Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
XXVII.
CREDINTT
SUPERSTITII
ALE POPORIMUI ROMAN
DE
ARTUR GOROVEL
0000000.00100o0o0ww000Wwg
egloiftooloqi aoloomboa0aoiaoisO0
Of
04
00
Of
Of
00
W0
Of
00
OA
kV
00
WO
E4
04
Oa
OA
Of
00
OO
W0
04
04
00
00
Olgoloomoeww,goolouwalwoo Of
4.0,04goaOao4oAodelowoomiaigg00
LIBRARIILE
VIENA
LEIPZIG
OTTO HARRASSOWITZ
www.digibuc.ro
PREF ATA
superstitiile din colectiunea aceasta, sunt
4diiilaitO din localitlitile arAtate mai jos, si comunicate de
diferite persoane, cArora
art, prin aceasta, multAtniCredintele
11
rile Fnele,
Judetkil Arges, din comuna Rudeni, comunicate de ck Gh.
Rudeanu;
de d. G. P. Salviu;
judetul Dolj, din comuna Calane, comuniaate de- d. $14 SA
Tulescu;
judetul Dorohoiu, din tidn/esti, corn. de cL N V. Ileintesew
jacletul lalornila, din CaLlnilp, corm de d. I.. AL ConsIenti-
I. T.
Maia,
Iv
de d. S. T. Kirileanu ;
judetul Vlcea, com, de d-nii Oh. Fira si loan N. Pope$lefnes1i, culese personal;
judetul Vasluiu, din Parpanila i Lipova, corn. de d. S. 7.
Kirileanu ;
VI
Elena Sevastos, Cltorii prin Tara romkeasca ,.i iVunla la Romni, crecfinti din Moldova i Muntenia;
Dirnitrie Dan, Comuna Strola i locuilorii ei, Ceritasqi,
1897,credinti din acea localitate;
Credinti si superstitii dela Roninii din !stria ki Ya lphia
morava, scoase din lucrri'le d-lui Teodpr T. l3pray1q: 0
cl lorie la romnii din Moravia, IhaSi, 1819,4 si O cd/Worie
In salele romnep din Istria, lai, 1896.
Sb .fiecare credint orn indipat localitatea de unde e
www.digibuc.ro
I. Ac.
5. Acul cand II dai Imprumut, sA-1 Infigi In ceva, si de acolo sa-1 eie cel caruia Il Imprumuti, de voesti a nu te stA-
el.Judetul Suceava.
6. Daca se da cuiva un ac, apoi e bine a i-1 da cu atA, fiindca se zice cA dacd ar fi sufletul aceluia in iad, va fi
dI
Jud. Vlcea.
13. Femeia s nu puie acul in cap, pe perini sau prin alte
prti, caci e semn de prosteal, i cu timpul Isi va pierde
mintea.Tpu, Tecuciu.
14. Acul cu care s'a cusut ceva pentru mort, i ata rmas, se pune lng5 mort, cci dacA ar rmnea in cas, si ar
coas cu el cineva, apoi i-ar amortl mnile.Straja, Bucovina.
II. Acoperemnt.
15. Cine trage acoperemntul (invalitoarea, asternutul) cu
dintii, fiind sub el, acela imbatrneste degrab. Tpu, Tecuciu.
III. Adam.
16. Odat cu inselarea Evei, diavolul stiind viitorul lumei,
a cautat s subjuge pe Adam, cautnd s-1 conving5 a face
zapis. Adam nestiind carte, diavolul l-a pus s-si apese chipul palmei pe o crmid moale, care fiind uscat in urm,
constitui puternicul zapis cu car ocrmui lumea pAn la venirea Mntuitorului.--Tpu, Tecuciu.
IV. Agurids.
V. Ajun.
18. Cnd dai ceva din cas, in ziva de Ajun, nu-i bine.
Ttrusi, Suceava.
VI. Albia.
www.digibuc.ro
mort.
Jud.
VII. Albina.
20. Cnd In ziva de Sfrelenie (2 Februar) picura din siresin, va fi mana la albine.Jud. Suceava.
21. Cei ce cresc albine, nu dau nimic din cas In ziva ajunului Craciunului, ca albinelor sa le mearg bine, si sa nu
le scape pe vremea roitului.Straja, Bucovina.
22. Spre a avea mult miere de la albine, este bine a le
lasa sa las afar in ziva de Buna-Vestire, printr'un gtlan
de lup, s'apoi ele devin foarte rele, ucid pe albinele vecinilor 41 li fur mierea.Bucovina.
23. Dacd vei pune o ppusa In gradina la stupi, nu ai baiu
de deochiat.Iosif Stanca.
+ 24. Cnd albinele roiesc, si nu se prind degraba de un copac sau altceva, atunci s stai jos, s te prinzi cu marine
de iarba, sisa zici: cum m'am prins eu cu mnile,asa sa se
prind albinele de un copac". Brosteni, Suceava.
25. Spre a face ca albinele s roiasc de multe ori pe var i s adune miere multa, este bine a frige o OITA si a o
pune sub stupi.Bucovina.
26. Se crede ca daca viseazd un orn tnr albine sburand,
ii va merge foarte bine.Bucovina.
27. Se crede ca daca viseaz un orn btran albine sburand, ii va arde goSpodria.Bucovina.
28. Se crede c cel ce imbla pe langa albine s nfl mannce usturoiu, c'apoi ele II musca, fiind c ele nu sufr
rosul usturoiului.Bucovina.
29. Cnd albinele dau nval la urdinis, e sernn CA in scull
Bucovina.
www.digibuc.ro
IX. Abia-ma*.
31. Cnd bei aldmas, vars din pdhar o leacd, ori varsd
pe vit, dcd vrei s ai noroc la ea. Tapia, Tecuciu.
X. Alexie.
32. Spre Alexi Boll, omul lui Durnnezeu, cnd ies juvinile
din pmnt (17 Mart), se ia o cdtuie, se pune jar, se pune
peste ei tmaie, se imprejurd casa clntnind din cleste.
Brosteni, Suceava.
Brosteni, Suceava.
35. Ziva Sf. Alexie, sau bojiile (17 Mart) se tine, pentruc
atunci ies toate jivinile, la care nici nu trebue a gndi, i ca
ele s nu muste vitele. Tot atunci se mturd ograzile i livezile, si gunoaiele se aruncd departe, ca locurile s se curteasc de gndaci, i ca asa curn s'au aruncat gunoaiele
de lngd cas, s nu se apropie nici o jivind de ea. In acea
zi nu e bine a urnbla cu pieptenele.Straja, Bucovina.
36. In ziva de Alexi BO nu se zice serpe, c vezi serpi multi,
39. In noaptea de Indllarea Domnului (Ispas), se duc flci si fete mari prin alunisuri, ca s culeag flori de alun,
care infloresc si se scutur In aceeas noapte. Florile 'acelea
sunt bune de fcut de dragoste si de leac.loneanu.
www.digibuc.ro
40. Daca ai un bat de alun, i umbli cu el, ai noroc; figanii mai ales, numai cu acest fel umbla. and o fat de tigan se marit, ginerile fi d socrului
soacrei i cumnatilor, cate un bat de alun, cat se poate de mesteugit lucrat.Tpu, Tecuciu.
41. In ziva de sf. Ilie de va tuna, toate alunele vor sea.
Ioneanu.
XV. AnCaraciune.
45. and
47. In ziva Conceptiei Sf. Ana (9 Decembre), se scoala fei Incep felurite lucruri, fnainte
se ung coarnele vitelor i mnnc cu tolii usturoiu, de care miros fug strigoii. Jud. Suceava.
50. La Sf. Andrei umbra strigoii. Ca s scapi de ei, trebue
s ungi casa, pe la 10 i fereti, cu usturoiu. Broteni, Suceava.
54. Oamenii cari ascult cum vorbesc anirnalele, in noaptea Sf.-71-ndrer, aceia mor.- Holda, Suceava.
XIX. Animale.
55. Cnd slbtciunile infra in sat ziva, nu-i a bine. -Bro;;;teni, Suceava.
Bucovina.
57. Prirnavara, cel care vede, pe nernncate, un animal intiu nscut, precum un vijel, un mnz, etc., sau aude cfmtul
cucului sau al pupezei, se spurc.--Ioneanu.
58. Mta i cnele, cnd au durere de cap, rnnncd iarb.
Broteni, Suceava.
XX. Antehrist.
59. Antehristul are s se nasc, in vremea de apoi, dintr'o
femeie roie.Valea-rnare, Muscel.
XXI. Anul Nou.
60. In ziva de Anul nou, nimeni nu doarme, c5 tot anul
va fi somnoros; nu dau bani imprurnut, i cine n'are bani atuncea, va fi tot lipsit.Fgra, Transilvania.
61. La anul nou, de dernnecate, fiecare orn trebuie s ia
in mn unealta cu care lucreaz in cursul anului, i s'o mwww.digibuc.ro
66. Nu-i bine sa torni cuiva apa indrt, c'apoi faci bieli
incruciati.Ttr4, Suceava.
67. In Vinerea seaca, in zori de ziu, cine vrea s fie sanatos peste an, &A se duca la fntn sau la apa curgatoare,
toarne trei cofe de apa din cap.Moldova, (Sevasi
tos, Caltorii).
68. Lunia nu e bine sh te speli cu apa rarnasa prin vase
de dumineca. Adameti, Teleorman.
69. Cand te spell i bei apa care ramne in vasul cu care
te-a splat, te imbolnve0.Ttrui, Suceava.
70. In ziva de Joimari, danacii i fetele se due disdedimine* la balta, inainte de a rasari soarele, arunc apa inteo parte i in alta, i pleac, cu gndul ca vor fi santoi
tot anul.Catanele, Do lj.
71. Fete le se spala cu apa cu care s'a splat limba clopotului, creznd c'apoi vestea li va merge a*a departe, cum
merge sunetul clopotului, i va fi w de curat, ca i clopotul.-- Bucovina.
apoi viii.Ioneanu.
81. Cnd cineva e bolnav, si are credinl ca i-a fosl dal,
II trece boala, dac va bea ap din pumnii celui presupus
c i-a dat.Giulesti, Suceava.
82. Dac cineva bea al:id din veun lac, sa lese pe malul
lui semn din haine, caci dac lacul nu va fi curat, s nu se
prind de cel care bea, nimic, fiind in lo semnul.--Ioneanu.
83. Copilului nou-ndscut i se d de but apa dintr'un clopoIel sleit, ca s fie cntref mare.Ungaria, (Marian, Nasterea).
10
Catanele, Do lj.
spald in noud ape, e ca si cum s'ar fi turnat in el apd sfinlita. Bucovina (Madan).
110. Dacd un mort se trece peste o apd, una din rudele
lui aruncd tn acea apd un ban, plata podului. -Ioneanu.
111. Cei cari petrec pe un mort pnd, la mormnt, cnd se
11
s s se lapede.Valcea.
115. Dupa ce trece mortul la groap, e bine s se aduc
ap.-Catane, Do lj.
116. Se crede c la miezul noplii, in spre CrAciun, apa se
preface in vin, iar dobitoacele vorbesc.
Valahia morava
(Burada).
XXIV. Argint.
119. E pcat s omori ariciul, pentru c5 el a urzit pmntul, sau 1-a msurat.--Maia, Ilfov.
120. Daca ai inchide bine puii unei aricioaice, i s'ncui
www.digibuc.ro
12
Tapu, Tecuciu.
XXX. Armindeni.
127.- In ziva de Armindeni (Sf. Irimia), 1 Maiu, s bei vin
rosu, cd se Innoieste sngele. Tot asa s faci In toat tuna
Suceava.
lui Maiu, cd se Innoieste
XXXI. Arniciu.
XXXIV. A.
131. Cnd o femeie coasa cmesi, i ata din ac se Incurwww.digibuc.ro
13
g bine.Sevastos (Nunta).
139. De-ti iese inainte cu desertul, Il merge rau.Sevastos (Cltorii)
140. DacA-ti iese papa In cale, e semn rau, i trebue sA a-
runci dup el cu fan, paie, bete, pietre, orice vei gsi la indmAn.Sevastos (Nunta).
141. Cu papa si cu iepure cine se IntAlneste la drum, bine
nu-i merge ; de te intAlnesti cu pop, zvArle In urma lui paie
14
tot. Deli iese Ins lup In cale, atunci merge bine.Sevastos (CA Mori
Intlnire de un semn rau, si crede a sldbeste urmrile acestei Intlniri, aruncnd dupd preot un ac, bold, paie sau
alt ceva. Bucovina.
145.Mergnd vre-un orn dela far pe drum si vznd c
i vine nainte un preot, zice cd-i va merge rail, si crede c
dac va trece drumul de-a curmezisul, va putea schimba In
bine urmrile acestei Intlniri.Bucovina.
146. Dacd cineva pleaca In cltorie si Intlneste un orn
cu cofa desart, sau dacd un iepure ii trece pe dinainte peste drum, apoi se crede cd-i va merge ru In cdltorie.Bucovina.
147. Se crede c dac plecnd cineva In cotrova si Infalneste pe vre-un schiop, apoi nu-i va merge bine.--Bucovina.
148. Dacd pleacd cineva la oras si Intlneste un jidov, a-
15
XL. BalegA.
157. Nu-i bine s dai baleg Vinerea, c faci pricaz la vite.
Ttdrusi, Suceava.
158. La ziva Crucii se strng balegile si se crede ca ele
sunt bune de afumat pentru oameni i vite la boale, spaim,
s. a. Bucovina.
XLI. Ban.
159. Cnd te mnncd palma stngd, ai s iei bani; iar cnd
le mnnc cea dreaptd, ai sd dai. Brosteni, Suceava ; Ciulnita, lalomija.
160. D e primesti bani lunia, e semn bun.--Bursucani,Covurluiu.
16
Brosteni, Suceava.
172. Paralele luate Intaiu dela cineva, safteaua, cum am zi-
si
la mijloc o
17
TApu, Tecuciu.
XLIV. Bard.
179. SA nu
barda cu vArful in sus, cA plAnge Maica
Dornnului. TApu, Tecuciu.
XLV. Brna.
180. CAnd trosnesc bArnele dela casA, e semn ru.--TApu,
Tecuciu.
X LVI, Batae.
u,
Tecuciu.
183. CAnd arunci ochii de rac intre doi insi cari se ceartA,
aceia se iau la bAtae.- Rudeni, Arges.
184. CAnd se IntAmplA de-li bate cineva nevasla cu bAta
mai fritAiu, atunci aceea de loc sA o rup i sA o arda bAta
aceea, cA de nu, asa o va vrciui, cA mai mutt, orice vinA
XLVIII. Batrfinet.
188. Se crede cA dacA mAnAncA cineva nou'A prisArele nu-
www.digibuc.ro
2.
18
191. Cel ce s'a ras la moartea sa, sau dupa moarte, and
s'a scrildat, se infatiseazd inaintea lui Durnnezeu ca un tanr
4 25 ahi; iar de nu 1-a ras, apoi bAtran rAmane pentru totdeauna.(Marian, Inmorrnantarea).
XLIX. B.
192. BAtul cu care se intoarce macIe la CrAciun, e bun
de intorsuri. VAlcea.
L. Butur.
193. Copilului mic sA nu i se dea sfi guste rachiu, ori vin,
!Ana tin implineste un an, cA iese
Adamesti, Teleorman.
mai rmAne, cine bea dup tine, Ili bea zilele cafe le mai
ai, i tu trAiesti putin. Se zice: chiar: ti-a but anii. Tanrul
e bucuros ca zice: ti-am Mitt bAtraneta.Tpu, Tecuciu.
19
207. Dacd a baut cineva atata rachiu inat se aprinde acesta intransul, se zice a se poate scoate dela moarte, dad'
se scurge In gura baligd de cal.Bucovina.
208. SA nu bea doi ini apa de odatd, c cel de'ntiu bea apa
20
nic si siingele de rndunicii s-1 torni intr'un pahar de bautur; s'o mesteci bine ca s nu se cunoascd i s-i dai s
beie, c din ceasul acela ptirnasul se desvat de nravul
beliei. Codaesti, Vasluiu.
LI. Bel*ug.
213. Dac ninge ori e molesnip In ziva de Sf. Vasile,. va
fi imbelsugat tot anal.- -ppu, Tecuciu.
214. Dac5 In ziva de Boboteaza va fi vreme frumoasa, va
fi un an imbelsugat in pne i peste.-1-Ifinlescu.
215. Cnd Sfinlii (9 mart) gsesc pmntul coperit cu omt, anul va fi bun.-Brosteni, Suceava.
216. Dacd in ziva de Sf. Gheorghe va fi roud mult, ori
va fi pcl, e semn de an bogat. -Stnca,
217. Dac iarna, la zile mari, va fi fpromoroac mult, e
semn de belsug in. toate.-Stnca,
218. Se crede c dacd se arat dup ziva Sf. Simion stlpnicul, gazele rosii, numite vdculeleDomnului, sacarile si usturoiul vor fi mnoase.-Bucovina.
219. Se zice c dac iarna nu viscoleste, In vara viitoare
pnea nu va rodi mult.-Bucovina.
220 Dac primdvara iese nalb mult, atunci are szi fie anul bogat, imbelsugat In toate, mai cu seam in porumb.-r
Vlcea.
21
22
240. and mama naste copilul usor, acel copil are sa IrAiasc in belsug.Stnca,
241. CAnd uifi mamaliga nesarat, e semn de belsug.
Stnca, Iasi.
242. CAnd fi se lipeste mamaliga pe mAna, e semn de belsug. HAnfescu.
247. CAnd in ajunul logodnei va fi Oda, promoroaca roua, e semn ca casa lor va fi imbelsugata Stnca,
243. Fruptul alb nu se sara cu cutitul, ci numai cu lingura, ca la din contra s'ar impulina. Bucovina.
249. Incotro tuna intaiu, inteacolo are sa fie pane multa anul acela.Parpanita, Vaslui,
LII. Besica.
250. Se crede cA daca cineva capata pe partea dreaptii bepe acela II vorbest cineva de bine. Bucovina.
LIII. Be*in.
251. Dup ce te speli, sa. nu le stergi niciodata pe masa
dc pAnza, cad le besi Intotdeauna; ajungi besinos de nu
mai poli finea besinele. VAlcea.
www.digibuc.ro
23
LIV. Bete.
LVI. Blagoviitenie.
255. A doua zi de Blagovistenie (Buna Vestire), nu se lucreaza, c sunt pdrintii Blagovestenilor, i e ru de ling oare.
Rudeni, Arges.
LVII. Blnd.
256. Ca sa-ti treacd blnda de pe trup, sa iei de dimineaId, pAn nu rsare soarele, pmntul de la radAcina gutuiului i sa te freci pe piele. Adamesti, Teleorman.
LVIII. Blstm.
257. E bine ca tot ornul sti alba inel in deget, ca sa nu
se lege blAstAinurile de el, sau ale lui de altii. T5pu,
Tecuciu.
260. Printii s nu li toarne copiilor lor ap ca sd se spele, fiindcd dacd i vor blstrna cndva, se lipesc blstamele
de ei.VAlcea.
Tutova.
www.digibuc.ro
24
262. Ornul blstarnat, mai ales de preut, nu mai putrezeste nici dup apte ani, i atunci trebue scos i rzmat
40 de zile de zidul bisericei, i trecatorii s-i zicd: Dumnezeu s-I ierte.Moldova.
LIX. Blid.
263. SA nu logi CU sArm un blid stricat, c5 se mnie
Dumnezeu.Tpu, Tecuciu.
LX. Board.
265. S aibA tot omul la casa lui dine negru sau pisic5
neagr, cd nu se prea lipesc boalele.Adarneti, Teleorman.
266. Ca s te aperi de orice boal, poart in deget un
nel fAcut dintr'o moneda capatat de poman.Moldova.
.267. SA legi trei Irui cu pai de orn mort (luat di steag)
s le infingi ta lAlAna porlii, cci atunci bolile nu mai
vin.Tpu, Tecuciu.
268. Din lumAnarea de la botezul unui copil, sd se opreas-
neanu.
269. Daca vrel sa nu-li mai vie o boald avut, aruncd sulk
dturile la un loc curat.Tpu, Tecuciu.
25
26
lor.Fagras.
lumea.
Tapu, Tecuciu.
www.digibuc.ro
27
LXIV. Bocel.
parte.ppu, Tecuciu.
LXV. Bogape.
296. Nici un bogat nu-i pe lumea cealalt in raiu, cci nu
LXVII. Bor*.
www.digibuc.ro
28
316. c cine fur pe lumea asta bostani, pe lurnea cealalt e pus si ridice pe un deal; bostanii fiind mai mari i
mai grei, cnd urea s puie piVorul In vrf, Ii scap la vale;
iar pleacA s-i ia, i iar Ii scapA.Tpu, Tecuciu.
LXIX. Botez.
317. Ct limp e nebotezat copilul, se aprinde in toat sara,
In cas, o zdreant de ln neagr, i atat copilul ct i
mama se afumd cu dnsa in tot acest timp, ca s nu se apropie lucrul slab de dnii. Bucovina.
www.digibuc.ro
29
de pomand.Banat.
320. Copiii cari nu sunf botezati; si plng mull, prin acel
30
31
s fi fost de molid.Bucovina.
341. SA nu bali eu bote de brad, ca. te Inbolnve0 ori tu,
ori batutul. Rpciuni; Neam1u.
LXXII. Brnca.
342. DacA nu dai un purcel de pornan, cnd iti fat scroafa, iti vor murl porcii de brnc, !Ana la anul. Tpu, Tecuciu,
LXXIII. Branz.
LXXV. Broased.
346. Cand infra' broate in casa, e semn rau: va murl unul
din cas. Ttrui, Suceava.
347. De-ti infra broasc In casa, e semn a cineva ti-a trimis-o ca farmeci, vrai.Atunci trebue co un bat s o dai
afara i s zici: <Du-te la cine te-a trimis, c la noi nu eti
primit. Cu ce te-a trimis, (IA lui, i de capul lui s fie .
Stanca, Iai.
www.digibuc.ro
32
Ii
stArpeste vaca.Brosteni,
Suceava.
sA
fii
sAnAtos
peste an.Stnca,
339. CAnd cntA broastele, zice c are sa ploaie.
Bogza,
R.-SArat.
364. Se crede CA nu e bine a vorbl sara, In prezenta copiilor, de broaSte, cAci aceea ar aduce oarecare ru vreunui copil; deci, spre a paralizA aceasta, trebuie a zice: .Uslu-
broascA
33
370. La 4, 5, 6 Decembre se zic .zilele bubatului,. Nu mnncd copiii boabe coapte, ci numai fierfe, ca sd fie bubatul
moale. Se impart turte de azime de One, la vecini.Catane, Doll.
ci
A. Gorovei, Superstifii.
www.digibuc.ro
34
382. SA nu pui ciurul in cap, cad attea bube vei face tot
anul, Cate borte are ciurul.P.pu, Tecuciu.
383. Cine mnncd mdmlig necernutd, face bube pe limWA. --Jud. Suceava.
face tot
soiul de bube.Tpu,
Tecuciu.
35
be pe la gur5.Bucovina.
392. Lunia nu-i bine a umpleA borsul, cAci la din contra,
cap.Ioneanu.
400. CAnd ai vreo bib& nu e bine sA intri In vie, cAci se
obrinteste, i atunci mai Mu te doare.- VAlcea.
401. La Pasti, and ciocnesc ouhle, daca nu d pe cel spart
celui ce 1-a spart, face buboaie.TApu, Tecuciu.
402. CAnd ai bube la incheietura gurii, s dai cu lingura
cu coada pisicii pe acolo, cA-0 trece.Catane, bolj.
403. SA nu lsali copiii dupA CrAciun sA mai zicd colindul
ado fac buboaie.TApu, Tecuciu.
404. Se crede ca este de trebuinl a imprAsti urma ce a
lsat vreo ulcicA In spuza sobii, cAci la din contra s'ar puteA cApAtA buboaie pe sezut. Bucovina.
405. Apa In care s'a scaldat copilul nou nAscut, nu se arunc spre sfAntul soare, ci spre miezul noplii, cci altfel
copilul face bube pe corp.Marian (Nasterea).
www.digibuc.ro
36
LXXVII. Bucate.
37
LXXIX. Bucurie.
LXXXI. Bujor.
LXXXII. Buratec.
423. Cnd auzi cantnd buratec intaiu primavara, s te dai
de trei ori peste cap, ca ai noroc. Popeni, Tutova.
424. Primvara and auzi pentru prima data. brotacelul (ra-
canelul) cntnd, s te dai de trei ori peste cap, c'asa e bine.Adamesti, Teleorrnan.
425. Primavara cine aude intaiu brotacei cntand, sa se dea
ratec, buratec, corn frni pari to, asa s-mi par vara de usoara
Giulesti, Suceava.
LXXXIII Buric.
427. Femela insrcinata flU trebuie s treaca peste funie,
ca face copilul cu buricul incurcat pe dupa gat; nici nu trebuie s stea pe saci, c naste greu.--Giulesti, Suceava.
428. Femeia insarcinata s nu puna vreo legatura dup
cap, ca s'o depene, ca are s faca copilul cu buricul pe dui:A cap.- Transilvania.
11U-i
38
39
Catane, Doll.
441. Fetele pun la codite busuioc luat de la steagul bisericii, ca sd se uite bietii la ele, ca la steag.Vlcea.
442. In sara lui Sf. Vasile, fetele pun busuioc la partea de
jos la ghizdelele fntnei. Dacd a doua zi gsesc busuiocul
promorocit, fata se va mrit in iarna aceea ; iar de busuiocul nu-i promorocit, fata nu se va mrit atunci.Ttrusi,
Suceava.
40
458. &And se face cahla, se pun In ea trei crengi de malini sau par de pore, ca cahla sa nu ucida pe casnici. Tot
spre acest scop, se. pune pe locul vetrei, unde a fost focul,
o husca de sare peste noapte.Sfraja, Bucovina.
XCIII. Cal.
41
42
ai s fii gol tot anul; iar de-i veded miel sau puiu, din potriva. Covurluiu.
479. Cnd cineva vede un mnz intdiu pe nemncate, ca s
nu fie spurcat de mnz, isi lasa betele ori brul s atrne,
43
sd-ti ajute.Luncusoara.
492. Se crede cd nu e bine a kid mid sau mere cu sine
In cltorie, cdci la din contra i va merge ru.Bucovina.
493. Dac cineva pleacd in inspeclie sau la vreo petrecere si pe drum strnutd caii, apoi se crede cd va fi bine primit sau i va petrece bine. Bucovina.
494. Dacd cineva pleacd in cltorie si uitnd ceva acasd,
se intoarce spre
lua obiectul uitat, apoi se credo cd nu-i
va merge bine in cltorie.Bucovina.
495. CAnd esti pornit la drum si te ai inturnat inapoi, ai
sa mergi ru.Ttrusi, Suceava; Covurluiu; Tpu, Tecuciu;
Luncusoara ; jud. Suceava; Mcesii-de-sus, Dolj.
496. CAnd tinerii insurdfei pornesc dup. zestrea ce le-a fagduit prinfii, nu-i bine sd se intoarcd.Brosteni, Suceava.
497. La Pasti i alte praznice mari, nu-i bine a merge de
acasd; MLA sau femeie nu-i bine deli vine mai inainte In cas
la praznic.Luncusoara.
498. Cel care inteo cltorie intAlneste un drum incrucisat,
sd nu treacd prin rdspAntia lui, cdci it poceste.Ioneanu.
499. CAnd o persoand pleac la un drum si-i ese inainte
un iepure ori preot, nui va merge bine.Ioneanu.
500. Cnd cineva pleac de acas, s nu-i iei in cale ca
vasul gol, c nu-i va merge bine.Sabolciu.
iese inainte
501, CAnd o persoand pleacd la un drum,
cineva cu vreun vas sec, nu-i va merge bin.e
cu sec;
cu plin.Ioneanu.
www.digibuc.ro
44
bine. loneanu.
XCV. CAldare.
Tecuciu.
45
515. Ferneia sA poarte arnesa pe dos, daa vrea sa intarce copiii.Ppu, Tecuciu.
521. Gura am5sii nu se taie, nu se gureste si nu se urzeste smbtA si marti; e ru de moarte. Vlcea.
522. SA nu croiesti ames smbdta, a aware cel ce a
purta-o.Jud. Suceava.
523. Cnd femeia ingreunat clAteste amesi de ale ei, sa
nu le eie de gura, ci de poale.Brosteni, Suceava.
524. Cmesile trebuiesc croite sArbtoarea, ca sa-i meargii
bine celui ce le va purtA si s nu le isprveasa smbta,
mAtur.Ppu, Tecuciu.
526. Nu e bine a se face copilului nou nAscut prima amesuia din panza nou, ci, daca e Mat, s-i faa din o amesA bArbateasa, lar daa e fat, din una femeiasa.Bucovina (Marian, Nasterea).
46
amasA a ei.Ioneanu.
531. Ca un copil sA triasa, cea de 'ritiu amasa i se face
din pAnzA de apAtat dela trei case.Ioneanu.
532. Cea de 'ntiu amas ce se va face unui copil, sA se
treac prin gura-i de trei ori foarfecele cu care a lost croit
ea sd fie copilul tare ca foarfecele. Ioneanu.
533. Femeia care naste 1ntiu bAiat, taie poalele arnsii cu
535. Fata care spal amesi si se ud pe vestminte, va apAtA un brbat betiv. Bucovina.
XCIX. Cans.
536. Dumineca sti nu te spell pe ochi din canA ori din urciorul. din care bei apA, cAci apoi va mirosi urAt.Adamesti,
Teleorman.
C. CandelA.
537. Cnd versi candela, e semn de moarte. Stnca, Iasi.
538. Cnd s'a stAnge candela dela sine, e un mare rAu.
ppu, Tecuciu.
Cl. Cane.
539. Se crede c dupA pAcatul lui Adam, Dumnezeu a blAstAmat pAmntul. ScutitA de blstam a rAmas partea cnelul
www.digibuc.ro
47
544. Cnd i url cnele pe lng5 casa, trage a pustietate.Adamesti, Teleorman; Perieni, Tutova; Ginesti, Suceava;
Brosteni, Suceava.
545. Cnd url cnii, vestec a moarte. Holda, Suceava;
loneanu; Sevastos (Cltorii); Tapu, Tecuciu.
du-te pe pustii.
Tapri, Tecuciu.
552. Cnd se tvleste cnele In btturA, are sa vie cineva (oaspeti).Jud. Suceava (V. A. Forscu); Stnca, Iasi; Perieni, Tutova; Ttrusi, Suceava.
www.digibuc.ro
48
560. Cnd -1i-a lot Old cnele In ochi, e semn ru. Tapia
Tecuciu.
564. Se zice c vulpile s'ar apropi numai de strvurile acelor cni cari au fost rdi. Daa, Insd, cnele a lost netrebnic, vulpile nici n'au de gnd sd se apropie de strvul lor.
--Bucovina.
365. Cnele care-i cu cerul gurii negru, e rat( (bun la casa).--Tpu, Tecuciu.
49
568. and svarli apa descntata pe un cane si el se scutura, atunci sa stii c bolnavul are leac; and nu, nu.- Tpu,
Tecuciu.
4.
www.digibuc.ro
50
583. Cap de cane ars in foc, e bun de legat pentru OMrritur. -Ginesti, Suceava.
Oa treci de ei.Valcea.
Bate-I drace
pan 'oiu trec.
Tapu, Tecuciu.
51
(cnta bine).Sabolciu.
CIV. Cap.
596. Copiii cart au capul Intre umere, este bine a-i lua,
52
Bu-
covina,
va
53
-rpu, Tecuciu.
CVII. Cdptiu.
628. Copiii cari nu stau cu capul pe cptiu, nu vor trl
Tecuciu.
CVIII. CApistere.
furca prnAntului.-Valcea.
CIX. Capra.
630. Laptele de capr rosie e bun pentru bolnavi de oftica
(tus cu innecAciune). Tpu, Tecuciu.
www.digibuc.ro
54
CX. Caprioara.
631. Cnd primavara cprioarele slbatice tiled in sate a
bine.Brosteni, Suceava.
CXI. Carabu*.
632. DacA inteo primvar se arat multi crbusi, apoi
se crede ca va rodi ppusoiul, i viceversa. -Bucovina; jud.
Suceava.
CXII. Carbone.
633. Cnd iti cere cineva cArbune, s nu-i tii tu sti aprind,
ca-ti cad dintii.Covurluiu.
634. Cnd iei un tciune pentru foc, de la un vecin,trebuie
CXVI. Carne.
55
CXVII. Carpan.
646. Copilul ce merge la scoal, s nu treaa prin gunoaie si scldturi aruncate de cineva, dusman, c nu mai poate invt carte.Vlcea.
647. Cnd vin copiii de la scoal, pun crtile in cpistere
ca s nu uite carlea, cum nu uit s mannce.--- Catane,Dolj.
648. Nu e bine sd cosi pe tine (haina cu care esti imbrcat), ca uili cartea.Catane, Doll.
CXXI. Crtit.
649. Cand cineva e bolnav de crtil (bubd sub gt), s
ia o crtil (un sobol) si sa o omoare intre degete, la spate
CXXII. Carut.
651. De la cdruld s nu pui pe foc: inima, ca-i ru de inim (lingoare); spilile, c5 te dor dintii; spetezele, coastele;
leucile, mnile; posteuca, selele, Tapu, Tecuciu.
www.digibuc.ro
56
CXXIII. Casa.
652. Daca voieste cineva s-si cldeascd cas, apoi se sftuieste cu rudele si vecinii unde si cu fata incotro s'o faca.
Dupa ce s'au ales locul pentru cladirea casei, se pune acolo
sara o cofita cu apa, unde se las ea peste noapte. Dac
dimineata apa din cofit a mai crescut ceva, de cat 'fi fost
ea sara, apoi se crede c e bine a cladi pe acel loc casa;
la din contra, ins, nu se cladeste acolo cas.Bucovina.
653. Cand face cineva cas, daca voieste sa she de va fi
locul acela cif noroc, ori nu, sa puie sara acolo o oala noua
plina cu ap neinceputa, si daca dimineata oala va fi prelinsa,
e sernn bun si acolo sa-si .cldeasca casa; iar de va gasi
oala goal, sd MO de acel loc, cd-i frd noroc.Brosteni,
Suceava.
www.digibuc.ro
57
si
sare.Bu-
covina.
www.digibuc.ro
58
CXXIV. Castravete.
675 Castravetii s nu-i pui in pmnt miercuri ori vineri,
cA ies amari.IIfov; Grozesti, Mehedinti.
676. Vinerea i miercurea s nu rupi castraveti din acei cari
au iesit intaiu, ca se amrsc.Miluta, Mehedinli.
677. Cnd tai castravetele, ia-i vrful de unde-i floarea si
pune-I in fruntea unui copil, c nu-I va dure niciodat ca-
pul.ppu, Tecuciu.
678. Cnd pepenii au floare multd i nu rodesc, strnge
floarea dumineca dimineat, cnd e popa in biseric, i bate-o cu un 1)51, in rscrucile drumului, i atunci vor rod1.
Bro*teni, Suceava.
CXXVI. Ceaf.
Tecuciu.
CXXVII. Ceaiu.
se vars,
e semn bun.Ioneanu.
CXXVIII. Cea ph.
ceapa.Valcea.
www.digibuc.ro
59
cuciu.
CXXX. Cearta.
693. Chiperul
Suceava.
de ceart in casa.Hnfescu.
696. Se crede c acela care-i certat In ziva de Schimbarea
la fat a Domnului, va fi certat pe intreg anul. Bucovina.
697. Cnd vine de undeva, ca s nu fie de ocrt ca a stat
mult, zice odata cu inchiderea portifei: .Inchid poaria, s se
inchid gura cutruia.Jud. Suceava.
CXXXI. Ceasornic.
60
CXXXII. Ceuta.
701. Cand dai cenusa afard in zile de sec, vine uliul la gaini.--Tatrusi, Giuleti, Brosteni (Suceava); Bucovina ; Sevastos (Cltorii).
702. In Filipi sa nu dai imprumut sau cenusa afar& ca-ti
rnannca lupii vitele.Ciulnita, Ialomita.
703. In ajunuril Craciunului i Bobotezei, disdedimineat, femeile strng cenusa din vatr, pan a nu mnca nimic,
gunoiul de prin casd, si primilvara, cdnd fac straturile,
presara cenusa arnestecat cu gunoiu, zicdnd: Cum n'am
mncat eu diminetile agiunurilor, asa sa nu mar-lance nid o
lighioaie roadele.. Ginesti, Suceava.
704. Sa nu svarli cenusa In bttura, ca faci a sdrcie.
Tapu, Tecuciu.
703. Sd nu faci lesie cu cenusa de ciocani (hIuji
res-
61
Straja, Bucovina.
710. Cine spre ziva de Boboteaz5 st de priveghiu noaptea, vede cerurile deschizndu-se si orice ar cere, i se &A de
Dumnezeu.Brosteni, Suceava.
711. Cine va vede cerurile deschise in noaptea de Bobova fi drept Inaintea lui Dumnezeu.Ioneanu.
712. Se crede c5 In noaptea de Sf. Pasti, pe la miez de
noapte, se deschide In fiecare an cerul. De aceea trebuie a
priveghi In noaptea aceea, si daca vede cineva cerul deschis, apoi va priml de la Dumnezeu tot ce ar cere. -Bucocovina; Covurluiu; Tpu, Tecuciu.
713. Cerul se deschide si In noaptea de Sf. Gheorghe, cnd
(15 putere tuturor pomilor s infloreascd:nucul,'salcia, si toti
ponlii pdurilor.--Tpu, Tecuciu.
714. Cand se deschide cerul, oamenii fac cruce
cer s
Cerb.
Cere.
Cercel.
loneanu.
www.digibuc.ro
62
Fe-
CXL. Chef.
noroc.Sevastos (Cltorii).
726. Cnd versi cutia cu chibrituri pe jos, e sernn de-o
sfad aprins.Tpu, Tecuciu.
727. Cnd se vars chibriturile, au sa-fi vie musafiri.
Brosteni, Suceava.
(Caltorii).
63
trece
CXLIV. Cicoare.
neanu.
CXLV. Cioara.
rau.Vlcea.
738. Ciori cnd i ies noaptea, prevestesc moartea.Bogdnesti, Suceava.
64
CXLVI. Ciocan.
i-
nim.Ppu, Tecuciu.
CXLVII. Ciocanitoare.
742. CAnd s'aude ciocdnitoarea btnd in plop (mai cu seama), nuc, etc., i In casa stApAnului cu grdina e vreun bolnav, e semn cA se va InsAnAto0.--Tpu, Tecuciu.
CXLVIII. CiopliturA.
CL. Ciulfr,
746. Se crede cA nu e bine a pune afarA un ciubr sau
vas tutors cu gura spre sat i fundul spre cas, 0 apoi acea cas va fi vorbit (clevetit).Bucovina.
CLI. Ciud.
747. Cnd se bate cineva In ziva de Ciuda, are s'a' fie mnios tot anul.TAtArui, Suceava.
748. Ziva minunei arhanghelului Gavril (6 Septembrie) nu-
65
752, Cine fine clestele de urechi, neamurile lui sunt de figan. Tpu, Tecuciu.
CLV. Clopot.
Bucovina.
Covurluiu.
A. Qorovei,
www.digibuc.ro
66
ne, s stea lute jos, ca si closca sti sacra pe ou si s inchid ochli, ca uliul sd treacd pe lngd puii ce va scoate,
cu ochii inchisi, s nu-i vadd s-1 mnnce.--Ioneanu.
771. Lunia nu se iau oudle din cuibar, cdci prsese glnele ouatul In acel loc. Bursucani, Covurluiu.
772. Sd pui closca totdeauna marti sara.Tdpu, Tecuciu.
773. Se crede e din oudle puse joia sub closed, vor ies1
numai cucosei.--Bucovina.
www.digibuc.ro
67
Bucovina.
780. SA nu InvAlesti focul cAl limp ai closcil, ca-ti inAdus
puii.ppu, Tecuciu.
781. Pentru closte si curci sau boboci de gAscii, se zice
ca sa nu se stng focul, ca s aibA si ele cAldurA si sA nu
moar.--Catane, Doll.
782. Intoarce closca cu oborocul, In sara and o pui, Imprejur, de trei ori, ca s nu-li fie ducus. Ppu, Tecuciu.
783. Leagd oborocul unde cloceste closca de piciorul pa-
786. Cand dai puii mici afarA, sA-i pui In poal, sA iesi afarA cu ochii inchisi si puindu-i In ograd, s zici : Cum nu
vild eu amu, asa sa nu vada cioara puii.- Brosteni, Suceava.
787. Puii cncl iese primvara, sa se puie Intaiu trite() oalA;
www.digibuc.ro
68
din oal, te faci c-i tai la gat, ii pui apoi in ciur, cernandu-i pe foc, de aci in poala i in sfarit li duci cu ochii Inchii afara. -Vlcea.
Stanca, Iai.
69
800. Se crede ea asezndu-se la ajunul Bobotezei la masa, dupa dceea nu este bine a se mai codi prin casa, facnd
treaba, c'apoi clostele nu vor sedea pe oua, ci se vor tot
scula.Bucovina.
801. Cojile in care au stat puii, nu se leapada, ci se strang
toate pe un bat si se pun sub stresina casei, ea pe urm,
daca nu faci asa, puii se rzletesc de cIosca.--.Stanca, Iasi.
802. Dumineca closca nu se pune, ca ies pui monstri.
Stnca, Iasi.
803. De multe ori gospodinele sunt silite sa munceasca in
sarbtori: s coase, sa lipeasca cu lut, barbatii sa dea borte cu sfredelul, etc. Pentru aceasta ies puii din closca diformi.
cnd iasa pe cer, gsesti de trei ori bani. Asa, cnd stai
noaptea de pandesti, vezi iesind Cate un puiu, cate un puiu,
si tot mereu 0115 iasa toll doisprezece, si joaca, joaca imprejurul masii. -Asa o prinzi. Vlcea.
CLVIII. Coada.
805. Femeia sa mannce splina de animale, ca-i cresc coadele.- Tpu, Tecuciu.
CLIX. Cociorvd.
806. Ferneia lehuza trei zile dupa ce incepe a iesi afar&
70
CLX.
Cocolo.
Cocostarc.
un cocostarc.
Tapu, Te-
cuciu.
Tecuciu.
817. Cnd vezi cocostrc pe jos intiu, are sa te doar picioarele peste an. Thou, Tecuciu.
818. Cnd vezi intiu, primdvara, cocosffirci umblnd pe
jos, ai sd bolesti anul acela de durere de picioare ;
vezi sburnd, ai sa fii sprinten la picioare i in toate. Bogza, R-Srat.
819. Cnd vezi intiu primvara un cocostrc singur pe jos
pe pmnt, ai s fii bolnavicios anul acela.Parpanita, Vasluiu.
www.digibuc.ro
71
Ce ai in gus?
0 cdpus.
Dar In piept?
Lapte fiert.
In picioare?
Dou rschitoare.
In pene?
Frigurile tele.
827. Cnd Ifi iese cu cofa plind 1nainte, Ili merge bine ;
www.digibuc.ro
72
CLXV. Co lac.
ar fi sA lepede.StAnca Iasi.
CLXVI. ColastrA.
833. CAnd mAnAnci intAiu colastr, e bine s nu sufli in
ea, dacA e fierbinte, pentru cA coace ugerul.--VAlcea.
CLXVII. ColivA.
sA
ungi [op
CLXIII. ComoarA.
836. CAnd vezi curcubeul, sA iei cloud cofe cu apA i sA le
duci in coafe i in genunehi pAnA acolo undea bea el apA,
si acolo ai s gsesti o comoarA.TAtArusi, Suceava.
www.digibuc.ro
73
837. Cnd un otri a caruntit numai pe o jumatate a capului, acela a dormit, cu acea parte, pe o comoar. Brosteni,
Suceava.
839. Cnd a apuca, pe cineva, s sapi in locul de apuctitur, c ai s gsesti o comoar. Tpu, Tecuciu.
840 Cornorile is lsate de uriesi, and i-au alungat mititeii. Mai stint lsate si de Turd, dar murind, n'au mai lost
scoase,
Tpu, Tecuciu
841. Cel care gseste vreo comoar in pmnt, s nu astupe urma vasului in care au lost banii, cAci atunci va pierde
banii, se va bolnvl i va muri. loneanu.
842. In sara de pasti si Sf. Gheorghe se duc oamenirla
pndd pe cmp, caci cred ca atunci ard comoriteTpu,
Tecuciu.
843. Spre srbtori mari ard comorile. Cine pandeste, pate ave bani multi. Daca comorile ard de cu sar pfin la
miezul noplii, sunt comori rle, stpAnite de Necuratul; de
ard dela miezul-noptii, piin in zori de ziu5, stint curate si
halal de cel ce le gseste, di are cu ce 11.51 in licn.
Bros-
teni, Suceava.
845. Cnd se vede jucnd vre-o comoar, s se fac o gropitii in' acel loc, cfici mutndu-se comoara, se mul i groapa cu ea si se poate lesne gsi. loneanu.
CLXIX. Copac.
Brosteni, Suceava.
www.digibuc.ro
74
mii attia ani nu vor rodi, cu ate zile este crescutd tuna.
Straja, Bucovina.
la incheieturi.ppu, Tecuciu.
853. SA nu pi la casa, in ograda, plopi si brazi,
cii
sunt
854. SA nu iei nici odatA de pe jos, copci, did faci a sarcie.Tpu, Tecuciu.
CLXXI. Copil.
75
boteze.Ioneanu.
061. Cnd se scoate copilul din casa spre a-1 duce la bisericd s se boteze, se umple un paner cu ale mncarii
se duce cu copilul, ca viala pruncului sd fie imbelsugata.
rica, aceluia 11 da
Istria (Burada).
76
Vlcea.
Vlcea,
i e
www.digibuc.ro
77
886. Copilul mic nu-i bine a-1 Lisa singur in cas, c intr
necuratul in el, ci trebuie sa punem lLng albia lui o miltur
ori un cutit. Brosteni, Suceava.
887. S nu pleci cu tigara aprins din caszi cu copil
c plnge.
888. Copiii mici cnd incep s se ridice in picioare, nliui
s-i dai cu pana de -g5sca peste picioare, sLI fie usor ca palia.
Catane, Do lj.
Bucovina.
891. Se crede c nu e bine a hrni copiii cei mici din gucAci la din contra le va mirosi ru din gur. Bucovina.
892. Daca s'a spurcat copilul mane-And de frupt in postul
cel mare, mama sfi nu mnnce de frupt in ziva de NO.
Covurluiu.
893. Cnd aduci o femeie s alApteze copil mic, o hrimessi o cinsteste, ca copilul sa se sature degraba i s nu
umble dup mncare. Sevastos (CAltorii).
894. Se crede c pe timpul cnd Dumnezeu umbla pe 136mnt, a venit in chipul unui cersetor la o femeie, care locmai i al5pla copilul, si-i zice sfi arunce copilul peste cap;
www.digibuc.ro
78
897. Ca sa umble copilul mai bine, and incepe a se Irage pe jos, il ia until din cseni, intr'o duminea dimineala
de manute si-I duce in picioare Willa la prag, iar mil-sa taie
cu foarfecele, Maintea lui, aleva pene de gaina. Bucovina
(Marian).
79
Corb.
CLXXIII.
Cornior.
pe loc se va usurA.Bucovina.
CLXXIV.
Coropirtita.
Corp.
loneanu.
913. SA nu se dea cu vreo mAtur sau ghem in vreun copil, cfici nu mai creste. loneanu.
www.digibuc.ro
80
CLXXVI. Cosciug.
918. De o parte si de alta a cosciugului unui mort, se face ate o mica fereastra, ca sa aiba mortul pe unde rasufla,
sa vad pe cei ce-1 conduc la mormnt si sa-si ia ziva bun
dela ei,Ioneanu.
CLXXVII. Co*.
CLXXVIII. Cot.
te.Tilpu, Tecuciu.
CLXXX. Cototan.
81
CLXXXII. Craciun.
na un fedeles gol,
dd-mi unu plin,
rosu ca calina,
gras ca slnina.
A. Gorovei, Superstifii.
6.
www.digibuc.ro
82
CLXXXIV. Crasnic.
CLXXXV. CrAstel.
83
CLXXXVI. Creier.
940. Cnd mnnci crier de un animal care-i bun de mncat, atunci iti creste creierul, ori dac mnnci ochii, atunci
vezi bine cu ochii. -Ho Ida, Suceava.
CLXXXVII. CrivAl.
fi
CLXXXVIII. Cruce.
945. Despre cuc se crede c erau doi bieji la sfntul Petru, si din cauza ca au tiat un bou si 1-au mncat s'au prefcut in cuci.--Perieni, Tutova.
946. Se crede c cucul, dela Snziiene, se preface In uliu
pn la Bunavestire, cnd devine iar cuc. Bucovina.
947. Se crede c cucul cnt numai pn la Snziiene, fi-
84
ceva,
Adamesti, Teleorman.
cntnd si are mulfi bani in pung, apoi se crede ca va ayea tot anul; la din contra, ca tot anul nu.va ave nimic.
Bucovina; Straja, Bucovina; Covurluiu; jud. Suceava; Sevastos
(Calatorii); Stnca,
962. Cnd fi-a cnt cucul in fat& are s-fi mearg bine
tot anul.Ttrusi, Suceava; Stnca, Iasi; Bucovina; jud. Suceava; Sevastos (Cltorii).
www.digibuc.ro
85
Perieni, Tutova.
965. Cnd cnt cucul aproape de cas, ai s te muti de
acolo.Holda, Suceava.
966. Dac iti cnt infdiu cucul aflndu-te la necesitti, e
nevoi,
86
unei crengulile subliri. Ele-s legate cu o substanl ce se invArtoad indat. Sunt In rnduri. Vara clocesc i ies omizile. Poporul crede ca-i stupit de cuc.Tpu, Tecuciu.
CXC. Cucoare.
979. Cale cucoare ii vede primvara Intiu, attea chite de
cnep ai s faci.--Covurluiu; Tama, Tecuciu.
980. Cnd vezi cocoare intAiu, s le numeri ate sunt, cA
se due toamna In alte tri, apoi ele nu mai all drurnul lor
i rAmAn locului.Bucovina.
984. Primvara, cine va vedeA cocori Intiu, s-i innurnere,
cAti vor fi, atAtia ani va mai tral.--loneanu.
985. Daa cucoarele, cnd vin, sunt puline sau fare impratiete, vara vor fi furtuni. -Tpu, Tecuciu.
986. Cnd umbl cucoare multe, va fi btlie.Gaineti,
Suceava.
987. Daca cucoarele trec iute inapoi, vine i iarna tot iute.
Tpu, Tecuciu.
CXCI. Cuco*.
87
989. Cocosul cnt toldeauna la acelas timp, pentruc numai el aude toaca In cer.--Tdpu, Tecuciu.
990. Poporul zice ed acei cucosi calf cnt la miezul nopIii de 12 ori, sunt nzdrvani.Bucovina.
991. Dae ai cocos btrn, ginele nu fac oud cu smnt.
Adamesti, Teleorman.
992. S nu lasi cucos strdin in ograda fa, c-li iese oule
rele la clocit.Tdpu, Tecuciu.
993. Ferneia Insrcinat s nu mnnce inim de pasere
Holda, Suceava.
www.digibuc.ro
88
1011. Se crede c5 dac5 cant cocosii sara, in noaptea aceia vor umbla tAlharii prin sat. Bucovina.
1012. Ziva, cnd umbra' cucosii cu coada Hisat in jos, e
semn de ploaie.Adamesti, Teleorman.
1013. Cnd se bat cocosii, lac a slad. De aceea sA tai pe
CXCII. Cucuveica.
cucuveica pe cas5, va muri cineva din
aceea.Ttrusi, Suceava Stanca, Iasi ; TApu, Te-
cuciu; Bucovina.
89
1018. Daca cAntecul cucuveicei nu-i jalnic, ci mai mull jipdlor,apoi in acea casd se va naste in curand un
Bucovina.
Tapu, Tecuciu.
Ioneanu.
90
1030. Mai inainle de a pleca mirii la biserica sa se cunune, mireasa impreuna cu doi flcai carora li traiesc parinlii,
pleac la o fantana cu ap, De acasa si pana la fantn, fac
trei hore in locuri deosebite ; ajunsi aci iau apa intr'o donit, in care pun si busuioc, apoi se inapoiaza acas, repetand iar cele trei jocuri in jurul donitei. Cand vin colacerii
cu ginerele sa ridice mireasa, iese nuna si cu mireasa Maintea lor cu acea donita cu apa si cu busuioc, pe care il moaie
in apa si stropesle de trei ori in cele patru prti. Apoi toala apa din donita o toarna peste picioarele cailor colacerilor, iar busuiocul se pune in perna pe care va dormi mirii.
Cat va sedea acest busuioc in perna, atat vor tral mirii casatoriti. loneanu.
1031. Dup ce mireasa se suie in car, ca sa plece la bise-
91
cu-
www.digibuc.ro
cununiei
92
Sevastos (Nunta).
Cuptor.
pe cuptor, ca mor
1050. Cand arde funinginea dela gura cuptorului, are sa vremuiasc5. Brosteni, Suceava,
CXCVII. Cured.
1051. Daca te spurca puiu de curc5, cocai.Valcea.
1052. Marplele de curcan sa nu le pui in bors caci n'ai
noroc la curci. Tapu, Tecuciu.
CXCVI1I.
Curcubeu.
Dumnezeu.
Brosteni, Su-
ceava.
www.digibuc.ro
93
1056. Pe la noi se crede ca Prutul e adapalorul curcubeului de r5s5rit, i Siretul al celui de apus. Tpu, Tecuciu.
1057. Cnd se face brAul popei (curcubeu) pe cer, e semn
c va stA ploaia.Adamesti, Teleorman.
1058. Daca apare dimineata curcuheul, e semn de seceta
pe vara.
Tapu, Tecuciu.
vin ; cnd e mult verde, va fi mult grau; cnd e mull albastru, va fi multa seceta si moarte. -Poiana-de-sus, Dmbovita.
CXCIX.
Curechiu.
CC. Curvar.
1064. CAnd mamele i pupa copiii in spate, este seam ca
ei se vor face curvari. Valcea.
www.digibuc.ro
94
CCI.
Cutremur.
CCII.
Cutit.
1070. Cnd ti cade cutitul din mn si se Infinge cu vArful In pmnl, sau In podele, o izbAnd mare ai
Jud. Suceava. (V. A. Forscu).
CCIII.
Dambra.
Dar.
1974. DacA se &A cuiva ceva, trebuie a-i d din toat inipara. Mu, ca la din contra n'are parte din
ma, WA' ca
lucrul primit.--Bocovina.
pare rAu, atunci n'are parte.
1075. CAnd dai cuiva
Sevastos (CAlAtorii).
1076. SA nu-ti ponegresti (imputi) darul tau, sau pe al altuia, c superi pe Durnnezeu si-ti ia pornana fcut. -T5pu,
Tecuciu.
www.digibuc.ro
95
CCV. Drnicie.
1077. Daca apuci copilul, dupa ce s'a.nascut, trei zile in
sir de mna dreapta, el va fi darnic.Tapu, Tecuciu.
CCVI. Deget.
1078. S nu te thU la altul, cand se pis, ca-Ii crap degetele.- Vlcea.
1079. Se crede c daca-i. ingalbenesc
cuiva degetele, in
si Tutors
iar la
96
frumoas, apoi trebuie a stup asupra tor de trei ori, si fAcAnd a$ A se crede CA nu se vor deochiA.Bucovina.
1092. Ca sa nu-ti fie deochiat copilul, fa-i o crestturA la
poalele cmesii.Tpu, Tecuciu.
1093. SA nu se pupe copilul pAnA nu implineste anal, cAci
se deoache lesne.
loneanu.
97
sd nu se deoache.Ioneanu.
1112. Prirnvara, cnd scoate Intiu vacele In cireadd, oa-
menii le leaga ceva rosu de coed& c pe vita care are rosu nu o poate nici deochiA, si nici cel rdu nu se poate aproprid de ea.--Transilvania.
1113. S se lege o lingurd de gtul mAnzului, ca s creas-
fir
rosu, ca s nu se deoa-
7.
www.digibuc.ro
98
1116. Spre a vindeca vreo vita de deochiu, sa se lase blidele dela ajunul CrAciunului nesplate pand a doua zi, cand
trebuie a le spdla 'apoi a strange acea apd; chip ce s'a a-
99
CCVIII. Depnare.
1129. Cnd te vei visd depnnd, ai s vezi ori ai s pdIe0 ceva.- Tapia, Tecuciu.
CCIX. Descult.
1130. La praznice nu-i bine a ies1 afard desculf. Luncuwara.
CCX. Desgropare.
1131. Nu-i bine s desgropi mortul pnd nu indeplinete
CCXI. Destepfaciune.
1132. Copiii cu fruntea despicat vertical, sunt detepti.
Tpu, Tecuciu.
tios.Tpu, Tecuciu.
1134. Copii mintioi sunt acei cari se nasc dimineala, mai
ales sdrbtoarea.Tpu, Tecuciu.
1135. Cu ct un copil e inlrcat mai de timpuriu, cu att
e mai detept.Tpu, Tecuciu.
CCXII. Dihor.
1136. Atrn cercei de fier (lant) prin copaci, dac'd vrei sd
100
ieie
fi foarte tari.Bucovina.
1142. Dac Iti pic un dinte ori o msea, s.-1 svArli peste
un dinte de fier
si d-mi unul de otel.Parpanita, Vasluiu.
1143. Dac la botez plnge copilul, nu e bine sd-1 legeni
casd i s5 zici: vPaserea lui Dumnezeu,
pe brate, ca ti va cde
1144. Dac cutare orn freac cu degetul dinjii unui orn mod si
veci.Sabolciu.
1145. Se crede ea dac6 mnnca cineva pne din locul ros
la
CCXIV. Dochia.
1148. Se crede ca Ana ce nu desbrac baba Dochia toate cele douasprezece cojoace ce le are, nu se face primvara, iar la desbrcarea fiecarui cojoc, trebuie sa fie furtuna
ger.Bucovina.
1149. Baba Dochia s'a pus rmsag cu omtul i cu fri-
101
etc.
Tapu, Tecuciu.
1152. Cum va fi in ziva Dochiei (1 Marl), as va fi i vara. Dacd in ziva babel Dochitei ninge si-i furtund, atunci se
zice ca ea leapdcld un cojoc.Zilele ei se numesc cojoace.
Straja, Bucovina.
CCXV. Drac.
re de a aduce banii dela altii care au multi. Astfel de spiridus zic ei cd se cumpard; cand ii lua niscai bani dela cei
ce au spiridus, cand ajungi acasd, nu-i mai gdsesti toti ; dar
vai de sufletul celui ce a avut spiridus.- Covurluiu.
1157. Cand in o adunare de mai multe persoane se produce o tacere neasteptat5, se naste un drac.
loneanu.
Tdpu, Tecuciu.
www.digibuc.ro
1(12
lui cel stng, pe and de umarul lui cel drept se tine 'Ingerul ; de aceea privind indarat peste umarul drept, nu i se nazare nimica.Bucovina.
1165. SA nu pui cureaua la cap noaplea, ca vine dracul
te spanzur cu ea.--Tapu, Tecuciu.
1166. Sa nu te juri ca ai sa le spanzuri, ori ea ai sa te
impusti, ca dracul te-a scris la condica, si de acolo nu mai
scapi. Covurluiu.
1167. CAnd crezi ca ai de a face cu dracul, de pikla cArid
mergnd noaptea pe drum, tot li se pare c te MHO. cineva In urma,scapi de el, suduindu-I de cruce.ppu, Tecuciu.
1168. Se crede c diavolul aude cele ce vorbeste omul,
nu insAi cele ce gandeste orml. -Bucovina.
1169. Se crede c nu e bine a umbla pe la miezul
fiindcA atunci intalnesc pe om duhurile accurate si-1 duc inwww.digibuc.ro
103
Ir'o bulboan s-1 inece ori cel putin in niste spini, batndu-si joc de
Bucovina.
1170. Nu-i bine s te duci noapte la api, sa scoti, cci
srnAnceste necuratul ciutura in put si
trage i pe tine la
el.Tpu, Tecuciu.
1171. SA te culci intiu pe partea stngA, ca s nu se apropie dracul de tine. Tpu, Tecuciu.
1172. Se crede ca nu e bine a se culca cu fala in sus, c'apoi diavolului i se pune ca o piatrA pe piept, asa CA nu se
poate sculA.--Bucovina.
104
1195. Cand cineva trece vreun rau pe punie, mai intaiu sa-si
fac cruce, ca s piara diavolul dinprejurul acelei punli, a-
105
1196. Sa nu stuchi cnd vine vrtejul spre tine, ad cu asta faci semn dracului si vine de te ia.--Tpu, Tecuciu.
1197. Cnd vezi vrtej, sa nu stupesti, ci s zici huideo, cd
dracul este in vrtej. El se apucd la rmsag cu Dumnezeu
cd are sd scoat apd din piatr, (cic oamenii Is pietre), si
dac stupesti, dracul rdmne pe Dumnezeu. Covurluiu.
1198. In casa unde se alld un copil nou nscut, trebuie s
ard lumina noptile intregi Oa la botez, fiindcd se crede
ca la din contra ar ven1 duhuri necurate si ar lu posesiune de copil.Bucovina.
1199. Ca sd nu se apropie duhurile necurate de copii, se
arde o lumin de ceard in casa unde doarme el, dela nastere si pn la botez.Bucovina
(Marian, Nastere).
..
1200. Moasa, dup ce Infas copilul asa ca sd aib o cru-
106
ca sufletu! s ias invingdtor dM lupta sa cu diavolul, carele fuge pe lume de mirosul tmalei. Bucovina.
1205. Cnd copiii pierd ceva, scuip In palm i descnt:
Scoate, drace, ce-ai furat, ca te-oitt bate spanzurat ); apoi lovesc in palma, i unde sare scuipatul, inteacolo zic cas e lucrul.
Perieni, Tutova.
map si cnele, chci in ele se ascunde neeuratul si trsneste casa. Asemenea trebuie sa inchizi uile, ferestrele, sa' astupi cahla, ca sa nu intre necuratul in cas.Brosteni, Sucea va.
107
ele cred di au s
ilntescu.
108
copila, va
fl
1229. Cnd ibovnicii isi dau unul altuia vreo batista spre
amintire, e semn c dragostea lor nu va tinea mult. Hnescu.
Tapu, Tecuciu.
109
CCXX. Dumineca.
1237. Duminec5 nu se taie pasere, nici altfel de dobitoc,
c pe urin nu-Ii merge bine in acele dobitoace, fiind in acela limp i un mare p5Fat.Stnca, lai.
1238. Dac5 te lai duminec5, faci m5treat5 i picingine.--T5pu
Tecuciu.
1239. S5 nu s5deti durninec5 plante, c5ci se usuc.Ioneanu.
1240. S nu munce0 durninec5, c5-i a foc; dac5 injugi boil,
faci a lup.
Tecuciu.
1241. Se crede c5 dac5 coasfi o ferneie grea dumineca,
110
Tecuciu.
111e,
di
111
CCXXIII. Faina.
claile.Bucovina.
1266. Fata care are pizm pe alta, pentru c5 joac5 mult,
ia un cane si-1 spal5 pe fat& apoi stropeste cu acea ap5 pe
rivala ei, zicand: Asa s5 .se uite la mine cutare, cum se uit5
la cane, si atunci s5 joace cand a lua-o canele la joc,.Bucovina.
112
odat cu dohot de la roata carului si cu usturoiu, ca fermecaloarele s nu se ating de ele, si farmecele s nu le strice. Tot spre acest scop se ung atunci usile si ferestrele
grajdului cu usturoiu.-Straja, Bucovina.
1269. Daca gresesti si incalti ciorapul pe dos, oricine ar
vol sa te farmece, nu poate.- Catane, Dolj.
1270. De copiii din flori nu se prind farmecele, vrajile, nid
blastamile. Muntenia.
1271. Copilul ce se naste cu semn pe lap', are sa fie fermecator. Stanca, Iasi.
Bucovina.
www.digibuc.ro
113
CCXXVII. Fasa.
Ii
Brosteni,
Sucea
CCXXVIII. Fat.
Marian (Nasterea).
CCXXX. Femeie.
1285. Femeia e creat din barbat, si anume: coasta ei
1287. Ferneia care are incisivii din miiloc din falca de sus
deprtali, fi place....Tpu, Tecuciu.
1288. Femeia care merge legnndu-se, care se bte, nu
prea e poam bun. -Tapu, Tecuciu.
A. agovei, Sven/I/it.
8.
www.digibuc.ro
114
re ca fierul.Ioneanu.
1293. Cnd Infasd moasa prima oard pe copil, '0 Incinge
cu un lant de fier, ca s fie tare ca fierul. Banat (Marian,
Nasterea).
1299. Dac cei din cas vor sa uite mai curnd pe cel
mort, sau cel putin sd nu li pard ru de dnsul, dupd ce s'a
scos mortul afard din cas, se uit de trei ori pe fereastr.
Bucovina (Marian, Inrnormentarea).
www.digibuc.ro
115
CCXXXIII. Fiare.
hnii.Jud. Suceava.
130Q In zilele de Filipi nu trebuie s5 se dea gunoiul afar& din casa, si nici cenus5 din vatr, caci li va manca lupii vitele.Grindu, lalomita.
1305. La lasatul de sec de Craciun (14 noembre) si la Trei
sfetite (30 lanuar), se tine trei zile Filipii. Nu se scoate gunoiul afara, c e rau de gavat (lup); nu se lucreaz altceva
nimic de cal se spal carnasi, ca sa opreasca gura gavtului.In aceste zile fntepi bubatul, daca ai coase sau ai fmplet1.Catane, Dolj.
1306. In zilele Filipilor fntepi bubalul, cnd fi coase: s5 nu
CCXXXVII. Flecar.
116
CCXXXIII. Floare.
1309. Cnd uzi florile dumineca, fac viermi la rdacin.
Brosteni, Suceava.
1310. Dac ramurile de mr, visin, etc , ce se pun in ziva
1311. Dac ia o fat dela alta vreo floare din cap, se zice c-i ia cinstea si norocul. Bucovina.
1312. Copilului mic s nu i se dea in mn flori, c5 nu
va vorbl curnd.Vlcea.
1313. FIori dela mort sa nu se lepede de nimeni, ci toate
s se puie in perna cu care se ingroap, cd-i semn de mare primejdie. Tapu, Tecuciu.
1314. S nu mirosi de pe rnorrnnturi, c5 nu-Ii merge bi-
ne.Jud. Suceava.
CCXXXIX. Florii.
1317. In ziva de Florii e bine ca s umbli incins cu o nue de salcie dela biseria ca sd nu te doar salele.Vlcea.
CCXL. Fluier.
1318. Cine fluier in casa, face a pustiu. De-ai fluer pe
drumul din sat, te-ar sudul ori te-ar tine multi de ru, pentru asta.Tpu, Tecuciu.
www.digibuc.ro
117
Fluture.
CCXLI.
nu-1
o-
1321. De vei vedea intaiu primvara fluturi albi, toata vara vei fi bolnav. Ioneanu.
1322. Fluture alb cnd vei vedea intaiu, vei fi sntos in-
1326. Cand vezi intaiu fluture rosu, sa-1 prinzi, c'apoi prinzi
lesne roii din vara aceea. -Parpanita, Vasluiu.
1327. Flutur galban daca vei vedea intaiu, tot anul vei fi
bolnav si galban la fatd. Ciulnita, lalomita.
1328. Se crede c daca sboar sara niste fluturasi imprejurul lurninii, este semn a bine.-Bucovina.
1329. Cap de mort (fluture), de vei vedea, sa nu-1 omori,
caci el duce apa morfilor. Ciulnita, lalomita.
CCXLII.
Foame.
Foamete.
te.-pipu, Tecuciu.
www.digibuc.ro
118
1333. Cnd pic prea multe stele, ori vin stele mari cu
coad, e semn de foamete imbelsugald, cu boli si multe chi-
nuri.ppu, Tecuciu.
1334. Cnd zac vitele de gurd, e semn cd va
fi
foamete
1339. In dimineata Joii mari din siiptdmiina mare de HMO Pasti, inainte de a Uinta cocosii a treia oard, oarnenii fac
focuri prin ogrzi. Aceasta inchipueste focul unde a fost
oprit apostolul
unde s'a
lepddat
Moldo-
Petru si intrebat,
si
zesti.Brosteni, Suceava.
www.digibuc.ro
119
1344. Focul in sobd de vueste, e semn cd te vorbeste cineva de rau. Stnca, Iasi; Bursucani, Covurluiu.
1345. Se crede c5 dacd tiuie tciunii in foc, este semn ca
te vorbeste cineva de rau; deci e bine a bate tdciunii cu
clestele.Bucovina.
1246. Cnd vjie focul, atunci te vorbeste cineva de rau;
s iei sare, s arunci in foc, ca-i dai In ochii aceluia care le
vorbeste.Covurluiu.
1347. Cnd hueste tciunele in foc, are sd fie sfadd in cas5 (Ttrusi, Suceava), i trebuie s li strigi: la crsmd 1.
(Sevastos, Cltorii.
120
invrtesc,.fdand arcuri de foc. Nu-i bine sa-i lasi, ca se pis in pat.Tdpu, Tecuciu.
1358. Femeia insrcinatd sd nu calce cu piciorul pe foc,
cdci va ie pe copil un fel de foc, numit foc viu >.Ioneanu.
1359. Se crede c dac ii d cuiva foc, apoi Ii arde i umbra, si el apoi nici pe astd lume, nici in cea viitoare nu va
aved umbrd.Bucovina.
1360, Cnd sare scntei din for, e semn a vine oaspeti.
E bine se observi si incotr6 sare.Tdpu, Tecuciu,
1361. Dac s'a dat foc la vreun acaret sau cas, de un necunoscut, si se uit cineva pe and arde, in flcri unde-i
focul mai mare, apoi se crede c vede chipul celui ce a dat
foc. Bucovina.
1362. S nu dai dimineata foc din casd, cd toatti sptarrAna o sa ai pagub.Goicea-micd, Dolj.
1363. Cnd ai un copil mic ru, s nu dai foc din casa
c tipa copilul.Vlcea.
1364. Sara nu se dd foe, arbuni, etc., din casa uncle este
i se dd And nu aduce iarbd verde, s lase pe vatr de unde ia foc, ca s nu ia sporul puilor din acea casd. loneanu.
1367. SA nu dai foc, cnd vecina vine sa-ti ceard, in hdrbul ei, ci s coup unul prin bttura ta, cci altM e ru de
vite.Tapu, Tecuciu.
1368. Cnd un vecin se imprumuld la altal de foc, i se da
numai crbuni, nu si tciuni, fiind ru de cearta.Ioneanu.
1369. .Ziva de sf. lie o tin oamenii ca s fie scutiti de foc.
Ei cred c cnd tun, sf. Hie se plimb prin cer trite() cdrut cu colaci. -Straja, Bucovina.
www.digibuc.ro
121
1381. Nu e bine s lai seara focul neinvelit, usa i feresrele deschise, cd diavolul vine si intr in casa si strange copilul de-1 imbolnveste.Vlcea.
1382. Cnd dai cuiva foc lunia, vine uliul la gini. Jud.
Suceava.
122
va
fi
soare.Bucovina.
CCXLVI. Fotografie.
1389. Nu este bine sd se fotografieze dneva, eci prin a-
Tecuciu.
CCXLIX. Frate.
1393. Dacd se intmpl de mor intr'o familie doi frati, unul dup5 altul, de mai rmne vreunul, acela se prinde frate
de cruce cu un tnr ce nu face parte din familia lui. Aceasta se face astfel: la mormntul celui din urm frate, dup5 ce
se coboar5 mortul in groap5, se coboar i fratele lui dupa el
sede pe cosciug, iar tnrul care sede pe nlalul gropii,
ridic5 in sus; apoi se pun fat'n fat
apuc5 de rnn
'11
www.digibuc.ro
123
apucnd amAndoi de un colac, il frng in cloud, apoi se sdrut si astfel sunt frati de cruce. Fratele de cruce si cu sora
de frig.Tpu, Tecuciu.
1395. Copiii cari se nasc vara, sunt frigurosi.Tpu, Tecuciu.
CCLI. Friguri.
1396. Se crede a frigurile il apucd pe orn dacd a mncat
sau but ceva lacorn ; deci dac se stie care bucate sau bduturi i-au stricat, apoi trebuie a maned sau bed din acel fel
foarte mult, si apoi frigurile 11 vor ls. Bucovina.
1397. Cel care are vreun fel de friguri
cdci sunt 77 de
felurieste bine sa bed ravac cu rachiu, si se vindec. Bucovina.
124
s5-ti toarne o cold cu ap5 pe cap, o femeie care a lost furat5 de brbatul s5u; da s5 se p5zeasc5 s5 n'o vezi, caci se
duc frigurile pe dnsa.Jud. Suceava.
1406. De friguri e bine s5-i toarne bolnavului, din cap, o
cof5 de ap rece, pe nestiute, o femeie fugit de brbatu
s5u.T5pu, Tecuciu.
1407. Daca cineva e prins de friguri, s cheme o femeie,
care a fugit cu cineva; s5 toarne apa pe bolnav, cnd doarme, si sa fug5 acasA, ca s fuga frigurile de el, cum a
fugit ea de la OHO. Petresti-de-jos, Dolj
1408. De zaci de friguri i vrei s5 te lecuesti, sa arunce
cineva peste tine, pe cnd dormi, o donild de al:15, cnd
vei siiri din somn, speriat, frigurile vor fugi de fric5. Adamesti, Teleorman,
1409. In ziva de Thierea capului sf. loan Botez5toru (29 August), nu se taie nimic, fiind ralu de friguri loneanu.
1410 De friguri scapi, cnd se desbracA popa pe tine.
Tapu, Tecuciu.
125
126
www.digibuc.ro
127
CCLIII. Frunte.
CCLIV. Frupt.
pentru
CCLV. Fudulie.
1446. Cnd se incurca ala la cusutura cmii, Insemneaza
luleaua;Adamesti, Teleorman.
1450. Cnd fulger, ii aprinde Dumnezeu tigara.
1451. Cand fulger, aprinde Dumnezeu lumnarea de caut
128
1456. Procopitle (8 lulie) se tin de sateni, ca s nu fie loyip de fulger. Straja, Bucovina.
CCLVIII. Fum.
piaz rea.Ioneanu.
1463. Dacd mritd o mama' o lard, nu-i (Id furc, a la din
contra., i-ar da srcie.Bucovina,
CCLX. Furnica.
1464. SA nu mnnce furnicele din laptele unei femei, cd-i
va pieri tata.Ioneanu.
1465. &Ind ies furnici multe dintr'o crpturd, are sd ploaie.--Parpanita, Vasluiu.
129
1476. CAnd furnicile isi fac musunoae sus pe paiele de iarWA, iarna va fi geroas. Holda, Suceava.
CCLXI. Furt.
1477. Cine furA ghizdele ori altceva dela fAntAnA, pe lumea
cealalt mAnAncA catran si foe. Tapu, Tecuciu.
1478. Dacii vei furA in noaptea Pastelor, iti va merge bine
peste an, cAnd nu te-o prinde nimeni cAnd vei furA.Catane,
Dolt.
. 9.
www.digibuc.ro
130
1482. Cnd iti fura sarea dela oi sau sau vaci, ele vor murl. Ciulnita, lalomita.
1483, Din sare si oua de i se fura, nu-ti merge bine.
Brosteni, Suceava.
CCLXII.
Furtuna.
1487. Cnd afara e furtuna, romnul aprinde tamie in caDupa credinta poporului, necuratul nu se apropie de
tamale, si sf. Hie trasneste dupa necuratul ori unde ar fi as-
sa.
scuns.losif Stanca.
Fus.
1488. Nu e bine sa te duci in sat cu fusul neprins. Tapu,
Tecuciu.
1489. Cnd iti pica fusul gol din mana, cica se Lira" ca
i tu sa te juri ca" da.Tapu, Tecuciu.
CCLXIV.
Fust.
Tapu, Tecticiu
www.digibuc.ro
131
1491. Femeia cAreia i se desleag5 si cade fusta, dA a In(elege cA nu-i prea de treabA. -TApu, Tecuciu.
Catane,
Doll.
1498. DupA ce un mort este ingropat, se d peste mormAnt o gAinA, apoi acea gaind se (15 de pomanA pentru acel
1504. SA nu mnnci inima si cap de ghinA, ca-li mor pArintii. Catane, Doll.
1505. Se crede cA carnea din gina tAiat de o femeie, nu
www.digibuc.ro
132
tura.Tpu, Tecuciu.
1507. Fetei ce se mrit nu i se d gAini, did se crede
CA apoi ar uit de casa pArinteasc5 asti de curnd ca si ginele.Bucovina.
1508. Gainele care se duc plocon la nunt de socrii (pilrintii fetei) e bine ca murna ginerelui sil le asviirle pe cas,
ca mireasa s faca lesne copiii VAlcea.
1509, Pomana fcuta cu o gdind, abia atunci e primit, daa i se spal ginei picioarele. Bucovina.
1510. Cand dai gin5 de poman5, i se spar picioarele sti
fie bun de stunnt. Sevastos, (CAltorii).
1511. Dac ti-a dat cineva vreo gin de poman5, si vrei
s o:pstrezi, las-o pulin cu capul sub aril* ca s-si uite
de vechea stpttn.Tapu, Tecuciu.
1512. SA nu pui gaina in sac cnd o duci undeva, c5-i ru.
Tpu, Tecuciu.
1513. llac a mancat vre o gin grunte cu strigoaie, se
ia si li se despic5 gusa, li se scot gruntele cele inveninate, si apoi traiesc. Bucovina.
1514. Gaina trebuie ttiiat smbta seara, c de o tai duminecd dimineata, in timpul slujbei, mor de boalti gainele.
Tapu, Tecuciu.
Brosteni, Suceava.
www.digibuc.ro
133
Bucovina.
1522. Vinerea nu se matur prin casa, nici nu se da gunoiul afar, cA mAnAnc5 uliul ginele. Tot pentru aceasta nu
se d cu matura pe vatr. Jud. Suceava.
1523. A treia zi dupA Boboteazd nu se tip cenusa din vatr, pentru c5 mAnAnc dihorul ginele. -Sabolciu.
1524. CAnd aduni gogosi de tuf sau rsteie in cas, nu-ti
casa
flori
1528. Dac se culcA ginele tArziu si se scoald des dimineap si tot umbl scormonind dup mAncare, este semn cA
va urma foamete.--Bucovina.
1529. CAnd se culc ginele de vreme si se scoal trziu,
e belsug, iar de se scoara dimineata si se culcA tArziu, tot
umblAnd dup mAncare, ii a foamete. Sevastos, Cltorii.
1530. SA nu se ia lunia oule din cuibarul gAinelor, cci
vor pArsi acel cuibar. loneanu.
1531. Dac cumva mAnAnci de dulce in post, s nu
ma-
Tapu, Tecuciu.
www.digibuc.ro
134
1533. La lsatul postului de brnza, seara, s te duci in obor, s dai chicot i s zici: Gdine le tale (ale unui vecin)
neclocitoare, iar ale mele
stint necarcitoare, neoudtoare
sunt si carcitoare, i outoare i clocitoare , ca vei scoate
i
Catane, Do lj.
he
135
vad.
Val-
cea.
loneanu.
136
1559. Cnd cant gina ca cucosul, famil a la care a cantat, are s-i mearga
Suceava.
CCLXVI. GllAnare.
1560. Unii oarneni nu mananca glbnus, c
se imbolnveasca de galbAnare.Tpu, Tecuciu.
frica s nu
CCLXVII.
Tpu, Tecuciu.
Gndac.
1563. De gndaci de cas se poate cotorosi, daca se iau
vineria cu dosul mturii si se dau peste drum.Bucovina.
1564. Se crede ca spre a se cotorosi de gAndaci; trebuie
a afurn in cas cu piele gasit5.Bucovina.
1565. De a scp de gAndaci din cas, se crede ca trebuie
a lua nou5 din ei si a-i duce la rspantie de drum sau intr'o crsm sau moar, Linde s li se de drumul, Ursa asa
ca s nu vad nimeni. -Bucovina.
www.digibuc.ro
137
Gard.
Gasek
trece.
Geank
www.digibuc.ro
138
CCLXXIII. Gemeni.
1579. Se crede c femeia care mnncA doua fructe de gemene, va ave copii gemeni.
Bucovina.
Brosteni, Suceava.
1581. Ferneia insrcinat s nu mnnce dotal poame crescute in pom lipife una de alta, cci va face doi copii ge-
meni.Ioneanu.
1582. Se crede c dac5 mnnca o vac doub spice de
gemene, va ft doi vitei. Bucovina.
1583. Femeile nu mnnc5 niciand un ou de gainfi care
are dou glbnusuri, c'apoi ar ave gemeni. Bucovina.
1584. Copiil gemeni pot face mulfe lucruri bune, pot ajula
la diferite boale, si au puterea de a fermec, descnt
vindeca.- Marian, (Nasterea).
CCLXXIV. Ghebos.
1585. Copilul zmislit spre o siirbtoare, iese ghebos.
Jud. Suceava.
CCLXXV. Ghem.
1586. CAnd da cuiva ca ghemu 'n cap, nu mai creste. Rudeni, Arges; Vlcea.
1587. S nu pui in capul copilului ghem, c n'o s mai
creasc.
curte.Valcea.
CCLXXVI. Ghiap.
1590. Cnd sfntul Neculai gseste Bistrita neinghetat,
pune pod de gheat peste ea. Brosteni, Suceava.
CCLXXVIL Ghimpe.
1591. Cnd ti-a dal un ghimpe ori un spine, suf15-1 in vant
sa nu-ti mai de i altul.Tpu, Tecuciu.
www.digibuc.ro
139
Gingie.
1593, Daca ai roseata la gingii, ia un fir de !Ana rosie, uCCLXXVIII.
dumineca,
disdedimineata, papa nu rsare soarele, apoi du-I la raspinteni si-1 intinde s treaca peste el cineva. Cand il Iasi Os,
zici de trei ori : Nu lapad fir rosu, ci lapad roseata (sau nlitul) dela mine din gura (ori din gingii).Spatarei, lalomita.
CCLXX1X. Glie.
la
CCLXXXL Goand.
CCLXXXIII. Graiu.
1598. Sa nu vorbesti cand popa iese din altar, ca-ti i.,a Dum-
Catane,
www.digibuc.ro
140
141
il
sug.--Tapu, Tecuciu.
CCLXXXV. Graur.
nu-1i
mai
CCLXXXVII. Grier.
1620. Cnd ai grieri in cas, pe unde intra ei, pune o piele de iepure, ed. fug. Tdpu, Tecuciu.
1621. Dacd lii casa ai grieri, ca sa scapi de dnsii, pui o
roatd de car in cas.Ciulnita, lalomila,
1622. Ca sd deprtezi grierii din casd, sd pui o copit
de cal mort, pe uncle intr, c ei fug si mor.Tdpu, Tecuciu.
142
Grindina.
143
Jud. Suceava.
1638. Cnd bate piatra, se Infige toporul in Omani i se
pune sare pe muche, ca sa stea.Catane, Do lj; loneanu.
CCLXXXIX. Groap.
1639. Cnd gseti vreo groapa (mormnt), sa nu mai cerci
ce-i inauntru, c nu-i lucru curat i poti mur pe loc.- Tapu,
Tecuciu.
www.digibuc.ro
Val-
144
www.digibuc.ro
145
CCXI. Gura.
lo.
www.digibuc.ro
146
CCXCIV. Gutunar.
si se ia la acela.Rudeni, Pages.
sruti pe cineva in
spate, fr s stie el, se ia catarul de acela Sabolciu.
1680. Dac esti cu catar (troahn)
CCXCV. Guzan.
147
te poceasc ceva.
1687. De asemenea cnd o femeie d cu copilul de necaz
sa-i duca hainele i troaca la hotar.
1688. Ginele moarte iar se duc la hotar.VAlcea.
CCXCIX. Hot.
mortul.Bucovina.
1690. Copilului mic s nu-i tai unghiile, cAci iese hot.
Ciulnita,
Maicei Domnului, i-i fac cruce, creznd ca apoi 1i vor ajunge urlul lor scop.---Bucovina.
1692. Dac cineva poate fix ctva timp privirile la soare,
pacatele.Vlcea.
CCC. Hrean.
1694. De vei rnnc de 7 ori hrean, te curti de pOicate,
ca curn te-ai irnprta1..Broteni, Suceava.
CCCI. Huhurez.
1695. Cand ji cnt huhurezul intaiu, ai s fii bolnav.
Ttrui, Suceava.
148
Hulub.
1698. Se crede c hulubii sunt asa de curati, incat de
nance.Sabaoani, Roman.
1703. Cptina de porumbel nu se mananca, cad
de oftiga.Adamesti, Teleorman.
e rau
CCCIII. IapA.
vi-
tele.Jud. Suceava.
CCCVII. IcoanA.
149
1710. Cand plesneste lcoana, se crede a este cea mai mare nenorocire a casei.-Catane, Doll.
1711. Cnd trosneste icoana, e rail de moarte Valcea.
1716. Cand ti-a iesi noaptea led inainte, s stii c&-i dracu;
www.digibuc.ro
150
afarti, sti nu
Inel.
ii.Bucovina.
1725. Se crede ca mergAnd milli la cuntinie i uitnd inclele de cununie acas, vor fi nefericiti in viala lor, sau unul
din ei va murl curnd.--Bucovina.
CCCXI.
Insecte.
ro0e.ppu, Tecuciu.
CCCXIII. Ile.
1728. DacA o fata n'a fAcut ite, dupa ce se marit
mai faca nici odat, cad e ru de moarte.VAlcea.
CCCXIV.
1729.
sa nu
ImbMrnire.
ppu, Tecuciu.
CCCXV. Imbracminte.
1730. Cnd imbraci intiu o hain noua, pune un ban in
buzunar ca sa inlturi vreo nenorocire. Moldova
www.digibuc.ro
151
1745. In fundul oborocului in care se pun albiturile la spalat, se pune izmenile, apoi se aseaza de-asupra lor celelalle
www.digibuc.ro
152
i deasupra tururor albiturilor se pune iaras o pareche de ismene, si se crede c facndu-se as, albiturile
ies foarte albe si curate. Stroja, Bucovina.
1746. Se crede ca nu e bine a usca pelincele de la copil
mic nici la soare, nici la vnt, caci in cazul prim copilul va
fi ars de soare, iar in al doilea va fi furtunatec.Bucovina.
1747. Cnd imbraci haina pe dos, are sa i se inlmple
ceva.Sevastos (Calatorii); Brosteni, Suceava; Stnca, 1ai. ,
1748. Cnd imbraci hainele pe dos, are sa te bata cineva;
ori ai s ai sfada cu cineva. Ca Ica sumanul in picioare, si
nu ti se va intmpl nirnic. Jud. Suceava; Bucovina.
1749. Sa nu imbraci haina pe dos, ca se stria vremea.
albituri
vastos (Calatorii).
www.digibuc.ro
153
1759. Inainte de a imbracA o camasa noua, sa dai cu foarfecele de trei ori prin ea, CA e bine de snlate.VAlcea.
CCCXVI. Imprumut.
1760. Tot lunia s iei cu imprmut, si s dai sAmbta, ca-ti
merge bine, si din zloat in zloat
Tecuciu.
1761. Brbatul nu irnprumut pe vecin, sub nici un cuvnt
cu lucruri de gospodarie femeiesti, ca stative, le, melitoiu,
etc. si nici femeia nu (la cu imprumut lucruri de gospodrie
brbatesti, ca: car, plug, grap, sub cuvAnt ca-s lucruri barbatesti si nu se amesteca in lucrurile lor. Giurgesti, Suceava.
CCCXVII. Imptwat.
1762. Buruiana itnpucalL4 are niste frunze mici, lungarele;
florile sun! de o coloare albastr, creste prin livezi. Ramurile sale sunt in numar de trei, dintre care doua cresc; cea
din mijloc nu mai creste, i e pe junfatatea celorlalte. Poporut deft a tras sf. Petru cu pusca in ea. Mil*, Mehedinti.
CCCXVIII. Inger.
154
zA tot una, ci as, c un brbat harnic trebule sd ieie o femeie lenesa, si viceversa; unul frurnos, una urAt, etc.Bucovina.
an nu se va mrit.Bucovina.
1774. DacA se varsA Uil pahar cu ceva inaintea cuiva, apoi
135
1788. Copjii cari illy* la scoal, Isi pun carlile In copaia de mlaiu, ca s-si aducd aminte de carte ca de mArnalig.
loneanu.
CCCXXIV. Inviere,
1789. In cele trei zile ale Envierii, ard in vAzduh ti ei candele marl, ce nd le vede nimeni. Brosteni, Suceava.
www.digibuc.ro
156
CCCXXV. Jidov.
1790 Se zice ca jidovii de aceea is chistrui, adicA cu pete pe 1a, pentru ca ei dupa moartea lui Hristos, sa fi tiat
si oprit un cucos i sa fi zis ca Hristos atunci va inviA,
cAnd va invia si acel cucos. Dupa aceste cuvinte, cucosul acela sa fi btut din aripi i i-a improscat cu uncrop pe ji-
Bucovina.
CCCXXVI. JoL
Judecat.
www.digibuc.ro
157
piciorului de trei ori pe pragul uii, ca asa cum tace pragul, sa tacj gurile asupra lui si sa ias bine, Bucovina.
1801. Cnd tai urzala Ouzel, sa nu cosi cu ea cmesile,
ca nu ai dreptate cnd te duci la judecata.Jud. Suceava.
CCCXXVIII. Jug.
Patten,
Plltna.
158
1816. Ca s se afle junghiul la un copil, se ia un Obinu de ou proaspt si se poarta pe tot corpul lui, i unde
se va sparge, acolo se ad junghiul; iar de nu se va sparge niairi, n'are junghiu.Ioneanu.
CCCXXX. Jurmnt.
CCCXXX1. Lacrim.
159
CCCXXXII. Lacusta.
1821, Dac-s multe lcuste, pe camp, de acele de ale noas-
160
1838. Cnd cineva Ili da lapte, da-i paharul inapoi CU puapa, ea sa nu interce vaca.- Ciulnita, lalornita.
1839. Vinerea
fierbi oalele, pentru stransul laptelui inchegat.Tpu, Tecuciu.
1840. Dac din intrnplare a dal lapteie in foc. apoi tretina
CCCXXDVI. Lutoare.
161
Jud. Suceava.
1851. Legume si mai ales leustean de ti se fura din grdina, verdeturile se usuca. Brosteni Suceava.
CCCXXXIX. Lehuzie.
11.
www.digibuc.ro
162
1855. 0 lauza la trei zile dupa facere, se scalda de moas in albia in care moaie si camasa cu care a facut, frecand
corpul lauzei cu ea, ca sa-i piara petele de pe fala. loneanu.
1856. 0 femeie lauz s nu se duc la vreun put sau fantn s ia apa, caci va sec acel put sau fantn. loneanu.
Ioneanu.
1859. Dui:A asfintitul soarelui nu se scoate nici un lucru
din odaia lehuzei, cci pierde laptele. Macedonia, (Marian,
Nasterea).
cu catelul in gurd.Ioneanu.
1862. Dacd moare o femeie luz, i se las mai multe fire
de pr neimpletite, ca sii vada Dumnezeu c e luza, si sa-i
ierte pacatele.Ioneanu.
CCCXL. Lene.
Leturghie.
www.digibuc.ro
163
1865 Cnd ai vreo neinttilegere cu cineva, plteste 12 leturghii pornenindu-i nurnele lui, cd se alege la un fel.T5pu, Tecuciu.
un !iliac si a-I pune inteacea oal5, care apoi se pune intoars5 cu fundul in sus pe un musuroiu de furnici si s5 fug5 indat5 de acolo, ca s5 nu aud5 curn PO liliacul afacat
de tumid. Dup5 trei zile, ramne din !iliac numai scheletul,
in care unele prti au forma unei cngi, altele a unei greble. Deci ia fata sau flec5u1 cngile si grebla si sau anin5
cangea intr'acea persoan5 a cdrei amor vrea s5-si castige,
sau impinge cu grebla pe acea persoan5 de care voieste s5
scape.Bucovina.
1873. S5 se afume cu Or de liliac, ca s tread' ceasul
cel rAu.Jud. Suceava.
www.digibuc.ro
164
1876. Cnd te doare vArful limbei, ai mncat ceva ca spurcat de soarec. Ca sa-ti treac5, d vArful limbei de parete.
Brosteni, Suceava.
Tapu, Tecuciu.
CCCXLVII. Lin.
saturi.Bursucani, Covurluiu.
www.digibuc.ro
165
1885. Cand uiti lingura sara In oal, noaptea nu pop dorBrosteni, Suceava.
1886. Sa nu ii lingura de gvan, ca-ti
Tapu, Tecuciu.
mi.
creste bardanul.
1887. Cine face rose* In nas, s se atinga cu coada lingurei incalzita, ca-i trece. Adarnesti, Teleorman.
1888. -Cnd cineva mnnca la masa cu doud sau trei lin.
gull din nebgare de seama, atatea neveste o sa aiba. Rudeni, Arges.
CCCLI. Logodnd.
1893. Dupa ce o fata se logodeste, atat ea, cat
ma-sa,
1895. 0 logodn nu este bine s se faca martia, miercurea si vineria, fiind zile pagubitoare. loneanu.
CCCLII. Luceafr.
1896. Lucefirii se zice c ar fi feciorii soarelui cu stelele.
Ei sunt pricina pentru care luna nu-1 primeste pe soare Ianga ea. Tapu, Tecuciu.
1897. Luceafrul diminetei se zice ca ar fi al impratului
www.digibuc.ro
100
CCCLIII. Lueru.
167
Tecuciu.
1914, Daca la botez curd vreo lumind, apoi se zice c5 copilul prin toat viata lui va plnge.Bucovina.
1915. Daca pe lumea aceasta nu dai lumnare de pomand, n'ai lumina pe lurnea cealalta. Ciulnita, Ialomita.
1916. CAnd se face acatist contra vreunui facator de ru,
lumAnarile se aprind dela cotor, ca s mearg vrjmasului
ind5rdpt, cum arde lumnarea loneanu.
1917. Cnd se umple lumnarea, cdtr cine se vars, acela numai de ct capt parale. Sevastos (C5ltorii).
1918. LumAnarea dela Pasti e 1mila de aprins cnd sunt
i grindind. Brosteni, Suceava ; Stnca, Iasi.
1919. S5 nu fie trei lumnri in odaie. Jud. Suceava.
1920. Un muc de lurnnare sa-1 Iasi toldeauna s ard
furtuni
iar and nu-1 mai poti tined in mn5, sa-1 lipesti de pmnt
lsndu-1 s se stingd singur, cdci cei morti frd lumanare,
atAta lumina au i ei pe lumea cealaltd. Tapu, Tecuciu.
1921. Daca in timpul cununiei se va trece mai tare lumnarea mirelui, e semn ca el are s moar5 mai degrab5 ; daca se va trece a mires-,i, mireas1 vi muri mii degraba Dawww.digibuc.ro
168
169
1937. Cnd vezi craiu nou, de eti Mara, s zici: Sndtate in ma, i plonitele afard. De ai asemenea podoabd in
casa ta, ori de eti bolnav, s zici :
Craiu nou, craiu nou,
na un fedele gol,
da-mi unu plin,
ro ca Mina,
gras ca slnina.
Asemenea sd potriveti totdeauua, and este craiu noti, s
ai parale in pungd, dac vrei ca toat luna sd te joci cu ele.Broteni, Suceava.
1938. Cnd vezi lund noua i n'ai la tine bani, loard luna
aceea nu pop tined la tine bani.Palten, Putna.
1939. Cnd e lund noud nu se grilete casa, ca se fac plonite i alte juvine. Broteni, Suceava ; Bucovina.
Tdpu, Tecuciu.
1941. Cnd vezi lund nou, s nu spui in cas, cci se
www.digibuc.ro
170
Tpu, Tecuciu.
CCCLVI. Lunatec.
lul.
171
1957. Cand cineva primeste lunia bani, se bucura, c Wald saptmna va primi. loneanu.
1958. Lunia nici s iei nici sa numeri ouale din cuibar.
Tpu, Tecuciu.
1960. Se crede ca ferneile care nu au copii si postesc lunia, cam:10 copii. Bucovina.
pentru
CCCLVIII. Lup.
172
cuclu.
te petici si se crede cd acela care tine astfel de petici aprinse in mnd, nu va fi mncat de lupi. Bucovina.
1970. Se crede c lupii dau asupra oamenilor numai pand
la Boboteaz, de atunci ins sd nu fie periculosi pentru oameni.
Bucovina.
Catane, Dolj.
173
1981. Cine mnnc carne scoas din gura lupului, se imbolnveste de colt de lup., de care scapi tot cu legaturi
cu carne incoltit5. -Tpu, Tecuciu.
1982. Dintii de lup, buni pentru musatur de lup. Judetele Neamt, Roman.
1983. Sa manjesti piciorul slang de dinainte a vitelor cu
balig5, cd alffel lupul nu se vor atinge de ele. Tapu, Tecuciu.
ape.Stkica, Iasi.
1988. Cnd, mergnd noaptea ori ziva pe ci lturalnice,
te vede lupul, fr ca tu s-I vezi pe el, a doua zi vei rAgus1.Tapu, Tecuciu.
1989. In Filipi sa nu dai imprumut sau cenusa afara,
mnnc5 lupii vitele.Ciulnita, lalomita.
1990. S nu maturi ograda srbtoarea, c-i Mu de lup.-Tpu, Tecuciu.
1991. La 16 lanuar, ziva aposfolului
www.digibuc.ro
Petru, sa nu lucri,
174
CCCLIX. Lut.
CCCLX. Mac.
1993. Fete le pun flori de mac sub cap, ca
Tecuciu.
geasc5
s'a
le Indr-
CCCLXI. Machedon.
1995. Alexandru Machedon a umbtat de avalma In iad. De
1996. Dracu nu poate s fac5 nici un rau cuiva, dac desi s'ar afla Intr'un loc primejdios, are ins un mgar Inga
dnsul.Moldova.
CCCLXIII. Maica Domnului.
1997. Cnd mergi cu picioarele inapoi, Maica Domnului
plnge, iar dracul
Hntescu.
CCCLXIV. Mlurfi.
1998. Cnd vnturi orzul, ovzul, etc., &A nu stai nici
la
1999. Cnd iese omul cu sacul cu mlaiu dela moar, dracul ii ia gustul. Cnd faci mamliga In moar, nu te mai saturi; dar afar te saturi.
2000. Mdmliga i pinea s n'o calci in picioare,
0cat.Brosteni, Suceava.
2001. S nu prefaci mmliga de multe ori, ca gAsesti vine de snge prin ea. Ii pcat s'a arzi trupul lui Dumnezeu
de multe ori.Bursucani, Covurluiu.
www.digibuc.ro
175
2003. Cnd n'ai One neagrA, pui in loc -de muttoare, cnd
ai scos rdcina, mrnliga veche.Tpu, Tecuciu.
2004. SA nu tai rnmliga din frunte, cA te infrunteazd altul.
VAlcea.
2005. and rmne mrnliga lipit pe ceaun, s n'o mnnci, ca ai npaste.- Brosteni, Suceava.
2007. and scapi buctica de mmligA din mn, vine cineva flmnd.Jud. Suceava.
2008. and scapi mrnliga din mAnA fr s stii, ai un
neam flmnd.- Brosteni, Suceava.
2009. Fetele amurezate cnd fac mmligA
o toarn din
cldare pun apoi in ea ap, apoi bea, ca sA-i ias focul de
la inim, cum iese din caldare in ap.--Ioneanu.
2010. Vasul in care se face mmliga, indata ce se toarn, se pune ap in el, cAci de-I vei lAsA asa, se arde si-I
i
blastm.Ioneanu.
2011. and rstorni mmliga i pica o buburuz din ceaun,
aceea-i napasta ornului; s iei buburuza i s'o asvrli drip
us, ca s n'o mnnce nimeni. -Sevastos (Caltorii).
2012. Cnd mnnci mmligA din ceaun, faci a srcie.-Tpu, Tecuciu.
Ttrusi, Suceava.
2014. SA nu mnnci rnmligA de pe fclet, cAci faci
gAlci.Tpu, Tecuciu.
176
nati ai sa ai.VAlcea.
2018. Nui bine SA dai mAmitliga calda la cni, cA turba.
TatArui, Suceava ; Broteni, Suceava.
2028. Din crucea pa0i se tine o bucata Ana la sf. Gheorghe, In care zi se zice cA ar fi Patele vitelor, cAnd se dA
la vite, ca ele sA aib mana si sa nu fie bntuite de primejdii.Strja, Bucovina.
2029. Spre sf. Gheorghe se ia mana viielor. Ciobanii, ca
SA apere oile de vrji i de luatul manei, se scoalA In zina
www.digibuc.ro
de sf. Gheorghe In zori de ziuA i bucium; nurnai pAnA uncle ajunge buciumul, numai pAnA acolo merg vrajife.Broteni, Suceava.
Straja, Bucovina.
2032. Ca s5 nu-ti mai poat
nimenea mana dela vaci,
in spre sf. Gheorghe s faci cu un spitalnic bortA in un corn
al vacii, i inluntru s pui o bucAticA de One i sare. Ga-
StAnca,
CCCLXVII. Mn.
2034. Se crede ca acel copil mic, care totdeauna tine mftnele strAnse pumni, acela crescAnd mare, va fi sgArcit; iarA
daca tine mAnele deschise, va fi irnprAstietor.Bucovina.
2035. Cine doarme strAns cu mAnele hare picioare, trage
a srAcie.StAnca,
2036. Moasa, cand InfasA IntAiu copilul, sa-i lase mAna
dreapla afara, cAci asa e bine.VAlcea.
2037 Omul se cunoaste de-i harnic ori puturos, dupa cum
are mAna rotundA ori mai mull lungAreafA.TApu, Tecuciu.
2038. MAnele copilului mic nu se sArutA, c pe urm5 fi cad
urAte, si nu se mai joacA cu ele.StAnca, Iasi; Bucovina.
2039. SA nu-si observe cineva mAnele mai mult, aci in
timpul acela oarecine II va grAl de rAu.--Ioneanu.
2040. CAnd cineva se uita frnpreunA cu alful la mani, i
vorbeste altul de rau. Rudeni, Arges.
2041. Oamenii care au mAna grea, stint stpAnifi de ate
un duh rAu.TApu, Tecuciu.
A. Gorovei,
www.digibuc.ro
2.
178
toatA viata lui va fi cu dreptate, iar daca pica pe mana stng, va trdi numai cu strAmbul. Bucovina (Marian, Nasterea).
2046. In ziva de Pasti nu se mAnAncA oule rosii nesrate,
Ioneanu.
179
na, apoi este bine sd-si lege la mn ata cu care s'a infors
vreun bout i s'o poarte cteva zile, i apoi fi va trece. -Bucovina.
CCCLXVIII. Mnstire.
2056. S nu cumperi nimic ce a fost mnstiresc, c-li aduci pcat i paguba In cas.Jud. Suceava.
CCCLXIX. Mancare.
cere cineva, s nu-i zici doa2057. Cnd mnnci ceva
r <ma i s nu-i dai, cci de-1 minfi, atunci ffi minti pe cei
de ai morti.Adamesti, Teleorman.
2053. Cnd mnnci si se uit un biet, i dacA nu-i dai
lui, bAietul nu creste.Ttrusi, Suceava.
2059. Se crede c5 dac o femeie grea vedepe cineva mancnd ceva i fiindu-i poft, nu i se d s mnnce, pierde
copilul.-- Bucovina.
2060. Cnd mnnci, scurge strachina, s nu rmn picktu-
www.digibuc.ro
180
pcat,
www.digibuc.ro
181
Ttrusi, Suceava.
2083. Cine mnnc cu stnga, Dumnezeu nu-i va primi
crucea cu dreapta. Tpu, Tecuciu.
2084. Nu este obiceiu a mnc ceva din poale, cad acela
care ar face aceasta, si ar mnca mintea.Straja ; Bucovina.
2085. Cnd In ziva de Crciun rnnnc intaiu carne de
vrabie, acela va fi usor la munc vara ca vrabia. Stnca,
Iasi.
I3ucovina,
www.digibuc.ro
182
e ru.Ppu, Tecuciu.
1098. CAnd mnnci ceva fierbinte, sA nu sal sA se raceased, cAci se sparge vasul.-Palten, Putna.
2099. Dacd oamenii flmnzesc degrabA, mnncA foarte des, fArA a se sAturA, este semn c va fi foamete.-Bucovina.
te doare capul.VAlcea.
2103. Femeia insrcinat, dacd mnncA carne de vAnat,
trebuie sA strAng un os din acel animal, si sA-1 puie in scl-
183
Uil
ten, Putna.
184
2131. Daca te spurca rnanzul- adica dacd it vezi pe nemancates lasi repede in jos coltul brului cu care esti incins, cad it vor mnca lupii. Valcea.
2132. Cnd te spura manzul, e rau de paguba, si ca s
scapi, porti brul pe *old 6 saptamani. Valcea.
2133. Dac vezi rnnz mai inainte de a avea boboci scosi,
n'ai s ai parte de ei.Popeni, Tutova.
CCCLXXIII. Mar.
185
2142. Martia este zi de ajun, adec : la cine se furti o oaie, ori i se face alt ru, pdgubaul tine zile asupra celui ce
i-a fcut ru, i acelea le tine martia, i trebue s fie 7 marti
dup olalt, i crede c 'n a treia marti se prpdete ori
se bolniivete cel vinovat, daca nu merge la pguba s se
roage de iertare.Cornuna Cugieru, Transilvania.
2143. S faci bine martia, ca-i curtitoare. Tapu, Tecuciu.
2144 SA nu incepi la plug martia, a nu se l'ac bucatele.
Gotcea-mic, Doll.
186
Star-Ica,
Iai.
oi.Ttr4,
Suceava.
Buco-
vina.
CCCLMXVIII. Masa.
2156. Dac pocnete masa sau alta ceva din casa, opoi e
semn c casnicii se vor muta din acea cas5.Bucovina.
CCCLXXIX. MAsele.
sele.ppu, Tecuciu.
187
tele.Sabolciu.
2162. CAnd dai cu mAtura in vite, ii a pagubA,
TAtrusi.
Suceava.
2164. Pentru lecuire sA-1 bap cu matura pe nesplate, duminec dimineat. VAlcea.
2165. SA nu rupi matura, cA-i a pagubA.Tpu, Tecuciu.
188
Stnca,
Iasi.
2178 CAnd
cask
Tpu, Tecuciu.
2182. Cnd mta isi ascute unghiile, atunci zice ca ea vede peste. -Popeni, Tutova.
Bucovina.
2185. Plod de mata dat in mancarea cuRia, acesta se infl, tot tuseste i stupeste Ana moare. Giuleti, Suceava.
2186. Cnd la casa gospodarului mor mlele, sau fug, e
semn rau.- Brosteni, Suceava.
2187. S nu ei la cas map neagr, ca Vi pe dracul in
casa.Moldova.
2188. Mata ori motan negru, cucos negru
aduc bine la casa.Brosteni, Suceava.
-in
www.digibuc.ro
cane negru,
carut, ca
slabesc
189
Bucovina.
TA-
tru*i, Suceava.
190
se verse pe jos.Bucovina.
CCCLXXXIII. Melesteu.
CCCLXXXIV. Mere.
Tecuciu.
poman.Jud. Suceava.
2211. Cnd se coc merele, printi cari au copii morti, s
nu mnnce pAn nu dau de poman, cad dac vor mncA
copiii lor de pe lumea cealalt nu pot sa ea si ei mere,
cnd se scuturA merit acolo, in ziva de Sinziene si sn Peru, fiindc au mncat inti printii bor. --VAlcea.
CCCLXXXV. Mers.
2212. Nu e bine sA mergi cu spatele inainte si cu fata in&ACM, c cic Dumnezeu plnge
i dracul rde.Dolj.
www.digibuc.ro
191
CCCLXXXVI. Miel.
duchi, iar de vei vedea miei negri, ai sa faci pureci. Ttrusi, Suceava; Vascani, Suceava ; Bucovina; Brosteni, Suceava ; Stnca,
2216. CAnd vezi primvara miel alb inti, ai sa fii tot anul.
--Tatrusi, Suceava.
2217. Miel alb vAzind intiu, e a noroc si ti se va Implini
cel de pe urma dor. Miel negru iti prevesteste supArari
Covur-
zoala.Stnca, lasi.
CCCLXXXVIII. Minciuna.
2222. Se crede cA cel 'care spune minciuni, trebuie ori
2223. Omul care are la ceaf groapa adnc, e mare minciunos.TApu, Tecuciu.
2224. Cnd cineva nimereste s faca oule cu zeama, a
dica moi, she sA minfa. Rudeni, Arges.
www.digibuc.ro
192
CCCLXXXIX. Minie.
Jud.
Suceava.
covina.
carpesti mintile.
Valcea.
CCCX. Mire.
2231. Mirele e dator s nu se brbiereasca pana In
2235. Pe cine-I doare mijlocul de secere, sa puie un sumuiag de mireste sub brau, sau sub curea. Tapu, Tncuciu.
CCCXCIII. Moar.
193
CCCXCIV. Moarte.
re mata.Valcea.
2240. Sa nu tai sambat nici un fel de animal, cali rnoare cineva din cas5.Valcea.
2241. and ifi iese ursu 'n cale, e a moarte.Tpu, Tecuciu.
2243. Daca omori o broasc sau mergi cu picioarele Inapoi, fi va muri un parinte.Hanfescu.
13.
www.digibuc.ro
194
strin.Hnlescu.
2251. Cnd doi soli isi dau mna Inaintea altarului, cel al
crui mnd este mai rece, acela va muri mai inainte.Molr
dova.
Valcea.
2253 Cnd un mire gseste pe altul In bisericA, s se lege la ochi ca sa nu-1 vad, csci altfel unul din ei trebuie sa
moara.Tpu, Tecuciu.
2254. Cnd se intainesc dou fete care sunt logodite, schim-
2255. Dac se insoard un biat si se mdrit o fat in acelas an din aceeas casa, moare unul din ei.Catane, Dolj.
2256. Ginerile s nu se duca la pdure si la moar, c e
ru de moarte.Vlcea.
2257. De se strmba mireasa la soacr, moare soacra.
Vlcea.
re sd moar5.Ppu, Tecuciu.
2262. Cand doi copii Ii fac necesitlile, cu o 'nand s-si
www.digibuc.ro
195
re copilul.Moldova.
2267. Se crede cd dacd se l femei noud miercuri dupd
olaltd, Ii va murI brbatul.Bucovina.
2268. Femeile sd nu umble cu coadele despletite, cdci trag
ru de moarte.Ioneanu.
2273. Ciubotarul sd nu primeascd la dres o ciobot despernoare nevasta.--Tdpu, Tecuciu.
rechiat,
196
te Stnca Iasi.
Tecuciu.
www.digibuc.ro
197
198
e sernn
Ca se sfrseste.--Ppu, Tecuciu.
2305. S nu lasi cenus mult pe vatr, ccj rmn locurile uncle au stat oalele, si la moarte rmi cu ochii deschisi i gura cascat.- ppu, Tecuciu.
2306. Cnd iei afar cu udul, i dupa ce ai terminat, te
scutur cte odat niste fiori, atunci trece moartea pe lngd
tine.-ppu, Tecuciu.
2307. Copiii cani plng mult, cobesc a moarte pentru ei
sau pentru vreun printe al lor.-Ioneanu.
2308. Cand un copil mic merge de andaratele, sau se invrteste in loc, este semn ca-i va murl tatl su.-Vlcea.
2309. Cnd un copil doarme cu sezutul in sus, cobeste a
moarte.-Ionneanu.
2310. Dac se pun pelincile unui copil la uscat, trebuie a
lu sama ca nu cumva s ard, c apoi copilul ar murI.
2311. Dac trece cineva peste un copil sau ii rnsoar cu
cotul, moare sau mcar se chirceste.-Transilvania (Marian,
Nasterea).
2313. Copiii cari merg pe drum si calcd in vigajuri de crule, li vor murl parintii.- Ioneanu.
199
2326. Se zice ca acela ce a auzit vitele vorbind, sau a vzut deschizndu-se cerul, acela nu triete rnult.Bucovina.
2327. Cnd cucul cnt aproape de cas i e un bolnav
in ea, acela va muri. Bro$eni, Suceava.
2328. Daca vede cineva cucul eznd pe un putregaiu, se
crede c acela va muri sigur in acel an,Bucovina
www.digibuc.ro
200
2335. and pocneste in cas. moare cineva.Brosteni, Suceava ; Sevastos (Cltorii); Marian (Inmormntarea).
2336. and vezi vreo roseat pe fata unui mort, este semn
va muri cineva. Moldova.
2337. Cnd se clatin pulpa dela picior, e semn c va mu1'1 cineva.--Ttdrusi, Suceava.
2340. and un orn este bolnav tare, se pun mai multe rdmurele de Lemnul Domnului s mocneasc la foc,intr'o oa15, i dacd pn a doua zi apa se face rosie, e semn c5 bolnavul va murI, iar dac e alb, e sernn c va tral.Marian
(Inmormntarea).
www.digibuc.ro
201
2342. Mdtrguna, dac este undeva in grdin, nu se scoate, ca apoi moare fata sau gospodina casei aceleia.--Bucovina,
Stanca,
www.digibuc.ro
202
2361. Se crede ca dac infra cineva bite() casa i i se pare ca miroase a tmaie, in acea casa va muri cineva. Bucovina; Tpu, Tecuciu.
203
Bucovina.
Tapu, Tecuciu.
www.digibuc.ro
204
a-
Bucovina.
2391. Cnd te lovesti cu cineva cap in cap, s scuipi repede jos. Care o scuipl mai pe urm, ii mor pdrintii, si te doare capul.- Catane. Doll.
2392. Dacd visezi vreun mort din rudele tale, unu din casd va muri.-Ciulnita, lalomita.
2393. Se crede cd acel ce viseaz cA a cAzut inteo prpastie, va muri.
2394. Dacd viseazd cineva a s'a risipit vreo cas, apoi se
crede ca din casa respectivd va muri cineva.
2395. Se crede di dacd viseazd cineva pe oarecare om
in vestminte nou, acela va mull.
2396 Se crede a dacd viseaz cineva ca face straturi, apoi va murl cineva din acea cas,
www.digibuc.ro
05
pentru ochi,
nas
pentru nas,
gur
pentru gut's&
dos.Ioneanu.
2402. S nu te duci la inmormntarea popii, ca nu cumva
s-i vezi fala, ca nu mai iesi la a doua Inviere. Tpu Tecuciu.
2403. Unii lovesc cu piciorul capul copilului mort fr botez; altfel copilul ar Invi i ar face mult ru semenilor sai.
Moldova.
2404. Celui care ii moare intiu, clopotul nu se trage
umbl cu cAciula In cap.Vlcea.
www.digibuc.ro
206
2405. Cui i-a murit cineva, acela card noua saptamni apd
Cate o cobilita, unei rude, in fiecare zi Cate una, de la Joimari pti la Joi-moi, de sufletul aceluia.Tapu, Tecuciu.
2406. Se crede c acela care a avut aice pe parnnt mai
multe femei, pe ceea lume va trl cu acea de'ntaiu, iar
celelalte vor sta in urma ei. Bucovina.
2407. Femeia care rnoare in pozitie, sa i se dea de pomana un scaunel i Uil baston, ca s aib pe lumea cealalt,
pe ce edea i In ce se sprijini. Ciulnita, Ialomita.
2408. Se crede ca copiii cari mor inainte de miezul nop
i iau panea i averea printilor, iar acei cari mor spre
ziu, aceia lasa printilor panea i averea. Bucovina.
2409. Unui mort i se leaga o para de argint cu degetul
cel mic de la maim dreapt, ca s aiba cu ce plan vama pe
lumea cealalt.Ioneanu.
2410. Se crede ca dacd ti mor cuiva copiii, aceasta este
vina cumatrului, deci dac va schimba curnatrul, ti vor tral
copiii.Bucovina.
2411. Cnd moare o fata mare, rufaria i se coase cu ata
neinodata, caci de o va inoda, ursitorul ei ce era sa-1 ia de
brbat, nu se va mai insur.--loneanu.
2412. La un mort se coase fr nod. Sevastos, (Caratorii).
2413. Se crede ca murind cuiva copiii, face bine daca vinde un copil cuiva i Il da pe fereastra, carele dupa ce i s'a pus
207
2419. Daca mortul st cu gura deschis, se roag la oameni ca s-I ierte, ori cere de poman, ori e semn c are
2421. Poporul crede c murind cineva de moarte nprasnk, asa i-a lost scris, deci asa trebuia sa se Intmple numai de Cat, mai curnd sau mai trziu.Bucovina.
2422. Nu e bine s vorbesti de morti noaptea. Catane,
Dolj.
2423. Oala In care s'a fiert apa pentru scldtoarea mortului, se 1ngroap (Transilvania), ori se sparge (Muntenia), ca
www.digibuc.ro
208
2441. Cnd mare cineva, nu-i bine sd-i fie lumina unul
www.digibuc.ro
209
in loale.Vlcea.
2446. Un mort se inmormnteaz cu hainele cele mai bune pe care le a avut, 6 inflisndu-se inaintea lui Dumnezeu, pe lumea cealalt, s fie curatloneanu.
2447. Prin unele locuri un mort se aseazd cu picioarele
spre us, adicA gata de plecare. De aceea este si ziatoarea : Nede-te-as cu picioarele inainte.Ioneanu.
2448. Unui mort i se pune orariu pe frunte, ca sa fie pazit de focul cel nestns. -Ioneanu.
2449. Dac se aseaza mortul cu capul spre uss, tot fleamul i se topeste. Mini, Suceava (Marian, Inmormntarea).
2450. In perna care se pune sub capul unui mort, se pune spunul cu care a fost scldat, pieptenele cu care s'a
pieptnat si acul eu pare i s'a cusut hainele, ca s alba si
pe ceea lume sapun de splat, piepteni de pieptnat si ac
cu care sa coase.Ioneanu.
2451. Paiele pe care a lost mortul la splare, se arunc
noaptea pe rail sau se ingroapa in pmnt, ca s nu calce
nimeni pe ele, aci nu e bine
Bucovina, (Marian, Inmormntarea).
2452. Dac rmne mortul singur In cas, se apropie necuratul de el. De aceea i se pune pe piept un inel de argint
sau o secere. Transilvania.
2453. Daca mortul are fa1 t vesel, e semn a cei ce 1-au
A. Gorovel, Saperstitii.
14.
www.digibuc.ro
210
de mnncd si bea in cele trei seri, insa tot in acel loc unde mortul
dat sufletul. Acel brbat sau acea femeie reprezintd persoana mortului, ce se crede cd umbl trei zile,
intorcndu-se acas obosit, gdseste de mancare i bdutur.
Lumnarea se duce la bisericd, de arde la icoana Maicei
Domnului, apoi se pune aprinsd la mormnt.--1oneanu.
2462. Poporut dd, dup ce s'a scos mortul din cas in ogradd, peste sicriu, hainele mortului sau din vitele sale de
www.digibuc.ro
211
pomana, sau de suflet, si crede ca prin aceasta i se vor ierta celui mort pcatele i sufletul i va afla pacea eterna.-Bucovina.
2463. Dupa ce un mort se porneste la mormant, se ea &pa. in oala cu care a lost scldat, se stropeste in urma lui
rasa afar, este rau de urat pentru cel care o va lu. lonea nu.
www.digibuc.ro
212
Straja, Bucovina.
2474. Cnd pe un mort II ploud pe drum, are sd mai lie
mull limp ploaia.Rudeni, Arges.
2473. Daca i-a murit cuiva cineva i nu-1 poate uit, scarbindu-se tot una, se crede cd, dacd va Inturna cofa cu gura
in jos si va bea apd de pe fundul cofei, de pe partea din
afard, va uit de cel mort si nu se va mai intrist.Bucovina.
213
Folticeni (1).
CCCXCV. Molie
2482. Copiii cari mor nebotezati, se fac moroi; iese noaptea din rnorrnant si fac noaptea cliferite neplaceri i daune
si !Ana la al septelea an tot MHO in fiecare noapte botez,
Marian (Nasterea).
2433. Moroii iese la septe ani si se arata in vedenii, mai
ales cand e luna, si atunci infra pe fereastra si sug rarunchii copiilor mici.
a). Dadi ploua in ziva de Mosi, are sa fie anul bun.Tpu, Tecuciu.
CCCXCVIII. Mucenici.
2485. La Mucenici s te afurni, sa dai ocol casei cu treanta aprinsa, ca e bun de rnuscaturfi de surpe.Valcea.
I) Moap Marta Bos nccanu, d n FoluLat, care a srus a elSta
da origina untzuroalc.
www.digibuc.ro
redInt,4, ela
214
ca te taiu cu al topor.
Catane, Dolj.
CCCC. MurAtura.
215
CCCCI. Musafir.
Tapu, Tecuciu.
te impiedici de laicere, e
CCCCII. Musa.
2498. Cnd unibl mule multe pe langa foc, atunci se
strica vremea.Holda, Suceava.
2499. A doua zi de lsatul secului s mnnci tot ce-a
rmas de cu seara, c nu-li vor da rnustele in ochi, in timpul
Roman, Nearril.
2502. Daca un cane musc pe cineva, apoi se crede ca afumandu-1 cu par din sprincenele sau de pe capul acelui
Cane, ii va trece respectivului spaima i nu-i va strica
muscatura.
2503. Spre a fi lecuit de rnusaltura de cane turbat, trebue
cu
altceva.
216
Tecuciu.
217
CCCCX. Nas.
2517. Cnd te rnnnca nasul, ai s plngi.Brosteni, Suceava ; Stnca, Iasi; Bucovina ; Sevastos (Cltorii).
2518. Se zice ea copila care-si vede varful nasului, mari-
2520. Cnd iti curge snge din nas sau gur in spfmilna mare (a Pastelui), ai s te imbolnAvesti. Goicea-mic,
Dolj.
2521..Cnd Iti cura sngele din nas, sd-ti Inoade trei fire
de pr din cap, c-ti trece. Catane, Doll ; Tapu, Tecuciu.
CCCCXI. Nsdrvan.
2522. Puiul de gind de cnta In gdoace, e nsdrdvan.-Brosteni, Suceava.
CCDCXII. Na*terea.
2523. Se crede c dac mnncd o femeie culcat, devine
grea.Bucovina.
2324. Pentru a purcede grea,femeia face luruini (lumanri),
cat statul ei de lungi si le aprinde la icoana Maicii Domnului ; plteste srindare i liturghii; Incunjurd biserica i Ingenunche sub daruri, tin-e posturile, cu deosebire postul Vineriimari si lunile.
2525. Pentru a purcede grea, femeia stearpd bea zarn de
tranclafir alb, liliac alb, ruja, etc.
2326. Se pun nou fire de usturoiu In jumAtate litru rachiu, in care le las noua zile pe horn, iar dup5 a noua zi,
Incepe a bea.
2527. Sau bea boasele unui iepure i matca unei iepuroaice, pisate mrunt si tinute noud zile in rachiu la cldur.
Dupa a noua zi, brbatul bea srnnta de iepure, iar nevasta, cea de iepuroaic..- Marian, (Nasterea).
www.digibuc.ro
218
86 o manance cu barbatul.Sabolciu.
2530. Ferneia ingreunata trebue sa guste din tot ce vedesa-i aduca aminte
ingreunat la vederea tuturor lucrurilor urate, i sa nu tie manele in cruci pe pantece.- Broteni, Suceava.
2531. Femeiei irnpovorate s nu-i treaca nimeni pe dinainte tot timpul cat se MI5 in aceasta stare, caci acela in cea-
219
2539. Nevasta care se viseaza incins cu bete, a purces ingreunat Tapu, Tecuciu.
.2540. Femeia doritoare s aiba copii, taie capetele buricului dela purceii unei scroafe care a avut purcei pentru prima data, le fierbe in apd,
apoi bea acea apd si crede ea
facnd asa, va concepe cu siguritate.- Straja, Bucovina.
2541. Femeile insarcinate sa citeasca in fiecare zi Visul
Maicii Domnului, caci vor naste usor i li vor trl pruncii.
i
Ioneanu.
2543. Ca o femeie insrcinata s fac lesne, de Cate ori mi ia gunoiul in pc:pal& aruncndu-1, s zica" : cum arunc gunoiul acesta de lute, asa sa i fac de iute.Ioneanu.
2544. Dupa ce se spun iertaciunile In casa miresei -cnd
tura
2546, Ca s nasca lesne, femeia insarcinat, cnd se apropie timpul, ia apa lute() oal, i aruncnd-o peste stresina
casei, o sprijineste cu tin ciur, i zice: Cat pesteste apa pe
stresina, si cat pesteste apa in ciur, atata sa pesteasca
220
2563 Dac infra cineva pe nestiute in casa unei femei care se trudeste de facere, nu-1 mai lasa sa ias pn dupa
nastere. Altfel ar fi o nastere grea.Marian, (Nasterea).
2564. Cnd femeia nu naste usor, sa bea de trei ori apd
din pumnul barbatului, sau s spele un pot de aur In ap ;
aceast apd o va aseza inteo farfurie pe capul lui, de unde
*and apa pe un alt taler asezat pe piept, s'o bea si s se
spele, c naste imediat. Vlcea.
2565. Ferneia naste cu anevoie, dacd lumea stie ca se
deste de facere. Pentru a o usor, se chiama femeia presupus c are cunostinf, de o stropeste cu apa din gura, sau
o afurna cu o bucafica din vestmntul cu care e imbrcata.
--Macedonia (Burada,.Conv. Lit.).
2566. Cnd esti ingreunata, cere, ca salt fie pruncul In-
drasnef.Tapu, Tecuciu.
2567. Daca ferneia Ingreunata va hard ceva, copilul va fi
hot. Bucovina, Transilvania (Marian, Nasterea).
2568. SA nu te rstesti, nici macar In qium, cu culitul sau
cosorul ori altceva, la o ferneie ingreunata, caci se naste coOut fricos.Tpu, Tecuciu.
2569. Femeia insrcinatd s nu plie floare la bru, ca face copilul cu semn.Marian, Nasterea.
2570. Femeile Insarcinate sa nu mnnce pesti i melci, ca
vor naste copii bloi i mucosi.Vlcea.
2571. Femeia ingreunata sa nu se duca cu secerea sau cu
222
www.digibuc.ro
223
2585. Daca umbla cu peri de porc in mn, copilul va 6'016 boala parul porcului..Marian, (Nasterea).
2586. Daca femeia insarcinata s'a speriat de foc si in acel moment se prinde de fata, daca Insa in acel moment cugeta la imprejurarea ca este grea, apoi copilul nu va ave
astfel de semne.Bucovina.
2587. Femeia ingreunata sa nu mnnce carne netiata din
frigare, ca face copilul cu limba prins5.Bucovina (Marian,
Nasterea).
2588. Se crede c copiii nasculi in zile mari, trebuie sa aiba vreun betesug sau corporat sau spiritual, adica trebuie sa
fie ori ciungi, ghebosi, chiori, etc., sau trebuie sa fie slabi la
minte.Bucovina.
2589. Cnd femeia ingreunat se duce la apa, sa scurga
2590. Daca se naste vreun copil cu vreun semn, apoi e bine ca mama sa-1 ieie si sa se aseze cu dnsul pe pragul
pe cnd toaca si trag clopotele pentru leturghie s-I
linga de trei ori pe frunte, zicnd Precum se trece sunetul
clopotelor si al toacei, asa sa se treaca i semnul lui N.
apoi el cu incetul tot piere.Bucovina.
2591, Femeiei Ingreunate sa nu-i vorbesti de mncari bune,
c pierde.--Brosteni, Suceava.
224
apoi se ia
sd mai nasca
Banat (Marian,
mf
trei hotare,
Nasterea).
225
Hantescu.
2613. Un copil cnd Incepe sa vorbeascA Intiu i zice tala, ma-sa va mai face un biat ; iar de va zice mama, va
mai face o fata.Ioneanu.
2614. Mireasa cand plea ca de la printi la ginere, este bine ca sa stea pe un butoiu acoperit ea pantaloni de ai gi
nereluL ca va naste Inti copiLVAleea.
2615. Buricul ce cade la copilul mic, se InvAleste bine si
se baga In o gaur de la podelele casei, de voim ca urmatorul copil sa fie bdiat.De vom pune buricul sub coard
sau In vreo crpatur, va fi fat copilul urmtor. Bursucani
Covurluiu.
va
naste fatd.Ioneanu.
A. Gorovei,
www.digibuc.ro
226
Ioneanu.
se aduc de la ginere odat cu nunta, in ziva nunlii, s puna cloud' gratinle de usturoiu in ghete, ca sa facd doi copii
numai.
227
2629. Cnd se nasc in sat doi copii in aceeas zi, sunt gei unul trebuie s moar, iar celalt trieste o viat
jumatafe.Tpu, Tecuciu.
2630. Cnd ginerele vine la casa miresei s'o ia i sa se
duca la biseric, se uit de afar pe fereastra casei la mireas, i mireasa din cas la el printr'o salb, ca s facA
meni,
copii frurnosi.--Ioneanu.
la.Stnca,
2634. Cnd se taie pnza si in casd este femeie Ingreunat,
incalec pe fustei si iei afar. De vei veded animal ori orn,
parte brbteasc, femeia va naste Mat; de vei vede parte
ferneiasc, va naste fat5.Brosteni, Suceava.
2635 Se crede c femeia care umbra prin saf imediat (WO copil, fr s-i fi fost cetit rugciunea de curtire, pe ceea lume va umbl pe jaratec.Bucovina
2636. Cnd se naste un biat, de bucurie rcl i chiotorile
de la casa, iar cnd se naste o fat, plng.-- Marian, (Nasterea).
2639. Cnd se naste un copil, i se pune In gura o huedlic de mr rnuiat in vin, ca s fie voinic i vesel.
Istria,
Burada.
www.digibuc.ro
228
Tapu. Tecueiu.
2643. Ferneia care merge cu copilul nou n5scut ca s5 primeasc5 rugAciunea de curAtire, este bine ca iesind si intrnd in casa, sA calce peste un cutit si carbune, ca s5 nu
iart5 Durnnezeu
Nedreptate.
lu-
Negel.
2647. Negeii provin din urinarea pe mni, picioare, a broastelor din balli, mai ales. Leacuri sunt multe ; asa: s5 te
ungi, dup5 ce-i tai, cu rnmlig5 gsit (15r5inatur5) pe drum.
Tapu, Tecuciu.
229
2649. Dac vrei s scapi de negei, tine mna la gura calului, dup ce bea ap, i cu apa ce-i cade din gura, spaldte pe mni.Mcesiu-de-sus, Do lj.
in car in picioare, rupe un colac in cap. Dacd cu o frmdturd din acest colac se unge pe la bot vita ce o duci in
targ de vnzare, toatd lumea va trage la vita, dup cum se
uit cu drag la mireas.Sevastos (Nunta).
2654. Se crede c dacd duce cineva ceva la trg de vnzare si-i cade acel lucru din mnd, se va vinde cu siguritate.
2655. Se crede cd acel ce-si poate procura vreo bucatd
de sfar cu care s'a spnzurat cineva, fcnd negot cu vite,
vinde foarte bine marfa.
are multime de cumprtori
2656. Cnd merge cineva la tArg si duce ceva de vnzare,
aruncd gospodina dup dnsul din pragul casei One i sare, ca s aib noroc.Bucovina.
CCCCXVI. Neputinta.
2657. Ornul neputincios il cunosti numai dect,
ba galbana.
lim-
230
CCCCXVII. Nenorocire.
231
CCCCX1X. Ninsoare.
2670. Cand ninge cu fulgi mari (folostine), se zice cd ninge cu obiele, si se descall Durnnezeu atunci.- ppu, Tecuciu.
CCCCXX Noapte.
2671. inapoi noaptea si in fntn prsita s nu te uiti,
0 nu-i bine. Brosteni, Suceva.
2682 Sa opresti din ziva de Pasti un ou rosu, sa-1 acoperi cu o fasie de ceard pe mijloc, ca sa-1 poli lega, apoi.s5-1
www.digibuc.ro
232
deI vei gsi cu vermi, vei avea noroc; iar de nu, nu. Adamesh, Teleorman.
2683. Daca oul de la Pasti it pstrezi 40 de zile, i in acesf fimp nu s.e stria (imputeste), e semn c esti orn cu
noroc.Stnca,
2684 Copilul nscuf lunia, are noroc i viala indelungata.
Tapu, Tecuciu.
2685. Cine posteste lunia, va avea noroc.Ioneanu.
2686. Cere lunia de imprumut, ca sa ai noroc la cptuiala.Tapu, Tecuciu.
2687. Vinerile unele fete mari mnanca numai odata, ca
sa aiba noroc.Ioneanu.
2668. Ca sa ai noroc, s nu mnnci in ajunul Craciunului Catane, Dolj.
2689. In noaptea ajunului de colind, cine vede cerul deschis la cantatul cocosului, i unde loaca in cer, are noroc
de bani i sanatafe.Ioneanu.
2690. In seara de sf. Vasile se pune linguri pline cu apa inCiulnila, lalo-
2691. Fetele marl, la sf. Vasile pun pe paraie punli cu busuioc, parale de arginf, inele si fir rosu, ca sa-si ghiceasca
norocul,Vlcea.
2692. In ajunul Cracinului, inainte de a gusta din grant
pregatit cu miere, se ia din el o lingura si se arunca In podeal& crezindu-se ca apoi norocul se va tine de cas; dupa
allii ca albinele and vor rol, sa se prinda bine. Bucovina.
2693. Cine posteste (nu rnnnca nimic) in ajunul bobotezei, are noroc.Bursucani, Covurluiu; loneanu.
233
are fata noroc la oi, par de oaie; daca are noroc la vite
cornute, par de vita; iara aceea care nu are noroc de fel, afl pe cununa par de mata sau cane.Bucovina.
2696. Cand Iii scartie usa dimineata,
cas. Jud. Suceava.
Iii
intra norocul in
T-
Tpu, Te-
cuciu.
Marian (Nasterea).
234
Tdpu, Tecuciu.
2719. CAnd vaca fatd numai bouti, e semn de noroc in gospodarie. Brosteni, Suceava.
2720. Cine are noroc la porci, are noroc la toate. Tpu,
Tecuciu.
2721. Se crede ca daca li merge bine hulubilor dela o casa, acolo fetele nu au noroc Bucovina.
www.digibuc.ro
235
Brosteni,
Su ceava.
2733. Intdiul gologan pe care un cersitor il capt dimineata, it scuipd de Irei ori, apoi il bagd in buzunar, ca ace,I
gologan sa atraga
pe alili. loneanu.
2734. Dacd te dud in pAdure si ai cules Iraqi, mure si burep noi ieili, nu-i bine sd mAnAnci tu mntAiu, ci sd dai la
altii ca sd guste, Cci SA mai pop gasl si alta dat. FlAntescu.
i
2735. CAnd mAnAnci din poal, Iti mAnAnci norocul. Tatdrusi, Suceava.
2736. CAnd te uiti mAncAnd in oglindd, iti mAnAnci norocul. Tatarusi, Suceava ; Sevastos (Calatorii)
www.digibuc.ro
236
nAnci norocul.Valcea.
2741. Bucafiea de pane scapal din man& nu se lasA nemAncatA. ea iti ramAne norocul,Jud. Suceava.
2742. Flcdii si fetele mari la masA nu manAnca asa mull,
cad isi mananca din noroc. loneanu.
2743. Seara nu se da gunoiul afarA din us-a, dup ce se
matur, ci se pstreaz5 inteun colt, pAna a doua zi, cAci dai
norocul afara.
2749. Daca i se bate cuiva fruntea nitre gene, apoi se crede c acela va aved noroc de avere Bucovina.
2750. Oamenii cu mustefile mari, au noroc la murturi.
TApu, Tecuciu.
2732. Seara nu este bine sa dai foe din vatrA vecinului sau
oricui, cum si mlain, ctici iti dai norocul. Grindu, lalomita.
www.digibuc.ro
237
fac.Brosteni, Suceava.
2758. Se crede c acea casii in a carei prep se aude noaptea un sunet de tic-lac, care provine dela serpele casei, este
norocoas.Bucovina.
2759. Cnd te trezesti dimineata cu fata In sus, esti norocos. Tapu, Tecuciu.
2760. Se crede c dacd intr inteo casii noud mai intiu
un barbat ca oaspe, acea casa va fi norocoasa. -Bucovina.
2761. Copilul care doarme cu fala In sus si cu mnele peste cap, e 'copil cu noroc, i trage a belsug. -Stnca, Iasi.
2762. Se crede c fcnd doi ani un negot, si pentru ca sd
fie el -cu noroc, contractrntii trebuie sa deie mnele, care apoi sd fie taiete de un al treilea.Bucovina.
CCCCXXII. Nue.
2765. Cnd visezi noaptea c mnnci nuci, ziva te vei cerla cu cineva. Vlcea.
www.digibuc.ro
238
2772. S nu manAnci pane uitat, ca nu te mai Insori: ramAi uitat ca pAnea. Catane, Doll.
2773. CAnd se scarpina vita de casa, fata sau flcul din
casA se va marit sau se va InsurA. Tapu, Tecuciu.
239
240
Sevastos (Nunta).
2794. Cnd are sd fie o nunt5, caii plng cu trei zile Inainte.
Brosteni, Suseava.
2796. Fete le, and se cunun, 85 aib5 la sine bani, oglind5' si miere de stup, iar and cetetul ajunge la pasagiul din
Apostol : , iar muierea s se team de brbat,> atunci sa-I
calce de dou ori pe picior, si brbatul se va teme de muiere.Sabolciu.
2797. Cand se cunun ginerile cu mireasa, ginerile sa 'aiba In cism5 un cutit si usturoiu, iar mireasa s5 aib o ppus In sn, c e bun de culit.Catane, Dolj.
2798. Mireasa gtit de nunt se pune s sad pe o pertrin, crezndu-se a apoi In viata ei conjugald va duce-o bine, Ii va fi moale.Bucovina.
2799. In biseria, and mirii stau Ingenunchiati Inaintea altarului, mirele ia o parte din rochia miresei si o pune sub
genunchi; asta, in credint a el va stpni In totdeauna pe
femeia lui.Istria (Burada).
2800. Mirele ct tine nunta, sede cu cusma 'n cap, crezindu-se a lui nu i se cuvine a o depune, fiind pe acel timp,
Imprat sau principe.Bucovina.
www.digibuc.ro
24.1
2801. Daca mireasa voeste sa nu aibii dureri cand va naste, atunci cand iese din bisericd, s puste. Sabolciu.
2802. Mirelui nu-i este iertat, pe timpul nuntii, a da sau a
lua ceva cu maim goald, ci numai invlit inteo naframd,
crezindu-se c la din contra el si-ar da norocul si si-ar necurdtI mna.
Bucovina.
la
land,
16
www.digibuc.ro
242
rea.
Suceava.
2813. Cnd vei avea pagubd fn oi, sernn este a ti-a pis-
Tapu, Tecuciu
2817. DacA se va smintl ceva din fructul oilor, pe loc va
urrna o pagubd intre oi.Straja, Bucovina.
2818. In ziva de Ajunul Crciunului, daca-fi vine In casa
orn, atunci oile au sa fete nurnai berbeci; iar dacali vine o
femeie, atunci au sa fete numai miele. VAlcea.
2819. S nu faci seara ghern, ca dup cum se InvArteste
ghemul, asa se InvArteste oaia (cApiaza).Catang, Doll.
2820. S nu lucrezi marti sara, ca capiaza oile.Tatrusi,
Suceava.
Jud. Suceava.
CCCCXXVI. 0a15.
altul.Valcea.
2825. CAnd fierbe oala la foc, si pe urm dac ai luat-o
ai pus-o pe lair& ea tot fierbe, e semn ca ai s tresti
multTtrusi.
www.digibuc.ro
243
mene.Luncwara.
2834. Femeile cumprnd oale pentru lapte, le iau astfel
Bro.5teni, Suceava.
www.digibuc.ro
944
2844. Cnd iii prinzi degetele la usa, iti vine cineva. Sevastos (Caldlorii); Bucovina.
2845. Dacd cuiva i se bate ochiul cel drept, apoi se cre-
cel rar din mnd, apoi se crede a are s vie un oaspe rar;
iar daca cade cel des, apoi va sosl un oaspe des. Bucovina.
2852. Cand se deschide usa singur, are sdti vie cineva.
Brosteni, Suceava; Bucovina ; Sevastos (Caltorii).
2853. Cnd se varsd chibriturile, au sd-li vie musafiri.
teni, Suceava.
www.digibuc.ro
Bros-
245
246
2868. Dacd a plecat vreun oaspe, apoi se crede c nu-i bine a mturd imediat dupd el, cdci la din contra n'a mai veni.Bucovina.
CCCCXXVIII. Obosear.
2869. SA' nu faci lesie lunia, miercurea i vineria, c e ru
de oboseal.Valcea.
CCCCXXIX. Obraz.
2870. Cnd iji ard obrajii, te vorbeste cineva de ru.Perieni, Tutova; Jud. Suceava.
CCCCXXX. Ochiu.
2871. Primvara de vei veded mai Inainte cAlugriori brebeni, (niste flori ce cresc prin tufisuri), s te lovesti cu ele
peste ochi, zicnd:
CAlugriori brebeni vestejeascd,
ochii mei Intinereascd.
Atunci ochii Intineresc. Luncusoara.
2872. Dacd cineva voeste sd-i Intinereasca ochii, trebuie s
se frece cu o brndus pe la ei, zicnd urmtoarele versuri:
Floarea asta trnbtrneascd,
ochii mei Intinereascd.
losif Stanca.
247
vineria, nici
Bucovina.
2889 Dacd are cineva durere de ochi, e bine sd ieie mantus, adic5 un peste mic, care se alias in sornn (peste), s-1
lege cu o ala i s5-1 topeasc5 la soare, i apoi s se ung5
cu acea untur la ochi, si se va vindeca.Bucovina.
2890. Durerea de ochi se vindec daca s spald cineva in
zori de ziva cu apa ce se strange intre frunzele spinilor celor voinicesti. Bucovina.
248
2893. CAnd oftezi far s vrei, e semn ca vei avea o amariciune.--Tapu, Tecuciu.
CCCCXXXII. MHO.
Adamesli,
Teleorman.
2900. Oglinda din casa unde este asezat mortul, se acopere cu un tulpan negru, ca sa nu mai urmeze si alli morli
in acea cas5.Straja, Bucovina ; Jud. Suceava.
2901 Femeia nscuta sA nu se uite in oglind, ca e rau
de rsareala.VAlcea.
2902. Nu e bine ca femeia ce a nscut de curnd sa se
uite In oglind, a face copii curand.VAlcea.
2903. Nu este bine a pune copilul mic, ce nu a implinit
un an, s se uite in oglindA, caci and va fi mare, va iesi
un curvar.Grindu, lalomila.
2904. Daca viseaza cineva c aseazA oglinda, apoi se zice
6 acela incurnd va plnge.Bucovina.
www.digibuc.ro
249
CCCCXXXIV. Om.
tr61.
CCCCXXXV. OmM.
CCCCXXXVI. Omor.
si-1
te de cap, apoi se ia peteca cu care s'au sters oute impestrite pentru Pasti, si se pune la sfintit, alturea cu copturile i carnurile Paste lor, i apoi se alumA cu pcisele de
in, pe partea cea bolnav5, i durerea fnceteaa- Bucovina.
Osnza.
2909. Osnza de pore, netopit5, e bun5 de rni, iar de
mnnci e rea de gur5.ppu, Tecuciu.
CCCCXXXIX. Otet.
www.digibuc.ro
250
.si
2922. Cnd gainele fac otta mici, parasite, e semn de saracie si se zice ca diavolul a calcat gainele. Stnca.
si sal sviii peste casa; iar de oul are doua glbanusuri, ii a belsug.
Sevastos. (Caltorii).
2925. Mirii s rnanance, dupa ce vin de la cununie, amndoi dintr'un ou, ca sa fie amandoi moi, s se lese unu dupa altul. Inainte de cununie sa nu manance in ziva aceea.
Covurluiu.
www.digibuc.ro
251
rosesc oule
Bros-
teni, Suceava.
ouj rosii, de cat in anul trecut, laniurile lui s'ar ingrosa din
nou.
Straja, Bucovina,
252
2944. Cojile de ou de la ginele ce scot pui, le dai afara toate odata, nu pe rand Bro*tent, Suceqva.
2945. Cojile de card nu se arunca in foc, crezandu-se ca
apoi ar pierl puii din oule de sub cloute; dup aljii, ea din
cenu*a lor na*te. pecinginea.Bucovina.
2945. Strange coji de ou ce rnin pe cale in ziva de
sf. Pa*ti, ca. Doamne, de multe leacuri sunt bune.
Luncupara.
2947. Cop le de oud din care au ie*it pull. se strang la un
toe i apoi se arUncd afar& creznd c se vor tinea puii la
un loc.Bucovina.
CCCCXLI. 135 cat.
2951. Daca moare o femeie lauz, i se las mai multe fire de par neirnpletite anurne, ca s o vada Dumnezeu ca-i
luza *i sa-i ierte pacatele. Marian (inmormntarea)
2952 Cine irnpu*ca drill plou, capt pcate. -Tapu, Teeuciu.
www.digibuc.ro
253
CCCCXLII. Pacurti.
Vlcea.
254
si merge
tarand
curul pe pamant ;
2967. Furnici cu aripi and vin In casa ;
255
Palma.
Pamant.
2992. Cnd se cutremur pmntul, atunci ori tremur coada celor doi pesti. pe care se razim pmntul, ori se uit
Dumnezeu la pmnt cu mnie si el se cutremur de fria.
Brosteni, Suceava.
www.digibuc.ro
256
std pdmntul.
2999. Se crede cd pAnea plAmAditd de o femele de un naturel iute, dospeste foarte bine; de o femeie flegmaticd, insd
nu asa de bine.Bucovina.
3000. Se crede cd dach intrd cineva in cash', pe cnd se
dA phnea in cuptor, si Wand la acel moment s'au dat multe
pAni in cuptor, acela ce a venit, in viitor va ave multe cdmesi: dach shish pAnd la momentul venirei lui, nu s'a dat incd nicio pAne, apoi cd acela in viitor
aveA nici o crimesA. Bacovina.
3001. Se crede cA pentru ca sd creascd pAnea bine in
cuptor, trebuie a risipl un musinoiu de furnici.Bucovina.
Catane, Doll.
257
3004. In prima sdptmnd a postului mare nu se las plmdeala pnei peste noapte afar, caci se crede ca Toader
noaptea s'ar mzgall in plmddeald, si nu s'ar gci pnea.
Bucovina
mncat.Hntescu.
3009. Pnea care se aruncd la mireas, in cele patru
e rea de friguri.Vlcea.
3010. Spre a aved autoritate asupra cuiva, se crede c
trebuie a coace cloud pni, dard punndu-le pe ele cele intdiu in cuptor scolindu-le cele de'ntdiu, si apoi a le pune
undeva in altar ca sa sadd acolo peste cloud duminici, ins
vzute de nime, apoi sti se la acasd, sa se cheme respectivii asupra cdrora voeste
cstig'd influent, sd-i cinsteascd i s li dea de gustat pne de aceea.Bucovina.
i
CCCCXLIX. Pantece.
17.
www.digibuc.ro
258
sa she ce are
CCCCLI. Ppu*oiu.
3018. Primavara dac se vor vedea sburand pe lang ca-
Stanca,
Iasi.
Bucovina.
259
sa iei furca in brdu, s torci un fir cu ochii nchii. Ii innozi cu mnele ta spate, tot cu oc ii inchii, zicnd: Nod gura ciorilor, a garoilor, si a toate lighioanele care scot porumbul, It iei apoi i it legi, cu ochii inchisi, la fiarele
cosului. 11 lasi pnd se pune porumbul. Atuncia it iei de la
cos si il pui la coarnele plugului (cnd o incepe intiu );
dup. ce isprdvesti, Il arunci acolo inteun loc. Catane,
Dolj.
3025. Se crede c cum va fi timpul in ziva de 40 de sfinti, (19 marble), asa va fi el prin 40 de zile. Daca pmntul este atunci asa de inghetat, c durdesc carutele, apoi se crede cd ppusoii toamna se vor coace asa c turnndu-se ei
in sisiac sau pod, vor durdi, cum au durit atunci cdrutele.
Straja, Bucovina.
3026 Se crede Ca
de
asvrli in drum, cdci de-i vei pune pe foe, toti pavor face tdciune. Brosteni, Suceava; Bucovina.
260
isoii, a dat mai multi inapoi, din care cauza prisosesc papusoii.Straja, Bucovina.
3033. Dacd la cules gdsiti stiulete roii, e semn de o mare
rusine.Tdpu, Tecuciu.
3034. Pdpusoiul rosu e bun de dat la vacile ce se ncjesc sd fete, si nu pot, ca fan' degrabd. Stinca,
Bu;
nesti, Suceava.
CCCCLII. Par.
care bate in pdmnt vreun par, frd trebuin-
CCCCLIII. Far.
Buco-
3039. Se crede cd oamenii cu prul cret, sunt mari mincinosi; acei cu prul rosu, sunt r51Bucovina.
3040. Omul cu prul rosu e rutdcios.Stnca,
3041. S nu aruncati prul in foc, c pieldeti puterea.
Tpu, Tecuciu.
3042. Nu-i bine sd dai prul in foc s ard, cdci Maica
Domnului aleargd plngAnd, ca sd-1 scoat5, iar dracul
rade.Hantescu
3043. Dac dai prul In foc, cand te lai, se repede Maica
Domnului sd-1 ieie.Ttrusi, Suceava.
3044. Prul ce-ti cade din cap s nu-1 dai la gunoiu, cd-1
www.digibuc.ro
261
ia vrabiile de-si fac cuiburi, si te doare capul si-ti cade paSevastos (C5latorii).
3045. Daca a Aruncat cineva afara parul ce i-a iesit la
pieptanat din cap, apoi vrabiile it aduna
fac din el
rul.
262
fetelor, se strnge si se pune tntr'un gard, lipindu-se o baHO peste el, ca sa creased prul din cap.Bursucani, Covurluiu.
va creste prul.Bucovina.
3063. Cine mnnc srnnt de tiug (tivd5), ii cade pdrul.Adarnesti, Teleorman.
3064. Nu-i bine sd se leie o femee sau o fat Inaintea
barbatului, c nu-i mai creste prul.Tpu, Tecuciu.
3065. Sd nu vii de la mort cu prul despletit, Cali va caded prul. flntescu.
3066, Fetele sd nu mnnce despletite, c li cade prul.
Ciulnita, Ialomila ; Catane, Doll.
263
crease
li
prul. pronuntnd cuvintele: Toadere, san Toadere, dd cositele fetelor, cat cozile iepelor.Bursucani, Covurluiu.
3071. In sara de sf. Toader, fetele isi taie ate o suvit de
al lni.Jud. Suceava.
3075. Dac i se d cuiva par de capra salbateca, In mancare, apoi capt o pntecaraie care-i cauzeaza moartea.-Bucovina.
CCCCLIV. Parte.
3076. Cnd ai noroiu in cot si in genunche, ai parte de
bivoli. Catane, Doli.
CCCCLV. Pase5.
fi
un an
bun. -Bucovina.
264
gusta mai intiu din anafor si apoi din crucea pastei. Care
gust mai Intiu din usturoiu si hrean, pe aceala nu-1
mnncd puricii.-Straja, Bucovina.
CCCCLVI. Pasere.
3079. In ziva de Dragobete-s-Cinsofesc paserile.-Rudeni,
/kg es-
265
3093. and se adund paserile si vrbiile toamna pe la arie, iarna va fi mare si geroas5.Jud. Suceava.
3094. In ziva de crAciun sa mnnci intdiu carne de pasere, ca s fii usor ca paserea pe yard. In pArtile noastre,
fiecare isi pregdteste cteva pdserici.Adamesti, Teleorman.
3095. Daca vrei s scapi orteniile (paserile de curte) de
boald, sa iei sgurd de la masin, sd le pui In gropan s
bea de acolo apd, cd li va trece.Cdtane, Doll.
3096. Cnd infra pasere sburMoare In casd, pe fereastrd
sau pe us, ea aduce o veste bund.Jud. Suceava.
3097. Cnd mor din paseri, sd se taie una din cele sndtoase si s se mnnce, cdci atunci celelalte nu vor mai
muri loneanu.
3098. Cnd te va murdAri o pasere In sbor, ai s ai o suprare despre o pagubd mare. Jud. Suceava.
3099. In ziva de sf. Ilaralambie (10 faur) se face colivd
din care se pstreazd spre a da paserilor cnd mor, s nu
mai moard loneanu.
3100. SA nu numeri lunia paserile ca-ti mor, de boald, ori
266
s piar purecii.Ioneanu.
3110. In ziva de Rusalii se pune la bru pelin si-I poart
toata ziva, iar noaplea se pune la cap si In asternut.Moldova.
267
CCCCLIX. Perna.
3114. Cnd se rstoarnd pernele, are s se mdrite fata din
casa ceea. Ttdrusi, Suceava.
de mdsea, o pleac putin cu vrful in os pe fereastr afaI'd, toarnd al:id de trei ori pe pnza coasei, astfel ca s se
scurgd inteun vas si apoi din acea apd bea femeia de trei
ori, iar cu reslul o spal pe cap si pe corp. Dup aceea se
leagd femeia peste pntece cu , tort de invtturd (la care
s'au invdtat copilele a toarce), si astfel legata trebue sd umble trei zile.Marian, (Nasterea).
3119. Femeia care a pierdut, trebuie s fi fost legatd de
cineva, sau a pierdut pentru pacatele sale sau ale printilor.
Transilvania (Marian, Nasterea).
CCCCLXI. Peste.
3120. Fuior dela crucea popei la Boboteazd, 11 bun de pus
la pnza volocului sau a rnrejei, ca sii traga pestele, cum trag
268
CCCCLXII. Peteal.
3133. Daca se incalceste peteala miresei, in casa ei n'are
260
CCCCLXIV. Picingine.
3140. Miercuria i vineria sd nu iei oudle din cuibar, cd
fad picingine pe obraz. -Jud. Suceava.
3141. SA' nu mnnci din ceea ce au ciugulit ginele, cdci
faci picingine pe obraz.Adamesti, Teleorman.
CCCCLXV. Picior.
Tpu, Tecuciu.
3145. Cnd treci peste piciorul cuiva, acela cade in hord
3247. Se crede c acela cui i se bate vna la putpa stng, va dolindi un prieten. Bucovina
3148. Nu se umbl cu un picior incltat si cu unul descult, CA umbll mull pn te insori.Jud. Suceava ; Vlcea.
3149. Cnd esti cstorit, nu umbld cu un picior descult
unu incltat, c tragi a vkluvie. Stnca, Iasi.
3150. Cnd un copil incepe sa mearg intiu in picioare,
www.digibuc.ro
270
3161. De umbli cu pieptenele si nu te speli, apoi de vei atinge de fat& ti se face crapacioas (aspra).--Adamesti, Teleorman.
271
3164. Plesniti sunt la oameni, crpaturi la limba, *i provin din faptul ca te-a adpat (1i-a dat otrav) de pe pieplene.
Tapu, Tecuciu.
3166. Se zice c dac a furat cineva un pieptene i moare, apoi ies pe dnsul o mullime de pduchi.Bucovina.
CCCCLXVIII. Pierdere.
3167. Dacali pare rdu de un lucru pierdut, nu-1 mai gdse*ti.--Catane, Doll.
3168. Cnd pierzi ceva, s zici de mai multe ori, ca-1 gse*ti
CCCCLXIX. Piper.
3170. Cnd scapi piper pe mass& attia pumni vei lu, cte fire ai scpat. Ttru*i, Suceava.
3171. Piperul din solnild dac se vars, e semn de sfad.
--Jud. Suceava Stnca; Iai ; Rudeni, Arges ; Sevastos (Caltorii) ; loneanu.
3172. Se crede c spre a face ca s fie ceart inteo familie, trebuie a presur piper pe jos. Bucovina.
CCCCLXX. Pirostrii.
3173. DacA dup ce faci mmliga, nu iei pirostriile de pe
272
CCCCLXXI. Pisic.
CCCCLXXIII. Pistrui.
CCCCLXXIV. Pita.
3178. Ca sa dospeasc pita, dupa ce s'a framntat, se zid: as s-si aduca pita mea aminte de dospit, cum si-aduc
aminte fetele de maritat.Sabolciu.
CCCCLXXV. Pitigoiu.
face a frig.
Gainesti, Sucenva.
CCCCLXXVI. Pitpalac.
3281. La baieli sa nu se puna margele la gat, caci facndu-se mari si imbtndu-se vreo data, prang 'Ana se tre-
zesc.Ioneanu.
3182. Dac plange vreun copil necontenit noaptea, apoi e
bine a lua ap dela o fntn strin, zicnd : Eu las plansorile aice si iau odihna, si apoi copilul nu mai plnge
noaptea.Bucovina.
www.digibuc.ro
273
ge neincetat. Bucovina.
mic.Ioneanu.
3187. Cnd copilul este mic. s-i iei fasa i s o asterni
in drum, ca sd treac5 oile peste ea. SA lasi s insereze scutecele pe gard, c nu mai plnge.--Mischi, Dolj.
3188. In cea de'ntdiu durninicd de la nasterea unui copil, s
18.
www.digibuc.ro
274
prin razor,
printre razor,
c te taiu cu l topor.
--Catane, Do Ij.
3193. Cine plange In ziva de ajunul Crciunului sau a Bobotezei, va plnge tot anulHantescu.
CCCCLXXVIII. Ploaie.
Tapu, Tecuciu.
3195, De aia nu mai plou, c'a inceput popii s5 se tunda.
Catane, Do lj.
3196. Ploile sunt legate prin farmecele tiganilor cari fac
caramida, i mijlocul de a le dislega, e de a-i alunga.Apoi
ovreii and infra la cuca, se roaga sa nu ploaie, cad and
ploua, din fiecare sinagoga trebuie sa moara un individ.
Tapu. Tecuciu.
3197. Se crede
275
Bucovina.
Tapu, Tecuciu.
3211. Cnd plou cu soare, se crede d sunt multe fete necinslite, i atunci Meta cnl aa
Ploua, ploud
Inteo cast"' noud;
oule de lut,
fetele se .
.
Jud. Suceava.
3212. Cnd nu ploud, s furi tiparele tiganilor cu care fac
drmida, i sd le arunci in puturi, cad ei leagd ploile. S
uzi t ganii pe cari-i vei intlni in drum.--Tdpu, Tecuciu.
www.digibuc.ro
276
CCCCLXXIX. Plonita.
3213. Cnd pui curpeni de fasole pe foc, atunci se fac
plosniti. Tatrusi, Suceava.
3214. Daa-si fac lstunii cuib sub stresina casei, se fac
plosnite in casa. Straja, Bucovina.
3215, Cnd e lun nou, nu se grijeste casa, ca se fac
plosnite si alte juvini. Brosteni, Suceava.
Bucovina.
3218. Vara, cnd incep s se coac poamele, s nu marince cineva pana mai intiu nu imparte, ca s mnnce mortii
si apoi viii.--Ioneanu
CCCCLXXXI. Pod.
Ta-
CCCCLXXXII. Pom.
3220. Sara, inspre ajunul Craciunului, femeia cnd face aluatul pentru turte, asa cu mnele ductal dn aluat, se duce
in gradina, pe la fiecare soiu de pomi, insotit de brbatul
sau, care tine in mn un topor. Dac ajunge de pild la
un mar, brbatul zice: <Bre muiere, eu am s taiu mrul
ista, a nu rodeste de loc.Ferneia atunci zice: < Nu-1 tai,
ma rog dumitale, a cum is mnele mele incrcate ciucura
de aluat, asa si el (mrul), la anu are sa rodeasc >.
Asa
se face la fiecare porn, si se zice a vara pomii rodesc
vralmas.Stnca, Iasi; Sevastos (Caltorii).
3221. La ajunul Crciunului se leag pomii cu paie, asa ca
acestia sa cad Ana la celalt ajun, pentru ca pornii sa lege.
Bucovina.
www.digibuc.ro
277
3222. In noa plea Crciunului sa mturi cosul, s pui funinginea pe la rdcinele copacilor, caci rodesc. Vlcea.
3223. Dacd copacul nu face roade, in smbdta Paste lor,
cum frarnanfi pasca, du-te cu mnele pline de aluat si le
sterge de copaci, si de blind sarn, au s rodeascd. Sevastos, (Cltorii).
322Q Cnd un porn nu face roacle, sd-1 ingduri in ziva de
sf. Gheorghe, cci atunci va face. Vlcea.
3225. Pentru ca sd rodeascd copacii, din aluatul de pascd
ce 1-ai ras de pe covatd, faci cle un coldcel de fiecare copac ce nu rodeste, si-I anini pe o crenguf.Sevastos, (CAltorii).
3226. In ziva de 1 Mart sa legi la fiecare porn roditor fir
Adamesti, Teleorrosu, ca sd facd poame multe pe yard'.
man.
Brosteni, Suceava.
3229. Se crede c clan' sdesc doi insi pornisori, sau samn smburi de poarne, acei pomi vor face fructe in fiecare an; rdschli, sdmnali nurnai de unul, vor face fructe
www.digibuc.ro
278
3234. SA nu dai bors cu flori de pomand,c5 pe lumea cealalt, bei tot ap cu hospd i cu flori.Covurluiu.
3235. Daca se face pomana cu frupt alb, apoi se crede ca
primitorul trebuie sa dea in schimb pane i sare. Bucovina.
www.digibuc.ro
279
3247. Cnd un pop hirotonisit vine acasa, ii iese preuteaaib parte de morti.
i lopata, ca sa
sa inainte cu sapa
Maia, Ilfov.
3251. Femeile nu mnnca boase de purcei, cand se scobesc, ca fac copii bosorogi.Tapu, Tecuciu.
3252 Din ciur nu este bine a da graunte sau altceva la
porci, c'apoi capata linti. Bucovina.
3253. Lintii la porci se vindeca, dac li se da, jumtate de
ora inainte de a-i ti, s mannce samant de canepa.
Bucovina.
280
Parpanila, Vas-
luiu.
CCCCLXXXVI. Porumbel.
www.digibuc.ro
281
CCCCLXXXVIII. Prag.
poporul cu picioarele de "nainte mai scurte i cu cele dinapoi mai lungi, se amestecd intr'un haitic de lupi, umbland
cu ei dupi prdzi de vite i chiar de oameni, mai ales dup
cei nscuti din flori. Alimnesti, Olt.
CCDCXCII. Prietenie.
CCCCXCIII. Primavara.
3281. In dimineata zilei de sf. George, se pune pe la case
www.digibuc.ro
Griva.
Perieni, Tu-
282
CCCCXCV. Probajeni.
3284. In ziva de Probajeni (6 August), se probjenesc frun-
mari.Luncusoara
CCCCXCVII. Puchini.
o-
CCCCXCIV. Pupaza.
3392. Dac auzi cntnd pupza dimineat si esti pe nemncate, atunci te spurcd si-ti pute gura toatd vara.- VAIcea : Rudeni, Arges; Parpanita, Vasluiu.
3293. Cnd auzi de prima oard pupza si n'ai mncat. te-a
mi-
283
3296. Cand iji canta pupza intaiu,iji merge rau peste an.-Jud. Suceava.
D. Purece.
3297. Purecele ce vei prinde intiu in luna lui Mart. nu tre-
buie ucis, c altfel te frig purecii pe var.Stnca, Iasi; Rudeni, Arges; Catane, Do lj.
Catane, Doll.
www.digibuc.ro
284
DI. Ptwirt.
3307. Cnd se descarcd pusca singur, are s se intmple
ceva.Ttrusi, Suceava.
3308. Daa-ti rugineste pusca neumblnd cu ea, n'ai noroc la vnat. Tapu, Tecuciu.
3309. Puscasii leag o coad de iepure la cucosul
ca ca" tragd vnatul la ei.Jud. Suceava.
3310. Vntorii pun in pusc nafur din ziva Paste lor, ca
trac5 la ei vnatul. Giuleti, Suceava.
3311. Cnd merge puscasul la vnat cu pusca descdrcat,
ii sar iepuri inainte.Jud. Suceava.
3312. Cine la Boboteaz isi vra' pusca in apti, va (rage
mull vnat la ea. Brosteni, Suceava.
3313. Pusc5 dadi visezi, vei primi o veste.Ttipu, Tecuciu.
3314. Cine vrea s alba pnsca vrjit. ca s trag5 la ea
orice vnat, s fac5 asa: s anine o icoan inteun copac, si
In noaptea Invierii, cnd popa cnt : 41ristos a inviat din
morti, si trag clopotele la biseric, el sd intind pusca incrcat spre icoana din copac, ca s'o impuste. Atunci, o femeie cu prui despletit, venit anume in apropierea copacului, s cad in genunchi si s roage pe vntor s nu impuste icoana, Ca are s trag vnatul la pusca lui. Vntorul se mai preface c nu are incredere, si la urm iart i-
DII. nwhea.
3315. Se crede c5 spunnd cineva lucruri viitoare, care
n'ar fi bine s se intAmple, este bine a zice: puscheiu pe
lirnb", si apoi aceste lucruri nu se vor intmpl. Bucovina.
DIII. Putin5.
boc,
www.digibuc.ro
285
DIV. Put.
3317. Cine face put. pe lumea asta, are apa pe lumea cealalta.Ciulnita, lalomita.
DV. R5 chit.
3322. Cand cineva are raie si se duce intr'o cas, s'o spuie,
ca atunci nu se ia la nimeni. Tpu, Tecuciu.
DVIII. Raiu.
Bucovina.
DIX. Rndunic5.
3326. Despre randunic se crede ca nu trebuie sa o ucidem, nici sa-i strict-1m cuibul, caci moartea se asteapta fn acea cas.Perieni, Tutova.
3327. Cuibul de randunic nu se strica, ca pe urrn H mor
printii si ele Iti pun foc pe casa. Stnca, lasi.
www.digibuc.ro
286
Catane, Dolj.
3329. La cas, and randunica face cuib, e a bine.Broteni, Suceava.
3330. Randurica e lucru curat la casa omului; deci riu treTtrui, Subuie s te atingi de nirnic al ei, ca-i pcat.
cea va
data in
287
www.digibuc.ro
288
DXII. Was.
Valcea.
Bucovina.
3358. Daca te spurca bobocii de rata ori de gasca, tot anul esti vioiu.Valcea.
3359. Sngele din gt de rtoiu, e bun pentru atacati.
Dmienesti, Roman-
bolohan in
289
DXVII. Rasboiu.
3362. Intunecimele de lun si stelele cu coad prevestesc
rsboiu. Brosteni, Suceava.
Arges.
DXDI. Rofii.
3373. La lehuz nu-i bine s mearg femeia cnd nu-i curat (in menstrualii), c5ci copilul capt o boal de cap numit rofii sau rochii. Dac femeia necurat a intrat In casa
A. Gorovei, Superstilii.
19,
www.digibuc.ro
294
DXXXIII. Snger.
3419. De spun, cnd il faci, sa nu te miri, ca-ti curge sAnge din nas.-VAlcea.
3420. S nu iei sapun dela nimeni din mn, ca te certi
cu cineva.Catane, Dolj.
3421. Dupa ce faci spunul
pui pe polit si crapa sin-
293
srdcie.
Vlcea.
DXXXVIL Sarbatoare.
3443. Dacd pui sare pe capul unei femei mritate Ingreunate, Idea tiinIa ei, i dacd ea In urm pune mna pe nas,
atunci are sd nascd biet, iar dac pune mna pe gurd, are
s nasc fat.Stnca, Iai
3444. Cnd greeti i pui de cloud ori sare In mmligd,
e a strmutare.Tdpu, Tecuciu.
3445. Din sare de ti se fur& nu-ti merge bine. Broteni,
Suceava.
www.digibuc.ro
292
3400. Pentru ca paserile stricatoare s nu vatame samanturile, se ia la lsatul de post, resturi de pe mas,
afara, se arunca ate putin in diferite parti, chemnd odat cu aruncatul pe rand fiecare neam de pasere s mannce. Tot in acest scop, se mai face, la lsatul de post, o
41 de cnepa, inodandu-se cu mnele la spate si cu ochii
inchisi. Se fac noud noduri, si In timpul lucrrei se descnta un descntec.Grozesti, Mehedinti.
3401. Cel care sari-Cana smnta de micsunele, s fie cu
293
DXXXI. SambMa.
3406, Stnbata s nu incepi nici un lucru, Ca' nu ajungi sd-1
DXXXII. Sntate.
land un ou rosu i un ban de argint si se crede c apoi omul va fi in decursul anului rosu i sntos ca oul cel rosu
va aved prisos in baffi de argint. Bucovina.
3414. Se zice c cel ce se scaldd in Vinerea mare sau
Pasti, este sdntos peste tot anul.---Bucovina.
3415. Cucul, cocostrcii i cucoarele, se salutd cu multd
dragoste i sinceritafe, asernenea si rndunelele, zicndu-se:
290
d nu-i curata,
Suceva.
Ta
te pe fat.Ioneanu.
3376. Dad eti bolnav de orice boal, In noaptea de sf.
Ghearghei Inaintea rdsrirei soarelui, de te vei tvll prin
rou, vei scp. Ciulnifa, Ialomita.
DXXIII. Rua.
3377. Rudele nu e bine s se ia, dci moare de ruda rea.
Ciulnita, lalomita.
3378. Dad rudele se iau In dstorie, atunci nu li merge
bine, nu se alege nici praful de ei.Vlcea.
DXXIV. Rug.
DXXV. Rusalii.
291
3385. Omul care e bun, vede cnd ies Rusaliile, cum zbor
si cum _chiuiesc pe sus. Stnca, Iasi.
338a. In stralul Rusaliilor, stropeste-Ii vacile cu usturoiu,
DXXIX. Salcie.
296
3446. Cnd iti fur sarea de la oi sau vaci, ele vor muri.
Ciulnita, lalornita.
3447. Nu e bine sa se fure sarea de la oi, caci e rau de
paguba. Vlcea; Stanca, lasi; Bucovina.
297
DXL. Sburktoare.
3460. Buruiana sburatoare, e bun pentru boal de vite.
Prunisor, Mehedinti.
DXLI. Saldtoare.
3461. In saldatoarea noului nscut trebuie s se puie: busuioc, ca s fie iubit ca busuiocul; bani de argint, ca vieata
lui sa fie curat ca argintul; bujor, ca sa fie rurnn ca bujorul; miere, ca s fie dulce la vorb; pane, s aiba hidestulare i sa fie bun ca panea; zahar, ca sd-i fie vieata dulce;
ou, s fie sntos i intreg ca oul; lapte dulce, s fie alb ca
laptele; aghiasm s nu se apropie de el duhurile necurate.
Marian (Nasterea).
3462. in scaldatoarea noului nscut se pune: lemnie (o
planta) ca copilul sa umble degraba in picioare; zdrevel, popchisor si catusnica, ca sa fie vartosel; canepa, ca s creasca
ca canepa; untura de pore, ca sa se ingrase ca un purcel.-Malini, Suceava.
298
Brosteni, Suceava.
3475. Scaldatoarea unui copil se crede ca nu e bine a
o vars afara, nici Inainte de rsritul, nici dupa apusul soarelui, ca la din contra copilul va plnge.Bucovina.
3476. Scaldatoarea noului nascut sa nu se arunce pe foc.
Transilvania Marian (Naslerea).
3477. Saldatoarea copilului de la botez se vars lnga un
porn, pe un loc curat, ca copilul sa nu fie obraznic, ci de
treaba.Straja, Bucovina.
3478. Ca sa se ingrase copilul. Ii arunca scldatoarea in
apropierea unui cotet --Transilvania (Marian, Nasterea).
3479. Este bine a increst covala hi care se scalda un coph, la acel mat unde se pune el cu capul, i turnand seal-
dtoarea afara, sa se toarne pe acel capat unde stau picioarele, i apoi copilul va umbla curnd in picioare. --Bucovina.
3480. Copiii cei slabi este bine a-i scald intr'o scaldatoare
299
fie nou, pentru c precum sun oala cea nou, asa si copilul s ailo5 voce curat, ptrunztoare si plcutd.Bucovina (Marian, Nasterea).
3482. Copiilor li place s'A se joace in ap, cci cnd se
nasc, moasele in scldtoare pun ou5 de rap". loneanu.
3483. LI ziva de sf. Toader copiii se scald, si in scldtoare se pune petricele i flori de fn, ca s fie sntosi ca
platra si drrigostosi ca florile. Ioneanu.
3484. Cnd se imprirnvreaz, sa nu te scalzi la ru, 1)&15
nu vei gust brnzd proaspt. Adarnesti, Teleorman.
DXLII. Scnteie.
3485. Cand sar scntei din foc, au s-ti vie oaspeti. Brosteni, Suceava; Stnca, Iasi.
DXLIII. Scutec.
3486. Scutecele copiilor se pun la uscat pe o roat de car
sau de trsur, pentru ca copilul s fie ager i istet.Banat
(Marian, Nasterea).
3487. Scutecele copiilor nu trebuie lsate noaptea afar.
Brosteni, Suceava.
3488. Dac pelincele copilului rmn noaptea afar& vin
spiritele necurate i le pocesc. (Marian, Nasterea).
DXLIV. Secet.
3489. Cnd e secet, ca s plou. s ornori broaste, ori
in
300
DXLV. Sicriu.
3494. Cnd pocneste sicriul, nu-i bine. Ttrusi, Suceava.
DXLVI. SIM.
3497. De imprumuli ciurul sau sita seara prin sat, s'o acoperi cu pestelca, sau alta ceva, ca-i cu primeidie.Covurluiu; Brosteni, Suceava.
DXLVII. Smntana.
3499. La sf. Gheorghe se pun brazde pe la porfi si se scot
301
iti fur
dracul
mit.Ioneanu.
www.digibuc.ro
302
3519 Se crede ca acela care are un somn usor, este destept la minte, iar cel ce doarme greu, acela ii cam bondolan.Bucovina.
3520. De-i dormi in ziva de sf. Gheorghe, iei somnul oilor.Covurluiu; Catane, Dolj ; Tpu, Tecuciu.
3421. In ziva de sf. Gheorghe nu e bine s dormi, cci acela care ar face-o aceasta, ar fi somnoros prin intreg anul,
pologul lui ar fi totdeauna plouat.Straja, Bucovina ; Patten, Putna.
3522. Copiii mici nu-i bine a-i lsa s doarma in timpul
Bucovina.
303
www.digibuc.ro
304
DLIII.
Sorb.
sotia.
Io-
neanu.
DLV,
Spaima.
3548. Se crede c cel ce se sparie, s'd se afume cu stupusurile sacalusurilor, ori s se afume cu cuiburi de rndunele
si-i va trece spaima. Sau s se afume cu brazde strnse de
la sf. George.Bucovina.
3549. Cnd se sparie copilul de vre'un cane, sau de vreo
fiar, atunci se afuma cu par de la acel animal.Valahla
Morav (Burada); Moldova.
305
Splat.
3554. Se crede ca-i peat a spl rufele in cele doua saptamani dupd Boboteaza, iar daca trebuie sa se spele numai
de cat, apoi aceasfa sa nu se faca inainte de rsritul soa-
relui.Bucovina.
DLVII.
Spate.
Spinare.
DLIX. SpAn.
3557. Fetele care tore, s toarcd tot caierul, ca s n'aibd
brbaji spani.Tapu, Tecuciu.
DLX.
Spnzurat.
3558. Sa nu pui mana pe omul spdnzurat, ci pune o cdruld pacatoasa de tot sub el, taie-i streangul, ingroapd-1
and o cdea din crula in groapa. arde amp cu care 1-ai
adus, sarle cosorul cu care ai tiat streangul, cd-i rau de
te Iipeti ori pastrezi ceva cu care s'a atins spnzuratul.
Tapu, Tecuciu.
A. Gorovet, Superstitii.
20.
www.digibuc.ro
306
DLXII. Spiridus.
3561. De-i clod ou de strchitura (oule mici de tot si
cam moi, pe care le fac unele puice Intaiu), sub moar si-i
creste ce-a ie1 din ele, tti cresti spiridusi si aistea, cati bani
ii vol, fi aduc si niminea nu te poate bate, ca numal Ii
splineaza.Ioneanu.
3565. S5 nu mnnci splina de animal, caci
splina cnd vei alerg.Grozesti, Mehedinti.
ti
se pune
307
3570. Cnd guresti In ziva de'ntdiu, s nu mannci, c mAnnci sporul.- Catane, Dolj.
3571. Cnd vezi craiu nou, dac5 ai bani cu tine, e semn
ca vei spori.Ilntescu.
3572. Cnd pleci cu sapa la prsit, s te Inchini, ca sa ai
spor. Vlcea.
DLXV. Sprincean.
3573 Cnd te mnnc5 sprinceana, atunci te doresc cei ce
te iubesc.Stanca,
3580. SA nu te miri ca-s multe stele pe cer, sau s vestesti pe cineva cnd pic o stea: i steaua ta multe vede si
tace.Tpu, Tecuciu.
3581. Stea cu coad rosie de se va vedek rasboiu mare
va fi.Ciulnita. lalornita.
www.digibuc.ro
308
3582 Stele mari cu coad, vestesc rsboaie, boli cumplite, etc.Tpu, Tecuciu.
3583. 0 seam de stele poart in popor numele de comoar, altele sfredelul; cnd sfredelul va ccle drept in comoard, atunci aurul i argintul se vor vrs pe toat fala
pmntului, si va fi vremea de apoi.Dobrogea.
3583. b. DacA doreste cineva ceva sara, pe cnd e cerul plin
de stele, si intr'acel timp cade o stea, apoi se crede a dorinta i se va implini. Bucovina.
DLXVIII. Strachin.
Ioneanu.
3590. Venindu-i cuiva s strnute si neputnd, apoi se crede CA va fi purtat de nas de cineva.Bucovina.
3591. Cine strnuta in sara de sf. Vasile, are noroc tot
anul.Adamesti, Teleorman.
3592 Se crede c dac strnut cineva smbt dimineat, apoi n'a sfrsi lucrul ce i 1-a propus Bucovina.
3593. Cnd strnut, este semn de chef si-si face omul
cruce.Perieni, Tutova,
www.digibuc.ro
309
DLXX. Strecurfitoare.
3595. Cu strecuratoarea de brnza nu se trece pragul, nici
gainele sa beie din zr, ca pe urma se intinde laptele *i se
face albstriu.- Stnca,
DLXXI. StreOna.
3596. Sa nu smulgi trestle din stuhul din stre*ina casei,ca
faci a pustiu. Tapu, Tecuciu.
DLXXII. Strigoiu.
tarnaie, ca
310
311
3617. Se zice ca peste mormntul unui strigoiu, e cu neputinta a face s treaca Uil armsar negru, ori un gansac.
Jud. Olt.
Transilvania.
312
3624. Dac fi fura cuiva din fruptul sau din stupi, apoi nu-i
merge bine. Bucovina; Sevastos (Calatorii).
DLXXV. Stupit.
Bucovina.
3629 Cnd te stupi din gresala, e a bine. -Tpu, Tecuciu.
3630. Sa nu se scuipe orn pe orn caci pe lumea cealalt
se ling unul pe altul.--Ioneanu.
3631. Se crede ca este bine fnainte de a se apuca de un
lucru greu, a stup1 in palrne.Bucovina.
3632. Sa nu scuipe cineva un cane, caci pe lumea cealalta
Il linge.--Ioneanu.
3633. Pierznd cineva vreun lucru i voind a sti fn care
www.digibuc.ro
313
314
Ioneanu.
3645. Omul daca moare, sufletul lui umbl timp de 6 sdptmni pe unde a umblat cu trupul, apoi vine la mormnt,
11 adun tot ce i s'a dat pnd atunci de pornan, se suie
315
3660. Cnd sughiti, te pomeneste cineva.-Brosteni, Tatarusi. Suceava; Ioneanu;Catane, Dolj; Rudeni, Arges; Bucovina.
316
DLXXX. Suman.
3666. Cnd iei sumanul sau rocul prin drt, atunci pe loc
11 pune sub picioare, ca de nu, atunci in ziva aceea
merge bine.Luncusoara.
DLXXXI. Suparare.
3667. Cnd spui c vine cineva, fr s vie, e semn ca va
veni suparat. -Bursucani, Covurluiu.
DLXXXII. Surcea.
317
Sabolciu.
318
319
320
3712. Cnd visezi serpe, a doua zi are sa bata Ont. Hotda, Suceava.
3713. Cand visezi un serpe, si I ai omorat, atunci ai orno-
rat un dusman; iar dacd nu, atunci acel dusrnan tot te dusmneste.Popeni, Tutova.
tai capul cu
3714. CAnd prinzi serpe inainte de Pasti,
bagi trei fire de aiu In gurd, si in
un ban de argint,
ziva de Pasti sd-1 tii in san la bisericd, i vei vede strigoii
Sabolciu.
DLXXXVI. *oarece.
3721. Din cas cAnd ti se fur5 ceva, Ili rod soarecii toate
lucrurile.Brosteni, Suceava; Ciulnita, Ialornita; Sevastos, (Ca.15torii).
321
DLXXXVIII. $uer.
3731. Se crede c nu e bine ca o fat s suere, cci atunci ar plnge Maica Domnului.Bucovina.
DLXXXIX. Tacm.
A. Gorovei, Superstifii.
www.digibuc.ro
322
nu calca pe parnantul gol, ci pe ceva a0ernut, ca peste yard s nu-i usture tlpile. Straja, Bucovina.
3738. Cand Odin pe cineva la talpi, nu crete.Ttrui,
Suceava.
lind In ei, pune mana cu care ai svarlit sub talpa piciorului, ca li trece. Tapu, Tecuciu
3740. Mancand cineva talp de ha i. z ii pierde mintea.
Talp de huhurez dau femeile necinstite barbatilor, spre a
nu le persecut din cauza destrablrii. -Perieni, Tutova.
DXCII. Thm
3741. Spre Alexi Boj, ornul lui Dumnezeu, cand ies jivini-
mea.Valcea
3744. Fete le
DXCIV. Taur.
323
loneanu.
DXCV. Teiu.
3745. Teiul din biserica, dela Dumineca mare, este bine a-1
Folticeni.
DXCVII. Toader.
3750. La sf. Toader sa te scalzi cu iarb mare, a se Incur caii lul st loader prin sat. Valcea.
3751. In ziva de sf. Toader se tund vitele in frunte, s se
faca frumoase; fetele se lau cu stroh, ca sa li creasca parul mare si frumos.Brosteni, Suceava.
3752. Nu e bine s cosi cu rosu pe San-Toader, c te omoar noaptea.Catane, Dolj.
www.digibuc.ro
324
Toamnd.
DXCVIII.
Toiag.
3754. In locul unde a murit cineva, se arde trei zile tolag de cear curat, pentru ca sufletul s" aib lumina, la caz
daca ar Wad in drumul ce-1 face la Dumnezeu, i chiar innaintea lui Dumnezeu trebuie s se prezinte cu lumnare.Stnca, Iai.
DC.
Topor.
Tort.
3760. Cine toarce cnd fierbe tortul, se excrementeaz dupa moarte. -Tapu, Tecuciu.
3761. In casa mirelui i a miresei sa nu se toarca, caci se
intore vorbele.-Vlcea.
DCII.
Traiu.
325
cu buchete
de flori; dupa aceea se las copilul s se duca singur la acea tav. De va pune mna intaiu pe flori, in viata fi va place florile, i va fi iubit ca ele; iar de va apuca intiu banii, va avea mare noroc de bani. Turta rupta, se face mai
multe bucatele si se imparte pe la asistenti pentru mancare, ca sa poata i copilul sa ajunga varsta acelui batran. In
unele localitti se obisnueste aceasta 'Dana la trei ani. loneanu.
3768. Trsnetul are forma unor limbi de foc.Se povestntrat priiirr'un parete ii odaie,
nu I-a gasit ; a trecut prin ulta, pawl' ce I-a gsit varit sub
pat, unde l-a ucis. Ca limbile de foc urmaresc pe duhul ascuns,. e faptul crdintre mai multi oameni, de ce alege pe
teste asfrei : Irdn-etul
Rudeni,
Arges.
Tpu, Tecuciu.
www.digibuc.ro
326
Tapu, Tecuclu.
DCV. Tunet.
Ioneanu.
327
Tunul ca ciurul,
capul ca fierul.
Brosteni, Suceava.
2787. Cnd auzi mai inainte tunnd in acel an, loveste cu
o pietril peste cap, ca vei fi tare la cap si fr dureri.
Luncusoara.
Palten, Putna.
3791. Cnd auzi tunand Mt:Ma data primvara, s atingi
fruntea cu muchea toporului, ca s-fi fie capul tare, si sd nu
te doard.Covurluiu.
3792. Cnd tuna' intdiu prirnvara, sa dai la frunte cu argint, ca sa fii ca argintul sntos si curat tot anul. Catane,
Dolj.
DCVI. Turb.
3793. Cand un orn omoard un cane turbat, sa-1 parleasca,
si pc urm sa-si stranga gospodarul toate vitele, ca sa afume pe toate cu turn dela allele acela, ca nu turn' nici o
vita dintr'acele.Bogza, R.-Sarat.
www.digibuc.ro
328
DCVII. Turtd.
3795. Cnd cineva face turta, i altul ii rneste valra, se
3799. Cnd cnta tarca pe Inga cas, are sa-ti vie oaspeti.Brosteni, Suceava ; Stnca, Iasi ; Ttrusi, Suceava.
3800. Primavara, inainte de a incepe s mergi la vnat, sa
impusti o tarca, ca
curti pusca, i sa-ti mearga bine
3801. De s'a invatat vreo cotolana de infra in cosar i mnnca ouale din cuibul gainelor, sa infigi o secere in fata
cosarei, cu varful in afar& ca nu va mai da cotofana pe acolo.Adamesti, Teleorman.
3802. Cnd pui larca impuscata in gard, caii nu se imbolnavesc. -Folticeni.
3803. Tarca daca o frigi i o mannci, curata stomacul de
venin, si-i bun de leac pentru cei oftigosi.Zorleni, Tutova ;
Parpanita, Vasluiu.
DCXI. Tap.
Falticeni.
3806. Femeia sa nu cante din fluier, ca-i cresc lungi gurguiele dela tt.Tapu, Tecuciu.
www.digibuc.ro
329
3807. Daa unei femei pn la trei zile nu-i vine tap, aceasta este semn ca nu-i va tri pruncul loneanu.
3808. Se crede c daa i se da copilului pentru prima
oard de supt, s i se dea din partea dreapta, aci la din
contra, va fi stngaciu.Bucovina ; Holda, Suceava.
3809. Mama and da intdiu tta copilului, sa nu-1 tie pe
mna stng, nici s-i dea din lta stanga, ca sa nu fie
stngaciu.- Marian (Nasterea).
3810. Cnd unei femei care alapteaz vreun copil, ii vine
tta
sa-i dea.Ioneanu.
3811. Cnd pe patul unei lehuze s'ar pune o femeie care
330
n'are lapte, In gura unui copil, ca sa-si mai usureze din pacate. -Tapu, Tecuciu.
3819. Pentru ca femeilor care au intrcat copiii sa li deie
laptele inapoi, e bine sa-si ungd Mete cu usturoiu i s
intoarc gura camesii la spate. Bucovina.
3820 Cnd o femeie are copil mic, nu bag5 usturoiu in
Bucovina.
3826. In dimineata ajunului sf. Gheorghe femeile scot toate
331
npaste.
Bucovina.
jos pe fusul urzitoarei, ca s creasca in vara viitoare canepa frumoasa si s alba panza rost de tesut. Luandu-se tortul jos, de pe urzitor se ia el pe mn si se loveste cu el
332
Catane, Dolj.
3847. Cnd cade minciunoasa (trestia care cade intiu dupa
sul dintre fire) dupa sul, s'o iei in gur si s'o stergi afar,
3848. Cnd se gteste panza, e bine a lega spata cu cateva fire din captul panzei, ca s nu rmAie goal.
Bucovina.
3849. Inainte de a slobozt, nu e bine s treci peste rasboiu; e ru de moarte. Catane, Doll.
3850. Daca se gteste de lesut, se toarn ap pe talpigi,
www.digibuc.ro
333
ca s nu capete cel ce
covina.
3851. Cnd se isprveste pnza, s imparli uruioc la oricine, ca sa te scoata pe lurnea ailalt din rasboiu.Catane,
Do lj.
Ioneanu.
3856. La finitul panzei, dacd vrea s stie ce are s nascd
vreo vita
fustei !And la poartd si daca vede pe drum barbat sau femeie, tot de acela sex va fi noul nscut.Jud. Suceava.
3857. Pana nu ridici rasboiul, se arunc apa pe sub el, ca
asa e bine.Catane, Doll.
3858. Se crede c dac o fata, Incepand a toarce, rasuceste ala pe fus aproape de roata, apoi se mrita aproape de
prinli; daca departe de roata fusului, cain pe la mijlocul
lui, apoi se mrit departe de prinli.
3859. Dupd ce se ridicd rasboiul din cas, trebuie s maturi, ca' e pcat s stea Maica Domnului in genunehi.
Vlcea.
DCXIV. Tigan.
3860. Cnd te intalne0 cu un ligan, ili merge bine.Broteni, Suceava; Ttrui, Suceava.
www.digibuc.ro
334
Stnca, 1417
3862. Daca pentru vreun mort se d de poman ceva la
ligan, cel care d, trebuie s dea cu piciorul in pinnt. ca
si el s fie martur de pomana ce da liganului, cci se crede c liganul ii ia mirul si botezul._si le aruna in iad; iar
dac pamntul este martur la pomana data tiganului, se
crede ca e data ca la un crestin.Ioneanu.
DCXV. 'pillar.
3863. Cnd te mnnc5 tintarii cnd esti pe un drum, ori
inteo pdure, zice a cel de'ntaiu care te-a mnca,s-1 prinzi
DCXVI. Tipar.
3870. Cnd a murit un membru din familie, ca sa-1 uili indat, sa te uiti prin sit in spre mormntul mortului; sau,
www.digibuc.ro
335
DCXIX. Ulcea.
3871. Copiii mici s nu se scalde in apa din ulcea, cdci
DCXXII. Uliu.
gaini.
Ttrui. Suctava.
336
de urit.Ioneanu.
3888. Cine-si taie unghiile sarbatoarea, aceluia Ii fuge min-
tea.Tapu, Tecuciu.
3889. Unghiile nu se taie cleat joia i smbata; altfel, pe
ceia lume le cauti prin gunoaie mari cat muntii. Stnca,
.3890. Vineria, o copila mai batrana sa nu-si taie unghiile,
crezndu-se CA la din contra nu se va mrit de
l.
Bucovina.
337
ti mnile.Valcea.
3907. 0 samd de insi nu taie unghiile celor morti, pentru
A. Gorovei, Superstitii.
22.
www.digibuc.ro
338
Tapu, Tecuciu.
DCXXVI. Unt-de-lemn.
3910. Unt-de-lemn de vei vrsA, la o nenorocire te ateaptA.FAlticeni; Sevastos (CAlAtorli).
3911. Unt-de-lemn vArsat din nebAgare de searnA, fnsemneazA pagubA; dar, ca sA nu producA, trebue sa-I presari cu
sare.Ciulnita, lalomita.
DCXXVH, UrA.
unde este o fata mare, se crede cA pentru acea fatA, s'a trimis. urA.Bucovina.
3913. Chid te speli pe obraz cu apA din gura, e rAu de
urit.Ttrui, Suceava.
3914. DacA au prins oarecari oameni urA pe cinevA, apoi
se poate cotorosl de ea, dacA se iea dela stavila dela moarA
nouA tAndurle, sA se puie sd mocneascA In apA, sA iee apa
inteo tevie, sA se ducA fntre acei oameni cari fl urAsc *i sA
verse apa langa dnii, zicAnd : SA se propeascA ura oa-
II urAti, sa spargi In
urmA-i o oar& s se alegA praful, pulberea i poradichiu de
el. VAlcea.
3916. Fetele nu se fmpodobesc cu mintA 'n cap, cA la din
contra acea fatA i-ar atrage toatA ura asupra sa.Bucovina.
3917. DacA se ceartA doi, i apoi unul pArAse*te casa, i
voeVe sa-i facA rau celui de 'ntAiu, i fnchide portita dupa
www.digibuc.ro
339
mea.BrWeni, Suceava.
3922. Cnd Ifi arde urechea dreapt, te vorbeste cinea de
bine; cnd cea stngA, apoi te vorbesc de ru.Bucovina.
3923 Cnd ffi tilde urechea, fi-a dat, dracul o palmA.Pe.
rieni, Tutova.
340
3932. Celui care 1i pule urechea dreapta, oarecine It vorbeste de rau ; iar de liuie urechea stnga, it vorbeste de bine, si atunci sa-si muste umrul stng, ca cel ce-1 vorbeste
de ru, s-si muste limba si el, s nu-1 mai poat gral de
rail.
loneanu.
lincele, mama se spal si ea In alt apa curata, si dupa aceea ii da tal, cci altfel 1i curg urechile -Transilvania, Bucovina (Marian, Nasterea).
3935. Femeia fn pozitie nu trebuie s manance maiu sau
ranza de pasere sau de vit, cad se vor desbarna urechile
copilului.
Bursucani, Covurluiu.
3936. In ziva de lordan, pe timpul santirei apei, este obiceiu de a aprinde niste petice, a cror rmsili se strng,
crezandu-se Ca ele ar fi de leac, cand se afuma cu ele cei
ce au junghiuri In urechi.-Bucovina.
3937. Ca un copil s triasca, i se patrunde urechea pe care se naste; apoi i se pune tortila.-Ioneanu.
3938. Cnd vii dela Florii, dela biserica, cu salcie, da cu
ea prin urechi, ca s nu te doar, si Incinge-te peste bru,
ca s nu te doara salele la secerat.-Catane, Doll.
3939. Sa nu zici colindul ori plugul dup Boboteaza, ca Ili
curg urechile.-Tpu, Tecuciu.
3940. Dac asurzeste cineva, e bine a tinea genele unui
vulpoiu catva timp In urechi, si apoi ii va trece.-Bucovina.
3941. Ferneia s nu ias cu udul, cu copilul In brate, ca-i
curg urechile.-Tpu, Tecuciu.
DCXXIX. Urma rea.
3942. Daca calca cineva In urrn rea, atunci se zice ca el
nu-si nimereste calea.-Strala, Bucovina.
www.digibuc.ro
341
DCXXX. Urs.
3945. Dacd ursul calca pe cineva pe sele, e scutit de boale.Transilvania (Marian, Nasterea); Jud. Suceava.
3946. S te calce ursul si s-i spui tiganului ca sa-1 faca
3949. Fetele de mritat, cnd se ridica de pe scaun, II clatesc, ca s-si clateasca data. Sabolciu.
3950. Cu busuioc dela pop se culc fetele sub perin, ca
sa viseze pe ursit.Stefnesti, Vlcea.
3951. Numai lumnarea dela Ovidenii e bun de uitat In
fntn, spre ali vedea sotul.Tapu, Tecuciu.
3952. Fetele de mritat sa posteasca ajunurile Bobotezei
(sa ajune), si din mtuzul popii s-si rupd un fir, ca s-1 pun noaptea sub perina, cd-si vor vedea <data.Sabolciu.
342
ate o lumnare in laturile lor, desbraa-te de toate hainele si de cdmasd, apoi fixeazd-ti privirile inteun punct si oglinda fiind in fata, si stand cta timp as cu privirea fix
in oglinda, vei veda prin oglind, fie sotul sau sotia, care
dup putin timp vei vedea si cine dintre soti vor mull intiu.Valcea.
3956. Flcul sau fata care voeste s stie care ii va fi ursita, sa ieie in sara anului nou obielele sau coltunii si s si
le puie sub cap, si apoi se crede a va veda, in acea noapte, partea sa, In vis.Bucovina.
3957. La sf. Vasile, fata mare se duce la bout de his, si
dnd cu piciorut in el, zice : he, estimp; he, la anu ; he, la
Mina.; daa se scoal la prima lovitur, se zice c se mrit anul Asia, estimp; daa nu, la anu, ori la cellalt.Valcea.
3938. Flcul se duce cu minele la spate s numere 9
pari din gard. si al zecelea daca va fi noduros, e bogata ursita; iar de este limpede, e sracd.Valcea.
343
sotul.Vlcea.
3962. La botez, cnd umbl preotul cu crucea, fetele si fe-
ciorii cari nu mnnca si nu beau nimic pn ce ies stelele pe cer, si atuncia numai o pogacit ct fundul olului, tare srat, isi vcl data in vis, Imbiindu-i cu apa rece.Iosif Stanca.
3963. Fetele mari, cnd vine popa cu botezul, pun mrge-
3969. Opt zile dela nasterea unui copil, printii lui s fie
tot veseli, iar nu tristi, caci se1ntristeaz ursitoarele, si cum
www.digibuc.ro
DCXXXIII. Urzica.
3972. Cine nu mananca usturoiu si ceapa, trei ani, va veded camarile vantului.Ioneanu.
3973. Daca-ti vine miros de usturoiu pe camp, sa stii CAA
vreun serpe prin vecinatate.Tpu, Tecuciu.
3974. In ziva de sf. Andreiu (30 noembre) se ung lainile
usilor cu usturoiu, ca sa nu se poata apropi duhurile ne-
curate de casa.Ioneanu.
3975. Cand se rasadeste usturoiul, e bine.a face aceasta
inteo custna, si apoi caciuliile vor fi mari.Bucovina.
3976. Toamna, cand pui usturoiu in 'clamant, dupa ce 1-ai
OM de pus, sd se deie de-a tumba peste el, ca sa creased
captinile mari; tot pentru ca sa creasc capalinele mari,
trebuie sa rasddesti usturoiul din caciul.Sevastos (Calatorli).
3977. Cozile de usturoiu sau de ceapa, care au fost legate cununa, dupa ruperea usturoiului sau cepei, se arunca in
drum, crezandu-se ca apoi vor rodi acele legume in vara
viitoare.Bucovina.
DCXXXV. 130.
345
3980. Trage cu usturoiu peste incaltminte, ori pe picioare, daca vrei s-ti vib sarpele.Tpu, Tecuciu.
DCXXXV1. Vaca.
3983. Dacd sede preutul, cnd umbl cu icoana sau cu crucea pe la casele crestinilor, apoi se crede c vacile voind
s fete, se vor culca.Bucovina.
3984. Ca o vacd sa fac vitel baltat, s i se dea s mannce branzd rmas dela lsatul secului de branz.loneanu.
3987. Cnd cineva bag lemne in soba cu capul cel subtire inainte, ii face vaca vitelul d'andaretele.Rudeni, Arges.
3988. Cand vezi ca o vaca are s rmn stearp, atunci
s-i dai tarate si sare dup turul izmenelor, ca se va gonl-Vlcea.
3989. Cand fata vaca intaiu, se zice c este bine ca carpele sau casa vitelului s se dea sd le mnnce o catea si
vaca va face numai vitle si va ave lapte.Grindu, lalomita.
3990. Cand o vac, dup ce a ftat, manncd casa in care
a fost vitelul, se topeste din picioare, pana moare Rudeni,
Arges.
346
Tpu, Tecuciu.
3993. CAnd cinevA a prins vreun sobol In luna lui martie,
II da vacilor, ca s se fngrase. Rudeni, Arges.
3994. CAnd Iti fat vaca doi vitei, e semn ru.Tpu, Tecuciu.
3995. Locul pe care-I naste vaca in urma vitelului, se ingroar la izvor, ca s aibA lapte ca din izvor. Nu trebue s
se dea la ani, cA se usuca vaca.--Giulesti, Suceava.
3996. SA legi cordelut rosie la coada vacii sau a calului
sau a oricrui dobitoc frumos, daca vrei s nu se deoache.
Jud. Suceava.
fi pere laptele.Ioneanu.
4001. Nu pune lemnele pe foc de anderetele, ca fat vcite vitei tot de anderetele.VAlcea.
4002. Dacd sf. Gheorghe cade In zile de post, fn anul acela n'au vacile lapte.VAlcea.
4003. Untul se sreazA, pentru ca trecand vaca o ap, sA
nu piard laptele.--Jud. Suceava.
4004. Sa nu Iasi mAta s treaca pe sub vac& ca-i piere
laptele.Tpu, Tecuciu.
4005. Spre a ave, lapte la vaci, este bine a ls seara fn
vreun vas, One si sare fn fntn, care apoi scotindu-se, se
da la vaci sA mAnAnce.Bucovina.
www.digibuc.ro
347
a duce laptele.Luncusoara.
4012. Daa mai multe persoane mannca lapte dintr'un
vas, nici una din ele sa nu lase lingura jos, pAna nu isprveste de mncat, ca s aib vaca dela care s'a luat laptele
spor.Ioneanu.
moare vaca.
Moldova.
348
tte.Rudeni, Arges.
4022. Dac crap ttele vacii, e bine a lu mmlig care
rmne pe culiser, a o amestec cu lapte si a unge ttele,
si apoi se vor vindeca.-- Bucovina.
4023. Dup ce cinev mulge vaca, nu p,une mnele la foc,
pAn nu se spar& ca crapa ttele vacii.Rudeni, Arges.
4024. Nu-i pcat mai mare, cleat cnd cinev ia mana
vacilor.Tpu, Tecuciu.
4025. Dac vaca, cnd o Incepe a mulge, se uda. se zice
ca este stricata i e i-a luat mana.Bucovina.
4026. Cnd laptele dela vac ti se Intinde, i-a luat mana.
Tpu, Tecuciu
4027. In stratul Rusaliilor stropeste-ti vacile cu usturoiu,
ca s nu li piar laptele.Vlcea.
4028. Se crede c dac o vac d mai putin lapte ca de
obiceiu, sau ceva crusit (rosiefic), cinev i-a luat laptele.
Bucovina.
349
www.digibuc.ro
350
Tpu, Tecuciu.
4050. Cine nu face Ile de fat mare, nu mai face catu-i
351
DCXL. Vnt.
Tapu, Tecuciu.
DCXLI. Vanzare.
4058. SA nu cumperi nimic, cand cei
vand Ii vezi
ca nu-ti
DCXLIV. Vareolaci.
4061. Varcolacii se zice c sunt canii lui numn.ezeu,. cari
www.digibuc.ro
352
fi
rasboiu
DCXLY. Vbrsat.
-4067. In ziva de sf. Vrvara (4 decembre), copiii se Imbar-
anul moare.
Tapu, Tecuciu.
4078. Cnd maturi cu matura pe vatra, nu-i bine, a da uliul la gaini.TataruO, Suceava; Stanca,
www.digibuc.ro
353
23.
www.digibuc.ro
354
4092. Se crede ca acei copii la cari se vede, In cotul ochiului, carne rosie, nu vor trAi.Bucovina.
4093. Cand nevasta greseste croiala sau cusatura unei camesi de ale barbatului sau copilului, Insemneaz ca ei vor
tral mult.VAlcea.
6094. S nu Intarci copilul In post, ori In zi de sec, a tot
In sec are s'o duca 'n vieata.Tapu, Tecuciu.
4095. DacA cel tins cu untdelemn sfintit, deschide evanghe-
4101. Pentru viermi la picior, sau In orice parte a corpului, se despica pielea cu pene cu tot dela un puiu negru si
se pune la viermi.Bogdanesti, Suceava.
DCLVI. Vin.
355
DCLVII. Vineri.
Bucovina.
4111. Femeile nu cos vineria,
ca sa nu rmie oarbe.
Moldova.
Ora de oprit.Bucovina.
4113. Vineria nu se coase, nu se spal haine, nici se coace
pit, penfru c vine Vineria.--Sabolciu.
4114. Vineri e bine de injrcat copiii.-Tpu, Tecuciu.
4115. Joi noapfe s nu cosi nici s torci dela miezul riopii
c te apucd Vineria.Sabolciu.
4116. Se crede c acela ce line vinerile, este scutit de fur-
tuni.
www.digibuc.ro
356
Ioneanu.
4122. Cine se scalda in Vineria seaca, inainte de a rasari
soarele, acela nu mai are boale in oase.Brosteni,Suceava.
DCLVIII. Vis.
357
mare sarba.
358
www.digibuc.ro
339
dup cum este omul care a venit cel de'ntiu la cas. Bucovina.
re.Ioneanu.
4158. Daca In dimineata de ajunul Crciunului si mai cu
sam al Bobotezei, vine In cas o femeie, vitele fattoare
rAu de vite.
4171. SA nu mnnci bucatica din frigare, c-ti mor vitele.
4172. CAnd pleci la iarmaroc cu vitele, iesi iute pe poarta,
le.Catane. Dolj.
4177. Daca ai luat oala dela foc, ia-i pocrisul, ca-ti mor
vitele innadusite.Tapu, Tecuciu.
4178. Cand cineva pierde vitele, atarna o secure de lemnele cosului, scoate trei carbuni rositi din foe si pune o oawww.digibuc.ro
361
www.digibuc.ro
362
poartA atArnat
4196. CAnd te ia gura pe dinainte i In loc s strigi pe cineva,ll botezi fel *i chip, pAn nimere0i, e semn cd multi
te indrgesc.--Tpu, Tecuciu.
DCLXIII. Vrabie.
d
4197. La Crciun se mnnc vrbii, caci se crede
putere.Slobozia, Vla*ca.
4198. CAnd vrbiile ciripesc mult In fata casei, fac a sfadA.TApu, Tecuciu.
363
DCLXV. Vraja.
tra ars dou fire de pr de porc ursite, unul cu numele fefei si altul cu al tnrului ce voeste a ILIA in cstorie, i
www.digibuc.ro
dupa ce a sfintit preotul apa, In urma lui, apoi se vor mrit curnd. Bucovina.
4213. Sara, inainte de sf. Andreiu, se strang mai multe fete si fac niste boturle de aluat sau mmliga cu unt sau oloiu, insemnndu-se care a carei sunt, i apoi se las in cas mta casei si a careia boturle le mnnc, de aceea se
crede Ca se va mrith in acel an ; dac ins mata nu mnnc nici unul din acele boturle, apoi nici una din acele
fete nu se va marita In acel an.Bucovina.
4214. In ajunul sf. Andreiu, se pun in finda dou strachini
si sub una un stergar, iar sub cealalt o basma ; dac ridica fata strachina cea cu stergarul, apoi se crede ca se va
marit; daca cea cu basrnaua, apoi se crede Ca nu se va
mrita. -Bucovina.
365
anul.Ioneanu.
4219. Se crede cd dacd o fata vrea ca un flack' s vie si
sd o iee de sotie, isi ajunge scopul, daca fura in sara sf.
Andrei sau sf. Vasile, un rasteu si invAleste focul de pe vatr cu dnsul, si apoi iesind afar, II aruncd peste casd.
Bucovina.
366
367
DCLXVII. Vreme.
Bucovina.
4238. Cnd visezi serpe, are s fie vnt. Holda, Broteni ;
Popeni, Tutova.
www.digibuc.ro
368
C.Semne de brurn.
4245. Se crede c daca n'a fi brum pand la Tierea capului sf. loan BOteztorul, apoi nu va fi curnd.--Bucovina.
4246. Cnd rupi calinele, bate bruma de vreme. Sevastos
(Cltorli).
D. Semne de frig.
4248. Cnd se vr mfa in sob& sau in cuptor, ii a frig.
Sevastos (Cdlatorii); Holda, Suceava.
4249. Se crede c dacA sgrapfand mla la 110. va urrna
mare frig.- Bucovina.
4250 Toamna, cnd pifigoii, ciocrlanii vor fr1 pe lng5
www.digibuc.ro
369
E. Semne de ger.
4254. Dac cntd cocosul iarna spre sar, va fi ger.Bucovina.
4255. Cnd iarna vrAbiile caut loc de acivare pe sub siresina casei, va fi ger.Brosteni, Suceava ; Parpani1a, Vasluiu.
4256. Dacd visezi peste, va fi ger. Bucovina.
F.Semne de ninsoare.
4258. Cnd visezi luptd. Podul-Turcului, Tecuciu.
sgomot
24.
www.digibuc.ro
370
IL Semne de seceiti.
5269. Toamna de va tuna si fulger, e semn ca primvara va fi secetoas.Stnca, Iasi.
4270. Daca rasare soarele ca urechi, va urma seceta.
4271. Daca vara se fac vrtejuri de aer, va urma seceta.
Bucovina.
Dolhasca, Suceava.
4274. Cnd ploua in Vineria mare, are sa fie anul sece-
371
4294. Cnd cocostrcii stau pe ses, are sa fie cald.-- Dolhasca, Suceava.
4295. Cnd visezi foc, a doua zi are s fie cald.Parpanila, Vasluiu.
4296. Cnd zburd mieii, are s fie cald.Dolhasca, Suceava.
4297. Daca dupa vreme rea, cade ceat, vremea se va In-
drepta.Hntescu.
4298. Cnd sar pestii dup musculite, are s fie cald.--Parpanita, Vasluiu.
www.digibuc.ro
372
4305. CAnd e ger si cnele se tvleste, e semn cd. vremea se va muid. Brosteni, Suceava ; Stnca,
4306. Daca cntd cocosul trite() zi de iarnd necontenit, a-
Holda, Suceava.
4314. DacA cnt cocosul la amiazdzi, se va schimbA vre-
mea.Bucovina.
4315. Cnd cnt cocosul inainte de miezul noptii, are sd
fie.
Suceava.
Brosteni, Suceava.
www.digibuc.ro
373
4317. Cnd se suie cocosul in ptul devreme sara; si cant& se va schimbd vremea.
4318. Cnd luna-i in farealam, are s fie vreme rea. Parpanifa, Vasluiu.
me rea.Jud. Suceava.
4323. Cnd paserile se isbesc iarna in feresti, sau se vra
prin suri, are s vremuiascd.Brosteni, Suceava
4324. Cnd tree cioarele In stoluri mari, fac a vrema rea.
Bogza, R.-Srat.
374
4333. Se crede ca aaca sare mata prin cas, va urma vreme rea. Bucovina.
4334. Cnd ciocrlanul se isbeste in fereast, va fi vreme
rea.Brosteni, Suceava.
4335. Cnd se scald ratele pe uscat, se stric5 vremea.
Vlcea.
4337. Cnd umbra' muste pe lng foc, mai ales toabe, atunci se strica vremea.Holda, Brosteni.
4338 Daca Il mnnc pe cineva spatele, se crede ca" va
urma vreme rea Bucovina.
4339. Cnd hueste hornul, e semn ca se strica vremea.
Bursucani, Covurluiu.
4340. Cnd se aprinde funinginea dela gura cuptorului, are s vremuiasca".Jud. Suceava.
4341. Dacd vuesc tciunii aprinsi in sob, va fi vreme rea.
Bucovina.
4342. Cnd ies broaste si r me prin ograda, va vremul.
Brosteni, Suceava,
4343. Daca asud ferestile, se va strica vremea. Bucovina.
4344. Cnd furnicile ies prin cas, are s vremuiasca.
Brosteni, Suceava.
375
M.-Semne de ploaie.
Sunt semne c va plou, cnd:
4349. Soarele arde tare.-Holda, Brosteni ; Bucovina ;
pu, Tecuciu.
TA-
www.digibuc.ro
Bu-
376
377
Bucovina.
4390. Cnd purecii mnnc tare pe cineva.Bucovina.
4391. Cnd arde sgura de pe fundul ceaunului. Holda, Suceava.
378
ca
sta
ploaia.
Vlcea.
4411. Dac ploua multd vreme, e bine a arunca urzica aprins in fntna si ploaia va inceta.--Bucovina.
4412. Daca vrea cineva ca sa ploaie, sa ieie o cruce dela
un mormnt din lintirim, s'o puie In ran, iaz, lac, iar de-asupra s puie ctiva bolohani pe dnsa si s'o lese acolo si
indat incepe a plonk Cate zile va sta crucea in ap, attea
zile va ploua. Daca vrea sa inceteze ploaia, atunci sa ieie
N. Samna generale.
4416. Se crede cd daca este in ziva anului nou chidie, a-
nul va fi roditor.Bucovina.
4417. Dac in ziva de sf. Trifon (1 Februar), carula 11 zic
i Trif cel nebun), nu este ornat, apoi se crede ca se va
pune; daca ins atunci este ornat, apoi se va sparge. -Straja,
Bucovina.
4418. Dac vrernea la Boboteaza este geroas, dup iesirea cu lordanul se va rnuia; dac vrernea a fost rnolosaga,
se va inaspri. Brosteni, Suceava.
www.digibuc.ro
379
380
va fi lung.Bucovina.
4434. Cnd Imbobocesc toamna liliecii, are s fie toamna
lunga.Holda, Suceava.
4435. Cnd Infloresc copacii spre toamn, sau de se fac
dou rnduri de fragi, are s fie toamn lunga. Sevastos,
(Calatorli).
fie
iarn grea.
Vlcea.
381
Brosteni, Suceava.
4451. Se crede ea nu e bine a rupe calinele inainte de
ziva crucii, caci la din contra, vor fi curnd geruri.Bucovina.
382
4463. and la dou sau trei zile dup luna nou, coarnele lunii sunt cam tocite, e semn c6 va plou, iar dac discul lunii e rosu de tot, va fi vreme rea.
4464. Cnd luna plina este curata si n'are pete vinete, nici
larcalan rosu Imprejur, e semn de vreme bun, iar dac are
2-3 cercuri imprejur si .pete vinete, va plou si va fi vreme
urit.-1-1nlescu.
4472. Se zice e zabalele la gura se tree, dac ia respectivul zabalele cailor In gura.Bucovina.
4473. Faci zabale cnd bei apa cu cofa, iar nu cu ulciorul
sau tinicheaua. -Tapia, Tecuciu.
www.digibuc.ro
383
DCLXXI. Znatee.
4474. Doi copii nsculi in aceeas. zi suni.z.naleci. Acestia
DCLXXIV. Zmau.
adic zmul, sede ziva ascuns in bu-
toarea de nuc ori de alun, cci lui nu-i este iertat dela Dumnezeu a vedea lumina soarelui. Din acele -butori lese seara
in murgit si sboar In lume, ca sa facd rele. El are solzi
rolunzi ca cei de peste albi. cari nu ard In foc. Maidan,
Banat.
www.digibuc.ro
ADAUS.
Albeald.
4479. Sa nu scuipi in fantan, in budiu, c faci albeat.
Tapu, Tecuciu.
4480. Albeafa la ochi, neinvechif, se lecuiete dac se piseaza zahar de ghiald i de cafe, se presura in ochi 'apoi
se pune peteca ud.Bucovina.
4481. Este <cunt de ou, (insa cine-1 poate face!) care vindecd d'e tot albeaja.
4482. Pentru albeara se sufla la vita scoica arsa i pisat,
Aplecate.
4485. Cand eti bolnav de aplecate, sa-fi freci cu scuipat
mana.Tpu, Tecuciu.
Be Mar&
4486. Dacd bea cineva rachiu cu caramidd arsa, scapa de
beleal sau beliturd, (jupuitura de piele). Tapu, Tecuciu.
Be4ug.
4487. Din ziva de Ajunul Crciunului i Ana la Boboteaza,
www.digibuc.ro
385
Be Va.
4488 Dac scuipi in foc, se fac besici pe limbA.Sabolciu.
Boal5 rea.
4489. Inima din corb, daca o vei pune in horn sa se usuce
o vei sdrobi i .o vei da in mAncare ori butur unui orn.
losif Stanca.
Bufnit.
4490. CAnd bufnita, prin luna lui februar, va cant& e semn
de primvar timpurie. Ciulnita, lalomita.
CreVet.
4492. Copilului care are dou crestete, ii moare mama.
Catane, Dolj.
Fagure.
4493. E bine a da mai intdiu cuivA s guste din faguri
apoi s mAnAnce gospodarul, cd fcAnd a$, va ave totdeauna faguri plini.--Bucovina.
Inedleeare.
4494. SA nu incaleci pe stnga, ca te doare inima. -Tpu,
Tecuciu.
Inger.
4495. CAnd primeste cinevA capra la sf. Vasile, nu se a-
25.
www.digibuc.ro
386
Inneeat.
4499. Noaptea, de e senin, si daca iei afara i intorcandu-te in cas, vei spune c afar e senin, nu e bine, cad
se zice ca in noptile cnd e senin, cei innecati ies afara,
i indata ce-i spune aceasta, ei sar innapoi in balt.Buhociu, Bacau.
-
Jigodie.
Mnz.
4503. De-i vede mnz, inainte de a fi vzut miel ori puiu,
ai s fii gol tot anul; iar de-i vede miel sau puiu, din potriv5.Bursucani, Covurluiu.
4504. SA nu lai camea mnzului acolo, ca-ti mnnc
lupul pe mnz.Tapu, Tecuciu.
4505. Se leag o lingura de gtul mnzilor, ca sa creasc
iute i sa nu se deoache.Maia, Ilfov.
www.digibuc.ro
387
Marina.
4506. Sarbtoarea Mrina (17 lulie) se tine, adic nu se
lucreaza absolut nimic in acea zi, flinda e ru de lovituri.
--Vlcea.
4507. Balega
bituri.-Vlcea.
Mtwatura.
4508. Cnd te-a mucat erpete, sd-ti strngi pielea pe dedesubtul mucaturei cu o at, i punga formata s o bati
cu 7 bete de alun.- Tapia, Tecuciu.
Parrie.
4516. Smbt i marti seara s nu iei afard fdra palrie.
- Luncuoara.
Prsitura.
4517. Cnd ai o prsitur (ou de gain mic) s'o svrli
www.digibuc.ro
388
Picingine.
4518. Picingine se nasc din pricina c copiii pun mna ,cand
Picior.
4519. Sa nu calci In tvlitura de cal, ca faci trntitura la
picior.Goicea mica, Do Ij.
4520. Cnd cineva mnnca de pe genunchi, 11 dor picioarele.Rudeni, Arge.
4521. Leag la praznice picioarele mesei cu zale (lant)
nu te vor dure picioarele, de te vei freca cu ele.Lun-
cwara.
Pierdere.
4322. Cnd ai pierdut ceva i nu-1 mai gseti, dar tii
ca-i prin cas, innodata o ata in nou locuri, strns, i apoi
fa-te ca le desnozi sau le deslegi. Firete ca nu vei putea.
La fiecare, zi: .graba legatura, graba cattura,i taie nodul,
iar la al noulea adaugd: .ptiu, drace, ia-ti coadaa, i ai sa-1
gse0i.Tapu, Tecuciu.
Pwhea.
4523. Cnd_ai fcut pu*ehle pe limb& sa tii ca pricina
e c ai mncat ce a mncat i *oarecele. Leac pe puchea
se capt aa: unul Intreaba altul raspunde:
Ce ai pe limbd?
0 puchea.
Cnd ai facut-o?
Acum.
www.digibuc.ro
389
Rie.
4524. Cine o mnca dovlete, dela ajunul CrAcitmului tnnainte, riazd.Catane, Do lj.
Rast.
4525. Cnd fusceii dela capful celalt al pAnzii ajung la
doud palme de ite, pnza se taie; se pun Well cu 'Antecele pe sulul de dinapoi i femeia incepe sd taie pe dinaintea itelor, zicnd: Nu taiu pnza, dar taiu rastul copiilor.,
de trei ori. Tapu, Tecuciu.
Snge.
4526. Omanul (iarba mare) fiert in otet, se 1ntrebuinteazd
cnd corpul bolnavului e acoperit de snge: boala sngelui
(darte). Mule le, Mehedinti
Spriete.
4527. Cine vorbe0e pe Intuneric, sufere de spdriete; fd-i
cu Or de urs, ori cu Iliac, ca scapd. Tapu, Tecuciu.
Spelea.
4528. Cnd cad spelcile din capul unei femei sau fete, e
sernn cd o dore0e cineva.Hntescu.
StrachinA.
4529. Sa nu dumici In strachind goald, inainte de a pune
In ea ce ai de gdnd s pui, cdci e rau de foamete.--Valcea.
oimane.
4530. In noaptea sn-Tkadezutui_s nu te culci afard,
toatd sdptmana dinainte sd nu umbli In cumpdna noptii,
cd" vine san-Toader calare pe un cal alb, sare cu el pe tine
i te oimdneste.- Catane, Doll.
Trimis.
4531. SA nu te excrernentezi pe marginea drumului, caci
390
Tst.
4532. Tastul spart s nu-I arunci in drum sau in gunoaie,
ca faci buboaie.
4333 Taste le facute la Ropotin, se bag'n ap, ca sa ploua
4534. Cnd femeile fac taste, nu l da buna-ziva, ca l se
sparg lastele, ci li zi: bun lucru, femei harnice..Valcea.
U
painjn.Tpu, Tecuciu.
Vae.
4540. S nu speli vasele in apa in care fierbe ou, cad
ies bube pe llele vacilor. Vlcea.
VAnzare.
4541. Cnd vrei s vinzi un dobitoc, sa speli nou linguri,
Vas.
4543. Dupa ce moare si scalda omul, se scot toate vasele
www.digibuc.ro
391
Vita".
Volvora.
4549. Daca iasa mai mult volvor, sa fie secet, foamete.
Vlcea.
www.digibuc.ro
B.
393
Toate fiarele selbatece prevestesc a bine, cnd gi ies innainte : lupul (Gainesti, Banca, Smulti), ursul, vulpea (Gal-
re fete? Ale tale (daca le ai), acele din satul tau, sau toate fetele In general ? Raspunsul e scurt si putin lamuritor
Dar nu numai calul, ci si nevinovatul manz, e un semn rau
dacd-1 intalnesti (Smulti); fn unele locuri, frisk e rau cnd
11 vezi fn luna lui Mart (Flciu).
semne rele. $icine ar pute crede?cocostrcul, rndunica, cucoara, cari ni umplu inima de bucurie, cnd ni sosesc
primavara, sunt prevestitoare de rau, daca le vedem, pentru
prima data, singuratece : un sinqur cocostarc, ori o singura
randunica (Piatra, Neamt). 0 singur cucoard arata vieata scurt (Cuza-Vod, jud. Roman). In card vazute, cucoarele, fi
semn bun: atatia ani vei tral, ate cucoare vei vede (CuzaVoda); de asemenea e a bine s vezi mai multi cocostarei
odat (Piatra-N., Pascani, Suceava ; Uniceni, Roman).
De cocostarci mai este legata si o alt credinta : e bine
394
2.
In Bcesti, jud. Roman, se crede ca orice animal negru aduce bine la casa unde se afl. In alte localitti, se vorbeste numai de anumite animale negre: cane negru (jud. Suceava si Roman). map neagr si cucos negru (jud. Suceava;
Bosia, jud Iasi). In Roman, Pascani si Piatra se crede c e
bine and Iti vine la casd, map' strain& iar prin jud. Suceava e considerat ca aductor de bine canele strain care se
oploseste la casa ta. In Slobozia, jud. Vlasca, se explica pentru ce cnele aduce bine : pentru c el se roaga sa traiasca
stpanul ca sd aiba cine s vad de el.
Aduc bine la casa omului: cocostrcul (Bogdanesti; Mandstireni, jud. Botosani), rndunica (Bogdnesti), punii (Bcesti), broasca tastoas (Roman, Pascani), serpele de casa
Acelas lucru se petrece si cu paunul, care, pe cnd In BAcesti e bine sa-1 ai la cas, in alte localitati ale judetului Roman, precum si In Boureni, Suceava, e de rau augur.
Gingasele si nevinovatele mierle (Bacdu) si turturele (Roman), aduc rau la casa unde se afl, ca si picherea (bibilica), dup. credinta rspandit in Boureni si alte sate din jud.
Suceava.
395
In Dobrovt, jud Vasluiu, i Dimdcheni, jud. Dorohoiu, viespele sunt considerate ca aducnd rdu la cas. Niceri nu se
crede ru despre cal ; cu toate acestea, prin pad. 14 se cre-
ra deureme i se scoald dimineata trziu (Ttr4, Bogd5.ne$0; cnd in timpul iernei, se aratd stoluri numeroase de
paseri (Perieni); cnd toamna vor fi gate slbatece multe
(Colilia); cand oarecele i$ face cuib pe o buruiana, mai
sus dela pmnt (Roman); cnd in ziva de Ovidenie oile ii
scutur lna (Banca), *i cnd se ivesc cdrdbu$ multi (Carligi, Smulti, Piatra, Roman, Baceti, Cuza-Voda).
E semn de lips, cand gdinele se culc trziu i se scoal cu noaptea 'n cap (Ttar4, Bogdne$i ; cnd stint *oared multi pe camp (Boureni, Dobrovat, Roman), sau grivani
adicd oareci pestriti (Colilia).
www.digibuc.ro
396
6 trece rndunica.
6Se crede c vei li fericil linnd pe Ing line, oarecari animale, paseri, etc. Se crede cd Irebue s prinzi s
salufi animalul pe care-I inlIneVi inlia oar, primvara?
397
in Dobrovt, jud. Vasluiu, *i in Colilia, jud. lalomita, coloarea alb este semnul virginitdtei i al veseliei.
Prin Bogdne0, jud. Suceava, se rspunde c'd gatele *i
gainele albe sunt privite ca sfinte. Nu se spune ceea ce ar fi
398
se raspunde a porcul, la Crciun, si mielul, la Pasti, se mannc cu mare ceremonie. In comuna Banca, jud. Tutova,
and se taie porcul si se cetanueste, it pune cu capul la 1'5sarit, ii face cruce cu cutitul In frunte si zice .Doamne ajutd
sa-1 mncm cu sntate.
De alfel, la toll Romnii, porcul are o trecere deosebitk si
de obiceiu se taie numai in ziva de Ignat, de unde si proverbul: Porcul nu se ingras in ziva de Ignat,.
In Slobozia, jud. Vlasca, se mnnc la Crciun, vrabii, cari se crede ca dau putere.
Oule diferitelor paseri se distrug. Asa in Roman, se distrug oule prsite de gin si oule de pupdz, iar in Scesti, oule de cucuvea.
Pe cnd niceri, in Moldova, nimeni nu ucide un cane,
din senin, in Muntenia este acest obiceiu. Asa, in Colilia, in
prima zi a postului celui mare, luni dimineata, pan la ceasurile 12, se ucid cnii.
In Roman, lacustele se bat cu biciul.
www.digibuc.ro
399
11.
www.digibuc.ro
401
caleaua,
In Sarai, jud. Constar*, se taie capul serpelui cu o moneda de argint, si i se pune in gur trei fire de ustusoiu, care ineollesc; le pui la palarie, si in seara de sf Gheorghe.
26.
A. Oorovei, Superstifii.
www.digibuc.ro
402
rand vin vitele dela psune, s te sui pe ceva Malt i vei vedea vrajitorul sau vrajitoarea.
In Pascani se alung piatra (grindina) cu pielea unei broaste prinsa in beciu, jupuit de vie, si aninata intr'un capt de
bat de arin.
Prin unele parti din Moldova, cine vrea sa ajung la vreo
demnitate, poarta in caciula cap de pitigoiu.
14.Se lac copluri (colaci, placinle, elc.) in forma de animale, sau care s poarle un nume de animal? Se vnd
animale fcule din pmnl, eic
Obiceiul de a face colaci in forma de porumbel, de pue rspandit pretutindeni. Hulubii fac bucuria copiilor
pe vremea Pastelor. In unele localitati din judetele Tutova,
Tecuciu., Bacu, Suceava, Dorohoiu, Botosani, lalomita, se fac
Prin jud. Suceava se crede c copii morti nebotezati, moroii, se fac catei, mati, i vin de miauna, sub fereastra mamei
In Smulti se crede ca mortii se arat prin casa In care au
locuit, sub forma de flutur.
403
18.Despre cari animale se crede c iau forma omeneasc, sau c ar fi fiinfi omeneVi fermecale?
In jud. Suceava se crede ca randurlio, ciocarlia si cucul
sunt fiinti fermecate ; aceias credinta o au oamenii din VreChenf, luct. namt, despre momita.
Despre oameni_ transformatiln animale, prin blstmul lui
Dumnezeu sunt o multime de legende, dar cari nu infra* In
aceasta rubrica.
lebede; despre
.5e poveste,sle despre lele sau
strbuni In form animal, sau cari aveau urechile,e1c. de
animal; sau despre femei care au nscul animale,
In loc de copii?
Despre femei care au nascut animale, sunt multe povesti.
Despre sf. Cristofor se spune ca era cu cap de cane.
Se povesteste c unele fernei nasc, in loc de copii, purcei,
cari se numesc crasnic, adic drac; acestia chiar cum se
nasc, incep a tipa si a fugi prin cas. Babele dau foc la soba, fac jratec mult, i iau pe crasnic la goana prin cas,
20.
www.digibuc.ro
22.
Cap de cal mort se pune in capul parilor dela gard, pentru protejarea caselor In unele locuri se face aceasta pentru a feri de deochi (Bosia, jud. lasi);. in altelel ca sa nu
mnnce lupii dobitoacele (GAinesti).
405
24. -SunI jocuri de copii sau ceremonii in cari s se imileze animalele, sau crora s li se dea nume animal?
In cele mai multe din jocurile copiilor nostri figureaza animalele. De-a ieourwl,de-a mama gaia cu closca si puiii,
de-a cucu In grdin, de-a lupul i oile, etc., sunt jocurile
favorite.
Afara de acestea, sunt jocuri in care copiii Isi dau diferite nume de animale.
25.
www.digibuc.ro
INDICE.
A cI. 1671, 1858, 2254, 2280.
acoperemnt II.
AntehristXX.
anus XXII.
apXXIII, 118, 160. 208, 286, 1404
urm., 1731, 2096, 2561 urm., 2862,
1599, 4150.
ajunV. 1500.
ajunul CrAciunului 21, 289.
3471.
ap curgatoare-1708.
apa deschntat 568.
ap moart-112, 113.
ap neinceputd-408, 409, 619, 1501.
ap prefecut in vin 116.
alddmas IX.
AlexieX.
aplecate-681, 4485.
arat
arAturt 1097.
argei 659.
argintXXIV.
argint viu-1835.
alunita
XIII.
4163.
arhanghel XXV.
ariciu XXVI, 3058, 4018.
amgireX1V.
amdfciuneXV.
ambisex-1060.
ameteali 3823, 4484.
arie-654.
arin
924.
aripaXXVII, 2583.
amortireXVI.
an bogat-1310
an mare 1597.
an nouXXI.
anafur-2384.
armean XXIX.
armindentXXX.
arnici-128.
a runcat (ac) 10.
arvuria 129.
asamanare 2249, 2536.
ascutit 694.
an srac-1310.
Ana (sf.)
4143.
XVII,
asfintit-606.
www.digibuc.ro
467
aschie-130, 1242.
asternut -15.
ata-XXXIV, 6, 8, 9, 14, 276, 880, 3233.
augur-XXXV.
aur- 152.
Avel-1926 urm.
avere-153.
bivol-3076.
Blagoviterne-LVI.
Blajini 2941.
Win& 256.
blstm
LVIII, 1723.
Babi-136, 151.
baiat-3.
balaur-154, 3674.
bale-XXXIX.
baligA-XL, 207, 1262, 1437.
ban-110, 159, 200, 201, 1484, 1730,
2409, 2468, 2732.
bol lumeasca-290.
boala rea 4489.
brbanoc-2339.
bogtie -LXV.
boi gemeni -270, 271.
bard
179.
ban:Ian-1886, 1890.
brdit-2835.
boji-3299.
bold -LXVI, 11.
brna
bolf 415.
180.
btaie-XLVI
bthe-986.
bttur XLVII, 466, 3347, 3850.
batist-1230, 2712
batrnet XLVIII, 2417.
bat-192.
buturd-L, 417, 1571, 2368.
beat-2135.
belitur-1882, 4486.
belvg -LI, 22, 23, 739, 749, 941 1340,
1529, 1612, 1627, 2086, 2132, 2577,
2924. 2998, 3038, 3715, 4487.
benchiu-1123, 1125.
beica-250.
bqin--251, 644, 685, 4488.
bete-189, 252, 323.
biserici-LV.
bolnav-2382 urm.
bolovan 3361.
bors LXVII. 388, 392, 396, 1628, 1952,
2575, 3234, 4169.
bostan LXVIII, 362.
bosorog -3251.
botez - LXIX, 1279, 2260, 2369, 2491.
3868.
brotkel -1423.
bruma, vezi vremea.
bubi - LXXVI, 3162, 3498.
www.digibuc.ro
buba neagra-413.
bubat- 1305, 1306, 3269.
bube dulci-868.
buboiu-315, 369, 4532.
candela
C.
bucium-2029.
bucluc-417.
bueurie--1LXXIX, 1576, 1577, 2843.
bufnita-4490.
rbithaiu-,LXX, 3899.
bmor-422.
bum b -T736.
Bunavestire-22.
buratec-LXXXII, 1432.
buric- 4140.
buruiana-LXXXVI, 4477.
busuioc-441 urm., 1219, 1676, 42854,
ciptistru-a7.
cal:oat:Mu-628.
oapistere-629.
capiste-4I5.
capra-630, 3075, 4495.
caprioara- 631.
carabus- 632, 3018, 3021.
caramida-16.
carbune-CXII, 89, 280, 890, 1121, 1122,
3086.
butoin -419.
bUtuc-445
buzi-LXXXVII. 2581.
Caciuli-LXXXVIII, 2070, 3067.
cadelnit-LXXXIX.
www.digibuc.ro
ciure1-789 urm.
coadd 805.
coasd-3118.
coate
ceata 699.
ceaun 700, 2006, 2010 urm.
cel au-3122.
cenusdCXXXIV.
1123,
2106.
1304,
1989,
cocolos 807.
cocostarc CLXI, 261, 1372, 1773, 2731.
cerCXXXV, 273.
cerb '106, 715.
cerc-419, 716.
cercelCXXXVIII, 258, 4086.
cernut-272.
chefCXL.
colacCXLX, 2370.
colasta 833.
cheie 719.
chelbe-3495.
chelie 723.
cometd-3364.
comoard
CLXV111, 150.
copcd 854.
copil CLXXI, 136,
cicoareCXLIV.
cimbrisor-3623.
cinste-1311. 2141, 4132.
1198 urm.,
ciocan 741.
ciocan (hluj)-705.
coropisnitd-910.
ciocanitoare 742.
ciocirlan 4334.
cioplitur-743.
cosciug-918.
cosit-3264.
corp
cos - CLXXVI.
cot 921.
ciupercd 749.
ciurCLIII, 381, 382, 409, 2532, 2882,
3252, 3497.
CLXXV.
cotet-3478.
cotor-922.
cotofand-923 v. orcri..
covat-38, 1259, 2088, 3479.
covtia CLXXXI.
CrdciunCLXXXII, 116, 2160
craiu nouCLXXXIV, v. luna.
www.digibuc.ro
1363
410
crasnic 938.
cdstel-929.
creVere-72, 912 urm., 922, 1587 urm,
2058, 2160, 2261, 3287, 3871, 4492.
crier-940.
criv4-941.
croit 3410.
cruceCLXXXVIII.
cucCLXXXIX, 57, 2030, 2327 urm.
cucuiu-599.
cucuruz-230.
cucuveidCXCII, 2318, 4345.
cuib-809 urm.
cuibar-1530.
cuiu-641, 1020.
culbecCXCIV.
culcat
1129.
Dochia,-1148.
dohot-1189, 1268.
donita 88, 89,
dor-1492.
dormit-60, 488, 606, 1233, 1235, 1364,
1885, 2220, 2309, 2263, 2359, 3106,
3500.
dovleac 4068.
2104.
cumAtru-2410.
cumnat-2017.
cuptorCXCVI, 2553.
curdCXCVII, 781.
dovlete-4524.
dracCCXV, 84, 152, 209, 765, 1454,
1517, 1595, 1716. 1864, 1953, 1996,
1997, 1999, 2070, 2078, 2112, 2187,
2212, 2452, 2922. 3042, 3142, 3243,
3531.
dragaica-99, 100.
dragobeteCCXVI. 3079.
dragosteCCXVII, 39, 692, 970 urm.,
cura-1165.
curechiu-574, 1063, 2494.
curvar-1064, 2903.
3360.
drum-1231.
drum incrucipt-498.
dubal-1841.
cutit
dughean5.-2169.
Dalac-414.
dalta-608.
dambl CCIII.
dant
2168.
darCCIV.
dare (cev din casA)-18, 21.
drnicie-1077.
duminica mare-1827.
Dumitru (sf.)-1340.
Dumnezeu-2071, 2100, 2212.
durere de cap-58, 605 urm., 677, 1963,
2102, 3785.
www.digibuc.ro
411
foarfece
Eclipsd-3362.
Eva-16.
evanghelie-604, 616.
evreu- 3196, 3197, v. jidan.
Facere de bine-44.
Fagure-1257, 4493.
lin CCXIII, 489, 92&
Wed de cal 472.
falcaritd-1262.
fntnd-CCXXX, 86, 98, 367, 1216,
1477, 1856.
fapt-1277, 1278.
Faraon-2939.
farnfec CCXXVI, 74, 347, 363, 744,
1515, 1698, 3196, 3608.
387, 3213, 4069.
fasole
fericire -1701.
fiar slbatecd -1301, 1332.
fiare-1300.
frate-1393.
frate de cruce 1393.
fried 2568, 3073, 3074.
frig CCL. 1383 ,1696, 3179, v. vremea.
frigare-1812.
friguri-CCLI, 121, 366, 3009, 3454.
fructe-CCLIII, 1440.
frumuseta- 98.
frunte-2810.
frupt-1443, 2066.
frupt alb-3235.
fudulie-131, 1446
flecar-1308.
floare -CCXXXVIII, 1525, 2418, 2569.
floarea soarelui -618, 1425.
Florii-CCXXXIX, 834.
v. tesut.
fusti CCLXIV.
www.digibuc.ro
412
Gclilire-1225, 2781.
gate-1335.
gAiolCCLXX, 233, 1643, 1688, 1833,
2331, urm., 2338, 2400, 3087, 3245,
3441, 3584, 4048.
galbInare 1560, 3527.
guster-1675.
gutuiu-255.
gutunar CCXIV
448.
gard
guOCCXClf.
abnus-1560.
gleeava
guler 1756.
guzan-168.
1127, 1566.
3617.
1567.
hain 1682.
Haralambie (sf.)-3099.
helge
hornCCXCVIL
hotarCCXCVIII.
htani-891.
hrean-1694; 3978.
huhurez-3740, 4262.
hulub CCCII, 2721.
ghimpe CCLXXVII.
ghind
225.
ghizdle-1477.
gingii 107, 1593.
Iad
1595.
goan 1596.
gospodrie 27.
grdinrie-1597.
gram-1598, 1599.
1062,
1391,
grunte 383.
iedes
graur
iele
1632, 1616.
6, 3246.
iapd 1704.
tarb-625, 1827 urm. 3208.
iarba fierului-120, 1705.
tarb mare 3069, 3750.
iarn-735, 987, 1706.
iasc 1707.
ibovnic -344, 1229.
glie 1594.
giont
149, 2506.
holteiu-2160.
1184, 1716.
2332,
CCC1X, 86.
iepure -141, 146, 499, 1620, 2527, 3309,
grebl 1213.
grier CCLXXXVII.
Ignat-3621 urm.
3311.
grind 2357.
Ilie (sf.)-41, 152, 1214, 1369. 1377. 2134,
grindina CCLXXXVIII, 221. 1315, 1461,
2207, 2210.
1603, 1793, urm., 1821, 2207 urm., incendiator 1361.
3209, 3757, 4090.
inel CCCX, 257, 258, 266, 1906, 2349,
groapaCCLXXXIX, 2429.
2360, 2452, 3770, 4086.
grumaz .1315.
imm 977.
www.digibuc.ro
413
joiCCCXXVI, 334, 773, 1025, 1374,
insede--1726.
iscoadl-1727.
ite-1728, 2281.
izband 1070.
izbitura 87, 4507.
izmeneB988.
'imbricminteCCCXV.
imprumutCCCXVI, 5, 9, 52, 60, 751,
762, 1989.
Impuscat-2952.
impuscatd-1762.
trick1ecare-4494.
Inc4ltat-1980.
Incrucisat 66, 2882.
Inc:WOO-65, 66, 111.
infasat-1293.
IngerCCCXVIII, 1069, 1164, 1183,
2073, 4495, urm.
ingreunaa-523, 2265, 2407, 2416. v.
insreinatk.
Innebunire-2091.
innec-99. 100, 1766, 3198, 4498.
Innecat-4499.
inrudire-1738.
insrcinati-123, 390, 427 arm., 450,
542, 1027, 1307, 2103, 2390, 2509
urm., 2523. 3052 v. Ingreunata.
insurtoare -CCCXX.
IntImpinure-1782.
intoarcere din drum-494, 495.
Lac necurat-82.
lacat1-120, 1606, 1670.
lacomie-5105.
lacrim-1820, 2430, 2432.
lacusti CCCXXXII, 1258.
laicer-2496.
lampa-1824.
landCCCXXXIV.
lant 1290.
lapteCCCXXXV, 3595.
lapte acru 282.
lstun-3217.
Ituri-3250.
lautoare-440, 1307, 1238, 1245, 7772,
1953, 2269, 2886, 2957 -arm., 3043,
3060 urm.
leac -281.
leagn-914, 1192, 1850.
legume-1851.
intorsurl 192.
lemn
lemn canesc-578.
lemnul Domnului-656.
lene-1863, 2213.
lesie-624, 2886.
invilitoare-13.
InvataturA-1788.
Inviere 1689, 2138.
leturghieCCCXLI.
!iliac -CCCXLIII, 2525, 2726, 3717,
4014.
Jar- 3019.
148,
liliac (arbust)-1866.
1imba.CCCXLIV, 1241, 2572, 2578.
2657:
www.digibuc.ro
1881.
414
lin 1882.
I nd na 1953.
lingoare 233.
lingura-CCCXLIX, 402,
maiu -1752.
1081, 1083,
malutt
2690.
4502. v. van.
mn-CCCLXVII, 14, 107, 195, 1391,
2261, 2274, 2356, 2425, 2428, 2471,
lipsa 1527.
logodna CCCLI. 247.
lopat 1213, 3206.
luceafar CCCLII.
lucin
1971.
lumarlare
lunatec-CCCLVI, 2786,
luni CCCLVII, 68, 160, la, 392. 449,
770, 1307, 1382, 1643, 1739, 1784,
1530, 1760, 1939, 2066, 2081, 2293,
2684 unu., 2869, 2886, 2915, 3062,
3100, 3430, 3452, 3885.
/up
1048,
1999.
2128.
marire-CCCLXXV.
1652 urm., 1661, 2138,
mantat
5890,
4117, 4476.
martisor-CCCLXXVII, 1282.
Martole-2148.
masa
2156, 2964.
lut-1881, 1992.
masele-CCCLXXIX, 1380.
msuratoare-2288,
matrguna 2342, 4223.
matreat-705, 1238, 3091.
matreata de cal 2159.
magar
1996.
3659,
3878 urn'.
maturat
www.digibuc.ro
3670,
41 5
m tisoare-1315.
mazere-293, 2204, 2437.
melc-2570.
melesteuCCCLXXXIII.
melitd-2954.
morolu CCCXCVI
mort 14, 44, 80, 94, 110 urm., 206,
575, 1299, 1329, 1662, 1689, 2 50,
1770,
1894,
4045.
mere-22, 25.
mijloc-733.
minciundCCCLXXXVIII, 1503.
minciunos-602, 3039.
mintd-2769, 3916.
minteCCC'LXXXIX, 13, 525, 2084.
mintire-2057.
mire-2231, 2253.
1978,
2257, 2339.
miriste 2234.
51.
muscaturd CC 'CHI,
45 8.
571
urm., 2667,
musinolu 341.
musteriu CCC IV 1662 2169
mutatoare
03.
mutenie MC V, 172
mirt -2341.
mititel (contrar lui uries) 840.
moalele capului-598.
moat-A-285, 288, 1245, 1681,
2235, 2266.
moarteCCCXCIV, 7,
mosi 2484.
mucenici C CCXCVIII.
nuci 284.
1999,
337,
346
urm., 454, 521, 522, 537. 545, 546.
649, 558. 663 601. 662. 663. 674
54,
2513.
CCCCV1II. 1843, %0 )5,
napaste
2011.
2152.
npatcd 4514.
nrav 2516.
nas CCCC'X 2833.
nasdrak an 990, 2522
uast re
73
2953.
18, 3443.
nting-872, 878.
navalnic
nebunie
www.digibuc.ro
122
869, 4173.
416
obraz-1248,
neciustek- 3210.
1481,
21157
2869,
28'ZO1
3116_
nemancate (pe)-57.
1138;
om Muir- 26.
Oman-4526.
omdt-215, 2906. v. vremea.
omor-2159, 2477, 2907.
opined-1173.
orbalt-2908.
orbete - 3818.
orbire 3507.
3488.
nod-2412.
orz-3877,
os -1250.
nor -4516.
.
noroc-CCCCXXI, 31, 41, 42, 129, 172, osnz-2908.
423, 446, 512, 518, 640, 661, 725, 926, Osie (sf.) -1971,
1311, 1473, 1669, 20921 2095i 2217, ospt-2369, 2380,
2802, 2940, 2955, 3031, 3037, 3340, otova-2026.
3341, 3591, 3896, 3948; 4143, 4167, otravd- 1472 3683.
otet -2910.
4168.
ou-CCCCXL. 46, 375, 326, 401,
nuc-CCCCXXII, 2247.
781. 785, 792, 991 992, 1116,
nucd-CCCCXXIII, 3747, 3749.
1190, 1191, 1429, 1439, 1483,
nuid--4515.
1517, 1518, 1561, 1583,
1632,
nume- 278, 862, 879, 901.
1785,
1786,
1816,
1958,
2046,
nuntd- CCCCXXIX, 169, 640, 830, 1017,
2367, 2499 26-10, 2281 urrn.,.
1284, 1607, 1608, 2096, 2255, 2264,
noit14,-2356, 2744. urnti, 4516.
492,
1153,
1496,
1672,
2224,
2776,
www.digibuc.ro
417
paguba
pahar -2380.
paingn CCCCXXV, 225, 2859, urm.,
4538.
paldrie-3067, 4516,
patina CCCCXLI, 16, 159, 181, 297,
2070, 2843, 3687.
painant CCCCXLV11, 119, 539.
pan 371, 888, 1676, 2433, 3013.
panda-1727.
pne-CCCCXLV11, 214. 357, 1145,
1249, 1376, 2370, 2741, 2772, 2948,
3325, 4137.
2435.
peste CCCCLX1, 36, 105, 214, 1411,
1448, 2180, 2181, 2122, 2123, 2511.
piftie-911.
piper CCCCLX1X.
pirostrii-2284, 3173.
par (arbor)-172,
1384,
2582, 2698,
188, 607.
perj
411.
3876.
pippin
3179.
plans CCCCLXXVII, 874, 1040, 1575,
plesniti
3164.
plesuv-2206.
plete 2572.
ploaie CCCCLXXVII1, 29, 30, 350, 356,
474, 488, 1227, 1165, 1471, 15'20, 1715.
1943, 2474, 2826, 2952, 4139.
plop 833.
plosca 198.
www.digibuc.ro
418
plosnit
1939.
poam
699.
poame- 3218.
poart 2389.
poceala -1718.
puicI-1153.
puiu- 125, 47s, 756 urm., 2729. 3290.
pulp. 2337.
pod-110, 3219.
poft-2094, 2533.
porn CCCCLXXXII, 834, 927, 1642,
purnn
pupat
6:1.
342.
2231.
porumb -220.
porumbel 1221, 3272.
post-2273.
potcoav - 794, 1277, 2777.
potir- 617.
4197.
putinl- 3316.
pntregaiu -2328.
put-3317.
1751.
preuteas-3275.
pricaz 157, 3276, 3277, 3451.
Probajeni CCCCXCV.
1456.
promoroaci 217
prost 2573,
prepellta-3026
preut-262, 499, 591, 2:352, 2365, 41$5.
Procopn
81.
pupdz CCCCXC1X, 57
poveste
311.
prun
prun 410, 1398, 1634.
prune 3287.
puchini -3289.
rguseal-1988.
rie-1953, 3324.
raiu-DCIII, 3246.
rndunica -DIX, 212, 261, 483, 1372,
1418, 1419. 1420. 2.330, 2722 urm.,
4013, 4016 4483.
rnz5. DX.
rapn-237, 1953.
ras
3349.
ris-3350.
rsadire DXIII.
rdsrit 1655.
rasmerita-1933.
rspintie-1413, 1414, 1439, 1623, 1670,
3352.
rast-4525.
www.digibuc.ro
419
rAschitor-2661.
rsnire-2435.
ritacire-3353.
rata-DXVI.
rautacios-559, 3040.
snger- 3417.
snziana-2695.
sapun-DXXXV, 1128.
saptmna mare-3418.
srcie-DXXXVI, 2, 299, 311, 547,
704, 854, 997, 1291, 1563, 1466,
1699, 2012, 2035, 2072 urm., 2101,
4526.
ridiche-DXIX.
roade DXX.
roati-1621, 3261.
rod-2940.
rofii-DXXI, 1860.
rogojin- 3238.
rohmani -2941, 2942.
roiu -1 .26.
srat-2075.
srbtoare- 524, 803, 1585, 3442,
sare-DXXXVIII, 169, 693, 775, 1876,
1482 urm., '2965, 2971, 3276, 3294,
3515, 3911, 4164.
sirindar- 3469,
srutare -446.
roseata- 1837.
rosu -543.
sbutitoare- 3460.
scldat, scaldare-72, 96, 99, 106, 682,
62, 2481.
rug-3379.
rumegatura - 376.
924, 1029,
4083.
2293,
2528,
rus-1822, 1823.
Rusalii DXXV, 595, 609, 3108 urm.
rusine-DXXVI, 3033.
Sac-427, 2555.
scara-218.
schimbare de sex-106).
scobire intre dinti-12.
scold-4482.
3414,
scrnciob-2978.
scroaf-2540, 2645.
scrobeal-1125.
scuipat-161, 2879, 4486, 4488.
sdire- 1239.
saft6.-172.
slbtkciune-3389.
salcm - 3390.
salcie- DXXIX, 3059, 3938.
scutecseara-85,
87, 89, 1666 urm.
smnat-DXXX, 231, 292 urm , 598,
sec
(zi
de)-701,
788, 1737, 1783.
675, 703, 937, 1605, 1606 urm.
secerat-1612, 1614.
saminturi 3369.
sambta-DXXXI, 76, 101 urm., 334 secere-2452,
486, 520 urm., 1514, 1743 urm., seceta-DXLIV, 425, 1062, 1943, 3205,
3212, v. vremea.
1758, 1760, 2093, 2240, 2272, 2283,
2314, 3203, 3204, 3608, 3592, 3889,
4424, 4125, 4616.
684,
827, 961,
www.digibuc.ro
420
664, 827, 828, 960, 1008, 1550, 1682,
1712. 1824, 2186, 2334, 2338, 2348,
3171, 3331, 3994.
senme pe trup-128.
sfada-1, 5, 33, 726, 1013, 1255, 1347,
urm., 3171, 3172, 3511, 3515.
sgarcit-177, '2034.
sicriu-2388, 2494.
Simion (sf.) -218.
sineald-283,
singuratec -822.
sit -DXLVI, 789 urm,, 1260, 1536,
1892, 2882.
sitisca -1837.
smntna-3499.
smeoaic-1286.
soacra--1683, 2257.
soare-DXLVIII, 374, 399, 864, 1222,
1651 urm., 1669, 1692, 1899, 2068,
2102, 2821 urm., 2836. 2884, 3190,
3471, 3522, 3526, 3826, 4083, 427o,
urm., 4407, 4445, 4195.
soc-1380. 3512.
solnit-3513.
solomzdra-3514.
somn-DLII, 889, 1295, 2220, 2454.
stafide -1045.
stafie- 3375.
stand. -734, 2857.
stnga -2083.
stngaciu 3908, 3819.
starlici-2279.
staroste- 2778.
strpire-105.
stea-DLXV II, 1333, 1930, 2770, 3362,
3368.
strain-924.
straiu-2850.
strmutare 3444-
strns-582.
strnut DLXIX, 722, 2271.
strat-2396.
strecurtoare 3595.
stresind 3596.
strigoalca.--2994.
spariete-45.27.
sparnel 2239.
spat-v. tesut.
spate 3555.
spelca-3056. 4528.
spin 477, 2890, 3480, 3560.
spinare- 3556.
spiridus-DLXIX, 1153 urm.
splina DLXIII, 805.
Schiop -147.
;e1e-DLXXXIV, 1022, 1317.
serpe-DLXXXV, 36, 1191, 1412, 1431,
1732, 2344, 2485, 2724, 2758, 3669,
3725, 3793, 3980, 4018, 4139, 4569,
4517
www.digibuc.ro
421
solmrit- 88.
soprla-DLXXXVII.
trestie
2268.
stiuc-947.
vier-3434, 3731.
tricolici-3776.
Trif-1973.
Tritan_(sf).-221.
Tabac -1397.
tacm -3732.
trifoiu 2753.
trimis 4531.
troscot-141,0.
trufandale 2120, 2126.
tciune-2354.
tciune.,(mlur)-1600,
1605
3028, 3403.
tietor---1370.
tlhar 319, 1111. 1689,
1800, 2991,
urm.,
3011.
tulpan-4048.
tunet-DCV, 41, 605.-1208. 1992,:
turb-79, 575, 576, 1297, 9019, 379
turnarejuddrApt -65, 66.
turt-3755.
turturicA-3796.
talp-DXCI.
tmie-DXCII, 32, 1487, 2361
tus-3797.
tmraioar -967.
rapoiti
1213.
trte-2025, 3086
trg-3743.
taur-3744.
teiu-DXCV, 924
testicule-DXDVI.
tichie-1087.
tigan
tis-1503.
tiug-3063.
toacd-3492.
toaca Incer- 989.
(sf,)
DXCVII.
752, 1089,
tiganc-3816.
tigar -170, 171, 887.
tintar 3868.
tipar-3864.
tigv--3804, 4184.
tineret- 2417.
Toader
tuic
3068 urm
3825.
toiag- -3754.
Ud (urind)-DCXVII, 3905.
uger 3105.
tutare 1731, 2063, 2065, 2124,
toaie-1275.
toamn-3161. 3753.
v. tesut.
2965.
9125,
umblet-895 urm.
umbr.
ut de ou
www.digibuc.ro
4481.
422
unturl de porc- 1286.
veste
1177,
veverit--4082.
vidrk-4088.
vie-DCLIII, 221, 400, 1635,
vieat-DCLIV, 85!) tIrm., 958, 984,
vieat lung6.-321, 331, 506, 640, 829,
840.
3942.
urrnasi-431.
urs -DCXXX, 1421, 2241, 3073, 3671.
4430.
ursit-DCXXXI.
ursitoare -DCXXXII.
urzia-3970, 4411.
usturoiu-DCXXXIV, 28, 49 urm., 218,
vigaj-2313,
vin-DCLVI, 169, 193. 198, 1062, 1754.
vindere de copil-2413.
vineri-DCLVII, 157, 440, 444, 643,
2409, 4058.
vn at-2103, 2754.
vnt-DCXL, 278, 473, 798, 1542, 2873,
3682, 3712, 3865, 3972, 4139, vezi
vremea.
vnt in nas-;8.
vnzare -129, 17.:1, 1462, 2067, 4058,
4541.
vis
viscol-v, vremea
vit-DCXIX, 31, 33, 35, 37, 61, 105,
157, 236, 271, 476, 639, 709, 832,
929, 1250. 1300, 1315, 1334, .1367,
1413, 1589, 1707, 1827, 1901, 2110,
2028, 2324, 2773, 3423, 3450 urm.,
voinic -436.
vorb bun-3922.
Vasile (sf.)
volvor-4549.
vorb- DCLX1I,
218.
vtmtura-583.
vatr - DCXL VIII, 1506,
2076.
142,
1523,
529,
873,
1312,
1502, 3126
www.digibuc.ro
423
vrerneDCLXV11, 360, 613, 734, 599,
urm., 1457 urm.. 1568, 1697, 1749,
1934, 2197 urm., 2498, 2812, 3263.
vremea de apoi-564, 1521, 3116, 3436,
3940, 4468.
zpac1A-4139.
zapis 16.
zbenghiu-1123, 1125.
zestre 2788, 4475.
zgaibrt-1809.
ztua Crucii
Zabale DCLX X.
zhar-1140.
znatec 4474.
zile (vieatd) 8.
zmu 4478.
zvrcolac 4440, v. vrcolac.
www.digibuc.ro
GLOSAR.
Prescurtari
subst., substantiv
substantiv masculin
s. f, substantiv femenin.
s a , substantiv ambigen.
vb., verb.
adj., adjectiv.
adv., adverb.
pr., pronume.
num., mimeral.
biturele,'41227 ruldria.
sa devie acru.
adApti vb.; dacd crezi ca cineva- te-a aldlmat s. a.; cndibei alcitimas, 31
faci tinste'cu univahar- tle vin,
addpat, 288 ti-a dat sd befaCTO-iii
cnd ai acut o negustorie : ai Vanspeciale, farmece ; 3164 a da odut o vita.
trava cuiva.
alege
vb.; cand'ai vreo neintelegeaduce vb.; nu-si aduce _antinte, 429
re
cu
cineva, plteste 12 leturghii,
nu-si aminteste.
pomerindu-i numele lui, c se aafarit adv.; cel ce se duce afard,
lege la un fel, 1865se hotdrste.
4535la comoditate.
302
www.digibuc.ro
425
aduce cinev, dela izvor, dela fntna sau dela ru, fr s vorbeasa
cu nimeni, i fr si fi gustat din
ea.
alipi vb. se iea o broasc vie si se aprt stintit 109 aiazind; in Molalipeste de bubei, 414 se aseazd Mn-
dova aghiasmd.
devin amari.
.amrticiune s.
2893
suprare,
intristare.
2471 s nu asude.
arandul; mai multe nopti de ardnamutl vb. nu e bine s anutti cdnele,
dal", 689 mai multe nopb conse-
cutive.
se rumenesc.
nopoda, 2402 fir% rnduial.
Etnevekie adv. cnd vrei s sameni argea s. . la ridicarea argelii uaei
case, 639 a acoperemntului.
bob, s nu-1 pui pe loe nespat, ca
aricioaicA
s. . 120 femela arifierbe anevoie cu greu, timp ndelungat: (fata) se meiritd anevoie 1054
ciului.
www.digibuc.ro
426
aripl vb. copilul se artpe,Fte,
pt
fel
ca-
baierd,
399--cingatoare.
Pond.
ascuti vb. and mata ii ascute are- bffigul vb. cei ce sufer j de frica
chile. 4399 le Intinde ca s aud
sau biliguesc noaptea, 1870- -vorbesc
mai bine.
in nestire, aiuresc.
aqternut s. a.
tatoare.
li se a,Fterne o scoarfd
sau alt aFternut 1033 pnzatura care bntui vb. cine md bantuie pe mine
se poate asterne pe jos.
noaptea, 689--cine ma nelinisteste.
atinge vb. se ating vitele cu mtisoama tulbur; casa bcitnitd de nenorore sfinte, 1315r-se apropie 111'0ciri, 56 casi. in care se Intampl
soarele de vite: femeia de care nu
deseori nenorociri: bdntuitii de
se atinge bdrbat, 1861 -care nu are
primejdii, 2028: II bantuie duhurile
relatiuni sexuale cu barbatul.
necurate, 3184,
atinea vb. sd te alii la un pericol, barabul s. f. 936cartofla.
420sa te a0epti c
ti
se va
n-
tmp! un pericol.
barb s.
f. 1615.-spicele de gran
Impletite, se numesc barba lui
bumnezeu, 1614un peticel de
grit' numai ct cuprinzi cu bratul
www.digibuc.ro
427
se numeste barba lui Dumnezeu ; btqb vb, femeia care se bdtde, 1288
1616cele din urma spice de grail,
care merge leganandu-se-; cand
se numesc barba lui Durnnezeu.
cineva vede intaiu codobatura eland
barna s. 1. cnd trasnesc bdruele din coadA, biitde si el ca ea, toatd
delarsas, 180grinzile din cart e
vara, 826face misari repezi.
beldie s. f. barabulele nu se pun
construit casa de lemn.
la lurid nouA, pentruc ar dudal
bardan s. a. 1886burta.
barlog subst. 4430 vizuina ur- belditle lor in sus, 936hlujul vresului.
jul.
co-
4486
o boalA, ju-
puial.
schilozi.
bati roadele de piireti, 1633arunci ; beteug s. a. copii cu betesug, 2577
defect corporal.
urticaria.
www.digibuc.ro
428
nesplate, 1116 vasele din care bonelui vb. vitele bonciiluesc, 2324
se rnInane.
rag mai tragnat.
boalfi, s. f. boatel lurneascd, 290si- bondolan adj., 3519 greu la minte.
filis
boand s.
imbrcminte,
un fel de cojocel fr . mneci.
boale s. a. testicule.
f.
1398
bostan s. m. 311dov1eac.
se cultiv pepenii.
care plnge In urma mortului. bot s.
ca s ti se acrease borSunt femei de meserie bocitoarea
da cu fcaletul pe la botalplo,
earl Hbocese
un talent
durilor, 203-- gura copiilor.
deosebit de a boa i stiu bocete botil s. f. bote de brad, 341 bracl:
295
bobotin s.
f,
2538
maciucd.
3082.
form special
pui boghti, 757 cu
garnitur de pene lungrete In ju- branca s. f. Iti vor murl porcii de
rul urechilor.
bracer', 342 boal de porci.- In
boliile, 35, v. Alexi BO.
Moldova se zice ..brncP numai
bolnd adj. copil boldnd, 2573 prola boala porcilor, ceea ce 'In Tara
stnac.
munteneasa se numeste brned,,,
bolbora. end vezi un vrtej, inchicu inteles de boal la oameni; in
de ochii 51 zi : pt, pst, bolbora",
Moldova se zice orbalt" (erizizel).
4075.
brncii f., ca sa nu4 dea branci
in ap. 1195s nu-1 irnping sa
bold s. a 11, 144ac eu gamlie.
bolcnifi s. 1. 272 epidemie de cad in apa.
boale, 4544 boala.
bran s. a. plur. brdie, 334, 335 fhone s. 1., 415 urnaturi la g it.
sie de irnpletitur sau tesetur, cu
boll vb. va tot boli, 968 va fi bolcare se incinge mijlocul; cnd se
na, ai sd boloti amtl acela de
face brdal popii pe cer, e sernn
durere de picioare, 818 ai s
va sta ploaia, 1057 curcubeu.
Suferi, ai s fii bolnav
brazda s f eine are multe brazde'n
bolniivicios adj. ai s lii bolndvi- palnut 298 Incretiturile pielii din
cios anul acela, 819 ai sa suferi
palm.
adeseori de boale,
breza vb. eand se taie poreii, sk
bolnfivie s. f. 274 boal eronic
te brezezi cu snge, 3209 sa te ungi
deosebit, vesele.
intr'un mod
bric
s f. pana la Snziene s. nu
turtesti prune, sd nu le tai cu brisca,
1634 cutit. buricar.
www.digibuc.ro
429
se nimerqte, se in-
buratec.
439o planta.
butoare s. f. 4478scorbura.
bucate subst. and umbl negusto- butuc s. m. 445o bucat de fem.
rii dupa bucate, 416and :umbl burduf s. a. burdufurite cu brnza,
sa cumpere cercele. (Se Intrebu- 3060 -be0c de bou.
inteaza nurnai la plural) ; omul burduv s. a. cnd luna e cu burcare vars./ din bucate ori buturl duvul in jos, 1943partea convexa.
417din mncarile cari se servesc burete s. m. sa nu faci bureti pe
framatur.
la masa
obraz, 3337alunle.
cade bucd- burlacie s. f. 2076: burlacneinsu-
rat, becher.
butile adv. umbla de-a buOle, 2842
cium.
www.digibuc.ro
430
orge intr'o zi de post, 4147; urm- cAnnetuicii s. f. 586, diminutiv de
rile acelui jurmnt vor adea pe
la cames.
piatr, 1818
r grin biseria.
nu ies
la cap& bun,
cfilin s.
f.
932fructul arborului
crunelli s
2704ait.
431
runt.
casit s
In casA.
cas-
cumis sativus).
miriapod: Scolopendra i Lithobius
cav
s. m. faci cas la gard,-1669 un
forficatus.
fel
de spuzeard.
carcaitor adj. gAini cdcditoare, 1533
care arcke.
tei.
3;19, cdfel
cdciuliei de usturoiu.
atuv s
www.digibuc.ro
432
reuse0e ; la moarte va cdzni mult
Walla
dea sufletul, 1805-se va
ra, odaia.
-specimen.
le
sa.
-nu se desvoltd.
gurida ; chilug,
Moldova.
cum se zice in
stria cevd, 1415 -se stria putin, se chicar s. m. 3694 -un peste; tipar.
sparge, ca sa i se faca o gaura ; chit& s. f, ate cucoare li vede
primvara intiu, attea chile de
daca dimineata apa din cofita
cnep ai sa faci, 979: chita este
a ami crescut cevd, 652-in mica
un manunchiu de 12 manusi de
cantitate.
cnepd; mlnusa este o unitate de
chef s. a. cnd ti se varsa cofa cu
masuri special pentru cnepa.
apa chiar la fntna, face a chef,
721=a veselie; dup.' cum va vedeti chitie s. f. chitia dracului, 730-comanacul de pus pe cap.
cinetra ntiu dimineata un orn lenes
2212-prescurtare din: zice ca.
va fi cheful toata
sau harnic,
cicia adj. mo.aa duce copilul la
ziva, 720-dispositia de lucru.
fereastra. i zice : uit-te la lume,
chel adj. 723-farl par pe cap.
cicia, cicia !, 12'10
ar insemna fru-
mos".
chine s. f. chilia unde a cazut co- cinsti vb. cand aduci o femeie
www.digibuc.ro
sa
433
pruncul, 76in care se scald& Ciupa este albie; vasul de lemn in care
se scald copiii.
ciurcele plur. dela ciurced s. f. 769
-surcele, buatele dela lemnele
cari se taie.
ciocan s. m. le0e cu cenusd de cio,
ciurel
s. a. 789 ciur mai mic.
cani, 705ciucalau, cocean.
ciocAnitoare s. 1. 742pasere:ghi- ciutur s. . 1170 vas aninat de
lantul care se Ord in fantana 0 se
onoaie, cataratoare (Picus martius).
scoate apa.
ciocnl vb. daca se ciocnesv
eludi
vb. daca voe0e cineva sau
1260se lovesc una de alta, se
ating.
ciocotesc, 4295
ciripesc sgomotos.
,chldire s.
ciucurd
cleiti
deve-
titd, 846criticata.
cloceahi s. . ca sa-ti cada glinele
la cloceald, 794sk cada clo0e.
clocitor adj. gaini clocitoare, 1533=
care cloce0e.
clopi s. f. 804=c1Nca.
coadii s. . acea fata in totdeauna
va fi la coadd, 1276cea din urma.
cobi vb. copiii cari plang mull, co
besc a moarte, 2307 prevestesc ca
vor murl.
va
www.digibuc.ro
28.
434
cocostArc s. m. 261 barz. In Moldova se zice cucostdrc.
cocolelte adv. 1351 ca cocosil
1943
intrzi, a pierde
vremea.
codobatursi
s.
f. 826
pasere (Mo-
tacilla alba).
vrfurile.
coroptitni(ii s.
se sprijina caprioriii.
coji vb. aceluia i se pa coji pielea,de
coiir s. a: 3381 patul pentru po-pe fata, 291pielea se va desface
rumb.
in mici bucatele, cari vor cad&
cot s. a. sa nu mnnci din coate,
colac s. m. omul cari are doi co2106 stand in coate.
lad in crestetul capului, 2751
cotcodilci
vb. gdina cotcoddceste, 1540
care are parul rsucit in doui
dup
ce s'a ouat.
WO.
cote(
s
a.
3478.-cotineat.
o
s. m. apa din donit
toarna peste picioarele cailor co- cotorosi vb. de gdndaci de cash se
poate cotorosi, 1563 poti sapa de
tdcerilor, 1030=flacai cari au un aei.
numit rol la nuntile tannest.
colbisi vb.
coliv s
trebuinteaz la Immormntari, si se
in Moldova : tarca.
cracanit
s. I. 2669o bucat de
lemn, despicata la un capt si formnd, cu ramurile, un unghiu.
crimcium s.
craiu s.
noua.
colt s. m. colt de lup, 1g81-0 boal.
col(un s. rn 815ciorap,
crpiicios
copaie s. f.
f. 4466 chrcium.
1937=dunA
adj.
aide crdpdcioasd,
3161aspr.
riat.
cordelutil s. f. 3996panglicut.
crvmei s. f. 4467 carciuma.
corn s. a. se pune in costoroabe, crescut s. a. sa nu se puna un cowww.digibuc.ro
433
pil in leagnul altuia, cdci ia7crescucuiu in cap cu mot de pene.
cutul acelui copil, 814putere de cuculu s. a. cnd un copil se locrestere.
veste la cap sa toarne In acel loc
crest& vb. porch se cresteazd la ceafd
ieturi In crucis
o lovitura la cap.
erettte vb. daca dimineata apa din cucuruz s. m. and brazil fac cucu-
culbec s. m. 1021melc.
crier s. m. 940creier.
crijm s. f. ducandu-se un copil la culetter s. m. 3158 melesteu, fdcalet.
biserica este obiceiu a se infru- culier s m. 4022idem,
cruce s. f
www.digibuc.ro
436
71-inocent, cu sufletul
neprihnit; cnd sameni gru, sa
fii carat de noaptea. 1607 sk nu fi
avut relatiuni se:Wale In timpul
clopotul,
noptii.
da".-(Datul faptul au anurnite descntece); lupii dau asupra oamenilor 1970-se npustesc
s dai ocol casei, 2485-sa, Incunjuri
sd dai chiot, 1533--s strigi; cnd
o femeie clef ca copdul de necaz,
1687 ---intmpina o greutate, o ne-
1668, etc. -
curechiu
subst. 614,
varz
1040
intr inkuntru.
cta sperl in vatra, attea ou sd dalac s. 1. 414 -bub care infecteacurgd din gaina noastra, 1535 = s
za sangele si produce moarte.
ias.
damblagiu s. ni. 1072-paralizat.
curgere S.
t. Ii
lerii satelor.
dfinsele subst. 1720-ielele.
unelta pentru
drac subst. 4178
preparat lana de tors.
dabri s f fetele de maritat, chid se
ridic de pe scaun. 11 cltesc, ca
s-si clteasca data, 3949 ursita..
cu mnele
paiza, 3293 pentru prima oar. ; atunci de loc il pui sub picioare,
www.digibuc.ro
437
mntat.
drgaica s.
f.
99 sg sarbtoare
inteligent.
In
stnd in cote.
www.digibuc.ro
438
deschise in noaptea de Boboteaza,
va fi drept inaintea lui Dumnezeu,
711
tilor.
due:4ml adj. Intoarce closca cu oborocul, In sara cand pui. imprejur, de trei ori, ca SA' nu-ti fie du782-s nu se duca din curte
prin alte parti.
tere.
duce vb. va duce frig iarna, 3505- fiihibi vb. cnd fizlgerd fldind, 4240
va sirntl frigul.
-ca lurnina dela un foc grozav.
dudill vb. ar daddi beltliile In sus, falcarittl s. . 1262-0 boat&
936-ar creste ca duclaul.
fapt s. a. 1277- farmece.
dugheanii s. f. 288 pravlie.
fssfti vb. focal and fdsek, 1348:and
duhoare s. f capeti dulloare bi gu- focul nu arde cu dacha', ci macra, 1671 miros.
ca Jasie".
coco.
aduca. zestrea.
stare, 812-femela.
dural vb. dardesc cdrukle, 3926 du- ferecat adj. ferecat inlanturi, 2939
ruesc, lac sgomot trecnd.
inatuat.
fen Ob. ca sa fere.tti rdzoarele cu leEstimp adv. 3957-In anul curent.
gume de musuroaiele cartitelor,
Fcufle s. a. 302-instrumentul de
lemn cu care se amesteca mama
liga. -In Moldova: melesteu.
www.digibuc.ro
439
relele,
un rAu sd, nu se ase rupe in cloud, cu mna; dui
propie. de ele.
se frdnge sculul, 1724 se rupe.
feltell vb. cnd, canele se festeleste frantura s. f. 1392 o boald: sculament.
inaintea sclrii, 555-se murdreste,
se excrementeazii
frige vb. in case unde fede vreo
closed pe oul, nu se frig oud, 756
filigean s. a.196 teligean1 vas mic
-nu se coc; te- frig purecii, 3297
pentru bAut ; ceased.
tPs. pisc multi.
m, 323, si
fire s.
gunoaie.
pind se aprinde.
Fbra s. nr
puhoier,
regalis).
nusuri
neasc; se serbear la 22 iulie:
giticeavii s
nu se lucreazd, c e rdu de foc.
sfadd, ceartd.
fololtin subs. 2670- fulgi mari de
f.
s. f. 3985
zApadd.
448
neintlegere,
pasere de curte.'
fonfili vb. toate le. fonfeieqte si nimic gringanie s. f. sq nu 1ai sa-ti caute
doi in cap. cd faci si mai multe
nu porneste, 1308
laudi ca face
623-pduchi.
toat
'in
dotal, 369
www.digibuc.ro
440
gatos
de
gazii s. f. 218insect.
gean s. f. e gean la rAsArit, 4351
lumina slabA.
gorgoasa s, f. 2628fruct cu un
smbure,
gemene adj plugul tras de doi boi griipa vb. coarnele boilor cad grdgerneni, 270 nscuti odat, de acepeazd, 593cari grap, trag grapa.
eas vac5.; 2629 doi copii nscuti grei vb. copiii cari se gresesc in pat
In aceea zi, in acelas sat; fructe 439se urineaz.
de gemene, 1579- Ingemnate; copii greu adj. femeie grea, 1994Insrgemeni, 1579nAscuti odat de a-
cinat.
ceeas mamA.
toare, grozavA.
www.digibuc.ro
441
grumaz
s. durere de grumazi,
tiuni de paimnt: o fre Ingusta de
1315galci.
de pamnt, acoperita. cu iarb,
gudur vb. cand se gudurd cdnele, helge s. . 33, 149un animal mic,
551=se alintk se bucura, face ginde coloare alba. In Moldova: ne-
gii
stapanului.
vastuick
gur s.
442
geni, sit, rut faci cu ele miqctiri la inim s. f, pe inima nernancatd, 1426
dreapta si la stnga.
pe nemncate, cu stomacul gol ;
inima earutii, 65t=1emnui: care
leagA osia de dinapol a earului.
Iarbzi s. 1. iarba
120plantk
In Oltenia: inimoiw.
i arela poporul ii atribue puteH supranaturale. Sub acest isCik, vb ca nu eumv-sd se ism stetsdd'n cask', 133sk se:nasek, sit se
nume se cunoaste i o plantArealA:
iveasc.
Vincetoximam off, care se mai nuiscoadii s. f. 1727- pndA, vndtoare.
meste i randunigi.
fantasticA
4-33priceputl, eu talent.
Ispas s. a. 39- sArbtaarea nurnit.
InAltarea Domnului,eare se prznu-
iesI
lul iesle.
tell' vb. copilul iese betty, 193devine, se alege betty; vinerea i miercuria sk nu rupi castraveti din acei carf au iesitintdiu, 676eari an
aprut intAin din pmnt; castravetii s nu-i pui In pmnt mien
curi sau vineri, cA ies amari; 675
se lac amari; cAnd iei afard en u-
za-
www.digibuc.ro
443
pe
Imbracamant s. a. a se prinde un
Imprilvtietor adj.
2034--risipitor,
contrar lui
cucos * se imbrac In lnbrdedmiin- Improura vb. ad' se improureascd so tul cu care a venit cel non niscut
sirea priadverei, 3348si se vesteasci,
pe brae, 20100-=--amesa in care se
naste un copil.
Impuveatii, s. I. 1762o planti.
meargi In plin 489---s
Intlyuca vb. and imbaci de dota ori In prep.
aibi succes ; se cazneste s se a2086--,--cnd viri in gur
de doul ori.
seze In tap, 2597sA se aseze pe
Imbnefiturri s. I. 2112bucata de
mincare din gm%
nicar.
incalti.
2535=-Insrcinat.
inclesteazd
www.digibuc.ro
Incresta vb. a Increstd covata, 3479 Inghinat adj. perrA inghinatd, 2628
incruciat adj, cu ockii incrucisati, ingradit adj. and soarele este in66 sasii; drum "incrucisat, 498 drum
grdit, 4950gulerat.
care se intretaie cu altul,
1386
a face
InsArcinati
fnmuia vb. ti
2050
se inmoaie mcinele,
se moaie.
pleura vb pored se incurd cu paie Inneca vb. daa vreun copil mic se.
in gull, 3263 aleargA, fug.
Oneurea vb, cnd se Incurcd ata,1446
i se opreste in Inghititoare.
se inoadA; se amestea de nu innot adv. trece apa innot, 100=In-
notnd,
poti coase.
sinnumfira
vb. cine va vedeA coIcurcat adj. buricul Incurcat pe dupA
cori,
'innumere,
984sa-i nu-
mere.
lnnumilriitoare s. f. 2929numkrare.
Inserat s. a. pe "inserate, 348 la vre-
74
se ambitioneazA,
hotArAt, nesigur.
s"..-1
g-
www.digibuc.ro
445
468se opreste de
se desvolt,
s. a. 627animale.
se vindeck; inturnndu-se mirii dela jigodie -subst.4500o boalA de ani,
cununie, 97Intorandu-se, venind
jigaraig,
inapoi; cnd esti pornit la .drum. itivinat s. 1. 35--,--juvin.
te-ai inturnat inapoi; 495te-ai joaesi s. I. In jouce a. nu se ba bl. co-
se infsoar.
fcut val.
and se invdleste
3014se ruleaz.
ele
vrei ca toat luna al foci
932 s ai parale in bielsug; cAnd
pcinza
pe
sul,
c ai relajiuni aexuale;acnd
invartl vb. copilului i se mid& buHeal pe dup 01, 429 i se rsuceste, i se invliAuce,ste, i se im- jumul vb. 1558--a smidge pesele.
pletkesle.
juramaart s. a. Li cite0e Vneotul
nsiUtur s. . 1735fire de aj
cu care s'a
blastmaf, aturisit.
va fi bine prima .sau Isi va pe- juvinit s. f. 32, 667animal ..de ditrece bine, 494 -va peirece bine.
mensitmi amici, insecti.
trnn.
discos, creznd es numai atunci Iiiertima vb. slaina din pod daa
in cepe a kicreim, 4807 a pi curl!' din
este primit jetlfa Iui, 185darul
care se da la biseriel.
Jidan s. rn. 1791,
Jidov s. in. 1790 Evreu.
ele.
www.digibuc.ro
446
363cata-
plasme.
tele de oaie se prepad un lapte lehuzit s. f. 328femeia care a nAsingropt, cu gust acriu, care se cut, luza.
numeste Japte acne.
lemn s. a. lemn de ceine, 578un arMidi vb. frigurile il vor lasd, 1396
vdtAmAtoare.
2184mnncl pe
cu
clestele In leituri nu se Ingras5. por- lingoare s. a. 255 lingoare, tifos.
cii, 3250 diferitele resturi dela lini subst and dau femeile la
porci mncare din poala, atunci
buatArie, care se dau hran porcarnea are sa facii ling 1891ciscilor.
ticerci.
mil vb. fiind pericol s se lteascii
focul, 1386sA se Intincl,
lip subst. 2443murdArie pe trup.
leacg subst. o leaa, 31, 84putin, lipi vb. in donita In care se bea
apA, noaptea, sA se stangA seara
nitel.
poate
lipesc
www.digibuc.ro
447
seri luuateci, 3102- pui i sco0 in
lilpit s a. s nu calci pe prisp pima
aceea tuna.
nu s'a usci tipitul, 185 lutul cu
lung adv. cel ce le va purt (albicare este lipit prispa.
turile) s traiasca lung, 1739 mult
lipiturfi s. f 689=o boal
lipsit adj. cine n'are bani atunci timp, daci incepe ploaia de dimineata, nu dureaza lung, 3202.
(la anul noU), va fi tot lipsit, 60 lungl vb. clac lai sitica nespalata,
va duce lipsa tot anul.
se lunge* laptele, 1837 se trage,
loc s. a. atunci acea (bta) de loc s
se Intinde.
o rig* 184=imediat ; (cocoarele)
nu mai aflk drumul lor i retmdn
locului, 983=raman pe loc; se ser- Meinici subst. 507srbatoarea
beaza de Romanii de loc,
Sfintii", care se tine la 9 martie.
localitate ; s ingroape local In mai prep. il ii ai, Ora mai se frige
care s'a zemislit copilul, 2621-3678=pin e aproape sri se friga.
placenta.
maiu s. a. 1752instrument de lemn
lozie s. f. 1316=o specie de salcie.
cu care se bate rufaria cAnd se
In ceisiitorie,
spal.
mmlig s.
www.digibuc.ro
mancare.
nune.
nratii s.
1376
distruge, consuma.
inattilor subst. v. mrtisor.
mituni subst. 3722.- spice de gru
pe care soarecii le fac grmezi.
infizgall vb. se crede ca Toader
ear nzdzel in plamdeal, 3004 mititelf s. m. tomorile lsate de
cind i-au alufigat mitileii,
s'ar murdarl.
melesteu s. a. 3 14 -instrumentul 840oameni pitici, despre cari se
de lemn ca care se mesteca maspune cal au locuit candva pe paf,
maliga, Maley.
mint.
merge vb. "iti va merge Ma, 486 nu moale subst. moalele capului 598
vei avea reusita; ca
meare In
crestetul.
www.digibuc.ro
449
vrerne dulce.
moent vb. se iea ap neinceputa,0
pune intrnsa piele dela un ciur
sd mocneascd, 409=si stea
incet.
urechi.
moq s. m. mosi de yard, 224--sarbanalbti s. f. 220=o planta (Malva)
toare, ziva mortilor.
mot s. m. mama care pastreaz bu- miluett s. f. 2512aratare, viziune.
ricul i moful copilului, 435suvit ntiluci vb. daca i se ndluceste cuiyd
cev, 2512daca i se pare cd vede
de par din frunte.
cev.
cu mud, 2966=nu se vor fecunda. nttpatell s. . 3123 carsnic, instrument de prins peste.
muieros adj. 2136muieratec.
womb"' s. . muma pddurd, 2489= o miprasnic adj. moarte ndprasnicd
3199=violenta neasteptata.
fiinti Inchipuita, care face ru oa-
apa.
mirav s. a. se desvap de
ndrayul
patima, viciul ; li inveft
(boii) eu n1-fray, 334 cu deprinderi
rele.
beftei, 212
drium off.)
A. Gorovei, Saperstifii.
29.
www.digibuc.ro
450
nebunatec adj it faci s4i peard nesiipat adj. sa sameni bob pe Foc
cumptul, umblnd nebz.natec, 1869
ca un nebun.
neciircaitor adj. gd&za rzeccircditoare,
care nu Orate.
neaz s. a. 2112 mnie, ciuda.
necernut adj. mmlig. necernutd.
1533
se trude;te de
tacere.
383 --fcut din Mina care nu a fost netrebnic adj. dinele a fost netrebnic,
trecut prin sit.
564 nu a fost cane riu.
neclocitor adj. gini neclocitoare, nevstuicii, s. f. 2301 helge, un a-
1533care nu clocesc.
stie ca femeia
nimal.
ningdu, 4429
cu ninsoare, zpada.
murdare.
acoperit cu cenu.
1480
www.digibuc.ro
451
cotol s. a. s dai ocol casei, 2485 s'a PaciTHe subst. pdcisle de in, 2908
ceea ce rrnne in peria cu care
o inconjuri.
se perie fuiorul scos din ragil.
ogradii, s. f. 35 curte in jurul casei.
ol s. a. 2833oal.
pcht s: f. 216 ceat, negur.
olalt adv. dac se va da ap din pducel s, m. peiducel la picior, 3167
vasul in care beau porumbii celor
-o boal.
ce se au rein la olaltd, 1221 cari pfiduche s. m. peiduche de lemn, 656
sunt in neintelegere, in dusmdnie;
plosnitd, stelnit.
in trei seri dupd
1204una pilgani vb. se peiglineste, 1301 dedupi alta, consecutive; copaci cresvine pagn, necredincios.
cuti la olaltd, 1256din aceeas,tul- pAgubitor adj. zile pdgubitoare.1895
pink" ; pe timpul cnd se aflii la
zile, in care dac lucrezi, vei
suferl pagube.
sunt impreunit.
ologl vb. cel care wade jos, va paingfin s. m. 225 painjen.
ologi, 132
pute umbla.
brituri.
CrOciu-
brbat.
ornan subst.
4526 planta :
iarb
mare.
intiu, in-
oprealii s.
f.
_orbete s, m. 3714crtit.
tului mare.
osanzii s. f. osnzi de porc. 2909 parli vb. cnd omori vreun cane
grAsime de pe burt.
Osie s. na. Sfntul Osie, 1971 srbtoare, la 17 octombre.
se ou.
care
www.digibuc.ro
452
patim s.
pfitimat
s. rn.
212-omul supus
www.digibuc.ro
453
laptele,
1859nu mai are Lapte in tata; and plod s. a. ploduri rele, 995 copii fai;
ti se desteaga fusta pe drum, e da cu facaletul pela botal plodurilor
semn ca vei pierde, 1490 vei avort
302 a copiilor; plod de mdtd, 2185
it faci sa-si piardd cumpiitul, 1809
puiu de mat avortat.
sa iasa
ploini s. f. 204 paduche de learn
multi.
stelnit.
vortati.
poanifi s. f. femeia care merge lepierl vb. and piere calul, 459 moare;
gnandu-se, nu prea e poatnd band,
plesnita s. f 3164
crptura la
limba.
plettiun adj. 2206 fra par pe cap, pogcitai, s. f. 3962 diminutiv dela
c.heL
pogace.
3106iarb cosita
brazde.
www.digibuc.ro
imprastiata in
434
nefructiferi.
taine.
ducatoare de bine.
prsil s.
Y.
www.digibuc.ro
455
probaje.
ru,
3348in ajunul.
prost adv.
rAnultor s. m. 1980porc.
prune s. m. 2400balat.
prune s, . 2400fata.
www.digibuc.ro
a nu
456
rdpagd in mersul su, 706 spre a risipi vb. s'a risiprt vreo casd, 2394
nu alunea.
s'a darmat.
rapiin subst 237 o boal a pielei. roadii s. f. tot anul sa ai In cas
riirunchiu s. ni. 2482 rinichiu.
belsug i roadd bund, 244 spor ;
rsfireal s f. e au de rsreal.
2001
o boala.
rsrire s
245recoltele.
robi vb. cnd nuntasii dela dou
nunti se iau la btaie, si care la-
rfiseruee s.
I.
rdscrucile
drumulni,
231
8872---tmbiel-
sugat.
timpul
rktehitoare
s. f.
824unelta pe
tesut.
desubt
rfizor s. a. 650 -strat, fsie de pi- sit& vb. and &Mesa ceapd, 685-11mnt pe care se cultiv legumele.
sadesti, plantezi.
www.digibuc.ro
457
sfimanta s.
'alearg vesele.
se va micura, se va uwr.
scaicior s. m. 2123.
cul printre dinfi, 1671 scobeti.
sciadaturi subst. copilul care merge scopi vb. cnd vezi ceva frumos,
SCOrlq.
458
mai grosuta, care se pune sub cd7 sgraptiina vb. sgraplnd mdta la
usa, 4249sgarie.
pil, inainte de a-I infasur In pe-
simbrie s. f. 2646=leafl
linci.
scuti vb. vor fi scutite de urd, 1218 singuratec adj. cnd vezi inaia oari
aprate, dispensate ; ca s fie satprimavara, numai un singur cotia de foc, 1369aparati, feriti; macostarc, vara aceia ai sa fii singumete scutesc fiecare cdmesd nou a
unui copil, adic las s cada. un
ratec, 822
neincunjurat de multi
lume.
pastrat ppusoii.
www.digibuc.ro
459
SOW S. a. fiecare sari de pomi, 3220
=specie.
somn s. in. 2889--un peste.
de soarec, 1876murdrie.
spfirnel subst. copilul care se naste stange vb. a stdnge cdrbuni, 89-cu spilrnel In frunte, 2259.
a-i arunc in ap, and sun! a-
651
spitillnic s. a. 2032sfredel.
spol vb. la casa unde a murit cine-
stdrlice, 1519prsite.
www.digibuc.ro
460
strafide s. f. 1045stafide.
strain s. a. 1736 hain.
raritura.
stramb adj. a nasurat strmb ogo- stuelni vb. 1196a stupl, a scuip.
rul, 2440 nedrept, fa4; cei cari studinitfi s. f. 3623 boalii de gingii.
voesc set jure strmb, 1818. pe ne- stupi vb. 1091=a scuip.
drept.
stupit
s.
preuteasca.
nu se descompune, nu se Imputete.
strig s.
f.
strigoii.
strigoaie
s.
f. 1313stirigoaie,
plants&
www.digibuc.ro
461
vaca,
idiot.
tortita s.
f, i se ptrunde urechea,
apoi i se pune tortild, 3937 cercel
mic, uwr.
trAgadu adj.
vitele trdgace,
1189
trgAtoare.
tr.:10mA vb. lucrul se va trgdnii,1908
taral s. m.
nu se va ispravi curnd.
portii.
tarboe s. a. 3122unelt de prins trage vb. tragr a iarnd, 452 chemi
pete.
www.digibuc.ro
4621-
crie.
trif
trifan, subt. 1973, 221=skrbitoare
care cade la 1 februarie.
troahnil s. f. 1680.F-guturaitar
tron s. a. tronul mortulai,t
credincioas in casnicie.
treants s. f. 2485 sdreant, earpd,
peteci.
cand se taie.
data.
dac vrei sd-ti treacd frigurile, 1427 tuspatru num. 238toate patru.
sl te vindeci; puscheiul de pe limb
se trece, 1878 se vindecg; pentruci
www.digibuc.ro
463
tarot s.
bucata de lemn
sourt i ascutitd, eare se infinge
4_,67
Inpianfint.
Ora Ueigit-1 erueea, 655 si
toaca, 3352 dracul.
f. ii va pierl filfa,1464 i va ueis subst. sa nu un-rbli dupd ucisu/ grierilor din casa, 1627.
Ineet laptele.
s.
privesti.
s. f. 4473 ulcica (pronuntat: ul-ci-oard).
un copil sel find mui mult la tatd, uleior s. a. ulcioarele dela ochi. 422
sa
a-Vita
ochilor.
lingurd, ac fine unghia mezi- uhu s. ni. erete.
nului, 909cat poate s se tie pe ultuit adj. pomi ultuifi, 847 altoiti.
unghie; se fine ca semn, 968 se umbla vb. umbli &aurae, 345 nu
considera; ziva de sf. Ilie o fin
esti credincios in cdsnicie ; and
oamenii, 1369o serbeazd, ; sd se umbld cioarele, 734 sboara ; cand iti
fie puii de closed, 1537 sd nu se
iese cu cofa goald inainte, ai sa
despart de closcd; are sd mai tie
umbli beitut, 828 ai s fii mereu
mult timp ploaia, 247-1are sa dubatut; va unzbld dupd insurcitoare,
reze ; acela ce (ine vinerile, 4116
1909 va cdtil sd se insoare: la
le serbeaz.
nastere, daca.-1 pune moa;a pe cotinglu s. m. 595clopotel.
pil pe o camasd de a tatalui, va
umbld mai mull dupci tatd-sdu, 1226
tintet s. f. and priveFte cineu tintd
/a un loc, 2847----priveste fix.
11 va inbi; daed-ti rugineste pustinterim 4412, si
ca, neumbldnd cu ea, 3308 neintre-
tintirim s. a. 2467cimitir.
buintand-o.
tipa vb. a ip afarii, 76; nu se gild umblat subst. s nu lasi pe pop
tenusa din vatr, 1523se aruncd.
sal sfarseasca cu umblatul la tine,
itiui vb. cnd iti glue urechea, 1177
3243 .
de umbldtor, 898.
toaba s. f. 4337o muscd.
umblet
s. f. prin morminte nu
toala s. f. 1757hain
bine a face dese ublete, 3614
s. . _2754geant de vnaprimblari.
toare.
in clocote.
www.digibuc.ro
464
se ingramadeOe
fantastic, care produce eclips de
ceara topitd in jurul mucului.
de lunk.
una num. poarta cheutoarea tot una viirsa vb. and versi candela, 537o
la sine. 4231 intru una, neconrkstorni din gresealk; sa versi bortenit.
sal, cnd gsesti in putin grieri,
unerop subst. 1 )84ap foarte fier1628sa-1 arunci afark.
binte.
vArtottel adj. ca sk fie copilul vrurcfor s. a. 536 ulcior, vas de lut. toel, 3462 voinic robust.
ureche s. f. cine tine cletele de
s. m. 1307flcku care are
%tread, 725 de gaurile dela extreun anumit rol la nunt.
mittile cletilor.
a creat, a inceput.
aprins.
inseet.
175=criticat.
vriticiul
vb. 184=a fermecit.
2702va intimpin multe greut.4,
vrajbfi s.f. vrajbd tot In capul celui
primejdii.
vale s. f. i fac fetele de mgrit pe ce ti-a dat, se duce, 264=rul care
ti 1-a dorit acela, care ti-a trimes
vale, 102; clack' te vei spl pe cap,
faptul.
in vale, 610; cojile ouglor s le dai
pe vale, 2941 ap curgdtoare.
vriiinta adv. si ui bpstani, c se
fac vrdjmas de mulfi, 312 foarte
vana 3. . 2293 albia in care se
multi; omul pe care-1 latrd cdnele
spal sau se scald.
val s. a. va aped multe valuriln vieata,
www.digibuc.ro
465
haina.
Zabale subst. 4472- fiend care se zgandrl vb, cnd nu plouii, s'a
zglinddr4ti furnicile in mosinoiu,
Dune in gura calului; 4469o a4415s edscolesti.
fectiune la colturile gurei.
ziicett vb. cnd zaci, 2279esti, stai zloat s. a. 1315 grindind ; 4i merbolnav ; zace de vdrsat, 4608=e
bolnav de vorsat.
zoile.
zamisll vb. copilul znzislit, 1585 - zoi subst. 603apa necuratd care
conceput,
a servit la splat.
zanatec adj. doi copii nscuti In azoli vb. 1793 =a spl rufe.
ceeas zi sunt zanateci, 4474.
ziipr vb. sa nu te urinezi asupra zvrcolac s. m.1111932 viircolac.
vntului, c te zdproli, 3865ti se zvarli vb. 141=a asvaril, a arunca,
www.digibuc.ro
che, 1910
VIII. Industria casnicd la Romni, de T. Parnfile Premiul
Neuschotz" din 1909, 1910
IX. !lore si chiudmi din Bucovina, de S. H. Marian, 1911
X. Legende, traddii si aminttri istorice, de C. Radulescu-Co-
5.--
6.
1.---
10
din, 1910
XI. Sarbatorile de yard la Romani, de T. ,Pamfile, 1911
XII. Ciintece de lard. adurote de T. Pamiile, 1913
si leacuri ia oameni, vite si pdsdri, dupa dalinile si
1 50
www.digibuc.ro
1.
4.
2.--
3.
4
2.
1 50
2.
1.--
5.--