Scribd Logo
Carica

Benvenuto in Scribd!

  • Curs Criminalistica

    Caricato da

    Alexandru Cristea
    3 visualizzazioni78 pagine
    curs drept

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Formati disponibili

    PDF o leggi online da Scribd

    Hai trovato utile questo documento?

    Questo contenuto è inappropriato?

    Segnala questo documento
    curs drept

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Scarica in formato PDF o leggi online su Scribd
    Segnala contenuti inappropriati
    3 visualizzazioni78 pagine

    Curs Criminalistica

    Caricato da

    Alexandru Cristea
    curs drept

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Scarica in formato PDF o leggi online su Scribd
    Segnala contenuti inappropriati
    di 78
    imines CAPITOLUL I INTRODUCERE, 1. Criminalistca, siinyd autonom’ (Ceiminalistica sa consiui gti’ judiciard autonoma la sgt secolul 1 Xen, desprinzindu-se din Medicina Legs Fondatorul Criminalitici este consderat judecitorul de instuctie sustiac Hans Gros, care a folsic pencru prima dard acest rrmen In Manual practic de inruete judiciard pentru xzul procurrilor,judectarilor de instruc, afierilor $i sagentlor de polis judicird, ficfonarilor de polite, jandarmilr, agentlor eviciul siguranyed ee, tipiet la Grate in anul 1983. La Congresul Uniunii Internationale de Drepe penal care avut loc in august 1895 in Linz acest manual a avuc un real succes i -a propus introduceres in programele fculiilr de drepe unui curs “special i complee al Ciminalistici”. (Objectal Criminals prezined doud aspecte = daborarea merodelor tactice sia mjloacelor tehnico-singiice adecvate pentru descoperitea si cerceraeafapelor ict; = dhborarea de metode si mijloace tchnice, iinglice de prevenire a infaciunilor. ‘Dea lungul rimpulu, au fost dace ma multe defini ale Criminals, care au evidengia este o sing de sine stititoare, Hans Gross a definie Criminalisica drepe 0 “ying a st proceaul penal”? 1 de fe tn " Cran, Ls Chips, M.— Criminal. Tre pf madi, Ediars Caen Vache, Buca 2009 12 "Mies = Criminal Baars Lamina Lex, Bucur 1988, p 3 2 Cagan Ls Chir. Mom op. p13. Nicole Hens Buty (© alta definite sinexca apartine prof. Lucan lonescu: ,Ceiminalisica ese stings individuainiri.* Griminalinica poate & defiitd ca “ansamblul princpilor gi mexodelor tehnico-aciceutlizte Ia investigaea vriatelor genuri de infaciuni,precum gi ln lucidares unor aspecte juridie nepenale”. Pencipalele since” vine exitenta fapts,idensifcare persoanelor si determinarea clementelor ciecumstangiale, cum ar modal de operares Criminalinica 3 msi fost defi ca find jo sings judiciad, cu cancer autonom gi ita, ere insumeara un ansamblu de cunogtinge despre merodee, mijfoacele tehnice i procedecle tactice destinate descoperini, ceretci infraciunilor, idencificirs persoaneor implicate in sivirirea infacgunilor si prevent fapelr ancisocile”* O alt definite are ca principale ginte descoperizes inftactunilor, idenifiarea infacroior gi riminalisca et o ting judiciar, pluridisciplinars, care probarea sini a activity lor deliersoase, asigueaes misurlor de prevent Iimpotiv criminal”? CCeiminalistica ente © pings judiciard de sine sttioare, multidisciplinars, banal pe preluarea i adaprarea ytinglor pockive la rezolvrea problemelor pe cate eric investigates penal cum arf = cerceraealoculu pts += descoperites, relevare, fara gi idicatea uemelor i alto probe materiale, + analiza macro gi microurmelor; + idenificares persoanei dupa semnalmente, impresun’ papilare,serisul de ‘nd, voce, imagini foro si video, produsebiologce, codul genetic. 2, Structura cursului de Criminalistcd ‘Mai coat luc aceasta ext structara in rel pr distinct: le edtate la nol peiau sitemul criminalisicit poriviecirula “Tone, L= Criminal Es Pro Unies, Bacup 2007.12. dem “Stancu,E.~ Tot de criminal, cd 9 IVa, Eds Univeral Juri, Beewes 207, p12 "ian Ls Chip, Mean tp dem 6 indie 1. Tebmice enmmlitica insured ansamblul metodeloreehnlco-singlice de escoperce rlevare, ate, ridieare gi examinare 2 urmelor ineresind fapta gi Fpenitorul 2, Tati criminal formless regulile generale de organizare gt desPgurare 1 actviijlor de anche gi de judecats, cum ar fi cereeares locului fptl identificaren autorulul gl a vieimei, acultarea invinuicalul sau ineulpatull, a rartrior sa pei vitimate,reconstuies,eecruaea perchesiilo,rdicarea de obicete i inscisuri ee. 3. Metadologia criminalinict indicd mijloscele specifice de cercerae ale ifiactuailor in funcsie de nasura acestora: omucidere, vil, Fare elhavi, inyeliciune, dare si luate de mit, mircurie mincinossi, fls, accidente de smunei s trafic rier, naval i arian, incendii si explo ec fn visiunes modern actual, unanim accepratd international, Criminalisica sste considerats ca 0 Sine? Legald care conribule la stabilrea adevirlul prin nijloace gtinyifice specifice. In firle anglosaxone se uillizeast sintagmele Foremics, Forensic Science sau Criminaliicr cu sensul de "swdiul probelor descoperite la local faptst si utlizae in proces’, avind gi eferii la nogiuni de medica legal Single forensic sunt cele care au legiurd cu justgia sl se definese ca ansamblal_ prinipilor gtingiice si a metodelor tchaice aplicabile investgii iafracsiunilor comize in scopul prob existent fap deni aural gia ‘mprejuriilor coment? ‘Aceastt circumscrere ese practic echivelent’ cu tbice eriminalincd, aya cum a fot dar aplicabila sensului larg dat de unit aor 2. Legitura Ceiminalistiil cu alte discipline Drepiul penal, Acesta seudiaad faptele care sunt considerate infracsuni CCriminalistica furnizen2i probe de naturi si stableascd dact fapea vig insunegte elementele constcutive ale une! defini de lepsaia penal, anumite infayiuni, aja cum este "Tone Lop. Nicole Bena Banas ‘Drop cll. Pein expertia ciminalistic se probeaot extents sn inexitenga unorraporturijuridice de drepe civil Dreptul procesual penal. Codul de procedurs penaltreplementes28 anumite sctviigi de wrmacre penali cum ar f dispuncrea ¢ efecuates constillor ehnicotingie gi a experiacor, perchedga, rsonsteuives, ascularea Snvinuialuiinculpaculu, a marorilo ec Medicina legal. Legitura diner cele doud dicpline exe exzem de srinsh smergind in anumite domeni pind la suprapunere, cum ar fi cerceares pligilor de Iimpugcare, eaumatologia mecanics, identifica autorului, cadaveelor gl a perrosnelor disparate et CCriminolegia. Criminalisticaofe3 probe pentru doveditea siviyti uneifapee penale 41 idencificatea aucorulul, lar Criminologla andizessd sarea, dinamica, cauzele i condifle care generei2i sau favorizens3 exisenga.fenomenulsi infiacional intro anuiti ai, segiune,localicate, media ec. Puibologa si paibirra oferi Criminals caracterisicile psiho-tocale ale partcipanilr Is procesul penal invinu ss incalpat, persoans vieimat, manor, rinori et. pent adoptarea unor metode fi procedee tice adecvate Logics. Descoperites $1 Incerptewre urmelor presupune observa, descr, experimental, compari. Eborarea versiuilor gi vercarea lor se baxexsi pe anal i sincerd, absacizar gi generalzare, inductie i deduct, analgie,silogism, recur spe principle pind lopie ‘Stinplenaruré imple exact, Toate expertzele ciminaliice sunt de fp © aplicare a tchnicilor de analiei fico-chimice (vopees,stcl, metal, Abse, produse petroliee inflamabil) sa testelorbiologce (sing, saliva pr, sperms). Tnvestigjia ctiminalistie3, respec» utllizarea anor procedee privind clementele particule, depind de genul inftariunii de exert. Asti, echicile gi merodele caecce ulate la cereetaea loculuifapti dif tn cazul unui omor, unui incendiu sau Fire prin efracye. La fel diverele eactici trebuiete folosie dliferenyiac pencru audieea fipeuitorului la o infracyiune de violeni, fawd, accident de circulate sau in materi de trafic de deogur. Tipul infacjuni yl ehiar ‘modul de comitere (modus operandi) determin’ nu numai alegerea mijloacelor tchnice specifice gi tactile activititilor de investigate, dar gi forma optima gi ordinea lor, timiatni ‘Modul de realizae a infracgunii exe determinar obicciv de natura infiaciuni,locul, mobiul er si de cicumstanele subiectve, cum ar fi experiengainfrscyionals, indemanarea, medial Famili, gradul de educfi. Fiecareinfraciune in sine ~ ca Fenomen material diferié de orice alti infracyiune de acelagi gen. In consecngS, pentru ea 0 investigate sk Re eficient, lcate eax erebuie cerceatIwindu-se in considera clementele pariulae cate eaactrizew ifiasiunes. ste unic, inimieabi ‘Noe Hena Baza CAPITOLUL II IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA, 21 Seurte considera Problema idencifictli persoancor a lua nagere odati cu apariga omului pe plmint, find necessri inet de arunei o deosebire inure oameni, iar mai tiniu aeeasth necestare a cipltar un caracterjuridic. Acest lus se impunen deoarece rocietstea incepea sé cunoascielemencele nocivearmoniei sociale, care trebui «i Se stipinice nla gi podepsite in pore cu graviatesfiptclorsiviyite™. Identficarea judiciard constiuie o activiate indisoublllega de implinicea seculul de juste si de prevenire a Fenomenelor anisocale. Descoperivea nfractorilor,identficarea recidivigtilor, probarea comitri unor fate penal gia Yinovigiel, determinazea imprejurrlor ta care sau produs, precum si 2 ator situagi, inelusiv edle gintnd de soluionares Uigilor civile, seca’ in mod secs sails iene persoanclr 4 obictlor Principal modaliate de ss ajunge Ia identifcares judiciars o cepesin eniicarea criminalisic. Ex ne apare nu numsi ca un milo dat gi ca 0 emis identifi judi Toelegerea corcs a idence ritinalisice si apliarea el tn practic exe Jundamental pent atl defuse. Sables adevrul tn jst erect pin intermedi problr. Nesta, EA. Criminals, Tenia tive criminal, 2 Tha Ela Pro Universi, Bacore, 2009, p14 "Monee, Li Sands, D. = fiers erin Eara CH. Beck, Bucur, 211, po ile In conformirte cu at. G alin. (1) din Cpr. pen. consetne proba once eloment de fape cate sree Ia constaares extentel sau inesstenge nel infraciunt, la idencificar petoanci cate a sivirgico gi ls canoaserea inmprejurtrilornecerare pene ura solutions a xtc ‘Alin, (2) al aceluiagiaicol prevede cb probele nu au valoare mai dinsinte scabs, ApreiereaRecire probe 4 fice de oranul de ure penal su de inwana de jdecsth tn ema exsminksit eaturr probelr adminis, In sopul Bist aderiral lencfcares criminals persoane cae a Isic ueme sss obiceal sreator de ureme mse limita fs procedecle thnice de anaieh eum at ele rcacologice, ficochimice, biologic ect cupinde fate ivesigati de genul sclor testimonial, cercetarea local fp confrunii, reconstitute Tn prmul ca exe vorba de cece de abortor, nal dies de scviei de marc penal de jada Tadiferent de ine a fos cue idenifcarea gi de forma procul in are sa once, conesunea dite apt i perscans or bicctal identifi revine in ‘xcusveae onal judica. Prin coroborave conclsie de idenhate cu datele farizate de ale miloce de probs Wentifiares criminals devine jude Relais dinte ele a putes 8 defini x un rapor de pul parent, a eae parte ee Adeifiaren crinalsich tar Inga idenifares judiiar Acesta ‘eurge din succesunes lor (prima precede pe a dua) din pou pe cae o ocuph in cadrulprobajuni (prima ese subordonatt clei dea dou) gi mai ales, din conginea amploare fect CGeneralzare jurigpradenel sa practic de experind condus la eaborarea in cadrul criminal, nel tort a denies, ult deopounspcialilor Ai elor ce aplie lege. Ponta pint reprexiné 0 meodologic si un instrument de Iie, ners eels un ghid de inepretre eorectt a datelor determinate eingie' Ta eras de specacate!,idemifcreseriminaliicd 4 ose deni ex zailtea prin mijloacetehnico-pingifice a ideniigiéunel Ringe sau a unui abicer sare ae legitur cu apt incriminat, "pend proces Inerogue, perches tons, Li Sandu, D.~ 9p pK. ue lopecs Lp. p19. icles len Bras 2. Premisee ingfce al idenificiri ximinalistice 2.1, Individualitates ‘Temeialstinyfe al idence eonstcue indvidualitarea, irepebilcatea, de unde posiilttea de 2 separa un obiece de sltul sau de alee similar individualicatea este daci de insuiile iniale ale obiecruul si de cele dobindite ere, pr floste si exploatate. 2.2, Seablitates relativa Obiccicles Finglesuferi in imp schimbiet sub aiunes Fctrllor intern csr, Contins mitre i tnafrmare = limit matrsle mo coneavine propre unt obec de af ndvidal™ Pentru anumite inerle de timp, de exemphs pe dust anche denifcareavimine poi cindschimbie nu sunt eel, In aes contest Indvidusratesapare crea abil. In afarafcoilor natu xin tarde madifcare ail: dehiars scsi bie lime ropa nite degetelor,sergete urmelor ete 2.3, Reflecivitatea Reflectiviatea inseamnd capacicateaobiectelor (iclusiv pire cocpului uma) dea reflecra af reflectate a urmate a acsuni lor sau ca raspuns lao acyiune.” Reflecrarea care intreseaa proces de identifcte const fn acea schimbare prin care pels int-un abiecr se produce © modificare de substan, imprimarea Imagini altui object au a unors dine Insuirile cesta In aceasiscuate obiectul creator va fi el reflecta ir obiecul primir cel care reflect 3. Eeapele idencificisi criminalistice 3.1. Unitaten procera de identifieare Ienficarea criminals se ealizeat8 repeat, de la general a pariculae ° Pena mal ae deli, eds Toei, — pp 160-161 lone, Lop tp 161 Teisiurle caracteristice ale obiectelor i fiigelor sune selectate prin everminarea genulu, specie, grupei,subgrope,tipuli, modelului, miei et pind se gjunge Ia indvidvaizare, Corespunsitor acestl treceri weptate, procesul de idensifcare parcunge doul tape: ienifeares gonvich 1 identifica individual. Abele webuie pivte ca piri componente ale unui proces unic de ideniicaeeximinalsics, prima constcuind premisa logic a ele de a dous" In practi de expertai exist cazuri in care nu sunt parcurse cele dou etpe, asc «ind din examinarea compara resus deosebiel eategorice ia ecea ce priveyte gen, conchuia va f de excludere a identi ca aare cercetarea se opreye ls prima etapds - stuneieind earsctristiile individual sun insuficiene, urma este defecruos imprimati, obiectul cretor a suferit modifcér, de unde absenga particularitiilor necesare idencfcii individual 3.2, Identifcares gnericd ‘Aceast prin crap sau fxd mal este denumit gl ,determinareaapartenenge de gen” si consed tn stailirea, pe bana caraceristicilor generale, a ceea ce reprezine in sine obiectul sau urma sa, adic natura sa c loc ocup in ssternul Tucruilor, clsui gen, specie, subspece i aparine. Sistemul se matrilzeszS tn diverse casifichri, asl ck detrminarea apartnengel generice depinde in mare _mcuri de amplostesacetorcasifice” PPenaru determinarea apartenengei geneice se apeleasd tn primul eind la clasifcii i sistemataiilesinglor natu i ale celor tence. Ceiteri de elasiieare (cucu de exempla): «= caracterisle care reflec construcia, forma obiecclor (casa desendlor papilare ipul de instrumente de spargere,genul i marca armei, modell mas de sets ere); = la utmele constind din subsange, idencifiares generics se fee dup structara inter, caracterste fice gi compoaitia chim, lar pentea finge dup insuirile anatomice,pshice, si fziologiee; * dom "Tone L =p. p12. 23 Noe Hens Buran ~ la urmele de contact, genul se sabileste dupa tflcrarea structuritexterioare A suprafee de contact imprimacl(contural tpl, profilurile beni de alae ec). Caractersicle de gen sefinuce ca busi de definire si cere uebuie si fle specifice pentru clasa rspectvl gi cotodata «i fie constants. Cu ct este mai Ingust grupa din cae ace parte, ct rai mare ete probabilitaces identi, 3.3, Idenifcares individual Tenificares obieceului sau a flingei care a lsat urma se interes pe omplexul tzuror caractersticllor car, huate spars, pot finclnite fs ale obiecte sau fnge de acelai gen. A individualiza un obiectconeet cel eae produs ura incriminaté - inseamnd a determina sia gisicaractristcileproprit prin eare el. Aifers de toate celelaeobiccte de aceayi gen, caracteristic care se reflect In wim, Dec este vorbs de sablitea concreti a raportull de idenieate™ Fundamental metodologic al individualist il constiuie caregorile de necesita intimplare: ~ necestaea desemneazi insuyrle i raporturile care au un temei intern, decurgind dining esenga lucrurilon, ~ inémplarea desemnca nau i pores care aun tem extern enficarea individuals are o valoare absolutd pent stables unui anumic fape 4, Raporcal de expertig In conformitate cu are. 122 din C. pr. pen. dupa efecuarea examinitilor, cxpertlincocmeste un rapor ses. Cand sunt mai mull experi se intoemeyte un singur port de experts Dacd sunt deosebiti de “sportului sau intr- anexs. CConginutul raporealul de experi ext stipulee In ave. 123 C. pr pen. i, opiniile separate sunt consemnate in euprinsul cuprinde ee pg 2) partes inroducrod tn care se aati organul de urmirce penal sau instanga de judecatd care a dspus efecruarea expertize, data cind s-2 dspus efectuarea dem imine ‘cerca, numele gt prenumee expertule, daa gf local unde a fost efecruas, data ‘ntocmiriiraportului de expert, obiectul acestea gi incrbiie la care expertul turma si rispundi, materialul pe baza clruia expertioa a fost efectuati st daci rile care au pacicipa la aceasta au da expliagi in eusulexpertizeis 1b) erie in amanunt a operailor de efecruae 3 experias, obiecile sau cexplicaile pir, precum si analiza accstor obict ol explicai fn Iumina celor constatate de experts ©) concuzil, cate cuprind eispunsusile la tnteebiile puse si pirerea cexpertuluiasupra obiecruulexpertize 5. Conclusile experizei Concha tebuie 6 poare numai asupra problemelor in cae experel este comperent,trebuie si fie pecs sf accesibll, expec, intligibil gi peneeu un nespecalis, ‘Sub raportal consinucnlut conctustle pot rispunde énegralproblemel puse, atunci cind ce ajunge la idenifare individuals, sau parpal, ind concluzia ‘exprimi numai apartenenga generics Sub aspectul radu de ceritudine, concusile se impart tn: categorce, de probablirae gi de imposibiltate a rezlvti probleme CConclusia cateoricg cone inten riipunepositi» (DA) sav nega (NU) 83 cchivoc, Conchinis eategorcd este aplcabill nu umal identifi individual ct si cele generce, CConcluzia de probebiltaesepexinté si ea 0 pitere dij in sens airmatiy sau nogatv da in mod ince. PPenara cxplicarea conceptului de ,probabilta posibiltte™ Posbltate desemneasi o stare viral. ack realtaea (cerstadinea)reprezine’ 0 posibilcae infiprued, posibiltatea ca aare reprezintd rnumai o sealtae in devenie, cs gi in exzul actual gi potengels potengs este trebuie pomic de la cel de curing inact, este 0 reaitate virtual Conclucia de imposbltate x. ezolvatt problemelidendcgi ese cea dea cela stuaie cae in raporal de expertise exprimi prin formula .Nu se poate sabi Peer a te dei ee vedes lone Lap it, pp. 164166 2% Nicole Henn Bary Accata rimane Inst o concuzie de poubiluate. FapeaIncriminata este postila adi nu se exclude, 6. Suplimencul de expe inh si nous expertisg 1. Suplimeneul de expertadrepretints 0 complearea unui raport de expertah xisene, Aste, potrive ar. 124 C, pr, pen. cind omganul de urmste penal sau instanga de judecatd constr, la cerere sau din oficiu, e& expertion nu este samples, dispune efetuatea unl plimentdeexpertza fede cite acelai exper, Nie de ciete aul. De asemenes, cind te tocotege necesae, se cer expertulu marci suplimentare in seri, oi se dispune chemarea lui spre « da expicai ‘erbale supra raportul de experia, In acest caz, ascultarea experculul se face potivedispoigilr privtoae ls ascltaes martorilo. Limusiile suplimentare in veris por A cerute si servciului medico-legal, laboratorului de experi riminalsie of insticuelul de specialcare care a ecru expert. ) ete dispusi fe din ofc, ie Is cetera 2. Nana eset (contacapesi sane pg ioceresate, sane cind se uemirejewerifiearea prime! expert de cere an al exper sa de ite © comise de exper An, pov at 125 C. pr. pen duct organ de wrmste penal su instama de judeear are indoil eu prvire a cxacttatea concualor report de experts, dpune efecuates unci noi cpt. Tn sieml Minieult Jus prima experi se efecucat la aboruoarce atesudeyene (Bucuret, Ch, lp Timiour) iar o nous experia a Instat National de Experize Criminliic. Condluzis neit exprtie poste si confine concluzia ceed anterowe Torodat,s poste cele dous conus nu concorde, prima infimind- pe a doa, In acest stay se poate dpune oa tela experts —supracxperti, care va ects de ali exper Leges nt limitexcd numéeal de experize. In orice caz organul juicer ‘Emine saveran in specie: pose tte pene mosivarea senting’ oicare dire capertze, care i se pare mai convingtoare date expertiz urmind si fe zoroborate cu ale probe. 6 imines CAPITOLUL IIT (CERCETAREA LOCULUI FAPTEL 1. Nofiuni introduesive Cercetres la fas locului ese 0 actviate preponderent tehnicd dar eu ‘componente tactce desfigurati de organele specilizate de urmérite penal care permite perceperea nenijlocii 2 siuase lulu unde s-a produs evenimentu, de cele mak multe or ilaeyional, dercrminarea imprejuriilor in care -a comis gi relevarea probelor materiale in vederes expertise $i incrpresii lor, avind ca cop principal identificarea auroral i dovediteavinovSi! sale Pencru descopercea si ridicarea milozelor materiale de probi, un rol importane il are cercetrs la locul svdeyilinftaciunii® Locul fae’ este Iacul cel msi importane pentru anchera penal, find de cele mai multe ori, punctul de plecare al investigate criminalsice. Aic se gisese urmeleinfactorilor gale vietimelor, vaibile ori in sare lacent sat imengionat, din neglijens ori din gnorangS. Urmele ateap s fle descoperte 4 incerpreace dupa eritertsinjfce, consacrate de praciea 4 teora criminaliticll, pentru 2 seri In aflareaadevirulu™, "owec =p p25: se eden fa, 129 ain) a 30 alin.) aC pn. Stacy, E = Trt decrominaic, oI, Ears Univer Je, Bacwet, 2002 p07 Pop. Ox Angles, 1; Conn L;Consani, L Conmannecs, Ms Grigor, 1: Hasna As ji V ond) ~ Tat rtd rimiaiih vo. I~ Creare I fi lo Serial nat popapind ol popula Miri cn, Bare 1976 pp 88 {Sr eden, Vs Psa, Cy Sand LE’ Generel fig la Trae act ‘vinnie Capa, Cor, 1992 p26 2 Sane, E.— op 2002 p35 Can, Ls Chper Mop... 272 — ‘Aceart activiat ofea orgamulu de uemirize penal sau iastange! de judecatd (in scwagia fn care aceasta din uemt se deplaseaz Ia locul sivingisiinfaciunil) posibiliatea de a-i forma o imagine exact despre particularity acestui loc si ‘mprejurrile in care «a produ fopta sau evenimentul 2. Eehipa de cercette In anumitesitual previute de lege echipa de cercerare la locul fas tebuie fie una comple, si anume: «= procurorl etiminalise care cpordoneazd actvitatea de cercetare; + ofr specialigicriminalgs din polities «= medica legit, end este necesard examinatea cadavrlu 2 vietimel in vats su personne suspects Echipa poate i completa de specialgi din ate domenil,atunct cind se impun cuncgtingespecifice: biologi, inginer,pirotehniqt ec 43. Mijloace tehnico-slinifce ce se folosesc In investigatea criminalistics a loculu faptet In actvitiilespecifice organelor judiciare se folosse o serie de mijlosce tehnico-inyifie cate sunt inttoduse, de regula, in ruse criminalistice sau tn Inboratoate etiminalisie mobile 3.1. Trusle eriminalisce “Teusele eriminalistice congin: instrumente, substan gi obiecte, necesare aplicirit unor metode echnico-criminalisice in procesul cercetiii Ia faa local, eare sunt introduse in valize speciale, gengi ori alte ambalaje pentru a Ii se asigurs transporcal in bune condiqi®. Dotarea trselor criminalistce sa jmbunatigic dea lungul cimpului, rispunzind asfel ceringelor si standardelor de caitae in domeni, > Pensa ke Sali 1 eden Tata prac derbi, 1, 1976, pp 35. 4. » Nicole Hens Bung ‘Dupi natura instrumentelor pe care le contin, taste criminalistice se por clasifea in dow mari categor + usa universal wie specials, Uni aveori® au clasifiat erusele criminalize dup uemitoarele crite + sac den dotare, domeniul de usiizare, echnologia wcllzai, destinagla si regimul de udiizare, 2) Truele wniverale congin materiale si insteumente penceu exceurarea prinipalelor activi tehnico-criminalistice dela locul fate De regula sunt qi truse universe pentru laboracoarele mobile de criminalistie cae sun desinateexecuiticelor mai variate operai riminalsice Ia locul fats Inscumentarulacestar tute este gropat dupa cum urmessi™ “instumentar pentru cSutares, descopevtea, relevates gl anserarea urmelor papi: + instrumental pencrexeeutarea mulajelor + instrumental pentru amprentarea persanelor sau eadarcor “instrumentarul penta marearea locului investgar gi efectuarea unor «instrumental pentru fncoemiteaschgelor si unor desene: ~ instrumentaul cu inrebuingii muliple Mijlozele tehnice complementare Ia crust univesali sunt: aparat laser pporabil, aparat de filma, protecie et. 1b) Truce derinasie peciald mai Trevent flosite sunt + Trusa foo este destinatS proj i eansportrit independete in eren a aparatult focogrfc acceso sale sgitrate audio, detecoate,echipamente pentru = Trwse cu substangechimice pentre marcere ete destinat§ mate dferitelor object, valor! sau rgiuni anstomice ale corpului uman. Cuprinde i milocele A evade im ace sone Peic, L— Marri» mu evince mere desnate nig rf vo Inseigreseinnaliit els ie, seis Crime Ain Ramin Bacar 2004p 195. Pent nl mule del, vedes Lip Vs Pops G = seine mine cl op, dirs LUCEAFARUL, Bucur, 200, p20 30 thhnice necesare prepariri si aplicirii substanelor gi verificirit reulaelor abginuce = Trusa pentru examinare cadaorelor neidenfcte cuprinde instrumental, substanele i materialele necesate pentru toalesrea ori restauratea Fxionomiei cadaveulai (lad este post, identificaea eadaveor si acceso = Truce penira testarea drogurilor consine tuburi cu reactivi pentru dentifeaes diogusilor dup reacile de culoate gi pungt din polietilen pentru secoltrea unor produse sau eubstange surpocte de a face parte din categoria Arogurilor de rise a de mare ise «= Tras pena relevare wrmelorpaplare: + ta tp dete ese destinat clued gi relevisi rapide a urmelorpapilre; ‘este compacd, de buzunar, organiza incr-un ets + true tip tebnician este desinats unitiior situate operatvs nu foarte Sncireati gi de complexiate medie; = raze Scott este destnat aeelor unig de polse care au un numér mai mare de infacsunis true expert ofees i aliilor aproape coate meradele de relevare surmelor paplare si ntregl echipamenc pentr aplcarea acestor; = true Krimeste Imager utizeses tchnologia de invensficate 3 Imagini ‘eflerate sub incidengaeadigilor UV (RUVIS) pencu a localiza uemele papilae eae sunt invinbile pe suprafee netede, Fra utiliarea prealabil a ‘ratamentelor cu pulberi, substan chimice sa vapor “Toate acertetruse contin instrueiuni de utlizae. + Alte mdele de rase + trace pentru mje true pentru ridicae elecresatca a urmelor de inedlfominte “trate pene recltrea microparcculeor: «trae poner cerearea inendil tise pemon reclearea urmelor la incendi i explcis WA se vaden pe lrg, Baa, NUE. ~ Tryfad eam dt de dig. Ace liipnare, Eira Univer Jari, Buc, 2012, p. 5738. Lipid Vs Popa Gop. ip 30 31 Nicole Elena Bursa true pentru marci (eapcane) = rue pentrarecotarea urmelor de tagere + re pentra detectareaurmeor de metals “trace penr seri deteriorates = trae pent se biologie tras pentru deteraren dogurilor ruse petra dese: + tate entra marcare tren + tute pentru amprentare fn concluzie, mijloacele de intervenie fn teren cunose 0 divesificare gi adecvare in raport de natura fiptl stl mecodelor de investiga a urmelor. 3.2, Laborarsarelecriminalitce mobile Jn vederen reslisrii in teren a unor actviii cximinalinice se folosese laboratoarelecriminaitice mobile” ‘Acestea sunt insalte pe anumite mijloace de wansport, cum ar fi sutocuisme, camioane si remoti, aucobuze, ambarayiuni,elicoprere. ‘Au In component’ aparate, dispositive, cruse, Instrumente i substange necesare eeceuil unor activ specific criminalisce. Dorareaacestora se fice in mod concinuu cu aparcurs 5 miloacetehniceperformante LLaborasoarle criminalice nt amensjate pe comparcimente cum ar 6 = compacrimencl ruslorcriminaitices «= compactimentl fotografie! judciare: + compartimentul eu mijloace necesare penera realiareaportetulul vorbit + compactimencul detecroadlor. De asemenes, spaiul Iboratorului mobil mai cuprinde echiparentul de imtervenie sce de protect. Ene necear cain laboratorl criminalistc mobil sexist so mics bibliotecS de apecialcate, consinind cig si ghiduri de wsiliate permanent, albume eu Barcham, Vs Ry M.— Teta de bie criminal aia Lil Se, Bac, 2004, pp 82-83 Trapt decimal, Mie de lotr, Bac 1978, 9p. 3032 2 tii foxogaflle tpurilor de pocusi, ale elpilor de ineilgiminc, ale lackelor gh sisemelor de incuietor,reetare si indrumare in legicurl eu execuarea anumitor operat ehaice I 2 local 4, Regulitacticeaplicabile fn efeccuatea cercecriloculul faptet 4.1, Reguli tacsice generale Tnvesigavea locului apse se efecracani de organee de urmarre penal sau inseangele de judecati, constiquind un procedeu probatoria care serveste la administrate sau aflarea mijloacelar de proba CCercctarsa locului frei presupune ca organul de urmirre penali i fe sesieat despre sivdriea unel Fate penale prin plingere sau denung, ga cum prevede ar. 221 din C. pr. pen, sau sie ssizeze din ofsiu ind afl pe orice alt cale es. svazgtoinfactune, In acest din wen ear, otganul de urmiire penal ‘tebuie incheie un proces-verbal Principalele clemente tactic, de naturi s8 orienteze activitatea echipel de cercetare la fa loculul sung, in exengs, urmdroarle” 1, Cerceates I fj lac se efeccucszS cs maxim urgent Prin scurgerea Kimpului exised pericolul produccrit unor modifiiei bt locul fapel ia sensul Aisparijiel sau degradirit urmelor. Torodst8, © pot Hentifiea martori, ri a caclude posibiltatea surprindeilautorolui la loeul pte, 2, Cerceatea la faa loculu se fecrueasi compler si deralat. Locul fepret trebuie cecetat sub route aspecele i ebuie acordaté ane flecSrui decal pri cercettea minuyioast a intregul lac al fapti. Echipa de eercetaretrebuie si ‘concentreteatenia pe descoperien gi cercetarea rigaroa a urmelor(indeosebi 2 Are 222 alin (1) din C. pr pons Pings exe ncuron cus de 0 person fs deo person jar, eros a wiimare era cata prin ing ‘Ain. (2) Plingctes cbulesheupinis namele, premade code mame personal. alte # domi psgonsrull, descr pte’ eat foment ebiea plingeis indies proto dc te none ia miler de prob % An. 23 alin. () din C. pr. pez Dentapel ete inemoptnges as de cite proud cio perma ik depress voip ‘Alin. (2): Dena webuie comin ace dn x png. © Re vies pling, Stanc,E =p 2002, pp. 313316 2 icles Ba turmelor latente, a mlerourmelor) si cebuie 38 carifce adie "neconcordan” dire staealocululfapee apr or imprejurirle ea atare 3. Conducerea si organizarea competenti a cere I faa locului, Din punee de vedere tactic, acest cerns se mateializeas ire cercerarea in chip care presupune o canducere uni membri chipei de cerceare sau de invesigayie crebuie si colavorezs yi si informere permanent conducitorul ceretri(potivie prevederilor legale conducerea chip revine procurorulu) cate va centralizaroaedatele: = organiaarea destiguirit activi de investgaretebule 38 se fc ‘ordine bine stabil, si amume:oriencarea in zona in care se ald origina local fapte, determinarea si examinares in ansamblu a locului fapee, clutatea, descoperitea i ridicarea urmelor sau a probelor materiale i Axara rnulatlorcercetrilocul fate = Tuarea nor misuri de ordine la fg local in sersul ek echipa de ceretare ‘rebuie si lucreze fn linge, fis a se interven cin afar, deck dack este ‘esas mal ales oportun; + evitaea pitunderi la loul fpr persoanelor neauorizate sau nesvenite Intrueit pe lang membriiechipei de cercetare mal sunt prezente gi alte petsoane cu anumite responsabliii din eadrul oganelor judiciare sau din alte domenii gi mai ales mass-medi; = Bxarea integrals si obiectiva a rezltatelor cereedeli ~ prinipalul mijloc procedural de fixate 4 celor consatare de organal judiciar este procesul- verbal; alte modaliegi tehnice de fare sunt executarea de schipe, forogaf,invegistate video. prcjuriile negative, 4.2, Regul tactce privind acivtaple pemergatoare cercetart loculu fapei “Masurle premergitoare sunt luate de poi eareajung la fa locul apeet Inaincea sort echipel de eercetare care este formatd din organul de urmirire penal competent In caus, specialist criminals ere. Acestia sunt obligati si efectuezeactele de cercetae care nu suferé aminare sisi a masurle necesae chiar ack ng este de comperena lor Principalele dive acsee de acylune prin luares primelor mésuri au fost _grupace in Mteratura de specialtate tn elteva mari categori™® Ase voden pe larg. Sonn, E ~ op. ci, 2002, pp. 316518; Sut, C ~ Cina Eda Dida Pago, Bucur 1972, pp. 504305 M imines 1. Determinarea loculul sivirgiritfapei, punerea lui sub pazi gi protearea turmelor. O misurd esengala pentru evitares schimbirit infiiirit loco Fapel sau distugerit urmeor infaciunit este de a mengine apectul inal al ocala precum gi conservaen urmelor, Prin stables exact a perimeculu locului 1 previneo eventual ineereae a auroruluifapeipenale dea serge urmele 2. Fhaea euturor Imprejuitilor care, cu impul, se pot modifies su pot Alispirea. Onganul de urmdrve penal va teebui si repind © multicadine de Imprejurisi (unele eu caracter trecitor) asf: ora exact a sosit organetor de cerceare penal, posta si starea ular, erestrelos, prezenga unoe miosusi Aeosebite ee: 3. Acordatea primulutsjutor vikimelor dack acestex mal sunt in vag sau ddaci_nu exists ceriudines insalisii mor, Trebule si se seyind stares ‘mbriciminei ga eventualelorurme de pe hainee su incdlyiminteavitimel 4, Prevenirea sau jnlicuatea unor pericole iminence. Organee judiciare prezente primele ls lcul fiptl trebuie si reyind sh xeve ele mai multe aspecte cates serveass la sable srayielniile cx ajutorl fotografie i invent ideo. In anumice situa se impunes lares de masuri pens inlturces noe pericole cum ar incendi, explo, inundagi In cazul unor accidente de erafic rutier,froviare, navale,aeiene ec. s¢ impune degajare imedia’ 2 vietimelor, preveniceaextinderi pagubeor ete 5. Wencifiatea marorlor si eetinerea eventalelor persoane suspecte ‘Marto cate au perceput deer un anumit act infracyional au inc8 proaspit in _memorie o sere de date cae pot fi redate intocmai cum sau pettecut. Reyinerea condigile legit. orulul sau 2 oriiror persoane suspecte este absolut neces 43, Regult racic specifice tn eftcuarea cecerri la loeul faped 1, Primele misur luae de orgunul competent si efecuete cercetarea. ‘Conducixorl echipe de cercerarealocuui fare are obligaia de a initia citeva mica destinate preps cerecidi propriu-aise,diferengare in funcie de nacura camul cerceat ide preznga la ig loculu a unl angen de cerctare penal care 2 Inceprins deja uncle activi 35 Nicole Elen Bae 2) In stain th care cererarea proprio a Ft pred de aun promergitoare, stn! pregtiren cere fei va const in”: * completaren misrlr vein salar viele, licurarea pericolslor sicontenarea urmelor: = exaiminarcs rapids a locului fapei, delimitarea sa exacts qi intrirea sisurllor de pz «= indepirtarea suturor persoanclor inutile gi reineea celor care av Rewe sesizarea, a martorllor, a persoanelor supecte§ seectionarea martorlor asisents + sabilien preciss a sarcinilor ce revin fecirai membru al echipei indicates ordinil in care vor 8 indeplinite active de cererare; + obginesea nor prime informa refertose Is fap Is local i eae a fose Sivirge, ea la persoanele antrenae In comiteren by Inrreaga actviare de cercerare a locului faptd se fice cx respectarea regulilor de procedura penal gia regulllor de cacti eriminalisticS cu earacter genera. In organiaatea activi, conducitorul echipei de cercerare va trebul aiba in vedere si splicareaalror regu tate specifie cerettica arate + limitarea numralui de persoane cate pierund ir zona ceretti Is strict « prevenita orictrel modifier in sara su poriga lucrurifor in parle cw conservarea uemelor si evitarea criti altor urme cate por dezorienta + fixate elor de acess side deplasare a membrlor echipe in perimetrul loculai fapee, precim si in locul in cate wimezi fle deponitare mijloacele materiale de proba descoperie, a altor obiece ce urmenai fe idicate i sransporae Ia Iboratoatle de specaiete; = purarea echipamentulul de procecte pentru protejarea urmelor jb preveniteacontaminitiacestors; «= interzicerea comentatilor, aprecerilor ssu dscusilor prvind natura fapte, imprejurrile in care a fost sive, strea wrmelor etc. penteu 2 fu influenga desfigurarea cert, dar pe mastri Seas, E =p et 2002, pp. 318.319 gpd Sul, C.— ep p. 508508, " Seneu E.— op i, 2002, p31. 36 Gini 2, Fazele cercetiriiloculul faptei Literatura de spocaltatedistinge dous faze ale cece locului fap: ta si dinamic8. In practicd imparfirea are un earacer osrecum conventional; in realtace cele dous faze se inteepitund rigueos, ceen ce nu este grav dack se plural incegrtarea probslor materiale"! (Cercearea propriuisl a locull pte cons in® = orientarea in tren Ia leu! fps = obserate locululfpec, in ansamblu; = concretizares gi finarea cadrului in cae sa procus fipta, dscoperies ridicatea rmelor si probelor materiale; + Fare renaltatelor cereteé local Fee Fea atc reprint’ pil contact ex ool fp, irk 8s ating nic ceretreareaumndu-se observe Tn loc dschs (cure, emp, pire et) cereraea stains pin deplasare tn spill de ls obiecral principal (cada, foul unui incendia, mina accidents te) spre magni ~ exzetrc sau invers~ concen. In Faneie de specfcl cae de ropogrifi local (i de ccs, bare naturale) examintea se pose cca prin impirica tren in ptrate~ crs sa sinusoidal prin parcugerea de lun capi Ia ell, de-a lungol gi da lac ~ metods rl CCutatea uemelor va i venta tn toate drei, incu tn sus (aoperi pi, copac etc). ste important a cecetare se fac st se reich pec psi la lumina le inet oa aris poate lisa anumite poruni fa umbe sau Ia oe inchis aperament, magmie ete) obser expe dinc-un punce ix, continu prin deplasaca de-a lungul pergilor, de reguli fn sensul aelor de czasomie sl in final spre obiecrul principal (corpul vicimei, casi de bani etc) Improv ohiecee gi urmele din preajm nai Lap. ct. Gahan Crimi Ain Sing ” ‘Nese Eins Buy Dinere actviitile imporance desl urmatoaele” = saben slit gi poxiil mijloselor materiale de proba, a urmelor a ‘cum au fost gisite de echipa de cercetare; = aisurarea distangel dncte obiectle principale, dine acestea Tecur de acces; = exocutarea de forograft de orientare, schigs i forografi ale obiexelor principale, precum gi fxarea pri inegistrare: = determinazea eventualelor modificittsurvenite anterior ssi echipei de Faca dinamic3 implicd deplassrea obictelor, pivitea gi examinarea lor pe toate pani, cu precaufile de rigoare, Este cea mai complex gi aborioasS cps a cercetri locull fap ‘Aceasa presupune' = examinarea aminunjti a corpulut victimel, « Recrui oblect presupas purtitor de uime sau cate a servic Ia ivigiteainfratinil ete permis aXingeressschimbarea posite acestora; ~ descopertea, fires si ridicarea urmelor infraciuni, inchind i rijloacele materiale de proba; = se exccuth forografl, Inegistiri video de detali, se fnalzeasS schiga loculai fapei ise incepe redatareaprocesuli-verbal = seiau prime declaraii marorlor,veimelor si petsoanelor suspect, separa, respectindu-se epulileactie al asculri specific fae de anchets = clrificarea imprejuririlor negative ~ inexisenta a eva ce arf trebuit 58 cevistedack realmente sar fi comis fap, aga cum a fost dedusi din primele + impachetarea urmelor gi obiectelor, separat, pentru a nu se contamina; plicurile, recipiencle respect pacherele vor fi sigilte gi vor purcaetchere identfcatoare, cupriazind consinucul, ordines gi natura prelevirit, numele i semnieura celui cea leu prelevarea © Ase vedea Stance, E~ ot 2002, pp 319-320. “tem, 38 CAPITOLUL IV ‘URMELE IN CRIMINALISTICA 1. Valoatea probantd a urmelor (© saccviate inffayionali produce modifies in medil tnconjurtor, viable sau in stare latent, cate pour denumirea de urme. Descoperirs i interpretrea turmelor constiuie actviigi esengisle i indubitabile pentru identificaea demaseareainfactrilon Urmele sunt parte component a probelor materisle fi permit elvcdarea 3 ‘numeroase probleme inttesing justia, cum ar 1: = sabe exsene fiprei ia crcumatanglor in care a fos comitas = identfarea pesoanei (diet san indire), respeciv a inffzcorului, & victimei in via, a cadavrului, a persoane! dispiruce, necunoscute sau care ip ascunde identittea penta ase sustrage urmci penal + idemfcarea obiectelo, inchs a insteumentelor olosie la comiterea Fate, dupa carsctrsticle generale individuale; «= individualicarea subrtangelor especiv a natuti acetors, dupa propretyle Ftico-chimiee, n vederea stabil suse de unde provin. crminalistied 2. Nogiunea de urmi In general pin urmd se inclege orice stare sau schimbare = medilsi Inconjurtor produs deer nu indirect, cv sau Be neni, prio ane Can, Li Chips M.— op tp 108, © Penn dei 2c ved Tones, L.= ot pp 1-42 “ Nicole Hens Buty Urmele cae interest criminalistca sunt cole care au 0 legitue, ince Fel au all, cu apa gi persoanele parcipante La definirs noyunii de urna in criminal credem ci trebuie pleat de Is semnificsta datS de Diyionatulexplicativ al limbil romaine", si anume: ,Semn concret Hisat de cineva su de ceva pe local unde atrecut, a tat loc et.” La rindul iu semnub” este definit ea Tot ceea ce arse, ceea ee indicd ceva Manifestaea exterior a unui fenomen, care permite si se presupund sau si se orecizezenaturs hi” Tnteadevir, de csenga urmei ete refectivitatea,capactaes obiecrelor sau a compului uman de 2+ imprima pe un suport configura sa exterior. Strict renou moma aeesea sane urme, Leto sensu, Tieraura de specialtate g pracicajudiciae include gale catego, pe cae le asimilezi urmelor, cum ar f substanjle,deprinderile,poriga biccelr ec. “Tor in lieraura de specilitare gsim defini ale urmei ac: Ton Mircea": "Orice modificare materials produs Ia loeul fps, ea rexulat material al activité persoanelor implicate in comiterea acesteia gi este utils cercetii criminalsice’” Camil Suc: "Urmele formate prin reproduce construcie!exterioae 2 tun obieceasupea atu obec” Emillan Stancu‘t; "Orice modificte interveniti in conditile sivirit unei fapee penale, inte faptd si refleceatea ei maceiald existind un rapore de cazalieae” Gheorghe Pigscu": inceractiunit dintre Sptuitor, miloacele foloite de acesta gi de elementcle rice modifcare materia produss ea modifieate 2 componente ale mediului unde igi desigoariactivtaten infractionas, modifier: “DEX _Digionrad pli al bnbid rami, «Ua, Aademia Romig, Era Unive Eneiopete, Bucur, 1998p. 1140, * adap. 976 Mic 1p ie 9.57. 2 Sucu, C—o et P20), 1 Stanc, E.—9p i, 2002, p93. Pec, G— Mana laces general mele in Trt pra de criminal sob 11976, pp. 117-18 “ Cina care, examinate individual sau in coulitate, por conduce la: sabia fapti, idensificarea Bpeuicorulsi, a mijloaelor foloste si la Eimurires imprejrsllor Ramara criminals care sudiandurmcle in scopul stabil sparcenente de gen ia identifi ene cunoscut i sub denumirea de srvoloie caren criminalistcS a urmelor Is locul infrasiuni este 0 actvieate compleri, de refacere imaginad, explicare si comentare pe baza ttinyifice a urmelor descoperite in perimerrul cercera, a acfunilor ineprinse Ia locul unet infiacsiuni de persosnele implicate in sivirycea 3. Clasificares urmelor In literatura juridcs de specie e floes mai mule eter de clasiiare + wimelor, cre rspund unor neces! de orn tortie g practic. Panera de plecare lorcet cai uel a conse defini noun de wems CClasiticeres urmelor dupa difete ctr are depe sop creer grad de proctie si clactte a formalist conclsilor ceceislor criminalisice in solusonarea caurelor penal, parchetele instance de judecat ind chemate si seghere la elzarea acs deiderat Ia opinisunor autor®, pe cae o impryim, urmele snc elsif fn patra sat catego, dup. cum umes ure de contr ~ ree subsea ~ ree deprinders ale gents. "Galan SA. mop. ap 83. © Paecy, G.— Ineprres cima «wrelr eel ite, Era ERA, Buc 2006p. 7 "4 Stanc, E-~ 9p it, 200 p95. open. Lap app 2 gue, 45 Nios Elena Buta 6 3.1. Urmele de contact func urmele produse prin contact dine abieceu erator - care webu Identifca- si obierul primitor, care poart ura = imprimares. reds conturul gi confguragia suprafgei de contact ale obieccului creator, de unde gi denumirile de sry forma, urmd marker sau soma de reprduere; = petmice identficarea persoanei sau a obieculul prin comparaea caracteristclor desenului urmet necunoscure eu cele ale urmelor de roveniengl cert. In funcie de modiul de formare se disting: - urme de supafs $i urme de adincime; ~ urme de straificare si urme de destratifiare; urme statice gi urme dinamic; - urme viable si urme latent Af sume de suprafi se cssah in urma contactlui dinere dou obiete de ddritae aseminitoare caze nu permite modifcares corpulul nici uneia dinere ele, prin dergarea de substangi de pe suprafiga uneia gi aderenga substangei respective pe suprafaa lula, desenul obiecului creator imprimindu-se prin straifeare sau deseraiicare + mele de adancine se formessi in obicctle primivoare eu o mare plascitate, afl prin presare masa suportulul se infunds, se comprimn, rezulkind un volum in adincime, pe fundul si pereilciruia se imprima caracteristcle obiecului creator, + urmele de ratifcae se ormeats atuncicind substanea de pe suprafiya cobiectului creator aderd pe suprafaa obiectlulprimitor (imagine poxiiv) + urmele de deanaifcae se formess3atunei cind substanya de pe supra obiectului primicor aderi pe suprafaja obiectului creator (Imagine agativa)s = urmele tatice s¢ formesa’ Bri alunecarea suprafeyelor in. contact, iar {primates se obyine prin apdsse, lvice, amponare sau simpli atingere; Cini ~ wurmele dinamic se formesz prin alunecarea sau frecareauneia sau ambelor suprafeye aflae tn contact, reli giver terme sub formd de stig eau = urmele vziile sant ele perceptible cx chia liber si por fi idencifcae tn context fir 6 experiengl deosebiei sau aparatur specials = urmelelatence se formesz’ prin dspuneri de substante incolore su de subsante ex un calorie aseminitor de al suportului primitor, find slab vail sau invzbile;sune puse in evideng prin laminar speciale (min dinjace, rate vltrviolete ete), peifire cu substange concrastante sau Ayorescente sau watate cu react. Refer I capacates biel de ase reflec ta ume gi de af reflecate trebuie obserat ci reflctateacarctertclor ete depare de a fi idea, adiea sxach In rele apardiferene, espectv modi al configura suprafee abiectu eda nur, datore unr faci, cum a = imprimare defcroosi isu incomplets (presumes redust, slunecare pe spor) cforms (proictie icogate,tmponir in acidemele de ciel) = plastciate i aderenlsufcent a suport ume (mine agrunquros, supra ugoatsau cu dive); = imbssreaurmei cu substan de stratifiare(nge, noo: = caracerstii fils” (pieticeleincatrate in profil tpi de cauciue sau ale anvelope) Tones Lap we Niles Hens Baty “ Te inci de matura cies crestor ume de contact impart i relia dena Ul it de bie impr digi palmate penne ame de as ume due Seung arrestee seco tenn rund neumente delovie instant conondn; Inept: Aico ineramenee antondee sree depegce Inet de deci seinutror = Obie de inbeiite Milxcede wagon: ato -amselpe, fh spc. br de promi eee anal oe, prope de fos r= ‘ale ghia, pele let Ame defoe nee der Semin 32. Urmele bsg sunt date de subsane/matei cae rimin I fia loca: exe vorba de subsange sau produse, de obicei Fagmenare (micro urme sau macro sume), care sau dspins dian corp Fini (purcicl, granule, peiule, asc ib) su dine-o mast amor (plverulend chi sau giz) propria acess sunt probe materia wre in sens ete al oyun, dete atune ind joa roll desubsange de safc. + densifiesreasubstanglor eefctueat prin aalize de abort, in cae se compar propre aico-chimice sau biologie ale ume! nciminate cu seandatde su cu crates probelor cnacat. In practic judiciars dine substan au materi cares er 4B expertate sna frecvene po f mentions urmitoarde = epee = ces = pam = bree = recidarile deseo = le gaa: ural biologie 33. Urmele deprinderi devi din manifestirle cu caracrer de steretipdinamc care se exterioraeaz3 ine Forma concrets, material, cum arf srisul vocea, mersul ee. De pild’, scrietea consttuie comunicatea ideilor prin grafiom, in care imecanismul fisiologie este dat de complexul de legdeuri cemporare nervosse Legiturle produse in cortex sunt asociate cu variate acte motrice ale méinii cate serie, condusi si contolatd de sistemul nervos central. Particularciile ‘ipalut de ativtate nervoasé proprit iecirei perzoane sunt impregnate de tot Felul de influenge pedagogice, culture, profesionale, familial gi se tradue prin imodalitiyt grafice extrem de individusle, de unde posibiltatea idensifctit setipcoral © Wen dete vedes ney Lop itp. 4547. ” 50 Nick Hens Boy 3.4, Ake senuri de urme Tse consider af tor urme cele create de un fenoren, cum arf urmele de clectocutre: = urmelelisate static de obiecte pe suport pe care au alt acest gen de sume poats denumitea de urme negative sau perfrce: + anid autor vorbese de urme pozyionale, prin a crorintepreare logic fn coneextul abloului general al locului apt, se por deduce importante informati pentru ancheess = urmele de animal, care pot prezenta interes nu sumai ir legicuri ou infaelanile de fre si bracona), dar gi pentru elucidarea unor suai de fap diate cele mai diverse. fn criminalistcS au relevanyi mai ales urmele de pcioare, de ding ede biologic. = Beso. sp (Ciminaes CAPITOLUL V URME UMANE, Secfunes 1 Unmele papilare digitale 4 palmare 1. Dactiloscopia Ramura Criminals eave se ocupa cu examinareag clasfcarea desenelor papilare in vedereaidentifcii persoanei se numeste dectilscopic Serco sense se releed numai la desence papilare ale degeror (amprente Aligiale) Leo sensu include §i desenele palmei (amprente palmar:) si ale clpit Pieiorulu go (amprente planar). In principal, uslieareaimpresiunilor papilare ~ eu preponderen digitale — sre a scop idewsifiarea penoane i anume™ * identificares persoane cae ist o usm’ papa floc pt + idenificaeracadavrrlar neeinntete; + identificarea persoane cae ii ascunde adevirata identi - atrbuirea mai mutor infracjiuni cu autor necunoscut fn care s-au descoperit urme digitale provenind del aceay persoanks Sana ap. 200, p98 aud Minov, M.~ Tata ope de mein Iai sol Il, Bacue 1930, p. 1038-101, "Tones, L =p. p53. 3 Nick en Bo In subsidise, dacioscopia claborcass mcrode i cpl de slutionare a aleor probleme cum arf = procedse tehnice de descoperite rclevare Fixare gi ridiare a impresunilor papilares + imerpretarea urmelor de mini la Jocul fapei, in vederes obfinert de informatit privind mecanismal de producere (In special urmele de apucare ale obicctelon, acyinile Fiptuitoral, caractristici prsonale morflogie, legSeurs inure urmele papllare fap ees = vechimea urmelor de mins = Inregistratea dactilosopici in fijere sau carroreci (monodactilare, decadactilre si palmare) sau in baza de date prin procesa'e computericah (isremul AFIS), -Exerem de important este de refinut cf o amprene digital relevati fa locull fapee sau pe un obiecelegat de comitereafaprei face doar dbvade contaculué pereoane!idensifiate cu suporel pe care a fost gies urma, gi na consul, prin cx Insisl, 0 prob de inoue, dete prin coroborare cu alte mijleace de probs 2. Modul de formare urmelor papilare In Fancyie de modul de formate, urmele se por petenta anf = wrmrle de expres ca adncime ~ in Bancie de plastidatea supra Primitr de urma; urmle de supra sc pot Forma prin satire (depunerea de substan alts pe mind) i prin desvadfcae (ices substan extend anterior pe obec); = wrmcle visible su ltete~ se ines de regula ure de supra formate prin secicare sree sarc sa dinamice ~ prmeleteugse 5 redea cu crtate sen parila doi le carscetitice, pe cind ese din urma se petnt sub forma nor minis. Idem. 3 eines 3. Proprietigile deenelor papilare fn Fiterauea de specialist exis) mai multe opinii cu privre la numiral proprietigilor desenclor papilare. Intro opinie” se consider’ sunt doar dous propre, si anume unicitaten fi fctates, Tnero alti opinie”, se considerd ek sunt wei: uniciztea, fxizer $f inalerabilcate, Alsi autor" considera ed acestea sunt fn numie de para: unistates, Matas, inalterabilcatea si imposbltatea falificii crestelorpapilare po cle grafic (Cu privte Is aceasté problem, impircyim punctl de vedere” poco eeula proprieijile papilare sunc urmacourle: uniciate, imuabiliaces, fxieatea sb inalerabilcace,aefl + mictatea ~ desenle papilare sunt propti unui singur deges; nu exist in lume doud desene ineru-ocul identice, aja cum au demonsrato calculele rmatematice de probsblitate in difere studii pe milioane de persoane sb determinasilestatsce pe lar populai ~ imuabilacea - desenele papilare se formeaxé in timpu. sarcinll (vaya inrauterina,lunile IV-VD; se pistrend neschimbate pind dincols de moarte, de nde posbiliarea amprenciticadavtlor; = fixtaten i inalerabiliztea ~ desenele papilare variasS doat ca dimensiune ‘copiliie - macuricae), nu gi ea structurS 4 deals nu se modied tn timp, ew cxcepiia accidentelor sau modiicklor intengionate (epidermal fle se refuce rezentind accleagi caracersil ale desenului ca inainte de alterare, fie se cleatizeae eipdeind un aspect particular) ‘Aceste «rei propritigi confer’ desendor papilare caliates de a A svice individuale de nesepsic la alte persoane, inclusiv la degeele aeleigi persone, Dob, M.= Tine pct decimal, vl, Minineal de Inere, Bucur, 1978p ‘> Basar M.~ Criminals, Univers “Baber Baya" Cl Naps, 1969p. 94 Seva, V. = Maal de dap impimeria 6 lgltora pie Vie acu 198, p 3 "Sonera, L =o. tp 5 2 4, Desenele papilare Mina exe alexis din pals i degete: lee compu i 2) eon Spe pals eon den dep regu emt (dade ea en, eine pre (din peneaopos lyn ee compas din el none) eg ssi ple eg de Nese 1 Slangin) flanged cle min ene formas dine) epidermal scout (Genet sacinas aki do S ede lal pele dermal (fet ion, ere comine wae pre erir semis hipodemal (eels poind comin ghndle sce apie sn cee procminente de pe supafgadermel care x af la puncel de contac eu epidermal. In vsflacenor,sutbietefzcare de un canal se af pon. Prin ise elimin eanspiai.Papille dermice sun ing linia, afl ck ‘indurilor de popile le corespund ctl paplae satel praia drm Forma cretelor papilace ete cedat ide de cere epidermi. Urmee se format x eft l depunei de substangs de pe degee (srt gsi formate de sudoarea sere de glandelesudorpate, especivsubstangle grasesereate de planet eee) 4 Desenele paplare imprimate pe un suport, cunoseute si sub denumirea de dlctilograme sunt de dou flr: = impresinni sau anprome de compara dacilograme cate teprezine’ desene papilare imprimate volunar = urme sa amprenein lige: dscilogeame care reprexine desenele papilre imprimate invlunar pe un supore oarecre 5. Steuecura desenelor papilare digitale Dintre dence papilare pe care le prezinesdegetul, cele mai variate sunt cele ale falangete ace nal poral petra Hentiearedearce Zona eagle cele mal eke emerald | caters ob spec (euclea | forme dsc a sui de dea om ils, ge na mart ‘alesse re nadeagi |e ‘aq de lextune, ce wen Zona bald preind cote orn, ane sproximaipaalle eaten Temp mode ites “U" nor x pel in | jos uemind contra Zona lange pate de sus marginals ef) ae numer | tld zone ee se | inumesepriferce * Diagrams snc ones fescue de prof Lacan ore. 8 ‘Nisa lena Bare ‘Gnd crestele limitante ale cite) zone se intinesc ia nagtere o Figura denumid delta, dupa tera greceasci care sugereari o fori aseminitoare. Dela poate fi [| ecind cele re exes aletuiec wn eranghis | unghie care compunciunghisl | 26 A a pot fi deschis,inchise true un Ps , ramuriepocficgle | Ya Aa sau inepie a lungime (Ceneal dele repreains punceul deli = le deta alba consti in central triungbini, Bind uncost mare primo: crease punciformas = le delta neagré punctl este dae de lou de sive al clor ee crests Neageé 6, Clasificarea desenelor papilare Sistemataarea amprentelor pe grupe, chs, tipi, subtipuri ete. a permis clasificatea impresiunilordigirale into ordine definiti Sitemele de clasificare sunt diverse dar toate se ispiri din citeva forme Fundamentale de desen. In een, derenele papilate se impart fn cine! tips de bai e. @| g .& @ Qe clemente sau puncte caractristice, Natura flecieui clement considerat in sine {adicé lua iol), numirul i repartifia lor copografick sunt variable si confers smprentlindivdualitace® Stables si definiea dealilr dfs de Ia aucor la autor aborator sau seri de eiminaliie), dat in fpe se reduc la urmitoarele ormayuni: Ss Nw TTT tmoenger— |eoteapemnae = aT TT Bias! | Unis edna coop’ ate =. titage’ | Bernd oe aS “erin npr ae cayapa, | fame cnd dace pipes | 7 ‘ae Ul Sa oF Suse sasiara tei a ae aeats raion Ses ea et Sewn gp fuwwont | ga erm =e oom Saw oe ‘ae la Td ins nada ou epee rapmenas | uoterne |e -3- | a aT aR NeteE | ce cin ip ee dee ‘ ‘ Fame ne) etc opie mage tde | —!— oF op tp 5 3s Cots £8, Elemente pariculare Acunei cind exis, por fi valorificate peneru individualzare gi alee detalii carsceeristice si anume + eearieele = Tinie albe produse de cutle pels line sangullor de flexiune; + negi sau alte malformagi 9. Expertiza dactloscopict cea experisi poate rzalva uemroarele probleme” = televarea urmelorpapilate latent de pe diferite obict; = identficarea pesoanei care a lisa urmee paplar incriminate; = identificarea petoandor 9 cadaveelor ou identtare necunoscuti aflate in ceartocecile antopologice: = identifcares percoanelor care g-au dato identiae fils ~_verfcarea semniturilor depute prin punerea degerslu de etre pereoanele analfbere. endficarea persoanel cate a lsat @ impresiune digital Is locul faptei se realizead in laboratorul de criminaliscs de cite specialsal datiloscop. Acesta intocmeste 0 constatare tehnico-singficd sau un raport de expertiaa fa cererea rganului de uematie penal sau de judecat, Expert are de comparat impresunes digital incriminat (diet. pe folio aden gi frografias) cu impresiunile persoanei inuite, late cu rug sau de pe fig din cartorecs de lnregiate, scoast manual ups formula daetiloscopicd sau renulaté din crerea automat cu computer (etemul AFIS)". Drighi Ce A map tp one, Lot 9 3. ” Nicole lena Bazas Cerccrarca comport urmitoarc: cape” = sabilrea cipului si subsipalui desenului popiar incriminae i, prin comparare, excluderea degetelor binuitului prezentind desenediferice; = se compari configarata desenului central, numirul decree intersectate de linia ui Galton”, forma yi plasarea deleis nein de corespondenta se tece I stabilrea deailor comune; ve porneste de I un dealiu si, din aproape in aproape, se caued ealelalte deaali ‘purrindu-se torodae iil care le despar; = fin nal se aprecani decd natura deaailor comune, cancinta i prifia lor rcciproci este concludent’ pentns a dovedi ox certiudire ci impresiunen incriminat a fost lsat de persoana bina Rapoarele de experi, in special cele eu concuallctegorce de idenificze, sunt insoyce de plnge fotografie pentru demonstrate renulatub 10, Valoares probanei a desenelor papilare Problema comporté dows aspect: cantitatv¢ calitatv Criteria cansitato ae refer la numiral minim de elemente comune necesar pentru oidentificare cera persoans CCeiteriul de aprecierecanctaty in dactlascapie este cunosext sub denumirea de ,Regula celor 12 puncte’ formulaté de V. Balthszatd Rafionamentl su, barat pe caleule matematce, peach de laconstatarea ck de ice impresiunea digial gis Is local fapel este Fragmentar3 asec valosrea \dentificatoare ext proporsonal eu numirul de detalii pe cate le engin, Ca sezukar al formulei lui Balthazard in prezenga a 17 cife-coincidenge tacbule sl se examineze circa 17 millarde de amprente,cceacerevne I miliard 700 Imilioane de persane. La dara studiulut lui Balthazard, respect in anul 1911, populaiaglobului era estimaci la un millard gi jumitate Astfl, in prezenga a 17 slemente identice nu exist nici o sansi ca dowd amprente aseminicoare si provini de ls doud persoane diferice, Tori, Balthazard a spus iin cercetiile medico-legele numérul coincidegelor poate fi scizut fa 12 sau 11 dact suntem Bid iis Sigur Gi criminalul na cae un locutor onrcare al globubuy ci un curopean, un frances, locuirorul uni ora su st" ‘Aceatti regula fost adoptatS in numeroase ir, printre care in erect ¢ Rominia, consderindu-se ci un minimum de 12 corcordanye echivalens’ cts

    Potrebbero piacerti anche