STARE CIVILA: pozitiaunei persoane fizice in raport cu familia (af Casétont sau necasatorit, afi copil ndscut in cadul sau in afara cAsstorei) GENETICA: Famurd a biologie: care studiaza legile ereditafi ‘organismelor VJ In ce situatii o oO persoana Pal Isipoate schimba A COD GENETIC: ‘mecanism bio-chimic prin care se realizeazs Inegis- trarea, conservarea si transmiterea informatie ereditare (aseménarea eu predecesori) oficial numele? SE femilile traditionale, nasterea unui baiat era prmité cu mai muit entuziasm decat a unel fete, mal ales <4 asiqura perpetuarea numelu. Azi, in multe tri legile permit ca sofi, prin cBsatore, s8 adopte ‘ume sau numai unul dintre ele, indiferent care F societajile feudale, numele, titul nobiliar contau chi iar mai mult decat caltale persoanel, fapt ce a drame in viata multor cameni. oneze in 4. Dati exemplu de p= opere literare care teazs aces soci soma Acordt al Ula fost ‘mutta importants ase din caltsilor unei per- eniitate Soane sau numelui (prenumelul) ei? Raspundeti 51 plicai de ce. 2, Prvti cu atentie urmatoarele caricaturi gi artal ce trésatur de ersoraitate evienjaza = e5 ( — so De retinut! La sapanya comund in judehul Maramures) exité un citi, num i cmiina Pe crucile de lemn sunt crestate 51 pictate imagini si epitafe concepute cu umor si ingeniositate. ‘simbolizeazA aspecte ale identitai celortrecuti acum in nefinta 2 3. Citi semnificafite urmatoarelor nume ume Semnieati Contin tata } i oe te conutindurd cu _ os B, colegl vor Crain Ce —— ee nt Sora srl soar porvaneisee Emanuel “Coolest bu ic’) rouse nage ini Mul Tracers om ero rapt s8 | 20 recunoasch Comenta: Ba ecee cleelereees) OER aes be ale Ge amit pats emiron note pron ee ti, ‘Art. 6 din Declraia Universal Sars Post f eminent i fo tee 2 Drepturilor Omului, 1948 Euripide2, Demnitatea fiintei umane Demnitatea este 0 valoare morala care dainule. Ea a fost promovets de toate socetinie Sele cate antice pana la cele contemporane. 2 > mn vorbirea curenta a fi damn tnseemna a avea autorate morale, adics 2 § corect onest 21 respecte pe calf ia te bucura in acelagi timp de respectu or. : Premisele deritatii umane sunt lbertatoa si egalitatea ganselor. Ietons @ demenstat cB ru toate societie au asigurat condi pentru manifestarea demnitat umane. A Im societatie caractrizate prin oprimarea unei clase sociale de care o ate, certian ers Soar vlegil celor care detineau puterea, De exemplu, In societatea sclavagisté, sclavi nu erau atas c= Ske umane rama: COMSILIUL LOGAL> sy 1 sulurtIndpiniea Hatin Con- algo, an ric contoion Was 7 adopt bugetul det stu Loca primar © asigurd consturea, intretinerea "© prezintd Consisi roar pvind —m sprose bugetul local ‘modemizarea drumuirior de intr ‘ura economic socal a comune stabiesto mca 9 exe ocala judelean, procum gi a drumlor 6 legaturs cu judefte vec meena aes sheeted acd " stn orn aah onan serene ee sngmcopcinrsmnyiag, "20 fants Soma 9 fe tecirmnae cane” Sete coh of aang "Dn ey cn Sovmor eakr'ys'poumasr nad alimentare " ili,Harga chi de into turer de\\ vel do ‘ulturaie serve location Stnrepetr, nami Seca fecarecatean post SUTONOBIA LOGALA ‘in tara noastr’, programul de guverare pentru perioada 1996-2000 ex th vedere reforma administrate! publice centrale i locale: Gensolidarea descentralizarii $i autonomia localé administrativa ssestinutd financiar. ‘rganele administrate locale cunosc mai bine decdt organele “cereale problemele cu care se confrunta respectiva comunitate. De ‘greea este indicat ca cele dintai s& Grcbiemelr In cauza. Consiliul local at Pimarel trebuie $8 decida daca ‘nous scoala in localitate pentru c& ‘Este necesar un nou dispensar sau 0 is primar. legate 4 (cibrtate, creuiaje, ubaniem, secutate, decorarea local etc. Pent uncle (Bivins ‘Servi, populatiatrebuie 68 plateascd. Surcinlly priniris\. La oe servegis 9a? Primaria, ca attuje publics webu $8 asigur o serie de sacini concrete ‘Sarea civia. cadastru, recensamant, educate, ajutor social Primaiia are umatoarole aribui: ‘= supravegheazé caltatea aeruui sia cetatenlor weir crecaza qinretine parcure i @ favorizeazA dezvotares economic wip ~ sate care au cateva mi FS" de locuitori (statul Nauru) si state care au peste un miliard de locuitori (China). ‘Auiopiaten police m este reprezentata de totalitatea institutilor prin ca ‘se exercité puterea este suverana: conduce si organizeaz® indiviii (excluzand de la o astfel de conducere orice alts puter Pentru 8 conduce si organiza populajia, autoritatea politica indeplineste mai “mete funcfi. Cele mai importante sunt: @ functa legislativa: elaboreaza reguit “e= conduita obligatorie, numite legi 1 functia executva: aplica lege 1 functiajuriscictionala: vegheaza la respectarea legilor $1 sanctioneaza incdlcarea lor 4. cai cu atente pincpalee teoni despre stat gi 4) intr-un stat In care functile autora poice stabil ce diferente exista inte ele. sunt exercitate deo singuré institute Care este tooria la care aderati? (persoana)? eer cacugas ieee co cee eat ee eee aoearg aemenne covebuve ae sahie _ Sutenatte ce inthe woman prezent unde ese situat oe suprafta are, ExDlcal alegerea facut Je vol fa asigura respectarea 51 exercitares sain orice situatie INSTITUTIE POLITICA: organ prin care se ‘exercla puterea in stat Genstaten popula numarul de locuitor etc. 5. Judecdtoria, poli, armata sunt institut de stat? 3. Cond au apérut primele state? Dati exemple. Alcatuij 0 lista cu insitufile de stat pe care Te ‘Cand a aparut satu roman? ceunoastet. 4, Unde at prefere strait in fara color de stat, mai exists ale de insti? acd da, ce fel de institu sunt acestea? 31FORME DE GUVERNAMANT SI REGIMURI POLITICE Forma de guvemare a statulul romén este ropubiica, Constitujia Romaniei, art. 1, alin, 2. ranean tora Socitati umane da antichtate pan in prezent,constatim cite, state au existat si exista umeroase diferente, Forma de guvernamant reprezinté unul din principalele clomente de diferentiere. Ea se refers la modul in care ae institutile puteriin tionea: absoluté FORME DE GUERMIMANT Republica a ati onsts prezidentiala sonar frezinta forma de guvernémant prin care sttul este condus de etre un monarh (rege, domn, ereinat. feracn, prin, emir iarputerea este ransmsa ereter sacri desemnare. in cazul transmiter Won eo cecal Umaga ron este de regula primul nascut im eadrl fara Hoes doilea caz, urmasul la tron este desemnat de cétre un grup de nobil, Monarhia absoluta forma de guvermamant caracterizata. prin faptul @ intreaga putere apart- Ne monarhului (este pre- Zenta in istorie din anti- chitate pana la inceputul Secolulul XX), Pot instaura un regim poltic nedemocratic Regimul politic democratic se caracterizeazs prin: = Guvemarea poporului: acesta conduce fie Girect, fe indirect prin reprezentanti ales\ in mod liber i corect Democratile antice au fost democrati cu forme de Conducere directe. Democratile contemporane im, bina forme ale conducerii reprezentative (alegeres ‘eprezentantior prin vot universal) cu forme ale cone ucerii directe (referendum, iniativele legislative Populare) Separarea puterilr in stat 32 Monarhia constitutionala: forma de guvemamant in care ‘monarhul conduce pe baza tunel constitu’ (legea funda: mentala a statului), puterea fiind exercitata si de care alte Organe de stat (parlament, gu. vem, instanfe judecdtorest). 4 Pluralism politic Logitimtatea puter: puterea se sprlind pe ‘adeziunea majoritati cetatentior Luarea decizilor pe baza principiului majonitti Realizarea imparialé a juste, in numete leg = Garantarea. prin consitule a dreptunior libertatior cetatenitor © Guvernanti sunt supusi legilor $1 totodata limitati in actiunile lor de eatre lege Regimul politic democratic se poate realiza numai ‘ntr-un stat de drept, statin care domneste legea.‘egimul politic totaitar se caracterizeaza prin; 'tald a intereselor cetateniior fat de Subordonarea interesul statului Pere este cant in stat do cave un parl uni Scale iilate fore police (paride plies, pee Cetin find inltirate sav supuse concen oa © Nesoparorea putrior st aqiretarescontohi saul in tate domenie Al Stir, sole (neu ea economic), Pa ‘Controlata chiar si viata privata a cetitenilor. Ss © incalcarea drepturilor ‘31 libertatilor fundamentale ale catéonor ‘ ‘© Mentinerea ordinii in stat (supunerea fata de autoritate) = ees 18831045) Pm nereate $1 ape! la Tora, exercitata prin organcie te, (83-1965) (colt, armata, pole poitca, See te police ttaltare s-au afrmat cu precddere in seclu XX. Astfel de regimuri au fost in italia sscoea a tussoln. in Germania nazité condusd de Ado ies Uniunea Sovieticé sub con Laing ® M# Lenin. Stain, Brojney etc. precum = nf cor ures estul Europei, Asia, Latina, B-Romania, egimul comunistttaltar ka ‘vu ca lider pe Gheorghe Gheorghiu-Dej Jocescrittile totaltare,folosinduvd de primele doud textlo de ‘otalitar si unul democratic, in ceea ce Si Nicolae Ceausescu, real gta SsoNed Inije Este absurd sh 0 crac cut oe ce exigent: do a ‘rdivial $1 grupunte ms sunt decat 4 dreptul pe care detine Poteat fa de violonta i de 9 isn ‘ndivial $1 grapunle nu sunt con- Statul de @ controla tineni TCUNOAste valabiltates opinici $i voinfor ocd cocks sath. Sean, sale. Protecia to. oferé” ste! era re Cae tebe br content mantesree op pep hie perp and ‘one sate o face pasta democraa psc oct corn gi 28 3 tne Logue cut apes ee SoMa. ‘omenese sau spirtual nu exists simu Ciba ent toats urea. Orice modiicare > in : Sete emer!” raw komme cc mnie 8. Mussolini A. Hitler K. Jaspers Begimul politic autoritar se caracirizeaza prin sey NO elemento comune cu regimulollar, cu umétoareadeosebe: contol! statului asupra chile nu este total $ Lmitarea creptuticr 5 bertaiorcotstenior S eae Rea ator insitutor democratice n special a parlamentii Searle uneianumite tno de manifesta in sera vioh ate din Ara cost spectce majoriai statelor Ameria tine pan fn ani "80, si sunt inca actuale State din Africa (Congo) si Asia (Indonezia gi mania) 2. Numi principalele forme de guvemémént 3, Comparatiregimul politic democratic ev cel to- Prezentate gi stabi ciferentole dintre ele. ‘altar $i precizali daca si ce avantaje previnia 2. Alget din variantele de mai jos po colo corte reimu pole aovocss, pentru om si societat. argumental alegorea facuta 4. Realizaliocompunere in care si descrietio 21 din Rear Patic democratic Se corcterzeors prin: vila unui soon ea stat totaitar, Bourne cepts Roerabiorceljenior 5. Poste ena un regen Politic democratic intro ®) exerctarea contol statu in toate dome. monarhie? Des hone Fepuiblics poate fi un regim nile societai poliic totatar? Argumentati rlspunsul vost, ©) Separarea puter in stat, & All tit cartes Ferma animalelor (George 8) identifcarea statulul cu partidul unic Onwel)? Exista similtudini cu un anumit regim ©) pluralismul politic Polite? Care din cele amintte? Argumentat * legitimitatea puters Fspunsul dat 33STATELE MODERNE SI CONSTITUTIONALISMUL CONSTITUTILE EPOCII MODERNE |. Aparitia Constitutiei Termenul lamentala a unui stat care stabile: | CONSTITUTIA > legea fun iloste modul de organizare gi functionare a Puterilor in stat, raportul dintre puterile statului, drepturile, i AMENDAMENT. text introdus int-un act ormaty, ulterior elaborar sale, Pentru “a-l completa say) ‘modifica ‘CUTUMA: ma de drept izvordts. din adil, obiceiuri perpetuate de-a lungul timpului, dinte-o racic’ indelungats PUTERE CONSTITUANTA: institute imvestita cu autortatea Politica speciala de a elabors Constituta, racterul democratic al satu. Char 91 (de exemplu: Constitutia Romaniei din dienes srepturie s ibertate cettentor dar ote Parte a acestor repturi nu au fost respectate), | CONSTITUTIONALITATEA LEGILOR laborate de puterea constituants, ca Seest seop (Congres, Convenie,Adunare Constiuantay Serise BM hese: (cutumiare) tf a = Franta Romania ‘SUA Marea Britanie Tsrael Nowa Zeeland, Consttuile serie se impun in secoll al xViea, ans la Sutumare sunt formate dno parte seria senna eSet8a, cre ae la bass obicou wadi ead, oes indeungato(aa-numtle convent conatuiereins © Constitutiile epocii moderne Prima consti (1787) " tmercane (razboiul pentru independentacolonilorengleze dn ‘America de nord) 18 afm’ suveraritatea poporul " Siabilepe 8 statu se organizoaza ca republcd federatva 34|2fens principiul separaril puterilor n stat: ~ puterea executiva: Pregedintle (ales penitu patru ani, cu #2 cel mult doua mandate, conform amendamentului 22/1951 fia SUA) ISMUL ~ puterea legisatvé: Congresul —» Camera Roprezentantior Senatul Ee" ~ puterea jr’: Curtea Suprema Ee indus Acesstd constiuile permitea existenfa sclavei pe tertorul SUA ‘se manifesta i ulterior in 18 dec. 1865 prin amendamental Xl) In 1791 | bri feucele cu BS soos ence Deco ve croton Care prevad: M Semnarea Dectaraii de cuvantuli, a presei, a Intunirlr, pracicarea liber a cultuui Independents - 1791 nol constitu. reptul la judecats publica, dreptul la peti adresate guvemului iterior se adauga alle amiendamente "frereund cu Consttuia SUA au rémas in vigoare pana in zee noasire. eo, Prima constitutie serisa din Europa: (1791) ‘© este adoptata in timpul Revolutelfranceze (1789-1794) are ca prefaté ,Declaratia drepturilor omului si cotateanului” care proclama: suve- ‘anitatea poporul, ibertatea, egalitatea In dreptur a cetatenilor (tot oamenil se nase —_ intrun act siramén liber si egal in drepturi) ‘bora sal, 1 stabileste separarea puterior in stat fpleta sau ‘= in 1792, Franta (pana atunci monarhie constitutional) se proclama prima epublica francezd Insemn al izvordts in perpetuate Soeeeee lu, intro b 18 TUANTA: 1 cea mai veche constitute: procesul de formare Incepe cu Magna Charla Libertatum (1216) gi continua ‘wavtortates 1 dupa epariiaprimelor constituti scrise fe a elabora J ste formaté dintr-o parte scris (acte scrise ~ adoptate de-a lungul impului si 0 parte nescrisé ~ Domnul ne Beetat SX Reprezentantay- Senatul Nationala adopta legile © puterea executiva: GUYERNUL, > Pune in aplicare legile "© puteres judecatoreasca: AUTORITATILE JUDEGATORE ST — —vegheazs ia CUHTEA SUPREMA DE JUsTIplE respectarea legilor ‘Soparatia puterilor in stat nu inseamni are pedepsesc incalcarea lor, ci conlucrarea este rezultatul majoritatii parlamentare, iar ‘unit Parlamentul adopta legi, controleaza Guvernul, dar: este Curtea Constitutionala, Intre aceste tei forme ale puter poitice nu putem stabil o iererie, jurbatie in sat trobui imparpte In cat mai multe entre de putere pentru a putea Ge nena Olu feciproc al acestora si pentru a inlocuio putere uni eu un echlibng Toe ae, 2 Permits egaitatea tutuor celtenior, exerclarea, creprior wy Vivettatiorfundamentale, existenta demna a acestora Principiu! separatiei puterilor este principalul ‘obstacol pe care Constitutia il poate ageza in calea ‘color care ar dori concentrarea puterii in mainile unui Singur om sau a unui grup restrans gi, pe aceasta ‘ale, instaurarea unor regimuritotalitare Comentari: in aceleasi mari... pote f considers ‘rept coa mai bund deine a trans” James Madison Pericte 1. Mai exists astazi state in care acestea? 2. Alcatit o compunere in care sa a 3. Comentati afrmatia lui Ludovie ‘enunt inzilele noastre? 4. Putem vorbi despre o ierarhie inte cele tei pute de stat? 5. Credet ca int-o societate democrats Stat? Daca da, puteli da exemple de astfe! Principiul separatiel putenir sa nu fle respectat? Dacd da, care su gumentati pe larg necesitatea separatiei puterior in stat. al XIVea: , Stat sunt eu” Care pot f implicate police ale ace 'e poate intémpla sa fie incalcat de situat? Princpiul separdini puteriorza organizari ttre de decizie damentale ale toritati publice AUTORITATILE STATULUI ROMAN ‘A. AUTORITATEA LEGISLATIVA. LEGILE $I RAPORTUL LOR CU VALORILE $1 NORMELE. NESUPUNEREA CIVILA rice stat democratic detine un Comp lagiutor a cérui principale jpare este stabilrea legllor care sa traiul impreund al oamenilor, ‘site 3 oaceast inst se numeso nt, Congres, Dum, Dit ete po Der ru nu aust. dtdeauna i cs Parlameniul este 0 cucereistorica Hi Sie 2k i fa aparut ca 0 reactie la abuzul de putere BSE MTs ata Reanieeverind, cu tmpul,simbotu a RP , ial vointei poporului. (@ Palatul Parlamentului ; Pariamentul este acea insttuie @ puterii care exprima in mod esentialprincpiu! suveranitai aplica gi de cei ilui deoarece, pe de-o parte, el este rezultatul vointei alegatorilor, iar pe de alta parte prin intermediul tole: Guvernal Jas sur relectate opines eprezenat intereseetuurorcetaenior Romane Cea mal important aributie a Parlamentului este aces Paramentul oso organul reprezentatv 4 adopta logiobligatori pentru toi cota Suprom al. poporatir roman. $i unica Puterea legislativa a Parlamentului este limitaté de faptul ca @Utontate legiuitoare a fari.” pot avea iijative legislative 51 Guvernl si elctoratul Constitutia Romane, art. 58, an. 1 ‘Avtortatea Parlamentuui de-a hota ce leg vor guverna rezulta din fapul c3, in urma alegerior,cetateni au delegat putea lor mombnlor Palamentul (reprezentantlor alg). Aste), putea parlamentiu ete legiimata prin vot 1 adoptacea bugetul 1 aprobarea programului Guvemuli, a componente! acestuia sau revocerea acestora ‘@ reglementarea alegerilor, precum gi organizarea si desfagurarea referendumului 1 rogiementarea funchonari organelor de stat a partdelo police 1 organizarea armatei sia aparri nationale ‘organizarea adminstrativ-tertoila 1 stabiirea sistemului general al taxeior gi impozitelor 1 eaborarea reguior generale pind rapoturle de munca, sindicatle protec socila constitutionale Been ‘organizarea generala a Invatamantulul 1 stable regimului jurcic general al proprietati sal mostensi. Pericle Potrivit Constitute, Parlamentul poate controla activtatea Consiiului Suprem de Aparare a Tati, tea Banci Nationale si a Curl de Conturi gi a Serviciului Roman de Informati 4 Jn domeniu! politic exteme, Parlamentulratfica gi denuntatrataele internationale, ; ‘Asa cum stabileste Constiutia, Parlamentul Romaniei este “Parlamentul este alcatuit din Camera bicameral, fiecare dintre cele doua Camere avand propria ‘stat ‘Decutatior si Senat.” organizare, conducere si functionare. Activitatea lor se Constitutia Romaniel, at. 58, alin. 2 desfasoara separat, cu exceptia cazurilor in care se primeste ‘mesajul Pregedintelui, se aproba bugetul sau se declard starea de razbol ote Unitatea de baza a Pariamentului este grupul pariamentar, alcatuit din senatori sau deputai proveniti din, si partid sau din mai multe partide coalizate, atunci cénd acestea nu au un numar suficient de smentari Iitice ale acestul ‘adr putetilor in 45Numi Jocuitori un senator la’ 160 000 locuitor ‘Acestia sunt alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat pentru o perioada de timp de patru ani numita legislatura. Deputatii si senatoriitrebuie sa apere si s& promoveze interesele color pe care ji reprezinta, $84 ajute s8-s1 rezolve problemele, daca acestea sunt importante pentru viata comunitati. Intre cetateni si pariamentaritrebvie sa existe un dialog permanent, un parteneriat care s& conduca spre satisfacerea intereselor cetatenilor gi ale comunitafior. I deputafilor gi al senatorlor este stabil in raport cu populata tari astfel: un deputat la 70 000 apartine, un birou in care exist. personal angajat si mentina | | a) puteres, dreptul de a da legatura cu electoratul sale carui cheltuiell sunt achitate din bugetul | | Pozi, de a mpune cuiva ‘statului. Telefonati, scrieti, solicitati audienta celor chemati sa va Dp insta a posed de stot reprezinteinteresele! care are competenta de a cemite dispoziji cu caracter 2 Pentru a candida la un loc in Nu pot candida pentru un loc | obiigatoriu, reprezentant al Parlamentul Romaniel, trebuie in Parlamentul Romanialpersoa- | puter de stat Indeplinite urmatoarele condi: nele care exercitd profesile sau tat cattean rom ou vt ev {unctitourmatoore:_ 4 Faunce, ee {© 8. virsta de cel pun 23 ani pentru m jodecstor al Cu ional sath ‘Bsivanta de celpuin23an peu joct al Cul Constuonate | Sag ae parte la un tratat sau 0 con '#membrsal armatel sou poli Vente Intestate IMUNITATE: adoptate de Parlament trebuie sa se apropie de optiunile | dreptul senetorior si depu- ‘majortatit populatiei si s4 corespunda intereselor acesteia tallor de anu f refnus, ares. Ele nu trebuie sa favorizeze o categorie de indivzi in detrimentul altela. | tap, perchezitonall sau tims Daca legile adoptate de Pariament nu sunt conforme prevederior | in judecata a8, aproberea Constitute, ele pot fi dectarate nule gi respinse de catre magisratiCurti prealabia a 23 din Camera Consttutionate ‘in care fac parte si numai ‘dupa ce acestia se expica ‘2 candida In Camara Deputafior 3 peste 35 ani pentru Senat Ci POATE PROPUNE PROEGTE DE LEST? Proiecte de lei pot propune: REFERENDUM © Guvernul consuitare a cetienorche- © unul sau mai multi parlamentart ‘maj sa se pronunje deschis, © cetitenil (cu condita ca acestia sa fe In numar de cel putin | | it DA sau NU, asupra une 250 000, s& provna din 1/4 din judeele tri arn flecare din | | Probleme de interes national aceste judete sa se stzéngd minim 10 000 de semnatur). | | Lecrrimirare: ‘caracter de conformitate a 1. Credeti ca este necesar Comentati urmatoarele afir- | puteri cu ceea ce se crede ‘mass-media s8 asiste la dezba- mall. Prin ce se diferenjiaza ele? preferabil sau corespunzator torile partamentare? De ce? '2) Paramentil are puorea de a | Uner nome jurdie, morale ' De refinat! Fiecare senator are, in circumscriptia careia ti] ( AUTORITATE: 2. Pott art. 69 din Constiutia opt og, ‘sau unor tradi consacrate Degpestiecegictons cra Pucurd b) Parlamentul are autortatea de | LEGITIM: a adopta lei 2) just, echitabi,indreptagt aces Wau ious Zoi io Conattoye acele 6. Cdutal in dicionar sensul | ©) (in erep) care-g gasoqte aricoleprivind modul cum poste % cuvitolo legislate 9 legisiaturd, | temei In lege sau este pedepsit un patlamentar are a tind semnifcata fecaruia, | recunoscut conform unui Incdleat legea. Cine stn ce sitet 7- Poato primul ministry s8 crept te deme Paramentu? estituie Partamentul? [Comentati caractersticle vo- 8. De ce credet cin Constiua TU de a fi: universal, egal, cect, Romani e prevazut contrlul SRI secret liber exprimat do catre Pariament? PUTERE: | 46at la 70 000 {Sind er orurcd —retamau mod wot in ib infec zi cae srt refecte vila, imp de patru fn car et crcl chats ldo eri ru Eo Paratha det tebe, inst . sree, in acest ck hr ata FE cor ‘ut nsrate care. Dupdun a, ca sp Sere ROEM] tot ar aria sentir. teazb unre de ee | inte ls sa de cere destinfrea ec $1 cinste a ziarbr gi revisor care De rerum public’ aac le perso ori de stat, fcesia av nis nee argerate in stitio nia de 8 ‘arson tn care tat actiata kx 1 earacter ite ‘ ‘zentant al ‘este opinia dumneavoastra despre o ast- ide lege? Cum ar putea fi rezolvata o aseme- fespre un eae? oul do a ‘sunt egal in fafa legi gia autoitilor ‘sau 0 con- {ard prviegi si far discriminér,” ‘nu @ mai presus de lege.” Constitufia Romaniel, art. 16, alin. 4 512 © $i dopu- {ict ares- Sau imi aprobares fin Camera © $1 nual ‘acesteia, +. Legile. Raportul legilor cu valorile gi normele Fara regul, norme, existenta oamenilor s-ar destagura in dezordine, haos, confuzie, putand duce, in timp, chiar la disparta Specie! umane. Normele unei societt au reflec- tat dintotdeauna ideaiurile, valorie ide drepiate, bi ne, adevar, stabi- late, rezolvare a conficteor. Pentru a pu- tea permite con- Vietuirea tn co- lectivtati din ce in ce mai mari ‘camenii au con vertit aceste va- lori In norme morale $i apo! in nore juridice. Normele morale Sunt regull nescrise, recunoscute siacceptate de membrii unei comunitati, care cuprind indicati cu privire la cea ce e bine gi rau, ce ave vole sa facem si ce nu. ‘De-a lungul istorei, valorile unei societai au sufert transformari gio daté cu ele s-au schimbat gi normele, ‘Su timpul, pe masurd ce oamenii s-au organizat in comunitati mai bine inchegate si extinse, anumite @ morale 5-au transformat in), adie ome or sion Ts." este o norma stabilita de stat, ce cuprinde obligatil generale pentru toti oamenii care igi ie formulate gi aplicate astfel juturor, fara a neglija, leza sau ocoli vreunul intruneasca acordul majoritatli, promovand totodata si drepturi pentru eexplics In s& reglementeze comportamentul cetatenilor. ‘Sameni trebuie s8 respecte lagi, pentru ca prin ele sunt proteja. Legile fecteaza toate aspectele vii {enilor che- de la cele mai simple, la care poate nici nu ne-am gandit. Apa, alimentele, activtatea din scoala, tte deschis, ‘cu cella, toate stau sub incidentalegilr. Prin intermediullegilor, orice socitate Ish construleste si supra unel anumite modele de comportament care sa salistacd exigentele convietuirii aléturi de cellalti al esas ‘Statul, prin intitutile sale, lmiteaz® anumite libertti ale oamenior, inclinatile acestora de-a face tot proteland fiecare celétean si asigurand ordinea, supravieluirea gi dezvoliarea deplind a tu formitate 3 ‘a putea exista, fecare slat trebuie $8 mentind ordinea i s2-i pedepseasca pe cei care incalca leg 8 se crede ind infraciun.Regulle, procedurile prin care statul pune in aplicare aceste legi trebuie $8 fe respunzator tuturorcetajenior, s& nu fie arbitrare. Daca legile nu pot rezolva toate problemele ce se ives intre ice, morale trebuie cel putin sa asigure tratamentul corect si impartial al acestora, onsacrate iu sunt perfecte. In ciuda imperfectiunil lor, ele trebuie \cerce satisfacerea intereselor generale ndreptatit oritat 31 gisoste Legile unui stat trobuie sa fie clare, corecte, consecvente form unui ecesul prin care comunitatea transmite ‘Fembrilor 3i valorile, normele, comporta- ‘mentele dezirable, iar acestia gi le Insugesc in ‘eederea integra in socetate Comentafi: «Tot 2 @ bun in viet este ori legal, ori imoral, oni ingraga." Murphy4. Nu totdeauna ceea ce este legal este si moral Dati exemple de situa concrete care confirma acest lueru 2. Care sunt principalele caracterstc! ale legilor? TIncercati sa explicat flecare caracterstica 3. Comentat: .F&ra digu! leglor, ibertatea nu ar f ‘decét un torent devastator ‘4. Voi avetiregull cas? Care e rostl lor? 55, Care e diferenta dint regulle Impuse de adult si lege? Dar dintre normele morale gi cole jridice? 6. Identificat vaio ale societai in care traim si apoi imparit-le in narme morale si jurice. 7. De unde stim daca actiunile noastre sunt legale >, Nesupunerea civila XY, 788 societate s ntemsiaza extent pe anumte valor bing dreptate, adev care sunt impuse camenilor prin intermediul legilor. O data cu evolu ‘societati, aceste valor pot suferi transformari, antrenand astel rmodificarea legilor. Istoria cunoagte numeroase momente In care adoptarea anumita legi a insemnat nedreptatirea unor largi categorii de cetateni. raspuns la legalizarea nedreptafi cei afectati au ales, in mod constiend ‘38 nesocoleasca respectivele legi pentru a atrage atentia asun inechitai lor sia le determina inlaturarea. Acest mod de manifest 8. omental: .Unui om care a comis 0 erima in fat mai multor martor ar trebui s8 | se interzica drept de-a se apara’ 9. Ce fel de norme af incdlcat in urmatoarele ca si care ar putea fi consecintele? ‘a) af mint un preten b)all ming un judecstor pentru a va apara un prieten 10, Idenificat 0 problema cu care se confrunta so cietatea si care necesita adoptarea unei leg Imparti-va pe grupusi,incercatis8 elaborati si apa 8 adoptatio astel de lege. 11. Care credef c& sunt motivele ce Ti determina p oameni sé respecte lagile? Alcatuit 0 lista @ lor ‘comentatle. ar, cinste ete nonviolenta a legilor si asumarea sanctiunilor ce rezulta di incalearea lor. OOO) a cetstenilor poarté numele de nesupunere civil. iy NESUPUNEREA CIVILA este nesocotirea deliberata Nesupunerea cil precedetedeseor mare miscérpentuschimbé sociale a a fost impust ca malate de lupt inp nechptttisttonalzee de Mebatma Gandhi, vocal om poktc indian (1869-1948): ol fiat o nou eae strategie de ue rnoniolentimpotriva dominate colonial engieze an ind PROGRAMUL DE NONCOOPERARE $! REZISTENTA PASIVA FATA DE ADMINISTRATIA BRITANICA, initlat de M. GANDHI, cuprindea sase puncte principale: 1. Boicotarea sistemului juriic oficial gi Inlocuirea li prin trbunale populare. 2. Boicotarea scollor propretate de stat sau subventionate de guver. 3, Bolcotarea alegerior. 4. Predarea decorator $i titurlor britanice primte de inkeni. 5. Refuzul de-a folosi produse de provenienté engleza. 6: ntrcicerea consimulu do alcool i refuzul de-a cumpére din magazine tine bavtun. W165" ogy (1969-1948) 4. In timpul revolute’ din decembrie 1989, cai tineri au ofeit flor tupelor de ordine pre pentny a reprima demonstratile. Cum expli acest gest? Ce semnifcatie a avut el? lata cum desrie istoricul Louis Fischer nesupu- nnerea civilé: :Britanici i bateau pe indieni cu bastoane, ciomege $1 ‘bust. Indian nici nu se intimidau, nici nu dideau Tnapoi. In felul acesta, Anglia era neputincioass, iar India invincibia.” ‘Comentati aceasta afirmatie. 2. Care este diferenta dintre nesupunerea ci $9 delinovents? Excrciti 48EXECUTIVUL. ADMINISTRATIA CENTRALA $I LOCALA ee oe ea eas a ee ene eee cana ce puacice Somme Rett es ates is 8 ce ae ae ee areas Ss cere pea perenegeerpipend bow 12g BE eer tricn data nvm moana, ad to: FEE Scnand ochinenmoriy soma ad ca Constiia Roménie at 101 ‘indeplineasca actvitajil si responsabiltajie ce le revin. Structura .Cabinetulu” primului ministru al guvernului Roméniei este urmatoarea: 19 ministere, cretaviatul General, Departamentul pentru Integrare Europeana, Departamentul de Informatii Public, iu! pentru Protectia Minortatior, Departamentul de Control al Primulul Minstru, Departament pentru tile cu Sindicatele si Patronatul embrii Guvernulyi nu sunt alesi in mod nemijoct de catre cetateni, cu toate acestea, Guvernul este alul alegerior, Pregedintele {arin urma consultari cu partidul care deine majoitatea In Parlament, de- ‘semneaza un candidat penisu functia de prim-minis- tru, Acesta, in termen de 10 zile de la desemnare, cere Parlamentului votul de Incredere pentru programul de guvernare si componenta Guvernull Votul de Incredere poate fi acordat doar in urma dezbateri In gedinta comund a celor doua Camere ale Parlamentului, urmata de acordul majoritati, se- ratorilor si deputatilor. Deci, pentru a-si putea desfagura activitatea Tn bune conciti, Guvernul trebuie ‘38 se bucure de sprijnul majoritéti parlamentare, ermina pe, alors, Guvernului, asa cum apar stipulate in Constitutia Romaniei, sunt: asigurarea reali Atributi ii si conducerea administratiei publice. till interne gi externe a t Daca principala atributle a Parlamentulul este adoptarea legilor care s@ reglementeze viata si itatea cameniior §i instituilor dint-un stat, principala atributie a Guvernulul este supravegherea pectari legior. Pentru asi putea atinge obiectvele cuprinse In programul de guvernare, Executvul trebuie s@ colaboreze a Params sind, penal, pedals police | Raporturile Guvernului cu Parlamentul Guverul scaelate organe al edminiatet pubice au oblgata constuonall de a ima famentul asupra activitatii lor. In acest scop, fiecare dintre membrii séi este obligat ‘88 raspunda la monte tomate do senator 9 pu 7 Polit an 112 din Consttuja Romania, nerederea acordata de cite Parlament (a ivesturd va et ictersa Gavernuiut prin adoptarea une! motiuni de cenzUra, votata de majoritatea senatorior ‘deputatilor. in urma adoptarii acesteia, se incepe procedura de demitere a Guvernului, {080 capa 18 te Sremeteasnc a Paar gay pean et 9 co Ps pe esate Breas eau un pret ge fF perl Su un Pros Eom Conall, e poate emit sunt: otras ordonanfle. Hotraa Atle ce rer sor ator af i0)-Aure cad ete aia Jo Patent. Guverul pate ree earn eset oment fare Tac obec iglor organics. Aces procedeu se names dlogare gislativaOO SS Aga cum reese din art. 101 din Consttuja Roménisi, una dintre abil fundamental ale Guvernuly este exerctarea conducer generale a administra pubice, ‘Administaia publ din {ara noastr est structural la rive cetrals local La nivel central admiistatia public Ge specialtate ae n vedere, conform atbior sale, oganizares ministeelr, a armatel, 8 Consillui Suprem de Aparare a tr sa allororgane de specaltate, ‘Constiuta Roméniel prevede in art. 117 $i 118 care sunt nstlutile abitale £8 organizeze apérarea najonal:ermata gi Consiul Suprem de Aparare a Tai ‘Sercna Consii Suprem de Apdrare a Tari consid in organizer si coordonarea unitar8 a activo care privese apdrrea tar sguranta najonal. La nivel local, administra. publics se realzeaza prin Anata este subordonatsexctusv vores termed consi! local il primal, iar acai se fopons pent gorertareo suverana'@ intemeiaza pe principil autonome! locale pe cel al Indepandonte! $1 8 untapi statu, @ descentralizii servcilor public.” opts tetorie a ft $2 democrajet Lanivelflecira del al municpluui Bucuresti, Guvem consihiponele.” deserneazd cite un prefect 2 clr responsabitat est condicerea servicilor publce din untatle. administrate tertorte De refinat! Pentru a avea presedinte, senatori, deputati, ministr, primari etc. care 88 lucreze in folosul lor, oamenii trebuie sa se implice in viata politica. Doar prin aceasta participare ei pot sa-si demonstreze sprijinul fat de comunitatea in care traiesc, sa-si satisfaca interesele, $3 influenteze politica publica! 1. Ce rol joacd az! guvernul Romaniei? Care sunt 4, Un loc important in structura administratiel raporturile lui cu Parlamentul? Ce rol a jucat publice centrale de specialitale 11 ocupa fortele ‘guvernul Romaniel in pericada dictaturi comuniste? armate. Art. 117 din Constituja Roméniei este Incercat s8 rAspundet folosindu-va cunostinle de consacrat In exclusivitate acestora, Care credet istore =! comparénd prevedenie actualei Constituti este motvatialegiuitonlor? ‘a Roméniei cu cele ale Constitute din 1965. 5. Cine alage primarul gi consiliu local? Care sunt 2. De ce este necesar ca primul ministu s@ ceard atributile lor? Cine poate candida pentru aceste Partamentul votul de incredere pent programul functil? de guvemare si pentru lista membrllor Guvernului? 6, Facet) o compunere pe tema: .Cum ar arata 3. In ce condi este Indreptatit Parlamentul $4 oragul meu (comuna mee) dacé ag fi primar. declangeze procedure mofunil de cenzura? C. AUTORITATEA JUDECATOREASCA Una dintre principalele consi pentru ca 0 tard 38 fle : : democratic ss functioneze spre binele tturor este accea usta 8 Infptuiste in numele eg ¢a, alt cette, cit i conducatoi sa respecte lege. De ludeco! cunt Independent #80 spun aceea, scopu juste este de a face dreptate gide aimpune #2 respects lop Periy acawa est nocsar casa 23 COMBA Romani at. 123, ain. +32 functioneze separat, independent de puterile lagislativa $i executv, de eventualele inluente ale unor potcieni sau partie Pentru ca un judecator sa ia 0 decizie justa trebuie sa nui fie teama ca ar putea fi pedepsit sau agresat. De aceea, potrivit Constitutiel, judecatorii se supun numai legii, sunt independenti inamovibit Judecatoni sunt propusi Pregedintelu de catre Consiul Superior al Magistraturi Singura institute abiltata prin lege s8 promoveze,s8 transfere sis sanctioneze judecdtori este Consl Superior al Magistraturi, institute alcatuta din magisratlalesi pe 0 duraté de patru ani de caire Pariament ‘Aceasta autritate judecdtoreasca vegheaza ca judecatoi sa fe aparati de orice masura arbitaré care auneze ait acestora,cBt si actlui de juste Tn care sunt implica 50le Guvernului Un drept fundamental prevaizut de Consttutia Romanie! “S5% egalitatea in fata legi a cetdtenilo,, fra privilegi gi fara ‘Siscriminari” Statul in care domneste legea, este asigurata fspectarea drepturiior fundamentale ale oamenilor si + organizarea bze apararea ‘ste impiedicat abuzul de putore so numesie stat de crept Doar statul de drept permite existenta unei societati 2 actvitaiior Gemocratice. Statul de drept are la baza legi echitabile, -s2icate nearbitrar de judecatori gi functionari public, dupa slizeaz prin Bevederile legii, constienti de faptul ca legea este deasupra Btivitatea se ‘Sturor gi ea este singura care ar trebui sa porunceasca A pe cel al 1. Judecati un caz concret de incalcare a legi. Jucat pe ‘nd rolul de inculpat, avocat,judecator. 2. Ce parere aveti despre infinjarea unor tibunale | Palatul de Juste JUDECATOR: {unctionar al statuul care are obligatia de @ Ssolutiona procesele in cadrul une! instante (sministrativ- Particular, finanjate de oameni de afacer dispusi sa ajute | iudecdtoresti Infaptuirea justivel? AVOCA: = 3. Care este rela dinte statul de crept si societatea | persoana califieata pentru a acorda ariete. care emocratica? asistonta jurdies participare 4. Poate o persoand 8 Indeplineascé functia de PROCURATURA: leresele, sa Judecétor si senator In acelasi timp? De ce? 5. Comentat : Adevarul nu se confundé intotdeauna cu ‘dreptatea” (W. Faulkner) _ omentati urmatoarea scend: pronuntarea hotrérii judecdtoruui, unul dine cel 50 indreapt cite aceste, si, indignat 1 strigd: Este Deciia Dvs. nu este moraé." Dups cateva clipe i réspunde calm: .Nu suntem plat s4 fin moral” Instiuie a statului a carol sarcina este Supravegherea aplicar si respecta le- gilor, prevenirea gi combaterea. infrac- tuunilor; persoana’care face parte din ‘aceasta instilutie gi exercitd acfuni ce revin acesteia se numeste procuror dministratiet Jeupa foriele amaniei este tre credet c& INAMOVIBILITATE: ccaracteristica unei persoane de-a nu putea fi mutata sau destiuta dint-o functie. (de obicei judecdtoreasca) 31? Care sunt fentru aceste tum ar aréta D. PRESEDINTELE ROMANIEI vimar! Rolupregedintlu unui stat democratic modern, aga cum Bevede Constitutia, ar trebui sa fie acela al Inteleptului din »Pregedintele Roméniei reprezints statul ' Seotea Sfatului Batranilor, caruia strémosii nostri ti MN si este garantul independentei erediniau soarta comunitai. EI esto chemat sé asigure P8fOMAl, al until intgetti tortor a ‘rir in interior puter police, dar gi Inve conduceres teoi” | IB set gi cotaton de rand at wart aeccnae me ee se supun Frejciricle Romén et ales do ie ppor a vot ‘Seco Cost buna fore |B asec ee seca goer exprmatocaisinnars 3, Suomen publ In act son nant h2) BRS arn 2 ls, cant vob irunoanca nti exc nce de mci ne ‘27 tur de scrutin majontateavoturloralogatoriorinserg e sistukt, proc fstele electorale. In caz contrar, se organizeaza inc un Seta! Constitutia Romaniei, E. de sorutin in care se inrec doar primi doi candica acca aet80, alin. t si2 {8 care au objinut cel mal mare numa de volun tual pendenti si “terior. Candidatul care a Intrunit cel mai mare numar de 35 esto deciaat aes, ar rezultaulscrutinll tebulevaldat de Cutea Consttujonala ste Consia -Jurimantulrostt de Prosedintele Romine a investi in une * Pariament. lr sbi dies tat8puterea $ priceperea pent propégea sprivaa i meterlé 9 poporai romdn, sb vara care si Const sel ti, £8 apar democrat, repune iBertapiefandamenial al colentor swvorasaten dena, unitatea sntegitat ts tertoriola a Roméniel. Aga si-miajute Dumnezeu!”" 51Conform Constitutel, Presedintele are voie $8 indepineasca aceasta functie pentru cel mult doug mandate. Pregedintele Romaniei are urmatoarele atributi pe plan intern © numitea primului ministry si a Guvernulut pe baza votului de incredere al Parlamentului ‘= consultarea Guvemnului cu privire la problemele Urgente gi de importanta deosebita pentru fara '§ deciansarea proceduri referendumului 1 propuneres directorului SRI = conferirea decoratilor i tilurlor de onoare, acordarea’ gratieri ingividuale in domentul a nationale: = conducerea Consiliulul Suprem de Aparare @ Tari $i 28 forfelor armate 'W deciararea cu aprobarea JPariamentului, a mobilizari partiale sau generale 1 acordarea gradului de general, amiral, maregal i 1. Comparati monarhul cu pregedintele. Care sunt ‘avantaele si dezavantajole fecareifunci? 2. De ce creda} 2 legiuitori au timitat la dous ‘mandate perioada de tim in care o persoana poate fi Presedinie? Daca un Presedinte sa dovedtt a f tun bun gef de stat ar vebui $8 permitem prlungirea rmandatelor acestua? 3. De ce credeti ca Presedinele poste fi demis ‘doar in urma referendumului (rt. 35 din Constiuia Rominiei? 4, De-a lungul vieti, vet aves posibiltatea de nenumarate or de-a selecta din mulimea de candidai pe cei mai potivit peru a ocupa diverse funchi in insttutile statulu, Pentru a alege cunostinld de cauza, © bine 8 réspundeti la urmatoareleintebar 4) Care sunt atibufile, puterea gi lmitele func isputaie? ) Ce caracteristci trebule 8 detina o persoand pentru a ocupa cu succes aceasta funcie? + sf un om moral (integr, eins, curajos)? + 88 fle competent, 68 detina cunogtinte gi deprin- deride speciaitate? + £8 aiba abiltai de comunicare si colaborare cu cela? + 58 fie sensbilla nevole coral? ©) Care sunt calitie, dar defectele candidatuls in comparate cu ale coral? plan extern 1 Incheierea de_tratate internationale Tn numele Romaniei si supunerea acestora spre ratificare de catre Parlament, in termen de 60 de zile © acteditarea gi rechemarea reprezentantilor diplomatici ai Romaniel, la propunerea Guvernului Jn cazul_comiterii_unor fapte ce contravin Constitutiei Roméniei, Parlamentul poate propune suspendarea din functie a Presodintelui, iar daca ‘aceasta @ aprobatd in termen de 30 Zile se organizeaza un referendum pentru demiterea Presedintelu Presedintole statulul potrivit prerogativelor con- ferite de Constitutia Romaniei, este repre- zentantul poporului, atat in Interiorul statului cat gi in 4) Cel mai important factor in area deciziel este faptul o8 respectivul candidat: + ne reprezints iteresale + face o impresie buna + candideaza din partea unui partd cu care simpatizam sau din care facem parte + mass-media Tl prezinta adeseon in diverse sti 40 implica in diferte activa economice, aristce ‘contabile ete + manifesta compasiune ete. In anul 1980, ttco ford pin fear une aticard, puters fost stare. han 1965 pret, prin lot de sot dems pe unt dn do care un fost get al insta Bi execute po Seni toma on ction ipa coi ari de Conca aces, EAM] fo omsins 1 2 umat un val de (AS arestéri in masé, in MieLva condamnat\ la moarie Incercati si va imaginati procesul care a avut loc. credeti ca au fost argumentele dictatorului? Dar generalului? Ce decizie a luat judecatorul? Care Pozitia famillor color decedati?in numele e ratificare de zile zentantlor fopunerea contravin propune » lar daca ste faptul fe simpatizam tse sti fice, artistce, avut loc. Care tului? Dar ale Ul? Care este MASS-MEDIA SI OPINIA PUBLICA MASS-MEDIA SI FUNCTIILE SALE “Artcolul 19 din Decloratia Universal 2 Drepturior Omului enunt® libertatea comunicari. Tehnica secolului XX si ibertatea comunicani su permis muttipicarea $i perfectionarea considerabil, uimitoare chiar @ ‘mijfoacelor de comunicare. (at Informatie si democratic ‘0 societate nu poate evolua democratic in lipsa informa cetatenilor Pariciparea cetajenilor la viala societai este concitionata de informarea lor Corecta permanenta. Regimurle totaitare au impiedicat libertatea de comunicare, enzurdnd informatia $i folosind propaganda mincinoasé, Principil pe care se baza ‘Srormarea publica era: ,Ce trebuie 88 ste poporul si ce nu trebuie sa stie poporu. “Abjoacele de comunicare se affau sub controll total al statulu. Acesta impunea 0 ‘ssecfe riguroasa a stinoc. In Romania, dupa revolutia din decembrie 1989, presa si Gericle medi sau redobandit libertatea, au crescut numeric $i au objinut Serormante tot mai mari, contribuind la democratizarea informatie 1 Diversitatea mediilor Iijjoacele de comunicare $i de informare In masa (medile) sunt astazi foarte ‘erate, Putem distinge trei categori de medi “|. medile autonome: c&rti, 2iare, reviste, magnetofon, camera video etc, ce ot fi utlizate individual 2. medile de comunicare: telefon, mintel etc. ce marese libertatea tli -zatorului 3, medille de difuzare: radioul,televiziunea, ce permit transmiterea informatiei Je mare distant, unui public numeros. MEDI DE DIFUZARE ae nd = > 6, TY. ee, ——___, ae MEDI AUTONOM See a feats SN el “mm magneton aa MEDI pluralul de la medium 31) = miloc MASS-MEDIA: fansamblul mijoacelor ‘audio-video de infor mace maselor, co- ‘municarea find real- 2zaia prin presa, radio, TV, cinomatografe etc PROPAGANDA: actiune exerciata sis- tematic asupra unei ppopulatl pentru ai co- ‘munica anumite con- vinger, penttu a r3s- andi o doctrina PRESA sens restrans, samblul _publcatilor periodice; in sens larg, {otaltatea mijoacelor sotise sau audiovizu- ale de producere, pre- lucrare si ifuzare de informatie MEDI DE COMUNIGARE BS ow Whig BP =e ve | © Inventar al medillor (Fr. Balle)” we \ Istoria mediilor moderne incepe cu inventarea tiparului de cétre Gutenberg in 1434, Omenirea a asteptat doud secole ca aceasta inventie sa fie utilizata pe scard larga. Analizand tabelul de mai jos, ‘aratati cum s-au petrecut lucrurile in cazul cinematografului, televiziunii si radiodifuziunii. Cum ‘explicati diferentele sesizate? De la inventie utilizarea ei pentru o difuzare colectiva PRESA SCRISA | 1605, Anvers — apare primul periodic din ras lume .Die Niewe Tidjingles” ‘mobile cca dou secole 1831 apare .La Gazette, prima revit Bible! publicata In Franta _ 1660, Germania ~ apare primul cotidian | din lume ,Leipzigerzeitung” CINEMATOGRAFIA 1827 — primul im vr. Cantr Teorey! = S9.ANI_ > | 027, Nett oh | 1917 — emitatorut de pe vasul Aurora” din -__ Petersburg transmitetrupelorreveluionare _ntructiunile Comitetului Revoluonar RADIODIFUZIUNEA realizeaze radio, peste 19 ANI f TELEVIZIUNEA televiune > | 10 a program public de televiziune 1. Studiat) inventarul medilor, gst) tei ANCHETA S ‘exemple de medii autonome, trei de medii de Presa este un mediator intre cetateni si 2 comunicare gi trei de medii de difuzare, Dati reprezentantii acestora de la conducerea g exemple de pesa saris § presa auciovzuala lat. Mass-media se poate site fe de parte puter fe In opeate cu aceasta. 2. CAL timp va petrece de biel In fafa Pregati! 0 Jocumentajle care sa evi- televizorulu? Studiati sondajele CISSS (Cen- trul Independent pentru Studii Sociale si ‘Sondaje) 5 identicati categoria din care face pate. Acordali mai mult timp emisiurilor TV Decupatarticole din ziar, uma in acest comparativ cu alte activtat? Aceast situate week-end un post de radio sau TV. este In avantajul sau in dezavantajul vostu? VIAHONV + Cat timp va petrecet in fata televizorului? Intro 21 de rep2u5 55, yt ora AMT ioe, ‘Intro zi de tucru 16 2 cce I 5, 20% TT soo A 2s. 20% TT oo A 5 oe Bo | ‘Sondaj CISss dentieze, pe de o parte, preocuparea presel e a susjine reprezentanti uteri, iar pe de alta, de a4 critica, condamna, ameninia [aver ANCHETA4. Functiile mass-media Raportul elaborat in septembrie 1978, la Paris, de Comisia interationalé UNESCO pentru studiul ‘problemelor comunicarit in societatea contemporand, defineste cincl functii principale ale mass-media, ‘exercitate la nivel individual, social, intemational. Functia de educatie Masemedia cont i6 |< ————— la transmiterea moste- fii cuturale i facile teaza invétarea indivi- dual i colectiva, Functia de informare ‘Mass-media asigura cole tarea si preluarea informa tilor, difuzarea cunostntelor si opiniorfaciiteaza transpa- Tenta relator sociale. Ea garanteaza liberatea de ANCHET/ Cceroetate amanuntita f2cuta pe baza de Chestionare pentru atlarea anumitor date AMONITORIZA MASS-MEDIA: ‘a urmari un ziar, un post de radio sau {eleviziune pe parcursul unel perioade Nntat de tim, pens a bine anit informati Functia de socializare ase media face posibla Patciparea grupurior si colactivtatior Ia viata publica, elaborarea si fuarea decizilr. Schimbul {60 informatil favorizeaza Interactiunea sociala si permite unui numar mare de cameni sa ia parte ‘activa la soluionarea pro- blemelor care ti privesc. Functia de persuasiune, expresie, find strans legata motivatie, interpretare ‘Se eter la organizarea act- vitatilor colectve, la efortul de convingere si conducere jn vederea atingerii unor o- biecive comune. Ea se ala Ineo stransa conexiune cu eortunie pentru dezvoltarea economica si social ‘Mass-media are nu numai funct cis dlsfunct. Renumit ssociologi sustin 8 principalele functii sunt: apararea ‘bertitior,informarea publicului, demascarea coruptie) ublictatea $i contactul oamenilor cu bunurile cutturale “Aceiasi cercetatori considera ca disfunctile mass-media ‘sunt: denaturarea gusturilor publicului, stimularea ‘elincventei, degradarea morala, fa adormirea constintei eoltice, inabusirea activitati creatoare. 1. Comentati: A. Presa este cdinele de paza al democrat” B. ,Presa este a patra putere in stat.” 2. Alcatuiti 0 ‘compunere pe tema: .Rolu! informatie prin mass-media in viata individului si a societati. 3. Ce este propaganda? in ce domenii este ea utiizata? O tntalnim doar In socitatie totaltare? aT ANCHETA ANCHETA de procesul democratic. Prin informatie vansmise, mass media li ajuta pe cetateni 885i formeze opinile. Functia de divertisment Mass-media ofera variate ‘modaitat de ivertsment si de petrecere a timpulul liber. Monitorizali inp de tre zle un post de ago of TV sau colectatt aticole din Cotidianul prefeat.Intocmiti un dosar cu ‘oud sectuni: in cadrul prime sectiuni aleStul rubrici pentru flecare functie. a mass-media. In cadrul flecarei rubric ominalzat atcolee, emisiunile cores unzatoare, Dedicati cea de-a doa Sectiune —disfunctilor mass-medi procednd int-o maniera similar’ prim Seetini Fspundeti apoi la urmatoarele intrebar 1. Postul (cotidianu) preferat acoraa Spat age poi Irdtepine drt: funcfi? 2. De exemplu, spatiul dedicat para ibertaor cetatenesti este echi- valent cu spatil pubticitar? Explcati de ce. yL3HONV Vi3HONV 55URE Te aE A te re LIBERTATEA PRESEI Libertatea presei in Roménia permite exprimarea diverselor opt Presa in Romania Panele iron Radiotuzie Tima romana au fost Fama fea Romans Uipecit (1827), Aina Rom Gateazs in oases (1829), (Cuerl Romé- ‘20, nese (1829) or ma ope Primal cotlan ent Bue | Teovzunea § Ce reqloan cu < Romana ee fire Lurie Stuat isbucwest,n demi bela ragire 0 ae Frm tee. a as > jo go’ wurejeans ay be cumerte ca at 0 posts im TET ene ae enpypreeds Conus pcre attiki Maran cazce slot, Caria oo ma ono. dus 2, diet, tna sans srt Sn $M ane fo $00, Aran Grecsoa'ia Cudutae FAMUEAIO ple un acl nn so radioul nations cemitea 30 148 ore anual fadioul natonal 78 ore anual 2. Respectul fata de viata pri ata Inaintea confantéri finale (0 DoS in care afirné 8 nu se cuvine exstau exbatre in fate co0gi0), MRERWAMR ca bt un indie acuzat SG eotetane ‘Axa descope nr de compte sé. reprezinte 450 periodce ‘re, pe butt su, cova do- neste clin consi. ‘Ce credeti ca s-aintimplat mai departe? Cum credeti ca au reac- fionat cologi? Era Alexandru indreptatit s4 publice informatile? Care a fost decizia finala? (Notati raspunsurile in caiet) Pentru ca presa s8 fe cu adevarat bine informata, liber gi eficienta jumalisti trebuie 8 aia acces la informali si s& poata investiga faptele, evenimentele, intamplati. iivestgalia umalsica trebule 82 se fac& potrivtlegior tari, n concitile espectari repturilor omulu Nlumaligti au. vole ca tn timpul investigafilor 8 patrunda pe freprietatea cuiva doar cv tncuvintarea proprietarivi, tard $8 vileze intimitates persoanel, s4 emita verdicte inainte ca instanta de Persoanele sau institutile care se considera victime ale judecaté $8 se pronunte etc {unor inj, calornnil publicate in Figes pot achona in juste ziastl sau pubic Director pubicajecalomniatoare v2 ae i cabitatea coir publcat, In faa nstanfeor judecatoresh Persoana calormat are drop aa oc poate 8 aspuned i artcolulintiminalorprint-un at aco, Director webuies8ncluds not ee ce idepune in urmatoarele cateva zie, Inserarea r@spunsului In ziar este gratuité si poate tinge lungimea artcolului la care raspunde. Fee escent inch olege a preset, Aceasta este o problema controversat. A fost nfinat un Const Nat nlovzuallul care acorda lcente de emisie gl verifies actvitateatuturor posturior radio $1 TV .Cenzura de orice fel este interzisa.” “Libertatea de exprimare nu poate prejudicia ‘semnitates, onoarea, viata particulard a persoanei ‘i nici dreptul fa propria imagine.” TRaspunderea civils pentru informatia sau crestia ‘adusé fa cunostinfa publica revine editorului sau realizatorului, autorului (.). proprietarului mijoculu 56 de muliplicare, al postului de radio sau de tele- Vizlune in conditie legi, Delicele de prosd se sta- bilesc prin lege. “Mijloacele de informare In mas8, publice si private, ‘unt obligate s& asigure informarea corecté a opl- nie publice.” Constitutia Romaniei, art. 30, alin. 2, 6, 8 i 4‘id n- cazde rand dot >awine | acuat oroite ureac- ratile? pul la ziarul atinge ‘onsiliu Vv + tele e sta- ‘wate, ‘a opi- asi4 RESPONSABILITATEA PRESE! Dupa al doilea rizbo! mondial, au ‘apérut mai multe teori! privitoare fa ¢ > responsabiltatea presel, fundamen- , iterate presupune si obigai, ole concrelizindirse, agesea, In ade- arate campani\ police. Instutile Jircice amercane au respins promovarea unor ‘asemenea leg pe mol cd in prim! amen- dament fa Constitufa SUA nu se vorbeste de responsabifatee, ci doar de libertatea prese, Orcs lage 2 responsebitat presei erodénd, din Drincpi,ibertatea aces, neficii gi riscuri jin societatea contemporana comunicarea are un caracter de masa. Unele voc! sustin c& nole temic de comunicare contribu fa uniformizarea opiior, c@ ele sunt armele cele mai puternice Gare condilioneaza, estompeaz.diferentele tmasifea finja, umand. Relatia dintre comu- nicarea de masa si public este prezentat ca find Fara publicitate presa ar depinde in totalitate de cititorit platnici si de subventile statului. Ar fi convenabila 0 Atel de situatie? Argumentati raspunsul. | ; fim pees ‘SPATIUL ACORDAT PUBLICITATII H spa ACOROAT PUBL caches an carer rain UNIFORMIZARE: actune care urmareste adoptarea, de catre populate, @ unor gustun, opin, modur de viakd nediferentite, In ‘Conformitate cy interesole anumitor grupuri Unidrectionala $F [> comunicarea de masa iniovmiess® —Bepublicul se asa 9/00 Ta comuniare de mess vrtesio weal comunicarea de masa 2°00" =p publicul pasiv cel mult are iuziac& »ionea= comunicarea de masa este :))¢c\\/ =f publicul este 0/01! Se vorbeste chiar despre o dictaturd a medilor. Se sustine cB mass-media nu se multumeste doar 4 informeze cetsjenk. Ea vrea mai mult: s&- inluenteze, s&-1 convinga, sé atraga, sii seduca, Mass-media Inceareé s8 castige individul de partea unui ideal sau s& produca modific&ri in convingeril, attudinile, ‘comportamentui agestuia in conformitate cu interesele unor grupuri care detin puterea (paride, quverne etc). Mass-media furizeaza nu numai informati corecte, ci si informati gee uciel setae oe eronate si argument false. a ee ‘Alle voei sustin, dimpotrivs, 3 mass-media indeplineste trei cots peer et eee tune! domocraton: ‘matile unor specialist care con- '@ ea furnizeaza o varietate de informatii obiective, pe bara ci- Gidord cA sconele. Gente) rora fiecare individ isi poate forma propria opinie: lente determina un comportament {© ca stimuleaza impotrivirea in fata abuzului unui individ sau ‘agresiv, mai ales in endl nerior? 2. Ali Intalnit articole care grup; 1m ea ofera cetafenilor posibilitatea de a aproba sau critica in dezvaluie aspecte inne din viata ‘mod public. ‘oamenilor? Sunt aceste aticole Indreptaite? Sunt lucruri despre care presa nu ar trebui $8 vor- beasca? Care sunt acestea? 3. Credef c& este vreo institute Indreptaita s8 conzureze actvi= tates presei? Argumentap, 4. Ce parere avell despre emi- siunea ,Cu camera ascunsa"? Au dreptul operatori,fotoreporteri s8 ne fotografieze sau s8 ne filmeze ‘ara 58 ne coara permisiunea? In acelasi timp, sute de milloane de oameni de pe Terra pot participa simuitan’ la acelasi spectacol, pot impartagi aceleasi Emati, pot veni in contact cu aceleasi informati, opin. Un Cercetator francez spunea: .Presa modema nu creeazé nimic, dar pune in migcare totul, Faré ecoul et puterea arf fara for,a. Economia &r stagna, Opinias-araliena(..) nu ar mai fl posiblé nici guvemnarea, ici instruirea, nici vanzarile-cumpararile (..). Ea nu este suficienta, dar este necesara tuturor si pentru orice” 'Mass-media este de allfel consideratd o putere, .a patra putere in stat, 0 miza economic’, o sursa de libertate. Presa scrisd sau ‘ausio-vizuala este un mediator intre cetateni si reprezentanti acestora la conducerea tar 87Un ziarist primeste 0 informatie de la. ,Orga- nizajia pentru Protectia. Copiiulu” potrvit careia tn na fnconar quer ‘namental este im- pleat in trafcul de ESNet descopert nimi legal sinsinetu i spune Tas ca cova, mu esto in regula. Intro. nospte, rofitind "do absenta funciona, pa- trund 9 birul Ccopi| proveniti din MMP acestuia, unde ga- orfelinate si van- ‘este dover incri- uti peste grant’. RGAE minatoare. Le foto- Mergénd pe firul ccopiazé gia dova zi evenimentslor, cerce- scrie un articol care teaza actole oftiale care determiné pola $8 Co parere aveti? Ziaristul a procedat corect? Demnitarul ar trebui sa-t dea in judecata pentru violarea proprietatil sau ar trebui s8-gi prezinte domisia? 4. | ise punla dispozitie sinu _deschia o ancheta. ibertatea si responsabilitatea presei O LIBERTATE Libertatea expresiei element de baza ai | Reporter: 0 profesie periculoasa? CELE ZECE PRINCIPII ALE JURNALISTULUI Majoritatea sindicatelor jurnalistilor din Europa occidentala au adoptat prin reprezentatil lor la Minchen, la 24 nolembrie 1970, 0 declaratie a drepturilor si responsabilitatiior jurnaligtilor cu privire Tertil individuale la cercetarea, comentarea evenimentolor si redactarea articolelor. | | 1. $8 respecte adevarul bilcate care se dovedese inexact. | 2. S8 apere lbertatea de informare, 7. Sa pastreze secretul profesional Comentariu 5 cited 31 88 nu divuige sursa informatilor Sales astteress s | Seleenoaea as Riots | UN DREPT ODATORIE 1s nu ce oloceascd de metodo Dreptul la Datoria de @ S€ —neloiale pentru a objine informa Pena hfoore Saers motlepey 9 ti er pluralism "informa, fespec- 5 Sa respecte vate pevald a pe | en Sindevar”5SAsmnmcte ata at a ye 6. S8 rectfice toate informatile pu- 1. Studia are din peioada ume: campaniielectorale. Alcatuit un dosar cu arlcole care eticheteaza paridul 4 adversar gi cu sloganurie paridelor : fate in compote. Lace stereotipus, | Drejudecat au dat nastere? 2. Dat exemple de manifest casi te, serste, antsemite 1 xenofobice care se petrec in tara ‘oastr. Dar in ciasa voastra? 3. Exist ziare, emisiuni TV care promoveaza ide rasiste? Dar ziare, emisiuni care le combat? Caro sunt acestes? 4. Cunoastet arg, ziare i organizati care militeaz Impotiva rasismulut Sau impotiva ator tipur de. ciser- mminare? Care sunt acestea? ANCHETA Objinute confidential, 8. Sa interzica plagiatul, calomnia, deféimarea si acuzatile lipsite de fundament, 9. Sa nu confunde niclodata me- seria de jumalist cu cea de agent publictar sau propagandist 410. S& respinga orice presiune gis nu acceple directive redactionale cit de la responsabiliredacte. ANCHETA, 1. Faceti un sondaj ta nivelul clase! voastre: citti presa co- tidiana? Care sunt jumalele, re- vistele care se bucurd de cea ‘mai larga audienta In raindul elevilor? 2. Exists 0 revista (zi), poate Chiar un post de radio tn seoala voastra? Daca da, intervievalt echipa de redacte n legatura cu actvittea pe care o desfégoara 51 transmiteticlasei voastre informatile obtinut, YIAHONV YIAHONV