Un om fara mari posibilitati materiale traia impreuna cu sotia sa.

Intr-o zi, sotia sa, care avea parul foarte lung, l-a rugat sa ii cumpere o perie pentru par in asa fel incat sa-l
poata ingriji cum se cuvine.

Barbatul, cu foarte mare parere de rau, s-a vazut nevoit sa o refuze. I-a explicat ca banii nu ajung si ca nici
macar nu avea bani pentru a inlocui cureaua care s-a rupt de la ceasul sau vechi. Sotia n-a mai insistat
atunci cu cererea.

Barbatul a plecat la serviciu, insa seara, la intoarcere, s-a oprit la o ceasornicarie. Si-a vandut ceasul cel
vechi la un pret modic si a mers sa ii cumpere sotiei sale o perie pentru par.

Cand a ajuns acasa si era gata sa-i ofere sotiei peria a observat ca aceasta isi tunsese parul scurt. Isi vanduse
parul si ii cumparase o curea noua pentru ceas.

Lacrimi au inceput sa curga pe obrajii lor, nu pentru inutilitatea actiunilor lor, cat pentru reciprocitatea
iubirii lor.

Oamenii care te iubesc cu adevarat sunt cei care isi doresc cu orice pret fericirea ta. Ei sunt cei care te
iubesc pentru ceea ce esti, cei care iti cunosc suisurile si coborasurile, dar care nu te judeca.

Nu lua iubirea acestor oameni ca fiind ceva ce ti se cuvine. Respecta-le dragostea si pretuieste-le prezenta
in viata ta.

Asa ca ofera inapoi iubirea pe care o primesti, impartaseste zambetul de pe chipul tau, imbratiseaza
lucrurile frumoase care vin catre tine.

Viata este prea scurta pentru a o trai fara umeri pe care sa te sprijini si maini pe care sa le strangi in ale tale.