Scribd Logo
Carica

Benvenuto in Scribd!

  • Anatomia Omului Vol 2 Splanhnologia V Papilian

    Caricato da

    Oana Herea
    9K visualizzazioni372 pagine
    Anatomia Omului

    Titolo originale

    134458147 Anatomia Omului Vol 2 Splanhnologia v Papilian

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Formati disponibili

    PDF o leggi online da Scribd

    Hai trovato utile questo documento?

    Questo contenuto è inappropriato?

    Segnala questo documento
    Anatomia Omului

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Scarica in formato PDF o leggi online su Scribd
    Segnala contenuti inappropriati
    9K visualizzazioni372 pagine

    Anatomia Omului Vol 2 Splanhnologia V Papilian

    Caricato da

    Oana Herea
    Anatomia Omului

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Scarica in formato PDF o leggi online su Scribd
    Segnala contenuti inappropriati
    di 372
    VICTOR PAPILIAN ANATOMIA OMULUI Volumul If SPLANHNOLOGIA Editia a X-a revizuita de Prof. Dr. lon ALBU Membru Emerit al Academiei de Stiinte Medicale in colaborare cu| Prof. Dr. Alexandru VAIDA ANATOMIA OMULUI- Vol. II: Splanhnologia ‘Victor Papilian Copyright © 1993, 1998, 2001 Editura BIC ALL ANATOMIA OMULUL Volumul 1: Aparatul locomotor Volumul Ti: Splabnologia Volumul IH: Angiologia, Sistemul nervos, Organele de simt Autorii volumului IE Prof. Dr. lon Albu [Prof Dr. Alexandru Vaida| Toate drepturile rezervate Editurii BIC ALL, Nici o parte din acest volum nu poate fi copiati fra permisiunea serisi a Editurii BIC ALL, Drepturile de distribujie in straindtate aparjin in exclusivitate edituri All rights reserved, ‘The distribution of this book outside Romania, without the written permission of BIC ALL , is strictly prohibited, Copyright © 1993, 1998, 2001 by BIC ALL. Nationale PAPILIAN, VICTOR Anatomia omului / Victor Papilian, Ton Albu Bucuresti: BIC ALL, 2001 2 vol.; 29,7 em. (ALL Medicall) ISBN 973-571-368-3 Vol. 2: Splanhnologia - 2001; 376 p. ISBN 973-571-324-1 L Albu, Ton, jou Fuitura BIC ALL: Ba Timisoara nr. 58, sector 6, cod 76548 - Bucuresti Tel: 4022600 Fax: 40226 10 Departamentul distributie: Te: 402.26 20 Comenzi la comenzi@all.ro URL: hittp://wwwall.0 Redactor: dr. Bianca Vasilescu Coperta: —_Stelian Stanciu Tipiait ls INFOPRESS S.A. Odorheiv Secuese } Prefata la editia a V-a Inieresul si bundvointa cu care publicul medical y studenti au primit edigia a V-aa vohumulul I Aparatul locomotor) al Manuaduui dle Anatomie al prof, Papua, ne-au intdritconvingerea cf reeditareaintegrald a acestel lucrari este util $i necesaré, Anatomia a fost $1 va riméne una din disciplinele de bazé ale invdtdonéntului medical ! Baia a Vo volumui a -ea-Splanhnologi-repreindoprelucrare integrals profund a eel precedente, api {mn 1946 si demult epuizaté. Za rdspunde unel vechi si stirutoare dovinge a prof Pasian, pe care insd mu a mal ajuns sto realizeze. Acest volum apare acum, ca un pios omagiu pe care elevul il aduce memoriei Maestrului venerat si iubit, la implinirea 4 20 de ani de la disparitia sa, Viscerele constitute una din cele mai importante parti ale Anatomiei, Departe de a servi numa chirurgiei, notiunile de morfologie 4 viscerelor slujesc in malsurd cel pujin egala unui numer mare de discipline clinice. Progresele importante realizate de gttinfele biologice in general, de stinjele medicale in special, au infuenfatn mod evident st evolusia contemporand a stitnfelor morfologice. Dintre noile canostinfe morfologice $i functionale, o bund parte se refer tocmal la organele interne gi ele nu putea si fe omise dintr-un manual actual'de anatomie. Pentru acest motiv, unele capitole (ca de exemplu: aparatul dento-maxilar; segmentele bronkopulmonare, hepatice, renale; prostata, mamelele, perineu!; glandele endocrine; peritoneul) au fost in intregime elaborate din now, Celetalte capitole au fost fundamental prelucrate, Jn restructurarea materialului acestui volum, am dat o importanfé deasebitd considerentelor functionale si topografice, atét de necesare vitorilor medici, Din acest motiv, toate datele privitoare la structura organelor au fost scrise din nou, in spritul unei morfologit functionale si cu 0 permanent referire la fincfunile al ctiror suport il formeaza structurile anatoinice descrise. Aceste date vii sa inlocuiasca “Considerafiunile fianctionale” ale precedentei edit. Nofunile de histologie au fost reduse cat ‘mat mult, doar fa atat cat este necesar pentru a face legatura cu aceasta disiplind morjologica inrudita, Adesea a fost necesard ‘precizarea $i completarea datelor privind vaseularizasia st inervatia organelor interne. {n spirit unei anatomni sinetice, topografice, am cdutat sd relevéim datele privind raporturile organelor, cdile de acces asupra lor, protectiile lor la suprafata corpului, nosiunile de anatomie radiologica s.a. Aplicatite practice, clinice, au fost ardtate in permanen{a, ele decurgénd in mod logic 5 natural din expunerea datelor anatomice. $n prezenta edifie se regasesc capitolele de Anatomie aplicaia,atdt de utile side airdigitoare pentru tandrul student. Continutul lor «fost reftcut gt adus la curent cu stadiul actual al stlinfelor medicale. In felul acesta sperdim cit Anatomia cladeste o temeinicd temelie, pe care Ficiologia, Patologia si Clinica pot ridica mai departe dificil complex al Medicinit Casi in primul volum, am utilizat si fa Splanhne in mod conseevent si integral Nomenclatura Anatomicit de la Paris (PN.A.). Introducerea acestetterminologit a implicatserioase dificultdt. Depart de aio simpldt nlocuire a nei nomenclaturtraditionale cu cea international, a waui termen traditional cu cel international, operatiunea este mult mai complex. Uneori termenit tradifionali mu corespund cu cei international, alteori semmificatia lor este diferitd, ceea ce a dus frecvent la nevoia restructurdrii Insdi a prezentarit materiel noastre. Pentru o adaptare edt mai potrivitd a fermenilorfatini gi elini la spiritul limit roméne, a {est nevoie sd facem apel la spectalisul de limb romandi modernd, 1a etimolog, pentru a gas formularea cea mai adecvats ‘Aducem mulpunirile noastre D-lu prof univ. Rosaitus Tuooeay penire ajutorul competent pe caren a dat la aceasta operatiune In felul acesta, doringa exprimata inci din 1928 de prof Pspiisn privind introducerea Nomenclaturii Anatomice Iniernationale in limbajul medical roménese, I gasesterealizarea abia azi..Dacd atunci inifativa sa arf aptru cao tentative fort, artificial, asidel aceasté actiune rdspunde dorintei si nevoil unanime a medicilor si specialistilor nos. Desi att de profuund preluerat, tousi manuatul isi menfine caracterul initial, imprimat de creatorul sau. Credincios gandirit projesorulut Papilian, am edutat sa pastram stilul sdu clay, simply, lapidan, fara florituri inutile ss realiziim o fuerare moderna, care si corespundat cét mat bine nevotlor actuate ale studengilor st ale medicitor fn acest sens, ca gi la primul volun, am modifica formatul volumulut si tntreaga tehnoredactare. Sperdim ca prin aceasta lucrarea sd cdstige th accesibiltate. Inmanual textul este tiprit cu doud febwi de caractere.Textul imprimat cu caractere obiguite reprezintd notiunilefundamentale, care trebuiesc cunoscute $1 retinute cat mai complet. Partie scrise cu caractere mici (petit) cuprind nofiuni ce trebuiesc doar consultate yi mu resinute integral. Cunoscind importanta pe care 0 areo bund iconografie pentru o carte de Anatomie, am procedatlarefacerea tuturor ilustratilon Toate fgurile au fost desenate cu multa grid. O parie din ele au fost refticute dupa Ravasn-Korsc, Sosorts, Tesrut-Leanuer, TouDURt. Am adeiugat multe figuri noi, dintre care unele originale. Am anexat si cdteva planse colorate la sfisttul volumtul Cl, decembrie 1976, LALBU Prefata la editia a Vil Aceasté editie a Splanimologiei vede luminé tiparului dupa zece ani de ta aparigia predecesoare! el demult epuizate. Condit Vvitrege cu ficut imposibili aparifia ei mai devreme Edita a VU-a reprezintd o prelucrare temeinicd a precedente. Jn acest sens, am adus o serie intreag de imbundtatiri textulut, ‘td in ce priveste exprimarea, et mai ales in prvinfa confnutudt, care atrebut s fe adus la 2. Acestéacfiume a interesat ‘arog materalul carp, nual snele capitole La redactarea textului am folosit in mod consecvent Edifia a VI-a a Nomenclaturii Anatomice Internationale (1989), care insét rne-a creat dificultei serioase, datorate numeroaselor modificari - nu totdeauna judicioase - pe care le cuprinde. Pentru mai buna injelegere a textului, am redesenat o parte a figurilor, am talocuit edteva am revizuit si aetualizat legendele slustratitlor Multumnim in continue cititorilor pentru bundvointa cu care au primit cartea. Mulfumim de asemenea cititorilor, medici $i studénp, care ne-au trimis observatile lor si rdménem in continuare receptvt ta sugestile or Multunim fn mod deosebit Editurit ALL, care in actualele condi grele a infelesnecesitatea publicdril acestl lucrai simu a precupejit nici un efort pentru realizarea ei Cj, mai 1993 LALBU oncteieiesnenamnmssiiaimaoiinnentananenttnentiatttte nN e OSA Prefata la editia a X-a Edita a IX-a a Splanhnologiei s-a epuizat in mai pufin de doi ani de la apartie. Actuala edisie (a X-a) marcheaz’ eéteva aniverstri Asfel, in 2001 se implinese 55 de ani de la aparitia Edie’ a 1V-a, ultima elaboratd de Profesorul Papilian (ix 1946); {poise implinesc 45 de ani de la moartea sa (in 1956) infne se implinesc 25 de ani de la aparitia Edigei a V-a (in 1976), prima elaboraté de noi, succesorii sa Fidigia a X-a reprecintd o prelucrare integrald temeinicd, a precedentelor edit. Textul s legendele figurilor ax fost reviuite cu mare grif, atét din punct de vedere stlistic, edt si in ce priveste conginutul stinsfi. Imbundtatir! mai mart au fost aduse aparatelor respirator, urinar si genital al barbatulu ‘Muleumesc Domnului Conferentiar Dr. Dorin Muresan de la Catedra de Histologie a U.M.F. Cluj, pentru observasille privind siructura unor organe. ‘Mullumese tuturor celor care ne-au trimis sugesti pentru tmbundtdirea lucrdrii st asteptdm in continuare observatile D-lor Jn mod deosebit aducem multumiri Editurii ALL, Domnului Pregedite Mikai Penescu, pentru infelegerea si pentru sacrificile {ficute, ca tn actualele imprejurdri cartea st apara in conditt grafice foarte framoase. ‘Muitumesc apoi - simu in ulti rénd ~ colectivului redactional, care cu multa abnegatie si mare pricepere - arealizat pariea editorial a lucrérit noastre, Cluj, octombrie 2001 LALBU val CUPRINS Introducere (1. Atbu) .. APARATUL DIGESTIY (1. Albu) Cavitatea bucali 4 Perefi cavititii bucale..... sn 6 Pereicle anterior: buzele 6 Perefiilaterali: obra... — 9 Peretele superior: palatul dur 9 Peretele inferior gi limba... n Peretele posterior: valu palatin senee 1D Nest faring tonsa palin 2 Gingiile senna Dini. . ou 5 Caractere generale 7 6 Caractere difere 28 “Structura dinflO% «rons BL Aparatul de sustinere gi fixare ‘a dintelui sau paradontiul ue 33 Arcadeledentare gi raporturile dnt €or 38 Prima sia doua dentifie 37 Vasele si nervii dinfilor.... 38 Glandele salivare so 39 Glanda parotid... Glanda submandibulara Glanda sublinguata... Faringele . Situati, limite, forma, diviziune.. Raporturile faringelui Endofaringele Structura faringelui Vase F8 NEV on Explorare, Cai de acces Deglutitia Esofagul ‘Configuratia exterioa Raporturile Configuratia interioara Structura ‘Vase gi nervi Cai de acces Stomacul — Forma, configuratia exteioara, diviziuni Situafie si raporturi . . 69 Configuratia interioara sen mT Structura vo snes TB Vase si nervi . 1 Explorare, Cai ds acces.. 19 Intestinul subfire. Duodent sisneon : Form, diviziune = 80 Situagie $1 raportt son Seeereet aa) Configuratia interioard. Stractura 0. 85 ‘Vase si ner... Jejunl gi ideomal Forma, configuratie exterioar Raport su eee Configuratia interioard, Structur’ 89 ‘Vase si nervi Explorare. Cai de acces Intestinul gros — Dimensiuni, traiect, diviziune Conformatia extericara Structura Cecul Form, dimeniuni Situafie si raporturi Conformatia interioara Apendicele vermiform .. ‘Situatie, aportari Structura cecuui ga apendicelui vvermiform 1105 \asele si nerii cecal ai apendicelui 106 Explorare. Cai de ag028 crn sos 106 Colom 106 ‘Traiect si divizinne. Dimensiun sno 106 Colonul ascendent 107 Flexura dreapti a colonului 107 Colonul transvers Flexura stingé a colomulut Colonul descendent Colonul sigmoidian .. Structura colonului ‘Vase si nervi Explorare, Cai de acces, Rectul : Limite, diviziuni, conformatia extericara : m Situafie $1 rapOrtUti nnn 12 Conformajia interioara . nd SUUCHUEE nn 16 Anustl . 118 Vase gi nervi oe 118 Explorare. Cai de acces, 19 Panereasul Conformatia exterioara — 120 Situatie gi raporturi — 120 Structurd, Ductele excretoare 125 ‘Vase si nervi ‘Explorare, Cai de acces. Ficatul = Greutate; consistenfa, dimensiuni Loja hepatica. Mijloace de fixate ..cnnnnnonennns 128 Conformafia exterioara. Raporturi senna 29 antonuiisaiansansesstcamamamesiaesanosisat Structura 2133 Vase si nerVi 136 {mparfirea segmentard a ficatului 139 Explorare. Cai de acces. 140 ile Diliare . 140 ‘Ductul hepatic comMUN s.r. senna 40 Ductul coledoc o sme 2 Ductal cistic 143 \erica biliara 43 Structura eilorbiliare 145 Nase si nervi areas 146 Explorare. Cai de acces. sonnei AT APARATUL RESPIRATOR (L, Albu si [AL Vaidal)... 148 Nasul extern... Cavitates mazall ns Perefifoselor nazale a 150 ‘Vase si nervi Sinusurite paranazale Explorare. Cli de a€028 cos 156 Laringele Situaie, dimensiuni 156 Conformatia exterioara, Raporturi 157 Conformajia interioart : sss 158 StMUCHUEE esc EeetesIP Gi Vase sinervi ~ 169 Explorare, Cai de 8068. se ITO Trahees vu . Limite traiect, form, dimensiuni 170 Raportur 170 Stractura sooennaaenin ITB Vase gi nervi 173 Explorare, Ci de a0028 nn soo ITA Bronbille principale. Raporturi Explorare. Cai de acces 15 Phimanii — Dimensiuni, greutate, consistent... 17S CConformatia enterioard. Raporturi sn 16 Reidicina plimarut.... 179 Structura, Segmentele bronbopulmomare ..s...000 18L Vase sinend . Explorare, Cai de acces Pleurele Cavitatea toracied. Mediastinat o APARATUL UROGENITAL, ORGANELE URINARE (L. Albu) .sscsmsnnnonnsnsns OM: Rinichi nenenn Dimensiuni, forma, 194 Loja renala. Raporturile rnichilOr «sn 196 ‘Vascularizatia si inervatia Seseeeenenees 205 Explorare. Cai de acces. 208, Ciile exeretoare ale urinei Caliciile nici caliciile mari, pelvisul renal 209 Ureterth 210 Dimensiuni, forma 210 APOE sonsinmnnsnnmnninsneninensnninne 210 Structura cdilor exéretoare ale Urine: nn 212 Vase si nervi : 23 Explorare, Cai de acces 213 Verica urinari Form, dimensiuni, capacitate : 213 Raporturi senso AT Conformatia interioard aeee 219 SAME nwnenieninnnrennntnnininsinnnic DAD Vase gi nervt - enon DDL Explorare. Cai de acces . 222 Uretra mascutina ‘Taiect,divizinne, calibra 223 Conformatia imerioara ve 225 Structura 226 Vase $1 METV ona 207 Explorate, Cai de acces: 228 Uretra feminind sens ORGANELE GENITALE MASCULINE (1 Albu) . Testiculele Dimensiuni, consistent, static... 232 (Conformafia exterioari, Raporturi nes 232 Epididirmsl . 232 Structura esticulult ....nnssnan se BBD Vase si nervi Cite spermatice, Calle spermatice intratesticulate ... 235 Ductal deferent, a sna 23S Funiculul spermatic... 236 Serotul Structura snoninmnannininnninsnnne BB Vase si nervi 240 Explorare, Ci de a0c€5 soe AV Penisul Form, situate 241 Structur’ - 242 Vase gi netvi, Ete os eeeeeeenret Glandele anexate organclor genital snonsnnn 246 Vezicula seminal 26 Prostata. 247 Conformatia extercara 247 Loja prostatic, Raportur. 247 Siructura 250 Vase si nervi : 252 Explorare, Cli de acces 252 Glanda bulboureirali a 252 Perineul : ‘Muschi perineului ... “ - 254 Fasciile perineului 259 Regiunea anal seo 260 Regiunea urogenital. . sone 62 Spatiul pelvisubperitoneal vn 263 ORGANELE GENITALE FEMININE (L. Albu) . Ovarele Form, consistent, dimensiu 0.00: onnn 266 Situafie, mijloace de fixare, raporturi.. 268 Structura ~ . 270 x ‘Tubele uterin« Forma, porfiunt .. Structurd 295 ‘Vascalarizatia inervatia ovarulu si atubei uterine. 26 Uterul Conformatia exterioara seven TB Situafie g PEO ose ven TD Siatica st mijloacele de fixae va 280 port. me Seer eer onl) CConformatia interioard nn 284 Seructurd sna, 28S Vascularz ssn Explorare. Cai de acces 202 Vaginut Forma, Conformatia interioara 293 Simatic si diviziume 294 Raporturi 298 Struct 298 ‘Vase si nervi son 296 Explorare. CAi de acces. ssn 296 Vulva — ‘Muntele pubelui Formafiunile labiale ‘Vestibutul vaginal nn - Glande vestibulare se 99 Onganele erect... 299 ‘Vascularizafia si inervatia vulvei : 300 PePiMEML snonnnen Muschi perineului : Regiunea urogenital. nsnssnnnnnnnnnennnnnnn 303 Spatial pelvisubperitoneal sens 304 Mamelele Form, dimensiuni. ~ 305 Planurile constitutive, Raporturi son 306 ‘Structura glandei mamare .....1sus0 309 ‘Vascularizafia si inervafia mamelei PERITONEUL (L Albu Dispozitia BENE .snsnsnnrnnnnn 314 “Topografia peritoncult nono 315 Modul de continuare a foifelor peritoneubui =... 321 Studiul formatiunitor peritoneale. 323 Structura. Vascularizafie si inervate... 330 Explorare. Cai de acces 331 GLANDELE ENDOCRINE (. Albu si{ Al Vaida) ...332 Hipofiza Situaie, forma Raporturi 334 Structuri 334 ‘Vase gi nerv 334 Corpul pineal. Glanda fDi roonoe Form, diviziune, dimensiuni... Raporturi Structura Vase si nervi Glandele paratiroide. Timusul ... Situatic, form’, dimensiuni Raporturi Structurd Glandele suprarenal Form’, diviziune, dimensiuni Raporturi Struct’. 345 Vasculatizaie $1 merVafie ww - 345 Pancreasul endocrin Componenta endocrind a glandelor sexuale.. Paraganglion Celulele endocrine diseminate .. sthnanoosccmseinant SPLANHNOLOGIA (Splanhnologia) ‘Termenul de splanhne (greceste, fo spldnchnon = viscer) sau viscere (latineste, viscera) a avut‘in decursul timpurilor semnificafii diferite, In antichitate, prin viscere se intele- eau toate organele coninute in marile cavitafi ale corpului — toracied, abdominal, pelviani gi craniand — in afard de oase si muschi. Mai trziu, din complexul acestora au fost separate organele de si, sistemull nervos si organele circulatorii. Astizi, prin viscere se Dnteleg organele care servesc pe de o parte la mentinerea vietii individului (desfésurarea functiilor vegetative sau de nutrifie) $i pe de alta parte la perpetuarea speciei (reproducerea). Funcfiile acestor organe se efectueazi {ip strinsa corelafie cu activitatea glandelor endocrine, ai c&ror produsi ~ hormonii — surit trimisi direct in umorile organismului, Glandele cu secrefie interna prezideaza la armonioasa dezvoltare fizicd si psihicd a individului. Viscerele sunt grupate in urmatoarele aparate: J. Apa- ratul digestiv; 2. Aparatul respirator; 3, Aparatul urinar; 4, Aparatul genital; 5. Glandele endocrine. Aparatul digestiv gi cel respirator sunt unite impreun’ sub termenul de aparat gastropulmonar (Apparatus gastropulmonalis). Cuprinderea lor intr-un complex unitar este justificatd din punct de vedere Funefional ~ele servese Ja introducerea in organism a substanjelor necesare men {inerii vietii - gi din punct de vedere ontogenetic ~ orga- nele respiratorii apar ca un diverticul, ea o excrescenja, a tubului intestinal embrionar. “ Relatiile anatomo-topografice si strénsa lewatur’ in de- cursul ontogenezei fac ca organele urinaressi cele genitale si fic descrise si ele impreund sub numele de aparat urogenital (Apparatus urogenitalis). Tima gi vasele mari, cu toate ci se gisesc in cavitijile ‘runchiului, se descr separat, in cadrul aparatuui circulator ‘Dupa conformatia exterioara si structura lor, viscerele potavea dou aspecte generale: organe cavitare si organe parenchimatoase, Organele cavitare servese la trecerea alimentelor, a unor produsi de secretie, sau la depozitarea lor. Ele pot avea forma de rezervor (de exemplu, stomacal, verica urinara) sau de tub (de exemplu, esofagul, ites ‘tinul, traheea) Forma plind caracterizeazi o serie de organe formate dintr-o mas densa (de exemplu, ficatul, plimanii, rinichii), Structura viscerelor este legata, in linie general, de natura gi forma orgamului Organele cavitare sunt dotate in majoritatea cazurilor cu miseari gi au peretele alcdtuit din mai multe tunici, dintre care una este musculara. In mod schematic, dela interior spre exterior, un astfel de organ este consti- tuit in modul urmator: 1. tunica mucoasé; 2. stratul submu- cos; 3. tunica muscular, Acestor paturi li se adaugét la cele mai multe viscere, 0. 4-a tunica exterioara. Aceasta este reprezentat’ la unele prin seroasi (peritoneu, pleura), iar la altele prin adventitie, ‘Tunica mucoasd (Tunica mucosa) este alcatuita dintr- ‘© component epiteliald, reprezentata prin epiteliul de captusire (Epithelium mucosae) cu glandele intraparietale, i dintr-o component conjunctiva, lamina proprie sau corionul (Lamina propria mucosae). Acestora li se adaugi, uneori o patura de celule musculare netede, care constituie ‘musculara mucoasei (Lamina muscularis mucosae) Stratul submucos (Tela submucosa) este format din tesut conjunctiv lax cu multe elemente elastice; el permite ‘mobilitatea mucoasei. Conjine numeroase vase sangvine silimfatice, formafiuni limfoide, nervi, Uneor in submu- coasi patrund glandele mucoasei Pig. Suuctura unut viseer testi subyive), {Tunica musoasS, 2 Srtul submucos.-2. Strata circular a tunic rmuseulace, 4 Styatl longitudinal a tunieit muscular. 5. Tunica seroass Tunica musculara (Tunica muscularis), ¢ consttuit’, cu rare exceptii, din fest muscular neted, Celulele musculare sunt dispuse pe unul sau mai multe straturi. in ‘general sunt dow’ planuri caracteristice: umul longitudinal (Stratum longitudinale) si celalalt circular (Stratum circulare). in anumite locuri fibrele circulare se hipertro- fiaz formand sfinctere Tunica seroasa (Tunica serosa) inveleste tunica mus- culara. Intre cele dou tunici se gaseste un strat subseros (Tela subserosd) dé natura’ conjunctiva, lax. Adventiia (Adventitia) inveleste la exterior organelelipsite de tunica seroasd, Este format& din fesut conjunctiv lax. La organele pline distingem un parenchim, format din elemente care asigura efectuarea funefiunilor specifice ale lor, si stroma, denatura conjunctiva, care susfine parenchimul si serveste la conducerea vasclor si a nervilor. ‘SPLANHNOLOGIA Fig. 2. Schema structurii microscopice a unui viscer cavitar Ctestin subtire) = 2 Corionvt mucoasei 2. Byitetiul mucoa 3, Siratul submucos «4 Faseioulelecroulre sau oblice ale tunieii muscular. -5, Faseiculele longitudinale ale tune! muscular. - 6. Seroasa sau adventitia APARATUL DIGESTIV (Apparatus digestorius sau Systema alimentarium) Aparatul digestiv este aledtuit din coralitatea onganelor care indeplinese importanta functie de digestie $i absorbtie a alimentelor (prehensiunea, modificarile fizice si chimice ale alimentelor, absorbtia ,nutrimentelor”, excrefia reziduurilor neabsorbite) Aparatul digestiv se compune din: J. tubul digest gi 2. anexele avestui tub. Tubul digesriy sau tractal digestiv este un conduct lung de 10-12 m, care comunicd cu mediul exterior la cele 4douil extremitii ale sale. El incepe de fa fag prin cavitatea bucald, strabate gatul, toracele, abdomenul, bazinul si se termina prin anus, I se descriu mai multe segmente, dife- renfiate dupa form, relaji topografice gi funcfiuni, Pornind de la cavitatea bucali, vom intilni: faringele, esofagul, stomacul, intestinul subtire, intestinal gros, anusul. Deoarece cavitatea bucala si faringele indeplinese si funefiune de cdi respiratorii, Nomenclatura Anatomic’ ‘nfelege prin canal alimentar (Canalis alimentarius) doar esofagul, stomacul, intestinul subfire si intestinal gros. in structura canalului alimentar intra patru tunici, pe care le vom expune de la exterior spre lumen, 1, Tunica externa, care este format din esut con- junctiv lax la nivelul esofagului gi al rectului, constituind adventifia acestor segmente, si din seroasa peritoneal in restul canalului alimentar, 2. Tunica musculard este alea- tuiti din fibre musculare netede dispuse in dou straturi: unul extern longitudinal, si altul intern circular; la nivelul stomacului se afla al treilea strat, cel oblic. 3. Twitoa submucoasé, bogat vascularizata, este format din Jesut conjunctiv lax cu un mare numar de fibré elastice, care permite mobilitatea mucoasei. 4. Titica mucoasa este format dintr-o component epiteliali, reprezentat& prin epiteliul de suprafaté si prin glandele supraepiteliale, si dintr-o component conjunctiva numité corion sau lamina proprie a imucoasei. Peretele tubului digestiv constituie o bariera intre me- dliul exter $i organism, procesele digestive desfiguréndu- se ,inafara organismului”. Numai consecutiv proceselor de absorbjie, mutrimentele patrund fn interiorul organis~ mului, adic in mediul sau intern, Anexele tubulut digestiv cuprind o serie de glande dispuse in Iungul acestui conduct; ele secreti sucurile digestive necesare transformarii alimentelor. Tubul digestiv poate fi divizat in trei portiuni 1. portiunea ingestiva, deasupre stomacului, servind la transportul ali- mentelor; 2. portiunea digestiv, formats din stomac gi intestinal subfire, unde alimentele sunt pregitite spre a fi absorbite; 3. portiunea egestivd, formaté din intestinal gros, pe unde resturile digestiei sunt eliminate. Fig, 3. Prezamtarea schematici a tubulul digestiv. 1. Covitatea bucall, « 2. Feringele, - 3. Esofegul. - 4, Stomacul 5, Colonul ransvers reprezentat prin lini ntrerupte. 6. Colonul descended. ~7,,Colonul ileopelvian. - 8. Reotul - 9. Cecul eu apendicele vermicular.- 10, Jjun-ileonul. - 11. Colonul ascendent, = 12, Duodenil. CAVITATEA BUCALA (Cavitas oris) Cavitatea bucala sau gura constituie prima porfiune a tubului digestiv. Latineste, os — oris = gura; mu trebuie confundat eu os - osis = os. Situafie. Se gaseste situata la partea inferioara a fefei, sub fosele nazale, deasupra muschilor milohioidieni ‘naintea faringelui Forma. Marginita anterior de buze si pe parfilelaterale ée obraji, gura are forma unui ovoid cu extremitatea cea ‘mare Indreptata inainte, Cand cele dou maxilare sunt apropiate, cavitatea este virtuala; ea devine real cind maxilarele sunt departate sau céind se introduc alimente. Laom, cavitatea bucala este orientati in plan orizontal, pe cand la patrupede ea este dispusd intr-un plan aproape vertical. i i i q AH INN ULE SPLANHNOLOGIA Dimensiuni. Diametral sagital are 7 cm: cel transversal 6-6,5 cm, iar cel vertical este redus la zero end gura este ‘nchist, dar poate ajunge la 7 cm end gura este deschisd Orificii de comunicare. Cavitatea bucald are doua orifici: unul anterior, de comunicare cu exteriorul, si altul posterior prin care se deschide in faringe. Orificiul anterior se mumesteorificiul bucal; cel postetior,situat intr vestibulul faringian si gurd se nummeste istrmul bucofaringian, Gure indeplineste multiple functiuni, Are rol in digestie: servesté la prehensiunea insalivaia gi masticatia alimentelor, Are tol in respirajie, permitind trecerea aerului, Dar gura participa gi Ja efectuarea unor funefii de relafie: aici se gisese receptorii gustului $i tot aici-se petrec unele modifies importante ale sunetelor laringiene (nearticulate), contribuind prin aceasta la producerea sunetclor articulate ale vocti omenet. Diviziune. Cavitatea bucala este imparjita prin ar- caclele alveolo-dentare in dou compartimente: vestibulul bbucal si cavitatea bucala proprin-zisd. rig 4. sete sgt pacamadant pia OMe caesar esi rntae can 7 : 5 fas 2. Sinusul frontal «2, Sinus sfenoidal, - 5. Bua aneroar oii tubes auitive 4 Ori fringian tube ative. 5. Buza posteioarl oificiului tube audkive Torus tubarivs).~ 6, Pia riietor, ~ 7 Palatal roale- 6 Ditele ext, sos.-10. Tonsil palais 11 Azul palato- faringian.- 12. Epis, - 13. loa ariepiglo- tid. -14Tubereual euneifor 5. Tuber roca. 16. Vesbulut laringan, - 17. M. artenidian tanaves 18. Gola, - 19. Lama cartljuuirieoid. -20, Cavite nfaglotcd 9. Arcul palato- 21, Esofagul. « 22. Istrul glandei troid ‘Trahees. - 24. Primul cartla) traheal, ~ 25. Arcul cartilajului eriooid. - 26. Caréajul tiroid. - 27. Plica vocal, « 28. Ventriculul lavingelui. - 29. Plica ventticuard, - 30, Lige- ‘mentul tiohioidian median. - 31. Masa adi oasi prelaringians, - 32. Ligamentulhioepi= lotic, - 33, Osul hicid. - 34. M. milohioidian, = 35, M, geniohioidian. -36.M. genioglos. « 437. Cavitates bucall propriu zis, - 38. Orga zl vomero-sazal, «39. Septal nazal APARATUL DIGESTIV 9% 7 16 5 Fig 5.5 1. Inveligul moate al boli raniuli. - 2. Solzul osu fo temporal. - 7. Orbita cu eonfinutul ei. - 8. Arcada zig 12. M, buecinator. -13. Corpul mandibule 17. Septul lingual, neonjurat de mugehi bbucale. - 22. Cavitetea bucal propriv-zsh - 23. Co ale sinusului etmoidal une frontala prin cap. 43. Duramater eraniand.- 4. Coas A, - 9: Sinnsul manila. - 10. C 4. Glande submandibular, - 15, PAntecele anterior al ME dign johiidian. - 19, Glenda sublingual, - 20... iV. facil 2, Vestibull cavitii a} inferior cavitaiinazale, -24. Cornetul mijloci. -25.Cometul supetor.-26, Celule Vestibulul bucal (Vestibulum oris) este un spafiu in cum vedem, el are doi pereti: unul exterior, musculo- forma de potcoava, marginit de arcadele alveolo-dentare _cutanat; celilat interior, osteo-dentar. La locul de intlnire pe de o parte, de buze si obraji de cealalta parte. Dup _dintre cei doi perefi, mucoasa se reflect formand sarful 6 vestibular sau gingivolabial superior, respectiv inferior. Clinicieni il numese fornix. Ambele sanfuri vestibulare prezinté pe linia mediana céte o plici a mucoasei, orien- ‘ata sagital, numité fra buzei (Frenulum labii), Sanfurile vestibulare ~ superior si inferior ~ permit explorarea por- fiunilor alveolare ale maxilei si mandibulei, precum si anestezia nervilor infraorbitari gi mentonieri, la iesirea lor din orificiile omonime. Prin sanful vestibular superior se patrunde in trepanarea sinusului maxilar. {n-vestibulul bucal se deschide ductul patotidian (Stenon). in stare de ocluzie a arcadelor dentare, vestibulul comunica cu cavi- tatea bucal propriu-zisa prin spafiile interdentare si prin spafiul retromolar (dinapoia ultimului molar). Cand ‘maxilarele sunt strns apropiate (ca in tristmus sau anchi- loz) se poate patrunde cu o sonda in cavitatea bucala propriu-zisa prin spatiul retromolar, pentru a rani bolna~ ‘vul cu alimente lichide. Cand maxilarele sunt indepirtate, ‘vestibulul comunicd larg cu cavitatea bucala propriu-zisa. in partea posterioari a vestibulului bucal se giseste plica pterigomandibulard, care este determinata de rafeul pterigomandibular, studiat la mugchiul buccinator. Plica plerigomandibulara se vede si se palpeazi foarte usor edind gura este deschis&; ea se intinde, ca gi rafeul, de la carligul lamei mediale a procesului pterigoid, a linia milohioi- diand a mandibulei. Explorarea spafiului retromolar, la un om cu maxilarele apropiate, permite palparea marginii anterioare a ramurii mandibulei, a mugchiului maseter, {in afard, sia pterigoidiannlui medial, induntru Cayitatea bucala propriu-zisti (Cavitas oris propria) este portiunea gurii circumscris& anterior si pe partile laterale de arcadele alveolodentare. Ea este cuprinsa intre bolta palatind si limba, comunicdnd inapoi prin istnmul ‘bucofaringian cu vestibulul faringian, PERETII CAVITATII BUCALE Peretii cavitiqii bucale sunt in numar de sase: 1. un perete anterior, format de buze; 2. doi pereti marginali sau laterali, formati de obraji; 3. un perete inferior, repre~ zentat prin limba si printr-o regiune situat& sub limba, regiunea sublinguala; 4, un perete superior, reprezentat prin bolta palating; 5. un perete posterior format de valul palatului si de istmul bucoferingian, Perefii gurii sunt tapetati pe fata lor profunda de mu- coasa bucala (Tunica mucosa oris), care trove far sB se ‘ntrerupa de pe un perete pe altul. Ea are caractere si denumiri diferite, in raport cu peretele la nivelul cdruia se giseste (de exemplu: mucoasa labiala,’palatin’, geniand etc.). Componentele esentiale ale mucoasei bu- cale sunt reprezentate de un epiteliu de invelig si de corion. Epiteliul este de tip pavimentos stratificat ne- cheratinizat, Celulele epiteliale sunt hormonodepen- dente; modificdrile lor in decursul ciclului ovarian sunt decelabile si pot fi urmarite citologie pe cclulele care se descuameaz in mod obisnuit SPLANHNOLOGIA PERETELE ANTERIOR: BUZELE (Labia oris) Buzele sunt doud formasiuni musculo-membranoase, care alodtuiese peretele anterior, mobil al cavititi bucale. Ele au un foarte mare rol estetic, in definirea fizionomiei si participa la mimic’. Au de asemenea o mare valoare antropologica ups situatia lor, distingem o buzi superioara (Labrum superius) si una inferioar& (Labium inferius) Conformatia exterioard, Fiecare buza prezint: 0 fata anterioard sau cutanata; 0 fat8 posterioard sau mucoas’; © margine aderent&; 0 margine liber&; dowd extremitati, dreaptl si sting’. Fata anterioarasaucutanata diferd dupa cum o considerdm la buza supetioara sau la cea inferioara: La buza superioard prezinta un sant median, santul Subnazal sau philtrum (Philtrum), cate se termina in jos prin tuberewlul buzei superioare (Tuberculum labii superioris). De o parte si de alta a philtrumului se intind dou suprafefetriunghiulare, cu varful in afar’, acoperite la barbati de mustag Buza inferioar& prezintd o depresiuine median, in care, labasbat, se prinde un smoc de pr (mused), iar de fiecare parte a depresiunii 9 suprafaia plana sau usor concava. Fajaposterioarasaumucoasa. Este de culoare cenusie rosiatiod, uméda si presarat& cu nume- roase mici proeminente, determinate de glandele labiale. Marginea aderent diferd dupa cumo considerim la buza supericara sau la buza inferioard, gi la fiecare buz, dupa cum 6 privim pe fata cutanati sau pe fa{a mucoast. Labuza superioard marginea aderenta rispunde ndsilor si sanfului nazolabial studiat in miologie, De partea mu- coasé ea rispunde sanfului vestibular format de reflexiu- nea mucoasei buzei pe maxila. fn acest san} pe linia mediana se giseste 0 plic&d mucoasi mumita jrdul buzei superioare (Frenulum labii superioris) La buza inferioara, marginea aderent® este separatii ~ pe linia median ~ de regiunea mentonier, printr-un sant cu coneavitatea in jos, santul mentolabial: in rest se conti- nud cu aceasti regiune, De partea mucoasei giisim aici ‘un sant vestibular, cu un frdu mult mai putin dezvoltat ca Ja buza superioara (Frenulum labit inferioris). Marginea liber deste rosie (rosul buzelor) si uscata, Ea prezinta pe linia median un tubercul la buza superioara si o depresiune la buza inferioara, in care piitrunde tubereulul de mai sus. Rogul buzelor sau Pars intermedia este poriunea de trazitie inte piele Pars cutaneg) gi mucoast (Pars mucosa). Caloarea toe este datortt bogiieicapilarelor si ranspareate epteiult dela acest nivel, precum si fptului od acest este ipsitde piginent si este necheratinizat Rogul bizelor este mpi la nou-ndscut fa dou zone! zona enter este ozs netedt (Pars glabra); zona intrabestnereguatt Aatorité proeminentei papilelor eorionalui Pars vio) sini cinniriakiahsncsnany RH, APARATUL DIGESTIV Fig, 6, Capul viz 9 1. Regiunea frontal, - vif. aria ge, naa, Nasul extern eu: a, Hidseina, 5. dos 3. Sangul subnazal.- 4, Tuberculul buzei supesioere, - 5, Fanta bucalé.- 6, §anful mentolabial.- 7, Menton +8, Comisura si unghiul buzelor,- 9. $anful nazoabia La adult existt uneori o anomalie numitt buzd dublet care consid in persistenfa acestei stiri infantile, ea este earacterizala prin prezenga unei plice mucoase i incipale Buzele albicioase denots enemie; cele albistrui tulburai cireulatoi De fiecare parte, aproximativ in dreptul primului premolar, extremititile celor dowd buze se unesc si formeazi. comisurile labiale (Commissura labiorum) Fiecare comisurd margineste unghiul bucal corespunzitor Fig, 7, Buzele nownéseutula 41, Tubereulul buzei superioae. - 2, Pars villosa. - 3. Pas glabra, (Angulus oris). Unghiurile bucale devin mai evidente cand pura este deschis Orificiul bucal (Rima ovis) este delimitat de buze gi unghiurile bucale, Cand buzele sunt apropiate, orificiul ia forma de despicatura sau fant bucald. Orificiul bucal exist real cénd gura este deschisa. Forma gi dimensiunile fantei bucale sunt foarte varacteristice ru fzionomia omului, Dimensiunile ei sunt in mediede $ era i birbat si 4,3 em la femeie. Cind dimensiunile fisurii bucale depigese in mod eonsiderabil, in plus sau in minus, acest Limite, vem macro- respectiv microstom Cand gura este deschist, orfiiul bucal in forma ovalé avind {ndljimea de 5,5 om la bacbat gi de Sem la fareie, iar lsjimea de 5 om la bacbat gid em la femeie Structura. fn constitutia buzelor intra patru straturi: piclea, stratul muscular, stratul glandular si mucoasa. Pilea, groasa, rezistenti si foarte aderent de fasci- culele musculare subiacente este iinzestrati cu peri, glande sebacee si sudoripare, Ea este sediul foliculitelor, eczemei gi altor boli de piele, datorate adesea iritatiei provocate de secretiile nazale. Stratul muscular, de fapt musculo-conjunctiv, formeaza un fel de schelet al buzelor. Este constiuit de Fig 8. Buzele. Preparatal a fost rea- lat asf s-aridieat pelea in dreapta sau preparat muschil pielos al bue zelor,.mal ales buccinatorul, iar fn stinga muschii au fost indepartagi 1. Buza superioa, «2. Duct paro- tidian Stenoa. « pielogi ai buzelor.- 4. Buzainferioari +5, Glande salivare labile. «6, Mu cons buzelor. Fig, 9, Buza inferioara, Sectiune 1. Pielea- 2-Folculpitog. 3. Stratul musculer 4. Ramuri arterial ~ $. Glande labile. - 6, Duct glandular. - 7, Stratul mveos. orbicularal gurii, in cea mai mare parte, si din ceilali muschi pielosi ai buzelor, Stratul glandular este format din numeroase glands labiale (Glandulae labiales), care se pot palpa dac& se plimba degetul pe fafa posterioari a buzelor. Ele se vid ca nigte mase proeminente $i neregulate, Sunt glande acinoase (mucoase si seroase) al cdror canal se deschide la suprafata libera a mucoasei. Stratul mucos. Mucoasa buzelor este groasi si se continu cu cea a obrajilor si cu gingiile, Se continu de asemenea cu zona de tranzitie a rosului buzelor. Ea are ‘un aspect neregulat din cauza glandelor subiacente si o culoare rosie-palida sau rosie-cenusie. ‘Vase si nervi Arterele buzzlor provin in cea mai mare parte din cele patru artere labiale (din facial). Ele se anastomo- ‘n plin canal, formand un cere situat spre marginea, liber a buzelor, intre stratul muscular si cel glandular. Arcurile arteriale sunt deci mai apropiate de faja posterioaré a buzelor, fapt de mare important in suturarea plagilor acestora. hace pot eovent seu nor pli, de oii far hemo- race Cin plan eteexema adn, sirname ee Ge utr foat plana bese pn fn profi, na mama xe supe. Sunn doa pila area continu st lager napois suturi nosate. Hemoragile buzelor po prowocate gpin eres ceruliareral de re ding (oder, vita). Incest singel sescurgemairarspreextero Cel mai adesea, singel exc ng , PS, M=; le tute platiiniene, for tard este: 15407, PSM :maimujele catariniene este aceeasi ea Ia om: Se pare off le strémosii omului existau trei premolari, ca la ‘maimutele platiriene ind aun animal lipseyteun dnt, atuni el esteindioa prin 0 1 62 po 3 De exemple, la goaroce 14, 02, p2, 43 “es ror ons Forma gi numa digior varia fn searaanimald. La pest (Gelacieni) soli placoiz care scoperdpielea se contin in inte- rioral eavitaii bucale fr8 sii schimbe aspectl,formdnd din, Faptul ef solzi placoizi au aceeasi valoare morfologicd (papila Caracterete speciale ale dintilor pot servi gi la identficarea cadavrelor. Forma atit de caracteristiod gi faptul of dinji sunt orgenele cele mai rezistente la descoipunerea consecutiva mori le dau o valoare extrem de mare pentru paleontolog Incisivii (Dentes incisivi) au urmatoarele caractere comune: ‘Numa. Sunt in numdir de opt, patru pentru arcada supe- rioard, patru pentru cea inferioara. Pe fiecare hemiarcads se disting un incisiv central (medial) gi altul lateral Situagie. Ei se gésescin partea anterioard a maxilarelor, sunt dinti frontal, Conforniatie exterioard. Un incisiv are coroana taiata ca daltd si prezintd pe fafa lingualé, in apropierea colu- lui, dou’ proeminenfe caracteristice: cingulum (Cingu- Jum) si tuberculul dintelui (Tuberculum dentis). Radacina este unicd, de forma conica. La coroand gisim urmitoarele clemente descriptive: 0 fag labiala, convert, o fey lingual concavs, limitata pe plrile laterale de_eite.0 creaste marginala (Crista marginalis). in vecindtatea colului, crestele sunt unite printr-o proeminent’s transversalé numita cingulum. La varful V-lwi desenst de aceste tre creste se aflé suberculu! dintelul. Coroana mai prezintd o fa APARATUL DIGESTIV reziad i alta distala, ambele de forma tiunghiulart, eu baza ‘lle gil dintelui. Coroane mai are 0 margine incizald (caret primete luni dupa erupfieesteneregults, and trei miei tabereali) si baz care réspunde gétui Pe git exist dows linii convexe care privese spre rida- cind: una este labiald, cealalta lingualé. Radkicina este conic, turtité transversal Incisivitaie $i divid aliméntele Caractere distinetive, 1. Incisivii superior se disting de eat inferion prin volurml lor mai mare spr forma lit (delopats), ‘nai accentuaté la cei superior Pe arcedele dentare ineisivi inferior’ sunt vertical, cei superior: obliciinainte 2. Dupi ce an dferenjat un incisiv superior de unul inferior, ‘pulem preciza dac el este medial sa lateral. La arcada superioart incisival medial este mai voluminos dest cl lateral (are 0 coroand laity iarlaarcada inferioaa invers, cel lateral este mai voluminos ect cel medial. Al doileaineisivsuperioe prezinté de obioei un ‘cingulum bine dezvoltat.fntre cingulum gi coroaria se gaseste 0

    Potrebbero piacerti anche