Sei sulla pagina 1di 528

Biblioteca de psihanaliza, 53

Coleqie coordonata de
Vasile Dem. Zamfirescu
Mandala unui om modern
c. G. Jung

OPERE COMPLETE
1
ARHETIPURILE

~I
INCON~TIENTUL COLECTIV

Traducere din limba germana de


Dana Verescu
Vasile Dem. Zamfirescu

A
TReI
EDITORI
Marius Chivu
Silviu Dragomir
Vasile Dem. Zamfirescu

MACHETAREA $1 COPERTA SERIE1


Dinu Dumbravician

REDACTOR
Daniela $teranescu

TEHNOREDACTAREA COMPUTER1ZATA
Cristian Claudiu Caban
Descrierea CIP a Bibliotecii Na~ionale a Romaniei
JUNG, CARL GUSTAV
Opere complete / Carl Gustav lung; trad.: Dana Verescu, Vasile Dem. ZamflIescu.
- Bucure~ti : Editura Trei, 2003 -
(Biblioteca de psihanaliza, 53)
vol. ISBN 973-8291-61-5
Vol. I: Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv. - 2003. c Bibliogr. - Index.
ISBN 973-8291-62-3

I. Verescu, Dana (trad.)


II. Zamfirescu, Vasile Dem. (trad.)

159.964.2

Aceasta edirie este bazata pe volumul 9/1 (Die Archetypen und dus kollektive
Unbewuflte), din c.G. Jung, Gesummelte Werke, Walter-Verlag, Solothurn ~i
DUsseldorf, 1995, ingrijita de Lilly Jung-Merker ~i Dr. phil. Elisabeth Rlif.
Pentru textullui Jung din aceasta edirie:

Copyright Patmos Verlag GmbH & Co. KG, Walter Verlag,


DUsseldorf / Germany, 1995
Editura Trei, 2003 - pentru prezenta edirie in limba romana
c.P. 27-40, Bucure~ti
TeL/Fax: +4 012245526
e-mail: office@edituratrei.ro
wwvv.edituratrei.ro

ISBN: 973-8291-62-3
CUPRINS

Despre edi tie 9

DESPRE ARHETIPURILE INCON~TIENTULUI


COLECTIV (trad. V. D. Zamfireseu) 11
II CONCEPTUL DE INCON~TIENT
COLECTIV (trad. V. D. Zamfireseu) 51
a) Definitie 53
b) Semnifieatia psihologica a incon~tientului eoleetiv 54
c) Metoda de demonstrare 59
d) Un exemplu 61

III DESPRE ARHETIP CU 0 SPECIALA CONSIDERARE


A CONCEPTULUI DE ANIMA (trad. V. D. Zamfireseu) 65

TV ASPECTELE PSIHOLOGICE ALE


ARHETIPULUI MAMEI (trad. D. Vereseu) 85
1. Despre eoneeptul de arhetip 87
2. Arhetipul malnei , 92
3. Complexul Inatern 95
A. Complexul matern al fiului 95
B. Complexul matern al fiieei 97
a. Hipertrofia maternului 97
b. Amplifiearea erosului 98
c. Identitatea eu mama 99
d. Apararea impotriva mamei 100

5
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

C. Aspectele pozitive ale complexului matern 10 1


a. Mama 101
b. Erosul amplificat :104
c. Numai-fiica 106
D. Complexul matern negativ 107
4. Rezumat 109

V DESPRE RENA$TERE (trad. D. Verescu) 119


Observatie preliminara 121
1. Forme ale rena~terii : 122
2. Psihologia rena~terii 124
A. Experienta transcendentei vietii 125
B. Transformarea subiectiva 126
3. Exempul unei serii simbolice, care ilustreaza
procesul transformarii 141

VI DESPRE PSIHOLOGIA
ARHETIPULUI INFANS (trad. D. Verescu) 155
1. Introducere 157
2. Psihologia arhetipului infans 165
a. Arhetipul ca stare a trecutului 165
b. Funqia arhetipului 168
c. Caracterul de viitor al arhetipului 169
d. Unitate ~i multiplicitate a motivului copilului 170
e. Zeu copil ~i copil erou 171
3. Fenomenologia speciala a arhetipului infans 172
a. Abandonul copilului 172
b. Invincibilitatea copilului 175
c. Hermafroditismul copilului 178
d. Copilul ca fiinta a inceputului ~i sfar~itului 182
4. Rezulnat 184

VII DESPRE ASPECTUL PSIHOLOGIC AL FIGURII


ZEITEI KORE (trad. D. Verescu) 187
a. Cazul X 197
b. Cazul Y 201

6
Cuprins

c. Cazul Z 206

VIII CONTRIBUTII LA FENOMENOLOGIA


SPIRITULUI IN BASM (trad. V. D. Zamfirescu) 2Il
Cuvant Inainte 213
a. Despre cuvantul "spirit" 214
b. Automanifestarea spiritului In vise 220
c. Spiritul In basm 222
d. Simboluri teriomorfe ale spiritului In basm 234
e. In completare 246
f. Anexa 247
g. Incheiere 255

IX DESPRE PSIHOLOGIA
FIGURII TRICKSTER-ULUI (trad. D. Verescu) 259

X CON$TIINTA,INCON$TIENT
$1 INDIVIDUA TIE (trad. D. Verescu) 279

XI CONTRIBUTII LA EMPIRISMUL PROCESULUI


DE INDIVIDUATIE (trad. D. Verescu) 297
Imaginea 1-12 , 351
REZUMAT 353

XII DESPRE SIMBOLISTICA


MANDALEI (trad. D. Verescu) 361
Imaginea 1-54 395
Rezuma t 395

XIII MAN DALE (trad. D. Verescu) 397

Biblio grafie .403


Indi ce .427

7
DESPRE EDITlE

Opera lui Carl Gustav Jung, una dintre personalitatile cele mai
importante ale secolului XX, este inca putin cunoscuta in Roma-
nia. De~i in ultimii ani s-au publicat cateva din caqile sale, cea mai
mare parte a celor 18 volume care-i alcatuiesc opera, insumand
mai mult de 8 000 de pagini, raman inaccesibile cititorului de lim-
ba romana.
Psihiatru, psihanalist, discipol ~i disident allui Freud, personali-
tate interdisciplinara de vasta cultura apreciata in mod deosebit de
Mircea Eliade, un alt mare erudit, receptiv la fenomenele margina-
lizate de ~tiinta oficiala, cum ar fi astrologia, alchimia, ocultismul in
genere, Jung a ~tiut, poate ca nimeni altul, sa pretuiasca simbolul ~i
sa gaseasca drumuri de acces spre intelesurile sale profunde.
Contributia sa principala ramane insa descoperirea incon~tien-
tului colectiv cu arhetipurile sale. Acesta este motivul pentru care
deschidem editia operelor complete ale lui Jung cu volumul dedicat
arhetipurilor incon~tientului colectiv, tratate in studii esentiale pu-
blicate intre 1933 ~i 1955, in cea mai mare parte inedite in Romania.
Va urma volumul dedicat tipurilor psihologice, 0 alta contribu-
tie importanta a psihologiei analitice, iar apoi volumul despre psi-
hologia fenomenelor oculte, care reprezinta teza de doctorat a lui
Jung.
Speram ca acest nou inceput va fi mai mult decat un simplu pu-
seu, care sa-~i epuizeze energia dupa primele reu~ite, a~a cum s-a in-
tam plat pana acum, ~i ca yom putea publica to ate cele 18 volume ale

9
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

seriei Jung. Faptul ca publicarea aperelar lui Freud initiata de editu-


ra naastra a ajuns a valumul all O-lea ne da increderea necesara pen-
tru a naua intreprindere de durata.

26 actambrie 2003 Editura


I
DESPRE ARHETIPURILE
INCON~TIENTULUI COLECTIV

[Aparuta pentru prima data in ErtlllOs-Jllhrbllcil 1934 (Rhein-Verlag, Zurich 1935).


Prelucrata ca studiu intai in \fall dell Wllrzehl des Bewufltseills. Studiell iiber del1
Arclzetyplls. (Psychologische Abhandlungen IX) Rascher, Zurich 1954.]
DESPRE ARHETIPURILE
INCON$TIENTULUI COLECTIV

Ipoteza ca existl un incon~tient colectiv este una din aceIe idei care
la inceput surprinde publicul, pentru ca apoi sa fie repede acceptata ~i
sa patrunda in limbajul curent, a~a cum s-a intamplat ~i cu notiunea
de incon~tient in genere. Dupa ce ideea filosofica de incon~tient, dez-
voltata mai ales de e.G. CARUS~i E. yon HARTMANN,a fost inlaturata
aproape fara urme de moda debordanta a materialismului ~i empiris-
mului, ea a reaparut treptat in cadrul psihologiei medicale orientate
~tiintific.
La inceput conceptul de incon~tient s-a marginit la desemnarea
continuturilor refulate sau uitate. Pentru FREUDincon~tientul, de~i
apare deja - cel putin metaforic - ca subiect activ, nu este in esenta
nimic altceva decat sediul acestor continuturi uitate ~i refulate ~i are
doar datorita acestui fapt 0 importanta practica. Prin urmare, conform
acestei viziuni incon~tientul are 0 natura exclusiv personala I, de~i pe
de alta parte chiar FREUDa sesizat ca modul de gandire al incon~tien-
tului este arhaico-mitologic.
Fara indoiala, un strat-oarecum superficial al incon~tientului este
personal. II numim incon~tientul personal. Acesta se sprijina insa pe un
strat mai adanc, care nu mai provine din experienta personala, ci este
innascut. Stratul acesta mai adanc constituie a~a-numitul incon~tiel1t
colectiv. M-am oprit la expresia "colectiv" intrucat acest incon~tient nu

In lucrarile ulterioare FREUD ~i-a nuan\at viziunea fundamentala prezentata aici: psi-
hismul instinctual I-a numit "sine" (rillS Es) iar prin "supraeu" (Uber-hil) a desem-
nat con~tiin\a colectiva interiorizata individului ~i in parte refulata.

13
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

este individual ci universal, adica, in opozitie cu psihismul individual,


cuprinde cum grana salis la toti indivizii, indiferent de locul na~terii.
Acela~i la toti oamenii, el formeaza baza psihica de natura supraperso-
nala, prezenta in fiecare.
Existenta psihica este recunoscuta doar pe baza confinuturilor con-
~tientizabile. De aceea nu putem vorbi despre un incon~tient dedit in
masura in care suntem capabili sa-i identificam continuturile. Conti-
nuturile incon~tientului personal sunt in principal a~a-numitele com-
plexe afective, care constituie intimitatea personala a vietii psihice. in
schimb, continuturile incon~tientului colectiv sunt a~a-numitele arhe-
tipuri.
Termenul "arhetip" il intfllnim inca de la PHILO IUDAEus2 cu refe-
rire la imago Dei in om. De asemenea, la IRENAEUS3 unde citim:
"Mundi fabricator non a semetipso fecit haec, sed de alien is archetypis
transtulit." in Corpus Hermeticum4 Dumnezeu este numit TO
apX8Tunov <pws La DIONYSIUSAREOPAGITULtermenul apare e mai
multe ori: atat in De caelisti hierarchia5 <xi aUA,<Xt apxnun1<Xt cat ~i
in De divinis nominibus.6 La AUGUSTIN,de~i nu apare cuvantul arhe-
tip, ideea este prezenta. Extragem din De diversis questionibus: "ideae ...
quae ipsae formatae non sunt. .. que in divina intelligentia continen-
tur"7 Arhetipul este 0 parafaza explicativa pentru platonicul doos.
Aceasta denumire este potrivita ~i folositoare scopurilor noastre caci ea

2 De opi(icio mundi, Index.


3 Adversus 0111/1eShaerese, 2, 6 (p. 126)
4 (SCOTT,Her111etica I, p. 140; lumina arhetipala).
5 II, 4 (MIGNE, P. G. - L. III co!. 144; arhetipurile imateriale).
6 (MIGNE, I. c., co!. 595).
7 De divers is quaestio/libus, LXXXIII, xlvi co!. 49 (ldei .. ele insele neformate ... conli-
nute in inteligenta divina). Alchimi~tii utilizeaza "arhetipul" intr-un mod asemana-
tor; din Tractatus aureus allui Hermes Trismegistus (Theatrum chemicum, 1613, iv.
P. 718) aflam: " ... ut Deus omnem divinitatis suae thesaurum ... in se tanquam ar-
chetypo absconditum ... eodem modo Saturnus occulte corporum metallicorum si-
mulachra in se circumferens ... " (a~a cum Dumnezeu ascunde in sine ca intr-un ar-
hetip toate comorile divinitalii sale. Tot astfel Saturn poarta in sine intr-un mod se-
cret imaginea corpurilor metalice). La Vigenerus (Tractatus de ig/le et sale in Then-
trulll chellliCll111, 1661, VI, p. 3) lumea este "ad archetypi sui similitudinem factus"
(creata dupa chipulunui arhetip) ~i de aceea este numita "magnus homo" ("homo
maximus" la Swedenborg).

14
Despre arhetipurile incon~tientului colectiv

spune ca in cazul continuturilor colective ale incon~tientului avem de-a


face cu tipuri arhaice sau - mai bine zis - cu tipuri origin are, cu alte
cuvinte cu imagini (Bilder) universale existente din vremurile stravechi.
Expresia "representations collectives", utilizata de LEVY- BRUHL pentru
desemnarea figurilor simbolice din conceptia despre lume a primitivi-
lor, poate fi aplicata fara dificultate ~i continuturilor incon~tiente, care
inseamna aproape acela~i lucru. Caci invataturile primitive vorbesc de-
spre arhetipuri metamorfozate. Totu~i ele nu mai sunt aici continuturi
ale incon~tientului, ci s-au inve~mantat in formule con~tiente, care sunt
transmise prin traditie, mai ales sub forma invataturii ezoterice - ex-
presie tipica a transmiterii continuturilor colective de provenineta
incon~tien ta.
G alta expresie bine cunoscuta a arhetipurilor 0 constituie mituri-
Ie ~i basmele. Dar ~i in acest caz este yorba de forme specific fixate,
transmise de-a lungul unor mari intervale de timp. De aceea, notiunea
de arhetip se potrive~te doar mijlocit celei de "representations collec-
tives", intrucat prima se refera doar la acele continuturi psihice care nu
au fost inca supuse unei prelucrari con~tiente ~i care reprezinta deci re-
alitati psihice inca nemijlocite. Intre arhetipul ca atare ~i forma istori-
ca sau prelucrata careia i-a dat na~tere nu exista 0 diferenta insuprima-
bila. Pe treptele mai inalte ale invataturilor ezoterice arhetipurile apar
intr-o forma care de obicei indica inconfundabil influenta valorizatoa-
re a prelucrarii con~tiente. Manifestarea lor nemijlocita, a~a cum 0 cu-
noa~tem din vise ~iviziuni, este in schimb mult mai individuala, mai
greu inteligibila sau mult mai naiva de cat in mit, de exemplu. Arheti-
pul este un continut incon~tient pe care con~tientizarea ~i perceperea
il modifica, ~i anume in sensul respectivei con~tiinte individuale in care
apare8.
Ceea ce se infelege prin "arhetip" a devenit pe deplin clar prin ex-
punerea relatiei sale cu mitul, invatatura ezoterica ~ibasmul. Mult mai
dificila este incercarea de a lamuri ce este un arhetip din punct de ve-
dere psihologic. Cercetatorii miturilor s-au mulfumit pana acum cu re-

8 Pentru a fi exacti trebuie sa distingem mtre "arhetip" ~i"reprezentare arhetipala". Ar-


hetipul in sine este un model ipotetic, neintuitiv, foarte asel11anator cu ceea ce in bio-
logie este cunoscut drept "pattern of behaviour". Vezi pentru aceasta ~i lucrarea mea
Tlteoretisclte Uberleguugeu zum WesCll des Psycltiscltm.

15
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

prezentari solare, lunare, meteorologice, cu reprezentari ale vegetatiei


~i alte reprezentari ajutatoare. Faptul ca miturile sunt in primul rand
manifestari psihice care exprima esenta psihicului a trecut insa aproa-
pe neobservat. Pentru primitiv explicarea obiectiva a unor lucruri cu-
noscute prezinta putin interes, in schimb el, sau mai bine zis incon-
~tientul sau, simte 0 nevoie irezistibila de a asimila orice experienta
senzoriala externa unor procese psihice. Pentru primitiv, inregistrarea
rasaritului ~i apusului soarelui nu este suficienta; acestei observatii ex-
terioare trebuie sa-i corespunda ~i un proces psihic, cu alte cuvinte
drumul soarelui trebuie sa intruchipeze destinul unui zeu sau erou, ca-
re, in fond, nu sala~luiqte altundeva decat in sufletul omului. Toate fe-
nomenele naturii mitizate, cum ar fi vara ~iiarna, fazeIe lunii, anotim-
pul ploilor etc., nu sunt alegorii9 ale unar experiente obiective, ci ex-
presii simbolice ale dramei intime ~i incon~tiente a sufletului, care de-
vine accesibila con~tiintei umane pe calea proieqii, adica oglindita in
fenomenele naturii. Proieqia este atat de puternica, incat a fost nevoie
de cateva milenii de cultura pentru a 0 desprinde intr-o mica masura
de obiectul exterior. In cazul astrologiei s-a ajuns chiar la 0 absoluta
compromitere a acestei stravechi "scientia intuitiva", intrucat caracte-
rologia psihologica nu a putut fi desprinsa de a~tri. Jar cel care astazi
mai crede sau crede din nou in astrologie, acela redevine de regula vic-
tima vechii presupozitii superstitioase a influentei a~trilor, de~i oricine
este capabil sa foloseasca un horoscop ar trebui sa ~tie ca punctul
primaverii a fost fixat din vremea lui HIPPARCHOSDINALEXANDRIA la
00 Aries, ca deci orice horoscop se bazeaza pe un zodiac arbitrar ales
tocmai pentru ca de la HIPPARCHOSincoace, datarita precizarii echi-
noqiului, punctul primaverii a fost impins treptat pana la gradul de
inceput al Pe~tilor.
Subiectivitatea omului primitiv este atat de impresionanta in cat
prima incercare de interpretare a mitului ar fi trebuit sa-l raporteze la
psihic. Cunoa~terea naturii oferita de mit constituie in esenta limba ~i
inve~mantarea exterioara a proceselor psihice incon~tiente. Tocmai
acest caracter incon~tient explica de ce intelegerea mitului a apelat la

9 Alegoria este 0 parafrazare a unlli con\inut con~tient, in schimb simbolul, expresia


cea mai adecvata cu putin\a pel1tnll1l1 COn\inllt abia banuit, dar inca necllnoscut, in-
con~tient.

16
Despre arhetipuriJe incon~tientului colectiv

orice altceva de cat psihicul. Pur ~i simplu nu se ~tia ca psihicul conti-


ne toate acele imagini din care s-au nascut intotdeauna miturile ~i ca
incon~tientul nostru este un subiect activ dar ~i pasiv, a carui drama
omul primitiv 0 regasea analogic in toate procesele mari ~imici ale na-
turiilo.
"In pieptul tau se afla stelele destinului rau", ii spune Seni lui Wal-
lenstein I], ceea ce ar putea satisface orice astrologie, daca s-ar ~ti cate
ceva des pre acest secret al inimii. Insa pana nu demult el nu fusese dez-
legat ~i n-a~ indrazni sa afirm ca astazi situatia este principial diferita.
Invatatura tribala este sacru-periculoasa. Orice invatatura ezoteri-
ca incearca sa surprinda fata invizibila a sufletului ~i fiecare pretinde
pentru sine autoritatea suprema. Acelea~i trasaturi Ie regasim amplifi-
cate la religiile mondiale dominante. Initial ele con tin 0 cunoa~tere
provenita din revelatia secreta ~i exprima tainele sufletului In imagini
minunate. Templele ~i scrierile lor sfinte transmit prin cuvant ~i ima-
gine stravechea invatatura sfanta, accesibila oricarei credinte, oricarei
priviri sensibile, oricarei minti exigente. Cu cat imaginea transmisa este
mai frumoasa, mai mareata, mai cuprinzatoare, cu atat se indepartea-
za mai mult de experienta individuala. Experienta originara fiind pier-
duta, noi putem incerca doar s-o aproximam prin intermediul imagi-
nii pe care a produs-o.
De ce este psihologia cea mai tanara dintre ~tiintele experimenta-
Ie? De ce incon~tientul nu a fost descoperit cu mult timp inainte iar
comorile sale nu au fost transpuse in imagini nemuritoare? Motivul
este simplu: pentru ca am avut 0 formula religioasa pentru cele sufle-
te~ti, mult mai frumoasa ~i mai cuprinzatoare deca.t experienta nemij-
locita. Cand pentru multi viziunea cre~tina asupra lumii ~i-a pierdut
din forta de atraqie, locul i-a fost luat de comorile simbolice ale
Orientului, inca pline de farmec, care pot satisface mult timp de acum
inainte dorinta de a privi ~i dorinta de ve~minte noi. Pe deasupra,
aceste imagini - fie ca sunt crqtine sau budiste, fie ca sunt de alta
natura - apar ca frumoase, pline de mister ~i de promisiuni. Totu~i,
cu cat ne devin mai familiare, cu atat mai tocite Slit1t ele de utilizarea

10 Vezi pentru aceasta lUNG ~i KERENYI, Eillfiihnlllg ill dllS Wesell der Myth%gie.
11 SCHILLER, Die Picc%lllilli, II, 6, p. 118.

17
Arhetipurile ~i jncon~tientul colectiv

frecventa, a~a in cat ramane doar exterioritatea lor banaia cu parado-


xia ei aproape lips ita de sens. Misterul imaculatei conceptii sau homo-
ousia fiului ~i a tatalui sau Trinitatea, care nu este 0 triad a nu mai In-
aripeaza imaginatia filosoficii. Ele au devenit simple obiecte de credin-
ta. De aceea nu este de mirare ca nevoia religioasa, simtul credintei ~i
speculatia filosoficii a europeanului cultivat se simt atrase de simbo-
lurile Orientului, de conceptiile grandioase despre divinitate din Ita-
lia ~i de abisurile filosofiei taoiste din China, a~a cum odinioara sufle-
tul ~i spiritul omului antic au fost captate de ideile cre~tine. Sunt nu-
mero~i aceia care mai intai s-au lasat in voia influentei simbolurilor
cre~tine pha cand s-au scufundat In nevroza kierkegaardiana sau
pana cand relatia lor cu Dumnezeu s-a transform at, ca urmare a unei
pronuntate saraciri a simbolisticii, lntr-o insuportabil de tensionata
relatie eu-tu, pentru ca apoi sa sucombe in fata farmecului proaspe-
tei exoticitati a simbolurilor orientale. Aceasta cedare nu este neapa-
rat lntotdeauna lnfrangere, ci ea poate dovedi vitalitatea ~i deschide-
rea simtirii religioase. Ceva asemanator poate fi constatat nu de pu-
tine ori la oamenii cultivati ai Orientului care se simt atra~i de simbo-
lul cre~tin sau de ~tiinta, atat de inadecvata spiritului oriental, ajun-
gand la 0 surprinzatoare intelegere a lor. Faptul ca fascinatia exercita-
ta de aceste imagini eterne este irezistibila constituie In sine ceva nor-
mal. Existenta acestor imagini nici nu are alt scop. Ele trebuie sa atra-
ga, convinga, fascineze ~i cople~eascii. Doar au fost create din materia
originara a divinitatii. De aceea ele II fac pe om sa simta adierea divi-
nitatii, ~i In acela~i timp II apara impotriva trairii nemijlocite a aces-
teia. Amintitele imagini au fost, datorita efortului adesea multisecular
al spiritului uman, incluse intr-un sistem cuprinzator de idei ordona-
toare, reprezentat de 0 institutie puternica, de larga raspandire, stra-
veche, numita Bisericii.
Cazul misticului ~i pustnicului elvetian NIKLAUSYON FLi'JE12, de
curand canonizat, imi poate cel mai bine ilustra spusele. Trairea sa cea
mai importanta a fost a~a-numita viziune a Sfintei Treimi, care I-a pre-
ocupat lntr-atat IncM a pictat-o pe peretele chiliei sale sau a determi-
nat pe altcineva s-o picteze. Viziunea a fost pastrata prin intermediul

12 Vezi TUNG,Smiler Klaus, in GeSlIl1ll11elte Werke, vol. XI, Walter-Verlag, 1971.

18
Despre arhetipurile incon~tientului colectiv

unei picturi contemporane, existente ~iastazi in biserica parohiala din


Sachseln. Este yorba de 0 mandala impaqita in ~ase, in al carei centru
se afla chipul incoronat allui Dumnezeu. $tim ca FRATELEKLAUSa
cercetat, cu ajutorul unei ciirticele ilustrate apartinand unui mistic ger-
man, esen~a viziunii sale ~i ca s-a straduit sa traduca viziunea sa origi-
nara intr-o forma inteligibila. Cu acestea s-a indeletnicit ani in ~ir.Este
ceea ce am numit "prelucrarea" simbolului. Reflexia sa asupra esen~ei
viziunii, influen~ata de diagrama misticii a ghidului sau, I-a condus in
mod necesar la concluzia cii a vazut Sfanta Treime insa~i, cu alte cuvin-
te, "summum bonum", insa~i iubirea ve~nica, ceea ce reprezinta ~i
pictura din Sachseln.
Viziunea originara a fost insa cu totul diferita. In momentul exta-
zului, fratele Klaus a vazut 0 priveli~te atat de infrico~atoare incat chi-
pul sau ~i-a schimbat expresia, ~i anume intr-un asemenea mod incat
oamenii se speriau de el. Viziunea pe care a avut-o a fost de maxima
intensitate. Despre acestea scrie WOELFLIN:"Quotquot autem ad hunc
advenissent, primo conspectu nimio stupore sunt perculsi. Eius ille ter-
roris hanc esse causam dicebat, quod splendorem vidisset intensissi-
mum, humanam faciem ostentantem, cuius intuitu cor sibi in minuta
dissiliturum frustula pertimesceret: unde et ipse stupefactus, averso
statim vultu, in terram corruisset atque ob eam rem suum aspectum
caeteris videri horribilem ".13
Pe buna dreptate, aceasta viziune a fost pusa in legatura cu cea din
Apocalipsa 1, 13 ~i urm.l4, adica cu acea imagine apocalipticii a lui Cris-
tos, care este depii~ita in stranietate doar de mielul monstruos cu ~ap-
te ochi ~i ~apte coarne (Apocalipsa 5, 6). Rela~ia dintre aceasta figura ~i
Cristos al Evangheliilor este greu inteligibila. De aceea, traditia a inter-
pretat inca de timpuriu aceasta viziune intr-un anumit mod. Astfel,
umanistul KARLBOVILLUSii scrie in 1508 unui prieten: "Vreau sa-ti
vorbesc despre figura ce i s-a aratat pe cer in timpul unei nopv inste-
13 BLANKE, Bruder Klaus VOIl Fliie, p. 92 ~i urm. ("Toli cei care veneau la el se speriau
de indata ce-l priveau. Despre cauza acestei frici obi~nuia ellnsu~i sa spuna ca a va-
zut 0 lumina patrunzatoare care reprezenta un chip uman. Privindu-l s-a temut ca
inima ar putea sa i se faramileze. De aceea, plin de spaima, ~i-a Intors de Indata fata
~i s-a prabu~it la pamant. Acesta ar fi motivul pentru care chipul sau Ii inspaimanta
pe ceilalli.") Vezi ~i STOCKL1, Die Visiollell des seligerl Bruder Klaus, p. 34.
14 Bl.ANKE, I.c., p. 94.

19
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

late, pe cand se afla in plinii rugiiciune ~i contemplare. Atunci a viizut


forma unui chip omenesc cu 0 expresie infrico~iitoare, plinii de furie ~i
amenintiiri ete." IS
Aceastii interpretare concordii cu amplificarea modernii prin Apo-
calipsa 1,13.16 De asemenea, nu trebuie sii uitiim celelalte viziuni, ale
caror triisiituri se indepiirteazii considerabil, cel putin in parte, de cele
dogmatice: Cristos in piele de urs, Domnul ~iDoamna Dumnezeu, fra-
tele Niklaus ca Fiu ete.
Traditia a pus in legiiturii importanta viziune cu pictura Sfintei
Treimi din biserica din Sachseln, precum-~i cu simbolistica rotii din
a~a-numitul Tratat al pelerinuluil7: fratele Niklaus ii aratii pelerinului
care-I viziteazii imaginea rotii. In mod evident, aceasta I-a preocupat
intens. BLANKE este de piirere ca, contrar traditiei, intre viziune ~i pic-
tura Sfintei Treimi nu existii nici 0 relatiel8. Mi se pare ca acest scepti-
cism merge prea departe: interesul fratelui Klaus pentru imaginea ro-
tii trebuie sii fi avut un temei. Asemenea viziuni produc adesea confu-
zie ~i disolutie (inima pe punctul de a se fiiramita). Experienta ne ara-
tii ca "cercul imprejmuitor", mandala, constituie antidotul fatii de stiiri
de spirit haotice. Astfel devine inteligibilii fascinatia exercitatii de roa-
tii asupra ciilugiirului. De asemenea, interpretarea viziunii infrico~iitoa-
re ca triiire a lui Dumnezeu nu este nici ea eronatii. De aceea, legiitura
dintre marea viziune ~i pictura Sfintei Treimi din Sacheln, respectiv
simbolul rotii, mi se pare, in virtutea unoI' temeiuri psihologice, ca fi-
ind foarte plauzibilii.
Viziunea aceasta neindoielnic inspiiimantiitoare, care a piitruns vul-
canic in lumea de reprezentiiri religioase a ciilugiirului, fiirii introduce-
re dogmaticii ~ifarii exegezii, a necesitat desigur 0 indelungatii activita-
te de asimilare, pentru a fi incorporatii in conceptia de ansamblu, ceea
ce a permis restabilirea echilibrului perturbat. Confruntarea cu neo-
bi~nuita triiire a avut loc pe terenul stabil al dogmei din vremea respec-
15 STOCKLl, 1.c.
16 LA v AUD (Vie profollde de Nicolas de Flue) traseaza 0 parate/a tot atat de adecvata cu
un text din Horologiul11 sapieutiae allui HEINRICH SEUSE in care Cristos apocalipti-
cui apare ca un razbunator manias, total opus lui Isus din predica de pe l11unte.
17 Eiu Ilutzlicher /Iud lohlicher Tractot van Bmder Claus wId einem Bilge. Vezi STOCKLl,
p.95.
18 L.c., pp. 95 ~iurm.

20
Despre arhetipurile incon~tientului colectiv

tiva, care ~i-a dovedit puterea de asimilare prin aceea ca a transformat


in mod salvator trairea inspaimantatoare in frumosul corespondent
sensibil al ideii Trinitatii. Dar confruntarea ar fi putut avea loc ~ipe te-
renul viziunii, dand curs factitatii ei stranii, probabi! in defavoarea con-
ceptului cre~tin de Dumnezeu ~ispre nefericirea fratelui Klaus, care nu
ar mai fi devenit un sfant, ci un eretic (daca nu chiar bolnav), inchein-
du-~i viata pe rug.
Acest exemplu arata utilitatea simbolului dogmatic: el formuleaza
intr-o maniera suportabila pentru capacitatea umana de receptare 0
traire pe cat de puternica pe atat de periculoasa ~i decisiva, care dato-
rita intensitatii ei ie~ite din comun este cu indreptatire numita "expe-
rienta divinitatii"; formularea simbolica nu dauneaza in mod esential
bogatiei trairii ~i nici nu-i deformeaza hotarator semnificatia deosebi-
ta. Chipul maniei divine, pe care il intalnim intr-un anume sens ~i la
JAKOBBOHME,nu concorda cu Dumnezeul Noului Testament, tatal iu-
bitor din ceruri, putand deveni de aceea sursa unui conflict interior.
Un asemenea conflict germina in spiritul vremii sfar~itului celui de-al
XV-lea veac, epoca unui NICOLAUSCUSANUS,care voia sa evite soarta
amenintatoare prin formula "complexio oppositorum"! Nu cu mult
dupa aceea, Dumnezeul Vechiului Testament a cunoscut 0 serie de re-
na~teri in cadrul protestantismului. Jahve este un Dumnezeu ale carui
opozitii nu au fost inca separate.
FRATELEKLAUSs-a plasat in afara obi~nuintei ~i a traditiei pentru
ca ~i-a parasit casa ~i familia, a trait mult timp singur ~i a privit adanc
in oglinda intunecata, a~a incat a avut acces la minunata ~i infrico~a-
toarea experienta originara. intr-o asemenea situatie, imaginea dogma-
tica a divinitatii dezvoltata de-a lungul multor secole a functionat ca
un leac salvator, ajutandu-l sa asimileze izbucnirea fatala a unei ima-
gini arhetipale ~isa evite propria disolutie. ANGELUSSILESruSnu a fost
tot atat de norocos caci in vremea sa biserica - garantul dogmei - i~i
pierduse din stabilitate, ceea ce I-a expus conflictului interior.
JACOBBOHMEcunoa~te un Dumnezeu al "focului maniei", un ade-
varat deus absconditus. insa el a reu~it sa depa~easca contradiqia pro-
fund traita cu ajutorul formulei crqtine tata-fiu ~i s-o integreze in
conceptia sa, ce-i drept, gnostica, totu~i cre~tina in toate punctele esen-
tiale. Altfel ar fi devenit dualist. Pe de alta parte i-a fost de folos alchi-

2]
Arhetipurile ~iincon~tientul colectiv

mia care de mult pregatea in taina unirea contrariilor. In orice caz,


mandala sa, anexata celor Patruzeci de intrebari despre sufletl9, ~i care
reprezinta esenta divinitatii, este inca puternic marcata de contradic-
tie, fiind impartita intr-o jumatate intunecoasa ~i intr-o jumatate lu-
minoasa; de asemenea, cele doua semicercuri corespunzatoare in loc
de a se imbrati~a i~i intorc spatele2o.
Dogma inlocuie~te incon~tientul colectiv, dfmdu-i 0 formulare cu-
prinzatoare. De aceea, forma de viata catolid nu cunoa~te principial 0
problematid psihologid de acest tip: viata incon~tientului colectiv este
absorbita aproape tara urma de reprezentahle arhetipale dogmatice ~i,
asemeni unui rau imblanzit, curge in albia simbolisticii credo-ului ~i
ritualului. Incon~tientul colectiv traie~te in interioritatea sufletului ca-
tolic. Doar astazi incon~tientul colectiv a devenit 0 problema psiholo-
gid, biserica cre~tina fiind precedata de misterele antice care-~i intind
radacinile pana in indepartata epod neolitid. Niciodata omenirea nu
a fost lipsita de imagini viguroase care sa ofere ajutor magic impotri-
va periculoasei vieti a abisurilor suflete~ti.Intotdeauna formele incon-
~tientului au fost exprimate prin imagini protectoare ~i tamaduitoare
~i astfel alungate in spatiul cosmic, extrasufletesc.
Furtuna de imagini a Reformei a produs literal 0 bre~a in zidul pro-
tector al imaginilor sfinte care de atunci s-au prabu~it una dupa alta.
Ele au devenit nesigure prin coliziunea cu ratiunea aflata in ascensiu-
ne. In plus, sensullor dzuse in uitare cu mult timp inainte. Dar oare
fusese el intr-adevar uitat? Sau oamenii n-au ~tiut niciodata care este
sensullor ~i abia protestantismul a descoperit ca de fapt nimeni nu ~tia
ce semnificatie au imaculata conceptie, divinitatea lui Cristos sau com-
plexitatile Trinitatii? S-a creat aproape impresia d aceste imagini au
trait pur ~i simplu, d existenta lor vie a fost acceptata tara indoiala ~i
fara reflexie, a~a cum oamenii impodobesc pomul de Craciun ~i inro-
~esc oua, fara sa ~tie care este semnifica~ia acestor obiceiuri. Imaginile
arhetipale sunt a priori atat de indrcate de sens, incat niciodata nu ne
intrebam care Ie este sensu!. Zeii mor din timp in timp pentru d des-
coperim brusc ca ei nu inseamna nimic altceva decM obiecte inutile ta-

19 Viertzig Fragell VOrl derSee/el1 Verstmld. Essentz. Wescll, Natllr 1Illd Eigellschaft ete.
20 Vezi ~i JUNG, Zur Empiric des Illdividuatiol1sprozesscs, GeslI11l11le/te Werkc, vol. IX.

22
Despre arhetipurile incon~tientu[ui colectiv

cute din lemn ~i piatra de mana omului. In realitate descoperim atunci


ca nu am gandit deloc asupra imaginilor acelora. Iar cand omul ince-
pe sa gandeasca asupra lor, 0 face cu ajutorul a ceea ce el nume~te "ra-
tiune", dar care de fapt nu este altceva decat suma prejudecatilor ~i li-
mitarilor sale.
Istoria dezvoltarii protestantismului constituie un iconoclasm cro-
nicizat. Zagazurile au cedat rand pe rand. Iar demolarea nici nu a fost
prea dificila, 0 data zdruncinata autoritatea Bisericii. Cunoa~tem mo-
dalitatea in care, in mare ~i in mic, in general ~i in particular, s-a pro-
dus lenta destructurare, modalitatea in care s-a instalat dominanta ~i
inspaimantatoarea saracie simbolid de astazi. In acela~i timp a dispa-
rut ~i puterea bisericii - 0 cetate careia is-au rap it bastioanele ~i ca-
zematele,o cas a cu peretii daramati. Faramitarea protestantismului in
cateva sute de subdiviziuni - de fapt 0 prabu~ire regretabila care le-
zeaza sentimentul istoric - indica mentinerea nelini~tii.
Protestantul se afla intr-o stare de neajutorare pe care ar putea-o
dispretui ~i omul natural. Con~tiinta produsa de iluminism nu se sin-
chise~te de asta, dar cauta cu seninatate in alta parte ceea ce s-a pier-
dut in Europa. Sunt dutate acele forme intuitive, acele imagini care
pot lini~ti inima ~i mintea, descoperindu-se astfel comorile Orientului.
In sine, demersul nu este reprobabil. Nimeni nu i-a impiedicat pe
romani sa importe in impuniHoare cantitati cu~tele asiatice. Dad po-
poarele germanice nu s-ar fi adaptat profund cre~tinismului a~a-zis
strain, ele l-ar fi putut cu u~urinta repudia in momentul in care legiu-
nile romane i~i pierdusera prestigiul. Cre~tinismul s-a mentinut pen-
tru d a corespuns modelului arhetipal existent. De-a lungul timpului
insa, transformarile suferite de cre~tinism l-ar fi uimit pe intemeieto-
rul sau, dad ar fi putut sa Ie cunoasd; specificul cre~tinismului negri-
lor sau al indienilor ar putea preocupa, de asemenea, reflexia istorid.
De ce n-ar asimila ~iOccidentul formele orientale? Romanii mergeau
la Eleusis, Samotrache sau in Egipt pentru a se lasa initiati. S-ar parea
d Egiptul a fost tinta unei adevarate mi~dri turistice de acest gen.
Zeii Greciei ~i ai Romei au murit de aceea~i boala ca ~isimbolurile
noastre cre~tine: atunci ca ~iastazi oamenii au descoperit vidul din spa-
tele zeilor. In schimb zeii strainilor dispuneau de 0 mana neconsuma-
ta. Numele lor era rar ~i inteligibil iar faptele lor inconjurate de 0 ob-

23
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

scuritate promiiatoare, ceea ce Ie deosebea radical de uzata chronique


scandaleuse a Olimpului. Neinielese, simbolurile asiatice nu s-au bana-
lizat a~a cum s-a in tam plat cu vechile simboluri autohtone. Faptul ca
preluarea noului a fost tot atat de necritica precum abandonarea ve-
chiului nu s-a transformat atunci intr-o problema.
Este diferita astazi situaiia? Vom putea oare imbraca, asemenea unei
haine noi, simboluri gata facute, crescute pe un teren exotic, alaptate
cu sange strain, vorbite intr-o limb a straina? Un cer~etor care se ascun-
de in haine regale, un rege care se deghizeaza in cer~etor? Filra indoia-
la, este cu putinia. Sau exist a in noi 0 porunca ce ne interzice masca-
rada ~i ne indeamna sa ne iesem singuri vestmantul?
Sunt convins ca sariicirea continua a simbolisticii are un sens.
Aceasta dezvoltare are 0 consecvenia interna. S-a pierdut tot ceea ce
nu a constituit obiectul gandirii ~i nu a avut, in virtutea acestui fapt,
o relaiie semnificativa cu con~tiinia in continua dezvoltare. Daca in-
cercam sa ne acoperim goliciunea cu somptuoase vestminte orienta-
le, a~a cum procedeaza teosofii, atunci ne tradam propria istorie.
Dupa ce ne-am injosit, transformandu-ne in cer~etori, nu mai putem
poza apoi ca regi indieni de opereta. Mult mai probabil mi se pare, in
loc de a ne crede deiinatorii un or bunuri ai caror mo~tenitori legali
nu suntem in nici un caz, sa recunoa~tem deschis sariicia spirituala
prod usa de pierderea simbolurilor. Noi suntem mo~tenitori legali ai
simbolisticii cre~tine, pe care insa intr-un fel am tradat-o. Am lasat sa
se ruineze casa pe care ne-au cladit-o pariniii no~tri ~i incercam acum
sa patrundem prin efraqie in palatele orientale necunoscute parinii-
lor no~tri. Cine ~i-a pierdut simbolurile istorice ~i nu se poate mul-
iumi cu surogate este astazi intr-o situaiie ~i mai dificila: in faia sa se
casca haul neantului pe care-I evitam cu teama. Mai rau inca: vidul
este umplut cu idei sociale ~i politice absurde, caracterizate in totali-
tate de inconsistenia spirituala. Cel care nu se muliUlne~te cu acest sa-
vantlac preteniios se vede silit sa apeleze cu toata seriozitatea la
a~a-numita sa in credere in Dumnezeu, ceea ce arata ca teama este inca
mai convingatoare. Ea nu este neintemeiata caci acolo unde
Dumnezeu se afla foarte aproape pericolul este foarte mare. Cu alte
cuvinte, recunoa~terea saraciei spirituale este periculoasa caci cine este
sarac dore~te iar cine dore~te i~i asuma un de'stin. Un proverb elveiian

24
Despre arhetipurile incon~tientului colectiv

o spune categoric: "rn spatele oricarui bogat se afla un diavol iar in


spatele fiecarui sarac, doi."
A~a cum in crqtinism elogiul saraciei lume~ti abate mintea de la
bunurile lumii, tot astfel saracia spirituala se lipse~te de falsele bogatii
ale spiritului pentru a se feri de rilma~itele jalnice ale unui mare trecut,
care astazi se nume~te "Biserica" protestanta, precum ~ide orice seduc-
tie a exotismului, pentru a se intoarce la sine, acolo unde in lumina
rece a con~tiintei goliciunea lumii se intinde pana la a~tri.
Aceasta saracie am mo~tenit-o de la parintii no~tri. Imi amintesc
inca bine de invatatura in vederea confirmarii pe care am primit-o de
la propriul meu tata. Catehismul m-a plictisit ingrozitor. Odata, pe cand
rasfoiam micuta carte catand ceva interesant, am gasit un pasaj care se
referea la Trinitate. M-am interesat, ~iam a~teptat cu riibdare pana cand
instruirea a ajuns la pasajul respectiv. Cand ora mult a~teptata a sosit,
tatal meu mi-a spus: "Pasajul acesta 11sarim pentru ca eu insumi nu in-
teleg nimic din el." Astfel ultima mea speranta a fost ingropata. Am ad-
mirat sinceritatea tatalui meu, dar asta nu m-a ajutat sa depa~esc plic-
tiseala care ma cuprindea ori de cate ori auzeam vorbarie religioasa.
Intelectul nostru a realizat lucruri extraordinare, in timp ce casa
no astra spirituala s-a naruit. Suntem irevocabil convin~i ca nici eel mai
nou ~i mai puternic telescop, construit in America, nu va putea desco-
peri empireul in spatele celor mai departate nebuloase; ~tim ca privi-
rea ne va rataci disperata prin dqertul incomensurabilelor departari.
Situatia nu se va ameliora nici in fata microcosmosului dezvilluit de fi-
zica matematica. In cele din urma dezgropam intelepciunea tuturor
timpurilor ~ipopoarelor ~idescoperim ca ceea ce este mai de pret a fast
de mult spus in cea mai frumoasa limba. Asemenea copiilor intindem
mainile spre aceste comori ~i ne inchipuim ca am ~i intrat in posesia
lor. Dar ceea ce posedam nu mai are valoare iar mainile obosesc sa se
tot intinda ciici bogatie exista pretutindeni unde ajunge privirea. In-
treaga aceasta posesie se lichefiaza ~i nu putini au fast ucenicii de vra-
jitori care s-au inecat in cele din urma in apele pe care chiar ei Ie-au
invocat, dacii nu cumva nu cazusera dinainte prada nebuniei salvatoa-
re care imparte intelepciunea in buna ~i rea. Dintre ace~tia din urma
se recruteaza acei bolnavi tematori care i~i inchipuie ca au 0 misiune
profeticii. Intrucat prin divizarea artificiala a intelepciunii in adevara-

25
Arhetipurile ~iincon~tientul colectiv

ta ~i falsa se na~te in suflet tensiunea iar din aceasta 0 singuriitate ~i 0


dependenta asemanatoare cu cele ale morfinomanilor care nu dispera
niciodata in a-~i gasi tovara~i de viciu.
Daca mo~tenirea noastra fireasca s-a risipit, atunci, pentru a vorbi
ca HERACLIT, ~i spiritul a cobor~'it din inaltul de foe. Insa atunci cand
spiritul se ingreuneaza, el se transforma in apa iar intelectul, victima a
ingamrarii luciferice, se instapane~te asupra locului unde trona spiri-
tu!. Acesta i~i poate asuma "patris potestas" asupra sufletului nu insa
~i teluricul intelect, simpla sabie sau ciocan al omului ~i nu creator de
lumi spirituale, parinte al sufletului. KLAGES nu a vrut sa spuna altce-
va iar reabilitarea spiritului de catre SCHELER a fost destul de modesta
caci ambii au trait intr-o epoca in care spiritul nu se mai afla sus ci jos,
nu mai era foc ci apa.
Drumul sufletului, care-~i cauta tatal pierdut, a~a cum Sophia il
cauta pe Bythos, conduce de aceea spre apa, spre acea oglinda intune-
cat a dinlauntrul temeiului sau. Cine ~i-a asumat starea saraciei spiri-
tuale - adevarata mo~tenire a unui protestantism trait consecvent
pana la capat - se inscrie pe drumul sufletului care duce spre apa.
Aceasta apa nu este un mod de a vorbi metaforic, ci un simbol viu pen-
tru psihismul adane. Un exemplu reprezentativ pentru 0 intreaga serie
imi poate ilustra ideea.
Un teolog protestant a visat de mai multe ori acela~i vis: ~edea pe
un povarni~ iar dedesubt se deschidea 0 vale adanca pe al carei fund se
afla un lac intunecat. EI ~tia in vis ca pcma in ace/ moment ceva fl impie-
dica sa se apropie de apa. De data aceasta s-a hotariit 5-0 faca. Apropiin-
du-se de mal, s-a intunecat dintr-o data, atmosfera a devenit ameninta-
toare iar 0 pala de vant a incretit suprafata apei. Atunci I-a cuprins pa-
nica ~i s-a trezit.
Acest vis este caracterizat printr-o simbolistica naturala. Cel care vi-
seaza coboara in propriile sale profunzimi iar drumul 11conduce spre 0
apa misterioasa. Aici se petrece minunea lacului din Bethesda: un Inger
coboara ~iatinge apa care capata prin aceasta puteri mantuitoare. In vis
vantul, pneuma, este cel care bate unde ii e voia. Este necesar ca omul
sa coboare la apa pentru ca sa aiba loc insufletirea apei. Suflul spiritu-
lui care trece deasupra apei este insa amenintator ca orice lucru a carui
cauza nu este eul uman sau care ramane in afara cunoa~terii. Astfel se

26
Despre arhetipurile incon~tientului colectiv

indica 0 prezenta invizibila, un nume care nu poate fi insufletit nici de


a~teptarea umana, nici de arbitrul uman. EI traie~te din sine insu~i in-
fiorand pe omul pentru care spiritul nu este altceva decat ce cred oame-
nii despre el sau fac din el, de cat ceea ce serie in carti sau constituie
obieetul discutiilor. Cand ins a apare spontan, atunci el devine fantoma
iar frica primitiva cuprinde intelectul naiv. Batranii tribului Eigonyi din
Kenia mi-au descris intr-un mod asemanator aqiunea zeului noptii pe
care-I numeau "cel care produce frica". "EI vine la tine", imi spuneau ei,
"ca 0 pala de vant reee care-ti produce fiori sau alearga fluierand in
eercuri largi prin iarba inalta"; un Pan african care in ora fantomatica
a amiezii da tarcoale cantand In flautul trestiei ~i inspaimanta pastorii.
~i astfel suflul spiritului din vis a speriat din nou un Pastor, un pas-
tor al turmei care la vremea intunecoasa a noptii a calcat pe malul plin
de trestii al apei din valea adanca a sufletului. Spre natura, copac, stan-
ca ~i apele sufletului a eoborat aeel spirit odinioara numai foc, aseme-
nea acelui bat ran din Zarathustra lui NIETZSCHE, care, obosit de oa-
meni, se retrage in padure pentru a mormai impreuna cu ur~ii intru
slava creatorului.
Drumul apei, care merge intotdeauna in jos, trebuie parcurs de cel
care vrea sa recupereze comoara, pretioasa mo~tenire a tatalui. In im-
nul gnostic al sufletului2!, fiul este trimis de catre parintii sai sa caute
perla pierduta din coroana tatalui-rege. Ea se afla pe fundul unei fan-
tani adanci, pazita de balauri, din tara Egiptului, acea lume avida ~i
beata de placerile carnii, 0 lume a bogatiilor de natura fizica ~ispiritu-
ala. In cautarile sale, fiul uita de sine ~i de datoria sa ~i se pierde in or-
gia placerilor lumii egiptene pana cand 0 scrisoare a tatalui ii aminte~-
te de misiunea sa. Ajuns la apa, el se scufunda in adancimea intunecoa-
sa a fantanii, pe al carei fllnd va gasi perla pentru a 0 oferi in cele din
urma zeitatii supreme.
Acest imn atribuit lui BARDESAN provine dintr-o epoca asemana-
toare in mai multe privinte epocii noastre. Omenirea cauta ~i a~tepta,
iar pe~tele - "Ievatus de profundo"22 - din izvor a fost acela care a
devenit simbol al Mantuitorului.

21 Vezi Tlzol1lasnktell in Nelltestal11enlliclze Apokryplzell edit. de HENNECKE pp. 277-28l.


22 AUGU5TlNU5, COllfessiollll1ll libri, XIII, xxi co!. 395, 29.

27
Arhetipurile ~i incon~tientul coleetiv

Pe cand scriam aceste randuri am primit din Vancouver 0 scrisoa-


re de la un necunoscut. Autorul era uimit de viseIe sale in care intot-
deauna era yorba de apii: "Almost every time I dream it is about water:
Either I am having a bath, or water-closet is overflowing, or a pipe is bur-
sting, or my home has drifted down to the water edge, or I see an acquain-
tance about to sink into water, or I am trying to get out of water, or I am
having a bath and the tub is about to overflow, etc."23
Apa este simbolul eel mai cunoscut al incon~tientului. Lacul din
vale este incon~tientul care se aflii intr-un fel sub con~tiintii, motiv
pentru care a fost adesea denumit "subcon~tient", de multe ori cu
sensul peiorativ de con~tiintii inferioarii. Apa este "spiritul viiii", dra-
gonul de apii allui Tao, a carui naturii este asemiiniitoare apei, un
yang preluat de un yin. De aceea apa inseamnii din punct de vedere
psihologic spirit care a devenit incon~tient. De aceea visul teologului
spune foarte corect cii el ar putea triii la malul apei efectul spiritului
viu asemiiniitor minunii tiimiiduirii in lacul din Bethesda. Coborarea
in adancuri pare sii preceadii intotdeauna urcarea. Astfel, un alt teo-
log24 a visat ca privea la un fel de castel al Graalului aflat pe un mun-
te. EI mergea pe 0 strada care aparent conducea la poalele muntelui
unde incepea urcu~ul. Cand s-a apropiat de munte a descoperit, spre
marea sa dezamagire, ca era despartit de munte de 0 prapastie - 0 va-
gauna intunecata, adanca pe al carei fund curgea 0 apa subpamantea-
na. A coborat pe 0 poteca abrupta in adanc ~i apoi s-a catarat cu difi-
cultate pe celalalt mal. Dar priveli~tea nu ~i-a facut aparitia iar visiito-
rul s-a trezit. ~i in acest caz visiitorului, care tinde spre inalturi lumi-
noase, i se impune necesitatea coborarii in adancuri intunecoase ca
o conditie indispensabilii a ascensiunii. In adancuri pandesc perico-
Ie pe care eel intelept Ie evitii, ratand insii bunul vizat, accesibil marii
indrazneli necenzurate de intelepciune.
23 Aproape de fiecare data cand visez este yorba de apa: sau fac baie sau refuleaza
WC-ul, sau se sparge 0 \eava, sau casa mea ajunge pe malul unei ape, sau vad un cu-
nos cut pe punctul de a se ineca, sau incerc sa ies din apa, sau in timp ce sunt in baie
cada este toemai pe punctul de a se revarsa.
24 Faptul ca este din nou visul unui teolog nu trebuie sa mire tocmai pentru ca preotul
se oeupa din motive profesionale cu problema ascensiunii. EI vorbe~te atat de des de
ea incat nu e cu putin\a sa nu se intrebe despre natura propriei ascensiuni spirituale.

28
Despre arhetipurile incon~tientull1i colectiv

Enuntul visatorului se love~te de rezistente puternice din partea con-


~tiintei pentru care "spiritul" poate fi doar ceva aflat in inalt. In aparen-
ta "spiritul" vine intotdeauna de sus. Tot ce vine de jos este dubios, con-
damnabil. Pentru aceasta conceptie spiritulinseamna Iibertatea supre-
ma,o plutire peste adancuri, 0 eliberare din inchisoarea teh.:iricului ~ide
aceea un refugiu pentru cei tematori care nu doresc sa "devina". Apa
ins a este telurica, palpabila, sange ~i setea de sange, mirasul ~i corpo-
ralitatea pasion ala. Incon~tientul este acea dimensiune a psihicului ce
coboara dinspre luminozitatea con~tiintei clare spiritual ~i moral pana
in sistemul nervos numit inca de cei vechi simpatic care, spre deosebire
de sistemul cerebra-spinal, intretinatorul perceptiei ~i al activitatii mus-
culare ~iprin acestea stapanul spatiului inconjurator, men tine echilibrul
vital Tara mijloace de simt ~i care, prin intermediul misterioasei intro-
patii, ne ofera cuno~tinte despre esenta intima a unei alte vieti, putand-o
chiar influenta profund. In acest sens el este un sistem colectiv, baza
prapriu-zisa a oricarei participation mystique, in timp ce functia cere-
bro-spinala culmineaza in determinarile separatoare ale eului, avand
succes prin mijlocirea spatiului daar la ceea ce este superficial ~i exte-
rior. Ultima traie~te totul ca ceva exterior, primul ca pe ceva interior.
De obicei incon~tientul trece drept un fel de intimitate inchisa, ceea
ce Biblia desemna prin cuvantul "inima", conceputa, printre altele, ca
locul de origine al tuturor gandurilor rele. In incaperile inimii locuiesc
spiritele cele rele ale sangelui, mania cea iute ~islabiciunea simturilor.
A~a arata incon~tientul cand este privit dinspre con~tiinta. Aceasta pare
a fi in esenta 0 funqie a creierului mare care separa totul ~i prive~te
partile in izolarea lor, incon~tientul fiind ~i elinteles exclusiv ca incon-
~tientul meu. De aceea se considera ca acela care coboara in incon~tient
cade in marginirea imperativa a subiectivitatii egocentrice, fiind expus
in aceasta fundiitura atacului tuturor animalelor rele pe care Ie adapos-
te~te lumea subterana a sufletului.
Cine prive~te in oglinda apei vede mai intai propria-i imagine. Cine
se indreapta spre sine insu~i riscii sa se intalneascii cu sine insu~i.
Oglinda nu lingu~e~te, ea II reflecta cu fidelitate pe cel care se uita in
ea, acel chip pe care nu-l aratam niciodata lumii, pentru ca II ascun-
dem cu ajutorul personei - masca noastra de actori. Oglinda insa se
afla dincolo de masca ~i arata adevaratul chip.

29
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

Aceasta este prima proba de curaj ceruta de drumul spre interior,


o proba care-i sperie pe cei mai multi dci int;l1nirea cu sine insu~i face
parte dintre acele lucruri neplacute pe care Ie evitam atata timp cat pu-
tern proiecta in exterior tot ceea ce este negativ. Cand sun tern in stare
sa ne vedem propria umbra ~i sa suportam cunoa~terea ei, atunci abia
am rezolvat 0 mid parte a sarcinii: am suprimat cel putin incon~tien-
tul personal. Insa umbra este 0 parte vie a personalitatii ~ivrea de aceea
sa participe intr-o forma sau alta la viata intregului. Ea nu poate fi in-
departata prin argumente ~i nici nu poate fi racuta inofensiva prin so-
fisme. Aceasta problema este extrem de dificila dci ea nu numai d an-
gajeaza intreaga fiinta a omului dar Ii aminte~te totodata de neputinta
~i de neajutorarea sa. Naturile puternice - sau mai curand ar trebui
sa Ie numim slabe? - nu agreeaza aceasta aluzie ~i-~i inventeaza un
dincolo de bine ~i de rau eroic, taind nodul gordian in loc de a-I des-
face. Insa mai devreme sau mai tarziu datoriile trebuie pliitite. Trebuie
sa ne marturisim d exista probleme pe care nu Ie putem rezolva cu
mijloace proprii. 0 asemenea marturisire are avantajul sinceritatii, al
adevarului ~i al realismului, pun and astfel baza pentru 0 reaqie com-
pensatorie din partea incon~tientului colectiv, cu alte cuvinte suntem
acum dispu~i sa acordam credit unei intuitii sau sa percepem ganduri
pe care mai inainte nu Ie lasam sa ajunga la expresie. Vom acorda poa-
te atentie viselor care apar in astfel de momente sau vom reflecta asu-
pra trairilor pe care Ie avem acum. Numai in conditiile unei asemenea
atitudini pot fi trezite ~i pot interveni acele forte benefice care sala~-
luiesc in intimitatea naturii umane, caci neajutorarea ~i slabiciunea
constituie trairea ~iproblema eterna a omenirii pentru care exista 0 so-
lutie eterna, in absenta dreia omenirea ar fi pierit de mult. Atunci cand
a fost racut tot ceea ce putea fi racut mai ramane doar ce s-ar putea face
dad s-ar cunoa~te aceasta posibilitate. Dar in ce masura se cunoa~te
omul pe sine insu~i? Experienta ne spune d destul de putin. De aceea
ramane destul spatiu pentru incon~tient. Dupa cum se ~tie, rugiiciunea
cere 0 atitudine foarte asemanatoare ~i are din acest motiv un efect co-
respunzator.
Reaqia necesara ~i ceruta a incon~tientului colectiv se exprima in
reprezentari arhetipale.lntalnirea cu sine insu~i inseamna mai intai in-
talnirea cu propria umbra. Umbra este desigur 0 tredtoare ingusta, 0

3
Despre arhetipurile incon~tientului colectiv

poarta stramta, a carei dureroasa ingustime nu poate fi evitata de cel


care coboara in fantana adanca. Trebuie sa facem cuno~tinta cu noi in-
~ine pentru a ~ti cine suntem, caci dincolo de poarta se afla in mod sur-
prinzator 0 intindere fara margini, de 0 nemaiauzita nedeterminare,
unde, dupa cat se pare, nu exista interior ~i exterior, sus ~i jos, aici ~i
acolo, al meu ~i al tau, bine ~i rau. Este lumea apei in care plute~te tot
ceea ce este viu, unde incepe domeniul "simpaticului", sufletul a ceea
ce este viu, unde eu nu sunt distinct de acesta ~i acela, unde il traiesc
pe celalalt in mine iar celalalt ma traie~te ca eu.
lncon~tientul colectiv nu este un sistem personal, inchis, ci obiec-
tivitatea identica cu lumea ~i deschisa lumii. Spre deosebire de habitu-
dinile con~tiintei mele pentru care eu sunt mereu subiectul care are
obiecte, aici eu sunt obiectul tuturor subiectelor. Aici sunt atat de
strans legat de lume incat uit cu u~urinta cine sunt in realitate. "Pier-
dut in sine insu~i" este 0 expresie foarte potrivita pentru a caracteriza
aceasta stare. Acest sine este lumea - sau 0 lume -, daca ar putea fi
vazuta de 0 con~tiinta. De aceea trebuie sa ~tim cine suntem.
De indata ce incon~tientul ne atinge, noi devenim incon~tienti de
noi in~ine. Acesta este pericolul originar pe care omul primitiv, atat de
aproape inca de aceasta pleroma, I-a cunoscut instinctiv ~i care-l in-
spaimanta. Con~tienta sa este inca nesigura, sta pe picioare ~ovaielni-
ceoInca infantila, ea abia s-a desprins din apele originare. Cu u~urinta
poate fi inecata de un val al incon~tientului ~i atunci primitivul uita
cine este ~i face lucruri in care nu se mai recunoa~te. De aceea primi-
tivii se feresc de efectele necontrolate: sub imperiullor con~tiinta dis-
pare, omul fiind inlocuit de un posedat. Toate eforturile umanitatii
s-au indreptat in direqia consolidarii con~tiintei. Acestui scop i-au fost
subordonate riturile, reprezentarile colective, dogmele; ele constituiau
zagazuri ridicate in fata pericolelor incon~tientului, ale a~a-numitelor
"perils of the soul". lata motivul pentru care ritul primitiv consta din
alungarea spiritelor, desfacerea vrajii, apararea de piaza rea, propitia-
tiuni, purificare ~iproducere analogid, adid magid, a evenimentului
favorabil.
Aceste ziduri ridicate din vremurile cele mai vechi au devenit mai
tarziu fundamentele bisericii. De aceea, atunci cand simbolurile imba-
tranesc, se prabu~esc ~i zidurile pe care ele se sprijina. Atunci apele

31
Arhetipurile ~iincon~tientul colectiv

cresc ~i uria~e catastrofe se abat asupra umanitatii. Condudtorul reli-


gios al Taospueblo, a~a-numitul Loco Tenente Gobernador, mi-a spus
odata: "Americanii ar trebui sa inceteze de a ne mai tulbura religia, caei
dad aceasta se prabu~e~te ~i noi nu mai putem ajuta soarele, tatal nos-
tru, sa se ridice pe cer, atunci in zece ani americanii ~i intreaga lume
vor trece prin momente grele; atunci soarele nu va mai rasari." Cu alte
cuvinte va fi noapte, lumina con~tiintei se va stinge, iar marea intune-
cata a incon~tientului va navali peste noi.
Primitiva sau nu, omenirea se afla intotdeauna la liziera acelor lu-
cruri pe care Ie face ea insa~i dar nu Ie stapane~te. Pentru a am inti doar
un exemplu: toata lumea dore~te pacea dar toata lumea se inarmeaza
potrivit axiomei ,,5i vis pacem, param bellum". Omenirea nu poate face
nimic impotriva umanitatii iar zeii, ca intotdeauna, ii conduc destine-
Ie. Astazi zeii sunt numiti "factori", de la facere. Factorii stau in culise-
Ie teatrului lumii. In mic lucrurile se prezinta la fel. La nivelul con~ti-
intei suntem propriii no~tri stapani, in aparenta sun tern factorii in~i~i.
Dar dad pa~im pe poarta umbrei ne dam seama cu spaima d sun tern
obiectele unor factori. A ~ti aceasta este desigur neplaeut, dci nimic nu
dezamage~te mai mult decat descoperirea propriei noastre neputinte.
Exista chiar temei pentru 0 panid primitiva in masura in care supre-
matia con~tiintei in care credem ~i 0 aparam cu anxietate, in realitate
unul din secretele succeselor umane, este in mod periculos pusa sub
semnul intrebarii. Dar intrucat ne~tiinta nu garanteaza securitatea, ci
dimpotriva spore~te insecuritatea, este preferabil, in pofida tuturor re-
zistentelor, sa ne cunoa~tem conditia amenintata. 0 problema corect
formulata este pe jumatate rezolvata. In orice caz yom ~ti atunci d pe-
ricolul cel mai mare care ne ameninta provine din desconsiderarea re-
aqiei psihice. De aceea, cei clarvaziitori au inteles dintotdeauna d
conditiile istorice exterioare constituie intr-un fel doar prilejul pentru
pericolele cu adevarat grave, adid pentru conceptiile social-politice
eronate ce nu pot fi explicate ca urmari necesare ale conditiilor exte-
rioare, ci ca decizii ale incon~tientului.
Aceasta problematid este noua dci veacurile anterioare credeau
intr-o forma sau alta in zei. A fost nevoie de 0 saracire tara precedent
a simboliSticii pentru a redescoperi zeii ca factori psihici, ca arhetipuri
ale incon~tientului. Deocamdata acestei descoperiri nu i se acorda cre-

32
Despre arhetipurile incon~tientului colectiv

dit. Convingerea nu poate fi adusa decat de 0 experienta cum este cea


schitata In visul teologului; doar atunci poate fi traita autonomia spi-
ritului deasupra apelor. De cand stelele au cazut din cer iar simboluri-
Ie noastre supreme au palit, In incon~tient se desra~oara 0 viata secre-
ta. De aceea avem astazi 0 psihologie ~i de aceea vorbim despre incon-
~tient. Toate acestea ar fi cu totul de prisos Intr-o epoca ~iIntr-o cultu-
ra care au simboluri. Caci ele constituie spiritul de sus iar atunci ~ispi-
ritul Se afla intr-adevar sus. Pentru oamenii unei asemenea culturi trai-
rea sau cercetarea incon~tientului ar fi 0 stradanie inutila, ba chiar ab-
surda caci incon~tientullor nu este altceva de cat domnia lini~tita, ne-
tulburata a naturii. Incon~tientul nostru ins a ascunde apa insufletita,
adica spirit devenit natura, motiv pentru care el a fost tulburat. Cerul
s-a transformat pentru noi intr-un spatiu cosmic pur fizic iar empire-
ul divin, intr-o amintire frumoasa. Insa "inima noastra arde" ~i 0 ne-
lini~te secreta macina radiicinile existentei noastre. Impreuna cu Volus-
pd ne putem intreba:

Ce mai ~opte~te Wotan eu allui Mimir eap?


Deja izvorul clocote~te.25

Indeletnicirea cu incon~tientul este pentru noi 0 problema. In joc


se afla Insa~i existenta noastra spirituala. Toti acei oameni care au ra-
cut experienta continuta in visui amintit ~tiu cii trebuie sa caute co-
moara in adancul apei, comoara pe care vor incerca s-o rid ice la supra-
fata. Intrucat ei nu trebuie sa uite vreodata cine sunt, ei nu trebuie in
nici un caz sa-~i piarda con~tiinta. Locullor va fi deci pe pamant; ei vor
deveni - pentru a ramane consecventi comparatiei - pescari ~i vor
prinde cu piasa sau cu undita ceea ce inoata in apa. $i chiar dacii exis-
ta oameni care nu inteleg ceea ce fac pescarii, ace~tia nu se vor in~ela
niciodata asupra sensului activitatii lor, caci simbolul me~te~ugului lor
este cu cateva secole mai vechi decat nepieritoarea poveste despre sfan-
tul Graal. Dar nu oricine poate fi pescar. Multi ramanla nivelul instinc-
tual al acestei indeletniciri ~i atunci ei sunt simple vidre, a~a cum ~tim
de pilda din basmullui OSCAR A.H. SCHMITz26 despre vidra.

25 Die Edda, p. 149. Acest pasaj a fast scris - nota bene - in anull934.
26 Miirclzell ails del11 Ullbewufltell, pp. 14 ~iurm.

33
Arhetipurile ~i incon~tientul eoleetiv

Cine prive~te in apa vede intr-adevar propriul sau chip, dar din spa-
tele sau se ivesc adesea fiinte vii; pe~tii - ace~ti locuitori inofensivi ai
adancurilor - sunt inofensivi, insa pentru multi lacul este populat ~i
de vietati de un soi aparte, fantomatice. Uneori in navodul pescarului
se prinde a ondina, un pe~te de sex feminin, pe jumatate amP Ondi-
nele sunt fiinte fascinante:
Pe jl1miltate-1trage ea
Pe jumatate cade el
$i niciodata TIU mai fu vazut.28
Ondina reprezinta un stadiu mai instinctiv al unei fermecatoare fi-
inte feminine, denumita de noi anima. De asemenea, sirenele, meluzi-
nele29, driadele, gratiile, ielele, lamiile ~i sucubele li pot seduce pe ti-
neri, sorbindu-Ie viap. Moralistul va spune ca aceste figuri sunt pro-
iectii ale un or stari suflete~ti caracterizate de dor ~i ale unor fantasme
reprobabile. Nu putem sa nu acordam a anumita indreptatire acestei
afirmati. Dar epuizeaza ea intregul adevar? Sunt ondinele intr-adevar
doar un produs al slabiciunii morale? Oare n-au existat astfel de fiinte
din vremurile cele mai vechi, atunci cand con~tiinta umana ce se infi-
rip a era inca in intregime dependenta de natura? Spiritele padurii,
campului ~i cursurilor de apa au aparut cu mult inaintea con~tiintei
morale. Pe deasupra, aceste fiinte erau in egala masura temute, a~a in-
cat ciudata lor alura eroica este doar partial caracteristica. Pe atunci
con~tiinta era mult mai simpla iar domeniul ei ridicol de mie. Foarte
mult din ceea ce noi astazi consideram a fi parte componenta a psihi-
cului nostru se afla la primitiv in stare de proieqie, populand lumea
. inconjuratoare.
Cuvantul "proiec~ie" nu este de fapt potrivit, caei nimic nu a fast
aruneat in afara din suflet, ei complexitatea sa pe care a cunoa~tem as-

27 Pentru aeeasta vezi PARACELSUS, De vita longll, editat de ADAM VaN BODENSTEIN
(1562), precum ~i comentariul meu in Pnrace!sus als geistige Erschei11l1l1g.
28 GOETHE, balada Der Fischer.
29 Vezi pentru aeeasta imaginea initiatului in Liber mutns din] 677 (ilustratia 13 din lu-
erarea mea Praxis aer PsycllOtherapie, p. 344). EI peseuie~te ~i prinde 0 ondina. A sa
sorar mystica prinde ell navodlll ei pasari - simboluri pentru animus. Ideea de Ilni-
ma apare freevent in literatura seeolelor XVI-XVII, de exemplu la RICHARD us VI-
TUS, ALDROV ANDUS ~i in eomentariulla Tractlltus Ilureus. Vezi ~i artieolul meu Das
RaIse! von Bologua.

34
Despre arhetipurile incon~tientului colectiv

tazi se datoreaza unei serii de introieqii. CompJexitatea sa a crescut


propor~ionaJ cu dezlnsufle~irea naturii. Ceea ce demult trecea drept 0
gra~ie stranie este numit astazi "fantasma erotid", complicfll1d In mod
dureros via~a noastra sufleteasd. 0 Intalnim tot atat de des ca pe oon-
dina; pe deasupra seamana unui spirit rau; ca 0 vrajitoare, apare sub
diferite chipuri ~i da dovada de 0 insuportabila autonomie, care de
drept nu poate fi proprie unui con~inut psihie. Uneori provoad fasci-
natii care pOl' concura cu cea mai puternid vraja sau stari de teama
care nu sunt depa~ite In intensitate nici de cele create de aparitia dia-
volului. Ea este 0 fiin~a care ne tachineaza, care ne taie drumul sub di-
ferite chipuri ~ivestminte, care ne joad tot felul de farse, aflandu-se la
originea unor amagiri faste sau nefaste, a un or depresiuni, extaze, afec-
te necontrolate ete. Chiar ~i In stare de introieqie rationala, ondina
nu-~i abandoneaza natura pozna~a. Vrajitoarea nu a incetat de a-~i pre-
para murdarele ei bauturi de dragoste sau de moarte dar otrava ei ma-
gid s-a rafinat devenind intriga ~i autoamagire, care, dqi invizibile, nu
sunt mai pu~in periculoase.
Pe ce ne bazam atunci cand dam acestei zane numele de anima?
Anima Inseamna totu~i suflet ~i desemneaza ceva minunat ~i nepieri-
tor. Dar nu intotdeauna a fost astfel. Nu trebuie sa uitam d acest fel de
suflet este 0 reprezentare dogmatid ce urmarea sa Indeparteze ~isa fi-
xeze ceva nelini~titor de autonom ~ide viu. Cuvantul german Seele (su-
flet) este prin intermediul formei gotice saiwalo inrudit indeaproape
cu cuvantul elin aioA-os, care inseamna "mobil", "cu sclipiri multico-
lore", adid ceva asemanator unui fluture - In elina l/Juxft, care, beat,
zboara buimac din floare In floare ~i traiqte din miere ~i iubire. In ti-
pologia gnostica, &v~pWTIOS l/JUXlKOS(omul psihic) este plasat In
urma lui TIVUflanKos (O!TIulspiritual) ~i, in fond, exista suflete rele
care trebuie arse perpetuu In iad. Chiar ~i sufletul cu totul nevinovat
al pruncilor nebotezati este privat cel putin de cunoa~tere a lui Dum-
nezeu. La primitivi, sufletul este suflu vital magic (de aceea anima) sau
fladra. Un cuvant necanonic al Domnului spune potrivit: "Cine imi
este aproape ii este aproape focului".3o La HERACLIT, sufletul este, pe
treapta cea mai Inalta, de foc ~i uscat, dci l/JuXr1In sine se Inrudqte
30 HEN1':ECKE (editor), Neutestamentliche Apokryphe1l, p. 35.

35
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

strans cu "suflu racoros" -1jJUX81 v inseamna a sutla 1jJuxpos rece iar


1jJuxos racoros ...
o fiin1;avie este 0 fiin1;ainsutletita. Sutletul este viul din om, ceea
ce traie9te din sine insu9i 9i produce viata: de aceea Dumnezeu a sutlat
peste Adam, pentru ca el sa traiascii. Cu viclenie 9i amagire jucau9a su-
tleteascii determina materia cea mai inerta 9i nedoritoare de via1;asa
traiascii. El convinge de lucruri incredibile pentru ca via1;asa fie traita;
el ii intinde tot felul de curse omului pentru a-I determina sa ajunga
pe pamant 9i sa ramana acolo, cu scopul ca viata sa fie traita, a9a cum
in Paradis Eva nu a putut sa nu-l convinga pe Adam de calita1;ile fruc-
tului oprit. Dacii n-ar fi existat mobilitatea 9i sclipirile sutletului, omul
ar fi stagnat din cauza pasiunii sale celei mai mare - ineqia31 Ca avo-
cat folose9te 0 anumita ra1;ionalitate iar un anumit fel de moralitate ii
da binecuvantarea. A avea sutlet reprezinta 0 cutezan1;a a vie1;iiciici su-
fletul este un demon distribuitor de via1;acare-9i joacii jocul dracesc
deasupra 9i dedesubtul vie1;iiumane, ceea ce face ca in interiorul dog-
mei sa fie amenin1;at cu anumite pedepse 9i propi1;iat cu anumite bine-
cuvantari care depagesc cu mult posibilul uman al meritului. Raiul 9i
iadul sunt destine ale sutletului9i nu ale omului care in slabiciunea 9i
prostia sa nu ar 9ti ce sa facii intr-un Ierusalim ceresCo
Anima nu este un sutlet dogmatic, 0 anima rationalis, concept al fi-
losofiei, ci un arhetip natural care subsumeaza in mod satisraciitor toa-
te enunturile incon9tientului, ale spiritului primitiv, ale istoriei limbii
9i religiei. Anima este un "factor" in sensul cel mai propriu al cuvantu-
lui. Ea nu poate fi [acuta, ci este intotdeauna a priori-ul dispozi1;iilor,
reaqiilor, impulsurilor 9i a tot ce este spontaneitate psihicii. Ea este via-
1;acare se alimenteaza din sine insa9i, care ne insufla via1;a.Ea este via-
1;adincolo de con9tiin1;a ce nu-i poate fi integrata Tararest acesteia, ciici
via1;apsihicii este in cea mai mare parte a ei ceva incon9tient 9i incon-
joarii con9tiin1;a din toate paqile. Aceasta idee ni se impune de la sine
dacii ne dam seam a 0 singura data de pregatirea incon9tienta necesara
pentru a recunoa9te 0 perceptie.
De9i s-ar parea cii anima subsumeaza totalitatea vietii sutlete9ti in-
con9tiente, ea nu este decat un arhetip printre altele 9i de aceea nu ca-
31 LA ROCHEFOUCAULD, Maxime (separime), DCXXX, p. 264.
Despre arhetipurile incon~tientului colectiv

racterizeaza pur ~i simplu incon~tientul, fiind doar un aspect al sau.


Aceasta reiese din faptul feminitatii sale. Ceea ce nu este eu, adica mas-
culin, este foarte probabil feminin ~ipentru ca non-eul este resimtit ca
neapartinfmd eului, ca exterior, imaginea animei este proiectata de obi-
cei asupra femeilor. Fiecare sex contine in sine intr-o anumita masura
sexul opus. Din punct de vedere biologic, masculinitatea este determi-
nata doar de predominarea genelor masculine asupra celor feminine.
Minoritateagenelor feminine pare a forma un caracter feminin care de
obicei ramane incon~tient datorita pozitiei sale inferioare.
Cu arhetipul animei pa~im In domeniul zeilor, in acel domeniu pe
care ~iI-a rezervat metafizica. Tot ce este atins de anima devine numi-
nos, adica neconditionat, periculos, tabuat, magic. Ea este ~arpele din
paradisul omului nevinovat, plin de bune intentii. Anima furnizeaza
cele mai puternice argumente Impotriva Indeletnicirii cu incon~tien-
tul care distruge barierele morale ~i descatu~eaza forte ce ar fi trebuit
sa ram an a in incon~tient. $i intr-adevar lucrurile a~a stau in masura
In care viata nu este doar bine ci ~i rau. Intrucat anima vrea viap, ea
vrea atat binele cat ~i raui. In domeniul zanelor, aceste categorii nu
exista. Viata trupeasca, precum ~i cea sufleteasca se descurca mult mai
bine fara morala conventionala, fiind mai sanatoase ~i neascunzand
aceasta.
Anima crede In KUAOV Ka.yufr6v care este un concept primitiv, an-
terior opozitiei descoperite mai tarziu dintre estetica ~i etica. A fost ne-
voie de 0 indelungata prelucrare crqtina pentru a arata ca binele nu
este Intotdeauna frumos iar frumosul in mod necesar bun. Paradoxul
acestei perechi conceptuale nu a creat probleme nici primitivilor, nici
omului Antichitatii. Anima este conservatoare ~iramane in mod ferm
ata~ata umanitatii celei vechi. De aceea ea apare adesea In haina istori-
ca, aratand preferinte deosebite pentru Grecia ~i Egipt. A se com para
pentru aceasta "clasicii" RIDERHAGGARD~i PIERREBENOIT.Visul Re-
na~terii, Hypnerotomachia a lui Poliphil032 ~i Faust de GOETHEau co-
borat adanc in Antichitate, pentru a gasi "Ie vrai mot de la situation".
Primul invoca pe regina Venus, ultimul pe troiana Elena. Despre ani-
32 Vezi LINDA FIERZ-DAVID, Der Liebestraum des Poliphilo. (Pentru RIDER HAGGARD ~i
BENOIT, a se consulta bibliografia).

37
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

ma in lumea Biedermeier ~i a romantismului aflam din tabloul viu pe


care-l schiteaza ANIELAJAFFE33. Nu dorim sa sporim mai mult numa-
rul exemplelor edificatoare pentru ca cele existente ofera meditatiei
noastre material suficient ~i 0 simbolistica spontana, autentica. Celui
care dare~te sa vada ce se intampla cand anima i~i face aparitia in so-
cietatea moderna ii recomand cu caldura cartea Private Life of Helen of
Troy de ERSKINE.Ea nu este lipsita de profunzime caci tot ce este cu
adevarat viu este insotit de un aer de eternitate. Anima este viata din-
colo de arice categorii ~i de aceea ea se poate lipsi de mustrare ~i lau-
da. Regina cereasca ~i gasculita care a cazut in curs a s-a gandit vreoda-
ta cineva ce soarta sarmana a fost plasata intre stelele cerqti in legen-
da Mariei? Viata tara sens ~ifara regula, care nu se multume~te cu pro-
pria-i bogatie, il inspaimanta pe omul civilizat ~i-l determina sa se ape-
reoReaqia sa nu este nejustificata caci viata este de asemenea mama tu-
turor absurditatilor ~i a oricarJli tragism. De aceea, omul nascut din \a-
rana cu instinctul sau de animal sanatos se afla in lupta cu sufletul sau
~i cu demonia acestuia. Daca sutletul ar fi fost doar intuneric, atunci
cazul ar fi fost simplu. Din paeate lucrurile nu stau astfel caci aceea~i
anima poate aparea ~ica Inger alluminii, ca psihopomp ~i conduce ca-
tre sensul cel mai inalt, a~a cum demonstreaza Faust.
Daca confruntarea cu umbra reprezinta 0 proba relativ u~oara, con-
fruntarea cu anima, dimpotriva, 0 proba extrem de dificila. Caei rapar-
tarea la anima este la randul ei 0 proba de curaj ~i 0 incercare decisiva
pentru fortele spirituale ~i morale ale barbatului. Nu trebuie sa uitam
niciodata ca tocmai in cazul animei este yorba de continuturi psihice
care niciodata mai inainte nu au fost in posesia omului, intrucat, in ca-
litate de proieqii, s-au aflat in afara campului sau psihic. Pentru fiu, ani-
ma se ascunde in spatele puterii cople~itoare a mamei, care adesea ra-
mane pentru restul vietii obiectul unui ata~ament afectiv, extrem de
daunator sau dimpotriva benefic, inspirandu-i curaj pentru faptele cele
mai indraznete. Omului antic anima ii aparea ca zeita sau ca vrajitoare.
Omul medieval a inlocuit zeita prin regina cereasca ~iprin mama bise-
rica. Lumea desimbolizata a protestantilor a dezvoltat mai intai un sen-
timentalism nesanatos iar apoi 0 ascutire a conflictului moral, care a dus
.\3 Bitner wIn Symbole ClUSE.T.A. Hoffll1Cll11l5 Miirchcll "Der Goli/elle 7()pr
Despre arhetipurile incon~tientului colectiv

in mod logic la "Dincolo de bine ~i rau" a lui NIETZSCHE,~i asta dato-


rita faptului ca conflictul nu a mai putut fi suportat. In centrele civili-
zate, aceasta stare se exprima prin crescanda nesiguranta a casatoriei. In
multe tari din Europa au fost atinse, daca nu depa~ite, cotele america-
ne ale ratei divorturilor, ceea ce arata ca anima se afla cu precadere in
stare de proieqie asupra celuilalt sex, producand astfel de relatii com-
plicate magic. Numita stare a condus, nu in ultimul rand datorita con-
secintelor sale patologice, la aparitia psihologiei moderne, care sub for-
ma ei freudiana sustine ca baza tuturor tulburarilor este sexualitatea,
punet de vedere care nu face decat sa accentueze conflictul existent.34
Cauza ~iefectul sunt interschimbate. Tulburarea sexuala nu este in nici
un caz cauza neplacerilor nevrotice, ci, ca ~i acestea, unul din efectele
patologice ale unei diminuate adaptari a con~tiintei, care este confrun-
tata cu 0 situatie ~i sarcina carora nu Ie poate face fata. Ea nu poate in-
telege schimbarile din lumea ei ~i nu ~tie ce atitudine sa adopte pentru
a se readapta. "Ie peuple porte Iesceau d'un hiver qu'on n'explique pas'"
sun a traducerea [in franceza a] unei inscriptii coreene.
Atilt in cazul umbrei, cat ~i in cazul animei nu sunt suficiente cu-
no~tintele conceptuale. Nici prin intropatie sau transpunere nu Ie pu-
tem trai continutul. A invap pe dinafara 0 lista de arhetipuri nu folo-
se~te la nimic. Arhetipurile sunt complexe traite care se manifesta des-
tinal, aqionand in viata noastra cea mai intima. Anima nu ne mai apa-
re ca zeita, ci adesea ca slabiciunea no astra strict personala sau ca in-
drazneala no astra cea mai beneficiL Daca un savant merituos in varsta
de ~aptezeci de ani i~i parase~te familia ~i se casatore~te cu 0 actrita de
douazeci de ani, cu parul ro~u, atunci putem spune ca zeii au cerut 0
noua victima. A~a se manifesta la noi cople~itoarea forta demonica.
Pan a nu de mult aceasta tanara persoana ar fi putut fi cu u~urinta li-
chidata ca vrajitoare.
Experienta mi-a aratat ca exista foarte multi oameni de 0 anumita
inteligenta ~icultura care inteleg u~or ~inemijlocit ideea de anima ~ire-
Iativa autonomie a acesteia, precum ~i fenomenul animus Ia femei. In
schimb psihologii trebuie sa depa~easca dificultati mai mari tocmai
pentru ca ei nu sunt constran~i sa se confrunte cu stari de lucruri com-

34 Punctul meu de vedere este expus pe larg in cartea mea Die Psych%gie der Ubertrn-
gWlg.

39
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

plexe, earaeteristiee psihologiei ineon~tientului. Dadi sunt in acela~i


timp ~i medici, intelegerea Ie va fi ingreunata de gfmdirea somato-fizio-
logica, ce crede ca poate exprima procesele psihice prin concepte inte-
lectuale, biologice sau fiziologice. Insa psihologia nu este niei biologie,
nici fiziologie, nici vreo aWi ~tiinta, ci tocmai cunoa~tere despre suflet.
Tabloul pe care I-am schitat pana acum despre anima nu este com-
plet. Ea este intr-adevar elan vital haotic, dar in acela~i timp este carac-
terizata de 0 ciudata semnificatie, ceva asemanator unei ~tiinte secrete
sau unei intelepciuni ascunse, in surprinzatoare contradiqie cu natu-
ra ei irationala, de zana. Ma voi referi aici din nou la autorii citati mai
inainte. RIDERHAGGARDi~i nume~te eroina "Wisdom's Daughter", re-
gina din Atlantis a lui BENOITare cel putin 0 excelenta biblioteca, in
care poate fi gasita chiar 0 carte foarte veche a lui PLATON.Reincarna-
rea Elenei din Troia a fost eliberata dintr-un bordel din Tyr de catre in-
teleptul Simon Magus, pe care I-a insotit apoi in calatoriile sale. Inten-
tionat nu am mentionat de la inceput acest aspect caracteristie al ani-
mei pentru ca prima intalnire cu ea numai la intelepciune nu te deter-
mina sa te gande~ti35. Numai eel care se confrunta cu anima are acces
la aceasta dimensiune. Doar un travaliu dificil ne permite sa intele-
gem36 ca in spatele jocului crud cu destinul uman se ascunde un fel de
intentie secreta ce pare a corespunde unei cunoa~teri superioare a le-
gilor vietii. Tocmai nea~teptatul, haoticul nelini~titor, contine un sens
adanc. ~i cu cat acest sens este mai bine cunoscut, cu atat anima i~i
pierde din caracterul constrangator. Treptat se nasc zagazuri in calea
puhoiului haosului; caci ceea ce are sens se separa de ceea ce nu are
sens iar faptul ca sensul ~i nonsensul nu mai sunt identice slabe~te for-
ta haosului, sensul fiind inarmat cu fort a sensului iar nonsensul cu for-
ta nonsensului. Astfel se na~te un nou cosmos. Nu am pretentia ca prin
aceasta am exprimat 0 noua descoperire a psihologiei medicale, ci doar
intelepciunea straveche ca din multimea experientelor vietii ia na~tere
acea invatatura pe care tatal 0 transmite fiului37.
35 Ma refer aici la exemple litera Ie general accesibile ~i nu la material clinic, considerfm-
du-le pe primele satisfaciitoare pentru scopul urmarit.
36 Am in vedere confruntarea cu con\inuturile incon~tientului in genere. Aceasta este
una din' marile sarcini ale procesului de integrare.
37 Carticica lui SCHMALTZ Ostliche Weisheit ul1d West/idle Psychothempie (In\elepciu-
nea orientala ~i psihoterapia occidentaJa) of era un bun exemplu pentru aceasta.

40
Despre arhetipurile incon~tientului colectiv

Intelepciunea ~i lipsa Intelepciunii nu numai ca apar la fiintele de


felul zanei ca unul ~i acela~i lucru, dar chiar sunt unul ~i acela~i lucru
atata timp cat sunt Intruchipate de anima. Viata este lipsita ~i plina de
sens. ~i daca lipsa de sens nu devine obiect al rasului iar sensul obiect
al speculatiei, atunci viata este banala, totul are dimensiuni insignifian-
te. Exista atunci doar un sens mic ~i un nonsens mic. In fond nimic nu
are sens caci atata timp cat a lipsit omul ca fiinta ganditoare nimeni nu
a explicat fenomenele. De explicatii are nevoie doar acela care nu Inte-
lege. Semnificatie are doar ininteligibiluL Omul ~i-a Iacut aparitia In-
tr-o lume pe care n-o Intelegea ~i de aceea a Incercat s-o explice.
Astfel anima ~i, prin urmare, viata sunt lip site de semnificatie pen-
tru ca nu ofera explicatii. Insa ele sunt explicabile caci In orice haos exis-
ta cosmos ~iIn orice dezordine, ordine secreta, In orice arbitrar, lege se-
vera, caci orice aqiune se bazeaza pe contrarii. Pentru a cunoa~te acest
fapt este nevoie de capacitatea discriminatorie a intelectului uman care
dizolva totulin judecati antinomice. Daca el se confrunta cu anima,
atunci haosul arbitrarului Ii va da prilejul sa Intrevada ordinea secreta,
adica sa "postuleze" privitor la ea existenta sensului ~i intentiei. Ciici In
realitate nu dispunem de la Inceput de 0 reflexie rece, ~tiinta ~i filosofia
nefiindu-ne de nici un folos iar Invatiitura religioasa traditionala aju-
tandu-ne doar Intr-o mica masura. Suntem excedati de 0 traire haotica
iar judecata cu toate categoriile sale se dovede~te neputincioasa. Expli-
carea umana e~ueaza In fata acestei situatii de viata turbulente, pentru
care nu se potrive~te nici una din interpretarile tradition ale. Este un
moment de prabu~ire. Cadem in abisurile cele mai adanci, "ad instar
voluntariae mortis", cum foarte bine spune ApULEIUS.Nu este yorba de
o artificiala renuntare voita la propriile capacitati, ci de una natural a, si-
lita. Nu este yorba de 0 supunere ~iumilire voite, infrumusetate moral,
ci de 0 infrangere totala de neinteles, incununata de teama plina de pa-
nica a demoralizarii. Abia cand toate punctele de sprijin au fost distru-
se ~i cand nu mai exista speranta vreunei proiectii se creeaza posibilita-
tea trairii unui arhetip care pana acum a stat ascuns In lipsa de sens pli-
na de semnificatie a animei. El este arhetipul sensului, a~a cum anima
este arhetipul vierii pur ~i simplu.
Sensu! ne apare ca fiind ceva de data mai recenta deoarece consi-
deram, nu tara 0 anumita indreptatire, ca noi sun tern sursa lui ~i ca lu-

41
Arheripurile ~i incon~rienrul colecriv

mea poate exista ~i Taraa fi interpretata. Insa cum procedam pentru a


conferi sens? De unde-I obtinem in ultima instanta? Formele conferi-
rii de sens sunt categorii istoriee ale caror radaeini coboara pana in
Antichitatea nebuloasa, fapt de care nu ne dam seama cu suficienta cla-
ritate. Conferirea de sens se folose~te de anumite matrite stravechi. Pu-
tern aborda aceasta problema din ce punet dorim, pretutindeni yom
ajunge la istoria limbii ~ia motivelor, care intotdeauna trimite direct la
fermecata lume primitiva.
Sa luam ca exemplu cuvantul idee. EI trimite la coneeptul platoni-
cian de doos ideile ve~nice fiind imagini originare care sala~luiesc V
UTIpOUp<XVl<{J (intr-un loc supraceresc) ea forme transcendente vq-
nice. Ochiul vizionarului Ie prive~te ca "imagines et lares" sau ca ima-
gini ale visului ~iviziunilor revelatoare. Sau sa luam conceptul de ener-
gie utilizat in expliearea proceselor fizice. In trecut aceea~i funqie a fost
indeplinita de focul misterios al alchimi~tilor, flogistonul, fOf\a termi-
ca inerenta materiei, precum ~i caldura originara a stoicilor sau hera-
clitianul TIUP ad (WOV(focul ve~nic viu), care este foarte aproape de
conceptia primitiva des pre 0 forta vie de universala raspandire, forta a
cre~terii, magica forta tamaduitoare, numita de obicei mana.
Nu vreau sa sporesc in mod inutil numarul exemplelor. Este sufi-
eient sa ~tim ca nu exista eonceptie sau idee importanta care sa nu aiba
antecedente istorice. Tuturor Ie stau la baza in ultima instanta forme
originare arhetipale al caror caracter sensibil (Anschaulichkeit) a luat
na~tere intr-o epoca in care eon~tiinta inca nu gandea ci doar percepea.
Gandul era obiect al percePtiei interioare, nefiind gandit ci simtit ca un
fen omen, cu alte cuvinte, vazut sau auzit. Gandul era in mod esential
revelatie, nu descoperire, ci ceva impus sau convingator prin nemijlo-
cita sa facticitate. Gandirea preceda eul con~tient primitiv, iar aceasta
este mai eurand obiectul aceleia decat subiectul ei. Dar nici noi n-am
atins culmile con~tientei ~i de aceea avem 0 gandire preexistenta de
care nu ne dam insa seama atata timp cat ne sprijinim pe simboluri
traditionale sau, exprimat in limbajul visului, atata timp cat tatal sau
regele n-a murit.
Vou ilustra printr-un exemplu modulin care "gande~te" incon-
~tientul, pre cum ~i modul in care gase~te solutii. Este yorba de un ta-
nar student la teologie pe care nu I-am cunoscut personal. In perioa-

42
Despre arhetipurile incon~tientului colectiv

da In care a avut dificultati cu credinta sa religioasa a visat urmato-


rul vis38:
Statea in fata unui frumos barbat in varsta, in intregime imbracat
in negru. !?tia ca este magicianul alb. Acesta tocmai ii vorbise indelung
dar autorul visului nu-~i mai amintea despre ceo El retinuse doar pro-
pozitia finala: ,,$i pentru aceasta avem nevoie de ajutorul magicianu-
lui negru. " In momentul respectiv s-a deschis u~a ~i a intrat un biirbat
in varsta, foarte asemanator cu primul, numai ca era imbracat in alb.
S-a adresat magicianului alb: "Am nevoie de ajutorul tau': aruncand
in acela~i timp 0 privire intrebCitoare catre visa tor. Magicianul alb a ras-
puns: "Poti vorbi lini~tit, este un inocent. " Apoi magicianul negru a in-
ceput sa povesteasca: el vine dintr-o tara indepartata unde s-a intam-
plat ceva ciudat. Tara era guvernata de un rege bCitran care a simtit ca
i se apropie moartea ~i din acest motiv a inceput sa-~i caute un mor-
manto In acea tara exista un mare numar de morminte din timpuri
vechi dintre care regele I-a ales pentru sine pe cel mai frumos. Potrivit
legendei, aici fusese inmormantata 0 fecioara. Regele a dat dispozitie ca
mormantul sa fie deschis ~i sa fie pregCitit pentru sine. Insa de indata ce
osemintele care se aflau acolo au fost scoase la lumina, ele au prins via-
ta ~i s-au prefacut intr-un cal negru care afugit spre de~ert unde a dis-
parut. El, magicianul negru, de indata ce a auzit aceasta istorie a por-
nit in cautarea calului. Dupa cateva zile de mers pe urmele sale a ajuns
in de~ert, I-a strabiitut pana pe partea unde incepea din nou iarba. Aco-
10 a gasit calul pascand ~i a descoperit ceva in legCitura cu care are ne-

voie de sfatul magicianului alb. Acolo a dat peste cheia paradisului ~i


nu ~tie ce trebuie sa faca cu ea in continuare. - In acest moment ten-
sionat visatorul s-a trezit.
In lumina dezvoltarilor anterioare nu este greu de banuit sensul vi-
sului: dominant este simbolul biitranului rege care-~i dore~te odihna
eterna, ~i anume In locul unde au mai fost Ingropate astfel de "domi-
nante". El a ales mormantul animei care-~i doarme somnul de moarte
asemenea frumoasei din padurea adormita, atata timp cat viata este re-
glata ~iexprimata de un principiu (print sau princeps) viabil. Insa cand

38 Am mai amintit acest vis in studiul 2/11' Phii1lome1lo1ogie des Geistes i/11Miirchell ~iin
Psychologie /Inri Erziehwzg ca exemplu de vis "mare", fara un comentariu amanun\it.

43
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

regele ajunge la sfaqitul vietii39, ea i~i recapiitii viata ~i se transform a


in calul cel negru, care, inca in metafora platoniciana, exprima lipsa de
control a naturii pasion ale. Cine il urmeaza ajunge in de~ert, adica in-
tr-un tar am arid, indepiirtat de oameni, a imagine a insingurarii spiri-
tuale ~i morale. Insa acolo se aflii cheia paradisului.
Dar ce inseamnii paradisul? Desigur, edenul cu pomul vietii ~i al
cunoa~terii ~i cu cele patru rauri ale sale. In viziune cre~tina, el este de
asemenea ora~ul ceresc al "Apocalipsei" care, ca ~iedenul, apare struc-
turat ca mandala. Insa mandala reprezinta un simbol al individuatiei.
Prin urmare, magicianul negru este acela care gase~te solutia pentru
apasatoarele dificultati de credinta ale visatorului, cheia care deschide
calea individuatiei. Opozitia de~ert-paradis semnifica opozitia insin-
gurare-individuatie sau evolutia spre sine.
Aceasta parte a visului este totodata 0 remarcabila parafrazii a
Cuvantului Domnului editat ~i completat de HUNT ~i GRENFELL,
un de drumul spre impiiriitia cereasca este aratat de animale ~i unde,
in admonitiune, se spune: "De aceea trebuie sa va cunoa~teti pe voi
in~iva, caci voi sunteti ora~ul iar ora~ul este imparatia. "40 Ceea ce ur-
meaza constituie 0 parafrazii a ~arpelui din paradis care i-a indem-
nat pe primii oameni sa pacatuiasca, piicat care a condus in cele din
urma la mantuirea omenirii de catre Fiul Domnului. Aceastii inliin-
tuire cauzala a prilejuit, dupii cum se ~tie, identificarea ofiticii a ~ar-
pelui cu soter-ul (salvator, mantuitor). Calul negru ~i magicianul ne-
gru sunt - ceea ce reprezintii continut spiritual modern - elemen-
te cvasinegative, a caror relativitate in raport cu binele este sugerata
de interschimbarea vestmantului. Cei doi magicieni sunt doua as-
pecte ale barbatului batran, ale maestrului ~i invatiitorului de inaltii
clasa, ale arhetipurilor spiritului care reprezintii sensul preexistent
ascuns in haosul vietii. El este tatal sufletului, care in mod surprin-
ziitor este mama sa fecioara motiv, pentru care el a fost numit de
catre alchimi~ti "striivechiul fiu al mamei". Magicianul negru ~i ca-
lul negru corespund coborarii in adancul intunecos din vise Ie amin-
tite anterior.

39 Pentru aceasta vezi motivul "batranului rege" din alchimie (Psychologie IlIld Ale/je-
mie, paragr. 491 ~i urm.)
40 Vezi ~i JAMES, Apocryphal New Testament, pp. 25 ~i urm.

44
Despre arhetipurile incon~tientului colectiv

Ce invatatura insuportabil de grea pentru un tanar student la teo-


logie! Din fericire el n-a observat ca in vis i-a vorbit tatal tuturor pro-
fetilor ~i i-a oferit spre intelegere un mare secret. Lipsa de finalitate a
unor asemenea evenimente poate surprinde. De ce atata risipa? La
aceasta trebuie totu~i sa adaug ca nu ~tim cum a aqionat visul asupra
studentului dupa un timp mai indelungat ~isa subliniez ca, mie cel pu-
tin, visul mi-a spus foarte multo El nu s-a pierdut, chiar daca autorul
sau nu I-a inteles.
In mod evident visulincearca sa prezinte binele ~i riiulin functia
lor comuna, probabil ca raspuns la conflictul moral inca nerezolvat din
sufletul cre~tin. Din relativizarea polilor opu~i rezulta 0 anumita apro-
piere de ideile Orientului, de "nirdvandva" filosofiei hinduse, de elibe-
rarea de contrarii care este indicata ca 0 posibilitate de solutie a con-
flictelor. Cat de periculos de semnificativa este relativizarea binelui ~ia
raului practicata in Orient 0 arata 0 interogatie indiana: "Care drum
spre desavar~ire este mai lung, al celui care-l iube~te pe Dumnezeu sau
al celui care-l ura~te?" Raspunsul este urmatorul: "Cel care-l iube~te pe
Dumnezeu are nevoie de ~apte reincarnari pana la desavar~ire iar cel
care-l ura~te, doar de trei, caei eel care-l ura~te se gande~te mai mult la
el decat cel care-l iube~te." Eliberarea de contrarii presupune 0 nivela-
re valorica funqionala care contrazice sentimentul nostru cre~tin. To-
tu~i eooperarea contrariilor morale este, a~a cum 0 arata visul discu-
tat, un adevar natural, recunoscut de Orient ca atare, fapt ilustrat in
modul cel mai clar de filosofia taoista. De altfel exista ~i in traditia cre~-
tina anumite pasaje care se apropie de acest punct de vedere. Amintese
ca exemplu parabola ispravnieului necredincios.
Visul nostru nu constituie in aceasta privinta ceva singular intru-
cat tendinta relativizarii contrariilor este una din trasaturile specifice
ale ineon~tientului. Trebuie precizat imediat ca aceasta se manifesta
doar in eazurile de sensibilitate morala exacerbata; in alte cazuri incon-
~tientul poate insista tot atat de ferm asupra incompatibilitatii contra-
riilor. De regula, ineon~tientul se situeaza pe 0 pozitie eompensatorie
in raport cu atitudinea con~tiintei. De aceea se poate spune ca visul
presupune convingerile ~idubiile specifiee unei con~tiinte teologice de
observanta protestanta. In pofida acestei limitari a valabilitatii sale la
un domeniu restrans, visuli~i demonstreaza clar superioritatea. Sensul

45
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

sau apare, in mod adecvat, exprimat ca opinia ~i vocea unui magician


intelept, superior in toate privintele con~tiintei visatorului. Magicianul
este sinonim cu batranulintelept care are relatii de filiatie directa cu fi-
gura ~amanului din societatile primitive. EI este, ca ~ianima, un demon
nemuritor care strapunge intunecimea haotica a simplei vieti cu lumi-
na sensului. EI este iluminatul, invatatorul ~i maestrul, un psihopomp,
a carui personificare nu a putut fi evitata nici de iconoclastul NIETZ-
SCHE, care I-a incarnat in Zarathustra, un spirit superior al unei epoci
aproape homerice, transformat in purtator ~i vestitor al propriei ilu-
minari ~i al propriului extaz "dionisiace". Este adevarat ca pentru el
Dumnezeu era mort, dar demonulintelepciunii s-a transform at pen-
tru el intr-un dublu intrupat, a~a cum spune:
Atunci, dintr-o data, prietena! unul a devenit doi - iar Zarathustra mi-a
trecut prin fa~a41...

Pentru NIETZSCHE, Zarathustra este mai mult decat 0 figura poe-


tica, este 0 marturisire involuntara. Viata sa a fost 0 ratiicire in intune-
cimile indepartarii de Dumnezeu, ale decre~tinarii ~i de aceea i-a apa-
rut revelatorul ~iiluminatorul ca izvor vorbitor al sufletului sau. De aici
provine limba hieratica din A~a grait-a Zarathustra, caci acesta este sti-
lul arhetipului spiritului.
Prin trairea acestui arhetip modernul face experienta modalitatii
stravechi a gandirii ca activitate autonoma al carei obiect suntem. Her-
mes Trismegistos sau Thoth din literatura ermetica, Orfeu, Poiandres
~i inruditul cu acesta Poimen allui Hermas42 constituie alte formulari
ale aceleia~i experiente. Daca numele de Lucifer nu ar avea 0 incarca-
tura peiorativa, el ar fi foarte potrivit pentru acest arhetip. De aceea
m-am multumit sa-I denumesc arhetipul batranului fntelept sau arhe-
tipul sensului. Asemenea tuturor arhetipurilor, ~i acesta are un aspect
pozitiv ~i unul negativ. Cititorul poate gasi 0 prezentare amanuntita a
41 Sils-Mnria in Lieder des Pri11Ze1l Vogelfrei, p. 60. in original, versurile lui NIETZSCHE
suna in felul urmator:
Da, plOtzlich, Freundin! wurde Eins zu Zwei-
Und Zarathustra gieng an mir vorbei ...
42 REITZENSTEIN considera Piistorulilli Hennas drept 0 scrisoare crqtina concurenta
fa\a de POil11{llldres.
Despre arhetipurile incon~tientului colectiv

dualitatii "batranului intelept" in eseul meu intitulat Contributii la fe-


nomenologia spiritului in basm.
Cele trei arhetipuri discutate pana acum - umbra, anima ~ibatra-
nulintelept - apar personificate in experienta nemijlocita. In dezvol-
tarile anterioare am prezentat premisele psihologice genera Ie necesare
pentru ca ele sa fie experimentate. N-am mai putut oferi insa de cat
simple rationalizari abstracte. Mult mai sugestiva ar fi fost 0 descriere
a procesului a~a cum se manifesta in experienta nemijlocita. In cursul
acestui proces arhetipurile apar ca persoane ce aqioneaza in vise ~i fan-
tasme. Procesulinsu~i se desra~oara in cadrul unui alt tip de arhetipuri
pe care Ie-am putea denumi in general arhetipuri ale transformarii
(Wandlung). Acestea nu mai sunt persoane ci situatii, locuri, mijloace,
cai tipice etc. care simbolizeaza respectivul fel de transformare. Ca ~i
persoanele, aceste arhetipuri sunt adevarate simboluri care nu pot fi
interpretate nici ca GllfH:ia (semne), nici ca alegorii. Caracterul de ade-
varate simboluri deriva din multitudinea sensurilor, din profunzimea,
din inepuizabilitatea lor. Principiile fundamentale, acele apxaf, ale in-
con~tientului sunt, datorita bogatiei lor, indescriptibile, de~i cognosci-
bile. Judecata intelectuala cauta intotdeauna univocitatea ~iin felul aces-
ta rateaza esentialul, dci ceea ce corespunde cel mai bine naturii lor este
plurivocitatea, bogatia aproape de necuprins a relatiilor, care fac cu ne-
putinta formularile univoce. In plus, ele sunt paradoxale, asemenea spi-
ritului la alchimi~ti care trece drept "senex et iuvenis simul".
Cine dorqte sa-~i fad 0 idee despre procesul simbolic poate apela
la seriile de imagini din alchimie de~i simbolurile acesteia sunt mai ales
tradition ale, chiar dad, adesea, originea ~i semnificatia Ie sunt obscu-
re. Din cultura Orientului cele mai bune exemple sunt: sistemul chak-
ren tantric43 sau sistemul nervos mistic din yoga chineza44. Dupa to a-
te aparentele, seria de imagini a tarotului reprezinta vestigii ale arheti-
purilor transformarii, idee ce mi-a fost confinnata de 0 expunere la-
muritoare a profesorului R. BERNOULLI.45
Procesul simbolic este 0 traire in imagini ~ia imaginii. Dezvoltarea
sa are de regula 0 structura enantiodromid, asemenea textului I Ching,

43 AVALON (Editor), The Serpmt Power.


44 ROUSSELLE,Seelische Fiihnmg im lehenden ]iwismlls.
45 BERNOULLI, Zur SYlIlholik geollletrischer Figllren lIt/d Zahlell.

47
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

~i constituie un ritm al negarii ~i afirmarii, al pierderii ~i ca~tigului, al


luminii ~i intunericului. Inceputul este aproape intotdeauna 0 funda-
tura sau 0 alta situatie criticii. Scopul sau este, general vorbind, ilumi-
narea sau con~tiinta superioara prin care situatia initiala este ridicata
pe 0 treapta mai inalta ~idepa~ita. Din punct de vedere temporal, pro-
cesul poate fi foarte concentrat, manifestandu-se intr-un singur vis sau
intr-o singura traire, sau foarte diluat, intinzandu-se pe luni sau ani, in
funqie de natura situatiei initiale, a individului angajat in proces sau a
scopului de atins. Desigur, bogatia simbolicii variaza considerabil. De~i
initial totul este trait la nivelul imaginii,.adica simbolic, nu este yorba
totu~i de pericole de mucava, ci de riscuri reale, care pot determina un
destin. Principalul pericol consta in neputinta de a rezista fascinatiei
arhetipurilor, ceea ce se intampla mai ales atunci cand imaginile arhe-
tip ale nu sunt con?tientizate. In cazulin care exista 0 predispozitie psi-
hoticii se poate in tam pIa ca figurile arhetipale, ciirora oricum Ie este
proprie, in virtutea numinozitatii lor naturale, 0 anumita autonomie,
sa se elibereze de controlul con~tiintei ~i sa ajunga la deplina indepen-
denta, adicii sa producii fenomene de posedare. Bolnavul posedat de
anima dorqte sa se transforme prin autocastrare intr-o femeie numi-
ta Maria sau se teme ca i se va impune a~a ceva cu forta. Un exemplu
pentru aceasta il constituie cunoscutul SCHREBER.46 Bolnavii descope-
ra adesea 0 intreaga mitologie a animei cu numeroase motive arhaice.
Un caz de acest tip a fost publicat la vremea sa de NELKEN.47 Un alt pa-
cient ~i-a descris ~i comentat singur simp tome Ie intr-o carte.48 Amin-
tesc aceste cazuri pentru cii exista oameni care sustin cii arhetipurile
sunt propriile mele naluciri.
Ceea ce in psihoza se manifesta brutal in nevroza ramane ascuns
intr-un plan secund, influentand nu mai putin viguros con~tiinta.
Cand analiza ajunge la fundalul con~tiintei, ea des cop era acelea~i figuri
arhetipale care anima delirul psihoticilor. Last not least, numeroase do-
cumente literar-istorice demonstreaza cii este yorba de forme ale ima-
ginarului care se manifesta practic pretutindeni, ~i nu de produse ale
psihozei. Aspectul patologic nu cansta in existenta acestar reprezentari,

46 Del1kwiirdigkeiten eines NervenkrolIkelI.


47 Al1alytische Beobachtllngen iiber Ph(l/'ltasien cines Schizophrenell.
48 CUSTANCE, Wisdom, Madness and Folly.
Despre arhetipurile incon~tientului colectiv

ci in fenomenul de disociere datoritii ciiruia con~tiinta nu mai poate


controla incon~tientul. De aceea in toate cazurile de disociere este ne-
cesarii integrarea incon~tientului in con~tiintii. Este yorba de un pro-
ces sintetic pe care I-am denumit "procesul individuatiei".
Acest proces corespunde de fapt cursului natural al vietii prin care
individul devine ceea ce a fost de la inceput. Intrucat omul are con~ti-
intii, 0 astfel de dezvoltare nu se petrece linear, ci cunoa~te numeroase
variatiuni ~i perturbiiri generate de abaterea con~tiintei de la baza in-
stinctualii arhetipalii. De aici rezultii necesitatea sintezei celor douii po-
zitii, sintezii care inseamnii psihoterapie chiar pe treptele cele mai pri-
mitive, unde apare sub forma riturilor de reconstruire (Wiederherstel-
lungsriten). Ca exemple pot fi date identificiirile retrospective ale aus-
tralienilor cu striimo~ii perioadei alcheringa, identificiirile cu fiii soa-
relui la populatiile Taospueblo, apoteoza soarelui din misterullui Isis
la ApULEIUSetc. Metoda terapeuticii a psihologiei complexe constii, pe
de 0 parte, tocmai in con~tientizarea cat mai deplinii a continuturilar
incon~tiente constelate ~i, pe de alta parte, in sinteza acestora cu con-
~tiinta prin intermediul actului cognitiv. Dar pentru cii omul civilizat
este caracterizat de 0 mare disponibilitate ~i se folose~te de ea in mod
constant cu scopul de a evita to ate riscurile posibile, nu este sigur cii
actul cunoa~terii va fi urmat de comportamentul corespunziitor. Dim-
potrivii, trebuie sii anticipiim manifesta lipsii de eficientii a cunoa~terii
~i in consecintii sii-i diim 0 utilizare adecvatii. De regulii, cunoa~terea
singurii nu ajutii ~i nici nu constituie prin sine 0 fortii moralii. De abia
in astfel de cazuri devine clar in ce masurii, vindecarea nevrozei este 0
problemii maralii.
Deoarece arhetipuriJe sunt relativ autonome, ca arice continut nu-
minos, ele nu pot fi integr<:iteexclusiv rational, ci au nevoie de un pro-
cedeu dialectic, adicii de 0 adeviiratii confruntare, care imbracii adesea
forma dialogului, realizill1du-se astfel nedeliberat definitia alchimicii a
meditatiei: "colloquium cum suo angelo bono", dialogul interior cu in-
gerul siiu bun.49 De obicei, acest proces are 0 desfii~urare dramaticii, cu
multe peripetii. EI se exprimii in simboluri onirice sau este insotit de
astfel de simboluri, inrudite cu acele "representations collectives", care
49 RULANDUS, Lexicon alche111iae (articolulmeditatio).

49
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

sub forma motivelor mitologice au intruchipat dintotdeauna transfor-


marile suflete~ti. 50
Limitele unei prelegeri nu-mi permit sa ma refer la mai multe
exemple de arhetipuri. Le-am ales pe acelea care joaca rolul principal
in analiza unui incon~tient masculin ~i am incercat sa schitez procesul
de transformare psihica in cadrul caruia se manifesta. In intervalul care
s-a scurs de la prima publicare a acestei expuneri, umbra, anima ~iba-
tranul intelept au fost reluate ~i tratate pe larg impreuna cu figurile co-
respunzatoare ale incon~tientului feminin in studiile mele referitoare
la simbolistica sinelui5I, iar procesul individuatiei, in relatia sa cu sim-
bolistica alchimica, a fost supus unei cercetari mai aprofundate.52

50 Uimuriri sllplimentare in lucrarea mea SYlJlbole der Wand/illig.


51 Aion. UntersLlchungen wr SYl11bolgeschichte.
52 Psychologie IlIld Alchel11ie.

50
II
CONCEPTUL
DE INCON$TIENT COLECTIV

[Initial 0 expunere intitulata The concept of the Collective Unconscius ~i tin uta la
Abernethian Society, spitalul St. Bartholomew din Londra pe 19 octombrie 1936.
Publicata in jOLimal al acestui spital (Londra 1936-1937) pp. 46-49 ~i 64-66.J
CONCEPTUL
DE INCON$TIENT COLECTIV

Intrucat conceptul de incon~tient colectiv este acela dintre concep-


tele mele care a dat na~tere la cele mai multe neintelegeri, in cele ce ur-
meaza voi incerca a) sa-l definesc, b) sa ofer 0 imagine a importantei
sale pentru psihologie, c) sa expun metoda de demonstrare ~i d) sa dau
cateva exemple.

a) Definitie

Incon~tientul colectiv este 0 parte a psihicului care poate fi deose-


bita negativ de incon~tientul personal prin faptul ca el nu-~i datoreaza
existenta experientei personale ~i nu este de aceea un ca~tig personal.
In timp ce incon~tientul personal consta esentialmente din continuturi
care au fost candva con~tiente dar care au disparut din con~tiinta, fi-
ind fie uitate, fie refulate, continuturile incon~tientului colectiv nu au
fost niciodata con~tiente, nefiind deci dobfmdite individual, ~i-~idato-
reaza existenta exclusiv ereditatii.
Conceptul de arhetip, inevitabilul corelat al ideii de incon~tient colec-
tiv, indica prezenta in psihic a anumitor forme de universala raspindire.
Cercetarea mitologica Ie nume~te "motive"; in psihologia primitivilor ele
corespund conceptului de "representations collectives" creat de LE-
Vy-BRUHLiar in domeniul studiului comparativ al religiilor HUBERT~i
MAUSSIe-au definit drept "categorii ale imaginatiei". Mai de mult ADOLF
BASTIANIe desemnase prin termenul de "idei origin are" sau "elementa-

53
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

re". De aici rezultii suficient de clar cii reprezentarea pe care 0 am despre


arhetip -literal 0 formii preexistentii - nu este singularii, ci poate fi m-
talnitii ~iin alte discipline, unde imbracii 0 hainii terminologicii specificii.
Prin urmare, teza mea sunii in felul urmiitor: aliituri de con~tiintii,
care are 0 naturii pe deplin personalii ~i pe care 0 consideriim - chiar
atunci cand ii anexiim ca pe un apendice incon~tientul personal - ca
fiind singurul sistem psihic, existii un al doilea sistem psihic, a ciirui na-
turii este colectivii, nonpersonalii. Incon~tientul colectiv nu se formea-
zii pe parcursul vietii individului, ci este mo~tenit. EI constii din forme
preexistente - arhetipurile - care pot deveni con~tiente doar in mod
mijlocit ~i conferii continuturiJor con~tiintei 0 formii bine determinatii.

b) Semnificatia psihologicii a incon~tientului colectiv

Psihologia noastra medicala, care s-a niiscut din practica de clinicii,


subliniazii natura personalii a psihicului. Am in vedere in primul rand
conceptii1e lui FREUD ~i ADLER.Este 0 psihologie a persoanei care con-
siderii cii factorii etiologici sau cauzali au 0 naturii aproape exclusiv
personalii. Totu~i, chiar ~i aceastii psihologie se bazeazii pe anumiti fac-
tori biologici generali, cum ar fi de pildii instinctul sexual sau nazuin-
ta de autoafirmare, ~i nu doar particularitatile personale. Ea este con-
stransa la aceasta in miisura in care emite pretentia de a fi 0 ~tiinta ex-
plicativii. Nici una din aceste conceptii nu contesta existenta instincte-
lor, comune animalelor ~i oamenilor, ~i nici influenta lor asupra psiho-
logiei personale. I115ainstinctele sunt factori motivationali ereditari
nonpersonali, de universalii riispandire, care se afla adesea atat de de-
parte de marginea con~tiintei, incat psihoterapia modernii se vede sili-
tii sa-~i asume sarcina de a-i ajuta pe pacienti sii ~iIe con~tientizeze. In
plus, instinctele nu sunt, conform esentei lor, vagi ~i nedeterminate, ci
forte instinctuale specific orientate care, inaintea oriciirei con~tientiziiri
~i indiferent de gradul acesteia, i~i urmiiresc scopurile intrinseci. De
aceea ele constituie analogii exacte ale arhetipurilor, atat de exacte in-
cat se poate admite cu temei cii arhetipurile sunt copiile incon~tiente
ale instinctelor insqi; cu alte cuvinte, ele reprezinta modelele funda-
mentale ale comportamentului instinctiv.

54
Conceptul de incon~tient colectiv

Ipoteza incon~tientului colectiv este de aceea tot atat de riscata ca


admiterea existentei instinctelor. Se poate admite fara dificultate ca, ra-
cand abstraqie de motivatia rationala a intelectului con~tient, activi-
tatea umana este influentata Intr-o masura considerabila de catre in-
stincte. Daca afirmam ca fantezia, perceptia ~i gandirea noastra sunt
influentate In acela~i mod de principii formale Innascute ~i de univer-
sala raspandire, 0 Intelegere care functioneaza normal va descoperi In
aceasta conceptie tot atat de mult sau tot atat de putin misticism ca In
teoria instinctelor. De~i am fost adesea Invinuit de misticism, trebuie
sa subliniez 0 data In plus ca incon~tientul colectiv nu constituie 0 pro-
blema speculativa sau filosofica, ci una empirica.lntrebarea suna sim-
plu: exista sau nu exista astfel de forme universale? Daca exista, atunci
exista ~i un domeniu al psihicului care poate fi numit incon~tient co-
lectiv. Diagnoza incon~tientului colectiv nu este Intotdeauna 0 sarcina
u~oara. Nu este suficient sa identificam natura arhetipala, adesea evi-
denta, a produselor incon~tiente, caci acestea pot fi tot atM de bine do-
bandite prin intermediullimbii ~i al educatiei. Criptomnezia trebuie
de asemenea exclusa, ceea ce In multe cazuri este aproape imposibil.ln
pofida tuturor acestor dificultati sunt suficiente cazurile individuale In
care rena~terea spontana a motivelor mitologice se afla dincolo de ori-
ce dubiu rational. Daca un asemenea incon~tient exista cumva, atunci
explicatia psihologica trebuie sa ia cuno~tinta de el ~i sa supuna unei
critici severe anumite etiologii pretins personale.
Punctul meu de vedere poate fi ilustrat printr-un exemplu concreto
Ati citit probabil interpretarea pe care 0 da FREUD unui anum it tablou
allui LEONARDO DA VINCI care Ie reprezinta pe Sf. Ana ~i pe Maria cu
Pruncull. FREUD explicii remarcabilul tablou prin faptul cii LEONARDO
Insu~i a avut doua mame. Aceasta cauzalitate este personala. Nu inten-
tionam sa ne oprim asupra faptului cii astfel de imagini nu sunt deloc
unice ~i nici asupra minorei inexactitati cii Sf. Ana este de fapt bunica
lui Cristos, ci dorim sa subliniem cii psihologia aparent personala este
impregnata de un motiv nonpersonal, bine cunoscut noua din alta par-
te. Motivul celor doua mame este un arhetip ce poate fi Intalnit In di-
ferite variante In domeniul mitologiei ~i al religiei, constituind baza a
1 Eille Killdizeitserillllertlllg des Leollardo da \fiIlCi, 1\1.

55
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

numeroase representations collectives. A~ putea aminti ca exemplu mo-


tivul dublei origini, al originii umane ~i al celei divine, ca in cazullui
HERAKLEScare, adoptat de Hera din ne~tiinta, a dobandit nemurirea.
Ceea ce era mit in Grecia reprezenta in Egipt un ritual. Faraonul era in
acela~i timp de natura umana ~idivina. Pe peretii camerelor de na~te-
re ale templelor egiptene sunt infati~ate cea de-a doua concepere ~ina~-
tere divina a faraonului - el s-a nascut "a doua oara". Aceasta repre-
zen tare constituie baza tuturor misterelor rena~terii, inclusiv a celor
cre~tine. Cristos insu~i s-a nascut de doua ori: prin botezarea in Iordan
a realizat rena~tcrea din apa ~i din spirit. 1I'lliturghia romana cristelni-
ta este numita In mod consecvent "uterus ecclesiae" ~i din lvIisalul ro-
man aflam, dmd se vorbe~te despre sfintirea apei de botez in sabbatum
sanctum, si'unbata de dinaintea Pa~telui, cii ~i astazi ea se nume~te ast-
fel. Oricum ar fi, in gnoza timpurie spiritul, care aparea sub chipul
unui porum bel, era considerat ca sophia, sapientia, intelepciunea ~i ca
mama lui Cristos. Pe temeiul acestui motiv al parintilor dubli, copiii de
astazi, in locul zanelor bune sau rele care realizau 0 "adoptie magicii"
cu blestem sau binecuvantare, au na~i, adica (in germana elvetiana)
"Gotti" ~i "Gottc", (in engleza) "godfather" ~i"godmother".
Reprezentarea unei a doua na~teri are 0 larga raspandire spatiala ~i
temporala. La inceputurile medicinei ea aparea ca un mijloc magic de
vindecare; in multe religii ea constituie experienta misticii iar in filo-
sofia naturii din Evul Mediu, ideea centrala; last not least multi cop ii,
dar ~i unii adulti, cred cii parintii lor nu Ie sunt decat parinti adoptivi
ciirora Ie-au fost incredintati. BENVENUTOCELLINI, de pilda, avea
aceasta credinta despre care aflam din autobiografia sa2.
1nsa este cu totul exclus ca toti oamenii care cred intr-o dubla ori-
gine sa fi avut intotdeauna in realitate doua marne sau invers, ca cei
ciltiva care au imparta~it soarta lui LEONARDOsa fi molipsit cu com-
plexele lor restul umanitatii. Fapt este cii trebuie sa admitem existenta
unei nevoi umane universale ciireia ii corespunde prezenta universala
a fantasmei celor doua marne, nevoie ce se oglinde~te in aceasta tema.
Chiar dad LEONARDODAVINCI ~i-ar fi portretizat intr-adevar cele
doua marne in Sf. Ana ~i Maria - ceea ce eu pun sub semnul indoie-
2 Leben des Benvenuto Cellini, tibersetzt und hg. van GOETHE.
Conceptul de incon~tient colectiv

Iii -, totu~i el n-ar fi exprimat astfel decat 0 credinta pe care milioa-


ne de oameni inaintea sa ~i dupa el au avut-o. Simbolul vulturului,
analizat de FREUD in eseul amintit, face ~i mai plauzibila opinia mea.
Pe buna dreptate el indica drept izvor al simbolului Hierogliphica lui
HORAPOLL03, 0 carte foarte citita in vremea aceea. Din ea aflam ca vul-
turii sunt doar de sex feminin ~ica simbolic desemneaza mama; fecun-
darea lor 0 realizeaza vantul (in grece~te, pneuma). Sub influenta Cre~-
tinismului, acest cuvant a capatat sensul de "spirit". In relatarea despre
misterul rusaliilor, "pneuma" i~i mai pastreaza inca dubla semnificatie
de vant ~i spirit. Consider ca acest fapt se refera la Maria care, conform
esentei sale fecioara, este fecundata de pneuma, asemenea unui vultur.
Totodata vulturul este, dupa HORAPOLLO, simbolul Atenei, care, nas-
cuta din craniul zeului suprem, era 0 fecioara ce cuno~tea doar mater-
nitatea spirituala. Toate acestea trimit la Maria ~i la motivul rena~terii.
Nu exista nici 0 dovada ca LEONARDO ar fi putut exprirna altceva in ta-
bloul sau. Daca este indreptatit sa admitem ca s-a identificat cu Prun-
cuI, atunci el a infati~at, dupa cat se pare, dubla maternitate mitica ~i
nu propria sa istorie. ~i ce am putea spune despre toti ceilalti arti~ti
care au pictat acela~i motiv? Sa fi avut ~i ei doua marne? Cu neputinta
sa transpunem acum cazullui LEONARDO in domeniul nevrozelor ~isa
admitem ca este yorba de un pacient cu un complex matern care i~i in-
chipuie ca nevroza sa provine din faptul de a fi avut doua marne. De~i
rezultatul interpretarii personale i-ar fi dat dreptate, acesta ar fi in in-
tregime fals. Caci in realitate cauza nevrozei sale ar consta in reactiva-
rea arhetipului dublei marne, indiferent daca el a avut una sau doua
marne; cum am vazut, acest arhetip funqioneaza individual ~i istoric
fara a avea vreo legatura cu situatia relativ rara a dublei maternitati.
De~i seducatoare, ipoteza unei cauze personale atM de simple este
nu numai inexacta ci in intregime falsa. Psihiatrului cu formatie strict
medical a ii va fi, fara indoiala, dificil sa inteleaga cum poate rnotivul
mamei dubIe, despre care el nu are cuno~tinta, sa aiba 0 forta atat de
mare in cat sa aqioneze ca 0 situatie traumatica. Insa dad luam in con-
siderare energiile uria~e ascunse in sfera mitid a omului, atunci sem-
nificatia etiologica a arhetipurilor pare mai putin fantastid. De fapt
3 1, 11, p. 32 I, II, p. 32 - FREUD,!. c., II, pp. 24 ~i mm.

57
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

exista numeroase nevroze care rezida in tulburari ce trebuie derivate


din absenta din viata psihica a pacientului a influentei acestor forte de-
terminate. Consider de-a dreptul periculoasa incercarea psihologiei pur
personale de a contesta, prin reducerea la cauzele personale, existenta
motivelor arhetipale, psihologice care cauta chiar sa distruga aceste
motive prin analiza personala. Astazi putem aprecia mai bine dedt
acum douazeci de ani natura fortelor profunde. Doar suntem marto-
rii retriiirii de catre 0 mare natiune a unui simbol arhaic, ba chiar a
unor forme religioase arhaice ~i a modului in care aceasta noua emo-
tie aqioneaza revolutionar asupra individului, transformandu-l. Omul
trecutului este prezent in noi intr-o masura pe care nici nu ne-o pu-
team imagina inainte de razboi. ~i ce altceva este soarta marilor popoa-
re decat sumarea modificarilor psihice ale indivizilor?
Intr-o nevroza care este doar 0 chestiune privata, avandu-~i rada-
cinile exclusiv in cauze person ale, arhetipurile nu intervin in nici un
fel. Insa cand nevroza provine dintr-o incompatibilitate generala sau
este yorba de 0 situatie daunatoare intr-altfe!, care provoaca nevroza la
un l1umar mare de indivizi, trebuie sa admitem prezenta arhetipurilor.
Intrucat nevrozele sunt de cele mai multe ori fenomene sociale, ~i nu
doar probleme private, trebuie sa admitem interventia arhetipurilor in
cele mai multe cazuri: este retrait ace! arhetip care corespunde situatiei
~i ca urmare intra in aqiune fortele instinctuale ascunse in arhetip, pe
cat de explozive pe atat de periculoase, ceea ce duce adesea la rezulta-
te imprevizibile. Mai mult, nu exista rau caruia omul aflat sub domi-
natia unui arhetip sa nu-i cada victima. Daca in urma cu treizeci de ani
cineva ar fi indraznit sa prezica faptul ca evolutia psihologica va mer-
ge in direqia reactivarii medievalei persecutii a evreilor, ca Europa va
tremura din nou in fata grupurilor de lictori romani sau a mar~urilor
legiunilor, ca va putea fi reintrodus salutul roman de acum doua mii
de ani ~i ca arhaica svastica va inlocui crucea, fiind capabila sa insufle
milioanelor de soldati disponibilitatea pentru sacrificiu, acel om ar fi
fost batjocorit ca un nebun mistic. ~i astazi? Oridt de uimitor ar pu-
tea parea, aceasta intreaga nebunie a devenit oribila realitate. Viata
privata, motivele ~icauzele private au devenit in lumea de astazi aproa-
pe fiqiuni. Omul trecutului, care traia intr-o lume de arhaice represen-
tationes collectives, a fost chemat din nou la 0 viata foarte vizibila ~i chi-

58
Conceptul de incon~tient colectiv

nuitor de reala, ~i aceasta nu doar in cazul catorva indivizi dezechili-


brati, ci a milioane de oameni.
Exista tot atatea arhetipuri cate situatii de viata tipice. Nenumara-
te repetitii au intiparit aceste experiente in constitutia psihica, nu sub
chipul unor continuturi imagistice, ci aproape ca forme fara conpinut,
care reprezinta doar posibilitatea unui anumit tip de abordare sau ac-
tiune. Cand traim ceva care corespunde unui arhetip, acesta este acti-
vat ~i ia na~tere 0 compulsivitate ce se impune impotriva ratiunii ~i
vointei sau produce un conflict care se prelunge~te in patologic, adica
prin nevroza.

c) Metoda de demonstrare

Trebuie sa ne ocupam acum de problema cum poate fi demonstra-


ta existenta arhetipurilor. lntrucat arhetipurile produc anumite forme
spirituale, trebuie sa explicam unde ~i cum poate fi gasit materialul care
face intuitive aceste forme. Principala sursa 0 reprezinta visele care au
avantajul de a fi produse spontane ale psihicului incon~tient, indepen-
dente de vointa ~i de aceea produse pure ale naturii, neinfluentate de
vreo intentie con~tienta. Prin intrebari putem afla care din motivele ce
apar in vis sunt cunoscute visatorului. Dintre cele care-i sunt necunos-
cute trebuie sa excludem motivele care ar putea sa-i fie cunoscute, cum
este in cazullui LEONARDO simbolul vulturului. Nu suntem siguri ca
LEONARDO a preluat acest simbol de la HORAPOLLO, ceea ce ar fi totu~i
pe deplin plauzibil pentru un om cultivat al acelei vremi, arti~tii plas-
tici distingandu-se in special prin bogate cuno~tinte umaniste. lata de
ce aparitia motivului pasarii in fantasma lui LEONARDO, motiv prin ex-
celenta arhetipal, nu demonstreaza nimic. Motivele cautate de noi sunt
cele care nu-i puteau fi cunoscute visatorului ~i care totu~i funqionea-
za in viseIe sale a~a cum funqioneaza arhetipurile la nivelul surselor is-
torice.
A~a-numita imaginatie activa constituie 0 alta sursa pentru mate-
rialul necesar. Prin acest termen desemnez seriile de fantasme produ-
se prin concentrare intentionata. Experienta mi-a aratat ca intensita-
tea ~i frecventa viselor sunt augmentate prin prezenta fantasmelor in-

59
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

con~tiente ~i inaccesibile ~i ca aducerea in con~tiinta a acestor fantas-


me schimba caracterul viselor, care devin mai rare ~i mai ~terse. De aici
am dedus cii viseIe con tin adesea fantasme care tind spre con~tientiza-
re, ciici la baza viselor se afla adesea instincte refulate a caror tendinta
naturala este de a influenta gandirea con~tienta. In astfel de cazuri ce-
rem pacientului sa examineze orice fragment de fantasma care i se pare
important din perspectiva contextu/ui sau, adica din perspectiva mate-
rialului asociativ in care se aflii intricat, pana cand ilintelege. Nu este
yorba de un aspect al asociatiei libere, recomandata de FREUDIn sco-
pul interpretarii, ci de preluarea fantasmei prin observarea materialu-
lui fantasmatic care Ii este asociat In mod natural.
Nu este locul aici sa dam explicatii tehnice privitoare la metoda.
Vom spune doar cii seria de fantasme adusa la suprafata u~ureaza in-
con~tientul ~i reprezinta un material bogat in forme arhetipale. Desi-
gur, aceasta metoda poate fi utilizata doar in anumite cazuri alese cu
grija. Ea nu este cu totul inofensiva deoarece il poate indeparta pe pa-
cient prea mult de realitate. In orice caz, un avertisment lmpotriva unei
apliciiri nediscriminatorii nu poate fi de cat binevenit.
In sfar~it, dar nu In ultimul rand, 0 sursa interesanta pentru mate-
rial arhetipal ne-o pun la dispozitie ideile delirante ale psihoticilor, fan-
tasmele din starile de transa ~i visele din prima copilarie (intre trei ~i
cinci ani). Materialul de acest gen este accesibil in cantitatile dorite, dar
el ramane lipsit de valoare dacii nu pot fi stabilite paralele istorice con-
vingatoare. Fire~te, nu este suficient sa punem in legiitura ~arpele din-
tr-un vis cu aparitia mitica a ~arpelui; ciici cine ar putea garanta cii
semnificatia functionala pe care 0 are ~arpele In vis coincide cu cea pe
care 0 are in cadrul mitic? De aceea, pentru a stabili 0 paralela viabila
este necesar sa cunoa~tem semnificatia funqionala a unui simbol in-
dividual ~i apoi sa aflam dacii simbolul mitic presupus paralel rezulta
din acela~i tip de circumstante ~i are deci aceea~i semnificatie funqio-
nala. Satisfacerea acestei cerinte reprezinta un demel's de cercetare In-
delungat ~i anevoios dar ~i un obiect ingrat pentru expunere. Intrucat
simbolurile nu pot fi rupte din contextullor, ar trebui realizate prezen-
tari exhaustive de simboluri personale ~i mitice, ceea ce este cu nepu-
tinta In cadrul unei singure conferinte. Totu~i am facut in mod repe-
tat tentativa cu riscul de a-mi adormi jumatate din auditoriu.

60
Conceptul de incon~tient colectiv

d) Un exemplu

Ca exemplu aleg un caz practic pe care, de~i publicat, 11folosesc


din nou datorita conciziei sale ce n recomanda ca foarte potrivit pen-
tru ilustrare. In plus, doresc sa adaug cateva consideratii lasate de 0
parte cu ocazia trecutei publicari4.
In 1906 am luat cuno~tinta de fantasma stranie a unui paranoic in-
ternat de mai multi ani. Pacientul suferea din tinerete de 0 schizofre-
nie incurabila. Dupa ce a absolvit ~coala elementara, a activat ca func-
tionar intr-un birou. El nu se distingea prin vreo inzestrarea deosebi-
ta, ~i la vremea aceea eu insumi nu aveam habar de mitologie sau ar-
heologie, a~a ineat situatia nu era in nici un fel suspecta. Intr-o zi I-am
intalnit in timp ce se afla la fereastra ~i, mi~eand capul in stanga ~i-n
dreapta, clipea privind in soare. M-a rugat sa fac ~ieu la fel, promitan-
du-mi ca voi vedea ceva foarte interesant. Cand I-am intrebat ce vede,
s-a aratat surprins ca eu nu vad nimic: "Nu se poate sa nu vedeti peni-
sui soarelui; eand imi mi~c capul incoace ~i-n colo, se mi~ca ~i el, ~i ast-
fel se na~te vantu!." Fire~te nu am putut intelege ciudata idee, pe care
totu~i am notat-o. Aproximativ patru ani mai tarziu, in timp ce stu-
diam mitologia, am descoperit 0 carte a lui ALBRECHTDIETERICH,cu-
noscutul filolog, care m-a ajutat sa lamuresc fantasm a pacientului meu.
Aceasta opera, publicata in 1910, se ocu pa de un papirus grecesc aflat
la Biblioteca Nationala din Paris. DIETERICHcredea a fi descoperit in-
tr-o parte a textului 0 liturghie dedicata lui Mithra. Textul este Tarain-
doiala un ghid religios pentru realizarea anumitor invocatii in care este
pomenit Mithra. Provenind din ~coala misticilor alexandrieni, el are 0
semnificatie identica cu Corpus Hermeticum. In textullui DIETERICH
citim urmatoarele indemnuri:

"Cll fa\a la soare inspira de trei ori, eat de adanc po\i, ~ivei vedea ca te ri-
dici ~ipa~qti spre inalt, a~aineat po\i crede ca te afli in mijlocul oceanului ae-
rian ... drumul zeilor vizibiliva fi aratat de zeul soare, tatal meu: tot astfel va
deveni vizibil ~i a~a-numitul tub, originea vantului de serviciu. Caci vei vedea
atarnand din discul solar ceva ca un tub: ~ianume, eand este indreptat inspre
4 C. G. JUNG, Symhole der Wand/ung, paragr.149, 223 ~iDie Struktur der See/e, paragr.
317.

61
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

regiunile de vest apare intotdeauna vantul de est; cand esteprodus celalaltvant


datorita orienUiriispre regiuniledin est,vei vedea in mod asemanator dupa re-
giunea aceluia intoarcerea (mi~careain continuare a) chipuJui."S

Textul arata intentia autorului de a-I pune pe cititor in situatia de


a triii el insu~i viziunea pe care a avut-o autorul sau in care cel putin
crede. Cititorul trebuie introdus in experienta interioara a autorului
sau - ceea ce este mai probabil- intr-una din comunitatile mistice
existente in acea vreme, despre care ne vorbe~te PHILOIUDAEus in ca-
lit ate de contemporan. Ciici zeul focului sau al soarelui invocat aici re-
prezinta 0 figura pentru care pot fi indicate paralele istorice, unele in
stransa legatura cu Cristos al revelafiei. De aceea avem de-a face cu 0
reprezentare colectiva, a~a cum sunt ~i aqiunile rituale descrise, de pil-
da imitarea vocilor de animale ete. Viziunea discutata face parte din-
tr-un context religios a earui natura extatiea este indiscutabila ~i de-
scrie un tip de initiere in trairea mistiea a divinitatii.
Pacientul nostru era cu aproximativ zece ani mai in varsta ca mine
~i suferea de un delir de grandoare, considerand ca este in acela~i timp
Dumnezeu ~i Cristos. Atitudinea sa fata de mine era binevoitoare -
eram agreat ca singura persoana care aratam interes pentru reprezen-
tarile sale abstracte. Ideile sale delirante erau precumpanitor de natu-
ra religioasa ~i, atunci cand m-a indemnat sa privesc in soare clipind
asemenea lui ~i sa mi~c capul intr-o parte ~i-ntr-alta, el avea intentia
evidenta de a ma determina sa particip la viziunea sa. Lui ii revenea ra-
lul de intelept mistic iar mie cel de invatiicel. Mai mult, el se credea in-
su~i zeul soarelui intrucat producea vantul prin mi~carea capului.
Transformarea rituala in zeitate este atestata de ApULEIUSin misterele
lui Isis, ~i aI1Ume in forma unei apoteze solare. Semnificatia vantului
de serviciu este, foarte probabil, aceea a spiritului procreator (pneuma
inseamna vant) care, em an at de soare, patrunde in sutlet ~i-I fecundea-
za. Asocierea soarelui cu vantul apare foarte des in simbolistica antiea.
Trebuie acum sa dovedim ca nu este yorba de 0 simpla coinciden-
ta a celor doua cazuri. Pentru aceasta este necesar sa aratam ca asocie-

Eil1e Mitl1mslillirgie,pp. 6-7 (lUNG a aflat mai tarziu ca editia din 1910 este de fapt 0
reeditare, prima editie fiind publicata in 1903. Oricum pacientuJ fusese internat in
spital cu ca\iva ani inainte de 1903).

62
Conceptul de incon~tient colectiv

rea reprezentarii unui tub al vantului cu Dumnezeu sau cu soarele are


o existenta colectiva independent de cazurile amintite sau, pentru a ne
exprima altfel, d ea apare ~i in alte timpuri ~i locuri. Anumite picturi
medievale reprezinta Buna- Vestire prin intermediul unui fel de tub
care une~te tronullui Dumnezeu cu trupul Mariei. Fie porumbelul, fie
Pruncul coboara prin launtrul sau. Porumbelul semnifid fecundato-
rul, Sfantul Spirit-vant.
Desigur, este cu totul exclusa posibilitatea ca pacientul sa fi avut cu-
no~tinta de un papirus care a fost publicat patru ani mai tarziu ~i cu
totul improbabil ca viziunea sa sa aiba legatura cu ciudata reprezenta-
re medievala a Bunei-Vestiri, chiar dad printr-o inimaginabila intam-
plare 0 astfel de pictura i-ar fi dzut sub ochi. Pacientul, care a fost de-
clarat bolnav dupa implinirea varstei de douazeci de ani, nu a dlato-
rit niciodata, in galeriile publice din Zurich, ora~ul sau natal, neexis-
tand un astfel de tablou.
Am amintit acest caz nu pentru a va prezenta viziunea unui arhe-
tip, ci forma esentializata a mersului cercetarii. Dad am intalni doar
astfel de cazuri, sarcina no astra ar fi mult u~urata; de obicei, adunarea
materialului probator este mult mai dificila. Mai intai trebuie sa izo-
lam suficient de clar anumite simboluri pentru a Ie putea consider a fe-
nomene tipice ~i nu simple accidente, ceea ce se realizeaza prin cerce-
tarea unei serii de vise, sa zicem cateva sute, urmarind figurile tipice ~i
dezvoltarea lor in cadrul seriei. Aceasta metoda permite evidentierea
anumitor continuitati ~i discontinuitati la una ~i aceea~i figura. Poate
fi aleasa oricare dintre figurile prin care comportamentul in vis sau vise
creeaza impresia d exprimii un arhetip. Atunci cand materialul dispo-
nibil este suficient de bogat ~ia fost bine observat, pot fi Iacute consta-
tiiri interesante asupra modificiirilor pe care Ie sufera un tip. Nu numai
tipul, ci ~ivariantele sale pot fi liimurite cu ajutorul paralelelor din do-
meniul mitologiei comparate. Intr-o lucrare din 1935 am prezentat
aceasta metoda ~i cazuistica necesarii.6

6 Grulldsiitzliches wr praktischell PsyclJOtherapie, vezi ~i Psycl1010gie 1II1dA/chemic, par-


tea a daua.

63
III
DESPRE ARHETIP
CUO SPECIALA CONSIDERARE A
CONCEPTULUI DE ANIMA

[Aparut pentru prima data in Zelltralblatt filr Psychotherapie Imd ihre Grmzgebiete IX/5
(Leipzig, 1936) pp. 259-275. Revizuit in studiul al do ilea in VOI1den Wurzeln des
Bewuf~tseills. Studiell iiber dell Archetypus. (Psychologische Abhandlungen IX) Rascher,
Zurich, 1954. ]
DESPRE ARHETIP
CD 0 SPECIALA CONSIDERARE A
CONCEPTULUI DE ANIMA

De~i con~tiinta contemporana pare sa fi uitat deja ca a existat cand-


va 0 psihologia neempirica, totu~i astazi atitudinea dominanta este ase-
manatoare acelei atitudini a trecutului care identifica psihologia cu 0
teorie asupra psihicului. Lumea academica a avut nevoie de acea revo-
lutie drastica In planul metodei, revolutie initiata de FECHNER I ~i
WUNDT2, pentru a Intelege ca psihologia este un domeniu empiric ~i
nu 0 teorie filosofica. Materialismul In ascensiune de la sfar~ituI seco-
lului al XIX-lea nu a acordat vreo importanta faptului cii a existat
candva 0 "psihologie bazata pe experienta"3 careia Ii datoram descrieri
Inca utile. Amintesc In acest sens doar cartea doctorului ]USTINUS KER-
NER Vizionara din Prevorst (1846). Orientarea nou aparuta a unei me-
todologii ~tiintifice a anatemizat orice psihologie "romantic" descrip-
tiva. A~teptarile exagerate ale acestei ~tiinte experimentale de laborator
se reflecta deja In "Psihofizica" lui FECHNER. Rezultatele ei actuale sunt
psihotehnica ~i 0 schimbare generala a punctului de vedere ~tiintific In
favoarea fenomenologiei.
insa deocamdata nu se poate afirma ca punctul de vedere feno-
menologic a fost acceptat de toata lumea. Teoria joaca Inca pretutin-
deni un rol mult prea mare, In loc de a fi, a~a cum s-ar cuveni, inclu-
sa In fenomenologie. Chiar FREUD, a ciirui orientare empirica nu

1 Elel1lellte tier Ps)'choph)'sik.


2 Grulldziige tier ps)'siologischell PsycllOlogie.
De exemplu cuJegerea dr G.H. SCHUBERT, Altes Wlti Neues nus del1l Gebiet der illllfCfI
Seelenklilltie.
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

poate fi pusa la indoiala, a transformat teoria sa, asociata metodei, in-


tr-o conditie sine qua non, ca ~i cfmd ar fi indispensabil ca fenome-
nele psihice sa fie vazute intr-o anum ita lumina pentru a exista. eu
toate acestea, FREUDa fost acela care a deschis calea cercetarii feno-
menelor complexe in domeniul nevrozelor. Orizontul deschis nu a
depa~it totu~i limitele impuse de anumite concepte fiziologice funda-
mentale, a~a incat s-a putut na~te impresia ca psihologia este un as-
pect al fiziologiei instinctelor. Aceasta limitare a psihologiei a fost bi-
nevenita pentru conceptia materialista de acum cincizeci de ani iar
astazi, de~i avem 0 alta imagine asupra lumii, situatia nu s-a schim-
bat radical. Se creeaza nu numai avantajul unui "domeniu delimitat
de lucru", ci ~i pretextul dezinteresului fata de ceea ce se petrece in-
tr-un perimetru mai largo
Astfel, intreaga psihologie medicala a trecut cu vederea faptul ca 0
psihologie a nevrozelor, cum este de pilda cea freudiana, ramfme cu to-
tul in aer in absenta unei fenomenologii generale. De asemenea, nu s-a
tinut seama de faptul ca in domeniul nevrozelor PIERREJANET4 a in-
ceput, chiar inaintea lui FREUD,sa elaboreze 0 metodologie descripti-
va, pe care nu a impovarat-o cu prea multe premise teoretice ~i filoso-
fice. Domeniul strict medical a fost depa~it de descrierea biografica a
fenomenului sufletesc reprezentata de opera principala a filosofului
THEODOREFLOURNOY, care evoca psihologia unei personalitati excep-
tionaleS. Pe aceea~i linie se inscrie, ca prima incercare atotcuprinzatoa-
re, lucrarea cea mai importanta a lui WILLIAMJAMES,Varieties of Re-
ligious Experience (1902). De la ace~ti doi cercetatori am invatat sa in-
teleg esenta tulburarii psihice in cadrul intregului suflet omenesc. Am
practicat ani de zile psihologia experimentala, insa abia indeletnicirea
intensiva cu nevrozele ~i psihozele mi-a aratat ca oricat de dezirabile
ar fi determinarile cantitative - metoda calitativ descriptiva este in-
dispensabila. Psihologia medicala a recunoscut ca faptele decisive sunt
extrem de complicate ~i ca pot fi surprinse doar printr-o descriere ca-
zuistica. Insa aceasta metoda presupune libertatea fata de prejudeciiti-
Ie teoretice. Orice ~tiinta a naturii devine descriptiva acolo unde nu
4 t'
L'Autol11atisme psycilOlogique, Etat mintal des hysteriques: Nevroses et idees fixes.
5 Des Indes ilia plallete Mars ~iNouvelles observntiolls sur Ull cas de somnambulisme avec
glossolalie.

68
Despre arhetip CU 0 speciala considerare a conceptuilli de anima

mai poate fi experimentala, tara ca prin aceasta sa inceteze a fi ~tiinti-


fica. 0 ~tiinta experimentala se autoanuleaza dacii i~i traseaza dome-
niul in funqie de conceptele teoretice. Sufletul nu se sfar~e~te acolo
unde inceteaza valabilitatea unei premise fiziologice sau de aha natu-
ra. Cu alte cuvinte, in fiecare caz pe care-l abordam ~tiintific trebuie sa
tinem cont de totalitatea fenomenului sufletesc.
Toate aceste consideratii sunt indispensabile pentru tratarea unui
concept empiric, cum este cel de anima. Impotriva prejudecatii ade-
sea exprimate ca ar fi yorba aici de 0 inventie teoretica sau - chiar
mai rau - de pura mitologie, trebuie sa subliniez cii anima este un
concept pur empiric care nu urmare~te altceva decat sa numeascii un
grup de fenomene inrudite sau analoage. Acest concept nu realizea-
za ~i nu inseamna mai mult decM conceptul de "artropode", care re-
une~te toate vietuitoarele cu un schelet extern chitinos, corpul ~i
membrele fiindu-Ie alcatuite din inele articulate. Astfel, 0 intreaga
grupa fenomenologica a primit un nume. Prejudeciitile mai sus nu-
mite provin, oricat de regretabil ar fi acest lucru, din ignoranta. Cri-
ticii nu cunosc fenomenele in discutie, ciici ele se afla in cea mai mare
parte dincolo de granitele unei cunoa~teri pur medicale, intr-un do-
meniu al experientei general umane. Sufletul cu care are de-a face
medicul nu tine seama de marginirea cuno~tintelor sale, ci se mani-
festa ~i reaqioneaza la influente provenind din toate domeniile expe-
rientei umane. Esenta sa nu se manifesta doar in plan personal, in-
stinctual sau social, ci in fenomenullumii in genere, ceea ce inseam-
na cii dacii vrem sa intelegem "sufletul" trebuie sa includem lumea in
ecuatie explicativa. Desigur, este nu numai posibil, ci ~i necesar sa de-
limitam, din motive practice, domenii de studiu. Totodata va trebui
sa Ie insotim insa de con~tiinta limitarii. Dar cu cat fenomenele cu
care se confrunta practica terapeuticii sunt mai complexe, cu atilt li-
mitele ~i cunoa~terea trebuie sa fie mai largi.
Cel care nu cunoa~te raspandirea universala ~isemnificatia motivu-
lui diadei (Syzygienmotiv) in psihologia primitivilor6, mitologie, isto-
ria comparatii a religiilor ~iin istoria literaturii, acela se va descurca cu

6 Insist in special aSllpra ~amanismlllui cu reprezentarea sa despre "epouse celeste"


(ELIADE, Ie Clznmmzisme, p. 80).

69
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

greu In problematica pe care 0 implica conceptul de anima. Cuno~tin-


tele sale referitoare la psihologia nevrozelor Ii vor u~ura Intr-o anumi-
ta masura Intelegerea, Insa abia 0 fenomenologie generala Ii va putea
deschide ochii pentru semnificatia cazului individual ~i a deformarii
patologice.
Contrar prejudecatii de generala rasp and ire ca principala sursa a
cunoa~terii omene~ti se afla In afara omului ~ica "nihil esse in intelec-
tu, quod non antea fuerit in sensu", cu totul remarcabila teorie a ato-
mului emisa In Antichitate de LEUCIP~iDEMOCRITnu s-a bazat pe ob-
servarea proceselor atomice, ci pe reprezentarea "mitologica" a unar
parti de infima marime, cunoscute Inca de Australia centrala paleoliti-
ca drept atomi Insufletiti sau particelele infime animate.? Istaricul ve-
chii ~tiinte a naturii sau a vechii filosofii a naturii ~tie cat din sufletul
omului este proiectat in fenomenele exterioare necunoscute. Ponderea
proieqiei este In fapt atat de mare in cat nu yom fi niciodata In stare sa
spunem cum arata in-sinele lumii, caci suntem constran~i, In procesul
cunoa~terii, sa transformam procesul fizic In proces psihic. Dar cine ne
garanteaza ca din aceasta transpunere se va na~te 0 imagine "obiecti-
va" a lumii cat de cat satisIacatoare? Ar trebui ca procesul fizic sa fie de
asemenea un proces psihic. Insa de aceasta constatare ne desparte inca
o distanta considerabila. Deocamdata trebuie sa ne multmnim de bine
de rau cu constatarea ca sufletul furnizeaza acele imagini ~i forme care
fac cu putinta cunoa~terea obiectului.
Conform consensului general, aceste forme sunt transmise pe calea
traditiei, ceea ce ar Insemna ca astazi mai vorbim inca despre atomi
pentru ca, direct sau indirect, am luat cuno~tinta de teoria atomica a
lui DEMOCRIT.Dar de unde a aflat despre atomi acesta sau cel care a
vorbit primul despre cele mai mici elemente constitutive? 0 astfel de
idee I~i are originea In a~a-numitele reprezentari arhetipale, care nu
sunt copii ale fenomenelor fizice, ci produse origin ale ale factorului su-
fletesc. Ipoteza materialista, care vede in "suflet" 0 simpla pasti~a a pro-
ceselor fizice ~i chimice, nu a fost confirmata. Dimpotriva, 0 multime
de fapte demonstreaza ca sufletul traduce procesul fizic Intr-o succe-
7 SPENCER ~i GILLEN, The Northern Tribes of Celltral Austmlia, p. 331; vezi ~i eRA w-
LEY, The friel/I/f the SOlll, pp. 87 ~i urm.

70
Despre arhetip eu 0 speeiala considerare a coneeptului de anima

siune de imagini in care cu greu mai putem recunoa~te procesul obiec-


tiv. Ipoteza materialista este prea indrazneaia ~i depa~e~te ceea ce poa-
te fi accesibil experieniei prin prezumiie "metafizicii". Singura consta-
tare legitima din punctul de vedere al nivelului actual al cunoa~terii
noastre este cii nu cunoa~tem incii esenia psihicului. De aceea nu exis-
ta temei pentru a considera psihicul drept ceva secundar sau epifeno-
menal. Dimpotriva, avem motive suficiente ca sa-l consideram - cel
pUiin ipotetic - un factor sui-generis, ~i anume pan a cand procesul
sufletesc va putea fi reprodus in eprubeta. Incercarea alchimiei de a
produce piatra filosofala care trebuia sa constea din corpus, anima ~i
spiritus a fast respinsa cu ironie ca iinand de domeniul imposibilului;
de aceea trebuie sa ne debarasam ~i de consecinia logicii a presupozi-
iiei medievale, ~i anume de prejudecata materialista referitoare la su-
flet, ciici premisele ei nu sunt demonstrate.
Intrucat nu se va reu~i curand reducerea un or stari suflete~ti com-
plexe la 0 formula chimicii, factorul sufletesc trebuie considerat deo-
camdata in mode ipotetic ca 0 realitatea autonoma cu a natura enig-
maticii. Aceasta in primul rand pentru ca el apare, conform experien-
iei efective, ca esential diferit de procesele fizico-chimice. Nu ~tim in ce
consta substaniialitatea obiectelor fizice, adicii a materiei. De aceea,
atunci cand consideram factorul sufletesc drept un factor de sine sta-
tator, de aici rezulta cii exista un tip de viaia psihicii sustrasa arbitra-
riului inveniiei ~i manipularii con~tiente. Instabilitatea, superficialita-
tea, inconsistenia, ba chiar futilitatea anumitor fenomene suflete~ti sunt
caracteristice in primul rand pentru psihismul subiectiv, adicii pentru
coniinuturile con~tiiniei, ~i nu pentru psihismul obiectiv, adicii pentru
incon~tient, care constituie a condiiie a priori pentru con~tiinia ~i con-
iinuturile ei. Incon~tientul este sursa acelor influenie determinante
care, indiferent de mijlocire, produc in fiecare individ experienie ~i
plasmuiri imaginative asemanatoare sau identice. Una din dovezile cele
mai puternice in favoarea acestei idei este paralelismul universal al mo-
tivelor mitologice, pe care Ie-am numit, datorita naturii lor de proto-
tipuri, arhetipuri.
Am numit anima unul din aceste arhetipuri, care are a deosebita
importania practicii pentru psihoterapeut. Denumirea latina desem-
neaza un aspect care nu poate fi gandit in termenii dogmaticii cre~ti-

71
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

ne ~i nici in conceptele filosofice despre sutlet. Cine dorqte sa-~i facii


o reprezentare cat de cat con creta despre esenta a ceea ce desemneaza
conceptul nostru, acela trebuie sa se adreseze scriitorului antic MACRO-
BruSS sau filosofiei chineze clasice9, unde anima (in chineza po ~igui)
este gandita ca 0 parte feminina ~i htonicii a sutletului. Insa unui ase-
menea procedeu regresiv ii este asociat intotdeauna pericolul concre-
tismului metafizic, pe care incerc pe cat posibil sa-l evit, dar ciiruia ii
cade victima intr-o anumita masura orice incercare de prezentare in-
tuitiva. Anima nu este un concept abstract, ci unul empiric, ciiruia for-
ma pe care 0 imbracii ii este inerenta, neputand fi prezentat altfel de-
cat prin fenomenologia sa specificii.
Indiferent de argumentele pro ~i contra de ordin filosofic, psiho-
logia ~tiintificii trebuie sa considere viziunile transcendente produse
de spiritul uman in toate timpurile drept proiectii, adica drept conti-
nuturi psihice plasate ~i ipostaziate intr-un spatiu metafizic.IO In isto-
ria culturii, anima poate fi inregistrata in primul rand in diadele divi-
ne, in percchile de zei de sexe diferite. Acestea pot fi intalnite, pe de 0
parte in obscura mitologie primitiva II iar pe de alta parte in specula-
tia filosofica a gnosticismului 12 ~i a filosofiei chineze clasice, unde pe-
rechea cosmogonicii este alcatuita din yang (principiul masculin) ~i
yin (principiul feminin). 3 Despre aceste diade se poate afirma lini~-
J

tit cii sunt la fel de raspandite ca barbatul ~i femeia. De aici rezulta in


mod firesc concluzia cii motivul amintit este inerent imaginatiei, ast-
fel incM ea este determinata sa proiecteze, in toate locurile ~i timpu-
rile, acela~i lucru.14
S In son111iumScipionis.
9 WILHELM UND JUNG, Das Geheimnis der Goldcnen Bliite (1929), pp. 49 ~i urm.,
CHANTEPIE DE LA SAUSSAYE (ed.), Lehrbuch der Religionsgeschichte I, pp. 193 ~i urm.
10 Aceste punct de vedere se bazeaza pe critica cunoa~terii realizata de KANT ~i nu are
nimic de-a face cu materialismul.
11 WINTHUlS, Das Zweigeschlechterwesen bei den ZentrnlnustraliertJ und anderen Val-
kern.
12 In special in sistemul valentinienilor. Vezi IRENAEUS, Adversus ol7mes haereses.
13 I Ging. Dns Buch der Wimdlungen.
14 Un mare numar de exemple instructive ofera a~a-numita fliosofie alchimista erme-
tica din secolele XIV-XVII. 0 imagine relativ satisfiicatoare of era Symbola aurene
memae a lui MICHAEL MAIER.

72
Despre arhetip cu 0 speciala considerare a conceptului de allima

Din experienta medicala ~tim cii proieqia este un proces automat,


incon~tient prin care un conti nut incon~tient subiectului este transfe-
rat asupra unui obiect, creandu-se impresia cii respectivul continut
apartine obiectului. Proiectia dispare in momentulin care devine con-
~tienta, adicii atunci cand continutul este recunoscut ca apartinand su-
biectului.IS De aceea, cerul politeist al Antichitatii a suferit 0 diminua-
re serioasa din cauza viziunii exprimate pentru prima data de EUHE-
MERosI6, conform ciireia zeii sunt oglindiri ale caracterelor umane.
Afirmatia cii diada divina nu este nimic altceva de cat perechea ideali-
zata a parinrilor sau alta pereche umana (de indragostiri), care dintr-un
motiv sau altul apare in cer, este foarte atragatoare. Aceasta presupu-
nere ar fi corecta dacii proieqia ar fi un proces con~tient. Putem pre-
supune cii propriii parinti reprezinta pentru subiect persoanele cele
mai cunoscute, cu alte cuvinte persoanele de care subiectul este pe de-
plin con~tient. Dar tocmai din acest motiv parintii nu pot fi proiectari,
caci proiecria se aplicii asupra unui conrinut care in aparenra nu-i apar-
tine. Prin urmare, imaginea parinrilor nu poate alimenta proieqia, in-
trucat rine de sfera con~tiinrei.
Insa in realitate tocmai imaginea parinrilor este cea care pare a fi
cel mai frecvent proiectata, fapt atat de evident in cat de aici s-ar putea
conchide cii sunt proiectate mai ales conrinuturile con~tiente. Cazuri-
Ie de transfer in care pacientul este pe deplin con~tient cii proiecteaza
asupra medicului imaginea tatalui (sau chiar imaginea mamei), pre-
cum ~i fantasmele incestuoase conexe pot ilustra cel mai clar aceasta.
$i totu~i pacientul nu se elibereaza de urmarile proieqiei, de efectul
transferului, adicii el se comporta ca ~i cum nu ar fi con~tient de pro-
ieqia sa. De aceea trebuie sa admitem ca alaturi de fantasmele inces-
tuoase exista ~i alte continuturi intens emorionale asociate imaginilor
parintilor, conrinuturi care au nevoie de con~tientizare. Insa con~tien-
IS Exista totu~i cazuri in care in pofida unei con~tientizari aparent mul\umitoare, ac-
tiunea proieqiei asupra subiectului nu inceteaza, cu alte cuvinte a~teptata eliberare
nu se instaleaza. !n astfel de cazuri intra in joe, dupa cum am putut constata, ~i alte
con\inuturi importante, de~i incon~tiente, asociate purtatorului proieqiei. Acestea
sunt cele care intre\in eficien\a proieqiei in aparen\a con~tientizate.
16 A trait CU aproximativ 300 de ani inainte de Cristos. Vezi BLOCK, Euht!lnere. Son livre
et sa doctrine.

73
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

tizarea lor este mai dificila de cat cea a fantasmelor incestuoase, despre
care se admite ca sunt refulate datorita unei rezistente puternice, ceea
ce Ie arunca in incon~tient. Daca aderam la aceasta idee, atunci suntem
constran~i sa admitem ca dincolo de fantasmele incestuoase exista con-
tinuturi care sllnt refulate de 0 rezistenta ~i mai puternica. Dar intru-
cat cu greu ne putem imagina ceva mai respingator de cat incestul, re-
zolvarea acestei probleme ne pune in dificultate.
Daca ne ghidam dupa experienta practica, yom constata ca imagi-
nile parintilor sunt asociate nu numai cu fantasm a incestului, ci ~i cu
reprezentari religioase. Pentru acestea nu trebuie aduse dovezi istorice.
Ele sunt general cunoscute. Surprinzatoare ramane reticenta de a co-
munica numitele reprezentari religioase.
Cineva observa ca intr-o societate obi~nuita este mai penibil sa vor-
be~ti, dupa masa, de Dumnezeu decat sa spui 0 gluma deocheata. $i in-
tr-adevar, pentru multi este mai u~or sa marturiseasca fantasmele se-
xuale decat faptul ca mediculle apare ca mantuitor, caci primul caz are
justificare biologica, in timp ce al doilea pare definitiv patologic, ceea
ce produce cea mai mare jena. Cred Insa ca se acorda 0 important8.
prea mare "rezistentei". Acelea~i fenomene pot fi explicate tot atat de
bine prin lipsa de imaginatie ~i reflexie, care fac atat de dificil pentru
pacient actul con~tientizarii. Poate ca eJ nu are 0 rezistent8. deosebita
fata de prezentarile religioase, ci pur ~i simplu nu-i trece prin minte ca
ar putea sa-~i considere medicul drept Dumnezeu sau mantuitor. Ra-
tiunea sa it apara de asemenea iluzii. 1nsa el ezita mai putin sa presu-
puna ca medicul i~i imagineaza a~a ceva. Cand cineva este dogmatic, ii
vine, dupa cum se ~tie, u~or sa-I considere pe celalalt profet ~i inteme-
ietor de religii.
Dupa cum demonstreaza istoria, reprezentarile religioase au 0
forta emotionala ~i sugestiva deosebita. Desigur, aici includ toate re-
presentations collectives: tot ceea ce relateaza istoria religiilor, precum
~i toate ,,-is-mele". Acestea reprezinta doar 0 forma degeneratii a con-
fesiunilor istorice. Cineva poate fi sincer convins ca este liber de idei-
Ie religioase, dar nimeni nu se poate indeparta atat de mult de uma-
nitate incat sa nu aiba 0 representation collective dominanta. Tocmai
materialismul, ateismul, comunismul, socialismul, liberalismul, inte-
lectualismul, existentialismul sau etc. constituie dovada. EI este in-

74
Despre arhetip CU 0 speciala considerare a conceptului de anima

tr-un fel sau altul, manifest ori inaparent, dominat de 0 idee supra-
ordonata.
Psihologia ~tie d ideile religioase sunt asociate cu imaginile parin-
iilor. Istoria a conservat dovezi covar~itoare pentru aceasta, ca sa nu
mai vorbim de descoperirile medicale moderne care au susiinut chiar
ideea d relaiiile cu pariniii constituie cauza propriu-zisa a na~terii idei-
lor religioase. Totu~i aceasta ipoteza se bazeaza pe 0 cunoa~tere insufi-
cienta a faptelor. In primul rand, relaiiile din lumea primitiva, cand lu-
crurile stateau cu totul altfel, nu pot fi pur ~i simplu traduse in terme-
nii psihologiei moderne a familiei; in al doilea rand, trebuie sa ne fe-
rim de fantasmele necontrolate despre un tata originar ~idespre hoar-
da originara iar in al treilea rand trebuie sa cunoa~tem foarte bine fe-
nomenologia acestor trairi sui-generis care sunt trairile religioase, ceea
ce reprezinta aspectul cel mai important. Incerdrile psihologice de
pana acum nu au indeplinit simultan cele trei condiiii.
Pe temeiul experieniei psihologice cunoa~tem pozitiv doar faptul
d imaginilor pariniilor Ie sunt asociate reprezentari teiste, cel mai ade-
sea in mod incon~tient (dupa cum reiese din materialul oferit de pa-
cieniii no~tri). Iar cand proieciiile care Ie corespund nu sunt dizolvate
prin inielegere, atunci sun tern indreptaiiii sa ne gandim la prezenia
coniinuturilor emoiionale de natura religioasa, indiferent de rezisten-
ia raiionalizatoare a pacientului.
Documentele pe care Ie deiinem despre om ne arata d intotdeau-
na ~ipretutindeni el a stat sub influenia unor reprezentari dominante.
Pretinsele exceptii de la regula nu inseamna decat d 0 forma cunoscu-
ta ~i a~teptata de credinia a fost inlocuita cu 0 varianta necunoscuta.
Teismul este inlocuit de ateism, mai modernul Mithras este preferat lui
Dionysos, iar paradisul celest este inlocuit cu paradisul terestru.
Un om fara 0 representation collective dominanta ar fi ceva cu totul
anormal. Insa un asemenea fen omen poate fi intalnit doar in imagina-
iia unor indivizi care se in~ala asupra lor in~ile. Ace~tia se in~ala nu nu-
mai in ce prive~te existenia ideilor religioase, ci ~i in ce prive~te inten-
sitatea lor. Arhetipul reprezentarii religioase are, ca orice instinct, ener-
gia sa specifid pe care n-o pierde, chiar dad 0 ignora con~tiinia. A~a
cum putem admite fara dificultate ca orice om deiine intr-o anumita
masura toate funqiile ~icalitaiile umane, tot astfel ne putem a~tepta sa

75
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

Intalnim factorii religio~i normali, respectiv arhetipuri, iar aceasta a~-


teptare nu va fi In~elata, a~a cum se poate vedea cu u~urinta. Cine re-
u~e~te sa abandoneze 0 credinta 0 poate face doar pentru cii alta cre-
dinta Ii este mai apropiata - "plus <;:achange, plus <;:areste la me me
chose!" Nimeni nu se poate sustrage conditiei umane.
Forta dominatoare a representations collectives explicii intensitatea
rezistentei care Ie reprima. Aflate In stare de refulare, ele nu devin in-
vizibile, ci se ascund In spatele unor reprezentari ~i configuratii proble-
matice din alte motive, argumentandu-Ie complexitatea ~i caracterul
problematic. De pilda, imagine a pe care -copiii ~i-o fac des pre parintii
lor este exagerata pana la limitele fantasticului de acest adaos secret.
lata de ce ne putem Intreba cat din riiu famata fantasma a incestului
trebuie luata In serios. In spatele parintilor ~i al perechii de Indriigos-
titi gasim continuturi extrem de tensionate care, Intrucat nu sunt per-
cepute de con~tiinta, I~i fac simtita prezenta doar datorita proieqiei.
Faptul cii asemenea proieqii sunt adevarate evenimente, ~i nu simple
opinii traditionale, poate fi demonstrat prin documente istorice. Aces-
tea arata cii astfel de diade sunt, In totala opozitie cu atitudinea tradi-
tionala a credintei, proiectate Intr-o forma vizionara, intens traitaY
Unul din cele mai instructive cazuri de acest tip este cel allui NIK-
LAUSVON FLUE,un mistic elvetian din secolul al XIV-lea care a fost de
curfmd canonizat ~i despre ale ciirui viziuni contemporanii sai ne-au
lasat marturie.18 In viziunile care au drept obiect initierea sa In fliiatia
divina, divinitatea apare dubla, atat ca tata regesc, cat ~i ca mama re-
geascii. Intrucat In acel moment biserica eliminase de mai bine de 1000
de ani elementul feminin din Trinitate ca fiind eretic, aceasta reprezen-
tare este cu totulneortodoxa. FRATELEKLAUSera un simplu taran
analfabet, care fusese initiat, cu siguranta, doar Inlnvatatura religioa-
sa oficiala ~i care, In orice caz, nu avea cuno~tinta de interpretarea

17 Desigur nu poate fi trecut cu vederea faptul ca exist a probabil un numar mult mai
mare de viziuni care corespund dogmei. Totu~i acestea nu sunt proieqii spontane ~i
autonome in sens strict, ci vizualizari ale wwr COlliilluturi coll~tiellte, provocate prin
medita\ie, autosugestie ~i heterosugestie. in acest sens aqioneaza mai ales exerci\iile
~i practicile de medita\ie prescrise de Orient. 0 cercetare mai atenta a unor astfel de
vizillni ar treblli sa constate printre altele cat reprezinta viziunea propriu-zisa ~i cat
a contribuit prelucrarea in sens dogmatic la configurarea viziunii.
18 STOCKLI, Die VisiolleH des seligell Bruder Klaus, BLANKE, Bruder Klaus VOIl der Fliie.
Despre arhetip eu 0 speciala considerare a eoneeptului de anima

gnostica a Sfantului Spirit ca Sophia 19materna. A~a-numita viziune


trinitara a acestui mistic este totodata un exemplu concludent pentru
intensitatea continutului proiectat. Situatia psihologicii a lui NIKLAUS
era extrem de potrivita pentru 0 astfel de proieqie, ciici reprezentarea
con~tienta era atat de Indepartata de continutul incon~tient, Incat aces-
ta se manifesta sub forma unei trairi stranii. Prin urmare, viziunea nu
ne prezinta imaginea traditionala a lui Dumnezezu, ci 0 imagine "ere-
ticii"20 de natura arhetipala, care revine la viata spontan, nemijlocit.
Este yorba de arhetipul perechii divine, al diadei.
Un caz foarte asemanator Intalnim In viziunile din Pelerinage de
l'Arne de GUILLAUMEDE DIGULLEVILLE.21 El n vede pe Dumnezeu In
Inaltul cerurilor, stand pe un tron rotund, stralucitor; alaturi de el, pe
un tron asemanator din cristal maro, sta regina cerurilor. Pentru un ca-
lugar apartinand ordinului cistercienilor, care, dupa cum se ~tie, se ca-
racteriza printr-o deosebita severitate, 0 asemenea viziune este cu to-
tul ereticii. Conditia proiectiei este din nou prezenta.
Opera lui EDWARDMAITLAND, care prezinta biografia ANNEI
KINGSFORD,contine 0 impresionanta descriere a trairii provocate de
viziunea diadei. MAITLANDdescrie pe larg modulln care a trait divi-
nitatea, traire provocata de 0 viziune luminoasa, foarte asemanatoare
celei avute de FRATELEKLAUS.El spune textual: "Dumnezeu ca stapan
este cel care demonstreaza prin dualitatea sa cii Dumnezezu este atat
substanta cat ~i energie, atat iubire cat ~i vointa, atat feminin, cat ~i
masculin, atat mama cat ~i tata."22
Aceste cateva exemple sunt suficiente pentru a ilustra modulln care
este traita proieqia, precum ~i independenta ei In raport cu traditie.

19 Ciudata poveste de iubire a aeestui eon recent poate fi gasita la 1 RENAEUS,Adversus


omens haereses, I, 2, 2 ~i urm;
20 JUNG, Bruder Klaus.
21 GUILLAUMEserie trei Pelerinages in maniera Divinei Comedii, insa indepedent de
DANTE,mtre 1330 ~i 1350. EI era prior al manastirii eistereienilor din Chalis in Nor-
mandia. Vezi DELACOTTE,Guillaume de Digulleville ... Trois rOl1l11llS-pOemes dll XIII"
siecle. (De asemenea, Psychologie Iwd Alchemie, paragr. 315 ~i urm).
22 MAITLAND,AllIla Killgsford: Her Life, Letters, Diary alld Work I, p. 130. Vizillnea lui
Maitland eorespunde ea forma ~i sens viziunii din Poil11andres (SCOTT,Herl11etica I,
pp. 114 ~i urm.), unde lumina spirituala mai este numita ~i "masculin-feminina". Nu
~tiu dad Maitland a eunoscut Poil11andres. Dupa cat se pare, nu.

77
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

Ipoteza ca in incon~tient exista un continut cu 0 puternica incarcatu-


ra emotionala, care intr-un anum it moment este proiectat, devine ine-
vitabilii. Continutul consta in motivul diadei, care ne spune ca intot-
deauna masculinul ~i femininul apar impreuna. Larga raspandire ~iin-
carcatura emotionala a motivului demonstreaza ca avem de-a face eu
un fapt fundamental ~i de aceea extrem de important din punct de ve-
dere practic, indiferent daca psihoterapeutul sau psihologul intelege
unde ~i cum intervine acest factor sufletese in spatiul domeniului sau
de aetivitate. Dupa cum se ~tie, mierobii exist au ~iinainte de a fi desco-
periti.
A~a cum am aratat mai sus, este foarte la indemana sa presupunem
ca in spatele diadelor se afla pereehea parintilor. Partea feminina, deci
mama, corespunde animei. Insa intrucat, dupa cum am aflat, proieqia
este imposibila atunei cand obieetul este con~tient, nu ne ramane de-
cat sa admitem ca parintii sunt pentru noi in aeela~i timp oamenii eei
mai necunoscuti, ca ar exist a 0 imagine-oglinda incon~tienta a parin-
tilor, deosebita, ba chiar cu totul straina de ei, ineomensurabila, a~a
cum este omul fata de Dumnezeu. Ar fi de conceput, ceea ce s-a ~iafir-
mat, ca imaginea-oglinda incon~tienta sa nu fie altceva decM imaginea
supravalorizata a mamei ~itatei, intiparita in prima eopilarie, imagine
ulterior refulata datorita fantasmei ineestului, care Ii este asociata. Insa
aceasta conceptie presupune ca numita imagine a fost candva con?tien-
ta, dici altfel nu ar fi putut fi "refulata". In plus, ar trebui presupus ca
insu~i actul refularii se conserva in con~tiinta ~i 0 data cu el cel putin
amintirea reaqiei morale refulante, din a carei natura putem deduce
cu u~urinta continutul refulat. Nu intentionez sa ma opresc asupra
acestei obieqii, ci doresc sa evidentiez faptul ca, potrivit opiniei gene-
rale, imaginea parintilor nu se contureaza in perioada premergatoare
pubertatii sau intr-o alta perioada, cand con~tiinta este mai mull sau
mai putin dezvoltata, ci in perioada euprinsa intre primuJ ~i cel de-al
patrulea an de viata, adica intr-o perioada in care con~tiinta nu este
continua ~i prezinta caracterul unei discontinuitati insulare. Raporta-
rea la eu, caracteristica pentru 0 con~tiinta continua, este prezenta doar
partial ~i de aceea 0 mare parte a vietii psihice in acel stadiu poate fi
considerata relativ incon~tienta. Daca am intalnit 0 asemenea stare de
somnambulism, onirica sau de onbnubilare. Insa observarea copiilor
Despre arhetip CLl 0 speciala considerare a conceptului de anima

de varste foarte fragede ne arata cii 0 astfel de stare este definita prin-
tr-o perceNie impregnata de fantasme a realitatii. Fantasmele precum-
panesc asupra impresiilor simturilor ~i Ie modeleaza pe acestea in sen-
suI unei provizorii imagini psihice.
Dupa parerea mea este 0 mare gre~eala ~i admitem cii sufletul co-
pilului nou-nascut constituie un fel de tabula rasa. In masura in care
copilul se na~te cu un creier diferentiat, predeterminat prin ereditate,
~ide aceea individualizat, el opune impresiilor care vin din exterior dis-
ponibilitatii specifice, ceea ce determina 0 seleqie ~i 0 modelare (indi-
viduala) a materialului perceptiv. Aceste disponibilitati sunt instincte
~ipreformatii mo~tenite. Cele din urma - conditii formale a priori ale
percep~iei - se bazeaza pe instincte mo~tenite. Prezen~a lor imprima
lumii copilului ~i lumii onirice pecetea antropomorfa. Arhetipurile,
ciici despre ele este yorba, prefigureaza ciiile de dezvoltare pentru acti-
vitatea imaginatiei, producand astfel in visele copiilor, precum ~i in de-
lirul schizofrenilor, uimitoare paralele mitologice, paralele pe care Ie
putem regasi estompate in visele oamenilor normali ~inevrozatilor. Nu
este yorba deci de reprezentilri mo~tenite, ci de posibilitilti mo~tenite de
reprezentari. Acestea nu reprezinta 0 zestre individuala ci una genera-
la, a~a cum poate fi constatat in temeiul manifestarii universale a arhe-
tipuril 0 r.23
Tot a~a cum arhetipurile se manifesta ca mituri in istoria popoare-
lor, ele i~i fac simtita prezenta in cazul fieciirui individ, prezenta care
este cu atat mai puternica, adicii antropomorfizeaza realitatea mai pro-
nuntat, cu cat con~tiinta este mai ingusta sau mai slaba, permitand
imaginatiei sa invadeze realitatea. In primii ani de viata ai copilului
aceasta condi~ie este fara indoiala implinita. De aceea mi se pare mai
probabil ca la inceput acea forma arhetipala a perechii divine acopera
~iasimileaza imaginea parintilor reali, pana cand, in cele din urma, da-

23 HUBERT ~i MAUSS (Me/fl/lges d'izistoire des religions, preface p. XXIX) numesc aceste
forme a priori ale intuitiei "categorii", inspira\i probabil de KANT: "elles existent d'or-
dinaire plutat sous la forme d'habitudes directrices de la conscience, eles-memes in-
conscientes", Autorii admit ca imaginile originare sunt oferite prin intermediullim-
bii. Aceasta presupozi\ie este intr-adevar corecta in anumite cazuri; in general insa ea
este contrazisa de faptul ca psmologia visului ~i psmopatologia ne pun in fa\a 0 sum a
de imagini ~j conexiuni arhetipale care nu pot fi nici macar comunicate prin inter-
mediul utilizarii istorice a limbii.

79
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

torita intaririi con~tiintei, este perceputa - nu rareori spre dezamagi-


rea copilului - statura reala a parintilor. Nimeni nu cunoa~te mai bine
ded.t psihoterapeutul fenomenul mitologizarii parintilor, care se pre-
lunge~te adesea pima tarziu la varsta adulta ~i de care pacientii se des-
prind cu greu, dupa ce au opus 0 rezistenta inver~unata.
Imi amintesc de un caz care mi s-a prezentat ca victima unui ac-
centuat complex matern ~i de castrare, nedepa~it inca in pofida unei
"psihanalize". Din proprie initiativa pacientul a facut cateva desene care
o reprezentau pe mama sa mai intai ca pe 0 fiintii supranaturala, pen-
tru ca apoi s-o infati~eze ca pe 0 faptura jalnica, cu amputari sangeran-
de. Era foarte evident ca mama suferise 0 castrare, caci in fata regiunii
genitale puteau fi vazute parti din organul masculin castrat. Desenele
prezentau 0 "climax a maiori ad minus"24: mai la inceput mama apa-
rea ca un hermafrodit divin, care apoi, din cauza experimentarii deza-
magi to are ~ide necontestat a realitatii, este privata de platoniciana per-
feqiune a androginului, fiind transformata intr-o jalnica femeie obi~-
nuita ~ibatrana. Prin urmare, este evident ca mama a fost de la inceput
asimilata ideii arhetipale a diadei sau a coniunctio masculinului ~i fe-
mininului, motiv pentru care aparea perfecta ~i supraumana.25 Aceste
caracteristici insotesc intotdeauna arhetipul ~i-l fac strain ~iinaccesibil
con~tiintei: in cazulin care subiectul se identifica cu el, urmarea este 0
modificare pustiitoare a personalitatii, cel mai adesea sub forma unui
delirant sentiment de superioritate sau inferioritate.
Dezamagirea a operat 0 castrare a mamei hermafrodite: a~a-numi-
tul complex de castrare al pacientului. EI cazuse din Olimpul copilariei
~i nu mai era fiul-erou al unei marne divine. "Frica sa de castrare" era
frica de viata real a, care, lipsita cum era de sensul mitologic, vag pastrat
in amintire, contrazicea in toate privintele a~teptarea originara a copi-
lariei. Existenta sa fusese "dedivinizata" in sensul cel mai propriu al ter-
menului. Jar aceasta insemna pentru el, fara a-~i da seama, 0 pierdere
grava in ce prive~te speranta de viata ~i forta de aqiune. El se conside-
ra "castrat", ceea ce reprezinta 0 eroare nevrotica pe deplin comprehen-
sibil a, atat de comprehensibila in cat poate fi cu u~urinta terorizata.
24 Cobora.re de la mare la mie.
25 Corespunziitor platonicianului am originar, care era bisexuat (PLATON, Symposion,
XIV), ~i hermafroditului originar.

80
Despre arhetip cu 0 speciala consider are a conceptului de anima

Fiind generala, temerea de a nu pierde pe parcursul vietii legatura


cu premisele instinctive, arhetipale ale con~tiintei a condus la incetate-
nirea din vremuri imemoriale a obiceiului de a dubla parintii biologici
ai nou-nascutului prin doi na~i, respectiv printr-un "godfather" ~i 0
"godmother", cum sunt numiti in engleza, sau un "Gotti" ~i 0 "Gotte",
in germana elvetiana, drora Ie revine in primul rand buna-starea spi-
rituala a finului. Ei reprezinta perechea divina care apare la na~tere, in-
dicand motivul "dublei na~teri."26
Imaginea animei, care face ca mama sa apara in ochii fiului drept 0
fiinta supranaturala, se estompeaza treptat in contact cu banalitatea (0-
tidianului ~i cade in incon~tient, Tara ca prin aceasta sa-~i piarda ten-
siunea initiala ~i bogatia instinctuala. Ea este gata de salt ~i folose~te
pentru a se proiecta, orice prilej, ~i anume atunci cand 0 femeie face 0
impresie deosebita. In astfel de momente se petrece ceea ce Goethe a
trait in legatura cu doamna von Stein27, traire transfigurata literar prin
intermediul personajelor Mignon ~i Gretchen. In ultimul caz, GOETHE

26 "Na~terea dubla" reprezinta motivul mitic conform caruia eroul are atat parinti di-
vini, cat ~i parinti umani, motiv care joaca un rol important in mituri ~ireligii ca mo-
tiv al botezului sau rena~terii. Acest motiv I-a indus in eroare ~i pe FREUDatunci cand
a scris studiul Eine Kindheitserinnenmg des Leonardo da Vinci. Fara sa ~tie ca LEO-
NARDOnu a fost singurul care a pictat-o pe Sf. Ana cu Fecioara Maria, respectiv pe
bunica ~i pe mama, la mama ~i mama vitrega a lui LEONARDO,cu alte cuvinte a in-
cercat sa utilizeze tabloul ca ilustrare a teoriei sale. Dar alti pictori au avut ~i ei cu to-
tii mame vitrege? Desigur, fantasma dublei origini, care exista in biografia lui LEO-
NARDO,a alimentat foqarea lui FREUD.Imaginatia a trecut cu vederea ca realitatea
care contrazicea teoria, ~i anume ca Sf. Ana era bunica ~i I-a impiedicat pe FREUDsa
cerceteze biografia altor arti~ti care au pictat acela~i motiv. "Inhibarea religioasa a
gandirii", amintita la p. 17, ~i-a manifestat prezenta ~i in cazul autorului insu~i. Chiar
~i teoria incestului, atat de mult discutata, se bazeaza pe un arhetip, ~i anume pe bine
cunoscutul motiv al incestului, motiv care apare foarte frecvent in mitul eroului.
Acest motiv deriva logic din mitul originar al hermafroditului, ale earui radacini par
a fi implant ate adanc in epoca primitiva. intotdeauna cand 0 teorie psihologiea for-
teaza nota, se poate presupune cu temei ea 0 fantasma arhetipala incearca sa defor-
meze realitatea, ceea ce corespunde conceptului freudian de "inhibare religioasa a
gandirii". incercarea de a explica na~terea arhetipurilor prin teoria incestului ar fi fost
tot atat de eficienta ca incercarea de a tuma apa dintr-un vas in alt vas alaturat, legat
insa de primul printr-un tub. Un arhetip nu poate fi explicat prin alt arhetip, cu alte
cuvinte nu se poate explica de unde vin arhetipurile pentru ea nu exista punct arhi-
medic in afara aces tor conditii a priori.
27 "De ce ne dai privirile patrunziitoare." Aprilie 1776 (Catre doamna von Stein).

81
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

ne-a dezvaluit, dupa cum se ~tie, intreaga "metafizica" subiacenta. In


experienta afectiva a barbatului actiunea acestui arhetip se manifesta
ca fascinatie, supraevaluare ~i orbire sau sub forma misoginiei de toa-
te tipurile ~i intensitatile, care nu poate fi explicata prin natura reala a
respectivului "obiect", ci doar printr-un transfer al complexului ma-
tern. Acesta ia na~tere, pe de 0 parte, printr-o asimilare normala ~ipre-
tutindeni existenta a mamei cu partea feminina a arhetipului perechii
de contrarii "masculin-feminin" iar pe de alta parte printr-o enorma
intarziere a desprinderii mamei de imaginea originara. 0 pierdere to-
tala a arhetipului este de fapt insuportabila pentru om. De aici se na~-
te un imens "disconfort in cultura", care este resimtita ca strain a, pen-
tru ca nu exist a un "tata" ~i 0 "mama". Oricine are cuno~tinta de mo-
dul in care religia s-a ingrijit de aceasta problema. Din pacate sunt nu-
mero~i cei care, lara sa reflecteze, pun problema adevarului acolo unde
este yorba de 0 nevoie psihologica. eu 0 respingere "rationala" nu se
realizeaza nimic in aceasta privinta.
Anima are intotdeauna in proiectie forma feminina caracterizata de
anumite insu~iri. Aceasta constatare empirica nu presupune ideea ca
arhetipul zn sine ar fi structurat in acela~i mod. Diada masculin-femi-
nin este doar una din perechile posibile de contrarii, ce-i drept una din
cele mai importante din punct de vedere practic ~i de aceea una din
cele mai frecvente. Ea are multiple relatii cu alte diade, care nu prezin-
ta trasaturile de diferentiere caracteristice celor doua sexe ~icare nu pot
fi subsumate decat fortat opozitiei sexelor. Amintitele relatii pot fi in-
talnite sub diferite forme in special in Kundaliniyoga28, in gnosticism29
~imai ales in filosofia alchimica3o, lacand abstraqie de produsele spon-
tane ale imaginatiei care apar in nevroze ~ipsihoze. Daca examinam cu
atentie toate aceste date, atunci putem emite urmatoarea ipoteza: un
arhetip aflat in stare de repaus, care nu este deci proiectat, nu are un
contur determinabil cu exactitate, ci este 0 formatiune care nu poate fi
determinata din punct de vedere formal, dar care are posibilitatea de a
se manifesta, datorita proieqiei, in diferite forme.

28 AVALON (ed.), The Serpent Power, de asemenea Shri-Snl11bhnm Tmllra ~i VVOODROPP,


S/lIlkli mId Sluiktn.
29 SCHULTZ, Dokul11enle der Gl1osis, in special Iistele la IRENAEUS, 1, ed. cit.
30 Vezi PsycllOlogie llnd Alchel11ie.

82
Despre arhetip eu 0 speeiala considerare a eoneeptului de anima

AceasUi constatare pare sa vina in contradiqie cu conceptul de


"tip". Cred ca nu este 0 simpla aparenta, ci 0 contradiqie reala. Din
punct de vedere empiric are de-a face intr-adevar cu "tipuri", deci cu
anumite forme, care pot fi distinse una de alta ~icarora Ii se poate atri-
bui un nume.Insa de indata ce aceste tipuri sunt desprinse de fenome-
nologia lui cazuistica ~i se incearca cercetarea relatiilor lor cu alte for-
me arhetipale, yom constata emergenta unor conexiuni atat de extin-
se in planul istoriei simbolurilor, in cat ni se impune concluzia ca ele-
mentele psihice fundamentale sunt caracterizate de 0 versatilitate de-
rutanta care depa~e~te posibilitatea de reprezentare a omului. lata de
ce empiria trebuie sa multumeasca cu un ca-~i-cum teoretic, ceea ce nu
o situeaza intr-o pozitie inferioara fizicii atom ice, de~i metoda folosi-
ta nu este cantitativa ci morfologic-descriptiva.
Anima este un factor de 0 deosebita importanta in psihologia mas-
culina ori de cate ori emotiile ~i afectele sunt puse in joc. Ea intare~te,
exagereaza ~imitologizeaza toate relatiile emotionale cu profesiunea ~i
cu oamenii, indiferent de sex. Atunci cand anima este puternic conste-
lata, caracterul barbatului i~i pierde din tarie: el devine susceptibil, iri-
tabil, capricios, gelos, vanitos ~i neadaptat. EI se afla in stare de "dis-
confort" ~iinduce pretutindeni disconfortul. Uneori raportarea animei
]a 0 femeie potrivita explica existenta complexului de simptome.
Cum am mai spus, scriitorilor nu le-a seapat nici figura animei. Ei
ne-au dat descrieri remarcabile, oferindu-ne in acela~i timp informa-
Iii asupra contextului simbolic in cadrul caruia apare de obicei arheti-
pul. Ma refer inainte de toate la She, The Return of She ~i la Wisdom's
Daughter de RIDER-HAGGARD ~ila L'Atlantide de BENOIT. Acesta a fost
invinuit ca I-a plagiat pe RIDER-HAGGARD, atat erau de frapante ase-
manarile dintre cele doua opere. Ulterior BENOIT a reu~it, dupa cat se
pare, sa respinga acuzatia. De asemenea, Prometheus de SPITTELER con-
tine observatii extrem de subtile, iar romanul Imago al aceluia~i autor
descrie excelent proieqia.
Terapia este 0 problema care nu poate fi tratata exhaustiv in cate-
va cuvinte. Nici nu mi-am propus s-o fac aici, insa doresc sa-mi pre-
zint pe scurt punctul de vedere in chestiune: oamenii tineri care nu au
ajuns inca la jumatatea vietii (pe care 0 situez in jurul varstei de 35 de
ani) pot suporta mai u~or aparenta pierdere totala a ani/nei. In orice

83
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

caz un barbat trebuie sa reu~easca sa devina un barbat. Hmarul care se


maturizeaza trebuie sa se poata elibera de fascinatia exercitata de
mama, asupra ciireia este proiectata anima. Exista cazuri exceptionale,
reprezentate in special de arti~tii plastici, unde problema se afla adesea
in cu totul alta parte, apoi homosexualitatea, caracterizata de regula
prin identificare cu anima. Frecventa acestui fenomen pune in discu-
tie considerarea lui ca perversiune. Din punct de vedere psihologic este
yorba mai curand de 0 insuficienta desprindere de arhetipul herma-
froditului, asociata cu 0 rezistenta declarata de a accepta rolul unei
fiinte unisexuate. 0 asemenea dispozitie nu trebuie sa fie intotdeauna
valorizata negativ, in masura in care conserva tipul uman originar, ne-
gat pana la un anum it punct de fiinta unisexuata.
In cea de-a doua parte a vietii, 0 pierdere durabila a animei inseam-
na pierderea vivacitatii, flexibilitatii ~i omeniei. De regula iau na~tere 0
rigidizare pretimpurie, dacii nu chiar sclerozare, unilateralizare fanati-
ca, incapa~anare, principialitate dagmatica sau contrariul: resemnare,
oboseala, neglijenta, lipsa de responsabilitate ~iin cele din urma un "ra-
molisment" infantil cu inclinare spre alcoo!. De aceea, in cea de-a doua
jumatate a vietii trebuie restabilita pe cat se poate legatura cu sfera trai-
rilar arhetipalc.31

31 in scrierea mea Die Beziehungen zwischen del11[ch und dem Unbewufltell am prezen-
tat problemele esentiale pentru terapie. La fel in: Die Psych%gie der Ubertrngung. in
ce prive~te aspectul mitologic al onil11ei, cititorul poate consulta Einfiihnll1g ill das
Wesell der Myth%gie pe care am scris-o impreunii cu Karl Ken!llyi.
IV
ASPECTELE PSIHOLOGICE
ALE ARHETIPULUI MAMEI

[Aparut pentru prima oara in: ErmlOs-Jahrbuch 1938 (Editura Rhein Zurich 1939). Re-
vizuit ca studiu III in: \fall dell Wurzelll des Bewufltseills. Swdien aber dell Archetypus.
(Psyclwlogische Ablul1ldlwzgell IX), Rascher, Zurich, 1954. OC 9/1.]
ASPECTELE PSIHOLOGICE
ALE ARHETIPULUI MAMEI

1. DESPRE CONCEPTUL DE ARHETIP

Conceptul marii mume provine din istoria religiilor ~i cuprinde


cele mai diferite forme ale tipului de zeita mama. Mai intli el nu inte-
reseaza psihologia dci imaginea unei "mari mume" in aceasta forma
apare in experienta practid doar rareori ~i atunci numai in conditii
foarte deosebite. Simbolul este desigur un derivat al arhetipului ma-
mei. Dad riscam incercarea de a cerceta din perspectiva psihologica
fundalul imaginii marii mume, suntem nevoiti sa luam ca baza a con-
sideratiei noastre mult mai generalul arhetip al mamei. De~i astazi nu
mai este necesar sa dezbatem pe larg conceptul de arhetip, in acest caz
nu mi se pare de prisos sa incepem cu cateva observatii principiale.
Timpurilor mai vechi nu Ie era greu sa inteleaga -in ciuda pare-
rilor oarecum deviante ~i a inclinatiei gandirii spre aristotelicia-
nism - ideea lui PLATON ca oricarei fenomenalitati 1ieste preexisten-
ta ~i supraordonata Ideea. "Arhetipul" nu este altceva decM 0 expre-
sie care apare inca din Antichitate, sinonima cu "Ideea" in sensul pla-
tonician. Cand, de exemRlu, in Corpus Hermeticum, care ar putea
apaqine secolului al III-lea, Dumnezeu este desemnat ca TO
aPXTUTIOV qJWS I, este exprimat gandul ca EI este "imaginea origin a-
ra" preexistenta fenomenului "lumina" ~i supraordonata oricarei lu-
mini. Daca a~ fi filosof, atunci a~ continua, conform presupunerii
mele, argumentul platonician ~ia~ spune: undeva, "intr-un loc ceresc",
exista 0 imagine originara a mamei, preexistenta ~i subordonata ori-

1 SCOTT, Hermeticn !, p. 140; lumina arhetipala.

87
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

dirui fenomen al "maternului" On cel mai larg sens al cuvantului).


Dar cum nu sunt filosof, ci empiric, nu pot sa-mi permit sa presupun
ca universal valabil temperamentul meu, adidi atitudinea mea indivi-
duala referitoare la problemele de gandire. Acest lucru ~i-l poate per-
mite se pare doar acel filosof care presupune di dispozitia ~i atitudi-
nea sa sunt generale ~i nu recunoa~te di lndoiala sa individuala este 0
conditie esentiala a filosofiei lui. Ca empiric trebuie sa constat di exis-
ta un temperament pentru care ideile sunt esenfa ~i nu simple nomina.
Intamplator - aproape di a~ vrea sa spun - traim In prezent, de
aproximativ 200 de ani, lntr-un timp in (are a devenit nepopular, ba
chiar de neinteles, sa presupunem di ideile ar putea fi altceva decat
nomina. Cine gande~te in mod anacronic lndi platonic va afla spre
dezamagirea sa di esenta "divina", adidi metafizica, a ideii a fost aban-
donata domeniului incontrolabil al credintei ~i superstitiei sau lasata
din mila poetilor. Punctul de vedere nominalist a "invins", in secula-
ra cearta a universaliilor, pe cel realist, iar imagine a originara s-a eva-
porat in flatus vocis. Aceasta riisturnare a fost insotita, ba chiar In bun a
parte produsa de aparitia puternidi a empirismului, ale dirui avanta-
je s-au imp us lntr-un mod clar mintii. De atunci "idee a" nu mai este
un a priori, ci ceva secundar ~i derivat. Desigur di noul nominalism
are pretentii de valabilitate universala, de~i se bazeaza pe 0 presupu-
nere determinata ~i deci restransa, conform temperamentului. Ea sun a
astfel: este valabil ceea ce vine din afara ~i este deci verificabil. Cawl
ideal este confirmarea experimentala. Antiteza suna astfel: este valabil
ce vine din interior ~i nu este verificabil. Lipsa de speranta a acestui
punct de vedere sare in ochi. Filosofia naturii greaca dedicata substan-
tialitatii, lmpreuna cu ratiunea aristotelidi, a obtinut asupra lui PLA-
TON 0 victorie tardiva, dar semnificativa.
Dar in orice victorie se afla samburele unei viitoare lnfrangeri. In
timpurile recente s-au lnmultit semnele care indica 0 anumita schim-
bare a punctului de vedere. In mod semnificativ, tocmai invatatura lui
KANT despre categorii este cea care, pe de 0 parte, sufoca din germene
orice incercare de metafizica In sens vechi, iar pe de alta parte prega-
te~te 0 rena~tere a spiritului platonic: dadi nu poate exista 0 metafizi-
di ce ar depa~i posibilitatile omene~ti, atunci nu exista nici un empi-
rism care sa nu fi fost deja prins ~i limitat de un a priori al structurii

88
Aspectele psihologice ale arhetipului mamei

cunoa~terii. Intr-un secol ~ijumatate care a trecut de la Critica rafiunii


pure, ~i-a facut loc treptat ideea ca gandirea, ratiunea, intelegerea ete.
nu sunt procese care exista pentru sine, eliberate de orice conditiona-
re subiectiva ~i care se supun numai legilor eterne ale logicii, ci sunt
funqii psihice, care se supra- ~i subordoneaza personalitatii. Intreba-
rea nu mai suna astfel: este vazut, au zit, simtit cu mainile, cantarit, nu-
marat, gandit ~i constatat logic?, ci astfel: cine vede, cine aude, cine a
gfllldit? Inceputa cu "ecuatia personala" la observarea ~imasurarea pro-
ceselor minimale, critica aceasta continua pana la constituirea unei psi-
hologii empirice, a~a cum nu a cunoscut nici 0 perioada inaintea noas-
tra. Astazi suntem convin~i cii in toate domeniile cunoa~terii exista pre-
mise psihologice, care sunt hotaratoare pentru alegerea substantei, me-
toda de prelucrare, felul concluziilor ~i construirea ipotezelor ~i teori-
ilor. Credem chiar cii personalitatea lui KANT nu a fost 0 presupozitie
neesentiala a Criticii ratiunii pure. Nu numai filosofii, ci ~i inclinatiile
filosofice proprii, ba chiar a~a-numitele cele mai bune adevaruri ale
noastre se simt nelini~tite, dacii nu chiar amenintate de ideea premise-
lor personale. Orice libertate creatoare - a~a pretindem noi - ne este
luata! Cum, un om poate sa gandeasca, sa spuna ~i sa faca numai ce
este?
Presupunand ca nu se exagereaza ~i nu se cade astfelintr-un psiho-
logism fara limite, este yorba, fire~te, a~a mi se pare, de 0 critica nece-
sara. Aceasta critica este esenta, originea ~i metoda psihologiei moder-
ne: exista un a priori al tuturor activitatilor omenqti, iar acesta este
structura individuala innascuta ~i deci precon~tienta ~i incon~tienta a
psihicului. Psihicul precon~tient, de exemplu cel al nou-nascutului, nu
este in nici un caz un nimic gol care, in conditii favorabile, poate fi in-
vatat orice, ci 0 presupozitie enorm de complicata ~i extrem de deter-
minata individual, care apare ca nimic intunecat pentru cii nu 0 putem
vedea direct. De indata ce apar insa primele manifestari vizibile de via-
ta psihice numai un orb poate sa nu vada caracterul individual al aces-
tor exteriorizari, personalitatea specificii. Nu se poate presupune cii
toate aceste singularitati iau na~tere abia in momentulin care apar.
Dacii este yorba, de exemplu, de inclinatii morbide, prezente deja la pa-
rinti, presupunem cii mo~tenirea s-a realizat prin plasma germinativa.
Nu ne gandim cii epilepsia unui copil de mama epilepticii ar fi 0 mu-

89
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

tatie surprinzi'itoare. La fel procedam cu aptitudinile care pot fi urma-


rite de-a lungul generatiilor. in mod identic explicam reaparitia aqiu-
nilor instinctuale complicate la animale care nu ~i-au vazut niciodata
parintii, deci care n-au fost "educate" de ace~tia.
Astazi trebuie sa pornim de la ipoteza ca omul nu este 0 exceptie
printre creaturi in masura in care in orice conditii, ca orice animal, po-
seda un psihic preformat, specific, care, a~a cum arata observarea mai
atenta, prezinta inca trasaturi clare ale unor preconditionari familiare.
Nu avem nici un motiv sa presupunem ca exista anumite activitati
(funqii) umane care sa faca exceNie de la aceasta regula. Dar nu prea
ne putem face 0 idee prea exacta cum arata dispozitiile care fac posi-
bila operarea instinctuala la animal. La fel de putin e posibil sa recu-
noa~tem alcatuirea dispozitiilor psihice incon~tiente, datorita carora
omul este in stare sa reaqioneze intr-un mod uman. Trebuie sa fie vor-
ba de forme funqionale, pe care Ie-am desemnat ca "imagini". "Imagi-
nea" exprima nu numai forma activitatii de exersat, ci in acela~i timp
~i situatia tipica in care se declan~eaza activitatea2. Aceste imagini sunt
"imagini originare" in masura in care sunt proprii speciei ca atare ~i,
daca chiar au "Iuat na~tere vreodata, aparitia lor coincide cel putin cu
aparitia speciei. Este umanitatea omului, forma umana specifica a ac-
tivitatilor sale. Presupunerea ca nu sunt mo~tenite, ci ca iau iar na~te-
re in fiecare om, ar fi la fel de absurda ca ~iconceptia primitiva ca soa-
rele care rasare dimineata este altul decat cel care a apus in ajun.
Cum tot ce este psihic este preformat, la fer sunt ~i to ate funqiile
acestuia, mai ales acelea care provin direct din dispozitii incon~tiente.
Acestora Ie apartine mai ales imaginatia creatoare. in produsele fante-
ziei "imaginile origin are" devin vizibile, iar aici i~igase~te aplicarea spe-
cifica conceptul de arhetip. Nu este meritul meu remarcarea pentru
prima oara a acestui fapt. Lauda i se cuvine lui PLATON.Primul care a
pus in evidenta, in domeniul psihologiei popoarelor, aparitia anumi-
tor "idei originare" universal raspandite a fost ADOLFBASTIAN.Mai
tarziu, doi cercetatori din ~coala durkheimiana, HUBERT~i MAUSS,au
vorbit de "categorii" ale imaginatiei. Preformarea incon~tienta in for-
ma unei "gandiri incon~tiente a fost recunoscuta de nimeni altul de-
2 Vezi JUNG, Illstinkt 111/11 Ullbewuj(tes.

90
Aspectele psihologice ale arhetipului marne!

cat HERMANN USENER3. Daca am vreo contributie la aceasta descope-


rire, aceasta este dovada ca arhetipurile nu se raspandesc numai prin
traditie, limba ~i migratie, ci pot reaparea spontan pretutindeni, ~ianu-
me intr-o forma care nu e influentata de vreo mijlocire din afara.
Nu trebuie subestimata importanta acestei constatari, caci ea nu in-
seamna nimic mai putin de cat ca in fiecare psihic sunt prezente dispo-
zitii, forme, idei in sens platonic incon~tiente, dar nu mai putin active,
adica vii, ~icare ii preformeaza ~iinfluenteaza instinctiv, gandirea, sim-
tirea ~i activitatea.
Ma lovesc mereu de neintelegerea ca arhetipurile ar fi determinate
din punctul de vedere al continutului, ar fi adica un fel de "reprezen-
tari" incon~tiente. De aceea trebuie subliniat inca 0 data ca arhetipu-
rile sunt determinate nu din punctul de vedere al continutului, ci doar
formal, ~i asta numai intr-o masura foarte conditio nata. 0 imagine ori-
ginara este determinata din punctul de vedere al continutului numai
daca este con~tienta ~i deci contine material din experienta con~tienta.
Dimpotriva, forma sa, a~a cum am explicat in alta parte, poate fi com-
parata cu sistemul de axe al unui crista], care preformeaza intr-o anu-
mita masura formarea eristalului in apa-mama, fara sa posede el in-
su~i 0 existenta substantiala. Acest lucru apare abia in modul cristali-
zarii ionilor ~i apoi a moleculelor. Arhetipul este un element gol in sine,
formal, care nu este altceva decat 0 "facultas praeformandi", 0 posibi-
litate data a priori a formei de reprezentare. Mo~tenite nu sunt repre-
zentarile, ci formele care corespund in aceasta privinta exact instinete-
lor determinate de asemenea formal. Prezenta instinctelor poate fi la
fel de putin dovedita ca ~iprezenta arhetipurilor in sine, in masura in
care instinctele nu se manifesta in concreto. Referitoare la determina-
rea formei, comparatia cu formarea cristalelor este explicativa in ma-
sura in care sistemul de axe determina doar structura stereometrica,
dar nu ~i forma concreta a cristalului individual. Acesta poate fi mare
sau mic sau poate varia datorita diferitelor forme ale suprafetelor sale
sau datorita cristalizarilor reciproce. Constant este numai sistemul de
axe eu relatiile sale geometrice in prineipiu invariabile. Aeela~i luem e
valabil pentru arhetip: poate fi in principiu denumit ~i poseda un nu-

3 USENER, Dns Wei/l11nclltsfest, p. 3.

91
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

deu de semnificatie invariabil, care determina modul sau de aparitie


numai in prineipiu, nu ~i concreto Modu/ in care apare, de exemplu, ar-
hetipul mamei in mod empiric nu poate fi dedus complet din el, caci
depinde de alti factori.

2. ARHETIPUL MAMEI

Ca orice arhetip, ~i cel al mamei are 0 multime imprevizibila de


aspecte. Amintesc numai cateva forme mai tip ice: mama ~i bunica
proprii; mama vitrega ~i soacra, orice femeie eu care exista vreo rela-
tie, doica, strabuna ~i femeia alba, in sens mai inalt, figurat zeita, in
special mama lui Dumnezeu, Fecioara (ca mama intinerita, de exem-
plu Demetra ~i Core), Sophia (ca iubita-mama, eventual ~i ca Cibe-
le-Attis, sau ca fiid [mama intinerita)-iubita); telul dorintei de mfm-
tuire (paradis, imperiu divin, Ierusalimul ceresc); in sens extins Bise-
rica, Universitatea, ora~ul, tara, cerul, pamantul, pad urea, marea ~i
apele statatoare; materia, lumea de dedesubt ~i luna, in sens restrans
ca loc al na~terii ~i conceptiei ogorul, gradina, stanca, prapastia, co-
pacul, izvorul, fantana adanca, cristelnita, floarea ca vas (trandafir ~i
lotus); ca cerc magic (mandala ca padma) sau ca Cornucopiatypus;
in sensul cel mai restrans uterul, or ice forma tubulara (de exemplu
filetul); Yoni; cuptorul, vasul de gatit; ca animale vaca, iepurele ~i ori-
ce animal care ajuta.
Toate aceste simboluri pot avea un sens pozitiv, fast sau un sens
negativ, nefast. Un aspect ambivalent este zeita destinului (Parce, Gra-
tii, ursitoare), nefast este vrajitoarea, balaurul (orice animal ~erpui-
tor ~i devorator, ca pe~tele mare ~i ~arpele); mormantul, sarcofagul,
ad an cuI apei, moartea, co~marul ~i spaima copiilor (Typus Empusa,
Lilith etc.).
Aceasta enumerare nu are pretentia de a fi completa, ea indica doar
trasaturile esentiale ale arhetipului mamei. Proprietatile sale sunt "ma-
ternul"; pur ~i simplu autoritatea magica a femininului; intelepciunea
~i inaltimea spirituala dincolo de ratiune; ceea ce e bun, ceea ce prote-
jeaza, datator de cre~tere, fertilitate ~i hrana; locul transformarii magi-

92
Aspecte\e psihologice ale arhetipului mamei

ee, al rena~terii; instinctul sau impulsul care ajuta; secretul, ascunsul,


obscurul, prapastia, lumea mortilor, Inghititorul, seducatorul ~i otra-
\;torul, ceea ce treze~te teama. Am ilustrat aceste proprietati ale arhe-
'pului mamei pe larg Insotindu-le de dovezi corespunzatoare In car-
ea mea Simboluri ale transformarii (Symbole der Wandlung). Am for-
mulat acolo opozitia proprietatilor ca mama iubitoare ~iInspaimanta-
ware. Paralela istorica cea mai apropiata este Maria, care In alegoriile
medievale este In acela~i timp ~i crucea lui Cristos. In India ar fi duala
Kali. Filosofia Samkhya a exprimat arhetipul mamei In conceptullui
Prakrti, care consta din cele trei gune sau proprietati de baza, ~i anu-
me: bunatate, pasiune ~i obscuritate - sattvam, rajas ~i tamas4. Aces-
tea sunt trei aspecte esenjiale ale mamei, ~i anume bunatatea ei oero-
titoare ~i hranitoare, emotionalitatea ei orgiastica ~i Intunecimea ei
ubpamanteana. Trasatura deosebita In legenda filosofica, faptul ca
Prakrti danseaza In fata lui Purusha, pentru a-i aminti de "cunoa~terea
diferentiatoare", nu apartine nemijlocit mamei, ci arhetipului animei.
Acesta este deseori amestecat In psihologia masculina mai Intai cu ima-
ginea mamei.
De~i imaginea mamei In psihologia popoarelor este, ca sa spunem
a~a, universala, aceasta imagine se modifica esentialln experienta in-
dividuala practica. Aici suntem impresionati de semnificatia aparent
uperioara a mamei personale. Atat de des iese in evidenta aceasta fi-
gura In psihologia personalist a, incat cea din urma, a~a cum ~tim, nu
depa~e~te mama personala niciodata In conceptii, nici macar teore-
tic. Pentru a anticipa, conceptia mea se deosebe~te principial de teo-
ria psihanalitica prin faptul ca eu acord mamei personale numai 0
emnificatie conditionata. Adica: nu numai mama personala este cea
de la care pleaca toate influentele asupra copilului descrise In litera-
tura, ci este yorba mai degraba de arhetipul proiectat asupra mamei,
care Ii da acesteia 0 baza mitologica, conferindu-i astfel autoritate, ba
chiar numinozitates. Influentele etiologice, respectiv traumatice, ale
4 Aceasta este semnifica\ia etimologica a ce\or trei gune. Vezi WECKERLING (editor),
Das Gliick des Lebens. Medizinisches Drama von Arzondariiyamakhi, pp. 21 ~i urm. ~i
GARBE, Die Sfimkhya-Philosophie, pp. 272 ~iurm.
in acest sens, psihologia americanii oferii 0 mul\ime de exemple. Vezi in aceastii pri-
vin\ii PHILIP WYLIE, Generation of \ripers.

93
Arhetipurile ~iincon~tientul colectiv

mamei trebuie despartite in doua grupe: una care corespunde trasa-


turilor de caracter sau atitudinilor mamei personale prezente in mod
real ~i a doua care contine trasaturi aparente, in masura in care este
yorba de proieqii de tip fantasmatic (adica arhetipal) din partea co-
pilului. Deja FREUD a recunoscut ca adevarata etiologie a nevrozei
nu-~i are radacinile, a~a cum a crezut la inceput, in influente trauma-
tice, ci mai degraba intr-o dezvoltare proprie a fanteziei infantile. Nu
poate fi scoasa din discutie posibilitatea ca 0 asemenea dezvoltare
poate fi dedusa din influentele suparatoare ale mamei. De aceea eu
caut cauza nevrozelor infantile in primul rand la mama, caci ~tiu din
experienta ca, in primul rand, un copil se dezvolta mai degraba nor-
mal decat nevrotic ~i, in al doilea rand, in majoritatea cazurilor cau-
za tulburiirii se afla la parinti, in specialla mama. Continuturile fan-
tasmelor anormale sunt legate numai in parte de mama personala,
caci ele contin deseori afirmatii care depa~esc cu mult lucrurile ce pot
fi subscrise unei mame reale; ~i asta mai ales cand este yorba de ima-
gini pronuntat mitologice, a~a cum este deseori cazul in fobiile infan-
tile, unde mama apare ca animal, vrajitoare, stafie, mancatoare de oa-
meni, hermafrodit ~i altele. Cum fantasmele nu sunt intotdeauna in
mod clar mitologice sau, cand sunt, nu provin mereu dintr-o presu-
pozitie incon~tienta, ci i~i pot avea sursa in basme, observatii intam-
plato are ~i altele asemanatoare, este indicata in orice caz 0 cercetare
amanuntita. La copii problema aceasta se pune mult mai putin decat
la adulti, care transfera asemenea fantasme de regula asupra medicu-
lui in timpul tratamentului, sau mai bine spus: aceste fantasme apar
ca proiectate.
In acest caz nu ajunge sa Ie observam ~i sa Ie punem deoparte, con-
siderandu-Ie ridicole, eel putin nu pe termen lung, caci arhetipurile
apartin in mod inalienabil oricarui psihic ~i formeaza acea "comoara
in campul reprezentarilor obscure", de care vorbe~te KANT ~i pentru
care stau dovada bogatele motive folclorice. Un arhetip, confom esen-
tei sale, nu este doar un prejudiciu suparator. In sine, el apaqine celor
mai inalte valori ale sufletului uman ~i a populat Olimpurile tuturor
religiilor. Indepartarea lui inseamna 0 pierdere potentiala. Este yorba
mai degraba de a dizolva aceste proieqii pentru a inapoia continutu-
rile lor celor care Ie-au pierdut prin alienare spontana.

94
Aspectele psihologice ale arhetipului mamei

3. COMPLEXUL MATERN

Arhetipul mamei formeaza baza a~a-numitului complex matern.


Este 0 chestiune deschisa daca acesta ia na~tere rara participarea cau-
zala dovedita a mamei. Experien!a imi spune ca mama este activa in
cauzarea tulburarii, mai ales in cazul nevIOze1or infantile sau al ce10r
care i~i au originea etiologica fara indoiala in prima copilarie. In orice
caz, sfera instinctuala a copilului este tulburata, astfe1 fiind constelate
arhetipurile, care apar deseori intre mama ~i copil ca elemente straine
care inspira frica. Atunci cand, de exemplu, copilul unei marne hiper-
grijulii 0 viseaza pe aceasta ca animal rau sau ca vrajitoare, 0 asemenea
traire duce la 0 disociere in sufletul copilului ~ideci la posibilitatea ne-
vrozel.

A. COMPLEXUL MATERN AL FIULUI

Efectele complexului matern sunt diferite in cazurile fiului ~i fiicei.


Efecte tip ice asupra fiului sunt homosexualitatea ~idonjuanismul, oca-
zional ~i impotenta6. In homosexualitate, componenta heterosexuala
este inerenta mamei in forma incon~tienta, in donjuanism mama este
in mod incon~tient cautata "in orice femeie". Efectele complexului ma-
tern asupra fiului sunt reprezentate de ideologia tipului Cibele-Attis:
autocastrare, nebunie ~i moarte timpurie. La fiu, complexul matern nu
este pur, din moment ce exista 0 inegalitate a sexelor. Diferenta este
motivul pentru care in orice complex matern masculin, alaturi de ar-
hetipul mamei, un IOI semnificativ este jucat de arhetipul parteneru-
lui sexual, ~i anume anima. Mama este prima fiinta feminina cu care
se intalne~te viitorul barbat ~i care, manifest sau latent, tandru sau gIO-
solan, con~tient sau incon~tient, nu se poate abtine sa nu faca aluzie la
masculinitatea fiului; la fel, fiul realizeaza sau, cel putin in mod incon-
~tient, raspunde instinctiv feminitatii mamei. Astfe1,la fiu, simplele re-
latii de identitate sau de rezistenta sunt in mod constant intersectate
de factorii atraqiei ~i respingerii erotice. Prin aceasta tabloul se com-
6 Aici ~i complexul patern joaca un rol considerabil.

95
Arhetipurile ~iincon~tientul colectiv

plica semnificativ. Dar nu vreau sa afirm ca de aceea complexul ma-


tern al fiului trebuie luat mult mai In serios decat cel al fiicei. Sun tern
Inca la Inceputul cercetarii acestor complexe fenomene suflete~ti, In sta-
diul pionieratului. Comparatiile se pot face atunci cand avem la dispo-
zitie cifre statistice. Dar acestea nu se viid Inca.
Complexul matern este numai la fiicii un caz pur ~i necomplicat.
Aici este yorba pe de 0 parte de 0 Intarire a instinctelor feminine care
porne~te de la mama, pe de alta parte de 0 sliibire a lor pana la dispa-
ritie. In primul caz ia na~tere, datoritii preponderentei lumii instincte-
lor, 0 incon~tientii a propriei personalitati; In cazul din urmii se dezvol-
tii 0 proieqie a instinctelor asupra mamei. Pentru moment trebuie sa
ne multumim cu constatarea ca, In cazul fiicei, complexul matern fie
solicitii peste miisurii instinctul feminin, fie II inhibii, iar la fiu riine~te
instinctul masculin printr-o sexualizare nenaturala.
Cum "complexul matern" este un concept al psihopatologiei, el este
mereu asociat cu conceptele de dauna ~i suferinta. Dar daca 11scoatem
din cadrul Ingust al patologiei ~i Ii diim 0 semnificatie mai cuprinzii-
toare, putem sii amintim ~i de influenta sa pozitivii: la fiu ia na~tere alii-
turi de homosexualitate sau In locul ei 0 diferentiere a erosului7 (In
aceasta privintii se aseamana cu Banchetullui PLATON); de asemenea,
existii ~i 0 dezvoltare a gustului ~i esteticii, ciirora nu Ie dauneazii un
anumit element feminin; calitati pedagogice, carora capacitatea empa-
tica femininii Ie aduce Implinirea; un spirit istoric, care este conserva-
tor In cel mai bun sens al cuvantului ~i care pastreaza cu sfintenie toa-
te valorile trecutului; un simt al prieteniei care leaga foarte strans su-
fletele biirbatilor ~i care elibereaza chiar ~i prietenia dintre sexe de ana-
tema imposibilitiitii; 0 bogiitie de sentimente religioase, care face ade-
viiratii 0 ecclesia spiritualis ~i, in sfaqit, 0 receptivitate spirituala, care
este vasul voluntar al revelatiei.
Ceea ce ca negativ este donjuanism, pozitiv poate semnifica mas-
culinitate curajoasii, lipsita de menajamente, 0 ambitie pentru scopuri
inalte; violentii impotriva prostiei, inciipiitanarii, nedreptiitii ~i lenei;
capacitate de sacrificiu pentru ceea ce este drept, care se invecineazii cu
eroismul; rabdare, inflexibilitate ~itenacitate a vointei; 0 curiozitate pe
7 Uba die PsycllOlogie des Ullbewufl,ten, paragr. 16 ~i urIll.: "Teoria erosului".
Aspectele psihologice ale arhetipului mamei

care nu 0 sperie enigma lumii; un spirit revolutionar, care construie~-


te 0 noua casa aproapeJui ori care da alta fata lumii.
Toate aceste posibilitati se oglindesc in mitologemele pe care Ie-am
in~iruit mai devreme ca aspecte ale arhetipului mamei. Cum m-am
ocupat deja de complexul matern al fiului intr-o serie de scrieri, im-
preuna cu complicatiile animei, in aceste prelegeri, in care este yorba
de tipul mamei, voi trece in fundal psihologia masculina.

B. COMPLEXUL MATERN AL FIICE!

a. Hipertrofia maternului

S-a remarcat mai devreme cii la fiicii complexul matern8 da na~te-


re intr-o anumita masura la 0 hipertrofie a femininului sau la 0 atro-
fie corespunzatoare. Amplificarea femininului semnificii 0 intarire a tu-
turor instinctelor feminine, in primul rand a instinctului matern. As-
pectul negativ prezinta 0 femeie al ciirei singur scop este procrearea.
Barbatul este ceva secundar; el este in esenta un instrument in vederea
conceptiei ~i este randuit ca obiect de ingrijire, printre cop ii, rude sa-
race, pisici, gaini ~i mobila. Chiar ~i propria personalitate este secun-
dara; ea este deseori mai mult sau mai putin incon~tienta, ciici viata
este traita in altii ~i prin altii, fiind, ca urmare a incon~tientei propriei
personalitati, identicii cu ace~tia. Intai poarta cop iii, apoi se agata de ei,
ciici lara ei nu are nici 0 raison d'etre. Ca ~i Demetra, ea sfideaza zeii
arogandu-~i dreptul de posesie a fiicei. Erosul este dezvoltat numai ca
relatie materna, ca relatie personala fiind incon~tient. Un eros incon-
~tient se exteriorizeaza mereu ca putere9; din aceasta cauza acest tip nu
este in stare sa aducii un sacrificiu real, ci i~i reprima instinctul matern

8 Prezint in acest capitol 0 serie de tipuri de complexe materne, prin care nu formulez
experien\e terapeutice. "Tipurile" nu sunt cazuri singulare, fapt care trebuie cunos-
cut de orice om educar. "Tipul" nu este nid 0 schema inventata in care sunt bagate
Cl1 for\a toate cazurile care apar. "Tipurile" sunt construqii ideale, imagini medii ale
experien\ei, cu care nu se identitlca nici un caz singular. Oamenii care au experien-
\a doar din carli sau din laborator nu pot sii-~i fad 0 imagine corecta despre expe-
rien\a psihologica a medicului.
9 Aceasta fraza se bazeazii pe faptul ca acolo unde lipse~te iubirea, puterea Ii ia locul.

97
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

deseori pana la anihilare datorita vointei de putere. Cu cat este mai in-
con~tienta 0 mama de propria ei personalitate, cu atat mai mare ~i mai
violenta este vointa ei incon~tienta de putere. Exista multe cazuri de
acest tip pentru care nu Demetra, ci Baubo este simbolul potrivit. Min-
tea nu este cultivata pentru sine, ci persista de cele mai multe ori in for-
ma predispozitiei sale originare, adicii ramane originara, necultivata ~i
rara scrupule, dar reala ~iocazional chiar adancii precum natura I 0. Dar
ea insa~i nu ~tie acest lucru ~i din aceasta cauza pe de 0 parte nu poa-
te pretui spiritul mintii, pe de alta parte nu ii poate admira filosofic
adancimea, ci probabil uita ce a spus.

b. Amplificarea erosului

Complexul cauzat de 0 asemenea mama fiicei nu trebuie sa fie ne-


aparat 0 hipertrofie a instinctului matern. Dimpotriva, acest instinct
este eventual dizolvat la fiicii. In locullui apare 0 amplificare a erosu-
lui, care aproape intotdeauna duce la 0 relatie incon~tienta incestuoa-
sa cu tata1l1. Erosul escaladat duce la 0 in tar ire anormala a personali-
tatii celuilalt. lnvidierea mamei ~i invingerea ei vor deveni laitmotivul
actiunilor viitoare, care deseori au 0 natura dezastruoasa. Unui caz de
acest fel ii plac relatiile visatoare ~i senzationale ~ise intereseaza de bar-
bati casatoriti, mai putin de dragullor ~i mai mult pentru cii sunt cii-
satoriti ~i deci au posibilitatea de a strica mariajul, fapt care este sco-
pul principal al exercitiului. Daca acest scop este atins, interesul se eva-
pora, din cauza lipsei instinctului matern, ~i altul vine la randl2. Acest
tip se caracterizeaza printr-o remarcabila incon~tienta. Aceste femei
sunt oarbe la ceea ce facl3, fapt care este prejudicios nu numai pentru
ceilalti, ci ~ipentru ele insele. Nu mai trebuie sa spun cii pentru barba-
10 Termenul pe care I-am folosit in seminariile mele englezqti este "natural mind".
11 In acest caz, iniliativa este a fiicei. In alte cazuri, psihologia tatalui (proieqia illlimei)
cauzeaza 0 Iegatura incestuoasa la fiiea.
12 Aici acest tip difera de eel inrudit, complexul patel'll feminin, la care, dimpotriva,
apar 0 dadacire ~i 0 cocolo~ire a "tatalui".
13 Aceasta nu inseamna ca erau ineon~tienli de fapte. Doar semnificalia lor Ie ramanea
incon~tienta.
Aspectele psihologice ale arhetipului mamei

~iicu un eros lene~ acest tip ofera 0 ocazie buna pentru proieqia ani-
mel.

c. ldentitatea cu mama

Daca in cazul complexului matern nu are loc 0 amplificare a ero-


sului, rezulta 0 identitate cu mama ~i 0 paralizie a propriei aqiuni fe-
minine. Apare 0 proieqie a propriei personalitati asupra mamei din
cauza incon~tientei propriei lumi instinctuale, a instinctului matern ca
~i a erosului. Tot ce aminte~te acestor femei de maternitate, responsa-
bilitate, legatura personala ~i preten~ie erotica provoaca sentimente de
inferioritate ~i obliga la fuga, desigur la mama, care traie~te in mod
camplet, ca suprapersonalitate, tot ce fiicei ii pare complet de neatins.
Uimita involuntar de fiica, ea traie~te totul in avans. Fiica se mul~ume~-
te sa ramana legata dezinteresat de mama ~i se straduie~te in acela~i
timp in mod incon~tient, intr-un fel impotriva propriei voin~e, sa de-
vina tiranul propriei marne, fire~te in spatele ma~tii completei loialitati
~i a devotamentului. Ea traie~te 0 via~a in umbra, prelungind via~a ma-
mei printr-o constanta transfuzie de sange. Aceste fecioare palide nu
sunt invulnerabile fat a de casatorie. Dimpotriva, in ciuda caracterului
de umbra ~i a deta~arii interioare, sau mai degraba tocmai datorita lor,
au 0 cota inalta pe pia~a casiitoriilor. Ele sunt mai ales in a~a masura
goale, in eat un barbat poate sa banuiasca absolut orice in ele; ele sunt
in asemenea masura incon~tiente, ineat incon~tientul din ele se extin-
de in nenumarate antene, ca sa nu zic brate, care sug to ate proiectiile
masculine, fapt care place extraordinar de mult barbatilor. Caci 0 a~a
de mare nedeterminare feminina este opusul dorit al determinarii ~i al
univocita~ii masculine care este satisfacuta numai eand tot ce este in-
doielnic, cu doua sensuri, nedeterminat, neclar poate fi expulzat in
proieqia asupra unei delicioase nevinovatii feminine 14. Din cauza de-
ta~arii interioare caracteristice ~i a sentimentelor de inferioritate, care
se confunda constant cu suparatoarea inocen~a, barbatului ii revine ro-
J4 Acest tip de femeie are 0 influenla benefica asupra sOlului, pana cand acesta desco-
per a C/{ cille s-a casatorit ~i cu cille imparte patul conjugal, ~i amlme cu soacra sa.

99
ArhetipuriJe ~i incon~tientul colectiv

lul avantajos, cvasicavaleresc, de a suporta, intr-un mod superior ~iin-


dulgent, cunoscutele neajunsuri feminine. (Ca acestea iau na~tere in
bun a parte din cauza proieqiilor sale ii ramane din fericire ascuns.)
Deosebit de atragatoare este neajutorarea notorie a fetei. Ea este in a~a
masura 0 anexa a mamei, in cat nici nu ~tie cum se face di un barbat se
apropie de ea. Ea are atunci atata nevoie de ajutar ~i nu ~tie nimic, in-
cat ~i cel mai bland pastor devine un hot de femei curajos, rapindu-i
mamei iubitoare fata, in mod mi~elesc. $ansa imensa de a putea fi ma-
car 0 data un om ~i jumatate nu apare zilnic ~i dezvolta deci 0 puter-
nidi forta motivationala. La fel a furat-o Hades pe Persefona de la ne-
consolata Demetra, dar la sfatul zeilar 0 lasa pe timpul verii la soacra
sa. (Cititorul binevoitor observa di asemenea legende nu iau na~tere
"aiurea".)

d. Apararea impotriva mamei

Cele trei tipuri extreme de care tocmai am vorbit sunt legate prin
multe trepte intermediare, dintre care vreau sa amintesc doar una. La
tipul din mijloc este yorba nu atat de amplificare sau paralizie a instinc-
telar materne, cat mai degraba de 0 aparare exagerata impotriva puterii
cople~itoare a mamei. Acest caz este exemplul demonstrativ pentru
a~a-numitul complex matern negativ. Laitmotivul sau este: arice, dar nu
ca mama! Este yorba pe de 0 parte de 0 fascinatie care nu devine ins a
niciodata identitate, pe de alta parte de 0 amplificare a erosului, care ia
na~tere intr-o anumita opozitie invidioasa fata de mama. Aceasta fiica
~tie ce-i drept, tot ce nu vrea, dar nu prea ii este clar care este destinul
ei. lnstinctele ei sunt toate concentrate in forma de aparare impotriva
mamei ~i de aceea nu poate sa-~i construiasca 0 viata proprie. In cazul
in care ajunge totu~i, la asta, de pilda se disatore~te, mariajul va fi folo-
sit fie numai pentru a se desprinde de mama, fie destinulii scoate in
cale un barbat care are trasaturi esentiale de caracter asemanatoare ce-
lor ale mamei. Toate procesele ~i trebuintele instinctive se lovesc de di-
ficultati nea~teptate; ori nu funqioneaza sexualitatea, ori copiii sunt ne-
doriti, ori datoriile de mama par insuportabile, ori cerintele convietui-
rii conjugale sunt indeplinite cu nerabdare ~i iritare. Toate acestea nu

100
Aspecte1e psihologice ale arhetipului mamei

sunt fapte de viata esentiale, caci apararea constanta fata de mama for-
meaza inca scopul in viata. in aceste cazuri trasaturile arhetipului ma-
mei se pot vedea in cele mai mici detalii. De exemplu, mama cafamilie
sau clan provoaca rezistente puternice sau, dimpotriva, lipsa de interes
pentru familie, comunitate, societate, conventie ~i altele asemanatoare.
Rezistenta impotriva mamei ca uter apare deseori in dureri menstrua-
Ie, dificultati de conceNie, groaza de graviditate, sangerari in timpul sar-
cinii, na~teri premature, intreruperi de sarcina ~ialtele. Mama ca mate-
rie provoaca nerabdare, lipsa de dexteritate in manuirea uneltelor ~iva-
elor, atitudini gre~ite in privinta vestimentatiei.
Din apararea impotriva mamei rezulta ocazional 0 dezvoltare spon-
tana a ratiunii in scopul realizarii unei sfere in care mama nu apare.
Aceasta dezvoltare reiese din trebuinte proprii ~i nu in onoarea biirba-
tului, caruia vrea sa ii impuna sau sa-i arate 0 camaraderie spirituala.
Ea folose~te la doborarea puterii mamei prin critica intelectuala ~i~ti-
inta superioarii sau la demonstrarea prostiilor, gre~elilor logice ~i a ca-
rentelor in educatie ale mamei. Mana in mana cu dezvoltarea ratiunii
merge ~i 0 anumita aparitie a unor trasaturi masculine.

C. ASPECTELE POZITIVE ALE COMPLEXULUI MATERN

a.Mama

Aspectul pozitiv al primului tip, ~i anume amplificarea instinctu-


lui matern, este acea imagine a mamei care a fost cantata ~i prquita
in to ate timpurile ~i in toate limbile. Este acea iubire de mama care se
aflii printre cele mai emotion ante ~i de neuitat amintiri ale adultului,
semnificand radacina secreta a oricarei deveniri ~i transformari, in-
toarcerea acasa ~i baza oricarui inceput ~i sfaqit. Cunoscuta in pro-
funzime ~i strain a ca natura, tandru iubitoare ~i ingrozitoare ca desti-
nul- datatoare de viata, vesela ~i niciodata obosita, 0 mater doloro-
sa ~i poarta obscura, fara raspunsuri, care se inchide in spatele morti-
lor. Mama este iubire de mama, este trairea mea 9i secretul meu. Ce se
poate spune mai mult, mai nedrept, mai insuficient, ba chiar mai ipo-
crit despre acel om care se nume9te mama 9i- am vrea sa spunem -

]0]
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

care a fost intamplator purtatoarea acelei trairi care ne inchide in sine


pe ea ~i pe mine ~i toata omenirea, ba chiar toate creaturile vii, care
devin ~i mor, trairea vietii, ai carei copii suntem? S-a facut mereu ~i se
va face mereu, dar un cunoscator nu mai poate pune greutatea Ingro-
zitoare a semnificatiei, responsabilitatii ~i datoriei, a cerului ~i infer-
nului pe acel om slab care gre~e~te, demn de iubire, indulgenta, inte-
legere ~i iertare, care ne-a fost mama. El ~tie ca mama este purtatoa-
rea acelei imagini innascute a noastre de mater natura ~i mater spiri-
tualis, a intregii dimensiuni a vietii, careia noi, ca ~i copii, ii suntem
incredintati ~i in acela~i timp abandonati. El nu trebuie, de asemenea,
sa ezite nici un moment s-o elibereze pe mama umana de aceasta po-
'lara inspaimantatoare, din consideratie fat a de ea ~i fata de sine. Caci
tocmai aceasta greutate a semnificatiei ne lipe~te de mama ~i a inlan-
tuie pe aceasta de copil, spre distrugerea sufleteasca ~i fizica a ambi-
lor. Un complex matern nu se rezolva prin reducerea unilaterala a ma-
mei la 0 masura umana, Intr-o anum ita masura "corectata". Aici exis-
ta pericolul de a dezintegra in atomi chiar ~itrairea "mama" ~i deci de
a distruge 0 valoare inalta ~i de a arunca cheia de aur pe care a zana
buna ne-a pus-o in leagan. De aceea omul a adaugat in mod instinctiv
perechii parentale ~iperechea divina preexistenta ca "godfather" (na~)
~i "godmother" (na~a) ai nou-nascutului, pentru ca acesta sa nu ii
confunde pe parinti, din incon~tienta sau din rationalism miop, cu di-
vinitatea.
Arhetipul este mai putin 0 problema ~tiintifica ~i mai mult a ches-
tiune stringenta a igienei suflete~ti. Chiar daca ne-ar lipsi toate dove-
zile pentru existenta arhetipurilor, ~i chiar daca toti oamenii de~tepti
ne-ar dovedi in mod convingator ca nici nu pot exista arhetipuri, ar
trebui sa Ie inventam, pentru a nu lasa cele mai inalte ~i naturale valori
ale noastre sa se scufunde in incon~tient. Daca acestea ajung in incon-
~tient, dispare puterea elementara a trairilor origin are. In locul aceste-
ia apare fixatia pe imago-ul mamei, ~i dnd aceasta este indeajuns de
rationalizatil., suntem in intregime legati de ratio umana ~i condamnati
de acum inainte sa credem numai ceea ce este rezonabil. Aceasta este
pe de 0 parte 0 virtute ~i un avantaj, pe de alta parte 0 restrangere ~i 0
saracire, caci ne apropiem prin aceasta de pustiul doctrinar ~i de "Ilu-
minism". Aceasta Deesse Raison raspande~te 0 lumina amagitoare, care

102
Aspectele psihologice ale arhetipului mamei

lumineaza numai ce se ~tie deja, acoperind de intuneric tot ceea ce e


nevoie sa fie cunoscut ~i racut con~tient. eu cat ratiunea pare mai in-
dependenta, cu atat mai mult devine intelect pur, pun and opiniile in
locul realitatii ~ineavand in fata ochilor inainte de to ate omul a~a cum
este, ci 0 imagine falsa a acestuia.
Lumea arhetipurilor trebuie sa ramana con~tienta omului, indife-
rent daca Ie intelege sau nu, caci in ea el este inca natura ~i legat cu ra-
diicinile sale. 0 conceptie despre lume sau 0 societate care n desparte
pe om de imaginile originare ale vietii nu numai ca nu este cultura, ci
este intr-o mare masura 0 inchisoare sau un grajd. In cazulin care ima-
ginile originare raman con~tiente intr-o forma oarecare, energia care
Ie corespunde poate alimenta omu!. In cazulin care nu se mai reu~e~-
te mentinerea legaturii cu acestea, energia, care se exprima in acele
imagini ~i care cauzeaza fascinatia inerenta complexului parental in-
fantil, cade inapoi in incon~tient. Prin aceasta incon~tientul prime~te 0
inciircatura, care se imprumuta ca aproape irezistibila vis a tergo oricii-
rei conceptii, idei sau tendinte, care I~i fixeaza ca tel dezirabil ratiunea
concupiscentia. In acest mod omul cade prada con~tiintei sale ~i con-
ceptelor acesteia de corect ~i incorect. E departe de mine tendinta de a
devaloriza darul divin al ratiunii, aceasta inalta capacitate umana. Dar
ca singura stapana ea nu are nici un sens, ca ~i lumina intr-o lume in
care aceasta nu poate Invinge intunericu!. Omul ar trebui sa ia In con-
siderare sfatulintelept al mamei ~i necrutatoarea ei lege a restrangerii
naturale. Nu trebuie sa uite niciodata ca lumea exista pentru ca opozi-
tiile ei se echilibreaza. Astfel rationalul se echilibreaza cu irationalul,
ceea ce e intentionat cu ceea ce e dat.
Aceasta digresiune in generalitate a fost de neocolit, caci mama este
prima lume a copilului ~i ultima lume a adultului. In mantia acestei
mari Isis suntem inveliti tot! ca ~i copii ai ei. Dar vrem acum sa ne in-
toarcem la tipurile complexului matern feminin. La barbat complexul
matern nu este niciodata "pur", adica este combinat mereu cu arhetipul
animei, ceea ce are drept consecinta cii opiniile barbatilor despre mama
sunt in mare parte emotionale, adicii sunt prejudiciate In mod "ani-
mos". Numai la femeie exista posibilitatea de a cerceta efectele arheti-
pului mamei rara amestecuri "animoase", ceea ce fire~te se poate face cu
succes numai acolo unde nu s-a dezvoltat un animus compensator.

103
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

b. Erosul amplificat

Ajungem acum la al do ilea tip al complexului matern feminin, ~i


anume la amplificarea erosului. Am conturat despre acest caz, in ma-
sura in care I-am intalnit in domeniul patologic, un portret foarte ne-
favorabil. Dar chiar ~i acest tip atat de putin atragator are un aspect po-
zitiv, de care societatea n-ar vrea sa se lipseasca. Sa luam eel mai rau
efect al acestei atitudini, ~i anume distrugerea fara scrupule a casato-
riei, ~i yom vedea in spatele ei 0 ordine plina de sens ~i scop a naturii.
Acest tip are originea, a~a cum am spus, .intr-o mama pur instinctiva,
naturala ~i de aceea devoratoare. Acest tip de mama este un anacro-
nism,o d.dere intr-un matriarhat obscur, in care barbatul are doar ro-
lul de fertilizator ~isupus al ogorului, ducand 0 existenta insipida. Am-
plificarea reactiva a erosului la fiica vizeaza barbatul, care trebuie sus-
tras suprasarcinii matern-feminin. 0 asemenea femeie se va a~eza in-
stinctiv mereu de-a curmezi~ul acolo unde va fi provocata de incon-
~tienta sotilor. Ea tulbura comoditatea atat de periculoasa pentru per-
sonalitatea masculina, pe care el 0 prive~te ca fidelitate. Aceasta como-
ditate duce la incon~tienta propriei personalitati ~ila acele casnicii pre-
zumtiv ideale, in care el nu este decat "tata", iar ea numai "mama", ~i
in care sotii chiar se adreseaza unul altuia in felul acesta. Este un drum
abrupt, care coboara cu u~urinta casnicia la 0 identitate incon~tienta a
partenerilor.
Femeia tipului de care vorbim direqioneaza raza fierbinte a erosu-
lui ei asupra unui barbat umbrit de mama sa, stimuland astfel conflic-
tul moral. Para acesta nu exista 0 con~tiinta a personalitatii. "Dar de
ce", se va pune intrebarea, "trebuie ca omul a tort et travers sa ajun-
ga la 0 con~tiinta mai inalta?" Aceasta intrebare atinge inima proble-
mei, iar raspunsul este ceva mai dificil. In loc de un raspuns real pot
marturisi numai un fel de crez: mi se pare ca in miile de milioane de
ani in sfar~it cineva trebuia sa ~tie ca aceasta lume minunata a munti-
lor, marilor, soarelui ~ilumii, a Caii Lactee, a nebuloasei stelelor fixe, a
plantelor ~i animalelor exista. Cand am vazut, in Athi Plains, in Africa
de Est, cirezile salbatice de mii de capete care pa~teau in lini~te pe 0 co-
lina, a~a cum faceau dintr-un timp imemoriabil, am avut sentimentul
ca sunt primul om, prima fiinta care ~tia d. toate acestea exista. Intrea-

104
Aspectele psihologice ale arhetipului mamei

ga lume din jurul meu traia tacerea inceputului ~i nu ~tia cii exista. ~i
'ocmai in aceI moment eu ~tiam cii lumea devenise, iar tara acel mo-
:TIent ea nu ar fi fost. Toata natura urmare~te acest tel ~i il gase~te im-
_linit in om, ~i anume doar in omul eel mai con~tient. Fiecare mic pas
e cararea deveniiii con~tiente creeaza 0 lume.
Nu exista con~tiinta tara diferentierea opozitiilor. Acesta este prin-
cipiul tat a allogosului, care se afirma in lupta interminabila cu ciildura
originara ~i intunericul originar al poalei materne, adicii a incon~tien-
rului. Filra sa se fereascii de contlict, de suferinta, de pacat, curiozitatea
divina aspira sa se nascii. Incon~tienta este pacatuI originar, raul pur ~i
simplu pentru logos. Actul eliberator creator de lume este insa uciderea
mamei, iar spiritul, care s-a aventurat in to ate inaltimile ~iadancimile,
uebuie, a~a cum a spus SYNESIUS,sa sufere ~i pedepsele divine, legarea
de stancile Caucazului. Caci unul nu poate exista tara celalalt, pentru cii
la inceput au fost unul, iar Ia sfar~it vor fi iara~i unul. Con~tiinta poate
exista numai prin recunoa~terea ~i consideratia continua a incon~tien-
tului, a~a cum orice viata trebuie sa tread prin multe morti.
Stimularea contlictului este 0 virtute Iucifericii in eel mai propriu
ens aI cuvantului. Contlictul creeaza focul afectelor ~i emotiilor ~i, ca
orice foe, ~i acesta are doua aspecte, ~i anume arderea ~i crearea lumi-
nii. Emotia este pe de 0 parte focul alchimic, a ciirui ciildura face sa
apara totul ~i a carui ar~ita, "omnes supertluitates comburit", arde tlui-
dele de prisos, pe de alta parte emotia este acel moment in care otelul
love~te piatra ~i ia na~tere 0 scanteie: emotia este sursa principala a ori-
ciirei con~tientizari. Nu exista nici 0 transform are din intuneric in lu-
mina ~i din inertie in mi~care tara emotie.
Femeia al ciirei destin este sa fie perturbatoare este numai in cazu-
rile patologice exclusiv distructiva. In cazul normal ea este, ca pertur-
batoare, cuprinsa de distrugere, ca transformatoare se transforma ea
lnsa~i, iar stralucirea focului pe care il aprinde lumineaza ~i iluminea-
za to ate victimele incurdturii. Ceea ce parea perturb are tara sens de-
vine proces de purificare - "tleacul evapora totul"15.
Dacii acest tip de femeie e incon~tienta de semnificatia funqiei ei,
adica nu ~tie cii este parte a "acelei puteri care vrea mereu rau ~i face
15 Faust II, Prapastia.

105
Arhetipurile ~i ineon~tientul eoleetiv

mereu bine"16, ea va muri de sabia pe care singura a adus-o. Con~tiin-


ta insa 0 transform a in salvato are ~i mantuitoare.

c. Numai-fiica

Femeia celui de-al treilea tip, ~i anume aceea a identitatii cu


mama 17 pana la paralizia instinctelor proprii, nu trebuie sa fie mereu
o nulitate rara speranta. In cazurile normale exista, dimpotriva, po-
sibilitatea ca tocmai printr-o proiectareintensiva a animei sa fie um-
plut vasul gol. Fire~te, de aceasta depinde 0 asemenea femeie: fara un
barbat ea nu se poate apropia nici de ea insa~i; ea trebuie efectiv sa
fie furata mamei. Mai mult, ea trebuie sa joace pentru mult timp ~i
cu multa osteneala rolul care-i revine, pana ajunge la saturatie. Ast-
fel poate sa descopere cine este ea. Asemenea femei sunt sotii devo-
tate barbatilor lor, care exista doar datorita identitatii cu 0 profesie
sau un talent, dar care sunt ~i raman incon~tienti rn rest. Cum ei rn-
~i~inu sunt decM ni~te ma~ti, femeia trebuie sa fie rn stare sa joace cu
naturalete rolul de rnsotitoare. Dar aceste femei pot poseda aptitu-
dini pretioase care nu s-au dezvoltat pentru ca personalitatea proprie
era incon~tienta. In acest caz are loc 0 proiectare a talentului asupra
unui sot lipsit de a~a ceva, ~i atunci vedem cum dintr-o data acesta
plute~te ca purtat de un covor zburator catre cele mai rnalte piscuri.
"Cherchez la femme", ~i yom descoperi cheia secretului acestui suc-
ces. Asemenea femei rmi amintesc - sa mi se scuze comparatia ne-
politicoasa - de catelele mari ~i puternice care se sperie de cel mai
mic catel care latra pentru ca este un mascul feroce ~i pentru ca nu Ie
trece prin cap sa-I mu~te.
La urma urmei vidul este un mare mister feminin. EI este ceea ce
este strain barbatului de la rnceputul timpului, golul, celalalt adanc,
yin. Starea deplorabila care inspira mila a acestei nulitati (vorbesc aici
ca barbat) este, din pacate - aproape ca a~ vrea sa spun -, misterul
plin de forta al feminitatii incomprehensibile. 0 asemenea femeie este
16 I.e., prima parte, Camera de studiu.
17 Cauzat de proieqia instinete\or.

106
Aspectele psihologice ale arhetipului mamei

pur ~i simplu destin. Un barb at poate sa spuna orice despre aceasta,


impotriva ~i pentru, sau poate sa nu spuna nimic, caci tot va cadea
imprudent in aceasta gaura sau ~i-a ratat singura ~ansa de a pune sta-
panire pe masculinitatea sa. Primul nu poate sa-~i explice norocul
chior, al doilea nu-~i poate face plauzibila nefericirea. "Mamele! Ma-
mele! Sun a atat de minunat!" I8 CU acest suspin, care pecetluie~te ca-
pitularea barbatului la granitele imperiului matern, trecem la cel de-al
patrulea tip.

D. COMPLEXUL MATERN NEGATIV

Acest tip este caracterizat de complexul matern negativ. Ca feno-


men patologic, aceasta femeie este 0 tovara~a incomoda, pretentioasa
~inesatisfacatoare a barbatului, caci intreaga ei nazuinta de a se impo-
trivi se orienteaza contra a orice izvora~te din fundamentul natural.
Dar nu scrie nicaieri ca experienta ei sporita nu 0 invata nimic, astfel
incat sa renunte mai intai la a-~i combate mama in sens personal ~i re-
strans. Dar chiar ~i in cel mai bun caz ea va fi du~manul a tot ce e in-
tunecat, neclar, indoielnic ~i va cultiva tot ce e sigur, clar, rational. Ea
i~i va depa~i sora feminina in simt practic ~ijudecata rece, putand de-
veni pentru sotul sau prietena, sora ~i sfiituitoare competenta. 0 ajuta
in acest sens aspiratiile ei masculine, care fac posibila intelegerea uma-
na, din cola de orice erotica, a individualitatii barbatului. Dintre toate
formele complexului matern, aceasta femeie are, in a doua jumatate a
vietii, cea mai mare ~ansa de a face un record din casnicia sa, fire~te nu-
mai daca reu~e~te sa invinga infernul numai-femininului, haosul poa-
lei materne, care (consecint~ a complexului matern) 0 ameninta in cea
mai mare masura. Dupa cum se ~tie, un complex este depa~it intr-ade-
var numai atunci cand este epuizat prin viata pana la ultimul detaliu.
Ceea ce am tinut departe de noi din cauza complexelor trebuie baut
impreuna cu drojdia daca vrem sa scapam cu bine.
Aceasta femeie se apropie de lume cu fata intoarsa, ca nevasta lui
lot, uitandu-se inapoi catre Sodoma ~i Gomora. In acest timp viata
18 Faust II, Galeria intunecatiL

107
Arhetipurile ~i incon~tientu] colectiv

trece pe langa ea ca 0 sursa suparatoare de iluzii, dezamagiri ~i iritari


care I~i au cauza In incapacitatea ei de a privi miicar 0 data drept In a-
inte. Astfel, viata ei devine ceea ce a respins mereu, ~i anume nu-
mai-matern-femininul, ca 0 consecinta a atitudinii ei incon~tient-re-
active fata de viata. Intoarcerea fetei Ii deschide pentru prima oara lu-
mea In lumina claritatii, Impodobita cu culorile ~i minunatiile tine-
retii, mergand chiar pana In copilarie. 0 asemenea priveli~te Inseam-
na recunoa~tere ~i descoperire a adevarului, care este conditia obliga-
torie a con~tiintei. 0 parte din viata s-a pierdut, Ins a sensul viqii Ii
este salvato
Femeia care se lupta cu tatal ei are mereu posibilitatea vietii pul-
sional-feminine, ciici ea respinge doar ceea ce Ii este strain. Dar dacii
se lupta cu mama sa, ea poate, cu riscul prejudicierii instinctelor, sa
atinga 0 con~tiinta mai Inalta, ciici prin mama ea neaga ~i Intuneci-
mea, pulsionalitatea, echivocitatea, incon~tienta propriei ei fiinte. Da-
torita claritatii, simtului practic ~i masculinitatii sale aceasta femeie
poate fi Intalnita deseori In pozitii importante In care feminitatea ei
materna descoperita tarziu, condusa de 0 minte rece, dezvolta 0 efi-
cienta binecuvantata. Dar nu numai In exterior se afirma rara com-
binatie de feminitate ~i minte mas cuI in a, ci ~i In domeniul intimita-
tii suflete~ti. Ea poate sa joace, ca 0 conduciitoare spirituala ~i sratui-
toare a unui barbat, ascunsa lumii exterioare, un rol influent ca spi-
ritus rector invizibil. Datorita calitatilor ei, ea este mult mai transpa-
renta decat alte forme ale complexului matern pentru barbat ~i de
aceea lumea masculina va proiecta asupra ei complexe materne be-
nigne. Prea-femininul sperie un anumit tip al complexului matern
masculin, care se caracterizeaza printr-o mare delicatete a sentimen-
tului. De aceasta femeie el nu se teme, ciici ea construie~te punti pen-
tru spiritul masculin pe care el poate conduce In siguranta sentimen-
tul pe celalalt mal. Ratiunea ei articulata insufla Incredere barbatu-
lui, un element care nu trebuie subestimat, care lipse~te de multe ori
din relatia masculin-feminin. Erosul barbatului duce nu numai In
sus, ci In acela~i timp ~i In jos, spre acea Infioratoare lume Intuneca-
ta a unei Hecate ~i a unei Kali, de care Ii e groaza oriciirui barb at spi-
ritual. Ratiunea acestei femei Ii va fi 0 stea In Intunericullipsit de spe-
ranta al unei aparent nesfar~ite poteci gre~ite.

108
Aspectele psihologice ale arhetipului mamei

4. REZUMAT

Din cele spuse pana acum ar trebui sa se vada ca enunturile mito-


logiei, ca ~i efectele complexului matern, daca sunt desprinse din ma-
rea lor varietate cazuisticii, se raporteaza in ultima instanta la incon-
~tient. Cum altfel s-ar fi gandit omul sa compare ziua ~i noaptea, vara
~i iarna ploioasa, sa desparta cosmosulintr-o lume luminoasa a zilei ~i
o lume intunecata plina de fiinte fabuloase, dacii nu ar fi gasit tocmai
in sine insu~i modelulin con~tiinta ~i in incon~tientul eficient, dar in-
vizibil, adica incognoscibil? Conceptiile originare despre obiect rezul-
ta numai in parte din comportamentul obiectiv allucrurilor, ~iin mare
parte din starile de fapt intrapsihice, care au de-a face cu lucrurile nu-
mai datorita proieqiei. Aceasta provine din faptul ca primitivul nu a
cunoscut inca asceza spiritului, ~ianume critica cunoa~terii, ci traie~te
lumea ca fenomen general numai crepuscular inauntrul fluxurilor fan-
tasmatice fabricate de el, unde subiectivul ~i obiectivul se intrepatrund
in mod nediferentiat. "Tot ce e exterior este ~i interior", am putea spu-
ne ca GOETHEJ9. Acest "interior", pe care rationalismul modern il de-
riva din "exterior", are structura sa proprie care este ca un a priori al
experientei con~tiente. In cele din urma nu se poate imagina cum ex-
perienta in cel mai extins sens, cum psihicul ar putea lua na~tere exclu-
siv din ceea ce e exterior. Psihicul apartine celor mai interioare secrete
ale vietii ~i, ca orice alta forma de viata organica, are structura ~i for-
ma sa personale. Daca structura psihicii ~i elementele ei, arhetipurile,
au luat fiinta vreodata este 0 intrebare metafizicii ~inu se poate raspun-
de la ea. Structura este data dinainte, adica exista mereu, ca 0 precondi-
tie. Aceasta este mama, forma, in care e cuprins tot ceea ce este trait. In
opozitie cu ea, tatal reprezinta dinamica arhetipului, caci acesta este ~i
forma, ~i energie.
Purtatoarea arhetipului este in primul rand mama personala, caci
initial copilul traie~te cu ea in participare exclusiva, adicii in identitate
incon~tienta. Mama este nu numai preconditia fizicii, ci ~ipsihica, a co-
pilului. 0 data cu trezirea con~tiintei eului participarea se destrama
19 ("Nimic nu e inauntru, nimic nu e afara; ICaci ce e inauntru, aceasta e afara. " Gatt
ulld Welt. Epirrhema.)

109
ArhetipuriJe ~i incon~tientuJ colectiv

treptat, iar con~tiinta incepe sa apara, in opozitie cu incon~tientu!. De


aici ia na~tere diferenta dintre eu ~i mama, care devine treptat din ce
in ce mai clara. Astfel, din imaginea ei dispar toate trasaturile fabuloa-
se ~i misterioase, fiind impinse catre cea mai apropiata persoana posi-
bila, de exemplu catre bunica. Ea este, ca mama a mamei, mai mare ca
aceasta. Ea este pe drept "marea muma". Nu rareori ea are trasaturile
intelepciunii, ca ~i ale vrajitoriei. Caci cu cat arhetipul este mai inde-
partat de con~tiinta, cu atilt devine mai clar, luand 0 forma mitologica
evidenta. Trecerea de la mama la bunica semnifid 0 cre~tere in rang a
arhetipului. Aceasta apare in mod evident in observarea batacilor: jert-
fa ucisa este modesta, este mancare obi~nuita. Dar dad fiul are ~iel un
fiu, atunci tatal a devenit bunic, ~i are un merit mai mare pe lumea cea-
lalta. Atunci i se aduc jertfe mari20.
in timp ce distanta dintre con~tient ~i incon~tient devine mai
mare, bunica se transforma datorita cre~terii rangului in Marea
Muma, fapt care duce la destramarea, la despartirea opozitiilor inter-
ne ale acestei imagini. la na~tere pe de 0 parte 0 zana bun a, ~i pe de
alta parte una rea, sau 0 zeita binevoitoare, luminoasa ~i una pericu-
loasa, intunecata. in Antichitatea apuseana ~i mai ales in culturile ra-
saritene opozitiile raman de cele mai multe ori unite intr-o singura
forma, fara ca acest paradox sa deranjeze con~tiinta. Cum legendele
zeilor sunt pline de contradiqii, a~a este ~i caracterul moral al figu-
rilor lor. in Antichitatea apuseana, paradoxul ~i echivocitatea mora-
la a zeilor au creat inca de timpuriu scandal ~i au provocat 0 critica
corespunzatoare, care a dus pe de 0 parte la 0 devalorizare a zeilor
Olimpului, ~i pe de alta parte a facut loc interpretarii filosofice. Cel
mai evident se exprima acest fapt in reform a cre~tina a conceptului
iudaic de Dumnezeu: lahve cel echivoc din punct de vedere moral a
devenit un Dumnezeu exclusiv bun, in opozitie cu care diavolul in-
truchipa tot rau!. Se pare ca 0 dezvoltare emotionala mai puternica
la omul occidental I-a constrans pe acesta sa ia decizia de a separa
moral divinitatea. in Rasarit, atitudinea predominant intuitiv-inte-
lectuala a valorilor emotionale nu a dus la 0 astfel de decizie, fapt
pentru care zeii i~i pastreaza paradoxul moral originar. Astfel, Kali
20 W ARNECK, Die Religion der Batak.

110
Aspectele psihologice ale arhetipului mamei

este reprezentativa pentru Rasarit ~i Madona pentru Apus. Aceasta


~i-a pierdut complet umbra. Ea (umbra) a cazut in infernul vulgar,
unde duce 0 existenta abia observata ca "bunica a diavolului". Dato-
rita dezvoltarii valorilor emotionale, stralucirea zeitatii luminoase ~i
bune a crescut, insa intunericul, care este reprezentat de diavol, s-a
localizat in om. Aceasta dezvoltare proprie a fost cauzata in principal
de faptul ca, speriat de dualismul maniheist, cre~tinismul a incercat
sa-~i apere monoteismul cu toata forra. Cum insa realitatea intuneri-
cului ~i raului nu poate fi negata, nu a ramas altceva de cat de a face
omul responsabil pentru asta. Diavolul a fost aproape sau total inde-
partat, fapt care a facut ca aceasta forma metafizica, ce constituia
candva 0 parte integrala din divinitate, sa fie introiectata in om, ast-
fel inc1t acesta a devenit purtatorul acelui mysterium iniquitatis:
"omne bonum a Deo, omne malum ab homine!"21. Aceasta dezvol-
tare este rasturnata in ultima vreme intr-un mod infern-al, lupul in
piele de oaie ~optind peste tot in urechi ca raul nu este deca.t 0 proas-
ta intelegere a binelui ~i un instrument potrivit al progresului. Se cre-
de ca astfellumea intunericulnu mai este ingrozitoare ~i nimeni nu
se gande~te ce otravire spirituala i se pregate~te astfel omului. EI in-
su~i devine in acest fel diavol, caci acesta este jumatatea unui arhetip
a carui putere irezistibila 11 face chiar ~i pe europeanulnecredincios,
cu orice ocazie potrivita sau nu, sa exclame ,,0, Doamne!" Daca mai
exista ~i alta posibilitate, nu ar trebui sa ne identificam niciodata cu
un arhetip, caci consecintele sunt, a~a cum ne arata psihopatologia ~i
anumite realizari ale timpului, inspaimantiltoare.
Occidentul s-a preocupat atat de putin de suflet, incat a trebuit sa
nege ~i conceptul de forta sufleteasca ce nu e ~i nu poate fi imblanzi-
ta de om, ~i anume diviniJatea insa~i, pentru a-~i apropria, pe langa
raul deja inghitit, ~i binele. Cititi 0 data cu atentie ~i critic din punct
de vedere psihologic Zarathustra lui NIETZSCHE. NIETZSCHE a pre-
zen tat cu 0 consecventa rara ~i cu pasiunea unui om intr-adevar re-
ligios psihologia "supraomului", al carui Dumnezeu a murit; al ace-
lui om care se sfarma pentru ca a inchis paradoxul divin in casa
2] Secretul nedreptatii (pacat) - tot ce e bun vine de la Dumnezeu, ce e rau vine de la
oameni.

111
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

stramta a omului muritor. GOETHE, inteleptul, a observat "ce groaza


11apuca pe supraom"22 ~i a zambit cu zambetul superior al filistinu-
lui cultivat. Transfigurarea mamei, a carei marime cuprinde regina
cerului ~i in acela~i timp pe Maria Egipteanca, inseamna intelepciu-
ne maxima ~i 0 predica de post pentru ganditorul occidental. Dar ce
pretentii sa avem intr-un timp in care chiar ~i reprezentantii ale~i ai
religiilor cre~tine recunosc public incapacitatea lor de a intelege fun-
damentele experientei religioase. Am scos dintr-un articol teologic
(protestant) urmatoarea fraza: "Noi ne consider am - naturalist sau
idealist - ca fiinte unitare ~i nu impartite in mod caracteristic, astfel
indit puteri straine sa poata avea acces la viata noastra interioara23,
a~a cum se presupune in Noul Testament."24 Autorului ii este de
buna seama necunoscut faptul ca ~tiinta a constatat ~i demonstrat de
mai bine de 0 jumatate de secollabilitatea ~i disociabilitatea con~ti-
intei. Intentiile noastre con~tiente sunt, intr-o masura mai mate sau
mai mica, tulburate ~i intersectate constant de intruziuni incon~tien-
te, ale caror cauze ne sunt la inceput necunoscute. Psihicul e departe
de a fi 0 unitate, dimpotriva, este un amestec clocotitor de impulsuri,
inhibitii ~i afecte contradictorii, iar starea lui conflictuala este pentru
multi oameni intr-atat de insuportabila, in cat ei i~i doresc chiar ~i sa1-
varea elogiata de teologie. Salvare de ce? Desigur de 0 stare psihica in
cel mai inalt grad dubioasa. Unitatea con~tiintei, respectiv a a~a-nu-
mitei personalitati, nu este 0 realitate, ci un deziderat. lmi amintesc
inca foarte clar de un anum it filosof care visa de asemenea la unita-
te ~i care m-a consultat din cauza nevrozei sale: era obsedat de ideea
ca are cancer. Nu ~tiu cati speciali~ti a consultat ~i cate radiografii a
facut. A fost mereu asigurat ca nu are cancer. El insu~i mi-a spus:
,,~tiu ca nu am cancer, dar a~ putea avea." Cine este raspunzator pen-
tru aceasta inchipuire? Nu el 0 face, ci 0 putere straina 11obliga. Nu
oscilez intre aceasta stare ~i posedatul din Noul Testament. Daca cred
intr-un demon al aerului sau intr-un factor din incon~tient este total
irelevant. Faptul ca omul este amenintat de puteri straine in unitatea
sa inchipuita ramane neschimbat. Era mai bine daca teologia ar fi

22 Fallst!, Noapte. Spiritul pamantului vobe~te.


23 Subliniat de mine.
24 Citat BULTMANN in: BURl, Theologie Il11d Philosoph ie, p. 117.

112
Aspeclele psihologice ale arheliplllui mamei

luat in considerare aceste fapte psihologice, decat sa "demitologize-


ze" cu 0 intarziere de stil de sute de ani.
Am incercat prin prezenta lucrare sa ofer 0 imagine asupra acelor
fenomene psihice care sunt de atribuit dominatiei imaginii materne.
Fara sa fie indrumat, cititorul a putut sa perceapa, chiar ~i in voalata
psihologie personalista, acele trasaturi care caracterizeaza din punct de
vedere mitologic Marea Muma. Cand cerem pacientilor no~tri care se
afla sub influenta speciala a imaginii mamei sa exprime in cuvinte sau
imagini ce inseamna "mama" - fie pozitiv, fie negativ -, obtinem
formatiuni simbolice care se adreseaza, ca analogii nemijlocite, imagi-
nii mitologice a mamei. 0 data cu aceste analogii intram intr-un do-
meniu a carui explicare necesita multa munca. Eu cel putin nu ma simt
in stare sa spun ceva definitiv despre acest subiect. Dad totu~i in-
draznesc sa fac cateva observatii, acestea trebuie considerate ca provi-
zorii ~i rezervate.
Vreau sa atrag atentia mai ales asupra faptului d imaginea mamei
se afla pe alt plan dad cel care 0 exprima este barbat ~inu femeie. Pen-
tru femeie, mama este tipul vietii ei con~tiente. Pentru barbat insa
mama este tipul unui opus de trait, strain, plin de lumea de imagini a
incon~tientului latent. Deja din acest motiv complexul matern al bar-
batului este principial diferit de cel al femeii. Corespunzator, mama
este, pentru barbat, 0 chestiune de un extraordinar caracter simbolic,
~iaici i~i are originea tendinta acestuia de a-~i idealiza mama. Idealiza-
rea este un apotropeism secret. Se idealizeaza acolo unde trebuie exi-
lata 0 teama. Temutul este incon~tientul ~i influenta lui magid25.
In timp ce la barbat mama este ipso facto simbolica, la femeie ea de-
vine aparent abia in cursul dezvoltarii psihologice un simbol. Este fra-
pant ca, potrivit experientei, la barbat tipul Urania apare in general mai
puternic, in timp ce la femeie predomina tipul htonic, al a~a-numitei
marne pamant. In faza in care apare arhetipul, se observa de regula 0
identitate mai mult sau mai putin completa cu imaginea originara. Fe-
meiase poate identifica in mod nemijlocit cu mama pamant; barbatul
insa nu (exceptie fac cazurile psihotice). A~a cum arata mitologia, una
25 Desigur ca ~i fiica poale idealiza mama, dar e nevoie de conditii speciale, in limp ce
la barbal idealizarea are loc in cadrul normal.

113
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

dintre proprietatile Marii Mume este ca apare deseori ca pereche Im-


preuna cu corespondentul ei masculin. Barbatul se identifica deci cu
iubitul-fiu al Sophiei, un "puer aeternus" sau un "filius sapientiae", un
Intelept. Insotitorul mamei htonice este Insa opusul, un Hermes itifa-
lic (sau un Bes ca In Egipt) sau - exprimat indian - un lingam. Acest
simbol are 0 Inalta semnificatie spirituala In India, iar Hermes este una
dintre cele mai contradictorii figuri ale sincretismului elenist, de la care
se trag cele mai hotaratoare dezvoltari spirituale ale Occidentului: Her-
mes este ~i zeu al Revelatiei, iar In filosofia naturala medieval a timpu-
rie nu este nimic altceva decat nous-ul creator de lume Insu~i. Acest se-
cret este exprimat cel mai bine In cuvintele obscure ale Tabulei Sma-
ragdinal: "Omne superius sicut inferius"26.
Cu aceste identificari intram In domeniul diadelor, ~i anume al pe-
rechilor opuse, In care unul nu e despaqit niciodata de celalalt de con-
trariul sau. Este acea sfera a trairii care duce nemijlocit la experienta
individuatiei, a devenirii de sine. Ar putea fi Intelese multe simboluri
ale acestui proces din literatura medievala occidentala ~i din comorile
de Intelepciune ale Orientului, dar in aceasta problema cuvintele ~i
conccptele, ba chiar ~i ideile, Inseamna putin. Ele pot chiar sa ne con-
dud pe drumuri gre~ite. In acest Inca obscur domeniu sufletesc al ex-
perientei, In care arhetipul ne apare nemijlocit, puterea lui psihica se
vede foarte clar. Aceasta sfera este sfera trairii pure ~i nu poate fi prin-
sa sau anticipata de nici 0 formula. Fire~te ca cel care cunoa~te Intele-
ge, chiar fara prea multe cuvinte, ce tensiune exprima ApULEIUSIn mi-
nunata sa rugiiciune Regina Coeli, In care 0 asociaza pe celesta Venus
cu "nocturnis ululatibus horrenda Proserpina"27: este paradoxulln-
spaimantator al imaginii originare materne.
Cand am scris prima versiune a acestui articolln 1938 nu ~tiam ca,
doisprezece ani mai tarziu, forma cre~tina a arhetipului mamei va fi
declarata adevar dogmatic. Regina Coeli cre~tina are desigur toate tra-
saturile olimpiene, dezbarata de exceptia luminosului, bunatatii ~ieter-
nitatii ~i chiar ~i corpul ei omenesc, care ca materie este abandonat pu-
trefaqiei, a devenit nepieritor. Totu~i bogata alegorica a mamei dum-
26 RUSKA (editor), p. 2; Tot ce e sus e la fel cu ceea ce e jos.
27 Metal1lorphoseos, cartea XI, pp. 223 ~iurm.; Proserpina, care prin urletele ei noctur-
ne treze~te spaima.

114
Aspectele psihoJogice ale arhetipuJui mamei

nezeie~ti are cateva legaturi cu prefigurarile ei pagane in Isis (sau 10) ~i


Semele. Nu numai Isis ~i copilul Horus sunt exemplari din punct de
vedere iconologic, ci ~i calatoria la cer a Semelei, mama originar mu-
ritoare a lui Dionysos, anticipeaza assumptio Beatae Virgin is. De ase-
menea, fiul Semelei este un zeu care moare ~i invie (~i cel mai tanar
dintre Olimpieni). Semele insa~i pare sa fi fost 0 veche zeita a paman-
tului, a~a cum Fecioara Maria este pamantul din care s-a nascut Cris-
tos. In aceste conditii ia na~tere desigur pentru psiholog intrebarea
unde a ajuns atat de caracteristica relatie a imaginii mamei cu paman-
tul, intunericul ~i cu adancimea omului corporal, cu natura sa pulsio-
nala ~i pasionala animalica ~i cu "materia". Declaratia dogmei a venit
intr-un timp in care realizarile ~tiintelor naturii ~i ale tehnicii unite cu
o concePtie despre lume rationalista ~i materialista ameninta cu dis-
trugerea violenta bunurile spirituale ~i sufletqti ale omenirii. Omen i-
rea se pregate~te cu frica ~idezgust pentru 0 crima ingrozitoare. Ar pu-
tea aparea conditii in care, de exemplu, sa trebuiasca folosita bomba cu
hidrogen ~iin care, pentru apararea legitima a propriei existente, aceas-
ta fapta inspaimantatoare ~i de negandit sa devina inevitabila. Mama
dumnezeiasca ridicata la cer este in totala contradiqie cu aceasta fata-
la dezvoItare a lucrurilor; assumptio a ei fiind interpretata chiar ca 0
trasiitura opusa intentionata impotriva doctrinarismului materialist,
care reprezinta 0 rascoala a putcrilor htonice. A~a cum cu aparitia lui
Cristos a luat na~tere, mai intai, dintr-un originar Fiu allui Dumnezeu
din ceruri, un diavol ~iun adversar propriu-zis allui Dumnezeu, acum,
invers, s-a desprins din domeniul ei originar htonic 0 figura cereasca
ce ~i-a cucerit 0 pozitie opusa puterilor titanice ale pamantului ~i ale
lumii subterane. A~a cum mama dumnezeiasca a fost eliberata de toa-
te proprietatile esentiale ale substantialitatii, la fel materia a fost dez-
insufletita temeinic, ~i asta intr-un timp in care fizica aducea dovezi
care, chiar daca nu "desubstantializau" materia, cel putin ii atribuiau
insu~iri ~i puneau in chestiune problema relatiei cu sufletul, care nu
mai putea fi amanata. A~a cum dezvoltarea puternicii a ~tiintelor natu-
rii a dus la 0 detronare pripita a spiritului ~ila 0 la fel de negandita zei-
ficare a materiei, tot aceea~i dorinta de cunoa~tere este pe punctul de
a construi 0 punte intre cele doua conceptii despre lume. Psihologia
indina sa vada in dogma lui assumptio un simbol care anticipeaza in-

115
Arhetipurile ~iincon~tientul colectiv

tr-un anum it sens dezvoltarea amintita. Ea considera ca relatia cu pa-


mantul ~i cu materia este a trasatura indispensabila a arhetipului ma-
mei. Deci cand a asemenea figura este reprezentata ca fiind luata in cer,
adica in domeniul spiritului, ea indica a unire a pamantului ~icerului,
respectiv a materiei ~i spiritului. Cunoa~terea ~tiintifica a ales drumul
invers: ea vede in materie echivalentul spiritului, in care imagine a aces-
tui "spirit" pare sa fie debarasata de toate sau eel putin de cele mai
multe dintre proprietatile cunoseute pana acum, ca ~i substanta pa-
manteasca ce a intrat solemn in eer, dar care s-a eliberat de specificul
propriu. De asemenea, se va infiripa a un ire a principii lor separate.
In mod eoneret, assumptio semnifica a opozitie totala cu materia-
lismul. 0 opozitie astfel inteleasa nu numai ca nu scade tensiunea din-
tre contrarii, ci a duce la extrem.
Din punct de vedere simbolic, assumptio a corpului semnifica a re-
cunoa~tere a materiei, care numai datorita unei tendinte pneumatice
predominante a fast identificata cu raul pur ~isimplu. In sine, spiritul
~i materia sunt neutre sau mai degraba "utriusque capax", ceea ce in-
seamna eapabile de a fi ceea ee omul nume~te bine sau rau. De~i aceste
desemnari sunt foarte relative, la baza lor stau contradiqii reale, eare
apartin structurii energetiee a naturii fiziee ~i psihice, fara de care nu
exista un a fi eonstatabil. Nu exista nici a pozitie fara negatia ei. In eiu-
da sau tocmai datorita opozitiei extreme, una nu poate exista fara cea-
lalta. Este a~a cum a formulat filosofia clasica chineza: yang (principiul
luminos, calduros, uscat ~i maseulin) contine in sine germenele lui yin
(prineipiul intunecat, rece, umed ~i feminin) ~i vice-versa. in materie
ar fi de deseoperit deci germenele spiritului ~i in spirit germenele ma-
teriei. Fenomenele "sincronicitatii" observate din timpuri vechi ~i con-
firm ate statistic de experimentele lui RHINE conduc dupa to ate aparen-
tele in aceasta direqie.28 0 anumita "insufletire" a materiei pune sub
semnul intrebarii imaterialitatea absoluta a spiritului, prin care ii revi-
ne aeestuia un fel de substantializare. Dogma bisericeasca, proclamata
intr-un timp al eelor mai mari tensiuni politice din istorie, este un
simptom compensator, care corespunde aspiratiei catre a unitate a
imaginii despre lume din ~tiintele naturii.lntr-un anumit sens, ambe-
28 JUNG, SYl1chrol1izitiit als eil1 Pril1zip akausaler Zusammel1hiillge.

116
Aspectele psihologice ale arhetipului mamei

Ie dezvoltari au fost deduse din alchimie in forma hieros gamos a con-


trariilor, desigur ca numai in forma simbolicii. Simbolul are insa ma-
rele avantaj cii poate cuprinde intr-o singura imagine factori eterogeni,
chiar incomensurabili. 0 data eu declinul alchimiei, unitatea simboli-
cii a spiritului ~i substantei s-a distrus ~iin consecinta omul modern se
atla dezradacinat ~i strain intr-o natura dezinsutletita.
Alchimia a vazut unirea contrariilor in simbolul copacului ~i de
aceea nu e de mirare cii incon~tientul omului de astazi, care nu se mai
simte acasa in lumea sa ~icare nu-~i poate baza existenta nici pe trecu-
tul care nu mai este ~i nici pe viitorul care n-a venit inca, se indreapta
iar catre simbolul copacului lumii inradacinat in aceasta lume ~i care
cre~te in sus catre polul ceresc, ea ~i omul. Istoria simbolurilor prezin-
ta copacul ca fiind drumul ~i crqterea catre neschimbator ~i etern, care
ia na~tere prin unirea contrariilor ~icare prin eternul a-fi-deja-prezent
face posibila unirea. Se pare ca omul, care-~i cauta in zadar existenta ~i
face din asta 0 filosofie, poate sa regaseasca drumul catre acea lume in
care nu e strain numai prin trairea realitatii simbolice.

117
V
DESPRE RENA$TERE

[Aparut pentru prima oara ca "Die verschiedenen Aspekte der Wiedergeburt" in: Era-
Hos-]ahrlJUch 1939 (Editura Rhein, Zurich, 1940); revizuit ~i adaugit sub titlul de mai sus
in: Gestaltul1gel1 des Ullbewu{.!ten. (PsycllOlogische Abhal1dltmgel1 VII) Rascher, Zurich,
1950.]
DESPRE RENA~TERE

OBSERVATIE PRELIMINARA

Expunerile care urmeaza redau continuturile esentiale a doua pre-


legeri pe care Ie-am tinut pe nepregatite. Au fost luate notite stenogra-
fice dupa ele pe care Ie-am putut folosi la prelucrare. Anumite pasaje
insa au trebuit abandonate, in principal pentru d cerintele textului ti-
parit sunt altele de cat cele ale vorbirii libere. Insa mi-am mentinut in-
tentia originara, ~i anume de a rezuma continutul de idei al prelegeri-
lor mele asupra temei "rena~terii"; de asemenea, mi-am dat silinta de
a reda analiza celei de a 18-a Sure ca exemplu al unui mister al rena~-
terii in principalele sale aspecte. Am indus 0 serie de surse care poate
sunt binevenite pentru cititor. Sinteza mea insa nu inseamna altceva
decM 0 incercare de prezentare generala a unui domeniu al cunoa~te-
rii care poate fi atins doar superficial in cadrul unei prelegeri.

Conceptul de rena~tere nu este folosit mereu in sens unitar. Cum


acest concept are diferite aspecte, am incercat aici sa stabilesc princi-
palele semnificatii ale acestuia. Subliniez cinci aspecte diferite, care pro-
babil s-ar multi plica dad am piitrunde In detalii; dar mi se pare d ast-
fel s-au atins cel putin semnificatiile principale. Prima parte a expune-
rilor mele ofera 0 scurta prezentare a diferitelor forme de rena~tere, In
timp ce partea a doua prezinta diversele aspecte psihologice ale aces-
tora. (In parte a a treia va fi ilustrat pe baza unei serii de simboluri pro-
cesul transformarii.)

121
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

1. FORME ALE RENA$TERII

a. Metempsihoza. Conceptul rena~terii este, cum se poate vedea din


cele spuse mai sus, multilateral. Subliniez ca prim aspect metempsiho-
za, migrarea sufletului. In aceasta reprezentare este yorba despre ideea
unei vieti care se Intinde In timp prin diferite corpuri sau despre suc-
cesiunea unei vieti care este Intrerupta de diverse relncarnari. Nici In
budism, unde este yorba In special despre aceasta Invatatura - Bud-
dha Insu~i a trait 0 serie foarte lunga de rena~teri -, nu e clar dacii e
garantata continuitatea personalitatii, cu alte cuvinte, poate fi yorba ~i
doar de continuitatea karmei. Elevii au pus aceasta Intrebare inca din
timpul vietii maestrului, dar el nu a dat un raspuns clar in privinta
continuitatii personalitatii. I

b. Refncarnarea. A doua forma este relncarnarea, care contine eo


ipso conceptul continuitatii personale. In acest caz personalitatea uma-
na este gandita ca fiind continua astfellnc~1t, cand cineva se relncar-
neaza sau este nascut, este a~a-zis potential In stare sa-~i aminteascii
vietile anterioare ~i ca aceste vieti erau ale lui, adica aveau acela~i eu ca
~i viata prezenta. In cazul relncarnarii este yorba de regula despre re-
na~terea In corpuri umane.

c. lnvierea (resurrectio). 0 a treia forma este Invierea. Prin aceasta


se Intelege 0 relntemeiere a existentei umane dupa moarte. Aici intra
In joc 0 alta nuanta, ~i anume aceea a transformarii, a transmutarii sau
a transformarii esentei. Aceasta poate fi In adevaratul sens al cuvantu-
lui, adicii fiinta relnviata este 0 alta; sau poate fi improprie, conditiile
generale ale existentei fiind altele: este yorba de alt loc sau de alt corp,
ca In premisa cre~tina cii acest corp va fi reinaltat. Pe 0 treapta supe-
rioara acest proces nu va fi inteles doar ca unul material, ci se va pre-
supune cii resurectia mortilor va fi 0 Inaltare a corpus glorificationis, a
acelui "subtle body", la starea de nestriciiciune.

d. Rena~terea (renovatio). A patra forma se refera la rena~tere sen-


su strictiori; ~i anume la rena~terea din timpul duratei de viata indi-

1 Vezi Samyutta-Nikaya, 16, 12, Kassapa-Samyutta, Sutta 12: "Dupa moarte", p. 286.

122
Despre rena~tere

vidualii. Cuvantului german [Wiedergeburt] Ii corespunde in engle-


za "rebirth". Dar se pare d nu exista un corespondent francez care
sa aibii semnificatia particulara a "rena~terii". Acest cuvant are 0 sa-
voare specifid. EI are 0 aura care contine ideea de "renovatio", de
innoire sau chiar de imbunatatire prin aqiune magid. Rena~terea
poate fi 0 innoire sau 0 schimbare a esentei, in masura in care per-
sonalitatea care este innoita nu se schimba in esenta, ci sunt supuse
vindedrii, intaririi sau imbunatatirii doar funqiile, partile persona-
litatii. Astfel, chiar ~i bolile somatice sunt vindecate prin ceremonii
ale rena~terii. ~
o alta forma este transform area propriu-zisa, ~i anume rena~terea
totalii a individului. Aici innoirea este legata de 0 schimbare a esentei,
pe care 0 putem desemna ca transmutare. Este yorba in acest caz de
transformarea fiintei muritoare intr-una nemuritoare, a celei corpora-
Ie intr-una spirituala, a celei umane intr-una divina. Un exemplu bine
cunoscut este transfigurarea lui Cristos sau inaltarea Maicii Domnului
dupa moarte, cu tot cu corpul ei, la cer. Reprezentari asemanatoare ga-
sim in Faust, partea a doua, ~i anume transformarea lui Faust in baiat
~iapoi in doctorul Marianus.

e. Participarea la procesul transformarii. A cincea forma, in sfar~it,


este rena~terea indirecta. Aici transformarea nu are loc nemijlocit prin
faptul d omul trece prin moarte ~i prin rena~tere, ci se intampla indi-
rect prin participarea la un proces de transformare, care este gandit ca
petrecandu-se in afara individului. Este yorba de participarea sau de
prezenta la un ritual al transformarii. Acesta poate fi 0 ceremonie, cum
este de exemplu liturghia, unde este yorba despre transformarea sub-
stantelor. Prin prezenta la ritual apare 0 influenta a gratiei in individ.
Despre transformari asem~natoare ale divinitatii este yorba ~i in mis-
terele pagane, unde participantul mist este parta~ la daruirea gratiei,
a~a cum ~tim de la misterele eleusine. Amintesc de profesiunea de cre-
dinta a misterelor eleusine, care slave~te influenta gratiei in forma cer-
titudinii nemuririi.2

2 Vezi versurile 480-482 ale IIIIrlului De11letrei (DE JONG, Dlls Antike Mysterienwesell ill
religiol/Sgeschichtlicher, etlulOlogischer wId psychologischer Bedel/tung, p. 14):

123
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

2. PSIHOLOGIA RENA$TERII

Rena~terea nu este un proces pe care sa-I putem observa. Nu pu-


tern sa-I masuram, can tarim sau fotografiem. EI este sustras simturilor
noastre. Avem de-a face cu 0 realitate pur psihicii, ce ne este mijlocita
numai indirect. Se vorbe~te de rena~tere, se recunoa~te rena~terea, se
realizeaza rena~terea - aceasta este realitatea care e suficienta pentru
noi. Nu suntem preocupati de intrebarea: rena~terea este un proces
care poate fi simtit cumva? Trebuie sa ne multumim cu realitatea psi-
hica. Aici trebuie sa observ cii prin aceasta nu se intelege judecata vul-
gad cii "psihicul" ar fi sau nimic, sau in orice caz mai putin decat 0
forma gazoasa. Dimpotriva, sunt de parere cii psihicul este cea mai pu-
ternicii realitate din lumea oamenilor. Ba chiar este mama tuturor re-
alitatilor, a culturii ~i a razboiului care omoara oameni. Toate acestea
sunt mai Intili psihice ~i invizibile. Atata timp cat este "doar" psihic, nu
poate fi perceput de simturi, ~i totu~i este adevarat dincolo de indoia-
la. Faptul ca oamenii vorbesc despre rena~tere ~i cii exista un asemenea
concept inseamna cii exista ~i 0 stare psihicii care este astfel desemna-
ta. Cum este realizata aceasta stare putem ~ti numai din enunturi. De
aceea trebuie sa interpelam istoria universala asupra a ceea ce ea denu-
me~te rena~tere, dacii vrem sa aflam ce este aceasta.
"Rena~terea" este un enunt care apaq:ime enunturilor primordia-
Ie ale omenirii. Aceste enunturi primiordiale se bazeaza pe ceea ce de-
numesc eu ca "arhetipuri". Toate enunturile care vizeaza suprasenzo-
rialul sunt determinate in fond de arhetip, astfelincat nu e de mirare
cii enunturi concordante despre rena~tere se gasesc la cele mai diferi-
te popoare. Aceste enunturi trebuie sa aiba la baza 0 procesualitate
psihicii pe care trebuie sa 0 descifreze psihologia, dincolo de toate pre-
misele metafizice ~i filosofice asupra semnificatiei unor asemenea

2 (cont.) Fericit, omul care locuie~te piimantul ~i a privit acestea!


Dar eel eare nu partieipii la faptele sfantului
Se pierde in intunerieul care infa~oarii moartea!

intr-un epitaf eleusin (I.e.) se spune:

intr-adeviir, 0 frumoasii taina vestesc zeii ferici\i!


Pentru muritori moartea nu e un blestem, ci 0 bineeuvantare!

124
Despre rena~tere

enunturi. Pentru a putea avea 0 privire de ansamblu asupra fenome-


nologiei evenimentelor transformarii e necesara schitarea mai preci-
sa a acestui domeniu. In principal, se pot diferentia doua grupe de
evenimente: in primul rand trairea transcendentei vietii ~i in al doilea
rand cea a propriei transformari.

A. EXPERIENT A TRANSCENDENTEI VIETH

a. Evenimente mijlocite de fapte sfinte. Prin conceptul de "transcen-


denta a vietii" inteleg orice experiente amintite mai sus pe care Ie are
mistul prin participare la actiunea sfanta ~i care Ii ofera 0 durata neli-
mitata de viara prin transformare ~i innoire. In drama misterelor,
transcendenra vierii fata de formele de aparitie concrete este reprezen-
tata mai ales prin destinele transformarii - moarte ~i inviere - ale
unui zeu sau erou divino Mistul este de aceea fie doar un martor al pro-
cesului sau un coparticipant, sau 0 persoana impresionata de drama
divina, fie se va identifica, prin aqiune rituala, cu zeul. Decisiv in acest
caz este faptul d 0 substanta sau existenta, sau forma de viara obiecti-
va se transforma intr-un proces de care mistul este influentat, impre-
sionat, "sfintit" sau "grariat" numai datorita prezentei sau participarii.
Procesul transformarii nu are loc in el, ci in afara, de~i el poate fi atras
in acesta. Mistul, care traie~te omorarea, imbudtatirea ~i impra~tierea
lui Osiris ~ideci ~i reinvierea lui, traie~te astfel permanenta ~i continui-
tatea vietii, care depa~e~te orice schimbare a formelor fenomenale ~ire-
na~te ca PhoenL'{ din propria cenu~a. Din participarea la procesualita-
tea rituala ia na~tere, de exemplu, acea speranta in nemurire care e pro-
prie misterelor eleusine.
Un exemplu viu al dramei misterelor, care reprezinta permanenta ~i
transformarea vietii, este liturghia. Dad observam publicul in timpul
slujbei sfinte putem vedea toate gradele indiferentei, ale simplei prezen-
te, pana la devotamentul eel mai profund. Grupurile de biirbati, care stau
in apropierea ie~irii in timpul slujbei, se intretin despre treburi lume~ti,
i~ifac mecanic semnul crucii ~ise lasa intr-un genunchi, participa totu~i
la slujba sfanta, in ciuda indiferentei, ~i anume prin simpla prezenta in
spatiul plin de grarie. In timpul slujbei este sacrificat Cristos intr-un act

125
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

supralumesc ~iatemporal, iar el ia na~tere din nou in substantele trans-


formate. Moartea sacrificiala rituala nu e 0 repetare a evenimentului is-
toric, ci procesul primordial ~iunic, etern. Evenimentulliturghiei este de
aceea 0 participare la transcendenta vietii care depa~e~te orice limite ale
spatiului ~i timpului. Este un moment de eternitate in timp3.

b. Evenimente nemijlocite. Ceea ce e reprezentat de drama mistere-


lor poate aparea ~i tara ritual, ca eveniment spontan, extatic sau vizio-
nar. Un exemplu clasic de acest fel este viziunea de la amiaza4 a lui
NIETZSCHE.Ii apare, dupa cum se ~tie, Dionysos-Zagreus, eel imbuca-
tat it ~i resuscitat, in locul misterului cre~tin (" imbrati~at de iubirea
bogata a unui butuc de vie ~iascuns lui insu~i "). Astfel trairea sa este
dionisiac-naturala; divinitatea apare in ve~mantul naturii antice, iar
momentul etern este ora de la amiaza: "A zburat timpul? Nu cad? Nu
am cazut - asculta! in fantana eternitatii?" Chiar ~i "cercul auriu",
"inelul reintoarcerii" ii apare aici, tagaduind invierea vietii.5 Evenimen-
tul i se intampla ca ~i cum ar fi asistat la un mister.
Multe evenimente mistice au un caracter asemanator, ~i anume eel
al unei reprezentari in care este atras privitorul; dar prin aceasta nu se
presupune in mod necesar ~i 0 transformare a fiintei sale. Astfel, chiar
~i cele mai frumoase sau impresionante vise nu au deseori 0 influenta
de durata sau transformatoare asupra celui care viseaza, de~i acesta
poate fi impresionat de ele. Dar el nu-~i face in mod necesar 0 proble-
ma din asta. Atunci desigur ca evenimentul ramane "afara", ca unul din
multe alte acte rituale. Aceste forme ale trairii deseori mai mult esteti-
ce trebuie separate cu grija de cele care semnifica in mod neindoielnic
transformari ale propriei fiinte.

B. TRANSFORMAREA
SUBIECTIV
A

Transformarile personalitatii nu sunt deloc evenimente rare. Ele


joaca un rol considerabil in psihopatologie. Fire~te ca este yorba de

3 Vezi JUNG, Das WalldhmgssYlIlbol ill der Messe.


4 Also sprach Zarathllstm, pp. 400 ~iurm.
5 HORNEFFER, Nietzsches Lehre VOil der Ewigell Wiederkllllft.

126
Despre rena~tere

alte evenimente de cat cele mistice discutate anterior, care pot fi inte-
lese foarte greu din punct de vedere psihologic. Dar fenomenele pe
care vrem sa Ie observam in continuare apartin unui domeniu fami-
liar psihologiei.

a. Diminuarea personalitiitii. Prin aceasta se intelege 0 alterare a


ersonalitatii in sensul diminuarii. Un exemplu pentru aceasta este
ceea ce-i este desemnat in psihologia primitiva drept "pierdere a sufle-
tului". Este yorba de 0 stare aparte, care este explicata de primitivi prin
disparitia unui suflet. Conform acestei conceptii, sufletul calatore~te
asemenea unui caine care a fugit in noapte. Este treaba vraciului de a
aduce inapoi fugarul. Pierderea se intampla deseori brusc ~i se expri-
:na printr-o tulburare considerabila a starii generale. Fenomenul este
in legatura cu alcatuirea con~tiintei primitive, care nu poseda unitatea
con~tiintei noastre. Noi dispunem de puterea vointei, insa primitivul
DU. EI are nevoie de exercitii complicate pentru a se putea aduna ~i
?entru a efectua activitati con~tiente ~ivoite, nu doar emotion ale ~iin-
stinctive. Con~tiinta no astra este in aceasta privinta mai sigura ~i mai
de incredere; fire~te ca lucruri asemanatoare i se pot intampla ~i omu-
Jui civilizat, dar asta nu e desemnat ca pierdere a sufletului, ci ca "abais-
sement du niveau mental", un concept allui JANET, care desemneaza
foarte potrivit fenomenu1.6 Este yorba de 0 slabire a tensiunii con~ti-
intei, asemanatoare unei stari cazute a barometrului, care prezice vre-
me proasta. Tonusul s-a slabit, ceea ce e resimtit subiectiv ca greutate,
lipsa de chef ~i deprimare. ~i-a pierdut "cheful" ~i nu are curaj sa se
apropie de 0 noua zi ~i de treburi. Se simte el insu~i ca de plumb, pen-
tru ca nimic nu vrea sa se mi~te. Asta se datoreaza faptului ca nu mai
are deloc energie disponibila7. Acest bine cunoscut fenomen corespun-
de celui primitiv de pierdere a sufletului. Starea de lipsa a placerii ~i de
paralizare a vointei poate merge atat de departe, in cat personalitatea se
descompune ~i unitatea con~tiintei inceteaza; partile personalitatii de-
vin independente, iar controlul con~tiintei se pierde. De aici rezulta de
exemplu campuri anesteziate sau amnezii sistematice. Ultimele sunt
6 Les Ni!vroses, p. 358.
Aici intra fenomenul gana descris de conteJe KEYSERLING (Medito{ii sud-a11leriClllle).

127
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

"fenomene de ciidere" isterice. Acest termen medical corespunde celui


primitiv de pierdere a "sufletului".
Abaissement-ul poate fi consecinta oboselii fizice ~i psihice, a boli-
lor somatice, a afectelor puternice ~i ~ocului, care au 0 influenta deo-
sebit de nefasta asupra sigurantei de sine a personalitatii. Abaisse-
ment-ul are intotdeauna 0 influenta restrictiva asupra intregii perso-
nalitati. EI diminueaza increderea in sine ~i placerea de a intreprinde
ceva ~i ingusteaza orizontul spiritual printr-un egocentrism in expan-
siune. Poate duce, in sfar~it, la dezvoltarea unei personalitati esential
negative, care este 0 falsificare fata de ceil originara.

b. Transformare in sensu/ mu/tip/icarii. Rareori personalitatea este


de la inceput ceea ce va deveni mai tarziu. De aceea exista posibilita-
tea, cel putin in prima jumatate a vietii, multipliciirii sau schimbarii
acesteia. Ea se poate realiza prin influente externe, ~i anume prin iru-
perea inauntru a unor continuturi noi ~i vitale ~i asimilarea lor. Pe
aceasta cale se poate face experienta unui adaos esential al personalita-
tii. De aceea se presupune cii aceasta largire vine numai din afara, ~i ast-
fel se intemeiaza prejudecata cii se poate forma 0 personalitate prin
acumularea din afara. Dar cu cat este urmata mai mult aceasta reteta
~i se presupune cii orice cre~tere vine din afarii, cu atat mai tare se sa-
race~te ceea ce e inauntru. De aceea, dacii ne subjuga 0 mare idee din
afara, trebuie sa intelegem cii ea ne cuprinde numai pentru ca ceva din
noi ii vine in Intampinare ~i Ii corespunde. Bogatie Inseamna poseda-
rea unei disponibilitati psihice ~i nu 0 tolba de vanatoare plina. Tot ce
vine din afara, ca ~i tot ce riisare din interior devine propriu numai
atunci cand dispunem de un spatiu interior corespunzator marimii
continuturilor care vin din afara sau din interior. Cre~terea personali-
tatii este de fapt con~tientizarea unei largiri care vine din surse inte-
rioare. Para larghete sufleteascii nu ne putem raporta la marimea
obiectului nostru. De aceea se spune cii omul cre~te 0 data cu marimea
sarcinii sale. Dar el trebuie sa posede capacitatea de cre~tere, altfel nici
cea mai grea sarcina nu ajuta la nimic. Cel mult el se sfarma In contact
cu ea.
Un exemplu dasic al multipliciirii este Intalnirea lui NIETZSCHE cu
Zarathustra, care I-a transformat din aforist critic in poet ~i profet tra-

128
Despre rena~tere

gic. Un exemplu asemanator este Pavel, care in drum spre Damasc I-a
intalnit deodata pe Cristos. De~i acest Cristos allui Pavel nu ar fi fost
posibil lara acel Isus istoric, totu~i aparitia lui Cristos descrisa de Pavel
a provenit nu din Isus istoric, ci din incon~tientul sau.
Intr-un moment culminant al vietii, cand se deschide bobocul ~i
din ce e mic iese ceva mare, atunci "unu devine doi", iar forma mai
;nare, care exista dintotdeauna dar care a dimas invizibila, ii apare
omului cu f0rta revelatiei. Micul real ~i lipsit de speranta va atrage re-
\'elatia marelui intotdeauna in domeniul micimii sale. Dar mare!e in-
-erior ~tie ca multa~teptatul prieten al sufletului, nemuritorul, a deve-
::titacum realitate, pentru"a fi prins in inchisoarea sa8", ~ianume pen-
uu a cuprinde pe cea care I-a purtat mereu in sine ~iI-a tinut prizonier
~i pentru a lasa viata sa sa se reverse in cealalta: un moment al perico-
ului de moarte! Viziunea nietzscheeana profetica a dansatorului pe
arma9 dezvaluie pericoiul amenintator al atitudinii "de dansator pe
-arm a" fata de un eveniment caruia Pavel i-a dat cel mai inaltator
:lUme de care era capabi!.
Cristos insu~i este cel mai inalt simbol a ceea ce e nemuritor ~i as-
cuns in omul muritor.! 0 In mod obi~nuit aceasta problema este repre-
zentata printr-un motiv dublu, de exemplu prin Dioscuri, dintre care
unul e muritor ~i celalalt nemuritor. 0 parale!a indiana este perechea
de prieteni:
Doi prieteni inaripati, legati intre ei
Imbrati~eaza unul ~i acela~i copac;
Unul gusta fructele dulci,
Celalalt prive~te, lara sa manance, numai in sus.
Spiritul, coborat la un astfel de copac,
Se gase~te in incon~tienta prins;
Dar cand prive~te puterea celuilalt
~i maiestatea, atunci grijile se indeparteaza de e!.II

Efesel1 i 4, 8.
A/so spmclz ZOTllthllstrn, pp. 21 ~iurIn.: "Sufletul tau va muri mai repede decat corpu!."
:0 Vezi mai departe in: J UNG, VerslIcil eiller psychologisclzer DelltlIlIg des Trillitiitsdogmas,
paragr. 226 ~i UrIn.
:J <;:veta~vatara Upanishad lV, 6, 7, 9 in: DEussEN, Sechzig Upollishad's des Veda, p. 301.

129
Arhetipurile ~i incon9tientul colectiv

o paralela remarcabila este ~i saga islamica a lntalnirii dintre Moi-


se ~i Chadir12, la care voi reveni mai tarziu. Dar transformarea perso-
nalitatii In sensu I multiplicarii nu trebuie vazuta desigur numai in for-
ma unor asemenea evenimente semnificative. Exista ~i 0 cazuistica
obi~nuita, care poate fi realizata din istoria bolii ~ivindecarii pacienti-
lor nevrotici. La urma urmei, orice caz In care prin recunoa~terea a
ceva mai mare se rupe ~i 0 banda de fier din jurul inimii apartine aces-
tei categorii.13

c. Schimbare a structurii interne. In acest caz nu era yorba nici de


multiplicare, nici de diminuare, ci de 0 schimbare structurala a perso-
nalitatii. Amintesc ca forma principala fenomenul de posesiune, care
consta In faptul ca un continut, 0 idee sau 0 parte a personalitatii, din-
tr-un motiv sau altul, a preluat conducerea asupra individului. Conti-
nuturile care poseda apar ca ni~te convingeri, idiosincrazii strahii etc.
De regula, ele nu pot fi supuse corecturii. Trebuie sa fii un foarte bun
prieten al posedatului ~i sa ai vointa sa iei totul asupra ta, daca faci In-
cercarea de a lupta lmpotriva unor asemenea stari. Nu vreau sa stab i-
lesc 0 granita absoluta lntre posedare ~i paranoia. Posedarea poate fi
formulata ca 0 identitate a personalitatii eului cu un complex de repre-
zentare.14
Un caz frecvent este identitatea cu persona, acel sistem de adaptare
sau acea maniera prin care ne relation am cu lumea. Astfel, aproape fie-
care profesie are persona sa caracteristica. Aceste lucruri pot fi foarte
u~or studiate astazi, dnd persoanele publice apar at at de des fotogra-
fiate ln presa. Lumea impune un anum it comportament, iar profesio-
ni~tii se straduiesc sa corespunda acestor a~teptari. Pericolul este de a
fi identic cu persona, de exemplu un profesor identic cu manualul sau
sau un tenor cu vocea sa. Astfel, iata necazul. De atunci se traie~te nu-
mai ln propria biografie. Nici 0 activitate nu se mai poate desfa~ura In
mod natural. Caci este deja scris: " ... ~i atunci a facut asta ~iaia ~ia spus

12 Comllul, Sura 18.


13 in dizerta\ia mea inaugural a Zur Psychologie und Pathologie sogenal1l1ter oewlter
Phiinomene din 1902 am descris un asemenea caz de largire a personalita\ii.
14 Pentru concep\ia bisericeasca de posedare vezi DE TONQUEDEC, Les Maladies nerve-
uses au mentales et les manifestations diabolique. (eu 0 prefa\a de cardinalul VERDIER)

130
Despre rena~tere

aceasta sau aceea" ete. Ve~mantul Deianeirei i s-a lipit de piele. Atunci
este nevoie de hotararea deznadajduita a lui Hercule spre a-~i smulge
\fe~mantullui Nessus de pe corp ~i pentru a urca in focul nemuririi
pre a deveni ceea ce este de fapt. Exagerand, s-ar putea spune ca per-
ona este ceea ce un individ de fapt nu este ci el ~i alti oameni cred ca
este.IS In orice caz, ispita de a fi ceea ce pari este mare, pentru ca dese-
ori persona este platita cu bani gheata.
Exista ~i alti factori care pot obseda individul in mod decisiv. Prin-
tre ace~tia este foarte importanta a~a-numita funcfie inferioara. Nu este
aici locul pentru a detalia aceasta problematica.16 A~ vrea doar sa ob-
erv ca funqia inferioara coincide practic cu partea intunecata a per-
sonalitatii umane. Intunericul pe care il presupune orice personalitate
este locul de acces catre incon~tient sau poarta viselor. Din el cele doua
iiguri gemene, "umbra" ~i "anima", iau forma visului nocturn sau, pe
evazute, intra in posesia con~tiintei eului. Un om posedat de umbra
sa se pune singur in lumina ~i cade in propria capcana. Cand este po-
sibil, prefera sa faca 0 impresie proasta altora. De obicei este un ghi-
nionist pentru ca traie~te sub sine ~i in cel mai bun caz obtine ceea ce
nu i se potrive~te. ~i daca nu exista nici un prag de care sa se impiedi-
ce, atunci i~i face unul ~i i~i inchipuie ca a facut ceva folositor.
Posedarea de catre anima sau animus, dimpotriva, ofera 0 alta ima-
gine. In primul rand, in decursul transformarii personalitatii ies in evi-
enta acele trasaturi ale sexului opus, la barbat cele feminine ~i la fe-
mei cele masculine. Ambele forme pierd in cazul posesiei ~armul ~iva-
oarea pe care Ie au doar in starea introvertita, deci atunci cand formea-
za 0 punte catre incon~tient. Orientata spre exterior, anima este capri-
cioasa, lipsita de masura, cu toane, necontrolata, emotionala, uneori
demonic de intuitiva, rara scrupule, mincinoasa ~i mistica 17; animus,

;5 in acest context se pot citi cu folos ApllOrismen zur Lebensweislzeit de SCHOPENHAUER


(Parerga Imd Paralipomen(/ I, cap. II: "Despre ceea ce este cineva" ~i cap. IV: "Despre
ceea ce reprezinta cineva").
16 Aceasta problema importanta este tratata exhaustiv In cap. V din Psyclzologisclze Ty-
pen.
17 Vezi descrierea potrivita a 1I11imei la ULYSSESALDROVANDUS(Dendrologioe libri duo,
p.I46): "Ea parea in acela~i timp foarte moale ~ifoarte tare, ~i, in masura in care de
aproape 2000 de ani a avut cele mai schimbatoare Inrati~ari - ca ~i Proteus -, ea pro-
venea cu siguran]a din haos, adica din ratacirea agathonica a iubirii provocate celui

131
Arhetipurile ~i incan~tientul calectiv

dimpotriva, este rigid, principia!, obsedat de lege, didactic, atoate~tiu-


tor, teoretic, incalcit in cuvinte, dornic de cearta ~ide dominare.IS Am-
bii au un gust amar: anima se inconjoara de subieqi inferiori, iar ani-
mus cade intr-o gandire inferioara.
Un alt caz de schimbare structurala prive~te anumite obseryatii
rare, despre care pot vorbi doar cu anumite rezerve. Este yorba de stari
de posesie, dar in care posesia este declan~ata de ceva care e cel mai
bine desemnat drept "suflet al strabunilor", mai precis un anumit su-
flet al strabunilor. Practic, este yorba de cazuri de identificare cu mor-
tii. (Fenomenele de identitate apar desigur dupa moartea "stramo~u-
lui".) LEON DAuDET mi-a atras atentia la inceput asupra acestor posi-
bilitati prin cartea sa dezordonata, dar geniala, L'Heredo. El presupune
ca in structura personalitatii sunt prezente paTti componente ale stra-
1110~ilor,care, brusc, in anumite conditii, i~i fac aparitia. Astfe!, indivi-
dul cade nemijlocit intr-un rol ancestral. $tim acum ca acest luctu are
o semnificatie foarte mare la primitivi. Nu ia na~tere doar presupune-
rea ca in copii se reincarneaza spirite ale strabunilor, ci se ~i incearca
transpunerea lor incopii, prin faptul ca acestora li se dau nume cores-
punzatoare. De asemenea, primitivii incearca - in mod ritual- sa se
retransforme pe sine in stramo~ii lor. lndic reprezentarea australiana a
altjirangamitijna 19, sufletul stramo~esc pe jumatate animalic, a carui
reinviere cultica e de 0 mare semnificatie funqionala pentru viata tri-
bului. Aceste reprezentari din epoca de piatra erau foarte raspandite,
ceea ce se mai poate constata inca pe numeroase vestigii in alte locuri.
De aceea nu este improbabil ca aceste forme originare ale trairii sa se
repete ~i astazi ca identificari cu sufletul strabunilor, ~i'cred ca am Ya-
zut astfel de cazuri.

d. Identificarea cu un grup. Vrem sa trecem la discutarea unei alte


forme de traire a transformarii, pe care 0 desemnez ca identificare cu
un grup. Mai exact, este yorba de identitatea unui individ cu un nu-

care era cetii\ean balanez, Lucius Agatha Priscus." 0 descriere similarii se giise~te ~i
in Hypllerotomachia des Poliphilo. (vezi LINDAFIERZ-DAVID,Der Liebestraum des Po-
liphilo, pp. 205 ~iurm.) .
18 Vezi EMMAlUNG, Eill Beitrag 2um Problem des Allimus.
19 Vezi LEVy-BRUHL,La MytllOlogie primitive.

132
Despre rena~tere

mar de oameni care au, ca grup, 0 traire comuna a transformarii.


Aceasta este 0 situatie psihologid deosebita ce nu trebuie confundata
cu participarea la un ritual al transformarii care, de~i se desfa~oara in
fata unui public, nu se bazeaza in nici un caz pe identitatea de grup ~i
nici nu determina in moo necesar a~a ceva. Este cu totul altceva cand
transformarea este trait a in grup. Intr-un grup mai mare de oameni,
care sunt legati printr-o dispozitie deosebita ~i sunt identici unii cu al-
tii, ia na~tere 0 traire a transformarii ce se poate com para cu greu cu 0
transformare individuala. 0 traire de grup are loc la un nivel mai pro-
fund al con~tiintei de cat dad este traitii individual. Este 0 realitate fap-
tul d atunci cand se aduna mai multi oameni ~i se unesc printr-o dis-
pozitie comuna ia na~tere un suflet comun in grup, care se afla sub ni-
velul celui individual. Cl.nd un grup este foarte mare ia na~tere un fel
de suflet animalic comun. De aici faptul d morala organizatiilor mari
este mereu indoielnid. Este inevitabil ca psihologia unei adunari de
oameni sa cada la nivelul celei a unei multimi.20 Deci dad am in grup
ceea ce se nume~te 0 traire com una, aceasta are loc la un nivel relativ
mai adanc al con~tiintei: de aceea aceasta traire de grup este mult mai
&ecventa de cat 0 traire individuala a transformarii. Este ~imai u~or de
atins, dci multimea are 0 mare forta de sugestie. Individul din multi-
me devine u~or 0 victima a propriei sugestibilitati. Este nevoie doar sa
e intample ceva, de exemplu 0 propunere care a cucerit masa, ~i indi-
vidulo accepta, chiar dad e imorala. In masa nu se simte responsabi-
litatea, dar nici frica.
Astfel, identificarea cu un grup este 0 cale simp la, u~oara; dar trai-
rea de grup nu ajunge mai adanc. Se schimba ceva in individ, dar nu
se impune nimic, dimpotriva: individul e impulsionat sa caute mereu
masa, pentru a-~i intari trai.rea ~i a putea sa creada in ea. Caci atunci
cand nu mai e In multime este un alt om, care nu mai poate reprodu-
ce starea anterioara. In masa domina participation mystique, care nu
este altceva de cat 0 identitate incon~tienta. Se merge de exemplu la tea-
tru: imediat privirile se cauta; fiecare se uita cum prive~te celalalt ~itoti
sunt prin~i In piasa invizibila a relatiilor reciproce incon~tiente. Dad
aceasta stare spore~te, atunci individul este purtat de valul comun al
20 Vezi LE BON, Psychologie der Masserl.

133
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

identitatii. Aceasta poate fi un sentiment placut - 0 oaie Intre zeci de


mii de oi. Dacii percep cii aceasta multime este 0 mare ~i minunata uni-
tate, atunci sunt un erou, ridicato data cu grupul. Cfmd Imi revin, des-
copar cii numele meu este cutare ~i cutare, ca locuiesc pe strada cuta-
re la al treilea etaj ~i ca aceasta poveste a fost In fond foarte frumoasa;
sper cii va avea loc ~i maine, astfellncat sa ma pot simti iar ca un In-
treg popor, ceea ce este mult mai bine decatun simplu civil XY.Cum
acesta este un drum u~or ~i comod ciitre cre~terea In rang a personali-
tatii, omul a format mereu grupuri care faceau posibile trairi colective
ale transformarii. Reidentificarea apoi Cll stari ale con~tiintei mai joa-
se ~i mai primitive este deseori legata de 0 cre~tere a sentimentului de
viata, de aici efectul de promotor vital al reidentificiirii din epoca de
piatra cu stramo~ul pe jumatate anima.21
Regresia psihologicii inevitabila In grup este, In parte cel putin,
anulata de ritual, adica de aqiunea culticii ce aduce reprezentarea fes-
tiva ~i faptele, ~i intamplarile sfinte In centrul activitatilor grupului ~i
Impiedicii multimea sa cada Intr-o pulsionalitate incon~tienta. Astfel,
prin faptul cii aqiunea culticii corespunde intereselor ~i atentiei indi-
vidului, ea face po sibil pentru acesta 0 traire relativ individuala ~i In
grup, ramanand astfelln oarecare masura con~tient. Dar dacii lipse~te
relatia cu un centru, care exprima, prin intermediul simbolisticii sale,
incon~tientul, atunci sufletul de masa devine un punct central fasci-
nant, tragand in urma sa toti indivizii. De aceea adunarile de oameni
sunt de obicei focarele epidemiilor psihice22, pentru care evenimente-
Ie din Germania sunt un exemplu clasic.
Acestei valorizari esential negative a psihologiei i se ridica obieqia
cii exista ~iexperiente pozitive, de exemplu un entuziasm pozitiv care
Ii da aripi individului sa realizeze fapte pozitive sau un la fel de pozitiv
sentiment de solidaritate umana. Fapte de acest fel nu trebuie neglija-
te. Comunitatea poate sa ofere individului curaj, atitudine ~i Indraz-
neala, care In izolare ar fi repede pierdute. Ea Ii poate treziamintirea

21 Alljirallgnmitijlla. Vezi in aeest sens riturile triburilor australiene: SPENCER and GIL-
LEN, The Nortlzem 7J-ihes of Central Australia, ea ~i LEVy-BRUHL, I.c.
22 Amintese de catastrofala panica starnita de adaptarea radiofonid a unei povestiri
fantastiee scrise de H.G. WELLS (War oftlze HTclrlds) in New York eu pu\in inainte de
ultimul razboi mondial ~i care s-a repetat de eurand'in Quito.

134
Despre rena?tere

di este om intre oameni. Dar asta nu impiedicii sa Ii adauge ceva ce in-


dividul nu poseda. Asemenea daruri deseori nemeritate inseamna pe
moment 0 gratie deosebita, dar pe termen lung exista pericolul ca da-
ml sa se trans forme in pierdere, in masura in care natura umana are
labiciunea sa ia darurile drept de la sine intelese ~i de aceea sa aiba in
momente de restri~te mai degraba pretentii dela acestea decat sa se a~-
tepte la 0 performanta de la sine insa~i. Acest lucru se vede din pacate
chiar prea clai in tendinta de a cere totul de la stat, tara sa ne gandim
ca acesta e format din indivizi care ridicii pretentii. 0 dezvoltare con-
ecventa a acestei tendinte duce la comunism, unde fiecare individ este
clavul comunitatii ~i aceasta este reprezentata de un dictator, de un
tapan de sclavi. Toate triburile primitive in care societatea este orga-
nizata comunist au ~i un conduciitor cu putere absoluta. Statul comu-
nist nu este altceva decat 0 monarhie absoluta in care nu exista supu~i,
i numai iobagi.

e. Identificarea cu eroul de cult. 0 alta identificare semnificativa pen-


tru experienta transformarii este cea cu zeul sau emu], care se trans-
forma in timpul aqiunii sfinte. Multe activitati de cult au ca scop pro-
ducerea identitatii. Un exemplu clar se gase~te in Metamorfozele lui
,APULEIUS, in care mistul, un om obi~nuit, ales Helios, incununat cu 0
coroana de palmier ~i acoperit de 0 man tie misticii, este slavit de mul-
time. Sugestia comunitatii aduce cu sine identitatea cu zeu!. Participa-
rea comunitatii are loc nu numai cand mistul e supus apoteozei, ci ~i
clind aqiunea sfanta e povestita, ceea ce duce pe termen lung ~ila mo-
dificiiri psihice la individ. Cultul lui Osiris este un asemenea exemplu.
La inceput faraonul participa la zeul transformarii prin faptul cii el sin-
gur avea "un Osiris", mai tarziu cei mai distin~i din regat erau cei care
aveau un Osiris, ~i in cele din urma cre~tinismul a incoronat aceasta
dezvoltare prin faptul cii fiecare are un suftet nemuritor ~iparticipa ne-
mijlocit la divinitate. In cre~tinism, dezvoltarea incepea cand Dumne-
zeul sau Cristosul exterior devenea Cristos interior al individului ~i,
de~i in mai multi, ramanea unul ~i acela~i; un adevar anticipat chiar de
psihologia totemului, unde lamesele totemice animalul totemic era
omorat ~i facut buciiti ~i totu~i ramanea numai unul, a~a cum exista
doar un prunc Cristos ~i un Sfant Nicolae.

135
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

Prin participarea la destinul zeului, in mistere, este transformat in-


direct ~i individu!. In cre~tinismul bisericesc evenimentul transform a-
rii este indirect, in masura in care are loc-prin participare la act sau po-
vestire. Actul (dromenon) este 0 forma, povestirea sau "cuvantul" sau
"solia" este cealalta. Prima este caracteristidi pentru cultul bisericii ca-
tolice. Ultima forma este "vestirea Cuvantului" in protestantism.

f Proceduri magice. 0 alta forma a transformarii este atinsa prin-


tr-un ritual folosit in acest scop. In loc de a trai transformarea prin par-
ticipare, el este folosit intentionat pentru a provoca 0 transformare.
Aceasta devine intr-o oarecare masura 0 tehnid la care se supune
omu!. De exemplu: un barb at este bolnav ~i de aceea trebuie "innoit".
Innoirea trebuie sa i se "intample"; pentru a i se intampla, el este tre-
cut printr-o gaura din perete la capul patului sau ~i este deci renascut,
sau: prime~te un alt nume ~i astfel un alt suflet; atunci demonii nu il
mai recunosc, sau: trebuie sa tread printr-o moarte figurata, sau: el
este, in mod grotesc, trecut printr-o piele de vad ce il manand ~i apoi
il elimina, sau: trece printr-o 'ablutiune sau printr-o baie baptismala ~i
se transforma intr-o fiinta semidivina cu un caracter nou ~i un destin
metafizic schimbat.

g. Transformare tehniciL In afara de folosirea magid a ritualului


exist a ~i tehnici speciale, care atrag, alaturi de gratia corespunzatoare
ritualului, ~i striiduinta mistului de a-~i atinge scopu!. Aici este yorba
de 0 traire a transformarii care este obtinuta prin mijloace tehnice. In
acest context intra acele exercitii numite yoga in Rasarit ~i exercitia spi-
ritualia in Apus.In cazul acestor exercitii este yorba de 0 anum ita teh-
nid ce este prescrisa mai mult sau mai putin exact ~i are ca scap un
anumit efect psihologic, sau cel putin se straduie~te in aceasta direqie.
Acesta este cazul at at in yoga rasariteana, cat ~i in metodele apusene
corespunziltoare.23 Sunt deci tehnici in adevaratul inteles al cuvantu-
lui, in care s-au prelucrat procesele transformarii la origine naturale.
Acolo unde mai devreme, cand nu existau premise istorice, apareau
transfonnari spontane sau naturale, sunt folosite acum aceste succe-

23 Vezi in acest sens JUNG, Zur Psychologie iistliclzer Meditatioll.


Despre rena~tere

siuni de evenimente tocmai pentru a ajunge la transformare. Vreau sa


explic sub forma unui basm cum au luat na~tere aceste metode:
A fost odata un batran curios. El traia Intr-o pe~tera, unde se ferea
de galagia satelor. Avea reputatia de vrajitor, ~i de aceea avea elevi care
voiau sa Invete de la el arta vrajitoriei. Dar el nu se gandea la a~a ceva.
1voia doar sa ~tie mereu ce era ceea ce el nu ~tia dar de care era sigur
di se Intampla. Dupa ce s-a gandit mult timp la ceea ce e de negandit,
;:IU mai ~tia ce sa faca, a~a ca a luat 0 creta ~i a tacut desene pe toti pe-
retii pe~terii sale, pentru a afla cum ar arata ceea ce nu ~tia el. Dupa
multe Incercari a nimerit cercul. "Asta e bine", a simtit el, ,,~i pun un
atrat Inauntru", ~i a~a era ~i mai bine. Elevii erau curio~i, ei ~tiau doar
di se Intampla ceva cu batranul ~i ar fi dorit foarte mult sa ~tie ce face
acesta. A~a ca I-au Intrebat: "Ce faci acolo Inauntru?" El nu le-a ras-
uns. Atunci ei au descoperit desenele de pe pereti ~iau spus: "Asta e!",
i apoi au imitat desenele. Astfel au inversat Insa, tara sa-~i dea seama,
intregul proces: ei au anticipat rezultatul ~i au sperat sa obtina cu for-
a ~i ace1proces care dusese la acel rezultat. A~a s-a Intamplat atunci ~i
a~a se Intampla ~i acum.

h. Transformare naturalii. Am indicat deja ca alaturi de procesele de


transformare tehnice exista ~i transformari naturale. Acestea din urma
formeaza baza tuturor reprezentarilor despre rena~tere. Natura Insa~i
cere 0 moarte ~i 0 rena~tere. Batranul alchimist DEMOCRIT spune: "Na-
tura se bucura de natura, natura Imbrati~eaza natura, natura biruie na-
tura."24 Exista procese naturale de transformare care ni se Intampla fie
cii vrem, fie ca nu, fie ca ~tim sau nu. Aceste procese dau na~tere unor
considerabile efecte suflete~ti, care In sine i-ar face ~i pe cei Inclinati ca-
tre meditatie sa se Intrebe ce li s-a Intamplat. Ca ~ibatranul din poves-
tea noastra, vor desena mandale, vor intra In cercullor ~i, In perplexi-
tatea ~i stramtoarea Inchisorii alese de ei Insi~i, pe care au dorit-o a fi
un refugiu, se vor transforma In fiinte Inrudite cu Dumnezeu. Manda-
lele sunt laca~uri de Inceput, ba chiar gaoace ale Inceputului, lotu~i din
care ia na~tere un Buddha. Yoginul se prive~te pe sine, stand In pozitia
de lotus, transformat In forma nemuritoare.

24 BERTHELOT, Collectioll des allciell5 (/lchimistes grecs, II, I, 3, p. 43 (45).

137
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

Procesele naturale de transformare se anunta mai ales in vise. Am


prezentat in alta parte 0 serie de simboluri onirice ale procesului de in-
dividuatie.25 Erau vise care foloseau tara exceptie simbolistica rena~te-
rii. Era yorba in acel caz de un proces lung de transformare interioara
~iinve;;mantare in alta fiinta. Acea "alta fiinta" este celalalt din noi, per-
sonalitatea viitoare, urmatoare ~imai mare, pe care am cunoscut-o deja
ca prietenul sufletesc interior. De aceea este 0 consolare pentru noi sa
gasim, reprezentat;;i figurat prin aqiune sfanta, prietenul ;;icompanio-
nul, ca de exemplu in acea relatie de prietenie dintre Mithras ;;i zeul
soarelui, care reprezinta 0 taina pentru ratiunea educata, caci ea obi;;-
nuiqte sa priveasca aceste lucruri tara compasiune. Dar daca ar igno-
ra sentimentul, ar descoperi ca el este prietenul care, a~a cum 0 arata
monumentele, e luat de Sol in carul solar. Este reprezentarea prieteniei
dintre doi barbati, care este imagiflea exterioara a unei realitati inte-
rioare: nu este nimic altceva de_catreprezentarea relatiei cu prietenul
interior sufletesc, in care natura insa;;i vrea sa ne transforme in acel al-
tul care sun tern tot noi ;;i pe care totu;;i nu 11vom atinge niciodata
complet. Omul este perechea de Dioscuri, in care unul e muritor, iar
celalalt nemuritor; ei sunt mereu impreuna ;;itotu;;i nu formeaza nici-
odata in intregime unul. Procesele transformarii vor sa ii apropie pe
cei doi, insa con;;tiinta emite rezistente, pentru ca celalalt apare mai in-
tai ca strain ;;i straniu ;;i pentru ca nu ne putem obi;;nui cu gandul ca
nu suntem singurii stapani ai casei. Noi preferam sa fim mereu eu ;;i
nimic altceva. Dar ne confruntam cu prietenul sau du;;manul interior,
;;i de noi depinde daca el este prietenul sau du;;manul nostru.
Nu trebuie sa fim bolnavi mintali pentru a auzi vocea lui. Dimpo-
triva, acesta este lucrul cel mai simplu ;;i mai natural. Ne putem pune,
de exemplu, 0 intrebare la care acesta raspunde. Fluxul ideatic curge
mai departe ca intr-o discutie obi~nuita. Se poate numi "asociere" sau
"discutie cu sine" sau "meditatie" in sensul batranilor alchimi;;ti care
11desemnau pe partenerul de discutie ca "aliquem alium internum", un
anumit altul, interior.26 Aceasta forma a colocviului cu prietenul sufle-
tesc are un corespondent chiar ;;i in metoda din Exercitia spiritualia ale

25 Eranos-]alzrbuclz 1935. Acest material se gasqte in forma liirgita ~i prelucrata in: Psy-
chologie und Alchemie.
26 RULANDUS, Lexicon alchemioe, p. 327, vezi mediTaTio.

138
Despre rel1a~tere

ui IGNATJUS27,fire~te cu precizarea ca numai cel care mediteaza vor-


ile~te, iar discursul-replica interior este sarit. Acesta probabil ca trecea
deept reprobabil, caci era produs de om, ca ~i astazi. Prejudecata nu
mai este moral-metafizica, ci mai r3.u: intelectuala. "Vocea" este expli-
.:ata ca asociere prosteasca, ce este intr-o anumita masura inutila, a~a
m funqioneaza un ceas defect. Sau se spune: "Acestea sunt doar idei-
:e mele", chiar daca la 0 observatie mai atenta s-ar putea stabili ca e
rurba de idei negate sau care nu au fost niciodata gandite con~tient; ca
si cum tot ce e psihic ~i observat de eu ar fi apartinut mereu de el!
_.li.ceastii hybris sluje~te scopului mentinerii ~i suprematiei con~tiintei,
:are trebuie protejata de 0 dizolvare in incon~tient. Dar ea ar ceda jal-
-;c, daca incon~tientului i-ar veni sa transforme cateva idei lipsite de
ns in obsesii sau daca ar produce alte simptome psihogene de care
.::on~tiinta nu vrea in nici un caz sa raspunda.
Verdictul nostru in privinta vocii interioare se mi~ca intre doua ex-
rreme: ea fie trece drept un nonsens total, fie drept vocea lui Dumne-
zeu. Nimanui nu ii trece prin cap ca ar exista ~i0 cale de mijloc. Cela-
~]t este atM de unilateral In felul sau, precum este ~i eu!. Din conflic-
::II celor doi pot reie~i adevar ~i sens, fire~te numai daca eul vrea sa re-
:Ull1oascapersonalitatea celuilalt. Hare deja eo ipso personalitate, ca ~i
cile unui bolnav psihic, dar un colocviu adevarat este posibil abia
.!..l]ncicand eul recunoa~te existenta unui partener de discutie. Aceas-
:.. Iecunoa~tere nu poate fi pretinsa de la nimeni, caci la urma urmei

:::':1 oricine e potrivit pentru exercitia spiritualia. Nu este 0 discutie daca


::uar ne adresam celuilalt - cum face, de exemplu, GEORGESANDin
"'iscutiile sale cu prietenul ei spirituaj28; pe 30 de pagini vorbe~te doar
3. ~ia~teptam degeaba sa II auzim pe celalalt. Dupa colocviul din exer-

.-:ria urmeaza probabil gratia muta, in care scepticul modern nu crede.


ar cum ar fi daca Cristos interpelat ar raspunde nemijlocit in cuvin-
;.e!eunei inimi pacatoase? Ce baze teribile ale indoielii ar fi spulbera-
-~ De ce nebunie n-ar trebui sa ne temem?Se intelege de ce imagini-
~ divine sunt preferate mute ~i de ce con~tiinta eului crede in supre-

- /ZQUIERDUS, Praxis Exercitiorlll11 spirituolilll11 (p. 10): "Colloquium aliud non este,
quam familiariter loqui cum Christo Domino" ete. Colocviul nu este altceva dedit a
vorbi intim eu Cristos Dumnezeul.
Emretiel1s jour/wliers avec Ie tres riocte et tres habile doctellr Piffoel ete.

139
Arhetipurile ~iineon~tientul eoleetiv

matia sa. Se intelege de ce prietenul interior apare atat de des ca du~-


man ~i de ce este a~a de departe, iar vocea sa atat de tacuta. Cine "ii este
aproape, este aproape de foc"29.
Poate cii alchimistul a gandit asemanator cand a spus: "Alege ca
piatra pe cel datorita ciiruia regii sunt slaviti in coroanele lor ~i medi-
cii i~i vindecii bolnavii, ciici acesta este aproape de foe. "30 Alchimi~tii
proiecteaza intamplarile interioare in forma exterioara, ~i astfella ei
prietenul interior apare sub forma "pi~trei", despre care Tractatus au-
reus spune: "Intelegeti, fii de intelepti, ce va spune piatra: apara-ma ~i
eu te voi apara, da-mi ce e al meu pentru ca eu sa te ajut. "31 Aici un
scoliast32 observa: "Cautatorul adevarului aude piatra, ca ~i pe fliosof,
vorbind dintr-o singura gura." Filosoful este Hermes, iar piatra este
identica cu Mercurius, care este Hermes roman33. Din cele mai vechi
timpuri Hermes este mistagogul ~i psihopompul alchimi~tilor, priete-
nul ~i sfatuitorullor34, care Ii conduce spre telul operei lor. El este "tan-
quam praeceptor intermedius inter lapidem et discipulum"35. Dar al-
tora prietenulle apare in forma lui Cristos sau Chadir sau a unui guru
vizibil sau invizibil. EI poate sa aparii ~i sub forma unui conduciitor so-
cial sau personal. In acest caz colocviul este extrem de unilateral. Nu
are loc 0 discutie interioara, ci posibilul discurs al celuilalt apare ca ac-
tiune a lui, deci ca intamplare exterioara. Alchimistului i-a devenit vi-
zibila in transform area substantei chimice. Deci daca cineva a ciiutat
transformarea, a gasit-o in exterior in substanta, iar transformarea

29 Neutestamentliche Apokryphell, p. 35.


30 Un Pseudo-Aristotel in: Rosarium philosophorum, 1550,fo1.Q.
31 "Largiri vis mihi meum" (Vrei sa-mi dai ee e al meu) este variant a obi~nuita, de ci-
tit conform primei edi\ii din 1566 in: Ars chemica, sub titlul Septem tractatus seu ca-
pitula Hennetis Trismegisti, aurei, ~ide asemenea in: Teatr. ClIem., 1613,IV,~i MAN-
GET, Bibliotheca chemica curiosa I, 400 ~iurm. jll Rosarium philosophorum, 1550,fo1.
E IV se gase~te0 alta varianta: "Largire mihi ius meum ut te adiuvem" (Da-mi ce e
dreptul meu, pentru ea sa te ajut), eeea ee reprezinta 0 toana interpretativa, dar im-
portanta pentru interpretarea alchimiei, a autorului anonim al Rosarium-ului.
32 MANGET, I.e.,p. 430b.
33 Detalii in: Psyeholagie WId AlclIemie (paragr. 84 ~iurm.) ~i Der Geist Mercurius (pa-
ragr. 278 ~iurm. ~i289).
34 Vezifrumoasa rugaeiune a Astrampsychos: 'E:\.Ot flat KUpte 'Epflii, unde se spu-
ne la sfiir~it:"Eu sunt tu, ~itu e~tieu". (REITZENSTEIN, Poimandres, p. 21.)
35 MANGET, 1.e.:"inva\atorulmijloeitor in acela\i timp intre piatra ~ielev."
Despre rena~tere

acesteia i-a strigat: "Eu sunt transformarea", iar unii au fost atat de in-
teligenti in eat au ~tiut: "Este transformarea mea, dar nu una persona-
la, ci transformarea unui muritor in ceva nemuritor din mine, care s-a
eliberat din inveli~ul murito[, care sunt eu, ~i s-a trezit la propria via-
la, ~i care a urcat in barca soarelui ~i poate ma ia ~i pe mine."36
Aceasta este 0 idee foarte veche. Am ajuns in Egiptul de Sus, in ve-
cinatatea Assuan-ului, la un mormant egiptean vechi, care a fost des-
chis de curand. in spatele intrarii se afla un mic co~ din trestie cu ca-
davrul uscat al unui nou-nascut, invelit in straie saracacioase. Probabil
cii sotia unui muncitor a pus copilul mort in mormantul demnitaru-
lui pentru ca acel copil sa ia parte la mantuire c8.nd va urca in barca
soarelui, caci a fost ingropat intr-un loc sfant.

3. EXEMPUL UNEI SERII SIMBOLICE, CARE ILUSTREAZA


PROCESUL TRANSFORMARII

Ca exemplu aleg forma care joaca un mare rolln mistica islamica,


~i anume Chadir, Verdele. El apare in a 18-a Sura din Coran, care con-
tine un mister al rena~terii; ea este intitulata "Pe~tera". Pe~tera este 10-
cui rena~terii, acea cavitate secreta in care qti inch is pentru a fi innoit.
Coranul spune despre ea: "Daca ai fi vazut soarele cum se indrepta in
dreapta pe~terii la rasarit, iar la apus se lasa catre stanga, in timp ce cei

36 Piatra ~i transformarea ei sunt reprezentate ca rena~tere a lui homo philosophicus, al


doilea Adam (Aurora collsurgells, quae dicitur Aurea hora, in: Artis auriferae!, p.185
~i urm.), ea suflet omenese (Cartea lui Krates in: BERTHELOT, La Chimie au moyen
ilge, III, 50), ea fiinta sub- ~i supraordonata omului ("Hie lapis est subtus te, quan-
tum ad obediantiam: supra te, quo ad dominium: ergo a te, quantum ad seientiam:
circa te, quantum ad aequales" (Aceasta piatra este sub tine, ea sup us: peste tine, ca
stapan: dupa tine, ca cunoa~tere: imprejurul tau, ca egal)) (RosilluS ad Sarratrmtam
in: Art. aurif !, p. 310), ca via\a ("sanguis est anima, et anima est vita, et vita lapis
noster est" (sangele e suflet, iar sufletul e via\a, iar via\a e piatra noastra)) (TractaLUs
Aristotelis in: Art. rlurif. !, p. 347, de asemenea Rachaidibi fragmmtum in: Art. aurif
!, pp. 398 ~i 401), ca Maria virgo (De arte chimica in: Art auri(.I, p. 582), ca omul in-
su~i ("tu es eius minera ... et de te extrahitur ... et in te inseparabiliter manet" (tu qti
mineralul sau ... ~i din tine este el extras ... ~i in tine ramane inseparabil)) (RosilluS
ad Sarratalltam in: Art. aurif!, p. 311).

141
Arhetipurile ?i incon?tientul colectiv

adormiti se adunau in mijloc."37 "Mijlocul" este centrul in care se aWl


comoara sau unde are loc incubatia sau sacrificiul sau transform area.
Cea mai frumoasa dezvoltare a acestei simbolistici se afla pe altarul
mithraic38 ~i in reprezentarile alchimice ale substantei transformarii39,
care apare mereu intre soare ~iluna. Reprezentarile Crucificiirii urmea-
za de asemenea acest tip. Aceea~i dispozitie simbolicii se gase~te la ce-
remoniile de transform are (respectiv vindecare) ale indienilor Nava-
jo.40 Un asemenea loc de mijloc sau al transformarii este pe~tera, in
care cei ~apte se odihnesc, tara a biinui cii sunt pe cale sa obtina un plus
de viata apropiat de nemurire. Cand s-au-trezit, au aflat cii au dormit
309 ani.
Legenda are urmatorul sens: cui i se intampla sa nimereasca in acea
pe~terii, adicii in pe~tera pe care fiecare 0 are in sine sau in acel intune-
ric aflat dincolo de con~tiinta, acela va fi implicat intr-un proces de
transformare incon~tient la inceput. Prin imersiunea in incon\,tient el
duce la 0 relatie a con\,tiintei sale cucontinuturile incon~tiente. De aici
poate reie\,i 0 modificare cu consecinte importante, fie in sens pozitiv,
fie in sens negativ, a personalitatii sale. Deseori aceasta transformare
este interpretata in sensul unei prelungiri a vietii naturale sau ca 0 as-
piratie cMre nemurire. Primul caz corespunde multor alchimi\,ti, mai
ales lui PARACELSUS(in tratatul De vita longa41), ultimul, in chip cla-
sic, misterelor eleusine.
Numarul \,apte, al celor care dorm, arata prin sfintenia sa42 ca este
I yorba de zei care s-au transformat in somn \,i se bucura astfel de tine-
i
I
37 P. 241.
38 CUMONT, Textes et monuments figures relatif' (ll/X misteres de Mithra II.
39 Vezi in aceasta privin\a mai ales viziunea incununata din visullui Zosimos: "EI
purta un obiect care era alb de jur-imprejur ?i stralucea de frumusele ?i care avea
numele (mesouranismo heliou) pozilia soarelui in mijlocul cerului" (lUNG, Ei-
nige Bemerkungen zu den \fisionen des Zosimos, p. 23 ?i Die \fisionen des Zosimos,
parag. 86).
40 MATTHEWS, The Mountail! Chal1t,?i STEVENSON, Ceremollial ofHasjelti Dail;is.
41 0 prezentare a invalaturii secrete indicate in acest tratat se gase?te in Paracelsus als
geistige Erscheimmg (paragr. 170 ?i urm.).
42 Diferitele variante ale Iegendei vorbesc ba de ppte, ba de opt tineri. In povestirea din
Coran al optulea este un caine. Coranul aminte~te ~i alte versiuni (in Sura] 8): "Unii
spun: ei erau ... trei, iar cainele era aJ patrulea; aJlii spun: erau cinci, ~i eu cainele
~ase... ; allii insa spun: erau 1apte, 1i eu cainele opt" (p. 242). Cainele aparline aces-

142
Despre rena~tere

rete eterna.43 Multumita acestei constatari ~tim deja ca este yorba de


povestirea unui mister. Destinul reIat at al figurilor numinoase n prin-
de pe ascultator, deoarece povestea exprima procese paralele din incon-
~tientul acestuia pe care la integreaza astfel din nou con~tiintei. Relua-
rea starii originare este importanta in masura in care viata ~i-a capatat
iar prospetimea tineretii.
Dupa povestea celor ~apte adormiti urmeaza in Coran observatii
morale ce par fara legiitura. Lipsa de legatura este doar aparenta, in re-
alitate sentimentul inaltator este substanta de care au nevoie cei care
nu pot rena~te, ci trebuie sa se multumeasca cu faptele morale, deci cu
respectarea legilor. Deseori comportamentul condus dupa legi este in-
locuitorul transformarii spirituale.44 Dupa aceasta urmeaza povestea
lui Moise ~i Josua ben Nun, servitorul sau:

"Moise ii spune servitorului sau: nu vreau sa incetez sa umblu, chiar dad


voi dlatori 80 de ani pana voi ajunge la locul unde se intalnesc cele doua mari.

tora. Se poate sa fie yorba aici de tipica nesiguran\a dintre ~apte sau opt (analoaga cu
cea dintre trei ~i patru), pe care am subliniat-o In PsycllOlogie ulld Alchemie (paragr.
200 ~i urm.). De la ~apte la opt apare acolo figura lui Mephisto, care a luat na~tere,
cum se ~tie, din caine. De la trei la patm al patrulea este diavolul sau femininul, pe 0
treapta superioara este mater Dei (vezi In acest sens prezentarile mele In: Psyclwlugie
und Religion, paragr. 124 ~i urm.). Se poate sa fie vorba de 0 nesiguran\a asel11ana-
toare cu cea de la numararea egipteanului noua (paut = company of the gods; vezi
BUDGE, The Gods of the Egyptialls I, p. 88). Legenda se refera la persecutarea cre~ti-
nilor de catre Decius pe la 250. Ea are loc in Efes, unde "doarl11e", nu a murit loan.
Cei ~apte care dorm s-au trezit iara~i sub domnia imparatului 'reodosiu al II-lea.
(408-450). Ei au dormit deci aproape 200 de ani.
43 Cei ~apte sunt vechii zei ai planetelor. Vezi in acest sens BOUSSET, Hauprpro/Jleme der
Gllusis, pp. 23 ~i url11.
44 Supunerea sub lege, pe de 0 parte, ~i libertatea "copiilor lui Dumnezeu", deci a renas-
cu\ilor, pe de alta parte, sunt subliniate in Epistolele lui Pavel. Este yorba de doua cla-
se de oameni relativ diferite, care se diferentlaza printr-o mai mare sau mai mica dez-
voltare a con~tiin\ei, ca ~i de omul superior ~i inferior dintr-unul ~i acela~i individ.
Sarkikos ramime pentru totdeauna sub lege, doar pneumatikos este capabil de rena~-
terea Intru libertate. Aceasta situa\ie corespunde paradoxului aparent insolubil al ce-
rin\ei de ascultare a bisericii ~i a liberta\ii fa\a de lege pe care 0 sus\ine in acela~i timp.
Astfel, legend a din CarmI vorbqte lui pnewnatikos ~i promite libertate celui care are
urechi sa auda. Dar cel care, ca ~i sarkikos, nu are urechi sa auda, acela gase~te pacea
in supunerea oarba fa\a de voin\a lui Allah.

143
Arhetipurile ~i ineon~tientul coleetiv

Dupa ce au ajuns aici, au uitat de pe~tele care ~i-a urmat drumul catre mare
printr-un canal. Dupa ce au trecut de acest loc, Moise a spus catre servitorul
sau: adu-ne masa de pranz; caci am obosit in aceasta calatorie. Dar acesta a ras-
puns: uite ce mi se intampla! Cand ne odihneam langa stanca, am uitat pe~te-
Ie. Numai Satan poate fi motivul pentru care I-am uitat ~i nu mi-am amintit
de el, ~i intr-un mod miraculos acesta a scapat in mare. Atunci Moise a spus:
acolo este atunci locul in care yom cauta. ~i s-au intors pe drumul pe care au
venit. ~i atunci I-au gasit pe unul dintre servitorii no~tri, binecuvantat cu gra-
tie ~i intelepciune. Atunci Moise i-a spus: sa te urmez oare, astfel incat tu, in-
tru conducerea mea, sa ma inveti 0 parte din intelepciunea pe care ai invatat-o?
Dar el a raspuns: nu vei rezista cu mine, caci cum ai putea sa asculti rabdator
lucruri pe care nu Ie poti intelege? Dar Moise a raspuns: ma vei gasi, cu voia
lui Dumnezeu, rabdator, ~i nu voi fi in nici 0 privin\a neascultator. Acela a
spus: atunci, daca vrei sa ma urmezi, nu ai voie sa ma intrebi despre nimic,
pana cand nu-\i voi da eu insumi raspunsul. ~i astfel au mers ei, pana cand au
ajuns la un vapor in care acela a facut 0 gaura. Atunci Moise a spus: ai facut
gaura tocmai pentru ca echipajul sa se scufunde? Ce ai facut ma sperie. Dar
acela a raspuns: nu ti-am spus dinainte cii nu ma vei suporta cu rabdare? Dar
Moise a raspuns: 11l1-miface repro~uri ca am uitat, ~i nu face ca supunerea mea
sa fie atat de grea. Mai departe, au intalnit un tanar, pe care acela I-a omorat.
Atunci Moise a spus: ai omorat un om nevinovat. intr-adevar, ai comis 0 ne-
dreptate. Dar acela a raspuns: nu ti-am spus dinainte ca nu vei avea rabdare?
Atunci Moise a zis: daca te voi mai intreba ceva de acum lncolo, sa nu ma mai
rabzi langa tine. Ia aceasta ca pe 0 scuza. Au mers mai departe, pana au ajuns
la locuitorii unui anumit ora~, de la care au cerut mancare. insa ace~tia nu vo-
iau sa ii primeasca. Ei au gasit un zid care amenin\a sa se prabu~easca; dar ace-
la I-a reparat. Atunci Moise i-a zis: dacii ai vrea, ai gasi sigur recompensa pen-
tru aceasta. Dar acela a replicat: aici ne despaqim. Dar mai intai vreau sa-ti co-
munic semnifica\ia lucrurilor pe care nu ai avut rabdare sa Ie supoqi. Ace! va-
por apaqinea unor oameni saraci care aveau de lucru pe mare, ~i I-am facut
nefolositor pentru ca ii urmarea un conducator care fura orice vapor intalnit
in cale. in ce 11 prive~te pe tanar, parintii sai sunt oameni credincio~i, ~i ne te-
meam sa nu ii amageasca cu ratacirile ~i necredinta sa; de aceea am dorit ca
Domnul sa Ie dea in schimb un fiu mai bun. Acel zid apaqinea unor tineri din
ora~ care sunt orfani. Sub el se afla 0 comoara pentru ei, ~icum tatallor era un
om drept, este voia Domnului tau ca ei in~i~i,cand vor ajunge la maturitate, sa

144
Despre rena~tere

ridice comoara. A~aca nu am aqionat dupa bunul plac. Vezi,aceasta este ex-
plicatia lucrurilor pe care nu ai avut rabdare sa Ie suporti."45

Aceasta poveste este 0 largire ~i 0 explicitare a legendei celor ~apte


oameni adormiti ~i a problemei rena~terii. Moise este omul in cautare,
in "quest". In aceasta drumetie este insotit de "umbra" sa, de "servitor"
au de omul "inferior" (pneumatikos ~i sarkikos in doi indivizi). Josua
este fiullui Nun. Acesta din urma este un nume de pe~te46, ceea ce in-
dica provenienta lui Josua din adancul marii, din intuneric ~i din lu-
mea umbrelor. Pasajul critic este atins la "confluenta a doua mari". Ea
este interpretata ~i ca fiind canalul de Suez, unde se apropie marea es-
tica ~i cea vestica. Este de asemenea ~i mijlocul, pe care I-am gasit deja
in proomiumul simbolic, dar a carui semnificatie nu a fost recunoscu-
ta de la inceput de carre om ~i umbra sa. Ei ~i-au uitat pe~tele, care re-
prezinta sursa de hrana. Pe~tele 11indica pe Nun, tatal umbrei, omul
carnal, care provine din obscuritatea creatorului. Pe~tele a fost trezit la
viata ~i a sarit din co~, pentru a urma drumul catre casa, catre mare,
adica tatal, stramo~ul animal ~i creatorul vietii se des parte de omul
con~tient, ceea ce inseamna 0 pierdere a sufletului instinctual. Acest
proces este un fenomen de disociere bine-cunoscut in psihopatologia
nevrozelor, care e in legatura intotdeauna cu 0 unilateralitate a atitu-
dinii con~tiintei. Dar in masura in care procesele nevrotice nu sunt alt-
ceva decM exagerari ale fenomenelor normale, nu e de mirare daca lu-
cruri asemanatoare apar ~i in sfera normalului. Este yorba de cunos-
cuta "pierdere a sufletului" la primitivi, a~a cum am descris mai sus in
capitolul despre diminuarea personalitatii; in limbaj ~tiintific, este vor-
ba de un "abaissement du niveau mental". Moise ~i servitorul sau ob-
serva in curand ce s-a intamplat.
Moise s-a a~ezat, infometat ~iobosit. Se pare ca a simtit 0 lipsa, in-
ieleasa la inceput ca fiind fiziologica! Oboseala este tocmai unul din
simptomele obi~nuite ale unei asemenea pierderi de energie (libido).
lntregul proces descrie ceva tipie: ~i anume nerecunoa~terea unui mo-
ment vital; un motiv pe care 11intalnim intr-o multitudine de forme

-15 Pp. 456 ~imm.


-16 Vezi in acest sens VOLLERS, Chidher, p. 241.

145
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

mitologice. Moise i~i da seam a ca a descoperit ~i pierdut din nou in


mod incon~tient sursa vietii, fapt ce poate fi descris ca 0 intuitie remar-
cabila. Pe~te1epe care voiau sa-1 manance este un continut al incon-
~tientu1ui, care restabi1e~te legatura cu originea. El este renascutul ~i eel
trezit intru 0 noua viata. Aceasta s-a intamplat, cum spun comentari-
i1e,prin atingerea cu apa vietii. in masura in care pe~tele sare in mare,
el devine iar un continut al incon~tientului, iar descenden~ii sai se ca-
racterizeaza prin faptul ca au daar un ochi ~i 0 jumatate de cap.47
Alchimia cunoa~te de asemenea un pqte straniu in mare, "pe~te1e
rotund Taraoase ~ipiele"48, care reprezinta "elementu1 rotund", germe-
nele "pietrei vii", filius philosophorum. Apa vie~ii are 0 paralela in aqua
permanens a alchimiei. Aceasta apa este slavita ca "vivificans" ~i are
proprietatea ca dizolva tot ce e solid ~i caaguleaza tot ce e fluid. Co-
mentarii1e Coranului amintesc ca aco1o unde a disparut pe~tele marea
s-a transform at in uscat, in care se vede inca urma pe~te1ui.49 Pe acea
insula s-ar afla acum Chadir, in mijloc. 0 interpretare mistica spune ca
ar sta "pe un amvon (tron) de lumina intre marea superioara ~i cea in-
ferioara"50, deci tot lntr-o pozi~ie mediana. Apari~ia sa pare sa fie in le-
giitura cu dispari~ia pe~te1ui. Aproape ca pare ca el insu~i este pe~tele.
impotriva acestei supozitii avem faptul ca ~i comentarii1e a~aza sursa
vie~ii in obscuritate.51 Adancu1 marii este obscur ("mare tenebrosita-
tis"!). intunericu1 i~i are paralela in nigredo alchimic, care apare dupa
coniunctio, dnd femininu1 a preluat in sine masculinul.52 Din nigredo
iese "piatra", simbo1ul sinelui nemuritor, iar prima sa apari~ie e C0111-
parata cu "ochii de pe~te"53.

47 L.c., p. 253.
48 Allegoria super Turbam in: Art. aurif I, p. 141.(Aion, paragr. 195~i urm.)
49 V OLLERS, I.e., p. 244.
50 L.e., p. 260.
51 L.e., p. 258.
52 Vezi mitul "Visio Arislei", mai ales in versiunea lui Rosarium philosophorwn (Art. all-
rif. II, p. 246), inecarea soarelui in fantana lui Mercurius ~i leul verde, care inghite
soarele (I.e., pp. 315~i 366).Vezi in acest sens Die Psychologie rler Ubertl'l/g/lng (pa-
ragr. 467 ~i urm.).
53 Piatra alba apare in timpul procedurii la marginea vasului ca "pietre pre\ioase orien-
tale, ca ochi de pe~te" ("tanquam oculi pisciwn"; vezi HOLLANDUS, Opera mineralia,
p. 286; ~i LAGNEUS, Harmonia chemica in: Teatr. chem., 1613,IV, p. 870).Ochii apar
la sfar~itullui nigredo 0 data Ct1 inceputullui albedo. 0 compara\ie corespunzatoare
Despre rena~tere

~i Chadir reprezinta sinele. Proprietatile sale il califica astfel: el s-ar


fi nascut intr-o pe~tera, deci in intuneric; este "eel care traie~te mult",
care, ca ~i Hie, se innoie~te periodic. Ca ~i Osiris, este taiat in bucati la
"far~itul zilei, ~i anume de Antichrist. Dar el poate sa se trezeasca iar la
,iata. El este analog celui de-al doilea Adam, drept care e interpretat
pe~tele renascut54, un sfatuitor, un Paraclet, "fratele Chadir". In orice
caz, Moise il recunoa~te ca pe 0 con~tiinta superioara, de la care a~teap-
12. invatatura. ~i acum urmeaza acele fapte de neinteles care arata cum

percepe con~tiinta eului felul superior in care sinele conduce destinul.


Pentru mistul capabil de transformare este 0 poveste consolatoare,
pentru cel ascultiitor insa este 0 atentionare de a nu carti impotriva au-
toritatii de neconceput a lui Allah. Chadir nu reprezinta doar intelep-
c:iunea superioara, ci ~i aqiunea corespunzatoare acesteia, care se afla
dincolo de ratiunea omeneasca.
Ascultatorul unei asemenea povestiri se va identifica cu Moise care
cauta ~i cu Josua care uita, iar povestea ii arata cum se desfa~oara re-
a~terea care aduce nemurirea. In mod semnificativ, nu Moise ~i nici
osua nu se transform a, ci pe~tele uitat. Acolo unde dispare pe~tele este
LOCU] de na~tere allui Chadir. Din insignifiant ~i uitat, ba chiar din im-

~robabi], ia na~tere fiinta nemuritoare. Acesta este un motiv curent a]


na~terii eroului ~i nu mai trebuie demonstrat.55 Cititorul Bibliei i~i va

sunt acele scilltillne, care apar in intunericul materiei. Aceasta idee e dedusa din Zah.
4, 10: "Quis enim despexit dies parvos? Et laetabuntur, et videbunt lapidem stanne-
um in manu Zorobabel. Septem isti, Oculi sunt Domini, qui diseurrunt in univer-
sam terram." "Da, eei care au dispre\uit ziua mieilor ineeputuri, to\i aeeia vor vedea
Cl1bucurie piatra finala in mana lui Serutbatel. Aee~ti ~apte sunt oehii Domnului,
care privese peste intreg pamill1tul." (E1RENAEUSORANDUSin introdueerea tratatu-
lui lui FLAMMELasupra hieroglifelor, fol. A 5). Sunt eei ~apte oehi ai lui Dumnezeu
pe piatra de temelie a noului Templu (Zah. 3, 9). eei ~apte indica eele ~apte stele, zeii
planetelor, care sunt reprezenta\i de alchimi~ti in iadul subpamantean (MYLIUS,Phi-
losophia reforl11nta, p.167). Ei "dorm in Hades" sau sllnt "Iega\i" (BERTHELOT,A/ell.
grecs, IV, xx, 8, p. 181). Prin asta se face referire la eei ~apte care dorm.
V OLLERS,I.e., p. 254. Probabil ea aiei este 0 influen\3 ere~tina. Vezi masa eu pe~te a
ere~tinilor timpurii ~i simbolistica pe~telui. Pentru simbolistiea pe~tellli vezi "Beitrage
zur Symbolik des Selbst" (Aion) ..
u Pentru alte exemple vezi Wandhl1lgen und SY1Jlbole der Libido (partea a doua). in 10-
cuI multor materiale alchimiee eitez veehiul verso "Hie lapis exilis extat, precio quo-
que vilis,! Spernitur a stultis amatur plus ab edoetis" (Aeeasta piatra invizibila are un
pre\ mie; ea e dispre\uita de pro~ti, dar eu atat mai iubita de inva\a\i) (Rosaril11phi-

147
Arhetipurile ji ineonjtientul eoleetiv

aminti de Isaia 53, 2 ~i urm., unde este descris "cavalerullui Dumne-


zeu", ~i de pove~tile na~terii din Evanghelii. Caracterul hranitor al sub-
stantei sau divinitatii transformarii se regase~te in multe povestiri cul-
tice: Cristos este painea, Mondamin porumbul, Dionysos vinul ete. Cu
aceste simboluri se acopera 0 realitate psihica, ce are, din punctul de
vedere al con~tiintei, numai semnificatia a ceva de asimilat, dar a ca-
rui natura este de fapt ignorata. Simbolul pe~telui 0 indica nemijlocit:
este influenta "hranitoare" a continuturilor incon~tiente care intretin,
prin flux constant de energie, capacitatea de viata a con~tiintei, care
nu-~i poate produce singura energia. Capacitatea de transformare este
acea radacina insignifianta ~i aproape invizibila (==incon~tienta) a con-
~tiintei, din care totu~i ia na~tere intreaga putere a acesteia. Cum in-
con~tientul este resimtit ca strain, ca non-eu, este foarte bine ca este
reprezentat printr-o forma straina. El este, pe de 0 parte, cel mai ne-
semnificativ, dar pe de alta parte, in masura in care contine in poten-
tia acea totalitate "rotunda", este ~i cel mai semnificativ. "Rotundul"
este de fapt ace a comoara care e ascunsa in pe~tera incon~tientului56
~i a carei personificare este tocmai aceasta fiinta personala ce formea-
za unitatea superioara a con~tiintei ~i incon~tientului. Este 0 figura
asemaniitoare lui Hiranyagarbha, Purusha, Atman ~i misticului Bud-
dha. Pentru acesta am ales din acest motiv termenul "sine" ~i am in-
teles prin el 0 totalitatesufleteasca ~i in acela~i timp un centru, care
nu coincide cu eul, ci 11include pe acesta, ca un cerc mai mare unul
mal mle.
Sentimentul nemuririi care apare in transform are e in legatura cu
natura proprie incon~tientului. Lui ii revine ceva aspatial ~i atemporal.
Dovada empirica pentru aceasta se gase~te in a~a-numitul fenomen te-
lepatic, care este contestat inca de un scepticism exagerat, dar care in
realitate apare mult mai des dedt se crede in generaL57 Presimtirea ne-
muririi se bazeaza, mi se pare, pe un straniu sentiment de dilatare spa-
losophorul11 in: Art. aurit II, p. 210). "Lapis exilis" construiejte poate a punte ciitre
"Iapsit exillis", Graalullui WOLFRAM VON ESCHENBACH.
56 Vezi in aeest sens "Die Visionen des Zosimos" in: VOIl dell Wurzez,J des Bewuj!tseills.
57 Vezi RHINE, Neulalld der See/e. Aiei gasim ji a privire de ansamblu asupra experimen-
telor mai veehe. Pana acum nu au fast aduse obieqii sus\inute impotriva acestor re-
zultate. De aeeea, Ie pandqte pericolul de a treee neobservate.
Despre rena~tere

{io-temporala. Mi se pare chiar di ritualurile de deificare din misterii


ar fi 0 proieqie tocmai a acestui fenomen sufletesc.
Caracterul de personalitate al sinelui se exprima in legenda lui Cha-
dir foarte clar. Tocmai povestirile care nu sunt in Coran con tin acest
lucru in mare masura. VOLLERS da multe dovezi in acest sens in lucra-
rea sa foarte des citata. Intr-o dilatorie in Kenia am avut un condudi-
tor de safari care era un somalez sufit. Pentru el, Chadir era 0 figura
extrem de vie, ~i m-a asigurat di mi s-ar putea intampla oricand sa-l
intalnesc pe Chadir, dici sunt un m'tu-ya-kitabu58, un "om al dirtii"
(adidi al Coranului). EI a dedus din discutiile noastre di eu sunt un mai
bun cunosditor al Coranului decat el insu~i (ceea ce fire~te nu inseam-
na mult). De aceea ~i credea di sunt "islamu". Mi-a spus di a~ putea sa-l
intalnesc pe Chadir sub forma unui barb at de pe strada sau acesta ar
putea sa apara in noapte ca lumina alba ~ipura sau - ~i aici a mu~cat
dintr-un fir de iarba zambind - a~a ar putea fi vazut ~i cel verde. El
insu~i a primit odata ajutor ~i consolare din partea lui Chadir: dupa
razboi nu avea slujba ~i era intr-o stare de restri~te. Dar intr-o noapte,
cand dormea, a visat di vede la u~a 0 lumina alba, ~ia ~tiut ca era Cha-
dir. A sarit repede din pat (in vis) ~iI-a salutat evlavios cu salem aleikum
(pacea sa fie cu tine) ~i a ~tiut ca de acum inainte dorinfa sa se va fnde-
plini. Intr-adevar, cateva zile mai tarziu a primit postul de conduditor
de safari de la 0 firma din Nairobi.
Acest caz arata di ~i in religia popoarelor de astazi Chadir este indi
viu ca prieten, sratuitor, consolator ~i chiar ~i invatator al oamenilor.
Pozitia sa dogmatidi a fost descrisa de somalezul meu ca maleika
kwanza-ya-mungu = primul inger allui Dumnezeu, de asemenea un
soi de "inger al Fetei", un adevarat angelos, 0 solie.
Calitatea de prieten a lui Chadir este explicata de urmatorul pasaj
din a 18-a Sura. Redau pas-ajul textual:

"ludeii te vor intreba ~i despre Dhulkarnain. Raspunde: vreau sa va poves-


tesc 0 istorie despre el. Noi i-am intarit regatul sau pe pamant ~i i-am dat mij-
locul de a-~i indeplini toate dorin\e1e. Odata eI mergea pe drum, pana a ajuns

;8 Limba este Kisuahili, lingua franca a Africii de Est. Ea contine multe cuvinte arabe,
a~a cum arata ~i acest exemplu: kitab = carte.

149
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

intr-un loe unde apune soarele, ~i i s-a parut ea aeesta intra intr-o fantana eu
noroi negru la fund. Aeolo a intalnit un pOpOLNoi i-am spus: 0, Ohulkarnain:
ori pedepse~ti aeest popor, ori te araii bland fa\a de el. Oar el a spus: aeel din-
tre ei care comite nedrepta\i, pe aeela il vom pedepsi, iar apoi trebuie sa se in-
toareala Oomnul sau, care il va pedepsi ~i mai tare. Oar cine erede ~i face fap-
te drepte, aeela prime~te 0 minunata rasplata ~i vrem sa-i u~uram poruncile
noastre. Apoi ~i-a urmat drumul mai departe, pana a ajuns in locul unde ra-
sare soarele. Ell-a gasit ridicandu-se deasupra unui pop or earuia nu ii dadu-
sem nimie pentru a se proteja de el. Aeest lueru e adevarat, caci i-am euprins
in eunoa~terea noastra pe tOii eei care au fost eu el. ~i-a urmat drumul mai de-
parte, pana a ajuns intre doi munii, unde a gasit un popor care abia ii iniele-
gea limba. Ei i-au spus: 0, Ohulkarnain, Jadsehudseh ~i Madsehudseh au adus
putrezieiunea in lara. E~ti muliumit daca noi iii platim un tribut eu eondiiia
sa ridiei un munte intre ei ~i noi? Oar el a raspuns: puterea eu care m-a inzes-
trat Oomnul este mai buna decat un tribut. Sta\i alaturi de mine, ~i voi inalia
un zid puternie intre ei ~ivoi. Adueeii-mi bueaii mari de fier, pentru a umple
spa\iul dintre eei doi munii. EI a spus mai departe: sufla\i, pentru ea fierul sa
stralueeasea preeum focul. Apoi a spus: adueeii-mi minereu topit pentru a-I
turna deasupra. Astfel ei (Jadsehudseh ~i Madsehudseh) nu au putut niei sa
uree, niei sa gaureasea zidul. Atunci Ohulkarnain a spus: am racut aeest lueru
prin mila Oomnului meu. Oar daca ragaduiala Oomnului meu va fi indeplini-
ta, atunci el va transforma zidul in praf; dar fagaduiala Oomnului meu este
adevarata. In acea zi oamenii, unul dupa altul, ca valurile marii, vor eadea; ~i
cand se va sufla in trambi\a, atunci ii vom aduna pe tOii. In acea zi vom da ia-
dul eelor neeredineio~i, ai caror ochi ~iale caror urechi erau astu pate, astfel in-
cat n-au putut auzi somalia mea."

lntalnim ~i aiei din nou una dintre acele !ipse de legatura care nu
sunt rare in Carano Ce ar trebui sa gandim despre aceasta trecere apa-
rent brusca la Dhulqarnein, eel cu doua coarne, ~i anume Alexandru
eel Mare? Facand abstraqie de anacronism (cronologia lui Mohamed
nu-i oricum prea buna), nu se vede bine de ce trebuie sa apara aici
Alexandru. Dar trebuie sa se ~tie ca Chadir ~i Dhulqarnein sunt acea
mare pereche de prieteni pe care V OLLERS 0 compara pe drept cuvant
eu Dioseurii. Legatura psihologid ar fi deei urmatoarea: Moise a avut
o zguduitoare traire a sinelui, care i-a adus in fala ochilor cu mare cla-

150
Despre rena~tere

ritate procese incon~tiente. Gmd vine dupa aceia la oamenii sai, la iu-
dei, care se numara printre necredincio~i, ~i vrea sa explice trairea pe
care a avut-o, el 0 face tot in forma povestirii misterelor. In loc sa vor-
beasca despre sine insu~i, vorbe~te despre "cel cu doua coarne". Moise
lnsu~i este un "incornorat", astfel incH inlocuirea cu Dhulqarnein este
plauzibila. Apoi el descrie ~ipoveste~te istoria acestei prietenii, cum ~i-a
ajutat Chadir prietenii. Dhulqarnein calatore~te de la apusul pana la
rasaritul soarelui. El descrie deci drumul innoirii soarelui prin moarte
i intuneric catre inaltare. Prin aceasta se indica iara~i ca Chadir este
cel care nu numai ca se afla alaturi de oameni la nevoie, dar Ii ~i ajuta
la rena~tere. 59 Coranul nu face nici 0 diferenta in aceasta prezentare in-
tre Allah, care vorbe~te la persoana a doua, ~i Chadir. Dar este clar ca
in acest pasaj sunt puse in aplicare aqiunile de ajutor descrise mai sus,
de un de se vede in ce masura Chadir este 0 clarificare sau "incarnare"
a lui Allah. Relatia de prietenie dintre Chadir ~iAlexandru joaca un rol
deosebit incomentarii, de asemenea ~irelatia cu profetul Hie. VOLLERS
nu crede de cuviinta sa compare perechea de prieteni Gilgamesch ~i
Enkidu.60
Moise trebuie deci sa descrie faptele celor doi prieteni poporului
sau sub forma impersonala a povestirii misterelor. Psihologic, aceasta
inseamna ca transformarea trebuie reprezentata sau perceputa ca trai-
ta de "altul". De~i Moise insu~i, in trairea sa Chadir, sta in locullui
Dhulqarnein, el trebuie sa-l numeasca in povestire pe acesta in locul
sau. Acest lucru nu e intamplator, caci marele pericol psihic care e le-
gat de obicei de individuatie, de devenirea de sine, cansta in identifi-
carea con~tiintei eului cu sinele. De aici ia na~tere 0 inflatie care ame-
ninta sa dizolve con~tiinta. Toate culturile mai primitive sau mai vechi
au un simt deosebit pentru "perils of the soul" ~i pentru caracterul pe-
riculos ~i iresponsabil al zeilor. Cu alte cuvinte: ele nu au pierdut inca
un anumit instinct sufletesc al aproape imperceptibilelor ~i totu~i atat
de esentialelor procese de fundal, ceea ce nu putem afirma deloc de-
spre cultura contemporana. Amenintatoare, fire~te, dar de neinteles, sta

59 Acela~i lucru indicat in povqtile alexandrine evreie~ti. Vezi BIN GORTON, Der Born
Judas 1II, pp. 133 ~i urm., legend a "pe~terii sfinte", ~ip. 153, povestea "apei vie\ii", care
e inrudita eu Sura 18.
60 Vezi ~iJUNG, Symbole der WalldlulIg, paragr. 282 ~iurm.

151
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

in fata ochilor no~tri perechea de prieteni NIETZSCHE ~i Zarathustra,


deformata de inflatie. ~i ce sa credem despre Faust ~iMephisto? Hybri-
sui faustic este deja primul pas ciitre nebunie. Mi se pare cii in faptul
ca la inceputul transformarii Faust este un caine, ~inu un pe~te comes-
tibil, iar figura transformata este un diavol, ~i nu un prieten intelept
"inzestrat cu mila ~i intelepciunea noastrii", este cheia intelegerii enig-
maticului suflet germanic.
Trecand peste anumite detalii din text, vreau sa amintesc ~i con-
struqia zidului impotriva lui Jadschudsch ~i Madschudsch. Acest mo-
tiv repeta ultima fapta a lui Chadir din actul precedent, ~i anume re-
construqia zidului ora~ului. Dar de aceasta data zidul semnificii 0 apa-
rare puternicii impotriva lui Gog ~i Magog. Pasajul s-ar putea referi la
Apocalipsa 20, 7 ~i urm.:

,,$i dnd s-au implinit 1000 de ani, Satana va fi liber din inchisoarea sa ~i
va ie~i, pentru a seduce paganii din cele patm capete ale lumii, pe Gog ~i Ma-
gog, pentru a-i aduna la cearta, al carar numar este dt nisipul marii. $i ei s-au
ridicat de-a lungul pamantului ~i au inconjurat armata Sfantului ~i ora~ul iu-
bit."

Dhulqarnein preia aici rolullui Chadir ~i construie~te un zid in-


destructibil pentru poporul care locuie~te "intre doi munti". Acesta
este desigur locul de mijloc, care trebuie protejat de Gog ~i Magog,
masele du~manoase nedeterminate ~i nelimitate. Din punct de vede-
re psihologic, este iara~i yorba de sine, care troneaza la mijloc ~i este
descris in Apocalipsa ca "ora~ iubit" (Ierusalim in punctul de mijloc al
pamantului). Sinele este eroul a carui na~tere este deja amenintata de
puteri colective invidioase; comoara slavita de toti ~i care isca cearta,
~i in sfar~it zeul care este imbucatatit de originara ~iintunecata putere
a intunericului. lndividuatia in semnificatia sa psihologica este un
opus contra naturam, care creeaza in stratul colectiv un horror vacui ~i
care determina ciocnirea puterilor suflete~ti colective. Povestirea mis-
terelor, despre perechea de prieteni, promite proteqie61 celui care in
cautarea sa a gasit comoara. Insa la un moment dat, conform prezice-
61 A~a cum Dioscurii salveaza de la Inee.
Despre rena~tere

rii lui Allah, zidul protector va cadea, ~i anume in ziua sfaqitului lu-
mii, deci psihologic atunci cand con~tiinta individuala se stinge in va-
lul intunericului, deci atunci cand are loc un sfaqit allumii subiectiv.
Prin aceasta se intelege aceI moment in care con~tiinta se scufunda iar
in acel intuneric din care iqise la inceput, ca ~i insula lui Chadir, ~i
anume moartea.
Dar povestirea misterelor continua in escatologie: in aceasta zi (a
Judecatii) lumina se intoarce la lumina eterna, iar intunericulla intu-
nericul etern. Contrariile se despart ~iincepe 0 durata atemporala care
reprezinta tensiunea mare ~i de aceea improbabila stare a inceputului,
tocmai datorita despartirii absolute a contrariilor; acest lucru e in opo-
zitie cu conceptia care vede sfar~itul intr-o "complexio oppositorum".
Cu aceasta privire asupra eternitatii, paradisului ~i iadului se inche-
ie seria simbolicii a celei de a 18-a Sure. In ciuda caracterului ei apa-
rent lipsit de legatura ~i deseori doar aluziv, ea este 0 reprezentare
aproape fara lacune a unei transformari sut1ete~ti pe care astazi, dato-
rita cunoa~terii psihologice, 0 recunoa~tem drept un proces de indivi-
duatie. Datorita vechimii legendei ~i construqiei spirituale primitive a
profetului, procesul decurge exclusiv in afara con~tiintei, sub forma po-
vestirii misterelor despre prieten sau perechea de prieteni ~i faptele
acestora. De aceea totul este indicat doar ~i golit de consecinte logice,
Insa exprima atat de bine arhetipul intunecat al transformarii in cat
erosul religios pasional al arabilor este pe deplin satisIacut. De aceea fi-
gura lui Chadir joacii in mistica islamicii un rol insemnat.

153
VI
DESPRE PSIHOLOGIA
ARHETIPULUI INFANS

lA aparut impreuna CU 0 contribu\ie a lui KARL KERENYI ("Das Urkind in der Urzeit")
ca monografie (Albae Vigiliae VI/VU) la editura academica Pantheon, Amsterdam-Leip-
zig, 1940, sub titlul Das GMtlidle Killd. III 1IlytilOiogischcr ulld psychologischer BeleuchtUllg.
Apoi, impreuna cu studiul urmiitor din acest volul11, ca: e.G. JUNG ~I KARL KERENYI,
Eillfiihrullg ill das Wesell der MytllOlogie. Gottkilld1llythos / Eleusillisehe Mysterien, la
aceea~i editura in 1941. Edi\ie noua sub acela~i titlll, dar cu slIbtitlul Das giittliche Killd
/ Das giittliehe Miidehell la editura Rhein, Zurich, 1951.]
DESPRE PSIHOLOGIA
ARHETIPULUI INFANS

1. INTRODUCERE

AutoruPlucrarii asupra mitologiei "copilului" sau a zeitatii copil


ill-a rugat sa comentez din punct de vedere psihologic obiectul cerce-
tarii sale. Accept cu placere invitatia sa, de~i Intreprinderea lui este
:oarte temerara, avand In vedere importanta semnificatie a motivului
mitologic al copilului. Aparitia greco-romana a motivului a fost largi-
ta de KERENYIprin paralele indice, finice ~i de alta provenienta, indi-
cand astfel ca reprezentarea se poate extinde ~i mai mult. E adevarat
ca 0 descriere cuprinzatoare n-ar aduce In principiu nimic decisiv; dar
ar putea sublinia impresia aproape cople~itoare a raspandirii univer-
sale ~i a frecventei motivului. Abordarea uzuala de pana acum a mo-
tivelor mitologice care erau Impartite In domenii separate unele de al-
tele, ca filologie, etnologie, istorie a culturii ~i istorie comparata a re-
ligiilor, nu putea rasp un de cerintelor universalitatii, iar problematica
psihologica pusa de universalitate nu putea fi Inlaturata prin ipoteze
ale migratiei. Ca urmare, nici ideile lui ADOLFBASTIANnu au avut
prea mult succes la vremea_aceea. E adevarat ca deja pe atunci mate-
rialul empiric prezent era suficient pentru a trage concluzii psiholo-
gice, lipseau Insa premisele necesare acestui lucru. Cuno~tintele psi-
hologice de atunci au adus, ce-i drept, formarea miturilor In dome-
niullor, a~a cum arata exemplullui WILHELMWUNDT (Volkerpsycho-
logie), dar nu au fost In stare sa demonstreze ca acest proces exista ~i
In psihicul omului civilizat ca 0 funqie vie ~i, de asemenea, nu au vrut
1 KERF-NYI, Dos giittliche Killd.

157
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

sa inteleaga motivele mitologice ca elemente structurale ale psihicu-


lui. Fidela istoriei sale, psihologia, care a fost intai metafizicii, apoi ~ti-
in~a a funqiilor simturilor ~i apoi a con~tiin~ei ~i funqiilor sale, ~i-a
identificat obiectul cu con~tiinta ~i continuturile sale ~i a trecut com-
plet cu vederea existen~a unui suflet necon~tient. De~i diferi~i filosofi,
ca LEIBNIZ,KANT~i SCHELLING,au indicat in mod clar problema unui
suflet obscur, totu~i a fost un medic eel care s-a sim~it obligat sa se re-
fere, datorita experien~ei sale ~tiintifice ~i medicale, la incol1~tient ca
baza esentiala a sufletului. Acesta a fost CARLGUSTA V CARUS,prede-
cesorul decisiv allui EDUARDVONHARTMANN.Recent, tot psihologia
medicala a fost cea care s-a apropiat, fara presupozitii filosofice, de
problema incon~tientului. Prin multe cercetari individuale a devenit
clar ca psihopatologia nevrozelor ~i a multor psihoze nu poate scapa
de ipoteza unei parti obscure a sufletului, adica a incon~tientului. La
fel se rntampla ~i cu psihologia viselor, care este 0 terra intermedia rn-
tre psihologia normala ~i cea patologicii. In vis, ca ~irn produsele psi-
hozei, s-au realizat nenumarate legaturi, care nu pot fi comparate de-
cat cu legaturi de idei (sau eventual cu anumite produse poetice, care
deseori se caracterizeaza prin rmprumuturi din mit nu intotdeauna
con~tiente). Dacii la 0 cercetare temeinica ar fi rezultat cii in cazul ma-
joritatii acestor aparitii este yorba de cuno~tin~e uitate, medicul nu
s-ar mai fi obosit sa facii cercetari extinse asupra paralelelor individu-
ale ~i colective. In realitate, mitologeme tipice au fost observate toc-
mai la indivizii la care asemenea cuno~tin~e erau excluse ~i la care era
imposibila 0 deviere a acestora din posibile reprezentari religioase sau
din figuri ale limbii uzuale.2 Aceste rezultate au avut nevoie de presu-
punerea cii trebuie sa fie yorba de reapari~ii "autohtone" dincolo de
orice traditie, adicii de prezen~a elementelor structurale "formatoare
de mituri" ale psihicului inc()n~tient.3

2 JUNG, Die Struktur rIer Seele paragr. 317 ~i urm.


3 FREUD (Die TI"awnrleutlmg, pag. 185) a comparat anumite aspecte ale psihologiei in-
fantile cu legend a lui Oedip ~i a observat ca "eficacitatea lor universal valabila" se ex-
plica prin presupozi\ii infantile asemanatoare. Prelucrarea propriu-zisa a materialu-
lui mitologic a fost preluata de ekvii mei. (MAEDER, Essai rI'interpretatiOiI de quelque
reves, ~i Die Symbolik in dell Leg('1Jden, Mlirchen, Gebrauchen und Trliumen; RIKLIN,
Ober Gefiil1gl1ispsychosen ~i Wllngheifiillung und Symbolik im Miirchen; ABRAHAM,

158
Despre psihologia arhetipului infans

In cazul acestor produse nu este yorba niciodata (sau daar rare-


ori) de mituri formate, ci mai degraba de paqi componente ale mi-
tului care, datorita naturii lor tipice, pot fi numite "motive", "imagini
originare", "tipuri" sau "arhetipuri" (a~a cum Ie-am numit eu). Ar-
hetipul infans este un exemplu potrivit. Putem spune astazi ca arhe-
ripurile apar in mituri ~i basme, ca ~i in vise ~i in produsele fantas-
mat ice psihotice. Mediulin care sunt inserate este fire~te in primul
rand un ansamblu de sens ordonat ~i de cele mai multe ori inteligi-
bil nemijlocit, in ultimul rand 0 serie de imagini ininteligibila, iratio-
~ala, care poate fi desemnata ca deliranta, dar careia nu li lipse~te to-
ru~i un sens ascuns. La individ, arhetipurile apar ca manifestari invo-
.untare ale unor procese incon~tiente, ale caror existenta ~i sens pot
Ii deduse numai indirect; in mit insa este yorba de formatiuni tradi-
ponale dintr-un timp imemoriabi!. Ele provin dintr-o lume primiti-
\'a cu presupozitii ~i conditii spirituale, pe care Ie putem observa la
~rimitivii care exista ~i astazi. Miturile de pe aceasta treapta sunt de
:-egula despre originea tribului ~i se transmit prin repovestire de la 0
generatie la alta. Starea spirituala primitiva se deosebe~te de cea civi-
:izata numai prin faptul ca in privinta extinderii ~i intensitatii con-
~iinta este mult mai putin dezvoltata. Functii ca gandirea, vainta etc.
;m sunt inca diferentiate, ci precon~tiente, fapt care in cazul gandirii
e exprima prin aceea ca nu se gande~te con~tient, ci ca gandurile
apar. Primitivul nu poate afirma ca el gande~te, ci ca "se gande~te in
ej". Spontaneitatea actului de gandire nu se afla cauzalin con~tiinta
a, ci in incon~tientul sau. El nu este capabil nici de 0 incordare con-
~tienta a vointei, ci el trebuie sa se transpuna sau sa se lase transpus
intr-o "dispozitie a intentiei": de aici "rites d' entree et de sortie" ale
sale. Con~tiinta sa este amenintata de un incon~tient cople~itor, de aici
teama de influente magice Tare pot intersecta oricand intentiile sale
ide aceea este inconjurat de puteri necunoscute, carora trebuie sa li
-.eadapteze intr-un fe!. In starea crepusculara cronica a con~tiintei
este deseori aproape imposibil de aflat daca doar a visat sau chiar a
Trt/llm und Myt/lIls.) Urmeaza, din ~coala vieneza, RANK, Der Myt/lIls VOIl der Geburt
des Heldell. in WOlldl1l1lgelllmd SYl1lbole der Libido (1911) am prezentat 0 cercetare
mai cuprinziitoare a paralelelor psihice ~i mitologice. Vezi ~i prelegerea mea, Despre
orhetip C11 0 speeiolii culIsiderare a eOlleeptllllli de alIima (in aces! volum).

159
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

trait ceva. Manifestarea incon~tientului cu arhetipurile sale se extin-


de peste tot in con~tiinta, iar lumea mitica a strabunilor, cum este, de
exemplu, altjira sau bugari a australienilor, este 0 existenta egala cu
natura material a, daca nu chiar superioara acesteia.4 Nu lumea, a~a
cum 0 cunoa~tem noi, vorbe~te din incon~tientul sau, ci lumea necu-
noscuta a psihicului, despre care ~tim ca reproduce numai partiallu-
mea noastra empirica, ~i ca, pe de alta parte, 0 formeaza chiar pe
aceasta, corespunzator presupozitiei psihice. Arhetipul nu rezulta din
fapte fizice, ci el infati~eaza mai degrabii cum traie~te sufletul faptul
fizic, sufletul negand realitatea palpabila ~i sustinand convingeri care
contrazic realitatea.
Starea spirituala primitiva nu inventeaza mituri, ci Ie traie~te.
Miturile sunt la origine revelatii ale sufletului precon~tient, enun-
turi involuntare asujJra procesualitatii psihice incon~tiente ~i nimic
mai putin de cat alegorii ale proceselor fizice.5 Aceste alegorii ar fi
fost un joc de prisos al unui intelect ne~tiintific. Miturile au insa 0
semnificatie vitala. Ele nu numai ca reprezinta, dar ~i sunt viata su-
fleteasca a tribului primitiv, care se sfarma ~i dispare imediat daca
i~i pierde mo~tenirea mitica stramo~easca, aidoma unui om care ~i-a
pierdut sufletul. Mitologia unui trib este 0 religie vie, a carei pier-
dere reprezinta mereu ~i peste tot, chiar ~i la omul civilizat, 0 catas-
trofa. Religia insa este 0 legatura vie cu procesele suflete?ti, care nu
depind de con~tiinta, ci se petree dincolo de ea, in obscuritatea fun-
dalului psihic. Multe dintre aceste procese incon~tiente iau na~tere
din initiativa indirecta a con~tiintei, dar niciodata din vointa con-
~tienta. Altele par sa apara spontan, adica fara cauze recognoscibile
con?tiente.
Psihologia moderna trateaza produsele activitatii fantasmatice in-
con~tiente ca autoreprezentari ale proceselor in incon~tient sau ca
enunturi ale psihicului incon?tient despre sine insu~i. Se pot deosebi
doua categorii ale acestor produse. In primul rand: fantasme (inclu-
siv vise) cu un caracter personal, care se bazeaza neindoielnic pe trai-
tul, uitatul sau refulatul personal ~i care pot fi explicate exhaustiv prin

4 Faptul este cunoscut, iar literatura etnologica corespunzatoare este mai mare decat
se poate prezenta aici.
Die Struktllr der Seele, paragr. 328 ~i urm.

160
Despre psihologia arhetipului infans

anamneza individuala. In al doilea rand: fantasme (inclusiv vise) cu


un caracter nepersonal, care nu i~i au originea in trairile anterioare in-
dividuale ~i care, prin urmare, nu pot fi explicate prin achizitiile indi-
viduale. Aceste imagini fantasmatice i~i au neindoielnic analogulin ti-
purile mitologice. De aceea trebuie presupus cii ele corespund anumi-
tor elemente structurale colective (~i nu individuale) ale sufletului
uman ~i, ca ~i elementele morfologice ale corpului uman, sunt mo~te-
nite. De~i traditia ~i extinderea iau na~tere prin migratie, exista totu~i,
cum s-a mai spus, peste tot cazuri numeroase care nu pot fi explicate
astfel, ci necesita presupozitia unei reaparitii "autohtone". Aceste ca-
zuri sunt atat de frecvente, in eat trebuie presupusa existenta unui strat
ufletesc fundamental colectiv. Am desemnat acest incon~tient ca in-
Dn~tient colectiv.
Produsele acestei a doua categorii sunt atat de asemanatoare ti-
purilor structurale ale miturilor ~i basmelor, ineat pot fi considera-
~eca inrudite. De aceea este posibil ca ambele, tipurile mitologice ca
,i cele individuale, sa fi luat na~tere in acelea~i conditii. Cum s-a mai
pus, produsele fantasmatice ale celei de-a doua categorii (ca ~i cele
in prima, de altfel) iau na~tere intr-o stare redusa a intensitatii con-
stiintei (in vise, delir, viziuni etc.). In asemenea stari inceteaza inhi-
area operata de concentrarea con~tiintei asupra continuturilor in-
con~tiente, ~i astfel materialul anterior incon~tient se revarsa, ca prin
u~i larg deschise, in spatiul con~tiintei. Acest mod de aparitie este re-
gula generala.6
Intensitatea redusa a con~tiintei ~ilipsa concentrarii ~iatentiei, acest
_abaissement du niveau mental" (PIERREJANET),corespund destul de
~'(act starii con~tiintei primitive, in care trebuie banuita originea for-
illarii miturilor. De aceea este foarte probabil ca ~i arhetipurile mito-
'ogice sa fi aparut in mod asemanator ca ~i manifestarile individuale
ale structurilor arhetipale, care au lac ~i astazi.
Principiul metodic conform caruia psihologia trateaza produsele
mcon~tientului suna astfel: continuturile de natura arhetipala manifes-
-a procese in incon~tientul colectiv. Ele se refera de aceea nu la ceva

- 0 excep\ie sunt anumite cazuri de viziune spontana, "automatismes teleologiques"


(FLOURNOY) ~i procesele metodei indicate de mine a "imagina\iei active" (Zllr Em
pirie des 1l1dividllatiOilsprozejJes, cap. XI al acestui volum).

161
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

con~tient sau care a fost con~tient, ci la ceva esential incon~tient. De


aceea, in ultima instanta, nici nu se poate indica la ce se refera. Fieca-
re interpretare ramane in mod necesar la "ca-~i-cum". Nucleul semni-
ficatiei poate fi circumscris, dar nu ~i descris. Dar chiar ~i simpla cir-
cumscriere inseamna un progres esential in cunoa~terea structurii pre-
con~tiente a psihicului care era ~i cand inca nu exista 0 unitate a per-
soanei (fapt care ~i astazi este nesigur la primitivi) ~i absolut nici 0 con-
~tiinta. Aceasta stare precon~tienta poate fi observata ~i in copilaria
timpurie ~i tocmai visele acelei perioade stimuleaza continuturi arhe-
tip ale nu rareori remarcabile.7
Daca se aqioneaza deci conform principiului enuntat mai sus, nu se
mai pune problema daca un mit se refera la soare sau la luna, la tata sau
la mama, la sexualitate sau la foc sau la apa, ci este yorba numai de cir-
cumscrierea ~icaracterizarea aproximativa a unui nucleu de semnificafie
incon~tient. Sensul acestui nucleu nu a fost niciodata con~tient ~inici nu
va fi niciodata. EI a fost ~iva fi numai interpret at, ~i fiecare interpretare
care se apropie intr-o anum ita masura de sensul ascuns (sau - din
punctul de vedere al intelectului ~tiintific - de nonsens) ~i-a ridicat pre-
tentia nu numai asupra adevarului ~ivalabilitatii absolute, ci ~i asupra
veneratiei ~i devotiunii religioase. Arhetipurile au fost ~i sunt puteri su-
flete~ti ale vietii, care vor sa fie luate in serios ~iau grija, intr-un mod cu-
rios, sa capete valabilitate. Ele au fost mereu aducatoare de proteqie ~i
salvare, iar incalcarea lor are drept consecinta bine cunoscutele "perils of
the soul"s din psihologia primitivilor. Ele sunt ~istimulii infailibili ai tul-
burarilor nevrotice ~i chiar psihotice, caci se comporta la fel ca organe
ale corpului sau sisteme funqionale organice neglijate sau maltratate.
Ceea ce enunta mereu un arhetip este in primul rand 0 asemana-
re din punctul de vedere allimbii. Daca vorbe~te despre soare ~i 11
identifica cu leul, regele, comoara aparata de balaur ~i "puterea vin-
decatoare" sau data to are viata a omului, el nu este nici unul, nici ce-
lalalt, ci tertul necunoscut, care se exprima mai mult sau mai putin
potrivit prin toate aceste asemanari, dar care - fapt ce este constant
o suparare a intelectului - ramane necunoscut ~i neformulabil. Din
7 Material de specialitate se gase~te numai in rapoarte netiparite ale Seminarului psi-
hologic al ~colii tehnice superioare, Zurich 1936-] 939.
8 Peri cole ale sufletului.

162
Despre psihologia arhetipului infans

acest motiv, intelectul ~tiintific cade mereu in tertipuri explicative ~i


-pera sa termine definitiv cu fantoma. Fie ca stradaniile se chemau
t'uhemerism sau apologetica cre~tina sau iluminism in sens restrans
sau pozitivism, intotdeauna se ascundea in spatele lor mitul in haine
Doi, care se ofere a ca 0 cunoa~tere definitiva dupa modelul sfant stra-
yechi. In realitate nu se poate scapa in mod legitim de baza arhetipa-
Iii fara a deelan~a 0 nevroza, la fel cum nu se poate scapa de corp ~i
de organele sale fara sinucidere. Daca arhetipurile nu pot fi negate
au facute cumva inofensive, fiecare treapta culturala a diferentierii
(Qn~tiintei este confruntata cu sarcina de a gasi 0 noua interpretare,
mespunzatoare treptei, pentru a lega viata trecuta, inca existenta in
noi, cu viata prezenta care ameninta sa dispara. Daca aceasta nu se
intampla, ia na~tere 0 con~tiinta fara radacini, care nu mai este orien-
lata in trecut, care sucomba neajutorata tuturor sugestiilor, adica
ractic devine predispusa epidemiilor psihice. 0 data cu trecutul
ierdut, care a devenit "neinsemnatul", devalorizatul, ceea ce nu va
mai fi valorizat, s-a pierdut ~i vindecatorul, caci vindecatorul este fie
neinsemnatul insu~i, fie provine din acesta. El ia na~tere in "transfor-
marea formei zeilor" (ZIEGLER) ca vestitor sau ca prim nascut al noii
beneratii ~i apare nea~teptat in locuri improbabile (na~tere din piatra
sau capac, brazda de ogor, apa etc.) ~i ca forma dubla (prichindel, pi-
tic, cop ii, animal etc.).
Acest arhetip al "zeului copil" are 0 larga raspandire ~i este intim
amestecat cu toate celelalte aspecte mitologice ale motivului copilului .
. .ici nu mai este nevoie sa indicam "copilul Isus" inca viu, care i~i dez-
yaluie, in legenda Christophorus, aspectele tip ice de "mai mic decat mi-
cui ~imai mare de cat marele". In folelor, motivul capilului apare in for-
ma piticului ~i spiridu~ului ca explicare a puterilor naturale ascunse .
.\cestui domeniu ii apartine ~i figura elasica tarzie a avu-pwnaplov, a
omuletului de metal9, care insufletea pana tarziu in Evul Mediu pe de 0
parte minele10, pe de aha parte metalele alchimiceI] ~i mai ales il repre-
zenta pe Mercurius cel renascut in forma campleta (ca hermafrodit, ca

9 M. BERTHELOT, Collectioll des anciens alchimistes grecs, III, xxxv, p. 20l.


10 G. AGRICOLA, De animalltibus sllbtermlleis; A. KIRCHER, MUlldlls subterraneus,
VIII,4.
11 MYLlUS, Philosophia reformllta.

1n3
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

filius sapientiae sau ca infans nosterI2). Multumita interpretarii religioa-


se a "copilului", au fost pastrate din Evul Mediu ~i anumite dovezi care
arata "copilul" nu numai ca figura traditionala, ci ~i ca viziune trait a
spontan (ca a~a-numita "invazie a incon~tientului"). Amintesc viziunea
"baiatului despuiat" la MEISTERECKHART~i visul FRATELUIEUSTA-
CHIUSI3. Relatari interesante asupra unor asemenea trairi spontane se
gasesc ~i In pove~tile cu fantome engl~ze~ti, in care este yorba de viziu-
nea unui "Radiant Boy", care pare sa fi fost viizut Intr-un loc unde sunt
Intalnite ruine antice.14 Aceasta forma este interpretata ca avand semni-
ficatie funesta. Se pare chiar ca este yorba de figura unui "puer aeternus",
care a devenit nefast din cauza "transformarii formei", imparta~ind des-
tinul zeilor antici ~i germanici care au devenit cu totii duhuri rele. Ca-
racterul mistic al trairii este demonstrat ~i de Faust allui GOETHE,Par-
tea a doua, in care Faust Insu~i este transformat intr-un baiat ~iluat In
"corul baietilor fericiti", ca "stadiu de papu~a" al Doctorului Marianusl5.
In ciudata poveste Imperiul fara spatiu a lui BRUNOGOETZapare 0
figura de "puer aeternus", numita Fo (=Buddha), cu coruri intregi de
baieti "nefericiti" cu semnificatie nefasta. Amintesc acest caz numai
pentru a indica vivacitatea prezenta In to ate timpurile a acestui arhetip.
In domeniul psihopatologiei, motivul in fans apare frecvent. Dese-
ori este copilulnebun la femei bolnave psihic, care de regula e interpre-
tat in mod cre~tin. Apar ~i homunculi, ca In reriumitul caz SCHREBER 16,
unde apar In eete ~i tortureaza bolnavul. Dar eel mai clar ~imai plin de
sens se manifesta motivul copilului in terapia nevrozei In cadrul proce-
sului de maturizare a personalitatii stimulat de analiza incon~tientului,
pe care I-am desemnat ca proces de individuatie.17. In cazullui este vor-

12 Allegoria super librum wrbae in: Artis auriferae!, p. 161.


'3 Texte aus der deutschen Mystik des 14. Ulld 15. fahr/ul1lderts, pp. 143 ~i urm. ~i 150 ~i
urm.
14 INGRAM, The HauHted Homes alld Family TTllditions of Great Britain, pp. 43 ~i urm.
15 Exista 0 veche autoritate in alchimie numit MORIENES, MORIENUS DE RAND MARIA-
NUS (De campositione alchemiae in: MANGETUS, Bibliotheca chemica curiosa J, p. 509
~i urm.). In cazul caracterului pronuntat alchimic allui Faust, Partea a doua, 0 ase-
menea legatura nu e nea~teptata.
16 Denkwiirdigkeiten eines Nervenkmnkell.
17 Prezentare generala in: Bewuf~tsein, Unbewuj~tes lmd Individuatioll, StudiuJ X al aces-
tui volum. Fenomenologie speciala in urmatoare1e capitole, de asemenea in: Psycho-
Despre psihologia arhetipului in fans

~a de procese precon~tiente care, treptat, in forma fantasmelor mai


:nult sau mai putin modelate, tree in con~tiinta sau devin con~tiente in
:orma viselor sau, in sfar~it, sunt facute con~tiente prin metoda imagi-
~atiei active 18. Aceste materiale contin din plin motive arhetipale, prin-.
e care deseori motivul infans. Deseori copilul este modelat pornind
_e la exemplul cre~tin, dar ~i mai frecvent el se dezvolta din stadii pre-
:iminare necre~tine, ~i anume din animale subterane, cum ar fi croco-
Cilii,balaurii, ~erpii sau chiar maimutele. Frecvent copilul apare in po-
:Hul florilor sau dintr-un ou de aur sau ca punct central al unei man-
dale. In vise apare ca fiu sau fiicii, ca Miat, tanar sau fecioara, uneori
2Vand 0 origine exoticii, chineza, indiana, cu pielea de culoare inchisa,
~u cosmicii, inconjurat de stele sau cu 0 coroana de stele, ca fiu regesc
__u copil de vrajitoare cu atribute demonice. Ca un caz special al mo-
:ivului "valorii greu de atins"19, motivul in fans este foarte schimbator
5i ia toate formele posibile, ca cea de piatra pretioasa, perla, floare, vas,
u de aur, cuaternitate, bila de aur etc. Se dovede~te a fi capabil sa fie
-nlocuit cu imagini asemanatoare de acest feI.

2. PSIHOLOGIA ARHETIPULUI INFANS

a. Arhetipul ca stare a trecutului

In ceea ce prive~te psihologia motivului nostru, trebuie sa observ


.:a orice enunt asupra a ceea ce e pur fenomenalla un arhetip cade in
:::lod necesar sub incidenta criticii de mai sus. Nu trebuie sa ne lasam
'ci un moment prada iluziei cii un arhetip ar putea fi explicat ~irezol-
t. Chiar ~i cea mai buna incercare explicativa nu este nimic altceva
~ecat 0 traducere mai mult sau mai putin fericita in alt limbaj de ima-
?ni. (Limba nu este altceva decat imagine!) In eel mai bun caz visilm

logie wzd Alchemie (partea a daua; "Traumsymbole des IndividuationsprozeBes") ~i


Zur Empirie des IlJdivinuatiolJsprozefles, Studiul XI al aeestui volum.
Die Beziehungen zwischelJ nem Ich lIlJd dem Ullbewu{3teu, partea a doua, III (ea ~i Die
traIJSZe11de1lte FunktiolJ).
_~ Symbole der Wand/wzg.

165
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

mitul mai departe ~i Ii dam 0 forma moderna. Iar 0 interpretare sau 0


explicare afecteaza sufletul, de aici rezultand consecinte corespunza-
toare pentru propria stare de bine. Arhetipul este - ceea ce nu trebuie
uitat niciodata - un organ sufletesc care se gase~te la oricine. 0 expli-
catie proasta inseamna, in mod corespunzator, 0 atitudine proasta fata
de acest organ, care dauneaza acestuia. Insa cel care sufera in final este
cel care explica prost. "Explicatia" trebuie sa fie data astfelincat sa se
pastreze sensul funqional al arhetipului, adica este garantata 0 legatu-
ra suficienta ~i corespunzatoare a con~tiintei cu arhetipul. Acesta este
un element structural psihic ~i de aceea 0 parte componenta in mo -
vital necesara a bugetului sufletesc. El reprezinta sau personifica anu-
mite date instinctive ale psihicului obscur, primitiv, practic radacin;;.
invizibila a con~tiintei. Ce semnificatie elementara are legatura Cl:
aceasta radacina 0 arata preocuparea spiritului primitiv pentru rdati;;.
cu anumiti factori "magici", care nu sunt altceva de cat ceea ce desem-
nam noi ca arhetipuri. Aceasta forma originara de religia formeaza ~i
acum esenta eficienta a oricarei vieti religioase ~ia~a va fi mereu, indi-
ferent care va fi forma viitoare a acestei vieti.
Pentru arhetip nu exista nici un inlocuitor "rational", a~a cum nu exis-
ta nici pentru creierul mic sau rinichi. Organele corpului pot fi cercetate
anatomic, histologic ~idin punct de vedere al dezvoltarii. Aceasta cores-
punde cu descrierea unei fenomenologii arhetipale ~i cu 0 reprezentare
comparata a acesteia. Sensul unui organ corporal reiese numai din ches-
tionarea teleologica. De aici se na~te intrebarea: care este scopul biologic
al arhetipului? A~a cum fiziologia raspunde la intrebarea despre corp, 12
fel psihologia trebuie sa raspunda la aceea~i intrebare despre arhetip.
Cu constatari de genul: motivul infans este 0 rama~ita a amintirii
despre propria copilarie, ~iexplicatii asemanatoare, intrebarea este doar
ocolita. Daca insa - modificand u~or aceasta fraza - spunem ca mo-
tivul copilului ar fi 0 imagine a anumitor lucruri din propria copilarie
pe care am uitat-o, ne apropiem mai mult de adevar. Dar cum in cazul
arhetipului este yorba de intreaga omenire ~i nu de 0 imagine care
apartine unui singur individ, atunci formulam mai bine astfel: mativu'
infans reprezinta aspectul precon~tient al copilariei sufletului colectiv.20

20 Nu e de prisos sa observam ca 0 prejudecata profana identifica motivul capilului cu


experien\a concreta "copil", ca ~i cum capilul real ar fi presupozi\ia cauzala a existen-

166
Despre psihologia arhetipului in fans

Nu este 0 gre~eala sa ne reprezentam mai intai istoric acest


=nunt, in analogie cu anumite experiente psihologice, care spun cii
~nele segmente ale vietii individuale se pot personifica in asemenea
::1asura, ineat se ajunge la 0 autoprezentare: de exemplu, ne vedem
?e noi in~ine ca copii. Asemenea experiente vizionare - fie ca au loc
:n stare de vis sau de veghe - sunt legate de conditia ca in prealabil
5J fi avut loc 0 disociere intre stare a prezenta ~i cea trecuta. Aseme-
;:leadisocieri se realizeaza in baza incompatibilitatilor, de exemplu
starea prezenta a intrat in contradiqie cu stare a din copilarie. Pro-
abil s-a despaqit in mod violent de caracterul sau originar datori-
-, unei persona2! voluntare, corespunzatoare ambitiei. Prin aceasta
1. devenit necopilaros ~i artificial ~i ~i-a pierdut radiicinile. Aceasta
te 0 ocazie favorabila pentru 0 la fel de vehementa confruntare cu
.:.devarul originar.
Luand in considerare faptul ca pana acum omenirea nu a incetat sa
:aca enunturi asupra copilului divin, am putea extinde probabil analo-
pa individuala ~i asupra vietii omenirii ~i am trage astfel concluzia ca
5i omenirea intra mereu in contradictie ell conditionarea din copilaria
, adicii cu starea originara, incon~tienta ~i instinctiva, ~i cii pericolul
::.Deiasemenea contradiqii, care face posibila viziunea "copilului", este
~rezent. Exercitiul religios, adicii repovestirea ~i repetarea rituala a pro-
ului mitic, are ca scop de a aduce in fata con~tiintei imaginea copi-
:lriei ~itot ce este legat de aceasta, in scopul de a pastra intreaga lega-
ra ell conditia originara.

tei motivului copilului. in realitatea psihologica, reprezentarea empirica "copil" este


numai mijlocul de expresie (~i nici macar singurul!). De aceea, reprezentarea mito-
logica a copilului nu e 0 copie a "copilului" empiric, ci un simbol clar: este vorba de
un copil divin, minunat, non-uman, conceput, nascut ~i crescut in conditii ie~ite din
comun. Fapteie sale sunt la fei de minunate ~i monstruoase ca ~i natura sa. Doar da-
torita aces tor proprietati neempirice ia na~tere necesitatea de a vorbi de un "motiv al
copilului". "CopiluJ" mitologic apare ~i ca Dumnezeu, uria~, pitic, animal etc., ceea
ce indica 0 cauzaJitate umana nu mai putin rationala sau con creta. Acela~i lucru este
valabil ~i despre arhetipurile "tatalui" ~i "mamei", care sunt tot simboluri mitoJogice
irationale.
Psychologische Typell (paragr. 879 ~i urm.) Defini\ii, vezi suJlet, ~i Die Beziehllngen
zwischen demlch Imd delll Ul1bewuj3tel1,prima parte, cap. 3.

167
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

b. Funqia arhetipului

Motivul copilului nu reprezinta doar ceva care a fost ~i a trecut de


mult, ci ~i ceva prezent, adica nu este doar rama~ita, ci un sistem func-
tional prezent, care e menit sa compenseze, respectiv sa corijeze unilate-
ralitatile ~iextravagantele inevitabile ale con~tiintei. Esenta con~tiintei
este concentrare asupra ditorva continuturi care sunt ridicate cat mai sus
din punctul de vedere al claritatii. Con~tiinta are drept consecinta ~ipre-
supozitie necesara excluderea altor continuturi momentan la fel de ca-
pabile de a fi con~tiente. Aceasta exc!udere. cauzeaza inevitabil 0 anumi-
ta unilateralitate a continutului con~tiintei. Cum omului civilizat i s-a
dat, 0 data cu dinamica vointei, un instrument eficient pentru exprima-
rea practica a continuturilor sale, 0 data cu educarea vointei ia na~tere
pericolul mare de ratacire In unilateral ~i de digresiune In ceea ce e lip-
sit de lege ~ide radacini. Aceasta este ce-i drept pe de 0 parte posibilita-
tea libertatii umane, dar pe de alta parte este ~isursa unor nesfar~ite ad-
versitati instinctuale. Omul primitiv se caracterizeaza deci - ca ~i ani-
malul - prin neofobie ~ilegatura stransa cu traditia. Dupa gustul nos-
tru el este Intr-un mod jenant retrograd, In timp ce noi elogiem progre-
suI. Tendinta noastra progresista face pe de 0 parte posibila Implinirea
multor dorinte, dar pe de alta parte se aduna 0 vina la fel de gigantica,
prometeica ce necesita din dind In dind 0 plata sub forma unor catas-
trofe pe masura destinului. Cat timp a visat omenirea sa zboare, iar acum
am ajuns la bombardamente aeriene! Astazi se ridiculizeaza speranta
cre~tineasca Intr-o lume de dincolo, dar se cade adesea In chiliasme care
sunt de sute de ori mai nerezonabile dedit ideea unui dincolo de moar-
te plin de bucurie! Con~tiinta diferentiata este mereu amenintata de dez-
radacinare, de aceea are nevoie de starea de copilarie Inca prezenta.
Simptomatica compensarii este exprimata, fire~te, din punctul de
vedere al progresului, cu expresii nu prea magulitoare. Cum este vor-
ba, privit superficial, de un efect retardant, se vorbe~te de inertie, Ina-
poiere, scepticism, cicaleala, conservatorism, teama, meschinarie ete.
In masura In care insa omenirea are capacitatea de a scapa de propri-
ile fundamente, ea poate sa ajunga necritic de la unilateralitatile peri-
culoase pana la catastrofa. ldealul retardant este mereu mai primitiv,
mai natural (in sensul bun ca ~i rau) ~i mai "moral", in masura in care

168
Despre psihologia arhetipului infans

ramane fidellegilor transmise prin traditie. Idealul progresist este me-


reu mai abstract, mai nenatural 9i "imoral" in masura in care cere in-
fidelitate fata de traditie. Progresul constrans de vointa este mereu
spasm. !napoierea este ea apropiata de naturalete, dar 9i amenintata
constant de 0 trezire dureroasa. Conceptia mai veche era con9tienta cii
un progres este posibil numai "Deo concedente", fapt prin care intra
legitim in posesia con9tiintei contrariilor 9i repeta pe 0 treapta mai
inalta stram0ge9tile "rites d'entree et de sortie". Dar cu dH con9tiinta
e diferentiaza mai mult, cu atilt mai mare devine pericolul separarii
~ale de stare a de riidiicina. Despartirea totala are loc numai atunci cand
este uitat "Deo concedente". Este un principiu psihologic faptul cii 0
parte scindata a sufletului este numai aparent inactivata, insa duce in
realitate la 0 posesiune a personalitatii, prin care stabilirea scopurilor
acesteia este falsificata in sensul partii suflete9ti scindate. Deci cand sta-
rea copilareascii a sufletului colectiv este refulata pana la excluderea to-
tala, continutul incon9tient pune stapanire asupra stabilirii con9tiente
a scopului, inh~band, falsifici\nd sau distrugand realizarea lui. !nsa un
progres viabil apare doar prin cooperarea celor doua.

c. Caracterul de viitor al arhetipului

Un aspect esential al motivului infans este caracterul sau de viitor.


Capilul este viitor potential. De aceea aparitia motivului infans in psi-
hologia individului inseamna de regula 0 anticipare a dezvoltarilor vi-
itoare, chiar daca nu pare sa fie yorba de 0 figura retrospectiva la prima
,redere. Viata este curs, scurgere in viitor, 9i nu acumulare. De aceea nu
e de mirare cii tamaduitori~ mitici sunt deseori zei copii. Aceasta cores-
punde exact experientelor psihologiei individuale, care arata cii acest
"copil" pregate9te transformarea viitoare a personalitatii. El anticipea-
za in procesul de individuatie acea figura care rezulta din sinteza ele-
mentelor de personalitate con9tiente 9i incon9tiente. Este deci un sim-
bol unificator al contrariilor22,. un mediator, un Mcmtuitor, adicii eel
care intrege9te. Conform acestei interpretari, motivul copilului este ca-
22 Psychologische Typen (paragr. 315 ~i mm.).

169
Arhetipurile ~i incon~tientul eoleetiv

pabil de mai sus amintitele multiple transformari ale formei: este expri-
mat, de exemplu, prin ceea ce e rotund, cercul sau bila, sau prin cuater-
nitate, care este alta forma a totalitatii.23 Am desemnat aceasta totalita-
te care transcende con~tiinta ca sine24. Scopul procesului de individua-
tie este sinteza sinelui. Din alt punct de vedere, in locul termenului "sin-
teza" se impune poate mai degraba "entelehie". Exista un motiv empi-
ric pentru care aceasta exprimare ar fi eventual mai potrivita: simbolu-
rile totalitatii apar frecvent la inceputul procesului de individuatie, ba
chiar pot fi observate in visele infantile ale primului nascut. Aceasta ob-
servatie pledeaza pentru 0 prezenta apriorica a potentialitatii totalita-
tii25, din care cauza este recomandat conceptul de entelehie. Dar in ma-
sura in care procesul de individuatie decurge in mod empiric ca 0 sin-
teza, e ca ~icum ceva deja existent s-ar mai recompune in mod parado-
xa!. Datorita acestui aspect se poate folosi expresia "sinteza".

d. Unitate ~i multiplicitate a motivului copilului

In fenomenologia variata a motivului "infans", trebuie distinse un i-


tatea ~i multiplicitatea formelor in care apare. Daca este yorba, de
exemplu de multi homunculi, pitici, baieti etc., care nu sunt caracteri-
zati in mod individual, exista probabilitatea unei disocieri. Intalnim
asemenea forme mai ales in schizofrenie, a carei esenta consta in frag-
mentarea personalitatii. Multitudinea de copii reprezinta atunci pro-
dusul dizolvarii personalitatii. Daca multiplicitatea apare la normali,
atunci este yorba de reprezentarea unei sinteze inca neimplinite a per-
sonalitatii. Personalitatea (respectiv "sinele") se gase~te atunci pe treap-
ta multiplicitatii, adica este prezent un eu care poate sa-~i traiasca to-
talitatea nu in cadrul propriei personalitati, ci in comunitate cu fami-
lia, rudele sau natiuneaj este inca in stare de identitate incon~tienta cu
multiplicitatea grupului. Biserica tine seam a de aceasta stare universal
23 "Traumsymbole des IndividuationsprozefSes" (Psychologie !/lId Alchel11ie, partea a
doua) ~i PsycilOlogie !/lId Religion (paragr. 108 ~i urm.).
24 Die Beziehungen zwischen del11Ieh LInd del7l Unbewuflten (paragr. 398 ~i urm.; vezi ~i
Aioll, capitolul 4).
25 Psychologie ulld Alchel7lie (paragr. 328 ~i mm.).

170
Despre psihologia arhetipului infans

raspandita prin invatatura despre corpus mysticum ~i natura de mem-


bru a individului.
Dacii motivul infans apare in forma unitatii, este yorba de 0 sinte-
zii a personalitatii incon~tiente ~i deci deocamdata deja implinite, care
nu inseamna, practic, ca orice e incon~tient, decat 0 posibilitate.

e. Zeu copil ~i copil erou

"Copilul" are cand aspectul zeitatii copit, cand pe cel al eroului ta-
iir.Ambele tipuri au in comun na~terea miraculoasa ~i primele desti-
ne ale copilariei, abandonul ~ipericolul reprezentat de urmaritori. Zeul
te supranatural pur, eroul are 0 esenta omeneascii, dar inaltata pana
Ja granita supranaturalului ("jumatate zeu"). In timp ce zeul, in relatia
5a intima cu animalul simbolic, personifica incon~tientul colectiv incii
eintegrat in esenta umana, eroul cuprinde in supranaturalul sau esen-
ra umana ~ireprezinta de aceea 0 sinteza a incon~tientului ("divin", adi-
ca inca neumanizat) ~i a con~tiintei umane. EJ reprezinta 0 anticipare
?otentiala a unei individuatii care se apropie de totalitate.
Destinele "copilului" pot fi privite din aceasta cauza ca reprezentari
e acelor evenimente psihice care au loc in cazul entelehiei sau apari-
'ei "sinelui". "Na~terea miraculoasa" incearca sa descrie felul trairii
a~terii. Cum este yorba de 0 aparitie psihicii, totul trebuie sa se intam-
",Ie intr-un mod neempiric deci, de exemplu, printr-o na~tere feciorel-
"ca sau prin zamislire miraculoasa, sau prin na~tere prin organe ne-
aturale. Motivul "infati~arii saracacioase", al faptului de a fi predat,
abandonat, pus in pericol ete. incearcii sa reprezinte posibilitatea pre-
;:4ra a existentei psihice, adica enorma dificultate de a atinge acest bun
supremo De asemenea, prin aceasta este caracterizata ~i incon~tienta ~i
;:;eajutorarea acelei dorinte de viata care con strange tot ceea ce cre~te
~ se supuna legii autoimplinirii cat mai complete, proces ciiruia ii stau
:n cale obstacolele reprezentate de influentele mediului in forme ex-
em de variate. Mai ales amenintarea particularitatii proprii prin ba-
- uri ~i ~erpi indica pericolul cii dobandirea con~tiintei va fi inghitita
3D nou de sufletul instinctiv, de incon~tient. Vertebratele inferioare
runt de mult simbolurile preferate pentru fundamentul psihic colec-

]71
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

tiv26, a carui localizare anatomica coincide cu centrii subcorticali, ce-


rebelul ~imaduva spinarii. Aceste organe formeaza ~arpele.27Visele en
~erpi apar deci de regula in cazul devierilor con~tiintei de la fundamen-
tul instinctual.
Motivul "mai mic dedit ceea ce e mic, dar mai mare decat marelea
indica incon~tienta faptelor totalizatoare, dar ~i minunate ale "copilu-
lui". Acest paradox apartine esentei eroului ~i traverseaza ca un fir ro~u
intregul sau destin. Este capabil de a infrunta cel mai mare pericol, dar
este doborat in cele din urma de "nesemnificativ": Baldur din cauza vas-
cului, Maui din cauza rasului unei pasarele, Siegfried din cauza singu-
rului loc vulnerabil, Hercule din cauza cadoului Iacut de sotia sa, altii
din cauza tradarii etc.
Fapta principala a eroului este invingerea monstrului intunericului:
este victoria sperata ~i a~teptata a con~tiintei asupra incon~tientului.
Ziua ~i lumina sunt sinonime ale con~tiintei, noaptea ~iintunericul ale
incon~tientului. Con~tientizarea este cea mai puternica traire din toate
timpurile, caci astfel a luat na~tere lumea despre a carei existenta nu se
~tia nimic inainte. ,,~i Dumnezeu a zis: sa fie lumina!" este proieqia ace-
lei trairi origin are a con~tiintei care se desparte de incon~tient. La pri-
mitivii de astazi starea de fapt sufleteasca este inca periclitata, iar "pier-
derea sufletului" este 0 afeqiune psihica tipica, ce obliga medicina pri-
mitiva la variate interventii psihoterapeutice. De aceea deja copilul se
caracterizeaza prin fapte care indica telul invingerii intunericului.

3. FENOMENOLOGIA SPECIALA A ARHETIPULUI INFANS

a. Abandonul copilului

Parasirea, abandonarea, periclitarea etc. apaqin pe de 0 parte ima-


ginii inceputului nesemnificativ ~i pe de alta parte na~terii misterioa-

26 Vertebratele superioare simbolizeaza in principal afecte.


27 Aceasta semnifica\ie a ~arpelui se gase~te deja la HIPPOLYTOS, Refutatio, IV, 49-51.
Vezi ~i LEISEGANG, Die GlJosis, p. 146.

172
Despre psihologia arhetipului infans

e ~i miraculoase. Acest enunt descrie a anumita traire psihica de na-


tura creatoare, care are ca obiect aparitia unui continut nou ~iinca ne-
cunoscut. In psihologia individului este yorba mereu intr-un aseme-
nea moment de a situatie conflictuala pasion ala, din care nu exista
parent nici a ie~ire - pentru con~tiinta, caci pentru aceasta este va-
labil "tertium non datur" (tertul este exclus)28. Din ciocnirea contra-
riilor, psihicul incon~tient realizeaza mereu un tert de natura iratio-
ala, care este nea~teptat ~i de neconceput pentru con~tiinta. Se pre-
zinta intr-o forma care nu corespunde nici lui da, nici lui nu, ~i de
aeeea este respinsa de ambii. Con~tiinta nu cunoa~te contrariile ~i de
aeeea nu reeunoa~te nici unificatorul. Dar cum rezolvarea conflictu-
lui prin unirea contrariilor este de a semnificatie vitala ~i este ~i dori-
ta de con~tiinta, se ive~te banuiala creatiei semnificative. De aici ia na~-
-ere caracterul numinos al "copilului". Un continut semnificativ, dar
eeunoscut are mereu a influenta secreta fascinanta asupra con~tiin-
,ei. Noua forma este totalitate in devenire; ea este pe drumul spre to-
talitate, eel putin in masura in care intrece in "totalitate" con~tiinta
5fa~iatade contrarii ~i ii este deci superioara acesteia prin completitu-
dine. De aceea tuturor "simbolurilor unificatoare" Ie revine 0 semni-
-iCatie izbavitoare.
Din aceasta situatie ia na~tere "copilu!" ca un continut simbolic, eli-
erat in mod clar de legatura cu baza (mama), respeetiv izolat, tra-
",and-o ~i pe mama in situatia periclitata, amenintat pe de a parte de
3titudinea devianta a con~tiintei, pe de alta parte de horror vacui al in-
wn~tientului, care este pregatit sa-~i inghita toti nascutii sai, caei pe
aee~tia i-a produs din joaca, iar distrugerea este parte a jocului. Nimic
,- lume nu se arata binevoitor noii na~teri, dar ea este totu~i realizarea
0ea mai pretioasa ~i de viitor a naturii origin are inse~i, in masura in
:::areinseamna in ultima instant~ 0 autorealizare mai inalta. De aceea
:1atura, lumea instinctuala insa~i, i~i apropriaza "copilul": el este hra-
;lit sau protejat de animale.
"Infans" inseamna ceva care devine independent. El nu poate de-
wni rara a se desprinde de origine: pariisirea este deci 0 eonditie ne-
;:esara, nu numai un fenamen secundar. Conflictul nu este depa~it in

-~ PsycilOlogische Typell (paragr. 249 ~i urm. - un ter\ nu existii).

173
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

cazul in care con~tiinta riimane captiva contrariilor; de aceea este ne-


voie de un simbol care sa-i arate necesitatea desprinderii de origine.
In timp ce simbolul "infans" fascineaza ~i cuprinde con~tiinta, apare
efectul salvator in con~tiinta ~i se indepline~te acea separare de situa-
tia conflictuala de care con~tiinta nu a fost capabila. Simbolul este an-
ticipare a unei stari a con~tiintei/care abia acum se na~te. Atat timp
cat aceasta nu este realizata, "copilul" ramane 0 proieqie mitologica,
ce necesita repetitie cultuala ~i innoire ritualiL Copilul Isus este, de
exemplu 0 necesitate cultuala atata timp cat majoritatea oamenilor
inca nu este capabila sa realizeze psihologic propozitia "daca nu de-
veniti ca ~i copiii". Cum aici este yorba de dezvoltari ~i tranzitii deo-
sebit de grele ~i de periculoase, nu este de mirare ca aceste figuri ra-
man vii secole sau milenii de-a randul. Tot ceea ce ar trebui sa fie
omul, in sens pozitiv sau negativ, dar inca nu poate fi, traie~te ca for-
ma mitologica ~i ca anticipatie alaturi de con~tiinta sa, fie ca proiec-
tie religioasa, fie - ceea ce e mai periculos - ca ni~te continuturi ale
incon~tientului, care se proiecteaza spontan asupra unor obiecte in-
congruente, de exemplu asupra unor invataturi ~i aqiuni igienice sau
care "promit vindecarea". Toate acestea reprezinta un inlocuitor mi-
tologic rational, care din cauza nenaturaletii sale mai mult dauneaza
omului in loc sa-l sprijine.
Situatia conflictuala rara iqire, din care rezulta "copilul" ca tert ira-
tional, este desigur 0 formula care corespunde numai unei etape de
dezvoltare psihologice, adica moderne. Ea nu poate fi aplicata ca atare
asupra vietii suflete~ti a primitivului; chiar ~i numai pentru faptul ca
perimetrul con~tiintei infantile a primitivului exclude inca 0 lume in-
treaga de posibilitati de trairi psihice. Conflictul moral modern este pe
treapta naturala a primitivului inca 0 stare de restri~te obiectiva care
are 0 semnificatie amenintatoare. De aceea, nu putine figuri ale copi-
lului sunt aduciitoare de culturii ~i deci identificate cu factori culturali
ajutatori, cu focul29, metalul, graul, porumbul etc. Ca iluminatori, adi-
ca cei care inmultesc con~tiinta, ei inving intunericul, adica stare a an-
terioara incon~tienta. Con~tiinta mai inalta, ca ~tiinta despre ce este

29 Chiar ~i Cristos are 0 natura de foe ("Cine mi-e aproape, e aproape de foe": ORIGE-
NES, HOl11ilille ill Ierel11illl11, XX, 3, citat in: PREUSCHEN, Antilegol11ena, p. 44); la fel ~i
Sfimtul Spirit.

174
Despre psihologia arhetipului infans

con~tient in prezent, are 0 semnificatie identica cu singuratatea cosmi-


ca. Singuratatea exprima opozitia dintre purtatorul sau simbolul con-
~tiintei inalte ~i mediul inconjurator al acestuia. lnvingatorii intuneri-
wlui se gasesc departe in preistorie, ceea ce indica (impreuna cu alte
legende) faptul ca a existat ~i 0 ananghie originara psihica, ~i anume in-
con~tienta. Din aceasta sursa provine "irationala teama de intuneric" a
primitivilor de azi. Am gasit la un trib din Mount Elgon 0 forma de re-
Iigie care corespunde unui optimism panteist. Aceasta convingere era
uspendata de la ~ase seara pana la ~ase dimineata ~i inlocuita de tea-
ma, caci noaptea domne~te fiinta intunericului Ayik, "cel care produ-
ce teama". Ziua nu existau in zona ~erpi uria~i, dar noaptea ei bantu-
iau peste tot. Noaptea intreaga mitologie se dezlantuia.

b. Invincibilitatea copilului

Un paradox frapant in to ate miturile copiilor este ca pe de 0 par-


te "copilul" este abandonat incon~tient unor du~mani mult mai pu-
ernici decM el ~i este amenintat de pericolul constant al extinqiei, iar
~e de alta parte dispune de puteri care intrec cu mult masura ome-
oeasca. Acest enunt este legat strans de faptul psihologic ca pe de 0
arte "copilul" este "neinsemnat", adica necunoscut, "numai un co-
il", iar pe de alta parte este divino Din punet de vedere al con~tiintei,
este yorba de un continut aparent nesemnificativ, caruia nu i se incre-
inteazii nici un caracter dezlegator sau salvator. Con~tiinta este prin-
sa in situatia sa conflictuala, iar puterile care se luptii acolo par atat de
mari, incat continutul "copil" nu are nici 0 legatura cu factorii con~ti-
. tei. De aceea este lesne trecut cu vederea ~i cade iara~i in incon~tient.
=>easta cel putin ar trebui sa ne temem, daca lucrurile s-ar petrece
conform a~teptiirilor con~tiintei. Mitul subliniaza cii nu acesta e cazul,
ci cii acestui "copil" ii revine 0 putere superioara ~i cii se impune in
;:nod nea~teptat, in ciuda tuturor pericolelor. "Infans" apare ca 0 na~-
cere a incon~tientului din sanul acestuia, conceput din baza naturii
'Jmane, sau ~i mai bine din natura vie. EI personifica puteri ale vietii
dincolo de perimetrul stramt al con~tiintei, drumuri ~i posibilitati de
care con~tiinta in unilateralitatea ei nu ~tie ii 0 totalitate care include

175
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

adancurile naturii. EI reprezinta avantul cel mai puternic ~i inevitabil


al fiintei, ~i anume cel al autorealizarii. Este un nu se poate altfelinzes-
trat cu toate puterile instinctuale naturale, in timp ce con~tiinta este
prins a constant intr-un presupus se poate altfel. Impulsul ~i compul-
siunea autorealizarii este legitate a naturii ~i de aceea are 0 putere de
neinfrant, chiar daca inceputul efectului ei este mai intai nesemnifi-
cativ ~i improbabil. Puterea se exteriorizeaza in minunile copilului
erou, mai tarziu in athla ("Iucrarile") figurii sclavu/ui (tipul Hercule),
in care eroul a depa~it incon~tienta "copilului" dar se afla inca intr-o
pozitie nesemnificativa. Figura sclavului conduce de regula la epifania
propriu-zisa a eroului semidivin. In mod special avem in alchimie 0
transformare a motivului asemanatoare, ~i anume in sinonimele lui
lapis. Ca materia prima el este "lapis exilis et vilis". Ca substanta a
transformarii apare ca "servus rubeus" sau "fugitivus" ~i in sfar~it doc
bande~te intr-o adevarata apoteoza demnitatea unui "filius sapientiae"
sau "deus terrenus", 0 "Iumina peste toate luminile", 0 putere care con-
tine in sine toate puterile superiorului ~i inferiorului. EI devine "cor-
pus glorificatum", care a dobandit incoruptibilitate eterna ~i a devenit
panaceu ("Mantuitor!").30 Marimea ~i invincibilitatea "copilului" este
legata in speculatia indica de fiinta lui atman. Acesta corespunde ce-
lui "mai mic dedit ceea ce este mic ~i mai mare decM marele". Sinele
ca fenomen individual este "mai mic de cat micul", ca echivalent al
lumii este "mai mare dedit marele".31 Sinele ca pol opus, ca "altul" ab-
solut allumii, este conditio sine qua non a cunoa~terii lumii ~i a con-
~tiintei subiectului ~iobiectului. Este a fi altul psihic, care face posibi-
la con~tiinta. ldentitatea nu face posibila con~tiinta, numai separarea,
desprinderea ~i pasionata stare de a-fi-in-opozitie pot realiza con~ti-
inta ~icunoa~terea. Introspeqia indiana a cunoscut de timpuriu aceas-
ta stare de lucruri ~i a identificat subiectul cunoa~terii cu subiectul

30 Piatra minuscula ~i nesemnificativa - sclavul ro~u sau fugitiv - fiul in\elepciunii


- zeu pamill1tean - corp glorificat. - Materialul este adunat in: Psychologie 1/lld
Alchemie, partea a doua ~i a treia. Mercur ca servitor in parabola Iui EIRENAEUSPHI-
LALETHES,Erkliirtlllg da Hermetisch Poetische11 Wake Herm Georgii Riplaei, pp. 131
~i urm.
31 Vezi Katha-Upani~ad in: Sacred Books of the East XV, p. 11, tradus ~icomentat in: Psy-
c1rologischeTypell, paragr. 342.
Despre psihologia arhetipului infans

o:.xistentei.Conform atitudinii predominant introvertite a gandirii in-


iene, obiectul a pierdut atributul realitatii absolute ~i a devenit dese-
ori simpla aparenta. Atitudinea spirituala greco-occidentala nu s-a pu-
:ut elibera de convingerea existentei absolute a lumii. Aceasta s-a In-
tamplat cu pretul semnificatiei cosmice a sinelui. Chiar ~iastazi Ii este
greu omului occidental sa recunoasca necesitatea psihologica a unui
subiect transcendent al cunoa~terii ca pol opus al universului empi-
:ic, de~i presupozitia existentei unui sine suprapus lumii, eel putin ca
",<Inct de oglindire, este necesara din punct de vedere logic. Indiferent
'e atitudinea filosofiei care refuza sau care admite ceva conditionat,
exista ~i In psihicul nostru incon~tient tendinta compensatoare de a
;ealiza un simbol al sinelui In semnificatia sa cosmica. Aceste eforturi
"e desfa~oara In formele arhetipale ale mitului eroului, a~a cum se
:;wate observa u~or la fiecare proces de individuatie.
Fenomenologia na~terii "copilului" trimite mereu catre 0 stare
riginara psihologica a necunoa~terii, deci a Intunericului sau cre-
;msculului, a nediferentierii subiectului ~i obiectului, a identitatii in-
:on~tiente a omului ~i lumii. Din aceasta stare de nediferentiere ia
:Ja~tere oul de aur, care este atat om cat ~i lume, ~i totu~i nici unul,
'ci altul, ci un teq irational. Con~tiintei crepusculare a primitivului
;;se pare ca oul provine din sanul marii lumi ~i deci ar fi un eveni-
ent cosmic ~i obiectiv-extern. Con~tiinta diferentiata, dimpotriva,
. telege ca oul nu este altceva decat un simbol provenit din psihic,
u - ~i mai rau - 0 speculatie voluntara ~i deci "nimic altceva" de-
at 0 fantasma primitiva, careia nu Ii revine nici 0 "realitate". Psiho-
logia medicala a prezentului concepe In legatura cu "fantasmata" alt-
:eva. Ea ~tie ce tulburari funqionale corporale pe de 0 parte ~i ce
:onsecinte psihice devastatoare pe de alta parte au simplele "fantas-
;:cle"."Fantasmele" sunt exteriorizarile naturale ale incon~tientului.
:Jar cum incon~tientul este psihicul tuturor complexelor funqiona-
~<'autonome ale corpului, "fantasmele" sale au 0 semnificatie etiolo-
pea care nu trebuie subestimata. Din psihopatologia procesului de
wdividuatie ~tim ca formarea simbolurilor este deseori legata de tul-
urari corporale psihogene, care sunt resimtite ca foarte "reale". Fan-
'-~mele sunt In domeniul medicallucruri reale, pe care psihoterape-
::ml trebuie sa Ie ia In serios. EI nu poate refuza orice drept acelor

177
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

fantasmata primitive care, datoritil realitiltii lor, i~i proiecteazil con-


tinutul in lumea exterioaril. La urma urmei ~i corpul omenesc este ra-
cut din substanta lumii, ~i intr-o asemenea substantil fantasmele se
reveleazil; filril acestea nu pot fi experimentate. Filril substantil, ele ar
fi ca 0 retea abstractil de cristal intr-o apil-mamil, in care procesul de
cristalizare nu a inceput incii.
Simbolurile sinelui iau na~tere in adancul corpului ~i exprimil de-
seori substantialitatea acestuia ca ~i structura con~tiintei care percepe.
Simbolul este corp viu, corpus et anima; de aceea "infans" este 0 for-
mulil atat de potrivitil pentru simbol. Unicitatea psihicului este 0 mil-
rime realizatil nu total, dar constant, care este in acela~i timp baza ine-
vitabilil a oricilrei con~tiinte. "Straturile" adanci ale psihicului pierd 0
datil cu cre~terea adancimii ~i obscuritiltii unicitatea individualil. Ele
devin in "jos", adicil 0 datil cu apropierea de sistemele funqionale au-
tonome, mai colective, pentru a deveni universale ~i totodatil pentru
a se dizolva in substantialitatea corpului, ~i anume in corpurile chimi-
ceo Carbonul corpului este chiar carbon. In acest sens ii dau dreptate
lui KERENYI cand spune cil in simbol vobe~te lumea fnsii~i. Cu cat sim-
bolul este mai arhaic ~i mai "adanc", adicil mai fiziologic, cu atat este
mai colectiv ~i universal, mai "substantial". Cu cat este mai abstract,
mai diferentiat ~i mai specific, cu atat se apropie de natura exceptio-
nalitiltii ~i unicitiltii con~tiente ~i cu atat mai mult a indepilrtat esen-
ta sa universalil; In con~tiintil existil pericolul de a deveni simplil ale-
gorie, care nu depil~e~te cadrul conceptiei con~tiente, fiind astfel aban-
donat tuturor posibilelor incercilri explicative rationaliste.

c. Hermafroditismul copilului

Este un fapt remarcabil cii probabil majoritatea zeilor cosmogonici


au 0 naturil bisexualil. Hermafroditul nu inseamnil nimic altceva decM
o unire a celor mai puternice ~imai evidente contrarii. Aceastil unire in-
dicil starea spiritualil primitivil, la inceputul ciireia diferentele ~icontra-
riile nu erau nici separate, nici ~terse. 0 datil cu cre~terea luminozitiltii
con~tiintei apar ~i contrariile ca fiind mai clar despilrtite. Dacii herma-
froditul n-ar fi decat un produs al nediferentierii primitive, ar fi de
Despre psihologia arhetipului in fans

qteptat ca 0 data cu procesul de culturalizare el sa dispara. Dar nu se


ffitampla in nici un caz a~a; dimpotriva, ~i imaginatia treptelor cultura-
_c: inalte s-a preocupat de aceasta reprezentare, a~a cum putem observa
'n filosofia greaca tarzie ~isincretica a gnosticismului. In filosofia me-
'evala a naturii un rol semnificativ este jucat de hermafroditul Rebis.
-i recent auzim inca de androginia lui Cristos in mistica catolica.32
Aici nu mai poate fi yorba de prezenta unei fantasme primitive, de
contaminare originara a contrariilor. Reprezentarea originara a de-
-enit mai degraba, a~a cum putem observa in lucdrile medievale33, un
simbol al unirii constructive a contrariilor, un "simbol unificator" pro-
:~)fiu-zis.Simbolul, in semnificatia sa funqionala, nu mai indica ina-
poi, ci inainte catre un tel inca neatins. Nepreocupat de monstruozita-
~ea sa, hermafroditul a devenit treptat un mantuitor care depa~e~te
.:onflictele, semnificatie pe care a dobandit-o pe 0 treapta cultural a re-
:!ativtimpurie. Aceasta semnificatie vitala explica de ce imaginea her-
Ulafroditului nu s-a stins in preistorie, ci, dimpotriva, s-a putut afirma
ie-a lungul secolelor, 0 data cu adancirea continutului simbolic. Fap-
;:01 ca 0 reprezentare atM de arhaica a atins 0 asemenea inaltime a sem-

nificatiei indica nu numai forta vitala a ideilor arhetipale, ci demon-


streaza ~i corectitudinea principiului de baza ca arhetipul este un in-
termediar unificator intre baza incon~tienta ~i con~tiintiL El arunca 0
"unte intre con~tiinta prezentului amenintata de dezradacinare ~i to-
talitatea preistorica naturala, incon~tient-instinctiva. Prin aceasta in-
;:ermediere, unicitatea, exceptionalitatea ~i unilateralitatea con~tiintei
individuale a prezentului sunt legate mereu de preconditionarile natu-
;ale ~iorigin are. Progresul ~idezvoltarea nu sunt idealuri de negat; dar
de i~ipierd sensul dnd omulin noua sa stare este numai un fragment
'n sine insu~i ~i lasa tot ce e fundamental ~i esentialin umbra incon-
$tientului, intr-o stare de primitivitate sau chiar de barbarie. Con~tiin-
ta disociata de bazele sale, incapabila de a implini sensul noii stari, cade
~or intr-o stare care este mai rea dedt cea de care voia sa 0 elibereze
innoirea - exempla sunt odiosa! Lui FRIEDRICHSCHILLERi-a devenit
entru prima oad clara aceasta problema; dar nici contemporanii, nici

KOEPGEN,
.Ji.! Die Gnosis des Christellllll/lS, pp. 315 ~imm.
-G Lapisu! ca mediator ~i medium; vezi Tractat1/S aureus cum sc/lOliis in: MANGETUS, Bibl.
Chem. I, p. 408b, ~iArt. o1/ri[, p. 64!.

179
Arhetipurile ~i incon~tientul calectiv

urma~ii sai nu au fost in stare sa traga vreo concluzie. In schimb, se


vrea mai mult ca oricand sa se educe copiii. De aceea am banuiala cii
furor paedagogicus ar fi un binevenit drum secundar, care se invarte in
jurul problemei ridicate de SCHILLER,~i anume educarea educatorului.
Copiii sunt educati de ceea ce este adultul, ~i nu de ceea ce trancane~-
te el. Credinta general raspandita in cuvinte este 0 adevarata boala a
sufletului, caci 0 asemenea superstitie deviaza de la fundamentele omu-
lui ~i duce la 0 identificare fad leac a personalitatii cu "sloganul" in
care se crede. Intre timp tot ceea ce se zice ca a fost depa~it de progres
aluneca tot mai adanc in incon~tient, de unde in cele din urma ia na~-
tere starea primitiva a identitatii cu masa. ~i aceasta stare devine atunci
realitate in locul progresului sperat.
Fiinta originara bisexuata devine in cursul dezvoltarii culturale
simbolul unitatii personalitatii, al sinelui, in care conflictul contrarii-
lor se lini~te~te. Fiinta originara devine in acest fel scopul indepartat al
autorealizarii fiintei umane, fiind inca de la inceput 0 proiectie a to-
talitatii incon~tiente. Totalitatea umana consta dintr-o unire a perso-
nalitatii con~tiente ~i incon~tiente. A~a cum fiecare individ rezulta din
gene atat masculine cat ~i feminine ~i fiecare sex e determinat de pre-
dominanp genelor corespunzatoare, la fel in psihicul barbatului nu-
mai con~tiinta este masculina, iar incon~tientul este feminin. La feme-
ie lucrurile stau invers. Am redescoperit ~i reformulat acest fapt in teo-
ria mea asupra animei.34 Dar ea era cunoscuta de mult timp.
Ideea unei coniunctio a masculinului ~i femininului, care a ajuns
concept a~a-zis tehnic in filosofia hermetica, apare ca mysterium ini-
quitatis deja in gnosticism, probabil influentat de veterotestamentara
"casatorie divina", a~a cum, de exemplu, a realizat-o Hosea.35 Aceasta
e indicata nu numai de anumite obiceiuri transmise36, ci ~i de citatul
din Evanghelie in a doua scrisoare catre Clemens: "Cand cei doi vor fi
unul, ~i ceea ce e afara ca ceea ce e inauntru, ~i masculinul cu femini-
nul, nici masculin, nici feminin."37 Acest Logion este introdus la CLE-
34 PsycllOlogische Typen, Defini\ii, vezi suflet, ~i Die Beziehungen zwischen dem Ich IlIld
dem Unbewuj3ten (partea a daua, cap. 2, paragr. 296 ~i urm.).
35 Hosea, I, 2 ~iurm.
36 Vezi FENDT, Gnostische Mysterien.
37 HENNECKE, Neutestame1ltliche Apokryphen, pp. 176, 12.

180
Despre psihologia arhetipului infans

MENSALEXANDRINUS CU urmatoarele cuvinte: "C'md ati calcat (CU pi-


cioarele) inveli~ul ru~inii ... "38, ceea ce se refera la corp, caci CLEMENS,
ca ~i CASSIAN(de la care s-a preluat citatul), ca ~i PSEUDO-CLEMENS
interpreteaza cuvantul in mod spiritual, in opozitie cu gnosticii, care,
dupa cum se pare, luau coniunctio ceva cam literal. Insa erau ingrijo-
rati ca, prin practica abortus ~i a altor restriqii, sensul biologic al acti-
vitatii lor nu depa~ea in greutate semnificatia religioasa a ritului. In
timp ce in mistica bisericeasca imaginea originara a hieros gamos era
sublimata la cea mai mare inaltime ~i se apropia numai ocazional, ca
la MECHTHILDYONMAGDEBURG39, cel putin senzorial, de physis, ea a
ramas peste tot vie ~i obiect al unei deosebite preocupari psihice. De-
senele simbolice ale lui OPICINIUSDE CANISTRIS40 ne ofera in aceasta
privinta 0 interesanta perspectiva despre felul in care imaginea origi-
nara servea unirii contrariilor ehiar ~i in stare patologica. In filosofia
hermetica ce domina Evul Mediu, coniunctio se realiza in intregime in
domeniul physis in teoria fire~te abstracta a "coniugium Solis et Lunae",
care, in ciuda fanteziei imaginare, dadea oeazia antropomorfizarii.
In aceasta situatie este de in~eles cand in psihologia moderna a
incon~tientului imaginea originara apare in forma opozi~iei mascu-
lin-feminin, ~i anume ca con~tiinta masculina ~i incon~tient perso-
nificat feminin. Prin eon~tientizarea psihologica, imaginea se com-
plica nu in mod neinsemnat. In timp ce ~tiinta veche era aproape ex-
clusiv un domeniu in care nu se putea proiecta decat incon~tientul
barbatului, noua psihologie a trebuit sa recunoasca ~i existen~a unui
psihic feminin autonom. Insa aiei lucrurile stau exact pe dos: 0 con-
~tiinta feminina e in opozitie cu un incon~tient personificat mascu-
lin, care nu mai poate fi desemnat ea anima, ci mai degraba ca ani-
mus. Cu aceasta descoperire s-a complicat ~i problema coniunctio.
La origine viata acestlii arhetip se desfa~ura in intregime in do-
meniul magiei fertilitatii ~i de aceea a ramas mult timp un simplu fe-
nomen biologic cu nici un alt scop in afara de eel al fertilizarii. Dar
deja in Antichitatea timpurie semnifica~ia simbolica a actului pare sa
e fi multiplicat. Astfel, de exemplu, realizarea personificata a hieros
38 CLEMENS, Stromatn, III, 13, 92 [~iHENNECKE, I.e., p. 23).
39 Lumina curgiitoare a divinittlfii.
-!O SALOMON, OpicinitlS de Canistris.

181
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

gamos ca aqiune de cult a devenit nu numai mysterium, ci chiar sim-


pIa presupunere.4! A~a cum am vazut, ~i gnosticismul a facut eforturi
pentru a subordona fiziologicul metafizicului. In biserica, coniunctio
este retrasa din domeniul physis, iar in filosofia naturii a devenit "the-
oria" abstracta. Aceasta dezvoltare inseamna 0 transformare treptata
a arhetipului intr-un proces sufletesc, care poate fi desemnat teoretic
ca 0 combinatie de procese con~tiente ~i incon~tiente.42 Din punct de
vedere practic, cazul nu este atat de simplu, caci de regula incon~tien-
tul feminin al biirbatului este proiectat asupra unei femei, iar incon-
~tientul masculin al femeii este proiectat asupra unui barbat. Clarifi-
carea acestei problematici este special psihologica ~i nu mai apartine
explicarii hermafroditului mitologic.

d. Copilul ca fiinta a inceputului ~i sfaqitului

Dupa moartea sa, Faust este luat ca baiat in "corul baietilor feri-
citi". Nu ~tiu daca in aceasta ciudata reprezentare GOETHE s-a refe-
rit la acei amora~i antici sepulcrali. Nu ar fi de neconceput. Figura
cucullatus indica ceea ce e invaluit, adica invizibil, geniul singurati-
cului, care apare intr-o noua viata in hora copilareasca, inconjurat
de figurile marine ale delfinilor ~i zeilor marii. Marea este simbolul
preferat al incon~tientului, mama a orice e viu. A~a cum "copilul"
are in anumite circumstante (ca, de exemplu, in cazullui Hermes ~i
dactililor) 0 legatura apropiata cu falusul ca simbol al creatorului,
tot a~a apare iar in falusul sepulcral ca simbol al unei innoite con-
ceptii.
De aceea "copilul" este ~i "renatus in novam infantiam". Nu este
numai 0 fiinta a inceputului, ci ~i a sfaqitului. Fiinta inceputului
exista inainte de oameni, iar fiinta sfar~itului este dupa oameni. Din
punct de vedere psihologic, enuntulinseamna ca acest "copil" sim-

4' Vezi acuza\ia episcopului ASTERlUS(FOUCART,Mysteres d'Eleusis, cap. XX). Conform


relatarii lui HIPPOLYTUS,hierofantul a devenit chiar impotent dupa consumarea unei
bauturi din cucuta. Semnificafii asemanatoare au autocastrarile preo\ilor din slujba
zei\ei mama.
42 Asupra disputei cu incon~tientul vezi Die Beziehungen zwL<che1ldem Ich wId dem Un-
bewufltell, prima parte, cap. 2 (paragr. 221 ~i urm.)

182
Despre psihologia arhetipului infans

bolizeaza fiinta precon~tienta ~i postcon~tienta a omului. Fiinta sa


precon~tienta este starea incon~tienta a copilariei timpurii, fiinta
postcon~tienta este 0 anticipare per analogiam dincolo de moarte. In
aceasta reprezentare se exprima esenta cuprinzatoare a totalitatii su-
fletqti. Totalitatea consta nu din perimetrul con~tiintei, ci cuprinde
in ea extensia nedeterminata ~i nedeterminabila a incon~tientului.
Totalitatea este din punct de vedere empiric de 0 intindere de nepre-
vazut, mai batrana ~i mai tanara de cat con~tiinta ~i circumscriind-o
pe aceasta in spatiu ~i timp. In cazul acestei constatari nu este yorba
de speculatie, ci de experienta sufleteasca nemijlocita. Procesul
con~tiintei este nu numai permanent insotit, ci ~i deseori condus,
sprijinit ~i intrerupt de procese incon~tiente. Viata sufleteasca se afla
in copil, inca inainte de a avea con~tiinta. Chiar ~i adultul spune ~i
ace lucruri de care abia mai tarziu ~tie - daca ~tie - ce inseamna.
Dar le-a spus ~i facut ca ~i cum le-ar fi ~tiut. Visele noastre ne spun
constant lucruri de dincolo de opinia no astra con~tienta (de aceea
ot fi atat de bine folosite in terapia nevrozelor). Avem banuieli ~i
" ercePtii din surse necunoscute. Temeri, toane, intentii, sperante ne
cople~esc cu 0 cauzalitate indescifrabila. Aceste experiente concrete
rormeaza baza acelui sentiment ca nu ne suntem cunoscuti suficient
Doua in~ine ~i a acelei banuieli penibile ca ne putem surprinde pe
noi in~ine.
Omul primitiv nu i~i este sie~i 0 enigma. Problema omului este
ultima pe care omul a pastrat-o pentru sine. Dar primitivul are atat
de mult suflet in afara con~tiintei, in cat experienta unui psihic aflat
in afara sa este mult mai obi~nuita decat pentru noi. Con~tiinta in-
conjurata de puteri psihice, aparata, purtata sau amenintata ~i tra-
ata este 0 experienta originara a omenirii. Aceastii experienta s-a
roiectat in arhetipul infarrs, care exprima totalitatea omului. EI este
parasitul ~i abandonatul ~i in acela~i timp puternicul-divin, incepu-
rul nesemnificativ ~i indoielnic ~j sfar~itul triumrator. "Copilul etern"
in om este 0 experienta de nedescris, 0 nepotrivire, un dezavantaj ~i
o prerogativa divina, un imponderabil, care reprezinta valoarea ~i
Donvaloarea ultima.

183
Arhetipurile ~i incon~tientuj colectiv

4. REZUMAT

Sunt con~tient ca un comentariu psihologic al arhetipului infans


ramane simpla schita fara 0 documentare exhaustiva. Dar cum este
yorba de un taram psihologic nou, pe mine m-au interesat in primul
rand delimitarea perimetrului posibil al problematicii ridicate de ar-
hetip ~i descrierea, cel putin ca rezumat, a diferitelor aspecte ale
acestei probleme. Delimitari precise ~i formulari conceptuale stricte
sunt pur ~i simplu imposibile in acest domeniu, caci fluxulintrepa-
trunderii reciproce apartine esentei arhetipurilor. Ele pot fi circum-
scrise numai aproximativ. Sensullor viu reiese mai mult din totali-
tatea reprezentarii lor de cat dintr-o formulare singulara. Orice in-
cercare a unei pareri clare se pedepse~te imediat prin faptul ca ~ter-
ge luminozitatea nucleului semnificativ de neinteles. Nici un arhe-
tip nu poate fi redus la 0 forma simpla. El este un vas care nu poate
fi niciodata golit sau umplut. El exista in sine numai potential ~i
cand ia 0 forma substantiala el nu mai este ce a fost odata. 1 persis-
ta de-a lungul mileniilor ~i necesita mereu 0 noua interpretare. Ar-
hetipurile sunt elementele de neclintit ale incon~tientului, dar ele i~i
schimba constant forma.
Este aproape lipsita de speranta incercarea de a desprinde un sin-
gur arhetip din reteaua vie a sufletului, dar, in ciuda impletirii lor,
ele formeaza unitiiti ce pot fi intelese intuitiv. Psihologia, ca multe
alte exteriorizari ale sufletului, lucreaza cu reprezentari ~i concepte
care sunt deduse din structuri arhetipale ~i dau na~tere, in mod co-
respunzator, unui mit destul de abstract. Psihologia traduce deci
limba arhaica a mitului intr-un mitologem modern, inca necunos-
cut ca atare, care formeaza un element al mitului ,,~tiinta". Aqiunea
"fara ie~ire" este mit viu ~i trait ~i de aceea satisfacator, ba chiar vin-
decator, pentru oamenii cu un temperament corespunzator, in ma-
sura in care ei au fost separati de fundamentele sufletului printr-o
disociere nevrotica.
Arhetipul "in fans" este intalnit empiric in procesele de indivi-
duatie spontane ~i terapeutice. Prima forma a "copilului" este de
obicei incon~tienta. In acest caz exista 0 identificare a pacientului cu
infantilismul sau personal. Atunci apart' (sub influenta terapiei) 0
Despre psihologia arhetipului infans

mai mult sau mai putin treptata separare ~i obiectivare a "copilului",


cieci 0 dizolvare a identitatii, cu 0 intensificare (deocamdata spriji-
nita tehnic) a formarii fantasmelor, in care devin vizibile in mare
masura trasaturi arhaice, adicii mitologice. Cursul urmator al trans-
;'ormarii corespunde mitului eroului. De regula lipse~te motivul fap-
-elor mari, dar amenintarile mitice joaca un rol cu atilt mai mare. De
obicei apare in acest stadiu 0 identitate cu rolul, atragator din dife-
rite motive, al eroului. Aceasta identitate este deseori foarte perseve-
renta ~i problematicii pentru echilibrul sufletesc. Dacii dizolvarea
identitatii reu~e~te, figura eroului poate, prin reducerea con~tiintei
la 0 dimensiune umanii, sa se diferentieze treptat pima la simbolul
-inelui.
In realitatea practica este yorba, desigur, nu numai despre sim-
pIa cunoa~tere a acestor dezvoltari, ci de trairea transformiirilor. Sta-
rea de inceput a infantilismului personal arata imagine a "parasitu-
ui", adicii a copilului "neinteles" ~i nedreptatit, care are pretentii
rogante. Epifania eroului (a doua identificare) se arata intr-o infla-
.e corespunzatoare: 0 preten tie oarecare devine convingerea cii res-
?ectivul este cine va deosebit; sau imposibilitatea implinirii preten-
;iei dovede~te propria inferioritate, care favorizeazii rolul tolerantu-
lui eroic (0 inflatie negativa). In ciuda opozitiei, ambele forme sunt
icientice, ciici delirului de grandoare con~tient ii corespunde 0 infe-
rioritate incon~tienta, compensatoare, iar inferioritatii con~tiente un
delir de grandoare incon~tient. (Nu exista una fiirii alta.) Daca ob-
tacolul celei de-a doua identificari este trecut cu bine, atunci pro-
cesualitatea con~tientii poate fi separata clar de cea incon~tientii ~i
procesualitatea incon~tientii poate fi observatii obiectiv. De aici ia
na~tere posibilitatea disputei ell incon~tientul ~i astfel cea a sintezei
elementelor con~tiente ~i incon~tiente ale cunoa~terii ~i aqiunii. De
aici rezultii deplasarea centrului personalitiitii din eu in sine.43
In acest cadru psihologic se randuiesc motivele parasirii, invin-
cibilitiitii, hermafroditismului ~ifiintei de inceput ~i sfar~it, ca ni~te
categorii diferite ale trairii ~i cunoa~terii.

43 Die Beziehullge11 zwischell delll Ieh ulld delll Ullbewuptell.

185
VII
DESPRE ASPECTUL PSIHOLOGIC
AL FIGURII ZEITEI KORE

{lmpreuna cu 0 contribu\ie a lui KARL KERENYI ("Kore") ca monografie (Albae Vigi-


liae VlIl/IX) in Panteonul Institu\iei Academice, Amsterdam-Leipzig 1941, aparut sub
titlul Dns gMtlicl1e Miidchen. Die Hauptgestalt der Mysterien Vall Eleusis ill mytlzologiscl1er
wid psycl1ologiscl1er Beleucl1tlll/g. Apoi, impreuna cu studiul precedent al acestui volum,
ca: e.G. JUNG ~i KARL KEREl'-.TYI, Einfiihnlllg ill das Wesen der Mytl1ologie. Gottkindmy-
thos / Eleusillische Mysteriellia aceea~i editura, 1941. Edi\ie noua sub acela~i titlu de mai
sus, dar cu subtitlul Das giittlidle Killd / Das go ttliche Miidchenla editura Rhein, Zurich,
1951.]
DESPRE ASPECTUL PSIHOLOGIC
AL FIGURII ZEITEI KORE

Figura zeitelor Demeter ~i Kore, sub triplul aspect de fecioara,


mama ;;iHecate, nu numai ca nu e necunoscuta psihologiei incon;;tien-
mlui, ci este ;;i 0 problema practica. "Kore" i;;i are corespondentul psi-
ologic in acele tipuri pe care Ie-am desemnat pe de 0 parte ca sine sau
ersonalitate supraordonata, pe de alta parte ca anima. Pentru a expli-
ca aceste figuri, presupuse ca fiind necunoscute, trebuie sa fac dteva
observatii de ordin general.
Psihologul trebuie sa lupte cu acelea;;i greutati ca ;;i mitologul
atunci dnd se pune problema unei definitii exacte, respectiv a unei in-
formatii neechivoce ;;i precise. Clara ;;i neechivoca este numai imagi-
nea insa;;i, alia cum se prezinta in contextul sau obi~nuit. In aceasta for-
ma dezvaluie tot ce contine. Dar dnd se incearca obtinerea prin abs-
actie a "esentei proprii" a imaginii, atunci aceasta devine neclara ;;ise
risipe;;te ca un fum. Pentru a intelege funqia ei vie, trebuie lasata, ca
Sinta vie, in complexitatea ei naturala, rara sa se faca cercetari ~tiinti-
nce asupra anatomiei cadavrului ei sau asupra arheologiei ruinelor
sale. Prin aceasta nu trebuie negata indreptatirea acestor metode, daca
sunt aplicate acolo unde este logic.
In cazul cople;;itoarei complexitati a fenomenelor psihice, punctul
de vedere fenomenologic pur este rara indoiala, pe tennen lung, singu-
;111 posibil ;;i de la care ne putem a~tepta la succes. "De unde" vin lu-
aurile ~i "ce" sunt ele sunt intrebari care duc deseori la interpretari
remature tocmai in domeniul psihologiei. Asemenea speculatii se ba-
zeaza mai degraba pe premise incon~tiente ale conceptiei despre lume

189
Arhetipurile ji inconjtientul colectiv

a celui care Ie formuleaza de cat pe natura insa~i a fenomenelor. Dome-


niul fenomenelor psihice produse de procese incon~tiente este a~a de
bogat ~i de variat, incH prefer sa descriu descoperirile ~iobservatiile ~.
cand e posibil, sa Ie clasific, adica sa Ie ordonez in anumite tipuri.
Aceasta este metodica ~tiintelor naturii care se folose~te peste tot unde
este yorba de un material variat ~iinca neordonat. Se poate pune la in-
doiala utilitatea sau oportunitatea categoriilor sau tipurilor folosite, dar
nu ~ijustetea metodei.
Cum observ ~i cercetez de decenii produsele incon~tientului in ce
mai larg sens al termenului, ~ianume visele, fantasmele, viziunile ~iidei-
Ie delirante, nu pot sa nu recunosc anumite regularitati, adica tipuri.
Exista tipuri de situafii sau de figuri, care se repeta deseori dupa 0 anu-
mita logica. De aceea folosesc conceptul de motiv, pentru a desemna
aceste repetitii. Astfel, exista nu numai vise tip ice, ci ~i motive tip ice In
vise. Acestea pot fi, cum am spus, situatii sau figuri. Printre cele din
urma exista figuri umane care se pot subordona unei serii de tipuri:
principalele sunt - conform opiniei melel - umbra, biitranul, copi-
lul (inclusiv ca tanar erou), mama ("mama originara" ~i"mama htoni-
ca") drept personalitate supraordonata ("demonica" deci) ~iopusul co-
respunzator ei, fecioara, apoi anima la barbat ~i animus la femeie.
Cu enumerarea tipurilor desigur ca nu s-au epuizat toate cazurile
care prezinta 0 regular itate statistica in aceasta privinta. Figura Korei,
care ne intereseaza pe noi, apartine, cand e observata la barbat, tipului
"anima"; cand e observata la femeie, tipului "personalitate supraordo-
nata". 0 proprietate esentiala a figurilor psihice este ca sunt duble sau
sunt capabile de a se dubla; in orice caz sunt bipolare ~i oscileaza intre
semnificatia lor pozitiva ~i cea negativa. Astfel, personalitatea "supra-
ordonata" poate sa apara ~i sub aspect contratacut, precum Mefistofe!,
care, ca personalitate, este de fapt mult mai pozitiv de cat Faust, ambi-
Dupa cHe ~tiu nu au fost facute ~i alte propuneri. Critica s-a mUl\Uluit sa ne asigu-
re ca IlU exista astfel de arhetipuri. Sigur ca IlU,la fel cum In Ilatura nu exista un or-
din al plantelor! Totu~i oare se va nega apari\ia familiilor naturale de plante? Sau vor
fi contestate aparilia ~i repeti\ia constanta a anumitor asemanari morfologice ~i fUIle-
\ionale? In cazul formetor tip ice ale incon~tientului este vorba de ceva asemanator in
principiu. Este vorba de forme prezente a priori sau norme biologice ale activita\ii
sufletqti.
Despre aspectul psihologic al figurii zei\ei Kore

tiosul sec ~i irational; 0 alta figura negativa este acel Degetel sau pros-
tul din pove~ti. La femeie, figura corespunzatoare lui Kore este de re-
gula 0 figura dubla, ~i anume 0 mama ~i 0 fecioara; adica uneori apa-
re ca una, alteori ca cealalta. Din acest fapt a~putea conchide, de exem-
plu, ca la elaborarea mitului Demeter-Kore influenta feminina a co-
ple~it-o pe cea masculina in a~a masura, incat acesteia din urma aproa-
pe ca nu ii revine nici 0 insemnatate. Rolul barbatului in mitullui De-
meter este de fapt numai acela de rapitor ~iviolator.
In practica, figura Korei apare la femeie ca tanara fecioara necunos-
(uta; nu rareori ca Gretchen ~i mama nelegitima.2 0 nuanta frecventa
este cea de dansatoare, pentru a carei elaborare se face uz de cuno~tin-
e clasice: atunci fecioara apare ca 0 coribanta, ca 0 bacantii sau ca 0
nimfii. 0 varietate nu foarte rarii este cea a sirenei, care i~i triideazii ca-
racterul supranatural prin coada de pe~te. Frecvent, figura Korei ~i de
asemenea cea a mamei alunecii spre regnul animal, ai carui reprezen-
tanti favoriti sunt pisica sau ~arpele, sau ursul, sau un monstru subte-
ran negru, cum e crocodilul, sau fiinte de felul salamandrei sau ~opar-
lei.3 Neajutorarea tinerei fecioare 0 expune pe aceasta tuturor perico-
lelor posibile, de exemplu sa fie devorata de mon~tri sau sacrificata ri-
tual, ca un animal de jertfii. Deseori, copila nevinovatii devine victim a
unor orgii sangeroase, ingrozitoare, ba chiar obscene. Uneori este vor-
ba de 0 adevarata Nekyia, 0 coborare in in fern ~i0 ciiutare a "comorii
weu de obtinut", ocazionallegatii de orgii sexuale rituale sau de ofran-
de de sange menstrual aduse lunii. E de remarcat faptul ca torturile ~i
aqiunile obscene sunt executate de 0 "mamii htonica". Au loc betii ~i
biii de sange4, crucificari, de asemenea. Figura fecioarei ce poate fi ob-
: Concep\ia personalista interpreteaza asemenea vise ca "impliniri ale dorin\ei". 0 ase-
menea interpretare pare multo!'a ca fiind singura posibila. Vise de acest fel apar insa
in diferite circumstan\e ale vie\ii, chiar ~i acolo unde teoria implinirii dorin\ei devi-
ne violen\a pura ~i arbitrara. Cercetarea motivelor in domeniul viselor mi se pare de
aceea mai prudenta ~i mai corespunzatoare scopului.
Viziunea dubla a salamandrei, de care vorbe~te BENVENUTO CELLINI in biografia sa,
corespunde unei proieqii a nllimei, ocazionata de muzica pe care 0 facea tatai. Vezi
GOETHE, Werke XXXIV, p. 20, ~i JUNG, Psychologie ulld Alchimie, paragr. 404.
-L Una dintre pacientele mele, a carei dificultate principaJa era un complex matern ne-
gativ, a dezvoltat 0 serie fantasmatica despre 0 figura materna primitiva, 0 indiana,
care 0 inva\a despre esen\a femeii. in aceste leqii Sf gasqte un paragraf deosebit de-

191
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

servata in cazuisticii se deosebe~te sensibil de vaga natura florala a Ko-


rei, in masura in care figura moderna prezinta contururi mai nete ~ie
departe de a fi atilt de "incon~tienta", a~a cum 0 arata exemplele ce ur-
meaza.
Figurile corespunzatoare zeitelor Demeter ~iHecate sunt figuri su-
perioare ale mamei, uneori cu supravietuire mai indelungata, care aco-
pera spatiul dintre tipul Pieti pana la tipul Baubo. Incon~tientul femeii.
care compenseaza candoarea conventionala, se dovede~te aici mult mai
inventiv. Imi amintesc doar foarte putine cazuri in care figura nobila a
zeitei Demeter sa se manifeste in mod pur, intr-o imagine ivita spontan
din incon~tient. Imi amintesc de un caz in care a aparut 0 zeita fecioa-
ra imbracata in eel mai pur alb, dar ea tinea in mana 0 maimuta nea-
gra. "Mama htonicii" este mereu subpamanteana ~i are uneori legaturi
cu luna, fie prin sacrificiile de sange amintite, fie prin sacrificii de CQ-
pii, fie este impodobita cu cornullunii.5 In reprezentari desenate sau
plastice, "mama" este intunecata pana la negru sau ro~ie (culorile ei
principale), are 0 expresie a fetei primitiva, chiar animalica, forma se
apropie deseori de idealul neolitic al acelei Venus din Brassempouy, res-
pectiv al celei din Willendorf sau al Adormitei din Hal Saflieni. In di-

spre simge, care suna astfel: "Viata femeii este apropiata sangelui. Fiecare luna ii
aminte~te aceste lucru, iar na~terea este un lucru sangeros, distrugere ~i creatie. 0 fe-
meie poate concepe, dar noua viata nu e creatia ei. In ultima instanta, ea ~tie ~i se bu-
cura de favoarea care i s-a racu!. Ea este 0 mica mama, nu Marea Muma. Dar imagi-
nea ei e asemanatoare celei mari. Daca ea intelege acest lucru, este binecuvantata de
natura, caci s-a sup us intr-adevar ~i de aceea poate lua parte la branirea Marti
Mume."
Deseori, luna este doar "acolo", ca de exemplu intr-o fantasm a despre mama htoni-
ca sub forma "femeii albin a" (JOSEPHINED. BACON,111the Border Coulltry, pp. 14 ~
urm.): Cararea ducea catre 0 cabana mica de aceea~i culoare ca ~i cei patru copac
mari care 0 inconjurau. U~a era larg deschisa, ~i inmijloc, pe un scaun scund, statea
o batrana invaluita intr-o mantie lunga ~i 0 privea prietenos. Cabana era plina de
zumzaitul albinelor. Intr-un colt al cabanei era 0 fantana rece, adanca, in care se
oglindeau ,,0 luna alba ~i stele mici". Ea a vawt intregul firmament in fantana. Fe-
meia a somat-o sa-~i aminteasca indatoririle vietii de femeie. - In yoga tantrica iese
din Shakti cea adormita "un zumzait ca cel al unui roi de albine" (Sbatchakra Niriipa-
na, p. 29, in: AVALON,The Serpellt Power). Vezi ~i mai jos (paragr. 352) dansatoarea
care se dizolva intr-un roi de albine. Albinele sunt legate ~i- ca alegorie - de Ma-
ria, a~a cum 0 arata textul sfintirii lumanarilor de Pa~te. Vezi DUCHESNE,Origil1es du
cu/te clm!tiel1, pp. 265 ~i urm.

192
Despre aspectul psihologic al figurii zei\ei Kore

ferite ocazii am gasit ~i cazuri de polimastie intr-o ordonare corespun-


zatoare celei a scroafei. "Mama htonica" joaca un rol semnificativ in
incon~tientul femeii, caci toate aparitiile sale sunt caracterizate drept
"puternice". Acest lucru indica faptul ca in asemenea cazuri "factorul
mama htonica" este anormal de slab in con~tiinta ~i de aceea are nevo-
ie de intarire.
Admit ca in acest stadiu pare aproape imposibil de inteles faptul ca
asemenea figuri sunt clasificate in categoria personalitatilor "supraor-
donate". lnsa intr-o cercetare ~tiintifica trebuie sa se faca abstraqie de
premisele morale sau estetice ~i sa fie lasate sa vorbeasca fapteIe. Fe-
cioara este adesea caracterizata ca nefiind om obi~nuit; ea are 0 origi-
ne fie necunoscuta, fie stranie sau arata ciudat, sau face sau suporta lu-
cruri stranii, de unde trebuie conchisa 0 natura speciala, mitica a fe-
cioarei. La feI, poate ~i mai evident, "mama htonicii" este - in sens an-
tic - 0 fiinta divina. Mai mult, ca mama htonica ea nu apare numai
ca Baubo, ci ~i ca regina Venus din "Poliphilo"6, inciircata de un destin.
Formele deseori inestetice ale "mamei htonice"corespund unei preju-
decati a incon~tientului feminin modern, care nu era cunoscuta Anti-
hitatii. Natura subpam{mteana a zeitei Hecate strans legata de aceea a
lui Demeter ~i destinul Persephonei indica totu~i partea intunecata a
ufletului omenesc, chiar dacii nu in aceea~i masura in care 0 gasim in
materialul modern.
"Personalitatea supraordonata" este omul total, a~a cum este el in
realitate, ~i nu doar a~a cum se prezinta sie~i. De totalitate tine ~isufle-
illl incon~tient, care are, ca ~i con~tiinta, cerintele ~i necesitatile sale.
:'-luvreau sa interpretez personalistic incon~tientul ~i sa emit afirmatia
.a imaginile fantasmatice, ca cele descrise mai sus, ar fi "impliniri ale
dorintei" de natura refulata. Aceste imagini ca atare nu au fost nicio-
ata con~tiente, de aceea nici nu au putut sa fie refulate. Eu inteleg in-
:on~tientul mai degraba ca suflet impersonal comun tuturor oameni-
lor, de~i se exteriorizeaza printr-o con~tiinta personala. Chiar dacii toa-
ta lumea respira, respiratia nu este totu~i un fenomen interpretabil in
mod personal. Imaginile mitice apartin structurii incon~tientului ~i
'unt un bun impersonal, de care majoritatea oamenilor mai degraba

S COLONNA, Hypllerotomachia Poliphili, ~iLINDA FIERZ-DAVID, Der Lie/JestraulI1 des


Poliphilo.

193
Arhetipurile ~i incan~tientul calectiv

sunt posedati, de cat 11poseda. Imagini ca cele descrise mai sus provoa-
ea in anumite conditii tulburari ~i simptome corespunzatoare ~i este
sarcina terapiei medicale sa afle daea ~i cum ~i in ce masura aceste im-
pulsuri trebuie integrate personalitatii con~tiente sau daea au fost de-
plasate, in mod secundar, printr-o orientare deficitara a con~tiintei
dintr-o potentialitate normala in actualitate. In practiea, exista ambe-
Ie posibilitati.
Eu desemnez "personalitatea supraordonata" in mod obi~nuit ca
"sine", facand aici 0 diferentiere neta intre eu, care, dupa cum se ~tie,
este doar atilt de intins ca ~i con~tiinta, ~i fntregul personalitc'itii, care in-
globeaza alaturi de partea con~tienta ~i pe cea incon~tienta. Eul este
deci fata de "sine" ca partea fata de intreg. Astfel, sinele este supraor-
donat. Empiric, sinele nu e resimtit ca subiect, ci ca obiect, datorita
panii sale incon~tiente care nu patrunde in con~tiinta dedit indirect,
pe calea proieqiei. Datorita partii incon~tiente, sinele este atat de in-
departat de con~tiinta, incat se poate exprima numai in parte prin fi-
guri umane, in rest se folose~te doar de simboluri obiective ~i abstrac-
te. Figurile umane sunt tata ~i fiu, mama ~i fiiea, rege ~i regina, zeu ~i
zeita. Simbolurile teriomorfe sunt dragonul, ~arpele, elefantul, leul, ur-
suI ~i alte animale puternice sau, dimpotriva, paianjenul, racul, flutu-
rele, earabu~ul, viermele ete. Simbolurile botanice sunt de regula flori
(lotus ~i trandafir!). Acestea fac tranzitia spre configuratii geometrice,
cum sunt cercul, sfera, patratul, cuaternitatea, ceasul, firmamentul,
etc.? Campul nedeterminat al partii incon~tiente face imposibila 0 in-
telegere ~i 0 descriere completa a personalitatii umane. In consecinta,
incon~tientul intrege~te imagine a prin figuri vii, de la animalla divini-
tate, ca limite extreme ale extraumanului, dupa care completeaza lu-
mea animala prin adaugarea regnului vegetal ~i a abstractului anorga-
nic, realizand un microcosmos. Aceste intregiri se gasesc de altfel frec-
vent ~i ca a~a-zise atribute la imaginile divine antropomorfe.
Demetera ~i Kore, mama ~i fiica, completeaza con~tiinta feminina
la nivel superior ~i inferior. Ele adauga vechiul ~i noul, puterea ~islabi-
ciunea, ~i largesc astfel con~tiinta individuala limitata ~i strans legata
de spatiu ~i timp spre presimtirea unei personalitati mai mari, mai cu-
7 Vezi in acest sens Psychologic lIIul Alchemic, partea a daua.

194
Despre aspectul psihologic al figurii zei\ei Kore

prinzatoare, care, pe deasupra, participa la procesualitatea eterna. Nu


e poate admite cii mitul sau misterul ar fi fost inventate con~tient, ci
mai degraba se pare cii acestea reprezinta recunoa~terea involuntara a
unei realitati psihice incon~tiente. Psihicul care preexista con~tiintei (de
exemplu la copil) participa pe de 0 parte la psihicul mamei, iar pe de
aha parte ajunge ~i in psihicul fiicei. De aceea se poate spune cii fieca-
,e mama i~i cuprinde in sine fiica ~i fiecare fiicii mama; iar fiecare fe-
:neie se prelunge~te in trecut in mama ~i in viitor in fiicii. Din aceasta
participare ~i fuziune ia na~tere acea incertitudine in legatura cu mo-
:nentul temporal: ca mama traie~te mai devreme, iar ca fiicii mai tar-
ziu. Din td.irea con~tienta a acestei legaturi ia na~tere sentimentul ex-
cinderii vietii peste generatii: un prim pas ciitre experienta ~i certitudi-
ea nemijlocita a eliberarii din timp, ceea ce inseamna un sentiment
de imortalitate. Viata individual a se ridicii pana la a deveni tipul, ba
.::hiararhetipul destinului feminin in general. Astfel are loc 0 apocatas-
:aza a vietii stramo~ilor care, prin intermediul puntiii reprezentate de
omul individual, se prelunge~te in generatiile viitoare. Printr-o aseme-
ea experienta, individuli~i gase~te locul ~isensulin viata generatiilor
ii astfel din cursul vietii, care trece prin individ, sunt indepartate toa-
'.e piedicile inutile. Dar ~i individul este eliberat din izolarea sa ~i este
::-edatpropriei totalitati. Grice indeletnicire culticii cu arhetipurile are,
:n ultima instanta, acest scop ~i acest rezultat.
Psihologului ii este clar ce efecte de catharsis ~i innoitoare a avut
::ultullui Demeter asupra psihicului feminin ~i ce lipsa de igiena psi-
, ciciie proprie culturii noastre, care nu mai cunoa~te asemenea trairi
:amaduitoare cum sunt emotiile eleusine.
Imi dau seama cii nu numai psihologul profan, dar nici psihologul
_ecialist sau psihiatrul, ba nici macar psihoterapeutul nu se poate fo-
si de materialul arhetipal al pecientilor sai, daca nu a cercetat in mod
c,..ecialaceasta latura a fenomenologiei incon~tientului. Tocmai sub ob-
scrvatia psihiatricii ~ipsihoterapeuticii apar frecvent cazuri care se dis-
- g printr-o produqie bogata a simbolisticii arhetipale.8 Dar cum me-
3cului observator ii lipsesc cuno~tintele istorice necesare, el nu este in

Indic disertatia elevului meu JAN NELKEN, Al10lytische Beobochtungell iiber PhOl1tO-
(I 9 12), ca ~i analiza mea asupra unei serii fantasmatice in:
sie1l eil1es Schizophrene1l
Symbole der Wondlllilg.

195
Arhetipurile ~iincon~tientul colectiv

stare sa vada paralelismul dintre observatiile sale ~i descoperirile isto-


riei spiritului ~i culturii. Invers, un cunosdtor al mitologiei ~i istoriei
comparate a religiilor nu este de regula psihiatru ~i de aceea nu ~tie ca
mitologemele sale mai apar inca proaspete ~ivii - de exemplu in vise
~iviziuni, in secretul celor mai personale ~iintime trairi, pe care in nici
un caz nimeni nu le-ar oferi bisturiului ~tiintific. Materialul arhetipa:
este de aceea mare Ie necunoscut ~i este nevoie de studii ~ipregatiri spe-
ciale pentru a se putea aduna acest material.
Nu mi se pare de prisos sa dau cateva exemple din experienta mea
cazuistid, exemple care reprezintii aparitia imaginilor arhetipale in vis
sau in fantasma. Ma lovesc de fiecare data la publicul meu de dificul-
tatea d acesta considera d 0 asemenea ilustrare prin "cateva exemplea
ar fi lucrul cel mai u~or din lume. Dar in realitate este aproape impo-
sibil sa demonstrezi ceva cu cateva cuvinte ~i imagini scoase din con-
text. Acest lucru e posibil numai fata de un cunoscator. Nimanui nu
i-ar trece prin cap ce are de gand Perseu cu capul Gorgonei dad nu ar
cunoa~te mitul. La fel este ~i cu imaginile individuale: ele au nevoie de
un context, care nu este numai mitul, ci ~i anamneza individuala. Dar
asemenea relatii au 0 extindere fara limite. Fiecare serie de imagini oa-
recum completa ar necesita pentru reprezentarea ei 0 carte de aproxi-
mativ 200 de pagini. Cercetarea mea asupra seriei fantasmatice a lui
MILLERpoate da 0 idee despre acest lucru.9 De aceea ~ovai cand incerc
sa dau exemple cazuistice. Materialul pe care 11folosesc provine in par-
te de la persoane normale, in parte de la persoane nevrotice. Este vor-
ba in parte de vise, in parte de viziuni sau de vise infa~urate in viziuni.
In cazul acestor "viziuni" nu este in nici un caz yorba de halucinatii sau
de stari extatice, ci de imagini fantasmatice spontane, vizuale sau de
a~a-numita imaginatie activa. Aceasta este 0 metoda a introspeqiei pro-
pusa de mine, ~i anume observarea fluxului imaginilor interioare: aten-
tia se concentreaza asupra unei imagini onirice impresionante dar de
neinteles sau asupra unei impresii vizuale spontane ~i se observa ce
modificari au loc in imagine. Desigur ca. trebuie eliminata orice criti-
ca.,iar ceea ce se intampla trebuie observat ~i descris cu oobiectivitate

9 Symbole der Walldhl11g. Cartea lui H. G. BAYNES, The Mythology of the Soul, cuprin-
de 939 de pagini ~i se straduiqte sa dea a interpretare legitima materialului de la daar
dai indivizi.
Despre aspectul psihologic al figurii zei\ei Kore

absoluta. Este de la sine inteles ca ~i obieqiile, fie "arbitrare", fie "ima-


ginate", trebuie inlaturate, caci ele dau na~tere temerii con~tiintei eu-
iui, care nu tolereaza alt stapan in propria casa; sau cu alte cuvinte, este
yorba de inhibitia exercitata de con~tiinta asupra incon~tientului.
In aceste conditii iau na~tere serii fantasmatice lungi ~ideseori foar-
:e dramatice. Avantajul acestei metode este cii scoate la lumina din
IDundenta continuturi ale incon~tientului. In acela~i scop ne putem fo-
- i de desen, pictura ~i modelaj. Seriile vizuale trec, atunci cand sunt
.:ramatice, in domeniul auditiv-verbal, de unde iau na~tere atunci dia-
-guri. Aceasta metoda este, in cazul indivizilor patologici ~i mai ales
.::lschizofrenilor latenti, destul de periculoasa in anumite conditii ~ide
:H:eeanecesita control medical. Ea se bazeaza tocmai pe 0 slabire inten-
::onata a con~tiintei ~i a influentei ei constrangatoare ~ilimitatoare asu-
:rra incon~tientului. Scopul metodei este desigur in primul rand unul
~rapeutic; dar in al doilea rand metoda ofera ~i un bogat material em-
;iric. Dintr-un asemenea material sunt preluate unele dintre exemple-
;e noastre. Ele se deosebesc de vis numai prin forma mai buna, care se
_'azeaza pe faptul cii aceste continuturi sunt receptate nu de 0 con~ti-
::1~acare viseaza, ci de una treaza. Exemplele provin de la femei de var-
j;:2. mijlocie.

a. Cazul X.*

1. (IMPRESIE VIZUALA SPONTANA): "Am vazut 0 pasare alba cu ari-


_:]~desfiicute. Ea a cobordt pe 0 figura feminina imbriicatii in albastru,
-ore statea ca 0 statuie antica. Pasarea s-a a~ezatpe mana ei. Ea tinea un
;b de grau in mana. Pasarea I-a luat in cioc ~i a zburat iar la cer."
X a desenat aici 0 imagine: pe un tron alb de marmura se gase~te 0
-cgura"materna" arhaicii imbracata in albastru. (Maternitatea este sub-
~;ata prin pieptul puternic.)
2. Un taur ridica un copil de la pamant ~i fl poarta catre 0 statuie an-
-;:;."1 defemeie. Apare 0 taniirii dezbriicata cu parul impodobit cu 0 coroa-

- de flori, calarind pe un taur alb. fa copilul ~i il arunca in aer ca pe 0


'::"zurile sunt men\ionate in ordine cronologica.

197
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

minge ?i apoi fl prinde. Taurul alb fi poarta pe amandoi pana la un tem-


plu. Acolo fata pune copilul jos ete. (urmeaza 0 initiere).
In aceasta imagine apare fata, de pilda sub forma Europei. (Ai
sunt folosite anumite cuno~tinte ~colare.) Nuditatea ~i coronita de flo.
indica 0 licenta dionisiaca. Jocul cu copilulin loc de minge este un mo-
tiv al procesului ritual secret, care se refera mereu la "sacrificiul copi-
lului". (A se com para aceasta cu acuzatia de omor ritual adusa de pa-
gani cre~tinilor ~i de cre~tini gnosticilor ~i evreilor, ca ~i cu sacrificiile
de copii la fenicieni, cu protestele impotriva liturghiei negre ete., ca ~
cu "jocul cu mingea in biserica"10.)
3. "Am vazut un porc de aur pe un piedestal. Fiinte pe jumatate ani-
malice dansau fn cerc fn jurullui. Ne-am grabit sa sapam 0 groapa adali-
ca fn pamant. Am gasit apa fn ea. Atunci a aparut un om fntr-un car d
aur. El a sarit fn groapa, unde se mi?ca (dansa) fncoace?i fncolo... M-am
mi?cat ?i eu fn ritm cu el. Atunci el a sarit dintr-o data din groapa, m-~
violat ?i am ramas fnsarcinata."
X este identic cu fata care apare adesea ~i sub forma unui tanar.
Acest tanar este 0 figura a animusului, care intruchipeaza masculint::
in femeie. Tanarul ~i fata formeaza 0 diada sau "eoniunetio", care sim-
bolizeaza esenta totalitatii (ea hermafroditullui Platon, care a devenii.
mai tarziu in filosofia alchimica simbol al totalitatii desavaqite). X.
danseaza in mod evident, de aiei ~i expresia "Ne-am grab it". Paralelis-
mul eu motivul subliniat de KERENYI mi se pare remareabil.
4. "Am vazut un tanar frumos cu un tambal de aur, care dansa ?i sa-
rea de bucurie ... In cele din urma a cazut la pamant ?i ?i-a fngropat fatl
fn flori. Apoi s-a scufundat fn poala unei mame strabune. Dupa un timp
s-a ridicat ?i a sarit fn apa, unde se scufunda ca un delfin ... Am vazut ai
parullui era auriu. Am sarit fmpreuna, mana fn mana. Astfel, am ajuns
la 0 prapastie ... " La traversarea prapastiei tanarul cade fn ea. X este sin-
gura ?i ajunge la un rau unde 0 a?teapta un cal de mare alb cu 0 barca de
aur.
X este in aeeasta seena tanarul, de aceea aeesta dispare mai tarziu,
iar ea ramane singura eroina a pove~tii. Ea este aiei eopilul mamei, del-
finul, tanarul cazut in prapastie ~i mireasa a~teptata de Poseidon. In-

10 Vezi Zur PsycllOlogie der Tricksterfigur, paragr. 4607 al acestui volum, ~i PSycllOlogie
l/I1d Alchemic, paragr. 182.
Despre aspectul psihologic al figurii zeitei Kore

tersectarile ~i deplasarile ciudate ale motivului in aceste materiale in-


dividuale sunt cam acelea~i ca in cazul variantelor mitologice. Tanarul
in poala mamei a facut 0 asemenea impresie lui X, in cat ea a pictat
aceasta imagine. Este aceea~i figura ca la numarull. Numai ca nu bo-
bul de grau, ci corpul tanarului este cel care, epuizat complet, se odih-
ne~te in poala mamei uria~e.
5. Urmeaza apoi sacrificiul oii, iar animalul de sacrificiu este folosit
ca in jocul cu mingea. Participantii se manjesc cu sangele sacrificiului.
Apoi urmeaza a baie in sangele care ta~ne~te. X este transformatii astfel
/n plantii.
6. In continuare, X ajunge intr-o pe~tera cu ~erpi, unck este inlantui-
ta de ace~tia.
7. Sub mare dom'me, intr-o pe~terii a ~erpilor, a femeie divina. (Ea este
fn desen mult mai mare deeM ceilalii.) Ea are un v9mant ro~u ca sange-
Ie, care fi acopera numai jumatatea inferioara a corpului. Are pielea in-
chisa la culoare, buze ro~ii pline ~ipare sa aiM a mare forta fizica. sa- 0
ruta pe X, care are rolul de fatii tanara, ~i a da in dar numero~ilor biir-
bati prezenii etc.
Aceasta zeita este "mama htonicii" tipicii, a~a cum apare in multe
fantasme moderne.
8. Cand X revine la lumina, ea resimte un fel de iluminare: flacari
:llbe danseazii fn jurul capului ei, fn timp ce ea merge de-a lungul unoI'
lanuri de grau unduitoare.
Cu aceasta imagine se incheie episodul matern. Fara a repeta un
mit cunoscut, motivele ~i relatiile dintre motive apar a~a cum sunt cu-
iloscute din mitologie. Aceste imagini se prezinta spontan ~i nu se ba-
zeaza deloc pe anumite cuno~tinte con~tiente. Am folosit metoda ima-
'natiei active chiar la mine insumi ~i am observat numeroase simbo-
luri ~i relatii dintre simboluri pe care adesea nu Ie-am putut identifica
in texte dedH multi ani mai tJrziu ~i pe care inainte nu Ie cuno~team
deloc. La fel se intampla ~i in vise. De exemplu, acum cativa ani am vi-
sat cii: "Escaladam incet ~i cu greutate un munte. Cand credeam ca am
:Jtins varful, am descoperit ca mii aflam la marginea unui platou. In de-
.artare se fniilta a creasta de munte care era adevartaul varf Se lasa
!oaptea ~i am viizut un parau care curgea de-a lungul pantei fntunecoa-
iC, lucind metalic, ~i douii drumuri care urcau, unulla stanga, celiilalt la

199
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

dreapta, ~erpuind zn serpentine. In dreapta, sus, la znaltime, se afla un


hotel. los, pClrIlulcurgea catre stanga ~i era traversat de un pod."
Nu mult dupa aceea am gasit intr-un obscur tratat alchimic urma-
toarea "alegorie": In a sa Speculativa philosophia II, medicul din Frank-
furt GERARDUS DaRNEus, care a trait in a doua jumatate a secolului al
XVI-lea, descrie "Mundi peregrinatio, quam erroris viam appellamus"
pe de 0 parte, ~i "Via veritatis" pe de alta parte. Despre primul drum
autorul spune:

" ... humanum genus, cui Deo resistere iam innatum este, non desist it me-
dia quaerere, quibus proprio conatu laqueos evadat quos sibimet posuit, ab eo
non petens auxilium, a quo solo dependet omnis misericordiae munus. Hinc
factum est, ut in sinistram viae partem officinam sibi maximam extruxerint ...
huic domui praeest industria ... Quod postquam adepti fuerint, ab industria
recedentes in secundam mundi regionem tendunt: per infirmitatis pontem fa-
cientes transitum ... At quia bonus Deus retrahere vellet, infirmitates in ipsos
dominari permittit, turn rursus ut prius remedium (industria!) a se quaeren-
tes, ad xenodochium etiam a sinistris constructum et permaximum confluunt,
cui medicina praeest. Ibi pharmacopolarum, chrirurgorum et physicorum in-
gens est copia" etc.

Despre drumul adevarului, care este drumul "drept", autorul spu-


ne: " ... pervenietis ad Sophiae castra, quibus excepti, longe vehemen-
tiori quam antea cibo reficiemini". - Chiar ~i paraul este aici: "viven-
tis aquae fluvium, tam admirando fluentem artificio de montis ... api-
cen". (Sophiae ... de cuius etiam fante scaturiunt aquae !I 2)

11 Theatrum chemicum, 1602, !, Pl'. 286 ~i urm.


12 Rasa omeneasca, careia ii este innascut sa se impotriveascii lui Dumnezeu, nu renun-
\a sa caute mijloace ~i ciii pentru a ie~i prin forte proprii din capcana pe care ~i-a
pus-o ea insa~i, ~i nu cere ajutor Celui de care depinde arice milostenie. Astfel, in par-
tea stanga a drumului s-a ridicat un atelier uria~. In aceasta casa domnqte harnicia
(etc.). Cand s-a realizat acest lucru, ei se indeparteaza de harnicie ~ise straduiesc spre
a doua regiune a lumii, folosind ca punct de trecere podul insuficien\ei. Dar cum
Dumnezeu, in hunatatea Sa, incearca sa ii traga inapoi, Ii lasa sa tie stapanili de sUi-
biciunile lor; dar cum ei, ca ~i mai Inainte (harnicie!), cauta ajutorul in ei In~i~i, se
indreapta tot catre partea stanga, unde domne~te medicina. Acolo exist a 0 mare mul-
lime de farmaci~ti, chirurgi ~i medici (I" 287). - Veli ajunge in campia inlelepciu-

200
Despre aspectul psihologic al figurii zei\ei Kore

o deosebire esentiala fata de imaginea mea onirica consta in fap-


tul ca - radmd abstractie de pozitia inversa a hotelului - raul inte-
lepciunii se gase~te in partea dreapta, ~i nu - ca in visul meu - in
mijlocul imaginii.
In cazul visului meu este yorba aparent nu de un "mit" cunoscut,
ci de 0 inlantuire de reprezentari pe care am putea sa 0 luam drept
"individuala", adica unica. 0 analiza temeinica a putut dovedi cu u~u-
rinta ca este yorba de 0 imagine arhetipala, care poate fi reprodusa din
nou intr-un secol ~i intr-un loc oarecare. Dar trebuie sa marturisesc
a mie natura arhetipala a imaginii onirice mi-a devenit clara abia
and I-am citit pe DORNEus. Cazuri similare am observat nu numai
a mine, ci ~i la pacientii mei. Dar este nevoie, a~a cum arata acest
e.,xemplu,de 0 atentie deosebita daca vrem ca asemenea paralelisme sa
au ne scape.
Imaginea materna antica nu se epuizeaza cu figura lui Demeter. Ea
-e exprima ~iprin Cybele-Artemis. Cazul urmator indica aceasta direc-
e.

b. Cazul Y

1. VIS: "Traversez un lant muntos, drumu/ este solitar, salbatie ~i di-


" eil. Apare 0 femeie care coboara din eel',pentru a malnsoti ~i a sta /an-
if mine. Ea estefoarte luminoasa, cu par desehis ~i oehi stralueitori. Dar
in eand In cclnd, dispare iar. Dupa ee merg un timp singura, observ ea
mi-am lilsat undeva bastonul ~i trebuie sa ma In tore sa-/ iau. Astfel sunt
nevoita sa treepe zanga un monstru Inspaimantator, un urs uria~. $i eand
am trecut pe aiei prima data a trebuit sa 0 iau pe Zangael, dar atunei ma
roteja femeia divina. Astfel, toemai eand tree pe langa animal, e/ se In-
'reapta spre mine, dar ea apare din nou, iar cum 0 vede ursul se /ini~te~-
;e ~i ne lasa sa treeem. Atunei femeia divina dispare iar."
Este yorba aici de 0 zeita materna protectoare, care are legaturi eu
'.lrsul, deci un fel de Diana, respeetiv Dea Artio a galo-romanilor. Fe-

nii ~i, prelua\i acolo, ve\i fi Intari\i cu hrana mai eficienta dedit pana acum
(1'.288). - Un flux de apa vie curge datorita iscusin\ei uimitoare din varful munte-
lui In jos (I'. 280). - In\elepciunea, din care izvora~te apa (1'.279).

201
Arhetipurile ~iincon~tientul colectiv

meia divinii e aspectul pozitiv, ursul aspectul negativ al "personalitiitii


supraordonate", care completeazii omul con~tient In sus Inspre divin si
In jos Inspre animalic.
2. VIS: "Pa?im printr-o poarta fntr-un sparhl asemanator unui tunl,
unde urcam 0 scara Inalta. Pe una dintre cele mai de sus trepte citesc 0
inscriptie de genul: Vis ut sis. Scara se termina Intr-un templu ce se ajla
fn wlrful unui munte fmpadurit ?i este altfel inaccesibil. Este sanctuaru!
lui Ursanna, zeira urs ?i mama divina In acela?itimp. Templul e construi:
din piatra ro?ie. Aici se aduc spre sacrificiu ofrande de sange. Animale
stau In jurul altarului. Pentru a patrunddn templu trebuie sa fii trans-
format In animal, ?i anume Intr-un animal de padure. Templul are for-
ma unei cruci cu brare egale cu un spatiu rotund fn mijloc, care nu' e aco-
perit, astfel fncat se vad cerul ?i constelaria Ursei.Pe altar, In mijlocul spa-
tiului descoperit, se afla cupa lunii, carefumega continuu. Exista ?i 0 ima-
gine uria?a a divinitarii, dar nu efoarte vizibila. Adoratorii transformari
In animale - dintre carefac ?i eu parte - trebuie sa atinga cu piciorul
lor piciorul imaginii divinitarii, iar imaginea Ie da un semn sau pronun-
ra un oracol ca Vis ut sis 13."
In acest vis zeita urs apare clar, de~i statuia ei nu e "foarte vizibi-
Iii". Relatia cu sinele, cu personalitatea supraordonatii, nu e exprima-
tii doar prin oracolul "Vis ut sis", ci ~i prin cuaternitate ~i spatiul cen-
tral rotund al templului. Relatia cu constelatia simbolizeazii din ve-
chime "eternitatea". Sufletul provine "din stele" ~i se Intoarce iar In
regiunea stelarii. Raportul dintre "Ursanna" ~i lunii e indicat prin
"cupa lunii".
Zeita lunii apare ~i In vise ale copiilor: 0 fetitii care a crescut In con-
ditii psihice deosebit de dificile a visat de multe ori acela~i vis Intre aJ
~aptelea ~i al zecelea an al vietii: jos, aproape de debarcader,femeia-luna
o a?teapta pentru a 0 lua pe insula ei. Din piicate ea nu putea sii-~i
aminteascii ce se petrecea acolo, dar era atat de frumos Incat se ruga
deseori sii aibii iar acest vis. De~i, dupii cum se vede, cele douii visiitoa-
re nu sunt identice, motivul insulei apare ~i In visuI precedent ca "varf
de munte inaccesibil".

13 Vrei sa fii.

202
Despre aspectul psihologic al figurii zei\ei Kore

Treizeci de ani mai tarziu, fetita care visase femeia-luna are 0 fan-
tasma dramaticii.:
"Urcam un munte abrupt, intunecat. Sus era un castel acoperit cu a
cupola. Am intrat }i am urcat (la stanga) pe a scara in spirala. Sus (In cu-
pola) m-am gasit in prezenta unei femei, carepurta pe cap a podoabi'ifa-
cuta din coarne de vaca. Am recunoscut-o imediat ca fiind femeia-Iuna
din copilaria mea. La porunca femeii-Iuna am privit la dreapta }i am va-
zut un soare orbitor pe cealalta parte a prapastiei. Peste aceasta prapastie
trece un pod ingust, transparent, pe care am pa}it cu con}tiinta ca nu tre-
buie sa ma uit in nici un caz in prapastie. M-a cuprins a teama ciudata
}i am ezitat. Am presentimentul unei tradari, dar trec totu~i ~i inaintez
5J!resoare. SOal'eleimi spune: "Daca poti sa te apropii de mine de noua
ori fara sa te arzi, totul va fi bine. " Dar ma temeam din ce in ce mai tare,
si in cele din urma am privit in jos ~i am vazut un tentacul negru, ca al
unui Octopus, pomind de sub soare ~i incercand sa ma prinda. De spai-
ma am cazut in prapastie. Dar in lac sa fiu zdrobita,ma aflu in bratele
mamei htonice. Cand vreau sa 0 privesc in fata, ea se transforma in lut,
i..'lreu ma aflu pe pamant."
E remarcabiJ cum la inceput aceasta fantasma concorda cu visul meu.
:emeia-luna de sus e net deosebita de mama htonicii. de jos. Prima 0 in-
'ta pe visatoare sa se avante in aventura aparent nu lipsita de pericol cu
~arele; ultima, dimpotriva, 0 prinde in bratele ei protectoare. De aceea
;:ea care viseaza - ca femeie in pericol- pare sa fie in rolul Korei.
Dar ne intoarcem acum la seria no astra onirica:
3. Y vede in vis doua imagini, pictate de pictorul nordic Hermann
Christian Lund.
a. "Prima reprezinta a camera taraneasca din nord. Fete in costume
pestrite se plimbi'i la brat (adica intr-un rand). Cea din mijloc este mai
"'licadecat celelalte ~i,pe deasupra, are a cocoa~a~i i~i intoarce capul spre
_.:-ate.Asta, impreuna cu privirea ciudata, ii da un camcter vrajitoresc.
b. A doua imagine reprezinta un dragon al carui gat se intinde peste in-
~eaga imagine ~i mai alespeste fata, care se afla in puterea acestuia ~i nu
:~ate face nici 0 mi~care, eaei atunci cand se mi~ca, se mi~ea ~i dmgonul,
::irei~ipoate mari sau miqora corpul, dupa voie, iar cand fata vrea sa se
, .departeze, el pur ~isimplu i~iintinde gatul, astfel incat 0 prinde iara~i.ln
wd curios,fatu l1/A are fata sau in oriee caz eu nu am putut sa a vad. "

203
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

Este yorba de un pictor inventat in vis. Animus apare deseori ca pic-


tor sau are un aparat de proieqie, este operator de cinema sau posesor
al unei galerii de tablouri, figuri care se refed la animus ca funqie me-
diatoare intre con~tient ~iincon~tient: incon~tientul contine imagini care
sunt mijlocite, adid manifestate, de animus, fie ca imagini fantasmatice,
fie incon~tient ca fapt de viata trait. Din proiectia animusului iau na~te-
re relatii fantastice de iubire sau de ura fata de "eroi" sau "demoni". Vic-
timele sunt tenori, arti~ti, vedete de cinema, sportivi etc. Fata este desem-
nata in prima imagine drept "demonid", cu cocoa~a ~iprivire rea "peste
umeri". (De aceea primitivii purtau la ceafa amulete impotriva deochiu-
lui, dci la spate, acolo unde nu vedem, este punctul vulnerabil.)
In a doua imagine "fata" e reprezentata ca victima a unui monstru.
Ca in primul vis, unde femeia celesta ~i ursul sunt identici, la fel se pe-
trece aici cu fecioara ~i dragonul, ceea ce in viata practid e deseori mai
mult decat doar 0 gluma proasta. ~i aici este yorba de largirea perso-
nalitatii con~tiente, ~i anume pe de 0 parte prin neajutorarea victimei,
pe de alta parte prin pericolul deochiului unei coco~ate ~iprin puterea
unui dragon.
4. IN PARTE VIS, iN PARTE IMAGINAtIE VIZUALa. "Un vrajitor fi pre-
zinta unui print indian vrajile sale. EIproduce 0 tanara ~ifrumoasa fatiJ
de sub 0 panza. Ea este 0 dansatoare care ~tie sa se transforme cu adeva-
rat sau cel putin ~tie sa-~i tina publicul sub puterea acestei iluzii.ln tim-
pul dansului, se transforma fntr-un roi zumzaitor de albine. Apoi se
transforma intr-un leopard, apoi devine fantana arteziana, apoi un po-
lip din mare care a fnlantuit un Ulnarpescuitor de perle.lntre aceste sce-
ne, in momentele dramatice i~i reia fnfati~area omeneasca. Ea apare ca
magarita care duce fn spate doua co~uri pline de fructe minunate. Apoi
devine paun multicolor. Printul e extrem de fncantat ~i 0 cheama la el.
Dar ea danseaza mai departe, acum dezbracata, ~i i~ismulge chiar ~ipie-
lea de pe corp, ~i in sfar~it se prabu~e~te ca un schelet. Acesta este ingro-
pat, dar noaptea cr9te din mormant un crin din potirul caruia rasare 0
femeie alba, care plute~te incet catre cer."
Acest fragment descrie transformarea femeii iluzioniste (ca 0 PU-
tere specific feminina) pana la nivelul personalitatii transfigurate.
Aceasta fantasma nu este inventata ca alegorie, ci consta in parte din-
tr-un vis, in parte din imagini fantasmatice spontane.

204
Despre aspectul psihologic al figurii zei\ei Kore

5. VIS: "Sunt intr-o biserica din gresie cenu~ie.Absida e putin ridica-


ta. Acolo (aproape de sanctuar) este spanzurata, de crucea de piatra a fe-
restrei, a fata in rochie ro~ie. (Sa fie sinucidere?)"
Ca in cazul precedent, in care sacrificiul copilului, respectiv al oii,
juca un rol important, la fel se intampla cu sacrificiul fetei, care e span-
zurata de "copacul cruce". Aici intra ~i moartea dansatoarei, caci aceste
figuri de fete sunt in mod constant sortite mortii, pentru ca domnia lor
exclusiva asupra psihicului feminin impiedica procesul de individuatie,
adica maturizarea personalitatii. Fata corespunde animei barbatului ~i
se folose~te de aceasta pentru a-~i atinge scopurile, fixate de natura, in
care iluzia joaca eel mai mare rol. Dar cat timp 0 femeie se multume;;-
te sa fie femme it homme, ea nu are 0 individualitate feminina. Ea este
goala ;;inu are decat straluciri false, un receptacul binevenit pentru pro-
ieqii masculine. Dar femeia ca personalitate este 0 alta problema: in
acest caz iluziile nu mai folosesc la nimic. A~a ca atunci cand se pune
problema personalitatii, ceea ce e de regula 0 chestiune penibila a celei
de a doua jumatati a viqii, ~i forma infantila a sinelui devine caduca.
Nu imi mai ramane de cat sa dau 0 reprezentare ~ifigurii Korei ob-
ervate la barbat, animei. Cum totalitatea barbatului, in masura in care
fiU e constitutional homosexual, nu poate fi de cat 0 personalitate mas-
culina, la fel figura feminina a animei la barbat nu poate fi subsumata
tipului personalitatii supraordonate, ci necesita 0 valorificare ~i 0 po-
zitie diferite de aceasta din urma. Anima apare, in produsele aqiunii
incon~tiente, de asemenea sub forma fetei ~i a mamei, de aceea inter-
pretarea personalista 0 reduce la mama personala sau la 0 alta persoa-
na corespunzatoare. In aceasta operatie desigur ca sensul propriu figu-
rii se pierde, ca de altfel in toate interpretarile reduqioniste, fie din do-
meniul psihologiei incon~tientului, fie din eel al mitologiei. Toate in-
cercarile numeroase din acest din urma domeniu de a interpreta zeii ~i
eroii solar, lunar, astral sau meteorologic nu aduc nimic considerabil
intelegerii; dimpotriva, deplaseaza sensul intr-o direqie gre~ita. Deci
atunci cand in vise sau in alte imagini spontane apare 0 figura de fe-
meie necunoscuta, a carei semnificatie oscileaza intre extremele zeita
i prostituata, e de preferat ca aceasta figura sa fie lasata in indepen-
denta ei ~j sa nu fie redusa in mod arbitral' la ceva cunoscut. Daca in-
con~tientul 0 desemneaza ca "necunoscuta", acest atribut nu ar trebui

25
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

indepartat in mod violent, pentru a lua na~tere 0 interpretare "rezona-


bila". Anima este 0 figura bipolara ca ~i "personalitatea supraordona-
ta" ~i de aceea poate fi ba pozitiva, ba negativa; ba batrana, ba tanara;
ba mama, ba fata; ba zana buna, ba vrajitoare; ba sfanta, ba prostitua-
ta. Pe langa aceasta ambivalenta, anima are relatii "oculte" cu "miste-
rele", cu lumea tenebrelor, ~i de aceea are deseori 0 tenta religioasa.
Atunci cand se deta~eaza cu claritate, are 0 relatie curioasa cu timpul:
cel mai adesea e aproape sau in intregime nemuritoare, caci se afla in
afara timpului. Scriitorii care au incercat sa infati~eze poetic acest as-
pect nu au uitat sa puna in lumina relatia-particulara dintre anima ~i
timp. Amintesc descrierea clasica a lui RIDERHAGGARD,She ~i The Re-
turn of She, L'Atlandide a lui BENOIT~i in special To Walk the Night a
unui tanar autor american, SLOANE.In toate aceste descrieri anima se
afla in afara timpului cunoscut de noi, de aceea este straveche sau e 0
fiinta care apartine unei alte ordini a lucrurilor.
Cum tipurile incon~tientului sunt partial sau nu sunt deloc expri-
mate la noi prin figuri ale credintei religioase, ele revin in incon~tient
~i astfel sunt sup use proiectiei incon~tiente asupra unor personalitati
umane mai mult sau mai putin potrivite. 0 anumita forma de anima
ii apare baiatului sub trasaturile mamei ~i ii confera acesteia straluci-
rea puterii ~i superioritatii sau 0 aura demonica ~i mai fascinanta. Ca
o consecinta a ambivalentei, proiectia poate avea in totalitate 0 natura
negativa. 0 mare parte a fricii inspirate barbatilor de femei se bazeaza
pe proiectia animei. La un barbat infanti!, anima are de regula 0 figu-
ra materna; la un adult, este vorba de 0 figura feminina mai tanara. Cel
"prea batran" se compenseaza insa printr-o fata foarte tanara, chiar
printr-o copila.

c. Cawl Z

$i figura animei are relatii cu animalele care Ii simbolizeaza calita-


tile. Astfel, ea poate aparea ca ~arpe sau tigru sau pasare. Voi cita ca
exemplu 0 serie de vise, care contine asemenea transformari.14

14 Visele sLlnt redate nLll11aifragmentar, ~i anLlme in masura in care se refera la repre-


zentarea nllimei.

206
Despre aspectul psihologic al figurii zei\ei Kore

1. 0 pasare alba se a~aza pe masa. Ea se transforma brusc Intr-o fe-


tita blonda, de ~apte ani, ~i la fel de brusc redevine pasare, dar care vor-
be~te cu voce umana.
2.1ntr-o casa subpamanteana, de fapt In infern, locuie~te un magi-
cian ~i profet foarte biitran Impreuna cu "fiica" sa, dar care de fapt nu e
fiica lui. Aceasta e dansatoare, 0 persoana foarte u~uratica, ea este Insa
oarba ~i cauta sa se vindece.
3. 0 casa singuratica In padure, In care locuie~te un batran Invatat.
Deodata apare fiica sa, un fel de fantoma, ~i se plange ca oamenii 0 soco-
tesc ca fiind doar 0 fa 11tasma.
4. In fata unei biserici se afla 0 statuie gotica a Pecioarei, dar care e
vie, fiind "femeia necunoscuta ~i totu~i cunoscuta'~ Ea tine In brate, Inlo-
cuI copilului, ceva ca 0 flacara sau un ~arpe sau un dragon.
S.lntr-o capela Intunecata Ingenuncheaza 0 "contesa" imbracatii In
negru. Rochia Ii e Impodobita cu perle pretioase. Ea are parul ro~u ~i e
ciudata. Mai mult, e Inconjurata de spirite ale mortilor.
6. Un ~arpe feminin se poarta tandru ~i insinuant, vorbqte cu voce
omeneasca. Are doar ,,111tampliitor" forma de ~arpe.
7. 0 pasare vorbe~te cu aceea~i voce, dar se dovede~te saritoare, caci
tncearca sa-l salveze pe cel care viseaza dintr-o situatie periculoasa.
8. Necunoscuta se afla, ca ~ivisatorul, In varful unui turn de biserica
~i se holbeaza la acesta In mod ciudat, de deasupra pamantului.
9. Necunoscuta apare brusc ca 0 Ingrijitoare batrana Intr-o toaleta
subterana la 15 grade sub zero.
10. Ea iese din casa ca "petite bourgeoise'; Impreuna cu 0 prietena, iar
In locul ei sta di11tr-o data 0 zeita de statura foarte Inalta asemaniitoare
Atenei, In rochie albastra.
11. Ea apare In biserica fn locul altarului disparut, de asemenea ne-
obi~nuit de mare, dar cu fata acoperita.
In toate aceste viseIS este vorba de 0 fiinta necunoscuta, feminina,
ale carei calitati nu indica nici 0 femeie cunoscuta celui ce viseaza. Ne-
cunoscuta este caracterizata de vis ca atare ~ii~i manifesta natura stra-
nie atat prin capacitatea ei de transformare, cat ~i prin ambivalenta ei

15 in expullerile urmatoare este yorba nu de "interpretari" ale viselor, ci numai de re-


zumari ale modurilor de apari\ie a i1llil1lci.

207
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

paradoxala. Ea straluce~te in toate nuantele ~i ajunge de la cea mai


mare adancime pana la cele mai mari inaltimi.
Visull caracterizeaza anima ca fiinta naturala, apropiata de spiri-
du~i, adicii numai condition at umana. Ea poate fi la fel de bine 0 pasa-
re, adicii sa apartina naturii in intregime ~i sa dispara (sa devina incon-
~tienta) iar din domeniul uman (din con~tiinta).
Visul 2 descrie necunoscuta ca figura miticii de dincolo (adicii din
incon~tient). Ea este sarar, respectiv filia mystica, a unui hierofant sau
"filosof', deci 0 paralela la acele diade mistice a~a cum Ie Intalnim in
figurile lui Simon Magul ~i Elena, Zosimos. ~iTheosebeia, Comarius ~i
Cleopatra etc. Figura noastra oniricii se potrive~te eel mai bine cu Ele-
na. 0 reprezentare realmente deosebita a psihologiei animei In figura
unei femei se gase~te in ERSKINE,Helen afTroy.
Visul3 reprezinta aceea~i tema, dar Intr-un plan de basm. Aici ani-
ma este caracterizata ca fiinta fantomaticii.
Visul4 0 a~aza pe anima In apropierea Maicii Domnului. Fiul pas-
treaza aluzii la speculatiile mistice asupra ~arpelui-salvator ~i asupra
naturii de foe a Mantuitorului.
In visul 5, anima, In planul romanului de aventuri, este femeia "no-
bila", fascinanta, dar care are de-a face cu spirite.
In visele 6 ~i 7 apar transformari teriomorfe ale figurii. Identitatea
cu eel care viseaza se poate recunoa~te imediat dupa voce ~i dupa con-
tinutul celor spuse. Anima a luat "intamplator" forma de ~arpe, a~a
cum in visull s-a transformat u~or din forma umana in pasare. Ca ~ar-
pe a aparut intr-un rol negativ, ca pasare intr-unul pozitiv.
Visul8 reprezinta 0 confruntare a visatorului cu anima. Ea are loc
sus, deasupra pamantului (adicii deasupra realitatii omene~ti). Se pare
cii este yorba aici de 0 fascinatie periculoasa produsa de anima.
Visul 9 semnificii 0 ciidere a animei intr-o pozitie extrem de "sub-
ordonata", unde ~i ultima farama de fascinatie a disparut ~i ramane
doar regretul uman.
VisullO arata paradoxala natura dubla a animei, pe de 0 parte cea
mai banala mediocritate, pe de alta parte divinitate olimpiana.
Visulll replaseaza anima In biserica cre~tina, dar nu ca icoana, ci
chiar ca altar. Altarul este locul sacrificiului care in acela~i timp conIi-
ne sfintele moa~te.

208
Despre aspectul psihologic al figurii zei\ei Kore

Pentru a clarifica macar intr-o anum ita masura to ate aceste rapor-
::uri importante ale figurii animei ar fi nevoie de 0 cercetare speciala,
ai cuprinzatoare, care nu ~i-ar avea locul aici, ciici, cum am amintit
ceja, anima nu e luata in considerare deeat indirect in interpretarea
~orei. Am prezentat aceasta serie de vise in scopul de a da cititorului 0
idee asupra materialului empiric, care se aflii la baza ideii de anima.16
'Jin serii de acest fel ~i asemanatoare reiese 0 imagine medie a acelui
:actor care joacii in psihicul masculin un rol atilt de important ~i pe
.:are presupuneri naive il identificii constant cu anumite femei, pentru
"-con centra asupra lor toate iluziile in care e atilt de bogat erosul mas-
:ulin.
Este clar cii anima barbatului gase~te ocazia de a se proiecta in cul-
llui Demeter. Kore cea sortita unui destin subpamilntean, mama cea
.:u doua fete ~iraporturile ambelor cu aspectele teriomorfe ii ofera ani-
ei destule posibilitati de a se oglindi stralucitor ~i echivoc in cultul
oeusin sau mai degrabii sa traiascii in acesta ~i sa il umple pe mist cu
:linta ei in asemenea masura, ineat acesta sa poata dobilndi un folos
curabil. Trairile animei sunt intotdeauna de 0 importanta foarte mare
B statornica pentru biirbat.
Mitul Demeter-Kore este mult prea feminin pentru a putea fi con-
siderat 0 proieqie a animei. De~i anima poate trai in Demeter-Kore,
:::aare cu totul alta natura. Ea este in cel mai inalt sens femme a hom-
.e, in timp ce Demeter-Kore reprezinta 0 sfera a trairii exclusiva a ma-
ei ~i fiicei, care e strain a biirbatului. Psihologia cultului lui Demeter
:;:e intr-adevar toate trasaturile unei ordini sociale matriarhale, in care
-rbatul, de~i e inevitabil, este totu~i un factor suparator.

lndic articolul meu Uber den Arclzetypus mit besOIulerer Beriicksichtigung des Anima-
begriffes (Studiul III al acestui volum).

209
VIII
CONTRIBUTII LA
FENOMENOLOGIA SPIRITULUI
IN BASM

._\parut pentru prima data in Errmos-Jnhrbuch 1945 (Rhein-Verlag, Zurich, 1946) cu


::mul "Zur Psychologie des Geistes" ~i extins cu titlul Sym!J,,/ik des Geistes. (Psycho-
.oJgischeAbhandlungen VI) Rascher, Zurich, 1948.]
CONTRIBUTII LA
FENOMENOLOGIA SPIRITULUI
IN BASM

Cuv ANT INAINTE

Printre regulile imuabile ale ~tiintei naturii figureaza ~i aceea ca


obiectul poate fi consider at cunoscut doar in masura in care cerceta-
rea poate emite asupra sa enunturi valide din punet de vedere ~tiinti-
lie. In acest sens, valid este doar ceea ce poate fi demonstrat prin fap-
-e. Obiectul cercetarii este fenomenul natural. Pentru psihologie, unul
,in cele mai importante fenomene este enuntul, in special dimensiu-
nea sa formala ~i de continut, ultimului aspect revenindu-i 0 impor-
anta mai mare din perspectiva esentei psihicului. Prima sarcina este
intotdeauna descrierea ~i ordonarea evenimentelor, dupa care urmea-
za cercetarea exact a a legitatii comportamentului lor viu. In ~tiinta na-
rurii interogatia referitoare la substanta celor observate este cu putin-
~ doar acolo unde exista un punct arhimedic in afara. Psihologia nu
detine un astfel de punet intrucat doar psihicul poate observa psihicul.
:Je aceea cunoa~terea substantei psihicului este imposibila, cel putin
entru mijloacele noastre actuale. Aceasta nu exclude posibilitatea ca
fizica atomica a viitorului sa ne ofere punctul arhimedic dorit. Deo-
camdata, perspicacitatea noastra cea mai fina nu poate inregistra mai
mult decat exprima propozitia: a~a se comportii psihicul. Cercetatorul
cinstit va trebui sa renunte insa politicos sau respectuos la problema
ubstantei psihicului. Consider ca nu este de prisos sa-mi incuno~tin-
,ez cititorii despre necesara ~ivoluntara autolimitare a psihologiei pen-
uu a putea intelege punctul de vedere fenomenologic al psihologiei
moderne. Aceasta perspectiva nu exclude existenta credintelor, convin-
gerilor de tot felul sau a sentimentului certitudinii ~i nici nu exclude

213
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

posibila lor validitate. Insa oridt de importante ar fi ele pentru viata


individuala sau colectiva, psihologia nu dqine nici un mijloc spre a Ie
proba valid itatea in sens ~tiintific. Putem deplange aceasta neputinta a
~tiintei, tara ca astfel s-o determinam sa se autodepa~easca.

a. Despre cuvantul "spirit"

Cuvantul german "Geist" (spirit) este Intrebuintat intr-atatea sen-


suri Incat inventarierea lor nu este lipsita de dificultate. Prin spirit se
desemneaza acel principiu opus materiei, acea substanta sau existenta
imateriala numita pe treapta cea mai inalta ~i cea mai generala "Dum-
nezeu". Aceasta substanta imateriala este reprezentata ~i ca purtator al
fenomenului psihic sau chiar al vietii. La celalalt pol sta conceptia care
opune spirit ~i natura. Aici conceptul de spirit este limitat la suprana-
tural sau la antinatural ~ia pierdut relatia substantiala cu sufletul ~ivia-
ta. 0 limitare asemanatoare implica viziunea lui SPINOZA conform ca-
reia spiritul este un atribut al substantei unice. Hilozoismul merge mai
departe, intelegand spiritul ca proprietate a materiei.
De generala raspandire este conceptia care intelege spiritul ca pe un
principiu activ superior iar sufletul ca pe un principiu activ inferior;
invers, la anumiti alchimi~ti spiritul trece drept "ligamentum animae
et corporis" I, ceea ce arata ca era gandit ca spiritus vegetativus (spiritul
vietii sau al nervilor, cum afost numit mai tarziu). Tot atat de raspan-
dita este ~i concePtia ca spiritul ~i sufletul sunt In esenta unul ~i acela~i
lucru, distingerea lor fiind deci arbitrara. La WUNDT, spiritul apare ca
"fiinta interioara, daca nu luam in considerare vreun fel de relatie cu
fiinta exterioara"2. Altii limiteaza spiritulla anumite facultati, funqii
sau proprietati psihice, cum ar fi gandirea ~iratiunea, opuse simtaman-
tului (Gemiit), care tine mai mult de "suflet". Acqtia inteleg prin spi-
rit totalitatea fenomenelor gandirii rationale, respectiv intelectului, in-
cluzand ~ivointa, memoria, imaginatia ~inazuinta determinata de mo-
tive ideale. 0 alta acceptie a spiritului ne-o ofera cuvantul "spiritual"
prin care se intelege 0 funqionare diversa, bogata, stralucitoare, sur-
Legiitura dintre suflet ~i corp.
2 Logik III: Logik dcr Gcisteswissenschaftcll.

214
Contribufii la fenomenologia spiritului in basm

prinzatoare a intelectului. De asemenea, prin spirit se desemneaza 0


anumita atitudine sau principiul acesteia. Astfel, educatia poate fi rea-
lizata "in spiritullui Pestalozzi" sau "spiritul Weimar-ului reprezinta
mo~tenirea germana nepieritoare". Un caz special il constituie "spiritul
vremii" - principiul sau motivul anumitor conceptii, judecati ~i ac-
tiuni colective. De asemenea, exista un spirit obiectiv prin care se \nte-
lege totalitatea creatiilor culturale ale umanitatii, in special cele de na-
tura intelectuala ~i religioasa.
Spiritul inteles ca atitudine are, a~a cum arata uzullimbii, inclina-
tii inconfundabile spre personificare: spiritullui Pestalozzi poate fi in
sens concret spiritul sau, adica imago-ul sau stafia sa, a~a cum spirite-
Ie de la Weimar pot fi spiritele personale ale lui GOETHE~i SCHILLER,
caci spirit inseamna ~i stafie, adica sufletul unei persoane moarte. Ex-
presia "suflarea rece a spiritelor" indica, pe de 0 parte, inrudirea origi-
nara a lui 1jJuxil cu 1jJuxpos ~i 1jJuxos, ambele insemnand rece, iar pe
de alta parte, semnificatia originara a cuvantului TIVeUIlCX, care nu in-
seamna altceva decat "aer mi~cat", a~a cum anima ~i animus stau in le-
giitura cu aVellOS (vant). Cuvantul german Geist trimite la ceva spu-
megand, tumultuos, fiind de aceea inrudit cu Gischt, Giischt, gheest,
precum ~i cu emotionalul aghast. Din vremuri stravechi emotia a fost
conceputa ca posedare ~i de aceea se mai spune ~i astazi despre 0 per-
soana manioasa ca este posedata sau manata de diavol sau de un spi-
rit rau.3 A~a cum spiritele ~isufletele mortilor aveau, conform concep-
tiei vechi, 0 alcatuire materiala foarte fina asemanatoare unei adieri sau
fumului, tot astfel spiritus are la alchimi~ti 0 esenta subtila, volatila, ac-
tiva ~i insufletitoare, de tipul alcoolului ~i al substantelor arcane. Pe
aceasta treapta, spiritul este alcoo!, amoniac, alcool formic ete.
Numeroasele sensuri ~i_nuante de sens ale cuvantului "spirit" in-
greuneaza misiunea psihologului care vrea sa-~i delimiteze conceptual
obiectul. Pe de alta parte insa, ii u~ureaza sarcina, daca este yorba de
descrierea obiectului, caci diferitele aspecte ofera 0 imagine intuitiva a
fenomenului. Este yorba de un complex funqional care initial, pe 0
treapta primitiva, a fost resimtit ca 0 prezenta invizibila de ordinul unei
adieri. In lucrarea Varieties of Religious Experience, WILLIAMJAMESa

.3 Pentru aceasta vezi expunerile din lucrarea mea Geist ulld Lebell.

215
Arhetipurile ~iincon~tientuJ colectiv

descris sugestiv acest fenomen originar. Un foarte cunoscut exemplu iJ


constituie ~i vantul despre care este yorba in misterul Rusaliilor. Pen-
tru experien~a primitiva, personificarea prezen~ei invizibile, inchipui-
rea ei ca stafie sau demon este inevitabila. Sufletele sau spiritele celor
mor~i sunt identice cu activit atea psihica a celor vii, continuand-o. Ast-
fel se contureaza concep~ia ca psihicul este un spirit. De aceea, atunci
cand individul traie~te un eveniment psihic pe care-l resimte ca apar-
~inandu-i, i1 considera ca pe propriul spirit. Cl.nd evenimentul psihic
este resim~it ca strain, spiritul este de asemenea strain, putand deter-
mina fenomenul de posedare. In primul caz, el corespunde atitudinii
subiective, in ultimul, opiniei publice, spiritului timpului sau datului
antropoid, inca neuman, desemnat ~i prin termenul de incon~tient.
Corespunzator originarei sale naturi eoliene, spiritul este intotdea-
una activ, inaripat, mobil, precum ~i inviorator, stimulator, inspirator,
incendiar chiar. In termeni moderni, spiritul este dinamic ~i de aceea
constituie opusul tradi~ional al materiei, respectiv al caracterului ei sta-
tic, iner~ial, lipsit de via~a. Diferen~ierea ulterioara a acestei opozi~ii
conduce la ciudata contrapunere a spiritului ~i naturii. De~i spiritul
trece drept ceea ce este in mod esen~ial viu ~i inviorator, nici natura nu
poate fi considerata ca fiind lipsita de spirit sau moarta. Aici trebuie
deci sa fie yorba de presupozi~ia (cre~tina) a spiritului, care ii atribuie
o asemenea superioritate fa~a de natura incat se poate raporta la ea ca
la ceva mort.
Aceasta dezvoltare particulara a concep~iei despre spirit se bazeaza
pe cuno~tin~a ca prezen~a invizibila a spiritului este un fenomen psi-
hic, adica propriul spirit, ca el consta nu numai din impulsuri vitale, ci
~i din continuturi prelucrate. Din prima categorie se eviden~iaza acele
imagini ~i modele care populeaza campul vizual intern; in ce prive~te
a doua categorie, mentionam gandirea ~i ra~iunea care ordoneaza lu-
mea imaginilor. Astfel, spiritului vital originar, natural i s-a suprapus
un supraspirit care se opune primului, considerat ca ceva doar natu-
ral. Supraspiritul a devenit un principiu ordonator supranatural ~isu-
pralumesc, aqionand la scara cosmica. In aceasta ipostaza a fost denu-
mit "Dumnezeu" sau cel pu~in a fost considerat ca un atribut al sub-
stantei unice (SPINOZA).De asemenea, in cre~tinism a fost in~eles ca
divinitate intrupata.

216

Ii

I
Contributii la fenomenologia spiritului in basm

Dezvoltarea conceptiei despre spirit in directie opusa, hilozoista,


deci a maiori ad minus, a avut loc, sub semnul anticre~tinismului, in
cadrul materialismului. Premisa acestei dezvoltari a fost cel'titudinea
exclusiva referitoare la identitatea spiritului cu funqiile psihice, a ca-
rar dependenta de creier ~i metabolism devenea tot mai clara. Substan-
\a unica a fost rebotezata, numindu-se acum "materie", pentru a gene-
ra 0 notiune a spiritului care depinde neconditionat de substratul nu-
tritiv al mediului ~i a carui suprema forma 0 constituie intelectul. Ast-
fel, originara prezenta de ordinul adierii a fost circumscrisa, aparent in
totalitate, domeniului fiziologiei umane, a~a incH un KLAGES a putut
cia expl'esie plangel'ii sale impotl'iva "spil'itului ca advel'sal' al sufletu-
lui". Ultimului i-a revenit intl'eaga spontaneitate originara a spiritului,
dupa ce acesta fusese coborat la rangul de atribut neliber al materiei.
insa cum undeva trebuia sa se pastreze calitatea specifica spiritului de
deus ex machina, eel care a preluat-o a fost sinonimul sau originar, su-
fletul, acea fiinta multicolora4, asemanatoare unui fluture, de ol'dinul
adierii (anima, 1jJuXll).
Chiar daca viziunea materialista nu s-a imp us pretutindeni totu~i,
in afara sferei religioase, spiritul a fost inteles ca fiind epuizat de sfera
enomenelor con~tiente. Spiritul ca "spirit subiectiv" a devenit denu-
mirea pentru fenomenul endopsihic, in timp ce "spiritul obiectiv" de-
semna nu spiritul universal sau divinitatea, ci totalitatea bunurilol' cul-
turale intelectuale, care constituie institutiile noastre umane ~i conti-
nutul bibliotecilor noastre. Spiritul ~i-a pierdut in mare masura natu-
ra sa originara, autonomia ~i spontaneitatea sa, exceptie facand doar
domeniul religiei, unde, eel putin in principiu, a fost pastl'at caracterul
-au originar.
in acest rezumat a fost descrisa 0 entitate care se prezinta ca feno-
men psihic nemijlocit, in opozitie cu alte fenomene psihice a carol'
existenta este derivata, de catl'e conceptia naiva, din determinismul fi-
zic. lntrucat 0 relatie a spil'itului cu conditiile fizice nu este nemijlocit
rizibila, fenomenului spiritual i s-a atribuit imaterialitate, chial' lntr-o
:nasura mai mare decat s-a intamplat in cazul fenomenuJui sufletesc

-'l Seele (sufletul), in germana veche saiwalo, este Jnrudit, po ate, cu multicolor, mobil,
schimbator. Acesta are ~i sensul de viclean, amagitor, ceea ce face ca definitia alchi-
mica a sufletului ca Mercurius sa dobandeasca 0 anumita Jntemeiere.

217
Arhetipurile ~i incon~tientul co\ectiv

luat in sens restrans. Ultimului i se recunoa~te nu numai 0 dependen-


ta de physis, ci chiar 0 anumita materialitate, a~a cum arata ideea unu:
subtle body ~i conceptia chinezeasca despre sufletul gui. 0 totala ima-
terialitate a celor suflete~ti este de neconceput in conditiile unei lega-
turi intime intre fenomene de natura psihica ~i fenomene fizice para-
lele. In opozitie cu aceasta, consensus omnium insista asupra imateria-
litatii spiritului, tara ca totu~i sa se admit a unanim ca spiritul are 0 sub-
stantialitate proprie. Este greu de inteles de ce ipotetica materie, care
astazi arata cu totul altfel decat cu treizeci de ani in urma, trebuie sa
epuizeze sfera realitatii iar spiritul sa fie exclus din ea. De~i conceptul
de imaterialitate nu-l exclude pe cel de realitate cu materialitatea sa.
Insa spiritul ~i materia sunt forme ale unei existente (Sein) in sine
transcendente. Astfel, adeptii tantrismului sustin, cu tot atata indrep-
tatire, ca materia nu este altceva de cat determinatia gandului divino
Singura realitate nemijlocita este cea pshica a continuturilor con~tiin-
tei, etichetate ca fiind de origine spirituala sau materiala.
Spiritului ii sunt proprii, in primul rand, un principiu de mi~care
~i activitate spontana, apoi capacitate a de a produce imagini in mod li-
ber, dincolo de percePtiile senzoriale, iar in al treilea rand, manipularea
suverana ~i autonoma a imaginilor. Pentru omul primitiv, spiritul se
afJa In afara sa, iar datorita dezvoltarii, spiritul ajunge sa fie cuprins In
domeniul con~tiintei umane, fiindu-i subordonat ca 0 funqie a sa, ceea
ce duce aparent la pierderea autonomiei sale initiale. Ultima a fost
mentinuta doar in cadrul conceptiilor celor mai conservative, adica in
cadrul religiilor. Coborarea spiritului in sfera con~tiintei umane este
exprimata in mitul despre vous-ul divin care ajunge prizonierul
<puols-ului. Acest proces care a durat milenii corespunde unei necesi-
tati implacabile, de aceea religiile s-ar situa pe pozitii dinainte pierdu-
te daca ~i-ar inchipui ca pot opri dezvoltarea. Nu intra in atributiile lor,
dad. sunt bine statuite, sa impiedice mersul firesc allucrurilor, ci sa-I
modeleze in a~a felincat sa nu produca viitamari ireparabile sufJetului.
lata de ce religiile trebuie sa aminteasca mereu de originea ~i de carac-
tend originar al spiritului, pentru ca omul sa nu uite niciodata ce anu-
me a indus in sfera sa ~i cu ce i~i umple con~tiinta. Nu omul a creat
spiritul, ci aceasta este premisa creativitatii sale, cel care face cu putin-
ta perseverenta, entuziasmul ~i inspiratia. Insa spiritul impregneaza atat

218
Contribu\ii la fenomenologia spiritului In basm

de puternic fiinta umana, in cat omul este tentat sa creada ca el este


creatorul spiritului ~ica 1lcontroleaza. In realitate, fenomenul originar
al spiritului se instapane~te asupra omului, ~i anume tot a~a cum lu-
mea fizica, in aparenta obiectul docil al intentiilor umane, limiteaza li-
bertatea umana in mii de chipuri, devenind obsedanta idee-forta. Spi-
ritul11 ameninta pe omul naiv cu inflatia, epoca noastra oferind in
acest sens exemplele cele mai instructive. Pericolul este cu atat mai
mare, cu cat obiectul exterior capteaza mai puternic interesul ~i cu cat
se uita mai u~or ca paralel cu diferentierea relatiei noastre cu natura
are loc diferentierea relatiei cu spiritul, ceea ce impiedica realizarea
echilibrului necesar. Daca obiectului exterior nu i se opune obiectul in-
terior, atunci ia na~tere un materialism absolut, asociat cu 0 deliranta
supraestimare sau cu dizolvarea personalitatii autonome, ceea ce repre-
zinta idealul statului to tali tar de masa.
Dupa cum se vede, modernul concept general al spiritului nu se
acorda cu viziunea cre~tina, care considera spiritul ca un summum bo-
num, ca insu~i Dumnezeu. Desigur, exista ~i conceptul unui spirit rau.
Dar nici cu acesta nu coincide conceptul modern al spiritului, intrucat
el nu este in mod necesar rau. Mai curand el este indiferent sau neu-
u din punct de vedere moral. Cand Scriptura spune: "Dumnezeu este
spirit", enuntul suna ca 0 definitie sau ca 0 calificare. Insa diavolului ii
evine, dupa cum se pare, acela~i specific de a fi 0 substanta spirituala,
de~i degradata, negativa. ldentitatea originara de substanta se mai ex-
rima inca in ideea ingerului cazut, ca ~i in apropierea dintre Jahve ~i
atan din Vechiul Testament. Un ecou al acestei apropieri primitive ra-
una inca in ruga din Tatiil nostru unde se spune ,,$i nu ne duce pe noi
in ispita", ispitirea fiind totu~i indeletnicirea diavolului insu~i.
Cu aceasta ajungem la 0 problema pe care nu am pus-o inca in
cursul dezvoltarilor de pana acum. Pentru a ne face 0 imagine despre
manifestarea psihica a factorului "spirit" am apelat mai intai la con-
.:eptiile acreditate de istoria culturii ~i de uzul curent, conceptii produ-
se de con~tiinta ~i reflexia con~tienta. Nu am tinut seama de faptul ca
spiritul, gratie autonomiei sale originare, incontestabila ~idin punct de
,-edere psihologic5, este capabil sa se reveleze.

j Chiar daca se considera ca 0 autorevelare a spiritului, de pilda apari\ia unui spirit,


nu este nimic altceva decat 0 halucina\ie, aceasta este totu~i un eveniment psihic

219
Arhetipurile ~i incon~tientul calectiv

b. Automanifestarea spiritului in vise

Fenomenul psihie al spiritului indica fara dubii natura sa arhetipa-


la; eu alte cuvinte, fenomenul numit spirit se bazeaza pe existenta unei
imagini originare autonome, prezenta preeon9tient in mod universal
in zestrea psihica a omului. Ca 9i in toate eelelalte eazuri asemanatoa-
re, am intalnit aeeasta problema la paeientii mei, 9i anume in visele lor.
Mai intai am fost frapat de faptul ca un anumit tip de complex patern
are un earaeter "spiritual", adica de la imaginea tatalui emana enun-
turi, aqiuni, tendinte, impulsuri, opinii etc. carora nu li se poate refu-
za atributul de "spiritual". In cazul barbatilor, un complex patern po-
zitiv conduce adesea la un anumit cult al autoritatii 9i la 0 pronuntata
submisivitate fata de regulile 9i valorile spirituale, in timp ce la femei
produce puternice aspiratii 9i interese spirituale. In vise, convingerile
hotaratoare, interdiqiile 9i sfaturile provin de la 0 figura paterna. lnvi-
zibilitatea sursei este adesea subliniata prin aceea ca ea consta doar din-
tr-o voce autoritara, care roste9te judecati definitive6. Cel mai adesea
factorul "spirit" este simbolizat prin figura barbatului batran. Uneori,
rolul acesta este jucat chiar de un spirit "autentic", adica de spirit
unui decedat. Piticii apar, eel putin conform experientei mele, in spe-
cialla femei. De aceea mi s-a parut firesc ca BARLACHsa atribuie, in
Ziua mortilor, mamei figura gnomica a lui Statu-Palma-Barba-Cot, a9a
cum Bes este atribuita zeitatii materne de la Karnak. La ambele sexe,
spiritul poate aparea sub forma unui copil sau a unui tanaI. La femei
I

i aceasta figura corespunde unui a9a-numit animus "pozitiv", care indi-


ca posibilitatea unei intreprinderi spirituale con9tiente. La barbati,
aceea9i figura nu este tot atat de univoca. Ea poate avea un sens pozi-
tiv 9i atunci simbolizeaza personalitatea "superioara", sinele saufilius
regius al alchimi9tilor7. Ea poate avea insa 9i un sens negativ 9i atunci
trimite la umbra infantila.8 In ambele cazuri copilu] intruehipeaza un
spantan (care nu este sup us vain\ei naastre). in arice caz, ea reprezintii un complex
autanam, ceea ce este suficient pentru scopurile naastre.
6 Un caz carespunziitar este prezentat in Psychologie unn A/chemie (paragr. 52
urm.).
7 Viziunea "copilului despuiat" pe care a are Meister ECKHART este de acest tip.
8 Amintesc de "copiii" din ramanullui BRUNO GOETZ, Das Reich olme Raum.

220
Contributii la fenomenologia spiritului in basm

2Ilumit spirit,9 Batranul ~icopilul sunt foarte asemanatori. In alchimie,


cuplullor joaca un rol important ca simbol allui Mercurius.
Intruchiparile spiritului din vise nu sunt intotdeauna bune din
tinct de vedere moral. Nu de putine ori ele sunt nu numai ambigue,
.:i poarta insemnele raului. Trebuie sa subliniez insa ca marele plan care
5ta la baza vietii noastre psihice incon~tiente se sustrage intr-o aseme-
nea masura intentiilor noastre, incat nu putem ~ti niciodata care rau
este necesar pentru ca, prin intermediul enantiodromiei, sa se nasca un
ine ~i care bine va conduce la un rau. Acel "probate spiritus", reco-
:nandat de loan 10, nu poate fi adesea, in pofida celor mai bune inten-
:ii, nimic altceva decat 0 a~teptare a rezultatului final.
Figura batranului intelept poate aparea nu numai in vise ci ~i in vi-
ziunile produse de meditatie (sau de imaginatia activa). In aceste din
rma cazuri apariti~ este uneori atat de plastica, in cat ea preia rolul
:rnui guru, a~a cum se pare ca se intampla nu de putine ori in India.1 I
_Batranul intelept" apare in vise ca magician, medic, preot, invatator,
rofesor, bunic sau ca alta persoana care detine autoritate. Arhetipul
spiritului, intruchipat de oameni, gnomi sau animale, se manifesta in-
-otdeauna in acele situatii care necesita clarviziune, intelegere, sfatul
un, hotarare, plan de aqiune etc., individul in cauza nedispunand
sa de ele. Arhetipul compenseaza aceasta deficienta spirituala prin
:ontinuturi care acopera Jipsa. 0 excelenta ilustrare ne ofera visul de-
-pre magicianul alb ~i magicianul negru, care incerca sa compenseze
.- cultatile spirituale ale unui student la Teologie. Intrucat nu-l cunosc
?e cel care a avut visul, influenta mea este exclusa. EI a visat ca se afla
'>/ fata unei figuri preote~ti de inalta tinuta, numit "magicianul alb': de~i
_;a inve~mantat intr-o lunga haina neagra. Acesta tocmai incheiase un
'iscurs mai lung cu cuvintele: ,,$i pentru aceasta am nevoie de ajutorul
ragicianului negru." Atunci, u~a s-a deschis brusc ~i in indipere a pa-
_ Vezi pentru aceasta ~i "copiJul divin".
ill "Probati daca spiritele vin de la DomnuJ", I, loan 4, l.
n De aici ~i numeroasele pove~ti fantastice cu rishis ~i mahatmas. Intrebat de mine cine
i-a fost guru, un indian cLlltivat, CLlcare m-am intre\inut despre ceea ce este un guru,
mi-a raspuns: "Sankariicharya". (see. VIII-IX). Surprins, am remarcat: "Nu este cu-
noscutul comentator?" La care el a replicat: "Da, el este, insa desigur doar spiritul
sau", lara a fi tulburat catu~i de pu\in de nelini~tea mea tipic occidentala.

221
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

truns un alt batran - "magicianul negru" - imbracat intr-un ve?man


alb. $i acesta era frumos ?i impunator. Era evident ca magicianul negru
dorea sa-i vorbeasca celui alb, dar ezita 5-0 faca in prezenta visatorulul
Atunci magicianul alb i-a spus ariltand spre visator: "vorbe?te, este w,
inocent': Magicianul negru incepu sa relateze modul ciudat in care gasi-
se cheia pierduta a paradisului, C!l care nu ?tia ce sa faca. EI venise la ma-
gicianul alb pentru ca acesta sa-i lamureasca secretul cheii. Regele di,;
tara sa i?i cauta un mormant potrivit. Intamplator, slujitorii sai au dez-
gropat un vechi sarcofag, care adapostea resturile muritoare ale unei fe-
cioare. Regele a deschis sarcofagul, a aruncat osemintele ?i a poruncit ca
sarcofagul safie din nou ingropat pentru a putea fi folosit mai tarziu. In
de indata ce osemintele au ajuns la lumina zilei, fiinta pe care 0 alciltu-
iau odinioara- ?i anume, fecioara - s-a prefacut intr-un cal negru care
a fugit spre pustiu. Magicianul negru I-a urmarit in pustiu ?i mai depar-
te, gasind dupa mu/te peripetii cheia pierduta a paradisului. Astfel s-
incheiat istoria sa ~i, din pacate, ~i visul.12
Aiei compensatia nu se realizeaza desigur in sensul cii visatorului j
se spune ee trebuie sa facii, ei el este eonfruntat eu 0 problema la care
m-am referit mai sus ~i pe care viata ne-o pune neineetat in fata, ~j
anume nesiguranta judeciitii morale; derutanta intrepatrundere a bi-
nelui ~i a raului, neiertatoarea inlantuire a vinei, suferintei ~i mantui-
rii. Drumul acesta ciitre experienp religioasa originara este coreet, insa
dti 11cunosc? El este asemenea unei voei ~optite care vine de departe..
$oapta este ambigua, indoielnicii ~iobscura; ea presupune pericol ~i in-
drazneala - 0 potecii nesigura pe care se poate merge, fara certitudi-
ne ~i sanqiune, doar de dragul Domnului.

c. Spiritulin basm

A~ dori sa pun la dispozitia cititorului meu un material oniric mo-


dern mult mai bogat. Ma tem ins a cii specificul viselor ar face expune-
rea foarte dificila ~i ar neeesita un spatiu de care nu dispunem aiei. De

12 Vezi ~i e.G. TUNG, Allalytisehe Psychologie /I/Id Erziehilllg, paragr. 208 ~imm., precum
~i Die Beziehungen zwisehe/l dem [eh wid deJ/1 U/lbewuj~ten, paragr. 287.

222
Contribu\ii la fenomenologia spiritului in basm

aceea ne yom adresa folclorului, care ne scute~te de dificultatile ~icon-


fuzia cazuisticii individuale, putfmd urmari variatiunile motivului spi-
ritului fara a mai tine seama de conditii mai mult sau mai putin sin-
gulare. In mituri 9i basme, precum ~i in vis, sufletul se exprima despre
sine iar arhetipurile se reveleaza in contextullor natural ca "Formare,
ansformare, / A noimelor eterne eterna perindare".13
In basm, arhetipul spiritului se manifesta ca batran tot atat de des
Ql ~i in viS.14 Batranul apare ori de cate ori eroul se afla intr-o situa-

'e fara ie~jre, disperata. Scaparea ii poate veni doar pe calea unei gan-
iri temeinice sau pe cea a inspiratiei, deci de la 0 funqie spirituala
sau de la un automatism endopsihic. Intrucat eroul nu este capabil,
in motive interioare sau exterioare, de 0 asemenea performanta, cu-
o~tinta necesara apare, compensand !ipsa, in forma unui gand per-
sonificat, tocmai sub chipul batranului aducator de sfat ~i ajutor. In-
IT-un basm estonian 15 se poveste~te despre un orfan persecutat care,
la pascut fiind, a pierdut 0 vaca ~i care, de frica pedepsei, nu s-a mai
intors acasa 9i ~i-a luat lumea in cap. Astfel a ajuns intr-o situatie fara
5peranta ~i ie9ire. Epuizat, baiatul a cazut intr-un somn adanc. Cand
5-3 trezit "i s-a parut ca are in gura un lichid ~i a vazut in fata sa un
-atran mic de stat, cu 0 lunga barba sura care tocmai se pregiitea sa
=lina dopulla plosca sa cu lapte. Mai da-mi sa beau! I-a rugat baia-
:ul. Pentru astazi ajunge, a raspuns batranul. Daca n-a~ fi trecut din
. tamplare pe aici, cu siguranta ca ti-ai fi dormit ultimul somn, caci
.:and te-am gas it erai pe jumiHate mort. Apoi batranull-a intrebat pe
- aiat cine este ~i incotro merge. Acesta i-a povestit toate pataniile de
.:are ~i-a amintit, pana la bataia din seara dinaintea plecarii. Atunci ba-
--:anul i-a spus: Dragul meu copil! Nu ti-a mers nici mai bine, nici
ai rau dedit celorlalti copii ai caror parinti se odihnesc sub pam ant.
:Je intors, nu te mai poti intoarce. 0 data ce ai plecat, trebuie sa-ti ca-
-ti noroculin lume. Pentru ca nu am nici casa, nici femeie, nu iti pot
:-urta de grija, in schimb iti pot da pe gratis un sfat bun."
Faust, ll, "Finstere Galerie", in traducerea romaneasca a Iui ~TEFAN AUG. DOINA~.
_ Basmele pc cne Ie lltilizez in acest stud ill mi-all fost recomandate de dr Marie-Lou-
ise von Franz. careia Ii mlll\umesc pe aceasta cale.
Wie eiu VI~,i,ellkllabe 1II1erhofft seitl Gliick [and (Finnische und Estnische
Volksmarchen, Nr. 68).

223

!.
Arhetipurile ~i incan~tientuJ colectiv

Pana In acest punct batranul spune ceea ce ;;i baiatul, eroul poves-
tirii, ar fi putut sa gandeascii. Atunci cand ;;i-a luat lumea In cap dan-
curs unui impuls afectiv, putea macar sa-;;i dea seama cii va avea never-
ie de hrana. De asemenea, ar fi trebuit ca Intr-un asemenea moment -
reflecteze asupra situatiei sale. Atunci i-ar fi venit In minte Intreaga per-
veste a vietii sale, inclusiv trecutul cel mai apropiat, a;;a cum se Intam-
pia In astfel de situatii. Atare anamneze reprezinta un proces teleologi
care vizeaza Intr-un moment critic mobilizarea tuturor fortelor perso-
nalitatii, pentru a bate la poarta viitorului cu forte reunite, El nu poa-
te face calea Intoarsa ;;i nici nu se poate ~aza pe ajutorul cuiva. Intele-
gerea acestui fapt va conferi aqiunii sale decizia necesarii. Orientan-
du-lln aceasta direqie, batranulll scute;;te de efortul propriei gandiri.
Mai mult, batranul este chiar aceasta reflexie adecvata ;;i concentrare a
fortelor fizice ;;i morale, care, acolo unde gandirea con;;tienta nu este
Incii sau nu mai este posibila, se realizeaza spontan In spatiul extrapsi-
hic. Sub un anumit aspect, concentrarea ;;i tensionarea fortelor psihi-
ce se aseamana magiei. Ele dezvolta 0 energie surprinzator de mare, su-
perioara de cateva ori celei obtinute de Incordarea con;;tienta a voin-
tei. Faptul poate fi demonstrat experimental, In stare a de concentrare
artificiala din hipnoza. La cursurile mele obi;;nuiese sa a;;ez 0 istericii..
extrem de firava constitutional dar aflata Intr-un profund somn hip-
notic, cu ceafa pe spatarul unui scaun ;;i cu ciilcaiele pe spatarul altw
scaun ;;i s-o las In aceasta pozitie timp de un minut. Pulsul i se ridica
treptat pana la 90. Unul din studentii mei, In acela;;i timp un excelent
gimnast, a Incercat zadarnic sa reproduca experimentul prin Incorda-
rea con;;tienta a vointei. El s-a prabu;;it imediat cu un puis de 120.
Cand batranul cellntelept a reu;;it sa mobilizeze In suficienta ma-
sura fortele baiatului, a devenit posibila ;;i receptarea sfatului cel bun.
Cu alte cuvinte, situatia nu a mai parut rara ie;;ire. Ell-a sratuit pe ba-
iat sa mearga mereu spre est, unde, dupa ;;apte ani, va ajunge la mun-
tele eel mare, ceea ce echivaleaza cu fericirea. Masivitatea ;;i Inaltimea
muntelui simbolizeaza personalitatea matura 16. Foqele reunite produc

16 lntrucat munte!e reprezintii seopu! drume\iei ~i al ascensiunii, din punet de vedere


pihologie el semnifica sinele. I Ching descrie muntele drept scap: "Regele i-a aratat
munte1e de vest" (Hexagramm 111'. 17). La HONORIUSVONAUTUN (Speculum de mys-
teriis ecc/esille in MIGNE P.L. CLXXII, p. 354) citim: "Montes patriarehae et prophetae

224
Contribu\ii la fenomenologia spiritului in basm
II
siguranta, care este cea mai bun a garantie a succesuluil7. Astfel, baia-
tului nu-i va lipsi nimic. "Ia traista mea cu paine ~i plosca mea", spu-
ne batranul, ,,~ivei avea In fiecare zi atata man care ~i bautura cata vei
avea nevoie." De asemenea, i-a dat foaia sa de brusture care se putea
transforma Intr-o barca, daca baiatul trebuia sa traverseze 0 apa.
Batranul din basme pune de obicei Intrebarile referitoare la cine,
unde, cum ~i pentru ce 18 pentru ca astfel sa declan~eze con~tien tizarea
Ji mobilizarea fortelor morale ~iInca mai des el ofera mijloacele supra-
naturale necesarel9, adica nea~teptata ~i improbabila apetenta a succe-
sului care constituie, atat la bine cat ~ila rau, 0 particularitate a perso-
nalitatii unificate. Tot atat de necesara pare ~i interventia batranului,
adica obiectivarea spontana a arhetipului, Intrucat vointa con~tienta
singura nu este capabila sa armonizeze personalitatea In a~a fellncat sa
obandeasca apetenta neobi~nuita a succesului. Pentru aceasta este ne-
mie, nu numai In basm ci ~i In viata, de obiectivarea arhetipului care
;ini~te~te reaqia pur afectiva printr-o serie de procese de confruntare
si realizare, prin intermediul carora este evidentiat cu claritate cine,
nde, cum, pentru ce. Astfel devine posibila cunoa~terea situatiei de
::noment ~i a scopului. Iluminarea, descalcirea confuziei destinale au

sunt" (Mun\ii sunt patriarchii ~i profe\ii). RICHARDYONST. VICTOR spune "Vis vi-
dere Christum transfiguratum? Ascende in montem istum, disce cognoscere te ip-
sum" (Dad vrei sa-l vezi pe Cristos cel iluminat, urca muntele autocunoa~terii).
(Benjamin mil10r in MIGNE, P. L. CXCVI co!. 53-56).
!"" In aceasta privin\a trebuie men\ionata in mod special fenomenologia yoga.
Afirma\ia poate fi documentata cu numeroase exemple: Spanische und portugiesi-
che Volksmarchen (Nr. 34: Der weifle Popagei; Nr. 45: Kiil1igil1 Rose fll1d der kleille
Thomas); Russische Volksmarchen (Nr. 26: Das Miidchell olme Hiil1de); Marchen aus
dem Balkan (Nr. 15 Der Hirt fllld die drei Samovilell); Marchen aus Iran (Dos Ge-
heimllis des Bades Bndgerd); Nordische Volksmarchen I (Schweden Nr. II: Der Wer-
wolf), p. 231.
,.::.Fetei care-~i cauta fra\ii ii da un ghem care se rostogole~te in direqia lor (Finnische
und Estnische Volksmarchen, Nr. 83: Die kiimpfelldell Briider, p. 280). Prin\ului care
caura imperiul ceresc Ii da a bard fermecata care merge singura (Deutsche Marchen
seit Grimm, Die eisemell Stiefel, p. 381). Alte darnri sunt un flaut care face totul sa
danseze (Marchen aus dem Balkan, Die zwolf Brackell) sau sfera care arata drnmul ~i
bagheta fermecata care face invizibil (Nordische Volksmarchen, Nr. 18 Danemark:
Die Prillzessill mit dell zwiilf Paar Goldsclwlzm. p. 97) sau dini fermeca\i (l.c., p. 287,
~r. 20, Schweden: Die drei HUllde) sau a carte cu inva\ii!ura secreta (Chinesische
Volkmarchen, p. 248, Nr. 86: Dscllllllg Liang).

225
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

adesea un aspect de-a dreptul miraculos, ceea ce este cunoscut psiho-


terapeutului.
Tendinta biHranului de a declan~a reflexia se exprima ~i sub forma
cerintei ca mai intai eroul sa doarma. Fetei care-~i cauta fratii disparu~
ii spune: "Odihne~te-te, ca dimineata este mai inteleapta decat seara."2
De asemenea, el are 0 viziune de ansamblu asupra situatiei neclare a
eroului aflat in incurcatura sau eel putin este in stare sa obtina acele
informatii de care are nevoie in continuare. in acest scop apeleaza ade-
sea la ajutorul animalelor, in special al pasarilor. Printului care caut<i
drumul spre imparatia cereasca pustnicul ii spune: "Locuiesc aici de
trei sute de ani dar nimeni nu m-a intrebat pana acum unde se afla im-
paratia cereasca; nu ~tiu unde este, dar deasupra, la celalalt etaj al ca-
sei, locuiesc tot felul de pasari, care ti-ar putea fi de folos."21 BatramL.
~tie care drumuri due la tinta ~ii le arata eroului.22 El avertizeaza asu-
pra pericolelor viitoare ~iofera mijloacele adecvate de ale infrunta. De
pilda, 11 invata pe baiatul care vrea sa ia apa vie ca leul care paze~te iz-
vorul are derutanta insu~ire de a dormi cu ochii deschi~i ~ide a veghea
cu ochii inchi~i23; tanarului care vrea sa mearga calare la un izvor fer-
mecat pentru a lua de acolo bautura tamaduitoare pentru rege ii da
sfatul de a se apropia de apa doar in galop, pentru ca izvorul e pazit de
ni~te vrajitoare care prind cu lasoul pe oricine se apropie.24 Pe printe-
sa care-~i cauta iubitul transformat in varcolac 0 sfatuie~te sa faca ue
foe ~i sa a~eze deasupra un vas cu smoala. Apoi ea trebuie sa arunce in
smoala clocotinda iubitul ei crin alb iar cand vine varcolacul sa-i ras-
toarne vasul in cap, ceea ce va risipi vraja.25 Uneori batranul se distin-
ge prin judecata sa critica, a~a cum se intampla in acel basm caucazian
in care printul eel mai tanar trebuie sa construiasca pentru tatal sau 0

20 Finnische und Estnische Volksmarchen Nr. 83 (Estland: Die kiimpfenden Briider).


p.280.
21 Deutsche Marchen seit Grimm (Die eisemel1 Stiefel), p. 382. fntr-un basm balcanic
(Nr. 15: Der Hirt und die drei Somovilen), batranul este "Iarul tuturor pasarilor".Aco-
10 informalia este dqinuta de cOlofana. Vezi ~i misteriosul "domn al porumbarulut
din nuvela lui MEYR1NKDer weifle DOl1linikoner.
22 Marchen aus Iran (Dos Geheimnis des Bodes Blidgerd), p. 152.
23 Spanische Marchen Nr. 34 (Der weifle Papagei), p. 158.
24 L.c. Nr. 41: Kiinigin Rose oder der kleine Thomas, p. 199.
25 Nordische Volksmarchen I, Nr. 1I (Schweden: Der Werwotn, p. 231.

226
Contribu\ii la fenomenologia spiritului in basm

biserica perfecta, pentru a ma~teni regatul. Dupa ce a fast ridicata ~i


nimeni nu a reu~it sa descopere vreun defect, apare un batd.n care spu-
ne: "Ah, ce biserica frumaasa ati claditl Pacat ca fundatia este putin
trambal" Printul parunce~te ca biserica sa fie daramata ~i canstruie~-
te una naua. Dar ~i de data asta biitranul descopera a gre~eala ~i a~a se
intampla de trei ari.26
Batranulintruchipeaza deci pe de a parte cunaa~tere, reflexie, in-
telepciune ~i intuitie, iar pe de alta parte calitati morale, cum ar fi bu-
navainta ~igenerozitatea, care probeaza indeajuns natura sa "spiritua-
la". Intrucat arhetipul este un cantinut autanam al incon~tientului,
basmul, care indeab~te cancretizeaza arhetipurile, figureaza aparitia
batranului in vis, ~i anume, a~a cum se in tam pIa de pilda ~i in visele
maderne. Intr-un basm balcanic, biitranul ii apare eroului in vis cand
acesta se afla in incurcatura ~i-l sfatuiqte cum paate face fata proble-
melor insalubile care-i stau in fata.27 Relatia sa cu incan~tientul este
pusa in evidenta de numele de "rege al padurii" pe care-l paarta in-
tr-un basm rusesc.28 Din bu~teanul pe care se a~ezase taranul sa se
odihneasca i~i face aparitia un amulet "plin de zgarieturi ~i cu a barba
\-erde care-i atarna pana la genunchi". "Cine e~ti tu?" intreba taranul.
Sunt regele padurii, Och", raspunse amuletul. Taranul ii dadu pe fiul
5iiu cel dezordanat drept ucenic. "Iar amuletul pleca cu el ~i-l conduse
in lumea de sub pamant, unde-l gazdui intr-a caliba verde. In caliba
IOtul era verde: peretii erau verzi, ca ~i lavitele; nevasta lui Och ~i ca-
_iii sai erau ~i ei verzi, pe scurt - tatul, tatul. Naiadele care slujeau in
;:asa erau verzi ca virnantul." Chiar ~i mancarea era verde. Regele pa-
urii este zugravit aici ca a zeitate a vegetatiei care, pe de 0 parte, sta-
_ane~te padurea, iar pe de alta parte are, datarita naiadelar, relatii cu
imperiul apelor, ceea ce indica clar apartenenta sa la incan~tient, sim-
'iolizat frecvent atat prin padure cat ~i prin apa.
Aparitia batranului ca pitic indica de asemenea apartenenta la in-
::on~tient. In basmul despre printesa care-~i cauta iubitul se spune: "Se
mnapta. Intunericul se lasa iar stelele se ridicau pe cer. Printesa ~edea
- acela~i lac ~iplangea. Pe cand se afla adancita in ganduri auzi a voce
:D Kaukasische Marchen, pp. 35 ~i mm.
=; Balkanmarchen (Nr. 49: Die Lubi 11l1d die Sclli;l1e del' Erde), p. 217.
-, Russische Marchen (Nr. 6: Ocll), pp. 30 ~i urm.

227
ArhetipuriJe ?i incon?tientul colectiv

care-i dadu buna seara. De ce stai aici atat de singura ~i de trista? mai
auzi. Sari ca arsa, plina de spaima, ~i nu rara motiv. Insa cand se uita in
jur vazu doar un omulet batran care inclina capul in directia sa, salu-
tand-o prietenos." Intr-un basm elvetian, fiul de taran, care voia sa-i
duca fiicei regelui un co~ plin cu mere, intalni "es chlis isigs Manndle,
das frogtene, was er do e dem Chratte haig?" intr-un alt loc, "Manndle"
are "es isigs Chlaidle an."29 Prin "isig" trebuie sa intelegem desigur "de
fier", ceea ce este mai plauzibil decat "de gheata". In ultimul caz, cita-
tul ar fi trebuit sa sune: "es Chlaidli vo Is". Este adevarat ca exista omu-
leti de gheata, dar exista ~i omuleti de metal. Cunosc un vis modern in
care a aparut un omulet de metal negru, momentul ales fiind unul de
cotitura, a~a cum se intampla ~iin basmul acesta despre Hans cel prost,
care era pe punctul de a se casatori cu 0 printesa.
Intr-o serie de viziuni moderne, batranulintelept care apare de mai
multe ari are 0 data marime normala, cand se contureaza pe fundul
unui crater inconjurat de stanci inalte, iar alta data, dimensiuni foarte
reduse, cand se afla pe varful unui munte, in mijlocul unei stancarii
joase. Acela~i motiv ilintalnim ~i la GOETHE, in basmul despre printe-
sa piticilor care poate locui intr-o caseta.30 Din aceea~i categorie fac
parte anthroparion, omuletul de plumb din viziunea lui Zosimos31,
omuletii metalici din mine, dactilii cei iscusiti ai Antichitatii, homun-
culii alchimi~tilar, gnomii, brownies scotieni etc. M-am convins de "re-
alitatea" unar atare reprezentari cu prilejul unui gray accident de mina,
cand doi participanti ajun~i la suprafata dupa catastrora au avut viziu-
nea colectiva a unui omulet cu gluga care, iqit din crapaturile inacce-
sibile ale peretelui ghetarului, I-a traversat, aruncandu-i pe amandoi
intr-o panica cumplita. Am intalnit adesea motive care mi-au lasat im-
presia ca incon~tientul ar reprezenta lumea marimilor infinitezimale.
Din perspectiva rationalista, aceasta ar putea fi derivata din sentimen-
tul obscur ca in cazul unor astfel de viziuni avem de-a face cu ceva en-
dopsihic, conchizandu-se ca, in fond, lucrul trebuie sa fie foarte mic
pentru a-~i gasi loc in cap. Nu imparta~esc asemenea presupuneri "ra-

29 Este yorba de basmul Der Vogel Greif, Nr. 84 din culegerea Ki1lder u1ld Hllusmiirchen
alcatuita de fratii Grimm, II, pp. 29 ?i urm. Textul abunda in gre~eli fonetice.
30 Die 1leue Me/usille, Marchen.
31 Vezi studiul meu Eillige Bemerktmge1l zu dell Visi01lell des Zosimos.

228
Contribufii la fenomenologia spiritului in basm

jionaliste", de~i nu pot sustine cii ele ar fi intotdeauna gre~ite. Mai pla-
llzibila mi se pare ipoteza cii inclinatia spre diminutivare, pe de 0 par-
te, ~i cea spre marire nemasurata (uria~i!), pe de alta parte, sunt aso-
ciate surprinzatoarei nesigurante a notiunii de spatiu ~i timp la nivelul
incon~tientului.32 Sentimentul uman al marimii, din care se alimen-
;:eazaconceptul nostru rational despre mare ~i mic"este subiectiv, fiind
lipsit de valabilitate nu numai in domeniul fenomenelor fizice, ci ~i in
::cela al incon~tientului colectiv, care se afla dincolo de campul de ac-
:iune al specificului uman. Atman este "mai mic decat mic" ~i mai
;:nare decat mare, el are marimea unui deget, dar "acopera lumea pre-
rutindeni intr-un strat gros de doua palme".33 Iar cabiriile sunt, dupa
GOETHE, "mici la stat, dar mari ca putere. "34 Tot astfel, arhetipul ba-
anului intelept este extrem de mic, aproape insesizabil, dar de tine 0
:orta care poate modifica destine, cum se poate constata dacii se mer-
5e la ddiicina lucrurilor. Arhetipurile, ca ~i lumea atomului, demon-
hreaza cii pe cat experimentul cercetatorului patrunde mai adanc in
::;:ilcrocosmos, pe atat energiile inlantuite acolo sunt mai distrugatoa-
-e. Nu numai cercetarea fizicii a aratat ca infinitezimalul are efecte ma-
re, ci ~i cercetarea psihologicii. De cate ori, in momentele critice ale
1etii, nu depinde totul de un aparent nimic!
Anumite basme primitive dau expresie naturii iluminatorii a arhe-
lpului nostru, identificandu-l pe batran cu soarele. EI duce cu sine 0
:idie pe care 0 folose~te pentru a coace un dovleac. Cand a terminat
.:e mancat ia din nou focul cu sine, ceea ce ii determina pe oameni sa
.-1fure.35 Intr-un basm nord-american, batranul apare ca un vraci care
.:etine focuP6 Spiritul se manifesta ca foc, a~a cum ~tim din Vechiul
:-=:stament ~i din misterul Rusaliilor.
Pe langa istqime, intelepciune ~i cunoa~tere, batranul este caracte-
::zat, a~a cum am amintit, ~ide calitati morale; mai mult, el pune la in-

_ intr-un basm siberian (1'.13, p. 62, Der ill Steill verwalldelteMml11) biHranul apare ca
o raptura alba, de propor\ii uria~e.
Vezi ~i studiul meu Zlir PsydJOlogie des Kindarchetypus.
Fallst, II, Kabirel1szelle.
lndianermarchen aus Sudamerika, p. 285 (Dos El1de der Welt ul1d der Fellerdieb-
stahl).
lndianermarchen aus Nordamerika, p. 74 (Geschichtel1 VOI1Miil1iibllSdz: Der Feller-
diebstahl).

229
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

eereare taria moraHi a oamenilor ~i eonditioneaza darurile sale de IT'-


zultatul aeestei probe. Un exemplu deosebit de clar ne este oferit '
basmul estonian despre fiiea adevarata ~i fiiea vitregaY Ultima este
fata orfana, foarte aseultatoare ~i ordonata. La ineeputul povestirii, .
seapa furea de tors in fantana. Sare dupa ea, nu se ineacii ~i ajunge L.
tara magicii unde intalnqte 0 vacii, un berbee ~i un mar ciirora Ie ll:-
deplinqte rugamintile. Apoi da peste 0 odaie de baie, unde se atla ..-
batran murdar care 0 roaga sa-l spele. Intre eei doi are loe urmatoar,
diseutie: batranul: "Fata frumoasa, fat a frumoasa! Spala-ma, ea nu mi
mai pot suporta atilt de murdar!" Fata: "Cu ee sa inealzese sob a?" Ba-
tranul: "Aduna bu~teni ~i gain at de eioara ~i fa focul eu ele." Insa ez
aduee vreaseuri ~i intreabii: "De unde sa iau apa?" Batranul raspunde::
"Sub lojnita sta 0 iapa alba. Aduna-i urina intr-un eiubar!" Insa fa
aduee apa eurata. "De unde sa iau 0 maturiea de baie?" "Taie coada ie-
pii eelei albe ~i fa din ea 0 maturicii de baie!" Insa ea face una din ra-
muri de mesteaciin. "De unde sa iau sapun?" "Ia 0 piatra din pardosea-
la ~i freacii-ma cu ea!" Insa ea aduee sapun din sat ~i-I spala pe biitran.
Ca rasplata batranul ii da un sipet phn eu aur ~i eu pietre pretioase.
Cealalta fata este, fire~te, invidioasa, i~i aruncii ~i ea furea de tors in fan-
tana, dar 0 gase~te imediat. Merge totu~i mai departe ~i face totul pc
dos. Rasplata este ~i ea corespunzatoare. Motivul este atat de freeven!
ineilt alte ilustrari sunt inutile.
Superioritatea ~i generozitatea batranului il plaseaza in proximita-
tea divinitatii. In basmul Soldatul ~iprintesa neagrii38 se poveste~te cum
in fiecare noapte printesa blestemata iese din sicriul ei de fier ~i-l ade-
mene~te pe soldatul care paze~te mormantul ~i apoi il manancii. UnuJ
din soldatii care urma sa fadi de garda se hotara~te sa fuga. "Iar cand
se insera, soldatul se indeparta pe furi~, strabiitu munti ~i eampii i
ajunse la 0 paji~te foarte frumoasa. Dintr-o data in fata sa aparu UD
omulet eu 0 lunga barba sura, care era chiar bunul nostru Dumnezeu,
plecat in lume sa starpeasca raul pe care 11facea diavolulin fiecare
noapte. Incotro? ilintreba omuletul eel sur ~i se arata doritor sa-l in-
soteascii. ~i vazand soldatul ca batranelul este atat de binevoitor ii mar-
turisi cii a fugit ~i de ce a fugit." Urmeaza, ca de obicei, sfatul eel bun.

37 Nr. 35: Der Lolzn der Stie{toclzter Il/ld der Hallstoclzter, pp. 192 ~i urm.
38 Deutsche Marchen seit Grimm, pp. 189 ~iurm.

230
Contribu\ii la fenomenologia spiritului in basm

~naceasta povestire, batrfmul este identificat in mod naiv cu Dumne-


zeu insu~i, a~a cum alchimistul englez Sir GEORGE RIPLEY il nume~te
Jre"batranul rege" "antiquus dierum"39.
Toate arhetipurile au 0 latura pozitiva, luminoasa, favorabila, care
;:inde spre inalt ~i 0 alta, in parte negativa ~idefavorabila, in parte doar
;'tonid, deci neutra, care tinde in jos. Arhetipul spiritului nu face ex-
.::eptiede la regula. Chiar infati~area sa de pitic indid 0 diminutivare
:imitativa, sens pe care il are ~i naturalitatea unei zeitati a vegetatiei, ve-
:::itadin lumea subpamanteana. Intr-un basm balcanic, batranul apa-
~ diminuat, in masura in care ~i-a pierdut un ochi.40 "Vilele" - un fel
':e duhuri rele inaripate - i I-au seas iar eroul trebuie sa aiba grija ca
~e sa i-I puna la lac. Prin urmare, batranul a pierdut 0 parte din lumi-
::a vederii, adid 0 parte din iluminarea ~i clarviziunea sa, rapita de de-
-onica lume a intunericului. Diminuarea sa prin atingerea lumii in-
~:mericului aminte~te de soarta lui Osiris, care ~i-a pierdut unicul ochi
;rivind un pore negru, adica pe Seth, sau de cea a lui Wotan care ~i-a
;.a:crificatochiulla izvorullui Mimir. In mod semnificativ, batranul din
__ mul nostru dlare~te un tap, ceea ce arata d el insu~i are 0 latura
:::tunecata. Intr-un basm siberian, batranul apare ca un mo~neag cu
~ singur picior, cu 0 singura mana ~i cu un singur ochi, care treze~te
.::J mort cu un toiag de fier. Pe parcursul pove~tii el este omorat din
;;qeala de eel de mai multe ori reinviat, care astfel i~i distruge ferici-
-:0'3. Basmul este intitulat Biltranul cu 0 singura jumiltate ~i, in fapt, di-
;::ilnuarea sa provine din aceea d intr-un fel traie~te doar cu jumatate
~ trup. Cealalta jumatate este invizibila ~i apare in basm ca un uciga~
-are vrea sa-l piarda pe erou. In cele din urma, eroul reu~e~te sa-l
IDoare pe cel care I-a ucis de mai multe ori. Cuprins de fur ie, el ia ~i
"aia batranului cu 0 singura jumatate, ceea ce indica identitatea celor
:llorati. Prin urmare, batranul ar putea fi ~i contrariul sau, datator de
ia dar ~i uciga~ - "ad utrum que peritus"41, a~a cum se spune de-
rre Hermes.
Daca a~a stau lucrurile, atunci din motive euristice, precum ~i din
~te motive este recomandabil ca acolo unde batranul apare ca "modest"

Der Alte der Tnge. In a sa Cnntilena.


Balkanmarchen, Nr. 36: Der Konig l/nd seille drei Solme.
PRUDENTIUS, COlltm Symmaclzum, vezi !ZAHNER Die seelellheilCllde Bll/me, p. 182.

231
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

sau "binevoitor" sa ne uitam cu atentie in jur. In legatura cu basmul e~-


tonian amintit la inceput despre baiatul care a pierdut vaca se poate
na~te banuiala ca batranul aparut la momentul oportun ~idispus sa aju-
te este cel care mai inainte a furat vaca pentru a-i oferi protejatului sa
un motiv solid de a fugi in lume. Experienta cotidiana ne arata ca pre-
supunerea noastra este corecta, caci adesea cunoa~terea superioara dar
subliminala pune la cale cele mai nepliicute incidente pentru a-I inspai-
manta pe Augustin cel prost care este eul con~tient ~i a-I aduce pe dru-
mul adevarat, pe care, din cauza prostiei, nu l-ar fi gasit niciodata sin-
gur. Daca orfanul nostru ar fi biinuit ca biitranul este cel care a fura-
vaca, l-ar fi privit ca pe un gnom rautiicios sau ca pe un demon. Batra-
nul este caracterizat deci de 0 latura negativa, a~a cum ~amanul primi-
tivilor apare, pe de 0 parte, ca vindecator iar pe de alta parte ca un te-
mut otravitor, insu~i cuvantul 'PaPf.lO::KOV insemnand atat medicamen
cat ~i otrava. In sfar9it, otrava poate juca in realitate ambele funqii.
Ambivalenta biitranului, care-l apropie de zane, este ilustrata de fi-
gura extrem de instructiva a lui Merlin. $i daca in anumite cazuri ei
poate phea a fi insa~i intruchiparea binelui, in altele imbraca hainele
raului. Atunci el devine vrajitorul cel rau care face raul de dragul rau-
lui. Intr-un basm siberian,42 biitranul este un spirit rau care "duce pC'
cap doua lacuri in care inoata doua rate". El se hrane~te cu carne de
om. Basmul ne spune cii eroul ~i oamenii sai s-au dus la 0 petrecere In
satul vecin 9i ~i-au lasat cainii acasa. Insa ace~tia au hotarat conforrr:
proverbului "cand pisica nu-i acasa 90arecii joaca pe masa" sa faca ~iei
o petrecere. In momentul culminant s-au repezit asupra proviziilor de
carne ~i le-au devorat. Cand s-au intors acasa 9i au vawt paguba, oa-
menii au alungat cainii, care s-au refugiat in padure. "Creatorul ii spu-
ne ]ui Ememqut, eroul basmu]ui: Du-te cu nevasta ta ~icauta cainii!'"
Pe drum, erou] este surprins de un visco] infrico9ator 9i se adaposte9-
te in casa spiritului rau. Urmeaza cunoscuta scena a diavolu]ui pacalit
Tatallui Ememqut se nume9te "creatoru]" dar tatal celui din urma,
"de-sine-insu9i-creatul", pentru ca 9i-a fost sie~i creator. Dqi nicaieri
in basm nu se spune ca batranul cu doua lacuri pe cap i-ar fi ademe-
nit pe erou ~i pe nevasta sa pentru a avea cu ce sa-~i potoleasca foamea,
42 Nr. 36, Die HUl1de des Schiipfers.

232
Contribu\ii 1afenomeno1ogia spiritu1ui in basm

totu~i putem presupune ca un spirit a pus stapanire pe caini, i-a deter-


minat sa petreaca asemenea oamenilor, pentru ca apoi, contrar obi-
ceiului lor, sa fuga in padure, unde vor trebui cautati de Ememqut. Vis-
colul care-I sile~te pe erou sa se refugieze in casa spiritului riiu nu pare
:lici el intamplator. Sfatuitorul este in acest basm creatorul, fiul de-si-
ne-insu~i-creatului, ceea ce da na~tere unei probleme foarte com plica-
~e,a carei dezvoltare preferam sa 0 lasam in seam a teologilor siberieni.
Intr-un basm balcanic, batranul ii da prinei fara copii sa manance
un mar, dupa care ea ramane insarcinata ~i na~te un cop iI, al carui na~
este, prin intelegerea initiala, insu~i Mtranul. Copilul este insa un drac
de baiat care-i bate pe toti ceilalti copii ~i omoara vitele pastorilor.
Timp de zece ani baiatul n-a fost botezat. Batranul apare, ii infige un
rutit in picior ~i-I nume~te "printul cutit". Fiul dore~te apoi sa pIece in
!ume, ceea ce tatal, dupa 0 lunga ezitare, ii permite. De cutitul infipt in
_icior depinde viata sa: daca il scoate altcineva, moare; daca ~i-I scoa-
-e singur traie~te. In cele din urma cutitul devine fatal pentru el, 0 M-
ana vrajitoare smulgandu-l in timpul somnului. Ioul moare dar este
:eadus la viata de cei doi prieteni pe care ~i-i facuse.43 Aici Mtranul este
'e ajutor, dar ~i creatorul unor destine periculoase ar fi putut foarte
ine sa evolueze spre rau. Raul se manifesta clar ~i de timpuriu in ca-
cacterul violent al tanarului.
Tot intr-un basm balcanic intalnim 0 varianta demna de atentie
a motivului nostru. Un rege i~i cauta sora rapita de un strain. Pe
drum se opre~te la coliba unei femei biitrane, care-l avertizeaza ca nu
crebuie sa-~i continue cautarea. Un porn incarcat cu fructe, care se re-
rrage mereu din fata sa, il indeparteaza de coliM. Cand in cele din
~rma se opre~te, din coroana sa coboara un batran. II gazduie~te pe
::-ege~i-l conduce in targul un de locuia sora sa, devenita sotia batra-
ului. Ea ii spune regelui ca sotul ei este un spirit rau, care-I va uci-
ce. $i intr-adevar, dupa trei zile, regele dispare. Fratele sau mai tanar
=.Ieaca la randu-i sa-l caute ~i omoara spiritul eel rau transformat in
- alaur. Prin aceasta este risipita vraja ~i in locul spiritului apare un
arbat tanar ~i frumos care se casatore~te cu sora regelui. Batranul,
[are la inceput apare ca zeitate a vegetatiei, se afla intr-o evidenta re-
.J Balkanmarchen Nr. 9: Die Tnte1l des Znrellsoll11es fllld seiller beidell Gefiihrten.

233
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

latie cu sora. EI este un uciga~. Intr-un episod intercalat este invinui:


ca a vrajit un ora~ intreg, locuitorii devenind de "fier", adica imobili
rigizi ~i tacuti.44 De asemenea, el 0 tine captiva pe sora regelui ~i nu-;
mai ingaduie sa se intoarca la rudele ei. Astfel ne este sugerat fapt~
ca sora este posedata de animus. Batri'mul este conceput deci ca an:-
musul sorei. Felul in care regele este implicat in posedarea de care Sll-
fera sora sa, cautarea acesteia ne arata ca ea reprezinta anima frate-
lui. Prin urmare, arhetipul destinal s-a instapanit mai intai asuprc.
animei regelui, silindu-l sa pIece In cautarea farmecului vietii, a "bu-
nului de pret greu de atins", ceea ce-l transforma In erou mitic, adj
ca In personalitate superioara - 0 expresie a sinelui sau. Aici batra-
nul aqioneaza exclusiv ca raufacator ~i trebuie inlaturat cu fOQ2.
pentru ca apoi sa reapara ca sot al sorei-anima, de fapt ca mire al st:-
fletului, celebrand incestul sfant ca simbol al unirii contrariilor.
Aceasta frecventa ~i indrazneata enantiodromie inseamna nu numai
intinerirea ~i transformarea batranului; ea sugereaza 0 intima rela~e
secreta Intre bine ~i rau.
In basmul amintit, arhetipul batranului apare deci sub chipul rau-
racatorului, angajat in transformarile ~iperipetiile procesului individu2-
tiei, care evolueaza spre hieros gamos. In basmul rusesc despre regele pi!-
durii, evolutia are sens invers. La inceput, regele padurii se arata bine-
voitor ~i generos, dar apoi nu mai vrea sa-l ajute pe sarmanul baiat, a~
in cat evenimentele principale ale povestirii se reduc la diferitele
incercari ale tanarului de a scapa din ghearele vrajitorului. Cautarea estc
inlocuita de fuga, care pare sa aduca acelea~i beneficii ca aventurile cele
mai periculoase, caci la sfar~it eroul 0 ia de sotie pe fiica regelui iar Vra-
jitorul trebuie sa se multumeasca cu rolul diavolului pacalit.

d. Simboluri teriomorfe ale spiritului in basm

Descrierea arhetipului nostru nu ar fi completa daca nu am IU2


In considerare 0 modalitate particulara de manifestare, ~i anume ce2
teriomorfii. Aceasta se incadreaza in teriomorfismul zeilor ~i al de-
44 Nr. 35: Der Schwiegersol11/ aus der Fronde.

234
Contributii la fenomenologia spiritului in basm

onilor ~i are aceea~i semnificatie psihologicii. Intruchiparea ani-


ala arata ca funqiile ~i continuturile respective se afla inca in do-
eniul extrauman, cu alte cuvinte dincolo de con~tiinta umana. De
.r.::eeaele participa la demonicul suprauman, pe de 0 parte, ~i la ani-
alicul subuman, pe de alta parte. Insa aceasta distinqie este vala-
:Jila doar in planul con~tiintei, unde corespunde unei cerinte a gan-
.:.irii. Logica spune: "Tertium non datur", cu alte cuvinte nu putem
;andi contrariile in unitatea lor. Prin urmare, suprimarea unei anti-
-omii poate fi pentru noi doar un postulat. Pentru incon~tient lu-
:rurile stau cu totul altfel, continuturile lui fiind in sine paradoxale
u antinomice, inclusiv categoria existentei. Dacii cineva care nu de-
.we cuno~tinte psihologice vrea sa-~i facii 0 imagine despre acest
>pect este recomandabil sa studieze misticii cre~tini sau filosofia in-
.::iana. Acolo va gasi influentele cele mai pregnante ale antinonimi-
.:ii incon~tientului.
De~i in basmele analizate pana acum batranul a avut 0 infati~are
::mana ~i un comportament uman, totu~i aptitudinile sale vrajito-
-~?ti, precum ~i superioritatea sa spiritual a indica 0 dimensiunea ex-
aumana sau supra - ~i subumana - atat in bine cat ~i in rau. As-
~ectul teriomorf nu inseamna nici pentru primitiv, nici pentru in-
-on~tient 0 diminuare valarica, ciici intr-o anumita privinta anima-
~ este superior omului. EI nu s-a ratacit incii in con~tiinta sa, nu a
us nici uneia din f0rtele care-l anima un eu Indaratnic, ci impIi-
-e~te aproape complet im pulsurile interioare. Dacii animalul ar fi
;:on~tient, el ar fi mai smerit decat omu\. Legenda despre pacatul ori-
jnar contine 0 invatatura profunda; ea este expresia sentimentului
scur cii emanciparea eului con~tient reprezinta un fapt luciferic. De
,2 inceputurile ei, istoria universala consta in confruntarea dintre sen-
rimentul de inferioritate ~i supraevaluarea de sine a omului. Intelep-
.:iunea cauta linia de mijloc ~i jspa~e~te aceasta cutezanta prin pri-
;:;1ejdioasa inrudire cu demonu] sau animalul, fiind adesea interpre-
-ata gre~it in plan moral.
Adesea intalnim in basme motivul animalelor care ajuta eroului .
.cestea se comporta ~i vorbesc asemenea oamenilor ~i dau dovada de
intelepciune care 0 depa~e~te chiar pe cea a omului. In astfel de ca-
zuri se poate afirma cu indreptatire ca arhetipul spiritului este expri-

235
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

mat teriomorf. Intr-un basm german45 se poveste~te cum tanarul cz-


re-~i eauta prin~esa disparuta Intalnqte un lup care-i vorbe~te: "Nu r~
teme ~ispune-mi Incotro te duci." Tanarulli poveste~te necazul sau i;
lupul ii daruie~te un fir din blana lui cu ajutorul earuia 11poate che
ori de cate ori este nevoie. Acest episod se desfa~oara exact la fel ca ir:-
taInirea cu batranul. In aceea~i poveste se manifesta ~i latura negati\""=
a arhetipului. Pentru ilustrare voi reproduce In continuare In mod ri--
zumativ basmul.
Pe cand pazea porci in padure, tanarul descopera un copac uria~ ax
earui ramuri se pierdeau In nori. "Cum s-o vedea lumea privita di:
varfullui?" se Intreaba tanarul. Apoi se urca ~i se tot urea In copac <2:
e ziua de lunga, fara a ajunge la ramuri. Pentru ea se Intuneca trebl';~
sa Innopteze pe ciotul unei ramuri. A doua zi continua sa se ca~ere
spre pranz ajunge la comana. De-abia pe seara da de un sat c1adit 1;;-
tre ramuri. Locuitorii satului Ii ofera gazduire peste noapte. In dimi-
nea~a urmiitoare se ca~ara mai departe. Spre pranz ajunge la un cas
unde locuia 0 fecioara. Aici afla ea mai sus nu se poate merge. Este fii
unui rege pe care a rapit-o un vrajitor. Tanarul ramane In castel una
i se permite sa intre In to ate camerele cu exceptia uneia. Insa curiozi-
tatea se dovede~te a fi irezistibila: el intra In camera ~i giise~te acolo u;;.
corb, flXat pe perete cu trei cuie, dintre care unulli strapunge gatul iar
celelalte doua, aripile. Corbul se plange de sete iar tanarul, milos, Ii Ci
sa bea. La fiecare Inghi~itura cade cate un cui. La a treia Inghititura
corbul este liber ~i zboara pe fereastra. Cand printesa aude de cele ir:-
tamplate, Ii spune inspaimantata: "Acesta era diavolul care m-a vrajit ...
acum ma va lua ~i pe mine!" ~i Intr-adevar, nu dupa mult timp, dispa-
ru ~iea.
Tanarullncepe s-o caute ~i Intalne~te pe drum, a~a cum am arat2.:
mai sus, lupul. Apoi va Intalni un urs ~i un leu, care de asemenea Ii vo~
da un fir din blana lor. Pe deasupra, leulli dezvaluie ca printesa este re-
tin uta In apropiere, Intr-o cabana de vanatoare. Tanarul ajunge la prin-
tesa, dar afla ea nu 0 poate rapi pentru ea vanatorul are un cal alb cu
trei picioare atoate~tiutor care-I va avertiza negre~it. Totu~i tanarul m-
cearca sa fuga cu printesa. Vanatorulli prinde, dar lIlasa pe tanar
45 Die pri/lzessin auf de11l Bau11l (Deutsche Marchen seit Grimm).

236
Contribu\ii la fenomenologia spiritului in basl11

Ieee deoarece ~i acesta Ii salvase viap pe cand era corbo In timp ce va-
niitorul se afla in padure, tanarul se strecoara din nou in cabana ~i 0
convinge pe printesa sa afle cum ~i-a obtinut vanatorul calul eel istet.
Printesa il iscode~te pe vanator care-i poveste~te, in timpul noptii, ca
in apropiere locuie~te 0 vrajitoare care cre~te cai fermecati. Cel care re-
u~e~tesa pazeasca manjii timp de trei zile poate sa-~i aleaga un cal din
herghelie. Mai demult ea ofere a ~i doisprezece miei pentru a astampa-
fa foamea celor doisprezece lupi care traiau in padure pe langa gospo-
daria ei. Dar vrajitoarea nu-i daduse nici un miel. Lupii I-au urmarit ~i
au reu~it, la trecerea granitei, sa-i smulga balanului sau un picior. De
aceea are el doar trei picioare. Tanarul, care se afla ascuns sub pat, a
auzit totu!.
Chiar a doua zi, tanarul se tocme~te la vrajitoare cu conditia sa-i
ea nu numai calul pe care ~i-l va alege, ci ~i cei doisprezece miei.
'-rajitoarea este de acord. Ea Ie porunce~te manjilor sa fuga iar tana-
~lui ii da drept hautUr3. rachiu, pentru a-I adormi. Tanarul 11bea,
:doarme iar manjii fug in padure. In prima zi, eroul ii aduna cu aju-
~orullupului iar in cea de a doua ~i a treia, cu ajutorul ursului ~i al
eului. Acum tanarul i~i poate pretinde rasplata. Fata cea mica a vra-
itoarei ii dezvaluie care este calul mamei ei, fire~te eel mai bun cal,
ot un cal alb. Tanarul 11va pretinde. Insa de indata ce-l scoate din
p-ajd, vrajitoarea ii gaure~te copitele ~i-i suge maduva din oase. Apoi
?Iegate~te din maduva 0 prajitura pe care i-o da tanarului pe drum.
Calul s-a transformat intr-o martoaga, insa tanarul ii da sa manance
.;rajitura ~i calul i~j recapata imediat fortele. El ~i stapanul sau para-
~c neviitamati pad urea, dupa ce au potolit foamea celor doispreze-
:::e lupi cu cei doisprezece miei_ Tanarul 0 rape~te din nou pe printe-

3.3 ~i pleaca amandoi pe calul fermecat. Biilanul vanatorului i~i aver-


::izeaza stapanul ~i fugarii sunt repede ajun~i din urma pentru ca ha-
mul cu patru picioare refuza sa alerge. Cand vanatorul este aproa-
~e, balanul cu patru picioare ii striga celui cu trei picioare: "Surioa-
3, trante~te-l!" Vrajitorul este trantit ~i calcat in picioare de cei doi
.:ai. Tanarul 0 a~aza pe printesa pe calul alb cu trei picioare ~i astfel
-- indreapta spre regatul tatalui fetei unde se vor casatori. Calul alb
.::: patru picioare il roaga pe tanar sa reteze capul sau ~i al surorii sale,
:ei doi preracandu-se intr-un print impunator ~i intr-o prea-frumoa-

237
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

sa printesa, care pleacii dupa un timp au pIe cat in "regatullor". Ei fu-


sesera cil.ndva prefacuti in cai de ciitre vfmator.
Nu numai simbolul teriomorf al spiritului este interesat in acest
basm, ci ~i faptul cii funqia cunoa~terii ~i a intuitiei sunt reprezentate
printr-un animal de ciilarie. Aceasta inseamna cii spiritul poate fi pro-
prietate. Astfel, balanul cu trei picioare este proprietatea vanatorului
demonic iar cel cu patru picioare a vrajitoarei, mai intai. Aici spiritul
este, pe de 0 parte, funqie, care asemenea unui obiect i~i poate schim-
ba posesorul, iar pe de alta parte subiect autonom (vrajitorul ca pro-
prietar al calului). Eliberand calul alb cu patru picioare din mainile
vrajitoarei, tanarul elibereaza un spirit sau un gand de dominatia in-
con~tientului. Vrajitoarea inseamna aici, ca ~i in alte locuri, mater na-
tura, respectiv starea originara, a~a-zis "matriarhala" a incon~tientului,
ceea ce indica 0 structura psihicii in care incon~tientului i se opune
cloar 0 con~tiinta slaba ~i lipsita de autonomie. Calul alb cu patru pi-
cioare se dovede~te superior celui cu trei picioare, intrucat ii poate po-
runci. Deoarece cuaternitatea este un simbol al totalitatii iar totalitatea
joaca un rol important in lumea de imagini a incon~tientului46, victo-
ria primului asupra ultimului ne apare ca fireasca. Insa ce semnificatie
are opozitia dintre triada ~i cuaternitate, cu alte cuvinte ce inseamna
triad a fata de totalitate? Problema amintita se nume~te in alchimie
axioma Mariei, Insotind aceasta filosofie de mai bine de un mileniu,
pentru ca in ce\e din urma sa mai fie reluata in Faust (scena cabirilor).
Forma sa literara cea mai timpurie 0 gasim in cuvintele introductive la
Timaios, amintite ~ide GOETHE.47La alchimi~ti, triadei divine ii cores-
punde Tara echivoc 0 triada inferioara, htonica (diavolul cu trei cape-
te la DANTE),aceasta consta intr-un principiu a ciirui simbolisticii tra-
deaza inrudirea cu raul, de~i nu este obligatoriu ca ea sa exprime doar
rauL Mai curand, totul indica faptul di raul, respectiv simbolul sau cu-
46 Privitor la cuaternitate recomand lucrarile mele mai vechi, in special PsyclJO/ogie wid
Religion ~iPsychologie und A/chemie.
47 Cea mai veche prezentare a problemei pe care 0 cunosc este cea a celor patru fii ai
lui Horus, dintre care trei apar uneori cu capete de animal iar unul cu cap de om.
Din punct de vedere cronologic, la aceasta se adauga viziunea lui Ezechiel a celor
patru figmi, care reapar sub forma celor patru at rib ute ale evangheli~tilor. Dupa cum
se ~tie, trei sunt cu cap de animal iar unul are cap de om (ingerul).
Contribufii la fenomenologia spiritului in basm

rent, apartine familiei acelor figuri care descriu intunecatul, nocturnul,


inferiorul, htonicul. Inferiorul se raporteaza, in aceasta simbolistica, la
superior ca 0 corespondenta opusil48, cu alte cuvinte, el este conceput,
asemenea superiorului, ca triada. Trei ca numar masculin este aici in
mod logic subordonat vanatorului celui rau, pe care il putem intelege
din perspectiva alchimica drept 0 triada inferioara. Patru, ca numar fe-
minin, este insa atribuit batranei. Ambii cai sunt animale fermecate,
care vorbesc ~i detin cuno~tinte ~i reprezinta de aceea spiritul incon-
~tient, subordonat intr-un caz vrajitorului iar in celalalt vrajitoarei.
Relatia dintre triada ~i cuaternitate este mai intai aceea a opozitiei
masculin-feminin; apoi cuaternitatea este un simbol al totalitatii, nu ~i
triada. Aceasta trimite, conform alchimiei, la 0 opozitie, intrucat 0 tria-
da presupune intotdeauna 0 alta, a~a cum lumina presupune intuneri-
cui, binele, raul, superiorul, inferiorul. Opozitia implica din punct de
vedere energetic un potential, iar unde exista potential, acolo exista ~i
posibilitatea unei desfa~urari, caci tensiunea creata de opozitii tinde
pre descarcare. Daca ne reprezentam cuaternitatea ca patrat ~i-l im-
partim pe acesta printr-o diagonala in doua jumatati, atunci iau na~-
tere doua triunghiuri ale caror varfuri sunt indreptate in directii opu-
e. A~a cum aceasta reflexie simpla deriva triada din cuaternitate, tot
astfel vanatorul ii explica printesei ca balanul sau a avut la inceput pa-
tm picioare, un picior fiindu-i smuls de cei doisprezece lupi. Faptul de
a avea trei picioare se datoreaza deci unui accident petre cut in momen-
ul in care calul era pe punctul de a parasi imperiul mumei celei intu-
necate. In limbaj psihologic, aceasta inseamna ca atunci cand totalita-
lea incon~tienta a devenit manifesta, patrunzand in sfera con~tiintei,
unul din cele patru elemente ramane in urma, retinut de horror vacui
aJ incon~tientului. Astfel ia fiinta 00 triada careia Ii corespunde, a~a cum
tim nu din basme ci din istoria simbolurilor, 0 triad a opusa49, ceea ce
inseamna ca apare un conflict. ~i aici ne-am putea intreba impreuna
cu SOCRATE: "unu, doi, trei -insa al patrulea, dragul meu Timaios,
din cei care ieri au fost oaspeti iar astazi gazde, unde a ramas el oare?"50
." In Tnbuln Smnmgdil1a intalnim propozilia: "Quod est infernis, est sicut quod est su-
perius", p. 2.
,9 Vezi PsycllOlogie l/lld Alchemie; pentru detalii, Der Geist Mercurius.
-,0 Acest pasaj obscur a fast atribuit unei .,ciudate toane" a lui PLATON.

239
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

El a riimas in imperiul mumei celei intunecate, retinut de nesatul de


lup al incon~tientului, care nu abandoneaza nimic daca nu i se ofera
schimb 0 ofrand a corespunzatoare.
Vanatorul, respectiv batranul vrajitor ~i vrajitoarea corespunc
imaginilor negative ale parintilor din lumea magica a incon~tientului.
In basm, vanatorul apare mai intai sub forma unui corbo El a rapit-o
pe printesa ~i0 tine prizoniera. Printesa 1lnume~te "diavol". Dar elin-
su~i se afla, in mod surprinzator, inchis intr-o camera interzisa a cas-
telului, unde este tintuit cu trei cuie de perete, cu alte cuvinte ca ~i cru-
cificat. El este prizonier, ca orice paznic de prizonieri ~i blestemat, ca
oricine blestema. Inchisoarea ambilor este un castel vrajit aflat in var-
ful unui copac uria~, probabil copacullumii. Printesa apartine lumii
de sus, din apropierea soarelui. Deoarece este tinuta prizoniera in co-
pacullumii, ea este un fel de anima mundi, care a ajuns in puterea in-
tunericului. Acestuia, captura pare sa nu-i priasca, rapitorul fiind e1
insu~i crucificat, ~i anume cu trei cuie. Crucificarea inseamna eviden
o chinuitoare dependenta ~i suspendare, pedeapsa celor temerari care
au indraznit sa se aventureze in sfera principiului opus ca un Prome-
teu, ceea ce corbul, care este identic cu vanatorul, a ~i faptuit. El a fu-
rat din luminoasa lume de sus un suflet pretios, fapta care atrage dupa
sine ca pedeapsa tintuirea la perete in varful celest al copacului lumn.
lnstrumentul de proscriere specific basmului este triad a cuielor. De~
basmul nu ne spune cine a tintuit corbul, s-ar parea ca a fost yorba de
un blestem triadic.
Tanarul erou care s-a catarat in copacullumii ~i a patruns in cas-
telul fermecat, un de 0 va elibera pe printesa, are voie sa intre in toate
camerele cu exceptia uneia, cea in care se afla corbuPI A~a cum este
interzis de a manca din pomul paradisiac, tot astfel nu se poate intra
in respectiva camera, ceea ce pana la urma se va intampla, caci nimic
nu treze~te interesul ca 0 interdiqie, despre care se poate spune ca este
calea cea mai sigura spre nesupunere. In mod evident, intentia secreta
care-l anima pe erou nu este atM cea de a a elibera pe printesa, ci mai
curand cea de a-l elibera pe corbo De indata ce-l vede pe erou, corbulin-

51 In basmullui GRIMM (I, Nr. 55: MariC11kil1d), in camera interzisa se afla "Trinitatea",
ceea ce 111i se apre semnificativ.

240
Contribu\ii la fenomenologia spiritului in basm

epe sa tipe jalnie ~i sa se planga de sete52 iar tanarul, euprins de mila,


!l invioreaza nu cu isop ~i otet ci eu apa proaspata, eeea ee duee la ime-
"ata desprindere a euielor, permitandu-i eorbului sa zboare pe fereas-
::ra.Astfel, spiritul rau este pus in libertate, se transform a in vanator, 0
:ipe~te pentru a doua oara pe printesa ~i 0 inch ide de data asta pe pa-
:Dant intr-o cabana de vanatoare. Intentia secreta este partial dezvalui-
"c printesa trebuie adusa pe pam ant din lumea de sus, eeea ee nu este
::u putinta rara eontributia spiritului rau ~i a nesupunerii umane.
Insa deoareee ~i in lumea umana vanatorul de suflete 0 stapane~te
;e printesa, eroul trebuie din nou sa intervina, obtinand prin vicle~ug,
3 cum am aflat, balanul eu patru pieioare de la vriijitoare, eu ajuto-
::ul caruia va infrange balanul cu trei pieioare - temeiul puterii vana-
:orului. Triada este eea eare-l blestema pe corb ~i tot triada eonstituie
=-uterea spiritului rau. Aeestea sunt eele doua triade orientate in diree-
.. opuse.
Din eu totul alt domeniu, ~i anume eel al experientei psihologiee,
;rim ca trei din eele patru funqii psihiee se diferentiaza, adici:ipot de-
ni eon~tiente, in timp ee 0 a patra ramane ata~ata de solul matern,
....e ineon~tient ~i este eonsiderata drept funqia "inferioara". Ea eonsti-
'e calcaiullui Aehile ehiar pentru 0 con~tiinta de-a dreptul eroica. In-
::::;--un punet anume eel puternie este slab, eel istet, prost, eel bun, rau;
.-eciproea este de asemenea adevarata. Conform basmului triada este 0
;:uaternitate ciuntita. Daca eelor trei picioare Ii se poate adauga un al
;atrulea, atunei soar constitui unitatea. De altfel, a~a ~i suna enigma-
=:: Inca AELIAN(De l1atura al1imalium, I, 47) relateaza ca Apollo i-a condamnat pe corbi
la sete pe motiy ca un corb insarcinat cu caratul apei a intarziat prea mult.ln foldo-
rul german se spune ca in iunie sau august corbul trebuie sa sufere de sete pentru ca
doar el nu a fast tulburat de moartea lui Cristos sau pentru ca, trim is de Noe, nu s-a
mai in tors. (PANZER,ZeitsclIrift fiir deutsche Mythologie II, p. 171 i KOHLER,Kleil1e-
re Schriftel1 zur MiirchenforslzlllIg I, 3). 0 prezentare exhaustiya priyitoare la corb ca
alegorie a raului ne of era RAHNERin Erdgeist WId Himmelgeist il1 der patristischel1
Theologie. Pe de alta parte corbul se afla intr-o rela\ie stransa fata de Apollo, in cali-
tatea pe care a are de animal sfant al acestuia: de asemenea, in BibEe eorbul apare in-
tr-o lumina pozitiya (Ps. 147,9: "El [Dumnezeu] da hrana yitelor i puilor corbului
dnd striga"; lay 38, 41: "Cine pregatete corbului hrana dnd puii lui striga spre
Dumnezeu ... ?" La fel in Luea 12,42. Ca adeyarate "spirite utile" ei apar in Regii, 17,
5, unde ii adue zilnie mancare lui Elias.

24]
Arhetipuriie ~i incon~tientul eoleetiv

tica axioma a Mariei: "Din trei apare unul [ca] al patrulea" (f:K ,0
,pi,OD ,0 8V n':w;p,ov)53, ceea ce inseamna ca atunci cfmd din i.
treilea se na~te al patrulea, simultan apare ~i unitate. Partea care s-_
pierdut ~i care se afla in posesia lupilor marii mume reprezinta intr-a-
devar doar un sfert, dar alcatuie~te impreuna cu celelalte trei acea to-
talitate care suprima disocierea ~i conflictul.
Cum se explica insa faptul ca sfertul respectiv este el insu~i, con-
form simbolisticii basmului, 0 triada? Raspunsul nu ni-l poate ofer:
amintita simbolistica, ap ca sun tern nevoiti sa apelam la material -
psihologiei. Am afirmat mai inainte ca trei dintre funqiile psihice .-
pot diferentia ~i ca doar una ramane prizoniera incon~tientului. Aceas-
ta afirmatie are nevoie de precizari suplimentare. Experienta ne aratl
ca diferentierea reu~e~te, doare aproximativ, in cazul unei singure func-
tii, care de aceea este considerata functia superioara sau principala ~.
care, aliituri de introversie ~iextraversie, determina tipul atitudinii con-
~tiente. Ei i se aliitura una sau doua funqii auxiliare, mai mult sau mal
putin diferentiate, care nu ating niciodata acela~i grad de diferentiere.
ceea ce inseamna ca nu pot fi atat de liber utilizate. lata de ce ele sun'
caracterizate de 0 mai mare spontaneitate decM funqia principala, care
se dovede~te intr-o mai mare masura fidela ~i binevoitoare fata de in-
tentia noastra. Dimpotriva, cea de-a patra funqie, cea inferioara, este
inaccesibila pentru vointa no astra. Ea se manifesta cand ca un spiridU$
care ne provoaca bizare tulburari, cand ca deus ex machina. Din aceas-
ta expunere reiese ca nici funqiile diferentiate nu s-au eliberat total de
inradacinarea in incon~tient, partial fiind inca in puterea acestuia .
operand sub influenta lui. Celor trei funqii diferentiate care stau la dis-
pozitia eului Ie corespund trei fragmente incon~tiente, care nu s-au eli-
berat inca de incon~tient.54 $i a~a cum celor trei funtii partial con~tien-
te ~i diferentiate Ie corespunde 0 a patra functie, nediferentiata, ca un
factor perturbator mai mult sau mai putin penibil, tot astfel functia su-
perioara pare a fi cel mai inver~unat du~man al incon~tientului. Pen-
tru a nu lasa nementionata 0 subtilitate deosebita trebuie sa spunem
ca a~a cum diavolul se deghizeaza cu placere in Inger alluminii, tot ast-
53 Vezi Psyc1lOlogie und Alc1zemie, Index, Maria Prophetissa.
54 intr-un basm nardie ele apar ea trei prin\ese ingropate pana la gat in pamant, care
trebuie saivate (Norwegen, Nr. 24: Die rirei Pril1zessillel1 im Weij3lol1d).

242
Contributii la fenomenologia spiritului in basm

:d funqia inferioara influenteaza in secret ~i cu rea intentie mai ales


::i.mctiaprincipala, dupa cum aceasta 0 reprima in special pe prima.55
Aceste dezvoltari, din pacat destul de abstracte, sunt necesare pen-
:ru a lumina intr-o anum ita masura conexiunile rafinate ~i aluzive ale
. asmului nostru de 0 "simplitate copilareasca", dupa cum se spune de
bicei. Cele doua triade - una care blameaza raul ~i alta care-i face
;uterea - corespund exact structurii functionale a psihicului nostru
n~tient ~i incon~tient. Basmul ca un produs spontan, naiv ~i nereflec-
.at al sufletului nu poate exprima de cat ceea ce este sufletul. De aceea,
::u numai basmul nostru reprezinta aceste relatii structurale ale psihi-
.::llui, ci ~i alte nenumarate basme.56
Basmul analizat ilustreaza cu 0 rara calitate caracterul contradicto-
III al arhetipului spiritului, pe de 0 parte, ~i colaborarea derutanta a
tinomiilor in direqia unei superioare con~tientizari, pe de alta. Ta-
~rul porcar care escaladeaza uria~ul copac allumii pornind de jos, de
.2 nivelul animalitatii, ~i-~iafla in luminoasa lume de sus fecioara ani-
:a - printesa de inalta obar~ie - simbolizeaza ascensiunea con~tiin-
:5 de la treptele inrudite animalitatii pana la punctul inalt ~i bogat in
;erspective, care ilustreaza extrem de sugestiv amplificarea orizontului
:on~tiintei.57 De indata ce con~tiinta biirbatului a atins acest nivel, il va
:.:Jtampina acolo pandantul sau feminin - anima.58 aceasta este per-
--nificarea incon~tientului. Intalnirea cu anima arata cat de nepotrivit
~te sa numim incon~tientul "sub con~tiinta", ci el se afla chiar deasu-
~, cu mult deasupra, a~a in cat eroul ajunge doar cu greu acolo. Acest
-::con~tient "de sus" nu este in nici un caz 0 "supracon~tiinta" in sen-
.21 ca cel ce ajunge aici, asemenea eroului nostru, se afla fata de "sub-
:on~tient" la aceea~i inaltime ca fata de suprafata pamantului. Dimpo-
. a. Va face neplacuta descoperirea ca anima, printesa suflet, anima

= Pentm teoria functiilor psihice vezi Psychologische Typen.


-.~ Pentru profanul in acest domeniu doresc sa adaug ca teoria structurala a psihicului
nu a fost elaborata pe baza basmelor ~i a miturilor, ci a experientelor ~i observatiilor
cercetarii psiho-medicale, gasindu-~i abia ulterior confirmarea prin cercetarea com-
parativa a unor domenii care par foarte indepartate de medicina.
- Este vorba de 0 enantiodromie tipica: pe acest drum nu va urca la nesfar~it, ci, intru-
cat trebuie sa realizeze ~i cealalta latura a fiintei sale, va ~i cobor!.
Clnd zare~te copacul uria~, tanarul se intreaba: "Cum s-o vedea lumea privita din
varfullui?"

243
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

sa luminoasa din inalt se afla acolo sus vrajita ~itot atat de nelibera
o pasare intr-o colivie de aur. Intr-adevar, acel cineva se va putea lau-
da ca a depa~it nivelul de jos al unei insensibilitati animale, insa in su-
fletul sau se afla in puterea unui spirit rau, a unei imagini paterne in-
tunecate, tinand de lumea subterana, intruchipata de un corb - aceas-
ta cunoscuta figura teriomorra a diavolului. La ce-i mai pot servi alti-
tudinea ~i orizontullarg cand iubitul sau suflet tanje~te in inchisoare!
Mai mult, aparent sufletul face jocullumii subpamantene ~i inceard
sa-l impiedice pe tanar sa afle secretul intemnitarii sale, interzicandu-i
accesul intr-o anum ita camera. In realitate, interdictia il conduce pe ta-
nar intr-acolo. Este ca ~i cum incon~tientul ar avea doua maini, fieca-
re dintre ele racand intotdeauna contrariul a ceea ce face cealalta mana.
Printesa dore~te ~i nu dore~te sa fie eliberata. Insa ~i spiritul rau a ca-
zut intr-o curs a: el a vrut sa fure un suflet fn,lmos din lumea de su
ceea ce ca fiinta inaripata a ~i reu~it, rara a se gandi ca prin aceasta va
fi el insu~i pedepsit in lumea de sus. De~i este un spirit intunecat, el na-
zuie~te spre lumina. Aceasta este justificarea sa secreta, a~a cum tintui-
rea reprezinta pedeapsa pentru indrazneala sa. Atata timp cat spirit
rau este tinut prizonier in lumea de sus, nici printesa nu poate ajunge
pe pamant iar eroul ramane in paradis. Insa aici comite pacatul nesu-
punerii, ceea ce face cu putinta evadarea rapitorului ~i 0 noua rap ire a
printesei. In pofida acestor urmari negative, printesa ajunge pe pa-
mant, iar corbul demonic ia chipul uman al vanatorului. Astfel anima
cea luminoasa ~isupralumeasca, precum ~iprincipiul raului sunt adu-
se la dimensiuni umane, devenind tangibile. Atot~tiutorul cal cu trei
picioare al vanatorului intruchipeaza puterea acestuia. El corespunde
partilor incon~tiente ale funqiilor diferentiate.59 Vanatorul personifi-
ca funqia interioara, care se manifesta ~i la erou sub forma curiozita-
tii ~i a apetitului pentru aqiune. Intr-o faza ulterioara, eroul se apro-
pie ~i mai mult de vanator: ca ~i aceasta i~i ia calul de la vrajitoare. Dar
spre deosebire de erou, vanatorul omite sa ia impreuna cu calul ~i cei

59 Atot~tiinta piirtilor incon~tiente ale funqiilor diferentiate este desigur 0 exagerare. in


realitate acestea dispun de - sau mai bine spus sunt influentate de - perceptiile ~
amintirile sublimale, precum ~i de continuturile instinctuale, arhetipale ale incon-
~tientului. Acestea sunt cele care transmit activitiitilor incon~tiente informatii de 0
surprinziitoare exactitate.

244
Contribu\ii la fenomenologia spiritului in basm

doisprezece miei pentru a hrani cei doisprezece lupi, care apoi Ii vor
vatama calul. Vanatorul a uitat sa plateasca tribut forte lor htonice, pen-
tru ca este un simplu hot. Omisiunea sa ilinvata pe erou ca incon~tien-
tul nu-~i lasa din mana produsele decat in schimbul unui sacrificiu.60
Cifra doisprezece este aici un simbol temporal care are ~i conotatia ce-
lor douasprezece munci (aiJAa)61 ce trebuie prestate pentru incon-
~tient pentru a ne elibera de el.62 Vanatorul apare ca 0 prima incerca-
fe, ratata, a eroului de a intra in posesia sufletului pe calea furtului ~ia
violentei. Insa dobandirea sufletului este in realitate opera rabdarii, a
spiritului de sacrificiu ~i a daruirii. Instapanindu-se asupra calului cu
patru picioare, eraul ilinlocuie~te complet pe vanator ~i 0 obtine ast-
fel ~i pe printesa. Cuaternitatea se dovede~te in basmul nostru a fi mai
puternica de cat triada, caci integreaza ~i acea parte care lipse~te celei
din urma pentru a fi intreaga.
In acest basm primitiv, arhetipul spiritului este exprimat teriomorf,
ca un blestem de trei funqii, subordonat unei unitati - spiritul rau -,
a{iacum a instanta nenumita a crucificat corbul cu ajutorul unei tria-
de de cuie. In primul caz, unitatea supraordonata corespunde funqiei
inferioare, care reprezinta adversarul incon~tient al functiei principa-
e, deci vanatorului; in ultimul caz, funqiei principale, deci eroului. In
ale din urma, vanatorul ~i eroul se apropie tot mai mult unul de altul,
~a incat functia vanatorului este preluata de erau. Mai mult, eroulin-
u~i se ascunde de la inceput in vanator ~i-l determina pe acesta din
mma sa intre in posesia sutletului prin to ate mijloacele imorale care-i
stau la dispozitie, pentru ca apoi sa-l transmita, aparent impotriva
yointei sale, eroului. La suprafata, relatia dintre cei doi este acut con-
ictuala, in timp ce in profunzime fiecare il serve~te pe celalalt. Dez-
nodamantul se praduce atunci cand eroul reu~e~te sa cucereasca cua-
"ernitatea, ceea ce psihologic inseamna ca funqia inferioara a fast pre-
00 Vanatorul a facut 0 socoteala grqita, a~a cum se intampla adesea. Ne giindim pu\in
sau nu ne gandim ehiar deloc la pre\ul pe eare-l presupune activitatea spiritului.
;,1 Vezi mitullui Hercule.
::2 Alehimi~tii insist a asupra marii durate a operei ~i vorbese de "Iongissima vita", "diu-
turnitas immensae meditationis" ete. Numarul doisprezeee trebuie sa fie in rela\ie eu
anul bisericese in interiorul caruia se desfa~oara opera de manuitor a lui Cristos. Pro-
babil ea saerificarea mielului provine din aceasta sursa.

245
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

luata in sistemul celor trei funqii diferentiate. Acest conflict este rezol-
vat sub it iar figura vanatorului se topqte in neant. Dupa aceasta vic-
torie, eroul i~i a~aza printesa pe calul cu trei picioare, indreptandu-se
amandoi spre regatul tatalui fetei. Ea conduce ~i personifica acum acea
zona a spiritului caremaiinainteilservisepevanatorulcelrau.Anima
este ~i ramane deci reprezentanta acelei parti a incon~tientului care nu
poate fi niciodata preluata intr-o to tali tate accesibila omului.

e. in completare

Abia dupa ce am incheiat manuscrisul am luat cuno~tinp de va-


rianta rusa a basmului nostru, care se nume~te Maria Morevna.63 Ero-
ul povestirii nu este un porcar, ci Ivan Tatevici. Cele trei animale care-l
ajuta pe erou sunt explicate aici in felul urmator: ele reprezinta cores-
pondenteIe celor trei surori ale lui Ivan ~i ale sotilor acestora, care sunt
de fapt pasari. Cele trei surori constituie 0 triada incon~tienta de func-
tii relationata cu domeniul animal, respectiv spiritual. Oamenii-pasari
sunt un fel de ingeri ~i subliniaza natura auxiliara a funqiilor incon-
~tiente. lntervin salvator in acest moment hotarator in care eroul (spre
deosebire de varianta germana) ajunge in puterea spiritului rau ~ieste
ucis ~i dezmembrat de acesta (0 soarta tipica omului-zeu)64. Spiritul
rau este un batran, care apare adesea dezbracat ~i se nume~te Costei
Besmertnoi (Costei65 Nemuritorul). Nelipsita vrajitoare este cunoscu-
ta de Baba- Jaga. Cele trei animale care ajuta eroul in varianta genna-
na sunt aici dublate: mai intai oamenii-pasari iar apoi leul, pasarea
straina ~i albinele. Printesa este aici regina Maria Morevna, 0 mare con-
ducatoare de o~ti (in imnul ortodox rus, Maria, regina cerurilor, este
cinstita ca 0 "conducatoare de o~ti"), care tine legat cu douasprezece
lanturi spiritul rau intr-o camera interzisa. Cand Ivan potolqte setea
batranului, acesta 0 rape~te pe regina. Caii magici nu se prefac la sfar-
~it in oameni. Basmul rusesc are un pronuntat caracter primitiv.

63 Fiica marii (Russian Fairy Tales, pp. 553 ~i urm.).


64 Batranul pune cadavrul dezmembrat intr-un vas ~i-l arunca in mare, ceea ce amin-
tqte de soarta lui Osiris (cap ~i falus!).
65 De la costh = os ~ipacosth, caposth = mizerabil, murdar.
Contribu\ii Ja fenomenologia spirituJui in basm

f. Anexa

intrucat sunt precumpanitor tehnice, dezvoltarile care urmeaza nu


se adreseaza tuturor cititorilor. La inceput voiam sa Ie las de 0 parte in
aceasta noua editie, insa in cele din urma m-am hotarat altfel ~iIe-am
indus intr-o anexa. Cititorul care nu are interes pentru psihologie poa-
te sari tara remu~cari peste acest capitol. Aici tratez problema aparent
absurda a celor trei, respectiv patru picioare ale cailor magici prezen-
tand consideratiile mele in a~a fel incat metoda folosita sa poata fi ur-
marita. Pe de 0 parte, rationamentul nostru psihologic se bazeaza pe
date irationale ale materialului (basmului, mitului sau visului) iar pe
de alta parte, pe con~tientizarea relatiilor relation ale "Iatente" dintre
respectivele date. Ca astfel de relatii exista este mai intai 0 ipoteza, a~a
cum tot ipoteza este ~i idee a ca visele au un sens. Adevarul acestei afir-
:natii nu este aprioric. Fecunditatea ei poate fi probata doar prin apli-
;:are. De aceea, mai intai trebuie sa vedem daca aplicarea amintitei ipo-
:eze la materialul imaginar asigura obtinerea unei interpretari coeren-
te. Aplicarea consta in prezentarea materialului de a~a maniera incat sa
reiasa sensul sau ascuns. Pentru aceasta, majoritatea elementelor au ne-
"oie de 0 anumita amplificare, adica 0 anumita darificare, generaliza-
:e obtinuta prin intermediul apropierii de un concept mai mult sau
::naiputin general, conform regulilor de interpretare cardanice. Astfel,
~ntru a deveni intangibil, faptul de a avea trei picioare trebuie mai in-
:ii separat de cal ~i apoi apropiat de principiul sau, adica de 0 triada.
:aptul de a avea patru picioare apare, pe 0 treapta superioara a con-
.:eptului general, in relatia cu triada, de unde rezulta enigma din Tima-
lS, adica problema lui trei ~i patru. Triada ~i tetrada reprezinta struc-

::IIi arhetipale care joaca un rol important in simbolistica generala, fi-


~d in egala masuraimportante pentru cercetarea mitului ~ivisului. Ri-
.:3carea datului irational (a faptului de a avea trei sau patru picioare)
;e treapta unui concept intuitiv general pune in evidenta semnificatia
-=niversala a motivului ~i confera intelectului cercetator curajul de a
norda cu seriozitate acest argument. Sarcina care ne sta in fata presu-
~:.me 0 serie de reflexii ~i rationamente de natura tehnica pe care do-
:;:sc sa Ie comunic cititorului interesat de psihologie ~i mai ales specia-
tului, cu atat mai mult cu cat acest efort de intelegere este caracteris-

247
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

tic pentru descifrarea simbolurilor ~i indispensabil pentru abordarea


produselor incon~tientului. Numai pe aceasta cale poate fi desprins
sensul conexiunilor incon~tiente din ele insele, rara a apela la 0 teorit
preexistenta, a~a cum este cea astronomidi ~i meteorologidi a mitulrn
sau - last not least - cea freudiana.
Calul cu trei ~i patru picioare constituie in fond nueleul unei enig-
me a direi cercetare atenta prezinta un interes deosebit. Trei ~i patr
amintesc nu numai de dilema teoriei psihologice a funqiilor, ci ~i d,
axioma Mariei Prophetissa, care joadi in alchimie un rol importanL
Merita de aceea sa zabovim mai mult asupra semnificatiei celor doi cai
fermecati.
Demn de remarcat mi se pare inainte de toate faptul ca, pe de 0
parte calul cu trei picioare ii revine, ca animal de dilarie, printesei -
di, pe de alta parte, elinsu~i este 0 iapa ~i totodata 0 printesa vrajita..
Triada este asociata aici in mod elar cu feminitatea, in timp ce in viziu-
nea religioasa dominanta a con~tiintei ea constituie un insemn prin ex-
celenta masculin, ca sa nu mai vorbim de faptul di trei ca numar im-
par este oricum masculin. De aceea, triada ar putea fi tradusa direct C2
"masculinitate", care in Trinitatea vechiului Egipt constand din Dum-
nezeu-Kamutef6Lfaraon este ~i mai evidenta.
Faptul de a avea trei picioare ca insu~ire a unui animal semnifica
masculinitatea care sala~luie~te incon~tient in fiinta feminina. In cazuJ
femeii reale, ei ii corespunde animus, care, asemenea calului vriijit, re-
prezinta "spiritul". Dimpotriva, in cazul animei triada nu coincide cu
reprezentarea cre~tina a Trinitatii, ci cu "triunghiul de mai jos", cu tria-
da inferioara a funqiilor psihice, care alcatuiesc a~a-numita "umbra".
Jumatatea inferioara a personalitatii este in cea mai mare parte incon-
~tienta. Ea nu se identifidi cu intreg incon~tientul, ci doar cu latura sa
personala. In schimb anima, in masura in care este deosebita de um-
bra, personifidi incon~tientul colectiv. Faptul ca ii este subordonata
triada ca animal de calarie inseamna ca ea "dilare~te" umbra, adica se
raporteaza la ea ca 0 furie.67 In acest caz, ea poseda umbra. Insa daca
ea insii~i este calul, atunci ea ~i-a pierdut pozitia dominanta ca perso-
66 Kamutef inseamna "tauml mamei sale". Vezi )ACOBSOHN, Die dogmntische StellulIg
des Kiinigs ill der Theologie der alte11Agypter, pp. 17,35,41.
67 Vezi Symbole der Walldhmg (paragr. 370 ~i urm. ~i 658 ~iurm.).
Contributii la [enomenologia spiritului in basm

nificare a incon?tientului colectiv ?i devine animalul de ciilarie al prin-


;esei A, sotia eroului, adicii este posedata de aceasta. Cum foarte bine
5pune basmul, ea este, ca printesa B, transformata prin vraja In cal cu
aei picioare. Aceasta situatie destul de Incurcata poate fi limpezita In
fdul urmator:
1. Printesa A este anima68 eroului. Ea ciilare?te, adica poseda calul
:u trei picioare - umbra -, adica triada inferioara a functiilor viito-
mlui ei sot. Intr-o formulare mai simpla se poate spune ca ea a acapa-
:at jumatatea inferioara a personalitatii eroului. A?a cum se intampla
,,-deseaIn viata sa obi?nuita, ea I-a abordat pe erou dinspre partea sa
-~aba,caci acolo unde exista 0 slabiciune este nevoie de sprijin ?i com-
?Ietare. A?a ar sta lucrurile daca eroul ?i printesa A ar fi doua persoa-
e reale. Ins a Intrucat este yorba de un basm a carui aqiune se desfa-
50ara In cea mai mare parte intr-o lume fermecata, interpretarea prin-
:",seiA ca anima este mult mai corecta. In acest din urma caz, Intalni-
;ea cu anima I-a rap it pe erou lumii profane, a?a cum Merlin a fost ra-
~it de zana sa. Cu alte cuvinte, ca om obi?l1Uit eroul se vede antrenat
tr-un vis feeric ?i vede lumea ca prin ceata.
2. Situatia se complica ?i mai mult prin faptul nea?teptat ca bala-
-ul cu trei picioare este la randul sau feminin, adica un echivalent al
~rintesei A. B corespunde, In forma-i cabalina, umbrei printesei A
triadei inferioare a funqiilor acesteia). Printesa B se deosebe?te insa
':e printesa A prin aceea ca ea nu ciilare?te, asemenea acesteia, un cal,
.:i este continuta in acesta, adica este transformata prin vraja in cal ?i
,,-stfelajunge sub dominatia unei tria de masculine. Deci ea este pose-
"-ta de umbra.
3. Problema care se pune este: a cui umbra 0 stapane?te? Nu poate
:: umbra eroului, caci acesta se afla sub dominatia animei sale. Raspun-
ul ni-l da basmul care ne spune ca vanatorul, respectiv vrajitorul, este
:el care a vrajit-o. Dupa cum am vawt, vanatorul sta In anumite rela-
.. cu eroul, ultimul substituindu-se treptat primului. De aceea am pu-
-~ presupune ca vanatorul nu este in fond nimic altceva de cat umbra
tTOului.Aceasta conceptie este contrazisa de faptul ca vanatorul repre-

FalltU] ca ea nu este 0 [ata obi~nuita, ci 0 persoana regala. Mai mult, eJecta spiritului
rau dovedqte natura ei mitologicii, neumana. Trebuie sa presupun conceptul de 11Il;-
ma drept cunoscut.

249
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

zinta 0 foqa importanta care nu numai domina anima eroului, ci ~ire-


gIa relatie frate-sora, de a carei existenta eroul ~i anima sa n-au haba::-
~i care este ~i in basm revelata dintr-o datil. Forta care depa~e~te sfe
de aqiune a individului are caracter superindividual ~i nu poate fi cli;;,
acest motiv identificata cu umbra, conceputa ~i definita de noi ca ju-
matatea intunecata a personalitatii. Ca factor supraindividual, divini-
tatea-vanator este acea dominanta a incon~tientului colectiv care dato-
rita insu~irilor sale - vanator, vrajitor, corb, cal fermecat, crucificari-
respectiv suspendare in varful copacului lumii69 - prive~te in speci
sufletul germanic. De aceea, reflexul conceptiei crqtine in marea in-
con~tientului are in mod logic trasaturile lui Wotan.70 In figura vana-
torului avem de-a face cu 0 imago dei, ciici \<\Totaneste de asemenea u=.
zeu al vantului ~i spiritului, ceea ce i-a determinat pe romani sa-l asi-
mileze in mod corect lui Mercur.
4. Printul ~i sora sa, printesa B, sunt luati in posesia de zeul paga.
~i transformati in cai, cu alte cuvinte coborati in sfera animala. Aceas-
ta corespunde incon~tientului. Odinioara, sub inIati~area umana, ei a'
apartinut domeniului con~tiintei colective. Insa cine sunt ei?
Pentru a raspunde acestei intrebari trebuie sa pornim de la faptu.:
cii ambii reprezinta dubluri ale eroului ~i ale printesei. Ambii stau in
legatura cu ultimii ~iprin aceea ca Ie servesc drept animale de ciilarie,
aparand deci ca jumatatea lor inferioara, animalicii. Animalul in incon-
~tienta sa aproape absoluta este dintotdeauna simbolul acestei zone psi-
hice a omului care ramane In Intunericul vietii corporale a instinctu-
lui. Eroul ciilare~te pe armasar, caracterizat prin numarul par (feminin
patru iar printesa pe iapa, care are doar trei (numar masculin) picioa-
reoAceste numere evidentiaza cii 0 data cu transformarea In animale a
69 ,,~tiu cum anin in copacul vantos nouil nop\i vqnice,
Rilnite de lance, inchinae lui Wotan: eu insumi inchinat mie insumi
In acel capac care ascunde oricui loeut unde a crescut din rildilcini."
(Wodans Runcnkunde - Havamal, vers 139) in Die Edda.
70 A se vedea trilirea divinitiltii descrise de NIETZSCHE in Killge der Ariadne:
,,[ ... ] vanatul tilu sunt
necru\iitor vaniltor!
prinsa ta cea mai mandril,
tu, brigand din spatele norilor ... "
Diehtungcn: Dionysos Dithyrambcn (Werke VIII, p. 423).

250
Contribu\ii la fenomenologia spiritului in basm

avut loc ~i 0 anumita modificare a caracterelor sexuale: armasarul are


un atribut feminin iar iapa unul masculin. Rezultatul i~i gase~te con-
firmarea in psihologie: in masura in care un barbat este invadat de in-
con~tient (colectiv), nu numai sfera sa instinctuala se manifesta tara re-
striqii, ci ~i un anum it aspect feminin, pentru a carui denumire am
propus termenul anima. Dimpotriva, daca 0 femeie ajunge sub domi-
natia incon~tientului, atunci se manifesta partea intunecata a naturii ei
~eminine, asociata cu pronuntate trasaturi masculine. Acestea sunt gru-
pate de conceptul animus.?!
5. Conform basmului, forma animala a perechii frate-sora estene-
autentica ~i-~i datoreaza existenta vrajii facute de divinitatea-vanator
pagana. Daca ei n-ar fi de cat animale, ne-am putea multumi cu inter-
?retarea de mai sus. Insa astfel am trece cu vederea in mod nejustificat
!l1odificarea caracterului sexual. Calul cel alb nu este un cal obi~nuit,
i un cal fermecat cu insu~iri supranaturale. Faptura umana din care,
datorita vrajii, s-a nascut animalul poseda de asemenea trasaturi su-
?ranaturale. Desigur, basmul nu contine nici 0 remarca in aceasta pri-
yinta. Insa daca presupunerea no astra, ~i anume ca forma animala a
ambilor corespunde paqii infraumane a eroului ~i printesei, este inte-
meiata, atunci rezulta d forma umana corespunde paqii supraumane
~ celor doi. Caracterul suprauman al celui care la inceput este porcar
:ranspare din transform area sa in erou: el nu ramane la porcii sai, ci se
.::atara in copacullumii, unde, aproape ca Wotan, devine prizonierul
~cestuia, dci eroul este un semizeu. De asemenea, el nu ar fi putut sa-l
:'"locuiasca pe vanator dad nu ar fi avut 0 anumita asemanare cu aces-
la. Tot astfel, prizonieratul printesei A in varful copacului lumii indica
natura aleasa a acesteia, iar in masura in care imparte patul cu vanato-
rul, a~a cum ne spune basmul, ea este chiar sotie de zeu.
Puterile exceptionale, aproape supraumane ale eroului ~i faptul de
z fi fost ales constituie cei doi factori care angajeaza doua fapturi ome-
:le~ti obi~nuite intr-un destin suprauman. In lumea profana, aceasta
te calea pe care un porcar ajunge rege iar 0 printesa dobande~te un
'i>arbat corespunzator. Insa pentru ca basmul cunoa~te nu numai 0
::lme profana, ci ~i una magid, destinul uman nu epuizeaza totul. De
- Vezi pentru aceasta EMMA JUNG, Ein Beitrag 211m Problem des Anim1ls.

251
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

aceea nu sunt neglijate nici aluziile la ceea ce se petrece In lumea ma-


gidL $i acolo un print ~i 0 printesa au dzut In mainile spiritului rau.
care la randul sau se afla Intr-o situatie mai mult decM neplacuta, de
nedepa~it fara ajutor strain. In felul acesta soarta umana care revine ta-
narului ~i printesei A primew 0 paralela pagana a divinitatii, se ridica
deasupra lumii eroilor ~i a preferatilor zeilor, paralelismul depa~e~tE
universul magic ~i patrunde in domeniul divin ~i spiritual, un de spiri-
tul sau, diavolul sau cel putin un diavol, devine victim a vrajii facute de
un principiu opus cel putin la fel de puternic, dad nu mai puterni4
sugerat prin cele trei ace. Aceasta tensiune extrema Intre contrarii, care
constituie sursa aqiunii, nu este nimic altceva decM conflictul dintre
triada de sus ~i triada de jos sau, exprimat In termeni religio~i, dintre
Dumnezeul cre~tin, pe de 0 parte, ~i diavolul, care a preluat trasaturi-
Ie lui Wotan72, pe de alta parte.
6. S-ar parea d dad vrem sa Intelegem basmul corect trebuie sa
pledm de la aceasta instanta suprema, dci primul temei al aqiunii L
constituie gestul spiritului rau. Urmarea imediata este crucificarea sa.
In situatia chinuitoare In care se afla, el are nevoie de ajutor, care, In-
trucat nu vine de sus, poate fi solicit at numai de jos. Un tanar pastor
are atat curio zit atea cat ~i spiritul de initiativa, In egala masura teme-
rare ~i copilare~ti, de a escalada copacullumii. Dad ar fi cazut ~i ~i-ar
fi rupt oasele, lumea ar fi spus: un spirit rau i-a insuflat aceasta nebu-
nie de a se urca tocmai Intr-un astfel de copac uria~! $i In realitate oa-
menii nu ar fi gre~it prea mult, dci spiritul rau tocmai de a~a ceva avea
neaparat nevoie. Rapirea printesei A a Insemnat 0 imixtiune In lumea
profana iar vrajirea perechii frate-sora, despre care putem presupune
ca apartinea semizeilor, 0 imixtiune In lume magid. Nu este exclus ca
nelegiuirea de a 0 vraji pe printesa A s-o fi precedat pe cealalta. In ori-
ce caz, ambele reprezinta imixtiuni ale spiritului rau aflat In lumea ma-
gid, precum ~i In cea profana.
Nu este Intamplator, ci profund semnificativ, faptul ca eliberatorul
sau mantuitorul este tocmai un porcar, asemenea fiului risipitor. El
vine de jos, ceea ce 1l apropie de strania reprezentare pe care 0 au al-
chimi~tii despre mantuitor. Prima sa fapta eliberatoare este anularea

72 Pentru triad a lui Wotan vezi NINCK, Wotan und german/selzer Schicksalsglaube,
pp. 142 ~i urm.

252
Contribu\ii la fenomenologia spiritului in basm

:;::,edepseidivine impuse spiritului diu, ceea ce constituie, ca 0 prima


:reapta a lysis-ului, inceputul rezolvarii conflictului
7. Morala acestei pove~ti este de fapt foarte ciudata. Sfar~itul satis-
:ace in masura in care eroul ~i printesa A se casatoresc ~i devin rege ~i
-egina. De asemenea, printul ~iprintesa B se casatoresc, insa in confor-
~itatea cu arhaica prerogativa regala a incestului, ceea ce ar putea trezi
anumita repulsie, prerogativa care trebuie admisa ca dand continut
:mui obiect caracteristic lumii dumnezeilor.73 Ce se intampla insa cu
_:-iritul rau, cu a carui mantuire de pedeapsa cea dreapta incepe aqiu-
:::.ea?Vanatorul eel rau este calcat in picioare de calul sau, ceea ce nu
.:auneaza insa in mod durabil spiritului. In aparenta el dispare fara
:::TIlle;in realitate, ellasa ca urma atat in lumea profana cat ~iin lumea
:::lagica 0 fericire cu greu dobandita. Cuaternitatea, reprezentata, pe de
parte, de porcar ~ide printesa A ~i, pe de alta parte, de printul ~iprin-
;a B, s-a reunit ~i legat trainic eel putin pe jumatate: acum stau fata-n
:2ta doua cupluri conjugale, care, de~i paralele, sunt separate unul de
.itul, intrucat unul apartine lumii profane iar celalalt lumii magice. In
:~fida acestei indiscutabile separari, intre ele exista, a~a cum am vazut,
::=latiipsihologice secrete, care ne permit sa-l derivam pe unul din ce-
.ialt.
Exprimandu-ne in spiritul basmului, a carui aqiune incepe in
:-.lllctul eel mai inalt, putem spune ca lumea semizeilor 0 preceda pe
.:.eaprofana, iar aceasta deriva intr-o anumita masura din prima,
.::lle trebuie gandita ca provenind din lumea zeilor. Daca a~a stau lu-
.::;-urile,atunci porcarul ~i printesa A nu sunt altceva de cat copii ale
;TITItului ~i printesei B, care la randullor sunt prod use ale prototi-
:;:lrilor divine. Sa nu uitam ca vrajitoarea care cre~te cai este pan-
2.i1tul feminin al vrajitorului, amintind intrucatva de Epona (zeita
.:.:lta a cailor). Din pacate, nu ni se spune nimic despre modul in
.:::;.reprintul ~i printesa B sunt transformati in cai. Ca vriijitoarea este
--utoarea acestui act reiese din faptul ca cei doi cai provin din graj-
Presupunerea di aiei este vorba de perechea frate-sora se bazeaza pc faptul ea arma-
saml i se adreseaza iepei eu "surioara". Pe de a parte, aeesta poate fi un simplu fOr011
de parler, pe de alta parte, "surioara" inseamna toemai sora, fie ea este yorba sau nu
de 0 sora adevarata. In plus, in mitologie cat ~i in alchimie in cestui joadi un rol im-
portant.

253
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

durile ei, fiind deci Intr-o anumita masura produsele ei. VanatoIl.l:
~i vrajitoarea alcatuiesc un cuplu care reprezinta reflectulln parti
htonic-nocturna a lumii magice a unui cuplu parental divino Cuplu
divin poate fi recunoscut cu u~urinta in reprezentarea crqtina c.t
prima importanta despre sponsus ~i sponsa, despre Cristos ~i biseri-
ca mireasa.
Daca am dori sa interpretam basmul dintr-o perspectiva person2-
la, tentativa ar e~ua din cauza cii arhetipurile nu sunt nascociri, ci ele-
mente autonome ale psihicului incon~tient ~i exista inaintea oricare:
activitati a imaginatiei. Arhetipurile reprezinta structura nemodifica-
bila a unei lumi psihice care probeaza prin influentele determinan-
exercitate asupra con~tiintei ~i cii este reala. Astfel faptul ca cupluk
uman74 Ii corespunde in incon)itient un alt cuplu, ultimul fiind doar
aparenta 0 oglindire a primului, reprezinta 0 realitate psihicii impor-
tanta. Cuplul regal este de fapt intotdeauna )iipretutindeni a priori, cu-
plul uman fiind mai curand 0 concretizare individuala, spatio-temp~
rala, a imaginii originare eterne, eel putin In structura sa spirituala rn-
tiparita In continuumul biologic.
S-ar putea spune cii porcarulll reprezinta tocmai pe acest om ani-
malic pentru care exista undeva, in lumea de sus, 0 partenera. Priyi:.
din acest punct de vedere ellntruchipeaza tot ceea ce ar putea deve -
omul daca s-ar ciitara putin mai sus in copacullumii75. Ciici In masu-
ra in care tanarul pastor se instapane~te asupra jumatatii sale femini-
ne de na~tere Inalta, el se apropie toto data de cuplul semidivin ~ise n-
dicii in sfera regalitatii, adicii a universalei valabilitati. In intermezzo-I:.
care se afla in Nunta chimica de CHRISTIANROSENCREUTZIntalnirr;.
acela~i motiv: fiul regelui trebuie mai Intai sa-~i elibereze mireasa re-
gala din puterea unui maur, a ciirui concubina ea a devenit de bunavo-
ie. Aici maurul reprezinta nigredo-ul alchimi~tilor, in care se ascunde
substanta arcan. Aceasta idee reprezinta 0 alta paralela a mitologemu-
lui nostru, cu alte cuvinte - exprimat psihologic - 0 alta varianta
aceluia~i arhetip.

74 in masura in care anima este inlocuita de 0 persoana umana.


75 Copacul uria~ are drept corespondent in alchimie arhor philosophiCl/. intalnirea din-
tre omul teluric ~i anima care coboara din coroana sub forma meluzinei este prezell-
tata ~i in pergamentllilui Ripley. Vezi illlstra\ia 257 din Psychologie wul Alchemie.

254
Contl'ibu\ii la fenomenologia spil'itului in basm

Asemenea alchimiei, basmul descrie acele procese incon~tiente care


.:ompenseaza situatia con~tiintei cre~tine. EI zugrave~te un spirit care
5ande~te ideile cre~tine dincolo de granitele trasate de conceptia biseri-
.ii, pentru a gasi un raspuns la intrebarile care au preocupat nu numai
:=:vulMediu, ci ~i epoca modema. Nu este greu de observat ca imaginea
..:eleide-a doua perechi regale reprezinta 0 paralela la imaginea cre~tina
cespre mire ~i mireasa iar imaginea vanatorului ~i a vrajitoare consti-
:rile 0 deformare a ideii cre~tine in sensul unui wotanism inca prezent,
':e~i incon~tient. Faptul ca este yorba de un basm german prezinta un
':eosebit interes intrucat acela~i wotanism a fost din punct de vedere
?Sihologic na~ul national-socialismului76. Acesta a intati~at lumii cu cla-
ritate deform area inspre zonele inferioare. Pe de alta parte, basmul ara-
:3 ca realizarea totalitatii umane nu este posibila tara includerea spiri-
::Jlui intunecat, mai mult, ca acesta din urma reprezinta chiar 0 causa
:~.strumentalis a individuatiei mantuitoare. In totala contradiqie cu
.r.:estscop al dezvoltarii spirituale, scop spre care tin de nu numai natu-
:a, ci a fost prefigurat ~i de doctrina cre~tina, national-socialismul a dis-
::-us autonomia morala a individului ~i a instituit totalitatea lipsita de
IalS a statului. Basmul ne arata in schimb cum trebuie procedat. Tre-
_~e sa folosim impotriva lui propriile sale metode, ceea ce desigur nu
;oate fi infaptuit daca acea lume magica subterana a vanatorului intu-
~ccat ramane incon~tienta iar cei mai buni membri ai natiunii prefera
~ predice dogme in loc de a lua in serios sufletul uman.

g. Incheiere

Daca examinam spiritul in forma sa arhetipala, a~a cum apare in


~me ~ivise, atunci se contureaza 0 imagine surprinzator de diferita
-- ideea con~tienta despre spirit cu multiplele ei ramificatii de sens. In
-od originar, spiritul este un daimonion care, sub forma umana sau
.c:llinala,iese in intampinarea omului. Insa materialul de care dispunem
~inta deja urmele extinderii con~tiintei, care incepe sa ocupe acel do-
-{'niu initial incon~tient ~isa transforme partial acele daimonia in acte

- Vezi eseurile mele din Aufsiitze zur Zeitgeschichte (in special ,,\Afotan" ~i "Nach del'
Katastl'ophe" ).

255
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

arbitrare. Omul cucere~te nu numai natura ci ~ispiritul, Taraa-~i da sez-


ma ceea ce face. Pentru intelectul iluminist, apare ca 0 punere in oreE-
ne descoperirea ca ceea ce la el trecea drept spirite este de fapt spiritc.:
omului, propriul sau spirit. Tot ceea ce epocile trecute atribuiau ca 5
prauman in bine ~i in rau daimonilor este redus, ca 0 exagerare, la
masura "ra~ionala", ~i astfel totul pare in cea mai buna ordine. Dar oa:t'
convingerile concordante ale trecutului erau intr-adevar ~i cu sigurar::.-
~a doar exagerari? Daca nu erau exagerari, atunci integrarea spiritul
uman nu inseamna altceva de cat demonizarea acestuia, intrucat forte
spirituale supraumane, care mai inainte se aflau inlan~uite in natu -
sunt preluate in fiin~a umana ~i-i confera 0 putere care, in mod pericu-
los, impinge grani~ele umanului in indeterminat. Pe ra~ionalistul ilumi-
nist doresc sa-lintreb: a condus reduqia sa ra~ionala la 0 stapanire be-
nefica a materiei ~ia spiritului? Elimi va raspunde men~ionand progre-
sele fizicii ~i ale medicinei, eliberarea spiritului din letargia medievalZ
~i, ca un cre~tin bine intentionat, mantuirea de frica de demoni. Atun
voi intreba in continuare: la ce au condus toate celelalte cuceriri ale cw-
turii? Infioratorul raspuns se afla sub ochii no~tri: nu am fost mantuip
de nici 0 spaima, caci un co~mar ingrozitor a cuprins lumea. Pan'
acum, ra~iunea a e~uat jalnic ~i tocmai ceea ce to~i doreau sa evite
produce in inspaimantatoare progrese. Impresionantele succese in do-
meniul utilului au fost scump platite ~i nimeni nu ~tie daca omul va pu-
tea evita prapastia spre care se rostogole~te vertiginos. Dupa primul raz-
boi mondial s-a sperat in ra~iune umana. Acum, dupa cel de-al doilee.
se spera din nou. Dar deja omul este fascinat de posibilita~ile fisiunii
uraniului ~i-~ipromite 0 epoca de aur - cea mai buna garan~ie ca gro-
zaviile pustiirii cresc nemasurat. $i cine este autorul tuturor acestor lu-
cruri? Tocmai spiritul uman considerat inofensiv, dotat, inventiv, care
din pacate nu este con~tient de demonia sa. Mai mult, acest spirit face
totul pentru a nu fi silit sa se priveasca in fata, fiecare ajutandu-l dupa
puteri in aceasta privinta. Orice numai psihologie nu, caci aceasta ne-
cuviin~a ar putea conduce la autocunoa~tere! Mai bine razboaie, de care
este vinovat intotdeauna celalalt; ~i nimeni nu vede ca toata lumea este
posedata de dorin~a de a face ceea ce evita ~i-i provoaca frica.
Mi se pare - 0 marturisesc deschis - ca epocile trecute n-au exa-
gerat, ca spiritul nu s-a lepadat de demonia sa ~i ca oamenii sunt mai

256
Contribu(ii 1a fenomenologia spiritului in basm

expu~i, datorita ~tiintei ~i tehnicii, pericolului de a cadea prada pose-


dilrii. Arhetipul spiritului poate avea atat efecte pozitive cat ~i efecte ne-
5ative, optiunea libera, con~tienta a omului fiind aceea care Impiedica
inele sa se trans forme In ceva satanic. Cel mai gray pacat al omului
-5teincon~tienta, pacat de care se fac vinovati ~i cei care ar trebui sa re-
=-rezinte dascalii ~i modelele celorlalti oameni. Cand yom Inceta oare
.>2ne limitam la presupozitia ca omul este barbar ~iyom cauta cu toa-
2 seriozitatea mijloacele ~icaile de a-I exorciza, de a-I smulge poseda-
"':j ~iincon~tientei sale, cautare care sa se transforme In cea mai impor-
anta sarcina culturala? Nu se poate Intelege 0 data ca nici una din mo-
.:mcarile ~iameliorarile exterioare nu ating natura umana ~ica In fond
--tul depinde de faptul dad omul care folose~te ~tiinta ~i tehnica este
-u nu responsabil? Desigur, cre~tinismul ne-a aratat calea, Insa el nu
~ patruns suficient de adanc dincolo de suprafata, a~a cum 0 demon-
eaza faptele. De ce nenorocire mai avem nevoie, pentru ca cel putin
-onducatorii responsabili ai umanitatii sa deschida larg ochii ~i sa se
mereze de eroare?

257
IX
DESPRE PSIHOLOGIA
FIGURII TRICKSTER-ULUI

_..-aruta original' in: Der gottliche ScI,ellJJ. Eill ilidillilischer Mythellzyklus, consemnata
-;: SAM BLOWSNAKE ~i prevazllta Cll comentarii de PAUL RADIN - care figureaza ~i ca
_-=-101'- ~i KARL KERF-NY!, ca ~i Cll aceasta interpreta1'e psihologica a llli e.G. lUNG. Edi-
=ra Rhein, ZUrich, 1954.]
DESPRE PSIHOLOGIA
FIGURII TRICKSTER-ULUI

Nurmi este u~or sa ma exprim, in cadrul stramt al unei postfete,


"Clprafigurii trickster-ului I in mitologia indiana. De mult timp, fire~-
,de cand am citit acum multi ani cartea clasica a lui ADOLF F. BAN-
3.IER despre The Delight-Makers, am remarcat analogia europeana a
.::LJ1avaluluidin biserica medievala cu inversarea ordinii ierarhice, care
tinua inca in carnavalul asociatiilor studente~ti. Ceva din aceasta
" .zitie se afla ~i in desemnarea diavolului ca "simia Dei" ~i in carac-
rizarea lui folclorica drept diavol "pacalit" ~i"prost", iar 0 unire stra-
a motivului trickster-llllli se gase~te in figura alchimica a lui Mer-
'us, ~i anume tendinta 1~lide-a face farse, in parte amuzante, in par-
rautacioase (otrava!), capacitatea lui de transformare, natura sa du-
'. teriomorra-divina, expunerea la torturi de orice fel ~i - last not
Sf - apropierea lui de figura unui mantuitor. Datorita acestor pro-
:etati, Mercurius apare ca daemonium resuscitat din timpuri stra-
':"i, mergand chiar mai departe de aceI Hermes grec. Trasaturile de
er ale lui Mercurius nu sunt rara legatura cu anumite figuri fol-
rice, ale caror aparitii in basme sunt foarte cunoscute: sunt acele fi-
. ale "prostului", "Pacala", care este rara exceptie un erou negativ ~i
'- reu~e~te sa faca, prin prostia sa, ceea ce altul nu poate, in ciuda ce-

:.a edi\ia sa a ciclului mitului indian, Der giittliche Schell11, Editura Rhein ~i-a luat li-
:xrtatea de a inlocui cuvantul "trickster", folosit de JUNG, prin "Schelm". Aceasta in-
en(ie I-a suparat atat de tare pe autor, incat nu numai ca preluam observa\ia sa -
~ permit sa observ cii in manuscrisul meu m-am folosit peste tot de expresiile
'j)Tost ~itrickster in lac de Schelm -, dar ne ~i referim la edi\ia originara.

261
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

lor mai bune eforturi. In basmul fratilor GRIMM2, "spirituJ Mercuric


este pacalit de un fiu de taran ~i trebuie sa se rascumpere prin pref -
suI dar al artei vindecarii.
Cum toate figurile mitice corespund unor trairi interioare ~iin if
chiar au ie~it din acestea, nu e de mirare ca ~i in domeniul experien
parapsihologice apar fenomene care prezinta caracteristici ale trici..-
ster-ului. Acestea sunt aparitiile "Poltergeist", care se gasesc peste tot~-
timp ~i spatiu in mediul copiilor ~i adolescentilor. Farsele rautacio2.5#
~i glumete ale acestui spirit sunt la fel de cunoscute ca ~iinteligenta
zuta, respectiv prostia notorie, a "comunicatiilor" sale. Chiar ~icapau-
tatea de transformare pare sa reprezinte 0 proprietate a acestui Polte:--
geist, caci el e infati~at nu de putine ori ca avand forma animala. 0'-
elinsu~i se descrie ca un suflet din iad, nici motivul chinului subie
nu pare sa lipseasca. Raspandirea sa universala coincide cu cea a ~aIJ:lZ-
nismului, caruia ii apartine, dupa cum se ~tie, intreaga fenomenolog"
spiritista. In caracterul ~amanului ~i vraciului insu~i se afla ceva di:.
trickster, caci ~i el joaca farse riiutacioase oamenilor, pentru a cade.
apoi prada razbunarii celor afectati. De aceea profesia sa este uneo:-
periculoasa. Facand abstraqie de acest lucru, tehnicile ~amanice ii pre-
gatesc vraciului suparari considerabile, dacii nu chiar chinuri. In or:.:::
caz, "the making of a medicine man"3inseamna in multe Jocuri 0 as;:-
menea tortura fizicii ~i sufleteasca, incat, dupa cate se pare, sunt cauze-
te astfel deterioriiri psihice de durata. Pe de alta parte este eviden'
"apropierea de Mantuitor", confirm and adevarul mitic cii ranitul ~i r-'"
care rane~te vindecii, iar eel care sufera anuleaza suferinta.
Aceste trasaturi mitologice ajung pana in cele mai inalte sfere ~
dezvoltarii spirituale religioase. Daca, de exemplu, se examineaza m~
atent trasaturile demonice ale lui Jahve din Vechiul Testament, atun
se gasesc imprevizibilitatea, pofta de distrugere lipsitii de scop ~i sufe-
rinta autoimpusa a trickster-ului impreuna cu aceea~i evo]utie, care St
impune treptat, catre Mantuitor, 0 data cu umanizarea simultana. Toe-
mai aceasta inversare arata relatia compensatorie a trickster-ului ~-
"Sfantul" care la noi, in amintirea Saturnaliilor antice, a dus chiar d:-
2 Der Geist im GillS, Nr. 167.
Devenirea unui vraci.
Despre psihologia figurii trickster-ului

:::ml Mediu timpuriu la obiceiuri biserice~ti deosebite. Ele erau sarba-


--rite cu cantece ~idansuri mai ales in zilele care urmau Na~terii Dom-
ului, deci in perioada Anului Nou. Acestea erau la inceput inofensi-
'le tripudia (dansuri) ale preotilor, ale clerului inferior, ale copiilor ~i
~bdiaconilor din biserica. Astfel, cu aceasta ocazie era ales un episco-
15 puerorum (episcop copil) in dies innocentium4, fiind impodobit cu
~mfmtul pontifical. Intr-un zgomot ingrazitor, eI fiicea 0 vizita ofi-
.iala intr-un palat arhiepiscopaJ ~i de la 0 fereastra a acestuia impartea
inecuvantarea episcopala. Acela~i lucru se intampla la tripudium hy-
-Jdiaconorum, ca ~i celelalte grade spirituale. La sfar~itul secolului al
'-I-Iea, cel dintai s-a transform at intr-o sarbatoare a nebunilor (jes-
-><nstultorum). 0 informatie din 1198 spune ca la Notre-Dame (Pa-
s), la sarbatoarea circumciziei, "au avut loc atatea fapte lipsite de ma-
.:ra ~i ru~inoase", ca locul sfant a fost pangarit "nu numai cu cuvinte
-mdare, ci ~i cu varsare de sange". Papa INocENpu al III-lea a prates-
: in van impotriva "farselor batjocoritoare ale nebuniei lor (a clerici-
.f' ~ia "desfa~urarii lipsite de ru~ine a spectacolului lor". Chiar ~i 300
" ani mai tarziu (12 martie 1444), 0 scrisoare a Facultatii Teologice
.D Paris catre tori episcopii francezi lua atitudine impotriva acestor
-:batori, la care "chiar preotii ~iclericii alegeau un arhiepiscop sau un
-ciscop sau un Papa (!)" ~i il desemnau ca "Papa al nebunilor (Fatuo-
- m Papam)" etc. "Tocmai in timpulliturghiei oameni cu ma~ti gro-
sti sau costumati ca femei, lei sau actori dansau, cantau in cor cante-
ecuviincioase, mancau intr-un colt al altarului, langa cel care cele-
~ messa, mancaruri grase, se jucau cu zarurile, afumau cu un miras
grozitor de piele veche ~i alergau ~i topaiau prin toata biserica" etc.5
~u e de mirare ca acest sabat vrajitoresc era extraordinar de popu-
. -i de aceea se con sum a mult efort pentru a elibera treptat biserica
2ceasta mo~tenire antica.6
Ziua capiilor nevinovati: 28 decembrie.
Du CANGE, Glo5snriuI11 medine et infil1l11c Intinitntis, v. Kalendae, p. 481. Aiei se ga-
~te ~i observatia ca expresia frantuzeasca "Saudi acres" inseamna literal "saturi Dia-
ooni" sau "Diacres saouls".
~,!odelul nemijlocit al obiceiurilor biserice~ti pare sa rezide in sarbatoarea numita
.Cervula" sau "Cervulus". Avea lac la calendele iui ianuarie ~i era un fel de sarbatoa-
rc de Anul Nou. Se schimbau "strenae" (<'trellnes, cadouri de Anul Nou), oamenii se

263
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

Chiar ~i preotii din anumite locuri par sa fi sarbatorit "Libert;;.


Decembrica", cum era numita libertatea nebunilor, dqi (sau poa~
pentru ca?) cu aceasta ocazie se putea da frau liber starii timpurii
con~tiintei, ~i anume salbaticiei pagane ~i barbare, relaxarii ~i lip
de raspundere.7 La inceputul secolului al XVI-lea, se pare ca aces'L:~
ceremonii, care mai arata in forma originara spiritul trickster-ul -
au incetat. Cel putin, anumite hotarari ale Conciliului
1581-1585 interzic festum puerorum ~i alegerea unui episcopus puo'-
rorum.
In sfar~it, trebuie sa amintim ~ide "Festum Asinorum", care era sa:--
batorit in special in Franta. De~i aceasta sarbatoare a fost gandita ca
sarbatoare inofensiva in amintirea fugii in Egipt, ea se petrecea intr-"-
mod ciudat, care putea da ocazia unor neintelegeri. In Beauvais, pr
cesiunea magarului intra chiar in biserica.8 In Missa solemn is ca.:-t
urma, la sfar~itul partilor (ca Introitus, Kyrie, Gloria ete.) se necheu
(adica i-a cum fac magarii, "hac modulatione Hinham concludebcu:-
tur"). "La sfar~itulliturghiei preotul va necheza in locul Ite missa es:
de trei ori (ter Hinhannabit), iar poporul va raspunde in loc de "D
gratias" de trei ori i-a (Hinham)", sta scris intr-un codex manuscripr ..
din secolul al XI -lea.
Du CANGEciteaza un imn legat de aceasta sarbatoare:

Orientis partibus,
Adventavit Asinus,
Pulcher et fortissimus,
Sarcinis aptissimus.

costumau ca animale, iar batnlnele dansau ~i dntau pe strazi. Se dntau "cantati


nes sacrilegae" (Du CANGE,i.e., v. Cervula). Acest lucru se intiimpla chiar in vec~
tatea catedralei Sf. Petru din Roma.
7 Acelui "festum fatuorum" ii apartine in multe locuri ~i inca inexplicabilul joc cu mID-
gea al dericilor, care era condus de episco1', res1'ectiv de arhie1'iscop - "ut etiam
ad lusum 1'ilae demittant" (ca ~i ei sa se dedea jocului cu 1'ila). Pila sau pelota
mingea, care era aruncata de 1'artici1'anti de la unulla altui. Vezi Du CANGE,i.e.,
Kalendae ~i Pelota.
8 "Puella, quae cum asino a parte Evangelii 1'ro1'e altare collocabatur" (0 fata, care
a~eza CUlln magar in apropierea aitarullli, liinga Evanghelii). (Du CANGE,i.e., v. ~
turn Asinorum.).
Despre psihalagia figurii trickster-ului

Din \ari rasaritene


A venit magarul,
Frumosul ~i eel mai puternic,
Cel mai bun animal de povara.

Un vers de acest fel era intotdeauna urmat de refrenul frantuzesc:


Hez, Sire Asnes, car chantez,
Belle bouche rechignez,
Vous aurez du foin assez
Et de l'avoine a plantez.

Hei, Domnule magar, canta\i!


Renun\a\i la delicatesa?
Veri avea destul fan
~i ovaz destul.

lmnul are 10 strafe, iar ultima suna astfel:

Amen, dicas, Asine, (hie genuflectehatur)


Jam satur de gramine,
Amen, amen itera
Aspernare vetera (n

Spune amin, magarule (aici se ingenuncheazii)


Acum e~ti satul de iarba,
Repeta amin, amin,
Dispre\uie~te vechiul (?)9

Du CANGE spune: cu cat mai ridicol pare acest ritual, "cu at at mai
_ :avna era el executat" (eo religiosiori cuItu observata fuerint). in alt
- magarul este acoperit eu 0 patura aurie, ale carei patru colturi sunt
ute de "praecipuis Canonicis" (eanoniei distin~i); "ceilalti care sunt
_~enti trebuie sa se imbraee festiv, ca de Craciun". Avand in vedere
- existau anumite inclinatii de a-I pune pe magar, in mod simbolic, in

in lac de vetera probabil caetera?

265
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

legatura cu Cristos, caci din timpuri stravechi Dumnezeul evreilor a


fost conceput de popor ca magar ~iCristos insu~i a fost atins de aceas-
ta prejudecata, a~a cum dovede~te mazgalitura de pe peretele ~colii Im-
periale de cadeti, a~a-numitul crucifIx batjocoritor, confIrm at de TER-
TULLIAN10, pericolul teriomorfIsmului era foarte aproape. Episcopii in-
~i~inu au putut face mult timp nimic impotriva acestui obicei, pana
cand a trebuit sa fIe reprimat in cele din urma de "auctoritas supremi
Senatus". Apropierea problematica de blasfemie va fi facuta vizibila
prin interpretarea lui NIETZSCHE!l,~i anume in "sarbatoarea magaru-
lui" intentionat blasfemiatoare.
Aceste obiceiuri medievale demonstreaza rolul figurii trickster-ului
ad owlos, iar cand el a disparut din domeniul bisericesc, a aparut pe
scena comediantilor italieni profani ca aceIe tipuri cornice, care, desem-
nate deseori ca itifalice, amuzau publicul nu tocmai pudic, ci cu glume
neechivoce in stil gargantuesc. JACQUESCALLOTSa imortalizat aceste
fIguri clasice pentru posteritate: Pulcinellas, Cucorognas, Chico Sgar-
ras ~i cum se mai numeau ele.12
In povestirile glumete, in obraznicia carnavalesca, in riturile tama-
duitoare ~i vra,jitore~ti, in temerile ~i iluminarile religioase fantasma
trickster-ului bantuie ca fIgura fIe clara, fIe umbrita prin mitologia tu-
turor timpurilor ~i spatiilorl3, evident ca un "psichologem", adica 0
structura psihica arhetipala de 0 mare vechime. Ea este totu~i, in for-
mele sale cele mai clare, 0 capie fidela a can~tiintei umane Inca nedife-
rentiate, care corespunde unui psihic ce abia atinge nivelul animal. Pri-
vit din punct de vedere cauzal ~i istoric, aceasta origine a fIgurii tric-
kster-ului nu poate fi contestata. Ca peste tot in biologie, nici in psiho-
logie raspunsulla intrebarea "de ce" nu poate fI nici trecut cu vederea,
nici ignorat, de~i de regula nu ne invata nimic despre sensul funqio-

10 ApologetiClls adverslls gentes, XVI. ("Cruciftxul blasfemiator" este reprodus ca imago


83,p. 335,in: Symbole de,. Walldlung.).
11 Also sprach Zarathustra, pp. 452 ~i urm.
12 Ma refer la seria "balli di Sfessania". Acest l1ume se poate referi la ora~ul etrusc Fes-
cennia, care era cunoscut datorita cantecelor sale temerare. De aici "Fescennia licen-
tia" la HORATlU, unde Fescenninus = <pCd./"tKOS (falic).
13 Vezi in acest sens articolul "Daily Paper Pantheon" de A. McGlashan in: The Lancet_
p. 238. Autorul indica ftgurile de "comic strips" ale cotidienelor engleze, care se re-
mardi prin analogii arhetipale.

266
Despre psihologia figurii trickster-ullli

nal. Din acest motiv biologia nu poate raspunde intrebarii, "in ce scop",
caci numai prin raspunsulla aceasta intrebare devine evident sensul
fenomenului. Chiar ~i in patologie, unde este yorba de deteriorari sim-
ple, in nici un caz semnificative, punctul de vedere strict cauzal nu s-a
dovedit suficient, caci exista nu putine fenomene patologice care i~i
dezvaluie sensu I abia la intrebarea in ce scop. Dar cand este yorba de
manifestari normale ale vietii, intrebarea in ce scap are intaietate.
Faptul ca 0 con~tiinta barbara sau primitiva i~i reprezinta 0 imagi-
:Je despre sine inca de pe 0 treapta timpurie a dezvoltarii, continua
aceasta activitate de-a lungul secalelor sau chiar mileniilor ~i permite
_roprietatilor principiale ale acesteia sa se amestece cu produsele spi-
:ituale diferentiate, chiar superioare poate fi explieat eauzal prin aceea
ra proprietatile arhaice sunt de regula eu atat mai conservative ~iinca-
yatanate cu cat sunt mai veehi. Nu se poate scapa de amintirea imagi-
:ill existente ~i de aceea aeeasta este tarata in eontinuare ea 0 anexa lip-
sita de sens.
Winnebagos, urmatorii posesori ai ciclului trickster-ului, nu ar fi
':eloc de acard eu aeeasta explieatie, care este atat de simplista incat ar
?,utea ajunge ~i pretentiilor rationalistice ale epocii noastre. Pentru ei,
::;litul nu reprezinta in nici un caz 0 rama~ita, caci pentru a~a ceva el
=ste prea amuzant ~i eu siguranta este un obiect de plaeere neimparta-
>ita. Pentru ei, el "funqioneaza", in masura in care ei nu au fost deja
llterati de civilizatie. Pentru ei nu exista nici 0 oeazie de a lua in con-
iderare sensul ~i scopul enunturilor mitice, a~a cum europeanului naiv
:omul de Craciun nu Ii pune niei 0 problema. Pentru observatorul
.!tent, fire~te ca ~i trickster-ul ~i pomul de Craciun sunt motiv ~i ocazie
':e refleqie. Depinde de alcatuirea spirituala a observatorului ce crede
,,: despre aeeste obiecte. Lu~nd in eonsiderare primitivitatea eiclului
:--ickster-ului, e de a~teptat ea eineva sa se multumeasca sa vada in acest
it pur ~i simplu refleetarea unei stari de eon~tiinta timpurii, elemen-
;.are,ceea ce ~i pare sa fie trickster-ul. 14

Treptele precedente de con~tiin\a par sa lase urme observabile. Astfel, chokras din
sistemul tantric corespllnd in mare localizarilor con~tiin\ei, ca ano/wIG = regillnea
pieptlllui, l110nipura = regiunea abdomenului, svodhisthol1o = regiunea vezicii, vi-
shuddha corespunde con~tiin\ei moderne a vorbirii ~i laringelui. (Cf. AVALON,The
Serpetl t Power.)

267
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

Mai ramane de raspuns la Intrebarea daca In domeniul psihologiei


empirice exista de fapt asemenea reflectari personificate. Ele exista In-
tr-adevar ~i aceste experiente formeaza chiar cele mai timpurii obser-
vatii psihopatologice, ~ianume clivajul personalitatii (double personna-
lite). Aceste disociatii au proprietatea ca personalitatea clivata nu este
una oarecare, ci sta Intr-o relatie de complementaritate sau Intr-una
compensatorie cu personalitatea eului. Ea este 0 personificare a trasa-
turilor de caracter, uneori rele, alteori bune, ale personalitatii eului. 0
personificare colectiva cum este trickster-ul reiese din Insumarea cazu-
rilor individuale ~i este recunoscuta de cMre individ, ceea ce nu s-ar In-
tam pia dad. ar fi yorba de 0 personificare individuala.
Daca mitul ar fi doar 0 simpla rama~ita istorica, ar trebui sa ne In-
trebam de ce nu a disparut deja In groapa de gunoi a trecutului, ci I~i
face simtita prezenta influenta pana In varfurile cele mai Inalte ale ci-
vilizatiei; chiar ~i acolo unde joaca rolul unui "delight-maker" nu da-
tor ita prostiei sale ~ia ciudateniei sale grote~ti. El reprezinta 0 albie ve-
che detectabila In multe culturi, In care curge Inca apa. Acest lucru se
vede eel mai bine prin faptul d
motivul trickster-ului nu apare doar In
forma mitica, ci ~i naiv ~i autentic la omul civilizat care nu banuie~te
nimic, ~i anume peste tot un de acesta are de-a face cu coincidente care
par sa Impiedice printr-o intentie rautacioasa vointa ~ifapta sa. Atunci
el vorbe~te cu placere de "spiridu~i" ~i de "ironia soqii", ca eroul din
romanullui F. TH. VrSCHER Auch Einer, a carui lectura Iacea parte din
formarea culturii germane. Trickster-ul este reprezentat aici prin ten-
dinte contrare din incon~tient, In cazul individual printr-un fel de a
doua personalitate care are un caracter pueril, inferior, asemanator ace-
lor personalitati care vorbesc In cercurile spiritiste sau care cauzeaza
fenomene copiliire~ti, caracteristice acelui "Poltergeist". Am desemnat
aceste componente de caracter care nu lipsesc niciodatii In mod In-
dreptatit drept umbral5. Ea trece In nivelul nostru de cultura drept ra-
tatul personal ("gaffe", "slips") ~ieste repro~ata personalitatii con~tien-
te ca fenomen de deficienta. Nu mai sun tern con~tienti de noi in~ine
astfel cii, de exemplu, la carnaval ~ila alte obiceiuri asemanatoare se ga-
15 Acela~i concept se gase~te deja la parintele Bisericii IRENAEUS desemnat ca "umbra"
(Adversus haereses, I, II, 1).

268
Despre psihologia figurii trickster-ului

sesc rama~ite ale figurii colective a umbrei, care dovedesc ca umbra in-
dividuala este un descendent al unei figuri colective numinoase. Aceas-
ta se descompune treptat sub influenta civilizatiei ~i ramane doar in
resturi folclorice greu de recunoscut ca atare. Dar partea sa principala
se personifica ~idevine obiectul raspunderii subiective.
Ciclul trickster-ului lui RADIN a pastrat forma mitica originara a
umbrei ~i denoUi astfel 0 stare a con~tiintei foarte timpurie, dinaintea
na~terii mitului, in care indianul se mai afla intr-o obscuritate spiritu-
ala asemanatoare. Abia dnd con~tiinta sa a atins un nive! mai inalt a
putut sa se desprinda ~isa obiectiveze ca altceva starea timpurie, adica
sa 0 faca obiectul unor enunturi. Cata vreme semana cu trickster-ul, 0
asemenea confruntare evident ca nu putea avea loc. Ea a fost posibila
abia dnd obtinerea unei stari de con~tiinta noua ~isuperioara a inles-
nit privirea asupra unei stari inferioare. Nu s-a putut evita ca in aceas-
ta privire retrospectiva sa se amestece putina batjocura ~i desconside-
rare ~i in orice caz ca imaginea amintita din trecut sa se tulbure ~i mai
multo Acest fenomen se poate sa se fi repetat de mai multe ori in isto-
ria dezvoltarii spirituale. Desconsiderarea suverana cu care prive~te
timpul modern gusturile ~i ratiunea secolelor trecute este un exemplu
clasic ~i chiar ~i in Noul Testament se gase~te 0 aluzie inconfundabiHi la
acest fenomen, ~i anume in Faptele apostolilor 17, 30, un de se spune ca
Dumnezeu se uita de sus (um:ptOWv, despiciens) la XPOVOt ,iis ay-
vOlas, timpurile incon~tientei.
Aceasta atitudine sta intr-o stranie opozitie cu ~i mai frecventa ~i
impresionanta idealizare a trecutului, care nu e slavit doar ca "vechile
timpuri bune", ci este dntat ca Epoca de Aur, paradisul insu~i, ~i asta
nu de oameni necultivati ~i superstitio~i, ci de acele - se poate spu-
ne - milioane de contaminati teosofic, care cred inca in existenta de
odinioara ~i in cultura superioara a Atlantidei.
Cine apartine unui cere cultural care cauta starea completa unde-
va in trecut, acela trebuie sa se simta mi~cat intr-un mod straniu de fi-
gura trickster-ului. El este un precursor al Mantuitorului ~i, ca ~i aces-
ta, este Dumnezeu, om ~i animal. El este deasemenea sub- ~i suprau-
man, 0 fiinta divin-animalica, a carui trasatura permanenta ~i impre-
sionanta este incon~tienta. Din cauza ei, e! este parasit de insotitorii sai
(evident umani), prin aceasta putand fi indicata renuntarea la respec-

269
Arhetipurile ji inconjtientul colectiv

tiva stare a con~tiintei. 1 este atat de incon~tient de sine insu~i, indu


nu reprezinta a unitate ~i mainile sale se cearta intre ele. 1 se despar-
te ~i de anusul sau ~i il insarcineaza cu a misiune deosebita. Chiar ~ise-
xul sau este facultativ, in ciuda proprietatilor falice: el se poate trans-
forma intr-o femeie ~i poate concepe copii. Din penisul sau el face
plante folositoare. Aceasta situatie indica natura sa creatoare origina-
ra: din corpul zeului ia na~tere lumea.
Pe de alta parte, el este in anumite privinte mai prost decat anima-
lele ~itrece dintr-o stangacie in alta. De~i de fapt nu este rau, consecin-
ta incon~tientei ~ia instabilitatii sale sunt fapte reprobabile. Captivita-
tea sa in incon~tienta animalica reiese din faptul ca este inchis intr-un
craniu de elan, iar depa~irea acestei situatii din faptul ca, invers, inchi-
de capul ~oimului in rectul sau. Apoi el ajunge iar in situatia anterioa-
ra, ~i anume sub gheata, ~ieste calcat in picioare de animale pana cand
reu~e~te sa pacaleasca chiar ~i coiotul, astfel amintindu-~i de natura sa
de Mantuitor. Trickster-ul este a fiinta originara "cosmica" cu 0 natu-
ra divin-animalica, superior pe de 0 parte omului datorita proprietati-
lor sale supranaturale, dar pe de alta parte inferior acestuia din cauza
incon~tientei ~i a lipsei de ratiune. Nici animalelor nu Ie face fata, din
pricina remarcabilei lipse a instinctelor ~i a indemanarii. Aceste defec-
te definesc natura sa umana, care este mai prost adaptata conditiilor
mediului decat cea a animalelor, dar are din aceasta cauza 0 aspiratie
catre 0 evolutie a con~tiintei mult mai inalte, adica poseda a conside-
rabila dorinta de a invata, care este subliniata din plin ~i de mit.
Repovestirea mitului inseamna anamneza terapeutica a continutu-
rilor, care, din motive de nepatruns, nu trebuie sa se piarda. Daca aces-
tea nu ar fi decat resturi inca prezente ale unei stari precedente infe-
rioare, ar fi de inteles daca atentia s-ar muta de la ele, iar reaparitia lor
ar fi resimtita ca a povara. Dar nu este deloc a~a, caci trickster-ul este
pentru mult timp, pana in cadrul civilizatiei, 0 sursa de placere, fiind
inca recunoscut in figurile carnavale~ti ale unui Pulcinello sau Peter cel
prost. Este un motiv important pentru care este inca functional. Dar
nu-i singurul ~i oricum nu e motivul pentru care aceasta reflectare a
unei stari de con~tiinta foarte primitive a luat forma unei persoane mi-
tologice. Resturile unei stari timpurii ~i acum pe moarte i~ipierd ener-
gia intr-o masura crescanda, caci altfel ele nu doar ar disparea. Dar in
Despre psihologia figurii trickster-ului

nici un caz nu trebuie sa ne a~teptam ca ele, cu propria putere, sa se


condenseze Intr-o figura mitica cu ciclu legendar, daca nu ar primi
energie din afara, In acest caz direct de la con~tiinta superioara sau din
surse incon~tiente, Inca neepuizate. Daca se pune - ceea ce este posi-
bil ~iingaduit - aceasta problema In paralel cu un eveniment indivi-
dual corespunzator - 0 figura a umbrei impresionanta, contrarie, care
sta In opozitie cu con~tiinta personala -, atunci aceasta nu apare pen-
tru ca este inca prezenta, ci pentru ca se bazeaza pe 0 dynamis a carei
existenta nu poate fi explicata decM din situatia prezenta, de exemplu
din cauza ca umbra este atilt de antipatica pentru con~tiinta eului, In-
at trebuie reprimata In incon~tient. Aceasta explicatie nu se va potrivi
in cazul nostru In masura In care trickster-ul reprezinta In mod evident
o treapta a con~tiintei disparuta, careia Ii Iipse~te puterea de a Iua sin-
gur 0 forma ~i de a se clarifica. Reprimarea ar Impiedica-o sa dispara,
dci tocmai ceea ce e reprimat are ~ansa de a se mentine, pentru ca in
incon~tient ~tim din experienta ca nu se corijeaza nimic. Dincolo de
aceasta, istoria trickster-ului nu este pentru con~tiinta indiana nici in-
compatibila, nici antipatica, ci dimpotriva pliicuta, ~ide aceea nu ajun-
ge sa fie reprimata. Se pare, din contra, ca mitul este sustinut ~i culti-
vat de con~tiinta. ~i chiar a~a este, caci aceasta reprezinta metoda cea
mai buna ~i mai incununata de succes pentru a men tine con~tienta fi-
gura umbrei ~i a 0 supune criticii con~tiente. De~i aceasta din urma nu
are In nici un caz un asemenea caracter, ci mai degraba pe cel al unei
aprecieri pozitive, totu~i trebuie sa ne a~teptam ca, 0 data cu dezvolta-
rea continua a con~tiintei, aspectele mai grosolane ale mitului sa fie eli-
minateJ6, chiar daca nu ar exista pericolul unei disparitii bru~te a aces-
lora ca 0 consecinta a ciocnirii cu civilizatia alba. S-a vazut de multe
ori cum anumite trasaturi Ingrozitoare sau obscene la origine ale unui
obicei s-au transformat In decursul timpului In simple aluzii.
Acest proces de a deveni inofensiv dureaza, a~a cum arata istoria
motivului, foarte mult, astfel in cat chiar pe trepte superioare de civili-
zatie ne Impiedicam de urme ale acestuia. Longevitatea ar putea fi ex-

i6 Sarbatorile carnavalului bisericesc au fost interzise deja In Evul Mediu de Papi. Scu-
fundarea lui "Veli" In Basel in a doua jumatate a lui ianuarie, daca Imi amintesc bine,
a fost interzisa de poli\ie in anii ~aizeci ai ultimului seco!, dupa ce 0 victima a murit
de pneumonie.

271
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

plicata prin puterea ~i vitalitatea inca prezente ale starii de con~tiinta


din mit ~i printr-o participare ~i fascinatie a con~tiintei determinate in
mod secret prin acest fapt. Facand abstraqie de faptul ca ipotezele pur
cauzale din domeniul biologic sunt putin satisracatoare, in cazul nos-
tru trebuie luat in considerare faptul ca deja 0 stare superioara de con-
~tiinta a acoperit una inferioara ~i aceasta din urma, cum s-a subliniat
deja, se afla deja in retragere. Se adauga faptul ca trickster-uli~i dato-
reaza reamintirea In principal interesului dovedit de con~tiinta; aceas-
ta, a~a cum am vazut, Impreuna cu fenomenul secundar inevitabil al
civilizarii treptate, adica al asimilarii figuriiprimitive, careia, ca daemo-
nium originar, Ii revine chiar 0 anumita autonomie, adica 0 capacita-
te de a fi posedat.
Completarea punctului de vedere cauzal cu unul indicand scopul a
racut posibile, nu numai In psihologia medicala In cazul fantasmelor
individuale de provenienta incon~tienta, interpretari pline de sens, ci
face acest lucru Intr-o masura deosebita ~i In cazul fantasmelor colec-
tive, adica al miturilor ~i al basmelor.
A~a cum arata PAUL RADIN, procesul de civilizare incepe chiar
inauntrul ciclului trickster-ului, astfel fiind indicata depa~irea starii ori-
ginare. Caracteristicile celei mai adanci incon~tiente se desprind astfel:
In loc de a aqiona brutal, ingrozitor, proste~te ~i lipsit de sellS, tric-
kster-ullncepe, catre sfar~itul ciclului, sa aqioneze cu sellS ~i folositor.
Astfel se descopera chiar Inauntrul mitului devalorizarea incon~tientei
de dinainte. Ne Intrebam, firqte, ce se intampla acum cu caracteristi-
cile rele ale trickster-ului. Observatorul naiv presupune ca, atunci cand
aspectele intunecate dispar, ele chiar nu mai exista. Dar nu se intam-
pia a~a. De fapt se realizeaza 0 eliberare a con~tiintei de fascinatia rau-
lui ~i aceasta nu mai este constransa sa convietuiasca cu el, dar raul ~i
intunericul nu s-au evaporat ca un fum, ci s-au retras In incon~tient
datorita pierderii energiei, unde a~teapta In mod incon~tient, In timp
ce In con~tiinta totul merge bine. Dar daca con~tiinta este zguduita de
situatii critice ~i Indoielnice, atunci se vede ca umbra nu s-a dizolvat in
neant, ci a a~teptat ocazia potrivita pentru a aparea cel putin ca pro-
ieqie asupra vecinului. Daca Ii reu~e~te aceasta farsa, atunci Intre cei
doi ia na~tere iar acea lume obscura primitiva, In care - chiar ~ipe cea
mai Inalta treapta de civilizatie - s-ar putea Intampla tot ce este ca-

272
Despre psihologia figurii trickster-u\ui

racteristic pentru figura trickster-ului. Limbajul vulgar nume~te in mod


potrivit ~i luat literal acest lucru "teatrul maimutelor", pe a carui sce-
na totul merge prost sau este prostit, ~i numai in mod exceptional sau
in ultimul moment se intampla ceva inteligent. Politica ofera cele mai
bune exemple in acest sens.
A~a-numitul om de cultura I-a uitat pe trickster. EI ~i-l aminte~te
doar in mod impropriu ~i metaforic dnd, iritat de stangacii, vorbe~te
de farse de spiridu~i ~i lucruri asemanatoare. EI nu banuie~te d um-
brei sale ascunse ~i aparent inofensive ii revin caracteristici de a caror
periculozitate el nici macar nu viseaza. Cand oamenii se aduna in mase
in care individul dispare, aceasta umbra este mobilizata ~i- a~a cum
demonstreaza istoria - chiar personificata, respectiv incarnata.
Conceptia funesta d sufletului omenesc ii vine totul din afara, el
fund nascut tabula rasa, sprijina credinta falsa d in conditii exterioa-
re normale ~i individul 0 duce bine. EI a~teapta salvarea sa de la stat ~i
face societatea responsabila pentru propria incapacitate. EI e de pare-
re ca sensul existentei ar fi atins dnd proviziile vitale ii sunt Iivrate gra-
tis acasa sau dnd toata lumea ar avea un automobil. Naivitati de acest
fel ~ialtele similare iau na~tere in locul umbrei devenite incon~tiente ~i
intretin incon~tienta acesteia. Sub influenta unor asemenea prejude-
diti, individul se simte dependent de mediul sau ~i pierde capacitatea
e introspeqie. Astfel, etica sa este reprimata de ~tiinta despre ce este
permis sau interzis, sau oferit. Cum putem sa a~teptam, de exemplu, de
la un sold at ca el sa supuna ordinul primit de sus unei considerari eti-
e? EI nici macar nu a descoperit posibilitatea de a fi capabil de impul-
suri morale spontane, chiar ~i atunci cand nu il vede nimeni.
De aceea pare de inteles de ce mitul trickster-ului a fost conservat
~ dezvoltat mai departe: el ar putea poseda, ca multe alte mituri, 0 in-
l.uenta psihoterapeutid. EI tine sub ochii individului cu 0 dezvoltare
mai inalta stare a precedenta intelectuala ~i morala, pentru ca acesta sa
nu uite ce se intampla ieri. Noi ne inchipuim d ceea ce nu intelegem
I1U are nici 0 influenta asupra no astra. Dar nu se intampla mereu a~a.
Omul intelege rar doar cu capul, ~i cu atat mai putin dnd este prim i-
IV. Mitul are, datorita numinozitatii sale, 0 influenta directa asupra in-

con~tientului, indiferent dad eI e inteles in mod con~tient sau nu. Fap-


ml ca repovestirea lui nu a devenit de mult ceva invechit cred d se

273
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

poate explica prin scopul sau. Explicatia este ceva mai grea in masun.
in care opereaza doua tendinte opuse, ~i anume pe de 0 parte cea de_
rezulta din stadiul precedent ~i pe de alta parte cea de a nu-l uita pe
acesta.17 PAULRADIN a intampinat, se pare, ~i el aceasta dificultate. E
scrie: "Din punct de vedere psihologic se poate afirma ca istoria cultu-
rii umane reprezinta incercarile omului de a uita transformarea sa di;:
animal in om."18 Cateva pagini mai departe el scrie (in legatura
Epoca de Aur): "Acest refuz incapatanat de a uita nu este 0 intampla-
re."J9 Nu este 0 intamplare nici ca aceasta pozitie trebuie exprimata..
ceea ce va caracteriza comportamentul paradoxal fat a de mit. La noi.
chiar ~i cel mai luminat om va impodobi un porn de Craciun pentrc
copiii sai, rara sa banuiasca ce poate insemna acest obicei, ~i este pre-
giitit de fiecare data sa inabu~e in fa~a orice incercare de interpretare.
Este uimitor sa observam cat din a~a-numita superstitie s-a raspandi:
la ora~ ~i la tara; dar daca am lua individul ~i I-am intreba tare ~i ciar.
"Crezi in spirite? in vraji? in eficienta leacurilor magice?" el ar nega in-
dignat. Pariez 0 suta la unu ca el n-a auzit niciodata de a~a ceva ~icon-
sidera ca totul este 0 prostie. in secret insa crede, ca ~i un locuitor al
junglei. Opinia publica fire~te ca ~tie foarte putin despre aceste lucruri.
caci este convinsa ca in societatea noastra luminata asemenea supersti-
tii sunt eliminate de mult ~i este 0 problema de conventie generala s2.
se poarte ca ~i cum nu ar fi auzit niciodata de asemenea lucruri, cu ata-
mai putin ca.le-ar crede.
Dar nimic nu a trecut, nici macar pactul de sange cu diavolul. i:.
afara a fost uitat, inauntru insa nu. Oamenii se comporta ca acel negrc
de pe panta de Sud a Elgonului, cu care am mers 0 bucata de drum. 12
o rascruce de drum, am ajuns la 0 capcana pentru spirite alcatuita C2.
o casa, noua ~i foarte draguta, in apropierea unei pe~teri, in care locu-
ia impreuna cu familia. L-am intrebat daca el a construit coliba. A ne-
gat foarte surescitat ~ia sustinut ca copiii sai au racut 0 asemenea "ju-
carie" (numita "jou-jou" in Africa de Vest). Apoi a dat un branci casei.
iar aceasta s-a prabu~it.

17 A nu uita inseamna a pastra con~tient. Dad du~manul dispare din campul meu \~-
zual, atunci el probabi! se afta in spatele meu.
18 RADIN, Gott LllldMensch in der primitiven Welt, p. J l.
19 L.c., p. J 3.

274
Despre psihologia figurii trickster-ului

Aceasta este exact reaqia pe care 0 putem observa ~i acasa. Pe afa-


ra sun tern aproape un om de cultura, iar pe dinauntru un primitiv.
Ceva din om nu e dispus sa abandoneze realmente inceputurile, iar alt-
ceva crede ca le-a depa~it de mult timp. Aceasta opozitie mi-a devenit
con~tienta intr-un mod drastic: am observat desvrajirea unui grajd, re-
alizata de un "vi'trtej" (vraci). Grajdul se afla langa 0 cale ferata, pe care
treceau in timpul ceremoniei magice mai multe trenuri internationa-
Ie, ai caror caliitori habar nu aveau ca la cativa metri de ei avea loc un
ritual primitiv.
Opozitia celor <;louastari de con~tiinta nu este nimic altceva de cat
expresia structurii contrarii a psihicului, care este desemnat ca un sis-
tern energetic bazat pe tensiunea contrariilor. Din acest motiv nici nu
Gxista enunturi psihologice generale care sa nu poata fi la fel de bine
inversate, ~i tocmai astfeli~i dovedesc valabilitatea. Nu trebuie uitat ca
in orice dezbatere psihologica nu spunem nimic despre psihic, ci psihi-
rul se exprima inevitabil pe sine insu~i. De aceea nu ajuta sa credem ca
prin inermediul "spiritului" ne putem a~eza deasupra psihicului, chiar
daca spiritul afirma ca e independent de suflet. Cum am putea demon-
stra acest lucru? Putem, ata! timp cat dorim, sa afirmam ca unul din-
tIe enunturile noastre ar proveni din psihic, respectiv ar fi psihic sau
numai-psihic, iar celalalt ar fi spiritual ~ide aceea superior celui psihic.
.-\cestea sunt ~i raman simple afirmatii care se bazeaza pe postulate de
aedinta.
Un fapt in aceasta ierarhie trihotomica anticii originara a continu-
,milor psihice (hilic, psihic, pneumatic) este structura antagonica a psi-
icului, care este nemijlocit obiect al experientei. Unitatea naturii psi-
, ice se afla la mijloc, a~a cum apare ~i natura vitala a cascadei in lega-
rura dinamica dintre sus ~ijos. Astfel, influenta vie a mitului ne apare
<leolounde se confrunta 0 con~tiinta superioara, care se bucura de li-
ertatea ~i de independenta sa, cu 0 figura mitologica ~i nu se poate
illstrage fascinatiei acesteia, ci plate~te un tribut impresiei cople~itoa-
:-e. Figura aqioneaza, deoarece in secret participa la psihicul spectato-
rilor, aparand ca 0 reflectare a acestuia, dar care nu e recunoscut ca ata-
re. Ea este clivata de con~tiinta subiectiva ~ise comporta ca 0 persona-
'tate autonoma. Trickster-ul este figura colectiVil a umbrei, 0 insumare
2. tuturor caracteristicilor individuale inferioare. Cum umbra individu-

275
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

ala este 0 parte a personalitatii care nu lipse~te niciodata, ia na~tere me-


reu ~i figura colectiva. Fire~te nu intotdeauna in forma mitologicii,
in timpurile noi, ca 0 consecinta a refularii ~i a neglijarii cresdinde
mitologemelor originare, ca proieqii de natura corespunzatoare asu-
pra altor societati ~i popoare.
Dacii punem in paralel trickster-ul cu umbra individuala, se ridi -
intrebarea dacii acea intorsatura ciitre ceea ce are sens, a~a cum esr
adaugata mitului trickster-ului, se poate observa ~i la umbra subiech-
va ~i individuala. Cum aceasta este 0 figura bine definita ce apare frec-
vent in fenomenologia viselor, putem ra.spunde pozitiv la aceasta ifi-
trebare: umbra, dqi per definitionem 0 figura negativa, are deseori tra-
saturi sau relatii pozitive, care indicii un fundal altfel alcatuit. Este
~i cum sub un inveli~ inferior ar ascunde continuturi semnificative. Ex:-
perienta confirma banuiala, iar ceea ce e aparent ascuns provine cr
regula din figuri tot mai numinoase. Urmatorullucru care este U:
spatele umbrei20 este de obicei anima, careia ii rev in 0 fascinatie ~i
putere de posesiune considerabile. Aceasta figura deseori prea tanm
ascunde tipul foarte influent al "biitranului" (intelept, magician, reg"
etc.). Seria poate fi continuata. Dar acest lucru nu are niei un rost, cii -
din punct de vedere psihologic nu se poate intelege decat ceea ce a fos
trait. Coneeptele psihologiei noastre complexe nu sunt, in privinteIe
esentiale, formulari intelectuale, ci desemnari pentru anumite dome-
nii de experienta, care pot fi descrise, dar care pentru cel care nu le-.
trait raman moarte ~i incomprehensibile. Astfel, dupa experienta mea.
ne putem inchipui rara difieultati deosebite ee se intelege prin "umbra -
de~i am fi dorit ca acest concept ilustrator sa fie inlocuit mai degrabi
eu un cuvant ,,~tiintific" cu rezonanta latina sau greacii. Intelegerea ani-
mei, dimpotriva, se lovqte deja de dificultati mai semnificative. Ea es--
u~or acceptata, dar nu e deloc sau e foarte putin inteleasa, dad vrec
sa devenim eon~tientj de rolul ei in viata proprie, pentru ca.ea repre-
zinHi tot ceea ce biirbatul nu duee la bun sfar~it ~i eeea ce persista df

20 Cu expresia "a sta in spate" incerc sa fac ciaI' faptul ca, in masura in care umbra =
recunoscuta ~i integrata, se pune problema rela\iei, respectiv a al1i111ei. Desigur ca ills-
puta cu umbra influen\eaza rela\iile eului cu datu! interior ~i exterior, caci integrc-
rea umbrei determina 0 modificare a personalita\ii. Cf. in acest sens expunerile mel=
in: Aiol1 (paragr. 13 ~i urm.).
Despre psihologia figurii trickster-ului

2ceea constant Intr-o stare emotionala, care nu are voie sa fie atinsa.
Gradul incon~tientei Intalnit In aceasta relatie este uimitor. De aceea
te aproape imposibil ca barbatul care se teme de feminitatea proprie
-;; Inteleaga ce Inseamna "anima".
Nu e de mirare ca se Intampla a~a, caci ~i cea mai elementara intui-
'e a umbrei da uneori Inca mult de lucru europeanului modern. Dar
:urn umbra reprezinta figura cea mai putin exploziva ~i cea mai apro-
)ata de con~tiinta, ea formeaza ~i acel aspect al personalitatii care e pus
:., discutie la Inceput In analiza incon~tientului. In parte amenintatoa-
:e, in parte ridicola, figura sa se afla la inceputul drumului individua-
:::ei~i pune sub semnullntrebarii suspect de simpla ghicitoare a Sfin-
xului sau cere In mod nelini~titor raspuns la 0 quaestio crocodilina2I
Daca la sfaqitul motivului trickster-ului se arata Mantuitorul, aces-
-2 semnifica consolarea sau speranta ca 0 nenorocire a disparut, res-
=-ectivaeeasta e recunoscuta con~tient. Numai din pierderea In "lipsa
:'e mantuire" se poate na~te dorul de Mantuitor, adica recunoa~terea
51 integrarea inevitabila a umbrei pot da na~tere unei situatii at at de
.:onstrangatoare Incat Intr-o anumita masura numai un Mantuitor su-
~Tanatural poate descurea ghemul incalcit al destinului. In cazul indi-
'dual problema ridicata de umbra este rezolvata pe treapta animei,
1dica a relatiei. In eazul eoleetiv-istorie, ea ~iin eel individual, este vor-
'ia de 0 dezvoltare a con~tiintei, care se elibereaza treptat din inchisoa-
:ea ayvola:, adica a ineon~tientei22, iar Mantuitorul este de aeeea un
.!ducator de lumina.
Ca In forma colectiva, mitologica, ~i umbra individuala contine In
illle germenele enantiodromiei, al inversarii.

:l Crocadilul i-a furat unei marne copiluL La rugamintea ei de a-I da inapoi, crocadi-
lul spune ca ii va indeplini dorin\a dad ii da un raspuns adevarat intrebarii lul: "Voi
da inapoi capilul?" Dadi da, atunci nu e adevarat, iar capilul nu va fi inapoiat; daca
nll, atllnci iara~i nll e adevarat, adica mama a pierdllt oricum capilu!'
EUMANN, Urspnmgsgeschichte des Bewui~tseil1s.

277
x
CON$TIINTA, INCON$TIENT
$I INDIVIDUATIE

.0 prima edi\ie a acestei lucrari a fost scrisa in engleza sub titlul "The Meaning of Indi-
;duation" ~i formeaza capitolul introductiv la: Tile Integratio1l of Persollality (Farrar &
~nehart Inc., New York ~i Toronto, 1939, ~i Kegan Paul, Trench, Trubner & Co. Ltd.,
:'ondra, 1940). Versiunea germana prelucrata de editor a aparut sub titlul actual in Zelt-
;ralblattfiir Psychothernpie 1I1ld iilre Grenzgebiete XII5 (Leipzig, 1939) pp. 257-270.]
CON$TIINTA,1NCON$TIENT
$11NDIVIDUAT1E

Legatura dintre con~tiinta ~i incon~tient, pe de 0 parte, ~i procesul


e individuatie, pe de alta parte, sunt probleme care apar cu regulari-
<atein cursul unui tratament analitic. Prin "analitic" inteleg acea me-
:oda care dezbate existenta incon~tientului. Dimpotriva, pentru 0 me-
:oda sugestiva aceasta problematica nu exista. In ceea ce prive~te indi-
yiduatia, eateva cuvinte explicative nu ar fi de prisos.
Folosesc expresia "individuatie" in sensul acelui proces care
_roduce un "individ" psihologic, adid 0 unitate separata, indivizibi-
~jjI, un intreg. Exista 0 presupunere generala d con~tiinta ar coincide
:u intregul individului psihologic. Dar suma acelor experiente, care pot
:J explicate numai cu ajutorul ipotezei proceselor psihice incon~tiente,
'a na~tere indoielii ca eul ~i continuturile lui ar coincide intr-adevar
cu "intregul". In cazulin care exista procese incon~tiente, ele apartin cu
siguranta totalitatii individului, chiar dad nu formeaza parti compo-
:Jente ale eului con~tient. Daca ar fi 0 parte a eului, ar trebui sa fie con-
stiente, dci tot ce se afla in.relatie nemijlocita cu eul este con~tient.
Con~tiinta poate fi chiar echivalata cu legatura dintre eu ~i continutu-
~e psihice. A~a-numitele fenomene incon~tiente au 0 legatura atat de
s1aba cu incon~tientul, ineat deseori nu se ezita in a Ie nega chiar exis-
i-enta.Totu~i ele apar in interiorullimitelor comportamentului uman.
0n observator atent Ie poate vedea Tara greutate, in timp ce insu~i eel
Fizica moderna (DE BROGLIE)folose~tein acest sens conceptul de "dis-
continuu".

281
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

care este observat este incon~tient de faptul cii el dezvaluie fie cele mai
secrete ganduri ale sale, fie lucruri pe care nu le-a gandit niciodata con-
~tient. Este totu~i 0 prejudecata sa presupunem cii ceva care nu a fos;:
niciodata gandit nu ar aparea Inauntrul psihicului. Avem 0 multime de
dovezi cii con~tiinta este departe de a cuprinde Intregul psihic. Multe
lucruri se Intampla pe jumatate con~tient ~i tot la fel de multe chiar in
intregime incon~tient. Cercetarea amanuntita a fenomenelor de perso-
nalitate dubla ~i multipla, de exemplu, a oferit un material considera-
bil de dovezi. (Indic lucrarile lui PIERREJANET,THEODOREFLOURNOY,
MORTONPRINCE~.a.)
In orice caz, psihologia medicala a fast impresionata de importan-
ta un or asemenea fenomene, care cauzeaza diferite simptome psihiae
~i fiziologice. In aceste conditii, presupunerea unui eu care exprima to-
talitatea psihicii nu mai poate fi sustinuta. Dimpotriva, a devenit vizi-
bil faptul ca intregul trebuie sa cuprinda in mod necesar at at domeniU::
imprevizibil al procesualitatii incon~tiente, cat ~i con~tiinta ~i cii eul nn
poate fi decat centrul con~tiintei.
Se va pune desigur intrebarea daca incon~tientul poseda, de aseme-
nea, un centru. Nu a~ indrazni sa presupun existenta unui principiu,
analog eului, care sa domneascii in incon~tient. Intr-adevar, totul indi-
cii contrariul. Dacii ar exista un asemenea centru, aproape cii am a~tep-
ta semne regulate ale existentei sale. Cazurile de dubla personalitate a;
fi atunci fenomene frecvente ~i nu curiozitati rare. Forma de aparitie E.
fenomenelor incon~tiente este de cele mai multe ori relativ haoticii f.
nesistematica. Visele, de exemplu, nu prezinta nici a ordine clara, ni -
vreo tendinta sistematicii, a~a cum ar trebui sa fie cazul dacii la baza lor
ar sta a con~tiinta personala. Filosofii CARLGUSTAVCARUS~i EDUARD
VaN HARTMANNconsidera incon~tientul ca fiind un principiu metafi-
zic, un fel de spirit universal, Taraorice urma de personalitate sau con-
~tiinta a eului ~i, la fel, "vointa" lui SCHOPENHAUER este de asemenea
lipsita de eu. Psihologii moderni considera de asemenea incon~tientL
ca fiind a funqie lipsita de eu aflata sub pragul con~tiintei. In opozitie
cu filosofii, ei sunt tentati sa derive funqiile subpragale din con~tiinta.
JANETse gande~te la a anumita slabiciune a con~tiintei, care e incapa-
bila sa mentina impreuna toate procesele psihice. FREUDprefera idee2.
cii exista factori con~tienti care reprima anumite tendinte. El vorbe~tJe

282
Con~tiinta, incon~tient ~iindividuatie

mult in favoarea ambelor teorii, dci sunt 0 multime de cazuri in care


Intr-adeviir 0 sliibiciune a con~tiintei este cauza disparitiei continutu-
filor sau in care continuturi nepliicute sunt refulate. Este evident d ob-
servatori atilt de atenti ca JANET ~i FREUD nu ar fi realizat teorii in care
incon~tientul sii fie derivat in principal din surse con~tiente, dacii ar fi
descoperit urme ale unei personalitiiti independente sau ale unei voin-
-e autonome in exterioriziirile incon~tientului.
Dad este adeviirat d incon~tientul nu constii din altceva decat
din continuturi de care intampliitor con~tiinta se lipse~te, dar care nu
e deosebesc deloc de materialul con~tient, atunci eul ar putea fi iden-
tificat mai mult sau mai putin cu totalitatea psihicului. Dar situatia
au este atat de simp Iii.Ambele teorii se bazeazii in principal pe expe-
riente cu nevrozele. Nici unul dintre cei doi autori nu dispune de ex-
erientii psihiatricii specialii. Dad ar poseda a~a ceva, ei ar fi fost cu
sigurantii impresionati de faptul d incon~tientul prezintii continu-
ruri care sunt complet diferite de cele ale con~tiintei, intr-adeviir atat
e diferite in cat nimeni nu Ie poate intelege, nici pacientul, nici me-
dicu!. Bolnavul este inghitit de un flux de idei care atat lui, cat ~i
omului normal, Ii sunt straine. De aceea Jl numim "nebun": nu Ii pu-
tem intelege ideile. Noi intelegem ceva numai atunci cand avem pre-
misele necesare pentru aceasta. Dar in acest caz premisele sunt la fel
de striiine con~tiintei noastre cum ii erau ~i spiritului pacientului,
atunci cand a il1nebunit. Daca nu ar fi a~a, el nu s-ar fi imbolniivit
iliciodatii psihic.
Intr-adeviir, I1Uexistii nici un domeniu care sii ne fie cunoscut ne-
mijlocit, din care sa derivam anumite reprezentiiri patologice. Aici nu
e5te yorba in nici un caz de continuturi mai mult sau mai putin nor-
male, aproape il1tamplator lip site de con~tiintii. Dimpotrivii, este vor-
, a de creatii la inceput de natura stranie. Ele se deosebesc in orice pri-
'intii de materialul nevrotic, des pre care nu se poate spune cii ar fi de-
osebit de bizar. Materialul unei nevroze este omene~te inteligibil, cel al
unei psihoze nu.2

:: Inieleg prin aceasta desigur numai anumite cawri de schizofrenie, ca de


exemplu cazul rel1umit allui SCHREBER (Denkwiirdigkeiten eines Nerven-
kranken) sau cazul pe care I-a publicat NELKEN (Analytische Beobachtun-
gen iiher Phllntllsien eines Schizophrenen).

283
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

Acest ciudat material psihotic nu poate fi, din aceasta cauza, deri-
vat din con~tiinta, caci in aceasta din urma nu exista premise cu ajuto-
rul carora sa poata fi explicata stranietatea reprezentarilor. Continutu-
rile nevrotice pot fi integrate fara deteriorari esentiale ale eului, insa
ideile psihotice nu. Ele raman de necuprins, iar con~tiinta eului este
mai mult sau mai putin cople~ita de ele. Ele au chiar 0 tendinta deose-
bita de a atrage eulin "sistemul" lor.
Asemenea cazuri demonstreaza ca in anumite conditii incon~tien-
tul este capabil sa preia rolul eului. Consecintele acestui schimb sunt
nebunia ~i confuzia, caci incon~tientul nu este 0 a doua personalitate
cu 0 function are organizata ~i centralizata, ci probabil 0 sum a descen-
tralizata a proceselor psihice. Fire~te ca nimic din ce creeaza spiritul
uman nu se am absolut in afara domeniului psihic. Chiar ~i cea mai
trasnita idee trebuie sa corespunda unui lucru existent In psihic. Nu se
poate presupune ca anumite capete ar contine elemente care In altele
nu apar deloc. De asemenea, nu putem presupune ca incon~tientul are
capacitatea sa devina autonom numai la unii oameni, ~i anume la cei
care sunt predispu~i la tulburari psihice. Este mult mai probabil ca ten-
dinta spre autonomie este 0 proprietate mai mult sau mai putin gene-
rala a incon~tientului. Tulburarea psihica este intr-un anumit sens doar
un exemplu care iese in evidenta al unui dat ascuns, dar care apare to-
tu~i general. Tendinta spre autonomie se tradeaza mai ales in stari afec-
tive, chiar ~i in cele ale omului normal. in cazul unei emotii puternice
se spun sau se fac lucruri care depa~esc media. Nu e nevoie de mult:
iubirea ~i ura, bucuria ~i tristetea ajung deseori pentru a conduce la 0
inlocuire a eului cu incon~tientul. Chiar ~iidei foarte stranii se pot in-
stapani in asemenea situatii asupra unor oameni altminteri sanato~i.
Grupuri, comunitati ~i chiar popoare intregi pot fi cup rinse astfel de
epidemii spirituale.
Autonomia incon~tientului in cepe acolo unde iau na~tere emotiile.
Emotiile sunt reaqii instinctive, involuntare, care tulbura ordinea ra-
tionala a con~tiintei prin izbucniri elementare. Emotiile nu sunt "racu-
te" de vointa, ci ele au loc. in emotie apare nu rareori 0 trasatura de
caracter straina chiar ~i celui care 0 traie~te sau continuturi ascunse pot
izbucni involuntar. Cu cat 0 emotie este mai puternica, cu atat se apro-
pie de patologic, adica de acea stare In care con~tiinta eului este data la
Con~tiinta, incon~tient ~i individuatie

"arte de continuturi autonome ~i deseori incon~tiente. Cat timp in-


n~tientul se afla intr-o stare de somnolenta, se pare ca in acest do-
niu ascuns nu se afla nimie. De aceea suntem mereu surprin~i cfmd
"a mai inainte necunoscut se ive~te brusc aparent din nimie. Dupa
-eea vine fire~te psihologul ~i arata ca s-a intamplat a~a pentru ca din
:erite motive a~a trebuia sa se intample. Dar cine putea sa prevada
-=t lucru?
oi numim incon~tientul un nimic ~itotu~i el este 0 realitate in po-
tia: ideea pe care 0 yom gandi, fapta pe care 0 vom implini, chiar ~i
-stinul de care ne yom plange maine exista incon~tient de astazi. Ne-
oscutul pe care 11dezvaluie emotia exista dintotdeauna ~i soar fi
czentat mai devreme sau mai tarziu con~tiintei. De aceea trebuie sa
mlem la socoteala mereu eXlstenta a ceea ce este inca nedescoperit.
;:esta poate fi, cum am mai spus, reprezentat de triisaturi de caracter
"cunoscute. Dar pot aparea in acest fel ~iposibilitati de dezvoltare vi-
are, poate chiar tocmai intr-o izbucnire emotionala, care in condi-
e date poate modifica din temelie 0 situatie. Incon~tientul are chip
Ianus: pe de 0 parte continuturile sale se intind inapoi pana intr-o
e instinctuala precon~tienta, preistorica, pe de alta parte el antici-
~a un viitor potential, tocmai pe baza unei pregatiri instinctive a
. =rorilor hotaratori de destin. 0 cunoa~tere completa a factorilor de
.:.u.iiincon~tienti dintr-un individ ar putea sa prevada in mare masu-
- destinul acestuia.
In masura in care tendintele incon~tiente - fie in forma imagini-
:-retrospective, fie in forma anticiparilor - apar in vise, acestea au
. st intelese in toate secolele care au trecut nu atat ca regresii istorice,
-:t mai degraM ca anticipari ale viitorului - pe buna dreptate une-
'. Ciici tot ceea ce devine se in tam pia pe baza a ceea ce a fost ~i inca
'sta ca amintire - con~tienta sau incon~tienta. In masura in care nici
-:;om nu e nascut ca 0 inventie cu totul noua, ci repeta de fiecare data
~a treapta de dezvoltare atinsa, el contine incon~tient ca dat aprio-
_.- intreaga structura psihicii ce s-a dezvoltat la seria sa de striimo~i in
ns ascendent sau descendent. Acest fapt da incon~tientului aspectul
storic" caracteristic, dar in acela~i timp este ~i conditio sine qua non a
ei anumite figurari a viitorului. Din acest motiv deseori este greu de
--bilit daca 0 anum ita exteriorizare autonoma a incon~tientului tre-

285
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

buie explicata in principal ca eject (~i astfel istoric) sau ca scop (~i 3Sc-
fel ca final ~i anticipativ). Con~tiinta gandqte de regula fara sa ia i::
considerare preconditiile ancestrale ~i fara sa calculeze influenta aces-
tui a priori asupra formarii destinului. In timp ce noi gandim in deCl'<-
sui anilor, incon~tientul gflllde~te ~i traie~te in decursul secolelol'. D
dnd se intampla ceva ce noi numim 0 noutate nemaiauzita, este vor-
ba de cele mai multe ori despre 0 poveste foarte veche. Inca mai uitiiIL,
precum cop iii, ce s-a intamplat ieri. Noi traim inca intr-o lume minu-
nat de noua, in care omului i se pare ca e uimitor de nou sau de "mo-
dern". 0 asemenea situatie este 0 dovada irefutabila a tineretii con~";-
intei umane, care inca nu este con~tienta de preconditiile sale.
"Omul normal" ma convinge mai mult decat bolnavul psihic d
autonomia incon~tientului. Teoria psihiatrica poate invoca drept pre-
text tulburari organice ale creierului adevarate sau aparente ~i astfel -
scada importanta incon~tientului. Dar un asemenea punct de veder-
nu poate fi folosit dnd este yorba de omenirea normala. Ceea ce se m-
tam pIa in lume nu sunt "rama~ite umbrite ale unor activitati dnd\.
con~tiente", ci exteriorizari ale unei preconditii suflete~ti vii inca pre-
zente. Daca nu ar fia~a, am putea fi pe drept uimiti. Dar tocmai c
care recunosc eel mai putin autonomia incon~tientului sunt cei m
surprin~i. Con~tiinta noastra are - ca 0 consecinta a tineretii ~i a pre-
dispozitiei ei de a fi lezate - 0 tendinta u~or de inteles de a des-
considera incon~tientul, earn ca un tanar care nu poate fi impresiona:
prea adanc de maiestatea parintilor sai daca vrea sa intreprinda ceva 1;:;
mod independent. Con~tiinta noastra s-a dezvoltat istoric ca ~iindivi-
dual din intunericul ~i crepusculul incon~tientei originare. Procese
funqii psihice existau cu mult inainte de a exista 0 con~tiinta a eului..
"A avea idei" a existat inainte ca un om sa spuna: "Sunt con~tient ca
gandesc."
"Pericolele sufletului" originare constau in principal din periclita-
rile con~tiintei. Fascinatia, vrajirea, pierderea sufletului, posedarea et
sunt evident fenomene de disociatie ~ide reprimare a con~tiintei de ca-
tre continuturi incon~tiente. Nici macar omul civilizat nu este inca li-
ber de intunericuJ timpului original'. Incon~tientuJ este mama con~ti-
intei. Unde este 0 mama, este ~i un tata. Dar el pare sa fie necunoscu-
Con~tiinta, aceasta fiinta tanara, poate sa i~i nege tata!, dar nu ~imama.

286
Con~tiin\a, incon~tient ~i individua\ie

.cest lucru ar fi prea nefiresc: se poate vedea doar la fiecare copil cat
':e ezitant ~i incet se dezvolta con~tiinta eului dintr-o con~tiinta frag-
::nentara a diferitelor momente ~i cum aceste insule apar treptat din in-
nericul complet al simplei instinctualitati.
Con~tiinta ia na~tere dintr-un psihic incon~tient care este mai ba-
<:an decat aceasta ~i care funqioneaza mai departe impreuna cu con-
"nta sau in ciuda con~tiintei. De~i exista numeroase cazuri in care
.:ontinuturi con~tiente devin iar incon~tiente (de exemplu prin repri-
are), incon~tientul ca intreg este departe de a reprezenta un rest al
n~tiintei. (Sunt oare funqiile psihice ale animalelor rama~ite ale con-
;tiintei?)
Cum am amintit mai sus, exista putine sperante de a gasi 0 ordine
incon~tient care sa coincida cu con~tiinta eului. Nu se pare deloc d
i:Jntem pe cale de a descoperi 0 personalitate a eului incon~tienta, ceva
::a un "contra-pamfmt" pitagoreic. Totu~i nu trebuie trecut cu vederea
- ptul d, la fel cum con~tiinta rasare din incon~tient, ~i centrul eului
e dintr-un adanc intunecat, in care era cumva continut, in timp ce
rnsta in potentia. La fel cum 0 mama umana nu poate concepe decat
~ copil uman, a carui natura proprie era ascunsa in el inca din tim-
;ul existentei sale potentiale, suntem aproape constran~i sa credem d
con~tientul nu poate fi exclusiv 0 aglomerare haotid de instincte ~i
agini. Ceva trebuie sa mentina ~i sa dea expresie intregului. Centrul
-"u fire~te d nu poate fi eul, dci eul a fost nascut in con~tiinta ~i se
;m.potrive~te incon~tientului, excluzandu-l pe acesta cat de mult posi-
~il. Sau se poate ca incon~tientul sa-~i fi pierdut centrul prin na~terea
lui? Dad ar fi ap, atunci ar fi de a~teptat ca eul sa fie superior in-
.:on~tientului ca influenta ~i semnificatie. Atunci incon~tientul ar caka
odest pe urmele con~tiintei. Dar asta ar fi exact ceea ce dorim.
Din nefericire, faptele demonstreaza contrariul: con~tiinta e depa-
-ra mult prea u~or de influente incon~tiente, iar acestea sunt deseori
ai adevarate ~i mai intelepte decM gandirea con~tienta. De asemenea,
~ intampla ca motive incon~tiente sa obtina 0 victorie impotriva ho-
rararilor con~tiente tocmai acolo unde este yorba despre problemele
~rincipale ale vietii. Destinul individual depinde in mare masura de
- ctori incon~tienti. 0 cercetare atenUi arata cat de mult depind hota-
mile con~tiente de funqionarea netulburata a memoriei. Dar memo-

287
Arhetipurile ~iincon~tientul colectiv

ria sufera frecvent de imixtiunea deranjanta a continuturilor inco'


~tiente. Mai mult, ea funqioneaza de regula in chip automat. in m
obi~nuit utilizeaza pun tile asociative, dar destul de des se folose~te "
ele intr-un mod atat de ie~it din comun, in cat este nevoie de mca 0 e\-
luare a intregului proces de reproducere daca vrem sa aflam cum e
ajuns anumite amintiri in con~tiinta. $i nu rareori aceste punti ram"-
ascunse. Tntr-un asemenea caz este imposibil de demonstrat ipote
unei activitati independente a incon~tientului. Un alt exemplu este iL-
tuitia, care se bazeaza in principal pe procese incon~tiente de 0 natur"
foarte complexa. Din cauza acestei proprietati am definit intuitia
"perceptie via incon~tient".
Tn mod normal, colaborarea dintre incon~tient ~i con~tiinta de-
curge lin ~i tara deficiente, astfelincat nici macar nu se observa em
tenta incon~tientului. Dar daca un individ sau un grup social deviazi
prea mult de la baza instinctuala, atunci se poate face experienta intre-
gii amplori a puterilor incon~tiente. Conlucrarea incon~tientului es:.e
inteleapta ~i orientata catre scop ~i chiar daca se comporta antagoni.:
fata de con~tiinta, expresia sa este mereu compensatorie intr-un m-~
inteligent, ca ~i cum ar incerca sa restabileasd echilibrul pierdut.
Exista vise ~i viziuni de un tip superior, in cat anumiti oameni en-
ta sa admita d originea lor este intr-un psihic incon~tient. Ei prefe-
ra sa presupuna d aceste fenomene provin dintr-un fel de "supra-
con~tiinta". Asemenea oameni fac diferenta dintre un fel de incon-
~tient fiziologic sau instinctiv ~i 0 sfera sau treapta de con~tiinta "dea-
supra" con~tiintei, numita "supracon~tiinta". Tntr-adevar, acest psi-
hic, numit de filosofia indiana con~tiinta "superioara", corespunde
ceea ce Apusul nume~te "incon~tient". Dar exist a 0 intreaga serie d
observatii care aproape d vorbesc in favoarea posibilitatii unei con-
~tiinte in incon~tient, ca de exemplu anumite vise, viziuni ~i experien-
te mistice. Dar dad presupunem 0 con~tiinta in incon~tient, ne ve-
dem pu~i in fata faptului d nu poate exista 0 con~tiinta tara subiec-
adid un eu cu care stau in legatura continuturile. Con~tiinta are ne-
voie de un centru, adica de un eu, caruia ii este ceva con~tient. Nu cu-
noa~tem alt fel de con~tiinta ~i nici nu ne putem inchipui 0 con~tiin-
ta tara eu. Nu poate exista 0 con~tiinta dad nimeni nu spune: "Sun:
con~tient de mine."

288
Con~tiintii, incon~tient ~i individuatie

Nu ca~tig nimic dad speculez asupra unor lucruri pe care nu Ie pu-


cunoa~te. De aceea ma feresc sa fac afirmatii care depa~esc gran i-
~iintei. Niciodata nu mi-a fost posibil sa descopar ceva ca 0 perso-
"tate in incon~tient, care sa poata fi comparata cu eul nostru. De~i
III se poate gasi un "al doilea eu" (exceptand cazurile rare de persona-

--te dubla), manifestarile incon~tientului prezinta eel putin urme de


ona1itati.Un exemplu simplu pentru aceasta este visul, in care ideea
irid este reprezentata de 0 serie de persoane reale sau imaginare. In
ate disociatiile importante, manifestarile incon~tientului iau un ca-
-cter de personalitate foarte puternic. Ele par sa reprezinte complexe
e sunt clivate de un intreg mai mare ~isunt orice altceva in afara de
trul personal al incon~tientului.
Am fost mereu impresionat de caracterul de personalitate al frag-
ntelor disociate. De aceea m-am intrebat deseori dad nu ar fi in-
<>ptatitapresupunerea ca, dad aceste fragmente ar avea personalita-
, bucata intreaga, din care au fost desprinse, nu ar putea sa ridice 0
etentie ~i mai intemeiata de a trece drept personala. Concluzia pare
ca, fiindd nu e important dad fragmentele sunt mari sau mici. De
atunci nu ar avea personalitate ~i intregul? Personalitatea nu presu-
Ie cu necesitate con~tiinta. Ea poate sa doarma sau sa viseze.
Aspectul general al manifestarilor incon~tiente este in principal ha-
: ~i irational, in ciuda anumitor simptome de inteligenta ~iintentio-
'tate. lncon~tientul fabrid vise, fantasme, viziuni, emotii, idei grote~ti
:aulte altele. Este exact ceea ce se a~teapta de la cineva care viseaza. Pare
- -e 0 personalitate care nu a fost niciodata treaza ~icare nu a fost nici-
:2ta con~tienta de viata triiita ~i de propria continuitate. Se pune nu-
,i intrebarea daca ipoteza unei asemenea personalitati adormite ~i as-
e este posibila. Se poate ca tot ceea ce gasim noi in incon~tient ase-
iniitor personalitatii sa fie continut in mai sus amintitele personifidri .
....acest lucru e posibil este, conform banuielii mele, lipsit de scop, doar
.::anu cumva exista dovezi ale aparitiei unor personalitati mult mai
. fragmentare, adid mai complete, chiar dad ascunse.
unt convins d exista astfel de dovezi. Din pacate, un asemenea
Jterial apartine subtilitatilor analizei psihologice. De aceea nu este
.:mai u~or sa construim un concept intr-un mod simplu ~i convin-
:or.

289
ArhetipuriJe ~i incon~tientul colectiv

Vreau sil incep cu a scurtil constatare: in incon~tientul oricilrui bilr-


bat este ascunsil a personalitate femininil, ~i a personalitate masculin-
in fiecare femeie.
Este un lucru bine cunoscut cil sexul e determinat de a majorita
a genelor masculine sau feminine. Minoritatea genelor de sex opus n_
dispare. Bilrbatul contine de aceea a laturil caracterizatil drept femini-
nil, adicil el insu~i are a formil incon~tientil femininil; un fapt de carc
in general nu este deloc con~tient. Presupun ca fiind cunoscut faptuI
cil am desemnat aceastil figuril drept anima. Pentru a nu repeta lucrur-
cunoscute, indic bibliografia aferentil.3 Aceastil figuril apare frecvent ir:
vise, unde pot fi observate in vivo toate atributele pe care Ie-am subli-
niat in publicatii precedente.
o altil figuril nu mai putin importantil ~ibine definitil este umbra..
care, ca ~i anima, apare fie in proieqii asupra persoanelor potrivite, fie
ca atare personificatil in vise. Umbra coincide cu incon~tientul "perso-
nal" (care corespunde conceptului FREuDian de incon~tient). Ca ~iani-
ma, ~i aceastil figuril a fast reprezentatil de catre poeti. Amintesc de re-
latia Faust-Mephistopheles, de asemenea de Elixiere des Teufefs a lui
HOFFMANN, pentru a indica doua descrieri tipice. Figura umbrei per-
sonifica tot ceea ce nu recunoa~te subiectul ~i care totu~i i se impune
mereu -- direct sau indirect -, de exemplu trasaturi de caracter infe-
rioare ~i alte tendinte incompatibile. Pentru mai multe detalii trebuie
sa indic alte lucrilri de specialitate.4
Faptul cil incon~tientul personificil chiar ~iin vise anumite conti-
nuturi accentuate emotional este motivul pentru care terminologia
mea, care e alciltuitil in scopuri practice, a preluat personificarea ~ia
exprimat-o in formularea numelui.
In afaril de cele doua figuri amintite exista ~i altele, mai putin frec-
vente ~i frapante, dar care au trecut prin experienta poetica ~i mitolo-

3 Psyehologisehe Typen, Definitionen, v. "suflet"; Die Beziehungen zwiseher:


dem Ieh und dem Unbewufsten, partea a daua, cap. 2; Psychologie und Alche-
mie, partea a daua, ~i DespTe arhetip, cu 0 consideraTe speeiala a coneeptului
de anima (Studiul III in acest volum).
4 TONI WOLFF, Einfiihnmg in die Gnmdlagen del' Komplexen Psyehologie;
JUNG; I
UbeT die Archetypen des kol/ektiven Unbewufsten (cap. in acest va-
lum); apoi Aion, cap. 2.
Con~tiin\a, incon~tient ~iindividuaiie

pea. Numese de exemplu figura eroului5 ~i pe eea a "batrfmului in~e-


pt"6, pentru a men~iona doar doua dintre eele mai cunoseute.
Toate aeeste figuri apar eomplet autonom in eon~tiin~a, 0 data ee
::ste yorba de stari patologiee. Referitor la anima vreau sa subliniez in
"peeial cazullui NELKEN7. Remareabil este faptul ca aceste earaetere au
:-ela~iievidente cu descrieri poetiee, mitologice sau religioase, fara ea
.iceste relatii sa se dovedeasca reale. Adicii ele sunt imagini analoage
"C'0ntane. Un asemenea eaz a dus ehiar la invinuirea de plagiat: serii-
-oml franeez PIERREBENOITa realizat 0 decriere a animei ~i a mitului
. clasie in a sa Atlantide, care reprezinta 0 paralela exaeta la She a lui
_~DERHAGGARD.Proeesul a de curs fara rezultat, adica BENOITnu eu-
uv?tea She. (Ar putea fi yorba in aeest eaz la urma urmei ~i de 0 in~e-
are eriptomnezica, ce poate fi exclusa numai eu mare greutate.) Aspee-
::li "istorie" al animei ca ~i condensarea ei eu sora, mama, sotia ~i fiiea
preuna eu motivul ineestului se gase~te ~i la GOETHE("Ah, tu ai fost
alte vremuri sora sau sotia mea'(8) ca ~iin figura animei a reginei sau
:~mina alba a alchimiei. La alchimistul englez EIRENAEUSPHILALE-
:HES,care a seris pe la 1645, se gase~te observatia ca "regina" era "sora,
::lama sau so~ia" regelui. (Comentariu la Duodecim portae a lui Sir
GEORGERIPLEY,care a aparut in limba germana in 1741 ~i poate (?) ii
~ cunoseut lui GOETHE.)Aceea~i idee se gase?te, impodobita, ~i la un
~'aeient allui NELKEN~i intr-o serie de eazuri din observatia mea, in
.::arepot exclude cu eertitudine influen~ele literare. De altfel, comple-
1 animei apartine bunurilor celor mai vechi ale alchimiei latine.9
Daca se studiaza personalitatile arhetipale ~i comportamentullor 0
eata eu visele, fantasmele ~i ideile delirante ale paeientilorlO, se obtine
impresie puternica despre relatia nemijloeita eu reprezentarile mito-
giee, care la profan au disparut de multo Ele formeaza un fel de fiin-
ef. in acest sens Symhole der Wandlung, passim.
Zur Phiinomenologie des Geistes im Marchen (cap. VIII in acest volum).
- NELKEN,I.C.
In poezia "De ce ne aruncai priviri adanci?" (Catre doamna yon Stein).
ef. in acest sens renumita "VisioArislei" (Artis aurifeme II, pp. 246 ~imm.),
care exista ~iin traducere germana (RUSKA,Die Visionen des Arisleus,
pp. 22 ~imm.).
Un exemplu al metodei in: Psychologie und Alchemie, partea a doua.

291
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

te ciudate, pe care am dori sa Ie inzestram cu con~tiinta; ele par aproG.-


pe capabile de aceasta. Dar aceasta idee nu-~i gase~te nici 0 justific<hf
in fapte. Nimic din comportamentullor nu dovedqte 0 con~tiinta z
eului, a~a cum 0 cunoa~tem noi. Dimpotriva, ele dovedesc caracteris-
ticile unei personalitati fragmentare - de masca, fantomatica, far-
probleme, lara sens, fara conflicte, fara indoieli, lara suferinte; poate
zeii care nu au nici 0 filosofi, de exemplu ca zeii Brahma din Samyu.-
ta-Nikaya. Dar spre deosebire de alte continuturi, ele ram an ni~L::
straini in lumea con~tiintei. De aceea ele sunt intru~i nedoriti, caci in:;-
biba atmosfera cu sentimentul unor premonitii stranii sau cu teama 6e
tulburari psihicc.
Daca se cerceteaza continuturile lor, adica materialul fantasmati::
care compune fenomenologia lor, se gasesc nenumarate legaturi arhai-
ce ~i"istorice", adica imagini de natura arhetipala.11 Acest fapt permi-
te sa se traga concluzii referitoare la "localizarea" animei ~i animusul
inauntrul structurii psihice: ei traiesc ~i funqioneaza evident in str~-
turile adanci ale incon~tientului, ~i anume in ace1strat de adancime l:-
logenetic pe care I-am desemnat drept incon~tient colectiv. Aceasta I(}-
calizare explicii mult din stranietatea lor: ei aduc in con~tiinta efeme-
ra 0 viata psihica necunoscuta, care apartine unui trecut apus de mul'
Este spiritul stramo~ilor no~tri necunoscuti, felullor de a gandi ~i de,
simti, felullor de a afla viap ~i lumea, zeii ~i oamenii. Faptul acestci
strat arhaic este probabil radacina credintei in reincarnari ~i in am in-
tiri din "existente anterioare". La fel cum corpul reprezinta un fel de
muzeu al istoriei sale filogenetice, a~a face ~i psihicul. Nu avem nici u;:.
motiv sa presupunem ca structura special a a psihicului este unica ir
lume, ca nu are nici 0 istorie dincolo de manifestarea sa individual-
Nici con~tiintei noastre nu i se poate nega 0 istorie care cuprinde 5 0
de ani. Numai con~tiinta eului are mereu un nou inceput ~i un sfar9i:
prematur. Dar psihicul incon~tient nu este numai nesfar~it de bat ran.
ci are ~i posibilitatea sa creasca intr-un viitor la fel de nesfar~it. El for-
meaza species humana ~i este 0 parte componenta a ei, la fel ca ~

11 In cartea mea Symbole der Wand/ung am descris cazul unei tinere femei cu
o "istorie eroica",respectiv 0 fantasma a animusului, care a produs a recol-
ta bogata de material mitologic. RIDERHAGGARD,BENOIT~i GOETHE
(in Faust) au subJiniat caracterul istoric al animei.

292
Con~tiinta, incon~tient ~iindividuatie

_~rpul, care e treditor din punct de vedere individual, dar din punct
- - vedere colectiv are 0 varsta imposibil de masurat.
Anima ~i animus traiesc intr-o lume foarte diferita de cea exterioa-
-1, intr-o lume in care pulsul timpului bate foarte incet, in care na~te-
-:2. ~iviata indivizilor conteaza foarteputin. Nu e de mirare d existen-
lor e stranie, atat de stranie in cat intruziunea ei in con~tiinta inseam-
::.l deseori psihoza. Anima ~i animus apartin rara indoiala acelui mate-
-,1 care se manifesta in schizofrenie.
Ceea ce am spus despre incon~tientul colectiv poate da 0 idee mai
ult sau mai putin satisfacatoare despre ceea ce vreau sa spun cu
-easta expresie. Dad ne intoarcem la problema individuatiei, ne ve-
pu~i in fata unei sarcini destul de neobi~nuite: psihicul consta din
ua jumatati incongruente, care trebuie sa formeze impreuna un in-
~'g.Suntem tentati sa gandim d con~tiinta eului este capabila sa asi-
-:leze incon~tientul sau speram cel putin di 0 asemenea solutie este
sibila. Dar din nefericire incon~tientul este intr-adevar incon~tient,
Z:d nu ne este cunoscut. $i cum se poate asimila ceva necunoscut?
'liar dad ne putem face 0 imagine destul de completa despre anima
;:elelalte figuri, acest lucru nu inseamna ca s-au atins adancurile in-
:ltientului. Speram sa stapanim incontientul, dar maetrii contro-
ui, yoginii, ating completitudinea in Samadhi, 0 stare a extazului
~e, din cate ~tim, corespunde unei stari de incontienta. Nu e yorba
faptul di ei numesc incontientul nostru "contiinta universala";
este faptul d in cazullor incon~tientul a inghitit contiinta eului.
=; TIU realizeaza ca 0 "con~tiinta universala" este 0 contradictio in
=iecto, dci concluzia, alegerea i diferentierea constituie radacina i
'-nta a tot ceea ce are pretentia de a se numi "con~tiinta". "Con~tiin-
universala", dimpotriva, este, privita logic, identidi cu incon~tien-
Dar este adevarat ca 0 folosire exacta a metodelor CanonuZui PaZi
~ ale yoga-siara aduc cu sine 0 remarcabila largire a contiintei.
-:.ontinuturile con~tiintei pierd insa din claritate 0 data cu largirea. La
uit con~tiinta este cuprinzatoare, dar crepusculara; un nesfar~it nu-
- de lucruri se varsa intr-un intreg neclar, care semnifid 0 identi-
c completa a datelor subiective ~i obiective. Toate astea sunt foarte
:::.rnoase,dar nu sunt de recomandat pentru regiunile situate la nord
ropicul Racului.

293
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

Acesta este motivul pentru care trebuie sa avem In vedere 0 alta


lutie. Noi credem In con~tiinta eului ~i In ceea ce numim realitate.
alitatile climei nordice sunt atat de convingatoare, In cat ne sim -
semnificativ mai bine daca nu Ie uitam. Pentru noi are sens sa ne 0
pam de realitate. Con~tiinta europeana a eului este de aceea tentata
inghita incon~tientul, iar daca acest lucru nu se poate realiza, se Ince2:-
ca cel putin sa fie reprimat. Dar daca se cunoa~te ceva despre inco;:;-
~tient, se ~tie ca el nu poate fi Inghitit. Se ~tie, de asemenea, ca nu -
poate sa fie pur ~i simplu reprimat, caci am aflat ca incon~tientul
viata ~i ca aceasta viata se Indreapta Impotriva noastra daca este reu:-
mata, cum este cazulin nevroze.
Con~tiinta ~i incon~tientul nu fac un Intreg daca se reprima $i 5
tulbura reciproc. Daca trebuie sa lupte unul impotriva celuilalt, atlill-
cel putin ar trebui sa fie 0 lupta dreapta ~i fiecare parte sa aiba acel
drepturi. Ambii sunt aspecte ale vietii. Con~tiinta ar trebui sa-~i a
ratiunea ~iposibilitatea de autoproteqie, iar viata haotica a incon~ti~ -
tului ar trebui sa aiba posibilitatea sa-~i urmeze propriul drum, atat
putem suporta. Aceasta Inseamna lupta deschisa ~i colaborare des'
sa In acela~i timp. A~a se pare ca ar trebui sa arate viata oamenilor. Esz
vechiul joc cu ciocanul ~i nicovala. Fierul care sufera Intre cei doi
~lefuit ~i devine un Intreg indestructibil, ~i anume un "individ".
Cam asta inseamna "procesul de individuatie". A~a cum indica c_
mele, este yorba de un proces sau de un curs de dezvoltare, care pror-
ne din conflictul celor doua realitati suflete$ti de baza. Am reprezen~
problematica acestui conflict In scrierea mea Relafiile dintre eu ?i :--
con~tient (Die Beziehungen zwischen dem Ich und dem Unbewuflten),
putin In trasaturile sale de baza. Un capitol speciaiinsa 11 reprezir.;;
simbolistica procesului, care are 0 importanta deosebita pentru desfi-
$urarea viitoare a disputei dintre con~tiinta ~i incon$tient, atat practi~
cat ~i teoretic. Cercetarile mele din ultimii ani au avut In princi--
aceasta tema. Spre marea mea surpriza, s-a dovedit ca formarea Sll:-
bolurilor are 0 legatura foarte stransa cu reprezentarile alchimice $i ~
special reprezentarile "simbolului unificator"12 sunt cele care ofed Tr_

12 Psychologische Typen, Definitionen, v."simbol" ~icap. V, 3, b (paragr. 349


mm.).

294
Con~tiin\ii, incon~tient 9i individuatie

~:1elacea mai semnificativa. Fire~te ca este yorba de procese care nu au


'ci 0 semnificatie pentru stadiile de Inceput ale tratamentului psihic.
Jimpotriva, cazurile mai dificile, ca de exemplu cazurile de transfer
""rezolvate, dezvolta aceste simboluri. Cunoa~terea lor e de 0 impor-
-nta deloc de neglijat pentru tratamentul acestor cazuri, mai ales daca
e yorba de pacienti cultivati.
Cum se poate realiza armonizarea datelor con~tiente ~iincon~tien-
nu este un lucru care poate fi prescris sub forma unei retete. Este
ba de un proces vital irational, care se exprima In anumite simbo-
'. Poate fi sarcina medicului de a ajuta acest proces.ln acest caz cu-
9terea simbolurilor este obligatorie, caci prin ele se realizeaza uni-
continuturilor con~tiente ~i incon~tiente. Din unire iau na~tere si-
tii sau stari de con~tiinta noi. De aceea am desemnat unirea contra-
Qr ca "funqie transcendenta" 13. In aceasta transformare a persona-
'pi Intr-o entitate rezida scopul unei psihoterapii care ridica preten-
de a nu fi 0 simpla cura a simptomelor.

_ .;ych%gische I)1pen, Definitionen, v. "funqie transcendenta" ~i Gesamme/-


iZ Werke VIII, Studild II.

295
XI
CONTRIBUTII LA EMPIRISMUL
PROCESULUI DE INDIVIDUATIE

Forma marii vieti urmeaza in intregime Tao.


Tao influen\eaza lucrurile invizibil, imperceptibil.
Imperceptibile, invizibile sunt imaginile in el!
Imperceptibile, invizibile sunt lucrurile in el!
Nesondabila, obscura e in el Saman\a!
Aceasta samanta e adevarul. in ea e credin\a.
De la inceput pana astazi numele sau nu poate lipsi,
pentru a in\elege na~terea tuturor lucrurilor.
$i de unde ~tiu eu ca na~terea tuturor lucrurilor
s-a realizat a~a?
Tocmai prin aceasta.

LAOTSE: Tao te king, c. 21. Traducere de RICHARD WILHELM

Smdiul III din Geswlt1l11gcIl des Ullhewuj(ten. (PsycllO/ogisclle Ahhand/1I11gell VII), Ra"s-
=, Zurich, 1950, unde textul este introdus Ct1 urmatoarea nota de subsol: "Aceasta lu-
=re este 0 prelucrare ~i completare a prelegerii mele cu acela~i nume, publicata pentru
:rima oara in Erallos-Jahrhuch 1933."]
CONTRIBUTII LA EMPIRISMUL
PROCESULUI DE INDIVIDUATIE

in anii '20 am cunoscut in America 0 doamna cu studii academi-


.:e- 0 yom numi doamna X - care se ocupa deja de noua ani cu
Fsihologia. Ea citise toate lucriirile recente referitoare la acest dome-
-iu. in 1928, cand avea varsta de 55 de ani, a venit in Europa, pentru
-~i continua studiile sub direqionarea mea. Ca fiiea a unui tata im-
portant, ea avea interese multiple, 0 cultura remarcabila ~i un spirit
- . Era neeasatorita, dar traia cu echivalentul incon~tient al partene-
:"J.luiuman, animusu/, aceasta personificare a tot ce este masculin in-
::--<> femeie, In acea legatura caracteristiea ce se Intalnqte la atat de
:::mlte femei cu educatie academiea.1 Cum se Intampla frecvent, ~i
--st caz dezvoltarea ei se baza pe un complex patern pozitiv, adiea ea
ca "fiUe a papa" ~i, in mod corespunzator, nu avea 0 relatie bun a cu
=:ama. Animusu/ ei nu era genul care sa persiste Intr-o convingere oa-
~re. De acest lucru 0 protejau inteligenta ei naturala ~i 0 remarca-
~i1acapacitate de a accepta ca valabile punctele de vedere ale altor oa-
:::::.eni.
Aceasta, avand In vedere prezenta unei caracteristici nicidecum
la sine intelese, bune, a animusu/ui, Impreuna cu ni~te experiente
.:- viata inevitabil dificile au adus-o la 0 limita ~i la 0 stare de repaus,
punandu-i-se apoi necesitatea de a cauta drumuri care sa 0 duea
-~i departe. Aceasta a oferit ocazia ealatoriei ei In Europa. La acest lu-
- nu Intamplator - s-a mai adaugat un motiv. Ea avea, dinspre
;:z.rtea mamei, origine scandinava. Cum relatia cu mama, dupa cum

Cf. in acest sens ce se spune rnai jos in camentariulla imaginea 10 referitor la ho-
os cap.

299
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

am mai spus, Hisa de dorit, fapt pe care il recuno~tea ~i ea, treptal: !


luat na~tere in ea sentimentul di 0 parte din fiinta ei ar fi evoluat at.-
fel dadi relatia cu mama ei i-ar fi dat un impuls in acest sens. Can':
s-a hotarat sa diliitoreasdi in Europa, ~tia di astfel se intorcea intr-
anumita masura la origini ~i trezea la viata 0 buditidi din copilaria
care era legata de mama. Inainte de a ajunge la Zurich, a trecut p .
Danemarca, tara mamei sale. Acolo a impresionat-o peisajul ~i in mOc':
nea~teptat a avut pofta sa picteze, ~i anume peisaje de tara. Pana atunn
nu avusese 0 inclinatie estetidi de acest fel ~i de asemenea ii lipsez:.
cuno~tintele de desen sau pictura. Ea incercat acuarelele, ~i peisaj'
sale modeste 0 umpleau de un ciudat sentiment de satisfaqie. Pictt-
ra i-a dat, cum mi-a spus, 0 noua viata. Ajunsa la Zurich, ~i-a contl-
nuat incerdirile, ~i cu 0 zi inainte sa vina prima oara la mine a inee-
put sa picteze un peisaj - de data aceasta din amintire. In timp ce f2-
cea acest lucm, 0 imagine fantasmatidi interna s-a interpus: se vedel
cu jumatatea inferioara a corpului prinsa fn pamant, adica fntr-o sta
ca. Mediul era 0 plaja presarata cu blocuri de stanca. In fundal se vedi:.;.
marea. Ea se simtea prizoniera ~i neajutorata. Bruse m-a vazut pe mi
sub masca unui magician medieval. A cerut ajutor, eu am trecut pe acr
10 ~i am atins stanca cu un baston fermecat. Stanca s-a sfaramat, ia,r
a ie~it fntreaga din ea. Astfel, in locul peisajului, a pictat aceasta im;,-
gine fantasmatidi ~i mi-a adus-o in ziua urmatoare.

Imaginea 1

A~a cum se intampla frecvent la incepatori ~i necunosditori, repIC-


zentarea picturala i-a prilejuit dificultati. In asemenea cazuri, incon~tien-
tului ii este u~or sa-~i strecoare imaginile sale din spatele con~tiintei i:::
tablou. Astfel s-a intamplat ca marea bucata de standi sa nu apara cu for-
ma ei adevarata pe hartie, ci sa ia forme nea~teptate. Acestea ariitau in
parte ca ni~te oua tari, taiate in doua, cu galbenu~ul in mijloc. Altele era:..
ca ni~te piramide ascutite. Intr-o asemenea standi era ea prinsa. Paml .
dat pe spate ~i marea cu valuri indicau di biitea un vant puternic.
Imaginea reprezinta starea ei de captivitate, dar nu ~i actul elibern-
rii. Deci acolo s-a intamplat ca ea sa fie prinsa de pamant, ~i anume is

300
Contribu\ii la empirismul procesului de individua\ie

:ara mamei ei. Din punct de vedere psihologic, aceasta stare inseamna
desigur 0 legare de dtre incon~tient. Relatia nesatisIadtoare cu mama
a lasat in urma ceva obscur ~i care tanjea dupa dezvoltare. Cand cade
rada vriijii tarii mamei ~i inceard sa exprime acest lucru prin pictura,
evine clar ca este prinsa ind pe jumiitate in pamantul mama, adid in
arte este ind identid cu mama, ~i anume cu acea regiune a corpului
:are contine tocmai secretul mamei, pe care nu-l dezvaluise niciodata.
Cum doamna X a descoperit singura metoda imaginatiei active fo-
_~sitede mult timp de mine, am putut sa completez elaborarea proble-
:nei chiar in punctul indicat de imagine: ea este captiva in incon~tient
si a~teapta de la mine, ca de la un magician, ajutor fermecat. Cum da-
:orita cuno~tintelor ei psihologice era capabila sa fad interpretari, nu
3. fost nevoie nici macar de 0 clip ire plina de inteles pentru a aduce la
mina ace! sous-entendu al bastonului fermecat salvator. Simbolismul
sexual, care pentru multe firi naive are 0 importanta capitala, nu a in-
xmnat 0 descoperire pentru ea. Ea era pregatita sa ~tie d in cazul ei 0
asemenea explicatie, oricat de adevarata ar fi fost in alta privinta, nu
ayea nici 0 importanta. Nu voia sa ~tie cum ar fi posibila vreo salvare
arecare, ci cum ~i prin ce mijloace soar realiza a~a ceva in cazul ei.
Sriam acest lucru la fel de putin ca ~i ea. ~tiu numai d asemenea solu-
--sunt posibile doar pe 0 cale imposibil de anticipat, individuala. Cai-
_f: ~i mijloacele nu pot fi gandite artificial sau prevazute, dci 0 aseme-

~ea ~tiinta este numai colectiva, se bazeaza pe experienta medie ~i de


a:ceeain cazuri individuale este nesatisIadtoare, ba chiar de-a dreptul
corecta. Dad luam in considerare varsta ei, mai bine renuntam de la
mceput sa ne ocupam de solutii ~tiute dinainte ~i sa scoatem la lumi-
~a adevaruri generale, despre care pacientul ~tie la fel de multe ca ~i
:nedicul. Experienta indelungata m-a invatat ca in asemenea cazuri sa
:cnunt la lucrurile ~tiute dinainte ~i sa las incon~tientul sa apara in
,?rim-plan. Viata instinctiva a trecut de atatea ori neprejudiciata prin
;roblematica acestei varste, incat putem presupune cu certitudine ca
l.cele procese de transformare care fac posibila aceasta trecere sunt de
ult timp pregatite in incon~tient ~i i~i a~teapta rezolvarea.
Din evolutia de pana acum a cazului am vazut deja cum incon-
..,jentul s-a folosit de inabilitatea de a desena ~i a adus la lumina pro-
r-riile aluzii. Nu am trecut cu vederea ca budtile de stand s-au trans-

301
Arhetipurile ~i incon~tientu] colectiv

format in oua. Oul este un nucleu al viej:ii caruia Ii revine 0 semnifica-


j:iesimbolica inalta. El nu este numai un simbol cosmogonic, ci ~iun
"filosofic". Cel dintai este oul orfic, inceputullumii, cel din urma este
ovum philosophicum al filosofiei naturale medievale, ~i anume vasul dir;
care la sfar~itullui opus alchymicum iese homunculusul, adica Anthro-
pos-ul, omul spiritual, interior ~i complet, numit in alchimia chineti:
Chen-jen (literal: omul complet).2
Din aceasta aluzie am putut deja sa vad ce soluj:ie a prevazut in COIl-
~tientul, ~i anume individuaj:ia, caci tocmai acest proces este cel care il
dezleaga pe om din capcana incon~tientului. Este 0 soluj:ie definitiva.
faj:ade care toate celelalte cai se comporta ca fiind ajutatoare ~i provi-
zorii. Aceasta cunoa~tere pe care mai intai am j:inut-o pentru mine a
facut ca precauj:ia sa mi se para de dorit. Am sfatuit-o de aceea pe
doamna X sa nu ramana la simpla imagine fantasmatica a actului eli-
berarii, ci sa incerce mai degraba sa realizeze 0 reprezentare picturala
a acesteia. Cum ar arata acest lucru fire~te ca nu puteam sa-mi inchi-
pui ~i a fost mai bine a~a, caci altfel, din dorinj:a de a 0 ajuta, a~ fi tri-
mis-o pe doamna X pe cai gre~ite. Aceasta sarcina i s-a parut, luand in
consider are inhibij:iile sale la des en, foarte grea. De aceea am sfatuit-o
sa se mulj:umeasca cu ceea ce e posibil ~isa se foloseasca de imaginaj:ia
ei pentru a depa~i dificultaj:ile tehnice. Acest sfat avea scopul de a adu-
ce cat mai multa imaginaj:ie in desene, caci astfel incon~tientul are cea
mai buna ~ansa sa-~i reveleze conj:inuturile. De asemenea, am sratuit-I
sa nu se fereasca de culorile vii, caci ~tiam din experienj:a ca incon~tien-
tului i se par atragatoare culorile intense. Astfel a luat na~tere 0 nou2.
Imagme.

Imaginea 2

Este yorba iara~i de bucaj:i de stanca, de forme rotunde ~i ascuj:ite;


dar primele nu mai sunt oua, ci rotunjiri complete, iar deasupra lor se
gase~te 0 lumina. Una dintre forme Ie rotunde se deosebe~te prin fapM

2 Vezi Psychologie und Alchemie (paragr. 138 ~i urm. ~i 306); mai departe LU-CH'IAKG
Wu ~I TENNEY L. DAVIS, An Ancient Chinese Treatise on Alchemy Entitled 7:,'on T'u/J~
Ch'I, pp. 241 ~i 251.

32
Contribu\ii la empirismul procesului de individua\ie

di din imprejurimile sale ta~ne~te un fulger auriu. Nu mai exista nici un


magician ~i nici un baston fermecat. Relatia personala cu mine pare sa
:i disparut. Imaginea reprezinta acum un proces natural impersonal.
In timp ce doamna X picta acest tablou a facut tot felul de desco-
?eriri. Mai intai, ea nu era con~tienta ce fel de tab Iou urma sa picteze .
.\. incercat sa-~i imagineze iar situatia de la inceput; plaja stancoasa ~i
marea ie~eau in evidenta. Dar ouale s-au transformat in globuri sau
ercuri abstracte, iar atingerea fermecata devine un fulger care straba-
-e starea sa incon~tienta. Ea a descoperit din nou, 0 data cu aceasta
::ransformare, sinonimul istoric al "oului filosofic", ~i anume "rotun-
dum", rotundul, forma originara a lui Anthropos (sau 01:01Xeiov
WPYYUAOV, element rotund, cum il nume~te ZOSIMOS). Este 0 con-
.:eptie care din timpuri stravechi este legata de cea a lui Anthropos.3
"Totconform traditiei vechi, sufletul tinde catre 0 forma sfericii. A~a
.:urn relateaza calugarul Cii.SARIUS YON HEISTERBACH, el "nu numai cii
:esteasemanator sferei lunii, ci este prevazut cu ochi pe to ate partile"
ex omni parte oculata). Vom reveni asupra acestui motiv al polioftal-
iei. Relatarea sa se bazeaza foarte probabil pe anumite fenomene pa-
rapsihologice, "sferele de lumina", respectiv luminozitati globulare,
.:are, intr-un remarcabil acord in cele mai indepartate regiuni ale lumii,
rrec drept "suflete".4
Fulgerul care are efect eliberator reprezinta un simbol folosit pen-
:ru acela~i lucru ~i de P ARACELSUS ~i alchimi~ti. 5 Toiagul care despicii
"nca lui Moise, care pe de 0 parte a adus apa vietii ~i pe de aIta par-
te s-a transformat in ~arpe, ar putea fi indicat aici in fundal.6 Fulgerul
"'-"ITlnifica0 modificare de stare brusca, nea~teptata ~i cople~itoare.7

; Cf. in acest sens Psyclwlogie ulld Alclzemie (paragr. 109).


CAESARIUSHEISTERBACENSIS, Dialogus miraculorum, IV, xxxiv ~i I, xxxii: "Animam
suam fuisse tanquam vas vitreum et sphaericum, oculatam retro et ante" (Sufletul
sau sa fie ca un vas de sticla, rotund, prevazut eu ochi in spate ~i in fa\a). Un ansam-
blu de rapoarte asemanatoare se gase~te in: BOZZANO,Populi primitivi e mal1ifesta-
Zi011i sllpernormali. Traducere in germana de SCHNEIDER:Ubersi/lI1liclze Ersclzeil1ul1-
ge11 bei dell Natllrviilkern, pp. 209 ~imm.
PlIracclslls als geistige Ersclzeillul1g (paragr. 190). Este Hermes Kyllenios cel care poar-
ta sut1etele. Caduceus corespunde falusului. Cf. HIPPOLYTOS,Elel1clzos, V, 7, 30, p. 87.
; Acela~i context in: ElencllOs, V, 16;8, p. 113. ~arpe = OUVctf.LtS allui Moise.
- "Mentis sive animi lapsus in alterum mundum" (alunecarea spiritului sau sufletului
in cealalta lume) (RULANDUS,Lexicol1 Alclzemiae). in Chymischel1 Hochzeit (ROSEN-

303
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

In "spiritul fulgerului" ar consta "viata mare, atotputernidi", spune


JACOB BOHME8. " ... Ciici lovind a~a de asprimea pietrei, a~a se ascute
spinul amar al naturii ~ise va infuria peste masura, dci natura se spar-
ge de asprime, astfel fneat libertatea apare ca un fulger. "9 Fulgerul este
"na~terea luminii"lo. EI are puterea transformarii. BOHME spune a~a:
"dci a~ putea sa inteleg fulgerul pe care abia 11 vad ~i recunosc cu car-
nea mea, astfel ca mi-a~ clarifica corpul cu el ("din fulger vine lumina
maiestatii") astfel d nu ar mai semana cu corpul animalelor, ci cu cel
al ingerilor lui Dumnezeu."11 In alt loc el spune: "La fel cum fulgeruJ
vietii vine din mijlocul puterii divine, unde toate spiritele lui Dumne-
zeu i~i primesc viata ~i se bucura" etc.12 Despre "spiritul izvarului
Mercurius el spune ca "i~i are originea in fulgerul-foc". Mercurius este
"spiritul animal", care "impungea" din corpullui Lucifer "in SalnitruIl'
lui Dumnezeu ca un ~arpe de foe", ca ,,~i cum un tunet de foc ar duce
in natura lui Dumnezeu, sau ca un ~arpe furias care tuna ~i fulgera ca
~i cum ar vrea sa distruga natura" I 4. Despre "cea m~i intima na~tere a
sufletului" corpul animalic nu prime~te de cat ,,0 imagine de a clip a, ca
atunci cand fulgera" 15."Na~terea divina triumfataare" dureaza "in noi,
CREUTZ)fulgerul determina insuflelirea perechii divine. In Apoealipsa dupa Baruch
siriana Mesia apare ca fulger (RIESSLER,Altjiidisehes Sehrifttum auflerhalb der BibeL
p. 101). La fel se spune ~i la HIPPOLYTOS(Elenehos, VIII, 10,5, p. 230), cii dupa per
spectiva docetica a lui Monogenes, pentru cii eonii nu au putut suporta stralucirea
pleromei, sau retras "ca cel mai mare fulger in cel mai mic corp" sau "ca lumina
ochilor sub pleoape". $i sub aceasta forma a mers in lume prin Maria (10,6, p. 230).
La fel LACTANTIUS(Divilloe institutiones, VII, 19,644): "in orbe toto lumen descen
dentis dei tamquam fulgur" etc., cu referire la Luca 17,24: " ... sicut fulgur corus
cans ... ita erit Filius hominis in die sua" ["ciici a~a cum fulgerul fulgera ... ap va fi
Fiul omului in ziua sa"J. La fel Zaharia 9,14: "et Dominus Deus ... exibit ut fulgur ia
culum eius" ["Domnul va aparea deasupra lor, ~i sagelile sale la~nesc ca fulgerele"j.
8 Viertzig Fragen vall der See/en Urstand, Essentz usw., !, 91.
9 Vam dreifachell Leben des Menschen, II, 24.
10 Aurora, ader Morgellriithe im Aufgang, 10,13, p. 133.
II L.c., 10,24, p. 135.
12 L.c., 12,39, p. ] 59.
13 Sal nitri = salpetru, ca ~i sarea prima materia (Drey Principia, !, 9).
14 Aurora, 15,65, p. 206. Aici fulgerul nu este 0 revelalie a voinlei divine, ci 0 modifica
re a starii de natura satanica. Fulgerul este ~i un mod de aparilie a diavolului (Luca
10,18).
15 Aurora, 19, 18, p. 240.
Contribu\ii la empirismul procesului de individua\ie

amenii, numai atata timp cat dureaza fulgerul; de aceea cunoa~terea


;:Joastra este atat de fragmentara; dar in Dumnezeu fulgerul dureaza
eschimbat ~i etern" I 6. (Vezi ~i fig. 1, tabelul 3.)
In acest context vreau sa amintesc un lucru pe care BbHME n pune
ill legatura cu fulgerul, ~i anume cuaternitatea, care in imaginile care
rmeaza joaca un rol foarte mare: cand sunt prinse ~i imblanzite in
.:ele patru calitati sau cele patru spiritel7, atunci "fulgerul sau lumina
sunt ca 0 inima In centru 18. Daca aceea~i lumina, care se afla in cen-
till, apare in cele patru spirite, atunci puterile celor patru spirite se ri-
.:lid in lumina ~i devin vii, ~i iubesc lumina, adica 0 cuprind ~i sunt
t!Sarcinate cu aceasta." I 9 "Fulgerul sau bastonuf20 sau inima care se
~a~te in puteri ramane in centru; ~i acesta este Fiul... ~i acesta este
ldevaratul Spirit Sfant, pe care noi, cre~tinii, n slavim ca a treia per-
;oana a Divinitatii."21 In alt loc BbHME spune: "Cand fulgerul focu-
~'uiatinge fiinta cea mai intunecata22, atunci este mare spaima, de care
:>c sperie focul rece, ~iimediat moare, devine neputincios, ~i se scufun-

.1.1. .. Acum fulgerul face ... in inaltarea sa 0 + care cuprinde toate


:?roprietatile, apoi spiritul ia na~tere in fiinta23, ~i asta este a~a: e daca
II ratiune, nu mai ai voie sa intrebi, este eternitate ~i timp: Dumnezeu
:J. iubire ~i man ie, paradis ~i inferno Partea inferioara deci este pri-
ul principium, ~i este natura eterna in manie ca ~i cum regatul in-
nericului locuie~te in sine insu~i, iar partea superioara (is cu aceas-
L.e., 11,5, p. 143.
'" Cele patru calita\i se supra pun la BOHMEIn parte cu cele patru elemente, In parte cu
cele patru proprieta\i uscat, umed, cald, rece, in parte cu calita\ile gustului, ca sec,
amar, dulce, acru, In parte cu cele patru culori.
o inima formeaza centrulmandalei In Viertzig Fragen. Vezi fig. 1, tabelul 3.
Aurora, I 1,16, p. 144.
- "Baston" poate Insemna aici copac sau cruce (o,o:up6~ == par), respectiv tulpina de
f1oare, tulpina de copac, ba\ul crucii, dar se poate referi ~i la baston (de plimbare, de
dirijat). in al doilea caz ar putea fi yorba de 0 bagheta fermecata, care, In evolu\ia ul-
terioara a acestei imagini, Incepe, ca copac, sa Inverzeasca. Vezi mai jos!
.:l Aurora, 11,21, p.145.
Obscuritatea inferioara corespunde lumii elementare, care e caracterizata cuater-
nar. Cf. In acest sens cei patru achurajim, care sunt aminti\i in comentariulla ima-
ginea 7.
::j Motivul pentru aceasta este ca fulgerul este prins de cuaternitatea elementelor ~i ca-
lita\ilor ~i Impar\it In patm.

35
Arhetipurile ?i incon?tientul colectiv

ta figura) este Salnitru124, ce e + deasupra cercului este regatul glori


care in spaima regatului bucuriei25 se stinge din vointa pliicerii liber
din focul stralucirii luminii in puterea libertatii, ~i acela~i spirit-2-
pa26... este corporalitatea placerii libere ... , in care striilucirea focul
~i a luminii fac 0 tinctura, ca 0 inverzire ~i cre~tere, ~i 0 revelatie a
lorilor din foe ~i lumina. "27
M-am oprit intention at mai mult asupra expunerilor lui BOHM.-
privind fulgerul, pentru cii acestea sunt foarte lamuritoare pentru ps:-
hologia imaginilor noastre. Fire~te cii ele presupun ni~te lucruri car
vor aparea abia in imaginile care urmeaza. De aceea trebuie sa-l rog
cititor ca la comentariile care urmeaza sa i~i aminteascii de conceptIDt
lui BOHME. Am subliniat punctele esentiale prin litere cursive. Din c-
tatele lui BOHME se poate vedea cu u~urinta ce semnificii pentru el fu.:"
gerul ~i ce rol joaca el ~i in cazul nostru. In special ultimul citat mer:-
ta 0 atentie speciala: el anticipeaza motive principiale ale imaginilor \-:-
itoare ale analizandei mele, ~ianume crucea, respectiv cuaternitatea,

24 "Sal petrae" este materia arcana, sinonima cu "Sal Saturni" ?i "Sal Tartari mllndi =-
ioris" (KHUNRATH, Van hylealischen Chaos, p. 263). Tartar are in alchimie un
dublu. Pe de 0 parte eI inseamna piatra vinului, iat pe de alta parte jumatatea in:'=-
rioara a vasuilli de gatit ca ?i substan\a arcana (ABRAHAMELEAZAR,Uraltes Chyn:i;-
ches Werk, II, p. 91, 32). In "cavitates terrae" ( = Tartar) cresc metalele. Sal este dU;
KHUNRATH"centrum terrae physicum". Dupa ABRAHAMELEAZAR,toate metaleJI:
sunt transformate iar in Mercurius de "in\e1eptul cerului ?i Tartarului". Saturn e
un maleficus obscur. (Aceea?i simbolisticii in Offertorium alliturghiei sufletelor (M~
sale Romallum): "lib era animas omnium fidelium defunctorum de poenis inferni ~
de profundo lacu: lib era eas de ore leonis (atribut allui Jaldabaoth = Saturn), ne ~
sorb eat eas tartarus, ne cadant in obscurum" ["elibereaza sufletele tuturor credina
?ilor mor\i din pedeapsa infernului ?i din prapastia adancii; e1ibereaza-le de ram::-
narea leului, astfel incat adancul sa nu Ie inghita, astfel in cat sa nu cada in intu~
ric"].) Saturn creeaza intunericul (BOHME, Vom dreifachen Leben, 9, 73)?i este un
pect al salnitrului (De sigllatura rerum, 14,41, p. 185). Salnitrul este "usearea", re5'-
peetiv intarirea ?i incorporarea eelar ?apte spirite surse ale lui Dumnezeu, care
toate con\inute in al ?aptelea, respectiv in Mercurius, "cuvantullui Dllmnezeu" (A
rora, 11,47; 15,38, De signatura rerum, 4, 32, p. 35). El este, ca acesta, mama ?i ca~
za a tuturar metalelor?i sarurilor (De signatura rerum, 14,41, p. 185,?i 3, 19, p. 2\
EI este un "corpus subtile", pamantlll paradislllui ?i starea corporala imaculata ~
naintea caderii, deci 0 esen\ii a materia prima.
2S Impara\ia bucuriei a lui Dumnezeu.
26 Se refera la "apa superioarii" (Facerell 1,7).
27 De signlltura rerum, 14,28?i urm., p. 182.

306
Contributii la empirismul procesului de individuatie

.imandala impartita, care corespunde jos infernului, iar sus domeniu-


. mai luminos al Salnitrului. La BOHME, jumatatea inferioara inseam-
::.3"obscuritatea eterna", care "ajunge pana la foc"28, iar cea superioa-
',salnitrica, dimpotriva, corespunde celui de-al treilea principiu, "lu-
:nii vizibile elementare ... , care este 0 consecinta a primului ~i a altor
;rincipio"29. Crucea corespunde celui de-al doilea principiu, "impe-
~lui gloriei", care se reveleaza prin "focul magic", ~i anume prin ful-
:~., pe care it nume~te 0 "revelatie a mi~carii divine"30. "Stralucirea fo-
~Jui" provine din "unitatea lui Dumnezeu" ~i reveleaza vointa Lui.
_andala reprezinta deci "imperiul naturii", care "in sine este marele
:uneric etern". "Imparatia lui Dumnezeu" sau "Gloria"3! (sc1. cru-
), dimpotriva, este lumina, de care vorbe~te loan 1,5: ,,$i lumina lu-
eaza in intuneric ~iintunericul nu a cuprins-o." Viata care "se des-
- de de lumina eterna ~i se afunda in opusul ei" este "numai 0 fan-
a ~i 0 nebunie, a~a cum sunt diavolii ~i cum sunt ~i sufletele con-
'mnate, a~a cum se vede ... in al patrulea numar".32 "Focul naturii
ne" este numit de BOHME a patra figura ~iprin aceasta intelege "un
- vital spiritual, care provine din conjunqia ... tariilor (sc1. a salni-
ui intarit, uscat) ~i a mi~carii" (~i anume a vointei divine)33. Cores-
zator lui loan 1,5, patrimea apartine fulgerului, crucea imparatiei
riei, iar natura, adica lumea vizibila ~iadancul intunecat, ramane in
c:eastareprezentare a lui BOHME neatinsa de lumina impatrita ~i de
""'eapersista in obscuritate.
De dragul completitudinii trebuie amintit ca semnul e este acela~i
eel al cinabrului (Cinnabaris), a celui mai important minereu de ar-
t viu (HgS).34 Coincidenta celor doua simboluri nu este, din punct
vedere al interpretarii pe care 0 da BOHME lui Mercurius, deloc in-
pliitoare. RULAND gase~te ca e greu de recunoscut ce se intelege

Tabulae prineipioruln, p. 271,3.


:"'c.,5.
:"'c., p. 279,42.
:"'c., p. 280, 45.
:"'c.
:"'c., p. 279,41.
-Sumele sau oficial este Hydrargyrum sulphuratum rubrum. 0 alta versiune a sem-
;:;ului sau este ili (LijD, Alehemistisehe LInd chemisehe Zeichen; GESSMANN, Die Ge-
wmsymbole der AldIemie, Arzrzeikrll1de L1lldAstralogie des Mitte/alters).

307
Arhetipurile ~i ineon~tientul eoleetiv

prin "Cinnabaris".35 Sigur este numai ca deja in alchimia greaca exis:


o KtVV&PlXpt':>TWV qnAoao<pwv (cinabru al filosofilor), care repre-
zinta acea rubedo a substantei transformarii. La ZOSIMOS se spun
,,(dupa procesul precedent) vei gasi aurul colorat ro~u ca focul, ca sa;;-
gele. Acesta este Kinnabaris a filosofilor ~i omul de cup._
(XaAK&V1JpWTIo,:, (care a devenit) aur"36. Kinnabaris este identidi_
cu dragonul Ouroboros37. Deja la PLINIUS cinabrul se nume~te sangre;
draconis, sange de dragon, care ramane desemnarea folosita in cur
intregului Ev Mediu.38 Din cauza ro~etii el coincide deseori cu suIfi.:::
filosofic. 0 dificultate deosebita consta in faptul ca cristalele ro~ii ca \'1-
nul sunt socotite aV1JplXKe,:>, carbuni, carora Ie apartin toate pietrel=
colorate in ro~u, ca rubinele, granatele, ametistele etc. Ele lumineazi
precum carbunii incin~i.39 Drept carbuni "stin~i" treceau in schirn:-
At1J&V1JplXKe,:> antracitul. Din aceste legaturi se explica similitudin
semnelor alchimice ale aurului, antimoniului ~igranatului. Aurul 0, ce<.
mai importanta substanta "filosofica" dupa Mercurius, are un sem;::.
comun cu regulus antimonii40, care tocmai in cele doua decenii dinairr-
tea alciituirii scrierii De signatura rerum (1622), din care provine citz-
tul nostru, s-a bucurat de un renume deosebit ca substanta a transfor-
marii41 ~i panaceu42. Aproximativ in primul deceniu al secolului -
XVII-lea a aparut Triumphwagen Antimonii a lui BASILIUS V ALENTI-
35 "Maximum est dubium apud Medicos quid sit Cinnabaris, quia nomen hoc Cinm-
baris multis et diversis tribuitur rebus ab auctoribus" (Medicii au 0 mare indoiali
despre ce ar fi Cinnabaris, caci aceasta desemnare de Cinnabaris este folosita de ac-
tori pentru multe ~i diferite lucruri). (RULANDus, Lexion nlchemine, v. Cinnaba -
p.149.)
36 BERTHELOT,Collection des anciens nlchimistes grecs, l!l, xxix, 24, pp. 198/204.
37 L.e., I,v,l, pp. 22/21. Despre simbolistica legata de cerc (Ouroboros) trebuie obsen
ca dragonul are trei urechi ~i patru picioare. (Axioma Mariei! Cf. PsycllOlogie und P.";-
chemie, paragr. 209 ~i urm.)
38 Nnturalis historiae libri, XXXIII, vii.
39 Medical anthrax '= carbunculus '= abces de piele.
40 Antimoniul este desemnat ~i de 6 Ca regulus este desemnat un metal ca~tigat prin re--
duqie dintr-o legatura.
41 MICHAEL MAIER spune: "Verum philosophorum antimonium in mari profunda,
regius ille filius demersum delitescit" (Adevaratul Antimoniu al filosofJlor se afla
aee! fiu de rege ascuns in adaneul marii). (SY111bolaaurelle mensae, p. 380)
42 Slavit ca "Hercules morbicida" (Hercule care nimiee~te boalile) (l.e., p. 378).

308
Contributii la empirismul procesului de individuatie

.us (prima editie 1611?)43 ~i a cunoscut cur<lnd 0 larga raspandire. 0


cste semnul granatului. Semnul G inseamna sare. Cruce a suprapusa
. este cerc ~ inseamna cupru (de la Cipru = Venus ~). Spiritus tartari
oficinal (v. tartarisatus) este desemnat cu semnul , sal tartari (Wein-
stein) are semnul Gt;J44. Aceasta se a~aza pe fundul vasului, adica, in
limbaj alchimic: in lumea de jos, in Tartar.45
Nu vreau sa incerc sa fac aici 0 interpretare a simbolului lui BClH-
IE, ci doar sa subliniez ca in opozitie cu acesta, in seria noastra de ima-
gini fulgerullove~te in intuneric ~iin "tarie", din obscura massa canfu-
5(1. iese un rotundum ~i in acela~i timp in acesta se aprinde 0 lumina.
_~eindoielnic, piatra intunecata inseamna aici negreala, adica incon-
stientul, in timp ce marea ~i cerul ca ~ijumatatea superioara a figurii
mane indica domeniul con~tiintei. Putem sa presupunem ca ~i simbo-
.ullui BOHME se refera la 0 situatie asemanatoare. In cazul nostru, ful-
serul are efectul unei dizolvari a figurii rotunde din stanca, deci a unui
:el de eliberare. Dar a~a cum magicianul este inlocuit de fulger, la fel
cste inlocuita analizanda de catre sfera. Incon~tientul i-a prezentat ast-
:'elidei care arata ca fara a fi implicata con~tiinta se gande~te mai de-
_arte ~iastfel situatia initiala este esential modificata. Tot lipsa ei de pu-
<inta a dus la acest rezultat. Inainte de a gasi aceasta solutie, a facut
oua incercari de a reprezenta actul de eliberare prin figuri umane,
.::eeace insa nu i-a reu~it deloc. Ea a trecut cu vederea ca deja situatia
initiala, captivitatea in piatra, era irationala ~i simbolica ~ide aceea nu
_utea fi rezolvata in mod rational. Aceasta trebuia sa se intample prin-
IT-un proces la fel de iratianal. Am sfatuit-o ca in cazul in care nu-~i
_ute a indeplini intentia de a desena figuri umane sa foloseasca hiero-
slife. Atunci ea a zis ca ~i-a dat brusc seam a ca sfera este un "simbol"
;otrivit pentru individul urn an. Faptul ca a fost yorba de a intuitie de-
::nonstreaza ca nu con~tiinta ei a realizat aceasta tipizare, ci mai degra-
:,a incon~tientul, caci intuitia "se ive~te" sua sponte. Trebuie subliniat
:a ea se reprezinta daar pe eainsa~i ca sfera, dar nu ~ipe mine. Eu sunt

3 Cartea este amintita (pentru prima oara?) la MICHAEL MAIER, 1.c.


~ ~i D, 0 cuaternitate pura.
j Tapmpo~ este inteles onomatopeic ca ~6p~opo~. ~ap~o:po~, ~ianume exprimand
spaima. Tapyo:vov inseamna 0tet, vin putrezit. Este derivat din mpaooo a invarti,
a incurca, a speria (TapO:YflO:,nelini~te, confuzie) ~i din Tap~o~, teama.

}09
Arhetipurile ~i incon~tientul calectiv

reprezentat doar de fulger, deci doar functional, adica eu insemn pen-


tru ea doar cauza "declan~atoare". Ca magician am aparut in mod po-
trivit in rolullui Hermes Kyllenios, despre care Odiseea (XXIV, 2 ~i
mm.) spune:

Dar Hermes, Kyllenianul,a invocat sufletele


Celor liberi ~itine in maini frumoasa
Bagheta,din aur, cu care ochii muritori
Ii inchide, pe care vrea, iar pe cei adormiti ii treze~te.

Hermes este 1jruxwv cdnos, "cauza sufletelor"46. El este ~i condu-


ciitorul viselor (T1Yrl'twP 6vefpwv)47. Pentru imaginile care urmeaza
este deosebit de important cii lui Hermes i se atribuie cifra patru. MAR-
TIANUSCAPPELLAspune: "Numerus quadratus ipsi Cyllenio deputa-
tur, quod quadratus deus solus habeatur."48
Forma pe care a luat-o imaginea nu era binevenita neconditionat
pentru con~tiinta. Doamna X a descoperit insa din fericire in timpul
pictatului cii doi factori participau la aceasta, ~i anume - conform
propriilor cuvinte - ratiunea ~i ochii. Ratiunea voia ca imaginea sa fie
a~a cum ar fi trebuit sa fie conform presupunerilor sale; ochii, dim po-
triva, tine au la viziunea lor ~iau constrans-o astfelincat imaginea a ie-
~it corespunzator realitatii ~i nu a~teptarii rationale. Ratiunea avea in
intentie 0 scena diurna, in care stralucirea soarelui tope~te sfera, dar
ochiul a preferat 0 imagine nocturna ~i "un fulger zdrobitor, pericu-
los". Aceasta intuitie a ajutat-o sa recunoascii rezuItatul adevarat al
efortmilor ei ~i sa presupuna astfel cii intr-adevar era yorba de un pro-
ces obiectiv ~i impersonal ~i nu de 0 relatie personala.
Unei conceptii personaliste a procesualitatii psihice, cum e cea allui
FREUD,de exemplu, nu i-ar fi u~or sa vada in acest rezultat altceva de-
cat 0 refulare elaborata. Dar dacii aici ar fi refulat ceva, nu putem face
con~tiinta riispunzatoare pentru aceasta, ciici aceasta ar prefera necon-
ditionat ca mult mai interesant un imbroglio personal. Refularea tre-
buie sa fi fost efectuata de ciitre incon~tientulinsu~i. Sa ne gandim ce
46 HIPPOLYTOS, Elmchos. V, 7, 30, p. 86.
47 KERENYI, Hermes del' Seelenfiihrer, p. 29.
48 L.e., p. 30.

310
Contributii la empirismul procesului de individuatie

Inseamna asta: pulsiunea, puterea originara a incon~tientului, este re-


primata sau Incovoiata tocmai de catre acest incon~tient! Ar fi Intr-ade-
var 0 necesitate sa vorbim In acest caz de "refulare", din moment ce in-
con~tientul renunta la telu1 sau, care nu e numai de a Imperechea doua
animalia, ci de a lasa un individ sa devina. in acest scop totalitatea -
adica rotundul- este subliniata ca Intruchipare a personalitatii, iar eu
sunt redus la fragmentul unei secunde, care este durata unui fulger.
Despre fulger, analizandei i-a venit ideea ca reprezinta intuitia, pre-
upunere care nu poate fi Inlaturata In masura In care aceasta are lac
"asemenea fulgerului". Astfel exista destule motive pentru presupune-
rea ca doamna X era de tipul senzatie. Ea Insa~i se considera ca atare.
Funqia "inferioara" ar fi In acest caz intuitia. Ca atare, semnificatia ei
ar fi de funqie rezolvatoare sau "salvatoare". Conform experientei, ea
este mereu functia opusa compensatorie, complementara ~i oscilanta
a funqiei principale.49 Particularitatea mea psihica face ca eu sa apar
in aceasta relatie ca un potrivit purtator al proiectiei. Funqia inferioa-
ra este cea de care se face cel mai putin uz In mod con~tient. Acesta este
rnotivul nediferentierii, dar ~i al prospetimii ~i allipsei sale de uzura.
Ea nu sta la dispozitia con~tiintei ~i chiar dupa 0 folosinta indelunga-
a nu l~i pierde autonomia ~i spontaneitatea decat In anumite conditii.
Rolul ei este de aceea cel de deus ex machina. Ea nu depinde de eu, ci
de sine. De aceea ea love~te ocazional ~i nea~teptat con~tiinta, cu con-
.secinte devastatoare, ca un fulger. Ea da la a parte eul ~i face loc unui
factor supraordonat acestuia, ~ianume Intregul omului, care consta din
on~tient ~i incon~tient ~i de aceea se Intinde nedeterminat de mult
peste eu. Acest sine a fost mereu prezentSO, dar dormea, ca "un fulger
in piatra" (NIETZSCHE)SI.Este Intr-adevar secretul "pietrei", allui la-
~isphilosophorum, in masura in care aceasta reprezinta materia prima.
"n piatra doarme spiritul Mercurius, "cercullunii", "rotundul ~i patra-
tul"S2, homunculusul (am'Jpwnapwv), piticul ~i In acela~i timp An-

-'9 Perechile funqionale sunt gandire-simtire, senzatie-intuitie. CE. Psycl1010giscile Typen,


Definitionen.
j,O in acest sens Psychologie 111ld Alchemie (paragr. 329), unde demonstrez prezenta
apriorica a simbolului mandalei.
jl Mai multe in: Psychologie und Alchemie (paragr. 406).
-.,. PREISENDANZ, Papyri Graecae magicae II, p. 139.

311
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

thropos53, pe care alchimia il simbolizeaza ;;i ca faimosul ei lapis phi-


losophorum.54
Toate aceste idei ;;i concluzii erau desigur incon;;tiente analizandei
mele, iar mie insumi imi erau cunoscute numai atat incat reu;;eam sa
recunosc in cerc a;;a-numita mandala55, care exprima psihologic tota-
lit atea sinelui. In aceste conditii chiar ;;i 0 contaminare neintentionata
cu idei alchimice era in intregime exclusa. lmaginile sunt de aceea crea-
tii genuine ale incon;;tientului in partile lor esentiale; in cele neesentia-
Ie (motive peisajistice) pravin din continuturi con;;tiente.
De;;i sfera cu punctul ei central care lumineaza in ro;;u ;;i fulgerul
azuriu joad ralul principal, nu trebuie trecut cu vederea d alaturi sun
indicate ?i mai multe oua sau sfere. Dad sfera semnifid sinele anali-
zandei, trebuie in mod necesar sa extrapolam aceea;;i interpretare ~i
asupra celorlalte sfere. De aceea trebuie sa amintesc d doamna X avea
prietene cu care a legat 0 prietenie de 0 viata, formand 0 comunitate
de interese spirituale. Ca 0 comunitate de destin, toate trei i;;i au rada-
cinile in acela?i "pamant", adid in incon?tientul colectiv, care este unul
;;i acela;;i pentru toate. Din acest motiv imaginea a doua are un carac-
ter nocturn atat de accentuat, intentionat de dtre incon?tient;;i orien-
tat impotriva con;;tiintei. De asemenea, este de amintit faptul d pira-
midele ascutite din prima imagine se regasesc ;;i in a doua. In imagi-
nea a doua varfurile lor sunt aurite de fulger, ceea ce Ie scoate in evi-
denta. Le-a;; interpreta ca "ceea ce iese inainte", adid drept continuturi
ale incon;;tientului care tind in sus dtre lumina con?tiintei, a;;a cum
pare sa fie cazul cu multe continuturi ale incon?tientului colectiv.56
Spre deosebire de prima imagine, in a doua apar culori mai vii,;;i anu-
me ra;;ul ?i auriu!. Auriul exprima lumina solar a, ba chiar divinitatea.
De aceea este un sinonim pentru lapis philosophorum,;;i anume ca au-
rum philosophicum sau aurum potabile sau aurum vitreum.57
53 Der Geist Merwriu5 (paragr. 267 ~i urm.).
54 Psychologie und Alchemie, cap. III, 5.
55 WILHELM ~iJ UNG, Das Geheil111lisder Goldenen Bliite.
56 Se vorbe~te mull ~i cu 0 anumita indrepta (ire de rezisten\a pe care incon~tientul 0
opune con~tientizarii. Dar trebuie subliniat, in schimb, ca incon~tientul are 0 anu-
mita inclina\ie catre con~tiin\a, ceea ce inseamna un impuls catre con~tientizare.
57 Aur ~i sticlii de aur frJosofice ~i care pot fi baute (referitor la Apocalipsa 12,21).

312
Contribu\ii la empirismul proeesului de individua\ie

Cum am subliniat deja, pe atunci nu eram in stare sa-i spun ceva


doamnei X des pre aceste idei, din simplul motiv ca eu insumi nu Ie
~tiam inca. Ma simt nevoit sa amintesc inca 0 data aceasta situatie, pen-
tru ca imaginea a treia care urmeaza aduce un motiv care indica nein-
doielnic alchimia ~imie mi-a dat impulsul definitiv de a studia opere-
Ie clasice ale vechilor adepti.

Imaginea 3

Imaginea, care a aparut la fel de spontan ca ~i primele doua, se de-


osebe~te mai ales prin culori luminoase. In spatiul plin de nori plute~-
te libera 0 sfera albastru inchis cu marginea ro~ie ca vinul. Centrul ei
este inconjurat de 0 banda valurita, argintie, care tine sfera in echilibru
!Jrin "forte egale ~i opuse", a~a cum a explicat analizanda. In dreapta
us deasupra sferei plute~te un ~arpe auriu, care e indreptat cu capul
catre sfera, 0 evidenta dezvoltare ulterioara a fulgerului auriu din ima-
ginea 2. Ea a desenat ~arpele mai tarziu, pe baza anumitor "considera-
~". Toata aceasta imagine este "a planet in the making"58. In mijlocul
benzii argintii se atlii numarul12. Banda este gandita ca fiind intr-o
:ni~care rapida de oscilatie, de aici motivul valului. Este ca 0 centura
oscilatorie, care mentine sfera in plutire. Doamna X 0 aseamana ine-
~uluilui Saturn. Dar spre deosebire de acesta, care a luat na~tere din sa-
eliti descompu~i, el ar fi mai degraba originea lunilor care vor lua na~-
tere in viitor, a~a cum e cazullui Jupiter. Liniile negre din banda argin-
tie sunt desemnate de ea ca "linii de forta", care indica mi~carea acele-
ia~i.Am facut aici, intrebator, obsevatia: "Deci oscilatiile benzii men-
fin sfera in plutire?" "Fire~te", a spus ea, "sunt oscilatiile lui Mercur, so-
lul zeilor. Argintul este argintul viu (mercury!)." Ea a continuat ime-
diat: "Mercurius, adica Hermes, este nous-ul, spiritul sau ratiunea, ~i
acesta este animusul, care aici este in afara in loc de inauntru. El este ca
un val care ascunde adevarata personalitate. "59 Vom lasa aceasta ob-

58 0 planeta in devenire.
59 Doamna X se refera aiei la prezentarile mele din: Die Beziehungen zwischel1 delll Ich
und delll Ul1bewuf3ten, care Ii crau cunoscute din edi\ia mai timpurie Collected Pa-
pers on Attalytical Psychology.

313
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

servatie ulterioara de 0 parte ~ine yom indrepta mai intai asupra con-
textului care, spre deosebire de cele doua imagini precedente, este de-
osebit de bogat aici.
In timp ce doamna X picta aceasta imagine, a simtit ca doua vise
anterioare se amestecau in viziune. Erau cele doua "mari" vise ale vie-
tii ei. Atributul "mare" 11cuno~tea din povestirile mele despre viata
onirica a primitivilor africani pe care i-am vizitat. EI a devenit un f;
de "colloquial term" in desemnarea viselor arhetipale, care dupa cum
se ~tie poseda 0 numinozitate deosebita. In acest sens este el folosit de
visatoare. Sub narcoza a visat urmi'itoarele: A vazut a sfera gri a lumi:"
o banda argintie se rotea in jurul ecuatorului ei ~i alciituia, corespunzii-
tor fazelor de oscilatie, zone de condensare ~i de subtiere. In locurile dt:
condensare au aparut numere de la 1 pana la 3; dar exista tendinta ca eIe
sa ajunga pan a la 12. Aceste numere insemnau "puncte nodale" sau
"personalitati mari", care au jucat in decursul istoriei un rol. "Numa-
ml12 semnifica eel mai important (inca viitor) punct nodal sau om
mare, pentru ca desemna punctul culminant al procesului de evolu-
tie." (Acestea sunt propriile ei cuvinte.)
Celalalt vis care s-a amestecat cu el a avut loc cu un an inainte fatz
eel precedent: Ea a vazut un ~arpe auriu pe cer.Acesta cerea ca victimii
dintr-o mare multime de oameni un tanar, care s-a supus acestei cerer:
cu tristete. Visul s-a repetat dupa scurt timp: $arpele a ales-o de aceas-
ta data pe visatoare. Multimea adunata a privea cu mila, dar ea ~i-a asu-
mat "mandra" destinul.
Ea s-a nascut, a~a cum spune, pe la miezul noPtii, ~i anume atat de
putin dupa acesta, incat s-a iscat indoiala daca a vazut lumina lumii pe
28 sau pe 29. Tatal sau obi~nuia sa glumeasca: ea este inaintea timpu-
lui sau, caci a venit pe lume chiar la inceputul unei noi zile, ~i anume
atat de pe muchie de cutit in cat mai ca s-a crezut ca s-a nascut totu~j
"in al doisprezecelea ceas". Numarul12 insemna pentru ea, a~a cum a
spus, punctul culminant al vietii, pe care I-a atins abia acum. Ea resim-
tea "eliberarea" ca pe punctul de apogeu al vietii ei. Este intr-adevar 0
ora de na~tere, dar nu visatoarea s-a nascut atunci, ci sinele. Aceasta de-
osebire trebuie mentionata.
Contextul celei de-a treia imagini reprezentat aici are nevoie de un
comentariu. Trebuie subliniat mai ales ca analizanda resimte momen-

314
Contribu\ii la empirismul procesului de individua\ie

tul acestei imagini ca "punct maxim" al vietii ei ~iil ~idesemneaza ast-


fel. Mai mult, in aceasta imagine s-au condensat doua vise "mari", ceea
ce mare~te, daca mai e posibil, importanta acesteia. Sfera din imaginea
2 s-a ridicat acum intr-o atmosfera mai luminoasa, pe cer. Intunericul
nocturn al pamantului a dispiirut. Cre~terea luminii indica 0 con~tien-
tizare: eliberarea a devenit realitate, integrata de con~tiintii. Analizan-
da a inteles ca sfera plutitoare reprezinta "adevarata personalitate" (the
true personality). Dar ramane inca obscur cum i~i inchipuie relatia
"adeviiratei personalitati" cu eul. Termenul ales de ea coincide in mod
remarcabil cu chinezescul chen-jen, "omul adevarat" sau "complet".
Acesta la randul sau e inrudit cu "homo quadratus"60 al alchimiei6I.
~-\~acum am subliniat deja in analiza celei de-a doua imagini, acel ro-
tundum din alchimie este identic cu Mercurius, "rotundul ~i piitra-
tul"62. Aici devine evident a in concreto in mod special relatia cu Mer-
cur ius, ~i anume datorita reprezentiirii mijlocite a lui Mercur inaripat
care, dupa cum se vede, intra in imagine datorita meritelor proprii ~i
nu dintr-o necunoa~tere a scrierilor lui BOHME.63
La alchimi~ti, procesul de individuatie reprezentat ca opus trece
crept 0 analogie a creatiei lumii, iar opus-ul insu~i trece drept 0 crea-
'e a operei creatoare divine. "Omul" este vazut ca un microcosmos,
-a un corespondent complet allumii in mic. In cazul nostru gasim ce
;:orespunde cosmosului in om ~i ce fel de proces de devenire este pus
in paralel cu creatia lumii ~i formarea corpurilor rotunde cere~ti: este
'a?terea sinelui, in care acesta apare ca microcosmos.64 Nu omul em-

50 in acest sens este folosita ~i expresia "square" in engleza modema.


51 "quadrata figura" care apare in centrul mandalei alchimice ca simbol allui lapis, al
carei mijloc este Mercurius, este desemnata ca "mijlocitor (mediator), care aduce pa-
cea intre du~mani". (Hermetis Trismegisti Tractatus aureus wm scholiis, in: Theatrum
chemicum, 1613,IV, p. 691)
~ intr-o invoca\ie carre Hermes. Vezi PREISENDANZ, I.c. !l, p. 139.Mai mult in: Psycho-
Logieund Alchemie (paragr. 172~i figura 214) prezinta 0 repetare a "quadrangulum
secretum sapientum" din Hermetis Trismegisti Tractlltus nureus in: Bib/. chem. wrio-
so I. p. 408 b. Vezi ~i Der Geist Mercurius (paragr. 273 ~i urm.).
-:3 0 aita origine a lui "mercury" n-am putut gasi In ciuda eforturilor. Desigur ca nu e
exdusa criptomnezia. Avimd In vedere determinarea reprezentarii ~i extraordinara
coinciden\a a apari\iei ei (cf. BOHME), Indin catre ipoteza din urma, care nu elimi-
na arhetipul, ci tocmai ca 11presupune.
Cf. in acest sens "na~terea interioara a sutletului" la BOHME.

315
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

piric realizeaza correspondentia cu lumea, a~a cum gandea Evul Me-


diu, ci mai degraba totalitatea de nedescris a omului sufletesc sau spi-
ritual, care nu poate fi descris, deoarece este alcatuit atat din con~ti-
inta, cat ~idin cuprinderea nedeterminata a incon~tientului.65 Desem-
narea de microcosmos lasa sa se vada ca ia na~tere 0 banuiala genera-
la (~i la analizanda mea) ca omul "intreg" ar fi la fel de cuprinzator ca
~i lumea, ca Anthropos. Analogia cosmica apare deja in visul mult mai
timpuriu al narcozei, care contine de asemenea problema personali-
tatii: punctele nodale ale oscilatiilor sunt "personalitati mari" de 0
semnificatie istorica. Deja in anul1916 am observat la 0 analizanda
un proces de individuatie asemaniitor, ilustrat de imagini. Era yorba,
de asemenea, de 0 creatie a lumii, care a fost reprezentata dupa cum
urmeaza (fig. 2):
Dintr-un inceput nerecognoscibil cad trei picaturi, care se separa
in patru linii66, respectiv doua perechi de linii. Acestea se mi~cii ~i de-
scriu patru drumuri care mai intai se despart, apoi se unifica periodic
intr-un punct nodal ~i reprezinta un sistem oscilatoriu. Punctele no-
dale semnificii "mari personalitati ~i fondatori de religii", a~a cum mi-a
comunicat ~i analizanda mea de atunci. Se pare ca este yorba de aceea~i
reprezentare, care poate fi desemnata ca arhetipala in masura in care
sunt prezente idei generale despreperioade ale lumii, tranzitii critice,
zei ~i semizei, care personifica eonii. Incon~tientul produce imaginile
sale desigur nu prin gandire, ci din inclinatia, prezenta pretutindeni, a
sistemului omenesc catre asemenea reprezentari, cum sunt perioadele
lumii, yuga ~i avatarurile hinduismului ~i lunile platonice ale astrolo-
giei cu zeii tauri ~iberbeci ~i"marele" pe~te67 al eonului cre~tin.
Faptul ca punctele nodale din imaginea analizandei noastre contin
sau semnificii numere este dovada unei mistici incon~tiente a numerelor,
care nu poate fi descifrata u~or. Din cate vad, in aceasta fenomenologie
exista doua trepte; prima ajunge panala trei, cealalta pana la doispreze-
ceoSunt amintite deci doua numere, trei ~i doisprezece. Doisprezece este
de patru ori trei. Banuiesc ca intalnim aici axioma Mariei, ~ianume dile-

65 Acest homo interior sau altus (om interior sau inalt) era Mercurius sau eel pu\in re-
ie~ea din acesta. Cf. Der Geist Mercurius (paragr. 284 ~i mm.).
66 Liniile indica cele patm culori clasice.
67 Pe~tele "uria( din inscriplia Aberkios (circa 200) (cf. Aioll, paragr. 127).

316
Contribu\ii la empirismul procesului de individua\ie

ma deosebita a lui trei ~i patru68, despre care am vorbit de mai multe


ori69, caci joaca un rol important in alchimie. A~ indrazni aici presupu-
Ilerea ca este yorba de 0 tetramerie (ca in alchimia greaca), de un proces
de transformare impartit in patru faze de trei7o,analog celor 12 transfor-
mari ale zodiacului ~i impartirii acestuia in patru. Numarul12, a~a cum
se intampla nu rareori, nu are doar 0 semnificatie individuala (ca in ca-
zul de fata ca zi de na~tere), ci ~i 0 semnificatie conditionata temporal,
caci eonul contemporan al pe~telui se apropie de sfar~itul critic ~i repre-
zinta in acela~itimp a douasprezecea casa a zodiacului. Aici trebuie sa ne
gandim la reprezentari gnostice asemanatoare, ca de exemplu la gnoza lui
;USTINUS: "Tatal" (Elohim) procreeaza cu Edem, care era jumatate feme-
ie, jumiitate ~arpe, 12 ingeri paterni, ~i ea concepe in afara de ace~tia 12
materni, care - din punct de vedere psihologic - reprezinta umbrele
(elm 12 paterni.lngerii materni se impart in patru categorii (flP'll) de
cite trei, care corespund celm patru rauri ale paradisului. Ingerii se mi~-
cii in cere ca ~icum ar dansa (tv X6p~ KUKA1K~)7].Aceste lucruri apa-
rent disparate pot fi puse intr-o legatura ipotetica unele cu altele caci re-
'es dintr-o radacina comuna, ~i anume din incon~tientul colectiv.
Mercurius este in cazul nostru 0 centura care inconjoara lumea,
.::arealtfel este de obicei reprezentata de prpe.72 Mercurius este un ser-

Cf. in acest sens FROBENIUS, Schicksalskunde, pp. 119 ~i urm. Interpretarile mi se par
ce-i drept indoielnice in diferite privin\e.
fi9 Psychologie und Alchemie (paragr. 204) ~i Zur Phiinomenologie des Geistes im
Miirchen (paragr. 425 ~i 430 in acest volum).
"'0 Psychologie und Alchemie, la "Impiir\ire in patm" (Index).
, HIPPOLYTOS, Elenchos, V, 26, 1 ~i urm., p. 126.
"'"'2 Cf. in acest sens OlTiYTjol~... rrEpt rrolK{;\.Tj~ Kat rrOAUI10p<pOUo<patpa~ (rela-
tare ... despre 0 sfera multicalora ~i cu multe forme) din Codex Vaticanus 190 (cita-
ta de CUMONT, Textes et 1110nummts figures relatifs aux mysteres de Mithra I, p. 35),
in care se spune: E::n:AaoEV6 rr&voo<po~ {lEas op&KOV'l:a rr&vu I1Eyav Ka'(a
Il1lKOS Kat llA&'(OS Kat ~&{los, (O<pOElO1lExov'(a KE<paAT]V,'T:av AqollEvov
ava~l~&(ovm, Eis ava'(OAT]V Kat 'T:T]Voupav au'(Ou, 'T:av AqollEvov Ka-
'(a~l~&(OV'l:a ds ODolV. Despre dragon textul spune mai departe: TO'T:Ell&voo-
<pps OTjl1toupyas aKPY VEUl1an KtVTjoE '(av Ilryav op&KOV'l:a ouv '(Y
KEKOol1Tjl1rvy o,(E<p&VY,Aryw aT] 'T:a l~ (0ow, ~ao'T:&(ov'T:a llt '(OU vw-
'(ou atnou. [Dumnezeu atoate~tiutor a creat un dragon ingrozitor ~i mare, uria~ in
lungime, la\ime ~i adancime, care avea capul intunecat, a~a-numitul eel care rasare
(scl. nod allunii) carte Rasarit, iar caada, a~a-numita cea care caboara, catre Apus ...
Atunei demiurgul atoatein\elept, prin ordinul sau, a pus in mi~care dragonul impre-

317
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

pens sau un draco In alchimie ("serpens mercurialis"). in mod spe


Insa, acest simbol se gase~te la 0 anumita departare de sfera ~i se m-
dreapta spre ea ca ~i cum ar ameninta-o. Sfera plute~te datorita un
forte egale, dar opuse. Acestea sunt reprezentate sau legate de argin
viu. Dupa 0 conceptie mai veche, Mercurius este duplex, adicii este aD-
tagonic In ellnsu~i.73 Mercurius, respectiv Hermes, este un vrajitor
un zeu al vrajitorilor. Ca Hermes Trismegistos este arhitatal alchirni
Bastonul sau fermecat, caduceus, este Incolacit de doi ~erpi. Acela~i atr::-
but 11desemneaza ~i pe Asklepios, zeul medicilor.74 Arhetipul acest
reprezentari a fost proiectat de analizanda asupra mea, chiar Inainte
analiza sa Inceapa.
Imaginea originara, care sta la baza sferei Inconjurate de argin
viu, este cea a unui cosonos orfic In jurul ciiruia se Incolace~te un ~ar-
pe.75 in cazul nostru Insa, simbolul ~arpelui allui Mercurius este InIcr
cuit printr-un fel de reprezentare pseudofizicii, ~i anume printr-u~
camp de molecule de argint viu care oscileaza. Acest lucru arata ca
voalare intelectuala a adevaratei stari de fapt, ~i anume ca sinele, re5-
pectiv simbolul acestuia, este Imbrati~at de serpens mercurialis. A~a cw::;:
observa In mod corect analizanda, "adevarata personalitate" este astfl"
mascata. Aceasta ar fi asemanatoare unei Eve Imbrati~ate de ~arpele pa-
radisului. Pentru a Impiedica acest aspect, Mercurius s-a scindat, dUp2
modelul stravechi, In doua forme diferite, In mercurius crudus sau vulg:
(argintul viu crud sau obi~nuit) ~i Mercurius philosophorum (spiritIC
mercurialis sau spiritul Mercurius, Hermes-Nous), care plute~te inac-

una cu coroana ornamentata, deci imaginile celor 12 semne zodiacale, pe care Ie pur-
ta pe spate.] EISLER (Weitenmantellllid Himmelszelt, p. 389) pune in legiitura aces"
~arpe zodiacal cu Leviathanul. Dragonul ca simbol al anului, vezi: Mythographus 'fa_
ticanus Ill, p. 162.0 legatura asemanatoare se gase~te in: HORUSApOLLO,Se/ecta hie-
rog/yphica, 2, p. 9: "Insuper ut serpens quotannis pelle ac senio simul exuitur: sic e:
annuum spatium, quod mundi circumactu producitur, immutatione facta renov;)-
tur, ac veluti reiuvenescit." (A~a cum ~arpele i~i innoie~te in fiecare an pielea ~i var-
sta, la fel se innoie~te ~i intinere~te ~i cursul annal, care e creat de invartirea cosmo-
sului, transformandu-se.)
73 Der Geist Mercurills (paragr. 267 ~i urm.).
74 MEIER, Antike 1l1kllbatiol1 U1ut modenze Psychotherapie.
75 Vishnu este desemnat ca damodara, ca "cellegat cu 0 franghie imprejuru! corpului
Nu sunt sigur ca acest simbo! este luat aici in considerare; il amintesc numai de dra-
gul completitudinii.

318
Contribu\ii la empirismul procesului de individua\ie

:Iv pe cer ca fulger auriu, respectiv Nous-~arpe. In oscilatia benzii de


rrgint viu putem banui 0 anum ita emotie, a~a cum exprima ~i a~tep-
""rea tensionata: "Hangen und Bangen in schwebender Pein76!" Argin-
viu inseamna pentru alchimist aparitia concreta, materiala a lui Spi-
-:tus Mercurii, a~a cum apare in mandala amintita mai sus din scoliile
! Tractatus aureus: punctul din mijloc este Mercurius, iar patratul
"mprejur il reprezinta pe Mercurius impartit in patru (elemente). EI
e anima mundi, care este inauntru ~iin acela~i timp invaluie lumea,
1&manatoare lui Atman in reprezentarea Upani~adelor. A~a cum ar-
ptul viu este 0 materializare a lui Mercur, ~i aurul reprezinta 0 mate-
~.alizare a soarelui in pamantJ7
Un fapt de care nu ne putem minuna de ajuns este cel ca a1chi-
"-ia din toate timpurile ~i locurile a pus in legatura reprezentarea
-elui lapis sau minera (mineral) cu idee a lui homo altus sau maxi-
.us, adica Anthropos78. Dar ~i aici trebuie sa ne miram ca reprezen-
:;rea pietrei rotunde, intunecate, desprinse din stanca reprezinta
-'cmai 0 asemenea idee abstracta cum este cea de totalitate psihica
omului. Pamantul ~i mai ales piatra grea, rece este chintesenta sub-
antialitiitii, ca ~i argintul viu metalic, care inseamna, dupa piirerea
--alizandei, animusul (= mens, nous). Pentru ideea de sine ~i de ani-
'us ne-am a~tepta la simboluri mai degraba pneumatice, deci ima-
).'1i de fum ~i vant. Vechea formula AtKO'S ou AtKO'S (lapis non la-
;is, piatra ~i nu e piatra) exprimii aceastii dilema: este yorba de 0
::.Jmplexio oppositorum, asemanatoare naturii luminii, care se com-
;()rta uneori ca fiind corpuscularii, alteori ca fiind ondulatorie, deci
.::2.rein sine este de ambele feluri. Ceva asemiiniitor trebuie sa ba-
-~im ~i in cazul acestor enunturi greu de explicat, paradoxale, ale
-con~tientului. Asemenea enunturi nu sunt inventiile unei con~ti-
~e, ci manifestari spontane ale unui psihic care nu este controlat
:.e con~tiinta ~i se pare ca posedii libertatea de a exprima puncte de
-edere care nu iau in considerare deloc intentiile con~tiintei. Dupli-
-ratea lui Mercurius, pe de 0 parte natura sa metalica, pe de altii
.dTte cea pneumatica, e paralela cu simbolizarea ideii inalt spiritua-

-:;; GOETHE, EgI1l011t, actul 3. Original: "Langen und Bangen".


- MAlER, i]uorlmto, caput !, pp. 1] ~i urm.
De eirel/lo physico
-1 in alchimia medievala acesta e Cristos. Vezi PsycilOlogie l/l1d Alehel1lie, III, cap. 5.

319
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

Ie de Anthropos printr-o fiinta corporala, ba chiar metalicii (a'r


rum!). Din manifestari de acest fel nu se poate trage alta conelu .
decat cii incon~tientul are tendinta de a considera spiritul ~i mate -
nu doar ca echivalente, ci chiar ca identice; aceasta in opozitie fl2:-
grantii cu unilateralitatile intelectuale ale con~tiintei) care ar dori -
spiritualizeze materia ~i sa materializeze spiritul. Faptul c~ lapis
adicii in cazul nostru sfera plutitoare, poseda 0 semnificatie dubli
reiese din circumstanta cii este desemnata prin doua culori simbo"
ce: ro~u] semnificii sangele ~i afectivitatea, ~i anume reaqia fiziol
gicii ce leaga spiritul ~i corpul, iar albastrul procesul spiritual (men
sau vou"). Aceasta dualitate aminte~te de dualitatea alchimicii CO,"-
pus ~i spiritus, legate printr-un teq, ~i anume prin anima ca "liga-
mentum corporis et spiritus". Un "albastru adanc" amestecat cu ver-
de reprezinta la BOHME "libertatea", adicii imparatia divina interioa-
ra a unui suflet renascut. Ro~ul duce ciitre regiunea de foe ~i ca
"prapastie", care formeaza periferia mandalelor lui BOHME.

Imaginea 4

Imaginea care urmeaza descrie 0 modificare remarcabila: sfera


despartit in mod evident in coaja ~i miez. Coaja a luat un colorit
carne. Miezul ro~u destul de nebulos la inceput din imaginea 2 prezil:;-
ta acum un interior diferentiat cu un deosebit caracter triadic. "LinD-
Ie de forta" care la origine apartineau benzii de argint viu traverseazi
acum intregul nueleu; ceea ce indicii faptul cii emotia, tulburarea u_
mai este doar exterioara, ci a cuprins deja ce e mai intim. ,,0 enol' -
activitate interna a inceput astfel", spune analizanda. Forma triadi -
este un organ feminin stilizat ca 0 plant a in actul fecundarii: sperma-
tozoonul sparge inveli~ul miezului. Rolul sau este jucat de serpens mer-
curialis: ~arpele este negru, intunecat, htonic, un Hermes KaTaxfrovlO';
~i Wv<paAhKo" (subpamantean ~i falic); dar el are aripile aurii ale Ie:
Mercur ~i posedii deci natura lui pneumatica. In mod corespunzator
~i alchimi~tii ~i-au reprezentat pe Mercurius dual ca serpens alatus (~ar-
pe inaripat) ~isine alis (fara aripi), primul ~arpe fiind feminin, iar a:
do ilea masculin.

}20
lmaginea 1
Imaginea 2
Imaginea 3
Imaginea 4
Imaginea 5
Imaginea 6
Imaginea 7
Imaginea 8
Imaginea 9
Imaginea 10
Imaginea 12
Imaginea I3
Imaginea 14
S1 BdUl'ilBlliI
Imaginea 16
Imaginea 17
Imaginea 18
Imaginea 19
Imaginea 20
Imaginea 21
Imaginea 22
Imaginea 23
Imaginea 24
Contributii la empirismul procesului de individuatie

$arpele din imagine a noastra reprezinta - mai exact spus - nu


atat spermatozoonul, cat mai degraba falusul. LEONEEBRE079 nume~-
te in al sau Dialoghi d'amore planeta Mercur membrum virile al ceru-
~ui,adicii al macrocosmosului gandit ca "eel mai mare om".80 Sperma-
tozoonul pare sa corespunda substantei aurii, care reprezinta ectoder-
mul miezului, in care se afla ~arpele.81 Cele doua petale (?) argintii re-
rezinta probabil vasul receptor, in care miezul soarelui (aur) se odih-
nqte.82 Sub floare se afla un cere violet, care prin culoarea sa anunta
.:ii reprezinta "natura duala", ~i anume spirit ~i corp (ro~u ~i albastru).83
arpele are un halou galben deschis, prin care se exprima natura lui
uminoasa.
Cum ~arpele a luat na~tere din fulger, respectiv reprezinta forma lui
ttansformata, vreau sa amintesc aici un caz paralel, in care fulgerului
ii revine aceea~i funqie iluminatoare, insufletitoare, fertilizatoare,
ansformatoare, respectiv vindeciitoare, ca in cazul nostru ~arpelui. In
imagine (fig. 3) sunt reprezentate doua faze: prima este 0 sfera neagra,
.;:aresemnificii starea depresiei celei mai profunde, iar a doua este ful-
serul care love~te aceasta sfera. Limbajul folose~te aceea~i imagine: a
_lovit" sau "a aprins" ceva. Diferenta consta numai in faptul cii frec-
ent pacientului ii apare mai intai imaginea ~i abia apoi intuitia care ii
ipune: "Aceasta a lovit."
In ceea ce prive~te contextul imaginii 4, doamna X a subliniat cii
.Janda de argint viu (imaginea 3) 0 deranja eel mai multo Ea simtea cii

Opera medicului ~i filosofului LEONEEBREO(nascut cca. 1460, mort catre 1520) a


cunoscut in secolul al XVI-lea 0 mare rasp and ire ~i a exercitat 0 influen[a considera-
bila asupra contemporanilor, ca ~i asupra posterita[ii. Este 0 evolutie a Iiniei neopla-
toniciene schitate de medicul ~i alchimistul MARSILIus FICINUS (1433-1499) in co-
mentariul sau la Symposium allui PLATON.Numele autorului este de fapt Don Ju-
DAHABRABANELdin Lisabona. (Textele indica ba ABRABANEL,ba ABARBANEL.)
Folosesc traducerea engleza a Dialoghi, care a fost editata de FRIEDEBERG-SEELEY ~i
JEANH. BARNESin 1973 sub titlul The Philosophy of Love by Leone Ehl'eo. Pasajul de
mai sus se gase~te la pp. 92 ~i 94. Sursa acestei conceptii trebuie cautata in interpl'e-
tarea cabalist a a lui Jesod (Kabbala denudata).
Acest mod de exprimare pseudobiologic corespunde educa[iei ~tiin\itlcc a analizan-
dei.
':. ~i aceasta reprezentare este alchimica: sYllodos Lurzae cum Sol, l'espectiv hieros gall/os
al colliullctio. Mai multe in: Die PsycilOlogie del' Uhel'tragwlg.
Mai mult in acest sens in: Dcr Geist del' Psychologie (paragr. 498).

32]

""
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

substanta argintie trebuie sa fie "inauntru", iar liniile de forta negre r-


maneau in mma ~i ar constitui un ~arpe negru. Acesta ar inconj
apoi sfera.84 Ea percepea ~arpele negru mai intai ca "pericol ingrou-
tor", ca pe ceva care ar ameninta "integritatea sferei". Acolo unde ~~-
pele sparge inveli~ul miezului, ia na~tere foc (= emotie). Con~tiinta
(mind) a inteles aceasta flacara ca pe 0 reaqie de aparare a sferei ~i <-
mod corespunzator, a incercat sa reprezinte atacul ca fiind respins. r
aceasta incercare a displacut "ochiului" ei; totu~i mi-a adus 0 schita t:
creion. Era evident intr-o dilema: ea nu putea accepta ~arpele, ca.'::
semnificatia lui sexuala statea in fata ochilor ei mult prea clar. Eu doa:
am observat: "Este yorba de un proces cunoscut85, pe care il puteti 2':-
cepta lini~tita", ~i i-am aratat 0 imagine asemanatoare din coleqia mea
dar c~re provenea de la un barbat, ~i care reprezenta 0 sfera plutitoare..
in care intra de dedesubt 0 forma neagra, asemanatoareunui falus. Mi-
spus mai tarziu: "Am inteles brusc intregul proces intr-un mod mai de-
graba impersonal." A fost recunoa~terea unei legi a vietii careia ii e~.e
subordonata sexualitatea. ,,Eu! nu era centrul ci, subordonata urr
legi universale, ma roteam in jurul unui soare." Atunci a putut sa av
cepte ~arpele "ca pe 0 parte necesara a unui proces de cre~tere" ~i as,-
fel a terminat repede ~i in mod satisfacator desenul, ~i numai un luer::
i-a fost greu: a trebuit, a~a cum a spus, sa inghesuie ,,~arpele sus in Li-
nia de mijloc, pentru a satisface ochiul ". Probabil ca incon~tientul 5-2
multumit doar cu pozitia principala de sus ~i in mijloc - aceasta <-
opozitie directa cu imaginea pe care i-am aratat-o doamnei X mai ina-
inte. Ea provenea, cum am mai spus, de la un barbat ~i prezenta sim-
bolul negru amenintator, cum intra de dedesubt in mandala. Pericolli:.
caracteristic pentru femeie din partea incon~tientului vine de sus, cl;.
sfera "spirituala", care este personificata tocmai prin animus, iar la bar-

84 Trebuie sa ne gandim aici la oceanul care inconjoara lumea ~i la ~arpele lumii ascum
in acesta, ~i anume Leviathanul, "draco in mari", care, in legatura cu tradi\ia egiptt"a--
na despre Typhon ~i marea care apaqine acestuia, este diavoluJ. "Diabolus maria un-
dique circumdat et undique pontum." ("Diavolul inconjoara marea peste tot ?i ocea-
nul din toate par\ile.") (HIERONYMUS,Epistoln, 2, 4; in continuare vezi RAHNER,Ar.-
tellllil crucis, II, "Marea lumii", p. 112.)
85 Acela?i motiv se gase?te in doua mandale, care au fost publicate de ESTHERHARDl'-
(Dos Geheil111lis del' Seele, pp. 434 ~i436).
86 Este Nous-ul in forma de ?arpe ~i serpens l11erwrialis al alchimiei.

:;22
Contribu\ii la empirismu! procesului de individua\ie

bat vine din domeniul htonic al "femeii lume", adica de la anima pro"
iectata asupra lumii.
Aici trebuie sa amintim din nou reprezentarile asemanatoare din
gnoza lui JUSTINUS: al treilea dintre ingerii paterni este Baruch. El este
in acela~i timp copacul vietii din paradis. Lui Baruch ii corespunde pe
artea materna Naas (~arpele), care este arborele cunoa~terii (scientia
bani et mali).86 Cum Elohim a parasit-o pe Edem, caci s-a retras ca a
doua treime catre prima treime din triada divina (careeonsta din "cel
bun", "Tatal" ~i Edem), Edem a urmat pneuma tatalui pe care a Hisat-o
in oameni, lasand ca aceasta sa fie chinuita de Naas (tVlX naacw~
KOAaaeal KOAa(n ,0 nvuJ.!cx ,013 'EAwelJ.! ,0 OV tv ,0113 eXv-
pwnols). Acesta a dezonorat-o pe Eva ~i I-a folosit ~i pe Adam pen-
au pliicere. Dar Edem este sufletul (wux1i), spiritul (nvuJ.!cx)este Elo-
, im. "Sufletul este orientat impotriva spiritului, iar spiritul impotriva
sufletului" (KlX,a ,ijs wuxijs '""(;(XK'CX1)87. Aceasta reprezentare lu-
rnineaza antagonismul ro~ului ~i albastrului din mandala noastra, ca ~i
~tacul ~arpelui, care are caracterul de cunoa~tere. De aceea ne temem
e cunoa~terea adevarului, in acest caz a umbrei. De aceea Baruch I-a
trim is pe Isus printre oameni, pentru ca ace~tia sa fie condu~i catre "eel
un". Acest "bun" insa este numit "Priapos" ... 88 Elohim este lebiida,
=.dem Leda, el este aurul, ea Danae. Nu trebuie trecut cu vederea ca fi-
gura ~arpelui ii revine din vechime zeului revelatiei, de exemplu lui
Agathodaimon. Astfel, ~i Edem ca fecioara.-~arpe are 0 natura dubla
OfyvwJ.!os, OfawJ.!os), iar figura ei devine in alchimia medievala sim-
olullui Mercurius androgin.89
Sa ne amintim ca in imaginea 3 mercurius vulgi, ~i anume obi~nui-
illl argint viu, inconjoara sfera: aceasta inseamna ca sfera misterioasa
este invaluita sau voalata de 0 ratiune "vulgara", cruda. Analizanda in-
sa~i e de parere ca "animusul mascheaza adevarata personalitate". De
aceea nu gre~im dnd presupunem cii 0 conceptie despre lume banala,
~ HIPPOLYTOS, Elenchos, V, 26, 21 ~i 25, p. 129 ~i urm .. Aceasta poveste despre Adam,
Eva ~i ~arpele s-apastrat inca pana in Evu! Mediu.
Se pare ca pe baza unui joc de cuvinte IIpt(Xreos ~i replOreOt1l0E 1:eX retina (toa-
te creeaza). (Elene/lOs, V, 26, 33, p. 132)
Vezl imaginea [Melusinei] din Pandora (1588) in: Paracelsus als geistige Erscheimll1g
(Parace/sica, p. 99 ~i Gesammelte Werke XIII).

323
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

~i anume una a~a-numita biologidi, s-a illStapanit asupra simbolul


sexual ~i a realizat, dupa modelul cunoscut, 0 concretizare a acestuia.
o gre~eala scuzabila! 0 alta conceptie, mai corecta, este cu atat ill
subtila, incat lucrurile cele mai cunoscute ~i la indemfma sunt prefera-
te spre marea satisfaqie a propriei a~teptari "rezonabile" ~i in aplauze-
Ie contemporanilor, pentru a descoperi apoi fire~te ca am ramas bl,
cati, dici am ajuns acolo de unde plecasem in marea aventura. De ao
este clar care este scopul ~arpelui itifalic: de sus vine ceea ce e aeriar:.
intelectual, spiritual, de jos ceea ce e pasional, corporal, intunecat. ~a;-
pele se dezvolta ca simbol pneumatic90, ca un Mercurius spiritualis, dea
a cunoa~tere pe care analizanda insa~i 0 formuleaza dupa cum urmea-
za: eul cu a sa folosire arbitrara a sexualitatii sta sub 0 lege universaE..
De aceea in acest caz sexualitatea nu este 0 problema, dici ea este su
ordonata Ullui proces de transformare superior ~i continuta de dit~~
acesta, deci in nici un caz refulata, ci numai lipsita de obiect.
Doamna X a resimtit, cum mi-a comunicat mai tarziu, imaginea."
ca fiind cea mai grea, ca ~i cand ar reprczenta momentul crucial al rn-
tregului proces. Dupa parerea mea a avut dreptate, dici inlaturarea aGt:
de clara ~i nemiloasa a eului atat de iubit ~i atat de important nu es:f
deloc un lucru de nimic. Acel "a-se-Iasa" nu este degeaba conditio sir'
qua non a tuturor formelor de evolutie sufleteasca, fie di se nume~tf
meditatie, contemplatie, yoga sau exercitium spirituale. Dar, a~a cur;:
arata acest caz, paras ire a eului nu reprezinta un act de vointa ~i c.=-
aceea nu e un rezultat obtinut arbitrar, ci este a intamplare, 0 realiz.:.-
re a direi logidi intern a poate fi mu~amalizata doar prin autoamagire..
in acest caz ~i in acest moment a-se-putea-Iasa are 0 importanta ex-
trem de mare. Dar cum totul trece, poate sa apara alt moment in cart
eul parasit sa trebuiasdi sa fie pus in funqie. A-se-Iasa ii da incon~tier:;.-
tului ~ansa mare ~i necesara. Dar cum el consta din opozitii, este zi :j::.

noapte, luminos ~i intunecat, pozitiv ~i negativ, bun ~i rau ~i este c~


aceea ambivalent, se va ivi iara~i negre~it momentulin care omul, ca "
lov, trebuie sa pastreze fidellinia, pentru a nu fi aruncat de pe ~ine;,
anume atunci c'md valul este in reflux. Dar de pastrarea ei are grija n"-

90 in concordan\a cu concep\ia antica, ~i anume ca ~arpele ar fi "animalul spiritua..


(1tVeUIlCX1:IKW1:CHOV (wov), fiind de aceea ~i simbolul Nous-ului ~i al Mantuitoro-
lui.

324
Contribu\ii la empirismul proeesului de individua\ie

:nai 0 vointa con~tienta, adica eul. Aceasta este marea semnificatie de


:ielnlocuit a eului, dar care, ap cum arata clar cazul nostru, nu e mai
~utin relativa. Dar relativa este ~i 0 realizare superioara prin integrarea
:ilcon~tientului. Se adauga ceva luminos ~i ceva Intunecat, iar mai mul-
di lumina Inseamna mai multa noapte.9! De neoprit Insa este pulsiu-
::ea con~tiintei catre orizonturi mai largi, care trebuie sa extinda peri-
::netrul personalitatii, pentru ca acesta sa nu fie rupt.

Imaginea 5

Imaginea a luat na~tere, a~a cum a spus doamna X, ca 0 consecin-


~ naturala a imaginii 4. Sfera ~i ~arpele s-au separat. Ultimul se scu-
ronda ~i pare sa-~i fi pierdut caracteristica amenintatoare. Insa sfera
se dovedqte Intr-adevar a fi fecundata: ea nu numai ca s-a marit, dar
2. ~i Inflorit In culori vii.92 In miez a aparut 0 Impartire In patru.
_\ceasta nu provine dintr-o consideratie con~tienta, care ar fi fost la
:ndemana cuiva cu pregatire in biologie, caci Impaqirea in patru a
:,rocesului sau a simbolului central exista dintotdeauna, incepand cu
.:ei patru fii ai lui Horus sau cei patru serafimi ai lui Ezechiel sau cu
a~terea celor patru eoni din Metra (Uterus) insarcinata cu pneuma
:.n gnoza Barbelo, sau cu crucea care la BOHMEalcatuie~te fulgerul (=
--rpe)93, pana la tetrameria lui opus alchymicum ~i a partilor sale
;::omponente (elemente, calitati, grade etc.).94 Patrimea formeaza me-
:-eu 0 unitate; in cazul nostru este un cere verde in centru. Cele patru
~Iemente sunt nedifereniiate ~i formeaza fiecare un vartej, care apa-
~: Sa se compare eu aeeasta ee spune lOAN ALCRUCII despre "noaptea lntuneeata". In-
terpretarea sa psihologica este utila.
De aiei compara\ia alchimiea a mandalelor eu "rosarium" (gradina de trandafiri).
~3 in bud ism, "marii regi", !ocnpa!a (aparatorii lumii), formeaza cuaternitatea. Vezi Sa-
myutfa-Nikaya, I, p. 367.
" ... mystiea quasi distillatione, Deus aquam hane primordialem in quatuor partes ae
regiones separavit et distinxit" (intr-un fel de distilare mistiea Dumnezeu a separat
~i distins aeeasta apa primordiala In patm par\i ~i domenii) (SENDIVOGIUS,Episto!a
XIII In: Bib/. ehem. curiosa II, p. 496). La CHRISTIANOS(BERTHELOT,A!eh. Crees, VI,
ix, I, p. 393,~i x, I, p. 394),oul, ea ~i materia insa~i, consta din patm eomponente.
(Aeela~i luem ea eitat al unui XENOCRATES,i.e., VI, xv, 8, p. 414.)

325
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

rent e orientat ciHre stanga. Nu cred di ma ln~el considerand di c


probabil ca orientarea ditre stanga sa indice In general 0 mi~care c2.-
tre incon~tient, iar orientarea catre dreapta (In sensul acelor ceasQr-
nicului), dimpotriva, sa indice 0 mi~care ditre con~tiintii.9s Prin:z
este "sinister", ultima "dreapta", "corecta" ~i "lndreptatita". In Tibe:.
svastica orientata ditre stanga trece drept un semn al religiei Bar:
adidi al magiei negre. Stupas ~i Chortens trebuie de aceea sa fie cir-
cumambulati In sensul acelor ceasului. Vartejurile orientate ciitr::
stanga patrund In incon~tient, cele orientate ditre dreapta se elibe-
reaza de haosul incon~tient. In Tibet, svastica orientata ditre dreap-
ta semnifidi de aceea budismu1.96 (Vezi ~i fig. 4.)
Analizandei Iloastre procesul i-a pamt a fi In primul rand 0 dife-
rentiere a con~tiintei. Din bagajul cuno~tintelor ei psihologice, ea a in-
terpretat cele patm elemente ca fiind cele patm forme de orientare .L=
con~tiintei: a gandi, a simti, a senzatie ~i a intui ("a biinui"). Insa a ob-
servat di elementele sunt to ate egale, In timp ce funqiile nu sunt <l-
Dar atunci ce sunt cele patm, dacii nu sunt cele patm aspecte funqio-
nale ale con~tiintei? Ma Indoiesc ca cele patm au fost astfel interpretz-
te lndeajuns. Ele par sa fie mult mai mult, ~i aici se afla adevaratul mo-
tiv pentm care nu sunt diferite, ci identice: ele nu alcatuiesc la lncep~
patm funqii per definitionem diferite. Dar ele pot reprezenta posibili-
tatea aprioridi de aparitie a celor patru funqii. In aceasta imagine apz-
re cuaternitatea, ~i anume numaml patm arhetipal, care e capabil <if
multe semnificatii, a~a cum dovede~te istoria ~i cum am aratat In at
loc. Ea reprezinta con~tientizarea unui continut incon~tient, de ai-
aparitia ei frecventa In miturile cosmogonice. Nu vreau sa speculez c=
semnifidi mai exact faptul ca cele patm vartejuri aparent sunt oriel::-

95 In filosofia taoista, orienta rea catre dreapta are semnifica\ia de proces vital "ca:~
cade", respectiv spiritul este sub influen\a sufletului po feminin, care lncorpore2ri
yin-ul ~i are a natura pasionala. Desel11narea sa ca anima (WILHELM ~i JUNG, Das G!-
heinmis der Goldellen Elide, p. 105) este co recta in sens psihologic, de~i ea priv~e
doar un singur aspect. Po illmplete~te pe hUll, spiritul, In procesualitatea lumii ~ihi
reproducere. Orientaea cMre stanga sau inapoi semnifica "mi~carea in sus" a vi
(I.e., p. 106). Are lac a "eliberare de lucrurile exterioare", ~i astfel spiritul ca~tiga 5::-
prema\ia asupra animei. Aceasta concep\ie coincide CLI descoperirile mele, dar nu
In considerare ca cineva poate avea spiritulln afara, iar anima lnauntru!
96 COl11unicare verbala a lui Ril11potche din Bhutya Busty (Sikkim).

}26
Contribu(ii la empirismul proeesului de individua\ie

ate ciitre stanga, de~i impartirea in patru a mandalei reprezinta tocmai


o con~tientizare. Nu dispun in aceasta privinta de suficient material.
Culoarea albastra indica aerul = pneuma, iar orientarea catre stanga
indica 0 intarire a intluentei incon~tiente. Probabil aceasta trebuie in-
celeasa ca 0 compensatie pneumatica fata de culoarea ro~ie foarte ac-
centuata, care reprezinta afectivitatea.
Mandala insa~i are culori vii, ro~ii, dar cele patru vartejuri au 0 cu-
loare in principal rece, verzui-albastra, care pentru analizanda inseam-
aa "apa". Aceasta ar putea fi in legatura cu orientarea catre stanga, caci
2pa reprezinta un simbol preferat al incon~tientului.97 Verdele din cen-
au are semnificatia vietii in sens htonie. Este "benedicta viriditas" a al-
himi~tilor.
Problematic in aceasta imagine este faptul ca ~arpele negru se afla
in afara totalitatii simbolului cercului. EI ar trebui, pentru a reprezen-
-a intr-adevar totalitatea, sa fie continut in cere. Dar daca ne amintim
de semnificatia amintita mai sus, nefasta, a ~arpelui, atunci e de inte-
les ca preluarea ~arpelui in simbolul totalitatii psihice prezinta anumi-
-e dificultati. Daca banuiala no astra ca cele patru vartejuri sunt orien-
~te catre stanga se confirma, atunci s-ar dezviilui 0 anumita tendinta
titre adancuri ~i catre obscuritatea spiritului98, cu care ar putea fi asi-
milat ~arpele negru. EI reprezinta, ca ~i diavolul in teologia cre~tina,
mbra, ~i anume una care se intinde mult dincolo de elementul perso-
al ~i care de aceea poate fi asemanata cel mai bine cu un principiu, de
~'(emplu cel al raului.99 Umbra este cea care il scutura pe am ~i pe care
:impul nostru a trebuit sa 0 descopere intr-un mod cutremurator. Ran-
uirea acestei umbre in cosmosul nostru nu este 0 treaba u~oara. Fap-
:ul ca ii intoarcem spatele raului ~i astfel il putem evita apartine unei
:ungi serii de naivitati invechite. Este doar 0 politica a strutului, care
au impresioneaza deloc realitatea raului. Raul formeaza opozitia nece-
sara cu binele ~i far a el nici nu ar exista un bine. A~a ca acesta nu poa-
'7 Ca un fel de subc~"n\ialitate a spiritului, mai ales atunei dnd a devenit doetrina
"tare". AminLse aici ~i de euloarea verde-albastra la BbHME, care inseamna "liber-
tate",
Pentru natura dubla a spiritului (Mereurius duplex al alchimiei) d. Zur PhiillomeHo-
logie des Geistes im Miirchen (in aeest volum).
99 Cf. ~arpele de foe al lui Lucifer la BbHME.

327
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv

te fi scos din discutie. Ramanerea In afara a ~arpelui negru exprima r


zitia critica a raului In modul de a privi traditional. 100
Fundalul intregii imagini este luminos, In culori de pergame-
Amintesc aceasta circumstanta In mod special, pentru ca urmatoar>
imagini indica In aceasta privinta transformari caracteristice.

Imaginea 6

Fundalul acestei imagini este de un gri mohorat. Dar mandala 1..::-


sa~i are culori vii, ro~u deschis, verde ~i albastru. Numai acolo ut}";
voalul ro~u intra In miezul albastru-verde, ro~ul se Inchide pan a la
loarea sangelui, iar albastrul deschis devine un ultramarin Intune--
Oscilatiile lui Mercur, care lipseau In imaginea precedenta, apar
nou aici, ~i anume la gatul maciuliilor ro~ii (ca mai Inainte la gatul ~--
pelui negru). Ceea ce iese mai ales In evidenta este aparitia unei S\'
tici orientate catre dreapta ~i trebuie Iacuta observatia ca imaginile_
luat na~tere In 1928 ~i ca nu exista nici 0 legatura directa cu fantasc':-
Ie contemporane, care pe atunci erau necunoscute lumii. Svas~:-
aminte~te, datorita culorii ei verzi, de vegetal, dar in acela~i timp ea z.;-~
~i caracterul ondulatoriu al celor patru vartejuri din imagine a prer"'-
denta.
In aceasta mandala se face incercarea de a uni contrariile ro~u ~i.:..,-
bastru ~i afara, ~i inauntru. In acela~i timp, orientarea catre dreapta t:r=-
buie sa duca la 0 inaltare In lumina con~tiintei, probabil pentru ca fu::-
dalul a devenit vizibil sumbru. $arpele negru a disparut, dar ince~.
sa-~i imparta obscuritatea intregului fundal. Pentru aceasta ia na~te;-f'
in mandala 0 mi~care compensatorie in sus, catre lumina, aparent 01.::-
cercare de salvare a con~tiintei de intunecarea mediului Inconjuriito:
Imaginea e in legatura cu un vis, care a avut loc cu cateva zile inain:=
de realizarea imaginii. Doamna X a visat ea s-a intors din vaeanta ;...;
tara din nou in ora~. Spre surprinderea ei a deseoperit ea In mijlocu/ L--
rou/ui ei crqtea U/1 capac. Ea s-a gandit: "Copaeu/ aeesta poate indur.

100 Cf. in acest sens [J 13NG.1 Versllch zu eiller psyclwlogischen Deutullg des TI-illitiitsd.--
mn (paragr. 243 ~iurm.).

328
Contribu\ii la empirismul procesului de individua\ie

cu seoarta lui groasa, ea/dura dintr-o locuinta din ora~." ldeile legate de
capac au dus la semnificatia materna a acestuia. Copacul explica mo-
tivul plantei din mandala, iar cre~terea lui reprezinta cre~terea nivelu-
lui sau eliberarea con~tiintei produsa de intoarcerea spre dreapta. Din
acela~i motiv, copacul "filosofic" este un simbol al opusului alchimic,
care, dupa cum se ~tie, reprezinta tot un proces de individuatie.
In gnoza lui JUSTINUSintiUnim reprezentari asemanatoare: inge-
rul Baruch reprezinta pneuma lui Elohim, iar ingerul matern Naas, vi-
clenia intunecatei Edem. Dar ambii ingeri sunt, cum am amintit deja,
in acela~i timp ~i copaci: Baruch este arborele vietii, Naas al cunoa~-
terii. Despartirea ~i antagonismul celor doi corespunde epocii de
atunci (secol II-III d. Cr.). Dar ~i atunci era yorba de procesul de in-
dividuatie, a~a cum vedem la HIPPOLYTOS.I01Elohim i-a dat "profe-
tului" Hercule sarcina de a-I elibera pe "tata" (pneuma) din puterea
elor 12 ingeri riti. Acestea ar fi cele 12 munci ale sale. Astfel, mitullui
Hercule are intr-adevar carcateristicile unui proces de individuatie, ~i
anume trasaturile catre cele patru puncte cardinalel02, cei patru fii,
;;ubordonarea femininului (Omfala), care simbolizeaza
I incon~tientul,
si autosacrificarea ~i rena~terea realizate prin intermediul ve~mantu-
;ui Deianeirei.
"Scoarta groasa" a copacului inseamna un motiv al apararii, care
apare in mandala ca "formare a cojii" (vezi mai jos!). Acesta se expri-
ma in motivul aripilor negre de pasare, protectoare, care acopera con-
:.inutul mandalei. Prelungirile in forma de maciulii ale substantei pe-
riJerice ro~ii sunt simboluri falice, care descriu intruziunea afectivita-
ill in spatiul intern pneumatic. Ar trebui sa duca la 0 insufletire ~i im-
~ogatire a spiritului care umple interiorul. Acest "spirit" nu are desi-
gur nimic de-a face cu intelectul, ci mai degraba cu ceva care poate fi
cesemnat ca substanta spirituala (pneuma) sau - exprimat mo-
cern - ca "existenta spirituala". ldeea simbolica ce sta in spate este
_ceea~ica ~i conceptia dezvoltata in omiliile lui CLEMENSROMANUS,ca
-:veU\-LlX ~i aW\-LlX (spirit ~i corp) sunt unul in Dumnezeu.103 Mandala
~cte, de~i numai un simbol al sinelui ca to tali tate psihica, in acela~i

~I Elellchos, v, 26, 27 ~i urm.


2 Referitor la plimbare vezi Psychologie lmd Alchemie (paragr. 457).
'3 Realencyklopiidie fiir protestantische Theologie ulld Kirche IV, 173,60.

329
Arhetipurile ~i ineon~tientul eoleetiv

timp 0 imagine a lui Dumnezeu, 0 imago Dei, caci centrul, cercul ~i pa-
trimea sunt simboluri divine de mult cunoscute. Din nediferentierez
empirica dintre "sine" ~i "Dumnezeu" reiese in teosofia indiana iden-
titatea lui Purusha-Atman personal ~i suprapersonal. In literatura ede-
ziastica, precum ~i in cea alchimica, este deseori citata fraza: "Deus e--
sphaera infinita (sau circulus) cuius centrum est ubique, circumferen-
tia (vero) nusquam." (Dumnezeu este 0 sfed nesfar~ita (sau cerc), -
carei centru este peste tot, iar circumferinta nicaieri.)104 Aceasta reprc-
zentare se gase~te deja la PARMENIDE. Vreau sa redau versurile lui, pen-
tru ca ele se refera la acelea~i motive care stau la baza mandalei noas-
tre: "Ciici coroanele inguste105 au fost umplute cu foc neamestecat, ce
de dupa acestea cu intunericl06, dar intre acestea estse revarsa parti
focului. In mijlocul acestora este zeita 107,care conduce totul. Ciici pe
tot anima na~tere ~i imperechere, trimitand femeia barbatului spre im-
perechere ~i, invers, barbatul femeii." 108
Invatatul iezuit NICOLAUSCAUSSINUS109 observa urmatoarele: po:-
nind de la relatarea lui CLEMENSALEXAN DRINUS ca in anumite oem
in templele egiptene se foloseau roti, el comenteaza ca DEMOCRIT(&-
Abdera) l-ar numi pe Dumnezeu vouv tv TIupl a<pO:tportoeil
(mentem in igne orbicu/ari = spirit in foc circular). 1 continua: ,,1 ,..;-
zeaza ~i conceptia lui Parmenide, care 11 define~te pe Dumnezeu
104 BAUMGARTNER(Die Philosophie des Alanus de Insul!s, p. 118) explica acest en"-
prin liber Hermetis sau liber Trismegisti, Cod. Par. 6319~i Cod. Vatic. 3060.
105 2;'tCq>llvat = coronae, respectiv cojile sferei.
106 NUKt6~ = eu noapte.
107 tJ.atf.lwv ij TIllvm KU~EpVat ca un daem01zium feminin.
108 Dupa tradueerea lui DIELS, Die Fragmente der Vorsokratiker 1, pp. 161 ~i urm.
109 (Ad Clementis Alexandrini hieroglyphica observationes in: De symbolica Aegyptiori
sapiemia ete., pp. 128 ~i urm.) Stromateis, lib. V, C. viii, paragr. 45, 4 ~i urm.: "Dar
gramatieianul Dionysios Thrax spune in scrierea Asupra sel111lificafieiil1laginii
textual: Unii au reprezentat aqiunile nu doar prin cuvinte, ci ~i prin imagini. ..
de exemplu roata care se invarte, care e trasa de egipteni, ~i be\ele care au fast d;
celor care se roaga. Caci tracul Orpheus spune:
Ca nuielele sunt pe pamant lucrarile muritoare,
Nimic nu e determinat, se mi~ca In cere.
Totul imprejur - nu trebuie sa lntarzie intr-un ptllet,
Mai degraba fiecare are propriul curs, cu care a inceput."
110 Vezi DIELS, Vorsokratiker II, p. 29, 38: Novv TOV i1cov ev TIupl oq>atpoet
(AlT. 1,7,16).

330
Contributii ]a empirismul procesului de individua\ie

t<PaVllV, coronam (coroana), ca un cerc mentinut de caldura lumi-


'Jii.111 ~i Jamblichus a constat at foarte clar in cartea despre misterii ca
<:giptenii n reprezentau pe Dumnezeu, Domnullumii, ca ~ezand in 10-
:Us, 0 planta de apa, ale carei fmcte sunt, ca ~i petalele, rotunde1 12, prin
:are se indica mi~carea circulara a ratiunii (mentis), care se intoarce
:nereu in sine (1nsa~i)." De aici au luat na~tere ~i transformarile ~i re-
- tiile (circuitiones), care reprezinta 0 imitatie a mi~carilor cerului. Dar
.:erul era numit de stoici un "Dumnezeu rotund ~i circular" (rotundum
a volubilem Deum). La aceasta se refera ~i explicatia "mistica" (mysti-
:e = simbolica) din Psalmi 11,9: "In circuitu impii ambulant" (in cerc
erg cei rara Dumnezeu 113); cei rara Dumnezeu se afla mereu doar la
;eriferie, fara sa ajunga vreodata in centru, care este Dumnezeu.114
'reau sa amintesc aici doar in trecere motivul rotii in simbolistica
andalei. in alt loc am vorbit pe larg despre acesta. 115

Imaginea 7

in aceasta imagine s-a racut intr-adevar noapte, caci intreaga foaie


;e care se afla mandala este neagra. Toata lumina se concentreaza in
cera.Culorile ~i-au pierdut caracterulluminos, dar au ca~tigat in in-
:alsitate. lese in evidenia mai ales faptul ca negrul a patruns chiar pana
centru, astfel realizandu-se un lucru ce a fost temut, ~i anume ne-

Acest pasaj se refera la CICERO, De rzatura deorum, I, 12,28: ,,(Parmenide) coronae


similae efficit (o't<pavllv appellat) continente ardore lucis orbem, qui cingit cae-
lum, quem appellat deum; in qou neque figuram divinam neque sensum quisquam
suspicari potest." [,,(Parmenide) inventeaza ceva asemanator unei coroane (el a nu-
me~te stephane), un cere neintrerupt de lumina verde, care inconjoara cerul, pe care
il desemneaza ca Dumnezeu; in care nu se poate banui nici nici 0 figura divina, nici
vreo percep\ie."] Cu aceastii observa(ie ironicii, CICEROarata cii el apar\ine unui alt
timp, care s-a indepartat deja de imaginile originare.
Exista numeroase reprezentari ale copilului soarelui, care sta pe lotus (ERMAN, Die
Religion der Agypter, p. 62, ~i Harzdbook of Egyptiarz Religiorz, p. 26). Aceasta repre-
zentare se gasqte ~i pe numeroase geme gnostice. Lotusul este locul obi~nuit al zei-
lor in India.
Textu] originar (Biblia din Ziirich): "in cere pribegesc cei rara Dumnezeu."
~ CAUSSINUS,I.e., p. 129.
, Psychologie urzd Alchemie (paragr. 214 ~i urm.).

331
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiy

greala ~arpelui ~i intunericul inconjurator sunt asimilate in interio"


mandalei ~i sunt, in acela~i timp, a~a cum arata imaginea, compen--
printr-o lumina aurie care izvora~te din centru. Razele acesteia form
za 0 cruce cu bratele egale, care inlocuie~te svastica din imaginea PIT-
cedenta. Aceasta e reprezentata doar de patru carlige, care indica 0 ar=-
mita rotatie catre dreapta. 0 data cu atingerea negrului absolut ~i
prezenta lui in mijloc, se pare ca ~i mi~carea in sus, rotatia catre drea;-
ta, s-a sfar~it. Din acest motiv aripile lui Mercur au cunoscut 0 difera::-
tiere semnificativa, ceea ce probabil inseamna ca sfera are destula p::-
tere pentru a se mentine in plutire, adica pentru a nu se scufunda =
intunecarea completa. Razele aurii, care formeaza crucea, Ie leaga ii:;:-
preuna pe cele patru.116 rau na~tere 0 legatura ~i 0 intarire interne
o aparare impotriva efectelor distrugatoarel17, care sunt in legiitura
substanta neagra ce a patruns pan a in mijloc. Simbolul crucii (crux
are pentru noi mereu ~i conotatia chinului, astfel in cat nu gre~im can:.
presupunem ca atmosfera acestei imagini ar fi cea a unei suspensii
mult sau mai putin chinuitoare (aripi!) deasupra prapastiei intune ~-
te a singuriitatii interioare.
Am amintit mai sus reprezentarea lui BClHME,conform careia fu:--
gerul "face 0 cruce", iar aceasta cruce este pusa in legiitura cu cele pa-
tru elemente etc. Intr-adevar, JOHNDEE simbolizeaza elementele pri-
cruce a cu brate egale. U8 Aceasta, impreuna cu un cerc mic, este ~i ser.:-
nul pentru cupru, cuprum, de la Kypris == Afrodita, in timp ce Ven
este desemnata cu ~. In mod remarcabil, vechiul semn farmaceutic f
este acela~i pentru spiritus Tartari (v. tartarisatus == spirit al vinului tar-
tarizat), care, tradus literal, inseamna "spirit allumii subpamantene-
-$- este lapis haematites,piatra sangelui" (oxid de fier). Se pare deci ci
rezulta nu numai 0 cruce, care vine de sus, ca in cazullui BOHME~i 2-
mandalei noastre, ci ~i 0 cruce care vine de jos, adica - pentru a r"-

116 Aceasta interpretare mi-a fast confirmata ~i de tibetanul LINGDAMGOMTCHEN,abc-


tele de la Bhutia Busty: syastica este, a~a cum a spus el textual, ceea ce nu poate ;3
"spart, despar\it ~i stricat". De aceea ar putea insemna ~iceya de genul unei intari:c
interioare a mandalei.
117 Cf. un motiy de intarire asemaniitor in mandala din Amitayur-Dhyana Sutra [JUKG..
Zur Psychologie dstlicher Meditation (paragr. 917 ~i 930).
118 Monas hieroglyphica in: Theatr. chem. (1602) II, p. 220. DEE pune ~i cmcea in legi-
tura cu focul.

332
Contributii la empirismul procesului de individuatie

mane la comparatia lui BOHME - fulgerul poate veni ~i de jos din san-
ge, din doamna Venus sau din Tartar. Salnitrul neutru allui BOHME
este, cum am amintit deja, identic cu sarea in general, ~i aceasta este
desemnata printre altele cu semnul +. Pentru materia arcan, drept
care trecea sarea in alchimia secolelor XVI-XVII, nu putea exista un
semn mai bun. Sarea este, in obiceiurile biserice~ti ca ~i in cele alchi-
:nice, simbolul Sapientiei, pe de 0 parte, ~i pe de alta parte cel al per-
:ionalitatii deosebite, respectiv alese, Matei 5, 13: "Vos estis sal terrae"
Voi sunteti sarea pamantului).
Numeroasele linii ondulate ~i straturi din mandala no astra Ie in-
:eleg ca formarea cojii, adica drept aparare orientata in afara. Ele sunt
:ormatiuni protectoare, care urmaresc acela~i scop ca ~i intarirea in-
:erna. Cojile se afla in legiitura cu visul despre copacul din camera de
lucru, care are 0 "scoarta groasa". Formarea cojii apare ~i in mandale-
.e altor cazuri cu semnificatia unei intariri ~i ingro~ari catre exterior,
deci 0 adevarata formare a scoartei. Nu mi se pare imposibil ca acest
:enomen sa stea la baza acelor "cortices" (scoarte) sau "putamina"
coji) ale Cabalei. "Ap se va numi ceea ce se afla in afara Sfinteniei",
~ cei ~apte regi cazuti ~i cei patru achurajim.119 Din ace~tia iau na~-
:.ere klippoth sau cortices. Ca in alchimie, ace~tia sunt scoriae sau zgu-
:a, carora Ie revine caracterul de multitudine, ca ~i cel de moarte. In
;:nandala no astra, cojle semnifica delimitari ale unitatii interioare fata
':e negrul exterior cu puterile lui distrugatoare, care sunt personifica-
:e de prpe.120 Acela~i motiv este exprimat prin petalele florii de lotus

:19 Cei "septem Reges" se refera la eonii timpurii, la lumi "traite", cei patru achurajim
sunt a~a-numi\ii "posteriora Dei": "omnia ad Malchuth pertinent; Quae ita vocatur,
quia est postrema in Systemate Aziluth ... in imis Shechinae existere" (to\i apartin
lui Malchuth; care se nume~te a~a pentru cii.este ultima in sistemullui Aziluth ... ele
exista in adancurile Shechinei1 (Kabbala denudata I, p. 72). Patrimea lui achurajim
formeaza un quaternio masculin-feminin: "Patris nempe et Matris supernorum, nee
non Iisraelis Senis et Tebhunae" (I.e., p. 675). Senex este Aen-Soph sau Kether (I.e.,
p. 635), Tebhunah este Binah, intelligentia (I.e., p. 726). Cojile inseamna ~i spirite
impure.
:.:0 Vezi Kabbala derzudata I, pp. 675 ~iurm. "Cojile" (klippoth) reprezinta ~i raul. (Der
Sahar I, 137 ~i urm., ~i II, 34 b) Conform unei interpretari cre~tine din secolul al
XVII-lea, Adam Belial este corpullui Messia, "intregul corp (tatum corpus) sau o~-
tirea cojilor". (in acest sens Cariflteni II, 6, 15 ~i urm.) Aceasta s-a intamplat ca 0
consecin\a a caderii in pacat, iar straturiJe exterioare s-au infectat mai mult decM

333
Arhetipurile ~i incon~tientul calectiv

~i prin cajile de ceapa. Pet aleIe exterioare s-au uscat, s-au camp
~i s-au Intarit, dar protejeaza straturile mai moi, vii, interioare. In
sens trebuie inteleasa a~eza'rea In lotus a copilului Horus, a zeilor
dieni ~i a lui Buddha, a~a cum ~i HOLDERLINse folose~te de a
comparatie:

Filra destin, ea adormitul


Sugar, respira cere~tii;
Cast, ~inut in mugur modest,
rnflore~teetern spiritul. .. 121

In limbajul imagistic cre~tin Maria este floarea in care se as


Dumnezeu sau este trandafirul de la fereastra, In care troneaza rex &'
riae ~i judecatorullumii.
Intalnim implicit imaginea cojilor ~i la JACOB BOHME,caci coaja
terioara a sferei din mandala sa ce trebuie gandita tridimensional
este desemnata ca "vointa lui Lucifer", "prapastia etema, prapastia ;,.-
tunericului", "iadul diavolului" etc.l23 BOHMEspune despre aceas
Aurora: "Vezi, cand Lucifer a trezit cu o~tirile sale focul maniei in ::-
tura lui Dumnezeu, astfel Incat Dumnezeu s-a maniat In natura pe ~-
cifer, a dobandit na~terea exterioara in natura 0 alta calitate, foarte
ver~unata, crunta, rece, Incinsa, amara ~i acra. Spiritul clocotitor,
mai Inainte in natura era moale, in na~terea sa exterioara a deve-
considerabil ~i Inspaimantator, care acum se nume~te vant sau eleme--
tul aer."124 In acest fel iau na~tere cele patru elemente, iar paman
mai ales prin contractare ~i uscare.

cele interioare. Anima Christi se lupta ~i in cele din urma distruge cojile, care se::::-
nifid materia. La Adam Belial face trimitere textul din Provo 6, 12: "homo ap
vir inutilis graditur ore perverso" ("un om de nimic, un om fara leac este eel
are neadevarulin gura"). (Adumbratio Kabbalae christianae, IX, 2, p. 56.)
121 Gesammelte Werke II (Gedichte: "Hyperions Schicksalslied", p. 160).
122 BOHME spune despre "via\a spiritual a ~i naturala": "lmpreuna ele sunt camp
eu 0 roata sferid rotunda, care merge pe toate par\i1e, a~a cum indica roata lui ~
chiel." (VcJ1llirdisc/letl IInd himmlischen Mysterium, 5,2, p. 326)
123 Cap. 17,6. p. 222. Aici ma refer la reproducerea mandalelor in vechea edi\ie en'--
za a Viertzig Fragel1 din 1647 (XL. Questio11SConcerning the SOllie, fig. p. 32).
124 Cap. XVII, 6, p. 222.

334
Contribu\ii la empirismul procesului de individua\ie

Putem banui aici influente cabalistice, de~i BOHMEnu ~tia mult mai
illUlt despre "Cabala" de cat PARACELSUS. El intelegea prin aceasta 0
;pecies a magiei.125 Cele patru elemente corespund aici celor patru
churajim.126 Este yorba despre un fel de a doua patrime, care rezulta
din cuaternitatea interioara, pneumatica, dar este natura fizica. Chiar
si alchimia se refera la achurajim. Astfel, MENNESspune 127:,,~i de~i nu-
;nele sfant allui Dumnezeu indica tetragrammaton-ul sau cele patru
litere, se gasesc in eI, a~a cum se vede, numai trei litere. Litera he se ga-
5e~te de doua ori, caci [cele doua he] sunt acelea~i, [~i anume] aer ~i
lpa, ceea ce inseamna Fiul; pamantul: Tata!, focul: Sfantul Spirit. Ast-
;"el,cele patru litere ale numelui lui Dumnezeu desemneaza vizibil Trei-
mea cea sfanta ~i materia, care e prezenta de asemenea in mod triplu
rriplex)128 ... [~i] care este numita ~i umbra aceluia~i [~i anume a lui
Dumnezeu] ~i este numita de catre MoiseI29 partea posterioara a lui
Dumnezeu (Dei posteriora), ~i care (posteriora) pare sa fie Ncuta din
e:a[materie]".I30Acest enunt confirma perspectiva lui BOHME.
~5 Quaestiones theosophicae, 3, 34,p. 12.
:=6 Aurora, XVII, 7, p. 222,amintqte de cele ,,~apte spirite", care "s-au aprins in na~te-
rea lor exterioara". Ele sunt spiritele lui Dumnezeu, "spirite-sursa" ale naturii eter-
ne ~i temporale. Ele corespund celor ~apte planete ~i formeaza "roata centri" (De sig-
natura rerum, IX, 8 ~i urm., p. 88).Cele ~apte spirite sunt cele ~apte calita\i aminti-
te mai sus, care provin toate de la 0 mama. Aceasta este "un izvor dublu, rau ~i bun
in toate lucrurile" (Aurora, II, 2, p. 72).Or ice mi~care provine din aceasta opozi\ie.
~i "zei\a" lui PARMENIDE~i Edem din doua par\i din gnoza lui JUSTIN.
GUILIELMUSMENNENs (1525-1608), un Inva\at alchimist flamand, a scris 0 carte:
Aurei velleris, sive sacrae pllilosophille, naturae et artis admirabiliumlibri tres, tipari-
ta In: Theatr. clum. (1622)V, pp. 272~i urm.
:::S "Ut itaque Deus est trinus et unus, sic etiam materia, ex qua cuncta creavit, triplex
este et una" (I.c., p. 335).Acesta este corespondentul alchimic pentru triad a funqi-
ilor con~tienta ~i incon~tienta_ din psihologie. (Zur Phanomenologie des Geistes im
Marclzen, cap. VIII al acestui volum.)
:':9 MENNENSpare sa nu se refere aici direct la Kabbala, ci la un text atribuit lui Moise,
pe care nu am reu~it sa-l demonstrez. in nici un eaz nu exista 0 referire la textul gre-
cesc desemnat de BERTHELOTca "Chimie de Moise" (Aleh. grecs, IV, xxii). Moise este
amintit ici ~i colo in vechea literatura, iar LENGLET-DuFRESNOY(Histoire de IIIphi-
losophie hermetique Ill, p. 22) prezinta sub numarul 26 un manuscris al Biblioteeii
din Viena, cu titlul Moysis prophetlle ct legislatoris Hebraeorum secretum clzi111iwm
(Ouvrage suppose) .
.:;0 L.e., 1,10,pp. 334~i urm.

335
Arhetipurile ~i ineon~tientul eoleetiv

Cele patru vartejuri origin are s-au dizolvat in intregime in paur-


tul ondulat (linii ondulate!) din interior. Astfel iau na~tere patru oe:r-
tre aurii, indicate deja in desenul anterior, care stralucesc in culo
curcubeului. Sunt culorile ochiului paunului, care, ca ~i cauda pavo
joaca un mare rol in alchimie.131 Acest aspect colorat reprezinta'
opus un stadiu intermediar care preceda rezultatul definitiv. JACO
BOHME spune: "... 0 iubire-dorinta sau 0 frumusete a culorilor." in~
birea-dorinta ,,i~i au originea toate culorile"J32. Chiar ~i din mande.
noastra izvorasc culorile vii ale stratului ro~u, care semnifidi afect:r.";-
tatea. Despre "viata naturii" ~i a "spiritului" unite in "roata sferei" (,-,
mai sus) BOHME spune: ,,~i ne este cunoscuta noua 0 prezenta eter::;
a naturii, asemanatoare apei ~i focului care stau cumva unul in al
amestecateapoi exista 0 culoare albastra luminoasa, asem ana to are
gerului focului, care apoi are 0 forma, ca un rubin 133cu cristale am
tecate intr-o singura fiinta, sau ca galben, ro~u, albastru amestecate .
131 Caurla pavol1is este identificata de HENRICUSKHUNRATH eu irisul, "nuncia Dei". G=,.
RARDUSDORNEus (De trnl1smutatiol1e metal/orum in: Theatr. chem. 1602, I, p. S'h
explica astfel: "Haec est avis noetu volans absque alis, quam caeli ros primus co
nuata decoctione, sursum atque deorsum ascensione descensioneque in caput co.
convertit, ae tandem in eaudam pavon is, et postea eandidissimas et olorinas pllIlBl5
ac postremo summam rubedinem acquirit, indicium ignae suae naturae" (Ace=
este pasarea care noaptea zboara fara aripi, pe care prima roua a cerului 0 transfu.-
ma in corb prin constanta coborare ~i urcare, ~i apoi in coada de paun, ~i astfel Gc"-
tine aripi de lebada ~i in cele din urma devine ro~u aprins, un semn al naturii ei ~
foe). La BASILIDES(HIPPOLYTOS,Elel1chos, X, ]4, I, p. 274) ochiul de paun este s'
nonim eu sperma mUI1r1i,eu K6KKO~ at VaTIEw~. El contine in sine 1:~V 1:W
xpWlla1:WV TIAlllluv, bel~ugul eulorilor, ~i anume 365. Din oehii de paun se reali-
zeaza culoarea aurie, a~a cum reIateaza Kyranizii (DELATTE, Textes latins et vi=
fral1rais re/atifs aux Cyra11 irles,XCIII, p. ]71). Lumina lui Mohamed are forma un::::
paun, iar din sudoarea aeestuia au fost facuti ingerii. (Vezi APTOWITZER,Arabism-
Jiirlische Sch;;pfungstheoriel1, pp. 209 ~i233.)
132 De sigl1aturn rerum, XIV; 10 ~i urm., p. 176.
133 Carbunculus este un sinonim allui lapis. "Rex ... clarus ut carbuneulus" [Regele ..
stralueitor ea un granat} (Citat din LILIUS, 0 sursa veehe in Rosarium philosoplw-
rum in: Art. aurif II, p. 329). "Radius ... in terris, qui lueet in tenebris instal' earbun-
cuJi in se collectus" (0 raza in pamant, care lumineaza in intuneric la fel ca un gra,-
nat). (Din reprezentarea teoriei lui THOMASD'AQUINO la MICHAELMAIER, SymlJo-.
la aurCile mensae, VIII, p. 377.) "Inveni quendam lapidem rubeum, clarissimum, dia-
phanum et lucidum, et in eo conspexi omnes formas elementorum, et etiam eOIlllL
contrarietates" (Am gasit 0 anumita piatra ro~ie, foarte clara, transparenta ~i lumi-

336
Contributii la empirismul procesului de individuatie

""paintunecata, caci ca albastru se afla in verde, caci fiecare are straJu-


cirea proprie ~i straluce~te, ~i apa curma focul ei, eaci nu exista niei 0
.::lstrugere, ei 0 fiinta eterna in doua misterii, ~i totu~i diferenta celor
.joua principii ca doua vieti." Fenomenul colorat i~i datoreaza existen-
"imaginatiei in marele mister, caci 0 viata esentiala minunata se na~-
" pe sine". 134
Se vede de aiei eu toata claritatea dorita ca BOHME s-a preocupat de
!cela~i fenomen psihic ca ~i doamna X - ~i de multe altele. BOHME a
at ideea de tetramerie ~i de cauda pavonis din alchimie135, dar ca ~i
lceasta, el are la baza 0 experienta care este din nou dezvaluita de psi-
,ologia moderna. Nu numai produsele imaginatiei active, ci ~i visele
nt cele care produc acelea~i dezordini cu 0 spontaneitate de neinflu-
tat. Un bun exemplu este urmiitorul vis: 0 pacienta viseaza ca se afla
tr-o sala. In ea se gase~te a masii cu trei scaune. Un biirbat necunoscut,
:.Jrestii ltmga ea, fi spune sa se a~eze. In acest scop, visiHoarea f~i aduce
-:n departare un al patrulea seaun. Ea e a~ezatii acum la masii ~i riisfo-
e a carte, In care sunt desenate zaruri albastre ~i ro~ii, fntr-un fel de
'C. Brusc f~i da seama ca mai are de fndeplinit a obligatie. Pariise~teca-
era ~i merge fntr-o casa galbenii. Ploua cu giileata, iar ea se adaposte~-
-. sub un dafin verde.
Masa, cele trei scaune, invitatia de a se a~eza, scaunul care mai tre-
-:lie adus, pentru a fi patru, zaruril