Scribd Logo
Carica

Benvenuto in Scribd!

  • Apoleogetica II PDF

    Caricato da

    Luca Ioana-Cristina
    81 visualizzazioni86 pagine

    Titolo originale

    apoleogetica II.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Formati disponibili

    PDF o leggi online da Scribd

    Hai trovato utile questo documento?

    Questo contenuto è inappropriato?

    Segnala questo documento

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Scarica in formato PDF o leggi online su Scribd
    Segnala contenuti inappropriati
    81 visualizzazioni86 pagine

    Apoleogetica II PDF

    Caricato da

    Luca Ioana-Cristina

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Scarica in formato PDF o leggi online su Scribd
    Segnala contenuti inappropriati
    di 86
    Coecyia Cursuri, MANUALE st COMPENDM DE TEOLOGIE ORTODOXA Coordonatori: BS Varlaam Ploiesteanul, Episcop vicar patrirhal Pr Pro. Dr Viorel loniti, Conslier patrachal onorfic Ps. Prof Dr, Constantin Patuleanu,conslirpatcarhal APOLOGETICA ORTODOXA Vol. Dialogul cu stiinfele contemporane Coordonator: Adrian Lemeni Diac. Sorin Mihalache, Pr. Razvan Tonescu, Pr. Crstinel Loja Carte publica cu binecuvintarea PreaferiitululPaviate DANIEL, Patiarhul Biserill Otodoxe Romine sasiuica sbocurey 2018 1. Cosmologia tintifed actual intesfat Tnvelatia dintre teologie stint Ccavine chee: reat, cosmlage, Big Bang atonaitaten Cre ie vest. 1.1, Univers n expansiune ~ descoperire a seclulul al Xe in diverse forme, Kdeea unul univers eter supraviuit un gt tung de sco nor contesatar utr O gisim, de exempla xP dine trun el ndiec, a Newton: Spatial absolut, considert inna, van id nici rlatie cu ceva extern, rimane totdeauna asemenc vi timpel absolut, vara i matematic In sine # dup naty vey curge in mod al fr nico Tepiurd cu ceva extent’, Wisupes osetia Newton va avea soponenicumume sonore in owas sie etna, de exemple, era sb idetifce pail euldian sis} te al ein episcopal anglican George Berkely va refs Move “tl abgolt, pe temell ch a inserana cheat vanish J, inafara ui Dummnezee. Tajo, Abert Einstein formula Relatvitatea General, openers wares Rloiita Resins sali aac gravafonale aI! New daar eoreunfcati cae of o desciere mai precisa prvi rin terest unorecuatit ce traducinteraciunea propriu-ist in curbure timp In paral, fi doi filens, ntl Alexander redo spa teal Georges Lema, pss in acest sui sluice ind 1 ponte ca Univers in cae tim sf in expansians “Shera efectuate de Edwin Hubble in anit 1920 41930 ay rater independent de toate acest Incr, cl gala se indeparteast ios maf eee uncle de allele gc, pentew un observatorterestru, Universi se ex: finde in toate direfil,indiferent unde anume ne-am indrepta pri viet, Aceste rezullale vor schimba radical reprezentarea. despre ‘Univers, onsttuind datele de pornire pentruun nou model deunivers, fn expanse. Potrivit acestui now model, intregul Univers este rezultatul tunel explozii care @ generat spatiu gi timpul, intreaga materie 2 stelelor si corpurilor cosmice, dar gi toate formatiunile galactice cu noseute. In decenille urmatoare, alte citeva descoperiei cum sunt cele referitoare la radiatia cosmici de fond sau descrirea originis ‘i ponderii atomilor din Univers (aspecte cuprinse in teoria nucleo sintezel), au consolidat modelul dinamic al universului considerat de unii cercetitori cea mat mare descoperite stintifica a secolulas alXX-lea. Intrucit modelul cosmologic cu Big Bang este cel uiliztastii pe scar larg, cea mai mare parte din consideraile ce urmeaz’ vor face referite la datle gi ipotezle Iu Incercam s8 subliniem elementele de convergenta inte aceste date ale cosmologiei si reflecfiateologici pa- tristce, dar sl edteva deosebir importante intre consideraile cate se fac pe marginea acestui model si doctrinacreaietconturata in spatial crestinismlui risaritean, 1.2, Date ale cosmologitpatristice ‘deea unei Jum create ex-iilo apatine In mod excusi cuturt s tradi! iudeo-crestine, Exist dou menfiuni nou-testamentare ce pot 8 lnvocate ac, Este vorba despeetextl din debutul Evanghele Sfantulu oar: yLa inceput era Cuvsntal si Cuvntl era a Dumnezeu si Dumne- eu era Cuvéntul 1) Toate prin El sau fut; fd El nimie mu sa ficut din ce s-a facut” (1, vers. 1313) de passul prezent in Epistoa clive re: ,Princredint infelegem ci sa intemeiat veacurile prin cuvéntl Jui Durmnezea, de san ficut din nimic cele ce se vad” (Bvve 11, 3). Uni ator sustin, de asemenea, deea cd aceast concept este prezent exp: cit chiar in Vechiul Testament. Viadimir Lossy, de exemplu, invoci un locdin 2 Macabei 7, 28, mirturisirea une feme din neal ui Israel tre AMOLOGETICA ORTODOXA ua tl su Rogue, fe, cals cer gia pnt eduind 9 vzind tate sf ce sunt int insele, si cunogt & din ce nav fst l-a Rent pe ele ‘bumneze pe neannl omenescasjderea a feu” (2 Macabel 7, 28). Infelegind vec reducer nteguls atl crea lamovdelares nck sostertpreexistnte, Paving a insitatasupra principle din sisi Teo al Antiohic, de exempla are multe menjiuni cu piv la fopule& Dunnneze a cut himea firs flo ceva preesistent,Bx- rimara lu este fie echivoc: Dumnezeu ya fcut ttl din ce nu exis, Andi exsten [1 cit na exist nimi altri de Darmncre, cE ‘ra singur ni ave neve de nimeni i de mimic.) CA cel cae e creat wei trent, pe cid Cl necteatn-are tebe de nine. (© contribute deisv in aceasta inolegere alumi a avut Sf. Ata none cel Mat. Intrelumea creat si Dumnezeu, va afirma el, exist 0 priaste de netrecut. Pe de o pate, Finta Absolut lui Dumnezew Cel eter si neschitmbat,nersuitorsincorupiibi, pe de alta parte, cos- ‘nos contingent, exp schimbariscoeuptie.Totodata, Sfantl At sone va lima distin dnt crearea lumi, subzistent, contingent ‘chimbitoate i coruptibi, snaterea Flu Iai Dumneze, din vega sie, Dumneres adevaest, Pent a exprims faptl 8 pripasis cea msi snare est intre Dumnezcu si Create, niidecum itre Dumnezeu-Tata si Daranczeu- Fil SE. Atanasi cel Mare ajunge faci o deosebire esen- Ul nee notre Ful generrea lumi Confoem acstlineegeri, materia lus, spatial gtimpul ne au evista de a sine din eternitate, fra voia divin Expresia la inceput (9 ‘pi wizat intext relator la Create prezent in Facerea, indica (cma accasts prima unire a veynice lui Dumeze cu til in ceputl ipl prima clip a daloguoi loi Dumnezeu coborit la “reat cu creatura ce incepe ,draml ei tempora™. Cavantal beret * Vininir Lose Tl ite Bt ce Ris noe Anca, Tip del de mp. Contd in enrpeoia ei cae red E, Ueda Bure 1977. Pe Dum Srsaont,Hlpe Dapmates Ordo vl tats ‘dene a Bt Oren Rom Bate, 956 28 uu din textulebraic are, pe ling ingelesul temporal infelesul de principiu metafzic, sens pentru cate (raducstori latin aw uiliat in principio. St Vasile cel Mare va sce expresa la inceput” prezenta in Pe corea marcheazé deopotriva frontiers eterntsfii sha mpl, um fe dde moment atemporal in sine, dara cui tgnie suscitdtimpul, punct de atingere, sar putea spune, al vointe divine cu ceea ce, trecind de la nonexistené a existenf, incepe acum gi, neincetind sh inceap’, devine sidureazi’ Dar; In legitura cu teologiacreatici in expresia ei ortodond este de cosebit de semifiativfaptul cd expresia cv apy apare in prologul Euan- _ghelieiSfantuluifoan s\n Proverbe 8,22. Acest apt este comentat de St Irineu de Lyon, Origen, SE. Vasile cel Mare gi Sf. Grigorie de Nyssa" tn Jocul nou-festamentar indica, inceputul lumi e pus in lepitur cu Lo- gosul, Cuvantul lui Dumnezen, pentru ci ,mumai Cuvintul, implicind {in El voinga si gindices, poate face si inceapa ceva nou cu adevsrat™®, Pe de alti parte ingelesul metafizic de principi,regasit in ta- dacerea latina trimite la faptul ci lumea a fost ficuté toati deoda ti, in sensul ef dintru inceput toate erau ascunse in ceea ce sa facut (wepahaiov). SE. Grigorie de Nyssa afirma ci Scriptura invayi despre faptul ci Dumnezew a ereat lumea in reeumat, din prima migcate & vointei Lu, Toate celelalte elemente constitutive lumii au aparut intr © anumita succesiune, conform infelepciuni lui Dumnezeu, Care-$i ficea simfit prezenfa in ele, concretizindu-se de-a lungul timpalu, atuncicind acelea se cuveneau sh pari lv Gua, Notes uc tego Mee de cat aac Rasen Bape Ose a 957134 pad Pe Day aMule Dogma Ondo ep 28 "2S nie oe Lew, Demonia pots 4: Once, Comentar eatae Foon, 80124 Se Gatonte be Nas, Apa Hexen, PE, 72 al in Bons tal a, Seung LB Plo, 204 rap 5s ‘ln Ona eesemeron 6) teins a aca no in Spa Pe Dum Sasaoat nota Hy in Se Co a Aton, Comet le vag Stl Ian Pn Serr Bac Ent Be de sun rie Ortoone Rng, Bae 200 ta pp 25-26 *Indecamaron tt 72C, 76 Brapad Pe Vase RAoved, Anrpaogi f Grioie enya ntl ile! Se Me a ue Orta Homie Bacere APOLOGETICA ORTODOXA us Inlegiturd cu aceasta este importants subliniem siMdeea progres ‘ll create pe care o gisim exprimata ide Parintele Stiniloae: tate ‘le posterioare au fost previzute in ceea ces creat Ia incepat, apo In mod special in cele imediat antrioare, sau ceea cea fst creat de inceput a fost creat de Dumnezeu capabil si primessca gi paterea prin {are si apari noi ordini. Astil totul ise din voi lus Durnnezen, dae voia Luise floseste ide cele anterioare”. 1.3. Cosmologia in teologie sting Distinet 1 puncte de convergent. Cteva exemple 1.3.1. Miraculoasa adecvare dintre om lume sugereaza exstenta unui Creator Malte date situa dn cuprinsul explorrilorsinifce ale wi sul sunt relevante pent reflect teologietortodoxe. In primal rind, ‘hia posibilitatea cunoasterii universulul, prin intermedia lumini, eu sjuloral nor aparatesofisticate consruite de om, reprint o situate «total semnificativa, pe marginea crea nic stita, nic losis Infelor nu zabovese prea mult, eu toate cd este vorba de nse premisele ‘unoasteri stlinfice, CCosmologia nearat.un fap uimitor,anumect omulsenastefnt-un ‘mivers care poate fi cunoscut. Chiar daca depirtrilecosmosulu sunt linpresionante, chiar dact structurile lu sunt gigentice, univers poate Ih explorat. Migcirile si formarea structurilorcosmice, steele, planet esau galaxile, precum gi procesele interne care se petrec in intriorul ncestora, care duc la formarea galaxillor, la arderea yi moartea stelelor, late acest aspecte pot fi descrise de lg Folosind construct mater: ie, rafanea omeneascA poste alta desrierisuficent de bune pentru nate acest fenomene, frst fle necesar o cdlatore pln in vecinita lenacestor realit Pe de alt parte, dact imaginile din zonele Ini indepirtate nu ar ‘en spre noi, prin mind, explorarea cosmosului maa fi posibllt decit "Pz Dunia SaNioas, Teo Depa rodent vl p29 us Intro regiune foarte reduisi Inst universul se devvaluie prin lumi, si capacitatea omulk de a recepta st infelege cu mintea ~ la rindul © dlescrisi de Paring filocalici ca vedere sau lumina interoara! face po sibila cunoasterea,aceastdactmulare de lumin spirtuale,ingelse din sceste mini vizbile. In legisur cu aceasta, teologia ortodoxa afirma, prin vocea puter nici St. Maxim Marturisitorul, ci ratiunea omeneasci poate si sesize ze rajjonalitates lumi, pentrwc& i lumea st omul sunt crea ale un ‘Autor unic, bun suitor, Care a pus in lume inelesuri despre El sin ‘om putere si le poata sesiza st ingelege. Dumnezeu la flcut pe om fi ing rationals capabila s& lectureze lamea creat, si sesizeze armonile i, tocmai pentra cla intnres Iu cu ea, gn compatblitatea aceasta textraondinara dintre aspectele ei sensible si simjurile Iu, dar yin cele inte rajionalitatea lumi raiunea ui, capabil si odescre, el si ine Teagi lumeagiviaa la nea, congtentA desine si de ea, ca daruri ale La ‘Mal inti toate rezultatele cosmologiei dovedesco anumiti comps ‘ubiltate inte rajionalitatea lumii i raiunea omului Exist 0 adecvare instrumentarvlui matematic constuit de om la corpusile si dinam a lumii fice, Structure cosmice sunt deseiseastzi cu mult prec tie, pin intermedia unor formule matematice. ln flul acest, sina ating. ‘Alegind si atace toate aceste provociri metafizice legate de incepu- Jul Universului cu .nimicul absolut’ capabil product lumea in mod Inewitail, sina ajunge fn situatia In care, fd s8 excluds in mod ‘emeiat, pe Dumnezeu din crearea s storia lumii, plaseaza inceputul ‘universula inte-o stare cvasi-apofatied, imposbil de precizatstimtifc peradnd exact legtimitatea slarticulatil specfie dscursului el 1.35. Diverstaten smitten lumi. 0 posiila perspectiva gtimiica Datele stinfelor naturlidezvaluie coplestoarea complexitate ¢ versitate a Creaie. Exist © varietate de particule in Iumea cuantici ‘are au propreticaracterizate de forme spare ordonate, © anumiti puste din aceasta dversitate a microcosmsosuluiasiguri cirimizile de tna penteu structura a ceva mai mult de 100 atomi, Aceast famille de ‘om reprezintscisimiaile de baz, lista clementelor chimice pe care 1 speljna intteaga diversitaea substanfelorchimice compuse existen- {e in univers, in lame ve, in intreaga industrie creat gi dezvoltatd de ‘oameni, in cvilizaie. Toate acestea sunt posibile in condiile combina lilo a aproape zeceduzini de atomi care dau o chimie suficlenta pent slversitateacoplestoare de materiale, texto steucturi de diverse flr ‘La unalt nivel, elementelechimice din so i din ae, din ap intefin ata asigurind hrana si medialfavorail tturor vieyitoarelor. Chima ees ttins ogra it ness deca Bric dep ips ees darrell Dunner ps dem fa de Hrs Ceara Setdenedc stasis penta no ice nus dn sca or hl pin el Lm {ohne inboate “ Filosofia utilului are nu numai consecinte sociale gi morale, nici mu nico spt aera icone clog. Exp rca puinl por act flout pane subsemnulinebtn ‘Sh Ektnapenatilor stor pe aman Aces soe ness raat ea sola onsite, cla contin gst tetupenacteanna cutie et nual a dep deplne a ‘utr itne a aren expla lore cena ass cert poe eran mtr Te det Pr copa, stun crete aoa det cones aronofWaatnl malt modern postmodern. Sunt Sunn voce ema econcleres dine ecoromie cl ‘etincepestpdeeamact sonar cu ecg engeteiibett vet pe pm, efor Tunea in Sue nmpimoare Hep dex seme cl dese pa ‘iol panes nt foment ai pov cee rea msuroreclbie,Desgorseas sun ESSE are tear en planet crs in cae cir so sare ata, were devine homo eros care estes pedals! pent cnt, dar pet o produ ‘at avt Peocre ck ence onsecine inne acast iz Teeiggel ra de devia cei de cipal et naar SFenubregowe dan ngene tie carevieac v cen ui nen autora TS ne! mona ecto ase achimbare de con ceed pet pore vi pe ps, pin edueea emis gate Pest edueten elec de scraper stop Bes corn st pnt a snp ae ale erehie aes a ef in prcna content dimension spit ve smu cemat so nates, dot dn pepsi j | | | | | | | APOLOGETICA ORTODOXA us ‘menfineril autonome a vie pe pliant, fra referire Ia voeajia omulut sila prezenta lui Dumnezeu in milocul eaceea nu exist o determina frm s omului actual, privind di ‘minuareariscurilor care pndese ecosistemal planeta, pentru cho ase menea determinare nu se poate produce cu adevaratdecit in momen: tul cind irumpe din interior, dintr-0 convingote cate cuprinde intreaga ‘constinté de af a omului,constint care nase poate cl fra o per spectivareligioat yimai ales fra perspectiva cestnismuluirisiritean, Biserca a avertizat, prin Sfinfl el asupra 2idieniceibogiilor ass pra sinseliciunii” trecitoare a lor, asupra degeneril speituale a celor ‘eg alipesevialayinidejdile de ee, asupra rir comuniunii cu Dum- hezeu, cu semenii si cu intregul cosmos, asupra risculu intent unor eat gi patimi.Indiferenja bogatilor fat de siraci,exploatareaultimi lor de cate primi, sunt asociate cu lipsa de iubire fat de Heistos si eu ‘unatentat la adresa demnitati i libertai vit omulul in societate sin lume in general, La polul opus milostenia est intrirea bit, intirnes ‘oeziunil sociale, iar cel ce seaman’ mil, in perspectiva Impiritic, va secera mili i cel ce searind iubite va seceraiubie. Din punct de vedere ortodox, creata este un dar ficut omului din lubire, in vederea desivirgii Il, ar Iisus Hristos este darul Taal ut omul, tot din iubire, in yederea riscumpararii sl indumnezeril luis ransigurariIntregului cosmos, Dat lisus Hrisos at este mama ‘lara ficut lumii de edtre Tatlin vederea mantuil ec i Cel in Care si prin Care, none aducem jefe vit inaintea Tatu si odaté cu noi ilucer intreaga create in dar, in vedereateansfiguril [Nu numai Hristos este vizut ca dar ficut de Tata lumil in vederea designe, ntrun proces snergic, i slumea este vizuti de telogia patristic drept un dar pentru oameni, can cadru cuprofunde impliait ‘uteriologice. Teologiaortodona, des firma creatia ca avind un cara ler antropocentri, in sensul cd toate” cele create au fost fcute pentru on, aati totui ci aceasta mu face abstractie de Dumnezeu, cuprinzind simensiunea spiritual a viei gvocatia cosmic. a omului de constitutia \uhristologies. Accastaalcature 4 vii hristoen ca omulu a inf care, prin poterea Iai Hrists, are menirea si duc Inteaga wei spre transfigurarea gi sensu el final. Lume renevoiedeom de 216. cexistenfa in relate cu Creatorul lor. In acest sens, fiecare Recta ‘Injelegerea lumii pe coordonatele darului ra ssoront “i Di fons Tl Dg Ord 1. 5204 APOLOGETICA ORTODOXA_ a sctvitatea omului ca 0 comuniune eu ceillti oameni si mal presus de toate ca 0 comuniune cu Dumnezen, ngelegeres corecti a relate dar Daruitor inseamna intotdeauna depisire, gi nu anulare lucrurilor ham pt care se realizeaza prin re-daruirea lor atit Creator, ‘uitorului, cit sicelor de ling tine, descoperind astel sensu spiritual 1] bunurilor pamantesti, origina lor comund, precum gi fatal clu mea nu este ultima realitat. Pentru homo economicus, Fericirle dobandesc un alt sens, fericicea ‘ste ciutat in mod unilateral in conformitate cu Impaeitia Cezarula si Cezaral este chiar ,omul” insu, misura omului insu, cizat in pa ‘at Mircea Vulednescu prezint una dire perspectivee prin care om modern, si am putea spune, gi cel post-modern, percepe tana fericit 1) Reriiti cet indestula, cia acelora este imparitia acest lumi gata hv este; 2) Perici ce tar, ci aceia vor stapani pamantul; 3) Perici cet ‘mpl st nendunitric4acea nu se vor teme de nimeni: 4) Feri cei, ce rds se bucuni &aceia de nimic nu au nevoie 5) Perici cel inde refi, c8aceia vor avea parte de praznic: 6) Feel semnatori de vant, ‘lactase vor chema fii furtunii 7) Fercit cel iscusf 8 aceia vor ala luina multorlucrut; 8) Feet vet cind va vor slvi va vor timsia, mmingind pentru voi, cic vat flat plata acum, pe pamant sk mine de voi ceo si-si mai aduc aminte! Ceea ce objne este o fects” ef ner, tn sensu in care Biserica invati: scare desfitare lumeascd nu este Inpreunata cu itestarea?™ Desigur, in ceea ce prvestelumea si bunurile ei trebule s ie vizut ‘ensul for spiritual, fra a fi anulat, in vreun fel, dimensiunea utilitard ‘Tor. A vedea lumea nu numal intro dimensiune strict material, cig ‘pritual, este, de apt, semnul unei maturitii a persoane gi seminal ‘nui discernimant duhovnicese care tine de poaitionarea omulu pe ca- leaindumneceini tu ia intregului cosmos. ‘Teologia crestn’ afirma cd in Tisus Hristos se concentreazi ade- ‘rata via a lumii si modelulatitudini crestnilr 5 al oredr om. li de lume, fat de materia si bunurile lumi, Astfel Biserica, dup = Mien Vuchnisu, Ceti a ames aden ow, Gdns svat ang 278 : cmp ui estos al inl. indie modal de veut a els Berm onagts mod deraportare gf eaonare a oma am tera abana fui, Desc, Berea ebie setae Shanet inte edness ap cua fost vi de Daren Tea Heston gst se opank deri fl ela pi reac veut fume Banat ami mast amass, an Rate permanent pin pris Dunston venice, ent 2a ted i anand bundle veya caren poate Suku cu eta in dines vot restauat de Hts wae lm As ume ca tte bande etn mete 0 pares tne conor, mac in cer manifest et os gnc nplntor a wi oi Dumezeu pete in hime: Nata Togo tumea get sel terial spn bans ese ccnl et mtr spi, roma dscopert vos tologi concedes peal attr ator oli oma moderns osm en os pied emesis Branch in timp ce Bei» secant mistnee Motrin contemporana esto ret cope omull seman spa ahrane ape timensiunes tric a Beri ine crsteseat de dat css ce maniac cde mo cam inlee hea ries, implies acento ate fndaren we alse ind de nator sotertlgis. Dach ons etn teins out mate rmine i ater, devine mater 1 naan st nelegers cl ma are soc ct dimensane hae este etompti In manifestarca e exteampll raat po ind nom ampott prin vias, ine consid brs fans Gguentiz mpi peu, pe lng cele materia ea Shc ro puma ob materi ac sedosten fun i sae oun O Bieri Tn mises eva teu sb arate oo Fae pita se hand falc el, in paradox qe uma cu pline, impotrd va mur” dach va sprit Rana Spain att) Tune neaga Ltarghie = Bsr aoe ehatelucrre lumi a fiat rik chon art ile ransiguev,s le descopere copa pent ca 0 APOLOGETICA ORTODOXA 29 fost create si le de-vulgarizeze gi #8 lunge de pe ele imaginea ca reaturald a une! lumi cizute, Euharista araté omului post-modern ci humea nu este scop in sine, iar singura solufie in fafa mori este iristos, Painea Viel In fine, Tanele Bisericii ne da ibertatea fa «de detetminismul cosmic si de irationalitatea patimilor gi totodata forta ca si transfigurim atat cosmosul, cat gi migcarleirafionale ale snoastre in vederea desivirs Subiecte 1, Care sunt caracteristicilesocetit de consumn? 2. Prin ce se caracterieaza homo economicus? 5. Care este sensul mateo i perspectivateologielortodoxeasupra bbunurilor siconsunaului lor? Bibliografie 1 Ioja, Cristinel, Homo economicus.lisus Hristos, sensu create gf insufciontee purulu biologis, Ea. Marineas, Timisoara, 2010; 2. Lipovetsk; Gilles, Fericirea paradoxald, Eseu asupra scitai de hiperconsom, tad. Mihai Ungurean, a. Polirom, Iasi 2007; 3, Petrella, Riccardo, Critica competiiviafi’ In vol. Gdireaso- iald @ Biserici.Pundamiente ~ documente ~ analize ~ perspective, Ed, Deisis, Sibiu, 20025, 4, Stinilose, Dumitru Pr, Teolagia Dogmaticd Ortodoxa, vo. I, Bd, Insttutului Biblic gi de Misiune al Bisercii Ortodoxe Roméne, Bucu rest, 1978; 5. Valednescu, Mircea, .Crestinul in umea moderna in vol Gd | va social a Bsericl, Fundamente~ docurmente ~ analize~ perspective, 4, Deisis, Sibiu, 2002: 6. Yannaras, Christos, Persoand sero, trad. Zenaida Luca, Ed. Ana stasia, Bucuresti, 20005 7, Zamagai, Stefano, ,Globalizarea ca specific al economiei postin lstiae: implica economice si optiunietce’ in vol. Gnditea socal 1 Bisericl. Fundamente ~ documente~ analize ~ perspective, Bd, Deiss, Sibiu, 2002 28 xc Hess a sino, ded modal de lie a om ialume yaa model de raportarerlajonaea amu tala rane ami De aces, Beitr estab ‘nent in me grine unis ject fx oa de Damen flu i Hts gs se epunk der Tulip Sit ptimayietator Tome, Bante ami sunt ana int ste permanent prin prism Suni veis sant rt ‘Mtanind st anentnd nll veya ere om poate jn Su Teen cect in odes vrs vestaurat cde Hrs ‘Matai fumi Aste lumen cu tote Boni eu ma est ao am devine eon n ci in ceil mane lh om “duu ca mplintor a wo la Duras prezen nfurse. Nurs tose omen see sens materi peta hana i thse senulel materia soprta.tr om a descoper oct felogccomi-ecesiat “Brn focal ator tio slog om moder pose erm mu pln seman hein inp Bieri eure neh misunes eral ncotenporanetate exc cle scope omull semis sptals «hare isp dindmensine urge Ber ‘mal ne ceacteriat de dou cee ce mint de mol cam ineloe hea hres, imple acestor ate fndanen {Er ae wei lind de atrd serologic. Daa oma se resrng [Rims dar materi sami inter, devine materi fs apcate a ineegem ch na mai re se, ed dmensiunea alts ih ene eatompad in manera eh xe amputl hal nu id un om amputat prin as Cine consum ro firs contdentia implica sprit, pe lg cle mate FRnanc re plminllobul maeil cu suoare fran tw “Grign hand Or Bieri in miss a teal 6 art mi Fare espe le rane falc el int prado 0 ERAT mum x pine dimpotivd vm mur” duc va survit ‘Muna cu pin (att) Tue fateaga Liturhie «Biss Tastee ate lurve fumiavo nate urge Le onal IU chemat ae transigrers ele dencopete scope! pentru sie 29 fost create, si le de-vulgarizeze gi si alunge de pe ele imagines ca- ricaturala a unel lumi ciate, Euharistia arata omulul post-modern ‘ lumea nu este scop in sine, iar singura solutie in faa mostii este Heistos, Painea Vie. In ine, Tainele Biserici ne dau libertatea fata dle determinisml cosmic gi de iratfonalitatea patimilor st totodata Forfa cas transfigurim stat cosmosal, cit si migcirile irsjionale ale hoastre in vederea desivarsii Subiecte 1. Care sunt caratersticile society de consum? 2 Prin ce se caractrizeaz8 homo economicus? 3. Care este sensul matere i perspectvateologelortodoxeasupra bunurilor si consumalui lor? Bibliografie 1. loja, Crstinel, Homo economicus, sus Hristos, sensu create gi insfiienele purul bologism, Ed Mavineasa, Tinlgoara, 2010; 2 Lipovetsk, Gilles, Fericiea paradaxald. Bsew asupra societait de Aiperconsum, trad, Mihai Ungurean, Ed. Polirom, lash 2007; 3, Petrella, Riccardo, Critica competitivit ald Bisercit. Fundamente ~ documente ~ analize ~ perspective, Ed, Deisis, Sibiu, 20025, 4, Seinilose, Dumitru Pr, Teolagia Dogmatica Ortodox, vo. Bd, Insttutuli Biblic gi de Misiune al Bisercii Ortodoxe Romine, Bucu- rest, 1978; 5. Valednescu, Mircea, ,Crestnul in lumea moderna’ in vol Gnd ea social Biserii. Fundamente ~ documente - analize ~ perspective, 4, Desi, Sibi, 20025 6. Yannaras, Christos, Persoand gers, trad. nada Luca, Pd. Ana stasia, Bucuresti, 2000; 7, Zamagni, Stefano, ,Globalizarea ca specific al economiel postin dustrial: implicaiteconomice si opti tice in vo. Ganireasocialé 4 Bericit Bundamente ~ docummente ~ analize- perspective, Ed. Des, Sibiu, 2002, 2, Sistemul tehnologic actual - factor determinant in dizolvarea si deturnarea identtii i vet personal-comunitare din societatea contemporand ‘Guvinte cee thvologe,usiltarsm, fend thnocrai sistem teh Teg persoant,comuniune. 2. Moment i tondinge sennifcative in istoria sifilsofia tlnoogict Se poate afirma ci in perioada interbelca au exstat anumiti pio ner in cercetarea care vizeaA istoriatehnologe impact acesteia in societate.{n acest sens pot fi amintiti Abbot Payson Usher (A History of ‘Mechanical hnventions 1929), Lewis Mumford (Technics an Civilizat on, 1934), Roger Bulingame (Marck ofthe Iron Men, 19385 Backgrounds ‘of Power, 149). Totus storia tehnologie se consoideaz ca ocercels fe teortici distinct, cao diseiplina academic in deceniul al gapteles din secoll al XX-lea Inc dintru inceput, storia technologie a avul ‘aracter interdscipinay,intrue8t a vizat immplicati in difeite domeni In cele ce urmenzi, vom evidentia foarte pe scurt trei momen te semnificatve din istoria tehnologiei (Francis Bacon, James Wat revoluia informatics). Francis Bacon este cel care a evidentiat reat inte slid gitehnologe, posibilitatea de a valorificaints-un mod ap cat cerctitile din sin, astfel Incatacestea si fie reflectate in inven tehnologice, Ela asociattehnologia cu o capacitate de control gi de do rminare a naturi, In aceast perspecti, nei dintru inceput se poate constata 0 anumitéreciprcitate ire telnologie si magi. Prin magie se “urmitea modificarea natu i objinerea nor rezulate imediat. “Tehnologia are o motivate sila magi (in acest sens este sem nificativa afimatia lui foan Peteu Culianu care defnen tehnologia rmagie democratizatt; ceea ce ficea odinioard magician init este APOLOGETICA ORTODOKA 33 accesibilastai demosului prin intermedia tehnologei) doar c& ea re prezinté formula secularlzati @ magi, Tehnologia urmareste aceleast objective de control de putere, de manipulare a naturli gia oamenilo, dar fied 8 mai presupund rtsalurle de ip magi Acestea sunt subst tuite de invengil tehnologiei, Bacon a susinut cA clvilizagia occidental poate s-yimpun supremafia politic s militar asupra hum, intrucit poseda te inventitehnice: compasul maritim, tiparul stunul Stina deavoltata de Galileo Galle, prin orientarea ctre misurare, prin perspectva sa fizicista va conteibu la intensiicarea cercetdellor cu splicait concrete in tehnic si tehnologie, Antoine Parent va deschide fn 1704 discutia despee ,perfectiunes” masinilor, tilizand caleuul in ‘dentficareasoluiel pentru eficiena optim a randamentului mori de api. In mod special, revolutia industrial din Anglia, incepua in regi ‘nea Manchester, va avea un impact semnificativ in dezvoltarea tehnolo- gic. Inventarea motorului cu aburi de etre James Walt este considerat3 ‘cea mai semnificativa descoperire din cadrulrevolutietindustrale. Revolutia industrial, intensficata prin descoperiile hi Watt, va _genera.o mecanizare a munci,o cautare consecvent’ de prfectionare 4 sistemului de productie, prin interaetiunea tot mai sporitd dintre ‘om si masind. Revolufiaindustriala va contribu la aparifia nor orage artifical, create in jurul fabriclor, a dezvoltarea unei civilizait a oraguluidiferita de univerul traditional al satului, Prin exodul unot populatii compacte de la sate citre orase, multi oameni vor resimt puternic sentimental dezridacinarll,precum $10 alienare cauzata de mecanizatea viet Un alt moment semanificativ in istoria tchnologie! il consttuie revolutia informatica. Revolujia in microelectronica a debutat In 1947 cind la Bell Laboratories din SUA a fost descoperittranzistorul de catre J Bardeen, W. Brattain gi W. Shockley, 0 mica piesi reali

    Potrebbero piacerti anche