~ Prot: ing. Thdor V.

Cucu

I TotN' p nt,"

m

~ .. ~ .. ..

I ,.FtI, ft,.,e

~~

I pentr. Hoi I

i

@ m

~

Din- muhimlle oarbe unu s-alege... gandullui: rege ... yorba lui: lege .•. vrerea-i: platese de neinfrant. •. pasullui: cutremur de pamint. ..

Prof. log. Tudor V. Cucu

Tt);tul pentFu

'v

lara,

P, 4' "';2J 1; Ii' U'

~ f/'l'~· _~~

•

1j'I·m···JIC·

.'.) ! 'f ',' ,-

'.. '" .I.,j _' ~. _~ .

~ -.

Mota

Dad, Patriarhul ne este dusman; dad. 1naltul Prelat, nu mai tine cant de rangul si misiunea sa de sef spiritual si nu sc sfieste sa se coboare in mocirla politicianista, nu-i greu de banuit la ce ne putem astepta din partea oamenilor politici in marea lor majoritate lipsiti de scrupule, de onoare, lasi ~i slugarnici, fata de eei ce detin puterea.

Eo lume in plina descompunere morala. 0 lume careia ii prevad un sfarsit tragic, precedat de a agonie lamentabila. Nu poti minti la nesfarsit domnule profesor ! Nu poti face din crirna metoda de guvemare. Este 0 Justitie, atat orneneasca cat si divina, care te sanctioneaza. Mai devremc sau mai tarziu,

Mihail Eminescu, luceafarul Neamului Romanesc a scris: .Jstoria este desfasurarea cugetarii lui Dumnezeu". Eminescu nu era teolog. Dar gandirea sa era mult mai aproape de invatatura crestina decat a Patriarhului, in postura de primministru al unui guvern, care in numele unei false "ratiuni de stat", transfonnase un popor intr-o turma de necuvantatoare.

Dr. Corneliu Zelea Codreanu

Totul pentr" lara, nimic pen"" 110;

·r.'

:..;.,.

Dr. Ion Banea, medic ~i avocat

desemnat de csne Ciipi~anul, succesorul sau. inca de cand traia doctorul Ion I. Mota

3

TotuJ pentru lard, nimic pentru no;

Avem atatia morti, atatea oseminte, Ca fruntea-i grea de amintirea lor. Purtam in piept solarele monninte $i de lumina coastele ne dar;

Atatia morti, atatea legarninte ...

Cu smima lor pe tample ne sfintim, Si de la noi la gropile lor sfinte Ne'ntinde luna aurit chiIim

Atatia rnorti, atatea dragi morminte ... Vezi, sufletul lor vine din gradini

Si ne saruta fruntile fierbinte,

Precum un vant de seara printre crini,

Ne palpaie pe maini si in cuvinte Ca soarele ne arde pe obraz ...

Atatia morti, atatea oseminte Se-aprind in somn: icoane de topaz.

Atiitia morti, atatea dragi morminte, Ca 0 catapeteazma cresc in noi.

Cu mueenicii nostri, inainte,

Prin gloante, prin furtuna si prin ploi.

Atalia morti, ascut in noi otele,

Se sparge Veaeu'n tandari mari de fier. Cu jertfele de ne izbim de stele,

Cu ranile noi ne-am at ins de eer.

5

Prof. Ing. TudOl' V. Cueu

Zidirn Destin, paning de ziduri sfinte, Dar nu din var si piatra ctitorim,

Ci tencuim cu albe oserninte,

Din caramida ranilor zidim.

Turnati in cremene ~i juraminte,

ell ochi de foe aprinsi de-un slant mister, Privim cum zilnic alte noi mormintc

Sc 'nalta, pajuri albe, catrc cer.

Sa puna Tarii temelii de fier,

Avcm atatia ruorti, atatca oseminte ...

Radu Gyr

Pentru eventualii mei cititori,

Scopul men, nascut dintr-un clocot de revolta ce a navalit in constiinta mea ea 0 furtuna, ravasind totul de la locullor in, facultatea mea de gandire, trezind - sentimentul responsabilitatii morale, rolul istoric al octogenarului, am putea spune, fata de cornpetenti mei camarazi, mult mai cornpetenti si destul, de talentati, care au fost asasinati, inainte de toate, pentru a nu mai putea vorbi, de catre cele trei dictaturi prin care am trecut si al carer obiectiv era dictat din afara: distrugerea Romaniei Mari .

. In primul rand, raspunderea ce mi-o asum pentru memoria martirilor si eroilor legionari, camarazii rnei, care s-au jertfit mergand cantand, uneori, pentru apararea Tiirii si Neamului Romanesc; si in aJ doilea rand pentru posteritatc, pentru eei ce yin, care trebuie sa fie informata cat mai corect posibil asupra idealului nostru legionar,

6

intimpinat de catre adversarii si dusmanii nostri, de catre vri.jma~ii potentiali ai Romanismului, cu metodele lor de guvemare: arestari din ratiune de stat si intimidiiri prin asasinate politice ~i crime organizate, - materializate in orori, nemaiintalnite in analele criminalogiei mondiale, aruncand intreg poporul si indeosebi pe noi, lumea legionari: fiii eei mai autentici ai Neamului Romanesc.

Crimele abominabile, crimele regale ale tiranului execrabil Carol comise cu mana lui I.G. Duca, Annand Ciilinescu, Iamandy, Moruzov, Gavrila Marinescu, Bengliu, Argeseanu, Eugen Cristescu, . consiliati ~i Incurajati, animati de Iorga, de aparatul de stat al guvemelor tiiriiniste si liberate. Pasiad din prigoana in prigoane - cu o pauza, de patru luni la sfirsitul deeeniului XXX, declansata in ziua de 6 septembrie 1940, Minunea Sfantului Arhanghel Mihail - care nu a fost de ajuns nici macar ca sa terminam de inmorrnantat crestineste pe eei circa 1.000 de martiri legionari omorati de dictatura carlistasi aruncati in gropi comune, Pasim din prigoane in prigoane intemnitati din "ratiune de stat" si intimidati prin asasinate potitice, crime organizate, dezlantuite de toate guvernele ee s-au perindat la canna Tarii - lara nici 0 exceptie - timp de peste sapte decenii ( ... ). Completandu-se in criminalogia lor si activand, prin intrecere, pentru distrugerea lumii legionare, la ordinele din afara, la ordinele .)cuitei ~i apoi ale Krcmlinului asociat eu Oeulta, deveniti mai mult dec at eulpabili ...

Departe gandul de mine, ~i cu atat mai departe aceasta pretentie, ca prin relatarile, rnarturiile expuse de mine, sa incerc, sa fac apoteoza Miscarii Legionare.

Si, apoi, Miscarea Legionara nu are nevoie de 0 apoteozare, chiar daca ar veni din parte a celor mai talentati literati! Apoteoza Miscarii Legionare este lacuta si se impune Res, non verba - fapm, nu vorbe, placut aranjate - pentru etemitate inscrisa co litere de foe, prin rniile de morminte, cand numai intr-o noapte (in noaptea de 21 - 22 septembrie 1939) in genocidal executat de tiranul execrabil Carol, aproape 700 - stiuti si nestiuti - expusi public ~i arsi de vii in erematoriu, dintre noi, am fost scosi din inchisori, lagire, spitale, de peste tot sculati din somn si impuscati, lara niei cea mai arbitrara judecatii.

7

Prof. Ing. Tudor V. Cucu

In unele inchisori 100% toti - Ramnicu Sarat, In unele lagare 50%, lagarul de concentrare Miercurca Ciuc si in altele pima la 30%, lagarul de concentrarc de la Vaslui si in res lui ~arii intre 3 si 5 iegionari de fiecare j udct;

- prin zcci de mii de morminte, asasinati in timpul dictaturii criminalului Antoneseu. asasinati pc front, impuscati din fata de inamic si din spate de jandarmii Cairie lui rosu, organizati de Eugen Cristescu?' In tara si peste tot; Numai la Odcsa (din milionul de legionari) cati au cazut ?

- numai In 1942 am fost trimisi in linia intai cu ordin de a fi asasinati, "a nl! nc mai intoarcc" - 15.000 intelectuali, titrati universitari, 5.000 de c1cvi luati de pe bancile liceclor - Fra~ijie de Cruce - neinstruiti ca si noi -intre care uumarati-rna ~i pe mine (fiindca a venit yorba de numaratoare) - putini sunt aceia carora Dumnezeu nu Ie-a primit jcrtfa, intre care rna numar si pe mine;

- prin sutele de mii in dictura iudeo-ruso-comunista, de aproape jumatate de vcac de ocupatie sovietica, de tancurile americane ale de~ mocratiilor anglo-saxone: churchilliana si rosscveltiana !?

V-am insirat mormintelc miilor, zecilor de mii si sutelor de rnii in ordinca cronologica a celor trei dictaturi, care nc-au asasinat, parca prin intrecere, daca privim statistic ...

Da - dragii mei cititori, - zecile de mii de morminte au fost tributul cu care am platit noi, lurnea legionara, dreptul iubirii de Tara; Cll zecile de mii de morminte am sfintit, am sanctificat pentru etemitate: Apoteoza Miscarii Lcgionare.

Avem atatia morti, atatea osemintc, Ca fruntea-i grea de amintirea lor. Purtam in piept solareie morminte ~i de lumina coastelc ne dor;

Atatia rnorti, atatea dragi monninte, Ca a catapetcazrna crescin noi,

Cu mucenicii nostri, inainte,

Prin gloante, prin furtuna ~i prin ploi,

8

Totul pentm lara, nimic pelltru noi

Atatia morti ascut in noi otele,

Se sparge Veacu-n tandari mari de fier, Cu jertfele de TIC izbim de stele,

ell ranile noi ne-arn atins de ecr.

Asadar Apoteoza Miscarii Legionare estc inscrisa permanent, pentru eternitate, prin litere de foe, prin fapte nu prin vorbe - Acta, non verba.

in al doilea rand raspunderea ce rni-o asum, sa contribui la restabilirea adevarului despre Miscarea Legionarii, multiplele fatete ale adevarului istoric. Cand, desi Miscarea Legionara devenise, din punct de vedere politic, problema numarul unu, in timpul eelor trei dietaturi. 0 treaba grea desigur, sa scoti - Legiunea - de sub oboroacele ascunse, legate in Ianturi sau incatusate in flare unde fusese azvarlita de cele trei dictaturi ~i - s-o predai istoriei,

o treaba grea sau foarte grea, dar cu sorti de izbanda ... Prin

perseverenta ... ell voia lui Durnnezeu Adevarul va iesi Ia suprafata:

precum dupa intunerie vine lumina Dupa furtuna vreme buna $i

senina ... chiar de a fi sa treaca veacul, dupa cum deja a trecut mai bine de jumatate de seeol.

Legiunea este sortita eternitatii: precum toate generatiile harice are Romanisrnului din toate timpurile de mai bine de doua milenii,

$i apoi intereventia mea, va schimba total starea lucrurilor.

Subsemnatul are un stil aparte, stilul omului de stiinta, neavand obisnuinta retorica ce se impune in asemenea cazuri, Totusi indrazncsc, fiindca rni-am asumat aceasta raspundere din obligatie pentru eei ee au fast asasinati, pentru cei ce nu mai pot vorbi, rugandu-va sa-mi acceptati - eel putin pentru moment - limbajul violent ce se impune - sine qua non - in astfel de calamitati des crise de relatarile mele, Va rog sa-l suportati, daca vreti sa aflati mai curand, si sa descoperiti adevarul, care tara "Audiatur et altera pars!" nu va veti putea face 0 judecata dreapta si fara partinire. Mil consider un martor ocular - ceea ce de fapt sunt - in fata unci Inalte Instante, care sunteti Dvs, iubiti cititori ... Noi lumea Iegionara de peste sase decenii am fost

9

Prof. Ing; Tudor V. Cueu

ostracizati, calornniati, prigoniti, am fost partidul vesnicilor defaimari, nu am vorbit, nu am avut dreptut la aforismul juridic, ineluctabil - Audiatur et altera pars! - pentru stabilirea adcvarului.

Iubiti cititori, stiu din practica vietii mele de octogenar, CUIlOSC si aforismul strabun i lor nostrii - veritas ad ium pari t - ("Ade.varul aducc ura"); im: suna in urcchi zicala care circula printre inteligentii mci consatcni de la Sipote: adevarul ustura ! S<lU altc ziccri cu caracter de a avertiza, pcntru cci cc lupta pentru drcptatc: Adcvarul umbla Cll eapul spart..

Fiti linistiti voi dusmanii potcntiali ai Romanismului de prin lojilc iudco-masonice ~i de peste tot, nu vii incarcaf ell ura si rnai mare impotriva noastra; Val calomniatorii, prigonitorii, voi vesnicii defaimatori pe care v-arn inteles, eii era natural si fircsc pentru voi dusmanii potential: ai Romanici Mari, sa va ridicati impotriva lumii legionare, eare era scutul rornanismului integral; irnpotriva noasrra care am stat in fruntea tuturor, aparandu-ne drcptul de via\ii, de Iibertate si de demnitate: a romanului. NlI cerem sa ni se faca dreptate, de-ar fi sa piara lumea - Fiat institutia, percat mundus - desi dupa mine principiul de dreptate ar trebui sa fie mai scump chiar dedit lumea ~i pamantul, platit de tot felul de infractori si de criminali ... Nici - per aspera ad astra, "pe ciii aspre catre stele", desi numai per aspera putem ajunge la izbanda: la lumina, ad astra. Desi ad augusta par augusta, orice succes nu se obtine decat prin lupta,

Fiti linistiti noi suntem iertatori, am rabdat cat am putut.. Capitanul, Corneliu Zelea Codreanu, a hotan'lt dupa cele trei cazuri nefericite: Manciu, Duea si Stelescu de aparare legitima, sa nu mai raspundem la nici un fel de provoeare si am intrat pe linia martirajului crestin, pe linia Legiunii, de unde am deviat, am fast scosi de dusmanii nostri prin provocari organizate de ei.

Si, cat a trait Capitanul, Corneliu Zelea Codreanu, nu am raspuns la provocari ... chiar atunci cand am fost in legitirna aparare.

in concluzie, - dusmani potentiali ai romanismului - nu cerem decat: Fiat lux - Sa se faca lumina. Nu, in alt sens, pentru elucidarea adevarului deformat de mass-media vrernii in opinia publica determinate de presa vanduta si iudeizata, - adevarul despre lumea

10

Tot.1 ptn"." ,Ma, nimie pentrllltoi

legionara, despre fenomenul legionar, despre idealul legionar, denaturat de propaganda mai mult decat dusmanoasa a eelor trei dictaturi, care erau subvenrionate material si conduse spiritual de Oculta, de iudeo-masonerie, de dusmanii din afara ce militau: pentru distrugerea Romaniei Mari,

Vrem: luptarn pentru restabilirea adevarului despre Miscarea Legionara, luptam pentru a informa cat mai exact posibil tanira generatie ce vine in Romania de azi si-n Romania viitoare asupra ororilor traite de noi ~i astfel, ca acestea sa nu se mai poata repeta.

Anul acesta se implineste un deceniu de cand sunt bombardat de mnara genera tie, cu fel de fel de intrebari, daca nu zilnic, eel putin de doua ori pe -sapUimana si nu de putine ori in grup - veniti pentru aflarea adevarului,

Ei sunt convinsi, di dietaturile sub care s-au nascut, sau au trait le-a spus numai minciuni. Uneori, daca nu chiar intotdeauna dictaturile au aceste pretentii, ridicand minciuna, cand nu ave au argumente, - la Ratiuni de Stat, in care se vedea, cat colo falsitatea, lipsa de adevar, atitudinea fatarnica: ipocrizia, fatiirnicia, prefacatoria ...

Quausque tandem abutere, patientia nostra? (Pana cand, Yeti abuza de rabdarea noastra?) ca sa-l parafrazam pe Cicero. Tineretul a ajuns acum 1a sfarsitul ultimului deceniu, la parerea lui George Cosbuc din poezia .Fitosofii si Plugarii", eli in zadar - tandem usque ...

tn zadar rabdam, avem nevoie de adevar ca sa aflam "cat de adsnc ne-au cufundat in noroiul istoriei", cele trei dictaturi tara nici 0 exeeptie, natural, fiindca toate trei au avut acelasi stapan iudeo-rusofrancmasoneria.

Avem mare nevoie de adevar, sustine generatia tineretului actual, ea sa stim - cine ne-a omorat bunicii $i pentru ee? Cine ne-a mutilat parintii ~j pentru ee? Cine ne-a ucis prietenii si pentru ce?

Avem nevoie de adevar, ca numai stiind adevarul, vom putea sti ce trebuie sa facem pentru a salva ce mai este de salvat? Mai ales cand sfarsitul secolului al XX-lea giise$te poporul roman ~i indeosebi Neamul Romanesc, intr-o stare de dezbinare nemaiintilnita, intr-o

11

Prof. lng. Tudor V. Cue»

saracie materiala nemaicunoscutasi, mai ales, intr-o carenta morala nemaiauzita, - in cursul istoriei noastre de doua ori milenarii! ( ... )

Si singurul lucru inainte de toate, ce trebuie facut ca sa iesim din situatia precara in care ne aflam - sa aflam adevarul, adevarul absolut, oricare ar fi el pentru a nu mai rep eta acest nefericit impas, opera in mare parte a nefastilor, nepriceputilor nostri conducatori incurajati, consiliati de nefastul Iorga, Aveni nevoie de adevar, afirma tineretul, oricarc ar fi el si oricine ar fi vinovatii, Avem nevoic de adevar ~i nu de liniste, cum pretind pescuitorii de totdeauna in apele tulburi. Noi lurnea legionara am gasit intemeiate pretentiile reclarnate de tineret, de viitorul tarii - insetat de adevar - ~a~nit din bezna in eare a fest cufundat intreg poporul, indeosebi neamul romanesc de cele trei dictaturi, timp de sapte decenii. Mai ales fenomenul legionar initiat si condus pas Cll pas de Corneliu Zelea Codreanu, omul de natura harica - daruit de Dumnezeu - care in scurtul rastimp de circa zece ani, in pofida declansarii a tuturor urgisirilor, impotriva doctrinei originale nascuta dintr-un clocot de revolta, din suferintele nearnului obidit, lasat prada desnadejdii - doctrine intemeiat pe credinta in Dumnezeu, pe dragoste crestina si printr-o daruire totala culminand in martiraj pentru ridicarea ncamului rornanesc ...

Prof. lng. Tudor V. Cucu

"Din multimile oarbe unu s-alege ...

gandul lui: rege .

yorba lui: lege .

vrerea-i: platose de neinfrant, .. pasul lui: cutremur de pamant.,

veacul, sub trasnete, in sbaterea grea, ii zice cum vrea,

il boteaza cum vrea ...

12

Totul pentru ,arli, nimic pentru no;

la masa de lueru aduna:

azurul vazduhului Hinga furtuna

si langa-o inirna mai buna ea 0 paine: cruzimi de tigru, auzuri de caine ...

noua lui.limba

fata tarii 0 schimba:

graul creste din glia saraca,

fetele se fae mai frumoase, sa-i placa, flacaii, pentru el,

se-mbraca-n muschi mai tari ea de-otel.,

pentru 0 raza din privirea-i, rupta,

oricine-i gata, pentru el, sa cada-n lupta.. batranii satui de viata, ar vrea sa mai traiasca sa stea drepti la vorba lui imparateasca. ..

13

pusca, tunul, taneul, eu botul In tina

i se inchina ...

pacea-i mai pace, razboiul- mai crunt.; pentru el sunt toate-asa cum sunt...

ochii lui ell mii de uitaturi de-odata strafulgera ~i scoala in pieioare tara toata.;"

Aron Cotrus

Totul pentru rara, n;m;c pentru noi

Evreii generatorii curentului antisemit din Romania

N i colac 1 orga, d u pa esuarca rascoa lei din 1907, al carei autor moral a fast, acuzat de instigate de multi, de foarle multi conternporani - intre eei multi care au fost obligati sil.. execute reprimarca fiind si maresalul Alcxandru Averescu, eroul de la Mara~ti si Oituz de mai tarziu si de Constantin Sterc, cei mai categorici acuzatori, In anul 1910 in terneiaza primul partid national ist din Romania, Partidul National Democrat, secundat de profesorul A.C.Cuza, patriarhul antiscmitismului din Romania si profesorul Ion Zelea Codreanu, ! insarcinat eu organizarca si propaganda. Acesti trei, Iorga, A.C. Cuza si Ion Zelea Codreanu au fast ctitorii primului partid nationalist din Romania.

Moneda care l-a lansat pe Iorga, moneda de care el - cu aroganta si indeosebi eu lipsa de modestie si mai ales eu lipsa de masura - a facut mare caz. Moneda consta in faptul ca si-a luat licenta in istorie intr-un singur an.

Pe vrernea lui Iorga, se faceau doi ani la Istorie, la Litere in general. Pe vremea mea, la Litere, la Istorie, se face au trei ani. De fapt, la toate facultatile universitare se faceau trei ani, eu exceptia Facultatii de Medicinasi la Scoala Politehnica. Dupa mine, in 1932, la toate facultatile se faceau patru ani. La facultatea de Litere, cursurile se faceau prin rotatie, toti anii la un loc, deodata, Pe vremea lui Iorga era acelasi sistem, Asadar, lui Iorga, cu memoria lui "fenomenala" (anormala, zie eu), nu i-a venit greu ea la sfarsitul anului intai sa puna Consiliul Profesoral in situatia de a-si fi dat toate examenele si sa ceara sa i se acorde sustinerea licentei intr-un singur an. Pana Ia el, Intr-adevar, nu s-a mai intamplat.

15

Prof. Ing. Tudor V. Cucu

Moneda a avut un curs imperturbabil. Mai ales, ca [a baza statea caracteristica lui Iorga, lipsa de rnodestie care era ajutata indeajuns, la nevoie si de violenta, Si dupa el ap mai fost cazuri, chiar in timpul meu, dar nu au avut succesul pc care l-a avut Iorga, mai ales handicapati de modestia lor.

Si totusi, eel mai tanar profesor universitar din Romania a fost doctorul In drcpt A.C.Cuza, la varsta de 23 de ani, profesor univcrsitar. Informatia ne cste scrvita din "Memoriile" lui Petre Carp, ministrul Educatiei Nationale. La vremea aceea A.C.Cuza se prezinta pentru incredintarca unci catcdrc universitare. Petre Carp spline;

- Cuza, tu esti cel mai Ulnar profesor universitar pe care I-a dat Romania: profcsor universitar la varsta de 23 de ani.

Ii strange mana si adauga:

- Daca ai sri, totusi, cal de mare rau fac ideilc tale in straina-

tale '.

Se rcferea la ideile sale antisemite. De atunci, se punea in cercurile diplomatic! mondiale, in "cabala" iudaica problema unui stat evreu ~i se lua in considerare Romania, care convenea de minune iudaismului si se opina pentru un stat dualist evreo-roman, asa ea antiscmitismul lui Cuza-Iorga nu a fost Iani obiect.

Dupa ce Iorga si-a luat licenta cu "tam-tam", cand se ivea - si se ivca, pe vremea aceea, destul de des - vreo bursa pentru un an sau doi In strainatate, lorga concura.

Si cum in materie de istorie nu avea rival, reusea, Si in felul acesta si-a luat cateva doctorate. Dotat ell 0 ureche muzicala si Cll memoria respective, devine In cativa ani cunoscatorul catorva limbi strainc, Asa se explica eli il gasim tarziu, fata de profesorul A.C. Cuza, profcsor universitar.

In preajma izbucnirii primului razboi mondial incept sa se rernarcc si ca vorbitor, cu toata defectiunea sa de vorbirc pe care 0 avca (pronunta sunetul "r" grasciat, asa-numitul "harrraitul de r") - defectiunc care incepuse sa fie mai tarziu, mult mai tarziu, imitata, considerata de unii drcpt cali tate. Totusi va fi recunoscut, In pofida ansamblului regulilor retorice, si ca "orator". Defectiunea - pronuntarea nedeslusita - intr-adevar, a faCUI epoca, dar nu ~i "aratoria it Ia

16

Totul pentru tara, nimic pentru no;

Iorga", Natura!, ea pamfletarii, to opozitie eu atribuirea aeestei defectiuni de vorbire drept ealitate oratorica, a atribuiau barbii rnari, altii ea are un umar mai sus si altul mai jos, iar multi, rnult mai tarziu, spuneal! ca "daea Iorga ar vorbi din carucior, ar fi si mai mare orator":

"Homo nevus" al lui Cicero In oratoric ... Dupa afirmatiile lui Nichifor Crainic, fusese luat de acesta drept model de oratoric. Natural, talentatul poet ~i marele orator si gazetar l-a depasit si apoisi-a abandonat public modelul. Iorga se pretindea si marc pact, de talia lui Nichifor Crainic si Octavian Goga, asijderea mare orator si gazetar,

lor~a, pana la varsta de circa 40 de ani nu trczeste adversitate, antipatie. In schimb, aproape permanent, - 0 aversiune organica,

Recunoastc in Eminescu un geniu al neamului rornanesc, ba chiar exacerbat de nationalisrnul sau, de ideile antisemite, il continua, incearca sii-l continue pe linin rornaneasca. Respects personalitatile vrernii din tineretea sa, pe Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion Creanga, Iancu Luca Caragiale, Nicolae Filimon, fauritorii limbii romane. Respects politic pe conservatorii junimisti indeosebi: Tint Maiorescu, Petre Carp si Theodor Rosetti. Devine unul dintre doctrinarii Scmanatori smul ui.

Elogiaza activitatea marelui Bogdan Petriceicu-Hasdeu (J 838- 1907), nemaigasind termcniin vocabuJar pentru aprecierca, elogierca activitatii de nationalist, de luptator pentru Unirea Principatelor. Ha$deu a sprijinit ideea improprietaririi taranilor si a secularizarii averilor manastiresti, trecereacu forme legale a averilor manastiresti in proprietatea statului. Hasdeu a demascat regimul oligarhic, coruptia clerului, venalitatea politicienilor burghezi si monarhia. Toate aceste elogii, sustinure la maximum dupa asa-zisa "evoluare" a lui Iorga, le-a retractat cu tennent ireverentiosi fata de personalitatea mareiui Hasdeu, ~i chiar a lui Emincscu,

Bogdan Petriceicu Hasdeu (1838· I 907), a devenit un pisc al spiritismului romanesc impreuna cu eel mai mare pietor roman, leatul sa 11, N i co lac G ri goresc u (1 838-1907) ~ i ell rnai tanaru I Constanti n Is trate (1850-1918), chim ist si mea ie roman, presedin tele Academiei Rornane, profesorul $i intemietorul Scoalei de Chimie Organics de la Universitatea din Bucuresti, membru de onoare al rnai multor societati

17

Prof. Ing. Tudor V. Cucu

stiintifice straine, Colaborator cu mal tamirul sau coleg, profesor doctor G. G. Longinescu, (1869-1939), - profesor de chimie anorganidi al Un i vers itii{i i din B lIC ures ti, care I-a a vut ea as i stent uni versi tar pe doctorul in chimic Iordache Nicoara, comaudant lcgionar, omorat in noaprea de 2! i 22 scptcmbric 1939 In genociduI ordonat de cxecrabilui tirau, Carol al II-Ie;, Profcsorul doctor G. G. Longincscu a fast mcrnbru a! miscarii lcgionare, \)[<1\ la brat ell asistcntul Salt, doctor lord ache Nicoarii Hasdcu, Ciri6ol"cscl.l ~i Constantin 1 stratc au devcnii tl!:~curilc spiritismului romane:.c dupa I gg9. d\lp~ sC;[1I1cictoarca viall") a Iuiici Hasdcu.

T01\l~I, lorga, liial 1:'irDt!. , .. cvoluat", Ji criticf pc Hasdcu ell un vocabular ucvcrcnuos pc vrcmca (:<lm! stria "Ell nu sunt Ell". lorga il invidia pc Hasdcu, poziriv: voia sa aillng<'i ca cl, lin multilateral, Ba chiar, mai lTHllt,:;;l-l aicscsc ca model In viatli. Ce S-3 intamplat ell .,evoluiia" lUI lorga, care In lin moment dar, a dcclarat in gazeia sa "Ncmnul Romancsc", [a 0 interpclare a lui Nichifor Crainic "Ell nu sunt Eu !" ?

Iorga inccpuse sa sc prerinda ~i un marc poet, dupa poeziile pe care lc scrisesc. le publicasc, de talia lui Ociavian Goga, Nichifor Crainic, "academieicni in materic de poezic". Evident, inca odata, lipsa de masura cc il caracteriza: se considera lin mare literat, un mare critic litcrar, un isroric al literaturii romane, Se intreba public, contrariat:

- Ce cauta Eugen Lovinescu (cu cele noua volume de critics literara), la fel Perpessicius (ell cele douasprezece volume), caci am seris ell Istoria Literaturii Romano !? (in dona volume, pe care le-am rasfoit ;;i se spune ca ar fi trei),

Cat pri veste George Cal inescu, il desconsidera total, ell dispretul ell care trata tineretul romanesc: "un tallar de joasa inteligenta", ea pe viitoruI savant profesorul doctor Mircea Eliade, care prin interpelarea pe care a avut-o, a ajuns la concluzia lacuta publica, ca .Jorga de rnult nu mai citea nimic".

Iorga, de mult timp, dupa unii, i~i pierduse busola !

Iar cat priveste in materie de istoric, de istorie a rornanilor, Academia Romana constatand lipsa unei istorii a neamului romanesc,

18

T «Ill p~lftrll fllri, If;M;C pentnllfoi

in prezenta lui Iorga, (Iorga serisese deja .Jstoria Romanilor") hotaraste ea: Academia Romana sa scoata Istoria Romanilor ~i-l delega pe Giurascu cu editarea ei. Iorga, simtindu-se afrontat, cli s-a trecut peste el, si s-a apelat la Giurascu, tace, se abtine. Dar, la iesire izbucneste, 11 apostrofeaza pe acesta: .. Giurascule, sa nu te apuei s-o serii, caei am scris-o eu si nu 0 consulta nimeoi l", Singur, Iorga a motivat alegerea de catre Academia Romana, trecandu-se peste el: "Nu 0 citeste nimeni !".

.Jstoria Romanilor" a fast scoasa, primele - pare-mi-se - dOM volume, caci a venit peste noi fiara iudeo-ruso-comunista si I-a delegat pe Roller sa ne serie .Jstoria Romanilor"]?

!ncercam sa dezlegam intempestiva evolutie ... - enigma Iorga, Indata dupa 1910, are 10c infiintarea Partidului National Democrat, sub presedentia sa, secondat de profesorul A.C.Cuza ~i profesoruI Ion Zelea Codreanucsi se apropie de acest partid, dupa cum era ~i normal, mare le savant, natienalistul miirturisit, profesor doctor Nicolae Paulescu (1869-1931). Fiziolog roman, profesor la Universitatea din Bucuresti, deseoperitorul insulinei, sau eel putin unul din principalii precursor; in descoperirea insulinei, profesorul doctor Nicolae Paulescu, in deceniul '20, se bucura de 0 mare reputatie ~tiintifica mondiala: virtualul descoperitor al insulinei, reputatie de care la vremea aceea era departe de a se bucura Iorga.

Iorga incepe sa-~i dea in petic, tsi dii arama pe fata. i~i da pe fata, lara voie, anurnite cusururi. Este primul caz de riiutate, de ura proverbiala de rnai taniu, a lui Iorga. Iorga nu accepts sa fie depa.,it ~i-l improa~ca cu ura, cu ura ee-l eareteriza, cu noroi, pe profesorul universitar doctor N. C. Paulescu, autentic mare savant.

Datorita acestei atitudini a lui Iorga, savantul profesor N. C.

Pauleseu era mai bine vazut in striiinitate decal in propria lui tara. Cat timp Iorga a fost seful partidului, - pare-mi-se cii patru ani -, profesorul Paulescu, nesuferit de acesta, a ramas la peri feria partidului, eu toata marturisirea lui autentic nationalista. Nu nurnai ca nu a putut sa trea.,cii inaintea lui Iorga, ceea ce se dovedise firesc in anii aeeia, dar niei nu i se pennisese sa se apropic. ~i aeeasta numai pentru succesul rnondial pe care-l avea.

19

Prof. lng. Tudor V. Cueu

Si aceasta rnanifestare rautacioasa imi aduce aminte de un episod din viata filosofului si omului politic de dreapta profesor universitar doctor Petrovici, de mai multe ori rninistru. De aceea, va rog, - 0 paranteza. Episodul irni este povestit mie, chiar de profesoru! Petrovici, pe cand ne ascundearn in timpu! ocupatiei fiarei iudeo-ruso-comuniste,

Profesorul doctor Petrovici arc un mare succes la Paris. Pe atunci, Parisul era capitala culturala a Europei, dupa mine era capitala culturii mondialc. Incfintat si foarte multurnit dc succesul obtinut, laudat de toti la lntoarccre, i sc propunc de colegi sa candideze ca decan aJ Facultatii de Literc si Filosofie de la Iasi, EI accepts. Este respins, Profesoru] Petrovici spunc:

- Am facut 0 grescala, 0 marc greseala, ca psiholog. Cand ai un succes ~i inca un mare succcs, cum am obtinut, trcbuia sa rna Iinistesc, ca lumea nu-ti admite doua succese consecutive, si spune: "ii ajunge unul ! ".

Adevarul s-a aratat si in cazul savantului profesor universitar doctor Nicolac C. Paulescu. Inchidem paranteza, Aceasta paranteza am deschis-o, numai ca sa scuzam ura lui lorga, deocamdata, daca el ne va lasa in pace.

Atitudinca cxagerat de rnandra si de dispretuitoare pe care 0 avea Iorga, care se credea mai presus de colaboratorii sai, ba chiar atribuindu-si drcpturi care nu i se cuvincau, aroganta aceasta morbida, lipsa in totalitatc de modcstic ca $1 Jipsa de rnasura incep sa se profileze in personalitatea sa, care continua sa se contureze public.

Cred, c1i. aceste handicapuri. Jipsa de modcstie, aroganta impertinenta si lipsa de rnasura Il vor face sa ajunga unde a ajuns.

Evolutia lui lorga incepuse imediat dupa reprimarea rascoalei de la 1907. Iorga spune referitor la inconsecventa sa, la Jipsa de C011- secventa in idei :

~ Numai boul estc consccvent Cll sine insusi, ernul evolueaza ! Iorga, la izbucnirca rascoalei, s-a simtit obligat, dupa cum era normal, sa ia apararca ~iiranilor rasculati, ea indata sa-l gasim "evoluat", demonstrand c~ ,,1111 este bou", nu esre consecvent eu propriile idei, si trece de partea reprimatorilor, de partea guvemului libe-

20

Totul pentru lara, nimic pentru no;

ral, aflat in anturajul conservatorilor, in acel moment - mai mult deeat tragic -, care intrebandu-l in calitatea sa, ce si-o asumase, de ·"apostol al nearnului" \ contcmporanii, in deradere, il numesc in continuare "aposto! al neamului", ca unul care ii cunostea mai bine pe taranii atatati de ideile sale, - nobile fiind ele - ce metode sa intrebuinteze ea sa-i linisteasca, Iorga le raspunde:

- Acestia nu se linistesc decat daca se trage in ei !

Guvernul consemneaza solutia data de "apostolul neamului" in Jumalul Consiliului de Ministri si da ordin sa se traga !

- Iata-l, tocmai el, care trebuia sa-i apere - scoate in evidenta la Iasi prefectul judetului Constantin Stere, care desi primise ordin sa traga, linistcste taranii lara sa traga un foe! Rascoala se aprinde si ia proportii pe la inceputul iernii lui 1907, sub conservatori - guvernul Gheorghe Grigore Cantacuzino-i.Nababul" .

"Nababul" - Gheorghe G. Cantacuzino, (considerat - pare-mise, sub beneficiu de inventar - al doilea mare latifundiar din Romania, dupa Teodor T. Bals), a fast prim-ministru conservator din ianuarie 1905 pana la 25 martie 1907, cand "Nababul" demisioneaza in consens cu liberalii. Vine guvernul liberal, prim-ministru Dimitrie A Sturza (25 martie 1907-9 ianuarie 1909), pentru a patra si ultima data prim-ministru, de data aceasta, in asentimentul, in cardasia (intovarasirea cu scopuri pe deplin condamnabile) cu carda~ia in totalitate a conservatorilor ~i eu complicitatea regretabila de sfiituitor nefast al apostolul neamului - ".con~tient~i culpabil", afirma Constantin Stere, prefectul judetului Iasi,

Si, in continuare, Constantin Stere:

- Iorga, apostolul neamului, speriat de amenintarile furioase ale proprietarilor ~i arendasilor, nu mai este consecvent eu discursul tinut odata cu izbucnirea rascoalei, sta baricadat in Iocuinta lui, nu prirneste

1 _ "apostol al neamu)ui" ~. apelativ, calificativ capatat in timpul insrigarii !aranilor asupra drepturilor pe care Ie aveau, etalandu-si propriile sale idei nobile, de fapt, vlidit exacerbate, calificativ pe care si l-a insusit cu multa placere, mai mult ca once atribut cu care era adulat: "aposto] a1 neamului tt! " - paradox, ca mai tarziu, mai in lot restul vietii sale sii fie luat in deradere: " apostol al neamului .,. ", apelativ detestat de el insu~i mai laTziu .

21

Prof. lng. Tudor V. Cuell

pe nimeni. Clamorile proprietarilor si arendasilor lndeamna chiar guvemul sa ordone 0 perchezitie la casa apostolui neamului. Nu vrea sa~i mai aminteasca cand $i-a luat in serios rolul de profet, declarand cil prin glasul lui nu vorbeste limba lui de lut, ci insusi Duhul Sffint. Un rationalist $i un spirit critic ar putea zambi, nu numai la pretentiile lui de indrurnator politic sau literar. Pe Constantin Stere il irita vanitatea lui maladiva, ca si lipsa de orice consistenta in idei si de orice coeziune in actiunile lui politice.

lorga aproape permanent lua atitudini de campion al intereselor taranimii, bineinteles cu 0 violenta aroma antisemita, si mai ales ca Iorga, la fiecare pas scoate la iveala 0 desava~ita ignoranta in problemele sociale si economice, ca ~i 0 lipsa de neinchipuit de compasiune, capacitatea de a patrunde, de a intelege ceva - In ce priveste realitatile

romanesti, .

Confirmarea acestor afirrnatii le-a trait tot leatu!. Guvernul savantului istoric - pretins savant si in domeniul politic: 13 lunisi 12 zile de suferinta fizica si morals indurate de intreg poporul. Pentru ca aceste pretentii de om politic, sa fie lichidate pentru totdeauna !?

Strans cu usa de Iiberali ~i conservatori, de guvem, - acuzat de proprietari si arendasi de instigarea taranilor, "apostolul neamului", Iorga, trece de partea reprimatorilor, afirma Constantin Stereo

Intrebat de guvem, in cele din urma, in cali tate de apostol al neamului ce si-o asumase..,ce este de facut pentru a linisti spiritelel?", Iorga gaseste unica solutie pentru a fi linistiti: "sa se traga in ei l". Guvemul Dimitrie Sturza consemneaza in Jurnalul Consiliului de Ministri ~i ordonii tragerea in riisculati.

Stere il acuza in continuare de exploziunile publiciste ~i agi-tatiile politice ale savantului istoric, care era asteptat de tarani neclintiti pe pozitie ca "va veni apostolul cu barba sa-i scape ! " - afirrna Constantin Stere in opera sa "In preajma revolutiei", volumul 8, .Llraganul". Apostolul n-a venit, dar au venit gloantele apostolului ~i ... i-a linistit: 11.000 de morti !

- 0 seniti/ate precoce sau 0 tara congenitald ? - se intreba Constantin Stere nestiind ce atitudine sa ia. Are dreptul in aceste momente eritice sa respingii concursul eventual ce-i poate da un om cu 0 nedis-

22

Totul pentn: ral'a, nimic pen"u no;

cutabila inraurire asupra opiniei publiee si se hotaraste impotriva solutici gasite de Iorga ~i linisteste taranii lara sa traga nici un foe.

- Acesta este ornul reprezentativ at intelectualilor nostri ?1 Arivist ~i demagog ... lipsit de oricc convingerc, ell tot exhibitionisrnul lui sovinist, lipsit de orice cinste inrelectuala, Intclectual, draga Doamne, IlU este oricc biped, inarmat ell dip lome, care i~i roade fundul pantalonilor la 0 catcdr.i sau irur-o cancelaric. Inrelectual estc omul care s-a putut ridica pami. la conccpua generals asupra lumii si a vietii, pana la "wc]tansehaUtlliIlg" - conccptia c1esprc lume -, si este gala sa-~i jcrtfcasca viata pcntru idcalul izvorat din accasta conceptie, Nici nu poate vcdca rcalitatea dccat prin prisma idcalului ... Unde, trate, sunt acesti intelectuali ? Bran Carote 'i.: (Constantin Stcrc: .Uraganul", volumul 8, "in prcajma rcvolutiei").

Iorga, in timpul cat s-a liif<iit In anturajul si sub prestigiul lui A.C.CUZ3, a organizat, din umbra, un atentat irnpotriva adversarului sau politic, Constantin Stere, ce nu-i suferea vanitatea lui Iorga si in general, [ipsa lui de consecventa in idei. si nu i-a iertat niciodata si permanent l-a acuzat de instigarea tarani(or. Acuzandu-l ea prin promisiuni minciunoase, discursuri bombastice, cauta sa-si creeeze in randul maselor tarane~ti 0 popularitate in scopuri personale. Pentru asi etala ideile sale nobile, pentru sustinerea drepturilor taranilor. Indernnandu-i la rascoala. Si in momentul eel mai important, eel rnai critic, ii padise~te, ba, mai mult chiar, ii tradeaza, trecand de partea reprimatorilor, consiliindu-i sa traga in ei, pentru a-i linisti. Demagogie desantata, care iese din limitele bunei-cuviintel Pentru a-i inchide gura adversarului sau permanent, organizeaza din umbra. un atentat nereusit la viata lui Constantin Stereo Unul din biografii lui Constantin Stere, sionist de origine, Z. Ornea, pentru a denatura antisemitismul lui A.C. Cuza, pune aeest atentat nereusit a lui Iorga, in sarcina ciracilor lui A.C.Cuza, conform prineipiului masonic: "calomniati, calomniati, ca pan a la urma ramane ceva l".

In accst sens, Iorga este acuzat mult mai gray de generalul Alexandru Averescu, unul din ctitorii Romaniei Mari, maresalul de mai tarziu - a nu se confunda cu "auto-mare~alul" Antonescu. Dar despre asta eu alta ocazie, mai tarziu.

23

Prof Ing. Tudor V. CUCII

Identic ca in 1938-1939, acelasi Iorga, acelasi am, Nicolae Iorga, parintele nostru spiritual, s-a dezis de fii sai, ea si de taranii de la 1907, ea oricare parinte degenerat. Mai mult decat atat, ii as mule pe calai, cam in acelasi fel ea in 1907, in ziarul sau "Neamul Romanesc", sa-i ucida progeniturile, sa ne omoarc ca pe fiarele salbatice ! "Apostol al neamului" - se voia si a ajuns un paradox, un caz unie, inrnultind in istorie paradoxurilcsi aetele lipsite de logics, lorga, eel care avea pe constiinta sa, intr-adevar doua generatii ale neamului sau, desi el i~i dezice originea ! 0 fi stiind el nationalistul de ocazie, ceva mai mult decat noi, ce-i aribuim originea romaneasca, Evoluand a fi evoluat ~i originea,

Dupa reprimarea rascoalei tarane~ti din 1907, dupa ueiderea cclor unsprczece mii de tarani - daca or fi fost atatia, ca informatia provine din statisticile cornunistc, si nu s-a vazut, nu s-a gas it statistica cornunista decat minciunoasa, scopul: exagerand in speranta ca vor putea sa ajunga sa compare eei unsprezece mii de tarani omorati de liberali si conservatori, ell peste milionul de tarani omorati de tiara iudeo-comunista In cei 45 de ani de robie ruso-iudeo-cornunista, fiindca au refuzat sa ccdeze, sa-si dea pamantul strarnosesc,

Iorga, in 1910, se vrea si este promovat, se autoproclama sef de partid politic, intitulat Partidul National Democrat; se credea, el se eredea - ca rezultatul s-a vazut, destul de lamentabil - un "mare om politic"; agitand in eontinuare, problemele national a si antisemite, probleme care prindeau, caci erau vitale neamului rornanesc : erau poruncile vremii de atunei. Unii afirma, ci'i A.C.ClIza i-a insuflat confesiunea de credinta antisemite, tot ce se po ate, ci'i a fost de prea scurta durata.. ea sa fie 0 convingere personals ... Mai curand uri moment de parvenire,

Pe vrernea aceea, spre insuecesul sau politic, (inca din fa~a era sortit insucccsului), ca in toate domeniile unde se amesteca lorga, ~ si in ce dorneniu nu s-a amestecat, din nefcricire pentru Tara, plccand cu coada Intrc picioare, repudiat de insucces, hulit de tori. Pe vremea aceea traia lonel 1. C. Bratianu (1864-1927), geniu politic al Romaniei, unul din principalii etitori ai Romaniei Mari, care monopolizase, poate pe drept cuvant, titlul de mare am politic, titlu care nu putea

24

Totu/ pentru tarli. nimic pentru no;

decat sa-l umbreasca pe marele nostru "orator" nationalist Iorga.

Magni nominis umbra! "Umbra unui nume marc !"

Iorga incepuse sa nu mai fie in apele lui. Natural, Ionel I. C.

Bratianu s-a intrebat "ce vrea acesta r; contrariat de aroganta sa bolnavicioasa, rnorbida, lipsa de rnasura, si tot marelc Briitianu a gasit raspunsul: .Acesta vrca cu oricc pret sa 1,?arvina 1" Mai tarziu, Ionel Bratianu declara in cercurilc lui intirnc: "li inchei eu cancra lui polilici:i '" si i-a incheiat-o, Ce bine ar f fost si pentru el si pentru Tara sa Ii stat acolo unde-l fixase Bratianu, 11 invita In partidul sau pentru un portofoliu ministerial. lorga se prinde, primcstc ! Se prinde poate si din cauza ca In partidul sau, al carui prcsedinte era, se vede depasit. Aroganta lui Iorga 11t1 poate aeeepta aceasta realitate ! Si, era depasit mai intai de profesorul A.C. Cuza, care era un nationalist eonvins, un antisemit eu adevarat, cum s-a dovcdit in mod peremptoriu.

Cuza llU era un arivist, un demagog, un inteleetual IanI nici 0 convingerc, uri om politic care merge cum bate vantul, pc cand Iorga specula, in vederea parvenirii, sentimentele de nationalist si de antisemit - imperativcle vrernii, jar in lupta politics, lupta cu condeiul, in ziaristica, in lupta de propaganda politica, ell tot talentul lui de vorbitor era dcpasit de talentul oratoric, de pamfletar de mare class cu care s-a remarcat A.C.Cuza, temut de toti potrivnicii.

Toti oratorii politici - ~i de acestia nu ducea Jipsa epoca respectiva - adversarii politici il ocoleau pe Cuza! Toti marii gazetari ai vremii il cvitau pe profesorul A.C. Cuza. il rcspectau. Pe cand, pe Iorga incepuse sa-l asedieze toti cupletistii, toti pamfletarii, toti epigrarnistii si ii minimalizau talcntul sau de vorbitor si indeosebi de gazctar, Gasisera teren vu!nerabil, potrivit activitatii lor.

Si, in al doi!ea rand, era complet depasit de profesorul Ion Zelea Codreanu, UI1 mare orator, un neintrecut orator in discursurile populare, pe intelcsul poporului, nivella care lorga nu 3C putea cobori si nu era lntelcs, nu era auzit, nu era apreeiat.

Ceca ce, lnsa, l-a afectat cel mai mult pc seful Partidului National Democrat, era la intrunirilc politiee ale partidului nu sc auzeau ovatii pentru persoana sa. Toate aclamatiile, aplauzele entuziaste se manifestau la adresa lui A.C.Cuza, ~i indeosebi la adresa profesorului

25

Ion Zelea Codreanu, singurul despre care ,tia lumea. Pe vremea aceea, propaganda politics nu se racea, nu se difuza decat de la persoana la persoana, din om in am. Ziarele operau mai putin in masa de \irani analfabeti, Ori, Iorga nefiind in mij locul acestor intru-niri ,i cand vorbea, din cauza vocabularului sau, ,i cu defectiunea pronunlarii nedeslusite a cuvintelor, nu era auzit, nu era inteles. Era un necunoscut, fapt care afeeta aroganta sa morbida. ~i apoi nu se auzea indeosebi dedit seandarea:

Profesorul A.C.Cuza, Sa traiasca .Ja multi ani", Sa ne fie calauza,

Sa De scape de jidani!

Dar ceca ce I-a afcctat sufleteste, ceea ce I-a determinat sa actioneze, era depasirea progeniturilor ori-din-ce-parte veneau ele. Si, din nefericire pentru el, veneau din toate partile.

Profesorul A.C.Cuza avea doi fii, pe profesorul universitar de la Facultatea de Drept-Daetorat, Gheorge A.C.Cuza, cunascut sub numele de Jorj Cuza, omorat 1a Aiud de fiara iudeo-ruso- cornunista si pe procurorul Cuza, reusiti. Si, foarte reusita era colega noastra de 1a drept, Magda Cuza, bacalaureata eu "foarte bine" si licentiate "magna cum laude". Cea rnai frurnoasa studenta a timpurilor noastre, sau una din cele mai frumoase, disatorita, mai tarziu, eu un conte italian. Departe, foarte departe, de a fi cornparati cu prageniturile nereu-

site ale lui Iorga. .

Ura innascuta a lui Iorga, aroganta sa, erau grav jig-nite. Cazul familiei profesor Ian Zelea Codreanu vorbeste de la sine, prin figura sa si figurile copiilor sai, apreciati ell brio, in unanimitate. Pentru ilustrarea cazului, inversunara lira a lui Iorga dateaza de la despartirea de prof. A.C.Cuza ~i de prof. Ion Zelea Codreanu. Relatiile sale ell Cuza, ell cuzistii, ell codrenii, opinie care se reflects si asupra Iegionarilor; ell teodorenii, Osvald Teodoreanu si fiii sai, avocatii ,i seriitorii Alex. Osvald Teodoreanu, Pastorel Teodoreanu ,i Ionel Teadoreanu; ell familia profesor dr. Leon, cu toti ai carer copii depaseau progeniturile nereusitc ale lui lorga. Tempcramentullui Iorga, aroganta bolnavicoasa, lips a de masma all subordonat in mod vadit ratiunea

26

Totul ~ntru lard, nimic pentru noi

~i au dccis reactiile, care nu Ia-au onorat, ba, dimpotriva l-au descalificat.

~i acum, episodul promis pentru a ilustra pe deplin afirmatiile fiicute asupra familiei profesorului Ion Zelea Codreanu.

Dupa crima de la Tancabesti, cele 14 crime regale, incadrate in ratiune de stat, din padurea Tancabesti, loc istoric de jaf si crime a1 talharilor si criminalilor de cdinioara, unde criminalii vremurilor noastre au strangulat, au impuscat si i-au dizolvat in acid sulfuric pe Corneliu Zelea Codreanu cu inca 13 capetenii legionare, care-si ispaseau diverse pedepse, asasinate savarsite de guvernul patriarhului de pornina, Miron Cristea, care dupa afirmatia aeademicianului profesor univcrsitar doctor Niehifor Crainic, nu era nici Miron si nici Cristea, care stiind de asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu si a celorlalte 13 capctenii legionare, pentru care-si daduse aprobarea - plead intrun voiaj de placere in Polorria, cautandu-si un alibi. Iar, demonul dement Carol 11 plead intr-un voiaj politic in occident in dublu scop, terminat eu vizita la Hitler, care-I autorizeaza pentru asasinarea lui Corneliu Zelca Codreanu; cautandu-si un alibi, 0 acoperire, ea si Miron Cristea, primul ministru. Urmand ca dupa incuviintarea lui Hitler, 1a un semnal al sau - provenit din voiaj - telegrama data de la Praga, sa se treaca la omorarea lui Cornelliu Zelea Codreanu.

Telegrama asteptata soseste insa asasinul moral Carol, adauga ~i numele lui Iuliu Maniu, spre surprinderea anturajului sau de criminali.

Telegrama este primita de chiorul, estropiatul Armand Calmescu, care in consfatuirea eu Iamandy, Gavrila Marinescu si Moruzov hotarii~te: Maniu nu - numai Coreneliu Zelea Codreanu !

Dar odiosii criminali Calinescu, Gavrila Marinescu, Moruzov si Iamandy, mai smecheri, mai prudenti totusi ca autorii morali Miron Cristca si demonul dement Carol II nu tree la executarea crimei, nu-si iau responsabilitatea crimei decat atunci cand autorii morali, regele si patriarhul se intorc, De retinut: pentru completarea adevarului care este ascuns de mai Nne de jumiitate de veac, ascuns de dietatura carlista, antonesciana si ruso-iudeo-comunista.

Despre acest patriarh de pomina, Miron Cristea, presedintele

27

Prof. lng. Tudor V. Cuc«

guvernului asasin al dictaturii personale a tiranului execrabil, caruia eu oeazia arestarii - in saptamana patimilor ~ a lui Corneliu Zelea Codreanu, i-a prilejuit sa-si aminteasca de Caiafa, autorul deicidului, care a avut lac acum aproape doua mii de ani si a carui sentinta de condamnare la moarte se rezuma in cateva cuvinte: .Decat sa piara un popor, mai bine sa piara un am J". In mintea bolnava, intunecata de ura si pacat a inaltului ierarh, inaltul blasfemator parafrazeaza aceasta sentinta si pentru Corneliu Zelea Codreanu, pentru ornorarea caruia isi daduse aprobarea in calitatea sa de sef al guvernului asasin, al dictaturii carliste. Analogia dintre cazul lui Iisus si cazul lui Corneliu Zelea Codreanu constituie 0 blasfemie voita, constienta si culpabila, Apoi alearga sa-si caute un alibi, dar nu-l rabda Dumnezeu multi vreme J Dar sa-i liisam in plata Domnului pe sacerdoti, spune filozoful crestin legionar Petre Tutea, colegul meu de detentie de la Aiud.

Dupa crirna, - crimele - din padurea Tancabesti, Iuliu Maniu primeste vizita batranei doamne Eliza Codreanu, mama Capitanului, Corneliu ZeJea Codreanu, Eliza, sotia prof. Ion Zelea Codreanu era in doliu $1 avea lacarni in ochi. Ii spune lui Maniu pentru ce a venit si izbucneste intr-un hohot de plans. Ii cere a mana de ajutor. Voia sa aile unde a fast inmormantat fiul sau pentru a-i putea aprinde 0 Iurnanare la capatai. Mai batuse si la alte usi, Dar toti au ridicat din umeri, neputinciosi, Iuliu Maniu nu putea face nici el mai mult, - declara insa: .Doarnna, nu am avut copii, daca as fi avut, a~ fi dorit sa semene cu fiul dumneavoastra, Corneliu J "

Deci, in mod categoric, invcrsunata urli a lui Iorga irnpotriva Capitanului, Corneliu Zelea Codreanu, impotriva legicnarilor, are origine inca de la prime Ie inceputuri, de la despartirea de profesorul A.C.Cuza si de profesorul Ion Zelea Codreanu, de tanaml Corneliu Zelea Codreanu, la al carui botez a luat parte cot la cot, eu nasii sai, prof. Corneliu Sumuleanu ~i prof. A.C.Cuza, cot Ia cot ell prof. Ion Zelea Codreanu in casa profesorului A.C.Cuza, la Iasi.

Toate aeeste imixtiuni tulburatoare, in permanenta, I-au obosit pe Iorga, atat pe el, cat si pe subalternii sai, toate cancanurile, intrigile si geloziile sale l-au determinat sa dea curs invitatiei marelui lonel I. C. Bratianu, visand sa parvina sa-$i realizeze ambitiile sale.

28

Tolul penlru {4rii, lIimic pelllrU noi

Iorga, datorita tonului sau apodictic, care nu pennite posibilitatea unei opozitii, arcganta sa trezeste peste tot adversitate, antipatie, si cand nu - aversiune organica. Handicapuri care l-au subminat mai larziu si a ajuns unde a ajuns: obiectivul cupletistilor, a epigramistilor, a pamfletarilor si pana Ia urma ~i a caricaturistilor, Aceasta, din cauza tinutei sale neglijente . 0 barba mare, 0 palarie si mai mare, neagra eu boruri mari, umbla permanent cu umbrela, uneori deschisa in plio scare, parca ar fi vrut sa spuna "uitata" si 0 geanta plina de manuscrise care ii deforma tinuta: un umar mai sus si unul mult mai jos, parca sa se rernarce Cll orice pret, ceea ee-l determinase pc Constantin Stere sa-i spuna .cccosatut". Un excentric ... in diu!

-Cateva exemple mai ilustrativc, cate unul din fieeare cornpartirnent, caci altfel ar trebui sa scrim 0 carte, din cele mai ilustrative caracteristice urii proverbiale a 1a Iorga; iovidei morbide, diutatii, hotarnica cu crimioalitatea, arogantei vecine cu impertinenta; un ton apodictic care nu permite posibilitatea unei opozitiijn general neconciliabil.

Vine de unde vine, de la un lieeu din provincie - Ia Liceul National din Iasi, in clasa a VI -a, - liceul era cu 8 clase pe atunci. Caci pe vremea mea lorga a transformat liceul cu 7 clase, natural, 0 gresea- 1a care s-a indreptat foarte curand, nu a durat. Inalt, cum era, statea in fundul clase. Citea tot tirnpul. Atitudine cxagerat de mandril. si dispretuitoare, desconsidera pe toti - spune Osvald Tcodoreanu, premiantul ciasei. Unul, de mai tarziu din cci palm mari maestri - avocati ai Iasului - Osvald Teodoreanu, Petre Pogonat, Rang si Nelu Ionescu, care au umbrit nu de putine ori pe maestrii Bucurestiului, Osvald Teodoreanu, tatal scriitorilor si avocatilor Pastorel si Ionel Teodoreanu. Din cauza cii nu l-a putut intrece pe premiantul Osvaid Teodoreanu, ca elev, il ura mai cu seama ca Osvald Teodoreanu avea niste copii nu reusiti, foarte reusiti, care au facut cinste, casi tatal lor, Neamului Romanesc, Observata de Teodoreni, atitudinii vindicative a lui Iorga, plina de ura, lara obiect, in cele din urma ii raspunde Pastore], Alexandru Osvald Teodoreanu, eel mai mare cupietist din literatura romana, pamfletar de renume - pe care poate numai profesorul A.C.Cu2a l-ar putea egala in contemporaneitate - prin parofletul:

29

Prof. lng. Tudor V. Cue"

Strofe cu pelin de mai-contra lorga Neculai. Pamfletul care a starnit 0 mare zarva, mai ales, cii era adresat lui Iorga, nesimpatizat de lume, pamfletul ironizeaza, infiereaza atitudini, conceptii negative din viata lui Iorga, transcrie cu verva impresii asupra conceptiei negative, fapte, activitati literare indeosebi, 0 desconsiderare din toate punctele de vedere pentru lorga. Natural, i-a fost imposibil, nu i-a putut raspundc si nici nu a indraznit sa incerce, dar II reclama la rege. Strafe Cll pelin de mai-contra lorga Neculai apare in 1931; 1a Casa Rcgala se instalase demonul dement, Carol al Il-lea, prin uzurparca tronului fiului sfiu. Regele intervine, ca de obicei, cand e yorba de reclarnatiile la adrcsa sfetnicului sau principal, natural prin rnijloace de persuasiune, inca nu promovase tiranui execrabil crima organizata si asasinatul politic ca metode de guvernarc ~ aplancaza conflictul. Parnfletul Strafe Cll pelin de mal-contra Iorga Neculai a fest cumparat de Revista Fundatiilor Regale in totalitate. Conflictul a fost cornplet aplanat de generalul adjunct Condcescu, presedintcle Societatii Scriitorilor Romani, paremi-se si directorul Fundatiilor Regale. Azi, pare-mi-se, nici la Academia Romans nu se mai gaseste nici un exemplar, eel mull prin bibliotecile particulare.

Epigramistii dau buzna peste e!... Teren prielnic, favorabil, excitand aroganta tara masura a lui Iorga, Si, apoi, perspectiva unei posibilitati de a fi reclamat la rege, posibilitati de notorietate pentru unii, mai ales, timp prielnic: domnia dementului monarh.

Iorga devine tabu ! Persoana considerate mai presus de orice discutie, a carei criticare dcvenise interzisa, Asadar, in mentalitatea vremii care s-a rnentinut in intregul deceniu aI sangerosului monarh, Iorga devenise persoana de care nimeni nu se putea atinge, care nu poate fi criticata, indiferent de domeniu, atacata, comentate faptele sale. Tocmai de aceas~a, toti dau buzna peste el, care devenise " persoana grata" la Palat. In pofida hotararii intelepte luate de l.l.C. Bratianu pentru apararea Tarii.

lorga da explicatii: Prostii s-au coalizat impotriva mea! Impertinenta afirmatie, care excita masele, Ie rcvolta si tiibiirasc inversunate - teren favorabil in general epigrarnistilor si navalesc cu darzenic sporita, Cll sutele de epigrame. Dar sa ne oprim la una, care-mi pare mai

30

reprezentativA, (autorul este cunoscut indeosebi de contemporani) :

inalt ca un protap, Cu barba, dar nu-i tap. A scris sub patru regi, $i are toti copiii blegi.

Caustica, foarte caustic ii, pe linia progenituriior, pe de-a dreptul ireventioasa pentru aroganta sa vecina eu obraznicia, Si, apoi pentru persoane grata de la Palat !

Acum, ca sa incheiem acest capitol comic ~i de efect al caricaturistilor, cupletistilor, pamfletarilor si epigramistilor - tragic-comic - hotarnic cu ridicolul, fapt care a determinat pe unii, pe drept, sa-i incadreze activitatea, care a oscilat intre ridicol si crima,

Un episod politic' din viata "marelui savant". Un episod politic, de data aceasta, 'caci Iorga, inainte de altelc, chiar inainte de activitatea sa de istoric se considera si "un mare om politic" si chiar "un geniu politic". Ridicol, dar adevarat, Cautand sa confunde, cu memoria, atat el cat si contemporanii sai, indeosebi adulatorii, confuzie, care dainuie .- sc mentine ~i azi: amestecand activitatea politica cu cea de savant. lncurca borcanele: cand face politics ii place sa fie considerat .marele istoric", iar cand face istorie, la catedra, sa fie considerat "un om politic". Un fel de netam-nesam, nici una, nici alta, voit, constient

~i eulpabil cum afinnii Stereo Mai exact: Iorga se vroia in orice impre- " jurare sa fie tratat ,,marele savant in istorie", Ori, intre omul politic, t autorul moral, care are pe constiinta sa doua generatii, generatia de ~. tiirani din 1907 si generatia de intelectuali din /938-]939. Este 0 I diferenta ca de 1a cer la pamant.

lata de ce unii in fata acestui talmes-balmes din care nu se mai intelege nimic, talmes-balmes voit si de lorga si 0 mare parte din cei care-I apreciau, dar in mod culpabili, au obligat pe cei obiectivi sa-i califice activitatea - ~i cea de savant incontestabil, ca ~i cea poliitica de autor moral al atator crime, tot de necontestat - activitate care a oscilat intre extreme: "de fa ridieolla crima". Puteti cali fica aproape o mie de crime numai intr-o noapte, aprobate si sugerate tiranului execrabil, care a spus ca, nu sun! multumit numai cu oueva zed de executii "drept represalii". El vrea intreaga Legiune, ca asa doreste

31

Prof. big. Tudor V. Cueu

Duduia! Calificati altfcl ?

Revenim, in sfarsit, In episodul anuntat,

Era dupa ce Iorga lsi daduse demissa, sau mai exact. plccase din propriul Sal! partid National-Democrat. Admite sa fie cooptat in randurile rninistrilor liberali ai lui Ioncl 1. C. Bratianu. Dupa care, guvernul liberal face 0 rcmanierc ~i Iorga ramane pc dinafara, tara portofoliu. Iorga, cu firea sa vindicativa asteapta morncntul razbunarii ~i i se pare ca a venit. Iorga intr-o scdinta parlamentara sub guvcrnul lui 100 I.C.Bratianu, in prezenta accstuia, foarte afcctat. corcctandu-si l!ll manuscris in timpul dczbaterilor, ell de obicei - cand lorga nu avea un manuscris de corcctat In timpul dezbaterilor parlamentare ?- Dupa cum afirma insusi Pamfil Scicaru, ziaristul de trista mernorie, eel cu sautajul ~i etajul; sal! mai exact, cand lorga nu se afisa intr-o pozuie ireverentioasa fald de colaboratori ? - Este fiicut atent pen tnt pozuia sa de afrontfata de parlamentari. lorga raspunde:

- Eu de aiei nu am nirnic de invatat, de la un guvern prezidat de

un inginer ! Ce pot invata ell de la un inginer ? lonel I. C. Bratianu raspunde:

- Masura, domnule profcsor !

Bratianu este aplaudat de intreg plenul camerei ...

Iorga indrazneste sa riposteze ... a fost inabusit de vociferari, invective, in tropot de picioarc si zgomot de pupitre ... se linisteste deceptionat.

Profesorul A.C.Cuza, obosit la maxim de cancanurile, intrigile ~i geloziilc lui lorga, bueuros ca a plecat din partid, il apropie pe savantul prof. Dr. Nicolae Paulcscu, virtualul descoperitor al insulinei si irnpreuna ell cl crccaza Uniunca National-Cresrina in ziua de 24 ianuarie 1922, ziua Unirii. La I aprilic 1922 apare revista bilunara Apararca Nationals sub conduccrea profesorilor A.C.Cuza si N. C. Paulcscu, avandu-l ea administrator pc n;llica Anastasescu, simpatizant permanent al nationalistilor, mai tarziu, simpatizant al legionarilor, Revista avea un caracter doctrinat;

"Spirilul divin al adevdrului va apdra in vee; oinenirea" - articol scris de prof. dr. Nicolae C. Paulescu, In care spune "Or, adcvarul cstc trasatura distinctive a Cresrinismului. Christos a zis:

32

Tolu/ pentru ,arii, nimic pentru no;

«Eu sunt adevarul» si de aceea doctrina lui este in execratie inaintea lui Israel. Minciuna din contra, caracterizeaza ceeace se numeste - spirirul raului sau Diavolul. Astfel Ijsus adresandu-se evreilor le zice: « Voi din tatal vostru, Diavolul sunteti si poftele tatalui vostru voiti sa le faceti », Acela ucigator de oameni a fost dintru inceput si lntru adevar n-a statut, caci nu este adevar intru dansul, Cand graicste rninciuna, dintre ale sale graieste, caci minciuna este ~i tata! ei.

inaintea acestui Spirit al Adcvarului, rna inchin, strigand din adancul sufletului: Cred in Duhul Slant !"

(Prof. dr. N.C.Pauleseli - Din Fiziologia Filozofica, Talmudul, Cahalul, Franco-masoneria. vol II Bucurcsti, 1913, pag.300-30 1)

La 22 mai 1922 Corneliu Zclca Codreanu desfiinteaza Centrul Studcntesc din Iasi si infiinteaza Asociatia Studentilor Crestini sub presedentia lui llie Garneata.

Corneliu Zelea Codreanu dimpreuna eu un grup de 45 studenti la 27 mai 1922 semneaza la Iasi Angajamentul de Onoare de a lupta impotriva cotropirii evreiesti ~i pentru insrapanirea romanismului, Prinlre semnatari erau printii Grigore Ghica si Constantin Ghica, fiii printesei Constanta Ghica, Ilie Garneata, Ion Blanaru, A. Ibraileanu, Grigore Mihut ~i Vladimir Frimu.

Apogeul este atins in 10 decembrie 1922, proclamatd Ziua studentimii romdne. Centrele ~i societatile studentesti Bucuresti, Iasi, Cluj si Cernriuti se intrunesc in congres in marele amfiteatru al Facultatii de Medicina din Bucuresti, Se hotaraste si se dli semnalul de fupla at miscarilor studentesti.

Si aeum, se impune 0 scurta destindere jinduita de capitoJul cupletelor, pamfletelor, epigramelor si a caricaturilor, peste care, din lipsa de spatiu, am trecut, atat de sumar, doar cate un singur exemplu din fiecare. Destul de succint, dar nu stiu dad a fost si destul de cuprinzator. Acest capitol atat de caracteristic neamului nostru si freeventat ala'! de asiduu in toatc tirnpurile, dar niciodata atat de intens C3 pe vremea savantului si asa-zisului om politic de trista memorie - 13 luni si 18 zile de suferintd fizicd .. ~i morald indurata de in/reg pOpOI1lJ (18 aprilie J 931 - 6 iunie 1932) ~i aceasta, in mare, a fost provocata de aroganta si lipsa de rnasura, desconsiderarea anturajului si indeo-

33

Prof. Ing. Tudor V. Cueu

sebi a colaboratorilor sai, ereind camp liber zeflemelei. Haz de necazl Faptul zilei se iveste: .Jorga, persoana grata la Palat" - eveniment care a creeat teren favorabil autorilor ..

Sii rcvenim insa la obiect: imi aduc aminte de 0 caricatura reu~itii, savurata eu nesat, eu multa placere de public, aparuta in gazete. ~

Era in timpul Dictaturii personale a tiranului execrabil. In noaptea invierii, la iesirea de la Inviere, luliu Maniu si dr. Alex. Vaida Voievod, ell lumanarile aprinse se intalnesc venind din sensuri opuse. Iuliu Maniu, preocupat indeosebi, sa nu i se stinga Iumanarea aprinsa, ell ambele maini cauta sa protejeze flacara.

Vaida Voievod:

- Servus, frate Iuliu ! De ce te necajesti atat ? De ce nu mergi ea mine? Uite, lumanarea mea nu are nevoie de nici 0 protectie !

luliu Maniu mergea in contra vantului, Alexandru Vaida Voievod mergea dupa vant,

- De ce mergi in contra vantului si nu mergi dupa vant, cum merge "singurafigura europeana si umanitard din Romdnia ". cum se prctinde savantul cu memoria anorrnala, istoricul de renume, consilierul politic al Majestatii Sale!

luliu Maniu:

- Frate Alexandru, tu sigur nu l-ai auzit ce spune dcspre marele tau intelectual european si umanitar; Constantin Stere: "un arivist si demagog, intelectual tara nici 0 convingere, cu tot exhibitionismul lui sovinist, lipsit de orice cinste intelectualii. un om politic care merge cum bate vantul" si apoi, el insusi.Iorga recunoaste .,Eu nu sunt Eu , .. Dups unul ca accsta va luati, care nu de putine ori nici el insusi nu stie pe ce fume se ajlii .I?

Studentimea rornana intocmeste 0 motiune prin care se cerea "numerus clausus" pentru evrei in universitate ~i condamna ell toata severitatea actiunea politica a dernocratiei francmasoniee. Manifestatia tine panii noaptea tarziu, jandarmii trag f_?curi de arma, cad raniti, se fae numeroase arestari prinlre studenti. In anii urmatori, panli in anul genocidului exeeutat impotriva legionarilor, genocid ordonat de demonul dement. execrabilul tiran si executat de guvernul Argesanu alcatuit din tarani~ti ~i liberali, gamitura a 11-a - fostii subsecretari de

34

Totul pentru ,aril. nimic pentr" no;

stat: Andrei, Ralea, Gafencu, Ghelmegeanu, Jinga, Baran, Iamandy, Gavrila Marinescu, Tatarascu, secundati de seful serviciului secret Moruzov si directorul Sigurantei Statului, Niki Stefanescu, principalii membri at' camarilei.

Grigore Gafencu, tradator in continuarc al intereselor romanesti, demn elev al lui Titulescu, spion rus, spion sovietic expulzat de calre Wiston Churchill (1874·1965) din Anglia, descoperit ca spion sovietic, subveruionat de cdire Uniunea Sovietica prin Ambasada romana din Berna, cu ocazia ocuparii ambasadei romane dill Bema de catre romani - legionarii din exit. Sotia lui Grigore Gafencu, 0 evrcica dupa anumite surse, mai mare ea el eu 10 ani, foarte bogata, I-a finantat in ziaristica si in toate, spioana a Uniunii Sovietice in consiliul de patronaj at doamnei Maria Antonescu. Aeeasta, in perioada de trisla memorie sernna Maria, ea 0 regina, fosta patroana unui varieteu din Paris, uncle a cunoscut-o ofiterul Antoneseu, eonsilier militar pe vremea aceea, fapt care a dat nastere procesului de bigamie intentat de armata generalului Antoneseu.

Dar in consiliul de patronaj mai fiicea parte ~i Venturia Goga, spioana pentru "Intelligence Service", 0 farsoare, permanent la mas a eu Antonescu, criminalul Antonescu si inainte de a gusta din mane are iI oprea: ,,Ionel, sa gust eu intai ca sa nu te poata otravi legionarii ! ". Zilnic cretinul era bombardat cu aceste cuvinte si el se supunea incdntat, paranoicul, de credincioasa lui comeseand. Era bine pazit "cainele rosu", si de englezi ~i de rusi; un neispravit in fruntea statului roman, un neispravit politic si inca eu puteri depline ! Cumplite timpuri pentru Neamul Romanesc ! Grea patimire !

Sub nasullui, lara sa-si dea seama, se intalneau toaie serviciile secrete principale ale vremii - NKVD-ul, Intelligence Service, Gestapo-ul, Toate erau prezente, toti erau prezenti: rusii, englezii ,i nemtii si in completare ~i serviciul secret roman condus de Eugen Cristescu, care avea misiunea sii-l piizeascii de armata romtina. A~ de bine 11 pazea, indit armata l-a predat regelui Mihai. .,Cainele rosu" era tinut fa putere de armata germanii, care avea nevoie de el, recte de armata romana, ~i regele Mihai it preda ea pe un simplu tradator rusilor, cornunistilor ...

35

Prof. Ing. Tudor V. Cucu

Mult prea mult, dar In principiu nu sunt de acord cu acei istorici ell acei oameni politici, care mint prin omisiune. Decat 0 omisiune, mai bine sa adoptam legea micului amanunt, singura care spune adevarul, brutalul adevar, Neam tara noroc, yorba noastra de consolare, de la Aiud.

Dar sa revenim la cursul evenimentelor, cum s-au irnpietit manifestarile nationaliste in jurul carora a gravitat intreaga politica rornaneasca determinatii de personalitatea haricd a Cdpitanului, Corneliu Zclea Codreanu. Si nu cand crau ZOO.OOO de legionari inscrisi ca in 1933 ~i nici. cand erau un milion in 1937 - eel mal puternie partid din Romania, "Totuf pentru {ani ", expresia politica a Garzii de Fier, - (:1, chiar, de la prime Ie inceputuri ale Legiunii Arhanghelului Mihail de cand erau dear cinci. Acesta e adevarul, dupa cum evenimentele if confirma.

La 10 decernbrie 1922 este fixata ziua studentimii ~i este sarbaloritii in fiecare an ca ziua studentimii romdne de intreaga lume studenteasca, 17 ani consecutiv, scmn de maturizare a gandirii si a activiratii politice ale rornanismului.

La 4 martic 1923, Corneliu Zelea Codreanu irnpreuna ell 42 de grupuri organizate de el, ell 42 de steaguri semneaza actul de infiintare al Ligii Apararii Nationale Crestine, prin transformarea Uniunii Nationale Crestine creata de profesorii universitari A .. C. Cuzasi N.C. Paulescu, virtualul descoperitor al insulinei. Sub presedentia lui A.e. Cuza, ell organizarea ~i propaganda ramane tot eel de la inceputul partidelor nationaliste, profesorul Jon Zelea Codreanu . Seful tinerctului cste descmnat de catre A.C. Cuza, CorneJiu Zelea Codreanu.

In 28 rnartic 1923. guvernul prezidal de lonel I.e. Bratianu (19 ianuarie 1922-30 martie 1926) sernneaza actul de tradare al noii Constiuuii, renunta fa articolul 7 din precedenta Constitutie din 1866, care da drepturi politice evreilor, fapt la care s-a opus si a reusit dclcgatia romaneasca format a din lonel I.e. Bratianu si Alexandru Vaida Voievod in 1918 fa Versailles. Si acum, Constitutia de fa 28 martie 1923 do drepturi ovreilor: Virtualul sustinatori aJ evreilor a fast antecesorul lui Iamandy - Marzescu. Spre rusinea noastra, ambii

36

Totul pentru ,arli, nimic pentru noi

au fost de la Iasi. Filosemitul Marzescu, printr-un statut care dii drepturi politice evreilor, alogenilor, veniti din alta parte, de alta origine. La 28 martie 1923, Corneliu Zelea Codreanu convoaca 0 adunare la Universitatea din Iasi pe care autoritatile 0 interzic. Si totusi adunarea se tine in 14 puncte ale orasului. Paralel, A.C.Cuza cere garantarea drepturilor de inuiietate ale natiei romanesti, ca natia dominanta in stat. Este invinuit de a fi inspiratorul principal al rniscarilor studentesti, A doua zi, la 29 martie 1923, Comeliu Zelea Codreanu este arestat si tinut til penitenciarul din Piicurari 0 . saptamanii. .Primele mele zile de inchisoare" va spune Ciipitanul, Corneliu Zelea Codreanu, in .Pentru legionari" pagina 131.

Intre 22 ~i 25 august 1923 se intruneste la Iasi Congresul conducatorilor ~i delegatiilor rniscarilor studentesti. Autoritatile interzic Congresul si totusi adunarea se tine la manastirea Cetatuia sub presedentia lui lonel 1. Mota, care era in acel timp presedintele "Centrului Petru Maier" din Cluj. Se formeaza un cornitet de actiune alcatuit din Comeliu Zelea Codreanu, Ion 1. Mota, Tudose Popescu si llie Garneata, care hotdrasc lupta impotriva partidelor politice.

La 22 august 1923, conducatorii miscarilor studentesti veniti la lasi, in frunte cu Corneliu Zelea Codreanu, s-au inchinat in strada, portile Mitropoliei din Iasi fiind inchise generatiei care pentru prima data in istoria romdnismului vine si se mdrturiseste crestind. lata atitudinea bisericii care totusi nu se va opri aici - i~i va continua mai departe adversitatea diabolicd.

in octombrie 1923, la Iasi in casa Butnaru, Comeliu Zelea Codreanu, Ion Mota, Hie Gameata, Radu Mironovici, Come1iu Georgescu, Tudose Popescu si altii au pus la cale un complot pentru pedepsirea ministrilor care au dat drepturi politice evreilor alcatuind 0 noua Constitutie - Constitutia din martie 1923.

La 8 octombrie 1923, complotul din Dealul Spirei, din casele lui Nicolae Dragos cste descoperit. Sunt arestati si depusi la inchisoarea Vacaresti: Corneliu Zelea Codreanu, Ion Mota, Ilie Gameata, Tudose Popescu, Comeliu Georgescu, Radu Mironovici, Leonida Bandac, Vernicescu, Traian Breazu, Nicolae Dragos, dr. C. Danulescu si profesorul Ion Zelea Codreanu din primele inceputuri pe linie natio-

37

Prof. Ing. Tudor V. Cueu

nalista si niei aeum nu se dezminte.

!d! 8 noiembrie, Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril 1923, in inchisoarea Vaeare~ti, prin hotardrea lui Corneliu Zelea Codreanu ia fiinfa Fratia de Cruce.

Este UD corp de elita al tinerimii avand drept scop, ca scop suprem de a crea buni ostasi Rornaniei de maine, ceca ce afirma apodictic secolul nostru,

La Iasi, in casele prinjesei Constanta Ghica la 6 mai 1924, Ciipitanul Corneiiu Zelea Codreanu hotaraste ridicarea Caminului Cultural Crestin Rapa Galbena . in prezenta a peste 60 de tineri studenti si elevi membri ai fratiei de cruce, ca peste doua zile, la 8 mai 1924 Corneliu Zeiea Codreanu sa intemeieze la Ungheni prima tabar« de munca din Romania si din Europa, incepand lucrul ell 26 de studenti $1 e lev i care l ucr eaza ell p lacere 1a confectionarea caramizilor, Piatra fundamentals a Caminului de la Rapa Galbena se pune 1a 13 septembrie 1925, de ziua Capitanului: Sfantul Corneliu Sutasul,

La acest carnin proiectat in patru etaje, construit numai in trei nivele, au lucrat in general studentii, Cdnd yin a doua oarii pe fume, dupii 17 ani de pen i1enla, eliberat in toamna anului 1964 de 1a Aiud • lichidarea adversarului ideologic, dupa expresia comunistilor . vizitez lasul, Iasul studentimii si studentiei mete, Iasul scolaritatii me1e. Ca· minul de fa Rdpa Galbenii nu mat era. Era un loc viran, demolat de fiara comunista, Vizitand Gradina Botanica, dincolo de Gradina Copou, am gasit alei pavate eu caramizi cu zvastica pc de. Am vizitat caramizile noastre, care au rezistat unele din ele, dupa cum am rezistat si nQi_legio,narii. putini dintre noi, holocaustului ideo-ruseCO munist, dupe ce trecusem si prin.-genocidul executa! de liberali si larani~ti, ordonat de demonul dement ~i prin masacrul de pe frontul so- vie tic, impuscati din fa/a si din spate. Te gandesti cum totusi a fost posibil sa scap. Dar di:ti au scapat? Din milionul de legionari, care caramizi au sciipat din milioanele de caramizi? De mare calitate s-au dovedit legionarii, dar nici cariimizile nu s-au liisat mal prejos.

in 1924 ministrul filosemit, fiu al Iasului, Gheorghe Gh, Marzescu trimite la Iasi prefect de politic pe Manciu, eu program special:

38

Totul pentru larD, ni"de pentru noi

sa lichideze manifestatiile studentesti. La 31 rnai 1924 Corneliu Zelea Codreanu impreuna cu 50 de tineri, pe cand lucrau Ia 0 tabara de munca studenteasca la griidina de zarzavat de la printesa Constanta Ghica, la Iasi, sunt arestati de politie si schingiuiti de politaiul Manciu personal, de prefectul de politic numit de guvern prin mioistrul de resort, ministrul de interne Marzescu eu scopul bine stabilit: reprimarea miscdrilor studentesti, anihilarea lui Corneliu Zelea Codreanu si a vacdrestenilor: Iasul traia sub teroarea prefectului de politic Maneiu. Noi elevii am simtit pe spinarea noastra, intre care se numara si sub- . semnatul. Eram elev Ja Liceul Internat din Iasi, mergeam cu echipa de oina pe trimestrul al Ill-lea pentru antrenament in vederea campionatului interscolar de oina, Antrenamentul il faceam la parcul sportiv c.e Ja Copou unde veneau toate scolile secundare din Iasi si nu erau purine la numar, circa vreo 10, care veneau cu un efectiv de eel putin 20 de elevi - circa 200 de elevi se deplasau in special dimineata spre Copou, pentru antrenament. Aceasta se intampla in lunile aprilie si mai. in iunie erau campionatele. Mergeam in directia Copou, in directia parcului sportiv, in directia gradinii de zarzavat de la printesa Ghica. 200 de elevi intreceau cu mult nurnarul de elevi ~i studenti, aproximativ 50, care mergeau in aceeasi directie. Noi mergeam co regularitate aproape zilnic sau Ia dona zile si cand nu rnergeam noi, rnergeau alte scoli, dar totusi zilnic merge au spre COPOll circa 200 de elevi. Noi treceam zilnic spre COPOll, spre gradina de zarzavat pe cand cei care lucrau, lucrau intr-un ritm de trei zile pe saptiimana. Politia in frunte cu politaiul Maneiu stiitea permanent fa panda ~i cei care de obicei cadeau in cursa eram noi, caci eeilalti se pazeau ~i se strecurau. Noi prinsi - eu nu am cazut niciodata, ca nu eram de prins, eram un campion la fuga, asa cum se cerea la oina - dar colegii mei de oina si in special de la celelalte scoli erau prinsi, batuli, schingiuiti, Unul, Manoliu a si murit din canza batailor, multi erau chiar internati cateva zile in spital. Liceele stiau, scolile superioare cunosteau, dar nu puteau sa faca nimic. Asadar, cazul Manciu a. fost 0 trista realitate pentru tineretul iesean contemporan vremurilor acelora. Mai mult de cat samavolnicia acestor barbari, Iasul traia sub teroarea prefectului de politie Maneiu. incercarile elevilor ~i a studentilor schingiuiti de a

39

Prof. Ing. Tudor V. Cucu

capata 0 satisfactie legala erau respinse cu un cinism care ducea la disperare. Cand eei lczati intcntau procese, acestia riscau sa fie batuti din nou la politic chiar in p retoriul justitieisi chi ar In fata judecdtorilor; iar la unna reclamantii ieseau si condarnnati. Manciu, cu politia sa, credea, cii mcrgem la gradina de zarzavat, Ei nu erau la curent, departe de a fi Ia curcnt cu programa analitica a scolilor sccundare.

"Emil niste bc'iliitl .. si de meserie, insa faptul petreeut la 3 J mai, IlU a ramas tara ccou" - spune Corneliu Zelea Codreanu,

Universul din 9 iunic 1924 continua sub titiul "Studentii de la Iasi au fost batuti", Ei au fost provocati de politic si schingiuiti tara nici 0 vina. Un prefect de politie biiliitl~· Manciu trebuie dest it tt it. Am spus intr-un numar precedent asupra banditismelor savarsite de Manciu, prcfectul Politiei din Iasi impotriva studentilor. Studcntimea crestina de Ia Univcrsitatca din Iasi a luat hotararca inca de acum 0 luna, la 6 mal 1924 sa cladcasca prin munca proprie un camin cultural: Cdminul Cultural Crestin de la Rdpa Galbena .. "

in ziua de 31 rnai 1924, Corneliu Zelea Codreanu si 50 de tineri, pc cand lucrau In gradina de zarzavat pusa la dispozitia studentilor de printesa Constanta Ghiea sunt arestatisi schingiuiti de pohtaiul Manciu, Provocarea prcfectuiui de politic Manciu -studcntii abia adunati se vad deodata inconjurati de 0 companie de jandarmi si intreg aparatul politienesc in frunte ell prefcctul Manciu, injurandu-i ~i lovindu-i in modul eel mai barbar posibil. Crezdnd ca VOl' giisi anne la studenti, fac 0 perchezitie brutala, fiira insii a gasi ceva la vreunul. In timpul perchezitiei incearca sa-i introduce lui Corneliu Zelea Codreanu un pistol si niste hartii,

Corneliu Zelea Codreanu protesteaza. Pentru aceasta a fost bdtut de ciure politaiul Manciu, inspectorul Clos .yi comisarul Vasiliu Voinea, care pentru calitatea lui de baUiu~ va candida la deputatie, mai tarzii.l, pc listele liberale, duciste, pe listele lui Victor Iamandy. Acestia, impreuna cu toti ceilalti, agouti si jandarmi, I-au legat, ea pe eel din urma borfas pe Corncliu Zelea Codreanu. Trei pistoale ale politistilor atingeau capullui Corneliu Zelea Codreanu dupa cum Ii sa intarnplat Ia a buna parte din arestati, Au fast imprejmuiti de cor-

40

Totul pentru (ari. ninric pent,.u no;

doane de armata si dusi la prefectura de politic.

~i acum, cateva cuvinte spuse de Comeliu Zelea Codreanu si despre noi, elevii care mergearn in acel sezon pe trimestrul al III-lea, la antrenament in vederea carnpionatului interscolar de oina:

"Copiii de pe drum au fost batuti - afirma Corneliu Zelea Codreanu - pe drum si traseul era destul de lung de la gradina de zarzavat la Prefectura de Politic, au fost intainiti mai multi elevi de la diferite licee din localitate. Era dimineata, tocmai timpul cand plecau la antrenament la parcul sportiv pentru a exercita jocurile de oina, convocati fiind de domnii directori ai liceelor respective. Toti acestia culesi de pe lungul traseu - si nu erau putini la nurnar - au fost arestati si dusi impreuna Cll studentii gasiti la gradina de zarzavat, la politie dupa ce bineinteles au fast bat uti in vazul tuturor de lnsusi politaiul Maneiu ~i ceilalti politisti. La politie au fast tinuti toata ziua. Pe 0 parte i-au biitut panti fa lesin si apoi i-au eliberat. 0 parte au dat si declaratii scoase prin arnenintare, iar alta parte au fast eliberati lara sa Ii se mai ia vreo declaratie." .Universul" adaugd: .Faptele nu pot ramane nepedepsite. Prefectul de politie Manciu, dovedit agent provocalor si vinovat de torturarea studentilor si a elevilor de liceu din Iasi, trebuie sa primeasca pedeapsa [ariidelegilor sale. "

.Universul" din 10 iunie 1924 publica sub titlu! .Jasii sub teroarea prefectului de politie": "Transportati in beciurile politiei acesti studenti au fost supusi la cele mai groaznice chinuri. Unii din ei au fost spanzurati cu capul in jos, loviti peste talpile picioarelor ell vana de bou de insusi prefectul Maneiu. Doctorantul student. avocatul si sublocotenentul In rezervd Corneliu Zelea Codreanu a fost legal, apoi palmuit ~j torturat de insusi Manciu. Sanatatea lui e zdruncinata. Ceilalti studenti arestati prezinta grave leziuni corporale. Trei sute de studenti all rec1amat faptele de mai sus procurorului general, cerand medicului legist sa exarnineze starea colegilor torturati."

In ziarul .. Unirea" din 1 iunie 1924 profesorul universitar A.C.

Cuza, decanul Facultatii de drept, publica un judicios articol ~i intreaba: .. ce vrea guvernul, care sustine un asemenea politai in fruntea unui oras ca lasul? Ce vrea politaiul el insusi?'

Protestand cu toata indignarea contra acestei actiuni de provo-

41

Prof. lng. Tudor V. C'ICtl

care continua, cere ca autoritatile superioare sa intervina, ca sa puna capat unei situ a \ i i ned emne s i pr i mej d i 0 a sc pe ca re Iasu I s i studenlimea crestina nu 0 poatc tolera.

Intrunirile de protestatare contra lui Manciu din 3~i 5 iunie 1924, s-au cxpediat tclegrame maiestati j sale regel ui, plangeri semnaie de 1200 de semnatari. 0 alta telegrams ministerului de interne: "Copii nostri luati de pe stradasi salbatic rnaltratati de prefectut de politie Manciu. Cerern ancheta imediat urrnata de sanctiuni severe." Sernneaza: maior I. Dumitriu, maior Ambrozie, D. Butnaru, Elena Olanescu, capitan Oarza, Gheorghiu etc., etc.

,,~.~1i~,I).~.a romaneasca" sub semnatura cunoscutului publicist dr .. Ion Istrate scrie:

"In ziua de 8 iunie 1924 s-a tinut in sala Bejan 0 grandioasa manifestatie publica de protestare sub presedentia de onoare a domnului general Tarnovschi, Au infierat procedeele barbare ale lui Manciu, profesorul universitar A.C. Cuza, studentul Grigorescu, meseriasul Artur Rus, metalurgistul C. Pancu, profesorul universitar Corneliu Sumuleanu de la Facultatea de medicina care a facut un tablou impresionant despre cele ce a vazut fa politie: tirnpane sparte, urechi umflate, ochi insangerati, maini rupte si picioare vinete de loviturile rangilor si salbaticiilor lui Manciu. Declara, ca daca ar fi avut un copil, care sa fi fost schingiuit de barbarul din capul politiei « n-as fi ezitat 0 clipa sa-i zbor creierii canaliei ». Mai vorbeste maiorul Dumitriu, avocatul Bacaloglu, avocatul Nelu Ionescu, profesorul Ion Zelea Codreanu si la urma s-a votat 0 motiune de protestare prin care se cere justitiei, satisfactie si guvernului destituirea lui Manciu ...

in .. Tara noastrd" din 15 iunie 1924 cunoscutul scriitor PastorelTeodoreanu, Alexandru Osvald Teodoreanu, care protesteaza impotriva barbariilor savarsite de Manciu .;;i inlreabii guvernul dacii socoteste uti! sa. lase sanctiunea inevitabild in sarcina celor lezati $i dacii nu giiseste oportun sa 0 previe.

Se ordona 0 ancheta administrative executata de inspcctorul administrativ Vararu, Rezultatele anchetei sunt urmatoarele:

I. Prefectul Manciu a fost decorat cu Steaua Romaniei in grad de comandor.

42

Tolul pentru farll, nimic pentru no;

2. 'Toti comisarii care au schingiuit au fast avansati,

3. Incurajati de aceste mas uri au dezlantuit 0 noua prigoand impotriva studentimii, de asIa data, mai violentii # extinsii in intreaga Moldova.

Orice comisar pentru a-si face 0 sursa de venituri de 1a jidani - Manciu a primit a masina - sau pentru 0 avansare, pune mana in pieptul unui student, it bate pana la sange in strada sau la politic, tara a fi obligat sa raspunda pentru faptele sale.

La toate schiogiuirile din ziua de 31 mai 1924, afirma maioruI Ambrozie, tatal lui Cezar Ambrozie, elev in clasa a VIJI-a la seminarul pedagogic, care a fost schingiuit de Manciu, spiirgdndu-i timpanul, au fast de fata doi ofiteri de jandarmi, cdpitanul Velciu si locotenentul Tom ida.

Dupa spusele studentilor si ale elevilor io timpul cand politaiul Manciu se indeletnicea cu asemenea operatii au trecut pe aeolo si procurorii Culianu si Buzea, ba mai mult, unii afirmau ea politaiul Manciu l-ar fi apostrofat pe proeurorul Culianu, di studentul Culianu I-a lovit cu pietre in cap intr-unconflict intre politie ~i studenti ~i ea il va intenta in judecata, fapt ne-dovedit, dar pentru a-l in tim ida pe procurorul Culianu ...

Toate bataile si schingiuirile nu au incetat dedit mai tarziu, cand primul procuror Catichi a venit 1a politie, fiind eerut de 0 comisie compusa din domnii: profesor A.C. Cuza, profesor universitar ~umuleanu, avocat Bacaloglu, colonel Nadejde si medieul legist Bogdan.

Studenta Silvia Teodorescu, 10 vita de ciitre Manciu, in plina strada, eu pieiorul in spate, in strada Carol, in ziua de 11 deeembrie 1923, fapt afirmat si depus prin prestare de judimant de numerosi martori, nu numai cii nu reuseste sa-l condamne pe Maneiu in fata judecatoriei de Ocol 1 urban, dar reclamanta riimdne condamnatii pentru ultra), ca ar fi afirmat in tirnpul loviturilor primite euvintele:

"Aceasta este 0 salbiuicie, aceasta este a barbarie!"

Se pot aduee multe cazuri, foarte multe, in care reclamantii pentru barbariile si salbaticiile executate de Maneiu impotriva lor sunt condamnati,

43

Prof. Ing, Tudor V. Cueu

Si aeum, ea sa nu fie "testis unus, testis nullus", un al doilea

caz:

La 14 decembrie 1923 studentul in drept Simion Lefler Galati, in momentul cand intra la hotelul Bejan unde loeuia, rara niei un motiv a fost inconjurat de 0 banda de politisti si jandarmi, care din ordinul lui Maneiu si irnpreuna eu el. I-au lovit eu tesace', bastoane, paturi de arma, pieioare si pumni piina ce a cdzut jos in nesimtire In fata mai multor martori, Manciu a fost achitat si Lefler condamnat.

Profesorul A.C. Cuza cere autoritatilor superioare sa intervina, sa puna capat nelegiuirilor lui Manciu, avertizandu-le, ca atat Iasul cat si studentimea crestina nu poate tolera astfel de barbarii. Alexandru Osvald Teodoreanu in ziarul "Tara Noastra" protesteaza impotriva barbari ilor savarsite de Manei u si intreaba gu vemul: "Socoate util, sa lase sanctiunea inevitabilii in sarcina celor lezati? Nu gdseste oponun sa 0 previna? Pare-mi-se ca guvemul, dupa atitudinea ministrului de interne Gh. Gh. Marzescu care-I decoreaza, dupa ancheta savar$iHi de autoritati, pe calau, cu Steaua Romaniei ill grad de comandot; li:isand ell $tiinta sanctionarea inevi tab i 1a in sarcinacelor leza ti. Nu vi se pare, ca ministrul se plaseaza pe pozitia de autor moral?

Se profileaza la orizont, dupa cum era de asteptat, ziua fatald: 25 octombrie 1924. Probabil zi asteptata si de guvern. Corneliu Zelea Codreanu relateaza in .Pentru legionari":

"M-am prezentat la judeciitoria de Ocol 2 Iasi, sambata dimineata, ca avocat alaturi de colegul Durnbrava in procesul studentului Comarzan schingiuit de Manciu. Prefectul s-a prezentat eu intreaga politic si in plini: sedintii in fata avocatilor si a)udeciilorului Spiridonescu care prezida, s-a napustit asupra noastra, In aceasta imprejurare, cu riscul de a rna pierde, strivit de cei 20 de politisti inarmati eu pistoalele in mana, am scos revolverul si am tras, Am tintit in cine se apropie de mine. Primul a cdztu Manciu, al do ilea inspectorul Clos, avansat recent de ministerul de interne pentru atitudinea sa salbatica, de fa gradul de comisar fa eel de inspector, al treilea,

I _ tesacertesac) - sabie lunga si lata, purtaUiln trecut de in fanteristi si sergentii de strada

44

Totul pentru lara, nim;c pentru no;

un om cu mult mai putin vinovat, comisarul Husanu. Ceilalti au disparut. Am tras trei cartuse, Mai aveam cinci cartuse, Peste cateva minute !n fata judecatoriei se gaseau cateva rnii de jidani, care ell mainiIe ridieate in sus si ell degetele crispate de ura, asteptau sa ies pentru a rna sfasia, Eu am luat in mana dreapta pistolul in care mai avcam cinci cartuse si ell stanga am apucat de brat pe domnul Victor Climescu, avoca! din Iasi, rugdndu-l sa ma insoteasca pana fa tribunal, Am iesit si astfel am strabatut printrc jidanimea care urla, dar care a avut totusi bunul sirnt, ca in fata revolverului sa-rni fad loc, Pe drum m-au prins jandarmii, sau mai exact, m-au ajuns jandarmii, m-au despartit de domnul Clinescu si m-au introdus in curtea prefecturii de politic."

Ne mai povesteste rnai departe Corneliu Zelea Codreanu in .Pentru legionari" pagina 185, cum la 10 decernbrie, studentele care mergeau spre Mitropolie au fost intdmpinate de politisti imbiuati, lovile cu cauciucurile, apucate de par, inviizul profesorilor universitari tdrtue prin noroiul striizii, cum rand pe rand studentii au fast bdtuti; cum la 10 decembrie 1923 studentul Gheorghe Manoliu, conducatorul corului, a fost lovit ell betele peste fluierele pieioarelor si apoi arestat, cum acesta, tinut Ia politic intr-o stare de mare mizerie s-a imbolnavit de galbenare, de icter, si a murit In spital,

Alt caz, relateaza tot Comeliu Zelea Codreanu: "Rand pe rand m-am intalnit ell toata lumea, ~j ell studentii, bucurandu-ne ca ne vedem. Dar bucuria noastra nu a durat mult, dici plimbandu-ma pe strada Lapusneanu cu cele doua surori ale mele si cu vreo 10 studenti, a sarit politia tara nici un motiv asupra noastra si au inceput sa ne bata ell cauciucurile in cap ~i eu paturile de arma."

Alt caz: .Terminasem de sapat gradina. Venisem de la Ungheni sa punem rosii. in dimineata de 31 mai la orele 5 eram in front gata sa incepem luerul 50 de studenti, Facusem apelul, Nu terminasem bine, cand observ cdtiva soldati in dosul grddinii, apoi un numar de peste 20 navalesc in curte incarcandu-si armele, Ne Inconjoara. Eu spun baietilor: «Toata lumea sta pe loc si nu face nimic». In acelasi minut vad dinspre poarta ca un nor negru vreo 40 de persoane venind in pas alergator cu revolverele in mana, scotand strigate $i injuraturi, Era prcfectul Manciu cu politia. in scurt timp au fost liinga noi. Doi

45

Prof.lng. Tudor V. Cucu

comisari si directorul politiei imi pun trei revolvere in frunte. Se uitii la mine cu ochii injectati si rna. injurii. Manciu striga: «Legati-l ell mainile la spate!» Mii Ioveste. Alti doi se reped la mine, irni seoate braul ell forta, rna leaga cu mainile la spate cat de strans pot, apoi simt o lovitura trasa pe la spate eu purnnul in maxilarul drept. Un altul, Vasiliu Voinea, (acesta, cu faima lui de batau$ ajunge mare "om politic", pe vremea Illi lamandy, candidand pe Iista deputatilor liberali ducisti langa Iamandy, deputat liberal in Parlamentul tarii, lasandu-~i si 0 barba ca lorga) se apropie si-mi sopteste fa ureche: «Pdna diseard te omordm!» Ma lnjura si imi trage un pieior. Au urmat mai multe lovituri peste jata dupd care unii m-au scuipat in obraz. Dupa aceasta pe mine m-au pus la 1 0 metri inainte, incadrat de opt jandarmi cu baionetele la arrna, Pe ceilalti i-au incadrat la fel intre 200 de jandarmi si ne-au pornit. Eu mergeam inainre, legal cu miiinile fa spate si scuipat pe obraz, iar ceilalti in urma mea. Am fost purtati asa pe toata strada Carol, prin fata Universitatii, pe strada Lapusneanu, Piata Unirii $1 Cuza Voda pana la Prefectura de politic."

Cci interogati erau descaltati de ghetesi Iegati cu lanturi Ia picioare. Li se introducea priotre picioare 0 arma ~i apoi erau ridicati ell talpile in sus, arma fiind tinuta pe umeri de doi soldati, Manciu dezbriicat de haina, fa dima~ii, incepe sa batii Ia tiilpi ell 0 ranca de bou. Sarmanii copii, stransi de pe lungul traseu, culesi din drurnullor spre parcul sportiv, spanzurati eu eapul in jos si loviti peste tiilpile picioarelor, ne-mai-putdnd suporta durerile incepeau sa riicneascd. Atunci comisarul Vasiliu Voinea, viitorul deputat liberal, ca si viitorul sau prieten deputatul Iamandy, tansfugul de la cuzisti, care a introdus bataia, echipele de biiliiu$i in propaganda electorald in Romania, ii bagii cu capuf intr-o ciildare cu apii - Vasiliu Voinea - pentru a nu se auzi strigatele de durere si disperare. ("Pentru legionari", paginile 192 pana la 197)

Corneliu Zelea Codreanu in 27 mai 1922 - sfarsitul studiilor universitare - lundu-si licenta in drept, impreuna ell un grup de 45 de studenti semneaza la Iasi .Angajamentul de onoare". Vazand situatia grea in care se gaseste poporul roman amenintat in existenta sa de catre un neam strain, "care ne-a acaparat mosia si tiode sa puna mana

46

Totu! pentru (ara, nimh: pentru 110;

pc eonducerea tarii, pentru ca urmasii nostri sa nu ptibcgeasca prin tari straine, alungati de saracia si mizeria din tara lor - cum se intdmpia azi (1990-1996) ~ inca a profetic a Capitanului, Corneliu Zelea Codreanu, care seindeplineste sub ochii nostri, Inca 0 clarviziune a celui mal mare om politic din secolul nostru.

Mai departe spune Capitanul, Comeliu Zelea Codreanu: ,,~i pentru ca neamul nostru sa nu sangereze sub tirania unui neam strain, ~ cum am sangerat jumatate de veac, .- ne ridicam botarati irnprejurul unlit nou si sfant ideal, acela de aparare a patriei noastre contra cotropirii jidanesti. In jurul acestui ideal am format Asociatia Studentilor Romani Crestini de la Universitatea din Iasi, Cu acest ideal pleciim in suflet, eei ce parasim azi bancile scolii, bancile universitatii" spune mai dcparte Capitanul, Corneliu Zelea Codreanu, .Jndividul in eadrul si in slujba neamului sau, neamul in cadrul si in slujba lui Dumnezeu ~i a Jegilor dumnezeirii. Cine va intelege aceste lueruri, va invinge, chiar de va fi singur. Cine nu va intelege, va cadea invins, Sub irnperiul acestor ganduri imi termin eel de-al treilea an universitar."

Corneliu Zelea Codreanu f$i ia licenta in drept devenind avocat in Baroul de Iasi si ramane mai departe in cadrul Universitatii din Iasi la Facultatea de Drept, inscriindu-se la doctorat - doctorand in drept. In cei trei ani, 0 singura data a fost ales presedintele .Socieratii Studentilor In Drept", "Tot restul tirnpului nu m-au ales pe mine sef, Iuptatorii, ci eo mi i-am ales", spune Corneliu Zelea Codreanu .

Nici vara anului 1922 n-a trecut in liniste. Pe scena teatrelor nationals romanesti din orasele moldovene incep sa se joace, in idis, piese jidovesti. Expropriati in cornert, expropriati in industrie, expropriati in bogatiile soluluisi subsolului rornanesc, expropriati in press, ne vorn vedea intr-o buna zi expropriatisi de pe scenele teatrelor nationale. Teatrul, alaturi de scoala ~i de biserica poate ina1ta 0 natiune decazuta Ia constiinta drepturilor si misiunii ei istorice.

Au venit studeruii si eleviisi i-au goni: pe artistii satanei CII tot ce le-a ciizut in manii, de pe scena romiineascii. Desigur, nu era datoria lor, era de datoria altora, a guvemului, a oricarei autoritati, a profesorilor, sa ia atitudine in fata acestui nou atac antiromsnesc. Absenta totala, totusi rezolvata de studenti. Problema se va mal pune

47

Prof. Ing. Tudor V. Cueu

si mai tarziu, daca nu chiar permanent. Se va pune la Iasi, in vrernea mea, eu "Bursa neagra'lsi "Azaias" care cu toata dorinta simpaticului ~i mult apreciatului director lonel Teodoreanu, studentimea nu a acceptat. Bineinteles, recurgand la forta. Rezistenta a fast condusa de doctorul Ion Banea, doctor in drept si medicina si a reusit sa faca sa fie retrasc de pe repertoriul stagiunii respective ale Teatrului National din Iasi piesele "Azaias" ~i "Bursa neagra", piese evreiesti,

in toamna anului 1922, Corneliu Zelea Codreanu se intoarce 1a Iasi, de acasa, de la Husi. imparta~ind camarazilor sai un vechi gand de a se duce in Germania, la Berlin pentru a-si continua studiile de economic politics. Din cele ce studiase in cadrul licentei, Capitanul, Corneliu Zelea Codreanu, consratase ca economia politica precizeaza, cd evreii au trait in toate timpurile, chiar in Palestina, ca popor suprapus celorlalte natiuni, exploatdnd munca [01: fiid ca ei sa fie direct producatori. Stiinta antisemitismului zice, ca orice natie are dreptul siH;i apere munca si productia de exploatarca evreilor, care nu pot fi tolerati, a Irai ca paraziti, compromitand existenta conl-ocuitorilor, rnai mult, exisrenta popoarelor._ lnsasi filozofia constata cil. COI1- ceptia iudaismului des pre via/a este un anacronism, contra progresului uman. Stiinta antisemitismului impune ca 0 datorie catre civilizatie ca accasta monstruozitatc culturala sa fie inJaturata prin concursul unit al tuturor natiunilor. Stiinta antisemitismului l~i fundarnenteaza concluziile ei, care due obligatoriu la aceasta solutie: climinarea evreiJor din mijlocul celorlalte popoare, punand capat existentelor nefiresti, parazitare, datorita unei coriceptii anacronice, contrara civilizatiei si linistii tuturor natiunilor, pe care ele nu 0 mai pot tolera, DU 0 rnai pot suporta.

Paralel, va incerca sa realizeze, cat de putin, de a rdspandi ideile safe peste hotare $i in acelosi limp voia sa-si lnsuseascd complet limba germane, sa devi nii 0 'limbii curen ta pentru el, ca si limba francezii. "La noi in farnilie numai tata stie nernteste, mama nu stie limba germana. Tata era foarte ocupat in invatamant. Se ocupa si de noi, dar saptc copii era greu sa ne faca sa vorbim curent nernteste. No! ne dadcam seama oine" spune Capitanul, Corneliu Zelea Codreanu.

Din studiile pe care Ie fiicusem rezulta ca problema evreiasca

48

Totu/ pentru tara., nimic pentru no;

are unearaeter international, si ci'i reactia nu poate fi decat tot pe plan international, ea a rezolvare totald a acestei probleme nu se poate obtine decat printr-o actiune a tuturor neamurilor crestine trezite la constiinta primejdiei jidovesti,

lntr-adevar, lorga, inaintea lui Comeliu Zelea Codreanu a vazut perieolul iudaismului. Corneliu Codreanu nu a fost decal un disci pol al lui Iorga. Iorga ~i-a axat linia sa poiitica pe Iinie nationalists, antisemita, pe linia ca toti cetatenii romani sa aiba drepturi egale, drepturi egale In special pentru tanmi. Activitatea sa, desfasurarea ideilor sale nobile ~i le-a etalat in revista "Samam1torul", instigand lumea taraneasca, instigatie care a culminat cu Rasccala din 1907. La inccput, Iorga a incercat sa fie consecvent ell ideilc sale nobile si a incercat sa fie de partea rasculatilor, de partca taraniJor, dar foarte repede il giisim ., evoluat" si trece de partea reprimatorilor, care l-au consultat in calitatea pe care si-o insusise de "apostol al neamului", Iorga da solutia totala: reprimarea, solutie consemnata in Jurnalul Consiliului de ministri, de a tragc in rasculati, ceea ce guvernul ordona.

in 1910, cand Iorga isi infiinteaza partidul sau politic, Partidul Nationalist Democrat, primul partid nationalist din Romania, abandoneaza linia socials, abandoneazii ideile sale nobile: drepturi egale pentru toti cetatenii rornani, si pentru tarani ca si pentru boieri si i$i axeaza partidul numai pe ideea nationala si pe ideea antisemitii, constatand ca sunt idei vitale, poruncile vremii de atunci. Iorga, savantul Iorga, alarrnat de pericolul iudaic trece la studiu si iatii constaidrile profesorului Nicolae Iorga cu privire la numdrul jidanilor si la data asezari i lor la noi. Iorga in "Is toria evreilor in {a rile noas Ire", comunicat facut la Academia Romans in sedinta de la 13 septernbrie 1913, expunand aceasta chesti une printre a ltele precizeaza:

"La Neamt, cativa cvrci se aseaza , unul langii altul, pe pamantu! manastirii intre 1764-1766 (pagina 19). La Borosani un act dom-nesc, ca acela din 1757, niei nu pomeneste pe evrei intre ceilalti locuitori ai orasului (pagina 17). Cite un evreu apare la Suceava cu 0 raml.ii, crasma, pc locul Mitropoliei si altii ca mici negustori, Ia Ocna, la Harlan, la Siret, la Galati, la Barlad, La Barlad era vremea dod despre barladeni, bdrlddenii crestini, se putea scrie ca se indeletni-

49

Prof. lng. Tudor V. Cue»

cesc CII negotul rnai mult dccat ell once alta rnunca (pagina 10). Apoi la Roman LIHdc in 1741 nu se st ia dccat de rnoldovcni. La TarguFrumos in 1755 se pornencsc doua carciurnc si 0 randii jidoveasca (randa - cra~ma rurala luata in arcnda de la proprietarul mosier) ce sunt acolo in targ" (pagina 17 si 18). Azi, In anii '20, aceste centre sunt asediate de evrei in majoritate, iar comertul aproape in totalitate le apartine, far in politico man dia la, til sferele cabalei se opineazd pentru un stat evreo-roman. in Bucovina, in juru] anexarii de Ia 1775, in aceste teritorii ale Cernautiului si ale Carnpulungului la care se adauga partile din ale Hotinului si Sucevei, in toate aceste tinuturi nu erau decat 206 familii jidovesti, inaintea stapanirii impariitesti, La 1775, ajunsesera a fi prin scurgerea din Galitia 780 - 800 familii care se indeletnicesc, randul intai, cu era~maritul cu yin, holerca, rachiusi bere, spune guvernatorul general Enzenberg, neamul eel mai de-a dreptul stricat dedat trandaviei, se hraneste tara a fi prea mult suparat din sudoarea crestinilor muneitori.

"Vedem pe divanul acestei tari, Moldova, spune lorga mai departe in studiul sau, apoi pe domnul, mai ales pe Constantin Moruzi aparandu-se cu disperare impotriva lor, impotriva evrei/or, impotriva coruptiilat; cum i se oferise lui Enzenberg de cahalurile inscris 5. 000 ga/beni pe an, pentru a tolera vechea stare de lueruri si se incearca ~i coruperea domnului, dar acesta respinge ball it, mal bine decal sa expund tara la pieire totalii (pagina 20). ~i mai tarziu pe la 1840-48 iata ce constata profesorul Iorga: "Cu zecile se numara aceste asezari de exploatare ~i de depravatie, era~ma langa crasma, eu sticle de rachiu de cartofi si alte otravuri, in lot cuprinsul Moldovci, istovind 0 rasa pentru hranirea viciilor civilizate ale clasei .dominante" (pagina 34). Si serie mai departe profesorul Iorga: "Totu~i interventiile straine, hranite de elernentele evreiesti din tara, nu se oprira. In 1878, ele pusera conditii, recunoasrerea independentei castigate eu jertfa de sange a tarii si mgramadirea umilintei asupra Rornaniei independente care nu se putea sinucide dand politiceste jurnatatc din ea in puterea averilor rnoldovene. $i precum Mihail Kogalniceanu aparase satele de alcoolul si camata evreiascd, domnu! Maiorescu apara dernnitatea Rornaniei de insulta prin mila din partea strainilor; prin vointa

50

Totul pentru lara, nim;r: pentru no;

strainilor" (pagina 39).

Astazi in anii '20 - '30 aceste centre sunt asediate de evrei aproape in majoritate, iar comertul aproape in totalitate. lata cum a evoluat invazia evreilor in Romania dupa 0 mare, recunoscuta ~i necontestata autoritate stiintifica. Asadar. antisemitismul lui Cuza si Iorga nu au fast fora obiect. lorga -Cuza si in special Iorga, si dupa cum s-a dovedit, Cuza nu era un om violent, nu era 0 fire autoritara, niei aroganta, lorga, seful partidului, 1a inceput a opinat pentru manifestatiile antisemite, care se materializau in spargerea geamurilor la priiviiliile evreiesti, iar in presa a adoptat lozinea "Jos jidanii", solutii care au durat in tot timpul lui lorga, poate au durat chiar si dupa plecarea lui lorga. Dupa ruptura ireparabila a lui Iorga, evreii se inyatasera, incepusera sa fabrice parodii eminesciene: ,,$i daca ramuri bat in jam si fiuiera ~arjantii sasui cii dija yin ~tudentii"-(~i daca ramuri bat in geam si se eutremur plopii,! E di ill minte sa te arnsi incet sa te apropii).

Mai departe jidanii i~j vedeau de treburiIe lor, aproape nestingheriti, [orga, dupa un timp oarecare, viizand ci'i solutia lui nu opereaza, nu este eficienta, niei in manifestatiile studentesti scandand ,josjidanii", niei in spargerea geamurilor de la pravaliile evreiesti, abandoneaza aceasta metoda neeficienta si reeornanda studentilor: "Nu spargeti geamuri Ie la pravaliile evreiesti, faceti ce lac ei, facesi comer! in locul lor: comert romdnesc In locul comertului evreiesc". Si asta i-o spune in special lui Corneliu Zelea Codreanu, capetenia studentimii pe lntreaga lara, conducatorul virtual a1 studentilor crestini din Romania. Iorga nu 0 pune In aplicare pe vremea lui, caci era .greu, foarte greu, nu era user de aplicat, dar ea metoda, ca teorie era foarte operanta si eficace, in acelasi limp. Cu vremea toate articolele politice ale lui Mihai Eminescu, actualizate si publieate de Iorga, poeziile lui Emineseu, .. De La Nis tru pan' la Tisa tot romdnu' pldnsu-mi-sa" si alte articole ale lui Iorga, totul cade in desuetudine, in special pentru Iorga. Iorga "evolueazit' (ea "numai boul este consecvent eu el insusi, con sec vent cu ideile sale"). Dar adversarii lui Iorg~, adversarii de stanga, dau 0 altii explicatie evolutiei ideilor sale. Iorga devine un exponent ideologic al cercurilor burgheze, mosieresti,

51

Prof. Ing. Tudor V. Cueu

legale de capita lui iudeo-anglo-francez, ale carer interese intrasera in conflict cu cele ale Germaniei hitleriste si ale cercurilor pro hitleriste din rdndul clase/or exploatatoare din Romania, ale regelui jefuitor de tara ~i ale camarilei regale. Jorga era acum sfetnicul intim aJ domnitorului, al de-mentului monarh - consilier regal, "om siirac, familie grea " (am sarac, cu vila fa mare si La munte. cu Universitate fa Viilenii de Munte ?).

, Mai tarziu, Capitanul, Corneliu Zelea Codreanu, luptator intransigent pe linia romanisrnului, gascstc posibilitatea, nefiind impiedicat nici de transfugul forga nici de profesorul A.C.Cuza. trcce la punerea in aplicare a ideii lui lorga. .Faceti cefac ei.faceti comer! in locu I lor". In fi inteaza comertul I egionar. Cand comertul Iegionar era in plio progres, se loveste de lorga, care cere regelui dement si camarilei sale desfiintarea comertului legionar, motivand in fata regelui ~i camarilei sale, ea de aici 011 bani legionarii pentru propaganda 101:

Iorga este facut atent, di comertul lcgionar estc ideca sa. Dar lorga acum era "evoluat", nu mai era Iorga care propunca comert rornanesc in locul cornertului evreiesc: ,facefi ee fae ei I", Iorga acum era eonsilier regal, cot la col Cll Magda Wo(! alias "Elena Lupescu H, metresa regelui dement, exponenta cabalei iudaice.

in aceasta situatie absurda, logica sirnpla rna obliga, sa ma intreb: Ctu dau astazi cahalele conducdtorilar Romdniei. Raspunsul il capat lot de la Capitanul nostru Corneliu Zelea Codreanu: Nu-i greu de banuit fa ce ne puteni astepta din partea oamenilor poliiici, in marea lor majoritaie lipsui de scrupule, de onoare, lasi $i slugarnici jala de cei ce detin puterea. E 0 fume ill plina descompunere morala, o lume careia ii prevad 1111 sfdrsi: tragic, precedat de 0 agonie lamentabild. Nu poti minti la nesfdr .. sit, domnule profesot: Nu pori face din crima metoda de guvernarc. Existd 0 justitie atiu oineneasca cal si divina care te sanctioneazd mai devreme, sau mai tdrziu.

In timpul luprelor studcntesti trecc din gurii in gun! formula numerus clausus, dar nu ca formula salvatoare, caci masele nu dau fa 1'mille, ci indica primejdia. Numerus clausus pcntru evreii din universiInti insernncaza, ca mareaprimejdle jidaneasca sla in numiu; pe care nu-l mai putcm suporta nici til scoli, nici in com err, nici In in dustrie,

52

Totul pentru farli, nimic pentru noi

nici in profesii libere, si daca nu luam masuri, murim ca neam.

Vasile Con ta (1845-1882), fi 1020 f roman, profesor universitar de drept civil Ia Iasi spune: .Daca nu vom lupta in contra elementului j idovesc, vom pieri ca natiune ",

Numarul evreilor din Romania nu se cunoaste exact, nu se cunostea in 1925, pentru ca statisticile incercate au fost facute ell cea mai mare lipsa de interes de catre politicienii romani, pentru a-si ascunde opera de tradare nationala si pentru cajidanti de pretutindeni Jug de adevarul statisticii. Un adevar spune: jidanul traieste din minciund si moare in contact cu adevarul. De altfel, de multa vreme, directorul statisticii statului din ministerul de finante era Leon Colescu-Coler,

Ajuns 1a Berlin, m-am inscris la universitate. In ziua inscrierii m-am imbracat In costum national spune Corneliu Zelea Codreanu. M-am prezentat la acea frumoasa solemnitate, cand rectorul, dupa un stravechi obicei, strange mana fiecarui nou inscris, Pe salile universitatii am fast obiectul curiozitatii generale, din cauza eostumului meu roman esc, bucovinean. "Asta-i portul", vorba lui Nicolae Strugaru, colegul meu din timpul studentiei,

"Obiectul curiozitatii generate", cum putea fi altfel cu j'ntati~area sa harica, decat un barbat frumos, inalt, drept, construit armonios, cu parul ondulat, care cadea de cele mai multe ori pe frunte. Avea ochii verzi, patrunzatori, din care radian raze putemicesi stralucitoare de noblete sufletcasca, Figura lui spunea: mai bine sa cazi pe drumul onoarei dedit sa lnvingi printr-o miselie. Avea un magnetism, din orbita caruia nu tc puteai elibera. De mergea pe jos, lurnea se ·lua dupa dansul, Un Fat Frumos ell adevarat. Sopteau intre ei - uneori nici Oll se cunosteau -: .i Acesta-i Corneliu Codreanu ". Natural, supranaturalul se oglindea 10 intreaga lui fiinta -om si imparat, Flacarile mistiee din ochii lui verzi dadeau iegionariior si nu numai Iegionarilor, tuturor care-l priveau, arme sufletesti nebanuite, care se Inaltau pana la devotament si sacrificiu.

La 4 martie 1923, in Aula Universitatii din Iasi s-a iscalit actul de infiintare a .Ligii Apararii Nationale Crestine", In sala Bejan se line a intrunire sub presedentia generalului Ion Tarnovschi. Cu mare

53

Prof. Ing. Tudor V. Cueu

insufletire, profesorul A.C.Cuza a fast proclamat presedinte al Ligii Apararii Nationale Crestine. La urma, profesorul A..C.Cuza, drept incheiere, insarcineazii organizarea L.A.N.C.-ului pe intreaga tara, sub directa sa conducere pe tanarul avocat Comeliu Ze1ea Codreanu. Mici organizatii antisemite cu caracter politicsi economic au mai fost si inainte de 1900 si dupa, Dar cea mai serioasa organizatie antisemita a fost Partidul Nationalist Democrat infiintat Ia 23 aprilie 1910 sub CODducerea profesorilor Iorga si A.C.Cuza. Printre fruntasi se numarau profesorul universitar Corneliu Sumuleanu, profesorul Ion Zelea Codreanu, Butureanu 1a Dorohoi, Tone la Galati, C. N. Ifrim, mai tarziu Stefan Petrovici, presedintele studentilor, mort eroic pe front, Coroi, etc.

In anul 1914 se afla 10 fruotea miscarii care cerea intrarea romanilor in razboi pentru cucerirea ~i dezrobirea Ardealului, iar in 1916 a fost pe linia Intai a frontului, facandu -~i datoria in chip stralucit, Chiar din primele zile a luat parte voluntar ~j CorneJiu Zelea Codreanu. Pro fesoruJ Ion Zelea Codreanu, in timpul razboiului (1916 -1918) a fost decorat cu ordinul Mihai Vi teazu!' Imediat dupa razboi, Partidul Nationalist Democrat, la ultirnile alegeri, ducea la Bucuresti un numar de 34 de deputati nationalisti. Aceasta biruinta cade ca un traznet peste capul romanilor, Fortele iudeo-masonice reusesc sa desparta pe eel doi sefi ai partidului, A. C. Cuza si Iorga. Iorga nu combate tratatul care ne impunea clauza minoritatilor si se declara pentru iscalirea lui. lorga evoluat nu mal este antisemit, se Intelege, spune Corneliu Zelea Codreanu. Ruptura s-a focut ireparabila. ~i amaratul acesta de neam ~i-a frant din nou in inimi nadejdile de mai bine, nadejdile de mantuire. Banii, banii, banii, banul-ochiul dracului, cum spun inteligentii nostri tarani de la Sipote,

In 1923, pe timpul miscarii studentesti, in acest timp, studentul Ion Mota, fiul preotului Ion Mota, condamnat la moarte de maghiari ca si Alexandru Vaida Voievod, ca si preotul Lucaci, poetul George Cosbuc, si canUiretul Ardealului, marele poet al patimirii noastre, urmasul lui Cosbuc la Academia Romana, Octavian Goga, pentru lupta lor nationalists impotriva robiei maghiare. in 1923, in timpuI miscarilor studentesti, studentul Ion Mota, viitorul erou si martir de la

54

Totul pentru lara, nimic pentru noi

Majadahonda, traduce din Iimba franceza Protocoalele, care sunt comentate de profcsorul Catuneanu, avocatul Emil Vasiliu-Cluj, si publicate in volum. Tot in acea vreme Emil Vasiliu-Cluj i~i publica lucrarea sa Situatia demografica a Romaniei in care arata cu date statistice starea ingrozitoare a oraselor rornanesti.

Dupa infiintarea Ligii Apararii Nationale Crestine, activitatea lui Comeliu Zelea Codreanu va merge pe doua linii: pe acea a miscarii studentesti, care ramane 0 unitate aparte, organizarea ei pe centre, cu obiective imediate, probleme si luptele proprii in care era angajat de trei luni, in calitate de student doctorand fa drept, 11i 1inia a doua, pc aceea de la Liga Apararii Nationale Crestine in care a fost onorat ell functia de organizator sub conducerea profesorului A.C.Cuza.

Ziua fatalii, 25 octombrie 1924, cum 0 nurneste Capitanul, Corneliu Zelea Codreanu, s-a consumat in Judecatoria Ocolului 2 Iasi, sambata dimincata, ca avocat, alaturi de colegul Dumbrava, in procesui studentu1ui Comarzan schingiuit de Manciu. Inrr-adevar zi fatala: nu se putea inlatura inevitabilul, cum dealtfel avertizase zadamic in Tara noastra din 15 iunie 1922 si cunoscutul scriitor Alexandru Osvald Teodoreanu, intreband guvernul, daca socoate util sa lase sanctionarea inevitabila in sarcina eelor lezati si daca nu gaseste oportun sa 0 previe. Asisderea profesorul A.C.Cuza, in editia speciala a ziarului Unirea din I iunie 1924, pune doua intrebari hotaratoare guvernului: Ce vrea guvernul eare sustine un asemenea politai in fruntea unui oras ca Iasul? Ce vrea politaiul el insusi? In incheiere, profesorul A.C.Cuza avertizeaza guvemul sa puna capat unei situatii nedemne si primejdioase pe care lasul si studentimea crestina nu 0 mai poate tolera. Raspunsul ministrului de resort Gh.Gh, Marzescu (a nu se confunda ell G. Marzescu) filosemit, in urma anchetei ordonate si executate, Maneiu este decorat de ministrul de resort eu Coroana Romaniei. lata deci, guvemul prin ministrul sau filosemitul Gh. Gh. Marzescu, devine autorul moral al acestor siilbiiticii nemaiintdlnite.

In continuare, Comeliu Zelea Codreanu: Prefectul s-a prezentat la proces cu intreaga politie si in plinii sedinta, in fata avocatilor $i a judecdtorului Spiridonescu care prezida, s-a napustit asupra noastra. In aceste imprejurari, ell riscul de a rna pierde, stivit de cei 20 de

55

Prof. Ing. Tudor V. Cueu

politisti lnarmati, am seos revolverul si am tras. Am (inti! in cine se apropia de mine. Primul a cazut Manciu, al doilea a cazut inspectorul Clos, avansat recent odata cu dccorarea lui Manciu cu Coroana Romaniei, de la gradul de comisar la eel de inspector, al treilea, un om cu mult mai putin vinovat, comisarul Husanu. Ceilalti au disparut. Peste cateva minute, in fata judecatoriei, caci cram In Targu Cucului, cartier aproape in totalitate ocupat de evrei, se gaseau cateva mii de jidani, care ell mainile ridicate ill sus ~i cu degetele crispate de lira, asteptau sa ies pentru a rna sfasia. Eu am Iuat in mana dreapta pistolul In care mai aveam cinci cartuse (trei le consumasern) si eu stanga am apueat de brat pe domnui Victor Climescu, avoeat din Iasi, rugandu-l sa rna insoteasca piina la tribunal. Am iesit si astfel am strabatut prin jidovimea care urla, dar care a avut totusi bunul simt - frica specified a evreului ~ ca in fata revolverului sa-rni faca lac. Pe drum m-au prins jandarmii, sau mai exact m-au ajuns jandarmii, m-au despartit de domnul Clinescu si m-au introdus In curtea prefecturii de politic. Vestea tragica a razbunarii s-a raspandit fulgerator, Studentimea a coborat in P iata U niri i si au mani festat ~ i in ccle din urrna s-a indreptat spre prefecture de politic. Armata, care intre timp sosise, i-a oprit cu mare greutate. Intre timp am fost chemat sus, In fata judecatorului de instructie leseanu, care m-a interogat sumar dupa care mi-a Jansat mandat de arestare.

Manifestatia studenteasca a durat pima noaptea tarziu. Corneliu Zelca Codreanu a fost urcat 10 dubasi dus la Galata, sus pe deal, deasupra Iasului, in jurul manastirii zidita de Petre Schiopul, domnul Molduvei, seas din mijlocul man ifestatiilor studentesti.

A doua zi, studentul Miluta Popoviei, prieten ell Jan Bordeianu si ell Corneliu Zelea Codreanu, era arestat $1 ii cornunica prio alfabetul Morse, cum ca toti vacarestenii (Mota, Garneata, Tudose Popescu, Radu Mrronovici) afara de Corneliu Georgescu ce nu a fost de gasit, au fast arestati, Tot prin studentul Miluta Popovici afia ca a fost adus si tatal sau, profesorul Ion Zelea Codreanu, Numele lui Jon Bordeianu-Jenicd ~i Mill/fa Popovici Ie Yeti gasi citate nu numai in Pentru Legionari, ci chiar in insemnarile Capitanului Comeliu Zelea Codreanu de laJilava din 1938.

56

Totul pentru tara, nimic pentru no;

Din cauza, ca manifestatiile studentesti se tineau lant si intreaga opinie publica era alaruri de Corncliu Zelea Codreanu, guvemul, care intentiona sa dea un exemplu de pedeapsd lui Corneliu Zelea Codreanu, 0 pedeapsd exemplard, pcntru eel ce se aseza cu revolverul in mana in fata zbirului ce vine sa-i calce in picioarc dcmnitatca, sa-i jigneasca onoarea si sa-i sfasie in numele principiului autoritatii de stat, eamea de pe el.

AI doilea factor care cerea condamnarea exemplard era puterea jidoveascii dill tara, care va face tot posibilul sa nu-i scape din maini si un al treilea factor, care iarasi nu este de neglijat, puterea jidoveasca din strainatatc, eu banii, eu imprumuturile, eu presiuniie. Guvernul, autorul moral, dovedit prin decorarea lui Manciu se vede obligat, ca eeea ce nu se poate la Iasi, se va putea In alta parte: muta proeesulla Focsani, din ofieiu, in ianuarie 1925.

Focsanii era cea mai puternica citadela liberals din tara. Din Focsani erau trei ministri: generalul Vaitoianu, N. N. Saveanu si Chireulescu. Era si singurul loc din tara unde miscarea nationalists nu prinsese deloe. Comeliu Zelea Codrcanu a fost seos din Iasi pe la bariera.pacurari si dus in gara Cucutcni pe linia Iasi-Dorohoi. In acelasi tren a reusit sa se urce si 0 cchipa de studenti, Si totusi cele doua echipe de studenti il asteptau in gara Cucuteni unde i-au facut 0 calda manifestatie. Gara Cucuteni era pe linia Dorohoi-Iasi. 0 minune la care nu se astepta nici Comeliu Zelea Codreanu si nu se asteptau mai ales niei cei ee-l adusesera la Focsani. A treia zi, intreaga populatie, tara deosebire de partid politic, si eu toate incercarile autoritatilor de a o face ostila, trecuse spontan de partea lui Corneliu Zelea Codreanu.

Procesul se fixase pe ziua de 14 martie 1925. Procesul, care trebuia sa se (ina la Tcatrul National, din ordin sc amana. Dupa ce juratii fusesera trasi la sorti, Corncliu Zelca Codreanu a fost dus din nou la inchisoare. Amdnarea nejustificaui a procesului izbucneste intr-o indignare generala, care se transforma intr-o manifestatie enormd de strada. Manifestatia a tinut pana noaptea tarziu, fiind indreptata impotriva jidanilor si a guvemului. Jidovimea, tactic, a exercitat 0 presiune slaba asupra autoritatilor, Corneliu Zelea Codrcanu ~i-a petrecut sarbatoarea Pastilor singur, in celula, lotr-o noaptc, pe la orelc doua, vin

57

Prof. Ing. Tudor V. Cucu

autoritatile pe neasteptate si il ridica, caci procesul se mutase prin interventia guvemului la Turnu Severin,in celalalt capat al tarii.

Aici, la Tumul Severin, directorul si functionarii In-au primit ca pe un oaspete ales si mi-au dat 0 camera buna, care nu era ca pana acum cu ciment pe jos, ci cu podea de scandura, spune Corneliu Zelea Codreanu.

A doua zi am fost dus la tribunal, unde presedintele Varlam, un om de 0 marc bunatate - spune in continuare Corneliu Zelea Codreanu - s-a purtat foarte frumos cu mine; mai putin frumos, procurorul Constantinescu, sever, dar in dosul acestei severitati se vedea $i ceva rautatc. Dar s-a muiat de valul de opinie publica, de entuziasmul care se ridica de la copii si paoa la batranii orasului. Acurn toti simteau romaneste si vedeau in lupta noastrii o luptd 4iinta pentru viitorul !arii romdnesti. Oamenii din tara lui lancu Jianu si a domnului Tudor, ale carer pistoale rasunara pentru neam si pentru demnitate, in contra umilirii seculare, au intcles usor ceea ce fusese la Iasi. Procesul a fost fixat la 20 maio Presedintele tribunalului a primit 19.300 de inscrieri de aparare din intreaga tara. Nouaspreze mii trei sute de inscrieri de apiirare din intreaga tara ! Cu doua zile inainte au incepnt sa soseasca trenuri intregi eu studentii ieseni, Au venit aici in nurnar de 300. De asemenea, in numar mare au venit si bucurestenii, clujenii $i cernautenii. Printrc sositi era si 0 delegatio a focsanenilor, in frunte eu fostul prim-jurat de la 14 martie, Mihai Caras, care acum se inscrisese ea aparator in numele juratilor focsaneni,

Dezbaterile procesului s-au deschis in sala Teatrului National, presedinte fiind consilierul Varlam. Pe banca acuzarii, alaturi de Corneliu Zelea Codreanu era Mota, Tudose Popescu, Gsrneata, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici. Pe banca apararii, profesorul universitar A.C.Cuza, profesor universitar Ion Gavanescul, Paul Iliescu, profesor universitar Corneliu Sumuleanu, Emil Vasiliu-Cluj, Nicusor Graur, intreg baroul de Turnu Severin in frunte ell Tache Policart. (Fiul sau.colcg de detentie la Aiud, ca fruntas liberal)

Au iesit la sorti 14 jurati, Mi s-a luat interogatoriul; la fel si celorlalti cinci, acestia spunand adcvarul, cii Illi au fost amestecati in nici un fel in faptele care se judeca. Urmeaza apoi timp de vreo doua

58

Tol"1 pentr" ,am, nimic pentru no;

zile, audierea rnartorilor apararii, printre care bateanul profesor doctor Ion Gavanescul de la Universitatea din Iasi, el insusi bruscat de prefectul Manciu cu ocazia Congresului Profesorilor Universitari al carui presedinte era. Ofiterii, fostii comandanti si profesori ai met de la Liceul Militar Manastirea DcaluluisiScoala Militara de Infanterie, Mai departe vin pc rand, copii schingiuiti si parintii lor, sa refaca in fata judeeatorilor aproape pldngdnd scenele de durere $i umilire la care au fost partasi, Partea civila a fost reprezentata de Costa Foru, seful unei Ioje mason ice din capitals.

Aparatorii au vorbit in ordinea urmatoare: Paul Iliescu, Tache Policrat, Valer Roman, Valer Pop, Sandu Bacaloglu, Emil VasiliuCluj, Cananau, Danca, Manea, Mitulescu, Virgil Neta, Neagu Negrelesti, Henrieta Gavrilescu, profesor doctor Sumuleanu Corneliu, profesor doctor Ion Gavanescu ~i profesor doctor A.C.Cuza.

Urmeaza 0 serie de declaratii scurte facute de circa 20 de personalitati din intreaga tara. Ultimul cuvant I-a avut Corneliu Zelea Codreanu care a spus:

- Domnilor jurati, noi am luptat sl tot ce am facut, am Jacot numai din credinta si dragoste pentru tara. Ne luam angajamentul de a Iupta panii la capat. Acesta este ultimul meu cuvant.

Era in dupa-amiaza zilei a sasea a procesului, 26 mai 1925. Toti sase asteptam sentinta intr-o camera. Peste cateva minute auzim in sala cea marc tunete de aplauze-relateaza Corneliu Zelea Codreanustrigate, urale, usile s-au deschis ~i multimea De-a luat ducandu-ne in sala de sedinte, Lumea, cand am aparut purtati pe umeri, s-a ridicat in picioare strigand $i fluturand batistele. Presedintele Varlam era cuprins si el de valul de entuziasm caruia nu i-a putut rezista. Juratii erau tali la locurile lor. in piept purtau toti cate 0 funda tricolors cu zvastica, Ni s-a citit verdictul de achitare, dupa care am fost luati pe sus si dus afara, unde se aflau peste 10.000 de oameni. Cu totii au format un cortegiu si ne-au dus pe brate, pe strazi, in timp ce lumea de pe trotuare arunca flori. Am fost eondus in baleonul domnului Tilica Ioanid, de unde, in cateva euvinte am multumit tuturor romanilor din Turnu Severin pentru marea lor dragoste pe care ne-au aratat-o cu prilejul acestui proces.

59

Prof. Ing. Tudor V. Cueu

In gara erau mii de oameni cu flori, care venisera sa ne petreaca si sa ne impodobeasca vagonul, Trenul, trenul special nu era pentru Comeliu Zelca Codreanu, el era al eelor peste 300 de ieseni care venisera la proces, la care se mai adaugasera vagoanele focsanenilor, barladenilor si vasluienilor,

"Dacii mistica crestina, cu finalul ei extazul, este contactul ornului ell Dumnezeu printr-un salt din natura umaria in natura divina" spune profesorul doctor Nichifor Crainic, .mistica nationala nu este altceva decat eontactul omului sau al multimilor ell sufletul neamului, printr-un salt pe care acesta il face, din lumea preocuparilor personale in lumea eterna a neamului, nu eu mintea, caci aceasta 0 face oriee istoric, ei traind eu sufletul lor" spune Corneliu Zelea Codreanu,

Cand trenul impodbit ell drapele si verdeata a intrat in Craiova, peronul garii era plin de peste 10.000, (zeee mii i), de oarneni, care nc-au ridicat pe sus si ne-au dus in dosul garii unde eineva ne-a urat bun venit si biruinta. A vorbit profesorul doctor A.C.Cuza si am vorbit ~i eu cateva cuvinte spune Corneliu Zelea Codreanu.

La Bucuresti am sosit pe Ia orele 8 seara. Am fost luat in brate de pc peron ~j seos in dosul garii, Acolo, pe intreg patratul acela era 0 mare de eapete, ee se prelungea pe Calea Grivitei pana dincolo de Scoala Politehnica. Cred ea erau peste 50.000 de oameni, cuprinsi de un entuziasm caruia nu-i putea sta nirnic in cale. A vorbit profesorul doctor A.C.Cuza, am vorbit si eu. Dealtfelin toata tara era un curent nationalist asa de puternic incat ar fi putut conduce Liga Apararii Nationale Crestine la Guvern, la guvernarea tarii. Treceau nefolosite in acele zile cele mai mari momente tactice, politice, ale aeestei miscari, eu care. ea nu se va mai intalni niciodata. Profesorui A.C.Cuza nu

, a stiut sa valorifice un mare moment tactic eu care atat de rar se intalnese rniscarile politice. (Corneliu Zelea Ccdreanu-i.Pentru legionari"),

In felul cum a fost primit trenul, care-I adueea pe eel ce l-a pedepsit pe salbaticul prefect, in gara Craiova, Bucuresti, in toate garile si indeosebi in garile prineipale, la Piatra Olt, Slatina si Pitesti: peste tot, 0 mare de capete.

La Focsani, ca ~i la Iasi, iatii 0 faptii a lui Corneliu Zelea Co-

60

Totlll pentrulard, nimie pentru no;

dreanu pe care a trdmbiteazd negativ contemporaneitatea sa, de rea credinta si posteritatea in necunostintii de cauza.

Cele trei cazuri atribuite legionariior, cazul Manciu, Ducasi Steleseu au fast calificate ostil de contemporaneitate ca negative, ca atentate politice si uneori, (de cele mai multe ori) de posteritate, in necunostinta de cauza, atribuite iegionarilor - atribuite in intelesul exact al cuvantului, ea venind de la legiooari, dar care veneau de-a dreptul de la adversarii si dusmanii lcgionarilor. Si cazul Maneiu ca $i cazul Duca si Stelescu atribuitc ca venind de la Icgionari, a pune pe seama cuiva, in socoteala cui va, in adevaratul inteles al cuvantului atribuite legionarilor, dar ele au venit din partea dusmanilor legionarilor, -cei ce aveau in me/adele lor de [upta impotriva legionarilor abuzurile de tat felul in numele principiului autoritatii de stat care culmina cu crima organizata. cu crima ea metoda politico. Numai asa se poate explica, numai asa se poate raspunde la intrebarea ridicata azi de posteritate: cum se poate ca 0 organizatic ce promova violenta $i atentatul politic sa ajunga eel mai puternic partid din tara, si asta in mai putin de 10 ani? Plecdnd de fa 5 oameni si ajungdnd fa un milion, sa declanseze 0 miscare -Miscarea Legionard - la care s-a ajuns Ia un milion de partizani, ceca ce nu se intampUi prea des In istorie; poate la un secol odata.

Ati luat cunostinta de cazul de la Iasi, nu provocat de Corncliu Zelea Codreanu, provocat de adversarii lui, de Ministerul de Interne. Facut atent Ministerul de Interne de fiiradeJegile lui Manciu, de catre ceJe mai proerninente personalitati ale Iasului, de parintii elevilor schingiuiti de catre asa-zisul prefect al Iasului, de studentimea crestina a Iasutui si in sfarsit ministerul ordona 0 ancheta,

Rezultatul anchetei: decorarea lui Manciu. Prin acest act Ministerul de Interne devine autarul moral. Guvernul nu-l schimba pe Manciu, ba dimpotriva 11 dccoreaza, Lasa in mod vadit sanctionarea inevitabila in seama celor lezati, Asteapta ziua fatala, momentul cand cei schingiuiti vor reactiona, nu vor mai putea tolera, nu vor mai putea suporta calcarea in picioare a demnitatii si sa le jigneasca onoarea si sa Ie sfasie in numele principiului autoritatii de stat, cum voia Ministerul de Interne - autorul moral - sa Ie sfasie camea de pe ei.

61

Prof. Ing. Tudor V. Cueu

Momentul fatal. asa de rnult asteptat de Ministerul de Interne a sosit, ca apoi sa piece Ministerul de Interne din oras in oras pentru afi cersi. pentru a gasi 0 condamnare a celui ce s-a opus, si Inca una exemplard, obtindnd din partea neamului romdnesc nu 0 condamnare, ci 0 apoteozd pentru eel cc a pus piciorul in prag - .Aceasta nu se mai poate"«, apoteoza, onoruri extraordinare, slavite, glorificate pentru Corncliu Zelea Codrcanu, de care nu s-a bueurat niei unul dintre contcmporanii sai, dintre oamenii politici ai secolului, Pe intregul parcurs pc unde s-a plimbat procesul, plimbat de guvern pentru a cersi 0 condamnare lUI cum dorea En afonitatea sa politicd. in eclipsarea inteligentei politice, guvernul, - una cat de mica.

111 Buc urest i {a trecerea trenulu i all ies it peste 50.000 de oameni pentru a glorifica 117 apoteoza sa pe eroul, pe Corneliu Zelea Codreanu.

C~~t~\ Duca !?l. Steiescu, pcdc?s'irea trMiri\, a g\Qrificat Garda de Fier marind adcziunile la Miscarea Lcgionara de la numarul de 200.000 de inscrisi cat avea cand a fost desfiintata Garda de Fier, la 1.000.000. lata deci, nu pentru ea am prornovat nOI iegionarii violenta ~i crima, ci pentru eQ am avut curajul sa ne opunem atdt violentei cat si crimei, ca metoda politicii de guvernare.

Si acum, cand cunoastem cum s-au tenninat studiile juridice ale lui Corneliu Zelea Codreanu, jinalizate prin doctoratul in drept de fa Grenoble. si inainte de a cunoaste cum s-a rezolvat impasul politic din Liga Apararii Nationale Crestine (LANC) si care i-a fost contributia, sa ne intoarcem la inceputul studiilor lui -Corneliu Zelea Codreanu.

Dupa intoarcerea de pe front, mai tarziu. peste un an (1 septembrie 1917 pana la 17 iulie 1918) a facut Scoala Militara de Infanterie de la Botosani, obtinand gradul de ofiter in rezerva, in toamna si-a luat bacalaureatul, in eontinuare il ascultiim pe Corneliu Zelea Co'dreanu vorbind despre Iasul nostru, Iasul scolaritatii mele, Iasul studentiei mele de mai tarziu, dupa un deceniu sl mai bine, despre Universitatea Mihaileana, despre Uniyersitatea Cuza Voda, cea mai veche universitate din Romania - 1860, unde la Facultatea de Drept mi-am desavarsit studiile meJe juridice, Ia Facultatea de Stiinte mi-am Iuat licenta in fizieo-chimice si la Politehnica "Gheorghe Asachi" diploma

62

Totul pelltru ,ara, nimic ptntru 110;

de inginer chirnist, Sa-I ascultam pe Corneliu Zelea Codreanu:

In septembrie 1919, rn-am inscris la Universitatea din Iasi, Ca pregatire aveam bagajul de cunostinte pe care mi-l daduse liceul, Pe langii literatura fireasca a clasicilor romani citisem toate articolele din "Semaniitorul" si "Nearonl Romanese" al lui Nieolae Iorga $i al lui A.C.Cuza. Tatal meu Ie avea in niste liizi, in podul casei, In ceasurile libere, rna uream aeolo si rna oeupam cu acest soi de literature. Esenta acestor artie ole cuprindea manifestarea intr-o forma inalta a eelor trei idealuri de viata ale poporului roman:

1. Unirea tuturor romanilor;

II. Ridicarea taranimi: prin improprietarire si drepturi politice; Ill. Rezolvarea problemei jidanesti,

Doua maxime insoteau manseta tuturor publieatiilor nationaliste din ace a vreme:

"R<lman~a, t:<lmani.lm:, numai a romanilor &i a tuturor romanilor" - N icolae Iorga. (0 mica paranteza pentru posteritatea neinformata:

Nicolae lorga neevoluat inca, rara vila la munte si la mare, rara Universitate la Valenii de Munte).

"Nationalitatea este puterea crcatoarc a culturii umane. Cultura e puterea creatoare a nationalitatii'' - A.C.Cuza.

Cu mare evlavie rna apropiam de Iasul pe care nu e roman sa . nu-I iubeascs, sa nu-l inteleaga, sau macar sa nu doreasca sa-l vada,

Eu, profesor ingincr Tudor V. Cucu sunt printre primii care subscriu la aceasta mare evlavie. Multe orase din Moldova au cate 0 rarama de glorie, Nu putem pronunta numele: Hotin, Barlad, Vaslui, Tighina, Cetatea Alba, Soroca, tad. ca sa De simtim sufletul rascolit. Deasupra tuturor insa se ridica Suceava si Iasul, Suceava, cetatea lui Stefan eel Mare, iar Iasul, orasul lui Cuza-Voda, orasul Unirii de la 1859, care prin infiintarea U ni versitati i devine orasul tineretii $i a eelor mai curate aspiratii ale ei.

~i acum inca 0 paranteza, si sa·mi fie permis ca fiu at Iasului asisderea lui Corneliu Zelea Codreanu, Universitatea Alexandru loan Cuza din Iasi, prima universitate din Romania, (26 octornbrie 1860), infiintata de domnitorul Alexandru loan Cuza eu sprijinul primului ministru Mihai] Kogalniceanu, La 26 octombrie 1860, initial Univer-

63

Prof. lng. Tudor V. Cucu

sitatea din Iasi a functionat cu Facultatca de Stiinte, una de Drept, una de Litere ~i Filozofie ~i una de Teologie, dcsfiintata in anul ! 864. Universitatca din Bucurcsti, unrvcrsitate infiintata tot de domnitorul Alexandru loan Cuza in J R64.cu sprij inul lui Dirnitrie Bolintineanu, ministrul instructiunii publico in guvcrnul lui Mihai Kogalniccanu,

Si acurn, fiindcii am facut ace asia digresiunc, irni iau permisiunea placura pcntru mine. pcdagogica pcntru dumneavoastra sa va anunt, ea am avut tcricirca sa \ izircz aproape toate, daca nu chiar toate sau in oricc caz. universit-ui!c principale dill Europa. Sa lc luam in ordinca vcchirnii. Ccle mat vcchi universitati din Europa, si cred ca nu grescsc, dad'! as spune din lume. Universitatea din Paris, sail universitiuile dill Paris - inccputul sccolului al Xll-Iea. Dar vine Italia, rccte Bologna, care pretinde eel este ceo mai veclie universitote din lume (1158) $i eu inclin sa Ie dan dreptare panft la proba contrara. Dar sa Iasam acest litigiu pc scarna istoricilor, Mai departc, Oxford ~ 1168; Cambridge ·1209; Padova ~ 1222; Salamanca > 1243; Roma - 1303; Praga > 1348; Cracovia • 1364; Viena . 1365; Hcildelberg ~ 1386; Koln ·1388; Loven· Belgia (85.018 locuitori), universitate infiintata in 1406; Upsala· Suedia (167.508) universitate infiintata in 1477; Copenhaga • 1479; Vittenberg (Luter) 1502; Harvard -universitate privatao americana, fondata in 1632 - nu am vizitat-o, am mentionat-o fiind prima care aparc in ordinea vechirnii in afara Europei; Masachussetts ;"n:!i,,·ta din Cambridg« de gen Harvard; Lvov (790.000 de locuitori), universi tate in f in!3(.J in 1661: Moscova • 1755; Berlin· 1809; Iasi - 1560: Bucurcsti -1864. Si nu am vizitat numai aceste universitati puse in ordinca cronologica a aparitiei lor. Am vizitat toate universitatile din principalele orase din Europa, ca ~i toate prirnarile, teatrele si opercle, undo crau, muzcele, bisericile, toate marilc catedrale din Europa, pietcle oraselor respective, parcurile si halele, castelele, marile hotcluri .~i restaurante, toate plajele marital' Europei, insulele importantc, porturilc etc.ctc., si nu 10 excursii organizate, mai exact, foarte rar, In excursii organizate, indeosebi in rasaritul Europei, Excursii proprii, ell itinerar propriu, cu banii mei, pe cont propriu, lUI pe seatna statului. Toate accste locuri vizitatc, toate aceste itinerarii turistice sunt materializate In peste 60 de albume marl si numai CII ce

64

Totul pentru ,ura, nimic pentru no;

am vizitat. Aceasta ca divertisment, care imi face mare placere ea .# atunci cdnd imi rasfoiesc albumele. Imi inchipui eli le vizitez inca odata.:

Sa. revcnim din lunga digresiune: continua Corneliu Zelea Codreanu.

in Iasi au trait Miron Costin, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Mihail Emineseu, Ion Creanga, Vasile Alecsandri, Costache Negri, Jacob Ncgruzzi, Mihail Kogalniceanu, Simeon Barnutiu, Vasile Coota, Ion Gavancscul, AC.Cuza, Corneliu Surnuleanu, Titu Maiorescu, Nicolae Iorga. Aiei lumineaza ea un far la catedra de economie politica, marea personalitate a profesorului A.C.Cuza. Universitatea devine 0 scoala a nationalismului. lasul, orasul marilor avanturi romanesti, al ioaJtimilor, al idealurilor, al aspiratiilor noastre nationale; mare prin durerile de la !917 cand aici si-a gas it refugiul in ceasuri le grele mult chinuitul suflet al regelui Ferdinand, mare prin destinul de a fi in J 9 J 8 orasul Unirii futuro" romdnilor; mare prin trecutul sau ~i mare prin tragedia lui prezenta, caci orasui celor 40 de biserici moare uitat in fieeare zi sub nemiloasa colropire jidiineascd. lasul, zidit pe sapte coline ea :;i Roma, este si rdmdne cetatea eterna a romdnismului. Cate amintiri glorioase; aici Spa auzit pentru prima data, rasunand acele arm{)J.lioase versuri ale lui Vasile Alecsandri:

.Hai sa dam mana eu mana~ Cei cu inima romana. Sa-nvartim hora fratiei Pe pamantul Romaniei,

Iarba rea din holde piara Piara dusmanul din tara Si-ntre noi sa nu rnai fie Decat flori si omenie."

Aici, ca nicaieri in alta parte ... ,sjj\fifentul simte plutind prin vaz"";;· duh, pe deasupra Iasului tacut, cu chemari de nepatruns si cuindern- . nurile lor sfinte, duhurile marilor inaintasi. Studentul iesean, in linistea noptii tarzii, aude alergand innebunit de durere, pe strazi intortocheate si straine ale Iasului, sujletul marelui Mihail Eminescu,

65 ...

Prof. Ing. Tudor J-: Cueu

geniul tuturor romanilor, care canta ca 0 naluca; "cine a-ndragit strainii I manca-i-ar inima cainii, / manca-i-ar casa pustia I si neamul

. ~ "

nemermcia

De acest oras rna apropiam ell adanea evlavie in toamna lui 1919 atras de marea lui aureola, dar si miscat pentru cii mii niiscusem aid cu 20 de ani in urma, si ea oriee eopil veneam emotionat sa revad si sa sarut pamantul natal. M-am inscrjs la Facultatea de drept. Universitatea ieseana, intrerupta in timpul razboiului s-a redesehis de un an. Studentii vechi, presedintele lor, Petrovici, murise ea un erou pe front. intor~i acum de pe front, pastrau linia traditiei nationaliste ale vietii studentesti dinainte de riizboi. Studentii erau impi'irtiti in dous tabere, una sub conducerea lui Nelu lonescu, redusa ca numar, ba chiar era coplesita de cealalta, de 0 masa imensa a studentilor jidani veniti din Basarabia, tori agenti si propovaduitori ai eomunismului.

Profesorii Universitatiicu exceptia unui grup restrans in frunte ell A.CCuza, Ion Giivanescu/, - fratele generalului Gavanescul, care 1- a plimbat pe principeie tradator, dezertor de pe front, Carol, dementul rege de mai tarziu, care a fugit de pe front. L-a plimbat in jurul Pamantului ca sii-l scoatii din anaifabetismul in care se ajla, ea sa-l pregateasca pentru tronul tarii. Dar dupa cum s-a constatat mal tarziu, in mod perernptoriu, nu a avut pe cine pregati, fapt eonstatat de marele om politic, lonel I. C. Briuianu $1 de insusi tatiil siiu, regele Ferdinand, expulzandu-l de pe linia descendentilor la tronul Romaniei, Spuncam - profesorii universitari 'erau adeptii ideii de stanga, eu mici exceptii, in frunte cu A.CCuza, Ion Giivanescul $1 Corneliu $umuleanu. Erau adeptii ideilor de stanga, ceilalti. Profesorul Paul Bujor rostea chiar in plin Senatul Romaniei: "Lumina vine de la rasarit" - adica de peste Nistru. Aceasta atitudine a profesorilor universitari, care considerau ca 0 barbarie orice idee si nota nationalistd a avut ca efect dezorientarea totala a studentilor,

Grupul Nelu lonescu, in care se afla si Capitanul, Corneliu Zelea Codreanu, s-a risipit cu timpul, in urrna unor aJegeri din care au icsit invinsi. Majoritatea 0 detineau studentii si profesorii bolsevizati, cei eu libertatea de constiinta si cu principiul tuturor libertatilor,

66

Totul pentru ,(IrQ, nimic pentru no;

scuipau in urma noastra, celor ce ramasesem pe pozitie romaneasca, sau care eram inca pe pozitie rornaneasca, cand treceam pe strada sau pe salile facultatior, Devenisera din ce mai agresivi, Se tineau intruniri cu mii de studenti in care se propaga bolsevismul, Atacau armata, justitia, biserica, coroana, strigau: "los regele! Jos armata l", purtand placarde pe care se putea citi: "Traiasca Revolutia Comunistal, Traiasca Rusia Sovietica!",

o singura societate lsi mat pastra un caracter romanesc, "Avram Iancu ", a bucovinenilor ~i a ardelenilor, de sub conducerea studentului Vasile lasinschi.

Universitates, cu traditie de nationalism, de la 1860, devenise un foear de anti-romanism, dar nu numai la Universitate, ci peste tot, in intreg Iasul se pregatea revolutia bolsevica, In fiecare 3·4 zile, pe strazile Iasului, rnari dernonstratii comuniste de 10 pana la 15 rnii de lucriuori injliimanzi!i si manevrati de mana criminald iu4aica de 1a Moscova. Parcurgeau strazile in cantecul Intemationalei, in strigate de .Jos annata! Jos Regele! Traiasca revolutia comunista! Traiasca Rusia Sovietical" Cine sa li se opuna? Studentimea? N u! IntelectuaIii? Nu! Politia, Siguranta? Acestea cand auzeau ca se apropie coloanele, intrau in panicasi dispareau, Nici armata nu Ie putea sta in cale, caci nu era vorba de 1.000 de oameni, ci de 15 mii, de 20 de mii, organizat! si injlama.nzi{i.

,,Intr·o seara ploioasa din toamna lui 1919" • spune ComeJiu Zelea Codreanu- in sala de mese a Scolii de Arte si Meserii Superioara - unde era pedagog ~ un prieten, imi arata 0 notiti dintr-un ziar: ,,«Garda constiintei nationalei line ~edintA asta seara, joi ora 9, in strada Alecsandri nr.S", Am piecat imediat in goana cu 0 mare nerabdare de a cunoaste si a rna inrola in randurile acestei organizatii, ale carer manifeste de lupta anticomuniste Ie citisem ell eateva luni inainte.

La adresa indicata, intr-o camera cu banci de lemn de cunind !acute, am gasit un singur om de vreo 40 de ani. Statea la 0 masi, posomorat siaspru, asteptand sa se adune lumea pentru consfatuire. Un cap mare, niste brate puternice, pumni grei, statura mijlocie: era Constantin Pancu, presedintele "Garzii constiintei nationale", M-am

67

Prot Ing. Tudo.r V. ClICU

prezentat spunandu-i eil sunt student si ea dorese sa.fiu primit ea soldat in garda, M-a primit, Am asistat la eonvorbire. Venisera circa 20 de pcrsoane, intre care un student, avocatul Victor Climeseu si un preot.

Din seara aceea, drurnul lui Cornel iu Zelea Codreanu se bifurca: jurnatate in Iupta de Ia Universitate si jurnatate cu Constantin Pancu, in randurile muncitorilor,

Corneliu Zelea Codreanu s-a legat sufleteste de acest am si am ramas eu el, sub eonducerea lui, tot timpul pana Ia desfiintarea organizatiei, Constantin Panel! de mai multi ani era presedintele Corporatiei Metalurgice, vorbitor de mana intai, la tribuna in fata multimii impunea, un suflet si 0 constiinta dar rornaneasca. l..,i iubea tara, armata, Regelc. Un bun crestin, 0 musculatura de luptator de eire ~i 0 adevarata forta herculeana, Iesenii il cunosteau Inca dernult. Actiunea lui a

. durat un an. S-a marit 10 masura prirnejdiei bolsevice si apoi s-a rnicsorat in masura scaderii ei. La inceput, consfatuiri, apoi, intruniri care ajungeau pana la 5-6~i chiar 10 mii de oamcni. Accasta era in perioada critica, saptamanal aveau loc in sala Principele Mircea si uneori chiar in Piata Unirii. Printre cei care luau cuvantul regular era si Corneliu Zelea Codreanu, Aiei, spune Corneliu Zelea Co dreanu, am inviuat sa vorbesc in fata multimii.

Era in 10 sau II februarie 1920, pe la orele douasprezece, Se zvoneste in oras ea 1a Regie, LInde erau circa 1.000 de lucratori, s-a declarat greva, a fost arborat drapelul rosu, tablourile Regelui au fost date jos si sfararnate in picioarc, iar in locul lor, asezate fotografiilc lui Karl Marx, Trotki ~i Iacovski de catre turburenti. Sc admire puoctuJ de vedcre al lui Corneliu Zelea Codreanu, ca toti cei prezenti sij rnearga si cu orice rise sa dea steagul rosu jos,

La ora unu au pomit in frunte cu Pancu, cantand .Desteapta-te rornane" spre Regie. Ajunsi la Regie au intrat in curtea fabricii. Patrund in cladire. Corneliu Codreanu, cu steagul tricolor in mana, se urea pe acoperis, srnulge steagul rosu $I inflge steagul tricolor si de acolo incepe sa vorbeascd. Apare armata ~i ocupa fabrica. Comeliu Codreanu si Paneu, in fruntea manifestantilor se retrag cantand, indreptandu-sc spre sediu, In oras, actiunea lui Corneliu Zelea Co-

68

Totul pentru lara, nimic pentru no;

dreanu se raspdndeste ca fulgerul. Totusi, greva continua. Annata flU poate dedit sa pazeasca steaguI, nu poate pune fabrica in miscare.

La initiative lui Corneliu Zelea Codreanu, in trei zile, 400 de lucratori noi sunt introdusi in fabrica, Fabrica incepe sa functioneze, Greva a esuat, Victoria e mare. Cel dintai pas ciitre greva generala este respins, Planurile consortiului iudeo-comunist incep sa fie dejucate. Actiunea aceasta a avut un rasunet putemic In randurile rornanesti, ridicandu-le moralu!. Nu trece poate nici 0 luna de zile de la infrangerea suferita Ja Regie si steagul rosu fluturd din nou, de data aceasta pe atelierele Nicolina.

Semnalu! conducatorului din Iasi al miscarii iudeo-comuniste, doctorul Ghelerter si aghiotantul sau Gheler fixase data aici, in fiecare punct de rezistenta. Aici erau peste 4000 de Iucratori, aproape toti bolsevizati. De fapt eel mai puternic centro comunist II fonnau atelierele CFR de la Nicolina. Greva este declarata, Miile de Iucratori parasese atelierele. Autoritatile sunt neputiincioase .

. "Garda Constiintei Nationale" convoaca pentru a doua zi prin manifeste, pe toti rornanii la 0 intrunire in sala Principele Mircea. Dupa discursurile de rigoare, cei adunati ies eu steagurile afara si pornesc spre Nicolina.

In Piata Unirii autoritatile ii opresc si ii sfatuiesc sa nu mearga, deoarece sunt peste 5.000 de comunisti inarmati care-i asteapta ~i vor fi rnari varsari de sange.

La initiariva lui Corneliu Zelea Codreanu, manifestantii se indreapta spre Piata Unirii, apoi din Piata Unirii spre gara. Aici arboreaza drapelele pe depou si pe cladirile garii, dupa care se urea intr-un tren care se afla pe peron si pornesc Cll el spre Nicolina.

In gara Nicolina, cineva schirnba macazul si patrund cu tren cu tot in atelierele Nicolina. Coboril.m; in ateliere, nimeni. Pe una din cladiri taiffiia steagul rosu, Comeliu Zelea Codreanu incepe sa se catere pe niste trepte de fier prinse in perete, luand in gura un steag tricolor. Cu mare greutate, ajunge pe acoperis, Se ridica deasupra ~i sc til.ra$te pana in varf, smulge steagul rO$U si Jeaga steagul tricolor, in uralele, intr-adevar, de nedescris, care se prelungesc cateva minute. De acolo vorbeste. Dincolo de ziduri, iudeo-comunistii manifesteaza ameninta-

69

Prof. Ing. Tudor V. Cucu

tor. inauntru: urale, manifestari de bucurie; afara: huiduieli si injuraturi.

Coboara incet pana jos. Paneu da ordin de plecare. La poarta insa, comunistii masati, bareaza iesirea si striga: "Sa vina Paneu si Codreanu r

Trecem, spline Corncliu Zelea Codreanu, ell treizeci rnetri inaintea multimii si pornim spre poarta, La mijloe Pancu, la dreapta un meserias Margarint, la stanga Corneliu Zelea Codreanu; toti trei inaintam ell mainile in buzunare, pe revolvere, Inaiotam, tara sa vorbim nimic, Cei din poarta ne privesc tacuti si nemiscati, Iata-ne Ia cativa pasi. Ma asteptam Ja un tiuit de glont pe Ia ureche, Pasim inainte drepti si hotarati. Totusi, un moment sufletesc neobisnuit: suntem la doi pasi. Comunistii se dau intr-o parte si alta, Iasandu-ne lac 1iber pe 0 distanta de aproape zece metri, trecem intr-o tacere mormantala prin mijloeul lor. Nu ne uitam, niei Ia dreapta, nici la stanga, Nu se aude nirnic, niei macar rasuflarea orneneasca. Din urrna veoeau ai nostri. Tree si ei, dar nu se mai pastreaza tacerea. lncep injuraturi, arnenintari de ambele parti, dar din fericire, nici 0 incaierare. Ne indreptarn compact pe linia ferata, spre gara Iasi. Pe deasupra atelierelor, bate vantul in panza tricolorului biruitor. Pe strada $i in tot Iasul nu se vorbeste decat de Garda Constiintei Nationale, In aeel moment am fast convins ca bolsevisrnul va fi invins,

Nu mult dupa aceasta, a intervenit actiunea intreprinsa de Guvernul generalului Averescu (I9 martie 1920-17 deeembrie 1921), care a taiat orice perspective acestei miscarii comuniste.

Un alt episod din viata studenteasca a lui Corneliu Zelea Codreanu: deschiderea Universitatii din Iasi, in toamna anului 1920. Pentru prima oara in istoria Universitatii, deschiderea cursurilor a fost hotaratii de Senatul universitar tara servieiul religios, Profesorii Universitatii din Iasi, eu 0 mica exceptie, au prim it eu satisfactie hotari~ rea pagana a Senatului. Studentimea comunista jubila, jidanii triumfau, iar noi, spune Corneliu Zelea Codreanu, un numar eu opt studenti nationalisti care ne aflam la Iasi am intervenit pe la profesorii universitari incercand sa-i convingem sa revina asupra masurii luate. Interventiile nu au dus la niei un rezultat, si atunci, in ajun, am hotmt

70

Totul pentru ,arif, nim;c pentru IIoi

sa ne opunem eu forta la desehiderea Universitatii, In ziua deschiderii, la sase dimineata, Corneliu Zelea Codreanu a pleeat inainte la L'niversitate eu Vladimir Frimu, urmand ea ceilalti sa vina dupa ei, putin mai tarziu. Am inchis si barieadat usa din dos a Universitatii, lasandu~l aeolo pe Frimu. Corneliu Zelea Codreanu a facut un afis scris cu ereionul rosu, pe care l-a lipit pe usa cea mare, de la intrare . .. Aduc la cunostinta domnilor studenti si domnilor profesori, ca aceasta Universitate nu se va desehide decat in urma slujbei religioase traditionale". Restul camarazilor nu au venit decat mrziu, prea tarziu .:

Pe la ora opt au inceput sa vina studentii, Corneliu Codreanu a rezistat singur 1a u~a pana 1a ora noua si jurnatate, cand in fata Universitatii Sf! adunasera peste trei sute de studenti. La un moment dat, apare profcsorul MUller, de la matematici, cunoscut indeosebi pentru convingerik sale de stanga. Incearca sa intre Cll forta, Este oprit. Atunei cere studcntilor sa intervina. Studentir, in frunte cu Marin, seful cornunistilor, s-au repczit asupra lui Corneliu Codreanu, l-au ridieat pe sus, au deschis usa Universitatii, l-au introdus in Sala Pasilor Pierduti, unde l~ 3U purtat ca intr-un vartej, de la un capat la celalalt al salii, timp de aproape jumatate de ora, lovindu-l cu bastoanele si cu purnoii in cap. Pe vremea aceea era moda cu bastonu1. In sfarsit, am fast lasat - spune Corneliu Codreanu.

Pe cand stateam intr-un colt si rna gandearn la reusita inffingerii rnele, au sosit si cei sase. Biruinta advcrsarilor n-a durat mult, pcntru ca, peste putin timp, secretarul Universitatii a coborst de la Rectorat si a afisat urmatoarele: "Se aduce la cunostinta tuturor cii. Rectoratul a hotarat ea Universitatea sa riimana inchisa pana miercuri, cand se va deschide cu serviciu religios". Era un mare triumf, pe care l-am primit cu bucurie nespusii.

Miercuri dimineata, peste doua zile, in sala arhiplina de lume din intreg orasul, s-a ofieiat serviciul religios, Corneliu Zelea Codreanu a fost felicitat de toata asistenta, a vorbit neintrecut de frumos profesorul A.C. Cuza.

De atunei, marturiseste Corneliu Codreanu, mi s-a inradacinat credinta, care nu rna va parasi niciodata, ea eel care [uptii, chiar singur; pentru Dumnezeu si neamul sail I1U vafi invins niciodatii. Ad-

71

Prof. Ing. Tudor V. Cucu

versarilor Ie era tcarna nu de noi, ei de hotararea noastra. Lurnea cealalta, Iasul crestin si rornancsc ne incuraja si nc urmarea eu sirnpatie,

Anu I uni versi tar 1920-1921 a fost un sir nein trerupt de 1upte si eiocniri. Studentii luptatori s-au organizat In jurul cercului studentesc "Stefan Voda", de sub prescdentia lui Corneliu Zelca Codreanu. in Universitatc intrunirilc crau imposibile. Nici 0 hotarare I1U so putea lua. Marea majoritate a studentilor era fermata din comunisti si sirnpatizanti dc-ai lor. Dar nu putcau face un pas inainte, deoarece grupul nostru, care nu depasea un numar de patruzeci de studenti, era in totdeauna prczent EI ataca si nu rnai permitea vanturarca ideilor si practicilor comuniste.

Un alt episod din viata studenteasca a lui Comcliu Zelea Codreanu: studentii cornunisti purtau sepci rusesti, nu pentru ea nu aveau altceva, ci ostentativ, ca sa afirme bolsevismul. Cu ocazia unci incaierari la Universitate, aceste sepci au fost 1uate '$i arse in Piata Unirii. Apoi, in fiecare zi, la Universitate, pe strazi, prin localuri, incepea vanatoarea sepcilor, Toate sepcile confiscate crau arse, iar dupa 0 sapramana ele au disparut complet si pentru totdeauna. Dupa accasta victorie, a schimbarii uniformei comunistilor, grupul nationalistilor de sub conducerea lui Corneliu Zelea Codreanu nu se opreste aid. treee mai departe.

Se ia Ia lupta Cll prcsa iudeo-comunista. Grupul lui Comcliu Zelea Codreanu nu are presa, ca sa se lupte pe calea scrisului, dar in urma unor artieole neeuvincioase, ireverentioase la adresa Regelui, Armatei si Bisericii, grupul Corneliu Zelea Codreanu, grupul eelor patruzeci de nationalisti, seos din rabdari, patrunde in redactiile si tipografiiie ziarului Lurneasi Opinia, conduse de jidanul Hefler, si sfarma tiparnitele care imprastiau otrava si insulta. Grupul, recte Corneliu Codreanu, provoaca dezordine, lara indoiala, dar acele dezordini vor opri marea dezordine, ireparabila dezordine pe care 0 pregatea in tara acesti simbriasi ai revolutici iudeo-ruso-comuniste: bolsevice,

Presa jidaneasca ataca. Comeliu Codreanu riposteaza violent. intr-o zi, intalnind pe strada pe redactorii Opiniei, cu grupul sau, in urma unui schimb de cuvinte, dupa ce Ie cere socoteala pentru of en-

72

Totul pentru ,ori, n;mic pentru no;

sele aduse, se produce 0 incaierare, Adversarii lui Corneliu Codreanu sunt batuti bine, A doua zi, toate ziarele din Iasi fac front contra lui Corneliu Codreanu: Opinia, Lumea, Miscarea. Lucrurile nu se oprese aici, Imediat, intervine Senatul universitar, si se intruneste, si lara a-l audia pe Corneliu Codreanu il elimina pentru totdeauna din Universitarea din Iasi,

in sfarsit, Universitatea si Iasul vor scapa de tulburatorul ordinei publice, care timp de doi ani a stricat pacea iudeo-comunista, a 'mpiedicat realizarea idealurilor iudeo-ruso-comuniste si s-a opus la roate incercarile iudco-cornunistilor de a dezlantui revolutia pentru detronarea Regelui, arderea bisericilor, impuscarea ofiterilor si rnasacrarea a sute de mii de romani, fapt care' a fost intarziat un sfert de wac ~i mai bine, ca pana la urma, totusi, s-a produs,

S-au realizat idealurile de atunci - iudeo-.ruso-comuniste, exoansiunea moscovita asupra noastra si asupra rasaritului Europei, ell aprobarea, cu ajutorul militar firesc - cum sustinea si milita .marele roman" Titulescu, cu concursul aliatilor nostri firesti, cum sus tinea :'urghezia romaneasca, liberalii si tariini$tii, in miopia lor politica, cusmanii de moarte a lui Corneliu Zelea Codreanu, .Aliatii nostri .iresti", franco-anglo-arnericanii, mai tarziu, dad nu imediat dupa termrnarea celui de-al doilea Razboi Mondial, s-au inannat jurnatate de " eac, drept consecinta a ridico!ei greseli pe care au facut-o de frica Rusiei, de friea U.R.S.S-ului.

Si asta numai pentru a fi impotriva clarviziunilor harice ale .:inaruilli student Corneliu Zelea Codreanu, singurul clarvazator, sin,;-.rrul care a avut dreptate, care prin calitatile sale harice, si-s dat searna de imensul pericol pe care if reprezinta iudeo-comunismul si de zceea a luptat toata viata impotriva acestuia. Noi, rornanii, in majori.ate. inrolati in partidul eel mai puternic, Totul pcntru ~ara, expresia ::,,-,litidi a Miscarii Legionare, am trait aceasta team a, aceasta crunta ~;!J.Jitate, prevazuta de clarviziunea harica a lui Corneliu Zelca Co.:reanu de atunci, din timpul studentiei marelui clarvazator, considerat .ie iudei si de lurnea burghezi un tulburator al ordinei publice , Si am :rait pe deplin, aproape jumatate de veac de-ocupatie iudeo-ruso-comunista, patruzeci si cinci de ani de ocupatie a imperialismul mosco-

73

Prof. Ing. Tudor V. Cuell

vit, imbracat in haina cornunismului consccinta politicii nefaste a "marelui Titulescu", caruia urrnas ii cornunisti lor sub conduccrea cripto-cornunistului Iliescu, drept recunostinta, In sfidarea suferintei atator generatii de romani - caci ei nu au suferit, ei au domnit - i-au ridieat statuie in Brasov, 0 cruntd impertinerua de care numai comunistii ar fi putut sa fie capabili si nu s-au dezmintit !

Revenind la problema excluderii lui Corneliu Zelea Codreanu din viata universitara, totusi planurile pro-comuniste se sfarma pentru ea intervine un rapt intr-adevar unie in manifestarile obisnuite ale vietii noastre universitare. Consiliul Facultatii de Drept, sesizat de eliminarea hotiidita de Senat, in frunte cu profesorul A.C.Cuza, decanul Facultatii de Drept, eu profesorii Matei Cantaeuzino si Dimitrie Alexandrescu, se opun acestei eliminari. incercarile Consiliului de a tempera furia Senatului universitar au dat gres, Senatul nu renunta la pedeapsa data, laeliminare. Atunci, Facultatea de Drept i.$i retrage reprezentantul din Senat, nu se supune hotararii acestuia si se declara independents. Facultatea il anunta pe Corneliu Zelea Codreanu ca poate sa-.$i continue cursurile, deoarece Consiliul profesoral refuza sa se supuna deciziei Senatului universitar. Corneliu Zelea Codreanu ramane astfel pe mai departe student al Universitatii din Iasi,

in urma acestui fapt, timp de trei ani, Consiliul Facultatii de Drept nu si-a mai trimis reprezentantul in Senat. Conflictul a durat ani de zile, chiar dupa plecarea lui Corneliu Zelea Codreanu din Universitate.

Mai tarziu, cand Corneliu Zelea Codreanu si-a luat licenta, rectoratul a refuzat sa-i elibereze diploma. Nu i s-a eliberat diploma nici paoa in ziua de astazi. Pentru inscrierea in Barou si pentru eontinuarea studiilor in strainatate, atat la inscrierea la Universitatea din Berlin pentru doctorat, cat si pentru inscrierea 1a doctorat, Ia Universitatea din Grenoble, s-a servit numai de eertifieatui eliberat de Facultatea de Drept.

In toamna anului uni versi tar 1921-1922, Corneli u Zelea Codreanu este ales presedintele Societatii Studentilor in Drept. Senatul universitar n-a vrut sa-l valideze, sub pretext ca este eliminat din Universitate. Comeliu Zelea Codreanu s-a validat singur. Sedintele de

74

, Totul penlru lard, nimic penlr" no;

la Facultatea de Drept au durat limp de un an de zile. Ele atrageau studentii de la toate facultatile in numar din ce in ce mai mare, incal Centrul Studentesc i~i pierduse aproapefiinta. inlreaga studentime - gravita in jurul activitatii Societatii Studentilor in Drept, Amfiteatrul

devenise neincapator pentru multimea de studenti caretineau sa ia parte la aceste sedinte, In numar din ce in ce mai mare participau studentii basarabeni, 0 jumatate de an de activitate a adus un adeviirat rniracol: trei sferturi din studentimea basarabeena crestina se trezeste si este chernata la 0 vialii noua, se lumineazii la falii. In scurt timp, ei vor deveni cei mai vrednici prin credinta ~i devotament membri ai acestei societati, Curatenia sufleteasca si spiritul de jertIa era la baza riuscarii care incepuse a se infiripa. "Cu cei cu care ne razboiam pana ieri, acurn ne irnbratisam".

il1dreptiirile si orientarea la aceste ~edinte erau scrierile geniilor noastre nationale: Bogdan Petriceicu Hasdeu, Vasile Conta, Mihal Eminescu, Vasile Alecsandri, Mihai Kogalniceanu, Titu Maiorescu, Ion Creanga, etc., etc. Si mai cu seams scrierile profesorului Pauleseu, savant de renume mondial, scrierile si prelegerile profesorului A.C.Cuza, lectiile de educatie nationala ale profesorului Gavanescul, Toate scrierile profesorului A.C.Cuza erau nu 0 data citite, ci de doustrei, patru ori citite si studiate, in special cursurile sale de economie politics, ce tratau de la infiintarea catedrei si in chip stralucit chestiunea evreiasca, ehemand pe rornani la intelegerile cele mai grave a problemei prezentei lor, ne-au fost caliiuzite in fie care moment Ia sfortarile pentru cunoasterea ei,

Cel mai mare noroc al nostru, si ehiar al romanilor, a fost profesorul A.C.Cuza, unul dintre cei rnai straluciti cunoscatori ai problemei evreiesti din lume, caruia ii datoram puterea noastra de a ne orienta fa~ de toate manoperele evreiesti. Cursurile profesorului A.C.Cuza; de 0 mare inaltime academics, erau urmarite de toti studentii cu 0 nernaiintalnita atentie, Amfiteatrul Facultatii de Drept era totdeauna neinciipator. inca multa vreme de acum inainte, Universitatea ieseana nu va mai avea un profesor ale carui predici de nationalism sa trezeasca un interes asemanator, (Corneliu Zelea Codreanu - Pentru legionari)

in continuare spune Corneliu Zelea Codreanu: "Mai aveam 0

75

Prof. lng. Tudor V. Cueu

luna pana la exarnenul de licenta si nu rna puteam deprinde ell ideea d. va trebui sa plec, ca noi, seria de la 1919, asa strans inchegata sufleteste vom pleea si ne vom raspandi, fiecare cine stie in ce colt al tarii. De aeeea, dupa ce am aranjat succesiunea-in locul meu la Drept pe Sava Margineanu, iar la Asociatia Studentilor Crestini pe Ilie Garneata-am facut un juramant ell cei douazeci si sase de camarazi care suntern mai legati, in seop de a lupta pe oriunde vom fi, pentru crezul ce nc-a unit pe bancile Universitatii, Legarnantul aeesta l-am iscalit ell totii, l-am pus intr-o sticla si l-am ingropat in pamant, Dupa ce am trecut examenul de licenta, am fiicut un alt legamant, in cadrul unui alt grup, mai nou in Iupta, in numiir de patruzeci si sase, care si-a asumat un angajament de onoare."

Dupa ce isi sustine doctoratul In economie politica fa Grenoble, Corneliu Zelea Codrcanu da: curs chemarii survenite din mai multe parti, in special de la lonel Mota, si soseste la Bucuresti, Liga apararii nationale crestine se rupsese in doua, Un dezastru. 0 parte sub eondueerea profesorului A.C. Cuza, iar cealalta parte, statutarii, sub conducerea profesorului Corneliu Sumuleanu, Corneliu Zelea Codreanu s-a dus la Parlarnent si s-a prezentat profesorului A.c. Cuza. Spre marea lui surprindere a ga.sit un singur am vesel in mijlocul dezastrului. Acesta era profesorul A.C. Cuza. Un dezastru bine califieat, din pacate, la viitoarele alegeri generale, Liga apararii nationale crestine, n-a rnai obtinut din cele zece mandate de depntati nici unul.

lata convorbirea care a avut lac la Parlament, redata eu eonstiinciozitate de Comeliu Zelea Codreanu:

- .Binc ai venit, Corneliu draga, spuse profesorul A.c. Cuza, apropiindu-se de mine si intinzandu-mi mana. Esti un baiat bun. Sa-~i vezi ca si pana aeum de treaba, si va fi bine,

- Domnule profesor, sunt amarat pana in adancul inimii mele de ncnoroeirea care s-a abatut asupra noastra,

- Dar nu s-a intarnplat nici 0 nenorocire. Liga este mai puternica dedit oricand, lata, m-am in tors ieri de Ia Braila, si acolo am trait ceva extraordinar, Toata taraeste ell noi.

Dupa lnca cateva vorbe, a plecat. Ma intrebam, naucit, dad. intr-adevar nu-si dadea seama de dezastrul care fierbea sub el sau

76

Totulpentru ,uN,itimic pentru no;

daca lsi dadea seama, cum era cu putinta sa ii para bine."

Corneliu Zelea Codreanu sosise din Franta in mijlocul aeestui dezastru, cu intentia de a salva eeea ce se rnai putea salva. A eornunicat la Iasi, si in cea mai mare graba, convoaca grupul vaearii~teao, impreuna cu 0 parte dintre conducatorii tineretului universitar din toate cele patru centre universiate, s-au intrunit, Dupa discutii indelungate, dupa fel de fel de propuneri, Corneliu Zelea Codreanu constata ea din tot tineretul nu a mai ram as in picioare in jurul propunerilor sale, de cat vechiul grup de la Vacare~li. Pe langa acesta, doar un numar restrans de tineri studenti ieseni, in numar de 10-12, printrc care, dintre eei mai veehi, Ion Blanaru, Ion Sava, Ion Bordeianu, Victor Silaghi, iar dintre cei mai noi, un grup de ardeleni in frunte cu Ion Banea, Emil Eremeiu si Misu Crisan, In situatia aceasta, Corneliu Zelea Codreanu se hotaraste sa nu adere la niei 0 tabara, dar nici sa se resernneze, ci sa inceapa organizarea tineretului pe raspundere proprie, dupa sufletnlsi mintea sa. El dorea sa continue lupta, nu sa capituleze, In mijloeul aeestei friimantiiri, si-a adus aminte de icoana care i-a ocrotit in inchisoarea Vacaresti si s-a hotarat sa stranga randurile si sa continue lupta sub protectia aceleiasi sfinte icoane. In acest scop, a adus icoana de la Biserica Sfantul Spiridon, unde 0 lasase ell trei ani in urma, in caminul de la Rapa Galbena, camin construit la Iasi de tinerii adunati in jurullui Corneliu Zelea Codreanu.

Peste cateva zile, Corneliu Zelea Codreanu convoca la Iasi, pentru vineri, 24 iunie 1927, ziua de nastere a lui loan Botezatorul t Sdnzienele), ora zece seara, in camera sa de pe strada Florilor nr. 20, pe vacaresteni si pe cei cativa tineri care ramasesera legati de grupul nationalist.

Putin inainte de inceperea intrunirii, Corneliu Zelea Codreanu insemnase intr-o condica urmatorul ordin de zi, notat eu numarul unu: ,. Astazi, vineri, 24 iunie 1927, de Ziua Sfdntului loan Boieziitorul, orele zece seara, se infiinteazii Legiunea Arhanghelului Mihail sub conducerea mea. Sa vina in randurile Legiunii cei ce ered nelimitat, Sa ramana in afara eel ce are indoieli. Fixez ca sef al garzii de la icoana pe Radu Mironovici."

Aceasta primd $edin!a a dural un minut, aliit cat a durat lectura

77

Prof. Ing. Tudor V. Cucu

pe care a facut-o Comeliu Zelea Codreanu ordinului de mai sus. Apoi cei prezenti s-au retras, ramanand sa decida, daca sunt destul de hotadti ~i de tari sufleteste pentru a pasi intr-o asemenea organizatie, care nu avca niei un program, singurul program fiind activitatea desfasurata plimi a/unci de Corneliu Zelea Codreanu $i de camarazii sat din inchisoare. Chiar si eelor din grupul de la Vadire~ti Ii s-a lasat timp de gandirc si de cercetare a constiintei, pentru a vedea daca nu au vreo indoiala sau rezerva, deoarece pasind inauntrul Legiunii, ei trebuiau sa mcarga toata viata lor inainte, lara nici 0 sovaire. "Starea sufleteasca de la care a pomit Legiunea, spune Corneliu Zelea Codreanu, a fost aceasta: nu ne pasa daca vom birui, dadi vom cadea lnfranti, sau vom muri. Scopul nostru era altul: de a merge impreuna uniti. Mergand impreuna Cll Dumnezeu si cu dreptatea neamului rornanesc, orice soarta ne-ar fi pandit, Infrangere sau moarte, ea nu putea fi decat binecuvantata, aratandu-si roadele pentru neamul nostru."

"Sunt infrangeri si morti care trezesc un neam la viala, dupa cum sunt biruinti dintre acelea care il adorm", afirmase profesorul Nicolae Iorga, intr-un moment in care nu putea fi caracterizat prin cuvintele "eu nu sunt eu".

"In aceeasi noapte si in aceeasi condica, rnarturiseste Corneliu Zelea Codreanu, am redactat 0 scrisoare catre A.c. Cuza si una catre profesorul Comeliu Sumuleanu,

A doua zi, la zece dimineata, ne-am adunat toti vaearestenii si am plecat la profesorul A.C. Cuza acasa, Dupa atatia ani de lupta si grele incercari mergeam acum sa ne luam ramas bun de la profesorul A.C. Cuza si sa-i cerem sa De dezlege de juramintele pe care le-arn depus. Profesorul ne-a primit in aceeasi camera in care rna botezase pe mine cu douazeci ~i opt de ani in urma. Aici, profesorul statea in picioare de 0 parte a biroului, iar noi de cealalta parte. Eu i-am citit urmatoarea scrisoare: Domnule profesor, am venit acum pentru cea din urma data la dumneavoastra, ca sa ne loam dimas bun si sa va rugam sa ne dezlegati de juramintele pe care le-arn lacut, iar noi vorn ramane sa luptarn singuri dupa cum De va conduce inima ~i mintea noastra.

Profesorul AC. Cuza ne-a vorbit apoi in felul urmator: Dragii

78

Totulpentru lara, nim;c pentru no;

mci, va dezleg de juramintele pe care le-ati facut si vreau sa vii dau cateva sfaruri, pentru ea ramanand de acum inainte singuri, nu cumva sa faccti greseli, pentru ea mai ales in politica greselile se platesc scump, lata, aveti In rata greselile pe care le-a facut in politics Petre Carp si care i-au fost fatale.

Vii rag sa primiti din partea mea numai urari de bine in viata. Dupa aceasta ne-a intins mana fiecaruia, iar noi am plecat,

Asa hotarssem sa procedam, considerand, ca aeeasta este calea de onoare pc care ne obliga sa mergem numele nostru de Iuptatori,

De acolo am mers Ia profesorul Sumuleanu, caruia i-am citit de asemenea 0 scrisoare cam in aceeasi termeni, in care aratam ca nu-l puteam nici pe el urma si ca Intelegeam sa ne croim propria noastra cale.

Acum eram singuri, ca intr-un pustiu, ~i trebuia sa ne croim prin propriile noastre puteri drum in viall. Ne-am strans si mai mult in jurul icoanei, si eu cat greutatile vietii ne vor as alta si loviturile lumii vor curge mai greie peste noi, cu amt vom sta mai mult sub scutul Arhangbelului Mihailsi la umbra sabiei sale. El nu era pentru noi o fotografie, ci 0 icoana. il simteam viu, $i de aceea flceam cu schimbul, zi $i noapte la icoana, cu candela aprinsa,

~i acurn despre aspectul material. Dumnezeu a vrut sa arate cA in lupta ~i biruinta legionara, aspectul material nu a jucat nici un rol. Cand ne-am adunat in camera de 1a camin, noi cinci si inca vreo zece studenti din anul I si al Il-lea, si cand ne-am botarat sa. scriem cateva scrisori, vestind hotararea noastra domnu1ui Cristache Solomon $i altora, ne-am dat seama cat de saraci suntem, csci tali la un loe nu aveam suficienti bani pentru a expedia aceste scrisori, Pana atunci mergeam la batrani si ceream bani, de acum inainte nu mai aveam de unde cere.' Sa constitui 0 organizatie politics lani nici un ban era-a greutate si 0 cutezanta, in aeest seeol in care banul este stApan si in care nimeni nu intreprinde ceva lara a se intreba mai intii ciiti bani

are.

o alta caracteristica a inceputului Legiunii, in afara de lipsa de bani, a fost lipsa de program. Noi nu am avut niei un program, si acest lueru va naste, desigur, un mare semn de intrebare, Explicatia este ea

79

Prof. Ing. Tudor V. Cueu

in cadrul Legiunii nu ne-am legat impreunii cei ce cugetam la fel, ci cei ce simtirn 1a fel, Nu ne-am unit cei ce avem acelasi mod de a gandi, ei eei ce avem aceeasi constructie sufleteasca. Dad nu avem nici bani, niei programe, avem In sehimb pe Dumnezeu in suflete ~i EI ne insufla puterea ncbiruita a credintei.

. Aparitia noastra a fast salutata cu un uragan de ura si ironii. 'Dace pana acum am vdzut fiara din am, acum am putut vedea miselul din om. Toata inteligenta, toata invatarura, toate talentele, toata educatia nu ii servesc omului la nimic dacii este misel. lnvatati-i pc copiii vostri sa nu se poarte miseleste niei cu prietenii, nici eu cci mai mari dusmani, caci nu vor mvinge, ci vor fi mai mult dedit invinsi, vor fi striviti. Miselia invinsului va fi inlocuita eu rniselia invingatorului. intunericul miseliei din lurne nu poate fi alungat prin alt intuneric, ci numai prin lumina, acea lumina ce exista in sufletul viteazului, care este plin de earacter si de onoare.

To tusi, acest uragan de urd si de miselie a navdli: asupra no astrii din prima zi. Atunei, ea 1a un liman diitator de nadejde, au venit la noi Cristache Solomon, omul acela de mare cuvant $i onoare, inginerul Clime, avocatul Mille Lefter, asistentul universitar Ion Bordeianu, Andrei Ioneseu, Alexandru Bentoniuc, Dumitru Ifrim, Ion Butnaru, ierodiaconul Isihie Antohie, Ion Banea, Victor Silaghi, Emil Eremeiu, Costachescu, Misu Crisan, etc. Profesorul Ion Gavanescul a inceput sa se intereseze de noi ~i de ceea ce facem, de asernenea generalul Macridescu.

Patru linii directoare rnarcheaza inceputnrile vietii legionare: credinta in Dumnezeu, increderea in misiunea legionard, dragostea dintre noi, cdntecul, privit ca un indreptan

Am hotarat ea in fata atacurilor din afara sa nu raspundem, Era greu pentru toti, oi se sfasia fiinta noatra morals. Era iosa timpul eroismului, a carui caracteristica esentiala este rabdarea.

Obisnuita tragere de rnaneca, pescnirea de membri nu pot face parte din arsenalul Legiunii. Cei care veneau in Legiune aveau doua caracteristici de caraeter importante, care se manifestau imediat: 0 mare corectitudine sufleteasca si /ipsa de interes personal. La noi, in Legiune, nu se poate castiga nimic, niei 0 perspectiva surazatoare nu

80

Totul pentru fora, n;m;c pentru no;

se deschide. Membrii Legiunii nu au dedit de daruit: suflet, avere, \ ia(ii. capacitate de dragoste si incredere. Chiar dad se putea strecura printre noi vreun incorect sau interesat, acesta nu putea r.amane prea multa vreme in Legiune,

"Cuibul era prirnul inceput de viata legionara."

lata ce spune in continuare Corneliu Zelea Codreanu in .Pentru .egionari": cand romanii se intalnesc cu un nearn care nu-i ataca ell sabia, ci ell armele proprii rasei iudaice, cu care izbesc si paralizeaza, ::lal intai, instinctul moral al neamurilor, imprastiind in mod satanic ioate bolile morale si distrugand astfcl orice posibilitate de reactie,

De aceea, piatra unghiulara de la care porneste Legiunea este .. mul, nu programul politic. Reforma omului, nu reforma programelor ;>olitice. Legiunea Arhanghelului Mihail va fi prin urmare rnai mult 0 scoala ~l 0 oaste decal un partid politic. PoporuJ roman, in aceste zile rle lui, nu are nevoie, de un mare om politic, asa cum gresit se crede, : i de un mare educator si conduciitor, care sa biruiasca puterile Raului si sa zdrobeasca tagma celor rai. Pentru aceasta insii, el va :rebui sa biruiascd mai inuii raul care sdliisluieste in el insusi si din ai

Din aceasta scoala legionara va trebui sa iasa un om nou, un om ~ .... cali ta~i de erou, Miscarea legionara nu se intemeiaza nici pe ;'f1nclpiul autoritatii ~i nici pe principiul Iibertatii. Ea isi are temeliile :'l_ • ipte in principiul dragostei. In el i~i au radacinile atat autoritatea, ~.i( si libertatea. Dragostea e impacarea intre cele doua principii, auto:-:t3.te si libertate. Dragostea se afla la mijloc, intre ele si deasupra lor, .uprinzandu-l pe amandoua in tot ce au mai bun si inlaturand con·~:.;t<!lc dintre ele, Dragostca nu poate aduce nici tiranie, nici impilare, :.:.: i nedreptate, nici razvra ti re sangeroasa, n ici razboire socials. Ea nu ~ .... "..1te insernna nicicdata conflict. Tiranii ~i jidanii fae ape! 1a sen:.~entul dragostei, altora, pcntru ca la adapostul acestora sa poata uri '< irnpila nestingheritiEi mai departe, spline Corneliu Zelea Codrea~ . ..:. Capitanul in Pentru lcgionari, pagina 322 -323. Dragostea aplicata ::-.~e.mneaza pace in suflete, in societate si in lume, Dragostea este : tela pacii pe care Mantuitorul a aruncat-o tuturor neamurilor din .~e. pana la sfarsit, ele se vor convinge, dupa ce vor riitaci, cerce-

81

Prof. lng. Tudor V. Cucu

tand $1 incercand totul, col in afara de dragostca pc care Dumnezeu a sadit-o in sufletele oarncnilor, ca 0 sinteza a tuturor insusirilor ornenesti si trirnitandu-mi-o prin lnsusi Mantuitorul, Iisus Hristos, care a pus-o inaintca tuturor virtutilor, nu exista nimic care sa ne poata da liniste si pace. Toate cclelate i~i au radacina in dragoste, in credinta, in munca, in ordine, in disciplina, Ce minunat si intelept vorbeste Sfantul Apostol Pavel: "Chiar daca as vorbi in Iimbile omenesti si ingeresti si dragoste nu am, sunt 0 arama sunatoare sau un chimval ra~ sunator," (Chimvalul este un instrument muzieal folosit in vechime, compus din doua talere de arama care se lovesc unul de altul, zanga~ nitor.)

. ".~i chiar daca as avea darul proorocirii si as cunoaste toate tainele si toata $tiinta, chiar daca a$ avea atata credinta incat sa mut $i rnuntii din Joe, dacii dragoste nu am, nimic nu sunt. "

Oare Iorga, Istrate Mieescu s-au intalnit vreodata eu aceste cuvinte ale Siantului Apostol Pavel ? Si dace s-au intalnit, au reflectat asupra lor, si-au dat seama ca nimic nu sunt ? Si chiar daca nimic ou sunt, inca ar fi fost, ar fi bine peotru ei, Un .nimica", cumi-a calificat Capitanul, Comeliu Zelea Codreaou, dar au fast mai riiu !

Si chiar de as impiirli toata averea pentru hrana saracilor, daca mi-as da trupul sa fie ars si dragoste nu am, nimic nu-mi foloseste, Dragostea este indelung rabdatoare, este plina de bunatate, dragostea nu pizmuieste, dragostea nu se laud a, nu se umfla prin mandrie, nu se poarta cu necuviinta, nu cauta ale sale, nu se manie, nu gandeste raul, nu se bucura de nelegiuire, ci se bucura de adevar, Acopera totul, erede totul, nadajduie~te totul, suferii totul. Dragostea niciodata nu pie-

"

reo

.Proorociile se vor sfar$i, limbile vor inceta, cunostiinta va avea s iaI1i it. " (Corinteni, pag. 1-13,1-8)

'" De aici porneste Miscarea Iegionara, Acolo unde IlU este dragoste nu este via(ii legionarii. Dragostea nu desfiinteaza obligatia de a fi disciplinat, dupa cum ou desfiinteaza obligatia de a munei, sau pe aeeea de a fi ordonat, Diseiplina este ingriidirca noastrii, fie pentru a ne confonna unor norme etice de viata, fie pentru a ne conforma vointei unui sef Discipline este garantarea biruintei si pentru ea ea asigura

82

Totul pent", laM, n;m;c pentru no;

unitatea efortului. Disciplina nu injoseste, pentru co ea te face biruilor. Si daca biruinta nu se poate castiga decat prin jertfa disciplinei, este cea mai mica dintre jertfele pe care un om poate sa Ie faca pentru viitorul nearnului sau. Nu exista birninra fora unitate si nu existd unilate, fora disciplinii. Si apoi a crea 0 miscare inseamna, in primul rand, a da nastere unei stari de spirit care nu-si are sediul in ratiune, ci in sufletul multimii, Aceasta constituie esentialul in Miscarea Legio-

nara,

Aceasta stare de spirit nu a creat-o Capitanul, Corneliu Zelea Codreanu. Ea s-a nascut din intalnirea aportului nostru de simtire cu a celorlalti rornani.

Revista "Pamantul srramosesc" a fost locul de lntalnire, de infratire a simturilor si mai tarziu a gandurilor noastre eu simturile si cu gandurile aeelor romani care sirnteau la fel ca noi si judeeau la fel, Miscarea Legionara neavand caracterul regimurilor dictatoriale ! Natural, de aeeea se naste firese intrebarea : ce este atunci? Este democratie ? Nu este niei democratie, pentru ea seful nu este ales de multime.) Democratia are la baza sistemul eligibilitatii. Aiei nici un sef nu este ales prin vol. Seful este consimtit !

in subsidiar, atunei ee este, daca nu-i dictatura !?i nici democratie ?

Este 0 noua forma de conducere a state lor, nemaiintalnita paua acum, care are la baza acea stare de spirit, acea stare de inalta con~tiinta nationala, care mai devreme, sau mai tiirziu, se va intinde pana la periferiile organismului national Este 0 stare de lumina interioara, In aceste momente se reflecteaza in constiinta, creand 0 stare de unanima iluminare.

Iluminare-religioasa care afirma existenta inspiratiilor directe de la divinitate, inmlnitii numaiin marile experiente religioase, Aceasta stare pe drept s-ar putea numi 0 stare de ecumenicitate nation ala.

Iluminism-curent de gandire rationalist din ultimele'doua secqle care preconizeaza inliiturarea nedreptatilor sociale si perfectionarea moralii prin raspandirea culturii, luminii, in popor-Iuminism.

Un popor, in intregimea lui, ajunge la constiinta de sine, la

83

Prof. Ing. Tudor .v. Cucu

constiinta rostului sau si a destinului sau in lume, in acest caz, seful nu mai este un stapan, un dictator, care face ce vrea, care conduce dupa bunul plac, el este cxpresia accstei stari de spirit nevazute, Simbol al acestei stari de constiinta, el nu mai face ce vrea, el face ce trebuie, si este condus nu de interesele individuale, nici de cele colective, ci de interesele natiunii eterne, la a carer constiinta au ajuns popoareie.

Si acum, consider ca este necesara 0 precizare, nu atat pentru noi, lumea Iegionara, cat mai ales pentru posteritate, pentru a cunoaste adevarul, pentru a judeca cvenimcntele in cunostinta de cauza.

Capitanul, Corneliu Zelea Codreanu, dupa Congresul studenlese de la Targu Mutes, intr-o convorbire avuta cu comandantul Jegionar Gheorghe Furdui, doctor in teologie, presedintele Uniunii Studentiler Crestini din Romania, eel ce prezidase Congresul studentesc de la Targu Mures, li atrage atentia-ca: .Legiunea Arhanghelului Mihail este 0 scoala in care intrii un om oarecare si iese un erou, dar Legiunea trebuie sa fie si expresia politico a ortodoxiei ", Natural, nu ortodoxia ca institutie sau confesiune.

Legiunea trebuie sa fie expresia pclitica a dreptmaritoarei credinte ortodoxe, in care oamenii sunt una in Hristos, sfintiti prin aeceptarea crucii, realizand sobornicitatea investita cu autoritate eclesiastica de toate Biscricile intemeiate prin hotararile Smoadelor ecurnenice. In ortodoxie esre valabil principiul: unul pentru totisi toti pentru unu!.

In continuare spune Corneliu Zelea Codreanu, Capitanul, "pana acurn ati dat dovadii de eroism, acum trebuie sa acceptati si martirajul, ultima treapui de traire tegionarii, pe linia martirajului crestin" Prin aceasta hotarare, Capitanul Corneliu Zelea Codreanu, inaltii Miscarea legicnarii de fa eroism la jertfo totald, prin accepta.rea oricarei sufermte tara niei 0 replica, mra nici 0 varsare de sange.

Este linia de sfintenie crestina, care este adevdrat, nu a existat de la inceput, dupa cum afirma insusi Ionei Mota: "Dc la icoana ~i altar am pornit, apoi am ratacit a bucata de vreme, purtati de valurile omenesti, Am raspuns la provocdrile organizate de tiranul execrabi! Carol al Il-leasi camarila sa, de guvernele sale. Au fost pdcate sdvdr-

84

Totul pentru ,1I.r6, n;m;c pentru no;

sne fa disperare, nenorociri, cum Ie numeste Capitanul, caci tineretul ~ionar a fost prins intr-o hora a crirnelor organizate, intr-un dans al !'a.catu[ui, pentru a-si putea continua lupta. Dar prin anticipare a cesfasurarii evenimentelor viitoare, tineretul Iegionar a ajuns Ia ealea crucn spre biruinta."

in limpul Capitanului, Miscarea Legionara a ajuns Ia aceasta realitate deosebita, fiind pregatita pentru un apostolat crestin, Chiar .ilea pentru scurt timp, ea s-a ridicat fa aceastd treaptd a trairii legio«are. la martirajul crestin. Dad nu toti, aproape toti au reusit sa J._"unga la nivelul spiritual al Capitanului, formand elita Miscarii Legionare.

Dupa strangularea Capitanului, dupa impuscarea sa, dupa dizol", are a in acid sulfuric de catre Guvern ul Patriarhului, uni tatea Miscarii :"'.:gionare a avut de suferit. Legiunea a ineeput sa coboare de pe Zinia iscendentd impusii de Capitan, pe linia descendentd a disparitiei Cii.~! :.:111 ulu i.

Dupa inmormantarea la Casa Verde a eroilor si martirilor legiocan. doctorii lone! Mota si Vasile Marin, s-a infiintat CorpuI Mota\Iarin. campus din 10.033 de legionari, gata de rnoarte in orice clipa, gata de moarte pe linia legiunii, pe linia martirajului crestin, sub co:=J.allda comandantului legionar printul doctor Alexandru Cantacuzino. Declarariile facute de printul Alexandru Cantacuzino dupa evadarea _<..; din lagarul de fa Miercurea Ciuc, pe dod se ascundea la Brasov ':'e-.::ara~iifacute In acest sens cornandantilor legionari profesorul Ion Bordeianu, ierodiaconului Isihie Antohie membru al Corpului MotaMarin si subsemnatului care flicea un stadiu de proba ca inginer la ; A .. R. (Industria Aeronautica Romana) din Brasov; ascultdndu-l pe l apitan adica nerdspunzdnd fa provocdri vom invinge: "Lini~te, ..J!Sle. liniste! ", precum ordond Cdpitanul.

.. De-a lungul vrernurilor au existat crestini care renuntand la •• :J.~ lor au luat calea crucii, fiind numiti "nebunii pentru Hristos". ?r..n atirudinea avuta in fata vietii si a rnortii, legionarii au fost 0 gene~::e intreaga de "nebuni pentru neam si pentru Hristos". Voiosi in ~ rnortii, conform cantecelor legionare. Caci iubirea legionara ini<4!Dna mai mult decal a iubi, inseamna a fi pregatit de moarte.

85

Prof. lng •. Tudor V. Cueu

Aceasta bucurie a daruirii in moarte sculpteaza in chip de dominatoare unicitate intreaga figura morala a generatiei noastre iegionare. Nu veri inuilni tineret mal liber ca acesta, care in sdrguinta misiunii sale nu poate fi inciitusa t nici de prosper ita tea materials si nici de ferieire. "

Aceste cuvinte au fost rostite de Printul Alexandru Caritacuzino, fiind martor ocular la Brasov, inainte ea subsemnatul sii fie internat in toamna in lagarul de la Miercurea Ciuc,

lnsusi clarvazatorul doctor lonel Mota ne dezviiluie calea cu previziune:

"De 1a icoana si altar am pomit. Apoi am ratacit 0 bucata de vreme, purtati de valurile omenesti si n-am ajuns la nici un mal, ell toate impulsurile noastre curate. Acum, cu sufletul greu, razletiti, startecati, ne strangem la adapost, la singura caldura si alinare, tarie si reconfortare a noastra aducatoare de puteri, Ia picioarele lui Iisus, in pragul orbitoarei straluciri a cerului, la icoana."

Doctorul lonel Mota a ramas pentru totdeauna ciiiiiuza noastra ~i in viitor,

Numai de fa icoand pornind putem continua calea deschisa de Capitanul, Corneliu Zelea Codreanu, pentru a darui tiirii~i in special tinerei generatii ceea ce a~teapta de /a noi, pentru a cunoaste adevarul despre Legiunea Arhanghelului Mihail si pentru a primi de fa noi spiritualitatea ei. Astfel vom preda nestirbit urmasilor nostri acest tezaur care reprezinta temelia Romdniei de maine.

Ca orice miscare, pentru a nu ramane in haos, Miscarea Legionara trebuia turnata in forme de organizare. intreg sistemul de organ izare a Miscarii se bazeazd pe ideea de cuib, adica un grup variind Intre 3 ~i 13 oameni sub comanda unui sef Cuibul ajuns la 13 trebuie sa roiasca. Se des face eel putin in dona, eel mult in patru ~i atunci cuibul respectiv devine 0 fa~ilie. in Miscarea Legionara nu exists propriu-zis membri, indivizi separati. Existii numai cuiburi, iar individul este incadrat in euib. in conc1uzie, organizatia legionara nu este formau: dintr-un numiir de membri, ci dintr-un numar de cuiburi.

Aceasta, in principiu. Pentru a cunoaste lucrurile in detaliu poate fi eonsultatii "Carticica Sefului de cuib", intocmitii de Capitanul

86

Totul pentru faro, nimic pentru no;

:: .:-;".;;: u Ze lea Codrean u, 0 SIICC in/a dar cuprinzatoare lucrare asu* r : ., _ 'enomenului legionar, absolut necesara pentru cine vrea sa se .:.:..::.:m.::nteze, cu atat mai mult pentru cine vrea sa devine legionar,

Legamdntul primilor legionari.

Se apropie ziua de 8 noiembrie 1927 - Sfantul Arhanghel \.Lb.J.ll si Gavril, zi in care s-a depus primul legamant, expresie fidela 1 caracterului Miscarii Legionare, a legaturii legionarilor eu pamantul, :..,1. cerulsi ell mortii, s-a adunat cate 0 cantitate midi. de tiirana din 4'We Iocurile-glorioase, incepand de acum 2.000 de ani ale pamantu.u: romanesc, S-a amesteeat si s-a umplut apoi ell ea niste mici pungu':lC de piele si legate ell un snur, pe eare legionarii Ie vor primi ell .xazia legamantului ~i le vor purta la piept,

Au depus legamantul Corneliu Zelea Codreanu, Ion I Mota. Hie Gimcata, Corneliu Georgescu. Radu Mironovici, Hristache Solomon, :.are a prezidat aceasta solemnitate, Gheorghe Clime, Mille Lefter, Ion Baaea, Victor Silaghi, Nicolae Totu, Alexandru Ventonic, Dumitru Ifri.m. Pantelimon Stataehe, Ghita Antoneseu, Emil Eremeiu, Ion Bordeianu, M.Ciobanu, Marius Pop, Misu Crisan, Popa Butnaru, Budei. I. Tanasaebe, Stefan Buteci, Traian Cotiga si Mihai Stelescu, *'" de lieeu.

La 10 decembrie 1928, profesorul Ion Gavanescul, profesor ~""'ersitar din 1880 si-a exprimat dorinta: "Tare as dori sa am ~i eu .I..D sacusor cu !Arana J"

La 10 decembrie- 1928, in mijlocul grupului de legionari, i-am ~t * spune Capitanul, Corneliu Zelea Codreanu * sacusorul eu ::irina ca dar din partea noastra,

La 3-4 ianuarie 1929, s-a constituit Senatul Legiunii, un for .:1.."""mpus din batrani de peste 50 de ani· inteleetuali, larani ~i munci:""Y'_ care au trait 0 viat-i'i- de mare corectitudine, au dat dovada de ere.::r.{j in viitorul legionar si de intelepciune. Nu sum alesi, sunt indi- ~ ::;_--: de Seful Legiunii si cooptati de Senat. Este cea mai Inalta treaptii :.: oooare la care po ate spera un legionar,

Primul Senat a fost format din Hristache Solomon, general zoctor Macridescu, general Ion Tarnovshi, Spiru Peceli, colonelu! ~iU..l Cambureanu, Ion Butnaru si al saprelea a fost peste cateva luni

87

Prof. Ing. Tudor V. Cucu

ilustrul profesor universitar, Traian Braileanu, acela care peste cinci ani, in revista sa, lnsernnari sociologice, va explica in cea mai inalta forma stiintifica, fenomenul legionar. Sapte legionari desiivdrsiti formeazd primul Senat al Legiunii.

Corneliu Zelea Codreanu preocupat de soarta Motilor

•

Motii traiesc inca in muntii din mijlocul Ardealului, Veehi ca si rnuntii, ei isi due viata de-a -lungul seeolelor avand intreaga lor istorie striibatutii de doua fire de foe: sdriicia - sunt singurii Romani si poate singurii oameni de pe pamant cari n-au cunoscut, in toata istoria lor, 0 zi de bine si de bclsug -~i lupta pentru libertate. Toata viata lor a fast o lupta pentru libertate, Ei ne-au dat pe Horia, Closca si Crisan si au sustinut revolutia de la 1784; Motii ne-au dat pe Avrarn Iancu si all luptat la 1848 impotriva maghiarilor invingandu-i. In rnuntii lor, istoria cunoaste peste 40 rascoale contra stapanirii unguresti; toate inecate pana la siar~it in sangele lor. Dar darzenia nu le-a fast induplecata niciodata.

in ultirnul timp glasul de tribun al Iui Amos Frdncu ~j acela al Cdpltanului Emil Siancu - ei insisi Mali - disuna in pustiu ca un strigat de alarma,

Capitanul Emil Siancu, comandant legionar, mernbru in ultimul Stat major al Capitanului, Corneliu Zelea Codreanu, om ora! pe Drumul Reginei, Rasnov-Predeal, in genocidul din 1939 al tiranului execrabil, dernonul dement Carol al Il-Iea, scos din spital, Spitalul Militar Brasov, impreuna eu avocatul Traian Cotigii, doctor inginer Eugen Ionica, economistul licentiat Pihu Grigore, a capetenie a macedonenilor; Susman luliu, functionar; avocatul Herghelegiu Ion si functionarul Proca Gheorghe au fost executati de colonelul de jandarmi Bradescu si maiorul Paturescu. Din nou sapte, cifra desavdrsirii,

88

Totu/ pentru ,ard, nimic pentru noj

.',.;.p;/? legionari desdvdrsiti.

A, I -ocatul Ion Herghelegiu, comandant legionar; reuseste sa se ~:·a.:a din legatura comuns a criminalilor Bradescu si Piiturescu si ;n. intuneric se retrage in padure, in padurea din spatele lor. Cand sa .;:: .ncarce cadavrele, asasinii constata ca lipseste unul. Vreme de 0 zi _; ~ ~jutat.

Scara, la radio se promite recompense persoanei care it preda :-.~ ::lIci. VIU sau mort, In cele din urrna, descoperit intr-un copac, a : :,~ t irnpu scat ~i dus Hinga ceila lti camarazi .ai lui, in piata orasului, -~ __;~. ,w stat expusi dOl/a zile.

Dar sa revenim de la sfasietoarea tragedie executata de demo:_: dement Carol, la tragedia motilor. Glasul de tribun al lui Amos .~ ~ >~'u $1' acela al Capitanului Emil Siancu rasunau in pustiu ca un ,~£al de alarma.

- in munti sunt mine de sur, Rand, pe rand s-au imbogatit si se

~'x!galesc exploatorii, dar ei au rarnas rnereu lara hainc si rani paine: .. Muntii nostri aUT poarta,

Noi cersirn din poarta-n poarta."

Stanca sura e goala, Pe ea nu creste nimic. Niei grau, nici po:""..:i..=lb. Singura avutie e aurul din mana e.xploatatorilor si singura po:.;."-;jilale de trai stii in lemnul din pddure.

o mie de ani a tinut calvarul stapanirii straine, a grofilor rna-

~.

Si nu numai cii au fast uitati, dar au fost liisa{i pradd tuturor !.;Jr.jorilor jidani care, in fuga dupa castig, s-au infiltrat in muntii lor, .;:..i~ niciodata piciorul strainului n-a putut sa-i calce, si le-au luat ._'r:g.l·ra lor posibilitate de viata. Si-au ridicat ferastraiele pana in ereer.; muntilor, doborandu-Ie padurea si lasand numai stanca goals,

,,0 Jancule, de ce nu'nvii Sa-ti vezi tu muntii tai pustii ! "

if cheama in cantecul lor de jale pe Iancu, pe Avram Iancu, :;:.J.~ lor, eroul nearnului rornanesc, sa-si vada muntii goi si "codrii "1::>:" ~ I cete!e de ,j idana~i". Sub stapanirea Romaniei Mari, in zilele ~1 astcptatei izbanzi a neamului,

in adevar, ce tragedie infioratoare sii rezisti 0 mie de ani, 10

89

Prof. lng. Tudor V. Cueu

veacuri, contra tuturor impildrilor si sa. mori de foame $1 de mizerie in Romania Mare, pe care tu ai asteptat-o timp de un mileniu !

Cum a cunoscut Ciipitanul. Corneliu Zelea Codreanu, pe macedoneni, pe acesti tineri aromdni, plecati din muntii Pindului. Relateaza Capitanu] in Pentru Legionari, pag. 385~389.

In seara zilci, in care afisasem manifestul Romani, rna $aseam la Centrul studentesc, Stateam de yorba ell cativa studenti. 19i face aparitia si tanarol Beza. La un moment dat, j~i scoate in signa organizatiei .Vlad Tepes" si 0 arunca: - De astazi inainte, nu mai am nimic cu.,Vlad Tepes", imi dau demisia,

Pe mine, gestul nu m-a impresionat. Intai, pentru di Liga .Vlad Tepes" mi s-a parut ceva neserios si ell atilt mai mult tineretuli.Vlad Tepes", despre a carui existents rn-am indo it chiar din primul moment. 0 dernisie din acest tineret rna lasa complet rece.

Dupa mai multe minute, tanaml intcrvine din nou in discutie, spunand ca ar voi .sa devina legionar, daca eu n-as avea vreo obiectiune, l-am dat un raspuns vag, care sa ocoleasca un refuz, Dogma Iegionara imi impune rezerva la orice noua cerere de intrare in Legiune, $i cu atat mal mult in cazul de fala.

Cu cateva saptamani inainte, 11 mai vazusem pe Beza la un mic restaurant, unde rna intreba, dad. n-ar fi bine sa-I Impuste pe Stereo Nu l-am luat in serios nici atunci.

La pleeare rn-a invitat sa dorm la el. Am refuzat. M-am eulcat la medicinisti. A doua zi pe la 12, aud strigand pe vanzatorii de gazete: .Atentatul eontra Ministrului Anghelescu". Cine? Beza. Cum? A tras eateva focuri rara sa-si atinga vietima decat superficial.

De ce ? Nu stiarn. Ma interesez, Aud: conflict intre Macedoneni $i Anghelescu pe lema "Legi; Dobrogei noi", prin care se calea interesele Romanilor din Dobrogea.

Pe AngheJeseu nu l-am cunoscut niciodata, dupa cum nu-l cunose :fi nu l-am vazut niei pana in ziua de astazi. Peste doua zile sunt chemat la instructie. in buzunarul lui Beza s-au gasit manifeste de ale "Garzii de Fier" ..

Explic judecatorului de instructie si dau 0 deelaratie, Nu am nici 0 cunostinta si niei 0 legatura. Nu cunose nici macar mobilul care

90

Totul pentru ,aTti, n;m;c pentru noi

-1 iDdemnat. Mi se da drumu!. Ma gandesc: cum poate cadea napasta re om. Dad as fi primit invitatia lui Beza de a dormi Ia el ? X. eneam autorul moral. Orice argument expus de mine Intru aparare .U" :: :-05t de necrezut, Mai ales ca faptul coincidea ell oprirea marsului .i:. Basarabia.

A doua zi, spre marea mea surprindere, citesc In .Dimineata" z : ::rulul pe jumatate de pagina: Corneliu Codreanu infiereaza fapta I .... Beza, Raman uluit. Ma due Ia judecatorul de instructie ~i-i spun:

- Domnule Judecator, sunt foarte mirat cil a putut iesi, de aici, :.t! ...i. Dvs., dintr-o instructie secreta, 0 informatie inexacta, Eu nu am r",:~c.-a.l fapta lui Beza.Nu am ell chemarea de a infiera fapta lui Beza ! • S"-am dat nici 0 informatie, Sunt inventii de ale presei.

Dar pot sa fiu eu calcat in picioare de presa jidaneasca? Chiar .:a..:i am cunoscut pe cineva numai cateva minute, chiar daca nu am 1··,·..01. nici un fel de legatura ell el, nimeni nu rna poate facta ea sa rna ~ ca 0 canalie asupra lui, intr-un asemeoea caz si sa-l infierez . .Nu

Poate 5-0 faea toata lumea, afara de mine, pentru ea nici nu stiu .:II::!ipre ce este varba $i pentru cli trecutul meu, 10 care am fost pus in ~I siruatie de a trage, mi-a luat dreptul de a infiera pe altii, Voi ::.::e un nou avertisment

in aceeasi zi am tipiirit un manifest pe care I-am imprii~tiat in CJpU.a/Q.: Al 2-Jea avertisment

.Deoarece presa a indraznit din nou sa mistifice adevarul, sustiDiIId cii eu a~ fi «infierat» gestullui Beza, tin sa dau urmatoarele li..-m:

Dad Dl. Ministru Anghelescu 0 fi avand motive de a fi aparat. :Kid: ci tot atatea motive are si tinarul Beza, atat in fata Justitiei cat si • ~ sufletului romanesc.

Declar, ea nu inteleg sa iau apararea eelui dintai, infierand pe %i dc-at doiJea, ci ea voi apara pe tana.fI,Il Beza ~i cauza lui cu toa13 ..::tidun. sufletului meu si cu toata puterea.

Jar voi, din Siirindar, inscrieti pe riibojul riiJuieJeJor apropiate A .ioi.ka avertisment ".

Corneliu Zelea-Codreanu

91

Prof. lng. Tudor V. Cucu

In urma acestor doua avertisrnent raporturile mele eu DJ. Vaida s-au rupt. DJ. Vaida s-a suparat pe mine. Ell nll putearn insa proceda decat asa cum imi dicta constiinta,

Chemat din nou la instructie, am fost ares lat. lata-rna, asa dar, din nou in dubii spre Vacaresti. in aceeasi dubii mai erau incd sapte tineri - din nou cifra 7, numarul desavarsirii - cu care fac cunostinta:

Papanaee, Caranica, Pihu, Mamali, Anton Ciumeti, Ficata si Ghetea, Facusera un manifest de solidarizare cu Beza, Am pasit din nou pe sub aceleasi porti, ca si acum 7 ani in urma, cu ceilalti 5 camarazi si printr-o inamplare am fost dus in aceeasi celula in care stiitusem atunei.

A doua zi, am intrat in biserica si am vizitat icoana S:fantului Arhanghel Mihail, de la care am pornit acum 7 ani - iarasi numarul desavarsirii -, cand eram copii.

Aici, in inchisoare, am cunoscut bine pe acesti tineri aromani, plecati din muntii Pindului. Cultura aleasca, 0 inalta saniitate moralii, buni patriou. Constructie de luptatori si de viteji. Oameni de jertfii. Aid am ClIIWScul indeaproape marea tragedie a Macedo-Romdnilor; aceasta ramura romdneascd, ee de mii de ani, singura, izolata in muntii ei, i~i apara, eu arrna in mana, limba, nationalitateasi libertatea.

Atunci l-am eunoseut pe Sterie Ciumeti, pe care Dumnezeu I-a ales, pentru sufletul sau bun si curat ea roua, sa fie, prin tragica sa moarte si chinuire, cel rnai mare martir al miscarii legion are, al Rornaniei legionare. Acolo gandurilesi inimile noastre s-au infratit pentru totdeauna.

Vom lupta impreuna pentru neamul nostru intreg din Pind si pdnii dincolo de Nistru numai 0 natie rornaneasca puternica si stapana va putea rezolva toate problemele rornanesti de pretudindeni. Atunci, acesti Romani, rasleti in lumea larga, vor fi adusi in tara.

Caci este nevoie de sangele lor al tuturor aici, unde Romanimea se lupta cu moartea. Si e bine sa se stie, ea in aceasta lupta, au putut exista guveme care au deschis portile ~iirii pentru miile de jidani si care in acelasi timp, au interzis intrarea in tara a Rornanilor de peste hotare.

92

Totu! pentru ,ara, nimic pentru no;

Corneliu Zelea Codreanu preocupat de soarta Maramuresenilor

,

imre timp, incep rnari framantari In Maramures, acolo jidovi::<!:.i .; cuprins satele, a pus stapanire pe pamanturi, pe munti, pe stane.! .:._r; munti Romanii, ajunsi in stare de scJavie se retrag tot mai mult ::..c: :-.lU navalirii iudaice si se strang Incet-incet, lasand mosiile lor, :-'"..t:-;;":.::':r"!lte din strabuni in mainile "navalitorilor", Nici un guvern nu se crereseaza de ei, niei 0 lege nu-i mai apara,

Pe Ja ineeputul lui iunie 1930, la poarta easei lui Comeliu Zelea

·:!";;":;nu. de la Iasi, se opreste 0 cantta cu dol cai. Din ea coboara dol :'-:':-: .. un taran $i un Hinar. Se prezinta lui Corneliu Codreanu, reeor.z.:..indu-sc: preot ortodox Ion Dumitrescu, preot unit Andrei Berin:..: ;~ tiranul Nicoara.

Preotul ortodox Ion Dumitrescu Borsa, viitorul comandant le~.:I:.l.; de mai tarziu, unul dintre cei mal mari luptatori legionari, care -1 '::;5- sa lupte in Spania, unde se tragea ell mitraliera in obrazul :.: c.: . .l i til nostru Iisus Hristos, de cafre fiara comunista inarmata ell ~.::,: avioane romanesti de catre Titulescu, supranumit "omul Gel,! -. e:" presedin tel e Ligi iNa till nilor, inarmare - peste capu 1 g.:~·.-:rnului roman, avioane fabricate in Franta pentru Romania, cedate f'.l.·,'!:'!'tlamentalilor din Spania Ia ordinele Ocultei, iudeo-masoneriei ml!:r..:.ltlOnale,

Preotul Dumilrescu Borsa a flCUI parte din echipa de luptiitor! fJnrt.J!.l din sapte comandanti iegionari: doctor Ion Mota, doctor Va'U! .Warin. inginer Gheorghe Clime, printul doctor Alexandra Canta:"::.<:<') avocatul Nicolae Totu, economistu/ licentiat Banici: Dobre. : m oWU cifra sapte, cifra desdvarsirii. Echipa a fast prezentata odata

93

Prof. Ing. Tudor V. Cueu

cu 0 sabie de Toledo, ° sabie istorica din familia Cantacuzinilor, de catre generalul Croll Gheorghe Cantacuzino Granicerul, generalului erou Moscardo, aparatorul Alcazarului din Toledo. Din aceastii echipa desiivar~ita, dintre acesti sapte bravi Jegionari, doi nu s-au mai intersmartirii, doctorii in drept lonel Mota si Vasile Marin, eroii de la Majadahonda.

A vorbit preotuJ Dumitrescu Borsa, care era un orator de inalta class:

"Venim cu caruta din Maramures. De doua saptamani suntem pe drum. Suntem coplesiti de mila fatii de nenorocitii de romani din Maramures, Am facut memorii peste memorii. Nimic de la nimeni. Nimic de la Guvern, Parlament, Mistrii, Regenta, De nicaieri niei un raspuns, Nu stim ce sa mai facem, Am venit eu caruta pana aici, la Iasi, sa rugam studentimea romana sa nu fie lase. Vorbim in nurnele a mii de tarani din Maramures, care au ajuns 1a disperare, Suntem preotii lor. Nu putem inchide ochii la cele ce vedem. Ne moare nearnul si ni se frange inima de mila."

Acesta a fost cuvdntul marelui erou si viteaz de mai uirziu, preotul Dumitrescu Borsa.

Ciipilanul, Comeliu Zelea Codreanu, Ie riispunde:

"Prima si singura solutie pe care 0 vad este sa-i organizam si sa inc cream sa Ie ridicam moralul. Ei sa stie ca nu due lupta singuri."

Au plecat imediat pentru organizare Totu si Eremeiu, iar mai tmiu au fost trimisi Savin si Dumitrescu Zapada, Mii de tarani din Borsa ~i din toate vaile se inrolau in organizatia Garzii de Fier,

Jidanii au simtit primejdia unei renasteri romanesti l;ii ne-au provocat, ddnd foe satului Borsa si anmcand vina asupra romanilor, Amandoi preotii, parintele Durnitrescu Borsa si parintele Andrei Berinde au fost atacati de jidani, batjocoriti, loviti ~i apoi alungati la 0 departare de mai multi kilometri. Au fost batuti eu pietre si la unna au fost arestati ca agitatori st inchisi in temnita din Sighetu Marmatiei.

Au fost de asemenea aresrari Savin si Dumitrescu Zapadi, fostul meu coleg de la Liceul Internat din Iasi si impreuna cu ei cateva zeci de tarani fruntasi, Au fost inchisi in arestul de la Campulung. .Adevarul" si .Dimineata" incep 0 adevarata canonada denio

94

Total pentnl tara, nimic pentru noi

~-we. plina de minciuni ~i infamii Ia adresa preotilor ~i a celorlalti ~i Dupd aproape 0 luna $; jumiuate de inchisoare in cazul Beza, :.:~Iiu Zelea Codreanu a fost eliberat. Dupa patru achitari (Judeca'I:t"'.I:. Tribunal. Curte de apel si Curte de casatie), dupa fiecare achilIr': procurorul face apel, 0 cat de midi condamnare cereau jidanii de a .Adevarul" ~i .Dimineata". Corneliu Zelea Codreanu este retinut :rrae oeparte la Vacaresti, Magistratura romana a stat dreaptasi neinrue-:o!'..:3ta_ Corneliu Zelea Codreanu a fost achitat de fieeare data ~i a necat acasa dupa 0 luna si jurnatate de inchisoare, lara niei 0 vina, ~i 1~:_ speculand legislatia, a fast posibila aceasta samavolnieie, ea ~i n re-..:ut. Nimic nu s-a schimbat.

Dupa aceasta, cu camioneta, impreuna ell Nelu Ioneseu, Ilie :~.ata. lonel Mota si Ibraileanu, Corneliu Zelea Codreanu a plecat a 5.:,?~etu Marmatiei sa se intereseze de soarta celor doi preoti si a ~.l:r. cincizeci de tarani si taranci cu copii in brate inchisi intr-o mize-t: :""~?<1unantiitoare. lata care era soarta a doi preoti crestini, ridicati 'n r.inrea Crucii., Biserieii si a neamului lor.

Au pledat in acest proces profesorul Catuneanu, Ion Mota, un l"'X:.!.t din localitate si Corneliu Zelea Codreanu, Dupa opt zile au fost cn:t.aIl cu rotii, caci toate acuzatiile impotriva lor erau nurnai min-

Au pledat pentru cei douazeci de acuzati jidani patru avocati. lmre limp, Alexandru Vaida Voevod, sub presiunea atacurilor 1,*esti. a fost seos de la Ministerul de Interne, si tot prin aceeasi ~:'-me. inlocuitcu Ion Mihalaehe, care prin manifestarile din uJ:::o'J! timp lasa sa se intrevada, eii nu va fi un partinitor al nationa~""'It'". cum era acuzat Alexandru Vaida Voievod. Mihalache dadea de ~ ca nu se va sfii sa intrebuintezc fata de legionari metode de 1IIIIiI!Ii iorte, cu toata imbriidimintea lui in costum National.

Momentul sosise. Tanarul Dumitrescu Zapada, elev in clasa a -'-1 !...!. Liceul Internat din Iasi, coleg de liceu cu subsemnatul, care :n ~ clasa a V-a reala, frate de cruce, un baiat bun, bine facut, inalt, ..anic si frumos, care jusese arestat la Sighetu Marmatiei, Exaspe_ ~ minciunile, atacurile si injuriile presei evreiesti eonduse de ie~ Socor, tara sa intrebe pe nimeni, tini sa spuna un cuvant cuiva,

95

Prof. Ing. Tudor V. Cucu

ia un revolver pe care-I gasise la intampare, plead la Bucuresti, intra in cabinetul directorului Socor ~i trage uri foe de revolver In aeesta. Revolverul era insa stricat. La al doilea glontc s-a defectat.

Capitanul, Corneliu Zclca Codreanu, dupa un an de zile In care timp nu stat-usc acasa nici macar 0 luna, fiind in timpul Sarbatorilor de Craciun, intentiona sa fad Sarbatorile in familie. Aflandu-se la Focsani, tocmai sc pregatca sa piece spre casa, cand citeste in ziare despre cele intamplatc la Bucuresti eu Dumitrescu Zapada, Este chemat la Judecatorul de instructie, Papadopol, care constata ea nu are nici un amestcc 111 cazul Dumitrescu Zapads $i i se da drumul.

Intors la Focsani, din ordinul Ministrului de Interne Mihalache - eel irnbracat in cosrum national si lara. nici un motiv, Corneliu Zelea Codreanu cste inconjurat de politic in casa lui Cristache Solomon $1 timp de opt zile nu are voie sa iasa afara. Ce se intamplase ? Mihalache dizolvase Garda de Fier ~i Legiunea Arhanghelului Mihail, printrun Jurnal al Consiliului de Ministri.

De aiei, de la Focsani, la 9 ianuarie 1931, Capitanul Corneliu Ze1ea Codreanu a fost dus de agenti la Bucuresti, Dupa un interogatorill de douasprczece ore a fost arcstat si dus la Vacare~ti.

A dona zi au fost adusi legionarii din judetele in care se aetivase mai rnult: Mille Lefter de la Cahul, Ion Banea de la Iasi, Stelescu de la Galati, Amos Francu din Turda, Nieolae Totu si Danilii.

Trist este faptul, ca doar pentru singurul motiv de a fi ridicat caput impotriva hidrei iudaice, 0 organizatie rornaneasca se prabuseste sub loviturile unui roman, rninistru de interne, in aplauzele unanime ale cvreimii din tara ~i din strainatate, A Iost deci arestata iarasi 0 echipii de legionari, in numiir de sapte, cifra desdvdrsirii.

Nici un mijloc nu a fost crutat pentru a ne distruge, nici 0 infamic, $i nu eram vinovati ell nimic. Situatia era grea. Organizatia dizolvata, Sediilc sigilate. Pcrchczitii peste tot. La Iasi, ea si 1a Husi. Au rascolit panii $i perneie si saltelele,

"Opinia publica, spune Capjtanul Corneliu Zelea Codreanu, zapacita complei in fata tipetelor jidanilor si inmarmurita de acuzatiile pe care acestia ni Ie aduceau, Inclina sa creadd ca adeviirate, toate aceste odioase insccnari.

96

Totul pentru lara, nimic pentru noi

?~ ceasupra, in inchisoare am avut multa mizerie, frig, lipsa de iC""" ::';; lumina, lipsa de asternut, Trebuia sa insistam foarte mult -=n'1r. ,; ;,utea capata niste paie pe care sa Ie punem in saltele si niste 'n~: I . ,..- pentru a acoperi igras ia de pe pereti,

j • .!..L":l dus si de randul acesta pe camarazii care rna intovara~cau ct lei.";';' ::rea incercare sa vada icoana ~i toate locurile pline de amintiri JeD"": zune. Singurul sprijin in rnijlocul acestei infernale uneltiri ~i .a.rur-. uriase l-am giisit numai fa Dumnezeu.

Am inceput sa postim. Tineam post negru in toate vinerile si in ie:::Jr.. zoapte la ora douasprezece citeam Acatistul Maicii Domnului,

Afara. legionarii din Capitala, in frunte ell Andrei C. Ioneseu, .. 9ciCIa. lordaehe Nicoara, Doru Belimace, Traian Cotiga, Iancu ·:~3. Virgil Radulescu, Sandu Valeriu faceau sfortari uriase a:m-.il l convinge opinia publica derutatii de nedreptatea flcutii de ~ 5.Vindarului.

in acelasi timp, devotatul ~i nec1intituJ Fiiniea Anastasescu, _F~_'za"t neiipsit de la toate incercarile prin care am trecut, cauta sa - ~tileasca starea materials din inchisoare.

P100aia aceasta de acuzatii a durat neincetat 57 de zile, rlispin.6 lot zilnic in milioane de foi prin sate ~i erase. Noi nu aveam niei :I JISbilitale de raspuns. De nicaieri niei 0 raza de nadejde, Nimeni _ :Ie hsa apirarea ~i niei nu dezvaluia complotul jidanesc destinat .... ...arii si ingroparii legionarilor si a Mi~C!rii lor.

Pnvim cum autoritatile, procurorii, Siguranaa ~i acest Ion Mi--=:i!Ic-~inistrul de Interne ne condamna, desi cu totii stiu in urma ~~ .• ir·llor intreprinse ca nu suntem vinovati cu nimic, eli nu s-a .... 1" ~~l un depozit de munitii, arme, dinamita, etc. etc. Cu toate .~ s-au cornplacut in aceasta situatie infama, lasind prada insulI:: Ii. ~IJocorei evreiesti niste oameni arestati, care nu se puteau .-.ic..

~ rnijlocul acestei situatii, ni se fixeaza procesul pentru vineri, -: i:::r..rarie 1931. 0 parte din avocati au fost de parere sa amane proJ:3U ::.r: cauza atmosferei incarcate ~i sa puna martori din lumea Of~:t" de Siguranta, care sa fie fortate sub juramant sa declare ader;lrnu_

97

Prof.lng. Tudor V. Cuc«

Corneliu Zelea Codreanu refuzii propunerea ~i hotaraste judecareaforii nici un martor. Prezideaza consilierul Buicliu, ajutat de judecatorii Ghe. Solomonescusi l. Costin. Procuror este Procopie Dumitrescu. Apararea este fermata din profesorul Nolica Antonescu, Mihai Mora, Nelu Ionescu, Vasiliu Cluj, Ion Mota, Hie Gfirneara, Corneliu Georgescu si Ibraileanu.

Lumea si magistratii asteptau sa apara dovezile impotriva legionariior, bombele si depozitele de munitii, dinamitele, eerezitele (explosiv brizant pe baza de acid picric) si armele. Nimic din toate aeestea, absolut nimic ! [ntr-o jumiitate de ora. dupa interogatoriul acuzatilor, in frunte eu Capitanul Corneliu Zelea Codreanu, toata aceasta farsa infama de tip Ion Mihalache s-a prabusit, Tot barajul de mineiuni se frangea in fata adevarului, Toate lanturile eu eare legionarii fusesera legati cadeau.

Acuzatii au fost aparati in mod stralucit de avocatii procesului. Procesul a continuat $1 a doua zi. Pronuntarea sentintei s-a amanat cateva zile, La termenul fixat, legionarii au fost dusi din nou la Tribunal, unde Ii s-a citit sentinta de achitare hotar§ta in unaninutate. Era sedinta penala nr. 800.

"intof$i la inchisoare, bucurosi marturiseste Corneliu Zelea Codreanu, ne facem bagajeJe $i asteptarn sa plecam, asteptam sa vina ordinul de punere in libertate. Asteptam si adormim eu bagajele meule. Asteptam, asteptam, asteptam 11

Abia a treia zi aflam ca procurorul a facut apel, Asadar, pana la o noua judecata vorn rarnane arestati. Se flxeaza un nou termen la Curtea de Ape/: vineri, 27 martie 1931. "

in sfarsit, legionarii se afla din nou in duM spre Platul de Justitie, Proeesul se judeca la Curtea de Apel, sectia a II-a. Prezideazs Ernest Ceaun Asian. Aceeasi aparatori i$i fae datoria, eombarand cu acelasi sucees teza procurorului Gica Ioneseu, care depaseste spatiul rechizitoriului sau, prin iesiri insultatoare ~i pline de ura. Pronuntarea se amana pentru cateva zile, Legionarii sunt dusi inapoi la VaCare$ti.

.Rechemati, spune Corneliu Zelea Codreanu, nl se comunica 0 nouo. achitare, holiiralii in unanimitate. Suntem gasi{i nevinovati. Dupii 87 de zile de lnchisoare suntem gasiti nevinovati, in SIa~it

98

Totul pentru lara, nimic pentru no;

eliberati,

Procurorul face un nou recurs. Mai tarziu se judeca ~i acesta la Casatie. Legionarii sunt din nou achitati in unanimitate.

lata-ne in fata a doua hotarari: una a lui Mihalache prin care Legiunea Arhanghelului Mihail si Garda de Fier sunt dizolvate, ca organizatii subversive si periculoase pentru existents Statu lui roman; alta, a intregii Justitii rom tines ti, Tribunal, Curle de Apel si Casatie, prin care legionarii sunt achitati in unanimitate, find considerati fora nici 0 villa. Legiunea si Garda de Fier nu sunt periculoase deci cu nimic in fata ordinii publice s! sigurantei Statului.

Cu toate acestea, sediile noastre au rarnas sigilate pe mai departc. Jidanimca, Cabala, care a fost din nou invinsa trece si prega. teste din umbra altc minciuni, alte atacuri, altc infamii."

Totusi. aceasta farsii infamd, regizata de Ministrul de Interne Mihalachc impune cadcrea Guvernului Ghe. Ghe. Mironescu (10 octombrie 1930-18 aprilie 1931) .'?i dezavuarea lui Miha [ache din punct de vedere politic pentru multa vrerne in cercurilc eamarilci regale si poate pentru totdeauna in cercurile Ocultei,

De la 18 april ie 1931 vine Argetoianu, eu Guvernul sau prezidat de lorga. Guvern de tristii amintire, care totusi dureaza pana la 6 iunie 1932, 14 1uni, pana cand se consuma complet, iremediabil, capitalul politic al celui ce se pretindea si se vroia geniul politic a1 neamului romanesc.

~i acum 0 precizare pentru cei in necunostinta de cauza,

Oculta stia, ca desfiintarea Garzii de Fier nu ar fi fost posibila sub guvernarea lui Maniu sau chiar a lui Vaida Voevod, de aceea a actionat in perioada In care la conducerea Guvernului sc afla Ghe. Ghe. Mironescu, iar Ministru de Interne era Ion Mihaiache. Pentru respectarea adevarului e bine sa se stie de toti : Iuliu Maniu s-a aflat la conducerea Executivul in perioada 10 noiembrie 1928-7 iunie 1930. Acesta este intervalul in care luliu Maniu a fost pentru prima data prim-ministru al Romaniei. EI a demisionat la 7 iunie 1930, refuzand sa-l proclarne Rege pe aferneiatul si aventurierul Carol al Il-Iea, lasandu-i loc lui Ghe. Ghe. Mironeseu sa execute actul restauratiei, ceca ce acesta si face. In loe sa. treacd La arestarea si trimiterea peste

99

Prof. Ing. Tudor V. Cueu

grani!a a lui Carol al fl-lea, dezertorul din timpul Razboiului pentru eliberarea Ardealului, pentru faurirea Romaniei Mari - el demisioneaza~i pleaca Ia Badacinil? ..

lata acum 0 declaratie a lui luliu Maniu, la care subsemnatul a fast martor ocular, declaratie facuta in perioada de dupa 6 marne 1945, in casa lui Mihai Popovici, Ia Brasov, cam in felul urmator :

"Dacii as pune tot ce am realizat pentru. faurirea Rorrraniei Mari, pentru eliberarea Ardealului de sub dominatia maghiara, lot binele ce I-am infaptuit pentru tara aceasta pe un platan al balantei, iar pe celalalt platan as pune actul restauratiei, pentru care sunt responsabil prin acceptarea venirii aventurierului afemeiat pe tronul Rornaniei, cred ca balanta soar inclina de partea raului, raul, pe care I-am facut patriei mele"

La 6 iunie 1930 paoa la 13 iunie 1930 este insarcinat cu prez.darea guvernu!ui Gh. Gh. Mironescu, ginerele fabricantului de bere Bragadiru, care subventiona la alegeri partidul taranesc ell 10 milioane, pentru un loc de deputat si-un portofoliu ministerial penlru ginerele sau, care a facut actul Restauratiei de trista amintire pentru Neam si Tara.

Autor moral Iuliu Maniu.

De la 13 iunie 1930 pana la 10 octombrie 1930 Iuliu Maniu, prim ministru seful guvernului, iar de la 10 octombrie 1930 - I ~ aprilie 1931 ginerele fabricantului de bere Gh.Gh. Mironeseu, prim ministru, seful guvernului al carui portofoliu al ministerului de interne era detinut de Ion Mihalache. Deci nu sub guvernul lui Iuliu Maniu a fost dizolvata Garda de Fier, ci sub acest guvern in care Ministrul de interne era Ion Mihalache, care asigura Cabala, - care acum avea un reprezentant autentic la Casa Regale pe Wolf Lupescu, ca nu va fi un partinitor at Garzii de Fier, asa cum a fast antecesorui sat! in acest portofo!iu Alexandru Vaida Voievod si dizolva Ia II ianuarie 1931 Legiunea Arhanghelului Mihail s i Garda de Fier. printr-un jurnal al Consiliului de Ministri.

Iatii-ne deci, cu doud hotardri, una a Ministerului de Interne. 100 Mihalache, in care Legiunca Arhanghelului Mihail si Garda de Fier sunt dizolvatc, ca organizatii subversive si periculoase pel/In.

100

Totu! pentru lara, ninde pentru no;

.~ Statului Roman; alta a intregii justitii rornanesti: Tribunal, .:...: !J! Apel si Curte de Casatie - hotarasc In unanimitate - dupa .;;a lm::""~. acestra n-au nici 0 vina, Legiunea Arhanghelului Mihail si ~ ~ Flu nu sunt periculoase intru nimic, nici ordinii publice, I-.t:: :;;~..:,::ei statului. Cu toate acestea sediile noastre raman sigiiate _ DOli. :q.me. Jidsnimea, Cabala care a fost din nou infranta tace $1 ~ din umbra alte minciuni, alte ataeuri, alte infamii poate si .. ~..:';e tip Mihalache.

1._:::0·ralul domn Argetoianu rade, prin toate cluburi le ' -=-~ de agentii Cabalei, de greselile facute de Mihalache, care '~_ ;.;i .~J.lileze dizolvarea organizatiei legionare. Rade amoralul ~ p,-'~'Ddu-se cdte crime e in stare puterea executiva sa savor. .-::i .:a:. ~:..unele ratiunii de stat. Problema dizolvarii unui partid nu .C '..a;: soiuuona in cadrul ei strict politic, cum crede Mihalache, _ iii ::r.trebuinteze mana forte fata de legionari, Felul cum a pro~ W:-~ slache la dizolvarea Legiunii Arhanghelui Mihail si a f.iIan« Fier este neconstitutional. Prin incalcarea principiului fun~n:_ al separarii puterilor in stat, principiu care sta la baza ~ T.:1'.duirii demoeratice, cum pretind national tarani$tii, recte o'y....,..,. .:j este. Este antidemocratic este un abuz al puterii execu~ ~ :: denuntasein fata justitiei Capitanul, Corneliu Ze-lea Co- 1-. '-..;:."marile pe care Je face amoralul domn Argetoianu peste ," It ;:=~:.mle politice ale camarilei, in cercurile freeventate de ~ ~el. insinuiiri in care sustine eli dansul este in posesia so,-=- ~~tiile impotriva actului comis de Mihalache au dus in mai _ II:: ,: .mol la caderea guvernului de marionete G.G. Mironeseu, ,_ ::"0.-,(> orbeste tot cei cere camarila regala $i Cabala.

J ~ ~ aprilie 1931 cade guvernul Mironescu, condus virtual de IOu.,,,, Recte cade Mihalache, eu tot costumul lui national ! Si ;~"vm: . ~u. vine altul decat guvernul Argetoianul prezidat de I .... .::r: ~l ia obligatia sa repare greseala facuta de Mihalache, 18 ,_ . .:..:: _ 6 iunie 1932. Prezidat de Iorga, care sustinea greseala __ -IC:i'iI!iK.4i ce Argetoianu si garanta prin "genialitatea emanata de _ :>;h_ ;:'Vlttie", ca poseda solutia rezolvarii irnpasului. Ilustra --ll""'l=.<.!· ::J.Stnl ca si savantul care a debutat-o.

101

Prof. Ing. Tudor V. Cueu

in ce consta greseala lui Mihalache semnalata de Argetoianu ~i sustinuta de Iorga, cil Mihalache trebuia sa se opreasca la dizolvarea obtinuta prin jurnalul Consiliu de Ministrii, sa se multumeasca cu atat, ori el trimite in judecata pe cei sapte Iegionari, in frunte ell Corneliu Zelea Codreanu, Ion Banea, Mille Lefler, Mihai Stelescu, Neculai Totu, Danila ~i Amos Francu pentru a obtine juridic dizolvarea. Ori dizolvare era un act anticonstitutional si un act antidemocratic, dand ocazia Capitanului, Corneliu Zelca Codrcanu, sa faca urmatoarea declaratie referitor la intentia avansarii ideii intaririi puterii executive de catre guvern. In continuare milteaza pentru separarea nuterilor in stat.

Miscarea Legionara nu se interneiaza cxclusiv nici pe principiul autoritatii si nici pe cel al Iibertatii, Ea isi are terneliile infipre in principiul dragostei si moralei. In el isi au radacinile atat autoritatea cat si libertatea. Dragostea e impacarea intre cele doua principii, autoritate si libertate. Dragostea se afla la mijloc intre ele si deasupra lor cuprinzandu-le pc amandoua in tot ce au rnai bun si inlaturand conflictele dintre ele. Dragostea nu poate aduee niei tiranie, nici impilare, nici nedreptate, nici razvratire sangeroasa, nici razboire sociala, ea nu poate insemna niciodata, conflict. Dragostea aplicata inseamna pace in suflete, in societate si In lume. Paeea nu mai apare ca 0 biata expresie a unui echilibru meeanic si rece intre cele doua principii autoritate si libertate, condamnate la 0 vesnica riizboire, adica la imposibilitatea de echilibru, Paeea nu ne-o va da justitia, ci numai bunatatea si dragostea, pentru ca justitia e greu sa se realizeze integralsi ehiar daca s-ar gasi un aparat de realizat perfect a acesteia este imperfect omul, care neputand-o sesiza si aprecia va fi vesnic nemultumit, Dragostea este chiar cheia pacii pc care Mantuitorul a aruncat-o tuturor neamurilor din lume. Pana la sfarsit ele se vor convinge, dupa ce vor fi ratacit, cercetat si incercat totul, ea in afara de dragoste, pe care Durnnezeu a sadit-o in sufletele oamenilor en 0 sinteza a lnsusirilor omenesti si trimitandu-ne prin insusi Mantuitorul Iisus Hhristos care a pus-o dcasupra tuturor virtutilor, Nu exista nirnie care sa ne poata da linistea $1 paeea. Toate celelalte au radacina in dragostesi credinta ~i numai in munca In ordine si discipline.

102