Sei sulla pagina 1di 300

Cuprins

2

2. Mecanism de focar / de rupere (focar.html) 4

1. Sursa seismica. Elemente generale (sursa.html)

3. Unde seismice (waves.html)

6

4. Cat de “mare” este un cutremur (mare.html)

9

5. Intensitatea seismica (intens.html)

10

6. Scara de intensitate seismica MSK64 (msk.html)

13

7. Inregistrarea seismelor (record.html)

14

8. Exemplu de inregistrare seismica (exemplu.html) 16

9. Magnitudinea seismului (magnit.html)

19

18

11. Magnitudinea undelor de suprafata M (ms.html) 20

10. Magnitudinea

12. Magnitudinea undelor de volum m (mb.html)

13. Magnitudinea

locala M (ml.html)

L

b

S

21

22

23

15. Alte magnitudini (m.html) 24

16. Seismicitatea globului terestru (seisterra.html) 17. Cele mai mari cutremure inregistrate instrumental 25 (max.html) 27

28

30

32

33

22. Cutremurul din 10 Noiembrie 1940 (10nov.html) 34

21. Catalog al cutremurelor puternice din secolul 20, M sau M 6.0 (20.html)

20. Catalogul Radu al cutremurelor istorice I 9 (Intensitatea MSK-64) – (ist.html)

Gutenberg-Richter M R (mgr.html)

G-

14. Magnitudinea moment M (mw.html)

W

18. Elemente despre seismicitatea Romaniei (roseis.html)

19. Sursa subcrustala Vrancea (vra.html)

0

G-R

s

23. Cutremurul din 4 Martie 1977 (4mar.html)

35

24. Hazardul seismic. Elemente generale (haz.html)

36

25. Efectele conditiilor locale de amplasament asupra miscarii terenului (esg.html)

37

26. Tipuri de acţiuni dinamice ce pot acţiona asupra terenului de fundare (act.html)

27. Metode de determinare a parametrilor dinamici ai terenurilor/materialelor (met.html)

38

39

28. Echipament de laborator pentru încercări triaxiale (lab.html) 40

29. Codurile pentru proiectarea antiseismica in Romania (1941-2000) (cod.html)

42

30. Standarde de macrozonare seismica adoptate in perioada 1952-1993 (stand.html) 43

31. Harta de zonarea intensitatii seismice din anul 1952 (52.html)

44

32. Harta de zonarea intensitatii seismice din anul 1963 (63.html)

45

33. Harta de zonarea intensitatii seismice din anul 1977 (77.html)

46

34. Harta de zonarea intensitatii seismice din anul 1993 (93.html)

47

35. Vulnerabilitate si risc sesimic (vul.html)

48

36. Obiective de performanta seismica (perform.html)

49

37. Situri web propuse pentru vizionare

50

38. Structura pentru website 51

39. Bibliografie 52

1. Sursa seismica. Elemente generale (sursa.html)

In limbajul curent seismul (cutremurul) inseamna o miscare a terenului perceptibila de catre

oameni. Aceasta miscare a terenului nu este insa decat o parte a definitiei general acceptate in comunitatea stiintifica. United States Geological Survey 1 prezinta pe Internet urmatoarea definitie: termenul de seism descrie: (i) ruperea (alunecarea) brusca pe o falie 2 si miscarea terenului si radiatia de energie care o insotesc si (ii) efectele similare produse de activitatea vulcanica sau magmatica sau de o schimbare brusca a starii de tensiune din pamant.

Sursa seismica este partea din interiorul pamantului unde are loc ruperea sau modificarea starii de tensiuni si de unde incep sa se propage undele seismice.

O caracterizare simplificata a pozitiei in interiorul pamantului unde se produce cutremurul

este data de focar sau hipocentru. Focarul este locul unde incepe ruperea si el poate
este data de focar sau hipocentru. Focarul este locul unde incepe ruperea si el poate fi
pozitionat in spatiul tri-dimensional (latitudine, longitudine, adancime) cu ajutorul
inregistrarilor seismice. ocarului si a distantelor corespunzatoare este data in Figura 1.
Epicentru
Distanta epicentrala
Suprafata Pamantului
Sedimente
Distanta hipocentrala
Adancimea
focarului
Roca
Roca
Hipocentru
Falie
(focar)

Figura 1 Reprezentarea schematica a focarului si epicentrului

In functie de adancimea focarului, h, cutremurele au fost impartite in trei categorii:

(i) cutremure crustale (de suprafata) pentru care 0 h < 70 km; ele reprezinta marea majoritate a cutremurelor, sunt intalnite pe centura Pacificului, in Asia, in bazinul Mediteranean, etc. Daca sunt puternice pot fi distrugatoare, dar afecteaza suprafete reduse. (ii) cutremurele sub-crustale (de adancime intermediara) pentru care 70 h < 300 km; mai putin numeroase, afecteaza suprafete importante, au o durata moderata, sunt intilnite in Afganistan, Columbia, Japonia, Mexic, Filipine, Romania, etc. (iii) cutremurele de adancime pentru care 300 h 700 km; rare si cu o durata lunga, ele sunt intilnite pe centura Pacificului.

1 http://www.usgs.org

2 Cuvantul devine hiperlink (focar.html)

O metoda simpla de a identifica sursele/zonele seismice este aceea de a vizualiza pozitia epicentrelor. Se observa ca epicentrele se distribuie de-a lungul zonelor de contact dintre placile tectonice majore, Figura 2.

de contact dintre placile tectonice majore, Figura 2. Figura 2 Distributia epicentrelor cutr emurelor puternice,

Figura 2 Distributia epicentrelor cutremurelor puternice, USGS web site

Analiza seismicitatii regiunilor/surselor seismice se face analizand cataloagele de cutremure disponibile. Cataloage de cutremure sunt de doua tipuri: catalogul instrumental (bazat pe inregistrarile seismice) si catalogul istoric (bazat pe marturiile documentare).

2. Mecanism de focar / de rupere (focar.html)

In afara de determinarea pozitiei si magnitudinii seismelor, seismologii stabilesc si "mecanismul de focar" (mecanismul de rupere, solutia de faliere) a evenimentului seismic.

O falie este o fractura sau o zona de fracturare intre doua placi. Falia permite placilor sa se miste una fata de cealalta. Aceasta miscare are loc foarte repede in cazul seismelor. Aceste fracturi sau zone de fracturare pot avea dimensiuni de la cativa milimetri pana la mii de kilometri. In timpul seismului, placa dintr-o parte aluneca brusc fata de cealalta. Falia poate fi verticala sau poate avea un unghi oarecare fata de suprafata terenului.

Seismologii si geologii folosesc unghiul faliei fata de suprafata (in engleza "dip") si directia de alunecare (in engleza "slip") pentru a clasifica faliile si a stabili astfel mecanismul de focar corespunzator seismelor.

In Figura 3 sunt descrise principalele mecanisme de focar (USGS) 3 .

descrise prin cipalele mecanisme de focar (USGS) 3 . Figura 3. Principalele modele de mecanisme de

Figura 3. Principalele modele de mecanisme de focar

In cazul faliilor normale placa de deasupra (care "acopera" falia) se misca in jos fata de placa de dedesupt. Acest tip de mecanism de focar este specific zonelor seismice aflate in regim tectonic de extensie.

In cazul faliilor inverse (in engleza "reverse" sau "thrust"), placa de deasupra (care "acopera" falia) se misca in sus fata de placa de dedesupt. Acest tip de mecanism de focar este specific zonelor aflate in regim tectonic de compresie.

In cazul in care falia este verticala si placile se misca una fata de cealalta in plan orizontal, mecanismul de focar este de alunecare (in engleza "strike-slip").

Atunci cand exista si miscare verticala si orizontala pe o falie cu un unghi oarecare fata de suprafata, mecanismul de "alunecare cu unghi" (in engleza "oblique-slip").

Seismologii utilizeaza pe harti reprezentari simbolice ale mecanismelor de focar: "mingile de plaja" (in engleza "beachballs"). Ele indica directia alunecarii si unghiul faliei corespunzatoare seismului. Determinarea acestor caracteristici ale ruperii se face utilizand seismogramele inregistrate. Pe reprezentarile tip "minge de plaja" sectoarele de culoare inchisa corespund axei in tensiune T (axa eforturilor minime de compresiune), iar sectoarele de culoare alba corespund axei in compresiune P (axa eforturilor maxime de compresiune).

In Figura 4 (USGS) 4 sunt indicate reprezentarile mecanismelor de focar cu modul de alunecare a placilor si reprezentarile solutiilor de faliere tip "minge de plaja".

solutiilor de faliere tip "minge de plaja". Figura 4. Mecanisme de focar 4 http://quake.wr.usgs.gov/r

Figura 4. Mecanisme de focar

4 http://quake.wr.usgs.gov/recenteqs/beachball.html

3. Unde seismice (waves.html)

Undele seismice sunt unde elastice generate de un impuls de tip seism sau explozie. Atunci cand are loc un seism, el elibereaza energie de deformatie statica si unde seismice radiate din zona sursei seismice in toate directiile. Seismologii estimeaza ca circa 10% din din energia eliberata in timpul unui seism se disipeaza sub forma undelor seismice.

Undele seismice se propaga fie in interiorul pamantului (unde seismice de volum) fie de-a lungul sau la suprafata acestuia (unde seismice de suprafata), Figura 5 (BSSC) 5 , si au viteze de propagare diferite.

5 (BSSC) 5 , si au viteze de propagare diferite. Figura 5. Tipuri de unde seismice

Figura 5. Tipuri de unde seismice

Undele de volum se propaga cu viteze mai mari decat undele de suprafata, ele sunt primele vibratii care se resimt intr-un amplasament. Undele de volum au un continut de frecvente mai inalte decat undele de suprafata.

5 http://www.bssconline.org/

Undele de volum P (unde primare sau unde de compresiune) sunt cele mai rapide unde seismice, ele ajung primele (prima vibratie simtita in timpul seismelor). Undele P se pot propaga prin roci si lichide. Ele comprima si intind in mod succes materialul strabatut pe directia lor de propagare (intr-un mod similar celui in care sunetul se propaga prin aer).

Undele P compresiune dilatare
Undele P
compresiune
dilatare

Undele de volum S (unde secundare sau de forfecare) sunt mai lente ca undele P si sunt al doilea tip de unda/vibratie resimtita in timpul seismului. Ele vibreaza pamanatul in sus si in jos si in stanga si in dreapta fata de directia de propagare. Undele S se pot propaga doar prin mediu solid (tip roca), nu si prin mediu lichid. Aceasta caracteristica a undelor S i-a condus pe seismologi la concluzia ca in jurul centrului pamantului este un material de tip lichid.

Undele S
Undele S

Undele de suprafata sunt de doua tipuri: Love si Rayleigh. Ele au un continut de frecvente mai joase decat undele de volum si sunt considerate principalul raspunzator pentru avariile provocate de seisme.

Undele Love (denumite astfel dupa matematicianul englez A.E.H. Love 6 care a creat modelul lor matematic in 1911). Ele sunt cele mai rapide unde de suprafata si misca pamantul stanga- dreapta fata de directia de propagare, producand doar o miscare orizontala.

6 http://en.wikipedia.org/wiki/Augustus_Edward_Hough_Love

Undele Love
Undele Love

Undele Rayleigh (denumite astfel dupa englezul John William Strutt 7 , Lord Rayleigh, care a intuit matematic existenta acetui tip de unde in 1885) sunt unde care misca pamantul si in sus si in jos si inainte si inapoi in sensul de propagare, asemanator miscarii valurilor. Ele sunt resimtite puternic in timpul seismului.

Undele Rayleigh
Undele Rayleigh

Inregistrarea vibratiei terenului 8 intr-un amplasament contine toate tipurile de unde seismice.

7 http://nobelprize.org/nobel_prizes/physics/laureates/1904/strutt-bio.html

8 Cuvantul devine hiperlink (record.html)

4. Cat de “mare” este un cutremur (mare.html)

Caracterizarea marimii unui cutremur si posibilitatea de a compara cutremurele au preocupat dintotdeauna comunitatea stiintifica si publicul larg. Inaintea existentei unei instrumentari seismice suficient dezvoltate, cuantificarile marimii unui cutremur s-au bazat pe descrierea calitativa a efectelor cutremurelor (intensitatea 9 seismica). Mai tarziu, inregistrarile seismografelor au permis aparitia unei masuri cantitative ale marimii cutremurelor (magnitudinea 10 seismului).

Intensitatea seismica este o masura a efectelor seismului in diferite amplasamente, ea variaza de la amplasament la amplasament.

Magnitudinea unui seism este o marime masurata/calculata a marimii unui seism. Magnitudinea are o valoare unica, indiferent de locul unde ne aflam, indiferent de cat de puternica sau cat de slaba a fost vibratia terenului 11 in diferite amplasamente, indiferent de avariile provocate de seism in diferite locuri.

Unui seism i se asociaza o magnitudine si o harta a distributiei intensitatilor seismice.

Exista mai multe scari de magnitudini si scari de intensitati seismice.

9 Cuvantul devine hiperlink (intens.html)

10 Cuvantul devine hiperlink (magnit.html)

11 Cuvantul devine hiperlink (record.html)

5. Intensitatea seismica (intens.html)

Cea mai veche masura a marimii cutremurelor este intensitatea.

Intensitatea este o descriere calitativa a efectelor unui cutremur intr-un anumit amplasament, efecte descrise prin pierderile de vieti omenesti, prin avariile suferite de constructii si eventual prin fenomene ca lichefierea, alunecarile de teren, faliile de suprafata, deformatiile suprafetei pamantului, etc. Astfel de descrieri calitative sunt disponibile in marturiile istorice, existand posibilitatea de a evalua marimea cutremurelor din trecut, informatie foarte utila pentru studiul seismicitatii.

Cea mai veche scara de intensitati este Rossi-Forel, RF, creata in 1880, scara cu 10 grade de intensitate. Ea a fost ulterior inlocuita de scara de intensitati Mercalli, utilizata mai ales in forma ei modificata in 1931 MMI (Modified Mercalli Intensity 12 ), modificare propusa de cercetatorii americani pe baza experientelor din California. Scara MMI are 12 grade.

Un exemplu de harta de intensitati MMI este prezentat in Figura 6.

de harta de intensitati MMI este prezentat in Figura 6. Figura 6. Harta de intensitati seismice

Figura 6. Harta de intensitati seismice MMI pentru un cutremur din California

In Europa Centrala si de Est in 1964 a fost creata scara MSK 13 (Medvedev-Sponheuer- Karnik), tot de 12 grade. Ea a fost recomandata de Comisia Seismologica Europeana ESC (European Seismological Commission 14 ) si utilizata intensiv in Europa. O forma usor modificata a MSK a fost introdusa in 1981.

Un exemplu de harta de intensitati MSK este prezentat in Figura 7.

12 http://www.abag.ca.gov/bayarea/eqmaps/doc/mmi.html

13 Cuvantul devine hiperlink (msk.html)

14 http://www.esc.bgs.ac.uk/

Figura 7. Harta de intensita ti seismice MSK pentru cutremurul din 4 Martie 1977 (

Figura 7. Harta de intensitati seismice MSK pentru cutremurul din 4 Martie 1977

(Radu C., Polonic G., 1982. Seismicitatea teritoriului Romaniei cu referire speciala la regiunea Vrancea. In:

Cutremurul de pamant din Romania de la 4 Martie 1977, 1982. Monografie, Editura Academiei R.S. Romania, Bucuresti, p.75-136)

In 1992, in cadrul celei de a XXIII-a Adunari generale a ESC s-a definitivat Scara Macroseismica Europeana EMS (European Macroseismic Scale 15 ), bazata pe scara MSK. Scara EMS are tot 12 grade, dar introduce si aprecieri cantitative ale efectelor cutremurelor evaluand cantitativ (in procente) gradul de avariere a constructiilor prin clasele: putine (0- 20%), multe (10-60%) si majoritatea (50-100%).

Cea mai frecventa utilizare a intensitatilor estimate dupa un cutremur este realizarea hartilor de intensitati care ofera o imagine asupra efectelor cutremurului si asupra intinderii si distributiei acestor efecte.

Intensitatea este o caracteristica bazata pe observatii ale efectelor cutremurelor, are o componenta subiectiva semnificativa (in ceea ce priveste felul in care oamenii au resimtit cutremurul) si nu poate fi stabilita decat pe baza de ancheta, la cateva zile dupa cutremur.

In Japonia a fost introdusa la sfarsitul secolului 20 o scara instrumentala de intensitati seismice ce are 7 grade: intensitatea JMA (Japanese Meteorological Agency 16 ). Aceasta intensitate se masoara si se calculeaza automat cu instrumente specifice (seismic intensity meters) si poate fi reprezentata pe harti in timp real imediat ce are loc un cutremur. Intensitatea JMA se calculeaza in functie de amplitudinea miscarii seismice in amplasament. Calibrarea

15 http://www.gfz-potsdam.de/pb5/pb53/projekt/ems/guide/short/ems_shrt.htm

16 http://en.wikipedia.org/wiki/Japan_Meteorological_Agency_seismic_intensity_scale

coeficientilor care intervin in relatia de calcul a fost facuta pe baza corelatiei dintre distrugeri si miscarile seismice corespunzatoare de la cutremurele japoneze. Un exemplu de harta de intensitati JMA este prezentat in Figura 8.

de harta de intensitati JMA este prezentat in Figura 8. Figura 8. Exemplu de harta de

Figura 8. Exemplu de harta de intensitati seismice JMA pentru orasul Yokohama (Geophysics and Seismology Lab., Yokohama City University)

6. Scara de intensitate seismica MSK64 (msk.html)

Grad

 

Scara de intensitate seismica Medvedev-Sponheuer-Karnik MSK 64

1

Imperceptibil

Intensitatea oscilaţiilor rămâne sub limita sensibilităţii oamenilor. Cutremurul este detectat şi înregistrat numai de seismografe

2

Greu perceptibil

Simtit de persoanele in stare de repaus. Nu afecteaza obiectele. Fara daune la cladiri.

(foarte slab)

3

Slab

Este simţit de puţini oameni, care se află în interiorul locuinţei sau afară. Observatorii atenţi remarcă oscilaţia uşoară a obiectelor atârnate, mult mai pronunţată la etajele superioare. Fara daune la cladiri.

4

Moderat

Este simţit de mulţi oameni care se află în interiorul sau în afara locuinţei. Din cei care dorm, puţini pot fi treziţi. Ferestrele, uşile şi vesela zăngăne. Pardoselile şi pereţii scârţâie, mobila începe să uruie. Obiectele atârnate, lichidul din vase oscilează uşor. Fara daune la cladiri.

5

Suficient de

Zguduire generală a clădirilor. Este simţit de toţi oamenii. Mulţi dintre cei care dorm se trezesc. Puţini oameni părăsesc locuinţele. Animalele sunt neliniştite. Obiectele atârnate oscilează considerabil. Tablourile se deplasează din loc. Anumite obiecte fixate, pot fi deplasate. Uşile şi ferestrele deschise se închid şi se deschid cu zgomot. Din vasele umplute, deschise, lichidul se varsă. Avarii uşoare la constructii.

Puternic

6

Puternic

Este simţit de toţi oamenii. Mulţi dintre ei, aflaţi în interiorul clădirilor se sperie şi aleargă afară. Puţine persoane îşi pierd echilibrul. Se pot sparge vase şi obiecte din sticlă. Cad tablourile de pe pereţi. Fisuri şi crăpături în pereţi, desprinderea unor bucăţi de tencuială, căderea unor ţigle de pe acoperiş, crăpături la construcţiile din cărămidă.

7

Foarte Puternic

Majoritatea oamenilor sunt speriaţi şi părăsesc locuinţele. Crăpături mari şi adânci în pereţi; căderea coşurilor de fum şi distrugerea unor acoperişuri; surpări ale părţilor carosabile pe pante abrupte; distrugeri ale porţiunilor de îmbinare a conductelor. Se produc alunecări de teren.

8

Distrugator

Mobila se poate răsturna. Unele clădiri (părţi de clădire) se prăbuşesc. Se observă alunecări de teren în zonele depresionare şi pe pantele abrupte. Apar crăpături mari în teren, au loc caderi de roci.

9

Devastator

Panica generala. Oamenii sunt aruncati la pamant. Se produc avarii importante ale structurilor construite corect, conductele subterane sunt parţial distruse, se produce deformarea şinelor de cale ferată şi avarierea părţilor carosabile ale drumurilor. Au loc căderi de roci şi multe alunecări de teren

10

Nimicitor

Construcţiile se prăbuşesc parţial sau în totalitate. Degradări importante în baraje. Şinele de cale ferată se deformează. Masive alunecări de teren.

11

Catastrofal

Majoritatea cladirilor si structurilor sunt distruse. Fracturi şi deplasări ale terenului.

12

Foarte Catastrofal

Toate construcţiile de suprafaţă şi subterane sunt distruse total. Suprafaţa pământului este complet schimbată, devieri ale cursurilor de apă.

7. Inregistrarea seismelor (record.html)

Seismometrele sunt principalul instrument utilizat de oamenii de stiinta pentru studiul seismelor. Mii de seismometre sunt instalate astazi pe glob, iar instrumente similare au fost trimise pe Luna, pe Marte si pe Venus.

Avand la dispozitie o inregistrare tri-directionala (trei directii ortogonale, de obicei nord-sud, est-vest si vertical) obtinuta cu un seismometru, seismologii pot estima distanta seism- amplasament, directia principala, magnitudinea si mecanismul de rupere. Daca utilizeaza date de la mai multe instrumente se poate stabili pozitia focarului si se pot imbunatati estimarile celorlalti parametri.

Seismometrul este un simplu pendul. Cand pamantul vibreaza, baza si structura instrumentului se misca odata cu pamantul, in timp ce fortele de inertie pastreaza masa pendulului pe loc. Are loc o miscare relativa a masei pendulului fata de baza si structura de sustinere a acestuia. Aceasta miscare si variatia ei in timp reprezinta miscarea terenului in timpul seismului, ea este inregistrata si poarta numele de seismograma. Seismometrul trebuie sa fie fixat solidar cu terenul, astfel incat sa se miste odata cu acesta.

Primele seismometre inregistrau miscarea terenului pe o hartie speciala fixata pe un tambur rotativ sau pe o hartie fotografica ce avansa constant. Generatia actuala de instrumente digitale (Figura 9) utilizeaza un sistem electromagnetic care genereaza curent electric, variatia curentului electric masurat (volti) este transformata matematic in valori absolute ale miscarii terenului, iar miscarea este salvata in format digital, cu o rata de esantionare prestabilita.

in format di gital, cu o rata de es antionare prestabilita. Figura 9. Seismometru digital Kinemetrics

Figura 9. Seismometru digital Kinemetrics

Seismometrele pot masura acceleratia, viteza sau deplasarea terenului. Aceste marimi sunt inregistrate in mod continuu.

Acceleratia este rata de modificare a vitezei terenului (cat de mult se modifica viteza in unitatea de timp). O comparatie utila este cea cu pedala de acceleratie sau de frana de la automobil. Cand apasam pe pedala de acceleratie sau de frana a automobilului, acesta merge mai repede sau mai incet. Trecerea de la o viteza la alta (in sens crescator sau descrescator) se face prin accelerare sau decelerare.

Viteza este o masura care ne spune cat de repede se misca un punct de pe teren in timpul seismului.

Deplasarea este o masura a modificarii pozitiei unui punct datorita miscarii terenului fata de pozitia sa initiala (de referinta).

Intre acceleratie, viteza si deplasare exista relatii matematice de integrare sau derivare care permit ca pornind de la o marime sa le putem obtine pe celelalte doua.

Acceleratia/viteza/deplasarea maxima a terenului in timpul seismului intr-un amplasament este cea mai mare valoare de acceleratie/viteza/deplasare care apare pe semnalul inregistrat in acel amplasament. (Exemplu 17 )

17 Cuvantul devine hiperlink (exemplu.html)

8. Exemplu de inregistrare seismica (exemplu.html)

Statia seismica Giurgiu a Centrului National pentru Reducerea Riscului Seismic (CNRRS) 18 , seismul Vrancean
Statia seismica Giurgiu a Centrului National pentru Reducerea Riscului Seismic (CNRRS) 18 ,
seismul Vrancean subcrustal din 13 Decembrie 2005, Mw=4.8, h=144km.
Acceleration
4.5
0
EW (peak:- 2.9 cm/s/s)
-4.5
4.5
0
NS (peak:- 4.1 cm/s/s)
-4.5
4.5
0
V (peak: 2.0 cm/s/s)
-4.5
0
10
20
30
40
50
60
70
80
Time (sec)
Velocity
0.2
0
EW (peak:- 0.10 cm/s)
-0.2
0.2
0
NS (peak:- 0.14 cm/s)
-0.2
0.2
0
V (peak:- 0.07 cm/s)
-0.2
0
10
20
30
40
50
60
70
80
Time (sec)
Vel. (cm/s)
Vel. (cm/s)
Vel. (cm/s)
Acc. (cm/s/s)
Acc. (cm/s/s)
Acc. (cm/s/s)

18 http://cnrrs.utcb.ro/

Displacement 0.05 0 EW (peak:- 0.012 cm) -0.05 Disp. (cm)
Displacement
0.05
0
EW (peak:- 0.012 cm)
-0.05
Disp. (cm)
0.05 0 NS (peak: 0.030 cm) -0.05 Disp. (cm)
0.05
0
NS (peak: 0.030 cm)
-0.05
Disp. (cm)
0.05 0 V (peak: 0.018 cm) -0.05 0 10 20 30 40 50 60 70
0.05
0
V (peak: 0.018 cm)
-0.05
0
10
20
30
40
50
60
70
80
Disp. (cm)

Time (sec)

9. Magnitudinea seismului (magnit.html)

Odata cu dezvoltarea intrumentarii seismice a aparut posibilitatea introducerii unei masuri cantitative obiective a marimii cutremurelor, bazata pe inregistrarea miscarii terenului, denumita magnitudine. Desi seismografe existau inca din secolul XIX, doar in anii 1930 a aparut notiunea de magnitudine, introdusa de Charles F. Richter 19 . In cele ce urmeaza este prezentata o scurta descriere a diferitelor magnitudini care caracterizeaza marimea cutremurelor.

- Magnitudinea locala, M L

- Magnitudinea undelor de suprafata, M S

- Magnitudinea undelor de volum, m B

- Magnitudinea Gutenberg-Richter, M G-R

- Magnitudinea moment, M W

- Alte tipuri de magnitudine 25

20

21

23

22

24

19 http://science.enotes.com/earth-science/richter-charles-f

20 Cuvantul devine hiperlink (ml.html)

21 Cuvantul devine hiperlink (ms.html)

22 Cuvantul devine hiperlink (mb.html)

23 Cuvantul devine hiperlink (mgr.html)

24 Cuvantul devine hiperlink (mw.html)

25 Cuvantul devine hiperlink (m.html)

10. Magnitudinea locala M L (ml.html)

Magnitudinea locala M L (Local magnitude), introdusa de Richter in 1935, este o masura a amplitudinii undelor seismice inregistrate pe un seismometru orizontal cu torsiune tip Wood-Anderson. Ea este specifica seismelor din California, care sunt cutremure crustale (adancimea maxima circa 16km). Denumirea de magnitudine locala provine de la faptul ca definitia si relatia de calcul se pot aplica pentru cutremure care se produc la distante de pana la maxim 600km. Relatia de calcul a magnitudinii locale este:

M L = log A - log A 0 (Δ)

unde A 0 (Δ) este o functie de calibrare astfel aleasa incat un cutremur sa aiba magnitudinea M L = 0 daca la distanta epicentrala Δ = 100km amplitudinea maxima inregistrata este A = 1

mm.

Neajunsurile magnitudinii locale (pentru cutremure de suprafata, pentru distante limitate si pentru un tip specific de instrument) au condus la definirea unor noi tipuri de magnitudini. Magnitudinea locala M L a devenit cunoscuta de publicul larg ca magnitudinea Richter.

11. Magnitudinea undelor de suprafata M S (ms.html)

Magnitudinea undelor de suprafata M S (Surface wave magnitude), a fost introdusa de Gutenberg 26 si Richter in 1936. Este o magnitudine definita pentru cutremure crustale si subcrustale (adancimea focarului pana la 70 km) si pentru distante teleseismice (15-130 grade).

Magnitudinea undelor de suprafata M S se calculeaza astfel:

M S = log A + 1.656 log Δ + 1.818

unde A este amplitudinea maxima a miscarii terenului masurata in microni pentru unde de suprafata cu o perioada intre 18 si 22sec, Δ este distanta epicentrala la care se afla seismometrul masurata in grade (360° reprezinta circumferinta Pamantului).

Magnitudinea undelor de suprafata nu este dependenta de tipul de instrument.

Ulterior au aparut diferite versiuni ale acestei relatii, de exemplu Vanek et al., 1962:

M S = log (A/T) + 1.66 log Δ + 3.30

unde T este perioada undelor de suprafata Rayleigh, relatie care nu mai fixeaza perioada undelor care trebuie utilizata.

26 http://www.agu.org/inside/awards/gutenberg.html

12. Magnitudinea undelor de volum m b (mb.html)

Magnitudinea undelor de volum m B (Body wave magnitude), a fost introdusa de Gutenberg in 1945. Este definita pentru cutremure de adancime intermediara sau mare pentru care amplitudinea undelor de suprafata este prea mica pentru a permite o evaluare precisa a magnitudinii undelor de suprafata. Se aplica pentru distante teleseismice intre 16 si 100 grade.

B

Formula standard de calcul este de forma:

m B B = log (A/T) + Q(Δ,h)

unde A este amplitudinea undelor de volum P in microni, T este perioada undelor de volum P (cu perioade intre 4 si 20 sec) si Q(Δ,h) este o functie de corectie care tine cont de distanta epicentrala (in grade) si de adancimea focarului (in kilometri). Inregistrarile sunt obtinute cu seismografe cu banda lata. Astazi se utilizeaza si instrumente cu banda ingusta, pe care se pot citi unde P cu o perioada de circa 1 sec. Forma curent intilnita a relatiei de determinare a magnitudinii undelor de volum in acest caz este:

m b = log (A/T) + 0.01Δ + 5.9 .

Intre m B B si m b exista o diferenta fundamentala care provine din faptul ca ele caracterizeaza portiuni diferite din spectrul sursei. Se poate spune ca magnitudinea m b caracterizeaza doar inceputul procesului de rupere.

13. Magnitudinea Gutenberg-Richter M G-R (mgr.html)

Deoarece magnitudinile M S , m B B si m b caracterizeaza portiuni diferite din spectrul sursei (diferite unde cu diferite perioade), Gutenberg si Richter (1954) au incercat introducerea unei magnitudini “unice”. Aceasta noua magnitudine a fost introdusa cu ocazia intocmirii celui mai mare catalog mondial de cutremure in celebra lor lucrare “Seismicity of the Earth and Associated Phenomena”.

Magnitudinea Gutenberg-Richter, notata cu M G-R , a fost introdusa de Gutenberg si Richter (1954). Pentru M G-R nu exista o procedura de determinare, ci una de atribuire. In mod simplificat se considera ca M G-R = M s pentru cutremure de suprafata si M G-R = 1.1 m B - 0.6 pentru cutremure intermediare si adanci. Magnitudinea M G-R nu s-a bucurat de o utilizare larga.

B

14. Magnitudinea moment M W (mw.html)

Magnitudinea moment M W a fost introdusa de Hanks 27 si Kanamori 28 in 1979:

M W = 2/3 log M 0 - 10.7

Cele mai mari magnitudini moment inregistrate sunt cele de la cutremurele din Chile 1960, M W =9.5 si Alaska 1964, M W =9.2. Trebuie mentionat ca seismele slabe nu genereaza suficienta energie ca sa permita determinarea momentului seismic (si implicit a M W ).

27 http://quake.usgs.gov/program/directory/member.php?id=84

28 http://www.gps.caltech.edu/faculty/kanamori/kanamori.html#cv

15. Alte magnitudini (m.html)

Pentru situatiile in care seismografele prezinta defectiuni de functionare si amplitudinile inregistrate nu sunt complete, se poate folosi magnitudinea de durata M D , definita pe baza duratei inregistrarii, pentru distante intre 0 si 400km. In cazul cutremurelor istorice, pe baza hartilor de distributie a intensitatilor seismice, au fost propuse metode de stabilire a unei magnitudini echivalente M E . In Japonia se utilizeaza magnitudinea Japanese Meteorological Agency M JMA , apropiata de magnitudinea Gutenberg-Richter, calculata pentru unde cu o perioada de circa 3 sec.

16. Seismicitatea globului terestru (seisterra.html)

Conform USGS, pe glob sunt detectate circa 500 000 de seisme. Dintre acestea circa 100000 sunt simtite de oameni, iar circa 100 produc avarii.

In Tabelul 1 este prezentata o statistica intocmita de USGS ce indica numarul total de seisme pe glob, grupate in diferite intervale de magnitudine, incepand cu anul 2000 si pana in prezent (statistica pentru anul 2007 fiind incompleta).

Tabelul 1.

Numarul de seisme pe glob in perioada 2000-2007 Conform US Geological Survey National Earthquake Information Center

Magnitudine 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007* 8.0 to 9.9 1 1 0
Magnitudine
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007*
8.0 to 9.9
1
1
0
1
2
1
1
2
7.0 to 7.9
14
15
13
14
14
10
10
2
6.0 to 6.9
158
126
130
140
141
141
132
56
5.0 to 5.9
1345
1243
1218
1203
1515
1697
1483
586
4.0 to 4.9
8045
8084
8584
8462
10888
13918
13069
3791
3.0 to 3.9
4784
6151
7005
7624
7932
9189
9953
2741
2.0 to 2.9
3758
4162
6419
7727
6316
4636
4016
1001
1.0 to 1.9
1026
944
1137
2506
1344
26
19
15
0.1 to 0.9
5
1
10
134
103
0
2
0
Fara magnitudine
3120
2938
2937
3608
2939
865
849
632
Total
22256 23534 27454 31419
31194
30483
29534
8826
Numarul de morti estimat
* estimare
231 21357
1685 33819 284010
82364
6605
136

Numarul total de seisme aparent mai mare in ultimii ani se datoreaza doar cresterii numarului de instrumente care inregistreaza seisme pe glob, retelele seismice acoperind din ce in ce mai bine intreaga suprafata a globului terestru, iar caracteristicile acestor instrumente permit identificarea din ce in ce mai completa a evenimentelor de mica magnitudine, imperceptibile de catre om.

Faptul ca nu exista o tendinta clara de crestere sau de descrestere a activitatii seismice pe glob este evidentiat de statistica numarului total anual de seisme puternice (magnitudine mai mare sau egala cu 7) pe glob (USGS). In total din 1900 pana in 2005 au avut loc 2061 de seisme puternice, in medie, pe an, avand loc pe glob circa 19 astfel de seisme.

Numarul total anual de seisme cu magnitudinea mai mare sau egala cu 7, pe glob (USGS), in perioada 1900-2002

1900 13

1930

13

1960

22

1990

18

1901 14

1931

26

1961

18

1991

16

1902 8

1932

13

1962

15

1992

13

1903 10

1933

14

1963

20

1993

12

1904 16

1934

22

1964

15

1994

13

1905 26

1935

24

1965

22

1995

20

1906 32

1936

21

1966

19

1996

15

1907 27

1937

22

1967

16

1997

16

1908 18

1938

26

1968

30

1998

12

1909 32

1939

21

1969

27

1999

18

1910 36

1940

23

1970

29

2000

15

1911 24

1941

24

1971

23

2001

16

1912 22

1942

27

1972

20

2002

13

1913 23

1943

41

1973

16

2003

15

1914 22

1944

31

1974

21

2004

16

1915 18

1945

27

1975

21

2005

11

1916 25

1946

35

1976

25

1917 21

1947

26

1977

16

1918 21

1948

28

1978

18

1919 14

1949

36

1979

15

1920 8

1950

39

1980

18

1921 11

1951

21

1981

14

1922 14

1952

17

1982

10

1923 23

1953

22

1983

15

1924 18

1954

17

1984

8

1925 17

1955

19

1985

15

1926 19

1956

15

1986

6

1927 20

1957

34

1987

11

1928 22

1958

10

1988

8

1929 19

1959

15

1989

7

In Tabelul 2 USGS indica valori medii ale numarului total de seisme ce au loc pe glob.

Magnitudine

Numar mediu anual

 

8

1

¹

7

- 7.9

17 ²

6

- 6.9

134 ²

5

- 5.9

1319 ²

4

- 4.9

13000 (estimat)

3

- 3.9

130000 (estimat)

2

- 2.9

1300000 (estimat)

¹ Utilizand date incepand cu 1900 ² Utilizand date incepand cu 1990

17. Cele mai mari cutremure inregistrate instrumental (max.html)

Cel mai mare/puternic seism inregistrat instrumental pana acum pe glob a fost cel din Chile, 22 Mai 1960, cu o magnitudine moment de 9.5.

Seismul a omorat 1655 de persoane in Chile si a ranit alte 3000. In total, in toate tarile afectate numarul mortilor atinge 5-6000, conform diferitelor surse. Doua milioane de persoane au ramas fara locuinte, iar pagubele materiale in Chile s-au ridicat la circa 550 milioane de dolari (valoare actualizata circa 4miliarde USD).

Valuri de tsunami datorate cutremurului au atins pe coasta Chile inaltimea de 25m. Valuri cu o inaltime de circa 10m au provocat moartea a 61 de persoane si au produs pagube de 75 milioane de dolari in Hawai (la 10000km distanta!), si moartea a 138 persoane si pagube de 50 milioane de dolari in Japonia. Tot din cauza valurilor de tsunami, in Filipine 32 de persoane au murit sau au fost date disparute, iar pe coasta de vest a SUA valurile au atins 1.7m inaltime si au produs pagube de 500000 de dolari.

Cele mai mari cutremure inregistrate instrumental, conform USGS 29 sunt:

1. Chile 1960, Mw=9.5

2. Prince William Sound, Alaska 1964, Mw=9.2

3. Off the West Coast of Northern Sumatra 2004, Mw=9.1

4. Kamchatka 1952, Mw=9.0

5. Off the Coast of Ecuador 1906, Mw=8.8

6. Rat Islands, Alaska 1965, Mw=8.7

7. Northern Sumatra, Indonesia 2005, Mw=8.6

8. Andreanof Islands, Alaska 1957, Mw=8.6

9. Assam - Tibet 1950, Mw=8.6

10. Kuril Islands 1963, Mw=8.5

11. Banda Sea, Indonesia 1938, Mw=8.5

12. Kamchatka 1923, Mw=8.5

Banda Sea, Indonesia 1938, Mw=8.5 12. Kamchatka 1923, Mw=8.5 Figura 10 Distributia epicentrelor celor mai mari

Figura 10 Distributia epicentrelor celor mai mari mari cutremure inregistrate, USGS

18. Elemente despre seismicitatea Romaniei (roseis.html)

Hazardul seismic din Romania este datorat sursei seismice subcrustale Vrancea si mai multor surse seismice de suprafata (Banat, Fagaras, Dobrogea, etc.). Sursa Vrancea este determinanta pentru hazardul seismic din circa doua treimi din teritoriul Romaniei, in timp ce sursele de suprafata contribuie mai mult la hazardul seismic local.

La nivel European seismicitatea Romaniei poate fi caracterizata drept medie, dar avand particularitatea ca seismele cu focarul in sursa subcrustala Vrancea 30 pot provoca distrugeri pe arii intinse incluzand si tarile invecinate. Cutremurele Vrancene au fost resimtite in Europa pe suprafete care au atins 2 milioane de km 2 . Dupa cum se poate observa din seismicitatea Europei, Figura 11, activitatea seismica in Romania este concentrata in cateva zone seismice distincte (Figura 12).

concentrata in cateva zone seismice distincte (Figura 12). Figura 11 Seismicitatea Europei (1975-1995), USGS/NEIC 3 0

Figura 11 Seismicitatea Europei (1975-1995), USGS/NEIC

30 expresia devine hiperlink (vra.html)

Figura 12 Seismicitatea Romaniei, Geosci ence Interactive Da tabases - Cornell Univ./INSTOC In comparatie cu

Figura 12 Seismicitatea Romaniei, Geoscience Interactive Databases - Cornell Univ./INSTOC

In comparatie cu sursa Vrancea, celelalte zone seismice din Romania (Figura 11) prezinta o activitate redusa, mai activa in ultima perioada dovedindu-se zona Banatului. In aceasta zona au avut loc in ultimul deceniu cutremure de suprafata (adancimea focarelor h10 km) relativ puternice: pe 12 Iulie 1991 (magnitudinea undelor de suprafata M s =5.7), 18 Iulie 1991 (M s =5.6) si 2 Decembrie 1991 (M s =5.6, 5 raniti, ~1000 imobile prabusite sau grav avariate, 4000 de persoane fara locuinta). Acceleratia maxima a miscarii terenului inregistrata a fost circa 13% din acceleratia gravitationala. Alte zone seismice crustale active sunt zonele Fagaras si Dobrogea.

Cel mai puternic cutremur crustal din Romania este considerat a fi cel din 26 Oct. 1550, din zona Fagaras, intensitatea sa epicentrala I 0 = 9 (scara MSK) corespunzand unei magnitudini M S =7.2 (Marza, 1995).

19. Sursa subcrustala Vrancea (vra.html)

Sursa seismica Vrancea “este o sursa remarcabila de seisme de adancime intermediara” (Gutenberg 31 & Richter 32 , 1965). In celebra lucrare “Seismicity of the Earth and Associated Phenomena”, cei doi autori subliniaza similaritatea sursei Vrancea cu sursa Hindu Kush din Afganistan, prin localizarea intr-o zona clar delimitata si prin repetarea frecventa a cutremurelor cu adancimea focarului intre 100 si 150 km. Conform clasificarii facute de Gutenberg si Richter (inca de la editia din 1954), regiunea seismica Vrancea este incadrata in diviziunea B Arcul Alpin-Asiatic, diviziune care cumuleaza 22.1% din seismicitatea globului. Regiunea Vrancea a fost particularizata, ea fiind regiunea seismica nr. 51, Figura 13.

In regiunea Vrancea, pe adancime, se pot delimita doua zone distincte: zona seismelor de suprafata sau crustale (h<60 km) si zona seismelor intermediare sau subcrustale (h =60÷170 km).

Vrancea
Vrancea

Figura 13. Regiunile seismice (Gutenberg & Richter, 1956 & 1965)

Cataloage ale cutremurelor ce au avut loc pe teritoriul Romaniei au fost elaborate de Radu 1970, 1974, 1980 si 1994 (manuscrise, publicate in Lungu et al., 1997) si de Constantinescu si Marza (1980). In 1997 o versiune bazata pe Catalogul Constantinescu-Marza a fost prezentata cu ocazia Primului Seminar International privind cutremurele din Vrancea, Bucuresti, Nov., (Oncescu et al., 1999), versiune care este constant adusa la zi pe pagina de internet a Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, INCDFP 33 , Magurele.

31 http://www.agu.org/inside/awards/gutenberg.html

32 http://www.cartage.org.lb/en/themes/biographies/MainBiographies/R/RichterC/1.html

33 www.infp.ro

Catalogul istoric 34 (cu evenimente pana la 1900) evidentiaza in medie un seism major

(intensitate seismica

20

instrumentale (10 Noiembrie 1940 37 ) si cel mai destructiv seism Vrancean (4 Martie 1977 38 ).

contine cel mai puternic seism Vrancean ale carui caracteristici au fost stabilite pe baze

I 0 9) in fiecare secol. Catalogul evenimentelor seismice din secolul

35

36

34 expresia devine hiperlink (ist.html)

35 expresia devine hiperlink (msk.html)

36 expresia devine hiperlink (20.html)

37 expresia devine hiperlink (10nov.html)

38 expresia devine hiperlink (4mar.html)

20. Catalogul Radu al cutremurelor istorice I 0 9 (Intensitatea MSK-64) – (ist.html) (informatii compilate si sintetizate de Lungu si Aldea, 2000)

   

Data

Timp

Intensitatea (max)

Magnitudine

 

Radu

Nr.

 

(GMT)

 

I

o

M G-R

M S

h:m:s

Radu

altii

Radu

Altii

1

1196

Feb 13

07:

(8) 8-9

9/CM

(6.7) 7.2

7.3/CM

7.0/KS

RT, R

2

1230

May 10

07:

(8-9) 9 +

8.5/CM

(6.9)7.4

7.1/CM

7.1/KS

RT, R, N

3

1446

Oct 10

04:

8

8.5/CM

6.7

7.3/CM

7.3/KS

RT, R

 

8-9/RT

6.9/RT

4

1471

Aug 29

10-11:

(8) 9

9/CM

8-9 KS

(6.9) 7.4

7.3/CM

7.1/KS

RT, R

5

1516

Nov 8

12:

9

9/CM

8/KS

7.2

6.8/KS

RT, R

6

1620

Nov 8

13-14:

(8-9)9

9/CM

8/KS

(6.9)7.2

7.3/CM

6.5/KS

RT

7

1679

Ian29 ? Aug 9

 

(8) 6

9/CM

(6.7) 5.5

7.3/CM

6.8/KS

RT

8

1681

Aug 18

(00)01:

9

8/CM

(6.7)7.4

6.8/CM

6.8/KS

RT

9

1738

May 31/Jun 11

10-11:

(8-9) 9

9.5/CM

(6.9)7.4

7.5/CM

7.0/KS

RT, R

10

1802

Oct 26

10:55

9

10/CM

7.5

7.7/CM

7.4/KS

R

11

1838

Jan 23

18:45

8

9/CM

6.7

7.3/CM

6.9/KS

R

Observatii:

M G-R - Magnitudinea Gutenberg-Richter M S - Magnitudinea undelor de suprafata

In Tabel sunt utilizate urmatoarele abrevieri pentru sursele de informatie:

- Cataloagele Radu, 1971, 1974

- Catalogul Radu, Torro, 1986

- Catalogul Constantinescu si Marza, 1980

- Catalogul Kondorskaya, Shebalin, 1977

- Catalogul Niconov

R

RT

CM

KS

N

21. Catalog al cutremurelor puternice din secolul 20, M G-R sau M s 6.0 (20.html) (informatii compilate si sintetizate de Lungu si Aldea, 2000)

Nr.

 

Data

Lat.

Long.

Adancimea focarului h km

 

Magnitudinea

 
 

N°

E°

M

s

M

W

M

G-R

M

W

Radu

Marza

www.infp.ro

Marza

www.infp.ro

Radu

Lungu

1

1903

Sep 13

45.7

26.6

i

70

70

5.7

6.3

6.3

6.6

2

1904

Feb 6

45.7

26.6

i

75

75

6.3

6.6

5.7

-

3

1908

Oct 6

45.7

26.5

150

125

125

6.8

7.1

6.8

7.1

4

1912

Mai 25

45.7

27.2

80

90

90

6.4

6.7

6.0

6.3

5

1934

Mar 29

45.8

26.5

90

90

90

6.3

6.6

6.3

6.6

6

1939

Sep 5

45.9

26.7

115

120

120

6.1

6.2

5.3

-

7

1940

Oct 22

45.8

26.4

122

125

125

6.2

6.5

6.5

6.8

8

1940

Nov 10

45.8

26.7

133

135

150

7.4

7.7

7.4

7.7

9

1945

Sep 7

45.9

26.5

75

80

80

6.5

6.8

6.5

6.8

10

1945

Dec 9

45.7

26.8

80

80

80

6.2

6.5

6.0

6.3

11

1948

Mai 29

45.8

26.5

140

130

130

6.0

6.3

5.8

-

12

1977

Mar 4

45.34

26.30

109

 

- 94

7.2

7.4

7.2

7.5

13

1986

Aug 30

45.53

26.47

133

 

- 131

 

- 7.1

7.0

7.3

14

1990

Mai 30

45.82

26.90

91

 

- 91

 

- 6.9

6.7

7.0

15

1990

Mai 31

45.83

26.89

79

 

- 87

 

- 6.4

6.1

6.4

Observatii:

M G-R - Magnitudinea Gutenberg-Richter M S - Magnitudinea undelor de suprafata M W - Magnitudinea moment.

In cazul estimarii Magnitudinii moment de catre Lungu s-a folosit relatia:

M W M G-R + 0.3 pentru 6.0 M G-R 7.4 (Lungu, 1999).

22. Cutremurul din 10 Noiembrie 1940 (10nov.html)

Cutremurul s-a resimtit pe mai mult de 2 milioane de kilometri patrati. Miscarea terenului s-a simtit spre Est la Odesa, Cracovia, Poltava, Kiew si pana la Moscova, unde a si provocat unele distrugeri (intensitatea estimata V-VI). Spre Nord aria macroseismica s-a intins pana la Leningrad; spre Vest pana peste fluviul Tissa, iar spre SW si Sud, in Iugoslavia, in toata Bulgaria si mai departe pana la Istambul.

In Romania au fost identificate doua zone de intensitate maxima: o regiune care se intinde

intre Panciu si Focsani, spre Tecuci si Corod, pana la Beresti si o a doua regiune se intinde de la Campina la Bucuresti, in Campia Romana. Se considera ca in cele doua regiuni intensitatea seismului a depasit peste tot gradul VIII pe scara Mercalli-Sieberg, apropiindu-se mai mult de gradul IX pe care se pare ca l-a depasit la Campina, Focsani, Tecuci, Beresti si intr-un mare numar de sate din aceste regiuni, maximul gasindu-se la Panciu unde intensitatea estimata a fost X. In Vrancea totusi, intensitatea a fost mai mica, intre gradul VI si VII-VIII.

In Bucuresti cea mai semnificativa distrugere a fost prabusirea completa a Blocului Carlton,

cea mai inalta constructie din beton armat din Romania la acel moment (47 m inaltime, 12

etaje). Pana la 24 Noiembrie din daramaturile Carltonului au fost scosi 136 de morti.

O mare parte dintre blocurile din beton armat inalte (peste 9 etaje) au suferit avarii

importante: Belvedere pe strada Brezoianu 7, Wilson, Lengyel, Pherekide, Brosteni,

Galasescu.

In oras 183 de case erau amenintate cu surparea, cca 600 persoane urmand a fi evacuate; alte

402 cladiri au suferit mari stricaciuni. Primaria Bucurestiului a primit peste 2500 de cereri de

asistenta la cladirile avariate.

S-au inregistrat pagube mari la sute de cladiri: la Ateneul Roman, Teatrul National, Opera, pe tot parcursul Caii Victoriei, la Casa de Depuneri, Palatul Postei, Palatul Justitiei, in str.Lipscani biserica Popa Tatu s-a daramat; la Marele Stat major (str.Stirbei Voda) statuia generalului Cernat a sarit de pe soclu, in oras toate ceasurile publice s-au oprit.

23. Cutremurul din 4 Martie 1977 (4mar.html)

Conform Raportului Bancii Mondiale P-2240-RO, intocmit imediat (17 Mai 1978) dupa cutremurul din 4 Martie 1977, cel mai distrugator cutremur Vrancean din acest secol:

(i) Din totalul de 1578 victime, 1424 (90%) si-au pierdut viata in Bucuresti; (ii) Din totalul pagubelor materiale evaluate la 2.048 miliarde US$, in 1977 Bucurestiul a suferit pagube in valoare de 1,4 miliarde US$, (2/3 din totalul pagubelor materiale). Altfel spus, in cazul unui cutremur Vrancean major, pe baza experientei cutremurului din 1977, peste 2/3 din riscul seismic al Romaniei este localizat in Capitala! Acelasi Raport al Bancii Mondiale arata ca pagubele cumulate la fondul construit au reprezentat 1,42 miliarde US$, adica cca 70% din totalul pagubelor in 1977.

In centrul Capitalei in 1977 s-au prabusit 23 cladiri avand peste 7 etaje cu scheletul in cadre din beton armat si cu zidarie de umplutura, toate construite inainte de cel de al doilea razboi mondial, intr-o vreme cand Romania nu avea norme de proiectare a constructiilor rezistente la cutremure si, cand chiar si in tari foarte avansate precum SUA si Japonia, nu se dispunea de ansamblul cunostintelor necesare realizarii unor asemenea constructii inalte de beton armat care sa reziste la cutremure de pamant puternice. De asemenea in Bucuresti s-au prabusit 5 cladiri construite inainte de razboi avand structura din zidarie portanta si 3-6 nivele precum si 3 cladiri noi, cu structura din beton armat construite dupa 1962.

24. Hazardul seismic. Elemente generale (haz.html)

Hazardul natural reprezinta amenintarea cauzata de fenomene naturale potentiale care pot produce pierderi de vieti omenesti si pierderi economice si care pot avea consecinte negative asupra societatii.

Hazardul se cuantifica prin probabilitatea ca anumiti parametri care caracterizeaza un fenomen sa fie depasiti intr-un amplasament dat si intr-un interval de timp dat.

Hazardul nu se refera la consecintele fenomenului (distrugeri, victime, pierderi economice), el este cauza consecintelor. Consecintele/pierderile sunt cuantificate prin risc. Riscul exprima posibilitatea de a avea pierderi de vieti omenesti si economice. Riscul se cuantifica prin probabilitatea ca intr-un amplasament dat si intr-un interval de timp dat, pierderile sa depaseasca un anumit nivel.

Adeseori termenul de hazard este intrebuintat eronat. Un exemplu des intalnit este expresia de “reducere a hazardului”. Hazardul nu poate fi redus, el exista independent de vointa omului, dar consecintele lui (riscul) pot fi reduse.

Hazardul seismic descrie amenintarea potentiala datorata fenomenelor care apar odata cu producerea unui cutremur. Hazardul seismic este de doua tipuri: primar si secundar (indus).

Hazardul seismic primar include: (i) miscarea terenului, (ii) faliile de rupere de suprafata si (iii) deformatiile tectonice ale suprafetei terenului.

Hazardul seismic secundar (indus) include fenomene provocate de hazardul primar: (i) lichefierea terenului, (ii) alunecarile de teren, (iii) tasarea sau prabusirea unor portiuni de teren, (iv) avalanse de zapada sau gheata si (iv) tsunamis (valuri uriase in oceane si mari) si seiches (miscarea puternica a apei in lacuri).

Analizele de hazard seismic au ca scop estimarea cantitativa a parametrilor miscarii seismice intr-un amplasament dat.

Miscarea terenului intr-un amplasament dat contine efectul mai multor factori:

(i) Factori de sursa (ii) Factori de pozitie (iii) Factori de amplasament

39

- magnitudine, continut de frecvente; - distanta fata de sursa, directivitate;

40 - geologie, topografie.

39 Cuvantul devine hiperlink (sursa.html)

40 Cuvantul devine hiperlink (esg.html)

25. Efectele conditiilor locale de amplasament asupra miscarii terenului (esg.html)

Efectele conditiilor locale de amplasament descriu caracteristica fiecarui amplasament de a raspunde diferit in timpul unui cutremur.

Analiza din punct de vedere ingineresc a raspunsului terenului intr-un amplasament in timpul unui cutremur trebuie sa urmareasca urmatoarele aspecte:

- Modificarea semnalului seismic din cauza factorilor geometrici (topografie, structura

geologica) si factorilor mecanici (variatia proprietatilor terenului); vibratia este mai lunga, modificari ale continutului de frecvente, amplificarea/dezamplificarea parametrilor miscarii, etc.;

- Modificarea proprietatilor terenului (presiune interstitiala sporita, rezistenta mai mare sau mai mica, densitate sporita, lichefiere, tasari, etc.);

- Probabilitatea sporita a “macro” miscarilor terenului (alunecari de teren, cedari ale terenului, caderi de roci, etc.).

Variabilitatea raspunsului de la un amplasament la altul este data de (i) caracteristicile terenului in amplasament, (ii) topografia amplasamentului si geometria straturilor de teren si (iii) pozitia amplasamentului in raport cu ruperea la sursa. Primele doua cauze sunt preponderente in majoritatea situatiilor, a treia fiind semnificativa in zona epicentrala. Exista bineinteles si multe situatii in care topografia si dispunerea straturilor sunt asemanatoare si atunci proprietatile terenului joaca un rol predominant.

Determinarea caracteristicilor miscarii terenului in functie de conditiile locale de amplasament este o sarcina dificila datorita diversitatii materialelor geologice si a iregularitatii dispunerii acestor materiale.

Studiile pentru caracterizarea seismică a condiţiilor de teren în amplasament trebuie să conţină profilul vitezelor undelor seismice. Testele geofizice de tip downhole sunt necesare pentru modelarea teoretică a propagării undelor în amplasament şi estimarea efectelor condiţiilor locale de amplasament.

41 sau repetate cauzate de forţele seismice, de echipamente, maşini etc. pot

Mişcările ciclice

provoca o reducere a capacităţii portante prin reducerea rezistenţei terenului de fundare. Mişcarea terenului în timpul unui cutremur şi distrugerile asociate acesteia sunt puternic influenţate de condiţiile locale de amplasament.

Proprietăţile materialelor care alcătuiesc terenul de fundare se pot determina prin încercări in situ şi în laborator 42 , suplimentate, după cum este cazul, de experienţă, relaţii empirice şi date publicate pentru materiale (tipuri de pământuri) similare. Pentru evaluarea condiţiilor de fundare a terenului se utilizeaza diferite metode de determinare a parametrilor dinamici 43 . Precizarea condiţiilor locale de teren într-un amplasament specificat presupune determinarea atât a structurii pachetului de straturi de teren din subsolul amplasamentului cât şi a proprietăţilor dinamice ale acestuia: viteza undelor transversale şi longitudinale în straturile componente ale pachetului, modulul de elasticitate, coeficientul lui Poisson, etc.

41 expresia devine hiperlink (act.html)

42 expresia devine hiperlink (lab.html)

43 expresia devine hiperlink (met.html)

26. Tipuri de acţiuni dinamice ce pot acţiona asupra terenului de fundare (act.html)

Tipul acţiunii/Fenomen

Număr de cicluri

Durata încărcării

Tipul efectului

Căderea bombelor sau exploziile

1

10 -3 – 10 -2 secunde

Puls sau şoc

Seism (durata unui puls este între 0.1 şi 3 secunde)

10 – 20 cu amplitudini diferite

0.02 – 1 secunde

 

Baterea piloţilor, vibro - compactarea

100 – 1000

Frecvenţa de comandă

 

10

– 60 Hz

Fundaţii de maşini (pentru compresoare, generatoare electrice)

10 4 - 10 5

Frecvenţa de comandă

 

10

– 60 Hz

Parcări auto, valurile de apă, ecartamentul căii ferate

Foarte mare

0.1s ÷ câteva secunde

Oboseala

27.

(met.html)

Metode

de

determinare

a

parametrilor

dinamici

ai

terenurilor/materialelor

   

Caracteristici de deformatie

 

Rezistenţa

 
 

METODA

Modul de

Modul de

     

Nivel de

 
 

deformaţie

deformaţie

Coeficientul

Factorul de

Rezistenţa la

deformaţie

longitudinal,

transversal,

Poisson,

amortizare,

forfecare

 

E

 

G

 

ν

 

h

dinamică

 

Test triaxial ciclic

  Test triaxial ciclic             5*10 - 4 - 10 -
         
  Test triaxial ciclic             5*10 - 4 - 10 -
 
  Test triaxial ciclic             5*10 - 4 - 10 -
  Test triaxial ciclic             5*10 - 4 - 10 -

5*10 -4

- 10

-1

Teste de

Test de forfecare ciclică

   
Teste de Test de forfecare ciclic ă         10 - 4 - 10
   
Teste de Test de forfecare ciclic ă         10 - 4 - 10
Teste de Test de forfecare ciclic ă         10 - 4 - 10

10 -4 - 10 -4

 

laborator

Test cu impuls ultrasonic

laborator Test cu impuls ultrasonic               Foarte mic
   
laborator Test cu impuls ultrasonic               Foarte mic
         

Foarte mic

Coloană rezonantă

Coloan ă rezonant ă               10 - 6 - 10
   
Coloan ă rezonant ă               10 - 6 - 10
       
Coloan ă rezonant ă               10 - 6 - 10
 

10 -6 - 10 -4

 
 

Forfecare torsională

   
  Forfecare torsional ă         1 0 -4 - 10 -2
   
  Forfecare torsional ă         1 0 -4 - 10 -2
  Forfecare torsional ă         1 0 -4 - 10 -2

10 -4

- 10

-2

Încercări

Supraveghere seismică Refracţie, Reflexie, Crosshole, Downhole, Metoda undelor se suprafaţă

 
ă Refrac ţ ie, Reflexie, Crosshole, Downhole, Metoda undelor se suprafa ţă        
 
ă Refrac ţ ie, Reflexie, Crosshole, Downhole, Metoda undelor se suprafa ţă        
 
ă Refrac ţ ie, Reflexie, Crosshole, Downhole, Metoda undelor se suprafa ţă        
     

in situ

     

Resonant footing

                           

Presiometru ciclic

                       

SPT

 
SPT            
 
SPT            
   
SPT            
   
  SPT             : Propriet ăţ ile sunt determinate direct :

: Proprietăţile sunt determinate direct

: Proprietăţile sunt determinate indirect

: Proprietăţile sunt estimate pe baza mai multor experimente

28. Echipament de laborator pentru încercări triaxiale (lab.html)

Testele de laborator sunt utilizate pentru a confirma şi/sau a suplimenta rezultatele încercărilor realizate pe teren. Deasemenea, măsurătorile realizate în laborator pot fi necesare pentru stabilirea valorilor amortizării şi a modulelor de deformaţie (transversal, longitudinal) la deformaţii mai mari decât cele la care se realizează încercările în teren sau pentru a măsura proprietăţile materialelor care nu există în teren (geomateriale, terenuri ce vor fi compactate).

Aparatul pentru testele de compresiune triaxială ciclică are în componenţa sa o cameră de presiune triaxială, un dispozitiv de control/furnizare a presiunii din celula şi contrapresiunii (back pressure), un dispozitiv de compresiune axială, un sistem pentru măsurarea încărcării axiale, două sisteme de măsurare a deformaţiei axiale, un sistem de monitorizare a volumului de apa şi un sistem de înregistrare a datelor.

Încercarea în aparatul triaxial ciclic (dinamic) constă în amplasarea unei epruvete cilindrice pe stativul celulei triaxiale ce va fi supusă unei presiuni radiale şi unei forţe axiale verticale de tip sinusoidal aplicate cu ajutorul unui piston (air actuator) acţionat pneumatic. Eforturile şi deformaţiile măsurate în timpul testului sunt utilizate pentru determinarea modulului de deformaţie şi a coeficientului de amortizare.

de deforma ţ ie ş i a coeficientului de amortizare. Aparat triaxial ciclic, Model DTC-367 Diferen

Aparat triaxial ciclic, Model DTC-367

Diferenţa dintre încercările de tip static şi cele de tip dinamic/ciclice constă în modul de aplicare şi mai precis în timpul de încărcare (viteza de încărcare sau viteza de deformaţie). Dacă aplicarea forţei durează mai mult de 0.1 secunde atunci încercarea este de tip „static”. Timpul de încarcare se defineşte ca ¼ din durata la care forţa aplicată este reciprocă.

Tabel. Tipuri de încercări ce pot fi realizate

Încercare

 

Test

Tip de teren analizat

STATICĂ

Test triaxial neconsolidat nedrenat (UU Test) Test triaxial consolidat nedrenat (CU Test) Test triaxial consolidat nedrenat cu măsurarea presiunii

Nisipuri, Argile