ASTROLOGIE * Calendare pe glob Page 1 of 2

CALENDARUL IULIAN

Calendarul Iulian a fost introdus de imparatul Iulius Caesar in anul -45, fiind impartit in luni
de lungime fixa. La fiecare patru ani se adauga o zi in plus pentru a pastra sincronia cu
anul csmic. In anul 1582, calendarul Iulian a stat la baza reformei gregoriene ce a dus la
nasterea calendarului Gregorian care functioneaza in lumea civilizata in acest moment.
Anul Iulian avea 365/366 zile, era impartit in 12 luni. Anul nou Iulian incepea la 25 martie.
Numele lunilor anului si ale zilelor saptamanii provin din perioada calendarului Iulian.

IANUARIE - poarta numele lui Janus, zeul portilor

FEBRUARIE - poarta numele dupa Februalia, o perioada in care se faceau sacrificii pentru
ispasirea pacatelor
MARTIE - poarta numele zeului razboiului, Marte
APRILIE - vine de la latinescul "aperire" = a deschide
MAI - poarta numele lui Maia, zeita cresterii plantelor
IUNIE - vine de la Junius, numele latin al zeitei Juno
IULIE - poarta numele imparatului Julius Caesar (la inceput se numea Quintilis = a cincea)
AUGUST - poarta numele imparatului Augustus Caesar (la inceput se numea Sextilis = a
sasea)
SEPTEMBRIE - vine de la latinescul "septem" = sapte
OCTOMBRIE - vine de la latinescul "octo" = opt
NOIEMBRIE - vine de la "novem" = noua
DECEMBRIE - vine de la "decem" = zece.

Zilele saptamanii provin de la nume de zei romani

LUNI - ziua Lunii (dies Lunae)

MARTI - ziua lui Marte (dies Martis)
MIERCURI - ziua lui Mercur (dies Mercurii)
JOI - ziua lui Jupiter (dies Jovis)
VINERI - ziua lui Venus (dies Veneris)
SAMBATA - ziua lui Saturn (dies Saturni)
DUMINICA - ziua Soarelui (dies Solis)

CALENDARUL GREGORIAN

Calendarul Gregorian este standardul temporal folosit peste tot in lume ca punct de
referinta in masurarea timpului. Scopul sau initial a fost pur ecleziast (legat de sarbatorile
religioase), dar a devenit calendarul standard pentru intreaga lume civilizata. Cu toate
acestea exista culturi si religii care nu folosesc acest sistem de masurare a timpului.

Calendarul Gregorian a aparut din reformarea calendarului Iulian, care impartea anul in 12
luni. Anul cosmic are 365.242199 zile 11 minute si 14 secunde. S-a descoperit ca din
cauza acestei inexactitati in masurarea anului, la fiecare 128 de ani se nastea o eroare de
o zi. Astfel in anul 1582 s-a descoperit ca aceasta diferenta de cate o zi la 128 de ani a dat
un rezultat de 10 zile diferenta intre timpul masurat prin calendar si timpul astronomic.

Papa Grigore XIII a reformat calendarul Iulian, dand nastere la ceea ce se numeste acum
Calendarul gregorian. Astfel in anul 1582 au disparut, pur si simplu, din calendar 10 zile,
astfel incat 4 octombrie 1582 a fost urmat direct de... 15 octombrie 1582. De aceea in
cartile de istorie, multe date istorice - batalii, tratate etc - apar cu ambele variante, cum ar fi
marea revolutie din octombrie care de fapt avea loc pe... 7 noiembrie!

Pentru a se evita erorile ce ar fi nascut, la cativa ani, diferente de zile in plus, s-a decis
adoptarea anului bisect. Conform calendarului Gregorian, 1 ianuarie a devenit prima zi a
anului.

Calendarul Gregorian a fost imediat adoptat de tarile romano-catolice, dar tarile protestante
foloseau in continuare calendarul Iulian, astfel incat data diferea de la o tara la alta.

Iata datele la care s-a adoptat calendarul gregorian in unele tari:

Albania - decembrie 1912

Austria - 6 ianuarie 1584 a devenit 17ianuarie
Belgia - 22 decembrie 1582 a devenit 1 ianuarie 1583
Bulgaria - 1915-1920
China - 18 decembrie 1911 a devenit 1 ianuarie 1912
Croatia - 1918
Danemarca - 19.02.1700 a devenit 1.03.1700
Finlanda - 18.02.1753 a devenit 1.03.1753
Franta - a folosit calendarul republican francez intre 1793-1806 cand s-a

http://www.acvaria.com/astro-calendar.php?p=astrologie 1/2/2012
ASTROLOGIE * Calendare pe glob Page 2 of 2

readoptat calendarul gregorian

Germania - 1775
Grecia - 10 martie 1924 a devenit 23 martie sau 15 februarie 1923 a devenit
1 Martie
Italia - 4 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie
Iugoslavia - 14 ianuarie 1919 a devenit 28ianuarie
Japonia - 19.12.1872 a devenit 1 ianuarie 1873
Marea Britanie - 2 septembrie 1752 a devenit 14 septembrie
Norvegia - 19 februarie 1700 a devenit 1 martie
Polonia - 4 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie
Portugalia & Spania - 4 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie
Romania - 31 martie 1919 a devenit 14 aprilie.
Rusia - 21 ianuarie 1918 a devenit 14 februarie sau 31 ianuarie 1919 a
devenit 14 Februarie
Suedia - 17 februarie 1753 a devenit 1 martie
SUA - 2 septembrie 1752 a devenit 14 septembrie
Turcia - 1 ianuarie 1927
Ungaria - 22 octombrie 1587 a devenit 1 noiembrie etc.

CALENDARUL CHINEZESC

Anul chinezesc are 12 luni a cate 29/30 de zile fiecare. Fiecare luna incepe la Luna Noua.
Anul chinezesc incepe la a doua luna noua de dupa solstitiul de iarna, undeva intre 21
ianuarie si 20 februarie. Acest sistem are peste 2000 de ani vechime si foloseste
caracteristicile unei liste de 12 personaje animale, cunoscut mai ales dupa titulatura
dezodiac chinezesc. Acest sistem se repeta la fiecare 60 de ani. Totusi din 1911 si China
foloseste calendarul gregorian, dar traditiile se ghideaza numai pe datele calendarului
chinezesc in toate comunitatile chinezesti.

CALENDARUL EVREIESC

Calendarul evreiesc este si acum calendarul oficial al statului Israel. Este calculat in functie
de fazele lunii. Zilele saptamanii sunt desemnate de numere, doar cea de a saptea zi -
sabatul - poarta diferite nume. Prima zi a saptamanii incepe la rasaritul zilei de sambata si
se termina la apusul zilei de duminica. Sabatul incepe la apusul zilei de vineri si se incheie
la apusul zilei de sambata. Timpul este calculat dupa meridianul pe care este asezat
Ierusalimul. Anul are 12 luni a cate 29/30 de zile. Doar doua luni din an au alta dimensiune
in zile. Pentru a se echilibra diferenta de timp ce reiese la o anumita trecerea a anilor, la
fiecare al 3-lea, 6-lea, 8-lea, 11-lea, 14-lea, 17-lea, 19-lea an al fiecarui ciclu de 19 ani - se
adauga o luna in plus.

CALENDARUL ISLAMIC

Luna musulmana incepe la fiecare luna noua. Zilele saptamanii sunt calculate in functie de
rasarit si apus, asemanator calendarului evreiesc. Diferenta consta in desemnarea
sabatului in cea de a cincea zi a saptamanii, numita Jum'a, zi pentru rugaciune (dar nu si
pentru odihna). Jum'a incepe la apusul zilei de joi si se incheie la apasul zilei de vineri.

http://www.acvaria.com/astro-calendar.php?p=astrologie 1/2/2012