2.

CORPURI CU PROPRIET{|I UNITARE

Corpurile din natur[ posed[, din punct de vedere reologic,
dou[ propriet[\i intrinseci: vscozitate =i elasticitate. Plasticitatea ca
mod de manifestare a unor corpuri la ac\iunea solicit[rilor este
considerat[ ca a treia proprietate. Materialele pot s[ posede din cele
trei propriet[\i - vscozitate, elasticitate =i plasticitate - una, dou[ sau
toate trei, ]n diferite propor\ii. Astfel se poate explica marea
diversitate a comport[rilor reologice.
Ramurile de =tiin\[ ce deriv[ din mecanic[ s-au dezvoltat ]n
etapa incipient[ pe baza studiilor efectuate asupra unor corpuri ideale:
lichidul lui Pascal =i solidul lui Euclid. Aceste corpuri nu
prezint[ importan\[ din punct de vedere reologic, deoarece nu
posed[ nici una dintre propriet[\ile specifice materiei: lichidul lui Pascal
este lipsit de vscozitate iar solidul lui Euclid este rigid.
Cele mai simple corpuri pe care le studiaz[ reologia posed[ o
singur[ proprietate. Comportarea lor este descris[ cu ajutorul unor legi
liniare. Acestea sunt corpurile cu propriet[\i unitare, cu comportare
ideal[ sau corpurile reologice particulare:
- solidul lui Hooke, perfect elastic;
- plasticul lui St.Venant, perfect plastic
- fluidul lui Newton, pur vscos;
Stabilirea ecua\iei reologice a unui corp real se face, de multe
ori, pe baza ecua\iilor corpurilor cu o comportare ideal[. Idealizarea
comport[rii unor materiale constituie punctul de plecare n modelare, ]
ntruct comportarea real[ este definit[ ]n termeni de abatere de la
idealitate. Din acest punct de vedere, conceptul de corp cu o
comportare ideal[ este important nu numai pentru stabilirea
r[spunsului unor corpuri simple, ci, ]n special, pentru modelarea celor
cu comportare multipl[.
Corpurile cu propriet[\i unitare au comportare ideal[ deoarece
rela\iile ]ntre tensini =i deforma\ie, respectiv vitez[ de deformare, sunt
liniare.
2.1. Corpul solid, perfect elastic (Hooke)
Solidele perfect elastice posed[ o stare natural[ nesolicitat[, fa\
[ de care posed[ memorie =i la care revin dup[ desc[rcare. Lucrul
furnizat corpului este conservat =i, dup[ ]ndep[rtarea solicit[rii, este
recuperat prin revenire la starea ini\ial[. Solidele perfect elastice
recupereaz[ ]ntreaga deforma\ie.
Ecua\ia reologic[ a corpului solid, perfect elastic reprezinta
relatia ntre tensiunile si deformatiile specifice ale corpului perfect
elastic. Pentru a scrie aceast[ lege se consider[ un corp omogen =i
izotrop, de form[ paralelipipedic[. Deforma\iile rezultate ]n urma
solicit[rii sunt mici, ]n compara\ie cu dimensiunile corpului. }n general,
o tensiune aplicat[ dup[ o direc\ie d[ deforma\ii dup[ toate direc\iile.

Un corp cu fe\ele paralele cu axele de coordonate (fig.2.1) este

supus la o solicitare de trac\iune dup[ direc\ia X. Rela\ia ]ntre tensiune
=i deforma\ia specific[ este liniar[.
xx

1
xx ,
E

(2.1)

]n care E este modulul de elasticitate longitudinal[.

Dup[ celelalte dou[ direc\ii corpul se scurteaz[:
yy zz xx

xx
E

(2.2)

]n care este coeficientul lui Poisson.

Cnd corpul este solicitat numai de tensiunile tangen\iale yx
deforma\ia specific[ va fi:
yx

1
yx
2G

(2.3)

]n care G este modulul de elasticitate transversal[ sau modulul de

elasticitate la forfecare.
Considernd un corp elastic supus la forfecare simpl[, de o
tensiune yx , legea lui Hooke se simplific[, c[p[tnd forme:
X x
yx G
sau yx= G yx
(2.4)
y
identic[ cu ecua\ia (2.3). Reograma solidului Hooke solicitat la
forfecare simpl[ este reprezentat[ de o dreapt[, a c[rei pant[ este o
m[sur[ a modulului de elasticitate (fig.2.2)
Corpul perfect elastic prezint[ propor\ionalitatea direct[ ]ntre
tensiune =i deforma\ie. Pentru alte corpuri elastice deforma\ia este
func\ie de tensiune =i de timp. La solicitare constant[ deforma\ia
cre=te tinznd c[tre limit[. Dup[ desc[rcarea deforma\iei se
recupereaz[ lent. Solidele ce posed[ astfel de propriet[\i se numesc
corpuri cu elasticitate ]ntrziat[.
2.2. Corpul perfect plastic (St. Venant)
Plasticitatea reprezint[ un mod de comportare a unor corpuri,
solide sau lichide. Acestea din urm[ ]ncep s[ curg[ numai dup[ ce
solicitarea egaleaz[ pragul de curgere.
Unele corpuri prezint[ deforma\ii elastice foarte mici, ]n
compara\ie cu deforma\ia total[ =i din aceast[ cauz[ se pot neglija.
Acestea sunt corpurile rigid-plastic sau mai simplu plastice.
Ele fac parte din categoria corpurilor cu propriet[\i unitare, ]
ntruct posed[ numai plasticitate; corpul se nume=te perfect plastic
sau plasticul lui St.Vanant. Comportarea plastic[ se manifest[ la
eforturi unitare limit[. La starea de solicitare limit[, coeficientul de
material ce caracterizeaz[ trecerea ]n stare plastic[ este limit[ de
curgere 0 a corpului studiat.
S[ consider[m un corp cu comportare perfect[ plastic[ supus la
forfecare simpl[ (fig. 2.3). Se define=te o limit[ de curgere la trac\iune

ot =i o limit[ de curgere la forfecare of. Starea de solicitare

tridimensional[ este determinat[ de =ase componente ale tensorului
tensiune sau de trei tensiuni principale, ]n raport cu axele principale.
Tensiunile ac\ioneaz[ dup[ direc\ia x pe plane normale la axa y. }n
acest caz:
xx yy zz yz zx 0 =i ecua\ia reologic[ a plasticuluil St.
Vanant va fi:
yx of
(2.5)

A=a cum se vede din figura 2.3 pentru

corpul se
yx of
comport[ ca un rigid (solidul lui Euclid). }n momentul ]n care
solicitarea egaleaz[ pragul de tensiune, conform ecua\iei (2.5) corpul
se deformeaz[. Deforma\ia este nerecuperabil[. Plasticul St.Vanant nu
suport[ tensiuni mai mari dect 0.
2.3. Corpul pur vscos (fluidul lui Newton)
Corpul pur vscos sau fluidul lui Newton posed[ numai
vscozitate =i, sub ac\iunea unei solicit[ri, curge. Curgerea este un
proces de deformare continu[ cu vitez[ finit[. Legea care descrie
comportarea reologic[ include coeficien\ii de vscozitate =i este
valabil[ numai ]n curgerea laminar[.
Curgerea
este
un
tip
de
deforma\ie;
deforma\ia
vscoas[ depinde de m[rimea =i durata solicit[rii. La efort constant,
curgerea este continuu ]ntre\inut[, deforma\ia este continuu
cresc[toare =i viteza de deformare este constant[. Din aceast[ cauz[,
la corpurile pur vscoase, tensiunea se coreleaz[ cu viteza de
deformare .
Proprietatea fluidelor de a opune rezisten\[ la deformare este o
manifestare a vscozit[\ii. Fluidul al c[rui comportare este descris[ de o
ecua\ie care prezint[ propor\ionalitate direct[ ]ntre tensiune =i viteza
de deformare, iar coeficien\ii de propor\ionalitate sunt independen\i de
parametrii solicit[rii, se nume=te fluidul lui Newton. Comportarea
reologic[ a acestor fluide se nume=te comportare newtonian[.
Reograma fluidului cu comportare newtonian[, ]n condi\ii izoterme,
este o dreapt[ a c[rei pant[ este o m[sur[ a vscozit[\ii. (fig. 2.4)
Un fluid poate fi ]n mi=care =i atunci cnd viteza de deformare
este identic egal[ cu zero. Toate volumele elementare de fluid dintr-o
sec\iune normal[ la direc\ia de curgere se deplaseaz[ sau se rotesc cu
aceea=i vitez[; fluidul se deplaseaz[ ca un corp solid ]n mi=care de
transla\ie sau de rota\ie. }ntr-un astfel de proces denumit curgere de
tip piston sau curgere cu deplasare total[, fluidul nu se deformeaz[ =i
mi=carea nu poate fi asociat[ cu acel r[spuns al materialului care
intereseaz[ procesul de curgere.
}n fluidele vscoase, deformarea determin[ cre=terea for\elor
de frecare care disipeaz[ o parte din energia cinetic[ a fluidului =i o
face s[ apar[ sub form[ de c[ldur[. La viteze mici de forfecare, ]n

fluidele cu vscozitate mic[, cre=terea temperaturii cauzat[ de

disiparea energiei este neesen\ial[. Fluidele cu vscozitate mare pot
genera cantit[\i importante de c[ldur[ ce modific[ propriet[\ile fluidului.
Modificarea temperaturii fluidului schimb[ vscozitatea =i, respectiv,
for\ele ce se opun curgerii.