Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
- permite aprecieri asupra ritmului si bataior cardiace, asupra modificarilor zgomotelor cardiace, asupra fenomenelor anormale valvulare
- se efectueaza cu bolnavul in decubit D LS sau in pozitie ridicata cu toracele aplecat spre A
Focarele de ascultatie
a) Focarul mitral spatiul V intercostal stang, pe linia medio-claviculara
b) Focarul pulmonar spatiul II intercostal stang, pe linia parasternala
c) Focarul aortic spatiul II intercostal drept, pe linia parasternala
d) Focarul tricuspidian jonctiunea corpului sternal cu apendicele xifoid
e) Focarul Erb sau aortic accesor spatiul III intercostal stang
f) Focarul mezocardica sau mitral accesor spatiul IV intercostal stang, la linia sternala
Ariile de ascultatie
a) Aria ventriculara S
- in jurul apexului, pe stapiul 4-5 intercostal stang, la 2 cm median de soc, pana la linia axilara A
- aici se aud zgomotele si suflurile care iau nastere in VS (inclusiv cele generate de aparatul valvular):
suflu sistolic si suflu diastolic din IM si SM
zgomotele III si IV normale si patologice
suflu diastolic din IAo
suflu sistolic din StAo
b) Aria ventriculara D
- in partea inferioara a sternului, la 2 cm spre stanga si spre dreapta de spatiul 4 si 5 intercostal
- se aud zgomotele si suflurile care iau nastere in VD (inclusiv la nivelul valvei tricuspide):
suflu sistolic din I.T
suflu diastolic din St.T
suflu sistolic din DSV
galopul ventricular drept
c)
Aria aortica
- cuprinde zona din jurul focarului aortic, coborand prin extremitatea sternala a spatiului i-II-III intercostal drept
- se aud toate suflurile sistolice si diastolice aortice
Aria interscapulo-vertebrala
- in maririle importante ale AS (cand acesta ajunge P), se percep la acest nivel fenomele stetacustice ale aparatului valvular mitral:
CDM
suflu sistolic
modificarile zgomotelor I si II
Zgomotul IV
- este strict patologic, nu se aude la subiectul normal
- apare la 0,12 s dupa debutul undei P pe EKG
- este legat de contractia atriala
Modificarea zgomotelor fundamentale (I si II)
a) Asurzirea (diminuarea intensitatii)
diminuarea ambelor zgomote are cauze extracardiace: pneumotorax, emfizem pulmonar, obezitate, pericardite exudative,
pleurezie stanga, simfize pericardice
diminuarea zgomotului I are cauze cardiace care consta in scaderea fortei de contractie a cordului(miocardite acute, Infarct
Miocardic si IVS) sau in functionarea neregulamentara a valvulelor AV (BAV gr I, cand umplerea ventriculara este mai buna)
zgomotul II diminua in stenozele aortice si pulmonare
b) Accentuarea
zgomotul I este accentuat atunci cand aparatul valvular AV este fibrozat, dar cu mobilitatea pastrata (tipic in stenoza mitrala)
sau atunci cand in momentul inchiderii esle sunt foarte departate
zgomotul II este accentuat la baza in HTP (focarul pulmonareu) sau HTA (focarul aortic)
c)
Dedublarea unui zgomot reprezinta separarea in timp a 2 componente care iau parte in mod obisnuit la producerea ansamblului de
vibratii care il constituie
zgomotul I, dedublat la varf, apare fiziologic la tineri, dar orice varsta trebuie sa puna si problema unui bloc de ramura
zgomotul II, dedublat fiziologic la focarul pulmonar, este o dedublare variabila, cu respiratia (se accentueaza in inspir, dispare
sau scade in expir), dedublat patologic prin intarzierea componentei pilmonare apare in BRD, StM, HT arteriala pulmonara
(din CPC, St.M, DSA)
- dedublarea prin intarzierea componentei aortice realizeaza initial un zgomot II unic, apoi dedublarea se comporta
paradoxal cu respiratia, in sensul ca dispare in inspir. Paradoxal este explicat prin faptul ca prima componenta este acum
pulmonara, care in timpul inspiratiei (ce creste intoarcerea venoasa) se va apropia de cea aortica, diminuand distanta dintre
ele. Se observa in BRS, StAo sau in HTA si Iao prin cresterea V de sange ejectat
galopul presistolic
- este exagerarea patologica a vibratiilor audibile ale zgomotului IV
- este sincron cu sistola A (apare la 0,12 s dupa unde P, nu exista deci in fibrilatie A sau flutter A)
- reflecta IV prin: miocardita acuta, cardiopatie ischiemica severa, prin boli care produc supraincarcarea sistolica (HTA
sistemica si HT pulmonara)
- pentru a diferentia galopul presistolic stang de cel drept, in afara ariei de ascultatie in care se aud si in afara de boala in care
apar, trebuie retinut ca inspirul fortat (crescand intoarcerea venoasa) va accentua si va departa galopul drept de zgomotul I,
neinfluentandu-l pe cel stang
galopul de sumatie sau mezodiastolic se aude in caz de ritm tahicardic, avand aceeasi semnificatie cu precedentele
c)
ritmul cvadruplu se poate auzi in miocarditele severe, avand aceeasi semnificatie ca precedentele
Sufluri cardiace
- sunt sunete supraadaugata care rezulta dintr-o turbulenta a fluxului sanguin
- pot aparea prin accelerarea vitezei sangelui ce traverseaza orificii normale
prezenta unor neregularitati sau ingustari a caii de scurgere a fluxului sanguin
regurgitarea sangelui printr-un orificiu anormal valvular sau printr-un orificiu normal
- dupa natura lor se descriu:
sufluri organice insasi leziunea este responsabila de producerea lor (deformari ale valvelor, existenta de comunicari
anormale intre cavitatile drepte si stangi)
sufluri functionale care apar prin
- dilatarea inelului valvular, cauzata de dilatarea cavitatii V sau emergentei arterei corespondente (rezulta o insuficienta
valvulara functionala): insuficienta mitrala, insuficienta pulmonara sau tricuspidiana
- cresterea Dsanguin ce traverseaza un orificiu deschis normal, dar care ramane relativ mic fata de debitul de sange
sufluri inocente sau anorganice sunt intotdeauna sistolice, scurte, variabile cu pozitia bolnavului, cu respiratia, cu frecventa
cardiaca
d) caracterele acustice
Dupa intesitate se deosebesc: gradul I foarte slabe, gradul II slabe, gradul III moderate, gradul IV tari, gradul V intense,
gradul VI foarte intense (+ de o senzatie tactila a unui freamat particular numit trill)
Dupa tonalitate se deosebesc sufluri aspirative, suieratoare, rugoase, in jet de vapori, cu caracter inalt sau de uruitura
Dupa cum evolueaza intensitatea in timpul fazei in care se aude
- sufluri continue in platou cu aceeasi intensitate de la inceput pana la sfarsit
- sufluri crescande sau descrescande in care intensitatea creste/scade de la inceput pana la sfarsit
- sufluri romboidale in care intensitatea creste pana la un punct, dupa care scade
Dupa mecanismul de producere se deosebesc sufluri de ejectie (de obstructie sau anterograde) si
sufluri de regurgitare (retrograde)
Suflurile sistolice de ejectie sunt produse prin prezenta unui obstacol organic sau functional pe calea de ejectie ventriculara.
- incep dupa deschiderea sgmoidelor si se termina inaintea zgomotului II
- apar tipic in stenozele valvulare aortice si pulmonare, in stenozele aortice supra si subvalvulare sigmoidiene, in obstacolele
intraventriculare pe calea de ejectie (miocardopatii obstructive) sau cand creste Ds ce traverseaza un orificiu normal, care a ramas
relativ mic fata de acest flux (defect septal atrial, sarcina, efort, anemie, hipertiroidie)
Suflurile sistolice de regurgitare
- rezulta din trecerea anormala a sangelui dintr-un V spre o camera cu o P mai mica (V spre A, VS spre VD);
- incepe odata cu contractia V, ocupa toata sistola acoperind si zgomotul II
- sunt holosistolice, dar pot fi si mezodiastolice
- sunt caracteristicie insuficientei mitrale si defectului septal ventricular
Suflurile diastolice de obstructie sunt date de sangele ce traverseaza orificiile AV
- sunt sufluri de umplere V
- au timbru rulant (fiind numite si rulmente sau uruituri)
- sunt separate de zgomotul II printr-un interval liber
- apar tipic in SM
e)