BISERICA NOASTRA

SI

CULTELE MINORITARE
REA DISOUTIE PARLAMENTARA
Ile

gr

44(11.0.41

IN JURUL LEGEI OULTELOR

CU 0 INTRODUCERE
DE

N. RUSSU ARDELEANU

BUCURE TI
1928

www.digibuc.ro

BISERICA NOASTRA
;I

CULTELE MINORITARE
MAREA DISCUTIE PARLAMENTAR A

IN JURUL LEGEI CULTELOR

CU 0 INTRODUCERE
DE

N. RUSSU ARDELEANU

www.digibuc.ro

1NTRODUCERE
Publicarea in extenso a discursurilor rostire in Parlament

la cea dintgi lege a bisericilor minoritare din Romgnia, rgspunde unei necesitgti culturale.
Reprezentanti dintre cei mai de seam ai bisericei, ai cre-

dintei qi faintei noastre fi aceia ai bisercilor minoritare, au

adus in marea discutie prin care Parlamentul s'a ilustrat, nu numai convingere, talent fi culturg, ci fi o vast eruditie istoricg
sr juridicg qi toate acestea In sprijinul unor teze ireconciliabile,
Senatul a avut lientru intgia oarg aspectul unui congres pan-religios.

Laici fi mireni, roingni fi evrei, catolici fi protestanti. au

vorbit in toatg libertatea, aprgnduli punctul de vedere qi sporind interesul fi pitorescul unei desbateri care va rmgne ca un
memento pretios in viata publicg de azi.
Problema religioasg sub aspectul ei social-politic s'a pus
la noi imediat dupg Unirea cea mare, ocupind un loc important
intre celelalte cgteva 2-2ari probleme de existentg ale Statulni
nostru. Raporturile dintre minoritgtile confesionale fi marea
majoritate ortodorrg care se confunda ping la rsboi cu insufi
Statul Romgn, se cereau reglementate In mod perfect legal. Interesele tuturor pgrtilor pretindeau acest lucru i dovada o ggsim
in declaratiunile principalilor factori ai cultelor winoritare, consultati din vreme fi ascultati cu atentiune fi bungvoinfii pgn la
votarea legei. (D. Elemer Gyarfas, catolic maghiar, a declacat
In nurnele tuturor minoritarilor, cg dela intrarea lor in viata publicg a Romgniei au ggsit totdeauna la ministerul cultelor ascultare fi bungvoint pentru cererile lor fi cu deosebire la alatuirea
.acestei legi).
www.digibuc.ro

Statul romgn, credincios traditiunilor sale profund crestine, larg to1erant i sprijinitoare ale orwrui cult, a tinut s
asigure prin lege depline libertgti cultelor, sg le protejeze sg
putea Indeplini misiunea lor diving, Intre
le ajutoreze, spre
cetgtenii minoritarinai tgrii. Dar pentru cg stim mai bine ca oricine, rolul 'Malt politic ce poate avea o bisericg minoritar
viata credinciosilor ei despgrtiti de massa lor etnicg prin pgcatul de a se fi asezat In centrele altor masse etniee (biserica noastrg din Ardeal st mgrturie sfntg, In ce'i priveste pe unguri),
Statul romn, atgt de generos, trebuia sg prevadg In legea aceasta dreptul sgu de control asupra bisericilur protejate i ajutorate larg de el.
Protestgrile unora care nu doreau acest drept de control al
Statului nu i-au impiedicat totusi s afirme necesitatea legei
sg constate bungvointa celor ce au redactat-o. (Singur d. N. Jorga a contestat necesitatea legei, fgrg sg convingg insg pgrple interesate, ba chiar nid d-sa nu a pgrut destul de sigur). Legea
aducea In discutie probleme complexe si delicate in care se atingeau chestiuni sufletesti profunde i despgrtiri imense si de aceea
a prilejuit adevgrate pagini de antologie oraroricg.
Ceeace a sporit Insg peste orice asteptare. interesul si

senzatia marei discutiuni, au fost limuririle dintre cele doug

biserici romgnesti ardelene.
Partea aceasta extrem de intinsg si de Insuiletitg, a cores-

puns unel indoite necesitti : a stabilirei unui just raport Intrevalorile ce pretinde fiecare cg represintg i aceea unei rfuelr"
intre frati care si In trecut, dar mai alev 9n present, se puteaw
lipsi de o asemenea cauzg de desbinare. Dacg pgng acum aceastt

rifuialg" nu ar fi fost potrivit, de data aceasta, dud se stabilea o situatiune legalg cultelor din Romgnia. prilejul a fost
bine venit, iar discutia dintre cele doug raberi romgnesti conf esionale, at se poate de interesant.
Chestiunea aceasta a unui dureros trecut rrebuia pusg si s'a
pus In folosul unificgrei sufletesti a romnilor si al consolzd,ef
scumpei lor Romgnii Infgptuitg cu suferinte, cu jertfe ci osteneli supra-firesti care au durat veacuri deargndul. Dreptul de a fi

ridicat aceastg chestiune nu ni'l puteau contesta nid ungurii,.

nici evreii, nici catolicii, dar cu atgt mai putin fratii uniti".
www.digibuc.ro

Datorit unei directiuni culturale centrifugale $i prime jdioasei subordonri a confesionalului fat de national, (atitudine
eseirtial catolicg qi mai primejdroas ca niciodatg) fratii ,.uniti"
e vorba numai de conductori) lucreazg azi mar intensiv ca
ieri, dup gandul de mult dispgrutilor neamici care i-au creat.
ceeace romni de seamg, din intmplare nscuti uniti", au putut face in trecut pentru romnism, nu ar trebui nici s scuze
nici s incurajeze resistenta pasivg a celor de azi fat de glasul instinctului national care chiam la adevrata i deplina unire
pe acei zece la sut dintre romni, pomeniti fri ving la o bisericg creat in mod artificial gi impotriva natiei.
Aceast rezistentg a lor care ar vrea s devie activ (dar
nu'qi gsegte de loc sprijinul dorit, in popor) aceasta da, se poate numi lupt confesionalg, actiune de proselitism. Chemarea
noastr ins, dorul nostru de a fi mai ales acum, una In fiint
nationalg politic qi una in credint qi in directie culturalg,
este un drept qi este o datorie dela care nimeni x nici intr'un
chip nu ne va putea indepgrta vreodatg.
Pretentiozitatea apusean" a unitilor i ndeosebi a spiritualilor" issimi, strue si perpetueze o minciun care va sf gr.yi
prin a'i desfiinta fir nid o silnicie din partea nimnui.

Nu vi se pare cel putin ciudat pagina de filosofie pur

catolic a I. P. S, Mitropolit Suciu dela Blaj
mai ales dup
mretul discurs al I. P. S. Mitropolit Nicolae dela Sibiu
(ce
replici slabi ! ) dupg care ca o smulgere de mascg, urmeazg extraordinara amenintare de rzboi religios contra celor ce ar voi
si desfiinteze biserica creat de Habsburgi contra romnilor ? 1)
Cu cine veti face rsboiul Pgrinte dela Blaj, presupunnd
porniti ? Cu issimii, impotriva poporului unit" doar cu numele ? Cu cei ctiva preoti sectari, sau mirginii, care yid in biserica neamului lor cgreea au apartinut impreun cu toti romnii, i moqii i strmogii lor, o schism:4 intunecati, qi in ortodocqi o turmi sufleteasc inferioar ? Oare nu a
secunoscut P. S. Episcop unit Hossu, care a limit un magistral
discurs ring victorie, ci biserica uniti este creatiunea Hahsbursilor ? Nu a mirturisit P. S. Episcop unit Freirpu cg sunteti
ortodocsi uniti cu Roma", qi nu ne-a afirmat cg doriti unirea
-cg ati avea contra cui

1 ) Vezi pag. 319-321.

www.digibuc.ro

mn credinf a tuturor romnilor" ? Nu a exclamst oare i cel de

aJ treilea S. Episcop Unit, Nicolescu, c au fost rzboaie de 30*
si de 100 ani lntre neamuri i s'au lmpcat, dar oare fratele sg nu
dea mna cu fratele ?" Iar I. P. S. V. care dup cum ati spus-o
(si v cred fiindc nu mai sunteti Vicar) v aflati cu un picior
in groap, s faceti o astf el de declaratie de rzboi, dup nirarea unor *Mahe idei filosofice crestine pe care le-am crezut sincere ?..

Mi-arnintesc in acest loc de dou convorbiri pretioase ce

am avut In 1919 cu privire la rolul Bisericii romnesti in tara
1ntregit.

Una din aceste convorbiri am avut-o la Caransebes, cu P.

S. Episcop de pe atunci, Miron Cristea, azi cel Inti Patriarh

al Bisericei ortodoxe Romne i Inalt Regent ; iar a doua convorbire, u r. P. S. Mitropolit Suciu, la Blaj, pe atunci vicar al
Mitropoliei unite.

Inaltul Patriarh mi-a vorbit de o Biseric Romn una

singur, cum a fost In veac, adpostind la sine sufletul natiei intregi, unificnd i intrind Romnia Mare prin cultur breVing
romneasa. Mi-a vorbit apoi, ca de un vis frurnos, de realiza-

rea la Bucuresti a unui Centru al Ortodoxiei din intregul

cu o Patriarhie National care s regrupeze toat suflarea ortodox de pretutindeni, adnc turburat de rzboi, in celelalte tri ortodoxe.
Prin fata modestei locuinte arhieresti, treceau in sus si in
jos doui jandarmi unguri, cu pene de cocas. Banatul era ocupat
Ina' de srbi si de francezi. Inaltul Patriarh si Regent nu a pu-

tut gndi atunci ci Pronia Cereasci ii va hrizi Scaunul Pa

triarhatului Romn a cirui finte cultural-crestine si nationalortodoxe vor fi In traditia neimperialist i nernaterialist
Bisericei noastre.

In drumul meu spre regiteni", m'arn oprit la Blaj

am avut cea de a doua convorbire de care amintcsc :
cu printele vicar Suciu, actualul Mitropolit al Blajului.
I. P. S. S. mi-a ludat trecutut bisericei sale, mi-a demonstrat su
perioritatea culturei apusene i mi-a deciarat formal a interesele neamului nostru Ii pot dicta si se uneascii in unanimi
tate cu imperiul spiritual international al Papei dela Roma...
www.digibuc.ro

Am rgmas profund nedumerit de aceastg neaqteptat invitatiune ce se adresa Intregului neam romgnesc, deci i reek.

tenilor ale ciror uniforme rupte i stropite Incii de sgngele

vgrsat pentru desrobirea Ardealului le vedeam in piata metropolei unite din care abia isgonise pe nemti i pe unguri.
Atgta desorientare sufleteascg, politicg i culturalg, nu
putusem bgnui nici la un romn din nordul Canadei, devenit
cetgoan american i membru al unei loji francmasonice. i ggndindu-mg cg In sprijinul unor astf el de tendinte centrifugale,
fericite pentru duqmani, stau attea averi foste ortodoze, la
care se mai adaogg milioanele de lire de 1a Propaganda Fide
din Roma, eram decis sg incep incg de atund, o campanie. Dar
campania noastrg din Ungaria i ocuparea Budapestei de armata
regatului romn m'au fcut sg amn i sg constat totodatg z.sg o
asemenea actiune cerea alte Impre jurgri care in line dupg noug
ani au sosit.
*

Biserica noastrg romneasci este un iritreit simbol : al religiei, pe care noi am numit-o In mod fericit lege, al nationalitgtei qi al pgmntului nostru. Neamurile policonfesionale au cu.
noscut reformatori religioi creati de o culturg a lor specrficg
qi de o desvoltare istoricg i economicg, alta decgt a noastrg.
Comparatia fcut de P. S. Episcop Hossu, cu anglicanii i catolicii englezi, era sub calittile discursului sgu demn de o cauz
mai bung. Noi romnii nu am cunoscut pgn azi o miqcare de
translatie religioasg qi nu qtiu cine ar avea curajul sg sustin
cg unirea" dela 1700 a fost altceva decgt a fost o incercare inamicg pe junrtate izbutitg (dar numai sus" qi formal), de dezbinare i instreinare a romgnilor ardeleni de cei de dincoace de
Carpati. C poporul care azi o are movenire, atunci nu ,a vrut-o,
o dovedesc atitea acte impresionante din care citgm un singur
fragment :
Nu voim unirea, cAci n'o mntelegem ce este. Preotii uniti
s'o tie. SA ne rimAni bisericile cu averea lor, cci cu multi suAoare le-am inAltat 9i piminturile cu banii notri le-am cumarat. Ci nu unitii le-au ficut". Astfel se jgluia pe la 1761 poporul
unit cu furca" dupg o ezpresie uzitatg azi de urmagi celor
www.digibuc.ro

dela 1700 fati de fratii reggteni" care cer mereu unificare

intgrire in ggnduri si simtiminte romnesti.
Biserica dela Dumnezeu este, cum a declarat-o si I. P. S.
Mitropolit Gurie al Basarabiei. Dar biserica unitg a fost dela
Habsburgi i poporul cu minunatul lui instinct, n'Z acceptat-o
cleat dupg generatii intregi, iar cei de azi nu au nici o ving,
vinovati sunt
Pildele aduse de I. P. S. Mi4opolit Nicolae in strglucita
sa cuvntare, au smuls P. S. Episcop unit Frenpu o noug si pretioasg recunoastere spontang
E o mndrie cg am avut asa tgrani inteligenti !" (Era
vorba de acei care s'au impotrivit in chip eroic unirei" pc care
d-lor o laudg i o sustin azi, par'cg mai cu inimg ca atunci cnd

se plgngeau cg n'au toate foloasele pentru care au fgcut-o, ca

de pildg Inochentie Micu Clain).

Dacg insi noi am putut fi, in decursul veacurilor, cei

mai primitori i mai generosi fatg de oamenii de alt credintg,

atunci cnd nu ne fgceau nici un rgu vizibil, nu putem fi astizi la fel cum suntem cu adevgratii minoritari. fatg de fratii
uniti" pentru simplul motiv ci noi contestgm unirea" ca religie, i putem dovedi cg micul popor romn unit" este tot
atgt de ortodox ca marele popor romn ortodox. Aci nu mai
poate fi vorba de intolerantg, sau de proselitism, nefiind la
mijloc o religie receptg" In Romnia Mare, nici eredinciosi de
altg convingere decgt a noastrg. Aceasta o spunem pentru cine
are urechi sg audg.
Ceva mai mult, in conditiunile speciale de azi, noi considenim unirea" ca o rea pricing in mijlocul Ardealului, ca o pie-.
dicg serioasg (prin actiunea tagmei interesate), in calea consolidgrei politice i unificgrei noastre culturale.
Supremul interes romgnesc cere ca toti r mnii sg graviteze in jurul aceluias soare spiritual propriu.
Aceasta e o conditie primordialg de existentg a no23trA
in imprejurgrile in care trgim. Trebuie sg devenim un suflet
un corp national unitar, c5d altminteri vom pieri.
Iati de ce dorim din toad inima ca ceeace povestea I. P.

S. Mitropolit Nicolae cg s'a intmplat cu preotul i poporul

unit din comuna Drigus, ca i pe aiurea (revenirea lor insuflewww.digibuc.ro

tit la biserica romneasci de care dusmanii i-au despgrtit) sg

se intmple pretutindeni, si mai CII seamg In locurile pe unde
se ggsesc r.omni de ambele confesiuni. i s nu cuteze cineva
s ne spung cg facem proselitism. Noi si proselitism ! Cnd am
retrimis din snul ortodoxiei, prin marele Mitropolit Dosoftei,
catolici inapoi la catolici, si le-am permis s catolicizeze pe
husitii refugiati la noi, intemeetorii Husilor, In loc s-i facem
asemenea exemple sunt extrem de numeroase) nu
ortodoxi
vom ngdui sg ni se spun c primind sau chemnd pc fratii
ritciti din vine altora, noi facem proselitism. Ar insemna ca
pe lng demagogia politicg unit", sg mai avem i una confesional, de aceeas origin.

Nu va fj ins nimeni In stare s opreascg valul de revenire la matca ortodoxg, a poporului unit" fgrg de voie cu Sf.
Scaun, iar micile sfrgmturi desprinse volunter de stnca de
granit a romnismului ortodox, zadarnic vor Incerca si ne supere.

Biserica noastr cu smerenie se numeste in spiritul dogmei

lui Isus Hristos i cu modesta ei culturg, dar cu marea ei pasiune cresting, nealterat de aur si spietre pretioase si nici de
artele vreunei Renasteri libertine, ea poate oferi fratilor unitr
adapost i fericit liman sufletesc. Preotii nostri nu-s aristo- ati,
prin nimic. Ei s'au identificat cu plugarul, alturi de el au purtat secerea i coasa, f impreung cu el au stabilit cea mai realg
democratie, nscut, iar nu fgcutg.

ChestiUnea este pusg. 0 discutie ca aceea urmatg intre

reprezentanpi romni ai celor dou5 biserici, inltur definitiv
orke controvers. Ea fixeazfi i un fapt trist : intre cultele minoritare care sunt sau pot fi curente centrifugale dgungtoare
consolidrei noastre, cel mai turburgtor este uniatismul"
mai ales partea" aceea btgioas manifestat prin cuvntarea I.
P. S. Mitropolit Suciu.
Dup fnfricosata jertfg a reggpailor" huliti sau dispretuiti, care a adus adevrata sfnta Unire de o mie de ani dotit, nu se poate tolera o astfel de primejclie pornind chiar din
familia romneascg. i apoi faptul cg sail uniti" au luat
lupta plecnd dela o chestiune materialist, ne-a insufletit por:urea de readucere a poporului .,unit" la matca sa ortodox. Ei
www.digibuc.ro

10

spun : chiar dat ne prseste ultimul poporean unit, si merge la voi, biserica i toate bunurile ei s ne smnr. Ce inseamn aceasta ? E casi cnd ar mrturisi : pentru bunuri niateriale am fiintat, prin ele s ne mentinem !
A poi daa e asa, noi primim lupta ftis. Tulnic si dopot vor suna In deprtri, focuri se vor aprinde pe dealuri, frate
cu fraie se va intlni si se va cunoaste i unirca dumnezeeasc
.

in toate, va implini pe aceea din 1918.

Noi am fost i suntem un Stat national si ortodox.. Ideea

cresting ortodox a fost la baza ideei noastre nationale. S facem
deci din Biserica ortodox5 Romni o Cetate mai tare ca muntii

care zadarnic au stat intre noi o mie de ani. Cite am avea noi
azi de Implinit cu puteri adunate. Mai multe ca odinioar ! Obiec-

tiunea unitilor c i-am degradat punndu-i In aceeas lege ca

minoritarii etnicl, e pornit din rea credint. Timp de patru ani
n'au spus un singur cuvnt despre aceasta. i acum totusi, li
s'a oferit o lege special. Dar ei cer cte o lege speciala pentru fiecare din celelalte culte i doresc i concordatul, doar-doar
vom deveni o ap confesional i vom solicita qefia (infailibil,
dela 1870) a Papei !
Solutiile date prin legea cultelor de &are d. ministru
Alex. Lapedatu sunt de o fericiti inspiratie i d-sa care si-a legat numele de cele mai importante legiuiii bisericesti ale Romniei Mari, a avut multumirea s audg pfin i din gura minoritarilor etnici declaratii loiale i chiar elogioase, de recunoastere a meritelor acestui cod care este unul din cele mai viabile
texte din cte au trecut prin Parlament.
Teza bisericei noastre a fost, far:4 prtinire, in chip magistral sustinut si a obtinut un succes peste toate asteptrile.
Pe lng celelalte inimoase, documentate i obiective expuneri, aceea a I. P. S. Mitropolit Nicolae Blan i acelea ale d-lui
ministru Alex. Lapedatu, au entusiasmat si au convins ping fi
pe adversarii cei mai tenaci.

D. ministru Alex. Lapedatu, un invtat i Intelept brbat politic, a dat msura puterilor sale at& in expunerea de mo-.
iive care e un model al genului, ct i in cele doug discursuri
impecabile ce a rostit la Senat i la Camer.
www.digibuc.ro

11

Oratorii Adunrei Deputatilor au contribuit si ei cu lumini noui la desvrsirea acestei mari discutiuni parlamentare,
epuiznd aproape intreg materialul. De remarcat obiectivitatea
celor trei deputati uniti", d-nii Tripon, Fa lea si Pordea, care
au gsit accente de o sinceritate 0 o intelegere romneas .5 pe
care o subliniem cu multumire ; primul indeosebi, cu toate c a
fcut cea mai cald 0 mai izbutit apologie uniatismulur, s'a
declarat prtas al unirei Odevrate a celor dou5 biserici
romnesti.
*

**

Intreaga discutiune respir o atmosfer piing de duhul

religiei al crei object suprern este, fr deosebire, unul Dumnezeu. Dar in grdina. aceasta oratoric5 parfurnul ortodoxieinationale romnesti predomin si exercii o profulnd 0 nelnvin&so' inrurire binefcitoare. Total v este dat, spune biserica noas-

tr prin attea glasuri chemate s se rosteasc in numele ei 0

al Statului romn ; aveti pe pmntul acesta udat cu lacrimi 0
Cil snge romnesc si ingrsat cu trupul tuturor strmosilor nostri, mai multe drepturi dect ati avut si yeti putea avea in alt
targ. Nu suntem noi, inaintea Americei libere si a FranItei generoase si umanitariste, cel dinti neam tolerant 0 larg ospitalier al tuturor credinciosilor altor biserici ? Nu v'au convins
documentele voastre proprii ce vi le-am expus cu atta modestie, c ati gsit atci prnntul Mg.iduintei din panct de vedere
al credintei religioase, ori care ar fi ?
Putem afirma, cu absolut sinceritate si convingere. a irr
afari de cei de rea credint care urmresc realizarea unor teluri
inavuabile prin biserkile minoritare, nici un credincios minoritar
cinstit, nu va putea gsi o singur liter in legea d-lui Alex. Lapedatu, care ai jeneze liberul exercitiu al credintei sale religioase. Cei mai multi si mai pasionati adversari ai acestei legi,:
s'au gsit printre romni. E o dovad mai mult c unirea noastr, cea romneasa, trebue Ina realizat pe deplin, c.ici dupg
cum s'a vzut 0 cu acest prilej, ea nu este complect. qi tocmal
pnitii" sunt aceia care se opun, printeo grav inferioritate si
neinolegere, adevratei uniri pentru intrirea acestui neam care
trebue s se bucure in bloc de tot ce i-a ajutat Dumnezeu s:
izbndeasc.

www.digibuc.ro

12

Dacg am plivit cu prea mult zel in minunata grding a

Jnarei discutiuni la legea cultelor, am fgcut-o In primul rnd pentru cititor : proportiile
unitatea unei asemenea publieatiuni
impuneau aceast dificilg operatiune. Totiqi, am indepli-

nit-o cu simtimnt pios l cu toat obiectivitatea ce am putut

culege In sufletul meu sedus de frumusetile i adevrurile descoperite. Nu am inlturat glasul nimnui, dar trebuit s feresc
aceast publicatie de repetitiuni qi de locuri comune care ar fi
impovgrat-o, ba chiar o impiedecau sg aparg. Dar mai ales am
ferit-o de prtile personale, lipsite cu totul de rost in buchetul
impuntor al discursurilor ce s'au rostit.
Am indeplinit astf el ceeace ziarele noastre mari, cu niljloace infinit superioare, nu puteau face : publicarea Thtregei desbateri parlamentare, in extenso. Am tinut seamg de ordinea cronologicg att de f emit stabilitg. Dac am nedrepttit pe cinev a, sau
.dacg nu am izbutit sg facg ceeace am simtit cel dinti cg trebuia
ficut, In interesul directiei noastre culturale, voi fi fericit s
vgd o alt infptuire, desvrqit. Deaceea, i Meg din alt cauzg,

am fixat un tiraj foarte redus acestei publicatiunf destinate ca

tleosebire slujitorilor bisericii noastre.
N. RUSSU ARDELEANU

000

www.digibuc.ro

Discufia general a legei cultelor la Senat

si in Adunarea Deputafilor

www.digibuc.ro

EXPUNEREA DE MOTIVE

A D-LUI ALEXANDR
MINISTRUL CULTELOR SI

A T U,
L

e
,49(
Dupa votarea legii penttu:Tdrganizarea Bisericii ortodoxe,
seabilirea unui regim unitar pe seama celorlalte culte din tara a
devenit, pentru desavarsirea operei de organizare a Statului, o
problema de deosebita importanta, a carei solutionare pe cale legislativa nu mai poate fi amanata.
In Romania, pe langa Biserica ortodoxa, organizata prin
lege speciala, exista astazi urmatoarele culte de caracter istoric :

cuitul roman greco-catolic (unit), cultul catolic (de rit latin,

grec si armean), cultul ref ormat (calvin), cultul evanghelicluteran, cultul unitarian, cultul mozaic si cultul mahomedan.
Venind din State deosebite, regimul acestor culte este si
el deosebit, precum deosebit era si regimul cultului ortodox :
a) In Bucovina, situatia de drept a cultelor a fost fixata,
in principiile ei fundamentale, prin art. 14-16 ale Constitutiei
austriace (Staatsgrundgesetz) dela 21 Decemvrie 1867 si precizat mai arnanuntit prin legea interconfesionala din 25 Martie
1868, iar conditiile pentru recunoasterea cultelor noui au fost
stibnite prin legea dela 28 Mai 1874 ;
b) In Transilvania, in afara de unele dispozitiuni depe
timpul cand aceasta- provincie er principat autonom, regimul
cultelor este fixat prin legile maghiare XX-1848, LIII-1868,

XLIII-1895 si XXXII-1894 ;
c) In Basarabia, regimul dif eritelor culte este stabilit si
el prin o multime de decrete i ordonante speciale ;
d) In vechiul Regat, numarul credinciosilor neortodoxi

fiind foarte mic si mare parte din ei nefiind nici cetateni romani,
nu a f ost necesard alcatuirea unei legi speciale, care sa determine mai de aproape un regim al cultelor existente aci pe langa

cel ortodox. Astf el legiuitorul s'a multumit cu fixarea in articolul 21 al vechei Constitutii a principiului libertatii cultelor
www.digibuc.ro

15

hare rnarginile ordinei publice si bunelor moravuri si sa decreteze in articolul 7 ca diferenta de credinte religioase si conf esiuni nu constitue in Romania 6 piedica spre a dobandi drepturile politice si civile si a le exercita".
Este evident ca aceasta caleidoscopica variatie de regimuri nu mai poate fi mentinuta, pentru ca este incompatibila
cu earacterul unitar al Statului, care trebuie s fie condus si administrat dupa Iegi unitare ,aceleasi pretutindeni si pentru
toti.
Constitutia stabileste in art. 22 principiiIe fundamentale
ale regimului cultelor. Aceste principii trebuie frisk* explicate,
analizate si concretizate, artandu-se conditiile pe cari cultele
urmeaza &A le intruneasca pentru a nu aduce atingere ordinei
publice, bunelor moravuri si legilor de organizare ale Statului
gi determinandu-se mai de aproape raporturile dintre Stat i
diferite culte, precum si relatiunile dintre aceste culte inssi.

Determinarea aceasta este cu atat mai necesara cu cat

cultele sunt mai numeroase si mai deosebite unele de altele ca
doctrina, conceptie etica si sistem de organizare. Far% o amanuntita si precisa stabilire a drepturilor si datoriilor lor, a situatei lor in Stat si a raporturilor lor cu acesta, cum si dintre
un cult i altul, este cu neputinta evitarea conflictelor si a ciocnirilor permanente, cari au puternice repercusiuni in sufletul
marilor masse credincioase. De altfel Constitutia in* prevede, in alineatul ultim al art. 22, alcatuirea unei legi speciale
care s stabileasca raporturile dintre diferitele culte si Stat.
Ca norme generale, fundamentale, pentru regimul cultelor,
fixeaza principiul liberttii si al egaliart. 22
Constitutia
tatii. Pe aceasta temelie este construit si proiectul nostru, care
nu cuprinde nici o dispozitiune ce ar constitui o atingere a libertatii exercitiului cultelor sau a principiului egalitatii depline
a tuturor.
Inainte de a incheia aceasta introducere trebuie sa aratim
ca proiectul legii ce urmeaza a fost comunicat din timp (1925),
in starea sa de anteproiect, autorittilor tuturor cultelor ca ele
sii-si poat face obiectiunile de cuviinta si sa ne puna totodata
in masura de a cunoaste desideratele lor. Autorittile acestea au
rspuns invitatiei noastre si la redactarea proiectului am tinut
seama, intrucat a fost cu putinta, de obiectiunile facute si de
desideratele exprimate. In forma sa de atunci, proiectul a fost .
prezentat Senatului care 1-a cercetat atat in comisiunea speciala
de culte, cat si in sectiuni (FevruarieMartie 1926). Dupa indelungate si serioase discutiuni ,e1 a fost trimis, cu o seama de
amendri si perfectionari, in plen, pentru desbaterea generall
Dar retragerea dela carma Statului a guvernului nostru din acel
timp a impiedecat aceasta si proiectul a ramas in arhiva maturuwww.digibuc.ro

16

Jui corp, spre a fi reluat la timp oportun. Guvernul precedent,

prin fostul ministru al cultelor si artelor, d. Vasile Goldi, i l-a
insusit i avea de gand a-I prezent Corpurilor legiuitoare. linprejurrile au zadrnicit ins si aceasta intentiune. Astf el proiectul a ramas sa fie adus tot de cgtre acel ce l-a intocmit. Reficut i completat, pe urma unor noui i serioase examinri
problemelor si chestiunilor mai importante, proiectul pentru
regimul general al cultelor se infaticeaza 'asa dar, azi, din non,
Parlamentului.

Proiectul acesta are trei prti : 1) Dispozitii generale

(art. 1-18) ; 2) Raporturile dintre Stat si culte (art. 19-38) ;
.3) Relatiunile dintre culte (art. 39-50), la care se adauga si
cele cateva dispozitiuni.finale (art. 51-56).
L DISPOZITIUNI GENERALE

Art. 22 al Constitutiei noastre decreteazi si nici nu se

absoluta libertate de constiint. In consecinti
putea altf el

Statul garanteaza o deopotriva libertate si prcitectiune tuturor

cultelor. Exercitiul lor ins e conditionat si anume : el este si
ramane liber, intrucat nu aduce atingere ordinei publice, bunelor moravuri si legilor de organizare ale Statului.
Partea intai a proiectului nostru de lege are de scop sa
accentueze din nou aceasti libertate i sa determine in acelas
timp cadrele in cari trebuie sk functioneze fiecare cult, cu observarea conditiunilor stabilite de Constitutie, pentru ca exercitiul salt sa fie liber si sub protectiunea autoritatii Statului.
Aceasta precizare este necesara atat pentru Stat cat si
pentru culte inssi. Este necesari pentru Stat, fiindc acesta
trebuie s ia toate masurile potrivite a asigura linistea cetatenilor si ordinea public. i este necesara pentru culte, deoarece
este cu mult mai bine ca lamurirea conditiunilor a caror respectare garanteaza neatingerea ordinei publice, a bunelor moravuri
si a legilor de organizare ale Statului, si se faca pe cale legislativa, decat sa fie lasat la discretiunea puterii executive.
Art. 1 0 2 ale proiectului nostru sunt reproducerea aproape textuali a dispozitiunilor constitutionale Cart. 22, alin. 2,
art. 7 ,alin. 1 0 art. 8, alin 2).
Libertatea cultelor fiind garantata de Constitutie, Statul
are datoria sa pedepseasca orice impiedecare a acestei libertati.
De aceea codul nostru penal prevede anumite pedepse pentru
cei ce ar impiedeca inteun f el sau altul exercitiul liber al vreunui cult. Am crezut ca nu e inutil ca ci in legea pentru regimul
general al cultelor sa se prevada acest lucru. De aceea am stabilit
in alineatul 2 al art. 1 : c impiedecarea exercitiului liber al oricarui cult se va pedepsi potrivit dispozitiilor respectWe din co-

www.digibuc.ro

17

dul penal". Cum ins dispozitiunile acestea nu prevad toate cazurile de impiedecare a exercitiului liber al cultelor si nici pedepsele corespunztoare, ele raman sa fie completate i precizate
cu prilejul revizuirii codului.
Alineatul al 3-lea al art. 1 cuprinde dispozitiuni privitoare
la serviciile religioase savarsite in afara de biserici sau case de
rugaciuni, cum sunt de pild : procesiunile, inmormantarile, etc.
La savarsirea acestor servicii, cultele vor trebui sa tina seama
de dispozitiunile legilor si regulamentelor privitoare la pastrarea ordinei publice si sa evite tot ce ar putea jigni alte culte sau
ar constitui demonstratiuni impotriva lor.
Pe langa dispozitiunea constitutionala mai sus amintit
(art. 7, alineatul 1) cum ca credintele religioase nu pot impiedeca pe nimeni a dobandi si a exercita drepturile civile si politice, art. 2 mai prevede ca ele, credintele religioase, nu pot scuti
pe nimeni dela obligatiile impuse de legi. Iar pentru ca si se evite nepotriviri intre obligatiile legale si obligatiile religioase, am
crezut c e bine sa se exprime, macar ca un desiderat, cd la alctuirea legilor si regulamentelor sa se tin seama, pe cat e posibil, si de obligatiile religioase ale diferitelor culte".
Art. 3 cuprinde dispozitiuni cari rezulta in mod logic din
principiile stabilite in articolele precedente. Statul garantand
tuturor cultelor deplina libertate intru cat exercitiul lor nu aduce atingerea ordinei publice, bunelor moravuri si legilor sale de
organizare, iar de alta parte Constitutia stabilind, prin art. 8, alineatul 2, principiul ca : toti romanii, frd deosebire de origin etnica, de limbi sau de religiune, sunt egali inaintea legii",
este evident c nu se poate admite ca autoritatile unui cult sa
urmreasca pe credinciosi pentruc nu au svarsit vreo fapta oprita de legi sau pentruca si-au indeplinit obligatiile impuse de
acelea.

Art. 4 interzice constituirea de organizatiuni politice pe

baze confesionale si tratarea de chestiuni politice in sanul cor-

poratiunilor si institutiunilor bisericesti. Dispozitiunea aceasta

am crezut-o necesara. Caci, oricat credintele religioase sunt si rman un apanaj al constiintei fiecarui cettean, inteun S tat ca
al nostru, cu traditie si caracter laic, e periculos, credem, ca ele
sa slujeasca ca substrat al luptelor politice, tot asa dupa curn e
periculos ca acestea, luptele politice, sa fie duse in viata corporatiunilor si institutiunilor religioase. Aceasta si pentruca cultele fiind, prin esenta lor, asociatii religioase cu scopuri ideale,
trebuie sa se mentina in aceasta sf era. si s nu se amestece in
chestiuni ce nu concorda cu misiunea lor. Politica militanti trebuie sa fie cu totul exclus din viata interni a cultelor, de oarece
prin ea s'ar tulbura pacea sufleteasc pe care ele sunt obligate
sa o propage si s o sustina.
2

www.digibuc.ro

18

Art. 5, 6 i 7 cuprind dispozitiuni de cea mai mare important pentru ordinea qi siguranta in Stat.
Art. 5 spune: ca nici un cult nu poate avea relatiuni de
dependenta cu vreo autoritate sau organizatie bisericeasca din
strainatate afara de cele impuse de principiile lui dogmatice qi

juridico-canonice".
In adevar, toate cultele din tara noastr, cu exceptia celui

romano-catolic de diferite rituri, sunt autocefale, adic neatarnatoare de autoritati aflatoare peste teritoriul Statului. Aceast
neatarnare se intemeiaz pe principiile lor fundamentale, dogmatice qi canonice. Aa fiind, trebuie sa se impiedice ca un cult
sau altul, din motive strine de Biserica, si stabileasci, in viitor,
relatiuni de dependenta cu vreo autoritate bisericeasca din afara,
renuntand astfel, cum am zis, din consideratiuni straine de cult,
la independenta avuta pana acum, si care rezulta din ins4 structura lor dogmatica qi canonic. Articolul respecta insa caracterul universal al organizatiei cultului catolic, intemeiat pe principiile lui dogmatice i juridico-canonice, i da, in acelaq timp,
posibilitatea de a se incheia cu eful suprem al lui acorduri speciale, cari vor trebui aprobate de Corpurile legiuitoare.
In urma fixarii nouilor frontiere ale Regatului roman,
avem in tara episcopi cari exercita jurisdictie bisericeasca qi
in alte State qi avem cetateni cari depind de episcopi din strainatate. Astfel, episcopia catolica dela Oradea-Mare are credincioqi qi la noi i in Ungaria, iar cea dela Satu-Mare are credinci*
la noi, in Ungaria qi Cehoslovacia. De alta parte cei 100.000 de
catolici de ritul latin din Bucovina sunt i azi supuqi jurisdictiei
arhiepiscopului din Lemberg. Situatiunea aceasta nu este cornpatibila cu suveranitatea i interesele superioare ale Statului.
Teritoriul eparhiilor din Romania trebuie sa se termine acolo

unde se termina hotarele tarii, iar cettenii romani nu pot fi

supui jurisdictiei, nici chiar bisericWe a arhiereilor cetteni
straini, cari i au reedinta pe teritoriul altor State. De aceea,
prin art. 6 se pune capat acestei situatii, enuntand categoric ca
jurisdictiunea autorittilor religioase ale cultelor din tara nu
se poate intinde in afara de teritoriul Statului roman. Asetnenea
nici autdritatile religioase ale cultelor din strainatate nu vor
putea exercita vreo jurisdictiq in cuprinsul Statului rornan.
Daca din motivele atnintite, credincioii cetateni romani
nu pot fi supuqi jurisdictiei autoritatilor bisericeti din strnatate, cu atat mai putin pot depinde, din punct de vedere material, cultele qi asociatiunile religioase din tara de strainatate.
In urmare, art. 7 al proiectului prevede ca cultele i asociatiunile religioase nu pot primi ajutoare materiale din strinatate
fara qtirea i aprobarea guvernului.
www.digibuc.ro

19

Dndu-ne seam si apreciind in msura deplina rolul covarsitor pe care Il au cultele, in stadiul actual al evolutiei noastre culturale, asupra formarii sufletului populatiei, a trebuit
avizam la toate misurile necesare ca indrumarea sufleteasca a
ei sa nu fie lasat in grija indivizilor cari nu of era garantii suf iciente, atat din punct de vedere civic, cat si moral. Am fixat
in art. 8 al proiectului urmatoarele trei conditiuni pentru membrii clerului, ai organelor de conducere si functionarii de orice
categorie ai cultelor. Si anume: a) sa fie cetateni romni, b) sa
se bucure de toate drepturile civile si politice i c) s nu fi fost
condamnati prin sentintd definitiva pentru crime contra bunelor moravuri, contra sigurantei Statului i, in genere, pentru
orice fapta infamanta.
Este evident ca nu putem lasa indrumarea sufleteasca a
cettenilor nostri pe mama strainilor i nici nu putem lasa aceasta
delicata opera pe mana indivizilor lipsiti de drepturile politice
civile sau condamnati pentru crime contra bunelor moravuri
si sigurantei Statului si pentru orice fapta infamanta (fals, furt,
excrocherie, abuz de putere, etc.). De aceea, pentru ca Ministerul Cultelor i efii cultelor sa poata avea evidenta tuturor celor condamnati pentru atari fapte, in alineatul al treilea al acestui articol se obliga instantele judecatoresti s comunice atat
Ministerului cat i sefilor cultelor orice sentinta de condamnare
definitiv de natura celor mai sus ardtate, a membrilcr clerului
si a functionarilor de orice categorie ai cultelor. Dela conditiunile amintite sub punctele b si c nu se poate admite nici : exceptie. Se pot admite insa exceptiuni dela conditiunea de sub
punctul a, dar numai pentru motive bine determinate (bunoara
atunci cnd imposibilitatea de indeplinit a ei ar periclita exercitiul sau existenta vreunei comunitati), si pe timp limitat
(trei ani cel mult).

Stabilind in articolul 1-8 garantiile de cari Statul are

nevoie pentru conservarea ordinei publice si a sigurantei sale,

proiectul tinand s facilieze misiunea moral i cultumla a
cultelor, le acorda in articolele urmatoare o serie de favoruri
si de drepturi.
Astf el, prin art. 9 partile constitutive ale cultelor creiate

in conformitate cu statutele lor de organizare

(comunitati,
parohii, protopopii, manastiri, episcopii, arhiepiscopii, mitr apolii, etc.) sunt recunoscute persoane juridice de drept public.
Partile constitutive, reprezentate prin conducatorii lor legal: si
canonici,sunt persoane juridice de drept public si nu culteie
atare, adica ca institutiuni cari n'au i nici nu pot avea o personalitate juridica in Statul roman.

www.digibuc.ro

90

Mai departe, proiectul, in art. 10, da cultelor dreptul de

a-si conduce in mod autonom afacerile lor interne, potrivit unui
statut propriu de organizare, de a-si administra patrimoniile
fundatiunile prin organele competente, sub supravegherea autoritatilor superioare bisericesti. Tine insa sd ingrdeasca administrarea fundatiunilor potrivit actelor de fundatie sau dispozitiilor testamentare si sa nu se faca schimbari in destinatia
lor decat conform statutului lor de organizare si legilor in vigoare.

Ce priveste achizitiile de noui averi, mobile si irnobile,

acelas articol in alineatul ultim, prevede c cultele vor trebui
sa obtina aprobarea Ministerului, cand valoarea acelora va trece
de 100.000 lei, valuta actuala. Aceasta insa numai pentru averile

dobandite cu titlul gratuit si nu pentru cele dobandite cu titlu

oneros, cari vor trebui numai comunicate Ministerului. Dispozitia aceasta
cuprinsa dealtminteri si in codul ndstru civil
(art. 811 si 818) ca si in legislatia Prusiei (legea din 8 Aprilie
1926)este deosebit de important pentru Stat, care trebuie sa
cunoasca provenienta averilor cultelor i sa vegheze sa nu se
produca acumulari de averi de natura a tulbura echl'ibrul social al proprietatii funciare si a constitui pentru cultc instrumente materiale, prin cari ele sa influenteze organizatia politica
de Stat in directiuni pagubitoare acestuia i insas chemarii
ideale a cultelor.
In acelas scop de proteguire, Statul pune la dispozitiunea cultelor, fireste, la cerere si cu aprobarea Ministerului, organele sale de executie pentru aducerea la indeplinire a hotaririlor instantelor disciplinare si judecatoresti ale lor (art. 11),
scoate de sub urmarire i sechestru bisericile, casele de rugaciuni, cimitirele i odoarele sacre (art. 17) si le da dreptul
a-si intretine cimitire proprii, iar unde nu o pot face, oblig comunele a construi cimitire comune (art. 15).
Proiectul recunoaste apoi cultelor dreptul de a infiinta,
administra i controla institutiuni culturale si de binefacere, in
rnarginile i potrivit dispozitiunilor legilor privitoare la astf el
de a intemeia si conduce institute
de institutiuni (art. 12),
speciale pentru pregatirea clerului lor, cu programe proprii intocrnite de autoritatea bisericeasca competenta, dar aduse la cunostinta Ministerului de Culte (art. 13).
Studiul istoriei, limbii si literaturii romane si al Constitutiei tarii este ins obligator in aceste institute si se vor preda
conform unui program stabilit de aceeas autoritate, de acord
ins cu Ministerul Cultelor si acel al Instructiunii, i asa f el ca
sa nu impiedice pregtirea speciala teologica i sa fie compatibil cu caracterul religios moral al acestor institute. Tot pentru
www.digibuc.ro

21

vor face precunoWerea studiilor de cari e vorba, tinerii

gtirea teologic in straintate vor fi obligati s-si echivaleze
diplomele pe baza unui examen special din aceste studii dup
programa institutelor din tard ale cultelor lor, lucru care de altf el se prevedea si in vechile legiuiri ale teritoriilor noastre
alipite.

In fine, Statul da dreptul cultelor s fac instructiunea

religioas a elevilor de credinta lor din colile publice i particulare, conform legilor privitoare la instructiunea publicA. Asemenea dreptul de a svrsi, prin preotii lor, in armatd, in spitalele civile i militare, in orfelinate, scoli corectionale i penitenciare, servicii religioase de orice naturd pe seama credinciosilor
lor (art. 14).
Serviciile religioase solemne la serbarile nationale si ale
familiei domnitoare (art. 16) sunt obligatoare pentru toate cultele, ca i intocmirea actelor de stare civil inaintea binecuvntarii religioase (art. 18), dupa cum prevede Constitutia.
Cu aceste dispozitiuni de caracter general, privind pe de
o parte indatoriri, iar pe de alta drepturi ale cultelor, concepute
inteun larg spirit de intelegere i pretuire a rolului insemnat,
hotritor chiar, pe care ele pot sa-1 aib in opera de indrumare,
de inchegare i de inltare a societdtii, suntem convinsi cA se
creeaz cultelor o situatie ce le dd posibilittile de consolidare
si de desvoltare.
IL RAPORTURILE DINTRE STAT SI CULTE

La stabilirea raporturilor dintre Stat i culte proiectul

nostru se cluzeste de principiul egalei protectiuni f ixat de
art. 22 al Constitutiei. Nu se face nici o deosebire intre un cult
altul. Toate sunt puse pe picior de egalitate i tuturor li se
d acela sprijin i aceea protectiune, pentruci toate urmresc
acelas scop civilizator si pentruca toate corespund nevoilor sufletesti ale unei prti mai mari sau mai mici din populatia
Proiectul insiri nominal la art. 19 toate cultele istorice,
deplin organizate si cu rclcini adnci in sufletul masselor,
existente azi pe teritoriul Statului nostru. Sub punctul f proiectul vorbWe de cultul mozaic, fr a aminti in mod special
riturile in cari a fost divizat, in urma imprejurarilor istorice,
acest cult. Prin intrebuintarea termenului general de cult mozaic, nu intelegem s impiedecm organizarea acestui cult pe
terneiul deosebirilor rituale existente. Fiecare rit va avea libertatea de a se organiza, independent, potrivit regulamentului de
aplicare l acestei legi. Bine inteles c in aceast diviziune a
cultului mozaic pe rituri se va tine seamd nurnai de acele rituri
www.digibuc.ro

29

cari in desvoltarea istorici a cultului mozaic au cdpdtat un caracter distinct si recunoscut ca atare si nici decum de nuantele
rituale provenite din imprejurdri locale sau din interese treedtoare, ceeace ar duce la o pulverizare a organizdrii cultului mozaic, ce nu este nici in interesul Statului, nici in acel al cetdtenilor &Ai evrei.

Tinnd seamd de posibilifitile evolutiei viitoare, proiectul

nu exclude recunoasterea de noui culte in sirul celor cari se bucurd de protectiunea speciald a Statului. Art. 20 stabileste con-

ditiunile pe cari va trebui si le intruneasci un cult nou care

tinde sa fie recunoscut si anume : organizatie unitard dupd un

statut intocmit pe baza dispozitiilor legii prezente si care sd indice confesiunea de credintd, principiile religioase morale, cum
si sistemul lui de organizare, conducere si administrare.
Dacd din acest statut se va constata cd exercitiul cultului
nu atinge ordinea publicd, bunele moravuri si legile de organizare ale Statului si c'd nu cuprinde dispozitiuni contrarii principiilor stabilite in legea de fatd, el va putea fi supus, prin Ministerul Cultelor, aprobrii Corpurilor legiuitoare. Recunoasterea obtinutd in felul acesta de un cult nou, poate fi insd revocatd, pe aceeas cale, dad organizatiile si membrii sdi contravin,

in mod atis si constant, la dispozitiunile legii si statutului aprobat.

Chiar recunoscute, am socotit c e bine ca capacitatea juridici a cultelor noui sd fie limitatd, in ce priveste bunurile si
imobilele, numai la achizitiuni necesare pentru serviciul divin
(case de rugdciuni), locuinte pentru slujitori si cimitire (art.
21), in care scop am impus ca actele pentru asemenea achizitiuni,

inainte de inscrierea dreptului de proprietate, sd fie aprobate

de Ministerul Cultelor.
Asociatiile religioase nu pot beneficia de regimul stabilit
pentru cultele insirate la art. 19, ci stau sub regimul Iegilor pri-

vitoare la asociatiuni in genere si la intrunirile publice (art.

22). Sunt insd cu desavrsire interzise acele asociatiuni cari
propagd doctrine de naturi a aduce atingerea legilor de organi-

zare ale Statului si institutiunilor sale si cari, prin practicile

lor rituale, contravin bunelor moravuri i ordinei publice (ca
nazarinenii, milenistii, penticostalistii, inochentistii, etc.). Mai
mult chiar, pentru a impiedeca prozelitismul abuziv al acestor

asociatii religioase, alineatul al treilea al acestui articol dispune

cd intruck ele vor primi si inscrie printre membrii lor persoane
ce au pdrdsit un cult fdrd a fi indeplinit formele prevAzute la
art. 43 al legii, se vor pedepsi conform dispozitiilor respective
din codul penal.
Art. 23 dd Statului dreptul firesc, care emaneazi din insds
www.digibuc.ro

23

suveranitatea lui, de supraveghere si control asupra tuturor cultelor. Acest drept se exercit prin Ministerul Cultelor. Se intelege dela sine c controlul Statului nu se intinde asupra chestiunilor dogmatice si rituale. Statul e dator ins s supravegheze

ca activitatea cultelor s nu se desfsure in directii cari pot

primejdui ordinea public si siguranta trii, ca influenta pe
care ele o au si o pot avea asupra populatiei s nu fie in detrimentul Statului si ca diferitele statute de conducere si admi-

nistrare a institutiilor, averilor, f ondurilor si fundatiunilor &A

fie respectate, asigurndu-se astfel interesele credinciosilor,
cari sunt in acelas timp si cetteni ai trii. Pentru acest scop

autorittile tuturor cultelor sunt indatorate, prin alineatul al

doilea al acestui articol, s trimit si s dea Ministerului de
Culte sau delegatilor si autorizati orice acte oficiale si orice
informatiuni li s'ar cere.
In legatur cu acelas drept. de supraveghere si control al
Statului, articolul urmtor 24 prevede obligatia autorittilor
confesionale de a comunica Ministerului Cultelor toate instructiunile si ordinele de interes obstesc, adresate slujitorilor sau
credinciosilor lor. Ministerul, cum e firesc, are dreptul de a interzice executarea acelor ordine sau instructiuni cari vor fi contra ordinei publice, legilor in vigoare si sigurantei Statului.
Proiectul las organelor competinte ale cultelor deplini

libertate sii aleag sau numeasc, potrivit statutului lor de

organizare, sefii religiosi (mitropoliti, episcopi, superinten-

denti, etc.). Tinnd ins seam de importanta deosebit pe care

o au acesti conduckori superiori spirituali ai milioanelor de

cetteni, Statul are nevoie de anumite garantii morale, cum c
activitatea lor va fi in concordant cu interesele trii. Garantiile acestea le prevede proiectul in. art. 25, dispunnd c sefii
cultelor (mitropoliti, episcopi, superintendenti, etc.), vor fi recunoscuti si introdusi in functiunile lor numai dupd aprobarea
M. S. Regelui si dup ce vor fi depus jurmntul de fidelitate
ctre Suveran si de supunere fati de Constitutie si legile trii.
Functionarii publici sunt datori sa depun si ei la intrarea
in serviciu jurmntul de credint fat de Suveran si supunere

fata de Constitutia trii; iar cei cari nu au depus acest jurmnt, II vor depune in termenul fixat de Ministerul Cultelor
dup promulgarea legii de fata. Din aceleasi motive art. 26 prevede c creearea de noui eparhii (dieceze, superintendentii) precum si schimbarea intinderii si titulaturii lor, se poate face numai prin lege.
Intretinerea cultelor, a slujitorilor si a asezamintelor lor

este lsat in primul rnd in sarcina credinciosilor (art. 2). In

scopul creerii mijloacelor necesare pentru acoperirea ace-

www.digibuc.ro

24

stor cheltueli, proiectul da cultelor dreptul de a impune

credincioOlor, prin autoritatile bisericeti competinte (art. 28),
contributiuni bisericWi. Intrucat mijloacele proprii ale cultelor

de cari pot dispune n'ar fi suficiente i Statul ar veni sa intregeasca din tezaurul public sumele de cari au nevoie cultele pentru salariile slujitorilor i pentru acdperirea celorlalte lipsuri ale
lor, atunci, la acordarea acestor ajutoare, se vor avea in vedere
trei criterii: 1) numarul credincioOlor cetateni romani ai cultului in raport cu populatia totala a tarii, 2) situatia materiald
i 3) nevoile lui reale (art. 29). Sunt masuri luate in vederea
unei distribuiri echitabile i juste a sumelor pe cari Statul le-ar
jertfi pentru nevoile diferitelor culte (art. 27 i 30).
Ajutoarele acordate de Stat pentru completarea nevoilor
de cult i salariilor functionarilor bisericwi, implied' in mod
firesc o atitudine loiala din partea beneficiantilor fata de Stat.
De aceea tot aa de firesc este, ca atunci cand se constata ca
membrii clerului unui cult i functionarii lui se fac vinovati de
agitatiuni contra ordinei i sigurantei Statului acesta sa retraga sau sa suspende ajutoarele acordate, cari nu vor putea fi
date de cat pentru necesitati specificate i niciedata sub forma
de sume globale.

Completarea veniturilor clerului i plata cultelor se va

face, ca i pentru biserica ortodoxa, dupa norme generale, stabilite prin lege i in armonizare cu salariile functionarilor publici, iar sumele necesare pentru alte lipsuri ale cultelor se vor
acorda numai dupa constatarea necesitatilor in raport cu veniturile i cu toate mijloacele de cari ele dispun (art. 30).
Ce privWe ajutoarele pentru parohii (comunitati), ele nu
se vor d decat daca acestea vor avei cel putin 400 familii in
comunele urbane i 200 familii in comunele rurale. Exceptiile
vor trebui sa fie bine motive (art. 31).
Ajutoarele dela Stat vor putea fi folosite numai pentru
scopurile precise pentru cari s'au dat. Pentru evitarea abuzurilor, de alta parte pentru a se putea cunoWe exact nevoile reale
ale cultelor, proiectul prevede (art. 32) ca fiecare institutie care

primWe ajutor dela Stat este datoare a aplica dispozitiunile

legii contabilitatii publice privitoare la institutiile cu caracter

autonom i a tine in evidenta conturile de venituri i cheltueli,

dand astfel posibilitatea Ministerului Cultelor de a controla prin
organele sale, daca sumele acordate de Stat au lost intrebuin-

tate potrivit destinatiunii lor. Tot in vederea acestui control

toate numirile membrilor clerului i functionarilor de orice ca-

tegorie ai cultelor in posturile subventionate de Stat vor trebui sa aiba consimtamantul Ministerului de Culte (art. 33).
Art. 34 al proiectului urmarWe reglementarea pe baze sewww.digibuc.ro

95

rioase si potrivit intereselor superioare ale Statului, a regimului ordinelor si congregatiilor religioase. Situatia actuald prezinti anomalii cari nu mai pot fi tolerate. Avern in tard o multime de ordine i congregatiuni religioase cari si au sefii lor
provinciali (regionali) in strdindtate i ai cdror membri nu sunt
cetdteni romni. Unele din ele au inteles dela inceput, altele
mai trziu, c legdturile de dependentd, pe cari le-au avut cu
casele din Ungaria, de pildd, nu le mai pot ave qi ca trebuie sd
se reorganizeze potrivit situatiei politice schimbate. Altele insd
nu au inteles nici pnd azi acest lucru si continua a pdstra anumite relatiuni de dependent, cari nu pot fi ingdduite. Proiectul
nu intelege s se atingd de ordinele i congregatiunile existente
azi in tard. Ele i pot pastra actualele case qi mndstiri, dar
vor trebui s se organizeze potrivit imprejurrilor lor ; att provicialii
regionali) ct i membrii lor trebue sa fie cetdteni romni si sd locuiascd in lard.
Pentru evitarea conflictelor religioase, att de pigubitoare Iinitei publice, i folosindu-ne de pilda altor State, cu
experientd mai bogat in aceastd chestiune, proiectul prevede
pentru deschiderea de noui case si mndstiri, aprobarea guvernului, iar pentru asezarea in tard a ordinelor si congregatiunilor noui, votarea unei legi.
Potrivit unei conceptii generale a Statelor moderne, am
stabilit cd in ipoteza disparitiei vreunui cult din cuprinsul trii,
averea lui revine de drept Statului (art. 35).
0 altd chestiune de o deosebit importantd, cdreia credem ca trebuie sa i se de o rezolvire potrivita imprejurdrilor
potrivit spiritului de dreptate i egalitate care este la baza
conceptiei noastre asupra regimului general al cultelor, este
aceea a patronatului. Conform conceptiei juridice a Bisericii
in special a Bisericii catolice, o parohie se pute infiint numai
in cazul cnd se garant clddirea i intretinerea bisericii si a
casei parohiale, ca si dotarea corespunztoare a preotului. Garantia aceasta o ofereau in unele cazuri credinciosii insisi, in
altele comuna, in altele particularii si de multe ori Statul. Persoana fizicd sau morald care of ered garantia cldirii si intretinerii bisericii si a casei parohiale si a dotarii potrivite a preotului se numea patron, iar parohia parohe patronatd. Patronul
pe langd sarcini ave i anumite drepturi, dintre care cel mai
insemnat era dreptul de a propune el persoana care urma sAti
fie numitd preot al parohiei.
Parohii de acestea patronate avem, mai ales in Transilvania, foarte multe. Ministerul Industriei i Comertului are sub
patronatul sdu 17 parohii (14 unite, 3 romano-catolice), Ministerul Finantelor 35 (9 unite, 26 romano-catolice), Ministerul Awww.digibuc.ro

26

griculturii patroneaz inteun fel sau altul 73 de parohii (21

unite, 52 romano-catolice), iar comunele patroneaz 44 parohii

(7 unite, 37 romano-catolice). Avem prin urmare numai in Transilvania 169 parohii patronate de Stat si comune, la cari mai trebuesc adugate parohiile patronate de particulari.
Patronatul acesta si in special patronatul Statului si al comunelor ni se pare un anacronism. Probabil astfel II consider
si Biserica catolici ins**, unde el a luat o mare desvoltare, pentruc in noul codice de drept al ei prevede categoric, in canonul

1450, c in viitor nu se mai poate constitui nici un drept de

patronat (Nullum patronatus jus ullo titulo constitui in posterum valide potest). In orice caz este impotriva prevederilor
noastre constitutionale, cari garanteaza tuturor cultelor o deopotriv protectiune si prin urmare nu se pot toler situatiuni

privilegiate.
De aceea art. 36 al proiectului prevede c institutia patronatului, cu drepturile si sarcinile de patronat de orice categorie,

este si rarnne desfiintatd. Dar desfiintarea institutiunii patronatului face necesar si reglementarea situatiei juridice a averilor rmase depe urma desfiintrii patronatului, cari sunt destul de numeroase. Tinnd seama de faptul c proprietarul, sau
posesorul lor, nu erau totdeauna precis indicati in crtile funduare sau se gseau gresit introdusi, am cutat si limpezim si
aici lucrurile, fixnd cteva norme de drept si stabilind in acelas timp si procedura judiciar (art. 37).
Astfel am stabilit c posesiunea imobilelor si bunurilor
rmne, in toate imprejurArile, pe seama prtilor constitutive
sau institutiunilor cultelor, iar proprietatea revine in mod firesc fostului patron, orice ar fi el. Cnd patronul a disprut,
dreptul de proprietate trece asupra Statului. Asemenea am tinut
s precizam ca desfiintarea unei comunitti redg patronului libertatea, dac acesta este insus Statul, s dispun cum voeste
de avere; iar cnd e un particular, acesta pstreazA dreptul de
proprietate, dar e tinut s afecteze posesiunea, in acord cu Ministerul Cultelor, tot in favoarea cultului.
Tinnd searra de art. 126 al Constitutiei, care spune c
limba romneasca este limba oficiala a Statului romn, proiectul prevede, in art. 38, cd corespondenta organelor bisericesti cu
autorittile Statului se va face in limba oficial.
III. RELATIUNILE DINTRE CULTE

Partea a treia a proiectului (art. 39-50) normeaz relatiunile dintre culte. Intr'un Stat cu attea culte cum este al nos-

tru si mai ales inteun Stat in care viata culturald si morald a

www.digibuc.ro

27

locuitorilor este att de strns legata de viata bisericeasca, cum

e la noi, o reglementare pe cale legislativa a relatiilor dintre

diferite culte este deadreptul necesar. Fara aceasta reglementare precisa, conflictele vor fi la ordinea zilei si din aceste conflicte va suferi si linistea publica si in primul rand vor suferi
cultele insasi.
Credinciosii unui cult neavnd vreo indatorire fata de alte
culte, urmeaza in mod firesc, ca nici preotii nu pot avea drepturi deck asupra credinciosilor proprii. De aceea art. 39 al proiectului prevede ca preotii unui cult pot savarsi slujbe si ceremonii religioase numai credinciosilor cultului propriu. Dispozitiunea aceasta se impune nu numai ca o concluzie logica a principiilor stabilite mai sus, ci si din consideratiuni de natura practica si anume pentru evitarea conflictelor cari fatal s'ar ivi in
urma amestecului preotilor unui cult in chestiunile duhovnicesti
ale credinciosilor altui cult. Exceptiuni se admit numai pentru
cazul cnd, in lipsa de preot propriu in localitate, credinciosii
unui cult s'ar adresa ei insasi preotului unui alt cult pentru of icierea eventualelor slujbe bisericesti.
Dar chestiunile a caror solutionare o urmareste in deosebi
aceasta parte a proiectului sunt trei: trecerile dela un cult la
altul, soartea pe care o au averile comunitkilor in cazul cnd o
parte a membrilor trec la alt cult si, in sfrsit, religiunea
copiilor.

Privitor la treceri, art. 42 al proiectului cla tuturor indivizilor cari au implinit varsta de 18 ani dreptul, observand anumite forme, de a trece dela un cult la altul. Femeile maritndu-se
isi pot schimba religiunea si inainte de 18 ani. De dreptul acesta

al trecerii dela un cult la altul nu pot beneficia, cum este si firesc, cei ce sufer de boale cari impiedica liberul arbitru.
Forme le stabilite de proiect (art. 43) pentru trecerea dela
un cult la altul sunt cu mult mai simple si mai liberale decat
cele stabilite de legile maghiare bunaoara. Conform art. 43 al
proiectului, cine vrea sa treaca dela un cult la altul si anunta
aceasta intentie, personal si insotit de doi martori sau prin declaratia autentica, ofiterului stkii civile al comunei unde domiciliaza. Ofiterul starii civile inregistreaza declaratia inteun proces-verbal, pe care II semneaza declarantul si cei doi martori.
Daca in curs de 30 zile autorul declaratiei nu revine asupra ei,
trecerea se considera facuta dedeplin drept dela aceasta data.
Individul trecut este insa dator sa suporte toate sarcinile materiale scadente impuse de statute, precum si angajamentele avute
fatal de cultul parasit (art. 44) pana la sfarsitul anului in care
s'a produs trecerea.
Pentru ca preotul cultului pe care vrea sa-1 paraseasca
www.digibuc.ro

28

credinciosul sa fie informat asupra intentiei de trecere a acestuia,

ofiterul starii civile este dator ca in termen de 8 zile sa-i cornunice copia procesului-verbal amintit. Asupra declaratiei de trecere se poate reveni in curs de 30 zile. Revenirea se face cu observarea acelorasi formalitti.
In ce priveste soarta averilor bisericesti, pentru cazul cand

o parte din credinciosii unei comunitati trec la alt cult, trebuie

sa recunoastem ca este o chestiune extrem de delicata. Solutia
pe care o dam in art. 45 al proiectului e, dupa parerea noastra,
nu numai justa si echitabila, dar si impaciuitoare.
Si anume : in eventualitatea ca inteo comunitate se fac
treceri dela un cult la altul de natura a modifica esential situatia
comunitatii bisericesti, pentru a se evita neintelegerile, certurile
si judecatile, totdeauna pagubitoare din punct de vedere moral
si national, ca si din punct de vedere social qi material, Statul va
acorda partii ramase fara biseric si casa parohiala in localitate,
la cerere, mijloacele necesare pentru construirea acestora.
In chipul acesta e de nadajduit ca sciziunile in comunittile bisericesti nu vor mai fi urmate de acele certuri si turburari
regretabile ce s'au produs pana acuma mai in toate prtile unde
s'au facut treceri mai numeroase dela un cult la altul.
Daca insa cei interesati nu vor solicita acest ajutor, ci ar
reclama impartirea averilor bisericesti de orice natur a comunitatilor, atunci ei se vor adresa tribunalelor competente, cari vor
judeca pricina dupa dreptul comun,
partile constitutive ale
cultelor fiind persoane juridice de drept public.
Pentru celelalte averi pentru cari s'ar putea isca litigiu in
caz de treceri, chestiunea e mai simpla si mai putin iritanta. Situatia fundatiilor cu personalitate juridica distinct se va regula
dupa legea persoanelor juridice, iar asupra folosintei pamanturilor provenite din reforma agrara va decide Ministerul Cultelor
de acord cu cel al Agriculturii.
Privitor la determinarea religiunii copiilor proiectul cuprinde dispozitiuni cu mult mai simple si mai liberale decat legile in vigoare azi in Bucovina si in Transilvania. Inainte de toate am desfiintat acordurile pe cari aveau dreptul sa le incheie
sotii inainte de casatorie, privitor la religiunea viitorilor lor copii
si cari au dat nastere cunoscutelor reversalii". Conform proiectului nostru (art. 46), copiii ai caror parinti apartin aceleeas religii urmeaz religiunea comuna a parintilor. Dad parintii nu apartin aceluias cult, religiunea copiilor o determina tatal, sau daca acesta este mort, mama, cu prilejul inscrierii lui in registrele
starii civile. Religiunea copiilor astf el stabilita, nu poate fi
schimbat inainte de implinirea varstei de 18 ani, decat in dou
cazuri : 1) cand un sot trece la alt cult, copiii de sexul lui sub
www.digibuc.ro

vArsta de 18 ani urmeazd cultul printelui trecut i, 2) cand unul

din soti trece la religiunea celuilalt, toti copiii sub varsta de 18
ani urmea za" religiunea comund a pgrintilor.
art. 47
urmeaz religiunea mamei,
Coniii nelegitimi

iar dacg v-or fi legitimati prin casatorie li se aplica aceleas prinurmeaza relicipii ca si celor legitirni. Copiii gasiti art. 48
giunea a celuia care i-a primit spre crestere. Daca insa acestia
sunt asezati in azile, atunci stabilirea religiunii lor se face clupa
criteriile urmatoare : 1) dacd sunt asezati in azile, intretinute de
vreo institutie confesional, urmeaz6 religiunea institutiei respective ; 2) daca sunt asezati in azile intretinute de comune si
judet. urmeaz religiunea ortodoxa. In caz de adoptiune
art.
copiii sub 18 ani pot urma religiunea adoptantului, la do49
rinta pestuia manifestatd inaintea of iterului starii civile. Dac
insi unul sau ambii pdrinti ai copilului adoptat traiesc, acesta

poate urma religiunea adoptantului numai cu invoirea prealabilk' a lor.

Art. 50 specifica c dispozitiunile cuprinse in cap III al

legii. relatiile dintre culte, privesc i Biserica ortodoxa.
Ce priveste, in sfarsit, dispozitiunile finale (art. 51-56 ale
proiectului nostru, acestea sunt impuse de necesittile aplicrii
legii pentru regimul general al cultelor i anume : art. 51 impune tuturor cultelor datoria de a-si pune in concordant actualele
lor statute de organizare in termen de 6 luni dela promulgarea
legii cu dispozitiunile acesteia. Statutele astf el modificate vor
trebui trimise Ministerului Cultelor spre aprobare qi confirmare
prin decret regal.
Orice modificare a statutelor aprobate i confirmate se
poate face numai prin aceeas procedur.
Art. 52 priveste situatia juridic a bunurilor de peste frontier ale cultelor din tara, cum si a bunurilor de aici apartintoare cultelor din afar, stabilind c ea va fi aranjat prin conventiuni speciale.
Prin art. 53 drepturlle recunoscute cultului baptist prin
jurnalul Consiliului de Ministri cu No. 2.680 din 21 Noemvrie
1927 se mentin. In adevr, cultul acesta a fost recunoscut in Ungaria, la 1905, pe baza legii cultelor dela 1895. Cum aceast lege,
potrivit art. 137 din Constitutiune, e inca in vigoare in teritoriile
de peste Carpati si cum in urma unei deciziuni a Inaltei Curti de
Casatie si Justitie guvernul roman, prin jurnalul Consiliului de
Ministri sus citat, a reinoit aprobarea dela 1905 a fostului guvern
ungar, cultuI baptist este si rmane recunoscut, in baza drepturilor castigate inainte de unire, pentru regiunile transcarpatine.
Ca recunoasterea aceasta s fie extins si asupra restului
cultul baptist va trebui s indeplineasc ins formele prevzute
in proiectul nostru de lege la art. 20.
www.digibuc.ro

30

Art. 54 reguleazd soarta averilor mobile si imobile ale cultului mozaic, achizitionate pe numele unor particulari sau societti, dar afectate trebuintelor acestui cult, trecandu-le, fdr nici
o altd formalitate, in proprietatea comuniatii respective din ziva
constituirii acestei comunitati ca persoand juridicd, dispozitie
cerutd de reprezentantii c,ultului mozaic qi primit de noi, spre a
regula in mod general i definitiv o situatie proveniti din imprejurdrile in cari acest cult i credineio0i si se gseau in tara noastrd, inainte de intrarea lor in cetdtenfa ton-land.
Ajungand la sfarOtul acestei expuneri de motive, in care
am incercat sd lmurim cat se poate mai temeinic toate consideratiunile cari ne-au determinat sd am proiectului forma, pe care
i-am dat-o, qi tintele pe care le-am urmarit in fiecare dispozitie
a lui, incheiem, exprimandu-ne hied odatd convingerea nestrmutatd, a prin ridicarea lui la valoare de lege se va face 'Me un
nou i mare pas inaite in opera de consolidare a Romaniei intregite cu pretul atator lupte .i sacrificii.

0**

www.digibuc.ro

INIMOASA CUVANTARE
A P. S. EPISCOP ROMAN CIOROGARIU
D-le presedinte, d-lor senatori, in sfrsit, dupa lungi Ira-

sunt opt ani de cnd au inceput aceste framntari

mantari
la legea cultelor am ajuns la tinta sa avem odata o lege, care

sa reguleze raporturile intre Stat si biserici si raporturile dintre biserici intre sine.
Agitatiile cari s'au facut in jurul acestei chestiuni, au
fost violente dela inceputul lor. Dela inceput au avut o nota
deosebita de celelalte agitatii din jurul celorlalte proiecte de
legi. A fost ceva strain in agitatiile acestea sui generis. Aceasta nota deosebita a trecut si in ziare.
Agitatiile, cum e firesc, s'au inceput la noi, in Ardealul
policonfesional.

Aici in Bucuresti ziarele n'au inteles rostul acelor agitatiuni ce se faceau dincolo si asa s'au ridicat impotriva noastra o
multime de pareri si de acuzatiuni.
Mai intiu de toate s'a spus ca noi ortodocsii cei blnzi,
am devenit deodata agresivi ; ni s'a imputat prozelitismul, cum
ca biserica ortodoxa vine sa faca prozelitism si, dupa aceea, am
fost tratati ca oameni cari ne napustim asupra bunurilor altuia si
voim sa le rapim bunurile pentru a ne imbogati noi, din averea
lor.

La toate aceste grave acuzatiuni care s'a adus in politica

noastra, noi am tacut, pentruca am avut in vedere starea in care
se afla tam noastra in zilele noastre si n'am vroit sa ducem intre
massele populare un nou foc si sa le rascolim pe chestiunea aceasta religioasa, pentruca d-voastra stiti si cunoasteti adncimea
chestiunii religioase si stiti ct de primejdioase sunt aceste
chestiuni, daca sunt tratate fara constiinta. Si n'am intrat in
polemici cu ofensiva ce ni se facea, nu doar fiindca am fi fost
slabi, dar fiindca am avut calmul omului care este stapn peste
sine, stie rabda 'Ana cnd ii vine rndul.
www.digibuc.ro

39

Acum ne-a venit rndul si noua. Am venit la aceasta tribuna ca sa raspundem, acum, pentru tot, poate nu in amploarea
culturei occidehtale ai carei depozitari legitimi se simt altii ;
noi vom raspunde din inima, si graiul inimei este si graiul adevarului.

Inainte de a intra in fondul chestiunii, vreau sa precizez

ca aici nu este vorba de o lege de trafic oarecare, care se poate
schimba dupa imprejurari, aci este vorba de o lege prin care sa
se aranjeze noul asezamnt religios al tarii noastre, i cnd odata
aceasta lege a intrat in constiinta si in sufletul oamenilor, iar
bunurile cedate, acelea infeudate unei puteri streine nu se pot
reface p-rin corectiuni de astazi pe mine. De aceea atrag atentiunea la insemndtatea epocala ce o are aceasta lege. Ni s'a imputat
prozelitismul. Ce este prozelitismul nostru? 0 marturisire de
credinta : aceea ce Dumnezeu a legat, oamenii sa nu deslege.
Dumnezeu ne-a legat inteun snge si suflet, acel snge i suflet romnesc sa ramna una si sa nu fie deslegat de nici o lege.
(Aplause puternice). Suntem marturisitorii unei credinte, nu
vnatori de suflete. Cine nu este de aceasta credinta, acela sa
arunce piatta asupra noastra.
Ni s'a mai imputat ca ne-am npustit asupra bunurilor
straine. Noi ? Pentru noi nu am cerut nici un bun ; deck este
vorba de bunurile tarii. Am zis si zicem : bunurile tkii nu pot
forma substrat de privilegiu pentru un cult. Este vorba de reinoirea cazului manastirilor inchinate ceeace Statul romn fata
de biserica ortodoxa a anulat, atunci cnd a secularizat bunurile
manastirilor inchinate. Este acelas caz : nu s'a lsat locurilor sf in
te din Orient, sa nu se lase nici locurilor sfinte din Occident.
in sfrsit este vorba de suveranitatea Statului. Se cere supunerea
suveranitatei Statului nostru unei suveranitati straine, astfel ca
sa ajungem sub suzeranitatea altei puteri. Aceasta e o lume moarta. A murit odata cu rasboiul din saptezeci i sapte si nu o sa devenim a doua oar, acum pe alt temeiu, sub suzeranitatea altora.
Acestea sunt punctele de plecare ale mele in discutiunea
acestui proiect.
D-lor senatori, la 1700 s'a intmplat Unirea. Unirea a Lost
un instrument al politicei Habsburgice : divide et impera, desparte frate de frate printeo dogma', care nu are nimica cu realitatea de pe pamntul nostru. Dar mai este inca o dogma. Poporul
acesta romnesc, care atta a suferit in decursul veacurilor, a fost
otelit i l-a legat dogma sngelui, asa inck dogma sangelui 1-a
tinut la olalt si peste apele despartitoare ale dogmei papale.
Sarbatoritul cartii romnesti de astazi, d. profesor Bianu,
fiul Blajului, de care pe mine ma leaga vechi amintiri, avea un
cuvnt de mngere pentru noi in vremurile cele grele, cnd noi
www.digibuc.ro

33

trebuia s luptdm pe dou fronturi : odat s luptam unii contra

altora qi dup aceea s luptdm impreun contra dumanilor nogtri, el zicea : biserica unit reprezint forta statick biserica ortodoxa forta dinamic. Aceasta a fost formula lui, cu care ne
mangaia, ne da dreptate qi unuia i altuia. .i in adevr, de Blaj
este legata renaterea. Blajul are meritul lui, cu colile sale. Acolo Klein, Sincai, Petru Maior, au infiintat coala din Blaj,
qcoala crturarilor, care a facut mult bine. Aa intelegea d. Bianu
puterea staticA, de a scrie carte romaneascd i a sustine sufletul
romnesc. De aceea, aci inaintea d-voastr, inaintea fratilor mei,
fac aceast tnarturisire, aduc aceast recunWint bisericii surori,
a Blajului.
Iar noi, am da-t forta dinamick pe Horia, pe lancu, am dat
pe Gheorghe Lazr, am dat pe Tichindeal, am dat pe Moise Nicoari, earl in lupt vi-au sfrit viata, pentruc acesta a fost caracterul bisericii noastre: Biseric, nu in sensul acela ingust de
a lupta unul contra altuia, ci bisericd lupttoare a neamului romnesc, contra apastorilor. (Aprobri).
Du/A aceea, a venit Saguna, care a intemeiat acea puternici lupti national a autonomiei bisericii romneqti, care a precedat ziva mare de unire cu tam. romneasc. El a purtat pe umerii
lui Ardealul, in ultimele decenii !
Aceqti cArturari qi revolutionari au fost impreun oricnd :
impreund au fcut, in 1848, adunarea dela Blaj, impreun au intemeiat pprtidul national, impreuna au creiat epoca Memorandumului, impreun au mers in temniti, impreuni au ficut congresul nationalitatilor, care a intrunit cele trei natiuni din care
s'au format cele trei State succesoare. Toate acestea le-au fcut
impreun. Acestea au fost o introducere.
i apoi a venit lupta mare, lupta aceea a desrobirei. Romania aceasta este zidit pe movila moaqtelor celor 800.000 vieti romaneti ! Noi am fost pregAtitorii, noi am fost lupttorii ! In aceasta desrobire vorbete pentru biserica noastr acele 800.000
vieti, c tot vom fi fost in noi ceva, dacA tam aceasta a putut da
attia eroi.
Cand a venit armata la noi, a venit cu ea un arhimandrit.

Era printele Justin, staretul dela Cernica, i purta Mihai

Viteazul" pe piept.
L'arn intrebat : dar ce ai fcut ? Pentruce ai primit ?
Da, iack oi fi facut i eu ceva !" Dup aceea am aflat dela altii
ce a facut el, c adicd, dup ce czusera top ofiterii, atunci s'a
pus el in fruntea batalionului i aceasta a insemnat o victorie.
Jka zic qi eu acelora care ii pretind, cu toat insistenta, meritul
a numai ei au fcut tara aceasta romaneasc, cu arhimandritul
3

www.digibuc.ro

34

Justin : Or fi facut ceva si Horia si lancu si Gheorghe Lazar si

aguna si vor fi fAcut ceva chiar cei opt sute de mii, pentru inraptuirea Romaniei-Mari.
La unire, ne-au luat toate bisericile, frd sA intrebe pe ni-

meni. Dar nici pe popor nu l'a intrebat nimeni dacd vrea sA fie
unit. Atka stia poporul despre unire eat stiu eu ce se intAmplA
in Honolulu. A mers inapoi preotul care a fost la Alba-Iulia si a
slujit mai departe, tot asa cum slujea mai inainte. De unde stia
el cA a ajuns sub jurisdictiunea Papei dela Roma ?
Va s zic, ni s'au .dus atunci toate bisericile. DupA aceea
noi mai aveam Inca 40 de mAnstiri. A venit generalul Bucov si
cu tunurile a ras depe fata pamantului toate manstirile noastre.
Noi am rAmas fAri biserici si f Ara manstiri.
Dincoace in Regat, precum stiti, secularizarea a dus toate
averile, iar dincolo, in Ungaria, s'au dat imense averi pentru a
se implini o misiune indreptat in contra noastrA. Aceasta este
origina averilor celor mari : a patrimoniului sacru, a fondului
instructiunii si a fondului religionar.
Au fost douA lumi : o lume a robilor si o lume a privilegiatilor. Noi suntem acum cuprinsi de fiorii trecutului, cAnd vedem in tara romAneasc tentativeca s se reintroneze aceastA
nedreptate a trecutului si ca ea sa continue mai departe.
De unde provin miscrile acestea mari,
turburrile,
cum se numesc aci ? Din o simpl mentalitate a poporului. Po-

porul isi face totdeauna legea lui. Nu totdeauna cea mai rea
lege este aceea a poporului ; ea vine din inimi. Ce a zis poporul ? Acum nu mai sunt ungurii intre noi, de ce s fim dou
biserici si s nu fim una singuri ?" (Aplause). Acesta era titlul
intAiu al legii poporului. (Aplause).
Dup aceea, al doilea articol al legii poporului este : Cum
ne-am dus, asa s venim : cu biserica ne-am dus, cli. biserica &A
venim iar". (Aplause).
Ei, aceasta este legea poporului.
SA cercetati si s va faceti convingerea asupra acestor
miscri, ca nu cumva s se punA in socoteala noastr c noi am
f Acut miscarea aceasta. Miscarea aceas;ta apoi, se intelege dela
sine, a turburat lumea. S'au produs turburri intre oameni. Nu
voiu spune ce f el de turburri s'au produs. Vor veni altii, si de

o parte si de alta, s le concretizeze. Eu sustin numai tezele.

Eu cunosc numai dou5. cazuri : prin tangent am ajuns la ele.
incA nu erau
Anume :am avut la inceput sub jurisdictia mea
un protopoarendate eparhiile, in Sighetul Maramuresului
piat si acolo am fcut o capelA modesta. Majestatea Sa popo-

www.digibuc.ro

-5

rul, cum Ii ziceti d-voastra, adici norodul din Parohia Vere-mor, s'a desfacut de partea cealalt i ui-a facut o bisericut
de lemn. titi ce s'a intmplat cu aceasta bisericuta de lemn
facuta de ei ? I s'a dat foc.
Al doilea caz. Am primit dela Cluj doua parohii. Eu

sunt in pace cu colegul meu Valerie 9. Am chemat pe la inceputul lui Februarie un calugr pe care 1-am trimis acolo. Mi-a venit indarat i mi-a spus : Prea Sfintite, eu nu raman acolo. De
ce, 1-am intrebat. Ma ameninta, ca ma impuqca. lat, aa sunt relatiunile in aceasta parte a tarii. Eu am vrut sa caracterizez relatiunile cari s'au desvoltat in starea aceasta nenorocita, pentruca
nu era o lege care sa fie urmata. Asemenea lucruri nu trebuie
sa se intmple intre frati. Noi totdeauna am vrut sa avem o asemenea lege, pentruca oamenii sa nu se omoare unii pe altii. Chestiunile acestea trebuesc normalizate odata prin lege. Ni se spune

noua ca ceeace au dus dela noi la unire au f ost nite biserici

de lemn. Aceasta, din guri prea sfinte am auzit-o : au fost biserici de lemn acoperite cu pae". Dar bisericile de lemn, cu potir de lemn erau cu inima de aur, pentruca inima de aur era inima credincioOlor. Astazi este invers : sunt inimi impietrite
potire de aur. De aceea nou ne sunt scumpe bisericile acestea.
Dar nu este vorba numai de bisericutele de lemn de care vorbiti
d-voastra, este vorba i de altele ; bunaoara biserica zidita de
Brncoveanu din Fgara nu este bisericuta de lemn. Manastirea dela Prislo de asemenea nu este bisericuta acoperita cu paie
uitati-va, Inalt Prea Sfintia Sa Mitropolitul nostru Nicolae,
cnd am discutat legea in comisiune, a spus ca Fagaraul este
ctitoria Brncoveneasca, care este ortodoxa ; manastirea Prislopul Inca este ortodoxd ; nu vi le cere, nu vrea sa va despoaie de
ele, a trecut o vreme, sa ramana ale voastre, c doar s'ar cobori
ceva din duhul lui Brancoveanu i al manastirei Prislopul i asupra fratilor notri de astazi, ca sa ne aduca mai aproape de intelegere. Atat.
Vedeti, cat de larg e Mitropolitul nostru Nicolae cu bisericutele de lemn desconsiderate astazi de somtuo,,ii nWri confrati. Eu am atins numai partea etica a lucrului : cat de scump
tezaur reprezinta acele bisericute de lemn in viata romaneasca !
Ele ne sunt mai scumpe noud, dect cele cu cupola de aur. (Aplause).
Iar, in ceeace privWe dreptul de proprietate, partea material, a mai intarit odata Mitropolitului nostru : iata Fagaraul. iata Prislopul, V mai dam ce vreti, numai pace sa fie intre
Episcopul greco-catolic al Oradiei, dr. Valerio Fren(iu.

www.digibuc.ro

36

noi si o lege care sd faci pacea intre noi. (Aplause prelungite).

Am vrut s subliniez aceasta, pentrucd am auzit reprosuri, cd noi facem risvrdtiri, turburiri cu scopuri meschine materiale. Nu umblin dupd turburdri, nu rsvrdtim, noi vrem pace,
vrem s avem o lege, ca dupd lege sd trdim.

Aceasta este teza poporului. Teza noastr oficiald ined

este foarte simpld. Noi zicem astfel : legea aceasta a cultelor
este o emanatie a Constitutiei s si fie alcatuitd asa fel ca sd
normeze egal relatiile tuturor cultelor.
A ! D-nia lor sustin teza catolic. Teza catolic zice : Izvorul de drept al legii cultelor este Corpus juris canonici"
catolic, suprapus Constitutiei Romniei.
Va sd zic, dupd o lege strind sd se normeze viata religioas dela noi.
Acestea sunt cele trei teze puse in discutiune. Si e curios
lucru CA la teza catolicd, care are de bazd sistemul erarhic, s'au
raliat top minoritarii, si protestantii, i calvinii, si luteranii, si
unitarii, si izraelitii...
a fost sustinut de uniti inteun front unic. S nu ia
Lumva minoritarii asupra lor cd aceste obiectiuni ar fi indreptate in contra lor si cd eu sunt condus de o urd fat de minoritari ; eu am dat attea dovezi ci nu sunt intolerant, cd nu urdsc
minorittile ; pentru ea' eu am fost nclinioar in situatia lor,
au vreau s fac acelas lucru minoritarului de astdzi ; eu stiu ce
durere este ca sd lovesti omul in sentimentele lui. in ce are el
mai scump, religia Iui, de aceea in sa accentuez, ea nu sunt
condus aci de urd sau de dusmnie in contra lor cand se ajutd
unii pe altii, ci, din contr, sunt condus de sentiinentul dreptdtii, ca s le usurez soarta in care au ajuns in noua alcatuire a
lucrurilor. (Aplause).
Ce a fost pentru mine dureros ins, nu a fost solidaritatea minoritarilor ; unitii nostri prezideazd acea solidaritate.
Eu am intrebat pe Makkai : Cum sustii teza aceasta, cand
voi nu aveti erarhie, nu aveti patrimoniu sacru si celelalte ?
Mi-a raspuns : Da, nu avem erarhie, dar suntem solidari.
Eu am ardtat numai durerea mea; c nu enntem una, e
nora mea duioasd ce nu supdr pe nimeni.
D-lor senatori, am vorbit de Corpus juris canonici". Ce
este aceasta ?

Mitropolitul nostru, Prea Sfintitul Nicolae, in desbaterile

comisiunilor s'a documentat cu cei mai celebri canonisti. Se inTelege dela sine c in jurnale s'a retinut numai canonistii citati
dc altul, iar despre acestia nici n'a voit s stie. Inalt Prea Sfintia Sa a dovedit in comisiune i v va dovedi si cl-voastra c
www.digibuc.ro

37

nici cnd n'a fost o unitate intre canonitii catolici. Erau numai
ipoteze 0 pe ipoteze nu se pot creia legi.
S'a codificat Corpus juris canonici" in timpul din urtn,
de Veniaminul Vaticanului Seredy, actualul primat al Ungariei.
Acest Corpus juris canonici", codificat de Seredy. este
punctul de plecare la formarea acestei legi. Ideea fundamental
a acestei legi este teocratia papal : Ca pmntul este al lui
Dumnezeu ; pontificele roman este loctiitorul lui Dumenezeu
pe pmnt, prin urmare tot pmntul este al Papei din Roma.
Aceasta este ideia fundamentala a lui Corpus juris".
li.a vine apoi incercarea ca acest Corpus juris" s reguleze viata noastri intern qi sa tin sufletele inlntuite de legile
ungureti, i s se tin patrimoniul sacru, averile patronate de
fondul religionar, fondul instructiunii, toate s le tin ca fiind
ale Papei din Roma. Despre aceasta este vorba. S treac din
patrimoniul Statului in patrimoniul Papei, ceeace nu a fost in
Ungaria, pentruc ungurii 0-au sustinut drepturile asupra lor,
jar acum se cere dela noi s le concentrrn in mainile bisericii
catolice. Codificatorul Seredy, Beniaminul Papei, a f ost trimis
de primat al Ungariei, cu misiunea de a incorona pe noul rege,
iar noui ni s'a trimis prin d. Goldi* firmanul Concordatului.
*

Biserica romneasc e mama poporului romnesc, in ea s'a

zarnislit poporul romnesc i in ea 0-a trit traiul de veacuri.

Eclipsa dela 1700 este o tragedie a fdramitarii neamului acesta,
care schimb structura unitar a romnismului. De aceea eu
sustin principiul, c desmembrarea in mai multe biserici, atinge
structura unitari a trii romne0i, prin urmare este o nenorocire pentru noi, ca suntem aa cum suntem.
Daca in 1918, la Alba Iulia, s'ar fi gsit numai un glas
care sa zic : vrem qi unirea bisericeascA, astizi nu am fi aici.
ilqa a fost spiritul qi vedeti la aceasta trebue s ne gndim noi,
nu la ci centrifugale.
D-lor senatori, articolul 7 din lege, este o dep0re de la
art. 22 al Constitutiei, care zice, c toate cultele au s urmeze
dupa o lege generala ; in adevr, acest articol vine qi anticipeaz Concordatul, primirea acestui articol inseamnd i primirea Concordatului, iar Concordatul, in forma in care ne este
prezentat de d. Goldi, in art. 9 zice : Statul recunoaqte bisericii catolice, in intregime, Concordatul ca suprema lex in Statul romn" i aceasta inseamn ca se (IA dreptul de dispozitiune
asupra bunurilor acestora, dui:4 acest Concordat.

Eu am venit aci ca s atrag atentiunea asupra infiltratiei

Concordatului in aceasti lege. Dac noi admitem art. 7, atunci
www.digibuc.ro

3,S

urmeaza inevitabil punctul 9 din Concordat, care, ca un firman,

ni s'a trimis dela Roma pentru c deja se simt stapni peste noi.
Ridic o chestie nationala ce trebue sa uneasca pe toti ro-

D-lor senatori, precum am spus, eu sunt bucuros ca am

ajuns acolo, ca s avem aceasta lege, care are unele parti bune.
Drept aceea, cu rezerva punctelor. care privesc. suveranitatea
straina
Concordatul
primesc textul de lege ca baza de discutiune pe articole.

www.digibuc.ro

DOCUMENTATA CUVNTARE

A D-LUI PROFESOR G. BOGDAN DUICA

D-le presedinte, d-lor senatori, dupa prea sfintitul Roman Ciorogariu dela Oradia-Mare, eu vorbesc ca laic, ca orn
care m'am interesat, aproape toata viata, de chestiunile religioase ale Transilvaniei si ca orn care cred ca, discutndu-se in-

tia oar in Parlarnentul roman, chestiuni cari au inundat in

Romania de un deceniu incoace, ma simt dator si eu ca i d-voastr sa spun deplinul adevr, sa punern puncte pe i si s aratam,
ca in Transilvania s'a petrecut i a nu trebuie sa se mai petreac anumite lucruri sufletesti, care separa natiunea, in grupuri
sociale ce se combat cu o struint vrednic de lucruri mai bune.

D-lor, chestiunea aceasta pe care o tratarn astizi, ataca

o problerna care dinueste in viata noastr cam de pe la anul
1000. Catolicismul a fost totdeauna in agresiune in aceste parti.
A fost o epoc ce a durat cam pna la 1526, deci vreo 520
apoi am avut o intrerupere de vre-o 174 de ani
epoca protestanta
; catolicismul a revenit in forma habsburgica la 1699, si a tinut pana. la 1848, vre-o 249 de ani, in forma
despotica ; iar dupa aceea, dup 1848, s'a mai dat pe brazd, ca
sa zic asa, s'a apropiat de spiritul vrernii dela 1848 pna la 1918,
cnd a devenit mai modest.
Daca calculam acurn viata noastra in raport cu precumpnirea bisericii catolice si a celei greco-catolice, ajungem la urmatoarea concluziune : avem in viata noastra 840 de ani, exact
839 de ani, de catolicism deasupra noastra ; avem, fat de aceasta, 173 de ani de protestantism, cu care ne-am inteles rau, precum toata lumea stie. Daca un proces de 840 de ani a staruit asupra unei parti din fratii nostri trebuie sa fi limas urme. Eu nu-i
acuz si nici nu vreau sa intrebuintez cuvinte aspre, daca din aceast lunga influenta a catolicismului, a ramas la dnsii, attea
cte vedeti c au rmas. Fireste, pentru azi eu nu pot sa-i aprob.
de ani,

www.digibuc.ro

40

Vreau chiar sd ark cd tocmai de aceste urme trebuie sd se desbrace cu frteascd dragoste, dacd vor voi ca i noi s le trecem
lor deplina noastr frteascd dragoste.
Cuvinte de apel cald catre fratii nostri greco-catolici s'au
fcut si de citre altii si nu numai aci, de Prea-Sfintitul, sau de
mine, ci s'au spus qi in momentele mari ale neamului nostru.
Imi voiu permite, astzi, sa citesc numai unul i cu acesta voiu
caracteriza si punctul de vedere din care vorbesc eu. La 1848,

la Blaj, cineva a intrebat pe arnutiu, dacd n'ar fi bine sd ne

unim cu totii, greco-catolicii cu greco-ortodoxii. El a spus : Nu

ne-am adunat aici pentru chestiuni religioase, ci pentru chestiuni politice. Nu vom face acum astf el de lucru". Nu era coapt natiunea ca s facd astf el de lucru. Eu afirm cd nici acum
natiunea nu este coaptd pentru o faptd att de mare.
Atunci chestiunea a fost pusd. in discutiune de un organ
greco-catolic-national dela Blaj, de sub conducerea lui Timoteiu
Cipariu. Fiindcd vdd e cineva noteazd, dau i pagina. In pagina

223 a acestui organ national se spune : Bine ar fi ca s in-

ceteze odat intre Romni numirea de unit si neunit. Acest separatism nu mai poate avea loc, ca in timpul sistemei veche,
cnd domnea principiul Divide et impera (imparte-i ca sd-i sta.pdnesti). Romnii, ca fiii aceleias mame, au s dea mna unul cu
altul".
Aceasta era propoviduirea care se facea, dela Blaj, de
pan greco-catolicd, inteun organ greco-catolic.
De atunci i ',And astdzi lucrurile au mers deandoaselea ;
nu au mers in directiunea provizorie de cteva luni sau de un
an, care li s'a dat atunci, ci au mers deandoaselea. Lucrul acesta
vreau sa-1 dovedesc artnd, mai intiu, pentru ce ei au trebuit
sd meargi pe altd cale, pe urmd unde au mers, in sfrsit, cum
am ajuns.

D-lor, proiectul acesta al d-lui Lapedatu, are menirea si

culeagd vechile curente ardelnesti, s le adapteze la patria noastrd, acum unificati, i sd pund baza evolutiunii triitoare. Aceast
lege n'are irnportant pentru e atinge numai vre-una dintre cele
dou confesiuni romne, care se intlnesc in proiectul d-lui Lapedatu, ci are important pentrucd in acest proiect se intrunesc
toate curentele confesionale. D. Lapedatu are meritul de a incerca o solutiune, care desigur nu este ultima. Religia nu trebuie sd rdmn pe loc. Va evolua si ea, ca ori si care lucru ornenesc, care trebuie s. evolueze.

Trec acum la punctul cel mai de pret pentru mine, ca

laic, din acest proiect. Proiectul d-lui Lapedatu pune granite
intre tara noastrd i tdrile din care aceste curente turburdtoare
au intrat pe mai multe cdi, dar In deosebi pe calea unitdtilor
www.digibuc.ro

41

confesionale. De acum inainte, granitele acestea se inchid. Dincolo de granite, episcopii nu mai pot trece, nici de dincolo influente straine nu mai pot veni. Tocmai aceasta a fost rana cea
mare a trecutului nostru, tocmai faptul acesta ; ca de peste granite, la noi, s'a fcut cu putinta instrainarea sufletelor.
Catolicismul n'a avut doara nici un interes s ne intareasea* pe noi, ci s ne invrajbeasca, sa ne duc spre ieslele altei
religii, spre interese politice straine ; i lucrul acesta a fost originea tuturor relelor. Ni s'au inflltrat idei, ni s'au infiltrat sentimente, care nu puteau s nu clued la ceeace au dus, la incorddrile de azi.
Pentruca sa puteti vedea cum s'a intamplat aceasta, sa-mi
dati voie s dau un exemplu. Peste tot, in discursul meu, voiu
proceda in felul acesta : nu voiu da decal cate un exemplu pentru o idee, se pot da sute, dar ar insemna sa. transform Senatul
inteun Conciliu, inteun sinod bisericesc, si nu-i aceasta datoria
mea, nu acesta este scopul meu.

Vreau sa art dar, cum s'a facut instrinarea. 0 iau din

punctul cel mai apropiat. de Strigoniu i Viena,. dela OradiaMare. Voiu arata, ntiu, cine au fost la Oradia-Mare patronii
bisericii greco-catolice pe la 1822, erau : capitolul latino-roman
din Oradia, care avea vre-o opt patronate ; episcopatul latin, deacolo, care avea vreo opt patronate ; prepoziturile sfantului stefan si sft. Ladislau, care avea putine, i acel cunoscut fond religionar, care sustinea vre-o 38-40 de comune religioase greCocatolce. Urma, in Sud, Episcopul de Genad, care a fost, ca spirit, premergatorul pretuitului nostru coleg Dr. Niculescu. Cum
vedeti, pretutindeni erau strini cari patronau acest cult, aceste
biserici. Ei n'aveau nici un interes ca prin aceste biserici sa
contribuie la o unire intre Romani. Din contra, ei erau nu numai patronii bisericii greco-catolice, ci si patronii invrjbirilor
noastre. Asa era la Oradia-Mare.
Dau alt exemplu : tii ca sub Maria Theresia s'a organizat, in Nordul Ungariei, o episcopie pentru greco-catolici, pe
la 1772 dac nu ma insel ; in aceasti episcopie a greco-catolicilor, care erau in majoritate Ruteni, s'au inglobat i comune romanesti: e regiunea Maramuresului, i prin aceasta s'a pus baza
desfiintarii poporului roman maramuresan : i-a incorporat inteo biseric straina, i-a dat si pe mana preotilor greco-catolici
ruteni si mare parte din preotii greco-catolici i-au parasit pe
Romani si astfel Romanii de acolo ajunsera unde se afla acum.
D-lor, in acest episcopat, la 1822, se vorbea nurnai romaneste in 176 comune, in 139 ungureste si romaneste, in
14 ungureste, romaneste i ruteneste, in 11 romaneste si rutenewww.digibuc.ro

42

ste numai in 12 ; adic cornune mixte erau, fat de cele pure,

37, iar romnesti 139. Afar de patronate, veni si poliglotismul.
Asa dar, biserica aceasta greco-catolic, ca si cea catolidne-a adus si poliglotismul, care a ficut ca Maramuresul, Slajul,
Satul-Mare, Bihorul
mai departe nu s'a mers si se desromanizeze. Dacd va veni cineva sa exprime indoeli despre aceste lucruri, eu voiu veni cu probe foarte serioase, fcnd o chestie personald din aceasta, fiindc as considera contestarea lor ca o insult personali a stiintei mele despre aceste lucruri, si voiu dovedi
atunci cu lungi liste luate din gazete si din reviste, care s arate
c acest poliglotism confesional, catolicisant, a desromanizat o
parte din poporul romn.
D-lor, merg mai departe.
Dela 1780-90 in episcopia aceasta a Muncaciului, pe care,
evident, nu noi am cerut-o, nu noi am intemeiat-o, era incorporat

si Stmarul. Pe la 1840 a coborit in Skrnar un oarecare preot

greco-catolic, un maghiarizat, care a avut, la un moment dat,
ambitiunea s ajung episcop la Gherla ! Romnismul a fost

insi att de tare, inct l-a refuzat. P. S. Lor greco-catolice stiu

c'd acesta era Gulovici. Tot acolo un preot de talent ca Petru
Bran a putut s fie persecutat de proprii si credinciosi, Romani maghiarizati, pentruc vorbea romneste in biserica lui !
Dnd aceasta proba, am dat proba cea mai evident c, gratie acestor incorporari la episcopii strine, noi inss ne instrinam.
Dar v intreb, pn in 1912 seminarul teologic greco-catolic dela Oradia-Mare era contopit cu cel romano-catolic si la
1919 chiar instructiunea era comund ? Deci instrAinarea aceasta
a tinut aproape de Daco-Romnia. A trebuit si vind Daco-Romania ca s punk' capt acestei instrinri. (Sgomote, tumult).
SA vi mai dau o alt prob. Sunt unul dintre cititorii pasionati ai Istoriei noastre si citesc Istoria, pentruca s ma folosesc la interpretari literare. Am citit toate sematismele bisericii
greco-catolice ; si fiindcd se contest instrinarea, s v dau Inca' o proba de instrinare. Am luat si sematismul dela OradiaMare, pe 1900, am citit biografiile tuturor preotilor care erau atunci in functiune. Unde crescuser acesti preoti ?
In seminariile romnesti fuseser 90.
In seminariile strine 106. Acestia invtasera la Roma, Pesta, la Viena, la Ungvar, Tyman, Strigoniu si Satmar.
Prin urmare faptul este dovedit ; din ceeace spun eu reese e instrdinarea poporului roman din nord-vestul actual al trii s'a facut grape acestei tovarasii a catolicismului roman si
greco-catolic. Aceasta a fost si cauza c, fiind subaltern catolicismului, nu a putut s se ocupe de interesele poporului asa de

www.digibuc.ro

43

mult, ca s-1 apere de anumite invazii de idei si sentimente

strine.
In vremea aceasta, la 1822, la 1828, in partile acelea po-

porul era atat de putin desteptat de preotii lui, in cat i Evreii

invadaserd partea de nord-vest. Daca vreti si o dovada, pot sa
V citez calatoria Arhiducelui Rainer in toate partile nordice
ale Ardealului (1810).
Eu ma ocup de Ardeal, acum. D-lor, dup oarecare timp
de desteptare proprie si recunosc aci c scoala latinist, care
nu s'a concentrat la Blaj, ci a f ost raspandita in toate partile, a
avut influenta in indreptarea lucrurilor. Cam pe atunci, Curtea
Habsburgic, creia i s'a facut atatea inchinari, a consimtit tocmai la 1777, in al 77-lea an dela unirea dela Alba-Iulia, sa se intemeieze Episcopia dela Oradea; si alti 77 ani sa se intemeieze
cele dela Lugoj i Gherla; si sa ne dea trei centre, care totus
sa fie mai romanesti, precum recunosc ca au si fost.
Iata, d-lor, proba ea nu trebuie s ne spuneti totdeauna
ca d-voastra sunteti, gratie romanittii, conductorii spre viitor
ai soartei acestui popor. Trebuie s stiti aceasta; i ca sa vd
convingeti, eu am sa scriu o carte despre cum ati fost cauza
slabiciunei acestui popor.

D-lor senatori, rezultatul final al acestei desvoltari istorice, din care eu am dat numai cateva probe, in situatia confesionala, intru cat ne priveste pe noi, Romanii de dincolo, a fost
sunt
pe la 1910 si cred ca este si astazi urmatoarea : in 1910,
ortocifre dup care d. Iakobfi a publicat o statistic exacta
doxii eram majoritatea in vreo zece comitate, greco-catolicii in
tot afatea, egali rau in vreo trei.
In sematismele Bisericei greco-catolice se citeaza un anucitesc
mit sematism dela 1842, pe care 'mi-am luat oboseala
si'l voiu lamuri, cifra cu cifra. Acolo in sematismul acesta, care
se poate compara cu cele dela 1900, sunt categorii de comune,
care sunt unite, converse", intoarse ; alte errecta", creiate din
nou, ceeace nu inseamnd c acolo, anterior, nu era biserica romaneasca. Eu nu le conced, ca. aceste errecte" s'au facut pe
teren desert, cum sustin ungurii ca am venit noi pe teren desert.
D-lor, dela 17001750 conversele sunt putine ; dela 1750
acesti ani corespund venirei episcopului Aron s'au
la 1760
fcut deodata zece ; in deceniile urmatoare si mai multe converse au fost pe anume decenii, dupd acel sematism: 'Yana la
51, 22, 39, 46, 67, 22 etc., etc.; converse si errecte, pe cate un
deceniu pana la 66 si 88. 88 de comune converse si errecte, in
timpul cui ? In al lui Bob.
Zelos, pe atunci, fusese un episcop pentru care eu am
multa simpatie, era Grigore Maior.
www.digibuc.ro

44

Toat aceast crestere de convertiri arat c sunt multe.

Atunci intreb: cine sunt vinovati ? Noi ? Nu ni se d nici un
rispuns. Mai trziu a venit ins un temeiu serios al intrirei
noastre, a venit aguna, si acestui orn, acestei inteligente
enorme, i s'a propus de dou ori s tread la greco-catolicism.
Atuncea, pierznd rabdarea, a scris scrisorile apologetice, care
sunt niste scrisori care descoperd o etap foarte trist a evolutiunii noastre. Deci m intreb iads, pentruce aceste plnsori,
c noi suntem agresivi ?

Sa-mi dati acum voie s v ark e agresiunea noastr

ortodox este null', e zero, si c aici nu este dect ipocrizia
din partea acelor greco-catolici care se plng c-i atadm, ca
s-i convertim. Proba a fost publicat de gazeta Unirea dela
Blaj, din 1923, unde se d statistica mitropoliei din acel an. Din

aceasta statistid rezult clar, c noi nu am dstigat nimic, de

ce ni se arund in fat c urnblm dup castig ? In 1923, in metropolie, au fost 185 de conversiuni si 282 de defectiuni. Deci
greco-catolicii au pierdut 96 de suflete. Din aceste 96 de suflete,

gazeta noteaz d nu toti au trecut la ortodoxie, ci multi s'au

dus la baptisti; si e bucuria noastr este zero. Prin urmare,
noi, la 1923, am cstigat 51 de suflete, dci ceilalti au trecut la
baptisti.
S'a intmplat totus, ca in 1924 sa se ridice o serie de proteste din partea greco-catolicilor, de pild din Satu-Mare, Sibiu
si Alba-Iulia. Ministru era d. Goldis; prin Ianuarie au avut loc

aceste proteste. Din ele puteti s vedeti pn unde merge indrzneala unor greco-catolici. Aceste proteste erau iscalite de
primari, de pretori, de magistrati; i printre ei erau si profeafard de foarte multi membrii ai partidului nationalsori,
trnesc
intre care era, de exernplu, d. Ion Boer din Sibiu.
Atunci am vzut, din partea fratilor nostri, indrzneala de a
angaja o lupta confesionala contra centrului bucurestean, lupt
sustinut de magistratii Statului, de functionarii Statului, de
toti acei care
ca greco-catolici
semnau acele proteste. Eu
cred ca in aceast privint ar trebui ca d-voastr s luati not
si s puneti d-lui ministru de resort intrebarea, dad orice functionar al Statului se poate amesteca in demonstratii turburdtoare a linistei cetitenesti.
eu m'am ocupat
Intrebuintnd sematismul din 1842
numai de Transilvania, de mitropolie, dar avem dincolo si
episcopi
dati-mi voie s arit cum se fceau acolo conversiunile.

De pildd s iau Oradea-Mare, unde am fcut cercetri.

ematismul oficial incepe dela 1830-1831.

Reiese un fapt din toate aceste conversiuni, pe care le-am

www.digibuc.ro

45

cercetat: Oridecateori se numeste un nou episcop, nurnrul

conversiunilor creste. Foarte rare sunt conversiunile dela anul
1730-1747.

La 1748 apare episcopul ritual Meletie Kovats. Deodata

cresc conversiunile. Gasim in acest timp vreo 14-15 conver-

siuni. Dupa o pauza, vine Moise Dragos la 1776 si imediat pana

la 1788 iaras gasim conversiuni. Am notat sub Moise Dragos
'Ana. la Darabant
un orn mai ponderat i cu simtiminte romanesti
25 de conversiuni.
Sub Darabant 12, sub Samuel Vulcan 26, sub Erdely 10,
sub Szilagy 9. Mai putine au fost cu Orleanu, de care este bine
si nu mai vorbesc.
Va sa zick conversiunile se gasesc toate in conturile lor,
inregistrate, in hartii vechi, ca o lauda, ca un castig, ca meserie
de convertire.
Sa trecem la alta agresiune, la aceea din Banat
i imi
pare bine c este de fata tocmai P. S. Sa episcopul, caci pentru
dansul voiu avea ceva special de citit.
In Banat agresiunile se intampla asa:
In 1822 in Banat nu se gasesc cleat patru comune grecocatolice.

Ce-ar fi biserica aceasta astazi, clack' ar fi ramas numai

cu comunele acelea? Intelegeti, d-lor, foarte bine ca ar fi ceva
foarte neinsemnator. Astazi Banatul, in ce priveste biserica
greco-catolica, are cu totul alta stare, si anume
am notat
acolo toate conversiunile din noua districte sau protopopiate
s'au facut sub Dobra 21 de conversiuni; in deceniul 1830-1840
au fost 21; in 1840-1850 au fost 10 conversiuni; dela 1850-1860
au fost 21 de conversiuni; dela 1860-1870 au fost noua conversiuni; dela 1870-1880 numai cloud conversiuni; sub Mihaly
numai una sau doua; dela 1890 incoace iaras putine.
Va s zick cand vine noul episcop
aceasta este randuiala
trebuie sa dea o proba ca el ingrijeste de mantuirea
de veci a sufletelor. Se pune la lucru, culege rodul su, i apoi
se da la odihnk
D-lor, si cu toate acestea voiu da un exemplu frumos: s'a
gasit o comund care, cu toate c' de sus s'ar fi dorit ca si ea
sa-si piard mintile ca alte comune, a primit, cam 15 ani dearndul, si greco-catolicii i orientalii, sa-si faca slujba dearndul in aceeas bisericg. Aceasta este comuna Pricaz, care trebuie citat. Cu toat propaganda, s'au gAsit si Romni cuminti
care s nu primeasci aceasta si s rmn infrtiti. Probabil,

un rest de traditiune din timpul lui Iosif al doilea, pentruca

in Banat s'a intmplat ca preotul ortodox s ingroape 'Dana si
turci, nu numai crestini, att de departe se adncise in Banat
www.digibuc.ro

46

taeranta religioasa. Aceasta tire imi vine in minte dintr'un

articor al lui Magyar-Kurier", o revista din acel timp.
Si acum t-rec la un lucru, tot din Banat, i foarte neplcut;
i-mi pare bine ca P. S. &a. episcopul este de fata, caci va putea

lua cunotinta i desminti pe subalterni, cari nu sunt nurnai

agresivi, ci au o atitudine pe care nici trn. orn nu o poate tolera,

cu atat mai mult un intelectual ca P. S. Sa episcopul de Lugoj.

Colindnd prin Banat, un prieten mi-a pus la dispozitiune (iota scrisori, ca sa vad cum se face agresiunea astzi in
Banat.

i cine o face? 0 fac unii care voiesc sa treaca drept

luptatori ai acestui curent i carora le-ar edea mai bine sa se

ocupe cu lucrurile morale ale religiei, cu cele filozofice, iar nu,
curn a putea sa zic? cu amagirile ordinare, cu conversiunile.
Scrisoarea intia, prea sfinte parinte, suna aa:
Episcopia Lugojului. Fara numar. Lugoj 16 5 1927.

Iubite Frate,
In nurriele P. S. Sale d-lui Episcop te rog urmatoarele:

Preotul Linta din Jitin, pentru

obline salariul
dela Stat, are nevoie de 300 suflete in parohie. Fiindca in Jitin
nu se pot arata attea suflete i nici nu este in apropiere alta
comuna de unde sa se poata ataa la Jitin, s'a nascut ideea sa se
infiinteze o filie Ticvaniu Mare-salae, care sa se arate ministerului ca trecuta la Jitin. Totul ar fi nurnai pe hrtie, in legatura cu salarizarea preotului dela Stat ; in realitate i canoniceste ramn tot la Ticvan, tu nu trebuie s dai declaratie de
renuntare la ei (fdra care declaratie nici nu se pot detaa credincioi), ei nu iau nici o cunostinti de aranjament, ca i
cnd nu ar fi nimic.

Eti rugat deci, ca dintre credincioii cari au pamnt

intre Ticvaniu i Jitin, sa consacrii inteun tablou attea familii

cu attea suflete cte trebuie, ca Jitinul s aib vreo 300-320
de suflete. Aceasta sa o verifici tu i primaria, spunnd ca numitii credincioi, cu propriettile lor, de fapt se afla intre
Ticvaniu i Jitin, apartinnd comunei politice Ticvanul mare.
Celelalte le va face episcopia, intruca ar reui. Ar fi un lucru
de care, cred, i tu te-ai bucura, caci am mntui o parohie.
Incolo, cu cele mai bune sentimente sunt al Fratiei Tale.
Dr. N. Brnz.iu.

D-lor o a doua scrisoare:

Episcopia Lugojului, fara numar. Lugoj, 16 V 927.

Frate Nicolae,
Pentru a ajuta pe fratele Linta, ca aratnd la Jitin 300
suflete, sa i se poat obtine salariul dela Stat, nu exista dect
www.digibuc.ro

47

doua posibilitati: sau dela Ticvanul mare sau dela Anina sa-i
atasem sufletele ce lipsesc. Te rog intereseaza-te d-ta la
Anina, cati uniti sunt; fa inscrierea lor, verificata de primarie
si trimite-o incoace; incat se ajung, se vor atasa, pe hartie, in
fata ministrului, la Jitin. Intrucat la Anina nu ar fi numarul
suficient de uniti, mergeti cu scrisoarea alaturata (lipind plicul)
Ia fratele Bejan i faceti cele cerute, acoIo. Altcum nu se
poate ajuta.

Fii bun sta-i inteajutor si d-ta bietului baiat, caci e

foarte neajutorat. Faceti tot ce se poate, ca sa se mute odata in

parohie.

Incolo nimic deosebit. Cum te afli? Acus dai examenul

si mai scapi de grija
Primeste expresia deosebitei consideratiuni cu care semnez al d-tale
Dr. N. Br.inzu.
D-lor, sunteti poate curiosi sa mai auziti si alte acte de
felul acesta? Nu! Acte de acestea trebuiesc cetite, fiindca se
abuzeaza. Se abuzeaza de spiritul religiei. Subalternii, chiar in
numele episcopilor lor, facura acest lucru. In fata unor astf el
de acte, mi se mai poate spune mie si oricarui ortodox dintre
noi c n'avem dreptul sa spunem: Nu putern sa avem incredere nici in cuvantul fratesc, fiindca, precum vedeti, el e pe
hartie sau rostit". In realitate multi fac ce vor, fac ceeace f anatismul lor le inspira sa faca.
Prea Sfinti Parinti greco-catolici, d-voastra ma cunoasteti personal, ati vorbit cu mine si eu am vorbit bucuros cu
d-voastra.
foarte bine ce gandesc eu, chiar in mod intim,
despre astf el de lucruri. Eu pun intrebarea: este sau nu este
ca s nu
cazul ca d-voastra sa interveniti, ca sa puneti frau,
intrebuintez un cuvant mai ram
acelora din preotii d-voastra
care invenineaza relatiunile dintre confesiunea ortodoxi i cea
greco-catolica i cari invenineaza sistematic, ocolind autoritatea Statului, ocolind orice autoritate, fie legala, fie morala,
numai ca sa poata prezenta un mic succes pentru mantuirea
sufletelor", i pentru ca s poata spune: suntem cu trei sute
mai multi ! i pentruca un biet functionar, pentru care eu am
altf el toata mila, sa ia o lefusoari oarecare din bugetul Statului?
Eu n'am nevoe, i nimeni n'are nevoe sa revie la aceste

fapte; iar Sfintii Parinti stiu care este datoria lor, fara ca sa
mai insistam noi. Insa, daca vreau cu orice chip sa rog pe toti

ortodoxii de fata, sa avem bunacuviinta de a scoate din aceasta

discutie pe Prea Sfintii Printi greco-catolici, domniile lor vor

trebui sa se inteleaga cu noi, dupa cum si traditia le arata ca

trebue sa fie buni Romani, intelegatori, cum spunem i noi
www.digibuc.ro

48

CA' sunt; totus, nu-i pot cruta nici pe ei, pentruc si ei au partea
lor de vind in aceastA indrAzneal.

Dac doctorul Nicolae Brnzau dela Lugoj isi permite

o propaganda desantatA, se gAndeste de sigur c i episcopul
su spune cA ortodoxii sunt niste rtAciti, care trebuesc adusi
inapoi, cu toate mijloacele, la singura bisericA apostolicA si

catolicA. Prea Sfintia Sa a scris o carte, despre care eu am

scris o mic critic, in Telegraful romn", in care se spune

ca, Biserica noastri ortodox e oarecum, canoniceste, in afarA

de canoane, fiindc Papa n'a recunoscut un canon, mi se pare
dela sinodul Calchedonian. Cred c, nu se poate ca Sfintia-

Voastri sa mai repetati greseala aceasta. VA' puteti cstiga

astf el stima cercurilor romane; v'o doresc in cel mai mare

grad; dar astfel nu v puteti cstiga dragostea intregei natiuni,

pe care trebue sA puneti mai mult pret dect pe orice dragoste
strainA. Am voi s v iubim fir:A rezerve; dar nu putem. Asi
propune Prea Sfintiei-Tale, s ne aducem aminte de trei versuri
franceze, niste versuri neroade, aprute inteo carte din epoca
lui Iosif, cnd se puteau scrie multe lucruri despre Roma si
despre romano-catolici, mai mult chiar dect asi iscli si as
scrie eu astzi :
Mais en Hongrie,
Est la theologie,
Encore barbarie".
SA ne respectm religiile, viata noastr religioas i moral, chiar canoanele, dach avem nevoe de ele; eu sustin cA nu
prea avem nevoe, cAci, dac Dumnezeu este pretutindeni, este
intre noi; i noi putem hotri despre bisericd legi, care nu
sunt in niciun canon, dar pe care le simtim neceF,are pentru
viata noastrA sufleteascA de astazi. Iati care este greseala Prea
Sfintilor. S ne ierte si pe noi c suntem si rmnem ortodoxi.
Domniile lor ne spun cg tot Dumnezeu trebue sa fi creat si erezurile, cci asa se spune in epistola I ctre Corintieni 11-19;
c ins dela 1439 ne-am cumintit deodat; si un protopop a isclit in numele intregului (?) neam romnesc, ea' se uneste cu
Roma. Dar ce ne pas nou de onorabilul Damian dela 1439?
Cnd simt c nu pot face aceasta, este libertatea religioasA si
estetic care jicneste ori se falsified'. Aceast libertate trebue
crutat. Noi trebue s hotrim ca ceeace instreste catolicismul
s fie prima ? sa vA art la ce absurditti am putea ajunge si
unitate cultural este
la ce jigniri ale unittii culturale,
cnd ne
aceea in care eu si ultimul tran putem sta alAturi,
simtim si grim ca un simplu ecou al miscarii catolice din Apus.
La 1891 se expune in Germania, unde minunile acestea au inceput s se expuni de pe la 1801, se expune in 1891, cmasa lui
www.digibuc.ro

49

Isus Christos. Unirea" dela Blaj, ineantata, a fcut un raport,

in care spune c inteadevar s'a expus camasa lui Isus azolo. Este

ca si cum v'as asigura c limba sfantului Antoniu, pastrat

undeva in Italia, este exact ca acum sase sute de ani! Nu se
poate sa nu jignim unitatea culturala, cacti propunem, ca oricare greco-catolic sa poata citi in linite astfel de lucruri ! Pot
crede orice, dar sa cer unei natiuni intregi sa creada in ce crede
un anumit din Mannheim, ori din Bavaria, mi se pare curios.
Accasta este unirea? Este o greeala pe ca :e: nu o putem neglija
si care, din pacate, strica judecata multor oameni.

Iata acum teoria senatorului raposat Dr. D. Radu. Imi

aduc aminte de el, fiindca eram in Senat, cand s'a intAmplat
catastrofa; i o astfel de catastrofa rarnane in mime, pentruca
e greu sa vorbWi de o asa nenorocire intamplata unui om care
era in serviciul tarii fara
aduci miscat, aminte, de acele
momente grozave. Yard s gasesc ca e gray,
regretabil, irni
amintesc ca dansul ne socotea pe noi ca eretici" i spunea ca.
aiurim" atunci nu eram Inca in Daco-Romaniasi pentru ca
sa nu mai aiurim, spune ca este nevoe sa alergam" la Roma.
Ca concluziune, Dr. Radu, cerea unirea celor din Regat
cu biserica Romei,

In Pastorala dela 1900 a lui Mihali, a lui Ion Szabo, pe

care-1 gsim aci intre ceilalti, a lui Mihail Pavel si Dr. Radu, se

spune c Biserica exclude ca eretic" pe cine nu este cu Sf.

Petru: Ace la, mai credeti, ca sta. in Biserica ? Adica, daca
!

nu suntem cu Roma, nu mai suntem in nici o Biseric i la un

singur cuvant sacru de acolo, se poate misca totul... Concluzia...
Reunire, ca in 1439, 1700 ! Data in Blaj 5/18 Septernbrie 1900.
Prin urmare, tot Episcopatul sustinea aceast teorie, aceast6
credinta, fara ca sa priveasca faptele practice pe cari le poate
provoca.

In anul acela, in care noi eram invitati s ne unim cu

aceasta observare este pentru stabilirea contrastelor

si, ca sa zic asa,
pentru picanteria discursului,
in 1900,
cand eram invitati sa ne unim cu Roma, se tinu la Budapesta
un congres al tuturor catolicilor, la care Francisc Robitsek a
citit un raport, in care regreta c ungurii din Romania se romanizeaza i doreste c Societatea Sf. tef an s aiba grije sa
trimita aci popi unguri, iar candidatii de aci &A fie trimisi la
Budapesta sa invete patriotism ! Paralel cu aceasta eram mviRoma,

tati sa plecam noi dincolo, la Roma !

Fireste ca toata mentalitatea aceasta are argumentele

sale laterale. Unul este bizantinismul nostru. Despre acest

bizantinism ni se spune, in Unirea" dela 1891, ea pretutindeni

unde a intrat, toti cei ce 1-au primit au fost nenorociti. Din

4

www.digibuc.ro

50

nenorocire, printre aceste popoare suntem i noi. Noi suntem

nenorociti?

AI doilea argument: popoarele slave din afara noastr.

Ori, acum suntem mai bgati in mijlocul popoarelor slave i
nu suntem nefericiti!

D-lor, mai am in privinta aceasta un singur text, adie

in privinta lmurirei teoriei greco-catolice: Unirea", No. 1 din
1926, este numirul in care ministrul de culte actual este prezentat ca strbtut de veleitatile prozelitiste ale ortodoxiei dominante! Este inadmisibil ca pe noi, spune Unirea", si ne desparta ceva de cultul catolic latin i cultul catolic armean. Ei nu
vor s primeascd acele distinctii prin care d. Iorga a crezut e
trebuie sd-i rsplateasc pentru meritul lor, recunoscut de mai
toti istoricii. Dan Oi au socotit aceast interventiune la Constitutie, a d-lui Iorga qi a intregului Parlament, aceast manifestare frteasc, ca ceva inadmisibil. Pentru ce? Citesc textul i

nu fac comentarii: Prerogativa absolut iluzorie ce ni s'a in-

scris, printr'o regretabild greeald de conceptie, in Constitutie,

de a ne desparti, pe tema de nationalitate, de restul Bisericei
catolice a trii, nu este iertat s ne mai amageasca".
Cu alte vorbe, noi, intai de toate, vrem sa fim catolici!
D-lor, acum cred c nu mai ziceti c eu v spun d-voastr
lucruri fa4e.
Dar mergem inainte, fiindcd devi anumite drumuri sunt
batute cu pietre zgrunturoase, totu trebuie sa le calcdm.
Grape faptului, al teoria aceasta catolic, pe care eu nu o
combat, fiindc nu se pot combate teorii, cari satisfac sute de

milioane de oameni, cari au adus multe nenorociri in toat

lumea, dar au adus qi mult multumire, qi cari intretin asfzi un

aparat foarte puternic.
Eu ma leg numai de efectele, pe care le are la noi i anume
le are inteun mod, care nu vrea s tin seam, cd aici totu nu
este pur catolicism, ci este intiu nationalism, care este ortodox
ori ar trebui s. fie.
i greco-catolic
Ceeace Ink' intereseaz aici este mentalitatea care dela
1870 mai ales se rspandete in intelectualitatea greco-catolic.
Apoi in partidul national-trnesc vor fi poate qi agitatiuni politice ; este i greco-catolicism la baza acestui partid.
Vine de pild un preot dela Blaj, dr. Lupu, i zice: Noi
ducem o lupt romn i roman. Mrturisesc ca dr. Lupu a
gsit o formul interesanta.
Un Dr. Alexandru Tip lea, de prin Maramure, crede, c
trebuie s se revolte i dansul contra Bucuretiului, pentruc

ministerul din Bucureqti a cerut statificarea liceului din Ndsud.

www.digibuc.ro

51

Dr. Ion BAlan, in 1922 vorbeste tot de Bucuresti. Ce a

vazut dAnsul in Bucuresti?

Numai strAini !

Nici 20% din-

tre Bucuresteni nu sunt bastinasi, restul sunt gloatr. (Spune

cuvAntul P6bel, pe nernteste).

Dar nu este vorba de cele 20 de procente. Este vorba de

sentimentul care II animA pe scriitor.
Un alt prof esor vorbeste despre RomAni iarAsi i adaogA,

cA aici la Bucuresti este Grecia modernr.

Dr. Teodor Malai vorbeste tot despre liceul dela NAsAud,
in genul d-lui Tip lea.
In 1924 apare insa una din grozaviile literare.
Este vorba de Cosbuc.
Cosbuc a aparut in Ardeal. Eu
care am fost prietenul lui literar, stiu, c el era aproape terminat ca f ormatiune ideal, dind a venit aici. Din partea acestei
gazete a Unirei, am auzit urmtoarea apostrofa: Vind bade
Gheorghe din cimitirul Belu, unde stai amestecat la o margine,
far monument". Vasdzica si mortii lor vroiau sa si-i clued la
Blaj ori la Gherld! Mai am notat aici i pe Nicolae BrAnzAu;
mai am notat din nou pe Nicolae BAlan; pe un student care
din 1926 denunta pe un prof esor dela Facultatea din Cluj. Nu
mai vorbesc de altii cari, aproape devin poeti cAnd vorbesc de
aceast chestiune, cum este d-rul loan Coltor i d. Alexandru
Russu, cAruia inteo scriere i-am spus cA ar fi foarte bine ca
Unirea" lui sA dispar de pe lume. Si adaug cA ar fi bine s'i
interzicd Conciliul greco-catolic dela Blaj de a mai lua vreodatA
vreun condei in mAnA.

Rarnane s m intorc la a doua parte a chestiunii, anume,

la tratarea chestiunii minoritare a acestei legi, desi am eliminat din cuvAntarea mea chestiuni foarte interesante, am eliminat de exemplu, lupta greco-catolicilor dusA in contra d-lui
Vaida, cand li s'a pArut cA d. Vaida nu ar fi favorabil bisericii
greco-catolice. Am eliminat si alta chestiune, i anume, cand s'a
prezentat la Consiliul Dirigent, ca
asigure viitoarea situatiune. Un fapt, pe care vroiam s-1 pomenesc a fost, de pildA,
calAtoria la Roma a episcopului Radu, pentru ca s intrebe, pe

vremea Consiliului Dirigent, capabil de atAtea lucruri, dacA

n'ar fi bine ca Romaniei s i se aplice Concordatul incheiat de

Austria cu Roma la 1850. Acest lucru st in Unirea" ! VA inchipuiti monstruozitatea. Se intreba dacA RomAniei nu i s'ar potrivi

Concordatul Austro-papal din al saselea deceniu al veacului

trecut, concordat care a dat pe !liana catolicismului toate scoa-

lele austriace si toatA conformatiunea sufleteascA a generatiilor

culte de acolo.

D-lor senatori, intrucat priveste curentul catolic si protestant de peste munti, curente cari reclama o consideratiune
www.digibuc.ro

52

de asemenea deopotrivd egalitard, sd-mi dati voie sd aduc aminte

de un lucru: Noi nu suntem dusmani ai spiritului modern, si

fireste e noi nu ne vom expune la critica veacurilor urmdtoare
care ar zice cd la 1928, legifernd, am fi vrut sd ne intoarcem
la timpurile in care ei legiferau.
Au avut vremuri, acesti catolici si acesti protestanti, in

care au incercat sd ne invdluie pe toti, in special catolicii.

Anume: in pdrtile de dincolo de Carpati, in secolul al XIII si

XIV-lea, catolicii au avut vre-o cinci episcopate, despre care
chiar istoricii lor observd cd n'au avut credinciosi. De aceea
Liana la jumtatea secolului al XVII-lea acesti credinciosi dispdruserd, inct memoriul lui Bandinus se plnge foarte mult cd
nu-i mai gseste. Fireste, aceiasi catolici, paralel cu discut,lunea

aceea istoricd, nesfrsit Ina a continuitdtii, ne contestd prezenta in Dacia si motiveazd oarecum libertatea dictatoraId sou
despoticd cu care ne-au tratat. Cu toate aceste fapte, in istoria
lor gsim altceva. Luati pe obiectivul Fritz Teutsch, care spune
cd pe la noi a fost o pdturd slav, ea' noi am venit in tinuturile
acestea in veacul al XIV sau al XV ; luati-i pe toti dearndul si
veti constata cd toti spun acelas lucru. Cu toate acestea, eu sunt
de pdrere a.' cea mai largd ingdduintd trebuie sd avem pentru
tot ceeace constituie linistea sufleteascd a acestor credinciosi,
adicd incep si eu
asigurndu-ne-o mai intiu pe a noastr,
dela egoismul sacru ortodox.

Cine sunt dnsii? Mai intiu sunt, ca s incep cu cei mai

neimportanti, evanghelicii, sunt parohialistii, sinodalistii. Ei au
32 de comune si ca 33.000 suflete cu vreo 22 de preoti. Toate

nuntile lor de peste an dupd mrturisirea lor, sunt 180! Prin

urmare, intelegeti, d-lor, cd aceastd cantitate nu este o cantitate periculoasd.
Proximul numr mai mare este al unitarilor. La 1924 unitarii se socoteau cam la 70.000 de suflete. Unitarii acestia

sunt ceva mai putin inofensivi, cleat agostanii asa-zisi dela

vorba lor Agosta, Augsburg.

Unitarii sunt de prere cd ei trebuie &A fie un element

activ inteun asa zis consiliu interconfesional", minoritar, care
s se ocupe de interesele tuturor minoritdtilor. Ei sunt de pd.rere CA pe nedrept limba si literatura romnd a intrat in Academia lor, CO' asa ceva nu s'ar fi putut intmpla sub Unguri, si
cd cu ref orma agrard i-am atacat chiar serios. Au plngeri si
materiale si sufletesti ; de aceea ei, in adevr, au cdutat ajutor in
strdindtate, pentruca concredinciosii lor Americani s vadd
citez chiar un articol
cum ii asuprim" si sd-i ajute material,
al d-lui Makkay.
Ei au motive numerice s se plngd de scderea scolilor
lor, scddere care ins nu priveste cultul.
www.digibuc.ro

53

Vasazica, la ei legatura cu strainatatea existi si, daci

cumva vom lua masuri care s-i sup-ere, aceste legaturi se vor
consolida, fireste. Eu enunt numai un fapt, far sa-1 laud, fara
s-1 critic, fira s spun deocamdata nimic.
Urmeaza apoi Sasii. Daca ar fi timp sa vorbesc mai pe

larg despre Sasi, in vorbele si in atitudinile lor nu e tocmai

atata sinceritate cat pare. Printre Sasi am avut un bun prieten,
coleg de universitate, care a murit, Adolph Schullerus, care in
mod simbolic, a stat de vorba cu Falkenstein in piata Sibiului
sI Intr'un articol dintr'un calendar
caci ei au bunul obiceiu
de a scri in calendare cele mai serioase lucruri, pe care sa le
cunoascd oamenii
si-a exprimat fericirea de a fi putut trai
in Ungaria, de a se fi putut consolida si desvolta asa cum se
cuvine, acolo.

Dar nici Sasii acestia nu sunt prea periculosi ca numar.

Daca luatj anuarele lor statistice, ale bisericii lor, vedeti ca

numrul comunelor lor variaza foarte putin, una pan la dou,

mai mult ori mai putin, inteun an. Gasiti comune cu suflete
pana la o mie numai 223 (la anul 1922), iar comune dela 1.000
pand la peste 4.000 erau numai 62. Oricat de intelectuali ar fi
ei, ori cat de puternici, mai cu seama in legturile ce mai ales
acum le restabilesc cu Germania, nu sunt nici ei un pericol.
Legile biologice ale omenirii vor avea grije s solutioneze problema aceasta, mai repede decat o lege culturala.
Mai sus in importanta cantitativa decat Sash sunt ref or-

matii si de aceea si constiinta lor este mai puternici. Cu cat

creste massa, cu atat sunt mai constienti. Reformatii au 700.000

de suflete, peste 800 de biserici, peste 1.000 de scoli, 7 licee;

aceStea sunt, cum spun ei, isvor de energie; si concred si eu

ca este asa. Si ei se apra, cu o vorbd cult, ca sunt contra nivelrii" lor, contra apropierei de tipul" nostru, si pentru pistrarea tipurilor. Este un cuvant filosofic; si constat c cel ce
scrie este si un filosof, nu numai un printe al credinciosilor.
Ei regret c guvernul nu intelege aceast filosofie, care este
si sociala si politica, care este a pstrrii educatiei tipice si du-mand educatiei nivelatoare. Si, pentru scaparea sufletelor lor, d.

Makkay propune misionarismul intern, pe care il cultiva si

greco-catolicii si pe care il cultivm si noi inteo masura mai
mica, decat ar trebui. Mai propune colaborarea confesiunilor,
adici intrarea lor inteun curent care s fie national.
Stilul lor oficial e moderat. Nu pot si multumesc pentru
aceasta tuturor, dar multumesc d-lui Makkay care este intre

noi, c are bunul simt de a nu jigni o natiune care nu urmareste

sfarpirea altora, ci mimai consolidarea sa. Dansul spune c

regreta ca noi am fi ducand aici, ca si Franta, o lupta cultuwww.digibuc.ro

54

rald, Kulturkampf. Cred ea' aceasti lupti cultural nu este dusd

inteo formd care s sperie; i dac sperie, bine am face i noi
si ne gndim cum ar trebui s proceddm ca forma in care este
dus aceasti lupt sd nu mai sperie.
In mijlocul lor, ins, se porec i fapte dintre cari mai
doresc sd v atrag atentiunea asupra unuia singur. Cum credeti
c se apropie de dnii, de sigur pe calea limbei maghiare,
greco-catolicii, in cdstorie? Intr'un an, in 1925, greco-catolicii
s'au insurat cu 163 de reformati. Cu greco-orientali, 58.
In ceeace privete apropierea lor de noi, iau cifre ca s
ark cd nu prea Ii constrngem la nimic din ceeace dnii cred
c trebuie si fie obiect vrednic de refuz. M'am uitat la felul
cum clnii viziteaz colile primare. La coala lor primar au
56 de procente, la alte confesiuni au 6 procente. In cele de Stat
ungureti au 36 la sutd. Vine cifra romanizatoare ; cte procente au in colile de Stat romneti ? Tocmai trei procente ! Cred
cd ref ormatii n'au dreptul sd se plngd c atacam baza bisericii
lor, dad att de putini s'au apropiat de noi.
Dac numdrdm acum zilele in care episcopul lor a ingrijit de turma sa, in 360 de zile, 200 de zile le-a prefcut in culturd mergnd pe la credincioii sdi. Aceasta inseamnd intrire sufleteascd, f Ara a fi agresiune contra Statului
dar poate s
fie.

Am voit s tiu, la urm, spiritul filosofic al acestei confesiuni i am luat o carte a unui Ungur, despre influenta protestantismului asupra Statului. Am ajuns la concluzia cd aceastd biseric, care n'are un papa in strindtate, totu rdmnnd
intre granitele noastre, a fost baza Statului maghiar, bazd fdr
de care Statul maghiar n'ar fi putut ajunge pn atunci cnd
se scria cartea, pand la 1912 ; adicd protestantismul se identifica desdvarOt cu Statul maghiar. La identificarea aceasta in
msurile partiale ce se vor lua pe temeiul legii noastre, este
evident ea' ministerul nostru va trebui s fie foarte atent.
Ajungnd la catolici, zic : catolicii au o confesiune care
vi-a simtit autonomia confirmatd la 1690. Numai pe la 1848 s'a
simtit ea' catolicii nu mai sunt prima putere in Stat, cd i dnii trebuie sd caute o organizare ca i celelalte culte i in aceastd organizare pstrarea averilor i colilor este chestiunea
principald. Chestiunea aceasta persistd, am motenit-o din Ungaria i va trebui s-i dam o solutiune, sd-i ciutdm solutiunea
cea mai dreapt posibild. Insd dacd ei spun c ceeace se petrece
cu ei la noi, numai la noi se petrece, nu este adevrat. Dacd nu
venea rdsboiul i dacd Ungaria se desvolta in mod independent,

erau sd pdteascd cu guvernul lor mai rdu deck cu noi, pentru

ea' lancovici, ministrul lor de culte, luase mdsuri privitoare la
www.digibuc.ro

55

administratia Statului catolic din Ardeal, rnsuri care 1-au silit

pe episcopul May lath s se duca in 1914 la Budapesta, sa se orienteze asupra a ce este de fcut.
Biserica aceasta cu o autonomie bine caracterizat, cu o
indrzneal mare ca i acurn, Biserica aceasta a ajuns la un moment dat s ne cedeze dndu-ne din Oradia cam vreo 70.000 suflete, iar din Cianad cam vreo 430.000 cu un total de vreo 160
comune. Firete ea aceasta a fost o lovitura in constiinta lor
qi ca credincioqi catolici, nu numai ca Unguri. Acum ii exprim speranta c cu ajutorul lui Dumnezeu vor iei biruitori din

aceast incurctur. Este textual luat dintr'o carte la care a

colaborat i colegul nostru d. Gyarfa, care imprtdWe acelea0 principii. Aci, gsesc i mrturisirea lor fat de un principiu care II auzim des din gura nationalilor, acela al continui-

ttei de drept". AdicA tot ce a fost in Ungaria, are s fie drept i

acum !

D. Maniu declam despre aceast continuitate de drept.

Nu m mir daca rsfoind vreo carte a d-lui Boil, Il voiu gsi
i acolo, pentru c aceasta este puterea lor : continuitatea"
de drept. Cine sustine continuitatea de drept, accentuiaz6 un
lucru : In Statul nou vrea s fie tot ceeace a fost. Adic, cum
se poate
se intrebau, ca in Ciuc sau in Secuirne s ajung5
dascli romni i cum s cear verificarea unui drept de publicitate in coli ! ? .Nu ins toti catolicii au avut acest spirit.
Dnii, independenti cum sunt, au qi capete bisericeqti i oameni cari au intre umeri propriul lor cap independent, au i
oameni cari se intreaba daci Iisus Hristos a venit si ne invrjbeascd, sau dac a venit cu idei politice, sau numai cu idei religioase i morale ? Si rspund, c Hristos nu a venit cu idei
politice, ci cu idei morale i religioase, ca s ne vesteasc voia
Tatalui &du. Cred ca cu aceast parte de catolici ne vom intelege mai uor. Le doresc o oper cumpinit i prosper in
toat organizarea lor.
Acei ins cari sunt mai catolici dect acetia, sustin c Biserica lor se va ocupa qi cu politica adaoga bisericeased",
ceeace este permis i de admis. Ins cnd fac restrictiunea : precum aratd istoria", aceasta nu o putem primi,
Cci istoria lor arat e au fcut o politic nu numai nepermis ;
dar au fost i inconsecventi, i nedrepti, i ri.
Din scriitorii cari reprezint politica aceea de energie, pot
s vd citesc, din aceea carte a d-lui Gyarfa in care se spune :
Noi catolicii nu avem nevoie de scopuri particulare, cki ni
le-a rnduit Dumnezeu".
Eu fac o intrebare : Inteles-au bine pe Dumnezeu ?
www.digibuc.ro

56

Mai departe : Noi suntem bastionul cel mai inaintat al

lumei catolice".

La inceputul discursului meu vorbeam tocmai de acest

bastion pe care 1-am impins spre nord si pe care suntem in curs
a-1 impinge si mai spre nord. Ace las scriitor spune : Pe noi nu
trebuie s ne urmreasc, pe noi trebuie sd ne cinsteascr. Pentru tot ceeace au fdcut bun, II vom cinsti.
Si in sfrsit o idee, pe care trebuie s o refuzdm categoric, oriunde s'ar ivi, in viata religioas si parlamentard, de

pildd : Noi avem", spune dnsul, un trecut care vorbeste puternic ; fdrd de noi sau in contra noastrd, nu exist viitor".
Pune-te contra lui, si te-ai prpdit !
Acest lucru, aceastd parte ridicold a vietii catolice, noi
trebuie sd o refuzdm.

Si dacd isi va arta codita la vreun paragraf oarecare al

legii noastre, noi vom cere d-lui ministru sd facd declaratii linistitoare, pentrucd nu se poate s se facd loc acestor ifose unguresti.
Relativ la Ovrei, m'am orientat din memoriile pe cari comunitatea lor le-a publicat.

Aceste memorii sunt foarte interesante si dacd v citez

din ele este pentru a vd convinge cd este bine s le cititi si
d-voastrd, pentruca sd vedeti c aici focul arde ceva mai ascuns
dect in alt parte, dar poate mai puternic.

Comunitatea evreilor cere ca in fiecare localitate s

poat fiinta numai o singurd comunitate, cruia-i apartin de
drept toti Evreii" ; mai cere o lege general de organizare a
cultului lor si anume a tuturor comunitdtilor din tar.
Fat de acest text al dorintelor lor vom face comparatie,
cnd vom ajunge la discutia art. 55, 56 din lege.
Cum isi inchipue dnsii c vor completa aceast organizare?

Urmeazd adicd si o organizare a rabinilor. Vom avea un

Sinod de rabini, dupd dorinta lor, sau cum zic eu, asa ironic, sinedrium".
Dar pentru asemenea organizare trebuiesc baze.
S'au si pus pe lucru. Desi recensdmintele sunt o afacere
civild, ei au fcut recensAmntul lor : Au gsit in Bucuresti
vreo 12.000 de ovrei cdsdtoriti. Dnsii ar dori s intre qi in atributiuni pe cari legea le rezerv autorittii civile. De Odd, recstoriile vdduvelor de rdsboiu.

Mai interesant este d si ei trec granita, dacd nu prin

dispozitii, cel putin prin vorbe. A fost o vreme cnd am avut
aici multi refugiati din Ucraina. Lasd cd Ovreii din Ucraina
si de aici sunt deopotrivd de indreptdtiti, se adund ; si pentru
www.digibuc.ro

57

ca sa-i poata ajuta au cerut la un an oarecare confirmarea organizarii lor. i au obtinut, inteun oarecare an, la un 18 Septembrie !

Find la un loc tai arborii, ca s poata creqte mai bine ;

taind sistematic, Ii poti reduce la adevarata masurd, la care poate aspira o desvoltare.
Pe mine insa ma intereseaza altceva : Pentru ce aceast
preocupare a lor ?
Pentru a putea s desvolte aici o cultura
national-evreiasca, care cultura consta in introducerea consequenta a religiunei ebraice in coli ; qi, daca Statul nu are bani
65. plateasc prof esorii, sa le admitem pe profesorii trimii de
comunitate.

Afar de religiune se prevede istoria ebraica qi limba

ebraica ca limba vie-ebraicd, aqa cum se face in qcolile din Palestina.

Vasazica, devine evident ca tendintele sunt de a se consolida, nu ca o confesiune cum era par acum, ci ca o minoritate nationala, caci odat ce adaogi cuvntul de limba vie, este
prezenta aspiratiunea de minoritate nationala.
Eu cred c evreii din Romania vor avea altceva de fcut
mult mai util dect sa se expuna la invatarea acestei limbi, care
are sa ramn o particularitate a ctorva invtati de ai lor.
Concluziunea f inala : De ce am expus toate tendintele
Ca sa rezulte din expunerea
acestea ale confesiunilor tarii ?
mea un adevr : toate confesiunile acestea vor s-i faca in Statul nostru un loc cat mai mare, sa-qi ia o parte cat mai bun din
favorurile pe cari Statul hied' voieqte s le dea.
Fratii noqtri greco-catolici, afirma ca trebuie s fie conf esionali, iar noi, ca Stat, sa fim interconfesionali ; s protejem
pe toti dupa confesiuni i s dam astfel loc de joc, ca fiecare s
faca ce vrea in tam aceasta.
De aceea sunt de prere ca d. ministru a facut foarte bine ca a introdus in lege restrictiuni, ca a introdus qi controluri.
Inteleggm dar ca in Statul acesta, in contrazicere cu dispersiunea cerut, noi trebuie sa ne dezvoltim spre o viata sufleteasc mai unitard ; i inteleg ca in aceasta directiune s cultivam cele mai de pret caractere ale sufletului omenesc, ca religiunea, morala, estetica, sentimente cari pe lumea aceasta pot
s dea iluzia ca putem sa avem i momente de fericire ; dar ca
inchipuie cineva c se va permite sa se tot sfaqie, in toate
privintele, acest Stat, incat la un moment dat sa nu se poatd
concentra toate fortele sale, lucrul acesta trebuie refuzat prin
toate legile, deci qi printr'o lege speciala, ca aceasta, care pri-

veqte dezvoltarea sufletului pe decenii sau poate pe veacuri.

(Aplause prelungite).
www.digibuc.ro

CUVANTAREA

PREOTULUI D. TURCU
D-le presedinte, Inalti Prea Sfintiti Parintr, d-lor senatori, vreau sa fiu aci numai ostasul constiintei mele cinstite
al convingerei mele luminate, numai vestitor al dreptatii i arhanghel al adevarului, cum se cuvine unui preot'al lui Hristos,
mai ales in momentele deosebite din viata bisericii si a neamului !...

Neamurile straine care ne-au inconjurat, au putut sa fa.

ca o politica cu adevarat diavoleasca impotriva romnilor, ca
sa-i umileasca
subjuge, numai pentruca, de cele mai multe ori, nenorocitul de roman socotea ca nu are pe pamnt alti
datorie mai mare decat sa faca rat' si sa nimiceasca pe fratele
sau ; numai datorita acestui pacat, romanii au putut ajunge sa
fie stapaniti, impartiti i umiliti de toate neamurile strPine.
pentruca bietii cronicari romni s fie nevoiti a scrie cronicele
lor nu cu cernealk ci cu lacrami de snge.
Tocmai cum au ficut romnii ca neam, impartindu-se
luptandu-se intre ei, spre paguba neamului romanesc, tot asa
au facut i crestinii, cari s'au impartit in doug. in trei si apoi
in nenumarate biserici i bisericute, care se Tidied* una impotriva alteia spre paguba, durerea i decaderea crestinibmului. Vedeti NA' rog numai ceeace se petrece azi in mijlocal nostru cat
Blajul si Sibiul bisericesc si din aceasta cauza cu tot neamul
romanesc !

Daca v'as reproduce aci blestemele i afuriseniile pe care

biserica apusului le-a aruncat asupra bisericii rasaritului
viceversa, n'ati putea dect sa ramneti inmarmuriti. Este f enomenal, este senzational si de necrezut ce a putut sa treaca prin
capul i inima acestora din urma despre papi i biserica lor.
Biruinta lui Mahomed asupra lui Hristos, nu numai la Turci,
dar i in teritoriile crestinesti nu se datoreste att vitejiei musulmane cat vrajmasiei i ticalosiei pe care diavolul a fost in
www.digibuc.ro

60

stare s le semene si s le creased in unele suflete bisericesticrestinesti. Atat de mare si de nebiruit este mestesugul diavolului, incat acesta a putut s dea nastere in sanul bisericii crestine la cele mai crunte rdzboaie, de 30 ani, rdzboaie de 100 ani,

neterminate, sunt elementul constitutiv si permanent pe

paginile istoriei bisericii crestine, cci oamenii bisericii s'au artat, de multe ori, mai mult sub puterea instinctelor animalice
ale trupului, decat sub puterea adevdratului duh crestin.
Statul romanesc nu putea fi indrumat bisericeste altf el
decat a fost indrumat de etre nemuritorii Cuza, Kogalniceanu,
Rosetti si Ioan Bratianu. Daed acesti bdrbati nu procedau asa
cum au procedat, nici nu puteau s se pun si si se consolideze
temeliile Statului roman ca s ajung ceeace este azi.
Dacd asa se prezintO politica bisericii ortodoxe de rasOrit, a fi foarte fericit s pot spune e politica bisericii de

apus ar fi mai vrednie de simpatia si de aprobarea noastrd.

Dac ni se infioari carnea pe noi cand auzim de crtile

de blestem sau de deslegare de blestem pe parale ale patriarhilor orientali, cum si nu ni se infioare si in fata indulgentelor papale, prin care se iertau pe parale chiar pdcatele i crimele \nittoare, pe care aveai de gand s le faci de aci inainte ? Politica
papismului a dus la inchizitie, la arderi pe rug, la torturi
chinuri infricosate, la interdictii si la puneri la index, care deseori s'au intamplat impotriva adevrului i drept.tii. Este de
ajuns sa ne gandim ea' papismul a condamnat la rug pe Galileu,
pentruca a spus adevrul e pmantul se invarteste in jurul

soarelui, iar nu soarele in jurul pmantului, pentru ca sd infcut mendrele si a stpanit sufletele, mai presus de orice exprimare din partea mea.
In legAturi cu romanismul, papismul a jucat o
ale erei rezultate au ingrozit pe romani, asa incat pentru ro-telegem e, in catolicism, rOutatea

mani cuvantul latin

letin cum zic ei insemneazd spurcat
pckos, pierdut dela fata lui Dumnezeu. Si bietul roman ca s
ajung pan aici, s socoteascd pe catolicii crestini mai eau nu
numai decat pe Greci si pe Rusi, dar mai ru chiar decat pe
Turcii pdgani, au avut desigur motive grave si intemeiate.
Dae ne gandim numai la politica papismului cu Ungurii
cu Nemtii impotriva romanismului, este prea deajuns ca s
putem explica spaima ce cuprinde pe ai nostri la numele de catolic. Istoria romanilor este nevoit sd scrie pe paginele ei tragice,
c insus Mihai Viteazul, dup ce a scdpat pe catolici de Turci,
catolicii 1-au omorit, pentrued era ortodox si nu a vroit s trdeze ortodoxia. In monumentala opera Istoria Romanilor a lut
A. D. Xenopol, citim cum papa, capul catolicismului, a imbiat
la lupta sfantd contra mahomedanilor pe puterile ortodoxe ale
rsiritului si intre ele si pe Mihai Viteazul.
www.digibuc.ro

61

Pentru a scapa de robia reala, in care-1 tineau Turcii prin

puterea lor, Mihai crezu ea poate sa se oblige la o robie inchipuiti si mai mare Inca catre principele Ardealului, (catolic) cu care
a incheiat un tratat de alianta si cu imparatul Rudolf al Germaniei la anul 1598. In ambele tratate Mihai Viteazul are ca o deo-

sebita si capitala grije apararea bisericii ortodoxe. Art. 7 din

tratatul cu Sigismund Batori spune ad literam : religia ortodoxi va ramane neatinsa", iar art. 6 din tratatul cu impratul
Rudolf, prevede iaras textual : religia si biserica romana sa fie
libere, ocrotite si neatinse de nimeni". In privinta acestor contracte si tratate, iata ce ne spune mai departe Istoria Romanilor
prin pana nemuritorului istoric al neamului, A. D. Xenopol :
Mihai scapase aproape cu totul de Turci, iar imparatul era mai
ales interesat a dobandi alianta lui".
Odata cu solia lui Rudolf, Mihai primeste o scrisoare
dela papa, cel ce sta totdeauna la panda pentru a intinde autoritatea lui asupra poporului roman, in care scrisoare marele pontifice spune sa nu se indeparteze cumva dela cauza crestina, dar
sa se alipeasca pe langa imparatul german ; in afara de aceasta
insa, sa lepede schisma cea primejdioasa, pricinuitoarea tuturor relelor, si sa se uneasca din toata inima lui cu biserica romana". Mihai arata dispretul ski pentru scrisoarea papei, astupandu-si nasul la luarea ei din mainile trimisului, aratandu-se
indignat, ca dogmele religiei pe care dansul le recunostea, erau
hulite si reprobate de pap. El scrise deci indarat papei, invitandu-1 pe el a lepada erorile italice si a se reintoarce in sanul adevaratilor crestini". (Istoria de Xenopol. Vol. III, Epoca lui Mihai Viteazul, pag. 237-238).
In alt parte istoricul vorbeste despre Mihai Viteazul si
despre aliatii lui catolici in chipul urmator : Cand ne gandim
cum mai tarziu Mihai fu jertfit tocmai de acesti crestini, a caror aparare el o luase, mai c am dori sa-i fi venit in minte aceasta hotarire (de care-1 parau boerii) : sa fi adus puterea bratului sat', catre acea a turcilor invingatori, sa fi izbit in Nemti
izbanzi peste izbanzi si &a-0 fi implinit sub suveranitatea turceasca, visul caruia vroi mai tarziu a-i da fiinta sub suzeranitatea germana" (idem vol. III, pag. 224).
Din cele reproduse dupa istorie, vedem ca insus istoricul
ofteaza dupa politica pagana a Turcilor, pe care o socoteste mai
bung, mai cinstita si mai nobila, decat politica crestina catolica
a papismului, care a rapus miseleste pe Mihai Viteazul, dupa ce
el salvase pe catolici de Turci.
In privinta sustinerei ortodoxiei de catre Mihai Viteazul
iata ce ne spune legenda populara in Ardeal unde intarise biserica ortodoxa :
www.digibuc.ro

62

Dup ce a luat Mihai schiptrul voivodatului ardelean, a

voit s zideascd o bisericd pravoslavnica in cetatea de scaun,
dar latinii (romano-catolici) s'au impotrivit zicAnd, cA legea lor
este cea adevratA pravoslavnic. Si au voit sd dovedease cu cuvinte din Sf. ScripturA, care lege este mai bunA, cea catolic,
ori cea ortodox. Insd Mihaiu le-a rAspuns astfel : Cearta de
cuvinte e o osteneald frA capAt, dar i fdr ceart vom putea dovedi cu ajutorul lui Dumnezeu cel ce ajut repede. SA mergem
in mijlocul cetAtii si acolo si aduc apA curatd, si arhiereul meu
cu preotii mei s o sfinteasc in fata tuturora ; tot astf el sa faci'a
si ai vostri, din partea lor, si dupace o vor sfinti s o punem
sA o inchidem in vase deosebite, pecetluind si eu i voi cu pecetile noastre i apa i usile bisericii. Si deci a cui apd va rmnea
nestricatA, legea aceluia este cea dreaptA, iar a cui se va strica
legea s-i fie rea. Caci dac apa mea va rAmAnea nestricatd, dup
cum ndjduesc in Dumnezeu, C va s fie, sA-mi ingdduiti f 'Ara
vorb, sd zidesc biserica, iar de nu, nu voi zidi, asa cum voiti
voi". Atunci toti cu un glas au strigat : Bine, bine asa s fie".
Deci au sfintit apa si unii si altii i o au asezat pecetluitd, in vase
deosebite, in hjserica cea mare a latinilor. Dar latinii au sdrat
apa lor cu sare. DupA 2 de zile, despecetluind vasele cu al:4 au
vazut cA apa sfintit de episcopul i preotii lui Mihaiu, a ramas
nestricatA ; iar cea sfintitA de preotii latini, cu toate cA era si
sdrat, totus s'a stricat asa de tare, incAt dupd despecetluire a
umplut toat biserica de miros greu. Dupa aceast intamplare,
cu jurAmAnt s'au invoit toti locuitorii trii Ardealului s se zidbascA bisericA, care niciodat sd nu se risipeasca. Indat

Domnul a inceput a zidi (dar nu in cetate, ca nu cumva cu

schimbarea vremurilor s se risipeasci, ci la marginea orasului,

langd zidurile cetatii inteun loc frumos), i o au zidit" (Dr.
Ioan Lupas : Istoria bisericeascd a RomAnilor ardeleni, pag.
27-28).
Despre biserica intemeiat in Ardeal de Mihai Viteazul,
d. Al. LApedatu, spune cA : prin biserica aceasta pe care Mihai
VodA org anizand-o, a subordonat-o ierarhiceste Mitropoliei din
Tara Romneasci, s'au intretinut nu numai cAt a durat aceastA
subordonare, adicA pAn la Unire, ci si dup aceea, legturile
culturale si nationale, cu fratii cei liberi de dincoace. Astfel
constiinta unitatii noastre etnice, printr'o prelucrare de dou5
veacuri ql jumAtate, s'a transformat in constiinta superioard a
unittii lioastre politice". (Al. Lapedatu : Miscellanee, pag. 22).
Pe Mihai Viteazul, care a organizat aceasta biserici ortodoxi FR1vatoare a neamului, I-au omorit catolicii.
D. Al. Lapedatu, ministrul cultelor i artelor : Nu 1-au
omorit catolicii, pArinte !
www.digibuc.ro

63

Pgrintele D. Turcu :

Asa spune d. Iorga in Istoria Bi-

si mai departe... iar vecbea Mitropolie iniltata de Mihai Viteazul fu si ea darimata (de uniti) pentru a se zidi cetatea (lor) cea noua". N. Iorga, Ist. Bis. Rom.
II, pag. 37). Asa spune d. Iorga.
Iar Stefan cel Mare a fost si el indemnat de papa ca sa
lupte impotriva Turcilor ce amenintau Europa si catolicismul,
caruia papilor le place sa-i zica crestinism. In afara de indemnuri
si de vorbe goale, Stefan cel Mare a fost si el lipsit, din partea
papei, de orice sprijin serios si real, incasand alti catolici straini
banii promisi pentru sangele romanesc ce se varsa din belsug
fara precupetire dar, din nenorocire, de prisos, din cauza lipsei
de ajutoare promise de papism si nedate la timp. (Xenopol, vol.
II pag. 339-343).
Eu nu pot, Doamne pazeste, nici sa cred c politica umrii cu Papa la 1700 a unor frati romani ardeleni sub mitropolitul Atanasie Anghel, sa fi fost altceva decat o politica ungureasea impotriva romanismului. Prin mijloace iezuitice s'a urmasericii Romane la pag.

3...

rit prin aceasta unire cel putin dezbinarea sufleteasca a Romanilor, iar daca unirea aceasta a adus alte rezultate decat
cele asteptate de Unguri, faptul nu se datoreste nici papei, nici
Ungurilor, care au facut aceasta unire, ci cu totul altor imprejurari, pe care nu e locul, nici timpul sa le desvoltam aici, dar
care sunt foarte usor de dovedit si la mintea fiecaruia nestapanit de prejudecati, care cunoaste istoria catolicismului i legaturile dintre catolicism i ungurism. De altfel ceeace nu s'a putut izbuti prin politica unirii dela 1700 impotriva romanismului i pentru ungurism, papismul a admis si a hotarit sa se faca
prin decretul papal dinainte de razboiul mondial, dat pentru
inflintarea episcopiei unite unguresti dela Hajdudorog, cu biseric de rit oriental ortodox si cu limba liturgica maghiara.
Spre a ajuta ungurismul impotriva romanismului, papa nu s'a
dat inapoi de a declara limba ungara drept limba liturgica in
locul limbii romane. Acesta este adevarul in privinta politicii
papale cu romanismul, adevar pe care nu-1 poate contesta nimeni de buna credinta i nestapanit de prejudecati sau interese.
Marele nostru istoric i nationalist d. profesor N. Iorga
a fost nevoit sa scoat accente de indignare, atat in presa cat
si in Parlament, pentru atitudinea pe care au avut-o prelatii
catolici si uniti la savarsirea celui mai solemn act din prezentul nostru istoric, care a fost incoronarea Regelui Ferdinand
la Alha-Iulia, ca Rege al tuturor romanilor. Acolo inaltii precand este vorba de
lati ai bisericii catolice si unite care,
drepturi,
se pretind a fi biserici surori cu biserica ortodoxa
dominanta, acesti prelati au crezut ca se injosesc clack' stau awww.digibuc.ro

64

lturi de ierarhii ortodoxi la oficierea serviciului divin chiar

al incoronrii regale si ea' se spurc intrand si slujind in biserica ortodox ziditi anume pentru incoronare, in locul bisericii
lui Mihai Viteazul pe care unitii o distruseser precum am
vzut.

Catolicii i unitii mns sunt departe de a se multumi cu

o situatie privilegiatd. Romanii ortodoxi, impreund cu intregul lor cler, fiind nedrepttiti si jigniti prin prerogativele pe
cari papismul le-a creat catolicilor fat de ortodoxi, 0-au exprimat din cand in cand regretul i protestul lor, in fata nedreptd-

tii ce se face bisericii strbune. Aceste protestri au fost ins intotdeauna solemne i cuviincioase, ca pornind dela niste oameni
cuminti, bine crescuti, patrioti si respectuosi fati de guvernul
trii. Iat ins c papistilor li s'a prut c, prin noua lege a cultelor, nu li se aprob toate punctele lor de vedere si nu li-se implinesc toate voile. Anume s'a prevzut in proiectul de lege c
unitii, cari s'ar intoarce la biserica strabun, s se poat intoarce i cu averea bisericii ficutd de ei.
Este un punct de vedere care poate fi discutat. El poate
fi si bun si ru, atat pentru uniti, cci rezultatele nu se pot cunoaste decat in viitor, mai ales dacd va fi recunoscut i cultul
sectelor baptiste ca cult crestin cu egal indrepttire. Inaltii
prelati, catolici i uniti, care-si dau seama csi Romanii simt
prin instinct ce este politica papisti i c pot si se intoarc la
unitatea bisericeasc nationala, au vzut in aceasta o adevrat
primejdie, fiind expusi sa piard nu numai pe credinciosi, dar
ceva din avere. Aici V rog, s fim putin atenti, ca s surprindem, cum se invarteste, i ce este in stare s faca, pentru interesele ei, politica papist, chiar impotriva celor mai superioare interese ale Statului si ale romanismului.
Sforile trase, intrigile puse la cale, amenintrile, intrec
orice inchipuire normali. Printr'un f el de argumentare
ei spun c primejdia careli amenint pe ei, ar fi o primejdie
groaznick care amenint Statul roman si romanismul i c ei
sunt gata s se sacrifice, s-si depun chiar carjele i mitrele si
s arunce pe credinciosi in spaimele mortii, numai de dragul de
a scApa romanismul din primejdie ! Stiti, d-lor senatori, c episcopii catolici i uniti nu se intrunesc in sinod, cci pe ei i conduce comandantul lor suprem, care este papa. Acum frisk papa
le-a dat voie si se strangA toti in sinod, ca impreun, in numele
tuturor, si se ia hotrirea care s impresioneze mai mult si s
aib mai mare efect.
Ingduiti-mi va rog, s v citesc aici hotrirea sinodal_
a ierarhilor uniti cu papa, hotrire care va rmane de pomin.

Ziarul lor bisericesc Unirea", public aceast hotrire sub tiwww.digibuc.ro

65

tlul : Cuvantul arhiereilor ; Lupta impotriva proiectului monstruos al legii cultelor incepe prin rugciunile publice ale intregii biserici".
Iata cuprinsul ordinului trimis in eparhiile unite si in
tara :
VENERATULUI CLER AL PROVINCIEI MITROPOLITANE DE ALBA-IULIA SI FAGARAS.
Mntuire dela Domnul si binecuvantarea noastra arhiereasca".
In aceste zile de adanca ingrijorare pentru linistea prea
iubitei.noastre tri, cand se trateaza despre asezarea, prin o
noua lege, a legaturilor dintre biserica si Stat, precum i dintre
singuraticele biserici din tara,
Noi, arhiereii vostri, ne gasim
la postul nostru, pentru a apara interesele bisericii si a priveghea ca aceasta noua asezare de lege sa nu fie prilej
nici
acum, nici in viitor
pentru nesfarsite sguduiri sau turburari
intre cetatenii cari, marturisind credinte diverse, religioase, apartin la diverse biserici, din aceasta tara.
In aceasta slujba a noastra pe care ne simtim datori sa
o savrsim, pentru mantuirea sufletelor, pentru pacea a toata
lumea, pentru buna starea sfintelor lui Dumnezeu biserici si
pentru unirea tuturor"
precum si pentru inaltarea tuturor"
Noi, arhiereii vostri, socotim, ca cel mai puternic ajutor al.
nostru este : rugaciunea cu incredere catre Domnul
ne-am reamintit i pilda vechilor crestini, cari, auzind, ca Apostolul Petru fusese prins si se pazea in inchisoare" de catre Irod-imparat, rugaciune faceau neincetat catre
Dumnezeu pentru dansul (Fapte 12,5).
La rugaciunile noastre dorim sa se asocieze intreg clerul i poporul nostru drept credincios. Dispunem, drept aceea,
ca fara de amanare, in proxima Duminica dela primirea acestei
scrisori pastorale i dupa anuntare potrivita facuta credinciosilor, sa se faca rugaciune publica in intreaga biserica noastra,
dupa programul ce se va trimite deodata, cu aceasta scrisoare.
Iar veneratii frati preoti inteuna din zilele de rand vor
celebra si o sfnta liturghie, la atentiunea arhiereilor lor.
Asteptand exacta indeplinire a celor mai sus dispuse,
imploram in acest gaud tot darul Celui de sus asupra Voastr.
Dat la Bucuresti, anul mantuirii 1928, luna lui Februarie
15".
VASILE

Arhiepiscop si Mitropolit
VALERIU TRAIAN

IULIU

ALEXANDRU

Episcop

Episcop

Episcop
5

www.digibuc.ro

66

D-lor senatori, v marturisesc c, citind acest act, nu

mr-a venit la inceput sa" itni cred ochilor, pentruc continutul
lui este cea mai subversiv provocatiune impotriva guvernului
si a Statului si cea mai groaznicA hulire impotriva bisericii ortodoxe. Val rog s ascultati si s vedeti, c cic ar fi in joc, nu

interesele lor, ci ale prea iubitei noastre tari" si vedeti cum

proorocesc d-lor nesfarsite zguduiri sau turburari intre cetateni", iar ei se consider apostolul Petru prins si pazit in inchisoare de ctre Irod imprat", adica, guvernul roman este
Irod, care a vrut s omoare pe Mantuitorul si care a bgat la
inchisoare pe apostolul Petru. Spunand poporului lucrurile acestea peinchipuite, ei pretind c o fac pentru mantuirea sufletelor, pentru pacea a toata lumea, pentru bunOstarea sfintelor biserici si pentru unirea tuturor, precum si pentru inl-

tarea tdrii i a neamului romanesc".

sa mai citesc ceva ca sa luati cunostinfi de
catO ur, grozvie i perversitate este capabil sufletul lor. Auziti-i ce zic ctre cetatenii romani".
,,Intr'una sfant Catoliea Apostoleasca i Sobornicease
B iserica"

Iubiti Cetteni,
In zece ani multe ncazuri au trecut asupra noastr. Pe
urma carmuitorilor de pan acum ce ne-au condus tam am ajuns la srOcie. Suntem cuprinsi de o multime de neajunsuri si
nevoi. Nu ne-a mai ramas decat numai cenusa in vatr si ochii
ca s plangem. i le-am rbdat toate in ndejdea unei schimbri
care trebuie si vie. Dar niciodata n'am crezut, cd indrazneala
carmuirii va merge 'Yana acolo, ca si se ating si de bisericile
noastre, de acele biserici cari ne-am botezat, ne-am rugat
lui Dumnezeu in vreme de grele ncazuri, ne-am cununat, si
pe cari le-am zidit din sudoarea fetii noastre.
Acum ins ni se di s'o vedem i pe asta. Anume carmuirea a pregtit un plan de lege in ascuns i fr ca s intrebe
pe mai marii bisericii noastre, prin care se pregAteste, dac s'ar
vota in casa trii, ca sa' ni se iee bisericile, ori chiar s se vand la licitatie i bisericile si averile bisericesti. Ba chiar se opreste, ea oamenii s poafi da la biserica pomand pentru mantuirea sufletului avere mai mare fail invoirea ministrului, iar
in satele unde sunt mai putin decat 200 de familii s nu aiba
preot, cOci Statul nu-i va da ajutor. Ba chiar si legile bisericii
noastre, ca s aiba putere, trebuie intrite de guvern.
Asa vremuri am ajuns. Nici pe vremea Turcilor care a
f ost rea nu s'a indraznit asa ceva. Ungurii au vrut odat sa ne
iee Crucea de pe biserici in anul lll2, dar tot poporul s'a aduwww.digibuc.ro

67

nat la Alba-Iulia i s'a impotrivit. Acum cu mult vicleug vreau

Grecii zii astzi ortodoci ca pe calea unei noud legi s poat
ajunge s intre in bisericile noastre, i s stdpneascd averile
bisericilor noastre.
,V chemm deci la luptd pentru aprarea legii noastre
in care credem, cdci de aceea zicem in toat ziva in rugaciunile
noastre : Cred inteuna sfntd, catolicd i apostolicd biseric".
V poftim deci pe mic i mare sd vd apdrati botezul in care
v'ati botezat i paharul sfintei Cuminicaturi, din care v'ati 2mpdrtdit, praporii din biseric5. i sfintele haine Bisericeti
sfintele Icoane i sfeviicul dupd altar qi Biserica intreagd pentru zidirea cdreia multd trudd s'a pus i averea Bisericii care a
fost ddruitd de oameni cu frica lui Dumnezeu.
Mai inti vom ruga pe cale panicd guvernul tdrii sd
ne lase in pace dupd. legea i obiceiurile noastre ; de nu vom
fi ascultati vom da dovada ea' qtim s ne aprdm credinta in care ne-am botezat qi qtim chiar sd murim pentru Hristos care s'a
rstignit pentru noi.

La adunarea ce se va tine pentru aprarea credintei s

nu lipseascd nimeni. Amin".

Din acest manifest, in felul cdruia s'au mai tiprit qi rdspandit o multime altele, se poate vedea la lumina zilei in ce rdtdcire grozavd au cdzut acWi frati ai notri sub imboldul politicii papiste. Ei, in numele bisericii lui Dumnezeu, osndesc
tot timpul dela inchegarea romnismului i pnd astdzi, spunand cum n'ar putea s spund mai rdu nici comun4tii : In
zece ani multe necazuri au trecut asupra noastrd. Pe urma crmuirilor de !And acum, ce ne-au condus tara, am ajuns la sdrcie ! Suntem cuprini de o multime de neajunsuri i nevoi. Nu
ne-a rdmas dect numai cenua din vatra i ochi ca s plngem". Va s zicd in loc sd binecuvinteze vremurile de unire romneascd, papiqtii le blestemd i cautd motive s provoace impotriva noastrd rdsboiul sfnt, numindu-ne greci" i denuntndu-ne furiei i revolutiei populare, ca pe n4te
cari trebuiesc stini de pe fata pdmntului, ca sd poatd sd triumfe biserica lui Dumnezeu, ca s poat fi apdrat botezul, paharul
sfintei cuminicaturi, cu corpul qi sngele Domnului lisus Chris
tos, prapurii din bisericd i sfintele haine bisericeti i sfintele
icoane i sfenicul de pe altar qi biserica intreagd, pentru zidirea cdreia multd trudd s'a pus... etc. Ce sunt acestea dect perversitate, spurcdciune i crimd impotriva romnismului ? !
Uitati-v la ce zic qi fac, priviti bine purtarea lor i inte-

legeti-i ce sunt i cine sunt din faptele qi zisele lor. In fata

acestor lucruri, eu nu pot s nu am viziunea lui satan victorios,

jucnd de bru cu fratii notri uniti cu Roma.
www.digibuc.ro

68

D-le preedinte, Ina lti Prea Sfintiti Parinti, d-lor senatori, ai vrea s pot sa gasesc o circumstant uuratoare pentru.
atitudinea aceasta nesocotita, subversiv i diavoleasca.
S'a lucrat in numele arhiereilor, in numele bisericii i In
numele Mantuitorului Iisus Christos, impotriva sufletului nostru romanesc. A vrea, ca sa pot sa-i scuz, s tiu c au suferit cumva vreo nedreptate, c li s'ar fi luat painea dela gura, ca
ar trai in vreo suferinta. 0 in mizerie i ca ei, cari nu au, se uita
cu jind la cei ce au, iar starea aceasta i-ar justifica
ias
din rabdri. Dar, pentru numele lui Dumnezeu, ce se petrece
este de neinchipuit, tocmai pentruca oamenii ace0ia, precum
am i spus, mo0enesc i au o situatie materiala neasemanat
mai bunk decat a noastra a bisericii ortodoxe. Moii, paduri, vii,
latifundii intregi, palate, averi, bani, au avut papitii cu nemiluita sub Unguri, iar sub Romani situatiunea lor este neasemanat privilegiata fata de biserica ortodoxa, dup cum a dovedit
in fata Senatului acum cativa ani in chip magistral prea sfintitul Vartolomeu, episcopul Ramnicului Noul-Severin, incat d-nii
senatori de atunci ramasesera inmarmuriti.
Bunatati, avere i putere lumeasca au avut intotdeauna
catolicii, cci in definitiv aceasta a fost tinta principala papala.
Papa a dorit s fie, i a ajuns, servindu-se de nurnele lui
Christos, rege i imparat, punand pe regi i pe imparati, sa-i
sarute papucul i sa plang i sa se umileasc la Canoza, cerandu-0 iertare. Politica imperial papala a izbutit caci, prin rsboaie, prin sforarii, prin intrigi i printr'o diplomatie neintrecut, papismul a ajuns s fie nu numai in trecut, dar i astizi,
cea mai formidabila ci mai primejdioas putere din lume, care se
joaca cu situatiunile i vietile omene0i aproape in toate Statele. Din cauza aceasta ceeace fac eu azi aicea in Senatul roman
spunand adevrul, imi dau seama ca poate constitui pentru mine o mare primejdie. Adevarul insa trebuie spus limpede i clar
fratilor mei romani, chiar cu orice pret.
Marii i nemuritorii no0ri ierarhi din trecut cari au denuntat primejdia papismului, au fost urmariti i persecutati
pang la moarte, cum s'a infamplat in deosebi cu marele episcop
Melchisedec al Romanului, care, fiindc a scris impotriva catolicismului n'a putut ajunge mitropolit, cu toate ca toata tara
i toata biserica Ii recuno0eau meritele i calitatile lui neintrecute. Papismul este un f el de organizatie francmasonica i el
prin ordinele lui a ajuns la cele mai inalte influente in toate
State le. Din cauza mijloacelor iezuitice, papismul a ajuns odios
in toate tarile i luptele Francezilor, Germanilor, Englezilor,
Mexicanilor, etc., impotriva papismului, sunt epocale. Este lupta omului impotriva celei mai primejdioase fiare, care are capewww.digibuc.ro

69

te nenumrate i cand Ii tai unul rsar altele in loc. Voltaire,

Rouseau, Diderot si toate spiritele mari ale Renasterii franceze,
ca si Hus, Zwingli i Luter reprezintd aceastd luptd cu fiara apocaliptic, care se incolaceste in jurul aproape al intregului
pdmant, si-1 tine steins ca o caracatit in ghiarele sale nenumrate.

Neamul nostru romanesc, cu toate defectele pe cari le are

a fost si este un neam de bun simt si de un instinct cu deskvarsire superior, ceeace l-a fAcut si-1 face s reziste tuturor primejdiilor ca nici un alt neam de pe pamant. Romanul, bunoard, ca sk inteleagd ce este papismul, n'a avut nevoie sk-i spuie
nimeni ; dar tocmai fiinda a inteles el singur, nu a fost in stare nimeni sa-1 mnele i s-1 scoat dintr'ale lui, oricat de mestesugite i diabolice au fost mijloacele intrebuintate.
In veacul al XVIII Romanii erau in Ardeal persecutati
cumplit, atat ca neam, cat si ca biserick ortodox, cci Ungurii
Austriacii au inteles c la Romani nu se poate face deosebire intre ortodoxie i romanism. Persecutiile au adus, din cauza
aceasta, atat pe Romani cat si biserica lor ortodoxd, in sap de
lemn. Preotii ortodocsi romani plateau biruri la Stat si la boer,
faceau roboti sau clack i erau indatotati ski plAteascd chiar
dri ca i poporul preotilor catolici sau calvini.
In Ardeal erau numai 4 religiuni recepte, adica admise :
catolic, luterank, calvink i unitark, iar biserh:a ortodox nu
era recunoscut pentruck era biserica natiunu rornne, care
nici ea nu era recunoscuta de unguri. 0 situatiune de urnilint,
de srcie, de persecutie si de robie, cum rar s'a putut vedea
in istoria neamurilor, era soarta poporului romanesc si a bisericii ortodoxe in Ardeal sub Unguri i Austriaci. Nici Evreii
in Egipt sub Faraoni nu aveau o situatiune mai mizerabild. Stk.panii tkrii Ardealului au acut aceastk politick si ca sk
poat face aceasta, au inteles, ck trebuie si le prapkdeasck biserica ortodox, care era chiagul nationalittei romane, fiind
si in legatura cu biserica ortodoxk din tarile romanesti.
Dup ce i-a adus in sapk de lemn, pe preoti ca i pe popor, li s'a prut asupritorilor neamului romanesc, cd-si pot ajunge scopul de a-i separa de biserica lor ortodoxa i ingloba
la bisericile recepte, ca s-si piarza nationalitatea. De aceea la
1698, 14 Aprilie, s'a dat in Ardeal un rescript regal, cu urmdtoa-

rele dispozitiuni : Acei preoti romani, de ritul grecesc, care

ar declara ca vor pazi ritul grecesc i vor recunoaste pe pontificile roman, aceia se vor bucura de privilegiile preotilor catolici, iar aceia cari socotesc c nu pot face numita mrturisire
sau se vor uni cu una dintre celelalte religiuni recepte, ori vor
rkmanea in statul religiunii in care se afla acum, se vor bucura
www.digibuc.ro

70

de privilegiile religiunii pentru care se vor declara sau vor fi

considerati in statul qi dreptul religiunii in care traesc acum".
(Vezi Ist. desrobirii religioase a Romanilor din Ardeal sec.
XVIII de Silviu Dragomir, pag. 9).
Iata ce ne spune d. N. Iorga in privinta unirii :
Actul unirii ne putem inchipui foarte bine ca n'a fost

un act de convingere religioasa, caci asemenea acte vin totdeau-

na dintr'o indelungata propaganda... De fapt ,unii din protopopii de dincolo i doi Vladici, cari stteau in fruntea lor in
momentul in care se introduce stapanirea austriaca in Ardeal
pe baza tratatului dela Carlovitz, la 1699, se supuneau unor
motive personale, fiindca natural, cleat sa fii Vladica Atanasie, care nu porti lant de aur la gat, care nu Wi consilier imperial, care nu eti primit in audienta la Viena, care nu te
bucuri de atentiunea cercurilor of iciale, care nu iei parte la edintele dietei ardelene, caruia nu ti se acorda titlurile cele
mari ale lumii oficiale austriace, e mai bine sa le capeti pe toate printr'o simp,l isclitura inseilata supt o hotarire de valoarea dogmatica a careia nici nu-si dai searna. Este o pornire explicabila din partea carturarilor uniti de a prezenta, pe Atanasie, ca pe o personalitate de valoare. Toate aceste incercari raman insa zadarnice. Era un baiat de taran, care s'a facut Vladied aici, dar care a practicat moravurile pe care le vazuse in
casa parinteasca sau in lumea satului de unde plecase ; un orn
de petreceri, cu lautari, cu vinuri bune la masa, i prin urmare
unui astfel de om nu i se poate cere eroismul de a spune : arunc blidul de linte i pastrez traditiunea noastra bisericeasca,
de care este legata- i demnitatea qi mandria noastra nationala...

Iar protopopii cari au iscalit impreuna cu dansul actul,

se gandiau fara indoiala i la interesul lor de clasa. Ei vedeau
ce este popa ungur, calvin, ce este popa sasesc, luteran. Popii
acetia aveau pamant, aveau venituri garantate de Stat ; prin
urrnare, alaturi de credincio0 mai bogati decat cum erau credincioii romani, era i o favorizare, manifestata prin venituri,
din partea Statului. Pe vremea principilor ardeleni li se zicea :
d-voastra nu sunteti o natiune ; i pentru clerul care nu este al
unei natiuni, noi nu avem nimic". (N. Iorga, Istoria romanilor
din Ardeal i Ungaria 1915, p. 3-4).
Blidul de linte a fast deci lucrul principal in aceasta afacere !

Turburari grave s'au pornit in insa reedinta Episcopului unit Atanasie, unde amandoua bisericile romanWi fur
ocupate de uniti. Ortodoxii cereau ca una din aceste biserici
s li se cedeze lor, ceeace Atanasie qi teologul sau refuzara sub
cuvant ca majoritatea romanilor din Alba-Iulia a primit unirea
www.digibuc.ro

71

i c constitutiile aprobate ale trii Ii indrepttesc de a le lua

dela ortodoxi". (Dragomir op. cit. p. 41).
La Alba-Iulia, la Fgra i la Braov, ceeace s'a petrecut intre uniti qi ortodoxi, este de necrezut. Citez aici numai
urmtoarele:

Fiind exclu0 din biserici (Romnii ortodoxi) au protestat solemn i au declarat c nu vor admite in legea lor nici
o inoire, c se vor lepda de Episcopul Atanasie i ceilalti
preoti cari s'au unit cu biserica romano-catolic i nu se vor
mai supune jurisdictiunilor. Dar in ciuda acestui protest solemn, Episcopul nu a vroit si le restitue bisericile si nid nu a
ingiduit preotilor ortodoxi de a svr0 cele sfinte. Astfef s'a
putut intmpla, spun ei cu durere, ca trupurile celor morti, au
Lost astrucate in pmnt, ca i cadavrele vitelor, fr de clopote i fr de svr0rea vreunui scrviciu dumnezeesc. Fiindu-le
cu neputinT de a mai suferi crudele nedreptiti qi de a renunta
la svr0rea celor sfinte i la bisericile lor, ei protesteaz din
nou in numele lui Isus Hristos, provocndu-se la prea gratiosul crai i la legile trii i declarnd, c vor reocupa bisericile
anuntate de ei ca ortodoxe 1 inchise apoi, in tot cuprinsul Ardealului, ca vor practica exercitiul sfnt al legii lor, cum a f ost
urmat din vechime, alipindu-se neclintit la acea lege. Daci cineva ar avea vreo pretentie fat de ei, in aceast materie, poate
s le faci proces, in conformitate cu cele mai vechi legi ale tdrii". (S. Dragomir, op. cit. pag. 47). Sprijinitorii acestor proteste ortodoxe au fost bagati la inchisoare impotriva tuturor legilor.

Ct de adevrat se dovedWe a fi fabula toporul i p.durea" in viata Romnilor ardeleni, ne-o dovedete cu prisosint suferinta romnilor ortodoxi din partea delor care pentru
avantagii materiale i pentru a se pune bine cu asupritorii romnismului au trecut la unirea cu Roma. Purtarea unitilor
dup trecerea lor la unire, este vrednic de gestul lor de renegare. Pentru aceasta este de ajuns s itim cum au rpit ei biserica din Fgra i alte biserici. Biserica din FIgara a fost
cldit de Brncoveanu in 1697, iar darnicul Voevod s'a ingrijit nu numai de ridicarea ei, ci caut s'o asigure i pentru v:itor. Prin hrisovul din 17 Oct. 1699, Brncoveanu dete bisericii
din Fgra, dreptul s ia in fiecare an la Sf. Dumitru din veniturile vmii domneti dela Ruck. i Dragoslave 250 de taleri,
ca s fie preotilor de hran 0 de imbrckninte".
Brncoveanu spune ea' mila aceasta voi primi-o numai
pana va tine legea aceasta pravoslavnick iar de care cumva ar
schimba legea i n'ar fi intru a Rsritului biseric i credint,
s fie lipsiti de aceast mil ce am f Acut". Cu o deosebit
www.digibuc.ro

72

dur recomand clnsul urmasilor s se ingrijeasc de ctitoria

fagrasan pe care a cldit-o spre mrirea bisericii rsritene,
ceeace ,erban Cantacuzino a intrit si el prin hrisovul din
1714.

Scaunul roman ins, care cunostea lucrurile acestea ca si

guvernul din Viena, declar totus biserica ortodoxi a lui Brncoveanu de biseric unit, o ridic la rangul de catedral, fr
s ia in considerare faptul ci biserica aceasta nu era in posesia
unitilor (Silviu Dragomir op. cit. pag. 96 si urm.).
Desi timpul este scurt, dar merit s cunoastem mijloacele intrebuintate de Episcopul unit Patachi ca sa pund mna pe
biseiica lui Brncoveanu. lath' cum spune istoria, bazat pe documentele vremii, c s'a petrecut rpirea bisericii Iui Brncoveanu dela Fagras, de cAtre uniti :
Planul ce si-1 fcuse Patachi, de a lua biserica brncoveneasci dela Romnii ortodoxi, era ticluit cu prea mult siretenie,
ca sa nu isbuteasci. Dupg ce-i ameti cu fgAduinti, fcute cu rezervele mentale, obisnuite in scoala iezuitilor, spre a-1 primi in
bisericA, unde isi ceti bula papal, el consider aceast ctitorie
a lui Constantin Brncoveanu de trecut in proprietatea sa. Era
destul de cuminte ins sa vad, c o silnicie svrsit in fata
multimei adunate, ar fi distrus tot planul pe care si-1 facuse.
Trecur cteva zile dup instalare i biserica brncoveneasc
rmase de fapt tot in stpnirea Romnilor ortodoxi. Preotii
lor svrsiau slujba intocmai ca mai inainte. Episcopul Patachi
incerc mai intiu s induplece pe preotul Toma, de a trece la
unire, impreura cu intreaga sa comunitate. De oarece nu isbuti,
Il depuse din preotie
opri de a mai sluji. In aceeas vreme,
Protopopul Ionascu (unit) cstigi prin inselciune cheile bisericii i le dete episcopului unit. Raportorul comisiei, care a ascultat cu privire la aceste evenimente martori vrednici de crezAtnnt, spune c ele s'au petrecut in luna Septembrie. Indat
dup aceia, Episcopul (unit) trimise pe Francisc Boer, fiul
gazdei sale, inconjurat de numerosi soldati nemti, pe care i-a
pus la dispozitie Colonelul Moosburg si de alti ctiva romni
si servitori, ca s ia in stpnire biserica. Soldatii s'au postat la
usa cimitirului, iar Francisc Boer cu tovarsii si au intrat in
biseric, pe care o descuiar cu cheile si luar de acolo odoarele bisericesti, transportndu-le la cvartirul Episcopului.
Francisc Boer fcu un registru al acestor odoare, pe care, dup
ce Il compar cu inventarul, and c mai sunt i alte lucruri
scumpe, pe cari nu le-a gsit in naia bisericii. Chernar deci
indat pe curatorul Vasile Pop, care era de origind grec si Il
provocar s extrdeze toate odoarele consemnate in inventar.
Acesta se apr, spunnd c nu sunt la el, ci la altii. Aprins de
www.digibuc.ro

73

manie, Episcopul 11 arest cu soldati nemti, atat pe el cat i pe

preotul Toma i Ii inchise in cetate. 0 saptmand i jumdtate
furd tinuti in obezi, pand ce comandantul general, contele Knigsegg, dispuse, impotriva vointii lui Patachi, ca s fie eliberati, cu porunca sd dea din mama indatd odoarele bisericii.
Inteaceea episcopul numi pe un preot, care era lie langd
el, de preot al bisericii brancovenwi, care insd, sdvarOnd slujbele, nu avea nici un credincios.
Romanii din Fdgdraq cuprini de amdrciune in fata celor
petrecute, in clipa dintaiu erau hotdriti s-i c4tige, cu puterea.
dreptate. Dupd ce cumpanird insd lucrurile, se mai linitird
se duserd la cdpitanul oraului, nobilul Simion Boer, cerand
s le dea satisfactie i declarind, ci mai bine vor ei din tard,
decat s primeascd unirea. Cdpitanul le rdspunse cd nu vrea

sd se amestece in afaceri religioase, deoarece pilda lui loan

Sarosi e destul de eloquent pentru el, dar ii indreptd s se
plangd Episcopului Patachi, iar dacd acesta i-ar respinge, s
se dud la comandantul general al trii.
Bine inteles cd Episcopul Patachi i respinse cu rugarea
lor, i generalul comandant le spuse ca odoarele bisericeti sd

le sechestreze colonelul de Moosburg dela episcopul unit. Romanii ortodoxi aduserd atunci la colonelul Moosburg qi celelalte scumpeturi qi incredintar pe doi nobili, pe Gregoriu Ban
i Andrei Hvizi, s facd un registru despre toate lucrurile, care
le predau colonelului. Dar Francisc Boer i colonelul comandant
Ii oprird cu puterea de a-vi indeplini misiunea i deter episcopului toate lucrurile bisericii.
Astf el a ajuns Episcopul Patachi sd stdpaneasc biserica din Fgdra, cldditi de Vodi Constantin Brancoveanu".
Si mai departe istoricul spune : Dupd ocuparea bisericii,
romanii ortodoci fur invitati s'o cerceteze, fr ezitare, iar

episcopul i dete silint sd-i induplece la asta cu orice pret.

Nu isbuti insd, de oarece volnicia svaritd cred o atmosf era i

mai nesimpaticd in jurul lui. Romanii i luar o casd parti-

culard, unde tineau rugdciuni, 'And ce episcopul ii scoase i de

aici. Ii durea in deosebi, mult faptul, cd nu aveau preot, de

oarece popa Toma era oprit de-a mai sdvari functiuni liturgice,
cu amenintarea unei pedepse grave. El nu cuteza sd umble prin
oraq, nici s rdmand noaptea singur, in casa sa, ci dormea, cand
la unul din credincioii sdi, cand la altul, iar cand se intorcea
acas, Il petreceau totdeauna doi sau trei oameni de incredere.
Amandoud cimitire, cel vechiu i cel nou, le lud in stpanirea sa Episcopul Patachi, astfel c Romanii ortodoci nu
aveau unde s-i ingroape mortii. Doi nobili, Mihai Farca. i

Stefan Djidiffi, murir frd de sfanta imprt4anie qi

www.digibuc.ro

in-

74

mormntati fit-A preoti in grdinile lor particulare. Un copil

de al grecului erban Cingan a murit chiar fard sa fie botezat,
de oarece romnii ortodocqi mai bine iqi ldsau copiii nebotezati
dect sd-i clued la preotul unit. Intre aceqtia e numit in deosebi
nobilul Vasile Pap". (S. Dragomir, pag. 100-101-102).
Timpul i irnprejurdrile nu ne permite ca s insistdm niai

mult asupra motivelor pentru care s'a fdcut unirea cu Roma,

precum i asupra felului de purtare al unitilor, fatd de ortodoci,

pe cari i-a despuiat, fard mild i fdr fried, de sfintele lor drep-

turi bisericwi, moqtenite din strdbuni. Chiar numai din cele

de pnd aici, lucrurile sunt puse in adevdrata lor lumina. In
privinta scopului unirii, nu-mi rdmne dect sd reproduc in fata
d-voastrd cele intmplate in anul 1737 cu Episcopul Clein, unul
din cei mai de seami bdrbati ai romnismului care fu intrebat

de catre prezidentul comisiunii dietale, contele Toroczay sd

rdspund drept i rdspicat, cd oare std unirea ce o mdrturisesc
romnii in acea armonie cu biserica romano-catolick in ct si
nu mai incap nici o indoiald cd nu ar fi adevdratd ?". Episcopul

rispunse calm : Eu cu clerul meu, adevrat suntem qi vom rmnea uniti numai sd ni se dea i nou acele beneficii i imunitti de care se bucurd romano-catolicii". In chipul acesta unirea nu este adevratd, ci conditionatd i clerul romn mrturisete unirea numai pentru folos", intrebd din nou baronul, iar
Clein replica hotirit : Eu i clerul meu m'am unit sub condiOa de a obtine acele beneficii qi foloase de care se bucurd romano-catolicii, altminteri, dacd nu ni se dau, ne-am face chiar
i Turci". (Silviu Dragomir, pag. 134).
Spre a putea sustine pe uniti, guvernul Ardealului ordona : Prin urmare, preotii cari nu se pot justifica cu atestate
dela Atanasie, dela baronul loan Patachi ori dela episcop cu
adevdrat unit, indatd sd plAteasca contributie, sd suporte toate
sarcinele, ba s presteze domnilor sdi de pmnt qi robota", conchide- neimpcatul guvernator, care se mngia in credinta e
in chipul acesta va nimici germenii de viat ai ortodoxiei".
(Idem, pag. 112).
D-lor senatori, inteo chestiune de importanta celei care
se discutd astzi este absolutd nevoie, ca sd deliberim in deplind i desavarit cunWint de cauz. Din cauza aceasta, socotesc necesar sd prezint in fata d-voastr incd cteva date, pe

care le iau din lucrarea d-lui profesor universitar Onisifor

Ghibu, intitulatd : Catolicismul unguresc din Transilvania".

Din aceste date vom intelege i mai bine, care a fost tinta catolicismului in Ardeal, aa ca nimeni sd nu mai pciatd, prin niinic,
induce pe cineva in eroare. Iat ce ne spune d. Onisifor Ghibu,
in baza documentelor :
www.digibuc.ro

75

La 1600, dupd infrngerea lui Mihai Viteazul la Mirisliu, Dieta din Letfaldu hotiri : Fiindcd stricdciunile si pericolul nostru de acum a venit din cele cloud tari romne, nici un

popd romnesc sd nu poatd intra din cele, cloud tdri romne.

Iar cilugrii de tot sa fie proscrisi din toat tara. De se va afla

vreunul ea a intrat sau va intra, in contra hotririi trii, pe

acela sa-1 princld si sd-1 despoaie ori si uncle".

De altf el, o hotrire aproape analoag, avem incd dela

1428 din partea Regelui Sigismund, care ordond : sd se despoaie de avere tosi nobilii si cnezii cari tin pe mosile lor preoti
ortodocsi, ce duc poporul in rdtdcire".
In Dieta dela Alba-Iulia, la 1671, s'a hotdrit ca acei indivizi cari vin din Tara Romneascd si nu apartin vreunei religii

recepte sa nu poat fi acuti nobili,

adicd, cu alte cuvinte,
aceia cdrora Dumnezeu li-a dat aptitudini prin care se disting
pe vre-un teren oarecare, sa nu li se recunoascd merite, dect
dad' imbrtiseazd religia catolicd apuseand".

In timp ce se luau astf el de mdsuri, principii Ardealului cldeau zeci de sate romnesti, cu toate propriettile lor, ordinelor religioase venite din alte tdri. Astfel de ex. la 1596, Sigismund Bithory dona iezuitilor satele romnesti Ampoita,
Taut, Galda de jos s. a. Astf el de cazuri s'au repetat foarte des :
Romnii erau dati serbi catolicilor".
In Dieta dela Csiksomlyo tinutd in anul 1726 s'a hotrit,

la propunerea episcopului catolic loan Antifri, ca Valahii si

ereticii cari trdiesc printre papistasi, s fie datori a tinea srbitorile papistase, sub pedeapsa de 3 florini".
Caracterul agresiv, necrestinesc al celor ce detineau in
mina lor soarta catolicismului unguresc, este foarte evident din

raportul arhimandritului Isaia dela mnstirea sf. Pavel dela

muntele Atos, cdtre Tarul Rusiei. Acest Isaia era negociator intre erban Voci si intre Rusia si cunostea suferintele religioase
din Ungaria. Iatd ce zice Isaia intr`o scrisoare a sa dela 13 Septembrie 1688 :

Se roag top pravoslavnicii, cu lacrimi in ochi implord

dela marele Domn (Tarul) sd nu ii ldsati a cddea din nevoia
Turcilor in una si mai rea si mai amard, ci s cdutati prea milostiv si sa-i mntuiti, cci papistasii totdeauna au pismuit biserica
pravoslavnicd. i daca a ocupat armata impdrteasc si venetian vre-un oras in Ungaria si Morea unde se afld biserici pravoslavnice, au inceput toate a le sili si intoarce la Unire sau a
le preface in biserici catolice. Sub jugul Turcilor, cu toate cd

le e greu sd trdiascd, totus in credint nu li se face nici o

siluire si prigonire. i lucrul acela il stiu bine si autentic pa-

triarhii si toti crestinii ortodocsi, cd papistasii au hotrit sd

www.digibuc.ro

76

impart intre ei toate mitropoliile si episcopiile cari le vor lua

dela Turci, spre a le face catolice si a le impune biscupii" lor,
pe urma a isgoni si inlatura preotimea pravoslavnice.
Atat de odios devenise catolicismul unguresc-austriac,
Inca era mai perhorescat decat Islamisrnul ! Intoleranta lui pu-

sese in uimire si pe Isaia, care de sigur cunostea nu numai

intoleranta turceasca, ci si pe cea greceasca si pe cea ruseasca,

cari toate erau insa intrecute de a catolicismului habsburgic.
Intoleranta aceasta si lacomia dupa putere a impins pe
catolici sa vaneze cu toata struinta pe Romani, cautand sa-i
faca qi pe ei catolici, si aceasta nu atat din motive religioase,
cat pentru a spori numarul acelora pe cari se sprijinea dinastia
habsburgica".

In adevar, unirea" dela 1698 a unei parti a Romanilor

ardeleni cu romano-catolicii nu s'au facut nici din convingere
religioasa, nici in urma propagandei Romei ; ea a fost o manopera a catolicismului politic reprezentat de Habsburgi. Prin
ademeniri, terorizari si presiuni, Habsburgii abuzara de situatia lor si de slabiciunea Romanilor, si-i facura sa imbrtiseze
o religie pentru care nu aveau nici un fel de atractie si nici o
pretuire. Mijloacele pe cari le-a intrebuintat pentru convertirea
Romanilor au fost mai mult decat brutale ; ei au abuzat fata de
o populatie lipsit de orice aparare, de forta militar. Asa fel au
fost luate cu armata bisericile din o multime de localitti, ca
Sliste, Fagras, s. a., si date catolicilor.

In tam Fagrasului s'au luat biserici pentru (greco)-

catolici din partea unei comisiuni aulice constatatoare din

Francisc Lakatos si Mihail Enyedi, jurati regesti, la 13 Iunie
1761. Aceasti comisiune avea puterea ca, mergand din sat in
sat, s atribuie bisericile romanesti, ortodoxe pana aci, cui va
afla ea de bine, avand dreptul s puie in posesiune pe catolici,
la nevoie, cu ajutorul unei forte militare (brachio militari)".
Instructia data comisiunei de N. de Bethlen prevedea
ca toate mnastirile romanesti sa fie nimicite : cele de lemn sa
fie arse, cele de piatra risipite (monasteria ubique comburrantur
lignea ; lapidea destructantur, et de efetu tam restitutionis
Templorum, quam demolitionis Monasteriorum suae Excellentiae relatio submittatur, quicumque autem Altissimo Mandato
Regis ab Excelsa Comissione concluso temerarie se opposuerit
capitali poena : suspendio vte, vel capitis amissione indispensabiliter punietur, tanquam Regiorum Mandatorum contemtor
et Publicae pacis tranquillitatisque turbator".

In urma acestui ordin s'au dat unitilor bisericile din

Fagarasi, Luta, Breaza, Voivodeni mici, Dridif, etc., si s'a dat

foc tuturor manstirilor din Tara ,Oltului,
unde se gsiau
www.digibuc.ro

77

23 de manastiri

dupa ce acelas lucru se facuse si in celelalte-

parti ale tarii.

Astf el se explica c in vreme ce toate provinciile romanesti sunt pline de manastiri si schituri, intemeiate de fii cre-

dinciosi ai Biserici noastre, in Transilvania astazi nu mai avem

nici o singura manastire (afara de cea dela Hodos-Bodrog,
1:Inga Arad, cu doi calugri) si ca mii i mii de ardeleni
aplecati spre viata contemplativa trebuiau sa treaca muntii la
manastirile din Principate, din Basarabia sau dela Sf. Munte.
Lipsa manastirilor, cari, cum vazuram din documentul de mai

sus, fura date prada focului sau risipite, a adus cu sine fara

indoiala o stagnare a vietei religioase si nationale a Romanilor

ardeleni.

Cand, dup Unirea dela 1698, Romanii ortodoxi din

Transilvania ramasesera fara mitropoliti si episcopi, timp de
peste opt decenii, catolicii s'au opus din toate puterile ca sa
ni se dea voie de a ne alege episcop. Astf el, la 1781 episcopul
ardelean, contele Ignate Bathyan, inteo reprezentatie pe care
a trimis-o Imparatului in contra hotaririi Guvernului ardelean
din care si el facea parte, dar in care propunerea lui cazuse,
staruia sa nu se dea episcop ortodocsilor, pentru ca astfel ei s
fie nevoiti a trece la catolici, prin ceeace romanii ardeleni n'ar

mai fi fost una cu cei de peste Carpati. E necesar,

zice

ca popoarele Transilvaniei sa nu se desparta

de popoa4ele vecine numai prin granite si munti, ci i prin
principiile religiei, ca nu cumva in cazul trist al isbucnirii vreunui rasboiu contra Portii otomane sau contra Rusiei unita cu
schismaticii nostri prin legatura prea puternica a religiei, sa
avem atatia inimici, cati isi va putea castiga aici episcopul
schismatic. Mu lta putere are Domnitorul care e stapan peste
episcopul B.

inimile popoarelor".

Pentru ca sa nu se creada c sistemul de mai sus a fost

un apanaj numai al evului mediu" sau al secolelor de rasboaie
religioase,
pentru ca &A se vada ca. Ungurii catolici au continuat pana in ultimele momente ale stpanirii lor acest sistem,
imi amintesc numai doui momente din timpul mai nou si
anume : infiintarea episcopiei de Hajdudorog, care voia sa dea
ultima lovitura romanismului din Nordul Transilvaniei si tendinta de a infiinta, dupa aceasta, i o episcopie ortodoxa maghiari, care sa realizeze, in fine, ceeace secole intregi nu fusesera in stare : instrinarea totala a Rotnanilor ardeleni dela
legea si limba lor.
Aceste tendinte sunt evidente atat din faptele cari s'au
succedat an cu an dela 1867 incoace, cat si din planul amanuntit
care a fost descoperit pe timpul ocupatiunei romanesti a Buda-www.digibuc.ro

78

pestei (1919), in uriaqul volum al lui Huszar B la : A magyarorszagi romanok (Romanii din Ungaria). In acest volum de
peste o mie de pagini mari,
care volum a fost lucrat si tinut
in mare secret,
este preconizat si fixat pana in amanunte
planul rsboiului de exterminare a legei romanesti si a nationalitatii romane.
Spre a complecta materialul necesar pentru a intelege ce
a fost unirea cu Roma, imi mai ramane sa amintesc ca deodat

cu trecerea Romanilor din Ardeal la catolicism, in biserica

unita s'a introdus o institutie numiti a Teologului" iezuit.
Curia Romana, Curtea vienezi si Primate le din Strigon, nu aveau incredere in capabilitatea vladicului Atanasie de a putea
pazi, propaga si apara cu succes invatturile catolice, iar de
alta parte tia ca, fara el, care era Arhiereul legiuit al bisericii
sale, orice incercare de -convertire este zadarnic. De aceea au
aflat formula potrivita, pentru a-1 pastra pe Atanasie ca vladica
si in acelas timp a asigura si puritatea catolicismului in conducerea bisericii romane". Atanasie a rmas, dar franele guvernrei eparhiei unite le tinea in mana Teologul iezuit". (Zenovie
Paclisanu. Din ist. bis. a Rom. ardeleni. Teologul vldicilor
uniti).
Prin urmare, episcopii uniti n'au fost mult vreme altceva decat niste instrumente in mainile iezuitilor si catolicilor
a caror politici, ungureasca si nemteasca, impotriva romanismull', o cunoastem acum destul de bine din cele expuse pana aci.
r In ce privete protestantismul fata de romanism, tendintele acestuia au fost tot asa de pornite pentru desnationalizarea
Romanilor, ca si ale catolicismului, daca nu si mai mult. Pro-

testantii in Ardeal au fost numai strini si protestantismul a

fost intrebuintat ca unelta atat de Nemti cat si de Unguri. Afari de aceasta biserica protestanta prin negarea tainelor bisericesti, prin lepddarea traditiei si a cultului, pune o adevrat
pripastie intru ea si biserica noastra ortodoxa, aa in cat daca

Romanii ardeleni ar fi imbratisat calvinismul, luteranismul sau

unitarismul, ei s'ar fi desprtit printr'un adevarat abiz de fratii
lor romani ortodocsi din Principate, 5i, prin aceasta, desbinarea
s'ar fi facut si scopul_ asupritorilor ar fi fost ajuns. Protestan-

tismul insa totdeauna a fost socotit de Romani ca o abatere

bisericeasca si din cauza aceasta a fost privit cu groaza. Suntem

datori s rnentionam ca protestantismul din Ardeal a avut insa
un efect salutar romanesc, prin faptul ea, pretinzand ca fiecare
neam sa se roage in limba lui si publicand carti romanesti, a dat

isbituri de moarte slavonismului si grecismului din biserica

noastra. Spre a se putea opune propagandei protestante, erarhii

si clericii romani ortodocsi au simtit nevoia sa tipareasca si ei
www.digibuc.ro

79

in romneste atat catechisme cat si crti rituale si bisericesti,

care pand aci erau tipdrite cu mijloace romnesti numai in slavoneste i greceste, fiind singurele limbi sacre, vrednice de a
exprima invdtiturile dumnezeesti.
In ce priveste celelalte secte de provenientd mai noua,
ele in trecut n'au putut avea un rol distructiv, in schimb insd
ameninti acurn inteun chip extraordinar romnismul. Adventismul, sabatismul, baptismul i toate ramificatiunile lor, sunt
manifestdri la fel de primejdioase att pentru romnism, cat si
pentru ortodoxism. Aceste secte lovesc de moarte in toat traditia noastrd bisericeascd, in care noi ne-am desvoltat, ele inlturd preotia i toate tainele, lepddand si tot cultul bisericesc
ortodox. Mai mult deck atat, sub cuvnt cd aplicd i urmeazd
integral Sf. Scripturd, acesti sectanti pretind sd schimbam Duminica cu Sambdta, s nu depunern jurdmantul legiuit pentru
armat, s nu ne inroldm i sd nu facem rdsboi intru apdrarea
trii, asa inct prin propaganda si tendinta lor sunt tot ce poate
fi mai vdtmdtor si mai primejdios din punctul de vedere al
romnismului. Din cauza aceasta in special in Ardeal miscarea
adventistd este sustinutd cu bani straini, de cdtre toti vrjmasii
neamului nostru. Revistele, brosurile si tot felul de publicatiuni
adventiste inundeazd tara dela un capdt la altul, avnd scopul
suprem sd clatine sufletul romnesc si s nimiceascd noua asezare a romnismului si actuala lui ornduire politicd i social.
Ca sd ne facem o mica idee de lucrarea subversivd si criminald
a acestor sectanti din punct de vedere national si biseric, c,
dati-mi voie s expun aicea actiunea nespus de primejdioasd
care se face in poporul romnesc, prin seria de publicatiuni cu
caracter religios si prin care se loveste, in numele ideii religioase, att in temeliile bisericii, cat si ale Statului roman. Intre
aceste publicatiuni, amintesc in primul rand : Epoca de aur"
revist de fapt, sperantd i convingere, care apare tot in a doua
Duminicd la Cluj, Strada N. Filipescu, 104". In numdrul 1, anul
III, Ianuarie 1924, sub pretext de religie i filozofie se publicd
un articol de fond intitulat : Clopotele de CrAciun".
Iatd ce cuprinde acest articol :
Clopotele de Crciun" (ce urechea i ochiul natural aude

si vede). Clopotele mizeriei. Clopotele dezastrului social si a

milioane de familii de pe intreg pdmntul. Clopotele cari anunt prezenta regelui regilor si domnului domnilor, pe regele
pdcii i drepttii".
A devenit intunerec pe pdmant, adnc, intunerec mare,
fird mangaere, iarnd rece, ca ghiata. Inimi devenite reci, intepenite in marea fdr trmuri a nelegiuirilor crescande, a egoismului domnitor in general, lips de consideratie, lipsd de liniste
si pace, domneste brutalitatea, ura, miseria, lipsa si moartea.
www.digibuc.ro

80

Soarele, care lumineaz, incalzete, vitalizeaza, qi sustine, a, apus. Orizontul lumii este intunecat i negru, negru de
tot, negru ca groapa rece i intunecata a mormantului in care
zace toata iubirea i speranta, toata bucuria i plcerea, toata
activitatea i lucrarea spiritului omenesc. Nici o steluta, nici o
licarire de speranta, nici cea mai mica iluminatie nu strabate
lupta ce se da pe veat i pe moarte. Milioane flrnanzesc qi
inghiata ; milioane sunt in dubietate cu privire la biserica i
Stat, fata de aproapele ei chiar fati de sine insu. Si clopotele
de Craciun sun.
Clopotele de Craciun ! E aceasta posibil ? Exista hied

oameni pe pamant, cari au curajul sa mai sune clopotele de

Craciun in acest intunerec fara mangaere ?...

O tu sarmana, orbita omenire 1 Pot clopotele de Craciun sa schimbe ceva la acest fapt trist ? Nu, ele nu pot schimba
nimic.

Dimpotriva ele sfaqie, ranesc, indurereaza i umplu cu

amar milioane de ochi. In aceste nopti de Craciun, mai intunecoase decat altele, vocea lor nu poate avea decat un ton plin
de reprouri i fiecare lovitura de clopot striga cretinatatei :
Ce a devenit din tine ? Unde te-au dus drumurile tale sucite ?
Si eu aud de tot clar inmiitul ei durerosul lor strigat : eroarea...
eroarea... eroarea...

Pentru ea o eroare mare fara pereche te-au adus pe tine

crWinitate la marginea prapastiei. Ti s'a zis i tu ai crezut,
ca realizarea imparatiei pacei pe pamant, vestita de Fiul lui

Dumnezeu, se poate gasi in toate imparatiile crWine, ca printii

i domnitorii cei puternici, domnesc prin dreptul divin, 'Dana ce
inelciunea mare qi groaznica s'a descoperit in macelul groaznic al popoarelor".
Prin urmare, aceti sectanti propaga ca intreaga noastra
organizatie sociala i bisericeasca este o eroare i iar eroare ei
lumea se gasete din cauza aceasta in cea mai nenorocita stare
ce se poate inchipui, cum mai rau nu poate fi nici chiar in iad.
Aceti oameni condamn organizatia noastra de Stat i cea bisericeasca, in chipul urmtor : Nu a f ost proclamatiunea so,lemna a ingerului pe campia Betlemului : pace pe pmant ?
buna invoke intre oameni ? Ce sunt dara, in fata acestor fraze,
imparatiile pompoase i pline de straluciri ale lumii acwia ?
Ah ! ele nu sunt altceva decat o caricaturd sarmana, pe care le-a
infiintat o fiinta rea i dumanoasa, pentru ratacirea oinenirii.
In prezent Satan este printul care detine puterea".
Oamenii aceqtia vestesc ca va veni, ca trebuie sa vina,
sfaritul ordinei bisericwi i sociale de pang acum i pretind,
ea vor fi imediat urmatoarele sfarOturi :
www.digibuc.ro

81

Sfarsitul domniei rele a printului lumei acesteia, vestit

inainte de toti sfintii prof eti ; Sfarsitul groaznicelor caricaturi
ale asa numitelor impratii crestine ; Sfarsitul tuturor erorilor
din toata lumea ; Sfarsitul tuturor lipsurilor, tuturor suferintelor si durerilor ; Sfarsitul injosirei intregului neam omenesc
sub domnia pacatului si egoismului ; Sfarsitul sclaviei de sub
tirani, ce lumea a putut cndva sa vada ; Sfarsitul infioratorului sceptru al mortii".
D-lor senatori, astf el de invatturi" si indemnuri" propovaduesc adventistii, baptistii si sabatistii cari cer sa fie recunoscuti in rndul cultelor, nu tolerate, dar protejate de Statul
nostru, si care se pare cal, din cauza unor anumite ingerinte din
afara, au capatat promisiune sa fie recunoscute. Mare prpad
sufletesc daca se va intampla aceast recunoastere !
Si cnd te gndesti ca opera aceasta, subversiv si criminala, a sectantilor isi poate gasi temeiu si reazim in actiunea
fratilor nostri uniti cu Roma, cari si ei spun ea' in cei 10 ani
dela unire numai necazuri au trecut asupra noastra", ca pe urma crmuirilor de pin acum ce ne-au condus tam, am ajuns la
saracie", ca am ajuns sa fim cuprinsi de o multime de neajunsuri si nevoi", c nu ne-a mai ramas decat cenusa in vatra si
ochi ca sa plngem" si ca ei toate acestea, le-au ribdat, numai
in nclejdea unei schimbari cari trebuie &A vie" ! ? Ce schimbare" oare trebuie s vie si pentru care ei ne numesc greci" si
chiama la lupta sfnta pe toata lumea impotriva noastra, si a
guvernului trii, ca sa apere legea, ca s apere botezul, in care
ne-am botezat, si paharuI sf. cuminecturi si praporii din biserica si sfintele haine bisericesti si sfintele icoane si sfesnicul
dupa altar si biserica intreaga, etc.? Nefericit romnism ! ce
soarta trista ai tu, cnd, impotriva ta, ajung &A se uneasca si s
f ie de acord catolicismul si cu sectarismul, apa si cu focul ! In
astf el de imprejurari, datoria guvernului roman este dintre cele
mai grele si mai sfinte si eu nu ma indoesc c si-o va face pe
deplin, cu eroism si cu jertfe, ajutat de intregul popor roman
ortodox, care pentru apararea romnismului si a bisericii strbune ortodoxe va sti s mearga pang la moarte.
D-le Presedinte, Inalti Prea Sfinti Printi, d-lor senatori,
in expunerea mea, eu n'am avut in vedere dect partea politic
a lucrului, de altf el .singura care ne si intereseaz aici. Eu in
dogma nu am intrat si nici nu m'am atins de ea, pentru c, de
multe ori, se poate intampl ca oamenii cari marturisesc o
dogma sa fad in altf el decat spune dogma. Privind lucrurile
numai in aspectul lor politic fata de romanism, se intelege CO,
cu acest prilej si din aceasta cauza, nu insemneaza ca am tagaduit catolicismului orice merit si ea' am tras cu buretele
6

www.digibuc.ro

82

peste tot. Doamne pdzeqte ! Cdci ar fi o prostie i nedreptate

ca s tgAduim qtiinta catolicd, arta catolicd, zelul catolic, cari
sunt lucruri ce au o valoare i o insemntate incontestabild in

viata omenirii. Feriti de strmtordrile, necazurile si nevoile

ortodocOlor orientali, avnd imprejurdri favorabile qi rnijloace

mari la dispozitie precum qi o putere imensd, catolicii apuseni
au dezvoltat o activitate extraordinard pe toate trmurile
vietii, cultivnd i partea bisericeascd, cum n'au putut, din
cauza imprejurdrilor, sd fac ortodoc0i.

Politice0e insd, ca qi cultural, putem zice cd romnismul nu este pand acum dator nimic catolicismului. Ungurii,
Germanii, Austriacii, Francezii chiar, au dreptul i datoria sd
vorbeascd cu totul altfel dect noi despre catolicism, cdci aceste popoare au fost ajutate de catolicism, in prornovarea
vietii lor nationale qi culturale. La noi insd a fost cu totul altfel. Dup cum acele popoare au gdsit in catolicism seva necesari dezsvoltrii lor, poporul romnesc n'a putut gsi de cat
in ortodoxism seva necesard, dacd nu pentru inaintare, cel putin pentru conservarea national qi culturald. Popoarele ca sd

trdiascd qi sd se poatd desvolt au absolutd nevoie de religiune,

de biseric. In trecut, in lurnea anticd, ca qi in lumea modernd,

toat vlaga popoarelor este crescuti pe sentimentul religios.

Rornnii au crescut pe ortodoxism dupd cum ebreii au crescut
pe mosaism, iar apusenii pe catolicism. De aceea ortodoxismul

nu numai cd face parte din patrimoniul nostru strdbun, dar

este parte integrantd din sufletul romnesc de care nu ne putern lepdd sau desinteres.
Nu putern pretinde ea' ortodoxismul slavon sau grecesc
ne-ar fi dat vreo cultura superioar i ne-ar fi ridicat sufle-

tWe prin altceva afard de credinta indscutd in fiinta romneasci ; dar tocmai in aceasta std providentialul pentru romnism c grecismul qi sIavonismul nu ne-a putut influent ca
s ne pref ac i s ne asimileze lor, aqA cd am putut sd ranf-

nem qi s ne pdstrm din ceeace am fost dintru inceput. Dacd,

din contra, catolicismul ar fi pus rnna pe nearnul romnesc
l'ar fi influentat in sensul neamurilor catolice stpnitoare,
prefacerea i asimilarea noastrd, cu acele neamuri, ar ti fost
astdzi un fapt indeplinit de mult i rornnismul ar fi fost ce-a
fost odat, iar acum n'ar mai fi aproape nimic. Desigur, astdzi
cmi i ornnismul qi-a atins tinta lui suprerni de inchegare nationald, avem nevoie ca biserica sd poatd ave o mai mare influent culturali i intelectuald in massele poporului, dect
cum a abut pand acum. Dar lucrul acesta se i intarnpld, pentrucd Statul romn, prin bdrbatii sdi cari l'au condus pn
au infiintat seminarii qi facultdti de teologie, iar tineretul se
www.digibuc.ro

83

pregateste in aceste scoli potrivit noilor nevoi i aspiratiuni

ale romanismului, pe cat se poate in imprejurArile in care ne
g dsim.

Se intelege c'd mare bine ne-ar prinde legkura noastra

cu apusul si cu catolicismul, sufleteste, pentru ca stiinta lor,
castigurile lor, s ajunga a fi i patrimoniul nostru pentru desvoltarea noastr, la cultura i civilizatia la care suntem chemati.

Trebuie s'a recunoastem c mai ales lupta impotriva protes-

tantismului, sectarismului i necredintei, nepotrivite sufletului romanesc, nu o putem duce fr ajutorul stiintei catolice.
Ei nu vor s ne castige prin propaganda si munca cultural, ci vor s ne domine i s ne birue prin cucerire brutald
s1 prin teroare, ca si cum am fi niste negri africani, pe care ii
neli dndu-le sticle pe diamante
convertesti cu btaea.
Ei in loc s se apropie de noi sufleteste, oferindu-ne mijloacele culturale superioare si adevirate, din contr ne-au impus
constitutie qi concordatul, dup cum vor sa ne impun acum,
prin amenintare si violent, schimbkile ce le convin in legea
cUltelor, ca sa-si pstreze privilegii i preponderent fat de
situatia bisericii ortodoxe. Cici in definitiv
prin constitutie,
prin concordat si prin legea regimului cultelor vor i i inchipuie catolicii i unitii s castige romnismul, iar din punct de
vedere al culturei si propagandei ne of era numai atacuri, injurturi i injurii la adresa noastr, pe care le propovaduesc f iibr lor sufletesti i tuturor romanilor. Ma' scutesc de a scoate in
evidenta acel tratament, care de altfel se intelege destul de bine

din actele iscalite de vlddicii uniti si de comitetul central de

aparare a bisericei romane unite cu Roma", pe care le-am reprodus si analizat. Ii inchipuie papistii c dac prin scolile
catolice i prin legaturile pe cari le au, stipanesc o parte din
societatea inalta romaneasca i c dac pot s faca chiar pe un
ortodox inversunat, cum este d. Goldis, fostul ministru de
culte, sa' iscaleascA concordatul cu Papa chiar in ziva de 10 Mai,

dup ce se pronuntase in fata preotimei Capitalei c prefer

sa i se taie mainile, dect s semneze concordatul i inchipule catolicii ca cu astf el de mijloace, care se aseamnd cu

cele dela 1700, isi vor ajunge scoptil presand ji asupra guvernului prin legkurile internationale pe care le are papismul. Desart inchipuire, van speranta, neroada si rtdcit credintd.
Fiindci lipseste dragostea care e mai mare deck toate i fr
de care toate celelalte sunt aram sunkoare si chimval rsuntor" si nu pot nimic, dupd cum zice apostolul. Caci, fat de
procedeele acestea necrestinesti, poporul, clerul i guvernul roman inlelege azi ce se petrece si de aceea si vor face datoria'
ca lucrurile s fie puse la punct, rdspunzand la armele si mijloacele intrebuintate de ei, cum se cuvine.
www.digibuc.ro

84

Eu spunand aceste lueruri mi-am facut pe deplin datoria,

eaci in lumina lor, d-voastra d-lor senatori si inalt prea sfintiti
Ierarhi, nu ma indoiesc c yeti gsi calea si mijloacele necesare, pentru ca generatiile viitoare, in loc sa ne condamne, sa
ne binecuvinteze. Nu ma indoiesc, cci nici un roman nu trebuie sa se mai indoiasca nici macar o clipa c duhul lui MihaiViteazul, duhul lui Brancoveanu si duhul lui popa Toma dela
Fagaras,
duh care este unul si acelas si intrupeaza romanismul si ortodoxismul,
nu va isbandi desavarsit de acum 'Inainte. Acest duh a isbandit prin cele mai mari greutati si prin
adevarate minuni dumnezeesti, dupa sute de ani dela moartea
eroilor martiri, atat Impotriva catolicismului asaltator, a mahomedanismului pa'rjolitor si a imperialismului brutal german,
cat .si impotriva perfidului dualism austro-ungar si a hraparetului ortodoxism grecesc si moscovit. De aceea nu ma pot Indoi
ca acest duh nu va isbandi de acum Inainte si fata de fratii nostri cari, ratkindu-se, i s'au impotrivit pang acum.

www.digibuc.ro

CUVANTAREA P. S.
EPISCOP VALERIU TRAIAN FRENTIU
Ku qovinismul 1-am inteles in Ungaria, uncle intre 18
milioane de locuitori, erau numai 6 milioane unguri, cari voiau
s aiba hegemonia. Si cei mai inverqunati sovc,nWi nu erau
chiar maghiarii, ci renegatii, tocmai pentru ca si ii legitimeze
pentru ce s'au ficut renegati. (Aprobari).
Dar acest qovinism confesional care s'a vzut i acum
nu-1 inteleg i nicidecum nu vreau s zic : c acesta ar fi in
biserica ortodox. Nu, d-lor, caci dintre 12 milioane de ortodoxi romani din tara, abia vor fi vrea 200-300 ini cari au inceput lupta aceasta confesionall Dar este ingrijorator lucrul,

c pe noi totdeauna ne-au aritat la cei cari nu ne cunoteau,

din Vechiul Regat, c noi nu suntem romani ci unguri. S v
dau un exemplu : cand a venit un comandant de garnizoani
la Lugoj, vreo trei luni nu s'a apropiat de noi. Se intatnplase
atentatul din Senat, i dup: ce am inmormantat pe Episcopul
Radu, m'am dus acas i am facut un parastas. Atunci a venit
d. comandant ca s participe la parastas i s'a uitat lung
cum de vorbim romanwe. i afland c suntem ronii, s'a m-rat cum se poate ca noi uniti, sd fim romani.
Dar aceasta este o actiune in contra Statului roman. Ca
dac51 noi mic*oram numrul romanilor i zicern c numai romanii ortodoc0 sunt romani, atunci ar insemna ca in Romania
abia a cloud din trei parti sunt romani. Si daca aceqti binevoitori vor veni s. fad. i genealogia familiilor ortodoxe, vor zice
romanii nu sunt in majoritate, ci in minoritate. eka putem
ajunge in fata lumii, ca Romania nu este Stat national roman.

La noi, precurn a spus Prea Sfintitul Ciorogaru, a fost

lin4te. Nu ne-am amestecat unul in treburile celuilalt, pentru
a fie care avem foarte mult de lucru ca s restabilim starea
moral qi religioas intre credincio0i noqtri. Dar putem conwww.digibuc.ro

S6

stata c pe teritoriul pe care I-am avut comun, nici baptistii

nu s'au inmultit dup rsboi !
Apoi cearcd ce rat pot spune despre inaintasii nostri,
despre oamenii mari ai romnilor, ca
poat ponegri i falsif ica istoria, derimnd pe toti oamenii mari ai romnilor.
Asa i actul unirii dela 1700 II prezint ca fcut din interese
personale de oamenii instrinati, spre a face desbinarea 'nitre
frati. Ori, spre a judeca o fapt si a face istorie obiectiva, tre-

buie s privini la imprejurrile in cdri s'a fcut. Dacd vom studia fr patim istoria Ardealului si imprejurrile cum a fost
in veacul XVII, vom vedea si vorn recunoaste ci oamenii aceia
cari au fcut Unirea, au fAcut-o din adev5rat nationalism. La
1600 din ordinul Mriei Sale Mihai Viteazul, preotii din Ardeal
au scpat de iobgie, dar tot in acelas an, cnd dieta a scpat
de domnia lui Mihai Viteazul, in luna Octomvrie la Lczfalva
s'a adus o lege, c nici un pop din principatele romne s nu
mai poat trece granita in Ardeal.
La 1642, dieta din Alba-Iulia porunceste &A nu se mai
sfintease nici un pop dintre iobagi. Racoczi I in diploma sa
porunceste lui Simofin Stefan, ca si extirpeze credinta bisericii rdsritene din Transilvania si s introduc pe cea calvin.
Dup 1690, vine diplomi c si romnii isi pot cstiga drepturi
clack se ataseaz la una din religiile recepte. In cinci sinoade
in frunte cu mitropolitul toti protopopii i preotii romnilor
din Ardeal, Bihor, Satmar si Maramures, au desbtut si s'au
frmntat si vznd c calvinismul le strica si legea si neamul,
apoi c Dositeiu patriarhul Ierusalimului, pretinde dela episcopul Atanasie s scoat limba romn din biserica, iar Papa Inocentiu XII, recunoaste canoniceste limba romnd ca limbi liturgic, au hotrt unirea cu biserica catolici cu conditiunea

tie limba ca limbi liturgici, ritul si datinele, si nu au

fcut o trecere dela un cult la altul, ci un nou cult biserica romn uniti, care nu exista pn atunci.
Si asa nu avem s facem procese de restituire i rebonificAri, pentruc aceasta nu a fost trecere dela un cult la altul,
ci o formare de o noug biseric romneasc6 cu ritul ei romanesc, recunoscndu-se numai cele patru puncte dela Florenta,
cari nici odat nu au fost negate de romni, caci la 1054, patriarhul din Constantinopol, cnd s'a rupt de Roma, nu a intrebat pe romni daci voiesc i ei si se rup de Roma, si nici nu
a scos nimic din legea si credinta romn pe care o aveau pand
ca

atunci.

Pe ce se bazau d-nii acestia c vor putea face o lovitur

bisericii unite, ca s'o starpeasci ? Pe aceea, ea' intelectualii nostrii sunt indiferenti si nu au convingere religioas. Acum s'a
www.digibuc.ro

87

vzut, cnd a venit legea cultelor si cnd am fost atacati 8

ani de zile, si am fost continuu jicniti, acum s'au artat si ei

c au convingerea i credinta lor pe care nu vor s'o prseasc.

Desbinarea nu s'a fcut la 1700 ci mai trziu prin clugrii srbi Sofronie si Visarion pe la 1730. i asa, nu stiu pen-

tru ce pretind unii c biserica aceasta s fie strivit si eliminat din tam romneasc.

Unirea tn credint a tuturox romnilor o dorim i noi.

(Aplause prelungite). Aceasta ins nu se poate face nici cu jandarmii, nici cu pusti, nici cu agitatiuni ci cum am propus-o eu,
cred c ar fi mai bine' si cum a recunoscut-o si inalt prea Sf.
Sa Mitropolitul Sibiului, ca s ne adunm inteun sinod comun.
(Aplause prelungite, strigAte de bravo !). i acolo cu istoria
cu evanghelia in mn in dragoste friteasc adevrat a lui
Christos, si facem a biseric romnease, (aplause, se strig :
bravo, si trgiasc !), care si ne asigure c vom fi prtasi tutu-

ror darurilor cari le-a cstigat Mntuitorul nostru pe cruce.

Nu noi suntem de vin c acest sinod Inca nu s'a tinut, ci vrajbele acestea cari se fac, ca sa ne despart i sdesc in spirite
dusmnia asa ca s nu ajungem niciodat la unire.
Pe noi ne-a ingrijorat mai ales art. 9 si art. 45 din lege,
cari nu ne recunoaste drepturile canonice cari le aveam
cari
sunt in stare s ne invrjbeasci si' s continue luptele fratricide in toate comunele si s ne despart astfel si mai mult.
Aceasta voiesc s se legifereze spre a avea spirijinul autorittilor civile. Pentru aceea, am cerut sa se schimbe aceste ar-

ticole asa ca s nu mai fie lupt intre frati. Nu zic si se opreasc libertatea constiintei, aceea trebuie pstrat i Statul

trebuie s o protejeze, dar sunt trei feluri de treceri ; sunt treceri diii convingeri...
Al doilea f el sunt trecerile fcute din interes. Aceste
doug feluri de treceri, emannd din libertatea de constiint,
Statul trebuie s le permit si chiar protejeze.
Al treilea fel sunt cele fcute in urma agitatiunilor
acestora ne-am rugat de d. ministru ca s le puni fru, findci
acestea fac numai vrajbA, numai lupte si desbinri cari le-am
vzut si de cari avem destule exemple de 10 ani de zile incoace.
Daca se va legif era art. 45 asa cum este propus invrjbirea si
luptele fratricide se vor potenta, fiinded art. 45 in textul propus promoveaz violentele si protejeazi prozelitismul.
Legea in forma actual, cum este propus, nu o primirn,
dar ne rezervm dreptul de a face unele amendamente. (Aplause pe mai multe bnci).

www.digibuc.ro

DISCURSUL PARINTELUI
GH. CIUHANDIU
D-le presedinte, d-lor senatori, mrturisesc dela inceput
ci ma numr intre aceia cari cred, c era timpul suprem ca proiectul de legea cultelor s fie adus inaintea Corpurilor legiuitoare.

Intrand mai de aoroape in expunerea generald ce mi-am

propus s'o fac, ma simt dator s remarc cloud fenomene istorice
din trecut, absolut deosebitoare, cari au avut loc din punctul de

vedere al politicii religionare de Stat, dincoace si dincolo de

Carpati. Pentruc, d-lor senatori, noi nu vom avea s legiferdrn
numai pentru reglementarea unor anumite stri momentane de
ordin religionar politic, ci va trebui s ne gndim si la aceea,
c prin legea cultelor se croiesc si se aseaza temeliile unei politici religionare de Stat.
In trecut, la poalele Carpatilor, cari erau hotar politic
desprtitor de frati, se ciocneau in materie de culte dou tradith,. doua conceptii de Stat, deosebitoare. Una din acestea era,
larga toleranti religioasa, ortodox si romneasca, din Principatele romne de odinioar, iar cealalt conceptie era reprezentat prin sistemul de Stat ungar, de persecutie religioas.
Cea dinti conceptie, aceea de tolerantd a ortodoxiei neamului
nostru, ne-a creat prieteni ; iar intoleranta ungureasc indreptat impotriva romnilor ortodocsi ardeleni mai cu seamd, a
creat martiri ai ortodoxiei, din toate pturile vietii noastre
sociale restrnsa de atunci dela episcop biciuit in public si
preotii maltratati in fel si chip, pn la ceata de tirani, ca martirul Nicolae Oprea, dela S listea Sibiului, mort dupa o lung
robie de 30 de ani in temnita din Kufstein din Austria.
De ce subliniez aceast deosebitoare conceptie de politied religionari ?
Intaiu, pentruc aceia dintre d-voastre cari ati crescut
in larga libertate i in spiritul traditiei de toleranti religio-.
www.digibuc.ro

90

nard romneas.ca nu ne-ati intelege pe deplin pe noi cei ce

mai ieri numai, iesiram din jug politic strain si am adus cu
noi, in noua patrie de mult dorit de sufletele noastre, un
mdnunchiu de ponoase i dureri istorice, cari vor trebui ascultate i vindecate. Dar accentuez aceasta deosebire de conceptie i pentru un alt motiv care este c pe lnga doririle si durerile noastre, mai aducem i o seama de experiente politice
religioase, castigate inteun Stat strain, o seama de experiente,
de cari Legislativa tarii va trebui s tie seam, pentru a croi
pentru viitorul sigur al trii ingradirii legiuite, chemate a inf rna i chiar de a preveni orice fel de agresiune din partea
celor ce nu se simt inc destul de bine intre frontierele Sta3tului roman.

Pentru a fi si mai bine inteles, voiu trata mai intiu

chestiunea din partea ce priveste trecutul bisericii ortodoxe

din fostul Stat ungar si nu ma voiu raporta la ceeace d-voastra
stiti mult mai bine ca mine ca in Principatele romne de cnd
avem o istorie a lor, nu s'a pomenit de apasarea a nici unui cult.

Cu totul altmintrelea s'au petrecut lucrurile vietii religioase in Statul ungar.

In Ungaria, chiar dela inceputul organizarii sale ca regat

la anul 1000 Statului ungar i s'a imprimat, prin nsi legiuirea de Stat, prin cele dintiu cloud' decrete ale regelui stefan
I, supranumit Sfntul, caracterul de Stat catolic, cu o nota
pronuntat in spiritul bisericii papale. Insus decretul regal
vorbea despre primatul papei dela Roma si de fapt la 2-3 ani
dela constituirea regatului, incepe prigonirea ortodoxiei, prigonire ce nu a mai incetat, ptta la surparea recent a Statului
ungar.

Sistemul de politica religionara a fost deci acela al bisericii papale si de prigonirea bisericii ortodoxe care era reprezentat aproape exclusiv prin poporul roman din fostul Stat
ungar.

Dar istoria nepreocupati prin nenumratele sale dovezi,

ne este buna mrturie si in privinta aceea, c in vremea in care

politica religionara a Statului ungar avea o pronuntata nota

de agresiune, care a provocat chiar exodul de romni ortodocsi, pentru a se aseza dincoace de Carpati, aici, de odat cu
primele inceputuri de vieat politica de Stat, poporul roman
ospitalier si tolerant primeste cete de strini si de eterodoc4

si le ingaduie f rteste, sa-si duca mai departe vieata lor sufleteascd netulburatd.
Mai departe : in vreme ce, dupa exodurile de romani

ortodocsi din Ardeal trecuti dincoace, romnii ardeleni sunt

robiti in sensul adevdrat al cuvntului printeo draconic lewww.digibuc.ro

91

giuire numit a Aprobatelor 0 a Compilatelor si erau legati

de glie si desmosteniti de orice umbra de avere i libertate tot

atunci, larga inim romaneasca si toleranta a poporului roman

de dincoace de Carpati, ingdui tuturor celor de aka credinta
s-si ridice liberi si neimpiedecati, pompoase cladiri bisericesti si sa circule prin tar preotii i misionarii lor pentru a-si
intari coreligionarii in credinta.
In scurt : pe cand sistemul politic religionar unguresc

,ne pustia Neamul si biserica ortodox cu fier si foc, iar in

privinta aceasta nu lipseau nici atatrile papilor dela Roma
tot atunci politica religionara a Principatelor romne nu privea cu aceiasi ochi rai la infiriparea unui catolicism de o
nuant mai intelegatoare si mai plini de recunostinta catre pamantul romanesc ce-1 adapostea.
Cand fac aceasta caracterizare, mi se pare a fi numai in
logica istoriei, cand cred ca in zilele noastre trebuie sa iacem
o deosebire oarecare intre darzul catolicism de provenient
ungara
prea darz si, uneori, prea putin asociabil romanis-

mulai, chiar si atunci cand el svacneste in inimi hranite cu

sange rornnesc
si intre catolicismul tormat pe pamantul
romanesc ki in traditie de limba si de tolerantd romaneasca.

Dar din prilejul acestei legiuiri noi mai avem de cantrit si aite momente din trecut precum si consideratii pentru
viitor.

Cat pentru ilustrarea trecutului, sunt clasice cuvintele

mitropolitului greco-catolic Alexandru Sterea-Sulut, care, la
una din adunarile politice ardelene, dup jumatatea veacului
trecut, arata in colori vii suferintele si pierderile poporului
roman ardelean, sub raportul etnic, in folosul catolicismului

si al protestantismului. Aceasta este una din cele mai dureroase rani ale trecutului poporului roman din Ardeal, a carui
istorie a fost scrisa cu sange si lacrami, vorba d-lui N. Iorga.
Si se stie ins, cu nest prilej de legiferare ca biserica
ortodoxa romana si neamul romanesc ortodox din Ardeal tin
searna, in conturile lor, de aceste pierderi religioase si etnice,
si nici odata nu vor uita furtul de suflete svarsit de catolicismul si protestantismul unguresc furt care a fcut ca poporul
roman ortodox de peste munti s nu aiba nici pe departe azi
proportia numerica in raport drept cu celelalte natiuni si conf esiuni din Ardeal.

In cadrele unui program de politici national si religionara de Stat sa nu uitam ce am pierdut si si nu se considere ca lichidat procesul nostru din trecut pentru atatea suflete ce am pierdut, ci prin legea cultelor sa lasam larg deschisa calea pe care sa mearga istoria noastr spre solutionarea
www.digibuc.ro

92

acestui proces. Deci, legea cultelor sd incadreze, cu privire la

treceri de pild, m5suri largi depe urma cirora ea* se poatg inlesni restabilirea unitaii noastre religioase si ierarhice rom-

nesti, ce am trit-o in aceeas legauri cu toti fratii de pretutindeni ping inainte de cAderea Ardealului in mina Habsbrgilor catolici.
Spun acest lucru, d-lor senatori, pentruc

de vreo 25

de ani de cnd ma ocup si eu pe ea pot, db istoria neamului

si a bisericii mele

tot mereu mg conving c desbinarea reli-

gioasi din Ardeal, care i se zice pe numele eufemistic de

unire" cu Roma, imbrac tot mai mult si tot mai mult infaisarea de disident national si armura intereselor strine.
Iat un nou motiv, pentru care ne va durea necontenit,
pe noi romnii ardeleni in deosebi, aceastg desbinare, cgreia
marele istoric roman si preot unit Petru Maior, i-a zis pe numele de meteahria strging".
Fixez deci restabilirea unitaii sufletesti si ierarhice a
romnilor, ca un postulat national, rizimat pe traditia multor
veacuri, in cari poporul romn din toate laturile Carpatilor si-a
intins mina peste frontierele politice desprtitoare, mult
inainte de strdfulgerarea de o clip a armelor lui Mihai-Vitea-

zul, si c legaura aceasta, a fratilor, in ciuda hotairilor dus-

mane, a f ost precedat de legaturile ortodoxiei noastre. Dar pe

lngd motivul acesta istoric, v rog s vg gnditi la unul de
actualitate si de yiitor : cu cat ar fi mai prielnici reculegerea,
din toate punctele de vedere, a elementului autohton roman din
Ardeal, dac ar inceta aceast deSbinare rehgioasg !
Fac, deci, si un apel in acest sens care d-voastre, d-lor

senatori, dar mai ales care aceia cari reprezentati ramura de

limbg romneasci, a catolicismului, desfcutd dela snul bisericii ortodoxe, si fac acest apel si pentru considerenta speciali,
c dac art. 22 din Constitutie a pus biserica greco-catolic pe
aceea treapt de caracter national romnesc ca pe biserica ortodox rornn, a fcut-o, de bung seam, nu pentru a perpetua
o disidentg religioas si o desbinare care slbeste corpul national si de Stat politic al acestui nearn, ci pentru a le ardta amnduror bisericilor romnesti c au un singur drum de ficut, acel
al intereselor nationale romnesti, drum care in mod logic si
firesc trebuie s duc la impAcarea si recontopirea frailor desbinati de strini. (Aplause prelungite).
Pun aceastg problemi national, a reconcilierii sufletesti
din sinul poporului nostru, pentru doua motive, cari amndou
privesc intregitatea si solidaritatea noastrd morala si national.
Intiul motiv este c proiectul de lege prevede mgsuri.
dup cari cultul catolic
la care se incadrau ping aci unitii
www.digibuc.ro

93

nostrii, de abea ca o anexa va fi considerat i constituit in o

imitate organica. Dreptul public ungar i-a recunoscut pe uniti
prin legea 39 dela 1868, cnd le-a articolat Mitropolia si cele
dou Episcopii noud, ca element distinct sub raportul eclesiastic, si numai mai trziu depe la 1870 incoace, qu incercat un-

gurii sa-i contopeasca in autonomia catolica regnicoIara, facandu-i o zama cu romano-catolicii. Atunci unitii s'au aprat
cum s'au aparat de aceasta primejdie, asa ca incerdrile unguresti, autonomice bisericesti, n'au reusit. Statul ungar avea acel
interes de a-i face una pe toti catolicii sai. Dar, m intreb :
Ce interes poate avea Statul roman de a inchega prin legea
cultelor i prin concordat aceasta unitate organica a catolicismului in stal in paguba intereselor nationale superioare ?
ce temeiuri are aceasta contopire, cand insus Constitutia i desparte pe romnii greco-catolici de toti ceilaIti catolici prn aceea c Ii decreteaz de biserica nationala ? Cum sa
ingaduim noi deci acea amalgamizare a tuturor catolicilor prin
concordat, impotrica spiritului limpede si slovei hotrite din
Constitutie ?

Prea evident fiind acest lucru, asa cred, d-lor senatori,

ca am tot dreptul s cer constiintelor d-voastre de legiuitori un
raspuns la intrebarea : cui foloseste si cui stric aceast contopire religioasa a romnilor uniti cu maghiari, cu germani
cu alte limbi de confesiune rom.-catolic si cum de se complac

fratii nostri in aceast contopire ce i diferentiaza de restul

neamului ?

Celalt motiv de ordin national, la care ma gndeam adineaori este, deasemenea de ordin negativ i anume : Alturi
de politica si interesele catolicismului, cari urmaresc slabirea
solidarittii noastre nationale, se iveste o primejdie nationala
noua si f oarte indrasneat : sectarismul, despre care voi vorbi
mai la urtn.
ne oprim asa dar mai inti la chestituva catolicismului asa cum ne sileste el nsu i proiectul de lege ca sa-1 privim in fata, prin prisma intereselor noastre vitale ca neam si
Stat.

D-le presedinte, d-lor senatori, proiectul de lege sta, inti de toate in dezacord cu Constittitia, prin aceea ca se abate
dela slova si spiritul ei. Constitutia normeaz (art. 10) cu vigoare imperativa pentru orice legiuire ce i-ar succeda in timp,
ca sunt desfiintate orice privilegii. Iar prin art. 22 din Constitutie se iinpune in mod categoric principiul suveranittii legislative, dupi care raporturile dintre diferitele culte si Stat
se vor stabili prin lege, deci dupa Constitutie numai prin lege
se pot reglementa si raporturile cultului catolic din Romania.
www.digibuc.ro

94

Ce motive avem noi, Statul roman, fdurit i sustinut de

elementul autohton romanesc si ortodox, si facem cultul pa
palitdtii, s ne inhmrn la carul politicei concordatare cu
Roma ? Nu pot intelege si nu voi intelege niciodat cum se
poate ajunge, inteleg pe temeiuri obiective, la aceasti suprapunere a intereselor strine deasupra intereselor romanesti, la
suprapunerea pretinsei suveranit4i papale deasupra suveranitatii noastre nationale si de Stat.
Nu pot pricepe acest lucru !
V voi arta qi cauza de ce nu pot pricepe acest lucru.
anume voi cita mai intai cateva legi i cateva fapte concludente din istoria Ungariei catolice si din dreptul public ungar
cu privire la raporturile sale cu papalitatea. Aceste legi si aceste fapte sunt concludente in sensul cd dacd Statul ungar s'a
apdrat
nu numai in epoca sa de Stat national si confesional
catolic ci i in ipostasul ski de Stat modern confesional
de
ingerintele papalitii, acelas drept i aceleasi datorii de apkrare a suveranitatii noastre nationale se impun noud, ca Stat
roman, mai mult decat orickrui Stat apusean.
Toate legile unguresti privitoare la numirea episcopilor
arhiepiscopilor romano-catolici, dimpreund cu a canonicilor
bisericii catolice, rezervau Regelui ungar acest drept, pe care
l-a exercitat pand i guvernatorul loan Huniade, desi nu fusese
Domnitor incoronat. Evident, era vorba de exercitarea unui
drept majestatic si nu al Papei. Cand Papa s'a asezat pe punct
de manecare contradictoriu in aceast privint fatd cu guvernatorul de origind romand, dar catolic si el, dieta ungureascd
s'a adresat cu protest cdtre Papa timbrandu-i ingerinta ca o
inovatie, iar sub regele Mateias fiul guvernatorului se interzice
prin legea 19 din 1471, oricui din locuitorii trii de a se adresa
fie si numai cu jalbe cktre Curia Romand spre paguba libertatii tdrii".
In codicele de drept public ungar, numit Tripartit, 'al
lui Werbczy, care este o codificare dela 1514 a Statului ungar,
se spune in partea I, titlul II, ed. Papa nu a avut in Ungaria in
ce priveste numirea beneficiantilor bisericesti nici un drept af ard de cel al confirmrii. Aceste dispozitii se repetesc necon-

tenit in cursul veacurilor.' Ba Cardinalul PAzmny Peter un

ungur dela Oradea de nastere, ajuns mitropolit primat al Ungariei, inteo controversk pe tema puterilor Papei se provnac
chiar la legea de Stat din 1492, dupd care cine i caut dreptul
direct la Papa si cu inconjurul factorilor judecitoresti de Stat
are sd-si piardd slujba dacd este persoand bisericeasc ori de
este mirean sd-si piardd capul.

Nimeni nu-mi va putea dovedi, cd aceste legiuiri unguwww.digibuc.ro

95

re0i de Stat ar fi fost desfiintate de legislativa ungureasca.

Deci ele qi azi stau in picioare qi au efectul politic ca existand

i azi nedesfiintat aceasta stare de drept public, avem tocmai
in aceste legi unguresti nedesfiintate un temei legal de impotrivire fata cu asaltul papismului.
Temeiurile legale, deci de acelea cari ar isvori din cireptul public ungar i cari s poata indatora la incheerea unui concordat pe baza de a trebui sa recunoa0em o situatie avuta anterior de cultul catolic ce 1-am mostenit in parte dela Ungaria,
asemenea temeiuri lipsesc cu desavarsire.
Din contra vom examina istoria i dreptul public ungar
mai deaproape, vom gasi ca in el se cuprind si masuri de acelea, prin cari se motiveaza o ingradire oarecare, pe care proiectul de lege (art. 24)
impune fata de toate cultele.
Incepand dela Coloman I din veacul XI, care a introdus
in mod formal in dreptul public ungar, dreptul de placet regal", care involva o censura regala cu privire la dispozitiunile
venite dela Roma, i trecand pe la Regele Sigismund i pana
la Regele Franz Iosef, regii ungari au facut uz de aceasti preventie din partea qi in folosul Statului. Astf el f ara clauza de
placet" din partea regelui,
in Ungaria i tot aa i in alte
State
nici un decret dogmatic si nici o masur de caracter
adininistrativ bisericesc, venite dela Roma nu puteau fi nici
cu atat mai putin executate, f Ara invoirea
publicate macar,
puterii de Stat.
Deci, alt lucru ce nu-I pot pricepe : de ce atata consideratie fata de dogma Romei i fat de puterea romei, care
dogma i putere sunt in continua evolutie cu de la sine putere
autoritate ?

Placetul regal, in Ungaria a fost practicat 800 de ani,

pana la anul 1850 cand a fost desfiintat, dar fu restabilit prin
ordinul ministerial din 10 August 1870, indata dupa ce s'a proclamat la Roma, in sinodul Vatican, dogma despre infailibilitatea i puterea suverana a papei.
Inca din 1870, din luna Fevruarie, cand In Austria se
*tia despre nazuintele din sinodul Vatican pentru proclamarea
infailibilitatii papale, ministrul Beust incearca sa-1 previna pe
papa
cu care avea deja un concordat incheiat
sa nu se declare infailibil, caci in acest caz va lua masuri de aparare. Dar
in zadar. Urmarea fu ca, 7 zile dupa proclamarea irrfailibilitatii
papei, ministrul de culte i instructie din Austria, baronul
Stremayr, ii propuse impratului sa declare concordatul de
desfiintat, ceeace s'a i facut. Stremayr, care f usese mai de
multe ori ministru al cultelor i instructiunii in Austria, spunea imparatului despre noua situatie a papalitatii : In locul
www.digibuc.ro

96

vechei puteri bisericesti istoricd si limitat, a venit una notfa

nelimitati si nelimitabil. 0 astf el de putere inspird dela inceput neincredere si grije". La noi ? La noi cari nu avem nici
mcar comunitatea de credint cu Roma, se admite in proiectul
de lege, tocmai atributiunile de suveranitate papald si incheerea
concordatului pe acest ternei, pentru care Austria desfiintase
concordatul !

In curand in Ungaria se intampld lucrul urrntor : Episcopul romano-catolic Iekelfalussy Vince dela Alba Regali publicase decretul papal despre infailibilitate, far ca acel decret

si fi obtinut aprobarea regard, iar urmarea fu e episcopul a

fost citat in fata consiliului de minitri dela 12 Septembrie 1871
i i se administr o dojan si o reprobare in numele regelui.
Intreb eu acum :
schimbat, oare, papalitatea dogma de infailibilitate i aspiratiile de putere nelimitat, de
atunci si pan astdzi ? i : cari sunt interesele si motivele, ca

acestei puteri nelimitat i nelimitabili, cum Ii spunea ministrul austriac Stremayr,

deschidem portita de intrare

peste legislativa roman i spre diminuarea suveranitAtii noastre nationale ?

E de mirat, deci, c in cazul cu proiectul nostru de lege

al cultelor, conductorii statului roman n'au tras din insus

dreptul public ungar si mai ales din istoria recentd a Statelor

politice moderne, cuvenita concluziune pentru ingridire si de
aprare a suveranitdtii Statului roman. i s'au ldsat ispititi
la incheierea unui concordat in conditiile cele mai jignitoare !
Concordatul prevzut la art. 5 din proiectul legii cultelor,
se intemeiazi tocmai pe principiul de putere suveran a papalittii, putere care nu e dela Durnnezeu ci e un product al isturiei
universale. Impotriva acestei puteri s'a ridicat biserica in mai
multe randuri chiar si in Apus.
atunci, intrebarea vine dela sine : Dece tocmai nui,
Statul si poporul roman, sd facem cultul omnipotentei papismului si si-i deschidem drumul spre Orient peste trupul si
peste sufletul poporului. si Statului roman si sd ne dm legati
acestei omnipotente printeun concordat ?
Cdci iatd, d-lor senatori, pe scurt, ce principii i ce dispozitii se prind in acel concordat.
La temelia lui st principiul puterii absolute a papalittii, iar din intreg contextul concordatului se intrezreste o
situatie privilegiata pentru catolici, obtinuti nu prin legi, ci
peste capul legislatiei romane, care astfel este un organ de
suveranitate nationald limitati, fat cu puterea nelimitat a
papei.

In consecintele si in detaliile sale apoi, iati cum se

prezint acest concordat :
www.digibuc.ro

97

Art. I reclama pentru cultul catolic liberul si publicul

exercitiu in intreg regatul, articol de prisos si de parada, caci
doar nimeni nu s'a gandit macar vre-odata sa limiteze aceasta
libertate religionari, scrisa de altfel in legea cultelor si intreaga traditie politica a Statului roman.
In art. II se prevede mutarea episcopiei greco-catolice
dela Gherla aiurea, si infiintarea alteia la nord. E cazul unui
prejudiciu, care vatama libertatea noastra de legiferatori, si suveranitatea noastra nationala si chiar prevederile din proiectul
de lege al cultelor.
Art. XI prevede mentinerea capitulelor canonicale pe
lnga chiriarchiile catolice din statul juridic si patrimonial de
pana aci. Ei bine, in privinta aceasta, chiriarchiile catolice, cu
un aparat administrativ central mai putin bogat dect la ortodocsii din Ardeal, isi vor mentine numarul de canonici, platiti
de Stat, mai multi la numar decat consilierii epariiiilor ortodoxe ardelene. La mitropolia greco-catolica din Blaj ; 10 canonici, la episcopia si mitropolia ortodoxa din Sibiu 7 consilieri ;
la episcopia greco-catolica din Lugoj 6 canonici ; iar episcopia
ortodoxa din Caransebes, 3 consilieri eparhiali si tot asa Cate
8-9 canonici si la celelalte episcopii r.-cat. i atunci ne intreliam : De ce e tratata biserica ortodoxa cu atata sgarcenie
in ce priveste organizarea si indeplinirea posturilor consilierilot eparhiali ?
Dar aci mai trebue sa punem si chestiunea ramasfi deschisa in concordat : cine ii numeste pe acesti canonici platiti
de Statul roman ? i de ce nu se prevede numirea lor de catre
Statul roman, care plateste si care este mostenitorul statului
ungar, care ii numea el aproape pe toti canonicii bisericii catolice de orice rit ?
Art. XV din concordat desfiinteaz patronatul eclesiastic
ungar, care era si o exercitare a drepturilor majestatice in biserica catolica, intre cari drepturi figura, pe lang numirea
canonicilor, inca si numirea episcopilor de catre rege. Concordatul desfiinteaza deci drepturile majestatice si lasa si numirea episcopilor catolici numai in mana papei, iarasi pe dinafara de legislativa Statului roman.
Art. XIX angajeaza statul roman &A recunoasca caracterul de publicitate tuturor scoalelor catolice : primare, sepe cand
cundare, normale si chiar ale ordurilor catolice,
semnatarul acelui concordat in numele Statului roman
semnatar, care a facut deapururi apologia scolii romanesti orridica aceste scoli catolice deasupra scoatodoxe din Ardeal
lelor noastre. Intreaga obstea romaneasca si ortodoxa a Ardea7

www.digibuc.ro

98

lului, lipsit acum de scoalele sale, se va revolta impotriva

acestei prerogative culturale, acordate cultului catolic.

In art. XIV se garanteaz proprietatea scoalelor catolice,
iar noi, ortodocsii din Ardeal, cari
In lupta culturall rom-

neasa impotriva statului ungar

am jertfit totul pentru

scoala confesional ortodox, azi nu avem nici scoale, nici drep-

tul de dispozitie peste averile noastre scolare, iar cte odat,

cnd n'avem cas pentru preot si asezam pe preot in vre-o csutd scolar, zidit din banul crestinilor si al bisericii noastre,

ni-1 alungd Statul pe drumuri, cum am avut deja cazuri concrete.

Prin art. XIII, fatal articol si ca cifa si ca cuprins

se prevede constituirea unui patrimoniu sacru din toate averile

bitericesti catolice, and de biserica ortodox nirneni nu se ingrijeste s-i dea un fond religionar, nici mcar in pretul averilof
mnstiresti, secularizate la 1863.

In acest patrimoniu sacru" va intra mai inti fondul

general al instructiunii catolice, despre care spunea Ka llay

dn, la 1871, in congresul catolic dela Budapesta, ca nu forrneazd proprietatea exclusiva a catolicilor, ci apartine si celorlalte confesiuni, din care motiv, din acest fond s'a imprtsit
dela sfrsitul veacului al XVIII-lea si pn la jumtatea veacului al XIX-lea, si biserica ortodox ardeleana. Tot astf el va intra in acest patrimoniu, exclusiv catolic si fondul religionar,
care inc e format din averi de Stat,
deci cu drept cuvnt
s'ar fi putut reclama drepturi la el si pentru alti cetteni decat cei catolici.
Prin concordat ins, Statul renunta la drepturile sale si
ale noastre, care le-am putea formula fat de aceste averi si le
trece in folosul si sub dispozitia exclusiva a cultuiui catolic,
ceeace este o foarte mare gresal de Stat, cnd e stiut c Statul
ungar si-a arogat dreptul de proprietate si de dispozitie asupra
lor. Numai o generozitatea romnease e capabila s fac acest
gest si Ina printeun acord aparte, pe din gall de suveranitatea Legislatiunii romne.

Tot astfel prin art. XXI, se prevede in concordat felul

de aranjare cu Papa prin conventii speciale si cu privire la

averile catolicilor nostri, afltoare dincolo de frontiera, precum

si in privinta averilor din Romania care ar fi s revin catoli-

cilor de peste frontiera. Dar, pentru Dumnezeu, ce are de a

face Papa cu aceste averi, asupra arora nu a dispus niciodat ?

Iar in articolul aditional al concordatului, se prevede a
bunurile bisericii catolice vor avea s se verifice
prin cine ?

prin o comisiune care va sta dintr'un delegat al guvernului

romn, altul al Sfntului Scaun, iar al treilea va fi un delegat
al Episcopatului catolic.
www.digibuc.ro

99

Care va sa zica : Controversd de drept public, pe care nu

a deslegat-o legislatia ungara si ministerele unguresti in curs
de un veac, s'o deslege trei persoane un delegat al Romei,
altul al episcopatului catolic si un delegat al guvernului roman.
Se putea oare o mai fatald gresala i o mai pronuntata imposibilitate, cleat aceasta prevedere juridica i constitutionald,
decat aceasta prevedere cuprinsa in concordatul incheiat in
numele statului roman i spre paguba lui ?
Iata, d-lor senatori, in ce conditii ni se prezinta inaintea
ochilor acest aranjament. Imi place deci sa cred i sa nadajduiesc, sa am si aderenta dv., d-lor senatori, ca pand cand
avem un dram de constiinta nationala in sufletele noastre, atari
legaminte nu pot fi prevazute in legea cultelor i ratificate in
numele Statului roman i pentru cetatenii romani, poporul roman
atat noi, cei din Ardeal, cari stim ce insemneaza un jug
politic si religios de mai multe veacuri, cat mai ales ceilalti frati,
cari au dat nota unui trecut de toleranta religionara
yeti sti

si vom sti cu totii s ne facem datoria de stapani cinstiti

drepti in a ceased tara i vom recunoaste prin legea cultelor,

numai prin aceasta lege, tuturor cultelor minoritare, deci si

cultului catolic, toate libertatile posibile si compatibile cu interesul nostru de existenta nationala i politica, si le vom da
din generozitatea sufletului poporului romanesc, si nu de sila
nimanui, si mai putin pentru motivul de a incheia cu Papa
Romei un concordat, prin nimic justificat, decat doar numai
pentru a i:nita pe altii i pentru a ne umili tara si neamul.
D-lor senatori, n'as vrea s abuzez in nic; un caz de rabdarea binevoitoare cu care m'ati onorat pnd aci. Dar. asa simtesc, mai sunt hied multe lucruri de spus, luc...uri de un caracter
istoric si politic real si de un inalt interes, astzi cnd este vorba
de legiferare in materie de culte.
Aceste lucruri le spun in legdturd cu un mare eveniment
de drept public din biserica apuseand. E vorba de noul codice
de legiuire bisericeascd romand, Codex iuris canonici", introdus in 1918.
Dupd acest codice, cu abatere dela regula de Drept canonic al veac,i:;or pren-..ergdtoare, intreag puterca bisericeascd
este centralizatd exclusiv in mna Papei, care o exercit in modul cel mai absolutist. Aceastd idee, integrald si exclusivistd,
despre puterea Papei, este trecutd si in concordatul romn.
Dupd acest codice de drept canonic (canon 100) papalita-

tea are personalitate juridicd de drept divin, deci nu ar mai

trebui s'o recunoascd si Statul sau ar trebui s'o recunoascd neconditionat. Concordatul nostru a recunoscut-o prin art. 9. Dui:4
canonul 1518 Papa este supremul administrator si dispensatar
www.digibuc.ro

100

al bunurilor bisericesti, deci le poate da cui vrea i cand vrea,

cum a fcut-o cu biserica romano-catolicd din Cluj. A recunoscut-o si pe asta concordatul. Prin canonul 1495 Papa isi aroaga dreptul, ca independent de Stat s castige avere. Acest
drept j s'a recunoscut pe jumkate, cand i s'a trecut in concordat

dreptul de dispozitie cu privire la averile catolice dela noi,

frd a se fi pronuntat Legislativa noastrd.

Aduc aceste exempla icatii, pentru cd in legtur cu aceasta sa VA pot cita niste lucruri dintr`o publicatie de drept international, apkut la 1922 in colectia Das Vlkerrecht" din
Freiburg im Breisgau Die paepstliche Diplomatie" de Artur

Wynen, avocat al tribunalului Curiei romane numit Rota

Romand". Cartea s'a publicat cu obisnuitul Imprimatur" al

chiriarhului r. cat. din Freiburg i. Br., deci avem de af ace cu

o lucrare de o autenticd informatie oficial catolie. In aceastd
lucrare, autorul ne spune la pag. 146, ca Papa este o putere
politici de primul rang si c sf era sa de putere politica se intinde peste intreg pmantul.
Conduckorii nostri politici, asa se vede, au luat in serios
aceastd pretentie a papalitkii, desi dupa alti autori de drept
international (ca de exemplu A. Zorn : Grundzfige des Vlkerrechtes, pag. 27 urm.) propriu zisa situatie de drept public a
papalitkii se reazimi, nu pe doctrina Papei despre sine insusi
despre puterile politice pe cari si le aroag, ci se intemeiazd pe o lege de stat, numit legea italiana de garantie, dela
13 Mai 1871, prin care statul italian restabilindu-si unitatea
politicd si national pe ruinele Statului politic papal se angaja
ca va respecta si garanta independenta eclesiastici a papei, de
a nu fi scos din Italia, cum se mai refugiase alte dati in cursul
istoriei.

De aceasti pkere sunt, dup cum o admite i advocatul

roman, Wynen si cei mai multi jurisconsulti ai Italiei, cari
afirmA ca papa Romei, pierzandu-si, deodat cu Statul papal,
suveranitatea politic, i-a pierdut i dreptul de a trimite delegap diplomatici.
La noi, ins, ce s'a intamplat ? Cand noi ne restabileam

unitatea politica intre frontierele Statului nostru national, am

fdcut gresala politici de a admite in tar o Nuntiatur papal,
frl de nici un temeiu constitutional si legal. S'a creiat atunci
un prejudiciu impotriva suveranittii noastre nationale, ca ne-am

permis luxul, de dragul unei minoritti catolice, s' primim o

Nuntiaturd, ceeace n'a fcut-o, de exemplu, nici Britania, desi
are un arhiepiscop si 15 episcopi si mai multi catolici deck
are Romania. La ce ne-a fost bun' aceast graba pentru primirea unei Nuntiaturi si pentru trimiterea unui ministru la
www.digibuc.ro

101

Vatican, cand de exemplu Anglia n'are la Vatican un ministru,

ci numai un legat diplomatic ?
Cari sunt urmarile acestei politici pe care a fcut-o S tatul roman, cred ca numai in buna credinta si din orientare nedeplina Urtnrile sunt vadite : Mai intaiu, dupa conceptia Romei, tradata dupa acelas autor catolic (pag. 114), c odata ce
un Stat a admis un Nuntiu papal pe teritoriul sat', prin aceasta a admis i aceea, ca chestiunile bisericii catolice din acea
tara nu mai sunt chestiuni interne ale %aril. i s va mai dau
un amanunt caracteristic : Indata dup admiterea Nuntiaturii,
biserica unitilor romani a inceput sa faca uz de steagul papal,
afisat pe bisericile lor, la anumite prilejuri, ca o recunoastere
si afirmare a suveranitatii papale, lucru ce nu-1 facuse in statul
ungar.
Alte urmari, bine concretizate, din insasi viata Statului
nostru inc am putea s indicam si anume oarecari ingerinte
ilicite i perturbatii, provocate de cei doi Nuntii de pana aci.
Cazul Monsegniorului Marmaggi, care a fost adus in
discutia acestui Senat, la vremea sa, va este cunoscut, d-lor senatori. Dansul adica pusese in practica i un contact direct cu
episcopii i cu credinciosii catolici, facand vizitatii canonice.

Punea deci in aplicare principiul aratat si de autorul nostru,

Wynen, (pag. 111-2), care spune ca. : Este o ratacita parere
ca Nuntii de azi ar putea avea contact numai cu guvernele pe
langa cari sunt ei acreditati si nu si cu episcopii si cu credinciosii din respectiva tara". Incursiunea puterii papale este vadita deci : Urmarea fu pentru Nuntiul Marmaggi ca a plecat
din tara cand tam i-a reprosat aceasta incursiune.
Alt caz mai recent si mai indraznet, este cel al Monsegniorului Dolci : in zilele trecute, Sfintia Sa, rezemandu-se
nepriceperea noastri in ale contactului cu agentii Romei, s'a
socotit in drept sa-si faca aparitia la Consiliul nostru legislativ, solicitand acolo formula sub care sa se treac in proiectul

de lege al cultelor anumite situatii de preferinta in folosul

cultului catolic.
D-le presedinte, d-lor senatori, am pus chestiunea de suveranitate a Pontificelui Romei, pentru ca aceasta chestiune se

strataie si are contactul sau cu legea cultelor asupra careia

vorbeam. Cu o singura deosebire : poate ca am vorbit mai pe

larg intr`o chestiune ca aceasta, pe care ajungem sa o intelegem
numai noi, aceia cari studiem timp indelungat chestiuni atat
de ingrate pentru marele public.
Iata, d-lor senatori, urmrile vdite ale actului nostru de
Stat, prin care s'a precipitat fata cu legea cultelor admisiunea
Nuntiaturii dela Bucuresti.
www.digibuc.ro

102

Statul roman, d-lor senatori, admitand la Bucuresti o

Nuntiaturd, a procedat in cea mai bunk' credinta i cu urbanitate. La acestea ins ni s'a raspuns cu
suversiuni.
Spunand acest cuvant, trebue sa-mi iau de marturie din
nou pe avocatul Wynen al Curtii Romane. Dansul spune in pomenita sa lucrare (pag. 146) ca pacea interna a unei tari si progresul spiritual stint in mai mare masura asigurate atunci cand
pe terenul religios domneste pacea, decat atunci cand spiritele
sunt atatate prin luptele religioase i cand catolicii sunt siliti

sa ia o atitudine de lupta fata cu propria lor stapanire politica.

D-lor senatori, amenintarea aceasta proaspata este numai

teoretizarea atitudinilor, bine cunoscute in istorie, cu privire
la luptele pana politice ale catolicilor din lurnea intreaga
Prin prizma acestei amenintari si a acestei istorii a luptelor catolice, trebue s privim noi anumite miscari i nazuinti de organizatie politica si la catolicii nostri 4in Romania.
Prin prisma aceasta vom intelege nu numai amenintArile
din aceasta parte, nu tocmai de mult cu Liga Natiunilor din
partea unui episcop greco-catolic, ci i amenintarea din zilele
trecute prin act public si prin provocarea directi a unitilor din
partea episcopatului greco-catolic cu fluturarea praporilor lor
bisericesti pe strazile Clujului, ca o demonstratie impotriva
celor. 12 milioane romani ortodoxi, cari nu vor sa renunte la
acesti frati smulsi dela sanul nostru prin uneltiri straine.
Asa punem noi problema pe fondul ei etnic si politic national, sintetizat prin interesele superioare de existent ale
neamului romanesc, mai ales din Ardeal, unde, d-lor senatori,
poporul roman ortodox a devenit numai o minoritate din pripina echilibrului religios turburat acum 200 de ani de ctre
Habsburgi i maghiari.
De aceea i fiindca papalitatea vrea sa-si afirme tot mai

struitor fala de noi imperialismul sau religios si politic, iar

unitii romani, de pilda, in episcopia lor dela Lugoj, au inceput
deja sa arboreze drapelul papal alaturi de cel romanesc, deci
admit si in vederea public concurenta suveranitatii papale, ni
se impune toata 'trezia politica i toate precautiunile.

D-le presedinte, d-lor senatori, catolicismul mai urma-

reste pe lang imperialismul politic

pe care I-a trait in trecut
in conditii de suveranitate chiar suprapusa statelor politice
zic catolicismul mai urmareste si un scop religios, care este de
a-si intinde suprematia eclesiastica asupra intregului Orient
crestin. Drumul acesta de Drang nach Osten" al Romei papale
duce peste Romania. Intaia sa cucerire, de drept, asupra noas-

tra este tocmai concordatul. Iar in ordinea faptelor uneltelc

cele mai devotate ale acestei politici sunt azi Unitii-romani.
www.digibuc.ro

103

Cat sange crestin nu s'a vrsat pentru aceasta chinuitoare

himer papal de putere, in cursul veacurilor trecute, in Orientul crestin, sub durata Cruciatelor ? Si mai ales cat singe romanesc si ortodox nu s'a varsat de catre politica religionar
ungara de stat pentru acelas gand de acaparare a Bisericii ortodoxe romanesti din Ardeal si Ungaria, si mai ales dela 1700 incoace, cand Habsburgii qi ungurii aii semanat in Ardeal dihonia religionara, pentru interese straine ?
Trebue s'o spunem cu sincer regret, dar pe fata : in consecinta sa final, biserica greco-catolici nu slujeste altui scop
decat aceluia, de a spori puterea papii si de a-i largi puterea in
Orient ; indiferent de faptul desbinarii religioase a aceluia
neam si de urmrile dezastroase, politice si nationale, cari decurg in mod logic din acea desbinare religioas !
Astfel, rolul national al bisericii greco-catolice, cat 11 va
fi avut dansa in Ardeal, in trecut, nici pe departe nu e egalat,
qi mai putin va putea egala in viitor cu consecintele funeste,
ce le-a primit intai de toate prin aceea ca ne-a distrus unitatea
sufleteasc in Arcleal, unde suntem mai coplesiti ca ori unde
de elemente eterogene, si c pe noi, pe ortodoxi, ne-a redus de
abia la o situatie de minoritate fata de contingentul numeric
al celorlalte confesiuni conlocuitoare.
ceeace este mai tragic, este c biserica greco-catolica
ardelean, nici astzi nu-si da seama de acest mare rau politic
ce 1-a pricinuit si-1 mai alimenteaza inc prin nzuintele sale
centrifugale si prin tovarsia intim cu elementele minoritare.

Si nu mai putin i se poate reprosa ca din punctul de

vedere al relatiunilor sale Papismul si cu ratiunea sa din trecut

de a fi un element disolvant pentru Ortodoxie si de acaparare
pentru Catolicism, ea si astzi se ilustreazi prin nazuinta de a
face prozeliti. De pilda, gazeta Unirea" dela Blaj, care este si
organ al Mitropoliei greco-catolice ardelene, n'are tema mai
predilecta, decat aceea de catolicizarea tuturor romanilor. Prozelitul nu-si vede rostul vietii decat facand si el prozeliti, dupa.
cuvantul Scripturii.
Dar problema aceasta, de prozelitism in folosul Papei, ramane ca scop primar al bisericii greco-catolice. Mai mult chiar :
Maghiarii de azi, dela noi, Inca se lasa cuceriti de aceasta chimera a puterii papale. De pilda : organul catolic maghiar Vasrnap" (Duminica) dela Arad, in numrul de pe Iunie 1926, consacra un studiu formal destul de intins ideii de catolicizarea
Bisericii ortodoxe romane. Si aa se vede : cine se asearnana se
aduna in slujba aceluias ideal comun de a face prozeliti intre
noi.

Putem oare, d-lor senatori sa inchidem ochii in fata unui

www.digibuc.ro

104

atare fenomen, cu prilejul legiferarii ce ne sta inainte ? Vom

putea oare sa aprobam pentru de aci incolo un militantism de
acest fel, in fruntea caruia stau fratii nWri de sange ?
Acestor porniri, menite a distruge si mai departe unitatea sufleteasca si religioasa a Ardealului si de a trece si peste
Carpati, noi avem de dat un singur raspuns : acest corp oscilant intre politica si interesele de putere ale papismului si intre interesul de solidaritate politica si nationala a neamului
romanesc, trebue sa fie facut mereu atent ca datoria sa politica,
este sa fie alaturi de noi si nu de minoritari, si c e o crima
nationala
pe care Dumnezeu din ceruri inca o va osandi
aceeace preotii fruntasi dela Gherla au svarsit, zilele trecute,
prin manifestul lor aruncat in popor de a se desolidariza de
neamul romanesc, batjocorindu-ne pe nun-jele de greci zisi
astazi ortodoxi". Acesta e spiritul stramt si sectar al bisericii
greco-catolice ! i noi trebue sa ne dam seama de ostilitatile ei
inerente, cari pornesc din dogma ei noua, de vre-o 60 ani.

De starea aceasta de spirit si de lucruri, trebue s ne

dam seama si dintr'un motiv politic, Biserica greco-catolica are

pretentia de a fi mama partidului national ardelean, zicand c
origina lui e de a se cauta in politica traditionalista'a episcopului lor loan Inochentie Clain din veacul XVIII. Dar episco-

pul acesta stramtorat de magnatii unguri in dieta din Cluj, a

declarat c el nu reclama drepturi politice pentru toti Romanii,

ci numai pentru unitii lui. i e prea caracteristic c azi toti matadorii acestui partid sunt greco-catolici. Iat ce spunea d. Vasile Goldis acum 3 ani si ceva, inteun memoriu semnat si de alti
fruntasi politici din Ardeal : Conducerea partidului nostru
s'a dovedit neprevazatoare, admitand o afirmare neproportionala a elementului greco-catolic in conducerea partidului, bruscand prin aceasta susceptibilitatea si demnitatea ortodoxilor.
Toata lumea stie ca presedintele partidului national este unit,
doi vice-presedinti ai lui sunt uniti, secretarul general unit,

directorul ziarului ardelean unit, presedintele fostului consiliu dirigent unit, presedintele primului guvern al Romaniei
intregite unit, loctiitorul acestuia, in timpul lipsei sale din
tara, unit ; cei mai multi profesori la facultatea de drept din

Cluj, numiti de consiliul dirigent uniti. Oamenii isi mai amintesc

curiosul fapt ea' de o lunga vreme in fruntea partidului n'au putut &A ajunga, decat numai uniti, ca preqedinti ai lui : Ioan Ratiu, George Pop din Basesti, Teodor Mihali, iar dela Alba-Iulia
intreaba auincoace Iuliu Maniu. Ar putea sa creada cineva
torul memoriului
ca faptul acesta e numai o intamplare ?".
Nu e o intamplare, raspundem noi, ci e o socoteala politi-

c, urmarita in mod sistematic si staruitor din partea bisericii

www.digibuc.ro

105

greco-catolice, care i are, cum se vede, azi organul sail politic,

am putea zice i organismul ski politic.
Faptul acesta trebuie sa ingrijoreze pe oricare bun roman,
cz,re are la suflet soarta politica a romanismului si in special a
Ardealului, pentru motivul special ca, prin fuzionarea partidului national ardelean cu cel taranesc de aici, s'au creiat anumite
premise, pentru ca spiritul acesta de sectarism ardelenesc, de
izolare politica pe un fond confesional catolic, sa incerce a se
stabiliza si dincoace de munti, provocand la inceput o sciziune
politica, pe urma careia sa vina i cea confesionala, cu intreg
cortegiul de rele ce bantuesc vieata Ardealului de peste 200 ani !
O vreti aceasta, d-lor senatori ? Eu socot ca nu exagerez
cand pe acesti descalecatori politici de marca greco-catolica,
cari au trecut dincoace de Carpati, ii pun in rostul de continuatori ai politicei incercate acum 600 de ani tocmai in aceste partt
subcarpatine de catre misionarii catolici si de ctre cavalerii teutoni ai papalitatii si ungurilor. Caci, d-lor senatori, s'o stim
bine c in propaganda politica a celor cloud partide politice
fuzionate, au desclecat adineauri nu numai cavalerii partidului
national greco-catolicizat, ci si canonicii de pe la Blaj !
Si atunci, avem, desigur, cel putin impresia daca nu tocmai cea mai pozitiva dovada, ca biserica greco-catolica din corp
oscilant ce este, sub raportul politicii religionare a papismului,
are toate semnele unei actiuni fat* in favorul acestei politice.
Dela oscilatiile ei deci, spre noi, ori spre altii, rezulta ca aceasta
biserica va duce la impcarea duhovniceasc din sanul poporului roman prin intoarcerea cu vremea la sanul bisericii ortodoxe,
ori c va continua sa perpetueze si sa intensif ice sciziunea religionara din sanul neamului i in Statul nostru.
Noi insi, sa avem o atitudine ca nu ne vom lsa terorizati
nici de lipsa ei de orientare curat romaneasca, dar nici de influentele politice i religionare, cari lucreazd prin ea impotriva
Statului roman si impotriva ortodoxiei noastre.
E o credinta aceasta pe care trebuie s'o afirmam cu prilejul legiuirii de azi.
D-lor senatori, ceeace spuneam adineauri, ca biserica
uniti, ca sistem religionar, a trait si traeste pentru problema imperialismului eclesiastic al Romei mai mult decat pentru impeal intereselor noastre nationale, nu
ca sa zic asa
rialismul
este numai o supozitie sau o acuzatie, ci este consecinta scoasa
din felul ei de afirmare pana aci. Ca s nu se spuna ca lipsesc
probele unei atari afirmatiuni, iata cateva dovezi luate din
vieata oficiala a bisericii unite din trecut si din timpul Roma.niei Mari.
Pe temeiul statisticelor oficiale ale bisericii ortodoxe rowww.digibuc.ro

106

mane si ale celei greco-catolice din Ardeal am ajuns la urmatoa-

rea constatare statistici geografica. In intreg tinutul de peste

Carpati intre anii 1909-1920, din cari sunt statisticele mele,
ortodocsii i unitii aveau la olalta 3.383 organizatii parohiale sau
comunitti religioase, repartizate astf el : ortodoxe 1.858 si greco-catolice 1.525. Dintre cele 1.858 parohii ortodoxe, numai 130
la numr (sau 7 la sutd din ele) erau comunitti mici cu maximul de 300 de suflete ; pe cand la uniti, din cele 1.525 comuniadic 18 la suta din total
tti parohiale, 272 comunitati mici
au cel mult 300 de suflete. In acest f enomen statistic avem
signatura ca biserica unita ajutata mai efectiv de Statul ungur,
a trait in conditiuni mai prielnice de organizare cleat noi ortodocsii.

Dar dintre toate eparhiile greco-catolice aceasta organizatie parohiala s'a facut mai staruitor pe teritoriul arhiepiscopiei
Blajului apoi a episcopiei Lugojului ca o impotrivire si ca concurenta conf esionala fata cu biserica ortodoxa din acelas tinut.
Dar chestiunea aceasta a felului de organizare parohiala
trebuie privit si sub raportul national cultural al comunitatii
religioase-filiale, adica lipsite de organizatia parohial si de
preotii proprii ca i conducatori sufletesti i nationali.
In nici unul din tinuturile ardelene nu se remarca aceasta
lipsa de ingrijire duhovniceasca i national-a ca tocmai in eparhia greco catolici a Gherlei, mai ales in tinutul Maramuresului
unde de peste 1 si 1/2 veac nu exista o concurenta ortodoxa, dar
exista o primej die nationala de rutenizare si mai apoi de maghiarizare.
In eparhia Gherlei exista 130 filiale cu peste 300-900
suflete, fr organizatie parohiala, tot asa la Blaj 22, la Oradea
greco-catolica 17, iar la Lugoj 17 filiale ; in total avea mitropolia greco-catolica din Blaj 183 filiale cu niai multe ca 300 suflete

nepastorite de pastori proprii, iar alaturi de aceasta avea 272

preoti in tot atatea parohii cu mai putin de 300 suflete, in tinuturi ortodoxe din Ardealul sudic din Banat si prile ungurene.
astfel evident, ca biserica greco-catolica a preferat s desvolte
o actiune mai mult de caracter confesional inteun tinut unde
era mai compacti ortodoxia, decat un apostolat national in
tinutuI nordic al Romanismului, unde nu exista o concurent
ortodoxa dar exista o dureroasa problema nationala : a rutenizarii, mai apoi a maghiarizarii romanilor greco-catolici. Asa vin
eu de acord cu cele spuse aci de d. senator Gh. B. Duica.
Politica aceasta de confesionalism si de prozelitism greco-catolic suprapus ideii si intereselor nationale si inca inteo
vreme cand romanii ardeleni, fara deosebire de confesiune, sta.teau in bataia prigonirii politicii unguresti, se ilustreaza in mod
autentic i prin urrnatoarele fapte si hartii oficiale.
www.digibuc.ro

107

In judetele Arad si Bihor, precum si in Banat unde

exista si existi o rivalitate confesionala provocata de prozelitismul bisericii catolice
ctre sfarsitul veacului trecut s'a intetit
asaltul politicei unguresti, prin infiintarea scoalelor comunale
si de Stat cu limba maghiar, in paguba scoalelor confesionale
rominesti ortodoxe si unite. Atunci episcopia Aradului, prin
condeiul actualului P. S. Episcop Roman al Oradiei, pe atunci
referent la episcopia ortodoxa din Arad, a propus episcopiilor
greco-catolice din Oradea si din Lugoj, incheierea unui acord
intre cele dou biserici interesate, de a sustinea scoale ortodoxe
si unite prin puteri comune. In Ardealul propriu zis exista un acord de acest fel intre Blaj si Sibiu, si credeam ca e bine s se
realizeze i dincoace.
Iata cum scria episcopia ortodox, prin adresa sa No. 757
din 8 Martie 1900 :
VENERABILE ORDINARIAT GRECO-CATOLIC
Oradea-Mare
Lugoj

Sustinerea scolilor confesionale este un interes comun al

confesiunilor. In lupta pentru mentinerea lor din ordine divina
ni se impune imprumutatul sprijin, caci este Iupta spiritului religios contra tendintelor de a se scoate educatiunea tinerimii de
sub influentele religioase ale bisericilor si a aservi scoala intereselor particulare sociale-politice ; a crea din buni crestini tipurile liber-cugettoare ale spiritului modern ireligios. Aceasta
este calea catre ateism i ctre omnipotenta social-politica fat
de autoritatea divin a bisericilor".
Legile regnicolare favorizeazi emanciparea de sub influenta scoalelor confesionale si in aceeas masur agraveaza existenta scoalelor confesionale deopotriva".
In fata acestei grave situatiuni manecand din demersurile luate de I. I. P. P. S. S. Mitropoliti ai ambelor biserici romane, pentru stabilirea unei entente cordiale intre biserica greco-catolica si greco-ortodoxa in raporturile scolare, ne permitern
a ne adresa catre Onor. Ordinariat cu rugmintea ca" :
a) Avand in vedere interesele comune religioase fata de
curentul socialist si ireligios ce ameninta credinta crestinilor si
asezmintele Sfinte bisericesti ;
b) Interesele pedagogice ca copiii de ambele confesiuni,
s fie facilitati in progresul lor prin propunerea in limba matern, prin ce si poporul isi pastreaza caracterul sau genuin si
alipirea de asezmintele strabune.
Sa se invoiasca Onoratul Ordinariat la compromisul ca
in comunele, in cari sunt credinciosi de ambele confesiuni, dar
exist numai o singurd scoala confesionala, confesiunea din miwww.digibuc.ro

108

noritate si fara scoala

dea concursul colectiv la sustinerea
scoalei existente, cu abatere dela rigoarea executivei, paragral
45, art. leg. XXXVIII din 18 8 reclamata cu insistenta de catre
preotimea greco-catolica la organele administrative, cum bun&
oara s'a intamplat in Gala, Baia s. a., unde chiar contra uzului
de pe vremuri pana la marginile aducerii aminte, care este de altmintrelea sustinut prin ordinatia Ministerului de Interne No.
32.024 1881, preotimea greco-catolica prefera a face imposibil6
subsistenta scoalelor noastre confesionale, prin denegarea concursului colectiv al credincioilor greco-catolici la suportarea
spezelor de cult si restrangerea la un sucurs particular al partilor cari isi trimit copiii la scoala.
Consecinta logica a acestei greve a unei confesiuni fat
de alta este infiintarea scoalelor de Stat, la cari apoi ar fi de sila
obligati si credinciosii greco-catolici a contribui colectiv , acela
ce deneaga dela co1ile noastre i prin ce, fara de a'si scuti credinciosii de spezele culturale, biserica greco-catolica insasi ridica
indirect scolile de Stat in comunele mixte confesionalminte.
Vener. Ordinariat sigur va sti aprecia din punct de veder moral
religios aceasta fatala consecventa pentru ambele biserici i raspunderea inaintea lui Dumnezeu.
In vederea urgentei cu care se solicita din partea Statului infiintarea scoalelor pentru prevenirea eventualeior fapte
complinite ne rugam a delibera de urgenta asupra acestei afaceri
si a ne comunica pretuitul verdict.
Arad, din sedintele tinute la 24 Fevruarie-8 Martie
1900.

I. Goldis, episcop ; Ciorogariu.

Iata acum si aceea, cum raspundea episcopia greco-catolica
din Oradea, prin adresa No. 1.318 din sedinta consistoriala dela
29 Martie 1900 :

Ilustrisimului Domn Iosifu Goldis

Episcopul greco-ortodox, roman neunit al Aradului in Arad

Ilustrisime Domnule Episcop,
Scrisoarea of icioasa a Ilustritatii Voastre de su 8 Martie
a. c., No. 757, indreptata catre acest Ordinariat Episcopesc mi
serveste de ocaziune binevenita, spre a rectifica cu tota reverintia, acea presupunere a Ilustratii Voastre, cavi cum acestu Ordinariatu Episcopescu ar fi capace a comite ceva, ce ar involva
macar si numai umbra indiferentismului religiosu, i asia Veti
binevoi a vede si Ilustritatea Vostra, ca postulatulu dintr-acea
ca adeca credinciosii greco-catolici din unele locuri se se in-

demne ori chiar constrange prin acestu Ordinariatu Episco

pescu a contribui in modu colectivu la spesele cultuali ale unei

www.digibuc.ro

109

confesiuni acatolice ca identicu cu postulatulu negarei Santei

Uniri, aici, nu numai ca n-a potutu fi salutatu cu indestulire,
ci a produsu chiar uimire i reslonsu.
Incat insa oficiosa de mai sus, din partea Ilustritatii Voastre, ar vre se fia preambolulu apropiarii atatu de dorita a celoru

doue baserice : apropiarea acesta numai a0a ar fi posibila, salutaria qi binecuvantata de Dumnedieu, deca toti Romanii de
sub Sacra Corona a Ungariei se ar determina a imbracisia eras
aceia Religione, carea au prof esatu-o unu S. Athanasiu, unu S.
Vasiliu celu Mare, unu S. Gregoriu Nazianzenu, unu S. Ioanu
Gura de auru i toti SS. Parinti orientali, carii precum Vi este
binecunoscutu Ilustritatii Vostre, pona la nefericita desbinare
inceputa pre la finea vecului IX qi consumata numai in vecul
X V, toti pona intr-unulu au pestratu cu scumpete legatura credintiei i a comuniunei cu Pontificele Roman, ca moqtenu alui

Catedrei S. Petru qi a0a ca Capu vediutu alu Basericei lui

Christosu qi Centru alui Unitatii Catolice.

Se se derime dara paretele despartitoriu, se ne unim toti
in credintia i dragoste cu Roma, leganulu originei Nostre, inca
qi pentru acea pentruca qi insuqi S. Pavelu Apostolulu in epistola Sa catra Romani, ca inspiratu de Spiritul Santu, a constatatu ca. credintia Romaniloru deja pre acele tempuri, se vestise
in tota lumea Inteiu dreptu acea
dice Apostolulu
multiamescu Domnedieului meu prin Isusu Christosu pentru voi toti
caci credintia vostra se vestesca in tota lumea" (Rom. 1.8.), incatu e una adevarata enigma, cum de atunci, cand intratata ni
place a ne fali, cu totu dreptulu cu originea nostra de la Romani,
unei parti conspicue dintre noi se-i fia totui atata
de antipatica acea credintia a Romaniloru, carea cucerindu lumea civilisatiunei adeverate a f ostu totudeauna i pretutindenea
vehicululu culturei f ormali.
Altcum binevoiti Ilustritatea Vostra a primi gratiosu asecurarea deosebitei mele veneratiuni, cu care sum
Alu Ilustritatii Vostre,

Oradea-Mare din sedintia Consistoriala tienuta la 29

Martiu 1900.

Servu umilitu :
Dr. Augustin Lauranu, m. p.
Vicariu generalu episcopescu.

Acest document de intoleranta confesionala, brodat pe ab-

senta totala a simtului national, este un act oficial al bisei icii

greco-catolice qi el nu poate fi nici ignorat i nici restalmacit.
Episcopia greco-catolica din Lugoj a fost mai prudenta, intrucat pana i azi mi-a ramas datoare cu raspunsul la invitarea de
www.digibuc.ro

110

colaborare culturala, nationala, peste capul politicei unguresti

si pe deasupra diferentelor de credinti.
d-lor senatori, o rea mostenire duhovniceasc
de
slujirea proselitismului catolic in mai mare masura cleat a intereselor de existenta i cultura nationala
mostenire care-si
are si alte expresii.
De pilda, la 1918, in anul in care s'a fa-cut unirea Ardealu-

7ui cu tam mama, tineretul greco-catolic romn dela scoalele

din Alba-Iulia invta religia romano-catolia, dela preoti papistsesti, in lirnba ungureasca. Un adevr prea durerus, pe care l-a
demascat un corespondent al ziarului Viitorul". lar la Arad,
de unde a plecat zilele trecute un fulgertor protest greco-catolic brodat pe fond national,
daca nu m insel ; chiar protopopul greco-catolic de acum, care semna acel protest a predat
religia greco-catolica pentru tinerii romni greco-catolici dela
liceul de Stat, dupa manuale scrise in ungureste si tiparite in tiparnita episcopiei rutene, maghiarizat dela Ungvar.
Asa se ridica, d-lor senatori, afinittile de catolicitate
deasupra afinitatii de latinitate i and colo, tot numai noi ortodocsii, suntem slabi romani, mai precis : greci zis orto.lozi".
Dar despre latinitatea pornita dela Ungvr-ul rutenilor aghiarizati, avem proba oficiala i concret in anuarul de pe '1921 322,

(pag. 23) al liceului Moise Nicoara" dela Arad.

D-lor senatori, prin cele spuse pra aci v'am inftisat mai
bisericii greco-catolice in directia
mult atitudinile
uitrii sale de datoriile nationale inteo vrerne, cand respingea
dreapta noastra frateasca, de colaborare in comun pe terenul
culturii nationale. Acum, sa trec mai departe, spre a va dovedi
cum acest fatal sistem bisericesc unionist a promovat si chiar infaptuit pulverizarea energiilor noastre nationale in mijlocul satelor de romni, sub un regim politic dusman, in a crui slujb
intrase aceast biserica.
Dupa caderea pe d'antregul a tinutului nordic in frunte
cu Maramuresul, in mrejele unioniste ale catolicismului, dupa
jurnatatea veacului XVIII, se porneste si in Ardeal navala cea
mare, intre altele si prin generalul austriac Bucov, trimis in Aideal sa converteasc pe ortodocsi cu tunurile indreptate impotriva bisericilor si mnstirilor. Asa s'a desfiintat i mnstirea
Brancoveneasca dela Sambata-de-Jos. Nu mult dupa aceasta incepe prozelitismul, mai putin drastic, dar totusi nerusinat, din
vremea episcopului Ioan Bob dela Blaj, prigonitorul celor trei
lucef eri ardeleni ai literaturii rornane, cu cari se trufeste biserica unita, fara nici un temei, caci rodul stiintei lor nu era efluxul sistemului bisericesc care ii prigonea, ci era rezultanta inspiratiei romanesti, a sufletului celor trei luceferi, pe cari nu
www.digibuc.ro

111

1-a putut intuneca si subjuga Propaganda Fide", ca la alti ucenici de mai apoi ai Romei. In vremea singurului episcop loan
Bob, dela sfarsitul secolului XVIII si pana dupa inceputul celui al XIX veac, Biserica ortodoxa ardeleana a pierdut 139 sate,
cu biserici cu tot si cu intreg avutul lor bisericesc.
Iar in Bihor, dupa navala unionista din veacul XVIII,
data de episcopul romano-catolic din Oradea, care era si f ispan
sau prefect al judetului, si ne-a rapit multe sate, din cari sunt
unite" si astazi vreo 50 de sate, un asalt nou 11 da g.piscopul
greco-catolic, Samuel Vulcan dela Oradea, cunoscut
de altf el
cu drept cuvant
ca o frgura impunatoare in istoria noastra
culturala. Deck ca, in ceeace priveste opera de distrugere a Bisericii ortodoxe romane din Crisana qi Banat, sta cel putin pe
aceeas treapta, ba asi putea zice ca nu 1-a intrecut si nici macar nu 1-a putut ajunge nimeni in aceasta privinta, mai ales ca
jurisdictia sa eclesiastica se intindea peste Satu-Mare, peste
intreaga Crisana, peste intreg Banatul si pana jos la Dunare.
Straduintele sale nationaliste", cu cari se infkiseaza in
acest tinut si mai ales in contactul su cu nationalistii ortodocsi
din orasul si judetul Arad, carora li se dklea de ocrotitor, au
fost cu desavksire eclipsate de politica sa unionist, de a ne
desbina bisericeste.
Dansul avea, Inca' din 1815, o intelegere secreta eu impa-

ratul dela Viena, care ii scrie din Venetia, indata dupa moartea
episcopului Pavel Avacumovici dela Arad, ca tare mult doreste
unirea Rornanilor din episcopia Aradului, si-1 invita sa-i caute
un candidat, care sa fie gata a primi episcopatul vacant cu conditia unirii. Spre acest scop, impratul, spre a da ragaz lui S.
Vulcan, tine vacant scaunul episcopesc dela Arad 14 ani :
1815-1829. Dar Vulcan si imparatul nu au reusit. Urmarea fu,
ca., in curand dupa "indeplinirea scaunului vacant cu un roman
de origina ardelean, cu Nestor Ioanovici, S. Vulcan se pune pe
lucrul prozelitismului celui mai indraznet, pe care 1-am demascat inteo lucrare Urgia unionista dela 1834 si Reactiunea 01todoxa din 1835, in judetul Aradului".
In rezultat final : dintre cele peste o Sufi de sate ortodoxe din Crisana si Banat, cari ni-au fost smulse intre 1800-1867,
sunt rodul prozelitismului lui S. Vulcan, 43 sate, dintre cari 15
din Bihor, 19 din judetul Arad si 9 din Banat. Nici unul din toti
episcopii greco-catolici dela Oradea n'au atins acest record, care
intuneca in parte aureola lui S. Vulcan, si e un noroc, ca cele
mai multe sate au revenit la ortodoxie, indata-ce a incetat teroarea, exercitata asupra lor, de pilda in judetul Arad prin colindrile lui S. Vulcan pe satele noastre, cu asistenta administratiei politice unguresti a judetului.
www.digibuc.ro

112

E dureroasd de tot aceastd pagind a istoriei noastre din

Cri9ana 9i Banat, mai ales dacd vom adduga 9i faptul istoric, ca
9i dupd inactivarea regimului constitutional din Ungaria la
1867-1868, Biserica noastrd ortodoxa a rmas in aceea9 stare,
am putea zice, de persecutie din partea unitilor 9i in folosul lor.
Pe vre.murile acelea, cnd se ridici printre noi unirea, noi
ortodoc9ii din Ardeal stiteam sub ierarhia comund : srbo-romneasc. Atunci biserica unitd a imbrdcat plato9a celui mai pur
nationalism romnesc ca mijloc qi motiv de propaganda 9i de

a ne atrage la Unire".
Mai anii trecuti, mitropolitul Blajului hied a refuzat pe
principele Brncoveanu a-9i putea face cu un preot ortodox, o
rugdciune de pomenirea inainta9ului sdu Constantin Brancoveanu, in biserica din Fdgra9, zidit de acest ctitor 9i inciput
pe mna unitilor ! Si mai departe, dece nu s'ar putea acest lucru dacd de altd parte, in eparhia Gherlei, se tolereazd revolt&
torul fapt, cd o biseric unit cea din Ocna Slatina, are patron
sau hram pe Sf. Stefan, regele maghiarilor !
Avem deci o signaturd precisd, verificata prin cuprinsul
faptelor si al dovezilor ce am citat ea orientarea bisericii unite
e mai putin nationald, dect ce trebuia sd fie ; 9i cd principiul

catolicismului ei este suprapus principiului national.

A9 putea si \TA dau, pentru ilustrare, cazuri tipice : mai
vechi 9i mai recente, din Cri9ana 9i Banat, unde catolicismul
de rit grec 9i de limbd romneascd, a fost mai intolerant dect
aiurea 9i sprijinit 9i de autorittile maghiare inteo foarte mare
mdsuri. Dar tin de prisos sd VA vorbesc cu expuneri de acest f el.
Ci, ma restrng la aka ordine de idei : aceia, de a vi infdti9a ca.teva lucruri recente ale bisericii unite.
Incep cu cloud acte oficiale ale episcopiei grece-catol:ce.
din Lugoj.
In primvara anului 1919, episcopia aceasta vi-a tinut in
Lugoj un sinod, in frunte cu P. S. Episcop de atunci. Cuvntarea de deschiderea sinodului a fost un apel, Orin care eram invitati ca, dupa infdptuirea unittii politice nationale, si facern
9i cealaltd unire
cu Roma.
Era, desigur, 9i o provocare oficiala in acel apel care ortodoc9i. Toatd lumea era pasionatd, pe atunci, de marea idee a
unirilor, dupd cum 9i la adunarea din 1918, dela Alba-Iulia, unde
eram reprezentant al episcopiei Aradului, puseserd unii chestiunea unirii biserice9ti. Atunci o distins persoand din clerul
dela Blaj, intalnindu-mi, mi-a zis : sa facem, pdrinte qi unirea
bisericeascd, cd 9i Sfintia Ta cite9ti ca noi, in Moliftelnic, despre primatul Sfntului Petru". De sine inteles, nu puteam discuta chestia unirii pe baza Moliftelnicului. Am a9teptat deci,
vremea potrivitd.
www.digibuc.ro

113

Intre timp, iat ce ni s'a dat s citim intr-un apel of icial,

cu No. 912 din 10 Mai 1921, al episcopiei Lugojului, directiunea
cancelariei diecezane, ctre preotii uniti si din alte eparhii :

Nori grei se tidied' pe orizont. Se ivesc presemnele unei

lupte de exterminare impotriva bisericii noastre. Ni se declard
rasboiu de moarte din partea acelora, care abia scpati din robia comunk se cred (?) stpni (!) in cask liberi a aduga rtdcire peste raticire".
Nu putem zice cA aceste vremi ne-ar fi aflat pe deplin
pregtiti. Dirnpotriv, ne lipsesc cele mai eficace mijloace de aparare : literatura popular..." In consecint : se pune in vedere scoaterea unor brosuri, prin cari s se dovedeasc cum
s'a facut marea desbinare intre biserica rasriteana si apusean;
cum s'au unit toti romnii la 1700 si cum i-au invrjbit iardsi
dusmanii neamului : srbii si grecii..."
Grecismul", se vede, e o stafie, care tulbur constiintele,
nu numai la Gherla, ci i la Lugoj. Iar cel ce semneaza este prim
notarul consistorial Nicolae Brinzeu, canonic mai apoi, pltit
de Statul roman.

Intr'o brosur a preotului dr. G. Fireza dela episcopia

din Lugoj, intitulat : Tine minte, Amintiri dela sfintele mi-

siuni", organizate pentru popor, se furiseazg cultul sfintilor papistasesti, i povete ca aceasta : Fii cu supunere citre Sfintia
Sa Papa dela Roma"
ca singura biserica adevarat a lui Isus
Hristos este cea apuseana ; ci a iesi din snul bisericii unite inseamni a te arunca de bung voie in focul cel vesnic, al iadului".
Pe lng6 unele rugciuni papisfisesti, mai era si o rugaciune
speciala : pentru intoarcerea neunitilor la biserica lui Hristos",
ca s se intoarc la snul bisericii sale, sub conducerea.... Prea
Sfntului Printe Papa dela Roma". Pe lng toate acestea, se
pune in vedere celor cari se vor ruga dupa chipul artat in aceasta brosurk i indulgente sau iertare speciala de pacatele lot
din partea papei.
Atta ne mai trebuia, ca poporul roman bntean si dc
aiurea sa poatd fi pe deplin fericit in tara rornneasck A trebuit
s rspund si am raspuns, acestor strictori de suflete, cari
propagA iertarea i deslegarea de pcate fr de faptele pocAintii crestinesti.
Iar in ordinea politick iatk cum se infatiseaza literatura
popularr religioas dela Lugoj. In brosura aceluias doctor G.
Fireza, scris sub titlul Unirea dela 1700 si cum s'au invrjbit
rars romnii ?", dup multe afirmatii cari nu pot sta istoriceste,
unirea religioas dela 1700 este adusa in legAtura cu unirea politic
Alba-Iulia, in asa fel ca. (la pag. 55) unitilor : Dr.
I. Maniu, Dr. A. Vaida, Dr. T. Mihali, Dr. St. Ciceo-Popp, Dr.
8

www.digibuc.ro

114

Vasile Lucaci, li se revindeca a fi dus pe vremuri cea mai

apriga lupta pentru drepturile poporului", si ea ei au pregatit

pe Romanii din fosta Ungarie pentru mareata adunare dela Alba-Iulia din 1 Decernvrie 1918". Dar, ma rog, ortodocsii ardeleni nu vor fi facut si ei ceva in treaba aceasta ? Si, unirea politica au facut-o numai clientii printelui Fireza, si dorobantul
roman, deasemenea nimica ?
Dar, d-lor senatori,
va rog, sa v arat i alte
probe despre felul maestrit, in care biserica unita isi sporeste
credinciosii, si mai ales despre felul absolut inadmisibil la care
recurge aceast biserica, spre a beneficia de cat mai mari subventii dela Stat pe Una* exceptional de favorabila sa subventionare de care si altf el se bucura.
sa luam ca exemplificare cazul episcopiei greco-catolice
dela Lugoj, care are 163 parohii, situate in Banat si in judetul
Hunedoara, in parte mica de tot si in judetul Aradului.

Dupa o statistica a Ministernlui Cultelor, desigur primita dela episcopie, dupa ce i-am sortat cuprinsul pe tinuturi
ar exista aproximatiV 1.733 greco-catolici in judetul Arad,
13.545 greco-catolici in judetul Timis-Torontal 22.290 greco-ca
tolici in judetul Caras-Severin.
Laolalta cam 37.568 suflete greco-catolice la cari daca s'aadauga 65.504 suflete greco-catolice din Hunedoara, astf el epis
copia ar avea 103.072 suflete greco-catolice.
Dar statistica aceasta nu e nici pe departe reala. De pilda,

pentru intreg tinutul Arad si Banat, apartinator episcopiei greco-catolice din Lugoj, in loc de 37.568 suflete, de abia exista
vre-o 29.817 suflete.

Probe le sunt in stapanirea mea si le detin pe comune deIa

autoritatile politice locale, dovedind cum vi-a sporit aceasta episcopie credinciosii
pe hartie, pentru a'si mentine situatia
privilegiata de sub unguri, sub raportul subventiei de Stat.
Si vedem, acum, metodele dupa cari s'a sporit artificial
si in mod neiertat apartinatorii cultului catolic de rit grecesc
dela Lugoj, numai pe teritoriu banatic, cu 7751 suflete. In anul
1923, episcopia aceasta facuse cateva imprtiri i grupri nou
a filialelor in raport cu parohiile matere. Astfel la parohia matera Balint, erau afiliate trei comune : Targoviste, Bujor
Faget. Episcopia spunea oficial, prin adresa sa No. 1.744 din
1923, afirmativ semnata de P. S. Episcop al locului, ca in acele
comune se aflau la Faget 15, la Targoviste 9, iar la Bujor 18
suflete, in total 42 suflete.
Dupa informatiile oficiale, ce le am dela comunele politice, insa, in Faget erau 9 si nu 15 suflete ; la Bujor, 1 in loc
de 18 suflete, la Targoviste nici unul in loc de 9 suflete, in total 10 suflete in loc de 42 ! Halal, de asa statistica bisericeasca !
www.digibuc.ro

115

Alt caz : la Zabrani, parohie greco-catolica cu 48 suflete

dupa datele trimise MinisteruIui si cu 29 suflete dupa informatiile dela comuna politica, sunt anexate ca filiale, 9 comune,
despre cari filiale se stie la Ministerul Cultelor ca ar avea 316
greco-catolici.

Realitatea e ins urmatoarea : in Schndorf si in Neudorf ar fi 12 plus 8 adic 20 suflete greco-catolice, iar in restul
de 7 cornune nu exista nici picior de greco-catolic !
In statistica dela Ministerul Cultelor, Jitinul figureaza
de doua ori, tot ca parohie : odata cu vre-o 270 suflete, a doua
oara cu 280 suflete. In informatiile mele dela primarie insa, in
Jitin de abia sunt 130 de greco-catolici.
Sau in alt caz, la Caransebes, Orsova, Paget si Cire.a din
Cams Severin, se sustinea ca ar fi 557 greco-catolici, pe cand in
realitate deabia sunt 67 suflete. Cam mare diferenta.
Iata cu un motiv mai mult de ce trebuie sa avem odat o
statistica generala i pe conf esiuni facuta de Stat. Si pana atunci, pe temeiul celor denuntate de d. G. B. Duica si de mine,
rog pe d. rninistru al cultelor, sa binevoiasca a lua masuri pentru a verifica special cifra greco-catolicilor din episcopia Lugojului. O cere prestigiul nostru obstesc.
D-lor senatori, pentru a nu mi se atribui ca am exagerat
doar, afirmand ca biserica greco-catolica cu credinciosi putini
beneficiaza de subventii proportional mai mari decat i se cuvin.
si trecem la bugetele Ministerului Cultelor pe 1926 si 1928.

0 parte din datele, de cari ma voi folosi, au fost utiiizate in sedinta de la 16 Decemvrie 1926 a Senatului, de catre
ministrul de atunci al cultelor. A le repeta nu este de prisos,
daca voim sa stim : in ce disproportie izbitoare se consurna bugetul Statului din partea greco-catolicilor nostri.
Biserica ortodoxa, care numara cel putin 12 milioane de
suflete, are in bugetul anului 1926, numai 330 milioane de lei ;
in raport cu ortodocsii, greco-catolicii nostri, cari i zic mai
pentru a dovedi : cat de mult inclin spre
bucuros uniti"
factorul extern, cu cari stau in legaturi duhovnicesti
zic :
acesti greco-catolici, in numar de 1.386.000, figureaza in buget
pe anUl 1926 cu suma de 50 milioane. Daca am considera procum spune Constitutiunea o deopotriva
portia, echitatea i
protectiune", atunci Biserica ortodoxa ar trebui sa aiba cel putin 450 milioane lei subventiune, adica mai mult cu 120 milioane cleat ce are aievea.
Protestantii in numar de 1.660.000 suflete, au subventie
de 36.894.000 lei. In proportie, biserica ortodoxa ar trebui sa
aiba 446 milioane lei, adica cu 116 milioane mai mult.
Musuhnanii cu 153.000 suflete au .619.000 lei subventie.
www.digibuc.ro

116

In raport cu musulmanii, Biserica ortodox ar trebui sa pri-

measc o subventie de 369 milioane, adic mai mult cu 39 milioane.

Vaszic, din punct de vedere al bugetului, Biserica

dominant" este la coada celorlalte confesiuni !
Deci, dup socoteala mea, Statul roman da' subventie, de
fiecare suflet, dupi cum urmeazA :
Pentru protestanti 22 lei de suflet.
19

ff

ortodocsi 27
musulmani 30

uniti

36

39

If

Au deci, unitii nostri, dimpreun cu partidul lor national-tarAnesc, motiv sA plang cu lacrimi de crocodil,

ca

Comitetul central de aparare al Bisericii romane-unite cu

Roma", dela Gherla, c in zece ani multe necazuri au trecut
asupra lor, si c nu li-a rmas decat numai cenusa in vatr si
ochii ca s plangi ! D'apoi, c nici in sanul mamei lor nu li-a

fost mai bine, cleat in aceastO tar, care-si risipeste avutul pentru ei, niste f ii nerecunosctori, cari cum am dovedit-o cu inssi hartiile lor, nu se dau inapoi nici dela falsuri, numai s-si
asigure si mai mult subventia Statului roman !...
Dar s continum cu constatrile fcute in Senatul dela
1926.

E vorba de episcopii, care reprezint puterea organic a

bisericilor. Biserica ortodoxi cu cel putin 12 milioane de suflete, are 18 episcopii,

unitii, la 1.386.000 suflete, au 4 epis-

copii. In raport cu unitii, noi ar trebui si avem 38 episcopii,

mai iscodirk ca s mai obtin
zic eu
cel putin. Si totusi

un episcop, prin concordat !

In raport cu protestantii (luterani, calvini si unitari),

cari au 4 episcopi, noi ar trebui sA avem cel purin 40 episcopi.
Para cu cei 5 episcopi romano-catolici (la 1.430.00 suflete), noi ar trebui s avem 45 episcopi. Si nu-i avem !

De consilierii eparhiali fiind vorba, cari sunt in situaiata cum stm :

tii similare cu canonicii romano-catolici,
in vechiul Regat de abia acum se infiripeaz organizatia aceasta, pe cand unitii din Ardeal au 28 canonici ; romano-catolicii au 32 canonici ; deci cele 2 biserici catolice au 60 canonici cu aceleasi atributii, ca i consilierii eparhiali ortodocsi.
Iar ortodocsii din tam intreagi, ar trebui s aib cel putin 300
consilieri in raport cu cifra canonicilor catolici.
O simpl constatare i \TO rog sA binevoiti s credeti c
sunt de cea mai perfect bun credint, c vreau s sulev unele
diferente ca sa intre in atentia d-voastra ca printi ai patriei,
pentru ca s facem odat ca aceste desbindri atat de mari inwww.digibuc.ro

117

tre un cult qi altul s inceteze qi s ajungem qi noi ortodocii

s ne bucurm i noi de acei* inzestrare proportional. (Aplause, intreruperi). Deci voi continua :
Protopopii uniti din Ardeal, subventionati de Stat dau
cifra de 78 iar ortodocii, cu aproape de cloud ori atatia credincio0 au numai 87 protopopi, pe cand vechiul regat are 47
protoierei. Fata cu cei 78 protopopi uniti, noi ortodocOi ar trebui sa avem pe tara intreaga 720 protoierei, in loc de 134, cati
avem in realitate.
Fat cu romano-catolicii cari au 25 protoierei, noi ar trebui s avem 250. Fatd de cei 27 protoierei reformati, noi ar trebui s avem 324. Fa-t cu cei 14 protoierei luterani, noud ni s'ar
cadea s avem 560 protoierei. Fata cu protopopii unitari noi ar
trebui s avem 1200 protoierei. Dar in privinta aceasta stm
pan i in coada musulmanilor.
Nu mai pomenesc de aproape qi despre disproportionalitatea in ce privete subventia dela Stat pentru preotii dela sate
0 orae, ai notri qi ai minoritarilor, cari cei din urmd au avut
norocul saii faca, sub regimul ungar, studii secundare cornplecte i trag subventii mai mari decat preotii ortodoc0, dintre
cari multi nu au studii sectIndare complete, deci nici subventie
la fel dela Stat.
Dar, pentru a ne edifica pe deplin, sa aruncm o privire si
peste bugetul cultelor pentru anul 1928. Date le sunt irnprumutate din nurnrul 15 din acest an, al Telegrafului Roman", organ al Mitropoliei ortodoxe din Ardeal. Iat cifrele :
Biserica unit, in loc sd primeasca a 11-a parte din bugetul bisericii ortodoxe conform proportiei nurnerice a ei, primWe 6,2 parte, abstrdgand dela averea considerabila ce o are,
ceace constituie o mare nedreptate.
.
Bisericile minoritare (inclusiv biserica unita) dei numard cel mult 25 la sutd din populatia tarii, primesc 39 la suta
din cat primWe biserica ortodoxd, deci un plus de 14 la suta,
cu toate averile mari ce le au.
0 i mai mare nedreptate se face cu preotii pensionati,

vduvele i orfanii de preoti. Celor din vechiul Regat li se

iar pentru biserica unita 700.000 lei
dau 100.000 lei art. 34,
(Stat 99 pag. 84) deci de 7 ori atata.

Pentru infiintarea a 40 parohii noi ortodoxe se dau

225.000 lei (Stat 4, pag. 24), iar pentru infiintarea alor 10 parohii unite se dau 206.400 lei (Stat 96 pag. 83). Deci, pe cand
-pentru infiintarea unei parohii ortodoxe se dau 5.062,50 lei,
pentru infiintarea unei parohii unite se dau 20.640 lei, deci de
4 ori atata. Pe cand biserica unita are sute de parohii cu mai
putin de 100 suflete
chiar i cu 10-20 suflete, Statul spriwww.digibuc.ro

118

jineste in forma aceasta infiintarea de noi parohii in detrimentul Bisericii ortodoxe si plateste salar preotilor cari nu au deck 10-12 credinciosi, la f el ca si celorlalti.
Un ordin ministerial dispune ca fiecare protopresbiterat
si aibd cel putin 20 parohii. Fatd de acest ordin, Biserica ortodoxd s'a supus, biserica unit insd nu, cdci avem i azi protopresbiterate cu 7-10 parohii intre care protopresbiteratul unit
al Geoagiului are abia 8 parohii, cu abia 1200 suflete, i cate
vor mai fi inca la fel.
Statul pateste in Ardeal la 2% milioane ortadocsi 37 asesori consistoriali, iar la uniti 28 asesori (canonici) si 17 canonici romano-catolici.

Pentru zidirea de biserici si case parohiale in comunele

rurale si urbane din Ardeal i Basarabia, pentru ortodocsi, se
dau 4 milioane lei (art. 3 pag. 8) : cam atat cat se poate zidi o
singur bisericd modestd. Pentru biserica unit se dau 600.090
lei (stat 99 pag. 84) deci a 7-a parte.
Burse pentru strdintate pe seama studentilor in teologie ortodocsi lei 600.000 (art. 35 pag. 8), iar pentru uniti lei
100.000 (stat 99 pag. 84) plus alte ajutoare 150.000 lei (stat 99,
pag. 34), deci a 6-a parte. Pentru pregdtirea clerului superior
al Bisericii ortodoxe de 14 milioane, Statul roman cheltueste
bagatela sum de 600.000 lei,
pe cand stiut este cd alte biserici, ca biserica catolicd, jertfeste milioane pentru acest scop.
In ce priveste ajutorul ce se dd pentru intretinerea studentilor dela academiile teologice si seminare din Ardeal pentru ortodocsi se dd nutrimentului abea la 310 studenti bursieri,
pe cand la uniti la 368 studenti, intre cari la Blaj de pildd
sunt i multi si fdr pregAtirea necesard. Desi pentru Academia
teologicd din Sibiu s'a cerut nutrimentul la 110 studenti, Minis-

terul nu a luat in buget deck pentru 85 studenti. Aceasta s'a

facut desigur ca sd ajungd mai mult pentru studentii uniti, cci

alt explicare nu putem afla.
atunci, nu e asa, e are tot dreptul Comitetul central"
dela Gherla s ne batjocoreascd greci zii ortodocsi", cari fac

scumpilor nostri frati uniti aceea ce nu s'a indrdznit nici pe

vremea turcilor ! Nu e asa, c aveau temeiu chiriarhii uniti sa
deie pastoral cdtre popor, pentru a-1 cherna la rugciuni si in
procesiune de stradd, impotriva acestui Stat, care isi risipeste
avutul, pe niste fii prea putin loiali hrdniti cu strain lapte duhovnicesc ?!

Dar si inceteze odatd cu risipa banului public ; si dacd

Statul d subventii, s le deie dup dreptate !
sa ne apardm de miletantismul politic al Rornei, agresiv
pentru ortodoxia noastr, i stricdcios intereselor Neamului
Statului roman. (Aplause).
www.digibuc.ro

119

De aceea, tot ce am spus i spun aci, am fcut-o pentru

ca, dac poate fi vorba de greeli i de lucruri slabe, sd ni le
spunem reciproc, frte0e, cu gndul ca din asemenea mArturisiri sa rsard intre noi rvna dupd mai bine qi rvna de apropiere, pe temeiuri de dreptate intre frati.
Ca s v puteti face Dtrinilor senatori, o idee clard despre inzestrarea de odinioard a catolicilor din Ungaria, iata rezultatul statistic, la care an-i ajuns inteun alt studiu, tiprit sub
titlul Papism i Ortodoxism in Ardeal". Din mo0i1e bisericeti catolice din Ungaria, se venia cte un jugr cadastral
la cte 6 suflete r. catolice
la ate 7 suflete g. catolice,
la cte 1777 suflete ortodoxe.
Reforma agrard romneascd, insd a inlturat, in parte'acest nedrept raport de inzestrare. Dar ea a fdcut, intiu de
toate, cel mai mare serviciu catolicilor prin urmdtoarele imprejurari : c marea proprietate bisericeascd catolic a distri-

buit-o tot intre ei in ultima analiz, prin aceea cd li-a inzestrat

i parohiile cele mai mici cu terenuri pentru biserici i coale ;
c chiriarchiilor catolice li s'au dat separat, complectdri sau integral, terenuri ca i celorlalte confesiuni ; c, mai departe, preturile de expropriere a latifundiilor biserice0i catolice
cari
n'au fost secularizate ca ale noastre la 1863
li s'au lsat tot
din0lor, pentru a-0 forma aa numitul patrimoniu sacru" al
bisericii catolice, in colectiv, din Romania...
CA* in sfr0t, generosul Stat romn, att de mult clevetit i subminat, le-a acordat titlul de proprietari, din uzufructuari ce erau in statul ungar de odinioard.
Mai zic cineva, c are un hotar generozitatea noastra
dac chiar s'ar putea numi cu acest nume.
Fdr de moqiile biserice0i dela Gherla i Fgdra nu s'ar
fi infiripat acolo unirea in mdsura tiut. Apoi fdr latifundiile romane i greco-catolice din Bihor, nici diferentierea sufleteascd a Romnilor din Ungaria propriu zis qi din Banat,

nu ar fi putut s treacd aa numita unire, din cuprinsul Ar-

dealului propriu, in Criana i Banat.

Latifundiul episcopiei greco-catolice din Oradia, obti-

nut mi se pare la 1781

nu pot verifica, momentan i mai
precis, datul, latifundiu de intindere de 139.000 jugdre cadas-

trale, cuprinznd numai sate de rornni ortodoxi

acest lati-

fundiu a fost dat episcopiei cu un scop, bine precizat inteo

bul papald proprie i aprobat i de regele ungar, ca in acest
chip sd fie mai tioard atragerea Romnilor ortodoxi la Staulul lui Christos" prin mijlocirea episcopului greco-catolic ca
domn feodal al locului.

www.digibuc.ro

120

Aceasta se fcea la 1781. La inceputul veacului al

XIX-lea, impratul fcea, cu acelas scop prozelistic, urmtorul
aranjament : schimba anumite bunuri ale bisericei catolice din
Nordul Ungariei cu altele din Banat. In chipul acesta s'au plasat in Banat averile fondului religionar catolic, cu destinatia
specified de a propaga credinta catolic. A si propagat-o, e
ne-a desbinat sufleteste Banatul, pan ca azi. Metoadele acestea
le-am artat in lucrarea mea despre averile catolice si despre
rostul distribuirei si operatiunilor lor prozelitice. Deci, numai
dau alte informatii aci, ci trec direct la teza de actualitate :
din punct de vedere catolic e prea inteles, dece catoliLii, frd
deosebire de rit si de nationalitate, lupta din rsputeri ca aceste averi s le rmn lo i ca chestia acestor averi s fie

rezolvat si tratatd, nu la lumina zilei, in Corpurile legiuitoare

romnesti, cari si ele au un cuvnt de zis, ci la thribra tratativelor lturalnice, ale acordurilor speciale si ale Concordatului
cu Papa.
Dar lucrul acesta nu se poate, si tin sa subiiniez pe acest
nu. din merivele urmtoare : este bine sr:hit, c Dietele unguresti, ai cAror mostenitori suntem in pa: te, au legiferat neintrerupt in materie de averi bisericesti catolik:o.ungare. Asa de
pild legea XXI din 1526 orndueste categoric, c regele, si nu
ciiriarhi catolici, au dreptul de a distribui beneficii ecleziastice. Dieta dela Sebesul Ssesc, din 1556, a interpretat acest
drept de dispozitie al Statului in asa f el, e a luat averile cato-

lice prin lege, si le-a atribuit Erariului de Stat. Iar prin mai
multe legi unguresti de mai apoi s'a subliniat la fel dreptul de
dispozitie al legislaturei ungare cu privire la averile catolice,
cari, in caz de sedis-vacant isi vrsa veniturile in visteria tirii si se intrebuintau si in luptele pentru aprarea trii in contra turcilor.
Ni sunt cunoscute de exemplu si niste dispozitii ale rmprtesei Maria Theresa cu privire la cazul analog al averilor
episcopiei greco-catolice din Oradia, cnd, din veniturile din
sedis-vacantd, s'au repartizat de cAtre imprteas sume pentru
alte scopuri ca : zidirea si intretinerea de biserici, parohii si
scoale. Deci averile catolice, dupd legi si dup porunci impirtesti, au dou f eluri de destinatiuni : de Stat si bisericesti.
Sub dispozitiile Statului stau de aserneni si fondurile ca.
tolice : cel al propagrei religiei catolice si cel al studiilor catolice, cari, impreund cu averile catolice in terenuri, fac miliarde si miliarde. De aceia, ar fi foarte bine i chiar rog pe
onoratul guvern, ca, in cursul deliberarilor aici in chestia legii
cultelor, sa binevoiasc a ne lmuri asupra intinderii i valorii
bunurilor bisericii catolice, pe care le administreaz Statul ro
www.digibuc.ro

191

man i vrea acum, prin Concordat, s le cedeze catolicilor

cu
titlul schimbat
din uzufruct in proprietate catolica.
Pentru a invederea i mai bine situatia, n'am decat s incheiu aceste ordine de idei, aratand unele dispozitii din Codex
juris canonici" dela 1918 al Romei, in legatura cu cateva preve-

deri din concordat. Prin canonul sau 100, biserica catolic, in

colectivitatea sa intreag, pretinde sa aiba personalitate juridica i anume din drept divin, deci peste autoritatea i suveranitatea legislativa a oricarui Stat. Aceasta conceptie in mod fatal, a trecut qi in art. IX din Concordat. Care este consectnta
acestei teze, in raport mai strans cu averile catolice ? Ne lamu
resc canoanele nou ale Romei. Dupa canon 1495 biserica catosfantul Scaun au drept nativ, s c4tige, sa stapaneasca
i s administreze, independent de puterea Statului, bunuri
mantesti pentru scopurile sale. Iar dupa canon 1.501, la caz claca

inceat o persoan moral bisericeasca, averea ei trece la petsoana morala ecleziastica imediat superioara. Deci pe scara fixat in art. IX din Concordat, toate averile catolice din Romania
in caz de incetarea cultului catolic
s'ar putea urca
pan sa treaca in proprietatea bisericii catolice colective 1 a
Sfantului Scaun, daca am primi Concordatul *i nu ne-am ingradi prin ins4i legea cultelor. Ce alta edificare ne mai trebuiete, d-lor senatori, asupra chestiunei averilor catolice dela
noi i asupra Concordatului ?
Statul ungar, al caruia mwenitor prin arme i prin tratate de pace este Statul roman, nici cand nu s'a aratat gata sa
cedeze bisericii romano-catolice qi greco-catolice colosalele averi de sub intrebare, administrate pan in sfarOt de Statul ungar. Organele legislative ungare, ele nsei, inc s'au ocupat de
chestia acestui litigiu dintre biserica i Statul ungar, dar nu
decidem cu inconjurul Legislativei prin1-au decis. Iar noi
tr'un concordat i sa le cedm, aa uwr i integral, bisericii catolice ? Pe ce ternei ? Se poate aceasta ?...
Domnule preedinte, domnilor senatori, tree acum la
chestiunea patronatului, pe care o incadreaza proiectul de lege
in art. 36 i 37.

In aceste articole se prevede desfiintarea patronatului

i reglementarea averilor patronale inteun sens, care acopere
interesele cultului catolic inteo mai mare masura cleat pe ale
statului roman.
Din acest punct de vedere, proiectul de lege sufer deasernenea de un prisos de consideratie catre cultul catolic. Caci,
iata de ce este vorba.
Mai intai in art. 36 din proiectul de lege se spune :
Drepturile i obligatiunile de patronat de orice categorie sunt
www.digibuc.ro

122

i rdman desfiintate fr de nici o indemnizare". Care este ins,

dui:4 dreptul public ungar qi dupd o practic aproape milenard

in viata statului ungar, situatia patronatului ? Ce drepturi intrau in atributiile statului in raport cu biserica catolici ? Regele Ungariei, pe temeiul c inzestra cu moqii institutiunile
bisericii catolice, iqi zicea patron" al bisericii acetia i prin
urmare, in temeiul inzestrrii bisericii, avea dreptul de a numi
el insui nu numai pe episcopi, ci i pe canonici i alti demnitari superiori bisericeti. El avea o ingerint i chiar dreptul
de colaborare la investitura cardinalilor f Acuti de Pap din clerul ungar.
Dacd dreptul acesta al regelui ungar de pe vremuri este
un drept majestatic ori o autorizatie eclesiasticA din partea Romei, e o controvers ce nu s'a deslegat nici in cele ase veacuri

din urma. Cunosc ins legi de stat ungar cari dau dreptul la
concluzia, c exercitarea dreptului de numire prin regele este

mai mult un drept majestatic de indat ce bula papal, pretinsd

a fi dat asemenea autorizatii inc primului rege ungar, este apocrif. La lupta dintre papalitate i regalitatea ungar pe aceast
temg m'am raportat deja ; iar aci rmane sa fixez numai un lucru de drept public : c fr s se fi pronuntat legislativa roman de parf aci, dreptul de numirea episcopilor notri cato-

lici de cgtre Papa a trecut deja prin fapt in mana regelui ro-

man, iar noi, de data aceasta, avem datoria s afirmgm drepturile Statului nostru pe care le-am motenit deodat cu catolicii
notri, de a avea Statul nostru cuvant decizAtor la numirea episcopilor, catolici. i dac am constata c din oricare motiv n'am
vrea sa exersAm prerogativa numirii acestora de ctre Stat, s o
abandonam printr'o legiuire direct i nu prin inconjurul unui
concordat.

Cci, de pilda, care era starea de drept in fosta Ungarie,

in special cu privire la unitii notrii, cari ne intereseaz mai
deaproape ?

Mitropolitul Atanasie, prin declaratia sa dela 1701, fcut in Viena inaintea impiratului, a renuntat la dreptul de

alegere prin sobor a mitropolitului unit, iar pe baza aceasta mi-

tropolitul Atanasie primete numire din partea imparatului.

Sinoadele greco-catolice ardelene de mai apoi nu mai erau sinoade electorale ci, in conformitate cu actul de numire impariteased' dela 1701, ele aveau s propuni 3 candidati la scaunul

de episcop unit ardelean. Practica s'a mentinut sub intreaga

durat a statului ungar. Cat privete episcopiile gr. catolice

mai noui dela Oradea, Gherla i Lugoj, in privinta aceasta statul ungar nu a admis nici mcar sistemul ternar, ci de numire
direct a episcopilor de atre regele Ungariei. Cu ce drept
www.digibuc.ro

123

trece acum, in Romania, acest drept de numire exclusiv in

mana Papei ? Pe eat am aflat despre numirea unuia dintre episcopii greco-catolici mai noui numiti, nici nu s'ar gsi la Mi.se
nisterul Cultelor vreun act, deoarece numirea a fkut-o,
zice
papa singur fir vre-o intelegere cu Statul roman.
Tot astfel s'au substras Statului roman si drepturile avute cu privire la numirea canonicilor, care rAmne chestie interni a bisericii catolice, cu toate ca isi mentine dela Statul
roman inzestrarea, care odinioara avea un echivalent si nu temeiuI corespondent in dreptul numirilor din partea regelui.
Concordatul, ins, prin art. 5 si-a atras in beneficiul su numirea directa a titularilor la episcopat. Iar proiectul de lege prin
articolul ski 36 desfiintand patronatul las ca numirea episcopilor si canonicilor greco si romano-catolici s treac in mana
altui factor.
Dar, d-lor senatori, art. 37 din proiectul de lege tine s
normeze si situatia juridicA sau titlul de proprietate asupra
mobilelor i bunurilor bisericesti cu caracter patronal, aflaoare
prin singuraticele comunitti patronate, cedand acest drept comunit4ii catolice, ceeace este de asemenea o gresald si un prejuditiu in paguba Statului roman. Cci, iat de ce este vorba.
Insusi d. ministru lmureste in parte in expunerea de motive a proiectului sau, chestiunea unor atari comune patronate.
Eu, frisk tin s complectez informatia d-lui ministru cu aceea,
c patronatul asupra comunelor catolice a fost un nou mijloc de
favorizarea catolicismului, pentru ca acesta sd se poat aseza
afirma intre cettenii necatolici ai statului ungar, ca un element dizolvant sub raportul religionar i ca un factor politic.
Acesta este adevrul pur in ce priveste presrarea patronatelor exclusiv i cu predilectie printre comunele cu ortodoxi.
COci, inteadevr, privind din punct de vedere geografic
plasarea patronatelor acestora, vom gsi c acestea lipsesc in
Ardeal si in nordul Romanismului ardelean, unde unirea, deci
catolicismul, se consolidase din vreme. In Ardeal deabia ea' exist cateva patronate de acest f el in beneficiul episcopiei romano-catolice i in al arhiepiscopiei greco-catolice din Blaj.
Grosul acestor patronate este plasat in Crisana si Banat, unde
catolicismul a aranjat si sustinut in intreg veacul XIX o puternic ofensiv catolicizatoare, sprijiniti tocmai pe patronatul
acesta, care astfel, se dovedeste ca un instrument de cucerire
religioasd a ortociocsilor din acel tinut al tarii.
In slujba acestei catolicizri prin patronatul aduckor de
scutiri dela cheltuelile pentru intretinerea cultului de catre
crestini, au intrat nu nurnai averile catolice, ci i mnsui statul
ungar, prin f elurite institutii ale sale, cum sunt Ministerul Agriculturii i Domeniilor, Ministerul de Finante si cAile fewww.digibuc.ro

124

rate,

in afar de fondul pentru propagarea religiei catolice.

In privinta acestor patronate, pe cari le-am examinat

deasemeni in studiul meu de sub tipar, pot si v dau, d-lor senatori, urmatoarele orientri, in cifre statistice geografice :
Ministerul Agriculturii si al Domeniilor tine indatoririle de patron in 12 comune apartinkoare Blajului, in cari cele
mai multe au majoritate ortodox, deci avem de a face cu o institutiune de concurent. Alte 10 patronate tine acelas minister
in episcopia greco-catolica din Lugoj, si 39 in episcopia romano-catolicd din Timisoara, deci in partea absolut covrsitoare
pe teritoriul Banatului ; asa dar, in total 61 patronate ale Agriculturii.
Ministerul de Finante tine 8 patronate in arhiepiscopia
greco-catolic a Blajului ; 12 in eparhia Gherlei, 1 in aceea greco-catolicd a Orzii, 3 in a Lugojului, 2 in episcopia romanocatolic din Satu-Mare, deci 27 patronate ale Ministerului de
Finante.

CAile ferate ocrotesc 8 comune greco-catolice si 15 romano-catolice, toate in Banat, laolalt 23 patronate dintre cari
15 sunt sate cu majoritti ortodoxe. In total, aceste trei institutii de Stat au angajamente de a ocroti materialiceste catolicismul in 54 parohii greco-catolice si 57 romano-catolice, laolalt in 111 comune.
MA complectez : Cele 111 patronate in sarcina Statulul
se repartizeaz pe tinuturi astf el : 32 din Ardeal, 13 in Crisana
si vre-o 66 in Banat.
Despre fondul religionar catolic care-si are plasate mosiile in Banat, trebue sa adaug, complectnd informatia de mai
sus, ci din cele 152 comune patronate de acest fond, 69 sunt in
eparhia greco-catolic Oradea ; 46 in cea a Lugojului, deci 115
cazuri de patronate greco-catolice, destinate a distruge Ortodoxia prin tot attea comune ortodoxe, unde sunt plasate aievea
si unde in cele mai multe cazuri, majoritatea credinciosilor o
dd Ortodoxia si nu Catolicismul.

Aceste patronate cari sunt si un factor de militantism

economic-confesional catolic printre noi, inseamn si o inzestrare a catolicilor, prin drept de proprietate pentru viitor, cu
biserici, case parohiale si alte realitti de ale comunelor bisericesti, ridicate sau druite de Stat. i atunci, care va fi starea
lucrurilor de mai apoi ? Acesti catolici, cari au avut norocul,
c au fost inzestrati de statul ungar prin dreptul de uzufruct
asupra acelor realitti, le vor stpni pe viitor ca proprietari.
Aceasta va fi, d-lor senatori, situatia din viitor cu privire la bisericile, casele parohiale, de provenienti patronal de
Stat in toate cele 111 cazuri de patrorlate ale ministerelor, a
www.digibuc.ro

125

ceeace noi nu o putem voi, i dac am voi-o n'am avea cu ce s'o

motivdm. Este in joc aa dar, i un interes moral gi material de
Stat si salvim un prestigiu i o avere de Stat, pentru Stat !
Deci, chestiunea patronatului eclesiastic are dou'd ramifi-

catii, una de ordin personal i alta de ordin material. Una cu

privire la felul de instituire, in Statul nostru, pe viitor, a episcopilor i dignitarilor catolici, qi alta cu privire la averile catolice colective sau repartizate sub titlul de patronat pe comune. i dintr'o directie qi in cealalt, Statul roman e dator
apere interesele sale vitale,
ceeace, dac nu s'ar putea
qi nici nu se va putea integral, cu prilejul acestei legif erri,
are s urmeze mai tarziu. De data aceasta ins, in omis, ar trebui sa reglementm chestiunea averilor patronale, in care privint voi prezenta propunere concret la discutiunea pe arti-

cole asupra legii.

Atunci, cnd prozelitismul catolicizant al statului ungar,
al bisericii rom. cat. i al averilor sale eclesiastice, ne-au desbinat, s'a sAvarit o mare nedreptate de ordin duhovnicesc i de

despoiere materiald, cu poporul roman ortodox. Jaful de suflete i de averi bisericeti, ce s'a sAvarit atunci, rmane tot
numai jaf i el nu va putea fi nici odat legalizat i justif hat.
Sufletul romnesc deapururi va reactiona impotriva acelui dublu jaf. Cci, d-lor senatori, a dori s v spun un lucru foarte
esential in materie. Cand in Ardeal mai ales i in toate celelalte
tinuturi romaneti s'a aezat intre noi catolicismul sub numirea
eufemistica de unire cu Maica Roma cea btran" atunci era
suficient s treac preotul cu cateva suflete la legea ImpAratului, iar in temeiul poruncilor Imparateti, biserica cu toat
averea ce o avea trecea la uniti. Prietenul meu dr. V. Ciobanu
a publicat, despre Ardeal, o statistici oficial gsit in Viena,
pe care o intocmise o comisiune imprteasc pe la jumkatea
veacului XVIII, prin care statistica se verifica pe deplin, sat
de sat, afirmatiunea mea despre despoierea satelor noastre ardelene, de bisericele qi averile bor.

Cine ar putea dar, cu cuget impcat, s afirme aci c urmaii acelor nedrepttiti in trecut nu ar avea
nu ar putea
r rimi dela parlamentul Romniei dreptul de a se intoarce cu bisericile qi cu avutul lor ?
Cine ni-ar putea contesta dreptul, de a legif era in acea-

st materie, sprijinul legal, lichidarea unui proces dureros al

trecutului ?

La tot cazul, acest proect 4i are invtamintele sale qi

pentru situatia noastr de azi, ca Parlament, intre imprejurri
radical schimbate, cand trebuie s ducem mai departe firul procesului de reintegrarea poporului romanesc i a Statului roman
in toate drepturile sale suverane.
www.digibuc.ro

126

Procesul acesta, d-lor senatori, a fost inceput prin dreptul armei desrobitoare, ce au ridicat-o fratii mai mari pentru
liberarea politica a provinciilor romanesti din juguri straine.
Procesul acesta s'a continuat prin dreptatea materiala si sociala
morali, pe cari le-a pus Statul roman la temelia ref ormei sale
agrare. Procesul acesta si-a gsit continuarea logica, sub raport
duhovnicesc si politic, prin legea de unificare administrativa,
a bisericii ortodoxe romane i prin legile, in curs ins, de unificare administrativa i judecatoreasca s. a. Acest proces trebuie incheiat prin masurile legislative, cari se depun in legea
de acum a cultelor i in alte legi viitoare, pentru a inlatura qi
tirania politica-economica a catolicisrnului si pentru a promova consolidarea morala i economica a Bisericii ortodoxe
romane, redandu-i din plin capacitatea de actiune in folosul
operii duhovnicesti si culturale, ce i se asteapta, ca Biserica
dominanta in Statul roman si peste sufletul nostru national din
intreg cuprinsul acestei
binecuvantate de D-zeu.
*

www.digibuc.ro

CUVANTAREA

DOMNULUI EPISCOP MAKKAI

D-le presedinte, d-lor senatori, iau cuvntul la proectul
general al culteior, ca reprezentant al bisericei reformate, in
Senat. De oarece insd cele cloud biserici ungare protestante,

cari in credint si in spirit sunt mai de aproape bisericii

mele : cea ungar evanghelica si cea unitard, n'au reprezentanti

in Senat, in urma cererei ce mi s'a adresat de care conducdtorii lor, in cuvantarea mea voi exprima si punctul lor de vedere ; si prin urmare, cuvntarea mea va fi manifestarea concordant a opiniei protestante din Romania.

Imi exprim sincera mea multumire si aci in fata Onoratului Senat pentru faptul ca d. ministru ne-a dat ocazie in
mai multe randuri ca sd desvoltim obiectiunile i dorintele noas-

tre mai importante ce avem asupra proiectului de lege si cd

acum in urm in comisiunea Senatului s'a reusit a face modificdri in multe articole, tocmai in urma pozitiei intelegdtoare,
ce a avut domnia sa, modificki, cari daci s'ar aduce si in lege,
ne-ar fi potrivite pentru alinarea unei parti de ingrijorare si
neliniste.

Trebue sd fac o serioasd observatie asupra intregului

proiect : am fi dorit, ca acest proiect sd arate o incredere deplind fatd de bisericile istorice. Scopul bisericei este s dea
credinciosilor educatia de credintd si de iubire de orn. Aceast
munch' se face pe terenul sufletesc si tocmai de aceia are nevoie de mai multd libertate, de mai mare autonomie i posibilitate de vieatd de cat li se permite in acest proiect. Dupd pdrerea mea, Statul poate exercita o supraveghere si control asupra bisericii si atunci, dac nu intrd asa de profund in detaliile
vietei lor, cum intentioneazd proiectul de fatd.
Statuarea atator ocazii de immixtiune si a dreptului exagerat de control din partea guvernului, aduce cu sine in mod
inevitabil concluzia, c in cadrul Statului roman nu se mai

www.digibuc.ro

128

poate realiza in intregime autonomia si libertatea straveche a

bisericilor noastre seculare. Dar bisericile protestante, cari vor
sa-si indeplineasca datoria lor fata de Stat in mod sincer si
loial, nu pot renunta de bun voie, in nici un caz, la drepturile
lor dobandite prin martiria stramosilor lor,, cari si-au martu-

risit credinta si nu se pot multumi cu mai putina libertate,

drept si posibilitate de vieat, de cat dispuneau odinioar.

E si in interesul Statului, ca bisericile si aibe posibilitatea de a dezvolta munca lor in deplina libertate, in credinta
si idealul lor, pe terenul educatiei sufletesti in deosebi azi, cand
vieata social crestind si vieata statelor sunt amenintate in intreaga lume si aci foarte aproape de noi de tendinte distrugtoare. Un fapt e sigur : cu cat mai mare e increderea ce se ma
nifest din partea Statului fat de noi, atat in legile, c5t si in
guvernamantul sau, vom fi membri cu atat mai leali si mai f olositori, ai lui. Cerem deci in primul rind incredere si va asiguram, ca nu va yeti insela in bisericile carora le dati cu incredere munca libera si autonoma in vieata sufleteasca.
Deoarece in proiectul de lege se sirnte tocmai lipsa acestei mari increderi sufletesti, pe care bisericile noastre, prin
munca si traditiile lor o au meritat din belsug, trebuie sa declar cu parere de rau, ca nu pot primi legea in forma ei actuala,
dar imi rezerv dreptul, ca in cursul desbaterilor pe articole sa
depun amendamente de modificari, in numele bisericilor pe
cari le reprezint.
M

www.digibuc.ro

CUVANTAREA I. P. S. ARHIEPISCOP
ROMANO-CATOLIC AL TH. CIZAR
D-le presedinte, d-lor senatori, stiind cg Senatul are menirea sg fie locul unde chestiunile mari ale tgrii se cumpanesc
nu cu usurinta vorbelor sau a spiritelor glumete, ci cu toatg
seriozitatea i judecata de care trebue sg dea dovadg oricine
vorbeste in fata maturului corp pentru binele tgrii : am cerut

eu cuvntul pentru a expune pgrerile bine chibzuite din

punctul de vedere al Bisericii romano-catolice, ce o reprezint
pentru ritul latin, deoarece o atare lege sau un atare regim,
cum este acel al cultelor, recere mult tact din partea tuturora
pentru a nu stingheri drepturile nimgnuia, pentru a face dreptate tuturora si pentru a asigura printr'o lege bung, dreapt si
trainicg, o bazg solidg pentru un viitor pacinic, care si Collsolid eze inteadevr patria si sg o fereascd de certuri i desbinri, ca s putem pune cu totii umgrul la refacerea i reinflorirea bogatiilor tgrii.
Imi permit, de aceea, sa atrag atentiunea d-niilor Voastre asupra unui principiu de drept, ca anume competinta S tatului cu privire la legiferarea organizgrii Bisericii sau a cultului ori a Cultelor este limitat de inssi Constitutia religiei
in genere, care spune lmurit s dim Cezarului ce este al Cezarului, dar si nu uitgm a da si lui Dumnezeu cele ce runt ale
lui Dumnezeu,
i c trebuie sg ascultgm mai mult de Dumnezeu cleat de oameni,
si cg noug oamenilor muritori, nu ne
este dat sd furim legi in contra dispozitiunilor Celui-de-sus,
cg aceasta la noi in tard nici n'ar trebui sg se poatg presupune sau bdnui, de oarece deviza tgrii este : Nimic fgrg Dunanezeu.

ma bucurg deci, ca onorabilul guvern doreste sa reglementeze situatia cultelor pe principiul egalitii i libertgtii,
si doresc un singur lucru, ca aceasta sg nu fie numai pe hrtie,
9

www.digibuc.ro

130

ci in realitate, sa nu fie numai pentru unii, iar ceilallii Si" fie

considerati copii vitregi ce-s numai spre povara familief si. carora li se da deabia bucatica de paine zilnica. Regimul eultelor
nu poate atinge ori stingheri nici drepturi castigate,. nici nu
poate contraria Constitutii centenare si milenare. Legistatia
trebue sa impiedice orice incalcare a autoritatii, trebue SA apere

orice drept, trebuie sa pedepseasca orice abuz. Nu paate cere

o lege ceeace este in contra dispozit-iunilor dogrnatice sau Suri-

dico-canonice ale vre-unui cult, nu poate cere ceva care sa

apara chiar numai a fi anticonstitutional ; dupa cunt niciodat
biserica nu va unelti in contra existentii sau. sigurantei Statului sau a Dinastiei, ori a puterilor conducatoare, ci va da
mereu exemplul ordinei qi supunerii in toate cele drepte.

Un alt principiu logic spune c nu se poate generaliza

un fapt particular, asa ca, spre exemplu, gresala unuia sau putinora, pe cand majoritatea protesteazk nu poate fi atribuit
prin insinuare intregei organizatiuni. Trebue sa evitam neajunsurile ce isvorsc din acuze false, din denunturi nedovedite,
din calomnii vadite ; dar trebue tot astfel Si fim darzi si neinduratori cu pacatul, cu crime, cu uneltiri perverse, cu incalcari regulate si repetite ale paragrafelor de justitie, fie acestea
faptuite de oricine ar fi el,
fiincica numai atunci ne vorn
reface prestigiul pierdut in parte, numai atunci vom recuceri
increderea, numai atunci vorn sana moravurile post belice, numai atunci vom asigura onoarea, avutul si vieata cetatenilor,
cari la randul lor se vor mandri a avea legi, regimuri si regulamente, precum si o justitie ce fac onoare tarii, Romania de
azi, care aspira s devie maine iar Dacia fericita.
Sa nu cadem in gresafa multora, de a da cu o mana si de
a lua cu cealalta, sau cu am bele chiar mai mulk inapoi. Astfel,
cand cineva sau ceva, este o persoan juridica, atunci i se cuvine far restrictiune tot ceeace justitia prevede pentru atare
persoana. D-lor senatori, religia si justitia nu sunt lucruri cari
se schimba cu moda sau dupa mentalitatea subreda a unuia sau
a altuia ! Mai bine ar fi pentru multe State, ca ele s se ocupe
numai cu partea pur civila si sa lase in seama bisericii si cultelor istorice sau recunoscute cele religioase, decat sa comit
erori sau sa creeze cuib de invrjbire. Trebue de aceea sa se fereasca legislatia de lucruri inutile sau vexatoare, de echivocuri,
de lips de claritate, de tlmaciri fortate sau unilaterale, de promisiuni
ce nu se vor indeplini nici odata, sau una la suta,
si mai ales trebue sa se fereasc de a deschide larg portile unui
prozelitism daunator, fratricid, in loc de a infrati pe toti cei
buni ca SA lupte umar la umr in contra puhoiului sectar ce
inundk purtat de valuri sclipitoare, tara dela un cap la aItul,
www.digibuc.ro

131

ademenind pe steni i pe lucritori pentru c se prezint in

piele de oaie cu lana de aur ! Si nu se stirbeasci nici dreptul
printesc In familie, s nu se ceari lucruri imposibile din punct
de vedere religios sau caponic, cici religia sau codul dreptului
canonic nu pot fi schimbate de niciun Stat, si de aceea nu le va
putea pune nimeni in conformitate cu dispozitiuni contrarii ;
cu un cuvant, buna chibzuiali este interesul superior al Statului.
Aibi onorabilul guvern cat si d-niile-voastre ferma convingere, e cu cat mai nestanjeniti vor fi credinciosii in genere
si enoriasii romano-catolici in parte in exercitiul cultului lor,
cu atat mai buni patrioti si cetteni pacinici si de ordine se vor
afirma, nu din sili, ci din suflet. De aceea asteptm si noi, ca

legile ce se fiuresc si nu ne bnuiasci de a fi noi mai putin

patrioti decat confratii nostri din majoritate, ci s aibi in vedere dorinta noastri de a ne manifesta mereu ca cetiteni iubitori de sari
avand noi aci numai una, d-lor senatori,
pentru aceasti unic patrie voim s conlucrim din toate puterile alituri de confratii nostri la acelas ideal comun.
Exprirn deci inaltului guvern si in special d-lui ministru
al cultelor multumire pentru vidita buni-voint de a gisi pentru toate greutitile o solutie irnpiciuitoare i doresc ca si se implineasci intru toate cuvintele atat de intelepte din expunerea
de motive a proiectului pentru regimul cultelor : Nu se face
nici o deosebire intre un cult si altul. Toate sunt puse pe picior
de egalitate i tuturor li se di acelas sprijin i aceeas protectiune, pentru c toate urmresc acelas scop civilizator gi pentru
c toate corespund nevoilor sufletesti ale unei pirti mai mari
sau mai mici din populatia trii. MA asociez la aceste randuri

din tot sufletul !

Ganditi-v la refacerea noastri intern :
nu o ziboviti cu decenii ; ganditi-vi la scumpa noastri patrie, ce a sarigerat atat in timpuri trecute : trebuie acum s dim mani cu
man, trebuie s ne afirmim unitatea sufleteasci, ca s putem
apira nu numai acum, dar si mai tarziu unitatea nationali (aplause). Iat care-i datoria noastri, iata ce cu voce de man-i
iubitoare cere dela noi tara : Drept urmare a acestor consideratiuni socotesc nu numai bun si folositor un regim al cultelor,
dar chiar foarte necesar : ins tocmai de aceea nu pot vota
firi rezervi forma lui actuali, in care sunt articole cari au produs tristul spectacol de surescitare la care asistm.

www.digibuc.ro

CUVANTAREA D-LUI RABIN

DR. I. NIEMIROVER
D-le presedinte, d-lor senatori, legea cultelor trebuie
privit att din punct de vedere general al Statului romn,
cdt si prin prisma fiecdrui cult. Cu privire la votarea legii se
intelege cd interesele fiecdrui cult sunt decisive pentru re-

prezentantii cultelor, iar ca buni cetteni suntem obligati de a

judeca dintr'un punct de venere general si atunci dac tratdm
principiile, tendintele, scopurile acestei legi, trebuie sd multumim inaltului guvern si excelentei sale d-lui ministru al cultelor, d. Al. Lapedatu, c ceeace Constitutia garanteazd fiecdrui
cult recunoscut, este pus in aplicare prin aceastd lege a regimului cultelor.
Libertatea constiintei este baza acestei legi. Cu privire la
unele paragrafe care se ocupd cu trecerea dela un cult la altul.
libertatea constiintei a fost cdluza legislatorului.

Trecerea dela un cult la altul nu poate fi privit de

preoti cu ochi buni. Nu vorbesc de trecerea del un cult la un

alt cult inrudit, ci am in vedere trecerea dela un cult la un alt
cult departat de confesia
Libertatea cultelor trebuie i ingrdditd in anumite directiuni, si bine s'a zis c nici o prescriptie religioasd a unui cult
nu poate servi ca un pretext pentru neindeplinirea datoriilor
fatd de Stat. Pe de altd parte insa i Statul este obligat sa respecte pe ct posibil pentru a nu suf eri ordinea Statului, prescriptiunile religioase si rituale ale fiecrui cult.
Imi permit a da o pildd.
Se intelege cd cu privire la legile militare, la indePlinirea datoriilor fata de Stat i fard de armatd, niciodatd o prescriptiune religioasd a unui cult, a unei asociatiuni religioase,
nu poate fi un pretext de nedisciplind, de nerespectare a legibor. (Aplause).

Iar cnd este vorba de respectarea credintei si constiinwww.digibuc.ro

133

tei unor pdrinti evlaviosi cari nu pot permite ca si copiii loi

s scrie in zi de Sambt, atunci trebuie respectat vointa lor
religioas. Asa trebuie i asa a si fost in alte State. A existat
aceasta chiar in Vechiul Regat si mai cu seamd in provinciile
alipite, unde sunt mii si mii de printi evrei cari cer aceast
msur. Nimeni nu poate judeca dac aceasta procedare a lor
este modern, dac ea corespunde conceptiei timpului nostru,
nimeni nu poate judeca despre o chestiune religioas interni,
dac este o superstitie sau este o convingere, fiindc ori si ce
lucru pe care Ib tfnem noi ca o invttur sfant, alti oameni
il pot gsi c este o prejudecat. Trebuie sa respectam constiinta acelora cari vor ceva care nu constitue o atingere pentru
bunul mers al Statului.
noi, ca evrei, cari ne simtim in ceeace priveste cre-

dinta, uniti cu judaismul din lumea intreagA, in ceeace priveste

organizarea noastrd suntem in cadrul Statului roman. Am au-

zit aici c si reprezentantii bisericii dominante au spus c in

ceeace priveste dogma sunt uniti cu reprezentantii ortodoxismului din lumea intreagd, dar in ceeace priveste organizarea, sunt
cu totul in Romania. Asa i confesiunea noastra. Salutam nu-

mai acest punct de vedere c ne organizdm in tara, si noi am

fi vrut chiar prin tard", dar vom vorbi despre acest punct.
Cultele, cari in epoca noastra, in timpul decderii morale, au misiunea inalt, menirea de a ridica nivelul etic al poporului, trebuie w fie inzestrate cu mijloace materiale si cu
puterea moral.

Legea prevede dreptul cultelor de a-si creia venituri,

si promite i subventiuni din partea Statului. S'a spus aci c

orice cult vrea s fie inscris in bugetul Statului cu sume mari.
Cred ea noi nu putem fi acuzati in aceast. dirctiune. Dac ati
auzit ieri cat d Statul cultului mahomedan i daca faceti socoteald cati evrei sunt in aceast tar, atunci veti gsi cd si in
in care prin bunavointa guvernului am fost inacest an
scrisi cu 10 milioane pe an, abea acum, in bugetul Statului,
noi nu exageram nimic in pretentiunile noastre.
Dar mai important decat puterea aceasta material, este
forta moral si suntem recunoscitori cA s'a previzut ea' vom

putea crea un seminar rabinic, care trebuie infiintat si din

se intelege ci
punctul de vedere al Statului. Rabinii, cari
in primul rand trebuie s propage religia lor, au si datoria
sacr de a da populatiei evreesti o educatie cetteneasc, ei tre-

buie deci s primeascd educatia lor inteo scoal rabinica in

tar (aprobri), inteun seminar rabinic, ceeace pand acum nu
a fost posibil. Seminarul rabinic sau scoalele rabinice, car i
vor fi create, vor folosi atat religiei mozaice cat si Statului ro
man ! (Aplause).

www.digibuc.ro

134

Avem nevoie si de un seminar care sa pregateasc prof e-

sorii de religie si de limba ebraica, fiindca limba ebraici este

sufletul religiunii noastre, limba Decalogului, limba preotilor,
daca s'a prevazut in prolectul de lege c invatamantul rehgios in coIiIe Statului va fi condus, supravegheat, organizat
din partea autorittilor fiecarui cult, atunci se intelege ca vom
avea si posibilitatea de a da unor astfel de educatori ai poporului, si educatiunea necesara inteun seminar pentru profesori.

D-lor senatori, mai este o chestiune care trebuie re-

zolvata.

In aceast lege s'a recunoscut rolul cultelor de a creea

institutii de cultur si binefacere. Aceasta chestiune este pentru noi, care apartinem cultului mozaic, de o importanta deosebita. Din motive istorice despre care nu voi vorbi aci, la noi
comunittile au avut Inca mai mult posibilitate sau necesitate
s'a aratat Inca mai mult la noi de a crea astfel de institutiuni,
de cat poate chiar la alte culte.
In judaism este exprimat aceasta dorinta. Simion cel
Drept a spus ca judaismul se bazeaza pe thora" adic cultur,
avoda" slujba religioas si Ghemiluth Hassadim" adica binefaceri.

Situatiunea cultului mozaic este urmatoarea : in Vechiul

Regat din motive istorice, ca sa nu vorbesc mult despre acest
punct, comunitatile nu au putut fi organizate, nu au fost recunoscute si abia in ultimul imp a inceput un proces al organizrii i s'a format si o uniune a comunitatilor.
In celelalte provincii organizatia difer dup legile statelor carora au apartinut pana acum. Cultul mozaic formeaz o
unitate, dar sunt totusi multe nuante, in Vechiul Regat avem ritul spaniol, care vi-a pastrat independenta fata de ritul celor
multi, fat de ritul occidental caruia apartin aproape toti
evreii cu diferite nuante religioase culturale.
In Ardeal sunt comunittile asa zise ortodoxe neologe
si status quo. Acum dad trebuie s ne organizam,
si tendinta acestei legi este ca sa organizam,
este si in interesui
Statului i in interesul nostru propriu. Existi insa pericolul
semnalat de excelenta sa d. ministru Lapedatu, prin cuvantul
pulverizarea" cultului mozaic.

Dac se vor lua masuri ca s se fixeze dinainte c in

fiecare localitate poate exista numai o singur comunitate, se

intelege ea' drepturile comunittilor spaniole din Vechiul Regat si ale comunitatilor ortodoxe separatiste din Ardeal nu vor
fi atinse intru nimic. Daca nu se vor lua aceste masuri de organizare ca s se formeze o singur comunitate in fiecare localitate, exist pericolul pulverizarii cultului nostru prin formarea
www.digibuc.ro

135

de seete *i secte, grupnri qi grupuri si consecintele vor fi nepacute, mu numai perttru noi, dar si pentru Statul roman. De
aceea -noi zugni ea prevederea comunitatii unitare sa fie introdusii In aceasta lege care tine searna de situatiunea noastra si
In areeasfa -privinta.

Noi putem lua an considerare acest proiect de lege, a-

vSml. .speranta ca pana la votarea pe articole, inaltul guvern va

consimti la propunerile parlamentarilor evrei din intreaga tara.

Ca teprezentant al cultului mozaic care are in aceasta

tara am trecut secular, ma simt obligat de a saluta tendinta acestui project, exprimata in introducerea d-lui ministru si in
referatul a-lui Garboviceanu : tendinta de a aduce armonie si
pane tuturor confesiunilor. (Aplause).
XXX

www.digibuc.ro

DECLARATIA

D-LUI FRIEDERICH TENTSCH

D-le presedinte, d-lor senatori, proiectul prezentei legi
ca atare este binevenit fiind destinat de a servi ca bai legal
pentru desvoltarea cultelor minoritare din tar in viitor. Ins
cu regret trebuie constatat c nu respecteaz in deajuns bazi
...egal de pn acuma a acestor culte si ea' formeaz fat ck
trecut un pas Inapoi. Restrnge prea tare autonomia biseneilor avutd pn acum. Arat o neIncredere fat de biserici, pv
care nu au rneritat-o. Numai din aceasta se poate explica aceea
e li se interzice bisericilor peste tot de a primi daruri si subventiuni din strdintate iar in tard pot face aceasta numai sub
anumite conditiuni si aceasta intr'un timp, cnd in toat lumea
se intelege dela sine c credinciosii unei biserici s se ajutoreze unii pe altii dac sunt lipsiti. Biserica evanghelic a exprimat In repetite rnduri ingrijorrile sale fatal de mai multe
dispozitiuni din acest proiect, si dac unele au fost luate in considerare in mod multumitor de d. ministru, totusi altele importante nu s'au luat in vedere. Astf el regret, dar nu pot accepta
proiectul ca bazi a dezbaterilor speciale din motivul c dispozitiunile proiectului de lege restrng in mod nemotivat desvoltarea bisericeasc.

www.digibuc.ro

CUVANTAREA

D-LUI ELEMER GYARFA$

D-le presedinte, d-lor senatori, inainte de a intra in examinarea si desvoltarea chestiunilor, cari sunt in legatura strns
proiectul de lege de fata, cred c este datoria mea cavalereasca, ca sa fac o declaratiune in numele tuturor minoritatilor fara deosebire de confesiune si de nationalitate.
D-lor senatori, de la intrarea noastra in viata publica a Romaniei, am gasit si am simtit totdeauna din partea Ministerului
Cultelor o bunavointa netgaduita si necontestata. Aceasta trebuie s'o recunoastem.

Dupa iscalirea tratatului de pace, cand d. Goga a fost

titularul Ministerului Cultelor, s'a inaugurat la acest departament un regim care este hotaritor binevoitor fata de noi, regim
care a fost mentinut si prin urmasii d-sale, d-nii ministri Banu,
Lapedatu si Goldis. In adevar, tosi acesti domni ministri, cat si
colaboratorii lor, totdeauna s'au ocupat cu deplina bunavointa
si incredere cu chestiunile noastre. Pe cand, pe de alta parte
din partea Ministerului Instrtictiunii Pub lice am suferit iii
nenumarate randuri nespus de mult, incat am fost neVoiti odata
sa cerem chiar sprijinul si sa alergam la Liga Natiunilor. (Intreruperi).
D-lor senatori, trebuie sa recunoastem ca faptul c, in
pregatirea acestei legi
si daca nu la inceput, totusi mai taram fost ascultati, i ca d. ministru al cultelor ne-a
ziu
dat prilejul ca sa expunem cerintele noastre, si ca intrucit a
fost cu putinta cerintele noastre au fost luate in considerare.
Dar totusi, aceasta bunavointa nu a fost suficienta ca sa
se rezolve toate problemele noastre si sa fie alcatuit un proiect
de lege care s fie satisfacator.
D-lor senatori, am situatiunea foarte grea ca sunt singurul reprezentant politic al minoritatilor maghiara si germana, si prin urmare sunt silit sa expun vederile tuturor culwww.digibuc.ro

138

telor, cultului protestant ct si a catolicilor din nouile tinuturi.

Prin urmare, voiu expune mai intiu punctele de vedere minoritare generale, si dup aceea voiu expune ca reprezentant al
bisericii catolice din Transilvania, din incredintarea organizatiunii noastre de acolo, si cteva puncte de vedere cari privescnumai catohcismul.
Am spus cA cu toat bunvointa d-lui ministru al cultelor, nu s'a putut face o lege satisfctoare, i anume din patru
motive :

Mai inainte au fost deja aduse, i u fost deja stabilite

cteva principii in Constitutiune si in legea de organizatiune
bisericeasca a bisericei ortodoxe, care principii n'au impedecat ca aceast lege s fie infaptuit asa cum am fi dorit noi.
Principiul egalittii lipseste din aceast lege si trebue s lipseased fiindc Constitutiunea face distinctiuni intre culte, declarand pe unul dominant, iar pe celelalte ca, avnd prioritate.
Al doilea motiv pentru care aceast lege nu ne indestuleaz, este lipsa de incredere care se vede in acest proiect. Acest punct de vedere a fost eri desvoltat de ctre episcopul
Makkai. titi c aceast lips de incredere fat de noi a avut
ca consecinta ca acest proiect s fie saturat cu msuri politienesti.

Al treilea motiv cu care a trebuit s lupt au fost influentele i tendintele extremiste ale acestei legi, pe care 1-am vzut

aci att in comisiunile Senatului, ct si zilele trecute in sedint, ele fiind pe larg desvoltate in fata onoratului Senat in

vorbirea printelui Ciuhandu si reprezentat in mod pasionat de

d. senator Turcu.
Al patrulea motiv care a impedecat alcituirea unei legi
satisfckoare a fost nerespectarea trecutului istoric i nerespectarea drepturilor istorice cstigate. Aceast mentalitate a
fost exprimat prin d. prim ministru Vintil Brtianu cu cu-

vintele : noi nu suntem mostenitorii orisicui". Eu cred, c

fiecare dintre noi este mostenitorul cuiva, si c trebuie si se

Oda' searn de trecutul lui si de trecutul altora".

D-lor senatori, zilele trecute s'a discutat aci foarte mult
raporturile dintre Stat i biserica. In ceiate priveste aceste raporturi se cunosc mai multe sisteme, dintre care trei sunt mai
importante.

Primul sistem este sistemul bisericii de Stat, care a existat aci in Vechiul Regat. Acest sistem a existat i in Rusia tarist. El este aplicat si astzi in Anglia si acest sistem a existat
pn la rzboiul mondial in Austria. Pe lng acest sistem biserica, este a Statului. Ea are preponderent f at de celelalte biserici.

www.digibuc.ro

139

Cel de al doilea sistem este cel al Statului laic. D. prim

ministru Vintila Bratianu, are o ideologie pe care o repeta f oarte des : Romania este un Stat laic". Aceast ideologie vine din
Franta, unde s'a declarat pentru prima oara laicismul Statului.

Aceasta ideologie a fost aplicata si in Italia inainte de

Mussolini. Acuma Mussolini, care cunoaste bine scopurile si
necesitatile tarei sale, abandoneaza acest sistem.
Al treilea sistem, este sistemul nostru ardelean cu bisericile sale istorice. Acesta nu este sistemul Statului laic. StatuI n'a rupt Iegaturile sale cu bisericile, ci el le recunoaste si
pe temeliile acestor biserici doreste sa-si clideasc intregul s'.lu
sistem.

Eu cred ca. si Statul Roman trebuie sa fie aconfesional, si

nu poate s aiba biserica de Stat. Dar trebuie sa fie crestin si
sa stea pe temelia si pe temiul cultelor istorice, asa cum sta
scris si pe sterna Romaniei : Nihil Sine Deo".
Prin urmare acest sistern al statului laic trebure abandonat odat pentru totdeauna.
D-Ior senatori, spre a pricepe aceast conceptiune ardeleana, cu diferite biserici recunoscute, trebue sa cunoastern des-

voltarea religioas a Ardealului. Precum d-voastra stiti toti,

dela 1000 pana la 1540, in Ardeal, care era atunci parte integran-

ta a Ungariei, a existat o singura biserica, aceia catolica.

In anul 1540 a murit ultimul rege independent, loan Zapolya, si atunci s'a introdus protestantismul in Ardeal, care tot
odata cu moartea acestui rege, a devenit independent de Ungaria. Se introdusese luteranismul mai inainte, dupa aceia calvinismul si in sfarsit unitarismul.
Germanii din Ardeal au adoptat confesiunea luterana iar
maghiarii au adootat mai intal confesiunea calvina, dupa aceia

au trecut in majoritate la unitari, si in sfarsit au ramas cei

mai multi calvini.

Aceast era a tinut dela 1540 pana la 1604, adica 64 ani.
pina cand confesiunea protestanta s'a raspandit in Ardeal si s'P
asezat acolo. In 1604 au ajuns pe tronul Ardealului principi pro-

testanti si. atunci a venit o era care a tinut 86 de ani, Ora la

1690, cand principii Ardealului erau fara deosebire, toti de religie calvinista, si cand aceasta biserica a fost consideratk daca
nu ca biseric dominant, ins ca biserica marei majoritati a
Ardealului, pe cand sasii au adoptat luteranismul, iar o parte
destul de insemnata din maghiari, mai ales secuimea, a ramas
credincioasa bisericei sale stramosesti catolice.
In 1690 au intrat Habsburgii in Ardeal si au preluat imperiul asupra Ardealului. Cu preluarea imperiului in 1690 s'a

isclit un contract numit diploma leopoldiana" in care conwww.digibuc.ro

140

tract irnperatorii austriaci au recunoscut starea de f apt care

era in Ardeal in chestiunea religioas i s'au obligat cd nu vor
turbura aceastd stare de fapt si vor respecta drepturile castigate ale acestor biserici.

Am auzit ieri plangeri multe, c s'ar fi fcut violente

din partea guvernelor fatd de populatia romaneasca din Ardeal,

anume din partea Habsburgilor, si d. senator Ciuhandu spunea : ea' ungurii le-au fAcut. Trebue sd stabilesc faptul Ca' nu

noi ungurii, ci guvernul austriac din Viena a protejat atunci

in cateva locuri, si nu chiar in modul cel mai bland tendinta de

recatolicizare si ea' nu numai romanii au fost inchisi la Kufstein, dar si un mare numr de maghiari a suferit acolo, iar generalul Bucov a dramat nu numai bisericile romanesti, si tot
el a fost acela care a ucis o multime de secui in judetul Ciuc.
Aceasta a fost situatiunea in Ardeal pan la 1867 cand
s'a infaptuit unirea Ardealului cu Ungaria. Odatd cu deciararea
acestei uniri cu Ungaria, legislatia ungard a recunoscut, precum au recunoscut si Habsburgii in 1690, drepturile istorice,
ale bisericilor recunoscute Ardealului i egalitatea intre aceste
biserici.

Drepturile bisericii ortodoxe au fost recunoscute in

1791 prin art, de lege No. 60 care spune din cuvant in cuvant,

biserica oriental neunitd, de rit grec, care a fost

pa-rid

acum o biserre tolerati se intreste in exercitiul liber pe baza

acestui articol, asa ea' toti credinciosii acestei biserici sd fie
dependenti de episcopi si asa mai departe.
D-lor senatori, in aceasti desvoltare istoricd, se vede cd
cultele din Ardeal sunt concretizdrile evenimentelor si desvoltrilor istorice din Ardeal, si expresiunea necesittilor -sufletesti si traditiilor strdmosesti ale acestei populatii.
Cari sunt consecintele acestei desvoltdri istorice a cultelor din Ardeal? Eu asi dori sd v atrag atentiunea asupra urmdtoarelor patru consecinte: intaiu este aceea, c prin aceasta
desvoltare istoric fiecare cult s'a intrit pe bazele sale strmosesti, fiecare cult are autonomia sa stramoseascd, are drepturile sale castigate si asigurate de veacuri.
A doua consecint a fost o tolerantd reciproc i un respect reciproc intre credinciosii diferitelor culte; iar pe de altd
parte, d-lor senatori, un devotament si o afectiune traditionald
care de altf el este in stransd legaturd cu susceptibilitatea si
sensibilitatea fatd de orice vtdmare.
A treia consecintd este un interes viu si din partea laicilor pentru chestiunile bisericesti si mai ales participarea lor
efectivd in toate manifestatiile vietii bisericesti, ceeace este
necunoscut aci in vechiul regat.
www.digibuc.ro

141

A patra consecintd, este o distinctiune absolut clar a

rolului bisericii si cultului fata de viata public i privatd.
Noi, dincolo, nu confundrn niciodat viata publica i viata
privatd, biserica si cu cultul. Noi facem o distinctiune absolut
clard si nu introducem nimic in viata privat a familiilor, nu
introducem acele diferente care ne despartesc in chestiunile
bisericesti si nici in viata publicd noi nu introducem aceast
diferent, ci respectm totdeauna credinta unora si altora.
In cursul desbaterilor la aceast lege, am vdzut cum neintelegerile in aceastd chestiune au ca surs imprejurarea cd
d-voastra aci, in vechiul regat, ati avut pand acum pand la intregirea tdrii, o singurd biseric si prin urmare in conceptiunea
d-voastrd conf esiunea si nationalitatea sunt identice, pe cand
in realitate ele sunt cloud lucruri, foarte distincte. Noi dincolo
in Ardeal, am fcut in totdeauna o diStinctiune foarte clar Intre confesiune si nationalitate.
Ca sd ludm de pild biserica catolica, i aci nici nu vreau
s vorbesc de biserica catolicd de rit grec, ci numai de biserica
catolic de rit latin care are un milion i jumtate de credinciosi
cand se vorbeste aci de biserica catolici toatd lumea
crede cd este o expoziturd a tendintelor unguresti cu toate ea'
de fapt biserica catolicd ca si in toatd lumea asa si la noi, nu
este o biserica nationald, astfel in cat nici credinciosii bisericii
catolice din Ardeal nu apartin nici unei singure nationalitati ci
se imprtesc in cloud prti: o parte sunt maghiari altd parte
sunt germani i afar de aceste cloud* mai sunt Slovaci, Italieni
altii. In ceeace priveste protestantii sunt intre ei cam sapte
sute de mii de maghiari, iar restul de 3-4 sute de mii sunt
germani. In ce priveste impdrtirea nationalitdtilor, maghiarii
se impart cel putin in patru confesiuni: catolici, ref ormati, unitari, evanghelici. Germanii se impart in cloud conf esiuni. Sunt:
catolici i luterani. Prin urmare noi dincolo facem o distinctiune cIard intre confesiune si nationalitate. Nu le confundm
niciodatd una cu cealalta. Prin urmare stim foarte bine cd conf esiunea si credinta religioas este una, iar nationalitatea,
limba si cultura noastr este altceva. Dad d-voastri priviti
aceastd chestiune cum este in realitate, cred cd aceste imprejurdri v vor liniti, cd de exemplu, nu se poate imagina ca biserica catolic din Ardeal sd fie o expoziturd a tendintelor iredentiste maghiare, pentrucd aceast bisericd uneste in sa'nul ei
cel putin tot atati germani cat si maghiari.
Aceasta este situdtiunea si cu protestantii. Germanii nu
pot intreprinde prin bisericile protestante aici, o miscare pangermanistd pentrucd intre ei sunt o mare parte de maghiari.
Calvinii sunt exclusiv maghiari, dar maghiarii nu stint
www.digibuc.ro

142

exclusiv calvini. Nici jumtate din numrul rnaghiarilor nu

este de religiune calvin. tim bine c in chestiunile care privesc
limba i cultura noastr trebue s conlucrm cu calvinii i cu luteranii. Cnd e vorba de credinta noastr, de chestiunile bisericii, trebue s conlucrm cu catolicii de alt nationalitate.
In ceeace priveste acum chestiunea special a catolicilor,
eu stiu prea bine c Ina ltii prelati greco-catolici vor rspunde
demn la toate chestiunile cari s'au ridicat aicL Totusi cred c
este datoria mea s fispund i eu la cteva obiectiuni cari s'au
fcut aici in chestiunea catolicismului.
Cnd am vorbit mai inainte despre religia strveche a Ardealului, am cutezat s spun c dupi prerea mea credinta strdveche a romnilor nu ar fi putut s fie alta dect acea catolicH
si cred c,
neavnd nici o competint in contestarea succesiunii din Dacia Traian,
cred c n'au putut avea acei succesori
ai lui Traian,
cnd au trecut la crestinism,
n'au ptut avea
alt credint dect acea catolic. Prin urmare credinta cea mai
veche a romnilor dae acceptm succesiunea Daciei-Traiane,
n'a putut fi alta dect catolicg. (Intreruperi, sgomot).
P. S. ARHIEPISCOP GURIE AL BASARABIEI : Atunci nu era credint. catolic !
D. ELEMER GY ARFAS : Cred c Inaltii Prelati grecocatolici vor desvolta'aceast chestiune cu mai mult" cornpetent.

I. P. S. PIMEN, MITROPOLITUL MOLDOVEI I SUCEVEI : Ati luat in discutie o chestiune prea grea pentru
d-voastra. Lsati s o rezolve altii. (Aprobki).
D. ELEMER GYARFAS D-lor senatori, zilele trecute
s'a vorbit aci foarte rnult despre unirea romnilor care s'a fcut

la anul 1700. Chestiunea aceasta va fi desigur expus i desvoltat de atre Inalpi Prelati greco-catolici. Eu, ca minoritar i ca
maghiar, doresc s stabilesc numai un singur f apt, c s'a spus aci
cum c trecerea romnilor la catolicism s'a fAcut sub influenta
maghiar, ceea ce eu tgduesc.

Sperm c conduckorii Statului nostru nu vor tinde s

restrng cercul nostru de activitate si activitatea bisericilor
noastre s desfsure intreag puterea lor binefcdtoare, de oarece un singur cuvnt blnd, impctor, rostit din gura unui arhiereu stimat si iubit, face incontestabil mai mult pentru consolidarea Statului, ca tosi agentii de sigurant.

www.digibuc.ro

CUVANTAREA

P. S. EPISCOP GR. COMA

Prin legea cultelor nu se incalc drepturile nimnui si
mai putin drepturile pe cari le-au avut si de cari s'au bucurat
pan acum cultele istorice. Din potriva se acord prin actualul
proiect de lege o deplina libertate, poate cea mai generoas libertate ce s'a acordat candva printr'o lege a cultelor. A putea
s spun chiar c libertatea care se acordd prin actualul project
de lege este dus la extremitatea generosittii.
Fr de religiositate nu este cu putinta s existe avant,
s existe cumpenire luminoasa in viata omeneasc i nici o msurd, niciun dreptar in aceast viata, nici in viata individual,
nici in viata colectiv, nici in stiintd i nici in artd, nici in viata
social si nici in cea economic.
Convingerile religioase de cele mai multe ori stdpanesc
pe celelalte, am putea zice intregul complex de paren i opinii ale fiintei omenesti. Astf el imi explic eu i in chipul acesta

trebuie s ne explicarn cu toti si animatia asa de vie care s'a

starnit in jurul acestui important project de lege.
Dad intervin i eu in mijlocul acestei animatii, d'ste cd
s'a procedat cu chiar prea mult generozitate in acordarea exercitiului liber aI religiunii. Stim cu totii cI viata colectiv religioasa, este eflorescenta, este reazimul i puterea qe organizare

a sentimentului si a cultului religios. Statul las fiecrui cult

libertatea si se organizeze in colectivitati religioase astfel ca acestea s poat ridica pe bietii fii ai oamenilor la constiinta a-

devratului scop al lor, al rolului de fii ai aceluias Parinte al infinitului, de care este cuprins interiorul lor, s poat mangala
pe cei lipsiti, sa ridice pe cei czuti i sa sprijinease pe ce slabi,
s umileasca pe cei mandri prin doctrina, cultul si exemplul slujitorilor sal si sa le ,ridice inimele, si s le faca tot binele care
nu este departe si s aduc pacea indestructibila intre oameni.
Biserica ortodox totdeauna s'a achitat de aceste indatoriri mari
www.digibuc.ro

144

impuse adevaratilor slujitori ai Mantuitorului. Biserica noastra

ortodoxa s'a achitat pe deplin de datoria ei caci numai asa
ne-am putea explica de pilda, atitudinea pe care a avut-o un Vlad
Tepes la 1462 cand a spus memorabilele cuvinte : Vrem sa avem in tot chipul lupta cu turcii ; daca insa tam noastra va pieri
va fi spre paguba intregei crestinatati".
Tin, d-lor senatori, ca in cateva cuvinte sa evoc in momentul acesta i memoria marelui i nemuritorului domnitor roiran
Stefan cel Mare, care vesteste Papei si principilor crestini biruinta dela Vaslui si cu care prilej accentuiaza marele si indestructibilul adevar istoric, c Biserica ortodoxa in aceasta
parte a lumii a fost o poarta a crestintatii. Evocarn memoria lui
Stefan cel Mare, care atunci cand se adreseaza catre ducele Venetiei pentru a primi sprijin i ajutor impotriva turcilor, spune
ci este gata sa moari de o suta de mii de ori decat sa se predea
paganilor.

Un cronicar polon cu numele Dug los Il gaseste vrednic

pe acest mare erou al crestinatatii, ca el sa fie capul tuturor
crestinilor ; Si insusi papa Sixtus al IV-lea II laucla spunand
cuvintele : Esti in gura tuturor si f oarte mult laudat".
Iata, d-lor senatori, cateva rezultate mult graitoare care
se desprind din puterea, din stapanirea sentimentului religios,
iata cum s'a manifestat constiinta ortodoxa a unui domnitor ca
Stefan cel Mare. Nu trebuie sa uitam lucrul acesta, la care se pot
adaoga dovezi nenumarate din cursul istoriei. Ceeace se desprinde dinteinsa este sufletul generos al romanului, care e o comoara
scumpa noua tuturor. Romanul ortodox fiind bland, tolerant,
chiar excesiv de tolerant
nu s'a razboit niciodata cu puterile
Statului, nu s'a razboit cu puterile acestei lumi, caci cunostea

cuvintele Mantuitorului cuprinse in capitolul VI din Sfanta

Evanghelie a lui Matei : Sufletul mai mare este decat hrana".
Romanul n'a facut din bunurile acestei lumi o citadela din dosul careia sa poarte lupta pentru distrugeri de dinastii si de
state, a recunoscut din contra intotdeauna Cezarului si Statu-

lui, dreptul de a legif era in materie bisericeasca. Principiul legiferarii in materie de avere era recunoscut si de protestanti si
de catolici Statului, deci legea cultelor nu vine cu ceva nou.
Atat in Transilvania cat si in Ungaria s'a legiferat in aceased materie, si in veacul al XVIII imparatul Iosef al II-lea
a creiat fondul religionar din averile secularizate, pe care fonduri le-a recunoscut i Scaunul Papal.
Formalitatile de trecere dela un cult la altul constitue o
mai mare libertate fata de trecut i peste tot nu se poate gasi, in
proiectul actual de lege ceva ce ar putea constitui n privilegiu
pentru biserica ortodoxa si nu este adevarat ceace a spus d. sewww.digibuc.ro

145

nator Gyarf as cg acest proiect de lege s'ar pregki numai pentru minoritti, caci foarte bine d-sa stie ea in proiect se prevad dispozitiuni, ci toate acele dispozitiuni cari nu se contrazic
cu legea de organizare a bisericii ortodoxe, o privesc si pc aceast bisericd. Dac este ceva in actualul proiect de lege care

poate trezi susceptibilitatea tuturor cultelor si mai ales a bi-

sericii ortodoxe, accentuez, este tocmai generozitatea prea mare

prin care se cautd a se garanta si a se mentine drepturile recunoscute pn acuma pe seama baptistilor. In aceast privint,
d-lor senatori, s-mi ingduiti si accentuez c am intrat in materia propriu zis a modestei mele cuvntri. Gsesc ca aci este
locul s pornesc dela inteleptele cuvinte cari se cuprind in Pildele inteleptului Solomon la capitolul 25 : mere de aur in panere de argint este cvntul spus la vreme". Acest adevr cuprins
in pildele lui Solomon trebuie sa-1 accentugm cu totii, mai ales
astazi cnd lumea crestin intreagd, iar nu numai tara noastr,
este amenintat de frontul comun al primejdiilor de tot soiul si
sufletele crestine sunt expuse la nenumrate si incalculabile fataciri.
Acest adevk 11 acentum mai ales astzi, cnd este vorba
de a se garanta, de a se mentine prin lege drepturi pe seama acelora, cari nu le merit.
Cultul, este format dintr'un ansamblu de acte, prin care
se aduce inchinare lui Dumnezeu. Dar sunt la noi in tara curente
religioase, cari nu au scopul de a onora divinitatea, care nu au ca
tendint de a aduce inchinare adevkat lui Dumnezeu. Aceste
asociatiuni religioase cu scopuri nernkturisite, cu scopuri con1

trarii deck cele adevkat religioase, sunt sectele, ale ckor tendinte fundamentale le cunoastem cu totii si aceast tendint este

lupta impotriva cultelor istorice si mai ales impotriva asezmntului primordial si cel mai capital al existentei noastre ca
neam, adic desfiintarea ortodoxiei noastre.
Sentimentul religios este dispozitia inimei si a vointei,
de a se supune vointei divine. Sentimentul religios cere omului
recunoasterea slbiciunilor sale omenesti. Omul stpnit de sentimentul religios trebuie sa recunoasc nimicnicia si slbiciunile sale omenesti in fata puterii nemkginite a lui Dumnezeu.
Sentimentul religios cere trebuinta unei desvrsiri, cere tendinta spre infinit, sau, dac cuvntul infinit oare cumva ar tepugna cuiva, atunci as putea zice ea sentimentul religios cere

tendinta de intregire a slbiciunilor si a mkginirii noastre o-

menesti.

Am asteptat deci, in intelesul definitiunit pe care am

dat-o sentimentului religios, ca propagandistii sectelor reli-

gioase in genere si in special propagandistii, care au rasarit

10

www.digibuc.ro

146

peste noapte in mijlocul nostru, SA ne arate ei baptismur la real

in tar ar fi o necesitate religioask am asteptat s ni se fac dovada indestructibild, c reprezentantii acestui baptism, eu toti
aderentii lui, sunt cuprinsi nu de altceva dect de ideia de a se
ridica spre Dumnezeu, pentrucA acesta este in esenta scapul ori-

arei manifestri religioase ; am asteptat prin urmare si se arate emotiuni si porniri si tendinte baptiste, care ar veni din
constiinta atarnrii baptistilor de o putere supra-terestr ; am
dori sa vedem ea' baptistii n'au altceva, n'au alt scop decit endul de a cere ajutorul lui Dumnezeu cu mintea, cu inima sit cu
vointa. Gndurile, dorintele, actiunile lor, ar trebui s fie dovada unor sentimente religioase si atunci sentimentut religios
intern ar trebui sa-i corespund partea exterioar acceptabilk
convenabil, adic un curt, care s nu aduc atingere nimnui
si mai putin cultelor istorice din aceast tar si, merg mai departe si zic, cu att mai putin bisericei ortodoxe.
Cci, d-lor, trebuie s stim cu totii c exteriorul, ea exteriorizarea nu se face cu alt scop dect pentru manifestarea interiorului ; dar la baptisti nu este asa, ceeace voi dovedi in cele
urmatoare :

D. Pierre Messnard, agregat al Universititii din Paris,

a scris nu de mult inteun ziar din Paris :
In dispretul legilor propagandistii sectanti in lupta deschis impotriva bisericii ortodoxe, se dedau la o propaganda
sgomotoas, care constitue o direct nesocotire a legilor frii
si a ordinei stabilite.
Mari sume de bani, capitaluri fabuloase stau la dispozitia lor spre a cstiga adepti, dup cum legturi cu cercurile
streine si cu presa neamic nou ii ajut s intretin o atmosfer de intrigl si de falsuri in scop de a cauna prestigiul trii
si al bisericii".
Messnard zice, c barbaria in Orient reinvie sub forma
baptismului si c ortodoxia noastri e prima fortreat a Occidentului, fat de barbaria care renaste.
Revista Renasterea a Eparhiei Clujului in No. dela 12 Fevruarie 1928 scrie :
3. Art. 19, daca se adevereste c intre cultele recunoscute

va fi pus si cel baptist, acest fapt va forma un adevrat act de

subminare a bisericii noastre ca si a celorlalte confesiuni crestine. Oare nu vd legiuitorii nostri c membrii comunittilor
baptiste si sectare, in afar de ctiva, toti sunt recrutati prin
ademeniri mincinoase, prin calomnii la adresa bisericii si slujitorilor ei, prin bolsevizarea simtului cettenesc si de ordine,
dintre credinciosii celorlalte confesiuni si c nici unul n'a ajuns sectar dn indemn propriu si convingere, ci numai prin prowww.digibuc.ro

197

selitisml calcitor de lege ? Pe membrii comunitatilor sectare

recrutati prin astfel de mijloace ilegale si de demagogism religios, biserica noastra Ii considera si astazi de membrii ai ei,
rataciti temporal si pe cari sa lupta sa-i intoarca la calea cea adevarat. Recunoasterea cultului baptist va insemna sanctionarea mijloacelor ilegale folosite de secte la recrutarea proselitilor, oprite pana acum prin ordine ministeriale".
Ne identificam, d-lor senatori, cu aceste pareri, una a unui
strain, a unui prof esor universitar din Paris, iar cealalti o parere ortodoxa.
In adevar, baptismul la noi in tara nu are absolut, dar ab-

solut, nici o legatura organica cu spiritul timpului sau cu necesitati sociale, economice, politice sau de orice alt caracter al
vremii.

Intelegem de pilda, ivirea sectelor iudaizante, indata, la

inceputul crestinismului, cand religia ebraica se gasea fata in
fata cu religia crestina i cand acei cari din evrei se faceau
crestini, aduceau cu sine o lume intreag de conceptii din lumea in care traiau si din religia pe care o aveau pang atunci.
Intelegem ca, daca cineva din pagan devenea crestin, sa mai
tina cu oarecare scumpatate si la oarecari din conceptille lui
pagane, in cari trise pan atunci, pentru ca stim cat de mare
este mai ales puterea traditiunilor religioase.
Unii din primii crestini amestecau ideea crestina cu ideea
pgana, dand nastere gnosticismului ; iar acei cari veneau de
la evrei si se faceau crestini, aduceau cu sine idei iudaizante,
asa s'au nascut diferitele secte iudaizante.
Tot in chipul acesta intelegem i sectele antitrinitare,
cari s'au ivit dupa inceputul crestinismului, pentruca diferiti
membrii ai crestinatatii au cautat sa-si explice cu ajutorul ratiunei misterul adanc al Sf. Treimi.
Rigorismul moral si dorinta dupa starea crestinismului
primitiv, explica de pilda secta montanistilor sau secta novatienilor, cari nu erau altceva cleat niste secte morale, cari se
doreau dupa starea de viat religioasa a primilor crestini.
Intelegem buna oara cum s'a ivit in evul mediu secta Albigenzilor sau secta Valdenzilor, din cauza inegalitatilor materiale ale timpului si mai ales din cauza averilor incomensurabile
cari se gaseau in mana clerului, dar nu ne putem explica nici de
cum cu asemenea cauze ivirea baptismului intre romani.
Baptismul in Romania este ca o planta exotica, a crei
aparitiune, ori cat am cauta-o, nu ne-o putem explica decat pe
cale politica. Nu visari fantastice, ci puternice lovituri ne aduc
noua romanilor peste cap baptismul.
Biserica ardeleana, catre sfarsitul vietii marelui aguna,
www.digibuc.ro

148

devenise o cetate inexpugnabila a romanismului. Acea cetate,

era privit cu ochi rai de catre inamicii nostri milenari, acea cetate aveau de scop inarnicii nostri de a o lovi, ca sa nu se intareasci in dauna lor. Nu vreun rzboi, nici mizeria, nici suferinta,
nici lipsa de lucru, deci nu oarecari rele sociaIe sau econornice
ar putea sa ne explice ivirea baptismului intre romani, ci ivirea
lui o voi explica, smerenia mea, prin fapte istorice concrete,
cari sunt urmatoarele :
Baptismul s'a ivit intre romani cu scopul acela pe care
1-a accentuat d. Gyarfas and a spus
a spus un adevr pe
care 11 aplicau ungurii fata de romani, ca adica religiunea nu se
poate identifica cu nationalitatea. i de oarece romanii ortodoxi
din Ardeal in tot trecutul lor au identificat fiinta lor de crestini, cu fiinta de romani, aceast fiinta, inamicii nostri milenari
voiau s'o taie in cloud. Ungurii nu vedeau cu ochi buni ea se
ridica nenumarate i nenumarate scoli confesionale ortodoxe.
Nu vedeau
i aceasta rog sa retineti, d-lor senatori
nu
vedeau cu ochi buni, mai ales faptul ca preotul era conducatorul f iresc al acestui popor, care pand mai inainte cu 10 arii era
sfarsit de jale si de durere.
Le trebuiau ungurilor producerea unei prapstii adanci
intre cler i popor. Baptismul era cea mai bun alma, caci dine
se facea baptist nu mai platea dari pentru scoala confesional
pentru alte scopuri bisericesti cari se identificau pe deantregul cu scopurile romanesti.
Ungurii
ca s nu intrebuintez un termen prea drasticnu ne aveau dragi si ziceau: trebuie sdrobit cu orice pret
biserica ortodox romana, care a biruit ideile evreesti i pagane
aproape timp de 2000 de ani si care a biruit pe
schisvaticii
si a rmas aproape indiviz.
Ungurii credeau sa faca ceeace spunea Mantuitorul Isus
Christos in Muntele Mslinilor : Bate-voi pstorul si se vor
risipi oile". Aceste cuvinte pe cari le puteti citi la cap. 14 din
sfnta Evanghelie a lui Marcu, ne explica intregul exod care s'a
pornit asupra romanilor ortodoxi din Ardeal prin baptism. Astf el si numai astfel se explic ivirea botezatoribor unguri intre romani, in judetele Arad si Bihor, prin anii 1870-1880.

Ungurul Kornyai Mihaly si croitorul ungur Novak Antal

Incepur sa boteze din nou pe cele dintai victime romane si anume in comuna Talpos pe fratii Onut, Teodor Negrut
Gheorghe Roman. Ungurul Kornyai Mihli boteaza in anul
1890 pe servitorul comunal CIepea din comuna Curtici
comund dela granita de Vest a %aril, infectat de baptisti, pentrua
acolo, d-lor senatori, trebuie sa stim cu totii ea' este o citadela
a baptismului, pe care nu avem nici un interes sa o sprijinim.
www.digibuc.ro

149

Ungurul Kornyai in 1892 boteazO pe predicatorul roman Leucuta din Arad. In 1894 ungurul Toth Istvan boteaz pe cel dintai roman in comuna Luguzau. Maghiarul Mayer boteazO in anul 1891 doi romani in comuna Vandtori pe Bonta Petru si Gale
Ion. Doi functionari dela cane ferate maghiare, Attila C9opjk
si Ludovic Bodoki strdbteau Aradul si Bihorul cu bilete gratuite de cale ferat, ca s boteze din nou pe romanii, pe fratii
nostri de sange. Aceasta in judetul Arad. Am elucidat astfel cu
cateva pilde ce s'a petrecut in Arad. V voi da iarOsi cateva pilde
din judetul Bihor. Comuna Chesa este cea dintAi comuna romaneaseO din Bihor, unde baptismul a fost introdus de ctre
cismarul ungur Boros. Numele i numrul celor dintai trecuti
la baptism in anul 1897 nu se cunoaste.
A doua comun este Tulca, unde ungurul Kornyai din
Salonta a convertit in 1892 pe 22 de barbati si 8 femei. La inceput, predicator, era ungurul Kis Ferencz. Al treilea caz este in
comuna Inand unde ungrul Iosif Sass in anul 1895 a convertit
la baptism o femee. A patra comun, este comuna Batbir, unde
baptismul a fost introdus de doi unguri din Salonta si de ckre
Mayer din Budapesta in anul 1895. Atunci au fost convertite
prin unguri 5 familii. V mai dau o pild din comuna Gurbediu
unde baptismul a fost introdus tot de Kornyai din Salonta in
1890 and a convertit nou suflete.
In Bihor, cele mai contaminate comune sunt in plile limitrofe cu frontiera maghiafi, Salonta i Tinca. Guvernul lui
Coloman Tisza ii favoriza ca pe niste fii adevOrati pe acesti baptisti. Chiar Attila Csopjak in istoria lui, recunoaste adevOrul acesta, el care a fost functionar la caile ferate maghiare si a scris
o istorie a bisericii, in care a dat loc deosebit ltirii baptismului printre romani, cu concursul ungurilor, spunand, c misiunei acesteia maghiare trebuie sa i se multmeasc pentru rdspandirea baptismului intre romani. In 1892, deputatul ungur
Iranyi Daniel, Ii apr pe baptisti in parlamentul maghiar. Acestor imprejurzi, trebuie s li se atribuie faptul ca ministrul
de culte ungur Lukacs Ii recunoaste in anul 1905, desi nu erau
nici 10 mii de baptisti pe acea vreme. Cei mai multi, precum citim cu durere in cartea lui Csopjak, erau romani. Regret, d-lor
senatori, cd a trebuit &A spun lucrurile acestea si s al-At cine
a latit baptismul printre romani. Acestea nu le-am spus din vreo
oarecare animozitate de care ar fi stpanit fiinta mea fat de
unguri, ci numai i numai din dragostea pentru adevar. Aceasta
dragoste de adevOr este isvorit din ideea iubirii de care trebue
sA fim cu totii cuprinsi fat de Mantuitorul Isus Christos. Iubirea aceasta ne face sa ne mirOm cum inamicii nostri au cdutat
s'd desbine si s desfaci clerul de popor pe calea religioas awww.digibuc.ro

150

rdtat. Iubirea aceasta ne intreabd ce urmreau oare predicatorii

unguri cand indemnau pe romani si-i lepede legea ? Dece cereau ei un nou botez romanilor ? Dece le cereau aruncarea crucilor qi luarea in bitae de joc a sfintelor icoane ? Ne lmurete,
d-lor senatori, un fost deputat ungur cu numele Oliver Almay

din judetul Arad, fat de care Statul nostru a fost mrinimos,

retrocedandu-i o mare parte din averea pe care i-o expropriase ;

ne lAmurete acest deputat care a acordat i un ajutor pentru ca

s se clAdeascd o capiqte baptistd in comuna Cil, pe care eu o
\Tad atunci cand trec in drumul meu ca s-mi vizitez credincioii.

Atunci imi aduce aminte cat de putin ne batem noi capul cu

acest adevr, cd ungurii au cdutat sd bage zazania printre noi,

prin i cu ajutorul baptismului. Acest domn, Oliver Almay scrie

in anul 1913 in ziarul unguresc Arady Kzlony : Chestiunea

nationald romaneasc ar trebui deslegatd aa, ca poporul roman
s fie deslegat de sub conducerea preotilor romani. E de mare
insemntate c chestia romaneascd, cel putin in parte, poate fi
deslegatd cu ajutorul baptismului. Baptismul poate ajunge la
cuceriri de necrezut in judetul Aradului. Lucrul acesta il consider ca foarte important, deoarece in acest chip poporul roman
scap de sub influenta preotilor fanatizatori".
Avem dovadd chiar pe istoriograful maghiar, d. doctor
Gyrffy Istvan, care in scrierea sa despre situatiunea nationalittilor din sudul Ungariei, scris in 1915 zice intre altele ur-

mdtoarele : Foloasele baptismului pentru noi maghiarii sunt

incalculabile... SA se lteased cat se poate de mult, cdci el conduce pe romani la maghiarizare. Autorittile cari ar impiedica
intinderea sa liberd pAcdtuesc impotriva intereselor nationale
maghiare".

Am citat din cartea istoriografului maghiar. Rezultatul

acestei iubiri nemriginite pe care o manifestau guvernele maghiare fatd de bietii romani a inceput a se intrezri deabinelea.
In anul 1913 se traduce din limba maghiar in limba roman o
carte de cantri baptiste i anume de cdtre doi domni, Mihail
Brumaru i Vasile Berbecaru, care este predicator la baptitii
din Arad. In aceastA carte de cantdri baptiste, o cantare este
scris pe melodia imnului maghiar. Astf el se explicA ea pan
in anul 1918 peste 140 de case baptiste s'au ridicat in eparhia
Aradului. Ziarul Universul No. din 5 Martie 1927, constatd e

in comuna Ocnele Mureqului din judetul Alba, baptitii tin

adundri deodat cu ref ormatii in prezenta preotului reformat.
Acest lucru l'arn gsit eu insu-mi, pentru e chiar in Braila,
mai inainte cu 3-4 ani adundrile de acolo ale ref ormatilor se
tineau in acela local in care baptitii le tineau pe ale lor. In
revista baptist Szeretet" din Septemvrie 1926, se scrie urmwww.digibuc.ro

151

loarele :
.mare rol

istoria misionara a trii noastre actuale cel maf

xvut misiunea maghiara baptista i putem spune cg

'baptismul infloritor al Romaniei poate multumi fiinta sa Ewanghelistilor ma ghi ari".

Dar d-slor, indrasneala aceasta baptista este atat de mare

eca in aceeas revista Szeretet", numarul din 15 Septemvrie 1926,
icetim urmatoarele :
Poporul din Bucovina inca nu cunoaste Evanghelia. Lucrarea aceasta revine fratilor din Romania Veche. Munca aici va
fi grea, caci poporul este favorizat de bisericile ortodoxe".
Iata d-Ior senatori, cat de mult se dovedeste ca scopul baptistilor nu este acela de a se inlta cu sufletul catre Dumnezeu,
din cauza ca dela data ivirei crestinismului si pana astazi in aceased tara 'Inca nimeni nu s'ar fi ridicat in chip adevarat cu sufletul catre Dumnezeu, ci nurnai din cauza ca se urmreste sco-

pul desbinarei noastre si al slabirei puterilor noastre care ar

trebui sa fie cat mai mult si mai mult coordonate, cat mai mult
inchegandu-ne randurile si formand o falanga de brate si piepturi pe care &A nu o poata expugna nici o putere din lumea aceasta. (Aplause). Revista aceasta baptist cu numele de SzeTetet", in numarul de 15 Iu lie 1923, recunoaste negru pe alb"
ea" baptistii primesc ajutoare destul de considerabile din America. Punctul culminant al demonstratiunilor unguresti a fost
congresul dela Budapesta din 1926, la care au participat impreuna cu ungurii peste 17 predicatori baptisti si romani. Citesc dintr'o lucrare a mea, care o raspandesc in mijlocul credinciosilor, anume lucrarea Baptismul in Romania din punct de vedere istoric national si religios" :
In 19 Septemvrie 1926, baptistii adunati la Budapesta au
Irotarit un lucru interesant.
Foaia baptista ungureasca Szeretet" in numarul din 1

Noemvrie 1926 zice : Conferinta de incheere a hotarit ca in

fiecare an in prima Duminica din Fevruarie toti baptistii sa

i iu serviciu divin despre insernnatatea ei ! Foaia Farul Mantuirii" a baptistilor romani, in

numrul 3 din Fevruarie 1927 inca vorbeste despre aceasta Duminica, dar nu vrea sa spuna ca unde s'a decis serbarea acestei
Duminici. 0 spunem noi din nou : s'a decis la Budapesta.
Si oare de ce s'a hotarit acest lucru si ce este Duminica

se roage pentru Alianta mondialg

baptismului ?

Ascultati romani buni ce zice chiar foaia baptistilor ro-

rnani :

1) In unele tari, cauza libertatii religioase nu este cas-

tigata ; credinciosii de confesiunea baptised sunt persecutati. In

Rusia, bolsevicii nu lasa in ruptul capului pe frati sa predea reliwww.digibuc.ro

152

giunea copiilor. In Romania unele case de rugciuni sunt inchise si lucrtorii evanghelici sunt opriti de autoriati de aV face
datoria. Unii au fost maltratati si altii au fost aruncati in ternnit pentru credinta noastra Nou-Testarnental. Deci la Duminica baptismului s ne rug-Am pentru baptistii din Rusia si
Romania".

La data de 1 Decernvrie 1918, de abia erau 5000 de baptisti unguri iar ceilalti toti erau rornani. Astzi, dup isvoarele
pe cari le culegem din revista baptist rnaghiard de abia sunt
in Ungaria de astzi 70 de predicatori unguri baptisti, pe cat
vreme la noi in Romania sunt 915 predicatori, cifil exact, aflat in calendarul baptist din 1926, care ne mai spune ca num.&
rul exact al baptistilor nu intrece cifra de 26.000.
Este constatat d-lor senatori, ca la noi in scumpa noastr
Romanie, cu toleranta noastr excesiva avem la 28 de romani
de sange, un predicator care s predice pe Hristos in deplin libertate si nesuprat de nimeni.

Un preot din eparhia mea, preotul Caius Turic, in re-

vista Cultura poporului" din 22 Ianuarie 1928 arat c.a. in Brasov

in anul 1910 pe cand era elev de liceu se imprteau bani inteo

cas pocit din Brasov.

Si acum, daca vreti, si o oarecare clip de reculegere, v

voi istorisi una din ptaniile care au avut loc acolo cu ocazia
imprtirii de bani. Ceilalti colegi ai parintelui Turic, auzind
c se pot castiga bani pe nemuncite, desigur ca studenti au fost
si ei ispititi de a scoate ceva bani. S'au dus si ei la adunare
sperand s capete ceva, dar predicatorul Ianos la prima prezentare, la vre-o zece studenti a imprtit, ins, cand alti colegi au
venit vre-o 20 de insi atunci le-a spus : Dragii mei, eu v voi
da, dar mai intai sd v botezati" (ilaritate).
Domnilor, cand cu ajutorul bunului Dumnezeu si a dorobantului roman s'a furit Romania Mare, si cand ne-am gsit cu

totii ca fratii impreun, am crezut noi conduckorii Bisericii

noastre ortodoxe, c acesti oameni nu numai c nu vor fi incurajati dar c vor fi pusi la locul lor, si ca se va aplica principiul
Ca' fiecrui i se va acorda libertatea numai in msura in care o
merit.

Se credea deci c nu se vor incuraja nici decum tendintele de mai inainte, care urmareau divizarea noastra a rornanilor. Se credea C este cu mult mai vie in inimile tuturor icoana
boerilor romani Latcu, Chenderes si Vlaicu, cari la 1408 ca ortodoxi au inchinat Sfantului Gheorghe Manstirea Sangeorgc
de pe Streiu.
Erau ortodoxi boerii aceea din veacul al 15-lea, purtau

acelas port ca si tranii, dar se vede c chipurile lor nu s'au

www.digibuc.ro

153

artat in clipa in care noi ne gseam impreuria pentru a consolida starea Bisericii ortodoxe, pentru CA prea s'a incurajat baptismul. Ctitorul Bisericei Sf. Nicolae din Brwv, Neagoe Basarab, se credea ed va apare i va spune conducatorilor trii
noastre : nu incurajati pe insultatorii bisericii mele". Se credea c se va tine seam c nu baptitii, ci ortodoxii au primit
in 1599 pe Mihai Viteazul in Braov. Era convingerea c suferintele lui Sava Brancovici al Ardealului qi ale lui Constantin
Brncoveanu, sunt cu mult mai sfinte, cu mult prea vii in sufletele noastre, pentru ca s nu le ldsOm sa fie terf elite i insultate prin baptism.

Dar in loc de aceasta, ne-am pomenit cu ctiva incontienti, furati de mirajul dolarului, cari s'au constituit peste
noapte in minoritate baptist, cki &A titi c numai dintre bietii romni se recruteaz bapt*ii i astfel romnii care pn
mai eri erau ortodoxi, ba chiar dominanti, peste noapte devin
baptiqti minoritari. La noi s'a putut acest anacronism, s'a pu-

tut aceast contradictiune in adjecto, pentru ea' s'a dat cel mai
mare fru liber rspndirii baptismului. Pari i latinii, pni
O. catolicii dela noi au cerut, d-lor senatori, ca s'A se respecte
legea de trecere i au cerut ca s nu se facO cu nici un chip proselitism. Baptitii ins nu voiau s tie de aceste forme ale legilor de trecere cdci tiau ea' nu li se va intmpla nimic. Au botezat o multime de persoane, care nu au trecut dup nici o formil

a legii la baptism. IndrOsneala lor era justificati dar numai

prin libertatea excesiva care li se acorda. In comuna Otlaca.

in 1918, in primele momente ale Romniei Mari, adunarea baptist, capiqtea baptist, a fost transformat cu consensul tuturor
in cooperativa. Chiar baptitii s'au bucurat. In sfrqit a scdpat
acea comun ca i altele de ruqinea baptista maghiarg. Dar au
venit dup aceea TnAsurile de libertate, cu toate c taranii baptiti incepuser s vie la BisericO, au venit anumite ordine circulare dela Ministerul Cultelor in anii 1921 i 1922 *i anume :
au venit ordinele No. 32.950 din 24 Iunie 1921 ; 68.135 din 24
Decemvrie 1922 ; ordinuI No. 2.143 din 17 Ianuarie 1922.
De atunci, d-lor senatori, de cnd au semnat acele ordine
circulare, nimic sfnt i inlttor nu a mai rmas neatacat de
baptiti in tara aceasta. In comuna Radna, predicatorul baptist
a indrznit sa spun c sunt pAcitoqi acei cari au murit in rksboiul pentru fiurirea Romniei Mari. In raportul No. 2.152 din
11 August 1923 al serviciului de sigurant din Deva, ni se spune
ed baptiqtii din comuna Nojag, judetul Hunedioara, au numit
bisericile ortodoxe grajduri, iar pe preoti i-au apostrofat cu un

cuvnt de insulti, cu epitetul de animale trtoare cu patru

www.digibuc.ro

154

picioare, nu vreau s spun chiar cuvantul lor, cci este mult prea
drastic.
Fat cu aceast propaganda' manifestatd de toti baptistii
dela noi, fr exceptie,
trebuie s facem constatarea c, desi
ei se bucurd de cea mai perfectd libertate, totus in aceast privint ei nu stau mai prejos cu nimic decat milenistii, ale cdror
intruniri sunt interzise cu desdvarsire.

eful milenistilor de astdzi, Rutherford din America, a

scris in anul 1927, o brosuri intitulat: Liberarea poporului". In
aceast brosurd d. Rutherford spune intre altele, urmitoarele :
Carmuitorii de astzi, regii si presedintii popoarelor, nu sunt
adevrati conductori. Puterea carmuitoare care este inddrtul
tronurilor si care carmueste druinul popoarelor este insus diavolul. Instrumentele vizibile ale Satanei sunt cele trei clase de
oameni cari formeaz forta conducdtoare i anume : capitali-stii,
politicienii si preotii. La nimic nu ne putem astepta dela crestindtatea organizat pentru marea multime a poporului. Cand poporul va scutura sarcina, aceast crestintate care este o parte a
Babilonului si unealta diavolului, va cdea ca o piatrd de moaria in mare".

Din acest citat puteti vedea, d-lor senatori, un adevr destul de trist : c pe cand baptistii spun ca preotii sunt talpa iadului, milenitii sunt tot atat de caracteristici, cand spun cd
preotii sunt unealta lui Satan. Baptistii spun CA' ziva socotelilor se apropie, iar milenitii f olosesc acelas termen. i unii si
altii cer, nici mai mult nici mai putin, ca poporul sd inlture
clerul. Ori, d4or senatori, este stiut c tocmai clerul este institutiunea divind care reprezint autoritatea cea mai inaltd i fr
concursul careia nu se poate- rdspandi vointa divind in lume. Cu
adevrat bine greste d. prof esor universitar V. Ispir, dela fa-

cultatea teologicd din Bucuresti, cand intr`o conferint tinut

la Chisindu, la 15 Mai 1927, spune : Ce mai rdmane din religie,
dac i se ia autoritatea ? Ce mai rmane din ea, clack* nu se bazeazd pe autoritate ? Ce mai rmane clack* Divinul este conceput
dup fanteziile cele mai absurde ?" eful milenistilor dela noi,

care este un roman cu numele de Ion Sima, s'a cumintit. El a

ajuns s cunoascd realitatea in ceeace priveste scopul urmrit
de secte. Eu am avut prilejul sd vorbesc cu d-sa inci in anul
1920, cand eram functionar in Ministerul Cultelor, i pe acea
vreme citisem o bun parte din scrierile milenistilor si cum
gtiam si eram convins cd d-sa sta in slujba dolarului ceeace s'a
dovedit tocmai in zilele din urm
i-am spus &A fie atent si
s prdseased calea pe care a apucat. Dansul mi-a rdspuns cd noi
functionarii Statului persecutm libertatea religioasd. S'a dovedit astzi dupd ani de zile cd eram bine informat, cdci am avut

www.digibuc.ro

155

prilejul s vorbesc cu dnsul, cu trei siptmni inainte, in Cluj,

si mi-a dat dreptate c fusesem bine informat in anul 1920 asupra intentiunilor cari se ascundeau si care misunau, ca sa zic
asa, la baza miscrilor mileniste dela noi din tar. Acest Sima,
care azi este pe cale s se converteasa spune in ziarul Politica" din 20 Februarie 1928, ceeace Rutherford a declarat in
ultima lui lucrare intitulat Libertatea popoarelor". i anume
spune c5. Rutherford ar fi recunoscut ea milenismul nu este o
religie, ci este o organizatiune politic in slujba comunismului.
Durere cci si baptitii dela noi au anumite atitudini cari numai manifestki religioase nu pot s fie ci mai de grab niste

manifestri cu caracter absolut comunist. Avem dovezi ca

conductorul baptistilor, premergAtorul baptitilor, Gheorghe

Vunvulea, dintr`o comun din Tarnava Mic, a fost judecat si
condamnat la 6 zile temnit, pentruc proclamnd baptismul, a
spus ctre trani ea pmntul se va imprti numai atunci, cnd
la noi in tar va isbucni bolsevismul.
ne intrebrn, ins, acum, d-lor senatori, care este atitudinea patrioticA a baptistilor la noi in tar ? Baptistii nu au nici
serbri nationale, iar serbrile nationale ale dinastiei, ale neamului si Statului romn le nesocotesc. Noi stiam lucrul acesta
mai de mult, dar .acum avem si fapte mai deaproape in sarcina
acestor oameni, de dott ori instrinati de noi.
Din comuna Soimo din judetul Arad, avem urmtoarea
stire: Cnd s'au fcut pregtirile pentru Adunarea dela Alba Iulia din 1918 in privinta unirei cu Tara-marn, nici un baptist n'a
luat parte. Cnd dup aceea au nvlit cetele de bolsevici unguri, baptistii erau veseli ;
iar cnd au venit arrnatele romnesti ca s ne elibereze, nici un baptist nu li-a esit in cale. Se
uitau la soldatii romni cu neincredere ! Asa la oimos ; asa ori
si unde in ce ii priveste pe baptistii notri, cari nu tin srbtorile nationale si nu arboreaz5 nici steagul national.
Predicatorul baptist din Bontesti, a avut indrzneala s'o
spun direct la o anchet facut de jandarmeria de acolo, ca
nici ziva de 1 Decembrie, sarbtoare national, noi n'am respectat-o, ci numai ortodoxii". Da, pentruc rtcirea a stins cu desvrsire scnteia de sufIet national din acesti oarneni.
In cartea baptistilor despre mrturisirea de credint din
1920, din Bucuresti, intre altele ei spun urmatoarele :
Noi ne simtim datori a ne supulie legilor ei (trii) fr
sovire intruck ea nu ne-ar impiedica a exercita credinta noa-

stir.

Asa dar conditioneazi aceast respeetare a autorittilor

Statului, de faptul c Statul s respecte ceeace ei manifesteaz

in tov.te

www.digibuc.ro

156

Intru adeverirea tezei lor, se provoac la Matei cap. XXII,

la faptele apostolilor cap. IV si V.
Trebue a asculta pe Dumnezeu mai mult dccat pe cameni" spun doa din locurile la cari se refera ei. Dar bapti*tii nu
apartin bisericei, au pierdut norma obiectiva a adevarlui si atarna de bunul lor plac sa creada ca cutare lucru este dela Dumnezeu iar alt lucru este dela oameni.
Fat cu teza, c ei respecta autorittile Statului cu conditiunea ca Statul sa le garanteze deplin libertate, deoarece am
vzut C ei apnea' mult textul ea' s servesc mai mult de Dumnezeu de cat de oameni,
eu unul nu am nici o incredere ca in
caz de nevoe acesti oameni ar aplica textul sa nu ucizi " in favoarea neamului si in interesul reclamat de existenta noastr
nationala. Cerem prin urrnare, onoratelor organe ale Statului sa
ia act, sa observe ca la noi in tara baptismul, precum am dovedit,
este o exteriorizare de sentimente, cari nu corespund cu interiorul unei religii, cari nu corespund unor sentimente religioase a-

devarate, cari ar resida in sufletul lor. In proportia lipsei de interior, baptistii sunt in masura mai mare sau mai mica ipocriti ;
la toate ocaziunile, ei se prezint ca cei mai insemnati factori, ca
cei mai mari sprijinitori ai intereselor Statului, ori unde s'ar
gsi, dar in acelas timp propaga ca Statul n'are drept nici de
cum sa legifereze, s reglementeze in materie de constiint religioas.

S'a intamplat de pilda in 1926, la congresul din Budapesta din Septembrie acel an, ca baptistul american doctorul
Lewis s spun cuvintele : Noi nu vrem nici un f el de legatura
cu statul". Baptistii din America" in o brosura a lor O solie
frateasca", care a fost tradusa in romaneste si a ajuns in mii de
exemplare la noi in tara, spun c in materie religioasa ei sunt

de parerea Biserica liber in Stat liber", adica cu alte cu-

vinte ei ar mandesta principiul pe care-1 avea si Cavour :

Chiesa libera in libere stato". Atunci, d-lor senatori, este firesc
sa ne punem intrebarea prin ce vin ei, si in spetd, pentru ce vin
baptistii dela noi din tara sa ceara din partea Statului un f el de
coroborare, o aprobare a statutelor de organizare a lor care privesc in esent si in adanc chiar chestiuni de credintd, nu numai
chestiuni de organizare externa a cultului ? Ei se gsesc inteun
echivoc inexplicabil ; pe de o parte sustin teza bisericii libere in
Stat liber, si pe de alta cauta a se acomoda imprejurarilor dup
situatiunea din diferitele State si cer aprobarea statutelor lor
dirt partea Statului. Bine s'a procedat la noi atunci cand prin deciziunea 5734 din anul 1925 Ministerul Cultelor si Artelor i-a
recunoscut numai ca asociatiune jar nici de cum ca cult. Inalta
Curte de Casatie, prin deciziunea No. 902 din 22 Octombrie 1926

spune : Ca desi, in Ungaria baptistii erau recunoscuti, o alt

www.digibuc.ro

157

ratiune de Stat a Statului roman reclama ca orice functionare

a baptistilor sa fie in conglgsuire cu interesele Statului roman". Deci, eu ggsesc Ca s'a procedat, cu prea multi libertate
atunci cand baptistilor dela noi din tara, fata cu deciziunea
din anul 195, dupa trei ani, prin jurnalul consiliului de ministri
li s'au acordat drepturi de cari ei se bucurau pe timpul regimului maghiar.
Timp de 3 ani de zile, din anul 1925 pang in 1928, minis-

terul cultelor a tras concluziile cele mai logice din deciziu-

nea No. 902 a Inaltei Curti de casatie si anume : Ministerul

de Culte, bazat pe decizia Inaltei Curti a declarat ca baptistii
nu pot sa facg nici trecere legalg. Asa dar un ortodox nu poate sa devina baptist in conformitate cu legile in vigoare.
S'a spus ca n'au dreptul de a se numi biserica. S'a luat
dispoztia ca ei sa inscrie pe cladirile lor de adunare cuvantul
de asociatie" iar nici de cum biserica". Asa dar s'a dat o corecta interpretare deciziunii Inaltei Curti de casatie. Cu toate acestea printr'un jurnal s'a aprobat si confirmat statutul baptist
de care se bucurau baptistii in statul ungar cu incepere dela
anul 1905 cand sub guvernul maghiar au fost recunoscuti prin
deciziunea Ministerului No. 77.092.
Prin statutul care s'a aprobat in 1927 si s'a publicat in
Monitorul Of icial" No. 14 din 1928, se spune, intre altele, CA
baptistii nu au arhierei si nici haine preotesti. Eu inteleg inteadevar pentru ce vin baptistii si li se aproba din partea Statului asemenea lucruri, ca ei nu au arhierei si haine preotesti.
D-lor, eu v`am artat d-voastra care este tendinta lor de a ataca
Statul, bisericile, cultele istorice si asezamintele lor. Deci prin
faptul ca ei spun acolo c nu au arhierei si nici haine preotesti, eu ggsesc ci se face o propaganda Impotriva bisericilor
existente. Ei, baptistii, cari spun ca nu au nevoe de legaturi cu
Statul, admit ca Statul sa le normeze pang si forma botezului,
asa dura cum se face in acest statut de organizare, aprobat si
publicat in Monitorul Oficial" din 19 lanuarie 1928.
D. AI. Lapedatu, ministrul cultelor si artelor : Sa-mi
dati voe &A va intrerup, desi aceasta nu infra' in obiceiul meu.
Din felul cum Prea Sfintia Ta te-ai exprimat, ar rezulta, cg
Statul ar fi fgcut acest statut. Ori, lucrul sta altf el. Constitutia spune clar, cg in Statul roman libertatea de constiint este
absoluta si este garantata, astfel ca oricine poate profesa
orice credinti, cu o conditie : sg nu contravina ordinei publice,
bunelor moravuri, legilor in vigoare si sigurantei Statului. Daca este ava, noi nu avem sa examinam statutele acestea din
punctul de vedere al ritualului practicat ci numai din punctul de vedere cerut de Constitutiune. Daca deci statutul nu
www.digibuc.ro

158

cuprinde nimic contrariu intereselor Statului i sigurantei lui,

bunelor moravuri si legilor in vigoare, 11 aprobm. Atata.
aceasta pentru orice asociatiune religioas sau cult, cum vrem
s-i zicem, care si-a fcut un statut si voeste s functioneze
pe baza lui. Noi trebue si 11 examinm sub aceste raporturi si
negsind nimic contrar dispozitiunilor Constitutiei, trebue
sa-1 aprobim. Din felul ins cum v`ati exprimat Prea Sf. Voastr, ar reesi ca. Statul a normat el insusi aceia ce d-ta critici
deaceia v'asi ruga foarte mult s clarificati chestiunea aceasta, s nu ramn vreo nedumerire in mintea cuiva.
P. S. S. Episcopul Grigore Gh. Comsa Eu nu am intentionat a spune, ca Statul ar fi legiferat in materie de credint

baptised. Voiam s art numai echivocul in care se gsesc

baptistii, tocmai fata de doctrina lor. Ei, adic, pe deoparte
profeseaz teza bisericii libere in Statul liber, iar pe de alt
parte vin i cer ca Statul s le aprobe un statut in care se normeazi pn si forma botezului, pan si forma ordinrii, a hirotoniei, cum spunem noi punerea mainilor".
Aceasta nu rnai este desigur numai o simpl chestiune
de organizare intern a unui cult.
Despre evanghelistii cari sunt prevzuti intre functionarii baptistilor pe lang predicatori, nu se spune nimic in
statut, ce pregtire trebuie s aib ei. Statutul aminteste despre predicatori i spune anume : In ceeace priveste pregatirea lor, ei trebue s fi terminat o scoald de predicatori, teolo-

gie, sau s fi obtinut cel putin bacalaureatul de liceu sau o

alt scoald similar".

Acesta este un lucru lmurit, dar statutul lor nu spune

nimic cu privire la pregatirea reclamata pentru evanghelisti,
pentruc insusi statutul lor zice la art. 17 punctul 4 : ,,Evanghelitii
ca ajutori ai predicatorilor, vestind evan-

ghelia in scris si prin grai viu". De aceia amintesc aceast

imprejurare, pentrucg noi stim prea bine care este situatiunea de f apt in tar. *tim cu totii c dintre 915 predicatori
cari misting ca furnicile la noi in tar, doar trei indeplinesc
conditiunile prevzute in aceste statute. i atunci, domnilor

senatori, dac eu ca organ al Statului avand a-mi face datoria

voi merge la predicatorii baptisti s-mi arate dac corespund
conditiunilor din aceste statute, dac au bacalaureatul sau alte
studii echivalente, imi vor putea spune c nu sunt predicatori, ci numai evanghelisti, cci si evanghelistii au dreptul s
predice evanghelia in scris si prin viu graiu. i atunci d-lor senatori, se poate produce o defectiune destul de mare in privinta executrii, cci dac6 nu se execut acest statut, atunci
ajungern s admitem s functioneze la noi in tail si evanghelisti dela care nu se cere nici o pregtire.
www.digibuc.ro

159

D-lor, in privinta aceasta sunt dator sa va dau o lamurire. Teza baptista ca i a altor sectari, a altor proze14ti in
genere, este aceia ca Mantuitorului Isus Christos atunci cand
a zis catre apostoli cuvintele : Mergand sa invatati toate
neamurile" nu a fixat 9i conditiile pe cari trebue sa le aib cineva spre a invata toate neamurile. i s'a intamplat odat, cand
pentruca va martuam stat de vorba cu predicatorii bapti0i
risesc, cu multi am stat de vorba pana dupa miezul noptii,
cand am cerut s-mi arate pregatirea ei n-au putut dovedi nici
patru clase primare, ci au venit cu explicatiunea ca Mantuitorul nu a cerut dela nimeni coala de bacalaureat, studii teologice sau alte studii echivalente.
Mai este, d-lor, Inca un lucru. In statutul lor de organizare si anume la art. 29 din statut se normeaza modul de trecere dela un cult istoric la ei sau vice-versa. i modul aces ta de
trecere, este normat dupa alte criterii decat cele prevazute in
actualul proiect de lege i de aceea dorinta mea este ca la
timpul oportun s punem in concordanta modalitatile de trecere dela baptism sau vice-versa, cu normele cari se apnea la
cultele dela noi din tara. Atat am avut de spus cu privire la acest statut.
Evident, ar mai fi de spus ca Ministerul Instructiunii
printr'un ordin mai recent a admis i pe bapti0i sa frequenteze
colile normale, astf el ca maine ne vom a0epta s avem in satale noastre invatatori bapti0i. Eu, care sunt un mare tolerant
al libertatii con0iintii, nu pot sa ma impiedic de o asemenea

dispozitiune luata de un departament al puterii executive a

Statului, pentruca sunt convins c reprezentantul acelui dcpartament de bunaseama este patruns de mai mult patriotism decat
modesta mea persoan. Daca am amintit totu lucrul acesta, este
pentruca, cunoscand din fir in par alcatuirea sectelor
tiind ca legea invatamantului primar in art. 64 prevede obligativitatea invatatorilor de a aduce copiii la biserica, se va nate anacronismul nedorit de nimeni i anume imposibilitatea
morala ca un invatator baptist va fi nevoit sa duca pe elevii
dintr`o comuna pur ortodoxa, la biserica ortodoxa din satul
respectiv.

Eu, d-lor, am constatat i se poate constata mai ales in

eparhia Aradului, c in anumite parti ale tarii numrul bapt4tilor scade. Astf el am citit ca in comuna Iab lona din judetul
ROO, 50 de familii au revenit la credinta ortodoxa. Tot astf el
se intampla lucrurile i in judetul Aradului, unde o mare parte
a bapti0ilor au trecut la secta pentecostalista, care precum qtiti,
este o secta oprita cu desavar0re ; cu toate acestea insa bapcari 'Ana mai eri alaltaeri se intruneau la un loc cu pentewww.digibuc.ro

160

admit pe pentecostalisti ca s se adune si mai departe in draga voe in aceias adunare baptist. Astfel inct, ori-

at de mare ar fi vigilenta autorittilor noastre, baptistii sunt

aceia cari vor eluda toate inspectiunile pe earl nu ma indoesc
c le va face puterea executiv a Statului prin organele sale
competente.

Eu, d-lor senatori, n'as voi s va fac impresia c am luat

cuvntul pentru a cere poate ca sa se reduca drepturile, mai
ales in materie de constiint religioas, la o anumiti parte din
cettenii acestei OH; dar sd-mi fie ingaduit a constata cd nu

inteleg s se lrgeascA, drepturile acelora, cari au dat loc, mai

ales in tirnpul din urma si mai ales in judetul Arad, la cel mai
urit spectacol, in chiar locurile lor de intrunire, in casele lor de
rugaciune. Oamenii pasnici, care pn ieri alaltieri erau una
sufleteste i triau in armonie cu fratii lor, astzi ne prezint un
spectacol destul de dureros, destul de trist, cd se bat in adunrile sectare nu cu altceva, nu cu mijloace sau cu instrumente de
convingere mai mult sau mai putin probabil, dar se bat din nenorocire chiar cu furci de fier i lucrul acesta este dovedit in
mai multe comune. Este dovedit c in comuna Somosches,
nainte de Nasterea Domnului 1927, s'au btut cu furci de fier
in adunare. S'au facut rapoarte, jandarmeria a cdutat s ia mdsurile, cari s'ar fi impus de cele intimplate si cu toate acestea,
d-lor senatori, s-mi ingduiti v rog a crede c in acea adunare
nici astizi nu i s'a intmplat nirnnui nimic i c propaganda
baptist se face in chipul cel mai desmtat, fr nici un fel de
sanctiune.
In comuna Plescuta, s'au btut milenistii cu baptistii,
pentruc o parte dintre baptisti au trecut la milenisti i cnd
era s se serbeze o cstorie in capiste, in localul de adunare
a venit predicatorul baptist si nu voia s incuviinteze cununia

unei perechi mileniste ai cror printi fuseser baptisti si au

ajutat cu bani la zidirea casei baptiste. Atunci desigur c puterea brutald la baptisti a fost mai convingtoare decat duhul
Bibliei, la care ei att de des se provocau i s'au intirnplat
scene destul de abjecte, c in invlmseala aceia la care s'au
dedat cu totii, s'au prvlit deasupra usii, care s'a rupt si au
czut cu totii in strada. (Risete).
Aceasta poate s formeze chiar obiect de ilaritate, ins,
d-lor senatori, sa m credeti ea nu poate s fie llaritate unde se
petrec asemenea spectacole i unde este turburat linistea satelor i unde este divizat unitatea i pacea si linistea, care au di-

nuit pra acum in satele noastre.

Si, d-lor, s m credeti ca n'as voi s torc prea departe
firul celor ce le art acum, dar sunt dator a v mai aduce aminte
www.digibuc.ro

161

c acesti baptisti sunt i un element anticultural. S'a intmplat

de pild ca in anul 1922 un preot ortodox a avut o discutiune cii
un predicator baptist asupra anumitor puncte de doctrin controversate si in leg5tur cu care puncte preotul a iesit biruitor.
Vkand acestea predicatorul, in necazul lui ci a fost biruit, ce
credeti c'd a fkut, d-lor senatori?
El vzuse c preotul are pe mas Baladele i Idilele nemuritorului Gh. Cosbuc si atunci a spus preotului : Printe, eu
nu m pot lsa convins de un orn, care citeste crti imorale, curn
sunt scrierile lui Gheorghe Cosbuc.
D-lor senatori, putem vedea din toate acestea c Statul,
Biserica si toti bunii crestini au datoria s se intereseze mai
mult deck 'And* acuma de miscarea sectari. Datoria aceasta are
o insemntate din mai multe puncte de vedere. Inti, pentruca
traditia religioask imbinat strns cu traditia nationalised ne
impune tuturor s pstrtn neatinsa comoara sufleteasck pentru
care au trait si au murit mocii i strmocii nostri.
Trebue sa avem in vedere in al doilea rand ci pentru sectamp, deci si pentru baptisti, nu existd ideea de natiune gi tocmai natiunea romni ar dori s o vad stears de pe acest glob,
ca in locul ei s se producd o alckuire cosmopolit. Ei bine, cosmopolitismul sectar vine gi lovecte in credinta noastr si in
obiceiurile noastre si ne invinueste c'd nu traim o viati crestineasck e suntem irnorali, cki bine ati vazut, d-lor senatori,
cnd inteun ziar lciaptist din tard dela noi in 1926 se spunea neadevdrul ed. Bucovina noastrk dulcea Bucovin nu cunoaste
Evanghelia.

Aceasta ar insemna c noi nici nu cunoactem morala

evangheliei. Aceasta este cea mai mare batjocuri i insult ce

se poate aduce unei natiuni. Prin aceasta baptistii si toti cei

de o seamd cu ei biciuesc in credinta iubitilor nostri rposati.
Sectantii batjocoresc sufletele adormitilor nostri frati cari au
avut aceeas credint cu noi. Avem convingerea Ca' toti sectantii

vor fi infrnti cu toate relele care le aduc ei si cari vin asupra

noastr. Munca lor nu este apostolat cki propaganda de idei
crestine nu cunoaste batjocuri si insulte impreunate cu minciuni, aduse de oameni fir nici o pregtire.
In rndul al treilea sectantii sunt anticulturali si au de
gnd s duc o amarnic luptd de clask S-mi fie ingduit s'd
ilustrez cu o pildd aceast informatiune. Se stie, d-lor senatori,
ca s'a inceput din partea ilustrului reprezentant al departamentului instructiunii o vie propagand cultural in satele noastre.
Aceast propagand s'a inceput cu elan si cu muled insufletire
si in judetul Aradului, care trebuie fortificat si cimentat, pentru c toti trebuie s ne indreptdm privirea de mai multe ori
11

www.digibuc.ro

162

asupra barierelor, asupra zidurilor cari vor forma blocul de granit al apararii noastre nationale. Dar ce s vedeti ? CA pe cnd
toti credinciosii pe care eu i pstoresc din vrerea lui Dumnezeu si a oamenilor, au fost de fat la adunarile culturale aranjate de preoti si invitatori, in toate satele unde sunt si baptisti,
nici un picior de baptist nu s'a prezentat in acele adunri culturale.
Sectele religioase
i acestea este bine s se stie
in
cele mai multe cazuri numai in aparent se ocupi cu religiunea,
dar de fapt lucreaz din rsputeri pentru a duce la ruin miretul
edificiu, la construirea cruia neamul nostru a contribuit cu ochii inltati spre cer.

Ce va zice oare strintatea fat de tratamentul care se

aplic baptistilor ? Dar, d-lor senatori, eu tin s spun cd pe nedrept se aduc acuzatiuni de asemenea natur noted si c prin
mrinimia cu care se las liberul exercitiu al manifestatiunilor
baptiste la noi in tar% zic prin mrinimia aceasta se a deplin
dovad de netemeinicia stirilor cari se colporteaz in straindtate
pe socoteala noastr. Dae se spune si dac sustin unii, cum de
pild sustine d. Nichifor Crainic, c baptismul s'ar face si cu Ufl
oarecare concurs din Anglia, aceasta, domnilor, de bun seany
ca este o apreciere in adncul creea nu avem destule mijloace
acum ca s putem ptrunde. In tot cazul este totusi bine s cunoastem prerea d-lui Crainic, dup care baptismul ar insemna
Anglia, energie englezi, metode engleze, bani englezi i deasupra oricirui Dumnezeu, interes englez.

Sub raportul religios, zice d. Crainic in Curentul" din

21 III (a. c.) Anglia a lucrat fat de noi prin cloud metode : a incercat inti prin contopirea ortodoxismului nostru oriental cu biserica episcopal anglican. Sunt ctiva ani de atunci. V aduceti aminte ce declaratii de dragoste, ce prosternare in fata caracterului pur si venerabil al Bisericii de Rsrit ? Se 1)k-ea c5
Anglia intreag se va cufunda ca un singur prunc in cristelnita
ortodoxiei. Dar ortodoxia a ramas pe pozitia ei de dota mii de
ani. Incercarea de a o anexa pur i simplu interesului englez a
esuat deocamdat. Atunci a inceput metoda cealalt, de prozelitism baptist : dela ortodoxofilie la antiortodoxism. Sunt dou
linii ce formeaz acelas unghiu al interesului englez, al imperialismului englez".

D-lor, unitatea noastr sufletease ne este mai scump

dect trmbitarea liberttii pe seama acelora si de catre aceia
cari nu o merit. Marele birbat de stat american, Theodor Roosevelt zice : Un popor in care cettenii cei buni nu au tot atta cutezare, ct qi cei ri, este un popor pierdut". Deci s nu ne
sperie indrzneala ctorva oameni.

www.digibuc.ro

163

Eminescu ardta ed In tdrile romane ortodoxii nu au fcut ca Hughenotii in Fmnta, nici ca Maurii in Spania, nici ca
Polonii fatd de Ruteni sau Ungurii fatd de Romani. Lipovenii
persecutati in Rusia, au gdsit addpost la noi, ca si catolicii in
Moldova si nimeni nu s'a silit a-i face ortodocsi".
Nu teama de strdindtate trebuie s fie preocuparea noastr
de cdpetenie, ci teama de desagregare a unititii sufletului neamului romnesc. Marii nostri aliati desigur ne vor intelege, dacd
le vom aduce dovezi cd baptismul de la noi nu este identic cu
cel din Ang1la si America si c prin el se in tentioneazi distru-

gerea bisericii ortodoxe care ne-a dat unitatea sulleteascA si

politicd.

In consecint cer omiterea art. 55 din proiect, ramnnd

ca baptistii sa se conformeze normelor ref eritoare la cultele noui.

Precum soarele topeste ghiata apelor, precum focul ptrunde metalele si le volatilizeazd
asa iubirea de neam sd topeascd ghiata oricdrui indiferentism religios. Dacd insds Statul nu e indiferent, ea* atunci cnd garanteaz libertatea cultelor
o face in radejdea c ele vor sluji interesele lui, atunci cum
sd stm noi indiferenti ?! Diferitele culte din tard sunt ca inteo
grddind frumoasd in Romnia-Mare

Florile unei grddini au diferite culori, miros de farmec

diferit, dar cu toatele impodobesc grdina. Asa diferitele culte
inchinndu-se lui Dumnezeu sub cerul liber al Romniei, sa serveascd si binele acestei OH. Apelez in special la fill bisericei
ortodoxe sd nu uite ea' precum floarea n'a zis niciodat c n'are
nevoe de soare, asa si noi s nu zicem c n'am avea nevoe ca biserica ortodoxd sd premeargd in fata tuturor din tard cu pildele iubirii si muncii spre desdvarsire sufleteasc asa precum a
preconizat acest lucru marele si nemuritorul rege Ferdinand I
cu prilejul instaldrii I. P. S. D. D. Miron in Scaunul patriarhal :
Avem ndejdea cd prin invdttura bisericii noastre, care
ne-a dat in cursul veacurilor unitatea de limbd si de simtire,
vom ajunge mai grabnic si mai pacinic la acea mdsurd de unificare sufleteascd, dup care insetoseaz sufletele tuturor bunilor
romni, asa cum se doreste cerbul dupd isvoarele apelor. Din
unificarea sufleteasca ies operile mari nationale de gndire si

de simtire si rdsplata meritati va fi adus Bisericii noastre,

care va ajuta poporul spre infaptuirea acestui tel pdmntesc".

-(Aplause).

www.digibuc.ro

CUVANTAREA D-LUI G. RIGU

D-lor, religia poate fi privita din mai multe puncte de vedere. Ea poate fi socotita din punctul de vedere al qtiintei pure,
din punctul de vedere filosofic sau metafizic, dar ea poate fi
considerat. inainte de toate, din punct de vedere social si politic.
Stiinta pura consider toate religiile, cte au existat, exist
i vor exista, cat si superstitiile, drept credinte, bazate pe existenta unor forte ascunse, a unor entitati metafizice, atot puternice, zei sau demoni, care, pentru
manifesta puterea si
vointa lor direct sau indirect, prin oameni alei, rastoarna, la un
moment, legile naturale, pentru ca sa lase, apoi, acele legi sa-si

urmeze cursul lor normal. Omul de stiinta nu despretue:ite

religia. El socoteste religia ca un ce absolut necesar in viata
popoarelor, atat intrucat religia poate sa fie utilizata pentru
buna situatiune a poporului, pentru educatiunea lui nationala,
pentru intarirea Statului si pentru conservarea ordinei morale.
Din punct de vedere filosofic, religia apartine metafizicei.
Cu toate acestea, filozofii iau in searna partea moral, anurne
morala care sa degajeaza din religie, dinteun cult. Religiile, din
punct de vedere moral, sunt cu atat mai superioare, cu cat din
ele se degajeaza idei mai inalte.
In ceeace priveste religia crestina, propovaduita de Isus
Christos, din ea se degajeaz cea mai inalta morala.
E in admiratia tuturor oamenilor de stiinta i chiar a ateilor, pentru ca propaga iubirea aproapelui
aproapele fiind
orice om apartinand oricarei nationalitti, aproapele fiind si
dusmanul cel mai inversunat,
si se propaga iertarea la inf
nit, iubirea si indemnul de a face binele, chiar cu sacrificiul
propriei tale persoane.
Din punct de vedere al intereselor Statului, religia este
canalizata si utilizata pentru intarirea ordinei morale, cum am
spus, i pentru intarirea si consolidarea Statului.
Proiectul de fata are acest scop si el decurge din cateva
principii enuntate, in Constitutie.
www.digibuc.ro

165

Un principiu este acesta : deplin libertate oricrui cult,

oricrei religii, inteatat intru cit nu contravine bunelor moravuri si legilor tirii. Negresit Oa' aceasta libertate deplina, care se

d tuturor cultelor, trebuie sa dea, in acelas timp, si garantii

acestor culte, ca ele sa se desvolte liber. ,i, drept consecint,
proiectul de fat, cu drept cuvnt, prevede pedepse pentru toti
acei cari ar incerca sa zadarniceasca acest liber exercitiu al
unui cult.
Un alt principiu pe care II enunta Constitutia, este urma-

torul : nu se face nici o deosebire intre cettenii acestei tari,

cari apartin la diferite culte, in ceeace priveste drepturile lor
politice si civile. Dar acest principiu, enuntat de Constitutie,
spre a-si capata realizarea lui, trebuia tradus in lege cu toate
consecintele lui firesti. Aceste consecinte rezult din proiectul

care vi s'a infatisat. Iat-le : dad a" apartine cutarui cult

nu este o piedici pentru a avea drepturi politice si civile egale,

aceasta inseamna, drept consecint, ca ministrii unui cult sau
preotii, episcopii, sefii comunittilor religioase, nu pot pedepsi,

nici inteun f el, pe credinciosii lor care respecta legile trii

in ciuda unor dispozitiuni rituale contrarii acelor legi, pentru-

ca ritul ar cere aceasta ; precum nici un credincios, care ar

apartine unui cult, n'ar putea scpa de pedeapsa civil, dad
ar invoca cutare motiv de ordin ritual.
Statul intervine si of era ind un avantaj, care mi se pare

c constituie un privilegiu ce ar putea da nastere si la alte

apetituri. Anume, se prevede in proiect putinta de a se ingdui

sau ordona agentilor fiscului ca s incaseze contributiunile

credinciosilor unui cult. Aceasta imi reaminteste dorinta exprimatd in anul 1924, cnd s'a legiferat aici legea invtamntului primar. Atunci, reprezentantii minorittilor au cerut, cu
staruint, ca scolile lor s fie subventionate si de Stat, iar de

nu, sa li se ingaduie, prin lege ca organele Statului s incaseze

lucru care nu s'a admis.
anume impozite dela conationalii lor,
Dupa prerea mea, aceast favoare ar trebui s dispara. Credin-

ciosii unui cult au constiinta lor si ei insisi, cu dragoste in

baza credintei ce o au, vin s of ere contributiunile, fad s mai

fie nevoie ca agentii fiscului s incaseze aceste contributiuni.
Dad Statul da attea avantaje de ordin moral si politic,

avantaje materiale si juridice, diferitelor culte, negresit c

proiectul trebuie sa prevad si oarecari garantii, in favoarea

Statului, fata de aceste culte. Astfel, proiectul interzice politica
in snul comunittilor religioase si al cultelor, si cu drept cuvnt, pentrucd la un cult sau comunitate religioas, dad s'ar
introduce politica, inseamni d acel cult apartine unui partid
www.digibuc.ro

166

politic, inseamna c nu mai este credinta la mijloc, credinta

catre o divinitate, credinta ideala, ci este un interes politic, care
ar primejdui, in primul rand, chiar buna reputatie a acelui cult.

Prin proiectul de fata se stabilesc i raporturile dintre

culte. In ce privete trecerea dela un cult la altul, proiectul a
dat nWere la multe discutiuni in comisie. Prelatii uniti se tern
ca nu curnva averea bisericilor lor sa treaca in mana altora. Nu
sunt jurist, dar dui:4 capul meu eu inteleg, ca averile pe can le
are o parohie, nu sunt venite nici dela Durnnezeu, nici de la
biserica, considerata ca o entitate metafizica, ele sunt provenite
dela acei credincioi cari formeaza enoria, parohia ; aa ca atuncea cand, presupunand, toti credincioqii unei parohii ar trece

la alt cult, negreit ca ei raman in averile lor ; nu cad aceste

averi in patrimoniul bisericii, ca entitate metafizica i dumnezeiasca. Cand ar trece un grup, evident ca trebue sa intervie

justitia, pentru ca sa di:Tuna cata avere se cuvine grupului care

a ramas la cultul respectiv i ce se cuvine grupului care a trecut la alta religie ; din acest punct de vedere juridic, eu cred
ca Ina ltii nostri prelati uniti nu au dreptate, dupa cum nu au
nici din punct de vedere teologic. Durnnezeu nu are nevoe de
averi.

Dar chiar Isus Cristos a zis, ca bogatul este condamnat,

tocmai pentru ca este bogat, sa nu intre niciodata intru imparatia lui Dumnezeu.

Evanghelia ne spune, cum un tanr foarte bogat s'a apropiat de Isus i I-a intrebat : Invatatorule, ce sa fac ca s
ma mantui ?" i i-a spus : Tinere, ia toate averile tale i da-le
la saraci. Pe urma vino dupa mine". Aa fiind, insu0 Dumnezeu
a dispretuit averile.

Prelatii uniti insista, ca averile trebuie sa ramana la biserica unita, care este sorocita in afara de oameni, in afara de
credincioi, ceeace nu este admis. Am tinut sa va arat ea nu
este admisibil, nici din punct de vedere omenesc, nici din punct
de vedere divin.
D-lor, am ascultat cu oarecare durere cand s'a adus o cri-

tied aspri i nemeritata fratilor noqtri uniti. S'a vazut numai o

singura latura, latura aceea pur spirituala, dar nu s'a luat in
consideratie qi o alta latura, aceea a marelui interes national
ce s'a urmarit cu ocaziunea unirii.
La 1699 s'a incheiat pacea dela Karlovitz. Turcii au fost
batuti de armatele poloneze in unire cu armatele austriace, i
nemtii au devenit stapani pe Ardeal.
Romanii formand marea majoritate a populatiei in Ardeal, austriacii au crezut
atraga la religiunea catolica i in
chipul acesta sa-i intareasca stpanirea in Ardeal cu ajutorul
romanilor.

www.digibuc.ro

167

Austriacii au facut propuneri clerului romn si anume

propuneri concrete: v dam drepturi politice deopotriva cu cele

trei natiuni privilegiate, sasii, ungurii i secuii ; va dam drept

a ocupa orice functie publica ; va dam dreptul de a fi ofiteri

in armati ; v infiintam scoli in care s invete fiii de romani
si le vom da burse celor cari se vor distinge, pentru a merge
in straintate.
S'au oferit, negresit, avantaje materiale si clerului, anume, Cate o casa de fiecare parohie, scutire de impozitele la
care erau supusi romanii ca popor tolerat, si drepturi de a lua
dijma, ca preotii catolici, precum si dreptul pentru episcopii
romani de a fi membrii ai Dietei Ardealului.
Ins nu trebuie privit chestiunea numai din acest ounct
de vedere. Acei preoti i mitropoliti cari au stat la tour eala
si au facut unirea, au avut in vedere si folosul pe care ca-1
capete intregul popor roman din Ardeal. Cine cunoaste situatia
nenorocita in care se gasea populatia romani din Ardeal, aceia
i dau seama de importanta acestui eveniment.

Este adevarat c d. Iorga, in Istoria Bisericii romane",

critici pe Mitropolitul Atanasie, care a facut sa se uneasca o
mare parte din clerul roman cu Papa ; insa critica aceasta este
facuta numai din punctul de vedere al fatarniciei cu care s'ar
fi purtat Inaltul prelat.
Una spunea mitropolitul din Ungro-Valahia, alt atitudine avea fata de arhiepiscopul catolic colonii din Ungaria. 5i
numai pe aceasta tema este criticat Atanasie ; dar nu se vede
partea cealalta, pur patriotica, unde era vorba de scoaterea
de sub robie a unui neam intreg.
Negresit ca cele trei natiuni privilegiate s'au opus, inversunat, la darea acestor drepturi si au pus mari pied ici autoritatilor austriace.
Cu toate acestea colile n'au putut fi oprite. La aceste
scoli infiintate de nemti au invatat romanii. Cei distinsi au
f ost trimesi la Colegiul Pasmanian din Viena, la colegiul De
propaganda fide" dela Roma si acolo acesti studenti romani au
adunat acte si documente istorice cu care au venit inarmati
apoi au scris remarcabilele lucrari prin care cautau sa dov edeasca dreptul istoric al romanilor in Dacia.
Ungurii, sasii i secuii contestand romanilor dreptul istoric asupra Ardealului, prin chiar aceasta le contestau qi drepturile politice ; ei spuneau : voi, romanii, nu avell drepturi in

aceasta Ora, pentru c sunteti tolerati ; voi sunteti veniti in

secolul al XII-lea, iar noi am ocupat tam aceasta in secolul al
IX-lea ; prin urmare, noi fiind primii ocupanti, noi singuri
avem dreptul istoric i drepturile politice.
www.digibuc.ro

168

Numai din acest punct de vedere privita fiind chestiunea si Inca' se vede destul ce folos mare a adus unirea unei
parti din clerul roman cu biserica catolica. Aceasta unire a
produs pe un Samuel Micu, pe Gh. Sincai, pe Petru Maior si
altii, care au dat o enorma desvoltare literaturii, filologiei si
istoriei romane si au dat arme puternice in contra uzurpatorilor lor.
In afara de aceasta, romanii uniti, astazi, n'au decat o
legatura foarte ideala cu Papa, care nu mai reprezinta o putere
politica ; el este un prizonier intre zidurile Vaticanului si nici
o primejdie nu poate sa existe pentru tam noastra.
Vedeti, proiectul de fata aprinde o situatiune de f apt,
si o situatiune de fapt nu se poate inlatura : o parte dintre
fratii nostri romani s'a unit cu Roma si noi nu le putem cere,
numai decat, &A treaca la ortodoxismul de unde au plecat ; este
o situatiune de fapt pe care o gasim si, pentru bunul mers al
treburilor din, aceasta tara si pentru buna armonie a sufletelor
fratilor nostri, s'a alcatuit acest proiect de lege.
Negresit ca ar fi si argumente de intors ; s'ar putea zice

fratilor uniti :D-voastra v'ati unit cu Roma in vederea unui

interes mare national, acum s'a schimbat cu totul situatiunea,

au disparut acele imprejurari cari v'au silit sa faceti ceeace ati

facut ; acum suntem cu totii in tara libera : Sublata causa, tollitur effectus, disparand cauza, dispare si efectul ; deci nu
aveti decat sa va intoarceti la credinta stramoseasca.
Natural, ca daca ar f.ce acest gest, ar dispare si animozitatea dintre ortodoxi si uniti. Numai, ca nu putem sa-i fortam sa faca acest gest. Din aceast cauza d. ministru al cultelor
n'a avut ce sa faca, decat sa intocmeasca proiectul, avand in
vedere tocmai aceasta situatiune de fapt.
Am sa votez acest proiect cu toata dragostea. (Aplauze
prelun gite).
ilf

lit

JIE

www.digibuc.ro

DISCURSUL

P. S. EPISCOP IULIU HOSSU

D-le preedinte, d-lor senatori, proiectul de lege care
tintegte la reglementarea raporturilor diferitelor culte cu Statul, este de o important covritoare.
Aa cum vd eu, nu este astzi o problem att de grea,
afit de delicat i att de vitala in Intelesul strns al cuvntului,
cum este acest proiect de lege, care tintete s legifereze asupra raporturilor dintre diferitele culte i Stat.
Eu a fi dorit din toat inin-la, ca aceast legiferare s se
fi fcut Inteo atmosfer senin, Inteo atmosfera de ntelegere
deplin Intre diferitele partide ale tirii, intrucat aceast chestiune nu este i nu poate si fie o chestiune de partid, sau o problem care ar putea s aduc succes sau insucces unui partid.
Se trateazi aici despre aezarea sufleteascA a ntregii
natiuni, problem important i vital, fiinde atinge sufletul
natiunii
0 sufletul natiunii majoritare, i sufletul nationalittilor minoritare
a ntregului popor care se afl Intre hotarele fericit ntregite ale acestei Romnii, pe care cu atta
mngiiere o chemm Mare i pe care o dorim fericit i tare.
Dac nu s'a putut, evident c nu este vina noastr. Chiar pentru aceea, eu cred cd Senatului li incumb o responsabilitate i
mai mare. Eu nu m ndoiesc de intentiunile curate pe cari
le urmrete onoratul guvern. Nu numai c nu m ndoiesc,
dar am toat credinta c i da pe deplin seama de gravitatea
acestei probleme, care ne st nainte, ca s-i dm fericit solutionare.

Tot ava, in special d. ministru al cultelor, care este in

aceasti frmntare, impreuna cu noi, de cinci ani de zile, pentru a afla acesteia solutiunea cea mai potrivit, i pentru interesul diferitelor culte din tar i mai ales pentru interesul superior al Statului.
Dac vom privi aceasta frmntare, care tine de 5 ani de
www.digibuc.ro

170

zile, ne vom convinge cat de grea si cat de delicatd este aceastd

problemd.

Pentru aceea, de oarece din acea consftuire avutd la d.

prim-ministru eu m'am indepartat cu convingerea c d. primministru doreste s dea cea mai bund si cea mai dreaptd solutiune acestei delicate probleme, ett sunt foarte mangaiat c
astzi d-sa este in mijlocul nostru, pentru ca, frd indoiald, sd
documenteze asupra acestei chestiuni atat de grave si pentru
ca, la lumina expunerilor din acest Senat, s afle aceast solutie,
care, dupd convingerea mea, cu toatd sinceritatea o urmreste.
Tot asa face, si este firesc, d. ministru al cultelor, care a lucrat 5 ani de zile pand ce a ajuns la forma actual a proiectului.
Eu nu voiu vorbi cu resentimente si nici cu scopul de
a destepta resentimente. Nu voiu vorbi cu suprare, ci am s
caut termeni potriviti, pentru a expune punctul nostru de vedere, cel al bisericii romane-unite, inceeace priveste acest proiect i pentru a incerca sd vd conving pe d-voastri, cd ceeace noi

am cerut timp de 5 ani de zile, nu este un punct sau un pos-

tulat asupra cdruia insistam cu hotdrire incdptanatd si pe care

dintr'un motiv omenesc sau altul, nu vrem
abandonm.
Intransigenta noastrd, dac se poate chema astf el, este o intransigent asupra principiilor de organizare ale bisericii pe care
o respectdm i o intransigent asupra aplicdrii precise a principiilor constitutionale, cari privesc aceast problernd atat de
vitald pentru tard.
Mie imi parte foarte fait ca nu s'a putut inconjura o anumit violentd, in expunerile cari s'au rostit dela aceast tribund
pand acum.
D-voastrd f oarte bine v aduceti aminte in ce atmosf era
s'a legiferat asupra Constitutiunii tdrii aici in Senat. Au fost
desbateri calde din convingere si a unui punct de vedere si a
celuilalt, insd n'am observat aceastd violenta in expunerea care
s'a fcut acum si am ajuns, dupd desbateri lungi si sincere si
cu consecventd sustinute, la solutiunea bund aducand jertfe,
asi putea zice din partea noastrd. Eu am spus atunci celeilalte
prti, e noi ne-am ardtat cu anumitd generozitate, noi cei putini, fatd de punctul de vedere al celor multi, al fratilor nostri.
Desi acceptasem atunci o formula, care, fdrd indoiald,
era in traditiunea tdrii, care a fost in vechea Constitutiune, dar
care era pe pragul de a fi abandonatd, anume : decretarea bisericii ortodoxe de bisericd dominantd, am primit aceastd formula, ca sd se mentind traditiunea din trecut i ca sd se inconjure susceptibilittile cari s'au artat din partea fratilor nostri,
care eu i atunci am crezut c n'au fost temeinice.
Devi noi prevedeam de pe atunci cum se vor interprei:a
www.digibuc.ro

171

cuvintele de bisericd dominantA", noi 'hied atunci am cerut ca

sa se declare in mod autentic din partea reprezentantului guvernului *i a d-lui raportor, semnificarea acestor cuvinte. Att
d. rninistru al cultelor qi d. ministru Constantinescu, cat *i d.
Disescu, raportorul Constitutiei, au declarat in ce inteles se
introduce in Constitutiune acest cuvant. Nu ne sperie *1 nu
ne-ar fi speriat cuvantul ; noi insA am prevazut cum se va llzterpreta *i cum se va restlmAci qi nu ne-am inqelat, in 5 ani
de zile, in aceste prevederi ale noastre. Cu toate acestea zic,
au urmat discutiuni cu convingere, dar cu senindtate inconjurAnd ofensele cari s'ar fi adus de unii sau de altii, din par.
tile cari erau reprezentate de fratii *i fill aceluia* neam.
A* fi dorit s tratAm aceastA chestiune vitald, acum, in
aceea* atmosferA, ori, in atmosfera in care s'a legiferat legea
pentru organizarea bisericii ortodoxe.
VA aduceti aminte ci acolo nici unul dintre noi nu au
luat cuvantul, ins am insotit cu toatd simpatia discutiunile
ne-am declarat c s'a legiferat a*a spre multumirea tuturlr
fratilor din toate provinciile i Vechiul Regat qi s.`a dat un
a*ezimant trainic pentru desvoltarea acestei biserici a majoritAtii neamului nostru.

Evident, acum nu este aceea* situatiune i biserica ortodoxd este interesatd in aceastA legiferare intrucit aceastd

lege va privi *i biserica ortodox, afard de partile cari, precum

se spune in articolul final, ar fi in contrazicere cu legea speciald de organizare a bisericii ortodoxe. i aici discutiunea a
fost in toat seninAtatea.

D-lor senatori, ati fost martori in zilele trecute, cum.

s'a rdscolit trecutul atAt de indurerat ai neamilui nostr.4. Noi

.7tim qi am trait in aceastd convingere qi
a*a este
c
trecutului s'au cicatrizat i in aureola implinirii idealului
national nu s'a mai putut vedea pe trupul acestui neani, nu a
mai rAmas nici o urin de amArAciune sau de reamLitire a unei
framantAri care a putut sA isvorasci,
i nu mA indoiesc c

din sufletul ierarhilor uneia sau celeilalte biserici a Isv rit

din convingere religioas,
i cari au putut s isvorascd

din imprejurAri speciale, sociale, culturale *i mai ales politice,

de cari nici unul dintre noi nu este vinovat.
acestea s'au scormonit cu patim *i fArd crutare ; s'a
incercat sd se rupd cicatrizarea acestor rAni, cari s'au putut
primi in cursul istoriei de peste dou sute de ani a acestei biserici, dar care reinoire a durerilor nu este intru nimic motivat
in zilele fericite de unire i intregire a neamului, pe cari noi
le trAim.

Eu insd nu o sA urmez pe aceasti cale. Pentru a justifica

www.digibuc.ro

172

apra biserica catolica universal de pe intreg rotocolul pdInntului, care de multe ori a fost atinsd si atacatd, ar trebui s
drdmuiesc intreaga istorie universald si sd citesc i s o citez.
Aceasta este cu neputintd. Noi voiam ca cu un ceas mai inainte sd avem aceastd lege care este asteptatd de o parte si de

alta. Pentru ce ? Pentru a inchide acel proces care, s'a spus

de aici dela tribund, cd nu este inchis ; pentru a pune capdt
frdmntdrilor dureroase cari sunt dincolo de Carpati, pe teren

religios, si pe cari noi nu le-am dorit, pe cari noi nici cnd

nu le-am provocat, pe cari noi totdeauna le-am condamnat si

in cari noi totdeauna am vdzut cea mai mare primejdie pentru

interesele superioare ale trii si ale neamului. Pentru aceasta,
gndul nostru dominant, in legiferarea raporturilor diferitelor culte cu Statul, este acesta : stingerea cu desdvarsire
definitiv a acestor lupte confesionale intre frati, acest isvor
plin de primejdii pentru interesele superioare ale tdrii. Acesta
este scopul pe care-1 urmrim. In docurnentarea punctului nostru de vedere in acest proiect, nu o s apr nici trecutul acestei
biserici, din care sunt fericit a face parte, nu o sd citesc si nu o
sd citez intregul ei trecut de 228 de ani. Aceastd institutiune,
chiar dac ar fi putut ca s greseasca unul sau altul din fiii ei,
aceastd institutiune astzi st cu fruntea ridicat si are consacrati in istorie recunostinta neamului sdu, pentru vecie. Pentru
aceea eu nu am s fac apologia acestei biserici romne unite cu
Roma, dela aceastd tribund. Ceeace s'a citit din frdmntdrile
trecutului nostru de peste 200 de ani, citatiunile i argumentele
cari s'au adus sunt prea slabe, sunt neputincioase pentru a ardta
c aceast biserici, in cursul celor 228 ani, ar fi sovdit o clipd,
pasii ei s'ar fi cltinat pe cdrarea dreapt si luminatd, pentru
indeplinirea idealului national care s'a realizat. Ce pot sd facd
unele citatiuni din cutare i cutare scriitor ? Cd cutare si cutare
a svarsit, dac a sivrsit, cutare cutare gresal. Eu cer sa se
dovedeascd c pasul bisericii romne unite cu Roma a sovdit o
clipd in cursul celor 200 si mai bine de ani, c o singur datd
nu s'ar fi identificat cu marile interese ale neamului. Aceasta
nimeni i nici cnd nu o va putea dovedi.
Ea, d-lor senatori, a f ost redestepttoarea constiintii nationale, ea a fost propovAduitoarea latinitdtii, dela zdmislirea
ei, cnd s'a unit cu aceea dela care i trage origina, cu Roma.
Pnd la anul 1928 n'a sovdit o clip, n'a gresit un pas, biserica
romn unit cu Roma. Pentru acea eu nu voi face apologia ei
dela aceast tribund.

Dar, d-lor senatori, in cursul cuvntdrilor rostite de aci,

s'a ajuns sd se dovedeascd mai mult dect era necesar. i in f
losof ie se spune : cel care dovedeste prea mult, nu dovedeste
www.digibuc.ro

173

nimic". S'a pretins a se dovedi cg noi, acei cari triim astzi,

am fi mai prejos, in sentirnentele nationale dect minoriftile
etnice.

Eu nu ma ocup cu combaterea acestor argumente cari

nu dovedesc nimic. Ins biserica unit, in cursul desbaterilor,
a fost scoas c ea este cea agresivd, ea este cea militant si
de aci, dela tribun, ni s'a pus nou. intrebarea : dac prelatii
romni uniti socot sau nu, ea a sosit timpul s se pun odati
capt frmntdrilor din Ardeal si luptelor confesionale. Va s
zicd, suntem noi cei agresivi. Voi putea raspunde foarte pe scurt,

dacd este vorba de a da un rspuns, noi nu am fost nici cnd

agresivi,
inteleg dup unire, fiindea si dup unire ni s'a spus
aceasta,
dar nici inainte de unire, in decursul Istoriei indepArtate, nu am folosit astf el de mijloace. Ni s'a spus c dup
unire noi am fost acei cari am provocat, noi am fost acei cari
am atacat. Asa dar noi suntem cauza frmntdrilor cari de
fapt exist in Ardeal.
Dar, d-lor senatori, de oarece s'a adus acest lucru si s'a
prezentat ca dovedit, eu am datoria s v art c da, in Ardeal
existi aceste primejdioase framntdri, pe cari le putem numi
cu sufletul linistit, lupt confesionald, dar nu se va putea arata
un singur caz unde noi &A fi inceput lupta, unde s fi avut un
spirit agresiv si militant, nici un singur caz in care noi s fi
incercat s desbinrn pe frati.
Eu voiu vorbi mai ales despre cele ce le cunosc si pe
cari le-am experimentat in cursul celor 10 ani de pstorire, ineparhia Gherlei, care este cea mai mare eparhie din Ardeal si
care cuprinde a treia parte din biserica unit. Aproape 600.000
de credinciosi si mai bine de 500 de preoti.
Astzi mai sunt vacante numai vre-o 26 de parohii. Va
s zica, inteo stare inchegat si consolidat, cu preoti seminaristi peste o suta, cari toti au terminat 8 clase liceale, cu
bacalaureat, unii pe cale de a face bacalaureatul, adica nu a
fost inteo stare precari.
In mijlocul acestor 600.000 de credinciosi romni, v rog
s retineti, nu exist nici un rutean sub jurisdictia mea si nici
unul de alt limb.
Ne lipseste cifra exacti, dar dup schematismul nostru
sunt notati 39.000 frati ortodocsi. sa zic c sunt mai multi ;
s fie 50.000, in care s intre si comunele cari nu sunt imprtite
in doua, adic cari nu sunt mixte.
Pe teritoriul acestei eparhii, fr de a lua in seama orasele unde s'au infiintat acum parohii ortodoxe, abia am 3-4
sate, s zicem 10 ca s fie numrul rotund, cari s fie imprtite
in uniti si ortodocsi. Restul 'Ana la 50 sunt filiale si sunt curat unite.
.

www.digibuc.ro

174

Bine era, ca dupd unire, s mergem linistiti inainte, sd

muncim pe terenul religios, cultural i social, s ridicam poporul
din punct de vedere moral, sd-1 indrumm in credinta pdrintilor
lui, s intrim sufletele iesiie asa de slbite din rdsboiul pentru

intregire si din rdsboiul mondial. Dar in loc ca sa fim lsati

in pace, aceast eparhie, cea mai compact i cea mai puternicd, a fost incoltit de atacuri venite din afar. In comunele
unde, din o cauzi sau alta, credinciosii s'ar fi nelinitit, ori dintr'o neintelegere cu preotul, ori pentru o cauz mai mica, pentru un cntaret sau lucruri interne de ale parohiei, s'a ardtat
fratele apostol care s'a folosit de aceast miscare si a inceput
sa turbure poporul, a inceput s faca fgduinti : Veniti la
noi, nu o sa" pltiti". In multe locuri, nu numai cu fgaduinti
de acestea, dar cu fagaduinta c nu au id* plateasc biruri si au
s primeasc 'clamant i toate celelalte buntati.
Ce scopuri s'au dovedit cu aceste atacuri ? Parohiile nu

sunt imprtite si duc o viat linitit, afard de cazurile rare

unde s'au turburat din o cauz sau alta.

D-lor senatori, s vi citez cel dinti caz care s'a petrecut
in dieceza Gherlei. Eu eram in vizit caconicd si mi s'a spus c
in comuna Ocolis, unde era suprare intre credinciosi si preot,
au luat cu forta cheia dela cel care o detinea, dela cntret, au
intrat trei preoti ortodocsi in biseria au stropit cu aghiazm
si au inceput s slujeasci in biserica noastri.
Am alergat la fata locului si cu ajutorul Domnului nu
a mai rmas nici unul trecut la ortodocsi. A fost primul caz de
lovire.

Cazurile si astazi sunt putine : poate sunt cinci.

Cinci cazuri in 50 de state.

Dar pentru ce s'a incercat acest lucru ? Pentru c rul

este mai mare decat ceeace s'a fcut la Ocolis. Deodat a luat
cunostint sat dela sat si s'a isbit constiinta intregei eparhii,
caci dup cuvintele pe cari le avem in scriptur : Cnd o parte
a trupului se bucura, tot trupul se bucur, cnd o parte a trupului se intristeaz, tot trupul se intristeazr.
Eu nu am pomenit aceste lucruri dect in adrese ctre
d. ministru al cultelor sau cdtre d. prim-ministru, dar nu am
voit s se aucla glasul nostru, pentru ca unul sau altul s exp.oateze aceste lucruri, in imprejurdrile grele prin care trece

tam

acum eu cerc si voiu cerca sa-mi impun toat rezerva.

Cu toate acestea, d-lor senatori, tin s declar dela aceasta tribund, pentru ca sd se stie, c aceste cuvinte si nu fie luate
exploatate de aceia cari nu voiesc binele.
Am va.zut eu si desigur si d-voastr, cari stati incopciati
www.digibuc.ro

175

cu tot universul eteric, cum se exploateaz totul si cum se

exagereazd totul.

Ascultati la acea minunat inventiune care este radio,

si vedeti ca nu numai jur imprejur sunt vrajmasi, ci sufletul vrjmas umple eterul, dus de undele electrice in toate prtile, cu e-

xagerri si rstlmciri si cu judecti aspre si nedrepte asupra

acelora cari nu sunt vinovati, curn nu este vinovat acest popor.
D-lor senatori, dup acest caz al Ocolisului, din judetul
Stmar, s'a trecut cu atacul in Maramures. Si in Maramures s'au
exploatat nemultumirile din parohia Sarasu, unde iari pentru
un lucru de nimic, pentrud nu s'a dat fratilor lerima, care sunt
ruteni romanizati, in arend, pmnturile preotesti, s'a fcut rsvrtire. S'a alergat acolo, d-lor senatori, si s'a exploatat situatiunea turbure din parohie. Lucrurile s'au restabilit ins si acolo.
S'au incercat apoi in alte parti, in Maramures. Inteo filie
ascunsa in creerul muntilor Valea Porcului s'a exploatat iari
nemultumirea credinciosilor, apoi s'a trecut la o filie vecin,
Feresti si parohia Cornesti si in urm la Borsa. Acestea sunt
cazurile din Maramures.

D-lor senatori, Maramuresul a avut oare lips de aceste

lupte confesionale si frmntri intre frati? Maramuresul, conform schematismului nostru, numr astzi, dup o statistic din 1910, (asfzi poate vor fi si mai multi) 91.000 de suflete. In dou parohii cari s'au turburat sub domnia ungureasc,
s'au fcut desbinri si au devenit, in cele dou parohii, ctiva
ortodocsi, vreo 250, cu totul fie vreo 300. Prin urmare, in Maramures sunt 91.000 de romni uniti i cteva sute de ortodocsi in
cele doui sate cari s'au desbinat sub domnia ungureasc, unde
au rmas unitii si neunitii impreun.
Pentru ce s'a incercat sa se faca desbinare mai departe?
Maramuresul trdeste in conditiuni tragice, d-lor, i onoratul guvern a inceput actiunea pentru ajutorarea motilor i pentru ajutorarea acestor maramureseni. Eu rog si cu acest prilej s se
tirmreasca mai departe aceast ajutorare a lor, pentruc v
mrturisesc, stare mai tristi si mai desncajduiti cum o au acesti
maramureseni nu cred s existe in vreun colt al acestei tri.
Lipiti pmntului de sraci, rat' nutriti, lipsiti de lucru,
bntuiti de alcoolism, sugrumati de elemente cari s'au strecurat
peste munti, asa Inca eu care merg in tot anul in rnijlocul lor,
eu care i-am imbrtisat totdeauna cu toat dragostea si am btut
cile muntilor pentru ei, mi s'a rupt sufletul de durere si jale
cnd am vzut ca aceste elemente, pretioase pentru neamul nostru, ale desclicAtorilor de tar, sunt amenintate, credeti-rn c
nu vorbesc la adunri populare, vorbesc in Senat inaintea d-voastre, cum sunt amenintate, aceste pretioase si scumpe elemente
www.digibuc.ro

176

cu desfiintarea. Aceasta este realitatea si peste aceast tragedie

acesti buni si nobili maramureseni
cari merit toat solicitudinea noastr i cari au simtit-o si din partea onoratului guvern
de aceste lupte confesionale si framntari intre frati au mai avut
lips?
D-lor, eu v spun c e un p-icat strigtor la cer si nu voesc
sa calific aceast actiune care s'a deslntuit asupra rnararnuresenilor. Noi s revrsm dragostea sufletelor noastre i s rugrn
guvernul s-i ajute, dar noi s oprim prin aceast lege orice posibilitate de frmntare mai departe in orice colt al trii si mai
ales in acele prti. Pentru ce? Iat pentru ce: oricum am considera, stim foarte bine c 12 milioane de frati ortodocsi sunt in
tam intreag. Noi suntem la un milion i jumtate, asa dar in
minoritate numerick dar Maramuresul a fost unitar, unit compact, 200 de ani a strbtut astfel crarea vietii. Dar ce este Maramuresul? Maramuresul este granita trii i vrem noi oare sa
slbim mai mult granitele trii noastre, noi, pentru care Pronia
cereasca a fost asa de darnic i ne-a druit acolo, dealungul puhoiului panslav, cAtre Ucraina si mai departe, acest cordon izolator de romni uniti, cari se deosibesc, din punctul de vedere
religios, de panslavismul care ameninta de peste Tisa?
Tot in Maramures este un cordon izolator, o zona izola-

toare de panslavismul de peste Tisa rutean. Noi avem poate

20.000 de ruteni in Maramures, care inci sunt uniti, cavi inc se
deosibesc din punctul de vedere religios de cei cari amenint
de peste Tisa. Or, d-lor senatori, este de o gravitate exceptional-a' aceast actiune care s'a dus in Maramures, pentrucd slbeste pentru noi acest cordon. Acest cordon este bine venit
nu avem nici un interes, din punctul de vedere superior national,

ca s slbim acest cordon, ca s slbim aceste granite, fati de

cei cari ne amenint. i s'a incercat slbirea, v voiu spune, la

sfrsit, c' peste tot aceast actiune de proselitism, asa cum a spus

d. Bogdan Duica de aici, este cu rezultat, dar este cu rezultat

nul, nu pentruc s'ar fi fcut proselitism din cealalt parte, ori
pentruca am fi fost noi aceia cari am fost militanti sau agresivi,
ci pentruci nu puteau s fie sortiti unei alte soarte, dect aceasta.
Ce s'a mai fcut in Maramures? D-lor senatori, pentru ca

s vedeti care este caracterul acestei actiuni, pentru care eu

nu pun vino pe unul sau pe altul, i nici nu vreau sa supdr pe
nimeni, nici acum, nici in toat expunerea mea, nu pun vina pe
biserica ortodox, sau pe cpeteniile ei, dar subalternii au lucrat
asa, subalternii s'au referit la ordinele superioare, atunci cnd
duceau mai departe aceast actiune.
Ce s'a mai fcut? Este incd o specialitate, de apostolat,
d-lor, si este bine be retinut, s'a acut propaganda' de ortodoxism
www.digibuc.ro

177

in Maramure i intre ruteni. Comuna Remeti, de care era vorba

aci, este comuna rutean, nu este romn-unit, este ruteangreco-catolicA. Acolo s'au dus misionari qi apostoli din Basarabia, unul, care evident, vorbea limba rutean, limba ruseascA, a
fost pus misionar in Remeti, de unde putea privi dincolo de Tisa
peste granitd, in cealaltd parte. Acest preot nu s'a multumit cu
activitatea si apostolatul sau din tar, ci a fost trimis peste Tisa,
ca s fac propagand intre frati cari au fost rupti de tari i au
rmas pe teritoriul Ceho-Slovaciei. Aceasta reprezintd o gravi-

tate special. Eu am cercetat pe aceqti frati ai nptri din cele

cinci comune mari i frumoase, de unde i-a tras originea nobilul

Mitropolit Victor Mihaly de Apa: Biserica-Albk Sat--Slatina,

Ocna-Slatina i cele dou Ape. 13.000 de romni toti uniti, aa
cum au fost 200 ani, au rmas dincolo de Tisa, pana astzi inc
sub jurisdictia mea, cercetati din partea mea cu dragoste i cu
inyoirea guvernului din Praga, hic de pe timpul regretatului
Tache Ionescu, fost ministru de externe i tin ca s exprim guvernului din Praga, pentru aceasta, deosebita mea recunotOnt,
ci am fost primit cu toate onorurile i toat dragostea din partea autoritatilor Ceho-Slovace, deschiznd granita trei zile ct
am petrecut pe pmntul Ceho-Slovaciei, c oricine din romni
a putut s insoteasc pe episcop i s-1 asiste la vizitri.
I-am intrit in bun credint, i-am organizat in protopopiat propriu, deyi sunt numai cinci comune, ca s aib a lor proprie organizatie care va rmne definitiv cnd se va executa
din partea Ceho-Slovaciei acel modus vivendi, incheiat cu Roma,

sau cnd noi ne vom intelege cu Sfntul Scaun i astfel s rmn aceast familie aa cum a fost 200 ani.

Or, acest preot din Remeti a trecut Tisa, ca s-i invrjbeasc i pe ei, pentru ca qi pe ei, rima0 in lar strin, s-i
intoarci la ortodoxie. V voiu spune i mai mult, pentru ca s
faca apostolatul in rnijlocul rutenilor din Maramurepl nostru,
s'a cleschis granita pentru un apostol de dincolo, ca s vin

sd fac propaganda ortodox intre rutenii no0ri. Or, d-lor senatori, iat un caz gray. Acest apostol, care a venit de peste Tisa
cu ingaduinta unui ef de politie, care, admit, a fost dup aceia
tras in judecat si pentru alte abuzuri ale lui, dar admis in tar
ca sh fac propaganda in mijlocul rutenilor greco catolici, acesta
a lost inainte capitan de cazaci, i dup aceea a devenit preot.
Or, acest cpitan de cazaci a venit ca apostol in Maramureq ca
s- i desbine pe ruteni, cari, am zis c ni i-a hrzit Pronia cereasc, intdrindu-i noi in coptiint i lealitate fata de tar, ca
s stea grniceri dealungul Tisei, impotriva elementelor disolyante de dincolo, cAci nu poate s vin deocamdat dinspre rsirit lumina aceea, despre care se spunea, c lumina vine dela
12

www.digibuc.ro

178

rsrit! Azi putem spune cu Mussolini: dela rsrit nu ne vine

dect holera i bolevismul. (Aplause puternice).
Si am intervenit la inaltul guvern, fostul guvern liberal
caruia Ii aduc toat recunotinta i la interventia
dinainte
mea s'a luat numai cleat msura ca s fie dat peste granit.
dar sunt cazuri tipice, sunt cazuri caracteristice,
este un caz
sunt simptome ale unei mentalitti i unei tendinte cari duc la
aceste erezii nationale nu vreau si folosesc cuvntul aspru cam
ar trebui s zic, la aceast tridare a intereselor nationale.
Vedeti dar, care este situatiunea, d-lor senatori: lupt,
lupta confesional care nu are nici o justificare, lupti confesionail care nu are nici un rost, lupt confesionald care pagubete
adanc interesele superioare ale neamului.
Noi dorim ca prin aceast lege s se puna capt acestei
lupte. Nu pentruc aa cum s'a zis in comisiune qi din partea
L P. S. S. Mitropolitului BA lan al Sibiului
nu pentruc noi
ne temem, nu pentrucA din sufletele noastre vorbete teama pentru interesele confesiunii, ale cdrei griji le purtAm, ci pentruc,
in slujirea neamului, noi vrem sa concentrarn i s armonizarn

toate fortele neamului nostru, pentru ca si nu se piard nici o

picitura pentruc toat aceasta energie de snge romnesc rislpit in lupta frateascd este o pagubA dar noi nu ne temem
cA de jur imprejur suntem inconjurati de vrajmai, dar vrem s
ne pstrin sufletul intreg, sufletul tare, aezat pe temeliile credintei printilor, i de o parte i de alta. (Aplause).
D-lor senatori, in Maramure rezultatul acestei micri,
in timp de 8 ani, este s zicem cateva sute de suflete pierdute, cari ne-au prsit, dei nu ne-au prsit pe cale legal, dar
nu insist asupra acestui lucru, de oarece in ultimul timp poate
nu s'a fcut trecerile pe cale legal, pentruc actiunea s fie cu
ata mai uqoard.
Puneti ins in cumpn, v rog, aceste suflete ctigate,
cu frmntri cari au tinut ani de zile, cu amarul sufletului nostru cari i-am pstorit i cari cu grij, i-am imbrtiqat, puneti in
cumpn energia pierdut pentru a pra loviturile cari veneau
din partea fratilor, puneti in cumpn slbirea granitei chiar din
punctul de vedere expus mai inainte, i yeti judeca dac aceasta
este un ctig sau o pierdere? !
S'a fcut mai mult.

Eu am datina, dar datina isvort din sufletul care cu

drag m duce in mijlocul poporului pe care il pstoresc, ca in
tot anul s merg la mnstirea Bicsadului din judetul Satu-Mare
in tot anul la Nicula, judetul Some i la mnstirea Moiseului
din Maramure, unde am prilejul s adun poporul din toate satele

acelor tinuturi. Vin cu miile

cum au venit i in acest an

www.digibuc.ro

171

la sufleteasca premenire. Totdeauna au alergat si romnii de

peste Tisa, rmasi pe teritoriul Ceho-Slovaciei

frumoasd dovadd a luminatei intelegeri din partea guvernului Cehoslovac
care le-a dat calea deschisi ca sd participe la aceste hramuri ale
mnstirii Moiseului, pentru ca sd se intreascd sufleteste. tiau
ei, cd episcopul lor este la aceastd mnstire a Moiseului din Maramures, si veneau din Cehoslovacia cu sutele. Asa dar, d-lor
senatori, trebue sd v spun un lucru, pentrucd este un simptom
pretios al mentalitdtii de care sunt condusi, nu autorittile superioare, sunt sigur, ci cutare sau cutare subaltern, care incearca
s-si castige merite, cdci acum cred cd li s'a deschis calea larg
de a cistiga merite, dac fac neplceri unui unit. Asa s'a intamplat ca la podul Tisei din fata Sighetului, tdranii dornici s

treac in tam mumi, in pelerinaj, la Moiseiu, la numdr ca la

700 romni din Cehoslovacia, care toti aveau acte in reguld din
partea autorittilor Cehoslovace pentruca s treaci in Romnia
si s participe la mndstirea Moiseiului, s'a intmplat, d-lor senatori, sd-i tie pe acesti credinciosi la podul care se tidied peste
Tisa si duce la Sighet, dela orele 7 de dimineat pand la orele 7
seara si in urmd tot nu au putut s ptrundd in tard. Un lucru
e de remarcat, d-lor, actele acestor credinciosi din Cehoslovacia

erau in regul din partea autoritdtilor cehoslovace, nu erau

insd in reguld, d-lor senatori, din partea autorittilor noastre.
Se spune ca acestia ar fi fost pasibili de contrabandi ! 0 con-

trabandd svarsit de 700 de romni cari vor s vind la mndstirea Moiseiului, unde episcopul lor doreste s le grdiascd !
acesti credinciosi au mers acas cu sufletul amrt si indurerat.
Am primit scrisori cnd ei incercau sd mearga la mndstirea
Bicsad din judetul Satu Mare, unde-i asteptam la pdrinteasca
imbrdtisare si tot aceleasi piedici au intmpinat. Ori trec, ori
sunt impiedicati, asa cum s'a intmplat la Tisa ori sunt impiedicati si prin alte locuri pe unde au vrut s treacd, prin pAduri.
i pentru ce toate acestea, d-lor senatori ?
Eu am intervenit, d-lor senatori, la d. ministru al cultelor,
si recunosc c s'au luat mdsuri, cci mi s'a spus ea' de cu vreme
s'a scris la Ministerul de Interne, ca aceste lucruri sd nu se mai
intmple, si sufletul meu este plin de recunostint pentru ceeace s'a ficut. Ins este omenesc pentru ca s se vadd jalea si durerea de astzi fat de acesti credinciosi, dar maine nu o s mai
pot veni sd md rog pentru ei, cnd in Cehoslovacia se vor fi regulat raporturile cu Sf. Scaun, si deci ei vor trece definitiv sub
jurisdictiunea cehoslovacd. Nu pot, d-lor senatori, s cuget, fled'
ca de durere, sd mi se strngd inima de toate acestea, cdci acesti
credinciosi au fost impiedicati sd intre in tail. Acesta este simptomul unei mentalitdti de apostolat ortodox, care incearcd sd
www.digibuc.ro

180

stapaneasca asupra tuturor, crezand ca fac bine. Eu nu ma voi

indoi de aceasta buna credinta a lor, dar aceast buna credinta
trebuie sa traiasca in sufletele lor inteo masura pentru a fi castigati si alti crestini afara de credinciosii proprii, pentru justificarea actiunii lor ; aceste suflete ar trebui sa traiasc ele in
convingerea religioasa eroica, sa fie adevarati facatori de minuni, trebuie sa vedem c ei urmresc altceva decat curatul
ideal crestinesc, urmresc scopuri omenesti, urmaresc idealuri
cari sunt himere ; dar nu asa se castiga credinciosii, nu asa se
cldeste biserica in sufletul credinciosilor, ci mai mult se sdruncina sufletul lor.
D-lor senatori, ce trdieste in sufletul unui crestin ? Traieste credinta in Dumnezeu, mostenita dela printii &Ai, si odata
zdruncinata aceasta credinta ce se va aseza in locul ei ?
Eu nu zic ca s'ar putea da loc altei convingeri religioase.
Eu nu spun ca nu s'ar putea da caz de schimbare de convingere

religioasa, dar in sufletul unui taran cand se va petrece acest

proces sufletesc pentru ca sa poat spune : eu vad curat c acolo este adevrul si nu credinta mostenita dela printi.
Ce a fost la 1700 si ce a fost dupa 1700 ? Atunci au trecut : episcop, protopopi, cu preoti, cu popor si s'au unit cu.
Roma, din convingere au intrat in legitura acestei biserici. Dar
am putea sa spunem ca in 1700 nu s'a facut trecere, ci s'au reluat

legturile cu biserica Romei, rupte inainte fara stirea romanilor, s'a afirmat unirea credintei, intemeindu-se biserica romana
unit cu Roma. Este un cult nou ? Nu este ritul roman, caci inca
sub stapanirea ungureasca s'a consacrat aceasta numire din partea Romei. Nu stiam si nu puteam sti atunci ea se va face unirea
Aceasta trebuie s'o inregistram cu recunostinta. Era un pas
inainte. Noi formam o provincie mitropolitana, si nu avem nici
o legatur organica, decat legaturi de ordin general, legturi ae
credint
nu avem nici o legatura de organizare de dependenta cu romano-catolicii
eram o provincie de Alba-Iulia si
de Fagras, o stanca ! Iata bastionul despre care pomenea d.
rector Bogdan-Duica. Asa dar si Roma a recunoscut un rito
rumeno", un rit romanesc. Vedeti cum era forma acestei bise1 ici. Dupa 1700, Inalt prea Sfintite, la 30 de ani, au inceput framantari si lupte intre frati. S'or fi facut greseli si violentiri si
de o parte si de alta, pe cari le regretam, dar nu noi le-am fcut.
I. P. S. S. Mitropolitul Nicolae Bilan : Cine a trimis pe
generalul cu tunurile in Ardeal ?
P. S. S. Episcopul luliu Hossu : Nici noi, nici Sf. Parinte
dela Roma nu l'a trimis.
Vasazica, din punct de vedere politic, n'a fost ficuta de
maghiari ci de austriaci, ca ar fi fost o tendinta de maghiariwww.digibuc.ro

181

zare ? Credeti cd era mare primejdia de maghiarizare a acestor

romni dupd 1700...

I. P. S. S. Mitropolitul Nicolae B lan : Imi permiteti o

micd intrerupere. Nu vezi, iubite frate, c este mare ostidd
care ti-o aduci, spunnd c lupta aceasta n'a fost inceputd nici
de unguri, nici de Papa, nici de Habsburgi ? Prin urmare, cui

va datori origina ?
P. S. S. Episcopul Iu liu Hossu : Eu n'am spus aceasta,
dar vd spun un lucru, d-lor senatori, anume, chiar dacd presupunem cd habsburgii au urmdrit numai un scop politic, ce dovedeste aceasta impotriva noastrd ? V'am expus, dela aceast
tribund, cu cine tineau rornnii nostri atunci fatd de unguri,
cu impratul dela Viena. Scopul urmkit de habsburgi a fost acela pe care l'a spus d. senator Gyarfas dela aceastd tribund.
Si l'a expus un ungur neaus...
P. S. S. Episcopul Roman Ciorogariu : In contra noastrd
a fost.
P. S. S. Episcopul Iuliu Hossu : Mai intai in contra un-'
gurilor a fost, Prea Sfintite dela Oradea.
P. S. S. Episcopul Roman Ciorogariu : Aceea este teoria
lor ungureascd ?

P. S. S. Episcopul Iuliu Hossu : Atunci care este teoria

noastrd romneascd ?

C habsburgii ar fi dorit ca toti romnii sd se facd uniti,

ca si-i aibd pe toti de partea lor.
P. S. S. Episcopul Roman Ciorogariu : Nu ! Contra romnilor au pornit ei. Braul acela l'au fdcut la granitd ca si ne
despartd pe unii de ceilalti. Cealalt este o teorie ungureasci
curat pe fatd. Numai astf el ne puteau ei despdrti.
Bucov a asezat tunurile. ma rog, cele 40 de mdndstiri au
fost pe granit, dela Dundre pnd. incoace. Acelea au vrut ei sd
le strice, ca sd nu mai fie pelerinaj i s nu mai fie nici o leg&
turd sufleteascd intre cei de dincolo i cei de dincoace.
P. S. S. Episcopul Iuliu Hossu : Cu adevdrat ! Figura istoricd care stpneste sufletul nostru acum, poate mai mult deck acum 200 de ani, este Bucov. Eu nu apdr acum pe habsburgi

nici scopurile pe cari ei le-au urmdrit. Nu apdr nici pe Bucoy. N'am cu el nici o inrudire, nici de snge, nici de gndire,
nici sufleteascd i nici de mentalitate. 0 fi sdvrsit el opere
blestemate cu tunurile lui. Il condamn i Il plng. Dar oare el
ne-a sprijinit pe noi ? Iatd, Inalt Prea Sfintite, ce vd spun eu.
Nu trag la indoiald scopurile pe cari le-au urmdrit habsburgii.
Au voit s ne divizeze, sd ne slbeascd, sd ne afle aldturi de ei.
Au urmdrit scopuri rele, cum ziceti toate le primesc ca dovedite. De bund seamd o fi fost in mintea lor ca s fad o avawww.digibuc.ro

182

lanse, desi eu nu stiu cum s'ar fi putut creia o avalanse contra

romnilor.

Eu nu contest intru nimic scopurile urmrite de habs-

burgi. Eu scot ins din aceasta un titlu de glorie pentru biserica

romni unit, pe care eu o reprezint Ei au incercat sa ne desbine si s ne impart cu toate mijloacele, dar ei nu au reusit.

Noi am fost si mai departe uniti sufleteste. Noi am urmarit

mai departe, in cursul veacurilor, idealul care a fost realizat,

si suntem foarte fericiti c a fost realizat. (Aplause prelungite).

Acesta este cel mai fericit titlu de glorie pentru biserica
pe care o reprezentm aci. Fericit poporul care a avut atari inaintasi. In vremurile acelea, din punct de vedere politic, social
si economic, cei mai multi din romni erau robi. Si au incercat

habsburgii, cu o imprtie tare, sa-i despart si devi o parte

din romni au imbrtisat credinta Romei, spre binele lor, spre
redesteptarea constiintei nationale si spre redesteptarea constiintei latinittii originei lor, ei au urmatit mai departe cursul
veacurilor, fard sa se sfieasc, pn ce au ajuns in 1918, ca imbrtisati s ajungd s-si indeplineasc acest ideal. (Aplause prelungite).
Pentru acest titlu de glorie ne cerem noi un loc sub ce-

rul senin al soarelui dreptatii care s'a rostit de veacuri prin

istorie si ale crei judecdti noi am fost de fati sa le vedem la
Alba-Iulia si s trim fericiti in tar fericit, daca este unire

intre frati. (Aplause furtunoase).

Iata o impartie, o familie domnitoare, cum a fost acea a
habsburgilor, care a adus tunuri sa loveasc in frati, dintre care
o parte s'au unit cu apusul si cu Roma, leagnul originei lor
etnice, dar n'a ajuns sd despart sufleteste pe frati. Am rmas
imbratisati, atat de imbrtisati, Ina lt Prea Sfinte, inct frdvrednicia mea a ajuns in zilele fericite dela Alba-Iulia ca, dup
ce acela care este astzi patriarhul Romniei-Mari si regent
al trii mele, a cuvntat poporului am ajuns s am fericirea si
rostesc hotarirea adungrii nationale, sentinta istoriei, care, dup
veacuri, didea dreptate acestui neam, si, dupa aceasti citire,
ne-am imbrtisat in fata poporului. Imbrtisarea simbolic de
unire in zilele luminate ale liberttii, care libertate ascunde
dac nu mai multe, dar tot att de mari primejdii inct este necesitate ca noi s mergem mn in mn, utnr la umr, imbratisati cu trup si suflet, astzi, cnd, dejur-imprejur ne inconjoar vrjmasii, cnd cum v'am spus, si lumea eterie inc e
plin de suflet vrjmas, de propaganda, de revizuire de hotare,
ca si cnd puterea unui lord de departe, care se intemeiaz pe
averile lui, pe gazetele lui, ar putea s ingenunche acest popor,
ajuns asfzi la dreptatea istoric, dupi care a insetat de veacuri. (Aplause prelungite).
www.digibuc.ro

183

De aceea spun, ca este imperioas necesitate de a aka

mai departe in unire, de a stinge invrajbirile dintre frati, prin
acest proiect de lege, de a pune capat framntarilor, ca sa aratam aceasta unire celor care pe slbiciunea noastr i intemeiaza nadejdea de a revizui granitele, de a ingenunchia poporul, cum am auzit i la radio vorbind acest lord att acasa la el,
cat 0 in America, cnd, polemiznd cu un episcop catolic din
Cehoslovacia, care ii indreptase o scrisoare deschisa, spunea
ca, dac de buna voie aceste tri nu vor vrea sa fac concesiunile
pentru schimbarea hotarelor, o s le ingenunche,
acestea sunt

cuvintele lui, scrise in scrisoarea care episcopul catolic din

Cehoslovacia
0 mai spunea, c daca nu e destul atta, o sa
izoleze aceste tri economice0e, din punct de vedere financiar.
Ori, nu se poate ingenunchia un suflet sanatos, un suflet
intreg qi infratit. (Aplause repetate).
Acest lord trebuie s ia la cuno0int
i eu sunt f ericit ca o pot spune aici, dela tribuna Parlamentului RomnieiMari, acestui lord
cd nu poate sa ajungi la schimbdrile pe
care le urmare0e, fie ca impiedic, ori nu impiedick imprumutul, pentru c acest neam nu a trait veacuri de grele incercri

din irnprumuturi, ce le-a trait cu sufletul su sanatos, tare qi

cre0inesc.

De aceea, d-le prim-ministru i ministru de finante, acesta s fi rspunsul nostru, tuturor celor care cred ea' cu impedicarea unui imprumut pot ingenunchia un popor, acest popor n'a trait, n'a luptat, n'a vietuit din imprumutul nimanui.
Nu contestam necesitatea lui, daca guvernul afla aa de

cuviinta, dar, dac suntem uniti in suflet, dac impreunm

toate energiile acestui nearn, atunci, d-lor noi suntern in stare

sa ne imbracam in pnura printilor i stramo0lor noWi care
s'ar fabrica in %ark dect sa ingenunchiem inaintea strainilor.
(Aplause). Acesta este rspunsul nostru 1 fiecare muiere din
tot satul s se apuce sa toarca cnepa ca i in cursul veacurilor,
i s se impuna din partea unui guvern ca fiecare sa poarte panura i nu obiectele de lux scump i netrebnic. Atunci pe noi
nimeni nu ne va putea ingenunchia pentru ca noi din gratia
nimanui n'am e0t i noi ne-am nscut un popor independent,
nimeni prin opresiuni i neajunsuri financiare nu ne poate
ingenunchia cum a spus acest lord, c dup cum a scos la iveala i la viata Statul cehoslovac fratesiu lordul Nortchliffe i a
tiut s ne ajute in cursul rsboiului, a spus ca el tie s ingenunchieze aceasta tara. Pe noi nu ne va ingenunchia niciodata ; noi, strn0 laolalta, vom merge inainte, credincio0 qi
muncitori, vom asigura temelia tarii, ramnnd in credinta parintilor, aa cum tim ca neamul nostru a trait i s'a desvoltat
www.digibuc.ro

1S-1

impotriva tuturor turburdrilor. De aceia pe mine nu md ingrijeste soarta imprumutului dacd se rezolvd sau nu. Eu doresc si
se realizeze, dar sd nu se creadd in nici una din trile din Europa cd vieata noastr atarnd de acel imprumut. In fata tuturor
nevoilor, sufletele noastre trebuie si fie infrdtite, asa cum infrdtite au fost in decursul veacurilor.
V'am artat mentalitatea care izvordste din aceste frmntari frtesti din luptele confesionale, din dureroasele frdmntari cari sunt in Ardeal, pentrucd a trebuit sd ne dam seama
si de aceasti primejdie. 0 primejdie nu este inldturatd prin aceia ca se ignoreaz. Primejdia trebu;e privit in fat si sa-i
cdutdm solutiunea pentru a o inidtura sau pentru a o preveni.
Aceasta este o intelepciune de Stat. Am voit s v expun acestea mai pe larg, pentru ca sd v conving de natura acestor micri si lupte confesionale.
Mai citez cazul dela Leurda, nu-i voi expune pe larg,
fiindcd a dori s insist numai asupra punctelor cardinale, cari
ne preocupd pe noi pentru solutionarea feL icit care va curma
aceste lupte confesionale. La Leurda, d-'or renatori, o micd filie,
s'a ndscut deasemeni o cearti. De aceast ceartd oamenii rdi, in
lipsd de preot, s'au folosit ca s exploateze aceste neintelegeri.
Atit in Maramure cat si la Ocoli s'a inceput totdeauna cu ocuparea bisericii. Se face aghiasma si dupd aceia slujba bisericeascd. Tot asa si la Leurda unde am crezut sd incercdm calea justitiei, si md bucur cd d. ministru al justitiei este aici.
Ne-am adresat justitiei, pentru a cere sanctiuni pentru faptul
cd preotul romn ortodox a intrat cu o cheie fals in biserica
noastrd, altd datd a intrat prin fereastrd si a luat oddjdiile, a
slujit si a tinut predicd in biserica noastr, indemnnd pe credinciosi sd-i prdseascd credinta in care s'au nscut.
In urm au dispdrut din biserica noastrd si o parte din
oddjdiile sfinte. Dupd aceea, cnd s'a facut ardtare penald, s'a
aflat c s'au amestecat numai oddjdiile si s'au trimis inapoi.
(Ilaritate). Noi am voit sd punem capdt acestor discutiuni, cari

nu ne fac cinste si n'au nici un rost ca sd iei srdcia altuia,

chiar dacd o parte dintre credinciosi au trecut. Si atunci s'a

fcut artare la procuror. Acesta a spus am aci actele pe cari

acestea sunt lucruri mrunte, sunt chestiuni
vi le pot citi :
cari se pot inltura, dacd autoritdtile bisericesti se inteleg intre ele. Eu nu reprezint acuza, cdci nu este oprit ca cineva s
intre in biserica altuia. Nu este prevzut nimic in codul penal".
Pdrintele Purdea a recunoscut ea' a intrat in biseric cu
cheie falsd si cd va mai intra. A recunoscut cd a intrat cu un
individ numit Pintea, care este sub acuz pentru al patrulea owww.digibuc.ro

1 85

mor i este Idsat liber pe cautie. A cesta a lovit cu piciorul in

usa bisericii si spune : am intrat pentrued este a noastr".

Procurorul n'a fcut nimic. Nu este vtmare de domiciliu qi vtmarea religiunii nu este prevd,utd de codul penal.
Nu reprezint acuza".
Oricdt de dureroase ar fi aceste cazuri si oriedt de caracteristice, eu cred cd aceastd lupt dureroas intre frati este
filed la inceputul ei. Mai avem vreme sd stingem aceast lupt
si s punem capt acestei lupte fratricide. Acest proiect de lege
este chemat sa pund capt acestor frdmantdri.
D-lor, axa principald a acestui proiect de lege este art. 9,
care imbrae cu personalitate juridied cultele din lard. D-lor,
ref eritor la acest articol am cerut ca aceast personalitate juridied sd se dea nu numai pdrtilor constitutive ale cultelor, asa
cum a fost formulat in primul proiect de lege, si asa cum este
si logic, sd se dea cultelor, bine inteles cultelor organizate din
tard.

Noi am propus d-lui ministru al cultelor o redactiune referitor la personalitatea juridicd a organizatiilor cultelor din
tard creiate i reprezentate in conformitate cu sistemul lor de
organizare i aceastd redactiune am propus-o in legdturd cu re-

dactiunea propusi tot din partea noastr, a art. 45.

D-lor senatori, cult insemneaz religie organizati. Asa
am vdzut si in niste tratate internationale, lituane i polone,
unde vorbindu-se, in articolul prim despre culte, imediat in art.
2 se specified e sub culte, in intreg acel protocol, se intelege
religia organizatd. Ori, cdnd noi am cerut personalitate juridied
pentru cultele din tard, am cerut-o pentru religiile organizate
din tail. Aceasta pentrucd asa este fixat i in Constitutiune.
Constitutiunea cunoaste cultele, evident in intelesul pe care 1-am
citat mai sus. Constitutiunea vorbeste despre culte, de relatiunea cultelor cu Statul si le asigurd acestor culte, asa cum le recunoaste el organizate, libertatea qi deopotrivi protectiune. A
fost, asa dar, in mintea legiuitorului care legif era Constitutiunea trii, ideea cultelor ca o realitate organizatd in Stat, din
moment ce pomeneste de ele.
In aliniatul ultim, Constitutiunea spune limpede : Raporturile dintre diferitele culte si Stat se vor stabili prin lege".
Dar chiar si proiectul de lege, d-lor senatori, recunoaste cultele". In primul articol Statul garanteazd tuturor cultelor deopotriv libertate si protectiune. Cultelor" li se determin capacitatea de proprietate. Trecerile se fac dela un cult la altul, (iar
nu dela organizatiune la alta, nu dela o parohie la alta, ci dela
un cult la altul). In art. 35 se prevede, c averea cultelor dispdrute revine de drept Statului. Peste tot se revine asupra ideei
de cult, evident in intelesul de religie organizat in tar.
www.digibuc.ro

186

De aceea, ceeace noi am cerut a fost aceasta, s se precizeze in acest articol 9 starea de drept a cultelor din tar. Cine
are aceast personalitate juridic ? Pe urmi, in formula la care
am convenit in legtur cu art. 45. Cum inceteaz aceast personalitate juridic ? Deci, cum se naste aceasta organizare si aceasta personalitate juridic si cum inceteaz aceast personalitate
juridici ? Aceasta nu este normal in acest articol, care este car-

dinal. Si chiar pentruc el exprimi axa acestui proiect de lege

-- si va fi axa legii cultelor
am reflectat, dup discutiunea
comisiunii si a comitetului delegatilor, ca acest articol s se punk'
nemijlocit dup articolul inti, care enunt c Statul garanteazi
tuturor cultelor o deopotrivi libertate si protectiune, etc., adici
aplic principiul constitutional.
Art. 2 s enunte c aceste culte au personalitatea juridic,
si apoi sd se treac la art. 2, care ar deveni 3, in care se prevd
marginele exercitiului liber religios al cultelor.
Noi am dori s se fixeze acest lucru in mod clar, pentruc
el este cel mai important, este centrul in jurul cruia se grupeaz toate dispozitiunile proiectului de lege, din care emani
drepturile cultelor, si mai ales din care eman drepturile organizatiilor bor. Si in urma, cnd este vorba de relatiunile intre un
cult si celelalte culte, drepturile organizgrii lor asupra intregei
s spunem cum s'a numit averi", asupra intregei lor srcii.
Asa cum este proiectul de lege, nu este suficient de IAmurit. Chiar raportul Consiliului legislativ
nu mai vorbesc
cd Consiliul legislativ are alt propunere, care este si mai vtmtoare pentru Constitutia si organizarea bisericii noastredar
chiar in raportul Consiliului legislativ se spune, c formularea
art. 9 este incomplect, dac nu se precizeazd si conditiile cnd
aceste persoane .juridice inceteazA a mai fi persoane juridice.
Ori, noi,
d. ministru stie care a fost punctul nostru de vedere
dela inceput
am enuntat prerea, c personalitatea juridic
s se acorde cultului", bine inteles cultului organizat, asa cum
este art. 27 din legea pentru organizarea bisericilor ortodoxe,
devi am spus
Inca din comisiune
ea' stilizarea art. 27 din
legea pentru organizarea bisericii ortodoxe ar fi f ost logic sa
spung : biserica romnd ortodox este persoan juridick si in
consecint si patriarhia, episcopiile, etc., mergnd pe scara organizrii dela cele superioare la cele inf erioare. Stiu c s'a adus
un proiect de lege pentru modificarea acestui articol.
D-lor, la inceput, in proiect s'a cutat s se asigure personalitatea juridic prtilor constitutive ale cultelor. Nu era bine
precizat ins si s'a convenit ca s se puni in acord si cu celelalte articole, in special cu art. 45. Nu este complet redactiunea
articolului 9 nici pentruca in ceeace priveste reprezentarea lor

www.digibuc.ro

187

se spune c vor fi reprezentate prin autorittile lor legitime ;

noi am spus, ea revine autoritatilor legitime ierarhice. Aa incat
organizatiile cultelor istorice din tar& creiate in conformitate
cu sistemul lor de organizare qi prevazute in statute, sunt reprezentate prin autorittile lor ierarhice legitime i aceasta pentru a arata unitatea ierarhiei care este inteo biserica episcopark
Aceast persoana juridic va fi reprezentata in instantele
judecatoreti, aa cum este reprezentata i astazi i cum a fost
reprezentati i in trecut, de eful ei suptern, care este episcopul.
Astazi, cnd o parohie este chemata in judecat, cel care reprezinta parohia, ipso jure este episcopul i nu este parohul. Poate
sa fie i parohul, poate sa fie 0 curatorul parohiei, dar aceasta
numai prin delegatie primit dela episcop.

Intrucat inteo biseric cu ierarhie apostolic& toata puterea din parohie se concentreaza la episcop, el reprezinti parohia qi inaintea instantelor judecatoreti i, ipso jure, orice
contracte de vindere i cumparare i orice donatiuni, sunt lovite
de nulitate, daca nu au aprobarea episcopului. Dac cel care a
reprezentat in proces parohia, fie el parohul sau curatorul, nu
a avut procura dela episcop, actele lui sunt lovite de nulitate.
D-lor, prin organizatiunea noastr nu se ating interesele
altor biserici sau interesele altor culte i cu atk mai putin interesele bisericii ortodoxe, care are organismul ei asigurat in
legea de organizare a bisericii ortodoxe i drepturile ei asigurate tot acolo.
Noi cerem s se precizeze punctul nostru de vedere, i
vom avea prilegiul de a insista i la discutiunea pe articole, dar
nu intelegem sa lovim interesele nici unei biserici cu atat mai
putin ale bisericii ortodoxe. Nu putem intampina vre-o opozitiune dintr'o parte sau alta, pentruc nu cerem mai mult deck
ceeace este asigurat in Constitutiune i ceeace nu atinge i nu
lezeaza nici interesul, nici prestigiul nimnui.
Pentru aceea, d-le ministru i d-lor senatori, noi cererri
ca in art. 9, pe care-I consideram ca punct cardinal, in jurul cruja are sa se grupeze toata economia legii, cerem &A se fixeze,

categoric, cine este subiectul care se bucura de personalitate

juridic, i care intru nimic nu poate fi inferioar unei persoane juridice de drept privat i prin cine este ea legal repre-

zentata. De asemenea cerem s se spunk cand inceteaza aceasta

persoan juridica de a mai exista.
Cnd s'a discutat in opinia publica s'a pomenit totdeauna
de averi. Ce se intampla cu averile bisericeti in caz de treceri ?
D-lor, aici sunt dator iara o mica rectificare. A intrat in
opinia publica ca este vorba aici de averi mari bisericeti qi s'a
vorbit aici i s'au spus lucruri mari si rninunate de averi de miwww.digibuc.ro

186

liarde, pe cari le posed cultul catolic, biserica catolic. In

ceeace priveste biserica romn-unit, a fost dotat cu patrimo-

niul episcopiei de Oradea-Mare, si cu ce este necesar pentru

intretinerea Mitropoliei Blajului. Astzi i una i alta sunt expropriate. Mitropolia Blajului are cele 200 de hectare prevzute in reforma agrar si s'au expropriat i celelalte mosii f undationale cari si acelea, d-lor senatori, au avut rostul lor cultural si national, implinindu-I cu sfintenie, plin si indesat, i cci
cari le evoacd stiu, cd au primit ca studenti saraci painea si aju-

torul pentru studii. Acestea ddeau intre altele traditionalul

Tipu, care poate l'a gustat i d. Triteanu si multi barbati mari,

cum este d. Bianu dela Academie si altii. Pare c mai tine in
arena' Mitropolia, ceva din terenurile expropriate, dar reduse
la msura legilor. Acum, d-lor senatori, s'a spus e biserica romno-catolic are miliarde...
P. S. S. Episcopul Ciorogariu : Dar la Oradea ? Au ramas 10.000 de jugre si cteva milioane rent de expropriere.
P. S. S. Episcopul Iuliu Hossu : Ca biserica aceasta are
miliarde, eu nu o stiu. D. Gyarfas a contestat acest lucru dela
aceasta tribuna. In ce m priveste, eu nu asi vrea acum si intru
in chestiunea Concordatului, stiu ins c este prevzut e aceasta
rent de expropriere s se adune inteun patrimoniu, care s se
cheme patrimoniul sacru. A fost rostit dela aceasti tribuni patrimoniu sacru cu un accent deosebit, par'ca ar ascunde cine
ce lucru. Eu v spun, n'am beneficiat nici eu, nici biserica
romnd, nu a beneficiat de vreun ban din pretinsele miliarde
afar de sumele bugetare din fondul religionar, care, precum a
declarat aici d. ministru al cultelor, are un venit anual de trei
milioane lei hrtie.
Acest patrimoniu sacru nu are nimic tainic in el, din contra, are ceva care este in interesul nostru al tuturor si anume,
dupd cum vedeti, in proiectul de lege este prevazut, CA, de aci
inainte, bisericile s-si acopere nevoile, in primul rand din propriile lor resurse i numai dupa ce nu vor ajunge aceste resurse,
Statul va intregi sumele necesare pentru salariile preotilor si
ale functionarilor si pentru acoperirea altor nevoi ale cultelor.
Ori, acest patrimoniu sacru dac ar fi cat de mare, si din punct
de vedere al interesului nostru noi am dori s fie cat de mare,
acest patrimoniu, fiind bogat, va putea ca el s acopere cheltuelile cultului, iar intregirea pe care Statul, in mod larg doreste
s o dea in viitor, va fi cat de redus. Va s zica, acest patrimoniu sacru va contribui pentru plata salariilor preotilor, epis-

copilor, etc. si cu ct va fi mai mare cu att va fi mai redus

sarcina care va apsa Statul.

Aci s'a expus o disproportie enorm intre sumele cari se
www.digibuc.ro

1S9

dau bisericii unite si de alta parte bisericii ortodoxe rornane,

calculat dupa procente qi sume bine intocmite. Daca ar fi asa,
am spus ca nu ramane decat s se vada daca primesc preotii
vreunui cult prea mult, ceeace de sigur nu este cazul, atunci

sa se reduc, iar daca nu este destul cat primesc s se urce.

Daca ins biserica ortodox primeste prea putin, este o datorie

imperioasa sa i se dea atat cat trebuie proportional, caci in proiectul de lege este prevazut, ca se va da in proportie cu nurnrul
credincioilor fiecarui cult, dupa trebuintele fiecarui cult si
dup constatarea necesitatilor, nu in sume globale, ci pentru necesitati specificate.
Are, d-lor senatori, d. ministru Goldi in brosura sa, un
cuvant atat de frumos si desi vi s'a citit si citat atatea in zilele
acestea, cu toate ca n'as fi voit sa v obosesc cu citate, are ins
un cuvant atat de frumos, pe care as voi sa-1 retinem : Gelozia
ei", a bisericii ortodoxe, fata de biserica lomano-catolica, e ab-

solut nejustificate. In primul rand eu m ocup de biserica

romana-unita, cuvantul d-lui Goldis are valoare a fortiori pentru
biserica unit.
Gelozia ei fata de biserica romano catolica e absolut nejustificata. Aparandu-si drepturile, ea nu trebuie sa cear micwrarea drepturilor altora. Dimpotrivd. Emulatiunea ei cu celelalte culte egal indreptatite, ii va majoi a energiile si-i va pro-

duce vigoarea ce-i lipsea para aici ,poate chiar o noui epoca
de stralucire".

Ori, d-lor, cu atat mai putin poate fi justificata gelozia

fati de organizatiunea noastr din Ardeal, care este rezultata
din lupta grea. Ace Iea sunt drepturi castigate prin lupta, ace- .
lea nu sunt drepturi primite in dar. Nici de biserica ortodoxa,
si vor concede fratii, c nici de biserica mea, nu sunt primite in
dar, ci eluptate. De aceea tinem cu sfintenie la aceste drepturi
ma indoesc ca s'ar putea afla un barnat de Stat cu atat mai
putin d. ministru si onoratul guvern, La s micoreze aceste
drepturi.

Nu exista barbat de Stat in tara, ziLe d. Vasile Goldis,

care ar putea sa conceapa vreo jicnire a libertatil confesionale,
ori o stirbire a conditiunilor de existenta i prielnica desvoltare a tuturor cultelor in Statul roman. Mai vartos brbatii politici ardeleni au sa-i aduc arninte hotririle clela Alba-Iulia
in acest obiect",
si aci ne graeste mai ales noud Ardelenilor,
fara a face regionalism
dar mai vartos barbatii politici ardeleni au si-si aduca aminte hotaririle dela Alba-Iulia in acest
object". Apoi continua, subliniind autorul cuvintele : Cultele
existente in Romania cea noua nu pot avea mai putine drepturi
de cum le-au avut in alte State inainte de infptuirea Romaniei
www.digibuc.ro

190

mari. Exception And bineinteles schimbarile in organizare, im-

puse prin noile fruntarii politice si prin ins4 structura de

drept public a Statul Rom An".

Eu am deplin incredere cA nimeni nu inceared i nici

aceasti lege nu are pretentia de a micsora aceste drepturi. Dar
zic : sA nu fie gelozie, pentru organizatiunile pe cari le avem,
din partea cealalt.
Eu repet din nou : orict ar fi de dureroas lupta pe care
o purtrn, pe noi, .atunci cnd suntern ameninfati dintr'o parte
sau din alta, ne vor afla imbrtipti, cu un suflet neimperechiat.
(Aplause puternice. Aprobri).
I. P. S. S. Mitropolitul ortodox al Sibiului, Nicolae Bilan : MA bucur cA aud din gura frAtiei tale asemenea cuvinte.

P. S. S. Episcopul greco-catolic romn de Gherla, Iuliu

Hossu : Eu m mir, I. P. Sfintite, c zici, c te bucuri ci auzi
din gura mea aceste cuvinte. Dar gura mea nu a rostit alte cuvinte nici in trecut, nici astdzi, si nici nu voi rosti pand la sfrsitul zilelor mele. (Aplause).

**

D-lor senatori, eu, in pAstorirea mea de 10 ani, eu care

am cutreerat intreaga eparhie, 750 de sate in 7 ani de zile, cari
nu le-am vAzut numai din fuga automobilului, ci in toate locurile am tinut slujbe, predici, am cercetat pe cei bolnavi, pe cei
lipsiti, pe vaduve si orfanii de rAzboi pe invalizii din rasboi,
etc., cu un cuvAnt, o vizit canonica parinteascA, am cuprins pe
toti in aceeas dragoste. Eu am cuvantat poporulut in multe locuri, sub cerul liber, cdci nici a zecea parte din populatiune nu
a putut s intre in biserica, ci s'au adunat afara, de toate neamurile si confesiunile. In 10 ani nu am rostit un cuvAnt care ar fi
putut atinge necum a jigni
convingerea unut singur suflet
care ar fi asistat acolo. Am predicat acolo Evanghelia pacii si
a dragostei MAntuitorului, care este Ace las pentru toti. (Aplause).
RAspund in ceeace priveste pastorala noastr. Este in traditiunea bisericii ca sa se fac aceste rugciuni. In program s'au
pus si procesiuni. Aceasta s'a putut interpreta ca o manifestare.

Departe a f ost de gandul si intentiunea noastr acest lucru. Aceste procesiuni nu au fost o manifestare indreptatA contra guvernului i nici in contra ministrului. Nu. A fost numai manifestarea ingrijorkii sufletelor. Ori, fiindcA se putea interpreta
procesiunea ca o manifestare in datele imprejurAri cari ar fi putut avea urmAri grave, la cererea onoratului guvern s'au contramandat procesiunile despre cari era vorba in programa pastoralei noastre.
www.digibuc.ro

191

Procesiunile cari s'au produs nu au ficut nici un rdu, Si

sunt convins c nici procesiunea dela Thrgu-Mures nu fcea
nici un rdu, pentruc nu era indreptat s: ocupe cu asalt primria sau prefectura, ci avea s parcurgd calea fixat i pe urm

se intorcea la biseric, de unde a plecat. Dad a fost oprit de

jandarmi si de politie, natural, cd s'au iscat conflicte foarte
dureroase, cari foarte usor se puteau evita.
D-lor senatori, am ajuns la art. 45 devenit 47, care impreun cu art. 9 devenit 11, formeazd sit-a spinrii a acestui
proiect de lege, pe care suntem chemati s-I votm.
D-lor, ceeace a pasionat opinia public, ceeace a nscut
ingrijorarea sufletului acelei biserici, pe care o reprezint, este
tocmai acest articol 45 devenit 47.
D-lor, d. ministru o stie si o stim cu totii, cd un proiect
a mai fost adus inaintea Senatului si in 1926, c proiectul a trecut prin sectiuni si prin comitetul delegatilor si era sa fie adus

in discutie in plenul Senatului. Atunci nu s'a putut cdea de

acord asupra art. 41 din acel proiect, care astzi este art. 45
devenit 47.

In acest articol, d-lor senatori, se cuprinde soarta bunurilor sau, cum se spune, soarta averilor bisericesti in cazuri de
trecere dela un cult la altul. Ori, eu, d-lor senatori, am spus i in
comisiune, c aici nu este vorba de soarta averilor despre cari
s'a afirmat cd ar fi de miliarde, fie la biserica romano-catolicd,
fie la biserica unit. Aceste miliarde nu exist. Nici nu sunt
in chestiune aceste averi, nu este vorba nici de cele 200 hectare
dela Blaj sau de cele 100 dela Gherla sau de patrimoniul dela
Oradea-Mare sau dela Lugoj. Este vorba aici de sArdcia satelor,
a parohiilor. Ce se intmpl ce soared vor avea cele 3, 4, 5 sau
10 jugare cari au fost lsate prin mostenire sau prin donatiuni
pentru biserici, pentru intretinerea lor a casei parohiale, intru
pomenirea pdrintilor sau diferitelor scopuri, cari s'au donat din
partea miilor de credinciosi ? Nu despre averile cari se spunea
t.d" sunt de miliarde este vorba aci. A intrat in opinia publicd ca
atitudinea bisericii noastre este intransigent pe aceste puncte,
pentruci urnfreste teluri lumeti i rnateriale, uitndu-si de
scopul inalt moral si sufletesc al bisericii.

D-lor senatori, averile despre cari se vorbeste aici, fac

parte integrald i organicd din aceste parohii ; este biserica,
casa parohial, sunt cele cloud trei jugre pentru intretinerea bisericii si a caselor parohiale. Despre acestea este vorba. Am
spus cd acestea formnd parte integrald din organizatiunea bisericeasc din lumea aceasta, pentrucd biserica se cheamd cd este

impirdtia cerurilor pe prnnt, pe care este si chemat s o intemeieze in sufletul oamenilor, impgrtia cerurilor in imprwww.digibuc.ro

192

ia aceasta lumeasc se organizeaza cu mijloace materiale ; Ii

trebuie un altar, la care s se duca jertfele spiritaale, ii trebuie
o biserici care sa cuprind pe credinciosi, la rugdciune, ii trebuie o casa care sa ocroteased pe pstor, Ii trebuie o gradin
pentru legumele si hrana lui. Are lipsa de tot ce este necesar
pentru inchiegarea unei familii de crestini aici pe pmnt
pentru exteriorizarea credintei ce se poart in suflet. Aceasta
este organizatia parohiei, nu averea de care s'ar iega biserica
uitndu-si de scopurile inalte morale la cari tinteste biserica lui Hristos. Ce se intmpl cu soarta organizatiunii sale
lumesti din aceste parohii, ce soart au elementele de organizare
cari sunt indispensabile pentru a sustine o bisericg ? Veti vedea ea aceste lucruri trec cu numele de averi, cari sunt elementul indispensabil pentru existenta unui organism bisericesc, aceste averi sunt de absolutd nevoie, daca nu voim ca s nimicim
inssi organizatia bisericii in partea ei organici elementar care
este parohia. Stabilitatea i continuitatea acestor elemente de
orEanizare, intangibilitatea lor qi in caz dc treceri, este absolut
necesar. Altminteri, soarta unei parobii clinteo comuna ar fi
dat in mna unora cari se rsvratesc impotriva autorittii bisericesti i cari, fard convingere religioas, trec de la un cult
la altul. In elementul acestei miscari de trecere voi rspunde
ce sunt aceste miscri de trecere
este si aceast ademenire,
biserica i casa parohial vor trece cu ei. Si atunci oamenii
cerdinciosi bisericii in care s'au nscut si care au crescut, sta-

tornici in credinta printilor lor, ingrijorati, dezorientati in

perplexitatea lor sufleteasca, nu stiu care parte s aleagA, incotro vor trece. Vesnica intrebare : biserica va rmne lor, sau
va trece cu cei ce pleaca ? Iatd ingrijorarea care de 5 ani de
zile preocup i frmnt sufletele acolo unde apostoli fr suflet, cu ademeniri de tot felul i-au turburat. Acei cari trec dela
un cult la altul sunt elementele cele mai slabe, sunt elementele
cele pierdute, sunt acele din sufletul crora a pierit i ceace au
mostenit mai scump dela printii lor. S'a zdruncinat credinta
in sufletul lor rzvrtit impotriva autorittii bisericesti, pentru
un motiv sau altul, trec la alt cult pentrucd acolo li se fgduieste 61 nu pltesc nimic preotului, ea' vor fi scutiti de dri,
vor fi improprietriti mai bine. Dar cine poate nira fgAduintele desarte a celei mai desmgtate demagogil religioase ? Toate
aceste ingrijorari i framntri au trecut in sufletul celor nechntiti in organizatia bisericii in care s'au nFcut si in care s'au
botezat.

D-lor senatori, suntem adeseori intrebati, pentru ce ataa

grije i atta fried ? Rspund : Biserica are scopuri : per eminentiam" morale ; ea este intemeiat pe credint ; rostul ei
www.digibuc.ro

193

este, s se intarease aceastg credinta, s primeascd pruncul

dela nastere in bratele sale de mama', sd-I indrumeze i sa-1 insoteascd pe lunga crare a vietii sale si mai pe urin sd-i aplece
capul pe perna depe care nu se va mai ridica, intdrindu-1 in trecerea dela cele vremelnice la vesnicie. Acesta este rostul bisericii. Rostul ei nu este sd facd rdsvatitori, scopul ei nu este s

creased transfugi. Acei cari trec, nu trec din convingere, ei

trec ori ademeniti, ori trec urmrind alte scopuri, cari nu sunt
acelea ale credintei.

D-lor, a trecut in constiinta noastr i noi nu putem admite Ca' acestia cari trec, trec din convingere ; eu vd spun cd,
de cele mai multe ori, sunt cele mai slabe elemente. Noi nu vrem

sa incurajdm aceste treceri. Ar fi din partea bisericii insdsi o

imoralitate care nu se poate califica. Grija noastrd este indrep-

ttitd a pazi pe acei cari au crescut in credinta lor, si a opri

la timp, pe acei cari trec, sfdtuindu-i s rmand statornici in cre-

dintd. Pe de alti parte, cultul care primeste un asemenea element, nu are nici un folos, cci cultul la care trece, primeste la
sanul su un element disolvant, un element primcjdios si pentru biserica inssi i pentru Stat.
D-lor, s nu uitdin c suf15 un Vint de risvrtire si de insubordonare. Noi stim cat a dcdzut vieata morald dui:4 rdzboi
de aceea nu trebuie sd incurajdm aceste fluctuatiuni primejdioase pentru Stat. Cei cari astdzi s'au rdsvrdtit impotriva autoritdtii bisericesti, maine se vor rdsvrti impotriva autoritdth de

Stat. Nu este nici un interes, nici pentru biserici nici pentru

Stat, ca si se incurajeze aceste treceri dela un cult la altul. Eu
stiu, am rapoarte chiar din Maramures, unde se spune negru

pe alb, c unii dintre cei trecuti

i sunt numiti cu numele
au spus cu ocazia trecerii : vreau sd fie i aci, ca i in Rusia".
Eu nu spun ci top acei cari trec sunt elemente disolvante, cd
toti sunt bolsevici, ns eu sustin si mentin ceeace am spus, c
aceia dintre trani cari trec si nu tree din convingere sunt elemente disolvante pe cari nu poate cldi nici biserica, nici Statul,
nimic.

D-lor, eu am citit i poate c ati citit i d-voastre despre

convertiri celebre a unor mari brbati de o puternica intelectualitate. Sunt treceri din convingere religioas. A trecut si cardinalul Newman. Acesta era prof esor universitar si predicator
la oratoriul universitdtii din Oxford qi in omul acela s'a petrecut un intreg proces spiritual in sufletul lui pan cand a ajuns
la concluzia s treacd dela biserica anglicand la cea catolicd.
Newman aratd, cd se poate trece dela o confesiune la alta in
urma unui proces sufletesc. E adevrat e, odatd cu el, au trecut deodat alti 5.000 de intelectuali, dar si aceia cred c au fd13

www.digibuc.ro

194

cut-o din convingere. El a fost inteadevar acuzat ca ar fi fost

mai dinainte hotrit s treac, dar a asteptat mornentul oportun
ca sa poat aduce cu sine qi pe cei 5.000 de intelectuali. i New-

man a scris o carte, Apologia pro vita sua" in care se apara

de invinuire i arata, pas cu pas, care a fost procesul su sufletesc, care s'a petrecut in el pana a ajuns' sa treaca la catolicism

pentru ca dupa 39 de ani sa se preoteasca si sa inainteze in

ierarhia bisericeasca pana acolo unde ajunsese. Ori, credeti

d-voastre ca acest proces sufletesc sa petrece si in sufletul credinciosilor nostri trani, cnd trec la alta religie ? Eu nu stiu,
.nu pot s'o spun categoric, pentruca nu pot sa sc..rutei sufletul
fiecaruia, insa d-voastre veti admite ca este cu neputinta ca el
prseasca credinta parintilor lui pe temeiul de convingere
religioas, cnd o schimba in urzna amagirilor dernagogice, in
rnrejele crora este cuprins la noi.
lan: Te rog
I. P. S. S. Mitropolitul Ardealului Nicolae
nu face asemenea comparatiuni, f iindc tiranul roman apartinator bisericii unite, desi a trecut acum 230 de ani, nu a schimbat
nimic din religia sa, nu a adoptat de fapt catolicismul i deci
nu trece prin nici o sbuciumare sufleteasc atunci cnd trece la
biserica din care a facut parte din totdeauna qi pn in momentul de astazi. (Aplause).
P. S. S. Episcopul greco-catolic de Gherla, Iuliu Hossu :
Inalt Prea Sfintite, s ma crezi pe mine, ca nici unul dintre credinciosii bisericii unite, dac nu este din cei cari au mers s invete carte, nu stiu, numai ceeace spune I. P. S. S. Ta ca nu
s'a schimbat.

I. P. S. S. Mitropolitul Ardealului Nicolae Blan Ei

stiu c este tot legea romaneasca.
P. S. S. Episcopul greco-catolic al Gherlei, Iuliu Hossu :
Evident, nu s'a schimbat niznic din cult, nirnic din liturghie, niznic din toati inftiqarea extern.
I. P. S. S. Mitropolitul Ardealului Nicolae Balan : Nimic
din toat credinta !
P. S. S. Episcopul greco-catolic al Gherlei, Iuliu Hossu :
Dar s'a schimbat credinta in cele patru puncte dogmatice pc
cari acum le crede. Nu s'a schimbat nimic din toate crtile, pentruc qtiti foarte bine c nici un singur cuvnt nu s'a schimbat.

Noi folosirn tot aceleasi crti liturgice, pe cari le folosWe

biserica ortodox, tot aceleaqi traduceri din originalul grecesc.
Dar eu mai qtiu Ina un lucru : c dintre credinciosii nostril tarani multi nu tiu ce s'a intmplat la 1700, fiindc nu au apucat
acele timpuri, nu cunosc motivele politice de pe atunci, cunosc
insa ca s'au unit cu Roma, leaganul obarsiei noastre, el stie ca
este fiu al bisericii romane unite cu Roma si se mndreste cu
www.digibuc.ro

195

aceasta. El stie lucrul acesta, iar nu de 1700. Pentru ce vii sa

faci bietului suflet al fiului neamului meu acest salt de 228 de
ani inapoi, sa inteleag ce s'a intmplat atuncea, s inteleag
toati frOmntarea care s'a intmplat intre frati, s deschizi toate
durerile si toate rnile ? El stie c'a este fiu credincios al bisericii sale.
I. P. S. S. Mitropolitul Ardealului Nicolae Bidan : El stie

ca a ramas la legea lui romneasca. Acesta este adevrul. Ce

sa-1 mai comparam cu Newman ?

P. S. S. Episcopul greco-catolic al Gherlei, Iuliu Hossu :

Legea Romneasca. Si in aceast privint tot stint dator cu o
rectificare. Cuvntul greci", asa zii ortodoxi, cuvnt care a
suprat pe unii de aici, trebuie sa stiti d-voastre c acest covnt
a intr.-at dincolo in uz
desi admit ea' s'a accentuat i cu anui c cuvntul grec msemnnd ortodox este
mit tendint
curent in eparhia Gherlei i in tot nordvestul Ardealului. Ei
insisi, ortodocsii acum incep s se numeasc ortodocsi, dar se
chemau pan' acum greci. Cnd vin la mine credinciosi de ai mei

cu diverse suprari, Ca nu li se schimba un preot, sau nu li se

schimb un cntret, de multe ori imi spun o s trecem la greci".
Mi-o spun mie, fird si vrea s fac cuiva suprare.
Se chiamO i neuniti, in antitezA cu unitii. Mi-o spun mie
de bun credint, f Ora' a voi s' jigneascd pe cineva si eu le rAs-

pund glumind : daca voi treceti la greci" eu nu pot sd v.

impiedic ; eu ins rmn cu romnii".

vedeti d-voastre, cuvntul ne agit pe noi !
Lege romneasca ! Lege romani spunem noi.
Zicea Inalt Prea Sfintia Ta : sa nu facem comparatie intre Newman si tAranul nostru. Eu nu fac nici o comparatie, ci
fac o constatare, argumentnd : dac la un om de o nalt cultur trebuie sd se petreac o mare lupt sufleteasca aceasta nu
poate s se petreacd la un om simplu care nu are pregtirea necesar si elementele de judecata in cea mai adncO problem sufleteasc, cum este formarea unei mari convingeri religioase
in locul celei pierdute. Eu vreau s apr acest suflet. Nu yeti
putea nega, Inalt Prea Sfintia Voastr, c aceste treceri, ori

cit ar fi de superficiale nu yeti putea nega c aceste treceri

inseamn o crizA sufleteascA. Se sdruncin sufletul credincio-

sului, se nimiceste elementul de temelie a echilibrului sufletesc care este credinta fr s posi aseza altd convingere de nezdruncinat in loc, i atunci pe el nu poti intemeia nirnic in biserica si pe el nu se poate bizui nici Statul mntri aprarea intereselor sale.

noi suntem pentru libertatea deplid de constiint.

Suntern pentru libertatea trecerilor, numai nu putem incuraja
www.digibuc.ro

196

aceste treceri. Dar nu poate sa le incurajeze nici Statul. Nu are

intentiunea aceasta nici d. ministru si nu are intentiunea aceasta
nici proiectul de lege. Nu putem incuraja aceste t:eceri. Aceasta
trebuie s'o evitam.

Cerem ca partea materiala a organizatiei parohiale in

caz de trecere sa ramana neatinsa in proprietatea cultului
vechi. Aceasta o cerem intemeiati pe canoane, ial la caz de nevoie, va putem cita si canoanele. Noi nu venim cu organizatie
clandestina ; noi avem organizatie de veacuri, si de aceea nu ve-

nim sa V spunem fara temei c asa este organizatia noastra.

Organizatia noastra este cunoscuta asa a fost in trecut i asa a
recunoscut-o i Constitutia. Daca s'ar fi putut trage la indoiala
organizatia noastra, aceasta trebuia s se faca la legiferarea
Constitutiei. Dar Constitutia a spus ca garanteaza libertatea tuturor cultelor si aceasta inseamna ea' ea intelege sa garanteze
libertatea i protectiunea pentru toate bisericile organizate din
S tat.

Aceste principii pe cari le aparam noi sunt si la temelia

organizatiei bisericii ortodoxe-romane. Ori, dad se slabeste
temeiul de organizare a bisericii ortodoxe si s'ar face o mare
greseala pentru viitor. Noi nu stim ce poate fi in viitor. Nu
putem sti ce neajunsuri poate ascunde viitorul pentru biserici.
Dar, d-lor, un argument, si va fi cel din urma, pentruca
ma rezerv ca sa vorbesc, daca va fi lipsa la desbaterea pe articole

pentruca nu voi sa lungesc aceasta expunere mai mult, insa

tin ca sa expun onoratului Senat acest argument.
Afara de organizatia canonici pe care o avem si pe care
Constitutia a recunoscut-o i pe care legiuitorul n'a vrut sa o
atinga, noi ne intemeiem pe acest argument : drepturile pe cari
noi le cerem in art. 45, devenit 47, dar mai bine nu drepturile,
ci intangibilitatea organizatiei din parohie prin intangibilita-

tea bunurilor sale, oricine ar fi si oricat ar fi aceia cari trec

dela un cult la altul, aceasta intangibilitate noi o intemeiem
pe legea persoanelor juridice de drept privat. Nu ca dispozitiunile acestei legi in intregime se pot aplica persoanelor
juridice de drept public, dar se face argumentarea dela inferior
la superior : o persoana juridica de drept privat este inferioara
persoanei juridice de drept public ; ori, d-lor, pentru persoanele juridice de drept privat legea d-lui Marzescu din 1924 asigur
intangibilitate a avutului social, pentru orice persoana juridica de drept privat. Iata ce spune articolul 50 din

aceast lege a persoanelor juridice : Asociatii cari se retrag

sau cari sunt exclusi, n'au nici un drept asupra avutului social ;
ei raman obligati a achita cotizatiile pe tot timpul cat au fost
asociati".

www.digibuc.ro

197

D-lor, noi spunem : daca o asociatie care este persoana juridica de drept privat, are asigurat aceast stabilitate a avutului social, cu atat mai vartos trebuie sa fie asigurata stabilitatea avutului social a persoanei juridice de drept public, care nu
este avut social ce s'ar putea compara cu avutul social al unei
asociatii oarecare, ci este avutul social care cuprinde elementele
primare i esentiale de organizare ale organizatiei, care este
parohia, canonic i legal constituit. Pentru ce ? Ce urrnarWe
o persoana juridica de drept privat ? Interese vremelnice, evident are interes sa promoveze interese culturale, economice, sociale. Dar, este de drept recunoscut ca o persoana juridica de
drept privat este o persoan inferioar unei biserici, care este
persoana juridica de drept public. Ce important:a are o biserica
pentru viata de Stat ? Ea sta la temelia Statului, oricare ar fi
acea biserica, evident, in primul rand biserica majoritara i
toate celelalte formeaz temelia Statului. Este sufletul cetateanului, stabilitatea sufleteasca, pe care Statul poate sa se intemeieze. Toate indatoririle civice, pe cari Statul le aeaza asupra
cetatenilor sal implinirea acestor indatoriri, au chezaia in statornicia i cinstita viat a credintei pe care cettenii o marturisesc. Ori, noi trebuie sa asiguram implinirea acestei misiuni
inalte morale a bisericii care este persoana morala superioara.
daca noi nu am acorda bisericii ceeace se acord prin lege tuturor persoanelor juridice de drept privat, noi am expune-o la
instabilitate i la crize continue. Am zaddrnici scopul inalt i
salutar pe care D. urmarete.
Dac trec, oricati ar trece, daca trece o mare parte, atunci
aceea trebuie sa transforme aceste biserici in societati in continua i perpetua lichidare ? Ce s'ar alege, d-lor senatori, dintr'o
persoan juridica, daca fiecare asociat, care dorWe ca sa iasa
din cadrele ei, i poate cere cota-parte din avutul social ? Evident, s'ar nimici toata activitatea ei i s ar zadrnici scopul pe
care-I urmarete.

Ori, d-lor cota-parte din avutul social, care nu se poate

cere la ieqirea din sanul unei asociatii, persoana juridica de drept

privat, cota parte este o cotizatiune fixatd, este o cotizatiune

inregistrat i o contributiune personala a fiecaruia i cu toate
acestea nu se poate reclama la ieOre. Ori, nu astf el este organizata parohia, biserica, casa parohiala, cu un cuvant tot cecace
sunt apartinatoare parohiei i sunt elementele de temelie pentru organizatiunile locale, ele nu'i au origina din cotizatiuni

anuale qi regulate. Nu, intreaga natura a contributiunilor lor

se schimba. Ei o dau ca donatiune bisericii, iar cand credincionul face aceste donatiuni pentru biserica, nu mai este proprietatea sa, ci este proprietatea bisericii, este proprietatea cultului.
www.digibuc.ro

198

Ce s'ar alege, d-lor, daca n'ar fi aa ? Ar fi o parodie de asocia-

tie, de persoan juridicA de drept privat, biserica care ar fi

coborit sub nivelul de organizare i de stare de drept a persoanei juridice de drept privat ; biserica ar fi pogort i de-

gradatg, ar fi o parodie a unei societti particulare.

Icoana pe care credinciosul a dat-o, iconostasul pe care
1-a donat, ce s'ar intmpla cu acestea ? Ce s'ar intmpla cu pmntul pe care 1-a dat ? Cci sunt credincioi cari dau cte un
jugr sau cte o jumatate de jugr de pmnt pentru pomenirea
mortilor i pentru anumite scopuri bine determinate.
Ei bine, aceste pgmnturi, cnd infra in proprietatea persoanei juridice de drept public, care este biserica, intr in deplina sa proprietate, sau rmne in proprietatea acelui care a
donat ? i cnd acesta prsete biserica, are drept s ia icoana
in spate sau iconostasul, si se duc cu el ?
Este cu neputintd, d-lor! Aceasta este o absurditate juriCe credeti d-voastre ?! Ar trebui s nu cunoatem insemntatea organizatiei bisericii ortodoxe *i a bisericii noastre, ca
sa ne inchipuim ca un credincios care s tie ca facand parte din
o atare organizatie, in care ceeace el doneaza, daca peste un an
sau doi trec mai mult din jumatatea membrilor la o alta confesiune, avutul vine sub lichidare si se imparte;:te cu totii in
parte egala si proportional, va mai lasa vreo donatiune pentru
biserica ? Nu va mai da nimeni, caci in toate satele sunt elemente de acestea nestabile i nestatornice, slabe si rautactoase,
si atunci cel care doneaz ar ramane la discretia lor cu donatiunea sa. Ar fi o intreaga parodie ce ar zdruncina sufletele.
Aceasta absurditate juridica nimiceste inssi conceptia de
jertfa crestineasc si zdruncina din temelie actualul sistem de
organizatie local a bisericii, care este parohia.
Atunci ce ar trebui s facem, d-lor senatori si d-le ministru ? Am fi siliti s introducem
si nu este in intentiunea
d-voastre
sistemul care este in America ca acesti credinciosi
sd doneze pe numele episcopului personal, sa se intabuleze pe

numele episcopului, care la randul sau face scrisoarea de

transmitere a tuturor averilor i cladirilor biserkesti succesorului su care II va urma in episcopat. Noi nu vrem s facem
aceasta, desi inteun caz de silk nu am avea nevoie decat de o
simpla circulara, c nu mai urrnam forma din trecut si sa in-

cercam s intabulam pe diecese, daca rmane nepreLizat i neclar acest articol in lege.
Atunci ar urma s vie onoratul ministru sau onoratul guvcrn sa ne impiedice sa intabulam depe parohii, pe episcopil, si
atunci, evident, nu s'ar ajunge la pacif !care, nu s'ar ajunge la
ar incepe un nou sistem de organizare, ar incepe un
www.digibuc.ro

199

nou sistem de viat intern bisericeasca, care evident ar tine

in neliniste continua preocupare i teama intreaga organizare bisericeasca.

Este aceasta in interesul Statului ?

Statul are lipsa, oricare ar fi biserica aceea, sa aiba Iinitea asigurata, libertatea de constiinta.
D-lor senatori, in comisiune am auzit un singur argument
pentru teza contrara impartirii averilor bisericesti, in caz de
treceri dela un cult la altul, asigurarea libertatii de constiinta
a celor ce trec.
S'a incercat sa se spuna c aceasta doctrina i acest postulat al nostru, a stabilitatii averii in caz de treceri
care de altminteri se intemeiaza pe dreptul constitutional
nu se poate
intemeia pe dreptul nostru canonic, caci din 10 canonisti ni se
afirm ca unii ar spune asa i altii ava. Cred c yeti admite ca
cunoastem organizarea i dreptul nostru canonic pe care noi
ne-am organizat. Cred c interpretarea autentica este tot de
partea bisericei.
S'a adus insa un argument
al asigurarii libertatii de
constiinta
si care s'a repetat si dela aceasta. tribuna. Ni se
spune : noi trebuie s asiguram libertatea de constiinta. Constitutia spune ea libertatea de constiinta este absoluta. Asa dar,
intru nimic nu trebuie s stanjenim libertatea de constiinta
deci libertatea acelor cari vor sa treaca dela un cult la altul, nu
o putem stanjeni prin denegarea unei parti din bunurile organizatiei din sanul careia pleaca.
Evident, libertatea nu putem qi nu voim s'o stanjenim, dar
libertinajul nu putem sa-1 incurajam nici intr'un domeniu cu
atat mai putin in domeniul religios. Evident ca acest libertinaj
de constiinta nici nu este in urmarirea scopului final care Ii are
biserica i nici in scopul Statului.
Da, libertate deplin de constiinta, dar nu pentru ca acela
care este nestatornic in credinta sa fie un element primejdios si
distructiv pentru organizarea din care a facut parte.
Ni se cere, d-lor senatori, s lichiclarn intreaga organizatie
a parohiei, pentru a se asigura libertatea de cunostinta a celui
ce ne prseste. Este mare lucru libertatea de constiint daca
pcate cere individul aceasta jertf a colectivitatii, ori mai de
graba colectivitatea Ii poate cere sa-si pastreze libertatea de
constiinta i sa plece dara fara a-i provoca criza interna.
Ori, d-lor, acesta nu este un avut social de natura celui
pornenit in art. 50 din legea pentru persoanele juridice de drept
privat. Nu este un avut care s'a nascut din cotizatiuni regulate,
anuale i inregistrate, unde se poate face suma, unde se pot face
calculele pentru a statori cota-parte, cum este de pild societatea
www.digibuc.ro

200

ziaristilor profesionisit, cari au palatul lor, i cu toate acestea

nici aici nu poate s cear fiecare o caramid atunci cand vreunul ar vrea s iasa din organizatie, s primeasca o cota-parte.
D-lor, in biserica sunt atatea i atatea argumente cari dovedesc cat este de complicata aceasta chestiune care este o ches-

tiune sufleteasca, profunda si complexa si ati putea sa ziceti :

s nu ne ocupam cu cele vremelnice i sa nu pierdem din vedere
scopul religios urmarit de biserica. D-lor, sunt atat de complicate aceste chestiuni incat, daca intri in ele, poti s aduci zeci
si zeci de argumente cari arata ca s'ar face o absurditate nu numai juridica, ci i bisericeasca si de politica superioar de Stat.
Daca s'ar vota articolul 45, devenit 47, in forma lui actuala, s'ar
zdruncina complet organizatia veche, istoric si care este rezultatul unei evolutiuni de veacuri, pentru a chezasui atingerea
scopurilor morale la cari ea tinde. Cum sa-i faci o noua organizare prin prezenta lege ? Nu se poate nici pentru Constitutie
care recunoaste cultele cu organizatia proprie, iar organizatia
noastra nu admite o atare lichidare. Dar nu se poate legif era in
forma lui actuala pentru motivul ca Statul nu intentioneaz s
aseze bisericile in conditiuni inferioare acelor asociatiuni cari
sunt persoane juridice de drept privat. Iata d-lor, pentru ce noi
cerem, ca land cuvintele din art. 50 din legea persoanelor juridice de drept privat, sa le aplicam prin analogie si la persoanele
juridice de drept public, pentruc nu este in intentiunea nimanuia s se aseze organizatia bisericii mele, care este o persoana
juridic de drept public, sub nivelul i capacittile organizatiei
persoanelor juridice de drept privat.
De aceea va spun, d-lor senatori, Ca este in interesul bisericei ortodoxe sa se legifereze limpede, precis si categoric,
fara consideratii de oportunitate momentand si nu sub impresiunea unor nadejdi desarte. La noi n'au fost agresiuni, n'a fost
prozelitism, cu toate acestea s'au facut treceri la biserica noastra. Pe noi ne-au parasit trei preoti in 10 ani de zile si fiindca
trei preoti ortodocsi au insistat si au spus ca au convingere,
i-am primit in sanul bisericii. Trei sunt pierduti si trei sunt
: lupta de 10 ani. Afara de aceea au mers in Maramures invtatori din Vechiul Regat cu toate c, fiti incredintati, rumeni
n'a facut propaganda si au trecut trei dintre ei la biserica unitd.
Ati vazut atunci alarma presei din Bucuresti. Se spunea ca invatatorii din Vechiul Regat trec la uniti. De fapt au trecut mai
intaiu numai doi dintr'o comuna. Apoi a trecut al treilea tot din
Maramure i unul din Salaj, altul din judetul Satu-Mare. Mi s'a
adus la cunostinta ea* pentru aceasta nimeni n'a fcut propaganda. Eu zic, sa bagam de seama cand legiferam, pentruca acest
lucru este in interesul si al unora si al altora si nu numai intere-

www.digibuc.ro

201

sul unei singure confesiuni. S nu prsim temeiul de drept si

canonic. Este in interesul tuturora ca s se asigure stabilitatea
si linistea organizatiei de Stat, s urmrim scopul care este inaintea noastra i s muncim mai departe frteste pe crarea care ne
este deschisd inainte si pe terenul larg cultural si religios.
MA mrginesc a observa aici c atacarea principiului de
proprietate a bisericii prin posibilitatea unei lichidAri in caz de
treceri, se atac ns principiile de organizare elementar a
bisericii, care este parohia.
fi avut dorinta s citez pe Macaulay, pe care Prea Sfintitul Episcop al Noului-Severin II cunoaste, pentru a VA.' arata o
clasicA mrturisire despre zdrnicia luptelor confesionale.
In 1843 Macaulay, vorbind la Camera Comunelor despre
biseric si contra bisericii anglicane de Stat, stabilite in Irlanda,
infiera anglicanismul, spunnd c zadarnic timp de 285 de ani au
fost biserici, au fost mitropoliti i attia episcopi, zadarnice au
fost toate jertfele ate le-a fcut Anglia pentru biserica pe care
a vrut s'o stabileascA in Irlanda pentru convertirea ei la anglicanism. El Inca era anglican.
Iat cum gres-te acest mare brbat impotriva actiunii
prozelistice zadarnice a bisericii sale anglicane stabilit in Irlanda

Un argument, care a fost expus in aceast Camera' cAt si

afar dinteinsa asupra bisericii Irlandei, pare a merita oarecare
luare aminte. Se admite, ca si cum nu s'ar putea contesta in
fapt, cg aceast biserici nu-si implineste indatoririle ce e asteapti ori unde de altmintrelea dela asemenea institutiuni, c
nu invati massa poporului. Dar, se zice, trebuie s privim aceasta
biseric ca o biseric agresiva, o biserica insufletit de spiritul
de prozelitism, o biserica militant, care face progrese in mijlocul inimicilor ei. Chemarea ei este de a raspndi protestantismul
peste Munster si Connaught"."
Dac, d-le presedinte, un asemenea limbagiu ar fi fost
tinut in Camera de consiliu a reginei Elisabeth, cnd Constitutia
acestei biserci se desbatea acolo pentru intia oar, nu am avea
de ce s ne mirAm... Cecil si colegii si puteau in mod firesc
s nu treacd peste aceste sperante (latirea grabnic a portestantismului anglican prin biserica de Stat stabilit in Irlanda) si
puteau far absurditate s se pregteasc pentru un eveniment
pe care il priveau probabil in cel mai inalt grad. Dar noi cari am
vdzut acest sistem in deplin activitate dela 1560 pni la 1845,
trebuie s f im mai bine instruit, afard numai dac nu suntem
capabili de a mai invata. Dou sute optzeci i cinci de ani aceast
biseric a fost la lucru. Ce se putea face pentru dnsa pe calea
autorittii, a privilegiilor, a donatiunilor si nu s'a fcut ? ? Priwww.digibuc.ro

202

mit-a alt grup de episcopi si preoti din lume asa de mult ca s

fac asa de putin...

Si ce avem de aratat pentru toate aceste cheltueli risipitoare ? Ce alt cleat cea mai zeloas populatie de pe suprafata
pamantului ? Unde erati acum doug sute de ani, tot acolo sunteti
si acum, nu victoriosi peste domeniul vechei credinte, ci aparandu-va cu greutate cu un succes indoios propria voastr frontier,
propriul vostru pmnt. Cate un dezertor se strecoara la voi. Nu
stiu daca castigurile sau pierderile voastre de acest fel sunt mai

mari si nici nu merit s fac o cercetare. Asupra marei masse

solide a populatiunii romano-catolice n'ati fcut absolut nici o
impresie".

Tot el continua si arat in chip luminos cauza insuccesului, rezultnd din toata actiunea cea mai zeloasa populatiune romano-catolica in Irlanda :
Si acesta este fructul a trei veacuri de arhiepiscopi, episcopi, arhidiaconi, decani si rectori. Si cu toate acestea unde este
minunea ? Este aceasta priveliste o minune dinaintea creia sa
ramanem uimiti ?

Nici de cum. Ea este un rezultat pe care intelepciunea

omeneascd trebuia de mult sl fi prevazut si sa-1 fi evitat. Este
succesiunea naturala dintre cauza i efect. Daca nu intelegi ce
este natura si actiunea unei biserici.... 0 biserica exista pentru
scopuri morale. 0 biseric existi ca sa fie iubita, ca s fie respectata, ca s fie ascultata cu docilitate, ca s domneasc asupra
inteligentei i inimei oamenilor. 0 biserica ce insufl groaz
este nefolositoare sau mai eau decat nefolositoare....
Biserica nu si-a ajuns scopul. Pentru aceasta opera dragostea i increderea poporului erau eesntiale".
Lumina acestor cuvinte inalte trebuie s ne lumineze
hotririle noastre.
El vorbea ca anglican in interesul seminarului romano catolic din Irlanda.
Dac voi, spune el, mergeti mai departe pe aceasta cale,
nu veti ajunge la scopul vostru in veci".
Luminat cuvnt, d-lor senatori, vedeti intreg procesul nostru in mic,
vorbesc iarsi numai prin analogie, nu spun c

este o situaite identica,el spune : care este rezultatul tuturor

luptelor de 285 de ani ? Un transfug dela voi trece la ei unul

dela ei se strecoard la noi. Incolo massa poporului ramane necltinata. Preotul ramne acelas apostol zelos in Irlanda, umbland
cu crucifixul la capataiul bolhavului, predicnd infruntand
toate greutatile pentra implinirea misiunei lui. Iar voi, cu biserica voastra att de sustinuta si intarit de Stat, in 300 de ani
ajuns la nimic".
www.digibuc.ro

903

Acestea le spunea Makaulay la 1843, infiernd actiunea

necugetat i fdrd rost, care se sdvrOa.

D-lor, i la noi e la fel. Un transfug dintr'o parte trece la

cealaltd parte, alt transfug din cealalt parte trece la noi. Care
e folosul ? i md voi intreba i eu, ca lordul Macaulay, ea' daca
vom cumpini c4tigul, cu ceeace se perde din punct de vedere
national i al intereselor superioare de Stat i al neamului, vom
vedea cd n'a fost nici un ctig. Zadarnicd frmntare intre frap
zadarnicd luptd confesional ; zadarnic orice sprijin din afara ;
o bisericd trdiete prin puterea ei de viat. Din aceast vitalitate
proprie emannd spontan actiunea ei spirituald prin dragoste i
convingere. Restul este energie pierdut in prdbuOrea intereselor superioare ale nearnului.

Sunt de acord cu cele spuse de d. Bogdan-Duic despre

rezultatul nul al luptelor confesionale dela noi in cei zece ani
dela unire.
Ne vom lupta 50 de ani sau 300, cum spunea i lordul Ma-

caulay f Ark' nici un rezultat lund calea greOt lipsit de dragoste i convingere. Dar cu aceea, despre care spuneti flak Prea

Sfintia Voastrd ca nu qtiu nimic de o deosebire a credintei qi

n'au convingeri, s'a incercat pe aceast cale. i lucrul acesta e o
primejdie. Dacd se merge pe aceast cale de frdmntri religioast, tdranii acetia panici cari au trait frtete irnpreund, dei se
deosebeau prin confesiune, vor deveni fanatici. In satele, cari
pnd acum n'au fost desprtite, sau au fost impdrtite in ortodoci
i uniti, s'a vindecat rana. Au trait frdtWe impreun, luptnd
impreund, infruntnd impreund greuttile din trecut qi rana s'a
vindecat.

Dar astzi se desbin satele, cari pnd acum n'au fost desbinate, lucru care s'a incercat i in eparhia mea. 0 parohie cu
2.000 de suflete a fost prsit de 38 de oameni, trecuti la cealalta bisericd, au venit apoi inapoi 30 i au rdmas numai opt. Pentru acetia, s'a spus cd s'a intemeiat o parohie. Rimne o parohie
de opt capi de familie. Ce interese sunt slujite prin aceasta ? Ce
folos pe terenul bisericesc poate aduce aceasta ? Ce interes al
Statului ctigi din aceasti desbinare prin care s'a asezat un
focar de fermentatie primejdioas de rdzvrtire ?
Vedeti prirnejdia ?
De aceea d-le ministru i d-lor senatori, eu fac un apel
clduros pentru intregul Senat, ca s legiferdm astf el in aceasti
chestie vital, de supremd importantd pentru aezarea temeinica
a sufletului natiunii, care n'a fost nici cnd desbinatd din uunct
de vedere national, chiar apartinnd la cloud religii, eu y rog ca
astf el sd legiferdm, ca s precizAm i in art. 45 categoric .i limpede ce se intmpl cu organizatiile locale i cu tot avutul lor.
www.digibuc.ro

204

S nu lsdm poarta deschis, cum s'a cerut de repetite ori dela

aceasti tribun, de a se continua un proces dureros intre frati,
care a fost de mult inchis i trebuie sA fOrnn inchis in interesul
unitAtii sufletului neamului nostru.

Ldsati libertate deplinO de contiintO, asigurat tuturor

prin Constitutie. Asigurati aceasti libertate cu prilejul trecerii
lor, dar nu contribuiti la stnjenirea organizatiilor locale. Este
in paguba Statului i lezeazd in plin drepturile noastre. Ar fi
o ranA deschisA in sufletul nostru.

D-lor, vreau, inainte de a termina, s'O adaug c prin a-

ceasta vom solutiona i o mare problema de politic interna, care

de multe ori si are i in afar repercusiunile sale. Daca se d

o solutiune fericit acestui articol i altor ctorva, dnd o legiferare multumitoare, se solutioneazi problema de Stat pentru bise va vedea la discutia pe
sericile minoritare. Pentru dnii,
pentru dnOi aceste principii
articole ce observri mai au,
sunt esentiale solutionndu-se in modul acesta chestiunea minoritAtilor, problema grav de Stat din punct de vedere religios.
Eu am incredere c*O dac.6 se va legif era astfel, ei vor declara c
sunt multumiti cu aceast lege. Acesta ar fi un mare ctig pentru politica noastra de Stat. Daca se rezolv i aceast chestiune
a minoritdtilor, aceasta o observ pentru aceia cki s'a remarcat,
cu durere din partea unora i cu surprindere din partea alto9,
c toate bisericile minoritare s'au solidarizat cu punctul nostru

de vedere, care este intemeiat pe Constitutiune. Au dreptate.

Pentru toti este evident ca ei s se solidarizeze cu punctul nostru de vedere cari reprezint aplicarea principiilor luminate ale
Constitutiei trii in aceast lege. Cred cd aceast solidarizare a
lor nu poate de loc s ne jeneze pe noi. Pentru a armoniza lucrarea dnilor i pentru promovarea intereselor superioare de
Stat, cred CO nu este in defavoarea noastr aceastO solidarizare.
Este un catig din partea noastra daci pe aceast cale i putem
apropia de noi.
Cu acest apel eu termin. Nu pot spune altceva dect c'd ai
fi fericit daca se vor aduce modificArile acestui proiect de lege
pe cari episcopii romni uniti le-au cerut i am toat increderea
c este toat bunavointd in guvern ca s le accepte, fiindc nu a-

tinge nici unul din drepturile altor culte, altor biserici, nici pe
acele ale bisericii ortodoxe i nici prestigiul ei. A fi fericit
daca dup discutia pe articole, se vor introduce aceste modif
cOri, pentru a fi in stare s votrn aceast lege. (Aplause).
XXX

www.digibuc.ro

CUVANTAREA

P. S. EPISCOP N. IVAN
D-le presedinte, d-lor senatori, daca proiectul de lege al
cultelor nu ar contine nici o alta dispozitiune decat aceea a art.
29, prin care se normeaza ajutorarea bisericilor dela Stat, in proportia averii si a numarului lor, precum si dispozitiunile cele
referitoare la trecerile religioase, eu as fi multumit si intreg acest proiect l'as primi cu toata bucuria.
As fi multumit si l'as primi cu toata bucuria, pentruca art.
29 ne pune in vedere ca. averea Statului roman va fi folosita in
rnasura necesitatilor de cari vor avea lipsa diferitele culte si biserici. De 10 ani incoace, s'a abuzat in mod gresit, ca sa nu zic
vinovat, de averea Statului dandu-se din ea si acelora carora Statul maghiar niciodata nu le-a dat bani in masura in care le-a acordat Statul roman, cu o generozitate neexplicabila. Se sustin
institutiuni, consistorii, episcopi, canonici, profesori, din visteria Statului, iar veniturile proprii, destul de insemnate, se fo-

losesc pentru alte scopuri, pentru scopuri de propaganda in

contra neamului si tarii noastre.
Zile le trecute, s'a hotarit in adunarea Statusului catolic
din Cluj, ca preotii sa renunte la o parte insemnati din venitul
lor, din salarul lor dela Stat, in folosul mentinerii scolilor conf esionale romano-catolice, ca sa boicoteze scolile de Stat cu lim-

ba de propunere romana. Daca numai regularea ajutoarelor ar

fi in proiectul de lege, acest singur lucru ar fi de ajuns ca eu
sa primesc legea ca sa punem capt jafului in avutul public al
tarii. Dar tot asa de important este articolul care normeaza trecerile religioase. Ori vrem, ori nu vrem, treceri religioase s'au
facut in Ardeal, se fac astazi, se vor face rnaine si nu le va putea
impiedica nimeni, pentruc este un curent puternic, este o viata,
este un suflet in neamul nostru, care sopteste si indeamni poporul ca sa vina la legea lui stramoseasca. (Aplause, aprobari). Acest curent nu se va putea stvili niciodat. Rana acum, d-lor sewww.digibuc.ro

06

natori, dacd trecea cineva dela noi la catolici, mai mult, la grecocatolici de exemplu, acela era de ajuns dac se ducea odatd ori
de cloud* ori, sau niciodat la preot, el era considerat de autoritd-

tile competente trecut, nu se mai putea intoarce si nu mai puteai pune mna pe el niciodat. Dad un catolic trecea la noi, venea legea ungurului, art. 53 din 1868, cu toate ingrddirile i cu
toate chitibusurile sale. Trebuia s mergi odatd, s iei doi martori i s te duci la preot. Pe acesta nu-1 gseai acasd, ori II gdseai dar cu usa inchis.
V voi spune; cu multd durere, ea' intre noi, intre romnii
ortodocsi si uniti, in anii din urmd nu mai este dragostea aceea

de frati care a fost inainte de 1918. Atunci d-lor, luptam pe un

front comun toti romnii din Ardeal, contra dusmanilor seculari, contra ungurilor si contra sasilor. Atunci ne intruniam cu
totii, discutam i ne intelegeam asupra multor nevoi cari veneau
asupra capului nostru. Atunci cnd guvernul unguresc a vrut sd
introducd si a si introdus matricolele de Stat, am tinut adunri
de protest, atunci statul-major dela Blaj a pornit din casa protopopului din Alba-Iulia, care era smerenia mea, pe terenul de
luptd, in frunte cu Augustin Bunea i cu alti matadori ai neamului i bisericii unite, si acolo am luptat pentru ca sd nu se
introduc matricolele civile. Pentru ce ? Pentruci matricolele
civile au insemnat maghiarizarea noastrd, a nurnelor de botez,
pentruc nume de familie aveam deja multe maghiarizate. Ayearn in Ardeal Kis, Papfalvi Aci, etc. (Ilaritate), aveam multe
nume cdrora dac li se mai punea la botez un Pista sau un Andras un Tivadar, una-doud era ungurul gata si la condica si la
statisticd, i numai era putere lumeascd s-1 mai scoat pe ro .
mn din ghiarele statisticelor maghiare, cari i sporeau num.&
rul cu crestinii nostri.
Era o vreme cnd toti romnii luptau impreund. Imi aduc aminte cd inteo adunare municipal la Aiud, un centru
dintre cele mai soviniste din Ardeal, s'a indeplinit alegerea
functionarilor municipali din intreg judetul cu 96 la sut romni si 4 la sutd maghiari, ovrei i sasi la un loc
i la acele
alegeri ne-am prezentat si noi dela Blaj, dela Alba-Iulia, Zlatna.
Abrud i dupi ce am terminat cu alegerea bineinteles
fdrd sd
se fi ales vreun romn
atunci venerabilul canonic Ion Moldovanu a luat cuvntul dupd ce s'a terminat bazaconia aceea de
alegere, (ilaritate) i le-a spus ungurilor : D-lor, v'am cerut
pentru Blaj un romn prim-pretor si nu ne-ati dat. V'am cerut
un sas si nu ni l'ati dat. (Era un om care avea numele Szasz,
dar era om de treab). Ne-ati dat in schimb un armean. Acum
ce s VA' spun eu, cu ce sa vd multumesc, dect cu proverbul ro-

mnesc : Cd pnd esti ciocan s dai si cnd esti nicovald sa

www.digibuc.ro

207

tii !" D-voastra sunteti ciocanul, noi suntem astazi nicovala si

tinem. Si apoi cand vom ajunge noi sa fim ciocan, atunci sa tineti d-voastre". Vremea ciocanului nostru a sosit dar in loc de
ciocan noi folosirn manusi de glace. (Aplause, mare ilaritate).
Dupa adunare prefectul ne-a invitat la masa dupa obicei, dar
ne-am hotarit cu totii sa nu ne ducem si am plecat dupa povestirea aceasta cu ciocanul si nicovala, huiduiti de tinerimea din
colegiul Bethleen" pana la gara.
Asa stiam sa luptam impreuna in viata publica ! Acum
ajungand in Romania-Mare, cu ajutorul lui Dumnezeu, credeam c vom merge si de aci inainte frateste mana in mani
vom lupta tot impreuna, contra frontului cel vechiu care era
dusmanul nostru secular. Dar dupa cum ati vazut si la discutiuni, si in -comisiuni, nu se Intampla asa. Nici aici, nici in afar
si mai ales in afara nu se intampla astf el. Eu, d-lor senatori,
sunt orn in Val-sta., am peste 40-50 de ani de viata publica,
putea zice : slobozeste Doamne pe robul Tau. Nu sunt dispus sa
provoc conflicte i certe, doresc din tot sufletul sa traiesc in aceleasi raporturi, in aceeas atmosf era in care am trait, cand pe
langa marunte divergente, cari treceau in fata problernelor
mari, traiarn impreuna bine. Spre acest scop, marturisesc c
am dat subalternilor mei protopopi i preoti, ordin ca atunci
cand se prezinta la fata locului un demnitar bisericesc, Episcop al altei confesiuni, preotii mei sa se prezinte sa-I salute
si sa traga clopotele in semn de bucurie generala, care ar avea
sa st5paneasca tinutul si comuna aceea. Unii dintre d-ni sunt
aici si pot sa c'onfirme aceasta. Dar din partea celorlalti n'am
observat aceast prevenire. Din contra m'am dus anul trecut la
Sighet, am trecut la Borsa unde am tinut slujbe bisericesti
'fiindca bisericuta noastra este mica i neincaptoare, si se adunasera vreo trei patru mii de oameni, am inceput sa vorbesc
afara si atunci in cinstea mea, au tras clopotele, irisa nu ca s
binecuvanteze, ci pentru ca sa ma irnpiedice, sa nu auda poporul cele ce spun. M'au turburat astfel pang cand a mers prctorul care nu era ortodox si cu jandarrnii de l'au oprit.

In Secatura, judetul Somes, tot satul era ortodox. Pa-

rohia era vacanta.

S'a dus un invtator de-ai nostri, putin pregatit, la Gherla ; l'a facut preot, a intrat in biserica i ne-a luat biserica
ne-a luat biserica i pmantul. Am luptat 30 de ani pana am

scos pamantul si biserica abia anul trecut. Actele procesului

erau la consulatul roman din Budapesta, pentruca se gaseau la
ministerul unguresc, unde trebuia sa se decida in instanta a
treia. Cum era sa se decida, stiarn noi ; procesul la minister era
hotarit pierdut. Dar erau acolo actele. Noi avearn oameni cari
www.digibuc.ro

208

s se intereseze acolo, cu deosebit dragoste...? de biseric

s'au pus la dispozitie numrul si data cnd a plecat cerered

dela minister, cu acest numr s'a dus preotul greco-catolic romn la Budapesta, la consulatul romn, a luat actele i le-a nimicit, asa ca ne-au trebuit trei ani ca s le reconstituim.
La vatra vechei noastre episcopii, la Vad, am fcut o bisericut, pentrucd biserica fdcut de Stefan-cel-Mare i Sfnt,
a trecut in posesiunea celor cari au avut puterea de a o ocupa.
Au ocupat biserica, au ocupat pdmntul, au ocupat casa paroN'avem acolo cleat 86 de suflete rdmase ortodoxe i cari
nu au vrut sd se clued' dela noi cu nici un pret. Am asezat un
clugr, dup ce am terminat biserica i s'a sfintit cu mare solemnitate, la care a luat parte lume frurnoas, multi intelectuali, militari, muzicd militard si spre marea noastr cinste
chiar d. ministru al CulteIor. De atunci se tine slujba dumnezeiascd regulat si biserica este plin de brbati si femei, tinerimea a format cor pentrucd ieromonahul este destul de evlavios,
nu e cu multd carte, nu e doctor in teologie dar e un om cum
se cade. Si ce s vezi, oamenii de acolo vreau acutn s i tteac
la noi. Ei dar, d-lor, cnd vor s se clued' la preot sd declare
trecerile, el le-a spus sd nu indrdzneascd sd puie piciorul in
casa lui, cd-i impusci. Pusca std tot incArcatd, gata, cu cloud
tevi si cu gloante . . . . gata de descrcare in coridorul casei
parohiale fcutd de episcopii lui Stefan-cel-Mare.
Acestea sunt bucuriile noastre pe urma trecerilor religioase si aceasta este metoda cu care au fost impiedicati ani dearndul oarnenii ca sd-si exerciteze dreptul lor i constiinta de a
apartine legii la care doresc. Ni se spune c in Maramures noi
am fAcut lucruri nepermise i cd am fi fdgAduit oamenilor ceva.

Nu stiu ce le-am fi putut fgdui cad noi nu avem nimic. (Aplause, ilaritate).
Cnd am mers eu la Cluj i-a cuprins asa de mare bucurie
pe conducdtorii, fratii mei de cealaltd lege, cari erau toti de
confesiunea greco-catolicd, inct am stat 5 zile cu vagonul si
cu arhiva la gard, cci nu am avut unde s md asez si nu m'a
r rimit nimeni, pnd am fost silit s fac interventii energice,
cAci altf el eram nevoit s ma intorc inapoi la Sibiu. Si nu ceream palate, ceream o cash' modestd, cu chirie pldtit bine.
Ce s mai vorbesc despre cstigul locului bisericii catedrale. Am cerut un loc ca s zidim catedrala Nearnului, a Ardcalului, nu a mea i nici a unei parohii ; si au trebuit trei ani
pnd ce am ajuns la rezultat, pentruc conduatorii uniti de
acolo erau toti protivnici asezdrii unei episcopii ortodoxe la
Cluj.

www.digibuc.ro

2139

Acum, in atmosf era aceasta nepriincioas, care nou nu

ne convine, pe care nu noi am creat-o, pe care noi zilnic am
condamnat-o, se pune intrebarea : ce este de fcut ? Din partea de dincolo se da lupti pentru privilegii i pentru fondul
mare al patrimoniului sacru.
Noi spunem : opt sute de mii de romni ortodocsi din
Vechiul Regat si-au vrsat sngele pentru unitatea noastr national. Vom avea doari atta consideratie ca s fim nu dominanti pe hrtie, dar s fim cel putin primii inter pares.
. Dar, d-lor, nu ne ingddue nici atta. Nimic nu ne ingdue. Am in Gherla 50 de credinciosi. Am organizat o parohie,
cu un administrator, am luat ceva parnnt si acum urmeaz s'
facem o bisericut. Astazi avem o capel facutd dintr'o magazie
la marginea orasului, urned, improprie. Soldatii, of iterii, se
ingrozesc cnd trebuie s intre acolo. i eu cer un petec de loc
ca s fac o bis'eric. i dumnealor m trimit in trgul de vite
afard din Gherla. Va s zici bisericile minoritare sase, armene,
ungare, de tot felul, pot fi la loc de frunte. Noi trebue sa mergem in trgul vitelor, afar !
Nici of iterii, nici armata nu prea pot face casi in Gherla.

Pn la un sas vice-colonel Fleischer, ceilalti au trebuit in

scurt vreme s plece din Gherla. Pentru ce ? Pentruci li se

cerea odati cnd au si impuste la 10 Mai, alt data lucruri cari

nu se puteau face pentruci erau contra regulamentului.
Cti au venit la mine si mi-au cerut sprijinul. Prea Sfintite, imi ziceau, f ceva c suntem toti pe drumuri. Ne scot de
aici, pentruci suntem ortodocsi. Am aici in privinta aceasta
adresa Prea Sfintitului din Gherla, din 15 Mai, No. 2.354, in
care scrie comandantului de corp : Rspunzind la adresa
d-voastr No. . . v impartsim ca prin atitudinea reprezentantilor armatei m'ati conturbat in slujba dumnezeasc dnd
salve de pusti si am cerut satisfactie dela ministrul prezident,
ministrul de interne si cel de culte. Era vorba de srbatoarea Eroilor la care s'au ivit niste neintelegeri cu privire la programul serbrii, in privinta cruia armata tinea s respecte ordinul ministerului, iar Sf. Sa Si se respecte vointa sa.
Dar, d-lor, alt caz. In Nsud, orsel de frunte cu liceu,
cu coal normal de Stat, care are vreo 300-400 de beti ortodocsi veniti din intreaga tar, nu avem biseric5. Avem o capel mai rea ca .cea din Gherla si am cerut si acolo s ni se
dea un petec de loc sd facem o biserici, si ne-au respins, desi
d-lor, comunele noastre grniceresti de pe valea Brgului
sunt toate ortodoxe si sunt prtase la averea grnitereasc,
abia inteun trziu s'a putut obtine, dacd cumprm, 2-300 de
stnjeni pentru pretul de lei 150.000, pe cari nu-i avem, pentru14

www.digibuc.ro

210

c data i-am avea am face biserici. Ce era aceast procedare

decAt a ne face imposibil existenta bisericii noastre, prin atitudini de acestea !
Aceasta este situatia. Apoi, d-lor, se vorbeste de reforma
agrar. Se spune c noi suntem sprijiniti grozav cu ref orma agrard ; niste bunititi deosebite. Eu personal nu m plng, dar
tomunele mele bisericesti, 200 de comune din 400, n'au nici o
palm de pmnt.

mai zilele trecute ceream pentru preotii din munti,

cari sunt necji, un complex de lot, ceream pentru cei din

muntii apuseni la Ludosul-de-Mures, in acelas judet, complexul

care era qi este astzi intre rezerva Statului, si rn'am dus la un

domn care era in misur s m ajute, care mi-a spus : apoi,

d-le Episcop, ref orma agrari nu s'a fcut pentru preoti. Da ?
Bine, multumesc ! Dar zic : Pentru Arhiepiscopul catolic din
Bucuresti, cum s'a fcut, c i-ati dat la Oradea-Mare 200 de
trecut peste zece comitate, ati trecut la granita
jugire ?
de dincolo si i-ati dat pimnt, iar acestor preoti cari au luptat
si cari sunt urmasii lui Iancu si ai lui Horia, nu le dati nimic ?
Si am observat c d. ministru nu s'a supirat, dar s'a jenat (ilantate) i ne-a spus ci el nu stie nimic despre dania ficut Arhiepiscopului tatolic din Bucuresti.

Si preotii romni ortodocsi n'au cipitat nimic ! Unitii

au de mult.
Va sa zici, d-lor, oameni cari ne-au fost protivnici i ne
sunt, in administratie, la judet si peste tot locul ! Apoi bine !

Si nu avem noi nici un drept in tara noastri ? Si s i se fad

d-lui ministru al cultelor imputri dintr'o parte oarecare cd ne

protejeazi pe noi ?
Doui comune rutene, Veresmortul i Rimetul, au trecut
la noi cu biseric cu tot. La Veresmortul ne-au aprins biserica dar vom face alta. Oamenii acestia s'au ficut din ruteni
romni, (aplause). SA fie si aceasta o crim ?

In celelalte parohii au trecut oamenii, desigur, nu de

imbuibati i de multumiti de cArmuire, nici de cea lumeast,

nici de cea bisericeasci. In zadar mergem pe acolo, d-le si

f rate intru Christos; s tinem ate o vorbire. Eu cred c e gresit dac credem c poporul Il vom mai tine cu vorbiri, fie la
Borsa, sau alte parti. Poporul nostru trebuie tratat altf el.
Apoi, m rog, preotii cari au fost crescuti in teologiile
dela Budapesta, Ungvar si Oradea si cari s'au cisitorit cu f tinte de alt neam, aceia nu au nici o dragoste titre poporul romnesc. Preotesele nici nu-i las s intre in curtea preotului,
qi le spune : mergeti la biseric, acolo e preotul. Iar preotul
nu se duce inteo filie, dac nu i se pune la dispozitie trsura
www.digibuc.ro

211

si 1.200 lei, bani inainte. Omul care nu are zice : apoi md duc
la ortodocsi, poate voi gsi acolo un preot mai milos si un tratament mai crestinesc, ca sl pot vorbi cu preotul meu.
Dar, d-lor, au mers ortodocsii urmasii lui Horia, ca colonisti la granita de partea apusean dela Alba, dela Vidra si au
fost tratati mai rdu ca secuii, numai pentrucd ei sunt ortodocsi
si dup prerile d-vostre stric unitatea confesional si bisericeasc, cu toate ci acestia erau s fie stlpii tarii si ai romnis-

mului si aprtorii patriei. Ati preferit ciangii lui Karoly,

cocisii, muncitorii si tot felul de strigoi si romnii s'au des-

gustat si au venit iar la munte, la piatra si stnc, pentruc pdurile de mult le-a fdiat d. Tisch ler, cu concursul binevoitor al
politicianilor patentati din Ardeal (ilaritate). Accasta este situatia. Vaszic nu ne ingrijim s tratm poporul acesta dup
cum merit. D-voastre le spuneti bolsevici si stricati. Dar nu e
adevrat. Mi-au spus c dacA nu-i primesc la ortodocsi, se fac
sectari, dar uniti nu mai ramn. Noi nu suntem de vin. Eu nu
i-am chemat si nu am fost la ei pra in anul trecut.
D-lor senatori, eu vd in legea aceasta mult garantie de
impAciuire, de indreptare, de consolidare si de intdrire a neamului si bisericilor. Umilirile cari ni s'au creat pn acum,
doara, doard vor lua sfrsit, pentruca dac nu vor lua sfrsit,
atunci se intelege e ne vom folosi si noi de alte argumente.
Noi pta acum am stat pe loc. Nu ne-am miscat. Nu am fcut
nici o adunare, nici o procesiune, n'am invrjbit pe nirneni.
Dar dac m'as duce in creerul muntilor, atunci ati vedea ce
s'ar intmpla cnd as veni in jos cu Motii. Da, cu Crucea in
mn si cu motii ortodocsi ! De ce nu ducem o lupt mai civilizat si mai europenease ? De ce nu lupfm cu alte arme in

contra legii acesteia ? Dac guvernul a gresit inteun punct

oarecare, ori dac biserica greco-catolic nu imprtseste in totul punctele guvernului, trebuie s caute s clarifice lucrurile
prin pres, dar s nu fscoleasc patimile poporului, pentruc

prin aceasta nu facem serviciu nici bisericii, nici Statului si

nici linistei publice. (Aplause).

Daca patru milioane de minoritari, cari asa trebuie s

le zicem
pe greco-catolici noi ii rugm sd vin cu noi, nu-i
impingem s fie minoritari
dac acestia cu 17 organizatiuni
bisericesti si noi ortodocsii avem numai 18, apoi nu este aceasta

un pcat strigtor la Cer, nu este un jaf in averea tkii, acum

cnd suntem sgraci lipiti ptnntului, acum cnd sunt oameni
ca Motii sau ca altii cari sunt lipsiti de toate.

De aceea, d-le ministru, incheiu spunnd, cd primesc pioiectul de lege si-mi rezerv dreptul s aduc unele amendamente,
spernd ea acele amendamente se vor primi si considera, penwww.digibuc.ro

919

truc nu-mi pot inchipui ca sa facem o lege care s nemulturneasc trei prti din populatia trii pentru a face pe voia unei
minoritti cari nu cere drepturi, ci cere privilegii si cere ca s

fie sustinut in drepturile pe care le-a avut din partea unor

stpnitori, cari ne-au fost dusmani nou ortodocsilor ! (A-

plause prelungite).

www.digibuc.ro

CUVANTAREA P. S.

EPISCOP L. TRITEANU
D-le presedinte, d-lor senatori, cu adncO emotiune si nu
fdr o oarecare sfiald m'am urcat la aceast tribun, de pe care,
in zilele din urm, s'au rostit cuvntAri maestre, desAvarsite in

formg, mult cuprinzatoare in fond. N'arn putut insi rezista

unei porunci interne a sufletului meu de a urca aceasta tribun,

pentru ca in atmosf era inedrcati uneori de mirosul prafului de
pusc, s: introduc aerul curAtitor al fumului de tfimie, de bung*

mireastn5, si in mijlocul zngnitului de arme adverse cari s'au

incrucisat in aceasta incintd, s v reamintesc d-voastra, porunca Mntuitorului, asvrlit in lume, inainte cu dou mii de
ani, de pe muntele Mslinilor : Fericiti fOcatorii de pace, ca
aceia fiii lui Dumnezeu se vor cherna". Doamne linprate, diruieste-mi mie sa-mi cunosc greselile mele, si sa nu osndesc
pe fratele meu", exclam si eu cu Efrem Sirul.
D-lor senatori, istoria ne este mrturie clasicA ea' tria
trilor nu este conditionatO de intinderea lor teritoriald, nici
de bogatia material pe care o cuprinde solul lor, ci tOria trilor residd in valorile morale, st in realizrile culturale, inte-

meiate pe moral si pe dreptate. -je cari ele le pot infaptui.

Tria tarilor st in multumirea sufleteasca a cetAtenilor, fr
deosebire de limbO, lege si nationalitate.

Dup inchegarea nationalk dupd realizarea aspiratiilor

noastre indrepttite de a vedea unit neamul romnesc in granitele lui firesti, sub un singur Domn si sub o singurd stdpnire, guvernele cari, dela unirea politic incoace, s'au succedat
la crma tOrii, in mod sincer si constant, au avut pe programul
lucirilor lor, unificarea sufleteasca a cettenilor. (Aplause).
Noi, ierarhii bisericii ortodoxe romne nationale, noi
cari reprezentm rnajoritatea covarsitoare a populatiunii acestei 0'6, noi cari credem si mArturisim, cari invOtdm si propovaduim ci Biserica ortodox national:A romna, in afar de o-

www.digibuc.ro

214

pera de mantuire sufleteasci, mai indeplineste, in mijlocul poporului si o opera de educatie patriotick prin excelenta, noi
cari adesea ori uitam de fiintarea bisericii noastre sub specie
aeternitatis" i ne place &A spunem ca vieata acestei biserici,
precum in trecut asa i in viitor, este legata i conditionata de
existenta si de fiinta Statului roman, noi reprezentantii acestei
biserici avem datoria sfanta sa dam intreg sprijinul nostru tuLuror guvernelor cari se nazuiesc a infaptui aceasta opera' de
unificare sufleteasca, de consolidare a tarii (Aplause).
Nearnul romanesc se aseamana cu boy din biblie, asupra
caruia Dumnezeu a lasat ca sa se descarce toate chinurile acestei
lumi, dar i-a poruncit lui Satan, ca de sufletul lui nu-i cl voie
sa se atinga. Tot asemenea i asupra poporului nostru, in cursul
veacurilor trecute s'au deslantuit o multime de necazuri, o multime de prigoniri, o multime de suferinte, dar, din toate, sufletul
romanesc a iesit curat ca aurul pana in zilele noastre. Nici ademenirile d-nei Clara din Muntenia, nici vicleniile i intrigile
doamnelor Margareta si Ringala din Moldova, nici armele regelui Carol Robert din familia de Anjou, nici ale regelui Marias
din familia Huniadestilor, n'au putut sa ingenunche acest popor
sparga aceasta Biserica. Posada din Muscel si Baia din Suceava sunt marturii vii despre vitejia Basarabilor si Musatinilor,
cari au impiedicat intrarea strainilor in aceasta tara. Valurile
reformatiunii, dela inceputul secolului al XVI-lea, au atins
pamantul atat de framantat de durere al Ardealului ; dar din
inrercarile cam timide ale luteranismului, ne-am ales cu cea dintaiu car:e romaneasca tiparita la 1542, cu cheltuiala primariei
din Braov. Incolo, nici o rautate i nici o stirbire nu s'a adus
sufletului romanesc. In veacul al XVII-lea, poporul nostru si
biserica noastra romneasca a avut sa suf ere mult din cauza ofensivei calvinismului ; preotul trebuia sa poarte pe lectica pe
superintendentul calvin, batai, zeciuiala i umilinte neinchipuite
a trebuit sa suporte poporul, biserica si reprezentantii sal Dar
pe langa aceste suferinte, pentruca sa vedeti i aci ingrijirea cea
mare a Providentii divine, din atacurile lor cele mai vehemente
a iesit biruitoare ideea nationala ; ei voiau sa strecoare in sufletul poporului romanesc invatatura calvina qi fiindca principiul
luteranismului era de a da invatatura fiecarui popor in Iimba
lui, preotii romani au fost obligati sa predice in biserici in 1inA3a
romneasca i pentru ca sa le inlesneasca aceast opera s'a tiparit la Alba Iulia, cu cheltuiala Principelui ardelean calvin Ra-

koczy, prima data in limba romaneasca, Testamentul Nou, cu

prea frumoasa lui predoslovie, din care glasul unitatii nationale rasuna sfielnic, ca un cantec de libertate din adancul unei
pesteri. Dupa traducerea Noului Testament, urmeaza activitatea
www.digibuc.ro

215

prodigioasa a diaconului Coresi dela Brasov si la sfarsitul secolului al XVII-lea, apare Biblia complet tradus in romanete
aici la Bucuresti. In secolul al XVIII-lea, ofensiva trece iar de
partea catolicismului, rolurile se schimba, obiectivul era insa
acela : desfiintarea bisericii ortodoxe i ingenuncherea poporului romanesc. Se pare ca aceasta ofensiv a catolicismului din
secolul al XVIII-lea, a fost incununat cu succes, caci in anul
1700, s'a facut ruptura unei prti a poporului romanesc, s'a facut unirea unei parti a poporului cu biseria catolica dela Roma!

Dupa ce chestiunea aceasta a unirii s'a tratat asa de pe

larg i asa de temeinic dela aceasta tribuna i dupa ce chestiunea

aceasta este expus inteo multime de carti cari ar putea constitui o bibliotec intreag, nu am intentia sa fac aici din nou
procesul unirii cu att mai mult, cu cat doi ilutri reprezentanti
ai bisericii unite cu Roma, Prea Sfintitul Frentiu din Oradea si
Prea Sfintitul Hossu dela Gherla au fcut dela aceast tribun
declaratiuni complete si deplin edificatoare pentru noi.

Printele Frentiu a declarat dela aceasta tribuna de repetate ori c unirea nu s'a fcut pe urma unei propagande religioase, ci s'a facut din sentimente nationale, iar parintele Hossu
aseara a declarat aici, adoptand o fraza a d-lui senator Gyarfas,
c actul unirii nu I-au facut nici ungurii si nici nu 1-a fcut parintele Papa dela Roma, ci 1-au fcut Habsburgii.
I. P. S. S. Episcopul greco-catolic al Gherlei Iuliu Hossu :
Imi dap voie o intrerupere ? In ceeace priveste latura politica
c Habsburgii au urmirit desbinarea neamului nu ma indoiesc.
In ceeace priveste latura bisericeasca i de convingere religioas o sa admiteti c eu n'am atins-o deck numai in treacat, atuncea cand am spus, ca actuala generatie nu-si va aduce aminte
* vorbesc de tranii de prin sate de ce s'a intamplat la 1700.

Ei traiesc in convingerea ca sunt fiii credincio0 ai bisericii

unite cu Roma.
P. S. S. Episcopul de Roman, Lucian Triteanu : Noi stim
care a fost intentiunea Habsburgilor : intentiunea lor de veacuri

era concretizati in deviza divide et impera". Iar dupa marturisirea fratilor uniti cu Roma, unirea ei au facut-o atrai i mai
mult de splendoarea Columnei lui Traian, decat din convingere
Eu voiu fi asa de loial in expunerile mele, ca sa recunosc, ca i unii si altii, si-au ajuns in mare parte scopul. Habsburgii si-au ajuns in mare parte scopul, intrucat le-a succes prin
actul unirii, s ne desbine pe noi, corpul national din Ardeal,
in doua
nu numeric in doua, dar sa ne desbine
si prin aceasta sa ne slabeasca puterea noastra de actiune.
Biserica noastr a stat 110 ani fard episcopi romani si 160
ani fra de mitropolit ! Ortodoxia in timpul acesta a fost apwww.digibuc.ro

216

rata de cdlugri, ca Visarion, si de preoti ca Ioan din Acitiu si

Oprea din Sdliste si altii, si petitiile poporului nostru, ca sa

ajungd la Maria Sa Impdratul, adesea ori trebuiau s ocoleasc

prin Curtea dela Petrograd ! Cu toate acestea, eu stint asa de
loial, in cat recunosc cd intentiunea acelora dintre frati cari s'au

unit cu biserica din Roma, cu gndul de a cstiga un sprijin

pentru ideea culturald, a fost in parte realizatd. Ce om obiectiv

si de bun credintd ar putea sdi nege influenta binefcdtoare a
scoalelor din Blaj, pentrucd aceste scoli au fost cele dintai scoli
superioare in mijlocul poporului nostru din Ardeal ? Cine ar
putea sa conteste influenta binefcdtoare a attor barbati intelectuali, fdra deosebire de confesiune, iesiti din scolile Blajului ? Aceste scoli au fost un adevarat rezervoriu din care s'au
revarsat asupra pdmntului Ardealului o multime de intelectuali cari au fost la postul de veghe si conducere in vieata poporului nostru din Ardeal.
Ca exemple tipice ale mentalitAtii sntoase si ale convingerilor pentru cari s'a facut actul unirii, asa cum a mrturisit colegul meu Frentziu, ar putea sa serveascd generatiile
cari s'au ivit in biseric, cei trei luceferi, Inocentiu Micu Clain,
Gheorghe Sincai si Petru Maior, cari au desdvarsit ideea cronicarilor moldoveni, in ce priveste origina latin a neamului nos-

tru romnesc de pretutindeni. Iar din bdrbatii din timpurile

mai noui, pe cari i noi i-am ajuns in vieata i cari ne covresc

sufletul nostru cu amintirea lor, cine ar putea sd uite, de pildd,
pe sufletul scoalei latiniste Timotei Cipariu, pe I. Micu Moldocu stacruia Ii spunea tot Ardealul Moldovnut"
vanu
tura lui mica si cu caracterul lui de aur ? Sau pe Augustin Bu-

nea, care a fost un confesional sovinist feroce, dar a fost un

lupttor national neinfrnt ?
Si, d-lor, fiindc cineva a amintit dela aceasta tribun c
si eu as fi fost prin Blaj si m'a fi infruptat cu unele bundtdti
de acolo, am curajul si mndria s spun cd da. Am fost cinci ani,
cei mai frumosi ani ai vietii, student al scoalei din Blaj ! Ca ortodox, eram bursier al Sibiului, si am beneficiat si de pinea ce
se imparte studentilor buni la qcoalele din Blaj. Taxe qcolare in
cinci ani, n'am pldtit un gologan. (Aplause).
De lucrurile acestea nu pot dect sd-mi aduc aminte cu recunostinta, precum si de prof esorii pe cari i-am avut.
Dar, d-lor, dup ce focul s'a mai domolit i dupa ce zelul
s'a mai temperat, vedern in viata poporulut nostru din Ardeal
acte frumoase de adevarat insufletire nationald. Asa, chiar la
sfarsitul veacului al 18-lea, vedem cum doi episcopi, Adamovici
dela Sibiu si Mitropolitul Bob dela Blaj isclesc impreund cu
altii, acel act de mndrie nationald, care in istorie se pomewww.digibuc.ro

217

neste cu numele de Sup lex libellus Valahorum"; in care se cer,

pentru intaia oar drepturi politice pentru poporul roman
(1792).

Vedem in 1848, inteun moment istoric pentru neamul

nostru, cum pe campia liberttii din Blaj, adunarea este prezidat de Mitropolitul Saguna impreun cu Lemenyi. Vedem adunarea nationala din Sibiu din 1861, in care Saguna i Sulutiu
au hotarit si au iscalit c afurisiti sa fie cei ce vor strica legtura frteasc dintre romnii de acelas sange.
Cnd la 1811 guvernul d voie romanilor s-si aleag episcop din neamul lor, este ales preotul Vasile Moga, pe care-I
fereca cu 19 puncte aspre i umilitoare, si-i mai pun in coast
un clugr iezuit ca secretar. Episcopul era obligat s spriji-

neasc6 unirea cu biserica Romei si era oprit sa se ocupe de

drepturile politice ale poporului roman. Daca imprejurrile nu

erau asa de mastere, daca punctele acestea urnilitoare nu 1-ar
fi retinut pe episcop in activitatea lui, cine stie poate al marele apostol al neamului Gheorghe Lazar, nu ar fi fost silit sa-si
umple desagu cu carti i in vara anului 1816, s treac in Muntenia. Si dac Gheorghe Lazr nu trecea aici silit de imprejurrile de acolo cine stie cat vreme mai intarzia renasterea naional
care el a propovAduit-o aici. (Aplause prelungite).
Tot asemenea daca nu erau imprejurdrile aceste mastere
umilitoare i nedrepttile Mari fat de poporul nostru din
Ardeal, cine ne poate spune i cine ne poate asigura, ca marele
preot al bisericii, Andrei Saguna, de origing rnacedonean,
ndscut in Miscolt, crescut la Budapesta, prof esor de teologie la
Carlovitz, cine ne poate asigura c acest barbat providential
ar fi venit in Ardeal unde a indeplinit opera de reinoire si de
rganizare a bisericei ortodoxe romne ?
dar d-lor, e noi suntem datori s dam multumit
lui Dumnezeu pentru toate.
Din aceste motive suferintele i necazurile pe cari le-am
indurat in tot trecutul nostru, noi nu cutm sa le scontrn in
beneficii materiale. Aceste suferinte, aceste umilinte si aceste
necazuri formeazi patrimoniul nostru sacru ; ele formeaz pentru noi izvorul nesecat de energie moral din care ne imprumutm puterea necesar in lupta cu greutatile vietei. (Aplause
prelungite). Noi, nedrepttile istoriei, nedrepttile trecutului
nu vrem s le vindeckn prin nedreptatirea altora. Doarnne pzeste ! De aceea si din aceste motive, noi nici atunci cnd s'a
legiferat legea si statutul pentru organizarea bisericii noastre
ortodoxe n'am cerut pentru noi privilegii, desi poate ci am fi
Lost in drept sa cerem ; tot asa nu cerem acum ca in dispozitiunile acestei legi sa se pun msuri agresive cari ar putea s
www.digibuc.ro

218

trezeasc in sufletul membrilor diferitelor culte, nedumerirea

c am vrea s-i desfiintrn.
Biserica noastra dac a suferit si a triumfat, n'a triumfat
pe urma bogtiilor materiale, ci prin tria credintei, prin iubire,
prin dreptate si prin smerenie. (Aplause prelungite).
De aceea eu, d-lor senatori, as fi dorit ca din discutiunile
noastre cari s'au urmat cu prilejul legiferrii acestei legi, sa
lipseascd cu desavarire partea material, iar noi ierarhii si
preotii ambelor biserici nationale s ne strduim a curti viata
poporului nostru dela sate de multele vitii, pacate si otrvuri,
cari i strica sufletul, (aplause prelungite), s cufam s Infptuim in mijlocul poporului nostru imprtia lui Dumnezeu
sa facem din Christos o realitate in mijlocul poporului i acolo

unde va fi dreptatea Lui acolo va alerga poporul fri s se

uite ca merge cu el si biserica si Casa parohiald si celelalte averi. (Aplause prelungite).

D-lor senatori, dati-mi voe ca, in legtura cu discutiunea acestei legi, sa deschid o paranteza, in care s tratez o chestiune de cea mai mare important pentru viata Statului nostru.
Proiectul de lege vroind sa execute o dispozitiune a Constitutiei,
prin care poporul evreesc din cuprinsul tdrii romnesti a fost
investit cu toate drepturile civile si politice, a recunoscut cultul mozaic intre cultele istorice si i-a dat dreptul ca s se organizeze dupii un statut unitar.
Natural, intentiunea legislatorului a fost una dintre cele
mai frumoase, dar problema este una dintre cele mai grele.
Problema organizrii acestui cult si greutatea rezolvarii ei nu
sea' in diversitatea riturilor cari sunt in interiorul cultului mozaic, ci st in sufletul complex si plin de antiteze al acestui popor de o vechime de mai multe ori milenar. Intentiunea legislatorului a fost ca, calittile alese ale poporului evreesc sa le
canalizeze, sa le statorniceasc si s le pund in serviciul trii si
al societtii. Nu tiu daci va succede, caci, precum v'am spus,
sufletul acestui popor este plin de antiteze. S'ar parea c este
cel mai credincios, cd este cel mai devotat Dumnezeului cruia
ii se inchina, dar in aceeas vreme este cel mai strain de creatiunea lui Dumnezeu.
Nimenea nu poate iubi pe Dumnezeu, daca urste pe fratele sau. Poporul acesta este cel mai idealist, urmreste un scop
infinit, in acela tirnp ins, este cel mai materialist dintre toate
popoarele. Poporul acesta este cel mai solidar fat de orice atac
extern, dar este cel mai invrjbit in familia sa proprie, intre ei.
PoporuI acesta, al crui cult se bazeaza intre alte
dupa cum
mi-a spus colegul nostru
pe Tora, pe slujbe si pe milostenii,
este cel mai egoist popor. Poporul acesta, de care istoria biblic5
www.digibuc.ro

219

ne-a invtat si ne invat, ca a petrecut 40 de ani in pustiu, dupd

40 de ani, ca s piard generace a scApat din robia Egiptului
tiunea care incepuse a crti contra lui Moise si a regreta Carnurile Faraonului
poporul acesta nici astzi nu s'a fixat

este inc rtacitor. Poporul acesta i acum inc asteapt pe

Mesia cel promis de prooroci, dar Il asteapt in chipul unui
Macabeu rsboinic, care sa desfiinteze tronurile si toate impirtiile si
fac stpn al lumei, ca odinioar !
Dup pacea dela Adrianopol din 1829, s'au deschis grani-

tele acestei tri, dup ce prin treatorile muntilor si prin porturile mrilor i prin vmile vzduhului a strabtut in tar capitalul strain, cu intreg cortegiul lui, cu comertul, cu schimbul

de mrfuri, cu zrfia, cu dugheana i bocceaua, vieata patriarhard, vieata poporului nostru agricultor a disprut ca prin minune ; s'a dus frumusetea vietii agronomice cu clasele ei, poporul muncitor i boierul cheltuitor, si astzi ori- incotro ne
indreptm privirea, nu vedem dect jale i pustiu. De trgurile
noastre ce sa mai spun ? i Iaii, i Focsanii, Bacul ca i Romanul, rargu-Frumos ca i Pascanii, Bcestii ca i Moinestii
toate au aceeasi infatisare ! Dac ai lega la ochi pe un francez
sau pe un american si 1-ai aduce cu aeroplanul in tam noastr
1-ai deslega la ochi inteun astf el de trg si i-ai zice : Ei amice,

in ce tar te afli ?" Ar rspunde : In Lemberg sau intealt o-

ras din Galitia". Nici s ghiceasc n'ar putea ea' se afl in Moldova lui tefan-cel-Mare ! (Aplause).
In trgurile noastre, clack' vrei s ai ce mnca, trebue s
te ingrijesti de Vineri. Dela trebuintele cele mici ptt la cele
mari, nu se poate face nimic, fr interventia misitului.
D-lor senatori, oamenii acestia sunt de o cuviint des-

varsiti ; se poarti foarte frumos i adesea ori vin la mine s

m cerceteze i adesea eu le-am spus ea nu sunt trimis ctre
oile rtcite al casei lui Israel si ei imi rspundeau : nu are
a face aceasta. Ma salut respectuos, imi srut mna si sunt
exrtem de cuviinciosi. Avem in Roman, intre altele si &mf gr-

dini de copii, intemeiate de cdtre doi antecesori ai mei, de 6.tre marele episcop Melkisedec si de ctre episcopul Theodosie.
In scolile acestea primim si elevi evrei. Cnd sunt serbrile de
Crciun, elevii evrei vin imbrcati in costum national si am
pricinui mare supdrare printilor, dac am opri pe copiii lor
s invrteascd steaua, s colinde i s danseze impreun cu ceilalti copilasi. Mi-a mrturisit un printe, c biatul ski, care a
trecut prin una din aceste scoale qi care acum e in liceu, nu
se culc in nici o sear frd s-si fac semnul crucii i fard s
spun rugciunea : Inger ingerasul meu". (Ilaritate).
In vizitele mele canonice m interesez de soarta i viata
www.digibuc.ro

220

lor ; acum in toamn, am fost la o sfintire de biserici si am trecut printr'un targusor numit Bra, locuit in majoritate de evrei.
La marginea trgului aldturi de preotul meu, care m astepta
imbricat in odjdii si cu evanghelia in mn intreaga comuni-

tate israelit, in frunte cu rabinul lor... (Ilaritate). M'am bucurat si le-am spus : bine ati fAcut pentruci toti suntem frati :
avem acelas Dumnezeu, avem aceeas mam, care ne hrneste si
ne ocroteste : tam aceasta bincuvntat, (aplausc), si dac vou
in vieat, vi se intmpl ici si colo, cte o neplcere, aceasta nu
este din pricina cultului vostru, din pricina credintei ; nimeni

niciodat in tara aceasta nu s'a atins de un evreu in ceasurile

in cari si-a facut el rugaciunea sa, nici n'a fost urmrit pentru
credinta sa, si dacd totusi aveti vreo neplcere, aceasta este numai pentru nravurile voastre si pentru greselile voastre de a
vi izola de societate. (Aprobri).
Celor iesiti intru intmpinarea mea, le-am spus : iesiti
din izolarea 'in care V complaceti, intrati in ritmul vietii aces
tei OH si a poporului romn, si atunci yeti vedea cA nu veti
mai avea nici o neplcere.
Iar atunci cnd asupra unei prti din orasul Bacu a venit o nenorocire mare, un incendiu care a mistuit o mare parte
din casele locuitorilor din acel oras, si anume partea locuit de
evrei, desi m aflam in strintate, unde imi cutam de sntate, am dat o circulard, am filcut un apel la inimile credinciosilor nostri din eparhia intreag si, in scurt vreme am trimis
150.000 lei ca s se impart intre cei nenorociti. (Aplause).
Ocazional m'am interesat, care poate s fie pricina aversiunii fata de poporul evreu, mai accentuata in unele prti si
mai putin accentuat in altele ? Iat ce mi s'a spus de pild la
Focsani : Prea Sfintite, in timpul rsboiului, deodatd, ca prin
farmec a disprut depe piat orice aliment de orice natur, si
a doua zi de Crciun a anului 1916, cnd au intrat ostirile nemtesti in Focsani, tot ca prin farmec s'a umplut piata si vitrinele
cu toate bunattile.
Ori, vedeti d-voastre, d-lor de ce s ne ascundem dup
deget de ce sa nu recunoastem cel putin aci, ca exist o chestiune evreiasca ? N'o putem nega, cci ne-o dovedesc dureroasele intmplri din timpurile din urma. Si dac noi cei batrni, suntem mai ingduitori si mai iertatori, vin elementele
tinere cari nu pot s-si puni fru si zgaz pornirilor lor si atunci se intmpli lucruri regretabile si condamnabile, ca acelea
cari s'au intimplat cu cteva luni in urma, la Oradea.
Noi si autorittile in drept am luat toate msurile fat
de aceste porniri nesAbuite ; tinerii au fost reprobati, inchisi,
www.digibuc.ro

221

scosi din caminuri, judecati si intemnitati. Va s zici noi, ca

prinfi, ne-am ficut datoria fati de acesti fii rsvrAtiti.
Dar v intreb, d-lor senatori, stiti d-voastre cine e astzi
cel mai mare antisemit din Tara romneasc ? VA gnditi de
sigur la d. A. C. Cuza. Ei bine, nu, d-lor, cel mai mare antisemit este d. senator Horia Carp. (Ilaritate)...
Nu qtiu prin ce imprejurri, mi se trimite la resedinta
mea, in fiecare sAtpmn ziarul Curierul Israelit". In acest
curier, pe pagini intregi, cu un zel vrednic de o cauz mai bung
nu se face altceva
si de cele mai deseori, sub iscAlitura d-lui
Horia Carp, dect se debiteaz cele mai grosolane insulte la a-

dresa noastrA ; din bestii, din hiene, din huligani nu suntem

scovi.

In partea a doua a proiectului, se insir la inceput, cultile rcunoscute sau istorice. Intre aceste : cultul catolic, cultul protestant, armean, mozaic i mahomedan pnd acum aveau
libertatea exercitiului in teritoriul Vechiului Regat. Legea actualA le recunoaste ca culte istorice i. le pune in situapune mai
favorabilk fat de toate celelalte asociatii religioase crora
se cere, conform unui articol urmtor, ca sa-si arate principiile
lor morale si statutul lor de organizare din care s se conving
Statul dac nu cumva se aduce vreo jignire ordinei publice, bunelor moravuri sau legilor de organizare ale Statului. Va s

zicd, este o mare incredere, o mare favoare, care se acord aces-

tor culte prin proiectul de fatk

Aci trebue s observ, ea' d. senator Gyarfas, si in special
Sfintia Sa Episcopul Makkai, in scurta d-sale vorbire pe care

a fcut-o dela aceast tribuna, a zis ca incheiere, dupA ce a ridicat cteva exceptiuni impotriva unor articole de lege c, cu cAtStatul va avea mai mult incredere in noi, cu atta vom fi si noi
mai loiali".
Va sa zick Statul, in opera de legiferare, in care cearcA
s-si ingrdeascA interesele sale superioare de Stat, trebuie s.
se orienteze dup msura boiabittii cettenilor si minoritari.
Ori d-le Makkai i d-le Gyarfas, noi ar trebui mai bine s inversArn teza i s spunern cA cu eat yeti fi d-voastre mai loiali
fat de tara aceasta, cu atta i Statul va fi cu mai mare incredere fat de d-voastre. (Aplause prelungite).
D-lor senatori, Statul, tocmai fiinded este asa de larg si

acordi atta incredere tuturor cettenilor apartintori diferitelor culte, si-a rezervat i pentru sine, in mod natural, jus su-

premae inspectionis". Adici dreptul suprem de supraveghere

control. Dar si dreptul acesta pe care Statul si-1 rezervk el

nu-1 exercit in mod prealabil, anticipativ, nu cere dela culte
bunoark ca toate actele, toate instructiunile si ordinele cirwww.digibuc.ro

222

culare, cari le emit, inainte de a le emite, sd le fac cunoscute

ministerului spre a fi cenzurate. Nu ! Ci Statul, foarte larg,
zice : dacd ati dat ordine, trimiteti-mi-le si mie, ulterior, ca s
vdd in ce spirit sunt redactate.
Tot asemenea, cere, cu drept cuvant, ca toti functionarii
cultelor, incepand dela sefii lor superiori, inainte de a fi instalati in scaun i in oficiile lor, s depund jurdmant de credint
st fidelitate fat de Regele Tarii Romanesti si fatd de legile si
suveranitatea Statului roman. Dela preot, s fim bine intelesi,
nu se cere acest jurdmant, pentruc preotii fac jurmant inaintea episcopului lor inainte de a primi darul hirotoniei, insd se
cere dela toti functionarii cu caracter public.
D-nii minoritari, stiu bine c si la noi in Ardeal, preotii

nu faceau juramant de fidelitate, ei fAceau jurdmant ierarhilor,

dar invtdtorii nostri dela scolile confesionale, inainte de a intra in functiunea lor, trebuiau sa se prezinte in fata revizorului,
a unui trimis al judetului i in fata unui reprezentant al conf esiunii, ca s facd jurdmantul de credint.
In partea a 3-a a proiectului se trateazd relatiunile dintre culte. In acest capitol sunt trei chestiuni principale, chestiunea trecerilor, si in legAtura cu aceasta, chestiunea averilor
bisericesti si pe urmd aceea a religiunii copiilor.

Chestiunea trecerilor, d-lor senatori, este o urmare fireascd a libertatii de constiintd religioasa, pe care Constitu-

tiunea si legea de fatd o garanteazd fiecrui individ.

In consecintd, nici averea bisericeascd nu poate s fie

o piedicd, cand este vorba de a-ti manifesta constiinta ta religioasd.

D-voastre ati auzit, in cursul discutiunilor la aceast

lege o multime de norme, o multime de definitiuni bazate pe
canoane si pe dreptul bisericesc, si din o parte si din alta, si
din partea fratilor uniti cu biserica Romei si din partea reptezentantilor bisericii noastre ortodoxe romane, cari in chestiunea aceasta sustin o tezd diametral opusd. Eu nu va voi obosi
cu citate dar fiindcd canoanele bisericii noastre si dreptul bisericesc au ca principal isvor Sfanta Scripturd, imi voi permite
sd citesc cateva lucruri din Sf. Scripturd, din cari se va evidentia de partea cui este dreptatea. Nicderi in propovdduirea
Mantuitorului nostru, nu yeti gdsi un indemn adresat oamenilor, pentru castigarea de averi pe lumea aceasta. Impdrtia
mea nu este din lumea aceasta" i-a rdspuns lui Pilat, atunci

cand a fost interogat. Mai usor este a trece funia corabiei

prin.urechile acului, decat bogatul in impirtia cerului".

Nu pentruc bogatii ar fi a priori" condamnati din partea Mantuitorului, ci pentruc bogatii, in cele mai multe cazvri,
www.digibuc.ro

223

nu tiu cum sa-si intrebuinteze averea, pentru promovarea scopurilor religioase din lume.
I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei i Sucevei, Pimen :
Sa-mi perm1teti sa dau o lamurire numai. Sa nu ramana impresiunea ca institutiunea bisericeasca refuza mijloacele banett:ti.
Nu este idealul bisericii noastre sa caute mijloace materiale,
dar acesta este un mijloc ca Biserica sa poata face acte de binefacere i fao de cei saraci si fata de institutiile de binefacere.
P. S. S. Episcopul Lucian Triteanu : Natural, biserica
i are idealurile ei, dar pentru realizarea idealurilor ei are lipsa
de un instrument si acest instrument este averea pusa in serviciul bisericesc. Dar adunarea de averi nu poate sa fie scopul
principal al bisericii, ci numai un instrument pentru realizarea scopurilor ei morale.

D-nealor, fratii uniti, spun, ca personalitatea juridica,

adica subiectul de drept, este cultul, iar noi sustinem ea subiect al persoanei juridice de drept public este comunitatea.
Apostolul Pavel, in scrisoarea ntia catre Corintieni spune :
Au nu stiti, c voi sunteti biserica lui Dumnezeu i duhul lui
Dumnezeu locueste intru voi qi dac va strica cineva casa lui
Dumnezeu, strica'l-va pe acela Dumnezeu, caci biserica lui Dum

nezeu sfanta este, care voi sunteti". (I Cor. III 16-17).

Va sa zica, comunitatea, voi credincioqii sunteti biserica
adevarata.

Din cele ce s'au spus dela aceasta tribuna qi se vor mai

spune, in chestiunea averilor bisericeti, va yeti convinge, ea
in biserica apuseana nu este o norma definitiva si in deobste
recunoscuta. 0 spun aceasta scriitori catolici distini. Veti
auzi apoi ca scriitorii cu mare autoritate in biserica ortodoxa,
cum e mitropolitul .aguna i Milas, au in aceasta chestiune un
punct de vedere, care nu corespunde intru toate cu afirmatiunile reprezentantilor bisericii ortodoxe de astazi.
daca aguna in dreptul sau canonic, nu ar fi destul
de lamurit, este destul de lamurit in opera sa fundamentald in
statutul organic", in care e precizat punctul de vedere pe care-1 reprezentm.

Dar mai departe, nsi biserica greco-catolica, dela noi,

inteun conciliu, al treilea, care s'a tinut in Blaj, la 1900, a hotarit urmatoarele : Cornuna bisericeasc, care ar avea voe s
ridice o biserica noua va fi datoare a Werne ordinariatului
plan si preliminar, aratand ca dispune de mijloace material e
pentru edificare, ca dispune de loc propriu pentru edificare,
intabulat pe comuna bisericeasca".
Va sa zica, recunoaste ca subiect de drept, ca personaliwww.digibuc.ro

224

tate juridica de drept public, nu cultul, ci comuna bisericeasca,

comunitatea bisericeasca, parohia.
Acum sa va ark care este jurisprudenta moderna a Statului roman, in chestiunea aceasta.
Intr'un caz concret ajungand chestiunea impartirii averii
bisericesti inaintea forurilor judecatoreqti, asa cum prevede si

proiectul nostru de lege, Inalta Curte de Casatie de aci, dela

Bucuresti, spune : Personalitatea juridica, capabila de drepturi i obligatiuni, a unei biserici, o formeaza, nu edificiul, care
este locul de infalnire al credinciosilor unei religiuni, nici averea, care este afectata pentru intretinerea ei, ci coznunitatea
credinciosilor aceleasi religiuni, cari gasesc in edificiu mijlocul de a-si manifesta credinta Ior, jar in avere mijlocul de a o
cultiva i intretine. Biserica propriu zisa si averea afectata ei
din Veresmort apartinand comunitatii locuitorilor din acea localitate, credinciosi religiunei greco-catolice, reprezentantul
acestei religiuni era in drept a o administra atata vreme, cat aceasta comunitate religioasa exista, c insa intreaga comunitate a credinciosilor acestei religiuni treeand la religiunea ortodoxa ipso-facto biserica (edificiul) i bunurile afectate intretinerei i trebuind a servi manifestrii i cultivarii religiunii
adoptate de comunitatea credinciosilor, careia apartinea, au tre-

cut in administratiunea reprezentantului religiunii ortodoxe,

adica a bisericei ortodoxe care a luat in posesiune averea ce i se

cuvenea in primvara anului 1924". (Decizia 2110/925).
Prin urmare, iat de ce am spus, la inceputul cuvantrii
mele, ca mi-ar fi placut, daca din discutiunile noastre ar fi lip-

sit partea aceasta materiala, pentruca ea este definitiv rezolvata.

Ultima chestiune este a religiunii copiilor. Legea scolard pretinde ca fiecare elev care se inscrie in scoal &a-0 aiba.
o religiune, sa-si formeze caracterul dupi principiile unei reli-

giunj, fara de care nu se poate concepe educatie. Nu poate

sa existe deci in tara romaneasca copil, care sa nu aiba reli-

giune. De aceia legea admite, ca fiecare orn isi poate schimba

religiunea numai dupa implinirea anului al 18-lea al etatii ;
pana atunci, trebue sa aiba o religie, i aceasta corespunde atat
ideii crestine, cat si intereselor superioare ale Statului.
Eu, ca episcop din Moldova, care am venit aici trecand
peste granitele tarii vechi si am putut fi asezat inteun scaun
episcopesc, numai gratie celor 800.000 ostasi cari au murit pentru intregirea neamului. . . , (Apiause) eu care am venit de pe
tarmurile Muresului ca sa ma asez pe malurile Siretului propovaduind invataturile Mantuitorului si dragostea de frati, m
simt in drept sa fac apel catre reprezentantii ambelor biserici
www.digibuc.ro

225

nationale din Ardeal i catre Ina lt Prea Sfintiile Lor, pe care-i

cunosc i-i stimez atat de mult, sa fac apel sa-i dea mainile i
sa se gandeasca la jertfa cea mare a acelora cari au murit pen-

tru intregirea neamului, sa nu turbure fratietatea i armonia

dintre noi, sa conlucre in frateasca dragoste, cum au lucrat i
in trecut, pentru promovarea intereselor noastre nationale i
pentru promovarea intereselor bisericesti. (Aplauze prelungite).

In special rog pe Ina lt Prea Sfintitul dela Blaj sa ternpereze zelul celor tineri, cari in nesocotinta lor, au mers atat
de departe, incat au scos Unirea", organul bisericei din Blaj,
avand pe pagina prima catedrala din Blaj in flacari !
Primesc proiectul de lege, ca baza la discutiunea speciala,
i-mi rezerv dreptul ca, la unele articole sa propun amendamente.
(Aplause prelungite).
X

15

www.digibuc.ro

CUVANTAREA

I. P. S. MITROPOLIT NECTARIE
M simt obligat, ca Mitropolit al Bucovinei, s-mi spun
si eu cuvntul in aceasta problem5 grea si in aceasta importanta chestiune, care dup cum vedevi, a fcut atta vlvi si
am putea ;pune, a sguduit sufletul neamului si al Vrii intregi.
Eu propusesem la inceput, ca fiecare s-si trimeat nurnai cte

un reprezentant, am propus chiar ca ortodoxii s aiba numai un

orator, iar uniVii altul si s lupte ca odinioard David cu Goliat.
Pe de alt parte, vlva si importanva cea mare care se a
acestei legi este irnbucuritoare, este imbucurtoare pentru c
inteun timp asa de incercat, inteun timp cnd se pare c biserica este lsat la o parte, se vede cA problema bisericeasca si

constiinta religioas joac un rol foarte mare, pentruci toati

lurnea si toat opinia publid din Vara romneascd este inieresat si se preocup de aceast problemi, se vede cd sirntimntul religios este viu in neamul nostru si c orice factor va trebui s conteze cu puterea bisericei.
Dac eu, din Bucovina, nu doream si nu doresc discuviuni lungi, s nu credeVi c noi, in trecut, am fost legnavi in
bine si protejaVi de guvernele strine. Nu. Din contr.& am su-

f erit si am suferit poate mai mult dect fraVii nostri din Ardeal, pentruc ei erau mai multi si mai commasati, erau mai
exercitati in lupte si aveau legaturi mult rnai bune dect noi.
Tot ce-am avut noi, este sufletul pe care l'arn mostenit dela
1775, sufletul acela romnesc, care a trait mai departe prin
boerimea si preotimea romneascl Acest suflet ne-a sustinut
pn asfzi.

Vd c Ina lt Prea Sf. Mitropolit al Moldovei imi face observare a.' am avut averi dela Stefan-cel-Mare. Da, am avut averi mostenite dela strmosi, cum ati avut si d-voastre mari averi bisericesti si astzi nu le mai aveti. Da, si e adevarat c
ne-au sustinut si daniile vechilor Voevozi si ale vechilor boieri
www.digibuc.ro

227

moldoveni, pe care danii, fara s observe strainii, le-am intrebuintat pentruca sa sustinem si si mentinem ceeace se pastrase sufleteste dela romani. Noi am pstrat aceasta mostenire
materiala si am adus-o nu numai intreaga, ci chiar cu mult in-

multita, atunci cand a sosit ceasul sa ne unim.

i pe lang

aceasta, am adus qi am inmultit avutul nostru suflesec. Am venit totdeauna cu toata dragostea. Din Bucovina niciodata nu
s'au facut greutati si obiectiuni, cand era vorba de unire.
Noi, cum zic, sa nu credeti ca am trait alintati de ctre

straini. Nu. Daca cautam acum sa mentinem pacea intre toti

acei din Bucovina, o facem din motive mai inalte : din ratiune
de Stat. Ne credem astazi destul de puternici acolo, ca sa fim
mai toleranti si mai rbdatori fat de minoritari. S nu credeti,
domnii mei, ca in Bucovina, astazi, minoritarii sunt poate alt-

f el decat in alte prti.

Acum, in ceeace priveste legea, pe mine ma mira mult
c minoritarii se declara contra legii, sau unii cel putin dintre
clansii. Ma mira pentruca, daca este vorba ca legea aceasta sa
supere pe cineva eu cred c mai iute ar putea s ne supere pe
noi, pentruc prin legea aceasta se dau atatea privilegii minoritarilor, privilegii pe cari noi nu le avem in legea noastri bisericeasca. SA va dau numai cloud exemple : se prevede in lege ca
minoritarii au dreptul a-si face scoli confesionale ; ei vor avea
dreptul sa-si faca deci institutiuni culturale qi coli confesionale...

D-lor senatori, noi ortodocsii, in special eu ca reprezentant al eparhiei din Bucovina, cu toate ca ne simtim tratati mai
cu putin dragoste, ma declar solidar cu episcopatul ortodox
din intreaga tar i declar ea vom vota cu totii aceast lege pentru ca sa multumim i pe minoritari, macar ca adese ori noi

patim ceeace ptesc copiii cei buni inteo familie. Stiti cum

se intampla mai intotdeauna : copilul bun mai capat cate un

ghiont, mai II trimite la lucru, pe cand cel rau scapd de toate
esopereaza mai mult. Stiti ce s'a intamplat eu fiul cel ratacit
care atunci cand se intoarce, se face o mare veselie, se taie vitelul cel mai gras pentru el. Dar, taieti vitelul, faceti-le veselie
numai minoritarii s vina s ospteze qi sa raman in casa noastra i sa nu se tot uite pe fereastra afara.
Recunosc ca aceasta lege a cultelor trebuie sa fie votata,

mai ales pentru ca s aducem odat pace si liniste si nu am

niciodath team c alte culte vor castiga poate mai mult decat
noi, pentruca trecutul nostru ne arat ca totdeauna biserica a

fost Statul nostru, biserica a f ost neamul nostru i cal intre biserica, neam si Stat nu a fost si nu cred ca va fi vreodata vre-o
deosebire (aplauze prelungite).
www.digibuc.ro

CUVANTAREA

D-LUI ELY BERCOVICI

D-le presedinte, d-lor senatori, inainte de a lua cuvntul
in discutia generald a prezentei legi, permiteti-mi sa exprim
cum s'a eximpresiunea mea indurerat pentru deschiderea
primat P. S. Episcopul de Roman a unei paranteze, criticand poporul evreu.
Eu privesc
cred c i marea majoritate dintre d-voastre
legea aceasta ca o lege de infrtire. (Aprobri).
Nu inteleg ca de aci dela tribund si se invenineze discutiunea. Poate sd aibd f iecare prerea sa, dar cnd este vorba a se
discuta o atat de importantd lege de Stdt, eu cred e resentimentele trebuesc lsate acas.
In paranteza aceea, P. S. Episcop de Roman a spus c

poporul evreu este o antitez. Eu cred Ins ci aprecierile S.

Sale cu privire la poporul evreu sunt in totalitatea lor cea mai
cras antitez.

Regret din suflet c P. S. S.

pe care il respect si cu
care am avut relatiuni din Cele mai bune
porni dela ideea
de a ne lovi mai mult, ne inalt in fiecare moment pentru a
ne putea strivi si mai bine. Ati vdzut foarte bine cd dupd o
laud inaltdtoare venea o critic acerba. Cu ct ne lauda mai
mult cu att ne criticA mai tare.
Proiectul de lege, acum in desbaterea Senatului, Il asteptdm de multd vreme. Libertatea constiintei si egalitatea cultelor
inaintea legii, consacrate prin Constitutia trii, cereau o statornicire a unor norme legale pentru desvoltarea diferitelor
culte ale popoarelor conlocuitoare in tara intregit.
Legea cultelor este menit s asigure libertatea de constiinta si egalitatea cultelor, cArora, dupd Constitutie, Statul
trebuie s le acorde deopotrivi ocrotire.
In chiar alegerea mea in Comitetul delegatilor pentru awww.digibuc.ro

229

ceasta lege se oglindeste tendinta aplicarii stricte a principiului de egalitate a cultelor stabilita in Constitutie.
Din ansamblul legei, reese si mai mult aceasta tendinfE;
de a asigura tuturor cultelor posibilitatea desvoltarii lor in cadrul statornicirilor legale, ce decurg din marile principii inscrise in legea legilor, in Constitutie.
Normele diferite de organizare a cultelor dupa provincii
vor dispare si ele, pentru a face 16c unor mirme unitare, caci nu
se poate admite ca in aceeas tara sa se traiasca sub regimuri diferite. Toate aceste rezultate trebue s le dea legea de fata pentru
toate cultele prevazute in ea.

Este acesta cazul si pentru cultul mozaic ? Trebuie sa

spun dela inceput ca nu. Art. 55 din proiectul de lege prevede :
Ministerul Cultelor va stabili si decreta in termer' de 6
luni dela promulgarea legii, normele dupa cari cultele cari nu
urau o organizatiune ierarhica
mozaic i musulman
meaza sa procedeze pentru intocmirea statutului lor de orga-

nizare.

Acest articol, asa cum este redactat, nu stabileste nirnic

precis. Desi in expunerea de motive se recunoaste ca pulverizarea
cultului nostru nu este in folosul Statului si deci nici al cultului
rnozaic, totus legea provoaca si incurajeaza aceasta pulverizare.
Caci in timp ce biserica dominanta este aparata prin lege de orice

incercare de a se forma diviziuni i secte, pentru cultul nostru

se prevad rituri, cari nu au nici o baza dogmatica si se deschid
portile largi constituirii artificiale de diviziuni fara temei religios.

Faptul ca in Transilvania exista comunitati neolege

ortodoxe, din cauza situatiunii speciale in care s'au desvoltat

evreii din Ungaria, nu trebuie sa schimbe situatiunea in cea mai

mare parte a trii, in Vechiul Regat, Bucovina si Basarabia, unde
nu s'au cunoscut niciodata diviziunile existente in Transilvania.
Este drept oare ca dezorganizarea dintr'o parte a tarii in
ceeace priveste cultul nostru, sa fie generalizata ?
In Vechiul Regat n'au existat niciodata diferite rituri de
ale religiunii mozaice. Comunitatile spaniole, cari exista de vreme tot atat de indelungata ca si comunitatile evreesti unitare,
sunt constituite pe baza unei dif erente de origina geografica.
Numarul lor este insa atat de mic, Meat unitatea cultului mozaic in Vechiul Regat, unde exista vreo trei comunitati spaniole,
n'a fost niciodata atinsa.
In Bucovina n'a existat niciodata decat o singura comunitate in fiecare localitate, iar Basarabia n'a cunoscut niciodata diferite rituri ale cultului mozaic.
www.digibuc.ro

230

Proiectul de lege tinde ins s generalizeze diviziunea

existenta in una din pravinciile alipite la Patria rnuma.
Impotriva acestei tendinte trebuie s protestez cu toat
hotirirea si sunt incredintat c protestul meu 'exprim sentimentul tuturor aderentilor cultului mozaic din intreaga tara.
Am propus i voi repeta propunerea mea, ca respectndu-se existenta comunittilor ortodoxe din Transilvania si a comunittilor spaniole din Vechiul-Regat, crora legea &A le acorde
egal indrepttire i ocrotire, s se consacre situatia de fapt a
comunittii unitare evreesti in targ.
Cine cunoaste istoria comunitatilor evreesti din %ark din
cele mai vechi timpuri, stie c ocrotirea legal nu le-a lipsit odinioari. Inca in secolul al XVII-lea si al XVIII-lea i pan la jumdtatea secolului XIX-lea, comunittile evreesti Cite una in f iecare localitate au avut existenta legal pe baz de dispozitiuni,
legi i regulamente.
Situatiunea aceasta inceteaz4 la 1862, and comunittile
evreesti nu mai sunt supuse unor norme Iegale speciale.
Cele mai multe dintre comunittile evreesti au continuat
totus sd existe, avnd ins de luptat cu mari dificultti. Ele au
svrsit o mare oper patriotick fiindc au luat asupra-si satisfacerea unor nevoi de cult, cultura i asistent, a unui mare numr de locuitori ai trii.
Art. 55 din proiectul de lege ameninta sa darame o opera
svarsit dealungul vremurilor in vieata aderentilor cultului
mozaic. El tinde s creeze o stivatiune inferioar inssi aceleia
de astazi.

Argumentul tolerantei care s'a invocat in sprijinul articolului 55, nu poate rezista unei cercetri serioase, fiindci a incuraja anarbia pe tarmul cultelor nu inseamni si nu poate insemna
tolerant, tot asa cum nu poate insemna pe nici un trim.
In actualele comunitli unice domneste cea mai deplin
tolerant din punctul de vedere al credintei si aceasta s'a manif estat i cu ocazia consfAtuirii notabililor evrei, care a avut loc
la Ministerul Cultelor in anul 1922. La aceast consfdtuire s'a
hotrit in deplin acord cu reprezentantii evreilor din intreaga
tar c in fiecare localitate nu poate fi decat o singura comunitate, exceptndu-se actualele comunitti existente in Transilvania si comunittile spaniole din Vechiul Regat.
S'a stabilit tot atunci c, daca un numr de membri ai Comunittii ar avea cerinte religioase speciale, comunitatea va fi
obligat a satisface aceste cerinte.
Cornunitatea unic deci poate satisface cerintele religioase
ale tuturor membrilor ei.
Iat de ce, d-le presedinte i d-lor senatori, nu pot sil m
www.digibuc.ro

231

declar multumit de proiectul de lege, fr modificarea art. 55,

iati de ce nu pot exprima adesiunea mea la acest proiect, decat
dupii ce acest articol va fi modificat in sensul celor spuse mai
sus, cu tot regretul meu de a fi pentru prima oatii in dezacord
cu guvernul prezidat de eful partidului cruia i-am fost, ii-sunt
voi rimne in mod constant soldat credincios.

www.digibuc.ro

CUVANTAREA

PARINTELUI N. ZUGRAVU
Ni se arund in fata acuzatia ca actul unirii dela 1700 ar Li
fost un act politic, pus la cale de dusmanii neamului nostru, ca
sa ne atraga in cursele lor. Admitem cal contrarii nostri vor fi
avut si intentiuni ascunse, dar calculele lor au dat gre;. Efectele unirii noastre au fost de cea mai mare binefacere asupra
neamului nostru. Ne-am unit in credinta cu fratii nostri de sang:
latin, insa haina ce invaleste aceasta credinta, tot romaneasca a
ramas. Apoi unde voieste Dumnezeu, se biruesc combinatiile
oarnenilor.

S'au spus dela aceasta.tribuna cuvinte asa de elogioase la

adresa d-lui ministru Lapedatu, care la elaborarea acestui proiect de lege a avut in vedere sa aduca pacea si buna intelegere

ntre confesiunile din tad. Ma altur si eu cu tot sufletul, la

aceste elogii.

Proiectul de fat, chiar dela aldtuirea lui atinge drepturile castigate prin Constitutie, de biserica noastra unit. Acolo
i se socoteste dreptul de biserica nationala, iar aci ne pune sub
o palarie cu musulmanii, gagautii i baptistii ; si ca sa fie si mai
mare ofensa ce se aduce acestei biserici, din partea unor oratori,
ni se aduce acuzatia ca noi, in aceasta chestiune, ne solidarizani
cu calvinii si ceilalti minoritari. Apoi este de vazut ca nu noi, din
vointa noastra, ci forta imprejurarilor Ii arund pe ei. ca dad au
ceva de revendicat, sa lupte alturea de noi, caci proiectul de lege
ne-a amestecat, fad sa mai faca deosebire de roman si minoritar.
Suparator este acest proiect pentru biserica noastra, atunci
cand prevede ca tinerii clerici cari vor face studii in strinatate,
reintor.si acasa, in fata unei comisiuni, sa fad examen din istoria, literatura romana qi Constitutie. Este suparator, caci, in definitiv, cari tineri fac studii in strainatate? Clericii cei mai alesi
cari au iesit de pe bancile scolii romanesti in cari au facut odata
examen din aceste materii! Apoi care intelectual roman, cu pretentii de cultud, nu-si va da silinta sa se perfectioneze in cunoasterea istoriei si literaturii neamului su ? !

www.digibuc.ro

233

D. Al. Lapedatu, zninistrul cultelor si artelor : Sunt foarte

surprins de obiectiunile d-voastre. Tinerii cari merg in strainatate, ocolind qcolile noastre superioare, fie universitati, fie aeademii teologice, tinerii acestia nu au ocaziunea s faca acolo
studii speciale i s aprofundeze materiile acestea. Ei se duc nurnai cu cunostintele elementare din liceu si fac studii speciale de
teologie i filosofie, dar studii speciale de istoria i literatura
noastr nationarA nu fac. Ori, eu nu-mi pot inchipui c un cleric
cum ziceti d-voastre
academic superioar,
cu calificatiune
s nu aiba cunostinte speciale si de studiile acestea. Si aceasta
nu nurnai pentru clericii conf esiunilor strine, ci i pentru dericii confesiunilor noastre nationale, cci clerici acestia
si
pot s ajung la randul lor profesori la acadernii
unii si altii
teologice din tar si nu este admis ca oamenii acestia ca profesori
s nu cunoasc anumite probleme din istoria i literatura romn care se trateaz numai in institute superioare si in universitti.
Printele N. Zugravu : Se limiteazi apoi spiritul de jertfi
al credinciosilor, ca nu pot face donatiuni peste 100.000 respectiv 300.000 lei. Pentru ce aceast ingrdire ? Ca eventual ministrul s poat opri o danie ce isvorste dela inimi nobile si generoase ?

Nu are aceast dispozitiune nici un rezultat practic, cci

daca cineva in adevr doreste s eludeze legea poate s repartizeze donatiunea sa in mai multe pozitii, sub suma fixat in
lege si atunci nu se poate urmri. Totus fixarea in lege a acestei
dispozitii are caracter vexatoriu i intentiunea legiuitorului nu
poate s fie acdasta.

Art. 1 zice : Statul garanteazd tuturor cultelor libertate

protectiune", iar in art. 7 se spune : Organizatiile cultelor
istorice (cornunittile, parohiile, etc.), sunt persoane juridice".
Intre aceste (Jolla articole, mi se pare o contradictie. CAci
ce sunt Cultele ? Totalitatea credinciosilor cari profeseaz o
anumit credint, va s zica si o anumit unitate religioas. Cu
toate acestea, acestor unitti nu li se recunoaste personalitatea
juridic, ci numai prtilor constitutive. Este ca si cum ai recunoaste omului c are ochi, urechi, mini, picioare, dar nu ii recunosti calitatea de orn intreg.
Mie imi vine a crede ca aceasta dispozitie s'a luat in project numai pentru a arta o anumit indulcire a tisului aspru ce
se pregteste bisericii noastre !
sa nu se prea bucure nici fratii ortodocsi de lovitura ce
se pregteste bisericii noastre, caci arma este cu dou tisuri.
Biserica noastr, vorba lui Gamaliel, dac este dela Dumnezeu,
va tri oricite ctuse i se vor pune, dar prirnejdia ce ne este prewww.digibuc.ro

&it'd noua, Ii poate ajunge si pe ei. Grecii se certau pe chestii

de o subtilitate fara nici o importanta, atunci cand Turcii intrau
triumfatori in cea mai stralucita biserica a Rasritului, Sfanta
Sofia. Noi ne certam pe chestie de dominatie, i sectele din afari
dau navala asupra ambelor biserici romanesti.
Ei ne acuza pe noi de anumite nedreptti ce li s'au facut
lor in trecut, cand bine stiu c acelea n'au venit dela noi, ci dela
asupritorii nostri comuni, cari loveau deopotriva, and in noi,
cand in ei, asa dupa cum le dictau imprejurrile.
Biserica noastra unita, vazandu-se astfel tratata, striga astazi, in auzul tuturor, nu aceasta este soarta care am asteptat sa
o am in Romania-Mare. Nu asa am pregatit sufletele fiilor mei ca
sa astepte ora desrobirii. Cu drept cuvant poate exclama cu vorbele Mantuitorului : Poporul meu, ce ti-am facut tie, sau cu ce
te-am suparat" !
Crescut-am fiii in frica lui Dumnezeu, si in dragostea de
limba si neam. Avut-am mucenici, cari si-au jertf it viata in slujba neamului. Avut-arn vladici ca Inocentiu M. Clain, carele cel
dintaiu dintre romanii din Ardeal, a avut indrasneala sa reclame
drepturi in dieta dela Cluj pe seama obiditului popor de iobagi.
El este acela carele a pus mai intai baza programului national.
Aceasta indrsneala a platit-o cu surghiun in Roma, pana la sfarsitul vietii sale.
Avut-am pe postelnicul episcop Petru P. Aron, despre ca
rele se spune ca se nutrea de doua ori pe saptaman numai cu
fiertura de post, numai ca s poat cruta si s dea fiinta scolilor
din Blaj, despre insemntatea carora nu va citez documente indepartate, ci unul chiar din zilele noastre.
Expunerea de motive la proiectul invatamantului secundar al d-lui Angelescu la pagina 46 :
Importanta scoalelor din Blaj rezida in faptul ea' gratie
lor se deschidea calea culturii copiilor romani, cari pan aci
erau exclusi dela stiinta, iar pe de alta parte colile din Blaj devin un centru de cultura pentru toti Romanii, intrucat in afar
de ardeleni, aceste coli au fost frecuentate si de romani din Bu,
covina i din Principatele Rol/lane".
Iata ce au facut arhiereii de pe vremuri, ai bisericii unite.
A putea sa va citez si pe toti ceilalti fara gres, pe George Maior,
Bob, Sulut, Vancea Pavel si ceilalti, cari toti aveau cea mai de
capetenie preocupare a lor crearea de scoli si burse pe seama tinerilor, cari la randul lor, ajungand barbati s'au fcut toti atatia
apostoli ai romanismului. Cu aceste fapte ale lor stm in fata
Istoriei, i guvernul tarii romanesti numai la lumina acestor
fapte are s ne judece si nici de cum sub aspectul anumitor consideratiuni confesionale.

www.digibuc.ro

CUVNTAREA P. S.
EPISCOP VARTOLOMEU
Onorate d-le presedinte, d-lor senatori, legea de fat cuprinde in ea un drept natural, pe care omenirea si 1-a afirmat
dintru inceputurile ei, pe care crestinismul 1-a impus el cel d'inti intregei omeniri, pe care civilizatia modern si I-a insusit si
ea in conceptiunile ei si pe care regimul juridic al statelor constitutionale de asfzi, 1-a introdus ca ceva constitutiv in mdularele lui. Triumful acesta al dreptului natural, despre care v
vorbesc, ne arati, c el e de cea mai mare insemnatate pentru
vieata omeneascA, privit sub ambele ei tipuri, adic si sub tipul
individual si sub cel social. Ori de cate ori deci ne vom atinge de
acest drept natural, mai ales prin legislatiuni de Stat, ca in cazul de fata, suntem datori s ne am seama de aproape, daci legea
il cuprinde pe acest drept in intreaga msur, in care el se cuvine
s fie cuprins si dae H. cuprinde in felul in care se cuvine, in
sensul ca cei cari vor avea s se serveasc de el, s-1 gseasca in
lege in msura in care 11 vrea viata si-1 impune constiinta.
Dar despre ce drept natural vobesc ? Vorbesc despre dreptul natural de inchinare, care trebuie s se stie e nu se internelaza numai pe niste deprinderi vechi, intrate in obiceiurile lumii, cari nu se intemeiaza nici pe conventiuni momentane sau pe
oarecare oportunitti vremelnice, ci care se intemeiaz pe o trebuint fireasa adancit profund in fiinta omeneasc de cnd e-

xist ea. Prin aceast latur de trebuint fireasc intr in le-

gile de Stat.
Dar imi va zice cineva : cum ? dreptul acesta de inchinare
nu intri in legile de Stat prin obiectivul lui ? Noi stim c toate
drepturile naturale, cari privesc legea de conservare a omului
intr in legiuirile de Stat prin obiectivul lor. Dreptul de proprietate, de pild, intri in legile de Stat prin obiectivul lui, care este
averea, de care se stie c legile de Stat se ocup sub toate forwww.digibuc.ro

236

mele ei. Dreptul natural de famine intrd si el in legile de Stat,

tot prin obiectivul lui, adicd prin brbat, prin femeia si prin copii de cari de asemenea legile de Stat se ocup sub toate star-He
calitdtile lor de oarneni si de cetateni. Ei bine, cum se face atunci, c dreptul natural de inchinare nu intrd in legile de Stat
prin obiectivul lui, ca si toate celelalte drepturi naturale ? Nu
intr prin obiectivul lui, pentrucd obiectivul dreptului de inchi
nare este Dumnezeirea, adicd este acea Fiintd unicd si fdr egal,
care e nevgutd, care e imponderabild si care umple infinitul
yesnicia de dincolo de materie si mecanismul universului cosmic. Cum s intre dar in vreo lege de Stat, adicd in vreo opera
omeneasc aceased Fiintd care nu se numard intre realittile vdzute si pipdite de orn ?
Dar atunci cu ce infra dreptul acesta in legile de Stat ?
Intrd, dup cum vdzurim, cu acea trebuintd natural, care exist:5

in orn si ornenire, dovedindu-si existenta ei organic i realk

prin doud produsuri ale ei, pe care i le cunoaste istoria i pe care
le afirm i tiinta pozitiv. Aceste cloud produsuri ale ei sunt :
riti un total de principii adicd de dogme i precepte, din care
trebuinta aceasta
constituit religiile de orice fel au fost
sunt ele, si al doilea este un total de reguli, de discipline, de
rituri si de grupe de specialisti si de misionari, cari constitue
Bisericile corespunzdtoare religiunilor de mai sus.
Prin urmare, trebuinta de inchinare are cloud' produsuri,
pe cari ea le-a prins din istorie si de vieata intregei omeniri ; ea
are religiunea privit in general si odatd cu religia, ea are si biserica, care nu este altceva, dect religia aplicatd, adicd dect rnetoda, prin care dogmele, preceptele, practicile de cult si toate la-

turile i prtile constitutive ale credintelor religioase sunt puse

in sufletul ornenesc, prin aplicarea lor la vieata lui,
sociald.

Se pune insd intrebarea : pentru ce aceasti trebuint de

inchinare este folosit de legislatiunile de Stat ? Pentru marea ii
neasernanata ei utilitate, pentrucd trebuinta aceasta Ii da fiintii
ornenesti trei directiuni superioare cari ii sporeste omului si Ii
inchieagd personalitatea, care Ii intreste i Ii desvrseste forta
moralk si care Ii toarn i Ii consolideaz oricrei societdti ornenesti cimentul ei de unificare sufleteascd. Aceste trei directiuni,
pe cari trebuinta aceasta de inchinare i-le cla omului i societd-

tii omenesti, sunt : un ideal suprafiresc, al doilea un model de

vieatd supraumand si al treilea o sete nepotolit de fericire, at:it
pentru lumea de aci cat mai ales pentru lurnea viitoare de dincolo de mormnt.

Pentru ce oare Ii trebuie omului un ideal suprafiresc ?

Cum ? Nu-i sunt lui destule puterile firesti ale lui si ale societdtii ornenesti si ale naturii ?
www.digibuc.ro

237

Pentruci, dup cum ne spune si Tolstoi, care a cunoscut

mai bine chestiunea decat multi altii cari s'au ocupat de ea, omu-

lur Ii trebuie in universul acesta cosmic un punct de orientare

care s-1 lmureasca de pozitia si de locul in care omul se afl
si ca origin si ca rost ; si care punct de orientare sa fie pentru
orn in acelas timp un zacanfant de puteri, care s'i serveasca lui
de cel mai nebiruit sprijin.
Omul intelege, ca fortele lui nu sunt atat de puternice in
cat sa se poat sluji numai de ele impotriva fortelor naturii care,
pe langa prietene si utile, ii sunt *rasa' in acelas timp si forte dusmane si periculoase, incepand dela climat i 'Dana dincolo de
n-rierob. Omului deci Ii trebuie intotdeauna, peste fortele lui si
peste toate fortele omenesti si naturale, o forta din infinit si
vesnie, adica puteri dumnezeesti.

Despre aceste forte si despre urmarile lor pentru orn, un

prof esor dela Sorbona, raposatul intru f ericire Durkheim ne
spunea la cursuri lucrul urmator : cine nu se increde in aceste
forte si ramane numai la fortele lui omenesti, poate sa si le sporeasca oricat de mult pe ale lui sub forma invataturii i energiei
lor omenesti ; dar se stie Inca' Ca el nu va putea sa ajunga maximum de puteri la care f iinta omeneasca nu poate sa ajunga decat
prin folosirea credintei religioase. Dovada ca asa este, se arata
atunci cand se gasesc dou persoane cu puteri egale. Intre
ceste doug persoane cu puteri egale totdeauna acel care are cre-

dint religioasa puternica este cel mai viguros, este adica cu

mult mai puternic ca vitalitate mai ales decat celalalt. Iar aceasta
este pentruca ideia de D-zeu /rased sufletul si mai ales 1-rased
sentimentele omenesti, in asa fel in cat II face pe orn capabil de
actiuni morale si chiar creatiuni de tot soiul, pe care nici o alt
putere nu le poate da omului.

Prin urmare, iat ce cautd omul in idealul suprafiresc.

El cauta un punct de orientare in universul urias, in care se
afl, ca s cunoasca rostul su ; si mai ales, un izvor pentru

ajutorarea lui.
Dar cum primeste ornul ajutorul acesta dumnezeesc de a
cruia realitate a ajuns sa ne asigure azi chiar un sociolog laic,
ca Durkheim dela Sorbona din Paris, de sigur c'd nu stim. Si nu
stim, pentnxcd instrumentul de care ne servim pentru cunoasterea adevarurilor reale este ratiunea, care nu e inarmata in cere
mai multe cazuri, decat cu constatarea si nu si cu explicarea esentiala a lucrurilor. Asa de pilda, cine nu stie, ca ratiunea nu
e in stare sa ne explice nici mcar faptul real al creatiunilor,
pe care le face acelas, aceeas seva la o planed, careia desi seva
este depururea aceeas, ii face totus in mod deosebit raclacina,
trunchiul, frunzele si fructele ? Nu putem deci intelege numai
www.digibuc.ro

238

cu ratiunea, lumea ; nu putem ptrunde numai cu ratiunea misterul puterilor omenesti. Si daca nu putem sa patrundem cu ea
nici macar atat, cum vom putea oare s patrundem cu ea ideea
divina, care trece chiar peste sufletul nostru nevazut ?
Oamenii constata in privinta aceasta numai acest lucru :
c daca sunt indivizi cari nu mai cultiva ideea de Dumnezeu
din cauza neputintii ratiunii de a intelege, nu se gasesc insa nicaeri societati omenesti cari sa nu o cultive. Dreptul natural
de inchinare deci, prin trebuinta fireasca care Il introduce in
legile de Stat 11 inalta pe om in aceasta directiune, si anurne :
in directia unui model moral de vieata, suprauman. In privinta
acestei a doua directii firea omeneasci morala, adica care consta

in sfortarea trezirii virtutilor care il ridica pe orn mai sus de

egoismul si de anirnalitatea din el
prin care ni se incheagi
personalitatea si ni se atinge desavarsirea sufleteasca. Ca dovada

de exstenta sa, sunt dispozitiunile omenesti de a'si insusi a-

ceste virtuti.
Dar firea omeneasca mai cere si fericirea. i o cere si o
cauta cu cea mai nepotolit ravna, cu toate ca vieata aceasta este
plina de mizerii. In ciuda tuturor acestor greutati insa, nu este

nimeni cari sa nu nadjduiasca ca va gsi fericirea ; daca nu

aci pe pamant, cel putin dincolo de vieata de aci. Cu toate, prin

urmare, c nimeni nu a cunoscut fericirea caci chiar daca s'ar
afla inteo situatie superioara necazurile nu-1 iarta totus toata
lumea tinde la fericire, si tinde in asa f el, incat toate metodele
politice avansate nu au reusit deck cu fagaduinta i cu ideea

fericirii. De ce oare se merge azi dupa socialism si de ce s'a

mers in Rusia dupa bolsevisrn ? Pentruca se promitea fericirea,

pentruca se promiteau situatii superioare sub raportul vietii

traite ; i pentruca aproape nici un om, cand i este promisa fericirea, nu se mai intreaba daca cei ce i promit fericirea au s'o
realizeze sau nu. i fac aceasta, devi vazusera ca in multe tad
promisiunile date chiar de cele mai hotarite partide politice nu

se putusera indeplini.
Iata prin urmare ce contine in ea trebuinta de Inchinare ;
si iata pentruce dreptul de inchinare este un drept natural, tot
asa de sacru i chiar cu mult mai sacru
pentru vieata omeneasca, cum sunt si drepturile naturale ale existentii noastre trupesti. Ei bine, d-lor, pentru insemntatea aceasta a trebuintii de
inchinare, omenirea a fcut apel la instrumente de aparare. A

trebuit adica sa-i apere depozitele deja stabilizate istoriceste

de trebuinta aceasta in sanul popoarelor, ca religii si biserici,
indiferent de ce continea religia fiecarui popor si indiferent de
cum Ii era organizata biserica. Instrumentele de cari s'a servit
omenirea ca sa-si apere trebuinta ei de inchinare au fost mai inwww.digibuc.ro

239

ti forta ; apoi dreptul in sine ; i apoi libertatea, adic au fost

trei.
Ele n'au fost ins intrebuintate toate deodat de omenire.
Mai inti s'a intrebuintat forta, dup aceea dreptul i dup aceea libertatea. Cand a fost intrebuintat forta ? Ea a fost intrebuintata pii la crWinism. Cnd a fost intrebuintat dreptul?
De la cre0inism inainte i numai dui:a biruinta cre0inismului
din timpul lui Constantin cel Mare, cand pentru intia dat gsim chestiunile trebuintii de Inchinare puse in lege de Stat. Legea aceasta fu aa numitul edict al lui Constantin cel Mare, din
anul 313, unde cretinismul se gse0e egalizat cu toate cultele
din imperiul roman, intrate sub protectia legii de Stat, adic
puse sub protectiunea comandei imperiale, religia qi biserica
crestin nu mai vor avea nevoie de aci inainte s fie aprate de
imperiul roman, care le prigonise de moarte, cu fortalor pasiv
de apostolat qi martiriu opus fortii agresive a imperiului care
le atacase ci aveau si fie recunoscute de toata lumea ca nite bunuri ale omului, cari se impuneau cuno0intelor i respectului
omenesc.

Pentru prima dat deci, dreptul de inchinare se gseqte ca

un drept natural in lege. i aceasta cum vedem in timpul lui
Constantin cel Mare, adic in secolul IV-lea dupd Christos.

Dar libertatea a avut-o dreptul de inchinare totdeauna

cu el ? Nu. N'a avut-o dect de abia in evul modern, pentruc
chiar in timpul lui Constantin cel Mare cretinii cari au vrut
s-0 schimbe credinta i s se inchine aqa cum a vrut de pildi
s fac Arie, au fost condamnati, cu cea mai mare severitate. Fap-

tul ins ca a fost impiedecati sa apar, nu a oprit-o s se agite

spre a se impmnteni i ea tot aa de juridicWe ca i dreptul.
Aa de pilda ea a izbucnit deja de dota ori in timpul evului
mediu qi anume : odat in secolul XII i XIII qi alt dati prin
secolele XVXVI. Prima manifestare in evul mediu au fcut-o
erezii ca Albigenzii in Franta, Priscilienii in Spania, Catarii
in Germania, etc., crora insi State le respective, cari facusera
din religia cretin un wzmnt de Stat, nu le-a permis sa se
afirme. Dreptul de inchinare cre0in deci se mrginise legal numai de religia cre0in dominant, identificat cu legile de Stat
i devenit prin aceasta un fel de obligatie publick fr a crei
mrturisire i indeplinire nimeni in Stat nu se putea bucura de
drepturi civile i politice, adic de drepturi cettene0i.
A doua epocd, este cea din timpul protestantismului, adied cea din timpul lui Luther, din timpul lui Calvin, i din
timpul lui Zwingli. Nici de aceasta data ins libertatea de Inchinare nu a fost recunoscut, ci tot numai dreptul de inchinare
a rfimas singur in picioare qi pstrat, dreptul insi unit i de ast
www.digibuc.ro

240

data cu forta, ca i in secolul XIII. Pentruca s se poat impotrivi protestantilor, catolicismul a intrebuintat bine inteles, nu
forta lui proprie, ci forta de Stat. La rndul su, ins, si protestantismul a intrebuintat si el spre a izbuti, tot forta de Stat ;
si a intrebuintat-o chiar mult mai feroce dect catolicismul, att
pentru ca s se poatd afirma ct i pentru ca s poat lupta contra catolicismului si spre a-1 rpune. In scopul acesta el a fcut

ca seful Statului s fie si seful religiunii protestante, ceeace

in catolicism nu exist, aici suveranitatea religioas si deci papara fiind socotit de toat lumea de pari atunci, ca superieari
suveranittii de Stat si princiare.
Cuius regio, eius religio !" asa s'a formulat de protestantismul de peste tot raportul dintre bisericA si Stat, in anul 1526

de atre Albert de Prusia si de atre protestantii cari luptau a-

lturi de el. Opera aceasta de afirmare prin Stat a protestantismului imPotriva catolicismului, nu numai invins, dar aproape
exterminat, s'a inceput de Cristian al II-lea al Danemarcei In
1520, care a ucis pni si pe episcopul din Lundul Suediei, intorcndu-se in tara lui plin de sngele suedez, vrsat in Stockholm.
I-a urmat apoi Francis al II-lea la 1524 in Silezia ; apoi
Albert de Prusia in 1526 ; apoi Gustav Wasa la 1527 in Suedia
Enric al VIII-lea in Anglia la 1533, care spre
birui poporul in catolicism s'a servit si de armatele germane. Dar, odat biruitor, oare protestantismul a proclamat el libertatea religioas,
daci nu si pentru catolici, cel putin pentru ceilalti protestanti
esiti din el ? Nu ! Doamne fereste !
La rndul lui, protestantismul a sustinut, c oricine se
desparte de credinta data' de confesiunea sa, era un rtcit si
sperjur, care trebuia pedepsit sau cel putin alungat. Asa de pild,
in Anglia, in doctrina evanghelic s'a nscut foarte de vreme,
chiar din timpul reginei Elisabeta, doctrina puritan, doctrina
quakerg, metodist, mormoni, morav, etc., adica diferite erezii.
Ei bine, toate aceste erezii n'au putut s se foloseascd de libertatea de constiint. Din contra au fost toate pn la 1688 asa de
prigonite inct puritanii, quakerii, congregationalistii, mormonu
i alti eretici au trebuit s se clued in America unde s incerce a se aeza in liniste. Dar nici acestia n'au ingiduit la rndul lor libertatea religioasa pentru alti eretici, iviti intre ei, ca
de pild baptistii. In Mary Land, o colonie de catolici s'a crezut
la larg s proclame aceast libertate. Au venit ins printre ei
protestanti, cari devenind numerosii-a persecutat pe catolici,
i-a aIungat din colonia infiintat de catolici. Ace las lucru s'a
petrecut in America, in tot timpul constituirii ei, pnd dupd lupta de independent. Atunci s'a pus pentru prima dat libertatea
religiei alturi de drepturile naturale ale ornului si ale cefteawww.digibuc.ro

241

nului ; care din Ainerica au aprut apoi i in revolutia francezi.

In 1787 s'a inceput discutia reprezentantilor tuturor Statelor

americane pe chestiunea aceasta i a tinut pan. in 1791, cand
s'a intocmit i promulgat Constitutiunea general pentru Statele Unite ale Americei. Dar s se tie c numai in legea general a Statelor Unite s'a introdus libertatea contiintii i nu i
in celelalte vre-o 45 de State, cari au rmas libere s fad ce vor
voi in aceasta privintd.
In America, deci, am avut pentru prima dat libertatea
religioas, de care ne ocupim, unde, ca intr`o stare de germene,
ea se ivise chiar de prin anul 1776 in statul Virginia.

Dela America, ea a trecut in Anglia, mai intai la anul

1828, cand Anglia fu in fine rAsbit de Irlanda catolica, prin

luptele titanice ale lui O'Conell, i cand se desfiini,A pentru totdeauna in Anglia, jurAmantul de Stat confesional ; i apoi la
1835, cand casatoria ereticilor se lua din mainile clerului anglican ; i in fine definitiv la 1877 cand li se dete dreptul i ereticilor sa frequenteze universitAtile teologice-anglicane. Dar totui,
nici astAzi nu este cu desAvarire introdus. in Anglia libertatec
religioasd, pentrucA ati vAzut, c, fiind vorba de schimbarea
cArtii de rugaciuni, Camera Lorzilar s'au opus chiar impottiva
celor 26 de prelati anglicani din aceastA Camera.
In Franta, libertatea de contiintA s'a afirmat la 1905 prin
legea de separatiune dintre biserica i Stat, Statul devenind
neutru fatA de chestiunile religioase i bisericeti.

Exista ins un popor, la care libertatea de Lonstiinti a

fost dela inceput afirmat i care s'a putut ridica la atitudinea aceasta de inalt demnitate omeneascA qi cretineascd prin structura lui sufleteascA qi prin nobletea lui de rasa'. Poporul acesta,
d-lor, este poporul roman, care dela inceputurile lui n'a avut nevoie de forti ca sa-i apere credinta in massa lui ortodoxA, irnpunnd-o i altora, nici de vreun drept exprirnat prin legile pozitive ale Statului su ca A-i apere credinta in cadrele Statului

qi ale poporului cu excluderea altor credinte religioase in afar de cea ortodoxa. El a folosit sub raportul confesional numai libertatea religioas, care inteadevir, pentru el se prezint

ca o putere i o podoabA, atat sub raportul istoric, cat qi sub cel

sufletesc.
VA aduceti aminte cum a luat natere in Cehoslovacia erc-

zia hussitd, urzita de Wiclef in Anglia, i adus de Than Huss

in Cehoslovacia, i pe care dei organizati militarete mai ales
prin Zisca, au suprimat-o armatele catolice locale la Lipan rang&
Praga la 1453, ucizandu-i pan i pe eful ei, care era atunci Procopie 'cel Mare.

Cei invinsi au venit cat mai rAmAsesera in tam noastr

16

www.digibuc.ro

242

unde au fost foarte bine primiti. In timpul lui Stefan cel Mare,
o alt serie de hussiti unguri, goniti din tara lor, au venit in tara
noastr pe la 1460, unii asezndu-se pe la Bacu, altii asezndu-se

pe lng Prut, unde au infiintat Husii, un oras asa de prosper

si de igienic asezat, inct Bogdan cel Chior, fiul lui Stefan cel
Mare si-a fcut resedinta de var lng acest oras al hussitilor
unguresti. Si nu numai cg au fost bine primiti si au avut toat
prosperitatea, dar ortodoxii nostril, nu s'au gndit nici mcar
converteasc la ortodoxie. In 1575, pe acesti husiti Ii gsim
catolicizati i ei dinuesc si astazi catolicizati sub numele de
Ceang5i prin prtile Romanului si ale Slnicului din Moldova.
Ace las lucru s'a petrecut i aci in Muntenia : cei de alt
confesiune
oricare ar fi fost ea nu numai cd au fost primiti

cu bratele deschise, dar au fost foarte indeaproape sprijiniti.

Ca protestanti se vorbeste la noi in Muntenia de cltre Me lanchton, de un oarecare Francisco Stancarus, pe care toti ceilalti
protestanti, de toate confesiunile, Il isgoniser dintre ei. Stancarus,
Ii spune Melachton unui prieten al ski abiit ad Vallachos". De aci se vede c insus ereticul prigonit de toti ceilalti
eretici crestini din lume, tot la romni si-au gsit refugiul lui.
In Muntenia au Lost asezati de altfel foarte de mult i catolicii,
la Trgoviste, Cmpulung i Rmnicu-Valcea. Ortodoxii n'au
cutat nici s-i strmtoreze cumva i nici s-i converteasca la ortodoxim, ci neavnd acesti catolici cndva preoti catolici, romnii i-au lsat &A-0 aduca preoti protestanti i chiar s treac
multi din ei la protestantism.
Dar neamul romnesc nu numai ea' nu i-a urgisit si convertit la ortodoxie pe cei de alte credinte din tam lui, dar le-a
dat danii din averile lui, le-a dat hrisoave de drepturi si de in-

trire, le-a dat chiar ranguri nationale si de stat in tam sa si

chiar i-a ajutat prin insus clerul lui ortodox, s-i readuc dela
ortodoxia la care trecuser unii catolici, pe cei care se lepdasera in Moldova de credinta lor catolicd.
Dinteo cronicA dela biserica catolic din Trgoviste se
vede in privinta daniilor fcute de romni celor de confesiune
catolic c att Mihai Viteazul, cat i erban Cantacuzino si
Constantin Brncoveanu i-au fcut danii cleosebite acestei biserici, desi era catolic.
Ace las lucru se vede in Moldova, la Baia, unde s'a ridicat
o biseric de Alexandru cel Bun, care chiar se cstoreste cu o
femee catolic.
Dar nu numai atit.
Se gasesc la noi hrisoave, cum am spus, prin care este af irmata i respectat libertatea de credint si de constiint,

catoliciror de pild.

www.digibuc.ro

243

In felul acesta se gdseste un hrisov din anul 1369, la Alba lulia, care este dat de Voevodul Vladislav, si care are cam
acest continut : precum tatAl meu, precum pdrintii mei au ingiduit Vicarului catolic al Episcopului papist din Ardeal, sd
fie aici, s locuiascd aici, sd vadd de credinciosii lui aici, acelas
lucru Il fac si eu".
Un alt hrisov de aceia naturd este rmas tot pentru cato-

lici dela anul 1431 si anume pentru un ordin al lor dela Vlad
Dracul, care I-a redactat in orasul Nurenberg, cand s'a aflat in

contact cu regele Sigismund, adicd cu acel monarh catolic, care .1

adusese la Sinodul dela Constanta pe Ioan Huss spre a-1 condamna la moarte; un alt hrisov a rdmas dela Duca in Moldova,
din anul 1665 ; un altul dela Anton Rosetti, ambii domni romani
ferind prin ele pe catolici atat de impozite cat si de justitia per ald romand, fArd prevenirea mai intai a episcopului bor.
Prin urmare, dupd cum vedem, atat poporui cat i car-

muirea romaneascd a ingdduit libertatea de constiintd la noi romami in modul cel mai larg.
In ce priveste demnitdtile nationale, pe cari romanii li

le-au dat in tara lor celor de altd confesiune, se tie cd Petru

Schiopu 1-a primit pe Bartolomeo Brutti care era albanez de origind si catolic de credintd, generalisim al armatelor moldovene,
umplandu-1 in acela timp si de averi si permitandu-i chiar sa
aducd lezuiti propaganditi in Moldova. Ace la lucru 1-a fdcut
cu armata din Muntenia Radu Serban in secolul al XVII-lea,
care a numit generalisim pe Atilio Vimereati, catolic italian. Cat
pentru sprijinirea reconvertirei la catolicism a celor care trecusera' in grupuri mari in Moldova la ortodoxie, marele Mitropolit
al Moldovei Dositeiu le-a dat ordin Episcopilor si, sd-i facd in
urma intervenirii pe langd autoritdtile bisericesti catolice, s se
reintoarcd la credinta lor. Mai multe si mai eloquente dovezi de
libertate religioasd la un popor de sigur cd istoria universald a
lumii n'ar putea insuma; si nici logica omeneascd n'ar mai cere.
Se pune acum insd intrebarea, dacd atitudinea si deprinderea
aceasta de a le respecta celorlalte confesiuni neortodoxe liberta-

tea i de a le servi chiar propriile lor interese confesionale si

cetdtenesti, am continuat-o i noi cei de astdzi ?
0 ! desigur si incd in mdsura cea mai mare cu putint.
Examinat in deaproape, legea aceasta Ii afirmd Statului
roman fatd de confesiunile minoritare dela noi patru atitudini
cari sunt : una de recunoastere a drepturilor lor fireti si a bunurilor proprii ; alta de protectiunea re care le-o d Statul in
cea mai largd mdsurd; alta de protecti nea pe care le-o impune

Statul si alta de directivele pe car Statul roman le dd in

ceeace priveste, spre binele lor si

societdtii in general, ra-

www.digibuc.ro

244

porturile dintre toate aceste confesiuni impreuni cu ortodoxia

La art. 7 devenit 9 se recunoaste existenta asociatiilor religioase. Aci se formuleaz conditiunile dup cari pot functiona.
i conditiunile dup cari pot functiona sunt ca s nu loveasca
in ordinea public, in bunele moravuri i in legile trii.
Prin urmare, in legea aceasta ereziile se gsesc la largul
lor. Cred c tam noastr nu are deloc nevoie s le intreasca cu
aceast lege. Le putem lsa in starea de fapt, caci in starea de
fapt toata rspunderea cade asupra bisericii noastre. Noi trebuie
s intrim pe credinciosi in credinta lor in asa fel, inct nimeni
s nu mai fie in stare sa-i clinteasca. (Aplause repetate).
Din ce cauz este asa ? Pentruc religia la erezii, nu este
formulat i impus de biseric, ci este formulat de ratiunea
individuala a fiecdruia. Dup cum zice Hasdeu : foarte multi
oameni nu se multumesc cu formularea impusa in credinta lor de
biserica sau de confesiunea din care fac parte ci spun : eu cunosc mai bine, inteleg mai bine religiunea ca semenii mei ; asa
c din moment ce omul individual supune religiunea ratiunei sale,
el poate sd o intoarci cu felul lui de a o intelege cum vrea, adic poate sa o subiectiveze, s'o formuleze asa cum i convine lui,
zicnd in felul acesta s se mearga cu inventarea ereziilor la inf
nit". Nu au inceput oare numai trei la numr in Evul Mediu ?
Nu s'au ridicat acum peste patru sute de erezii ? Prin urmare,
din moment ce ereziile au dovedit cd se pot desvolta ha1 infinit,
ca fiind produsuri nu mistice ci nuinai rationale si individuale,
pentru ce oare sa le dam posibilitatea noi, legal, ca aceast dezvoltare a lor la infinit, si se faca aci, in tara noastr ?
Intelegeti, ca prin recunoasterea lor legald la noi, lupta
noastr bisericeasc orict de bine organizat ar fi ea, nu poate
s mai dea toate rezultatele cu putintd. Nu poate sa le mai dea,
pentru c ereticii au devenit cetteni, cu ereziile lor impmntenite legal in tard, adica plini de curajul de a se afirma nu numai
prin puterile lui proprii si ale strainilor cari i sustin, dar si ale
legii cari i recunoaste. Ei, prin urmare, venind la vot uniti i.
formnd grupuri electorale se vor putea impune pe fata particlelur pentru cari vor vota, ca s le cear favoruri.
Desigur c in aceste secte, directivele sufletesti se vor
desprti si imprti, si se vor contraria, ca in vremea luptelor religioase ale evului mediu, la noi fiind proaspete nu numai ele
dar i unificarea sufleteasca a neamului si a Romniei noastre
intregite. Tinnd apoi seam cA i cultele istorice isi au F,:i. ele
directive sufletesti deosebite, desigur c ne expunem sufletul
colectiv al rasei noastre la cele mai primejdioase riscuri, prin recunoasterea la art. 9 si 22 a ereziilor ca asociatiuni sociale la noi.
www.digibuc.ro

245

Baptistii dup cum se vede sunt chiar de-a dreptul

recunoscuti, nu numai ca asociatie religioas, dar ca cult. Intreb:

este vorba numai de baptistii din Ardeal, sau din intreaga tard ?
D. Al. Lapedatu, ministrul cultelor artelor : Numai de
cei din Ardeal, cari aveau drepluri castigate qi pe cari trebuie s
le recunoastem i noi.
P. S. S. Episcopul de Rmnic, Noul Severin, Vartolomci :
De altfel, d-lor senatori, legea aceasta, asa cum este intocrnit,
este cu adevrat bazat pe principii cari ne afirmd demnitatea,
pentru popor i pentru Statul nostru, si cred, daca se va aplica
cum trebuie aplicat, adic cu cugetul de preferire a ortodoxiei,
cum spune Constitutia, cu sigurant e chestiunea cultelot rmane la noi rezolvat, aproape ca nicaeri aiurea (Aplause).

D-lor senatori, am ajuns aproape la silrsitul discuiunii

generale a acestui proiect de lege, si am luat si eu cuvntul. pentruca s pot s judec, Impreun cu d-voastre, dad' criticile cari
s'au adus acestei legi, sunt sau nu intemeiate.
Este o observatie pe care trebuie s o fac, dela nceput,

anume, ci toat lumea o critica, toate cpnfesiunile o critick

ceeace dovedeste ca nu este nici o confesiune privilegiat,
deci c s'a pstrat cumpna dreapti, pentru toate confesiunile.
(Aplause).

www.digibuc.ro

DISCURSUL

D-LUI M. G. ORLEANU
D-lor, eu mi-am zis : ce pot sa fac mai bine ca sa-mi dau
seama, daca ce am facut este drept sau nu, decat sa caut in trecutal religiilor, si in special in trecutul religiei catolice, cari sunt
raporturile pe cari le-a avut ea, in timpuri, cu diversele State i
cari sunt drepturile pe cari aceasta religie le-a avut, fata de suveranii tarilor in cari acea religie se practica ; in urma acestor
cercetari, vom cauta sa vedem daca noi am facut tot asa, sau daca
n'am fcut mai mult decat s'a facut in trecut.
D-lor, in acest scop am cautat raporturile pe cari, in trecut, le-a avut religia catolica, in special cu monarhia franceza,
care era considerati ca fiica cea mai mare a bisericii catolice,
am ajuns la aceasta concluzie foarte curioasa ca noi am dat azi
Papei, mai mult decat monarhiile catolice i-au dat in trecut.
Este cert ea* in raporturile dintre biserica catolica si State

a existat totdeauna tendinta bisericii de a-si supune administratia civila a Statului. Va dau ca exemplu, ceeace s'a perecut
in secolul trecut, in raporturile dintre biserica catolica si Austria : in anii dela 1855-1874, biserica catolica profitand de imprejurari cari i-au fost prielnice, a obtinut, la 1855, schimbarea
situatiunii de pana atunci
cand biserica era sub tutela cornpieta a Statului, iar demnitarii ei considerati functionari Insrcinati sa invete poporului morala
si prin concordatul din 1855
biserica devine stapana in Stat. N'au durat lucrurile decat pana

la 1875, cand a venit o alta lege, care a indreptat situatia si a

pus biserica la locul ce-1 avusese inainte de 1855

Este deci cert, ca totdeauna biserica a cautat, si eu nu-i

fac nici o imputare, sau invinuire....

I. P. S. S. Arhiepiscopul Basarabiei, Gurie : Biserica este
dela Dumnezeu.
D. Mihail G. Orleanu : Va voiu dovedi ca si regele este tot
www.digibuc.ro

247

dela Dumnezeu ; v voiu citi declaratia din 1862 a clerului fran

cez si altele, in cari se arat ea, in adevr, regele este si el dela
Dumnezeu ! De ce m intrerupeti ? Eu nu vin aci numai s v
afirm lucruri, ci s vi le si dovedesc. Citind aceste acte, o s vedeti ce sprijin a dat clerul francez regelui lor, pentruca s lupte
in contra papalittii. Eu sunt dintre aceia care spun clerului :
vreti bani ? v dam ; vreti bunuri, va dm ; dar un lucru nu putem sd v admitem : ingenucherea autorifkii noastre de Stat
fnaintea autoritatii voastre. (Aplause). Studiul pe care-I fac eu
aici, este tocmai pentruca s dovedesc, cari trebuie sk fie raporturile dintre biseric si stat.
Sunt dintre acei cari gsesc c inteun Stat biserica este
necesar i c cea mai mare greseal pe care poate s'o fac un
guvern, ar fi s nu ingrijeasc ca biserica s-si fac datoria, adic
s fie moralizatoarea populatiunii. Cu totii asteptm dela d-voastr ca s v faceti datoria : ridicarea moral a populatiunii.
plause).
Veti vedea, d-lor, c totdeauna regii Frantei au cautat s
tin, si au tinut, biserica sub autoritatea lor.
Eu nu voiu vorbi de Constantin, ca Prea Sfintitul Vartolomei, care a uitat s spun un lucru, ca dac Constantin era seful
bisericei crestine, era totdeodat i marele pontifice al religiei
pagne, caci religia crestin nu se substituise inc celei pggne ;
cu timpul, incetul cu incetul, religia crestina s'a substituit celei
pgne, si desi a fost incercarea unuia dintre imprati, Iulian
Apostatul, s rstoarne crestinismul i s readuc religia pgn. incercarea nu a reusit.
Cel dinti rege care utilizeaz biserica catolic in administratia trii, a fost Carol-cel-Mare ; el vznd c nu putea in
timp de rsboi s ingrijease de vastul &du imperiu, a gsit c
singura fort vie era, pe acele vremuri, numai biserica, i s'a aju-

tat cu ea in administratia Statului. Dar cari erau conditiunile

in cari se gsea biserica, in Statul su ? Episcopul era ales de biserica si popor ; dar nu se putea procede la alegere, dect dac
impkatul ddea voie, si nu putea episcopul ales s intre in functiune, deck dae impratul Ii aproba alegerea, dup care episcopul i presta jurmntul si impratul preda episcopului

-A venit feudalitatea, care a prins i biserica in erarhia ei.

Cu timpul, regele a infrnt feudalitatea si a cdutat s ia dela
biserica, tot ceeace ea luase pe nedrept dela Stat. i, lucru cu-

rios, cel care a inceput s reia bisericii aceea ce luase pe nedrept

Statului, a fost Ludovic al 9-lea, pe care biserica
beatificat
sub numele de Sfntul Ludovic ; el a dat o pragniatic in 1268,
care este primul act de rezistent a regalittii franceze contra
www.digibuc.ro

2,48

papalittii. Papalitatea publicase inca din 1151, asa numitele false decretale, cari dadeau autoritatii pontificelui o mare extensiune. Clerul francez nu le-a considerat insa, decat ca opera unui
scriitor fra misiune oficial. Prin aceasta pragmatica din 1268
se stabilea pozitia supusilor regelui fat de Curtea din Roma, se
operau exactiunile Curtii din Roma, nici o ridicare de bani nu
putea fi impus fail consimtimantul regelui ; in acelas timp se
mentineau irnunitatile, libertatile, les frachises" si drepturile acordate de rege bisericii, etc.
Inca dela 1406 au inceput frictiuni intre papalitate si su-

veran ; clerul francez se intruneste si roaga pe suveran s vegheze la integralitatea libertatii bisericii galicane. Atunci, dupa
o intrunire a Statelor generale, cari a avut loc la Bourges, aceste
State au consacrat tot aceea ce se facuse, prin ordonante, pe la
finele secolului 14, cum si regulele admise de consiliul din Bale
(1431) si din Constanta (1414-1418), iar Carol VII a dat pragmatica din Iu lie 1438. Papa nu fusese consultat. De acolo discupi intre Papa si rege. Ludovic al XI-lea a voit sa revoace pragmatica ; Parlamentul a refuzat inregistrarea edictului ; si atunci
Ludovic al XI-lea este silit s confirme aceasta pragmatica si s
dea la 1479, dela Lyon unde se gisea, un edict pe care I-a hiregistrat Parlamentul.
Aceste certuri se sfarsesc tocmai la 1516, prin un concordat ce se inchee intre Regele Frantei (Francisc I) si Papa
(Leon X).
.
Credeti ca in discutiune au fost principiile dupa care se
guverneaza biserica ? Nu ! A fost o simpla chestie de bani : regele pastra colatia beneficiilor, iar Papa lua anatele. In concordat
nu s'a vorbit de anate, dar chestia lor s'a pus piezis, cci s'a spus,
ea" in scrisorile de proviziune, se va arata exact venitul anual al
beneficiilor.
Lucrurile au continuat s mearga ca mai inainte, cand in
1560, prin ordonanta data. la Orleans, nu numai c nu s'a mai permis sa se ia bani pentru imprtasanie, dar se interzicea facerea
legatelor la oamenii bisericii. Aceast ordonant opreste trans-

portul aurului si argintului la Roma; si tot din aceast ordonanta se poate vedea, in mod destul de clar, raporturile cari
existau, in acea vreme, intre biserica si regalitate.
Vine conciliul din Trente (1545-1563), in care se iau msuri ultramontane, in contra crora s'au ridicat tot ceea ce era

mai inteligent in Franta si atunci jurisconsultii mari, printre

cari Dumoulin, Pithou si altii si mai ales acest din urtna, care
a scris o carte intitulata Liberttile bisericii galicane, pe care a
dedicat-o lui Enric al IV-lea au protestat vehement in contra
deciziunilor luate de conciliul dela Trente. Domoulin in o scriewww.digibuc.ro

249

re a lui asupra conciliului, spune : receptia acestor decrete in

Franta ar prezenta pericole pentru libertatile regatului", iar, maximele pe cari se reazarna colectia lui Pithou, sunt urmatoarele :
Papii nu pot nirnic comanda, nici ordona, fie in general,

fie in particular, in ceeace prrveste lucruri timporale din tara

si pmanturi de sub ascultarea regelui prea crestin. Daca ei comand acolo, sau hotrsc ceva, supusii regelui, cu toate ca ar fi
clerici (clers), nu sunt obligati sa asculte in aceasta privinta.
,,Cu toate ca Papa este recunoscut ca suveran pentru lucrurile
spirituaIe, cu toate acestea, in Franta, puterea nemrginita si
absoluta nu are loc, este retinuta si mrginita prin canoanele
si regulele vechilor concilii a bisericii, tinute in acest regat".
Aceste libertati a bisericii galicane au capatat putere de
lege, prin celebra declaratie din 1682.
D-lor, eu va intreb : putem noi, in timpul nostru, cu pro-

gresele pe cari le-a facut spiritul omenesc, sa dam mai mult

decat ceeace &idea regele francez, catolicilor, in acea vreme ?

Faptul este, ca lupta a existat si din ea a iesit invinsa

papalitatea.

va puteti inchipui ce ar fi inteo tail, unde puterea timporala ar fi subordonata puterii bisericesti ! Deschideti Istoria
si \Teti vedea ce lamentabile rezultate a avut aceasta situatie, acolo unde puterea civila nu a fost stapand pe tara.
Ce's'a intamplat mai departe ? Au inceput mai tarziu alte
discutiuni, cari au avut tot chestiunile banesti ca substrat. Tot
una din aceste chestiuni a fost cauza, si anume, dreptul de regard, care a apartinut totdeauna regelui si cruia toate diocesele
erau supuse in principiu ; erau unele insa, cari se bucurau de
favoarea de a fi dispensate.
Ludovic al XIV-lea a vrut sa faca sa dispara deosebirea.
Papa a protestat, si acesta a fost motivul certei dintre rege si
-papalitate. Lupta a mers atat de departe, incat Papa a amenin-

tat pe Ludovic al XIV-lea, prin deux brefs menaants". A-

tunci Ludovic al XIV-Tea, a apelat la adunarea general a clerului francez, care s'a intrunit la Paris, la inceputul anului 1682,
adunare, care a consacrat puterile regelui ; ea adera la regula
-universala si en regelui arme contra papalitkii, redactnd celebra declaratie, care se confunda, foarte des, cu doctrina propriu
zis a liberttii bisericii anglicane.
Aceasta declaratie are urmkoarele 4 articole :
1. Sf. Petru si urmasii lui, vicari ai lui Isus Christos, si
toata biserica chiar, nu a prirnit puterea dela Dumnezeu, deck
asupra lucrurilor spirituale si cari concern salutul, nu insa si
asupra lucrurilor timporare si civile. Regatul sau nu este in
lumea aceasta, ci in aka parte, trebuie sa dam Cezarului ce e
al Cezarului si lui Durnnezeu ceeace este al lui Dumnezeu ; awww.digibuc.ro

250

cest percept al apostolului Pavel nu poate in nimic altera, nicf

sdruncina c orice persoand s fie supus puterilor superioare,
cd nu este putere care sd nu vie dela Dumnezeu, si el este acela
care reguleaz pe acele ce sunt pe pmnt; acela deci care se
opune puterilor, rezist lui Dumnezeu.
Noi declardm, in consecintd, e regii i suveranii nu sunt
supusi la nici o putere eclesiastic, prin ordinea lui Dumnezeu,
in lucrurile timporale ; ea' ei nu pot fi depusi, nici direct nici
indirect, prin autoriiatea sefilor bisericii ; cd supusii lor nu
pot fi dispensati de supunerea i ascultarea pe care le-o datoreste, nici deslegati de jurmnt ; aceastd doctrini, necesard.
pentru linistea publicd si nu mai putin avantajoas bisericii
ca i Statului, trebuie s fie inviolabil urmatd, conform cuvntului lui Dumnezeu, cu traditiunea sfintilor pdrinti i pildele
sf intilor.
2. Plenitudinea puterii pe care Sfntul Scaun apostolic
si urmasii lui Sf. Petru, o au asupra lucrurilor spirituale, este
astf el, cd cu toate decretele Sfntului Conciliu ecumenic din

Constanta, continut in Sect. IV si V, aprobate de Sfntul

Scaun apostolic, confirmate prin practica intregei biserici, si

de pontifii romani, si observate religios, in toate timpurile, de

biserica galicand, rdmn in putere si in virtute ; Biserica francezd nu aprobd opinia acelora cari aduc atingere acestor de-

crete sau le sabesc, spunnd c autoritatea lor nu este bine

stabilitd, cd nu sunt aprobate sau cd nu privesc dect timpurile

de schismd.

3. Uzul puterii apostolice, dupd canoane, fcute prin

spiritul lui Dumnezeu i consacrate prin respectul general, regulele, moravurile si institutiunile primite in regat si in biserica galicand, trebuie sd aib putere i virtute, si obiceiurile
stabilite prin consimtimntul acestui Scaun si a bisericilor, s
subsiste invariabil.
4. Cu toate cd Papa are principald parte in chestiunile de
credintd si ca aceste decrete privesc toate bisericile si fiecare
bisericd in particular, judecata sa nu este nereformabild, afard
numai dacd consimtimntul bisericii nu intervine.
Aceasta declaratie trebuia invtat in toate scolile. Degeaba a protestat Papa Alexandru VIII, si a casat declaratia
clerului francez, totul a fost inutil. Un singur lucru a fdcut Ludovic al XIV-lea, acela de a renunta ca declaratia dela 1682 sd
fie invtat in scoli. Declaratia aceasta a fost apoi publicat in
un edict, la 13 Martie 1682, asa c ea a devenit lege de Stat, afard nurnai dacd vreun alt edict nu ar fi abrogat-o; ceiace nu s'a
intmplat. Din contra, o decizie a Consiliului de Stat al regelui,
din 14 Mai 1766, a confirmat, incd odatd, declaratia din 1682 si
www.digibuc.ro

251

a ordonat respectul ei. Iar la Noembrie 1764 s'a suprimat institutiunea Iezuitilor.
A mai venit un edict, dat la 1600, care a hotrit c nu se
poate funda un stabiliment fk autorizatia regelui, dat prin
scrisori patente i inregistrate la Parlament, si un altul la 1749,
care a luat o serie de rnsuri severe, relativ la stabilimentele si
achizitiunile persoanelor de man moart. Acest edict din 1749,
dupa ce reinoia prevederile anterioare proibea stabilimentelor
eclesiastice, si in regul general stabilimentelor investite cu
personalitatea juridicd, s cumpere imobile i drepturi imobiliare, f r autorizatiunea regala, dat prin scrisori patente si verificate la Parlament, dup anchet. Stabilimentele de mn
moart nu puteau castig decat prin cte intre vii ; le era absolut
interzis s castige bunuri prin liberalitti testamentare. Tot asa
era interzis de a face fundatii prin testamente (chiar cu conditia ca scrisorile patente s fie date dup moarte). Apoi bunurile eclesiastice cari, in timpuri, se sustraser impozitului, au
fost impuse la impozit.
Ce rezult din tot ce am spus pang. acum ?
C papii nu puteau comanda, fie in general, fie in particular, in ceeace priveste timporalul in tara i pe pmantul de
sub ascultarea regelui prea crestin ; iar dac comanda, supusii
regelui, de ar fi fost ei chiar clerici, nu erau obligati s. asculte.
Cu toate ea' Papa este seful lucrurilor spirituale, in Franta ins puterea nenfrginit i absoluta nu are loc, retinut si
mrginit prin canoanele si regulile vechilor concilii, a bisericii, tinute in acest Regat.
Preotii nu se pot opune ordinelor regelui, Papa nu putea
permite ca bunurile bisericii s fie posedate, in afar de legile
nationale si nici vandute.
Nici o msur relativ la disciplin si la timporal, nici o
decizie papala, bul, decretat, rescript statuand asupra aceleiasi
materii, nu pot fi publicate in Franta, deck dacd in prealabil au
fost aprobate de rege.
Preotii nu puteau cumpra imobile sau drepturi imobilare,
f r autorizatia regelui.
Stabilimentele religioase nu se pot funda fdr voia regelui, data prin scrisori patente si inregistrate la Parlament. Si era
absolut interzis ca atari fundatii s se fac prin testamente.
Stabilimentele de mank moarta nu puteau castiga deck
prin acte intre vii, le era absolut interzis s castige bunuri prin
liberalitki testamentare.
in toat aceast lupt a papalittii, de a-si intinde autoritatea in Franta i asupra timporalului, lupt in care a intmpinat rezistenta regelui, acesta a fost sustinut de clerul francez intreg, cu o indarjire fk seamn.
www.digibuc.ro

252

D-lor, pe mine nu ma preocupi chestiunea daca a fost

bine sau nu cal unitii au trecut la papalitate, pentru mine acest
lucru este un fapt care dinuieste de mult si trebuie sa-i asigur, in marginile legii, libera functionare. Fiecare sa doarma
cum vrea, sa traiasca cum vrea. Chestiunea este, s se lase in
pace ordinea publica si sa nu se atinga de organizatia Statului.
In colo, imi este absolut indiferent. Lasati pe fiecare sa creada,
ca ceeace vede in visurile lui mistice, e mai bun decat ce vede
celalt, daca aceasta face fericirea lui.
Vin acum la o alta chestiune, la averile bisericesti. Aceste averi formeaza mana moarta, de doua ori condamnata ; infaiu, pentruca ea este ruina familiilor, i apoi, pentruca o avere
odata intrata la mana moarta, este pentru totdeauna scoas din
comert.

Cea dintai intrebare ce trebue s ne-o punem este cum se

formeaza o persoana civfla ? Numai Statul le poate forma.

Frincipiul este proclamat de jurisconsultii romani, ta o axioma. V echii legiti francezi erau de aceias parere, si motivele
invocate de ei sunt admirabile : cum este de ordinea si politia

unui Stat zice Domat ca nu numai crimele, dar tot ce poate

tulbura linistea publica sau s'o puie in pericol, sa fie reprimat ;
si din aceasta cauza, orice adunare de mai multe persoane, in
un corp, sa fie licite, din cauza pericolului cari ar putea avea,

-ca sfarsit, o intreprindere oricare contra publicului ; acelea

chiar cand au cauze drepte, nu pot s le formeze fir o aprobare expresa a suveranului, asupra cauzei utilittii ce s'ar putea gasi. Ceeace face necesar uzul permiselor de a stabili corpuri si comunitati eclesiastice sau laice regulate, seculare, si
de orice alt fel : Chapitres, universitati, colegii, manastiri,
spitale, corpuri de meserii, confrerii, case de oras sau alte
locuri, i orice altele, cari aduc diverse persoane, pentru orice

Iel de uz ar putea ff, si nu e cleat suveranul care poate da

aceste permisiuni si sa aprobe corpurile si comunitatile. Doctrina a fost conservata prin ordonanta din 1749 de care s'a vorbit mai sus.
autorizatia data este de ordine publica.
Toate aceste persoane morale, nu pot primi liberalitti
decat in limitele misiunii lor legale. Caci stabilimentele nu
poseda ca proprietar, ci cu titlu de serviciu sau functiune sociala. Iar bunurile persoanelor civile suprimate, apartin Statului, caci Statul poate suprima oricand atari persoane.

Si dau cateva piMe : existau in Franta leprozerii, in

cari cei atinsi de lepra erau ingrijiti. Boala se stinge, si atunci

guvernul francez, suprimi aceste leprozerii, pe cari apoi, prin
un edict din Aprilie 1664, le uneste ordinului Sf. Lazar. Iar
www.digibuc.ro

253

la 1693 averea f oastelor leprozerii, este desfdcut dela ordinut

Sf. Lazar si imprtit pe la institutele de binefacere. Nimic nu
era mai legitim, i cu toate aceste clerul care conducea leproze-

rii a taxat actul guvernului de spoliatiune. Nu ar fi fost ridi-

col, s mentii spitale pentru boale ce nu exist ?

In trile cele mai catolice, congregatiile si preotii adunaser averi insemnate, calcnd dispozitiile legilor. ceea ce a

fcut pe suveranii respectivi sd intervin, spre a pune capt

acestui abuz. Si vedem ce s'a petrecut in Flandra. Acolo,
Margareta de Flandra, pe la sfrsitul secolului al 15-lea, spune
un vechiu cronicar :

Vznd ci achizitiunile fcute de oamenii bisericii in

Flandra, crestea zilnic, asa cd dad' nu se lua searna, ei ar fi
devenit, in scurt timp, stpnii intregei tdri, au hotrit, prin
consiliul nobililor i altii din trile aceste : sd interzicd, prin
edict general si perpetuu, ca nici o persoand din religie si din
sfnta bsericd de orice conditiune ar fi, nu va mai cumpara
pamanturi, rente sau segneurii, cari sunt sub jurisdictiunea
sa, fard si fi avut, in prealabil, dela ea, sau succesorii lor, conti
sau contese de Flandra, libertate sau permisie speciald".
Proibitiunea nu a fost observat, si atunci la 26 Aprilie
1515, Carol al V-lea, impratul Germaniei, si rege al Spaniei,
a interzis in Flandra, in mod absolut, persoanelor de mnd
moartd, de a dobndi prin succesiuni sau act de ultim voint ;
nu le este permis decat s dobandeasc cu titlu oneros i cu
consimtimntul suveranului.

Aceastd interdictie nu a fost bine observat ; mna

rnoart, stdpnea cloud treimi din lard; zice Wynants.

Atunci Maria Thereza, in preambulul edictului din 1753,

spune : C ()rick de salutare ar fi fost aceste mdsuri, expe-

rienta te face sd vezi, cd s'au gsit mijloace ca ele s fie calcate

in asa fel, inat persoanele de mn moart au stiut sd continue, de a parveni la folosinta a o grmadd de bunuri imobiliare". Si mai departe : Dar acordnd protectia noastrd regard'
la mentinerea acestor posesiuni, interesul si vocea comund a

credinciosilor nostri supusi, ne invit sd veghem, sd le pdstrdm

familiilor si a impiedica ca prin achizitiuni contrarii legilor,

o mare parte a fondurilor sau altor bunuri imobile, sa fie

sustrase comertului".

Marra Thereza ordoni, cd edictul lui Carol al V-lea, sd

fie punctual observat. Si ia apoi mdsuri, ca pe viitor sd nu mai
intre in contra legii, in patrimoniul mnei moarte, bunuri
imobile.

Din tot ce am ardtat pnd acum, rezult cd o persoand

civild se creiazd prin autorizatia ce suveranul o d. Aceast
www.digibuc.ro

254

persoan civild nu poate avea bunuri decat atat cat Ii trebuie

ca &a-0 duc la bun sfar0t scopul pentru care persoana a fost
creata ; nici un bun nu poate fi dobandit de ea, frd autorizatia
guvernului ; persoana morald poate fi suprimata, atunci and
nu-0 poate atinge scopul sau se ocup de alte lucruri decat
acele pentru cari a fost creatd, motive ce suveranul este singurul apreciator. Patrimoniul unei persoane civile desfiintate,
revine Statului.
Mal Wept s mi se spuna c am ofensat biserica. Eu nu

am facut decat s m sprijinesc pe acte, cari plecau aproape

dela origina crWinismului qi mergeau pand in tirnpurile noastre ; acte incheiate intre papalitate qi diversele guverne a statelor catolice. Si am mai adus in dovada celor afirmate de mine,

msurile luate contra clerului, de cei mai catolici suverani

pe cari i-a avut Europa.
Adevrul nu poate of ensa. Si pentru ace1ea0 motive,
nu poate fi nici exagerare in cele ce am spus, pentruc nu am
e0t din cuprinsul acelor documente.
Trec la art. 46 devenit 48. Aci este vorba de religia copiilor ndscuti din o castorie qi ai caror printi nu sunt de aceia

religiune. Sfar0tul articolului spune : Orice cunventiuni anterioare csatoriei, prin cari s'ar hotri religiunea copiilor, vor
fi nule i neavenite".
Principiul este bun, caci este acel al codului nostru civil.
A fost in Austria adoptata
atunci cand s'a vrut sa se incurajeze casatoriile mixte
masura, c viitorii soti, cand ei nu
aveau aceiaq religiune, sa poata hotari, prin contractul de casatorie, religiunea copiilor ce se vor nate. Aceasta masura
rea, avea insa qi ceva bun, in sensul c se qtia de mai 'nainte
de soarta copiilor, aa c nu avea sa se mai fac discutie intre
soti, la f iecare naqtere de copil.

Aliniatul penultim, ins, contine

masura grava, el

spune : Load parintii nu sunt de aceia religiune qi daca nu

pot conveni asupra religiunii copiilor lor, fiecare din soti are

dreptul &A determine religiunea copiilor de sexul sau"..

Atunci de ce s'a mai pus aliniatul ultim ?

0 atare dispozitiune, in Franta qi la noi, este considerata contrara ordinei publice, pentruc e vorba de un atribut
al puterii parintWi, ce se, exercita de tata, la care nu se poate

deroga.

Sa examinam aceasta dispozitie. Iata, d-lor, doi soti cari

au impreuna doi copii : o fat si un balat. Si de odata, de unde
barbatul qtia c, dupa legile tarii, el este qeful casniciei qi deci
ca el este acela care indrumeazd educatiunea copiilor lui, se

treze0, cu femeia, care apartine unei alte reIigiuni, care sub

www.digibuc.ro

255

-presiunea preotului ei, ii zice nu, copilul acesta, fiindcd e

fat, va fi botezat in religia mea i nu in religia ta". Poate

s mai clued o cdsnicie in felul acesta, cnd dela inceput, dela

cel dinti copil, dacd este fatd, se pot nate deosebiri de vederi

intre brbat i femee, relativ la religia in care va fi botezat

copilul ? Cel putin dacd aranjamentul ar fi fost fcut dinainte,

se 0ia cd copilul va fi botezat in religia mamei, dac este fatd,
iar bdiatul va fi botezat in religia tatAlui i nu ar mai fi avut
loc discutii de f elul acesta, ce sdruncind temelia cdsniciei. Cu
legea de fatd, brbatul weapta sd fie botezat copilul in religiunea lui, cnd f emeia vine i-i zice, nu ; 0 evident e atunci
cnd la spatele femeii mai este i preotul, care o convinge sd
perziste in atitudinea ei, zicndu-i cd aa vrea Dumnezeu, femeia va isbuti. va inchipuiti ce va fi de o atare cdsnicie
Nu se poate printr'o lege a cultelor s se schimbe orga-

nizatia familiei, care este aezatd printr'un cod civil. Ce ati

zice dad prin legea aceasta a cultelor, ati de.sfiinta temelia

organizatiunii proprieftii dela noi ?

Par'cd v este teamd, cd nu cumva un suflet sd scape de
sub influenta religiunii d-voastrd.
Nu, aceasta nu se poate, i de aceia spun cd trebuie ca
legea aceasta sd fie modificatd in sensul, ca preotul sd se ocupe
numai in biserica lui, i sd lase legea civild in pace. (Aplause
prelungite).
M intreb : de ce Vati ridicat in contra legii ? Cum este

organizatd familia la noi, tot aa este organizatd in Franta,

tot aa este organizatd in toate tdrile civilizate. De ce veniti

s aduceti o tirbire ata de mare, la o organizatie att de build

i sdndtoasd? Nu pot primi ca in Statul nostru laic sd dicteze
preotii cum sd se organizeze familia. Poate sd pard unora cd
lucrul este simplu ; mie imi pare enorm, ceeace s'a fdcut. A-

vem o organizatie de familie inscrisd in codul civil ; nu se

poate schimba aceast organizatie printr'o lege care trebuie
sd hotarasci numai cum trebuie organizat libertatea cultelor.
Dar mai este ceva.
Arn vdzut readucndu-se in discutiune chestiunea dela
Tg.-Mureq. Dece ? Mii surprinde cd veniti aci i spuneti, c un
mitropolit a ordonat o procesiune...
S organizezi o procesiune ! Chiar daca ai autorizatie !
Dar intreb : timpul in care se fdcea procesiunea era bine ales ?
Eu nu primesc ceeace mi se spune de acolo, (aratd spre
banca Prelatilor). Eu eram aci cnd a facut declaratia sa, I. P.
S. S. Mitropolitul Blajului.
Cum ? Timpul era bine ales ? Cnd era atta proragand
trapotriva acestei legi ? Atunci cnd vi se dd mai mutt decal:
www.digibuc.ro

256

v'a dat Franta, in timpul regalittii ca i celorialti suveranf

catolici, atunci s organizati aceast procesiune ?

Si, in definitiv, nu aveati voie s'o faceti, caci nu vi s'a

dat autorizatia, pe care, dacd ati cerut-o, vi s'a refuzat.

Aceasti autorizatie fiti cine o a de ordinar, de pild

in Franta ? Nu o da nici ministrul, nu o dh nici prefectul, nu o

da nici procurorul ; acolo o d primarul. In Franta s'a mntmplat ca primarul s ordone s nu se mai trag clopotele, findc
a crezut el c dad se trag clopotele poate s se produca neoranduial. Caci primarului in comunele rurale Ii este incredintat asigurarea ordinii i linitii publice.
d-nealor credeti c s'au supus ? Nu, d-lor ! S'a spus
c manif estatia a fost spontanee ! Auziti spontanee"! Par'd
imi aduce aminte de Caragiale. (Ilaritate). Vi se spune : nu
este voie. V'o spune prefectul, c nu este voie ; v'o spune procurorul : cd nu este voie, v'o spun toti. Si d-ta, care eti eful
religiunii acolo, in loc ca, la randul d-tale, s spui c nu este
voie, cici Statul nu permite procesiunea, i c d-ta eti acolo
ca s aperi legea, iar nu ca s lupti in contra ei ; d-ta spui : am
dat ordin s nu se fad, dar nu am fost ascultat.
A dori sa'mi spun I. P. S. S. Mitropolitul Blajului, in
ce situatiune s'a pus d-sa, cand a afirmat, ca am dat preotilor
mei ordin, dar nu am fost ascultat". Dar bine in ce situatiune
se gsete d-sa ? Ce autoritate mai are, dad nu-1 asculta preotii ? Ce caut atunci acolo, dad nu are autoritate ca s fie ascultat de aceia pe cari i pdstorete ?
S'a spus : nu este voie. Si totui, s'au scos prapurile bisericii i s'a eit in strad. Si v'ati suparat, c v'ati gsit inaintea unui cordon de jandarmi.

atunci se ridid o alta intrebare : credeti c dad ati

desfaSurat prapurile, chiar inteo manifestatie contrarie legilor,

anarhici, eu, Statul, pzitor al ordinei, nu a putea s'o opresc ?
P. S. S. Iuliu Hossu, Episcopul greco-catolic romn al
Gherlei Eu protestez. Eu cred ca faci un ru serviciu trii, c
aduci aceast chestiune in discutie. Eu am inconjurat s'o aduc
aci. Dad vreti s'o aduceti aci, eu voiu aduce atunci chestiunea
printeo interpelare.
D. Mihail G. Orleanu : ma rog, nu'ti permit s //IA intrerupi. Eu nu te-am intrerupt. S'a adus aci chestiunea i nc cu
mult patima. Duceti-v la stenografi i yeti gsi declaratiunea
Mitropolitului Blajului.

Eu v intreb : dad autoritatea nu d voie, cum trebuie

s calific pe cei cari au plecat in procesiune ? Cum trebuie s
calific pe conduckorii procesiunii, cari au sfatuit pe oameni
s se dud in contra acelora cari execut ordinul autorittii ?
www.digibuc.ro

257

Mai mult inci, I. P. S. S. Mitropolitul Blajului a fcut altceva,

vine la Senat ca s cear pedepsirea jandarmilor i a functionarilor cari 0-au fcut datoria. Cu asemenea principii nu se
poate guverna o societate ? Vinovat este acela care a scos prapurile !

Nu veniti cu fraze de acestea : D-lor, prapurile au fost

rupte !" Noi \TA vom rspunde : v'ati ridicat in contra ordinului
autoritatii, i ordinea trebuie respectat, cu orice pret.
Dac ar fi fost in Franta sau in orice altd %ark chiar catolicA, o manifestatie de aceasta ! In Franta, mai ales inainte
de separatiunea bisericii de Stat, erau foarte des manifestatii,
Eiecare imprejurare ce interesa biserica era speculat qi prilej

de manifestatie contra guvernului, dar nu a venit nimeni in

Parlament, acolo, s indrsneasca s ceard pedepsirea pzitorilor i executorilor legii.
Prapurile au fost smulse ! Dar cine injosWe prapurile ?

Nu cel ce le atinge in lupta pentru legalitate, ci cel care le

scoate, pe nedrept, din bisericd i le aduce la lupt fratricidd !

Acela le injosete ! (Aplauze indelung repetate).
DacA d-voastr credeti c faceti bine s scoateti prapurile din bisericA in contra guvernului, v inelati. Faceti un
ru Statului, faceti un ru serviciu trii i chiar bisericii. (Aplauze prelungite).
De aceia, d-lor, eu v rog s votati aceast lege, cu cele
dota modificari pe cari le-am propus, fiindc aceasta lege con-

sfintwe drepturile Statului. In ceeace priveqte obiectiunile

cari s'au fcut, terminnd, rspund : dacd lucrul nu era cu putint sub regii catolici, cnd papalitatea era atotputernica, cu
att mai putin s'ar puiea admite in zilele de astzi ! (Aplauze
entuziaste, indelung prelungite).

17

www.digibuc.ro

CUVANTARE A

P. S. EPISCOP AL. NICOLESCU

Inainte de toate ni s'a fdcut un cap de acuzare, cd in

legbiturd de dependentd, in legAtura de unire fiind cu biserica

catolicd, prin aceasta am rupt si rupem unitatea sufleteasca a
neamului romnesc.

Dar, d-lor colegi, attea popoare neo-latine, toate po-

poarele neo-latine, afard de majoritatea neamului romnesc recunosc de sef al bisericii lor, pe Pontificele Romei si in loc s

vada in acest lucru o primejdie pentru neamul lor, ei cred,

dimpotrivd, c religia catolicd, in principiile sale, in etica sa
inaltd, servd spre inltare neamului si poporului. Unii vdd in

ea un simbol de viat, de .nddejde, de autoritate; altii vdd afirmndu-se in si prin ea, principiul de pace si de dreptate, sau
admird in ea inspiratoarea directd a patriotismului, dragostei
de neam. Altii \Tad in ea, si prin seful suprem, puterea morald
cea mai mare, cu cea mai salutard influentd asupra popoarelor.
Pot eu deci, urmnd religia catolicd, sd fiu contrar neamului meu, sd-mi lipseascd patriotismul, sd rup unitatea sufletease a neamului ? Legdtura sufleteascd cu popoarele neo-latine poate sd nu v convind ? Ea scoate doard si mai bine in
relief apartinerea la marea_ familie latind, si astf el servd interesele superioare ale neamului, potentndu-i mndria si prof itnd, in acelas timp in folosul lui de toate principiile de inaltd eticd si religie, ce se realizeazi prin si in biserica catolicd.
Nu, d-nii mei, nici noi nu suntem Ahasveri rtdcitori,
f dr tard si sdlas. Suntem patrioti ca si d-voastrd, si nu vd suprati, poate c tocmai si pentru legdturile ce le avem cu Papa.
Pentrucd, iubitii mei colegi si frati, ca sd nu vd citez dect o
singurd pild frumoasd, este cunoscut ca Papa Piu al X-lea,
atunci cnd a canonisat pe Sfnta Ioana d'Arc, care este simbolul de virtute patrioticd, pentru toat lumea, in aplauzele pu-

blicului imens adunat in biserica Sfntu Petru din Roma, a

www.digibuc.ro

259

sarutat in vazul tuturor steagul francez. Este in deobte cunoscut mai apoi, ca. Benedict al XV-lea a consemnat in mina
cardinalilor poloni, lumanarea data de Piu al IX-lea, cand cu
canonisarea Sfantului Iosafat, a dat-o in grija seminariulut polon din Roma cu mndatul ca sa se pastreze 'Ana cand va fi aprinsa in Varovia, devenit libera i independenta, capital a
Poloinei Redivive. Notati ca acest gest al lui Piu al IX-lea era
indreptat in contra. Prusiei ortodoxe i austriei catolice.
Va citez i alte pilde de inalt patriotism, de curata dragoste de neam, din sanul bisericii noastre unite cu Roma. Este
cunoscut manifestul canonicilor, fcWi profesori din Blaj, in

frunte cu Simion Crainic in care, impotriva Dietei din Cluj,

care cerea introducerea limbei maghiare in toate ramurile vieei
din Ardeal, 'Dana i in biserica, protesteaza spunand
c dreptul natiunei rot/lane de a se servi de limba sa, in biserica qi in coala, este un drept pe care nimeni nu-1 poate lua
fara a vatama personalitatea nationala fara de a-i nimici libertatea de a se cultiva pe sine, i ca natiunea romana nu numai
peste 10 ani, dar peste zece sute de ani, ba niciodata nu se va
tine indatorata de a asculta de o lege care-i pregatete pieirea
national. Va intreb, se poate oare o contiinta mai vie decat
cum o aflati in concluziunile preotilor romani uniti din Lugoj,
din 1848, cari spun, c fara limba nu este viata nationala, iar
fara viata nationala nu voim a trai nici in muntele Olimpului ?
V citez aceasta fiindca sunt episcop al Lugojului.
In edinta consiliului judetean al judetului Cara-Severin, tinuta la Lugoj, la 27 Faur 1861, Stefan Moldovan, prepozitul unit greco-catolic al Lugojului, eful capitolului din Lugoj, in acea memorabila $edinta, cere in numele tuturor romanilor din judetul Carawlui, cg. in acest judet, in baza dreptatii,
atat pe teren administrativ, cat i pe cel al justitiei, limba
oficiala a judetului sa fie exclusiv cea romana.
Episcopul Alexandru Dobra, cel dintai episcop unit al
Lugojului, protesteaza impotriva legilor din 1848, care decretasera ca limba parlamentului din Budapesta, precum
limba desbaterilor judetene este exclusiv cea maghiara, adao-

gand, ca prin aceasta nu numai natiunea romana ar primi o

lovitura de moarte, ci se vatama toate legile justitiei i dreptatii.

Despre Inocentiu Clain ne spune Petru Maior : Avand foarte mare ravna atre neamu-i i bunul de obte i
care intre celelalte bunatati i Blajul a umblat sa-1 faca cetate libera crOiasca, spuza de pizmai a intaritat asupra sa,
pana ce mai pe urma cu jertfa invins cazu, i pentru aceia cu
drept cuvant, se poate numi : adevaratul parinte al romanilor".

www.digibuc.ro

9C0

Despre Petru Pavel Aron se spune din partea lui Clain

c a petrecut o viata sfanta, a fost om postelnic, indurat, bisericos si infranat. El a deschis scolile din Blaj, a infiintat
biserici si manstiri, a cumparat dela maghiari mosii pentru
cultura poporului roman, si, prin testament, a dispus ca tot

ce a avut sa fie al sracilor si seminarului".

Despre Rednic aminteste acelas : Insa acesta de scoale
si invtatura avea grije build, era orn foarte smerit, haine de
mtase nici decum n'a purtat, hrana lui, de cand s'a facut calugar, numai cu legume si cu ulei a fost. In lucrurile sale la
nimica alta nu cauta, fr numai la mrirea lui Dumnezeu ;

intru acest propus era necatit si nu baga seama de hulele

altora. La anul 1772, in 2 Mai, a murit episcopul Atanasie si

toate ale sale le-a las.at seminarului diecesan".
Iar Grigore Maior e laudat astfel : Singur acesta cu
rvna
cu lupta spre agonisirea fericirii neamului romane&c,
intre Vladicii cei romanesti se poate asemana cu adevaratul
printe al romanilor loan Inocentiu Liber Baro Clain de
Sadu". (P. Maior). Si in sfarsit loan Bob in testamentul sat':
Toata averea mea, zice el, oricat ar fi, s fie a clerului nieu,
de altfel sarac".

Ca sa vedeti cum arhiereii romani uniti si-au jertfit

tot avutul lor pentru cultura nationala, binevoiti a lua in socolinta, c pana in 1920 din averea Blajului au primit, absolut
gratuit, paine, 37.000 elevi romani din cele 64.492 maji metrice de grau oferite de mitropolitii Blajului din averea lor ; c
din aceleasi averi au primit burse 7.879 tineri romani, in valoare de 1.894.661 coroane, fara a mai aminti faptul ca dela
1754 pana la 1850 toti elevii primeau instructia in scolile BlajuIui gratuit ; c din aceleasi averi si contributiile clerului
s'au infiintat si sustinut, fara nici un ajutor dela nimeni, Academia teologica din Blaj, care a intretinut mii de teologi in
mod cu totul gratuit ; ci din aceleasi averi s'a ridicat internatul de baeti din Blaj care a adapostit dela 1884 'Yana azi
peste 5000 elevi de liceu uniti i ortodoxi, internatul de fete
care a nutrit 2000 eleve, internatul colii normale 939 elevi
normalisti, azilul de copii din Blaj, care din 1894-1910 a ingrijit gratuit un numar de 577 copii romani, scoala pentru
elevii de meserii in care 0-au primit educatia romana aproape
1500 baieti ; ca din aceleasi averi s'a infiintat la 1750 vestita
tipografie romaneasca a Blajului, care ne-a dat cel dintai ziar
popular romanesc.

Daca yeti lua in socotinta c din liceul Blajului, ince-

pand cu anul 1754 pana la unirea cu tara mam, au iesit 40.895

elevi uniti i ortodoxi, c in scoala primara de acolo au inva-

www.digibuc.ro

261

tat cetitul si scrisul 20.774 bdieti romni cke ambele confesiuni,

si cd scoala normald, infiintatd la 1875 a dat culturii nationale
1471 de invdtkori, yeti pricepe rolul urias al bisericii noastre,
pentru cultura national.
Ca si vedeti i rolul care 1-au avut scoalele din Beius,
v voiu spune cd dela 1827, timp de aproape un veac, au iesit
din acele scoli mai bine de 20.000 crturari romini, uniti
ortodocsi ; ca dela 1860-1888, pnd la asaltul regimului Tisza
asupra acelor scoli, tinerii celor mai fruntase familii din Bucovina : Hurmuzaki, Morar-Andreieviciu, s. a. au urmat cursurile acestor co1i. Elev al lor a fost I. Fl. Marian, academician si
mare folklorist, apoi Alexandru Roman, mitropolitul Miron
Romanul, Sigismund Pop, Scipione Bdescu, Parteniu Cosma,
Coriolan Brediceanu, Mihaiu Veliciu, episcopii Filaret Musta,

Ignatie Popp si altii, multi, ca s nu uit si de marele romin

A. C. Popovici.
Apoi amintesc c in toate faptele mari ale neamului
si le amintesc, cdci am datoria sd fac aceasta, dacd nu /le amintesc altii
in toate actele si faptele mari ale neamului de
dincolo de Carpati, totdeauna unitii au luat partea lor Insemnati aldturi de fratii ortodocsi.
Imi yeti spune : Bine, insd legAtura cu Papa, dependinta

voastrd de Papa, poate sd v altereze putin, cdci acolo este

centrul vietii voastre sufletesti.

I. P. S. S. N. Blan, Mitropolitul Ardealului : Biserica

apuseand este o organizatie centrald, avnd in frunte un sef,
care are atribute si prerogative de jurisdictie absolutd si infailibild, noi suntem, in legdturile noastre, coordonati. Bisericile particulare cari fac parte din biserica ortodoxd, sunt
coordonate ; dacd s'ar infiinta, acel centru nu ar avea puterea
de jurisdictie, care sa ne opreascd in manifestarea intereselor
noastre nationale, nu ne-ar putea opri s ludm parte, de pild,
la Incoronarea dela Alba-Iulia (Aplause prelungite).
P. S. S. AI. Nicolescu, Episcopul greco-catolic romn al
Lugojului : Absolut fals conceptie. La Incoronare" mai
apoi, am luat parte ca si d-voastrd. Cel mult n'am luat parte
14 Te-Deum ; atta tot !

D. Gh. Bogdan-Duia Printe, ati fi asa de bun si-mi

permiteti si mie o micd intrerupere ? (Ilaritate).
Eu, spre deosebire de Mitropolitul meu, pe care Il respect
si II iubesc foarte mult, fac o declaratie.
Subliniez cuvntul: sufletesc", pe care 1-ati spus d-voastr, i intruct voiti sd v salvati sufletul, v f elicit. Am dori
insd, ca aceastd teorie catolicd s nu realizeze la noi nimic
din ceeace ex-iezuitul Hoensbroech a scris in cele cloud' volume ale sale, pe cari eu le citesc destul de des.
www.digibuc.ro

262

P. S. S. Al. Nicolescu, Episcopul greco-catolic romn al

Lugojului : Hoensbroech a fost combtut cu mult succes de
dr. Victor Naumann. Ins raporturile noastre cu tara-mam,
cu Statul si guvernul, legaturile cu Papa nu le altereaz. Nu
m sperie intreruperile. Am studiat si eu destul i m'am pregtit anume pentru aceasti intrerupere.
Vedeti, a spus categoric Papa Leon al XIII-lea in diuturnum illud", enciclica sa din 29 Iunie 1881 in care spune :
Cele ce tin de cadrul afacerilor civile, biserica lui Christos
recunoaste i enuntd, cd tin de puterea i imperiul suprem
al suveranilor".

Iar in enciclica Immortale Dei" din 1 Noembrie 1885,

enunt ca. : Dumnezeu a impartit grijea neamului omenesc,
intre cloud puteri : intre cea eclesiastic si civil, una pus
in fruntea lucrurilor dumnezeesti, alta in fruntea lucrurilor
omenesti. Amndou sunt suverane in felul lor : fiecare isi
are croite limitele precise intre cari se cuprinde". Ce mai
voiti.? Iar cat pentru infailibilitatea Papei, pe care 'Malt Prea
Sfntul dela Sibiu a invocat-o ca o piedick Piu al IX-lea, in
discursul su din 20 Iulie 1870, tinut inaintea Academiei teologice, primit in audient, spune limpede : Este o gresal primejdioas a prezinta infailibilitatea ca si cnd ar cuprinde
dreptul de a depune principi si de a deslega popoarele de jurmntul fidelittii. Aevea ! dreptul acesta a fost deprins din
partea Papii in imprejurari extreme, dar n'are absolut mimic
comun cu infailibilitatea papala. Era o consecint a dreptului
public atuncea in vigoare si a consimtimntului natiunilor crestine, cari recunosteau in Papa arbitrul suprem al crestinittii
si-1 constituiau de judeckor al principilor si al popoarelor in
chestii vremelnice. Or ! situatia prezenti este cu totul alta.
Numai reaua credint poate confunda obiecte diverse si timpuri aca de putin asemenea, ca si cnd o judecat infailibil
rostit asupra unui adevr revelat ar avea vreo analogie cu un
drept pe care Papii intetiti de votul popoarelor au trebuit s-1
deprinda cnd o pretindea binele de obste.
V'am ardtat, iubitii mei colegi, c aceast dependent de
Papa, nu stirbeste intru nimic dragostea noastr de neam, si
v'as putea cita fiindc a venit vorba de Nuntiul Apostolic de aci
din Bucuresti, v'as putea cita zic, i vorbele lui, spuse oficial
cnd l'au primit in Statul Bolivia. Ce a spus ? Iubesc Bolivia,
cum imi iubesc tam mea, iubesc acest nobil popor ca pe al meu ;
acesta e farmecul si forta tainicd a religiei catolice, ca infrtind
popoarele cu dragostea lui Isus Christos, face din omenirea intreagd o singur familie".

Vedeti, dragii mei, cum Papa si religia catolica nu imwww.digibuc.ro

263

Tiedec deloc sa ne lubim neamul i tam, asa cum nu impiedec sd-si cultive dragostea fat de neam, faptul, ea toti ne adresm, in 'Tatl Nostru, aceluias Printe ceresc, constituind in
jurul tronului cerului o singurd familie, a fiilor lui Dumnezeu,
izbvit spre libertate.
foarte bine ea' au fost episcopi calvini in sanul

neamului nostru. Cel dintai a fost Episcopul Gheorghe de

Sn-Georgiu. I-a urmat Paul Tordasi i, in urm, Mihail Tor-

dasi. Stili foarte bine cd acesti calvini, prin publicatia cunoscutd sub numele Pd. lia dela Orstie", au cercat sd-si furiseze
doctrinele religiei in sufletul neamului.
tim iars c tot ei impuneau bundoard lui Oreste, ca
Episcopului stefan la 1643, si celorlalti cari i-au urmat in
scaun pan la Teofil, inclusiv Teofil, conditiuni de tot umilitoare s propun in scoli catehismul calvin, sd invete pe copii rugdciunile de dimineatd si de sear calvine, s-i invete
cntrile calvinesti. Mai mult ! fard stirea i invoirea superintendentului calvin, nu putea acest vlddicd nefericit s numeascd nici protopopi ; chiar i sinoadele pe cari le tineau,
trebuiau sd le supun, spre aprobare i revizuire, superintendentului.

D. Gh. Bogdan-Duic : Eu v dau un argument in plus :

la 1566 a hotdrit s ne scoat din Ardeal, sa ne trimit la Bucuresti, dac nu ne calvinizdm.
P. S. S. Al. Nicolescu, Episcopul greco-catolic romn al
Lugojului : Mi-am insemnat si aceasta. Dup domnia lui Mihai V iteazu...

D. Gh. Bogdan-Duic5 : Nu, inainte de domnia lui Mihai

Viteazu, la 1566.

P. S. S. AI. Nicolescu, Episcopul greco-catolic romn al

Lugojului : : La 1600 este ceva mai gray decat spui d-ta. Iatd
ce se spune in dieta tinut la Letfalva :
Fiindcd stricaciunea qi pericolul nostru de acum a provenit din cele cloud tdri romane,... nici- popd romnesc sd nu
poat intra niciodat din cele cloud tri romne. Lard cAlugd`rii de tot sd fie proscrisi din toatd tara. De se afla vreunul c'a
'intrat sau va intra in contra edictului tdrii, pe acela sd-I prind
si despoaie orisiunde". (Cipariu, Arhiv. p. 319).
Asa de mare era pericolul calvinesc, incat s'a intrunit la
Iasi sinodul dela 1641, in frunte cu vestitul Petru Movild, A
trebuit ca sd scoatd i Evanghelia invtturilor dela Govora,
pentru a combate invtaturile erezurilor calvine.
Asa dar, preotii romani ajunseser la o stare de sclvie
inteadevar nespus de mare, iar biserica era calvinit cu totul.
Doard ne spune Episcopul Camillis de Muncaci, la 1702, ca
www.digibuc.ro

264

preotii romni nu aveau alte documente de hirotonire, decgt

niste scrisori date lor de predicatorii calvini", prin cari li se
permitea a functiona. Din biserici scoased icoanele si sfintele
cruci i pe popor II desvgtase dela Sf. cuminecturg si alte deprinderi evlavioase, incgt desi tinea ritul grecesc, de fapt
ca eretici. (I. Ardeleanu, Istoria diecezei Oradei-Mari,
II, 88.).
Asa dar, unirea s'a fcut, pentru a-i da poporului o soartg mai bung.
Iat ce ne spune si marele nostru istoric, d. Iorga, pe
care cred cg nu-1 yeti invinovgti ca este unit : Fad unirea in
credint cu impgratul nu era libertatea, pretuirea, recunoasterea demnitglii umane. Fgr unirea in credint cu Roma, nu
erau scoalele mari din strgingtate pentru ucenicii romni,
spre in ale invdtAturii, nu era mai ales aceea mare scoalg pentru inima poporului nostru, care a fost Roma insgs"....
...Fgrg noul curent de vieat format din izvorul unirii,
frgtia inteo nou idee n'ar fi venit sg inlocuiascg unitatea de
lege prin care inainte ne simtisem a fi un singur popor". (Sate
preoti din Ardeal, in Revista Romnd, No. 2, 1902, p. 54).

Eu din parte-mi stiam c au fost risboaie de 30 de ani,

de 100 de ani, intre neamuri i popoare,
totus s'au Impcat.
Dar apoi fratele s nu dea mna cu fratele ?
mai apoi, iubitii mei, nu s'au potolit patimile dintre
fratii din Ardeal deja, la sfrsitul veacului al 18-lea ? Nu o spu-

ne Petru Maior in Istoria bisericeascg a romnilor", (partea

I, cap. IV, 10, pag. 118) : Pe urmg aceea se cade s dam protopopilor celor uniti, cari tosi sunt, indtati si intru stiinta teologiceascg pricopsiti, ea' ei cu hgrnicia i cumpgtul lor au stins
urgia aceea intre uniti si neuniti, cari mai inainte se vedea a
fi neinvinsg, cat acum nu numai nu se gonesc, nu se batjocoresc

unii pe altii, ci Ind cu prietenie frgteasci petrec la olalt".

Vreti dovada ? 0 aveti foarte limpede in luptele dela
1848. Sub dpitgnia, sub comanda supremg a lui Avram Iancu, fiu ilustru al bisericei ortodoxe, nu au fost si fii ilustri
ai bisericii mele unite ? Nu au fost alaturi de Avram Iancu,
prefect, Axente Sever ? Nu a fost prefect, protopopul dela

Zlatna, Simion Balint, cel mai viteaz, cel mai iscusit i cel mai
harnic dintre prefectii legiunilor romne, dup Axente Sever?
A putea cita si alte multe exemple dintre tribunii acelor ani
inviforati dela 1848, fii ilustrii ai bisericii mele, dar e de
prisos !

Si atunci vg intreb : nu s'au ispgsit oare, cu varf si indesat, prin aceast infrtire in sentimentele inalte de patriotism
romnesc, nu s'au ispgsit zic, toate greselile tfecutului ? Nu
www.digibuc.ro

265

si-au dat mana frateste, pornind, din adunarea dela Blaj, la

lupta comuna, pentru acelas ideal, pentru aceias cauza sfanta ?
De ce sa rascolim trecutul, cand natiunea cuminte s'a infrasit, in dragostea de nearn ?
Discutand acest proiect de lege, care vrea sa chezasuiasca Constitutiunea bisericilor, asezarea constitutionala a bisericii n cadrul de Stat, m'am gandit, iubiti frati, cum mi-a
spus un venerabil protopop, ca principiul rezumativ al Constitutiunii bisericesti este, invatamantul ce decurge din crucea
Mantuitorului Nostru Iisus Hristos. Crucea este principiul
rezumativ, temelia constitutionala a bisericilor si la picioarele
crucii am meditat ce este spre binele %aril si spre binele bisericii mele.

In discutia proiectului de lege, ma voiu margini, la articolele 9 si 47, cari sunt axa discutiunilor patimase ce s'au perindat in fata noastra si a d-voastre.

Infai o observatiune preliminara relativ la dreptul de

proprietate !

Bluntschli recunoaste, ca dreptul de proprietate, in genere, nu deriva dela Stat. Proprietatea nu s'a creiat mai intai
prin Stat, ci ea, in forma ei primara fireste Inca nedesavarsita si inca putin asigurata
este opera vietii individuale.
He lle (Das Kirchliche Vermgen), spune, in conexiune logica,

c acel care are in lume drept la existenta are dreptul si de a

poseda mijlocul de existenta. Sunt doua drepturi nedespartite
unul de altul. In mod logic deduce Hrischel, ca si asociatiunile, derivate din firea ornului i absolut necesare, cum e familia, Statul, biserica, trebuie sa aiba dela sine capacitatea juridied% si mai ales capacitatea de a achizitiona si a poseda. Este

cu neputinta sa primesca aceasta capacitate as zice radicala

dela altul din afara. Cu atat mai mult are acest drept biserica. Biserica poseda aceasta capacitate juridica cu mai mare
drept cleat o asociatiune obisnuita oarecare, intrucat este o

societate .religioasa, deci necesara pentru convietuirea orneneasca, fiind fondata in nevoia inexorabila a firii omenesti,
zice tot Hirschel. Toate acestea dovedesc ca biserica, in organizatiunile si institutiunile sale, este si trebuie sa fie persoana
morala i juridica, cu dreptul de a achizitiona si a poseda avere. Imparatul Constantin si Teodosiu I si al II-lea, Martian si

Iustinian, au garantat si recunoscut aceasta personalitate juridica a bisericii, i-au dat dreptul de a poseda, de a primi le-

gate, privilegii chiar, scutindu-i averile de taxe impuneri, asa

incat era un axiom, ca biserica sa ia rolul Statului, in ceeace priveste mila, milostenia i diferitele opere de caritate care incumbau ei, desarcinand Statul de aceste indatoriri, grele
multiple.
www.digibuc.ro

266

acum voi cita canoanele vechi, pentru ca sa vedeti ce

idei avea biserica primitiva despre averile bisericesti. M voiu
servi de Pedalionul tradus de Veniamin Costache.
Canonul 41 apostolic spune : Poruncim ca episcopul s
aibe sfpnire peste lucrurile bisericii, c dac sufletele cele
scumpe ale oamenilor lui i s'au incredintat, cu mult de a po-

runci pentru bani, inct dup a lui stpnire toate sa se carmuiasca si celor ce au trebuint prin presbiteri si diaconi si li

se dea in frica lui Dumnezeu si cu toat eviavia...."

Canonul 38 apostolic enunta : A tuturor bisericestilor
lucruri, episcopul aibe purtare de grije si ocrmuiasc pe ele,
fiindu-i Dumnezeu cercettor. Ins nu II fie lui cu putinta a
slaslui cu ceva din ele ; sau rudelor sale a drui cele ale lui
Dumnezeu ; iar de ar fi sraci, dee-le ca unor saraci, dar nu
sub pricinuirea acestora s vnda cele ale bisericii".
Canonul 25 din sinodul tinut la Antiohia, in anul 341,
spune iaras : Episcopul s aib stapnirea lucrurilor bisericii,
ca s le chiverniseasc pentru toti cei ce au trebuint, cu toat evlavia i frica lui Dumnezeu... addognd mai apoi,
iertat s le dea pe mAna prietenilor, rudelor, qi c va da seatn
sinodului eparhiei".
Sinodul al IV-lea ecumenic dela Calcedon, anul 451,
spune in canonul 26 : Fiindc in oarecari biserici, precum
ne-am instiintat, fr de iconomi, episcopii intrebuinteaz bisericestile lucruri, s'au socotit, ea* toat biserica ce are episcop,
s aib iconom din clericatul sau, care s iconomiseasc cele bisericesti dupi socotinta episcopului su, ca si nu fie fr marturi iconomia bisericii si din aceasta s se risipeascd lucrurile
acestea si bisericii si din aceasta s se pricinuiasca defaimarea
preotiei ; iar de nu ar face aceasta s fie supus dumnezeetilor canoane".
A putea s mai citez din sinodul al 6-lea din 680, din
canonul al XII-lea din sinodul al 7-lea, etc. Trec peste ele ca
s nu v obosesc, si ca s nu obosesc nici eu inainte de toate.
va citez numai din sinodul din Cartagina, din 418, sinod
care a tinut 6 ani. Canonul XX XIII spune : Au plcut ca nimeni s vnd lucru bisericesc. Care lucru de nu ar avea venituri si ar sili vreo nevoie mare, aceasta s se arate celui intai
al acesteia si eparhii si impredn cu hotritul numr al episcopiilor s se sfatuiasc ce trebuie a face. Iar de va sili atta ne-

voie a bisericii, inct a nu se putea a se satui inainte de

vinde, mcar pe cei ce se invecineaza s-i cheme episcopul

spre mrturie, avnd ingrijire a arta cu dovad, sinodului,
toate inconjurrile intimplate bisericii lui. Care de nu va face,
vinovat lui Dumnezeu si sinodului se va arta si strain de
cinstea sa".
www.digibuc.ro

267

Din acestea
ca si rezum
se desprinde ideea, ca episcopul este administratorul averilor bisericesti, al ckor subiect
de drept nu este ansul, cum rni-ati atribuit ca as crede eu, ci
institutia, biserica respectiva, pentruca el nu le poate instraina
cu niciun pret. El le administreaza prin economul ales din der.

P. S. S. Lucian Triteanu, Episcopul de Roman : Dar

economul este un organ particular al episcopului.

P. S. S. AI. Nicolescu, Episcopul greco-catolic romn al
Lugojului : Da ! Nicaieri nu se vorbeste de popor
that is
the question
nici de comunitatea credinciosilor. Laicii n'au
fost admrsi Ia adininistrarea averilor, cum am spus deja in co-

misiunea cultelor pana in veacul al XII-lea si al XIV-lea, si

numai prin delegatiune, de atunci incepand 'Ana incoace, din
partea autoritatii superioare. Acest principiu vechi s'a mentinut si in Codex Juris". Prin urmare, Codex Juris" cand alcatuieste canoanele, nu face altceva deck s urmeze practica
veche, aceea a bisericii ortodoxe si a bisericii apusene.
Mi s'a spus ca n'am inteles doctrina bisericii apusene.
V citez incaodat pe Hermes, care a spus textual : Ici, colea,
mai de mult a fost imbrkisata parerea si din partea unor cano-

nisti catolici cu ref erire la unele lucruri din Dreptul roman,

ca proprietar al bunurilor bisericii, este comuna bisericeasca.
Iar teoria aceasta, care azi a disparut cu totul din Dreptul bisericesc catolic, si care a fost parsita si de protestantii cei
mai autorizati, cel putin in ce priveste biserica catolica. Il citeaza pe Richter-Dove, Lehrbuch des Kath. u. evang. Kirchen.
rechts, 302. Aceasta doctrina, sta, continua dnsul, in vadita
contradictie cu Constitutia bisericii, cu dreptul eclesiastic
cu istoria bunurilor eclisiastice. Va mai citez i pe Eduard
Eichrnan, profesor la Universitatea din Mnchen, (Lehrbuch
des Kirchenrechts auf Grund des Codex Juris Canonici, Paderborn 1923, p. 476-477, 3)" : Ca proprietar (subiect de
drept), al averii bisericesti vin in socotinta biserica universalk
scaunul apostolic, corporatii eclesiastice, capitule, ordine, provincii ale ordinelor sau asezari singuratice, confraternitati ;
institutii, ca asezamintele bisericesti, beneficiile, seminariile ;
teritorii, ca provinciile eclesiastice, eparhiile, parohiile, regiunile de rnisiuni ; apoi orfanotropii, ospitii, case de saraci, spitale, institute de educatie si binefaceri cand li se concede personalitatea juridica. Comunitati parohiale sau bisericesti, dreptul eclesiastic nu cunoaste ca persoane juridice ; nu pot fi, prin
urmare, proprietari de avere bisericeasca. Vechia cearta, cine

sa fie socotit proprietar al averri bisericesti, biserica universala sau singuratica institutie bisericeasca, s'a decis in favorul
teoriei institutiei. Singuratica institutie bisericeasca este deci
ca persoana juridica, proprietara averii legafa de ea".
www.digibuc.ro

268

Ca sa vedeti d-voastra ca in adevar teza noastra o sustin i marii ierarhi ai bisericii ortodoxe, va voiu cita ceeace
spune baronul Andrei Saguna in Compendiul de drept canonic, Sibiu 1868 :

La edificarea bisericilor, faca-se acelea prin un binefacator, sau prin cornunitatile bisericeti, se cere, inainte de toate, binecuvntarea i concesiunea episcopului eparhial, carele
dupa ce s'a constatat c fondatorii au mijloace de ajuns spre
edificarea, inzestrarea i sustinerea bisericii in stare bunk' i
cuviincioasa i dupa ce despre toate acestea s'a facut, inteun
chip indestulator dela fondatori, in scris, in forma unei donatii asigurarea, se hotarate o zi pentru punerea temeliei".
Tot marele ierarh spune in acela manual, la paragraful
233 : Dreptul de administratie i de conducere al averilor parohiale compete parohiilor singuratice spre a administra i
conduce averile lor parohiale, este indisputabil cad daca ele au
donat i adunat acele averi in favorul bisericilor lor, sau

daca acelea s'au donat prin unul sau mai multi bineficatori

spre scopul bisericilor lor, atunci nu este nimic mai natural, cleat c lor le compete dreptul de administrare qi conduceri a acelor averi a bisericilor lor. Cnd stabilim aci acest
principiu de drept in favorul comunelor bisericeti parohiale
atunci totodata trebuie sa observant i aceea, ca comunele bisericeti nu exerciteaza acest drept de administrare i conducere
a averilor bisericilor lor, ca proprietari ai acelor averi bisericeti, caci acelea, dupi infiintarea lor au ieit din posesiunea
binefacatorilor i au trecut in posesiunea bisericii lor".... Vedeti cum revine ideia institutiei ?
Aa dara dreptul canonic al bisericii orientale, a lui Mila spune : Dupa dreptul canonic al bisericii orientale, comunitatea bisericeasca nu poate fi subiectul proprietatii bisericeti, fiindca atunci i s'ar contesta bisericii personalitatea juridica i, afara de aceasta, n'ar fi nici un motiv justificat de a
nu" considera comunitatea politic drept proprietara a acestei averi".
Acel nu", nu era in textul romnesc qi stalcea intelesul.
Mai pe urrn, yeti vedea ce mai lipsete.
Comunitatea bisericeasca poate foarte bine s conlucreze la administratiunea averii bisericii, insa prin aceasta ea
nu dobandete dreptul de proprietate". In textul romnesc era
...dreptul
posesiune", ceeacv ar constitui o mare deosebire
de proprietate asupra ei, fiindca, de altfel qi epitropul ar putea
fi considerat ca proprietar al averii acelora cari sunt incredintati ingrijirii lui. Chiar imprejurarea ca membrii comunitatii
biLericeti contribuiesc pentru biserica nu a comunitatii bisewww.digibuc.ro

269

ricesti dreptul de proprietate a averii bisericesti ; cAci desf

membrii comunitatii bisericesti au dat contributii pentru scopuri bisericesti, totus n'au dreptul s dispun independent de
acestea, ci numai cu aprobarea autorittii bisericesti, care are
supravegherea supremA peste fiecare biseried local in parte..
Ceeace, in alt ordine de idei sustineti unii din d-voastr ed. biserica are drept de a poseda dela societatea civil5, este
o mistificare. Dreptul radical de a poseda nu'l da bisericii Statul, cum nu'l dd nici individului, ci acesta rezultO din necesitatea existentii societtii respective, din dreptul natural. Atta
si nimic mai mult ! i ca s va dovedesc cA nici Milas nu spune
altceva, iat ce zice el : Desi biserica si Statul isi au origina
in unul si acelas izvor dumnezeesc, se deosebesc totus, esential
una de alta. Amndoui sunt autonome, independente in domeniile lor".
0 observatie f Acut in treact : s'a contestat, in decursul

discutiunilor, dreptul bisericii de a avea averi peste tot, spunand c lucrul acesta este ceva potrivnic ideilor moderne de
acum, si se citau exemple de legi, de amortizki, de secularizki, de ingerinte si de violente cari s'au comis din partea autorittilor de Stat, inteo tard sau alta.
De pe urma acestor abuzuri sau imixtiuni, pe cari le calific foarte aspru insus Lessing, liberul cugettor, spunnd c
Febroniu care a formulat si justificat aceast procedur nu a
fcut altceva deck sA linguseasc patimile principilor si nu
poate deriva nimeni titlul de a afirma, ca biserica nu are dreptul de a poseda peste tot. Pe Iosif al II-lea pentru aceastO pornire de a se amesteca in mnuirea afacerilor bisericii, insus
prietenul su Frederic, regele Prusiei, II numia : Fratele meu
Sacristan (crsnic fa)".
D-lor sentori, doresc s. termin. Inaintea noastr avem
un proiect de lege, care este mai mult sau mai putin fatul intelectual al d-lui ministru Lapedatu.
De cinci ani s'a sbtut sa vad lumina zilei si in sfrsit,
bun sau edu, st in fata d-voastr, pentru ca sd-i dati consacrarea, s-i dati dreptul la vieat, s-i chiezdsuiti viabilitatea.
Eu as recomanda d-lui ministru, pe acest ft intelectual,
pe acest copil al su sa-1 primeasca cat mai bine, ca s fie surzdtor, sa aibe linii, trskuri regulate si frumoase si s ne zam-

beascA noud tuturor, pentru ca noi, capii confesiunilor, care

suntem interesati asupra viitorului ski, sd-i putem da botez romnesc in acest Senat, si d-voastr, d-lor colegi, s puteti tine
lumnarea aprins la acest botez, pe care il vom da noi, sefii
conf esiunilor.

Altf el acest proiect va fi un copilas, care cu un ochiu

www.digibuc.ro

270

ride 1 cu altul plnge, i cedeti-m, v face intructva impre-

sia unei strpituri. Nu vreau ins s osndesc pe nimeni.

Eu rog pe bunul Durnnezeu, ca din sferele senine ale
raiului bJu ceresc, ale dumnezeirei, s trimeat luceafrul
blnd al pacii, care cu vpaia sa dulce sa cuprind toate inimile, si ale guvernului si ale noastre ale tuturor, pentru ca si alcdtuim o lege bun, care si concilieze interesele tuturor i s
nu lezeze drepturile nimanui. Noi episcopii, d-le ministru, dorim sa fim ca si lampafadorii din trecutul elin, care i dau torta aprins din mnd in mnfi, ca s'o depuna pe altarul Zeului :
Noi am dori, ca neturburati, in liniste, avnd imprejudri prielnice de activitate apostolic, s putem depune focul dragostei
de neam si dragostea pentru Dumnezeu i legea lui, s'o depunem zic pe altarul lui Dumnezeu, i cu inim impAcat s ne

putem, la sfrsitul vietii, inftisa inaintea lui Iisus Christo,

ca s ne dam seama de faptele noastre. Dati-ne prilejul, d-le
ministru, s ne vedem de munca apostolid, fr sa fim expusi
la lupte de gueril la sate, cum fatal ar fi, dad se va trece acest proiect de lege. Principiul sd fie : neminem laedere, suum
cuique tribuere. Acesta este dreptul absolut, acesta este dreptul suveran. asezat pe principiul de dreptate imuabil la baza

Constitutiei bisericilor, drora voiti s le asigurati dreptatea

si libertatea, prin proiectul actual. (Aplause).

www.digibuc.ro

CUVANTAREA D-LUI H. CARP

D-lor senatori, fr s vreau, m vd obligat sa iau cuvntul la discutia legii cultelor. Cum noi nu facem i nu urmrim sub nici o forma i in nici un chip vre-o politica religioasa, lucru care s'a vzut i din cuvantarea aprobat i aplaudata
de d-voastr, a reprezentantului cultului mozaic la legea in
discutie, am crezut de prisos si mai iau i eu cuvantul la desbaterile acestei legi.
De altf el, o recunosc dinainte, in esenta ei, legea e bund
bine venit, i dac d. ministru al cultelor va accepta cele
cateva modificri propuse spre a face dinteinsa o lege de bun
armonie qi intelegere pentru interesele administrative i organizatorii ale tuturor cultelor, am convingerea c aceasta lege
va insemna un moment de progres i, in viitor, de insemnatate
istoric pentru ideia de consolidare care se urmrete printr'o
apropiere f rteasc intre toti cei sortiti s sl0uiascd de aci
inainte, i pentru totdeauna pe tot intinsul plaiurilor reunite
cari sau intregit /Jana la Tisa qi pan la Nistru pentru a da
Romania-Mare.

Dar tocmai atunci, cand noi am avut o atitudine de bund

intelegere pentru marile interese ale trii, ne-am trezit in edinta de Vineri, ia ava, din cer senin, cu o ava1an0 de cuvinte
grele aruncate impotriva noastra de P. S. S. Episcopul Romanului.

Pentru a pune Statul in gard impotriva increderei ce

ne-o aratii i noud pi in legea cultelor aa cum o acord tuturor

cultelor minoritare, s'a calutat si se fac psihologia speciald a

evreilor, spre a se dovedi ea' din cauzg c sufletul lor este plin
de antiteze, nu se va riui s se canalizeze, s se statorniceasca i sa se pun in serviciul trii i a societtii calittile alese
ale poporului evreesc".
P. S. S. a cdutat s fac psihologia sufletului evreesc.
Au mai fAcut i altii aceast psihologie vorbind de unele antiteze ale sufletului nostru, dar aceia erau laici i au gsit anti-

www.digibuc.ro

272

tezele in alte cute ale acestui suflet. S'ar prea, s'a spus dela
aceastd tribun, c poporul evreu e cel mai credincios, i mai
devotat lui Dumnezeu ; dar e in aceea vreme cel mai strain de
creatiunea lui Dumnezeu, dac nu apartine poporului evreu".
Cel mai strain de creatiunea lui Dumnezeu, noi care am
pornit sd-1 cdutdm si l'arn gsit pentru noi i pentru omenirea
toat ? Sund fals aceasta, chiar si pentru urechea unui laic, care
nu cunoaste in arnnunt tot istoricul monoteismului si nernisurata contributie ce au adus-o evreii la statornicirea intre oameni a marilor credinte morale. Noi, cari am adus cel dinti
in ornenire respectul pentru vieata omeneasc, noi suntem strdini de creatiunea lui Dumnezeu ? Noi cari am propovdduit
aceeai iubire pentru strain ca si pentru bdtinas ! (vezi Biblia c. III, cap. 19, vers. 34).
Noi strdini de creatiunea lui Dumnezeu, noi can am avut grijd prin lege 'And si de vit, i am poruncit, ca i ea sd
aib parte de ziva de odihnd ? Nu se poate sustine cu dreapt
neprtinire, c noi suntem strdini de creatiunea lui Dumnezeu:
noi cari am venit cu conceptia inalt a omului, a omului generic, fcut dup chipul i asemnarea lui Dumnezeu.
Poporul acesta s'a mai spus, este cel mai idealist si in
acelas timp cel mai materialist". Nimic mai departe de realitatea cea adevaraid. Vorbim firete de popor, in toat curgerea
vietii sale istorice. Cnd s'au aezat in Palestina, evreii erau
un popor mare. Pe vremea aceea un popor de vreo 700.000 cdti
erau, era un popor mare. Puteau sd porneasc i ei rdzboaie de
cucerire. N'au fdcut-o, desi atunci au fcut aceasta toate popoarele, i mari i mici. Ei ins si-au urmrit idealul lor etic.
Au muncit in sudori pmntul, ca s trdiascd, i in orele de
odihnd au stat la umbra smochinului in meditatii senine, cntnd psalmi de preamrire a Domnului spre chipul spiritual al
cdruia, cdutau s se inalte prin credinte morale i de dreptate
pentru toti.
In istoria acestui popor nu veti gsi rdzboaie de cucerire. Cele mai crncene rdzboae le-a dat pentru aprarea patrimoniului strnioesc, dar s rvneasc qi sd se rdzboiascd spre
a cuceri patrimoniile altora, acest lucru II yeti cduta in zadar
in istoria poporului evreu. Un popor al cugetrii morale, al
credintelor ideale, asta am fost, dar nici de cum un popor materialist. CA lupti evreii de azi pentru a aglomera averi, e adevrat. Dar cine i care popor nu o face ?
Pentru evrei, pentru poporul evreu ca atare, averile nu
sunt, n'au fost niciodatd, nici scop, nici mijloc. Pentru ei, banii au fost intotdeauna o necesitate organicd pentru a putea
tri in imprejurdrile in cari triesc de aproape 2000 ani. Desrwww.digibuc.ro

273

dicinati dela cminul lor stramosesc, alungati cand dela rasarit la apus, cnd dela apus la rsarit, niciri ingaduiti sa se aveze solid si statornic, nicaieri ingaduiti s curnpere un petec de
pamant care sa-i hraneasc si sa-i ocroteasca, priviti pretutindeni ca straini si musafiri nedoriti, bnuiti, si tinuti sub teroare de feudalii cari, se slujeau de ei pentru a exploata trnimea
si poporul, totdeauna expusi sa fie aruncati peste hotare, averile erau pentru dansii singura salvare. Plateau ca sa-si rascumpere dreptul de a rmanea locului, sau se serveau de averile cu cari plecau, ca s-si poata cumpara aiurea undeva un
loc vremelnic sub soare. Acesta este materialismul evreesc.
Am voit s traim si am ficut ceeace popoarele ne-au silit sa
facem, ca sa ne putem strecura printre ele in curgerea vremurilor. Dar am ramas, chiar si atunci cnd am fost siliti sa urcam
printre limbele de foc ale rugurilor medievale, am ramas statornic legati de credintele i idealurile noastre. Marea noastra tragedie a fost ca am pierdut parnantul de sub picioare ; de
atunci avem toate vinele si toate pcatele. Cei mai tifferi dintre
d-voastr, sper ca sunt inca destui dintre acestia in Senat, vor
vedea dupa 20 ani cum va fi evoluat din nou poporul evreu
spre marile sale idealuri. Intrebati pe Sanctitatea Sa Patriarhul Romaniei si are s va spun ce materialisti sunt evreii,
cei din Romania, pe cari i-a gasit la plug si la munca in gospodariile lor trnesti din coloniile evreesti din Palestina.
Suntem s'a mai spus, cel mai solidar popor fata de orice atac extern ar veni asupra lui, dar i cel mai invrajbit in
familia sa proprie".
Un adevar pe care Ii recunoastem i Il subscriem.
Dar care popor e altfel ? Ce lupte aprige nu se dau aici
intre partidele din aceias familie romneasc, lupte cari stiti
c merg cate odata pana la grele amenintri. Dar a fost deajuns sa se produca hotrirea dela Geneva, pentru ca solidaritatea national sa fie unanim manifestata in Parlament, in pres si In opinia public a tarii. Asa e vieata de popor, si poate
cd e bine sa fie asa. Iata aci cu prilejul legii ce desbatem se dau
lupte grele intre frati. Totusi a avut si cu acest prilej P. S. S.
Episcopul Hossu momente, cand vibra i emotiona, prin caldele sale manif estari de solidaritate nationala.
Ne ridicam insa cu toata hotarlrea, cnd ni se spune ca
desi cultul nostru se bazeaza pe Thora, pe munca i pe binef acere, suntem totus cel mai egoist popor". Popor egoist, noi cari
cei dinti, cu mii de ani in urm, am suprimat sclavia si nu numai pentru noi, ci i pentru sclavii straini cari se refugiau la
noi, carora legea poruncia sa li se dea adpost i ocrotire.
Popor egoist, noi cari pe vremea barbariei 1)4-One am
www.digibuc.ro

274

poruncit si daca un strln va petrece intre voi, pe pmntul

vostru, pe el sa nu-1 asupriti". (Biblia cart. 3-a, C. 19, v. 33).
Popor egoist, noi pentru cari cea mai inalt conceptie
etici a fost conceptia drepttii absolute : ceeace nu-si place
tie, s nu o faci altuia".
Egoisti suntem fiecare ; poate s" fie si intre noi egoisti
cari trec de msura obisnuit, cum sunt de acestia la toate popoarele. Nici nu se poate concepe vieata individului fr egoism. Prin firea lucrurilor, sub imperiul imprejurkilor in care
se desfsoar vieata, omul ca oricare alt animal, sub porunca
instinctului de conservare, e egoist. Altruismul e creatiune
omeneasck e in buna parte creatia noastr. El a rezultat din
min', din iubire si din simtul nostru de dreptate. A putut s fie
Moisi de o buntate care a trecut dincolo de toate hotarele ; a
putut s rnearg Isus in altruismul i iubirea lui de oameni

pnd la ultimul sacrificiu ; au putut profetii s se lase lapidati pentru a propovadui iubirea i dreptatea ; au putut apostolii s triasca toate caznele, dar s cheme pe oameni la iubirea aproapelui si la mantuirea sufletului ; au putut s se desbrace de orice urrn de egoism toti marii invdtdtori ai omenirii ; dar oamenii de toate zilele sunt i nici nu se poate si nu

fie egoisti. s5. se fack insa din aceasta un repros special poporului evreu constituie o nedreptate.
ceeace ni se mai adaug ca un ultim pcat, e c poporul evreu nici azi nu s'a fixat si este inc ffcitor". Adev5.rul e c. noi ne-am fixat de mult, cu mii de ani in urm, si au
venit cuceritori cari au ravnit la petecul nostru de tar.
fiindc in aceasta lupt pe
pe moarte am aruncat totul
in cumpn si am fcut jertfe cum nu le-a cunoscut pan a-

tunci istoria, fiindci chiar dupa ce ne-au strivit n'am renuntat la libertatea noastra nationali, dusmanii ne-au alungat
ne-au aruncat in aceasta rtkire fr sfrsit printre popoare.
Iar Messia pe care-I astept6m, acela numai macabeu nu

este. Acest Messia e marea noastri conceptie moral : e Dreptatea, aceeas pentru toti. De acest Messia ne vorbeste profetul
Isaia : vor zidi case si vor locui in ele ; vor sdi vii vor
mnca fructul lor. Nu vor zidi ei i altul sA locuiasca ; nu vor
sdi ei i altul s. mnnce. Nu vor munci in desert. Lupul si
mielul vor paste impreuna". Acesta e Messia pe care il asteptrn pentru noi si pentru omenirea toati. Dreptate i libertate,
in pace si fratie, mielul si lupul sA pase impreuni.
Am stat izolati, e adevrat ; dar nu noi ne-am izolat. Cetiti istoria tuturor popoarelor si yeti vedea, c in toate vremu-

rile popoarele ne-au tinut la distant. Totus noi aici am stat

totdeauna alturi de popor in ritrnul vieM acestei ni. In cuwww.digibuc.ro

275

vantarea mea dela Mesaj am aratat in ce buna fratie evreii din

Moldova si din Valachia au stat cu folos la nevoie alaturi de

romni, cnd au navalit Turcii de au pus capat Zaverei din

1821. Am aratat acolo cum au impartasit evreii de aici avanturile revolutionarilor dela 1848, cnd pictorul Rosenthal, ca
sa citez numai unul, a fost ucis in casne grele de unguri cari
l'au prins in Ardeal, fiind trimis la fratii de acolo de Roseti
si tovarasii sai.
Cand marele Cogalniceanu a chemat pe evrei, prin afive publicate in idis, sa intre in ritmul vietii romanesti, s
intre in scolile tarii si
apropie limba romaneasca, evreii
au raspuns la chemare si au alergat tot mai multi in scolile
tarii. A venit in 1896 legea si ne-a alungat. Noi insa am perseverat. Am creat scoli cu mijloacele noastre si am cautat sa
intram in ritmul vietii tarii prin imbratisarea mai departe a
limbii si culturii romanesti.

Dar nu numai c am stat in ritmul vietii tarii in toate

vremurile si imprejurarile, dar am continuat sa ramnem eredinciosi acestui ritm, chiar i atunci cand imprejurarile ne-au
silit si plec5m in mai departe ratacire, spre a cauta paine
adapost pe alte meleaguri, peste tari si mari intinse. IntreL

bati pe d. dr. Anghelescu, ministrul scolilor si va va spune

cu cata d-dgoste a fost imbratisat si de cat folos i-au fost evreii rormini in America, cand s'a dus acolo sa fac.i propaganda pentru tara in zilele grele cand mica Romania a trait
marea ei tragedie.

Legea cultelor face si fata de noi o opera de buna administrare a dreptatii i va aduce reale foloase tarii, pentruc
canaliza, va statornici i va pune si mai mult in serviciul tarii si al societatii calitatile alese, pe cari si P. S. S.
Episcopul Romanului le recunoaste poporului evreu. (Aplause).

www.digibuc.ro

MARELE DISCURS

AL I. P. S. MITROPOLIT NICOLAE
D-le presedinte, d-lor senatori, in marea opera de consolidare a Statului nostru romanesc, inceputa indat dupa incheierea pcii si pe care d-voastra sunteti hotariti sa o desavarsiti, legea cultelor, prezentati pe biuroul Senatului de catre d. Alexandru Lapedatu ministrul cultelor, insemneazi
pe langa un pas facut inainte pe acest teren, totodata si punerea in discutiune a unei probleme din cele mai complexe si
mai vitale pentru Romania.
Este problema religioasa.
In mijlocul unui popor, ale carui convingeri adanci crestinesti fac parte chiar de la origina lui din insas fiinta sufletului su i alcatuesc cea mai solida temelie a vietii sale intregl,
este firesc ca, pe langa chestiunile de ordin national, problema
religioasa sa constitue obiectul celui mai viu interes si al celor
mai inalte preocupatiuni ale noastre.
Cu aceste preocupatiuni, d-lor senatori, noi nu ne gsim
in urma, ci ne gasim la inaltimea zilelor noastre qi a nevoilor
lor.

Inainte de aceasta cu abia cateva luni, Parlamentul

unei mari natiuni, pasionat de o veche i puternica traditiune
crestineasca, a avut prilejul c se ocupe de problema religioasa a trii pe care o reprezint. Dui:4 inchiderea discutiu-

nilor am avut placerea sa citesc un articol al fostului pre-

mier Lloyd George, care, talmacindu-si impresiunile, spunea,

c nici cand dupa rasboi Parlamentul englezesc nu si-a spus
cuvantul SU cu atata seriozitate i cu atata demnitate ca in
chestiunea religioas.

Nu pot sa stiu, d-lor ministri, daci yeti gasi temeiuri

suficiente, pentruca si d-voastre, s aveti tot asemenea satisfactiune, pe urma discutiunilor urmate in Senatul tarii noastre, cu privire la proiectul de lege a cultefor.
www.digibuc.ro

277

Eu tin totus s v multumesc, si s multumesc in deosebi d-lui ministru al cultelor, pentrucd ne-a prezentat acest
proiect de lege, nu fiinded a fi multumit intru toate cu cuprinsul lui, cdci are prti care trebuiesc intregite sou imbundtdtite ; dar ii multumesc pentrucd proiectul d-sale a avut
darul s trezeasca fail de problema cultelor din tam noastrd,
un interes pe care multi, coplesiti de impresiunile zilei, altfel
poate nu 1-ar fi manifestat.
dacd in decursul discutiunilor ati putut constata, nu
odatd, diverginte/ de preri intre reprezentant,Iii cultelor, v
rog sd credeti
si sper s am consimtimantul reprezentantilor tuturor cultelor cand v fac rugdmintea de a crede,
cd aceste diverginte dintre noi in definitiv nu sunt cleat dif erite puncte de vedere interpretative al aceluias simtimant al
datorii si rdspunderii morale, ce-1 simtirn in constiintele noastre, de a contribui fiecare cu ce avern mai bun si mai sfant in
asezmintele noastre eclesiastice, la progresul iubitei noastre
patrii comune si la binele sufletesc al credinciosilor ei cetteni.
(Aplause prelungite).

Factorul religios, d-lor senatori, plantat si cultivat in

pdmantul si in sufletul acestei tri, deopotriva de binecuvantate de Dumnezeu, constitue elementul cornun care, pe lang
toate deosebirile, face totusi legdtura intre activitatea diferitelor culte. Desvoltarea minunatelor puteri ale religiunii,
in sufletele si in viata oamenilor, o consider eu mai necesard
.stzi decat oricand alt data.
Eu nu ma prang, in rand cu atatia altii, cd timpul nostru ar fi neprielnic i ingrat fat de propaganda religioas.
Nu, timpul nostru cu toate problemele si intrebrile lui, cu
toate adancile lui frdmantri, poart in sine germenii unei
noi vieti. Noi traim inteun timp profetic, cu indicatiuni cdtre viitor, i eu multumesc lui Dutnnezeu cd m'a invrednicit
s trdiesc inteun timp atat de mare si atat de interesant
sub raport religios, ca cel de astdzi. (Aplause prelungite).

Totusi, nu vreau s trec cu ochii inchisi pe lang re-

lele de care este bantuitd epoca noastrd. Pe langd relele care

ddatuiau filed inainte de rsboi, rezultand dinteo culturd
civilizatiune unilateral, din conceptiuni de viat cu totul
materialiste, din motive care avizau pe om exclusiv la cadrele
traiului pmntesc, nesocotind drepturile imprescriptibile ale
sufletului
inchizand isvoarele de inspiratie ale lui, pe langi
aceste rele,
zic,
s'au addugat ravagiile ce le-a produs in
suflete crancenul rdsboi prin care am trecut, Cie tot convoiul
lui de mizerii si suferinte fizice si morale.
Unde este doctorul care ar putea s aduc vindecare ?
www.digibuc.ro

278

Cel ce este bagator

de seam la sbuciumul de astzi
oamenilor, al popoarelor i Statelor, cel ce observ neputinta
morala in care se zbat pentru a gsi un echilibru vietii acesteia in care clocotesc attea patimi; acela simte profund cit
fiinde nu poate si fie inde necesar, ct de indispensabil
este ajutorul pe care II poate da acestei
locuit prin nimic
omeniri, singur Domnul si Mntuitorul Isus Hristos si Sfnta Lui Evanghelie. (Aplause prelungite). De cte ori mandatarii guvernelor
natiunilor se despart cu fruntile incretite
cu griji apstoare in inimi de a nu fi gsit solutii si iesiri,
vdd pe Mntuitorul aprnd in haina alb din dimineata Invierii, in areopagul neatnurilor, si repetnd apasat cuvntul
Fr de mine nu puteti face nimic !"

Si atunci d-lor senatori, concluziunea care se desprinde din

acest cuvnt, pentru noi slujitorii altarului trebuie s se pres-

chimbe in acea rvn sfnti care s dea glas amvoanelor, s des-

morteasc constiintele adormite, s le sfinteascd cu darul lui

Dumnezeu, facnd sa amuteasca patimile si s se slsluiasc in
locul lor pacea, dreptatea si iubirea.
0 spun pentru toate cultele, ca nici cnd n'a fost via Domnului, mai larg, hotarele ei mai cuprinzkoare si ogorul ei mai
setos dup duvntul si darul Domnului, ca astazi.

Dar noi, cum ne zbatem ca s iesim la liman

i cte
greutti intmpinam ! Cine ar indrizni s ne arunce ofensa, ca
in tara noastr nu s'ar pune destule silinte pentru indreptarea
lucrurilor ? Nu asistm noi la ref orme puse la cale in toate domeniile i pe toate ttirnurile vietii,"publice ? Reforme agrare,
reforme judiciare, ref orme administrative, ref orme financiare,
refacerea cdilor ferate etc., etc. Toate acestea sunt necesare.
Dar mai presus de toate acestea cea mai necesar mi se
pare ref orma moral, refacerea sufletelor, intirirea caracterelor. (Aplause). Pentruca fr de acestea, toate celelalte reforme, ori ct de necesare ar fi, sunt lipsite de chezasia succesului si a durabilittii ; legile nu ptrund. organizatiunile stau
locului, proiectele se drmi i toate bunurile culturii si ale civilizatiunii, frd de forta moral a sufletelor, atrn in vnt.
N'am intentiunea s fac o cuvntare de amvon; totusi nu
pot intrelasa a spune dela aceast tribun a neamului, c prea
sfidatoare s'au arAtat simptomele, rslete ce e drept, ale decadentei si la noi ; prea s'au sporit abaterile grave dela datoria
in serviciul trii si in chivernisirea bunurilor ei ; exhibitiuni de
o brutalitate dureroasa, dar strdine de elementul permanent al
sufletului romnesc, si-au fcut urta lor aparitie si la noi. Ce
s mai zicem de luptele i imperecherile intre cei ce ar trebui s
se iubeasca ca fratii si infritindu-si puterile s lucreze la conwww.digibuc.ro

979

solidarea tarii i la combaterea tendintelor destructive, a elementelor disolvante i a vrajmailor dinlauntrul i din afar de
hotarele ei ?!
D-lor senatori, noi nu suntem un popor sarac in idei, dar
mi se pare ca astazi suntem prea saraci in ideale, i mai ales in
oameni de ideal. Si tocmai de acWia avem cea mai mare i cea
mai urgent nevoie. Oameni intregi, caractere morale nein-

frante, suflete renascute, conqtiinte purificate, cari sa tie interpreta scopurile vietii i sa aiba taria moral de a le traduce
in fapte !
Dar prin ce sa-i cream ?

Pe achizitiile tehnice i pe bunurile culturii externe numai nu poti cldi o viata nou, cu oameni sufletWe renascuti.
Pentru aceasta iti trebuiesc puteri morale. Inima curata" zidit in pieptul fiecruia, duh drept innoind inlauntrul tuturora,
puterea de prefacere a credintii, contactul cu Dumnezeu, devotamentul netarmurit fata de voia Lui cei sfnta, gratie i putere
de sus
iata ce ne trebuiWe pentru ref orma sufletelor. (Aplause prelungite).
atunci, ingaduiti-mi v rog, ca sa fac de la acest loc,
un cald apel catre preotimea intreaga a tarii noastre, rugand-o
cu cuvintele apostolului Pavel ca sa trezeasca darul care este
in sufletul ei, sa se patrunda de acel sfnt apostolat care singur
este in stare sa topeasca ghiata negatiunii i a scepticismului
din suflete, de acel misionarism militant, care el are putinta sa
coboare idealititile credintei in realitatea vietii de la noi. Prin
dragostea, prin devotamentul i entuziasmul credintei noastre,
trebuie sa smulgem sufletele din lumea aceasta relativa, provizorie i imperfecta, din lumea urei care invrajbWe, a fortei
care distruge i a interesului care scoboara, i sa le inaltm In
lumea cezlalti, a spiritului care lumineaza, a perfectiunii care
inalta .5i a jertfei care indumnezeiWe.
Pentru a fi purtatorii acestui entuziasm al credintei, ne
trebue trai intai de toate o conditie esential, aceea de a ne identifica noi inine cu idealul Evangheliei, pe care avem sa.l propovaduim. A fost necesar s se intrupeze Fiul lui Dumnezeu ca
s descopere oamenilor adevrul mntuirei ; intocmai aa trebuie ca acest adevr s se intrupeze i sa ia f lim% vazuti in aceia cari 0-au luat insrcinarea s-1 binevesteasca altora. Astazi nu este destul s spui ca a vorbit candva Dumnezeu prin
proroci si prin apostoli ci trebuie sa faci pe oameni s simt c

i prin tine le vorbete astazi Dumnezeul bor.

A doua conditiune, necesar pentru un apostolat la 141'0timea vremurilor noastre, este ca preotul sa-qi agoniseasc o cat
mai larga i mai temeinici cultura. tiu bine ea Apostolii n'au
www.digibuc.ro

umblat la scoald nici in Atena, nici in Alexandria, nici in Tiatira, nici in alte prti, ci darul lui Dumnezeu lucra printrinsii
dci cele slabe ale lumii le-a ales Dumnezeu ca s biruiasc pe
cele tari. Nici nu sunt aderent al fetisismului culturit, ca sa cred
c cultura singurd ar putea mantui pe can. Totusi, imi dau bine
seama e un ideal, care ne chiarnd spre culmi atat de inalte ale

cugetrii si vietii, cum este idealul Evangheliei, nu poate s

fie reprezentat in rnijlocul lumii si vietii complexe de astzi,
decat dad preotul va fi un orn bine si sub raportul culturii, dad
el insus va fi un cm cult, chiar foarte cult.
In legatura cu aceasta, dati-mi voie d-lor rninistri, s v
selicit bundvointa d-voastrd, pe care de altfel nu ni-ati detras-o nici pan acum, pentru a ne acorda un concurs material
si moral larg din partea Statului, pentruca sa putern organiza
cat mai bine si mai corespunzdtor cerintelor vrernii de astzi,
institutele de pregtire a clerului nostru, si s putern scapa de
sub grijile traiului zilnic pe apostolii neamului, griji cari adeseori prea de timpuriu le taie aripile insufletirii si ale apostol&tului pe care ar trebui s-1 desfsoare. (Aplause prelungite).
Toate aCestea nu le solicit dintr'un interes egoist al Bisericii sau al clerului, ci in folosul real si bine priceput al neamului si al trii. Este limpede c cultura superioad 11 va ajuta
pe preot si se stie prienta mai precis si mai sigur in ref erintele vietii ; l va face s inteleag mai bine mentalitatea camenilor de astzi si-i va da putinta sd gseasd calea cea mai bun
pentru a apropia .de ea adevdrul evangheliei. Cultura mai superioard le va sta la indernana preotilor, pentruca s cunoasca mai
terneinic lipsurile si nevoile societtii si s gseascd mijloacele
cele mai potrivite pentru alinarea lor, perfectionandu-si treptat
metodele de pastorire
mereu idealismul apostolatului lor.
Noi vrem sd trdim in veacul nostru si nu ne simtim strdini
de nici una din achizitiile culturei si civilizatiei epocei noastre.
In acelas tirnp, ins, vrem s fim legati indisolubil cu sufletele
noastre de Mantuitorul druia Ii slujim si de Evanghelia Lui.
Inteadevr, ce progres vom fi atins i ce fericire se va re-

vrsa asupra poporului nostru, cand fiecare preot al du va fi

o sintezg personificat a credintei si a culturei deopotriv.
Pe acest preot-sintezd, din amintitele mari puteri ale vie-.
tii i progresului, Il vdd eu reprezentant tipic al celei mai luminoase, mai strlucite si mai adevrate traditii culturale, traditii de viati, trit profund, chiar dad formele et de inftisare
au fost mai simple, mai modeste,
a neamului nostru, in su-

fletul druia s'a inchegat din adanci experiente seculare, care

aduc pe un popor in contact cu inssi temeliile vietii, si din aswww.digibuc.ro

281

piratiile catre lumin, proprii mintii clare si simtirii vii cu care

a inzestrat Dumnezeu pe romni, din aceste elemente
zic
s'a inchegat organic in noi acea superioar si imperturbabil armoni e intre credint i culturg, care si-a pus pecetea ei dealungul veacurilor pe sufletul neamului nostru si creia noi ardelenii ji dam expresiune in frumoasa vorb : Legea romneasca !" (Aplause).
Tendinta spre armonie, care este o esentiald trasatur a
caracterului nostru de rasi si care se evidentiazA in toate ramurile de activitate si de gandire ale tdranului nostru
in testurile lui, In crestalturile de_ pe lemn, in poezia lui populara, in felul cum isi intocmeste gospodria, in felul cum si
potriveste gndurile despre raporturile sale cu lumea i cu semenii si,
aceast tendint spre armonie s'a obiectivat i in
Legea romanease si ca o binecuvntare a pcei, s'a intrupat in
acea minunatd sintez, care a. exclus orice conflict intre credinta
cultura noastr nationaa
Aceast admirabil traditiune cultural oblig pe intelectualii nostri s fie interpretii luminati ai ei inaintea poporului care e fericit cand se poate edifica prin exemplul celor alesi
ai si.
Nu este orn de carte intre noi acela care pangrind o
sfnt mostenire sufleteasc a neamului, seamn in mod criminal otrava indoielei, care descurajeazi, negatiunea si ateismul, care ucid sufletele. (Aplause). Ci, adevrat om de carte
este numai acela care, pstrand legatura cu traditiile mari de
culturd ale neamului su, prin studiu temeinic si printr'o munc
asidua deslusind tainele naturii, invtmintele istoriei adevrurile filozofiei, ajunge s prof eseze o astf el de conceptie
despre lume si viat, care, ca steaua magilor, s indrepteze mintile ctre cele ideale, citre o viat cu un cuprins sufletesc smuls
din vesnicie.

Eu, de cateori citesc ori aud vre-un cuvnt nepotrivit cu

credinta ca si cu cultura noastr, rn intreb : Oare ce amestec
de sange strin Il tulbur pe domnul ?
Aceasta: psiho-sinteticd not a caracterului nostru de
rasa* si a culturei noastre nationale, ne-a dat acel minunat echilibru sufletesc al neamului, care ne-a pstrat identici cu noi
insine in valtoarea celor mai mari primejdii ; care ne-a dat rbdarea biruitoare in mijlocul celor mai apstoare suferinte, si
ne-a intrit bunul simt i inteleapta si singura orientare care
misiunea noastr, atunci cand de jurimprejurul nostru o lume
se cufunda in haosul bolsevismului.

Eu am incredere in viitorul acesti popor, pentruc am

incredere in sufletul lui ancorat in vesnicie, de unde vine imwww.digibuc.ro

282

perativul categoric al vietii celei interpretate in raza de lumina a Provedintei divine. (Aplause).

Acest echilibru sufletesc, in raport cu cei de alte credinte 0 de alt limbO, s'a tradus inteo larg tolerant, care nu
s'a desmintit nici o singur dat. Mai mult dect articolele inscrise in legile trii, aceastd tolerant, zvornd din firea blnda i bun i echilibrat a poporului romnesc, este garantia
cea mai sigur pentru o panic impreun vietuire a noastr cu
celelalte culte qi neamuri din tar. Exemplul edintei de ieri,
cu cei doi oratori, a fost clasic in aceast privint : Un reprezentant al internationalei catolice i un reprezentant al internationalei israelite au venit s faci apologii ditirambice, f iecare in sensul su, i acest Senat, reprezentand toleranta ingduitoare a poporului romnesc, i-a ascultat cu rbdare pan'd la
sfar0t pe amndoi.

Tinznd toate cultele noastre atre scopurile ce le au,

se vor bucura de respectul nostru fatO de munca ce o desaque pentru credincio0i lor i pentru intrirea patriei tuturora.
Mai ales noi, cultele cretine, si nu uitm baza comun,
pe care, pe lng toate deosebirile ivite in cursul istoriei, totu0
n'am pierdut-o nici asfzi.
Cu ct meditez mai mult, asupra deosebirilor dintre conf esiunile cre0ine, cu att mai mult m conving c cu totii suntern mai buni i mai tari in ceeace ne unete i in zarea unui
viitor, mai apropiat sau mai indeprtat, Durnnezeu tie, intrezresc perspectiva luminoasi i imbucurtoare a unirii tuturor

cultelor in biserica cea sfnt a Mntuitorului, (aplause), in

trupul cel mistic al PAstorului care viata i-a dat pentru rAs-

cumpOrarea i isbOvirea tuturora. Sufletul meu refuz.O gndul

sceptic, cd promisiunea Mntuitorului, concretizatd inteo rugaciune cdtre Pdrintele ceresc : Ca toti s' fie una, precum tu PA,

rinte intru mine i eu intru tine, ca i ace0ia intru noi una s

fie". (loan 1, 21)
ci aceast promisiune ar putea s rmnd
pentru totdeauna o iluzie deartd i o chimer ineatoare.
Printr'un continuu progres, in credinta i viata cre0ineasc, pe temeliile evangheliei, vd apropiindu-se diferitele
confesiuni din ce in ce mai mult inteolalt.
Gnditi-vd la ni0e oameni care, vrnd s urce un munte
inalt, pornesc din diferite prti dela poalele acelui munte. Pn
ce se gsesc ilic jos, ei stau departe unii de altii i privirile le
sunt oprite, de nu se yid. Cu cat inainteaz mai mult pe munte,
cu ct se apropie mai mult qi inteoalti. Iar cdnd au ajuns pe
culmea care ii ademenea, atunci stau unii lngi altii, i in-

tind mna i se imbrAtieaza frdtete. (Aplause prelungite).

A4i imi inchipuiesc eu c, printr'un continuu progres,
www.digibuc.ro

283

printr'o patrundere tot mai mult a cultelor de duhul lui Hristos, de idealul neistovit al evangheliei, se vor apropia din ce in
ce mai mult inteolati pentru intronarea impartiei lui Durnnezeu intre oameni.

Ct de puternic s'ar inatisa atunci constiinta crestin in

lume i cu cti sorti de izband ar putea s reactioneze ea *fin-

potriva curentelor vrjmase credintii !

Dar, fr indoial, aceast unire nu poate s se realizeze
dect pe temelia convingerilor legate de adevrul religios, integral si nefalsificat. Nu va putea s se inaptuiasci nici decurn

prin supunere oarli sub o autoritate de jurisdictie si de pre-

tins infailibilitate, i nici prin recunoasterea unui subiectivisrn

care frm in bucAti adevrul obiectiv al credintii, ci se va
realiza prin recunoasterea i primirea adevrului, reusind s se
inchege pe temelia lui diferitele comuniati crestine in adevrata bisericg a lui Hristos. (Aplause).
Eu vd cu mult bucurie trezindu-se un viu simtimnt de
solidaritate intre cultele crestine, acum dup rsboi, un simtimint care si-a gsit expresiunea in dorinta de a se intlni repre-

zentantii acestor culte si de a-si cunoaste pdrerile cu privire

la problemele crestindttii. Astf el am putut asista la mretele
congrese ale cultelor dela Stockholm si Lausanne. Eu m simt
fericit c am putut primi din partea Sfntului Sinod al Bisericii noastre incredintarea onorific de a o reprezenta la congresul inlttor tinut la Stockholm. A fost inteadevr imbucurator
s vezi reprezentanti a zeci de confesiuni din zeci de OH, care
pra acum nu numai ea* nu au luat contact, dar cnd l-au luat,
au luat contact dusmnos, intlnindu-se ca sa discute marile
probleme ale vietii religioase si metodele ca sa poat revarsa
eat mai mult din Duhul lui Hristos in preocuprile culturii si
civilizatiunii de astzi.

Nu au fost aceste intlniri

cum gresit au fast inter-

pretate un targ de constiinte, nici cornpromisuri pe chestiuni

dogmatice, stiut fiind c numai cei ce n'au credinta fac chestiunile de credint obiect de compromis ; ci s'au manifestat curate si serioase silinte pentru a ajunge la adevr.

Iar clack' tu crezi ca esti depozitarul acestui adevir,

cum credem noi i eu zic c noi credem cu dreptate si cu convingere acest lucru despre biserica ortodoxa, atunci frd indoial tu ai obligatia de a nu ascunde adevrul sub obroc, ci de

a-1 arta tuturora si de a sta in ajutor fratilor ti ca s ajung

si ei la cunoasterea acelui adevr. (Aplause).
Eu cred ea' dac sfntul apostol Pavel ar fi trait astzi,
nu ar fi lipsit dela o ocaziune atat de strlucit pentru a mrturisi pe Hristos si adevrul Lui, cum i-ar fi oferit-o congresele
dela Stockholm si Lausanne.

www.digibuc.ro

284

Acestea le-am amintit n treack pentru a-mi clarifica o

atitudine pe care am avut-o, nu la intmplarg, ci rezultncl din
anume principii cu cari eu m identific.
D-le presedinte, d-lor senatori, dup aceste consideratiuni de ordin general, pe care am tinut potrivit s le fac in leg:aura cu discutia asupra proiectului de lege pentru regimul
cultelor din tara noastr, voi supune unei analize insus cuprinsul acestui proiect. Din capul locului tin s declar c sunt aderentul frd rezerva al principiului liberttii de constiint si al
principiului egalei indrepttiri i egalei protectiuni a tuturor
cultelor. (Aplause prelungite).
Pentru acest motiv, am intampinat cu simpatie deplina
intentiunea d-lui ministru al cultelor de a reglementa in spirit
perfect tolerant raportul dintre culte i Stat, printr'o lege aVaud la bazele ei respectul convingerilor religioase i promisiunea solemn de a apara i ajuta, cu toate mijloacele de care
dispune Statul, realizarea idealurilor cu caracter religios si moral ale diferitelor culte din Romania.
Fara indoiali, este si in interesul cultelor ca s-si vad
asigurat existenta, drepturile si activitatea lor printr'o lege a
crei menire este sa inlture orice posibilitti de conflicte intre
Stat si culte, s creieze o bazi larg i un cmp deschis activittii lor, intre marginele intereselor superioare ale Statului,
cari nu pot fi jicnite i impiedecate ; s pura in armonie interesele cultelor intre olalt i s statorniceasc acea liniste, bun
intelegere si frtietate, ata de necesar in primul rand marei
opere de punere in practicA si de adncire a idealului Evangheliei mntuitoare.
De aceea, noi primim bucuros, d-le ministru al cultelor,
din cuprinsul acestui proiect de lege tot ceeace st in conformitate cu principiul liberatii de constiint, cu principiul egalei indreptatiri si egalei protectiuni a tuturor cultelor, dar refuzm s primim, ori struirri pentru indreptarea acelor parti ale
lui, cari nu intrunesc acest superior si just criteriu.
Noi suntem aceia despre care Evanghelia zice : Fericiti
sunt cei ce flimnzesc i insetoseaz de dreptate", si nu dorim
nici un privilegiu pe seama bisericii noastre, ci dorim s se
stearga toate nedrepttile fat de ea, cari si astzi mai persist
si ies la iveal bunoar in numrul redus al eparhiilor ortodoxe fatd de celelalte culte, in imprtirea disproportionat cu
numrul credinciosilor a ajutoarelor pe care le acord Statul
din visteria sa, si in alte amnunte ale nedrepttii mari din
trecut.
Noi vrem egal indrepttire, i ne bucurm auzind cd au
cerut-o insistent si reprezentantii confesiunilor minoritare, de
www.digibuc.ro

985

pe buzele crora o mie si mai bine de ani nu ne-a fost dat s

auzim nici o singura data cuvintele de libertate de constiinta,
egala protectiune si egala indreptatire ! (Aplause puternice).
In tot decursul acestui lung period de timp in Ardeal,
cele sapte pacate de capetrei natiuni si patru confesiuni
credeau c
tenie, cum le numea mitropolitul Andrei aguna,
libertatea este o burial:ate pe care milostivul Dumnezeu a lsat-o numai pe seama lor. Noi, eram cunoscuti ca existand pe

acest pamant numai prin napastuirea si nedreptatea cu care

eram tratati !
Dar, Mare esti Doamne, si minunata este dreptatea pe
care o cobori Tu... (vii aplause, indelung repetate) cu rnilostivire asupra celor nedreptatiti ! Am avut, d-lor senatori, in zilele acestea de discutiune asupra proectului de lege a cultelor,
marea satisfactie ca sa \Tad pe cele trei natiuni i patru confesiuni

cele sapte

cum le numia mitropolitul

aguna

de-

Eland poeite la tribuna acestui Senat al tarii noastre... (aplause prelungite), i perornd cu emfaza cuvinte entuziaste
despre principiul libertatei de constiinta, despre egala indrepttire si protectiune a tuturora. Slav Tie Romanie Mare, Tu
frumoasa aratare a visurilor noastre, care ai avut darul sa con-.
vertesti la sentimente mai crestinesti pe toti aceia care nu cuseama lor, (aplause prelungite), iar
nosteau drepturi decat
pe seama noastra numai nedreptati i asuprire !
Omeneste vorbind, am avea dreptul la oarecari resentimente ; dar noi suntem gata in clipa aceasta sa uitam. Ba nu ;
sa nu uitm ! Nu ar fi bine sa uitam suf erintele trecutului, pentruc in ele se cuprind fibre din inima noastra, fibre din viata
stramosilor nostri ; dar suntem gata in clipa aceasta s iertam...
(aplause entuziaste) pe cum cntarn in cantarea bisericeasca sa
iertam toate pentru Invierea Neamului nostru... (Aplause, ovatiuni).
Dar din aceasta senina contemplatie a felului cum lucreaza dreptatea lui Dumnezeu in istorie, ma trezeste d. senator
Gyarfas cu obiectiunea, ca situatiuned acordati prin Constitutiune bisericii noastre, ca biserica dominant, nu s'ar impca
cu principiul egalei indreptatiri a cultelor.
D. senator Gyarfas a vorbit ca reprezentant al catolicilor
si al dorintelor lor in acest Senat. Sa-mi dati voie sa-i spun, ca
insas biserica catolica, nu numai ca nu este impotriva, dar ,susteza bisericii dominante i reclarna pentru sine situatiunea
de drept, ce rezulta din acea teza.
In anul 1864 Papa Pius al IX-lea a publicat in ziva de 8
Decemvrie enciclica Quanta Cura", la care a alturat acel ce-

lebru Syllabus", o lista de 80 de teze condamnate si pe cari,

www.digibuc.ro

286

un fiu credincios al bisericei papiste nu are

prin urmare,
voe s le mrturiseascd, fr sa cadd, sub anatema i frd s-si
pun in primejdie mntuirea sufletului. A 77-a tea formulAtd

si ea antitetic, ca toate celelalte, are urmtorul cuprins in

romneste : In epoca noastri nu mai este de folos a socoti

ca unica religiune de Stat, cu excluderea tureligia catolicd

turor ce' lorlalte culte".
Teza aceasta a fost osandit, deci ea trebuie refuzatd si
dupd doctrina papei. Ori, formulnd
primit contrarul dela ea
in mod pozitiv aceast doctrind rezultd, cd biserica catolica reclamd pentru sine dreptul de a fi consideratd ca unica bisericd
de Stat cu excluderea tuturor celorlalte culte.
D-le senator Gyarfas, d-voastrd v'ati declarat adept al egalei indreptdtiri. V rog deci ca ceeace sunteti obligat sd pretindeti, conform bulei papale, pe seama bisericii catolice bine
inteles in State catolice, in conditiuni similare si aplicnd consecvent principiul egalei indreptdtiri, sa nu refuzati nici pe
seama bisericii ortodoxe... (Aplause furtunoase). La dincontr,
combdtnd situatia de bisericd dominantd inscrisd in Constitu-

tiune, d-voastrd v gdsiti impotriva unei teze doctrinare a bisericii papale i in consecintd cdeti sub prevederile de care
este insotitd amintita buld a Papei Pius al IX-lea (Vii aplause,
ilaritate).
D. Elemer Gyarfas : Voi primi absolutiune.
I. P. S. S. Mitropolitul Transilvaniei, Banatului si al tinuturilor ungurene locuite de romdni, Nicolae Blan : Eu nu
cred cd papa si va renega doctrina si prin urmare d-voastr v
gsiti inteo situatiune foarte jenantd. Pentru a scdpa din ea,
eu v rog foarte mult sd nu mai combateti Constitutia trii
noastre si sd y revocati punctul de vedere opozant fata de biserica noastrd dominantd.

eu i-am inteles motivul obiectiunei

Dar d. Gyarfas
a fost sedus de interpretarea care s'a dat in Apus notiunei de
biseric dominantr. Acolo a fi biseric dominanta inseamri
c numai tu ai dreptul s respiri pe lumea aceasta, iar toate celelalte culte sd nu aib drept nici parte la bunatitile si favorurile pe care poate s le acorde Statul.
Dar la noi solutiunea bisericii dominante are cu totul alt
cuprins i alt inteles, smuls din firea blandd i tolerant a poporului romnesc. Aceastd tezd la noi nu insemneazd nici decurn favoruri i privilegii, ci neindrepttirea celorlalte culte,
nu insemneazd nici cd. Statul nostru, ar avea un caracter clerical, curn, se intelegea in Apus. (Aplause puternice).
D-le ministru al instructiunii, am avut mare multumire
cetind in motivarea cu care ati insotit proiectul de refbrma a
www.digibuc.ro

987

invatimntului secundar, pe care 1-ati trecut atat de frumos

in folosul culturii noastre romanesti, nu
sunt convins
de mult prin Camera noastra, am avut, zic, mare multumire cetind acolo cuvintele : Romania nu este un Stat clerical, dar tot
asa de adevarat este, ca. Romania nu este si nu trebuie sa devina
un Stat laic (pag. 94. (Aplause puternice).
Noi, domnilor senatori, nu suntem un Stat clerical si nici
noi, slujitorii altarului romanesc, nu suntem clericali in intelesul politic al cuvntului. Spun rspicat, eu, Mitropolitul Ardealului, ca clericalismul este tot ce poate fi mai strain de sufletul i intentiunile noastre. Clericalismul este o notiune importata din Apus si care nu se potriveste de loc cu referintele
dela noi. In evul mediu in Apus, precum titi, existau doua clase
privilegiate : aristocratia si .clerul sau preotimea. Cand Statul
modern s'a trezit la constiinta drepturilor sale, privilegiile medievale ale aristocratiei si ale preotimei au fost din ce in ce re-

duse, si atunci preotimea de acolo s'a constituit in casti, in

tagma cu interese egoiste, pe care avea sa le apere prin organizatii i mijloace politice in Stat. Dar la noi privilegii ?! In deosebi in Ardeal ?! Dar n'am stat noi preotimea alaturi de Oranul iobag ? i dac avem vre-un privilegiu, este tocmai acest
privilegiu moral de a fi suferit in rand cu poporul pe care 1-am
pastorit. (Aplause prelungite, indelung repetate).
atunci de ce sa fiu clerical ? Sa apar latifundiile, pe
cari niciodata nu le-am avut ? (Aplause prelungite). S apr
drepturile i privilegiile, cari nici odata nu ni s'au acordat ?
D-lor, noi nu suntem impotriva ref ormelor cu adevarat
democratice i indrasnesc sa afirm, ea' nu cred sa puteti merge
d-voastra cu ref ormele democratice asa de departe, ca sa nu le
poat aproba simtul democratic al preotimii noastre. (Aplause
puternice).
Dar in acelas timp credinta i biserica noastra ortodoxa
sunt atat de strns impletite cu viata neamului romanesc, incat
ori unde acest neam si-a putut alctui o organizatie politica, aceasta a purtat in sine pecetea i sufletul credintelor noastre
ortodoxe. Asa a f ost in vechile principate si asa este si astzi.
Iata motivele de ordin moral si national, pentru care am
militat cu ocazia discutiunii asupra proiectului de Constitutiune, s se primeasci formula de biserica dominantd.
Noi, care am trait in deosebi in Ardeal prin Biserica
noastr ortodox mai mult decat prin orice altceva ; noi care
ne-am legat cu toata vapaia sufletului de sfintefe asezaminte
ale printilor nostri, noi am vrut sa transmitem din aceast
vapaie a credintei cldura tinei iubiri quasi-religioas i asupra
Statului nostru i prin aceast strns legtur intre biserica
www.digibuc.ro

288

Stat, am voit noi ca sd facem poporul nostru s imbrtiseze ideia

de Stat romnesc, cu profunditatea pe care i-o dddea credinta

lui religioas. (Aplause furtunoase, prelungite).
Prin urmare o conceptie cu caracter etic despre Stat ne-a
servit nou ca motiv s recomandm formula bisericii dominante.

Nu se trata de favoruri, nici de dominatiuni politice

de privilegii cu excluderea celorlalte culte, ci era vorba de o
conceptie etici despre Stat. Brbatii de Stat nu pot sd nesocoteased' factorul etic-politic, care rezicl in strnsa legdturd dintre Stat i biserica noastr nationald. Fdr indoiald, cnd cettenii vdd cd Statul se identified cu credinta lor si o protejeazd,
atunci si ei vor avea cu un puternic motiv mai mult sd se ataseze

la Statul tor national. Iatd pentruce Statul nostru nu poate sd

fie Stat laic.
Am auzit, d-le prim-ministru, cd ati folosit odatd formula
aceasta.

D. Vintil Brtianu, presedintele consiliului de ministri

ministru de finante : 0 s explic aceasta, Ina lt Prea Sfintite,
fiindcd sunt de sacord i cu ideea de Stat laic si cu colegul dela
instructiune i sunt de acord i cu convingerile Prea Sfintiei
Voastre.

I. P. S. S. Mitropolitul.Transilvaniei, Banatului si al tinuturilor ungurene locuite de romni, Nicolae Blan Sunt

convins ci nu sunteti in disonantd de pareri cu colegul care std
cu atta demnitate alturi de d-voastr ; sunt convins cd nu ati
luat notiunea de Stat laic, in intelesul in care este luat in
Apus, pentrucd in Apus se aplici la un regjm de separatiune
intre bisericd si Stat. Cnd am auzit pronuntndu-se acele cuvinte, mi-am dat seama cd d-voastr care sunteti identificat cu
credinta strmosilor nostri (aplause), d-voastr care ne-ati dat
in attea rnduri ajutor, pentruca sd asezm biserica ortodox
in situatiune de a-si indeplini marea ei misiune in mijlocul poporului romnesc, cnd ati folosit cuvntul Stat laic, v'ati gn-

dit cd Statul acesta are un caracter larg crestinesc, care nu vrea

sd facd nedreptti nici unui cult din cuprinsul lui.
D. Vintil Hrtianu, presedintele consiliului de ministri
si ministru de finante : Regret Inalt Prea Sfintite, cd n'am aci
notele pe cari le fAcusem pentru cuvntarea mea de mine
unde intelegeam s dau tlmdcire acestui cuvnt de laic, in sensul in care Il spuneti d-voastrd astzi.
I. P. S. S. Mitropolitul Transilvaniel, Banatului si al tinuturilor ungurene locuite de romni, Nicolae Blan : Eu sunt
foarte fericit, d-le ministru, pentru aceast interpretare i vd
rog s credeti e i fdr de ea, eu nu eram o singurd clipd in inwww.digibuc.ro

289

doial asupra ideilor pe care le aveti, pentruc este att de concrescuta credinta ortodox cu Statul i cu neamul nostru, inct
chiar dac s'ar gsi cineva s ia in serios teza Statului laic, Statul nostru ar ramnea totusi invluit in credinta ortodox, ar
purta totusi pecetea inspiratiuniii cu care sufletul romnesc se
inalt in sferele vesnice ale printelui milosteniei si al indurrilor. (Aplause prelungite). Dar d. Gyarfas, cum putea d-sa, s

inteleagd tainele acestei fine si gingase legturi statornicite

inteun trecut de veacuri, intre credinta noastri ortodoxd si in-

tre Statul n6stru romnesc.

Dar dacd Il scuz pe d. Gyarfas, nu pot intelege pe fratii
mei din cealalt strana (ilaritate), cnd s'au ridicat i ei in contra situatiunii de biserica dominantd, a bisericii ortodoxe.
Oare lor nu le vorbesc nimic documentele trecutului nostru ? Mi se pare c in punctul acesta ei se gsesc inteo situatiune nitel mai jenantd cleat d. Gyarfas,
pune cu toat
sinceritatea intrebarea : Doresc fratii mei inteadevar ca Statul
nostru s aib un caracter inter-confesional ori aconfesional ?
Dela un ateu, dela un liber cugetitor, asi intelege sd aiba aceast atitudine ; dela erarhi ins, i Inca dela erarhi ai unei biserici romnesti, nu pot intelege, sd pref ere s traiased inteun Stat
aconfesional, dect inteun Stat care s poarte pecetea credintei,
asa cum o poart Statul nostru. (Aplause prelungite).
P. S. S. Episcopul greco-catolic romn al Gherlei, Iuliu
Hossu : Este o mare deosebire intre un Stat confesional i intre
un Stat care este insufletit de principii, care, spre cinstea aces-

tei tri, au fost asezate in Constitutie, principii de deplin libertate de constiint si de deopotriv protectiune pentru toate
cultele din Stat. Vedeti, acestea sunt principii cari cinstesc un
neam, principii cari Inalt o tarsi si este o mare deosebire intre
aceste principii cari insufletesc Constitutia tdrii noastre i sufletul poporului nostru si intre un Stat care ar fi confesional.
Este o distant mare.
I. P. S. S. Mitropolitul Transilvaniei, Banatului si al tinuturilor ungurene locuite de romni, Nicolae Blan : In Constitutiunea noastr s'a asezat principiul liberttei de constiint
si al egalei indreptatiri, si ati zis c singur acesta vd trebue, iar
noi am dat binecuvntarea, ca toate cultele s fie egal indrepttite.
Ajunsi odati la aceast situatiune de a fi fost satisfcuti

prin recunoasterea principiului egalei indrepttiri, de ce mai

combateti ideea de bisericd dominantd, cnd nu IA stric prin
nimic ; de ce nu lasati sd se exprime prin aceasta tez indelungata traditiune, legAtura strns intre poporul romnesc, intre
Statul romnesc si intre Biserica ortodoxd a neamului ?
19

www.digibuc.ro

2g0

Pentru a preciza chestiunea, vA rog un lucru : am obser-

frumos de altfel
vat cA i in fata comisiunii i in discursul
pe care 1-ati rostit de aci, v'ati ridicat in contra ideei de biserica
dominanta i ati regretat, mai ales in discutiunile din comisiune,
ca ne-ati dat consimtimantul pentru a fi acceptat aceasta tezA.

P. S. S. Episcopul greco-catolic romn al Gherlei, luliu

Hossu : Nu ne-am putut ridica in contra caracterului de religiune dominant a bisericii ortodoxe, fiindc aceasta s'a legiferat de noi impreuna, aci, in 1923, cand s'a adus Constitutiunea. Dar cuvantul biseric dominanta s'a rastlmacit qi am spus
ca au isvorit multe dureri i framantAri intre frati in aceti 5 ani
din urm. Afara de aceea, s'a spus c este dominant in Stat, de
care expresiune ne-am legat la legiferarea in Constitutiune, i
nu este dominant a Statului roman. Am facut deosebire intre
aceste doud conceptiuni.
I. P. S. S. Mitropolitul Transilvaniei, Banatului si tinuturilor ungurene locuite de romni, Nicolae Blan : SA ne intelegern putin, din faptul c exist pcate in lume, nu trebuie

sa tii la virtute ? Din faptul ca s'a interpretat uneori greit

prin functionari mai mici i mai mari, cuvintele de bisericd

dominanta, poate inteun sens nu prea plcut pentru d-niile
voastre, v indrepttWe aceasta s v ridicati impotriva situa-

tiunei unei biserici intregi in raporturile ei cu Statul, care

este biserica fratilor votri, care imbrat*az majoritatea credincioilor populatiei noastre romaneti, impotriva bisericii
care pan la 1700 v'a crescut i pe voi i v'a dat acela0 suflet ?

(Aplause prelungite, strigate de bravo !) De aceea am zis c si-

tuatia fratiei Tale in punctul acesta este nitel mai jenant de

cat a d-lui Gyarfaq.

Noi suntem pentru principiul egalei indrepttiri. Examinandu-1 in lumina aceasta, altceva gsim noi in proiectul de
lege al d-voastr, d-le ministru al cultelor, ce se impotrivete
cu principiul egalei indrepttiri qi protectiuni. Este art. 5 devenit art. 7, cu aIiniatuI care admite posibilitatea incheierei
unui concordat cu un cult minoritar, cu cultul catolic. De ce este
in contrazicere acest" alineat cu principiul egalei indrepttiri ?
Pentruca prin incheierea concordatului, Statul ar scoate pe
unul dintre culte, in cazul acesta un cult minoritar, dintre celelalte culte, i ar trata acel cult izolat de celelalte, inteun mod
privilegiat, incheind cu el un acord special dela egal la egal,
cat vreme pe toate celelalte culte le-ar trata printr'o lege votat unilateral in baza suveranitatii nationale.
Problema s'a pus in Bavaria. Acolo in anii trecuti s'au
nceput tratative din partea guvernului cu Scaunul Papal, in
vederea incheierei unui concordat. In decursul acelor tratative,
www.digibuc.ro

291

si-au ridicat glasul crestinii luterani din Bavaria, fcnd urm-toarea obiectiune : Cum se poate ca tu, guvern, i tu, Stat bavarez, s tratezi in doua chipuri cultele, s aplici dou msuri,
cnd e vorba de credinta cettenilor ti ? Cum se poate ca cu
unul dintre culte, cel catolic, s inchei un acord special, dela
egal la egal, iar pe mine bisericd luterani sa m reglementezi
printr'o lege a d-tale de Stat ?
Atunci guvernul bavarez a rspuns : Da, este drept
ceeace spui. Voiu incheia concordatul, dar voiu incheia i cu
tine, biseric luteran, care si tu tresti pe pmntul trii mele,
un acord, ca sa nu mi se poata spune ca aplic dou masuri i pe
tine te nedrepttesc".
Vertrag
iscAlit de
Eu d-lor, am citit acest acord
acel,as ministru al cultelor, ca reprezentant al guvernului bavarez, care a iscdlit concordatul.
In Bavaria, luteranii sunt o minoritate in raport cu catolicii. Dar noi, o majoritate covrsitoare f 4 de catolici, credeti
d-lor ministri, ea* vom putea tolera ca biserica ortodox a poporului romnesc s fie pus in situatiunea aceasta de inferioritate, in aceasta scdere de prestigiu, ca cu un cult minoritar s
se incheie un acord special dela egal la egal, iar biserica ortodoxa a trii s fie reglementat printr'o lege ? ! (Aplause prelungite). Dar admiteti d-voastr acest tratament de inegalitate
fat de biserica national a tarii noastre ?
Eu gsesc ca acel alineat al art. 7 al proiectului de lege
este in contrazicere evident si cu textul clar al Constitutiei.
Art. 22 din Constitutia trii noastre spune urmgtoarele : Rapdrturile dintre diferitele culte i Stat se vor stabili prin lege".
S-1 interpretm. Care a fost intentiunea legiuitorului ? Intenliunea lui a fost ca raporturile dintre Stat i toate cultele dintrInsul Si fie reglementate prin lege adus in virtutea suveranittii de legif erare nationall Acest articol, prin urmare, exclude posibilitatea de a reglementa raporturile unuia din culte
cu Statul romnesc in alt chip dect prin lege. Asa fiind, concordatul nu are baz legald in prevederile Constitutiei. Se caut
s i se dea acum, prin acest proiect de lege al cultelor un temeiu de drept. Dar cu totul subred. Pentruc ceeace exclude
Constitutia, nu poate fi admis prin aceast lege. i chiar dac
s'ar vota acest prolect de lege cu art. 7 astf el formulat, aliniatul II nu va inceta nici cnd de a fi in contrazicere cu principille constitutionale. Eu merg mai departe si afirm, c chiar
dac s'ar incheia, prin imposibilitate, concordatul, acel concordat nu va inceta si fie in contrazicere cu cuvintul limpede al
Constitutiei, al pactului fundamental al tdrii noastre.
Trec, d-lor senatori, la art. 39 al proiectului de lege, in
www.digibuc.ro

292

care e vorba de bisericile patronate. SA-mi dati voie s v arat

foarte pe scurt ce au fost aceste biserici patronate in Ungaria
indeosebi in Ardeal, i cu ce scop au fost ele infiintatc. Numai cultul romano-catolic si cel greco-catolic au avut si mai au
incd biserici patronate.
Aceste biserici au lost infiintate atunci, cand Statul maghiar de mai inainte intemeia o colonie, ori in legatur cu vre-

un serviciu al Statului. Daci acea colonie ori acel serviciu al

ziStatului, la care erau angajati functionari, nu putea
deascO bigericA, nu putea s-si intretin preot si sa-i facd casd
parohiala, atunci intervenia Statul cu visteria lui si le fdcea

biserica si casd parohiala i dddea i mijloace de subzistent pe.

seama preotului. Aceste biserici patronate erau in legatura,

prin urmare, cu infiltratiile alckuite si protejate de Statul unguresc, mai ales in mijlocuI celorlalte nationalititi si, asa, i in
mijlocul poporului romanesc, indeosebi in mijlocul crestinilor

nostri ortodoxi.
Un caz concret v va clarifica mai bine ce erau aceste biserici patronate. In pasul Bran era un of iciu de vamA, si fiindcd era oficiu de vamd in spre tara romaneascd, Statul unguresc n'a avut incredere ca s-i dea functionari romani de neam,

ci a adus functionari unguri. Ungurii adusi la acel punct de

vamd s'a intamplat s fie catolici. Atunci aceasta mand de functionari neavand din ce sal-0 zideasca biseric, a intervenit Statul unguresc prin Ministerul de Finante i prin cel de domenii
si le-a dada bisericO si casd parohial 0 le-a dat i subventii
pentru preot. Biserica si casa parohial, ca in toate cazurile cand
Statul le-a zidit, au ramas proprietate incontestabild a Statului.

Astf el, s'a ajuns ca in centrul Branului, inteo regiune curat

romaneascd, sa se aseze aceast infiltratie cu tendinte de maghiarizare si de catolicizare. Dar din mila marelui Dumnezeu
si a dorobantului roman, s'a intamplat cA s'au sters granitele
dela Bran, iar functionarii of iciului de vama s'au imprOstiat

care incotro, ramanand biserica i casa parohiald in mijlocul

Romaniei, aproape fOrd credinciosi.
ti acum ce vrea sd fac Statul romanesc prin acest
proiect de lege in cazul cand el ar fi primit nemodificat in punctul acesta ? Vrea s cedeze in folosinta perpetu a confesiunilor bunurile patronale cari sunt proprietatea Statului. Valoarea acestor bunuri se ridic la o sumd foarte considerabild, de
milioane.

D-voastr stiti bine cate sate ortodoxe de-ale noastre

n'au biserici corespunztoare i sunt cu totul lipsite de case

parohiale. Statul nostru ar avea unde s-si plaseze, pe sfantd

dreptate, solicitudinea sa. Dar noi cu toate acestea nu suntera
www.digibuc.ro

293

nemultumiti intru atta pentru aceasta munificenta danie rhaterial pe care o face Statul romnesc, cum nu o fcuse cel maghiar, bisericilor patronate ; dar suntem nemultumiti pentru
cavntul ca, cednd Statul romnesc aceste bunuri ale bisericilor patronate confesiunilor care le-au avut in folosint pari
acum, inseamn c sustine si sprijin mai departe totodat si
scopurile cu care a facut Statul unguresc aceste infiltratiuni de
maghiarizare in rnijlocul poporului nostru. (Aplause prelungite). Ac,easta ne mahneste.

D-le Gyarfas, V rog sa-mi dspundeti cu tot simtul

d-voastri de obiectivitate : Este in spiritul principiului egalei
indrepttiri, ca Statul nostru romnesc s cedeze astzi acele
proprietti pe seama acelor infiltratii cu scopuri de maghiarizare si catolicizare ?
D-lor senatori, tin s rectific ea' noi n'am luat biserica din
Bran inainte de a se fi pronuntat Statul romnesc, ci am luat-o
atunci cnd ea aproape nu mai avea credinciosi, si am luat-o nu
peste voia Statului, ci printeun jurnal al consiliului de ministri.

Insd, a fi foarte indurerat dad prin acest proiect de lege, situatia dreapt care s'a creat prin jurnalul consiliului de ministri, ar fi desfiintatd.

In asemenea conditiuni mie mi se pare c'd este nemotivat

cedarea fr rezerve a acelor bunuri, cari sunt proprietatea
Statului, in folosinta perpetn a confesiunilor. Atat interesele
Statului nostru, cat si principiul egalei indrepttiri cer ca Statul, asigurndu-si proprietatea asupra acelor averi, sd-si rezerve totodat si dreptul ce i se cuvine de a examina din caz in
caz, dad este potrivit a rasa si pe mai departe acele bunuri ale
bisericilor patronate in folosinta confesiunilor cari au beneficiat de ele pana acum. E posibil s se iveasci cazuri, ca bunurile patronate s nu mai corespundd destinatiunii lor, ori ca destinatiunea lor s nu se poat impca cu interesele superioare ale
Statului, si atunci nu e bine ca prin aceast lege s cedezi, frd
rezerva formulat de dtre mine, bisericile patronate conf esiunilor.

In ceeace priveste obiectiunea d-lui Gyarfas, c Ardeav rog, d-le

Gyarfas, s luati la cunostint, ea* din cele mai indeprtate vremuri noi Romnii am trait cu constiinta intreag, c noi suntem elementul bstinas in Ardeal, (Aplause prelungite si indelung repetate), ca acest pmnt al Ardealului, udat cu sudori
de sange de intreaga serie de generatii care ne-a precedat, este
-un parrint romnesc, fcnd parte din mostenirea integral a
neamului nostru. (Aplause prelungite). D-voastrd puteti s v
,considerati ca infiltratiune.... (Aplause repetate), V rog ins

lul nostru ar fi o infiltratiune de trei natiuni

www.digibuc.ro

294

sa nu extindeti cuvantul i asupra poporului nostru din Ardeal..

(Aplause, strigate de bravo").
D. Elemer Gyarfaq : Cand am vorbit despre infiltratiunir
eu n'am vorbit in sens vertical, ci in sens orizontal. N'am vrut
sa fac un proces istoric si nici sa caracterizez modul cum s'au
asezat aceste popoare. Am vrut sa spun, ea pentru moment, in
starea de astazi, in sens orizontal, aceste popoare sunt a,3a asezate unele langa celelalte, ea' un popor traeste langa celalalt si
aceasta trebuie sa fie dorinta noastra a tuturora, ca aceste popoare s traiasca in cea mai deplina pace.
I. P. S. S. Mitropolitul Transilvanlei, Banatului qi al inuturilor ungurene locuite de rornni, Nicolae B lan Explicatiunea d-lui Gyarfas, in intelesul sa d-lor au dorinta sa tr.&
iasca in cea mai deplina armonie cu noi, o primesc cu satisfactie.

Insa n'am dori sa vedem de partea d-lor gandul de a face

din Ardeal o impestritare haotica de neamuri, n'am dori sa crea-

d ca Ardealul nostru nu are un caracter national distinct, acela pe care i-1 imprirna prezenta noastra de veacuri pe pamantul lui. (Aplause).

Trec la art. 45 al legii, unde este vorba de treceri dela

un cult la altul.
Se reglementeaza trecerile individuale, i prin masuri
destul de satisfacatoare este aparata libertatea constiintei in
caz de asemenea treceri. Dar, d-lor senatori, miscarile religio'ase

nu sunt numai miscari individuale, ci sunt miscari de masse,

miscri colective. Daca este cu dreptate ca Statul sa apere libertatea constiintii individuale, eu cred ca Statul trebue sa se
simta obligat sa apere libertatea constiintei si in cazul ciind ea
se manifesta in mod colectiv. Iata pentruce, cand vom ajunge la
discutiunea pe articole, la art. 45 imi voi lua voia s prezint o
pronunere concreta pentru trecerile colective dela un cult la
Ma grabesc sa ajung mai repede la art. 47 al proieetului
de lege, in care este vorba de averile bisericesti si de soarta lor
in caz de trecere a credinciosilor dela un cult la altul.
Noi ne-am declarat cu totii aderenti inflacarati ai principiului libertatii de constiintd. Consimtim cu totii ca Statul
la asupra sa obligamentul de a apara libertatea de constiint a
cetOtenilor sai si atunci cand acestia se hotrasc sa faca trecere
dela un cult la altul.
V intreb acum in ce raport, in ce legatura stau averile
bisericesti cu constiinta religioasa a crestinilor ? Fara indoiala
acele averi sunt instrumente in serviciul constiintii religioase.
Aceasta este destinatia lor, prin care sunt legate indisolubil de
www.digibuc.ro

295

constiinta religioasd. Edificiul bisericii serveste ca locas de

intrunire a credinciosilor inaintea aceluias altar pe care se sdvrseste jertfa cea fr de sAnge ; ei isi pleacd acolo sufletele
inaintea lui Dumnezeu si se tidied pe aripile rugaciunii in sf erele credintii. Casa parohiald are destinatia de a adposti pe
pstorul sufletesc al credinciosilor dintr'o comunitate religioasA ; tot asemenea si alte averi imobile, pe care le-ar mai
avea comunitatea, sunt puse si ele tot in serviciul constiintei
religioase.

Proiectul de lege al d-voastr, d-le ministru, protejazd

libertatea de constiintd cnd ea se manif estd in dorinta de a
trece dela un cult la altul. Ce face insd cu averile ? Ce trebue
sd se intmple cu averile, dac ele nu sunt altceva cleat un instrument al constiintei religioase ? Nu incape indoiald cd si
averile cari sunt in functiune de constiinta religioasd, trebuie
sA treacd deodat cu acea constiintd religioasd, de care se tin si

pe care au sd o serveascd conform destinatiunii ce li s'a dat.

Eu pun teza aceasta asa, d-le ministru, nu ca o favoare
pentru biserica mea, ci ca o tezd generald si de dreptate deopotriv pentru toate cultele. Eu pun teza aceasta pentru toate confesiunile, pentruc ea rezultd cu necesitate din conceptiunea
crestin, proprie tuturor confesiunilor, despre raportul dintre
bunurile materiale si dintre bunurile morale ale vietii. Conform
acestei ccnceptiuni morale pe care o adoptd toate confesiunile,
fiinded ea isvorste din principiile de bazA ale doctrinei crestine, bunurile materiale nu-si au scopul in sine, ci ele sunt a se
considera numai ca mijloace, ca instrumente pentru realizarea
scopurilor celor morale, pentru imbogtirea bunurilor celor sufletesti.
Tot ce este pe lumea aceasta, d-lor senatori, trebue sd stea
in siujba perfectionrii sufletului omenesc, si noi ar trebui s
ne schimbdm radical prerile despre bunurile acestei vieti, dacd
ele nu ar avea destinatiunea de a servi tendinta de perfectionare a acestui suflet omenesc.
Si atunci, dacd aceasta este conceptiunea urestind despre
raporturile dintre bunurile acestei vieti, dacd cele materiale
trebue sd stea in serviciul celor sufletesti, in serviciul idealului, atunci socot cd este o cerere a dreptdtii, a moralei si a logicei sdnAtoase, ca in caz de trecere a credinciosilor dela un cult
ia altul, si biserica si casa parohiald si averile sa se acornodeze

constiintei religioase pe care au s'o slujeascd. (Aplause preluu gite).

Eu nu pot desprti averile de destinatiunea lor de a

servi constiinta religioasd.
SA punem cazul CA din cinci mii de credinciosi ai unei
www.digibuc.ro

296

comunitti au trecut dela un cult la altul, indiferent dela care

la care, 4900. Este cu dreptate oare, sd rmnd biserica la acei
100 cari n'au trecut ? Toat viata sufleteascd a credinci*lor e
legatd de acea bisericd in care au fost botezati, in care au fost
cununati, in care i-au inltat rugiciunile cdtre cer, ei i poate
generatii intregi de inaintasi ai lor. Nu ar fi oare o mare nedreptate ca biserica sd nu treacd cu ei ?
P. S. S. Episcopul greco-catolic romn al Gherlei, luliu
Hossu : i poate pe care au prdsit-o i au necinstit-o, rdsvratindu-se n contra ei.
1. P. S. S. Mitropolitul Transilvaniei, Banatului si al tinuturilor ungurene locuite de romni, Nicolae Blan : Iubite
frate, eu vreau s-mi pdstrez toatd senintatea in aceastd discutiune pe care o purtm, qi de aceea cu aceast senindtate iti voi
rdspunde i la intreruperea pe care mi-ai facut-o.
Chiar punnd cazul ca s'au rdsvratit, dac vrei sa inter-

pretezi trecerea dela un cult la altul in acest sens, dacd vrei

adicd sd atribui sufletelor acest motiv inferior de a se juca cu
soarta lor, zic, chiar in cazul acesta cnd s'au rdsvratit, ce obligament are Statul ?
Evident, sd protejeze libertatea ! Ata ; Statul nu poate

mtra in adncul contiintei celor ce au trecut dela un cult la

altul ca sd examineze ce motive i-au indemnat sa facd acest pas.

D-le ministru, va puteti d-voastri ingdui sd intrati in contiirita

ce au trecut dela un cult la altul ? Nu v cer un
idspuns, ci adresez fratelui meu intrebarea : Admite ca Statul
sd intre pe acest teren al intimittilor sufletWi a credincioilor Frdtiei Sale ? Eu nu cred c va recunoate Statului rolul de
arbitru in asemenea chestiuni. Prin urmare, Statul, in caz de
treceri dela un cult la altul, nu are alt rol dect acela de a proteja libertatea clar manifestat a ceatenilor, crui cult anume
vor s apartind. Dar Statul nu este in drept s examineze de ce
cetdtenii sdi au abandonat un cult i au preferit pe altul.
Noi stim cd biserica romano-catolic din tara aceasta ca i

din alte tri, face parte intregitoare din biserica universald a

catolicismului i, prin urmare, in virtutea organizatiei ierarhice
centraliste culminnd in papa, ceeace face proprietatea unei
pdrti, este totodati i proprietatea intregului. Deci teza P. S.
Sale dela Gherla duce in ultima analizd tot la biserica catolicd
intreagd ca subiect al proprietdtii.
Dar fratele meu dela Gherla s'a oprit la jumdtatea tezei,
neavnd curajul sd-0 desvolte punctul de vedere in intregime,
pentru cd i s'a prut c nij ar intruni simpatiile d-voastre. In dewww.digibuc.ro

297

linitiv ins& teza pe care a sustinut-o este numai un fragment

din teza integral c biserica catolic in intregimea ei ar fi subiectul dreptului de proprietate.
Chiar intre reprezentantii cultului catolic opiniunile sunt
imprtite, considernd ei cnd biserica catolic in totalitatea ei,
cAnd cultul catolic organizat intre granitele %rii, cnd institutiunile, ba chiar i comunittile, ca subiect al dreptului de proprietate a averilor bisericesti. Cnd aceasta este situatiunea, pot
pretinde d-lor c exist& in dreptul canonic apusean o teza quasidogmaticd, imutabil, cu privire la subiectul dreptului de proprietate, teza care n'ar permite trecerea averilor bisericesti ?
Prea Sfintitul dela Lugoj a citat ieri o serie de canoane,
dup Pidalionul tradus de Veniamin Costache i publicat la Sf.
Marfstire a Neamtmlui. Dar acele canoane se ref ereau toate exclusiv la dreptul si la modalittile de administrare a averilor bisericesti ; nici unul ins& n'a precizat chestiunea de care ne ocupm : care este subiectul dreptului de proprietate al averilor bisericesti ? Asa este Prea Sfintite !
Pe cum spunea adineaori i d. senator Gyarfas, acestea
sunt dou chestiuni diferite : dreptul de proprietate si dreptul
de administrare. Prin urmare, niciun canon din cele pe cari le-ati
citat nu legitima punctul de vedere pe care 1-ati reprezentat. Eu

pot trece deci usor peste acele canoane fr sd le analizez

Inca odata.

Dar Prea Sfintitul dela Lugoj s'a provocat si la autori de

drept canonic ortodox, a citat pe fostul Episcop de Zara, Dr. Nicodim Milas. De data aceasta P. S. S. a controlat mai bine textul
traducerii romnesti, dect atunci cnd vorbind in comisiune a
adus textul romnesc tradus in mod gresit. Greseala este a tra-

ductorului, nu a Prea Sfintiei Sale. Sunt silit

fac Prea
Sfintiei Sale obiectiunea, c a rupt un text din capitolul lui

Milas si 1-a interpretat unilateral, fr s tina seam de intreaga

opiniune a autorului in aceast chestiune. P. S. Sa a dat aceast
importantd precumpanitoare urmatorului text din Milas : dup.&
dreptul canonic al bisericii orientale comunitatea bisericeasc
nu poate fi subiectul propriettii bisericesti, fiindcA atunci i s'ar
contesta bisericii personalitatea juridica i afar de aceasta n'ar
fi nici un motiv justificat de a considera comunitatea politic5
drept proprietard a acestei averi". (Dr. Nicodim Milas : Dreptul
bisericesc oriental. Traducerea rom. Bucuresti 1915 pag. 425).
Canonistul Milas contest comunitatii bisericesti dreptul
de a fi subiectul propriettii, pentruca s suprime argumentele
celor ce consider& comunitatea politic& subiect al averilor bisericesti. Aceasta e intentia lui Milas care-i serveste ca motiv al

afirmatiei sale. Insa pirerea lui in chestiune o vom cunoaste

www.digibuc.ro

298

dac vom cita, in traducere amendat si urmdtorul text : Dreptul bisericesc oriental std.' pe acelas punct de vedere cu izvoarele
de drept bisericesc din timpul cnd biserica nu era separat. Aceste izvoare desemneaz pe fiecare bisericd local pentru sine
luat ca subiect al propriettii asupra acelor parti ale averii generale a bisericii, care se obtin prin donatie, mostenire, testament sau intealt asemenea chip. Fiecare biseried local pentru
sine are toate drepturile unui proprietar de drept si reprezint
pentru Sine singurd si fat de un al treilea, o persoan juridicd.
Acest principiu canonic al bisericii despre proprietatea de sine
stttoare a fiecarei biserici locale in parte asupra averii ei, s'a
incettenit astfel in practica bisericeasc, c era aspru interzis
episcopilor s intrebuinteze averea unei biserici pentru scopurile alteia, fie c chiar amndou bisericile erau supuse unuia
aceluias episcop i deci erau prti constitutive ale aceleiasi eparhii" (op. cit. pag. 427).
Prin urmare, este limpede, cd conform textului citat, biserica ca institutie locald este subiectul dreptului de proprietate;

ins cnd Prea Sfintitul greco-catolic de la Lugoj a sustinut

teza aceasta, s'a gndit totdeauna la bisericd ca la un vacuum,

la institutie chiar f Ara de crediciosi.
Ca sa-i rectific aceast notiune m voi referi la autoritatea
Apostolului Pavel, care scrie care comunitatea crestinilor din

Corint : Voi sunteti biserica Dumnezeului celui viu" (II Cor.

6, 16).

Care este scopul bisericii ? Este mantuitea credinciosi1or.

Cu aceast misiune merg si organizatiile parohiale in mijlocul
poporului. Prin urmare organizatiunea aceasta nu-si are scopul
in sine, ci este numai un instrument pentru scopurile spirituale
pe care le urmrim prin religiune, prin credintd (Aplause). Si
dac scopul institutiei parohiale este de a servi ca organ al credintei, pentru mntuirea sufletelor, atunci cnd nu este nici un
suflet, in institutia parohiei, pe care s-1 mntuiesti, cine sd cante in biserick Prea Sf invite ?
Cucuvaia ?
Dar prea Sfintitul s'a provocat si la nemuritorul i marele
nostru mitropolit Andreiu Saguna, pe care nu I-au inteles fratii
mei din cealalt strari, 'Jana ce a fost in
rstlmcesc
acum dupd moarte. S'a spus ch. Saguna inc ar fi reprezentnd, in

cartea sa Compendiu de drept canonic" pag. 193, lucrat ca

multi trudd in mijlocul attor lupte si osteneli, opinia Prea

Sfintitilor Episcopi greco-catolici, c averea ar fi a bisericii.

Prea Sfintitul a rupt si in cazul acesta un cuvnt din cartea lui
Saguna, far insd sd-i vadd intelesul in lumina intregei conceptiuni ce are mitropolitul Saguna in chestiunea aceasta. Cine este
subiectul dreptului de proprietate a averilor bisericesti dupd
parerea Mitropolitului Saguna ?
www.digibuc.ro

299

Iat ce ne spune : Lundu-se aceste averi, precum

trebuie s se ia, in intelesul invtturei evanghelice a lui Hris-

tos, urmeazd ca proprietarul lor este Domnul", va s zic :

Domnul Isus Hristos", dela carele tosi aceia cari au contribuit

la infiintarea acelor averi bisericesti spre scopuri religioase
filantropice, asteapt rsplatire dup cele ce au insemnat evanghelistul Matei, cnd a zis : Veniti binecuvntatii Printelui
meu", etc.

Aceasta este conceptiunea lui .aguna. E una din multele

conceptiuni cari au existat in privinta aceasta. i avnd .aguna
conceptia c Domnul este proprietarul averilor bisericesti, a-

tunci evident, pentru .aguna nu se mai trata deca cine are

dreptul de a administra aceste averi, si rispunde c comunele
bisericesti parohiale au acel drept. Dar in cazul acesta nimeni
nu are dreptul s scoat din textul cdrtii lui aguna, in mod

unilateral, cd nu Domnul, ci altcineva este subiectul dreptului

de proprietate...
P. S. S. Episcopul greco-catolic romn al Lugojului, Al.
Niculescu Prin faptul c poporul participd la administrare, nu
urmeaz6 c este si proprietarul averei. Prin urmare, Il exclude...

I. P. S. S. Mitropolitul Transilvanjei, Banatului si al tinuturilor ungurene locuite de romni, Nicolae .134 lan : V rog
s intelegeti Prea Sfintite, ca aguna ca s apere teza ca. Domnul este proprietarul averilor bisericesti, exclude orice alt proprietar. Dacd cineva astazi ar avea conceptia lui aguna, c
Domnul este proprietarul" averilor bisericesti, atunci in mod
consecvent si logic va trebui sa exclud si comunitatea i biserica local i biserica universal i pe oricine altul dela dreptul
de proprietar. Lucrul e clar. Dar atunci nimeni nu se poate provoca la aguna in sensul in care te-ai provocat Prea Sfintia Ta.
S5-mi dati voie, fratii mei, sa ma provoc si eu pentru a
elucida aceast chestiune cat mai bine si mai complect, la izvoarele de drept canonic ale FrAtiilor Voastre, i anume la o hotdrire
a conciliului al treilea provincial al mitropoliei greco-catolice a
Blajului. Acest conciliu tinut la 1900, dduse urmtoarea hotrare : Comuna bisericeasci care ar avea voie s ridice bisericA
nou, va fi datoare a asterne ordinariatului plan si preliminar,
ardtnd ea' dispune de mijloacele materiale pentru edificare, c
dispune de loc propriu pentru edificare, intabulat pe comuna
bisericeasc" (cf. Dr. I. Matei, Op. cit. pag. 65).
Prin urmare, Sinodul al III-lea provincial obligg comuna
bisericeasca, ca atunci cnd vrea si-i zideasca bisericg, sa aib5
locul intabulat asupra sa cu drept de proprietate in cartea fun-.
duar.

(I. P. S. S. Mitropolitul Vasile Suciu intrerupe).

www.digibuc.ro

300

Sa Va. raspund I. P. Sfintite dela Blaj, ca in Ardeal aproape toate bisericile, casele parohiale si averile sunt intabulate pe
numele comunitatilor sau parohiilor bisericesti.
Voci : Nu este asa.
D. Elerner Gyarfas : N'au dreptul sa le vanda.

I. P. S. S. Mitropolitul Transilvaniei, Banatului si al tinuturilor ungurene locuite de romni, Nicolae 135 fan :
aceasta este o alta chestiune. VA rog sa nu confundati mereu lu-

crurile. Este altceva dreptul de proprietate i altceva dreptul

de administrare. A avut sinodul provincial din Blaj dreptul de
a hotari ca aceste averi sa fie intabulate pe numele comunita%nor bisericesti, dar nu s'a atins de drepturile de proprietate ale
comunelor bisericesti, ci a facut uz de dreptul de administrare.
I. P. S. S. Mitropolitul greco-catolic romn al Albei-Iuliei
Vasile Suciu : Ina lt Prea Sfintite, acesta este
capitolul 2. S-mi spui ce trateaz capitolele 1, 2 si 3 din Sinod.

In capitolul 1 este vorba de liturgii, cum se fac liturgiile ; in

capitolul 2 este vorba despre locurile unde se fac liturgiile, adid despre biserici, iar in cap. 3 se vorbeste despre cimitire, etc.

In cap. 2 se spune : Omule, cand vreai sa faci biserica,

mai intai s ai planul bisericii, fondul pentru zidirea bisericii
si apoi locul pe care zidesti. Baga de seama ca sa fie pe numele
comunitatii, nu pe nume strain. Daca te-ai apuca sa cumperi loc
dela cineva, trebuie ca -acel loc sa-1 treci pe numele comunitatii

numai asa sa zidesti biserica. Asa c conciliul te face atent

ca locul sa fie pe numele bisericii. El nu trateaza ex professo"
aceasta chestiune.

I. P. S. S. Mitropolitul Transilvaniei, Banatului si al

nuturilor ungurene locuite de romni, Nicolae BUlan : D-lor senatori, Inalt Prea Sfintia Sa prin interpretarea facuta, mi-a dat
dreptate mie, pentruca indiferent dac conciliul provincial din

Blaj a tratat chestiunea ex professo" ori n'a tratat-o ex prof esso", ramane faptul c acel conciliu a obligat comunele bisedrept de proprietate, daca vreau sa cladeasca biserica noui.

ricWi i s ingrijeasca de teren propriu, intabulat pe ele cu

Prin urmare, sinodul provincial al III lea a recunoscut
c dreptul de proprietate asupra terenului pe care e sa se elldeasca o biseric noua este al comunei bisericesti. Acest punct
de vedere a f ost conf irmat in Statutul Organic sagunian, pentru biserica ortodox. Biserica unita a confirmat acelas punct
de vedere prin hotarirea adusa i prin cartile funduare.
Dar, Prea Sfintitul Hossu mi-a spus c vor desface acest
\lucru din cartile funduare si vor trece averile comunelor bisericesti pe eparhii.
P. S. S. Episcopul greco-catolic romn al Gherlei, Iuliu
www.digibuc.ro

301

Hossu : Aceasta nu am spus. Am spus ca clac ne siliti prin lege,.

da, ne vom acomoda nouei situatii de drept.

I. P. S. S. Mitropolitul Transilvaniei, Banatului si al tinuturilor ungurene locuite de romni, Nicolae Blan : A spus
deci nu categoric, ci hipotetic, ea' s'ar putea intmpla. Mie mi-ar
plcea s ia msura aceasta, ca in adevr s dispar dreptul de
proprietate de pe comuna bisericeascd si sa-1 intabuleze pe episcopii, ca s vedem ce va zice poporul, ce vor zice enoriasii
d-voastra. Eu m tern cd inteun caz ca acesta s'ar rzvrti !"
D-lor senatori, cred c in cele precedente, discutnd chestiunea trecerii averilor bisericesti in caz de trecere a credinciosilor dela un cult la altul, am dovedit in mod suficient, cA biserica papist nu are o tez precis si fcnd parte din principiile
de organizare ale ei, cu privire la subiectul dreptului de proprietate a averilor bisericesti, ci in privinta aceasta au fost sustinute diferite opiniuni de canonistii acelei biserici.
Aceasta fiind situatiunea, v intreb eu, d-lor senatori :
poate oare Statul nostru romnesc ca printr'o lege a cultelor s
codifice una din aceste multe opiniuni cu privire la subiectul
dreptului de proprietate, si anume tocmai aceea care le convine
momentan mai mult fratilor mei uniti pentru ca, dup cum zic
ei, s-si apere biserica de zguduiri si neliniste ? Se poate Statul
nostru identifica cu una din aceste multe opiniuni de drept canonic al bisericii apusene ? Evident, nu. Pe drurnul acesta, Statul nostru nu poate merge in opera sa de legif erare.
Ceeace va cerern noi in chestiunea aceasta, d-le ministru
al cultelor si onorat guvern, este ca priviti realitatea in fat
cum se prezint. Statul nu poate si considere ca proprietar al
averilor bisericesti dect pe acela, pe care sunt inscrise in crtile funduare aceste averi. Dac ele sunt intabulate pe comunitatea crestinilor dintr'o localitate si dac crestinii, in virtutea
liberttii de constiint pe care Statul s'a angajat sd o protejeze,
au luat hotrrea s treac la aka confesiune, atunci eu cred c
pentru oricine e limpede c Statul nu poate s trag5 alt concluziune, dect ea' averile bisericesti (edificiul bisericei, casa
parohiald etc.), cari sunt in functiune de constiinta religioas,

au s urmeze si ele aceast constiint religioas pe care au

s o serveasc. Ceeace va rugtn noi, d-le ministru al cultelor, este s binevoiti a preciza lucrul acesta cu destul claritate in legea aceasta pe care o discuttn. Asa cum este f ormulat articolul 47 va da nastere la certe si neintelegeri, intruct
el las nelamurit intrebarea, cui are si apartind, in caz de trecere dela un cult la altul, biserica, casa parohial, etc., ca si
cnd partea care va fi mai tare ori mai isteat, ar avea dreptul
s le stpnescA. Trebuie deci spus limpede in lege, e deodat
www.digibuc.ro

302

cu majoritatea credinciosilor dintr'o parohie, averea se va imprti conform principiului proportiei numerice. E un principiu
echitabil. Cnd eu m despart de fratele meu, e cu dreptate ca
sa imprtim friteste si averea noastri pe care am folosit-o in
comun pan atunci.

Astzi fratii nostri vreau s fie tari in principii, ins la

1700, ei cum au trecut ? Nu au trecut cu toate bisericutele si a-

veriie cari apartineau pe atunci asupritei si nedreptatitei biserici ortodoxe ?!

Ocrotiti de stapnirea politica de atunci, ne-au luat cu

puterea chiar si biserica lui Brncoveanu din Fagaras, pe care
marele Voevod al Tarii Romnesti i ocrotitor al ortodoxiei o
zidise pe searna Romanilor ortodocsi cu ctiva ani inainte de a
se fi produs ruperea unei prti a Romnilor din Ardeal dela
biserica lor strmoseascd.

Mitropolitul Atanasie dela Alba-Iulia venise s ia darul

arr teriei dela Bucuresti i darul i 1-a dat Mitropolitui de pe
vremea aceea Theodosie Vestemeanu, iar marele voevod Brancoveanu, i-a druit mosia dela Merisani din judetul Arges, ca
cu att mai usor sd-si poat indeplini misiunea peiltru care a
prima darul pentru Ardeal. Pe frontispiciul bisericii zidita. de
Constantin Brncoveanu in Fagaras se gseste 'Ana astazi inscriptiunea care spune c biserica a fost zidit pentru Rornfinii
de legea pravoslavnicA ! De cteori intrati astazi in acea
cetiti inscriptiunea care arat vointa Marelui Voevod,
nu aveti mustrare de cuget c nu mai sunteti ortodocsi, ori cel
putin ea' posedati pe nedreptul biserica care a fost zidit pentru ortodocsi, iar nu pentru voi ?
P. S. S. Epicopul greco-catolic romn al Oradiei-Mari,
Tr. Valeriu Frentu : noi suntem ortodocsi !
D. Al. Lapedatu, ministrul cultelor artelor : Prea Sfintitul Episcop al Oradiei-Mari a zis c d-lor sunt ortodocsi.
P. S. S. Episcopul greco-catolic romn al Oradiei-Mari.
Tr. Valeriu Frentziu : Suntem ortodocsi uniti cu Roma.
D. Al. Lapedatu, rninistrul cultelor i artelor : Aceasta
este formula exacta : ortodocsi uniti cu biserica din Roma.
I. P. S. S. Mitropolitul Transilvaniei, Banatului 0 al
nuturilor ungurene locuite de romni, Nicolae Balan : Ne-au
mai luat inch si mnstirea Prislopului zidit de calugrul Nicodim, acelas care intemeiase pe timpul lui Mircea cel Bitran
mnstirile Vodita i Tismana, care trecnd Carpatii pe pmntul Ardealului a infiintat lang Hateg manastirea Prislop
pe seama ortodocsilor.

Intre alte posesiuni frauduloase fratii nostri mai au si

biserica zidit de marele voevod Mihai Viteazul in Ocna-Sibiu-

www.digibuc.ro

303

lui si care a trebuit sa sufere situatiunea de a fi protejata de

Statul ungurese. Era intre bisericile patronate.

Evident, ci nici calugrul Nicodirn pe timpul lui Mircea,

nici Mihai Viteazul si nici Constantin Brancoveanu n'au zidit
bisericile lor pe seama voastr, pentru simplul motiv sa pe atunci uniti nici nu existau intre Romani'.
D-lor senatori, s'au ridicat glasuri din sanul bisericii ortodoxe, care pe dreptul au reclarnat aceste biserici, care sub nici

un titlu nu ar putea apartine bisericii unite. Eu insa iubite

frate, si in privinta aceasta sunt mai ingaduitor si nu ma su
par prea mult fiindca le detineti frdtiile voastre, pentruca s

mai aveti cate un monument din vremurile de veche unitate bi-.

sericeasci... (Aplause indelung repetate), cte un monument
care s va aduca aminte de traditiile de glorie din trecutul nostru si bisericesc si national, sa va aduca aminte de Brancoveanu si de Mihai Viteazul si de printele Nicodirn, si de ceilalti mari ctitori ai neamului si ai legii noastre stramosesti. (Aplause puternice).
Ins ceeace nu se poate fngadui este ca Statul nostru sa

spuna astazi ceeace cereti Fratiile Voastre, sa spuna c nu e

permisa trecerea averilor bisericesti, lucru care in Ardeal s'ar
putea interpreta c nu e permis trecerea credinciosilor. Ati
vrea sa obtineti, fie si indirect si cat mai de departe, macar aparenta unei ;indiicatiuni de acest fel : Vedeti voi, crestini
si Romani din Ardeal : nu se poate face trecerea precum voi in
sufletul vostru ati voi-o ; Statul va opreste ; Romania-Mare v

opreste, trebue deci s ramaneti greco-catolici, asa cum v'au f

cut Habsburgii, pentru totdeauna.
I. P. S. S. Mitropolitul greco-catolic .rornn al
Fgraqului, Vasile Suciu : Asa s'au nascut.
P. S. S. Episcopul greco-catolic romn al Oradiei-Mari,
Tr. Valeriu Frentziu : I. P. Sfinte, esti de parere ca daca o comuna ortodoxi din episcopia I. Prea Sfintiei Tale trece la bapbiserica sa se dea la baptisti ?
I P. S. S. Mitropolitul greco-catolic romn al Albei-luliei i Fggrasului, Vasile Suciu : N'au dreptul baptistii ?
P. S. S. Episcopul greco-catolic rornn al Gherlei, Iuliu
Hossu : Au dreptul la biseric si la casa parohial.
I. P. S. S. Mitropolitul Transilvaniei, Banatului si al tinuturilor ungurene locuite de romni, Nicolae B lan : Eu nu
ma tern, eh vre-o comunitate din biserica mea ar trec6 la bap-

tisti ; te rog, ai aceea sigurant si Fratia Ta, ca nu vor trece

la noi din biserica Fratiei Tale (Aplause).
Dispozitia aceasta ca biserica s urmeze constiintei religioase, indiferent dela care cult, la care cult se face trecerea,
www.digibuc.ro

304

o consider ca o dispozitie principiala si de-o valoare deopotrivi

pentru toate confesiunile. De aceea nu aveti motiv sa v plangeti ca voim sa va facem nedreptate.
D-le ministru, v rugam sa fim bine intelesi, c noi nu va
cerem sa faceti o nedreptate celorlalte culte i o favoare bisericii ortodoxe, luand in lege o astfel de dispozitie ca dela orkare
alt cult sa se poata face trecerea credinciosilor si a averilor la
biserica ortodoxa, iar invers, dela biserica ortodoxa la alte
culte sa nu se poata face aceasta trecere. Atunci, cand am cere
aceasta, ati putea spune c vor fi nedrepttiti. Dar noi nu cerem favoruri, ci cerem afirmarea unui principiu in conformitate cu teza pe care ani sustinut-o. In sfarsit, de ce n'as spune-o
si pe aceasta una ? Vreau ca daca o fi cu voia lui Dumnezeu s
se intoarcd iaras fratii nostri la biserica stramoseasca, sa se intoarc asa cum s'au dus, cu averi cu tot ! (Ilaritate).
P. S. E. Hossu dela Gherla mi-a pus In zilefe trecute prieteneste Intrebarea, sg-i rspund cu toat sinceritatea : Cred eu,
a In adevr vom ajunge iargs s fim una, vom ajunge s avem
unitatea noastr bisericeasc ? Nu vezi, mi-a zis fratele rneu,
alte popoare mai culte dect noi, bunoar Germanii, cum sunt
desprtiti in confesiuni, i pe lng toate silintele ce si-au dat,
totus n'au ajuns la unitate bisericeasc S'a mai provocat si la
unguri, cari deasemenea sunt divizati pe terenul bisericesc, dar
nici ei n'au putut s-si creeze o unitate. Crezi intr'adevr Frtia Ta, c noi vom ajunge la unitatea bisericeasc ?
P. S. S. Episcopul greco-catolic romn al Oradiei-Mari,
Tr. Valeriu Frentziu : Daca avem dragoste in suflet, da !
I. P. S. S. Mitropolitul Transilvaniei, Banatului si al tinuturilor ungurene locuite de romni, Nicolae Blan Sa-mi
dati voie, d-lor senatori, sa v comunic ce i-am raspuns. L-am
rugat pe fratele meu, sa nu puna poporul romanesc alaturi de

poporul german si nici chiar de cel unguresc in ce priveste

diviziunea confesional. Cazurile nu se prezinta la f el, ci au

infatisri cu totul deosebite. La noi n'a existat o reform bisericeasca pe urma careia sa se fi spat o adanca diviziune intre
confesiuni. La noi n'a existat un Luther, care &A fi adus interpretri noua de principii religioase si bisericesti, cum au adus
corifeii marei reformatiuni : Mantuirea numai prin credinta, Biblia ca singura norma i ca unicul izvor al credintei, etc. Eu nu
discut exactitatea dogmatica a acestor principii, ci constat numai, c la bazele miscrii de acolo a existat o ref orma reala, bazata pe interpretari noug de principii, pentru care s'au dat lupte
si s'au varsat siroaie de sange, s'au purtat razboaie de sapte si
treizeci ani.
Dar la voi... interpretari de principii religioase ? ! Halal
www.digibuc.ro

305

de capul lor ! In 1700 la bietul mitropolit Atanasie, interpretri

nou5, necunoscute pana atunci, care s stea la baza unei migcari initiate i purtat cu convingere i cu insufletire, pn la
jertfe de snge ? ! Ar trebui s-ti bati crud joc de el, ca s-i
atribui aa ceva.
Pentru ca s \TA ark eu ce au iscalit cu mn tremurdtoare cei ce s'au invoit, indoindu-se in inimile lor, sa primeasc
la 1700 unirea cu Roma, voiu cita cuvintele lor : Si aa ne unim
ace0i ce scrim mai sus, cum toat toat legea noastra, slujba
bisericii, liturghia qi posturile. sa stea pe loc, iar c n'ar sta

pe loc acelea, nici aceste peceti sa n'aiba nici o tarie asupra

noastr i vlddica nostru Athanasie s fie in cap i nime s

nu-1 hrbatalueascd". (Vezi Dr. George Popovici : Uniunea Romnilor din Transilvania. Lugoj 1901, pag. 84-89).
Si fiindcd Prea Sfintitul Episcop greco-catolic dela Lugoj a citat din d. N. Iorga, sa-mi dea voie s citez i eu comen-

tarul pe care-1 face invatatul nostru istoric la actul unirii din

1700 : Nu se poate din partea unor clerici o mai vadit urmrire a interesului material, o mai mare neincredere fat de
aceia crora le intind mna spre unire i o mai mare iubire
pentru rosturile indtinate de care in ruptul capului nu se pot
desprti, ale vechei biserici in care traiesc neam de neamul lor
luptndu-se cu puterea sau cu viclewgul pentru pstrarea lor
ca cea mai sigur scar spre Dumnezeu i spasenie a sufletelor". (N. Iorga : Istoria Bisericii rom. Vol. II. Vlenii de
Munte, 1909, pag. 17).

In astfel de conditiuni se poate vorbi de interpretri religioase noud, in tot cazul altele dect ale bisericii din care au
fdcut parte pna atunci ? ! De enuntri, de principii ref ormatorice ? ! De o miqcare purceasd din vreun indemn sincer al
con0iintii ? ! Dar a fost nemultumit poporul, ori chiar cineva
din cei cari au fcut primul pas atre unirea cu Roma, cu vechea biseric ortodoxa a neamului ? Nimic din toate acestea !
Noi tim c numai cu lacrimi in ochi, sub presiuni externe i

slbiciuni dinluntrul lor, s'au despirtit de form numai de

dnsa, fdr sd o fi abandonat cu sufletul lor. (Aplause).

Atunci se iveqte de sine intrebarea : Cine a facut unirea ?

Prea Sfintitul Episcop unit al Gherlei ne-a raspuns ca

unirea au facut-o Habsburgii,
0 drept a spus. Au facut-o
Habsburgii catolici, cum spunea d. senator Gyarfa, pentruca
sd aib un sprijin mai mult in lupta ce o purtau in Ardeal in
contra Ungurilor calvini. Aa a fost,
0 atunci Prea Sfintitul
Episcop dela Gherla pe un ton inocent imi rspundea in discursul sau c Habsburgii, sunt de vin pentru unirea initiat la
1700, iar biserica unit cu totul nevinovat, u0 de biseric, care
20

www.digibuc.ro

306

numai s'a lasat folosita pentru scopurile HabsburgiIar. Dar nu.

vezi Prea Sfintite, in ce situatie injositoare iti pui biserica Prea
Sfintiei Tale, cnd o arti ca pe un instrument incontient in
mana Habsburgilor in contra Ungurilor ? (Aplause).
Dar eu tiu ca. Habsburgii au mai avut un scop qi cred ca
acela a fost scopul principal al lor. Acest scop legat de actul
dela 1700, nu voiesc s-1 precizez eu, ci las sa-1 interpretati
!

d-voastr din juramntul solemn pus in gura mitropolitului

Athanasie cd se lepada de toati corespondentia i datitura in
tiint prin scrisoare i pretequgul imaticilor, a ereticilor i
a Craiului sau Vodii Tarii munteneti"
nu Romneti
;
nici o carte de acum inainte cu aceia raspuns nu voi avea i nici
pe Bucureqtean mai mult al mieu arhiepiscop qi mitropolit a fi,

nu-1 voiu cunoWe... Dar, unde va fi lips lui Vod al Trii

Munteneqti sau altuia cumva din imatici a scrie carte, mai
nainte cartea oiu arata-o teologuului i sfetnicului".
In legatur cu aceste dureroase cuvinte voi cita comentarul d-lui N. Iorga, care zice : Putem spune c nici odata un
episcop roman din Ardeal nu iscalise o aa de adnca injosire
pstra, in forme oarecum onorabile
a bisericii sale pentru
pentru persoana sa scaunul de care de altf el se dovedea nevrednic, pentruc acesta infitiqa inainte de toate un popor, cu toate
suferintele, drepturile i aspiratiile lui". (N. Iorga : Istoria Romanilor din Ardeal i Ungaria. Bucureti 1915. Vol. I, pag. 338).

Crud e destinul istoriei pentru rolul ce-1 imparte ate

unui orn. Acest mitropolit Athanasie primise, ca i inaintasii

sai hirotonirea la Bucureqti, uncle jurase e va ramnea credincios in pravoslavnica credint i
adauga d. N. Iorga :
preuna cu hirotonirea venise (din Tara Romneasc) cultura,
o oarecare mndrie i contiinta romneascd
qi vorbele de

batjocura pentru Vodr, pentru Tara Munteneasca", pentru

Bucuretean" erau puse anume pentru a insemna crud aceast

rupere definitivr (N. Iorga, op. cit. pag. 338).
Aceasta rupere a fost scopul imoral qi viclean pe care
I-au urmarit Habsburgii prin actul politicei lor dela 1700. Ei au
voit sa desparta pe Romnii ardeleni de fratii de peste Carpati, qi cuvintele acestei despartiri le-au pus in gura lui Athanasie cnd fcea juramnt de credinta catre Viena. S'a petrecut
atunci grozava tragedie, ca mitropolitul Ardealului sa-i trdeze nu numai credinta stramoeasc, ci i toate legaturile sufleteti cu fratii sai de sange de peste munti (Aplause prelungitete qi indelung repetate, ovatiuni).
P. S. S. Episcopul greco-catolic romn al Gherlei, Iu liu
Hossu : Atunci nu aveau libertatea de contiint.
I. P. S. S., Mitropolitul Transilvaniei, Banatului qi al
www.digibuc.ro

307

tinuturilor ungurene locuite de romni, Nicolae B.4 lan : Nu ;

drept ai spus.
P. S. S. Episcopul greco-catolic romn al Gherlei, luliu
Hossu : i credincioii din Ardeal, azi au libertatea de con-

I. P. S. S. Mitropolitul Transilvaniei, Banatului qi al tinuturilor ungurene locuite de romni, Nicolae B lan : In conditiunile acestea mai puttti sg spuneti in fata corWiintei Romniei Mari c'd a fost un act facut din libertate i din convingere actul dela 1700 ? (Aplause prelungite).
A lost fcut pentru ca pe lng granitele din vrful Carparlor s pun granite si In suflete, care s ne despart de fratii
nogri i s rupg unitatea noastri qi de credint i de cultur
tesut intre grele irnprejurri, In lungul veacurilor, dela unii
la altii,. atunci cnd bietii, smeritii cilugri treceau in desagi,
prin ascunztorile dosite ale muntilor, cartea romneascg pe
care ca o sfnt cuminectur o imprteau de dincoace, dincolo
de Carpati, la fili aceluiaq neam. (Aplause prelungite gi indelung
repetate).
Au vrut sa-i desparta de Bucureteni, ap le spunea pe
atunci, asfazi v zic regteni. (Aplause). S'a vrsat s'angele a
800.000 de frati nu pentru a vorbi de regateni, ci pentru a face
pe baza unittii sufletwi inchegata in suferinte din partea bisericii ortodoxe, unitatea indisolubil, politic national a neamului. (Aplause prelungite i indelung repetate).
Tot d. N. Iorga spune raspicat, din ce izvoare a rasarit
biserica unit : Biserica unit era o creatie artificialk nu pornise dintr'o convingere" (op. cit. pag. 347). Si acum din aceasta
lips4 de convingere i din aceast creatie artificiala vreti s
faceti o piedic dogmatica pentru a tine in separatiune pe fiii
aceleia tari ! (Aplause prelungite i indelung repetate).
I. P. S. S. Mitropolitul greco-catolic romn al Albei-Iuliei
Fgrasului, Vasile Suciu : Pe cine acuzi, pe cei morti sau
pe noi ?
I. P. S. S. Mitropolitul Transilvaniei, Banatului qi al tinuturilor ungurene locuite de romni, Nicolae Blan : Ca nu a
fost din convingere, o spune clar istoria.
I. P. S. S. Mitropolitul greco-catolic romn al Albei-Iuliei i Fgraqului, Vasile Suciu : Scoate-i din mormant i spunele-o.

I. P. S. S. Mitropolitul Transilvaniei, Banatului i al tinuturilor ungurene locuite de romni, Nicolae Blan : ...o arat
toate mrturiile trecutului, intre cari amintesc pe episcopul Inocentiu Klein, la care a fdcut provocare ieri Prea Sfintitul dela
_Lugoj. In raspunsul pe care 1-a dat contelui Toroczkay, preewww.digibuc.ro

308

dintele comisiei dietale (anul 1737), la intrebarea acestura daca-

unirea s'a fcut numai pentru foloase, episcopul Klein a raspuns raspicat : Eu i clerul meu m'am unit sub conditia de a
obtine acele beneficii si foloase, de cari se bucura romano-catoaltrninteri, dad' nu ni se dau, ne-am face chiar i Turci !"

(Colectia de documente Rosenfeld si Petru Bod, dupa Dr. S.

Dragomir : Istoria desrobirei religioase a Romani lor din Ardeal

in secolul XVIII. Vol. I, Sibiu 1920, pag. 134).
I. P. S. S. Mitropolitul greco-catolic romn al Albei-Iu-

liei si Fggrasulni, Vasile Suciu : Ina lt Prea Sfintite, ne vorbesti noua sau la cei de atunci ?
I. P. S. S. Mitropolitul Transilvaniei, Banatului si al tinuturilor ungurene locuite de romni, Nicolae Blan Iti dau
voie sa ma intelegi cum vei vrea, fie ca vorbesc acelora, fie ca
vorbesc i Prea Sfintiilor Voastre pentru a nu avea motiv de a
v supara prea mult.
0 serie nesfarsita de dovezi ne arata cu cata repulsiune a
primit poporul actul unirii dela 1700.
La instalarea lui Athanasie, delegatii brasovenilor la usa
bisericii mitropolitane din Alba-Iulia, declara ca nu pot suferi
instalarea unui episcop unit cu catolicii, in biserica zidita de
Voevozii din Tara Romaneasca" (Dragomir, op. cit. pag.

36).

La Brasov de cate ori se fcea vreo instalare de preoti,

intotdeauna era insotit de o marturisire de credinta nedeslipad catre biserica ortodoxa ; cu o astf el de ocaziune au esit din
constiinta brasovenilor cuvintele c sunt fii adevrati ai sfintei,
sobornicestii si apostolestii biserici a Rsritului de care sfant
credinta nici sabia, nici f ocul, nici inchisoarea, nici saracia, nici

nevoia, nici foamea, nici goana, nici moartea si nu ne poat

desparti" (Istoria bis. Scheilor de St. Stinghe p. 56, dup Dra-

gomir, op. cit. pag. 114).

Numai in timpul clasic al crestinismului mai intalnim
asemenea marturisiri de credinta si de alipire catre biseric !
In fata persecutiilor catolice, poporul, lsat fra de pas-

tori, avea atitudini eroice cari inalt si astazi. Putem lua pe

rand satele cari au fost trecute cu sila dela ortodoxie la unire
impreuna cu bisericile si cu toate averile, multe sau putine, pe
cari le aveau ca s vedem mrturisirile lor. Asa la Sambata de
Jos, judetele declara : In privinta religiunii nu ne porunceste
nimeni, nici craiasa, si nici altcineva" (Dragomir, pag. 158).
In Bucium s'au rostit cuvintele : Noi suntem gata sa lsam
biserica la porunca Mariilor Voastre preotului unit, dar mai

bine ne pustiim i pribegim, decat s ne tinem preot unit" (Dragomir, p. 158).

Credinciosii din comuna Copacel, locul de nastere al Inalt
www.digibuc.ro

309

-Preasfintitului dela Blaj, gldsuesc astfel : La porunca guvernului crdiesc ceddm preotilor uniti biserica, dar noi cu ei nu
vom umbla la bisericd, ci si pdzeasc ei pdretii de piatrd". (Dragornir, pag. 159).
SA vedem si alte cazuri. Mdcelarul din Fgras, Ion Oancea, impreund cu pr. Bucur si altii, inteo jalb adresat mitro-

politului din Karlowitz, Pavel Nenadovici, povestind cum s'a

propagat unirea, aratd nedreptdtile ce le-au suferit pentru credinta lor : i ne-au pus sub birsag si ne-au prins pe noi, mai
mult dect trei sute de oameni, tot fruntea si noi am feleluit,
cd nu ne vom uni, suntem gata sd ne aduceti muierile si copiii,
sd le tdiati capetele, apoi noud, cd stiti Mdria Voastrd bine, ea'
omul nu-i slobod cu trupul, dar este cu sufletul". In aceiasi
jalbd se spune cd. pe Ion Oancea l'au btut in hiard si l-au
bdgat in temnita cea de pierzare si au oprit nime la dnsul s
nu meargi, nice bucate nime s nu-i dea, numai timnicerii Cite
putintea pane si apd".
Intr'o alti jalbd prezentatd tot lui Pavel Nenadovici, FAgdrsenii declard cd pentru credinta strdmosilor nostri suntem
gata a suferi si mucenicie sau izgonire din aceast impArdtie,

jar legea nu o vorn lpda" (Dragomir, op. cit. pag. 210-211).

Romnii din Dobra, in frunte cu vite-ontojul orasului"

Iosif Crainic declard trimisului vlddicdi Nenadovici, cd nici de
cum nu primesc unatia
pti la rnoarte". Apoi chemnd satele dinwrejur, de pe ambii tdrmuri ai Murdsului redactard o

petitie in care spun : c ni s'a urt de atta vreme, cd trim

ca vitele, fr' de drept si far' de bisearicd si fr' de leage si mor
oamenii necuminecati si nespovediti si se ingroapd fdr' de popi
si pruncii nebotezati rdmn, ca pdgnii. Numai f ericiti sunt oamenii cari n'au ajuns aciastd vreme, care am ajuns-o noi acum,
cd mortii cari avem si aceia rmn nepomeniti... Cd de ne-ar
lsa domnii sd iesim de aicia, am iesi top si am merge incdtrdu
ne-ar indirepta Dumnezeu. Numai nu ne sloboade, ci ne tine
ncjiti... cd noi ce vreame am ajuns pohtim toti moarte sd murim dect sd trdim cu atta amar si jale dupd leagea noastrd"
(Dragomir, pag. 211-212).
P. S. S. Episcopul greco-catolic romn al Oradiei-Mari,
Tr. Valeriu Frentziu : E o mndrie cd am avut asa tdrani inteligenti.

I. P. S. S. Mitropolitul Transilvaniei, Banatului 0 al tinuturilor ungurene locuite de rornni, Nicolae Blan : Preotii
loan din Fldlmdgel si Lazdr din Aciuva se prang episcopului din
Arad, c oamenii cari n'au vrut sd se dea cu unitii au fost bdtuti

crunt, pn le-a curs sngele prin haine si dupd ce au fost chinuiti astfel, au fost sloboziti cu cuvintele : Mergeti la Srbi sa
www.digibuc.ro

310

v ajute". Tot in acea jalb se spune c : Popei Ia los din Dum--

brava i-au prdat si luat toat averea care a avut-o, iar fispanul Hollaki a imprstiat prin sate porunca aspri, e tot crestinul care va indrsni s primeasci pe un preot neunit va avea s
plateasca o pedeaps. de 80 de florini i s sufere 40 de btete".
(Dragomir, pag. 242-243).
Acesta este dreptul canonic si baza rnoral de existent
a bisericii noastre ! (Aplause, strigte de bravo !).
Vreau s citez i prerile unora dintre corifeii unirii,
despre efectele ce le-a produs ea in poporul romanesc. Iat ce

zice de pild A. Tr. Laurian : Cei mai multi romani care se

Inc dup dreptele preteninltard cu incetul din intamplare

la deregkorii mai inalte
siuni, care le avea ca Romani uniti
mntre unguri catolici, trecur dela legea de rit oriental la cea
de ritul occidental sub pretextul c acestea sunt acum tot una,
si cu modul acesta se lepadar si de natiunea lor si se ungurir".
(Magazinul istoric Tom. II, pag. 328-29 citat la Dr. G. Popovici : Uniunea, pag. 194).
G. incai, la care deasemenea ati fcut provocare, spune :
Noi Romanii de vom lua afar clerul unit, care inc numai atata se socoteste cat a cincea roat la car, ce folos am avut
sau avem din toate acestea ?" (Popovici, op. cit. p. 191). Atat
de mari erau relele cari le suferea natiunea romand in urma
unirii, incat peste 35 de ani dup fcuta uniune se plange amar
protopopul unit Nicoar Beianul catre episcopul Inocentiu cu

aceste cuvinte : Tare ma tem c nu vom avea alt folos din

uniunea aceasta care o am fdcut, ci vom rmane numai cu ura
intre frati i cu mustrarea cugetului". (Popovici, op. cit. pag.
182).

Nu voi cita ce zice Maior, in aceeas chestiune, ma mrginesc s citez cuvintele lui : Papei nu-i trebuia romani, i-au
trebuit numai catolici, ca
supun siesi si oricui". (Popovici,
op. cit. pag. 192).

Voi incheia seria acestor plangeri despre efectele rele

produse de unire, cu prerea lui Papiu Ilarian, care zice :
ca si Clain episcopul, Clain Calugrul, Petru Maior
toti Bljenii luminati din secolul XVIII, cunosteau tot raul
fatal produs prin unire... Voi iezuiti romani dela Oradea-Mare,
dela Gherla... si de aiurea, voi cari in aceste zile ale luminei si
ale liberttii cutezati a indemna pe romani s mearg la sinodul catolicilor din Pesta ; voi cari mergeti cu cutezanta pan a
da Romanilor uniti numele stain si urat de catolici... Voi cari
prin aceasta si alte asemeni criminale apucaturi, cercati a rumpe

de tot o parte insemnati a Romanilor din corpul cel mare al

natiei, auziti pe profetul incai i pan e timp convertiti-ve..
www.digibuc.ro

311

(Citat d-Erpa (Gb. PopoVici : Uniunea etc. pag. 197).

Nu privim lucrurile cu patim si prin urmare nu contestm foloasele pe cari le-a adus unirea. Dar cnd ea s'a produs
intre imprejurrile pe cari le-am artat i cnd a avut efectele
rele de cari se plng aceia cu cari va ludati ca corifeii ei, mai
aveti curajul sa ne aruncati nou aci acuza ca invrjbim poporul
romnesc ?

Inalt Prea Sfintitul arhiepiscop Cisar din Bucuresti s'a

intrebat cu manire, cum de s'au intrebuintat cuvinte aspre despre Inalt Prea Sfintitul Patriarh al Romei dela aceast tribun.
Eu desaprob orice cuvnt aspru care s'ar folosi la adresa unui
alt ierarh al altui cult ; dar imi dati voie s intreb si eu : de 228
de ani patriarhul Romei ce caut in turma mea din Ardeal ?
(Aplause prelungite i indelung repetate).
Noi nu am fost o colonie de pigini din Africa ! Am fost
un popor crestinesc dela originea noastr i ne-am avut legea
noastr (aplause prelungite) i episcopul Romei, numai prof itnd de imprejurrile de strmtoare in care se gsea poporul
nostru, a putut s fac in millocul lui aceast desbinare. (A plause prelungite).
Intreb, dac- este crestineasc fapta aceasta pe care a
fcut-o ? (Aplause).
Dar mai intreb : astazi
s nu mai facem procesul istoriei
astzi, dupa 228 ani, nu este tot aceasta unire o statornica pricina de desbinare, de ceart i neliniste in mijlocul
poporului romnesc ? Si inc mai indrsniti s ne acuzati c
noi introducern ceart si neliniste ! Voi.sunteti statornica pricin de ceart !

va rog deci s conteniti cu aceste acuze pe care ni le faceti ! S nu pervertiti intelesul cuvintelor si cuprinsul notiunilor. Noi in Ardeal de 228 de ani suntem inteo continua aparare a
credintii si a sufletului nostru fata de Habsburgi, fat de Papa
si fata de toti aceia care au tinut sa ne asupreasca si cari au vrut
s ne rapeasc intreaga noastr credinta i sufletul nostru. (Aplause prelungite i indelung repetate).
Astzi, ce e drept, d-lor senatori, de ce n'am spune ?
astzi in Ardeal este o miscare de trecere dela biserica unit:4 la
biserica ortodoxg, (Aplause prelungite, aprobri). Eu nu vreau
s contest acest lucru. Asa e in realitate. Cine a produs aceast
miscare ? Trebuie s-mi recunosc o mare gresal : N'arn avut
timpul i putinta ca s produc eu aceast miscare. Am fost att
de ocupati, eu i ceilalti erarhi din Ardeal, cu problemele de organizare a bisericii de pe intreg cuprinsul trii i cu alte multe
mari probleme bisericesti si nationale, inct n'am putut s ne
ocup5m si de chestiunea aceasta, desi nu am avea nici un motiv
de a ne acuza dac am fi lucrat altfel.
www.digibuc.ro

312

S'au angajat ins imprejurrile, ca ele si porneascd acea

micare de intoarcere dela biserica unitd la noi ; s'a angajat Romnia Mare sd facd acest lucru. Astdzi, Romnii din Ardeal, i
cei uniti i cei ortodoci, cerceteazd aceeaq coald, care e una pe
intreg cuprinsul tdrii ; flcdii fac parte din aceea oaste ; ei vin

aci, in capitala trii noastre, i in cdltoriile lor pe pmntul

scump al patriei dela o granit pnd la cealalt, ei vdd c fratii
lor din Ardeal, in majoritate sunt ortodoci, vdd e fratii lor de
sunt cu
peste Carpati, cei din Basarabia i cei din Bucovina
topi ortodoci, i atunci, credeti cd este ata de putin inteligent
tdranul din Ardeal sa nu tragd concluziunile care se impun din
aceastd situatiune ?
Romnia Mare a creiat aceast miscare de revenire la ortodoxie, si dac vreti s cutati un vinovat, puneti vina pe ea si

pe dorobant si pe bunul Dumnezeu, care ne-a dat-o ! (Aplause

furtunoase si Indelung repetate).
i cum se intorc fiii rdtdciti la vechiul altar al neamului ?
Spuneati cd din interes...

Spuneati c se intorc, rdsvrtindu-se impotriva bisericii

unite. va rog, sd nu turburati sentimentul moral al poporului
nostru, atribuindu-i note nesimpatice pe cari nu le are.
Ai vrea s v citez cteva cazuri pentru a v ardta cu ctd
insufletire se face aceastd intoarcere la alvia veche a neamului
romnesc. Intre multe altele ma voi opri la cazul petrecut in comuna Drgu de pe tara Oltului, unde a trecut la noi poporul
unit in frunte cu preotul lui.
Si cum s'a fdcut aceast trecere ? S'a fixat o zi de Duminica a infrdtirii in acea panicd comun de sub poalele Surului
i ale Negoiului. In dimineata acelei Duminici s'a pornit sfnta
slujb in amndoud bisericile, dar s'a sfrit in cea ortodoxd.
Sfintia Sa protopopul Ioan Cndea, inconjurat de preotimea
din jur a inceput slujba in biserica ortodoxd, iar preotul fost
unit in biserica greco-catolic. Si cnd s'a inceput cntarea doxologiei : Mrire Tie, Celui ce ne-ai artat noti lumind"... s'a inchinat lui Dumnezeu preotul Gheorghe Jurgovan (lost unit) i
a luat in mnile sale sfntul Potir, iar cantorul sfnta Evanghelie, crsnicul, cdelnita, iar poporenii, unii cu praporii, altii cu
sfintele icoane, cu cartile sfinte din biserica unitd, in sunetul
clopotelor i al cntdrilor din Doxologie qi s'au indreptat in
convoiu impozant care biserica ortodoxd. La intrarea in aceast
biseric i-au intmpinat preotii ortodoci, cu intreg poporul. Si
in tcerea profundd a acestui moment istoric, a rostit preotul
Jurcovan aceste cuvinte :

Prea Cucernice pdrinte protopop, Cucernici frati

Hristos si iubiti crestini !

in
Drumul pe care-I facem noi acum

www.digibuc.ro

313

e drumul frtiei. Pasii nostri se indreapt ctre dragostea frteasca, cAtre adevrul cel mntuitor si ctre biserica strmoseasc a neamului nostru.

Oare cndva inaintasii nostri, aderneniti de intriga vrjmasilor si apsati de vitregia vremurilor, s'au despgrtit de biserica dreptmritoare care a fost in lungul veacurilor addpostul
intregului nostru popor romnesc.
Astazi, noi, urmasii lor, intelegnd semnele vremii si porunca cea mare a strngerii rndurilor intre toti fiii neamului
nostru, cu gndul luminat si cu inima inltatd de o sfnt bucurie
ne intoarcem iaras la snul mamei noastre celei vechi si bune,
la sanul bisericii ortodoxe a neamului nostru ; noi ne simtim
datori sa rupem pecetile cu care strainii au vrut s ne striveascA
credinta stramoseasc i sufletele noastre romnesti. Si avem
ndejde in Dumnezeu, c ceeace facem noi astzi, vor face toti
fratii nostri cari zic ca sunt uniti cu papa, adic se vor intoarce
ei pana la unul la biserica ortodoxa romni.
Cu aceasti hotrire in sufletele noastre venim la voi, iubitii
nostri frati, ca de aici inainte una sa fim, precum dintr'un potir
ne vorn cumineca cu totii cu trupul si sngele Domnului Hristos.
V rugdm s ne prirniti cu dragostea voastra de frate care s
domneascd in veci intre poporul nostru. Domnul s-si trimit
binecuvntarea de sus asupra frtiei si a unittii bisericesti pe
care o facem in clipa aceasta". (Aplause). Vezi : Dr. Scorobet :
Vzut-am lumina cea adevdrat ! Sibiu, 1924, pag. 23-25).

Si intreaga asistent a rdspuns : Amin ! 5i s'a imbrtisat

preotul care a rostit aceste cuvinte cu fratii lui preoti ortodocsi
intreg poporul insotea in lacrirni de etnotie si de bucurie aceasta infratire romneasca care s'a fcut in comuna Dragus.
(Aplause prelungite).

Tin sd adaog ea' situatiunea in Drgus este definitiv,

fiindc e clditi pe convingere, pe iubire i fratie romneasc,

eu a putea S citez multe cazuri de acest fel. S NA spun ce mi
s'a intmplat inteo vizit canonic facuti inteo regiune de munte. Mersesem s vizitez cteva parohii inteun fstimp de vre-o
3-4 sAptmni. Vre-o zece zile din acest rdstimp am umblat cu
carul cu boii, pentruci acolo nu sunt cdi de comunicatie. Era un
timp ploios, dar multumesc lui Dumnezeu, c mi-a ajutat s fac
acea vizitatiune canonic. Veniau tranii cu cte 5-6 care cu boi,
impodobite cu covoare i cu flori, si faceam uneori patru-cinci,
ba chiar cte 8 ceasuri cu carul inteo zi, i in timpul drumului
stteam de vorbi cu oamenii cari si ddeau rand imprejurul carului, inct cred ea din anumite sate nu a fost om si copil cu care
&A nu fi schimbat vre-o vorb.

S'a intarnplat in timpul acestui drum s intlnesc in cale

www.digibuc.ro

314

un catun apartinator bisericii unite. Taranii mi-au iesit la marginea drumului intru intampinare.
le-am tinut cateva cuvinte printesti si lor. Dar oamenii au ramas nemultumiti ca n'am intrat i in biserica lor ca in
acea ortodoxa. Eu le-am spus c nu pot intra, fiindc ei nu sunt
ortocroc0. Dar mi-au raspuns : cum se poate, doar i noi suntem
romani". Da, dar sunteti uniti, i s'ar supara pe mine I. P. Sf in-

titul vostru daci as intra in biserica voastra". Ei mi-au spus :

Nu, doar i noi suntem de legea romaneasca, numai popa nost
D-zeu sa-1 ierte, ca a murit
era unit, dar noi suntem de legea

romaneasca !" (Vii aplause indelung prelungite).

Si am trecut in satul vecin, fara sa fi intrat in biserica. Dar
a doa zi au venit credinciosii uniti la mine cu totii, facandu-mi
cerere in scris, ca sa-i primesc in sanul bisericii ortodoxe, caci si
ei sunt de lege romaneasca ! De atunci sunt trecuti la biserica
noastra, cu toate protestarile episcopului greco-catolic, care-i
avea sub jurisdictia sa, i la toate ocaziunile au raspuns, ca nimic nu-i mai poate desparti de biserica ortodoxa si de mitropolia
din Sibiu. (Aplause).
Cand se faceau incercri disperate de a-i abate iar la biserica unita, se dduse un ordin in numele Consiliului de ministri,
ca sa fie predata cheia bisericii, pe care o pastrau taranii trecuti
la ortodoxie reprezentantului confesiunei unite. Se intelege,
cheia nu s'a putut lua dela credinciosi. Dar, un fruntas din acea
comuna, care primise instiintare ca se daduse acest ordin, mi-a
scris : Biserica este a noastra. Tatl meu a dat locul pe care s'a
lacut aceasta biserica, iar eu am carat var si nisip ; a fost facuta
prin munca noastra ; este a noastra". Cu privire la ordinul dat
de Consiliul de ministri, spunea : Cum se poate ca d. Bratianu,
care a vrut sa fim toti Romanii una inteo tara, sa nu vrea sa fim
cu totii una si inteo biserica !" Acea scrisoare am aratat-o primului ministru Bratianu, fiind in viata, si a ramas adanc emotionat cetind-o (aplause prelungite).
Iat, d-lor aenatori, motivele pentru cari se face intoarcerea la biserica ortodoxi a neamului. Sunt motive stoarse din idealul national, din dorinta de a vedea una biserica pe care Domnul
Hristos n'a intemeiat-o ca sa desparta fiii aceluias popor, ci 'pentru ca sa poarte grij de sufletele lor. (Aplause).

De altfel poporul nici nu sae despre deosebiri ; el nu a

primit nici o deosebire in credint atunci cnd a fost trecut la
unire, asa dup cum v'arn artat. Nici Prea Sfintiile Lor nu fac
deosebiri. Filioque" nu se citeqte In simbolul credintii nici chiar
in biserica catedral din Blaj.
I. P. S. S. Mitropolitul greco-catolic roman al Albei-Iu-liei si Fgarasului, Vasile Suciu : Nu.
www.digibuc.ro

315

I. P. S. S. Mitropolitul Transilvaniei, Banatului si al tinuturilor ungurene locuite de romni, Nicolae BA lan : Sfnta cuminectur o face 0 I. P. S. Sa Mitropolitul Blajului intocmai
cum o fac qi eu la Sibiu. Dar poporul nid n'ar primi sfnta cuminectur cum o fac catolicii puri. S'a intmplat in tirnpul rsboiului, ca soldatii din armata austro-ungar, apartintori cultului unit, zcnd bolnavi in spitale, si aib nevoie de preot qi
si-i cear sfnta imprt4anie. Neaflndu-se preot unit In apropiere, ofiterii au chemat la patul bolnavului pe preotul cultului,
care se credea cel mai apropiat de cultul unit, adica pe preotul
catolic. Cnd preotul catolic voia s imprt4easa pe Romni
CLI ostia, flcii spuneau : D-mi mie sfnta cuminectur cea
romneasc !
De purgatoriu nu tiu. Si atunci ce le-a mai rmas din cre-

dinta catolic ? A mai rmas papa. Dar papa e departe i legdtura cu el nu intr de loc in sfera preocuprilor religioase ale
poporului apartintor bisericii unite. Iat deci, ca nimic nu desparte acest popor de biserica strrnoease a neamului. Poporul
apartinAtor bisericii unite trdiete si astazi in aceleai traditii de
viat religioasa si bisericeasc in care a fost crescut /Dana la 1700
i in care triete majoritatea fratilor si, rarnai credinciosi
bisericii ortodoxe.
Si pun intrebarea mitropolitului dela Blaj, s pun mna
pe inimi si si-mi rspund drept : Dup 228 de ani de propagand, se gseste astzi catolicismul, asa cum il cunoatem noi,
in sufletul poporului romnesc apartindtor bisericii unite ?
/. P. S. S. Mitropolitul greco-catolic romn al Albei-Iuliei qi Fgraqului, Vasile Suciu : Iat. rspund : Intreaga biserich' ortodox este catolic, intruct 'And: in veacul al IX-lea a
fost una si tot ce s'a fcut pn atunci este comun i la latini si
la noi.

Eu toat invttura bisericii mele greco-catolice o scot din

crtile noastre bisericesti cari s'au scris in veacul al IV-lea, al
V-lea, al VII-lea si al VIII-lea. Prin urmare, cum se poate ca noi
sa fim diferentiati in invattur, dup ce una am fost. ca dela
Fotiu incoace incepe diferenta este altceva. Aceasta este situatiunea.
I. P. S. S. Mitropolitul Transilvaniei, Banatului si al tinuturilor ungurene locuite de romni, Nicolae Blan : Situatiunea
s'o spun eu care este. Toat biserica apusean era ortodox pan
in veacul al XI-lea (Ilaritate). Atunci cretinAtatea apusean s'a
rupt de biserica ortodox si a introdus tot felul de inovatiuni pe
cari le au i asfzi. Dar voi nu ati venit din vremea aceea, ci dup
ce biserica catolic introdusese deosebirile. Deci ar urma s aveti
acele deosebiri, cari dau nota specified catolicismului. Dar nu le
aveti, ceeace dovedeste ed poporul a refuzat catolicismul.
www.digibuc.ro

316

Nici in cei 228 de ani, cu toate mijloacele de propaganda

ale iezuitilor i ale ungurilor, poporul roman nu a fost capabil
&A se abata o iota dela credinta stramoilor sai, ci a pastrat unitatea de credinta cu fratii sai ortodoc0. (Aplause indelung prelungite).
Si atunci, iubite frate dela Blaj, vrei sa pui poporul acesta in conflict de contiinta daca s'ar intoarce la noi ?
Dar poporul nu simte nici o mustrare de cuget cand se intoarce dela voi la vechea lui credinta, caci se intoarce acas, i orice intoarcere acasa se face cu bucurie i cu entuziasm. (Aplause
prelungite, indelung repetate).

Ne.intreba P. S. S. dela Gherla : Dar in Maramure de ce

stricati lin4tea iubitului nostru popor de acolo ?
D-lor senatori, Maramureul este ultimul petec de ev mediu intarziat in Europa. Sub unguri acolo domniau cele doua clase privilegiate ale evului mediu, aristrocatia qi clerul, cu deosebirea c aristocratia ungureasca scapatati intrase in functiuni de
Stat qi din situatiunile de prefecti i subprefecti, de solgabirau
qi de vicesolgabirau ca n4te adevarate paale dominau poporul
din Maramure, care i altfel era destul de napstuit de saracie, de
alcoolism, de analfabetism i de o alta molima strecurati prin
trecatorile muntilor. Si atunci pe acest popor, care se prezinta
in conditii atat de dureroase, pretindeti sa-1 intariti prin grecocatolicismul vostru i vreti s faceti dinteinsul un val, un dig de
aparare la granita aceea a tarii ? ! Dar fata de cine sa-1 aparati
cu greco-catolicismul vostru ? Fata de rutenii, tot greco-catolici
qi ei, dincolo de frontiera tarii ? ! Daca ati intelege conditiile
de existenta ale poporului i ale %aril noastre, ar trebui sa f iti
voi cei dinfai cari sa ne spuneti i sa ne chemati aa : Fratii notri
veniti in Maramure i faceti s circule sufletul
simtimantul romanesc al intregului popor cu putere pana la
acea granita a tarii, caci numai aa vom putea sa intarim elementul pretios din care au coborit odinioara descalicatorii din Maramureul nostru ! (Aplause prelungite).
Nu exista alta salvare din izolarea culturala i economica
in care se gasesc Romanii maramureeni astazi, din dureroasa
lor izolare sufleteasca, decat facand sa pulseze viata romaneasca
a intregului nostru popor pan acolo la danqii. Aducandu-i in
curentul acestei largi pulsatiuni de viata romaneasca, din care
face parte legea romaneasca ortodoxa, aqa vom intari noi Maramurequl ! i atunci ne mai faci invinuirea ca invrajbim poporul
va amestecati

din Maramureq ?

Dar cu toate acestea, d-lor senatori, noi ii privim cu toata

dragostea pe Fratii noqtri, qi v rog sa credeti qi rog qi pe Fratii
mei sa creada, c tot ceeace am spus, n'am spus din ura, ci am
www.digibuc.ro

317"

spus ca s ne inteleag adevdratele noastre motive, pe cari le purtam in suflet de a-i vedea totdeauna Ingd noi. Noi vrem s-i
vedem cat mai apropiati de noi, intru nimic instrinati, ci cnd

va fi cu voia lui Dumnezeu reintregnd vechea noastr unitate

bisericeasc. (Aplause prelungite), precum ne poruncesc nevoile
vremii de astizi...

Eu am dela bunul Dumnezeu aceastd mare nddejde, care se

va izbndi ! i m rog Lui pentru izbndirea ei.
Vorbeam in decursul cuvntrii mele despre tendinta

spre armonie proprie sufletului romnesc. Am increderea c acest suflet nu va tolera ca fiii neamului nostru s fie desprtiti
tocmai pe terenul credintei si al bisericii sale. Am nclej dea dela
Dumnezeu, c dacd am putut sfdrma granitele infipte de puter-

nice impdrdtii in mijlocul trupului nostru national, vom putea

sd sfdrmdm si aceste granite artificiale, pe care dusmanii aix
vrut s le trag in sufletele noastre, dar pe cari poporul, in constiinta unittii sale, nu le-a rbdat nici o singurd dat. (Aplause
prelungite).
Un popor, d-lor senatori, are o viat lungd ; numai viata

omului singuratic este scurta ; de aceea noi suntem cuprinsi uneori de nerbdare. Un popor ins este rbdtor in constiinta viitorului sdu, i aceasti rdbdare se tlmdceste in acel conservatism.
prin care poporul isi rdmne totdeauna credincios siesi, sfletului si idealului sdu.
Eu am ndejde dela Dumnezeu, c ceeace s'a fcut la 1700,
In conditiunile, pe care le-ati auzit, nu a fost dect un incident.
Voi, dragilor mei frati, cu biserica voastr unit, nu sunteti dect un incident trector in lunga istorie a poporului romnesc.
(Aplause puternice i indelung repetate).
Dumnezeu ne va ajuta s Inchidem ci acest incident.

Asa, Iubiti Prati, atunci noi vom fi aceia, cari vom tdia
vitelul cel gras, cnd se va intoarce la vechea casd parinteascd,
fratele care a gustat roscovele strdinului.
Aceasta ne-o dicteazd marile interese de exiStentd pe acest
pdmnt al neamului nostru !
I. P. S. S. Mitropolitul greco-catolic romn al Albei-luliei si Fgrasului, Vasile Suciu : Ina lt Prea Sfintite, ne invitati la biserica strmoseasc. Ne puteti spune, care este aceea ?
I. P. S. S. Mitropolitul Transilvaniei, Banatului si al tinuturilor ungurene locuite de romni, Nicolae B lan Dragul meu,
ti-o spune poporul Frdtiei Tale, nu mai trebuie s o spun eu.
(Aplause entuziaste).
Ascult de glasul poporului, pe care zici cd-1 pstoresti,
pentrucd mai ales in aceast privint, glasul poporului, glasul
lui Dumnezeu este. i cum s'ar veseli sufletele noastre, dacd s'ar
www.digibuc.ro

318

realiza aceast doritA unitate bisericeascA, cum ar tresAri in mor-

mintele lor strmosii, cum am lucra contra sectelor, a cror prirnejdie a ardtat-o atat de elocvent P. S. S. Episcopul Aradului
in cuvntarea sa cu care eu m identific ! Cat de intriti si de curagiosi am psi cu totii la rezolvarea problemelor noastre de
viat pastoral ! Cum am putea sA dam solutiuni bune problemelor mari de viatA culturalA ! Cum ne-am inftisa de bine in
unitatea noastr inaintea celor de altA credinta si cum ar prinde
puteri proaspete nAzuintele noastre de a ne face stapani prin credint si culturd pe pmntul nostru strAmosesc din Ardeal !
Am ndejde dela Dumnezeu ca se va realiza si acest frumos vis al neamului nostru.
Si end mi-am legat sufletul meu de acest ideal, v rog
.-s-mi credeti, 61 tot ce am spus in legaturd cu el si cu realizarea
lui, am spus din motivul iubirei de frate, al iubirei de neam si de
sfnt noastr lege ; dar voud prea v'au incretit fruntile scohle
catolice si cand vA gnditi la noi, ne considerati ca o piedic in
propaganda pe care ati face-o. Noi ins v privim cu toatA seninAtatea, cu toat iubirea noastrA frateascA, si v rog ca in acest inteles, sA-mi luati cuvintele pe cari le-am rostit aci. (Aplause prelungite).
D-lor senatori, istoria ne spune cA in Roma veche, pe urma
unui crancen cutretm r de pAlmnt se deschisese o adanca prpastie, care ameninta s inghit cetatea eternA. Locuitorii Romei
s'au silit in f el si chip i astupe prApastia, dar n'au reusit. In durerea lor s'au indreptat cAtre oracol, rugAndu-1 s le spunA ce s
facd pentru ca sA-i scape de primejdie. Oracolul le-a rspuns, c'
numai atunci se va inchide prpastia dacd ii vor jertfi comoara
cea mai scumpA a lor. Se stie ce a urmat : Curtius, cel mai nobil,
mai curat si mai virtuos fiu al Romei, s'a aruncat in prapastie,
care l-a inghitit si apoi indati s'a inchis deasupra lui.
Ce s facem ca sa inchidem si noi prApastia pe care dusmanul a sApat-o in mijlocul nostru ? Oracolul nostru de mult
ne-a spus : Porunci nou VA dau you'd, sA v iubiti unul pe altul
cum v'am iubit eu pe voi, si voi s VA iubiti unul pe altul. Intru
aceasta vor cunoaste top, cA sunteti ai mei invtcei, de veti avea
dragoste intre voi". SA jertfim prin urmare si noi in prpastia
dela noi, pentruca sa o inchidem, cea mai scump comoard a noastra, &A aducem cea mai mare si cea mai curat jertfd a sufletelor
noastre : toat dragostea noastrA !
D-lor senatori, cu simtimnAtul cle a fi svrsit la altarul
neamului, o sfnta liturghie a infrfitirei, imi incheiu cuvntarea
mea prin cuvintele : SA iubim ur ii pe altii ca inteun gaud sA
mrturisim !" (Aplause, strigate de bravo !).
XXX

www.digibuc.ro

CUVANTAREA
I. P. S. MITROPOLIT SUCIU
D-le presedinte, d-lor senatori, inainte de toate tin s v
multumesc c mi-ati dat posibilitatea ca, dup diferite discursuri
mai mult sau mai putin rsboinice, s spun si eu.un ctivnt de
pace.

D-lor, sunt omul pcii si nu pot s fiu altcum. Pe de o parte

pentruca m trdeaz haina pe care o port, iar pe de alta parte,
fiindc, dup cum vedeti, sunt cu un picior in groap.
Pacea si buna intelegere, am propcovgduit-o pretutindeni
si totdeauna. Cnd m intlneam cu frat i ortodocsi din Ardeal
le predicam pacea si buna intelegere, ) unndu-le ca, dac in
trecutul trist si vijelios al poporului nostru, noi Romnii din
Ardeal, (uniti si ortodocsi) am putut totusi s strbatem, s
rzbim 'Yana in zilele noastre de astzi, cauza a fost, pentruc nu
erau certuri intre noi. Lucram in pace, in liniste si in bund Intelegere, punnd umr la umr, pentru ca s putem dobandi binele,
intregirea neamului
la care am si ajuns.
Tot pacea am predicat-o si celorlalti locuitori din Ardeal,
crestini, fie ei romano-catolici, fie reformati, fie luterani ori unitari, pentruca le spuneam c toti avem un singur Dumnezeu, pe
care-L numim Tt. Fiecare, in limba sa, II numete Tat, i numindu-1 pe Dumnezeu Tat, noi tap, cti Il numim Tata, ne socotim frati. Le aduceam apoi aminte si de ceeace mrturisim in
Crez, ca Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu pentru noi oamenii si
pentru a noastr mntuire s'a coborlt din Cer". Deci, El n'a venit
pe pdmnt pentru Unguri, pentru Nemti sau pentru Romani, ci
El s'a scoborit pe pmnt pentru toti oamenii si pentru mntuirea tuturor.
Pacea si buna intelegere vesteam si Evreilor. i, dac in
cuvntrile mele adresate Evreilor nu ma puteam provoca la
Mintuitorul, le aduceam totusi aminte ca toate religiile de pe suprafata pgmntului, cte au fost, cte sunt si cte vor mai fi toa-

www.digibuc.ro

320

te au un singur scop, ca pe orn sa-1 dud la Durnnezeu i c spre

a putea ajunge la acest scop, toate religiile nAzuiesc ca pe orn
s4 inobileze, s-1 fac mai bun, s smulgg din el pasiunile rele,
ori dac nu le pot sinulge, cel putin s le infrneze si s altoiasci
inteinsul virtutea. Pentruca, d-lor senatori, lumea aceasta, cu
toate bunttile sale, nu poate s multurneasc suf:etul omenesc.
Omul,' in intreaga sa viat, dela leagn i 'And la groapd, caut
pe Durnnezeu, caut idealul. Nirnic ins din ce este in lume nu
poate rnultumi pe orn i spre dovedirea acestui adevr va am de
rnrturie pe d-voastr pe toti.
avut idealuri i Dumnezeu v'a ajutat sa le ajungeti.
V intreb ins s-mi spuneti unul fiecare, dac v'ati sirntit intr'adevr deplin fericiti, fr sa mai fi dorit ceva, atunci cnd de
fapt ati ajuns la idealul despre care credeti c dac l-ati ajunge,
ati fi deplin fericiti. Nici unul insd dintre d-voastr nu-mi va
putea rspunde c atunci cnd si-a atins idealul, n'a mai avut
nitnic de dorit.
D-lor,.omul umbl dup bine, omul umbra' dupa ideal, dar
nimeni s nu pund margini acestui bine. Binele pe care il caut
unul fiecare, e in conformitate cu gradul su de cultura, cu pornirile si inclindrile sale. Unii cred c vor afla binele in invtdtura, altii in distinctiuni, altii in petreceri, fiecare dup capul su
dup vederile sale. Dar nici unuia nu-i trebuie ca binele acesta
de invttur, distinctiuni, etc., sd fie mrginit. Fiecdruia ii trebuie un bine fail margini. Tot ce este ins in lume, este mrginit, qi dupd cantitate si dupd calitate i dupd timp ; iar non oamenilor, ne trebuie un bine nernrginit, infinit. Dumnezeu ne-a
fcut pe noi pentru Sine, El ne chearn la Sine, sdind in noi
dorul dupd bine, dupd fericire, dup ideal. Iar noi ascultm de
aceast invitare umblnd dup bine, dup fericire, dup ideal,
fiecare dupd mentalitatea sa. Clnzirea omului la acest bine suprem, la acest ideal, este tinta tuturor religiilor de pe suprafata
prnntului. Ne-ai fAcut pe noi pentru Tine Doamne si, nelinistit este inima noastr, pti nu se va odihni intru Tine, zicea marele Augustin.
Adugim apoi, d-lor senatori, ardelenilor nostri, ca in
faptele lor totdeauna s tin seam de Providenta Dumnezeeasc. Cci, dupa cum intr`o lunc nu este numai un fel de iarb, ci
sunt mai multe feluri i dup cum nu este numai un soi de flori,
ci sunt mai multe soiuri de flori cari toate traiesc impreun, tragnd fiecare din acelas pmnt seva de care are nevoe, fiecare
dupd firea sa,
tot asa, le spunem, trebuie s trim si noi aci
in Ardeal, unde Providenta Dumnezeeasc
nu caut cauzele
istorice
a asezat diferite popoare cu credinte diferite. Noi trebuie sa urmm aceasti Provident Dumnezeeasc i s trim in

www.digibuc.ro

321

pace si in armonie, dupa cum traiesc si florile intr'o lunca, primind fiecare din bunatatile acestei talri atat cat ii este de trebuinta pentru desvoltarea sa individual si colectiva si conlucarnd
cu totii la unificarea sufletetsca si la intarirea si inflorirea acestei patrii.
Cat de marea poate sa fie dragostea omului fata de Dumnezeu si cat poate sa sufere omul pentru Dumnezeu", ne-o spune
Sfantul Apostol Pavel. EI predica pe Christos, pentru care Christos, el si suferea.
Flamanzim, zicea el, pentru Christos, si insetosirn si suntern goi si patimim si nu suntem asezati, si ca niste gunoaie
ne-am facut lumei tuturor lepadatura part acurn. Tinem la Ghristos, zice Apostolul, si din cauza Lui sa suferim, fcandu-ne ca

niste gunoaie lumei, tuturor lepadatura pana acum". Alta pilda

despre ce poate face credinta in Dumnezeu, ne-o dau misionarii,
cari nu sunt din cei din urma dintre oameni. Multi dintre ei sunt
din familii nobile. Ei insa isi parasesc tot ce au si merg la popoarele pgane, cu punerea capului rabdand foatnea si frigul si setea.
Fiind lipsiti de orice confort, ei mai sunt gata sa si moara pentru Christos.
De altminteri, adevarul acesta, c omul e in stue sa sufere
orice pentru credintele sale, se vede si din purtarea fanaticilor
unor idei. Ei se lupta pentru ideea lor, suf era torturi si isi dau
chiar si viata pentru aceasta ideie.
Deci, d-lor ; cu cat este mai bun obiectul, cu cat este mai
mare binele pentru care se lupta cineva, cu atat este mai mare si
alipirea lui de acest bine. i fiind vorba de o biserica care crede
in Durnnezeu cu toata sinceritatea si de care se leaga cu tot sufletul, daca s'ar incerca cineva ca sa desfiinteze aceasta biserici, ea
va reactiona cu ultima energie si se va produce un rasboi religios
si inca un mare rasboi religios, cum a fost cel de 7 sau de 30
de ani.

Motivul pentru care se invoca readucerea unitilor la biserica ortodoxd era fiindca noi, unitii, ne-am fi parasit legea strrnoseasca.

Raspunsul acesta pe care 1-am fost dat in trecut, II dau si

acum la intrebarea, ca ce ar fi de facut cu cele doua biserici romanesti, cu cea ortodoxa si cu cea unita ? Lasati-le in pace, V
raspund, caci aceea care va fi de traiu, va trai, si care nu va fi de
traiu, se va macina dela sine, fara sa fie nevoie ca sa li se faca

vreo sila.

Biserica noastra unita cu Roma, care in trecut totdeauna

si-a facut datoria fata de neam isi va face aceasta datorie si in
viitor, mai ales prin legaturile pe cari ea le are cu apusul de
unde numai bine ne-a venit pentru nearnul nostru romanesc.
21

www.digibuc.ro

0 DECLARATIE A
I. P. S. MITROPOLIT PIMEN
D-le presedinte, d-lor senatori, am a face o declaratie.
Din cauza de boala, n'am putut sa iau parte la sedinta de
alalteri, a onor. nostru Senat, la care eram inscris sa vorbesc la
proiectul de lege al regimului cultelor.
Parerea mea de rdu a fost si mai mare, ca nici la sedinta de
eri, cnd P. S. Mitropolit aI Ardealului Nicolae, in documentata
sa cuvntare, intemeiat, cu att succes strlucit, pe adevarul istoric i gren al trecutului neamului nostru romnesc, ref acut
intregit prin jertfele aduse in marele risboi, n'am fost aci sa aduc
multumiri, in numele clerului bisericesc din Vechiul Regat si a
Sf. Sinod, Ierarhului bisericii Ardelene.
N'o fac aceasta ca chestie de provincialism, ci o fac ca
manifestarea unei simpatii frtesti, din partea clerului din Vechiul Regat, pentru confratii nostri de dincolo de Carpati, ortodocsi si uniti, intre care, in mod firesc, s'au si desfasurat luptele
confesionaIe in aceste zile, i in Parlament si in afar4 de Parlament, din partea confratilor nostri uniti.
Noi, clerul bisericii ortodoxe nationale, protestam fata de
agitatiunile facute in Ardeal sub forma de iirocesii religioase,
agitand poporul, cu cruci rupte, cu. icoane strapunse cu prapori
bisericesit sfasiati i cu siruri de preoti uniti, imbrcati in vesminte sacre, mergnd in dispretul ordinului autorittii si rupnd
cordoanele militare trimise pentru paza ordmei, excitnd astfel
pasnicul nostru popor, indemnndu-1 la indolierea carelor si a
persoanelor, ca in vremurile de groaza si de bejenii, din timpurile
cnd hoardele salhatice, cari treceau pe la noi, ne pustiau tara.
Tara romneasca mrita i poporul nostru intregit, are nevoie de liniste si de consolidare.
S mergem la Mrsesti si la Marasti, si dela osemintele
celor ce se odihnesc acolo dupa lupte sngeroase, s ne imitm
a le urma calea, adica consolidarea neamului romnesc, cum au
gndit ei, cnd au intrat in focul de lupte vitejesti, pentru desrobirea fratilor si intregirea neamului.
www.digibuc.ro

ZUVANTAREA

D-LUI C. DISSESCU
D-lor senatori, voiu fi scurt, pentruca de atatea zile de
cand se discuta aceasta lege, aproape toate chestiunile in legatura

cu ea au fost analizate i trebuie sa recunosc cu mult talent i

profund eruditiune gi tot cu atata convingere. Eu voi face cateva observari speciale pentru a preciza cat se poate mai exact deosebirea dintre biserica noastra strarnogeasca i dintre biserica
cea noua, la care numai de 200 de ani se inchin o parte din fratii
motri din Transilvania.
D-lor senatori, de 60 de ani de cand m ocup cu studiul
legilor, nu cunosc o lege mai complexa ca aceasta, care, la prima
vedere, pare o lege obiqnuit, cuprinzand numai dispozitiuni
speciale relative la modul exercitrii cultelor in Statul nostru.
In adevar, d-lor, prin dispozitiunile pozitive pe can ea le

cuprinde legea aceasta pune in discutiune chestiuni de credintd, chestiuni de istorie, chestiuni de morala i chestiuni de

politica.

Relativ la credinta neaparat legea nu are vreun articol

special, caci credinta nu o poate scoate nimeni din sufletul acestui popor, care de atatea mii de ani s'a identificat cu clansul;
dar legea ocupandu-se de culte, ridica in mod fatal chestiunea
deosebirilor de credinta, cari exist astzi intre cetatenii Romaniei-Mari.

De aceea am asistat la lupta atat de pasionata intre cele

(Iota biserici nationale.
Dar legea aceasta, d-lor, a adus in discutie grava chestiune a istoriei fratilor notri din Ardeal din ultimii doua sute
i mai bine de ani.
Ati vazut cat de groaznic a f ost pentru ei acest trecut i
ce dureroasa este pentru noi tott, arnintirea acestor lupte din-Are bisericile noastre romaneti.

Erarhii bisericii unite n'au vorbit nimic de acel dureros

www.digibuc.ro

324

trecut, si-au spalat mainile ca Pilat, ei se preocupa numai de

prezent si de asigurarea viitorului. Ati vazut, Prea Cucernicul
Mitropolit al Blajului, a vorbit acum, inaintea mea, nurnai de
rugkiunile pe cari biserica sa le face, si a propovaduit pacea.
Da, cu totii nu dorim deck pacea, dar aceasta pace nu va
fi cu putinta, Prea Sfintite Pkinte, deck atunci cand veti face
ca urmele groaznicului trecut sa nu mai existe. (Aplause).
Inaltul Prelat al Blajului, care este un bkbat invatat, a
facut o carte de istorie bisericeasca, in care, inteun paragraf,
spune c biserica unit a rimas in biserica stramoseasca dela
1040, si ca ortodocsii, cari au iesit din ea, n'au deck sa se intoarca. Aceasta a declarat-o Prea Sfintia Sa si aci in Senat.
Se pune deci, intrebarea : care era biserica dela 1040 ?
Era oare biserica unita, care dateaza numai de 228 ani ? (Ilaritate). Far indoiala ca nu. Biserica stramoseasca dela 1040 era
biserica noastra ortodoxa. Prin urmare, pace nu poate sa fie
pana cand d-voastre, schismaticii dela 1699, nu yeti recunoaste
mai intai ea istoriceste, biserica strabun este biserica noastra.
ortodoxa. (Aplause).
Pentruca a venit vorba de aceasta chestiune, chestiune
atat de importanta, nu ma pot abtine sa nu va amintesc un lucru :
la Fgaras este o biserica stramoseasca a lui Brancoveanu, noi
eram aceia care traiam acolo, i d-lor, imi vine sa vorbesc tare
cand vorbesc de aceste lucruri, ne-ati dat afar, ne-ati gonit, si
acuma mai aveti cuvant sa vorbiti ca sunteti in biserica stramoseasca ?

Acelas lucru 1-ati facut cu biserica ortodoxa din Balgrad,

pe care a-ti pus stapanire cu forta si a-ti facut o biserica catolica_
SA vedem, acum, cine sunt aceia, cari v'au protejat pe
d-voastre in timp de 200 de ani ? La inceput, pe la finele anului
1699, ati fost protejati de catre Imparateasa Maria Thereza, s'o

ierte Dumnezeu ! dar a dracului muiere a f ost ! (Ilaritate). Zic

aceasta pentruca ea a mai facut ceva : Austria cotropise unele
teritorii din Bucovina si cand loucitorii au venit s i se planga,
Imparkeasa cu o mana tinea batista cu care se stergea la ochi
de lacrimi, iar cu cealalta iscalea ca" trebuie s li se ia acele teritorii. Este adevarat ca mai tarziu ea a venit in ajutorul nostru,.
trimitand un administrator ckuia i-a spus : lasi-i in pace pe
bietii romani, nu le lua totul. Istoria insa, ne arata, ca ea a fost
intotdeauna contra noastra.
Pe langa Maria Thereza biserica d-voastre unit a fost
sustinuti si protejata, in Oradia,
in aceasta Oradie in care,
de randul acesta, ne-ati bagat in incurckura
in Sibiu si in
Alba-Iulia, de catre Jezuiti, cari erau sustinuti de austriaci.
Dar clasa boiereasca nu mergea cu d-voastre ? Dar adrni-www.digibuc.ro

325

nistratia ? Administratia in loc s protejeze pe ai noWi, ii proteja pe catolici i cu deosebire i-a protejat la Fgra. Noi, eram
romni trani, cu Domnul nostru, i cu toate acestea administratia lui pe ai noqtri, ii btea, ii schingiuia i-i gonea.
Exista cu toate acestea un protector al nostru. Stiti cine
era acest protector ?
Era tranul roman. Taranul a rmas cu noi. Noi nu avem
deck pe trani i cu toate aceste noi am rmas cu 10 milioane,
iar d-voastre cu un milion. (Aplause).
Astzi, s'au intors lucrurile, noi nu mai suntem cei de jos
i voi cei de sus, noi suntem cei de sus i voi sunteti cei de jos,
acuma. (Aplause).
Da, superioritate, pe care d-voastre o concretizati, ca simbol, in persoana Papei infailibil.
Dar nu numai Papa v impiedec dela o impAcaciune cu
noi ortodocii, dar i celelalte trei puncte de deosebire de credint.
Intre acestea este qi chestiunea, daci Tatd, Fiul i Sfntul
Duh trebuie sd fie trei sau numai doi. N'am prea mari cunoqtinte in chestiunea aceasta, imi place biserica, dect, impunerea
aceasta, dac trebuie s fie trei sau doi, imi este indiferentd.
Eu ins vd intreb : Vreti sd ne impacAin pe aceste patru puncte?
P. S. S. Episcopul greco-catolic al Gherlei Iuliu Hossu :
Da, vrem s ne impcm cu aceste patru puncte, trebuie insd
sa eautAm noi sa formulm limpezirea acestor puncte.
D. C. Dissescu : Pentruc ins este grea impcciunea pe
calea aceasta, eu am un alt mijloc : in loc s veniti la noi cu
totii, veniti unul cte unul. De ce ? Fiindc daca, spre exemplu,
vin cu totii dela o biserici a d-voastri, deodat Papa ar putea s

spuna : Vreti s ma decapitati" ?

Eu am s v spun cA, in viata mea, am intmpinat dou
mari greutti : prima a fost cu Papa al nostru dela Bizant, cu
Patriarhul. Era pus chestiunea bisericii ortodoxe. Eu 1-am
atacat grozav pe Patriarh. El imi trimete urmtoarea vorbd :
spuneti d-lui Dissescu, care este nitel grec de origin, s tie
un lucru, c daci este in contra mea, se poate intmpla un blestem 'n contra d-sale. Stiti ce am fcut ? Warn ridicat aci la
tribuna aceasta, i am spus : vorbeti la adresa mea, de o condamnare in modul acesta, de blestem, Printe Patriarh ? Mie
nu mi-e fric Prea Sfintite. Sfintiei Voastre sd-i fie frica de
blestemul meu, pentruc eu am dreptate. N'a trecut deck un an
de zile, i el a cAzut de acolo (Ilaritate).
Ei bine, Romnia-Mare, acest rezultat al marilor jertfe
ca. 11 atac i pe dnsul qi Inca i mai flu. De altfel 1-am i atacat.
titi pe ce chestiune ? Inainte de rzboi m'am suit la tribun i
www.digibuc.ro

326

am spus : Eu sunt pentru rzboi. Nu vorbise nimeni pentru

'Ana atunci. Papa s'a apucat s m condamne la biseric5.
pentru chestiunea Hajdu-Doroghului. I-am spus : n'ai dreptate
cu Hajdu-Dorogh-ul in contra mea, pentruca eu am sa dovedesc Impratului vostru c el a facut ru ceeace a fcut.
Ei bine, Romnia-Mare, acest rezultat al marelor jertfe
ale neamului romanesc, a fcut ca biserica Hajdu-Doroghului
s revie Episcopiei unite a Romani lor. De aceea v rog s sfatuiti pe Papa ca si nu mai fac asemenea acte de nepdreptate,
nu numai in viitor, dar nici in prezent.

Sunt dou sute de ani de cnd Papa a intrat in biserica

ortodoxi dela Fgdras, fcut de Domnul nostru Brancoveanu.
Ei bine, cum prin jertf ele celor opt sute de mii de fii ai
Romaniei Vechi, a-ti putut redobndi biserica voastri dela
Hajdu Dorogh, de ce aceste jertfe nu v pot decide s ne restituiti biserica noastr dela Fagaras ?
P. S. S. Episcopul ortodox romn al Vadului, Feleacului i Clujului, Nicolae Ivan : Si dela Vad, a lui Stef an-celMai e.

D. C. Dissescu : Da, i aceia dela Vad. Un preot del- Fgras, mi-a cerut o consultatie, intrebndu-m dac are dreptate in ce priveste biserica dela Fagras. I-am rspuns : Nu este
nici o indoiald, sd-mi aduci documentele. Mi le-a adus. Unii
dintre d-voastra au venit si mi-au spus : bine d-le Dissescu, pe
nedrept s'a luat biserica dela Fgaras ; dar bine f rate, sunt de
atunci peste 200 ani, nu este dobndirea noastr ? Le-am rspuns : Nu, v inselati, in aceasti privint nu este prescriptiune.
Mai rarnne acum o chestiune. Este vorba de retragerea
credinciosilor dela uniti la noi, sau dela noi la uniti. Aceasta
din urm este o inventiune, cdci nu cred ci are s fie vreunul
care sd treacd dela noi la d-voastr. Dar dela d-voastra la noi
vor fi destui.
Chestiunea ins care preocup pe sefii bisericilor noastre este, in caz de trecere a credinciosilor dela o biserica la

alta, cui apartine biserica pe care ei au prsit-o, precum si

patrimoniul acelei biserici. Desigur c apartine credinciosilor
cari au constituit parohia, cari au avut-o si cari au sustinut-o.
In caz de neintelegere, juttitia trebuie s decida, i biserica
fiind persoand juridicd.
D-lor, ora fiind inaintat, ma opresc aci cu observatiile
ce m'am crezut dator s le fac in aceast importanta chestiune
si va multumesc de atentia d-voastr. (Aplause).

www.digibuc.ro

CUVANTAREA

D-LUI P. GARBOVICEANU
D-le presedinte, d-lor senatori, dup atatia oratori, cari s'au
perindat la aceastg tribung, dup atkea discutiuni, unele mai
impresionante si inimoase deck altele, nu stiu, dacA yeti fi
dispusi si yeti avea rabdarea necesara pentru ca si raportorul
d-voastr sa discute si el chestiunile mai importante in leg&
tur cu acest proiect de lege si sg raspundg si la obiectiunile
ce s'au adus. VA promit insa ca voiu face aceasta sine ira et studio si numai la lumina adevarului istoric si a situatiunii de
f apt.

D-lor senatori proiectul acesta de lege adus in discutiunea d-voastr e de o mare important si pentru diferitele culte
recunoscute si pentru Statul roman. Cultele capgta prin acest
proiect de lege depling libertate de actiune in indeplinirea
misiunii lor Dumnezeesti si in interesul sufletelor credinciosilor, iar Statul in plenitudinea lui suverang nestirbitg, capkg
deplina asigurare a ordinei si linistei din partea tuturor cettenilor de orice confesiune, religie si rit, ca astfel impreuni,
Stat si Culte, sa lucreze cu puteri unite pentru binele cultural
si moral al credinciosilor si cetatenilor.
D-lor senatori, am spus in scurtul meu raport, cg dupg
vechea Constitutie dela' 1866 din Vechiul-Regat nu se cerea o
asernenea lege si ca biserica ortodoxg era biserica dominantg in
Statul roman. Nu era nevoie de o asemenea lege, fiindcg imensa majoritate a cetkenilor erau rornani de confesiune cresting
ortodoxg. SA nu se creada insg ca fata de celelalte culte poporul roman ar fi fost vre-o data netolerant. oDn contra : taranii,
orasenii, boerii si voevozii nostri au avut o mentalitate de tolerantA, cum nu gsim in istoria altor popoare. Poporul roman
in decursul tuturor vremurilor n'a stiut ce este fanatismul si bigotismul religios. 0 spun aceasta toti marii nostri istorici si
toti strginii, cari au venit pe la noi.
www.digibuc.ro

328

Stefan cel Mare a primit in Moldova husiti, goniti din

Boemia si Moravia si mai in urm si din Ungaria. Tot aci s'au
primit armenii cu credinta lor gregoriana, cu limba si ritmul
lor deosebit in mare parte de al nostru, cu cimitirile lor. S'au
organizat chiar in comunit4i religioase separate.
S'au asezat in Moldova Ceangi de confesiune catolic si
pn in zilele noastre si-au pstrat aceast confesiune i in cea
mai mare parte si limba lor, fAr . s. sufere cea mai mic impiedicare. Nimeni dintre brbatii nostri bisericesti si politici nu
s'au gndit la convertire sau prozelitism.
Am primit in trile noastre catolici, luterani, calvini 1
mozaici.

Catolicii au convertit pe husiti ; luteranii apoi pe cei

mai multi catolici din Trgoviste, C.-Lung si R.-Vlcea. Poporul si Statul romn nu i-au impiedicat.
Catolicii au fcut epsicopii in Curtea-de-Arges, in Milcovia pentru Cumani, in Siret, Baia, Bacu, pentru scurt timp
i in T.-Severin. Episcopii titulari erau in Ungaria si chiar in
Bulgaria si erau administrate aceste episcopii de Vicari. Toate
s'au desfiintat si numai cea din Bacu a dinuit mai mult timp.
Aventurierul Despot Vod a infiintat o scoal luteran latin
la Cotnari unde a adus prof esori din Germania, intre cari se
afla chiar si ginerile lui Melanchton, prietenul si tovardsul lui
Luther.
Bulgaria a fost frmntat de secte religioase ca pavlichenii si bogomilii care din pricina persecutiunilor i-au prsit

tam si au ajuns chiar pn in Franta. Au venit si la noi, ins

n'au avut nici un succes din punct de vedere doctrinar, ci nu-

mai probail, dup cum sustin unii, din punct de vedere al vietei
practice. Pavlichenii din cele doted, trei sate din jurul Bucurestilor sunt astzi catolici.
N'a fost in tkile romne nici o miscare religioasa, nici o
persecutiune religioas.
Mai mult dect att : unii din Voevozii nostri au construit chiar biserici catolice pentru sotiile lor catolice, iar alti
voevozi au ajutat la reparatiuni si chiar constructiuni de biserici. Asa a f dcut Alexandru-cel-Bun pentru sotia sa catolica
Margareta, fiica unui magnat ungur, o biseric catolicA in Baia
ale carei ruine se yid si astzi si unde e si inmormntat. Asa
a facta Alexandru Basarab Vod pentru sosia sa Clara, catolic,
o biseric catolic in Curtea de Arge Sf. Nicoar al,e carei
ruine le vedem deasemenea si astzi. Clara a fost o catolica
propagandist i a primit si multumiri dela Papa. Serban Cantacuzino a hrzit bisericii catolice din Thrgoviste mai multe
proprietti, iar Constantin Brncoveanu le-a restaurat biserica
www.digibuc.ro

329

si turnul si le-a hdrdzit si alte bunuri. Amintesc numai pe acestia cci au fost din cei mai devotati si piosi crestini ortodoxi.
N'a organizat canoniceste Biserica ortodoxd a Moldovei, Alexandru cel Bun ?
N'a infiintat Alexandru Basarab Mitropolia Ungro Vlahiei ?
N'a pus sd traducd si sa tipireascd in graiul nostru Sf. Scripturd', Serban Vodd Cantacuzino ? N'a fost martirizat impreund
cu ai sdi Constatin Brancoveanu ?
0 singurd exceptie cunoastem in tot trecutul nostru. Nu
s"a dat voie musulmanilor si-si facd geamii pe pdmant romanesc. Motivul e usor de inteles. Era o laturd politicd si nu o
chestie religioasd. S'a ferit poporul roman de un cui strdin asa
de primejdios ca cel turcesc, in acele vremi.
Numai in raiale si-au ficut ei geamii. Asa in raiaua Hotinului, in raiaua Bugeagului, in Brila. Catedrala ortodoxd din
centrul orasului a fost si geamie. Nu stiu ce va fi fost in Giurgiu si T.-MAgurele.

Cand am luat in stdpanire Dobrogea si mai in urmd si

Cadrilaterul cu o populatie si musulmand, Statul roman i-a dat
toat protectia sa. El pldteste pe Muftiu, imatni sau hatipi. El

le intretine seminarul dela Medgidia. El le-a acut chiar frumoasa Moschee, catedrala dela Constanta. Si acum muezinul
chiami de sus din minaret pe credinciosi la rugdciune in cea
mai mare liniste.

Iata domnilor senatori, cum am stat noi cu diversele

religii in *He ronfane. Poporul roman a tinut la biserica lui
nationald dominantd si atata tot, insd a lisat deplind libertate
celorlalte culte. Biserica ortodoxd Romand n'a still'. ce e siluirea de constiinte religioase !
Din contra, atat Statul, cat si Biserica ortodoxa s'au plans
de altii inainte de rzboiul din urm.
Anumite institute de educatiune si in deosebi de fete,
conduse de clugdrite strdine au cautat sd facd prozelitism si
in urma plangerilor parintilor a trebuit sd se ia mdsuri pentru
ca toate aceste institute sa facd educatie crestineasc, jar nu
confesional, fdr tendinte de prozelitism, fard acaparare de
suflete nevinovate. Si s'a intamplat chiar cd institutul de fete
Notre Dame de Sion din Galati, s ajungd in judecata C. P. de
instructie si de atunci s'a pus oarecare randuiald in aceastd pri-

vintii.

S'a mai intamplat ca Pater Beaud, preot catolic la Catedrala catolicd din Bucuresti si confesor al Regelui Carol, s
fac un gest nechibzuit si sd spunk cd fostul nostru Mitropolit
Primat Calinic Miclescu ar fi trecut la catolicism inainte de
a-si da obstescul sfarsit si Pater Beaud a pardsit Bucurastii,

fdr niciun sgomot si fdrd nicio miscare.

www.digibuc.ro

330

D-lor senatori, cred, ea putinele exemple pe cari le-am

adus, au pus in lumina adevarata, ca poporul roman n'a fost un
popor netolerant din punct de vedere religios i e o nedreptate
strigatoare la cer, cand suntem acuzati nu numai in interior, ci
si peste hotare. ba chiar peste oceane, ca Tara noastr e netoleranta in ceeace priveste confesiunile crestine i celelalte religii;
ca noi romanii suntem habotnici, bigoti, fanatici. Am citit din
brosurile tiparite in limba engleza i imprastiate in lumea intreaga ; am citit din articolele publicate in reviste i gazete straine ;
am citit din conferinte tinute in America. Suntem zugraviti in
culorile cele mai negre. i cum am putea noi sa luptarn contra
nedreptatilor i calomniilor ce ni se aduc ? Suntem noi un popor
de oameni feroci in cele religioase, asa cum suntem descrisi ?
Neamul romanesc in tot decursul vremurilor a avut
frumoasa si dreapta mentalitate, ca omul de orice lege si

limba, sa se mantuiasca dupa credinta sa in toata libertatea

de constiinta si a mai avut acest neam atata respect pentru
sfintenia barbatilor, cari stau in jurul Dumnezeului celui
viu i atotputernic, incat suntem singurul popor dintre popoarele crestine-ortodoxe, care n'are sfinti nationali. Aceasta
lipsa de pretentii i ambitiuni, acest indiferentism, daca voiti

sa-1 nurniti asa ne arata distinsele insusiri morale ale neamului

nastru.
La inceputul veacului al patrulea, Constantin-cel-Mare
declara crestinismul ca religie de Stat si de acum inainte se infiinteaza mai multe episcopii in Panonia, in Moesia ; prin urmare in toata Peninsula Balcanica episcopul Nichita sau Niceta de
Ramesiana (o localitate intre Nis si Sofia) e numit de unii si al
Daciei. Imparatul Justinian infiinta in veacul al VI-lea la Tauresium, locul sau natal din Serbia actuala, o episcopie cu atribuVuni canonice si pentru crestinii din Dacia. La finele acestui secol putem considera crestinismul ca definitiv raspandit si primit
de romanii din Dacia. Din partile acestea ne veneau preotri, de
aci veneau arhierei i chiar episcopii pentru hirotonisiri de
preoti. Limba cultului si a serviciilor religioase era cea latina,
cea rustica din care s'a desvoltat limba romana. Ritualul desigur
era foarte simplist. Se reducea la eateva rugaciuni si la eateva
formule de ritual. Bisericile lor erau de lemn sau de nuele cu
chirpiciu si acoperite adesea cu stuf i coceni. Cuvintele care
exprima notiunile importante religioase le avem din timpurile
acestea i sunt toate de origina latina, iar cele slavone i grecesti
sunt din epoca slavona i greceasca si cerute de desvoltarea ritualului si a organizatiei administrative bisericesti, din care multe din ele dispar treptat, treptat si se inlocuesc prin cuvinte curat romanesti.
Si nu perdem din vedere ca pana la 1054, adica in secolul
www.digibuc.ro

331

al X-lea biserica Occidentald (a Romei) era una cu biserica orientala a Constantinopolului). La sfdrsitul secolului al VI-lea
inceputul celui de al VII-lea se intampl o fatalitate pentru
neamul nostru. Slavii trec in masse mari peste Dunare si pedeoparte se suprapun elementului romanesc, iar alti romani sunt
impinsi mai spre sud si se unesc cu cei din partile acelea i asa
am pierdut legatura de toate zilele cu fratii nostri din dreapta
Dunarii. Populatiunea slava si mai cu seama din Bulgaria de azi
poate si din Macedonia e intarita cu elementul tataro-bulgar,
care se crestineaza in a doua jumatate a secolului IX-lea. Acurn
biserica aceasta slava e organizata de fratii Metodiu si Ciril, adevaratii apostoli ai slavilor de aci. Se organizeaza biserica lor
si se introduce ritualul cu limba slavona, astzi limba de ritual
pentru toate bisericile slave ortodoxe, desi nu mai e o limbk
vorbita.

Prin forta imprejurarilor, Biserica Romanilor intra in

legatura cu aceasta biserica slava i introducem i limba slava

ca limba de ritual. De aci ne veneau arhiereii pentru hirotonisire de preoti, aci si peste Carpati. Si din pricina imprejurarilor politice organizatiile politice au primit si ele aceasta limba
ca un fel de limba diplomatica si de acte si documente oficiale.
Sa nu ne inchipuim insa, d-lor senatori c poporul credincios roman intelegea ceva din cele ce li se spunea in aceasta
limba. Invatatul nostru episcop Melhisedec ne vorbeste de batjocura ce se aducea blogorodelor si bazaconilor preotesti. Si cu
siguranta c preotimea noastra in serviciile ei religioase de
toate zilele spunea pe de rost rugaciuni i formule cu cuprins
religios in graiul inteles de popor.
Credinta aceasta crestineasca i-a tinut stransi laolalta pe
romani in timpurile cele mai primejdioase pentra existenta lor
nationala in toate veacurile zise obscure din istoria noastra.
In veacul al XIV-lea i inceputul celui de al XV-lea se
organizeaza canoniceste i biserica ortodoxa.
In 1359 se infiinteaz in Curtea-de-Arges mitropolia
romnesti. Mitropolitul purta titlul de rnitropolit al UngroValahiei i exarh al plaiurilor, adic avea jurisdictiune canoniea" si peste romnii de peste Carpati. Peste ctiva ani se infiinteaza o mitropolie si la Turnu-Severin pentru crestinii ortodocsi din partile acelea si din Banatul de astzi. La inceputul
veacului al XV-lea se infiinteaz si Mitropolia Moldovei si ce:
dintai Mitropolit e Iosif, din familia domnitoare a Musatilor.
Aceasta Mitropolie e organizatd canoniceste tot de Alexandru-cel-Bun.

Tot acum se fac i primele manastiri la noi ca locuri de

viata religioasd si de culturi. Calugarul Nicodim, sau Popa-Ni-.
www.digibuc.ro

332

codim cum 11 numesc Voevozii nostri, vine din Serbia si face

mnstirea Vodita la Vrciorova in judetul meu Mehedinti Tismana i apoi Prislopul in prtile Hategului, se inalti apoi Cozia si Cotmeana de Mircea-cel-Mare. In Moldova se fac mndstirile Bistrita, Neamt, Putna, etc. Popa Nicodim petrecuse
multa vreme in muntele Atos si aci isi insusise si toat cultura
religioas bizantina. Odatd cu intemeerea celor 3 manastiri aduce
cu el din Atos o pleiadd de clugri crturari i pornesc dela
Tisrnana la toate mnstirile din Tara Romneasc, din Moldova
si Ardeal, unde se ocup i initiazd traduceri si lucfri originale in limba slavond, cari se copiazA apoi si se rspndesc

pretutindeni. Paralel cu acestea avem manuscrise si in limba

romneascd ca Psaltirea Scheiana i Codicele Voronetian, dela

sfarsitul veacului al XV-lea si altele. Avem din vremurile aces-

tea si de mai trziu, o mare bogatie de manuscrie, unele mai

frumoase dect altele din punct de vedere caligrafic si artistic.
Rami uimit de frumusetea antetelor, initialelor i chenarelor
lor si de desemnul colorat. Mnstirile i bisericile pe cari le
construiau Voevozii i boerii nostri, sunt adevrate opere artis'Lice din punct de vedere al stilului, arhitecturii si al picturii.
Nici sculptura n'a fost neglijatd. Rozetele dela Cozia i Curteade-Arges nu searnan una cu alta i sunt o adevrat minune artistic. Dar luate in general, Curtea-de-Arges, Trei lerarhi din
Mnstirea-Dealul, Miruti, etc., etc.? Tot ce avem noi
din tot trecutul nostru ca monumente artistice, sunt mnstirile si bisericile. In Ardeal si Maramures, dup spusa unora,
ar fi aproape 1.200 de biserici de lemn, adevarat bogtie artistica rornnease si apreciat de toti strdinii, cari le-au vzut.
Mitropolitii, episcopii, se bucurau de o mare consideratie
din partea Voevozilor i boerilor nostri. Ei prezidau divanurile domnesti, erau trimisi in misiuni diplomatice. Ei tineau poporul strns in jurul Sf. Cruci in vremuri grele. Preotii nostri
deasemenea. Preot sau popd sau printe era tot una. Preotul era
printele satului. La el mergea poporul la sfat i ajutor i in
vremuri de pace si in vremuri de rsboaie. Preotii nostri insurap
cu copii stteau in mijlocul poporului si sufereau impreund cu el toate greuttile vietii. Sraci, caci ei n'au avut averi nici odat, munceau alturi de credinciosii lor. Slujiau
Domnului in haine tranesti si incltati cu opinci. Nici un semn
de deosebire intre ei si trani, afard de darul lui Dumnezeu, iar
culionul, giubeau.a i antereul s'au introdus trziu de tot. Chiar
tatl rneu a slujit in opinci si aceasta in a doua jumtate a veacului al XIX-lea. Dar ceeace va rdmne insi ca un titlu de glorie pentru ei, e faptul c tinda srccioaselor lor biserici a fost
o catedr de invatAtura. Bucovina a fost mnuit pentru prima
www.digibuc.ro

333

dat de ei. Preotii i episcopii erau alturi de popor, de boeri

si de Domni in groaznicele lupte cu Turcii. Numele lui Popa.
Stoica din vremea lui Mihai-Viteazul va rmne ca o pild de
vitejie preoteascA si ca el multi altii. Dar preatii de sub conducerea lui Avram Iancu, dar popa apc'd. dela 1848 si intreaga
noastr preotime din timpul unirii rdncipatelor ?
Praporile din biserici duceau pe voevozii nostril la izbnda in luptele pe moarte i viat in contra Turcilor, in contra
pAgnilor. Ele flfaiau inaintea ostirilor romne cu chipul lui
Gheorghe nebiruitul.

Iata d-lor senatori, pentru ce Statul romn are recunostint pentru biserica marei majoritti a poporului din acest Stat.
Dar nu numai att !
La inceputul veacului al XVI-lea s'a intemeiat la Trgoviste o tipografie, unde s'au tiprit mai multe crti de ritual bi-

sericesc in limba slavon, in frumoase conditii tehnice. In a

doua jumatate a acestui veac, diaconul Coresi dela catedrala din

Targoviste e trimis de mitropolitul su la Brasov, ca s tip-

reased in tipografia sasilor crti de ritual nu numai in slavoneste, ci i in limba romn. De atunci avem noi Tetravanghelul, Psaltirea, etc., tipirite pentru prima data' in graiul nostru.
In prima jumtate a veacului al XVI-lea, Matei Basarab
infiinteazd tiparnita dela rnnstirea Govora si Vasile Lupu pe
cea dela Trei Ierarhi din Iasi si apoi treptat, treptat s'au inf iintat la Rmnicul Vlcea, la Bucuresti, la Buzau, la Snagov,
la Neamt, etc., si avem cea mai bogat bibliotecd de crti de ritual si altele nenumarate cu cuprins religios si moral. Prin crtile acestea s'a pus temelia limbii literare romnesti si tot prin
ele s'a tinut unitatea limbii noastre, caci ele circulau ca banul pti in cele mai departate tinuturi ale Romnimei.
Mitropolitul Moldovei Varlam tipreste in 1643 in Iasi
prima Carte Romneascd (nu moldoveneascA) de invttur in
Duminicile peste an si la prasnicile imprdtesti si la sfintii
mari" in frumos grai popular, rspndit, apoi in toate prtile
locuite de romni. Tot acum Simion stefan, mitropolitul Bl-

gradului sau al Albei-Iulii, tipreste pentru prima dat in romneste Noul Testament" ajutat de Silivestru, fost staret al
mnstirei Govora din Vlcea. Ce frumos ne spune el in prefata
acestei scrieri ; c nu toti romnii numesc lucrurile la fel si

pentruca stim c cuvintele trebuie s fie ca banii, ca banii aceia sunt buni cari umbl in toate trile, asa i cuvintele acelea
sunt bune, cari inteleg toti. Noi, drept aceia, ne-am silit, inct
putut si izvodim asa cum s inteleag toti, iard cd nu vor
intelege toti nu e de vina noastri, ci de vina aceluia, ce au resLirat romnii printr'alte tari de si-au amestecat cuvintele cu
alte limbi de nu gresc toti inteun chip".
www.digibuc.ro

334

Regele Carol, cand am fost odat in audienta, mi-a spus

ca daca stie s5 scrie frumos si curat romaneste nu datorcaza aceasta decat crtilor bisericesti, in deosebi cazaniilor si apoi
cronicarilor.

Iat si un alt motiv de recunostint din partea Statului

si popurului roman pentru aceast biserica !
D-lor senatori, am vzut ca primul Mitropolit al tarii romanesti se numea al Ungro-Vlahiei i esarh al plaiurilor. Biserica fratilor nostri de peste Carpati tinea canoniceste de aceast
Mitropolie. Episcopii lor se hirotoneau in tara romaneasca de
acest Mitropolit.
Stefan-cel-Mare pentru posesiunile lui din Ardeal ca Ciceiul i Cetatea de Bata i numeroase sate, a facut o manstire
la Vad pe Somes, unde s'a asezat si un episcop hirotonit la Suceava. Iar in posesiunile de sud ale Ardealului, ale tarii romanesti s'a facut o episcopie cu resedinta tot inteo mandstire, cu
episcop hirotonit de Mitropolitul Trii romanesti.
Mihai Viteazul a facut Mitropolia dela Alba Iulia i o
frumoas biserica in Ocna Sibiului. Brancoveanu a facut biserici de zid in Fagara*, la Poiana Mrului si frumoasa manstire

dela Sambata-de-Sus, restaurat de I. P. S. Mitropolit al Sibiului. Fosti voevozi de ai nostri pribegeau prin Ardeal, candidati de domnie, boeri, episcopi si chiar mitropoliti, preoti si
calugri. Se asezau prin Brasov, Sibiu, Hateg si in alte localitti. Toti tineau candela aprinsi pentru legea crestina ortodox
*i graiul romaneso. Neagoe Voda Basarab a facut frumoase donatiuni pentru biserica Sf. Nicolae din Brasov. Cu toate acestea
te minunezi cum acesti frati ai nostri cu toate presiunile cari
s'au facut asupra credintii lor, cu toate suferintele fizice, caci
au fost adusi in stare de iobagie i sclavie de regii Ungariei, de
printii maghiari ai Ardealului, de impratii Austriei, au putut
sa-si pastreze legea i graiul. E cel mai frumos exemplu din istorie, de rbdare i persistenta. Te inchini in fata necazurilor si
stiferintelor acestui nearn de oarneni. Se vede c mult au inv.&
tat ei din crestinism si din mandria romanului si a dacului.
Regii Ungariei incepand dela Sf. Stefan au cutat sa catolicizeze pe romani dupd indemnul si al Papei dela Roma. Papa Grigorie al IX-lea scria in 1234 regelui Ungariei : Fiindca
tu ca principe catolic cu jurmant ai fagaduit c pretoti neascultatorii bisericii catolice in parnantul tau Ii vei aduce Ia ascultare si cu grai ai spus ca pe valahii shistnatici Ii vei sili de
primi pe episcopul catolic, pentru aceia iti cerem cu ertarea
pacatelor ca sa nu suferi in tara ta astfel de shismatici".
Papa Bonifaciu al VIII-lea cere in anul 1299 sa se introduca chiar inchizitia contra valahilor ortodoxi. Episcopii si prewww.digibuc.ro

335

otii romanilor sunt siliti sa dea zeciuiala din producte clerului

catolic si mai in urma aceasta zeciuiala se impune intregului
popor roman. Voevozilor, cnejilor, i nobililor valahi in general li se pune alternativa sau trec la catolicism sau i pierd titlurile si cu ele toate drepturile. Aproape toti nobilii rornani
si-au prsit legea si au trecut la catolicism, pierzandu-se in
mijlocul ungurilor. Tot in vremurile acestea au fost adusi cavalerii teotoni i ioaniti nu numai pentru paza hotarelor ci si
pentru propaganda catolica ,fiindca ei erau calugri. Nenumarati misionari catolici au venit pentru interesele catolicismului : italieni i germani.
Mitropolitul roman Ilie Jorest, fost calugr in manstirea Putna, e aruncat in inchisoare in 1641 si moare dupa grozave suferinte i chinuri. Tot asa s'a intarnplat si cu Mitropolitul Sava dela 1656-80, fost staret al mnstirei Comana si care
a introdus limba romaneasc in serviciul bisericesc.
Cronicarul Gheorghe Sincai ne spune despre el : ca bietul nevinovat vladici a fost scos din inchisoare i atata l'au corbacit pan ce s'au rupt i i-au cazut camasa, ismenele si carnea
depe dansul si a trebuit nenorocitul sa moara" !
Iata mentalitatea protestantilor sau a nationalistilor vremurilor. Nu este asa, c seamna perfect cu a bolsevicilor din
zilele noastre ?

Scriitorii straini ne spun ea Transilvania avea in vremurile acelea infatisarea Egiptului, in care poporul roman reprezenta pe israelitii de sub jugul lui Faraon !
Viu acum la chestiunea cea mare a despartirii romanilor
de peste Carpati pe chestiuni religioase i cari din nenorocire
pare ca-i framanta si astazi.
In 1668 Leopold I, imparatul Austriei goneste pe turci
din Buda si din Ungaria i in 1696 e aproape deplin stapanitor
si al Transilvaniei. El datora foarte mult politiceste Papei
era si un zelos catolic, fiind crescut in scoala jesuitilor, dar voia
sa-s intareasca situatia in aceste parti prin sustinerea i intarirea catolicismului si prin castigarea de partea sa in deosebi a
poporului roman. Imparatul avea de sprijinitor pe primatul ca-.
tolic al Ungariei, Colonici, un barbat dibaci, energic i indraz .
net i pe jesuiti in fruntea carora se gaseau Landl, Hevenesy si
Baraniy, vestiti propagandisti catolici in mijlocul romanilor.
Cel din urma mitropolit de Alba-Iulia, hirotonit de mitropolitul farii rornanesti e Atanasie, fiu de nobil roman. El a
fost hirotonit de Teodosie in catedrala mitropolitana din Bucuresti si jurat cu greu juramant arhieresc ca sa pastreze dogmele, tainele i naravurile bisericii orientale neclintite.
Domnitorul C. Brancoveanu II darueste cu numeroase
www.digibuc.ro

336

pretioase lucruri ca : haine, odoare bisericesti i carti de ritual.

Il asigur printr'un document din acel an ca Ii va da lui si viitorilor mitropoliti bani 6.000 anual, care s fie neschimbat

nemutat, pentruc o stie pe aceast Sf. Mitropolie de Alba-

Iulia ca se invarteste ca o corabie in mijlocul valurilor Mrii,

fiind intre multe feluri de eretici necredinciosi si se npstueste dela dansii in multe chipuri. El a druit acestei mitropolii
mosia Merisani din Arges.
Atanasie se reintoarce in Transilvania i e luat in primire imediat de jesuitii propagandisti si de organele administrative.

Imparatul trimite in 14 Aprilie 1698 un rescript guvernatorului Ardealului, in care spune intre altele : c preotii romani
daca trec la catolicism sau la calvinism i luteranism, caci nu
voia sa supere nici pe magnatii unguri si unio trium nationum,
se vor bucura de toate drepturile acestora, iar clack' raman ortodocsi vor fi supusi la plata birurilor ca i pan acum. Mitropolitul Atanasie convoaca un sobor in Alba Iulia in Octombrie
1698, compus din protopopi, preoti si delegati ai mirenilor si
inchee un act de unire cu Papa dela Roma si intaresc acest act
cu pecetia Mitropoliei. Unirea aceasta ar fi constat dup unii
numai in recunoasterea Papei ca sef spiritual al Biserich, iar
dup altii si din recunoasterea si a 3 puncte dogmatice pastrandu-se incolo ritualul lor in toate obiceiurile de pana atunci
intreaga organizatie bisericeasca. Intarirea lui Atanasie ca Mitropolit nu mai sosea insa dela Viena si atunci aduna din nou un
sobor in 1700 la Alba Iu lia, in care se vorbeste despre aceasta
unire, iar Atanasie se duce la Viena unde este primit de imparat
in audienta ; e recunoscut ca Mitropolit, e f acut baron, i se da
titlu de consilier imparatesc i un lant de aur impreun cu chipul milostivulul imparat. I se fagadueste si aducerea la indeplifire a privilegiilor i desavarsita scutire a clerului sau de jug
iobagesc si de cinste catre d-nii mosiilor, de vami si de alte
greutati.
In 25 Iunie 1701 Atanasie e instalat ca Mitropolit in biserica lui Mihai-Viteazul din Alba Iulia cu o deosebit solemnitate si la care, dupa cum spune un cronicar ungur, a luat parte
ca la 1.000 de preoti romani, cari neintelegand ce se spunea in
discursurile ce se tineau in limba latin, ziceau numai, ca de
acum inainte s'au boerit cu toti".
Toate mnastirile romanesti de calugari au fost desfiintate, f iindca erau considerate ca adevrate cuiburi de ortodoxism. Foarte duios scrie pe o carte bisericeasca un clugr din
fosta manstire a Silvasului, ca unirea s'a facut cu scopul, ca
s razneasc pe ardeleni, de fratii din tam romaneasca si din
tara moldoveneasca !

www.digibuc.ro

337

Orice legAtur intre Ardeal i %Arne romne este interzisa. Nu mai putea s intre nimeni i calugrii i preotii, cari
erau prini erau schingiuiti qi aruncati in inchisori. Tinerii candidati de preotie, cari treceau in tkile romne pentru hirotonie
pe carrile Cucului, dac erau prini erau deasemeni torturati.
Dar ce e i mai jalnic : aproape 70 de ani romnii ortodoci
au rmas far episcop, fr indrumtori i sprijinitori. N'aveau
cine s le hirotoneascd preoti, qi abia dupi venirea generalului
Bucov in Ardeal, li s'a dat ca ingrijitor episcopul srb din Buda
i in urm alti 3, tot sarbi, pn la 1810, cnd a fost ales un episcop romn, fiindci nu tiau romnete i nu se puteau apropia
de sufletul poporului. V rog sa-mi dati voie sa citesc numai cteva fraze dintr'o plngere adresat in 1761 de o delegatie a ro-

mnilor ortodoci generalului Bucov, cci e prea interesant

1 ca form i ca fond.

Ne rugim cu lacrimi s fim ascultati cu buntate. Noi nu

ocArm unirea, nici o surpam, ci numai n'o voim, cki n'o intelegem ce este. Preotii uniti s'o tie, cki noi niciodat n'am tiut
cd am fi uniti !
Cerem s se dea drumul oamenilor, pe cari i-am trimis
noi in delegatie la prea milostiva crias (Maria Tereza), (cki
erau inchi*i in Viena). Cci ei n'au alt vin dect orice alti
romni din Ardeal. Noi i-am induplecat pe dnii sa mearg
pentru credinta noastr.
Sd ne rarnn bisericile cu averea lor, cci cu mult sudoare le-am inaltat i moOile i pimnturile cu banii nowii
le-am cumpkat.
Si bisericile nu le-au fcut unitii, ci noi din banii notri.
S se dea porunc s nu se mai inchidd, sa nu se mai supere pen-

tru credint. Cki nu mai putem suferi in urmi attea chinuri

ale inchisorilor. SA ni se inapoeze i gloabele, cki pe prea multi

dintre rornnii notri ele i-au adus in cea mai mare lips. Si
noi romnii din Ardeal rugm pe toti s nu avem sild pentru
credintd, cki nu mai putem s rimnem uniti qi pentru invdtdtorul nostru Sofronie (un clugr care colind prin Ardeal

imbrcat trnWe i propovaduia contra unittei) noi toti romnii din Ardeal voim mai bine bucuroqi s pierim sau sa ieqim din
tara, dect ca el s suf ere prigonire. Mai cerem un episcop, cki
la noi e mare lips i n'au invttorii unde si se hirotoniseasc
i. nu capit dela magnati psuiri pentru a se putea hirotonisi

in alte prti, cki cei ce trec muntii sunt inchii i prigoniti.

Cerem psuiri pentru ca s putem merge in strainkate pentru

hirotonisire ca preoti, /Ana ce prea puternica crAias cu mila-i

indurtoare ne va primi qi ne va trimite episcop de rit grecesc
neunit.

22

www.digibuc.ro

338

Dar nici biserica unit nu era multumita. Prea se promisese multe si nu se indeplinea nimic. Inochentie Klein, episcop
unit, intre 1732-1751 de dou ori s'a dus la Viena si s'a prezentat Imparatului Leopold, cernd drepturile promise bisericii si
poporului. Imparatul a intervenit, ins dieta Ardealului s'a im-

potrivit considernd pretentiile romnilor drept cutezant si

obrznicie valaha. S'a dus a treia oar la Viena in timpul Mariei

Tereza, insa nici n'a fost primit in audienta. A plecat apoi la

Roma, dar prin intrigile jesuitilor unguri nu i s'a dat nici o ascultare, ba chiar in 1751 e silit sa renunte la episcopie si oprit
fortat in Roma. Timp de aproape 25 de ani a stat el in exil, ducand o viat necajit si parsit de toti. A murit ca un adevarat
martir al bisericii si poporului sau.
Cnd a plecat la Viena a lsat ca Vicar pe protopopul Nicoara Beianul care scria Episcopului su c acum trebue sa ve-

dem noi ce act politic gresit am facut cu unirea ; Nicoari e

insa inlocuit si trece in tara romaneasca si ajunge staret la mnastirea Curtea-de-Arges.

D-lor senatori, dintre toate articolele din acest proiect
de lege, cari au dat nastere la discutiuni mai numeroase si mai
aprinse din partea reprezentantilor confesiunilor crestine si in
deosebi din partea unitilor, cci toti ceilalti, catolici, ref ormati
9i luterani s'au asociat cu ei, sunt articolele 9 devenit 11 9i 45
devenit 47. Incolo, dupa discutiuni 9i propuneri, s'au facut modificri si adause, fara sa se atingi insa economia proiectului
de lege. Pentru mozaici s'au formulat chiar si articole noui si
despre cari voi vorbi mai in urm.
Prin urmare, d-lor senatori, sunt declarate persoane juridice partile constitutive ale bisericii, incepand de jos pan
sus si averea va fi a acestora.
In acelas timp se prevad si dispozitiuni drepte pentru cazuri de trecere dela un cult la altul.

Fratii nostri uniti nu sunt multumiti cu aceste vederi.

Ei voiesc sa se spun in lege c averile sunt lasate cultului sau

Bisericii in general.
Dupa attea discutiuni cam iritante in privinta acestor
articole din proiectul de lege, tin si eu s v spun tot adevdrul.
Ierarhii Bisericii Unite se tern de convertiri, se tern de prozelitism. Pot sa asigur ins c pe cat cunosc eu pe oamenii nostri
cu raspundere, Statul Roman, nu se va ocupa nici odata cu asemenea lucruri. Statul nostru nu e un Stat tarist, sau bolsevist,
care s impun cu forta credinte religioase. De aceea ii asiguram cu toata dragostea frateascd si de toata cumintenia ceruta
de interesele unei frumoase si binecuvantate armonii. Regatenii
acestia ortodocsi au o mentalitate de obiectivitate in asemenea
www.digibuc.ro

339

chestiuni, care formeaz podoaba rassei lor, de veacuri indeprtate. Eu inteleg ins si pe fratii ortodocsi de peste Carpati.
Suferintele lor seculare le-au imbibat sufletele cu zkminte
profunde de dureri. Dar spun, cum spune preotul in frumoasa
rugaciune de deslegare din noaptea de Pasti : Venici aici, toti

cari ati postit si cari n'atl postit, cAci toate se iartd pentru inviere". Si noi s nu uitam toate si s ne bucuram cnd suntem
laolalt in Romania intregiti ? Cultul Patriei nu poate fi el in
stare sd netezeasc toate asperittile si sd refaca sufletele, cnd-

tand numai cntece de lauda lui Dumnezeu si lsnd uitrii

doinele de jale si de durere ? (Aplause).

Si pentruc Statul in suveranitatea lui vine in ajutorul tuturor deopotriv, cere si el indeplinirea cuvintelor dumnezeesti
ale Apostolului Pavel din Epistola ctre Romani Cap. 13 Ver.

1-5 : Tot sufletul s se supun stpnirilor celor mai inalte.

Caci nu este stpanire fr numai dela Dumnezeu ; si stapanirile cari sunt, dela Dumnezeu sunt oranduite. Pentru aceea cel
ce se impotriveste stpanirii, ornduelii lui Dumnezeu se impotriveste si cari se impotrivesc judecat isi vor lua. CAci diri-

atorii nu sunt fric faptelor celor bune, ci celor rele. Deci,

voesti s nu-ti fie fried' de stpnire ? F bine, si vei avea laud

dela dnsa ; caci ea este servitoarea lui Dumnezeu spre bine.
Iar de faci riu, teme-te, cci nu in zadar poart sabia ; ca servitoare a lui Dumnezeu este, rasbunatoare spre mnie asupra celui ce face rul. Pentru aceea trebuie s \TA supuneti nu numai
pentru mnie, ci si pentru constiint". (Aplause preltingite).

www.digibuc.ro

1NTELEPTUL D1SCURS AL
D-LUI MIN1STRU ALEX. LAPEDATU
D-le pre*edinte, d-lor senatori, arare ori un project de
lege a fost desbtut cu atta interes, cu atta convingere, cu atta pasiune chiar, ca acest proiect de lege pentru stabilirea unui regim general pentru cultele din tar.
Timp de 15 edinte s'au perindat la aceast triburfa cei
mai autorizati reprezentanti ai cultelor qi. attia dintre d-nii senatori, pentru a-i spune cuvntul i, evident, pentru a examina
qi analiza proiectul de lege adus in discutiune. Dar cu regret,
pentru mine in deosebi, trebuie s constat c cei mai multi dintre antecesorii mei la aceast tribun, ocupndu-se de proiect,
I-au privit numai din punctul de vedere particular al confesiuni lor, trecnd peste celelalte interese pe cari el le prezinti. Iar
unii nu au gsit, din nefericire, in acest proiect de lege dect
numai prilej bine venit de a inftiqa antagonismul dintre Catolicism i Ortodoxism, antagonismul dintre Biserica ortodox
romn i Biserica romn unit.
S'a deschis qi s'a desbdtut astfel
cu mult pasiune 0.
dintr`o parte i din alta
un proces istoric de mult judecat 1
inchis, aqa dar zadarnic i fall nici un folos practic pentru problemele ce suntem chemati a rezolva, iar in discutarea acestui
proces s'a mers ap de departe cu expunerea chestiunilor de amanunt, de caracter istoric i dogmatic, c, desigur, multi dintre d-voastre ati putut avea, ca qi mine, impresiunea ea nu ne
mai gsim inteo adunare politici-deliberativ, legiuitoare, ci
inteo academie istoric ori inteun congres bisericesc.
Pe mine, d-lor senatori, nu m'a surprins aceast discutiune, pentru c o inteleg qi mi-o explic. Mi-o explic, mai inti,
prin imprejurarea c chestiunile acestea de conqtiint, de traditie i de viat religioas, pot produce i provoca, adesea, stri
sufleteqti incordate qi pasionate, cum au fost acelea pe cari.
le-ati putut vedea manifestndu-se la aceasti tribun.
www.digibuc.ro

341

Mi-o explic, apoi, prin imprejurarea c discutiunile la

care am asistat, n'au fost, se poate zice, deck ecouri intarziate,
dar firesti, ale luptelor multi-seculare pe cari Catolicismul in
of ensiva le-a dus pe acest pamant romanesc impotriva Ortodo-

xiei in defensiva, ori ale luptelor, de trista amintire, pe cari

le-au purtat odinioara cele doua Biserici romane i pe cari si

i mi-o explic,
astzi Inca le poart, din nefericire, intre ele.
in fine, prin mprejurarea ca fratii i compatriotii nostri de
peste munti au adus cu dansii in viata public a Romaniei intregite o mentalitate politic i confesional particulara, i-am
putea zice ardeleneasca, mentalitate despre care a vorbit d.
Gyarfas si pe care, cu bunavointa d-voastre, voi incerca s o expun si eu fcand ca i d-sa, o mica excursie istorica in trecutul
vietei religioase a Transilvaniei.
In adevr, d-lor senatori, oamenii de aci, din Ardeal
cand zic Ardeal inteleg intregul tinut romanesc de peste munti
au o mentalitate religioas particular a lor, rezultat din insasi natura desvoltarii istorice a acestei tari. Cci nicaieri,
poate, luptele i preocuprile confesionale n'au avut un rol atat
de important in rosturile publice, de Stat, ca in Ardeal, unde
de la anul 1000, de cand aceasta provincie a intrat sub stapanirea ungureasci pan la 1918, and ea s'a reintors 'la patrimoniul stramosesc, s'a petrecut sub raport confesional, ca si sub
raport politic, o viata deosebit de interesanti.
Catolicismul pe care Sfantul stefan, regele apostolic, I-a
adus in Transilvania, a f ost ofensiv si agresiv, pentru cd Catolicismul acesta, care a domnit pan la cderea Ungariei, in 1526,
ori, mai exact, pan la constituirea Transilvaniei ca principat,
in 1540, a avut ca principala misiune sa readuca la ciedinta cea
dreapta", prin supunere si convertire, neamurile schismatice din
sud-estul ortodox, intre cari, in primul rand, eram noi, Romanii. El a actionat impotriva noastra, dincolo ca si dincoace de
munti, i pe urma acestei ofensive religioase catolice s'a desorganizat si s'a pierdut vechea ierarhie bisericeasca ortodox a
Romanilor trans-carpatini,
s'a convertit si s'a instrinat, prin
desnationalizare, clasa conducatoare pe care o aveau in secolii
XIV si XV acesti Romani,
iar credinta rsariteand a taranilor, iobagilor nostri, a fost degradata si socotit ca religie toleratd numai, de Catolicismul militant al stapanitorilor ce urmareau desfiintarea schismei" romanesti si deci nimicirea Eintei
noastre nationale.
Dupa caderea Ungariei i constituirea principatului ardelean, situatia religioasa a tarii se schimb radical. In locul
Catolicismului, dominant pnd atunci, Protestantismul biruitor
al lumei germanice a invadat din toate par-tile Transilvania si a

www.digibuc.ro

342

Luteranii la 1557 si Unitarienii la

cuprins-o. Rnd pe rnd
1571, au fost recunoscuti si doctrinele lor declarate religiuni recepte, adicd recunoscute, protejate si privilegiate in viata de
Stat, impotriva religiei ortodoxe, degradatd si toleratd numai,
cum am ardtat.
Aldturi de Catolicism, care pierduse din importantd, dar
care rdmase totus a fi sustinut de principii din Casa Bathory,

se constituie asa dar in Transilvania cele patru religiuni recepte, cari isi impart domeniul vietei spirituale intre ele, dupa
natiuni nu in sens
cum, sub raport. politic, cele trei natiuni
isi imetnic, ci politic : Nobilii (Ungurii), Sasii si Sdcuii
pdrteau domeniul vietei politice : sunt cele sapte pdcate, cum
le-a numit un istoric ungur, si, dupd el, Saguna, de care a suf e-

ra istoria Transilvaniei. Trei natiuni politice, singure indreptdti e sd participe la viata publicd a Statului si patru religiuni
recepte, singure indreptdtite a beneficia de drepturi si privilegii. Si unele si allele coalizate si indreptate, cu puteri unite,
si ca element etnic si ca eleimpotriva poporului romnesc
ment religios.
Cdci lupta impotriva noastrd nu a incetat nici in vremea

aceasta, a dominatiunii protestante, pentru cd, dad in secolul

al XVII-lea, sub Bethlenisti si Rakoczisti, Catolicismul a pierdut mult din situatia si importanta lui in Transilvania, in folosul noilor religii protestante, acestea sunt cele cari au continuat goana impotriva Romnilor, pentru convertirea si desnationalizarea lor. Dar Ortodoxismul nostru n'a fost biruit. Nu
ne-am fcut nici Luterani, nici Calvini, nici Unitarieni, Calvini
mai ales, deoarece din partea acestora primeidia a f ost mai mare,
intrucat propaganda lor a fost condusd si sustinuti oficial chiar
de principii Transilvaniei.
La 1700, cnd Prihcipatul Ardealului intrd in patrimo-

niul Casei de Austria, situatiunea politica a tdrii s'a schimbat

din nou. Cum s'a mai spus dela aceasta tribund, nouii stdpni,
Habsburgii, dat fiind raporturile
politice si religioase
din
Ardeal, trebuiau sd caute si sd gdseascd un punct de reazim
pentru intrirea dominatiunii lor in aceast tard, prin consolidarea Catolicismului, ai cdrui sustindtori, ca continuatori ai regilor apostolici maghiari, erau. Si acest punct de reazim au crezut dnsii cd-1 vor gdsi in atragerea Romnilor la Biserica
catolick pentru cd Austriacii, Habsburgii, nu-si puteau sprijini
noua dominatiune politica nici pe Sasi, cari erau Luterani, nici
pe TJnguri, cari erau, in mare majoritate, Calvini si Unitarieni
si cari sustineau lupta pentru independenta Ardealului, ca ostasi
ai lai Francisc Rakoczi
vestitii lui Curuti
impotriva Imperialilor catolici,

Lobontii, cum se chemau ei.

www.digibuc.ro

343

Asa fiind, nouii stpnitori au trebuit s caute a se sprijini pe elementul romnesc. Dar elementul acesta, nu numai cA
era schismatic, adica fr situatie politica i religioas in Stat,
ci avea i temeinice legturi, ierarhice i culturale, cu Ortodoxismul din Tara-Romneasca, care sustinea atunci i internele
Bitsericii romne, desorganizate, din Ardeal. Trebuiau deci
una de atragere a Romnilor spre Biserica Rodou actiuni
mei, cealalt de distrugere a legturilor lor religioase cu fratii
de aceeas credint din Principate...
Astfel, sub impulsul necesittilor si scopurilor politice
ale altora, nu ale noastre, s'a produs ruptura in Biserica romn din Transilvania i astfel_a inceput lupta pentru separatia
spiritual si cultural a acestei Biserici de Biserica mum de

peste munti. Dar lucrurile n'au mers prea neted. Unirea s'a
fcut i cu ea situatia Catolicismului a fost, bine inteles, con-

solidatk Cci dach clerul romn, care s'a unit, a obtinut oarecare avantagii, poporul a rmas tot in starea de mai nainte. De
aci rezistenta Ortodoxiei, organizat i sustinutd din Tara-Romneasc si de catre Srbi. Spre a rpune aceast rezistent s'a
inceput actiunea de distrugere a mnstirilor ortodoxe asezate
dealungul Carpatilor, pe cellalt versant, in care se tineau clugrii cari lucrau i agitau impotriva Unirii. E cruda represiune i distrugere a faimosului general Bucov despre care atta
s'a vorbit aci.
Dar acei cari au suferit mai mult depe urma acestor
lupte religioase, purtate pentru interesele politice ale Habsburgilor, am fost tot noi, Romnii. CAci istoria acestor inversunate
lupte fratricide constitue paginile cele mai dureroase din tot
trecutul Ardealului romnesc. De pe la 1760, aceste lupte au
incetat insa si cele doui confesiuni au cautat s se organizeze
deosebit cat mai bine, raporturile dintre ele normalizndu.se si
devenind tot mai bune, tot mai frtesti. Biserica unit, este
drept, a fost si ea recunoscutk dar din aceasta nu a beneficiat
dect clerul, cci poporul
cum am mai spus
a rmas tot
in stare de supunere i iobgie. Epoca iosefink cu ref ormele
sale, a adus o imbunttire si in situatia Bisericii ortodoxe,
care a fost si ea recunoscutk Totus starea politicd a neamului
a rmas neschimbatk

De aci luptele comune ale ortodocsilor i unitilor, sub

conducerea episcopilor lor, dela 1791 pn la 1848, pentru cstigarea drepturilor politice i pe seama neamului romnesc

pentru ridicarea lui la rangul de natiune politick alaturi de

Sasi, Unguri i Sacui. Dup 1848, epoca liberttii nationale si

egalittii politice, ar fi urmat ca situatiunea s se schimbe simtitor si in favoarea Romnilor. N'a fost insa asa, pentru c, att
www.digibuc.ro

344

sub absolutism cat si sub dualism, elementul romanesc a conti-

nuat a fi tratat ca si mai inainte, ca element inferior fostelor

natiuni si religiuni privilegiate i a fost persecutat si urmarit
cu desfiintarea, prin desnationalizare, ca primejdios alcatuirii
Statului unitar national maghiar.
deci si cele romaIn aceasta epoca, fiecare confesiune
s'a retransat in organizatia-i proprie, cautand &a-0 mennesti
tina situatia si pozitia castigata. Preocuparile religioase in domeniul vietii publice au continuat. Anumite interese confesionale au prelevat chiar in conducerea Statului. Nu e mirare deci
ea' in astfel de imprejurari s'a mentinut, ba chiar s'a intarit, in
Ardeal, mentalitatea particulara, confesionala, deosebita de cea
mentalitate geetnica si politica, de care vorbea d. Gyarfa
loasa de privilegiile confesiunii proprii si de conservarea lor,
dar adeseori indiferenta fata de drepturile altora, in special ale
Romani bor.

Cu aceasta mentalitate confesionala au venit Ardelenii

in Romania noua. i era lucru prea firesc ca ei sa caute sa-i

impuna aceasta mentalitate si in viata publica a Statului roman,
cu deosebire in legiuirile speciale, tinzand sa-gi pastreze aceeas situatie si sa li se recunoasca aceleas drepturi. Caci nu ni
s'a spus oare, in comisia speciala, de un reprezentant al Bisericii
romane unite : ce am avut si cum am avut in Ungaria, &A ni se
dea si in Romania ? Si nu ni s'a cerut, chiar dela aceasta tribun,
de un reprezentant al Bisericii ortodoxe, ca. daca Statul ungu-

resc a facut, in cursul timpului, legiuiri in interesul si folosul

Catolicismului, sa fad i Statul romanesc in interesul si folosul
Ortodoxiei.

Decat, d-lor senatori, Statul acesta romanesc n'a dobandit odata cu teritoriul strmosesc recastigat, traditiile de organizare si normele de conducere ale Statului unguresc si nici
metodele de guvernamant ale acestuia, avand pe ale sale proprii

si in jurul carora trebuie sa se faca si sa se completeze cum

spuneam, noua lui organizare. Statul acesta romanesc,in tot tre-

cutul ski, pana la organizarea lui moderna, a avut o traditie,

o traditie bine precizat, de care nu se va putea desparti niciodata : ca toate State le din sudestul Europei, cu caracter ortodox, acest Stat romanesc a fost Statul national ortodox (aplause), Faptul nu se poate tagadui si nu se poate cere dela conducatorii Statului roman sa faca abstractiune de acest lucru, care
domina intreg trecutul neamului nostru.
Am fost un Stat national ortodox, prin faptul ca ortodoxia noastra s'a identificat cu fiinta etnica a neamului,
prin
faptul CA acest Stat, dela intemeierea Principatelor Inca', si-a
dat o organizatiune bisericeasci care s'a incadrat si s'a mentiwww.digibuc.ro

345

nut dealungul secolelor, in cea mai stransa legatura cu viala poprin faptul ca ori decateori Catolicismul. trelitica nationala,
cut dincoace, a cutat s-si castige situatiuni in detrimentul
Ortodoxismului, atingand sau chiar violentand constiinta si or-

ganizatia Bisericii ortodoxe, tot de atatea ori aceasta a reactionat cu putere.

Chiar la alcatuirea lui moderna, dela inceputul secolului'
trecut, Statul roman nu si-a parasit traditiunea sa. Organizandu-se pe bazele pe cari s'au organizat toate State le dela incepupe principiile de nationalitate, libertul secolului al XIX-lea
tate si democratie
el s'a desvoltat de atunci incoace pe aceste
principii ca Stat laic
laic in opozitie cu caracterul clerical
al Statelor din Evul mediu dar nu antireligios. El nu s'a condus si nu este condus de preocupari de ordin bisericesc, conf esional. El acorda egala- protectiune tuturor cultelor si tine Fa le
asigure indeplinirea misiunii lor spirituale si morale, sociale si
culturale, pentruca da seama de rolul important pe care aceste culte Il au in viata societatii. i dupa cum, in trecutul sau
de 80 sau chiar 100 de ani, conducatorii Statului roman modern
n'au afirmat tendinte clericale, nici pe viitor, de sigur, nu vor
afirma astf el de tendinte. (Aplause).
In adevar, prin Constitutiunea dela 1923, s'au pus bazele
nouei organizari autonome si democratice a Bisericii ortodoxe
romane, care fost declarata, potrivit traditiei si faptului ca

marea majoritate a locuitorilor acestei tari apartin ei, a fost

declarata zic, de Biserica dominanta in Stat. Atributul acesta
nu poate si nu trebuie interpretat in sensul ca prin aceasta Biserica ortodoxa ar avea conditiuni particulare si prerogative
speciale, pe cari sa le exercite in detrimentul celorlalte culte.
Nu, desigur. i de acee cei ce afirma ca prin aceasta Statul roman vi-a creat, ca si Statele medievale, o Biserica dominanta adied privilegiata, cu caracterul pe care l'a avut Biserica catolic

in Statul unguresc bunaoar, aceia ori sunt de rea credinta ori

nu inteleg sensul national si moral al atributului de dominanfa
dat Bisericii ortodoxe de Constitutiunea noastra, care a inscris
si principiile de organizare ale acestei Biserici.
Caci pana aci, adica pana la 1923, sau mai bine pan la
1925, cand s'a alcatuit noua lege de organizare a Bisericii ortcdoxe romane, aceasta Biserica a fost o Biserica de Stat, organ-zata de Stat si traind in cea mai strins legatura cu Statul. Cum
insa, in noua sa alcatuire, Statul si-a schimbat caracterul, prin
faptul ea' a inglobat la sine populatiuni numeroase de alte confesiuni si Biserici romanesti cu alte intomiri si traditiuni
a trebuit s modifice si organizarea Bisericii ortodoxe in cadrul
unei autonomii proprii si a unor largi drepturi i libertati de
www.digibuc.ro

346

conducere i administrare, stabilite si normate in noua lege de

lege dup care a venit, in chipul cel mai firesc,
organizare,

dat fiindc pentru prima oar se fcea reunirea intr`o singura

organizatiune administrativ si spiritual a patru Biserici nationale cu viati seculard deosebit, a venit dela sine, zic, instrtuirea Patriarhiei romanesti.
In toate State le interconfesionale, se resimte necesitatea
legilor speciale pentru stabilirea regimului sub care au s

triasci si s se desvolte diferitele culte. In Prusia s'a votat o

lege a cultelor in 1926. Cehoslovacia are si ea o lege a cultelor.

Iar Jugoslavia, dac nu are 'hied' o atare lege votatd, are un
proiect de mult intocmit, pe care il cunosc i eu. Dar, in afar
de aceste consideratiuni, la noi, necesitatea, din punct de vedere al intereselor de Stat, de a avea o lege pentru regimul general al cultelor, era asa de mare si de evidentd, incat, chiar dac
in nici o al-Ca' parte n'ar mai fi existat o asemenea lege, ea trebuia totus intocmit.

iat pentru ce : pentru c la noi, in ce priveste regi-

mul actual al diferitelor culte, sunt stri de drept absolut imposibile. In cele patru provincii, cari alctuesc acum Statul roman,

sunt patru regimuri diferite pentru Culte, fiecare determinat

de baza a dou sau chiar trei legi si a o multime de ordonante
dispozitiuni. Un adevkat labirint legislativ, in care cu greu
se poate cineva conduce si pe care nu-1 mai puteam mentine,
fiind incompatibil nu numai cu caracterul unitar al Statului
roman, dar chiar cu interesele i cu suveranitatea lui. CAci, pe
urma acestei haotice legislatii s'au creat si se mentin stri de
fapt jignitoare si pgubitoare, cum spun, pentru interesele
suveranitatea Statului roman. E destul sa VA' aft, in aceast

privint, c pe urma nouei ordine politice stabilite dup rsboi,

avem ine eparhii cu teritoriul de jurisdictiune dincolo de granitele noastre i avem episcopi cu scaun de resedint in stealntate, dar cu autoritate jurisdictionald inlguntrul Statului
roman.

Apoi, din punct de vedere al ordinei in Stat, intocmirea

unei legi speciale pentru regimul cultelor este tot atat de necesard. Cci iat ce se intampl. S'au infiintat si activat episcopii noui, fr ca se fi intrebat cineva, fat-a sd se fi cerut o lege

pentru aceasta, cu un cuvant fr nici un amestec al Statului.

Ori, d-lor senatori, o episcopie, in ordinea politia nu numai religioasd, a unui Stat, este un lucru deosebit de important. Episcopul este un demnitar care exercitd, din punct de vedere moral si spiritual si, adesea, cultural si social, asupra credinciosilor o influenti considerabil. Uneori insemnatatea sa este mai
mare ca a unui demnitar al puterii civile. Si atunci, Va. intreb :
www.digibuc.ro

347

se poate ca intr'un Stat de ordine si autoritate s se intemeieze

eparhii noui, sd se institue episcopi noui, fdr ca autoritatile
in drept s fi examinat si apreciat dacd este cu cale sd se inf iinteze si &A se activeze acele episcopii ?

Ei bine, fiinded a lipsit o lege a cultelor, care &A normeze, intre altele, chestiunea dreptului si conditillor de infiintare si de activare a nouilor episcopii si fiindcd ne gsirn in
haosul legislativ de care am vorbit, lucrul a fost cu putint. S'a
infiintat mai intal o episcopie calvind la Oradea-Mare. Nu zic
cd nu trebuia infiintat, dar trebuia, desigur, intrebat si autoritatea competent a Statului roman. S'a infiintat, apoi, o episcopie luterand maghiard la Arad, in aceleasi conditii. Ba mai
mult. Cdnd am venit din nou in fruntea departamentului de
Culte, am constatat nu numai cd s'au infiintat aceste episcopii
si s'au ales si episcopii lor, dar ca cei in drept, organele Statului, i-au recunoscut si i-au instalat, luandu-le chiar jurdmantul de credintd fatd de Suveran si inscriindu-i, cu tot personalul pendinte de ei, in bugetul Statului.
Mai departe, d-lor senatori, prof itand de aceeas situatie,
s'au facut rnodificri esentiale, nu numai in statutele unor organizatiuni bisericesti, dar chiar in constitutiunile organice ale
unor culte, trecandu-se, ca sd nu zic incdlcandu-se, voit si yinovat, peste interesele, drepturile si autoritatea Statului. Este
drept cd, in ce priveste cazul din urrnd, modificarea Constitutiei organice a Bisericii evanghelice luterane, a Sasilor din Ardeal, s'a revenit in urm. Dar fapt e cd la prima modificare s'au
eliminat aproape toate dispozitiunile ce priveau dreptul de
control si suprem inspectiune a Statului, in organizatiunea si
viata externd a acestui cult. Asa fiind, vd intreb, d-lor, incd odatd : se mai puteau tolera, oare, astf el de situatiuni, cari constituiesc tot atatea jigniri, of ense aduse ordinei, drepturilor si
autorittii Statului nostru ? (Aplause).
Aceasta este o altd chestiune. Vedeti dar, cum, pentru cd
nu am avut legea cerutd de Constitutie, care sd reglementeze
raporturile dintre culte si Stat si care sd normeze modalitdtile
controlului pe care Statul si l-a rezervat asupra cultelor, s'a ajuns la astf el de abuzuri. i aceasta nu numai in biserica romano-catolicd, ci si in celelalte, neexceptnd chiar bisericile romnesti, si de pe o strand si de pe cealaltd, cum le-a numit I. P. S.

Mitropolit dela Sibiu. Dar cel putin aceste din urm nu se .

prevaleazd atat de respectul canoanelor cat cea dintai. Ele calc
legile, dar nu si canoanele, pe catd vreme de ceastdlaltd parte se
calcd si canoanele si legile.
Mai sunt ins si alte chestiuni, cari cereau sd fie neaprat
reglementate prin legea cultelor. Astf el este chestiunea sectewww.digibuc.ro

348

lor, a propagandei sectare, care nu numai la noi, dar si in alte

tari, s'a intetit dela rsboi incoace *i fata de care propaganda, in
cele mai multe cazuri oculta si subversiva, atat autoritatea Statului, cat *i lucrarea Bisericii, s'au dovedit oarecum neputincioase.

In adevar, dela Apus ne-au venit sectele nascute in miilocul Protestantismului german, iar dela Rasarit acele nascute
in mijlocul IVIisticismului rusesc. Si dinteo parte *i din alta,
sectele acestea lucreaza pe capete pentru raspandirea preceptelor si practicelor ce stau la baza credintei lor, asa dar indirect
la subminarea vechilor religii si culte istorice din tari. Pentru
.

combaterea propagandei lor, adesea, cum am spus, oculta *i sub-

versiva, s'a cerut de multe ori interventiunea Statului. Chiar

dela tribuna acestui Senat, parintele episcop dela Arad, Grigo- Tie Comsa, si parintele consilier Gh. Ciuhandu, tot de acolo, au
produs f el de f el de ordine *i de interventiuni, date si facute
fall mult efect, din partea autoritatilor administrative, pentru
a se reglementa qi a se pune capat acestei propagande &dun&
toare nu numai cultelor ca atare, dar chiar si intereselor Statului. Pe de alta parte in strainatate au mers si merg mereu dela
agentii acestor secte liste lungi de pretinse abuzuri pe cari
le-ar fi savarsit administratia %aril f eta de libertatea de constiinta pe care, potrivit Constitutiunii, o reclam aderentii lor.

Am ciutat deci sa remediez aceasta situatiune, sa pun

oarecare randuiala in lucrarea de propaganda a sectelor. La
1925, in Fevruarie, cu ajtorul P. S. Episcop dela Arad, pe atunci

inspector in Ministerul Cultelor, am intocmit o deciziune, in

care am aratat cari sunt sectele interzise *i cari sunt sectele tolerate pe temeiul liberttilor asigurate de Constitutiune. Am trimis aceasta deciziune tuturor autoritatilor administrative. Dar

fiindca era o simpla deciziune, fara putere de lege, n'a putut

avea urmari practice. Iata de ce se impunea reglementarez propagandei sectelor pe cale de lege, ceeace am facut prin proiectul de fata. Si regret ca cei cari au vorbit dela aceasta tribuna
si au adus acuzatiuni autoritatilor Statului roman ca nu-si fac
datoria, temperand zelul sectelor *i interzicand propaganda lor
subversiva, n'au relevat faptul ca acest proiect de lege -.entru
regimul general al cultelor vine s reglementeze pentru prima
data, in mod precis si lmurit, aceasta propaganda.
Proiectul nostru interzice pur si simplu sectele cari lucreaz impotriva intereselor Statului, rmanand sa se bucure de
libertatile pe cari Constitutiunea le asigura asociatiunilor in

genere, nurnai acele secte, cari, prin principiile profesate si

practicele observate nu aduc, in propaganda lor, atingere ordinei publice, bunelor moravuri si legilor de organizare ale Stawww.digibuc.ro

349

tului. Ba chiar i .functionarea acestora va trebui sa fie autorizat in chip special de organele in drept, pe baza avizului conform al Ministerului Cultelor, care, in caz de neobservare a conditiunilor puse, v.a putea retrage oricnd autorizatia de functionare. Am luat aceste msuri fiinded sectantii acetia lucreaz
adesea cu agenti strini, cari, vdit i constant, uneltesc impotriva ordinei de Stat. lat.& deci in ce fel am cutat s reglemenfain, sa punem capt unei situatiuni pe care nu o puteam pni
acurn domina, tocmai din cauza lipsei unor dispozitiuni legale
ca cele de cari am vorbit.
Revenind la chestiunea controlului pe care Statul i l-a
rezervat prin Constitutiune asupra cultelor, trebuie s art c
acest control era pria acurn platonic, ca sa se explice dece arn
introdus in lege dispozitiuni asupra modului cum trebuie sd se
inteleag i s se exercite el pe vitor. S'a spus dela aceast tribun cd controlul Statului asupra cultelor ar fi vexatoriu, de
oarece el s'ar putea exercita in chip abuziv, mijloacele nefiind
limitate, i ea aa cum este inscris in lege lezeaz autoritatea
cultelor. Dar tocrnai pentru aceasta am crezut cd e necesar s artm, in mod precis i ldmurit, in ce chip intelege Statul s e-

exercite dreptul su de control i de el trebuie s inscrie in

lege toate dispozitiile crora diferitele culte vor trebui si se
conformeze pentru a se putea exercita acest control. (Aplause

prelungite).
Se reglementeaz, apoi, in proiectul nostru de lege, ches-

tiunea ajutoarelor de Stat. In dezbaterile cari au avut loc aci,

reprezentantii unor culte i-au fcut, in aceast privint, proces reciproc. S'a spus c unele culte primesc mai mult, iar altele mai putin, c unele culte sunt favorizate, iar altele neindestulator dotate. Trebuia deci s se pund capt acestor rivalitti
i s se reglementeze normele dup care Statul trebuie s distribue aceste ajutoare, precum i criteriile dup care are s se
conducd la alctuirea bugetelor viitoare ale Ministerului de
Culte.

Primul criteriu si cel mai firesc este cel al numrului

credincioilor fat de populatiunea trii. Al doilea este acela al

situatiunii materiale a cultelor. Iar al treilea este acel al trebuintelor lor reale. Tinnd seam de aceste crrterii, vom putea alcatui bugete echitabile cari s fie acceptate ca atare de

toate cultele i fat de cri s nu se mai poatil plnge unele impotriva altora.

In sfrit, d-lor, mai era chestiunea organizrii cultelor

necrwine : musulman i mozaic. Caci aceste culte
i in deosebi cel din urm
n'au organizatiuni unitare i temeinic
constituite. Cultul mozaic st i azi sub patru regimuri deosewww.digibuc.ro

350

bite, iar in unele prti ale trii e chiar dezorganizat. Ori, Statul
Tomin nu are interes, cum nu au dealtminteri nici Evreii ca cultul mozaic s stea mai departe sub regimurile deosebite si s famn in starea de dezorganizare in care se gseste astzi. CAci,
odat ce Evreii sunt cetateni romni si se bucura de toate drepturile, e firesc ca ei sa-si dee o organizare de cult, unitar si terneinic. Este chiar in interesul Statului ca in raporturile sale
cu acest cult s aib a face cu o organizatie ct mai serioas.
Iat dar pentru ce in partea final a proiectului de lege ne-am
ocupat de organizarea cultului mozaic si am introdus dispozitiuni cari s inlesneasc posibilitatile acestei organizri.
In aceeas ordine de idei a trebuit s clarificdm prin
proiectul nostru de lege chestiunea reprezentantului religios al
cultului mozaic in Senat i anume in sensul legii electorale, care
dispune ca, pn la organizarea cultului mozaic, potrivit regimului general ce urmeaz a se stabili pentru culte, reprezentantul acestui cult in Senat s fie delegatul Uniunii Evreilor din
Vechiul Regat. Tot aci am mai inscris o dispozitiune privitoare
la cultul mozaic, dispozitiunea prin care Ministerul de Culte
este autorizat si stabileasc normele dupa care se va proceda la
intocmirea statutului acestui cult.
De ce am inscris aceasta dispozitiune in proiectul de
lege ? Pentru c cultul mozaic, cum am zis, nu are organizatie
ierarhick nu are un sef al su recunoscut, la chemarea cruia
ceilalti reprezentanti ai cultului s se intruneasc i, in comun
acord, s intocmeasc acest statut. In lipsa deci a unei astfel de
organizatiuni ierarhice, in lipsa unei astf el de autoritti, s'a cerut interventiunea Statului, pentruca, prin mijlocirea sa, s se
poat ajunge la organizarea cultului. In consecint, am dispus
prin lege, cA Ministerul va decreta i publica, inteun anumit
timp, normele dupa cari se va proceda la lucfrile pentru intocmirea statutului de organizare al cultului mozaic.
Dup aceast detailat expunere a mai tuturor chestiunilor ce au fcut obiectul preocuprii noastre la intocmirea legii ce discutm, dati-mi voie s trec la ins aceast lege, cu
toate ca ceea ce am fcut pan acum se poate considera i ca o
analiza, ca o expunere a legii. Inainte ins de aceasta trebuie sa
desbat dou chestiuni cari s'au ridicat in legitur cu acest
proiect.

Este mai infai o chestiune care nu s'a discutat in Senat,

dar pe care trebuie s'o discut eu. i anume : pe urma agitatiunilor ce s'au produs in Transilvania in jurul proiectului nostru
de lege, sub pretextul c prin el s'ar urmri desfiintarua Eisen-cii unite, am primit sute i sute de proteste din toate 1)AL-tile,
redactate uniform, in cari se obiecta i urmtorul lucru, adus
www.digibuc.ro

351

aci, in Senat, a-tit de d. senator Aciu cat i de printele seBiserica

ni se spune
nator Zugravu. Pentru ce degradati
uniti fat de Biserica ortodoxa ? Dac ati facut Bisericii ortodoxe o lege speciald, de ce nu faceti i Bisericii unite ? Cci,
dupd Constitutie, ambele sunt Biserici nationale", Mai lmurit
se spune aceasta in protestele de cari am vorbit : Protest:in'
din adncul sufletului impotriva degradkii Bisericii noastre
unite in irul Bisericilor minoritare, atunci cnd Constitutia
trii o declar romneascd i cnd organizarea celeilalte Biserici romneqti s'a fdcut prin lege special. Cerem regularea
drepturilor Bisericii noastre tot prin o lege speciald, rzimatd
pe Concordat, a cdrui ratificare o dorim qi o cerern".
Pentru c, d-lor senatori, obiectiunile acestea s'au fcut
in Senat, trebuie s lmurim chestia .mai de aproape. Inca'
dela 1923, adich Indata dupa votarea qi promulgarea Constitus'a vzut necesitatea intocmirii acestei legi. Minitri cari
s'au perindat la Departamentul Cultelor au dorit cu totii, s o
alcatuiasc cu un ceas mai de vreme. In 1923 s'a dat un proiect,
la 1924 un altul, in 1925 un al treilea, in fiecare an deci cte
unul
proiecte pe cari le-au cunoscut la timp reprezentantii
autorizati ai Bisericii unite i fati de cari au fcut obiectii pe
cari le-au prezintat in memorii discutate de oamenii cu rspundere, de oamenii de la conducere
min4trii i
Dar niciodat aceti reprezentanti ai Bisericii unite n'au cerut,
n'au sugerat mcar, dorinta ca Biserica aceasta sa fie organizat
in baza unei legi speciale, pentru ch., de sigur, dac s'ar fi fcut
o astfel de cerere, ea ar fi fost acceptatd. Mai mult. Cred cd nu
dep4esc prerile d-lui prim-rninistru, declarnd ea' chiar acum,
dac ni s'ar cere aceasta, am fi dispu0 s o facem...
D. VintiTh I. Britianu, preqedintele consiliului de rniniqtri qi ministru de finante : I. P. S. S. Mitropolitul Suciu tie ca
acum 3-4 ani a avut cu mine o conversatie la Ministerul de Finante in aceast privintd i in care mi-a artat punctul su de
vedere care ducea mai mult la o lege special dect la inchiderea acestei Biserici in acelaq Concordat cu Biserica romano-catoned'.

I. P. S. S. Mitropolitul greco-catolic al AMet-lulia i Figraqului, Vasile Suciu : Din inceput, adic din 1921-1922, noi
am vdzut dificultatea de a se bga sub o plrie toate cultele,
pentruc alta este organizatia noastr, alta a Luteranilor i alta

a Evreilor. De aceea, noi ceream ca pentru fiecare cult s se

facd o lege special. Ni s'a spus c nu se pot face legi pentru
fiecare cult i ni s'a adaugat : se va face o lege speciala numai
pentru voi, Unitii, la ceeace am rspuns : noi nu putem s primim s se fac o lege pentru noi qi o alta pentru Papa, cad. nici
Papa nu s'ar invoi la aa ceva.
www.digibuc.ro

352

D. Vintil I. Brtianu, presedintele consiliului de ministri ,si rninistru de finante : A vrea sa precizez. Probabil ati uitat discutia pe care am avut-o. Eu am sustinut, I. P. Sfintite, ca.
tocmai fiindca sunteti o Biseric nationala, trebuie sa cereti sa.
nu fiti puqi la un loc cu Biserica catolica in Concordat, pentru
pastrarea caracterului national al Bisericii d-voastr. (Aplause
cum voi mai avea ocazia sa o spun
prelungite). Caci socotese

ca acest caracter este tocmai in folosul Bisericii unite, ca sa

ramana aqa cum este in Constitutie, o biserica nationala. Si mai
socotesc ca acest caracter nu vine in contrazicere cu propriul
interes al d-voastra.

I. P. S. S. Mitropolitul ortodox al Transilvaniei si al pnuturilor ungurene locuite de romni, Nicolae Blan : Sunt
foarte curios &A aflu din gura fratelui meu din cealalt strana,
daca primete ceeace d-voastra ati oferit cu atata contiint romaneasca, de a li se reglementa Biserica unita, sora, printeo
lege speciala de,Stat.
I. P. S. S. Mitropolit greco-catolic al Albei-lulia i Fglrasului, Vasile Suciu : Daca nu putem bga mai multe Biserici
sub aceea palarie, sa se faca pentru fiecare Biserica o lege special.

D. Al. Lapedatu, ministrul cultelor i artelor D-lor, am

relevat lucrul, pentruca i eu am discutat aceasta chestie cu reprezentantii Bisericii unite i le-am artat imposibilitatea ca aranjamentul Bisericii lor sa se faca in Concordat, la un Ioc cu
Roma, iar in legea civila, separat. Ca concluzie tin deci sa spun
c acuzatiile cari ni se aduc in aceste proteste i pe cari oamenii simpli le cred, in adevar,
acuzatiile acestea nu sunt de natura sa onoreze pe cei ce le pun la cale, cari cunosc bine intentiunile noastre. Afirmand totu, in sute i sute de proteste, c
voim sa degradam Biserica unita, fac un rau i pgubitor serviciu bunelor raporturi frateti ce trebuie sa domneasc intre noi.
(Aplause).
A doua chestiune pe care mai trebuie sa o larnuresc inainte de a intra in analiza propriu zisa a proiectului de lege, este
chestiunea privitoare la dispozitiunea prin care raporturile dintre Statul roman i Biserica romano-catolica se vor putea stabili
pe baza unui acord special. Se obiecteaza ca dispozitiunea aceasta ar fi anticonstitutionala, intrucat Constitutia cere ca raporturile dintre Culte qi Stat sa se reglementeze prin lege, jar
concordatul nu este o lege. Nu, in adevar, concordatul nu este
propriu zis Olege, ci este o conventine. Dar, tot dup Constitunoastra,
cu autorizatia Suveranului, poate trata i
incheia orice conventiune ar crede ca este in interesul Statului.
Deci, din punct de vedere constitutional, nu se poate ex( .>ptiona
www.digibuc.ro

353

aceast dispozitiune ca anticonstitutionari. Pe de alt parte

Consiliul legislativ, organul care este chemat sA examineze legile sub raportul constitutionalittii lor, nu numai cO nu a gAsit aceast dispozitiune anticonstitutional, dar a tinut s o
formuleze mai precis. Cci de unde in anteproiect se spunea cd
Statul poate incheia acorduri speciale cu cultele cari au o organizatie cu caracter international", Consiliul legislativ a cerut
si se arate c aci e vorba numai de Biserica romano-catolicO.
In sfrsit, desi Guvernul ar putea sA ratif ice aceast conventiune frA de Parlament, cum permite Constitutia, noi tinem
totus sA o aducem in fata Corpurilor Legiuitoare, pentru a face
dovada c ea nu cuprinde nimic in detrimentul Statului sau al
Bisericii ortodoxe i cd, dimpotriv, este incheiat in interesul
Statului si al cetdtenilor &Ai apartinAtori cultului catolic.

Tot in legatur cu aceastd chestiune I. P. S. Mitropolit

BO lan ne spunea : Dacd ati facut acord special cu catolicri, sA

faceti si cu celelalte culte, cum s'a procedat, de exemplu, in Bavaria". Dar oare statutul legii de organizare a Bisericii ortodoxe, pe care si l-a acut Biserica insas, pe temeiul unor principii
inscrise in Constitutie si pe care reprezentantii acestei Biserici
ne-a cerut sag legalizm, statutul acesta nu este la urma urmei

tot un fel de acord ? Apoi, statutele cari se vor face pe baza

principiilor inscrise in legea de fat de cOtre diferitele culte

si pe cari Statul le va recunoaste, nu sunt tot un fel de acorduri?

I. P. S. Mitropolit al Transilvaniei, Banatului si tinutu-.
rilor ungurene locuite de romni, Nicolae Blan : VA rog, d-le
ministru, s-mi permiteti o mica intrerupere : statutul pe care
si l-a dat Biserica ortodoxO se referA la organizatiunea intern

a acestei Biserici, iar nu la raporturile dintre Statul roman si

Biserica ortodoxa. Prin urrnare, Biserica era pe terenul ei si in
drepturile ei de a-si da ea aceast organizatie intern. In ceea-

ce priv.este insO Biserica catolica, d-voastra, d-le ministru, sta-

biliti, nu printr'o lege, ci printr'un acord, raportul dintre Statul romAnesc si aceastO Biserica, care raport, in ceeace priveste

Biserica ortodox, l-ati stabilit printr'o lege de Stat. Aci este

tratamentul neegal. Este o deosebire fundamental. (Aplause).
D. Al. Lapedatu, ministrul cultelor si artelor : Statul romin nu poate considera Biserica ortodoxd in afari e Stat, pentru cA ea a trAit cu Statul dela inceputul organizrii acestuia. De
aceea ea nu poate cere sa fie fat de Stat in raporturile in cari
se gsesc celelalte culte eterodoxe. i de aceea in Constitutie
&au prevazut norme speciale pentru organizarea isericii ortodoxe i numai pentru ea. Pe baza acestor norme inscrise in
Constitutie, s'a fOcut legea de organizare si statutul ei, care
este opera Bisericii i cAruia Statul i-a dat putere de lege.
23

www.digibuc.ro

354

In ce priveste personalitatea juridiat a organizatillor bisericesti, amintesc ca partile constitutive, ale. cultelor istorice,
adica diferitele lor organizatiuni, se bucurall si: pallid acum de
personalitatea juridica de drept public si ca legea de fat.a vine
numai sa le confirme aceasta personalitate.

Ni s'a cerut insa ca aceasta personalitate juridici sa fie

acordatd nu numai partilor constitutive, organizatiilor biseri
cesti, ci si cultului ca atare, adica Bisericii intregi. Dar s'a cp,
biectat ca in conceptiunea si organizatia juridica a Statului ro,
man, cultele, ca institutiuni, nu pot avea gersanalitate juridiea,
et numai pat-tile lor componente. S'a invocat atunci art. 27 din.
legea pentru organizarea Bisericii ortodoze tn. care se specific&
ca, pe langi partile ei constitutive, si: Biserica intrea0, ca atare
este persoana juridica si ni s'a cerutt, in virtutea principiultti de
egal tratament, ca si celorlalte culte sa. li se recunoasca o astf el
de personalitate juridica. Am ardtat insa, d-lor senatori, ca introducerea in art. 27 din legea Bisericii ortodoxe a dispozitiei
ca Biserica intreaga este persoana juridica, este o scapare de ve.
dere datorita faptului c legea a fost intocmitd in deosebi de
clerici, fail colaborarea juristilor specialisti, cici pe atunci nu
exista Consiliul legislativ.
P. S. S. Episcop al Rdrnnicului, Vartolomeu : Dar totdeauna a existat Biserica ortodoxa ca persozna juridica.

D. Al. Lapedatu, ministrul cultelor 0 artelor : Juristii

afirma altfel, si pentru ea' legea Bisericii ortodoxe prezintd aceastd anomalie, ne-au cerut modificarea ei. De altminteri insus
Congresul national al acestei Biserici, intrunit la 1926, a cerut
aceast modificare intre aItele si pentru Ca dispozitia de care
vorbim nu putea avea nici o aplicatiune practica.
Raspunzand acestor cereri, pentru a mentine echitatea
fat de toate cultele si pentru a ne pune in acord cu conceptia
si organizatiunea juridica a Statului nostru, am venit, dupa
cum stiti, cu un proiect de lege special pentru rnodificarea art.
27 din legea Bisericii ortodoxe, ca sa-1 punem in concordanta
cu dispozitia din proiectul de fata, prin care personalitatea juridica se acorda numai partilor con itutive, organizatiilor
cari compun totalitatea unui cult, pot-rivit sistemului sau de or.
ganizare.

Trebuie deci gasita formula care &A cuprinda si sa exprime aceasta personalitate juridica. Pentru Biserica ortodoxa,
formula aceasta a fost gasita foarte lesne, pentrucd in legea de
organizare si in statutul ei se specifica clar si precis cari sunt
partile constitutive ale Bisericii: parohiile, protopopiatele, episcopiile, mitropoliile, etc., si acestea au fost declarate persoane
juridice.
www.digibuc.ro

355

Pentru celelalte culte ins formula a fost i este Inca discutat. Si de ce, d-lor ? De ce Biserica ortodox a putut fi lesne
incadrat inteo formula care s exprime personalitatea ei juridic ? Si de ce celelalte culte nu pot fi i ele incadrate, aa de
uor, in formule generale pentru exprimarea personalittii Ior

juridice ? Pentruc sistemele de organizare ale cultelor sunt

deosebite .Sunt mai inti culte cu ierarhie i culte fara ierarhie

cum sunt mozaicii i musulmanii. Cultele cu ierarhie au, apoi,

un sistem de
cum este Biserica ortodox romn
unele,

organizare democratic i constitutional, aplicat de jos in sus,

prin adunri reprezentative i organe executive, iar altele
au un alt sistem de orcum este Biserica romano-catolic
ganizare, care pleaca de sus in jos, dela capul suprem al Bisericri, care deleaga puterile autorittii sale celorlalti reprezentanti ai sai in subordine.
Iata deci dou sisteme de organizare fat in fat : unul
cu caracter constitutional qi democrat ; altul cu caracter autoritar, episcopal. Deosebirea aceasta reclam ca formula ce imbraca personalitatea juridicd a organizatiilor, partilor constitutive a acestor culte s nu poat fi aceea. Mai mult dect atat.
Chiar cultele cu organizare democraticd i constitutionala se
deosibesc in culte cu organizare consistorial. De aceea a trebuit i va trebui s gasim o formula care sa incadreze personalitatea juridica a tuturor cultelor cari au diferite organizdri.
Ori, acea formula nu poate fi exprimata deca in cuprinsul ei
cel mai larg, pentru ca in cadrele sale s poata intra organizatiile tuturor cultelor, dela cele cu organizatiuni. mai complete
pn la cele cu organizatiuni mai simple. 0 astfel de formula
am cutat sa inscriem in proiectul nostru de lege. Cu o mica
modificare, care mi s'a impus ulterior, ea va satisface, cred, exigentele de care vorbesc.

Trec acum, d-lor senatori, la chestiunea care este punctul nevralgic al proiectului i a fost in centrul preocuparilor tuturor celor ce au vorbit la discutiunea acestei legi, la chestiunea caracterului avelor bisericWi, chestiune, care, dupa formula ce exist in minted tuturora, const in aceea de a se fixa :
Cine este subiectul de drept al averii bisericwi ? Este cornunitatea credincioilor sau Biserica, ca institutiune ?
Chestiunea aceasta trebuie privita din trei puncte de vedere : din punct de vedere doctrinar, din punct de vedere juridic i din punct de vedere politic.
Din punct de vedere doctrinar, cele cloud tarebe adverse
stau fat in fat in lupt
ortodocii i catolicii. Ortodocii
sustin c, dupa doctrina, general admisi, in dreptul bisericesc,
subiectul de drept al averilor bisericeti este comunitatea bisewww.digibuc.ro

350

iceasca, iar catolicii sustin, dimpotriva, c subiectul de drept

al acestor averi este Biserica, institutiunea ca atare.
D. Bogdan-Duic : Insa nu toti !
artelor : Tocmai
D. Al. Lapedatu, ministrul cultelor
era sa spun. Caci dupa cum ati vazut din discutiunile ce s'au urmat la aceast tribun, nici unii, nici altii nu au putut dovedi c
doctrina lor este definitiv precizata qi necontestata. Mai mult.
Catolicii au cautat s sustind doctrina c averile sunt ale Bisericii cu canonisti orientali, iar I. P. S. Mitropolit al Sibiului a
cutat s sustin doctrina c averile sunt ale comunittii cu canonisti apuseni, catolici chiar, ale caror opere surit investite cu
formula oficiald a cenzurii bisericesti : Nihil obstat. Intruct
deci nici dintr'o parte, nici din alta nu se poate dovedi ca doctrina ce se sustine este cea precizata si necontestata, nu ni se
poate cere noua, s le codificdm in legea civil ca doctrine de
drept comun. Caci ar fi sa facem o neertat greseala legifernd
chestiuni de acestea controversate de drept canonic.
Dar sa vedem, d-lor, mai departe, dac, din punct de vedere juridic, codificarea aceasta este necesara. Sub raportul situatiei lor de drept, organizatiunile bisericesti, prtile constitutive ale cultelor, sunt persoane juridice de drept. public. Le recunoastem acest caracter
confirmm. Asa fiind, regimul
sub care trebuie s stea ele este regimul dreptului comun, in cazul dat regimul stabilit prin legea persoanelor juridice. Caci ar
fi gresit, credem, ca avnd o lege de drept comun, care stabileste regimul persoanelor juridice, ori de cte ori decretam sau
confirmam o noua persoand juridic sa o exceptdm dela acest
drept comun prin dispozitiuni speciale pe seama ei. Aceasta cu
atat mai mult cu cat articolul din legea Bisericii ortodoxe, prin
care se declara de persoane juridice partile ei constitutive, nu
face nici o exceptiune dela legea persoanelor juridice. Ori, dac
sea' lucrul, este corect s nu se faca exceptiune nici pentru
celelalte culte, ci s se aplice dispozitiunile dreptului comun, cu
privire la patrimoniul persoanelor juridice, tuturor organizatii-

lor bisericesti ca perosane juridice, fr deosebire. (Aplause

prelungite).
In fine, din acest punct de vedere politic, legiferarea in-

tr'un f el sau altul, ar fi un isvor nesecat de neintelegeri si de

certuri, foarte dauntoare linitei i pdcii, care trebuie sa dom-

neascd intre credinciosii diferitelor culte. Am vdzut aceasta noi,

guvernul, dela inceput. i de aceea am cautat s rezolvm ches-

tiunea controversata prin dispozitiuni neutrale, cari s fie acceptate qi de o parte si de cealaltd. Cu regt et am constatat ins,
cd fiecare strani" tine asa de tenace la punctul sau de vedere,
in cat a fost peste putinta sa le raliem. Mai mult. S'au ridicat
obiectiuni chiar irnpotriva formulei noastre neutrale.
www.digibuc.ro

357

Si anume : la primul alin., prin care dispuneam ca, in cazuri de trecere dela un cult la altul, pentru a se evita certurile
dduntoare i procesele interminabile, Statul, sd of ere celor rmai frd bisericd si casd parohial mijloacele necesare pentru
constructia lor din nou, ni s'a obiectat cd Statul trebuie s r-

mn neutru, si nu se amestece in chestiuni de acestea, deoarece

interventia sa, chiar in forma aceasta, ar putea fi intrebuintatd
ca un instrument de convertire si proselitism, intruct cei interesati s provoace certuri i turburdri in Biseric, se vor duce
in mijlocul poporului si, provocndu-se la dispozitia cuprins
in lege, vor zice credinciosilor : Vreti bisericd si casd parohial
? Treceti la cultul nostru.
Inteadevdr, d-lor, trebuie s recunoastem cd este oarecare
indrepttire in temerea aceasta si cd dispozitiunea de care vor-

bim ar putea fi folosit ca un atare instrument de cdtre cei ce

ar avea intentiunea s turbure constiintele religioase i sa provoace lupte confesionale.

Ce priveste aliniatul il doilea al articolului i in care nr

am dispus altceva deck cd acei cari ar pretinde drepturi asupra
averilor bisericesti sa si le caute in justitie, dupd dreptul comun,
am crezut cd dispozitia poate fi acceptatd, pentrucd, chrar dacd
nu am fi inscris-o in lege, este firesc cd oricine se crede indrepttit a pretinde ceva din bunul sau patrimoniul altuia, s meargd
s si-1 ceard dela justitie. Cu toate acestea s'au fcut obiectiuni si asupra acestui aliniat. Cdci s'a zis, odat ce soarta patrimoniului persoanelor juridice este reglementat prin legea
comund, nu e necesar s o mai specificrn in legea de fat.
In rezumat dar : sub raportul doctrinar, nu se poate co-

difica nici inteun sens nici intealtul ; sub raport juridic nu

este necesar o astf el de codificare, iar sub raport politic ar fi
chiar primejdioas. De aceea, ca unii ce avem rdspunderea urmrilor legiuirilor noastre, nu putem lua cu inima usoard rdspunderea unei astfel de legiferki. (Aplause prelungite).
Am lmurit, d-lor senatori, mai de aproape aceste laturi
ale chestiunii legat de soarta averilor biserice.,ti pentru cazuri
de trecere dela un cult la altul, pentru ca onor. Senat sa-si poatd
da bine searna de ele si pentru ca, atunci cnd va trece la hotdriri, sd poat decide, in cea mai bund cunostint de cauzd. V
rog totus s-mi mai ingiduiti cteva momente, pentru o scurt
explicatie in legaturd tot cu aceast chestiune, in jurul cdreia
s'a invrtit aproape intreaga discutiune la legea cultelor si care
a provocat acea regretabild agitatiune in ArdeaI, pe care tin s'o
condamn dela aceast tribun.
Chestiunea aceasta nu ar fi existat, dacd cele cloud. Biserici nu ar fi pus-o pe tapet. Cdci este foarte adevirat c unirea,
www.digibuc.ro

353

dela 1700, cea bisericeasca, nu cea nationala, dela 1918, unirea

aceasta s'a fa:cut pentru interese politice ale Casei de Habsburg
in Transilvania. Este, apoi, foarte adevrat c prin aceast unire, legaturile vechi, asa de temeinice qi asa de pretioase, culturale i politice, ale Romanilor din Tara-Romaneasca cu fratii

lor din Ardeal au fost pentru mult timp slabite sau chiar impiedecate. Este foarte adevarat, in fine, ca aceasta unire a proo lupta viotot pentru interesele Casei de Austria
vocat
lent intre cele doua confesiuni romanesti, in care lupta bisericile i manastirile ortodoxe au fost distruse cu tunurile si desfiintate.
Dar este tot asa de adevarat ca, daca unirea a fost facuta

pentru interese politice straine, ai nostri au stiut-o folosi

exploata in folosul neamului romanesc, ca, daca legaturile bisericesti si culturale cu tara mum au fost intrerupte, prin unicalea Apure ni s'au deschis, cai noui de lumina si cultura
de unde ne-a venit redesteptarea constiintet nasului latin
tionale si ca, dup 1764, dupa ce au incetat luptele fratricide, s'au

stabilit, incetul cu incetul, intre cele doua confesiuni, raporturi normale i, mai mult de cat atata, raporturi fratesti, cari
ne-a dus impreun la toate succesele pe cari le-am avut pe terenul vietei nationale si politice dela 1764 si pana astazi. (Aplause).

Mara de aceasta, arhiereii nostri de ambele confesiuni

au fost, inajnte de toate, servitorii intereselor bisericesti. Astf el
a Lost Gherasim Adamovici si Ion Bob in 1791, loan Lemeni si
Andrei Saguna la 1848, Episcopul Miron Cristea al Caransebesului, Episcopul Iuliu Hossu al Gherlei la 1918, cand au venit,
aci, ca mandatari ai adunarii dela Alba Iulia, s aduca Regelui
Ferdinand actul unirii dela 1 Decembrie 1918.

Dar, d-lor senatori, raporturile acestea mai mult cleat

normale, nu se margineau numai la conducitori. Cu cat te coborai mai mult in lumea satelor, cu atat distinctiunea dintre
cele doua confesiuni disparea. Doar numele le era deosebit.
Altf el nu era nici o distinctiune. Credinciosii
si din o parte
si din alta
traiau in cea mai deplind armonie, iar preotii lor
in cea mai buna camaraderie. Un exemplu, care ilustreaz aceasta fericit armonie si camaraderie, este faptul c si astazi
Inca, inteo bisericuta de lemn, de pe drumul dela Zalu la Ciucea, in Ciumerna, cele doua confesiuni slujesc la acelas altar. 0
singura Biserica cu doua potire, unul pentru ortodocsi si altul
pentru uniti. Un singur cantret slujeste in fiecare Duminica la
ambii preoti i aceluias popor care vine si la o slujbd si la cealalta. (Aplause prelungite).
Iat, d-lor, un fapt pretios care ilustreaza, nu se poate mai
www.digibuc.ro

35g

re1ocventlume1e raporturi te donmeau odinioari intre bisericile

Ecelor doufi confesiuni. Cred c mai marii conducAtori ai acestor
confesiarii -nu tiu de aceasta. C5ci, pe baza principiilor de intolerantd dup cari se cAlAuzesc astAzi, sunt sigur a ar fi oprit
aceast comunitate de slujbA bisericeascd in una si aceea bise-

rit s care era odinioar Inuit mai frecvent. Cdci in copildria

si tineretea noastrA, noi, oamenii cari incepem a cobori cealalt
Pant a 'vietei, am apucat raporturi ideale fn aceast privint.
Nu nurni in acelas sat, dar in aceeas familie ne gseam laolalt, uniti i ortodocsi, frA ca sA ne disputm vreo data pe chestii cordesionale sau sA facem vreo diferentiere intre unii si altii
pe aceste chestii in viata social.
Mai sunt apoi sisternele deosebite de educatie, intr`o
unul mai traditional, altul mai modernizaparte si in alta
tor, cari incep sA se generalizeze. Este de aesemenea fanatismul
unora, chiar al oamenilor de cultur superioark fanatism care
sta in flagrant opozitie cu minunatul echilibru sufletesc al
simplilor credinciosi din popor.
Sunt, in sfrsit, rivalittile si certurile locale, care determina trecerile dela un cult la altul, in cele mai multe cazuri. Nu
contest c sunt si treceri de constiint. Ar fi chiar riscat din
partea mea, care cunosc bine chestiunea trecerilor, s contest
astf el de treceri. Cele mai multe sunt insA provocate de certuri
si rivalitti locale.
Constatnd cu durere. lucrul acesta, trebuie sa cautAm a

pune ca-pt, cum am spus, acestei situatiuni. Caci e oare necesar,

ca chiar pe cale normal, nu pe tale silnic, sa devenim toti ortodocsi sau uniti ? DacA am tri in sec. XVII sau in sec. XVIII,

cnd anumite necesitti de ordin cultural sau politic, national

sau social, nu s'ar putea satisface decAt nurnai prin o asemenea trecere, ca s putem veni astfel in contact cu Apusul, ca la
1.700, ori s castigAm anumite situatiuni, precum cAutam in trecut, atunci de sigur actiunea ar fi indreptAtit. Azi insd nu mai

este indrepttiti.
Caci dad, pentru ideia in sine, ar fi sA se fac reunirea,
ea nu se va face, d-lor senatori, dect prin evolutia fireasca a
lucrurilor, fr interventia nimnui, in tot cazul fr violente
si silnicii. Ea se va face dela sine. SA lsm dar s se faci as'a,
s nu fortAm lucruri cari pot s fie cauz de dihonie si de dusmanie intre frati. Vrem s evitam orice dusmnie. Vrem s zdarnicim orice luptA. Si e pcat ca putinele puterr pretioase ce
le-am putea inchina, in perioada aceasta de organizare a noului
Stat, intereselor acestuia, s le risipim si pierdem in lupte fratricide, mai pgubitoare ca luptele cu dusmanii firesti din af atulburnd astfel vieata religioasi si national a 'unui neam
www.digibuc.ro

360

intreg, abia ajuns la limanul mntuirii, al liberttii i independentii sale politice. (Aplause prelungite).
Este dureros, pentru Dumnezeu, s nu ias din aceast
intelegere, ci dezacord
lungg
pasionat disput, dragoste
si dihonie, cnd toti suntern animati de aceleasi sentimente,
cnd top suntem condusi de aceleasi datorii ale iubirii de neam.
De aceea s nu ne cereti, v rugrn, si legfiferm nici Intr'un
sens nici in altul, ci s ne cereti numai, ca oameni cu rspundere, s nu ne asumrn rezultatele nefericite ale luptei conf esionale fratricide. (A plause prelungite).
**

D-lor senatori, mai am s 15muresc chestiunea baptista

ca s pot incheia, cci asupra cultului mozaic cred c sunteti
cu totii, suficient lmuriti din cele spuse mai inainte.
In discutiunile urmate la aceast tribun s'a dat o deosebiti important faptului c prin proiectul nostru de lege se recunoaste asociatiunii baptiste drepturile castigate. Ori, din
punct de vedere juridic, nici nu se putea altfel. Chestiunea recunoasterii cultului baptist a fost rezolvat in Ungaria incd in
anul 1905, pe baza unei legi, care, in Statul roman, potrivit unui
articol din Constitutiune, este in vigoare. Trebuia prin urmare
s le recunoastem qi noi drepturile castigate, asa cum le-au recunoscut si celelalte State succesorale.
De altminterii deciziunea Inaliei Curti de Casatie, la care

acesti baptisti au ajuns, ne obliga s recunoastem statutul lor

din 1905 si s-i dam putere legal, iar actul acesta era necesar
si din punctul de vedere al ordinei, pentru a pune capt conflictelor nenumrate cari s'au produs intre populatiunea credincioas ortodox si aderentii cultului baptist. Ins, d-lor, dac intr'un Stat de drept si de ordine nu puteatn trece peste aceste
drepturi castigate qi trebuia s le recunoastem, ati putut vedea
ca am recunoscut numai drepturile castigate in fosta Ungarie,
rmnnd ca pentru restul trii asociatia baptista, dac va mn
deplini dispozitiile pe cari legea le cere, s si le castige potrivit
acestor dispozitiuni. Dar mai mult cleat att : v voiu ruga s
acceptati o completare a articolului privitor la cultul baptist,
dup care, chiar statutul deja aprobat de Consiliul de llinistri,
sa fie revizuit in conformitate cu nouile dispozitiuni ale iegii
ce suntem chemati s votm.

Aceasta din punct de vedere legal. Cci chestiunea trebuie discutati si din punctul de vedere al rolului pe care Biserica trebuie s-1 aib fat de propaganda baptisti, intrucat aceasta ar atinge i situatia aceleia. Eu cred c contra-propaganda
nu poate fi facut si nu trebuie fAcut prin mijlocirea i cu spriwww.digibuc.ro

361

jinul autorittilor, cum s'a cerut chiar dela aceast tribun, ci

prin mijloace de persuasiune, de care clerul cu situatiunea lui
morala si spirituali si sacerdotal:a' dispune. Rog deci pe reprezentantii cultelor interesate s priveascd chestiunea si sub acest
aspect al datoriei lor de a actiona prin aceste mijloace si de a
sine seama cA baptismul este azi o confesiune general recunoscut.

lat.& am aci Anuarul mondial baptist pe anul 1927, din

care se vede c aderentii acestui cult au in America o situatiune
exceptional de favorabil, intruct sunt aproape 9 milioane numai in acest continent. Mai numerosi sunt, apoi, in Britania

pe urma in tarile protestante,

peste o jumatate de milion
unde au grasat totdeauna aceste secte si, in fine, cum este si firesc, in trile latine si slave, catolice si ortodoxe. Vedeti dar c

propaganda baptist merge descrescnd din America, unde este,

asa zicnd, in floare, prin Anglia si trile de origind german,

pn in *He latine si ortodoxe.

Baptismul trebuie socotit asa dar ca o confesiune azi re-

cunoscut in toat. lumea. Cci nu e tar,:in Europa in care aderentii si sa nu aib o situatiune legal. Reprezentantii baptistilor au participat, fiind primiti si tratati pe picior de egalitate, la
Congresul international pentru apropierea Bisericilor, tinut acum 3 ani la Stokholm, congres la care a luate si i. P. S. Mitropolit al Sibiului ca reprezentant of icial al Bisericii ortodoxe
romne.

I. P. S. Mitropolit al Sibiului, N. 135 lan : Nu au fost acestia. La noi sunt baptisti dizidenti, cari luptd contra acelora.
D. Al. Lapedatu, ministrul cultelor i artelor : Sunt, adevrat, cloud categorii de baptisti, dar doctrina lor este aceeas.
Am aci situatiunea amnuntit a cultului baptist din toate trile si puteti constata din tabloul statistic alturat c nu este
cum am spus, tar in care acest cult s nu fie recunoscut. Puteam
noi asa dar s prohibim un cult, datnd din 1831 si cu peste 12
milioane aderenti ? Nu ne puneam oare in afari de lumea culta
si civilizat anulndu-le drepturile deja castigate s. recunoscute
de legi in vigoare i prin tratatele de pace ?
Dar afirmnd aceasta, trebuie sa remarc c este o deosebire intre baptistii dela noi si cei din Apus si din America. Acestia sunt in genere oameni de cultur, care nu atacd si nu jicnesc celelalte culte, pe cnd la noi acei cari fac propaganda baptised sunt, cu rari exceptii, niste semidocti, cari nu inteleg s
fac propaganda' civilizat, si nu jigneasc si s nu atace celelalte culte. Iat de ce e necesar ca atunci cand vom reglementa regimul asociatiei si propagandei baptiste prin revizuirea statutului lor actual, s impunem predicatorilor si slujitorilor aceswww.digibuc.ro

362

tui cult un anumit grad de cultura, ca s prezinte si din acest

punct de vedere o garantie ca nu vor fi elemente inconstiente

turbulente, ci elemente de ordine si respectoase pentru buna pace
si armonie dintre culte.
Trec la agitatiile fratilor uniti, in legatur cu proectul de
lege. Manifestele publicate la Gherla si aiurea, cari s'au prezentat si analizat i aci, in Senat, si asupra cArora nu vreau sa
mai insist, sunt dovada cea mai eclatantd despre cele ce spun.
Caci a afirma, cum s'a afirmat in aceste manifeste, c in Statul
romanesc Biserica unit ar fi prigonit de guvern, este, de si-

gur, a afirma un neadevr, prin care nu se poate urmari altceva decat tocmai ceeace spuneam
turburarea si excitarea
constiintelor religioase pentru alte scopuri decat ale Biserici.
I. P. S. S. Mitropolitul greco-catolic al Albei-Iulia F5gitrasului, Vasile Suciu SA nu le mai spunem toate.
D. Al. Lapedatu, ministrul cultelor i artelor : Cdci, d-lor
senatori, cand se face dovada, dela aceastd tribun, cu bugetul

in manA, ca Biserica unita este mai bine dotat chiar deck Biserica ortodoxa i cand faptul se recunoaste chiar de cAtre un
reprezentant al Episcopatului Bisericii unite
fie si cu rezerva ea aceasta este adevarat numai ce priveste Biserica ortodoxd
din Regat, nu si cea din Ardeal a se afirma, zic, ca Biserica
unit este persecutatA, constitue nu numai, cum am spus, un patent neadevar, dar i o nesocotit of ens la adresa celor ce au
avut, in cursul celor zece ani din urm, rAspunderea conducerii
Ministerului de Culte.
Mai mult. S'a spus, c Biserica unitA este prigonitA i cA
guvernul trii
insusit preocuparile acelora cari urmresc
consecvent i sistematic distrugerea acestei Biserici. CA vor fi
in Biserica ortodoxa de acei cari urmresc astf el de himere se
poate ; dar cA guvernul
insusit atitudinea unor astfel de
oameni i ca legifereaz in scopul de a distruge Biserica unita
este o afirmare impotriva cAreia trebuie s ne ridicAm cu toatd
hotrirea. i pentru ce, d-lor ? Pentru ca oamenii, in simplitatea lor, cred tot ce li se spune. i cand li se spune c Biserica
lor este prigonita, c guvernul vrea sa o distrugA, oamenii acestia, fard discernAmant critic, o cred. Astf el s'a creat acea agitata stare de spirit, pe care nu ma indoiesc cA astazi o regreti
chiar si acei ce au provocat-o.
Aceasta in ce priveste atitudinea din afard, caci ce priveste
atitudinea de aci, din Senat, trebuie sa recunosc c reprezentantii Bisericii unite au cAutat i i-au dat silinta, atat in comisiunea speciala, cat si in sectiuni, iar acum in plenul Senatului,
sA ajungem la solutiuni convenabile si impAciuitoare in chestiunile litigioase.
www.digibuc.ro

363

Trec la romano-catolici i anume la d. Gyarf as, reprezen-

tantul si oratorul lor. D. Gyarfas, care mi-a sugerat excursul

istoric cu privire la mentalitatea specific conf esionald a populatiunii din Ardeal, a ldudat sistemul ardelean", cum l-a numit d-sa, al Bisericilor autonome, libere i egal indrepttite
proteguite de Stat, cerndu-ne ca dintre cele trei sisteme de
vieat bisericeascd : Biserica in Stat, Biserica in afard de Stat
i Biserica dupd sistemul ardelenesc, sa primim i urmin pe
acesta din urmd.

aceasta, pentrucd ar fi cel mai potrivit situatiei qi imprejurdriior noastre, intruca dincolo, peste munti, ar exista o
puternicd traditie in acest sens, formatd sub regimul unguresc,
care a acordat cultelor totdeauna autonomie si libertate, protectie i tratament egal, asa cd acestea si-au format o constiint
sensibild, nu numai pentru drepturile lor, dar i pentru atacurile ce s'ar aduce autonomiei celorlalte.
D-lor, sunt foarte frumoase aceste lucruri, dar numai
principial, in teorie. Cdci realitatea, d-le Gyarfas, a fost cu totul
alta. Sistemul ardelenesc, cu toatd exaltarea lui in cunoscuta
formula, cd pinntul Ardealului este pdmntul clasie al liberttilor confesionale, a fost un sistem in cari cei gelosi de drepturile i privilegiile lor, n'au avut totdeauna respectul cuvenit
pentru ale altora, in deosebi pentru ale acelora pe cari stdpnirile din urm, unguresti, au cdutat sd le nimiceascd.
Caci nu a fost alegere de episcopi qi mitropoliti romni
in Ardeal, att la Biserica ortodoxd ct si la cea unitd, in care
guvernul unguresc sd nu se fi amestecat si sd nu fi cdutat a o
influenta potrivit unor interese strdine si de aceste Biserici. E-

piscopii alesi la Caransebes, venerabilii de azi, Musta i Bddescu, n'au fost conf irmati in scaunul lor ; Episcopul Miron Cristea n'a putut fi ales mitropolit, pentru cd au intervenit jandarmii 'nil Tisza, in favoarea lui Vasile Mangra, iar acesta, pentrucd a avut cndva altd atitudine, n'a fost intrit in scaunul episcopal dela Arad, unde fusese ales, pnd ce n'a venit candidatul
agreat de guvernul maghiar, Iosif Goldis.
Apoi, ce inseamnd Hajdu-Dorogh, dect cel mai sfruntat
atentat la vieata Bisericii unite, care desi, dupd cum ne spunea
Pdrintele Hossu, depinde direct de Papa, a fost totusi cioprtit
de guvernul unguresc, rdpindu-i-se zeci de mii de credinciosi,
pentru a se infiinta o noud episcopie unitd, dar, aceasta, ungureascd. In contra infiintdrii acestui nou instrument de maghiarizare au protestat episcopatul si credinciosii i s'a ridicat
toatd lumea romneascd ingrozitd. Dar in zadar. Cdci ea s'a inf iintat totus, pentrucd asa cereau interesele politice si nationale ale Ungariei, pe care o sustinea Roma. Iar c lucrul s'a fAcut
www.digibuc.ro

364

cu nemai auzit silnicie, ne-a spus-o Printele Episcop Hossu

care ne-a amintit de preotii romani arestati de jandairnii
unguri si pusi in fiare, pentruc n'au iesit din bisericile cedate
episcopiei dela Hajdu-Dorogh.

Iat deci, d-lor senafori, la ce se reduc cele afirmate si

sustinute de reprezentantul Bisericii catolice maghiare. Sistemul de guvernare al Statului in folosul Bisericilor, in ce priveste pe Romani, a fost tot asa de vitreg ca si pe vremea Aprobatelor si Cornpilatelor. Ceeace pentru celelalte confesiuni se
putea, pentru noi nu se putea si, din nefericire, aceasta nici pentru unii nici pentru.ceilalti nici pentru ortodocsi, nici pentru
uniti, cari dela 1848 incoace, au fost tratati aproape la f el.
D. Gyarfas a mai tinut sa releveze Ca' conceptiunea pro-

iectului nostru nu este si a reprezentantilor confesiunilor minoritare. Lucrul e firesc, pentru ca, cum ne-au declarat dela inceput, dumnealor au venit cu o anumit mentalitate in vieata
publica a Statului roman si reclamg un regim confesional intoc-

mai ca in fostul Stat maghiar. Ori am ardtat ci Statul roman

s'a intemeiat si s'a desvoltat politiceste pe alte principii si a
nu voim sa luarn patrimoniul altora, ci dorim s ni-1 pstrm pe

al nostru, al Statului, cldit prin puteri proprii si nu prin imprumuturi dela altii. (Aplause prelungite).
Dar, trecand peste aceste obiectiuni, trebuie s recunosc
cA, ca reprezentant al Bisericii romano-catolice, d. Gyarfas, in
toate discutiunile ce s'au fdcut asupra proiectului de lege, s'a
dovedit un spirit rezonabil si c am avut toat'a bund vointa
d-sale pentru a solutiona chestiunile dificile ale proiectului.
Pr. Episcop Makkai, in declaratiunea fcut, a spus ci
ar accepta proiectul de lege, daca prin uncle dispozitii ale lui
nu ar fi vexatoriu pentru autonomia si drepturile pe cari le au
Bisericile reformate si pe care trebuie s le confirmarn si /mi.

Pentru sprijinirea acestei afirmatiuni, d-sa a citat o serie de

articole, cari privesc in deosebi dreptul de control pe cari Statul si l'a rezervat asupra cultelor. Unele din aceste articole au
fost, in urma discutiunilor avute in comisia special si in sectiuni, modificate sau completate in sensul cererilor si dorintelor exprimate. Altele au rmas ins si ori cat am dori ca legea
aceasta s ias dintr'un consens al tuturor, nu putem renunta
la ele. Dar dispozitiunile acestea prin forma si mijloacele de
aplicare nu vor aduce, v asigur, nici un prejudiciu si nu vor
inclca autonomia cultelor. Regret deci c Par. Episcop Makkai, care s'a artat un brbat superior, intelegkor pentru situatiunea in care se gseste Biserica si credinciosii sdi si care, pe
deasupra, a fcut dovada dorintei sale sincere de a fi in termenii cei mai buni cu autoritatea Statului roman
regret, zic, cA
www.digibuc.ro

365

d-sa n'a apreciat mai bine intentiunile noastre 0 c s'a lsat rpit de atitudinea politica a conationalilor sai...
Noi dorim ca proiectul acesta de lege sa ias din consensul tuturor, sa fie primit i votat de top i sa fie. in constiinta
sincera i onesta a tuturor celor pe care-i privWe direct : temeiul de drept pe care urmeaz s se razime de aci inainte vieata cultelor in Romania.
Iata pentru ce indreptez i eu un calduros apel pattiotic
cgtre reprezentantii cultelor, ca acum, dupa ce in 12 zile de indelungate i incordate discutii, a reu0t spiritul de larga toleranta
i conciliant reciproca,
ca toti impreun sa ne dam silinta
ca din desbaterea i formularea pe articole a acestui proiect de
lege s ias acel necesar i multurnitor regim al cultelor de care
Statul, ca i ele, au aa de mare trebuinta. (Aplause prelungite
i indelung repetate).

www.digibuc.ro

INALTATORUL DISCURS AL

D-LW PRIM MINISTRU VINTILA BRATIANU

D-le presedinte, d-lor senatori, m'am crezut silit, ca sef al
guvernului, sa iau cuvantul In aceste desbateri, de5i recunosc c
ele sunt mai mult de specialitate, dar o fac fiinda cred ca, in
aceste momente de lamurire si de indrumare a Statului roman,
una dintre cele mai importante chestiuni este aceea a intririi
sufletesti a poporului' nostru, intarire pe care cauta sa i-o dea
aceasta lege a cultelor.
Dupa cum s'a vazut chiar in discutiunile urmate aici, le-

gea noastra a cultelor, ca oricare lege a cultelor din ori si ce

Stat, prezinta dificultati foarte mari, pentruca fiecare crede ca
organizatiunea pe care oamenii au dat-o Bisericii, in timp de
secole, este venita exclusiv dela Dumnezeu. De sigur, este o

parte de adevar in aceasta credinta, este insa si mult amestec al

oamenilor cari, in timpul secolelor, au schimbat organizatiunea Bisericii, adaptand-o nevoilor Statelor in cari au trait.
Oratorii cari s'au perindat la tribuna au fost pentru mine
oglinda in care am vazut ce completa schimbare este astazi, fata
de ceeace era acum 15-20 de ani in urma, cand nu putea veni
la tribung decat un singur cult, Biserica ortodoxa, iar celelalte,
neavand un numar indestulator de credinciosi, puteau trai libere la noi, precum de fapt au si trait in cursul secolelor, fr
ca sa aiba nevoie de anumita organizatiune, pentru care sa se
legifereze raporturile cu organizatiunea de Stat.
A fost astf el, d-lor, dupa mine, o lamurire a Bisericilor,
in fata Romaniei-Mari. Aceasta lamurire a avut, la unele momente, parti dureroase, fiindca, negresit, nu se putea ca, cu priiejul ei, sa nu se aminteasca trecutul acela canonit de care vorbeam, acea rupere a fratilor in patru si cinci parti, despartiti,
cotropitt, persecutati pe pamantul lor. Astazi insa, cand suntem
liberi, poate prea mult ne-am gandit la acele suferinte.
Rolul nostru, ca reprezentanti ai Statului, este sa facem
www.digibuc.ro

367

noi, de rndul acesta, liniste in sanul Bisericilor, sa venim, noi,

cu cuvantul de impaciuire, cu cuvantul de infratire. Era totus
firesc ca si Biserica ortodoxa din Ardeal sa faca acel proces atat
pe care 1-a facut clansa,
si in parte adevarat
de dureros
aici, precum ca si celelalte culte sa vina sa-si arate nazuintele
lor, cu mentalitatea mostenita din regimul de stapanire in care
au trait. Nu reamintesc aceste manifestri ca o mustrare, pentruca sunt convins ca peste cativa ani se vor schimba acele simtiminte datorite numai trecutului.
Este de datoria mea insa sa arat Parlamentului, care este
conceptiunea noastra si ca guvern si ca partid politic, asupra
rolului Bisericilor de Stat, pentruca aceasta este temelia acestei
legt ; sira spinarii ei nu este, cum s'a spus aici, art. 47 sau altul,
cari sunt mai mult amanunte ale legii. Adevaratul scop al acesindrusi aci este adevarata politica de Stat
tei legi este
marea sufleteasca pe care voim s'o datn poporului nostru.
Noi creden-i ca Bisericile, cari au la baza lor principiul
de infratire, de iubire a aproapelui, trebuie sa fie
mai ales
intr'un Stat modern, democrat
institutiunii puternice, pe cari
Statul s se poat baza pentru intarirea si indrumarea sufletelor
cetatenilor si. (Aplause prelungite).

D-lor, colegul meu d. Lapedatu, a aratat ce am inteles

noi prin Stat laic". Statul roman este un Stat national, democrat si laic, in sensul cal lasa libertatea cultelor ; nu are conceptiunea, pe care Eat avut-o alte State, ca sa porneasca lupte contra Bisericilor i sa le desparta de vieata de Stat, nici a acelora
cari, dupa rasboiul actual, au crezut c se pot organiza credinte de Stat in afar de Biserica, dar cari totus au trebuit sa revi-

na la o alta conceptie asupra menirii Bisericii in Stat. (Aplause)

De aceea ma. simt dator, ca repreezntant al Statulut roman in acest moment, si ca reprezentant al unui partid care urmareste nevoile Statului de 75 ani, sa declar aci c noi inteiegem
c in adevar, legea cultelor nu este o lege numai de regulamentarea unei situatiuni de f apt, ci este o lege, cu ajutorul creia
voim ca Biserica sal devina instrument puternic pentrtt ridicarea
moral si pentru intrirea sufletului poporului nostru. (Aplause
prelungite).
Si nu se planga deci Bisericile cand vrem sa solidarizam
aqiunea lor in cadrul intereselor mari ale Statului ; este in f olosul lor, si prin urmare este, cred, i pentru pasnica lor vietuire, in interesul pe care-I are orice institutie, mai eu seama de

ordin cultural, de a se lega de interesele mari ale poporului ;

numai asa rezultatele actiunii lor pot sa fie mai puternice. (Aplause). Nu din lupte, nu din vrajba, poate sa iasa o actiune binefacatoare a ciricarei Biserici
www.digibuc.ro

368

Este o diferenta intre Romania de ieri i cea de astazi,

cu cetateni minoritari de alte credinte, mai numerosi. In deosebi

fratilor din Biserica din care fac parte si eu, le spun : Romania
a priceput totdeauna evolutia timpurilor, acesta a fost secretul
poporului nostru de a putut rezista in acest colt izolat ! (Aprobari). Spuneam acum doug zile unui reprezentant al unui Stat
vecin, vorbind de unele manifestatiuni bolngvicioase din timpul

din urma ca Romania, mai putin sprijinita de alte State in xisaritul Europei, fara nici un nearn apropiat de dansa, a putut rezista, si a rezistat cu mult mai multa independenta i autonomie.
Stefan-eel-Mare, Mihai-Viteazul,

Mircea-cel-Batran

au

fost viteji cari atunci cand a venit valul turcesc in frunte cu

imparati cum era Mahomed, cuceritorul Bizantuiui, sau Soliman-cel-Mare, ce speriase Europa intreaga, au tinut aici, la Dunre, valul turcesc si au aparat civilizatia cresting. (Aplause

prelungite).
Spuneam insa ca ei au avut si o politica cuminte. Cand
au vgzut acei viteji Domni, dupg ce scriseserg in zadar i Papei
dela Roma si celorlalti mari imparati stapanitori sa vin in ajutorul cauzei ce aparau, cand au vazut c nu pot conta pe sprijinui Europei, ei au facut o politica nationalg dar adaptata nouilor conditii ale vremii, i astfel niciodat ei nu au pierdut f
ta politica a Statului nostru.
Aratam grija pe care trebuie s'o aiba Statul modern pentru intarirea sufleteasc a poporului sau. Foarte bine a spus, in
frumosul su discurs, I. P. S. S. Mitropolitul Ba lan, discurs care
a produs in noi toti o mare multumire sutleteasca, nu prin reluarea procesului dureros
fiindca era un proces durerus in
Ardeal
dar, pentruca vedeam in d-sa un reprezentant demn
al Bisericii romanesti din Ardeal, in colaborarea careia speram
i in trecut, dar speram si mai mult de adi inainte. (Aplause indelung prelungite).
I. P. S. S. Mitropolitul BA lan spunea, ca si P. S. S. Episcopul Hossu, c este nevoie de o reactiune morala, i o simtim
cu totii. Nevoia ca prin bunurile materiale Statul sg-si intareasca energia sa este bine venita, ins daca nu vom sti sa intrim
sufletele, de geaba vom spori puterea lui materialg ; tgria sufleteasca (la rezistent la vreme de nevoi ; aceasta putere morala a facut ca poporul acesta izolat in aceasta parte a lumii, sa

poata sa reziste greutatilor din trecut. (Aplause indelung re-

petate).
Faptul chiar ca d. Niemerover a vorbit in Senatul Roma-

niei, si a vorbit cum a vorbit, este un simbol al vietii noui. Innainte era o situatie neprecizata, nu numai a Bisericii lor, dar
a poporului evreesc dela noi. Cerem si acestei Biserici, cum cewww.digibuc.ro

361

rem dela toate celelalte, s caute, cum au fgduit, ca s fac

cetteni legati cat mai straits de soarta acestui Stat. (Aplause
indelung repetate).
D-lor, s-mi dati voie s nu rscolesc qi eu trecutul dureros al Bisericii noastre ortodoxe ; voiu face numai o mic punere la punct cand voiu vorbi de Biserictle noastre nationale,
caci colegul meu, d. Lapedatu, mi-a 1.turat mult partea aceasta
a cuvantdrii. Dar, d-lor, sa ma refer la ceeace s'a petrecut in Biserica noastr strmoeascd. ortodoxi. Nu era nevoie dupd furirea Romaniei-Mari, de o regulare a ei ? Mi se pare ea este
de fatd Prea Sfintia Sa Mitropolitul Basarabiei. La inceput, dupd unirea cu Basarabia, cand a trebuit s se reguleze situatiunea
Bisericii basarabene, a fost o oarecare neintelegere asupra acestei contopiri, qi o parte de buni Romani, de buni Moldoveni, din
cauza trecutului apropiat, precurn qi o parte din cler, credeau
cd nu se pot desfiinta unele legaturi de dincolo de Nistru. A
fost un moment de nelamurire. Dac inteo Biserie national
care numai de o sued de ani s'a desprtit de noi, a putut ft, in
urma cotropirii, atari nedumeriri, ce sa ne Weptm dela cel care
n'a avut nici o legturd cu Statul roman ? Dar oare noi, din
Vechiul Regat nu am avut destul s suferim, atat in Moldova
cat i in Muntenia, de influenta fanariotilor in Biserica ? ; ce
schimbri au trebuit sd se fac sub Voda Cuza, pentru a se reda
caracterul necesar organizrik noastre bisericeti i mnstireqti ? Dupd faurirea Romaniei-Mari s'a venit cu legea de unificare a Bisericii dominante. Aici iar4 suntem recunosctori
Ardealului, care ne-a adus nou5, cari luptam pentru el in Vechiul Regat, statutul lui aguna. Spiru Haret incercase sa facd
un pas in sensul acestui statut. AO venit in mijlocul nostru O.
am primit acel statut care reprezint un pas puternic in democratizarea qi sntoasa indrumare a Bisericii ortodoxe.
Legea de fat este chemat s precizeze Bisericii catolice
cadrul in care se va putea desvolta, pentru a fi in concordant
cu interesele Statului romin.
Ar fi o iluzie sa se creadi c noi vrem s schimbin canoanele sau legile proprii ale unei Biserici universale, care lucreazi de mii qi sute de ani. Nu avem pretentiunea aceasta. Biserica catolick in cursul timpurilor, a priceput evolutiunea vremurilor. Avem o pildi in unele forme ale Bisericii unite. Unul
din exemplele acestei reforme este cd preotii ei poart barbd,
c preotii se pot cAsatori, c in unele biserici exist. catapeteasm ; sperm ca, cu timpul, vor qti sa se adapteze ca o bisericA
abil, qi altor reforme.
In chestiunea Concordatului, despre care s'a vorbit, s-mi
dati voie s.. spun aci, foarte deschis, prietenilor noqtri din Re24

www.digibuc.ro

370

gat : urmati politica lui Stefan si Mircea, de care vorbeam adineauri, nu vd inchideti in formule din cari nu yeti putea
vedeti ce face toat lumea. Noi nu aveam, inainte, decat foarte
putini catolici in Vechiul Regat ; azi avem un nurnr mai mare
noi nu putem s nu-i consideram cetateni romani, desi apartin
unei alte Biserici ; prin urmare, este un interes national de a inlesni colaborarea i cu acea Biseric6 cci nu trebuie s pierdem
nici un suflet, in tara rornaneasck cci toate trebuie s e educate in directiunea aceea sntoas si necesar intereselor Statului.

Pentru isclirea Concordatului noi am pus unele conditii,

si cred c5 in aceast privint puteti s fiti cat de linistiti. Inainte de toate, am cerut ca legea Concordatulut s nu vie dt :at dup legea cultelor, fiinde aceasta trebuie s fixeze cad rul cel

mar; general, al tuturor cultelor, s nu fie in contrazieere cu

legea cultelor ; aceasta trebuie s fie grija noastrk
Odat ins Concordatul fcut, el trebuie s treack prin

lege, in Parlament, fiindc nu este o conventiune obisnuit. S'a

pus intrebarea, la un moment dat, dac5 Concordatul se poate
face numai intre Biserica catolic i guvernul romanesc, si noi
am spus, nu, fiindc Concordatul, interesand o parte din cettenii romani, el trebuie intrit de Parlamentul roman, pentruca
&A fie aplicat in tar romneasa
Dar Concordatul este necesar i pentru educatia sufleteasck aceea de care vorbearn, pentrud din contractul acesta
legal si continuu al Bisericii respective, ea si stie care este cadrul ei de desvoltare, in cadrul intereselor de Stat romanesc. 0
va sti desigur de aci inainte si mai bine, aceast Biseritl catolick care are acum ca arhiepiscop pe unul nscut pe pi-anntul
'romnesc, care a trit in aceast atmosfera de tolerant. a Ron.i.nului, fr nici o lupt de nici un fel, in satele catolice de ceangi. Au fost in trecut biserici de of ensiv. in unele State clericale, cari faceau politick cum s'a spus adineauri despre Hajdudorog. Noi nu le cerem s fac politick noi cerem s ne Each' cethteni buni si onesti, pentru interesele trii, i pe acest teren va
gsi toat libertatea de actiune, pe care firea inteleapt i ingdduitoare a Romanului stie SA' o aib.

Prin urmare, suntem convinsi ci cu un Concordat bine

fcut i cuminte, asa precum se va face, inteun spirit in adevr

modern si in care nu mai intr in joc interesele Statului respectiv, cari fceau, sub scutul Bisericii, of ensiva national in
partibus infidelium, Biserica se va limita in adevr, la rolul ei
confesional, i astf el vom putea tri i cu catolicii in conditiuni
tot asa de normale, cum trim cu protestantii, evreii i eu toate
celelalte religiuni.

www.digibuc.ro

371

la un proces ducum spuneam

Am asistat deunazi
reros. Nu revin asupra lui, Tulsa' sa fim largi, in judecarea acestui proces i sa nu uitam i unele servicii, pe cari ni le-a adus,
la un moment de greutate, Biserica unit.

Vedeti, eu, cOpil fiind, am auzit dela parintii mer, cari

vorbeau despre ceeace ne-a adus noua Ardealul si generatiunea
in care traisera ei ; erau trei oameni cari, de fapt, au contribuit
la adevarata redesteptare culturala i nationala a Romaniei de
ieri, ei au fost acei cari au aruncat prima scantee. Unul, un ortodox, Gheorghe Lazar, care prin scoala dela Sfantul Sava a format generatiunea dela 1848, care a indrumat Romania de ieri ;
ceilalti doi, au fost incai i Petru Maior, tinand de Biserica
unitd, cari, prin scoala dela Blaj, au readus in poporul nostru
simtimintele latinitatii noastre. Desi latinitatea noastra exista,
sr orice calator strain ce venea in 'Ora romaneasca recunostea
latinitatea noastr, dar din punct de vedere documentar, stiin-

tific, ei au stabilit latinitatea noastra. Cat a trebuit generatia

renasterii noastre sa lupte, cand vorbeau lui Michelet, de piida,

pentru ca sa dovedeasca drepturile poporului roman i ca eram
latini, atunci cand toti contestau aceste drepturi, precum i origina noastra.
In stabilirea adevarului, lucririle lui incai, Petru Maior
ceilalti, cari au pus bazele istoriei noastre moderne, constituesc un serviciu foarte mare adus renasterii noastre politice.
Prin urmare, daca ar fi avut o parte gresita Biserica
putem ierta, caci au fost si unele imprejurari in cari ea a
lucrat cu totul in folosul intereselor nationale.
Dar aceasta, cum ziceam, este trecutul. Noi nu avem de
privit decat viitorul ; i pentru viitor este o chestiune aci de
dibacie, i deci de politica, i pentru Biserica unita. Cu cat
clansa va ramane la formula pe care am pus-o in Constitutie,
care de sigur reprezinta un program, fiind cerut si de dansii,
fiindca au cerut ca sa fie socotita ca o Biserica a poporului romanesc, ei trebuie sa pastreze simtimantul national cat mai
mult, in cadrele intereselor acestui popor. (Aplause). Prin urmare, Biserica unita
sa-mi dati voie sa constat, ca sef al guvernului
trebuie sa privegheze la pasnica desvoltare a acestui Stat, pentruca nu avem interesul sa avem lupte confesionale,
lupte cari nu au framantat niciodata ramurile poporului nostru;
acum, mai mult ca oricand, trebuie ca, in baza simtimantului national, sa faceti sa uitam toate framantarile confesionale; acum

traiti liberi in Romania-Mare, sa stim sa ne stapanim, ca sa

mergem, cum ziceati, la acea lipsa de deosebire ce a existat intre cele doua rituri i intre credinciosii lor. (Aplause).
Ceeace spunem trebue s i facem insa. Eu nu ma multuwww.digibuc.ro

372

mesc numai cu cuvantri frurnoase, ca acelea fcute de onoratii

reprezentanti ai diferitelor culte, ci eu vreau ca aceste simtiminte patriotice, exprimate in ele, sa existe pn in adancul bisericilor noastre, pang in fundul corWiintelor noastre. Lucrul
nu este imposibil, pentrucA situatia tuturor provinciilor romane0i a fost asemnkoare : d-voastre din Ardeal ati avut un
trat canonit i noi de dincoace de asemeni ; nici Bucovinenii nu
au ramas necanoniti, pentrucd au avut s lupte cu Rutenii, nici

cei din Basarabia, cArora Ru0i voiau s le schimbe caracterul,

nelsnd limba national in Biseric. Astzi, pentru prima oari
suntem liberi i, prin urmare, trebuie s nzuim, vzand ceeace
au fcut celelalte culte, unele prin favorurile pe cari le-au avut,
altele prin traditiile mai vechi i sprijin mai puternic, trebuie
s ndzuim s aducem Biserica noastra la nivelul Bisericilor
inaintate. Aceasta trebuie s fie nazuinta noastra ; in ridicarea
Bisericii nationale sa fie puterea noastr, nu in distrugerea celorlalte biserici. (Aplause prelungite). Facem, pe aceast cale,
un mare_ serviciu i Statului roman i poporului roman ; prin
inltarea la care trebuie s aducem Biserica noastr, ridicm i
intrim chiar sufletul poporului roman. Trebuie s recunowem
c noi avem de c4tigat mai mult decat oricare cult ; s nu nzuim sa aducem 6-6.000 cetteni romni la credinta strAmoeasc, sau chiar un milion. Cnd se va spori poporul acesta,
Inalt Prea Sfintite
astzi avem 17 milioane i ceva
vom
putea avea fr nici o dificultate 30-40 milioane de locuitori ;
cine va profita intaiu de crwerea majorittii acesteia ? A cui
este majoritatea poporului ? A crei credint ? A credintei strmoqe0i ! Atunci trebuie s lucrdm ca s intrim i s sporim
poporul acesta, i prin aceasta actiune, se va inmulti i Biserica
Sfintiei Tale !
Prin urmare, toat silinta noastra, ca i a d-voastid, trebum s fie tocmai ca prin intrirea sufleteasci, s &Am Bisericii nationale rolul pe care trebuie s-1 aibA ; i dac este, in-

teadevr, un efort cultural, sufletesc, de fcut, pentru Statul

Romn, trebuie, in primul rnd, s-1 facem pentru cei cari au
rarnas indrt, pentruc intrindu-i pe ei, se intre0e Statul roman, i astf el vom putea ajunge la acea egalitate cultural, do-

rita de toti, pentru toti cettenii trii. S nu se ia in nume de

ru sfortarea pe care o face Romania pentru Biserica ei nationali ; trebuie si se intareasc sufletul celor mai multi, prin Biseric, fiindci din intrirea tdrii intregi vor profita i celelalte
biserici depe teritoriul romn.
Si acum, d-lor, s-mi dati voie s rezum care ar fi, dup
mine, politica de Stat. Nu intru aproape deloc in discutiunea
legii, fiindcA vreau si m rezum mai mult la politica de Stat
deck la chestiunile de ordin special.
www.digibuc.ro

Intaiu de toate trebuie &A pastram Statului nostru acel

&A nu mai intrecaracter democratic, national si neclerical
al Statului modern. Deci, in mod
buintez cuvantul de laic
cinstit, trebuie sa se indeplineasca obligatiunile constitutionale,

pentru libertatea credintei tuturor cettenilor OHL In toate

discutiunile cari au fost aci, asupra nouei legi, este un lucru pe

care nu-I puteti contesta, este ca vrem s ajungem la aceasta
libertate a cultelor, in cadrul intereselor generale ale Statului.

Al doilea, trebuie si considerm bisericile recunoscute de

Stat, ca romane si ca instrumentul de ridicare sufleteasca si
morala a tarii. Pentru a putea sa indeplineasca acest lucru, ele
trebuie s cunoasca lirnitele de desvoltare ale lor, pentru ca sa
nu intre in conflict cu acest Stat. Legea cultelor trebuie sa faca
ca bisericile sa aiba intelegerea vremurilor prin cari trec si, a
repet, sa ne inspiram de politica generala cuminte a poporului
roman, fiindc eu cred ca ea este una din caracteristicile poporului nostru. Politica externa a unui Stat este manifestarea psichologica, in afara, a poporului respectiv. Si daca yeti lua politica externi a Statului roman, nu de acum, dar, dupa cum spuneam, dela creearea celor cloud Principate, yeti vedea ca, in timp
ce toti ceilalti au gresit, poporul romanesc niciodata nu a gresit,

si de aceea a putut sa-si asigure existenta lui. Luati exemple

din Istoria modern, din cea din urma : vecinii nostri dela Sud,
cu totii au facut vreo doua trei rasboaie gresite, dar Romania
totdeauna, cu bunul simt al poporului sau, a qthit sa mearga

numai pe calea cea buni. De ce.? Nu pentrucd a urmrit un punct

de vedere egoist, si deci numai interesele Statului, dar pentru-

ca a stiut s lege interesele poporului ei de interesele mari europene, cari erau in joc. (Aplause).
Si in chestiunea bisericeasca sunt solutiuni noui, cari vor
pirea unora ca sunt in contrazicere cu ceeace faceam, tot noi,
acum 15-20 de ani. Vremurile s'au schimbat, suntem in Romania-Mare si trebuie s facem o politici corespunzatoare noilor
conditii, ca un Stat nou in evolutia moderni a popoarelor si a
civilizatiei.

Statul roman intelege sa priveasc pe toti cettenii Romaniei intregite, ca pe niste frati ; Statul roman, cu omogenitatea etnica care formeaza puterea lui, cu o credinta unitar
pentru marile masse, nu poate gasi folos din vrajba si ura dintre cetateni, si trebuie, cu incredere, de aci inainte si aib o
politici cu adevrat liberala. Pria intarirea intregului popor,
din punct de vedere sufletesc, Statul si neamul nostru vor putea
gsi propasirea lor si si-si castige timpul cu care au ramas Inapoi, din cauza vitregiei vremurilor.
Cu aceste simtiminte cinstite, de pace si de infrtire, s'a
prezentat acest proiect de lege, si cu aceleasi simtiminte cinswww.digibuc.ro

374

tite, vrem sa-1 aplicam, pentruca socotirn ca este necesar pentru

buna qi paviica desvoltare a poporului nostru. (Aplause unanime).

Ca qef al guvernului i ca unul care eram reprezentat in

ochii multora ca un orn cam ekcesiv in simtimintele mele nationale, trebuie sa- spun ca, tocmai pentruc reprezint un partid
politic care de 75 de ani lucreaza la renaterea acestui Stat, la ridicarea qi la desrobirea acestui popor, VA rog &A fiti convini ca

din adancul sufletului meu i al partidului pe care II reprezint,

cred ca aceasta politica este politica necesara

Romaniei de

astazi. (Aplause prelungite i indelung repetate). 1).

1)

Urmeaza cuvintarile rostite in Adunarea Deputatilor

www.digibuc.ro

DISCURSUL D-LUI N. IORGA

D-le presedinte, cred c atata vreme cat o opozitie oarecare este reprezentata in Camera', i ori care ar fi atitudinea ei

fata de guvern, a crui misiune poate sa o creada

cu' prisosinta implinita, cum cred eu, datoria opozitiunii re-

prezentata in Camera, este sa se ocupe de proiectele de legi, ce

se prezinta si mai ales, cand proiectele de legi ating puncte asa
de importante qi asa de delicate, cum este proiectul pe care
il prezinta d. ministru al cultelor, fiindca o lege se aplica o bucata de vreme, cat de lunga va fi aceast bucat de vreme, aceasta nu o discut acum, dupa ce am discutat-o in randul trecut
pastrez toate parerile mele, c legile votate acum, cari
merit sa fie pastrate in liniile lor generale, vor trebui s suf ere, in scurt timp, sub un alt regim anumite modificari i ori,
daca e lunga, ori daca e scurta perioada aceasta in care o lege
are sa se aplice, e mult mai bine ca aceasta lege sa fie mai mina,
cu ajutorul tuturor, cleat sa pastreze gresala dela inceput.

Eu gasesc ca spiritul insusi al acestei legi este gresit.

Este gresit, fara sa fac din aceasta o culpa speciala, actualului

ministru de culte, fiindca, in partea introductiva, d-sa n'a uitat
sd spuna ca de aceeas parere, era acela pe care l-a inlocuit la
Departamentul Cultelor, ca. d. Goldis ar fi inftisat acelas
proiect de lege sau un proiect de lege asemanator. i nu ma
mira de loc ca d. Goldis ar fi fost dispus sa prezinte un proiect
de lege al cultelor asernanator cu acesta : acest proiect este un
proiect de inspiratiune ardeleneasca, vadit de inspiratie ardeleneasca. Prin urmare, un ministru originar din Ardeal, intors
in Ardeal, traind in mediul ardelenesc, preocupat de probleme
ardelene, si un alt ministru care niciodata n'a fost asezat in Vechiul Regat, pe care l-a vzut doar din vrerne in vreme, care
a ramas totdeauna ardelean, care gandeste ardeleneste si care reproduce felul de a gandi al oamenilor din Ardeal, se prezinta
fata de problema cultelor, in acelas fel.
Eu voi spune insa, dela inceput, ca daca in imprfirea
Ministerelor este un minister care n'ar trebui sa fie dat niciodata ardelenilor, este fra indoiala Ministerul de Culte, i vorwww.digibuc.ro

376

besc nu numai de ardelenii, cari au stat totdeauna acolo, dar si

de ardelenii cari s'au intors si cari sunt mai zelosi ardeleni, ca
sd-i primeasc ceilalti pe acesti ardeleni cari au fmas totdeauna
in tara. Ministerul Cultelor ar trebui dat totdeauna unui om de
aici din Vechiul Regat, pentruc aici n'au existat anumite diviziuni, nu s'au cunoscut diferite pasiuni, si, fiincicd noi suntern in stare s intelegem aceste probleme, nu injumttite ci in
intregimea lor. (Aplause pe bncile majorittii).
In legea pe care o prezinta d. ministru al cultelor, se vede
pecetea austriaca.
Dar legea aceasta, sa-mi dati voie, pe lngd defectul de a
fi stApnit de un spirit iosef in, abstract, din secolul al
XVIII-lea, anti-religios, neincrezkor fatd de formele acestea esentiale ale vietii sufletesti a oamenilor, pe lng pcatul, derivnd din ideia primd: a liberalismului, de a legifera acolo unde
societatea este jenat indat ce se gndeste cineva a legif era,

are un al treilea defect, vine, nu din Austria cea veche a lui

Iosif al II-lea, ci vine dela Ungaria mai noud. Dela Ungaria

aceea necontenit banuitoare, uitndu-se cu ochi speriosi la orice

manifestare organic a societtilor omenesti, dela Ungaria a-

ceea care a introdus ea ins** otrava in organismul ei interior

prin lipsa de incredere in ceeace societatea, in chip onest, sincer, este in stare a crea. (Aplause pe bdncile majorittii).
Societatea hrneste Statul, nu Statul poate sd dea viafd
societtii. Statul trebuie s fie bucuros, dacd, in orice forma, existi anumite organisme legate de sufletul omenesc qi de constiinta unei parti din aceastd societate.
i Statul, in loc sa vie totdeauna, uitndu-se pe gura
cheli, ori unde se intmpld ceva in viata unei societti, in loc s
se prefac inteun organ politienesc, de supraveghere si de spionaj, pentru a interveni pe urtna, ca un organ represiv, atunci
cnd nu se face nimic in dauna sa, Statul trebuie s se bucure,
decte ori in cuprinsul SocietAtii, s'au format organisme libere,
legate de sufletul omenesc si consacrate printr'o experienta de
mai multe secole. (Aplause pe bncile majoritatii).
Imi yeti zice : dar unde vezi dumneata, toate lucrurile acestea ? In articolele att de inofensive ale legii mele ?
Dati-mi voie sd v art unde se gsesc aceste lucruri, fiinde deocamdat discut proiectul insusi inainte de a trece la
altceva, inainte de a trece la ceeace a fost provocat prin acest
proiect, prin nedibacia prima a lui care a trebuit corectat pe
urm, far...6. ca din sufletele ornenesti s dispar rezultatele agitatiunii provocat de nedibOcia primara a proiectului de lege.
Gnditi-va la un lucru : cA noi in biserica noastr avem
un orn
cnd zic biserica noastr, inteleg biserica ortodox
www.digibuc.ro

377

avem un orn pe care toti rornanii, fari deosebire, 11 venereazi ;

avern in biserica noastr pe Andrei baron de Saguna. Cine stie
mai bine decat istoricul care este pe banca ministeriala si prezinti acest proiect de lege, tragedia religioasa care a fost in sufletul lui Andrei Saguna ? Nascut inteun mediu ortodox, crescut catolic, rnanifestand la o anurnit vreme dorinta de a se intoarce inapoi, in biserica ortodoxa. Ce ar fi fost din Andrei Saguna, daca i s'ar fi asezat in fata, la fiecare criza de con.strinta,
o lege care se arnesteca in anumite dornenii, unde nu ne este
permis nici odata sa ne amestecam, si unde nu ne pricepem, fiindc siluim i fiindca impiedecam puterile sufletesti sincere
de a lucra potrivit cu credinta i vocatiunea lor ?
D-voastre prevedeti c, inteo familie in care sunt printi
de cloud confesiuni sa se faca o irnpartire religioasa, asa cum
s'ar face in cine stie ce domeniu material, un f el de parcare a
animalelor ; curare merge de o parte, cutare merge de partea
cealalta. Dar d-voastre nu va puteti atinge de lucrurile acestea

ale spiritului, de legaturile omului cu Dumnezeu, deci si de

cult, care nu este dect forma exterioara a acestor legaturi. Dar

caci ati putea s spuneti : ce ma intereseaza credinta, eu regle- mentez cultul, fard credinta ? Credinta insa, in afara de prescriptiunile d-voastre va lucra, necontenit inainte, fiincicd este
una din fortele acestea pe care n'o poate stapani nimeni ; iar
articolele d-voastre vor ramne o jucarie, fata de manifestrile
adnci si sincere, ale sufletului omenesc.
Dar nu nurnai in aceasta privinta, critic proiectul de fata,
care atinge dornenii neingaduite, gramadind paragrafe necerute
si incurcand o societate, care a dovedit, inainte de proiectul
d-voastr, c este in stare sa se conduc in dorneniul acesta delicat al cultelor si fara sa vada necontenit degetul indreptator al
Statului si nimeni nu cere pedagogia Statului roman, adicd pedagogia biurocratiei romane. Societatea i fara aceasta biurocratie se ingrijeste foarte bine de lucrurile acestea ale cultului.
In afara de articolele acelea cari pot fi corectate, fiindca
fata de exemplul pe care I-am dat, evident ca este un corectiv
de adus, macar in ce priveste un cult care se atinge nu numai
de sufletul omenesc, dar ajunge s ating si alte domenii cari
nu apartin sufletului si cari sunt dureroase. (Ilaritate pe bancile majorittii).
In afara de ele, d-le ministru, va amestecati i cu un f el
de spaimd, cu un fel de spainia de iconoclast. D-voastre stiti
bine ce insemneaza iconoclast". Iconoclastul era un Bizantin
speriat de grmadirea prea mare a bunurilor bisericesti, care
se temea inteun anume moment ca toate pamanturile provinciilor Imperiului bizantin or s ajung prin inchinari, prin afierowww.digibuc.ro

378

siri de acestea in stapanirea bisericilor, a mnstirilor si a icoanelor facatoars de minuni, prin cari operau mai inainte de toate
manastirile.

Si atunci s'a inceput o campanie impotriva mnstirilor,

pentru ca icoanele sa nu mai aduc inchinrile de pamant si
Statul sa nu plarda din veniturile sale si libera dispozitie a supusilor cari ii apartin.
Apoi d-voastra, aratati un f el de fric de iconoclast bizantin. Sau mai bine eu zic : d-voastre", pentru ca sa nu individualizeze, dar este o stare de spirit.
Cci ideia nu este a d-voastra, i-am aratat izvoarele, qi
faptul ea' urmasul d-voastra momentan a primit aceast ideie,
arata ci avem a face inteadevar nu cu indivizi, ci cu o stare de
- spu it gresit.

D-voastre sau aceast stare de spirit v speriati, de ce ?

De ingramadirea averilor in stpanirea bisericilor ? Introduceti
un Intreg regim de control, de contabilitate, de interzicere. Vrea
cineva sa claruiasca mai mult de 100.000 de lei unei organizatiuni bisericesti ? Atunci trebuie sa ceara cineva permisiunea
dela minister.
Si ce se petrece, dac a cerut dela onor. minister ? PrimWe ministrul ? Intrucat a crescut prestigiul Statului prin aceea ea a pus si el isclitura pe langa actul frumos al donatorului ?

Dar sa zicem ca se intampla altf el, ca Statul zice . nu,

nu ingdui.
Cu ce va indreptatiti acest refuz de a ingdui ?

Gasiti ca in tara aceasta, unde toate confesiunile convenabile sunt libere, dar cutare confesiune nu va convine, gsiti
cand face cineva donatiune bisericii cafolice sau bisericii calvine mai multe milioane sau face o donatie cultului unitar din
At deal, d-voastre gsiti ca nu se poate : pe ce temeiu ?
Se sperie Statul roman de faptul ci una din biserici va
avea o avere prea important, atunci cand biserica este datoare
sa intrebuinteze aceasta avere pentru scopuri pe cari din nenorocire de foarte multa vreme Statul nu le mai poate indeplini ?

Statul, care a expropriat si care las spitalele fr incalzire iarna, Statul, care a expropriat si lasa muzeele fara custozi,
sunt silite a-si inchide portile ; Statul care a expropriat Academia Romana, redusa a cersi in fiecare an, la toate usile ; Statul care nu este in stare s-si tina toate scolile ; Statul care,
daca ia banii dela contribuabili ii risipeste adese ori pentru alegatorii cari aduc la putere si pentru partizanii pe cari Ii instaleaza in locuri de ministri sau in alte locuri administrative ;
www.digibuc.ro

379

Statul care di 50 milioane pentru anumite excursii europene

si 300.000 lei pentru anurnite telegrame indreptate presei ; Statul acesta se simte oare asa de indignat cnd organisme cari
n'au attia oameni de capituit si attea telegrame de predat

atitea excursiuni sardanapalice de intretinut, cnd aceste organisme religioase cari au un Dumnezeu, pe cnd politicianis-

mu] nu are nici unul, cnd organismele acestea primesc sume pe

cari sunt datoare si le intrebuinteze bine, fiincicd altf el se tidied'

intreaga societate impotriva intrebuintkii acestor bani in alt

scop deck acela voit de donatori si bine cuvntat de Dumnezeu ?

poate am inteles riu, poate am citit prea

Si mai yid
un articol in care se vorbeste de intrebuintarea averii
bisericilor si a dreptului bisericilor pentru a intemeia scoli menite a le crea clerul lor.
Dar, si pentru altceva am luat cuvntul la acest proiect
de lege cum nu am luat la altele cari au trecut inainte.
Si este unul singur la care aq fi dorit si vorbesc, dar nu
eram aici, la proiectul de lege pe care 1-a prezentat d. ministru
al instructiunii pentru a-I felicita, vedeti cat de nepktinitoare
este opozitia mea, pentru a-I felicita ci a introdus cloud principii, pe cari le doream de mult s pkrundi in invtmnt, anume
desfiintarea specialismului biietilor si f etelor de 15 ani i intemeierea unei culturi generale prin inliturarea trifurcirii sau
bifurcirii si in al doilea rind, prin scurtarea timpului de ..uferinta reprezentat odinioar prin opt ani, reprezentat acum prin
sapte ani
i inci este prea muh
reprezentat prin sapte ani
de invitmint secundar, care di numai forme de lepdat si formule de uitat, in loc s dea deprinderea cu viat 'Masi a societiti: cari arunci bitrini invkati tineri la 20 de ani in mijlocul
unei societki, uncle trebuie si fie numai curiosi de stiint, inteadevir tineri. (Aplause pe bincile majoritkii).
Ceeace m'a fcut pe mine, care am renuntat a vorbi la
alte proiecte de legi, ca si nu stric atmosfera aceasta de colegialitate a unui singur partid, sau a doui partide, asa de strnse,
hick nu se pot despirti, cu toate eventualele deosebiri la unele
repede

proiecte de lege ceeace m'a ficut s m amestec este si altceva :

ceeace a rezultat din articolul acum sacrificat, pe care a trebuit si-1 sacrificati, inaintea unei stiri de spirit, absolut periculoase, si care articol nu trebuia si existe.
Omul cuminte poate s prezinte inaintea unei Adunki
un proiect de lege, capabil de a fi corectat in aminuntele sale,

dar niciodati nu trebuie si introduci inteun proiect de lege

ider de acelea a ciror prisire nu se poate face niciodati, fri
doui desavantaje : intku tulburarea, care a f ost odat introdus ; si al doilea, compromiterea autorittii guvernative prin
www.digibuc.ro

380

introducerea unui principiu, pe care, pe urma, esti dator sa-1 pa-

rasesti, esti silit, esti steins cu usa sa-I parasesti.

Vreau sa vorbesc de acel articol, care facea parte din
capitolul relatiunilor -intre culte.
D-lor, cultele acestea, supraveghiate, privite pe gaura
usii, date in seama supravegherii politienesti, cercetate intotdeauna de contabilii Statului roman, puse inaintea posibilitii
de a fi pedepsite de Statul roman, care isi aroga acest drept,
cultele acestea puteau fi lasate macar sa se inteleaga liber intre
dansele, fata de popularitatea pe care o au si de prestigiul de
care se bucura.

Ce este arbitragiiil acesta silit al Statului roman, intre

culte ? Si mai ales, nu trebuie sa se introduch acest arbitragiu,
le intitulati
and era vorba de (Iota confesiuni romanesti
culte ; eu, dupa obiceiul meu de istoric, le calific de confesiuni
cand era vorba de doua confesiuni romanesti cari de atata
vreme isi disputa dreptul asupra partii insemnate din poporul
nostru care traeste dincolo de munti.
Mare greseala ! S'au scormonit pasiuni, cari nu existau
din momentul prezentarii legii, ci existau inainte, asa ca se
puteau cunoaste, pasiuni pe cari acest Stat trebuia sa caute a le
potoli, in loc sa le dea tristul prilej de a se manifesta, pentru
ca sa asistam la scene de acelea cari s'au petrecut acum in urmi.
Intai anumite declaratiuni ale Bisericii unite din Ardeal, raspandite in cuprinsul Ardealului si Banatului, interpretate de tirani cine stie cum.
D-le presedinte
d-lui ministru nu este nevoie s i-o
spun, fiindca d-sa, in acest domeniu, este mult mai tare decat
in domeniul legiferarii
d-le presedinte, inteun anume moment o parte din Neamul romanesc s'a despartit in doua, prin
fatalitatea vremurilor. Acei cari au trecut la uniti, nu au facut
un pacat fat de natiunea lor ; ei s'au inchinat inaintea unei teribile necesitati a timpului. Natiunea noastra avea nevoie de
dreptate, avea nevoie de egalizare cu natiunile celelalte ; natiunea aceasta, care nu a tost asa de calcata in picioare, cum se

spune pentru ca atunci ar fi fost vrednici de a fi necontenit

calcata in picioare, natiunea aceasta care era ins stransa in
chingile unei legiferari medievale, nu putea sa spereze ea' va
capata anumite drepturi decal: intrand, printr'o parte a ei, in-

tr'ana din religiunile primite.

Vechea religiune a ortodoxismului nu era una din reli-

giunile primite", si atunci s'a luat legea imparatului. Nu s'a

luat legea catolic in ea insasi. Nici un protopop, nici un preot,
nici un taran nu era cine stie cat de versat in deosebirile dintre
cele dou biserici, deosebiri, cari In afar de o ierarhie unitar,
www.digibuc.ro

381

care este cea roman, si de o altd form crestind, care nu primea

s intre sub aceastd ierarhie unitard, nu sunt asa de mari.

De attea ori s'a prut c Bizantul s'a rupt de Roma si

nu s'a rupt totusi de cealalt jumdtate a crestinismului dupd
cum prea cd spune Photius sau Mihail Cerulariul. Acestea sunt
mai multe lucruri, cari au fost exploatate cu dibAcie de oamenii

bisericii. A fost insd mai ales o lupt politicd intre Roma cea
nou si Roma cea Veche. Politicianismul e acela care a rupt haina frd custurd a lui Isus Christos. (Aplause pe bncile majo-

rititii).

Acesta este adevrul. Si ai nostri din Ardeal au primit legea impratului, fiindcd era legea impratului, si fiindcd prin
aceast legaturi cu impratul puteau s spere romnii, ceeace
in parte li s'a dat i in cea mai mare parte, cu toate asigurdrile
repetate, nu li s'a dat niciodatd.
Acesta este adevrul, in ceeace priveste actul de unire.
N'au fost tricltori, fatd de vechea credint, pe care unitii gresit o numesc greceascd ; noi suntem, daci vroiti ortodocsi ;
greci de loc. Ce avem noi a face, in credinta noastrd, cu felul
turn aceastd credintd este imbrdcat in cuvinte sau reprezentatd
etnic de poporul grecesc ? De fapt
si vd spun aici un lucru,
care, dacd
spune prea pe larg, a uita locul in care md gdsesc, dar dac nu l'as spune, ar lipsi un sfat, pe care md sim'team dator sd-1 dau, si o lmurire care vd poate folosi
noi
am ajuns a fi legati de Constantinopol. N'am cdutat-o. Am f ost
ierarhizati bizantin, inteun anume moment, pentruci trebuia s
avem o stare civild, in ce priveste vieata bisericeascd a lumii.
Dai noi nici odati nu ne-am legat de Bizant, supunndu-ne Bizar tului
si aceasta o spun pentru fratii uniti
cum nici
odatd nu ne-am inchinat Romei, pentru a rimnea vasali Romei ! Si de aceea, atunci cnd clerul unit n'a asistat
si ori ciasistat, rdu a fcut
n'a asistat la ziva aceea de triumf
clid Coroana s'a pus pe fruntea neuitatului nostru rege (aplause prelungite, strigae de bravo pe bncile majorittii), as dori
ca aceste aplause si nu fi fost aplause de partid. Aceasta v'ar
Voci depe.bncile majorittii : Nu, nu.
D. N. Iorga Aceia cari n'au volt s asiste in biserici la
incoronarea regelui Ferdinand, aceia m'au intlnit ca dusman
hotrit, in fata lor.
N'am fost robii Bizantului. Nu intelegem a fi, printr'o
parte a poporului nostru, robii unei Rome, care std pe locul
str:imosilor nostri, dar nu reprezint intreaga traditiune a acestor stramosi. (Aplause prelungite pe bncile majoritatii).
Religia noastr este o religie de preoti simpli, este o rewww.digibuc.ro

382

ligie de steni, formatO in imprejurrile acelea smerite ale tre-

cutului nostru. Ea s'a nscut, ca si civilizatia noastr, ca

forma politic, s'a nOscut din acea vieat adnca a bietelor multimi romnesti. Am fost legati de Bizant, pentrud se cerea In-

deplinirea unei forme. 0 parte dintre noi au fost legati pe urm de Roma, fiindc i legatura de Roma era, inteo anumit
contingent de imprejurOri, indeplinirea unei forme. Dar cnd
ziceau tAranii nostrii : legea romneascA", ei intelegeau un
mare adevr. Da, exist o lege romneasc. 0 lege romneasck
imuOrtit in dou in ceeace priveste pe episcopi ; o lege romneasc, una singur, in adncul constiintei Oranilor nostri. (Aplause prelungite pe bancile majorittii).
De aceea, aceleasi icoane, de, aceea aceeas slujb, aceea
limbO, de aceea impotriva celor patru puncte, primite de episcopii Teofil si A thanasie, crezul acela vechiu al generatiilor
noastre cari s'au succedat si care nu este ciezul roman, chiar si
in bisericile unite si in chiar zilele cele mari, in srbtorile de
la Blaj i dela Oradia-Mare. Acesta este adevrul, iar dac*O noi
tinem de Bizant, clac majoritatea noastr" tine de ortodoxie
prefer cuvntul de ortodoxie cuvntului de Bizant si
aceasta nu se datoreste pentruc
resping cuvntul grecesc"
indrsnim a ne face judecatori in puncte subtile de credintii, in
cari numai Dumnezeu singur poate sA judece, iar judecata omeneasc este o copirrie, o indrsneali pe care spiritele libere o
tolereaz, dar nu o imparfdsesc. Daed majoritatea poporului romnesc este va rOmne legat de credinta care se,numeste ortodoxk nu este pentru ceeace ne d nou ortodoxia ci pentru
ce am frOmntat din vieata noastr nationala sub crucea ortodoxA a Donmilor Moldovei i ai Trii Romnesti. (Aplause prelungite si repetate).
Biserica uniti este un produs istoric si, dac este ca vreodat aceast biserich uniti s dispar, ea va disprea prin jocul imprejurrilor istorice, iar nu prin impunerea acestei biserici care ii st in fat'd si care trebuie s o considere ca la 1848
pe cmpia liberttii, ca o biserici ajufatoare, o biserica sord, unifa' in imbrtisare cnd este vorba de dinuirea Statului romn
de viiterul poporului romnesc. (Aplause prelungite, indelung
repetale pe bncile majorittii).
Aceasta se va face cnd poporul romnesc el insusi va
spune : timpul singur a distrus ceeace timpul singur a creat.
13nd atunci; aceast biseric are dreptul de a exista din
dou motive hotairitoare pentru societatea romneasca inss :
Avem in aceast societate asa de putine organisme, asa
de putine lucruri legate prin suflet, Inat orice form'd de existent:a' morald a poporului romnesc nu este scump.

www.digibuc.ro

383

In al doilea rand, es% te o fericire pentru noi, in afar de

tot ce a dat ea, in glorioasa biserid dela Blaj, i gloria aceasta
nu i-o poate lau nici o pasiune, nici o nedreptate, i este un motiv pentru care aceast biseric6 are dreptul s se aeze darz in
fata dreptului su i s nu-1 dea nimnui. Avem nevoie de legturi cu apusul. Ele folosesc mai mult decat legkurile unei prese c4tigate sau legkurile unor calkorii scump pltite sau legturile unor discursuri de banchete, legaturi cari prin biserica
unit se stabilesc intre noi i intre popoarele al ciror snge este
i sngele nostru.
Si incheiu aceast cuvantare pe care o fac inaintea d-voa-

stre dar am in vedere poporul meu intreg, cu cei doi cari se

lupt in momentul in care nimeni nu are dreptul s adanceasc

despartirile din mijlocul poporului romnesc.
Episcopi ! Intoarceti-v ckre sufletul preotilor i tranilor votri i ceeace teologia w ,str invrjbete, pornirea aceasta fratease a multimilor poporului romnesc v va invta
sd uniti ! (Strigke de bravo ; aplause prelungite, indelung repetate pe bncile majorittii).

www.digibuc.ro

CUVANTAREA

D-LUI G. BETHLEN
D4e presedinte, d-lor deputati, luand cuvantul in numele maghiarimii din Romania la proiectul de lege al cultelor, in
prima linie am si constat spre marele meu regret, ci acest proa
iect, in loc de a adera la consolidarea
atat de accentuat
trii si la impcarea sufleteasc a tuturor cettenilor, din contra', agraveazd situatiunea actual a bisericilor minoritare.
Noudzeci i trei la sut a populatiei Romaniei, dinaintea
rsboiului a apartinut de biserica ortodox, deci chestia bisericeasc nici nu s'a prezentat acolo ca o problemd. Parti le noui
alipite Romaniei ins, si cu deosebi-e Ardealul, ne infitiseaz
tabloul cel mai variat confesional al populatiei. Si totus, in vremuri, cand in apusul Europei rsboiul religios a bantuit, micul
principat al Transilvaniei a fost capabil
probabil singur in
lume
sd realizeze, in vieata practic, pacea intre confesiuni.
Asa s'au dezvoltat la noi bisericile istorice, cat si constitutiile acelora, bazate pe principiul autonomiei
cari fusese
recunoscute
de drept public din partea Statului. Spiritul ardelean a creat chiar i in sanul bisericii romano-catolice si in
sanul bisericii romano-catolice autonomia Satus-ului, care este
frd de seam in intreaga biseric aceast, mondial.

Au fost vremuri in Ungaria, cand protestantii au fost

siliti s clued lupta cea mai crancen in contra politicii de cult

din partea Vienei, riscand averea, chiar si vieata pentru religia lor.
Fundamentul bisericilor protestante este democratia, libertatea si autonomia. Prin urmare, nici administratia bisericeasci nu se poate desprti de partea -sufleteasc, constitutia
bisericease si f elul guvernrii bisericesti compun pktile integrante ale bisericii inssi, cu functiunile careia sunt legate in
modul cel mai strans.
Actualul proiect de lege, devi s'au savarsit unele
www.digibuc.ro

3S5

bari cu consideratia partial a cerintelor noastre, totus reprezinta o jignire a constitutiunii seculare a noastra, sfintita prin singele de martiriu al stramosilor nostri, punand-o sub stapanirea

sistemului exagerat politienesc de Stat, care se amesteca in

toate.

Tin deci, de datoria mea sa ridic glasul meu de protestare

in contra acestei tendinte.
Primesc fara rezerv dreptul supravegherii supreme a
Statului i primesc teza, ca. legile Statului si morala publica sunt
chemate de a ingradi activitatea bisericilor.
D-lor, cred, ca astazi, cand lumea intreaga se gaseste inteo criza politica, cand Anti-Kristul rosu bate la portile R3111Aun Stat mai
niei, care este in concertul politicii mondiale
mic, atunci ar fi singura politica potrivita, intarirea cat mai vartoasa a componentelor, cari sustin, conserveaza i consolideaz
intre cari biserica este componentul cel dinordinea social
taiu si ultima rezerva.
Am impresia ca proiectul de lege nu a luat in considerare
ce inseamn pentru Stat munca prestata a bisericilor noastre
ce le datoreste Statul.
D-lor, suveranitatea de Stat are marginile sale. Una din
pietrele de hotar este constiinta i vieata religioasa luntrica
a omului.

Va spun, d-lor, cu deplin seriozitate, sa v feriti de a

rezolva chestiunile spirituale sau lucruri cari sunt de caracter
spiritual, pe baza principiului majoritatii pastrand f ormalita-

tea unei legi.

D. Al. Lapedatu, ministrul cultelor i artelor : D-le Bethlen, fiindca ne faceti recomandatia de a ne f eri s legiferam
in domeniul spiritnal Vasi ruga fie sa ne artati vreo dispozitie
in aceasta lege din care s iasa macar intentiunea de a ne amesteca in vieata spiritual a cultelor.
Recomandatiunea d-voastra nu are nici un sens, fiindca
proiectul acesta de lege nu legiTereaza vieata internd, spirituala
dogmatica a cultelor pe care o lasm neatinsa. ci numai relatiunile cu Statul.
Gresit a fost i d. profesor Iorga cand a spus ca voim sa
ne amestecam in constiinta religioash si in vieata spirituala a
cultelor. Nu este nimic din toate acestea in proiectul de lege si
nici nu poate sa fie.
D. G. Bethlen : Ca reprezentant al maghiarimii si interpret
al bisericilor istorice ale acesteia, am tinut necesar, condus de
datorie atat pentru trecutul, cat i viitorul nostru, s va spun
aceste .adevruri, pentru a motiva, de ce resping acest ptoect
de lege.
25

www.digibuc.ro

CUVANTAREA

D-LUI AUGUSTIN PORDEA

Romnii ardeIeni, un singur vis mosteneau din tata in fiu:
unirea Ardealului cu Romania-Mam.

Preotii nostri, plini de altruism si dragoste de neam, ori

ca si-au facut studiile in gimnaziile teologice la Sibiu sau Cernauti, ori la Blaj, Gherla sau la Roma, tineau facla in man din
tati in fii si propovaduiau credinta unirii cu Romania.
Noi nu am avut nici timp, nici posibilitate, de a ne porde
vremea cu discutiuni canonice ; preoti i credinciosi stiau un
singur lucru, c ortodocsi ori uniti suntem frati romni i avem
o datorie, intai a distruge un Stat uzurptor si apoi a ne uni cu
mama Romania.

Istoria Transilvaniei e o eterna dovada ca la mari evenimente nationale romanesti, preoti i credinciosi f ard deosebire,
ortodocsi sau uniti, au alergat i s'au luptat pentru drepturile
neamului.
La 1848, la Blaj, in revolutia ce i-a urmat, in procesul Me-

morandului, nu s'au intrebat unii pe altii daci sunt uniti sau

ortodocsi, 0-au facut deplina lor datorie, eroi i martiri ai neamului, recrutati din ambele confesiuni.
In 1918, la Alba Iulia, far a ne deosebi, am votat cu un
suflet unirea cu Romania, i ramane inalttor pentru noi i urmasi ca doi prelati, unul ortodox, altul unit, au depus fericit,ilui
de memorie Rege Ferdinand, omagiile de alipire a Ardeaiului
eliberat.

Se stie de toata lumea ca la leagnul nostru, al romniIor uniti, doine romanesti ne-au cantat figurile legendare
erau cele romanesti de cari am auzit prima oari, iar cnd am inceput s citim in harta Europei, noi copiii romani ortodocsi
uniti la f el, misuram cu un gest firesc, distanta intre Ardeal
Romania de atunci, i eram ferm increzatori, caci asa ne invatasera printii, c odat se va implini visul acela de unire.
Preotii nostri romni spunea c fra deosebire de cult
erau sustintorii ideei nationale romane si s nu credeti c cei
www.digibuc.ro

387

oce si-au facut studiile la Roma s'ar fi intors acasa, micsorati in

sentimentele lor de romani. Dimpotriva, dovada e vieata Orintelui Lucaci, care dupa 8 ani de studii la Roma, intors acas inteun judet cu un covarsitor procent de unguri, a stiut sa fie indrumatorul unei intregi generatii in privinta sufletului i omanesc.

Nu conferinte, nici consistorii ori sinoade vor avea rezultatul de a uni pe toti romanii trite() singura lege, si cu atat
mai putin, discursuri parlamentare erau sau vor fi menite de a
produce acest fenomen. Dorim acest lucru : doi coeficienti puternici ne stau deja intru ajutor, suntem de aceeas limba i fii
ai aceleasi tari-marna, i ca sa evolueze aceasta ideie, trebuie
da capo elirninat orice motiv de suparare.
Eu cred ca acest fenotnen se va produce odata inteun vii-

tor, nu insa nici prin persuasiune, nici prin gesturi de intoleranta.

VA exprim, d-le ministru al cultelor, calduroase multumiri pentru inalta d-voastra intelepciune cu care ati eliminat
din aceasta lege, motivul de neintelegere intre romanii ortodocsi i uniti.
D-voastra ardelean, mare invatat, cunoscand trecutul nostru, v'ati facut intreaga d-voastra datorie de inalt sfetnic. Ati
reprezentat interesele romanilor ardeleni, in mod foarte demn.
Este un gest firesc, prin care ma substitui unei opini! generale de a-i multumi din toata inima, d-lui presedinte al Consiliului d. Vintila Bratianu, pentru parinteasca dragoste ce ne-a
aratat prin viul interes dat acestei legi, pentru glasul bland si
impaciuitor i lrnuririle intelepte, in urma carora se face reglementarea cultelor, in spiritul larg prin acest cod. (Aplause pe

bancile rnajoritatii).
D-sa ne-a mai convins de un lucru ca i noi unitii, suntem
copii iubiti ai Mamei noastre Romania.
Facand rezerve in privinta legii copiilor, asupra carei
chestiuni d. ministru al cultelor a auzit deja unele juste obser-

vatiuni, declar c voiu vota legea in intregime, convins Hnd

ca prin aceasta, imi fac datoria fata de lurk deoarece prin aceasta lege, guvernul i desavarseste opera sa constructiva si con-

solideaza tara romaneasca.

www.digibuc.ro

CUVANTAREA D-LUI FR. KRAUTER

Recunosc c, daca d. ministru nu a putut s faca o dep tina
dreptate bisericei din Roma, aceasta se datoreste in parte, unei
imprejurari independente de vointa d-sale, ma refer anume la
faptul ca Constitutia Ii leaga mainele, prIntr'un articol care prevede ca biserica catolica una sancta" e impartit in doua parti
in ceeace priveste reprezentarea ei in Senat. Una cea romn
va fi reprezentata prin toti episcopii, iar cealalt, partea romanocatolica, numai prin arhiepiscop, iar toti episcopii sufragani
raman in afar din Senat. Aceasta este o dispozitiune fara !precedent i adanc jignitoare, care in cadrul acestei legi nu se
poate indrepta.
D-lor deputati, poate c nici o limba n'are cuvnt care ar
caracteriza biserica, confesiunea sau cultul mai bine decat Hmba romana. Eu nu-mi aduc aminte sa fi auzit vreo data, pana
cnd am ajuns aci, dela un roman spunandu-se : confesiune sau
cult. Ei spun lege" si acest cuvnt insemneaza o trinitate :
credinta stramoseasca, limba strmoseascsa si religia stramoseasca. Acest cuvnt insusi indica ca chiar dupa conceptia romanului, religia este ceva strns legat, fara vointa individului
de fiinta omului, si in proiectul de fata, nu gasesc aceasta nuanta, din contra legea se di cuiva, se ia cuiva, fara ca el s v oiasea'. Se poate da cuiva o religie, se poate lua cuiva o religie, in
contra vointii lui, daca n'are varsta de 18 ani. Eu gsesc ea ati
mers prea departe, d-le ministru, cand ati stabilit modalitatea,
sub care cineva poate sa se lepede" de religia lui, cum zacem
noi, sau poate sa treaca" dela un cult la altul, cum se spune aici.
Eu cred c este totusi o mica deosebire intre faptul de a intra
inteun partid politic si inscrierea la un cult. Dupa proiect, faci
o declaratie i te inscrii, faci alta declaratie i te sterge si treci
la un alt cult.
Este ins o alta chestiune, care nu stiu daca s'a discutat
Cred c avem un articol care este deadreptul primejdios, cact
el indeamn la parsirea religiei. Este art. 45 penultimul aliniat
www.digibuc.ro

389

in care se prevede, in mod indirect, ca cineva poate sd-si

seascd religia, fird s intre inteo altd religie ; cu alte cuvinte,
poate sa devie aconfensional. Iar in alt parte a legii, se prevede
cd cine pardseste o confesiune, vroind sd tread intealta, va trebui s pldteascd contributie, numai pe un an. Ce inseamnd aceste
articole, puse aldturi ? Dad nu vrea sd plAteascd cineva irnpozitele bisericesti n'are dect sa pdrdseasci confesiunea i a ,,cpat. Cred c aceasta este un indemn indirect, o prima de incurajare, pentru pdrdsirea bisericii. Poate cd. d. Matei va arta c
voi fi recunoscdtor, dar asa vdd eu lucrurile.
gresesc
D. AI. Lapedatu, ministrul cultelor i artelor : Aceasta
este teza, pe care au susinut-o prelatii uniti, i anume ca la art.
45 sd introducem dispozitiunea din legea persoanelor juridice,
dupd care aceia cari pdrsesc sau sunt eliminati din cult, la f el
cu aceia, cari pardsesc sau sunt eliminati din societate s rdmnd obligati cu toate sarcinile lor. Si veniti d-voastre a Sum,
dupd ce teza aceasta a fost desbdtutd si sustinutd trei sdptdmni, chiar de catre aceia pe cari i revendicati d-voastre ca catolici, de cdtre romnii uniti, veniti d-voastre sa afirmati azum
cd dispozitiunea noastrd prin care acela, care prseste un cult
este obligat sd pldteascd toate sarcinile, scadente, ar fi o di Tozitiune protivnicd intereselor bisericii ?
D. Franz Krauter. Nu rn'ati inteles. D-voastre prevedeti
c dad pdrdseste cultul, pldteste Ind un an ; dupa ce a trecut
anul este liber. Care va fi urmarea fireascd ? Cine nu vrea s
suporte sarcinile bisericesti, pldteste incd un an si a scdpat odat
totdeauna.
Se va incuraja aconfesionalismul i ne vom pomeni peste
un an doi cu o legiune intreagd de aconfesionali.
Termin spunnd CA nu este bine ca sa indi eptdm lumea
spre aconfesionalism. Fiindcd, d-lor, poate sd fie cineva aconfesional. Eu desi sunt fiu credincios al bisericii mele, totusi respect toate credintele, chiar acele cari au un sens negativ.
Eu respect pe francmasoni si pe liberi cugetkori, dar rebuie sd admiteti c bisericile au rostul lor i cd banii pe cari i
cheltueste Statul pentru sustinerea bisericilor nu sunt bani aruncati, fiindd acea suma care figureazd in bugetul Ministerului Cultelor, o economiseste Ministerul de Interne, Ministerul de justitie, cdci ori cum, vom avea nevoie de mai putini jandarmi si de mai putine penitenciare i inchisori, dad vom avea
preoti, cari i vor intelege misiunea lor. (Aplause pe bAncile
partidului german si maghiar).

www.digibuc.ro

CUVANTAREA D-LUI ARPAD PAAL

D-le presedinte, d-lor deputati, poriectul de lege pentru,
regimul general al cultelor a suscitat multe manif estari admirabile si marete ale vietei sufletesti a tarii. Chestiunea religiei a
miscat conceptiile cultelor diferite si a dat in vileag nu numai
in desbaterile parlamentare de pana acuma, ci si in massele cettenilor oarecare sensibilitate i dispozitiuni aprtoare i ocrotitoare pentru culte.
Aceasta miscare sufleteasc nu este de f el in legkura cu

contrastele cele mari cari s'au desfsurat in alte chestiuni de

partid politic si adversarul cel mai pronuntat al guvernului actual, anume partidul national-OrAnesc a declarat pe fat, cr, nu
leag pe membrii sgi si nu le da instructiuni nici pentru, nici
contra proiectului de lege al cultelor. Deci in chestia proiectului de lege, stau conceptiuni, controverse, cari se ridica peste

conceptiile de partid politic.

Motivarea proiectului de lege expune, e se datoreste u
nificarea regularii laice a cultelor, cki regularea de pad acuma

a acestor culte deriv din sistemul juridic al diferitelor tdri.

Dac unificarea aceasta ar fi insumare, adic6 lisarea comrleti
a libertatilor si drepturilor date de catre diferitele sisteme juridice, atunci n'am putea avea nici o obiectiune. Ar rezulta ca.
din diferitele sisteme juridice de mai inainte, s rdman in valoare acel sistem, care cl cel mai mult i s'ar intinde i asupra
acelor pdrti ale trii, ur;ide sistemul de drept de pang acum a dat
mai putind libertate.
Dar proiectul de lege actual nu execut unificarea inteun
inteles asa de sumar si lrgitor, ci in locul respectrii desvoltirii de drept de Ora acuma, primeste noi puncte de vederi pentru unificare. Un nou punct de vedere este realizarea atotputer

niciei Statului, mai sus mentionat, dar nu numai in supravegherea bisericilor, ci si in ingerinta si indrumarea afacerilor acelora. Inca un nou punct de vedere e acela, c bisericile de
desvoltare istorid de pana acum, sunt numai formatiuni tole.www.digibuc.ro

391

rate, aci dup proiectul de lege, in totalitatea lor, nici nu se

pot recunoaste ca persoane juridice, numai unele prti din ele
pot fi personalitti juridice. Prti le acestea sunt nevoite ca s
nu fie in slujba personalittii colective a cultului respectiv, ci
in slujba Statului.

Asa dar proiectul de lege actual nu este altceva, deck introducerea sistemului centralizator al Statului in afacerile de

cult. Unificarea este in dauna autonomiilor cultelor, pe cnd autonomiile au fost deja formatiuni istorice. In celelalte relatiuni
ale Statului nostru este foarte caracteristic, ct de mare este aversiunea de autonomii, care aversiune nici acum nu se poate
tgadui, nici pe terenul afacerilor bisericesti.
Cu acestea insk viata de Stat sporeste doar nelinistea sa

proprie, cu totul nemotivat. CAci nu poate fi idealul cultelor

ca s se foloseascd de autonomia strmoseasc in dauna si pentru gonirea credinciosilor, cari fac parte din ele. Asa dar, dac
bisericile nsi caut desvoltkile cele mai bune de trai si le
tine in armonie cu viata religioask e de prisos pentru Stat s-si
organizeze ocaziuni de intervenire. Cu intervenitile sale, execut o ingerint in atari probleme pe cari nici nu le poate intelege, i, asa chiar in caz de bunvoint pricinueste numai pagube.

Unelor biserici minoritare s'a luat reprezentarea parlamentark pe care au avut-o. Si faptul acesta se tine de punctul
de vedere mentionat. Mai lipseste o dispozitiune din actualul
proiect de lege, care ca lex specialis" s readuc reprezentarea parlamentar a bisericilor. Lipsa aceasta, in acelas timp,
insemneaz si lipsa principiului de egalitate a cultelor, cci fat
cu bisericile de drept micsorat, alte biserici au primit drept
pentru o reprezentare parlamentar mai mare. Si aceasta inegalitate a drepturilor cultelor este protivnic tratatului mineritar.
D. Al. Lapedatu, ministrul cultelor qi artelor : D-le Paal,
imi dati voie sa v. intrerup. Nu putem, printr'o lege obishait
s modif icArn dispozitii constitutionale. Constitutiunea normea-

z reprezentarea cultelor in Parlament si, orict am voi noi s

facem altceva deck este, astfel normat, nu putem s o facem
printr'o lege ordinar. Prin urmare, dae d-voastre voiti si f aceti in aceasta privint un proces, faceti-1 Constitutiunii, iar nu
legii acesteia.

D. Arpad Paal : Situatia aceasta inftiseaz biserici respective ca formatiuni mai putin pretioase din punct de vedere al
Statului i cari se tolereaz numai din sentimente de sil Dar
aceasta face un efect pAgubitor in sufletul poporului.
Dac Statul nu pretueste in mod indestultor religia u-mia
sau altuia, stkneste anfrciune in poporul respectiv si face ca
www.digibuc.ro

392

sa creada ca Statul nu este cu pricepere i bunvointa fata de

credinta sa. Tocmai de aceea cererea egalitatii cultelor nu este
cererea unui drept aparent, nici chestie de vanitate, ci punered
in buna intelegere a sufletelor popoarelor de diferite culte. Nu
biserica, ci Statul are in prima linie nevoie de aceasta.
Inteleg vointa mare exprimata in actualul proiect de 'ege,
care din inegalitatea cultelor si din neincrederea fata de cu!tele
cu desvoltare istorica, formeaza elemente alctuitoare, numai de
aceea ca sa serveasca unificarea nationala. Deci apreciaza cultele minoritare din punct de vedere national roman i facand aprecierea aceasta e ingrijorat si pentru greco-catolici fa t. de
catolicismul international si influenta papala. Din aceasta provine intentia proiectului de lege de a constrange toate cultele
din intregul Stat la inclusivitate nationala, vrand prin aceasta
restrangere sa Oita' laolalta forta moral a religiunilor pentru
folosul Statului. Asa dar este o conceptiune patriotica in pro:ectul de lege, pe care o recunosc si o relevez eu insumi.
Totusi oricat de frumoasa i corecta este iubirea de patrie, tot atat de mare este raul, daca aceasta iubire de pa*rie
se indreapta spre o directie gresita, cci nu foloseste patriei, ci
ji face eventual pagube. In relatiile cu religia, trebuie sa avem
grije ca sa nu expunem simtirea religioasa exproprierii de Stat,
caci prin aceasta dirijam sentimentele adevarate spre ipocrizie.
Ideia fundarnentala fiecarei religii este s lege impreuna oamenii in conexiuni mai mari, decat comunitatile omenesti, prin
urmare i Statul. Greseste deci impotriva esentei cultelor acela,
care vrea sa micsoreze conexiuni mai mari si le sileste in slujba
Statului.

Din contra, simtirea sincera, conforma esentei cultelor,

cultivand conexiunile mai mari, imbratiseaz si conexiunile mai
mici. Prin urmar.e, sentimentul religios cel sincer imbratiseaza
patriile si State le si nu poate fi niciodata nepatriotic i in con-

tra Statului ; caci nu poate ajunge in Lonflict cu iubirea universului, care este esenta sentimentului religios. Patriile primesc mai multe forte morale prin libertatea veritabila a reli-

giilor de sentimentele religioase, caci aceste sentimente cinstesc

fiecare patrie i vor sa inalte orice grup omenesc. Daca dorim insa
sa strangem inteun singur cadru national, sentimentul religios,
atunci va fi foarte problematic daca va nai ramane cu sentiment
religios veritabil si nu se va schimba inteo pornire dusmanoas,
fata de alte natiuni, devenind in fine i un factor dezorganiator
al omenirii.
A fost un mare instinct de omenire, care a rcut din principiul libertatii cultelor un postulat mondial. Acest instinct
simte, ca oamenii nu pot aspira la izolari, ci trebuie sa-si gaseasca
www.digibuc.ro

393

legdturile in indltimea sufleteascd. In intelesul principiului libertdtii cultelor este cuprins, cd e necesar sd fie lsate intinde-

rile lor neatinse si in directie internationaa Aceste intinderi

internationale, nu numai cd nu stria ci din contrd, generosi-

tatea Statului respectiv se face cunoscut si va fi cinstit in toatd

intinderea internationald a cultelor. Asa i iubirea de patrie,
prin libertate isi primeste in mod mai eficace, realizarea.
Proiectul de lege a avut totusi un folos. A dat prilej pentru defilarea festivald a diferitelor concemiuni in fate opiniei
publice a tdrii. Dispozitiunile religioase, indltdtonre i nebile,
au fost prezentate unele altora si au devenit cunoscute i celor
necunoscdtori si celor einici i cred cd au zguduit si pe coi indif erenti. Au ardtat c diferitele religii, in tara aceasta, au traditii nobile, cari insemneazd mari forte morale pentru popoarele
atari forte morale, cari prin regulamente invizibile i eterne organizeazd altruismul masselor impotriva egoismului
masselor. Defilarea aceasta a fost frumoasd i bun spre a pune

capt multor stiri eronate, asa cd, inteun mod consideraoil a

flcut sd inceteze si neincrederea, provenit mai ales, din necu-

noastere. Cel putin ne putem astepta, odat cu defiiarea aceasta

prezentatoare a religiilor noastre, la micsorarea neincrederii

mutuale.

Actualul proiect de lege este incd o alckuire ndscuti din

neincrederea aceasta.
Dec lar c tocmai din cauza aceasta

cu speranta inteun
viitor mai bun si a unei aranjdri mai bune, nu sunt in stare sd
accept proiectul de lege.

www.digibuc.ro

CUVANTAREA D-LUI T. MOP

D-lor deputati, in discutia care a avut loc ping acum in(
jurul acestui proiect de lege, att in Senat ct i in afarg, oameni competenti i indrituiti, sau teologi i canoniti improvizati, au insistat aproape in unanim consens asupra lichidgrii
unui dureros proces istoric i numai putin i incidental s'a vorbit despre importanta sau despre oportunitatea proiectului de
lege, despre tot ce el rezolv definitiv sau las nerezolvat, fiindcg in aceastg aprigg polemicA interesantg, prin imensul material adtinat i semnificativ, prin patima pusg i de acei cari
se apgrau, s'a uitat un elementar adevr juridic : legea dispune
numai pentru viitor.
S'a pomenit att despre Atanasie cei hirotonisit la Bucureti i legat cu aspre leggminte, cu aceeai impgtimia pornire cu care s'ar vorbi despre un contemporan care este gata sg
trdeze.

Dar fapta lui Atanasie apartine istoriei, inaintea cgreia

el poartg intreaga responsabilitate i nici mgcar o prticich din

aceastg responsabilitate nu poate impovgra pe contemporani,
cci, dacg consecintele faptului implinit pot fi uneori schimbate
de urma0, faptul insui nu poate fi schimbat niciodatg.

S'a exagerat, fgrg indoial, de cgtre acei cari o aprau,

rolul Bisericii greco-catolice, punndu-se sA coincidg inceputu-

rile trezirii contiintei noastre nationale cu intoarcerea dela

Roma a celor dintii invtgcei blgjeni.

Dar cu o sutg de ani inainte, Miron Costin scria :

ruit-au gandul s mA apuc de aceastg ostenealg, sg scot luinii la

vedere felul Neamului, din ce isvor i semintie se trag locuitorii

trii noastre a Moldovei i aa i ai tgrii MuntenWi i a Romnilor din tgrile Ungureti, cg tot un Neam sunt si odat lescglecati".

lar mitropolitul Simeon stefan, care nu se bucurase de

binefacerile unirii, afirma i mai inainte Inca necesitatea unittii graiului nostru.
www.digibuc.ro

395

Cat rat', sau cat bine a adus Neamului nostru unires cu'
Roma, nu se poate judeca decat tinandu-se seami de intentiunea acelora cari au determinat aceasta unire.
Credinciosii Bisericii romano-catolice, din cuprinsul tarh
noastre, sunt in totalitate straini. Pentru ei ordinul Vaticanului va fi de doua ori bine venit. Concordatul le acord si le garanteaza comunicarea liber i direct cu Sfntul Scaun in
chestiuni spirituale. Dar am vazut ce insemneaz pentru Biserica apostolick chestiunile spirituale. i m intreb ce valoare
poate avea un juramant, facut cu reservatio mentalis", de ci-

tre un episcop, fie el si cetatean roman, fata de un ordin expres al Suveranului Pontif ice ? Sa nadajduim, ca prelatii grecocatolici vor sti sa aleagi intre poruncile Romei si poruncile
Neamului, si nu vor mai ramanea iaras, in pragul Cated:llei
unei noui Incoronari. Dar nadejdile pot fi inselate.
D-lor deputati, intre mesianismul rusesc cu scopuri tul-

buri, si intre formidabila putere a catolicismului, luptand cu

sectele cari se vor intri din ce in ce, ortodoxismul trehuie
indeplineasca menirea lui, care este s desfunteze gravele
antinomii contemporane, sa dea un tel sufletelor noastre desacsate. Eroismul crestin va trebui s devina intr`o zi unica solu-

tie a problemelor vietei. Isi va indeplini Biserica ortodota aceast menire ?

Dar doctrina noastra nu trebuie creata, cautand inspiratie in reforma creatoare de anarhie dogmatic si morala si generatoare de secte. Nu trebuie sa ne adapam cu otrava sufleteaser, cum numea Varlam, calvinismul. Ci sa legam firul traditiei noastre intrerupte, s purcedem dela Marturisirea" lui
Petru Movila si dela splendida inflorire spiritual a secolului
al 17-lea. Numai astf el biserica noastra luptatoare va birui si
tarile romanesti vor ctitori iarasi intregul Orient ciestin c4 pe
vremea milostivilor Voevozi Matei Basarab si a neinduplecatului salt vrjmas, in rau si in bine, Vasile Lupu. (Aplauze repe
tate).

www.digibuc.ro

CUVANTAREA D-LUI FRITZ CONNERT

Este o dispozitie, in actualul proiect, care este in contrazicere cu libertatea credintei i constiintei si cu care nu pu4em
fi multumiti. Aliniatul 4, art. 46 din lege prevede ca daca pa-

rintii nu sunt de aceeasi religiune, tatl are dreptul de a determina pentru fiecare copil in parte, c5reia din cele doua
religiuni ale parintilor sai apartine.
D. I. Matei, raportor Legea nu exclude deloc intelege-

rea pe care o doresti d-ta, intre barbat si sotie, cu privire la

stabilirea religiunii copiilor. Este prosupus din capul locului
c exista o armonie intre soti, caci altfel s'ar duce unul in
dreapta si altul in stanga.
D. Franz Krauter : Armonia se poate stabili numai pe
baza vointei sotiei. (Ilaritate).
D. I. Matei : Si atunci daca s'a stabilit acest lucru,
si s'a revenit la Senat, in urma observatiunilor unor juristi eminenti, cum este d. Orleanu, fostul nostru pre4edinte, cal e a
aratat ca s'ar schimba total sistemul codului civil, in ce priveste drepturile i construirea familiei, a trebuit sa se revina
asupra acestei chestiuni.
Este o mare deosebire, intre ceeace ceri dumneata si aceste conventii, anterioare casatoriei, cari sunt reversalii i prin
care se facea proselitism fatis, mai ales din partea unei biserici,
foarte militante, pe care o cunoastem. Ca sa nu se mai faca aceste presiuni, din partea sotiei asupra sotului, in ce. priveste religiunea copiilor, s'a prevazut aceasta dispozitiune.
D. Fritz Connert : Cu toate c trebuie sa recunoastem
ca d. rninistru al cultelor, cu ocazia desbaterii acestui project in comisiunea Senatului, a admis multe inbunatatiri bisericesti, totusi, sustinem ca acest proiect de lege nu ocroteste
in deajuns cultele reprezentate de noi i deci nu putem primi
acest proiect, fara rezerve in ce priveste unele parti esentiale.

www.digibuc.ro

CUVANTAREA D-LUI EMIL FOLEA

D-le presedinte, d-lor deputati, sunt reprezentant al Liudetului Tarnava-Micd unde este sediul Mitropodei greco-catolice a Blajului si sunt fiu de preot unit, cu toate acestea cand
vin la. aceasta tribund, vin ca un laic impartial si gndesc asa
cum trebuie si gndeased orice membru al Corpurilor legluitoare si cum se gndeau strmosii nostri cd salus reipublicae
suprema lex", si vreau sa ma desbrac de toate inguentele, fie
conf esionale, fie clericale i sd stabilesc aci cteva adevdruri,
fie din trecut, fie din prezent, in jurul discutiunii acestui
proiect de lege.
D-lor, fapt este cd religia unit greco-catolicd s'a rdscut
la 1700 si ca un act politic de mare important, ann spun unii
fcut chiar de Habsburgi cu scopul sa strice neamului romnesc. Dar, d-lor, nu s'a intmplat nicicnd i sperm c nu se
va intimpla nici in viitor, ca actele si faptele poporului romnesc sd clued la rezultatele pe cari le doresc dusmanii.
Durere ea', de cnd suntem uniti in Romnia-Mare, cred
unii ea' de solidaritatea romand nu mai este nevoie. Nu ne putem

permite luxul ca, pe lng anumite tendinte de desmembrAri

provinciale, prin regionalismul cel mai pronuntat fatd de Vechiul Regat
dup cum stim cu totii
s se mai facii desmembrri i pe chestiile confesionale.
D-lor, de ce nu putem s avem nimic contra legii ? Pentru c legea nu ne ia, nu ne confised nici o avere, pentru c legea nu ne stricA organizatiunea, pentrucd legea nu ne opreste
absolut nimic din manifestatiunile spirituale si morale cari
ni le porunceste Biserica noastrd. Prin urmare, In stadiul in
care este astzi chestiunea, putem, cu inima Iinitit, ca s o
primim. Eu as ruga pe episcopii nostri, cari eu stiu ea nu ei au
fcut agitatiuni si nelinistirea spiritelor, d acum, in preajma
Sfintelor Srbtori, ei fiind indestulati cu legea, s dea o circular s stie i poporul, c legea care s'a votat nu este o lege
care este scris, cum spune Unirea", cu crligul, s tragii carne
din trupul nostru.
www.digibuc.ro

398

Era o chestiune, care irita lumea, era o chestiune material. Se vorbea mult de averi. i de unul si de altul se zicea ci
Biserica catolic ar fi asa si asa de bogati.
In ce priveste averile preotilor, apoi, d-Ior, preotimea din
Ardeal a fost clasa intelectuald care a crescut, zeci si sute de ani,
elementele conducitoare ale tirii si ale Neamului rominese de
acolo si averile, pe care le-au cipitat si acum prin ref orma agrari, nu sunt altceva decit baza de existenti a celor mai solide familli, cari sunt si astzi in Ardeal o siguranti pentru cresterea
in viitor. (Aplause pe bincile majorititii).

Acei cari lipsesc de aci si cari fac parte din par-idul

national, din Ardeal, sunt preoti ai Bisericii mele, preoti eruditi, oratori mari, pe cari i-ati auzit aci intotdeauna : pirintele
Coltor si pirintele Man si imi pare riu ci, daci o lege primejdioasi pentru Biserica noastri se discuti, dumnealor nu sunt
aci, ci s'au dus mai bine si bati ciocanul si secera cu Cristescu
si cu Moscovici. (Aplause pe bincile majorittii). Aceasta este
dureros, pentruci dumnealor se arati aci ca reprezentanti ai
Bisericii, dar eu vd c clnsii nu reprezinti Biserica, ci sunt reprezentanti ai demagogiei partidului din care fac parte. (Aplause pe bindle majorititii).
DecIar ci primesc legea in intregime. (Aplanse pe bin cile majorittii).

www.digibuc.ro

CUVANTAREA D-LUI C. DANESCU

D-lor, nemultumirea care a produs-o discutiunea acestei
legi, este, in parte, qi intemeiat, dar este qi neintemeiat. De o

parte, unii au fost nemultumiti, pentruci nu s'a dat destul

atentiune qi ca nu s'ar pastra destul de sus prestigiul crediAtei

strmoqeqti ; de alt parte, au fost nemultumiri, c, din contra,
s'a dat prea mult atentiune credintei ortodoxe 1 c s'ar subordona celelalte culte.
D-lor, am zis ea' nemultumirile sunt qi intemeiate i neintemeiate ; intemeiate din partea unora, pentruc trebuie s recunoaqtem, credinta strmoqeascA, credirna ortodox, a fost un

stlp puternic, pentru neamul nostru, in toate timpurile si a

luat parte la toate zilele grele prin cari el a trecut. Credinta
ortodox a fost, pentru Statul nostru pentru Neamul nostril,

aqa cum este sufletul in trup. Intre credinta strrnoqeasc, care

nu este alta dect credinta ortodoxi si intre Stat, a existat o
strns legatur, o intimitate strnsi, aqa cum recunoaqte i d.
ministru al cultelor, in discursul
Inteadevr, d-lor, dac5 privim in trecutul istoric, vedem
c reprezentantii Bisericii in totdeauna, in vieata politica, au
ocupat al doilea loc dup Domnitor. In solii, Mitropolitul
ocupa locul cel dinti qi semna in numele Domniturului. EAernple avem : mitropolitul Teoctist, in numele lui tefan-cel-Mare ; mitropolitul Eftimie, in numele lui Mihai Viteazul i mi-

tropolitul Teofil, in numele lui Mircea-cel-Btrn. Tot asa,

cnd lipsea Domnitorul, Mitropolitul tinea loc de Domnitor. Un

exemplu proaspit avem chiar astzi, fiindc Sanctitatea sa Patriarhul face parte din Regent qi, prin urmare, tine loc de Dom
nitor. (Aplause pe bancile majorittii).

Un exemplu tot proaspt s'a petrecut acum 100 de ani.

Cnd Ruqii au ocupat Principatele, atunci Domnitorul a fugit.
iar in locul lui a lsat,
tie locul, pe mitropolitul Grigore.
Mitropolitul Grigore a tinut atat de mult la credintele lui nationale qi la poporul lui, 'hick Ruqii l'au exilat in Basarabia, de
www.digibuc.ro

400

unde nu s'a inapoiat, decat dupa patru ani, istovit si imbolnavit,

dar n'a cedat nici un pic din credintele lui nationale.
Este adevarat c unirea dela 1700 s'a facut, asa cum a
spus d. prof esor Iorga, in urma unei fatalitati de ordin politic,
caci s'a facut unirea cu imparatul, fiincica trebuia sa se acorde

oarecari drepturi qi fratilor nostri, cari atunci Ii erau supusi.

Dar aceasta cu atat mai mult ne indreptiteste pe noi sa tinem
la religia si credinta stramoseasca, cu cat fratii nostri, au fost
siliti sa treaca la o alta credinta, din motive de ordin politic,
dar nu din motive de ordin sufletesc. Trecerea lor s'a facut sub
mitropolitul Athanasie Anghel, in urma unor promisiuni, promisiuni pe cari Biserica papala nu le-a tinut, asa c unul dintre
cei mai buni episcopi uniti, Inochentie Klain, a trebuie si fie
exilat, trimis la Roma, unde a si murit, fiindca pretindea drepturile si promisiunile ce s'au facut cu ocaziunea trecerii la religia catolica.

Dar, d-lor, noi respectam principiul de libertate a credintei i constiintei asa cum s'a stabilit in Constitutie. Cerem ins,

c daca trecutul credintei noastre este acela pe care il aratai in

scurte cuvinte, sa putem spune cu sufletul deschis si in mod
hotrit, ca credinta noastri stramoseasca este credinta dominanta asa cum se spune in Constitutie, i s nu ne ferim de a
spune ca. Statul nostru este un stat national-ortodox. Pe mine
m'a surprins cuvantul spus nu in lege, dar in discutiunea ce s'a
facut, de Stat laic. Permiteti-mi sa spun ca pentru mine Stat
laic insemneaza ceva cam fara Dumnezeu, i eu nu pricep dece
pana la rasboi, adica pana la 1918 Statul nostru era Stat na.0onal-ortodox, iar dupi 1918 nu ar mai putea s fie Stat national-ortodox. Oare prin faptul c s'a marit Neamul nostru, religia noastra stramoseasca a pierdut ceva din prestigiul i superioritatea ei ? Se poate cineva plange de netoleranta, de sufletul bun, de ingaduinta Bisericii noastre stramosesti ? Mai
toleranta, mai ingaduitoare decat Biserica noastra nu poate sa
fie alta religie.
D-lor deputati, cu aceste cuvinte imi permit sa inchei, cu
nadejdea ea' spiritul de impaciuire, care reese din puterea credintei stramosesti, va putea sa influenteze asupra tuturor bunilor romani, si in special, asupra reprezentantilor religiundor

din tara noastra, si mai ales, asupra ftatilor not1i, cari, prin
o fatalitate, s'au despartit de noi, i ea, mai curand sau mai tarziu, tot Neamul roznanesc va avea un singur suflet, dupa cum
este un singur Dumnezeu si vom avea pe terenul credintei o
singura turma i un singur pastor. (Aplause pe bancile- majoritatii).

www.digibuc.ro

CUVANTAREA D-LUI GAVRIL TRIPON

D-lor, m voi ocupa numai de punctele mai marcantc din

proiect : de raportul intre Stat biseric. Apoi, de raportul

cultelor intre ele. In fine, de secte, ivite in toate trile europene si americane, ivite i in sara noastr, ca un semn rn al
vremilor. Biserica i Statul se intreabA, care e raportul natural
intre ele. Biserica afl indicatia in testamentul vechi qi nou :
Cei doi cheruvimi pe acoperimntul impcrii. Cei doi stlpi
la pridvorul casei imprtesti. Cei doi mari luminitori. Cele
dota sabii de aprare. E un raport de egalitate coordonat.

Statul pentru destinele pmntene ale unur popor. Biserica pentru destinele eterne ale omului. Statul i Biserica sunt cresctorii, conduckorii, ajuttorii i mngitorii omului i poporului
dela leagan par la mormnt, Biserica chiar i dincolo de mormint. E raport familiar. Statul e tat, Biserica e mam.

E fericit poporul care le are pe amndoui ocroti. ire,

imprietenite ele titre ele. E nefericit poporul, care nu are Statul sari, ori a crui Biseric e prigonit, ori abtut dela destinul sau.
Ne plecm capul cu veneratiune inaintea Episcopilor

stri din ambele Biserici nationale, pentru felul prea frurnoscum au discutat aceasta chestiune.

Ideia unirii Bisericilor e bung i natural dar preg.itirea trebuie s se fac de sus in jos, dela Episcopatul ortodc,x si
unit, dela prietenia, frtietatea qi apostolatul lor veritabil crestinesc.

D-lor, eu v declar de aci c sunt aderentul unirii in credintd a Bisericilor. Cine a adncit problema religioas nu poate
altcum. Va veni timpul ca neamul romanesc, ba chiar crestintatea intreag, chiar i alte popoare s5-0 dea mina s se uneasca in credinta religioas. Va fi atunci un mare triumf al religiunii sunt steagul aceluiasi Dumnezeu creator si pzitor al inturor. Va urma o sublim lupta i munc apostolicg in contra
ateismului, irnoralittii si picatelor distrugitoare de orn i de
26

www.digibuc.ro

402

societate. Vom sti cu totii odat c, pamantul nu e planet izolat de restul Universului. Nici vieata omului si a popoarelor
nu e scoas si nu e rupt dela legile a tot stipanitoare in Univers si pe pmant. Vom sti c avem Patrie sublima pe prnant,
tnultimilenara, dar totusi trecAtoare. Si avem totodati si o Patrie eterna fr de hotare si avern purttor de grije si judector pe un singur Dumnezeu. Apostolii si profetii in
toate timpurile au fost ministrii marelui Dumnezeu in
sanul popoarelor clitoare citre D-zeu. Patria pmanteang
puterile ei colaboreaz la ingltarea, mangaierea i luminarea
sufletelor cu puterile nevazute, dar prezente ale Patriei eterne.
Cu lumina de sus, cu cAldura, eterul si umezeala de sus, vin si
darurile parintelui etern, care ne asteapt cu bolta cereasc des.

chisa. Pentru aceea Statul si Biserica sunt institutii divine,

creatii divine, trebuie s se sprijineasca imprumutat si s ajute

indeplinirea destinelor mari, ceresti si pmantene in sanul popoarelor. Pan vom ajunge la acest ideal de vieal,-a si ocrotire
imprumutati si apostolat adevrat, vieaa omulut si a popcarelor rmane in suferint, in dureri, in neintelegeri, in lupte desperate, in lacrmi necurmate, in adevrat iad pe pamant. Nu vor
rmanea crutati nici posesorii palatelor, nici cei din coliba dela
Tara', nici cei din cortul btut de vant.
Noi Ardelenii, popor robit i politiceste si legat de glie,

am tinut mult la vieata religioas. Am cultivat-o chiar si in

lupta noastr politic. Noi credeam c poporul roman nu e rigs-

cut din intamplare. Ca e creatie divina. E sfasiat si imprtit

in multe fri, dar cine 1-a creat, II va uni odat. Noi intelec-

tualii suntem rspunzAtori inaintea lui Dumnezeu

sa-1 aju4lm

ca s reziste pan la plinirea vremii. Asa au fcut cele dou

Biserici. Au fost bune surori, ambele ocrotitoare, ainbele mari
rugAtoare de Dumnezeu. In legile Ardealului, ariuse de uniotrium-nationum, se d un mare certificat biserIcesc : Prectii
valachi s nu ne afuriseasc. Li se recunostea puterea rugaciunii si a blestemului. Conlucrarea Bisericilor a mers departe :
Preotii ambelor Biserici functionau impreun la ocazii mai insemnate.

Trebuie s clarificm la acest loc, un mare fapt istoric :

Unirea Bisericii din Ardeal cu Roma, la 1700. A fost oare o mare gresali ? Sau a fost un bine tot asa de mare ? Cci s'a facut

recrimindri din acest motiv si cu inima frateasca s'a promis

iertare. Oare este lips de iertare ? Trebuie s judecAm vieata

poporului nostru din acel timp. Poporul roman, iobagi fira nici

o libertate. Nici oamenii instriti, nici chiar preotul nu avea

drept ali trimite copiii la scoal. Nu aveau drept si intre in
servicii publice. Batranii si copiii erau scosi in propria lor tar,
www.digibuc.ro

403

din Constitutie. Au ramas numai cu sufletul amarat. Ii chinuia

de o parte, propaganda protestanta, foarte intoleranta.
De alta parte, se apropiau sarbii din Banat, /Ana la Lipova, ca sa se instapaneasca pe Biserica rornaneasci.
Tarile Dunarene romane erau slabite. Vocla Brancoveanul
era decapitat cu familia lui in Constantinopol. Patriarchul de
acolo nu-I putea ajuta.
Atunci a venit ca un fulger din cer strigatul Habsburgilor din Viena si apelul pontificelui dela Roma eternal, catre
poporul roman de a se uni bisericeste cu Roma, cu religia imparatului slabit de protestanti si in Ungaria si in Ardeal.
Ne promiteau biserici i scoli, libertate de a cerceta scoala, de a intra in servicii publice, in vieata pubii ca., de a desrobi poporul roman prigonit de soarte. Nu se putea ca Biserica
romana ocrotitoarea poporului sa nu priticli ocazia de a-si
schimba soarta amara. Imparatul din Viena i pontificele rim
Roma erau garantii, cari nu se puteau ignora. Bisericeste doream un cap puternic s ne desrobeasdi. Asa s'a facut unirea
cu Roma. Plangeau cei care se duceau la necunoscut, dar plingeau si aceia cari au ramas ortodocsi, cit soarta veche. Pentru
dragostea de Neam, plangeau si unii i ceilalti. Mare le Dumnezeu i-au vazut i i-au mangaiat pe toti dupa. 200 de ani de povatuire frateasca a poporului roman.
Actul unirii dela 1700 a fost facut foarte intelepteste. Episcopul Anghel Atanasie si protopopii lui si preotii de atunci au mentinut ritul rasaritean, liturgia romaneasa tainele,
intreg ritualul, cultul sfintilor si al mortitor, castoria preotilor, adica a mentinut unitatea cu Biserica ertodoxa. S'au
unit in patru puncte dogmatice, cari nu au turburat deloc uiitatea bisericeasca i anume, a primit de Cap bisericesc, pe pontificele roman, care a mai fost inainte de ruptura mare, bisericeasei intre Constantinopol si Roma. A primit dogma privitoare la duhul sfant, care e o chestie de interpretare, apoi aceea

privitoare la purgator, tot chestie de interpretare. Institutia

Apostolatului si a traditiunii sfinte e aceeasi. Vedeti dar, d-lor,

ce precauti i ce intelepti au fost intemeietorii unirii. La inceput, ambele Bserici au dus vieata de martir. Habsburgii nu s'au
aratat nici prea buni cu unitii, nici prea puternici fata de dietele
si guvernele din Ardeal. Episcopul unit Inocentiu Micu Clain a
.fost invitat inaintea dietei Ardelene si intrebat daca Biserica

lui s'a unit cu Roma pentru bunuri materiale sau pentru bunuri sufletesti ? Era sarmanul Episcop intre Scilla si Caribdis. A raspuns c bunurile materiale sunt indispensabile Bisericii unite, cici altcum nu poate face nici un progres i ii trebuie libertate scolara si bisericeasca i politici, cci altcum nu
www.digibuc.ro

404

avea nici un interes a se rupe de Biserica sofa'. Rezultatul a

fost prigonirea lui fr mil. Episcopul s'a refugiat la Viena, de
acolo la Roma, unde a trait 20 ani de exil si s'a ingropat acolo..
Inocentiu Micu Clein e primul mare martir al Bisericii unite,
si e venerat ca martir national. Inceputui Bisericii unite cu
Roma a mers greu. Dar am avut un mare avantaj. Se trimeteau elevii cei mai de frunte s invete teologia la Roma. Se
duceau cu haine srace, timizi si lcrimnd. Stteau in Romai
mai multi ani. Auzeau i invtau limba latin si italian care
semAna cu limba de acas. Vedeau mormintele marilor Apostoli
Petru si Paul si monumentele crestine din prima er. Vedeau
monumentele istorice ale dominatiunii Romei stribune, vedeau

columnq lui Traian Impratul cuceritor al Daciei vedeau f

gurile poporului din Ardeal pe acea columna gravate. Asa se
trezea in ei convingerea ca poporul roman din Dacia Traian_
e rucl de aproape cu popoarele latine. Acest lucrn trebure studiat, dovedit in fata lumii i trebuiau cerute drepturi pentru aceast creanga latina din rsritul European aflat atunci in robie
politic. Au studiat i telogie i istorie. Veneau acas ca brbati crescuti, cu fruntea luminoas. Pe fata lor se vedea, ca si
pe fata lui Moise, c au avut intlnire cu Durnnezeu. Ce ei gr
iau i scriau, credea tot Ardealul si tot nearnul romnesc, cruia
i-au adus dela Roma, nu numai credinta in Durnhezeu, ci
constiinta latinitatii sale, a dreptului la vieat.
Teologii dela Roma revin acas ca apostoli profeti, ca
luceferi noui pe orizontul intunecat al Neamului. Gheorghe
incai scrie cronica lui de valoare neperitoare. Petru Maior
scrie Istoria Daciei si ne apAr latinitatea fat de Rsler istoriograful ostil nota Urmeaz o serie neintrerupt de Episcooi
mari, Canonici si mari profesori i mari preoti. cari fac toti
acea oper. Rmn nume neperitoare : Samoil Micu Clain, Samoil Vulcan, Alexandru Sterca-Suluti Dr. Joan Vancea, Mihail Pavel, Dr. Augustin Bunea, Dr. Grama, Dr. Vasile
Timotei Cipariu i prr la Episcopii titulari ai provinciei mitropolitane unite de azi in frunte cu Mitropolitul Vasile Suciu.
din Blaj.
Ortodoxia ardelean ne-a pstrat aolidaritatea bisericeasc6 cu Patria mama. Biserica uniti ne-a adus ui . profit nou :
Constiinta latinittii noastre i solidaritatea de snge, cu tanle
latine. Ne-a aratat totodat drumul ctre Apus si ctre Roma
in vieata noastri publit viitoare. Dar Biajul, mica noastri
Rom a mai adus o mare contributie bisecular Neamului : colile Blajului, i cresterea religioas morald i national
tuitoare de Neam. Preotii sraci ai Blajului, profesorii, canonicii i vladicii s'au fcut pe rnd mecenatii Neamului. In casa
www.digibuc.ro

405

fiecAruia se adaposteau doi pan in cinci bieti de scoald, copii

de iobagi veniti din toate pArtile romnismului, numai cu haina sArac pe ei i cu sufletul in oase. Din acestia s'au crescut
in decurs de 200 de ani, conducatorii, preotii i iqvatAtorii po-

porului roman din AredaL Ei au colaborat cu Barnutiu si cu

Cipariu si cu Iaricu Regele Motilor" si cu Prefectii lui, in

1848, la proclamarea libertAtii politice In Ardeal, in 15 Ma;u, la

adunarea memorabila, prezidatA de cei doi Mitropoliti ai Bisericilor romne ortodoxd si unitA. Blajul cultural a devenit si
politic de primul rang. Dup Blaj, s'au ridicat scoli in mai
multe centre din Ardeal : Beiusul, Brasovul, Caransebes, NAsAud, Gherla, Lugoj, et. S'au intemeiat Astra" i Sibiu, Societatea Fondul de teatru, in Oradea. Iar in zilele noastre, Inetitutul Recunostintei din Blaj si mai multe institute similare, in
centre deosebite. La adunarea din Alba-lulia, 1918, archiereii si
clerul celor doui Biserici si poporul crescut de ele au proclamat
sigilat si binecuvantat unirea Transilvaniei cu Patria mama.
Au merite neperitoare cele dou Biserici romne Ardelene
Cea ortodoxA cea unit. SA nu se pizatuiasca. S I.0 se clu5mAneascA intre sine. Mare le Dumnezeu -tie care merit si care jert-

gestul si
fa e mai mare. Statornicia in legatura ortodox,
sufletul indreptat catre lumea latina a micei Biserici unite cu
Roma. Avem lipsa de amandoul Viitorul si interesele Neamului ne vor indica incotro sA aflm sr unirea bisericeasc. O
Biseric izolata autocefalA poate fi frumoasA, dar in tiinpuri
nenorocite rAmne neajutoratA. Pi lda e Rusia, si Biserica ei
ingenuchiat, decapitat si neajutati de nimeni. In scolile Blajului s'au imprtit panea saracilor 200 de ani, cupiilor nimAnui, si s'au impartit burse mici si mrisoare, nenumArate, intemeiate de VlAdici si canonici si umili cAlugAri. Cimitirele Bla-

jului sunt sfinte si rman sfinte. Fiecare piatra de mormnt ne

aratA un mecenat mare sau mic, scump Neamului si scull-1p elevilor sAraci. Ranee sAracilor era ca -Mina vAduvei din
Era putinA, dar nu se mai isprAvea. Blajul e sinonim cu altruismul suprem. SA-1 cinstim precum se cuvine, caci a ridicat
din robi. de glie, un popor bray, compact, care si-a zdrobit lanturile ridicndu-si fruntea cu demnitate intre popoare si cu gratitudine atre Dumnezeu. (Aplause).
Dragi Episcopi luati carja, ne inAltati la Dumnezeu, si ne
aduceti la altare, la moralitate. Ne aduceti ingerii cerului pe pamntul romnesc. Vom fi fericiti atuncia.
Nu lupta confesionala satisface pe Dumnezeu, ci apostulatul
intens, crestin acasa, dragostea si soiidaritatea cu poporul
nostru. (Aplause).

www.digibuc.ro

DISCURSUL

D-LUI PROF. DR. ST. BOGDAN

D-le presedinte, d-lor deputati, desi cred c discutiunea
acestui proiect de lege a durat prea mult, va rog sa-mi dati
voe, fiindca ma simt dator catre constiinta mea, sa spun si eu
cateva cuvinte, mai ales pentru a rectifica unele afirmatiuni
de pang acum.

Societatea romaneasca in veacul in care traim, a suferit

sub ochii nostri o mare schimbare : din Stet agrar mic, cu organizare quasi-feudala, s'a transformat vertiginos de repede
inteun Stat mare, cu organizare moderni de esenta burghezo-

democratica. Viata sufleteasca ins a poporului roman nu a

putut urma ritmul accelerat al transformarilor, in special al
transformarilor economice i politice. De unde, daca situatiunea actuala a Romaniei este din punct de vedere economic si
politic cu totul moderna, din punct de vedere cultural si spiritual suntem Inca mai aproape de starea patriarhala. Este
deci un desacord intre realitatile economice realitatile sufletesti, culturale.
Aceasta este una din problemele vitale de care stint desigur in functie existenta i progresul neamului nostril si tocmai pentru aceasta se cere ca si oricarei alte legiuiri, care atinge

cele culturale, ca si cea de astazi sa faca sa dispar acest dezacord.

De aceea, in special, pe mine ma doate, cend vaci at astaxi oameni luminati din tara noastr st mai ales minoraatii,
cari desigur inteleg foarte bine rostul fitul conducator al
acestei legi, nu se poi decide a recunoaste c opera rioastr e
condtisa de un larg democratism, ca' pornirea noastra e de o
caritate inteadevar crestineasca, asa cum este in legea aceasta
si tocmai aceasta generoasa pornire a noastra da posibilitate
tuturor Bisericilor, deci tuturor cultelor minoritare, spre un
www.digibuc.ro

407

druni, cafe sa le dondUc la o stare mai bunk spre o dcsvoltare a lor mai linttit, i prin urmare, evident, spre binele general al tarii.
daca, d-lor, sunt inteadevar lii lume aliante, sfanta alianta, ligi i societati ale natiunilor, in cari adeseori credem,
dar cari mai totdeauna vorbesc celor puternici despre dreptu-

rile lor, uitand de datoriile lor, in aceast lege se gaseste un cuvant crestinesd, catre Bisericile tioastre, carora noi, nu numai
CA le recunoastern drepturile lot, dar le aritain, si trebuie s le
aratam, in interesul Statului, i datoria lor, care e a tuturora
pentru sustinerea in ultim analiza a Statului nostru.
Cand mai tarziu, peste decenii, se va scrie istoria politick
a zilelor noastre, despre a cror maretie noi nu ne puterrk Inca
da seama, sau unii nu-si pot da seama,desigur ca se va ..'udeca
gresit si miscarea religioas din anul 1928 din tam noastra. Din
toate discutiile urmate de vreo trei zile, din tot ceeace au spus
la discutia legii invtamantului, cei 31 de oratori i chiar la discutiunea acestei legi cei 5-6 oratori cari au vorbit acuma, dac
inteadevar se constat de o parte, in genere manifestarea unui
patriotism aprig, uneori, mai mult sau mai putin sincer, pe care
eu nu-1 prea cred atat de adanc, de alta parte, se poate constata
si viitorul istoric al acestei miscri religioase, va trebui s constate c la noi nu poate s fie vorba de o lupt confesional, pe
care in definitiv n'as putea-o condamna, fiindca ar fi chiar laudabila, ins pot afirma si va asigur, ca de lupta confesionala nu
poate fi vorba ; de interese marunte, da.
D. Leonte Moldovaml : Aceasta este exact.

D. St. Bogdan : Interese materiale au stat in genere la

baza acestor discutiuni pasionate. Iat de ce eu, d-lor, ca bun
crestin, ca pasionat cercetator al miscrilor religioase, care-si
cla seama de rostul lor, desi a avea multe de spus in aceast directie, va voi scuti, de oarece cred ca nu este deloc necesar s
fac un istoric in care nu prea cred, de confesiuni de drept canonic sau alte asemenea invataminte, cari sunt foarte bune la
catedri, sau la biserica, dar care nu constituie vreun aport real,
la discutiunea unei legi, care nu are nimic de aface cu astfel de
lucruri. Desigur, d-lor, ca* un regim al cultelor, in afar de mice
problema religioas, este mai rnult o problem sociala, a crPi

deslegare se impune Statului, fiindca toemai prin aceastii organizare sa se intareasca i organizarea lui politic. Trebuia
stabilita odata situatiunea de drept a raporturilor dintre cultele
neortodoxe i celelalte culte, precum si intre culte i Stat si ma:
ales trebuiau stabilite aceste raporturi, fiindc in Statul nostru sunt foarte numerciase culte, mai ales cand cultele din provinciile alipite, dup cum si noi admitem, cer sa se desvoltP in
www.digibuc.ro

4138

lniste, in traditia institutiilor lor, fara a impieta insk zicem

noi, asupra ideologiei Statului nostru. De aici, dar, absoluta

nevoie de a legifera in acest scop si nu cred ca a lost bine ca

infarziat asa de mult, cu realizarea arrnonizrii care va rezult3
depe urma acestui proiect de lege, armonizare care trebuie
puna odata interesele particulare ale cultelor in acord cu interesele permanente ale Statului, cari acum conform art. 1 din Constitutie este national, unitar si indivizibil", indivizibil din punct
de vedere material, dupa cum indivizibil trebuie nazuim s fie
din punct de vedere ideal.
D-lor, nu trebuie sa sc*Apm de loc din vedere ca puterca
de viat a Bisericii noastre in toate timpurile istorice a fost remarcabila. Sufletul poporului nostru a dat o supra vitalitate
Bisericii ortodoxe si a flcut-o astfel capabil nu numai de a se
desvolta si intari, dar capabila sa serveasca in tot timpul interesele poporului nostru. Ea a rezistat tuturor ispitelor si umilintelor si i-a fost dat sa reziste chiar si atunci cand limba neamului
nostru a fost amenintata. (Aplauze pe bancile majoritatii).
Totus vreau sa va vorbesc de o parte a acestui proiect
de lege, care a fost complet neglijata, de care toti oratorii ;
vreau sa vorbesc despre aceasta lege mai mult din punct de vedere al Bisericii, sau mai bine zis, al sporului de bine, pe care
Statul nostru poate sa-1 aiba din aceast lege. i atunci sa vedem, ce urmareste acest proiect de lege ? Proiectul acesta, d-lor
deputati, urmreste stabilirea si clasificarea raporturilor de
drept intre cultele neortodoxe si Stat, si intre toate cultele intre ele. Prin urmare numai unul poate sa fie, durd mine, punctul de vedere, din care trebuie judecat acest proiect de lege.
Statul nostru incalca el anumite drepturi, de cari celelalte culte
s'au bucurat pana acum ? Incalca el drepturi traditionale sau
din contra, nu face prea mare concesiune cultelor straine ? Cu
alte cuvinte, Statul nu inlesneste oare prin clarificarea raporturilor viata linistita dintre el si culte ? Sau si mai bine, d-lor,
libertatea religioas, acordata larg de Constitutie, este ea deplina sau nu ? Itlq mai zice : este in acord cu art. 22 sau nu ?
D-lor, din analiza ce s'a facut proiectului de lege de fati.
credem ca el aseaza tara noastra in randul Statelor in cari domneste cea mai deplina libertate a diferitelor culte si completeaza astfel in acest colt de Sud-Est al Europei, aspectul europenesc al geografiei religioase moderne.
In adevar, d-lor, in capitolul intai al dispozitiunilor ge-

nerale ale proiectului, se precizeaza cat se poate de lamurit

toate granitele raporturilor dintre Stat si Biserica, 'Meat nimic
din ceeace este oficial nu va putea turbura, de aci inainte, exercitiul liber al cultelor. Pe de alta parte ilia evident ca nici St-awww.digibuc.ro

409

tul nu poate admite ca interesele sale s fie jignite de vre-o aberatie sectar actual sau de alta eventuald. Aceasta este clar
eu laud in prima linie preciziunea cu care se arat in art. 7,
c anume punctul de greutate al cultelor si confesiunilor, nu
poate fi in afar de granitele Statului nostru. Acesta este sensul art. 7, care formuleaz lmurit constiinta demnitatii Statului nOstru roman, intregit. Fireste, d-lor, c nimeni nu se
gandeste iars s desfiinteze anume drepturi traditionale. S'a
vorbit ieri dela aceast tribuna, foarte frumos, despre drepturile papale. Drepturile papale, drepturi vechi, sunt foarte variabile si stau in raport cu Tara si poporuI in care ele se exercit. Eu cred chiar c s'a spus cu oarecare discretie in proiectul
de lege, c aceste drepturi vor putea fi stabilite printeun acord
special, urmand ca mai tarziu el s fie ratificat de Parlamentul
Trii. Din acest punct de vedere strn in fata unei probleme
gingase care nu poate da motiv de ingrijorare, fiindc aceste
acorduri speciale, dirora pe nume le zicem Concordate, i cuvantul acesta n'ar fi fost nevoie s fie scos din lege, cci all e
acorduri cu alte credinte, nu prea vrl cu cine s'ar putea incheia si in aceast materie, cand acordul asupra cdruia s'a convenit definitiv poart numele de Concordat. Evident c altfel

fi vorbit despre Concordatul acesta, dac n'as fi auzit la

Senat declaratiunile atat de frumoase ale d-lui prim-ministru
Vintil Brtianu, in urma crora, evident, am conchis : ca mai
infai Concordatul este incheiat
Concordatul cu Biserica catolic se intelege,

si am conchis apoi, cd el nu cuprinde, cum

nici nu puteam
inchipui, c ar putea s cuprindi
un
plus de drepturi peste cele prevazute prin aceast lege. Evident, c n'ar strica daca d. ministru al cultelor al- face o declaratie, clandu-ne un rspuns net, clack' s'a incheia t sau nu. Eu
cred cd nu.
D. AL Lapedatu, ministrul cultelor si artelor : Cand vom
ratifica Concordatul.
D. St. Bogdan : In tot cazul c acest Concordat antmtit
nu poate fi decat un caz special, si atunci evident, ea acest caz
special este cuprins in principiile generale prevzute de aceast
lege, fiinded de altfel nici nu-mi inchipui cum c'ar putea ca o

lege principial ca aceasta sg fie rginit printr'o alt lege

care ar veni ulterior.

Nu Ind voi ocupa, d-lor, de toate articolele, fiindca ani
declarat dela inceput ci aceast lege nu mai are nevoie de sustinerea mea, pentruca s se facd deplin convingere in suflecul
d-voastr, c ea trebuie s fie votat.
Se acord mult libertate
si o confirm si eu
tuturor
.cultelor, dar trebuie s intelea0 toti sa intelegem si noi c
www.digibuc.ro

410

prin libertate nu trebuie si se inteleag lipsa de control, fi:ndc .

aceasta ar fi o abdicare, o renuntare la drepturi, i Romniei

Unite nu i se poate cere pusilanimitatea de a nu controla tot

ce se desfsur in cuprinstil teritoriului ei.
Din acest ptinct de vedere este de aprobat si de ludat,
c Statul trebuie s fie tinut la curent cu tot ce se petrece in
evolutia vietii luntrice a cultelor, conform acestei legi.
Dup aceste observatiuni, dat privim in totul spiritul
social crestin, card sd gseste la baza acestui project de lege si
mai ales, daca Il comparam cu toate amnuntele pe cari cu totii
le cunoastem din istorie si mai ales, cu ceeace am vzut si am

trit, (si am vzut in timpurile noastre, nu numai la noi, lar

in toate State le cari au fost vecine Vechei Romnii), cred c
nu este indrsnet si spun ea' prin legea de fat, Statul romn
creiaz raporturi religioase moderne, superioare celor ce au
dominat in toate State le, cari au stpnit pti la rsboi din teritoriile noastre i anume raporturi religioase superioare celcr
ce au fost pe vremuri in Austria si Ungaria.

Prin legea aceasta eu, care am studiat de foarte mult

timp, nu numai legislatiunea noastrk in aceasti materie, ci a-

proape toate legislatiile strine, pretind-c ne riclicm mult deasupra trecutului, Inct avem dreptul ca in schimb s pretindem,

in special dela minoritari, o singur indatorire, in interesnl

Statului nostru : respectul de aci inainte al intereselor de pistrare, de conservare in mic si in mare a Statului, protectorul
nostru al tuturor. (Aplause pe bncile majorittii).

www.digibuc.ro

CUIIANTAREA

D-LUI I. BORCEA
Sunt de acord cu unele lucruri pe cari le-a spus d. Iorga.

Cu sigurant c in discutiunile lungi cari au urmat la Senat

asupra acestei legi a cultelor, n'ar fi trebuit s vedem desfuisurate unele pasiuni i totul trebuia si fie f cut intr'o alt atmosf era, deck s vedem desbtndu-se intre Biserici un lung pro-

ces pe chestii materiale, cu zngnit in afar i cu unele manifestari regretabile. Foarte nepotrivit i contrar spiritului Bi
sericii au procedat acei ce au pus la cale procesiuni pe chestii
imaginare, ca si acei ce au fcut gestul unei retrageri din Parlament. In Biseric mai ales trebuie s vedem mai mult spirit
de conciliatiune i ce s'a intmplat ne indurereazd pentrucd Biserica si morala ne intereseaz pe toti.
sunt alkuri de d. Iorga, and este vorba de legea
cultelor, pentruca s aducem un ornagiu religiunii romne

acelor preoti simpli, cari astzi dispar, cari veacuri au tinut

aceast credint strmoseasc alkuri cu poporul, cu foarte pu.

tine rnijloace materiale, (aplause pe bincile majorittii). Si pare-se c acum cnd vine cultur mai multi, dispar unele din virtutile crestinesti, ceeace trebuie s regretm.
Desigur, legiuirea aceasta nu este definitiv
etern,
cAci nici o lege omeneasc nu este etern, dar o lege este bund,
dac in momentul dat, corespunde nevoilor i imprejurkilor
date. Nu putem s avem pretentiunea, ea astzi sa legifergm pe
vecie sau chiar pentru 20 de ani, cci si peste 20 de ani va fi Parlament si va putea legifera cum se va crede atunci mai bine
fata de situatia de atunci. Si meritul legiuitorului este, c vine
cu o lege bun fat cu situatiunea de astzi, Nu sunt de aco:d
cu d. Iorga cnd spune cA spiritul acestei legi e gresit, ar fi
dup d-sa un proiect de inspiratie ardeleneasc. Sunt sigur c
la alcituirea legii s'a tinut seam de tot ce era mai bun si mai
potrivit. Binele Il ei ori de unde Il gsesti si oare statutul lui
Saguna pe care d. Iorga il admirk nu l'arn luat din Ardeal ?
www.digibuc.ro

412

Nici cealalt parere, d in capul Ministerului Cultelor

ar fi trebuit s fie un ardelean, eu nu o subscriu, cdci dat fiind
ca in Ardeal au fost i sunt mai multe confesiuni, si prin urmare, o mai variat activitate religioasa, deci cineva cre ;cut
acolo, e mai in msur s cunoasca si ditetentele i chipul rel
mai potrivit de armonizare, si armonia ce toti o dorim trebuie
mai inti s o vedem realizat in Biserid, ce are asa mare rost
in sufletul si activitatea neamului nostru. (Aplause pe bnzile
majoritatii). Nu se poate spune iads, c legea aceasta are pecetea austriad, pentruci se amestecd unde nu trebuie i aut
s guverneze acolo unde nu trebuie s guverneze. D-lor, nu nu-

mai legile austriace, in sensul cum a voit sa fad aluziune d.

pus
Iorga, s'au amestecat in chestia cultelor, dar chestiunea
si in Franta i aiurea, unde au fost campanii as.-1 de puternice
in anumite momente, cnd anume influente se considerau dluntoare Statului.
S'a scormonit procesul vitreg de separare a Romnilor
crestini ortodocsi din Transilvania, unii rimnnd ortodocsi,
altii unindu-se cu Roma in 1701. Procesul acesta, de sigur, a
fost dureros si se resimte si azi dureros, caci a creat mentalitti deosebite intre fiii aceluias neam.

Dar lucrurile nu trebuiesc exagerate. Dad chiar ar ti

chestia de revenit la unitatea dela inceput

pe chestia credintei
aceasta o face timpul si sufletul, iar nu sila sau legile.
i ca sa inchei i s nu abuzez de rdbdarea d-voastri, fiindd qtiu c este foarte plicticos s vorbesc cu o or inainte de
vacant (protestri), s-mi dati voie sa spun ceeace socot c
trebuie s fac episcopii nostri. S caute mai bine pentru momentul de fat, sd nu umble unii la altii, sd nu invidieze turma
vecinului. Fiecare s se uite la dnsul, caci dac nu se uit bine
la dnsul, pierde ce are. S se uite la sectele cari apar zi cu zi
aceasta este un lucru mult mai periculos dect micile deosebiri, cari sunt intre cultele nationale.
Din partea mea, declar d-le ministru, c votez acest project de lege, care socotesc c indeplineste o oper foarte utild
in domeniul unificrii si consoliddrii noastre i la elaborarea
caruia guvernul a pus moderatiune i chibzuint foarte multd.
(Aplauze pe bncile majorittii).
X

Re

www.digibuc.ro

DECLARATIILE

D-LUI BENO STRAUCHER

D-le presedinte, d-lor deputati, legea cultelor, atat deimportanta pentru organizarea diferitelor culte, cat i pentru
consolidarea interna a Statului Roman, reguleazd in mod legal
chestiunile insemnate cari privesc viata religioas si suflcteasck
a popoarelor, conf esiunilor si indivizilor, precum si raporturile
dintre confesiune i indivizi.
insufletit de sentimentul datoriei si
Guvernul actual
lucrnd intensiv dela infiintarea lui, pentru rezolvirea chestiua luat greaua sarcina s reguIeze pe
nilor vitale ale Statului,
cale legala i aceast materie foarte important, spre a obtine
armonie i intelegere bunk pe deoparte, intre Stat si natiune
qi confesiunile domiciliate astzi pe teritoriul Romniei Mari,

si pe de alti parte, intre popoarele si confesiunile inss. De

aceea salutrn i noi Evreii cu convingere i sinceritate aceast

lege.

D-lor, la ref ormele cele mai principale qi la operele de

Stat strict necesare apartine regularea i rnduirea
pe cale
de legislatie
a chestiunilor religioase qi a celor de Culte
pentru toate confesiunile
legal recunoscute. Starea de astzi
in aceast privint i pe acest tram pentru Evrei, in general
si mai ales pentru Evrei in Vechiul Regat, este trist si rusinoas peste msur.

Noi evreii am asteptat aceasta reform cu dorint infocat ; chestitmile religioase si de culte insk contin o materie
foarte penibilk care trebuie s fie tratat cu deosebit prevedere, ingrijire i bgare de seam, cu deplina pricepere, dar si cu
delicatet aleas, pentruci e vorba de chestiuni de constiint,
de chestiuni culturale si de culte, de chestiuni spirituale religioase si sufletesti, de chestiuni de cum omul se impac cu

Dumnezeul su, cu constiinta sa.

Votez legea de fat, care e menit s aduc armonie
pace intre confesiunile si popoarele trii noastre. (Aplause
prelungite pe bAncile majorititii).
www.digibuc.ro

CUVNTAREA

PREOTULUI D. NICOLAESCU
D-lor deputati, in afar de necontestata tolerant religioasi a poporului Roman, care este caracteristica sufletului
neamului nostru patruns de adevaratul cretinism, Trile Roinane pot si-i revendice titlul de aparatoare a intregei cretinitti din apus i rasarit, titlul de apartoare seculara a civilizatiei europene.

Veacuri intregi, aceste tari Romane, prin credinta, virtutea qiintelepciunea lor, au stat straj intregei Europe cretine pentru a opri valul cotropirii pagane a Turcilor.
Dup caderea imperiului Roman de risarit, dup caderea
Statelor, Sarbesc, Bulgar i Albanez, dupa infrangerea regilor
cretini ai Ungariei, Rornanii au dus lupta sfanta de oprire a
valului distrugator, ce ajunsese sub zidurile Vienei.
In acela timp, cand Ierusalimul, Constantinopolul, Sf.
Munte i toate centrele vitale ale bisericii cretine din rdsdrit
cazuser in robia Turcilor,
Domnii i boerii notri au intretinut cu banul, cu averea i cu sprijinul lor bisericile rasdritului.
Ei au imbratiat pe invtatii i artitii din Bizantul dis-

trus, au cladit biserici monumentale, au scris carti pentru tot

rsritul i au infiintat acele fundatiuni de curat viata crestind
ale eforiilor cari traesc pan la noi.
Aa dar, poporul nostru n'a cunoscut prigoniri rehigioase i a servit toat cretinatatea ; pe apuseni, pentru care Papa
recunotea lui Stefan-cel-Mare titlul de aprtor al credintei ;
pe rsriteni, prin banul i munca sa rodnic.
La noi nu s'a pomenit inchizitie i nici rsboaie religioase, dei am fost cretini din primele veacuri ale inchegrii

neamului nostru, cretini prin otile Romane in veacul al II-lea

al erei cretine in Dacia.

D-lor deputati, uniti printr'o viata comuna in mnstiri

i in biserici ortodoxe de o parte i de alta a Carpatilor, traind
prin organizatia bisericeasca creiat de Mihai Viteazul, care
obtinuse infiintarea Mitropoliei la Blgrad sub dependent:a de
www.digibuc.ro

415

Mitropolia Bucuretilor, actul Mitropolitului Atanasie al Ardealului subscris la Viena in 20 Martie 1701, prin care declara
c va rupe orice legturi cu schismaticii dela Bucuresti, de unde

avea anual venituri in bani si in mosii, date de Brancoveanul,

este actul pe
de unde prirnea carti in curat grai romnesc
cel mai injositor
care cu toata dreptatea d. Iorga Il numete
act public, savarit pana atunci de vre-un Vladic romnesc".
Prea Sfintitul Bd. lan, a amintit la Senat, ca pe f rontul
rusesc, Romnii muribunzi cereau pe patul de moarte sa fie
imprtasiti. Acolo unde nu era preot ortodox, nici unit i venea
preotul catolic, Romanii uniti refuzau sa ia imprtsanie dela
catolici.

Dar faptul, ca la 1700 o parte din clerul Ardealului, peste

vointa credinciosilor Romani, din interese materiale, a rupt acea

unitate religioasa a intregului neam romnesc, indiferent de

hotarele politice, unitate creiat de Voevodul Unirii Tarilor
romne, simbol al unirii de acum, este indiscutabil.
Suntem recunoscatori fratilor uniti, ca in momentele istorice, 1848 la Blaj i in 1918 la Alba-Iulia, episcopii, protopopii

i clericii uniti, au stiut s se infrteasca cu cei ortodoci asa

precum infratit e tot neamul in Ardeal. Regretam diverginta
unitilor dela Incoronare.
Noi credem cal in ziva cand clerul unit, intemeiat pe gla-

sul tainic al adncurilor sufletului si istoriei romnesti, s'ar

decide sal repare i acel act ruinos al Mitropolitului Atanasie,
care contrasteaza dureros cu jertfa lui Brncoveanu, ce se leapada de Tron, isi sacrifica 3 fii iubiti i pe el insus, pentru a
nu-i schimba legea, nici o rezistenta n'ar exista in tot Ardealul
la unitatea destramata atunci.
Credern ca acele regretabile micari dela Tg.Mures i
Cluj sunt mai mult ale politicianilor nationali, decat ale Bisericii. (Aplause pe bancile majoritatii).
Noi respectdm Biserica greco-catolica ; dar dac la baza
nu exista convingerea necesitatii sale, mai curnd sau mai tarcu sau fara articole de legi, cu sau, fara ziduri si averi,
timpurile vor lucra in spiritul exprimat de Mitropolitul Ardealului.

Fie ca astazi, cnd alaturi de noi st haosul bolevismului anticretin i antisocial ; cand in afara de unitatea de credinta, avern unitatea fireasca a Statului Roman, sa-i uneasca
fortele lor, vigurosului i bunului popor roman, care este dispus a trai in aceea frtie cu neamurile conlocuitoare, ca si in
trecutul &au i impreuna s dureze din nou zgazul de aparare
al civilizatiei, dreptului i umanittii.
Cu aceste consideratiuni, declar ca voiu vota legea. (Aplause pe bncile majorittii).
www.digibuc.ro

CUVANTAREA

D-LUI N. IONESCU-MEHEDINTI
D-lor deputati, nici o putere omeneasc nu se poate cobori in sanctuarul sfant al omului, pentru a-1 constrange sa cugete i sa gandeasca altf el decat cum II dicteaza constiinta
sufletul &au. Si, din punctul de vedere al manifestarii credintei,
omul nu poate s satisfaca nevoile sale sufletesti, decat prin
acte si fapte exterioare, cari ating sfera juridica i politici a
Statului. Prin Biserica, deci, din acest punct de vedere omul nu
se pone bucura cleat de o independent relariva si conditionat. Legea ne spune ca este o Biserica dominanta in Stat. Si,
d.lor, d. Paal avea pretentia sa protesteze contra acestui fapt.
D. Paal a uitat ca in trecutul cat se poate de apropiat, Biserica

ortodoxa din Ardeal era cu desavarsire robita si a uitat

ca.

Biserica aceea catolica din Ardeal era mai mult decit o Biserica
dominanta, era o teroare pentru celelalte culte si, d-lor, cal legea recunoaste ca Biseric dominanta, Biserica ortodox5, bine
a facut. CA Biserica aceasta este dominanti, este un omagiu,
care i se aduce, fiindca Neamul romanesc daci a existat ca
neam in toate timpurile, nu a existat decat gratie acestei Biserici.
Cand ai deaface cu un tran atat de constiincios, atat de

tolerant, atat de vajnic aprator al credintei strmosesti ca al

nostru, sa creadd ei, Unitii, c vor putea s pun stvilire poporului, care cere revenirea la aceeasi Bisericd. (Aplause pe
bancile majoritatii).

Si, atunci, pentruce se opune acestui suflu national, acestei chemri divine, pe care unitii o au, o simt ctre Biserica
mama', catre Biserica ortodoxa ?
Pentruce sa ne certam ? Nu ajunge sacrificiul celor 800
de mii de suflete ? Unirea aceasta a fost pecetluit cu sangele
lor i ei au murit pe crestetele Carpatilor, la Oituz, Marasesti
si in Budapesta, fiindci stiau c mor pentru un ideal qi idealul se isbpandeste cu sange, cu hecatombe. (Aplause).
www.digibuc.ro

DISCURSUL

D-LUI DR. I. MATS

D-le presedinte, d-lor deputati, problema cultelor constitue, desigur, una dintre cele mai importante i mai delicate probleme politice, din cate s'au impus spre rezolvire Statuiui romanesc in cei zece ani din urma ; cad prin ea intram in dome-

niul larg i infinit al religiei, care a fost, in toate vremurile,

elementul stapanitor al sufletului omenesc i factor determinant in evolutia societatii, in nasterea i desvoltarea Statelor.
Cand aceasta religiune a luat forme concrete de vieata organi-

zandu-se in institutiunea sociaIa a Bisericii, ea s'a resimtit ea o

mare putere morala, reuind sa se fad indispensabila pentru
State, fie contopindu-se cu ele, in urmarirea acelorasi idealuri
de vieata, fie dominandu-le cand veleitati straine de misiunea
ei divina, o coborau spre nazuinti de ambitioasa tutelare politica. State le 0-au dat totdeauna seama de aceasta mare fort sociala a Bisericii, care se bizuia pe rezistenta mereu vie a misticismului religios, indisolubil legat de sufletul ornenesc prin .
care totdeauna a stiut s mite massele in directia marilor curente, sortite sa determine transformarile istorice i etiocile de
glorie din vieata neamurilor.
Atezare solida cu rostul ei ceresc de mantuire, Biserica
a fost intotdeauna un izvor neintrecut de linii;te i de armonie,.
de calda inaltare i blanda infrtire a sufletului ce rak)ia din pacea sfanta a altarelor, coborand pe pamant implIcarea i bucuria
vietii, pentru papoarele cLemat. sa tralasca ro formele de organizare politica ale Statelor moderne.
D-lor deputati, privita in aceasta per ipectivd, Biserica,.
din punctul (i vedere ronfamsc ni se prezima ca avand aceeal
importanta, fie ca ne gandim la Romania de ieli sau la provinciile
eli'corate, pentruca in totdeauna vieata neamului nostru
.
s a corfundat complet cu aceasi5 mare i ta'rici; putere suileteasca, care era credinta religicrg a.
A ceasta realitate istorica ne face sa ric darn searna cu
27
www.digibuc.ro

418

totii, c si exiaenta Statului rornnesc, mArit, nu se poate conce'pe fr aceast temelie religioasA, creata, sporit si apirat de
BisericA prin idealismul si sacrificiile ei generoase.

Dar alaturi de Biserica neamului nostru, in Statul ro-

mnesc, mai avem o serie intreag de culte, cu un trecut indelungat, cu organizatii i cu tendinte deosebite cari au nevoie
de incadrare in regimul nostru constitutional si politic, ca i ele
la rndul lor s-si indeplineascA marea misiune moralA fat de
credinciosii pe care-i reprezintA, contribuind la inchegarea ordinei si a vietii normale din snul societAtii noastre.
Tocmai de aceea, d-lor, cnd Constituanta din 1923 a pusi
nouile baze de drept ale Statului romnesc, ea a limit sa fixeze
in pactul nostru fundamental, doctrina politicd traditionalA a
legaturii strnse dintre Stat si culte pe temeiul liberttii si a
protectiunii lor egale.
Fixnd aceastA doctrina, Statul nostru a rAmas credincios
traditiei politicii romnesti, care totdeauna a respins sistemul
separatiunii, ca unul care era incompatibil i cu trecutul si cu
desvoltarea noastrA de mAine.

Acest sistem al legaturii dintre Stat si BisericA e fericit

norocos pentru amAndou asezamintele, fiindcA ambele urmAresc acelas ideal de perfectiune etic, unul in ordinea moral,
iar cellalt in ordinea juridicA, trezind sentimente de simpatie
si de incredere si ducnd la o colaborare armonioas, deopotriv de folositoare att pentru culte cAt si pentru patria noastr.
Dar pentru ca aceastA colaborare sA fie garantatA, era nevoie s se stabileasc cAt se poate mai bine, conditiunile in care
urma sA se desfsoare, cu alte cuvinte, se irnpunea o reglemen-

tare in forme juridice a rapOrturilor dintre Stat si diferitele

culte.

MA intreb, dac era usoarA aceasta problemA ? De sigur

cA nu si anutne, deoparte fiindcd avem in fata noastri, o institutie spiritual de mntuire, care prin natura ei divin, se fereste sA intre in formele concrete ale unei organizari juridice,
iar pe de altA parte, fiindcA avem o serie de culte cu traditiuni,
cu organizatii I cu tendinte foarte deosebite unele de altele.
De aceea am fost convins, si s'a vzut aceasta si din discutiile indelungate dela Senat, ch. inteadevr Statul nostru n'a
avut o problemA mai dificila si mai complicath dect aceasta, n
care pe lngA interesele particulariste, se amestecau imponderabilii sufletului religios, cu acele resorturi fine si delicate, gata
s vibreze sgornotos la cea mai usoarA atingere a lor.
atunci, se impunea din capul locului, nu numai competint in-materie, ci si deosebit sing politic si un mare spirit de
prudent, care examinnd problema in toate aspectele ei sensibile s caute a-i "da solutiile drepte i impAciuitoare.
www.digibuc.ro

419

fcut intreaTrebuie s recunosc, cA guvernul nostru

ga datorie din acest punct de vedere, neuitnd nici un mijloc
nici un efort pentru ca s netezeasc calea acestei
menit s duck' la stabilirea unui regim iesit din concursul tuturora.
Inteadevr. in desbaterile lungi, pasionate si grele dela
Senat, s'au adus cu mari jertfe toate imbunttirile, dandu-se
satisfactie larg dorintelor exprimate de cultele minoritare
prin glasul ierarhilor si sefilor autorizati ai lor. In asemenea
conditiuni, atmosfera pentru Camer s'a limpezit si sarcina
noastr se reduce la o discutie sumar, impus si de lipsa de
timp ce ne apas.
D-lor deputati, cum se justific prezentarea acestei legi ?
Prin infaptuirea unittii noastre politice 0-au fcut intrarea
in Statul romnesc o serie de culte istorice, toate cu trecutul
cu traditia lor, cu interesele lor deosebite, aproape strine de
vieata politic5 a Statului nostru. Ele s'au vazut deodat rupte
brusc din legAturile organice, ce le aveau cu Statele lor de or:vorbesc in special, de cultele minoritare, fapt care la in-ceput le-a pus in impasul de a nu voi s se adapteze nouei situatiuni politice, ci de a cuta sa se mentin in situatiunea veches rmnnd inteo izolare pgubitoare si pentru ele si pentru
interesele de consolidare ale Statului nostru. i, fiincic Romnia, la rndul ei, nu putea s le reglementeze situatiunea de
drept public, inainte de a se stabili pactul fundamental, s'a produs un fenomen foarte ciudat, anume, c toate cultele minoritare 0-au pstrat intact organizatia lor intern, fr considerare
la nouile fruntarii ale trii si in acelas timp, au suprimat toate
raporturile de drept in care trebuiau s se gseasc, in mod firesc, cu suveranitatea national. Cu alte cuvinte, cultele si-au
luatcu dela sine putere, o autonomie complet, pe care n'au avut-o in Ungaria i, paralel cu aceasta, au inltUrat toate drepturile Statului, mentinndu-i in schimb, obligatiunile, pe care
acesta le avea in epoca ungureasci, fat de Culte. i atunci,
am putut vedea cum s'au pstrat, pentru Cultele minoritare,
toate privilegiile, toate averile i latifundiile, proprietti de
Stat cu toate beneficiile ce rezultau din institutia patronatului,
si in plus cu subventiile considerabile pe care Statul roman
-din spirit de generozitate le-a acordat mai departe cultelor minoritare ; iar, in fata lor, se gsea Biserica neamului romanesc
care dusese lupta de rezistent si de aprare a cnnstiintii nationale dincolo de munti, in aceeas stare de sracie si de umilintii.
Nu putem uita apoi, c cultele minoritare, gisindu-se intr'o cornpleti identitate de aspiratiuni si de idealuri, cu Statele lor de
,originii, au continuat s mentie aceasta mentalitate si in noua
www.digibuc.ro

420.

lor patrie, dovedind adeseori atitudini si tendinte vddit ostile

Statului romnesc.

Si atunci, ce a fcut Statul nostru ? El trebuia, inainte

de toate, sg-si stabileasca conceptiunea politici privitoare la regimul cultelor. Am spus cg a ggsit aceastg conceptie in sistemul
leggturii dintre Bisericg i Stat, pentrucg Statul nostru, cres-

cut si desvoltat pe temelia crestinismului a pretuit totdeauna

rolul moral religios al Bisericii i si-a dat seama de contributiunile reale si folositoare pe cari ea le poate aduce desvoltgrii
societatii i Statului.
De aceea a ggsit, cg nu poate concepe alt sistem decat acela al colaborgrii strnse intre el si Culte si a ales, intre iiferitele sisteme politice-bisericesti, pe acela al superioritglii Statului fatd de Biserici, numit in stiintg i sistemul autonomiei
bisericesti. L-a ales cu atat mai vrtos, pentruc acest sistern
este adoptat de majoritatea Statelor moderne de astgzi si in
acelas timp, convine si aspiratiunilor reprezentate de Culte.
D-lor deputati, in ce constg acest sistem ? Statul ca singura putere suverang recunoaste cultelor calitatea de corporatiuni publice, de institutiuni de utilitate public, acordndu-le
personalitatea de drept public. i fiindcg atributul esential, al
persoanelor juridice de dreptul public, este autonomia, StatuI
a inteles s le acorde aceasti autonomie in conditiunile cele mai
bune.

Autonomie inseamng dreptul cultelor de a-si

reglementa i administra, prin organele lor proprii,

conduce,
ches-

tiunile de ordin spiritual, cultural si economic, farg nici un fel

de influentg extern. Aceasta autonomie nu este temperata decat de principiul suveranittii de Stat.
Cum a inteles Statul nostru s tempereze aceastg autonomie pe care o acord cultelor ? In limitele cele mai reduse, pentrued d-voastre ati studiat legea, yeti fi vgzut de sigur, cg Statul i limiteazd drepturile sale, in primul rnd la acel Jus supremae inspectionis", care inseamni supravegherea generalg si
un anume control in afacerile bisericesti, mai cu deosebire i
acea comunicare a circularilor de interes obstesc, pe care e?iscopii le trimit creilinciosilor lor, apoi in controlul intrebuintrii subventiei de Stat i in alte cteva mAsuri, dictate'de ordiriea
siguranta publicg.
In cadrul acestor normale ingrdiri mult mai reduse dect

in alte State cultele sunt libere

conduc toate afacerile

lor, SA-0 intretin toate institutiunile culturale si de binefacere,
sg creieze institutiuni teologice, pentru preggtirea cresting, st
sa ingrijeasca de educatia religioasg a elevilor i credinciosilor
lor din toate institutiile publice si particulare.

www.digibuc.ro

991

Voi vorbi in treacat si de Biserica sofa greco-catolick

Nici ea nu avea autonomie, asa dupa cum nu avea Biserica catolica intreaga din Ungaria. Biserica unita, romank a Blajului,
era lipsita de autonomie, tocmai pentruca era in stransa leg&
tura ierarhia cu Biserica catolica. Ea a dus lupte indelungate
dela 1848 incoace spre a obtine independenta, opunandu-se tendintei guvernului unguresc de a o ingloba in autonomia catolica
maghiara, care ar fi insemnat moartea ei, cum a dovedit-o infiintarea episcopiei unite-maghiare de Hajdudorog, care rapise 80.000 de romani. Lipsa acestei autonomii ne-o confirma
toti istoricii Blajului in frunte cu Augustin Bunea, aratand ci
episcopii, canonicii, prepozitii, erau numiti de guvern, fonduri
si fundatii, diferite scoli fiind puse sub administratia Statului.
Dar ne-o dovedeste mai limpede decat orice insus Sinodul arhidiecezan din 1919, care a decretat infiintarea unei organizatii
bisericesti autonome, cu introducerea elementului mirean, in
rezolvirea chestiunilor culturale i economice, imitand organizatia Bisericii ortodoxe din Ardeal.
Constatam astf el ca i Biserica greco-catolica era lipsita
de autonomie in epoca ungureasca ; in Statul romanesc, insa
si-a luat si ea aceasta autonomie deplina, far vreo incuviintare speciala din partea Statului, suprimand insa toate drepturile
pe cari le exercita fata de ea Statul in epoca maghiala.
Dar sa mergem mai departe. Exemplu si mai tipic, ne
serveste Biserica romano-catolica. Ramura ei din Ungaria propriu zisa era o institutie de Stat, administrata de acesta, intocmai cum se gsea pe vremuri Biserica ortodoxa, in Romania de
eri, fiind condusa i administrata de Stat. Aceastil situatie se
baza pe o lunga desvoltare istorick care ii avea isvorul in conceptia Sfintei Coroane, dupa care intaiul rege ungar Stefan, increstinand poporul maghiar, el si urmasii lui i luaser drepturi largi fata de Biserica. Regele infiinta i suprima episcopiile, numea pe episcopi, canonici, prepoziti, daruia averi i latifundii pentru intretinerea lor, pe cari le putea revoca. In acela
toate averile Bisericii catolice, erau proprietatea Statului, date numai in uzufructul lor si nici o schimbare in destinatia sau administrarea lor nu era posibila, deal numai cu
aprobarea regelui.
In 1867, Status-ul ardelean cerand s i se recunoasca autonomia bisericeasck guvernul raspunde c poate face o singura concesiune, aceea de a suprima asa numita con:isiune catolici,
care functiona in sanuI guvernului ardelean, pentru afacerile
economice ale bisericii din Ardeal. Iata textual ce spune rezolutia ministrului de culte Iosif Etvs No. 12.896 din 12 Sep-.
tembrie 1867, adresata episcopului : Imprtasind din toatA
www.digibuc.ro

422

inima temeinicia si indrepttirea motivelor cuprinse in cererea

mentionat, n'am intrziat a o sprijini pe lng Maiestatea Sa,
care prin rezolutia sa prea inalt din 19 August a. c., a binevoit
a ingAdui ca asa numita comisiune catolici de pe lngl guvernul
ardelean sa fie sistati, iar chestiunile ce tineau pn aci de sfera ei de drept, s se administreze i s se conduc cu ingerinta
adunkii Status-ului catolic si a comisiei alese din snul ei, dupa modalitatea stabilit in procesul-verbal al adungrii Status-ului catolic ardelean, tinut in Cluj, la 10 Ianuarie 1866, potrivit
modalittilor, pe cari in acord cu guvernul M. Sale si cu top
factorii interesati si pe lng pstrarea neatins a drepturilor
prea inalte de patron si inspector suprem, le va stabili si le va
inainta spre prea inalt decidere. In urma acestei rezolutii prea
inalte, am onoare a ruga pe excelenta voastrd, ca dup primirea
acestui rescript al meu sa binevoiti a convoca, fr amnare,
adunarea general a Status-ului catolic si a-mi trimite propunerile pe cari le yeti face respective procesul-verbal al adunrii
Status-ului, insotite de prerea Excelentei voastre.
Status-ul romano-catolic n'a fost multumit cu aceast si
tuatiune si de aceea a fcut o nou interventiune pe Ing guvern in 1873. Ministerul de Culte a rspuns cu rescriptut No.
1.008 din 16 Iunie 1873 in chipul urmitor : Cu considerare la
hotrirea M. Sale din August 1867, care s'a comunicat Statusului catolic ardelean c Status-ul catolic avnd deplin drept
s-si tie adunrile anuale i s-si aleag din snul su consiliul
dirigent, compus din 24 membri, care s ia locul comisiei catolice de pn atunci, demersurile Status-ului ardelean in aceasti
chestiune, le iau cu aprobare, spre stire si aprob si dispozitia
in sensul careia toate afacerile cari pn aci apartineau competintii comisiei catolice s se administreze i s se ccnduc prin ingerinta acelui Consiliu dirigent alcatuit din 24 membri si care a
fost ales".

In 1918, status-ul a fcut o nota interventie la guvern,

acum catolic, in legtura cu situatiunea scolilor primara si secundare romano-catolice din Ardeal, cernd sg-i fie predate si
atunci guvernul ungar a rspuns hotrit c colile status-ului
catolic, le consider scoli ale Statului, conduse si administrate
de el. (Anuarul Status-ului catolic pe 1918, pag. 17).
Dar d-lor deputati, se va rspunde probanil c a.esta a
fost trecutul, musk' se stie c Apponyi, in calitate de ministru
al cultelor, prezintase in cursul rsboiului un project de lege
prin care acorda Bisericii catolice, autonomia mult
Este adevrat, ea' contele Apponyi a prezentat Parlamentului maghiar un asemenea proiect de autondmie a Bisericii catolice, in 1917, dar el n'a putut fi votat. Totus, s, vedem te' Cu
www.digibuc.ro

423

prindea proiectul in chestiune ? In adevr, el prevedea autonowia, ins cu restrictiunile pe cari le cerea suveran;tatea Statului
maghiar i situatia special juridicA, care rezulta din rolul de
patron suprem al regeui maghiar, fr a crui aprobare nu se
poate intreprinde nimic In biseric5. Este interesant c proiectul
are o dispozitie care dispune c statutele de organizare ale cultului catolic pentru a fi valabile, trebuie s aib. aprobarea Statului. Vaszic, exact ceeace prevede i proiectuI nostru de lege.
Dar lucru ciudat : acum cultele rninoritare protesteaz contra
acestei dispozitii, pe cnd in Ungaria dela 1917 o gseau foarte
normala. Dar, d-lor, biserica romano-catolic insui tinuse un.
mare congres constituant in 1902 la Budapesta, in care si-a elaborat un statut de organizare intemeiat pe principiul autonomiei. In acest statut de organizare sunt prevzute toate dreptu.
rile ce decurg din suveranitatea Statului. lat in ce constau ele:
Toate numirile de mitropoliti, episcopi, prepoziti, abati, se faceau de catre rege (art. 160, 161, 162 si 163). Infiintarea de
scoli secundare si superioare, numirea profesorilor, regulamentele disciplinare si de administrare, erau rezervate aprobrii
Statului i regelui (art. 150;152, 153, 190, 191, 193). Mari le averi
catolice administrate de Stat, urmau s treacA in 'liana bisericii,
dar recunoscndu-le ca proprietate a Statului. De aceea nsi
biserica stabileste o serie de drepturi pentru Stat. Anume bugetele si conturile anuale de venituri i cheltueli trebuiau s
fie aprobate de guvern (art. 164 si 165) schimbrile in destinatia, vinderea sau instrinarea averilor aveau nevoie de incuviintarea regelui (art. 168). Deasemenea regelui i sc recunostea dreptul de a anula orice hotrire a adunrii generale, dac atingea
drepturile de suprema inspectiune (art. 4). i in fine, o foarte
insemnat dispozitie pus in proiect de ctre Bieric, era aceea
care prevedea c toate hotririle adunirii generale si ale Consiliului de directie trebuiau inaintate spre aprobare, in termen de
20 zile, regelui (art. 5 si 157).
Comparati acum aceast autonomie proiectat chiar de
ctre biserica romano-catolici cu ceeace le di legea noastr
yeti vedea o enorm deosebire in favoarea Statului romnesc.
Nici una din restrictiunile numeroase i importante insirate mai
sus, nu se ggsesc in Iegea de fat. Ce mai rmine atunci din toate tribulatiile minoritare ? Nimic.
D. Emil Panaitescu : sa auzim ce spune d. Roth.
D. Hans Otto Roth : D-le profesor, vedeti Biserica ortodox din Ardeal a copiat autonomia ei, dup autonomia noastr.

D.
D.

Emil Panaitescu Pe care n'o aveati.

Hans Otto Roth : Nu, cea Veche este adevrat.
www.digibuc.ro

424

D. I. Matei, raportor : S-mi dati voie s protestez im-potriva acestei afirmatiuni, d-le Roth. Nu prot9stez cu indignare, nici cu suprare, dar protestez pentruc este inexact:A'.

Mitropolitul Saguna a avut un astfel de cap genial si a

fost o personalitate att de covrsitoare...
D. Hans Otto Roth : Aceasta o spunem i o recunoastem
Cu totii i noi.
pentru organizarea noua a
D. I. Matei, raportor
Bisericii sale n'a avut nevoie s recurg la modelul d-voastr,

ci s'a indreptat ctre trecutul nostru bisericesc, ducndu-se

pn la veacul al 14-lea si mai departe chiar, in epoca cretinismului antic, unde a gsit colaborarea mirenilor cu clerul in toate chestiunile bisericesti. Dovada caracterului democratic al Bisericii noastre ne-o cl cel mai important si mai vechi document in ordinea constitutionala-bisericeascd, anume actul patriarhului Antonie dela 1391, prin care decretInd stavropighie
mnstirea Peri din Maramures, enunt, ci igumenul ei urmeaz fie ales de toti duhovnicii si de toti oamenii mari i mici
din partinentele mnstirii. Sistemul acesta 11 gsim in toate epocele istoriei noastre, ca o creatiune original romneasc. De
aceea mitropolitul Saguna, care aminteste hrisovul dela 1391
in istoria sa bisericeascA, n'a fcut dect s se inspire din trecutul nostru atunci cnd a dat Bisericii ardelene, restaurate de el,
minunata organizatie democraticA, in care a fost cuprins, prin
legea de unificare, toat biserica ortodoxi a Romniei-Mari.
Prin urmare, iat de ce nu putem primi legenda, care pre-

tinde c Mitropolitul Saguna s'ar fi adresat invatatului sas

Rannicher, ca
elaboreze o Constitutie bisericeasa Este o
simpl afirmatie nedovedit, pe care o desmint si Inalta pregtire si largile conceptii ale nemuritorului mitropolit. (Aplause
pe bncile majorittii).
D. Hans Otto Roth : Imi dati voie, noi am avut totdeauna
toat admiratia pentru mitropolitul Saguna si eu nu am voit s

fac nici o obiectie in directia aceasta. Noi am fost in foarte

bune legturi cu acest mitropolit foarte merituos si de o mare

genialitate (aplause).
Aci s'a discutat chestia, dac noi am avut autonomie sau
nu i eu am spus numai att : inainte am avut noi autonomie

d-voasfr ai gsit cu cale si aveti autonomie similar, iar

Saguna, care a fost in foarte bune legaturi cu fruntasii nostri
de atunci, s'a consatuit cu ei. Aceasta nu este nici o jignire.
Si eu, cum v'am spus, sunt un mare admirator al lui Saguna.
(Aplause).

D. I. Matei, raportor : D-le Roth, eu am declarat dela

inceput c5 protestez rnpotriva afirmatiei d-tale, nu fiindc mg.

www.digibuc.ro

425

sirnt jigrilt, dar pentrua o gsesc inexact din punct de vedere

istoric.

Dac ai fi citit o carte a mea despre Istoria

sericesc", n'ai mai fi lansat asemenea afirmatiuni gresite.
Dar s dau un exemplu comparativ : subventia de Stat.
Problema aceasta era reglementat de Ungaria prin don-a legi :
art. 14 din 1898 si art. 13 din 1909. Iat ce dispoztii contineau ele.
Subventia de Stat nu se dAdea deat pentru acele posturi preo-

testi cari erau sistematizate i ocupate la data de 1 Ianuarie

1897, adic cu un an inainte de votarea legii. Pentru posturi nou

create, nu se acorda subventia, dect atunci, and infiintarea

lor avea aprobarea Statului.
Majorarea subventiei pentru preotul, care intre tirnp do-

bandea o pregtire superioar (bacalaureat si 3 ani de teologie) nu se incuviinta, cleat in cazul, c parohia avea cel putin
800 credinciosi, i acestia se obligau s asigure din mijloace
proprii 50 la sut din leafa majorat.
Conditiile obtinerii subventiei (congruei) de care preot
erau : 1) cettenia maghiark 2) cunoasterea limbii maghiare, 3)
necondamnarea, prin sentint judectoreasa sau disciplinar,
pentru grave abateri morale sau atitudini contra Statului. In

asernenea cazuri subventia se revoca pe termen de 3 ani, iar darecidivau, preotii o pierdeau pentru totdeauna.
Dac vinovtia preotului isvora dintr'un ordin al autorittii bisericesti supreme, subventia putea fi sistat pentru toat
-preotimea eparhiei.

Cnd i se ivea un denunt contra vreunui preot pentru

asemenea abateri, ministrul cultelor invita autoritatea bisericeasa competenta s adua sentinta disciplinard in termen de
4 luni. In caz contrar, ministrul putea retrage subventia si numai pe temeiul informatiilor proprii, daa acestea conchideau
la vinovtia preotului.
Comparati acum aceste msuri extrem de oneroase si jignitoare cu prevederile simple, drepte i tolerante din legea
noastr i yeti vedea enorma deosebire dintre conceptia ungureasa medievald i cea romneasc larg i intelegapare.
Dar sunt dator s subliniez ceva caracteristic in aceasta
privint : Statul este mai larg fat de cultele minoritare dect
fat de inssi biserica ortodoxk cci, pe and regulamentele,
votate de congresul national bisericesc spre a fi valabile, au nevoie de aprobarea qi confirmarea Statului, cultele minoritare
fi pot stabili rekulamentele lor, fir a fi obligate s le supun
acestei aprobri de Stat.
atunci, s-mi dai voie sa spun a alegatiunea minoritanilor, cari pretind c ar fi pusi inteo situatie inferioar fat
www.digibuc.ro

426

Biserica dominant, este nu numai .nedreaptd, dar cutez s

afirm, dup cele ce v'am artat, c dimpotrivd, cultele minoritare sunt puse deadreptul inteo situatie privilegiat chiar fat de biserica ortodox (aplause pe bncile minorittii).
vorkt constata cu oarecare melancolie, c pe acest teren guvernul nostru a mers aa de departe, inct n'a ezitat s
sacrifice chiar i dorintele legitime ale Bisericii Neamului
mnesc, fapt care nu s'a intmplat i desigur nu s'ar fi intmplat niciodat in Ungaria fati de biserici romano-catolic.
Deaceea eu socotesc, c cultele minoritare sunt datoara s

priveasc cu recunotint i cu multumire ctre tara aceasta,

care a dovedit fat de ele un exceptional spirit de intelegere
de generozitate, dndu-le o lege atat de larg, cum este aceasta..
De aceea suntem in drept s ne ateptm, din partea lor, in VIItor, la mai multi simpatie gi la mai mult incredere, rspunznci
cii acte de credint de loialitate fat de Statul romnesc, care
dorWe in chipul cel mai sincer s le asigure, pentru totdeauna,
conditiunile unei desvoltri pacinice, rodnice i binefctoare(Aplause pe bncile majorittii).
Si acum dati-mi voie s inchei. D-lor deputati, incinta acestei frumoase Adunri este stpnit de un cuvnt magic i
micator, gravat in litere de aur, deasupra duiosului Trott al
Domniei romnWi. El cuprinde solia diving a lui Christ, care,

in sf4ietoare chinuri de inoarte, s'a jertfit pentru pacea lumii

i pentru mntuirea neamurilor. Este cuvntul Pax", simboI

luminat qi inlttor, care a inclzit in totdeauna conqtiinta creq-

tini a Neamului nostru i care va trebui s cluzeasc, prin

veacurile de lupti i patria iubit a tuturor romnilor, ca, in
strlucirea crucii mntuitoare, s poat preface unitatea noastr national inteo minune a infratirii creatoare i inteun izvor nesecat al triumftoarei civilizatii romneti. (Aplause prelungite pe bncile majorittii).
N

www.digibuc.ro

DISCURSUL DE INCHEERE

AL D-LUI MINISTRU ALEX. LAPEPATU

D-le presedinte, d-lor deputati, dupa expunerea asa de

judicioasa si de competenta a d-lui dr. I. Matei, raportorul proiectului nostru de lege, mie nu mi-ar mai rarnarma decat prea
putine de adaugat cu privire la acest proiect de lege.
Totusi, fiinde in desbaterile desfasurate in aceasta Adunare, s'au ridicat anume chestiuni pe cari socot de a mea datorie
sa le lainuresc, permiteti-mi ca, inainte de inchiderea discutiunii generale, sa spun cateva cuvinte relativ la aceste chestiuni,_
cari 'se refera pe de o parte la unele declaratiuni ale reprezentantilor confesiunilor minoritare, iar pe de alta parte la unele
reflexiuni ale d-lui profesor N. Iorga.

D-lor deputati, in declaratiunile pe cari le-au citit aci

reprezentantii cultelor minoritare, ni s'au infatisat, in deosebi,
doua motive, pentru cari spun dansii ei nu pot aproba acest
proiect de lege : intaiu, ea' el ar contine unele dispozitiuni de
caracter politienesc, jignitoare pentru autonomia cultelor, si al
doilea, ea din alte ale sale dispozitiuni ar rezulta o vadita neincredere a Statului pentru cultele minoritare.
Fata de aceste afirmatiuni, tin sa arat, dela inceput, ca
din examenul pe care de atatea ori 1-am facut acestui proiect
de lege, nu am gsit
si aceasta o declar in toata sinceritatea

de constiinta
ca dispozitiunile despre cari e Vorba ar fi de caracter politienesc i ea' ar porni dintr'o totala neincredere a
noastr fata de cultele minoritare. Si ca sa dovedesc aceasta, va
rog sa-mi ingaduiti, d-lor deputati, sa intru putin in analizarea
acestor dispozitiuni.
E mai intaiu dispozitiunea cuprinsa in art. 6, prin care
se interzic constituiri de partide politice pe baze confesionale
in acelas timp, se interzice tratarea de chestiuni de politica
,Inilitanta in corporatiile i institutiunile bisericesti.
Am explicat in expunerea de motive cauzele, foarte serioase, cari ne-au determinat sa inscriern in proiectul de lege a
www.digibuc.ro

428

.ceste dispozitiuni. In primul loc, pentruc conducditorii Statudat fiind principiile pe cari s'a alcdtuit si
lui romn modern
nu s'au eiluzit
-pe cari s'a desvoltat pn acum acest Stat
niciodatO in actele lor de guvernare de preocupri de ordin confesional. Tot asa si partidele politice au exclus din programul
lor tendinte clericale. i nu vrem s'd ne abatem dela aceast
bura traditie nici in noul Stat al Romniei intregite,
se constitue partide politice pe baz'd confesional, care s nzuiasc a impune conducerii Statului preocupari clericale. (Aplause prelungite pe bncile majoritAtii).
Cele petrecute in Senat acum cdteva zile sunt o dovad
ca ingrijorarea noastr in aceast privinfa a fost si este pe deplin justificat. Cci ati vzut cum oameni, abia iesiti de sub
stpnirea unui regim de vechi traditii clericale in conducerea
Statului, au socotit c sunt indreptatiti si ed pot impune con-ducatorilor Statului nostru preocuparile lor confesionale ca
preocupOri de guvernmnt.
Ati vAzut ins, in acelas timp, cum Senatul a reactionat
impotriva acestor tendinte, respingnd, prin votul su, dat aproape cu unanimitate, incercarea de a impune lucrrii noastre
-de legiferare si de guvernare, interese particulare confesionale
peste si impotriva intereselor generale ale firii si ale neamului.
Iat deci, d-lor, dovada ea' ne-am gndit foarte bine si
foarte serios atunci cnd am socotit c, pentru sistemul de
.conducere al Statului nostru, pentru traditiile noastre politice
pentru rosturile noastre de viitor, ar fi p.dgubitor, primejdios
s'd permitem ca in viata public s se constitue partide cu
caracter si tendinte clericale. Exemple bine cunoscute din viata
trecutO i chiar din viata actual a altor State, cu astfel de partide, pot fi aduse destule spre a dovedi deasemenea c'd inlturarea din viata politicd a Statului nostru a partidelor clericale e
necesitate, pe care trebuie s o sustinem cu totii si firi ezitare.
Ce priveste dispozitiunea prin care se interzice tratarea
de chestiuni de politick' militant in corporatiile si institutiile
bisericesti ale cultelor, ea este asa de f ireasc ed nu mai are
trebuint de a fi justificat. Cci, dad Statul acorda cea mai
largd autonomie pentru viata intern a cultelor, aceastO autonomie este a se folosi numai in cadrul afaceriloi lor religioase, in
-cari, sub nici un cuvnt, nu poate fi admis politica militant,
pentruc din ziva in care aceasta ar int9 in corporatiunile si
institutiunile bisericesti, ele s'ar transfornia in instrumente ale
vietii politice de partid si am ajunge astfel, pe alte ci, la aceea
-ce ark= adineaori ea' trebuie si inlturm din viata uoastra

publicA.

0 alt dispozitiune a proiectului nostru de lege impotriwww.digibuc.ro

429

va cdruia se ridicd reprezentantii cultelor minoritare, este aceea prin care cultele acestea sunt obligate sd comunice guvernului ajutoareld materiale primite din strindtate. Or, d-lor,..
dispozitiunea aceasta nu poate fi privit ca o dispozitiune politieneascd, cdtd vreme guvernul trebuie s tie de unde vin, de
ce naturd i cu ce scopuri sunt date aceste ajutoare i ct vreme el u le va opri cleat atunci cnd vor fi date i intrebuinsate impotriva intereselor Statului i impotriva armoniei interconf esionale in Stat.

De altf el, dispozitiunea aceasta, pe care reprezentantii

cultelor o socotesc de politieneascd i protivnica drepturilor i
autonomiei lor, nu privete att cultele istorice, cari nu au motiv s ascuncld fatd de controlul Statului primirea de astf el de
ajutoare qi s le intrebuinteze pentru scopuri contrare intereselor Statului i armoniei interconfesionale, eat privete, in
special, asociatiunile religioase, sectele, despre cari tim di se
sustin, adesea, cu mijloace inavuabile, venite din afard i pe cari
le intrebuinteazd in scopuri subversive i de turburare a pdcii
conf esionale.

Or, Statul, care are datoria s garanteze aceastd pace confesional i sd se asigure impotriva tendintelor subversive, e in
dreptul sau s ia orice mdsuri ar crede necesare pentru aceasta
e regretabil cd reprezentantii cultelor minoritare privesc aceste mdsuri ca politieneti i indreptate in contra drepturilor
autonomiei lor, in loc sd le priveascd aqa cum sunt, adicd

luate pentru asigurarea ordinei in Stat i garantarea linitei

confesionale, la care i dnii, ca cetteni i ca credincioi, _sunt

direct interesati. (Aplause prelungite pe bncile majoritdtii).

S'a mai afirmat, d-lor, c in proiectul nostru de lege sunt
dispozitiuni, cari pot fi privite ca rezultate din neincrederea
fat de culte i s'a citat pentru aceasta, dispozitiunea din articolul privitor la achizitionarea de averi cu titlul gratuit pe
seama cultelor i care articol dispune c astf el de averi nu pot
fi acceptate f r aprobarea guvernului.
Regimul sub care am pus aceste achizitiuni este acel sta-

bilit de codul nostru civil i care se aplica in Vechiul Rt.:gat

dela 1864. Regimul acesta se aplicd acum i in Basarabia, dar
nu se aplica incd in Bucovina i Transilvania. Or, venind cu o
lege de unificare pentru regimul cultelor, nu _putem, evident,
ca pe jumdtate din ele sd le supunem la un regim, iar pe cealaltd
jumdtate la un altul, din simplul motiv cd acolo, in Bucovina i

in Transilvania, ar fi in vigoare un alt cod civil, care lasd deplin libertate cultelor in aceast. privint. (Aplause pe bncile
majorittii). Nu am mai face atunci o lege de uni ficare.
Iat de ce a trebuit s inscriem in lege aceeaq dispozitfe
a codului nostru civil pentru achizitille de averi cu titIul grawww.digibuc.ro

430

-tuit ale tuturor cultelor : pe deoparte, ca s uniformizarn acest

regim, iar pe de alt parte, ca s corespundem intentiei, care a
determinat, la 1864, introducerea acestui regim in codul nostru

Interpretarea ce se di acestei dispozitiuni ca ar denota

neincredere a Statului fat de culte este absolut gresit. Ea nu '
s'a luat dect pentru ca Statul s cunoasca natura i scopul achizitiilor cu titlu gratuit si s poat avea in aceias timp o evidenti asupra lor.
Si c aceast dispozitiune s'a aplicat tuturor institutiunilor de drept public in Vechiul-Regat in cel mai larg spirit
de libertate si tolerantd, e c dela 1864 si pn astzi, nu s'a
aprobarea
cel putin dupa cte cunosc eu
refuzat niciodat
guvernului pentru astfel de achizitiuni.
De ce dar exist-temeri pentru viitor si de ce s fie socotit aceast dispozitiune ca o lips de incredere a Statului fati
de institutille publice si de culte, cnd nimeni pni acum, tirnp
de o jumAtate de secol, nu a manifestat astfel de temeri si nu a
ridicat astfel de obiectiuni ?
In art. 26 am dispus ca ordonantele si instructiunile de
interes obstesc pe cari le dau sefii cultelor ctre credinciosii
lor, s fie aduse la cunostinta si a Ministerului de Culte. In acelas timp, am dispus ca, in cazul cnd aceste ordonante qi. instructiuni ar cuprinde ceva impotriva intereselor de Stat, Ministerul Cultelor s poat interzice executarea bor.
Evident, ea' aceste dispozitiuni sunt considerate si decretate de reprezentantii cultelor, nu numai ca msuri de ordin
politienesc, dar pornind din aceeas neincredere a Statului fat
de culte. Deck, d-lor, nu au dreptate. Cci dispozitiunile qcestea ne-au fost impuse de anumite fapte intmplate in aceti din
urma 10 ani, de anumite cazuri concrete, cnd astfel de ordonante si instructiuni au fost date si indreptate impotriva intereselor superioare ale Statului.
E destul s amintesc, in aceasta privint, instructiunile
fostului episcop de Timisoara Glattf elder, in legtur cu reforma agrar i instructiunile date de actualul episcop de AlbaIulia, Majlath, in legaur cu reforma invtmntului primar,
ca s v puteti da seama de necesitatea acestor dispozitiuni.
De altminteri, ca s dm o dovad cultelor c controlul
acesta nu e un control politienesc si c nu e pornit dintr'c general
a noastr fat de ele, mi-am luat angajaxnentul ca modalitatile exercitrii acestui control, cari urrneaz1
s fie determinate in regulamentul de aplicarea legii, modali-

ttile acestea s fie, zic, de asa natur, flick sa nu jigneasci,

airepturile i libertatea cultelor in a emite i publica ordonante

i instructiuni pe seama credinciosilor.
www.digibuc.ro

431

La fel, juramantul, impus prin proiectul nostru de lege,..

functionarilor publici ai cultelor este privit ca o neincredere
fati de ele. Dar, d-lor, cultele au functionari pe cari si legile
statutul functionarilor publici Ii socotesc ca atare si cari se
bucura de toate drepturile i privilegiile celorlalti functionari
publici, fara ca ei sa fie supusi jurmantului datorat Regelui
Constitutiei si far ca s fie supusi indatoririlor i obligatiilor functionarilor publici. 0 anomalie care trebuie sa inceteze. Functionarii publici ai cultelor vor fi i ei supusi la juramantul pe care in Statul roman, 11 datoreste orice slujbas care
indeplineste o functiune
Dispozitia aceasta, inscrisa in legea noastr, nu poate fi
-privita deci ca isvorita dinteo neincredere fata de culte, ci ca
o dispozitie impus de legile in vigoare si de caracterul public
slujbelor 'indeplinite de functionarii respectivi ai cultelor.
Ni se mai cere deplina libertate pentru constituirea de
notii eparhii de care organele competente ale cultelor, fall de
nici un amestec al Statului, intrucat dispozitia din proiectul

nostru ca nouile eparhii s fie constituite prin lege, e privita

tot ca o neincrederefata de culte.
Dar, d-lor, in organizarea si in viata Statului, rolul pe
care 11 exercita conducatorii cultelor, adica episcopii, este asa
de insemnat, nu numai sub raport social-politic, incat Statul
nu se poate desinteresa de chestiunea creierii acestor episcopii si nu poate admite s se institue noui episcopi, cari, prin
functiunea ce indeplinesc, pot, cum am zis, influenta in mod
considerabll asupra strii de spirit a cettenilor, fall de stirea
fara de autorizarea sa.
Noi nu rapim culteIor dreptul de 4-si organiza, In caz de

trebuinta, noui episcopii, prin autoritatile lor competente, dar

le cerem sa supuna aprecierii Ministerului de Culte, motivele
determinante ale acestor noui organizri cum si sa arate mijloacele pentru sustinerea lor si le impunern aprobarea lor prin
lege de Stat.
Lucrul acesta, aprobarea instituirii nouilor eparhii prin
lege, e cuprins i in legea pentru organizarea bisericii ortodoxe.
Cata vreme deci cultele ne cer mereu un tratament de egalitate
cu acel acordat bisericii noastre natiorole, ele trebuie sa primeasc, in acelas timp, i obligatiile impuse acesteia
obligatii, pe cari, pentru cazul dat, al infiintrii de noui eparhii,
le-am socotit necesare, nu numai atunci and am stabilit regimul bisericii ortodoxe, ci i acum cand trebuie sa stabilim re-gimul- general al cultelor. (Aplause pe bancile majorittii).
Vin acum la chestiunea controlului, pe care, prin aceast
lege, Ministerul Cultelor si-1 rezerva asupra orgavizatiunilor
www.digibuc.ro

432

bisericesti ce primesc ajutorul Statului, control privit tot ca

lips de incredere a noastr fat de culte, drept ce ni se cere si
nu impunern acestora conditiunile in cari ele au s-si administreze aceste ajutoafe.
Dar conditiunile acestea sunt impuse prin legea contabilittii publice a Statului, sub regimul cAreia trebuie s stea orice institutiune, care administreaza fonduri publice in RomniaPe de alt parte, se poate oare tgadui Statului, care acord din
vistieria sa sute de milioane pentru sustinerea cultelor, dreptul
de a controla, dac aceste ajutoare sunt intrebuintate potrivit
destinatiei lor i sunt administrate potrivit legii contabilfttii
publice si modalittilor pe cari le va crede necesare Ministerul
Cultelor ? (Aplause pe bncile majorittii). De sigur ea* nu !
Principial nu poate fi contestat acest drept de control si
nu poate fi privit ca o neincredere fat de culte. El se exercit
de altmintrelea i fat de organizatiile bisericii ortodoxe. Mai
mult : articolele respective din proiectul nostru de lege sunt
luate, vorbi cu vorbi, din legea de organizare a acestei biserici. Or, ct vrerne biserica ortodoxi n'a afirmat si nu afirm
c controlul acesta ar constitui o neincredere a Statului fat de
ea, nu e oare de mirare c, dumnealor, reprezentantii cultelor
minoritare, fac o asemenea afirmare ?
De altfel, controlul acesta se impune si din motive de
oportunitate administrativ. Caci, cum stiti, noi, in Romnia,
am parasit, in cele mai multe domenii ale vietii publce, sistemul
de organizare i administrare centralizator, ca sa mergem la
descentralizare i autonomie. Astf el, am acordat o larga autonomie la cea mai mare parte din institutiunile vietii publice,.
lsndu-Ie deplin libertate in ceeace priveste administrarea bunurilor lor i ajutoarelor acordate de Stat.
Or, ce s'a intmplat ? Fiindc, in acelas timp, Statul na
a instituit sau, mai bine, nu a exercitat i controlul necesar, s'a
produs, in multe din administratiile i institutiile publice, nereguli si abuzuri, cari, evident, sunt a se atribui, nu numai bipsei de constiint si slbiciunii functionarilor, ci, de sgur, si faptului c acestia, stiindu-se necontrolati in chip mai riguros, au
crezut ca neregulile i abuzurile lor pot ramne nedescoperiteCred, d-lor deputati, c am adus destule argumente ca
sprijinim instituirea dreptului de control din partea Statului asupra cultelor i ca s se vad c acest control este nu numai
un drept, ci i o necesitate dela care nu putem si nu trebuie si
.

renuntarn.

In sarsit, ultima dispozitie, inftisat de reprezentantii

cultelor minoritare tot ca o neincredere a Statului fat de ele,.
este dispozitiunea prin care cultele sunt obligate sa supun aprobrii guvernului statutul lor de organizatie.
www.digibuc.ro

438

In ce consta aprobarea qi cum se facea ea in Statul unguresc, bunaoara, a aratat-o d. dr. I. Matei i s'a putut vedea din
interesanta d-sale expunere, ce riguros proceda acest Stat cand
era vorba de o astf el de aprobare si cat de ingduitori
gem sa fim noi.
Caci nu se poate concepe ca un Stat, care acorda depliria
autonomie cultelor si care i rezerva numai dreptul de control
asupra vietii lor externe, ca Statul acesta, zic, sa nu cunoasci,
precis si lamurit, modul de organizare si de functionare al acelor culte si sa nu ceara ca aceasta organizare si functionare s
fie in concordanta cu principiile si dispozitiile legii pentru regimul general al cultelor.
Iat pentru ce statutele acestora trebuie sa aiba aprobarea guvernului, aprobare, prin care nu se tinde catusi de p.Itin
a se impieta sistemul lor de organizare. Dar, mai mult de cat
atata, la cererea dumnealor, a reprezentantilor cultelor minoritare, am specificat in proiectul nostru de lege ca aprobarea are

de scop numai sa se constate daca in statutele respective nu

sunt dispozitiuni contrare legii cultelor.
Daca deci la atata lucru se reduce aprobarea ceruta, e cel
putin surprinzator ca. d-nii Bethlen i Paal vin si spun : Cum
se poate ca Statul sa ceara aprobarea unor statute de organizatiuni bisericesti, concretizate printr'o desvoltare istorica de
veacuri ?

Acestea sunt, d-lor deputati, observatiile pe cari am

nut sa le fac dela aceasta tribuna in legatura cu afirmarea reprezentantilor cultelor minoritare
afirmare, care, desigur, va
face curs in toata presa si va fi negresit exploatata impotriva
c am facut pe seama confesiunilor minoritare legi
noastra
de regim politienesc si de neincredere fata de ele.
Nu as vrea sa V rapesc timpul, aratandu-va dispozitiunile respective din legile privitoare la regimul cultelor ale altor
State

ale Statelor succesorale in deosebi, ca sa va convingeti

cat de liberala si de ingaduitoare e legea noastra in raport cu

acelea. Comparatia
care e in favoarea noastra
dumnealor

o cunosc prea bine. Dovada CA in discutiile ce am avut cu dan-

sii, de cate ori m'am provocat la legea sarbeasca, jugoslava,

mi-au replicat : dar bine, dumneata te iei dupa sarbi ?
In cuvantarea sa din Senat, parintele episcop reformat
Makkay, examinand chestiunile despre cari v'am vorbit i atri-

buindu-le lipsei de incredere fata de culte, spunea : Dati-ne

mai multa incredere, ca sa va putem da mai multi loialitate", la

ceeace un episcop al nostru, Prea Sfintitul Lucian, a ripostat :
Aratati mai multa loialitate, ca sa va putem da mai multa incredere". (Aplause prelungite pe bancile majoritatii).
ca s se vada cat adevar cuprinde in sine aceasta riwww.digibuc.ro

28

434

posta, rog sa binevoiti a-mi ingdui sa va arat anumite lucruri

si imprejurari, bine sa fie reamintite cu aceasta ocazie, ca uncle
ce caracterizeaza increderea noastra fata de culte, si in acela
timp, din nefericire, lipsa de loialitate a unora din aceste fata
de Statul roman.
De 10 ani, dela constituirea Romaniei intregite, s'a acor-

dat cultelor, cele mai depline libertati si cea mai larga toleranta. Nu s'a exercitat din partea Statului, in tot acest timp, o
poate afirma orice orn de buna credint, aproape nici un control asupra vietii interne si raporturilor externe a acestor
culte.

.i cu toate acestea, d-lor, in loc ca ele sa dovedeasca, prin

purtarea si atitudinea lor in viata publica din tara si de peste

hotare, ea nu este trebuint de un asemenea control, prin anumite acte si manif estatiuni ne-u ardtat, tocmai ditnpotriva, ea
acest control e necesar.
Caci, ce este acea pastorala, pe care a dat-o f ostul episcop
catolic dela Timisoara Grattf elder, in chestia ref ormei agrare ?

Ce este, apoi, cealalta pastorala, pe care episcopul catolic al

Transilvaniei, Majlath, a dat-o in legaturi cu ref orma invitamantului primar, a d-lui ministru Angelescu ? i ce sunt acele

repetate provocari fata de suveranitatea Statului roman, pe care

Statutus-ul romano-catolic din Transilvania le-a savarsit prin
calcarea si eludarea dispozitiunilor din statutele sale, cari se
raportau la drepturile si prerogativele fostului Stat ungar. trecute asupra Statului roman ? Ce sunt toate aceste, decat acte i
manifestatiuni de natura sa arate c increderea noastra fata de
culte este rsplatiti, adesea, prin lipsa lor de lealitate fr.t de
Stat si ca avem datoria s instituim si sa exercitm control :1
necesar pentru rernedierea unor astf el de situatiuni, intolerabile. (Aplause pe bancile majoritatii).
Dar iata un caz si mai patent. Unul din conducatorii de
cdpetenie ai unui cult minoritar din tara, primeste sa fie delegat al guvernului maghiar la actiunea de propaganda in strainatate in vederea Conferintei de Pace. Timp de doi ani de zile,
acest om lucreaza in strainatate, pentru interesele Statului maghiar si impotriva intereselor Statului roman. i cu toate acestea, el se poate intoarce in tara si, fara nici un inconvenient
si far. ca macar sa fi fost intrebat de cineva ceva asupra actianii sale impotriva nouei ordine politice stabilite pe urma rasboiului, isi reia linistit locul pe care l'a avut in conducerea bisericii sale.
De 8 ani de zile, e salariatul Statului roman si are un rol
de capetenie in actiunea de propaganda facuta impotriva noastra peste hotare
cu deosebire in Anglia si America
de
www.digibuc.ro

435

acele faimoase misiuni venite sau aduse in targ ca sa cerceteze

si s controleze viata interna a cultelor i raporturilor lor cu
Statul roman, misiuni care s'au dedat, prin publicatiile lor, la o
vdith actiune de calomniare a noastr.
Toate aceste actiuni si manifestatiuni arat ca regimul
de deplidd libertate si de larg tolerantO, acordat de noi, cultelor, nu mai poate fi ingduit ; c o lege pentru stabilirea unui
nou regim general pe seama cultelor din tall e absolut necesar ; c controlul pe care Statul si l'a rezervat prin Constitutie trebuieste reglementat si exercitat, pentru ca pe viitor si nu
se mai produca actiuni si manifestatiuni ca acele de cari vorbesc, pAgubitoare intereselor de Stat si jignitoare pentru suveranitatea noastr national. (Aplause pe bancile majoritOtii).
Iat, d-lor, dece a fost necesar introducerea in legea

noastr a tuturor acelora dispozitiuni pe care reprezentantii

cultelor le privesc ca mOsuri politienesti, isvorite din lipsa de
dispozitiuni ce, desigur, vor
incredere a Statului fat de ele,
rmanea platonice, daca atitudinea de pan acum a cultelor se
va schimba si dacO lealitatea de care ne vorbia printele episcop
Makkay in cuvantarea sa dela Senat, va deveni o realitate. (Aplause pe bancile majoritAtii).
D. Hans Otto Roth : Este o realitate.
D. Al. Lapedatu, ministrul cultelor i artelor : Pentru
unii da, dar pentru altii nu.
Stabilirea de bune raporturi intre Stat i culte va aduce
cu sine o nou situatiune, asa cum o dorirn noi si cum o ravnesc ele. i aceasta nu numai prin respectarea legii ce intocmim, ci i prin felul cum cultele se vor sti adapta nouei ordine
politice si se vor sti solidariza cu interesele Statului roman.
Cci dac nu vor fi solidare cu aceste interese, nu se vor
adapta nouei ordine politice si nu vor respecta, cu sinceritate
lealitate, regimul stabilit pe seama lor, se va deschide, desigur,
un permanent conflict intre culte i Stat, pgubitor i unora si
altuia.

Am tinut, d-lor, s relevez si s expun toate acestea, nu

atat ca sa" ridic un protest, cat ca sa rman5 in analele acestui
Parlament, o explicare si din partea noastra a motivelor. sau,
mai bine zis, a pretextelor, pentru care reprezentantii cultelor
minoritare au declarat c nu primesc legea noastra.
Cu acestea trec, d-lor deputati, la partea a doua a cuvantOrii mele, la reflexiunile d-lui prof esor N. Iorga, care a spus
c, spiritul ce stribate proiectul de lege in discutie, trdeazA o
mentalitate specific, cdreia d-sa i-a zis ardeleneascA, mentalitate format sub influenta sisternului austriac, anticlerical, io.
sefin, de amestec al Statului in viata cultelor si sub influenta
sistemului unguresc, depe vremea regimului dualist, de neinwww.digibuc.ro

436

credere fat de culte si, deci, de o riguroasi supraveghere a vie-

tei lor in Stat.

D. N. Iorga a mai spus ea' Ardelenii cari au venit zu aceastO mentalitate, aci, in Vechiul-Regat, au cOutat i caut sa

si-o impun in viata public si s-i dea expresie cu deosebire in

codificarea legilor, intre cari, desigur, ca legea pentru regimuI
general al cultelor trebuia s stea in frunte. D-sa mi-a atribuit
mie aceast mentalitate. Ba, mai mult, socoate chiar c, ca
unul ce asi fi avut interes sO-mi afirm mai muIt ardelenismul
rneu, am cutat s m infAtisez, in aceast privint, mai ardelean decat altii i s dau expresie acestei mentalitOti austriaco-unguresti" in legea de f
In ce priveste mentalitatea mea ardeleneasc5, d-lor deputati, tin s declar c eu nu sunt mai ardelean, azi, in Romania
intregit, 'theft am fost, eri, in Romania veche, in Regat, pentruck" ardelenismul meu nu este un ardelenism de circumstanti,
determinat de anumite interese i atitudini politice, ori de credinte i conceptii regionaliste. Ardelenismul meu este determinat de simtOminte si de traditii, de cari sunt indisolubil legat
si de cari desigur numai moartea m va putea desprti. (Aplause prelungite pe bncile majorittii).
Cci, nu numai noi, acei cari am trOit partea cea mai bung
si cea mai frumoas a vietei noastre in Vechiul-Regat, dar si
multi, foarte multi, dintre ai nostri, cari au fOrnas si au trgit
dincolo, nu 0-au pervertit si nu si-au schimbat inentalitatea lor
specific romaneasc. (Aplause prelungite pe bOncile majorifitii). Si tinem s ne afirmrn i s ne manifesam aceast mentalitate in toate imprejurarile vietii i cu deosebire in viata public.

Nu suntem aci, deci, ca s introducern in nouile noastre

legiuiri, o mentalitate austriaca-ungureasc de care suntem
strini, ci o n-ientalitate romaneasca proprie a noastr.
Nu numai, nu am tinut sh" introduc in aceastO lege dis-

pozitiuni rezultate din influenta sisternului de guvernare al

cultelor, austriac sau unguresc, dar am tinut sa relev eu insumi

aceast tendint i s inatur orice incercare de inraurire a ei
asupra legiuirilor noastre. CAci, inedodat, nici eu, nici f carte
multi din ardeleni, nu avem rnentalitatea pe care ne-o atribuie
d. Iorga. Cunoastem o mentalitate ardeleneascA, stramt i nenorocit, pe care nu numai c nu o aprobm, dar o detestm,
o detesam cu toat puterea sufletului nostru. (Aplause pe bincile majoritatii).
De aceea tinem c, atunci cand suntem chemati sa contribuim, dela locuri de inalt rspundere, la opera de organizare a
Statului roman, tinem, zic, ca aceasta organizare s se fac5 3n
www.digibuc.ro

437

conformitate cu traditiile si cu principiile noastre proprii si s

fie in asa fel, inct s rspund trebuintelor actuale si nAzuintelor viitoare ale acestui neam.
Iar, fcnd aceasta, nu intelegem sa lucrOm in detri nentul altora, ci numai ca, pe baza principiilor pe cari spuneam c
s'a alctuit si s'a desvoltat Statul romn
principiul de natios am, in toate legiuirile
nalitate, libertate si democratie
noastre, sub toate raporturile si pentru toti cettenii acestei p atrii, far deosebire de Iimb si de lege, s'a darn, zic, rosturile
cele mai bune prin cari ei s poati desvolta si s se poati ferici
alaturi cu noi, in spirit national, liberal si democratic. (Aplause
pe bincile majorittii),
I!

III III

www.digibuc.ro

U
mmou
'

Introducerea, de N. Russu Ardole000 .. .. ..

..
Expunerea de motive a d-lui Ministru Alex. Lapedatu

14

0RATORU8:
P. S. Episcop Roman Ciorogariu (ortodox)
D. Prof. O. Bogdan-Duica (ovvhdox)
..
Parintele D. Turcu (o,tod"x) .. .. ..
..
P. S. Episcop Valeriu Traian Frentiu (unit)
Po,intdtcnnsi|icr Gb. Ciuhandu (ortodox)
Episcopul Makkai (reformat) ..
I. P. S. Arhiepiscop Cizar (cato8c) ..
Rabinul I. Niemirover (mozaic) ..
D. Friederich Teutsch (luteran)
D. Elemer Gya,hm (coro&c) .. ..
..
P. S. Episcop Origod, Comyu (ortodox)
D. 0b. Rigu (ortodox) ..
.. ..
..

'

,,

'

..
..

'

..

'

l.r\ S. Mitropolit Nectarie (ortodox)

D. Ely Bercovici (mozu)'
..
Parintele N. Zugravu (unit)
.. ..
P. S. Episcop Vartolomeu (o,dvx) ..
D. Mihail G. Orleanu (ortodvx) .. ..
P. S. Episcop AI. Nicolescu mit/ ..
D. Horia Carp (mozaic) ..
..
I. P. S. Mitropolit Nicolae (ododox)'
Sudu(unit) ..

",

97

22

..

..

..

..

..

..
..

..

' '
'
'

..
..

'

Nicolae Ivan (ododox)

Lucian Triteanu (vrtodnx)

,.

..

..

P. S. Episcop lu\iu Hossu (unit) '

',

39
59
85
89
127
129
132
136
137
143
164
169
205
213
226
228

' '

'

""

31

'

..

232

..

..

'
' '
'
' '

..

235
246
258
271
276
319

'

www.digibuc.ro

..
..

..

439

Pag.

[\C.Disocau(ortouhx).... ..'....

,
,
`.
,
,
,
,
,
,
,

'

..
Petre Orho,iccuou (ormdwz)'
Ministru Alex. Lapedatu /ortodox/
Prim-Ministru VintU Br 6unu (prt"do)

Nixo}uc ]vqgu /ortodoxj

G. 8,thlcu

..

..

..

'

Augustin Pordea (uni) ..

Frantz Kruuter(cotolie)
Arpad Paal
..
Tibc io 88oyoiu (oxvodn)

' ' '

FtzCoonert(luteron)'

, umuFoleu(unit)

., C. Duc c"

' '

(o,todox)

'

' '

..

..
..

..
..

'
'
..

'
Borcea (ortodox)
' '
, Beno 5truucbcc(mozux* '
.,

,
,

Gavril Tripon (unit)

..
Stefan Bogdan (ortodox)
1.

,,

}ouo Matei (oxmdo^)

405
410

..

..

..

323
327
340
366
375
384
386
388
390
394
396
397
399
401

..

4/2

Preotul Nicolaescu (ortodox) ' ..

D. N. Ionescu Mebedinti (ortodox)

..

..

Ministru Alex. Lapedatu (o,mdox)

414
416
417
427

XXE

ERATA

Oroor dela pag. 89 si 136 se vor oiC[UHAN0Q/ zloo

de Ciobaudio si TEUTSCH u luc de Tensch.

www.digibuc.ro

IMPRIMERIA ZIARULUI UNIVERSUL"

BUCURESTI.

STR. BREZOIANU, 11

LEI 200

www.digibuc.ro