KARL MARX
CONTRIBUTII
LA CRITICA
ECONOMIEI POLITICE
Sku EDITURA DE STAT PENTRU LITERATURA POLITICAPREFATA*
Consider sistemul economiei burgheze in ordinea urma-
toare: capital, proprietate funciard, munca — salariatd :
stat, comert exterior, piafé mondiald. in primele trei ru-
brici cercetez conditiile economice de existenta ale celor
trei clase mari in care se imparte societatea burgheza mo-
derna; legdtura dintre celelalte trei rubrici sare in ochi.
Sectiunea intii a primei carti, care trateaza despre capi-
tal, consta din urmatoarele capitole: 1) maria; 2) banii
sau circulatia simpla; 3) capitalul in genere. Primele
doua capitole alcdtuiesc continutul fascicolei de fata. In-
tregul material se afld in fata mea sub forma unor mono-
grafii, scrise la intervale mari pentru propria mea lamu-
rire si nu pentru tipar. Prelucrarea lor intr-un tot sistema-
tizat, potrivit planului ardtat, va depinde de imprejurar!
exterioare.
Las la o parte o introducere generald pe care o schi-
tasem**, deoarece, gindindu-ma mai bine, mi se pare ca
orice anticipare a unor rezultate, care trebuie abia sa fie
dovedite, mai curind ar incurca, iar cititorul care, in gene-
ral, este dispus s4 m4 urmareasca trebuie sa se hotarasca a
se ridica de la particular la general. In schimb mi se par
nimerite aici citeva indicafii cu privire la felul cum au de-
curs propriile mele studii politico-economice.
* Prima editie a lucrarii lui Karl Marx ,,Contributii la critica eco-
nomiei potitice* a aparut la Berlin in 1859. — Nota Red.
*k Vezi volumul de fafa, pag. 205—239, — Nola Trad.Studiul meu de spectatitate a lost dreptul, da;
ocupa el decit ca lisciplina secundara p
t cu el decit ca o 1 =
ofie si istorie. In 1842-1843, in calitate de
Zz storie. 84
1 Man
84 filo
red
»Rheinische Zeitung *, m-am aflat Pentru intiig
situatia delicata de a trebui sé ma pronunt Si eu
unor asa-numite interese materiale. Dezbaterile dietei re.
nane cu privire la furturile de lemne si la parcelareg pro.
prietatii funciare, polemica oficial pe care d-I von Scha.
per — pe atunci prim-presedinte al Provinciei Tenane —
o pornise cu ,,Rheinische Zeitung“ in chestiunea Situatiej
{aranilor de pe Valea Moselei si, in sfirsit, dezbaterile in
jurul liberului-schimb si protectionismului vamal imi dj-
dura pentru prima data ocazia sd ma ocup cu chestiuni
economice. Pe de alta parte, pe vremea aceea, cind buna-
vointa de ,,a merge inainte“ depasea adeseori competinta.
in coloanele gazetei ,,Rheinische Zeitung“ se facea auzit
un ecou al socialismului si comunismului francez, cu o
slaba coloratura filozofica. M-am pronuntat impotriva aces-
tui diletantism, insa am Tecunoscut in acelasi timp, fara
ocol, intr-o controvers4 avuta cu ,,Allgemeine Augsburger
Zeitung“ **, c& studiile mele de pind atunci nu-mi inga-
duiau s& emit vreo Parere asupra continutului insusi al cu-
rentelor franceze. Ba chiar am profitat bucuros de iluzia gi-
fantilor lui ,,Rheinische Zeitung“, care credeau ca printr-o
atitudine mai moderat4 g Sazetei vor putea si facd s& fie
fetrasd sentinfa de moarte Pronuntata impotriva ei, pentri:
a Parsi scena Publica si a ma retrage in cabinetul meu de
Studii.
~~ Prima lucrare intreprinsd pentru a spulbera indoielile
fare ma-asaltau g fost revizuirea criticd a filozofiei hege- |
actor |
Sara in
asupra
;
it “Rheinische Zeitunga eB ii is
o g" (,,Gazeta Renan: — cotidian radicai
marie iges'aia In iS hiss oe la 15 aipyalie ibm ‘
y ost redactoru’ acesteia. — Nota Red. . bs
angi $6 teferd Ia atticolal sire nismul: g