MINISTERUL CULTURII DIRECTIA GENERALA PROTECTIA SI VALORIFICAREA PATRIMONIULUI CULTURAL NATIONAL NORME DE CONSERVARE A BUNURILOR CARE FAC PARTE DIN PATRIMONIUL CULTURAL EDITURA MUSEION 1993Prezentele norme au fost elaborate de: AUREL MOLDOVEANU - conservator general slactualizate de: DOINA DARVAS - biolog conservator: MARIA LUNGU = restaurator; RADU BALICA - restaurator; MIHAI LUPU - chimist; GHEORGHE NICULESCU - fizician Procesare computerizatc TOP-GAL SRL MINISTERUL CULTURII Piata Presei Libere, nr. 1 Bucuresti, sector 1 Telefoane: 617.60.10; 618.34.73; 618.22.16 QUZCUL CARPATILOR RASARITEN! SFANTU GHEOR' VADEMECUM Activitatile specifice legate de protectia bunurilor culturale mobile includ in prim-plan un ansamblu de masuri proiectate, dirijate si urmérite exclusiv de factori ‘specializati. Acestea sunt reunite sub forma Normelor de conservare care stabilesc comportamentul stiintific unitar fag de obiectele cu valoare istoried, artisticd, ‘stiimtificd, privite in sine sau sub forma colectiei. ‘Activitatea de conservare ca atare revine deci celor cu atribxgii precizate in acest sens, flind un demers specializat ce are la bazit un sistem bine stabilit de reguli. Desigur cd, odati ce acestea sunt cunoscute gi insusite de cei care utilizeazd, ‘manipuleaza sau vin in contact cu bunurile culturale, responsabilitatea conservato- rului devine transmisibild, fiind astfel mult mai bine sustinuta, Obiectivul final al ‘Normelor de conservare, in adevéirat Vademiecum rezultat din colaborarea multor ‘Specialist, este asigurarea integritaqi valorilor culturale, prelungirea a maximum a vierii acestora, La implinirea acestui obiectiv, un rol decisiv joaca constientizarea comportamentului stiintific, aspectul educativ reaultat in urma insusirit si difuedrii publice a Normelor, in primal rand de cei chemati si le respecte. Patrimoniul cultural este, cum bine se stie, 0 componenta a avgiei nationale, cocupdnd un loc distinct in economie si viata sociald. Pe de-o parte, Numdral, Valoarea si Compozitia sa exprima specificul cultural notional, pe de alta, starea sa indicd gradul de civiizatie al societdfii contemporane si modul in care trateazd ‘aceasta mastenirea culturala. Instituirea unui regim de exploatare, trarament si valorificare a bunurilor culturale mobile, strict controlat stiinjfic si caractericat prin constientizarea mésurilor objective privitoare la conservare, prin Normele de conservare, rispunde, deci, cerintelor fundamentale ale protectiei patrimonixdlui cultural national. Normele de conservare valorificd experienja indelungata si meritorie a specialistilor conservatori, restauratori si muzeografi din Romania, urménd sii fie insusite, respectate si impuse de corpul profesional din refeaua institupilor cu atribugit pe linia ocrotirié patrimoniului cultural national. Eforiul sistematic de conservare, deliberat si constient, calitatea demersului -specializat, masurile practice si fermitatea controlului sunt factorii care conditionea- 2d normele de conservare, sarcina asigurdri lor revenind specialistilor, in primut ‘rdnd, $i, cu precddere, conservatorilor de muzeu. Sfaturile si indruméirile acestora, demersul lor calificat prezent si vitor justificd locul pe care nmueele, oficille pentru Patrimoniul cultural national si laboratoarele de restaurare il ocupa in cultura Tomaneasca. DIRECTOR GENERAL, Dr. Ioan Opris2 1, EXPUNEREA BUNURILOR CULTURAL-ARTISTICE 1.0. Valorificarea expozitionala - tcmporara sau permanent - a bunutilor care fac parte din patrimonjul cultural istoric, stinfific, tchnic, memorialistic se face numal 1m spatii corespunzatoare. Oricare ar fi motivele invocate, nu se va admite plasarea ~ chiar pentru perioade foarte scurte - a unot bunuti cultural-artistice de'valoere ‘nafionala in spatii care nu rispund condifiilor presctise de prezentcle norme. 1.1 Se consideri corespunvator spatiul care indeplineste urmatoarele condi 1.1, Este salubru; 1.12, Are stabilitate microclimatica (umiditatea relativa de 50% - 65%). Calitatea ‘mediului, din punctul de. vedere al stabilitiii microclimatice, trebuic determinata pe. beon unei ceri sufi dng el pun in metres eee 1-153. Daca a fost nou construit, renova, restaurat ete, si fi trecut cel putin trei > sase luni de Ia terminarea lueririlor, timp necesar pentru asigurarea stabilizarii 1.1.4, Instalafiile de_iluminat, i apa gi canal sunt in bund stare, au fost femeinic verificate si functioneaza in mod corespunzitor, 11S. Instalatia de iluminat a fost dimensionata potrivit sarcinilor pe care le impuine o expozitic; 1.16. Este asigurati securitatea bunurilor expuse; 1.1.7. Indeplineste totalitatea condifiilor impuse de reglementarile in vigoare privind Prevenirea si combaterea incendiilor. 32. Expunerea bunutilor de pattimoniu este condifionata de starca lor de conservare, Se interzice expuncrea bunurilor care: 1.2.1. Nu sunt in perfect stare de funcjionare; 1.2.2, Nu au fost dezinfectate si dezinsectizate: 123. Au o avansata stare de fragilizare, 13. Folosirea bunutilor cultural-artistice in activitatea expozitionala trebuie si se faci cu stricta respectare a cerin{elor de conservare. Pentru aceasia, orpanizatorii expozifiilor trebuie sa respecte urmatoarel 13.1. Proiectarea prealabila a oricarei expozifii, indifercnt de mitimea sau locul Unde Se monteaza. Proiectal trebuie si indice locul obicetlot in sala de exporitic, Pozitia i tchnica concreta in care acestea vor fi etalate. Peutu rezolvarea eorcepun’ Zitoare a tuturor cerinfelor unei expozifii, claborarca proiectului trebule se fle ficuta in echipa eu siructura moltidiseiptinata, stabilitl in Tunctic de necesita. 13.2. Asigurarea cctinjclor valorificatii expozitionale gi a cclor de ondin extetic trebuic facuti in forme care nu vor afccta - imediat sau in timp - starca obiectelor, 1.33. Stabilitatea obicotelor la solicitatile seismice. 1.34, La alegerea solujiilor de etalare se intervie: 13.4.1, tensionarea obiectelor; pe cit posibil, acestea trebuic: deasupra clemenfilor de calorifer. 13-5. Etalarea obiectclor in silile de expozijie trebuie facut numai in momentul in care s-au terminat lucrarile de pregitire a spajilor, inclusiv ‘montar mijloacelor de ctalare: vitrinc, panouri, postamente ete. Este diunatoare efectuérii, concomitent cu montarea ‘exponatelor, a Iueritilor de amo reparafi, instalafi, finisii etc. 3 13.6. Dupa ce au fost conservate sau restaurate, obiectele se. pre, pentru expunere, in spafii speciale de tranzit, de unde sunt aduse apoi pe rind in sali $1 ‘moniate in locurile prevazute/indicate in project. Se interzic aducerea obicetelor in sali cw mult timp inainte de a fi etalate, intinderea lor pe jos, precum gi edularca variantei optime de expuncre prin montarea si demontarea lor repetala, 1A. Cu exceptia pieselor de mobilier si altor obiecte de mari dimensiuni, obiectele de natura organic se protejeaza prin introducerea in vitrine etansate. Materialele din can. se fac vitrincle, montajele, fondul etc. trebuie si fie neutre din punet de vedere chimic. 1.5. Protejarea obiectelor din expunere liberi (pictuti, piese de mobilier etc.) se realizeaza prin montarea unot elemente de distanjare: cordoane, gradene, ectane din plexiglas sau cristal etc. 16. Atat personalul muzcului, edt si cel din afard (mai ales), care participa ta lucratile in care sunt implicate obiectcle, trebuie si fie temeinic instruit inainte de 4-51 incepe activitatea. Toate operafiile de manuire, transport, montare a exponatclor se supravegheaza de citre conservator. Seful secfici (expozitiel) rispunde de asigurarea condijilor necesare pentru ca amenajarea expozilicl sa se desfagoere pottivit cerinjelor conservarii si securitajii colectillor 1.7. In spatiile expozifionale trebuie asigurate urmatoarele conditii microclimatice: 1.7.1. Umiditatea relativa (UR.) cuprinsé intre 50%-65%. 1.72, Orice valoare de temperatura cuprinsa intre 1-18° C este bund cu condita ‘ea aceasta si fie relativ constanta (+ 3-4" C) si corelata cu valorile UR. 1.7.3. Eliminarea radiafiilor ultraviolete (U.V.) 1.74. Nivelul iluminirii bunurilor de natura organied se regleaza in funefie de gradul lor de sensibilitate la degradarea foto-chimica, astfel: 1.74.1. 50-80 lucsi pentru carfi, documente, miniaturi, acuarele, grafica, textile, cma pictat, os, fildes, specimene de istorie naturala; 1.7.4.2, 150-200 lucsi pentru picturi si obiecte din lemn, 1.8. in ficcare unitate muzeald se identifica obiccicle sepsiile Ia degradarca ‘olochimicd, luind-se misuri speciale pentru protejarea acestor. In acest Sens se impune: 18-1. Retragerca din circuitul expozijional « bunurilor de mare valoare, fragilizate sau susceplibile de fragilizare si inlocuirea acestora cu obiecte in stare bund de conservare sau cu replici artistice; 1.8.2. Reducerea duratei de iluminare a obiectelor din exporitie prin: 182.1. Acoperitea vitrinclor cu huse, in perioada in care muzeul este inchis; 182.2. Tuminarea generali, difuza, de micd intensitate, a sililor cu materiale ‘rganice sensible. Pentru a Se asigura vizionarea obiectelor se pot monta corputi de iluminat la modulii de expunere. Acestea urmeaza si se Toloscasc’ nuvnal cand este necesar, si atunci doar pentru scurti durati (proces comandat prin comutatoate sau intrerupatoare automate); 182.3. Corpurile de iluminat (incandescente sau fluorescente) trebuie ecranate Pentru ca radiajlle inirarosii (LR.) si nu afecteze direct sau indirect starca obiectelor, 19. Definitorii de bunuti care fac parte din patrimoniul cultural nafional a obligatia si asigure supravegherca spajilor expovijionale pentru prevenitea instrdinari is bunurilor expuse. 1.9.1, Stabilirea numarului supraveghetorilor se face in funcfic de dimensiunile sailor de exporitic, de natura exponatclor, precum si de modul de expunere, astfel incat si se asigure supravegherca eficienta a tuturor exponatelor. 1.92. Atributiile personalului de supraveghere sunt:SS re 192.1. Ci 192.3. Supravegherea discretd a vizitatorilor pentru a impicdica atingerea sau degradarca obicctclor aflate in expunere liberi. In acest sens muzcele rebic ce doteze silile cu sisteme de avertizare . 1.9.24. Asigurarea serisirii potrivit indicatiilor conservatorului, 1.92.5. Urmérirea funefionirii aparatclor pentru mésura si controlul condifilor microclimatice aflate in spatiile respective. 1-10. ‘Scoaterea obiectelor din sector se face/numai pe baza unui act semnat de muzeografjeonservator gi aprobat de conducerea muzeului, act in cate trebule of Concemneze ‘denumirea obiectului, numarul de inventar, persoana care] ridica, motivatia scoaterii gi destinatia. 1.0.1. Deschiderea vitrinelor din expozitie, demontarea i montarealucritilor Pentru a le conserva, studia, cerceta, fotografia, imprumuta etc. se fac in afare Dprogramnului de vizitarc. Este interzisa deschiderea vitinclor in prezenja vizitatorilor. sat. jVetificarea zilnied, precum si inventarierea periodica se pot face pe baza unor fotografii sau schite de localizare a obiectelor. 14103, Orice activitate care nu se inseric in mod direct in cadrul programului exporitional (curijenie, reparaji, intrefinere, instalafii, modificarce, teedulilor exporitionali etc.) trebuie efectuata, de asemenea, in afara programului de vizitae 1.11. Dac sunt necesare interven| evacuate. Daci natura si 1.12. Curitirea spatilor expozitionale se face zilnic sau ori de ete Bri este nevoie, 13; Pentru a diminua efectele negative ale poluarii spailor muzeale se impun urmitoarele masuri: 1.13.1. In salile de expozitic nu se récomanda folosirea mocbetelor pentru acoperirea_pardoselil. acest scop se pot utiliza marmura, mozaicul, gresia sau Tinoleumul, in textura gi ctomatica adecvate. 1,132. Nu este recomandabil si se ceruiasea suprafejcle spatiilor in care sunt ‘sau cireula bunuri de patrimoniu, So rar entra curijenic trebuic si se foloscascdt numai aspinatoare si espe curate. * Se interzice folosirea unor solveni foarte volatili care, in contact ca aerul, dau amestecuri inflamabile i explozibile. 1.134. La intrarea in muzeu, vizitatorii trebuic si depuni la gardetoba obisctele personale si aparatele de luat vederi, conform reglementirilot de vizitare stabilite de catre fiecare instituic. 1.14. La terminarea programului de vizitare, instalafia electric se scoate de sub fensiune. Pentru aceasta, muzeul ircbuic s& ia masuri de ‘scparare a circuitelor, astfel ‘neat debransarca instalajiei de iluminat din expozitic sa nu afceteze alimentines ca snergic a ccloraltesectoure de actvitte din muzeu, a instalailor de pari si scoutlale cle — 5 1.15, Muzeele etnografice retrag in fiecare an, la 15 octombric, bunurile din inventarcle de ‘camer ale obiectivelor in act liber gi le depoziteaza in spafiiGorespunzitoare. 1.16. In perioada 15.X.- 15.1V., muzeele in aer liber Pot asigura vizitarea obicctelor far a permite accesul publicului_ in interiorul acestora. In perioada respective, Ppersonalul de supraveghere va fi instruit i folosit in activitatea de conservare a patrimoniului muzeal. ¥ 2. DEPOZITAREA BUNURILOR CULTURAL-ARTISTICE 2.0, Deporitarea colectilor muzcale, a bunutlor cultura-anistice webuie fica in spat Punzitoare. Organizarea depozitului muzeal trebuie precedaté de alegerea spaului i de determinarea calitiji acestuia. Condijile spajiului de depozitare sunt urmatourcle: 2.0.1. $8 fie salubru si stabil din punct de vedere al microclimatului, Zidurile Sindloase ‘gi neigrasioase, fara infltraii. Umiditatea relativa si fie. cuprinsa intre 50-65%, fara fluctusjii mari sau bruyte. Clidirea sa beneficiere de of bund izolare termict, conditic a unel temperaturi constante, Orice temperaturl cuprins intre 1-18° C este pottivita, cu condifia ca UR. si fie normala. 2.02. Si fie compact, in acclasi perimetna al cliditii, separat de celelalte spatii funcfionale ale muzeului (exporitii $i servicii). Daci este posibil, spagiul de depozitalre si fie organizat intt-un alt imobil, astfel incét incidenja factorilor de tise, foarte mare in camul convietuirii cu aceste servicit, sa fie redust la minimus, Daca depozitul se amplaseaza intr-un imobil comun, atunci perefii si usile acestuls sa fie din materiale incrte din punet de vedere termic, iar accesul gi circulajia. in zona respectiva sa fie riguros controlate, 2.0.3. Spatiile pentru accesul yi circulajia persoanelor si bunurilor, deschiderca i inaljimea coridoarclor, usilor etc. si fic astlel dimensionate incat si mu ereea: riscuri pentru circulajia obiectclor, .4. Depozitele se pot organiza gi la subsol, demisol sau nivelele superioare ale cladirii, daca: 2.0.4.1. sunt salubre; 2.0.4.2. au climat corespunzitor, 2.04.3. nu sunt sub nivelul reelei de canalizare, au sifoane concctate la rejeaua de canalizare, nu au in interior conduete de la rejeaua de apa; 2.0.44. se pot amenaja, pentr a preveni eventualcle inundafii sau refulari ale confinutului refelei de canalizare in cazul nor ploi torenfiale; 2.0.4.5. capacitatea portanti a plangeelor este cuprinsé intre 300-500 kg/mp (cal- culul trebuie sa ia in considerate si sarcinile dinamice); 2.0.4.6. la etaj nu se depoziteazt obiecte mari din piatra, bronz, marmuta etc. 2.1 Amplasarea (agezarea) obiectclor se face separat, potrivit naturli materialelor din Fonnctana a Sunt fAcute (textile, metale, ceramict te.) tipulul morfoogic $i formatului (dimensiunii tip). { 2-11. La stabilirea tipulut morfologic se jine seama nu numai de forma obicctului, Gi i de alte caracteristici care impun 0 solujic specificd de agezate a obicctelor a modului de depozitare. 2.1.2, Depozitarea unor astfel de bunuri se poate face si pe baza altor criterii a ienja, tehnica etc.), daca acestea au in vedere: 3:12.1. agezarca obiectelor potrivit normelor conservatiistingifice; 2.1.2.2. folosirea integrala si rajionala a spajiului respectiv.6 2.2, Organizarea depozitului muzeal, precum gi a tuturor celorlalte depozite care adapostese valori pattimoniale implica parcurgerea obligatorie a urmatoarelor etape 22.1. Codificarea inciperilor in care se organizeaza viitorul depozit. Imobilele se noteaza cu litera mare, nivelele cu cifre romane, iar incaperile cu cifre arabe. 2.22. Btichetarea obiectelor. 2.23. Masurarea obiectelor. 22.4. Stabilirea tipurilor morfologice. 2.2.5. Bfectuarea inventarului de colecjie. Se fac liste separate pentru fiecare tip morfologic, obicctele inscriindu-se in acest inventar in ordinca numerclor de inventar gencral. 2.2.6. Stabilirea formatclor. Se fac tabele separate, pe formate, in cadrul fiecarui tip morfologic. 2.2.7. Stabilirea modului de agezare @ obiectelor - elaborarea modelului grafic gi matematic al modulilor de depozitare (se face pentru fiecare tip morfologic, stabilindu-se, totodata, si pozitia obicctului in raport cu celelalte obiecte si cu structura modulului, felul in care este asigurat accesul la obiecte, numarul de obiecte care se amplascaza intr-o unitate etc.) 2.2.8. Proiectarca amplas inare a colectiilor (in cazul in care unitatea nu are un asemenea spajiu In dispozific); calcularea necesarului de spajin pentru depozitarea acestora. 2.2.9. Studierea si stabilirea parametrilor dimensionali si functionali ai mobilicrului: principiul de organizare a materialului (obicctelor), sistemul de funcfionare, materialele cele mai indicate pentra fiecare tip, numdrul ete. Elaborarea programu- lui de proiectare gi executie a modulilor. 2.2.10. Proiectarea amplasirii reale a colectiilor pe un spajiu dat. 2.2.11. Elaborarea catilogului topografic i a_celorlalte forme de organizare a informatici de orice natura privind regisirea obiectului. 2.3. Mobilicrl din spafile de depovitare trcbuie si rispunda urmatoarelor cerinfe generale: 23.1. Sa fie functional, si asigure cele mai bune condifii de protejare, ayezare, acces i ménuire a obiectelor. Sa fie adaptat parametrilor fizici, morfologici si dimensionali ai obiectelor. 2.3.2. Sa fie simplu si confectionat din materiale uyoare. 2.333. Sa fie din matcriale neutre din punet de vedere chimic, compatibile, 2344 Si fie ieftin, din materiale accesibile care se pot procura gi prelucra (eventual in regie proprie) igor. 23.5. In acelasi timp cu proicctarea mobilicruluitrebuie sa. se conceapa si mijloaccle si dispozitivele de acces si manuire a bunurilor plasate in pariea superioari a modulilor de depovitare. Dispozitivele de acces trebuie si aiba o foarte buna stabilitate si, in cazal unor piese cu o anumita masa gi volum, si permita accesul concomitent al mai mulior persoane, astfel incit manuirea obiectelor san sub incidenfa factorilor de rise pentru persoanele sau bunurile implicate. 2A. Introducerea obiectelor intr-un spatiu de depozitare este condifionatii de efectuarea urmatoarelor operat 2.4.1. Usearea completa a spafialui nou construit, renovat sau restaurat (cEnr. 1.0.3.). 2.4.2. Curairea, dezinfectares si dezinscetizarea generald a spatiului si a modulilor de depovitare (in anumite cazuri chiar deratizarca spafilor). 2.43. Dezinfectarea, dezinsectizarea si conservarea obicctclor (curititi, consolidari, deplieri, intinderi etc.) 2.4.4. Ori de cite ori este pesibil, obiectele trebuie plasate in spatii inchise - cut dulapuri ete.Daca: se optes/a pentru expunerea fibera, atunei obiectele trebui protcjate impotriva depunerilor de impuritafi, in special de prat. 2.5. Agezarea obicctclor trebuie ficuti astfel inedt si necesara, precum si 0 stare de repaus complet. 2.8.1. Asezarea $i densitatea obiectelor trebuie astfel realizate, ineit accesul 1a oricare din obiecte plasate in acelasi micromodal nu afeeteze starea tui sau a celorlalte piese. 2.5.2. De regula, obicctele se ayazi in modul uncle linga altele, Nu se admit, ner decit petra textile plate, ugoare (2-3; document; graied (cel mult 10 piese). Obiectel spuse in cadrul aceluiagi micromodul trebuie separate cu piinza sau hartie neacida. 2.5.3. Se va evita contactu! fizie direct dintre metalele cu potengial electric diferi 2.5.4. Cartonul sau hartia folosite pentru confectionarea paspartuutilor, plicurilor, cutiilor etc, peniru depozitarea sau expunerca graficii, documentelor, cligeelor ete. trebuie sa fie neutre (pH 7,00). 25.5. Pictura pe pinzi se depoziteari in povijie verticala pe montanji. Daci montanfii sunt mobili, se vor Iua masuri pentru prevenirea trepidatiilor si a socurilor prin folosirca carligelor cu arc si interpunerea unot materiale elastice intre lucrari gi plasa de sustinere, precum si intre perete si cadrul montantului. 2.5.6. Daca picturile se depoziteaza pe rafturi compartimentate, trebuie sa se {ind seama de urmatoarcle recomandari: 2.5.6.1. nu se deporiteaza in acclasi compartiment doua sau mai multe luerari; 2.5.6.2. latimea compartimentului st fie ceva mai mare decit lajimea Iucratii care se astfel incit aceasta si stea uyor inclinati (10-15°, - faja lucratit in sus); 2.5.6.3. inainte de introducerea lucritilor in raft se scot cuicle, se fixeaza gi se protejeaza beleingele, cdtligele, celelalte accesorii. 2.8.7. Sunt interzise depozitarea pe jos (chiar temporara), rezemarea obiectelor de ssursele de incalzire, de piesele de mobilier sau de alte corpuri din spatial respectiv. 2.5.8. Pictutile pe lemn se depoziteaz in po: izontala, pe blaturi mobile, 2.5.9. Documentele volante se introduc in plicuri din hartic transparent (hartic cristal), iar plicurile cate 10-12 in eutii de carton neacid. 2.5.10. Carjile din fondul vechi si rar, legate in piele sau cu ferccétura metalici se asazi, de asemenea, separat, in poritic orizontala. 2.5.11. Este interzisa depovitarea cliseclor si a folografiilor in incinta atelierului foto sau in spafii umede. 2.6. Accesul in depozitele de obiccte muzcale se face in baza prevederilor regulamen- telor de ordine interioara stabilite de ficcare institutic. 2.6.1. Studierea, cercetarca, fotografierea si filmarea bunurilor se efectueaza, sub ‘supravegherea eonservatoruli, intr-un spatiu anume amenajat in mod corespunzator. 2.6.2. Sc interzice folosirea spafiului de depozitare pentru alte activitay. 2.6.3. In incinta deporitului de bunuri de patrimoniu nu sunt introducerea i depozitarea altor obiecte (de uz gospodarese, imprimate, tiparituri, material expozifional etc.), a alimentelor. 2.7, Pentru realizarea cvidenfei operative a migcatii obiectelor si pentru o corecta analiza cauralé a modificitilor stirii acestora, se introduce la ficcare depozit un registru de evident a depozitului in care se consemneaz natura aetivitijl in care cae hap’ chisonl: Golan, Sonogmfiars) epee’ saebaae )Hien, petioada, cine il ia in primire ete. 2.8. La incctarea activitijii zilnice, depozitul se inchide, iar cheile se predau. Se inteczie scostees, chiar teporart, din incinta unit ebrlor de In depot, ateliere, birouri. Pastrarea lor se fce intr-un loc stabilit de conducerea muzeului, unde se Iasi la plecarea din unitate. Cheile nu se dau decét gestionarului. se asigure stabilitatea8 3. ACTIVITATEA DE MANUIRE, AMBALARE SITRANSPORT AL BUNURILOR CULTURAL-ARTISTICE 3.0. Unitijile dejinitoare de tynuri de patrimonin sunt obligate si instruiasea temeinic personalul care, prin attibufi, vine in contact cu bunurile de patrimonin, le manuicste in spajile de expunere, depozitare sau de tranzit, Pe cat posibil, in cadrul ‘nitajilor mari gi cu intensa circulate a obicctelor, se vor organiza cchipe specializate. 3.1, Toate operajiile de manuire si transport inter se fae sub supravegheres conscrvatorului colectiei/secfiei/muzeului, 3.2, Ori de cate ori au loc migedri de bunuri, personalul antrenat in aceasta operatic se instruieste cu grija, chiar daca a mai participat la astfel de acjiuni. 3.3. in timpul manipularii bunurilor cultural-artistice se intezic: 3.3.1. tirirea obicctelor; 332, agezarca lor direct pe pardoseala, sprijinirea de piesele de mobilier, calorifere, sobe, ugi, ferestre, perefis 3.3.3. atingerea fejei/spatelui picturilor; 3.3.4. manuirea sculpturilor, pieselor de mobilier prin apucarca, presarca, tensio- narea protuberanjelor sau procminenfelor; 3.3.5, transportarca cu acclagi mijloc (cirucior, cutie, cog etc.) a obicetelor cu sttucturi si matimi diferite; 33.6. migearea obicctelor mari gi grele fara a dispune de echipe corespunzatoare specificului operatiei; 3.3.7, manuirca mai multor obiecte in acelasi timp de citre o singuri persoanii; 3.38. migcarca obicctelor in alte ineaperi, fara examinarea prealabila a stirii lor de conservare; 33.9, fumatul in timpul manuitii obicctelor; 33.10. coborirea obicetelor mari (cu masa gi volum) aflate la 0 anumita indlyime in dulapuri, pe rafturi, postamente ete., folosindu-se mijloace improvizate $? ira stabilitate foarte buna, 3.4. Circulafia obicctelor in spajii muzeale trebuie sa se faci numai cu mifloace care le asigura sccuritate si protectie (cirucioare, coguri, cutii ctc., amenajate in mod corespunzator). In timpal manuitii anumitor eategorii de obiccte, cei cate efectucazd opcratiunile vor purta manusi adecvate. 3S. In cadrul activititilor de valorificare exporifionalé nu se expun deat bunuri din patrimoniul cultural nafional a edror stare de conservare este corespunzatoare. 3.6. Bunurile menfionate mai jos nu se expun intr-un an decat cel mult trei luni gi ‘numai daca se asiguri condi de conscrvare si securitate deoscbite: incunabule, miniaturi, acuarele, gravuri, descne, grafica, afige, documente, obiccte din matase, fotografi originale, 3.7. Isincrarea obiectelor necesare organizarii expozitiilor in far sau peste hotare sx face potrivit unor principii metodologice expuse in cele ce urmea7a. 3.7.1. Institutia care organizeazi expozifia inchcic cu. dejinatorul de la care imprumuti bunutile un protocol, in care se stabilese conditiile imprumutului. Proto- colul trebuie si cuprinda urmatoarele prevederi: 3.7.1.1. Durata, locul si scopul actiunii. 3.7.1.2. Parametrii microclimatici care trebuie asigurati. 3.7.1.3. Cine asigura ambalarea gi transportul. 3.7.1.4. Cine insofeste transportul. 3.7.1.5. Depovitarea gi protejarea ambalajelor. 3.7.16. Obligativitatea inform: modificarile sta organizatoare in legatura cu obiectului (obiectelor) si cauzele care Te-au generat : 9 3.7.1.7. Alte prevederi menite sa asigure protectia corespunzatoare a unot bunuti deosebit de valoroase, susceptibile de degradare, a unor obiecte care. prezinti anutnite particularitaji ete, 3.72. Cu cel putin sase luni inaintea deschiderii unci expozifii, unitatca organiza- {oare intocmeste lista bunurilor propuse pentru expunere, solicitindu-se laboratoare- lor de profil autotizate examinarea starii lor de conservare. 3.73. Laboratoarele examineaz obiectele, stabilind lucritile a ciror stare face imposibila expunerea lor, lucrarile care pot fi expuse, dar asupra cirora trebuie intervenit in prealabil, indicdnd si durata operafiilor respective, 3.74. Se interzic ca fiind extrem de diunatoare, oricare ar fi motivele invocate, atat interventiile superticiale de mascare a starii reale a obicctului, cat gi renunjarea | anumite procese telnologice ete, pentru ca lucrarea si fie gala la un anumit termen, 3.7.5. Trimiterea nor astfel de lucrati dintr-o localitate in alta trebuie precedata de examinarea lor riguroasa, cele care prezinta semne sau tendinje de degradare ambalindu-se numai dupa ce au fost consolidate de catre un restauralor de specialitate, care autorizeaza expedicrea. 3.7.6. Itinerarea obiectelor, indiferent de distanja sau rapiditatea cu care trebuic si cireule, se face numai daca sunt ambalate in mod corespunzator. Obligajia de a ambala obiectele in tranzit se stabileste prin protocol intre parfile interesate, precizindu-se cine asigura aceasti important opcrafiune. 3.7.7. Examinarea lucrarii, ambalarea $i insojirea transportului se asigura de citre personalul autorizat, stabilit prin protocol. 3.7.8. Bunurile de pattimoniu nu se expediaza cu posta sau coletiria. in cazul in care o lucrare cilatoreste cu mesageriile, ea va fi insofita de conservator pe itinerarul: definitor - gari (incircare), gard (descarcare-incircarc) - unitatca ‘organizatoare sau invers. Dupa caz, vor fi insofite de personal de paz specializat. 3.8. Pentru ficcare Jucrare imprumutati gi itinerata se intocmeste documentafia starii de conservare, ca un instrument de evaluare obiectiva a modificarii stiri obiectalui. Pe sceasti baz se fac si operalile de predare-primire. Documentafia se compune dint: 3.8.1. 1-2 fotografii 18/24 cm de ansamblu ale obicetului, luate din unghiuri care ‘sa permita cuprinderca in cimpul imaginii a cit mai multe din componcntele cesenfiale ale acestuia. 3.8.1.1. Citteva fotografi de detalii ale unor zone considerate de. specialist (restaurator/conservator) ca fragile, sau care prezinta inceputul unui proces de degradare ce ar putea evolua in timpul itinerarii etc. 3.8.12, Se vor nota cu cxactilate condifiile in care s-au facut fotografiile: deschiderea diafragmei, timpul de expunere, distanfa, sensibilitatea filimului ctc. 3.82. O microfigi, in care principalul element il constituie descricrea exacté a stil de conscrvare a obicctului, recomanditi speciale de ambalare, minuire, expuncre ete. Daca expozitia se itinereaza in straindtate, microfiga trebuie si alba un duplicat in limba jarii respective sau, daca acest lucru nu este posibil, in limba englezi. 3.83. Lucririle se predau si se primese mumai pe baza documentafiilor astfel claboratc, documenta(ii care trebuie oficializate pentru a avea valoare in faja instanjelor de judecata in cazul unor litgi 3.9. Orice bun cultural-attistic care face parte din patrimoniul cultural nafional gi care se itinereaza in afara perimetrului unitijii detinatoare trebuie ambalat potrivit regulilor de conservare stinfificd. Ambalarca tebuie ficuta in raport cu particulartatile morfologice si cu proprictafile fizico-mecanice ale bunurilor implicate si astfel conceputi incat si asigure protec{ia deplini a obiectelor impottiva wnndtorilor factori de ts10 3.9.1. variatiile microclimatice, in special fluctuafiile umiditati relative; 3.922. pitrunderea lichidelor gia gazelor; 3.93. socuri gi trepidal 3.9.4, degradari mecanice. 3.10. In funcfic de factorii enumerafi mai sus, ambalajul folosit trebuie si rispund urmatoarelor cerinje: 3.10.1, sa fic facut din materiale rigide si rezistente pentru a preveni deteriorarile ‘mecanice provocate de factorii exteri 3.102. sa fie etang gi impermeabil; 3.103. sa asigure © buna izolare termica a confinutului, astfel incit la o diferenja ‘de temperatura de 20-30° C, in interioral containerului, temperatura si nu se modifice cu mai mult de 1-2° C; 3.104. materialele folosite si Tie inerte din punct de vedere chimic, si fle compatibile cu proprictifile fizico-chimice ale obiectelor; 3.105, sa anuleze gocurile gi trepidafiile. 3.11, Pentru transportarea obicetclor de natura organicd, sensibile la fluctuasiile de ‘umiditate gi temperatura, ambalajele vor conjine si o anumita cantitate de materiale care asigura inertia de mictoclimat. 3.12. Inainte de ambalare, obiectele se examineazi cu atenfie, scofindu-se sau protejandu-se, dupa caz, cuiele, sirmele, inclele, beleiugele, balumalcle, agifitorile ete. 3.13. Picturile cu geam se protejeaza prin lipirea pe sticla a unor benzi adezive ispuse in paralel si perpendicular unele faji de altele. 3.14. Capacul se prinde intotdeauna in holtz-suruburi. 3.15. Cutiile vor fi prevazute cu manere pentru manipulare. 3.16. Daca intr-o cutie se ambaleazi mai multe piese, iar pozitia acestora nu este vizibila din cauza materialului de ambalare, pe capacul interior se va prinde o schifa de amplasare a obiectelor. 3.17. Pe capac, ca gi in parle Iaterale, se marcheaza codul de povific, de material fragil, de material casant de protejare de intemperii, locul unde se deschide ete. 3.18. Containerele care transporta obiecte fragile se fixeaza bine in mijloacele de ‘transport, pundindw-se intre cle si suprafaja de contact (sau pale laterale ale mijloacelor de transport) materiale clastice de grosimi si densitigi potrivite cu masa acestora. 3.19. Trebuie avuti, de asemenca, in vedere si prevenirea cfectelor care pot rezulta in timpul transportului pe distanfe mari, ca rezultat al tasérii matcrialului folesit la ambalare. 3.20. Daci containercle in care se transport Iucrarile nu au fost izolate termic, trebuie si se foloscascit un mijloc de transport auto care rispunde acestei cerinje. 3.21, Sunt interzise descaircarca containerelor si mentinerea lor, chiar pentru perioade seurte, expuse intemperiilor pe rampe, in picje sau alte locuri descoperite gi nepazite. 3.22. Nici un transport de bunuti de patrimoniu, indiferent de mijlocul care se va utiliza (auto, feroviar, apa, act), nu va citcula fara insofitor competent. 3.2.3. In cazul transportatii unot opere de arta de valoare deosebiti, cu mijloace auto, se va alcdtui un itinerar precis. fn timpul opririlor programate in localitiile prevazute in itinerar, mijloacele de transport vor fi garate in locurile fixate de catre ‘organele de ordine. Se interzice opritea, chiar temporara, in alte locuri decat cele indicate, Itinerarul va fi comunicat organclor de Polifie. n 4, FILMAREA $I FOTOGRAFIEREA BUNURILOR CULTURAL-ARTISTICE, TEHNICE $I $TIINTJIFICE 4.0, Filmarca/fotograficrea bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural national se aprobii de catre direcfia de specialitate din Ministerul Culturii. 4.1. In acest scop, solicitantul va inainta o cerere insofiti de o copie a contractului intocmit cu dejinatorul, prin care se solicit aprobarea pentru fotograficrea/filmarea obiectelor clasate. 4.2. Nu se aproba filmarea/fotografierea bunurilor de patrimoniu in urmitoarele cazuri: 42.1. Dacd se apreciazi ci acfiunea pentru care se solicité aprobarea are un caracter minot in raport cu valoarea obiectului, 42.2. Obiectul nu este in stare bund de conservare (se excepteari folografiile necesare activitatii de conservare-restaurare). 42.3, Exista replici de valoare egal sau apropiata care pot substitui originalul, faré ca prin aceasta sa sc diminueze calitatea reproducerii 424. Fototccile muzeale, Arhiva de imagini sau alte instituyii posedi cligce utilizabile, potrivite seopului urmarit, 43. Definitorul caruia i s-a solicitat aprobarea studiaz’ oportunitatca solicita cxamineaza starca de conscrvare a obiectelor respective, precum si implicafile cfectelor filmarii/fotografierii asupra acestora si avizeaza (sau nu) filmarea/fotografi- crea pentru fiecare caz in parte. 44, Adresa se trimite spre aprobare directiei de specialitate din Ministerul Culturi, iat aceasta comunica solicitantului decizia sa. 4.5. La filmarea/fotografierea bunurilor din patrimoniul cultural national trebuie tespectate urmatoarele reguli: 45.1. Dejinatorul instruieste echipa de filmare/fotograficre asupra condifiilor in care aceasta are acces in institutie gi la obiecte, regulile generale de securitate care trebuic respectate (fumat, zonele de acces, folosirea instalafiilor ete.), precum gi celelalte condifii menite s& prevind degradarea obiectelor ca urmare « prezenei $i activitafii echipei. 4.6. Filmarea/fotografierea bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural nafional se face in prezenja conservatorului muzeului/eolectiei 4:7. Obicetele de natura organic nu vor fi expuse Ia intensitifi luminoase maxime (cerute de condijiile de filmare), decit in limita timpului strict neeesar. ‘Toate operafiunile preliminare (fixare, incadrare, distanga, punere la punet ete.) se vor face folosindu-se 0 intensitate luminoasa de cel mult 100 de lucsi. 4.8. Nu se admit surse de iluminat care emit radiafii U.V. in acest sens, echipa de filmare va prezenta conservatorului documentatia privind calitatea spectrala (spectrul lungimilor de und emise) a surselor folosite. 49. Sursele de iluminare vor fi previzute eu filtre LR, Daca in timpul operafiunii de filmare, surscle de lumina emit radiafii LR. puternice, corpurile de iluminat se vor fine la o distanja cat mai mare de obiecte, durata de iluminare maxima nu va depaigi un minut si se va intensifica ventilarea spafiului in care se filmeaza.2B 4.10. Masuti speciale vor proteja pictutile, cartile, grafica, pergamentele, documen- tele, miniaturile, obiectele din picle, textile, Ia care, pe lang’ misurile ardtate mai sus, se va tecurge la ventilarea suplimentard a spafiului pentru ca temperatura suprafejei lucrarilor si a stratului superficial si nu creasca cu mai mult de 1, 1/2°C, iar U.R. din incapere si mu seada sub 50%. 4.11, Filmarea/fotografierea se va consemna, pentru ficcare obiect in parte, in registrul de migcare a obiectelor din coleetia respectiva, 5. ATRIBUTIILE CONSERVATORULUI DE COLECTIE/MUZEU 5.0. Conservarca bunurilor clasate se compune din activitiji si procese menite si asigure condifii necesare pentra menfinerca acestora intr-o stare cit mai apropiata de cea inijiali. In acest cadru, profilaxia procesclor de alterare, imbatranire, degradare, indiferent de factorii care le produc, are o importanta fundamental. $.1. Responsabilitatea pastrarii patrimoniulut revine tuturor Iucratorilor din muzcu. Rezolvatca insi a unor activitaji dominate de probleme de ordin tehnic, complexita- tea unor procesc, precum si efectele extrem de daunitoare pe care le-ar avea abordarea sau rezolvarea lor necompetenta impun prezenta conscrvatorilot de coleetie si de muzcu, specializati in problemele conservarii patrimoniului. 5.1.1. In postul de muzcograf-conservator de muzen gi de ofieiu de patrimoniu vor fi incadraji absolvenfi ai institutelor de. invajamant superior ce au fost atestati Pentru postul de conservator de colectivjseetie se pot angaja si cadre cu st medi. Conservatorul nou incadrat isi poate exercita atribupiile dupa ce a primit certificatul de libera practiea, conform normativelor legale in vigoare. 5.1.2. Conservatorul de colectie/sectie poate fi insizcinat cu gestionarca colccilor sec respective. In astfel de cazuri, activitatea de gestionare - prediti, primiri, inventaticri, evidenja contabilé ctc. - nu trebuie si impieteze asupra indeplinirii atributilor de ‘ocrotire, conservare si. sccuritate, priortare in ansamblul sarcinilor conservatoruli. 5.2. Atributiile conscrvatorului de sectie/muzeu sunt urmatoarcle: 5.2.1. Delermina calitatea mediului ambiant din spajile in care sunt expuse sau depozitate bunuri de patrimoniu: temperatura, umiditatea relativa, calitatca spectrala a radiatiilor electromagnetice, intensitatea luminoasi, factorii de poluare i -biodegradare. Inregistreaz’ permanent valorile si variagiile acestor factori, determina formele specifice de manifestare gi efectele lor. 52.2. Asigura functionarea cotecti a aparatclor folosite pentru controlul conditillor microclimatice (termohigrometre, termohigrografe, psihometre, luxmetre_cte. Studiazd si prelucteaz4 (inclusiv statistic) rezultatele inregistrarilor facute aceste aparate si ia masuti pentrs corectatea anomaliilot constatate (reducerea temperate ccorcetarea excesului sau a deficitului de umiditate etc.), pentru asigurarea stabiliti tmictoclimatice, potivit paramctilor necomandayi de prezenitele norme. 5.2.3. Supravegheaza functionarea sistemelor de inealzire si de iluminat, urmarind ca temperatura (5i prin intermediul acestcia U.R.), precum $i intensitatea luminoasd ‘ise inserie in parametrii prescrisi de regulile conservarii stiinifice. $2.4. Determina gradul de salubritate al oricarei incaperi destinate valorificarii ‘sat depozitarii - chiar temporare - a colectiilor. 52.5. Indrumi si supravegheazt operatiile de curitire si de acrisire a spatiilor de expunere si de depozitare, precum si a cdilor de acces. Instruicste personalul ‘nsdrcinat cu executarea acestor acti B 5.2.6. Participa in mod nemijlocit la toate operafile intreprinse pentru desprituirea, acrisitea si curijirea obiectelor, in special a celor de naturi. organica. 5.2.7. Asiguri aplicarea prevederilor conservarii in toate imprejuritile in care obiectele sunt manipulate, ambalate si transportate. Ia misuti ca sistemele de ambalare si fie adecvate cerinjelor specifice fiecdrui gen de obiecte, pentru evitarea tensionatilor, vibratilor, socurilor, variafiilor de umiditate gi de temperaturs. 52.8. Participa la organizarea expozitiilor de bazi sau temporare, stabilind modalitatile concrete de etalare a obiectelor, potrivit normelor de conservare. 5.2.9. Intocmeste figele de sanatate pentru obiectele muzeale gi asigurd controlul permanent al starii lor de conservare. Ia masuri pentru tratarea de cdtre restauratoti a ‘obicctelor la care se descopera procese evolutive de degradare. Analizcaza cauzele care determina aceasta cvolutic, recomanckind masuri penta inlaturarea lor. 5.2.10. Face propuneri privind restaurarea bunutilor din coleofiile de care se ocupa, festaurare care urmeaza si fie ficutt de citre laboratoarele de profil. 52.11. Asiguré dezinfectarca obiectelor care se introduc in muzeu. Ta masuri pentru dezinfectarea si dezinsectizarea depozitelor si a salilor de expunere ori de cite oti se depisteaz& existenja unor procese de biodegradatc. 5.2.12. Patlicipa, impreuni cu personalul stiinfific, la organizarea depozitelor de colec{ii. In acest sens, indicd cele mai potrivite sisteme de plasare a obiectclor inclusiv forma, natura si dimensinnile modulilor de depozitare), in funcfic de specificul obiectelor si de cerin{ele asigurarii unei stari de repaus. $.2.13. Inierzice ca in spafille de depozitare a colecfilor sa se depoziteze alte materiale. 52.14. Interzice ca in silile de expunere sau depozitare si se introduca alimente, si se foloseasca substanfe inflamabile sau substanje care in combinafie cu acral dau nastere la amestecuri explozive. Unmnareste respectarea regulilor referitcare la spatiile speciale destinate famatorilor. 5.2.15, intocmeste documentafia stirii de sindtate a obiectelor care se itinereazi, se imprumuta etc., in cadrul unor manifestari de nivel najional sau intemational, conform protocoluluit inchelat intre part. 5.2.16. Elaboreazi, impreuna cu ceilalfi factori din muzeu gi cu organele ‘competente, planul de prevenire gi de combatere a incendiilor, jinand seama de toate surscle si imprejurarile care le-ar putea declansa. 52.17, Asiguré, anual, prin intreprinderi de specialitatc, verificarea starii si functionarii sistemelor de ituminat, inealzire, apa si canal. 5.2.18. Analizcaza modul in care este asigurati securitatca obiectelor din colecfi, propunind masuri corespunzitoare pentru prevenirea sustragerilor si a actelor de vandalism, 5.2.19. Vegheaza ca otice interventie - indifereat de natura acesteia - asupra unui obiect muzeal si se fact numai de cétre restauratori calificafi si numai potrivit principiilor si normelor restaurari gtiinjifice. $.2.20. Instruieste, ori de cite ori este necesar, persoanele implicate in activitaji legate de ocrotirea patrimoniului din muzeu, in legatura cu problemele pe care le ridied conservarea colecfiilor gi modalitiile corcete de rezolvare. Scmnalcaza conducerii institutici, precum gi organismelor abilitate de Ministerul Culturii schimbarile majote care afecteaza starea de conservare a patrimoniului. 5.2.21. ndeplineste orice alte sarcini care se inscriu in sfera activitagii de ocrotire si conservare a patrimoniului.4 6. ATRIBUTIILE CONSERVATORULUI GENERAL DIN OFICIILE PENTRU PATRIMONIUL CULTURAL NATIONAL 6.0, Asiguri aplicarea prevederilor legislatiei in vigoare referitoare la ocrotirea, conservarea si restaurarea bunutilor care fac parte din patrimoniul cultural najional de catre tofi definatorii bunutilor din judequl (municiptul) de care rispunde oficiul de patrimoniu in care Inereaza 6.1. Verified periodic starea de sinatate a obicctelor elasate si analizeaza condifiile de pastrare, folosire §i secutitate. Determing cu aparate adcevate calitatea mediului ambiant in care bunutile sunt plasate si propane masuti de corectare a anomaliilor microclimatice constatate, de salubtizare a spafiilor, de asigurare a condifiilor de conservare stiinjificd. Constatarile conirolului efectuat, masurile de imbundtijire condifiilor se consemncaza $i in registrul unic de control existent la fiecare definator. 6.2. Intocmeste fisga de sanitate pentru toate bunurile de patrimoniu clasate, acondiind prioritate obiectelor de mare valoare, dar degradate. Consemneaza periodic modificarile intervenite in starea obiectelor, analizeaza cauzele care le-au determinat Inind masuri corespunzatoare. 6.3, Face propuneri pentru restaurarea bunutilor degradate, Intocmeste lista bunutilor clasate ce fac parte din patrimoniul cultural nafional care urmeaza si. fie restaurate de catre laboratoarele autorizate. Asigura documentatia aferenta cu propunerile de restaurare. 6A, Semnaleaza pe linic ierarhica conducerii Inspectoratului judefcan/municipal pentru cultura, precum si direefiei de specialitate din Ministerul Culturii schimbarile majore survenite in starca de conscrvare a obiectelor/obiectivelor, natura accideniclor, degradarile suferite etc., indicand eauzele si circumstanjele care le-au determina. 6.5. Instruieste periodic definitorii bunurilor in legatura cu obligafille pe care le au pe linia aplicarii prevederilor Legii ocrotirii patrimoniului cultural national mobil sia misurilor de ocrotire gi pastrare a bunurilor declarate, conform normelor de ‘conservare. Propune misuri de sanctionare a cclor care inealea prezentele norme. 6.6. indeplineste orice alte atribugii in domeniul ocrotirii si conservarii patrimoniului, stabilite de organismele abilitate din subordinea Ministerului Culturii, 1s 7. DISPOZITI FINALE 7.0. Prezentcle norme de conservare se constituic in program de ocrotire a patrimoniului cultural najional cu aplicare imediata. Fiecare de{inator de patrimoniu cultural nafional este obligat sa asigure cadrul organizatoric i condijiile materiale necesare aplicarii acestora, 7.4. In conformitate cu prevederile prezentelot norme, tofi definatorii de bunuri clasate au obligafia de a verifica starea de conservare a patrimoniului. Daci accasti ‘operafiune nu poate fi efectuata prin mijloace proprii, conservatorul Inspectoratului judcjcan/municipal are obligajia de a asigura asistenji de specialitate la ccrere. in acest sens, se vor identifica bunurile clasate aflate in stare avansata de fragilizare sau susceptibile de degradare. 72. Pe baza constatarilor sus-mentioante, detinatorii vor elabora programe proptii de conservare a bunurilor clasatc, prevederile acestora urmind a fi incluse in Regulamentul de ordine intetioara sau in cuprinsul altor reglementari care vizcazt activitatea persoanelor ce vin in contact cu valori patrimoniale. 73. In cadrul activitajilor de aplicare a prezentelor norme se fac urmatoarele i legatura cu sarcinile care revin personalului de conducere din muzee, 73.1. Directorul mizeuli: 73.1.1. Raspunde de statea patrimoniului institufiel pe eare 0 eonduce. 73.12. Asigura indeplinirea integrala a prevederilor legislafiei pentru ocrotirea patrimoniului cultural nafional sia programelor de ocrofire gi conservare a acestuia, in conformitate cu spiritul gi litera prezentelor norme de conservare. 7.3.1.3. Controle felul in care. se rezolva problemele pe care le ridica conservarea coleetiilor din silile de expunere, depozite, felul in care se manuiese, se transport, se cetecteara gi se valotilica bunurile de patrimoniu. 73.14. Asigura prelucrarea peri ai ind ocrotirea bunurilor care fae parte din patrimoniul cultural nafional. 7.3.1.8. la mésuri de instruire imediata # personalului now angajat (gefi de secfic, muzeografi, conscrvatori ete.), prin stagii de pregatire in domeniul ocrotitii patrimoniului cultural nafional. 7.3.1.6. Ta masuri pentru ca personalul de specialitate din muzeu - atori, restauratori - si fic folosit numai in activitatea de ocrotire a patrimonjului cultural ional. La institutiile - muzce, biblioteci ete, - care nu au muzcografi sau bibliotecari-conservatoti, ia masuri de reprofilare si pregitire (specializarc) a unora din cadrele existente, astfel inedt in domeniul ocrotirii si conserva- rimoniului sa fie realizate in mod competent. Vegheaza ca valorificarea patrimor in special in cadrul expori si se facd luinduse in considetare implicajiile pe care aceasta activitate Ie are asupra acestor bunuri. 7.3.1.8. Imediat ce intervin modificdri majore in starea de conservare a obicetclor, Je va aduce la cunostiné forurilor competente din subordinea Ministeru sau a altor organisme. 7.3.1.9. Sancjioneaza prompt incilearile prezentelor norme. 732. Muzeograful, seful de sectie: 7.3.2.1, Raspunde material si moral de starca patrimoniului din secjia in care Iuereaza ‘ulturii16 7.3.2.2. Colaboreazi nemijlocit cu conservatorul la rezolvatea urmitoarclor probleme: 7.3.2.2.1. Asigurarca condijiilor microclimatice: potrivit prevederilor prezentelor norme. 73.2.2.2. Btalarca corecti a bunurilor expuse. 7322.3. Organizarea depozitului potrivit eriterilor conservarii stimjifice. La proicctarea $1 amenajarea depozitului de colec{ii muzeale participa in mod direct {oti muzcografii din secjic. 73.2.2.4, Manuitea gi transportarea corecti a bunutilor. 7.3.2.2.5. Asigurarca securitajii bunurilor expuse sau deporitate. 7.3.22.6. Respectarea normelor de conservare de citre personalul de suprave- ghere si curijenie. 733. Inspectoratul judetearymunicipal pentru culturd, forurile tutelare ale unitétilor departamentale: 7.33.1. Sprijina muzeele, bibliotecile ete. la elaborarea programelor de rezolvare a.activititilor de ocrotire, conservare $i restaurare a patrimoniului cultural nafional din muzce si de la ceilalti dejindtori de patrim: iu de pe teritoriu, in conformitate cu normele de ocrotire si conservare a patrimoniului. 7.332. Asiguri cadtul organizatoric si condifiile materiale de care depinde aplicarea masurilor din programele de ocrotire si conservare ale patrimoniului cultural nafional, precum si prevederile normelor de conservare, 7333. Controleaza si analizeaza periodic modul de rezolvare problemelor si stadiul indeplinirii atribugiilor in domeniul ocrotirii patrimoniului. 7.3.3. Sancjioncaza incilcarca prevederilor legislafci si a normelor de ocrotire, consetvare si restaurare a bunurilot care fac parte din patrimoniul cultural nafional de catre personalul din unitiile subordonate, TA. Incalcarea prevederilor prezentclot notme de citre definatorii bunurilor din Patrimoniul cultural nafional, de personalul care, prin atributii sau sarcini de serviciu, vine in contact cu aceste bunuri, atrage dupa sine, dupa caz, sancfiuni administra tive, civile sau penale. 75. Prezentele norme sunt valabile si pentru celelalte bunuri cultural-artistice, ‘tchnice, stiintifice din colecjiile muzeelor. 76. Bunurile care fac parte din fondul athivistic national se pistreaza, se conserva, se valorifica stiinjific gi se pun in circuit public potrivit disporiilor iegale privind fondul arhivistic nafional si normelor stiinjifice elaborate in acest sens de citre Direcjia General a Athivelor Statului, CUPRINS N@dEmBCUNI) cee). siete yee tee 1 1. Expunerea bunurilor cultural-artistice ....... 2 2. Depozitarea bunurilor cultural-artistice ...... 5 3. Activitatea de manuire, ambalare gi transport al bunurilor cultural-artistice 8 4. Filmarea gi fotografierea bunurilor cultural-artistice, tehnice si stiintifice.. 2.0... 1" 5. Atributille conservatorului de colectiefmuzeu .................00, 12 6. Atribufille conservatorului general din oficiile pentru Patrimoniul cultural national 14 Ce DaBpozi finale. «2.1. Sts ek ae 15