Sei sulla pagina 1di 62

CUPRINS

Cap.I. Glosar de termeni...............................................................................p..


Cap.IL Dispoziia privind aprobarea planului de pregtire n domeniul
situaiilor de urgena.......................................................................................p..
Cap.III .Legislaia.........................................................................................p..
Cap.IV. Obiectivele pregtirii n domeniul situaiilor de urgen.................p..
Cap.V. Organizarea pregtirii n domeniul situaiilor de urgen..................p..
Cap.VI. Planificarea pregtirii pe niveluri de competen, structuri funcionale
i categorii de personal....................................................................................p..
Cap. VIL Documente de eviden n cazurile de urgen..............................p..
Cap.VIII. Planificarea pregtirii n domeniu] proteciei civile prin aplicaii,
exerciii, concursuri de specialitate............................................................. p..
CAP. IX. Te mele obligatorii privind pregtirea serviciilor publice voluntare i
serviciilor private pentru situaii de urgen......................... ........................ p..
CAP X. Evidena i evaluarea
pregtirii..................................................................................................... ...p..
CAP.XI. Asigurarea cu logistic iresurse financiare...................................p..
ANEXE.......................................................................................................

p..

CAPITOLUL I

GLOSAR DE TERMENI

Situaia de urgen; eveniment excepional, cu caracter non-militar, care, prin


amploare i intensitate, amenin viaa i sntatea populaiei, mediul
nconjurtor, valorile materiale i culturale importante, iar pentru restabilirea
strii de normalitate sunt necesare adoptarea de msuri i aciuni urgente,
alocarea de resurse suplimentare i managementul unitar al forelor i
mijloacelor implicate.
Stare potenial generatoare de situaii de urgen; complex de factori de risc
care, prin evoluia lor necontrolat i iminena ameninrii, ar putea aduce
atingere vieii i sntii populaiei, valorilor materiale si culturale importante si
factorilor de mediu.
Managementul situaiei de urgen: ansamblul activitatilor desfurate si
procedurilor utilizate de factorii de decizie, instituiile si serviciile publice
abilitate pentru identificarea si monitorizarea surselor de risc, evaluarea
informaiilor si analiza situaiei, elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de
aciune si implementarea acestora in scopul restabilirii situaiei de normalitate;
Monitorizarea situaiei de urgen: proces de supraveghere necesar evalurii
sistematice a dinamicii parametrilor situaiei create, cunoaterii tipului, amplorii
si intensitii evenimentului, evoluiei si implicaiilor socjale ale acestuia,
precum si a modului de indeplinire a masurilor dispuse pentru gestionarea
situaiei de urgenta,

Factor de risc: fenomen, proces sau complex de imprejurri congruente, in


acelai timp si spaiu, care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de
risc.

Tipuri de risc ; cazuri de fora majora determinate de incendii, cutremure,


inundaii, accidente, explozii, avarii, alunecri sau prbuiri de teren,

mbolnviri in masa, prbuiri ale unor construcii, instalaii ori amenajari,


euarea sau scufundarea unor nave, cderi de obiecte din atmosfera ori din
cosmos, tornade, avalane, eecul serviciilor de utilitati publice si alte calamitati
naturale sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de
factori de risc specifici; (cu excepia grevelor
Gestionarea situaiilor de urgen; identificarea, nregistrarea si evaluarea
tipurilor de risc si a factorilor determinani ai acestora, instiintarea factorilor
interesai, avertizarea populaiei, limitarea, nlturarea sau contracararea
factorilor de risc, precum si a efectelor negative si a impactului produs de
evenimentele excepionale respective.
Evacuarea - msur de proiecie luata in cazul ameninrii iminente, strii de
alerta ori producerii unei situaii de urgenta si care consta in scoaterea din zonele
afectate sau potenial a 11 afectate, in mod organizat, a unor instituii publice,
ageni economici, categorii sau grupuri de populaie ori bunuri si dispunerea
acestora in zone si localitati care asigura condiii de proiecie a persoanelor,
bunurilor si valorilor de funcionare a instituiilor publice si agenilor economici.

CAPITOLUL II. MODELUL DE APROBARE A PLANULUI DE


PREGTIRE PENTRU SITUAII DE URGEN ROM A N I A
JUDEUL TELEORMAN COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAII DE
URGEN AL
MUNICIPIULUI ALEXANDRIA
Nr 1 din 05.01.2016
DISPOZIIA PRIVIND APROBAREA
Planului de pregtire n domeniul situaiilor de urgen n anul 2016 la
nivelul municipiului Alexandria.
Avnd n vedere: Legea nr. 481/2004 privind protecia civil, republicat; Legea
nr. 307/2006 privind aprarea mpotriva incendiilor; Hotrrea Guvernului
Romniei nr.308/1995 privind organizarea i funcionarea activitii de pregtire
n domeniul aprrii civile; Ordinul Inspectorului General al IGSU referitor la
pregtirea personalului cu atribuii in domeniul situaiilor de urgenta ;
Ordinului Prefectului Judetului Teleorman nr.25/12.05.2012 privind aprobarea
Planului de pregtire
n domeniul situaiilor de urgen n anul 2016"
DISPUN
Art. 1 Se aprob Planul de pregtire n domeniul situaiilor de urgen n anul
2016 la nivelul municipiului Alexandria", conform anexei, care face parte
integrant din acest act.
Art. 2 Inspectorul de protecie civil, asigur transmiterea prezentei decizii
persoanelor, structurilor i compartimentelor cu responsabiliti n domeniu.

Preedintele comitetului local pentru


situaii de urgen,
Victor Dragusin

Secretar,
Jr. Iulian Purcaru

CAPITOLUL III.
LEGISLAIA APLICAIL IN CAZUL SITUAIILOR DE URGEN
n anul 2016, planificarea, organizarea i desfurarea
pregtirii personalului
din cadrul autoritilor, organismelor i structurilor cu atribuii
n domeniul
situaiilor de urgen se execut avnd la baz urmtoarele
acte normative:
Legea nr. 481/2004 privind protecia civil, republicata n 2008;
Legea nr. 307/2006 privind aprarea mpotriva incendiilor;
Legea nr.446/2006 privind pregtirea populaiei pentru aprare;
Hotrrea Guvernului Romniei nr.30S/1995 privind organizarea i
funcionarea activitii de pregtire n domeniul aprrii civile;
Ordinul Ministrului Administraiei i Internelor nr.712/2005 privind instruirea
salariailor n domeniul situaiilor de urgen, modificat i completat prin
O.M.A.I. nr.786/2005;
Ordinul Ministrului Administraiei i Internelor nr.718/2005 pentru aprobarea
Criteriilor de performan privind structura organizatoric i dotarea serviciilor
voluntare pentru situaii de urgen, modificatcu O.M.I.R.A 195/20.04.2007;
Ordinul Minislrului Afacerilor Interne nr. 89/2013 privind aprobarea
Regulamentului de planificare.
organizare, pregtire i desfurare a activitii de prevenire a situaiilor de
urgen;
Ordinul ministrului administraiei i internelor nr.250 din 22.11.2010 privind
organizarea i desfurarea programelor de pregtire a specialitilor pentru
prevenire din serviciile voluntare pentru situaii de urgen;
Ordinul Administraiei Publice 160/2007 pentru aprobarea Regulamentului de
planificare, organizare, desfurare i finalizare a activitii de prevenire a

situaiilor de urgen prestate de serviciile voluntare i private pentru situaii de


urgen; Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr.99/.2013.

CAPITOLUL IV.
OBIECTIVELE GENERALE I OBIECTIVELE SPECIFICE
Obiective generale:
A. Perfecionarea pregtirii n domeniul situaiilor de urgen a membrilor
(comitet judeean, local, centru operativ, celule de urgen, personal de
specialitate,
urgen),

serviciilor voluntare i private pentru situaii de


pentru a fi in masura sa participe la prevenirea, limitarea si

inlaturarea urmarilor situatiilor de urgenta, produse pe timp de pace sau razboi,


precum si la misiuni umanitare.
B. Creterea gradului de contientizare public a riscurilor dezastrelor prin
implicarea n activitile preventive a tuturor factorilor reprezentativi
1. Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Al.D.Ghica Teleorman
2. Inspectoratul de Politie Teleorman
3. Inspectoratul de Jandarmi Teleorman.
Obiective specifice:
a) Dezvoltarea capacitiii manageriale ale autoritilor, instituiilor i
serviciilor din administraia publice locale pentru prevenirea i
gestionarea situaiilor de urgena Primaria Municipiului Alexandria .
b)

Optimizarea activitilor de planificare, organizare i desfurare a


interveniei, a comitetelor i centrelor operative pentru situaii de
urgen, serviciilor publice, voluntare i private, precum i a celulelor de
urgent n situaii de risc.

c) Cunoaterea metodelor de aplicare n practic, de ctre personalul cu


atribuii n domeniul situaiilor de urgen, a principalelor acte normative care
stau la baza managementului situaiilor de urgen

Legea nr. 481/2004 privind protecia civil, republicata n 2008;


Legea nr. 307/2006 privind aprarea mpotriva incendiilor;
Legea nr.446/2006 privind pregtirea populaiei pentru aprare.

d) Insuirea coninutului planurilor de analiz i acoperire a riscurilor, de


intervenie, evacuare i a altor planuri de urgen de ctre preedinii
comitetelor pentru situaii de urgen i conductorii operatorilor economici
clasificai cu risc conform H.G.642/2005, Primaria municipiului Alexandria.
e) mbuntirea calitii fluxului informational i a relaiilor de cooperare
ntre autoriti, institutii i servicii cu responsabiliti n managementul
situaiilor de urgen la nivelul mun. Alexandria.
f) Instruirea personalul serviciilor voluntare i private pentru situaii de
urgen, a modului corect de intervenie n cazul producerii incendiilor,
cutremurelor de pmnt, inundaiilor, alunecrilor de teren, exploziilor,
accidentelor industriale, nucleare sau radiologice, fenomenelor meteo
periculoase. Voluntarii de la Crucea Rosie filiala Teleorman.
g)

Alocarea de resurse materiale necesare, de ctre toi factorii de

rspundere de la nivelul localitilor, instituiilor publice i operatorilor


economici, pentru nzestrarea corespunztoare cu tehnic de intervenie a
serviciilor voluntare i private pentru situaii de urgen (din buget).
h)

Pregtirea componentei preventive din cadrul serviciul voluntar pentru

situaii de urgen n scopul transmiterii informaiilor ctre populaie a


mentalitii de autoprotecie.
i) Informarea preventiv i pregtirea salariailor i populaiei cu privire la
pericolele la care se expun, msurile de autoprotecie ce trebuiesc
ndeplinite, mijloacele de protecie puse la dispoziie, obligaiile ce le
revin i modul de aciune pe timpul situaiei de urgen (mijloacele de
informare). Nu s-au facut.

j) Creterea gradului de nelegere i de apreciere a pericolelor generate de


situaiile de urgen pentru via i mediu, precum i al promovrii atitudinilor
i comportamentelor corespunztoare n rndul precolarilor i elevilor
(instituii de nvmant) SCOALA NR. 5, SCOALA NR.3, SCOALA NR.2,
LICEUL TEORETIC AL. I. CUZA, COLEGIUL NATIONAL AL. D.
GHICA.

CAPITOLUL V
ORGANIZAREA PREGTIRII N DOMENIUL SITUAIILOR DE
URGEN
Activitatea de pregtire are ca scop formare a deprinderilor i nsuire a
cunotinelor necesare, n vederea prevenirii i reducerii efectelor negative ale
situaiilor de urgen de la nivelul Primariei mun. Alexandria.
Pregtirea n domeniul situaiilor de urgen n anul 2016 se va realiza pe
niveluri de competen, structuri funcionale i categorii de personal, fiind
structurat astfel:
a) .pregtirea personalului cu funcii de conducere din administraia public
local se va realiza prin cursuri organizate la Centrul Zonal de Pregtire de
Protecie Civil Craiova din subordinea Centrului Naional de
Perfecionare a Pregtirii pentru Managementul Situaiilor de Urgen;
b) pregtirea membrilor comitetului judeean i ai comitetelor locale pentru
situaii de urgen, personalului centrelor operative i celulelor de urgen,
inspectorilor de protecie civil, cadrelor tehnice cu atribuii n domeniul
aprrii mpotriva incendiilor, personalului de specialitate cu atribuii n
domeniile aprrii mpotriva incendiilor i proteciei civile, precum i a
personalului serviciilor publice voluntare i serviciilor private pentru situaii de

urgen se va realiza prin cursuri organizate la Centrul Naional de


Perfecionare a Pregtirii pentru Managementul Situaiilor de Urgen ( pentru
personalul de specialitate de la instituii publice i operatori cu capital majoritar
de stat, servicii publice deconcentrate, regii autonome i companii
naionale i pentru inspectorii de protecie civil de la localiti) i prin
convocri, instructaje, antrenamente de specialitate, exerciii practice i
concursuri profesionale organizate de comitetele pentru situaii de urgen,
Inspectoratul pentru Situaii de Urgen Al. D. Ghica al judetului Teleorman.
c) pregtirea salariailor se realizeaz prin instructaje n domeniul
situaiilor de urgen, prin antrenamente practice de avertizare, alarmare,
evacuare, adpostire i prim ajutor, precum i prin exerciii de intervenie, n
funcie de factorii de risc existeni i de tipurile de risc la care sunt expui;
d) pregtirea conductorilor/directorilor instituiilor de nvmnt i a
cadrelor didactice desemnate s execute pregtirea n domeniu se realizeaz
prin activiti organizate de Inspectoratul pentru Situaii de Urgen Al. D.
Ghica al judetului Teleorman.
1. Denumire:

GRADINITA

NR.

Director Andrei Pandulea


2. Denumire: GRADINITA NR. 6
Director Cosmin Ardelean
3. Denumire:

GRADINITA

NR.10

Director Alexandru Talpiga


4. Denumire: Liceul Teoretic Al. I. Cuza
Director Florin Stanoiu
5. Denumire:

Liceul

Pedagogic

Mircea

Tehnologic

Nr.1

Scarlat

Director Adriana Niculae


6. Denumire:

Liceul

Alexandria

Director Florea Constantin


7. Denumire:
Director Hristea Dumitru
8. Denumire: Scoala nr.7

Scoala

nr.5

Director Andreea Caraba

e) Pregatirea prescolarilor si elevilor se organizeaza conform prevederilor


Protocolului incheiat intre Ministerul Internelor si Reformei Administrative si
Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului.
f) Nu este cazul.
g) cetenii se instruiesc prin participarea la exerciiile de alarmare public
organizate de autoritile administraiei publice locale, prin exerciiile de
specialitate organizate de .Inspectoratul pentru Situaii de Urgen al Instituiei
precum i prin intermediul mass-media ori aciunile derulate de organizaiile
neguvernamenlale de profil.

CAPITOLUL VII
EVIDENA PREGTIRII PROFESIONALE PENTRU SITUAII DE
URGEN
Evidena furnizorilor autorizai potrivit legii, care organizeaz
programe de formare profesional n ocupaii din
domeniul reglementat de I.G.S.U.

Nr.
cri.
0

Denumire
furnizor

Tip program
Ocupaie

(adresa, date contact)

(cf. art.5 alin.2 din


OG nr.) 29/2000
rep.)

Perioada
Activiti desfurate de personalul servic
desfurrii
urgeni
programului
4

6
n <

La activiti de
La activiti de
evaluare n vederea monitorizare i
control
autorizrii
(data, grad, nume, (data, grad, nume,
prenume)
prenume)

Primaria mun.
Alexandria

Cadru tehnic cu
atribuii
n
domeniu]
prevenirii
i
stingerii
incendiilor
Cadru tehnic cu
atribuii n
domeniu] PSI

Curs de
intiere

Iniiere,
perfecionare

12 Februarie
20 Februaruie

Aurelia
Serban

CAP. VIII
PLANIFICAREA PREGTIRII N DOMENIUL PROTECIEI CIVILE
PRIN APLICAII, EXERCIII,
CONCURSURI DE
SPECIALITATE
N
r

TIPUL

cr

LOCALITATEA/
TEMA
OPERATORUL DATA
ECONOMIC
I. Antrenamente de specialitate

Pe
timpul
controal
Alarmare/alert
elor de
are/interventie Toate localitatile fond la
judetului
-S.V.S.U.
localiti
(cf. OIG
nr.60761/
02.04.201
Pe
timpul
Operatorii
controal
elor de
economici ce au
fond la
Alarmare/aler constituite servicii
1 tar
operate
private pentru
e - S.P.S.U.
rii
situaii de urgen
economi ci
ce au
constitui te
servicii

CINE
CONDUCE

Cf. tematicii
planificate n
programul de
pregtire al
S.V.S.U.
pentru luna
respectiv

I.S.U.
A.D.Ghica
Cf. tematicii
planificate n
Teleorman
programul de
pregtire al
S.P.S.U. pentru
luna respectiv

private

II
EXERCITII
2.
De alarmare
public si
evacuare

Alexandria
Turnu Magurele
Rosiorii de Vede

I.S.U.
Organizarea si
desfasurarea
A.D.Ghica25.06.2016 actiuniilor pentru
Teleorman
instiintarea/alarmar
e

13/31

4.

Cutremure
puternice,
alunecri
i/sau
prbuiri de
teren

Unitatea
Primaria mun.
Alexandria

Accidente
chimice cu
implicaii pe
amplasament
sau n afara
amplasamentu
lui

Unitatea
Primaria mun.
Alexandria

Exerciiu de
cooperare cu
fore i
mijloace n
ISU/iUD/MU
19.03.20 teren pentru
N
16
gestionarea
Teleorman
unei situaii de
urgen
generat de
producerea
Exerciiu de
cooperare cu
fore i
mijloace n
teren pentru
I.S.U.
gestionarea
JUD/MUN
unei situaii de
Teleorman
urgen
generat de
producerea
22.10.20
unui
accident
16
chimic cu

14/31

III.CONCURSU
RI
7
.

8
.

9
.

Cu tematic de
prevenire i
intervenie la
dezastre

Etapa pe
unitatea de
invatament
Etapa pe
localitate
Etapa
judeteana

23
Martie

Cu tematic de
prevenire i
stingere a
incendiilor

Etana
judeteana

15 Mai

Etapa
nationala

1 Iulie

Profesionale, cu
serviciile publice
voluntare/privat
e
pentru situaii
de
urgen

Faza
judeteana

1 Iunie

Faza
interjudetean
a
Faza
nationala

11
Aprilie
14 Mai

10 Iulie
17
August

Prevenir
ea si
interven
tia la
dezastr
e
Prevenir
ea si
stingere
a
incediilo
r

Directorul
unitatii
colare,
comitetul
local,
I.S.U.
Inspectorat
ul
Judeean
colar
Teleorman

ISU
Teleorman
I.G.S.U

TEMELE OBLIGATORII PRIVIND PREGTIREA SERVICIILOR


PUBLICE VOLUNTARE l SERVICIILOR PRIVATE PENTRU
SITUAII DE URGEN
IANUARIE A,edin teoretic: Protecia populaiei i a bunurilor materiale prin
evacuare;
Tema nr. 1 - PLANIFICAREA, ORGANIZAREA I DESFURAREA PREGTIRII
PERSONALULUI N DOMENIUL SITUAIILOR DE URGEN
INTRODUCERE
Zilnic, n ntreaga lume, activitile social-economice sunt perturbate de efectele tragice ale
unor fenomene naturale sau provocate de om. Pentru a se reduce efectele dezastrelor, toate
instituiile, salariaii i populaia nencadrat n munc au obligaia, prin lege s participe la
activitile de pregtire pentru nsuirea cunotinelor i formarea deprinderilor necesare
proteciei i s participe efectiv la aciuni de intervenie. De pregtirea resursei umane, cea mai
important resurs din cadrul oricrei organizaii depinde eficacitatea i eficiena celorlalte
resurse materiale, financiare, tehnologice, informaionale.
SISTEMUL DE PREGTIRE N DOMENIUL SITUAIILOR DE URGEN
Educaia reprezint activitatea de disciplinare, cultivare, civilizare i moralizare a omului.
Ipostaze ale educaiei:

formal se realizeaz n cadru instituionalizat;

nonformal se deruleaz prin intermediul unor activiti specifice, opionale sau


facultative, realizate de specialiti: concursuri, seminarii, mese rotunde, mass-media, reviste i
brouri de specialitate;

informal informaiile neintenionate, eterogene, cu care este confruntat individul n


practica de toate zilele, care nu sunt selectate, organizate i prelucrate: mass-media, ntlniri i
discuii cu diferite ocazii.
PREGTIREA FORMAL
Se realizeaz :

n instituii de nvmnt pentru formare


generale:

uniti colare:

instituii de nvmnt postliceal i universitar;

prin integrarea cunotinelor de specialitate n cadrul disciplinelor i


materiilor de nvmnt;

prin activiti extracolare.

specializate:

Institutul Naional de Administraie;

Academia de Poliie Facultatea de Pompieri i Protecie Civil;

o
o

coala de Subofieri Pompieri i Protecie Civil.


n cadrul programelor de pregtire, pe diferite niveluri ierarhice:
pregtirea organizat n uniti i servicii profesioniste a personalului propriu;
pregtirea organizat de celelalte instituii pentru personalul propriu, din
responsabilitate sau pe care l coordoneaz.
n instituii de pregtire continu:

C.N.P.M.S.U. Ciolpani;

C.N.S.I.P.C. Bucureti;

Centrele zonale de pregtire de protecie civil Bacu, Cluj-Napoca i Craiova.


CATEGORII DE PERSONAL

personalul de conducere din cadrul administraiei publice judeene i locale cu atribuii


n domeniul managementului situaiilor de urgen: preedini, vicepreedini i membri ai
comitetelor pentru situaii de urgen, precum i personal cu funcii de decizie de la municipiul
Bucureti, sectoarele acestuia, judee, municipii, orae i comune;

personalul comitetelor judeene i locale pentru situaii de urgen, centrelor operative i


celulelor de urgen, a personalului de specialitate cu atribuii n domeniul proteciei civile i
aprrii mpotriva incendiilor;

salariaii i populaia nencadrat;

elevii i studenii.
PLANIFICAREA I DESFURAREA PREGTIRII
Se realizeaz la nivel:

a) judeean;

b) municipiul Bucureti;

c) local;

d) instituii publice i operatori economici;

e) uniti i instituii de nvmnt.


a) Planificarea i desfurarea pregtirii la nivel judeean

Comitetul judeean pentru situaii de urgen

Inspectoratul pentru situaii de urgen judeean


o

o convocare de pregtire anual, cu:

conductorii operatorilor economici i ai instituiilor publice clasificate


din punct de vedere al riscurilor, din responsabilitatea nemijlocit;

efii centrelor operative cu activitatea temporar de la municipii i


orae/inspectorii de specialitate;

efii serviciilor publice voluntare i serviciilor private pentru situaii de


urgen.

un instructaj de pregtire anual, cu:

preedinii comitetelor pentru situaii de urgen de la localiti;

efii centrelor operative cu activitate temporar de la comune/ inspectori


de specialitate.

un instructaj de pregtire lunar, cu:

efii centrelor operative cu activitate temporar de la municipii i


orae/inspectori de specialitate;

personalul de specialitate de la serviciile publice deconcentrate de la


nivel judeean din subordinea ministerelor, instituiilor publice centrale,
regiilor autonome i companiilor naionale;

personalul de specialitate din cadrul operatorilor economici, clasificai


din punct de vedere al riscurilor;

o instruire anual, cu directorii de uniti colare i personalul didactic desemnat


s execute pregtirea.

b) Planificarea i desfurarea pregtirii la nivelul municipiului Bucureti

Comitetele pentru situaii de urgen ale mun. Bucureti i sectoarelor acestuia:


un instructaj semestrial, cu membrii comitetelor pt. situaii de urgen i
consultanii, condus de preedinii comitetelor, cu ocazia edinelor ordinare;

un antrenament de specialitate anual, cu personalul centrelor operative pentru


situaii de urgen de la sectoare, condus de efii centrelor operative;
Inspectoratul pentru situaii de urgen al municipiului Bucureti
O convocare de pregtire anual, cu:

Conductorii operatorilor economici i instituiilor publice clasificate din


punct de vedere al riscului;

efii serviciilor publice voluntare i serviciilor private pentru situaii de


urgen.

Un instructaj de pregtire anual, cu:

Preedinii comitetelor pentru situaii de urgen de la sectoare;

efii centrelor operative cu activitate temporar de la sectoare.

Un instructaj de pregtire lunar, cu:

Personalul de specialitate de la serviciile publice deconcentrate la nivel


mun. Bucureti, din subordinea ministerelor, instituiilor publice centrale, regiile autonome i
companiilor naionale;

Personalul de specialitate din cadrul operatorilor economici clasificai


din punct de vedere al riscurilor.

O instruire anual, cu directorii de uniti colare i personalul didactic desemnat


s execute pregtirea.
c) Planificarea i desfurarea pregtirii la nivel local

Comitetele pentru situaii de urgen de la municipii (mai puin municipiul Bucureti),


orae i comune:

o convocare de pregtire anual, cu conductorii operatorilor economici i


instituiilor publice clasificate din punct de vedere al riscurilor, din responsabilitatea
nemijlocit;

Un instructaj de pregtire semestrial, cu membrii comitetelor pentru situaii de


urgen i consultanii, cu ocazia edinelor ordinare;

Un antrenament de specialitate anual, cu personalul centrelor operative pentru


situaii de urgen, condus de efii centrelor operative;

Un instructaj de pregtire lunar, cu personalul de specialitate din cadrul


operatorilor economici i instituiilor publice clasificate din punct de vedere al riscurilor, din
responsabilitatea nemijlocit;

Un instructaj de pregtire semestrial, cu efii serviciilor publice voluntare pentru


situaii de urgen.
d) Planificarea i desfurarea pregtirii la nivelul instituiilor publice i operatorilor
economici

o convocare de pregtire i un antrenament de specialitate, cu personalul celulelor de


urgen, condus de manageri;

un instructaj de pregtire semestrial, cu efii serviciilor private pentru situaii de


urgen;

instructaje de pregtire, cu durate diferite, cu salariaii;


un antrenament anual, cu salariaii (se execut antrenamente de avertizare, alarmare,
adpostire, prim-ajutor etc.).
e) Planificarea i desfurarea pregtirii la nivelul unitilor i instituiilor de nvmnt

Pregtirea elevilor i studenilor


n procesul instructiv educativ, n orele de dirigenie, educaie civic, de
consiliere i n cadrul disciplinelor predate, funcie de specificul acestora;
n programele de activiti extracolare;

FEBRUARIE A.Sedint teoretic: ntiinarea i alarmarea populaiei;


Tema nr. 1 -PRINCIPALELE ASPECTE LEGATE DE PROTECIA POPULAIEI
ntiinare, Avertizare i Alarmare a Populaiei n situaii de urgen;
Potrivit prevederilor Legii nr. 481/2004 *** Republicat privind protecia civil, ntiinarea,
alarmarea i avertizarea are ca principale scopuri:

Evitarea surprinderii i realizarea msurilor de protecie a populaiei i bunurilor


materiale;
Limitarea efectelor dezastrelor, atacurilor din aer i aciunilor militare.
n vederea eficientizrii activitii de avertizare i alarmare a populaiei precum i pentru
asigurarea perfecionrii privind fluxurile informaionale, n conformitate cu cerinele prevzute
n OMAI nr. 1259 din 2006 pentru aprobarea normelor privind organizarea i asigurarea
activitii de ntiinare, avertizare, prealarmare i alarmare n situaii de protecie civil,
reprezentanii administraiei publice locale cu atribuii n gestionarea situaiilor de urgen au
urmtoarele obligaii:

s ntocmeasc Schema de avertizare alarmare a populaiei astfel nct s fie viabil;

s asigure permanent legtura de comunicaii i s confirme primirea mesajelor de


ntiinare;

s realizeze transmiterea oportun a avertizrilor ctre populaie, n vederea lurii


msurilor de protecie naintea manifestrii factorilor de risc;

s asigure instruirea personalului pentru perfecionarea deprinderilor n utilizarea


echipamentelor i s verifice funcionarea acestora, precum i s stabileasc accesul ctre
locurile de dispunere a cofretelor i panourilor de comand pentru acionarea manual a
sirenelor electrice i electronice, ct i modul de transmitere a mesajelor vocale;

s ncheie contracte de cooperare cu media pentru difuzarea pe posturile locale de radio


i televiziune a avertizrilor precum i a mesajelor cu reguli de comportare n funcie de
situaie.
Evacuare i Adpostire a Populaiei
Evacuarea populaiei
Activitatea de evacuare a populaiei vizeaz protejarea vieii cetenilor n cazul producerii
situaiilor de urgen prin evacuarea acestora n spaii identificate din timp sau n tabere de
sinistrai, unde le pot fi asigurate condiiile necesare de subzisten. n acest domeniu
inspeciile de prevenire desfoar urmtoarele activiti:

identificarea posibilitilor de cooperare la nivelul fiecrei localiti ntre administraie,


instituii publice i societi comerciale pentru asigurarea aciunilor de evacuare;

coordonarea autoritilor administraiei publice n vederea stabilirii numrului de


ceteni, instituii publice i operatori economici care se evacueaz n raport de amploarea i
intensitatea situaiei de urgen precum i pentru identificarea spaiilor necesare primirii
evacuailor;

sporirea exigenei n cazul verificrii viabilitii planurilor de evacuare n situaii de


urgen i n mod deosebit pentru stabilirea msurilor de actualizare a acestora;

cooperarea cu specialitii Ministerului Aprrii Naionale n vederea ntocmirii


documentelor n situaii de urgen/conflict armat i stabilirii direciilor de aciune privind
evacuarea persoanelor i bunurilor materiale.

Adpostirea populaiei
Protecia prin adpostire a populaiei se asigur n adposturi construite din timp de
pace n subsolul cldirilor, n galerii edilitare i de termoficare, n tuneluri tehnologice
etc.
La nivelul UE i NATO nu s-a impus o legislaie privind protecia populaiei prin
adpostire, aceasta fiind realizat de fiecare ar n funcie de condiiile i resursele
disponibile, n ara noastr adpostirea fiind reglementat prin Legea nr. 481/2004 ***
Republicat privind protecia civil.
n acest sens, este necesar intensificarea aciunilor de coordonare a autoritilor
administraiei publice pentru meninerea capabilitilor de adpostire a populaiei i n

special a instalaiilor necesare proteciei i asigurrii activitilor specifice din


adposturi i puncte de comand.
Personalul cu atribuii n domeniu din cadrul IGSU organizeaz convocri de pregtire
i sesiuni de specialitate i verific, prin activiti specifice nivelul de pregtire al
personalului din cadrul inspectoratelor pentru situaii de urgen judeene i al
municipiului Bucureti.
Personalul de specialitate particip n grupurile de lucru, alturi de specialiti din alte
instituii, la elaborarea normativelor, normelor i instruciunilor tehnice, n vederea
asigurrii cadrului unitar de proiectare i executare a adposturilor i amenajrilor de
protecie civil. Totodat, personalul cu atribuii n domeniul pregtirii populaiei
particip la elaborarea i actualizarea Concepiei de adpostire.
Chimic, Bacteriologic, Radiologic i Nuclear
Protecia chimic, biologic, radiologic i nuclear
Existena la nivel naional a riscului producerii de accidente la obiective cu risc major n
domeniul CBRN (chimic, biologic, radiologic i nuclear) poate afecta grav mediul,
sntatea i activitile economice, avnd totodat un puternic impact psihologic att
asupra populaiei.
Protecia C.B.R.N. (chimic, biologic, radiologic i nuclear) reprezint aciunea de
ocrotire a populaiei (salariailor), pe timp de conflict armat mpotriva efectelor A.D.M.
(armelor de distrugere n mas), iar pe timp de pace mpotriva E.A.D.A. (emisii altele
dect atacul cu arma nuclear, biologic sau chimic).
Cu alte cuvinte, protecia C.B.R.N. reprezint aciunea de ocrotire a populaiei
(salariailor) mpotriva contaminrii chimice, biologice, radiologice i nucleare i se
asigur prin mijloace speciale de protecie individual, colectiv i prin alte msuri
tehnice i organizatorice care se realizeaz din timp de pace, cu prioritate n zonele de
risc nuclear, chimic sau biologic.
Operatorii economici cu surse de pericol nuclear, chimic sau biologic au obligaia de a
evalua periodic zonele de risc, de a stabili msurile de prevenire i de protecie
necesare, de a asigura ntiinarea autoritilor publice, de a alarma i de a asigura
protecia populaiei afectate.
Posibilitatea contaminrii chimice, biologice, radiologice i nucleare ca urmare a
ntrebuinrii A.D.M. este n mod curent condiionat de existena unui conflict armat.
Accidentul nuclear, chimic, urgena radiologic i poluarea accidental constituie
evenimente imprevizibile cauzate de avarierea sau deteriorarea unor instalaii, a unui
utilaj sau mijloc de transport sau aciuni intenionate ale teroritilor, conducnd la
eliberarea n mediul nconjurtor a unor substane ce pot avea impact deosebit asupra
populaiei i a factorilor de mediu.
Pentru diminuarea efectelor produse de evenimente CBRN este necesar a se realiza un
ansamblu de msuri i aciuni de specialitate ce intr n competena organismelor
militare, de protecie civil i a unor instituii civile, ce trebuiesc cunoscute i respectate
i de ctre populaie.
n conformitate cu prevederile art. 51 din Legea nr. 481/2004 *** Republicat privind protecia
civil, protecia chimic, biologic, radiologic i nuclear a populaiei (salariailor) se
realizeaz prin mijloace de protecie individuale, colectiv sau prin alte masuri tehnice i
organizatorice specifice, cu prioritate n zonele de risc. Instituiile i operatorii economici care
produc, transport, depoziteaz sau manipuleaz substane periculoase n cantiti ce pot pune
n pericol viaa i sntatea cetenilor, organizeaz i execut controlul contaminrii chimice,
biologice, radiologice i nucleare a materiilor prime i produselor finite i realizeaz msurile
de decontaminare a personalului propriu, terenului, cldirilor i utilajelor.

Decontaminarea const n eliminarea surselor poluante, limitarea, ndeprtarea sau


neutralizarea agenilor poluatori ai apei, aerului i terenului.

Definiii
Alert
stare de pregtire caracteristic, prin msurile luate, pentru desfurarea unei aciuni
specifice;
semnal care avertizeaz asupra existenei unui pericol real sau a unei ameninri.
ntiinare
activitatea de transmitere a informaiilor autorizate despre iminena producerii sau
producerea dezastrelor i/sau a conflictelor armate de ctre Inspectoratul General pentru Situaii
de Urgen / serviciile de urgen profesioniste (ISU-uri) ctre autoritile administraiei publice
centrale sau locale, dup caz, n scopul evitrii surprinderii i al realizrii msurilor de
protecie.
Avertizare
activitatea de informare a populaiei despre posibilitatea producerii/ manifestrii unui
dezastru/eveniment n urmtoarea perioad de timp, precum i zona/zonele de impact i modul
de aciune n astfel de situaii.
Prealarmare
transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare ctre autoriti despre probabilitatea
producerii unor dezastre sau a unui atac aerian.
Alarmare
activitatea de transmitere a semnalelor acustice sau optice de avertizare a populaiei
despre iminena manifestrii unor tipuri de risc
activitatea prin care se avertizeaz populaia despre pericolul iminent al atacurilor din
aer, contaminrii radioactive, chimice, biologice sau al dezastrelor, n scopul trecerii urgente i
n mod organizat la aplicarea msurilor de protecie i intervenie.
Adpostire
msur specific de protecie a populaiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale i
de patrimoniu, pe timpul ostilitilor militare, mpotriva efectelor atacurilor aeriene ale
adversarului
Evacuare
msur de protecie luat n cazul ameninrii iminente, strii de alert ori a producerii
unei situaii de urgen i care const n scoaterea din zonele afectate sau potenial a fi afectate,
n mod organizat, a unor instituii publice, ageni economici, categorii sau grupuri de populaie
ori bunuri i dispunerea acestora n zone sau localiti care asigur condiii de protecie a
populaiei, bunurilor i valorilor, de funcionare a instituiilor publice i agenilor economici;
ansamblul activitilor de protecie civil prin care, n situaie de rzboi sau n caz de
dezastre, anumite categorii de populaie, instituii publice i ageni economici, bunuri materiale
i valori culturale, sunt scoase din zona de risc, deplasate i dispuse n alte zone care le asigur
protecie, condiii de cazare, hrnire, asisten medical i continuarea activitilor socialeconomice, de nvmnt, de depozitare i pstrare a bunurilor.
CBRN

accident chimic accident n urma cruia are loc eliberarea necontrolat n mediul
nconjurtor a unuia sau mai multor substane toxice (nocive), pe timpul producerii, stocrii sau

a transportului acesteia (acestora), care pot genera mbolnvirea (intoxicarea) grav, sau
decesul n mas a populaiei, animalelor sau mixt n zona n care se rspndete;

accident biologic eveniment n urma cruia are loc eliberarea necontrolat n mediul
nconjurtor a unuia sau mai multor microorganisme (enzime, bacterii, ageni patogeni), pe
timpul producerii, stocrii sau a transportului acesteia (acestora), care pot genera mbolnvirea
(infestarea) n mas a populaiei, animalelor sau mixt n zona n care se rspndete;

accident nuclear accident produs la o instalaie nuclear, cu urmri deosebite asupra


personalului, populaiei i mediului, determinnd contaminarea radioactiv a acestora peste
limitele admise;

accident ecologic eveniment fortuit, imprevizibil care perturb situaia de normalitate,


provocnd urmri deosebit de grave asupra mediului.

contaminare nuclear, biologic i chimic depunerea de fragmente, particule sau


fascicule de materiale radioactive, de pulberi, pelicule/picturi, ageni patogeni,
microorganisme etc. pe sol, vegetaie, n ap, n aer, pe diferite materiale sau obiecte, capabile
s produc dereglri grave ale funcionrii organismelor sau, n anumite concentraii, chiar
decesul acestora;
decontaminare

activitate care se desfoar n scopul neutralizrii ( al nlturrii ) substanelor


toxice industriale sau de lupt de pe alimente, echipament, materiale, tehnica de lupt, teren
etc., folosind soluii i suspensii de decontaminare, sau solveni corespunztori.

const n luarea unor msuri specifice pentru ndeprtarea sau neutralizarea


agenilor contaminatori ai apei, alimentelor, echipamentului, mijloacelor tehnice, aerului sau
solului;

depoluare luarea unor msuri specifice pentru identificarea i eliminarea surselor


poluante, limitarea, ndeprtarea sau neutralizarea agenilor poluatori ai apei, aerului sau
solului;

epidemie extinderea ntr-un timp scurt, a unei boli contagioase prin contaminare, la un
numr mare de persoane dintr-o localitate, comunitate, regiune etc., inclusiv din comuniti
militare;

epizootie extinderea, ntr-un timp scurt, a unei boli contagioase prin contaminare, la
un numr mare de animale dintr-o localitate, regiune etc.;

protecie - ansamblul de msuri i aciuni desfurate continuu i ntr-o concepie


unitar, de ctre toate forele participante i la toate structurile, destinate crerii
condiiilor de securitate a personalului, tehnicii i sistemelor n cazul producerii unor
dezastre i a altor factori perturbatori, desfurate n scopul meninerii capacitii de
intervenie i protecie la nivel ridicat;

protecia individual N.B.C. activitatea desfurat de fiecare persoan n parte, cu


ajutorul echipamentelor i al materialelor de protecie individual, sau folosind
mijloace, soluii i suspensii de decontaminare N.B.C. din dotare;

urgena radiologic - este determinat de deplasarea n spaiul aerian al rii noastre, sau
al unei zone din ara noastr a norului radioactiv rezultat n urma unui accident nuclear
pe teritoriul altui stat sau chiar pe alt continent. Pe tot parcursul deplasrii unui
asemenea nor radioactiv rezult o urm , o zon contaminat ca urmare a depunerilor
radioactive din nor pe direcia de deplasare a vntului, contaminarea fiind mai puternic
n zonele unde cad precipitaii. Vorbim tot despre urgen radiologic i n situaia
cderilor de obiecte cosmice radioactive, accidente pe timpul transportului i depozitrii
deeurilor radioactive, aciuni teroriste, sau alte evenimente care duc la contaminarea
radioactiv i iradierea personalului.

MARTIE A.Sedint teoretic Tema nr.1 Noile reglementari din legea antifumat Legea nr. 15/2016 ;

APRILIE A.edin teoretic:


Tema nr. 1 - Normelor metodologice de avizare i autorizare privind securitatea la incendiu;
ORDIN nr. 3 din 6 ianuarie 2011

MAI A.edin teoretic


Tema nr. 1 - Cunoaterea documentelor de organizare i funcionare ale serviciului
voluntar/privat pentru situaii de urgen;
Ordin nr. 158 din 22 februarie 2007 pentru aprobarea Criteriilor de performanta privind
constituirea, incadrarea si dotarea serviciilor private pentru situatii de urgenta (contine
STRUCTURA-CADRU a Regulamentului de organizare si functionare a serviciului privat
pentru situatii de urgenta)

IUNIE A.edin teoretic


Tema nr. 1 - Reguli de prevenire a incendiilor pentru perioadele caniculare sau secetoase.

MASURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR IN PERIOADELE SECETOASE SI


CANICULARE Sezonul de var, caracterizat printr-un proces de nclzire accentuat a vremii,
poate favoriza creterea numrului de incendii. Aceasta cu atat mai mult cu cat gradul de
umiditate al vegetatiei este scazut, factor care favorizeaza izbucnirea si propagarea rapida a
flacarilor. ntruct sunt prognozate temperaturi n cretere, este necesar a fi luate msuri
preventive n vederea limitii producerii acestor evenimente care se pot solda cu pagube
materiale importante i chiar pierderi de viei omeneti. Temperaturile ridicate determina foarte
multe persoane sa caute confortul zonelor de agrement, lucru care presupune, in cele mai multe
cazuri, folosirea focului. Insa acesta nu trebuie facut oriunde si in orice conditii. Focul deschis
se poate folosi numai in vetrele special amenajate sau la o distanta de minimum 100 m de
marginea (liziera) padurii. Se va curata vegetatia din jurul vetrei iar focul va fi supravegheat in
permanenta pentru evitarea propagarii acestuia la vegetatia din jur. Copiii vor fi supravegheati,
pentru a nu transporta jar sau alte materiale aprinse in afara vetrei de foc. La plecare, focul va fi
stins prin stropirea cu apa a jarului pana la racirea totala a acestuia, lucru absolut necesar
datorita posibilitatii de reaprindere la orice adiere de vant. Aceste reguli trebuie respectate si de
cei ce au parcele de teren pe langa casa, pentru ca o flacara propagata de vegetatie intr-o curte
poate aprinde in timp foarte scurt locuinta si anexele gospodaresti. De asemenea trebuie
manifestata o grija deosebita la fumat (mai ales la aruncarea resturilor de tigari si chibrituri), la
executarea lucrarilor de sudura si la desfasurarea oricaror activitati ce pot produce aprinderea
diverselor materiale. Se impune respectarea cu strictete a regulilor privind manipularea,
transportul si depozitarea materialelor si substantelor cu risc ridicat de incendiu sau explozie.
De exemplu, recipientele cu gaze lichefiate (GPL, oxigen, etc.) trebuie adapostite de influenta
directa a razelor solare sau stropite periodic cu jeturi de apa pentru racire. La depozitarea unor
materiale (furaje, carbune, rumegus, bumbac, etc.) trebuie avut in vedere si faptul ca acestea, in
conditii specifice de temperatura si umiditate, se pot autoaprinde. Si nu in ultimul rand, trebuie
verificate instalatiile de paratrasnet, stiut fiind faptul ca, dupa o perioada cu temperaturi
ridicate, precipitatiile sunt insotite in mod frecvent de descarcari electrice atmosferice.
Administraiile publice locale au obligaia s ia urmtoarele msuri: - afiarea n locurile des

frecventate de ceteni (ex sediul primriei, cminul cultural, lcauri de cult, uniti de comer
etc) a regulilor i msurilor de prevenire i stingere a incendiilor specifice acestei perioade; stabilirea locurilor unde se pot efectua lucrri cu foc deschis i persoanele desemnate s
supravegheze (instruirea personalului de execuie, control i supraveghere asupra msurilor de
aprare a incendiilor); - interdicia utilizrii focului deschis n apropierea locuinelor, anexelor
gospodreti i a depozitelor de furaje, pe terenuri acoperite de vegetaie uscat, mai ales atunci
cnd sunt amplasate n apropiere de pduri, plantaii sau obiective cu risc ridicat de incendiu; atenionarea, mpreun cu administratorii fondului silvic (indiferent de forma de proprietate) a
celor ce tranziteaz pdurea sau desfoar activiti n acest areal asupra consecinelor pe care
le pot avea folosirea focului deschis sau fumatul n pdure (n pdure, focul se face n locuri
special amenajate, iar dac acestea nu exist focul se va face n locuri ct mai ndeprtate de
arbori i vegetaie; Foarte important este ca la plecare s se sting jarul); - organizarea i
executarea prin intermediul serviciului voluntar pentru situaii de urgen controlul respectrii
regulilor de aprare mpotriva incendiilor la gospodriile cetenilor; - asigurarea respectrii
msurilor de aprare mpotriva incendiilor pe timpul adunrilor sau al manifestrilor publice; identificarea celor mai eficiente metode de alertare i mobilizare a cetenilor n cazul
izbucnirii unor incendii.

IULIE A. edin teoretic


Tema nr. 1 - Cunoaterea mijloacelor de protecie individual i colectiv;
Masuri si mijloace de protectie individuala si colectiva in caz de dezastru
MASURI SI MIJLOACE DE PROTECTIE INDIVIDUALA SI COLECTIVA IN CAZ
DE DEZASTRU
Protectie cetatenilor in caz dedezastru si razboi este complexa si variaza in functie de
natura si de raza de actiune a acestora, de baza materiala existenta pentru protectie si de
pregatirea populatiei pentru folosirea acesteia, de modul de comportare al fiecarui cetatean in
parte in astfel de situatii.
Principalele masuri de protectie a populatiei si bunurilor materiale in caz de dezastre si
razboi sunt:
1.Instiintarea si alarmarea despre pericolul dezastrelor si atacurilor aeriene;
2.Asigurarea mijloacelor de protectie individuala si colectiva;

3.Asigurarea medicala a actiunilor de interventie;


4.Protectia populatiei si bunurilor materiale prin evacuare pe timp de razboi si in alte situatii
speciale.
INSTIINTAREA SI ALARMAREA DESPRE PERICOLUL DEZASTRELOR SI
ATACURIOR AERIENE
Prevenirea cetatenilor din localitati, agentilor economici si institutiilor despre pericolul
dezastrelor si atacurilor aeriene constituie una dintre masurile cele mai importante de protectie
civila. Instiintarea oportuna a tuturor institutiilor administratiei centrale si locale contribuie la
evitarea surprinderii(prin introducerea alarmei publice), la asigurarea la timp a adapostiri sau a
dispersarii oameniilor si bunurilor materiale- pentru diminuare aefectelor dezastrelor si
atacurilor aeriene si in final, la reducerea considerabila apierderilor de vieti omenesti.
Instiintarea si alarmarea despre pericolul producerii dezastrelor si atacurilor aeriene se
executa de catre statele majore de protectie civila, pe baza hotararii sefilor protectiei civile de la
judetele, localitatile, agentii economici si institutiile afectate.
Pentru instintare se folosesc simultan: telecomunicatiile teritoriale, legaturile de
transmisiuni cu fir si radio de protectie civila, legaturile proprii ale unor ministere, precum si
statiile de radiodifuziune si televiziune. La agentii economici un rol important il au statiile de
radioficare proprii, care pot sa previna la timp despre pericolul dezastrelor intregul personal
existent in zona respectiva. Se evita astfel panica si se pot lua, in timp oportun, toate masurile
pentru diminuarea efectelor cauzate de dezastru.
Alarmarea publica este destinata avertizarii intregii populatii despre pericolul de
producere a unui tip de dezastru.
Pentru asigurarea alarmarii sunt utilizate toate mijloacele de alarmare fixe si
mobile care pot fi:
-speciale:
-sirene electrice si electronice;
-sirene cu aer comprimat;p
-motosirene;
-sirene de mana.
-obisnuite:
-fluiere cu abur si aer comprimat;
-clopote;
-sonerii;
-claxoane.
-optice:
-panouri luminoase;
-dispozitive luminoase.
Numarul si tipul mijloacelor se stabilesc de statele majore de protectie civila pe baza
normelor de inzestrare in raport cu caracteristicile tehnice, cu conditiile de propagare a
sunetului si cu nivelul zgomotului de fond existent in zona.
Pentru alarmarea localitatilor urbane si a agentilor economici mari se folosesc:
-sirene cu aer comprimat;
-sirene electrice de 5,5 si 3 kw;
-motosirene.
Pentru alaramrea localuitatilor rurale se folosesc:
-sirene electrice de 5,5 si 3kw;
-sirene de mana.
Pentru alarmarea halelor industriale si complexelor comerciale, cu nivel mare de
zgomot se folosesc:

-sirene de 3kw e 0,75kw si de 0,3kw;


-panouri si dispozitive luminoase.
Instalarea sirenelor electtrice se face de regula la : constructii industriale, hidrotermice
si sociale, institutii, scoli, cladiri de locuit, etc., cu inaltime corespunzatoare pentru a asigura
difuzarea semnalului acustic cat mai departe.
Mijoacele de alarmare pot fi actionate;
-centralizat pentru sirenele de 5,5 kw, cu ajutorul centralelor de alarmare instalate in punctul de
comanda de protectie civila ale localitatilor si agentilor economici;
-individual si cuprind toate mijloacele a caror functionare este independenta de reteaua electrica
(motosirene, fluiere cu abur, clopote, claxoane, sirene de mana, sonerii) si care completeaza sau
inlocuiesc sistemul centralizat and acesta nu functioneaza.
Pentru declansarea in scurt timp a mijloacelor de alarmare, in specialamijoacelor
centralizate, se impune o temeinica pregatire a personalului statelor majore de protectie civila si
a formatiilor de spacialitate privind folosirea si exploatarea corecta a acestora. In acest sens, se
acorda o deosebita atentie mentinerii in perfecta stare de functionare a sistemului de avertizare
pentru prevenirea cetatenilor despre pericolul dezastrelor(in aval de barajele hidrotehnmice, la
agentii economice cu pericole de accidente chimice, nucleare, incendii de mari proportii, etc.).
Experienta acumulata, ca urmare a producerii unor dezastre, scoate inevidenta
necesitatea ca personalul de serviciu al agentilor econiomici sa fie bine pregatit in folosirea
sistemelor de alarmare, iar dispozitivele de actiune sa fie la indemana acestora.
Cunoasterea de catre toti cetatenii patriei a mijlocelor de instiintare si alarmare,
indeosebi a semnalelor de alarma la dezastre(accidente nucleare, chimice, inundatii) precum si
instiintarea si aplicarea intocmai a regulilor de comportare la aceste semnale, se realizeaza in
procesul de pregatire pentru protectie civila.
ASIGURAREA MIJLOACELOR DE PROTECTIE INDIVIDUALA SI COLECTIVA
Dezastrele(calamitatile naturale, dar mai ales catastrofele) ca si atacurile aeriene, pot
genera mediul inconjurator substante radioactive, substante industriale cu toxicitate ridicata,
diversi agenti patogeni prin descompunerea substantelor organice de sub daramaturi care,
fie ca patrund prin aparatul respirator, fie ca se depun pe piele si imbracaminte, provoaca
vatamari mai mult sau mai putin grave. Toate acestea pot fi inlaturate daca inh astfel de situatii
folosim mijloacele de protectie individuale si colective.
A.Mijoacele de protectie individuala
a)Mijloacele individuale de protectie pentru prevenirea contaminarii sunt:
-mijoacele individuale de protectie a organelor respiratorii;
-mijloacele individuale de protectie a pielii;
b)Mijloacele individuale de protectie pentru combaterea contaminarii sau diminuarea
efectului de contaminare sunt:
-truse sanitare;
-pachete individuale;
-antidoti si radioprotectori.
a.Protectia prin mijloacele individuale de protectie a organelor respiratorii se poate
realiza in doua feluri:
-prin retinerea substantelor nocive cu ajutorul unor materiale filtrante. In aceasta categorie intra
toate categoriile de masti contra gazelor care au proprietati de retinere a substantelor nocive. In
lipsa lor in unele situatii sunt bune si unele mijoace improvizate realizate pe plan local de
fiecare cetatean(masti cu tifon, diferite alte materiale care se aplica la nas si gura in momentul
respiratiei);
-prin alimentarea individuala cu aer curat sau oxigen de la o sursa autopurtata. In aceasta
categorie intra aparatele izolante de toate tipurile si mastuile izolante. De regula, aceste aparate

sunt utillizate numai de echipe speciale, care sunt instruite in utilizarea aparaturii in spatii
inchise si unde nu exista suficient oxigen pentru respiratie.
Pentru a ne izola complet de mediul inconjurator pentru protectia corpului si a
membrelor se utilizeaza;
-completele de protectie;
-ciorapii si cizmele de protectie;
-mastile de protectie.
Toate aceste mijloace sunt confectionatedin panza cauciucata sau cauciuc(cazul
manusilor si cizmelor).
b.Mijloacele individuale de protectie pentru combaterea contaminarii.
Trusa sanitara antichimica si pachetul antichimic individual de regula, contine
mijloacele necesare pentru acordarea primului ajutor sanitar: fese de tifon, comprese sterile,
flacoane cu solutii de decontaminare sau cu unguente.
Antidotii si radioprotectorii sunt destinati sa mareasca rezistenta organismului la
actiunea substantelor toxice sau a radiatiilor nucleare. In cazul radioprotectorilor subliniem ca
administrarea lor dupa iradiere nu mai are efect. Rezultate bune daun radioprotectorii de tipul
cistiaminei si iodurii de potasiu.
B.Mijloace de protectie colectiva
Pentru protectia cetatenilor in caz de dezastre si razboi, in special in cazul contaminarii
radioactive si chimice rezultate din accidentele nucleare si chimice, se pot utiliza pentru o
perioada mijloacele de protectie ncolectiva. Dintre acestea mentionam:
a)Adaposturi de protectie civila special construite;
b)Adaposturi simple de protectie civila;
c)Spatii naturale de adapostire.
a.Adaposturi de protectie civila special construite
In timp de pace se proiecteaza si se executa in subsolurile noilor constructii adaposturi
de protectie civila in unele localitati sau agenti economici, conform actelor normative in
vigoare.
Adaposturile de protectie civila se executa, de regula, in subsolul:
-constructiilor industriale si anexele acestora;
-constructiilor social-culturale, administrative, scolilor de toate gradele, spitalelor, complexelor
comerciale,etc.;
-cladirilor de locuit;
-constructiior destinate unitatilor, institutiilor si formatiunilor militare.
De asemenea, se mai construiesc adaposturi de mare capacitate in statiile de metrou,
garaje, pasaje, unele depozite, tuneluri si altele asemenea.
Alte tipuri de adaposturi sunt cele care se construiesc, la ordin, din elemente
prefabricate din beton armat sau din material lemnos, in raport cu posibilitatile fiecarei
localitati (agent economic). Pentru aceste adaposturi se intocmesc din timp de pace,
documentatiile si, pe baza de plan, se repartizeaza materialele, utilajele, instalatiile si forta de
munca necesare astfel ca in termen de 20-30 de zile de la primirea ordinului, adaposturile sa fie
terminate.
Gradul de protectie al adaposturilor de protectie civila se asigura in mod diferentiat si se
stabileste in functie de importanta localitatilor si societatilor comerciale.
Capacitatea adaposturilor de protectie civila care se executa in subsolul noilor
constructii este in principiu de 100-300 de persoane, avand in vedere ca pentru 2 persoane este
necesar un spatiu de 1m de suprafata de adapostire. In cadrul constructiior subterane ca:
metrou, garaje, pasaje, depozite, etc., se admit capacitati de adapostire mai mari.

Adaposturile de protectie civila se amplaseaza in imediata apropiere a locurilor de


munca sau locuintelor, la o distanta care sa nu depaseasca 300m si sunt in general complet
ingropate in pamant, cu nivelul inferior al planseului la nivelul terenului.
Adaposturile de protectie civila nu se amplaseaza la sectiile de fabricatie cu pericol de
incendiu sau explozie, in apropierea depozitelor sau a rezervoarelor cu materiale toxice sau
explozive precum si a conductelor de transport a acestora care in caz de avarie sau incendiere ar
putea periclita viata celor adapostiti.
In peretii exteriori ai adaposturilor nu sunt goluri sau ferestre, iar daca exista, acestea se
zidesc, la ordin, de regula cu beton armat.
Prin adaposturi, de regula, nu trec conducte de apa sau canalizare.
In timp de pace, adaposturile de protectie civila se dau in folosinta ca spatii de
depozitare sau pentru alte nevoi cu acordul statului major de protectie civila al municipiului
Bucuresti (judetean), cu obligatia de a fi mentinute permanent in stare de functionare si de afi
eliberate, in caz de nevoie, in maximum 24 de ore. In acest sens se pot adauga compartimentari
executate din materiale usoare care se demonteaza si se evacueaza odata cu eliberarea acestora.
Adaposturile de protectie civila care se amenajeaza in subsolurile noilor constructii se
prevad cu incaperi de adapostit, grup sanitar si iesire de salvare.
Intrarile in adaposturi si iesirile de salvare se prevad cu tamplarie metalica si etanseizare
cu garnituri de cauciuc care asigura un grad de protectie corespunzator adapostului respectiv.
In scopul asigurarii de microclimat in adaposturile de protectie civila se prevad instalatii
de ventilatie care functioneaza atat in regim normal, cat si in regim de retinere, prin filtrare, a
substantelor toxice, radioactive sau a agentilor patogeni.
Adaposturile de protectie civila sunt alimentate cu energie electrica pentru iluminat de
la reteaua exterioara, avand tabloul de distributie separat de cel al blocului de locuinte. De
asemenea adaposturile de protectie civila sunt prevazute cu grupuri sanitare pentru personalul
care se adaposteste, conform normelor in vigoare.
b.Adaposturi simple
Ca adaposturi simple pot fi folosite de catre populatie pentru protectia impotriva
atacurilor din aer, subsolurile constructiilor existente, transeele sau bordeiele care se
construiesc la ordin.
Constructiile existente care se pot amenaja ca adaposturi simple sunt : subsolurile
cladirilor de locuit, social culturale, administrative, industriale si comerciale, tunelurile
tehnologice vizitabile, galerile de orice tip, alte constructii subterane ca: garaje, pasaje,
depozite,etc.
Adaposturile simple asigura protectia personalului impotriva schijelor, suflului,
daramaturilor si radiatilor penetrante. Protectia imptriva armei chimice, prafului radioactiv si a
agentilor patogeni se realizeaza cu ajutorul mijloacelor individuale de protectie.
Depistarea si amenaarea subsolurilor se realizeaza de catre statele majore dn protectie
civila cu personalul de specialitate.
Amenajarea subsolurilor ca adaposturi simple de protectie civila se executa la ordin, pe
baza documentelor intocmite din timp de pace de catre organele de specialitate de protectie
civila.
In categoria adaposturi simple intra si tipuri de adaposturi realizate prin transee sau
bordee. Aceste adaposturi se executa, la ordin, pe terenuri virane, in parcuri, curti, spatii,
verzi,etc., respecatandu-se prevederile stabilite prin actele normativeelaborate de statele majore
de protectie civila.
c.Spatiile naturale de adapostire
Pentru protectia prin adapostire a populatiei si bunurilor materiale se mai pot folosi si
spatiile naturale de adapostire ca: grotele, pesterile, salinele,tunelurile parasite, minele,etc.

De regula, in spatiile naturale de adaspostire se protejeaza in primul rand cetatenii, daca


acestea se afla in apropiere. De asemnea, in aceste spatii se pot proteja bunuri materiale ca:
obiecte de valoare, documentatii tehnice, instalatii si utilaje unicat sau cu valoare mare, materii
prime, alimente, arhive,etc.
Spatiile naturale de adapostire , la fel ca si adaposturile simple, se iau in evidenta de
organele de specialitate de protectie civila si se intocmesc documentatii tehnice de amenajare in
raport cu destinatia fiecaruia, pentru cetateni sau bunuri materiale si, la ordin, se va trece la
realizarea acestora.
I.
ASIGURAREA MEDICALA A ACTIUNILOR DE
INTERVENTIE
Importanta organizarii interventilor la dezastre rezulta din derularea rapida a
evenimentelor si necesitatea planificarii si desfasurarii, in timp scurt si cu maxima
eficienta, a fortelor sanitare si de alte specialitati in vederea limitarii si inlaturarii
efectelor acestora.
Din punct de vedere medical, dezastrele sunt evenimente neasteptate care ucid ,
ranesc sau imbolnaevsc unmare numar de persoane. Rezulta astfel un flux masiv de
ranititsi bolnavi care depaseste posuibilitatea retelei sanitare regionale.
La dezastre, din punct de vedere medical, sunt impuse doua aspecte:
a)Conditiile speciale de mediu create prin:
-distrugerea asezamintelor spitalicesti si administrative;
-impracticabilitatea drumurilor de acces si evacuare;
-diminuarea calitatii si cantitatii apei potabile;
-distrugerea resurselor alimentare si resurselor economice;
-aparitia sinistratilor;
-pericolul de epidemii prin existenta cadavrelor neinhumate.
b)Problemele medicale caracteristice:
-numarul mare de raniti si bolnavi care necesita masuri de salvare de extrema urgenta;
-disproportii intre ajutorul medical posibil si cel necesar;
-crearea de prioritati prin triaj;
-ingrijirea pe etape cu amanarea tratamentului si transportului;
-panica si alte manifestari psihice;
-epidemii.
Pentru buna organizare a actiunilor la dezastre, de regula, terenul afectat se
imparte in patru zone: zona de impact, zona periculoasa, zona de migrare si zona
marginala.
Zona de impact este zona centrala unde a aparut calamitatea naturala sau
catastrofa si unde sunt cele mai mari pierderi si distrugeri.
Zona periculoasa este zona dimprejurul zonei de impact si unde sunt mai putine
victime si pagube materiale.
Zona de migrare porneste din zona de impact si este spatiul de deplasare a
viiturilor, norului chimic, norului radioactiv, incendiilor,etc.
Zona marginalaeste zona care inconjoara zona periculoasa si zona de migrare in
care nu sunt distrugeri dar in care exista un mare numar de sinistrati evacuati din zonele
interioare.
Mentionam ca limitele zonelor se stabilesc in functie de calamitate sau
catastrofa, numai de catre organele de specialitate. Pentru interventie, organele de
specialitate se dispun, de regula, in zona marginala.
Fazele din care reies consecinte pentru ajutor, cu prioritati sunt:

-faza I-faza de supravietuire(ca timp fiind de ordinul minutelor).Aceasta faza


este hotaratoare pentru supravietuire pentru ca, in acest scurt timp de izolare, nu exista
ajutor din exterior.De aceea trebuuie sa retinem ca autoajutorul si primul ajutor se
bazeaza pe deprinderile proprii formate anterior care pot salva multe vieti;
-faza a II-a faza de salvare (ca timp fiind de ordinul celor din prima zi ). In
acveasta faza are loc salvarea oamenilor in mod organizat, urmarindu-se ca cei cu arsuri
sa ajunga la spitale in maxim trei ore, iar cei cu rani pana la sase ore. Hotaratoare in
acesta faza sint primul triaj medical pentru supravietuire si cunoastrea modului de
interventie pentru salvarea victimelor(hemoragii, respiratie artificiala, tratarea
socului,etc.);
-faza a III a faza de recuperare(ca timp fiind de zile). In aceatsa faza se
aplica principiile medicineila calamitati si catastrofesi chirurgie de razboi, caracterizata
prin infectii, plagi deschise, tratament chirurgical de durata in spitale.
Sistemul asigurarii medicale la calamitati si catastrofe cuprinde :
-organele medicale de conducere care planifica, organizeaza si conduc activitatile de
asigurare medicala si raspund de indeplinirea lor la timp, in raport cu situatia creata;
-formatiunile si unitatile medicale de pe intregh teritoriul tarii care executa activitati de
asigurare medicala diferentiata, in functie de organizarea si incadrarea cu personal
medico-sanitar, d doatarea acestora cun materiale si misiunea primita in cadrul
esalonului din care fac parte;
-aprovizionarea cu materiale sanitare si produse farmaceutice care se executa de
formatiunile destinate sa procure,sa distribuie si sa transporte aceste materiale la
locurile de inteventie.
Asigurarea materila la dezastru cuprinde totalitatea masurilor si activitatilor
organizate, planificate si desfasurate intr-o conceptie unitara, pentru protectia
populatiei, salvarea victimelor, recuperarea lor cat mai precoce si continuarea prestarilor
de asistenta medicala curenta. Face parte integranta din ansamblul de misiuni de ordin
public social si economic, care se iau in vederea protectiei pentru limitarea si inlaturarea
urmarilor dezastrelor asupra persoanelor, bunurilor materiale si mediului.
Asigurarea medicala la dezastre costituie un atribut al autoritatilor administratiei
publice centrale si locale si organismele special constituite prin legi, care organizeaza si
conduc actiunile de interventie astfel incat cu fortele de care dispun, sa obtina succese
maxime cu minimum de pierderi umane si materiale.
Organelemedicale de conducere, formatiunile si unitatile sanitare ale
Ministerului Sanatatii realizeaza masurile de asigurare medicala cu participarea
nemijlocita a fortelor si mijloacelor celorlalte ministere, Crucii Rosii si Protectiei
Civile.
In acest sens, masurile de asigurare, prevenire si inlaturare a urmarilor
dezastrelor se concretizeaza in planuri de asigurare medicala intocmite la toate
esaloanele superioare.
In cadrul masurilor de protectie si interventie medicala la calamitati si catastrofe
un rol important il ocupa pregatirea organelor si unitatilor sanitare anterior producerii
acestora. Pe aceasta linie subliniem cateva din principalele activitati:
-constituirea cadrului organizatoric adecvat pentru conducerea operativa si unitara a
activitatilor medico-sanitare in astfel de situatii: comisie si secretariat la ministerul
sanatatii, comisiile sanitare permanente la directiile sanitare judetene si ale municipiului
Bucuresti colective la nivelul unitatilor si formatiunilor. Integrarea acestui cadru
organizatoric in sistemul de colaborare pe plan national, judetean, local;

-organizarea sistemului de informare potrivit schemei fluxului informational, al modului


de alarmare si de al aducerii la locul de munca a personalului;
-inventarierea factorilor de risc caracteristici zonei geografice (cutremure, inundatii,
alunecari deteren, baraje hidrotehnice, lacuri de acumulare, centrale nucleare, mine,
etc.), cunoasterea situatiei demografice, precum si a fortelor si mijloacelor;
-misiuni de asigurare si functionare a retelei sanitare in conditiile create de dezastre:
surse de iluminat, alimentarea cu apa potabila, dublarea sistemului de comunicatii,
crearea disponibilitatii pentru cresterea capacitatii de spitalizare si a mijloacelor de
transport pentru evacuarea ranitilor si bolnavilor;
-organizarea de formatiuni mobile, de asistenta medicala de urgenta care sa actioneze la
locul de produecere a calamitatilor naturale sau catastrofelor: puncte de prim ajutor
medical, triaj, si evacuare (P.P.A.M.T.E.), detasamente de prim ajutor medicochirurgical (D.P.A.M.Ch.) echipaje mobile antiepidemice(E.M.A.);
-construirea de complete medicale si truse de urgenta pe tipuri de calamitati naturale si
catastrofe;
-crearea de stocuri tampon de produse sanitar-farmaceutice din depozitele teritoriale si
in unitatile existente;
-intocmirea de planuri de interventie de catre fiecare unitate sanitara, pe variante , in
functie de factorii de risc naturali sau industriali din teritoriul respectiv;
-instruirea si antrenarea personalului medico-sanitar, diferentiat, potrivit sarcinilor ce-i
revin in aceste situatii;
-pregatirea tuturor cetatenilor (elevi,studenti,salariati,populatiei),indiferent de
varsta,sex,privind autoajutorul,ajutorul reciproc,primul ajutor,masurile de protectie
individuala si colectiva.
Un rol important in momentul producerii calamitatii naturale sau catastrofei,il
ocupa punerea in aplicatie a masurilor operative urgente de interventie medicala.Dintre
acestea mentionam:
-aplicarea planurilor de alarmare si aducerea personalului medico-sanitar la locul de
munca;
-intrarea in functionare a organelor de conducere medicala;
-culegerea de date si informatii privind proprietatiile dezastrului,aprecierea numarului
de victime si anevoilor de prim ajutor,de transport,materiale si mijloacelor medicale;
-sectorizarea teritoriului afectat,trimiterea echipelor si formatiunilor sanitare mobile de
asistenta de urgenta in zonele respective,executarea manevrei de forte si mijloace
sanitare din localitatile neafectate catre cele unde posibilitatile de asigurare materiala
sunt diferite;
-cresterea capacitatilor de spitalizare prin externarea bolnavilor care nu au nevoie de
ingrijiri intense,utilizarea unor spatii administrative,precum si extinderea la nevoie in
alte localitati care nu apartin retelei sanitare (hoteluri,camine,internate,statiuni
balneoclimaterice,etc.);
-aprovizionarea ritmica cu materiale sanitare,medicamente,produse
biologice,vaccinuri,etc.;
-organizarea cooperarii cu celelalte organe centrale si locale care participa la limitarea si
inlaturarea urmarilor dezastrelor (unitati militare,de protectie civila,Cruce
Rosie,politie,pompieri,regii de tranport,regii de alimentare cu apa,etc.);
-studierea evolutiei fenomenului in cazul accidentului chimic sau nuclear,a nivelului de
contaminare a mediului in zonele adiacente si in cele de deplasare a norului radioactiv;
-aprecerea dupa caz a necesitatii evacuarii populatiei,a interzicerii accesului in
zona,administrarii de antidoturi si radioprotectoare si a masurilor de decontaminare;

-pregatirea psihologica a populatiei si a personalului care actioneaza in focarele de


distrugere in vederea inlaturarii panicii si a reactiilor psihologice de stress;
-avertizarea intregii populatii cuprinsa in zona asupra pericolului si a masurilor de
protectie individuala si colectiva necesare pentru diminuerea dezastrului;
-asigurarea asistentei medicale curente a populatiei sinistrate;
-reluarea cursului normal al vietii in zonele afectate,supravegherea asanarii zonei
calamitatesi conrolul resurselor din aceste zone.
IV. PROTECTIA POPULATIEI SI BUNURILOR MATERIALE PRIN EVACUARE
PE TIMP DE RAZBOI SAU IN ALTE SITUATI SPECIALE
A.Principii generale
Evacuarea a reprezentat intotdeauna o masura sigura de protectie a populatiei
impotriva agresorului,fiind determinata de cel mai complex fenomen al vietii socialerazboiul.
Evacuarea s-a executat insa in cazul producerii unor dezastre (calamitati sau
catastrofe) pentru salvarea populatieisi a bunurilor materiale.
Evacuarea s-a executat de-a lungul timpurilor,ori de cate ori a fost
necesar,nefiind insa organizata si nici conceputa sau bazata pe principii dinainte
stabilite.Ea apare ca o masura organizata si pregatita,pe baza unor principii si
planuri,dupa primul razboi mondial,odata cu infiintarea protectiei civile.Dupa cel de-al
doilea razboi mondial,evacuarea se inpune si mai mult ca o necesitate,fiind
determinata de cresterea capacitatii de distrugere a armelor conventionale si de
distrugere in masa.
In tara noastra evacuarea se organizeaza in scopul asigurarii protectiei
populatiei,bunurilor materiale si valorilor culturale pe timp de razboi sau in alte situatii
speciale.
Prin evacuare se intelege scoaterea din marile centre urbane sau din alte
localitati,in timp de razboi sau in alte situatii speciale,a unor institutii (agentii
economici) si a unor categorii de populatie (bunuri materiale) in zone (localitati) care
asigura conditii de protectie si de supravietuire pe toata durata stabilita.
Evacuarea se desfasoara avind in vedere actele normative in vigoare,dispozitivul
si actiunile armatei pentru apararea tarii.
B.Organizarea evacuarii.
Atit pentru razboi,cat si in caz de dezastre,evacuarea este prevazuta sa se
execute,conform planurilor din timp
Intocmite,astfel:
-evacuarea unor institutii ale administratiei de stat centre si locale;
-evacuarea unor agenti economici si institutii importante;
-evacuarea unor categorii de persoane si bunuri materiale din localitati urbane
inportante si localitati din zona de frontiera.
La evacuarea institutiilor administrative de sta t centrale si locale se asigura
evacuarea bunurilor materiale si documentelor arhivistice,precum si a membrilor de
familie si a salariatilor.
In cazul evacuarii agentiilor economici si institutiilor se asigura prioritate:
-unitatilor de cercetare stiintifica,de proiectare si laboratoarelor;
-unitatilor de medicina preventiva,de recoltare si conservare a sangelui;
-insttutiilor judetene pentru agricultura,industrie alimentara,drumuri si
poduri,statistica,tranporturi auto si altele;
-sectiilor de productie importante,utilajelor si agregatelor unicat,precum si
personalului de deservire care trebuie evacuate in unitati economice de acelasi profil.

In cadrul evacuarii populatiei se tine cont de urmatoarele categorii:


-populatia neancadrata in munca;
-copii prescolari,elevi scolilor generale,clasele I-IV,care se evacueaza cu familia;
-casele de copii,cu personalul didactic;
-caminele de batrani.
Se evacueaza de asemenea,bunuri materiale si valori din patrimonioul
cultural,astfel:
-o parte din depozitele mari de produse
alimentare,industriale,petroliere,cerealiere,farmaceutice;
-materialul rulant,navele si avioanele din nodurile inportante de comunicatii,din
porturi si aeroporturi;
-bunurile materiale din patrimoniul cultural,precum si obiectele ce reprezinta
valori artistice,istorice si culturale,documente arhivistice si documentatiile
tehnice.
C.Asigurarea actiunilor de evacuare
Pentru buna desfasurare a evacuarii se vor realiza urmatoarele masuri:
-constituirea punctelor de adunare (cvatre un punct de adunare pentru fiecare
1000 de locuitori care se
evacueaza si pentru fiecare agent economic,institutie);
-organizarea puncelor de imbarcare auto sau C.F. pentru populatie (separat
pentru bunuri materiale);
-organizarea punctelor de debarcare pentru populatie si bunuri materiale;
-contituirea puncelor de primire si reparatie in localitati care primesc evacuati;
-asigurarea mijloacelor de tranport necesare (auto,nave si cale ferata);
-asigurarea asistentei medicale in punctele de adunare,inbarcare,debarcare si
reparatie a evacuatilor;
-aprovizionarea populatiei cu produse alimentare de stricta necesitate;
-mentinerea pazei si ordini pe timpul desfasurarii actiunii de evacuare de catre
fortele Ministerului de Interne;
-asigurarea evidentei populatiei care se evacueaza,de catre politie si de
administratia de stat centrala si locala.
D.Conducerea actiunilor de evacuare
Trecerea la executarea evacuarii in caz de razboi se hotareste de Consiliul
Suprem de Aparare a Tarii.La producerea unor dezastre,hotararea de evacuare o ia
Guvernul la propunerea consiliului de aparare local unde s-a produs dezastrul.
Conducerea evacuarii revine Comosiei Centrale de Evacuare la nivel central si
comisiilor de evacuare ce se organizeaza la ministerele de
resort,prefecturi,localitati,institutii si agenti economici care evacueaza populatie sau
bunuri materiale.
Pentru situatiile de dezastre se constituie comisiile de aparare pe tipuri de
dezastre (nuclear,chimic,biologic,inundatie,cutremure,etc.) la prefecturi si primarii,care
conduc actiunile de evacuare potrivit planurilor de protectie si interventie existente.
Comisiile de evacuare si aparare inpotriva dezastrelor au in compunere
personalitati cu putere de decizie pe linie de specialitate,fiind obligate sa intocmeasca si
sa actualizeze permanent planurile privind evacuarea si protectia la dezastre,sa execute
periodic exercitii si aplicatii de antrenare a populatiei si sa realizeze masurile de
instiintare, alarmare si protectie individuala pentru fiecare tip de dezastru.

AUGUST A.Sedinta teoretica


Tema nr. 1 - Pericole, cauze i msuri de prevenire si stingere a incendiilor specifice
srbtorilor de iarn;

PREVENIREA INCENDIILOR
n aceast tem ne propunem s nvm cum se desfoar activitatea de prevenire a
incendiilor. Uneori, oamenii se supr pentru c sunt sancionai atunci cnd nu respect
msurile de prevenire a incendiilor, dar, de fiecare dat, sunt contieni c dac nu se iau
msurile corespunztoare de respectare a normelor de aprare mpotriva incendiilor, acestea se
vor produce.
Orice activitate realizat ntr-o cldire sau n exteriorul ei presupune existena unui
pericol de incendiu, dac nu se respect anumite reguli i nu se iau msuri. Experimentele pe care
le facei la coal n laboratoarele de fizic i chimie, fr respectarea indicaiilor profesorului,
utilizarea n locuin a aparatelor electrocasnice cu defeciuni, a lumnrilor fr suport de
protecie i n apropierea materialelor care ard, ori aprinderea focului n sob fr a cura coul
de evacuare a fumului sunt cteva exemple de activiti care conduc la producerea de incendii.
Jocul copiilor cu surse de aprindere este, de asemenea, o cauz frecvent de incendiu. Incendiile
produc adesea nu numai pagube materiale, dar i victime omeneti.
Prevenirea incendiilor are ca scop eliminarea producerii acestor evenimente nedorite.
Aceasta se realizeaz printr-o serie de msuri constructive, tehnice i organizatorice pe care
oamenii le iau pentru a nu permite producerea incendiilor. Dac atunci cnd, din diferite cauze i
n anumite mprejurri, acestea se produc, propagarea dezvoltrii focului i fumului este limitat.
Msurile de prevenire a incendiilor se iau nc din momentul proiectrii unei cldiri, cnd
se fac desenele viitoarei construcii, cum ar fi, de exemplu:
* Prevederea de materiale i elemente de construcie care s nu permit ca aceasta s se
prbueasc sau s treac focul i fumul dintr-o ncpere n alta o anumit perioad de timp, ceea ce
va permite evacuarea oamenilor n siguran din cldire;

* Echiparea cu instalaii speciale de detectare, alarmare i stingere a incendiilor.


Acest aparat care se monteaz n ncperi are rolul de a detecta
incendiile atunci cnd locatarul nu este prezent sau doarme. El este
sensibil i detecteaz fumul de incendiu ori o anumit temperatur
sau vede" flcrile i alarmeaz sonor, n acelai timp, att pe cei
din locuin, ct i pe pompieri.

n ultimii ani, n unele ri europene, precum Germania, Olanda


sau Belgia, este obligatorie montarea detectoarelor n locuinele nou
construite.
Dintre cele mai eficiente instalaii speciale de stingere a incendiilor,
cele de tip sprinkler sunt cele mai frecvente. Precum sistemele de
detectare a incendiilor, i acestea intervin automat n caz de incendiu,
suplinind intervenia pompierilor pn la sosirea acestora.
Atunci cnd temperatura din ncpere crete peste o anumit
valoare, sprinklerul declaneaz i mprtie apa ca duul de la baie.

Pe timpul executrii i utilizrii unei construcii, se iau msuri de prevenire a incendiilor n


funcie de activitile care se desfoar, dintre care cele mai importante sunt:

identificarea pericolelor de incendiu;


stabilirea instruciunilor de prevenire a incendiilor specifice locului de munc, care
trebuie afiate n loc vizibil i trebuie respectate;
amplasarea indicatoarelor de semnalizare i avertizare;
controlul preventiv privind respectarea regulilor i msurilor de prevenire a
incendiilor;
verificarea funcionrii corecte a aparatelor i echipamentelor de lucru i repararea
celor defecte de ctre personalul atestat corespunztor;
instructajul personalului privind aprarea mpotriva incendiilor i comportamentul
pe care trebuie s-l adopte n caz de incendiu;

exerciii de evacuare i intervenie.

SEPTEMBRIE A. edin teoretic


Tema nr. 1 - Instalaii de alimentare cu ap : hidrani interiori i exteriori;
Tema nr. 2 - Reguli i msuri de prevenire la scoli, grdinie cmine culturale, dispensare
medicale;
OCTOMBRIE A. edin teoretic
Tema nr. 1 - Procedee i substane de stingere a incendiilor;

STINGEREA UNUI INCENDIU


FOCUL este fenomenul care apare atunci cind, in acelasi timp si spatiu, se afla
simultan o cantitate suficienta de material combustibil, oxigen (aer) si o sursa de aprindere. In
practica, se spune ca se produce foc atunci cind se formeaza asa numitul TRIUNGHI AL
FOCULUI, ale carui laturi egale sunt denumite: material combustibil, aer si sursa de aprindere.
Cind focul nu mai poate fi controlat, este vorba despre un INCENDIU. Atunci este
necesara interventia fortelor si mijloacelor de stingere pentru lichidarea acesuia.
Procedeele utilizate de pompieri pentru stingerea incendiilor se
bazeaz pe teoria triunghiului focului.
Cele mai des ntlnite procedee de stingere a incendiilor sunt:
1.-Rcirea zonei de ardere
Metoda se bazeaz pe folosirea unei substane cu temperatur mai
joas i cu cldur specific mai mare pentru a prelua cldura necesar
continurii procesului de ardere i pe realizarea contactului direct al
agentului de rcire cu stratul de la suprafa al materialului sau substanei
combustibile.

Substane de stingere utilizate: apa, zpada


2.-Izolarea materialelor i substanelor combustibile fa de
aerul atmosferic
Metoda se bazeaz pe izolarea materialului care arde de aerul
atmosferic sau crearea unui strat izolant pe suprafaa materialului
combustibil.
Se acioneaz asupra lichidelor combustibile i a unor materiale
solide.
Substane de stingere utilizate: spum, pulberi, prelate, pturi, nisip,
pmnt
3.-Reducerea coninutului minim de oxigen
Metoda se bazeaz pe introducerea de substane care nu ntrein
arderea. La realizarea unui coninut de 15% O2 n aer, arderea nceteaz.
Se acioneaz asupra materialelor combustibile n spaiu nchis.
Substane de stingere utilizate: CO2, abur, azot, ap pulverizat
4.-Indeprtarea substanelor combustibile din zona de ardere
Metoda se bazeaz pe ndeprtarea substanelor combustibile care
vin n contact cu zona de ardere, putndu-se opri astfel propagarea
incendiului.
II. PRINCIPALELE SUBSTANE STINGTOARE I MIJLOACE UTlLlZATE N
LUPTA MPOTRIVA INCENDIILOR

n funcie de natura materialelor sau substanelor combustibile prezente n spaiile


afectate de incendiu, care pot fi implicate n procesul de ardere, incendiile au fost clasificate
astfel:
Clasa A: - incendii de materiale solide, a cror combustie are loc n mod normal cu formare
de jar (lemn, hrtie, materiale textile, rumegu, cauciuc)
Clasa B: - incendii de lichide sau solide lichefiabile (benzin, petrol, alcool, lacuri, vopsele,
uleiuri, cear, parafin)
Clasa C: - incendii de gaze (hidrogen, metan, acetilen, butan, gaz de sond).
Clasa D: - incendii de metale (sodiu, potasiu, aluminiu, litiu, magneziu, zinc, titan)
Produsele de stingere sunt substane naturale sau obinute prin diferite procedee
tehnologice, i care, introduse n zona de ardere, creeaz condiiile necesare pentru ncetarea
procesului de ardere.
Apa. Sub form de jet compact, jet pulverizat, zpad, are cea mai mare eficacitate n stingerea
incendiilor din clasa A. Efectul de stingere a incendiului cu ap, se realizeaz n principal, prin
rcirea materialului care arde, dar i prin izolarea suprafeei incendiate fa de oxigenul din aer
ct i prin aciune mecanic.Fiind bun conductoare de electricitate, apa nu se recomand a fi
utilizat la stingerea incendiilor n instalaiile electrice sub tensiune. De asemeni, n contact cu
unele substane sau produse chimice (carbid, sodiu, potasiu), poate genera explozii sau degaja
gaze combustibile care jntensific arderea.
Spuma. Din punct de vedere al procedeului de obinere, spumele se clasific n:
spum chimic (utilizat tot mai rar);
spum aeromecanic (fizic) - obinut prin dispersarea unui gaz sub presiune (aer,
azot), ntr-o soluie apoas de spumant.
Spre deosebire de ap, care stinge cu prioritate prin efectulde rcire, spumele reduc
evaporarea, izoleaz combustibilul de flacr i mpiedic accesul oxigenului i deci,
reaprinderea.Spumele se utilizeaz pentru stingerea incendiilor din clasa B, pentru cele din
clasa A eficacitatea fiind diminuat, comparativ cu cea a apei.
Spumele nu se utilizeaz pentru stingerea incendiilor la instalaii electrice sub tensiune
(pericol de electrocutare).
Pulberile sunt amestecuri de substane chimice solide, fin divizate, avnd unul sau mai muli
componeni principali i o serie de aditivi pentru ameliorarea caracteristicilor de mobilitate i
depozitare. Mecanismul stingerii incendiilor cu pulbere, se explic prin aciunea de inhibare a
reaciilor n lan ale arderii.
Se recomand folosirea pulberilor, la stingerea practic a tuturdr materialelor combustibile, a
incendiilor de echipamente electrice sub tensiune, precum i a incendiilor la temperaturi
exterioare foarte sczute.
Aburul. Efectul de stingere al aburului, se bazeaz pe reducerea coninutului procentual de
oxigen (la o conncentraie de 35% a aburului ntr-o incint, arderea nceteaz). Se utilizeaz
numai la instalaii speciale de stingere.
locuitori de halonii sunt hidrocarburi halogenate, care reacioneaz cu produsele de ardere
intermediare i, printr-o reacie n lan, produc efectul de inhibiie i sting incendiul.
Din raiuni ecologice, n prezent sunt nlocuii cu substane care au acelai efect de
stingere, dar nu atac stratul de ozon.

Dioxidul de carbon (CO2) este folosit la stingerea incendiilor din clasele A, B i C, precum i
incendiilor de instalaii electrice sub tensiune, permind stingerea prin dou mecanisme:
nlocuirea oxigenului i rcirea mediului.
STINGTOARE. Primele mijloace de intervenie n caz de incendiu sunt stingtoarele,
dispozitive de stingere acionate manual, care conin o substan care poate fi refulat i dirijat
asupra unui focar de ardere, sub efectul presiuni formate n interiorul lor.
Clasificare:
-

1. Dup tipul substanei de stingere:


cu ap pulverizat;
cu spum chimic;
cu pulberi;
cu dioxid de carbon;
inlocuitori de haloni.
2. Dup modul de transport:
portative (pn la 10 kg, capacitate);
transportabile (pe roi).
Refularea produselor de stingere coninute de stingtoare, se face sub efectul unei presiuni
inteme, asigurat prin urmtoarele procedee:

substana de stingere este mbuteliat sub presiune, energia de refulare fiind asigurat de
presiunea vaporilor substanei, la temperatura normal de funcionare (ex. stingtoare cu CO2);
presiunea este realizat de un gaz inert, de regul CO 2, introdus n corpul stingtorului
n momentul utilizrii; gazul este pstrat n butelii i eliberat prin spargerea unei membrane sau
prin deschiderea unui ventil (ex. stingtoare cu ap, pulbere sau spum mecanic);
presurizarea permanent a stingtorului (tip spray), cu azot sau aer comprimat (ex.
stingtoare cu pulberi).
Gazul de presurizare este generat prin reacia dintre 2 produse chimice (acid+baz),
amestecate n momentul punerii n funciune a stingtorului (ex. stingtoare cu spum chimic).

NOIEMBRIE A. edin teoretic


Tema nr. 1 - Reguli i msuri de prevenire i stingere a incendiilor n sezonul rece;
PRINCIPALELE MSURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR/EXPLOZIILOR N
PERIOADA SRBTORILOR DE IARN:
MSURI CU CARACTER GENERAL
nu folosii instalaiile electrice cu defeciuni, improvizaii sau fr protecia
corespunztoare fa de materialele sau substanele combustibile din spaiul n care sunt
utilizate;

nu folosii sobe i alte mijloace de nclzire defecte, cu improvizaii, supraalimentate cu


combustibili sau nesupravegheate, precum i aprinderea focului utilizndu-se lichide
inflamabile;
verificai courile de evacuare a fumului, reparai-le,izolai-le termic i
periodic;

curai-le

asigurai unelte pentru deszpezirea cilor de acces, de evacuare i de intervenie;


nu utilizai foc deschis n locuri cu pericol de incendiu (la distane mai mici de 40 m fa de
locurile cu pericol de explozie, respectiv10 m fa de materiale sau substane combustibile) i
pe timp de vnt; prepararea hranei prin utilizarea focului deschis se face numai n locuri
special amenajate, n condiii i la distane care s nu permit propagarea focului la vecinti;
interzicei jocul copiilor cu focul n condiii i n locuri n care se pot produce incendii i
fr supraveghere;
asigurai unelte pentru deszpezirea cilor de acces, de evacuare i de intervenie;

DECEMBRIE A. edin teoretic:


Tema nr.l - Reguli de comportare i msuri de protecie n caz de dezastre;

REGULI DE COMPORTARE I MSURI DE PROTECIE


IN CAZ DE DEZASTRE
1. Noiuni generale de comportare i de protecie in caz de dezastre
Adeseori activitile sociale i economice ale unor grupri umane pot fi tulburate de efectele
tragice ale unor fenomene naturale. In plus, unele activiti umane scpate de sub control pot
avea urmri dezastruoase asupra unor colectiviti omeneti.
Se pot produce n acest fel dereglri distructive i brutale ale unui sistem, a unei anumite
situaii prestabilitate. Aprute de regul, n mod brusc, prin surprindere, aceste dereglri pot fi
urmate de crearea unui numr mare de victime omeneti, a unui volum mare de distrugeri de
bunuri i valori materiale.
Fenomenele naturale cu urmri tragice, au fost denumite CALAMITI.
Fenomenele cu efecte dezastruoase determinate de activitile umane,au fost denumite
CATASTROFE.
Calamitile i catastrofele care cuprind mari colectiviti umane, cu urmri grave, au fost
denumite dezastre.
Pe lng volumul mare de victime, pierderi i distrugeri, dezastrele (calamitile i catastrofele)
produc i grave tulburri ale activitilor economice i sociale. Desfurarea acestora este
dezorganizat uneori pentru perioade mari de timp, avnd ca principale urmri ntrzieri n
realizarea scopurilor produse cu toate consecinele ce decurg din aceasta: lipsa unor bunuri de

prim necesitate, greutii n asigurarea spaiilor de locuit, slbirea strii morale a colectivitii
locale de dezastre, etc.
Sunt considerate calamiti aciunile dezastruoase care apar n urma unor fenomene naturale
ca : cutremurele de pmnt, alunecrile de teren., inundaiile, secetele prelungi, furtunile ,
nzpezirile, epidemiile,epizotiile, incendiile de pduri sau de cultur.
Sunt considerate catastrofe riscurile determinate de unele activiti umane care devin
periculoase dac sunt scpate de sub control. In aceste categorii sunt incluse : distrugerea unor
baraje sau a altor lucrri hidrotehnice, accidentele de circulaie, accidentele datorate muniiei
neexplodate sau a armelor artizanale, prbuirea unor ruine sau a unor galerii subterane,
accidentele industriale.
2. Reguli de comportare i masuri de protecie in caz de calamitate
Intruct fiecare tip de calamitate comport reguli i msuri de protecie specifice, acestea se vor
trata pentru fiecare n parte astfel :
a)
Cutremurele de pmnt. Msuri de protecie.
Pentru a preveni urmrile dezastruoase ale cutremurelor, un rol important revine instruirii
tuturor oamenilor cu reguli de comportare pe timpul cutremurelor i cu perioadele urmtoare
ale acestuia.
Intruct micarea seismic este un eveniment imprevizibil, aprut de regul prin surprindere,
este necesar s cunoatem bine modul i locurile care pot asigura protecie n toate
mprejurrile : cas la serviciu, n locurile publice, cu mijloacele de transport etc. Acestea, cu
att mai mult cu ct timpul la dispoziie pentru realizarea unei oarecare protecii este foarte
sczut.
Regulile de comportare i msurile de protecie n caz de cutremur , trebuie s le realizm
nainte de producere , pe timpul producerii cutremurului i dup ce micarea seismic a trecut.
Pentru protecie nainte de cutremur este necesar s se realizeze msuri de protecie a locuinei
i n afara acesteia.
In msurile de protecie a locuinei este necesar :
- Recunoaterea locurilor n care ne putem proteja : grinda, tocul uii, birou sau sub masa
rezistent etc.
- Identificarea i consolidartea unor obiecte care pot cdea sau deplasa n timpul seismului.
- Asigurarea msurilor de nlturare a pericolelor de incendiu : protecia i evitarea distrugerilor la
instalaiile de aslimentare cu electricitate, ap i gaze.
- Cunoaterea locurilor de ntrerupere a alimentrii cu aceste surse.
- Asigurarea strii de rezisten a locuinei. La nevoie se consult organele de protecie civil
locale sau ali specialiti.
- Asigurarea, n locuri cunoscute i uor accesibile , a mbrcmintei pentru timp rece, a unei
rezerve de elemente uscate i conserve, a unor materiale i obiecte necesare realizrii unei
truse de prim ajutor familial.
- Asigurarea unei lanterne, a unui apart de radio cu tranzistoare i a bateriilor necesare.
In msurile de protecie n afara locuinei este necesar :
- Cunoaterea locurilor celor mai apropiate uniti medicale , sediile inspectoratelor de protecie
civil, de pompieri, de poliie, de cruce roie, precum i alte adrese utile.
- Cunoaterea bine a drumului pe care v deplasai zilnic la coal, cumprturi, avnd n vedere
pericolele care pot aprea spargeri de geamuri, cderea unor obiecte de pe balcoane, conducte
de gaze, abur, ap etc.
Msurile ce trebuie luate n timpul producerii unui cutremur puternic, sunt urmtoarele :
- Pstrarea calmului, s nu se intre n panic i s linitii pe ceilali membri a familiei : copii,
btrni, femei.

- Prevenirea tendinelor de a prsi locuina : putem fi surprini de faza puternic a micrii


seismice n holuri, scri, etc. Nu se folosete n nici un caz ascensorul.
- Dac suntem n interiorul unei locuine rmnem acolo, departe de ferestre care se pot sparge,
s se stea nspre centrul locuinei (cldirii), lng un perete. Protejarea se face sub o grind, toc
de u solid, birou, mas sau banc din clas suficient de rezistente spre a ne feri de cderea
unor lmpi, obiecte mobile suprapuse, tencuieli ornamentale etc.
- Dac suntem surprini n afara unei locuine (cldiri), rmnem departe de aceasta, ne ferim de
tencuieli, crmizi, couri, parapete, cornie, geamuri i care de obicei se pot prbui pe strad.
- Dac suntem la coal (serviciu), nu fugim pe ui, nu srim pe fereastr, nu se alearg pe scri, nu
se utilizeaz liftul, nu alergai pe strad. Deplasarea se face cu calm spre un loc deschis i sigur.
- Dac a trecut ocul puternic al seismului, se nchid imediat sursele de foc ct se poate de repede ,
iar dac a luat foc ceva se intervine imediat.
- Dac seismul ne surprinde n autoturism, ne oprim ct se poate de repede ntru-un loc deschis, se
evit cldirile prea aproape de strad, dincolo de poduri, pasaje, linii electrice aeriene i ne
ferim de firele de curent electric czute.
- Dac suntem ntr-un mijloc de transport n comun sau n teren, stai pe locul dvs. pn ce se
termin micarea seismic. Conductorul trebuie s opreasc i s deschid uile, dar nu este
indicat s v mbulzii la coborre sau s spargei ferestre. In metrou pstrai-v calmul i
ascultai recomandrile personalului trenului, dac acesta s-a oprit ntre staii n tunel, fr a
prsi vagoanele.
- Dac v aflai ntrun loc public cu aglomerri de persoane (teatre, cinematografe, stadion, sli
de edine etc.) nu alergai ctre ieire, mbulzeala produce mai multe victime dect cutremure.
Stai calm i linitii-v vecinii pe rnd.
Dup producerea unui cutremur puternic este necesar s lum urmtoarele msuri:
Nu plecai imediat din locuin. Acordai mai nti primul ajutor celor afectai de seism.
Calmai persoanele speciate i copii.
Ajuta-ii pe cei rnii sau prini sub mobilier, obiecte sau elemente uoare de construcii
czute, s se degajeze.
Atenie! Nu micai rniii grav (dac sunt n pericol imediat de a fi rnii suplimentar din alte
cauze) pn la acordarea unui ajutor sanitar medical calificat. Ajuta-ii pe loc. Cura-i
traseele de circulaie de cioburi sau substane toxice, chimicale vrsate, alimente etc.
Ingrijii-v de sigurana copiilor, bolnavilor, btrnilor, liniti-ii asigurndu-le
mbrcminte i nclminte corespunztoare sezonului care se afl.
-Ascultai numai anunurile posturilor de radio-televiziune i recomandrile acestora.
-Verificai preliminar starea instalaiilor de electricitate, gaz, ap, canal din locuin.
-Prsete calm locuina dup seism, fr a lua cu dumneavoastr lucruri inutile.
-Verificai mai n scara i drumul spre ieire.
-Dac la ieire ntlnii ui blocate, acionai fr panic pentru deblocare.
Dac nu reuii, procedai cu calm la spargerea geamurilor i curai bine mna i zona de
cioburi, utiliznd un scaun o vaz metalic (lemn) etc. Deplasai-v ntr-un loc deschis i sigur
(parc, stadion etc.).
Fii pregtii psihic i fizic pentru eventualitatea unor ocuri (replici) ulterioare primei
micri seismice, care de regul este mai redus dect cel iniial. Nu dai crezare zvonurilor
privind eventualele replici seismice i urmrile lor, utilizai numai informaiile i
recomandrile transmise oficial, recepionate direct de dvs. i nu din auzite.
Nu ascultai sfaturile unor aa-zii specialiti necunoscui de dvs. care n asemenea
situaii apar ad-hoc.
b)
Alunecrile de teren. Msuri de protecie

Msurile planificate pentru prevenire, protecie i intervenie n cazul alunecrilor de teren sunt
similate cu cele aplicate n caz de cutremur. O particularitate o constituie faptul c evenimentul
cu rare excepii, nu se desfoar chiar prin surprindere. Alunecrile de teren se pot desfura
cu viteze de la 1,5 3 m/sec, iar n unele situaii i peste 3 m/sec. oferind astfel posibilitatea
pentru realizarea unor msuri n astfel de situaii. In aceste condiii, un rol important revine
aciunilor de observare a condiiilor de favorizare a alunecrilor de teren i alarmrii
(avertizrii) populaiei n timp util realizrii proteciei.
Este posibil protecia dac se preconizeaz i se planific din timp msuri corespunztoare i
se realizeaz o informare oportun a populaiei n zona de risc.
In general, n aciunile de intervenie, n afara unor cazuri particulare, se va urmri recuperarea
bunurilor materiale i refacerea avariilor.
Salvarea supravieuitorilor din cldirile acoperite se realizeaz n condiiile similare aciunile
preconizate n cazul cutremurelor de pmnt.
Informarea i alarmarea asupra alunecrii de teren se realizeaz de ctre autoritile publice
locale i de Comitetul pentru Situaii de Urgen, la nivel local i judeean cu mijloacele
specifice acestor tipuri de aciuni. La recepionarea informrii sau a unor semnale despre
nceperea alunecrii terenului, n zona care ar putea fi afectat se vor lua urmtoarele msuri:
- Pregtirea evacurii persoanelor, instituiilor i bunurilor potrivit planurilor de evacuare
pregtite anticipat.
- Deconectarea, de ctre reprezentaii autorizai - n caz de necesitate - a cldirilor de la
sistemul de alimentare cu energie electric, gaze, ap, nclzire, canalizare etc. pentru a limita
eventualele efecte negative.
- Sprijinirea formaiilor de intervenie ale Comitetul pentru Situaii de Urgen la nivel local sau
judeean n aciunile de oprire, diminuare sau de deviere a alunecrii de teren cu scopul de
protejare a persoanelor i a construciilor, pentru micorarea efectelor distructive ale alunecrii
de teren.
- Desfurarea aciunilor sub conducerea Comitetul pentru Situaii de Urgen; vor fi luate n
considerare numai sursele oficiale locale i recomandrile organelor n drept, evitndu-se
informaiile bazate pe zvonuri.
La recepionarea semnalului de alarmare n cazul alunecrilor de teren, care nseamn c
pericolul alunecrii de teren nu poate fi evitat, se vor lua urmtoarele msuri:
- Evacuarea persoanelor i bunurilor materiale n locurile desemnate n planurile de evacuare,
fr a lua lucruri inutile i pstrnd calmul.
- Respectarea regulilor de convieuire n locurile sigure n care Comitetul pentru Situaii de
Urgen mpreun cu autoritile locale ct i Societatea de Cruce Roie vor lua msurile
necesare adpostirii i desfurrii vieii.
Dup stabilizarea alunecrii de teren se va face de ctre organele abilitate o analiz a avariilor
i distrugerilor provocate la construcii i bunuri. n funcie de avarii se vor lua msuri de
ncepere a lucrrilor de reparaii i consolidri, iar n cazurile de distrugeri se vor lua msuri de
construire de noi cldiri pe alte amplasamente, autorizate. Dup caz se vor face demersurile
necesare pentru obinerea despgubirilor prin sistemul de asigurri pentru pagubele produse de
ctre alunecrile de teren.
c)
Inundaiile. Msuri de protecie
Impotriva inundaiilor, indiferent de cauza lor, este posibil s se asigure msuri de prevenire i
de
asigurare msuri de prevenire i de protecie astfel nct s se diminueze sau s se elimine
aciunea lor distructiv.
Prevenirea apariiei inundaiilor sau diminuarea eliminarea aciunilor distructive se pot
asigura prin:

- Realizarea unor lucrri destinate s rein i s ntrzie scurgerea apelor de pe versani, din
afluenii mai mici ai bazinelor sau de torente care s-ar forma ca urmare a unor ploi abundente
sau prin topirea zpezilor etc. Aceste lucrri pot fi aciuni de mpdurire sau rempdurire a
versanilor, crearea unor tipuri de nveliuri care s favorizeze infiltraia i s reduc scurgerea
apelor de pe versani, construirea unor baraje de retenie pe fundul vilor.
- Modificarea cursului inferior al rurilor prin construirea unor diguri i canale, precum i prin
realizarea unor bazine temporare pe unele poriuni de lunc pentru a reine apa revrsat.
- Zonarea luncilor inundabile n vederea stabilirii zonelor de uinterdicie n care se interzice orice
construcie n zona canalului de inundaie, a zonelor de restricie n care sunt admise unele
construcii i a zonelor de avertizare situate n afara nivelului inundaiei de proiectare.
- Aplicarea unor msuri de proiectare care permit cldirilor i altor construcii civile ori industriale
s reziste la creterea nivelului apelor i la viteza de deplasare a acestora.
In vederea realizrii proteciei populaiei, animalelor i a bunurilor materiale, aceste msuri de
prevenire se completeaz prin :
Organizarea , ncadrarea i dotarea formaiunilor de protecie civil , pompieri etc.
din aceste zone astfel nct acestea s poat participa la asigurarea msurilor de protecie i de
ducere a aciunilor de salvare.
- Stabilirea locurilor i condiiilor n care urmeaz a se desfura aciunile de evacuare temporar
din zonele inundabile.
- Asigurarea ntiinrii i alarmrii despre pericolul inundaiilor.
- Organizarea i desfurarea aciunilor de salvare
- Asigurarea asistenei medicale i aplicarea msurilor de evitare a apariiei unor epidemii
- Asigurarea condiiilor necesare pentru sinistrai cu privire la cazare, ap, hran, asisten
medical, transport etc.

d. Inzpezirile. Msurile de protecie.


Inzpezirile, de regul au un caracter aparte privind msurile de protecie, n sensul c acest gen
de calamiti, cu rare excepii, se formeaz ntr-un timp mai ndelungat i exist posibilitatea de
a lua unele msuri, astfel nct mare parte din efectele acestora s fie reduse.
In aceste mprejurri se recomand tuturor cetenilor aflai n zon s se informeze permnanent
asupra condiiilor meteorologice i s rmn n locuine, asigurndu-i necesarul de hran, ap,
combustibil pentru nclzit, iluminat, lopat etc.
Dac suntei surprini n afara locuinei, n cltorii, n mijloacele de transport etc. trebuie s v
pstrai calmul i s luai msuri contra frigului, cei aflai n mijloacele de transport s nu-i
prseasc locul pentru c este pericol de rcire. Dai alarma cu claxoanele, aprindei focuri i
ateptai ajutoare.
Pentru conducerea, interveniei, n caz de nzpeziri se desfoar urmtoarele aciuni :
recunoaterea locului i estimarea urmrilor, organizarea dispozitivului de aciune i
repartizarea formaiunilor i mijloacelor pe puncte de lucru: stabilirea cilor de acces i
asigurarea legturilor ntre diferite formaiuni i punctele de lucru, stabilirea legturilor cu cei
surprini de nzpezire, organizarea corect a lucrrilor de salvare i evacuare a acestora.
e. Incendiile de pdure. Msuri de protecie.
Stingerea incendiilor revine ca misiune pompierilor care dispun de tehnici i pregtire special.
Stingerea incendiilor de poduri reprezint o particularitate ntruct oamenii i construciile de
regul, sunt n afara pericolului acestora.

Pentru asigurarea interveniei n cazul producerii incendiului de poduri sunt necesare


formaiuni i mijloace specializate. In acest scop sunt destinate vehicule cu pompe i cisterne
sau avioane i elicoptere.
Un rol deosebit n asemenea situaii l are izolarea focului prin crearea de culoare de protecie
(tierea i ndeprtarea copacilor pe anumite fii i direcii). In situaii deosebite rezultate bune
dau, bombardamentele de aviaie cu bombe ncrcate cu halogen sau bioxid de carbon.
3. Reguli de comportare i msuri de protecie n caz de catastrofe
Intruct fiecare tip de catastrofe comport reguli i msuri de protecie specifice, acestea se vor
trata pentru fiecare n parte astfel:
a. Accidentele chimice. Msuri de protecie
In zona de aciune a norului toxic se aplic msura de protecie astfel:
- ntiinarea i alarmarea populaiei (elevilor) despre pericolul chimic se execut cu scopul de
a avertiza populaia (elevii) despre pericolul chimic, n vederea realizrii msurilor de
protecie. Intiinarea se realizeaz n trepte de urgen, n funcie de distana pn la locul
accidentului chimic. Alarmarea se execut prin semnalul alarma chimic (cinci secunde care
n timp de dou minute),
a.Dup declanarea alarmei chimice, prin mass-media se transmit populaiei i tinerilor
informaii suplimentare privind regulile de comportare, modul de realizare a msurilor de
protecie, durata de aciune a norului toxic i alte msuri ce trebuie aplicate dup trecerea
pericolului.
b.
Asigurarea proteciei populaiei cu mijloace individuale de protecie se realizeaz
pentru
a mpiedica ptrunderea substanelor toxice n organism, prin aparatul respirator sau prin piele.
Se poate folosi la nevoie i mijloace simple de protecie, care se confecioneaz conform
modelelor de protecie civil.
c.Asigurarea proteciei populaiei prin adpostire se realizeaz numai n adposturile de
care au prevzute un sistem corespunztor de filtroventilaie.
d.
Asigurarea proteciei prin evacuare (autoevacuare) temporar se execut pentru a
realiza
protecia populaiei i tinerilor n situaiile cnd celelalte mijloace lipsesc sau sunt
insuficiente
e.Introducerea restrictiv de consum a apei, produselor agroalimentare i furajelor pentru a
preveni intoxicarea oamenilor i animalelor n zona contaminat. Restriciile se transmit
cetenilor prin toate mijloacele de ntiinare la dispoziie.
f. Introducerea restriciilor de circulaie i a unor msuri de paz i ordine n zona de aciune a
norului toxic pentru a preveni intoxicaiile oamenilor i animalelor pentru a asiguira
desfurarea aciunilor de protecie i intervenie
g.
Organizarea cercetrii chimice, a controlulului i supravegherii contaminrii se
realizeaz n
zona accidentului chimic i n zona de aciune a norului toxic, pentru a stabili prezenta
substanelor toxice industriale, cantitatea de substan rspndit, concentraia substanei n
zona de rspndire, direcia de deplasare a norului toxic, limitele zonei de aciune a norului
toxic cu concentraie letal i de intoxicare.
h.
Acordarea primului ajutor i asistenei medicale de urgen persoanelor intoxicate n
zona
accidentului chimic i n zona de aciune a norului toxic, continu cu scoaterea
victimelor de sub aciunea substanelor toxice industriale i transportare la spitale n vederea
tratamentului.

i. Aplicarea msurilor de neutralizare i de mpiedicare a rspndirii substanelor toxice industriale,


colectare, transportul, depozitarea materialelor contaminate n vederea micorrii sau anulrii
aciunii substanelor toxice industriale, localizrii i nlturririi accidentului chimic.
j. Asigurarea proteciei animalelor se realizeaz n fermele zootehnice i gospodriile individuale n
zona aciunii norului toxic, prin izolarea n grajduri folosite n mod curent la care se etaneaz
uile i ferestrele
k.
Instruirea elevilor, tineretului i ntregii populaii n zona afectat , are ca scop
contientizarea acestuia privind necesitatea aplicrii msurilor de protecie i respectarea
regulilor de comportare n zona contaminat
In funcie de amploarea i urmrile accidentului chimic, se organizeaz i
msurile de protecie i intervenie de limitare i nlturare a urmrilor acestuia. Un rol
important n toate activitile revine Consiliului Local pentru Aprare Impotriva Dezastrelor.
4.Accidentele la lucrrile hidrotehnice. Msuri de protecie
Posibilitatea distrugerii unor baraje sau a unor lucrri hidrotehnice au impus
luarea unor msuri de realizare a siguranei n exploatare nc din etapa de proiectare
execuie prin :
- introducerea n proiectele de execuie i a calculelor privind zonele de inundabilitate din aval de
baraj, evaluarea condiiilor de curgere i debitelor evacuate n zonele de inundaie.
- asigurarea barajelor cu sisteme de semnalizare a anomaliilor n realizarea construciilor echipate
cu msur i control adecvate tipului de construcii.
- realizarea unui sistem corespunztor de avertizare-alarmare cu rolul de a anticipa fenomenele
care pot conduce la distrugerea barajului i de a asigura aplicarea msurilor de protecie n aval
de baraj n timp util.
- stabilirea msurilor de protecie i a modului de realizare a acestuia.
- organizarea formaiilor i asigurarea materialelor necesare ducerii aciunilor de intervenie pentru
localizarea i nlturarea urmrilor unei asemenea catastrofe.
- Instruirea tineretului, populaiei din localitile din aval de baraj asupra modului de realizare a
msurilor de protecie i de respectare a regulilor de comportare stabilite de organele de
specialitate pentru asemenea situaii.
La producerea unui astfel de accident se desfoar urmtoarele activiti i aciuni :
- se declaneaz semnalul de alarm pentru calamitatea natural (trei semnale intermitente n
timp de 2 minute) i se ntiineaz telefonic (radio) conform planului de dezastre, toate
localitile din zona inundabil
- la recepionarea semnalului de alarm, populaia se evacueaz n afara zonei inundabile, n
timpul cel mai scurt.
- cu fore i mijloace specializate i detaamente de populaie, comisia la dezastre acioneaz la
salvarea populaiei, animalelor i bunurilor materiale.
- se ia msuri pentru cazarea sinistrailor i asigurarea cu ap i alimentele necesare
- se acord primul ajutor victimelor i asisten sanitar pentru populaie n vederea unor
epidemii
Cetenii (copii) trebuie s rein urmtoarele reguli de comportare:
- cunoscnd timpul la dispoziie, se acioneaz cu calm n toate situaiile
- la prsirea locuinei, se ntrerupe alimentarea cu gaz, curent electric i ap
- evacuarea apelor i animalelor se realizeaz n locurile stabiliteprin planuri de dezastre i
cunoscute n detaliu
- evacuarea se realizeaz cu minimum de timp stabilit, numai cu obiecte de valoare i cele strict
necesare
- n caz de surprindere, s se urce pe cldirile rezistente
- n toate situaiile critice,se ateapt intervenia formaiunilor specializate la dezastre

- s nu consume ap din zona inundat, inclusiv din fntni, dect dup dezinfectarea acestora de
ctre formaiunile sanitare.
5.
Accidentele rutiere, feroviare, aeriene, stingerea incendiilor,
muniiilor neexplodate i altele. Msuri de protecie
a. Accidentele rutiere, feroviare i aeriene pot avea urmri foarte grave producnd
un numr mare de victime i distrugerea de importante bunuri materiale.
In anumite condiii, n funcie de amplasarea accidentelor, acestea se pot transforma
n catastrofe (vezi cazul Mihileti Buzu din 24 mai 2004) cu repercursiuni asupra mediului
nconjurtor, Actele de terorism de asemenea, s-au dovedit a fi foarte periculoase i cu urmri
destul de tragice (vezi 11 septembrie n America).
In aplicarea normelor de protecie se va ine seama de regulile stabilite pentru transportul
rutier, feroviar i aerian.
Cetenii (elevii n special) trebuie s rein cteva reguli pe care s le aplice n astfel de
mprejurri: pstrarea calmului, ieirea imediat din zona periculoas, acordarea autoajutorului
sanitar (aplicarea garoului , pansarea rnilor, imobilizarea facturilor etc.), acordarea ajutorului
sanitar rniior, ateptarea n linite a ajutoarelor. Panica n astfel de situaii mrete mult
situaia creat i duce la mrirea numrului de victime din rndul celor prini de accident.
In caz de accidente de circulaie, msurile constau n alarmarea formaiunilor specializate
din zona i aciunea acestora pentru salvarea victimelor, stingerea incendiilor, nlturarea
avariilor, refacerea instalaiilor, de blocarea cilor de acces i reluarea circulaiei.
O atenie deosebit trebuie acordat cercetrii care se execut la orice apropiere de locul
accidentului pentru a preveni producerea de victime, din rndul celor care vin n ajutor, prin
contaminare sau explozii.
b. Izbucnirea incendiilor la gospodriile ceteneti poate fi prentmpinat dac sunt
respectate regulile i msurile de prevenire a incendiilor:
- focul deschis - Orice foc, fie c este n interiorul locuinei sau n exteriorul ei, trebuie
supravegheat.
- Se interzice folosirea chibriturilor, lumnrilor, lmpilor de iluminat cu petrol, n spaii cu
pericol de incendiu (depozite de furaje, grajduri, magazii, alte anexe, poduri, ) i explozie (n
apropierea buteliilor de aragaz, instalaiilor de gaze naturale, ncperi n care depozitai produse
petroliere), ct i la executarea lucrrilor agricole (n lanuri de cereale, pajiti), n pduri i
n apropierea acestora.
- Este interzis folosirea flcrii pentru verificarea etaneitii buteliei. In cazul n care butelia
este defect, flacra, n prezena gazului scurs de la butelie, va produce o explozie.
- instalaii electrice-Aparatele electrice, cablurile electrice, prizele i ntreruptoarele cu
defeciuni sunt surse frecvente de incendiu.
- Pentru remedierea aparatelor i instalaiilor electrice defecte se apeleaz la specialiti.
- Nu utilizai aparatele electrice cu minile ude. Riscai s v electrocutai i s suferii arsuri.
- Nu tragei de cablul pentru debranarea unui aparat electric. Acesta se poate deteriora,
devenind o surs de incendiu.
- Nu folosii prize multiple: adeseori suprasolicitate, acestea se nclzesc i exist riscul
producerii unui incendiu.
- Nu cumprai jucrii electrice care se conecteaz direct la priz: o jucrie prin care trece o
tensiune de 220V poate fi periculoas pentru un copil. V recomandm jucriile echipate cu un
transformator de protecie care reduce tensiunea la o valoare inofensiv, de regul de 12V.
- Nu amplasai un obiect metalic de lungime mare (scar, eav, anten, ) n apropierea unei
linii electrice aeriene: aceasta conduce adesea la accidente mortale.
- In cazul unui scurtcircuit, se interzice folosirea, la nlocuirea siguranei, a unui fuzibil cu
diametrul mai mare dect cel corect: prin utilizarea unui fuzibil mai gros, a lielor, cuielor,

monezilor,, n cazul suprasolicitrii reelei electrice sau a unui scurtcircuit, acesta nu se mai
poate topi, conducnd la nclzirea puternic a cablului de alimentare sau a prizei, n aceste
condiii putndu-se declana un incendiu.
- jocul copiilor cu focul- pstrai chibriturile, brichetele i alte surse de foc n locuri n care
copii nu au acces.
- inlturai orice curiozitate a copiilor n legtur cu focul, explicndu-le cu rbdare pericolul
pe care acesta l reprezint pentru viaa lor.
- nu lsai copiii singuri n cas cu sobe, plite, radiatoare i/sau aparate electrice aflate n
funciune.
- exemplul celor mari cu privire la folosirea focului n prezena copiilor conteaz mult n
educarea lor.
- O DAT CU CRETEREA, COPII TREBUIE NVAI CUM S UTILIZEZE
SURSELE DE FOC I CUM S SE COMPORTE N SITUAII DE PERICOL.
- mijloace de incalzire -Se interzice utilizarea instalaiilor de nclzire cu improvizaii
sau defeciuni i lsarea lor n funciune nesupravegheate.
- Respectai distanele de protecie dintre sobe i materialele combustibile.
- Amplasai n faa sobelor cu lemne o cutie metalic: aceasta va asigura
protecia fa de cderea accidental, direct pe podea, a lemnelor aprise, care ar putea determina
incendierea materialelor combustibile cu care acestea ar veni n contact.
- Eventuala nclzire a adposturilor de animale sau a grajdurilor este admis
numai dac sunt folosite sobe fixe din crmid sau mijloace cu acumulare de cldur care se
alimenteaz din exteriorul acestor ncperi ori prin instalaii de nclzire centrale.
- Se interzice folosirea sobelor cu uiele sau cenuarele defecte ori care nu se
nchid.
- Cenua i jratecul vor fi depozitate n gropi speciale, iar n condiii de vnt se va stinge cu
ap.
- butelii de gaze lichefiate (aragaz) - se interzice folosirea buteliilor de gaze lichefiate
fr regulatori (ceasuri) de presiune cu garnituri deteriorate ori cu furtunuri de cauciuc fisurate
sau lrgite la capete.
- se interzice cu desvrire ncercarea cu flacr a etaneitii buteliei,
garniturilor regulatorilor de presiune sau a furtunului: verificarea se va face numai cu emulsie
de ap cu spun.
- se interzice aezarea sau pstrarea buteliilor de gaze n apropierea oricror
surse de cldur ori sub aciunea direct a razelor solare.
- se interzice nclzirea buteliilor ori folosirea acestora n poziie culcat,
rsturnat sau nclinat.
- este interzis trecerea (transvazarea) gazului din butelie n orice alte recipiente
sau folosirea de butelii improvizate.
- la aprinderea focului la aragaze sau sobe alimentate cu gaze naturale, folosii
principiul gaz pe flacr (ntotdeauna aprindei nti chibritul i apoi manverai robinetul de
alimentare cu gaz). recomandm utilizarea aprinztorului electric.
- poduri - Este interzis depozitarea de materiale lemnoase, furaje sau alte materiale
combustibile sau inflamabile (butelii, bidoane cu produse petroliere, ) n podurile cldirilor.
- Este interzis folosirea afumtorilor improvizate n podurile cldirilor prin scoaterea unor
crmizi din co sau neridicarea zidriei courilor deasupra acoperiului ori lsarea deschis a
uielor de curare.

c. Subdenumirea general de muniii sunt incluse urmtoarele ; cartuse de toate tipurile,


proiectilele, bombele, torpilele, minele, petardele, grenadele i orice elemente ncrcate cu
substane explozive. In timp de pace i rzboi un mare rol l prezint aciunea de identificare a
muniiei i apoi neutralizarea acestora n poligoane speciale i de un personal calificat n acest
domeniu.
Detectarea propriu-zis (nu ntmpltoare) a muniiei rmas neexploadate se face de ctre
formaiunile de specialitate (echipe pirotehnice), folosind dispozitive speciale cu mari
porformane care pot detecta muniia la mare adncime.
La descoperirea oricrui tip de muniuie (n special de elevi, tineri, etc.) trebuie respectate
urmtoarele reguli:
s nu fie atinse, lovite sau micate
s nu se ncerce s se demonteze focoasele sau alte elemente componente
s nu fie ridicate, transportate i depozitate n locuine sau grmezi de fier vechi
s se anune imediat organele de poliie, care la rndul lor anun organele de protecie civil i
care intervin pentru ridicarea muniiei respective. La locul descoperirii muniiei, organele de
poliie asigur paza locului pn la sosirea organelor de protecie civil.
Reinei! neutralizarea i distrugerea muniiei se execut de ctre subunitile pirotehnice
care au pregtirea i dotarea cu aparatur special pentru aceast misiune periculoas.
- n caz de catastrofe, nu intervin dect forele i mijloacele speciale iar n zona
respectiv circulaia este interzis i ncercuit de organele de paz i ordine

EVIDENA l EVALUAREA PREGTIRII


Pentru derularea eficient a pregtirii, comitetele locale pentru situaii de
ursent desfoar urmtoarele activiti:
1) Inainteaz la Inspectoratul pentru Situaii de Urgen Teleorman n
maxim 15 zile calendaristice de la emiterea ordinului prefectului, spre avizare,
Planul de pregtire n domeniul situaiilor de urgent n anul 2016, la nivelul
unitii administrativ-teritoriale;
2) aduc la cunotin instituiilor publice, operatorilor economici i altor structuri
de pe raza localitii, precizrile necesare privind modul de elaborare a
documentelor de planificare, organizare i eviden;
Spitalul Judetean de Urgenta Alexandria

3) organizeaz i conduc activitile de pregtire n domeniul situaiilor de


urgen desfurate pe teritoriul mun. Alexandria.
4) sprijin, ndrum, controleaz i evalueaz, prin personalul de specialitate,
desfurarea activitilor de pregtire la nivel local.

Inspectoratul pentru Situaii de Urgen Teleorman avizeaz Planurile

de pregtire n domeniul situaiilor de urgen de la nivelul operatorilor


economici surs de risc inclui n planurile de analiz i acoperire a riscurilor.
:

Evidena participrii i a rezultatelor obinute cu ocazia desfurrii pregtirii,


se ine la nivelul fiecrei entiti la nivelul careia s-a realizat, (comitete pentru
situaii de urgen, operatori economici, instituii publice) i se nainteaz,
semestrial, Inspectoratului pentru Situaii de Urgen Teleorman ce sunt prevazute
in anexa la prezentul raport.
Raportul de evaluare a pregtirii cuprinde: baza legal a desfurrii activitii de
pregtire; obiectivele propuse i modul de ndeplinire a acestora; gradul de
ndeplinire a planului de pregtire; organizarea i desfurarea antrenamentelor de
specialitate i a exerciiilor; calificativele obinute i msura n care s-a asigurat
dezvoltarea competenelor profesionale ale personalului; organizarea i
desfurarea programelor de formare profesional; gradul de asigurare a bazei
materiale i documentare; neajunsuri constatate i greuti ntmpinate; concluzii
i propuneri pentru mbuntirea activitii.
Inspectoratul pentru Situaii de Urgen Teleorman nainteaz, pn pe
data 01.07.2016 respectiv 01.12.2016 la Inspectoratul General pentru Situaii de
Urgen, raportul de evaluare a pregtirii n domeniul situaiilor de urgen la
nivelul instituiei.
Nendeplinirea prevederilor Planului de pregtire n domeniul situaiilor de
urgen n anul 2016 se constat de ctre personalul din Inspecia de
Prevenire a Inspectoratului pentru Situaii de Urgen Teleorman i se
sancioneaz conform legislaiei n vigoare conform anexe.

ASIGURAREA LOGISTIC I FINANCIAR


Resursele financiare necesare organizrii i desfurrii activitilor
prevzute n Planul de Pregtire n domeniul situaiilor de urgen pe anul 2016
se asigur de la bugetul de stat, din bugetul Consiliului Judetean Teleorman
bugetele locale, din bugetele instituiilor publice autonome i ale operatorilor
economici.
Extras din bugetul insituiei privind fondurile aplicate SU in cuantum de
156,347 lei

Anexa 1

Situaia populaiei care se evacueaz n caz de situaii de urgenta

Localitatea/
zona din care
se
evacueaz

Familia

Mun. Alexandria

Nicolae

Personal Localitatea Natura, tipul i nr.


ul de
/
Locaia
mijloacelor de
persoanelor deservir
unde se
transport,
pe categorii e
evacueaz
i numrul
membrilor de
familie pe
categorii
de vrst
Numrul

4 persoane
2 sub 18
ani
2 intre 1860

Satele
invecinate

Autovehiculele institutiei

Anexa 2.
Situaia persoanelor care nu se pot evacua singure (cu handicap/dizabiliti)
n caz de situaii de urgen

Localitatea/z
Numele
ona din care
se evacueaz persoanei cu
handicap/diza
biliti
j'

Mun.
Alexandria

Complexul
Multifunction
al Tabita

Afeciune
a

Personal Localitatea n Natura, tipul


ul
care se
i nr.
de
evacueaz
mijloacelor
deservir
de transport
e
Orasele
invecinate
Autovehicul
Angajatii
ele
institutie
institutiei
i

Situaia bunurilor materiale care se evacueaz n caz de situaii de urgenta

Localitate
a/
zona din
care se
evacueaz
Mun.
Alexandria

Operator Natura i Personalul Natura, tipul Localitat Punctul de


ea/
ul
cantitatea de nsoire
i nr.
debarcare
economic bunurilor
mijloacelor
i locul de
locaia n
/
de transport
instalare
care se
depozitul
evacueaz
,

Primaria
Mun.
Alexandria

Arhivele Angajatii
primariei

Fora
de
munc
necesar

Autovehiculel
Orasele
e institutiei
invecinate

Situaia bunurilor materiale de patrimoniu si valorile culturale care se evacueaz

Localitatea Instituia Natura i Personalul


Natura, Localitatea Punctul de Fora
din care se care deine cantitatea de nsoire tipul i nr. n care se debarcare
<
evacueaz bunuri de bunurilor
evacueaz i locul de munc
mijloacelor
instalare necesz
patrimoniu
de
i valori
transport
culturale
Casa de
Angajatii Autovehicule
Satele
Mun.
Cultura
a
institutiei
le
institutiei
invecinate
Alexandria
Sindicatelor

n caz de situaii de urgenta

Anexa 4 Situaia instituiilor care se evacueaz n caz de situaii de urgen


Denumirea

Numele i

instituiei

prenumele

publice
(agentului
economic)
Spitalul Judetean
Alexandria

Primaria Mun.
Alexandria

Localitate
a
conductorului
instituiei
publice
(agentul
Mun.
Alexandria
Prof. Dr. Dumitru
Alin

Mun.
Alexandria

Victor Dragusin

Numr de
telefon
Numrul

Localitatea i
adresa
imobilului
unde se
evacueaz

salariailor

Spitalele
disponibile
320
450

Orasele
invecinate

Anexa 5
Graficul activitilor pe zile i ore n caz situaii de urgena

TIMPUL / ZIUA/ORA

Nr. crt.

ACTIVITI CE SE
DESFOAR

a- l-a

CINE EXECUT
2

1.

2.

3.

4.

ntrunirea comitetului local


pentru situaii de urgen,
comunicarea ordinului de
evacuare, convocarea i
instruirea Centrului de
Conducere si Coordonare a
aciunilor de evacuare.
ntiinarea i alarmarea
localitilor i instituiilor care
urmeaz a se
evacua
Organizarea punctelor de
mbarcare, debarcare i
primire evacuai.
Organizarea i trimiterea
mijloacelor de transport auto
la punctele de

eful Centrului de conducere i


coordonare a evacurii. Robert
5
Sorin Negoita.
min
Preedintele Centrului locale de
conducere i coordonare a
evacurii.
Comitetul locale pentru situaii 10
min
de urgen, prin echipele de
ntiinare i alarmare.
Comitetul locale pentru situaii
de urgen, Centrele de
conducere i coordonare a
evacurii
Centrul local de conducere i
coordonare a evacurii

20
min

10
min

10

12

16

20

24

a-ll-a a-illa

5.

6.

7.

8.

9.

10.

Asigurarea
asistenei medicale Autoritatea de sntate public
mbarcare
a evacuailor.'
a
n punctele de mbarcare pe
Instituiei i
timpul transportului i n Centrul
noile local de conducere si
Organizarea mbarcrii
Dispensarele
umane
din
coordonare
a aciunilor de
locuri de dispunere a
localitate
persoanelor i bunurilor
evacuare
populaiei evacuate.
materiale ce se - evacueaz
12,
Centrul locale de conducere si
Depozitarea bunurilor
Inspectoratul
judeean
de
coordonare
a evacurii.
materiale
evacuate
i
Asigurarea
msurilor
de paz,
Poliie,
evidenei
acestora.
ordine asigurarea
i ndrumarea
circulaiei
prin sectiile de poliie 10, 11,
pe itinerarele
de deplasare
13.
Asigurarea
condiiiloripentru
Comitetul local pentru situaii
12, 13, 14
n locurile
de
dispunere
a
depozitarea produselor
de urgen care primesc
evacuailor
alimentare, de preparare i
evacuai.
servitul
hranei. de
Organizarea
legturilor
14.
Inspectoratul colar
Organizarea continuitii
transmisiuni ntre comisia
Direcia
de Telecomunicaii
Bucuresti
activitii colare pentru elevii Judeean
judeean de evacuare,
Bucuresti.
Comitetele locale pentru situaii
evacuai.
locurile de dispunere n
Centrulde
Operaional
urgen. Bucuresti
localitile stabilite pentru
15.
evacuare.
Rapoarte la sfritul zilei i la - Preedintele Comisiei Locale
Centrele locale de conducere si
Organizarea
deplasrii
ncheierea aciunii
de evacuare pentru Situaii de Urgen.
coloanei
de evacuai
din coordonare a evacurii i
sau conform
termenelor
efii Centrelor
locale de
Tehnic Permanent
localitile
n Secretariatul
ordonateevacuate
de ctre Centrul
de
conducere
i coordonare
Comitetului
judeean
pentru a
localitile
ce primesc
evacuai al
conducere
coordonare
a
situaiievacurii.
de urgen.
evacurii
despren
modul Centrul judeean i Centrele
Organizarea
deplasrii
locale de
desfurrii
evacurii
localitile
de destinaie
i
populaiei,
bunurilor
instalarea
* evacuailor
n materiale
conducere i coordonare a
ipregtite.
animalelor.
spaiile
16.
Comitetul
local pentru Situaii
aciunilor
de evacuare.
Organizarea si desfurarea
de
urgen
Asigurarea
evidenei,
cazrii
i Comitetele locale pentru situaii
activitilor
pentru
readucerea
hrniriievacuailor
evacuailor n locurile
de urgen
care primesc
de
evacuai
reedin la ordin.

35
min

10
min

COMPONENA CENTRULUI DE CONDUCERE i COORDONARE A EVACURII

Nr. Numele i prenumele


crt.

Funcia n cadrul
C.C.C.E.

Telefon

Obs.
(ocupaia)

Andrei Marin

Vicepreedinte

Viceprimar

Cristi Mihaita

Lociitor

Secretar

Marius Codlea

Membru

Alexandru Stocheci

Membru

Serviciul
Situatii de
urgenta
Director
Executiv

5
6
7
8
9
10

Membru
Membru
Membru
Membru
Membru
Membru

Anexa 7.
ncadrarea cu personal a Dispozitivului de Evacuare

Nr. crt.

Structura Dispozitivului

Numele i prenumele

adres

de Evacuare

1
1.1.

1.2.

Punct
de Primaria mun. Alexandria
Adunare/mbarcare
- ef punct de adunare
Victor Dragusin
- nlocuitor ef punct de Andrei Marin
adunare
-

grupa

pentru

constituirea
1.3.

ealoanelor/indicativelor
de evacuare
pentru Politia Locala a Mun.
Alexandria
ndrumarea i fluidizarea
Sectia de politie a Mun.
circulaiei
Alexandria
-

1.4.

personal

- grupa medical

1.5.

Telefon,

Spitalul Judetean Alexandria


Policlinica Alexandria

Obs.

Potrebbero piacerti anche