Motorul electric asincron

Maina asincron este cel mai des folosit n acionrile industriale n regim de
funcionare ca motor datorit simplitii construciei i fiabilitii mari n exploatare.
Prima variant constructiv de main asincron este atribuit lui Galileo Ferraris care
a realizat n anul 1885 un motor asincron bifazat cu rotorul din cupru masiv. n anul
1890 Dolivo Dobrowolski realizeaz primele motoare asincrone, capabile s fie
folosite n acionri industriale i a cror construcie, n principiu, este asemntoare
cu a motoarelor fabricate n prezent.. n anul 1902 se descoper principiul de
funcionare al motorului liniar, dar primele cercetri mai importante n realizarea lui
au loc dup 1960.
n ceea ce privete construirea mainilor electrice, pn la al doilea rzboi
mondial exista n ara noastr un singur centru, la Reia. Acum se produc maini electrice n
mai multe orae ale rii, dup cum urmeaz:
Electroputere S.A. Craiova produce transformatoare de puteri foarte mari 10-400
MVA, motoare asincrone de puteri de la 200 kW la 1.600 kW, motoare sincrone,
maini de curent continuu pentru traciune electric, transformatoare de msur pentru
curent i tensiune, de diverse tipuri i forme constructive;
Uzina de Maini Electrice Bucureti (S.C. U.M.E.B. S.A.) produce maini sincrone de
puteri ntre 25 kVA i 1.200 kVA, generatoare sincrone de frecven medie (8 kHz),
convertizoare de sudur de curent continuu, motoare asincrone cu rotor n colivie de
puteri 50- 160 kW, motoare asincrone cu rotor bobinat pentru acionarea macaralelor,
etc.;
Intreprinderea Electromotor Timioara (S.C. Electromotor S.A.) produce motoare
asincrone cu inele sau colivie, de puteri ntre 10- 30 kW, servomotoare de curent
continuu;
Intreprinderea Electroprecizia Scele (S.C. Electroprecizia S.A.) produce motoare
asincrone de puteri pn la 13 kW, echipament pentru autovehicule;
ntreprinderea de Motoare Electrice Piteti (S.C. I.M.E.P. S.A.) produce motoare
electrice universale i motoare asincrone de puteri mici, n serie mare.
Motorul electric asincron este o masina electrica simpla,robusta,usor de
manipulat,ieftina,avand un randament bun si un cuplu de pornire ridicat.El este caracterizat
printr-o viteza de functionare care variaza cu sarcina (la frecventa constanta a curentului de
alimentare).Ca orice masina electrica,motorul asincron este reversibil,adica,daca este antrenat
de un alt motor primar la viteze suprasincrone,el functioneaza ca generator electric,iar daca i
se caleaza rotorul el functioneaza ca transformator static(regulator de inductie),folosit la
reglarea tensiunii retelelor.
Cand transformatorul asincron functioneaza in gol,el absoarbe un current aproape
in intregime reactive(pemtru magnetizarea circuitului sau magnetic).Pentru pierderile in fier si
in infasurari,mecanica si de ventilatie,el absoarbe un curent activ relativ redus.In aceasta
situatie,factorul sau de putere este foarte mic la mersul in gol,deci un dezavantaj.
Motoarele electrice asincrone sunt de mai multe tipuri:
cu rotorul bobinat(si inele colectoare);
cu rotorul in scurtcircuit;
cu rotorul in bare inalte;
cu rotorul de tip Dolivo-Dobrovolski(dubla colivie).
Cele mai uitilizate sunt primele doua tipuri de motoare asincrone.
 Reglajul vitezei motoarelor asincrone se poate face prin:
rezistoare introduce in circuitul rotoric (reglaj viteza in sarcina);
variatia tensiunii aplicate ( prin autotransformator sau transformator);
variatia frecventei;
variatia numarului de poli (permite 2-3 trepte de viteza).

Motorul asincron trifazat este cel mai folosit motor electric in actionarile electrice
de puteri medii si mari. Statorul motorului de inductie este format din armatura feromagnetica
statorica pe care este plasata infasurarea trifazata statorica necesara producerii campului
magnetic invartitor. Rotorul este format din armatura feromagnetica rotorica in care este
plasata infasurarea rotorica. Dupa tipul infasurarii rotorice, rotoarele pot fi de tipul:

rotor in colivie de veverita (in scurtcircuit) - infasurarea rotorica este realizata din bare
de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de doua inele transversale.

rotor bobinat - capetele infasurarii trifazate plasate in rotor sunt conectate prin
interiorul axului la 3 inele. Accesul la inele dinspre cutia cu borne se face prin intermediul
a 3 perii.

Prin intermediul inductiei electromagnetice campul magnetic invartitor va induce in

infasurarea rotorica o tensiune. Aceasta tensiune creeaza un curent electric prin infasurare si
asupra acestei infasurari actioneaza o forta electromagnetica ce pune rotorul in miscare in
sensul campului magnetic invartitor. Motorul se numeste asincron pentru ca turatia rotorului
este intotdeauna mai mica decat turatia campului magnetic invartitor, denumita si turatie de
sincronism. Daca turatia rotorului ar fi egala cu turatia de sincronism atunci nu ar mai avea
loc fenomenul de inductie electromagnetica, nu s-ar mai induce curenti in rotor si motorul nu
ar mai dezvolta cuplu.

Turatia motorului se calculeaza in functie alunecarea rotorului fata de turatia de

sincronism, care este cunoscuta, fiind determinata de sistemul trifazat de curenti.
 Alunecarea este egala cu: , unde:

n1 este turatia de sincronism si

n2 este turatia rotorului.
, unde:

f este frecventa tensiunii de alimentare si

p este numarul de perechi de poli ai infasurarii statorice.

Turatia masinii, in functie de turatia campului magnetic invartitor si in functie de

alunecare este: .

Motorul asincron cu rotor bobinat, a crui schem de principiu este dat n figura 5.4, are att
statorul ct i rotorul prevzut cu cte o nfurare polifazat, n mod obinuit nfurare
trifazat. Condiia obligatorie pentru realizarea conversiei electromecanice a energiei este
egalitatea numrului de poli la cele dou nfurri. Accesul la rotor se face prin intermediul
inelelor de contact confecionate din bronz, la care sunt legate capetele nfurrii pe care
calc trei perii din grafit i la care se leag un reostat de pornire ce urmeaz s fie
scurtcircuitat cnd rotorul ajunge la viteza de regim. n figura 5.5 sunt prezentate dou
seciuni longitudinale n motoare asincrone cu rotorul n scurtcircuit (a) i rotorul bobinat (b).
Elementele comune pentru cele dou seciuni au fost numerotate cu aceleai numere.
Principalele pri componente din cele dou seciuni sunt:
- 1 ax;
- 2 scuturi cu lagre;
- 3 nfurarea statorului;
- 4 carcasa;
- 5 miezul feromagnetic al statorului;
- 6 inel de ridicare;
- 7 miezul feromagnetic;
- 8 nfurarea rotoric;
- 9 perii;
- 10 inele.
 n afara elementelor constructive principale, maina asincron are, funcie de
destinaie, de sistemul de rcire, de tipul i forma constructiv, de putere i tensiune, o serie
de elemente constructive i accesorii necesare unei bune funcionri. Chiar n cele dou figuri
se pot observa canale de ventilaie radiale (statorul i rotorul au circuitul feromagnetic realizat
din pachete de tole) i axiale precum i ansamblul plcilor de borne. Sistemul de ventilaie
este n strns legtur cu tipul de protecie al motorului iar soluia adoptat este impus n
primul rnd de puterea motorului. Sistemul de ventilaie axial, inclus n tipul de ventilaie
interioar, se aplic la motoare asincrone cu puteri de cteva sute de kW i este prezentat
schematic n figura 5.6. Principalele pri componente sunt:
- 1 ax;
- 2 lagr;
- 3 scut;
- 4 - orificiu de evacuare a aerului;
- 5 - miez stator;
- 6 - nfurare stator;
- 7 colivie rotor;
- 8 - inele de scurtcircuitare;
- 9 - fereastr de admisie;
- 10 - fereastr de evacuare.

Aerul intr prin partea opus acionrii i se ramific pe trei ci: canale stator, ntrefier,
canale rotor. La puteri mari se folosesc i schimbtoare de cldur.