“. „Până atunci lucraţi
nagea, Solomon armonios în F.U.M. şi mai ales întăriţi propriul nostru partid, prin
Cazacu (plasa muncă şi prin organizare.“ „În privinţa fuziunii, orice iniţiativă
Răducăneni), Ştefan locală, personală, este un act grav de indisciplină“. „Opera
Andriescu (plasa viitorului partid, trebuie să fie o operă bine dezvoltată şi bine
Fălciu), organizarea prelucrată şi această operă nu o fac seciunile din judeţul nostru, ci
şi întărirea U.F.M. exponenţii verificaţi, din fruntea partidului.“ „Nimeni să nu asculte
şi U.T.S. Este re- decât de glasul conducerii judeţene care va putea spune, când vor
flectată şi neparti- fi coapte fructele pentru temelia unui nou partid.“ „Până atunci
ciparea unor primari luptaţi şi munciţi în partidul nostru, uniţi, partid care a ieşit unit în
la întrunirile parti- urma Congresului ţinut, partid în care au închis ochii vrednicii
dului pe care l-au noştri înaintaşi, partid care ocupă loc de cinste în istoria politică a
uitat total, cum ar fi poporului românesc.”3
Iancu Aprodu din O mare adunare a P.S.D. şi P.C.R. în cadrul F.U.M. se
Hurdugi.1 desfăşoară la 23 octombrie 1947 în Sala Teatrului Comunal din
Materialul Huşi, împodobită cu lozinci muncitoreşti, portretele părinţilor
propagandistic tri- comunismului şi socialismului, Karl Marx, Friederich Engels, Iosif
mis la 23 septem- Visarionovici Stalin, Ştefan Voitec, Gheorghe Gheorghiu Dej şi
brie 1947 constă în Gheorghe Apostol. Sala a devenit neîncăpătoare, datorită celor o
Gheorghe Gheorghiu Dej două broşuri cu mie de participanţi, se intonează Internaţionala. Prezidiul de onoare
titlul Pagini de este format din Ioan Dumitraşcu, secretarul general al P.S.D.,
istorie, două broşuri Vasile Constantin, Urania Racoviţă (P..S.D.), Târcă, Grădinişteanu
cu titlul Teze şi şi Maria Tăutu (P.C.R.). Tema dezbătută a fost Importanţa celui
circulara cu nr. 69 de-al XVIII-lea Congres General al P.S.D. Ioan Dumitraşcu
(ultimele consi- afirmă: „Muncitorimea, care s-a vrăjmăşit îndelungat, azi vrea să-
derate material şi dea mâna frăţeşte pentru totdeauna, făcând un singur partid al
documentar).2 unei singure clase muncitoare. Ura şi vrajba, trebuie să piară.
În cadrul Avem datoria să întărim legăturile cu F.U.M., să curăţim cele două
deplasării condu- partide de elementele oportuniste şi să lămurim şi pe cel din urmă
cerii P.S.D. – Fălciu tovarăş, pentru al pregăti pentru viitorul partid“. Târcă, secretarul
în localitatea Brădi- judeţean al P.C.R., „vorbeşte despre politica externă şi internă din
ceşti din 17 ultimul timp, arătând rolul principal pe care Tov. Vîşînschi l-a avut
octombrie 1947 se la adunarea O.N.U.-lui, unde ne-a susţinut intrarea ţării noastre
descrie atmosfera printre celelalte ţări în Organizaţia N.U.“, „vorbeşte apoi despre
lucrărilor congre- importanţa conferinţei celor 9 partide comuniste, care s-a ţinut la
sului general al Varşovia, despre procesul trădătorilor de ţară şi problema
XVIII-lea al P.S.D. însămânţărilor“. Odată sosit, deputatul Ioan Bâzgă a luat şi el
desfăşurate între 5-9 cuvântul. Lozincile folosite sunt: Trăiască deputaţii poporului,
octombrie 1947, Trăiască partidul unic, Trăiască F.U.M.4
când judeţul Fălciu Documentele fac referire şi la întrunirea din 8 octombrie
a fost reprezentat de 1947 a celulei nr. 1 a P.C.R., organizaţia Fălciu, a cărei secretar era
Ioan Dumitraşcu, Dumitru Bejan, în cadrul căreia vorbesc Tăutu, Creţu şi Cordaş, cel
Ştefan Voitec Gheorghe Frentz, din urmă despre abaterile săvârşite de Maria Albu, Vasilica Zaharia
Th. Antohi, Iancu şi Constantin Pătraşcu, implicat într-un proces legat de furtul de
Bostan şi Vasile vite săvârşit la primăria comunei Fălciu pentru care a stat închis 16
Racoviţă. Se apre- zile „pe nedrept“.5
ciază: „Deocamdată Ioan Dumitraşcu susţine la 6 decembrie 1947 în Sala
vă facem cunoscut Teatrului Comunal din Huşi conferinţa cu tema Socialism şi
că în privinţa unui civilizaţie.6
partid nou născut Nicolae Ciomaga este invitat la sediul P.S.D. la 11 decembrie
din P.C.R. şi P.S.D., 1947 în vederea primirii de instrucţiuni pentru unificarea celor
după statut organ- două partide.7
izaţie nouă şi Prin circulara P.S.D. – Fălciu din 1 decembrie 1947 trimisă
ideologie nouă, a lui C. Marta (P.T.T), Gh. Ionescu (prefectură), C. Potache (C.F.R),
rămas o problemă Vasile Racoviţă, M. Bălţatu, Grigoriu Ilie (Camera agricolă), Ignat
de discutat profund, (Federala), se solicită convocarea tuturor membrilor la sediile
de către Comitetul instituţiilor şi a profesorilor secundari la sediul P.C.R. pentru data
Central al Parti- de 3 decembrie 1947, „în vederea procesului de unificare pentru
dului nostru şi a alegerea de comisii pe instituţii.”8
elabora program
nou consimţit de Se păstrează instrucţiile privitoare la organizarea P.U.M.9 În
ultimul membru din ianuarie 1948, Comisia Centrală pentru organizarea P.U.M.
cele două partide înştiinţează Comisia Mixtă de organizare a P.U.M. – Fălciu despre
muncitoreşti, prin hotărârea desfăşurării în judeţul Fălciu, a unei adunări a delegaţilor
Gheorghe Apostol conferinţe
judeţene“. 3 Ibidem, f. 204
„Principial dorinţa majorităţii este pentru un asemenea partid, dar 4
de găsit ca formulă ideală“. „Păgubitoarea vrăjmăşie, de mai bine Ibidem, f. 217
Istorie

de un sfert de veac, este contra intereselor neamului.“ „E vorba 5 Ibidem, f. 222


deci de o elaborare de program nou, începând de la titulatura 6 Ibidem, f. 239
7 Ibidem, f. 247
1 Ibidem, f. 173 8 Ibidem, f. 241
2 Ibidem, f. 193 9 Ibidem, f. 7-8; 10-11
18 Lohanul nr. 13
judeţeni (80), în vederea desemnării a patru delegaţi pentru rimii socialiste a judeţului Fălciu, convocat de N. Ciomaga,
Congres.1 Circulara cu nr. 90, strict confidenţială, a P.S.D. – preşedintele acestuia, atestă necesitatea depunerii adeziunilor de
Secretariatul General, în vederea alcătuirii comitetului judeţean al către toţi membrii săi pentru convocarea congresului P.S.D., ce se
P.U.M., priveşte convocarea de urgenţă a şedinţei Comitetului vor centraliza şi depune la organizaţia orăşenească. Totodată s-a
Judeţean al organizaţiei P.S.D., la care să participe membrii ai decis intervenţia pe lângă comitetul C.A.R.S. în vederea includerii
P.S.D. şi ai comisiilor mixte de organizare a P.U.M., în scopul în cadrul său şi a membrilor P.S.D. N. Ciomaga urma să se prezinte
desemnării „în ordinea preferinţei a tovarăşilor ce vor alcătui la prefectură pentru depunerea doleanţelor învăţătorilor.9
viitoarele comitete judeţene P.U.M.“, fără obligativitatea de a face Grupul Învăţătorilor judeţului Fălciu desemnează la 12 martie
parte din „actualul comitet judeţean P.S.D.“, să fie dintre cei mai 1947 pe Nicolae Ciomaga şi Ana Antohi ca participanţi la adunarea
activi, cu o bună pregătire, „care s-au găsit pe linia unităţii de generală a organizaţiei judeţene.10 La şedinţa săptămânală a
clasă, să se dea întâetate elementelor muncitoreşti.”2 Grupului Învăţărilor Socialişti din 24 martie 1947 a luat parte
D. Alistar, preşedintele P.S.D. Bacău şi directorul ziarului
Uniunea Femeilor Muncitoare „Vremuri noi“. Se propun diverse resorturi ale P.S.D.11
La 20 septembrie 1946 Uniunea Femeilor Muncitoare, Şedinţele Grupului, „adevărate cercuri de studii“, se
Secretariatul General din Bucureşti atrăgea atenţia organizaţiei desfăşoară regulat, predominând tematica doctrinară socialistă în
Uniunii Femeilor Muncitoare din judeţul Fălciu asupra adresei cu cadrul conferinţelor la care se remarcă Ion Dumitraşcu şi Dumitru
nr. 3464 din 19 septembrie privitoare la scoaterea din producţie a Nistor. Învăţătorii socialişti îşi dau concursul în campania de
unui număr „salariate ce vor fi utilizate pentru propaganda însămânţări, din comitetele gospodăreşti făceau parte 85 de
electorală“, din cele 15 femei scoase din producţie de Federaţie membri.12
jumătate urma să fie membre ale U.F.M.3 Ion Dumitraşcu, un personaj interesant, „neobositul luptător
pentru promovarea ideilor socialiste“, care se consideră
Grupului învăţătorimii socialiste exponentul intelectual îl muncitorimii, în discursul din adunarea
Reorganizarea Grupului Învăţătorilor Socialişti este propusă generală aminteşte: seceta din judeţ care bântuie de doi ani,
la 7 iulie 1946, constituindu-se biroul pentru alegerea membrilor întâlnirile şi discuţiile cu oamenii din judeţ, care afirmau „dacă
comitetului: Ioan Dumitraşcu (preşedinte), V. Glinschi şi Dumitru rabdă domnul învăţător şi mai mult decât noi, nu putem face decât
Nistor (scrutători) şi V. Margină (secretar). Sunt aleşi: N. Ciomaga ceea ce face şi el. Rezistăm în aşteptarea unor vremuri bune“,
(preşedinte), Ioan Dumitraşcu şi Dumitru Nistor (vicepreşedinţi), pomeneşte ademenirile politice care nu au schimbat învăţătorului
V. Margină (secretar), N. Dimitriu (casier), D, Habet (bibliotecar), „caracterul de pioner al socialismului“, neademenit de o bucată de
V. Glinsch, D. Meleinte, C. Andriescu, V. Manoliu, D. Tăutu, I. pâine pentru vinderea conştiinţei, chiar dacă era slăbit de foame,
Moraru, S. Lemne, T. Antohi, V. Constantiniu, Em. Lovin, N. neademenit cu un costum de haine când era gol. Ion Dumitraşcu
Chirilă, V. Chirilă (membri), C. Slobozianu, I. Pleşu şi N. Axinte admite în discursul său că „se găsesc şi din aceştia, dar nu fac
(cenzori).4 parte din rândul învăţătorilor socialişti“. Personajul nostru se
Subinspectorul şcolar de la plasa Vutcani, I. Năstase, în referă la cei 35000 de învăţători membri ai P.S.D. din România,
şedinţa din 10 decembrie 1946, îşi exprima nemulţumirea faţă de dintr-un total 50000, la cei 397 învăţători socialişti din judeţul
suspectarea sa şi aducerea unor acuzaţii „că a căutat să se sustragă Fălciu dintr-un total de 470. Considerându-i îndrumătorii „masei
campaniei electorale pe motiv că a fost bolnav.“ Sunt respinse muncitoare“, Ion Dumitraşcu nu pretinde posturi de conducere şi
acuzaţiile. Unii membri din P.S.D şi Grupul Învăţătorilor Socialişti funcţii pentru aceştia. Este amintită prezenţa învăţătorilor fălcieni
sunt suspectaţi de nesinceritate faţă de partid, în condiţiile în care al alegerile din 19 noiembrie 1946, considerată a „a democraţiei, a
rudele lor activau în cadrul altor organizaţii politice.5 garanţiei unui regim de cinste, dreptate şi egalitate, dreptate.“ Cât
Nicolae Ciomaga, preşedintele Grupului Învăţătorilor fariseism! Se ştie astăzi că alegerile au fost falsificate de comunişti.
Socialişti, aprecia la 18 decembrie 1946: „Partidul Social Majoritatea învăţătorilor social democraţi s-au remarcat, după
Democrat se încheagă în jurul Grupului Învăţătorilor Socialişti. spusele sale, ca îndrumători, propagandişti pe teren, electori,
Este nucleul în jurul căruia se cristalizează societatea de mâine. asistenţi şi preşedinţi ai secţiilor de votare. Învăţătorii socialişti prin
Regimul nou se creează datorită învăţătorilor.“ S-a decis acum participarea la alegeri aveau „conştiinţa împăcată că în acest fel,
convocarea învăţătorilor din judeţul Fălciu pentru desfăşurarea contribuie la făurirea lumii noi, a unei lumi socialiste şi
alegerilor comitetului de conducere. Pe ordinea de zi figurau teme, democratice.”13
precum: Rolul învăţătorilor în societate (Ioan Dumitraşcu), Intervenţia şi înaintarea tabelelor cu învăţătorii din oraşul
Sindicatul în lupta profesională (Dumitru Nistor), Rolul femeii Huşi, pentru primirea făinei din cota sosită pentru populaţie, sunt
învăţătoare (Urania Racoviţă), Rolul organelor de control şi noua aduse la cunoştinţa învăţătorilor socialişti la şedinţa din 6 mai
organizare a şcolii (Nicolae Ciomaga), Rolul grupului în societate 1947, prilej cu care Ciomaga ţine conferinţa intitulată
în viaţa socială (Chirilă).6 Democratizarea învăţământului.14 Se anunţa o nouă epocă în ceea
Dumitru Nistor în cadrul şedinţei Grupului Învăţătorilor ce priveşte alimentaţia şi subordonarea românilor faţă de partidul
Socialişti din 16 septembrie 1947, pune în discuţie membrii „care muncitoresc.
din diferite motive n-au rezistat presiunilor făcute de alte grupări Adunarea Generală a Grupului Învăţătorimii Socialiste din 17
politice şi fără multă şovăire au părăsit ideologia socialistă, august 1947 desemnează comitetul, format din I. Dumitraşcu, N.
înscriindu-se în alte organizaţii politice“, fără a le trece în revistă.7 Ciomaga, Dumitru Nistor, N. Chirilă, V. Constantin, Th. Antohi,
Comitetul de conducere al Grupului Învăţătorilor socialişti, Urania Racoviţă, Iancu Bostan din Vutcani, Victor Glinschi, I.
întrunit la 25 septembrie 1946, decide organizarea de întruniri Prisecaru, Ion Mardare din Răducăneni, D. Tăutu, Simion din
săptămânale în care să se discute subiecte cu conţinut socialist, Deleni, C. Andriescu, V. Chirilă, Oprea Cărcănescu, Lazăr
chestiuni la ordinea zilei, organizarea unei echipe de teatru şi a Eugenia. Comisia de judecată este compusă din Dumitru Puiu, Gh.
corului, întărirea Grupului pe cuprinsul judeţului, stabilirea Antohi, V. Cojan, D. Melinte şi Ecaterina Profir.15
cotizaţiei lunare la o mie de lei, organizarea unui ciclu de În cadrul întrunirii Grupului învăţătorilor socialişti din 11
conferinţe cu caracter socialist. Preşedintele Grupului este Nicolae septembrie 1947 s-a dezbătut programul de activitate şi s-au
Ciomaga.8 organizat resorturile: Resortul organizatoric are în componenţă pe
Procesul verbal din 31 ianuarie 1947, al grupului învăţăto- Constantin Vasile, Vasile Chirica, Vasile Cojan, Anastasia Ulea,
Gheorghe Melinte şi Eugenia Lazăr; Resortul cultural pe Nicolae
1 Ibidem, f. 9
2 Ibidem, f. 14 9 Ibidem, f. 30
3 Ibidem, f. 192 10 Ibidem, f. 58
Istorie

4 Ibidem, f. 139 11 Ibidem, f. 59-59 v


5Ibidem, f. 250 12 Ibidem, f. 68-69
6 Ibidem, f. 248 13 Ibidem, f. 97
7 Ibidem, f. 199 14 Ibidem, f. 80
8 Ibidem, f. 197-198 15 Ibidem, f. 168
Iulie 2010 19
Ciomaga, M. Busuioc, Maria Gh. Antohi, Natalia Timuş şi Ion ceilalţi erau foarte săraci, se constată inexistenţa U.T.S., existenţa
Dumitraşcu; Resortul de presă şi propagandă pe Teodor Antohi, unor demnitari din secţiune, anume Gheorghe T. Maftei, comisia
Victor Glinschi, Gheorghe Antohi şi Ana Antohi; Resortul interimară, pr. Ioan Penişoară, învăţătorul Ioan Diaconu, Violeta
Economic şi Financiar pe D. Tăutu, N. Dimitriu, Vasile Ulea, Dimofte, Ioan Jghebaru, funcţionar la Seviciul hidraulic, Stelian
Cozma Slobozeanu, Dumitru Melinte, Ecaterina Ştefănescu şi Dimofte, fost şef la postul de jandarmi, plata a trei abonamente la
Neculai Axinte; Resortul Sindical pe Neculai Chirilă, Ecaterina „Vremuri noi“, inexistenţa unui sediu, mobilierului, bibliotecii şi
Constantin, Emilia Slobozeanu, Elena Profir, Elena Andronic şi Ion tablourilor. Secretarul secţiei este Ioan Diaconu.11
Pleşu; Resortul feminin pe Urania Racoviţă, Ioana Ciomaga, Maria P.S.D., secţia Ghermăneşti a luat fiinţă la 23 iunie 1946, cu
Andriescu, Elena Nistor, Maria Glinschi, Aneta Dimitriu şi Natalia un comitet de conducere format din 13 membri şi cu 30 membri
Pivniceru.1 înscrişi al căror efectiv creşte la 70 până la 1 ianuarie 1947 şi chiar
la 148 membri la 9 martie 1947 (120 bărbaţi şi 28 femei). Fac parte
Grupul Sindical Local din Bloc. Au întâmpinat piedici din partea P.C.R. sau a Frontului
Grupul Sindical Local, constituit la 11 martie 1947, este Plugarilor, prin eliminarea din comisiile economice. Desfăşurarea
format din N. Ciomaga, N. Chiril, C. Marta, D. Chirica (din partea adunărilor secţiei sunt împiedicate de P.C.R.12
comisiei locale), C. Andriescu, V. Constantin, Th. Antohi (din În cadrul întrunirii F.U.M. Ghermăneşti din 5 februarie 1947,
partea Sindicatului învăţătorilor), Em. Nicolau (Sindicatul P.T.T.), desfăşurată în localul primăriei, sunt propuşi pentru postul de
Racoviţă (Sindicatul profesorilor secundari), Gh. Ionescu primar: Vasile M(ihai), Iordache Mihai (P.S.D), Constantin Ignat
(Funcţionarii publici), Ion Furnică (Cântăreţi), I. Cojenei (P.C.R.).13
(Agricultori). Secretarul general era N. Ciomaga şi secretarul Organizaţia P.S.D. Ghermăneşti înregistrează la 16 februarie
adjunct C. Andriescu. Îşi aveau sediul la P.S.D.2 un număr de 120 membri înscrişi, şedinţele de partid se desfăşoară
Procesul verbal din 17 august 1947 atestă conferinţa săptămânal, iar „de la venirea la conducere a Partidelor
judeţeană. Pentru congresul general al P.S.D. din 4-8 octombrie Democratice comuna noastră este condusă de Constantin Teclici în
1947 urmau a fi delegaţi cinci deputaţi. Se constituie biroul format calitate de primar, cu toate că a depus demisia la 25 ianuarie
din Ion Bâzgă, deputat, preşedinte, Ioan Dumitraşcu, 1947“, din cauza unor nereguli: împărţirea cerealelor din podul
vicepreşedinte, Th. Antohi şi Nicolae Ciomaga, secretari.3 primăriei, colectate de la locuitori pentru cantina şcolară, lipsa
Consemnăm organizarea alegerilor sindicale pentru scândurii procurate pentru finalizarea grajdului comunal, proasta
Sindicatul învăţătorilor din Huşi din 28 septembrie 1947.4 amenajare a grajdului comunal, nepăsarea totală faţă de
Comisia Locală a Sindicatelor Unite din Huşi, preşedinte N. gospodărirea comunală. Suferind în perioada 25 decembrie 1946 –
Ciomaga, solicită la 30 martie 1947 şapte membri P.S.D. pentru 10 februarie 1947, este suplinit de Constantin Ignat, ajutorul de
conducerea campaniei de însămânţări. Prin lista înaintată la 31 primar. La şedinţa F.U.M. din 5 februarie 1947 au luat parte
martie 1947 sunt propuşi: Andrasi Miron, Lazan Ion, Balan Vasile, membrii P.S.D. şi P.C.R., discutându-se probleme ce vizau buna
Stoica Gheorghe, Dumitru Melinte, Constantin Marta şi Constantin gospodărire a comunei, s-a hotărât conlucrarea celor două partide
Andreescu, învăţător la Şcoala nr. 1.5 pentru eliminarea neregulilor şi abuzurilor săvârşite, se atrage
atenţia ajutorului de primar asupra provenienţei alimentelor şi
Filiale P.S.D îmbrăcămintei de la stat, nu de la gruparea politică din care face
Întrunirea P.S.D. din localitatea Albeşti se desfăşura la 23 parte, cerândui-se să renunţe la propaganda desfăşurată. Se atrage
februarie 1947 în locuinţa locuitorului Vasile Necula, membru atenţia asupra tratării şi sancţionării membrilor P.S.D. de către
fondator al secţiunii din sat, „vajnic luptător al P.S.D“, propus jandarmi, exemplificându-se prin cazul membrilor P.S.D., Vasile
pentru postul de primar, în cazul schimbării ce se preconiza. Lemnaru şi Grigore Rotaru, „forţaţi“ să semneze declaraţii de către
Preşedinţia secţiei P.S.D. Albeşti este deţinută de Emil Vâscu, jandarmi.
secretariatul de V. Şt. Trâncu, printre membri aflându-se Vasile În Ghermăneşti exista o casă a partidului. La adunarea din 13
Necula, Ioana Popa, Constantin Teletin, Gh. Mititelu, P. Mititelu, martie 1947 din „cauza distribuirii alimentelor dorite de americani
Saiba Cozma, Catrina S. Cozma „şi mulţi alţii“.6 Pentru Comisia populaţiei din această comună, s-au adunat puţini membri“, se
interimară sunt propuşi la 3 iunie 1947: Vasile Necula, Constantin constituie biroul adunării generale, format din Th. Manea
Z. Teletin, S. Rânzescu (?), Petrache Ichim, Gh. Bolat, Gh. (preşedinte), Învăţătorul Aurel Ionescu (secretar), V. I. Mihai şi Ion
Mititelu, Toader Agache, T. Cumpănici, Costică Marcu şi Vasile Năstasă (asistenţi). Totodată este ales comitetul format din Th.
Trâncu.7 Manea, Gh. Alexandrache, Sofroni Savin, V. Lemnaru, Neculai
Secţiunile din localităţile Brădiceşti (preşedinte Ion Moraru) Vartolomei, Petru Covrig, Gh. Pascal şi Alecu Bejan. Se realeg
şi Dolheşti (preşedinte Gh. Filon) sunt găsite cu nereguli la 16 Const. Mihai, Vasile V. I. Mihai, Aurel Ionescu, Măndiţa Popa şi
Ion S. Năstasă. Ca secretar rămâne Sofroni Savin, casier Gh.
octombrie 1947.8 Alexandrache şi este reales ca preşedinte Th. Manea. Se aleg
Pentru Consiliul comunal de la Corni Albeşti, sunt desemnaţi delegaţi pentru adunarea generală judeţeană a P.S.D., ce se va
la 1 iunie 1947: Ion Pişalcă (are în proprietate cinci hectare de desfăşura la 16 martie 1947: Gh. Antohi, învăţător, Petru Covrig,
pământ şi o casă), Ion Armanu (două hectare şi casă), Ion Tăbuşcă
(cinci hectare şi casă), Neculai Bolat (cinci hectare şi casă) şi Vasile Lemnaru, învăţător şi V. I. Mihai.14
Pentru Comisia interimară, sunt recomandaţi la 31 mai 1947:
Vasile T. Popa (patru hectare şi casă), toţi plugari.9 Toader Şt. Nanea, învăţătorul Petru Covrig, Vasile T. Lemnaru,
Preşedintele organizaţiei Cozmeşti era la 29 mai 1947 Gheorghe V. Ciochină, Gheorghe Gr. Pascal, Vasile V. Iordache
Dumitru S. Iacob. Sunt recomandaţi pentru Comisia interimară: Mihai, Sofronie N. Savin, Gh. V. Alixăndrescu, Grigore Rotaru şi
Dumitru S. Iacob, Theodor Voloacă, Niţă Meleghea, Gheorghe Şt.
Huzum, Grigore V. Popa, Dumitru S. Tocală, Iancu Miron, Ion S. Năstasă.15
Tineretul Social Democrat din comuna Ghermăneşti se
Gheorghe Savin, Iorgu I. Ciocântă şi Petru Crică.10 constituie la 15 august 1947 cu o conducere formată din Aurel Gh.
Secţiunea din satul Drânceni număra 35 de membri la 3 Ionescu (secretar), Ioan Th. Nanea (casier), Constantin I. Vâscu şi
decembrie 1947, dintre care şase aveau cotizaţia plătită la zi,
I. Mihai (cenzori).16
Deputatul I. Bâzgă însoţit de corul P.S.D. se deplasează în 7
1 Ibidem, f. 195-195 v septembrie 1947 la Ghermăneşti, unde cuvântul de întâmpinare
2 Ibidem, f. 56 aparţine învăţătorului Ion Covrig iar Nanea, ajutorul de primar era
3 D.J.A.N.V., Fond P.S.D. - Fălciu, dosar 2/ 1946, f. 5
4 D.J.A.N.V., Fond P.S.D. - Fălciu, dosar 3/ 1947, f. 175
5 Ibidem, f. 53-54 11 Ibidem, f. 22
Istorie

6 Ibidem, f. 24-25, 30, 32 12 Ibidem, f. 46


7 Ibidem, f. 90 13 Ibidem, f. 45
8 Ibidem, f. 205, 224-225 14 Ibidem, f. 47-47 v
9 Ibidem, f. 89 15 Ibidem, f. 82
10 Ibidem, f. 85 16Ibidem, f. 146
20 Lohanul nr. 13
socialist (social democrat).1 de Iancu Bostan, învăţător din Mălăeşti – Vutcani.13Corul
Locuitorii din satul Gorban răspund la apelul agentului respectiv s-a deplasat la 3 august 1947 în localitatea Răducăneni.14
sanitar Alexandru Pleşu în vederea organizării secţiei P.S.D şi se
întrunesc la 1 august 1947 în locuinţa lui Alexandru Pleşu. Frontul Unic Muncitoresc
Comitetul format cuprinde pe Alexandru A. Pleşu, Iancu Şt. Aleşii biroului Frontului Unic Muncitoresc de pe lângă
Andriescu, Nicolae C. Mardare, Mihai Iord. Barjoveanu, Ecaterina Federaţia de meseriaşi şi patroni s-au întrunit la 24 ianuarie 1947 în
I. Andriescu, Virgil Gr. Vlad, Ana N. Mardare, Elena V. Vlad, vederea formării biroului, alcătuit din Ilie Grigoriu, Gheorghe
Gheorghe D. Frunză, Elena M. Bârjoveanu.2 Stoica, Ioan Lazan (P.S.D.), Carol Staimberg (probabil Steinberg),
Responsabilul secţiunii Muşata era Iorgu Popescu la 5 august Moise Leibovici şi Ioan Ţâmpu (P.C.R).15
1947, dată când a fost trimisă ziarului „Libertatea“ din Bucureşti F.U.M. – Ghermăneşti hotărăşte la 5 februarie 1947
excluderea din P.S.D. a lui Constantin Palade.3 Procesul verbal din participarea la alegerile comunale, prin candidaţii V. Vasile,
13 iulie 1947 atestă secţiunea Muşata ca una unită, din care fac Iordache Mihai (P.S.D.) şi C-tin Ignat (P.C.R..16
parte satele Rânceni, Muşata şi Stuhuleţi, aprobarea înscrierii
preotului Gheorghe Popescu la P.S.D. – Rânceni, excluderea lui Presa
Constantin Paliţă, delegarea lui Ion I. C. Nistor ca membru în secţia Corespondent la ziarul central în august 1946 este Victor
satului Muşata, formarea unui comitet restrâns (Iorgu Popescu, Ion Glinschi, ziarul este răspândit de Leontin Friedman.17 La 24 martie
I.C. Nistor şi Th. I. Musteaţă), desemnarea în calitatea de casier a 1947 sunt trimise ştiri la ziarul „Vremuri noi“ din Bacău, semnate
lui Iordache Savin în locul lui Costică M.A., delegarea lui Costică de Titi Grănicerul.18
D. I. Musteaţă de a lua parte la şedinţele secţiilor din satele
Rânceni şi Stuhuleţi.4 În cadrul întrunirii membrilor P.S.D. – Situaţii statistice
Rânceni din 6 august 1947, desfăşurată în locuinţa preotului Nr. membri Nr. membri
Gheorghe Popescu, secretarul responsabil, s-a decis trimiterea a doi Data Total
anterior noi
delegaţi la conferinţa judeţeană a P.S.D. ce urma să aibă loc la 17 Aprilie 194619 3650 130 3780
august 1947 la Huşi, anume Costache M. Ciochină şi Alexandru August 194620 3780 301 4081
Marcu.5
În cadrul şedinţei P.S.D. Moşna, din 29 mai 1947, se În aprilie 1946 avem 35 membri la Secţia Tineret, 18 la
constituie comisia interimară, recomandându-se pe Teodor Cercul de studii, 165 femei, 800 la P.C.R. şi 3000 la Frontul
Asandei, Gheorghe Ailincăi, Neculai T. Dima, Dumitru Plugarilor. Statistică indică 170 de abonamente la ziarul central al
Agriforoaiei, Neculai I. Popa, Gheorghe Nistor, Teodor Caraiman,
partidului.21 În august 1946 avem 3872 membri de partid de sex
V. Ştefan Diaconu, Vasile Gh. Pârău (agricultori) şi Vasile bărbătesc, 172 femei şi 37 tineri, 1003 membri la P.C.R. şi 3100 la
Botezatu (croitor).6 Frontul Plugarilor.22
Asociaţia Prietenii Socialismului din satul Moşna a luat
naştere la 8 septembrie 1947 şi este formată din preotul Ioan
Iacoban (secretar), învăţătorul Constantin Ciobotariu (casier), Situaţia politică şi social economică
Raportul politic pe luna aprilie întocmit la 7 mai 1946
cântăreţul Gh. N. Ailincăi, plugarul V. Luchian, croitorul V.
reflectă existenţa a 3755 de înscrişi în listele electorale şi
Botezatu (membri), perceptorul Constantin Popa şi cântăreţul
posibilitatea de a se baza pe 4500 alegători.23 În august 1946
Dumitru Damaschin (comisia de control).7 întâlnim, conform datelor din raportul politic, 4004 înscrişi în
Secţia Rânceni s-a întrunit la 28 septembrie 1947, când se listele electorale, putându-se conta pe 25000 de alegători.
obţin noi adeziuni: învăţătorii Şerban Chebac, Ulia Chebac şi Susţinerea electorală era văzută în mediul rural, unde se contează
Rudolf Voluşciuc. Organizaţia Prietenii socialismului este
coordonată de Mihai Bugeag, secretar responsabil şi Gheorghe I. pe învăţători.24
Dintre partidele politice care activau în aprilie 1946 sunt
Trifan, secretar adjunct.8
amintite: Partidul Comunist din România, Frontul Plugarilor,
Filiala Stuhuleţi are în fruntea sa la 20 mai 1947 pe N. Partidul Naţional Liberal – Tătărăscu, Partidul Naţional Ţărănesc,
Musteaţă.9 cu cea mai mare aderenţă la electorat, Partidul Ţărănesc Democrat
Vasile Darie deţine calitatea de secretar P.S.D. – Olteneşti, şi Partidul Naţional Liberal – Brătianu. Raporturile P.S.D sunt de
unde la 15 august 1947 soseşte caravana culturală şi ţin discursuri prietenie cu forţele comuniste de la guvernare, subliniindu-se lipsa
Marin Benghiuj şi Ioan Dumitraşcu, urmate de delectarea raporturilor cu partidele din Opoziţie. În sindicate sunt înscrişi 760
publicului prin orchestra Vintilă din Huşi.10 La dezvelirea plăcii membri ai partidului, raporturile dintre P.S.D. şi sindicate erau
comemorative, aplicată pe monumentul eroilor din satul Olteneşti, bune, era în formare comitetul F.U.M., funcţiona un comitet
ridicat în cinstea celor căzuţi pentru patrie şi împotriva fascismului, F.N.D., la Huşi sosise ministrul Mihai Ralea, A. Potop şi Gh. Rusu
din 27 decembrie 1947, participă deputatul Bazgă, Ioan Dumitraşcu din Comitetul central al P.S.D., partidul nu avea alocat nici un post
şi inspectorul şcolar N. Chirilă. Întâlnim la data respectivă ca de răspundere din instituţiile locale, şeful poliţiei a fost schimbat,
directori ai şcolii pe V. Darie şi Căminului cultural pe Radovici.11 se constată persecuţiile prefectului asupra P.S.D.25
În 1947 Comisia interimară din Vetrişoaia era formată din: Raportul din august 1946 ne oferă numele liderilor locali: I.
Grigore Carp, Grigore Gâdei, Gheorghe Puiu, Daniel Sava, N. Niţă (P.C.R), Mihai Ralea (Frontul plugarilor), G. Vântu (P.N.L),
Băuleşti, Dumitru Diaconescu, V. Gâdei, V. Neştian, Tighiceanu şi Patraş (Partidul Naţional Popular), Melinte (P.N.Ţ), dr Lupu
P. Dabija.12 (Partidul Ţărănesc), C. Holban (P.N.L). P.N.Ţ. - Maniu este
Corul P.S.D. – Fălciu, condus de preotul Timuş, pleacă la considerat partidul cu ce mai importantă susţinere. Din P.S.D. 1907
Vutcani în 21 august 1947, unde cuvântul de întâmpinare este rostit
13 Ibidem, f. 156-157
1 Ibidem, f. 188 14 Ibidem, f. 162 v
2 Ibidem, f. 172 15 Ibidem, f. 21
3 Ibidem, f. 159-160 16 Ibidem, f. 45
4 Ibidem, f. 162 17 D.J.A.N.V., Fond P.S.D. - Fălciu, dosar 2/ 1946, f. 9
5 Ibidem, f. 171 18 D.J.A.N.V., Fond P.S.D. - Fălciu, dosar 3/ 1947, f. 67-68
6 Ibidem, f. 70 19 D.J.A.N.V., Fond P.S.D. - Fălciu, dosar 2/ 1946, f. 4
7 Ibidem, f. 177 20 Ibidem, f. 9
Istorie

8 Ibidem, f. 203 21 Ibidem, f. 4


9 Ibidem, f. 81 22 Ibidem, f. 9
10 Ibidem, f. 189 23 Ibidem, f. 3
11 Ibidem, f. 240 24 Ibidem, f. 8
12 Ibidem, f. 87 25 Ibidem, f. 3
Iulie 2010 21
membri sunt înscrişi în sindicat. B.P.D. organizează întruniri 12 Roşieşti 112 28 octombrie 1945
judeţene. P.S.D. este reprezentat în instituţiile locale prin ajutorul 13 Jigălia 31 1 ianuarie 1946
de primar. Prefectul judeţului nu corespunde cerinţelor P.S.D. 14 Vutcani 457 13 noiembrie 1945
Autorul raportului politic din august 1946 observă starea de 15 Deleni 61 5 ianuarie 1946
nemulţumire a membrilor P.S.D.1 16 Vetrişoaia 75 10 octombrie 1946
Raportul economic social pe luna aprilie, realizat la 7 mai 17 Gugeşti 267 15 august 1945
1946, ne indică cinci întreprinderi vechi, 173 muncitori, 63 18 Idrici 118 1 august 1946
funcţionari particulari şi 631 funcţionari publici. Localitatea Huşi 19 Corni Albeşti 88 15 octombrie 1945
din punct de vedere economic are un caracter agrar. Raportul 20 Albeşti 88 27 septembrie 1946
surprinde dezvoltarea cooperativelor săteşti, inexistenţa de 21 Târzii 95 1 mai 1945
întreprinderi străine, „afară de cooperaţie“. Conflictele de muncă 22 Olteneşti 88 17 octombrie 1946
şi şomajul sunt considerate fenomene inexistente. Starea de spirit 23 Vineţeşti 117 15 august 1945
generală a populaţiei este „rea“, se observă lipsa porumbului ca 24 Creţeşti 186 20 iulie 1946
aliment. Starea muncitorilor este rea din cauza lipsei alimentelor. 25 Hoceni 81 1 iulie 1946
Starea de spirit negativă a populaţiei s-ar fi datorat atitudinii 26 Cârligaţi 174 29 aprilie 1947
prefectului judeţului Fălciu. Raportul respectiv sugerează 27 Stănileşti 68 15 noiembrie 1946
alimentarea cu porumb şi pânzeturi prin intermediul cooperaţiei. 2 28 Lunca Banului 84 1 septembrie 1945
În august 1946 se înregistrează cinci întreprinderi vechi, 406 29 Şchiopeni 60 1 septembrie 1945
angajaţi, 79 funcţionari particulari şi 736 funcţionari publici. 30 Urlaţi 30 1946
Cooperativele săteşti s-au revoltat, P.S.D. a luptat pentru 31 Grumezoaia 46 1945
constituirea cooperativelor. Starea de spirit este de nemulţumire.3 32 Şişcani 105 2 octombrie 1946
33 Tâlhăreşti 48 1 aprilie 1946
Număr membri ai 34 Tătărăni 220 29 iunie 1945
Data Profesii 35 Pogăneşti 107 2 martie 1946
P.S.D.
Aprilie Lucrători 173 36 Stroeşti 187 14 iulie 1946
Funcţionari particulari 63 37 Duda 38 1946
19464
Funcţionari publici 631 38 Curteni 32 2 august 1946
Ţărani 2890 39 Râşeşti 12 1946
Profesii libere 17 40 Drânceni 69 15 august 1946
Diverşi 6 41 Tăbălăeşti 24 1946
42 Buneşti 80 28 noiembrie 1945
August Lucrători 603 43 Dolheşti 141 28 noiembrie 1945
Funcţionari particulari 103 44 Cozmeşti 56 15 august 1946
19465 45 Moşna 297 15 august 1945
Funcţionari publici 937
Ţărani 2349 46 Bohotin 140 1 octombrie 1946
Profesii libere 30 47 Sălăgeni 71 1 ianuarie 1946
Diverşi 9 48 Răducăneni 81 1946
49 Brădiceşti 69 15 martie 1946
1 iulie Muncitori 126 50 Podoleni 21 1946
51 Porcişeni 281 28 ianuarie 1945
1947 Funcţionari 178
52 Gura Bohotinului 43 1 septembrie 1946
Meseriaşi şi comercianţi 188
Plugari 4863 53 Gorban 18 1946
54 Grozeşti 78 1 aprilie 1946
Învăţători 257
55 Ghermăneşti 120 1 mai 1945
Profesori 18
56 Boţeşti 284 1 decembrie 1945
Medici 3
57 Armăşeni 34 1946
Preoţi 8
58 Pâhneşti 7 1946
Ingineri 5
59 Horincea 18 1946
Avocaţi 1
Pensionari 59 60 Valea Seacă 31 1946
61 Rediu 36 1946
Militari 11
Diverşi 13 62 Davideşti 29 1946
Secţia feminină 1002 63 Crăsnăşeni 79 16 august 1947
64 Bobeşti 49 3 decembrie 1946
Anexă 65 Voloseni 30 1 ianuarie 1946
- 1947. – Lista secţiunilor P.S.D. – Fălciu, numărul 66 Zgura 20 24 ianuarie 1947
membrilor şi data înfiinţării. 67 Cozia 48 2 aprilie 1947
68 Avereşti 26 1947
Nr. Localitatea Nr. membri Data înfiinţării 69 Fundătura Pâhneşti 29 24 august 1947
1 Huşi 373 29 decembrie 1945 7010
2 Fălciu 267 20 octombrie 1945
3 Berezeni 53 5 august 1945 D.J.A.N.V., Fond P.S.D. – Fălciu, dosar 1/1946, f. 252 – 257
4 Găgeşti 64 1 noiembrie 1946
5 Dodeşti 178 1 martie 1946 Surse imagini [G.F.]:
6 Rânceni 97 29 iunie 1946 a. Partidul Social Democrat „Constantin Titel Petrescu“
7 Muşata 134 22 iunie 1945 www.psd-ctp.ro/ro/istoria/constantin-titel-petrescu/
8 Stuhuleţi 89 22 iunie 1945 b. Ing. Sergiu Găină (Creativ MGS)
9 Hurdugi 115 1 iulie 1946 c. La trei zile după manifestările din 1 mai 1886 ale
10 Guşiţei 233 1 septembrie 1946 muncitorilor din Chicago are loc o demonstraţie în Piaţa
Heymarket. O bombă a fost aruncată spre sediul poliţiei şi au fost
11 Băseşti 112 28 octombrie 1945
răniţi 66 de poliţişti, dintre care 7 au decedat. Poliţia a ripostat cu
focuri de armă, rănind două sute de oameni şi câţiva mortal. În
Istorie

1Ibidem, f. 8 urma procesului, 5 manifestanţi grevişti au fost condamnaţi la


2 Ibidem, f. 2 spânzurătoare, 3 cu închisoarea pe viaţă.
3Ibidem, f. 7 Sursa: Chicago History Museum
www.chicagohs.org/hadc/visuals/59V0460v.jpg
4 Ibidem, f. 4
5 D.J.A.N.V., Fond P.S.D. - Fălciu, dosar 1/ 1946, f. 189
22 Lohanul nr. 13

Peştera din Dealul Rusu,


comuna Dolheşti, judeţul Iaşi

Prof. Vicu Merlan

n partea de sud-vest a satului Dolheşti, la circa 1 km de sat


Î pe terasele superioare ale pârâului Dolheşti (partea dreaptă)
se găseşte o peşteră descendentă.
Gura peşterii era iniţial mai în aval, având înainte de surparea
şi intervenţia omului, o lăţime de 2 m şi h = 0,75 m.
Iniţial avea peste 10 m lungime dar în urma prăbuşirilor
gravitaţionale şi-a diminuat spaţiul la circa 1/2.
În 2010, cu ajutorul elevilor Şcolii din Dolheşti, am
decolmatat vechea intrare şi am înlăturat prăbuşirile gravitaţionale
de tavan. Dimensiuni:
Cu 30 ani în urmă peştera se ramifica în trei braţe, unul în L (iniţială) = circa 10 m,
stânga cu circa 6 m lungime (care astăzi are intrarea colmatată), L (actual) = 5,5 m,
altul în dreapta, (care este în aceeaşi situaţie ca primul) şi gârliciul l (max.) (în fundul peşterii) = 2,4 m,
principal spre vest în „inima dealului”. l (intrare) = 1,6 m,
Are cam aceeaşi geneză sarmaţiană cu peşterile din Dealul h (max.) (fund.) = 1,25 m,
Bucium – Iaşi, însă fundamentul geologic este alcătuit din strate h (intrare) = 0,80 m.
alternative de nisipuri, argile – nisipoase, loessoide, gresii şi calcar
oolitic. În concluzie, peştera din Dealul Rusu din localitatea
Tavanul peşterii îl constituie un pachet gros de gresie Dolheşti, face parte din seria peşterilor formate cu câteva milioane
silicioasă (rocă moale) de peste 1 m grosime. Este o peşteră de ani în urmă, atunci când Marea Sarmatică suferea numeroase
descendentă, pe direcţia E-V, coborând la un unghi de peste 45º, transgresiuni şi regresiuni, când aceste locuri formând iniţial fundul
spre fundul ei. Practic peştera s-a format în pachetul de mării, sunt erodate de valuri şi de râurile nou formate. Existenţa
conglomerate sub stratul gros de gresie cimentată cu o grosime de galeriilor secundare dovedeşte implicarea mai multor factori
peste 2 m, cu bolovani mari, ovali de peste 30 cm în diametru. erozivi atât de natură terestră (apă meteorică, pârâuri, izvoare de
Înspre vest, în apropiere de podea se observă o nişă cu Ø=40 suprafaţă etc.).
cm care se prelungeşte pe o lungime de circa 3 m în amonte (ca o Platoul calcar-grezos din Dealul Rusu se constituie ca o
prelungire a peşterii) ce se constituie ca o gâtuire-prag între peşteră prelungire a celei din Dealul Repedea-Bucium Iaşi, fiind cam pe
şi o altă cameră-sală. acelaşi aliniament altitudinal de peste 350 m.
La aprinderea unui băţ de chibrit am constatat un curent Legendele locale confirmă existenţa acesteia („beciul de la
dinspre gura peşterii spre interior (spre cea de-a doua încăpere de Rusu”) din vremuri imemorabile, spunându-se că comunică cu
după prag). altele de la Cetăţuia-Brădiceşti, ajungând până la Chirceşti, satul
Prin studiul în teren am descoperit numeroase microdoline de din partea de nord-vest a întinsului platou de peste 3 km lăţime.
tip pâlnie, umplute cu aluvionar argilos, ce păstrează pe timp
ploios, apa din precipitaţii. Nu este exclus ca unele să fie
permeabile şi să comunice cu alte goluri şi galerii din subteran.
Prezenţa numeroaselor doline la suprafaţa platoului cvasiplan
şi a numeroase lăsături de versant, ne îndreptăţeşte să considerăm
că în zonă există o mulţime de goluri asemănătoare peşterii din Restituiri monografice:
Dealul Rusu.
Peştera a fost locuită temporar de populaţiile locale, mai ales
tradiţii şi obiceiuri de altădată
în vremurile de restrişte (haiduci, în timpul tătarilor, localnicii în comuna Stănileşti
satelor dimprejur, în timpul invaziei sovietice din 1944 etc.).
Pe pereţii acesteia, în stânca moale grezoasă sunt
inscripţionate diverse texte de cei ce i-au trecut pragul.
Prof. Ştefan Plugaru – Huşi
(Urmare din Lohanul nr. 12, aprilie 2010, continuare din p. 1)

Dar să urmărim ritualul de odinioară.


Când unei femei îi sosea ceasul să nască, leapăda inelele din
degete, cerceii din urechi, mărgelele de la gât şi orice alte podoabe.
Iar dacă naşterea era una dificilă, bărbaţii sau ceilalţi membrii ai
familiei casei trăgeau focuri de armă pe deasupra locuinţei femeii
însărcinate, pentru a-i înlesni „facerea“. Tot pentru a uşura
naşterea, gravidei i se dădea voie să bea orice poftea.
Femeile din comună aveau credinţa că nu vor putea naşte
până când nu vor bea apă din pumnul persoanei care i-a turnat
Geografie

cândva apă să se spele pe mâini; de aceea se fereau să apeleze la


persoane despre care credeau că nu vor putea fi prezente în sat la
momentul naşterii. Unele femei nu se mărgineau numai la a bea
apă de fântână sau izvor, puneau pe ai casei să spele bine icoanele
precum şi faţa hornului iar apa murdară era băută. În cazuri
excepţionale, când naşterea era extrem de dificilă, în apă era pusă şi
o cantitate mică de praf de puşcă.
Tot în scopul uşurării chinurilor facerii se dădea suferindei un
corn, o carafă sau un mosor, fiind apoi îndemnată să sufle cu putere
Iulie 2010 23
ori pe lăuză cu aghiasmă făcută de preot, lăuza stropea şi ea pe
moaşă, după care moaşa stropea copilul şi casa în care s-a născut
acesta.
La trei zile după naştere moaşa înhuma „casa copilului“
(placenta) sub pragul casei, în tindă, lângă vatra focului, sub strea-
şină, în grădină, de obicei sub un pom care înfloreşte şi rodeşte, sau
era dată pe o apă curgătoare.1 Se considera că adăposturile nelocu-
ite puteau fi ocupate de spirite malefice, de strigoi sau moroi.
De la naştere şi până la botez noul născut era vizitat de rudele
şi cunoscuţii familiei, care îi aduceau grâu, orz, secară, popuşoi
(porumb) şi alte produse agricole, precum şi câte un gologan, de 5
ori 10 bani, pe care i-l puneau pe frunte. Musafirii stăteau foarte
puţin şi, între timp, erau cinstiţi de moaşă cu câte 2 -3 pahare de
rachiu. Vizitatorii, când intrau şi ieşeau din casă, utilizau formula:
„Să vă trăiască, la mulţi ani coconii şi cucoanele.”
În camera mamei şi a copilului („rodin”) nu se duceau decât
femeile măritate. Dacă se ducea în „rodin“ o nevastă care nu
născuse până atunci era dată afară de moaşă, lucru care o întrista
până la lacrimi; odată ieşită în ograda gospodăriei era chemată
îndărăt şi moaşa o ruga să nu se supere pentru că i s-a făcut aşa
„fiind-că va face cu uşurinţă cel întâiu copil“.
Sătenii din partea locului credeau – şi încă mai cred – că în a
treia noapte de la naşterea copilului vin Ursitoarele, care hotărăsc
soarta noului născut. De aceea, peste noapte, copilul trebuia
îmbrăcat „cu cămaşe“. Cămaşa era confecţionată din lucruri vechi,
pentru ca pruncul să nu rupă haine în viaţă, „să poarte bine“. De
întâmpinarea cum se cuvine a Ursitoarelor răspundea moaşa care
îmbăiază pruncul şi lehuza, deretică prin cameră, pune pe masă
obiectele cu valoare simbolică pentru viitorul copilului şi ofrande
(daruri) pentru îmbunarea Ursitoarelor. În mitologia populară
Ursitoarele, de obicei în număr de trei, erau: Ursitoarea care toarce
firul vieţii, Soarta, care rosteşte ceea ce i se va întâmpla nou-
Icoana Naşterii Maicii Domnului aflată la Mânăstirea Cozia, născutului şi Moartea, care taie firul vieţii 2.
Pe lângă naşterile legitime, apărute în cadrul familiei, în
jud. Vâlcea, realizată de zugravul Bogdan în 1668 [a] lumea satului se mai iveau pe lume şi copii născuţi din flori, aluzie
în el, pentru „a-i veni opintelile“. Dacă toate aceste încercări nu la fecioara care a rămas însărcinată mirosind o floare. Acestora,
aveau niciun rezultat i se citea „Visul Maicei Domnului” ori era tradiţia le oferea un viitor fericit. Se credea/crede că sunt mai
chemat preotul spre a-i citi rugăciuni şi spre a o „griji“, dacă nu a frumoşi, mai deştepţi, mai descurcăreţi şi cu mai mult noroc în
făcut acest lucru mai înainte. În popor a rămas vorba că: „Facerea viaţă. Fetele care păţeau „ruşinea“ erau excluse din grupul fetelor
e alăturea cu moartea“. fără a fi primite pe de-a întregul în grupul nevestelor.
După ce era născut, copilul era preluat de moaşă, să vadă Avortul era interzis în lumea satului tradiţional, vinovatele
„cum a căzut înteiu pe păment“. Exista credinţa că dacă se va fiind aspru pedepsite, adesea izgonite din sat.
întâmpla să cadă cu faţa în jos copilul va muri şi, dimpotrivă, de va
cădea cu faţa în sus va trăi şi se va face mare şi voinic. Nu i se „tăia Botezul
buricul“ până nu era măsurat de către moaşă, „ca să fie de trei Botezul reprezintă, la rândul său, un alt moment important
degete, cotit de la pântece până la locul unde se leagă cu aţa, şi din viaţa omului. Prin acest act copilul este iniţiat în tainele sfinte
trei degete de la nod până la punctul unde îl tăia“. ale creştinismului, este un prim pas către dobândirea identităţii.
Capătul tăiat al buricului nu se arunca, ci era păstrat de către Prin numele de botez, copilul intră în rândul creştinilor.
mamă până când se făcea copilul mare; atunci îl lua, îl arăta, şi-l După naştere, cam la una sau două săptămâni, uneori chiar şi
întreba o singură dată ; „de ce-i buricul acesta?“ (de vacă, porc, cal la o lună, copilul este botezat. Naşii de botez sunt căutaţi, chiar
etc.). În funcţie de răspuns, copilul avea de-a lungul vieţii sale înainte de naşterea pruncului, fie în sat, fie în localităţile învecinate.
norocul animalului numit. Săteni din satele apropiate botezau în Stănileşti cum şi localnicii
După tăierea buricului, pruncul era scăldat într-o albie cu apă încreştinau în satele vecine. Astfel, Ioan Ciobanu, din Stănileşti, a
rece. Unele femei puneau în apă şi câte o mână de sare, ca să nu fost naş de botez pentru pruncul Ioan, din Duda, fiul lui Filip a lui
facă copilul bube pe corp. Apoi, copilul era cântărit, conform Mihalachi Simion birnic şi al soţiei sale, Maria. Copilul s-a născut
credinţei că dacă-i cântărit de mic nu se pot lipi farmecele de el. în data de 8 iunie 1861, iar botezul a avut loc în data de 28 iunie
Despre cel care se cântărea de 10 ori în viaţa lui – de obicei în ziua acelaşi an3.
de Sfântu Gheorghe – se considera că nu mai avea ce-i face nici … Dacă nou-născutul are o constituţie plăpândă, botezul se
dracu’. făcea cât mai repede cu putinţă. Cum afirmam mai sus, naşul era
Femeii lăuze i se dădea imediat după naştere rachiu ames- căutat de către părinţii copilului chiar înainte de naşterea sa; de
tecat cu untdelemn şi cu piper, apoi se pregătea un bolovan din lut regulă, se ofereau să îl boteze naşii de cununie ai acestora.
galben, pe care îl aşterneau pe partea inferioară a pântecului „în Obiceiurile ce ţin de botezul din zilele de astăzi au suferit
prag“, încingând-o apoi bine cu un brâu; îi legau capul şi, în influenţa corupătoare a oraşului Huşi, ritualul de botez devenind un
sfârşit, o puneau jos pe pământ, lângă sobă, pe o mână de paie, amestec eclectic de obiceiuri adunate de prin toate satele care
unde rămânea vreme de trei zile. La împlinirea sorocului venea înconjoară târgul. În spiritul restituirii specificului local, vom reda
moaşa şi scălda lăuza cu apă în care fusese fiert boz, după care era ritualul încreştinării noului născut aşa cum era el practicat acum
Etnografie

ridicată şi aşezată pe un pat cu aşternut curat. mai bine de un secol4.


În apa în care fusese scăldată mama era îmbăiat imediat noul În ziua sorocită pentru botez, naşul venea la prunc acasă.
născut, ca să nu facă „rohii“ (un fel de bube). Oala în care se Aici, moaşa lua copilul şi-l punea jos, în mijlocul casei, cu capul
fierbea apa era nouă, pentru ca glasul copilului să sune ca oala şi să spre soare apune. De acolo îl ridica naşul, lăsând în locul lui
fie limbut.
După scăldatul lăuzei şi al copilului se făcea o masă de
petrecere şi se dădeau daruri moaşei pentru osteneală. Acestea 1 I Ghinoiu, p. 135- 136.
constau într-o bucată de pânză având lungimea cât înălţimea moa- 2 I Ghinoiu, op. cit., p 135.
şei, în unul din colţurile acestei pânze i se lega de obicei un ban din 3 D.J.A.N.V., fond Starea civilă a judeţului Vaslui, dosar 1/1860.
argint; mai primea apoi făină, sare ş.a. Apoi moaşa stropea de trei 4 Vezi Neculai T. Mocanu, op. cit..
24 Lohanul nr. 13
monede din aramă, să îşi respecte naşii, să-i ducă daruri de ziua lui.
argint ori din aur
(mai rar), menite ca Nunta
„bacşiş“ pentru Cea mai mare sărbătoare din viaţa unui tânăr / unei tinere cât
osteneala moaşei. şi întregii comunităţi săteşti a fost şi rămâne nunta.
De aici plecau Una dintre cele şapte taine, căsătoria a fost patronată în Evul
împreună la bise- mediu – în întregime – de către biserică. Preoţii nu puteau oficia
rică: naşul şi moaşa nunta fără blagoslovenia arhiereului. În 1785 episcopul de Huşi
cu copilul în braţe. reamintea preoţilor că „Oricarele din preoţi, fără voia şi ştirea
La biserică, noastră, nu este slobod a săvârşi cununia, care este întocmai taină
moaşa, ori altcineva din cele şapte a bisericii“. Preotul trebuia să cerceteze treapta la
dintre cei prezenţi cei ce sunt rudenii de sânge şi de sfântul botez“1.
aducea apă în cofe Nunta reprezintă un ceremonial de consacrare a familiei, de
pentru botez. Dacă procreare şi întemeiere, prin actul nupţial, a unui ciclu vital. Nunta
se întâmpla ca per- este o rezolvare ingenioasă a problemelor juridice, economice şi
soanei care aducea psihice fără de care bărbatul nu poate câştiga dreptul de a avea o
apă să-i iasă în cale soţie şi femeia de a naşte copii. Acest moment hotărâtor pentru
cineva cu vreo cofă derularea firească a vieţii sociale era pregătit temeinic prin educaţia
sau vas deşert (gol), diferenţiată pe sexe a copiilor în familie şi instituţiile juvenile
toţi se întristau (Ruptul Turtei pentru fete şi tăiatul Moţului pentru băieţi). Intrarea
crezând că nou- şi activitatea tinerilor în ceata de flăcăi a satului, Şezătoarea fetelor
născutul nu va trăi. şi Hora satului marcau încheierea educaţiei matrimoniale la „şcoala
Aceeaşi teamă se tradiţiei“. Se căuta realizarea unei selecţii maritale echitabile, pe un
Scufundarea pruncului în cristelniţă manifesta şi în cazul complex de criterii fizice şi psihice, zestrea, neamul bun sau
în care lumânarea neamul prost, prin respectarea unor severe interdicţii la căsătorie
de botez se rupea. (evitarea gradelor de rudenie incestuoase, diferenţa mare de etate
Cel care aducea apa primea un bacşiş modic, 30 – 40 bani, între parteneri, apartenenţa la religii diferite, consimţământul
din partea naşului. părinţilor). Formarea cuplurilor matrimoniale modifica componenta
În biserică, preotul citea o moliftă specială, de iniţiere a familiilor de origine (desprinderea însurăţeilor din familiile în care
copilului în tainele creştine, după care era scufundat de trei ori în s-au născut şi din ceata premaritală, părăsirea casei părinteşti de
cristelniţă, fiind apoi încredinţat naşilor de botez. Conform tradiţiei către mireasă), genera dezechilibre economice (vezi zestrea dăruită
creştine, din acest moment copilul are un înger păzitor care îl va pentru întemeierea noii familii) şi tensiuni sufleteşti. Aceste crize
însoţi de-a lungul vieţii până în momentul trecerii în lumea de profunde, care puteau influenţa negativ soarta viitoare a familiei)
dincolo. După ce era şters şi înfăşat, preotul îi face mirungerea şi-l erau rezolvate în timpul nunţii prin acte rituale şi oraţii, strigături,
închina la iconostas. Băieţi erau duşi şi în altar şi închinaţi în cele cântece şi dansuri rituale, daruri.
patru colţuri. În trecut, ca şi astăzi, fiecare flăcău îşi avea în satul de
Intrând în casă, după ce se întorceau de la biserică, moaşa lua origine iubita lui, pe care o cunoştea din copilărie şi faţă de care
copilul şi-l punea sus pe „teanc“, adică pe lada de zestre unde se dezvolta, în timp, sentimente de afecţiune şi dragoste, cu care
aflau puse în ordine oghealul (plapuma), lăvicere, macaturi etc. ca „şedea“ la hore, şezători, şi pe care o şi lua în căsătorie după
să ajungă om de seamă. Dacă era fetiţă, când veneau de la biserică, înţelegerea reciprocă între părinţi. Dacă se opuneau părinţii, flăcăul
îi dezlegau cât mai repede fundele de la lumânare, ca să nu stea „fura“ fata şi aceştia îi iertau, în urma mai multor străduinţe atât
multă vreme nemăritată. din partea mirilor cât şi a prietenilor lor, dar nedându-se partea de
A doua zi, seara, venea naşul de îşi scălda finul/fina punând zestre ce li s-ar cuveni, sub cuvânt că nu „i-au ascultat“.
în albie tot felul de seminţe: grâu, porumb etc., busuioc (să fie Când un flăcău nu găsea fată pe gustul său în satul lui, la
iubit), floare de bujor (să fie frumos) şi fulgi de găină, pentru ca diferite ocazii (nunţi, hore, etc.) făcea vizite în satele lăturalnice, pe
pruncul să fie sprinten ca pasărea. Apoi naşul picura din lumânarea unde avea rude sau câte un prieten, care îi prezenta dinainte lista
pe care a avut-o pruncul la botez trei picături la cap, trei la picioare, fetelor din sat care ar fi potrivite pentru dânsul. Mergeau împreună
trei în partea dreaptă şi trei în partea stângă a corpului copilului. la nuntă ori la horă, unde flăcăul le ochea bine fetelor privirile,
Naşul trebuia să spele bine copilul pe toate părţile corpului, „ca să ţinuta, mlădierile corpului etc., şi, în pauză, vorbea cu tovarăşul
nu se opărească“, „şi în gură, ca să nu-i miroasă gura urât“. său, punând întrebări amănunţite despre fiecare fată în parte. Dacă
După ce era scos din albie şi înfăşat, naşul închina copilul flăcăului îi cădea cu „tronc“ la inimă vreuna dintre ele, era vesel şi
prin casă în chipul crucii, dându-l apoi mamei în braţe şi rostind: trimitea răspuns părinţilor fetei, înştiinţându-şi în acelaşi timp
„Na, poftim, de la mine fin părinţii şi rudele. Dacă părinţilor fetei „le convine“ flăcăul şi
Şi de la Dumnezeu creştin.” dimpotrivă, dacă şi părinţilor flăcăului „le convine“ fata, dacă se
Lumânarea aprinsă era stinsă în grindă şi nu suflând în ea. „pot împăca“ şi la zestre atunci se făcea logodna; dacă cele două
Apa era aruncată într-un loc curat, de regulă la rădăcina unui pom, familii nu ajungeau la o înţelegere, chiar dacă tinerii se plăceau
de preferinţă un măr, simbol al purităţii şi fertilităţii feminine. Se mult, flăcăul se făcea a pleca acasă şi a doua seară, pe ascuns,
credea că apa de la primele scalde ale copilului, după naştere şi trimitea răspuns fetei şi însoţit de alţi tovarăşi de feciorie şi fete,
după botez, aruncată la rădăcina unui măr aduce pe lume noi copii. călări sau cu căruţa, mergeau şi furau fata.
După scăldat se întindeau mese şi se făcea „cumătria“, cei
prezenţi chefuind şi veselindu-se până la ziuă. Pe la sfârşitul mesei Logodna
se închinau pahare în sănătatea şi viitorul noului născut, dându-i-se Întrucât pregătire şi desfăşurarea nunţii solicita un timp
şi câte un bacşiş, în termen mediu câte un leu de persoană, rostind îndelungat, fapt ce ar fi dezorganizat activitatea economică a
totodată: „Poftim de la mine puţin / Şi de la Dumnezeu mai mult.” satului, acestea erau planificate de Calendarul Popular.
Copilului trebuia să-i ia întâi din păr şi din unghii preotul la Zilele favorabile pentru pornit la peţit, logodit, încredinţare,
Etnografie

botez. A doua oară trebuia să-i taie părul şi unghiile naşul său. cununie erau duminica şi joia. Calendarul ortodox interzice nunţile
Bucăţile de păr şi de unghii nu se aruncau, din contră: mama în cele patru posturi de peste an (Crăciun, Paşte, Sânpetru, şi
copilului le lua şi le amesteca cu o bucăţică de ceară curată. Sântămăria), între Crăciun şi Bobotează, în Săptămâna Luminată în
Această bucăţică era lipită apoi de un ban din aur sau argint şi Ziua Crucii şi în zilele de post. Logodna nu era/este bine să se facă
aruncată pe urdinişul unui stup de albine cu speranţa ca acest copil marţea, miercurea, vinerea sau în post, căci aceste zile nu aduc
să fie harnic ca o albină şi prin mâini să-i treacă numai aur şi argint. noroc în viaţă celor căsătoriţi.
Naşul urma să poarte de grijă finului – conform credinţei În zona noastră, predominant agrară, nunţile se ţineau cu
străvechi, avea să-i fie tată pe lumea cealaltă – cu sfaturi cât şi
ajutor material, să-l cunune şi chiar să îi boteze copiii. Finul trebuia
1 Arhivele Basarabiei, IX, 1937, p. 47.
Iulie 2010 25
precădere toamna, după culesul roadelor şi fermentatul vinului, şi Femeile prezente la croit dădeau câte un bacşiş miresei, iar ea le
chiar primăvara, între prima şi a doua praşilă a porumbului. Durata săruta mâna. Croitoresele „clempăiau“ foarfecele la începutul
nunţii s-a redus de la o săptămână (de joi până miercuri dimineaţa), croitului şi se văitau „că nu taie, că trebuie ascuţite şi că n-au
la trei zile (sâmbătă, duminică şi luni), la două zile (sâmbătă, parale să plătească la meşter“. Bietul mire era nevoit să scoată din
duminică), şi chiar la o masă festivă de câteva ore. buzunar un bacşiş, după cât îi permitea punga şi inima. După ce
Indiferent de starea materială pe care o avea, fiecare flăcău îşi erau croite hainele necesare se puneau pe chef şi voie bună.
alegea un „staroste“ care să-i arate calităţile, averea mobilă şi Sâmbătă seara începea nunta dacă mireasa era din alt sat.
imobilă moştenită etc., căutând a escamota cu fel de fel de vorbe Mirele poftea flăcăi şi fete din satul său, nunul venea cu invitaţii
părţile care îşi închipuia că nu ar conveni fetei ori părinţilor ei. săi, oameni însuraţi, aşezaţi la casele lor, şi plecau cu toţii călare şi
Dacă mirele era cam „grozav“ la vedere (urât), starostele spunea cu în căruţe, cu „carul de adus zestrea“ şi muzicanţii la casa miresei.
multă temeinicie: „Că nu se caută casa frumosului, ci a Ajunşi aproape de sat, nuntaşii se opreau la marginea acestuia, iar
gospodarului“ şi apoi bombarda pe cei de faţă cu o sumedenie de doi flăcăi conocari mergeau înainte la mireasă pentru a vesti
exemple de acest fel, care să îi întărească şi mai mult afirmaţia. venirea mirelui şi alaiului, având asupra lor o carafă de vin, în gâtul
Dacă părinţilor celor doi tineri nu le convenea ceva, ca să nu se căreia se afla un colac şi fire de busuioc.
logodească erau puse condiţii de avere grele, care să nu poată fi Oraţia de nuntă, spusă de vornic la poarta miresei, este o
satisfăcute de o parte ori alta, părinţii mirelui se tot grăbeau, alegorie a scenariului de întemeiere a casei copilului: tânărul
exprimându-şi cu voce tare nerăbdarea de a pleca, cu toate că împărat, sculat de dimineaţă, porneşte cu oastea la vânătoare; după
mama miresei avusese grijă să-i oprească pe toţi musafiri ca „să le îndelungate căutări, descoperă urma vânatului, o căprioară sau un
şadă peţitorii“. Uneori, chiar dacă condiţiile iniţiale erau acceptate, alt animal oracol. Urmărind urma vânatului, aceasta îl conduce pe
după o perioadă de reflecţie, părintele care se considera jecmănit la mire la locul cel mai favorabil întemeierii, casa miresei:1
zestre de viitorul mire şi părinţii săi, „dând până la piele“, „strica
logodna“, trimiţând îndărăt „schimburile“ (darurile făcute tinerilor „Bună ziua (bis) horă frumoasă, boieri dumneavoastră
de către părinţi). Am venit să vă întrebăm de bună viaţă
Logodna era un moment de petrecere şi se organiza la casa Şi vedem că Dumneavoastră
fetei. Părinţii ei puneau masa şi se întocmea foaia dotală a fiecăruia Vieţuiţi bine şi frumos
dintre tineri. Se punea pe masă o farfurie în care se afla grâu sau Din mila Domnului Hristos.
orez, sare şi două inele: unul al flăcăului şi altul al fetei. Cum Vă rugăm să ne arătaţi care este gazda solilor,
stăteau faţă în faţă, flăcăul apuca cu mâna dreaptă de marginea Să iasă să ne dăm soliile, să ne spunem poruncile.
farfuriei, din partea opusă apuca fata şi învârtind-o complet de trei Căci noi prea mult nu vom zăbovi
ori îşi puneau în degete inelele. Mirele dădea apoi, după putinţă, 5 Ci pe care ni se va arăta de sfetnic împerătesc
ori 10 lei miresei iar ea îi oferea un prosop ori batistă, lucrat de ea Aceluia numai să-i vorbim:
în casă. Se lua apoi farfuria, se trăgeau câteva focuri de armă, iar Că al nostru tânăr împărat
fata şi flăcăul erau până la cununie mire şi mireasă. Pe urmă se De Dumnezeu încoronat,
hotăra ziua de nuntă şi se puneau pe chefuit. Mare oaste a adunat,
Pentru a verifica isteţimea flăcăului, la masă se făceau pe Şi la vânat a plecat,
seama acestuia diferite glume. Una dintre ele era „găina“. Se Prin câmpii înfloriţi,
aducea o găină friptă, destul de bătrână, pe care mirele trebuia să o Prin codrii înfrunziţi
rupă cu mâinile şi s-o împartă mesenilor. Era un moment de Prin văi adânci
amuzament pentru petrecăreţi, pentru că sărmanul mire nu ştia de Cu izvoare reci.
unde s-o înceapă la „hăbucit“ şi o apuca de ambele picioare, Având cu sine pentru oşteni buţi cu vin
venindu-i mai la îndemână, în hohotele mesenilor care făceau Şi hafercă cu rachiu
glume deşucheate pe seama acestuia. Nu toţi păţeau ruşinea. Unii, Şi ajungând cu vânătoarea
povăţuiţi din vreme, o apucau de umeri, de deasupra aripilor şi de Până la jumătate de cale
coadă, şi o întindeau până o rupeau, fără a fi păcăliţi. Unde al nostru tânăr împărat
De la logodnă şi până la nuntă pregătirile erau în toi iar De urma fiarei a dat.
mirele se ducea din când în când pe la casa miresei, pentru a o Fiară de care toată oastea se miră!
vedea şi a-i oferi diferite cadouri. Şi cu toţi sfetnicii şi filosofii în loc s-au oprit
La 3-4 zile Şi sfat au ţinut:
sau la o săptămână, Unii ziceau c-ar fi urmă din Rai
după ce-şi găseau Ca să fie tânărului împărat de trai
nuni/naşi şi se Alţii ziceau c-ar fi urmă de fiară
găteau de nuntă şi Care să fie împăratului de bună împreunare.
părinţii fetei, mirele, Şi aşa al nostru tânăr împărat
însoţit de un Foarte mult s-a bucurat
vornicel şi câteva În scări de aur s-a înălţat
femei alese dintre Peste toată oştirea a căutat
neamurile flăcăului, Şi ne-au ales pe noi voinicii cei mai cu sfat
mergeau la croit Mici de stat
pentru mireasă, care Dar buni de sfat
îşi aduna şi ea Cari avem şi cai de alergat.
neamurile. Se croiau Şi înainte ne-au mânat
cămăşi şi ismene Pe crângul ceriului
mirelui, cămăşi Pe semnele pământului,
socrilor (părinţii Dându-ne poruncă împărătească
flăcăului) şi cămăşi Ca fiara să i se găsească.
miresei. Deci văzând că steaua după care am pornit
Croitul îl Aicea s-a oprit
Etnografie

făceau două femei, Deasupra acestei curţi împărăteşti


una din partea Înconjurată de oşti lumeşti
mirelui, cealaltă din Care de la Dumnezeu sunteţi orânduiţi
partea miresei. Când Ca şi pomii cei rodiţi
puneau foarfecele să Ce-şi fac roada din ramurile lor
taie, vornicelul ieşea Şi din răcorile rădăcinilor lor.
în uşa casei pentru a Noi aicea am alergat, sau fiara să ne daţi
trage un foc, două
Miri în perioada interbelică de armă în aer.
1 I. Ghinoiu, op. cit., p. 139.
26 Lohanul nr. 13
Sau urma ei să ne arătaţi. Ascultaţi, ascultaţi, gloate şi noroade
Că al nostru tânăr împărat, Cinstite neamuri toate
Odinioară s-a mai plimbat Cinstiţi mesaşi
Şi pe aceste locuri a aflat. Cinstiţi nuntaşi
În grădina D-voastră Cinstiţi socrii mari
O floare mândră şi frumoasă Cinstiţi nuni mari
Înflorind şi nerodind. Că noi acestor părinţi ne vom ruga
Şi iarăşi stat făcând Şi D-lor pe fiii lor vor ierta,
Hotărî s-o ceară s-o sădească Că noi ne vom smeri
În grădină împărătească Şi de rost vom grăi:
Ca mai frumos să înflorească şi să rodească Dumneavoastră cinstiţi părinţi1
Şi părinţilor săi să mulţumească. Căutaţi spre fiii Dumneavoastră cari au îngenuncheat
Aşa dar boeri d-voastră pentru că noi ceea ce căutăm Şi vă milostiviţi
Aicea la D-voastră aflăm, Cu duhul blândeţelor să-i iertaţi
Semn trebuie să ne daţi Şi să-i binecuvântaţi
Care la frâiele cailor să-l legaţi Că nu sunt fii să trăiască
Ca de departe să vadă tânărul nostru împărat Şi părinţilor să nu greşească
Că pe unde am umblat este lucru cu adevărat, Că şi părinţii mult se necăjesc
Căci noi înapoi ne învârtejim Până pe fiii cresc şi de rele-i feresc
Ca tânărul împărat să-l vestim. Că aşa şi Dumnezeu a făcut cerul şi pământul
Şi pe D-voastră vă rugăm Numai cu cuvântul
Ca gazdă împăratului şi ostaşilor să gătiţi. Marea şi toate câte sunt întâînsa
Numai cu zisa
După rostire, celor doi conocari li se mulţumea, li se umplea Împodobind cerul cu soare, cu stele şi cu luna
din nou carafa cu vin şi se întorceau la nuntaşi, însoţiţi de un flăcău Pe care o vedem întotdeauna
din partea miresei. Grupul reunit pornea apoi către casa miresei, cu Iar pământul l-a împodobit Dumnezeu cu munţi şi măgurile
mirele călare în frunte, având în dreapta şi stânga sa câte un Împreună cu văile întru care trăiesc fiarele
vornicel. Ajunşi în curte mirele era întâmpinat de mireasă cu o Şi tot felul de copaci, care şi după roada sa,
strachină plină cu apă şi un buchet de busuioc din care ea îl stropea, Că aşa a poruncit Sfinţia Sa,
el aruncând un bacşiş în farfurie. Un flăcău de-al casei (din partea Iar după acestea după toate
miresei) apuca apoi frâiele calului şi îl conducea la gazdă, însoţit de Că Dumnezeu cel ce poate
toţi nuntaşii, care la rândul lor îşi căutau gazde de popas peste A făcut şi raiul despre răsărit
noapte. Odată asigurat locul de odihnă, se adunau din nou la Osăbit e de acest pământ
mireasă acasă şi se puneau pe joc şi veselie. Şi în rai a zidit pe strămoşul nostru Adam
După câteva jocuri se aşezau la masă nuntaşii străini. După Dintre care ne tragem cu tot neamu.
ce mâncau, ieşeau afară, era scoasă zestrea şi pusă teanc pe o masă Cu trupul din pământ, cu oasele din piatră
mare. Lângă zestre se aşezau mirii, părinţii fetei şi naşii. Acum îşi Cu frumuseţa din soare
luau mirii iertăciunea de la părinţii miresei. Cu ochii din mare
Ca toate stihiile trupului, osebit de suflet
Iertăciunea Şi suflând Dumnezeu cu Duhul
Zestrea era urcată apoi în car (căruţă), erau legate câte o A înviat şi trupul.
batistă la toţi nuntaşii mirelui şi plecau cu toţii în satul de unde Şi văzând Dumnezeu că nu este bine un om singur
veniseră. Ajunşi la casa mirelui, erau primiţi la scara casei de către Să stăpânească pământu la rânduit somn lui Adam
părinţii mirelui care aşezaseră pe jos, în prealabil, o piele de oaie, Şi a întins Dumnezeu mâna Sa
ca să calce pe ea, să le fie viaţa moale şi să aibă noroc la oi şi vite. Şi i-a luat coasta din stânga
Mireasa era dusă în capul mesei, mâncau ceva, după care ea se Şi a zidit pe strămoaşa noastră Eva.
ducea şi aşeza zestrea. Iar Adam deşteptându-se din somn
Sâmbătă seara spre duminică se strângeau nuntaşii: flăcăi şi Grăia şi prorocea zicând:
fete, oameni însuraţi cu nevestele lor şi petreceau toată noaptea, Acesta este os din oasele mele şi trup din trupul meu.
până la ziuă. În jurul orelor 9-10 li se aşeza masa, după care erau De aceea ea se va numi soţia mea.
poftiţi la dans de către muzicanţi cu versurile: Şi de atunci lasă fiul pe tatăl şi pe mama sa
Foaie verde busuioc Şi merge de se lipeşte de soţia sa.
Ia poftim boieri la joc, Şi se fac amânduoi un trup
Ia poftim de mai jucaţi Pentru că Dumnezeu aşa a vrut.
Că-i destul de când mâncaţi. Iară după aceea Adam a greşit
Din picioare aruncaţi Şi din raiu a fost izgonit
Sarmalele aşezaţi etc. Dar Dumnezeu s-a milostivit
Masa era întinsă afară; la masa din casă nu mergeau decât cei Şi a doua oară l-a primit
ce îl vor însoţi pe nun la finele nunţii. Şi i-a zis: Adame, Adame
După ce se „spârcuia“ petrecerea, se bărbierea mirele, semn Creşteţi şi vă înmulţiţi
al trecerii sale în rândul oamenilor însuraţi. Acesta se aşeza în Ca nisipul mării şi ca stelele cerului
mijlocul casei, pe un scaun, în timp ce mireasa îi ţinea lumânarea şi Şi pe pământ să trăiţi
farfuria cu apă. Când începea bărbieritul lăutarii intonau un cântec Şi să-l stăpâniţi.
de jale, duios, ca să plângă mireasa. Unele mirese plângeau, spre Şi de atunci se trage viţa şi sămânţa
bucuria soacrelor, altele nu, făcându-le în ciudă acestora. Până ce a ajuns rândul şi la aceste două mlădiţe
Duminica, în ziua nunţii, toţi ai casei, inclusiv mireasa, se Ce stau plecaţi, ca Dumneavoastră părinţii
trezeau devreme pregătindu-se de cununie. Să-l iertaţi şi să-l binecuvântaţi
Etnografie

Dacă mireasa era din sat cu mirele, şi locuia tot cu părinţii ei, Precum a binecuvântat Dumnezeu pe Iacov
se duceau naşii, însoţiţi de proprii invitaţi la nuntă, şi o Şi Iacob pe cei doisprezece patrieşi
„înhobotează“ : mireasa se aşeza în capul mesei, în picioare, pe Care de Dumnezeu erau aleşi
divan se puneau 2 fete cu lumânări aprinse în dreapta-stânga Căci binecuvântarea părinţilor
miresei. Nuna îi aşeza pe cap beteala, apoi ieşeau afară unde Întăreşte casele fiilor
părinţii se aşezau pe câte un scaun în timp ce nunii şi mirii stăteau, Precum şi blestemul părinţilor
în picioare, pe un lăvicer în faţa lor. Risipeşte casele fiilor
Iertăciunea era rostită de un meşter în ale oratoriei:
1 N. T. Mocanu, op. cit. p. 113.
Iulie 2010 27
De ar fi pe temelie de piatră care cei doi se cununau, cei prezenţi se întristau crezând că tânăra
O risipeşte până la talpă pereche nu va trăi mult şi bine. De asemenea se credea şi dacă
De ar fi pe temelie de lut timpul era ploios ori potrivnic petrecerii, cu toate că mirele şi
O risipeşte până în pământ mireasa avuseseră grijă, conform credinţei, ca niciodată „să nu
Aşa fiindcă şi acestor două mlădiţe mănânce din oală, că le plouă la nuntă“, tânăra pereche nu va avea
Dumnezeu le-a orânduit ziua de căsătorit noroc în viaţă.
Ca unui pom înflorit Când veneau de la biserică li se punea în cale o cofă sau două
Când e gata de rodit de apă, pe care le răsturnau după ce mai întâi dădeau câte un bacşiş
Aşa vremea a venit celui care le-a pus. Lumânările cu care s-au cununat le păzeau bine,
Şi fiilor Dumneavoastră de căsătorit ca să nu pună mâna pe ele decât rude apropiate, fiindcă se credea că
Care fiind la Dumneavoastră născuţi şi crescuţi cine avea ură pe vreunul din tinerii căsătoriţi lua bucăţi din aceste
Vor fi luat greşeli înaintea părinţilor ca ierbile câmpiilor.
Că precum Dumnezeu porunceşte câmpiilor
De-şi usucă verdeaţa buruenilor
Aşa şi Dumneavoastră părinţi
Toate în pământ să lăsaţi şi fii să vă iertaţi
Ca să fie de la părinţi iertaţi
Şi de Dumnezeu binecuvântaţi
În veci amin !
Şi mie un pahar de vin.

I se dădea un pahar de vin şi o batistă, iar el continua:

Ceas bun, noroc să vă trimită


Milostivul Dumnezeu !
Această a dumneavoastră cale şi împreunare
Să fie cu ştirea Sfinţiei sale
D-zeu să vă dăruiască
Hirano din roua de sus
Şi din grăsimea pământului de jos,
Tăria lui Samson
Bogăţia lui Iov
Frumuseţea lui David
Înţelepciunea lui Solomon lumânări cu care se fac farmece de despărţire „la stricarea casei“.
Stemă crăiască După ce au ieşit de la cununie, mergeau împreună la mireasă
Coroană împărătească acasă, dacă era din sat şi nu fugise de la părinţi, şi luau zestrea.
Scaun domnesc Acolo li se făcea masă tuturor nuntaşilor.
Şi toiag stăpânesc. Mirele şi mireasa mâncau împreună întâi dintr-un ou şi
Şi să trăiţi să faceţi fii şi fete meşniţă (lapte fiert cu păsat) ca să trăiască bine şi să se înţeleagă
Să fiţi pomană părinţilor între ei. La masa lor mai invitau câţiva flăcăi şi fete, rude apropiate
Bucuria fraţilor ale mirilor.
Laudă vecinilor Se scotea apoi zestrea şi urma dansul: vornicelul apuca
Gasdă oaspeţilor mirele de mână, mirele apuca mireasa şi pe naşi şi cu toţii dădeau
Şi lui Dumnezeu cel sfânt să iasă afară.
Cu roadă pe pământ Ajunşi la uşă vornicelul o lua înainte şi făcea cu biciul
Că eu nu ştiu a ura semnul crucii în laturile uşii; în acest moment un frate sau un văr al
Darumnezeu se va îndura. miresei nu îi lasă să iasă până nu primea de la mire bacşiş.
După ce se scotea zestrea, mama dădea miresei sfânta icoană,
După această urare încheia „iertăciunea“ cu următoarele o lua de mână şi o prezenta mirelui rostind:
versuri: Poftim de la mine fiică
Şi de la Dumnezeu minte şi noroc.
Închin şi la cea copilă oacheşă de colo dacă va vrea
Iar dacă nu va vrea, voiu face pe ici colea Mirele îi săruta mâna. Ajunşi afară înconjurau zestrea cu
Şi voiu da peste a mea. „danţul“ de trei ori. În fine, plecau la mire acasă, unde-i aşteptau
Sus pod că poate voiu bea tot socrii cei mari.
Iar tu pântece nu te bucura Mirele şi mireasa erau întâmpinaţi de soacra mare cu 2 carafe
Că tu nu te vei mai sătura pline cu vin, având în gâtul lor câte un colac mare, frumos
Cum nu se satură iadul împodobit cu busuioc şi cu bande (funde) roşii.
De strâns, ispravnici, ocolaşi După ce tinerii primeau fiecare în mână câte o carafă erau
Pochi, vornici şi vatamani. luaţi de gât cu câte un şervet (prosop) şi conduşi în casă, unde
stăteau puţin pe o pernă şi apoi se ridicau la aşezat zestrea. Când
În acest moment mirele dădea câte un pahar de vin lui socru- intrau în casă, mireasa şi mirele primeau mereu pumni de la flăcăii
său şi soacrei sale şi mireasa părinţilor ei câte un pahar de vin. De şi fetele îngrămădiţi de ambele părţi ale uşii.
asemenea, erau cinstiţi şi naşii. Vornicelul le dădea apoi mirilor
câte un pahar cu vin, spunându-le să-l bea şi să-l arunce peste cap. Nuntă în Stănileşti (anii 60)
Tinerii, după ce sărutau mâna părinţilor şi a naşilor, gustau La nuntă erau invitaţi flăcăi şi fete, familii înrudite ori vecine.
din pahar şi aruncau restul peste cap, moment în care se trăgeau Dacă cei tineri dansau de zor, bătrânii stăteau şi priveau, vorbind
Etnografie

câteva focuri de pistoale. Placau apoi la mire, spre a-şi lua despre vremurile şi oamenii de pe timpurile când erau tineri.
iertăciunea de la părinţii acestuia, de unde mergeau la cununie. Rudele veneau sa dea mâna cu tinerii, aducându-le câte o
pasăre (găină, gâscă ori raţă).
Sfânta taină a cununiei Seara se făcea „masă mare“. Toţi câţi au fost cu nunul în casă
La cununie nu era bine să fie prezenţi părinţii miresei. Dacă
unul din tinerii care se căsătoreau era cumva bolnav de vreo boală sâmbătă seara trebuiau să-l însoţească duminică seara. După ce
cronică ori trecătoare mărturisind acest lucru se vindeca. stăteau la masă, se aducea o găină friptă şi acoperită, să nu se vadă
Dacă se aprindea în biserică haina cuiva de la vreo lumânare semnul că de acum se dau banii.
ţinută aiurea, dacă se întâmpla de murea cineva în sat în ziua în Un „meşter de închinat“ lua o tabla mare pe care erau
28 Lohanul nr. 13
„colacii de nun“ şi
câteva pahare pli- Unul dintre membrii alaiului purta o nuia lungă, de care
ne şi se înfiinţa atârna o cârpă roşie, simbol al păcatului; dacă mireasa fusese
înaintea nunului cinstită se lega o cârpă albă.
zicând: La o săptămână după nuntă părinţii tinerei mergeau în
„Ajungă-te preumblare la tinerii căsătoriţi. Vizitei acesteia i se zicea de „cale
voie bună, pe primară“ .
dumneata cucoa- Anterior, se făcea şi luni seara petrecere mare, numită „un –
ne nun mare şi pe crop“ Astăzi, obiceiul s-a pierdut.
dumneata cucoa-
nă mare, de când Înmormântarea
sara o însărat noi Cultul morţilor se caracterizează printr-o deosebită grijă ce se
bună vreme n-am acordă trupului lipsit de viaţă, pentru că el a fost sălaşul sufletului.
mai dat; iată finii Viaţa este un miracol dar moartea, implacabilă, ne face să reflectăm
Domniei voastre la „viaţa de dincolo“. La Judecata viitoare trupul va învia şi se va
vi se închină cu reuni cu sufletul, astfel fiind refăcută persoana, care se va înfăţişa
doi colaci de grâu lui Hristos pentru a primi răsplata pentru cele săvârşite în timpul
frumos ca faţa lui vieţii pământeşti.
Hristos şi cu aces- Prezenţa morţii în imediata apropiere a muribundului este
te două pahare de semnalată prin diferite semne prevestitoare: pocneşte grinda, bate
vin, să vă fie che- ceasornicul deasupra uşii, se dărâmă un perete, cel aflat în agonia
ful deplin şi vă morţii crede că îi cresc degetele sau îi pune cineva mâna pe ochi,
roagă ca colacii şi visează o fantomă lângă vatră, cocoşii cântă precum găinile sau
paharele să le primiţi şi pe tineri cu ce vă lasă inima să-i dăruiţi.“ invers. Moartea este înfăţişată în mitologia românească cu o
Nunii îi felicitau pe tineri, luau paharele de „duşcă“ şi le ofe- unealtă agrară în mână, seceră sau coasă, cu care ia viaţa grâului
reau un bacşiş de 8 – 10 lei, produse agricole ori obiecte necesare copt şi a omului ursit la naştere.
tinerilor la început de drum în viaţa comună. La fel procedau şi În vremurile vechi, excluzând epidemiile de ciumă, holeră,
ceilalţi meseni, în timp ce muzicanţii interpretau de zor „vivatul“. tifosul făceau ravagii la sate şi războaiele care produceau victime în
Pe urmă, erau poftiţi părinţii mirelui, care erau amândoi îmbrăcaţi orice moment al anului, maximul deceselor se înregistrau
cu „cămeşile de socri“, primeau câte un pahar cu vin în mână şi primăvara, odată cu ivirea „colţului ierbii“, şi toamna, la „căzutul
erau urcaţi pe un pat ori scaun să-i vadă şi să-i felicite cei prezenţi. frunzei“. Fiecare boală incurabilă a acelor vremuri avea sorocul ei
Acolo urau noroc tinerilor, dădeau paharele peste cap, iar calendaristic. Despre bolnavii de plămâni se spunea că mor „la
muzicanţii le cântau „vivatul“ soacrei mari: înfloritul dovleacului”3. Media de vârstă era mult mai mică decât
cea de astăzi, în special în absenţa unor instituţii sanitare şi
„Bucură-te soacră mare elementare măsuri de igienă şi profilaxie. Coasa morţii se ascuţea şi
Că ţi-ai luat pieptănătoare. curma fără milă vieţile copiilor şi tinerilor care nu mai ajungeau la
De te-i la, de nu te-i la maturitate.
Nora ta te-o pieptăna Muribundul este pregătit de rude pentru călătoria cea de pe
Cu pieptenele cel de os urmă. Se cheamă preotul la căpătâiul lui spre a-l mărturisi şi
Să te târâie pe jos. împărtăşi cu Trupul şi Sângele lui Hristos (garanţia vieţii veşnice)
Cum îi borşu di- năcrit pentru toate păcatele săvârşite în cursul vieţii. Moartea este uşurată
Aşa-i socru di-ndrăcit; prin moştenirea lăsată copiilor „cu limbă de moarte“, împărtăşirea
Cum îi zama di-năcrită unor secrete, cererea iertării persoanelor faţă de care a greşit în
Aşa-i soacra di-ndrăcită.“ viaţă etc.
Când este aproape să-şi dea ultima suflare, unul dintre
Pe urmă se puneau cu toţii pe chefuit şi joc. membrii familiei îi pune o lumânare aprinsă în mâna dreaptă, „ca
Luni dimineaţă urma „legatul miresei“. La acest obicei sufletul să se despartă cu lumină de corp“ şi pentru ca lumina să
asistau – de regulă – numai femeile. Mireasa se aşeza pe un scaun alunge întunericul din calea pe care va merge răposatul. Mare
în mijlocul casei, având oglinda pe braţe ori ţinându- i-o mirele. tristeţe îi cuprinde pe cei din casă când cineva moare fără
Nuna îi lua beteala, o pieptăna frumos şi o leagă cu o dermeluţă1 lumânare, motivând că nici de atâta nu a avut parte. Unii mai cred
albă. După aceasta fiecare asistentă (persoană prezentă) îi dădea că, dacă strigi de mai multe ori pe nume pe cel care moare, sufletul
câte un dar în bani – de obicei 10 sau 15 bani – pe care îi puneau pe se întoarce şi persoana supravieţuieşte. Văzându-l pe bolnav că se
oglindă. Dacă mireasa a fost cinstită, soacra era veselă şi-i punea şi luptă cu moartea, în momentul când începe a-şi da sfârşitul, unii
ea pe braţe un val de pânză, o perină ori un lăviceriu2. După dintre cei prezenţi îl strigă cu voce puternică pe nume. Moartea
aceasta se făcea masă şi, dacă nunta a fost iarna, beau vin fiert cu intervine în momentul în care sufletul, imaginat ca o suflare, un
zahăr. După legatul miresei naşii plecau acasă, întovărăşiti de abur, iese pe gura mortului, părăsind o singură dată trupul. Expresia
muzicanţi şi de prieteni, care le duceau „colacii de nun“ . feţei omului mort, ieşit din viaţă şi intrat în moarte inspiră o
Dacă mireasa a „fost fată“ toţi mergeau cu bucurie şi veselie surprinzătoare linişte, sintetizată în popor prin sintagma
mare, dacă nu, toţi erau supăraţi, iar muzicanţii cântau în bătaie de „frumuseţea mortului“, în contrast cu zbuciumul şi agitaţia
joc, rostind din când în când: dinaintea morţii.
Etnografie

După „ieşirea sufletului“ din trup, rudele apropiate sau vecini


Cumu-i nuna spală trupul răposatului/răposatei (bărbaţii spală bărbaţi, femeile
Cumu-i fina spală femei). Apa de la scăldătoare se aruncă la rădăcina unui
Cumu-i drumul la Brăila. copac iar locul se acoperă cu albia, pentru a nu călca nimeni peste
el. Trupul este îmbrăcat în haine noi, nepurtate (altădată era
înveşmântat în hainele purtate la nuntă), şi se aşează mortul pe o
1 Basma în trei colţuri, cu care femeile de la ţară îşi acoperă capul. masă, cu picioarele spre uşă, semn că va ieşi din casă, că va pleca
2 Obiceiurile prezentate – până la un punct – s-au păstrat până
astăzi. 3 I Ghinoiu, op. cit., p. 125.
Iulie 2010 29
sicriul este dus pe umeri), închiderea şi amenajarea mormântului.1
Sicriul era pus pe năsălie şi purtat pe umeri; astăzi el este
transportat cu mijloace moderne. La fiecare răscruce de drumuri
sau fântână, cortegiul se opreşte – în total de 12 ori -, preotul citind
din Evanghelie. Înaintea mortului se pun „poduri“ cu colac şi
lumânare, iar rudele aruncă bani pentru plata vămilor.
Odată cortegiul ajuns la biserică preotul oficiază slujba
propriu-zisă a înmormântării, se citesc rugăciunile de dezlegare, iar
cei prezenţi îşi iau rămas bun de la răposat, fiecare zicând
„Dumnezeu să-l ierte“! Cortegiul porneşte din nou, de data aceasta
către cimitir, unde se află groapa pregătită din vreme. După o mică
slujbă la marginea gropii, răposatul este învelit în giulgiu. Apoi
preotul toarnă ritual pausul (rostit incorect apausul) – vin
amestecat cu untdelemn – peste trupul mortului, în formă de cruce.
Se închide coşciugul de către gropari şi se lasă în groapă. Preotul
pecetluieşte groapa în cele patru laturi ale sale cu pământ luat cu
sapa din buza gropii. Toţi cei prezenţi aruncă ţărână în groapă, care
se astupă bine, iar la căpătâi se pune crucea cu sicriul către apus.
Orientarea mortului se face cu faţa spre răsărit.
spre altă lume. În satul Stănileşti, pe vremuri, după ce se scălda
Urmează masa de pomenire, la casa răposatului sau răposatei.
mortul, se făcea o turtă din făină frământată cu vin, ruptă apoi şi Printre bucatele ce se servesc celor prezenţi se află coliva,
pusă într-un vas plin cu vin. Era mâncată de toţii cei prezenţi cât
preparată din boabe de grâu zdrobit, simbol al morţii şi presărată cu
era fierbinte, crezându-se că aburii ce ieşeau merg să deschidă
scorţişoară, simbol al suferinţei.
calea sufletului în drumul ce-l avea de făcut către Ceruri.
După deces se consideră că sufletul devine liber să colinde în
Se pregăteşte sicriul sau coşciugul, se aşterne cu pânză
zbor locurile cunoscute vreme de 40 de zile. În acest răstimp i se
curată, nefolosită, frumos împodobită şi se pune o pernă pentru
lasă apă într-un pahar şi o bucată de pâine sau un colac, se dă şi se
căpătâi, apoi se aşează trupul mortului în sicriu.
cară apă la persoane neputincioase, se ţine doliu de cei apropiaţi.
Mâinile sunt încrucişate pe piept, dreapta peste stânga, în
Pentru odihna sufletului răposatului se fac pomeniri la trei şi
palma dreaptă aşezându-se o cruce din ceară, având lipită un ban
nouă zile, la trei săptămâni, la 40 de zile (când se dă şi pomul, iar
pentru ca mortul să poată plăti vămile văzduhului, simbol al trecerii
sufletul răposatului aflat până acum în plan terestru, părăseşte
spre lumea de dincolo.
definitiv această lume), la trei luni, la şase luni (jumătate de an), la
Între timp, este anunţat de deces preotul şi cântăreţul bisericii
un an, apoi din an în an, până la şapte ani, când numele mortului
(paracliserul). Clopotele bisericii sunt trase rar, în dungă, în semn
trece la rând în pomelnicul sau lista de pomenire a familiei sau
de doliu, iar sătenii află că cineva din sat a răposat. Din om în om,
neamului său. La şapte ani se face dezgroparea mortului, fapt ce
întreaga parohie află despre tristul eveniment. Clopotul se trage de
implică slujba de pomenire, podoabe, pomeni, lumânări, colivă.
câte trei ori pe zi, până la înmormântare.
Aceste ritualuri funerare sunt întâlnite în toate satele de pe
La casa mortului se pune, deasupra uşii de la intrare, o pânză
valea Prutului, ele fiind extrem de bogate şi complexe, prin fiecare
cu cruci albe, din acelaşi material, semn de doliu. Se adună lume,
exprimându-se nădejdea în viaţa viitoare, în ajutorul lui Dumnezeu
pentru a-l jeli, dar şi pentru a-i cere acestuia să ducă veşti morţilor
– Hristos şi al sfinţilor.
despre cei vii, pe care i-a părăsit acum. Jelirea este impresionantă,
plină de dramatism şi cu adânci rezonanţe în sufletele celor
prezenţi, pentru că se reîmprospătează amintirea unor persoane
cunoscute, dar plecate la cele veşnice. Prin bocet se exprimă,
spontan, de către femei, durerea provocată de moartea rudei __
apropiate, prin cuvinte şi lacrimi tânguitoare la casa mortului,
înainte de înmormântare, pe ultimul drum, în ziua înmormântării,
în cimitir, la mormânt.
Seara se oficiază, de către preot, mici slujbe funerare,
citindu-se din Evanghelie pasajele referitoare la Înviere. Sătenii vin
la priveghi, aducând flori şi aprinzând câte o lumânare pentru cel
decedat; rememorează clipele petrecute cu cel răposat, jelesc şi
îmbărbătează rudele acestuia. Faptele mai puţin plăcute ale
mortului sunt ţinute sub tăcere, conform dictonului „Despre morţi,
numai de bine“. În tot timpul, până la înmormântare, mortul este
privegheat de către rude, prieteni, cunoscuţi.
Înmormântarea corpului are loc, de obicei, la trei zile după
deces. Pentru a se evita ziua de luni, interzisă înmormântărilor,
acestea pot avea loc la două sau patru zile. Indiferent de ziua
înmormântării, ceremonialul se desfăşoară numai după-amiaza.
Preotul şi cântăreţul bisericii vin la casa decedatului, slujesc
puţin, apoi, cu crucea înainte (pe care s-a scris numele acestuia,
Etnografie

data naşterii şi a morţii), se porneşte către biserică. Mortul este scos


din casă cu picioarele înainte, invers de cum a ieşit la naştere,
sicriul se loveşte de pragul casei, în semn de rămas bum, uşa de
intrare este închisă prin trântire, satul este revăzut printr-o ultimă
parcurgere a uliţelor principale, se fac opriri pentru odihnă la
răscrucile importante, o ultimă slujbă la biserică, scoaterea piedicii,
îngreunarea mortului pe măsură ce se apropie de cimitir (dacă
1 I Ghinoiu, op. cit., p. 126
30 Lohanul nr. 13

Reactivarea fondului
tradiţional local

Înv. Ion Vasiliu – Huşi

n contextul educaţiei actuale, am considerat că foarte


Î important este cultivarea la micii şcolari a dragostei pentru
folclor, care este cel mai vechi, cel mai autentic şi cel mai
valabil document al unui popor. În folclorul unei ţări îşi găseşte
locul bine definit şi folclorul copiilor. Constituit într-un avut care
nu se pierde niciodată, folclorul copiilor a fost transmis din „Muguraşi de primăvară“ şi maestrul Johny Răducanu
generaţie în generaţie, printr-un testament nescris, împuternicit prin
legi naturale ale pământului. Parte integrală a folclorului românesc ocupând cu el, locul I la Concursul interjudeţean „Obiceiuri de
o constituie frumoasele şi variatele obiceiuri de iarnă. iarnă“, Vaslui, decembrie 2009.
Începând cu anul 2000, am iniţiat în cadrul orelor de opţional Motivaţi încă o dată de această reuşită, am purces la refacerea
un grup vocal-instrumental, „Muguraşi de primăvară“. În cadrul drumului glorios din 2005, poposind în data de 1 martie 2010 la
acestor ore, la un loc de cinste am situat colindele, pluguşorul, Bojdeuca „Ion Creangă“ din Ţicău, cu un frumos program artistic
jocul caprei, cât şi alte obiceiuri de iarnă. Ore, săptămâni şi chiar dedicat marelui povestitor, cu ocazia zilei aniversare .
ani de muncă la care au marşat cu mult entuziasm copiii dar şi Invitaţi de onoare la acest spectacol au fost doi oameni de
părinţii. referinţa în cultura românească: Ion Caramitru şi Johnny Răducanu,
Rezultatele nu au întârziat să apară: primele concursuri, care au apreciat cadrele şi elevii în demersul lor.
primele premii. Au urmat altele şi altele culminând cu prezenţa Am simţit pentru a câta oară bucuria de a forma copii dar şi
deosebit de apreciată la Cotroceni. Însuşi preşedintele României, regretul de nu mai fi eu însumi copil… poate, doar cu inima şi
domnul Traian Băsescu, felicitându-i pe copii, le-a urat succes în sufletul…
activitatea şcolară şi îndemnul de a fi mândri că sunt români. Acum, la ceas de bilanţ si de rememorare, aducerile aminte
parcă nu mai găsesc stăvilar. Dacă tot am vorbit de Creanga, cu
umila mea activitate, mi-aş permite să-l parafrazez:
O bucata de humă din Trestiana care… nici frumos nu am
fost, nici bogat nu am devenit dar care, am păstrat în suflet acea
inocenţa copilărească şi care, se simte iar copil alături de copiii ce-i
am în oblăduire.
Împreună, drumul spre reuşită s-a concretizat în următoarele
realizări:
 13-15 octombrie 2000, Iaşi – debut cu premiul I, concurs
naţional organizat de organizata Scout – România (Cercetaşii
României), ediţia a IV-a;
 3 decembrie 2000, Festivalul concurs „Fluieraşul
Vasluian“, ediţia a – II a
 23 aprilie 2001, premiul I Concursul judeţean de muzică
uşoară si populară „Florile Copilăriei“, Bârlad;
 11 noiembrie 2001, Festivalul concurs „Fluieraşul
Vasluian“, ediţia a III-a;
 12 martie 2002, Concursul naţional de muzică uşoară si
populară din învăţământul preuniversitar – zona Moldova, Piatra
Grupul „Muguraşi de primăvară“ colindând Neamţ;
de Crăciun Preşedinţia României [G.F]  30 august 2002 – Tabăra şcolară Băile Herculane;
 11 mai 2003, Concurs judeţean de muzică uşoară şi
Drumul plin de emoţii spre Bucureşti, capitala României populară „Florile Copilăriei“ – Bârlad;
Mari, n-a fost o încheiere a activităţii folclorice din 2004. A urmat  9 noiembrie 2003, Festivalul concurs „Fluieraşul
un altul la fel de important, tot spre o capitală dar de data aceasta, Vasluian“, ediţia a IV-a;
spre capitala „Primei Uniri“ – Iaşi, şi nu oriunde, ci la locuinţa  27 februarie 2004, Concursul naţional de muzică uşoară şi
celui mai mare povestitor al neamului românesc, Ion Creangă. populară din învăţământul preuniversitar, faza judeţeana – Huşi;
Evenimentul s-a produs într-o superbă zi de iarnă cu un soare bând  20 martie 2004, Concursul naţional de muzică uşoară şi
care, parcă zâmbea acelor minunaţi „mesageri ai folclorului populară din învăţământul preuniversitar – zona Moldovei, Iaşi;
huşean“ când, la Bojdeuca din Ţicău, au prezentat frumoase  7 noiembrie 2004, Festivalul concurs „Fluieraşul
cântece populare, colinde, pluguşorul şi jocul caprei. Vasluian“, ediţia a VI-a ;
Rememorând aceste frumoase momente din viaţa de dascăl,  20 decembrie 2004, Concurs „V-am adus colinda noastră“
gândul actual se îndreaptă spre fostul director al Şcolii nr. 1 – Huşi;
„Mihail Sadoveanu“ din Huşi, Chirica Giosu, care între timp a  23 decembrie 2004, primii colindători ai preşedintelui
trecut în lumea fără dureri şi suspin, cel căruia îi datorez afirmarea Traian Băsescu, Palatul Cotroceni, Bucureşti;
mea pe plan extra-curricular, cultural – artistic; singurul coleg ce a
crezut în proiectul meu de inoculare a dragostei în inima şi sufletul  25 decembrie 2004, urători la Bojdeuca lui Ion Creanga –
Ţicău, Iaşi
elevilor a ceea ce e sfânt şi cu adevărat românesc – folclorul – ce
 9 mai 2005, Festivalul prieteniei – Iaşi;
Tradiţii

practic defineşte şi deosebeşte un popor de celelalte.


Anii s-au scurs nemilos şi tocmai când credeam că s-a stins  5 iunie 2005, Festival inter-judeţean de folclor „Balada“,
focul sacru al muncii mele pe tărâm cultural, un nou val de ediţia a III-a – Iaşi;
entuziasm şi dorinţă de afirmare a apărut în noua generaţie de  13 noiembrie 2005, Festivalul concurs „Fluieraşul
bobocei pe care am luat-o în septembrie 2009. Astfel, într-un timp Vasluian“, ediţia a VII-a ;
uimitor de scurt, am reuşit să formez un nou grup de „muguraşi  1 decembrie 2005, emisiune „Hora prichindeilor“, TVR 2,
folclorici“ din clasele I-C şi I-D (Ion Vasiliu şi Valentina Liciu) Bucureşti;
Iulie 2010 31
din străbuni“ – Chişinău, Republica Moldova;
 13 mai 2007, Concursul judeţean „Florile copilăriei“ –
Bârlad;
 17 iunie, 2007 Festivalul interjudeţean de folclor –
Botoşani;
 11 noiembrie 2007, Festivalul concurs „Fluieraşul
Vasluian“, ediţia a IX-a ;
 19 ianuarie 2008, Concursul naţional de muzică uşoară şi
populară din învăţământul preuniversitar, faza judeţeană – Vaslui;
 22-23 martie 2008, Concursul naţional de muzică uşoară
şi populară din învăţământul preuniversitar – zona Moldova;
 30 mai 2008, Concurs internaţional de folclor – Odesa,
Ucraina;
 15 iunie 2008, Festival interjudeţean de folclor, „Cântec
din caval“ – Agafton, Botoşani;

Tradiţii
 21 iunie 2009, Festivalul naţional de muzica populara
„Mugurelul“, ediţia aV-a – Dorohoi;
 19 august 2009, Festivalul internaţional de gimnastică şi
dans al copiilor şi adolescenţilor, ediţia a XVI-a;
 12 decembrie 2009, Concurs interjudeţean „Colinda din
străbuni“ – Vaslui;
 12 decembrie 2005, Festivalul prieteniei – Iaşi;  1 martie 2010, Concurs interjudeţean „Mărţişorul“– Iaşi,
 9 mai 2006, Festivalul prieteniei – Iaşi; Bojdeuca din Ţicău.
 11 iulie 2006, participare la Radio Vacanţa copiilor –
Năvodari;
 19-23 decembrie 2006, Concurs internaţional „Colinda

comuna Sârca. În 1848, când copilul avea 13 ani, părinţii l-au dat
să înveţe mai departe la Seminarul „Veniamin Costache“ de la
mănăstirea Socola, unde profesori erau fraţii Filaret şi Neofit
Scriban.
Înainte ori înapoi, Pe atunci, împreuna cu Seminarul, focar de cultură la Iaşi, era
şcoală românească? şi Academia Mihăileană.
Ajuns elev în clasa a IV-a la Seminar, şeful pedagog l-a
avertizat în ajunul vacanţei de Paşti:
— Rectorul Seminarului nu-ţi îngăduie să mergi la părinţi în
Ion N. Oprea – Iaşi vacanţa aceasta!
— Dacă nu-mi dă voie, mă voi duce acasă pe răspunderea
mea, i-a răspuns Erbiceanu.
(Continuare din p. 1) Informat astfel dar şi ambiţionat, elevul s-a retras la repertoar
şi până a doua zi a tradus din româneşte în greceşte o predică a
„O carenţă gravă a învăţământului filologic“ îşi intitulează profesorului său Neofit Scriban, pe care i-a prezentat-o personal.
Bogdan Creţu opiniile referitoare la lipsa limbilor clasice din — Iată, domnule rector, dovada că am învăţat bine greceşte.
programa actuală a învăţământului românesc, relevând De ce sunt pedepsit să nu fiu slobod să merg la părinţi?
consecinţele, total negative, în „Ziarul de Iaşi“ din 16 februarie Limba greacă, Erbiceanu a învăţat-o mai întâi de la
2010. arhimandritul Vida şi apoi de la Neofit Scriban, ambii distinşi
Acum 15 ani în urmă, un absolvent de liceu cunoştea măcar pedagogi şi profesori elenişti: – spune cel care-i dezvăluie
declinările şi conjugările, putându-se descurca într-un text al lui biografia.
Cicero, în timp ce astăzi, latina, ca şi greaca veche, sunt — Nu pentru aceasta eşti oprit a merge acasă. Tatăl tău mai
cenuşăresele studiilor filologice – notează Bogdan Creţu... are copii, eu nu am nici unul şi cine mă va urma în acest apostolat,
Acum 60 de ani şi ceva în urmă, la Seminarul „Veniamin dacă nu tu? Vreau ca înaintea Maicii Domnului, de Paşti, să cânţi şi
Costache“ latina, greaca, slavona, germana, franceza, ca şi engleza să sărbătoreşti împreună cu mine, învierea Fiului său – i-a răspuns
erau discipline de largă căutare, zic eu. pedagogul după ce i-a primit şi citit traducerea, în care găsise foarte
Cu vreo 160 de ani în urmă, absolvenţii liceelor din România puţine greşeli.
deveneau bursieri ai Universităţii din Atena, care a promovat nume Din acei moment – subliniază fostul său elev, biograful,
ca Dimitrie Racoviţă, Lazăr Drugeanu, Ilie Benescu, Dragomir Erbiceanul a înţeles aprecierile de care se bucura, iar grija lui cea
Puncte de vedere

Demetrecu, Gheorghe şi Constantin Erbiceanu, ultimul nu numai mai mare a rămas să fie mereu demn de ele, muncind zi de zi şi an
profesor de limbi clasice, ci şi academician, chiar vicepreşedinte al de an pentru a se afirma şi a dovedi că profesorii săi nu s-au înşelat
Academiei Române... in crezurile lor.
Despre Gheorghe Erbiceanu, lipsă din multe dicţionare ale La examenul de absolvire a clasei a VIII-a, deci a
personalităţilor, aflăm lucruri esenţiale de la un fost elev al său seminarului, a asistat şi ministrul cultelor, un bun elenist. ÎI ştia pe
(N.V.L.) din ziarul Evenimentul nr. 229/231 din octombrie- Gheorghe Erbiceanu din recomandările profesorilor săi.
noiembrie 1901. Ministrul a luat din biblioteca şcolii un autor grec, care nu se
Gheorghe Erbiceanu s-a născut în Erbiceni, comuna Borieşti, predase, i-a înmânat cartea cu un semn pus într-un anume loc, iar
în anul 1835, decembrie 8. Părintele său, preotul Ion Popescu, şi când i-a venit rândul să răspundă, i-a cerut să traducă de... acolo.
mama sa Zoea presvitera, erau bucuroşi văzându-l, încă de copil, — Autorul în cauză nu ne-a fost predat pentru că nu a fost
cât de respectuos şi ce dragoste şi dorinţă manifesta faţă de sfaturile cuprins in programul şcolii, a motivat elevul, cu multă bună
şi învăţămintele morale ale timpului său. cuviinţă, către ministru.
Încă înainte de a i se fi pus abecedarul în mână, el ştia din — Nu-i nimic, încearcă, iar unde nu vei reuşi tu, voi putea
auzite, multe din vieţile sfinţilor şi rugăciunile religioase. eu, iar unde nu vom face-o nici unui, o va realiza părintele Neofit
Ceaslovul, psaltirea, cântările bisericeşti şi cele patru operaţii Scriban, iar daca nici el nu va putea, textul va rămâne netradus, că
aritmetice le-a învăţat, drept clase primare. de la dascălul din doar nu suntem greci, l-a încurajat cu blândeţe de părinte, mai
32 Lohanul nr. 13
marele peste profesori. – Niciodată nu se suia la catedră, explica şi asculta
Erbiceanu s-a aplecat asupra cărţii şi foilor sale, a tradus cu plimbându-se prin clasă, oprindu-se în faţa elevilor.
foarte puţine corecturi ceea ce i se ceruse, iar ministrul 1-a lăudat. Eram în clasa a V-a, spune N.V.L., un coleg, Angel Ciprian,
În plus a mulţumit şi profesorilor pentru că şi-au ales bine urmaşul a şters scaunul şi catedra de colbul produs prin jocurile noastre şi l-
în adâncirea cunoştinţelor la disciplina de studiu. a invitat să se suie la catedră.
Chiar în toamna aceea a anului 1856, Gh. Erbiceanu a fost — Este lesne pentru dumneata să mă inviţi să mă sui la
trimis ca bursier al statului să înveţe la Universitatea din Atena, catedră. O vezi? Este mai mult decât a ţine echilibrul puterii,
unde a studiat literatura (vezi „Bursieri români la Universitatea din rămânând toată sarcina răspunsurilor pe capul miniştrilor, singurii
Atena în secolul XIX: portretul unui grup“ de Leonidas Rados. responsabili în faţa ţării. Pe când profesorul trebuie să formeze
Institutul „A. D. Xenopol“ din Iaşi; „Studenţi români peste hotare miniştri, regi şi împăraţi, nu oricare poartă numele de profesor
şi procesul de constituire a României moderne“ de Dan Berindei). merită şi să se suie la catedră!
În 1859, după terminarea studiilor, la întoarcerea în ţară cel dintâi Erbiceanu era blând, îngăduitor, demn dar şi inflexibil cu
gând al fostului elev a fost acela să-şi întâlnească profesorii, pe oamenii mari. Odată a venit în clasă ministrul Cultelor, care era un
fraţii Neofit şi Filaret Scriban. Aceştia l-au primit cu inimă academician, un distins literat, dar acum – nervos şi nemulţumit de
deschisă. Pentru că la Seminarul din Iaşi, catedra de limbă elenă şi ceea ce constatase la alte clase.
filozofie erau vacante, Neofit Scriban s-a dus la minister şi a cerut Erbiceanu asculta un elev, căruia i-a zis după ce l-a primi: pe
să fie numit Gheorghe Erbiceanu profesor la ambele discipline, ministru:
recomandându-l că îndeplineşte toate condiţiile, să le ocupe. — Destul! Domnia sa este domnul ministru şi a venit să vadă
Cum altă persoană era acum ministru, iar Erbiceanu nu era nu ce ştiţi voi; că ştie că nu ştiţi greceşte, dar vrea să cunoască ceea
cunoscut şi de domnia sa, ministrul a cerut să-l cunoască. ce ştiu eu care vă sunt profesor şi a început să explice, detaliază
Gheorghe Erbiceanu s-a prezentat la cabinetul ministrului, s- N.V.L.
au întreţinut timp îndelungat, că demnitarul era tot un perfecţionist Ministrul care ia început nu i-a plăcut primirea, a început
în limba greacă şi latină, despre multe chestiuni referitoare la încetul cu încetul a se lumina, a uita de sine şi fascinat de măiestria
şcoală, după care ministrul i-a întins mâna, zicându-i: cu care Erbiceanu explica, când acesta a mântuit, i-a strâns mâna şi
— Catedrele nu-s pentru tine! i-a zis:
Contrariat, cu sufletul zdrobit de amărăciune, Erbiceanu i-a — Dacă toţi profesorii ar fi ca dumneata, corpul nostru
raportat rezultatul fostului său magistru – Neofit Scriban. profesoral ar fi cel întâi în Europa!
— De ce aceasta? – 1-a Erbiceanu, care niciodată
întrebat directorul seminarului nu punea preţ pe importanţa
pe mai marele peste cuvintelor rostite de înalţii
învăţământul românesc. funcţionari, fie ei şi miniştri, a
— Prea cuvioase, nu plecat capul ca semn de
luptaţi alături de noi ca să mulţumire, fără a se fi arătat
scăpăm de greci? Se poate să-mi flatat de apreciere.
recomandaţi ca tocmai un grec Pe cât de demn şi
să-l numesc profesor la seminar, inflexibil se arăta cu cei sus-
un român n-aţi găsit? puşi, pe atât de blând şi modest
— Domnule ministru – i- era cu oamenii obişnuiţi.
a răspuns Scriban cu mâhnire, Deseori nu observa nici salutul
vreau ca în seminar, în locul foştilor săi elevi care-l iubeau ca
meu, să se predea limba şi pe un adevărat părinte.
literatura elenă, întocmai ca la La masa sa, întinsă
Atena şi de aceea v-am oricăruia, fără distincţie de clasă
recomandat pe fiul preotului Ion sau rang social, era de o
Popescu de la Erbiceni, Iaşi. Am amabilitate excepţională, blând
să vin împreună cu el şi are să vă şi împăciuitor, veşnic vesel,
vorbească tot aşa de corect şi încât nu rămânea nici o persoană
frumos româneşte, ca şi greceşte – tânără sau bătrână, bărbat sau
ori latineşte, pentru ca elevul femeie, căruia să nu-i adreseze
meu este român get-beget, fiu şi vorbe măgulitoare, devenind de
nepot de preot român. neuitat.
După ce ministrul a vorbit româneşte cu Gheorghe Erbiceanu La nevoie înlesnea şi împrumuta pe unii elevi cu bani ca să
şi i-a cercetat atestatele, l-a şi numit cu mare bucurie profesor de aibă cu ce pleca în vacanţă la părinţi.
limba elenă şi filozofie, la Seminarul de la Socola. — Contractezi cu minorii, i-a zis un coleg poate în glumă.
În acelaşi an el avea să se căsătorească cu Julia, fiica — Binefacerea nu distinge între minor şi matur, i-a răspuns
preotului Gavril Scriban, frate cu arhiereii Neofit şi Filare: Scriban. Erbiceanu.
A fost profesor la cele două catedre până în anul 1862, când a În ziua de 31 octombrie 1899, biograful a mers să-şi vadă
rămas profesor numai la limba elenă. profesorul. Era bolnav. S-a aşezat lângă patul lui, i-a luat mâna în
În această calitate, Erbiceanu era neîntrecut – spune fostul mâinile sale şi au vorbit ceea ce se spun în asemenea ocazii.
său elev care ni-l înfăţişează: „Era neîntrecut în exactitatea cu care Era mulţumit de revederea lor. A patra zi 1-a văzut mort. Era
îşi îndeplinea datoria, nu numai că nu absenta niciodată la clasă, 4 noiembrie 1899. Erbiceanu a murit fără a avea inamici, ci doar
Puncte de vedere

dar punctualitatea intrării sale în clasă era proverbială. Abia înceta bârfitori. Cărora deşi îi cunoştea, le întindea o mână prietenească.
sunetul clopoţelului şi deodată se deschidea repede uşa, fiindcă Dacă a fi fost altfel, unul care îşi face procente din persoana şi
intra totdeauna grăbit. îşi punea pălăria sau căciula pe catedră şi învăţătura sa , ar fi murit cunoscut în ţara întreagă.
apoi se adresa clasei: Aşa a rămas un învăţat. Nepomenit nici în literatura de
— Voi aţi învăţat ceva pe astăzi? specialitate, nici în dicţionarul personalităţilor. Un uitat!
— Am învăţat, domnule profesor! răspundea clasa. Gheorghe Erbiceanu era un dialectic de prima forţă, pe lângă
— Cu laude de-ale voastre sunt deprins eu, am să văd îndată talentul său rar pentru însuşirea şi cunoaşterea limbilor lumii, mai
ceea ce ştiţi. era înzestrat cu o voce puternică şi frumoasă, cunoştea la perfecţie
Şi cel care i-a fost elev timp de patru ani (N.V.L.) explică muzica vocală şi psaltică pe care nu a încetat a le cultiva până la
cum profesorul se făcea înţeles şi iubit: dacă elevul nu ştia bine sau moarte.
aproape deloc, profesorul îl corija – explicându-i, iar când îl Pe lângă autorii clasici, eleni şi latini, el a citit şi ştia aproape
corecta, întotdeauna venea cu apropouri, încât elevul îşi amintea toate scrierile autorilor noi de istorie, filozofie, literatură şi
totodată şi lecţia.. Expresiile îmbrăcate într-o o formă înţeleasă, sociologie, ajungând a fi un savant în toată puterea cuvântului.
deveneau simple şi originale. Ideile cele mai abstracte deveneau Era singurul care poseda cunoştinţa tuturor sistemelor
explicite, înţelese, asimilate. filosofice antice păgâne, un profund teolog, considerat un oracol în
Iulie 2010 33
chestiunile greu de înţeles, adesea vizitat şi consultat în problemele cuvenite.
timpului de către cei mai înalţi clasici români. Este cel care a contribuit la înscrierea între monumentele
A fost un personaj „omniprezent în comisiile de bacalaureat istorice a Bisericii fostului Seminar de la Socola – Iaşi, scăpând-o
din ultimele trei decenii ale secolului ai XIX-lea, membru în de la demolare.
comisia de redactare a cărţilor de ritul bisericesc, tipărite cu litere Lângă biserica din incinta Spitalului nr. 7 Socola Iaşi se
latine, corectându-se erorile din traducerile vechi. A lucrat odihneşte corpul celui care a învăţat aici serviciul religios şi a
Evhalogianul mare (molitfelnicul) şi Orologiul mare (ceaslovul). A primit benedicţia religioasă la cununie, Gheorghe Erbiceanu, alături
fost redactor la „Jurnalul“ Sfântului Sinod „Biserica ortodoxă“, a de mormântul socrului şi a copiilor săi.
colaborat la „Revista teologică“ din Iaşi, în care a combătut logic şi Aşa că, ajunşi în acest punct, după distrugerea învăţământului
ştiinţific teoria materialismului. A lucrat sintaxa limbii greacă în românesc în 1948 şi atâtea reforme de atunci încoace, devine firesc
comparaţie cu limba latină. să ne întrebăm, după ce am citit cele de mai sus: încotro, şcoala
În „Columna lui Traian“ a criticat şi demonstrat marile românească? Înainte ori înapoi, în cultura românească?
greşeli făcute în traducerea Bibliei de către Societatea Britanică,
atrăgând fără succesul dorit, atenţia guvernului să ia măsurile

Coloşenco. Despre cei „plecaţi“, mai devreme sau nu, cuvinte


evocatoare semnează C.D. Zeletin (despre profesorul Harry
Zupperman), Aurel Popescu şi Elena Popoiu (despre „parizianul“
Adnotări… din publicaţiile zonale Gil Crăescu şi inventatorul Mărgeluş Burgă), Nicolae Creţu şi
Mihaela Tudor (despre profesorul Mihai Daraban) şi Mircea
Coloşenco (despre publicistul Octavian Stoica). Sub semnul liricii,
Prof. Lina Codreanu – Huşi Petruş Andrei publică un grupaj de sonete de dragoste (Ce bine-i să
te văd de dimineaţă,/ Să aflu că eşti fericit cu mine (…)// Hai vino
să ne pregătim de cină/ Că ţi-am adus de toate din grădină/ Şi să
aaadul literar“, revistă trimestrială de cultură, lăsăm mâhnirile la uşă), căruia i se alătură un Sonet bilingv al lui
„B Bârlad, anul IV, nr. 1(12), februarie 2010. Debutul
se face prin anunţarea evenimentului editorial
Simion Bogdănescu şi grupajul din Dicţionarul cu distihuri al lui
Adrian Voica. Diana Stoica îşi continuă demersul eseistic despre
motivul insulei în imaginarul poetic eminescian. O cronică
rarisim: Opere politice, de M. Eminescu. În editorialul Program şi
ideologie literară, criticul literar Valeriu Râpeanu comentează rolul substanţială a lui Ion Popescu-Sireteanu lămureşte interesul
articolelor programatice şi al ideologiilor literare din revistele bucovineanului Nicolae Cârlan pentru destinul lui Eminescu.
româneşti, începând de la Asachi şi Heliade Rădulescu (perioada Mesajul din cartea-document a M. Lovinescu (La apa Vavilonului),
paşoptistă) până la „convorbirile“ junimiştilor. În aceeaşi notă, scrisă sub semnul exilului, este descifrat de Al. Mânăstireanu.
criticul de artă Valentin Ciucă dă substanţă revistei, trecând în Cercetarea antroponimică a lui Teodor Oancă şi prezentarea de
revistă evenimentele din domeniul artelor plastice şi anunţând către Ştefan Epure a unei lucrări de lingvistică a profesorului ieşean
apariţia albumului Un secol de arte frumoase în Moldova. Ilie Dan precum şi întoarcerea unei file de istorie a locului (despre
Personalitatea primului academician român, Dimitrie Cantemir, Casa Greceanu, Bârlad) de către infatigabila D-nă Elena Monu
este obiectul cercetărilor lui Gh. Clapa şi Constantin Barbu, ultimul motivează diversitatea ideatică a publicaţiei bârlădene.
constatând amar că „Academia Română, încă din 1881, vrea să
scoată o ediţie completă Cantemir. N-a terminat-o nici acum“. „Elanul“, revistă
Mărturisiri de natură eseistică, din specia „tabletelor“, putem afla de cultură editată de Aso-
din serialul Jurnal (V) al băcăuanului C. Călin şi tot mărturisiri ciaţia Culturală „Acade-
despre timpuri trecute includ convorbirile dintre Octavian Blaga şi mia Rurală Elanul“ şi
Ion Murgeanu (Zorlenii au fost şi rămân locul de sub stele în care Şcoala „Mihai Ioan
bunul Dumnezeu a pus în mine fiinţa cea mereu neliniştită de mai Botez“, Giurcani-
târziu). Paginile revistei, isprăvnicite de Gruia Novac, cuprind Găgeşti, anul XI, nr. 95,
numeroase cronici, cronichete şi recenzii de carte, profesorul însuşi ianuarie 2010. Mircea
ţinând ritmul pentru vreo şase apariţii editoriale. Poezia, proza, Ciubotaru, profesor uni-
dramaturgia pigmentează sumarul şi găsim aici nume de scriitori versitar ieşean, onorează
consacraţi, precum Ion Beldeanu, Petruş Andrei, George Irava, publicaţia cu un material
Florin Iordache. Surprinde plăcut o proiecţie de revistă mai rar sistematic şi documentat
întâlnită: pictopoeziile care, pagină după pagină, dau ritm despre Arghiropolii din
interesului de cititor. Aici, Moldova, nume de ori-
e fericită împletirea repro- gine grecească, intrat în
ducerilor plastice (din genealogia românească în
păcate, alb-negru) din timpul domniilor fanari-
vernisajul „Elegia mării“ a ote de sfârşitul veacului
artistului Dan Cumpătă cu al XVIII-lea şi începutul
fragmente lirice selectate celui următor, atât în
din vol. Marea şi stelele, Muntenia cât şi în Mol-
de Ion Murgeanu. dova. Cunoscut cercetă-
tor al folclorului zonal,
„Academia Dan Ravaru cercetează repertoriul variat al colindelor de cerb şi
Bârlădeană“, revistă edi- ciută din zona Vasluiului, descoperind că cele mai bogate vetre se
tată de Societatea literar- află în comunele Berezeni şi Iveşti. Tot în aria cercetării se înscriu
articolele lui Iulian-Marcel Ciubotaru (ecouri ale descoperirilor
Recenzie

culturală „Academia
Bârlădeană“, Bârlad, anul arheologice din Comarna în literatura de specialitate) şi Adrian
XVII, nr. 1(38), trim. I, Butnaru (Un boier filantrop de altădată: Dimitrie Iamandi). De
2010. Revista e condusă menţionat că boierul a trăit în zona târgului Huşi şi a donat clădiri
de un colectiv redacţional, de locuit, pe care le deţinea în proprietate, pentru înfiinţarea
cu agerime şi receptivitate, spitalului din Huşi, împreună cu 2000 de galbeni. Pios omagiu unei
având în frunte pe personalităţi complexe din ţinuturi argeşene, Ion Nania (1934-
renumitul rebusist Serghei 2009), îi aduc Dragoş Măndescu şi Jean Dumitraşcu. Ultimul redă
34 Lohanul nr. 13
profilul directorului de revistă (la „Restituiri”), care poate fi pildă şi utat poate avea încredere în recenziile, interviul, personalităţile
contemporanilor: Era de o intransigenţă fără limite. Veneau tot prezentate ori cercetările făcute de elevi sub coordonarea exigentă a
felul de propuneri de publicare, desfiinţate imediat: „Ce aduce nou prof. Costin Clit. „Cinste lor!“ e ultima rubrică ce redă liste nenu-
acest articol în istoriografie? Cu două-trei citate dintr-o carte mărate cu elevi premiaţi la olimpiade şi concursuri şcolare - 2010.
citită recent nu te poţi numi istoric. Nu încurajez recenziile, ci Aidoma şi aprecierea noastră. „Zorile“ este secondată sprinten de
cercetarea arhivelor şi cercetarea de teren“. Pagini interesante mai „Roua zorilor“, primul număr al revistei gimnaziştilor din liceu, că-
semnează N. Ionescu (Viaţa confesională a oraşului Vaslui în reia îi dorim drum lung şi ascensional.
secolul al XIX-lea), M. Bolum (Bancnotele de ocupaţie ale Băncii
Generale Române), Ioan Mitrea (Antichităţile Elanului), I. Oprea, „Maluri de Prut“,
S. Coloşenco periodic al Asociaţiei
Culturale „Pro Basarabia
„Lohanul“, revistă cultural-ştiinţifică, Huşi, anul IV, nr. 1 şi Bucovina“, Huşi, anul
(11), februarie 2010; nr. 2 (12), aprilie 2010. Fondatorul Vicu III, nr. 4, ianuarie 2010;
Merlan se îngrijeşte cu stoicism de apariţia revistei, chiar dacă anul II(?), nr. 5-6, februa-
sporadică, totuşi într-o ţinută aleasă. Ambiţioasă prin tematica rie-martie 2010. În am-
exhaustivă, revista se structurează pe istorie, geografie, literatură, bele numere, materialele
arheologie, recenzie, poezie, spiritualitate, ştiinţă, psihologie, de fond sunt semnate de
medicină naturală, dezbateri, paranormal, tradiţii etc. La obiect, Viorica Olaru-Cemârtan,
documentarea şi cercetarea ştiinţifică este asigurată de V. Merlan Ştefan Plugaru, Dinu
(arheologie), C. Clit şi Adrian Butnaru (istorie), Aurel Cordaş Poştarencu, Gabriela
(economie), Avram D. Tudosie (oenologie), Valeriu Neştian, Ion Ielenicz, Teodor Candu.
Gavrilă Ogoranu (legitimitate istorică, rezistenţa anticomunistă), L. Cei mai mulţi, din
Codreanu (bibliografie), Şt. Plugaru (etnografie), D. Grigoraş Republica Moldova.
(psihologie), protosinghel Veniamin Ilie şi prof. Paul Matei Bravo lor! Problematica
(spiritualitate). Prezentările de monografii ori de producţii lirice este adecvată profilului
sunt semnate de N. Ionescu, Elena Olariu, I.N. Oprea, C. Donose, publicaţiei: ocuparea
iar adnotările din reviste, de subsemnata, desigur, fără pretenţia Basarabiei de către
epuizării subiectelor. Între autorii de texte lirice: Ioana Frenţescu, sovietici, Mitropolia
Carmen Angheluş, Elena Olariu, Petru Brumă, Valentin Furtună Basarabiei, prigonirea
ş.a. populaţiei româneşti din
V. Neştian se arată necruţător faţă de Marin Preda, conside- Basarabia (în iunie-iulie 1941), Unirea Principatelor, din activităţile
rând că a avut o atitudine duplicitară în epoca comunismului. Din filialelor A.C.„P.B.B“, file de istorie, memorii ş.a.
Ierusalim, S. Brandea prezintă prin faţa ochilor minţii, ca pe un Numărul din februarie-martie este dedicat împlinirii a 20 de
ecran miraculos, imagini atitudinea lui de trasee turistice şi ani de activitate a Asociaţiei Culturale „Pro Basarabia şi Bucovina“
spirituale: edificii publice, „muntele grandios“, Ierusalimul vechi, din România. Sub semnătura basarabenilor sunt publicate materiale
„munţii“ Ierusalimului, legende, procesiuni religioase, biserica docte şi interesante. Analiza Gabrielei Ielenicz (O privire
învierii, într-un cuvânt Via Dolorosa. Urmează multă informaţie retrospectivă) punctează, la momentul aniversar, evenimentele
despre: descoperiri celebre româneşti, alimente şi plante medi- majore din viaţa asociaţiei, înfiinţată în noiembrie 1950, la Paris,
cinale, probleme de sănătate (cu pledoarie pentru hrana naturală), reorganizată în februarie 1990, în Ţară. De asemenea, evidenţiază
pericole contemporane asupra sănătăţii omului. În final, româ- activitatea corifeilor din cercul basarabenilor ori al bucovinenilor,
nescul Dragobete vs. transoceanicul Sfânt Valentin. numeşte principalele evenimente (proiecte, conferinţe, congrese,
Formatul revistei, prezentarea grafică, ilustrarea materialelor simpozioane, mitinguri etc.) şi pe unii dintre reprezentanţi. La
şi nuanţele pastelate o aşază între publicaţiile dorite chiar şi de nivelul urbei Huşi, întrunirile din asociaţie, au însemnat un fapt de
boierii de la vechile case „domneşti“. înviorare a legăturilor dintre românii de pe ambele maluri de Prut.
În concluzie, pe-aici, pe-acasă, toate bune, dar, ca peste tot, e Mai entuziaste la început, în latenţă ulterior şi, de la un timp,
loc de… mai bine. De exemplu, în nr. 1 al revistei, orientarea reavivate, după cum ştim şi, de altfel, după cum menţionează şi
cititorului este îngreunată de absenţa unui reper paginal, a unui autoarea. În acelaşi spirit sunt prezentate activităţile celor 15 filiale
sumar, observaţie intuită, căci în nr. 2 - da, există. Apoi, încă se ale A.C.„P.B.B“, desfăşurate în ultimii 20 de ani.
mai poate lucra la structurarea riguroasă a materialelor. Bine că În atenţie, Romeo Cemârtan din Chişinău aduce Reacţia
sunt! Patriarhiei Moscovei la reactivarea Mitropoliei Basarabiei, după
70 de ani, concluzionând cu amărăciune: în ciuda efortului depus
„Zorile“, revistă de către Patriarhia Română pentru a rezolva cazul Mitropoliei
literar-ştiinţifică a Cole- Basarabiei pe calea dialogului frăţesc cu Patriarhia Moscovei, cea
giului Naţional „Cuza din urmă a rămas pe poziţiile sale imperialiste (monopoliste),
Vodă“ din Huşi, anul caracterizând reactivarea Mitropoliei Basarabiei drept o „sciziune
XXI, nr. 1(41), ianuarie- în sânul bisericii“ (p. 6).
iunie 2010. Revistă de „Gheorghe Ghibănescu“, revista Catedrei de Ştiinţe Socio-
tradiţie, cu profil şcolar, Umane, Colegiul Naţional „Cuza Vodă“, Huşi, anul II, nr. 2, martie
„Zorile“ este „lăsată“ în 2010. Oriunde sunt publicate articole semnate de universitarul
seama liceenilor, care, Mircea Ciubotaru, prestigiul revistei sporeşte. Aici, ţine dreaptă
iată, fac treabă serioasă. cumpăna privind exigenţa ştiinţifică şi „iubirea de moşie“,
În primul rând structura- formulând câteva criterii şi observaţii esenţiale în elaborarea unei
rea revistei este una de „monografii“. Profesorul constată că, în mod surprinzător, tocmai
substanţă, continuându-se istoricii calificaţi sunt absenţi, lăsând loc autorilor cu diverse
vechile rubrici (Pro preocupări şi calificări profesionale: preoţi, învăţători, profesori
amicitia, Arhiva „Zo- de diverse specialităţi şi grade academice, jurişti, economişti,
rile”), adăugându-se contabili, medici, militari, silvicultori, astfel încât istoria scrisă
unele noi, după natura devine o îndeletnicire populară. Aferim! Aplicaţia o face asupra
materialelor primite de nereuşitei monografice a lui Ioan Costache Enache despre Boţeşti-
Recenzie

redactori. Apoi formatul, Gugeşti (jud. Vaslui) şi a postfaţatorului acesteia, Ion N. Oprea.
calitatea hârtiei şi grafica Arare am mai citit o polemică atât de elegantă şi argumentată.
impun. Poezia adolescen- Cercetarea arheologică este reprezentată şi ilustrată grafic de
tină, cu veşnica problemă arheologul Vicu Merlan (Situl arheologic de la Rotăria) şi de
a nefericirii în dragoste e la ea acasă. Numeroase sunt eseurile, profesorul Tiberiu Dogariu. De interes cultural-istoric sunt
adică „încercările“ (fireşte!), multe de nuanţă literar-speculativă. E completările aduse despre personalităţi ale Huşilor (Gheorghe
greu a discerne între „eseuri“ şi „studii şi articole“. Cine are de că- Ghibănescu, Episcopul Varlaam), paginile despre istoricul urbei, al
Iulie 2010 35
satelor ori al moşiilor din zonă. Asemenea, fără drept de tăgadă, realizări literare. Reţinem, spre exemplificare, versuri semnate de
articolele sub semnătura precum şi publicaţia sub conducerea lui A. Darie: Plâns de vară,/ Nopţi de ceară,/ Soartă de cireaş-amară,/
Costin Clit, de la început, dau siguranţă pentru un drum lung. Lemn cioplit, făcut iubire, /Nopţi de dor şi de-amăgire/. Toamnă…/
Toamnă arsă,/ Vânt spre seară,/ Amorţeli în călimară,/ Urme de
„Cenaclu“, publi- visări uscate,/ De iubire şi de moarte… (Aşa mi-a fost…).
caţie lunară editată de
Cenaclul literar Notă: Tipărite în acelaşi loc, sub aceeaşi mână tehnore-
„Eminescu“, Huşi, anul dacţională, revistele „Academia Bârlădeană“, „Elanul“, „Maluri de
III, nr. 1(18), ian. 2010; Prut“ se aseamănă între ele, ca prezentare grafică. Sunt de apreciat
nr. 2(19), feb. 2010; nr. tehnoredactorii care şi-au creat un stil, e adevărat. Dar n-o fi prea
3(20), mart. 2010; nr. amprentant?! Un fel de monotonie provincială de vremi trecute se
3(21), mai 2010. Cu prelinge stins printre şirurile paginilor.
consecvenţă, publicaţia Numele autorilor sunt cam aceleaşi de la o revistă la alta.
apare lunar. Semnături Dominante sunt articolele de factură istorică şi foarte rare cele de
consecvente: Elena Mun- natură socială.
teanu, Val. Furtună, Calitatea materialelor este asigurată şi de probitatea ştiinţifică
Aurel Cehan, Ioan Marcu, a autorilor, avizaţi specialişti în domeniu. De ex., M. Ciubotaru, V.
Alina Darie, Gina Mazilu, Râpeanu, Viorica Olaru-Cemârtan, C. Călin, C. D. Zeletin, V.
Maria Moraru, mare parte Ciucă, Avram D. Tudosie, C. Clit, V. Merlan.
dintre ei fiind membri în Profilul revistelor este generos, putând găzdui multiple
colegiul de redacţie. Fără valenţe auctoriale. Mai mult, publicaţiile apar sub egida unor
costuri majore, fără asociaţii, societăţi, instituţii, grupări literare. Doar „Baaadul literar“
pretenţii de revistă lite- şi „Lohanul“ au curajul să iasă în lume aşa… singurele.
rară, aceasta foaie literară
adună texte lirice şi în
proză, unele posibile

naţională, politică şi socială, Bucureşti, anul II, nr. 133, 2 martie


1993, p. 1. Atitudine polemică faţă de monopolizarea „ideii
europene“, pe care cei grăbiţi să prindă puterea politică au opus-o
Theodor Codreanu. Bibliografie „ideii naţionale“.
Cu acest mit, izvorât dintr-un sforăitor „complex
european“, ei n-au urmărit altceva, decât să monopolizeze
Prof. Lina Codreanu – Huşi total ideea europeană, pe care s-au străduit s-o opună, cu
surle şi trâmbiţe, ideii naţionale. (…) Domniile lor au lansat
zvonul că naţionaliştii sunt „antieuropeni“ şi se dovedeşte că
Atitudini civice, social-politice aceştia trăiesc cu ardoare pentru şi întru europenism...
(continuare din Lohanul nr. 2(12)/2010)
4. Naţionalismul american, în „Totuşi iubirea“, Bucureşti,
1. Petre Ţuţea şi „noua dreaptă“, în „Vremea“, ziar de anul IV, nr. 9 (129), 5-12 martie 1993, pp. 1, 10. Exprimarea
luptă naţională, politică şi socială, Bucureşti, anul II: (I), nr. 96, 8 observaţiei că americanii îşi trăiesc exploziv naţionalismul, în timp
ianuarie 1993, pp. 1, 3; (II), în nr. 97, 9 ianuarie 1993, p. 2. ce naţionalismul românesc este oprimat, marginalizat, umilit
Consideraţii critice privind doctrinele politice, atitudinea programatic chiar de românii înşişi.
gânditorului Petre Ţuţea faţă de ideea naţională. Au drept la existenţă numai popoarele care ştiu ce vor,
Petre Ţuţea s-a încăpăţânat să rămână până la moarte, nicicum cele vlăguite, fie de umilinţă fanariotă, fie de
de dreapta, adică naţionalist în cel mai profund sens al snobismul perioadelor de crepuscul. Or, forţa extraordinară a
cuvântului. (…) Partea cea mai izbitoare a lucrurilor e că Americii stă în naţionalismul tânăr, ofensiv, generos, care –
înţeleptul a încăput pe mâinile stângii, convertite, între timp, evident – alunecă foarte uşor în dominaţie imperială, America
în extremă dreaptă. Este vorba de „noua dreaptă“, care se rămânând astăzi singurul jandarm veritabil al lumii. (…)
vrea „elitistă“, antinaţionalistă şi cosmopolită, ca singura Aşijderea, viitorul României nu poate fi decât naţional,
reprezentantă a democraţiei „adevărate“. Arsenalul ideologic căci numai naţionalul, singurul care are acces la universal, nu
al „noii drepte“ şi l-a asumat Grupul pentru Dialog Social, cu este izolaţionist. Izolaţionist este doar şovinismul.
ramificaţiile sale (…) Există o incompatibilitate de eră
geologică între naţionalismul lui Petre Ţuţea şi ideologia 5. Ediţii fasciste!, în „Totuşi iubirea“, Bucureşti, anul IV,
„noii drepte“ (nr. 96/1993). nr. 10 (130), 12-19 martie 1993, pp. 1, 5 (Forţa amintirii).
Constatând că din lucrarea Publicaţiile interzise până la 1 mai
2. Disputele în Asociaţia „Pro Basarabia şi Bucovina“ 1948 (1948) lipsesc multe pagini, Th.C. conchide că motivaţia este
continuă, în „Vremea“, ziar de luptă naţională, politică şi socială, de natură ideologico-politică.
Bucureşti, anul II, nr. 116, 5 februarie 1993, p. 5. Exprimarea Cuvântul-cheie al motivaţiei ideologico-politice este
dezamăgirii că în cadrul acestei asociaţii unioniste nu tronează acela de fascism. Tot ce era românesc şi nu convenea
concordia, ci, dimpotrivă, s-a ajuns la desfiinţarea ei. ocupanţilor şi minoritarilor transformaţi în braţ pedepsitor,
Aşadar, mult mai eficiente ar fi fost acţiunile de devenea, în chip inevitabil, fascist. Invenţia cea mai
reintegrare culturală pe care să le promoveze o asociaţie spectaculoasă a staliniştilor demnă de a intra într-o istorie
puternică. „Pro Basarabia şi Bucovina“ obţinuse rezultate neagră a culturii universale este, cred, conceptul de ediţie
Recenzie

notabile, în acest sens, dar era loc pentru un program mult fascistă. Ştiam de ediţie critică, de ediţie de autor, de ediţie
mai limpede şi mai decis. Din păcate, mult mai active erau princeps etc., dar de ediţie fascistă nici că ne-ar fi dat prin
filialele regionale decât cea din capitală. În aceste condiţii, minte! (p. 5).
desfiinţarea asociaţiei a fost lovitura mortală pentru ideea
reîntregirii spirituale a românilor de pe ambele maluri ale 6. Tot despre obsesia „fascismului“, în „Vremea“, ziar de
Prutului. luptă naţională, politică şi socială, Bucureşti, anul II, nr. 148, 23
martie 1993, pp. 1, 7. Sesizarea atacurilor programate împotriva
3. Monopolizarea Europei, în „Vremea“, ziar de luptă oamenilor de televiziune, a lui Paul Everac, dramaturgul care, prin
36 Lohanul nr. 13
publicistica ultimilor ani, se situează între apărătorii fiinţei (177), 17-24 februarie 1994, p. 5 (Labirint)1; 7, V, nr. 8 (178), 24
naţionale. februarie - 2 martie 1994, p. 5 (Convulsiile epocii); 8, V, nr. 9
Dacă Răzvan Theodorescu a fost anihilat incredibil de (179), 2-9 martie 1994, p. 5 (Convulsiile epocii); 9, V, nr. 10 (180),
uşor, ce se va întâmpla cu Paul Everac? Şansa lui este să fie 9-16 martie 1994, p. 5 (Convulsiile epocii); 13, V, nr. 11 (181), 16-
obiectiv, dar nu indiferent cu destinul ţării. Căci o adevărată 23 martie 1994, p. 5 (Monitor); (14), V, nr. 12 (182), 24-31 martie
Televiziune Naţională trebuie să fie independentă faţă de 1994, p. 5 (Monitor); (15), V, nr. 13 (183), 31 martie-7 aprilie
partide, dar nu şi faţă de România (p. 7). 1994, p. 5 (Monitor); (16), V, nr. 14 (184), 7-14 aprilie 1994, p. 5
(Scenariul şi regia); (17), V, nr. 15 (185), 14-21 aprilie 1994, p. 5
7. Gestul Leonidei Lari, în „Vremea“, ziar de luptă (Convulsiile epocii); 18, V, nr. 16 (186), 21-28 aprilie 1994, p. 5
naţională, politică şi socială, Bucureşti, anul II, nr. 157, 3 aprilie (Convulsiile epocii); 19, V, nr. 17 (187), 28 aprilie-5 mai 1994; 19,
1993, pp. 1, 2. Observaţii pe baza discursului Leonidei Lari, V, nr. 18 (188), 5-12 mai 1994, p. 5 (Convulsiile epocii); 20, V, nr.
susţinut într-o tonalitate temperată, în şedinţa comună a celor două 19 (189), 12-19 mai 1994, p. 5 (Convulsiile epocii); 21, V, nr. 20
camere, prin care, făcând parte din Convenţia Democratică, s-a (190), 19-26 mai 1994, p. 5 (Convulsiile epocii); 22, V, nr. 21-22
desolidarizat de interesele grupului parlamentar ţărănist de a se (191-192), 26 mai-2 iunie 1994, p. 5 (Convulsiile epocii); 23, V, nr.
infiltra în treburile Frontului Popular din Moldova şi a deruta pe 23 (193), 2-9 iunie 1994, p. 5 (Convulsiile epocii); 24, V, nr. 24
moldoveni, întrucât nu se identificau cu interesele ţării. (194), 9-16 iunie 1994, p. 5 (Convulsiile epocii); 25, V, nr. 25
Ceea ce generaţia de aur a intelectualităţii basarabene (195), 16-23 iunie 1994, p. 5 (Convulsiile epocii); 26, V, nr. 26
izbândise în 1988, 1989, 1990 a început să se piardă (196), 23-30 iunie 1994, p. 5 (Convulsiile epocii); 27, V, nr. 27
vertiginos, încât a fost posibil ca agrarienii să readucă pe (197), 30 iunie-6 iulie 1994, p. 3 (Convulsiile epocii). Serialul
tapetul proiectului noii constituţii, articolul 14, rediscutarea surprinde reacţiile statelor europene în faţa nestăvilitului Hitler,
denumirii limbii de stat: română sau moldovenească? E doar ceea ce denotă cea mai mare nelinişte istorică a secolului al XIX-
un aspect între multe altele (p. 2). lea, în bătrâna Europă.

8. Obrăznicii fanariote, în „Totuşi iubirea“, Bucureşti, 12. Simptomul Druţă, în „Românul“, săptămânal
anul IV, nr. 17 (137), 29 aprilie-6 mai 1993. Luare de atitudine faţă independent de opinie şi informaţie liberă, Bucureşti, anul V, nr. 7
de îndrăzneala unor „elitişti“ de la noi de a leza demnitatea (201), 21-27 februarie 1994. Deşi, în momentele de răscruce din
românilor. revoluţia basarabeană (1987-1989), Ion Druţă, prin imaginea sa a
contribuit, alături de alţi intelectuali, la câştigarea luptei pentru
9. Ţepeş şi propaganda antiromânească în „Totuşi independenţă, limbă de stat, alfabet latin, tricolor, totuşi în ultima
iubirea“, Bucureşti, anul IV: (1), nr. 18 (138), 6-13 mai 1993; (2), vreme a produs, în mod surprinzător, o decepţie generală.
nr. 19 (139), 13-20 mai 1993 (Scenariul şi regia); (3), nr. 20 (140), Scriitorul, retras acum la Moscova, acuză intelectualitatea
21-28 mai 1993, p. 3 (Monitor). Serial de articole pentru o cronică basarabeană de românism, părând atins de sindromul
a cărţii lui Mihai Ungheanu, Răstălmăcirea lui Ţepeş (Ed. Globus, „mancurtizării“, aşadar, rupt de matca românească, de arheitatea
Bucureşti, 1992), carte-documentar prin care este reabilitată, pe strămoşilor.
coordonate istorice fireşti şi obiective, figura domnitorului Vlahiei Apariţiile sale pe micul ecran, animate de harul său de
– Vlad Ţepeş. povestitor din spiţa lui Creangă, au avut o influenţă enormă în
De la Ţepeş şi până în zilele noastre există o tendinţă bătăliile câştigate (limbă de stat, alfabet latin, independenţă,
constantă, în anumite cercuri propagandistice occidentale, de tricolor etc.). (…)
a falsifica istoria românilor şi de a proiecta o lumină de culori De aproape doi ani, Ion Druţă a devenit cea mai mare
sumbre asupra firii şi personalităţii poporului român. decepţie a Basarabiei, contribuind la o dramatică paralizare a
Arhetipul negativ al acestei imagini îl constituie Vlad Ţepeş, conştiinţei naţionale, la semănarea de confuzie în rândul
supranumit Dracula. Nu e vorba de un fenomen izolat sau poporului şi la dezbinarea intelectualităţii, pe care acum o
nesemnificativ, ci de un veritabil mit prin care este cunoscut repudiază şi o acuză de românism! Incredibil, dar acesta-i
poporul român în lume (1, nr. 18/1993). adevărul. (…)
Ce diferenţă enormă între Grigore Vieru şi Ion Druţă!
10. Guvernul mondial, în „Românul“, săptămânal Cel dintâi nu şi-a uitat şi renegat niciodată mama, simbolul
independent de opinie şi informaţie liberă, Bucureşti, anul IV, nr. central şi luminos al întregii opere. Pe când Ion Druţă, cum
31 (173), 9-15 august 1993, pp. 1, 2. Constatarea că marile puteri observa cu amărăciune Serafim Saka, s-a lepădat pre uşor de
sunt grupate transnaţional într-un guvern mondial, care în vorbe „toiagul păstoriei“.
maschează apărarea naţiunilor mici, iar în fapte îşi dezvoltă
tendinţele imperiale. 13. Legiferarea absurdităţii morale, în „Vremea“, ziar de
Toate relele care se produc în lume izvorăsc din luptă naţională, politică şi socială, Bucureşti, anul III, nr. 374, 4
ignorarea problemelor vitale de ordin naţional. În consecinţă, martie 1994, pp. 1, 2. Articol de atitudine împotriva legiferării
naţionalismul care se vrea realizat ca „internaţionalism“, căsătoriilor între homosexuali (cf. rezoluţiei Consiliului Europei).
devine oprimator şi imperial: internaţionalismul care Cu legiferarea acestei absurdităţi incalculabile,
ocultează realitatea naţiunilor, devine, deopotrivă, oprimator parlamentarii români şi europeni şi-au pus deja semnătura pe
şi imperial. De aceea, un guvern mondial cu adevărat actul de deces al civilizaţiei creştine, care a primit lovituri
„echitabil“ este o aberaţie teoretică şi o monstruozitate peste lovituri în ultimele două secole, deşi fără creştinism
practică. Echitabil pentru cine? De facto, este vorba de Europa n-ar fi însemnat nimic niciodată. Nimic nu poate dura
înlocuirea totalitarismelor regionale şi statale, cu un fără temelii sănătoase din punct de vedere moral (p. 1).
totalitarism planetar. Şi nu înseamnă pură demagogie
războiul logistic care se poartă, astăzi, împotriva 14. O „Cosa Nostra“ a internaţionalismului civic, în
totalitarismelor? (p. 2). „Românul“, săptămânal independent de opinie şi informaţie liberă,
Bucureşti, anul V, nr. 9 (203), 7-13 martie 1994, pp. 1, 5.
11. „Mein Kampf“ şi destinul Europei, în „Totuşi iubirea“, Observarea a două pericole în fază de nucleu: în Apus – Casa
valoare, atitudine, dialog, concordie, Bucureşti, serial în 30 de Comună Europeană şi în Răsărit – Comunitatea Statelor
episoade, anul IV, nr. 48 (168)/decembrie 1993 – anul V, nr. 27 Independente, ceea ce duce la stări de confuzie în rândul populaţiei
(197)/iulie 1994, după cum urmează: 1, IV, nr. 48 (168), 16-23 din Republica Moldova.
Recenzie

decembrie 1993, pp. 1, 13; 2, IV, nr. 49 (169), 23-30 decembrie La Chişinău, Alianţa Civică (ramură străvezie a
1993; 3, IV, nr. 50 (170) – V, nr.1 (171), 31 decembrie 1993-12 Interfrontului – Edinstvo) militează pentru „frăţietate“ în
ianuarie 1994, p. 3; 4, V, nr. 2 (172), 12-19 ianuarie 1994, p. 3 cadrul Casei Comune a CSI, inventând o nouă identitate
(Scenariul şi regia); 5, V, nr. 3 (173), 19-16 ianuarie 1994, p. 3
(Monitor); 6, V, nr. 4 (174), 16 ianuarie - 2 februarie 1994, p. 3
(Monitor); 7, V, nr. 5 (175), 3-10 februarie 1994, p. 3 (Monitor); 8, 1 Deşi , cronologic, apariţiile sunt cursive, începând cu acest număr,
V, nr. 6 (176), 10-17 februarie 1994, p. 3 (Monitor); 6 V, nr. 7 numerotarea articolelor din serial suferă modificări. Noi am redat
ceea ce oferă hebdomadarul în cauză.
Iulie 2010 37
naţională – moldovenismul opus românismului. La Bucureşti, Matcovschi, cel „accidentat“ aproape mortal… (…) Această
Alianţa Civică a frânt multe săgeţi împotriva aceluiaşi agonie fizică prelungită a marelui poet Dumitru Matcovschi
românism, de astă dată în numele unei democraţii este simbolul agoniei Basarabiei condamnate la o lentă
supranaţionale, emiţând ipoteza absurdă şi primejdioasă că moarte etnică, deşi spiritul poetului n-a putut fi înfrânt.
Europa Unită ar putea fi împotriva statelor-naţiuni, când o
veritabilă comuniune ar trebui să favorizeze tocmai înflorirea 19. Jugul fascist, în „Totuşi iubirea“, Bucureşti, anul V, nr.
liberă a naţiunilor, temeiul şi bogăţia civilizaţiei europene 27 (197), 30 iunie-6 iulie 1994, p. 9 (Cauza naţională). Luare de
dintotdeauna. Aşa cum Interfrontul basarabean concepe atitudine faţă de hotărârile luate de Parlamentul din Republica
moldovenismul împotriva ideii de românism, la fel acreditează Moldova de a interzice imnul şi de sărbători eliberarea de sub
transnaţionalii noştri ideea că românismul este… „jugul fascist“.
antieuropean! În realitate, moldovenismul este chintesenţă de Ambele decizii au un numitor comun: sunt
românism, iar românismul este consubstanţial europenismului, antiromâneşti. Prima se referă la interzicerea imnului
o veritabilă sinteză a modelului cultural european (p. 5). „Deşteaptă-te, române!“. A doua, la propunerea socialistului
interfrontist, Valeriu Senic, vizează hotărârea ca Basarabia să
15. Doctrina Snegur, în „Totuşi iubirea“, Bucureşti, anul V: omagieze, cu mare fast, 50 de ani de la „eliberarea“ de sub
(1), nr. 10 (180), 9-16 martie 1994, pp. 1, 3; (2), nr. 12 (182), 24- „jugul fascist de către glorioasa armată sovietică“, „jugul
31 martie 1994, p. 8. Observaţii asupra direcţiei politicii promovate fascist“ fiind, bineînţeles, „ocupaţia românească”! Incredibil,
de Mircea Snegur, preşedintele Republicii Moldova, privind dar până aici s-a ajuns. O întoarcere la vremurile de cea mai
identitatea naţională a românilor basarabeni. tristă amintire pentru drama românismului basarabean.
Noi ştim că o „mutaţie genetică“ în istoria unui popor
nu este imposibilă. Recunosc că un asemenea popor are drept 20. Se apropie apocalipsa?, în „Jurnalul de Vaslui“,
de existenţă de îndată ce-şi poate dovedi identitatea în faţa lui săptămânal de informaţii, atitudine şi publicitate, Vaslui, nr. 33, 1-7
Dumnezeu şi a celorlalte popoare. Dacă moldovenii august 1994, p. 4. Scurt comentariu despre posibila ciocnire a unor
basarabeni nu mai sunt români, atunci, desigur, ei au drept de resturi de cometă cu planeta Jupiter şi a unor „profeţii“ ridicole.
statalitate, de vreme ce au ajuns să creeze o altă limbă, o altă Concluzia lui Th.C.: „Apocalipsa e în om, nu în afara lui“.
conştiinţă etnică, o altă spiritualitate. Surprinde doar că acest
„nou“ popor nu şi-a putut găsi un etnonim propriu, fiind 21. Ceapa şi găinarii, în „Jurnalul de Vaslui“, săptămânal
nevoit să uzurpe un străvechi nume românesc. Mai mult, de informaţii, atitudine şi publicitate, Vaslui, nr. 33, 1-7 august
proaspăta etnie n-a creat, în fapt, o nouă limbă, ci continuă să 1994, p. 4. Notaţii despre libertate, confundată cu „fenomenul
vorbească româna… (1, p. 1, 3). hoţiei“, în urma unui incident trăit „în direct“.
16. „Casa noastră“ şi românofobia, în „Românul“, (Fragment din Theodor Codreanu, Biobibliografie, cap.
săptămânal independent de opinie şi informaţie liberă, Bucureşti, Atitudini civice, probleme social-istorice, vol. în curs de apariţie).
anul V, nr. 10 (204), 14-20 martie 1994. Comentarii privind
ideologia politică a Congresului „Casa noastră – Republica
Moldova“, de la Chişinău, care conduce la ambiguităţi diplomatice.
Reluat în „Jurnalul de Vaslui“, săptămânal de informaţii, atitudine
şi publicitate, Vaslui: nr. 14, 21-27 martie 1994, pp. 1, 2; nr. 15, 28
martie-3 aprilie 1994, pp.1-2.
… o idee centrală mi-a atras atenţia în mod deosebit,
idee subliniată cu insistenţă atât de preşedinte1, cât şi de alţi
vorbitori. Este vorba de opoziţia antagonică dintre
moldovenism şi românism, opoziţie care ar risca să se
iugoslavizeze… (…)
Aşadar, în noua Moldovă, oricine va putea avea loc, va
fi primit cu dragoste în „Casa noastră“, afară de aceia care se
vor recunoaşte, în continuare, drept români! Nu s-a cerut deja
scoaterea în afara legii a partidelor unioniste?! Nici nu ne
dăm seama la ce ticăloşie istorică suntem martori.

17. Un corb al presei, în „Totuşi iubirea“, Bucureşti, anul


V, nr. 17 (187), 29 aprilie-5 mai 1994, p. 4 (Convulsiile epocii). În
dreptul la replică, Th.C. motivează publicarea serialului Mein
Kampf şi destinul Europei, care-l nedumereşte şi-l intrigă pe N.
Corbu, ceea ce duce la continuarea disputei cu acesta.

18. Cântecul nepoatei lui Dumitru Matcovschi, în


„Sinteze“, literare-critice-sociale, supliment la „Deşteptarea“,
Bacău, anul V, nr. 20 (146), 20 mai 1994, pp. 3, 5 (Basarabia ’94).
Articol de susţinere a cauzei Basarabiei, pentru care au pătimit
poetul Dumitru Matcovschi sau a fost condamnat la moarte Ilie
Ilaşcu.
… partea tragică a actualei politici de la Chişinău este
tratarea elementului românesc ca pe o minoritate absolut
indezirabilă. Cei care se simt români în Republica Moldova
sunt declaraţi „extremişti“ tocmai buni de scos în afara legii.
Ei nu mai au nici măcar statutul unei minorităţi protejate
conform unor minime standarde europene. Simbolul tragediei
Recenzie

elementului autohton este Ilie Ilaşcu. (…) „Autonomia“


Transnistriei trage după sine ca un vălătuc autonomia
Republicii Moldova faţă de România. Există un antecedent
recent înainte de Ilie Ilaşcu – poetul martirizat Dumitru

1Mircea Snegur, atunci, preşedintele în exerciţiu al Republicii


Moldova.
38 Lohanul nr. 13
Grafică de Cristian Marcu – Bucureşti

autorul punctează următoarele: „… Iar istoria a împins Basarabia


atât de la margine, încât n-a putut supravieţui Marii Unirii. Ba chiar
şi noii politicieni o lasă uitată undeva tot la marginea Europei, în
Polemici incorecte politic sfera de influenţă a fostei Uniuni sovietice…“
de Theodor Codreanu Despre Paul Goma, profesorul Codreanu îi scoate în relief
portretul de patriot, de sorginte basarabeană care din păcate, pentru
adevărurile pe care le-a scos la suprafaţă suportă soarta
marginalizării; „Paul Goma este un intelectual român menit să fie
Prof. Vicu Merlan împins «la margine» până la eliminarea din comunitatea care l-a
produs. Din acest punct de vedere, el reproduce soarta lui Mihai
Eminescu, cel scos din publicistica românească şi adus la starea de
artea domnului Codreanu prezintă o realitate obiectivă,
C cenzurată în cea mai mare parte de mass-media
contemporana românească. Citind cartea îţi dai seama
că poporul român nu este pus la zid doar prin pauperizare şi
nebunie. Tot un «nebun» este considerat şi Paul Goma“.
Autorul cărţii prorocise încă de prin 1998, marginalizarea
basarabeanului Paul Goma:... „Nici după douăzeci de ani de la
Revoluţie el nu şi-a recăpătat cetăţenia luată abuziv de regimul
manipulare ci şi prin... literatură. Autorul scoate în evidenţă Ceauşescu. Şi nici calitatea de membru al Uniunii Scriitorilor. El
antiromânismul unor controversaţi autori „literaţi“ care sunt rămâne proscrisul
„elogiaţi“ uneori chiar de înalţi demnitari de stat, pe când unii tuturor regimurilor
dezidenţi ai literelor care au fost prigoniţi de dinainte de 1989, sunt din ultimii cinzeci
şi astăzi puşi la zid şi marginalizaţi. de ani...“
Nu de multe ori chiar autorul cărţii „a fost acuzat“ de unele În ceea ce
„figuri literare“ ale neamului sau de altă etnie, primind diverse priveşte Premiul
etichetări pentru obiectivitatea domniei sale. Nobel, profesorul
Legătura domniei sale cu oamenii de cultură basarabeni şi Codreanu este de
prezentarea „dramei“ fraţilor de dincolo de Prut poate fi sesizată şi din părere ca acesta
analiza textelor privitoare la unele subiecte sensibile din această carte. este acordat pe alte
Despre cei care atacă furibund neamul românesc în scrieri criterii decât cele
tipice unui şcolar agramat, autorul citează: „Dacă beţia provocată obiective şi corecte:
de droguri sau băutura poate fi întâlnită şi la animale, beţia de „Premiul Nobel a
cuvinte este specifică doar omului“ – citându-l pe Maiorescu. devenit, în menta-
De asemenea, făcând analogie la „explozia“ informaţională a litatea românească
internetului adaugă: „Internetul de azi e şi el un mediu excelent pentru mai nouă, o obsesie
palavragii de toată mâna, vulgaritatea şi prostia proliferând irezistibil“. a «elitismului de
Domnul Codreanu atrage atenţia că printre „cetăţenii români“ se mas㻓.
numără şi unele elemente recalcitrante, care nu se pot suporta nici pe ele Pe ansamblu
Recenzie

însele aşa cum e H. R. Patapievici. Necontrolat la cuvinte, acesta aduce cartea „Polemici
injurii şi calomnii pe care nici un şcolar mediocru nu le-ar folosi. Pro- incorecte politic“
fesorul Codreanu prin obiectivitatea sa îl pune la zid pe acest este alcătuită din
controversat „literat“ care atacă nu numai pe români ci şi valorile cele câteva dintre zecile
mai de preţ ale acestora: cultura şi religia ortodoxă: „Faptul că se pretinde de polemici purtate
ortodox «cu o mână» pentru a agresa ortodoxia cu cealaltă, intră în de autor de-a lungul
structura anacronismului său de «disident» nu numai politic, dar şi în anilor. Dezbate dis-
raport cu românitatea“. pute ce au apărut
Despre Basarabia, pământ românesc de dincolo de Prut, după 1989, anali-
Iulie 2010 39
Grafică de Cristian Marcu – Bucureşti

zând „intelighenţia“ postcomunistă, impasibilă faţă de profunda descendenţii unor oameni care şi-au transformat credinţa în artă şi
criza a valorilor naţionale şi refugiată în narcisismul mizelor s-au gândit s-o lase urmaşilor! Aş merge chiar mai departe –
minore.
Profesorul Codreanu atrage atenţia, prin intermediul acestui „Cumpăraţi cartea!“ Nu vreau să-i fac publicitate autorului spre!…
volum, asupra adevăratei Românii profunde, a acelora care simt bunăstarea sa – nici nu ştiu dacă sunt exemplare de vânzare. Ceea
româneşte, a acelora care se jertfesc pentru binele acestui popor ce ştiu sigur este că această carte n-ar trebui să lipsească din
călcat şi furat de toate neamurile... barbare. El prezintă o lucrare cu biblioteca oricărui cetăţean al comunei Răducăneni care se
o profundă rezonanţă culturală a realităţilor postcomuniste, a consideră cât de cât un cititor.
polemicilor dintr-o perspectivă dialogală. Pentru cei ce i-au înţeles
demersul, autorul este un demolator al noului ideologism numit Şi mai ştiu că Vicu Merlan este un pasionat cercetător,
political correctness, care ameninţă fundamentul civilizaţiei şi pătimaş chiar (cei care l-au ajutat la săpăturile sale arheologice ştiu
culturii europene, păstrat azi şi reactivat de unele „minţi luminate“ că am dreptate), dar în nici un caz un doritor de înavuţire.
ce şi-au propus să manipuleze conştiinţele slabe şi să creeze Argumentul este faptul că şi-a realizat cu greu visul şi că familia sa
disensiuni acerbe printre susţinătorii naţionalismului cultural.
din Isaiia a contribuit material la aceasta.
Sunt convinsă că, în insistenţele sale de a-şi înfăptui visul
copilăriei, Vicu Merlan a fost un om cam incomod, că apărea
cerând ajutor când ţi-era lumea mai dragă, deşi ce altceva ar fi
trebuit să facă un angajat al Muzeului de Istorie din Huşi decât să
Vicu Merlan vrea să descopere ceva important?! Bănuiesc, de asemenea, că
– un descoperitor liric oficialităţile huşene de atunci nici nu aveau multe surse financiare,
de unde şi atenţia acordată activităţilor...profitabile, deşi paradoxul
ca o instituţie de cultură să obţină bani e atributivă...Epocii e Aur!
Marietta Matei – Răducăneni Ştim bine – cultura e spirit, profitul ei nu poate fi, nu trebuie să fie
decât unul spiritual! Dar… „foamea“ de bani te face să gândeşti…
„subţire“, visătorii să-ţi pară nebuni, uitând că ei - „frumoşii
(Continuare din p. 1) nebuni“ (cum îi numea cineva) – dau lumină acestei lumi sfârtecate
de necazuri, umilinţe şi sărăcie (inclusiv morală)! Asta este
tiind (chiar şi numai în general) strădania cercetătorilor
Ş de a demonstra existenţa noastră multimilenară aici, în
această vatră Carpato-Danubiano-Pontică, vom înţelege
explicaţia faptului că descoperirea lui Vicu Merlan a „căzut“ în
întunericul depozitului de muzeu din Huşi, fără ca nimeni să nu se
întrebe, măcar din curiozitate, ce cuprinde ceea ce a scos la iveală
valoarea descoperirii de către prof. Vicu Merlan, fost elev al
insistentul vizionar.
Recenzie

Liceului Răducăneni şi locuitor al satului Isaiia, a vasului de lut cu


Iată de ce cred eu că avem această datorie faţă de
Zeiţele de la Isaiia, care atestă existenţa aici a unei importante
concetăţeanul nostru, care n-a renunţat să creadă în „flăcările unor
civilizaţii precucuteniene! Ce vechi suntem! - circa 7000 de ani - şi
comori de la Isaiia“. Să-i citim cartea! Aşa vom şti cine suntem!
ce strămoşi importanţi avem!
Nu vreau să vă prezint conţinutul şi nu vă descriu Zeiţele - vă
spun cu tărie: „Citiţi cartea!“ Va fi o lectură foarte interesantă, veţi
deveni mai cunoscători şi, desigur, mai mândri că sunteţi
40 Lohanul nr. 13
înalţ inima; spre Tine, Oh ! Doamne! Ascultă re rog, smerita mea
rugă… Îngăduie-mi, o Doamne, să ţin capul sus, nu din trufie, ci
pentru că mi-e cugetul curat, cum e cristalul in care străluceşte
Regina Maria, soarele scoţând la iveală o mie de lumini si pentru că mă pot uita
ctitoră a României Mari fără teamă in ochii oricui. Iar când va veni ceasul mei din urmă, o
Doamne, fă să mă găsească fără amărăciune în suflet, împotriva
nimănui, şi fă ca nimeni să nu se creadă duşmanul meu, aşa că
înainte de a veni în faţa Ta, mâinile ce ridic în binecuvântare să fie
Lucian M. Petrescu – Huşi uşoare, ca nişte aripi plutind sure cer.
Şi de îşi va aminti cineva de mine pe pământ, o Doamne, să
mă vadă cu un zâmbet pe buze, cu un dar în mână şi cu lumina
emeie de inteligenţă şi frumuseţe superioară, dăruită credinţei in ochi, acea credinţă care mută munţii din loc. Amin.“
„F de Cel de Sus cu remarcabil talent literar şi artistic,
de o graţie şi gingăşie neîntrecută, descendentă a lor
Dorinţa Marei Regine, Ctitoră a României Mari, se va
împlini. Părinţi şi bunici vor povesti de-a lungul veacurilor la copii,
două din cele mai puternice curţi domnitoare din Europa (a nepoţi şi strănepoţi, că a fost odată o Regină a României cu numele
Angliei şi Rusiei), Regina Maria a fost o personalitate simbolic al Maicii Domnului, frumoasă şi captivantă ca o zână din
excepţională, o regină prin excelenţă, un simbol al regalităţii poveşti, cu un zâmbet serafic pe buze, bună şi milostivă ca o mamă
întrupate. Această personalitate excepţională posesoare a unor a îndurărilor, cu un suflet sensibil de scriitoare şi artistă, deşteaptă
serii de virtuţi admirabile, parcă anume a fost aleasă de providenţa şi iscusită ca un diplomat de rasă, vitează ca un soldat, energică,
dumnezeească să ocupe tronul României în momentele cele mai statornică şi hotărâtă ca un „Vir fortis“ care a ilustrat tronul Ţării
hotărâtoare din istoria neamului nostru, atunci când se cerea o Româneşti punând pietre de temelie la înfăptuirea unităţii
viziune profetică şi-o voinţă energică pentru a lua hotărârea naţionale, a Românilor, între graniţele lor fireşti dintre Nistru,
salvatoare şi a directiva paşii neamului spre idealul tuturor: Dunăre, Tisa şi Marea-Neagră. O Regină pe care a deplâns-o nu
unitatea naţională. numai poporul român, şi la moartea
Ea va fi Regina Durerii şi Regina căreia au vărsat lacrimi de condoleanţe,
Victoriei, ea va fi alături de soţul său trimişi extraordinari din 16 ţări. Şi fiindcă
Regele Ferdinand, Ctitoră a operei Românul ţine minte binefacerile ce i s-au
realizată prin jertfe şi eroism făcut, la fel cu strămoşii săi Români
supraomenesc, ctitoră a României Mari.“ („Populus Romanus beneficii memor esse
Şi după ce autorul publică o serie solet“ zice A. Salilustiu). Nu putem sfârşi
de documente emise din iniţiativa Mariei aceste rânduri de comemorare, decât
Regine, toate pentru România Mare, ne citând versurile de mulţumită şi
redă portretul şi puternicul caracter al recunoştinţă puse de Virgilius în gura lui
reginei: „Cavaler în adevăratul înţeles al Enea la adresa Didonei, versuri care,
cuvântului, vărul regal (George al mutatis mutandis, ilustrează atât de clasic
Angliei) si-a ţinut promisiunea faţă de sentimentele întregului neam românesc la
verişoara sa din România şi mulţumită şi adresa aceleia care i-a fost mai mult decât
puternicului său sprijin, idealul nostru Didonă: i-a fost o Genovevă, i-a fost
naţional s-a realizat, unitatea tuturor Ioana d'Arc.
Românilor, s-a înfăptuit.
Cea care a înfruntat urgia „Râuri în mare cât timp vor curge
războiului şi a menţinut moralul trupelor şi umbra roti-va,
şi al civililor, cea care a plâns de durere, Vârful stâncoşilor munţi şi pămân-
dar a cărei voinţă şi credinţă în triumful tul pluti-va prin stele,
final nici când nu s-a frânt, a ajuns să se Vecinie, tu, slavă şi nume şi laude
bucure de rodul străduinţelor ei: vei avea tu vecinie.“
zămislirea României întregite.
Reginei Maria pe tot dreptul i s-a Îndrăznesc să adaug la minunata şi
potrivit epitetul de Îngerul Păzitor al documentata pagină de istorie şi literatură
Marelui Nostru Vis Naţional“ pe care i a prof Coriolan Suciu, despre marea
la dat delegaţia de ardeleni, în frunte cu Regină Maria, câteva rânduri ce-mi
Mihai Popovici, când, la Iaşi, în ziua de A. S. R. Pricipesa Maria aparţin într-u totul, după cum şi realitatea
11 noiembrie 1918, i-au oferit un buchet amintirii legate de marea regină îmi
de flori şi au preamărit-o ca pe aceea care din mijlocul tuturor aparţin.
nenorocirilor, strălucitor îi călăuzise prin întuneric până la marele O fac aceasta pentru ca cei care vin după noi să ştie fapte
ceas al luminii. (V. III, pagina 574). adevărate şi cu care poporul nostru trebuie să se mândrească.
Ea a fost o călăuză, o inspiratoare a fost centrul de îndârjire Eram băietan de 12-13 ani în 1932 când Regina Maria stătea
în zilele cele mai negre după cum mărturiseşte în acel cântec de mai des vara la palatul de la Balcic, aproape de Cavarna, iar mai la
lebădă, care este „Scrisoarea din urmă adresată post mortem Ţării capăt, ca un pinten înfipt în mare, Capul Caliacra. Golful Cavarnei
mele şi Poporului meu“. se află între Capul Caliacra şi Stâncile Ecreneului – Varna. Un loc
„Când a venit şi rândul într-o măsură mare decât le visam de poveste, cu un climat blând, cu aşezări de un pitoresc cu totul
cele mai înflăcărate nădejdii şi când poporul românesc era nebun deosebit şi cu oameni de factură deosebită. Erau turci, tătari,
de fericire şi entuziasm. (O. C., pagina 576). Regina Maria, bulgari şi români. Toţi trăiau în prietenie şi bună vecinătate.
conştientă că ea n-a fost decât un instrument în mâna divinităţii Când regina era la palatul de la Balcic toţi ştiau aceasta căci
pentru a înfăptui lucruri mari şi minunate, primul lucru pe care l-a ea putea apare ori unde în plimbările ei. Toţi vroiau să o vadă pe
făcut după reîntoarcerea la Bucureştii eliberaţi, a fost să meargă regina ctitoră a României Mari. Era bună, era frumoasă şi forte
la Te Deum-ul de la Mitropolie şi îngenunchiată să înalţe inteligentă. În acel an de Sfânta Maria, aşezată pe tronul de marmu-
rugăciuni de mulţumită către Domnul (pagina 592). ră de pe malul Mării la castelul de la Balcic (tronul mai este şi
„Cum să nu-mi plec fruntea în faţa minunii celor acum), a chemat la ea patru regi din zona balcanică: Boris al
Recenzie

întâmplate“ (pagina 585). Şi se aplecă şi zise: „Mulţumesc cu Bulgariei, Alexandru al Iugoslaviei, George al Greciei, Carol al
smerenie lui Dumnezeu că timpul nostru de umilire şi de împilare a României (fiul ei). Fiecare rege şi-a adus în golful Cavamei, tot ce
avut un sfârşit atât de minunat“ (pagina 377). avea mai reprezentativ in flota fiecărei ţări, unde domnea şi au de-
„Acum s-a sfârşit visul cel rău şi lung, iar visul României monstrat de ziua şi în cinstea marei regine (submarinul Delfinul nu
Mari s-a întruchipat aievea. Minunate cu adevărat sunt căile a lipsit). A fost o sărbătoare pe care numai în basme o mai găseşti.
Domnului, mari şi înfricoşătoare (...). (pagina 588). Iată o regină, o augustă personalitate, iubită, cinstită de toţi şi vene-
Ea se va fi prezentat înaintea Dreptului Judecător aşa după rată de un popor întreg. Avea Marea Regină Maria la debarcaderul
cum şi-a formulat dorinţa în rugăciune din memoriile sale: „Îmi
Iulie 2010 41
personal o şalupă cu motor de avion care făcea mare zgomot când Regina Maria, rămâi impresionat de naturaleţea şi sinceritatea
pornea motorul, dar zbura pe deasupra mării şi a valurilor. stilului în care este scrisă. Voi cita din această lucrare frazele de
În patru ore era la Constantinopol pentru a se întâlni cu început ale acestei adevărate opere literare-istorică, adăugând
marele Ataturkc (reformatorul Turciei), şi a stabilit relaţii de bună aceasta ca un omagiu bine meritat pentru marea şi augusta
prietenie pentru popoarele noastre şi al regilor din Balcani. Iar personalitate şi ca o completare la lucrarea prof. dr. Coriolan Suciu.
seara la minunatul apus al Soarelui. în apropierea stâncilor de la
Ecrene şi Vama (graniţa veche şi dreaptă a noastră) unde valurile se Povestea vieţii mele
spărgeau în minunat covor de spumă marină şi ozonificau „Adesea mi s-a cerut s-o scriu, si am stat în cumpănă dacă să
atmosfera, şalupa aducea pe regină, care împreună cu una din o fac, din multe pricini. Cu moartea scumpului meu soţ, regele
doamnele de onoare se îmbăia în spuma marină. Trecând peste Ferdinand, se încheie un anumit capitol al vieţii mele şi visul că
vigilenţa grănicerilor care aveau consemn, copii fiind (eu şi fratele pot mai uşor să privesc înapoi la calea, la lunga mea cale ce am
meu, Horia) după boscheţi am privit minunatul tablou pe care nu l- străbătut-o până acum. Pot s-o privesc de departe în chip mai
am uitat niciodată. O regină de o frumuseţe neasemuită ieşită din puţin părtinitor şi, poate, tocmai aceasta am aşteptat, mereu…“
spuma mării ne ducea cu gândul la poveştile copilăriei. Iată o S-ar putea scrie multe despre Regina Maria, dar rămâne
poveste adevărată pe care nu o puteam uita şi pe care vreau să o las aceasta o sarcină şi o mare datorie către generaţii, a acelora care
celor ce vin, ca să ştie mai multe şi adevărate fapte din istoria vor scrie adevărata istorie a noastră.
noastră. Citind cele trei volume din „Povestea vieţii mele“ de

Colegiul Naţional Agricol


„Dimitrie Cantemir“ din Huşi Câteva cuvinte…
– tradiţie - actualitate - năzuinţe –
Prof. dr. ing. Avram D. Tudosie – Huşi
Prof. dr. Dumitru V. Marin – Vaslui ceastă cetate şcolară, seculară şi naţională, Colegiul

vram D. Tudosie şi câţiva valoroşi absolvenţi publică în A Naţional Agricol „Dimitrie Cantemir“ a fost numită de
acad. V. D. Cotea „Academia de Ştiinţe Vitivinicole

A două volume o cuprinzătoare monografie istorico-literară


a unei şcoli centenare, legendare, cu înfăptuiri naţionale,
de mare valoare, cu aspiraţie universală. Este o carte de autor, cuprinde
Huşene“ pentru înfăptuirile sale realizate de marii făclieri-slujitori
ai instituţiei, ca: directori şi adjuncţi, sute de specialişti şi profesori
şi meritoşi săi absolvenţi. Din cei 10.000 de absolvenţi, 15% sunt
licenţiaţi, specialişti de vază, conducători de frunte a zeci de unităţi,
deopotrivă memorii şi documente, sumedenie de date, nume, fotografii,
citate, prezentă activităţile didactice şi ştiinţifice, publicistice şi de demnitari, doctori în ştiinţe şi cercetători, cadre didactice univer-
producţie care au ridicat instituţia pe scara de sus a istoriei valorilor. sitare, profesori şi academicieni, laureaţi ai Premiului de Stat.
Este o lucrare consacrată Centenarului Colegiului Naţional Agricol Şcoala viticolă huşeană a căpătat o înaltă aureolă şi
„Dimitrie Cantemir“ din Huşi, veche şcoală huşeană inaugurată în încoronare de onoare pentru ale ei înfăptuiri majore, a fost
1908 ca Şcoala de Viticultură. declarată „Stea Polară după care trebuie să se orienteze constelaţia
Volumul II îmbogăţeşte şi îl completează pe primul, şcolilor viticole din ţară“. (Ministerul Agriculturii şi Ministerul
îndeplinind toate cerinţele unei monografii enciclopedice. Învăţământului la Olimpiada Şcolilor Viticole, ţinută la Huşi în mai
Lucrarea oferă în cele două volume a câte 400 de pagini in- 1989).
formaţii esenţiale despre trecutul şi prezentul acestei unităţi şcolare Iată şi o scurtă descriere a obiectivelor unicat prezentate în
(cu rol de universitate locală), care a pregătit în peste un secol carte:
10.000 de absolvenţi, specialişti de care avea nevoie toată ţara. – primul muzeu viticol din ţară, cu dotare naţională (1966 -
Bibliografia selectivă include autori importanţi care au contribuit la 1994), templu în care se înveşniceşte tradiţia vitivinicolă naţională
autoritatea şcolii şi … autorului. În unele pagini cea mai mare gre- în cele 500 de exponate şi o primă sală cu 100 de figuri zoomorfe
şeală este imortalizarea unor nulităţi. Cine rămâne… rămâne prin din butuci din viţă-de-vie sculptaţi de natură şi selectaţi, conservaţi
cărţi şi realizări, este Avram D. Tudosie şi nimeni altcineva. La cât şi ordonaţi, ca toate
a reuşit în această di- obiectele din muzeu
recţie, monografia e un împreună cu acad. C.
premiu, o recunoaştere C. Giurescu şi I. C.
şi un monument. Slujind Teodorescu (1977);
40 de ani instituţia, – vechea cramă
autorul se confundă
firesc cu evoluţia şi pivniţă zidită din pia-
statornicia unei perioade tră cioplită în 1936
cu certe realizări. Fără (cu 30 de vagoane
A. D. Tudosie, cărţile capacitate), dublată
sale, colegiul slujit, şi modernizată în
Huşul popularizat, noi timp, sculptată pe di-
toţi am fi mai altfel şi nafară cu motive isto-
mai săraci! rice şi bahice iar pe
Colegiul Naţional dinăuntru, ca o icoană
Agricol „Dimitrie aforistic pictată, se
Cantemir“ din Huşi, constituie într-un
Recenzie

tradiţie - actualitate - atractiv templu arhi-


năzuinţe 1908 - 2008, tectural, cu elemente
merită citită rând cu de modern şi medie-
rând şi recunoscută ca o val, (acad. C. Lăză-
carte de temelie pentru rescu) în care sălăş-
puterea de creaţie a luieşte cea mai veche
oamenilor judeţului vinotecă didactică
Vaslui. experimentală,
42 Lohanul nr. 13
instituţionalizată de Spiru Haret (dr. N. Gh. Lupu şi I. C. – la sfârşit prezentăm celebra noastră Busuioacă de Bohotin
Teodorescu); Huşi (BB sau BBH), numită şi „a opta minune a lumii şi prima
– noul complex vinicol şcolar cu grandioasa vinotecă nouă, minune vegetală“ (prof. univ. Gh. Neamu şi N. Pomohaci), care
devenită şi naţională, în care se eternizează toate vinurile este a podgorie vocaţie, făurită şi lustruită de câţiva faimoşi făclieri
reprezentative din ţară, şi multe şi din afară, ca într-o unică ai Viticolei, cu multă trudă şi inspiraţie şi redată podgorie şi
comoară naţională, cu 25000 de sticle constituind marele tezaur României. Acest vin a Huşilor comoară de anvergură naţională şi
vinicol strămoşesc românesc. (acad. M. Ralea, D. Bernaz, preţuire planetară la congresele mondiale vitivinicole de la Atena
T. Martin şi M. Oşlobeanu); (1993) şi Paris (2000) a fost validat ca „vin licoros, aromat muscat
– vinoteca nouă încorporează o superbă sală – laborator de şi roz-trandafiriu colorat“, „… care face apt orice bărbat pentru
protocol, pentru iniţierea elevilor şi a unor oaspeţi mari, în ştiinţa sublimul act, cugetat dar nesperat… Un vin elixir divin şi de vis cu
degustării şi recunoaşterii vinurilor. A fost dată ca model pe ţară, care priveşti răul vieţii ca pe un paradis, în care ai şi intrare …
pentru eleganţa şi estetica sa utilitară şi ornarea oenologică gratis“ (acad. M. Abramovici, Universitatea Lomonosov -
interioară, cu citate învăţătoare, nepieritoare, copiate de oricare… Moscova), a cărei mireasmă a încântat şi pe N. Iorga, marele
(acad. Eugen Simion, 1988); savant, ca prim ministru (1931), şi pe N. Titulescu, marele lumii
– o bibliotecă centenară, unică ca valoare şi dotare, cu 50.000 diplomat (1936), dar şi pe regele Carol al II-lea (1935 şi 1937),
de volume şi 250 de mari opere vitivinicole, fundamentale pentru inclusiv pe regina Maria, „mama răniţilor“ (1916), care declara că:
Recenzie

viticultura lumii, aduse din străinătate de primii mari directori: C. „Huşii cu podgoria sa sunt cel mai frumos şi pitoresc oraş din
Hogaş, Gh. Gheorghiu, T. Volcov şi Marino Degli-Uomini, care Moldova“ iar N. Iorga, a completat-o: „Oraşul Huşi şi podgoria sa
constituie mândria şcolii şi ai valoroşilor înaintaşi, rămase ca zestre constituie un vast amfiteatru circular natural, fără asemănare sau
„valută forte“ pentru urmaşi. (T. Marian, 2008); rival… În Şcoala de Viticultura şi în vinoteca sa, trebuie să se intre
– o fermă şcolară, didactică experimentală de practică şi (şi iese) ca într-un templu vinicol măreţ, covârşit de respect şi cu
producţie (30 ha), înfiinţată în 1975-1977, pe terenul fostei pălăria în mână“ (1931).
Pepiniere a judeţului Fălciu, care aduce şcolii un venit anual de
circa 1.000.000 lei;

şi cea a sufletului, nu se lasă trezită. Sau poate vrea să mai


lenevească un pic. Ochii, de culoarea măslinei trecute de copt,
străbat camera cu o privire calmă, calmă. Pe peretele din faţă,
Răzbunarea timpului… icoana Măicuţei Domnului şi a Mântuitorului Iisus o trimit cu
gândurile înapoi, la pelerinajul de la Mănăstirea Sihla, Sihăstria şi
Petru Vodă, de minunea întâlnirii cu părintele stareţ Petru Vodă, de
Elena Olariu – Răducăneni, judeţul Iaşi pilda primită, de „bunăvoinţa“ oamenilor care aşteptau la rând să
primească binecuvântarea sfinţiei-sale. de pilda cu albina şi ce fel
de miere să continue a culege şi… întoarcerea acasă.
ot ce se află pe faţa pământului se transformă Mai mult ca oricând am conştientizat că pământul nostru
„T necontenit, fiindcă pământul e viu şi are suflet. Noi
facem parte din acest suflet şi rareori ne dăm
străbun este sfinţit de Dumnezeu, că suntem un popor ales, că
suferinţa nu este dată gratuit, că nu ştim ierta, nu ştim iubi, am uitat
de jertfa străbunilor pentru apărarea gliei, am uitat să ne respectăm,
seama că el lucrează spre binele nostru“
Paulo Coelho am uitat să ne cinstim femeile, cele care dau viaţă vieţii, am uitat să
lăsăm portiţă la gardul sufletului…
Aprilie, 2009. Ziua şapte ale lunii. Soarele. îndrăzneţ, Răşina rămasă de la tăierea brazilor îngălbeneşte pământul
pătrunde prin sticla transparentă a ferestrei biciuind ultime frânturi altădată plin de păduri de brad, iar conii, seminţele acestuia se
ale unui vis. Se făcea că Biserica se dărâmase până la temelii în usucă pe umezeala anemică a pietrei munţilor. Mai golaşi ca
urma unui cutremur mare. Zidurile, din cărămidă roşie erau oricând, pătrund cu privirea stingheră zarea, neînţelegând de ce
singurul martor al existenţei vieţii în această cetate. Pe zidurile mâna altădată oblăduitoare a muntenilor a devenit seceră. .Florile
răvăşite, desculţă, într-un capot rupt, al cărui culoare fusese cândva de colţ, mai sus ca oricând, nu mai vor să înflorească; poate razele
albastru senin, cu capul în poale şi cu părul răvăşit, o Rachelă a soarelui le usucă înainte de vreme tulpina, poate îngrijorate ele
timpului acesta îşi plângea cu disperare fiii… Şi încetarea vieţii pe însăşi, refuză să mai bucure ochiul privitorului, cine ştie. poate este
pământ. Cât cuprinzi cu privirea, lanurile, altădată cu grâu şi o răzbunare a timpului prin semne pe care nu avem cum le înţelege.
porumb, cu ovăz şi secară, cu vii şi chiar plantaţii de tutun, cu Cutremurat de schimbări neaşteptate, pământul „aleargă“
livezi de cais ori măr, de prun sau cireşi, de nuci ori gutui sau întruna încoace şi încolo, trăgând după sine case, păduri, ucigând
piersici, acum erau totuna: cenuşă. De parcă o lavă incandescentă viata din ape şi de pe uscat, acoperind lacuri cu păduri scufundate,
răbufnise din adâncuri înghiţind toate frumuseţile începutului de ascunzând, pentru totdeauna de privirea oamenilor gospodării,
veac 20. Cerul. înroşit, lăsa să se observe cele trei chipuri ale
Sfintei Treimi care mai privegheau încă pământul, să-l acareturi, oraşe întregi. Într-o continuă schimbare, azi aici, mâine
binecuvânteze cu rouă, pe pământ să renască nouă viaţă. dincolo, toate aceste cataclisme nu vor fi înţelese de oameni decât
Înmărmurită zare sta neclintită ca un sfeşnic în faţa arătării divine după cutremurarea sufletului. Pământ mişcător şi el, trupul, această
vreme în care ea singură, Rachela îngenuncheată încă cerşea milă: membrană a sufletului, într-un continuu dute-vino, uită de sine, uită
Tatăl nostru carele eşti în ceruri (…) facă-se voia Ta precum de menirea pentru care a fost plămădit, uită că mâine haina viageră
în Cer aşa şi pe Pământ… (…) şi Ne iartă nouă greşelile noastre… poate putrezi. Necontenit se transformă funcţie de schimbările
Tatăl şi Fiul şi Duhul Sfânt ascultă. Şi cercetează inimile… inerente ale climei şi trage după sine şi sufletul, esenţa vieţii.
Aprilie, 2009. Genele ochilor refuză să lase lumina aceasta să Este bine, este rău. cutremurul sufletesc transformă trupul, îi
şteargă ultima privelişte de dincolo de vis, nu care cumva odată dă servitute, îl angajează în alergătura fără zăbavă a calului
Literatură

deschişi realitatea să fie aevea. Dar soarele, prietenos, alungă, înfometat care din mers îşi satură maşina internă a organelor şi
aburii năucitori din mintea Rachelei şi ca trezirea să nu-i fie precum un tren lăsat la depou, nu poate, nu mai poate pleca la
înspăimântătoare, trimite ciripitul vrăbiuţelor în prunul din faţa drum… Nu mai are suflul acela lăuntric care să-i producă scânteia
casei să-şi trezească stăpâna în tril de primăvară. Una, mai vieţii. Nu mai are piciorul sigur când păşeşte pragul propriei case,
îndrăzneaţă, probabil o alintată a casei, cuteză chiar să-şi facă nu mai are siguranţă în vorba-i până nu de mult plină de
simţită prezenţa cu ciocul în geam: „Ce faci, stăpână?! Ai uitai de sensibilitate şi nobleţe, nu-şi mai lucrează propria bătătură – trupul,
noi!…“ ca pe un locaş sfinţit şi binecuvântat de Dumnezeu. Pământ în plină
Şi stăpâna, o femeie trecută de cincizeci de ani, obosită de schimbare, trupul devine un condamnat: surd la durere, mut să-şi
alergătura vieţii, de problemele zilnice, de suferinţa trupului, poate spună suferinţa, lăcrimând prin sudoare şi plâns lăuntric, simte
Iulie 2010 43
răzbunarea timpului, simte timpul pierdut fără înţelepciune, simte variat, meleaguri legendare, udate de apele Prutului şi Bârladului,
ora care-l apropie de secunda finală… în care trecutul glorios de muncă şi luptă se îmbină armonios cu
Mut sau nemaivoind să vorbească, şi aşa vorba nu mai are minunatele împliniri ale zilelor noastre. Vaslui reprezintă o zonă
valoare, sufletul – în agonie, caută să prindă ultima licărire de istorică şi geografică ce trebuie cunoscută. Trecutul său înseamnă
lumină a vieţii care să-l transforme. S-o ia de la început…Dar, istorie şi cultură, prezentul înseamnă transformare şi devenire, iar
lumina aceea nu vine din afară. Niciodată nu a venit din afara viitorul multe, multe speranţe. Istoria judeţului Vaslui, frumuseţea
trupului. Ci dinăuntru. Numai dacă a fost bine primenită cămara acestor meleaguri, faptele strălucite de vitejie ale oamenilor acestor
sufletului. Numai dacă parfumul de mosc şi tămâie a ucis din locuri, se pot transforma într-o adevărată invitaţie adresată tuturor
vreme ura, gelozia, răzbunarea, agresivitatea, înşelătoria, celor ce poposesc chiar şi pentru puţin timp prin aceste minunate
meschinăria, minciuna şi pervertirea. Pentru că „puterea fără ţinuturi. Cine nu ar vrea să cunoască meleagurile unde au învăţat să
înţelepciune nu are nici o valoare“ (proverb indian) şi nu slujeşte zămislească opere nepieritoare Al. Vlahuţă, V. I. Popă, George
nimănui. Nu mai slujeşte nimănui. Tutoveanu, Nicolae Tonitza, Elena Farago, E. Racoviţă, Gh. I.
Popa, Gh. Vrânceanu, C. Tănase… şi mulţi, mulţi alţii.
Cine nu ar vrea să îşi plece capul şi să îşi închine sufletul în
Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul“ din Vaslui (ctitorie a marelui
Ştefan Voievod? Cine nu ar vrea să-şi plece capul în ţărâna sfântă a
necropolelor dacice de la Poeneşti? Cine? Unde?… şi lista ar putea
continua.
Vizitând locuri încărcate de istorie, casele în care atâţia
Istoria şi geografia locală, oameni de seama s-au născut, în care au trăit sau au creat, cărţile
o necesitate în educarea patriotică ori obiectele de uz personal, mergând pe aceleaşi drumuri
străbătute de ei, nu poţi spune ca Vasluiul nu a existat şi nu există
a elevilor prin el însuşi. Ca în întreaga ţară, viaţa pulsează pe meleaguri
vasluiene în vârtejul nestăvilit al anilor şi al evenimentelor, toate
sub semnul unităţii dintre idee şi faptă, între conştiinţă şi realizare.
Înv. Luminiţa Mandrea – Huşi Azi, ca şi altă dată, Vasluiul însemnă – prin momentele sale –
folclorul şi peisajul generos, o înaltă şcoală a patriotismului pentru
orice român. Paşii făcuţi in această zona geografică încărcată de
zbuciumul istoriei sunt un bun prilej pentru îmbogăţirea

„P uţine locuri sunt mai duios cunoscute la acest ţinut


al Vasluiului, care nu e nici la munte, nici la şes, şi
se împărtăşeşte de o neasemuită frumuseţe.“
Nicolae Iorga
cunoaşterii, generând totodată sentimente de preţuire faţă de
generaţiile care ne-au precedat şi o neţărmurită dragoste faţă de ţară

Istoria, ca obiect de învăţământ, are o importanţă deosebită


datorită abundenţei de fapte ale evoluţiei sociale, conţinutului de
idei şi sentimente, care oglindesc trecutul bogat în lupte şi plin de
speranţe ale poporului român. Cunoaşterea istoriei nu poate fi
considerată doar ca răspunzând unei simple dorinţe de informare, Copăceii prieteniei
oricât de legitimă ar fi aceasta; studierea istoriei oferă bogate
valenţe educative prin experienţa umană acumulată, prin exemplele
pe care le oferă, prin învăţămintele ce decurg din ele, îndeplinind Alina Calancea, Eugenia Bondar – Huşi
astfel un rol educativ de primă însemnătate.
Studiind istoria în clasa a IV-a înarmează elevii cu cele mai
semnificative momente din istoria poporului român, învăţătorul are

–D
oamna, ştii, a înflorit copacul nostru!
acum posibilitatea să încadreze, în sistemul cunoştinţelor ştiinţifice Aşa a intrat Mitică, un copilaş din grupa
ale elevului mic, istoria ca obiect de sine stătător ce studiază mijlocie într-o dimineaţă de aprilie. Povestea
procesul de formare şi dezvoltare a societăţii umane în general, a copăcelului însă îşi avea începutul de la grupa mică, când doamna
poporului român în special, ca o sinteză a luptei sale pentru educatoare de la grupa pregătitoare ne-a invitat la o acţiune de
apărarea fiinţei naţionale, pentru independenţă şi libertate naţională salvare a planetei şi anume să plantăm un copăcel. Aşa că, înarmaţi
şi socială. cu bună dispoziţie, curiozitate şi mult curaj am ieşit afară, în curtea
Prezentând cunoştinţele într-o formă clară, atrăgătoare, grădiniţei şi noi cei de la grupa mică. Am păşit timid deoarece eram
sugestivă, învăţătorul asigură înţelegerea cu uşurinţă a încă mici dar totodată îndrăzneţi în lumea asta „nouă“. Curtea
evenimentelor de către elevi, trezindu-le interesul faţă de această zumzăia ca un stup de albine. Erau copii de la celelalte grupe şi, ca
disciplină de studiu. În cadrul creat de istoria şi geografia patriei, şi noi, erau nerăbdători să se apuce de treabă. Doamna educatoare
elementele de istorie şi geografie locală sunt demne de
luat în seamă pentru creşterea eficienţei muncii
didactice, a calităţii pregătirii elevilor. Folosirea
cunoştinţelor locale la istorie şi geografie contribuie
într-o mai mare măsură la dezvoltarea interesului şi
dragostei pentru studiul acestor obiecte. Elevii se
conving că locuitorii din fiecare sat sau oraş şi-au adus
contribuţia la făurirea istoriei. Prin introducerea în
lecţiile de istorie a românilor a elementelor din istoria
Pedagogie

locală a judeţului Vaslui, elevii vor înţelege că


vasluienii – asemenea întregului popor român – se
mândresc şi preţuiesc faptele de vitejie săvârşite în
trecut de locuitorii acestor plaiuri, eroismul de care au
dat dovadă în marile bătălii purtate de Ştefan cel Mare
şi ai altor domnitori români, pentru apărarea gliei
strămoşeşti, pentru libertate şi progres social. Vor
înţelege că judeţul Vaslui, vatră milenară de cultură şi
civilizaţie românească, cuprinde într-un cadru natural
44 Lohanul nr. 13
de la grupa pregătitoare ne-a explicat în ce constă acţiunea şi ne-a acesta a avut mai multă amploare. Fiecare educatoare a stabilit
cerut să fim atenţi cum vor planta copiii din grupă copăceii pentru împreună cu părinţii din grupă să modernizeze spaţiul verde din
că vom face şi noi la fel. O parte dintre copii au luat câte un faţa grădiniţei şi bineînţeles plantarea de noi copăcei. Prin acest
copăcel, alţii au luat stropitoarea, alţii au luat hârleţe şi cu mult lucru am dorit formarea atitudinilor de respect faţă de ceea ce ne
drag s-au apucat de lucru. Mai întâi au făcut gropile apoi cu înconjoară dar şi de dezvoltare a unor comportamente responsabile
mânuţele lor au pus copăceii, i-au astupat la loc cu pământ şi i-au faţă de mediul înconjurător. Pentru că atât părinţii dar mai ales
udat rugându-se să prindă rădăcini, să crească mari. Când ne-a copiii trebuie să înţeleagă că doar păstrând un mediu curat vor
venit rândul nostru am făcut acelaşi lucru numai că am fost un pic putea creşte sănătoşi. Şi chiar dacă ei sunt încă mici şi ei pot
mai stângaci, ne-am împiedicat şi am căzut puţin în nas, am mai şi contribui la păstrarea unui mediu curat şi sănătos, prin plantarea de
plâns puţin, am râs dar până la urmă totul a fost bine şi ne-am pomi, plantarea de floricele. Fiecare grupă a adus diferite soiuri de
descurcat onorabil pentru vârsta noastră. Timpul a trecut, copăcelul floricele şi copăcei şi împreună cu părinţii ne-am apucat de lucru.
nostru a crescut şi chiar i-au dat primele floricele. Cuvintele lui Şi ca treaba să meargă cu mai mult spor am cântat cântecele despre
Mitică mi-au amintit că luna aceasta urma să plantăm alt copăcel. primăvară. Apoi vom aştepta să se coacă vişinele, cireşele şi să
Activitatea era parte integrată a proiectului educaţional „Ajută-mă stăm la umbra sălciilor dar…răbdare!
să cresc“, proiect iniţiat de doamnele educatoare Bondar Eugenia şi
Blânda Maria şi la care am acceptat să participăm şi noi cu mult
drag. Iar dacă anul trecut acţiunea a fost un început timid, anul

concluzionat că acesta avea unele puncte bune, dar nu mergea.


McKinley nu vroia să îl jignească pe acel om dar trebuia să zică
„nu“. Prin urmare, i-a zis: „prietene, e un discurs splendid,
Fiţi un conducător adevărat! excepţional. Nimeni n-ar fi putut compune unul mai bun. Ar fi
Cum să ajutaţi oamenii să se perfect pentru multe ocazii, dar crezi într-adevăr că se potriveşte în
cazul de faţă? Aşa sonor şi sobru cum e, din punctul dumitale de
transforme vedere, trebuie să cântăresc efectul lui din perspectiva partidului.
Acum du-te acasă, scrie-mi un discurs după indicaţiile pe care ţi le
voi da şi trimite-mi o copie.“ Iar respectivul a rescris discursul,
Alex Ionescu – Bucureşti fiind bucuros să realizeze aceasta sub îndrumarea lui McKinley.
Reţineţi: ne vine mai uşor să ascultăm lucruri neplăcute după
ce am fost lăudaţi pentru calităţile noastre.
aţă de cum ar trebui să fim, suntem numai pe
„F jumătate treji. Folosim doar o mică parte din
resursele noastre fizice şi mentale. În linii mari,
Cum să criticaţi fără să vă atrageţi ura
Mulţi îşi încep critica printr-o laudă sinceră urmată de
cuvântul „dar“. Acest cuvânt însă îi poate face pe mulţi să se
individul uman nu se apropie nici pe departe de limitele sale. întrebe dacă lauda a fost sinceră. Poate apare ca o introducere abilă
Posedă anumite capacităţi pe care, de obicei, nu se pricepe să le către reproşul datorat unei anumite situaţii. Se pot evita uşor aceste
folosească“ probleme înlocuind „dar“ cu „şi“. Spre exemplu: „suntem foarte
William James mândri de tine, Johnnie, pentru că notele tale au crescut în acest
trimestru, şi (NU „dar“!! – n.r.) dacă eşti la fel de conştiincios şi în
O persoană pusă într-un post de conducere, pentru a putea trimestrul viitor, îţi vei putea îmbunătăţi şi nota la algebră.”
coordona cu succes activitatea respectivă, trebuie nu numai să aibă Atragerea atenţiei indirect asupra greşelilor face minuni cu
cunoştinţe de management şi cunoştinţe în domeniul respectiv, ci şi oamenii sensibili, care pot să respingă criticile aspre şi directe.
o excelentă abilitate de a comunica cu oamenii. Dale Carnegie a
fost primul care a realizat un manual despre modul de a Comentaţi-vă mai întâi propriile greşeli
interacţiona armonios cu oamenii. Ca şi coordonator al unei acţiuni, Priviţi o mostră de convorbire a lui Dale Carnegie către
al unui proiect, al unei întreprinderi este necesar să existe nepoata sa (n.r.): „Ai greşit, Josephine, dar Dumnezeu ştie că nu
capacitatea de a motiva oamenii, de a le arăta unde greşesc, de a-i mai mult decât mine. Nu te-ai născut cunoscând soluţia tuturor
determina să facă anumite acţiuni sau de a-i convinge să depună problemelor. Asta vine doar cu experienţa şi eşti mai eficientă
mai mult efort. De cele mai multe ori, în lipsa acestei capacităţi de decât eram eu la vârsta ta. Eu unul am comis atâtea greşeli prosteşti
a interacţiona armonios cu ceilalţi, apar opoziţii, refuzuri şi piedici şi fără rost, încât sunt cel mai puţin indicat să te critic pe tine sau pe
în realizarea activităţilor. În toate acţiunile pe care un conducător oricine altcineva. Dar nu crezi că ar fi fost înţelept să faci aşa şi
trebuie să le realizeze pentru ca activitatea coordonată de el să se aşa?”
desfăşoare foarte bine, cel mai important lucru pentru a obţine E mult mai uşor să auzi greşelile pe care le-ai făcut, dacă
cooperarea şi acceptarea celorlalţi este abilitatea de a comunica, de acuzatorul începe spunând că el însuşi e departe de a fi perfect.
a face ca ceea ce se transmite celorlalţi să fie acceptat cu bucurie de Clarence Zerhusen din Timonium, Maryland, şi-a prins fiul
către aceştia. Ne putem naşte cu această capacitate sau o putem învăţând să fumeze: „Normal că nu vroiam ca David să fumeze, dar
învăţa. Ceea ce susţine această capacitate este respectul şi preţuirea eu şi mama lui fumam; îi dădeam un exemplu prost permanent. I-
reală faţă de oameni şi dorinţa sinceră de a le înţelege punctul de am explicat lui David cum începusem eu să fumez la aceeaşi vârstă
vedere şi motivaţiile interioare. Acest demers, cel de a comunica şi cum distrusese nicotina tot ce era mai bun în mine, şi acum îmi
eficient cu oamenii, poate deveni obositor dacă nu este realizat din crease dependenţă. I-am amintit cât de persistentă era tusea mea şi
suflet, dacă nu ne pasă cu adevărat decât de interesul propriu. cât insistase chiar el să renunţ la ţigări cu ani în urmă. Nu i-am
Expunem mai jos câteva extrase din lucrarea lui Carnegie, impus să se oprească, nu l-am ameninţat şi nu i-am vorbit despre
„Secretele succesului. Cum să devii influent şi să îţi faci mulţi pericole. Tot ce am făcut a fost să accentuez că acum eu nu mă mai
prieteni“, referitoare la modul în care un coordonator al unei puteam opri şi cât îmi dăunează asta. S-a gândit o vreme la ce i-am
Sociologie

anumite activităţi, proiect, grupări, etc. ar trebui să interacţioneze spus şi s-a hotărât să nu înceapă să fumeze până nu termină liceul.
cu oamenii. Cu trecerea anilor, David nu s-a mai apucat de fumat şi nu s-a mai
gândi la asta.”
Dacă trebuie neapărat să reproşaţi ceva, trebuie să ştiţi
cum să începeţi Nimănui nu îi place să primească ordine
William McKinley, cel de-al 25-lea preşedinte al Statelor Ian Macdonald din Johannesburg, Africa de Sud, era director
Unite, în 1986, când candida pentru preşedinţia Statelor Unite avea general al unei mici uzine specializate în fabricarea componentelor
nevoie de un discurs bine scris. Unul dintre republicani a realizat maşinilor de precizie şi a avut ocazia să primească o comandă
aceasta – i-a scris discursul. După ce a citit discursul, McKinley a
Iulie 2010 45
foarte importantă; şi-a dat seama că nu va putea să respecte transformat acest joc în profesie, dacă nu l-ar fi încurajat o tânără,
termenul de livrare. Comenzile deja existente şi timpul scurt alocat spunându-i că are chemare în direcţia aceasta. Când a ajuns în
făceau imposibilă terminarea lucrului la timp. America în 1922, a încercat să îşi câştige existenţa ca profesor de
În loc să oblige muncitorii să muncească mai repede, el i-a filozofie şi sociologie, dar a ratat. Apoi a vrut să vândă cărbuni şi
chemat pe toţi, le-a explicat situaţia şi le-a spus cât ar ajuta nu i-a mers. După care a încercat să comercializeze cafea şi nu a
compania şi pe el însuşi dacă ar livra comanda la timp. Apoi a reuşit nici cu aceasta. Jucase ceva bridge, dar nu se gândise
început să pună întrebări: „Putem contribui în vreun fel la onorarea niciodată pe atunci că într-o zi l-ar putea preda. Ulterior, a cunoscut
acestei comenzi?“, „Poate sugera cineva vreo procedură prin care o frumoasă profesoară de bridge, Josephine Dillon, s-a îndrăgostit
să grăbim activitatea în atelier?“, „Ar servi la ceva să modificăm şi s-a căsătorit cu ea. Ea a observat cât de atent îşi analiza el cărţile
programul de lucru sau însărcinările lucrătorilor?” şi l-a convins că era un potenţial geniu la masa de joc. Culbertson
Angajaţii au adus multe sugestii şi au insistat să fie preluată mi-a spus că numai şi numai acea încurajare l-a propulsat spre
comanda. Au abordat totul cu o atitudine optimistă, iar comanda a cariera de profesor de bridge.
fost acceptată şi livrată la timp. Folosiţi încurajările, daţi impresia că orice greşeală poate fi
Aşadar, formulându-l ca pe o întrebare, ordinul devine mai corectată.
uşor de acceptat şi în acest mod stimulează adeseori creativitatea
interlocutorului. Oamenii acceptă mai uşor un ordin dacă li se lasă La antipodul tehnicii de constrângere
şi lor o parte din decizia care a cauzat emiterea ordinului. Colonelul Edward M. House avea sarcina spinoasă de a-i
Deci... puneţi întrebări în loc să daţi ordine directe. comunica lui William Jennings Bryan, secretar de stat în perioada
preşedintelui Woodrow Wilson, vestea proastă că va merge el ca
Cruţaţi amorul propriu al celorlalţi emisar al păcii la mai-marii Europei. Bryan a fost vădit dezamăgit
Antoine de Saint-Exupery afirma: „N-am niciun drept să când a auzit că va merge colonelul în Europa. Colonelul i-a spus că
spun sau să fac ceva care să înrăutăţească imaginea cuiva despre „preşedintele se gândise că nu era prea prudent să recurgă în mod
sine însuşi. Nu contează ce cred eu despre el, ci ce crede el despre oficial la acest demers (ca el să meargă) şi că, dacă ar pleca el,
sine însuşi. E o crimă să ştirbeşti demnitatea proprie a cuiva.” personalitatea lui ar fi fost atât de remarcată, încât oamenii s-ar
Adeseori călcăm în picioare sentimentele celorlalţi spre a ne întreba ce face acolo...“ Deci House i-a comunicat practic lui Bryan
face drum, găsim vinovaţi, adresăm ameninţări, criticăm un copil că era prea important pentru această misiune – şi Bryan a fost
sau un angajat în prezenţa celorlalţi, fără să ne gândim măcar că îi mulţumit.
jignim. Doar câteva minute de reflecţie, un cuvânt bun, o atitudine Colonelul House, abil şi experimentat în lecţiile vieţii, nu
de înţelegere a acţiunilor celorlalţi ar îndulci considerabil loviturile făcea decât să respecte una dintre cele mai importante reguli ale
pe care ne vedem nevoiţi să le dăm. comunicării interumane: asiguraţi-vă întotdeauna că interlocutorul
dumneavoastră e fericit să facă ceea ce-i propuneţi.
Cum să propulsaţi oamenii spre succes Wilson a respectat aceeaşi conduită când i-a propus lui
Un băiat de zece ani lucra într-o fabrică la Napoli. Visul lui William Gibbs McAdoo să devină membru al cabinetului său.
era să devină cântăreţ, dar primul lui profesor l-a descurajat: „Nu Aceasta era cea mai înaltă onoare pe care o putea acorda cuiva.
eşti în stare să cânţi“, i-a spus. „N-ai deloc voce. Când cânţi scoţi McAdoo: „Wilson a pus problema cu o măiestrie desăvârşită: mi-a
aceleaşi sunete ca nişte jaluzele prin care flutură vântul.“ Dar dat impresia că i-aş face o favoare acceptând această mare onoare.”
mama lui, o sărmană ţărancă, l-a îmbrăţişat şi l-a lăudat şi i-a spus Cum refuza Carnegie, în mod politicos, diverse invitaţii de a
că ea ştia că el cântă bine, că deja sesiza un progres şi că va merge ţine discursuri, invitaţii făcute de prieteni sau de oameni faţă de
şi desculţă, numai să economisească bani ca să-i plătească orele de care avea obligaţii: după ce îşi exprima mulţumirea că a fost invitat
muzică. Lauda şi încurajarea acestei femei simple au schimbat şi regretul că nu poate accepta, sugera un înlocuitor. Nu dădea timp
viaţa acelui băiat. Numele lui era Enrico Caruso, cel care a devenit celuilalt ca să fie nefericit din cauza refuzului său. Schimba imediat
unul din cei mai mari şi mai vestiţi cântăreţi de operă. gândurile celuilalt către un alt vorbitor care ar putea să accepte
Jess Lair spunea: „Lauda e raza de soare ce ne luminează invitaţia.
sufletele; nu putem să creştem şi să ne dezvoltăm fără ea. Şi totuşi, Infantil? Poate. Dar asta i-au spus şi lui Napoleon când a
dacă majoritatea dintre noi sunt prea grăbiţi ca să declanşeze vântul creat Legiunea de onoare şi a distribuit 15000 de cruci de onoare
rece al criticii, suntem oarecum şi reticenţi în a oferi semenilor soldaţilor săi şi a numit optsprezece dintre generalii săi „mareşali ai
noştri laude călduroase.” Franţei“, iar trupele sale au fost numite „Marea armată“. Napoleon
William James, psiholog şi filozof american afirma: „Faţă de a fost criticat pentru că a dat „jucării“ veteranilor săi, trecuţi prin
cum ar trebui să fim, suntem numai pe jumătate treji. Folosim doar focul războaielor, dar replica lui a fost: „oamenii sunt conduşi de
o mică parte din resursele noastre fizice şi mentale. În linii mari, jucării.”
individul uman nu se apropie nici pe departe de limitele sale. Un conducător de succes ar trebui să reţină următoarele
Posedă anumite capacităţi pe care, de obicei, nu se pricepe să le principii menite să schimbe atitudinea sau comportamentul
folosească.“ Deci, de ce să nu ne ajutăm unii pe alţii să ne celorlalţi:
descoperim comorile din noi? Ce ne împiedică? 1. Fiţi sinceri. Nu promiteţi nimic din ceea ce nu puteţi oferi.
Prin urmare, lăudaţi cea mai neînsemnată îmbunătăţire şi cel Nu vă mai gândiţi la propriul profit şi concentraţi-vă asupra binelui
mai mic progres. Aprobaţi cu însufleţire şi lăudaţi din belşug! celuilalt
2. Fixaţi-vă clar în minte ce doriţi să facă ceilalţi
Investiţi încredere în semeni 3. Citiţi gândurile celuilalt. Întrebaţi-vă ce vrea într-adevăr
Dacă vreţi să îmbunătăţiţi o anumită latură a unei persoane, cel de lângă dumneavoastră
comportaţi-vă ca şi cum acea caracteristică făcea deja parte din 4. Analizaţi beneficiile pe care o persoană le-ar obţine
calităţile ei excepţionale. urmând sugestiile dumneavoastră
Shakespeare a spus: „asumaţi-vă o virtute, dacă nu o 5. Comparaţi acele beneficii cu dorinţele celuilalt
posedaţi“. 6. Când cereţi ceva, formulaţi-vă cererea într-o formă care să
lase clar faptul că şi celălalt va profita, negreşit. Spre exemplu, un
Daţi impresia că orice greşeală poate fi îndreptată ordin concis ar suna astfel: „John, ne vin clienţi mâine şi trebuie
Spuneţi copilului, partenerului de viaţă sau salariatului curăţată magazia. Deci mătur-o, pune produsele în grămezi
dumneavoastră că este prost sau bătut în cap la ceva, că nu are ordonate pe rafturi şi lustruieşte tejgheaua.“ Sau, am putea exprima
chemare pentru nimic, că tot ce face este greşit şi aţi distrus aceeaşi idee arătându-i lui John ce va câştiga şi el, personal, dacă
Sociologie

aproape orice scânteie de dorinţă de a se îmbunătăţi. Dar folosiţi va face această treabă: „John, avem ceva de făcut care nu ar trebui
tehnica opusă – fiţi darnic în încurajări, faceţi orice să pară uşor, să fie amânat. Dacă terminăm acum, nu ne vom mai bate capul cu
înştiinţaţi-l pe celălalt că aveţi încredere în capacităţile şi flerul lui asta după aceea. Mâine aduc nişte clienţi ca să le arătăm ce avem
înnăscute şi se va strădui zi şi noapte ca să poată să respecte aceste pe aici. Aş vrea să îi duc să vadă şi magazia, dar e cam în
standarde. dezordine. Dacă ai putea să o mături, să pui produsele în grămezi
Ca un exemplu: Ely Culbertson, ale cărui cărţi de bridge au ordonate pe rafturi şi să lustruieşti tejgheaua, ne-ar face să părem
fost traduse într-o duzină de limbi şi s-au vândut în milioane de eficienţi şi tu ţi-ai fi îndeplinit rolul foarte special în crearea unei
exemplare. Totuşi, acesta i-a spus lui Dale Carnegie că nu ar fi bune imagini pentru companie.”
46 Lohanul nr. 13
Violetu-n crizanteme
Negrul ochilor sub gene
Râpanu Dumitru – Huşi Despre verde? Asta-i bună...! Elena Olariu – Răducăneni
Unde-ar mai putea să-l pună?
Pe o carte de Eminescu nu poţi citi
Epigrame Albu-l lasă pentru iarnă
decât… tăcere.
(Treaba ei când vrea să-l cearnă)
Iarna-i bună precupeaţă Grigore Vieru
Bahică
Mâna încă nu-i vibrează Mai ales când vinde ceaţă.
Când colindă cramele, Spleen (Plânge natura)
Chiar şi capul mai lucrează; Verdele? I-acum de-ocară
Dar nu-l ţin picioarele. Las“ că-l dau la primăvară Plânge natura prin pletele
Că se plânge . . .se tot plânge... unei sălcii;
Niciodată nu-i ajunge. grele de sevă şi taină a Iubirii
Corecţie conjugală s-apleacă
De nu ar prinde-o deochiul, I a să-mi strâng eu mustăria pământu-1 sărutând...
Că-i frumoasă rău, cadâna, C-afară-ncepe urgia. Un sticlete, amorţit de aseară
De-i face cuiva cu ochiul, Va fi vai de capul meu primeşte rouă divină a
El îi face semn cu mâna. Să stau u n an la muzeu...! Botezului baie fiindu-i...

Şi focul din vene se stinge...


Taxe Şi focul din suflet s-aprinde...
Cine guvernează Plânge natura, noiembrie aducând
Pentru tot românul de Mireasă coroană, pe a anului frunte
Acuma impozitează aşezând-o...
Şi răbdarea şi tutunul. Plânge dormind în pieţele unei
sălcii
un sticlele...
Analize medicale
Am trecut prin catacombe
În amurgul violet
Am scăpat chiar şi bombe…
N-am scăpat de diabet. Elena Olariu – Răducăneni

Paradox zodiacal Porumbel pribeag


Şi la nunta lor de aur
Mă intrigă, bunăoară, Porumbel pribeag – suflet zbuciumat
Că femeia este taur alergi înaintea morţii cu aripile-ţi
Şi bărbatul tot fecioară. fâlfâinde
ca poate s-o opreşti...
Amazoană fără-de-frâu – îţi
pătrunde prin vene
ca Fecioarei, străpunsă de sabia
Înv. Corneliu Lazăr – Gura tăcerii,
Bohotin ucigându-te încet, încet –
ele pe drumul îmbrăţişării amare
adunându-te...
Toamna la şevalet
...copil pribeag – porumbelul –
Înzestrată de natură Alina Calancea – Huşi cu sufletul împăcat
(Cu talent mare-n pictură) de propria-i sentinţă
Toamna strânge din curea decolează spre fereastra inimii
Ca să-şi cumpere vopsea. Livada în sărbătoare însângerate
aducând pacea...
Întinde o pânză mare Rând pe rând cad din copaci
Neţinând cont de hotare Mii de fluturi zburători.
Dar n-o aşează î n ramă Nu fi trist,te-ai speriat?
Că la margini se destramă! E doar floarea pomilor.
Prof. Constantin Partene –
Apelează-apoi la stuf Ghermăneşti
Ca să-i vândă pămătuf Le culeg , le ţin în pumn
Şi să-şi facă bidinele Si mă bucur de căldură,
Să poată vopsi cu ele. Bâzâie pe ram acum Spicuiri din istorie
Mulţi bondari de-atâta trudă.
Nu-s poveşti! Totu-i concret! Dacă sămânţa n-ar fi rodit,
Vâră pânza-n şevalet Fluturaşii coloraţi
Cu-n tăciune-drept peniţă În ogorul nostru cu omăt,
Zboară-n voie pe câmpie, Noi mai mult am fi gândit
Face mai întâi o schiţă. Mult parfum ne-mbie acum Şi acum eram departe, hăt!
Să cântăm de bucurie!
Poezie

Hai să treacă la vopsele...


Ce să facă ea c u ele? Când de aleşi nu ne-a plăcut,
Galbenul îl are-n grâu Obicei de la daci lăsatu,
Albastrul deschis în râu După un timp i-am omorât
Oranjul e peste tot Ca să se destrame... statul!
(Chiar şi-n zeama de compot)
Iulie 2010 47
Păi, ce-au avut cei nobili daci Iar aşa-zişii terorişti Cu vocea-i tremurândă îmi spune-n plânset lin:
De l-au ucis pe Burebista? Să-i găsim nu s-a putut, „Te-am căutat prin codru, prin lume, prin
Doar spiritul neunirii de la traci Or fi fost şi securişti, poteci
Şi nesupunerea le-a fost pista. Dar cei mulţi, trec peste Prut. Şi inima-mi nebună m-a îndemnat să vin
În vechi şoptiri duioase s-alungi fiorii reci.
Regele a pus bazele unui stat, Iată cine i-a chemat
Pe ruşi, apoi şi pe mineri, Să-mi dai o sărutare pe buzele-mi uitate
Ajuns apoi, putere mare, Şi să-ţi mângâi obrajii cu-o dulce alinare
Iar cu Deceneu i-a îndemnat Să tragă gloanţe pe-noptat,
Să bată-n voi şi în muieri ! Chemându-te în taină sub crengile uscate
Doar la unire şi cumpătare. Prin care luna-şi cerne a umbrelor putere.
După lovitura de stat, tip Iliescu,
Ce-i rău în asta, vă întreb, Comuniştii conduc ţara şi acum. Tăcerea ta m-alungă, mă cheamă în tristeţe
De n-au vrut o ascultare? Tot ei au ucis pe Ceauşescu, Chiar dacă-al verii zâmbet e-n razele-i
Instinctul doar le-a fost întreg Chiar în ziua de Crăciun! fierbinţi.
Alungă-ţi putregaiuri ce-n fiecare zi
Iar interesul şi mai mare. „Ţi-ndepărtează-n bezna a tale-ngăduinţi !“
Se ştie, ăştia suntem noi,
Plină-i istoria noastră, iată; C-aşa am fost şi în trecut.
Analizând la rece, mai apoi, Mă faci să cred că totul e doar vorbă goală
De trădări, omoruri şi otrăviri, Ce-a alungat din minte-mi frumoase
Regretăm prostia ce-am făcut.
Că ne-ar trebui o listă lată amintiri
Pentru cei morţi ca martiri. Şi, pustnic stând o vară zăcând parcă de-o
boală,
Aşa le-a fost hărăzită soarta Am ascultat injurii şi multe clevetiri.
Lui Bogdan II, Tepeş, Ioan Vodă
Cu chipul tău angelic, iubită diafană,
Vina n-o purta doar...Poarta, Curmează-mi întristarea şi pragu-1 treci
Ci şi gândirea noastră slobodă. uşor
Să reînviem iubirea să crape lumea-ntreaga,
Sultanul dicta doar mazilirea, Să crească fericirea în văzul tuturor!
Arareori moarte de ghiauri,
Noi pe Biblie ne juram pieirea, 11.08.1968
Ca s-avem şi alţi martiri !

Voievozi şi regi uniţi cu neamu,


Care pentru ţară s-au sacrificat:
Un Decebal, Mihai şi Brâncoveanu
Şi lista încă n-am epuizat. Viorica Creangă Boeru Avram –
Huşi
Horia şi Cloşca nu trebuiau să moară
Nici Tudor, ucis de-un trecător, De dincolo de Prut
Iar Cantemir, Inochentie, Bălcescu,
Să fi rămas să moară-n ţara lor. „Latră câinii şi e noapte!
Dormi copilă, nimic nu-i.
Acţionând tot contra firii, Sub fereastră s-aud şoapte
La mijlocul epocii moderne Şi-s străine. Ale cui?!
Abdică Cuza, Domnul Unirii,
De moftul opoziţiei interne ! Somnul fuge. Pe la case
Prof. Neculai Olariu – S-aprind lumini la geam,
În anul '40, al mutilării, Răducăneni Se deschid obloane trase,
Ce era, nu-nţelegeam.
Când vecinii răi, care de care
Rupeau hălci din trupul ţării Revenire Doar că de-undeva, din ţară,
Silim pe Carol II la… abdicare. Mai la vale, peste Prut,
Scrâşniri de peste zi îmi semăn în imagini De pe hartă ne tăiară,
Au urmat ani grei, de război, Şi-n oarba licărire a lămpii fumegând Într-o clipă, cât au vrut.
Cu Antonescu, mareşal unificator, Privesc în întuneric, ce-n scârţâiri asemeni
Bucovina şi Basarabia s-aduse înapoi Prelung se vaită neaua, sub pasul ei, Năpustiţi în bezna nopţii,
plângând. Doar cu sufletul din ei,
Doar fraţii de acolo-i zic „eliberator“!
Prutului s-au dat şi sorţii.
Ea, cu mişcări domoale, deschide uşa larg „Doamne, fă cu noi ce vrei“.
Pe Antonescu, mare român, Şi-n lăcrimări încete pe rumenii obraji
Comuniştii noştri, proaspăt supuşi, Aşteaptă în tăcere, aşteaptă lângă prag Latră câinii, latră tare.
N-au făcut ceva mai bun Să-mi redeştept în suflet trecutele mreji. În ograda fără gard,
Decât să-l predea la ruşi ! Umbra unui om apare,
Sclipiri diamantine din ochii ei pornesc Talpa-i arde, ochii-i ard.
Apoi Dej, ca şi Antonescu Şi parcă mă-nfioară acum în întuneric
A „supărat“ pe ruşi nespus, Când în clipiri blazate şoptind îmi tăinuiesc Nici nu ştie cum ajunse,
Mai apoi, în '89, Ceauşescu Dureri înăbuşite, închise-n piept ermetic. Rezemat de un buştean.
În cuvinte stinse, spuse:
Tot de Moscova-i răpus! Mi-aştern pe pânza albă covorul de- „Sunt român, basarabean.“
Poezie

amintire
În '89, grăbit spre „tron“ Ce-acuma-i veştejită de jocul ei bizar Nu mai ştie dacă-i tată,
Iliescu cere sprijin tot la rus! Şi-aş vrea din licărire, -n pocal de fericire Dacă-i frate, dacă-i fiu,
Ruşii nu trag spre balcon, Să-mi iau lavanda-i moale, dar totu-i în Mintea-i e înfricoşată,
Ci în popor! Ordin de sus! zadar. Chipu-i este străveziu.
48 Lohanul nr. 13
Ascultam amărăciunea – Ai dreptate, frăţioare II
Stând ascunsă-n aşternut. Cred că am făcut o eroare…! Aşteptata cununie
Însoţindu-mi rugăciunea, Uliul, mare răpitor, Are loc într-o chilie
Ochii-mi lacrimi au cernut. Ar fi bun de leacul lor… La umbra unui stejar
Preoţită de-un bondar.
1990
*** Nunul, cocoşul de munte,
(Cu aleasa lui de frunte)
Muncă multă, cum se ştie Nuna şi cu finii lor
Este - acum la magazie Dau bineţe tuturor,
Înv. Corneliu Lazăr – Gura Şi chiar dacă - afară plouă Celor ce-aşteaptă-n cărare
Păsăretu - aduce ouă (Cornii toţi plesnesc de floare
Bohotin Bune pentru cozonaci Corcoduşii se apleacă:
(Gospodine! Ce să faci?) – Sărutaţi-vă oleacă…!
Nunta din Carpaţi Cucuta iese la drum
Dată bine cu parfum
I
Vin în grabă şi ţânţarii
Cerbul, marele stăpân
Angajaţi drept lăutari
În desişul de alun, Ce improvizează un vals
Iată că dă „sfoară-n ţară“
(Din păcate, puţin fals).
Că odrasla i se-nsoară.
Mii de fluturi vornicei
Fecioru-i un ţap voinic, (Sigur, angajaţi şi ei),
(Atlet, elegant, „cu şic“)
Ies din spini către cărare…
Încă de an-primăvară – Ce covor imens de floare…
Tot curtează-o căprioară.
Zice unul dintre fagi:
(Cu blana de catifea
– Cei doi tineri, îmi sunt dragi,
Şi sprâncene de cafea
Mai puţin de naşii lor
Iar cum spune-o veveriţă,
(Treaba lor… Eu mă-nsor…!)
„Ar fi şi-o mare actriţă.
N-am citi nici o poveste
Joacă cu Alain Delon
Cu-aşa nuntă precum este:
Într-o gară. Pe-un peron!“)
Erbivorele din lume
Nu mă prea interesează
(De nu le mai ştiu pe nume).
Eu spun ceea ce urmează: Toate au fost onorate ca să fie invitate:
Printre brazi, pini şi arţari Zebre, lame, rinoceri,
Aricii, cioplesc la pari Girafe şi dromaderi,
Şi întind masa cea mare
Canguri, bivoli, vaci şi boi,
În poiana cu izvoare.
Capre, caii, măgari şi oi,
Chiar şi de Polul Nord
Foarte multă greierime Veveriţele roşcate Vine-un ren cu rang de Lord
Vine cu pânzeturi fine Cară alune sărate Şi s-aşează la o masă cu ochii către mireasă.
Ce le înşiră pe masă Şi le vâră în cuptor
(N-am văzut aşa mătase…) (Să faci asta, nu-i uşor…!) ***
Milioane de furnici Mai ales că trei bursuci Ce-a urmat şi ce-a mai fost!
Tăbărăsc cu toate-aici Crapă afară butuci N-aş mai spune (că e post)
Înfundând prin magazii Că mistreţul bucătar Cum dansau doi câte doi
Bunătăţi ce mai ştii…! Ţipă, că nu are jar… Boi cu zebre, cai cu oi,
Treaba lor! Trist că măgarii
Lupilor! Voi staţi de pază! Alte mii şi mii de-albine S-au certat cu ospătarii
(Zice ursul spre amiază Vin cu ciuberele pline Şi-apoi au plecat acasă
După ce îi instruieşte) Şi le toarnă-n farfurii (Fără să dea bani pe masă).
Cine greşeşte, plăteşte…! Colea! În cofetării.
Chiar şi soacrele se ceartă
Nici o vulpe nu suport, Suflecată pân' la brâu (Musafirii ies pe poartă)
Dacă n-are paşaport. Vrăbiile intră-n grâu, – Cred că nu le iese banii…!
Iepurii de-or vrea să vie După ce adună boabe (Comentează toţi cârlanii).
Să stea la bucătărie Se cară la moară-n roabe
Şi să spele farfurii…! Şi-apoi, se-ntorc cu făină Chiar de-a fost o nuntă-aleasă,
(Altfel, îi mănânc de vii!) Albă, din cea mai fină. Supărat m-am dus acasă
Că toate făcute-n fală
Să nu văd picior de cioară Zarvă mare şi la beci: S-au sfârşit cu „păruială“
Prin copaci… Că mă fac pară – Vinurile, toate „seci“! Altfel zis, „Boncăluială“.
Noaptea să tot „croncănească“ (Dă comandă-un piţigoi
Poezie

Nunta, să nu-mi tihnească. Cocoţat sus, pe butoi).


– Mă iertaţi, domnule urs – Ţuică fiartă de pădure,
Că vă-ntrerup din discurs: Corcoduşi, măceşi şi mure…
Eu sunt lup. Cum să prin cioară? Numai lapte crud de cuc
Treaba asta mă-nfioară… Se serveşte-n loc de suc…
Iulie 2010 49
care ar conduce la un progres real al societăţii.
Televizorul ne transportă în câteva zeci de minute în aproape
Manipularea mediatică toate colţurile lumii, oferindu-ne ştiri de tot felul. Însă acest tur al
mapamondului nu este controlat de noi, ci este direcţionat de cei
care fac desfăşurătorul ediţiei de ştiri către diferite evenimente care,
de fapt, ne interesează mai mult sau mai puţin. Per ansamblu, există
Sebastien Bohler – Bucureşti o suprasaturaţie cu informaţii de care suntem conştienţi mai mult
sau mai puţin.

„Mass-media este cea mai puternică entitate pe pământ. Ea 2. Derularea rapidă a ştirilor
are puterea de a-l face vinovat pe cel nevinovat şi nevinovat pe cel Zi de zi oamenii sunt bombardaţi prin intermediul
vinovat, şi aceasta înseamnă putere. Deoarece, ea controlează televizorului cu diferite informaţii, pe un ton alert şi uneori aproape
mintea maselor.” isteric, aspect care ajunge să le modifice viziunea asupra lumii şi
Malcolm X asupra vieţii, datorită naivităţii lor. Experimentele psihologice
realizate au arătat că în momentul în care informaţia este prezentată
Metodele folosite de micul ecran pentru a ne influenţa prea rapid, creierul uman tinde să o considere tot mai mult
gusturile, preferinţele, motivele de ură şi invidie, sunt modalităţi de adevărată, fără a-i pune la îndoială veridicitatea. Şi astfel, fiecare
manipulare aflate la îndemâna oricui! îşi formează o imagine falsă despre lume, deoarece emisiunile de
Comportamentul fiecăruia în faţa ziarului, televizorului, a ştiri dau prioritate crimelor, violurilor, accidentelor, calamităţilor,
radioului se supune în mare parte unor mecanisme psihologice grevelor, atentatelor. Astfel se generează o imagine a realităţii cu
inconştiente care au fost decriptate prin studii de specialitate. mult mai neagră decât este de fapt, majoritatea oamenilor având
Aceste mecanisme sunt folosite de mass-media în diferite scopuri, senzaţia că această planetă este un loc periculos. În psihologie acest
toate fiind circumscrise ideii de a face oamenii să creadă cu fenomen a fost denumit „sindromul lumii rele”. Mass-media ne
convingere tot ceea ce ei spun. zugrăveşte o imagine ireală asupra realităţii şi astfel ajungem să
Există mai multe pârghii pe care distribuitorii de informaţii dezvoltăm convingeri eronate faţă de anumite informaţii, fără să le
televizate le acţionează pentru a obţine opinia dorită în rândul supunem unei minime analize.
maselor. Aceste pârghii sunt: De asemenea, forma rapidă a expunerii ştirilor
1. Timpul considerabil petrecut de individ în faţa suprastimulează sistemul nervos. Aceasta poate conduce la
televizorului; dependenţa de o infuzie regulată de imagini şi sunete rapide pentru
2. Derularea rapidă a ştirilor; a ne simţi bine. Unii se aşează în faţa televizorului pentru a nu se
3. Repetarea obsedantă a unor imagini conexe unui anumit mai gândi la problemele zilnice, stresante. Este mult mai simplu să
subiect; înghiţi pasiv nişte emisiuni de la televizor decât să îţi focalizezi
4. Acordarea unui spaţiu larg registrului emoţional; atenţia asupra a ceea ce trebuie rezolvat cu adevărat.
5. Efectul „anestezic”. Când ne gândim la ceva concret, structurile mentale produc
imagini care se succed prin efortul imaginativ. În faţa televizorului,
activitatea voluntară a creierului este topită într-o pasivitate
nediferenţiată datorită afluxului mare de informaţii, care de multe
ori sunt asimilate ca adevăruri indubitabile din cauza formei de
prezentare.
Nevoia de a înţelege rapid o informaţie densă îl determină pe
individ să o considere adevărată. Se pare că prezumţia de adevăr
este un suport al înţelegerii. A considera o informaţie adevărată
ajută la asimilarea conţinutului, a sensului acestuia. Astfel, atunci
când fluxul ştirilor se derulează rapid, avem tendinţa să cedăm
prezumţiei de adevăr, pentru o mai bună asimilare a sensului. Acest
fenomen se aplică emisiunilor TV. Fluxul rapid al ştirilor este o
capcană pentru spiritul critic al raţiunii oricărui individ. Creierul
omenesc este vulnerabil la situaţiile în care este nevoit să înţeleagă
rapid. Dar... în loc să ne dorim să înţelegem totul rapid, mai bine
ne-am întreba dacă ceea ce vedem este adevărat sau nu.

3. Repetarea obsedantă a unor imagini conexe unui


anumit subiect
Experimentele psihologice au arătat că atunci când încercăm
să ne reprezentăm probabilitatea ca un eveniment să se producă,
adunăm rapid în minte toate imaginile mentale legate de acesta şi,
cu cât găsim mai multe astfel de imagini, cu atât considerăm că
evenimentul respectiv este mai probabil să se producă. Este ceea ce
a fost denumit euristica disponibilităţii: cu cât imaginile mentale
sunt mai disponibile, cu atât probabilitatea estimată este mai mare.
În 1973 doi economişti, Daniel Kahneman şi Amos Tversky,
au întrebat un grup de voluntari dacă, în opinia lor, în limba
engleză litera „r” apare mai des la începutul cuvintelor sau în
poziţia a treia. Aceştia au constatat că majoritatea credeau (în mod
1. Timpul considerabil petrecut de individ în faţa fals) că litera „r” apare mai des la începutul unui cuvânt. Voluntarii
televizorului au tras această concluzie întrucât le-a fost mai uşor să găsească
Psihologie

În ziua de astăzi, majoritatea oamenilor petrec câteva ore pe cuvinte care încep cu „r” şi au confundat uşurinţa de a găsi cuvinte
zi în faţa televizorului. Studii anuale realizate de Nielsen Media cu frecvenţa reală a acestora.
Research au arătat că între anii 1988 şi 2007 media zilnică de timp Mecanismul fundamental ar putea fi puţin diferit: este vorba
petrecut de bărbaţi şi femei la televizor a crescut astfel: pentru de uşurinţa cu care ne putem reprezenta un eveniment care ni se
bărbaţi de la 4h la 4h şi 35 minute, iar pentru femei de la 4h şi 40 pare mai probabil. Cu cât mass-media oferă descrieri bogate în
minute la 5h şi 15 minute. Totuşi, 4 - 5 ore pe zi reprezintă o imagini şi detaliate asupra unui eveniment, cu atât creşte uşurinţa
perioadă însemnată de timp! Acest timp este folosit de către cu care spectatorul şi-ar putea reprezenta acest eveniment. Creierul
canelele de televiziune pentru a ne servi ştirile pe care ei consideră va interpreta această uşurinţă în reprezentare drept o probabilitate
că trebuie să le aflăm, şi nu ceea ce ne-ar interesa cu adevărat şi importantă ca evenimentul să se producă.
50 Lohanul nr. 13
4. Acordarea unui spaţiu larg registrului emoţional În televiziune se folosesc în mod intenţionat schimbări de
Reacţiile publicului sunt dictate direct de tonul emoţional plan la fiecare 2-3 secunde, pentru a induce şi menţine creierul
folosit de mass-media. O expunere pasională a ştirilor are adesea într-o stare de relaxare artificială. Dacă vrea să revină la realitate,
un impact profund asupra opiniilor şi comportamentelor, chiar dacă telespectatorul trebuie să iasă din această stare de relaxare. Aceasta
nu vehiculează informaţii adevărate. este resimţit uneori ca un efort de a învinge un fel de toropeală, de
Psihologii consideră că există două moduri de abordare a dificultate de a se ridica din fotoliu.
informaţiei: deliberativ sau asociativ. Modalitatea deliberativă ne Televizorul nu produce întotdeauna dependenţă, dar structura
permite să luăm o decizie pe baza unei reflecţii impuse asupra emisiunilor, cu schimbări frecvente de cadru, activează reflexul de
informaţiilor de care dispunem. Modalitatea asociativă se orientare care este însoţit la scurt timp de o stare de relaxare
realizează prin analogii clare şi maşinale. De obicei, prezentarea aparentă. Aceasta explică pasivitatea noastră la o oră relativ târzie,
alertă şi plină de încărcătură emoţională a informaţiilor nu permite când ne este greu să stingem televizorul. De asemenea, aceasta face
decât o abordare asociativă a acestora, eliminând abordarea ca, pe lângă celelalte modalităţi descrise mai sus, să preluăm ştirile
raţională a lor. pasiv, fără să le trecem prin filtrul raţiunii.
Modul în care sunt prezentate informaţiile în presa scrisă, la Aşadar modul alert şi emoţional de prezentare a ştirilor,
televizor sau radio este ales astfel încât să acorde un spaţiu larg repetarea obsedantă a anumitor imagini în legătură cu persoane sau
încărcăturii emoţionale. Astfel că modul în care sunt formulate cele evenimente petrecute sau probabile, concentrarea emisiunilor
câteva fraze dintr-o ştire are efecte pe scară largă asupra informative asupra evenimentelor tragice, modificarea planurilor de
comportamentelor, influenţând uneori chiar pieţele economice. filmare la 2-3 secunde, toate acestea şi multe alte aspecte, care vor
fi expuse ulterior, declanşează anumite resorturi inconştiente care
5. Efectul „anestezic” înclină formarea opiniilor şi a imaginii despre realitatea prezentată
Psihologul american Byron Reeves a arătat manifestarea într-o anumită direcţie dorită de cei aflaţi în spatele marilor trusturi
„reflexului de orientare” în cazul urmăririi emisiunilor TV. responsabile de informarea publicului asupra a ceea ce se petrece în
Reflexul de orientare cuprinde toate modificările neurofiziologice lume.
şi comportamentale care apar la un stimul vizual nou sau dacă are o
valoare motivaţională puternică. Concret, acest reflex constă într-o Bibliografie:
redirecţionare a atenţiei asupra stimulului respectiv, cu o sporire a Sebastien Bohler, 150 de experimente pentru a înţelege
activării corticale. După 10-15 repetări ale stimulului apare manipularea mediatică
obişnuinţa şi un efect de inhibare a atenţiei, însoţită de calmarea
activării cerebrale.

Când a început lumea? Astăzi dimineaţă!

Lecţia 1 – A trăi bucuria momentului prezent.


Şapte lecţii pe care Copiii au capacitatea de a percepe fiecare zi ca pe un nou
le putem învăţa de la copii început. Ei uită repede trecutul. Dacă doi copii se ceartă azi, mâine
ei redevin cei mai buni prieteni. Iertând spontan, ei ştiu să fie
fericiţi şi să trăiască din plin în momentul prezent.
Capacitatea de a trăi în prezent este de asemeni principala
Ana-Maria Dorde – Bucureşti calitate a sfinţilor şi a înţelepţilor. La copii, surprinzător pentru
unii, aceasta se manifestă spontan. De altfel, în cazul lor,
capacitatea de a încadra evenimentele în timp începe să se dezvolte
„Atunci când încetăm să mai fim copii suntem deja morţi“ abia odată cu vârsta preşcolară.
Constantin Brâncuşi Copiii ne învaţă în primul rând să ne bucurăm de lucrurile
simple. Făcând aceasta, putem intui sacrul ce se ascunde în profan.
Creştem, credem că ne maturizăm şi ne grăbim să devenim Copiii sunt mereu entuziaşti şi nu amână nici măcar pentru o clipă
serioşi, foarte ocupaţi, să ne cumpărăm ceas şi servietă diplomat. să fie fericiţi, nu aşteaptă evenimente importante pentru a se bucura
Pe lângă starea de minunare, inocenţă şi curiozitate, spiritul ludic şi
inventiv, fericirea fără motiv, puritatea spiritului şi a minţii,
umilinţa, recunoştinţa şi mulţumirea, un copil ne învaţă în primul
rând, să iubim total şi să ne dăruim complet.
Toate acestea sunt rezultatul unei credinţe de nezdruncinat în
Creator, iar de aici şi libertatea, abandonul şi bucuria de a descoperi
minunatele surprize ale vieţii. Desigur, nu putem fi asemeni unor
copii de trei sau şapte ani la 20, 30 sau 50 de ani, dar
discernământul şi bunul simţ ne pot ajuta să integrăm armonios
aceste calităţi în viaţa de adult. Şi este uimitor că atunci când eram
mici aşteptam cu nerăbdare momentul când vom creşte, iar ajunşi
„mari“, ne este dor de copilărie, pentru că uităm să fim fericiţi, să
ne bucurăm de viaţă, să fim spontani şi încrezători.
Amintindu-ne momentele minunate ale copilăriei noastre şi
evocând calităţile extraordinare ale stării arhetipale de copil, putem
să facem faţă multor provocări din viaţa noastră. Dacă ne oprim un
pic, doar câteva minute şi observăm un copil, vom simţi cum fiinţa
Psihologie

noastră este cuprinsă instantaneu de o stare de bine, de bucurie şi


împlinire sufletească. Cu excepţia copiilor răzgâiaţi şi prost
crescuţi, orice copil ne poate învăţa cel puţin şapte lecţii
importante. Aceste lecţii depăşesc sfera preocupărilor educaţionale
clasice pe care ni le putem imagina. Aceste lecţii pot fi învăţate
doar dacă avem inima deschisă. Vom descoperi cu încântare cât de
mult ne place să ne jucăm, cât de natural şi normal este să dăruieşti,
vom descoperi că suntem spontani şi curioşi să surprindem magia
din tot ce ne înconjoară.
Iulie 2010 51
din plin. Ei savurează fiecare clipă şi astfel fiecare clipă devine un vine uimită acasă: „Îmi pierd vremea cu şcoala!“, îi spune mamei.
motiv de încântare. Sunt optimişti şi gustă viaţa din plin. „Nu ştiu să citesc, nu ştiu să scriu şi nici să vorbesc nu mă lasă!”
Pentru un copil, totul se desfăşoară în timp real, în faţa Copiii au acces la cunoaşterea bazată pe trăire afectivă, care
ochilor lui, el este actorul principal al evenimentelor şi se abando- mai apoi este înglobată integral în memoria afectivă a fiinţei lor.
nează cu totul prezentului. Adulţii au tendinţa de a se raporta pre- Fiind deschişi şi liberi, ei se îmbogăţesc foarte repede cu multe şi
dominant fie la trecut, variate impresii.
fie la viitor. Astfel, Trăind predomi-
ajung să se blocheze, să nant în inimă şi datorită
rămână „consumaţi“ de purităţii lor, copiii sunt
aceste condiţionări mult mai receptivi la pla-
temporale, uitând cu nurile subtile, spre deo-
totul de momentul pre- sebire de majoritatea
zent. Cei care nu reu- adulţilor care sunt închişi
şesc să se desprindă de şi opaci la realitatea zâ-
trecut devin prizonierii nelor, elfilor sau a înge-
unor trăiri care în timp rilor. Dat fiind acest dar
capătă un vector des- nativ cu care mulţi copii
cendent. Pe de altă sunt înzestraţi, părinţii
parte, cei care trăiesc suficient de înţelepţi ar
predominant în viitor, putea să-i înveţe pe
construind sau mai bine aceştia să viseze
zis proiectând amăgiri conştient, să-i încurajeze
legate de anumite pla- şi chiar să-i inspire în
nuri şi proiecte sau explorarea tărâmurilor
îngrijorându-se pentru astrale paradisiace.
lucruri care se pot petrece, acumulează frustrări şi devin stresaţi
pentru că „viitorul fericit“ nu devine realitate. De altfel, numeroase
studii demonstrează faptul că, cu cât o persoană aleargă mai mult Ce este bătaia inimii? Bătaia inimii este ecoul dorului de
după fericire, cu atât este mai puţin fericită, alocându-şi din ce în ce Dumnezeu!
mai puţin timp pentru bucuriile personale.
Lecţia 4 – A iubi necondiţionat
În iubire copiii sunt foarte devotaţi, ei iubesc necondiţionat şi
De ce copacii sunt verzi? Ca să ne reamintească că totul complet, fără teamă sau egoism. Ei iubesc aproape orice şi pe
este posibil! oricine, fără a fi influenţaţi de împrejurări. Adulţii îşi proiectează
adeseori propriile aşteptări asupra persoanei iubite. Ulterior ei
Lecţia 2 – A fi plin de curiozitate devin frustraţi pentru că persoana iubită nu le răspunde aşteptărilor
Având o stare de deschidere şi curiozitate permanentă, copiii lor, se simt răniţi şi dezamăgiţi. Apoi trag concluzii pripite, puerile
experimentează totul cu un mare interes. Ei nu cunosc rutina, sunt şi total deplasate despre iubire.
naturali, neobosiţi, gata s-o ia oricând de la capăt. Această Copiii iubesc detaşat, necondiţionat, se dăruiesc şi se
curiozitate ne arată că aproape orice lucru poate fi foarte important abandonează cu o uşurinţă dezarmantă. Sunt spontan atenţi şi pe
şi plin de miez pentru un copil. Această atitudine şi percepţie le deplin concentraţi asupra a ceea ce este aici şi acum.
conferă nebănuite resurse fizice, mentale şi sufleteşti. Când un copil admiră un fluture, el este complet absorbit de
Începând cu vârsta de trei ani, copiii încep să pună o mulţime culorile lui minunate. Pe chipul lui citim uimire şi încântare. Un
de întrebări. Curiozitatea liber exprimată, fără reţinere sau copil se identifică spontan cu obiectul sau cu fiinţa pe care o
restricţie, ar trebui să rămână o trăsătură a spiritului nostru, admiră şi întotdeauna acel obiect sau acea fiinţă va fi prioritatea
indiferent de vârstă. momentului respectiv. Copilul devine, astfel, un exemplu
Platon spunea: „Nu ştiu cum le par a fi celorlalţi, dar în sinea remarcabil pentru că el trăieşte într-un singur Univers
mea, eu mă consider a fi un mic copil, minunându-se clipă de clipă atotcuprinzător, unde nu există interior sau exterior, el este un
de vastele ţărmuri ale cunoaşterii şi, apoi, mă descopăr cu punct Unic şi în acelaşi timp inseparabil de Tot.
încântare şi mulţumire ca fiind o mică pietricică strălucitoare de
pe acest ţărm“.
Ce este o stea? Când vezi o stea înseamnă că Dumnezeu
îţi face cu ochiul!
Ce sunt baloanele de săpun? Sunt pistruii îngeraşilor!
Lecţia 5 – A iubi jocul şi a te juca iubind
Lecţia 3 – A trăi în inimă Un mare înţelept spunea: „Ca să redevină copii, oamenii
Copiii sunt foarte sinceri şi dezinvolţi şi descoperă lumea trebuie să înveţe din nou să se joace.“ Copiii sunt foarte rar
prin sfera lor emoţională şi afectivă. Se ştie că, în general, copiilor plictisiţi sau dezinteresaţi, ei trăiesc din plin şi experimentează total
le este caracteristic faptul că, deşi au învăţat să vorbească, nu surprizele jocului. Niciun eşec nu-i descurajează. Copiii ştiu să se
verbalizează tot ce trăiesc, fiind lipsiţi de mentalul discursiv care bucure de jocul propriu-zis şi nu doar de rezultatul lui; prin joc, ei
apreciază, alege şi judecă. Seninătatea, inocenţa şi puritatea lor se încarcă cu energie şi optimism.
caracteristică ar putea fi antidotul stresului, insomniilor şi al multor O serie de studii au arătat că un adult se simte mai bine
dintre bolile adulţilor. Reacţiile şi logica celor mici nu încetează să dispus după 15 minute de mişcare şi joc, decât după ce a urmărit la
ne surprindă. Iată câteva exemple: televizor emisiunea preferată timp de jumătate de oră, având ceva
1. La ce folosesc sprâncenele? Sprâncenele folosesc ca să de ronţăit alături. De fapt, ce trebuie să învăţăm sau, mai bine spus,
ţină fruntea sus, să nu ne vină pe ochi. să ne amintim – este imensa bucurie pe care ne-o aduce jocul şi
2. Ce sunt buruienile? Buruienile sunt nişte plante folositoare mişcarea. Şi iar, copiii ne dau multe idei în această direcţie, care
doar lor. mai de care mai interesante şi mai năstruşnice. Ei sar, ţopăie,
Psihologie

3. De ce ceaşca are o ureche, iar cratiţa le are pe amândouă? dansează, se aruncă în zăpadă, se bucură permanent de jocul
Ceaşca are doar o ureche, deoarece aşa vrea ea să fie mai elegantă nesfârşit şi fără hotare!
şi nu clăpăugă ca o cratiţă. Copiii dau deseori dovadă de imaginaţie creatoare şi chiar de
4. Un băieţel s-a pierdut pe culoarele unei săli de gimnastică intuiţie atunci când se joacă. Învăţând să se joace din nou, adulţii
şi a nimerit la cabinele femeilor. Acestea au început să ţipe, să îşi pot redinamiza aceste calităţi în fiinţa lor, calităţi care în timp au
înşface prosoape să se acopere şi să fugă în toate părţile ca să se fost mai greu accesate sau uitate. Aşadar, una din consecinţele
ascundă. Băieţelul le-a privit uimit, după care a întrebat senin: „Ce stării ludice este bucuria neîntreruptă de a trăi, care ne umple de o
s-a întâmplat? N-aţi mai văzut un băieţel în viaţa voastră?” energie divină elevată.
5. O fetiţă abia terminase prima săptămână de clasa întâi şi
52 Lohanul nr. 13
Ce este un curcubeu? Un curcubeu este zâmbetul lui
Dumnezeu!
Lecţia 6 – A fi fericit fără motiv Limbajele iubirii
O altă calitate a copilăriei este fericirea debordantă, ce îşi află
sursa în lipsa oricăror limitări exterioare sau interioare. Copiii îşi
exprimă dorinţele şi caută să şi le împlinească imediat; de aceea, ei Psiholog Ioan Iosif – Bucureşti
trăiesc deseori bucuria perfectă şi fericirea împlinitoare. Procedând
astfel, pentru ei nu există refulare, complexe, frustrare, proiecţii
inutile, inhibiţii, teamă, nu au tendinţe egoiste sau agresive,
ataşamente sau posesivitate. Prin urmare, ei nu cunosc nici Iubirea este un subiect pe cât de vast, pe atât de fascinant şi
noţiunea de păcat sau sentimentul de vinovăţie, ideea de greşeală, de misterios. Ce poate fi mai savuros în viaţă decât trăirea amplă şi
competiţie şi recompensă. Ei sunt liberi, nu-i judecă pe ceilalţi şi nu profundă a acestui sentiment euforic şi îmbătător, pe care îl numim
au mecanismele de apărare specifice personalităţii de adult. iubire? Iubirea ne face să ne dilatăm de la finit către infinit şi ne
scoate din singurătatea fiinţei noastre. Experienţa delicioasă şi
copleşitoare a îndrăgostirii ne face să plutim de fericire şi să ne
Ce vezi când te uiţi la cer? Îl văd pe Dumnezeu! simţim în al nouălea cer. Rezervoarele noastre de iubire sunt
umplute la maxim şi starea de transfigurare a fiinţei iubite este
Lecţia 7 – A fi mulţumit şi recunoscător exemplară. De ce nu am rămâne mereu în această stare de graţie?
Pe lângă toate calităţile enumerate mai sus, copiii ne oferă, de Pentru a realiza aceasta este însă nevoie de multă atenţie, dăruire şi
asemenea, un bun exemplu de umilinţă, mulţumire şi recunoştinţă este foarte important să cunoaştem modul în care ar trebui să ne
spontană în multe situaţii de viaţă. Odată cu trecerea timpului, însă, manifestăm iubirea faţă de fiinţa pe care o iubim, pentru a o putea
adulţii, respectiv părinţii şi profesorii, le imprimă gradat modele face cunoscută şi simţită, pe limba ei, astfel încât iubitul/iubita
comportamentale înguste şi limitate, din ignoranţă sau dintr-o noastră să se simtă întotdeauna iubit/ă şi apreciat/ă în relaţia cu noi.
iubire prost înţeleasă. Limbajul emoţional al iubirii tale poate fi, faţă de cel al
fiinţei pe care o iubeşti, la fel de diferit cum este chineza de
engleză, de exemplu. Oricât de mult te-ai strădui să-ţi exprimi
În loc de concluzie... iubirea în engleză, dacă iubitul / iubita nu pricepe decât chinezeşte,
nu veţi înţelege niciodată cum să vă iubiţi. Nu este suficient să fim
Ce înseamnă să fii copil? sinceri atunci când ne exprimăm iubirea, ci trebuie să fim dispuşi
Înseamnă să crezi în iubire, în frumuseţe, să ai credinţă. să învăţăm principalul limbaj al iubirii celuilalt, dacă dorim să
Înseamnă să fii atât de mic încât spiriduşii să ajungă să-ţi şoptească comunicăm eficient în dragoste. Astfel iubirea noastră va fi tradusă
la ureche, înseamnă să fii plin de imaginaţie, să fii capabil să în limbajul iubirii fiinţei pe care o iubim.
transformi lucruri şi fiinţe, să faci tot ce vrei din nimic, căci orice Încă din copilărie, fiecare fiinţă umană îşi dezvoltă un anumit
copil are o zână bună în sufleţelul său. mod specific prin care receptează iubirea pe care i-o transmit
părinţii şi oamenii cu care vine în contact. Acesta ar putea fi numit
Câteva răspunsuri inspirate ale copiilor... limbajul iubirii acelei fiinţe. Este, deci, foarte important ca, atunci
• Cum ştiu cei de la televizor că mâine va fi vreme urâtă sau când suntem într-o relaţie de iubire şi ne dorim sincer fericirea
frumoasă? Omul de la televizor ştie că mâine plouă, că are un bilet celuilalt, să urmărim să-i descoperim limbajul iubirii şi să ne
şi citeşte. Biletul i l-a scris mama lui. (6 ani) manifestăm în acel mod, cât mai des cu putinţă.
• Ce este inima? Inima e o carne care stă pe sufletul Acelaşi lucru este valabil şi pentru noi, autoanalizându-ne şi
oamenilor, ca să trăiască oamenii cu suflet. (7 ani) urmărind să descoperim cum ne place cel mai mult să fim iubiţi, o
• Ce este sufletul? Suflet e când îţi pune mama prăjituri pe putem ghida pe fiinţa iubită să se manifeste faţă de noi în modul
farfurie şi îi laşi şi lui ăla mic. (8 ani) Sufletul are o formă de inimă. care ne face să ne simţim cel mai bine şi ne conferă un amplu
(8 ani) sentiment de fericire şi împlinire.
• Ce este tristeţea? Tristeţe înseamnă când un om vine la altul
şi bea mult. (7 ani) Dacă dorim să fim eficienţi în a ne face cunoscută
• Ce este timpul? Timpul este o vreme care trece tot timpul. (5 ani) dragostea, este necesar să fim dispuşi să învăţăm limbajul
• Ce este zâmbetul? A zâmbi înseamnă sa râzi parcă în iubirii fiinţei iubite
gândul tău. (8 ani) Deşi există o infinitate de modalităţi şi nuanţe prin care ne
• La ce foloseşte steagul? Steagul foloseşte, ca atunci când putem manifesta iubirea, au fost determinate, totuşi, cinci limbaje
veneau turcii peste noi, ei nu ştiau pe ce ţară veneau şi atunci noi le principale ale iubirii. În cartea sa, „Cele cinci limbaje ale iubirii“,
arătăm steagul şi după aia ei ştiau. (6 ani) dr. Gary Chapman, consilier matrimonial şi conferenţiar pe tema
• Ce este igiena? Igiena este modalităţilor de perfecţionare şi
când vin neamurile şi văd ce curat îmbogăţire a vieţii cuplurilor,
e în casă. (7 ani) sintetizează şi concluzionează că
• Din ce se face săpunul? cele cinci moduri fundamentale
Săpunul se face din mai mulţi prin care o fiinţă îşi exprimă şi
clăbuci, la un loc. (6 ani) receptează iubirea sunt: cuvintele
de încurajare, timpul acordat,
Câteva citate inspirate cadourile, serviciile şi
despre copii şi copilărie... mângâierile sau atingerile.
„Copilăria este inima Puţini sunt aceia care au
tuturor vârstelor.“ Lucian Blaga cunoştinţă despre cele cinci
„Un copil poate oricând să- limbaje ale iubirii şi chiar şi mai
l înveţe pe un adult trei lucruri: puţini sunt cei care şi-au
cum să fie mulţumit fără motiv, determinat propriul mod de a iubi
cum să nu stea locului niciodată sau pe cel al fiinţei iubite. Rareori
Psihologie

şi cum să ceară cu insistenţă ceea bărbatul şi femeia dintr-un cuplu


ce-şi doreşte.“ Paulo Coelho au acelaşi limbaj principal al
„Copilul este aidoma iubirii. Cu toţii avem tendinţa să
albinei care adună nectarul ne exprimăm în limbajul nostru
pentru a face miere. Copilul principal şi suntem contrariaţi
preface totul în miere.“ Antoine când fiinţa iubită nu înţelege ce îi
de Saint Exupery comunicăm. Noi ne exprimăm iubirea, dar mesajul nu este receptat,
„Când vezi sufletul curat şi nevinovat al unui copil, îţi vine pentru că limbajul folosit de noi îi este străin celuilalt. Aceasta este
parcă să zici că orice mamă e o «născătoare de Dumnezeu»“. problema fundamentală ce apare de obicei în relaţiile de cuplu de
Francis Bacon
Iulie 2010 53
lungă durată. O dată ce înveţi limbajul principal al iubirii La temelia existenţei umane stă nevoia de intimitate şi de
partenerului de viaţă, ai descoperit cheia unei relaţii de cuplu sau a fi iubit de cineva
căsnicii de lungă durată şi pline de afecţiune. Deci, pentru a ne De obicei, în relaţiile de iubire, prăpastia care se creează la
păstra vie iubirea trebuie să învăţăm limbajul iubirii celuilalt. Dacă un moment dat între cei doi iubiţi se datorează faptului că unul
dorim ca fiinţa pe care o iubim să simtă iubirea pe care noi i-o dintre ei sau amândoi nu se mai simt iubiţi. Rezervoarele lor de
comunicăm, trebuie să ne exprimăm în limbajul ei. iubire sunt goale şi entuziasmul începutului, clipele magice de
Există 3 modalităţi principale prin care ne putem determina iubire sunt foarte rare sau au dispărut complet. Nevoia de a fi iubit
limbajul iubirii: este cea care a stat la baza întemeierii cuplului. Dacă această nevoie
1. să ne gândim ce anume ne provoacă cea mai mare nu mai este satisfăcută, cuplul se destramă de cele mai multe ori în
suferinţă din ceea ce face sau nu face iubitul/iubita. Opusul a ceea mod iremediabil. Păstrarea unui rezervor plin de iubire într-o
ce ne face să suferim va fi, de obicei, limbajul iubirii noastre. relaţie de cuplu este la fel de important precum păstrarea nivelului
2. să ne dăm seama care este lucrul pe care l-am cerut cel mai corect de ulei la un automobil.
des de la iubitul/iubita noastră, poate determina, de asemenea, Oamenii se comportă diferit atunci când rezervorul lor de
modul nostru de a iubi şi de a ne simţi iubiţi. iubire este plin. Sunt mai binevoitori, mai îngăduitori, mai altruişti,
3. modul în care ne exprimăm iubirea faţă de fiinţa iubită mai înţelegători, mai buni. Învăţarea şi exprimarea limbajului
indică, de obicei, ceea ce ne face pe noi să ne simţim iubiţi. principal al iubirii fiinţei iubite îi poate afecta acesteia în mod
decisiv comportamentul.

întrucât ea sfidează şi anulează prototipul divin, arhetipul,


sustrăgându-se lui şi pierzând astfel legătura cu Dumnezeu.
Femeia – ideal de frumuseţe Bărbaţii ar trebui să ştie că, prin relaţii cu femei foarte
şi iubire divină vitale şi foarte sănătoase (atât fizic cât şi psihic), pot
deveni foarte repede puternici, vitali şi virili.
Forţa înseamnă energie controlată, iar femeia vitală
debordează de energie!
Prof. Paul Matei – Bucureşti Să nu uităm că fizicul şi psihicul provin din spirit, servindu-l
şi manifestându-l. Datorită spiritului său matern are femeia
facultatea fiziologică de a naşte. De asemenea, bărbatul este mai
Moto: „Orice femeie întruchipează întreaga natură. Va viguros din punct de vedere fizic, deoarece în spiritul lui există
trebui aşadar s-o privim cu aceeaşi admiraţie şi cu aceeaşi ceva ce corespunde curajului despre care vorbeşte Evanghelia: „Cei
detaşare pe o simţim în apropierea nepătrunsului secret al Naturii curajoşi vor lua Împărăţia lui Dumnezeu“. Bărbatul se prelungeşte
şi a capacităţii sale de creaţie. Dacă în faţa femei nu descoperim în în lume prin acţiune, femeia o face prin dăruire de sine.
fiinţa noastră, graţie transfigurării, cea mai profundă emoţie Femeia are felul ei specific de a fi, modul ei propriu de
sublimă pe care o simţim în faţa revelării Misterului Cosmic, existenţă, darul său aparte de a-şi urzi întreaga fiinţă din legătura ei
atunci nu există iubire sublimă şi acesta nu este decât un act cu totul, atât cu Dumnezeu, cât şi cu ceilalţi şi cu sine însăşi. De-a
profan.” lungul întregii istorii, mediul social este cel care a format sau a
Mircea Eliade deformat modelul de feminitate. Cu toate acestea, femeia îşi
salvează mereu, în adâncul ei, taina fiinţei şi a calităţilor sale, pe
Încă din cele mai vechi timpuri femeia a reprezentat idealul care Sfântul Pavel le desemnează prin simbolul „vălului“. Aceasta
de frumuseţe, gingăşie, puritate, sensibilitate şi rafinament. De este taina care trebuie „dezvăluită“, descifrată, pentru a înţelege
aceea, ea este simbolul senzualităţii şi, în acelaşi timp, al celor mai destinul „conjugal“ al femeii în strânsă legătură cu cel al
alese virtuţi ale naturii sale misterioase: capacitatea de a manifesta bărbatului. Chiar relatarea biblică a creării Evei se ridică la nivelul
un eros sublim, care spiritualizează fiinţa, întruchipând partea cea de arhetip originar al consubstanţialităţii principiilor
mai elevată a sufletului omenesc şi îmbinând într-o perfectă complementare. Masculinul şi femininul formează monada umană
armonie forţa creatoare a vieţii şi puterea de origine divină a arhetipală: Adam – Eva.
dăruirii necondiţionate. Probabil Paul Evdochimov aşa a perceput-o Chiar dacă uneori femeia este mai neajutorată decât bărbatul,
când a afirmat: „Icoana cea mai răspândită în catacombele acest lucru este compensat de capacitatea ei mult mai mare de
creştine este cea a unei femei rugându-se. Ea reprezintă adevărata dăruire şi de credinţă în Dumnezeu, iar prin aceasta există un
atitudine de rugăciune a sufletului omenesc.” echilibru între capacităţile bărbatului şi cele ale femeii. Sfântul
Prin firea sa sensibilă şi intuitivă, femeia explorează şi Clement al Alexandriei spune: „Virtutea bărbatului şi virtutea
amplifică facultăţile profund benefice ale naturii umane, cu o mai femeii este una şi aceeaşi virtute… deoarece amândoi au
mare uşurinţă decât bărbatul, fiind adeseori mai deschisă faţă de mijloacele necesare, specifice fiecăruia prin care să atingă acelaşi
spiritualitate decât el. În acest sens, absolut toate culturile omenirii ţel spiritual“. Teodoret menţionează femeile „care au luptat cu
păstrează – cel puţin în unele doctrine filosofice sau în creaţii ale nimic mai puţin, dacă nu chiar mai mult decât bărbaţii… Cu o
folclorului artistic – imaginea Marii Zeiţe Mame în diverse natură mai fragilă, ele au dovedit totuşi aceeaşi voinţă ca şi
ipostaze, una dintre cele mai frecvente fiind cea de păstrătoare a bărbaţii. Tăria lor este dumnezeiasca bunătate şi un har aparte de
valorilor morale şi spirituale, şi, implicit, cea de iniţiatoare. De a se îndrăgosti de Cristos“.
exemplu, în basmele populare româneşti în persoana Sfintei Vineri „Nu există femei urâte – spune un proverb – ci doar femei
sau a Sfintei Duminicii se manifestă atât sfătuitoarea, îndrumă- care nu ştiu să fie frumoase.“ Fiecare femeie are frumuseţea sa
toarea şi protectoarea, cât şi ghidul spiritual al protagonistului care, proprie şi este frumoasă în felul ei. Eliminând inhibiţiile psihice şi
în majoritatea cazurilor este un bărbat. mentale, complexele de inferioritate, sugestiile negative, femeile
sunt capabile să-şi exprime farmecul nativ şi să emane misterul lor
Psihologie

Iubirea feminină este cea mai profundă enigmă de care ancestral printr-o raportare firească şi legică totodată la Eternul
bărbatul nu va înceta niciodată să se minuneze Feminin, acel ideal care înseamnă iubire, gingăşie, sensibilitate,
Idealul feminin divin implică în mod necesar energie şi graţie, jucăuşenie, spontaneitate, dăruire, puritate – adică o întreagă
vitalitate debordantă, care pot fi manifestate doar printr-un corp bogăţie interioară, care se reflectă în armonia şi împlinirea
fizic robust şi armonios proporţionat; să nu uităm că principiul exterioară corporală.
feminin este cel care naşte, care dă viaţă. Nicio formă sterilă nu s-a
perpetuat vreodată sau nu a evoluat spre etajele superioare ale
existenţei. Iată de ce o femeie lipsită, înainte de toate, de vitalitate,
nu este cu adevărat femeie oricât de frumoase ar fi trăsăturile sale,
54 Lohanul nr. 13

Hramul Bisericii
„Sfântul Anton de Padova“
şi sfinţirea Casei Tineretului
„Papa Ioan Paul al II-lea“

Preot paroh Andrei Ciobănică – Huşi

n Parohia „Sfântul Anton de Padova“ din Huşi au avut loc,


Î
duminică, 13 iunie 2010, câteva momente deosebite:
sărbătoarea hramului, vizita PF Michel Sabbah, patriarh
emerit de Ierusalim, sfinţirea grotei dedicate Sfintei Fecioare Maria
de la Lourdes şi sfinţirea Casei Tineretului.
Gavril), a Diecezei de Koln (cu ajutorul pr. Vladimir Petercă) şi
mai multor credinioşi.
Ca pregătire pentru aceste momente deosebite, credincioşii
au participat timp de trei zile la Liturghii speciale în care pr.
predicator Cristinel Fodor a abordat ca teme principale: dragostea
inimii lui Isus, inima de mamă a Preasfintei Fecioare Maria şi
dragostea sfântului Anton faţă de Sfânta Scriptură.

Sărbătoarea crinilor

Mădălina - Antonia Folescu – Huşi

Sărbătoarea a început cu sfânta Liturghie celebrată de PF

D
Michel Sabbah, PS Petru Gherghel, mai mulţi preoţi şi o delegaţie ata de 13 iunie 1231 reprezintă ziua morţii Sfântului
din Parohia „Santisimo Cristo“ din Santander (provincia minunilor, al Ciocanului ereticilor, al Arcii
Cantabria), Spania condusă de pr. Francisco Sanchez Gutierez, Testamentului, sau al Aflătorului lucrurilor pierdute.
parohie înfrăţită cu Parohia „Sfântul Anton de Padova“. Din partea Ziua de 13 iunie anul curent, a reprezentat pentru Biserica
Bisericii Ortodoxe a fost prezent episcopul Corneliu Bârlădeanu. Sfântul Anton de Padova din Huşi hramul acesteia. Biserica a fost
PS Petru Gherghel în cuvântul de început a salutat pe cei împodobită de steguleţe colorate, care exprimă bucuria locală, dar
prezenţi şi a mulţumit PF Michel Sabbah pentru vizita pe care o şi de două fâşii mari de pânză (amplasate pe pereţii exteriori ai
face în Dieceza de Iaşi şi pentru ajutorul dat preoţilor români care biserici) de culoare alb şi galben, ce ne duc cu gândul la Vatican,
au vizitat Ţara Sfântă în timpul perioadei comuniste. respectiv alb şi albastru, ce o simbolizează pe Fecioara Maria.
La sfârşitul sfintei Liturghii au fost binecuvântaţi copii şi
crinii, iar apoi cei prezenţi s-au îndreptat spre cala tineretului unde
a urmat sfinţirea acesteia. Construcţia acesteia s-a făcut în perioada
1 mai 2009 - 30 mai 2010 cu sprijinul Fundaţiei „Help Us Dry the
Tears“ din Irlanda (prin Conlon Valentin, Eusebiu Catană şi Alin
Spiritualitate

Cu ocazia acestei sărbători s-a adunat o mulţime


impresionantă de oameni, locuitori ai oraşului, creştini catolici şi
ortodocşi, oameni curioşi. Acestora li s-au alăturat personalităţi
locale şi venite de peste graniţă. Dintre acestea amintesc pe:
patriarhul emerit al Ierusalimului, Michel Sabbah – el a fost
PS episcop Corneliu Bârlădeanu, PS episcop Petru Gherghel, întâmpinat de doi copii îmbrăcaţi în costume populare care i-au
primarul municipiului Huşi, Ioan Ciupilan oferit pâine şi sare, episcopul Diecezei de Iaşi Petru Gherghel,
episcopul ortodox Corneliu Bârlădeanu, preotul Cristinel Fodor –
Iulie 2010 55
cel care a pregătit spiritual sfinţirea crinilor. Credincioşii
credincioşii prin predicile sale, au ridicat crinii, simbol al lui
atât în ziua hramului, cât şi în pruncului Isus din mâinile
zilele de vineri şi sâmbătă, Sfântului Anton, asupra cărora
primarul Huşului Ioan Ciupilan episcopul Petru Gherghel a
Liturghia de hram a fost rostit o rugăciune specială de
susţinută la grota bisericii, de binecuvântare şi i-a stropit cu
preoţi catolici, cărora li s-au apă sfinţită. Crinii sfinţiţi sunt
alăturat doi preoţi otodocşi,. păstraţi până se usucă, iar
Aceasta a fost animată de corul petalele lor sunt puse în
adulţilor, Acţiunea Catolică a diferite locuri sau obiecte,
Tinerilor (ACT), Acţiunea pentru a ne apăra de rău.
Catolică a Copiilor, de fetele S-a succedat momentul
îmbrăcate în rochii de mirese, sfinţirii Casei Tineretului Ioan
cele care anul acesta au primit Paul al II-lea de către
prima Sfântă Împărtăşanie şi episcopul Diecezei de Iaşi.
de ministranţi. Liturghia a fost Acolo au fost prezenţi doar
celebrată în două limbi, în câţiva preoţi, primarul
română şi latină. Sfinţirea crinilor. PS episcop Petru Gherghel oraşului, şi unii credincioşi.
Lecturile din Biblie au Această casă are două roluri:
fost citite de doi tineri catolici, va fi utilizată atât pentru
membri ai ACT, predica a fost susţinută de preotul Cristinel Fodor, aducerea persoanelor decedate şi pomeni, cât mai ales de tineri,
momentul în care se prezintă rugăciunile credincioşilor a fost pentru cateheze, pregătirea Sfintei Liturghii, a momentelor artistice
realizat de o doamnă, membră a Familiei Preasfintei Inimi a lui în cadrul unor întâlniri şi petreceri. La parter este o sală mare cu o
Isus, iar oferirea darurilor a fost făcută de membri ai ACT si ai scenă şi casa mortuară, iar la etaj sunt prezente o serie de camere.
corului adulţilor. Ofertoriul simbolizează darurile date de noi, Oamenii s-au putut ruga şi depune flori la statuia Sfântului
oamenii, lui Dumnezeu, în semn de preţuire şi cinste pentru Cristos Anton de Padova, cumpărată de parohie cu banii donaţi de
care se transformă în pâine şi vin. Printre acestea se numără credincioşi. Aceasta a fost pusă în faţa bisericii.
lumânarea, semn al luminii pe care am primit-o la Botez, vinul, La sfârşit, părintele paroh Andrei Ciobănică şi patriarhul
simbol al oraşului nostru, placa comemorativă arată înfrăţirea Michel Sabbah au prezentat mulţumiri participanţilor, dar şi
bisericii noastre cu Biserica Santisimo Cristo din Santander, tabloul mulţumiri reciproce.
cu Sfântul Anton de Padova semnifică dorinţa noastră de al avea pe Fanfara a cântat, iar cei prezenţi au putut să cumpere diferite
acesta mereu alături de noi, iar florile sugerează iubirea noastră icoane şi cărţi de rugăciuni.
pentru Maria, mama noastră cerească.
După ce s-a săvârşit momentul împărtăşaniei a urmat

vieţuim şi să moştenim pământul acesta. De atunci ai făgăduit că


nu vei mai pierde pe poporul Tău pentru fărădelegi, însă, nici de
Rugăciune pentru izbăvirea făgăduinţa aceasta nu ne-am cutremurat şi nu ne-am abătut de la
poporului de mânia lui Dumnezeu şi păcate pentru a mulţumi Ţie, Stăpânul tuturor celor văzute şi
nevăzute, creatorul tuturor celor cereşti şi pământeşti. Însă, văzând
de strâmtorarea ce s-a făcut din starea cea rea a sufletelor oamenilor, l-ai trimis în lume pe Unul
Născut Fiul şi Cuvântul Tău, cel împreună cu Tine din veci, ca prin
pricina păcatelor şi a necredinţei lor propovăduirea Lui noi toţi să ne întoarcem către Tine şi să primim
şi a stăpânitorilor iertare păcatului strămoşesc pentru care atâtea veacuri omul a fost
rob vicleanului vrăjmaş şi osândit până la sânge. Însă, poporul lui
Israel de atunci, l-a prins pe Fiul Tău, pe Mântuitorul nostru Iisus
Hristos, l-a dat la chinuri şi l-a răstignit. Pe acesta l-ai înviat a treia
Protosinghel Veniamin Ilie – Brăila zi din morţi şi ai dăruit iertare de păcate tuturor celor ce prin El vor

Z
iditorule şi făcătorule a toate, care prin
cuvânt pe toate dintru nefiinţă le-ai
adus la fiinţă şi pe om l-ai zidit cu mâna
Ta, punându-l stăpân peste toată zidirea Cuvântului
Tău. De toate bunătăţile l-ai umplut pe el şi prin
poruncă l-ai îngrădit de moarte şi de toată lucrarea
cea rea a satanei. Însă, din minte slabă şi plină de
răutate, călcat-a porunca Ta şi s-a îndulcit din
pomul pe care Tu i-ai poruncit a nu-l atinge. Pentru
Spiritualitate

această neascultare a sa, l-ai trimis pe pământul


acesta, să-şi plângă faptele sale şi cu sudoarea
frunţii să-şi agonisească cele de trebuinţă,
aducându-şi aminte de cinstea cea dintâi întru care
a fost aşezat, şi din care a căzut prin ascultarea
îndemnului diavolesc. Însă, din nebăgare de seamă
iarăşi s-a făcut pradă vicleanului diavol şi a uitat de
Tine, Creatorul său şi s-a depărtat de la Tine,
apropiindu-se de desfrânare şi preadesfrânare.
Pentru aceasta l-ai smerit pe el cu apă multă şi prin
moartea întregului popor păcătos şi viclean, nu ne-
ai nimicit şi pe noi, ci prin Noe ne-ai lăsat să
56 Lohanul nr. 13
veni la Tine şi se vor abate de la poruncilor Tale şi în împlinirea
toată lucrarea cea rea a păcatului. virtuţilor, ca prin ocârmuirea lor,
Iată, şi acum ne-am depărtat de paşnică viaţă să petrecem şi noi,
Tine şi de poruncile Tale şi pentru slăvind Preasfânt numele Tău. Aşa
păcatele noastre ni s-au făcut nouă Doamne, te rugăm şi cu umilinţă
toată strâmtoarea şi nici acum nu cădem înaintea Ta. Dăruieşte-ne
ne-am îndreptat, după ce te-ai nouă spor bun în toate şi mai ales
mâniat pe noi, dar nu ne-ai pierdut putere să ne întoarcem din calea
cu puterea Ta, ci ne-ai îngăduit şi cea rea a păcatelor şi a patimilor, şi
acum să ne îndreptăm şi la pocăinţă să ne îndreptăm spre calea
alergând, să cerem iertare greşelilor împărăţiei celei cereşti. Pentru
noastre. rugăciunile Preacuratei, Stăpânei
Te rugăm cu umilinţă şi cu noastre, de Dumnezeu Născătoarei
pocăinţă sinceră: iartă-ne pe noi şi şi pururi Fecioarei Maria, cu
nu ne pierde pentru fărădelegile puterea cinstitei şi de viaţă
noastre, precum ai făgăduit! Dez- făcătoarei Cruci; cu folosinţele cin-
leagă norii cerului să dăruiască stitelor cereştilor şi celor fără de
ploaie bună, iar rodul pământului să trupuri puteri; cu rugăciunile Sfin-
ne hrănească pe noi din belşug; ţilor Slăviţilor şi întru tot lăudaţilor
leagă pe vrăjmaşi şi aruncă-i în pră- Apostoli; cu ale Sfinţilor Slăviţilor
pastia deznădăjduirii şi nu-i lăsa pe şi bunilor biruitorilor mucenici; cu
ei să stăpânească cu silnicia popo- ale Sfinţilor sfinţiţilor ierarhi; cu
rul Tău care acum cade cu umilinţă rugăciunile Preacuvioaselor Maici
înaintea Ta. Doamne, făgăduit-ai şi ale tuturor femeilor care bine au
căci nici pentru un drept care îl vei vieţuit şi cu credinţă ţi-au slujit Ţie;
afla, nu vei pierde cetatea şi popo- cu ale tuturor Sfinţilor Preacuvio-
rul. Acum de ai căuta, nu ai mai şilor şi de Dumnezeu purtătorilor
găsi pe nimeni drept înaintea Ta; Părinţilor noştri; cu ale Sfântului
însă, cu lacrimi te rugăm: nu ne (N) a cărui pomenire o săvârşim; cu
pierde pe noi pentru fărădelegile Sfânta Treime de Andrei Rubliov (c. 1411) ale Sfinţilor şi drepţilor Dumneze-
noastre precum a făgăduit preas- ieştilor Părinţi Ioachim şi Ana şi cu
fântă gura Ta! Nu ne încredinţa pe ale tuturor Sfinţilor Tăi.
noi chinuitorilor şi stăpânitorilor iadului, nici viclenilor potrivnici Cu îndurările Unuia Născut Fiului Tău, cu care împreună
care caută să ne facă nouă rău. Nu suntem vrednici de milele Tale; bine eşti cuvântat, cu al Preasfântului şi bunului şi de viaţă
însă, nu ne alunga pe noi cei ce cădem acum, aici, înaintea Ta, în făcătorului tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!
Biserica Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu, căci tot locul Ţie ţi
se găteşte şi spre slava numelui Tău se zideşte. Dăruieşte
stăpânitorilor ţării acestea minte trează, veghetoare, în paza

Sa) a mântuirii la toate popoarele. Exemplele ştiute şi neştiute


abundă, mai ales în viaţa .sfinţilor dar extrapolând, fiecare conşti-
inţă trează e un miel în mijlocul lupilor! Literatura redă acele cazuri
Misionari în linia întâi ocazionale, uneori dure şi riscante, de inserare a „salvatorilor“ în
mijlocul hoţilor, criminalilor, prostituaţilor etc., cum au fost:
Manolio în „Cristos
Eugenia Faraon – Huşi răstignit a doua
oară“ (de Kazan-
tzakis), Aleoşa între
„Eu vă trimit ca pe nişte miei mijlocul lupilor“ (Matei 10,16) „Fraţii Karamazov“
. (de Dostoievski),
Oliver Twist (de

D
umnezeu pătrunde în tabăra adversă a vrăjmaşului in-
fernal prin victime (conştiente sau nu), pentru a salva Charles Dickens),
ce se poate salva dintre prizonierii săi, dar şi pentru a-i iar la alt nivel de
sfinţi pe aceşti misionari în „teatrele de operare“. Fără menaja- mesaj „Micul Prinţ“
mente şi explicaţii ale misiunii ce-i aşteaptă, îi plasează, prin eve- (de Saint-Exupery).
nimente şi ocaziile vieţii (familiale, de serviciu, de călătorie etc.) şi Arta în general, mai
orice prilej de relaţionare umană pe frontul duşmanului. Ca nişte ales cinematografia,
spioni sub acoperire sunt infiltrate aceste suflete-tampon între surprinde cazuri
agenţii răului (de fapt victime ale Ispititorului), pentru a lupta la spectaculoase de
faţa locului; prin exemplul propriu, prin rugăciuni de trezire, de inserţie a albului, a
Spiritualitate

deschidere la harurile divine ce facilitează ocazii de vindecare, de luminii, în nebulo-


convertire, de salvare. Exemplele sunt numeroase, începând cu cele sul cotidian, în
biblice, Moise, Ilie, şi alţi proroci ai Vechiului Testament, au con- mediul corupt. Iar în
dus din interior poporul răzvrătit spre salvare. lumea contempo-
În Noul Testament, de exemplu, sfintele Ana şi Elisabeta nu rană interlopă, vă
au fost avertizate că la bătrâneţe îşi vor împlini menirea lor de las să-i descoperiţi
mame , nefiind cruţate de suferinţa grea de a părea pedepsite de singuri pe „misio-
Dumnezeu prin sterilitate, conform legii evreilor. Însă, această jer- nari“, ori chiar să vă
tfă a pregătit şansa salvării sufletelor, naşterea Sfintei Maria şi a asumaţi rolul amort- Sfânta Familie cu un miel
Sfântului Ioan Botezătorul deschizând drumul mântuirii. Exemplul izării efectelor aces- Pictură de Rafael
suprem îl constituie Isus, Marea Victimă trimisă de Tatăl în mijlo- tui război nevăzut. (Raffaello Sanzio da Urbino) (1507),
cul poporului ales, „Centrul concentric“ de propagare (prin Jertfa Muzeul Naţional „Del Prado“, Madrid
Iulie 2010 57
Grafică de Cristian Marcu – Bucureşti

se cunosc pe sine, deşi înţelepciunea lor este nebunie şi nu le e de


niciun folos. Şi vor pieri.”
Urmele misterioase şi fascinante ale Experienţele EGVM – o amprentă clară
paşilor lui Dumnezeu în manifestare Vorbim despre amprentele lui Dumnezeu. Unde le-am putea
descoperi? Să începem cu experienţele de moarte clinică. În opinia
noastră, ele reprezintă una dintre cele mai clare amprente ale lui
Dumnezeu. Încercările de a explica cum se produc fenomenele
Prof. George Bianu – Bucureşti EGVM (experienţe la graniţele dintre viaţă şi moarte) sunt extrem
de multe. EGVM coroborative, adică acele experienţe care sunt
verificate ulterior de martori, în care individul părăseşte corpul şi
Descoperind parfumul tainic al prezenţei lui Dumnezeu în vede lucrurile din afară, lucruri care nu puteau fi văzute în mod
Creaţie normal de persoana în cauză, devin din ce în ce mai numeroase.
Munca lui Kenneth Ring cu oameni orbi care au avut EGVM este

U
rmele misterioase şi fascinante ale paşilor lui un exemplu uluitor de cercetare actuală, unde este foarte dificil să
Dumnezeu în manifestare sunt peste tot unde privim. se găsească alte explicaţii în afara aceleia spirituale.
Cu toate acestea, mulţi dintre noi ne împiedicăm, Poate că un alt exemplu de experienţă EGVM coroborativă
trecem prin viaţă ca orbii, căutând un înţeles la tot ce vedem. Şi este de ajutor aici. Elane Durham a avut o experienţă EGVM
atunci când dovada apare de la sine şi tânjeşte după a fi extinsă, în 1976, ca rezultat al unei tumori cerebrale, care a
recunoscută ca atare, vălul de pe ochii noştri continuă să ne determinat un atac de cord. Deşi inconştientă, s-a văzut pe sine cum
despartă de adevăr. Punem şi noi încă o dată întrebarea pe care i-a era transportată cu ambulanţa la spitalul Mercy din Chicago. După
pus-o Pilat lui Iisus: „Ce este adevărul?” Cum ancorele noastre sosirea la spital, Elane a fost dusă într-o cameră de urgenţă;
pentru adevăr au fost demult înlăturate în numele „ştiinţei“, plutim imediat, ea şi-a părăsit corpul şi a plecat către o lume mult mai
fără ţintă printr-o mocirlă de relativism în permanentă schimbare. frumoasă. A fost întoarsă din acea lume cu ajutorul defibrilatorului,
În încercările noastre disperate de a explica ceea ce vedem – fiind adusă din nou în corp, violent şi dureros. Pentru o vreme, a
dar negând totuşi adevărul, şi anume că Dumnezeu este fost conştientă de confuzia personalului medical care se lupta să o
fundamentul a orice – inventăm noi teorii şi speculaţii despre cum salveze. A devenit conştientă şi de o asistentă din cameră care se
s-ar fi întâmplat totul. Ca să facem ideile şi presupunerile noastre ruga pentru ea. Apoi, starea ei s-a înrăutăţit foarte mult, până când
mai acceptabile, le împopoţonăm cu denumiri frumoase, cum ar fi ea l-a auzit pe doctor spunând: „Nu mai contează nimic. Este
„o nouă paradigmă ştiinţifică”. Apoi speculăm: dacă se acordă timp pierdută. Duceţi-o de aici.”
suficient, sau o infinitate de încercări, sau conform unei legi care Mai înainte de a renunţa definitiv la ea, doctorul trimisese
Spiritualitate

încă nu este pe deplin înţeleasă, am putea, de exemplu, să avem un după un preot, care să-i facă ultimele slujbe. Preotul a sosit imediat
univers antropic. după ce se dăduse ordinul de a se pregăti corpul lui Elane pentru
Când am ajuns la suficiente postulate de tipul: se poate să fi morgă.
avut... s-ar putea să aibă... probabil că a fost şi le-am înveşmântat Preotul a început să-i facă slujba de binecuvântare, pe care ea
în respectabilitatea ştiinţei, ne felicităm pentru deşteptăciunea a putut-o auzi cuvânt cu cuvânt. În timp ce el se ruga, Elane a spus
noastră. Ce nebunie! Aroganţa noastră studiată stă de fapt în calea că a simţit „o energie incredibilă, o forţă imensă care a mers de la
adevăratei noastre educaţii. Nu e de mirare că scripturile ne spun că cap până la picioare, în valuri calde”. Imediat după aceea, ea şi-a
noi şi înţelepciunea noastră vom pieri. În Vechiul Testament, Isaia, părăsit corpul din nou şi, ridicându-se deasupra, l-a văzut pe preot.
suntem avertizaţi despre aceasta. Din Nefilimi 9:28, aflăm: „O, ce În 1998, Elane a descris în detaliu toată această experienţă, în
plan viclean al răului! O, deşertăciune şi slăbiciune şi nebunie a cartea saMă declar complet uluită şi a inclus şi o declaraţie scrisă a
oamenilor! Când sunt învăţaţi, cred că sunt şi înţelepţi şi nu iau în preotului care-i făcuse ultima slujbă, cu 22 de ani în urmă; el a
seamă sfatul lui Dumnezeu, se întorc cu spatele, presupunând că ei confirmat ce a spus ea că i se petrecuse. Când sosise el la faţa
58 Lohanul nr. 13
locului, i se spusese că ea este moartă de 15-20 de minute. consideră matematicienii că ar fi imposibilitatea. În mod similar,
Controlându-i corpul, constatase că nu erau niciun fel de semne de timpul disponibil pentru orice combinaţie întâmplătoare de substan-
viaţă, astfel că şi-a oficiat slujba şi a plecat. ţe chimice în supa prebiotică, necesară pentru apariţia chiar a celei
El s-a întors la spital o săptămână sau două mai târziu şi, mai simple forme de viaţă, depăşeşte chiar vârsta universului, ce să
uitându-se într-unul din saloane, spre marea lui surprindere, a mai vorbim de vârsta mult mai mică a vieţii de pe pământ.
văzut-o pe Elane. I-a spus atunci: „Elane Durham, ce s-a petrecut Această situaţie creează o dilemă extrem de dificilă pentru
cu dumneata? Erai moartă!” aceia care nu recunosc amprentele lui Dumnezeu. Instrumentele
Elane l-a asigurat că nu era moartă, dar el a răspuns că da. ştiinţei ori sunt aplicabile peste tot, ori nicăieri. Nu se poate spune
Era şocat să o vadă încă în viaţă. că el poate fi aplicat într-o situaţie şi în alta, nu. Când Morowitz a
Deşi experienţa lui Elane este dramatică, porţiunea calculat probabilitatea ca o legătură chimică distrusă dintr-o
coroborativă este foarte interesantă, deoarece include declaraţiile bacterie unicelulară să fie restabilită în condiţii chimice ideale, el a
martorilor, scrise din perspectiva lor. afirmat următoarele, despre rezultatele extrem de mici:
Cercetătorii continuă să descopere din ce în ce mai multe „... nicio argumentare şi nicio teorie despre vârsta
fenomene EGVM de tip coroborativ. Alţi cercetători încearcă cu universului sau despre mărimea sistemului nu reuşeşte să facă
disperare să explice cam cum s-au petrecut evenimentele, fără să plauzibilă ipoteza că o asemenea fluctuaţie ar fi apărut într-un
fie nevoiţi să aducă în discuţie legătura cu Dumnezeu. sistem în echilibru. Oricând putem spune despre orice eveniment
unic că a apărut pur şi simplu. Acest lucru depăşeşte sfera
Universul antropic consideraţiilor probabilistice şi chiar depăşeşte sfera ştiinţei.
Universul antropic este un alt exemplu de amprentă a lui Oricum, putem deja să susţinem că, numai pe baza datelor
Dumnezeu. Există un număr excesiv de mare de constante naturale probabilistice despre energie, posibilitatea apariţiei unei celule vii
şi de legi fizice care par a fi potrivite foarte bine unele cu altele, într-un sistem în echilibru este extrem de mică.”
pentru ca viaţa să poată exista.
Putem da la infinit astfel de exemple ale unui univers – şi Originea Big-Bang-ului
pământ – foarte bine acordat. Dacă pământul ar fi fost doar un pic Aceasta este o amprentă interesantă care este discutată destul
mai aproape de soare, toate formele de viaţă ar fi fost arse, dacă ar de mult. Problema este următoarea: ce sau cine a iniţiat Big-Bang-
fi fost doar un pic mai departe, totul ar fi fost îngheţat. Orbita ul? Mai înainte de a fi început Big-Bang-ul, situaţia este descrisă de
Pământului în jurul Soarelui este aproape fizicieni ca fiind o singularitate – unde
circulară, spre deosebire de cea a lui Marte, legile fizicii nu se aplică. Cu alte cuvinte, ei
care este eliptică. Variaţia anuală a distanţei nu au nici cea mai vagă idee despre ceea ce
Pământului de Soare este de numai 3% din s-a petrecut.
distanţa totală – de aici şi stabilitatea Stephen Hawkins a recunoscut dilema
temperaturii. Variaţia redusă a temperaturii, referitoare la Dumnezeu ridicată de modelul
moderată şi de înclinaţia pământului de 23 Big-Bang-ului, care presupune un început
de grade în timpul rotaţiei sale, este tocmai determinat de cineva. În acea singularitate,
cea potrivită pentru a menţine apa în stare timpul nu are nicio semnificaţie şi nu se
lichidă, condiţie necesară pentru toate poate afirma logic că singularitatea ar fi fost
formele de viaţă. Mare parte din miezul de începutul. Tot ce se poate spune este că, la
fier al Pământului este topit din cauza momentul Planck, dintr-odată, Big-Bang-ul
presiunii şi radioactivităţii. Acest miez de s-a produs şi legile fizice s-au aplicat. După
fier topit produce câmpul nostru magnetic, aceea, timpul a căpătat sens. Dar dacă nu
care deviază astfel radiaţia dăunătoare Dumnezeu a fost acela care a iniţiat acest
provenită de la Soare. Căldura internă este fenomen, atunci ce a fost?
de asemenea foarte potrivită pentru erupţiile Pentru a evita atribuirea cauzei iniţiale
periodice ale vulcanilor, fenomen esenţial sau a începutului Big-Bang-ului lui
pentru eliberarea apelor subterane închise. Dumnezeu, Hawkins a postulat existenţa
Gravitaţia este foarte potrivită pentru ca unui univers spaţiu-timp fără limite. În acest
oxigenul atmosferic şi nitrogenul să nu postulat, el s-a folosit de matematica
dispară în spaţiul cosmic. Dacă raportul numerelor imaginare pentru a sugera că
nitrogen-oxigen din atmosferă ar fi mai mic, timpul se poate mişca şi înainte şi înapoi.
atunci s-ar dezlănţui o conflagraţie de Un asemenea univers ar putea avea o fază
neoprit de fulgere extrem de puternice. de expansiune în care viaţa să existe – cum
Dacă raportul ar fi mai mare, atunci viaţa, aşa cum o cunoaştem este cea în care ne aflăm – urmată de o fază de contracţie, în care
noi, nu ar mai fi posibilă. Dacă densitatea gheţii ar fi mai mare viaţa nu ar putea să existe. Într-un univers nelimitat, nu ar putea
decât a apei – aşa cum se întâmplă în cazul tuturor celorlalte exista singularitatea.
elemente, atunci când acestea se transformă din lichide în solide – Postulatul lui Hawkins despre un univers nelimitat implică
atunci s-ar fi scufundat în apă şi oceanele ar fi devenit întinderi de faptul că, prin expansiunea şi contracţia în cicluri repetate,
gheaţă. Dacă elementele grele, cum ar fi carbonul, oxigenul, fierul universul ar putea exista o infinitate de timp. Nu ar fi niciun
şi uraniul nu ar fi fost distribuite corespunzător prin praful stelar, început şi niciun sfârşit şi de aceea, nu ar fi nevoie de o cauză
atunci... dacă fotosinteza nu ar fi funcţionat, atunci... dacă raportul iniţială – sau Dumnezeu.
dintre cantitatea de pământ şi apă ar fi fost diferit, atunci... dacă Hawkins nu a susţinut niciodată că ideea lui ar fi o teorie, ci
pământul ar fi doar cu puţin mai mare sau mai mic în diametru, doar o idee la care alţi fizicieni s-ar putea gândi şi ar putea lucra.
atunci... dacă gradul de căldură al vaporilor de apă ar fi fost diferit, Nu este cazul să discutăm toate argumentele pro şi contra unui
atunci... sistem nelimitat. Problema principală a acestui postulat derivă din a
Aşa după cum argumentează John Leslie, este adevărat că se doua lege a termodinamicii. În termeni simpli, legea a doua afirmă
Spiritualitate

poate vorbi la infinit despre diverse varietăţi de universuri, în care că orice se petrece în univers trebuie să se producă de la o stare de
fenomenul creaţiei lor se bazează pe probabilistică. Întrebarea este, ordine către o stare de dezordine din ce în ce mai mare. Astfel, de
dacă examinăm toate celelalte amprente ale lui Dumnezeu, cum am exemplu, atunci când umfli un balon, suflând din ce în ce mai tare
putea motiva apariţia unui univers antropic? în el, cheltuind astfel energie, şi un puşti îl face să pocnească, poate
să plângă cât o vrea, că nu va putea acumula din nou gazul care
Creaţia spontană a vieţii fusese închis în balon. Energia aceea este pierdută pentru
Aceasta este una dintre cele mai clare amprente ale lui totdeauna, într-o stare de entropie mai mare şi de dezordine mai
Dumnezeu. Dacă am vrea să demonstrăm cum a putut lua fiinţă mare. Chiar dacă ai avea un alt balon gol, trebuie să cheltui altă
viaţa din întâmplare, nu am avea încotro şi ar trebui să folosim energie, suflând din nou din adâncul plămânilor, pentru a-l
instrumentul matematicii probabilistice. Şi când acest instrument satisface pe puşti.
este folosit în conformitate cu legile ştiinţei, constatăm că şansele În ce priveşte universul nelimitat al lui Hawkins, aceasta
creaţiei spontane sunt incredibil de mici – mult mai mici decât înseamnă că, indiferent dacă universul se expansionează sau se
Iulie 2010 59
contractă, în orice sistem real (nu imaginar), lucrurile progresează călătorit ei pe distanţe mari, cu viteză enormă:
de la o stare organizată către o stare din ce în ce mai dezorganizată. „Am părăsit camera de spital, m-am ridicat direct în sus, prin
Nu putem înainta nedefinit, într-o expansiune şi contracţie tavan şi m-am înălţat de la suprafaţa planetei, cu o viteză foarte
alternantă, dacă lucrurile ajung, în ultimă instanţă, într-o stare de mare.”
dezordine infinită. Într-un anumit punct, universul ajunge la un „Viteza mea era incredibilă – indescriptibilă. Nimeni pe
sfârşit. Ca să admitem că a ajuns la un sfârşit, înseamnă implicit că pământ nu a călătorit atât de repede, nimeni n-ar fi putut.”
a avut un început. Entropia crescândă din orice sistem termo- „M-am simţit de parcă aş fi fost propulsat înainte cu viteza
dinamic implică inevitabil un început, când entropia era mai mică. luminii sau chiar mai repede.”
Deci, deci ne întoarcem din nou la amprenta iniţială. Cu „Ne-am început călătoria prin spaţiu, părând că merg cu
siguranţă că a fost un început. Şi dacă a fost un început, cine sau ce viteza luminii (căci nu pot face altă comparaţie).”
a creat universul (starea de ordine sau de entropie scăzută) şi cine „Gradat, îţi dai seama... că te deplasezi cel puţin cu viteza
sau ce a produs Big-Bang-ul? luminii. E posibil să fie viteza luminii, dar e posibil să fie chiar mai
mare decât atât. Îţi dai seama că mergi atât de repede şi că acoperi
Materia şi antimateria, gravitaţia şi lumina distanţe vaste, imense, în doar câteva sutimi de secundă...”
Teoria actuală susţine că, în timpul Big-Bang-ului, materia şi Fenomenele EGVM demonstrează că indivizii se află într-o
antimateria existau în cantităţi egale şi că atunci când au altă dimensiune, sau sub o altă formă (sau amândouă), în care
interacţionat una cu cealaltă, s-au distrus. De ce a supravieţuit timpul nu este la fel cu cel de aici şi în care sunt posibile viteze
materia şi antimateria nu – într-adevăr, de ce universul nostru nu s- enorme. Presupunând că EGVM reprezintă realitatea, aceasta ar fi
a distrus în această perioadă, este o întrebare... Au fost avansate dovada că astfel de lucruri sunt posibile şi că Dumnezeu este cel
numeroase teorii care au încercat să explice surplusul de materie care le produce, dar cel puţin în acest moment, amprenta nu este
faţă de antimaterie, dar nu există niciun răspuns definitiv. Gerald clară.
Schroeder a scris, în cartea sa Ştiinţa lui Dumnezeu: „Dintr-un Dar dacă vom compara aceste EGVM cu unele învăţături din
motiv exotic şi oarecum incert, a fost produsă un pic mai multă Biblie? Iată un citat din „Apocalipsă“, în ce priveşte timpul: „Şi tot
materie decât antimaterie. Noi şi întregul univers material suntem aşa, până când ultimul înger va suna din trompeta sa; şi el se va
dovada aceste inegalităţi primordiale. Diferenţa a fost ridica deasupra pământului şi deasupra apei şi va jura în numele
infinitezimală, 1 la 10 miliarde. Adică, pentru fiecare celui care stă pe tron, că timpul nu va mai exista; şi că Satan va fi
10.000.000.000 de antiparticule, s-au format 10.000.000.001 înlănţuit, acel şarpe bătrân, care este numit diavol, şi nu i se va
particule. Cum particulele şi antiparticulele s-au anihilat, acea mai da drumul în spaţiu timp de o mie de ani.”
particulă în plus din 10 miliarde, a rămas. Fiecare galaxie, stea şi
fiinţă umană este compusă din acele rare particule „extra”.” Dubii despre domeniul cuantic
Să ne gândim pentru un moment la gravitaţie. Oamenii de Teleportarea cuantică este o stare distinctă în care o particulă
ştiinţă pot descrie efectul gravitaţiei, în detaliu, cu mare precizie atomică poate transmite instantaneu informaţia către o altă
matematică. Este clar că obiectele sunt atrase unele de altele particulă, la distanţe imense. Un alt caz de „acţiune ciudată“, după
proporţional cu masa lor. De exemplu, greutatea indivizilor este cum a denumit-o Einstein, este ilustrată în experimentele care
mai mică pe lună decât pe pământ. Dar de ce este aşa, care este demonstrează natura duală a luminii – aceea de particulă (fotoni) şi
cauza acestei atracţii? Cereţi unui om de ştiinţă să explice ce este de undă.
gravitaţia şi el o va descrie repede, dar va admite şi faptul că nu ştie Se ştie de multă vreme că această caracteristică de undă a
de ce acţionează aşa. Poate chiar o să mormăie ceva despre faptul luminii poate fi dovedită prin plasarea luminii în spatele unei
că spaţiul, timpul şi gravitaţia sunt interconectate, dar nu vă va bariere, în care se observă apariţia pe ecran a unei imagini formată
putea da un răspuns definitiv în ce priveşte natura sau cauza ei. dintr-o serie de benzi alternante verticale de întuneric şi lumină.
La fel se petrece şi cu lumina. Oamenii de ştiinţă descriu Acesta este faimosul experiment realizat pe la începutul anilor
lumina ca fiind o formă de radiaţie electromagnetică, dar de la acel 1800, de către englezul Thomas Young, care a demonstrat
punct încolo, explicaţia lor devine confuză. Vor fi capabili să vă interferenţa undelor luminoase după ce trec prin fante. Liniile
arate – iarăşi, cu mare precizie matematică – cum, în anumite întunecate corespund zonelor în care undele de la două fante
condiţii, lumina se comportă ca o particulă şi cum în alte condiţii, interferează (şi se anulează), iar liniile luminoase sunt corelate cu
ea se comportă ca o undă. Dar cereţi-le să vă explice de ce zonele în care undele se întăresc reciproc. Aceasta este analog cu
manifestă ea acest comportament diferit, sau ce este lumina mai aruncarea a două pietre într-un lac, unde observăm interferenţa
exact, şi ei îşi vor mărturisi ignoranţa. undelor provocate de cele două pietre.
Acestea sunt doar câteva exemple despre cât de bine lucrează O singură fantă nu produce acest efect, dar în schimb
natura pentru beneficiul tuturor formelor de viaţă. Deşi aceste ilustrează faptul că dacă fotonii trec numai printr-o fantă, va fi
amprente nu sunt foarte uşor de identificat ca fiind ale lui proiectată pe ecran o singură linie luminoasă verticală. Este destul
Dumnezeu, totuşi cu siguranţă par să arate în direcţia Lui. de enigmatică întrebarea de ce într-un caz lumina acţionează ca o
undă, sub forma caracteristică a undelor care interferă unele cu
Continuumul spaţio-temporal şi viteza de propagare – o altele, iar în alt caz se manifestă ca particule – care pot fi
amprentă importantă influenţate de gravitaţie. Dar adevăratele îndoieli au apărut când
Oamenii de ştiinţă sunt capabili să verifice dacă timpul se fizicienii din domeniul fizicii cuantice au extins cercetările pe care
dilată într-adevăr sau se contractă – în funcţie de starea le începuse Young.
observatorului – pe măsură ce ne apropiem de viteza luminii. Să ne imaginăm experimentul cu cele două fante, dar în loc
Problema apare atunci când răsar dovezi, în urma unor alte să folosim o rază ca sursă de lumină, vom folosi o particulă
descoperiri ştiinţifice recente, cum că ar exista o altă dimensiune în emiţătoare, care poate emite doar un foton o dată. Puteţi să credeţi
care timpul, spaţiul şi viteza de propagare sunt diferite de cele din sau nu, dar, dacă emitem câte un singur foton printr-una din cele
universul nostru cvadri-dimensional. Cei care experimentează două fante, aceştia vor lovi ecranul, dar vor evita cu scrupulozitate
EGVM frecvente spun că acolo unde merg ei, spaţiul nu are zonele în care ar apărea în mod normal liniile întunecate în cazul
semnificaţie şi că pot călători între stele cu o viteză imensă – mult interferenţei de unde. Pe măsură ce sunt emişi din ce în ce mai
Spiritualitate

mai mare decât viteza luminii. Cred că ar fi binevenite aici câteva mulţi fotoni prin aceeaşi fantă, modelul deja familiar de linii
exemple. Mai întâi, vom include nişte comentarii legate de timp, întunecate şi luminoase va începe să apară. Cum se poate petrece
din cadrul unor EGVM: aşa ceva, din moment ce nu emitem fotoni şi prin fanta cealaltă?
„Nu ştiu. Nu aveam noţiunea timpului.” Nu ar trebui să existe interferenţă de unde, din moment ce nu există
„Ai putea spune că EGVM a durat o secundă sau a durat unde care să provină de la fanta a doua şi care să interfereze cu cele
10.000 de ani, că nu ar fi nicio diferenţă.” de la prima fantă.
„Era o sferă diferită... una în care conceptul de timp nu are Ca efectul să fie şi mai accentuat, haideţi să închidem cea de-
niciun sens.” a doua fantă. De data aceasta, fotonii care sunt emişi prin prima
„Pentru un moment, care a părut în afara timpului...” fantă se comportă aşa cum trebuie, ca particule normale care lovesc
„Mă aflam într-un spaţiu, într-o perioadă de timp, în care, aş ecranul şi formează o linie luminoasă continuă. Dacă deschidem
putea spune că spaţiul şi timpul erau negate.” acum fanta a doua, dar continuăm să emitem doar prin prima fantă,
Iată acum câteva exemple în care unii au relatat cum au deodată fotonii par „să ştie” că s-a deschis şi cea de-a doua fantă.
60 Lohanul nr. 13
Încep să se comporte din nou ca şi unde interferente. Vor evita răsturnat logica determinismului. În acel an, Werner Karl
spaţiile în care ar fi apărut liniile întunecate şi se vor concentra în Heisenberg a publicat principiul său al indeterminismului,
spaţiile care ar fi fost luminate, dacă ar fi existat unde provenite de principiul incertitudinii. Acesta definea o limită a preciziei cu care
la ambele fante. Brian Silver, afirmă în cartea saAscensiunea poate fi măsurată poziţia şi impulsul unei particule. Cu cât mai
Ştiinţei: exact poate fi determinat impulsul unui obiect, cu atât mai puţin
„Fotonii emişi printr-o fantă par să «ştie» că nu trebuie să se exactă este poziţia lui. Valoarea exactă a amândurora nu poate fi
îndrepte în direcţia striurilor întunecate. Se petrece ceva ciudat măsurată niciodată...
aici. Imaginaţi-vă că aţi fi un foton care trece printr-o fantă. De Pentru prima dată, comunitatea ştiinţifică a admis că există
unde aţi putea să ştiţi să nu vă îndreptaţi către liniile întunecate?... o limită a cunoaşterii ştiinţifice. Nefiind capabili să cunoaştem cu
Dacă un foton «ştie» că nu poate să meargă către o linie exactitate prezentul, este evident că nu putem spune mare lucru
întunecată deoarece interacţionează cu fanta prin care trece, despre viitor.”
înseamnă că n-ar trebui să conteze dacă închidem fanta a doua.
Cum poate «ştie» un foton dacă cealaltă fantă este deschisă sau Concluzii de bază în urma identificării anumitor
închisă?” amprente
Aceste „dubii cuantice” în ce priveşte particulele aflate la Bazându-ne pe amprentele lui Dumnezeu pe care le-am
ani-lumină una de alta, care par să simtă imediat ce face partenera subliniat până acum, am ajuns la anumite concluzii. Prima
sa şi în ce priveşte fotonii de lumină care ştiu ce nu ar trebui să ştie concluzie este aceea că dovada că Dumnezeu este cel care a creat
– nimeni nu le-a spus că cealaltă fantă este deschisă sau închisă – universul şi lumea vie este copleşitoare. Doar întrebându-ne pur şi
sunt pur şi simplu inexplicabile. Fizicienii cunosc ciudăţenia simplu Ce este singularitatea? sau: Ce anume produce ciudăţenia
acestor efecte cuantice, dar nu pot face altceva decât să ridice din cuantică?, ajungem de fapt la Dumnezeu. În timp ce unii pot spera
umeri, dacă li se cere să dea o explicaţie. într-o şansă ca universul antropic să se fi creat dintr-o infinitate de
Deşi aceasta nu este o amprentă clară a lui Dumnezeu, pare universuri non-antropice, dacă luăm totuşi în considerare dovezile
să fie ceva de genul acesta. Se pare că legile Lui au ceva insondabil prezentate în această carte, observăm că orice răspuns care nu
pentru ştiinţa de astăzi. conduce la ideea de Dumnezeu creator, dispare.
A doua concluzie pe care o putem formula este că evoluţia
Un răspuns angelic despre Biblie prin selecţie naturală este o realitate, dar acest fapt nu poate fi
Mai înainte de a avea acea EGVM, Howard fusese un ateu, extrapolat pentru a explica complexitatea multor forme de viaţă.
astfel că se îndoia de adevărul Bibliei. În timpul EGVM, Howard i- Nu putem răspunde nicicum la întrebarea: Cum a apărut viaţa pe
a întrebat pe „prietenii” săi angelici despre Biblie: pământ? Chiar şi numai din considerente probabilistice, există un
„Când revederea vieţii s-a încheiat, ei au întrebat: «Vrei să singur răspuns raţional la cum a început viaţa – Dumnezeu.
pui vreo întrebare?» Eu aveam un milion de întrebări. De exemplu, O altă concluzie este că EGVM nu pot fi explicate nicicum
am întrebat: «Ce-mi puteţi spune despre Biblie?» Ei au răspuns: altfel decât ca fiind o dovadă a existenţei noastre şi într-un alt plan
«Ce-i cu ea?» Am întrebat dacă este adevărată şi ei au spus că da. spiritual, o dimensiune subtilă guvernată de adevăr, lumină, iubire
Atunci i-am întrebat cum de am descoperit atâtea contradicţii şi cunoaştere – tărâmul lui Dumnezeu.
atunci când am citit-o. Atunci ei m-au dus din nou înapoi în
revederea vieţii pe care o trăisem şi mi-au arătat ceva ce se pare că Unele concluzii corelate
omisesem. Atunci mi-au arătat că de câte ori am deschis Biblia, am Abordarea ştiinţifică a creaţiei, deşi foloseşte termeni
citit din ea cu ideea de a descoperi contradicţii şi probleme. ca: univers antropic, constante foarte bine armonizate, omega egal
Încercam să-mi demonstrez mie însumi că nu merita să o citesc. cu unitatea şi improbabilitatea formării spontane a vieţii, a inclus
Le-am spus atunci că nu-mi este foarte clar ce scrie în Biblie. din ce în ce mai mult ideea unui Creator, ca postulat acceptat
Nu prea avea sens. Ei mi-au spus că Biblia conţine adevăruri ştiinţific. Frank J. Tipler, de exemplu, este profesor de fizică mate-
spirituale şi că trebuie să o asimilez din punct de vedere spiritual ca matică la Universitatea Tulane. În cartea sa Fizica nemuririi, el
să o pot înţelege. Trebuie să o citesc, având starea de rugăciune. dezvoltă o teorie a învierii universale bazată pe principiile fizicii.
Prietenii mei m-au informat că ea nu este ca toate celelalte cărţi. Concluziile la care a ajuns sunt suficient de pertinente pentru a
Mi-au mai spus, lucru care l-am descoperit şi eu singur mai târziu, duce la transformarea perspectivei multor oameni de ştiinţă. El
că atunci când o citeşti având în tine starea de rugăciune, Biblia îţi scrie:
vorbeşte, ţi se revelează şi nu mai ai nevoie să te chinui tu singur.” „Fizica a absorbit acum teologia; divorţul dintre ştiinţă şi
religie, dintre raţiune şi emoţie, a luat sfârşit... Ştiinţa ne poate
Libertatea de alegere şi Principiul Incertitudinii al lui oferi acum consolări atunci când suntem faţă în faţă cu moartea,
Heisenberg consolări care altădată le oferea doar religia. Religia este acum o
Pentru evoluţia fiinţelor umane este fundamental ca parte a ştiinţei.”
indivizilor să le fie acordată o scurtă perioadă în această lume a La fel de importantă este cercetarea ştiinţifică a fenomenului
mortalităţii, în care ei să înveţe ce înseamnă consecinţele propriilor de moarte clinică şi descoperirea că EGVM coroborative nu pot fi
acţiuni alese. Această libertate este constrânsă doar de limitele explicate logic decât ca fiind dovada naturii duale a omului. În
fizice ale existenţei şi de mediul politic şi social al contextului pe momentul morţii, conştiinţa se separă şi pătrunde într-o altă
care-l trăiesc şi, în funcţie de aceste constrângeri, ei sunt dimensiune sau alt tărâm – unul guvernat de Lumină. Dr. Michael
răspunzători în faţa lui Dumnezeu pentru alegerile lor. Sabom a cercetat moartea clinică şi experienţe asociate şi a descris
Experienţele de moarte clinică susţin această poziţie o parte din munca sa în cartea Lumină şi moarte. El îşi comentează
teologică. Şi am mai fi putut da multe alte exemple de acelaşi gen. astfel unele descoperiri: „Oamenii de ştiinţă au evitat constant să
Dar ce poate spune ştiinţa despre această libertate de alegere? se preocupe de lumea non-materială şi au preferat să opereze cu
Chiar şi mai înainte de apariţia mecanicii cuantice pe la sfârşitul latura fizică mult mai confortabilă, care poate fi supusă examinării
anilor 1900, oamenii de ştiinţă şi filozofii s-au luptat cu ideea şi măsurării. Oricum, orice studiu asupra fenomenului EGVM
liberului arbitru. Ştiinţa newtoniană a arătat o predictibilitate aduce faţă în faţă aceste două lumi (cea non-materială, a
miraculoasă a cauzei şi efectului. Folosind legile dezvoltate de spiritului, şi cea fizică, materială) şi previne separarea
Spiritualitate

Newton, a fost posibil, de exemplu, să se calculeze cu precizie convenabilă a acestora. Deci noi ne angajăm acum pe o cale nouă
traiectoria unui proiectil de artilerie. Sub guvernarea acestor legi, se şi eu caut să păşesc cu atenţie în acest teritoriu, unde ştiinţa şi
pare că natura răspunde întotdeauna într-un mod determinist şi teologia se intersectează.”
predictibil. Deoarece cercetarea EGVM are nevoie şi de instrumentele
Din aceste observaţii ştiinţifice, filozofii au desprins în mod ştiinţei moderne pentru explicarea sa – instrumente ale fizicienilor
natural ideea că viitorul ar fi predeterminat. Cum toate acţiunile din şi cosmologilor – ea acţionează ca o punte de legătură între ştiinţă
ceruri sau de pe pământ sunt guvernate de legile deterministe ale şi spiritualitate.
fizicii şi chimiei, concluzia ar fi că nu poate exista liber arbitru. Astfel că oamenii de ştiinţă creaţionişti din domeniul
Mecanica cuantică şi Principiul incertitudinii dezvoltat de astronomiei, matematicii, cosmologiei, fizicii, geofizicii, chimiei,
Max Planck, Werner Heisenberg şi Niels Bohr au schimbat această antropologiei, biologiei şi microbiologiei le pot vorbi cercetătorilor
viziune deterministă asupra lumii şi universului. Gerald Schroeder EGVM din domeniul fiziologiei, psihologiei, chimiei, biologiei,
a explicat ce s-a petrecut: „În 1927, un concept revoluţionar a microbiologiei, sociologiei şi farmacologiei despre descoperirile lor
Iulie 2010 61
comune, care indică toate existenţa unui Creator. Mai mult, inter- ceruri pentru o perioadă scurtă de testare în această şcoală efemeră.
secţia celor două câmpuri ştiinţifice cu cel al religiei poate duce la Atunci când am plecat de acolo, am ţipat de bucurie pentru că
o înţelegere mai mare între oamenii religioşi şi oamenii de ştiinţă. Părinţii noştri cereşti ne-au oferit această oportunitate. Când ne
întoarcem înapoi şi dacă ne vom fi valorificat potenţialul nostru
Implicaţii ceresc, bucuria noastră va fi completă.
Ce implicaţii au aceste concluzii? Enorme. În loc ca Dacă i-aţi întreba pe majoritatea celor care au trăit moartea
umanitatea să fie înghiţită de lucruri care contează mai puţin, de clinică cum ar fi să descrie într-un singur cuvânt experienţa lor,
fapt ajungem la concluzia că umanitatea este lucrul care contează aproape cu certitudine ar spune că acest cuvânt este iubire. Când
cel mai mult. Înseamnă că există un Dumnezeu şi că viaţa continuă Iisus a fost întrebat de farisei „Care este cea mai mare poruncă?“, el
şi după moarte. În loc să se considere că viaţa a apărut ca a răspuns: „Să-L iubiţi pe Dumnezeu din toată inima şi cu tot
eveniment întâmplător şi care poate dispărea oricând în urma unor sufletul şi cu toată mintea. Aceasta este prima şi cea mai mare
explozii stelare viitoare, putem considera că viaţa este scopul din poruncă. Iar cea de-a doua este la fel de mare, iubeşte-ţi aproapele
spatele erupţiilor cosmice. În locul unei alunecări fără sens către ca pe tine însuţi. Pe aceste două porunci se sprijină toată legea şi
moarte, caracterizată prin absurdităţi tragi-comice – şi care se toţi profeţii.”
încheie cu cea mai mare absurditate din toate, extincţia – moartea Acei indivizi privilegiaţi care pot arunca o privire pe tărâmul
devine o misiune cu scopul de a descoperi Adevărul şi Lumina: lui Dumnezeu sunt copleşiţi de iubirea pe care o pot simţi. Acea
Dumnezeu. iubire le pătrunde fiinţa şi ei se întorc înapoi, dorindu-şi să
Noi, ca fii şi fiice ale lui Dumnezeu suntem angajaţi într- împărtăşească şi altora ceea ce au descoperit. O altă concluzie este
o continuă călătorie de transformare. Am trăit întotdeauna şi vom aceea că dacă pătrundem adânc în noi, putem descoperi iubirea de
continua să trăim pentru totdeauna. Tuturor ni se garantează, prin Dumnezeu şi putem transforma lumea prin puterea ei.

Spiritualitate
sacrificiul lui Iisus Cristos, că vom trăi într-un corp spiritual
perfect, după care nu vom mai muri niciodată. Mai înainte de a Cine suntem noi?
ajunge la acest stadiu, imediat după moarte, ne vom părăsi trupul Noi suntem cu toţii fiii şi fiicele lui Dumnezeu, trimişi de El
fizic şi vom continua să trăim în spirit. În ultimă instanţă, în funcţie aici pe pământ pentru a ne continua creşterea şi dezvoltarea,
de cum am trăit în această viaţă de probă, putem deveni ca şi suntem fiinţe spirituale care se bucură de o şcolarizare fizică
Dumnezeu, bucurându-ne alături de El în gloria Sa. temporară, dar extrem de importantă. Trupurile noastre fizice sunt
Această perspectivă asupra viitorului impactează întotdeauna făcute din praf stelar, dar trupurile noastre spirituale sunt făurite din
prezentul nostru. Aşa cum cei care experimentează EGVM se eternitatea lui Dumnezeu. Menirea noastră, pe care ar trebui să o
reîntorc la viaţă cu sentimentul că au o misiune şi o dorinţă împlinim întotdeauna, este de a deveni una cu Lumina şi de a
copleşitoare de a-şi modifica vieţile astfel încât acestea să fie cât împărtăşi gloria şi puterea lui Dumnezeu. Şi deşi acum privim prin
mai spirituale şi mai pline de iubire, la fel ne vom modifica vieţile nişte ochelari întunecaţi, o să ajungem să vedem şi să ştim, să fim
dacă vom crede cu adevărat în existenţa lui Dumnezeu şi în văzuţi şi ştiuţi, în lumina şi gloria eternă care a fost şi este casa
dovezile care ne sunt prezentate. Noi ne-am părăsit căminul din noastră de drept.

şi aceasta statistica se mulează bine pe studiul care arata că unul


din patru oameni este ori prediabetic ori are diabet de tip 2.
Diabeticii au în medie o durată de viaţă redusă cu 15 ani.
Obsesia zahărului

Dr. George Silvestrovici – Vaslui


competenţă în apiterapie, fitoterapie,
aromoterapie, dietoterapie

ncepem astăzi un articol dedicat consumului de zahăr şi de


Î riscurile pe care le incumba acesta.
În cartea sa „Ce să mănânci?” Marion Nestle,
profesor la Universitatea din New York, spune că orice mâncare,
care conţine mai mult de 15 gr/porţie te aduce mai aproape de
deşertul sănătăţii decât orice altceva. Zahărul rafinat şi sucurile
îmbuteliate sunt considerate de mulţi experţi a fi cei mai mari
cauzatori de obezitate şi boala în lumea occidentala.
Ştiinţa modernă arată că epidemia de obezitate nu este numai
lipsa de autocontrol, ci mai ales un fenomen general de schimbările
biochimice care alterează metabolismul. Care este cauza acestor Cum poate zahărul să iţi dea sau să iţi ia sănătatea?
modificări biochimice de vreme ce se produc pe scara aşa de largă? Nivelul zahărului din sânge creşte de fiecare dată când
Răspunsul ar putea fi într-o lungă listă de produse alimentare mâncăm. Aceasta este natural. Consumul exagerat de zahăr va
realizate din zahăr şi care sunt consumate în cantităţi industriale. genera un nivel crescut al glucozei în sânge şi menţinerea acestora
Zahărul, într-o formă sau alta, este prezent în aproape fiecare în mod nepermis în timp.
produs de la sosuri până la dulceţuri şi de la biscuiţi, maioneză şi Este dovedit faptul că zahărul creste nivelul leptinei şi
ketchup, până la siropuri, aceasta doar că să numim câteva. insulinei şi descreşte sensibilitatea receptorilor la aceşti hormone
Acest zahăr în cantităţi revoltător de mari a generat vitali. Aceasta poate genera:
dereglarea completă a sistemului de control al apetitului. Leptina, – hipertensiune arterială şi colesterol mărit;
Sănătate

hormon responsabil pentru saţietate nu mai funcţionează corect la – boli cardiovasculare;


majoritatea oamenilor. – diabet;
Este acum clar că reducând zahărul, şi fructoza în particular, – obezitate;
găsiţi cheia pentru longevităţii. – îmbătrânire prematură.
În numărul următor vom continua cu alte informaţii cheie
Iată de ce: legate de consumul de glucide şi alimentaţia moderna. Informaţiile
Conform doctorului Richard Jonson, autorul cărţii „Obsesia din acest articol sunt noutăţi în domeniu şi pot constitui în cazul în
zahărului“, aproximativ 25 % din oameni consuma peste 227 gr/zi care le veţi folosi sursa sănătăţii dumneavoastră.
62 Lohanul nr. 13
care se sacrifică pentru a ne asigura nouă viaţa. Ele au toate
nivelurile energetice pe care le are şi fiinţa umană şi, prin urmare,
sunt capabile să inducă modificări benefice fizice, emoţionale,
Avantajele produselor naturale în mentale. Veridicitatea acestor afirmaţii este confirmată de eficienţa
raport cu medicamentele de sinteză extraordinară a remediilor biofuncţionale (diluţii înalte ale unor
extracte naturale, care, practic, nu mai conţin nicio moleculă din
substanţa bioactivă).
Inspiraţi de tradiţia populară, anumiţi oameni de ştiinţă s-au
Prof. George Bianu – Bucureşti angrenat în realizarea de studii şi corelaţii între anumite tipuri de
alimente naturale şi unele maladii. Ei au descoperit astfel că
alimentele naturale au, cu certitudine, importante proprietăţi

E
ste evident pentru oricine că un drajeu roşu sau albastru farmaceutice. Astfel, terapeuţi autentici, cum este de exemplu
cuprinzând doar unul dintre principiile active ale unei doctorul francez Jean Valnet, prescriu plantele medicinale,
plante (substanţă care de cel mai multe ori nici nu e legumele, fructele cerealele, mierea de albine pentru tratarea
naturală, ci sintetizată în laborator şi, deci, lipsită de principiul pacienţilor lor. Noile descoperiri în domeniul farmacologiei
vital) nu poate avea un efect comparabil cu cel al plantei sau al alimentare sunt de natură să provoace adevărate răsturnări de valori
extractului de plantă. Un element extras dintr-un ansamblu nu în mentalitatea medicală.
poate fi decât incomplet şi, prin urmare, insuficient. Îi va lipsi Oamenii pot să utilizeze (dacă sunt corect informaţi şi
întotdeauna sprijinul substanţelor sinergice indispensabile acţiunii educaţi în acest sens) alimentele naturale pentru a-şi menţine un
lui, astfel încât diferiţii factori se sprijină, se completează, se grad optim de vitalitate şi sănătate sau pentru a ameliora ori
întăresc reciproc în aspectele potenţial agresive, mai mult decât vindeca anumite maladii. Asistăm la o situaţie inedită: oamenii de
dacă ar fi fost folosiţi izolat. Evidenţa este atât de categorică încât ştiinţă contemporani, angrenaţi într-o muncă pasională, dau
nu necesită alte dovezi. Astfel, scorbutul n-a putut fi vindecat cu explicaţii biochimice (dar nu pot fi explicate şi cauzele subtil-
vitamina C de sinteză, folosită chiar în doze mari. Dar boala energetice) faptului că alimentele naturale pot constitui
aceasta se tratează prin consumarea anumitor legume sau fructe medicamentele noastre.
(lingurea, varză, hrean, lămâie). Profesorul Paris a demonstrat că Este normal de fapt să se petreacă aşa, pentru că acum medi-
vegetalele acestea acţionează graţie vitaminei C, dar mai ales cina şi farmacologia se întorc la origini. Ele au pornit de la Natură
datorită prezenţei concomitente a vitaminei C2, necesară acţiunii şi se întorc la Natură (medicamentele de sinteză au plecat de la
primeia. compuşi izolaţi din extracte naturale). În această direcţie, chiar Or-
Se cunosc deopotrivă şi alte raţiuni ale folosirii vegetalelor. ganizaţia Mondială a Sănătăţii a iniţiat un program de culegere de
De exemplu, sunt binecunoscute proprietăţile energizante ale informaţii din toate regiunile Globului, în care remediile naturale
caiselor. Or, acestea conţin tocmai zaharuri simple (levuloză şi sunt folosite cu succes. Acest program se va focaliza mai ales asu-
glucoză, pentoză, arabinoză) – adevăraţi combustibili pentru pra preparatelor miraculoase ale „vracilor“, ale şamanilor şi ale al-
organism şi care nu solicită în plus tubul digestiv. Mai mult, tor persoane iniţiate, şi reprezintă recunoaşterea oficială a valorii
asocierea cu acizii organici conţinuţi în fruct pare să fie de mare inestimabile a remediilor naturale şi chiar a practicilor magice.
importanţă pentru metabolizarea lor.
Zaharurile din struguri sunt reprezentate în principal de
glucoză – component normal al sângelui – şi, în consecinţă, aceste
zaharuri nu au nevoie de digestie. De aceea, strugurii sunt
recomandaţi atât în cazul constipaţiilor, cât şi în cazurile de gută
sau reumatism.
Un element oarecare dintre cele care intră în alcătuirea caisei
ori a strugurelui, sau o asociere fantezistă a celor mai bune Tratamentul ayurvedic
elemente cunoscute în prezent n-ar putea să asigure ansamblul
proprietăţilor fructului integral.
al pneumoniei
Toate elementele unui vegetal sunt, într-adevăr, necesare
acţiunii optime a acestuia: sărurile minerale complementare,
oligoelementele, enzimele, mucilagiile, glucidele, proteinele, Dr. Andreea Dragomirescu – Bucureşti
lipidele, vitaminele etc., care nu pot avea eficacitate decât în
sinergie. Majoritatea vegetalelor conţin vitamine ale complexului Lector Ayurveda în cadrul Asociaţiei Naţionale pentru
B. Consumul, chiar crescut, de legume, fructe sau cereale înzestrate provomarea medicinelor neconvenţionale, Centrul
cu acest complex nu atrage după el inconveniente serioase. Izolată, naturist de sănătate „Steaua Divină“
vitamina B1 se comportă ca un antagonist al vitaminei PP. Dar ea
nu este niciodată „agresivă” atunci când e administrată sub forma

D
germenilor de grâu, a drojdiei de bere ori a orezului nedecorticat. in perspectiva medicinii Ayurvedice (medicina
Clorofila legumelor şi a fructelor, a plantelor în general, are o tradiţională indiană) pneumonia se încadrează în
enormă importanţă în menţinerea echilibrului intern al organisme- grupul de afecţiuni denumite Kasha, adica tusea sau
lor animale. Ea este „sângele verde” al vegetalelor. Între ea şi afectiuni care evoluează cu tuse.
hemoglobină sunt puţine deosebiri: nucleul lor comun este botezat În Ayurveda se acordă multă importanţă aspectelor legate de
hemopirol, metalul însoţitor fiind într-un caz fierul şi în celălalt dietă, ele având un rol semnificativ atât în prevenirea cât şi în
magneziul. De aceea, clorofila s-a distins de mult timp prin virtuţile tratamentul oricărei afecţiuni, prin urmare primul pas în tratarea
ei antianemice, prin proprietăţile ei tonifiante şi ca factor de pneumoniei îl constituie adoptarea unei diete uşoare, care să
creştere. Unii autori îi acordă, în plus, proprietăţi anticancerigene. contribuie la eliminarea toxinelor şi a mucusului în exces. Se
recomandă eliminarea din alimentaţie a cărnii şi alcoolului,
Alimentele naturale sunt medicamentele noastre renunţarea, pe parcursul bolii, la alimentele muco-formatoare:
Alimentele naturale şi plantele medicinale, într-un mod lactate (cu mici excepţii), făină albă şi zahăr alb rafinat, eliminarea
competent dozate şi asociate unele cu altele, pot constitui veritabile alimentelor greu digerabile deoarece puterea digestivă e redusă în
medicamente. timpul bolii şi bineînţeles renunţarea la fumat, acesta fiind un factor
Iată câteva argumente în această direcţie: toxic major pentru plămâni.
Sănătate

- alimentele naturale conţin agenţi farmacologici (naturali) de Este indicat să se consume în perioada bolii sucuri de fructe
care organismul se poate folosi ca de nişte medicamente (vitamine, sau de legume proaspăt stoarse, supe de rădăcinoase la care se
elemente minerale, aminoacizi, amine biogene ş.a.m.d.); adaugă condimente (ghimbir, chimen, coriandru, cardamom,
- alimentele naturale obţinute în condiţii biologice (şi nu prin cimbru, busuioc) şi cantităţi mici de ulei presat la rece, cereale uşor
hiperstimulare) şi plantele medicinale nu numai că nu intoxică digreabile (hrişcă, ovăz, orez basmati), legume fierte asezonate, la
organismul, ci aduc nutrienţi mai uşor asimilabili şi stimulează fel ca şi supele, cu puţin ulei şi condimente, salate de crudităţi.
astfel dezintoxicarea, redând corpului vigoarea şi sănătatea; În medicina Ayurvedică tratamentul este individualizat,
- alimentele naturale şi plantele medicinale sunt entităţi vii specific pentru fiecare pacient în parte, deoarece simptomatologia
Iulie 2010 63
şi evoluţia poate fi foarte diferită chiar în cadrul aceleiaşi boli. (Bambusa arundinacea) administrate sub formă de pulbere
În linii mari, dacă pneumonia evoluează cu tuse uscată şi sublingual.
secreţii reduse, ceea ce corespunde pneumoniei virale interstiţiale Dacă evoluţia este cu secreţii mucoase abundente se vor
din medicina modernă, se recomandă maceratul la rece din plante administra iarbă mare, busuioc, cimbrişor sub formă de pulbere
medicinale emoliente, cum sunt rădăcina de brusture şi rădăcina de sublingual sau macerat la rece şi fructe de Pippali, rădacină de
nalbă mare, seminţele de fenicul şi anason, tonice pulmonare ghimbir, scorţişoară în miere sau în apă caldă.
Ayurvedice tradiţionale: fructe de Pippali (Piper longum), Este important să se ştie că pneumonia este o afecţiune
Yasthimadu (Glycyrrhiza glabra) precum şi rădăcina severă al cărei tratament se face numai sub îndrumare medicală iar
deAshwagandha (Withania somnifera). Acestea se pot administra cei ce doresc să adopte un tratament natural se vor adresa
în lapte cald îndulcit cu zahăr brun. medicului specialist în terapii naturale, care poate aprecia gradul de
Dacă pneumonia evoluează cu febră crescută se recomandă severitate al bolii şi poate institui un tratament individualizat.
macerate din rădăcină de brusture, fructe de soc, scoarţă de salcie
care sunt depurative, antiinflamatorii şi antifebrile, alături de tonice
pulmonare răcoritoare precum Vasa (Adhatoda vasika) şi Vamsa

cunoscute ca „antioxidanţi endogeni“, sisteme enzimatice care


„înghit” radicalii liberi în plus şi îi împiedică să producă efecte
negative (superoxid-dismutaza, catalaza şi glutation-peroxidaza).
Antioxidanţii şi secretele lor Unii antioxidanţi pe care îi preluăm din afara organismului prin
alimentaţie ajută şi ei la sporirea apărării împotriva numărului
excesiv de radicali liberi. Cei mai importanţi dintre aceşti
Melania Radu, Alex Ionescu – Bucureşti antioxidanţi externi (sau exogeni) sunt vitamina C, vitamina E şi
betacarotenul.

„Drumul către sănătate şi o formă fizică bună este o Supraproducţia de radicali liberi
călătorie, nu o destinaţie. Să nu ne aşteptăm ca într-o bună zi să Se pare că, oriunde ţi-ai întoarce privirea, diferite substanţe
ajungem ori, în sfârşit, să reuşim. Secretul este să facem în aşa fel ori situaţii ameninţă să ne invadeze organismul cu radicali liberi.
încât să mergem pe acest drum tot restul vieţii.“ Iată câţiva dintre factorii mediului sau ai modului de viaţă, care ne
Dr. Kenneth H. Cooper’s – O nouă cale de a prelungi viaţa pun în pericol de stres oxidativ şi de îmbătrânire prematură: fumul
de ţigară, aerul poluat, anumite medicamente, lumina ultravioletă
ste greu în zilele noastre să studiezi o publicaţie (naturală sau artificială), pesticidele şi alte substanţe chimice

E medicală, să citeşti o revistă, să deschizi un ziar sau


chiar să priveşti o reclamă la televizor fără să vezi
vreo referire la antioxidanţi sau la radicalii liberi. Deşi acest
dăunătoare din mâncare, prepararea necorespunzătoare a
alimentelor, leziunile articulaţiilor şi ale ţesuturilor (inclusiv
durerile sau febra musculară), leziunile legate de reperfuzie
(întoarcerea sângelui într-un organ sau ţesut care a fost temporar
subiect rămâne învăluit în mister şi confuzie pentru mulţi
oameni, înţelegerea lui poate deveni chiar o problemă de viaţă şi privat de sânge, de exemplu după un infarct miocardic sau după o
de moarte. Radicalii liberi (moleculele de oxigen reactiv) sunt comoţie cerebrală), diabetul, radiaţiile (proceduri medicale, reţele
implicaţi în mai mult de 50 de afecţiuni medicale, inclusiv diverse de înaltă tensiune, computere, cuptoare cu microunde, telefoane
forme de cancer, maladii cardiace, îmbătrânire prematură, mobile, pături electrice, televizoare), stresul emoţional, azbestul şi
cataractă şi chiar SIDA. alte materiale care pot fi inhalate prin respiraţie, alimentarea în
Legăturile cu această largă varietate de boli sugerează că exces cu sânge a tractului digestiv după o masă copioasă sau
radicalii liberi nu sunt un fenomen izolat, periferic, ci, mai degrabă, exerciţiile fizice realizate imediat după masă şi chiar exerciţiile
actori principali în majoritatea problemelor de sănătate ale fizice, însă realizate în exces.
oamenilor. Astfel, orice problemă am avea cu sănătatea, putem Când organismul este suprasaturat cu radicali liberi, aceste
presupune că, oarecum, într-un mod perfid şi ascuns, radicalii liberi molecule instabile de oxigen se transformă, din aliaţi, în prădători
ar putea fi un factor în a provoca ori în a exacerba afecţiunea de moleculari. Încep să alerge în dezordine, atacând cu succes atât
care suferim. părţi bolnave cât şi părţi sănătoase. Unii dintre ei sunt atât de
instabili încât există doar pentru un moment, o microsecundă, timp
Ce sunt radicalii liberi şi cum acţionează ei? în care acţionează pe post de catalizatori, determinând reacţii
Nu îi putem vedea. Nu îi putem simţi. Lasă doar urme chimice şi schimbări în alte molecule, chiar mutaţii genetice.
trecătoare ale prezenţei lor. Dar, să nu ne lăsăm înşelaţi: inima, Îmbătrânirea precoce sau accelerată, boli de inimă, diverse tipuri de
plămânii, vasele de sânge, toate organele şi ţesuturile noastre suferă cancer şi multe alte maladii sunt consecinţa acţiunii acestora.
un atac continuu din partea acestor renegaţi biologici, cunoscuţi Orientativ, se estimează că genele fiecărei celule sunt
sub numele de „radicali liberi”. agresate de aproximativ zece mii de ori pe zi de către radicalii
Să ne imaginăm că am putea micşora o cameră de luat vederi liberi, iar ADN-ul mitocondrial de aproximativ o sută de mii de ori
până la dimensiunile unei molecule, pe care s-o introducem apoi în pe zi. Dacă ne gândim că celulele miocardice (ale inimii) şi celulele
propriul organism la bordul unui submarin la fel de minuscul, care neuronale (ale sistemului nervos) nu se divid, atunci ne dăm seama
să circule prin fluidele interne care susţin viaţa. Imediat am fi cât de importantă este combaterea agresiunii exercitate de către
martorii unui spectacol asemănător cu un foc de artificii biologic. radicalii liberi.
Este rezultatul mişcărilor bezmetice ale „radicalilor liberi“, care
încearcă să se agaţe de orice altceva pentru a obţine o oarecare Ce putem face pentru a ne proteja?
stabilitate. Pentru că este mult mai eficient, dar şi mai ieftin, să
Există atât molecule stabile cât şi molecule instabile de oxi- menţinem o bună stare de sănătate, decât să o redobândim după ce
gen, care „aleargă” prin organism. Oxigenul stabil este esenţial am pierdut-o, cea mai bună tehnică de apărare împotriva radicalilor
Sănătate

pentru susţinerea vieţii. Moleculele instabile de oxigen (radicalii liberi este aceea de a construi şi de a menţine scuturi de
liberi) sunt utile, de asemenea, pentru că luptă împotriva inflama- antioxidanţi, printr-un regim alimentar adecvat (cu grăsimi puţine,
ţiilor, ucid bacteriile şi controlează tonusul „muşchilor netezi“, cei bogat în fibre digestive şi în substanţe antioxidante - 400 UI de
care reglează funcţionarea organelor interne şi a vaselor de sânge. vitamina E, 1000 mg de vitamina C şi 25.000 UI de betacaroten pe
Cheia acţiunii eficiente şi sigure a radicalilor liberi din zi), prin practicarea regulată a exerciţiilor fizice (dar fără
organism este echilibrul lor, dar problema este că mecanismele fin exagerări), şi printr-un program de viaţă care să urmărească
echilibrate se dereglează deseori. Pentru a corecta situaţia, evitarea, pe cât posibil, a situaţiilor în care suntem expuşi atacului
organismul produce substanţe de curăţire a radicalilor liberi – radicalilor liberi.
64 Lohanul nr. 13
Pregătirea alimentelor şi dieta Alte procedee antioxidante
Alimentele cu conţinut mare de antioxidanţi trebuie să consti-
tuie baza elementelor nutritive pe care le luăm din surse exterioare, Postul negru
cu atât mai mult cu cât în hrană mai există, în afara antioxidanţilor, Postind una sau două zile pe săptămână, îi oferim corpului
şi alte substanţe care ne pot proteja împotriva bolilor. timpul necesar pentru a elimina cu eficienţă toxinele acumulate din
Studii de amploare, realizate în SUA, Anglia, Finlanda, alimente şi pentru regenerarea anumitor funcţii şi procese ale sale.
Japonia, China, au concluzionat că cei care consumă fructe şi Când vorbim despre post ne referim la postul negru, ţinut doar cu
legume proaspete au un risc de afectare de către radicalii liberi apă, a cărei folosire este obligatorie pentru a evita deshidratarea
redus cu aproximativ 75%. Atenţie! Este vorba despre consumul de corpului şi blocajul renal. Dacă postul este mai îndelungat,
fructe şi legume proaspete şi nu de suplimente vitaminice, deoarece revenirea la alimentaţia obişnuită trebuie făcută gradat, în acelaşi
aceste suplimente realizate în laborator nu pot înlocui toată gama număr de zile cât a durat şi postul, începând cu supe foarte diluate,
de compuşi care se găseşte în mod natural în fructe şi legume: în care s-au fiert anumite legume sau cereale (de obicei morcov şi
vitamine, săruri minerale, polifenoli, etc. Inteligenţa naturii, în mii orez).
de ani de evoluţie, a realizat în produsele sale echilibrul perfect al Ştiinţific, se atestă că omul poate trăi fără hrană circa 100 de
elementelor necesare organismului uman. zile, rezervele interioare fiindu-i suficiente pentru aceasta, cercetări
Mai întâi, pentru a ne obişnui să estimăm conţinutul ştiinţifice recente arătând că postul are inclusiv puternice virtuţi
antioxidant maxim potenţial al hranei, să vedem care alimente sunt antioxidante. Practic, putem spune că postul acţionează la nivelul
bogate în antioxidanţi: tuturor structurilor fiinţei, începând cu cele subtile şi, prin
- alimente bogate în betacaroten: cartofi, morcovi, pepene rezonanţă, până la cele fizice.
galben, dovleac, nuci, spanac, broccoli, pătrunjel, mango, papaya,
alge, batate, caise. Cura cu struguri
- alimente cu conţinut ridicat de vitamina C: acerola (fruct În sâmburii de struguri se găseşte proantocianidina, compus
din India de vest, asemănător cu cireşele), pătrunjel, orz verde, ce face parte din clasa flavonoidelor şi având un rol important în
ardei, broccoli, căpşuni, conopidă, grapefruit, guava, kiwi, lămâie, combaterea directă a radicalilor liberi, creşterea vitalităţii şi a
mango, mure, papaya, pepene galben, portocale, roşii, sparanghel, rezistenţei faţă de atacurile agenţilor mutageni(cancerigeni) şi
varză de Bruxelles. redarea tinereţii. Concentraţiile cele mai crescute sunt prezente în
- alimente bogate în vitamina E: alune, batate, ciocolată, sâmburii de struguri negri, extractul din sâmburi de struguri negri
floarea soarelui, grâu (inclusiv germeni şi grâu încolţit), migdale, fiind unul dintre cei mai puternici antioxidanţi.
porumb. Este benefic să se realizeze o cură de struguri (fără a mai
Al doilea pas îl constituie evaluarea impactului pregătirii consuma nimic altceva) timp de 10 zile minim (se poate prelungi
termice şi al altor procedee de preparare a hranei asupra până la 21 de zile, în bolile cronice). Se vor consuma 4 kg de
conţinutului de antioxidanţi; în general, cantitatea de antioxidanţi struguri pe zi. Acest regim este contraindicat în diabet. Modul de
poate fi redusă de factori ca: aditivii alimentari, expunerea la realizare a curei cu struguri este prezentat mai detaliat în lucrarea
oxigen, expunerea la lumină, expunerea la căldură sau la Enciclopedia terapiilor naturiste de vindecare a cancerului, de
temperaturi mari (cele mai bune metode de preparare a alimentelor, Gregorian Bivolaru.
astfel încât să se păstreze antioxidanţii sunt: la cuptor, în aburi sau
prin prăjire uşoară). Cura cu suc de orz verde
Orzul verde conţine superoxid-dismutaza (SOD), o enzimă
Câteva recomandări pentru pregătirea şi păstrarea proteică activă, în proporţie de 2000 micrograme SOD (superoxid-
alimentelor dismutaza) activ, la o porţie de 2 g pudră de orz verde. SOD este
- evitaţi produsele veştede unul dintre antioxidanţii endogeni, cu un efect deosebit în
- nu exageraţi atunci când curăţaţi, mărunţiţi, tăiaţi, spălaţi inactivarea radicalilor liberi oxidril, vindecarea bolilor,
sau înmuiaţi legumele şi fructele revitalizarea organismului şi în încetinirea procesului de
- evitaţi folosirea în exces a apei în timpul preparării îmbătrânire. Orzul verde este cea mai bogată sursă de SOD
- evitaţi folosirea în exces a temperaturilor ridicate în timpul cunoscută până în prezent. Modul de preparare a sucului de orz
gătitului; fierberea timp îndelungat, alte metode prelungite de verde este prezentat în lucrarea Alimentaţia în practica yoga, de
preparare, expunerea alimentelor la flacără sau fum, cum ar fi la Dan Bozaru.
grătar sau la foc în aer liber, pot distruge antioxidanţii; aceste
metode pot, de asemenea, stimula schimbări chimice nedorite în Folosirea plantelor cu proprietăţi antioxidante
hrană şi producerea de radicali liberi în exces Oregano (Origanum vulgare), busuioc (Ocimum basilicum),
- folosiţi la gătit apa în care aţi fiert legumele, în ea se vor maghiran (Majorana hortensis), dafin (Laurus nobilis), cimbru
păstra antioxidanţii (thymus vulgaris), cimbrul de munte (satureja montana), mărar
- nu păstraţi mai mult de o zi la frigider alimente gata (Anethum graveoles), rozmarin (Rosmarinus officinalis), salvia
pregătite (Salvia officinalis), cuişoare (Eugenia caryophyllata), scorţişoara
- depozitaţi hrana gătită în recipiente cu aer puţin (cinnamonum zeylanicum), ghimbir (zingiber officinalis),
- nu încălziţi din nou preparatele din legume sau zarzavaturi coriandru (Coriandrum sattivum), pătrunjel (Petroselium arvense),
deja gătite chimen (Carum carvi), fenicul (Foeniculum vulgare), turmeric
- evitaţi să păstraţi alimentele încălzite mai mult de 30 de (Curcuma longa), brusture (Aratium lata), ceaiul verde (Green
minute înainte de a le servi Tea), usturoiul (Allium sativum), harpagofitum (Harpagophytum
- nu cumpăraţi produse gata tăiate procumbens), buruiana de 5 degete (Potentilla tormentilla), amalaki
- nu păstraţi produsele proaspete în frigider mai mult de (Emblica officinalis), rooibos (Aspalathus linearis), etc.
câteva zile După cum observăm, multe din plantele menţionate pot fi
utilizate în prepararea alimentelor, pentru a spori savoarea acestora.
Model de meniu pentru o zi Cunoscând şi acest secret al lor, de diminuare a stresului oxidativ,
(alimentele care îl alcătuiesc conţin 1.120 mg de vitamina C, veţi putea utiliza plantele menţionate mai sus cu mai mult interes,
36.085 UI de betacaroten şi 109 UI de vitamina E, adică dar şi cu atenţie, fără a exagera.
aproximativ cantitatea recomandată zilnic)
Mic dejun: suc de portocale, fulgi de cereale şi germeni de Exerciţiile fizice
Sănătate

grâu, stafide, iaurt simplu, căpşuni proaspete. Exerciţiile fizice sunt necesare pentru sănătate şi longevitate.
Prânz: suc cocteil de fructe cu boabe, portofel de aluat Fără exerciţii fizice practicate regulat, apărarea internă a
umplut cu broccoli, conopidă şi brânză, salată cu paste, suc de roşii. organismului împotriva radicalilor liberi, cu tot efortul
Gustare de după-amiază: fruct de kiwi proaspăt. antioxidanţilor endogeni naturali, poate deveni prea fragilă pentru a
Cină: salată de spanac proaspăt şi roşii cu seminţe de floarea beneficia în întregime de efectul suplimentelor, persoanele
soarelui, condimente, fără ulei, morcovi înăbuşiţi, orez brun, salată sedentare fiind mai predispuse la îmbolnăviri.
de fructe (pepene verde, pepene galben şi mandarine).
Gustare de seară: suc de portocale, baton şi unt.
Iulie 2010 65
Hatha-Yoga, o modalitate exceptională de menţinere a desfăşurarea normală a vieţii şi a creşterii celulare, precum şi a
tinereţii şi longevităţii proceselor de apărare a organismului, ceea ce duce la creşterea
Hatha-yoga implică realizarea unor posturi corporale speciale longevităţii.
cu efecte benefice complexe (asana-e), precum şi relaxarea Pentru un studiu mai aprofundat al subiectului recomandăm
profundă (Shavasana). lucrarea Enciclopedia naturistă a vitaminelor, de Profesor Yoga
Asana (postura statică) în Yoga este o modalitate de integrare Gregorian Bivolaru.
psihofizică şi se bazează pe reeducarea posturală. Efectele
predominante ce se resimt din ce în ce mai pregnant în urma Bibliografie
menţinerii imobile în aceste posturi yoga sunt: echilibru, încredere - Gregorian Bivolaru - Enciclopedia naturistă a vitaminelor,
în sine, energie crescută, rezistenţă la oboseală şi stres, senzaţie Editura Shambala, 2003
relaxantă de bunăstare şi calm, vindecarea unor boli, rearmonizare - Gregorian Bivolaru - Enciclopedia terapiilor naturiste de
fizică şi psihică, creativitate şi concentrare crescute, menţinerea vindecare a cancerului, Editura Shambala
tinereţii şi prevenirea îmbătrânirii. - Gregorian Bivolaru - Ghidul efectelor aditivilor alimentari
uzuali, Editura Shambala
Transformarea modului de viaţă - Dr. Kenneth H. Cooper’s – O nouă cale de a prelungi viaţa,
Traiul în societatea modernă ne expune, dincolo de voinţa Editura Elit Comentator, 1994
noastră, la bombardamentul radicalilor liberi. Sunt unele situaţii pe - Dan Bozaru – Alimentaţia în practica yoga, Editura Satya,
care nu avem cum să le evităm, însă ceea ce putem face este să 1993
micşorăm ameninţarea pe care radicalii liberi o reprezintă pentru - Ernst Günther – Hrana vie, Editura Venus, 2002
sănătate evitând prezenţa acestora de câte ori este posibil şi - Harold J. Reilly şi Ruth Hagy Brod - The Edgar Cayce
înlocuind obiceiurile nesănătoase cu unele benefice. Menţinerea Handbook for Health Trough Drugless Therapy, A.R.E. Press,
echilibrului între factorii antioxidanţi şi radicalii liberi permite Virginia Beach, Virginia, U.S.A., 1998

şi deopotrivă fiecare parte se reflectă în întreg. Acest principiu stă


la baza acupuncturii, unde prin acţiune asupra unor puncte de la
suprafaţa pielii este influenţat întregul organism, reflexoterapiei,
Iridologia unde întregul organism se reflectă la nivelul unor zone restrânse -
palmele şi tălpile-, auriculoterapiei -organismul se reflectă la
nivelul pavilionului urechii-. Acelaşi principiu e folosit chiar şi în
Dr. Andreea Dragomirescu - Bucureşti medicina modernă: analizând câţiva mililitri de sânge sau urină
putem afla foarte multe informaţii despre starea întregului
Lector Ayurveda organism (cu alte cuvinte funcţionarea întregului organism se
reflectă în lichidele corporale). În mod similar tot organismul se
bservarea semnelor irisului are o lungă istorie. În reflectă la nivelul celor două irisuri şi interpretând imaginea irisului

O medicina tradiţională indiană ayurveda, culoarea


irisului, textura sa precum şi aspectul general al
ochilor şi al conjunctivei face parte din analiza constituţiei
putem obţine multe date despre funcţionarea sa.
Primele noţiuni despre iridologie se găsesc în tratatele
medicale antice indiene, chinezeşti şi greceşti, după care iridologia
individuale a pacientului (numită prakriti). a fost succesiv uitată şi redescoperită, dar epoca modernă a
În ayurveda există mai multe metode de determinare a tipului iridologiei începe cu studiile medicului maghiar Ignatz von
constituţional individual. Cei mai mulţi practicieni ayurvedici Peczely, care a publicat prima hartă a irisului în 1886. Ulterior
integrează în cadrul examenului obiectiv al pacientului, iridologia, iridologia a fost dezvoltată de Nils Liljequist (medic suedez), Dr.
examinarea limbii şi a pulsului precum şi diagnosticul facial. La Henrz Lane (SUA) dar mai ales de Dr. Bernard Jensen, medic
datele primite pe această cale se adaugă o serie de întrebări care american considerat părintele iridologiei moderne, care între 1950
ajută practicianul să-şi formeze o imagine completă despre starea şi 1982 a publicat mai multe lucrări de iridologie, a studiat în
pacientului. amănunt relaţia dintre alimentaţie şi semnele care apar în iris şi a
Iridologia este modalitatea de apreciere globală a stării de perfecţionat în urma studiilor şi practicii personale hărţile de
sănătate şi iridologie existente până în acel moment.
vitalitate a
organismulu Ce se poate evidenţia prin iridologie:
i prin analiza - starea generală de sănătate şi vitalitate a organismului
imaginii - starea de încărcare a organismului cu toxine
irisului. - starea de vulnerabilitate sau rezistenţă a diferitelor organe şi
Princi- ţesuturi
piul care stă - gradul de afectare a organelor şi sistemelor în cazul unei
la baza iri- afecţiuni: acut/precronic/ cronic/degenerativ
dologiei este - nivelul de congestie limfatică
un principiu - capacitatea de eliminare a toxinelor
fundamental - efectele stressului asupra organismului
al medicinii
holistice: a- Ce nu se poate evidenţia prin iridologie:
cela al re- - nivelul tensiunii arteriale, glicemiei etc. (constante
flexiei părţii biologice şi biochimice)
în tot şi a - tipul de medicaţie pe care îl urmează un pacient
totului în - sarcina
parte sau - litiaza biliară/urinară
Sănătate

principiul - tipul de germeni care a acauzat o infecţie


Irisul uman hologramei. - dacă a fost extirpat un organ în urma unei intervenţii
–––––––––––––––––– Acesta afir- chirurgicale
Gray's Anatomy of the Human Body, publicată în mă că orga- Iridologia este o modalitate valoroasă de apreciere a stării
1918. nismul, ca organismului şi marile ei avantaje sunt pe de o parte
Sursa: Wikipedia Commons întreg, se re- neinvazivitatea şi pe de altă parte faptul că, într-un interval de timp
http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Gray878.p flectă în foarte scurt, „dintr-o privire“, putem afla foarte multe informaţii
ng [G.F.] părţile sale despre starea de sănătate.
66 Lohanul nr. 13
amestecată apoi cu 30 g frunze de mentă pulbere şi cu 10g sare de
mare. Se mai poate prepara o pastă de dinţi naturală din pulpa de la
o lămâie amestecată cu o linguriţă frunze de salvie mărunţite, o
Cosmetice naturiste linguriţă pulbere din rădăcină de stânjenel, o jumătate linguriţă ulei
la îndemâna fiecăruia de scorţişoară şi puţină apă distilată, atât cât să se formeze o pastă
groasă. Ambele se păstrează în recipiente cu capac. Ca apă de gură
poate fi folosită tinctura de arnică (în proporţie de câteva picături la
un pahar cu apă), aceasta având efect antiinflamator.
Iată şi o reţetă pentru balsam de buze: două linguriţe de ceară
Melania Radu – Bucureşti de albine se topesc pe baie de aburi, apoi se amestecă cu o linguriţă
de apă de trandafiri, o linguriţă de ulei de sâmburi de struguri şi
două linguriţe de ulei de migdale dulci. Se lasă să se răcească şi se
bună alternativă la cosmeticele care conţin păstrează într-o cutiuţă cu capac.
O substanţe sintetice sunt produsele pregătite acasă,
din ingrediente naturale uşor de procurat şi bine
tolerate de organism. Vă prezentăm în continuare câteva idei
Reţete pentru îngrijirea şi menţinerea frumuseţii naturale
a părului
simple pentru astfel de produse. Pornind de la acestea veţi putea Părul normal poate fi îngrijit cu succes cu ajutorul unui
apoi să vă creaţi propriile reţete, conform preferinţelor şi şampon preparat dintr-o linguriţă de fulgi de săpun natural (se obţin
necesităţilor personale. foarte simplu dând pe răzătoarea mică săpunul respectiv), 100ml de
apă, uleiuri esenţiale sau extracte de plante. Modul de preparare
Produse pentru îngrijirea tenului este următorul: se pune apa la fiert, iar când începe să fiarbă se ia
Laptele de migdale este un demachiant potrivit pentru toate tipurile de pe foc şi se adaugă fulgii de săpun amestecând până la
de ten. Acesta se poate prepara din 50g migdale dulci, 200ml apă dizolvarea acestora. După răcire se adaugă 2-3 picături din uleiul
de trandafiri sau de portocal, 1g pulbere din rădăcină de angelică. esenţial ori extractul de plante preferat. Cantitatea este suficientă
Migdalele se pisează turnând câte puţină apă de trandafiri, se pentru o spălare.
adaugă rădăcina de angelică şi se amestecă bine totul. Pentru tenul O reţetă mai elaborată pote fi obţinută din: 8 linguri flori de
uscat se poate prepara un demachiant special din 100ml apă de muşeţel uscate (ori salvie în cazul părului închis la culoare), o
trandafiri sau de portocal încălzită puţin (maxim 30ºC) pentru a lingură mentă uscată, 2 linguri rozmarin, 600ml apă distilată, 60g
putea dizolva în ea o lingură de miere şi 20g lapte praf; se adaugă fulgi de săpun natural, 3 picături ulei de eucalipt sau mentă, 2
20ml ulei de migdale dulci şi 20ml ulei de avocado; se păstrează la linguri alcool. Se prepară astfel: din apă şi plante se face un decoct,
frigider. Cantităţile sunt suficiente pentru mai multe utilizări, de care se lasă încă 30 minute acoperit, după care se strecoară presând
aceea e bine ca aceste creme naturale să fie păstrate la frigider, de bine plantele. Se încălzeşte din nou şi se adaugă fulgii de săpun
preferinţă în recipiente din sticlă. amestecând până la dizolvarea lor. După răcire se adaugă alcoolul
O dată pe săptămână se poate realiza un tratament pentru amestecat cu uleiul volatil, se toarnă într-un recipient închis
curăţarea pielii şi îndepărtarea celulelor moarte. Acesta constă în ermetic şi se mai ţine 3-4 zile la temperatura camerei, înainte de
masarea blândă a pielii (după ce a fost umezită în prealabil cu apă) prima utilizare, apoi se păstrează în acelaşi recipient.
cu mălai, cu tărâţe de grâu ori cu un amestec din: un pahar mălai, o Un şampon purificator poate fi obţinut din 100ml apă
jumătate de pahar făină de grâu, un pahar lapte praf. Amestecul distilată, 20g rădăcină de tătăneasă tocată, 2 gălbenuşuri, 20ml
este suficient pentru mai multe utilizări, între timp păstrându-se alcool de 50%. Din rădăcina de tătăneasă se prepară un macerat
într-o cutie închisă ermetic. După masaj, pielea se clăteşte cu apă (timp de 3-6 ore), după care se înfierbântă, se strecoară şi se adaugă
din belşug. Tot săptămânal se pot face băi de aburi şi se pot aplica gălbenuşurile şi alcoolul. Se aplică în două reprize pe părul ud, se
măşti din fructe, smântână, miere, drojdie de bere, fiecare masează pielea capului şi se clăteşte părul de fiecare dată.
contribuind în modul său specific la întreţinerea frumuseţii şi Pentru părul uscat şi deteriorat este potrivit un şampon cu
prospeţimii tenului. gălbenuş de ou şi cu miere preparat în modul următor: se amestecă
După demachiere este binevenită o loţiune pentru faţă. O bine cu telul un albuş, două gălbenuşuri, o linguriţă de miere, o
astfel de loţiune poate fi preparată simplu din 50ml apă de lingură ulei de măsline presat la rece şi sucul de la o lămâie. Se
trandafiri sau de portocal, o jumătate de linguriţă de miere, 50ml aplică pe părul ud şi se masează, după care se lasă să acţioneze
apă de hamamelis şi 10 picături tinctură de muşeţel. Se dizolvă puţin şi apoi se clăteşte părul cu apă din abundenţă.
mierea în apa de trandafiri şi apa de hamamelis puţin încălzite, se O dată pe lună se poate aplica acestui tip de păr o cură
adaugă tinctura de muşeţel, se pune amestecul într-un recipient din nutritivă din: 50ml ulei de migdale, 30ml ulei de floarea-soarelui,
sticlă de culoare închisă şi se agită. Pentru tenul gras se poate 30ml ulei de nucă, 30ml ulei de ricin, 5ml ulei de trandafir. Acestea
prepara o loţiune din 80ml apă de hamamelis şi 20ml tinctură de se amestecă şi se lasă la rece timp de două zile. Se aplică prin
salvie în care s-au dizolvat 4 picături ulei de rozmarin. Iar pentru masare pe păr, se înfăşoară capul într-un prosop şi se lasă uleiurile
tenul uscat şi sensibil este recomandată o loţiune din 90ml apă de să acţioneze peste noapte. A doua zi se spală şi se clăteşte cu multă
trandafiri sau de portocal şi 10ml tinctură de gălbenele. Acestea, de apă.
asemenea, sunt cantităţi suficiente pentru mai multe utilizări şi e Din 100ml apă, o lingură de plante uscate (de exemplu
recomandabil ca, între timp, să fie păstrate în frigider. muşeţel pentru blonde sau coajă de nucă pentru brunete) şi 6 linguri
Una dintre cele mai vechi reţete de cremă pentru faţă a fost de suc de lămâie sau oţet de fructe se poate prepara o loţiune
inventată de către greci şi se compunea din ceară de albine, ulei şi pentru clătirea părului după spălare în modul următor: din apă şi
apă. O astfel de cremă, dar mai îmbogăţită, poate fi preparată din: o plante se prepară o infuzie în care, după 10 minute, se adaugă sucul
lingură ceară de albine, 150ml ulei presat la rece (poate fi de de lămâie sau oţetul. Se aplică pe părul ud fără a se mai clăti după
porumb, de măsline, de susan), o lingură gel de aloe vera, două aceea. Pentru părul gras şi subţire este foarte eficient masajul cu
linguri unt clarificat, câteva picături de ulei volatil (muşeţel, macerat din următoarele plante (câte o linguriţă din fiecare):
lavandă, portocal sau un altul, după preferinţe). Ceara de albine se rozmarin, muşeţel (sau cimbru), urzici (sau coada-calului). Se poate
topeşte în puţină apă fierbinte, apoi se adaugă treptat untul adăuga şi o lingură de oţet de fructe.
clarificat, gelul de aloe vera (care în prealabil a fost amestecat Un fixativ natural poate fi preparat din 250ml de apă în care
împreună cu uleiul) şi uleiul volatil. Se pot adăuga şi câteva se adaugă o linguriţă de miere, puţin oţet şi câteva picături de ulei
picături de ulei de migdale pentru efectul antirid al acestuia. Se aromat. Se aplică în locul loţiunii pentru clătire.
amestecă continuu până când crema se răceşte, apoi se pune într-un
Sănătate

vas de porţelan în care se păstrează la frigider. Din 20-30 picături Câteva idei pentru îngrijirea corpului
de ulei de migdale amestecate în 20g unt clarificat se poate prepara
o cremă foarte eficientă contra ridurilor fine din jurul ochilor; şi Săpun nutritiv: se prepară dintr-un săpun obişnuit de toaletă
aceasta se păstrează în condiţii mai bune la frigider. dat pe răzătoarea mică şi dizolvat în 300 ml de ceai tare din flori de
tei amestecat cu 4 linguri de suc de grapefruit, ambele încălzite. Se
Igiena gurii şi a dinţilor mai înglobează 5 picături de ulei de micşunea şi 4 linguri de fulgi
Pentru aceasta putem prepara în casă un praf pentru dinţi din fini de ovăz. Când ajunge o masă păstoasă se pune în forme, se
40g coajă de portocală netratată lăsată la uscat până a doua zi şi
Iulie 2010 67
acoperă cu o pânză uscată, se lasă să stea 2-3 săptămâni într-un loc închişi, începeţi prin a contracta unul din muşchii mari ai corpului,
uscat şi cald, după care pot fi scoase din forme şi împachetate. apoi lăsaţi-l să se destindă. Repetaţi încă o dată şi continuaţi pe
parcursul şedinţei să observaţi impresia pe care o produce în
Deodorant natural: 1g mentol se dizolvă în 30ml alcool de dumneavoastră această decontractare progresivă. Învăţaţi să
90º. Se încălzesc 50ml apă de trandafir în care se dizolvă 1g piatră acţionaţi mai întâi asupra unuia sau altuia dintre muşchii mari cum
acră. Se amestecă cele două soluţii şi se agită energic. Se păstrează ar fi muşchii principali ai braţelor, picioarelor sau torsului. Apoi
într-un recipient din sticlă bine închis pentru a evita evaporarea. Un treceţi la muşchii mai mici, până când veţi învăţa să descoperiţi şi
alt deodorant natural mai delicat poate fi constituit din câteva să stăpâniţi cele mai subtile tensiuni. Astfel veţi reuşi ca în fiecare
picături de ulei esenţial (lavandă, mentă, busuioc, etc.) adăugate clipă să puteţi sesiza şi elimina fără greutate orice contracţie inutilă.
într-o linguriţă de apă, amestec cu care se tamponează apoi pielea. Propuneţi-vă ca timp de o lună să respectaţi următoarele
Se foloseşte imediat. reguli:
1) Lăsaţi braţele să atârne moi atunci când nu vă serviţi de
Ulei pentru corp: se amestecă bine şi se păstrează apoi într-o ele;
sticlă de culoare închisă 50ml ulei de susan, 25ml ulei de ricin, 2) Atunci când tăceţi nu mişcaţi buzele sau spâncenele, iar
10ml ulei de germeni de grâu şi câteva picături de ulei volatil. atunci când vorbiţi nu le mişcaţi mai mult decât este necesar;
3) Nu vă încordaţi umerii dacă nu aveţi nimic de dus pe ei;
Ulei pentru plajă: 250ml ulei de măsline presat la rece, 4) Eliminaţi orice rigiditate a picioarelor şi a gambelor atunci
10picături tinctură de iod şi sucul de la o lămâie se amestecă şi se când nu staţi în picioare.
păstrează într-o sticlă închisă la culoare. Se agită înainte de Fiind decontract vă veţi îndeplini mai bine, cu mai puţină
utilizare. oboseală şi cu mai multă luciditate ocupaţiile zilnice, oricare ar fi
acestea. Pe măsură ce vă veţi obişnui să scutiţi de orice încordare
Ulei de masaj anticelulitic: un pumn de frunze proaspete de inutilă acei muşchi care se supun voinţei, această stare de relaxare
iederă se lasă la macerat timp de două săptămâni în 200ml ulei de îi va cuprinde şi pe cei asupra cărora nu putem acţiona direct.
germeni de grâu, apoi se strecoară presând bine plantele şi se
adaugă două picături de ulei eteric de rozmarin. Se păstrează într- Metodă simplificată de relaxare
un recipient din sticlă şi se aplică zilnic după duş prin mişcări Căutaţi un loc liniştit (în aer liber sau într-o încăpere bine
energice de masaj. aerisită), descheiaţi-vă gulerul cămăşii şi eliberaţi-vă de toate
articolele vestimentare care vă strâng sau vă jenează. Aşezaţi-vă pe
Parfum: dacă vrem un parfum fără riscuri, putem să alegem spate, cu braţele şi picioarele întinse. (Mâinile pot fi sprijinite de
unul cu uleiuri esenţiale, dar fără alcool. abdomen). Apoi concentraţi-vă pe rând gândurile asupra părţilor
corpului pe care vreţi să le destindeţi:
Ingredientele pentru aceste produse pot fi cumpărate din 1. Picioarele; lăsaţi-le să cadă, moi, cu vârfurile înafară.
magazine Plafar, din magazine naturiste sau din raioanele naturiste 2. Abdomenul şi toracele; nu vă gândiţi la respiraţie; ea va fi
ale supermarket-urilor la preţuri accesibile. Câteva sfaturi în acest liberă şi uşoară dacă muşchii sunt bine destinşi.
sens: 3. Braţele şi umerii destinşi.
- ceara e bine sa fie achiziţionată direct de la producătorii 4. Faţa şi gâtul; ochii închişi dar nu contractaţi, gura uşor
apicoli pentru a fi cât mai curată, fără adaosuri (nu se foloseşte întredeschisă, fruntea bine destinsă.
ceara care se găseşte în magazine, gata preparată de exemplu Dutrata totală a exerciţiului este de 10-15 minute. (Evident, el
pentru epilat, aceasta conţine şi alte ingrediente în afară de ceară); nu vă poate scuti de mersul zilnic pe jos, în aer liber, de cel puţin
- cumpăraţi migdale neprăjite, lapte praf fără zahăr, apă de 45-60 minute, în ritm alert, cu capul şi pieptul bine degajate şi cu
trandafiri care conţine doar compuşi naturali (e bine să citiţi braţele moi, relaxate.) Oamenii foarte nervoşi, persoanele foarte
etichetele înainte de a cumpăra); obosite sau bolnavii îl pot realiza de mai multe ori pe zi, de
- gelul de aloe vera se obţine cel mai simplu din frunzele preferinţă înainte şi după mese. Cei ce suferă de insomnie au
proaspete ale plantei respective, al căror miez se rade cu o lingură interesul să-l facă înainte de a adormi sau noaptea, în caz că se
de lemn după ce frunza a fost despărţită în două pe lungime (în trezesc.
concluzie, e folositor un ghiveci cu o plantă de aloe printre celelalte O ultimă precizare: începutul este destul de dificil dar nu vă
plante de apartament, ea se regenerează repede şi putem folosi din lăsaţi păgubaşi: primele rezultate pozitive se obţin abia după o
frunzele ei din când în când); săptămână sau două. Şi, după cum ne asigură revista „Vie &
- untul clarificat se prepară după o reţetă pe care o găsiţi la Action“, treptat veţi realiza o destindere totală şi binefăcătoare.
capitolul despre sănătate al site-ului nostru.
Trucuri pentru Moş Ene
Calmaţi-vă fără tranchilizante Dacă somnul întârzie obişnuiţi-vă să-l chemaţi cu ajutorul
Sunteţi cuprins de o nervozitate excesivă? Preocupările unor mici „trucuri“, dezvăluite de Andre Passebecq, directorul
cotidiene vă stăpânesc şi după ora stingerii şi nu vă lasă să Institutului de cultură umană din Lille în „Adio insomnie”.
dormiţi?Nu este nevoie să apelaţi la medicamente, există metode Bunăoară: număraţi în gând, reprezentaţi-vă un peisaj pe care îl
mult mai eficiente. traversaţi, imaginaţi-vă o figură geometrică şi urmăriţi-o etc. Iată
Să presupunem că nu reuşiţi să adormiţi deoarece mentalul vă câteva mijloace simple menite să vă înlăture „obsesia”:
este agitat. Înseamnă că gândiţi, că recurgeţi la „limbajul interior”. a) Culcându-vă, reprezentaţi-vă mental pe dv. înşivă; priviţi-
Dar ca să dialogaţi cu dumneavoastră înşivă trebuie ca muşchii vă în gând aşa cum ar face o altă persoană, aflată la oarecare
vorbirii, prin mişcări minuscule, să schiţeze fiecare cuvânt al distanţă de pat; convingeţi-vă că dormiţi.
discuţiei. Dacă limba, buzele şi gâtul dumneavoastră sunt în stare b) Întinşi pe pat, imobili, slăbiţi atenţia, puneţi-vă în stare de
de destindere totală vă este imposibil să gândiţi în cuvinte. De „vid mental”. Repetaţi în gând sau cu voce joasă şi monotonă:
asemenea, pentru a putea gândi în imagini trebuie ca muşchii „Sunt calm şi adorm”. Treptat, toate imaginile se estompează şi
oculari, prin mişcări minuscule, să creeze imagini. Dacă ajungeţi la dispar de pe „ecranul” mental.
relaxarea totală a muşchilor în cauză e posibil să tacă mentalul şi să c) Urmăriţi cu ochii minţii traseul ueni curbe. Se vor ivi,
adormiţi buştean. desigur, o mulţime de idei parazit, dar atunci, fără a vă crispa, va
Unii oameni au învăţat să stăpânească o enervare (aparent trebui să readuceţi mintea la curba imaginată.
necontrolabilă) decontractându-şi muşchii (controlabili). Ei au d) Imaginaţi-vă că citiţi fel de fel de cifre înscrise pe o tablă
Sănătate

descoperit infailibilitatea acestui procedeu care cere, desigur, neagră.


antrenament şi perseverenţă şi ale cărui rezultate nu sunt e) Concentraţi-vă (fără crispare, desigur) asupra unui singur
instantanee ci progresive. Nu vă aşteptaţi să găsiţi calmul absolut cuvânt, de exemplu: linişte.
după cinci sau zece minute de decontractare parţială. Şi acum, un exerciţiu de destindere care poate sluji drept
Gândiţi-vă, prin analogie, la ceea ce se întâmplă atunci când somnifer:
stingeţi una după alta luminile dintr-o casă: atât timp cât nu veţi fi Asiguraţi-vă că toţi muşchii sunt perfect destinşi. Închideţi
apăsat pe ultimul întrerupător, obscuritatea nu va fi completă. ochii, apoi conştientizaţi respiraţia fără să interveniţi asupra ei.
Faceţi zilnic următorul exerciţiu: stând întinşi cu ochii Destinderea obişnuită în felul acesta favorizează venirea somnului.
68 Lohanul nr. 13
Un ultim sfat. Dacă trezirea este prea matinală, rămâneţi în s-a evaporat apa din boabele de grâu.
pat fără a vă crispa sau lamenta. Nu vă uitaţi la ceas cu nelinişte: Pentru hrişcă sau mei se procedează analog, cu precizarea că
lăsaţi să revină somnul sau cel puţin o stare de destindere mentală acestea trebuiesc coapte fără a fi fost umezite în prealabil. În
până la ora la care trebuie de fapt să vă treziţi. schimb, se adaugă sarea umezită pentru ca aceasta să adere la
boabele de hrişcă sau mei.
Reţete pentru regimul Oshawa
Regimul Oshawa este adoptat periodic de mulţi pentru 2. Turtiţe din grâu
efectele sale de purificare şi solarizare. Ceea ce noi numim Se macină fin grâul (cu ajutorul unei râşniţe mecanice sau
„regimul Oshawa ” este de fapt cel mai sever (al şaptelea) dintre electrice), până devine făină. Se face o cocă din apă, sare şi făină de
regimurile alimentare propuse în scop terapeutic de celebrul medic grâu complet, care trebuie să fie elastică, nici prea moale, nici prea
japonez George Oshawa. Această veritabilă cură purificatoare tare. Se lasă cca. 2 ore să stea, până ce glutenul din făină face priză,
presupune ca, timp de 10 zile, să consumăm numai grâu, orez, mei după care se fac turtiţe care se coc fie în tigaie, fără ulei, la foc mic,
şi hrişcă (adică numai cereale yang). Pentru cei care ţin acum fie în cuptor (care a fost încins din timp), iar tava în care se pun
acest regim, înainte de sărbătorile de iarnă, oferim câteva reţete turtiţele sau covrigeii trebuie să fie şi ea fierbinte.
inedite numai cu cereale yang. Pentru cei care nu sunt deloc Dacă se coc în tigaie, se recomandă ca turtiţele să fie cât mai
familiarizaţi cu acest regim, începem cu câteva elemente subţiri. La cuptor se pot face covrigi, batoane sau orice alte forme.
introductive. Se procedează analog în cazul turtiţelor din hrişcă. Se recomandă
Regimul nr.7 al dr. George Oshawa din Japonia este un regim să se facă turtiţe din făină de grâu amestecată cu făină de hrişcă
alimentar sever, dar totodată foarte eficient în eliminarea a aproape sau/şi cu făină de mei, făina de grâu fiind în proporţia cea mai
tuturor bolilor produse de excesul de energie Yin, inclusiv mare.
cancerul, şi permite totodată o echilibrare gradată a fiinţei din punct
de vedere energetic (Yin-Yang). 3. Supă de orez cu găluşte de grâu
Regimul prevede ca pe o durată de 10 zile să se consume Dintr-o cantitate mică de făină de grâu integral, apă şi sare se
exclusiv cereale yang: grâu, orez, hrişcă şi mei în orice combinaţie face o cocă moale (mai moale decât cea pentru turtiţe) şi se lasă să
sau proporţie dorim, fierte sau coapte, singurul ingredient admis stea 15-25 de minute.
fiind sarea. Acest regim poate fi repetat de mai multe ori (în grupe Din aceasta se fac găluştele, de mărime cât o nucă, şi se pun
de câte 10 zile) cu o pauză de trei până la 5 zile între două astfel de în apă clocotită cu sare. Se fierb circa 10 minute, după care se
grupe, timp în care se pot consuma şi alte alimente, de preferinţă adaugă orez sau făină de orez. Se mai fierbe vreo 10-15 minute,
tot yang, până când se obţine efectul dorit, adică eliminarea amestecând des dacă am pus făină de orez pentru a nu se lipi. În loc
definitivă a bolii sau a dezechilibrului cu care ne confruntăm. de orez se poate folosi şi hrişcă.

Efectele regimului Oshawa 4. Supă de tăiţei de hrişcă


Pe lângă faptul că înlătură aproape orice boală, acţiunea Se prepară din făină de hrişcă măcinată fin, sare şi apă un
acestui regim este extrem de purificatoare; traseele subtile aluat tare, care apoi se întinde cu făcăleţul pe o masă presărată cu
energetice din corpul uman (nadi-urile) sunt curăţate de multe făină. Se rulează apoi foaia obţinută şi se taie felii subţiri. Din
impurităţi care îngreunează circulaţia energiei subtile prin corp. aceste felii, când se desfac, se obţin tăiţei care se pun într-o sită şi
Această purificare generală are drept efect imediat o limpezime şi o se scutură de făină. Se mai ţin un sfert de oră să se usuce, apoi se
claritate considerabilă a minţii; digestia devine mai bună, secreţiile fierb în apă clocotită cu sare timp de 10-15 minute. Opţional se
hormonale sunt reglate. Ochii devin strălucitori, iar tenul devine poate adăuga şi o mână de orez pentru a „îmbogăţi” supa.
curat şi luminos; fiinţa simte o inexplicabilă forţă şi poftă de viaţă,
străine ei până atunci. 5. Terci de grâu şi orez
Este posibil ca la începutul realizării acestui regim să apară, Se pune apă cu sare la fiert. Când clocoteşte, se toarnă, în
la unele fiinţe umane, reacţii fiziologice neplăcute, uneori chiar ploaie, făină din grâu integral şi făină de orez, până se obţine o
violente, datorate în special unei purificări intensive şi unei consistenţă de mămăligă moale. Atenţie! Şi grâul şi orezul se umflă
dezintoxicări masive a corpului. Continuând însă cu tenacitate acest la fiert, astfel încât va trebui să lăsaţi compoziţia mai moale şi să nu
regim, aspectele neplăcute vor dispărea destul de repede, ele puneţi prea multă făină. Se fierbe circa 20-30 de minute,
cedând locul unei cu totul alte condiţii fizice, psihice, mentale şi amestecând din când în când. Se poate realiza şi numai din făină de
chiar unui metabolism diferit, mult îmbunătăţit. Chiar şi cei grâu sau numai din făină de orez. De asemenea, se poate realiza şi
sănătoşi ar trebui să recurgă la cel puţin două astfel de regimuri terci din făină de mei sau amestecat cu făină de grâu sau orez.
Oshawa (de câte 10 zile) pe an, pentru o reîmprospătare şi o
purificare generală a organismului. 6. Terci de hrişcă
Atragem atenţia încă o dată că în acest regim nu trebuie să se Este o mâncare foarte sănătoasă şi delicioasă, care poate fi
consume decât: grâu, orez, hrişcă şi mei şi absolut nimic altceva! consumată des în acest regim. Se prepară din făină de hrişcă
Ca lichid, trebuie să se consume doar apă, de preferinţă cât mai măcinată peste care se toarnă apă clocotită şi sare. Se amestecă,
pură. În continuare vă vom prezenta şi câteva reţete de preparate obţinându-se o compoziţie moale care se lasă la umflat 15-20 de
Oshawa . minute. Se observă apoi că făina de hrişcă a absorbit toată apa şi
terciul a devenit consistent, fiind foarte gustos şi hrănitor.
Reţete:
În afară de reţetele cunoscute cu grâu, orez, hrişcă sau mei 7. Cremă de orez
fierte în apă cu sare, vă mai prezentăm în continuare o serie de Se prăjeşte moderat orezul până ce devine rumen. Se macină
reţete mai elaborate care vă vor face mai facilă abordarea acestui şi se adaugă la făina rezultată trei pahare de apă la patru linguri de
regim. făină astfel obţinută. Se fierbe totul aproximativ 25 de minute,
adăugând apă dacă mai este necesar. Se sărează în final după gust.
1. Grâu, hrişcă sau mei copt
Se spală foarte bine grâul şi se pune în tigaie cu sare, în strat Se mai pot consuma şi următoarele combinaţii:
Sănătate

subţire, atât cât să o acopere. Se pune pe foc puternic şi se amestecă - orez fiert împreună cu făină de grâu, hrişcă sau mei coapte;
în continuu cu o lingură de lemn. Este foarte important ca focul să - grâu fiert împreună cu făină de orez copt;
fie puternic, pentru ca bobul să devină crocant şi nu tare. Se coace - hrişcă fiartă împreună cu făină de grâu copt;
până când boabele de grâu plesnesc toate şi îşi schimbă uşor - hrişcă înmuiată în apă rece cu sare timp de minim 1 oră.
culoarea. Se verifică dacă grâul a devenit crocant şi uşor de
mestecat. Trebuie să aveţi grijă să îl luaţi de pe foc înainte de a se
arde, deoarece începe foarte rapid să se închidă la culoare după ce
Iulie 2010 69
-hemoragie
-hipertensiune arterială
-intoxicaţii (alcoolice / tabagice)
Căpşunul şi virtuţile sale terapeutice -laringită (frunzele)
-litiază renală / biliară
-nefrite
Ion Pavel – Bucureşti -obezitate
Lector Ayurveda -oxiuroză
-pletoră
-reumatism articular / cronic degenerativ
-slăbiciune
-tuberculoză
e poate spune despre căpşun (Fragaria moschata) că
S este fratele mai mare al fragului şi face parte din
familia Rosaceae. Este o plantă erbacee, viguroasă şi
care rămâne de la un an la altul (plantă perenă).
-varice

Câteva recomandări
– Se pot consuma ca atare, putându-se face cure cu 300 g – 1,
Cel mai adesea îl întâlnim cultivat în grădini şi mai rar prin 5 kg pe zi, de preferat dimineaţa, timp de 7- 14 zile, in special
păduri rare, margini de pădure, tufişuri, fâneţe umbrite, pe soluri
pentru cei ce suferă de constipaţie cronică, reumatism articular,
jilave, bogate in humus. Atunci când are suficientă apă şi lumină ne
gută, nefrită, litiază urică sau biliară .
poate încânta cu fructele lui pline de o dulceaţă inconfundabil – În cazul oxiurozei se pot mânca 0, 5 kg de căpşuni
aromată.
dimineaţa pe stomacul gol, fără a se mai consuma ceva până la
pranz (timp de 6 ore) şi se repetă timp de 10 zile.
Principalii constituenţi – Pentru diabetici se recomandă cure de primăvară, până la
Fructele conţin circa 89 % apă. Conţinutul în hidraţi de 300 g zilnic.
carbon este relativ redus - 7%, la fel şi în protide - 0, 8 %. Sodiul
– Se pot face cure exclusive, primăvara, timp de 10 zile, de
este în cantităţi mici – 2 mg la 100 g de fruct, fierul - 0, 9 mg, iar câte 1 -1, 5 kg pe zi îndulcite numai cu miere în cazul pletoricilor,
calciul - 25 mg. În schimb, conţinutul de săruri de potasiu este hipertensivilor, în obezitate, constipaţie, reumatism cronic
destul de ridicat – 140 mg. Mai sunt prezente în cantităţi mici
degenerativ.
substanţe uleioase (0, 15 %), acid salicilic (0, 01g / kg), brom, iod,
– Sub formă de lapte nutritiv (sucul de căpşuni se amestecă
sulf, siliciu, vitamine (A, B1, B2), vitamina C fiind în proporţie de
cu aceeaşi cantitate de lapte dulce proaspăt)
60 – 80 mg la 100 g de fruct. Mai conţine, dintre zaharuri, levuloză
– Frunzele uscate, măcinate foarte fin, câte 5 g, se ţin sub
– 5 %, ceea ce le permite şi diabeticilor să le consume.
limbă timp de 5 minute, după care se înghit cu puţină miere. Luate
de 3 ori pe zi sunt foarte bune antidiareice şi diuretice foarte
Cum ne pot ajuta eficiente, având şi proprietăţi dezinfectante ale căilor urinare.
De la căpşun se consumă, după cum ne-am obişnuit, fructele
– În uz cosmetic, se fac măşti de înfrumuseţare perfect
dar chiar şi frunzele se pot folosi cu succes pentru efectele lor
naturale cu căpşuni zdrobite sau amestecate cu albuş de ou (pentru
terapeutice. Fructele sunt consumate în stare proaspătă (cure de ten gras) sau cu smântână (pentru ten uscat).
primăvară) sau prelucrată (siropuri prin presare la rece), iar
frunzele sunt folosite uscate, sub formă de pulbere fin măcinată,
luată sublingual ori ca macerat la rece.
Căpşunul este un bun diuretic activ, stimulând eliminarea
acidului uric şi a toxinelor din corp. Asupra tubului digestiv are
acţiune uşor laxativă şi antioxiurică, dar cu acţiune favorabilă şi
asupra ficatului. Mai are şi proprietaţi hipotensive şi diuretic- Alimente si plante medicinale cu
depurative, provocând şi eliminarea excesului de colesterol.
actiune antibiotica fata de
Proprietăţi
-antibiotic bactericid
Helicobacter pyllori
-astringent (frunzele)
-antidiareic (frunzele)
-antihelmintic Dr. Cristina Cîmpean – Bucureşti
-antiinflamator Lector Ayurveda
-calmant (frunzele)
-coleretic
-depurativ

I
nfecţia cu Helicobacter pyllori este cea mai frecventă
-dezinfectant al căilor urinare (frunzele) cauză a gastritei hiperacide cornice. De la punerea sa în
-diuretic (frunzele) evidenţă în 1983 de către Warren şi Marshall,
-laxativ rolul Helicobacter pylori în suferinţele gastrice a fost tot mai mult
-răcoritor luat în consideraţie, astfel încât în momentul de faţă există
Medicină naturistă

-reechilibrant endocrin suficiente date care dovedesc implicarea acestui germene patogen
-reechilibrant nervos în diverse tulburări digestive: gastrita cronică, ulcerul gastro-
-remineralizant duodenal, dispepsia non-ulceroasă, carcinomul gastric, limfomul
-tonic gastric şi chiar cancerul colonic. În gastrita cronică Helicobacter
-vermifug. pylori este considerat factorul etiologic major, fiind pus în evidenţă
în 70-100% din cazuri.
Sunt indicate în următoarele situaţii: Incidenţa gastritei cronice este foarte mare în cadrul
-afecţiuni hepato-biliare populaţiei generale, fiind adesea corelată şi cu un status socio-
-angină (frunzele) economic mai redus. Tocmai de aceea, problema eradicării infecţiei
-arterioscleroză cu Helicobacter pyllori este considerat azi un aspect de sănătate
-artritism publică atât din punctul de vedere al numărului de cazuri cât şi din
-constipaţie punct de vedere economic ţinând seama că tratamentul este eficace
-cosmetică doar dacă se aplică scheme terapeutice care includ două, trei sau
-demineralizare patru medicamente cu preţ de cost relativ ridicat.
-diabet zaharat Luând în considerare toate aceste aspecte considerăm
-diaree (cu atonie) important să prezentăm în continuare o serie de rezultate ale unor
-enterite faringiene studii ştiinţifice realizate în ultimele decenii şi care au dovedit că
-gută unele alimente precum şi unele plante medicinale au un
70 Lohanul nr. 13
bacteriostatic şi chiar bactericid faţă de Helicobacter pillory. preparate indicate în tratamentul ulcerului gastro-duodenal şi al
gastritei. El inhibă creşterea lui Helicobacter pillory. El nu este
Sulforafanul este un compus cu acţiune antibiotică faţă indicat persoanelor care suferă de hipertensiune arterială.
de Helicobacter pillory. El este prezent în cantităţi mari în broccoli
şi alte legume înrudite cu acesta, cum ar fi conopida, varza, gulia, Muşeţelul (Matricaria recutita), conţine apigenină, un
ridichile şi muştarul. Pentru tratamentul gastritelor hiperacide, dar bioflavonoid care inhibă Helicobacter pillory şi chamazulenă, un
şi pentru ulcer, rezultatele bune se obţin cu sucul de varză compus cu acţiune antioxidantă.
albă (Brassica oleracea L. var. capitata). În acest scop, se rade o
varză, se pune puţină sare şi se lasă în repaus o jumătate de oră. Se Conform unui studiu realizat în Turcia la Universitatea Gazi,
stoarce şi se bea zilnic 1 pahar, între mese, timp de 1 luna. conurile de cedru (Cedrus libani), fructele de Momordica
charantia, partea aeriană de boz (Sambucus ebulus), şi florile
Uleiul de măsline extra-virgin are şi el acţiune de inhibare a de sunătoare (Hypericum perforatum) au de asemenea o acţiune
dezvoltării Helicobacter pillory. antibiotică faţă de Helicobacter pylori.
O serie de studii realizate la Universitatea din Toyama,
Iaurtul natural, datorită conţinutul său în Lactobacilli Japonia, care au evaluat acţiunea antibacteriană a 50 de plante
şi Bifidobacterium, inhibă şi el dezvoltarea Helicobacter pillory. medicinale, au demonstrat acţiunea antiobtică faţă deHelicobacter
Iaurtul este necesar să fie consumat proaspăt, deoarece altfel pillory a următoarelor plante: citraka (Plumbago zeylanica), salmali
amplifică aciditatea gastrică. (Bombax malabaricum), amada (Curcuma amada), nucşoara
(Myrisctica fragrans), bakuchi (Psoralea corylifolia) şi mai
Mierea are şi ea un efect antibiotic faţă de Helicobacter şi în ales kapilla (Mallotus phillipinesis), care a dovedit o acţiune
plus protejeaza mucoasa gastrica prin stimularea fluxului sanguin, antibiotică deosebit de intensă.
prin efectul antiinflamator si prin stimularea cresterii celulelor
epiteliale. Cu toate acestea, în cantităţi mari ea creşte aciditatea Berberina este un alt compus active cu proprietăţi antibiotice
gastrică, de aceea se recomandă să nu fie consuamtă singură sau să faţă de Helicobacter pillory. Ea este prezentă în cantităţi suficiente
fie luată după mese. în scoarţa de dracilă (Berberis vulgaris), scoarţa de daruharidra
(Berberis aristata) şi în goldenseal (Hydrastis canadensis).
Lemnul dulce (Glycyrrhiza glabra) este un remediu
tradiţional pentru inflamaţiile digestive şi este inclus în numeroase

legătură interioară, ca unitate a lor. În acest sens vorbim de armonia


formelor, culorilor, tonurilor etc.” (Hegel).
În muzică, armonia este combinarea simultană, îmbinarea
Starea de armonie in ayurveda – melodioasă a mai multor sunete, în conformitate cu anumite legi,
armonie şi vindecare care se ocupă cu studiul acordurilor în compoziţie. Tot astfel, în
celelalte arte, armonia este apropiată de ordine, măsură,
proporţionalitate, unitate constructivă sau compoziţională.
Ştiinţa străveche a sistemului tradiţional ayurveda porneşte
Dr. Cristina Cîmpean – Bucureşti de la premiza esenţială conform căreia starea de sănătate veritabilă
Lector Ayurveda a unei fiinţe umane este întotdeauna expresia unei armonii depline,
care se manifestă atunci în toate planurile. Privind lucrurile din
această perspectivă, starea de armonie constituie punctul de
n viziunea sistemului tradiţional ayurveda, starea de referinţă al oricărei evaluări a stărilor fizice, psihice sau mentale ale

Î sănătate perfectă înseamnă în primul rând o deplină stare


de armonie. Ţelul principal acestui sistem de vindecare
este nu doar acela de a reda fiinţei umane aflate în suferinţă o stare
fiinţei umane.

temporară de confort fizic, psihic sau mintal, deoarece starea de Armonia şi vindecarea naturală
sănătate a unei fiinţe umane nu poate fi redusă doar la o simplă Toţi cei care au cunoscut şi au urmat principiile acestui
stare de confort sau de bine. sistem tradiţional au putut verifica la scurt timp după aceea acest
Această ştiinţă milenară – ayurveda – urmăreşte să trezească adevăr şi l-au putut confirma, în acelaşi timp, chiar prin practica
în fiecare fiinţă umană aspiraţia autentică către o stare de armonie lor. Mai mult decât atât, toţi cei care au atins această stare şi-au
profundă şi deplină. Această aspiraţie constant menţinută reprezintă putut da seama că nu există în realitate nici un sfârşit sau, cu alte
în realitate fundamentul stării veritabile de sănătate. cuvinte, nici un aşa-zis grad ultim al armoniei pe care o fiinţă
umană îl poate atinge atunci când se decide să urmeze consecvent
Starea de armonie principiile de viaţă ale Ayurvedei. Această modalitate de a trăi
Medicină naturistă

Starea de armonie reprezintă o concordanţă, un acord, o pune accentul mult mai mult pe prevenirea afecţiunilor decât pe
potrivire a elementelor componente ale unui întreg. În contextul tratament, fără a neglija însă, atunci când este cazul, o cură de
noţiunilor incluse în ştiinţa milenară a sistemului ayurveda, întregul vindecare naturală.
căruia urmărim să-i cunoaştem starea de armonie specifică poate fi Procesul de armonizare, realizat prin metodele tradiţionale
ori fiinţa umană, ori o anumită structură vie (a unei plante, spre ayurvedice, reprezintă chiar o parte integrantă a vindecării, mai ales
exemplu), ori o anumită forţă vitală sau energie subtilă, ori un astăzi, când majoritatea dintre noi suferim de nenumărate şi variate
anumit constituent corporal sau o anumită substanţă fizică. afecţiuni, datorate oboselii, stresului şi care, marea majoritate, au
Armonia este o categorie filozofică ce exprimă aderenţa drept cauză principală graba nejustificată, care ajunge în prezent
părţilor, coerenţa interiorului şi a exteriorului, unitatea conţinutului chiar să ne angoaseze clipă de clipă, fără încetare.
şi a formei, împăcarea contrariilor. Analizată pe larg în istoria Sistemul tradiţional ayurveda echilibrează şi reîntinereşte
esteticii, armonia este adesea considerată ca fiind un temei, atribut organismul fiinţei umane, reducând astfel susceptibilitatea de
sau efect al frumosului. boală, mai ales prin întărirea imunităţii şi puterii de autoregenerare
„Cele opuse se completează şi se acordă şi din cele a acestuia şi totodată prin dezvoltarea unei capacităţi naturale de a
discordante rezultă prin proporţionare cea mai frumoasă armonie” preveni apariţia eventualelor noi afecţiuni, simultan cu stoparea
(Heraclit). procesului de agravare sau dezvoltare a acelor afecţiuni deja
Armonia „constă, pe de o parte, în totalitatea integrată a unor existente
laturi esenţiale, iar pe de altă parte, în pura opoziţie rezolvată a
acestora, prin ceea ce ele revelează ca apartenenţă reciprocă,
Iulie 2010 71
reflectă producţia de bunuri şi servicii capabile să acopere nevoile
cetăţenilor săi.
Statul, guvernul poate relansa, stimula prin cheltuielile sale
Spaţiul macroeconomic publice, creşterea investiţiilor, a activităţii economice direct în
al anilor noştri sectorul public. Prin subvenţii sau mărimea impozitelor, el poate
influenţa interesul pentru investiţii a agenţilor privaţi. Consumul şi
investiţiile administraţiilor publice sunt elemente ale producţiei
interne ale ţării. Creşterea şi descreşterea lor are efect direct şi
Ec. Aurel Cordaş – Huşi imediat asupra PIB-ului.
Guvernul, investitorii particulari folosesc o câtime, o parte
din venitul lor suplimentar, pentru consum („înclinaţia marginală
ercetând Cărţile cunoaşterii, împreună cu cititorul, ne
C spre consum“). Deci, creşterea venitului disponibil antrenează,
propunem să călătorim în zona echilibrului şi stimulează creşterea cererii de bunuri şi servicii. Altfel spus dacă
dezechilibrului macroeconomic. Pentru ca parcursul Guvernul relansează activitatea prin cheltuieli de consum sau de
economic să fie mai uşor, mai ales pe teritoriul „minat“ al investiţii (investiţii = dezvoltare), el stimulează direct cererea de
disfuncţionalităţilor, a legităţilor economice şi legăturilor de bunuri şi servicii în economie.
cauzalitate dintre componentele echilibrului economic, trebuie să Creşterea producţiei (mărirea PIB-ului) implică o creştere a
urmărim, să citim şi să înţelegem indicatorii de orientare în lumea nevoii de forţă de muncă, rezultă că locurile de muncă se înmulţesc
performanţei sau non-perfomanţei macroeconomice care este şi ca o consecinţă firească şomajul se diminuează. În plus, aceeaşi
reflectată de o serie de factori ce vor fi amintiţi, treptat, în timpul relansare a cererii interne, adică creşterea producţiei generează de
călătoriei. asemenea o creştere a preţurilor adică a inflaţiei. Creşterea
Mai clar exprimat, dacă monitorizăm organismul economic producţiei determină şi nevoia mai multor fonduri pentru a finanţa
ca pe o maşină aflată în mişcare, afişajele electronice trebuie să un volum crescut al comerţului etc. care are ca rezultantă imediată
indice principalii parametri, indicatori de bord care să reflecte creşterea cererii de monedă. La rândul ei cererea de monedă
starea de bună funcţionare: viteză, temperatura motorului, nivelul suplimentară face să urce, să se mărească preţul banilor (rata
de ulei şi de combustibil din rezervor etc. dobânzii).
Se ştie că activitatea economică reprezintă izvorul bunăstării, Raportat le creşterea PIB în anul 2010, analiştii economici
bogăţiei pentru orice naţiune. Implicarea Guvernului şi cadrul declară că revigorarea economiei româneşti va veni pe filiera
legislativ din domeniul economicului au un rol hotărâtor nu doar comerţului internaţional. Creşterea economică a PIB-ului va fi
asupra nivelului de trai ci şi asupra vieţii sociale şi politice. nesemnificativă, în condiţiile în care consumul va fi redus datorită
Rolul guvernului este bazat pe o serie de politici şi creşterii şomajului şi îngheţării salariilor implicit a efectului
instrumente, pârghii economice, din care amintim: dobânzilor mari asupra investiţiilor, a declarat pentru „Business
politica fiscală = măsuri luate de guvern pentru a stabiliza Standard“, M. Muhleger, analist în cadrul Deutsche Bank.
economia în special prin ajustarea măririi taxelor, reducerea Prognoza creşterii valorilor PIB, estimat de analişti, la nivelul
impozitelor şi cheltuielilor guvernamentale, preferând un buget anului 2010 va fi în medie de 0,6%.
deficitar, stimulativ pentru economie în starea de recesiune
economică, iar în starea de boom prelungit impozitele mărindu-se; Rata şomajului
politica monetară = măsuri luate de banca centrală şi uneori Rata şomajului reprezintă procentul forţei de muncă care se
de trezorerie pentru a influinţa activitatea economică şi anume află în căutarea unui loc de muncă. Şomajul generează presiuni
reglarea creditului şi masei monetare, cota rezervelor monetare sociale şi dificultăţi financiare. Presiunea socială se materializează
obligatorii, rata dobânzii, pentru a echilibra cererea şi oferta totală în micşorarea producţiei de bunuri şi servicii care nu pot fi la
pe piaţă, deficitul sau excedentul bugetar, nivelul de îndatorare sau nivelul cererii. Dificultăţile financiare cu care se confruntă Bugetul
de creanţe, inflaţie etc; se reflectă în creşterea cheltuielilor publice prin mărirea
politica cheltuielilor publice = guvernul măreşte sau cheltuielilor bugetare neproductive privind indemnizaţiile de
micşorează cheltuielile publice în funcţie de starea de recesiune şomaj, evident în detrimentul investiţiilor cu caracter social –
(cresc cheltuielile publice, rezultând un deficit bugetar care permite cultural, cheltuieli cu sănătatea, învăţământul, etc. În esenţă,
mărirea investiţiilor publice, pe termen scurt, implicit dezvoltarea şomajul reprezintă eşecul economiei de a utiliza toate resursele
economică) sau de boom a economiei (scad cheltuielile publice, iar disponibile de muncă.
excedentul bugetar acoperă deficitele acumulate în starea de După definiţia Biroului Internaţional al Muncii este
recesiune. considerat şomer orice persoană de peste 15 ani care este aptă de
Trebuie luate decizii cu privire la: muncă, nu munceşte, este disponibilă pentru a se angaja şi caută un
politica de investiţii = parte din venituri cheltuită pentru loc de muncă.
formarea capitalului, bani + mijloace de producţie aducătoare de Cele mai
profit. Investiţiile din surse proprii sau credite constituie un multe concedieri de
„motor“ al dezvoltării economice, creează noi locuri de muncă, personal prin desfi-
retehnologizează economia etc; inţarea locurilor de
politica de consum = folosirea unei părţi din venituri pentru muncă s-au produs
cumpărarea de bunuri şi servicii necesare vieţii şi funcţionării în anul 1992 pe
societăţii. Lordul ec. Keynes spunea că oamenii înclină sa-şi timpul guvernului
mărească consumul când venitul creşte, dar nu atât cu cât creşte Stolojan (856.100
venitul. de persoane), urmat
În acest sens Guvernul, agenţii economici, investitorii de anul 1991 de
particulari trebuie să cunoască performanţele economice ale zonei guvernarea Roman
de interes cu ajutorul unor indicatorii esenţiali utilizaţi pentru a (658.700 de per-
măsura dezvoltarea macroeconomică şi a lua în cunoştinţă de cauză soane); guvernul
decizii legate de profitabilitatea investiţiilor economice. Aceşti Vasile în anul 1999
indicatori sunt: produsul intern brut (PIB), rata şomajului, inflaţia, (523.000 de per-
Economie

rata dobânzii, deficitul bugetar, deficitul de cont curent, cursul de soane) şi guvernul
schimb al monedei. Ciorbea în anul
1997 (495.000 de
Produsul intern brut (PIB) persoane). În aceşti
PIB-ul reprezintă valoarea totală de piaţă a bunurilor şi patru ani, un
serviciilor produse de economia unei ţări şi destinate consumului procent de 30,34%
final. Altfel spus, PIB-ul reprezintă cantitatea de bunuri şi servicii din numărul de
produse de o ţară într-o perioadă de timp. PIB-ul este un indicator salariaţi existent la
de bază al bogăţiei materiale create de un mediu economic. El este 31.12.1989 şi-au
folosit ca măsură a bunăstării. În concluzie mărimea PIB-ului
72 Lohanul nr. 13
pierdut locurile de muncă, recordul anual fiind deţinut de guvernarea să cumpere mai puţine mărfuri şi servicii la finele perioadei de
Stolojan, cu un minus de 10, 29% faţă de numărul total din 1989. inflaţie decât la începutul inflaţiei.
Între aprilie 1998 – decembrie 2000, ministrul Industriei a Politicile de combatere a inflaţiei cuprind trei sectoare de
fost pedistul Radu Berceanu, care s-a făcut cunoscut prin celebrul manifestare: financiar (reducerea deficitului bugetar), monetar
său mesaj, „vă plătesc doi ani să staţi degeaba acasă'“. Prin urmare, (ridicarea taxei oficiale a scontului, a ratei dobânzii, operaţiuni pe
guvernele României nu aveau bani să-i investească şi să reabiliteze piaţa liberă, rezerve bancare minime obligatorii, şi a nu se acoperi
industria, dar aveau bani să-i plătească pe salariaţi „să stea degeaba deficitul bugetar prin emisiune, creare de monedă) şi controlul
acasă.“ Şi în anul acela, 495.000 de oameni şi-au pierdut locurile preţurilor şi salariilor prin deflaţie.
de muncă. (D. Fota – colecţia „Financiarul”). Deflaţia este operaţiune inversă inflaţiei şi are ca scop
La începutul anului 2010 în evidenţele oficiale figurau circa readucerea masei monetare la situaţia iniţială, respectiv de a reduce
710.000 de şomeri care reprezentau un prag de 8%. În realitate se preţurile la nivel iniţial. În acest context Guvernul adoptă o serie de
poate vorbi de peste 1.000.000 de şomeri. Fondul de şomaj măsuri: creşterea producţiei şi scăderea ratei şomajului; măsuri de
prevăzut în BVC pe anul 2010 este subdimensionat cu circa 50%. ajustare bugetară; politici de austeritate prin „îngheţarea“
„Şomajul este de 8% şi va continua să crească în prima salariilor şi pensiilor; măsuri de realizarea echilibrului balanţei de
jumătate a anului 2010. Nu aş fi surprins să ajungă la 10% în acea plăţi externe.
perioadă, înainte să înceapă să scadă.“ (J. Franks – şeful misiunii Un alt grup de cauze derivate, care contribuie la temperarea,
FMI în România). diminuarea inflaţiei o constituie: eliminarea excesului de cerere,
O parte economiştilor analişti speră ca spre finele anului micşorarea consumului care se realizează prin creşterea
2010 să apară creşterea economică, implicit relansarea angajărilor. dobânzilor la credit, limitarea creditelor şi îngheţarea preţurilor şi
salariilor.
Inflaţia Un alt factor de control, de micşorare a inflaţiei îl constituie
Un alt indicator al performanţei economice este inflaţia. influenţa, variaţia cursului de schimb (= cantitatea de monedă
Economiştii definesc inflaţia drept un dezechilibru de ansamblu al străină care se primeşte în schimbul unei unităţi de monedă
economiei reflectată în creşterea masei banilor în circulaţie într-un naţională). Una din influenţe se exprimă prin aprecierea monedei
ritm mai rapid decât creşterea producţiei. naţionale. Aceasta înseamnă creşterea valorii monedei şi implicit
Într-o economie în dezvoltare, în care veniturile oamenilor mărirea puterii de cumpărare a bunurilor şi serviciilor, fapt ce
cresc, aceştia îşi pot permite să cheltuiască mai mulţi bani pentru creează posibilitatea cumpărării unei cantităţi mai mare de bunuri şi
ceea ce vor sau ce le trebuie. Ajungi să plăteşti tot mai mult ca să servicii cu aceleaşi unităţi monetare sau chiar mai puţine. Deci
cumperi aceleaşi mărfuri (servicii) sau chiar mai puţin. Banii aprecierea monetară are ca efect micşorarea, atenuarea inflaţiei.
câştigaţi valorează din ce în ce mai puţin. Încercăm cu ajutorul memoriei presei de specialitate să
Inflaţia are două tendinţe, creşterea generalizată a preţurilor vedem de pe unde vine scumpirea vieţii la români. Se pare că pe la
şi scăderea puterii de cumpărare a banilor. noi inflaţia nu e un fenomen monetar, spunea nu demult, consilierul
Cauzele principale ale ec. Adrian Vasilescu, cauzele ei
apariţiei inflaţiei: reale, posibil să se găsească în
a) Crearea de mijloace de zona economiei reale. Ştim că
plată lichide pentru finanţarea rata inflaţiei arată mărirea,
deficitului bugetar, este vorba de grandoarea, aprecierea sau
o inflaţie bugetară; micşorarea, decăderea banilor,
Deficitul bugetar – În oscilaţia puterii lor de
cazul în care statul are cumpărare.
cheltuielile mai mari decât Ne amintim, în urmă cu
veniturile curente (bugetare, ceva timp, creşterea economică
publice), cel mai la îndemână era apreciată la 9-10% din PIB.
mijloc de acoperire a diferenţei Dar la noi ca la nimeni, mărimea
îl constituie împrumuturile de la cererii de consum, de atunci nu a
bănci, astfel masa banilor în circulaţie creşte, fără ca nevoile fost urmată, cum era firesc, de o creştere corespunzătoare a ofertei
circulaţiei să fi crescut şi ele, deoarece statul, guvernul nu se de bunuri, mărfuri şi servicii. Într-un asemenea dezechilibru
împrumută pentru a produce bunuri şi servicii suplimentare, ci răspunsul a fost scumpirea unor mărfuri speciale care îndeplinesc
doar, pentru a consuma, micşorând doar cantitatea de mărfuri şi funcţia de echivalent general şi instrument de schimb. Această
servicii deja produse, existente. Altfel spus, aceste resurse scumpire a banilor, căci despre ei este vorba, s-a făcut prin mărirea
împrumutate neavând acoperire în mărfuri şi servicii afectează dobânzilor, limitarea creditului, etc. şi ca un efect de domino, lipsa
direct puterea de cumpărare a populaţiei. de lichiditate era însoţită de ieftinirea activelor de toate felurile.
b) Nerambursarea la scadenţă a creditelor bancare, Mai ieri, românii plecaţi la muncă în străinătate trimiteau
concomitent cu acordarea de noi credite într-un volum mai mare, miliarde de euro în ţară. Banca Centrală (BNR) făcea eforturi
deşi producţia a scăzut, este vorba de inflaţia de credit; pentru a elimina surplusul de monedă din economie. Dar, se pare că
c) Spirala inflaţionistă a salariilor, cauzată de majorarea lor nu banii erau în exces, ci oferta de bunuri şi servicii pe piaţa de
fără să fie însoţite în aceeaşi proporţie de creşterea productivităţii consum era redusă. Astfel o dată cu absorbirea plusului de bani
muncii, avem de-a face cu inflaţia salarială; cash, prin transformarea lor în rezerve valutare etc. se poate reveni
d) Deficitul balanţei comerciale, (deficitul comerţului la egalitatea bani = marfă + servicii. Cartea cunoaşterii „spune“
exterior şi implicit al balanţei de plăţi externe), adică situaţia în despre această speţă că este de dorit ca banii să se înmulţească, pe
care încasările valutare din export ale ţării sunt mai mici decât cât posibil, în acelaşi ritm cu multiplicarea rezultatelor muncii
plăţile valutare la import. Cererea de valută este nesatisfăcută materializate în bani şi servicii.
(cererea mai mică decât oferta) şi de aceea cursul, preţul valutei Dacă banii se înmulţesc prea repede, într-un sistem
creşte şi importurile se scumpesc. economic, fără nici o legătură cu productivitatea muncii, cu
Inflaţia se poate transmite prin importuri de materii prime şi creşterea producţiei în genere, aceştia „dispar, se topesc“ în inflaţie.
transferarea acestor preţuri de import + taxele vamale asupra Deci nerespectarea acestei egalităţi economice (bani = marfă +
produselor finite destinate producţiei interne. Devalorizarea ratei de servicii) „se răzbună“ prin dezechilibre de ansamblu ale
Economie

schimb reflectă intensitatea inflaţiei. În felul acesta apare inflaţia organismului economic, dezechilibre care se numesc inflaţie.
importată. Dar pe lumea asta nimic nu este veşnic şi vremurile când se
Măsura inflaţiei se face cu ajutorul indicelui general al dădeau credite doar cu buletinul au apus din cauza crizei. Fluxul de
preţurilor care exprimă creşterea preţurilor ca fenomen de euro trimişi de români de pretutindeni s-a subţiat bine, investiţiile
ansamblu şi se determină ca raport procentual între preţul prezent şi străine în România s-au micşorat binişor, în plus deficitele
preţul la un anumit moment dat în trecut. În acest sens statisticienii economice grave ale economiei noastre fac ca lipsa de lichidităţi să
au creat un „coş“ de produse şi servicii şi au urmărit preţul acestui se cronicizeze. Drept răspuns „mama băncilor“ de la noi, BNR,
coş. Inflaţia erodează, depreciază, micşorează puterea de cumpărare face eforturi, împrumuturi publice, împrumuturi de pe piaţa
a banilor. Altfel spus, oamenii cu aceeaşi sumă de bani, vor putea financiară internă şi externă cu dobânzi mari etc. pentru a face rost
Iulie 2010 73
de lichidităţi pentru a mai da o gură de oxigen organismului a cererii de monedă, deoarece economia, investitorii au nevoie de
economic. Băncile care primesc, o parte din această transfuzie de mai multe fonduri pentru a finanţa un volum crescut al actelor de
„sânge + oxigen“ (bani) trebuie să valorifice aceste lichidităţi vânzare-cumpărare. Cererea de monedă suplimentară face să
punând în mişcare motoarele sistemului economic prin mecanismul crească preţul banilor (rata dobânzilor).
de creditare etc. În ceea ce priveşte dobânzile la credite, P. Gelin, preşedinte
Potrivit analiştilor economici prognoza inflaţiei medii la director general al BRD – Groupe Societe Generale, consideră ca
nivelul anului 2010 va fi de 4, 4%, iar ec. şef al BCR, Lucian rata dobânzilor la credite va rămâne aproximativ ridicată pe zona
Anghel considera că: dacă taxele sunt modificate, dacă T.V.A.-ul s- creditelor în lei.
a majorat, atunci presiunile inflaţioniste se vor intensifica. Nu văd o scădere foarte puternică a dobânzilor la lei, pentru
Producătorii şi comercianţii îşi vor mări preţurile pentru a face faţă că situaţia în România va fi încă fragilă şi pentru că deficitul
sumelor suplimentare ce trebuie plătite Bugetului de Stat. Din bugetar va rămâne ridicat. În ceea ce priveşte ratele la dobânzi
păcate toate aceste măriri de preţuri materializează prezenţa sunt astăzi deja la niveluri foarte scăzute şi cred că în 2010 ar
inflaţiei şi vor fi simţite mai ales de cei cu venituri mici. trebui să rămână aproximativ la acelaşi nivel spune Gelin pentru
publicaţia „Business Standard.”
Rata dobânzii
Apariţia creditului se leagă de un anumit stadiu de dezvoltare
a schimbului, când vânzătorul cedează valori de întrebuinţare în Deficitul bugetar
schimbul unor promisiuni că va primi cândva o valoare. Etimologic
vorbind termenul de „credit“ are la origine noţiunea de credinţă, Limita maximă a deficitului public (deficitul fiscal)=3% din PIB.
încredere. Limita maximă a datoriei public = 60% din PIB.
Creditul este un instrument esenţial al activităţii economice,
fie o sumă de bani acordată ca împrumut, fie o cantitate de bunuri, Deficitul public (bugetar) nu poate depăşi 3% din PIB
o executare de lucrări sau o prestare de servicii, cu condiţia ca deoarece această cifră, 3%, reprezintă deficitul necesar impus
obligaţiile să fie executate la un termen numit scadenţă. Altfel matematic pentru a stabiliza datoria publică la 60% din PIB.
apare creditul bancar, comercial, sau de vânzare a bunurilor pe Datoria publică nu poate depăşi 60% din PIB. Această cifră
credit. reprezintă media raportului dintre datoria publică brută şi PIB în
Creditul bancar realizează două funcţii principale: Comunitatea Europeană în anul 1990. Datele sunt prevăzute în
1. concentrarea disponibilităţilor băneşti ale populaţiei şi Codul de disciplină fiscală al Uniunii Europene.
redistribuirea fondurilor disponibile Bugetul de stat este un tablou
drept împrumuturi pentru necesităţile sinoptic, macroeconomic, care sub
temporare ale investitorilor; forma unei balanţe cuprinde
2. emisiunea monetară care ansamblu încasărilor (veniturilor) şi
se realizează prin mărirea, lărgirea cheltuielilor, fiecare dintre acestea
creditului pe o cale specială, legală fiind detaliate pe capitole, adică pe
dar plină de riscuri, în condiţii surse de venituri şi obiective de
restrictive de creare de mijloace cheltuieli. Bugetul de Stat este
băneşti suplimentare necesare într- componenta cea mai importantă a
o economie în plină dezvoltare. Bugetului Public Naţional. Din
Dobânda se exprimă prin rata punct de vedere juridic, el repre-
dobânzii care reprezintă raportul zintă un act prin care sunt prevăzute
procentual dintre masa dobânzii de şi autorizate de către Parlament,
plătit într-o anumită perioadă şi veniturile şi cheltuielile anuale ale
volumul capitalului împrumutat. statului. Din punct de vedere finan-
Variaţia ratei dobânzii depinde de ciar la nivel macroeconomic, este
raportul între cererea şi oferta de un instrument de prognozare şi
capital, de o serie de factori econo- intervenţie a guvernului (statului) în
mici, monetari (inflaţie), sociali şi viaţa economică.
politici. Economistul Turgot (1727- Bugetul public naţional este
1781) spunea ca rata dobânzii este format din bugetul de stat, bugetul
„un fel de termometru al abundenţei sau a rarităţii capitalului unei asigurărilor sociale, bugetele locale ale comunelor, oraşelor,
naţiuni: dobânda scăzută a banilor este totodată efectul şi indicile municipiilor şi judeţelor.
abundenţei de capitaluri.” Veniturile publice (încasările publice) cuprind atât veniturile
Dobânda ca regulator al pieţei de capital reprezintă pentru curente din impozite, taxe şi venituri din proprietăţile statului,
creditor (o persoană căreia i se datorează ceva) un venit din precum şi venituri extraordinare (temporare) din împrumuturi pe
împrumutul de capital, iar pentru debitor (o persoană care piaţa internă şi externă. Se mai adaugă veniturile din emisiunea
datorează ceva) costul capitalului împrumutat. În practică, există o monetară. Există de asemenea şi resurse bugetare care nu au
mare varietate de dobânzi în funcţie de operaţiunea de credit origine fiscală.
implicată, de tipul creditorului sau debitorului. Cheltuielile publice (ale statului) sunt destinate să acopere
Principalele categorii de dobânzi sunt următoarele: salariile şi dotările în sectorul administrativ–poliţienesc, în reţeaua
taxa oficială a scontului = dobânda încasată de Banca publică de învăţământ, cercetare ştiinţifică, sănătate şi cultură,
Centrală de emisiune pentru creditele acordate băncilor comerciale cheltuieli pentru căi şi mijloace de transport rutier, naval, aerian şi
pe baza portofoliului cambial, adică trată + bilet la ordin, gospodărie comunală, cheltuieli militare, datoria publică,
dobânzile la depozitele şi împrumuturile bancare (dobânzi participare la organisme şi instituţii internaţionale, investiţii
bancare), dobânzi la împrumuturi guvernamentale pe termen scurt realizate de Stat pe calea subvenţiilor vărsate întreprinderilor
de la cetăţeni sau bănci în vederea finanţării cheltuielilor bugetare, publice sau colectivităţilor locale.
pentru acoperirea deficitului bugetar (ex. emisiuni de bonuri de Dacă cheltuielile bugetare (publice) definitive sunt superioare
tezaur), încasărilor publice definitive este vorba de un deficit public
Economie

dobânzi la împrumuturi guvernamentale pe termen lung (ex. (bugetar). Adică cheltuim mai mult decât producem. Iar suma
emisiuni de obligaţiuni). totală datorată de către guvern, ca urmare a obţinerii unor
Cu cât este mai ridicat nivelul dobânzii, cu atât este mai împrumuturi interne şi externe pentru acoperirea deficitului bugetar
motivată economisirea banilor şi sunt mai puţin atractive se numeşte datorie publică. Împrumuturile pot fi destinate
împrumuturile pe termen scurt. Ratele scăzute ale dobânzii finanţării economiei, acoperirii deficitului, completării rezervelor
încurajează împrumuturile şi investiţiile, stimulând astfel activi- valutare insuficiente sau diminuării altor dezechilibre. Datoria
tatea economică. În plus, pe fondul ratelor dobânzilor (preţul publică este în mare măsură rezultatul deficitului bugetar.
banilor) scăzute, masa monetară creşte. Efectele deficitului bugetar asupra economiei diferă în
Creşterea producţiei, creşterea PIB-ului generează o creştere funcţie de calitatea indicatorilor macroeconomici în interdepen-
74 Lohanul nr. 13
denţa lor sub raportul factorului timp. De cele mai multe ori comerţului internaţional o constituie tranzacţiile cu bunuri
guvernul care încearcă să relanseze sau să mărească cererea (mărfuri) materiale, prestări de servicii, vânzări –cumpărări de
(dezvoltarea producţiei), în mod subiectiv, provoacă sau agravează licenţe, turism şi transporturi internaţionale, colaborări tehnico-
un deficit bugetar. ştiinţifice cu străinătatea etc., care constituie comerţul invizibil (cu
Cauza principală a deficitului public (bugetar) este faptul că servicii).
mărimea cheltuielilor bugetare nu este în echilibru cu sursele Balanţa de plăţi externe este un tablou statistico-economic în
(impozite, taxe, contribuţii etc.) de finanţare a acestor cheltuieli. care se înscriu şi se compară totalitatea plăţilor şi încasărilor
Sau o reducere a impozitelor nu este echilibrată printr-o micşorare valutare având ca obiect mărfurile, invizibilele şi fluxurile de
echivalentă a cheltuielilor. capital în relaţiile unei ţări cu celelalte ţări, la un moment dat.
Deficitul bugetar mare şi contracţia, restrângerea producţiei Altfel exprimat, documentul contabil care reflectă, reprezintă
pune presiune pe cursul de schimb sau preţul de schimb (preţul sintetic totalitatea încasărilor şi plăţilor determinate de tranzacţiile
unei monede naţionale exprimate în monedă străină, devize) şi în comerciale (export-import) şi monetare internaţionale ale unei ţări
plus poate determina o depreciere a raportului leu – euro în cursul este balanţa de plăţi cunoscută în literatura economică şi sub
anului 2010. Adică deficitul bugetar duce la deprecierea ratei de numele de balanţa globală de plăţi sau balanţa de plăţi externe.
schimb (= ieftinirea monedei, scăde- Părţile principale ale unei
rea puterii de cumpărare a monedei balanţe globale de plăţi (balanţe de
naţionale) micşorând preţurile la pro- plăţi externe) sunt balanţa contului
dusele naţionale, stimulând cererea curent şi balanţa contului de capital
internă, favorizând exporturile, sau balanţa mişcărilor de capital.
punând frână importurilor, creând
condiţii de reechilibrare a deficitului. I. Balanţa contului curent
Ne reamintim că deficitul denumită şi balanţa plăţilor curente
bugetar poate fi finanţat prin: creşt- sau balanţa tranzacţiilor curente
erea obligaţiilor fiscale (impozite, înregistrează intrările de bani de pe
taxe), emisiunea monetară şi împru- urma exporturilor şi ieşirile de bani
muturi (emisiunea de obligaţiuni sau de pe urma importurilor de bunuri
bonuri de tezaur etc.). Când deficitul (mărfuri) şi servicii urmărite separat
public (bugetar) este finanţat, acope- în balanţele precedente prezentate
rit cu împrumuturi pe termen lung, mai jos:
aceste surse atrase vin şi încarcă, 1) Balanţa comercială (balanţa
măresc datoria publică. Astfel încăr- comerţului exterior) cuprinde, în sens
cătura financiară a acestei datorii restrâns, valoarea totală şi pe grupe
publice se accentuează în bugetele de mărfuri a exportului şi importului
următoare, reducând libertate econo- unei ţări pe o anumită perioadă.
mică a statului. Numai cheltuielile cu Balanţa comercială este defici-
dobânzile pentru creditele luate necesare diminuării datoriei tară când importul de mărfuri este mai mare ca exportul de
publice se ridică la 2,5 miliarde euro. Iar cheltuielile legate de mărfuri, adică preţurile mari la produsele naţionale, frânează
rambursarea creditelor scadente se ridică la peste 6 miliarde de exporturile şi stimulează importurile. Creşterea importurilor atrage
euro. după sine şi creşterea cheltuielilor, altfel spus creşterea efortului
Deşi economia românească în anul 2009 a avut cea mai mare valutar pentru satisfacerea acestui tip de cerere. Din păcate, această
scădere din ultimii 15 ani, din structura bugetului pe anul 2010 mărire a consumului, a cererii produselor şi serviciilor din afara
rezultă că, instituţia numită Curtea Constituţională primeşte surse ţării, determină ca cererea de valută necesară să nu fie satisfăcută
bugetare mai mari cu aproape 60% faţă de anul 2009. Serviciul de (cererea este mai mare ca oferta de valută) şi de aceea cursul, preţul
Telecomunicaţii Speciale (STS) – înregistrează o creştere a valutei creşte şi astfel importurile se scumpesc, rezultând datorii
alocărilor bugetare, cu circa 38%. Iar la Ministerul Economiei, externe în efortul Guvernului de a echilibra acest deficit.
cheltuielile de personal cresc de 4 ori etc. Deci fiecare componentă a Balanţei de plăţi externe reflectă o
Majoritatea analiştilor economice care au făcut prognoze pe situaţie de excedent, deficit sau de echilibru. D.p.v. financiar-
anul 2010 privind deficitul bugetar consideră că planul convenit contabil, balanţa de plăţi externe poate fi echilibrată, deoarece
împreună cu F.M.I. de 5, 9% din PIB nu va fi realizat, dacă nu se deficitele unor posturi se acoperă din excedentele altora. De
reduc cheltuielile bugetare (cheltuieli pentru funcţionarea exemplu, un deficit al balanţei comerciale se echilibrează, se
administraţiei publice, apărare, învăţământ, sănătate, asigurare şi acoperă dintr-un excedent al balanţei capitalurilor rezultat ca
asistenţă socială, locuinţe etc.) în special cele cu salariile şi pensiile urmare a contractării împrumuturilor externe.
„nesimţite“, salarii bugetare între 13 mii şi 20 mii de euro, pensii 2) Balanţa serviciilor denumită şi balanţa invizibilelor
de serviciu plătite de la Buget, în afara pensiilor calculate pe baza (efectuări de export-import de servicii reciproce, cum ar fi
contribuitivităţii, de multe mii de euro pe lună. transport, turism, asigurări, reprezentanţe diplomatice, etc.).
O altă soluţie care ar putea contribui la reducerea deficitului 3) Balanţa veniturilor (venituri din muncă şi din proprietate
bugetar ar fi mărirea sarcinilor fiscale (impozite, taxe etc.). Experţii intelectuală, venituri din dobânzi, dividende, profituri ale
sunt de acord că mărirea taxelor frânează, întârzie relansarea plasamentelor de capital în străinătate etc.,
economică. Economistul Radu Soviani, redactor şef la „Business 4) Balanţa transferurilor unilaterale (donaţii publice şi
Standard“ spunea, printre altele, că deficitul bugetar mare va particulare, despăgubiri).
micşora cheltuielile de la bugetele de drumuri, şcoli, apărare
publică, şi în general tot ce înseamnă administraţie. Aceste reduceri II. Balanţa mişcărilor de capital: pe termen scurt (ex.
de cheltuieli publice se materializează în şomaj, reduceri de salarii, creditele pe termen până la un an); pe termen lung (ex. investiţiile
reduceri de cheltuieli cu bunuri şi servicii. directe = cumpărarea de active în străinătate cu scopul de a controla
În concluzie la adâncirea deficitului bugetar au contribuit nu o întreprindere sau de investiţii de portofoliu = cumpărări de
numai scăderea veniturilor (încasărilor) la buget, ci şi creşterea acţiuni, obligaţiuni etc. de pe pieţele străine); balanţa rezervelor
facturii salariale în sectorul public. J. Franks şeful misiunii F.M.I. a valutare (ex. valută internaţională, credite FMI).
Economie

spus, în publicaţia „Business Standard”: cel mai mare exces au fost Generic exprimat soldul balanţei parţiale de plăţi sau soldul
salariile din sectorul public, care au urcat de la 6% din PIB acum contului curent este diferenţa între exporturile şi importurile de
câţiva ani, la 9, 5% din PIB în prezent. mărfuri pe de o parte şi invizibile (= formă de comerţ exterior şi în
acelaşi timp o poziţie de intrare sau de ieşire în domeniul serviciilor
Deficitul de cont curent în balanţa naţională de plăţi adică balanţa de plăţi externe). Soldul
Comerţul internaţional cuprinde suma tranzacţiilor rezultate operaţiilor contului curent permit să se vadă dacă o ţară are nevoie
din import = cheltuieli pentru cumpărarea unui bun sau serviciu de finanţare, adică dacă exportul este mai mic decât importul,
contra unei sume de bani) şi din export = vânzarea de bunuri balanţa fiind deficitară rezultând datorii externe.
materiale şi servicii spre un agent economic dintr-o altă ţară). Baza Un deficit de cont curent face necesar apelul la o finanţare
Iulie 2010 75
exterioară, ceea ce poate antrena două feluri de probleme: o cheltuie mai mult pentru produse, mărfuri şi servicii aduse din
problemă financiară (anual se vor plăti dobânzi şi comisioane = străinătate (vezi importurile de produse agroalimentare,
serviciul datoriei publice) care vor amplifica dezechilibrul electrocasnice etc.). La acestea se mai adaugă starea de criză a
„comerţului invizibil“ (= balanţa serviciilor + balanţa economiei româneşti. Dar ca să terminăm prezentarea într-o notă
transferurilor) şi probleme politice, adică datoria poate genera optimistă amintim că deficitul de cont curent poate aduce, cel puţin
dependenţă faţă de ţările creditoare sau de instituţiile internaţionale teoretic, un aflux de investiţii străine, concretizate în achiziţii de
(F.M.I. etc.). active ieftine, aflux ce poate contribui la creşterea producţiei (PIB-
Un deficit cronic la balanţa plăţilor curente sau balanţa ului), sporirea locurilor de muncă şi a veniturilor, cu implicarea
contului curent se traduce fie printr-o politică economică pozitivă în creşterea cererii etc. Drumul redresării va fi însă lung şi
defectuoasă, fie o scăderea competitivităţii produselor naţionale. anevoios.
Un deficit de cont curent indică faptul că cererea de mărfuri +
servicii (masa consumatorilor) este orientată către exterior, iar Cursul de schimb al monedei naţionale
producătorii interni se află într-o poziţie de inferioritate în raport cu Pentru efectuarea plăţilor internaţionale este necesară
producătorii străini (importurile sunt mai mari decât exporturile). preschimbarea monedei unei ţări în banii altor ţări. Un exportator
Dar trebuie să încercăm să înţelegem care sunt factorii, trebuie să ştie care este echivalentul în moneda sa naţională a
cauzele care determină ca cererea să fie orientată cu precădere valorii exportului exprimat în valuta respectivă. În acelaşi timp, un
spre importuri. importator vrea să ştie ce sumă în monedă naţională va trebui să
O primă cauză o constituie inflaţia (= creşterea generalizată a cheltuiască pentru a procura valuta necesară importului.
preţurilor şi scăderea puterii de cumpărare a banilor) care face ca În acest context, trebuie să vorbim de raportul valoric dintre
produsele naţionale să fie mai scumpe şi implicit mai puţin cele două valute, adică de paritatea monetară.
competitive faţă de produsele străine. Acest gen de paritate poate fi definită în mai multe feluri şi
O a doua cauză o constituie mărirea, presiunea cererii. Mai anume: paritate metalică când valorile paritare ale celor două
clar exprimat, ştim din învăţăturile „legii cererii şi a ofertei“ că prin monede comparate sunt exprimate în aur, paritate valutară când
intermediul raportului cerere-ofertă acţionează „legea valorii“ valorile paritare sunt exprimate într-o terţă valută (de regulă,
stabilindu-se astfel preţurile. De exemplu, dacă oferta unui produs dolarul) luată ca bază de calcul şi paritatea puterii de cumpărare,
pe piaţă este mai mare decât cererea pentru acel produs, atunci care are la bază nivelul general al preţurilor din ţara respectivă şi
preţul scade sub valoare şi invers, când oferta produselor este mai este considerată ca una din condiţiile echilibrului economic
mică decât cererea solvabilă, preţul creşte peste valoare. internaţional.
Un al treilea factor este aprecierea monedei naţionale, adică În practică s-a renunţat treptat la stabilirea unor valori
creşterea valorii monedei, implicit a paritare, rămânând ca valoarea
puterii de cumpărare, a fost însoţită monedei să fie evaluată pe piaţă cu
din anii precedenţi de-o creştere a ajutorul cursurilor valutare, denumit
salariului real, peste productivitatea şi curs (rată) de schimb.
muncii, ca să nu amintim de salariile Curs de schimb valutar
„nesimţite“ ale clientelei politice, (exchange rate) reprezintă
ceea ce face ca preţul forţei de muncă preschimbarea în monedă naţională a
încorporat în produs să micşoreze valutelor încasate de exportatori şi
competitivitatea economică externă, procurarea de către importatori a
adică exporturile. valutelor necesare plăţilor externe
Rezultă că mărirea importu- care se realizează prin vânzare-
rilor şi scăderea exporturilor agra- cumpărare de la băncile autorizate,
vează deficitul comercial (deficitul acestea operând pe pieţele de schimb
schimburilor comerciale, deficitul valutar. Deci cursul de schimb, rata
balanţei comerciale, deficitul de schimb a monedei naţionale
comerţului exterior, deficitul balanţei reflectă preţul monedei naţionale în
parţiale de plăţi). Reducerea cheltuie- monedă străină, adică raportul între
lilor valutare pentru importuri şi moneda unui stat şi moneda altui stat.
mărirea încasărilor valutare din ex- Altfel exprimat vânzarea-cumpărarea
porturi au ca rezultat reducerea deficitelor (comerciale, de cont unei monede naţionale, a unei valute în schimbul altei monede
curent etc). străine pe piaţa schimburilor valutare, se face la un anumit preţ sau
Analistul economic I. Dumitru notează că imposibilitatea de curs valutar, care poate fi oficial sau de piaţă.
a acoperi deficitul comercial (componentă structurală a deficitului Exemplu: dacă 1 euro va fi 3, 4 lei, atunci 1 leu = 1:3, 4
de cont curent) prin investiţii directe va creşte datoria externă = euro.
împrumut în străinătate contractat de persoane publice, fizice, Nivelul, mărimea cursurilor oscilează în funcţie de raportul
juridice. Cu alte cuvinte, creşterea soldului negativ, adică mărirea dintre cerere şi ofertă la un moment dat. Pe de altă parte cursul de
deficitului balanţei comerciale influenţează în sensul creşterii schimb, adică valoarea unei monede în raport cu celelalte, se
deficitului contului curent. Aşadar deficitul de cont curent devine schimbă de la o zi la alta. 1 euro poate să valoreze astăzi 4, 28 lei,
greu de susţinut atâta vreme cât nevoia de acoperire a deficitului dar mâine ar putea fi 4, 12 lei. Pentru a înlesni compararea
depinde de investiţiile de portofoliu (cumpărări de valori mobiliare monedelor trebuie să existe o monedă etalon aşa cum a fost aurul
pe o piaţă externă) în defavoarea investiţiilor directe (creări sau de-a lungul timpului.
cumpărări de active în străinătate cu scopul de a controla Ştim deja că există două feluri de cursuri valutare: cursul
întreprinderi). oficial sau fix şi cursul pieţii, flotant sau liber.
B.N.R. are de ales între menţinerea unei inflaţii scăzute şi Cursul de schimb este oficial sau rata de schimb poate fi fixă
dezechilibrul balanţei comerciale. Aceasta înseamnă că preţurile atunci când monedele ţărilor sunt definite prin raportare la un
mici la produsele şi serviciile interne favorizează, stimulează, etalon (standard) respectiv echivalent general, numitor comun,
încurajează exporturile, implicit micşorarea deficitului comercial şi greutate, care serveşte ca unitate de măsură. Altfel spus fiecare
a deficitului de cont curent. monedă are un curs de schimb, preţ, o valoare oficială obţinută prin
Economie

Analistul Radu Limpede în cartea „Economia în 2010...“ raportare la un etalon monetar, adică la o cantitate de metal preţios
aparţinând publicaţiei „Business Standard“ afirmă: contul curent va (aur, argint) corespunzător unei unităţi monetare.
înregistra un deficit în anul 2010 pe fondul creşterii schimburilor Din punct de vedere istoric cel mai cunoscut sistem valutar
comerciale, ale avansului consumat de importuri. Practic balanţa fix a fost etalonul – aur cu formele lui de funcţionare etalonul aur
comercială va reamplifica acest dezechilibru extern. – monedă, etalonul aur – lingouri şi etalonul aur – devize.
Relansarea consumului şi deci creşterea importurilor vor Etalonul aur a funcţionat pe deplin începând din anii 1870
determina o creştere accentuată a deficitului de cont curent, (renunţarea la bimetalismul aur – argint în cea mai mare parte a
estimându-se ca acesta să ajungă la aproape 7% din PIB. Aceasta ţărilor) până la Primul Război Mondial când se prăbuşeşte etalonul
înseamnă că economia continuă să producă pierderi adică se aur – monedă şi implicit sistarea, oprirea convertibilităţii în aur a
76 Lohanul nr. 13
biletelor de bancă care sau transformat pe deplin în bani de hârtie. are cerere mare pentru euro, va mări cursul de vânzare la euro,
În perioada etalonului aur orice deţinător al unor bancnote scăzând cursul de cumpărare al leului.
avea dreptul să le prezinte la ghişeele băncii emitente solicitând în Cursul de echilibru este acel curs care permite satisfacerea
schimb cantitatea de aur pe care acestea le reprezentau celui mai mare volum al cererii şi ofertei de diferite valute, pe baza
(convertibilitate aur). Adică, dacă aveai o bancnotă de o liră ordinelor de vânzare.
sterlină, o puteai schimba, converti liber, la o bancă pentru o Cursul valutar este influienţat pe piaţa monetară, de fluctuaţia
monedă de aur, cu valoare intrinsecă de o liră. Pe la mijlocul sec. al importurilor şi exporturilor unei ţări. Adică, dacă exporturile
XIX-lea o uncie de aur (31, 10 gr.), valora 20 dolari şi 4 lire noastre cresc, cererea pentru lei creşte şi leul se apreciază (creşterea
sterline, rezultă că rata de schimb era de 5 dolari : 1 liră sterlină. cursului leului în raport cu alte monede). Şi invers, dacă
În anul 1931 Anglia a renunţat oficial la etalonul-aur. Astfel importurile cresc, oferta de monedă naţională pentru achiziţionarea
după mai mult de 110 ani de domnie, metalul galben a încetat să monedei străine creşte şi cursul monedei naţionale se depreciază
mai fie etalon monetar unic în ţara în care a fost lansat în această (adică scade cursul leului în raport cu alte monede).
funcţie. Etalonul aur era ca şi dispărut în anul 1936. Cursul valutar mai este determinat şi de variaţia ratei
Datorită etalonului aur – monedă, secolul al XIX-lea a dobânzii. Dacă rata dobânzii la moneda naţională, în raport cu cea
cunoscut o remarcabilă stabilitate a ratei de schimb şi o dezvoltare pentru valută, creşte, cererea pentru moneda naţională creşte şi
economică înfloritoare, care n-a fost împiedicată de dezechilibrele cursul ei creşte.
din schimburile internaţionale. Intervenţiile Băncii Naţionale
În perioada etalonului aur – pe piaţa valutară, prin vânzarea sau
devize (1944 – 1971) sensul conver- cumpărarea de valută, influenţează,
tibilităţii a devenit mult mai re- de asemenea, prin intermediul
strâns, a fost exclus dreptul de a cererii şi al ofertei de valută, cursul
pretinde schimbarea bancnotelor în de schimb.
aur, aceasta putând fi preschimbate Cea mai mare parte a comer-
numai în alte valute convertibile (de ţului mondial se desfăşoară în
la acest principiu făcea excepţie regim de schimburi flexibile, ce
dolarul, care era convertibil în aur variază în limite relativ fixe.
la cererea băncilor centrale deţină- Cererea şi oferta de valută
toare, cerere adresată Trezoreriei sunt la rândul lor determinate, nu
S.U.A.). Odată cu suspendarea, numai de comerţul exterior, mişca-
încetarea convertibilităţii în aur a rea, circulaţia capitalului şi servicii-
dolarului, în anul 1971, principalele ilor dintre ţări. Acestea sunt reflec-
monede occidentale, inclusiv dolarul au trecut la flotare. Deci, tate în balanţa de plăţi externe şi implicit în părţile sale compo-
începând cu luna august 1971 administraţia Nixon a sistat, a oprit nente: balanţa contului curent (balanţa comercială + balanţa
posibilitatea dolarului de a fi schimbat, vândut-cumpărat pe aur, a cheltuielilor invizibile) + balanţa contului de capital (balanţa
renunţat la etalonul-aur şi implicit a renunţat la cursurile de schimb mişcărilor de capital pe termen scurt şi lung + balanţa rezervelor
fixe şi până în prezent, în cadrul schimburilor valutare valutare).
internaţionale funcţionează etalonul – devize.
Prin devize se înţeleg „înscrisuri, exprimate printr-o valută Legătura dintre cursul de schimb valutar şi balanţa de
convertibilă, ce consemnează dreptul creditorului de a primi şi plăţi externă
respectiv obligaţia debitorului de a plăti împrumuturile precum şi Fenomenul economic al scăderii puterii de cumpărare
dobânzile aferente. Este vorba de cambii, cecuri, acţiuni, (deprecierea monedei naţionale), este determinat de apariţia şi
obligaţiuni etc. alături de valute liber utilizabile.“ persistenţa dezechilibrului, deficitului balanţei de plăţi externe
Valuta reprezintă unitatea bănească a unei ţări în situaţia în (plăţile, cheltuielile valutare depăşesc încasările, veniturile valutare
care este folosită în relaţiile economice internaţionale. Valutele se în relaţia unei ţări cu alte ţări la un moment dat), precum şi de
pot schimba între ele la un curs de schimb pe pieţele valutare. creşterea preţurilor interne peste cele externe (inflaţie), sau de
Valutele pot fi, în anumite proporţii, convertibile sau nivelul relativ scăzut al dobânzilor interne.
neconvertibile. Uneori, valutele convertibile se numesc „valute Prezenţa în economia unei ţări a fenomenului devalorizării,
forte“, iar valutele neconvertibile „valute slabe“. deprecierii monedei naţionale adică ieftinirea monedei, are ca
Din acest moment nu se mai poate vorbi de o convertibilitate rezultat micşorarea preţurilor produselor naţionale. Această scădere
oficială, ci de o convertibilitate flotantă, de piaţă. Ca urmare aurul a preţurilor mărfurilor şi serviciilor indigene are ca rezultat
nu mai este legat de paritatea monetară, nemaiavând preţ fix, ci creşterea cererii interne şi în plus duce la ieftinirea vânzărilor de
variabil, în funcţie de legea cererii şi a ofertei. Metalul preţios nu bunuri şi servicii în afara ţării, favorizând astfel creşterea
mai este etalon monetar, însă continuă să fie menţinut de băncile exporturilor şi descurajând, obstrucţionând cheltuielile pentru
centrale de emisiune ca stoc de rezervă. importuri.
Într-un regim de schimburi flotante, libere valoarea (preţul) În concluzie, creşterea încasărilor, veniturilor valutare din
monedei este determinată de cererea şi oferta agenţilor economici exporturi şi diminuarea, scăderea cheltuielilor valutare datorate
care se exprimă pe piaţa schimburilor valutare. reducerii importurilor, adică tocmai devalorizarea, deprecierea
Piaţa schimburilor valutare în România este o piaţă liberă, monedei naţionale, poate contribui la echilibrarea balanţei de
denumită piaţă valutară interbancară, unde cotaţia, respectiv plăţi.
cursul monedei naţionale se realizează prin fixing (licitaţie închisă). Sintetic exprimat, cursul (rata, preţul) de schimb valutar în
La noi în ţară, piaţa valutară funcţionează şi ca o piaţă a caselor de perioada de deficit al balanţei globale de plăţi are tendinţa de
schimb valutar, pentru persoanele fizice. Cursul de referinţă scădere, ceea ce generează reechilibrarea, aproape, automată a
calculat de BNR are caracter orientativ. deficitului balanţei de plăţi, iar deprecierea monedei stimulează
Cursul care se formează în cadrul licitaţiei (fixingului) este exporturile şi descurajează importurile.
un curs de echilibru (de referinţă), ca şi preţul de echilibru (când În acelaşi timp, deprecierea monedei deteriorează raportul de
cererea = oferta). Mai clar exprimat „legea cererii şi ofertei“ schimb şi constituie o pierdere de venituri, adică pentru acelaşi
influenţează preţul de piaţă astfel: când oferta unui produs volum fizic exportat este obţinută mai puţină valută străină, ceea ce
Economie

(monedă) pe piaţa valutară este mai mare decât cererea pentru poate agrava inflaţia internă şi implicit reduce nivelul de trai al
acel produs (monedă), atunci cursul (preţul) scade sub valoare, populaţiei.
scăderea preţului monedei duce la reducerea ofertei de monedă şi la Încercăm cu ajutorul consilierului guvernatorului BNR, ec.
creşterea cererii până la echilibru; şi invers, când oferta produselor A. Vasilescu să facem o călătorie în trecutul apropiat al
(monedă) este mai mică decât cererea solvabilă, atunci preţul schimburilor valutare din România.
(cursul) monedei creşte peste valoare, oferta fiind mai mică decât Începând cu data de 1 august 1994, piaţa valutară din ţara
cererea, atunci creşterea preţului (cursului) monedei duce la noastră era liberă, adică a avut loc liberalizarea cursului valutar. De
creşterea ofertei şi reducerea cererii până la echilibru. atunci unica metodă prin care BNR mai putea să influenţeze cursul
Ex. dacă o bancă vinde euro şi cumpără lei şi constată că era modificarea ofertei valutare. Deci, dacă BNR vinde dolari pe
Iulie 2010 77
piaţă, oferta creşte până la echilibrarea cu cererea. Preţul de Afacerile se dezvoltă, se creează noi locuri de muncă, oamenii sunt
echilibru făcea ca presiunea asupra leului să scadă. Aşa s-au putut plini de speranţă. Produsele şi serviciile muncii lor au căutare, se
susţine o serie de reforme. vând bine.
Leul nu putea să se aprecieze, deficitul balanţei comerciale se Expansiunea – pe baza investiţiilor cresc: producţia, venitul
adâncea, rata inflaţiei se dublase fără a se mai lua în calcul şi naţional, cursul (preţul) acţiunilor, salariile, vânzările şi implicit
blocajul financiar. profiturile, veniturile.
Preţul dolarului era influenţat de cheltuielile de producţie al Oamenii culeg roadele muncii lor, creşterea veniturilor
bunurilor şi serviciilor, de rentabilitatea societăţilor economice, de oamenilor şi a firmelor duce la creşterea consumului. Dar cererea
competitivitatea produselor naţionale pe pieţele externe şi mai ales mare de bunuri duce la mărirea inflaţiei.
de diferenţa dintre rata inflaţiei din ţara noastră şi ratele inflaţiei din Criza economică – din cauza inflaţiei oamenii cumpără tot
ţările cu care s-a făcut comerţ. mai puţin, deci profiturile agenţilor economici scad. Firmele
Preţul dolarului a început să fie stabilit zilnic pe piaţa economice concediază salariaţii, muncitorii, deci numărul celor
valutară, rezultând din „împăcarea“ cererii cu oferta de valută. care nu au de lucru se măreşte. Veniturile oamenilor se micşorează,
Cererea era cam de 80% din totalul importurilor (energie, materii creditele bancare nu se achită, în plus veniturile Statului din
prime, furaje, alimente de bază, produse electrocasnice etc.), iar obligaţii fiscale scad. Economia intră în faza de depresiune.
oferta era mică. Depresiunea – întreprinderile reduc costurile de producţie,
Importurile erau mai mari decât exporturile, aşa că deficitul înlocuiesc capitalul fix, mijloacele fixe de producţie depăşite fizic
comercial era prezent. Astfel era mare nevoie de valută pentru a şi moral cu altele noi având productivitate mărită, încep să facă
asigura cursul interbancar în zona de echilibru. Pentru aceasta se investiţii pentru modernizarea tehnologiilor şi astfel se începe faza
făceau împrumuturi peste împrumuturi. ascendentă a ciclului de producţie, adică relansarea producţiei.
După liberalizarea cursului valutar, a urmat convertibilitatea Un model general (unic) al ciclului de producţie economic nu
de cont curent a leului. A fost deschisă piaţa valutară. BNR şi-a există.
făcut rezerve cumpărând valută de pe piaţa internă. Această Starea de boom (relansarea creşterii economice +
liberalizare a balanţei mişcărilor de capital a început înainte de expansiunea economică) asigură progresul economic, iar starea de
intrarea în U.E. recesiune (criza economică + depresiunea economică) are rolul de
Deşi în România nu au a restabili echilibrul economic şi
crescut exporturile, nu au năvălit înnoirea factorilor de producţie şi
„hoardele“ de investitori străini, se dezvoltarea viitoare a economiei.
înregistrează în anumite perioade o În faza de expansiune doi
creştere artificială a leului. indicatori macroeconomici, PIB-ul
Problema este că un leu puternic şi rata şomajului, fac să se
majorează excesiv deficitul de cont înregistreze rezultate economice
curent (deficitul balanţei parţiale de bune. Şi anume, creşterea
plăţi). În plus aprecierea leului faţă veniturilor populaţiei duc la mărirea
de principalele valute de-a lungul cererii şi implicit la creşterea
ultimilor ani poate ridica semne de producţiei, adică a PIB-ului cu
întrebare în legătură cu stabilitatea implicaţii directe în creşterea
macroeconomică a României. locurilor de muncă şi implicit în
Conform analiştilor reducerea ratei şomajului.
economici, această apreciere în În schimb ceilalţi doi
salturi a leului se datorează indicatori inflaţia şi deficitul de
intrărilor masive de capital cont curent al balanţei de plăţi
speculativ pe fondul randamentelor externe se înrăutăţesc. Încercăm o
pozitive oferite de rata ridicată a explicaţie. Mărindu-se cererea de
dobânzii la depozitele în lei. (R. mărfuri şi servicii, cresc preţurile
Chesoi). adică creşte inflaţia. Datorită
Diferenţele ridicate dintre creşterii preţurilor (inflaţiei)
ratele dobânzilor pentru lei, produsele naţionale, indigene devin
comparativ cu ratele dobânzilor din mai puţin competitive pe piaţa
zona euro au încurajat speculatorii, internaţională, adică are loc o
care câştigă atât din dobânzi, cât şi reducere a exportului. Produsele
din aprecierea monedei naţionale pe străine apar mai ieftine pe piaţa
piaţa valutară. (I. Dumitru, Raiffeisen Bank). internă, astfel vor creşte importurile, ceea ce atrage după sine un
Analiştii de la ING Bank anticipează că BNR s-ar putea deficit în contul curent.
vedea forţată să intervină pentru a deprecia leul (scăderea puterii de Deficitul contului curent adică deficitul balanţei plăţilor
cumpărare a monedei naţionale, situaţia reflectată de inflaţie şi de curente atrage după sine deprecierea cursului (preţului) de schimb
dezechilibru de lungă durată al balanţei de plăţi externe), dacă al monedei naţionale. Sau altfel spus, deprecierea monedei
moneda se apreciază cu mult faţă de euro. naţionale, este determinată de apariţia deficitului balanţei globală
Dacă leul creşte semnificativ faţă de euro, producţia de plăţi, implicit deficitul balanţei de plăţi curente (deficitul
economică ar putea fi afectată. Acest scenariu este acuzat de faptul bontului curent).
că economia nu a profitat în întregime de perioada de cădere a Încercăm să „vedem“ dacă fraza este adevărată.
monedei, iar, acum, se va confrunta probabil cu o monedă mai Devalorizarea, deprecierea preţului, cursului de schimb (ieftinirea
puternică se arată într-o analiză ING în publicaţia Business monedei) micşorează preţurile la produsele şi serviciile interne şi
Standard. implicit duce la ieftinirea produselor destinate exportului, adică se
favorizează creşterea exporturilor, descurajând cheltuielile valutare
Interdependenţele dintre principalii indicatori pentru realizarea importurilor.
macroeconomici Cu alte cuvinte, creşterea veniturilor, încasărilor valutare din
Economie

Legăturile între principalii indicatori de echilibru exporturi şi scăderea cheltuielilor valutare datorate reducerii
macroeconomici sunt deosebit de complexe şi contradictorii, ceea importurilor, adică tocmai deprecierea monedei naţionale, poate
ce îngreunează, face dificilă stabilirea unor măsuri sau intervenţii, contribui la reechilibrarea automată a deficitului balanţei plăţilor
care să le rezolve în acelaşi timp şi sigur. externe, implicit deficitul contului curent etc.
Se spune că cele patru anotimpuri ale anului (primăvara, Sintetic exprimat, rata de schimb (preţul, cursul de schimb)
vara, toamna, iarna) ar coincide cu cele patru anotimpuri are tendinţa de devalorizare, de scădere în perioada de deficit, ceea
economice şi anume: ce generează a reechilibrare simultană, încurajând exporturile şi
Relansarea creşterii economice – guvernul micşorează taxele frânând importurile.
şi dobânzile. Oamenii şi firmele au mai mulţi bani de cheltuit. Ca un aparent paradox economic, atunci când se depăşeşte
78 Lohanul nr. 13
punctul de vârf al creşterii economice şi se trece la starea de J. Dumitriu – Monedă şi credit, Ed. Grafix, Iaşi, 1994.
recesiune (criză + depresiune economică.) realităţile economice au I. Genereux – Politici economice, Ed. Institutul European,
loc invers. Adică scăderea cererii atrage după sine reducerea Iaşi, 1997.
locurilor de muncă şi deci mărirea ratei şomajului. Simultan se G. Harja – Economie. Planuri, sinteze, teste, probleme,
micşorează rata inflaţiei, iar situaţia balanţei de plăţi externe subiecte – Ed. All Educational, Bucureşti, 1996.
(balanţa globală de plăţi, balanţa de plăţi) se apropie de echilibru, C. Kiriţescu şi colab. – Băncile, mică enciclopedie, Ed.
adică se îmbunătăţeşte. Expert, Bucureşti, 1998.
În asemenea împrejurări, guvernul care se implică în politica G. Macovei – Fundamentele gândirii economice, Ec. „Ion
economică, prin instrumentele, pârghiile pe care le are la îndemână, Ionescu de la Brad“, Iaşi, 1999.
politica fiscală şi politica monetară, se află în faţa unei dileme. N. Murgu, C. Lazăr, M. Isărescu – În zgomotul bursei.
Dacă se adoptă politica creşterii economice prin stimularea Glosar bursier, Ed. Albatros, Bucureşti, 1982.
cererii de mărfuri şi servicii, se rezolvă două obiective: creşterea V. Olaru şi colab. – Dicţionarul economiei de piaţă, Ed.
producţiei şi reducerea şomajului dar apar pericole din zona Spicon, Tg. Jiu, 1991.
presiunilor exercitate de inflaţie şi de deficitul balanţei de plăţi. E. Prahoveanu – Economie politică, fundamente de teorie
Dacă se adoptă o politică contrară, de reducere a cererii de economică, Ed. Eficient, Bucureşti, 1991.
produse şi servicii, adică o politică de deflaţie, se reduce inflaţia şi F. Teulon – Sistemul monetar internaţional – Ed. Institutul
se îmbunătăţesc rezultatele în raporturile economico-financiare European, Iaşi, 1997.
externe, altfel spus, se echilibrează balanţa de plăţi externe F. Teulon – Comerţul internaţional – Ed. Institutul
(balanţa globală de plăţi), dar în schimb producţia se reduce şi European, Iaşi, 1997.
implicit creşte şomajul. T. Tudoranca – Dicţionar de afaceri englez – român, Ed.
Rezultă o problemă de deficit, de echilibru macroeconomic Business Books, Bucureşti, 1995.
între şomaj şi inflaţie, între cerere şi consum etc. Colecţia „Business Standard.“
Se pare că destinul nostru economic depinde de atingerea Colecţia „Jurnalul Naţional.“
optimului în găsirea răspunsului la întrebări de genul „a fost sau nu Colecţia „Financiarul.“
a fost“ alegerea cea mai bună a politicii economice de urmat şi Colecţia „Evenimentul zilei“
Economie

unde se află limita între raiul şi iadul vieţii noastre economico- Colecţia „Săptămâna Financiară.“
sociale.
Pentru aceasta se impune în permanenţă prezenţa unor –––––––––––––––––––––––––––
oameni competenţi în luarea deciziilor economice, sociale şi Pentru ilustrare s-au folosit imagini de la Stock.XCHNG,
politice. the leading FREE stock photo site [G.F.]
http://www.sxc.hu/photo/1260919
Bibliografie selectivă
A. Brociner – Europa monetară – Ed. Institutul european
Iaşi, 1999.

Experimentul a
adus dovada că
lumina albă e
Lumina. Lumina artificială formată din rad-
iaţii colorate.
La trece-
Prof. Brînză Veronica – Huşi rea prin prismă
razele de lumina
îşi modifică di-
recţia de propa-

L
umina reprezintă o formă importantă de energie. Viaţa
pe Pământ e dependentă de energia eliberată de Soare. gare. Dar radia-
Pe de altă parte, lumina e radiaţia care ne dă ţiile de culori
posibilitatea să vedem. Lumina de laser are numeroase întrebuinţări diferite îşi vor
– de la transmiterea mesajelor până la tăierea oţelului. schimba direcţia
Vedem obiectele când lumina lor ajunge la ochiul nostru. în mod diferit,
Lucrurile pe care le vedem fie produc lumină, fie reflectă lumina cele roşii cel
produsă de alte obiecte sau permit luminii să le străbată. De mai puţin, iar
exemplu putem vedea Soarele şi stelele pentru că produc lumină. cele violet cel
Majoritatea obiectelor din jurul nostru le vedem datorită luminii pe mai mult.
care o reflectă. Modifica-
În general lumina strălucitoare a Soarelui e considerată ca rea direcţiei de
fiind pură sau albă. Acest lucru e greşit, lumina albă fiind de fapt o propagare a lu-
combinaţie de mai multe culori. Culorile ce compun lumina albă minii se numeş-
pot fi văzute atunci când razele de soare strălucesc prin picăturile te refracţie, iar
de ploaie dând naştere unui curcubeu. Când lumina este reflectată fenomenul de
de marginea unei oglinzi sau atunci când trece printr-un ornament descompunere a
sau recipient de sticlă, poate fi văzută o bandă de culori. Această luminii albe în
bandă de culori e denumită spectrul luminii, ea trecând treptat de la radiaţii colorate
se numeşte dis- Isaac Newton1
culoarea roşie până la violet.
De obicei se neglijează nuanţele mai fine şi se consideră că persie. Curcu-
spectrul este alcătuit doar din şapte benzi colorate. Aceste culori, beele se formează atunci când picăturile de ploaie dispersează
denumite şi cele şapte culori ale curcubeului, sunt: roşu, orange,
Fizică

galben, verde, albastru, indigo şi violet. 1 Arthur Shuster şi Arthur E. Shipley – Britain's Heritage of
În anii 1660, savantul englez Isaac Newton făcea diferite Science. London: Constable & Co. Ltd., 1917. Gravură după o
experienţe cu lumina. Folosind o prismă triunghiulară de sticlă a pictură de Kneller. Sursa: A Temple of Worthies [G.F.]
descompus lumina într-un spectru. A descoperit că utilizând încă o
prismă putea să recombine razele colorate, obţinând lumina albă. http://www.marcdatabase.com/~lemur/lemur.com/gallery-of-
antiquarian-technology/worthies/
Iulie 2010 79

Christian Huygens1 Thomas Young2 Max Plank3


lumina Soarelui. albe şi absoarbe aproape în totalitate componentele verzi şi
Spectrul luminii reprezintă doar o parte din gama largă de albastre.
radiaţii numită spectrul electromagnetic. Acesta mai include Aproximativ în secolul III î.e.n., grecii au dedus că lumina
radiaţiile gamma, radiaţiile X, ultraviolete, radiaţiile infraroşii este emisă de corpuri luminoase, cum ar fi Soarele şi cărbunii
(căldura) şi undele radio. Toate formele de radiaţii aprinşi. Dar modul în care se formează şi se deplasează în spaţiu
electromagnetice se propagă ca unde de vibraţie electrică şi radiaţiile luminoase a rămas un mister secole de-a rândul. Chiar şi
magnetică, cu viteza luminii – aproximativ 300.000 km/s. Diferenţa în zilele noastre această problemă nu este în totalitate înţeleasă de
principală între aceste tipuri de unde electromagnetice o reprezintă către oamenii de ştiinţă.
lungimea lor, determinată de frecvenţa – ritmul în care sunt În anii 1600, Isaac Newton şi alţii credeau că lumina era
produse undele electromagnetice. Cu cât frecvenţa e mai mare, cu compusă din particule ce se mişcă cu viteză mare, particule
atât undele sunt mai apropiate, iar lungimea lor de undă e mai denumite corpusculi. Dar olandezul Christian Huygens şi adepţii
mică. Undele electromagnetice se află între radiaţiile infraroşii şi săi susţineau că lumina este alcătuită dintr-o succesiune de unde.
cele ultraviolete în spectrul electromagnetic. În 1801, savantul englez Thomas Young a realizat o serie de
Lentilele din aparatele de fotografiat şi din instrumentele experimente cu privire la difracţia luminii, un fenomen prin care
optice deviază radiaţiile luminoase astfel încât să formeze imagini. lumina, în loc să se propage în linie dreaptă, se împrăştie uşor la
Poate aţi remarcat că lentilele din telescoapele ieftine, de exemplu, trecerea printr-o fanta îngustă. Young a explicat difracţia plecând
produc franjuri coloraţi pe marginea imaginilor pe care le de la presupunerea că lumina se propagă sub formă de unde. În anii
formează. Acest lucru se întâmplă deoarece, la fel ca prismele, 1860 savantul scoţian James Clerk Maxwell a susţinut că energia
lentilele simple confecţionate dintr-o singură bucată de sticlă sau electromagnetică se deplasează sub formă de unde, iar lumina este
plastic deviază radiaţiile colorate mai mult sau mai puţin. În o formă particulară a acestei energii.
echipamentele de calitate, acest defect e eliminat folosind două Cu toate acestea, la începutul secolului XX, savantul german
lentile suprapuse. Prima dintre aceste lentile descompune lumina Max Plank a arătat că energia radiaţiilor este formată din mici
albă în radiaţii colorate, iar cea de-a doua recompune radiaţiile cantităţi de energie, numite cuante. Pe această ipoteză se bazează
colorate, astfel încât să elimine acele margini franjurate (cunoscute teoria cuantică a luminii emisă de Plank, teorie pentru care a primit
sub denumirea de aberaţie cromatică). premiul Nobel pentru fizică în 1918. Cuanta de energie luminoasă
Aşa cum a arătat Newton, lumina albă poate fi produsă este o particulă denumită foton. Întotdeauna lumina emisă sau
combinând radiaţiile celor şapte culori ale curcubeului. Există însă absorbită se comportă ca un curent de fotoni.
o cale şi mai simplă de a face acest lucru. Radiaţiile roşii, verzi şi După cum s-a văzut, adevărata natură a luminii e greu de
albastre pot fi combinate astfel încât să se obţină lumina albă. înţeles. De aceea se spune despre lumină că are o natură duală, iar
Aceste trei culori sunt denumite culorile primare ale luminii. Prin savanţii pot folosi atât teoria ondulatorie a luminii cât şi teoria
combinarea lor în diverse moduri se pot obţine alte culori. De corpusculară pentru a-şi explica observaţiile.
exemplu cu ajutorul radiaţiilor roşii şi verzi se obţine lumina La fel ca electricitatea, lumina poate fi generată cu ajutorul
galbenă. altor forme de energie. Soarele produce lumină şi alte radiaţii
Faptul că lumina albă este un amestec de mai multe culori ne electromagnetice ca urmare a unor reacţii nucleare puternice, care
ajută să explicăm de ce unele obiecte ne apar colorate. Un obiect va transformă hidrogenul în heliu. Când ard cărbunii sau lemnele,
fi văzut alb dacă reflectă toate cele trei componente ale luminii energia chimică a combustibilului se transformă în căldură şi
albe, iar dacă nu reflectă niciuna dintre aceste componente, va fi lumină. La trecerea curentului electric printr-un filament metalic,
văzut negru. Un obiect ne apare roşu când este privit în lumină becurile transformă electricitatea în căldură şi lumină. Dar o lampă
albă, pentru că reflectă cu precădere componenta roşie a luminii fluorescentă funcţionează într-un mod diferit. La capetele unui tub
ce conţine vapori sub presiune mică (de obicei mercur), se aplică
1 Millikan şi Gale – Practical Physics, 1920. Sursa: Wikipedia un curent de voltaj înalt. Astfel vaporii devin incandescenţi şi emit
radiaţii ultraviolete, care se vor lovi de învelişul chimic aflat pe
Commons [G.F.] pereţii interiori ai tubului. Învelişul absoarbe radiaţiile ultraviolete,
http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Christiaan-huygens3.jpg care sunt invizibile şi emite energie sub formă de lumină. Acest
2 Arthur Shuster şi Arthur E. Shipley – Op. cit. Sursa: A Temple of proces de conversie a radiaţiilor se numeşte fluorescenţă.
Fizică

Worthies [G.F.] Fosforescenţa este un efect similar, dar luminozitatea va persista o


http://www.marcdatabase.com/~lemur/lemur.com/gallery-of- perioadă destul de lungă de timp după ce sursa de radiaţii a fost
antiquarian-technology/worthies/ îndepărtată. După ce a fost expusă câteva momente la o lumină
3 Fotografie din 1878. Sursa: ALEPH Gruppe Siegen. puternică, va continua să strălucească câteva ore. Atât fluorescenţa
cât şi fosforescenţa sunt forme ale luminiscenţei – emisiunea de
http://alephwww.physik.uni-siegen.de/~brandt/jubil/sld003.html
80 Lohanul nr. 13

François Pierre Ami Argand1 Lampa realizată de Ami Thomas Alva Edison3
Argand2

lumină care se datorează altei cauze decât temperatura ridicată. caloric nu puteau deveni o metodă practică de iluminare. Acestea
Unele organisme vii, cum ar fi viermii luminoşi şi unele emit lumină foarte puternică, dar au şi dezavantaje: sunt mari,
specii de peşti, ciuperci şi bacterii, emit lumină printr-un fenomen greoaie şi necesită reglaj permanent. De aceea cercetătorii au căutat
numit bioluminiscenţă: lumina este produsă pe baza energiei alte soluţii. Au experimentat trecerea curentului electric printr-un
chimice, rezultată atunci când substanţa numită luciferină se filament subţire, bun conducător de curent: filamentul se încălzeşte
combină cu oxigenul. până la incandescenţă, emiţând lumină.
Una dintre cele mai folositoare surse de lumină este laserul. Savantul american Thomas Edison a câştigat cursa pentru
Literele acestui cuvânt provin de la denumirea din limba engleză titlul de inventator al becului electric. În globul de sticlă al
„Light Amplification by the Stimulated Emission of Radiation“ becurilor moderne filamentul este reprezentat de o spirală de
(amplificarea luminii prin stimularea emisiunii de radiaţii). Într-un wolfram. Curentul ce trece prin filament îl încălzeşte la 2700 C°, şi
tub laser, cu ajutorul curentului electric se stimulează atomii pentru emite la această temperatură o lumină albă, puternică.
a elibera fotoni. Fotonii ies din tub sub forma unui fascicul îngust Intensitatea luminii emise de lampă se măsoară în lumeni. Iar
de lumină sau alt tip de radiaţie electromagnetică – în funcţie de „randamentul“ se obţine prin raportarea luminii produse şi curentul
substanţa utilizată pentru a produce fotonii. consumat. Randamentul unui bec incandescent cu wolfram este de
Spre deosebire de lumina normală, lumina de laser este aproximativ 12 lumeni/watt, fiind considerat o sursă de lumină
coerentă. Aceasta înseamnă că toate undele luminoase oscilează neeconomică. Radiaţiile luminoase ale tubului incandescent aparţin
împreună. Fasciculul de raze are numeroase întrebuinţări: în mare parte domeniului infraroşu, imperceptibil ochiului uman,
cicatrizarea ţesuturilor în chirurgie, tăierea oţelului, ghidarea adică le percepem mai mult sub formă de căldură, decât ca lumină.
proiectilelor către ţintă şi transmiterea unor semnale de Alt inconvenient ar fi că atomii de wolfram se evaporă de pe
comunicaţie. suprafaţa filamentului şi se condensează pe suprafaţa interioară a
Cu cel puţin 500 de mii de ani în urmă, oamenii au învăţat învelişului de sticlă. Astfel, învelişul se întunecă treptat şi becul
cum să folosească focul ca sursă de lumină. De-a lungul secolelor, emite mai puţină lumină. În final, filamentul evaporându-se treptat,
iluminarea a devenit tot mai evoluată, azi putând ilumina clădiri şi el se subţiază, se rupe, iar becul se arde.
străzi întregi doar prin apăsarea unui buton. Pentru reducerea evaporării filamentului, becurile sunt
Nimeni nu ştie câtă vreme s-a scurs de când omul a folosit umplute cu argon sau nitrogen gazos, dar evaporarea nu poate fi
pentru prima dată un fitil într-un vas umplut cu grăsime animală; oprită complet. Cu cât temperatura filamentului creşte, evaporarea
cert este că s-au găsit lămpi primitive scobite în roci calcaroase sau este mai rapidă, dar şi lumina este mai albă, mai naturală.
gresie datând din jurul anului 80000 î.e.n., iar în Iran lămpi de În lămpile cu wolfram-halogen, evaporarea este încetinită
ceramică în jur de câteva zeci de mii de ani vechime. prin altă metodă. În interiorul becului este introdusă o cantitate
Perioada modernă a luminaţiei a început cu inventarea lămpii mică de halogen – iod sau brom. Aceştia formează compuşi
de petrol; cea mai evoluată dintre primele forme a fost prezentată în instabili cu wolframul, care după evaporare se condensează pe
1784 de către elveţianul Ami Argand. filament, şi nu pe suprafaţa interioară a învelişului de sticlă. Însă
Primele lămpi cu curent au fost elaborate în 1809; acestea halogenii reacţionează şi cu sticla, de aceea becul trebuie fabricat
erau lămpi cu arc carbonic: la cei doi poli ai unei baterii s-a fixat din cuarţ.
câte o baghetă de carbon, acestea atingându-se la locul contactului, Cercetările se efectuează şi în alte direcţii. Lămpile infraroşii
producând o lumină incandescentă, albă. Dacă erau îndepărtate la sunt folosite la accelerarea uscării vopselelor, razele infraroşii şi
aproximativ 10 cm distanţă, se obţinea un arc luminos alb, puternic. ultravioletele având utilizare şi în medicină. Se folosesc
Însă până la apariţia generatoarelor, în 1831, lămpile cu arc endoscoape cu lămpi pentru a pătrunde în corpul uman fără a
produce răni superficiale mari şi pentru a putea efectua pe această
cale intervenţii chirurgicale mici, ce necesită vizibilitate bună.
1 Sursa: Wikimedia Commons Prin fibrele optice se pot ilumina locuri imposibil de abordat
http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Ami_Argand.png cu lămpi tradiţionale. În plus, prin laser, fascicul luminos subţire,
2 Sursa: Ibidem intens situat la capătul fibrei optice din interiorul endoscopului se
Fizică

http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Argand01.jpg pot rezolva probleme organice interne.


3 Desen din The New Student's Reference Work, Chicago, 1914.
Sursa: Wikisource
http://en.wikisource.org/wiki/The_New_Student%27s_Reference_
Work/Edison,_Thomas_Alva
Iulie 2010 81
sunt sensibil modificate de condiţiile energetice exterioare.
Nick Begich, autor al volumului „Controlând mintea umană“
(Controlling the human mind), a arătat cum industria militară
Spre 2012, cu încredere! americană a întreprins cercetări secrete asupra sistemului bio-
electric uman. De exemplu, militarii au dat „undă verde“ unui
studiu la Universitatea Utah în 1985 (în urmă deci cu 25 de ani)
Michael Salla care a avut ca rezultat cartea „Îndreptarul dozării frecvenţelor
radio“ (Radio Frequency Dosimetry Handbook) care studiază pe
larg frecvenţele de rezonanţă electrică alte tuturor organelor şi
ţesuturilor din corpul uman. Exact ca un recensământ. Aceste

N
ASA a anunţat în 16 decembrie 2008 că s-a detectat o
imensă gaură în câmpul magnetic al Pământului, câmp informaţii pot fi folosite pentru a determina un efect aproape
care înconjoară planeta protejând-o de vântul solar instantaneu de distrugere sau de vindecare a organului vizat, în
(energie plasmatică emisă de soare). Pe întreaga durată a noului funcţie de tehnologiile folosite.
ciclu energetic solar, această plasmă nu va mai fi oprită de câmpul Aşa că din moment ce corpul uman este manipulabil bio-
magnetic protector al planetei, şi va ajunge, prin breşa imensă electric, prin tehnologii disponibile, oare ce ne aşteaptă în perioada
(estimare NASA: de 4 ori mai mare decât planeta), pe suprafaţa imediat următoare care atinge apogeul în 2012? Este clar că şi noi,
Terrei. oamenii, suntem afectaţi gradat de aceste condiţii neobişnuite aduse
De ce nu am auzit de asta până acum? Pentru că activitatea de ciclul energetic solar. David Sibeck, cercetător în cadrul
solară a fost la minim până recent, iar acum urmează un nou ciclu proiectului THEMIS, afirmă că gaura din magnetosfera planetei va
solar care va avea un maxim în anul 2012. Coincidenţă? De ce exista pe întreaga durată a noului ciclu solar: „Trăim în vremuri
iarăşi 2012? foarte dure, pentru următorii 11
Lipsa activităţii solare a ani“.
permis unor comentatori Ciclurile creierului repre-
ştiinţifici să speculeze că zintă modul dominant în care
urmează să intrăm întri mini-eră neuronii comunică între ei
glaciară. Cu toate acestea, o pentru a organiza informaţiile
echipă de cercetători condusă senzoriale despre mediul
de Mausumi Dikpati a afirmat înconjurător al fiinţei în cauză.
în 2006 că următoarea perioadă În timpul perioadei de veghe
de activitate solară va avea un omul experimentează două
maxim mai mare cu până la feluri de cicluri de funcţionare:
50% decât precedentul ciclu. beta (cu o frecvenţă de 14 – 40
Această activitate crescută a cicluri pe secundă sau Hz) care
Soarelui va face ca uriaşe cantităţi reprezintă o stare cu intensă
de masă solară coronară să fie activitate mentală similara
expulzate, astfel că vântul solar va stressului, şi alpha (7,5 – 14
transporta un surplus de plasmă Hz) reprezentând o stare de
care va ajunge inevitabil pe relaxare mentală.
Pământ, datorită găurii din Frecvenţe mentale mai
magnetosfera planetei. joase, theta (4 – 7,5 Hz) şi delta
Iată cum explică situaţia un cercetător NASA: „Intrăm în (0, 5 – 4 Hz), sunt expresia unei inactivităţi fizice, dar mintea
noul ciclu solar (al 24-lea). Pentru motive care ne scapă, emisiile de ajunge astfel să experimenteze stări de meditaţie profundă şi
masă solară coronară care au loc în ciclurile pare (ca acesta) lovesc somnul. Cea mai înaltă (ca frecvenţă) stare a creierului, gamma
Pământul cu un vârf care este totdeauna magnetizat Nord, iar astfel (peste 40 Hz), reprezintă condiţia în care apar viziunile cognitive,
este posibil să se deschidă magnetosfera planetei şi să fie încărcată adesea întâlnite la copii.
cu o imensă cantitate de plasmă chiar înainte de a începe furtuna Pe măsură ce plasma energetică solară ajunge pe Pământ,
solară. Este combinaţia perfect sincronizată pentru un eveniment este evident că aceste stări de funcţionare a creierului vor fi
unic.“ afectate. Pentru unii, această creştere a semnalelor bio-electrice
Evenimentul unic la care se referă cercetătorul NASA este între neuroni va determina intensificarea comunicării intra-
încetarea funcţionarii sateliţilor, sistemelor de telecomunicaţii (fixe neuronale sub forma stărilor beta. O analogie ar fi când un om care
sau mobile) şi a reţelei de transport electric terestre. Dar niciun a trăit toată viaţa lui în tihna şi relaxarea unui mic sat din provincie,
cercetător nu doreşte să discute despre impactul acestei furtuni se mută în New York! Alţii vor constata că le lipseşte vitalitatea
solare asupra sistemului bio-electric uman. datorită creşterii intense a electricităţii statice din mediul planetei.
Sistemul bio-electric al fiecărei fiinţe umane de pe planetă va Cei care reuşesc să-şi canalizeze surplusul de energie din
fi astfel impulsionat datorită încărcăturii suplimentare care vine de sistemul nervos în moduri constructive vor reuşi foarte uşor să
la Soare. Ca urmare, mulţi vor simţi o încărcătură energetică mai înceapă şi să realizeze proiecte la care de mult visau sau pe care le
mare decât până acum. Dacă fiecare se pregăteşte corect astfel încât amânaseră până atunci. Capacitatea de a trece foarte uşor de la o
corpul său să facă faţă noilor condiţii mai intens-energetice, atunci stare gamma la o stare alpha le va permite să beneficieze de viziuni
această creştere energetică ce vine de la Soare poate duce la o creative, pentru că în faţa noilor condiţii socio-economice adesea
îmbunătăţire semnificativă a abilităţilor umane. bulversante trebuie să răspundem cu calm şi echilibru interior.
Sistemul nervos uman este construit din miliarde de neuroni Secretul care ne permite să beneficiem de acest surplus
care comunică unul cu altul şi cu miile de miliarde de celule din energetic sub forma stărilor gamma este acela de a avea mereu o
corpul uman. Robert Becker a arătat că neuronii transmit minte „deschisă“ şi orientată pozitiv pentru a fi capabili să
informaţie prin mici semnale bio-electrice care pot fi foarte uşor integrăm armonios viziunile care apar. Odată ce am început să
influenţate masiv de condiţiile energetice exterioare. De aceea cei conştientizăm noile capacităţi cognitive mentale, este foarte
care trăiesc în apropierea liniilor de transport electric de înaltă important să integram cu echilibru noile viziuni în viaţa noastră.
tensiune suferă de deteriorarea sistemului bio-electric sensibil al O minte deschisa şi orientată pozitiv sunt condiţiile care ne
Dezbateri

corpului. permit să trecem cu bine această perioadă de creştere energetică


Efectul concret asupra sistemului nervos uman al acestei solară pe care suntem obligaţi să o trăim. Vom fi astfel pregătiţi să
creşteri uriaşe energetice cauzată de plasma solară ajunsă pe folosim armonios acest surplus de energie care ne afectează modul
suprafaţa planetei, nu este cunoscut. Şi nici acela asupra relaţiilor de funcţionare bio-electric al creierului.
interumane şi al societăţii, în general. Mai mult, cei care se pregătesc zi de zi, conştient, pentru
Cu toate acestea, poate fi afirmat că această plasmă solară ce aceasta, devin gradat adevăraţi „profesionişti“ în domeniul stărilor
impulsionează sistemul bio-electric uman va influenţa categoric mentale şi beneficiază la maxim de pe urma creşterii energetice
relaţiile şi comunicarea interumană. Asta pentru simplul motiv că solare reuşind să-şi ridice viaţa pe culmi ale împlinirii şi
micile semnale bio-electrice care formează comunicarea neuronală creativităţii.
82 Lohanul nr. 13
pentru non-elită, […] până când populaţia lumii va ajunge la un
nivel manevrabil de 1 miliard…”
Aspecte privind amoralitatea Nu trebuie să fii un geniu ca, citind informaţiile despre
Codex-ului Alimentarius Codex care se găsesc peste tot pe internet (şi pe care mă voi strădui
să le analizez în articolele următoare) şi vizionând diversele
conferinţe ale Dr. Rima Laibow, Ian Crane etc., să îţi dai seama că
acest Codex este parte a planului straniu descris de Dr. John
Coleman, precum şi de mulţi alţii.
Ingrid Vornicu – Bucureşti Acest Codex Alimentarius, progenitură monstruoasă a
straniului „cuplu” format de OMS (Organizaţia Mondială a
„Lumea nu va fi distrusă de cei care fac rău, ci de aceia Sănătăţii) [în limba engleză, WHO – World Health Organization
care îi privesc şi refuză să intervină.” (n. a.)] şi OAA a ONU (Organizaţia pentru Alimentaţie şi
Albert Einstein Agricultură a Organizaţiei Naţiunilor Unite) [în limba engleză,
FAO – Food and Agriculture Organization of the United Nations
1. Codex Alimentarius ≠ drepturile omului Organization (UN sau UNO) (n. a.)], cuplu „năşit” de ONU şi Big
De când am iniţiat petiţia împotriva Codexului Pharma [trustul mondial al chimiei farmaceutice, format din marile
(http://www.petitieonline.ro/petitie-p61682048.html), am tot fost corporaţii farmaceutice mondiale, care se străduiesc să taie
întrebată ce formare profesională am, ce interes am şi pe cine accesul consumatorilor la orice metode naturale de menţinere şi de
reprezint, de ce mă deranjează pe mine Codexul, şi încă atât de tare refacere a stării naturale de sănătate (n. a.)], şi devenit ulterior un
încât să încep o campanie împotriva lui, de ce cred că acest Codex oribil ménage à trois, prin implicarea insidioasă a OMC
este periculos şi „nociv pentru sănătate“, ce şanse cred că are o (Organizaţia Mondială a Comerţului) [în limba engleză, WTO –
asemenea petiţie şi, mai ales, ce dovezi textuale am în ceea ce World Trade Organization (n. a.)], care a adoptat şi foloseşte
priveşte intenţiile Codexului, aşa cum sunt ele atacate de criticii Codexul ca reguli de referinţă pentru arbitrajul comercial, forţând
săi, printre care am onoarea să mă număr. statele membre să adopte Codexul în detrimentul şi cu încălcarea
Răspunsurile sunt relativ simple: legislaţiei interne şi a sănătăţii şi dreptu-
rilor cetăţenilor acestor state, acest Codex,
1. Formarea mea profesională nu spuneam, încalcă exact acele drepturi
este importantă, pentru că nu trebuie să fii stipulate şi întărite în Declaraţia Univer-
om de ştiinţă şi să fi trecut pe la cinci sală a Drepturilor Omului, adoptată la 10
facultăţi ca să poţi recunoaşte crimele Decembrie 1948, în cadrul Adunării
împotriva umanităţii! Nu ne trebuie decât Generale a aceleiaşi ONU de care vorbeam
un pic de bun simţ şi un pic de vigilenţă! mai sus (aşa cum se poate vedea chiar pe
site-ul Centrului de Informare ONU pentru
2. Reprezint interesul pe care îl am România:
ca să mănânc sănătos şi curat şi să-mi http://www.onuinfo.ro/documente_fundam
păstrez drepturile şi puterile discreţionare entale/declaratia_drepturilor_omului/)!
[Puteri discreţionare – 1. care acţionează, Reproduc mai jos părţi din această
se exercită aşa cum consideră cineva, fără declaraţie pentru a putea sublinia mai uşor
a fi prevăzut şi îngăduit de lege; care are şi comenta încălcările Drepturilor Omului
prin lege întreaga libertate de acţiune. 2. de către Codex Alimentarius. Comentariile
puteri date unei autorităţi de a lua acestea nu au pretenţia de a fi exhaustive
măsurile pe care le socoteşte necesare în sau perfect logice; ele reprezintă
anumite împrejurări şi în afara legii – raţionamentul meu simplu şi opinia mea
DEX (Definiţia 1 se referă, în principiu, la sinceră în ceea ce priveşte încălcarea
drepturile individului, definiţia 2 se referă Drepturilor Omului de către Codex.
la Codex (n. a.)] în ceea ce priveşte viaţa,
trupul, mintea şi sănătatea mea! Ca nativă Preambul
în zodiac Taur şi vegetariană cu ştate vechi Considerând că recunoaşterea dem-
[îmi displace profund ideea de a consuma nităţii inerente tuturor membrilor familiei
cadavre - ştiu că sună nu ştiu cum, dar e perfect adevărat: din umane şi a drepturilor lor egale şi inalienabile constituie funda-
momentul întreruperii proceselor vitale – din motive naturale, sau mentul libertăţii, dreptăţii şi păcii în lume,
de mâna omului – vaca, porcul, găina etc., devin cadavre (n. a.)], Considerând că ignorarea şi dispreţuirea drepturilor omului
pentru mine hrana este unul dintre cele mai importante aspecte ale au dus la acte de barbarie care revoltă conştiinţa omenirii şi că
vieţii. La urma urmei, suntem şi devenim ceea ce mâncăm şi, din făurirea unei lumi în care fiinţele umane se vor bucura de libertatea
momentul în care am citit primul articol despre Codex, chiar pe cuvântului şi a convingerilor şi vor fi eliberate de teamă şi mizerie
acest site, am simţit clar că trebuie să iau atitudine împotriva a fost proclamată drept cea mai înaltă aspiraţie a oamenilor,
acestei noi dictaturi, despre care se afirmă cu impertinenţă că este Considerând că este esenţial ca drepturile omului să fie
spre binele consumatorilor! ocrotite de autoritatea legii pentru ca omul să nu fie silit să
recurgă, ca soluţie extremă, la revolta împotriva tiraniei şi
3. Mă deranjează Codexul, şi încă atât de tare, deoarece asupririi,
încalcă drepturile omului! Considerând că este esenţial a se încuraja dezvoltarea
În cartea sa Conspirators Hierarchy - The Committee of 300 relaţiilor prieteneşti între naţiuni,
(Ierarhia conspiratorilor – Comitetul celor 300), Dr. John Considerând că în Cartă popoarele Organizaţiei Naţiunilor
Coleman, psiholog şi fost ofiţer de informaţii britanic, scrie: „At Unite au proclamat din nou credinţa lor în drepturile fundamentale
least 4 billion "useless eaters" shall be eliminated by the year 2050 ale omului, în demnitatea şi în valoarea persoanei umane, drepturi
by means of limited wars, organized epidemics of fatal rapid-acting egale pentru bărbaţi şi femei şi că au hotărât să favorizeze
Dezbateri

diseases and starvation. Energy, food and water shall be kept at progresul social şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în cadrul unei
subsistence levels for the non-elite, […] until the world's libertăţi mai mari,
population reaches a manageable level of 1 billion...” (Traducere: Considerând că statele membre s-au angajat să promoveze în
„Cel puţin 4 miliarde de „mâncători nefolositori” vor fi eliminaţi colaborare cu Organizaţia Naţiunilor Unite respectul universal şi
până în anul 2050, prin intermediul războaielor limitate [războaie efectiv faţă de drepturile omului şi libertăţile fundamentale,
de uzură, de slăbire a duşmanului, în care beligeranţii nu precum şi respectarea lor universală şi efectivă,
angajează toate resursele pe care le au la îndemână şi ale căror Considerând că o concepţie comună despre aceste drepturi şi
obiective nu vizează înfrângerea totală a duşmanului. (n. a.)], libertăţi este de cea mai mare importanţă pentru realizarea deplină a
epidemiilor organizate, de boli cu acţiune rapidă şi foametei. acestui angajament,
Energia, hrana şi apa vor fi menţinute la niveluri de subzistenţă
Iulie 2010 83
Adunarea suplimente alimentare am voie să ingerez sau, şi mai puţin bine, să
Generală proclamă: îmi impună să le respect regulile care, de departe, sunt în
Prezenta Decla- defavoarea mea. Comisia Codexului nu îmi este nici mamă şi nici
raţie Universală a tată, şi la fel OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) sau OAA
Drepturilor Omului, ca (Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite)
ideal comun spre care şi nu au nici un drept de decizie asupra vieţii şi sănătăţii mele. Dacă
trebuie să tindă toate ar fi venit la mine, personal, să îmi ceară să le acord aceste puteri
popoarele şi toate discreţionare asupra fiinţei mele şi nu aş fi fost de acord, dar ei nici
naţiunile, pentru ca măcar nu ne cer voie! Gata, o mână de oameni decid şi noi stăm ca
toate persoanele şi nişte oiţe cuminţi şi îi privim cum ne distrug!
toate organele socie- „Făcătorii” Codexului nu se comportă fratern atunci când îmi
tăţii să se străduiască, încalcă libertatea de a alege singură în ceea ce priveşte sănătatea şi
având această decla- viaţa mea, atunci când îmi impun să folosesc numai vitaminele şi
raţie permanent în mineralele alese de ei (prin „listele pozitive” şi „negative”) şi în
minte, ca prin învăţă- dozele alese de ei şi când îmi interzic să folosesc modalităţi
tură şi educaţie să naturale alternative de a-mi menţine şi reface starea naturală de
dezvolte respectul sănătate, lucruri pe care le voi argumenta detaliat în articolele
pentru aceste drepturi viitoare.
şi libertăţi şi să asi-
gure prin măsuri pro- Articolul 3
gresive, de ordin naţi- Orice fiinţă umană are dreptul la viaţă, la libertate şi la
onal şi internaţional, securitatea persoanei sale.
recunoaşterea şi apli-
carea lor universală şi Comentariul I. V.
efectivă atât în sânul Acelaşi comentariu de mai sus, cu adăugarea faptului că
popoarelor statelor membre, cât şi al celor din teritoriile aflate sub securitatea persoanei mele este pusă în pericol atunci când sunt
jurisdicţia lor. ameninţată cu închisoarea dacă folosesc alte vitamine şi minerale
decât cele acceptate şi aprobate de Codex Alimentarius, cu atât mai
Articolul 1 mult cu cât aceste liste pozitive, prin puterile discreţionare acordate
Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în Codexului pot exclude oricând, în mod arbitrar şi fără justificări,
drepturi. Ele sunt înzestrate cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se plante şi chiar legume şi fructe care se folosesc de milenii în
comporte unele faţă de altele în spiritul fraternităţii. alimentaţia şi medicina tradiţională a diverselor state. Cu alte
cuvinte, dacă „făcătorilor” Codexului li se năzare că muşeţelul sau
Comentariul I. V. usturoiul reprezintă un „pericol” pentru populaţie, le pot declara
Dacă eu m-am născut liberă şi egală în drepturi cu ceilalţi oricând în afara legii, fără ca noi să avem dreptul să protestăm. Şi
oameni, cei care fac Codexul nu consideră că noi avem aceleaşi în cazul în care încălcăm reglementările lor, mergând să culegem
drepturi cu ei, atunci când adoptă reguli şi iau decizii de parcă din natură plantele interzise, se poate ajunge la pedepse cu
populaţia acestei planete s-ar afla sub tutela lor. închisoarea sau la amenzi foarte mari. Şi chiar, în cazul în care
Declaraţia Drepturilor Omului îmi recunoaşte înzestrarea reprezentanţii Codexului descoperă asemenea plante, ca specii
nativă cu raţiune şi conştiinţă, deci am, prin naştere, dreptul, cel spontane sau de cultură „ilegală“, pot decide distrugerea acelor
puţin, la prezumţia că sunt capabilă, inclusiv din punct de vedere plante, prin ardere, erbicide, sau orice alte mijloace, oriunde vor fi
legal, să iau decizii corecte în ceea ce priveşte viaţa şi sănătatea ele întâlnite, aşa cum se procedează peste tot în cazul culturilor
mea. Ceea ce nu este susţinut şi de afirmaţia următoare din Ghidul interzise.
Vitaminelor şi Mineralelor, aşa cum poate fi găsită aici:
www.codexalimentarius.net/download/.../cxg_055e.pdf Articolul 4.
Because foods contain many substances that promote health, Nimeni nu va fi ţinut în sclavie, nici în servitute.
people should therefore be encouraged to select a balanced diet
from food before considering any vitamin and mineral supplement. Comentariul I. V.
Traducere: Acelaşi ca şi la Articolul 1, cu adăugarea faptului că, Code-
Deoarece alimentele conţin numeroase substanţe care susţin xul ţine în sclavie atât timp cât, prin deciziile pe care le ia, şi care
sănătatea, oamenii, prin urmare, trebuie să fie încurajaţi să aleagă în mod evident sunt în detrimentul sănătăţii şi bunăstării cetăţenilor
un regim alimentar echilibrat înainte de a se gândi la vreun statelor membre, îşi asumă dreptul de viaţă şi de moarte asupra lor.
supliment alimentar bazat pe vitamine şi minerale. Este vorba aici, de
Întrebarea care se pune este de ce trebuie să fim „încurajaţi”? exercitarea puterilor
Dacă eu prin naştere sunt liberă şi înzestrată cu raţiune şi sale discreţionare, care
conştiinţă şi, deci, capabilă să iau decizii corecte, de ce trebuie să îi permit să impună
mă „încurajeze” cineva să iau anumite decizii [care aşa cum voi statelor membre să
argumenta mai jos, sunt, practic, imposibil de luat după cum vrea aplice standardele
Codexul (n. a.)], înainte de a lua alte decizii? Veţi spune, poate, că Codex (deşi se
există şi oameni care nu sunt capabili să aleagă un mod de viaţă pretinde că ele sunt
corect şi la aceasta răspund că acei oameni sunt puţini comparativ voluntare, se prevăd
cu populaţia acestei planete, şi pentru ei există modalităţi legale sancţiuni aspre pentru
suficiente pentru a fi ajutaţi (de familie sau de statul în care trăiesc) neaplicarea lor!)
şi, ca atare, nu se justifică luarea de măsuri, la nivel mondial, trecând peste legislaţia
pentru toate popoarele la un loc, ca pentru protejarea unor internă a statelor
persoane lipsite de discernământ. Chiar şi cei care aleg un mod de respective, după cum
viaţă diferit, chiar şi ei au dreptul, prin naştere, să aleagă ce mod de se vede aici:
Dezbateri

viaţă doresc! Avem dreptul, prin naştere, de a lua decizii bune sau http://www.fao.org/do
greşite! La urma urmei, aşa învăţăm! Cine nu vrea să înveţe, e crep/005/y2200e/y220
liber, prin naştere, să nu înveţe dacă nu vrea! De altfel, în calitate 0e03.htm
de persoană majoră şi vaccinată, consider că este strigător la cer să (i) Full acce-
mi se dicteze natura hranei, porţiile şi dozele. Atunci când eram ptance
minoră şi depindeam de deciziile părinţilor în ceea ce privea Full acceptance
alimentaţia, trebuia să mănânc cuminte ce şi cât mi se punea în of a general standard
farfurie, dar ca adult găsesc că este, pur şi simplu, strigător la cer să means that the country
vină cineva şi să îmi dicteze ce tipuri şi cantităţi de hrană sau concerned will ensure,
84 Lohanul nr. 13
within its territorial jurisdiction, that a product to which the
general standard applies will comply with all the relevant
requirements of the general standard except as otherwise provided
in a Codex commodity standard. It also means that the distribution
of any sound products conforming with the standard will not be
hindered by any legal or administrative provisions in the country
concerned, which relate to the health of the consumer or to other
food standard matters and which are covered by the requirements
of the general standard.

Traducere:
(i) Deplina acceptare
Deplina acceptare a unui standard general înseamnă că ţara
în cauză, în cadrul jurisdicţiei sale teritoriale, va avea grijă ca un
produs căruia i se aplică standardul general să se conformeze
tuturor cerinţelor standardului general, cu excepţia situaţiei în
care nu se specifica altfel într-un standard al Codexului privind
bunurile de larg consum. Înseamnă, de asemenea, că distribuirea nu ştiu eu? Categoric, nu! Dar ei aşa acţionează! De parcă întreaga
oricărui produs sănătos care se conformează standardului nu va fi populaţie a acestei planete ar fi incapabilă din punct de vedere
împiedicat prin nicio reglementare legală sau administrativă, din juridic şi necesită punerea sub tutelă medicală sau sub interdicţie.
ţara în cauză, care priveşte sănătatea consumatorului, sau alte
chestiuni legate de standarde alimentare, şi care sunt acoperite de Articolul 5.
cerinţele standardului Nimeni nu va fi supus la torturi, nici la pedepse sau
general. tratamente crude, inumane sau degradante.
Cu alte cuvinte,
distribuirea unui produs Comentariul I. V.
considerat sănătos de Codexul supune la tortură alimentară atunci când impune ca
către Codex, nu trebuie pe piaţa internă să fie vândute numai alimente conforme cu
să fie şi nu va fi împie- standardele lui, alimente care sunt în marea lor majoritate sintetice,
dicată de nicio regle- nocive şi pline de aditivi alimentari extrem de toxici (glutamat
mentare legală sau ad- monosodic – al cărui principal efect este obezitatea, ciclamaţi, care
ministrativă internă produc cancer la rinichi etc… aşa cum se poate vedea şi în lucrarea
(specifică legislaţiei ţă- Enciclopedia Aditivilor a lui Gregorian Bivolaru şi în alte lucrări,
rii în cauză) care regle- precum cele ale dr. Mencinicopschi.) Supune la un tratament
mentează standardele inuman şi degradant atunci când îi tratează pe cetăţenii statelor
alimentare şi pe cele membre ca pe nişte persoane lipsite de discernământ, incapabile să
privind sănătatea con- aleagă corect în privinţa vieţii şi a sănătăţii lor, aşa cum am precizat
sumatorului… adică, în şi mai sus.
situaţia în care Codexul
consideră că laptele
cancerigen provenit din vacile injectate cu hormonul recombinant Codex Alimentarius = Nociv pentru sănătate!
de creştere Monsanto sau că alimentele modificate genetic sau ali-
mentele iradiate cu Cobalt 60 sau Cesiu 137 sunt sănătoase (sic!), "Suntem într-adevăr mult mai mult decât ceea ce
ţara în cauză va fi obligată să le distribuie în condiţiile indicate de mâncăm, dar ceea ce mâncăm poate, totuşi, să ne ajute să
Codex (adică fără etichetare care arată că este un OMG – organism fim mult mai mult decât ceea ce suntem."
modificat genetic, un aliment iradiat (simbolul pentru iradiere este Adelle Davis
Radura, imaginea de sus şi se poate vedea
(http://en.wikipedia.org/wiki/Radura) că este înşelător şi induce în Notă: Înainte de a trece la punctul 4 al acestui articol, aş vrea
eroare prin formă şi culoare etc.), chiar dacă legile ţării o interzic şi să precizez un aspect: am observat ca din documentarul Brevet
populaţia nu este de acord cu acest lucru!!!
Practic ţările membre, şi implicit cetăţenii statelor membre,
devin sclavele şi sclavii Codexului, lucrând pentru Codex, şi
îndeplinindu-i ordinele cu exactitate, fără drept de veto! E ca şi
când cetăţenii statelor membre Codex s-ar afla sub tutela medicală
a Codexului!
Tutélă s.f. 1. Autoritate dată de lege unei persoane sau
acceptată de bunăvoie de aceasta, de a avea grijă, în mod gratuit,
de o persoană minoră şi de averea sa sau de o persoană pusă sub
interdicţie. 2. Ţinere a unei persoane, a unui stat etc. (în mod
abuziv) sub ascultare, sub dependenţă. DEX
Sclavíe, Fig. Stare de totală dependenţă politică, socială şi
economică în care este ţinută o ţară, o categorie socială, un individ
- DEX.
Din câte ştiu, numai prin intermediul instanţei judecătoreşti
se stabileşte dacă o persoană, un grup sau o categorie de persoane
necesită punerea sub tutelă medicală sau sub interdicţie [interdicţie
judiciară: Mijloc de ocrotire judiciară a persoanelor lipsite de
Dezbateri

discernământ, aflate în imposibilitatea de a se îngriji de interesele


lor sau de a-şi exercita drepturile civile (n. a.)], dar pentru ca o
asemenea decizie să fie validă, trebuie să fie dovedită, fără niciun
dubiu, lipsa de discernământ sau incapacitatea de decizie a
persoanei, a categoriei sau a grupului, incapacitate care este de
obicei generată de statutul de minor, de consumul de alcool, de
medicamente, sau chiar de anumite afecţiuni psihice.
A fost cumva un proces pe planeta aceasta privind tutela
medicală sau punerea sub interdicţie a cetăţenilor acestei planete şi
Iulie 2010 85
pentru un porc de pe You Tube lipseşte pasajul în care Jane Akre, perioadelor de dezvoltare a creierului din stadiile prenatale şi
reportera de la Fox News, concediată în urma presiunilor primii ani ai copilăriei [20]. Toxicologii sunt de acord că prin
concernului Monsanto asupra postului de televiziune, spune că acel extrapolarea studiilor de evaluare de risc realizate iniţial pe
hormon IGF-1 este un hormon de creştere puternic, aflat în laptele rozătoare, pesticidele au potenţialul de a produce toxicitate în
mamei, care, în condiţii normale, îl ajută pe pui să crească, dar fiinţele umane, un potenţial care include multe puncte finale
care, rămânând în laptele vacilor tratate cu BGH (prescurtarea [rezultate provocate; la modul general vorbind, în categoria "puncte
pentru rBGH - Recombinant Bovine Growth Hormone = Hormon finale" se încadrează: cancerul, moartea, etc. – n. a.] diferite. Studii
Recombinant de Creştere Bovin (n. a.)) în cantităţi mai mari decât recente au investigat expunerea non-ocupaţională [adică fără
cele normale, "ajută" toate celulele să crească, inclusiv celulele legătură cu locul de muncă; expunere a persoanelor care nu
cancerigene. lucrează cu asemenea substanţe şi care, aşadar, nu sunt expuse
direct la ele – n. a.], precum cele prezentate de cătreLeiss et
4. Consider al.[William Leiss şi colegii; et al. (et alia) = şi alţii (în limba latină,
că acest Codex în original) – n. a.], care a demonstrat o legătură între folosirea
Alimentarius este pesticidelor în gospodărie [tratarea cu pesticide a plantelor din
periculos şi "nociv curte, a peluzelor, copacilor, etc. din jurul casei] şi sarcoamele de
pentru sănătate" din ţesut moale ["Tumoare malignă care apare în celulele ţesuturilor
foarte multe mo- conjunctive la oameni şi la animale". – DEX . "Ţesuturile moi
tive, din care voi cuprind muşchii, tendoanele, ţesutul adipos, ţesutul fibros, ţesutul
reda, aici, doar sinovial, vasele si nervii. Aproximativ 60% dintre sarcoamele
unul: permite folo- ţesuturilor moi se dezvolta la nivelul extremităţilor, cu implicarea
sirea în industria de trei ori mai des a membrelor inferioare decât a celor superioare.