www.dacoromanica.

ro

NEAMUL ROMANESC

IN ARDEAL
SI TARA UNGUREASCA.

74 lova.

Ardealsas,

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

Neamul romAnesc

in Ardeal 1 Tara
Ungureased
VOL. T.

BUCURESTI
.

iginerve

Institut de arta *

grafice si editurit
6, Strada Raga IA, 6.
1906

www.dacoromanica.ro

I:

Pj:c
r air
PREFATA

Cu aceste cloud volume se incheie descrierea ferilor locuite de Romini pe care am inceput-a in 1904
cu (Drumuri fi orafe din Romania*. Ramine deschisd numai seria cSatelor fi mandstirilor din Ro-

mania*, din care un al doilea volum va iefi in

curind.
Din partea celor cari pot finea condeiul in mind
toate parfile acestel scrierf aa fost intimpinate cu

tdcere saa cu batiocuri. Sint deprins fi cu una fi

cu celelalte. Rufinea e a celor cart se poarta asyel,
fi va veni vremea cind se va recunoafte aceasta.

Nu odatd mi s'a spus cd n'am dat all/a cit aftepta unul saa altul. Dacd affi facut dupd dorinfa
lor, de sigur cd n'affi tipdrit nici-odatd aceste cdrfi
care mi s'aa parut de o absolutd necesitate pentru
acel public bun fi mare ce nu se manifestti prin scris.

Am zugrdvit ce mi-a fost cu putinfei sd vdd fi ce

mi-a dat mina sd vdd, cdldtorind totdeauna cu banii
miei. Af fi putut sd fac foarte lesne capitole marl
fi trufafe din ldmuririle de tot felul pe care le-am
intrefesut cu povestirea fi descrierea, dar sint de
www.dacoromanica.ro

PREFATA

sigur prea bdtrin pentru ca sd md pot hotdri a

speria lumea cu stiinta sad C14 talentul mied. De al-

mintrelea sint atifia cari fac, si cu izbindd bund

acest lucru.
Am fost invinuit f i de nedreptate, de pcirtenire ;

ba un om cum se cade m'a pirit ca fie un nesim(itor f gel de poporul romdnesc. Acestuia din urmd
ce as putea sci-i rtispund? Celorlalti li pot spune cd
n'aii nici cea mai mica dreptate. De scdderile alor

tdi te doare mai mult decit de ale strdinilor. Poleind pacatele unui neam cu lingusiri, cred cd-i
faci o foarte proastd indatorire.
*

A f fi vrut sd vdd toate Tinuturile Rominilor de

peste munfi mdcar asa de amanunlit ca pe al Fclgdrasului. Nu mi-a ingticluit nici vremea, nizi mijloacele si nici alte greutdti, bine cunoscute, de care
e intovdrdsitd o aildtorie in condiiiile in care am
facut-o. Descrierea Fagdrasului n'am scurtat-o insd
pentru a o face de o potriva cu a celorlalte parri :
am crezut di e bine, chiar in paguba proporfiilor
ca mticar un Tinut carat romdnesc set se infatiseze
mai deplin.

Addogiri s'ar putea introduce intr'o noud edifie,

asupra fiinfii cdreia va hottiri publicul. Aceste addogirl trebuie sd imbogeifeascd mai ales capitolul des-

pre Banat pe care fard voia mea l-am ldsat asa

de .sdrac.
Devntbre 1905.

www.dacoromanica.ro

CARTEA I-A.

TINUTUL BRASOVULUT.

www.dacoromanica.ro

Ptr#

ALI

WI

Air.A4AVair.4614Ma

fKit' fIZTiVISbilreilAr

I.

De la Predeal la Braov.
Din vane inguste cu malurile bAtute in ace
de brad ale Prahovel ajungi pe acea culme,
putin innalt de alminterea, cdreia i se zice cu
un vechiti cuvint, de mult iesit din intrebuintare :
Predealul. Odata era aicl numaY o mica trecA-

toare pentru putinil sateni din sAlasele vecine,

pe cind drumul cel mare intre Brasov si TaraRomAneascA se desfAsura larg pe drumurile bune
si sigure ale sesului roditor de supt munte, pe

la Risnov pana la cetatea Branului, unde in imprejuriml zimbitoare, de pajisel inflorite, se deschide pasul cu acelasi nume. Vremuri noul a cerut insA scurtime, rApegiune. CArarea din codrii

de brad s'a prefacut dupa 1800 intr'una din cele

mai bune sosele netede ale lumil, i peste citva
timp calea feratA, nemultamindu-se numal cu
atita cistig de vreme, a sArit indraznet de-a

dreptul pe InnaItim, s'a sprijinit pe margeni de

www.dacoromanica.ro

TINIITUL BRApv omit

ripi si a stripuns maruntaiele stincei. Uncle I.-tacisera oierii cu turmele, ail rasarit cantoane,
plantatii de telegraf, fire rosil de telefon, lungi

chervane de mrfuri, suind incet in pocnetul

bicelor, si mail jucarii de fier fumeginde, lunecind ca sarpele pe sinele lucioase.
in sfirsit, cind valea romaneasca a Prahovei

s'a prefacut in locul de petrecere varateca a

clumii bune,, a lumii cheltuitoare si a lumii destrabalate din Romania, viata moderna, cu zgo.
motul, vulgaritatea si pretentiile el, a gonit poesia

singuratatii si din cele mai ascunse poteci ale

muntelui, unde intimpini astazi la fiecare pas,
din lulie in Octombre, si chiar ceva mai tarziil,
in culegerea florilor cimpului si florilor iubiril
usuratece, tot copilaretul palid si obraznic al
oraselor, si 'Ana si cite o calugarita catolica,
pe cind pe sosea zboara biciclete, automobile,
trasuri de casa cu vizitii in livrle care sperie
saracimea din aceste locuri.
Numai iarna da naturii marete toate drepturile sale : zapezile mail se astern pe virfuri, ele
luneca pe coaste pudrind brazil negri, ele impodobesc cu foil ce nu se pot culege malul jos
al Timisului prins acum in catuse de ghiata, si
prin biciul viforului aspru gonesc de pretutindeni pe top aceia cari nu sint supusi nevoii de
a calatori. Strecurarea trenurilor acoperite cu
bruma pare o nimica toata in marea imparatie
a linistii moarte.
www.dacoromanica.ro

In Tara Bind : la usa biserieil.

www.dacoromanica.ro

10

TINUTIIL BRAgOVULII1

Calatorii cu trenul pleaca din hala cea mare

i uritA a Predealului, plina de hamali 0 de vame0 cu ApcI joase 0 cu Apci innalte. Li praful
inneacios al cArbunelui unguresc, care inf4urA
toate intr'un zabranic negru, trenul Innainteaza
incet printre pAretii de brad intunecat, call lasa
sa se vada ici 0 colo prive1i0i mai depArtate.
Incolo, se intind albe cele Sapte Sate. Citeva
statii singuratece i triste se desalurA la guri
de tunel. Din Dirste se vede numai acela0 chip
de statie ungureascA cu inscriptie in limba Statului. Citiva terani de-ai no0ri se ingramAdesc

minati din urml ca oile spre marfle vagoane

ro0atece de clasa III-a. In mai putin de doll&
ceasuri te afli innaintea gArii braovene, pe mul-

tele linii ale cAreia pufne0e din giturile negre

innalte acela0 fum innecAcios de pucioasa ce
se frige.
Altfel e daca porne01 cu trAsura de la vama
cea mica de supt munte, la capAtul haosului de
vile plAcute care alcatuiesc orArlul de vile al
Predealului RomAniei. Aid* nu e IngrAmAdealA,

nici zgomot. Jandarmii uita sA-ti cerceteze paaportul i, netulburata de nimeni, IncApAtoarea

trAsurA de Braov se Infunda iute 'n pacea codrului, lAsind tot mai mult in utma sunetul de
pAhare 0 de farfurii al restaurantului romAnesc
de la granitA. Uria0 brazi cu crengile de policandru aromesc a ra0nA, pe cind florile ascunse

www.dacoromanica.ro

DE LA PREDEAL LA BRWV

11

in adincimi tamiiaza sfios mirosuri dulci. Cararea

se incolaceste incingind necontenit muntele. In-

data al la dreapta scinteiarea de argint a Timisului, care susura prin bolovani. Din loc in loc,

grupe de case mari cu acoperipl de tigle innegrite i oblonase verzi, case care nu sint nici
sasesti nici romaneti, ci potrivite cu mice gos-

podarie intarita. Trec in cete terani secui, cu

ochil mid, de un albastru sters, lucind ca otelul supt genele albe : muncitori ce se intorc din
Romania cu ceva cistig in viata lor saracacioas.
Rare on* cite o turma sa un pilc de vite slabe
cu coarnele mari, de bivoli greoi. Cite o caruta

in care stall Romini din aceasta Tara a Birsei,

oameni grasi, oachesi, cu fata inchisa ; barbatii
a palariuta locuitorilor plaiului, femeile ti-a5
pierdut portul. In aceasta tara a bradului, nici-un

neam nu si-a pus pecetea ; din vechi timpuri

Inca, acesta e drumul ditigului, in care se amesteca toate limbile.

De la o vreme calea se face mai lunga, padurea nu mai stringe, ea imbraca numai innaltele
ziduri de munti care se prelungesc de amindoua

partile pana la timpla Brasovului, 'Ana la paretele cel drept al rimpel. Se trece numai prin
margenea Dirstei, un sir de case gospodaresti,
vapsite tarcat, cu cite doua feresti la drum i
podul Incapator ; crucea de tinichea stralucitoare
sta ca un semn de neclintita afirmatie a legil in-

fipta in margenea caselor romane0i, care sint

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

BRASOVUL

13

multe, si care se vor inmulti, in acel semn si in

semnul muncil noastre.
IndatA incep fabricile, distilkiile de petrol,
tot rostul de viata economicA noua, cu capitale
skestI, ungurestI si chiar evreiestI, care incunjurA orasul. Timpa stApine0e cu padurile el, din
care se innalt la un capAt, pe un virf .gol de
stincA, linia suptiricA a monumentulul lui Arpad,

un era' national maghiar care si-a avut alte

rosturi si prin alte locuri. PAnA departe shit
presArate innainte, printre multe InnAltimI Impa-

pAdurite, foarte innalte, casele albe, rosii, sure,

arboril rkleti din primblAri, cimitire si livezi al
marelui oras risipit, Brasovul.
II.

Braovul.
Pe locul de innaintare Indrazneata cAtre MiazAzi

si RAskit, spre culmea muntilor fdrA poteca si

in margenea Secuimii de strajA la granitA, Sasil
ocrotitl de regele Ungariel fAcurA din satul slay
si romAnesc BrasAul, Brasovul, o cetate a Coroanel, o Kronstadt. Cavaleril teutoni, din Apusul

luptelor pentru credintA, furA ispititi aice de

aceia0 CoroanA a Ungariei, si citiva ani el se
strAduir pentru chemarea la viata de culturA
a frumosului Tinut de salbAtAcie si la asigurarea

cuceritoare a hotarului de munte.

www.dacoromanica.ro

niorul, en frinturii din zidurf.

Bracovul, cu fenturd din zklurl.

www.dacoromanica.ro

BRA OV131,

16

El se duserk, dar meTteril, negustorii s41 rdmaserl in cuprinsul zidurilor, pe cind altil din
acelni neam roiail tot mai multi imprejur, fAcind
o cunura de sate infloritoare oravului care purta

cununa regalA in armele sale. Brwvenii cei

noi furl in curind stApinii trecAtorilor vecine
i al intregului negot de peste munte, uncle Cumahil i Tataril se schimbad in stApinirea satelor rornAneti din plaiii i din esuri pAra la
DunAre. Peste multele case cu zidurile tari, coperivurile ascutite i feretile mrunte, peste
qerpuirea intunecoas5 a multor strade inguste
se ridica., turnul unei marl biserici negre, tAiath
aspru din piatr sfrimicioasd, i mai tirziii un
al doilea turn, al Casel de Sfat, uncle se hoedrail imprejurArile de toate zilele ale vietil braqovene de sine stAtAtoare. Pentru a tinea cele
citeva mil de locuitori ai cetAtil se purtad necontenit prin trecktoarea spre RucAr carAle puternic incheiate ale negustorilor, duse de Romini
in cAmA1 alhe, cu pletele filfiitoare pe umeri.
Din timp in timp, i nu prea a rare ori, mi-carea aceasta de culturA ci imbogatire era incremenitA de vestea cea rea pe care spionii o
aducead de dincolo de munte, din Transalpina
primejdiei. In cele mai vechl timpuri era vorba
de Cumanii pAgini, de nemilocii Tatari ce veniaii

lacomi in goana salbatecA a cailor iuti. Apol

Turcii venir la rind, sArind asupra trupului
nostru amortit sad istovit de luptA pentru a pune
www.dacoromanica.ro

Brat mill, cat Meade. Neagri.

www.dacoromanica.ro

BRAFinvim

17

supt sabie si a aprinde in flAcAri margenile

ardelene. De la inceput Inca, Brasovul vAzuse
nevoia de a se indosi innaintea amenintarilor, si
el se strAmutase de la vechea asezare din jos,
unde se zice i acum Brasovul Vechi unor siruri
de case locuite de mestesugari, in caldarea ocro-

tit in care se afl astAzi temeiul lul. Ziduri puternice, cu multe bastioane, furA rinduite de jur
imprejur, si dusmanii nu eraii dintre aceia cari
sA le poatA fringe. Pe dealul din fata, cAtre phmintul Regelui se innalta cetatuia din care fulgerail tunurile asupra marilor multimi sAlbatece
care incingead de freamAtul nerAbdArii platosa
zidurilor orasului. Turcil temuti veniail cu indrAznealA, lovia cu putere, raspindiail singele

nevinovat in toate partile, dar avintul lor se

fringea de acea indArAtnicA piatr innegrit,
care nu se clintia de greutatea ghiulelelor vechi.
RAminea in urma cetelor pierdute 'n zare pustiul satelor pArAsite si sAmAnAturilor arse care se

indreptaii. in curind printr'o primavarA nouA si

un no avint al muncii omenesti rAsplktitoare.

Din atita bogAtie ingramadita zbucni intr'o

clipa mai prielnica flacAra lumina'. Tined Sasi:
mergead in Europa apuseanA de aceiasi limbA
cu dinsii pentru a invata, in veacul al XV-lea,

acea stiinta nouA a limbii latne, a trecutului

clasic pe care o chemase la viata Renasterea.
Odat cu aceastAinvAtAturA, ei sorbirA cu patimA

predica nouA pentru innoirea i curitirea legii

2 1. Iorga.

Ardealui.

www.dacoromanica.ro

18

TINIITUL BRASOVIILUI

strAbune. Honterus veni din acele locuri ca un

fink- prooroc purtAtor de veste nouA. i aid
ciocanul cutezdtor bAtu in piatra neagr a sfintilor i cangile dAdurA la pAmint podoabele bogate ale bisericil catolice. Pentru rAspindirea
cuvintului dumnezeiesc in forma cea mai bunA
0. mai inteleasa, Honterus fAcu tipografie, 0 din
ea se rAspindia nouAle catehisme 0 biblii, care,

dacl nu ere' pe limba vorbit a poporului, ci

in germana lui Luther, se apropiaii insA cu mull
mai mult decit cele latineti de intelegerea tuturora.

Aa trAi Braovul 0 mai departe, cu predicatori invatati, cu negustori buni in socotele, cu

meteugari cari tiail s apuce i sulita, sA
stringA 0 sabia. In rinduiala lui harnicA apAreail
in anumite dimineti de zgomot rAzboinic cetele
boierilor cAlAri ai Terii-Romaneti, de pe zdrentele scumpe ale cArora nu se tersese Inca praful

incleiat cu singe al luptelor pierdute. Cite un

bAtrin Domn obosit care nu se mai putea intoarce, ci venia s-i piece capul spre moarte,
cite un aprig Domnior cu pletele negre rAsfirate, cu ochii in cari scinteia pofta rAzbunAril
i credinta in viitor, stAteari adesea in fruntea
fugarilor: Veniser5 Inca odatA, dupa atitea alte
rinduri, pribegii din tara unde Rominii se sfA-

iail intre sine pentru putere. Argintarii sa1

primiail ca zalog scumpe juvaiere rAsAritene dup.

www.dacoromanica.ro

BRAtIOVUL

19

ce se mintuiserA toti ducatii din Mita, 0 tot

mai posomorite erail fetele oaspetilor cari nu mai
puteati cirmui, nu mai puteatilupta, nu mai puteart
stApini. PAra ce in altA zi de vA1m4ag rAzboinic
un vint sAlbatec ii lua cu sine i rAsfira pe plaiu-

rile romAneol stApinii sa jertfele zilei urmltoare.

Cind veni stApinirea austriacg, pe la 1700, Bra-

ovul 41 pierdu In parte insemndtatea care 0

fArA aceasta incepuse a se imputina. Privirile
noilor domni ai terii se oprirA asupra Sibiiului,
mai apropiat de din0i. Desele rAzboaie din TaraRomneascd, intre Turd i Rui, intre Turd i
Austriaci chiar, impiedecarA adese on i pentru
multA vreme izvorul dAtAtor de viata al nego-tului. Primejdie nu venia din aceste lupte, afar
de clipa nea0eptatA cind Nicolae-Vod Mavrogheni, cu singele lui de pirat fara fricA, nAvAli

prin pasul Timiului intre vitejil sal imbracati

in fustanele ; dar, in asemenea imprejurAri, nu
mai venia nici c4tigul. Legaturile cu Moldova
conteniserA aproape cu totul. AmindouA terile
inoastre indragisera modele rsritene 0 cum-

Orel tot mai mult de la vecinii de peste Dumare. Si in scrisul Bracovenilor, in multele hirtii
.de socoteli, dezbateri i hotAriri ce se pAstreazA'n
incAperile umbroase ale Sfatului se vede bine
aceast iute decAdere.

Cind peste munte se fAcu in veacul nostru

lin4tea neatirnAril 0 a civilisatiei, legAturile de
www.dacoromanica.ro

Bravovul : margenea.

13ravova1 : margenea.

www.dacoromanica.ro

BRA qovim

21

afaceri incepura iarai cu multa vioiciune. Amestecat simtitor cu singe romanesc, Sasul din Tara

Birsei e mai putin domol i apos decit acela

din alte locuri, in el se stinge Mai greii indrazneala de negustor, puterea niscocitoare de meter a stramoilor. El se incumeta sa lupte deci
qi pe noul cimp de incercare al muncii. Fabrici
de postav, de sticla, de bere, de hirtie se facura
aid in preajma (Principatelor), in preajma Ror
maniei i pentru schimbul cu dinsa. Rizboiul
vamal ce 1-am purtat cu Austro-Ungaria a facut
sa se opreasca insa prin anil 80 fumul courilor,
invirtitura pripit a rotilor. Un strigat de dezmadejde se ridica din acest Tinut infloritor, a
cat-el industrie fusese ruinata de politica mare
a altora. In anii din urma, supt regimul conventiilor, aceasta industrie braoveana incepe a se

Infiripa, pe cit e cu putinta dupa ce o mare

parte din capitalurile care o hraniail s'aii naturalisat romanevi qi, trecind granita, s'aii aezat
pentru totdeauna peste hotar, in valea Prahovei.

Noua miFare industriala a schimbat foarte

mult infatiarea Braovului. In mare parte, el
a pierdut caracterul sasesc i, mai mult Inca,
sufletul sasesc. Cum vii de la gara, vezi case
oarecare, gospodine greoaie, fail frumOseta i
lara vre-un semn deosebitor. Strada larg ca oriunde merge tot printre ele. Pe sus, cetatuia, cu

totul prefacuta in vremea austriaca i astilzi 0

www.dacoromanica.ro

, 22

TINUTIIL BRAOVIILIII

simpla inchisoare militara, e mai mult podoaba

placuta in virful muncelului verde. Din ea nu-ti
optqte, infiorindu-te, glasul trecutului. Cind ai
ajuns in rnijlocul oraplui, privirea, care se poate

miqca larg, urmareqte liniile Idrepte ale unei

primblari margenite de cafenele, de vile, de
cladiri cu totul noul qi strabatuta des de gilgiirile de firm ale tramvaielor. Un constable
calare ca la Pesta, frumos Mail ungur pe cal
de parada, totdeauna gras, pazete rinduiala cir-

culatiel. In anotimpul cind se cauta racoarea

cuiburilor de munti ca acesta, i vilele i cafenelele sint pline de strain!, intre cari recunoti
indata tipurile de increzuti 0 de papur pe care
le trimete Capita la noastra, tipurile de Greci
braileni sail de Nemti arzati la noi, mult mai
luxoqi i mindri decit cei de aid. Statul ungu-

resc, care ar vrea sa ne faca pe no! eel din

Romania sa credem intr'un BrassO curat ma-

ghiar 0 care indeamna din toate puterile pc

Secul sa se apze in orapl cotropit de o lacustarie intreaga de functionari, Statul deci a ridicat aid, in vederea tuturora, marete cladiri de
tribunale, de administratie, de coli. Citiva oameni bogati ail taiat pe muchea dealului cetatuii
un rind de vile cochete.
Strada cea mare, O. poti zice singura stradi
moderna, merge innainte cu liniile sale de tramvaiil printre pravalii saseti, ungureti, armeneqti i romaneti, arzate in cladiri marl, fail

www.dacoromanica.ro

BBMOVUL

'2 3

stil, iar, cele mai noua, impopoonate in caraghioasa haina secesionista, adusa de-a dreptul
din Budapesta. Multe firme in limba Statului.
Litre trecatori, foarte amestecati, destui functionari gigerli, cu mustacioara birligata a cucerire, 0 chiar cite un Jidana in odajdiile sale
galitiene, cu perciuni sinceri sail contopiti in
favorite ungureti. Aici Jidanimea, totdeauna patriotica, prinde.

Ceva mai interesanta e piata, cu Casa Sfatului, care arunca un turn innalt dintr'o casa

veche cu cerdac, ferestrui i bolti adinci, unde

start schimbitori de bani 0 circiumari pentru
zilele de tirg, cind tot acest larg cuprins al Tirgului Cailor se umple de zarva teranimil noastre
venite pentru tirguielile saptaminil 0 vinzarea
bucatelor, brinzeturilor, din care ele se platesc.
Mai vezi prin unele casulii mai batrineti vechi
firme de negustori romini, cari nu s'ail cinnaltab Inca mai presus de indeletnicirea strmoeasca. In fund, e biserica saseasca, neagra de
foc i neagra de ani, uria girbovita i purtind
in frunte un turn prea mic, facut de mintuiala,

i care samara cu cornul de pe nasul unui

greoiil rinocer. Daca vei apuca, in sfir0t, la
dreapta i la stinga, vei gasi in stradite panice ramaite din ziduri, bastioane ratacite, arcurl de pietre intinse de-asupra cararilor fara

lumina. Prin aceste unghiuri a fagit trecutul

www.dacoromanica.ro

24

TINIITUL BRAq0VIILII1

sAsesc, gonit de intrecerea zgomotoasA pentru

cifig a tuturor neamurilor.
in piatA biserica cea nouA a Rominilor, o g Dom-

nita Map) cu dungile roii pAtate de neingrijire 0 cu un turnulet ca un mugure intr'o

fatada inchiriatA la negustori, arat strAbaterea
noastrA pinA aici. Innainte de 1840 cine se putea atepta la pAtrunderea Valahilor despretuiti

in cuprinsul sfintit al acelor ziduri proptite pe

vechile privilegillErail numai, aid* ca 0 in Sibiiii,

citiva negustori romini alipiti la Compania gre-

ceased. Pentru din01 toti se fAcuse, ca 0 in

Sibiiii, o capel fdrA turn, intr'o curte umedA.
Boieri romini pribegi ajutaserA la innaltarea ei,
dar firegte ci ea era mai ales greceascA. Cind
Grecii se stinserA, am fi putut-o lua pentru noi

cu oarecare dibacie, ca in Sibiiii, dar aid nu

era priceperea dibace a lui *aguna, i apoi biserica avea o insemnatA zestre, dou moqii druite de un Brincovean, aa incit Statul se amestecA, impuind o prelungire a domniril grece0i,
fle parochieni aproape, pentru a moteni apoi
el, cind va veni vremea potrivitA. AstAzi preoti
din Grecia slujesc in preajma mormintelor care
pomenesc nume romAne0i, Brincoveni, IlAcAreqti,

lard a mai aminti pe Mitropolitul muntean Nectarie, un Grec de natere. inteo cas foarte incApAtoare, un dascAl grec din Grecia face coalA

greceasca pentru copii de Sa1 0 de Unguri,

www.dacoromanica.ro

BRA SOVUL

25

cArora se va ajunge a li se da i leard pentru

functia de elevi la coala greceasca din Braovul aproape fr Greet inteo odaie incuiatO
zace, in praful neatins, biblioteca destul de mare
a lui Grigore Brincoveanu, bune -carti in toate

limbile care ar sta de sigur mult mai bine in

biblioteca gimnasiului nostru. Pentru a inlocui
.aceast pierdere a bisericil vechi s'a fAcut cea
nouk intr'un stil care s'a crezut romAnesc pentru c era luat de la o bisericA din Bucureti,
clAdit mai dAunAzi insk dupA datine care sint
ale Grecilor de astAzi.
Mai departe irul de case se intrerupe, i o a
treia cingAtnare incunjurA Braovul. AI Timpa
in fata, i spre dinsa duce in stinga un lat drum
de plimbare care tot innainteazA pe coaste de
,deal i dA din loc in loc priveliti minunate
-peste coperiurile roii i negre ale oraplui intreg. In unele zile de primOvarA sail de toamnA,
Aimpezi i umede, putine drumuri sint mai fru-moase decit o rAtAcire singuratecl printre acel
.copaci bAtrini, cari-ti tremurA din frunze o

iun primire.
Fata in fatA stail pe aceast primblare, acolo
'uncle ea se desface din drumul cel mare, colile a doul neamuri. Sail aii coala de fete,
gimnasiul, find in alt parte. In stApinirea directorului e i turnul de lingl singura poartA
braoveanA ce s'a pAstrat, cu o inscriptie ce poinenete un ImpArat din vremea austriack

www.dacoromanica.ro

26

TINUTUL BRWITULUi

ca toate cele din

0 tablita in trei limbi
Braeov
cla liniei de cladiri din fata numele
de geira lui Saguna,. Mare le Mitropolit ortodox e in adevar acela care a sfatuit ei ajutat
in tot chipul, care a binecuvintat ecoala cea
mare a Rominilor din Braeov, gimnasiul, glorios astazi prin numarul ei insemnatatea acelor
can aa capatat invatatura ei creetere in odaile
spatioase cu fereed micute ale trainicil zidiri in
vechia stil gospodaresc. Din fatada puternick
dar fara pretentii, din toata alcatuirea acestei
zidiri se desface un spirit de fratie patriarhala,
de buna munca smerita, care ramin insueirile
de capetenii ale acestei ecoti neintrecute in felul sail. Cind vine luna lui Septembre, care goneete rindunelele ei aduna ecolard, din tirgurile
ei satele de aproape ei de departe, din parohiile
unite chiar, ei pana ei din Romania, unde sint
parind cari se tern de destrabalarea liceelor de
mici cetatenT, yin cirduri de baieta0 0 baietani,
in haine nemteed de fudulie ei in haine roma-

need care tin racoare vara ei cald iarna, 0-0

pun aid pe cap eapcuta moale, croita intocmai
ca in Romania noastra. Atunci pe bancile unde
a invatat Titu Maiorescu, se aeeaza in liniete
plina de evlavie toata aceasta multime de in-

vatacei ai culturd romine pe pamit strain,

dintre can nu e aproape nici-unul a crui presenta aid sa nu insemne o jertfa adevarata, de

www.dacoromanica.ro

BRAOVUL

27

multe al o mare si sfint jerfA din partea fa miliei.

0 scoalA normalA, sail primarg, o scoal real,

sint adapostite in aceiasi clAdire a gimnaziului.
Mai in lAturi, pe stradita din stinga, cu podete
de lemn supt care gilgiie apa, e scoala comercialA,

de intemeiare mai nota. 0 scoall de gospodArie

pentru fete se afiA in cealalti parte, pe strada din
dreapta, care urea destul de rapede spre scoal.

Oda* in acest &alas al scolilor unde se vede

la dreapta movila pe care-si uscail si-si usucA
si astzi postavurile de cas femeile din Brasov,
in aceastA crestkturA de vale, unde o fulgerAturA de apA se pierde supt ruine in dosul caselor nouA, era capatul de sus al cetatii Sasnor.
Veniaii, cAtre munte, locuri goale, maidane fArA

locuitorl. Spitalul cu fatada foarte pAcAtoasa si

atitea altele s'ail fAcut numai tirzid, in vremea
noastrA. Din vechime, abia sus in umbra muntelul, supt Timpa se rasfatail intre pometuri CAsutele Scheilor, cu crucea rAsAriteanA in frunte
si marile porti de lemn sApate dupa frumoasa
noastrA datinA teraneasca. Atita era romAnesc in
preajma BraovuluT, acele inguste ulicioare pietruite, pe care hodorogiall carele cu marfa, cAci
locuitorii erail cArAusi, cind null cistigail pirlea
prin slugAria negustorilor sail din culegerea de
stafete peste munte. De la friceput Inca, ail fost
Rominil aceia cari ail inlocuit pe Slavii, pe Scheii

www.dacoromanica.ro

Jena' Intre Pietre.

www.dacoromanica.ro

BRAFNUL

09

cel vechi pe acest povlrni al Timpel. CA ar fi

Bulgarl, nu dovedete nici chipul lor, nici datinele, cu acea frumoas primblare din zilele Patilor a junior cu cAciuli turcaneti cad sunA.
din surle, nici portul, nici limba, nici sufletul.
0 asemenea obirie a fost nAscocit de cArturari
cari credeau cA e ruine s se coboare cineva.
din buni lucrAtori al ogorului romnesc. Nu, nu.
sintell Bulgari, vol fratilor din cheii Braovului,

cari aveti o minte aa de isteatA, aa de bine

rinduitd, alp de aplecatA cAtre invtatura luminoasA qi cAtre fapta indrazneatA, neam cinstit,
harnic, omenesc i mindru.
O&M cheil nu insemnau mai mult in Braow

decit Tigana din bojdeucele de la Blumenau

pajitea cu florae), care s'a rominit tigAnete,
In : BlumAna. El s'ail innaltat abia in veacul al.
XVIII-lea, cind negustori companisti s'ail asezat

in mijlocul lor, cu bogatia si trecerea de care

se bucuraii. Atunci rAsArir, pe Prund, pe Tocile,.

pe Cacova, case trainice si frumoase de astgzi,.

clAdite ca pentru zeci de generatii muncitoare
si modeste. Atunci bisericuta Sfintului Nicolae,
fAcutA de insusl Basarab bAtrinul si impodobitl,
de Petru Cercel, acea bisericA in strana cAreia_
a stat in anil sai de mArire Mihai Viteazul ins*
cu mina pe sabia lui cuceritoare, s'a prefacut.
in mare, umflindu-se, strimbIndu-se, pocindu-se
i incornorindu-se cu turnuri multe i ascutite,.
care o fac s samene astAzi cu un uria coco.
www.dacoromanica.ro

to
Ere

r
4."

.1*47
,

.1

N2.4 'Y

0.
11...smascsa
,..

s Z. V

Intrarea la Sf. Nicolae din Scheia.

www.dacoromanica.ro

81

BRAOVUL

de hirtie. Atuncl incepurd luptele cele marl

pentru alegerea popilor 0 diaconilor, a gocimanilor sail epitropilor, care urmeazA pind astAzi
supt conducerea oamenilor de acuma al bisericii,
cu brouri roii i gazete negre. Atunci se deschiser5. colile mid care duserA la cele marl de
astAzi. Atunci se Inca Irani drepturile tehurilor,
ale breslelor sAseti inchise, i cheii cArAt41 se

.."t.

11 lrv

"sr.

Teatrul Bragovechenilor.

fAcur meteugari, in ciuda 4 cinstitului Slats.

Astfel se pregAti intrarea deplinA a cheilor in
cetatea cea modernA a drepturilor egale pentru

cel ce muncesc cu adevArat, i de mai multe

generatil pe acelafi loc, apArat adesea cu singele bor.
Meseriaii din cealaltA lature a Brapvului, din

Brapvechiii, I0 kat' 0 el partea in inceata i.

sigura noastrA luptA pentru cApAtarea luminil i.

www.dacoromanica.ro

7/

Na.o.t.e.:,, p
..

--ri.

,s

os
.

.:

?,,;.i.T.

, ,-

:.

.4:-

1 4,...

......:

::..1,_....L.o.

.;

:,03Vi

= 'il

'

J'Ot.

,..p.:..

. 41

.A ..-..
_vaa ,2:,.' :ave.

1..

Ir:I - ,...
,..

....

'),1.

..

'...ri..

.
0

_.

t :4
.` ." .5
.

..

......,.....

?-41*-1410:4--

Casa archivelor bisericil Sfintuld Nicolae.

www.dacoromanica.ro

4.),..;

,-....g

0.

.......,

BRA3OVUL

33

puterii, i nu se poat sa vezi, in rindurile oamenilor sa'raci foarte impovarati de muna, mai
mult tragere de inimA, mai mult build intelegere i pricepere fireasca decit la representatiile
de teatru pe care le dail in iarn5. me0erii i

calfele din aceasa subutbie brapveneased plina

de Romini.
Astzi Rominimea din Braov, care innainteazA

rapede peste cifra de 10.000 pe care a ajuns-o,

infatiraza un element insemnat din viata neamului nostru in Ardeal. i de sigur ar fi 0 mai
insemnat dac preocuparile nobile pentru cultura', inchinarea deplin catre Scopurile innalte
ale poporului nostru, ar inlocui netrebnica qi

dezgustatoarea ceart pentru profesorul X 0

pentru, profesorul Y, pentru popa Alfa 0 pentru

popa Omega, care sint astzi o paa ru0noas

pentru Rominii braoveni. Cu cit vg fi mai putin calduroas impart4irea la asemenea dumknil care nu folosesc ninfanuia, cn cit ;fa veni
mai mult lume din toate stratele societAtii la
qezdtorile femeie01 care- s'ail aleatuit de citva
timp, in aqteptarea conferintelor care ail cam

zabovit, cu atit vom putea privi mai sigur la

viitorul ce ni aqteapth ,neamul aici, la Brapv.

IV. Iorga.

Ardeal I.

www.dacoromanica.ro

84

TINUTUL BWOVIILUt

Imprejurimi ale BraovuluI: Timpa,

Rinovul.
Muntele Braovului e Timpa, care-1 ocrote0e
0-1 stringe de piatra lui aspra. Spre dinsa se
ure in rotocoale un drum de padure, care se

poate numara printre cele mai frumoase din

lume. Fara oboseal, prin marea linite de umbra

dulce, ajungi sus intr'un ceas. Pe un colt de

stinca sta de piatra acela care se chiama ca
infatieaza pe Arpad. Mai jos, un Sas tine o
cafenea-restaurant, 0 de aid privirea se cufunda
drept in vale. Vezi atunci gramada mare de co-

peripri care supt munte face temeiul cetatii 0

din mijlocul careia se innalta biserica neagra,
mica de aid ca o jucarie. Innainte, cladiri nou'a
se revars 'Ana la dunga departata a casarmilor

galbene. Iar, in stinga mai ales, fire ro0i de

tigla se infunda prin desiuri de arbori 0 patrund Oa in margenea zarii. Drumuri albe luneed erpuite sail tinesc drept ca o sageata ;

in virful celui mai lat i mai alb din ele se

vede tin sat de departe, cu casutele strinse la
un loc.

Din Dirste, satul vechilor dirstari can bateail in piue sumanele, se merge pe drumul
din stinga la cele epte Sate, Sacelele (Satcele,
www.dacoromanica.ro

BRASOVIIL

85

SAtucele), vestite prin bogatia lor, mai ales in

vremea cind ele adapostiaii pe atitia fugari din
Tara-Romaneasca 0 stringead in cladiri 0 acareturi citigul Mocanilor oieri cu turmele multe.
Neamurile sint iaraqi foarte amestecate in lungul

Or de case ce se desfaura supt munte, linga

valea ce curge supt podini, de la o biserica la
alta. Pe rind al crucea rasariteana pe turnul
lacaului lui Dumnezeil 0 in coltul podurilor
de la locuintile oamenilor, apoi crucea catolicilor 0 poligonul evreiesc al calvinilor. Aici
sint Secul foarte raj', cari se imbata, striga, bat
in porti 0 stria capetele eValahilor,, cu toate
call cladesc casele frumoase din agonisita adunata in tara celorlalti eValahls, de peste munte.
Paunea 1ipse0e cu totul. Iar urma0i Mocanilor
se hranesc din multe izvoare, intre care poate
0 al contrabandel, cu acea dibacie 0 staruinta
care deosebete totdeauna pe teranul din aceste
parti birsene. Modernisarea innainteaza, dar fe7
meile cu polcute 0 rochil ad pastrat Inca alba
legatura de cap mocaneasca 0 meteugul de
a face cele mai bune sarmale din lume.

Ca ora cu insemnatate Inca din timpurile

aa cum a fost Ocna pentru Sibiiii

vechi

a stat alaturi de Brapv Ripovul, alta apzare

a Slavilor din timpurile intunecate. Poti merge
acolo cu un greoid tren-omnibus, care tirWe
zilnic gramezi de teranime saseasca, 0 poposeqte

www.dacoromanica.ro

Diu Tara Bbsel: la lucre, acasil.

www.dacoromanica.ro

IMPREJIIRIMI ALE BRAIOVIILIII: TIMPAt RisNOVUL 37

y

la fiecare fert de ceas pentru citeva c egy percz,

(o minutA). Dar e mai bine sail' iei una din cu-

prinzAtoarele trAsuri din Braov, bine inteles

dup ce te vel fi incredintat cA obloanele, roatele, capra, capetele cailor, minile acocipluil
a. a. sint la locul lor in stare bunk fiindcA altfel
vei fi lAsat fArA milA in mijlocul drumului, cu
simpla declaratie cA : t de aid nu mai putem
merge". lama sail pe vreme de ploaie, aceast
declaratie poate fi foarte neplAcuta, dacA nu
chiar primejdioask pe cind in timpurile bune
vei plAti numal o cAlAtorie cu trAsura, pe care
ai fAcut-o, 0 vei face o cAlAtorie pe jos, pe
care n'ai voit-o.
Drumul trece prin 0ru1 de casute al Bravovului Vechia, care nu sint insA mai vechi decit
ale noului Brwv de supt Timpa, ci sint mai mici
numai. LingA o casi parochialA care se clAdete

acum, cu mult lux de piatrA cioplita, se innalta

intr'un cuprins de ziduri cea d'intAiii bisericA
sAseascA a Braovului, clAdirea goticd mai smerita a Sf. Bartolomeifi, pe paretii cAreia se pAstra

in formA de cronicA amintirea pataniilor 0 lup-

telor oraplui.
Cote0i la stinga, pe lingA o veche rafinArie
de petrol pe care dAunAzi un Ungur a cercat

s'o cheme iard0 la viata. De o parte e linia

muntilor impAduriti, limpede albastr sail invA-

luitA in negura de praf a drumului secetos ; de

cealaltA, se desf4ur Ora la alt rind de innal-

www.dacoromanica.ro

in Tara Bind : hora.

www.dacoromanica.ro

IMPREJURIMI ALE BRAVVITLIA: TiMPA, R4NOVIIL 89

timi esul Birsei, care se acopere pe rind de SAmAnAturi verzi, de miri0i uscate i de pilcurile zapezil. Cel d'intAiii sat ce rsare dinteacolo e

Ghimbavul. Un moqinoiii de coperiquri ro0etece

peste care se innalt acoperiqul ascutit al unei

biserici care nu are nici innaltimea stApinitoare,
nici infaliqarea de cetate a bisericilor sAse01 din
pArtile Sibiiului.
Trecem prin Cristian, sat mai mult sisesc

aid innaintarea noastr se face mult mai incet

cu case marl, verzui, wzate strins una lingA
alta, in linii drepte. Curti bine inchise, pline de
uri i grajduri trainice, purtind insemnarea datel

cind s'a.5 clAdit. Tipul nu e ap de curat ca in

acelea0 parti sibiiene ; cerdacul din spre curte

lipse0e, i vechimea nu se aratA in nici-unul
din amAnuntele clAdirii. Marele sat pare mort,
fere0i1e sint lAatuite, portile prinse in zAvoare ;
rare ori vezi rAtAcind cite un copil singuratec.

IndatA se ajunge la Ripov. Aid este o OW,

o primArie mai mare, un otel comunal, zidire
innalt, cu douA caturi i biliard, unde mice
stricare a postavului verde e pretuita 20 de coroane, i cu proverbe germane rimate. Adevarate
strAzi se desfac in toate pArtile. Pe o mare culme
unde stinca rizbate printre mArAcini se innaltA

un castel mare, cu multe bastioane, care se

pare de departe neatins, locuit i gata de luptg
ca i cum vechile tunuri ar pAzi Inca din despicAtura neagrA a fere0i1or inguste. Cind te sui

www.dacoromanica.ro

40

TINUTUL BRA SO VULUI

insa cu multe silinti prin grAmezile de bolovani,

Ora la cununa de ziduri, te primete un vechid
paznic, incunjurat de gainile 0 purceil luI ; acela
e castelanul Rinoyului, i el n'are la indAminA
Alt osta decit baba care-1 gAtete de mincare ;

de pe ziduri nu se vAd alti dumani decit cetele de case acoperite cu zale negril ale caselor
din satul de jos in vale. Odat era ing. aici un
sigur loc de adapost, spre care nimeni nu cuteza s se suie ; in odAi era loc pentru toatA
bogatia orAenilor, pivnitile adinci erail pline
de bucate 0 apa se scotea bunA 0 din bieltig
din fintina in care pAnA la adincime de multi
metri paznicul face sal se coboare funia de incercare, purtind in virf o lumin are care nu se
stinge.
Rominil erati putini odinioarg, idea drepturi

i foarte horopsitl. Sailor stApini li se 'Area

CA el s'ar fi acivat, cumpArindull holde, mai
mult din vremea lui Mihai Viteazul incoace, i
intr'un rind se luar mAsuri aspre impotriva
acestor oaspeti nepoftiti. Cu toate aceste piedeci, el pastrar ce aveail 0 merser i mai departe. AstAzi casele gospodAreti ale oierilor i
plugarilor romini star,' in rind cu locuintile cetAtenilor din alte vremuri, 0 in curtile de unde-ti

vine mirosul bun al caplui proaspAt potl sA

intri cu siguranta cA vei gsi pe unul din al
dd. In imprejurArile de astAzi, Rinovul e in
mare primejdie de a se face romAnesc.

www.dacoromanica.ro

IMPREJORIMI ALE BRAF.30VIILIII: BRAEUL

41

IV.

Imprejurimi ale Braovului : Branul.

Trasuri de la Rinov duc la Bran, in vre-o
doua ceasuri cel mu1t1 spre Buceciul carei incresteaza in vazduh virfurile de stinca, rasarite
din mijlocul padurilor. In lunile de toamna uscata, innaintezi prin finaturile tarzii, in aroma
florilor uscate, fail sa vezi alta tined decit acea
namila zimtuita care taie o parte din albastrul
limpede al cerului. Nu prea vezi drumeti, cad.

Branenii apuca alte drumuri mai scurte decit

aceasta osea buna. Cit vezi cu ochiul e, supt
munte, numai nesfirita paji0e, bogat, innalt
inflorita. In mijlocul casutelor de birne, care ail
inlocuit bordeiele saracioase ale colibafilor, se
vad citeva vile : a familiei Pucaru, careia i se

zicea Pucap cind nu trecuse peste hotarele

Branului, i ale unor Ardeleni din Romania. Se
vede o buna ospatarie, cu ciute imblinzite ratacind prin curte, o coal, biserica. Mai presus
decit toate cladirile e insa 'Ana astazi castelul.
Cavaleril teutoni 1-aa cladit in gura hdtarului
dincolo de care tot ei ail facut mai tirzia Cimpulungul. Regii unguri 1-aa primit de la aceoi
ajutatori al bor. Pe urma i Domnil romini din
noul principat muntean, ca Mircea i fiul sail
Mihail, ail pus castelani aicea. Ajuns iara1 al
Ungariel, el fu inchiriat Saqilor, i dreg-Mori de
www.dacoromanica.ro

r,

.1-

v...- ...-, -:. -10.: a

rr., . ..:,

, ,...,vic ,

t-:

4, 4-A4),-.e.r.

, .....-

'

;1.10

gr

r,

..

t.

er-133

.7t91

r'"ns

?1,Pr

t.6

Pecon),

cr.....-

r,.?.

-14

.,.

. -..,...........

...",.,!

!,..

,74.

:1'

Cetatea Bravole.
www.dacoromanica.ro

imPREJURIMf ALE BRASOVULTA : BRANUL

43

-al lor ridicarA de-acum innainte la pasul de

trecere al mrfurilor dajdea Craiului, de cinci
la sutA.

Apol negotul apuca. alte drumuri. Branul sarAci, apoi se pustii cu totul. Pe cind Predealul
se cutremura de graba trenurilor, ierburile crescull innalte in jurul puternicului castel, i pacea
se fAcu tot mai deplinA in multele lui IncAperi

joase 0 intunecate. Acum mergi in voie prin

acele odai care ail adapostit ostai i te urci
glumind, pe scArile de lemn, spre acele ascutiuri ale coperiului de unde s'a' pindit de atitea
oil apropierea nAvAlitorilor. Aproape nu vezi pe
umilul locuitor de astAzi al cetatil i numal gin-

durile tale del viata de o clip& clAdiril ce se

apropie incet de sfirOtul el. Jos, in timpul prielnic, cind crivatul nu se zvircolgte in vale, tufiurile vuiesc de albine 0 sint ninse de flutura1.
AteaptA in sfirit s vezi rAsArind luna plinA

care va cobori taina ei asupra drumurilor, cArArilor 0 intregului es al aromirilor tainice! Nu

mai este un drum aa de frumos ca acesta, decit doar acela care te aduce prin satele adormite de la Turnul-Rop la Sibial.

www.dacoromanica.ro

Alta vedere a Beam..

www.dacoromanica.ro

..

4.-

IMPREJURIMI ALE BRAOVULTA : Z?EtNEFrIf

45

V.

Imprejurimi ale Braovului: Tohanele,

Zirnetii.
DacA apuci !nab.' de la Rinov drept innainte,

lAsind cam la stinga cetatea or4eneasca, vel

avea in curind ca tovar4, in margenea miri0ilor de aur, apa cAtrAnita a Birsel, lunecind in
largi luciri slabe de ardesie. Cel d'intlia sat e
Tohanul-vechiii, la dreapta caruia, pe cost4A,
e revArsat Tohanul-noil, care face cu cellalt
Tohanele. Sat intins, cu o strada care e drumul

mare, cu multe case de forma sAseasca 0 cu

han ca la un tirg curat. Terani de al no0ri

merg la lucru i se intorc de la cimp in carutele lor, pe care cal maruntl le zguduie strapic
pe pietr4.
Peste putin vel vedea altA aezare curat romaneasca, Zirne0ii, care infAtieaza de departe
culmile de lemn innegrit ale unei fabrici de celulosa, un de lucreazA sute de lucratori la topirea bradului din munte. Aid locuintile stilt mai
mid, din birne legate, care TO scot virfurile incAlecate, din albeata varului. Spre stradA o fereastrA sail doug, in fata ua, intre alte doua fere0l,

de o parte, 0 o ultima fereastrA, de alta. tried,

perile gospodariel sint deosebit de marl 0 de
frumoase. 0 bisericA de zid 0 tigle, cu douA
turnulete i multe rAscroieli in ziduri, vine din
www.dacoromanica.ro

46

TINUTUL BRASOVIILUI

timpuri destul de vechi, de la un Domn de aI

noqtri, se zice, dar a fost prefacutA, aa cum se
vede, abia in anul 1811, supt ImpAratul Fran-ticub cel d'intiiii. In cimitir se vAd morminte
ale familiilor Alduleanu, cu titlu de cavaler, i
Metianu sail Metan, din care este 0 Mitropolitul ortodox de astAzi, P. S. S. loan, nAscut in
acest sat 0 odinioarA chiar preot aice la Zirne0T.
Satul a luat de un timp, multAmita pAdurii,
un mare avint. Pe linga vechea cri0nA s'ati ri-

dicat trestaurante) 0 thoteluri,, cu firme romAneti. Sint multi betivi, 0 chiar cercitori. Ferneile ail pArAsit cu totul portul cel vechiil 0 se
infacoarA in sucne de tirg, de ti-e milk* de ele.
PAnA acum ins, satul e scutit de amestecul cu
alte neamuri 0 a rmas inch romnesc de la un
capAt pAnA la altul.

Ceia ce chiamA aid multa lume strAinA, 0

chiar cministeres cu trAsuri 0 automobile, sint
vestitele prapdstii, dintre Piatra Craiului 0 culmea vecinA, care se prelunge0e in incretituri
line, Magura.

Dup un scurt drum de paji0e deschis in

umbra ultimelor casute invalmacite ale satului,

ajungl, pe un pietros drum de pAdure, intre

fagi verzi 0 rocieteci, cu crengile intinse. Tot
mai mult calea spre cprApAstill se ingusteazA.
aRiul,, apA fAr nume, se rApde in salturi pe
dou, trel drumuri, innecind bolovanil negri al
margenil muntelui. 0 femeie bAtrinA, uscatA, dA
www.dacoromanica.ro

DE LA BRASOV LA FAGARAS

47

racial intee casuta de popas. Nu vrea sa ni

imprumute paharul ca sa gustam apa izvoarelor,
si,

cind Ii capatam in sfirit, alearg dupa nol

pana-1 are innapol : zice ca daunazi doi Bucure$-

teni i-ar fi luat paharele,veche i trista poveste a

destrabalaril celor de dincoace. Acum tovaraul
zglobia cu valul limpede nu mai este linga tine :
ai trecut de izvorul lul. indata virfurile se cu-

rata de verdeata, stinca iese tot mai mult din

teaca ei de copaci, de ierburi inflorite i tisnete dreapta, lucie sa umflata de adaugituri,
spre palidul cer albastru. Pe dinsa se prind
numai fire lungi, suptiri, cu flori vinete, in clopote gingae, carora li se zice eflori de piatra,.
E o lunga Dimbovicioara, care tine un ceas si
jumatate, cu linite, racoare i maretie. La capat, o poiana se rasfata intre munti.

La intrare ai in stinga culmea rotunda a

Birsei, apoi muntele Plea 0 in fata irul de
dealuri innalte, care se chiamd Fata Pleei.
Daca se coboara seara, luna se ivete foarte
luminoasa din spre virfurile Buceciului.
VI.

De la Bragov la Fligarag.
Plecarea din Braov spre Fagara intr'o trasura mare, cu caii voinici ci un tipar de vizitia
secuifi, care nu vorbecte 0 nu ride nici macar
www.dacoromanica.ro

48

TINIITUL BRAVVEILUf

cu cail lig. Abia intr'un tirzia il imblinziel

citeva pAhare de bere, ba Inca atit de mult,
incit incepu sa uguiascA cu bietele terancele
noastre care veniail pe ace1a0 drum cu noi.
E o dimineata de toamnA foarte caldA, de un
albastru sigur i nemilos. N'a plouat de trel
sAptAmini, i nori de praf plutesc inteuna asupra
depArtArilor.

AceiaI ieOre din Braov ca i pentru Zirneqti.

Dar de la o vreme cotim spre dreapta, unde

ne chiamA de departe marea culme rotunjit a
Cod lei.

Cel d'intAiii sat e Ghimbavul, prin care trecem

acum. Sint in el i destule familif romAneti,

dar toat infatiprea greoaie, cu stradele erpuind stingaciii in arcuri largl, e sAseascA. Pe
linga dinsul curge apa care se chiana pe nemtete Weidenbach i. care a dat numele ei ci ace-

zArii de aid.
Cod lea poate fi numitA numai cu grefi un sat;
ea are intinderea, rinduiala i bogAtia until tirguor. Piata din mijloc, cu o bisericA i. o primarie purtind in frunte sterna cea veche, intrecte aceast impresie. CumpAr carp' pc:Wale
ilustrate, foarte interesante, la un fel de librArie
unde servecte un baietel de Sas foarte cubred,
cu capul mic ci bArbia ascutita. Copii de Sas
se intorc de la ccoala, ci la cite unul fata VA-

decte iaraci o degenerare rapede. in schimb,

noi avem aid aproape aceiaqi izbindA ca la
www.dacoromanica.ro

DE LA BRApV LA

FACEARAq

49

Rinov i ne apropiem de numArul Saqilor. In-

naintea circiumei unde se gAtesc de cale cAtanele ce yin din manevre, femei romince legate
la cap vind, cinchite la pArnint, prune, mere i
pere. Ele interesc cu asprime Tiganai tavaliti
prin praf, cari alearga spre mamele lor oacheqe,

ce s'ail intins cu zdrentele pe aceiafi moale

saltea a verii secetoase. In margenea .satului
sint o multime de bojdeuce tigAneti, care ar
cAuta sA samene cu casele sAseti, dar sint mici,

strimbe, chioare i lasa privirile sl patrundA in

curtea fdrA acareturi, dar nApAditi de copii
golafi.

TrAsura se strecurA pe un drum intre dealuri

impadurite. Ea trece peste putin de dealul cel

mare, cu virful crApat in doui 0 despre care
birjarul secuifi asigura cA foc ii arde in mAruntaie, gata s dea nAvalA in afarA. *i. mai departe
trecem printre innaltimile inverzite. De o parte,

la stinga, padurea e puternia i acopere bine

cu fagii ei largi in ramuri coastele blinde, de
lut roiatec. De alt parte, bieti col:ace ubrezi,
cu frunza uscat innainte de timp, abia se prind
in terna mai gAlbuie, in dou cu nisip. i mai

incolo, nu mai sint decit trunchiuri tAiate in

coasta nisipoas, dogorita de soare. Nu e nici
bucurie, nici a1t5 frumuseta decit a marilor
linii paralele, a dungilor larg increstate din
care se alcAtuiqte acest ultim colt apusean
din Tara Birsei. In dosul pAdurilor celor dese
X. lorga.

Ardealui.

www.dacoromanica.ro

In Tara Birsel: Zi de sarblitoare.

www.dacoromanica.ro

DE LA BRAq0V LA FAARAS

51

rasare din cind in cind uriarl dinte cenuOil

al Pietrei Craiului, aratind arzarea Zirnetilor
ci margenea tern, inceputul Romaniei tioastre.
Ajungi de ai dota sate in fata. until samanat
pe un loc mai innalt, e 11 cel mai mare : Tit,tarn. Mai jos, cu case ceva mai putine, se desfaur pe laturile drumului mare Vladenii. Amin-

doul sint curat romanqr1. Cel de-al doilea are

o multime de casute din timpurile sfiraCe, mai
vechi decit anii de noxoc de pe la 1860, cla-

diri de birne care n'ail une or! nici obiruitul

coperemint de Ogle, ci numai caciula de stuf
buhoasa care se intimpina in Moldova 0 prin
partile dunarene. Multe sint ins zidirile facute
de Nemti 0 Unguri dupa norma saseasca. Dar
casele poarta crucea rasaritean i. nume rA.tabeti neaor, precum Zorca, Potcoava, Brinducoi, Ladu, Staniloill.
Biserica din cele d'intaifi timpuri dc rinduiala
i imbogatire e acum numai o ruina inteo mare
curte plina de crud! rasturnate. A rmas, Ora
la apropiata drimare deplina, numai altarul, cu
multele chipuri de sfinti frumoase, gi un pomelnic de piatra ; zidurile tar! stilt acute din
toate felurite de bolovani, Vara ci din frumoase
bucati de granit negru ci rocietec. Biserica de
astazi, care se vede de departe, e rail ticluita
de un strain, pe la 1878 ; paretii ei sint spoiti
numai In var. La casa parohiala, cea mai buna
www.dacoromanica.ro

52

TINUTEIL BRA SO VIILUI

din tot satul, se oprete hardughia rAsunAtoare

a caruter de potA, cad preotul ingrijete Inca
i de rostul potei, a scrisorilor 0 a oamenilor.

In acelaqi rind se vede casa, menitA peiril i

de multi ani pustie, in care stAteail odat dregatorii bravveni cari aveail supravegherea usupra VlAdenilor, ce se tineail i ei de marea
cetate.

Locuitoril poart vemintul sAteanului de

Tnunte ; femeile ail sucne, saii, cum se zice aid,
androace, in locul catrintelor uitate de curind,

$ili invelesc capul cu qtergare albe. Imprejurimile fiind putin prielnice pentru lucrul cimpUlui, ei merg pentru c4tig pinA in America de
Nord, iar de un timp i in Argentina. Merg flAcAii,
dar qi oameni insurati, ale cAror neveste se poartA

de cele mai multe ori destul de bine, Intr'un

singur an pribegil ail trimes prin pot 100.000
de coroane celor de acas, i ere.' abia o sutA
de trimetatori. In RomAnia se duc la slujbA mai
mult fetele, care, dupA cite ail isprvit la noi,
nu prea gAsesc miri acas. OdatA drumul peste
munte se fAcea mai des, pia. in Moldova, uncle
x Vlidarenilt, vindeaii briie cumpArate la bilciurile din Ardeal: un sfenicar din 1850 al bisericii
poarta numele unui locuitor ajuns orAran tocmai
la Tirgu-Ocria. CArAgia, gAtirea varului din piatra

stincii ajutA la tinerea gospodAriei.

$oseaua prfoasA merge innainte, cale lunga

www.dacoromanica.ro

....

...;
p

,
:(114i7.

S.%,;!,:c.;,(,..R.r44..

".

11
I.

1.:Ws-

0.

E'r

:.1:A14".
;

-.11111

'

ti)

,,
41C
.

111'

mtv

4.

NuntA tn Tara Birset.

www.dacoromanica.ro

54

TINUTIIL BRASOVULIII

pini la cel mai apropiat sat, intre arbor! pui

de curind i foarte bine crutati In apArAtorile
lor de scinduri. Tot pAdure tindrA, slabA in cea
mai mare parte, de fag! i ulmi, pe cari toamna
prinde a-i singera vested.
Perjanil aii holde marl pe o intindere de vre-o
paisprezece chilometri ; de i anul acesta cAldura

a uscat ccucuruzele, care n'ail legat tuleii

s'a strins destul grid ca sA scape oamenii de
grija iernii ; In adincurile de supt dealuri clAile
de paie de la adile treierate, elmblAtitey, se inOrA

moinoaie; locuitoril sunt oameni harnici, cari

a vite multe i pAuni bune. De aid femeile
incep a purta catrinte i orturi, mai mult roietece, ci a se incalta cu opinci indoite la virf.
Vezi frumoase fete rotunde, oachece i rumene,
linictite, i altele suptiri, prelungi, palide, cu ochil
cenuO. Sintem acum in Tara FAgAravilui, uncle

de o parte sint vechi locuitori rominI, iar de

alta oaspeti nal, adu0 de peste munte deVoevozil
de acolo, stApini a! acestei
: boieri cazuti
de mult in terAnime.
Dar casele sunt mAruntele, urite i simAnate
cam la intimplare. Pe o movilA innaltA, crApati
de cAldurA i sApatA in beciurl pArAsite, se innaltA,

intre mormintele vechi i nouk bisericuta. E o

clAdire lunguiat cu fere$ pAtrate, linil de alrAmizi cu unghiul iecit i un bun turn de zid.
Supt pridvorul pe stilpi ca i inluntru se vAd
multe zugrAveli cu stilul ce se obicnuiecte ci

www.dacoromanica.ro

DE LA BRASOV LA FIGARAS

55

in tarA. De-asupra uii e leatul 1767, dar catapiteazma care pomenete, supt cununile prfoase
de la candele, un (WW1 domnesc, i alt Mat,
al satului), e din 1789, lespezile de jos sint din
1793, pe cind cArtile de slujbA arat i anul
1750. AstAzi clAdirea pe care abia gAsim, cu toate

chemArile cAtre tborese, (terance), un stean s

ni-o deschidA, e destul de dArApAnatA 0 se infatieaza trist pe dilmul din crApAturile de cAldurA

ale cAruia se rAsfirA simtitor mirosul acru al

mortilor.

Cind ai ieit din Perjani, eti intr'un qes mai

larg. Abia se vAd la dreapta dealuri intunecate,
spre Braev i Secuime. In stings, manta de
peste Olt apar ca o dunga vinAti in lumina potolitA a serif. Iar in fatA apusul de soare acopere
Ora departe cerul de o strAlucire ruginie, aurie,
verde, care se pierde cu incetul, strAbAtutA de
ultima razA ce tine pinA tirzid, in albastrul de
o limpeziciune desAviritA. Intr'acolo par cA
mistuie sate i tinuturi intregi flacAri de pustiire
si moarte. Iar la spate se ridicA, inroit de negura serii i shlbatec de singeroasA, luna plink
care-1 incepe suiul, mAret, limpezindu-se tot
mai mult in innAltare.

E acum noapte, dar o noapte de luminA ca

aceia, dna strabati printre casele Sercaiei. Marele sat sAsesc arati o coalA innalt, un turn
vinjos, o bunA bisericA veche, apoi multe strade

www.dacoromanica.ro

56

TINUTUL BRAOVULUI

largi, inzestrate cu de toate cele ca in Cod lea.

Margenea toga e insa a Rominilor, stapinii de
mine i in acest sala istoric. Iata vechea lor biseric mica, iata biserica cea notia 0 mare, cu
turnul voinic lipit de dinsa ca in Moldova. Dupa
sfada indaratnica a Sailor de la circiume, auzi
acum risetele de nevinovatie indrazneata ale copilailor noqtri, cad se alunga prin buruienile
din marginea drumului. in cete zgomotoase,
care cintii, chiuie i zornaiesc din arme 0 tunud i call, sosesc necontenit catanele prafuite,
in fruntea carora ofiterii calid, cu frinele lsate
in voie, nu mai comanda.

Abia daca se mai strecoari acum carutele

mari pline de sad cu griti, de unelte 0 de si.pete, de drumeti intre cad se desfac baietii tacuti cu apca pe cap, cari se duc la coala
Brapvului, singuri, on' supt paza minteanului
drum lung, greil,
sail reverendei parinteti,
scump i cu roada pentru viitor.

Dintr'un alt sat, Mindra, se vad abia citeva

case albe, apol tot mai tare scinteie pe upara
innaltare din fata luminile Fagaraului. in curind

e0i Intre cladirile sale neluminate, pe stradele

de praf i de umbra nista', fait locuitori, in
mijlocul pravaliilor necercetate ci primblarilor
de melancolie ale acestui orac unguresc saracacios, care nu s'a ridicat ci nu se va mai ridica.
Ne primecte o curte in care suna zurgalail

www.dacoromanica.ro

DE LA BRAE,OV LA FADARA

57

trAsurilor deshAmate i rontlie caii flAminzi, pe

cind intre tipete de fete ce se alint se gAtesc

bucatele birtului, care umplu aierul de mirosuri
acre. De jur imprejur, o clAdire cu dou rinduri
i cerdace de lemn cuprinde odAile celui d'inti otel din FAgAra. Jos prinzesc in aer liber
ofiteri, i, dacA te aezi la o mas innaintea 1101,
localnicii yin s te priveascA pe fere0i. In toate
pArtile e rAspinditA o duhoare ciudat, zAcutA, pe

care, cind ti se desfAurA prinzul, o recunoti

ea fiind a brinzei de FAgaraq, pe care intrebuintind-o impotriva dumanului, al putea cltiga

o bAtAlie.

Cea mai aleasA obrAznicie deosebete pe slujbaii acestei institutii, cari ti se nApustesc pe
u0 i fac gurA dacA4 dai afarA. Iar noaptea este

totdeauna lume care se sileqte, prin clopote,

tipete i alte indeletniciri meritorii, s te impiedece de a cAdea intr'un somn prea gre. Patriotul

care tine acest han se chiarra Kohn Samuel.

www.dacoromanica.ro

CARTEA A 11-A.

TINUTUL FAGARMULUI.

www.dacoromanica.ro

I.

Oraul Pagaraplui.
Ce nu treze0e pentru noi numele acesta de
Fagara ? Tn ceata timpurilor celor mai departate
vezi satul romanesc de linga padure, care-0 lea

numele de la fagul ocrotitor, din care s'a &cut

fdgdraf spre deosebire de fdgraf, precum locuitorilor satului Vladeni li se zice, in loc de acela0
nume, VlAdenii, VladArenii. Satul cre0e, se innalta, in jurul lui se alcatuiesc altele. Este acum

un adevarat Tinut al Fagaraplui. Un Craiii unguresc, care avea nevoie impotriva pAginilor
de la DunAre de ajutorul Domnulul romAnesc
de peste munti, Ludovic-cel-Mare el insu0 ,
face din acest pamint oltean un dar de impacare
0 de ispitire pentru acel Voevod al plaiurilor
vecine, pe care-1 creeaza duce al Fagaraplui.
Dupa ducele Vlaicu-Voda yin altii din acela0
singe 0 de pe ace1a0 Scaun de stapinire: Mircea,. Dan, Vlad Dracul 0 fiul safi, Inca mai
www.dacoromanica.ro

62

TINUTIIL FAGARAVILIIi

indrAcit, Tepes, apoi frumosul Radu, adus pe

aripa Turcilor prieteni. Coroana ducalA se pis- .
treazi apoi numal in titluri si in amintiri.
Ducii-Voevozi aduc dincoace de virfuri boieri
de-ai lor, cArora ii incredinteaza mosii intinse
in schimb pentru slujba de osta si intimplAtoare
daruri. LingA nobilimea ungureascA mai veche
de prin vecinAtate se ridicA acum aceastA nou
tulpinA sfioas a boierimil noastre, stApinA pe
acest plmint ardelean al visurilor noastre. Chiar

in mijlocul sesului, la o foarte mica depArtare

de serpuirea lat a Oltului se ridicA o cetate
de privighere, incunjuratA cu ziduri trainice durate din cArAmidA si bolovani. Acolo sta, judecAtori de pace si fruntasi de rAzboiii, pircAlabii
lui VodA, mai marl peste toatA aceast voinicime

neastimpArata ce se zbate in jurul lor.

S'a intimplat insA cA decAderea acestui insemnat asezAmint romnesc sA vie foarte rapede.

Domnil nostri nu mai avurA nici-o putere in

aceste parti oltene de 'nnaintea muntilor ; regii
unguri numirA aid eastelani earl fAceail parte
une on in cele d'intAia familil ardelene si
eraii adusi s joace un mare rol in toatA viata

-tea i BAthorestii, cari au dat mai multi principi Ardealului sit un rege, un mare si vestit
rege, Poloniel, furl printre cei ce poruncirA din
cetatea Fagarasului. Boierii patir5. apoi ceia ce
patiserA fratii lor moldoveni AAruiti cu mosii de

Stefan-cel-Mare. Veni rindul copiilor multi si

www.dacoromanica.ro

ORAFL FAGARAFJLUf

63

cari, cu cit mo0enire li se venia, trebuiati s se coboare, s se intoara in rindurile

harnice ale teranimii. El mai pAstrara numai

sAraci,

unele rinduieli de judecat, in Scaune deosebite,

unele scutiri nobiliare i mindria unor oameni
cari pot s arAte o lungA urmare a strAbunilor,

insemnati anume in spite intArite cu pecetea

regilor 0 a principilor.
Apoi Mihai Viteazul cucereqte Ardealul. Prin-

tre cele d'intaiii mAsuri ale sale e i aceia de

a se asigura despre Fagaraq, unde hotArAsc
acuma dregAtori de-ai lui. In cererile sale cAtre
ImpAratul e i cererea, pentru el 0 top urma0i
sal, a strAvechiului Fag Ara romAnesc. Cind, in-

vins, el e silit au da nevasta, mama, copiii in

paza strAinilor ce nu se incred in dorinta lui
de pace, aici, in cuprinsuLzidurilor fAgAr4ene
se inchide durerea nemingiiata a Doamnel Stan ca

cu ochii in lacrimi, copilaria umbrit de primejdie a plApindului copil care s'a chemat o
clipA Nicolae-VodA al Terii-Romaneti 0 nu mai

e acum decit fugarul, robitul fecior de Domn

cvalahy PAtracu. Spre acest FAgAraq cu zavoarele trase asupra comorilor inimii sale, se
indreapta, dup biruinta rasplAtitoare de la GoroslAii, gindul ingrijorat, induioat al lui Mihal.
Era sA plece intr'acoace, cind sulitile-i intrarA
in gcinstitul trup, pe cinipia Turdei, inteo frumoas dimineata din August, dupA SintA-MArie.

De acum innainte FAgaraul, care scade newww.dacoromanica.ro

Tlatt Tepea, Domn muntean, duce de Figaraa.

www.dacoromanica.ro

OR.4., Ur. FIGARApLut

66

1.0...

contenit, nu prea este pomenit in paginile tre,

cutului nostru. Un Domn al zilelor umilite, Grigore Ghica din 1672, cuteaza a-I cere iara0, ca

bunii innaint4i de odinioark pentru Tara-Romaneasca. Dintre boieril FAgaraplui se ridicA

pe rind un erban 'Mal* care talmaceqte pentru
pretender4ul ungur Francisc Ralcdczy 0 al cArui

nume se intimpina destul de adese or! in sfaturile din Ia0', Bucure0i 0 Constantinopol, ori
acel Gheorghe incai din inca, care, o viata
intreagA, sapa din grea pentru a pune temeliile
istoriei neamului sail. in breslele de me0e0igari
din ora, in fehurile ingradite cu privilegil, sint
multi de-al no0ri, ale caror nume. se mai pastreazA pe foile cArtilor biserice0i.
In Tara Fagaraplui, Constantin-Voda Brincoveanu avea doua mo01: SimbAta-de-sus 0 Poiana-Mdrului ; nepotul i, in curind, urmwil sail

$tefan Cantacuzino cumparase o a treia, la

Recea. Brincoveanul, marele claditor de biserici,

darui una i Fagaraului, Inca de la 1697, i o

inzestrA cu frumoase daruri de tot felul.
Unirea cu Roma tulburase viata religioasa a
Rominilor din Ardeal. Mitropolia din Balgrad,
in potriva tuturor fagaduielilor imparate01, zAcea

la pAmint. Guvernul insu1 nu tia ce sa mai

faca. din acea cepiscopie) romAneascA inchinata

Paper pe care el o intemeiase. Episcopul Ioan

Patachi fu scos din vechea reedinta, ajunsa
acum cea mai puternica din cetatile teril, 0
N. lova.

Ardealta.

www.dacoromanica.ro

66

TINITTIIL FIGARAFILUI

aruncat aid la Fagra, intre Rominii sal 0 In

preajma bisericii brincovene0i, cu care nu se
putea asamana nici-una dintre ale Rominilor de
aid. Vre-o douazeci-treizeci de ani, Figaraqul
fu un Scaun vladicesc, capitala acelei forme a
legil romaneti pe care o recunotea Cirmuirea.

Apoi Blajul li rapi aceasta cinste, 0 bietul

orael, despoiat de toate maririle, folosirile 0
rosturile, ramase numai ce este astazi.
In lumina diminetil 11 \Tad, cu apa sraca a
riului sail limpede careli Incretete mersul incetinel subt podurile de lemn care tremura, cu
ulitile nespus de prafbase, cu movilitele caselor de gospodarie smerita. In pieta se falesc zidiri noul care adapostesc doua oteluri 0 mai
multe pravalii ce sint tot ale Evreilor. Neamul

acesta n'are nici una din cele opt mil de tirgoveti al ecomunei, reqedinta de comitat, dar
in minile lui se a& toata bogatia 0 tot rostul
negustoresc al Fagaraplui.
Ungurimea e infatiata prin functionari . en
ifos, prin slujba0 in uniforme 0 prin citeva familii de meteugari. Mai sint citiva Sai, cari
s'ail intins pan aid din satele vecine, dar n'aii
avut nici-o aparare prin drepturi 0 s'ail topit
rapede, pana la acele citeVa ramaite interesante
ce mai dainuiesc Inca. AI notri ail destule din

casele mici de catre margine 0 fruntaii lor,

advocati, medici, locuiesc prin zidirile cele fruwww.dacoromanica.ro

ORASUL FIGABATILTIf

67

i innalte. n adunarea comitatului, el

all o zdrobitoare majoritate i all izbutit a face
sa se aleaga un vice-comite de origine romaneasca i care ni vorbe0e, cit de cit, limba. N'au
insa co1i, nici ziar (ca Ungurii, cu gimnasiu 1 cu
o foita de provincie : Fgrauli imprejurimile,).
Rostul protopopului unit 0 vicariii al Fag-Ara-

moase

ului nu se simte de loc, i se aqteapta s se

vada cine va fi Intarit ca protopop fagarapan
pentru Rominimea neunita, in numar cu o treime mai mare. De mult Inca, se alege ca deputat intr'unul din cele patru cercuri ale Tinutului
istorie advocatul erban, om cu trasura trasa de
patru cal supt directia unui vizitill in Iivrea ungureasca, dar aceasta n'are insemnatate in viata
politica a neamului, cu tot titlul de boier de
Fagarap, pe care-I aminte0e cu placere alesul.
Candidatura unui tinar mai indraznet, Octavian
Vasu (care candidase insa ca guvernamental),
a cazut daunzi. Pe toate pietrele din colturile
de strada se citesc Inca geljenuriv pentru deputatul fagaragean Mikszath Kalmn, care nu e altul decit vestitul povestitor 0 humorist ungur

cu acest nume, care, In afara de neparata sa

izbinda in alegeri, n'are, fire0e, nici in din, nici
in mineca cu, nol.

De jur imprejur insa, pina la muntil din fata,

pina la Oltul din urma, pini in satele birsene

de dincolo de glaz,urip 0 in cele sibiiene de la
www.dacoromanica.ro

68

TINITTIIL PAGARAFLUI

..

RAsArit, e numai Rominime, frumoasd, curath,

intArit, fail nici-un amestec cu nimeni. Sa.7ii
ce ail fost s'ad dus, ldsind numai, in urma lor,
numirile stilcite ale vechilor sate ce intemeia.
serA : Beembacul, Porumbacul, ona, Becleanul sint curat numai sate romAneti.

Din toate waffle vecine lumea s'a strins

11"-.7gtorczr

r Two-

4.4

.116/

14

Sk.

q.

a"'
-

."

V47:S
A1

ra,M
c

In piata FAgAravulul.

astdzi Vineri la marele tirg al F'AgAraplui. Cind

ies din apzmintul patriotic al dumisale Kohnul

Samuel, e o uimire pentru ochii mei. In zarvd

i frAmintare, in vAlmAagul minilor ce se micA,

in huruitul cArutelor Cu covergi, care yin i

pleaca, in fuga cailor marunti, sint tot d.eai
nqtri, cu sutele. PAldrii rotunde, scurte in margeni, ci camaci albe, la barbati ; femeile prind
in brid catrinte ro0i ci albatre, vdrgate, dupa
www.dacoromanica.ro

OBA F.u. FA GARA

putt

69

sate, in lung sail in lat cu foarte mult gust ;

cArnaa tesuta in arniciii negru e acoperitA une

off cu un cojocel alb inflorit, ca acelea din

Moldova i din Bucovina. Pe cap ele poartA
peste pArul ciudat pregAtit o mare cununA invoalt, rsucit ca un turban, de bogate pinzeturi albe. Nevestele mai Iasi' s se vadA supt
aceastA diadem infoiatA caitele negre, tARite pe

linga urechi. PArul negru, impletit in codite

suptiri, atirra supt ele ca la Tigance. E o mare
de capete albe, umflate.
Aid se vAd mai mult fetele rotunde, mari,
oachee, cu ochil buni. Statura nu e innalt de
cit arare ori ; nu lipsesc, ca in Muscel i Arge,
schilozil cari indrugA pe la vre-un colt jAlania
nenorocirii lor, cersinduli craitarul. 'Tad nasuri
rupte, i odatA-mi sare innainte un slab de
minte care mi se infAtirazA rizind ca efruntea
boierilor din Vaida-Recea).
*

Din trecut a rAmas cetatea, care e chiar in

mijlocul oraplui, incunjuratA de o grAdina maricicl. Ea mu e o mina, cad o locuiesc catanele

in scurteice 0 poturi albatri ai unui regiment

mai mult de Romini. N'are crenele rupte i zidud zguduite, negre de funinginea zilelor multe.

Greoaia clAdire a fost dese ori prefacut i a

pierdut de mult orice stil, i. aproape mice chip .

Buruiana sAlbateci nu-i imbracl lespezile, de

www.dacoromanica.ro

70

wine. FIGARAULIII

pe care atirnA hainele mai mult sail mai putin

spAlate ale cAtanelor sa pe care se insirA sirurile de pedestri i cAldreti vapsiti in negru cari
slujesc pentru tragerea la tinta. Iar in locul
mirosului de mucigaiii te trAsneste acela al unei
neasteptate mirvii, ca in temnitele r tinute.
Cea mai frumoas clAdire istoricA e biserica
astAzi unit, pe care a hrAzit-o FAgArAsenilor

Cetatea FAgitriqulul.

larga mArinimie domneascA a lui Constantin

Brincoveanu. In mijlocul unei intinse curti de
iarbA deasA sAmAnatA cu morminte nouA, se vede

pridvorul pe stilpi, turnul pus inteo parte, mic

si tuguiat supt coperemintul lui de tigle, sirul
ferestilor incunjurate cu cadre care sint lucrate
ca acelea din Moldova anului 1650, cu roset
www.dacoromanica.ro

MARL FIGARAE.31:1LUI

71

i linil gotice, i in sfirqit altarul poligonal din

fund. Poti vedea incA frumoasa inscriptie din
fatada, incunjurind sterna munteanA a vulturului cu crucea in plisc, zugrAveala frumoasg, innoitA numai in tindA pe la 1770, catapiteasma
sApatA i auritg ca in etarA). S'ar fi pAstrat pang
i zestrea de cArti a bisericii, pe lingg care unele,
tot din vremea lui Brincoveanu, ail pe ele aceastA

insemnare, poate de mina domneascA ins41 :

iLa Mitropolia din Ardeal).
E vorba, rni se spune, de a se drege, marl i
impodobi, trintindu-1 un turn nu OM unde, aceastA

frumoasA clAdire, care e cea d'intAiii intre bisericile romAne01 de peste munti. AdecA pentru

aceasta s'ar fi sprijinit ea ping acum, timp de

peste douA sute de aril ? Cel ce ar face saii intAri o asemenea faptA, ar fi sail un om cu totul
lipsit de evlavie pentru trecutul romAnesc, sail
un prost.
*

Si biserica neunitA a FAggraplui e destul de

veche 0 a pAstrat pAng astAzi acest cAracter de

vechime al ei. Orapl ui-a avut 0 el o Companie de nevi. grecesc, i negustorii din ea, ortodoc1 foarte statornici, ca toti Rgsgritenii, n'aii

vrut sA audA de schimbarea legil. Mult timp,

el nu 0-ail avut nici bisericA, i nici chiar preot.
Abia dupg orinduirea imprejurArilor religioase
prin aducerea in Ardeal a episcopului sirb din
Buda, Dionisie Novacovici, un preot, nurnit apoi

www.dacoromanica.ro

72

TINIITUL FIGARASULUf

protopop i pentru comunele vecine, a putut fi

wzat la FAgAra, dar el null fAcea slujba aici,

ci mergea la orice imprejurare dincolo de apa
Oltului, in satul Galati, unde se afia o veche
bisericA netrecut la Unire, i (Grecii), mai mult

Romini pe acel timp, ai Companiei Fagaraplui

se ducead acolo, precum alti cGrecii, tot ap

de Greci i aceia, ai Companiel din Sibiid se
ducead la slujbA tocmal pAnA la Bungard. Voia
de a clAdi o bisericA ordeneascA veni, in sfir-

0t, supt Imparatul Iosif al II-lea, i un loc fu

cApAtat destul de ieften de la negustorul cornpanist Borm. ClAdirea fcutd atunci prin 1790
se pAstreazA pAnd astAzi, o mare clAdire cu aco-

periul greoid, de tigle innegrite. La stinga e innAdit un paraclis, iar in fund dArnicia negustorilor a innAltat i un foivr de zid de-asupra
mai multor cripte, acum inchise i astupate pen-

tru totdeauna : aid se iese cu Invierea. De jur

imprejurul paretilor bisericil mai rAsar din pamint crud' cu InsemnAri cirilice mincate de vreme,
care pomenesc frunta0 al negustorimii FAgArAene. Comunitatea are 0 o archivA, din strAbate-

rea cAreia se desluqe0e cite un colt din vechea

viata de munca simpl a or4enilor de neamul
nostru, negustori i ctimarb sad pielari. Negusto-

rimea s'a pAstrat foarte putin, iar QtimariD

a avut viata mai tare : i astAzi unul din ei,
epitrop al bisericii, aduce vagoane intregi de
scutnpie pentru argsit, din Bulgaria.

www.dacoromanica.ro

IMPREJURIMILE FIGARO,ULIII

73

II.

Imprejurimile FitgAraplui: Cea d'intAiit

cAlAtorie.

Intr'o dupa amiazi, cercetez doua din satele

vecine : liurezul, numit, ca i cel de la fol., cu
vestita manastire brincoveneasca, dupa huhurezul plingator al codrilor, i Sasciorii, adeca salasul citorva Sa1 de pe vremuri, pierdutl de
mult insa in mijlocul nostru.
Mergem prin drumul de praf care despica
drept sesul oltean, acoperit acum cu miristile
grinelor culese, cu biete porumburi sfrijite i
strimbe i cu catifeaua mirositoare a finuldi cules. Drept in fata staii muntil, in zid nestrabatut,
facind hotar aspru si grea spre Romania. De la
Buceciul care se itiieste foarte departe, gol i
trist, se insira Taga, Clabucetul, Tiganul i cite
urmeaza apoi spre dreapta catre Siblia. Aici
vaile sint adinci, padurile mari, prapastiile primejdioase. Pe culmi alearga zimtii, iar pe laturi
fiecarell coboara catre no! margenile incoltite
i darapanate. Dintr'o adincitura inverzitd izvoreste des fumul brazilor ce ard inteo palalaie
uriaa, i albastrul e strabatut de o dunga laptoasa care innainteaza in virf suptire pina catre
Fagaras. Aiurea peste virfuri plutesc virci ruginii de nor! foarte stravazatori.
i in stinga al* innaltimi, acele lazuri care,
www.dacoromanica.ro

74

TINT:ITT:EL FIGARAquurt

mergind de la Magura Cod lei, rotunjitA maret,

despart prin coama lor ciudat increstatA, ca niste

gheburi grase de camila, Tara Birsel mid de

aceasta minunata tara a Oltului mare. In fund,
la spatele noastre, intre Fagaras si satul Galatilor, curge apa insAsi, si, dincolo de dinsa, se
vad alte ridicaturi, in acelasi sir lung, dar tap.4,.._

.......e.

mitt de sat rominese din Wine Fig Initial.

site, umile si fara rinduiala, linia cea d'intiiii

a dealurilor ardelene. Cad deocamdata am fost
numal intre Birseni si Olteni, iar Ardealul vibe
numai dupa aceia.
Amindoua satele, dar mai ales cel din urmA,
sint inriurite de felul de cladire sasesc si aratA
oarecare bielsug. in Sasciori, rachiti marginesc
www.dacoromanica.ro

IMPREJIMUMELE FAGARAVLUI

75

riul satului, care da racoare i viatA in jurul

lui. Aici e o singura bisericuta din veacul al

XVIH-lea, cu feretile mid i cuprinsul utnil :
un preot unit slujete in ea. Dincolo, o mare
bisericA neunita se ridica in ace1a1 gard chiar,
blestemat in vecil vecilor ca un simbol al dihoniei zadarnice care slabete neamul, cu vechea cladire de inchinAciune, ramasa pe sama
unitilor, cu multele el cartl, vechl pinA in veacul
al XVI-lea. In SAsciori se vad adesea chipuri bi-

lane de copii cari vadesc singele sasesc al stramoilor. Dar locuitoril se tin top numai de citeva familii, i nume ca Motoc, Tetu suna curat
romanete. La Urezi cetesc pe o piatrA de mot-mint numele de Sasu, al unei familii preoteol
care nu va fi avind In zadar acest nume.
HI.

impre.jurimile FAgAraului: A doua

cAlAtorie.

Pe ziva urmatoare ni-am gasit vizitiul intr'un

Romina din Galati, peste Olt, in fata oraplui:
slab, cu fata roie, invelit inteo cama1 cam
aqa cum poate fi la sfiritul saptaminii, neajutat
in mers i Inca mai neajutat In vorba, scurta i
aspra, el stapinete Insa desavirsit cei doI cai
marl, voinici i plini de foc, pe cari i i-a dat in
sama stapinul sail, alt Galatean. Cu el pop' merge

www.dacoromanica.ro

76

TINtITUL FA GARA plait

incet, dar sigur oriunde. Plata e, fata de Sibiiil

i mai ales de Brapv, foarte mica : Ii pop avea
pe toata ziva cu cinci florini sail, cum li se mai
zice pe aici in popor, floreni, zloti.
leim din Fagara pe un alt drum, de la casarma honvezilor albatri innainte. Iar51 in fata

muntil Figaraplui, pe cari-I imbrobodete Inca

la ceasurile 9 o upara ceata ca de fum ; abia

zaret1 in stinga cocoaa Codlei i lazurile cu
linile donloale. In fond, lumina cade pe coastele

mai mult pleuve ale dealurilor ce margenesc

Oltul. esul e acoperit mai tot de o mirite ce
scinteie in arita ; rare or! o pateaza lanuri de
cucuruz in board sad de cartofi or!, cum li se
zice pe aid', de crumpenea. In dreapta i in
stinga, al insa frumoase linii de copaci, i alte
dungi de verdeata bogata i innalt taie miritea
de-a curmezipl, insemnind locuri unde sint pitulate satele, care nu se vad altfel de cit prin
acest imbielugat vgmint al lor. Din loc in loc
se mai vad ingradituri de nuiele samnate printre

holde ca sa cuprinda citiva arbor! razleti sad

vre-o samanatura de trifoiil cu capetele tranda-

firii. In tot lungul drumului se inira crud de

piatra cu liniile pingarite de creioanele trecatorile, crud de lemn negru, cu adevarate ramuri
sail numal cu crestaturi care le inlocuiesc, crud
tot de acestea, dar cu mal multe ramuri, i in
sfirit crucifixe de tabla foarte grosolan taiate,
i adese ori prefacute intr'o zdreanta neagra ce
www.dacoromanica.ro

IMPREJURIMILE PAGARAPLUf

77

atirra in cuie ruginite. Cununi de spice aurii

sint atirnate de stilpi, ca o multAmit pentru
binecuvintarea seceriplui. in alte locuri, smocul
de spice e innaltat in virful unei uriap prAjini
prin curtile plugarilor.
FArti s trecem pe la Riuor, ne oprim intiiii

la Ileni, ceiace inseamn satul lui Ile, al lui

Ilie. In wzarea caselor i in clAdirea lor se
vede obiceiul sAsesc. i aid* ca 0 la satele ce
am cercetat ieri, IngrAditura e inlocuit prin
ziduri joase. Biserica, unit, e o clAdire nouk
a re pAstreazA ins pe vechile ei carti de slujba
destule amintiri ale trecutului stenilor.
UrmeazA acum un sat cAruia, dupA modelul
unguresc, i se zice Herseni, dar al cArui adevArat
nume romAnesc, adeverit in scrierile din vremuri,

e Hirseni, dup numele unui Hirsu, intemeietonil. E mai putin rinduit de cit cellalt, dar
pAstreazA acele4i obiceiuri de clAdire. Sint douA

biserici, una linga alta, sint chiar dota qcoli deosebite, pentru cele doul confesii care se pindesc
pentru all face tot rAul cu putintA. Altfel, amindouA lAcaprile de inchinare qi amindouA lacaurile de invataturA sint bine tinute. Le vAd pe
rind, si impac pentru o jumAtate de ceas pe cei
ce stall in fruntea qcolilor i in. ochil cArora la
cea d'intilil intilnire a licArit neapirata banuialA.
Profesoratul mieii romAnesc de peste granit izbute0e s'o -inlAture.
Cotim la dreapta spre Copacel. Livada incunwww.dacoromanica.ro

78

minim FAGARA9IILIJI

jurAtoare e i mai mare aid, 0 mai bAtrinA, as-

cunzind cu total casele cele multe ale satului.

Mi se spune c odat Mitropolitul unit Vancea,
venind aid in visit pastoralA, ar fi intrebat
unde e satul atunci cind era in mijlocul lui, i,
spuindu-i-se aceasta, ar Ii adaugat rizind : (De
multi copaci nu se mai vede acest CopAcel al
d-voastr !3.

Este o singurA bisericA, veche, in stil 0 in

zugraveli. De oare ce satul a fost grAniceresc,
ea e in stApinirea Unitilor. Zidirea e fAcut oarecum. in stil romAnesc, i up de intrare din pridvor in pronaosul mArgenit innainte cu stilpi are

un cadru de flori sApate, intocmai ca acelea

care se vAd la nol ; dar sus, unde se vede data
de 1776 0 o infatipre grosolanA a Treimil, un
me0er ungur a sApat chemarea inteajutor a
Dumnezeirii pe limba sa, intimplare unicA in
raffle de biserici romAne0i. GAsesc innuntru, pe
lingA unele icoane vechi, 0 de acelea zugrAvite
de-a dreptul pe sticlA, pe care le vind Fgr4enii
ce cAlAtoresc peste tot locul cu carAle pline de
asemenea marfA,
i o bunA litografie fAcutA

in Viena la 1835, cu cheltuiala unui Brapvean

evlavios. Slujba obipuie0e a se face la rAsritul soarelui, i mi se spune cA nimic n'ar fi mai

frumos decit adunarea la ie0rea din bisericA a

multimii in albe haine de sArbAtoare, stropite de

aurul via al soarelui ce e ive0e.

Aici casele ail chipul romAnesc i sint ridiwww.dacoromanica.ro

IMPREJIIM NILE FIGARA FLU!

79

cate in mijlocul unei curti mai marl. La por-

titele slab sApate in foil 0 crud 'Isar fete

foarte frumoase de copil Mani cu barbia prelunga 0 ochil albatri duioi. Preotul e un gospodar vestit pentru harnicia 0 avutul sail, 0 in
casa NI, impodobit cu cele mai strAlucite lucruri de mina, tesute de insA0 doamna preoteas, dupa inchipuirea el 0 cu un grAzbolil,
ca oricare altele, nu lipsesc decit acele carti 0
reviste romAneti care nu trebuie sa, lipseasca
din casa nici-unui indreptAtor 0 frunta al poporului. De almintrelea, pAnA acuma nu le-am
vazut nici aiurea, 0 inima mi se stringe de durere de cite ori mai vad odatA cit de in deert
sint silintile noastre, acute totu0 cu toat dragostea jertfel celei mai curate.
Sint doua Berivoaie, despartite prin obinuitul

riil al satului, in care femei voinice, cu turbanele albe in jurul capului, zolesc din rasputeri
rufele case. Berivoiul mare e astAzi cel mic,
iar cel Mic qi nal a ajuns a fi cel Mare. In fiecare, cele doua- legi se luptA. La Berivoiul Mare

un stean tinar ma duce cu cheia in mina spre

alba bisericA a neunitilor, careia el ii zice a
tobagilory, fiindcA iobagimea a rAmas neclintitA

in legea veche. Apoi, alt satean tot final-, cu

altA cheie tocmai ca 0 cealalt, mA indreaptA la o

a doua bisericA, intru toate asemenea cu cea

d'intAifi, care e a unitilor, zisa i gboiereascA*,
www.dacoromanica.ro

80

TINIITUL FIGARAVLUt

pentru ca boieril s'aii pastrat in legea noua, primita de ei Inca de la inceput. Sateanul neunit

zice ca n'a mers decit in copilarie la biserica

din fata, dar acum, pe urma mea, se treze0e
acolo, 0, din cetirea insemnarilor de pe cartile
vechl, pe care o faC cu glas tare, el afla, foarte
mirat, ca un strmoq al MI a fost unit 0 a daruit 0 el o carte acestei bisericl unite. Altfel,
,

r
.11

'ef

Femel figirliene.

in ciuda iob5gieI 0 boieriei de odinioara, in

ciuda uniril 0 a neunirii de astazi, flacdii 0 fetele se ieail tot dupa cum li plac ochil unul
altuia. Dar dezbinarea se pastreaza cu scumpatate in orice imprejurare a vietii c, cu toate ca
neunitii n'aii ales de doi aril preot in locul celui
ce-li-a murit, el n'ar cere in ruptul capului, fail

www.dacoromanica.ro

1MPREJURIII1LE FIGARAFL1J1

81

o tiduld de dezlegare, impArtAenia preotului

unit pentru unul din al lor care se stinge. Gilceava e veche, si nu e vinovat pentru dinsa nirneni

decit o indelungata si cruna tiranie care a plecat

fruntea atitor Romini supt furcile unel prefaceri
a legii, dar oricine mai drege astAzi un zid care
s'ar dArima altfel, on' cine-1 innalta mai ales, e
vrednic de blestemul tuturor Rominilor cell iubesc neamul. Aceasta se potriveste fail deosebire pentru inviersunatii si indArAtnicii din amindota taberele, oameni cari socot cA aduc prinos
de iubire lui Dumnezefi sAmAnind ura intre oameni din acela singe, meniti aceluiasi viitor.

Iarasi apucdm mai spre stinga, pentru ca s

atingem acum satul, care era odatA Recea fArA
nici-o alt poreclA si care e impartit astAzi prin.
tr'o adincA ripA in Vaida-Recea si Teleki-Recea.
Aceasta inseamn cA in cea d'intAiii, mai mare

si mai frumoas, a fost stApin de iobagl un

Vajda pentru Unguri, care pentru nol era Stefan-

Vodl Cantacuzino, Domn al Terii-Romanesti,

fiul acelui vestit invatat, scriitor si cugetAtor patriotic, Constantin Stolnicul, care a druit bise-

Heil din Recea un Triod brincovenese din

1699-700. Stefan adusese mazilia si moartea
Brincoveanului, vrul sAil, si ca o nAprasnicA
pedeaps veni si pentru dinsul, dupa numal dai
ani de zile, mazilia si moartea, in 1716. VAduva
Id, Doamna Palma, care stAtea iarna in Scheil
N. Iorga.

Ardealul.

www.dacoromanica.ro

82

vicuna, FIGARAFrzt

Brapvulul, 41 petrecea verile in acest sat, 0 el

trecu in minile fiilor el, pAnA ce trAdarea amin-

durora, a lui Radu 0 a lui Constantin, fatA de

ImpAratul, aduse confiscarea mo0ei. Abia sint
170 de ani de atuncea, dar poporul a uitat cu
totul oamenil marl 0 nenorociti cari ail locuit
odinioarA in mijlocul bor.

Satul are o bisericA unitA in aceastA parte

cdomneascA, a lui, iar dincolo, la iobagii ce rAmAseserA in stApinirea comitelui Teleki, yinzAtorul fag de Cantacuzini,
dincolo, deci, mai

este la deal 0 o bisericut de lemn, a neunitibor. Aceia0 poveste de jale, 0 mi se spune cA

pAnA mai dAunAzi erail numal vre-o patru familii de uniti, dar cA preotul a trecut apol la
Unire cu o intreaga turmA numeroas, care a
0 fAcut noua biseria bun A din vale. Iar pArintele de la neuniti, cu putine familii, vre-o patruzeci, abia mingiiat 0 el de congrud, de leafa
Statului unguresc, primit cu lAcomie de clerul
aminduror confesiilor, are tot rgazul sA-0 ingrijeascA de frumoasa turmA necuvintAtoare : in

urma lor 1-am 0 gAsit, ca pe un tinr slujba

dumnezeiesc din vremurile patriarcale.

Recenil sint oameni frumo0 0 de toat cuviinta, bogati in copil 0 foarte ale0 in vorbe.
Satul lor, ca toate cele ce yin dupA Copacel,
are curti marl, garduri de nuiele bine tesute i
cea mai mare asAmAnare cu ale noastre de din-

www.dacoromanica.ro

IMPREJURIMILE FIGARAFTLTA

83

coace, putind sa se intreaca insa cu cele mai

frumoase.

In caderea serii mai vad Netotul, suit pe o

walr culme de lut, cu biserica-i mare, noua,
linga care vorbesc cu un batrin notar in pensie, carell are multi baieti qi fete prin biurourile i qcolile din Romania. Biserica de aid privete in fata, peste lanurile de grill secerat, de
cucuruz, cartofi i hameig, la biserica din Breaza,

drept supt munte. Mergem inteacolo, pe muchea qubreda a unei adinci brazde sapate in
pamintul lutos, i. tot mai aproape, mai desluOt se vadeVe muntele, scrijelat de vai adinci
in mijlocul padurilor. Mai frumos decit toate
celelalte sate, mi se pare acesta, de o aa de
adevarata gospodrie romaneasca, cu ulita plink'

de femei, de copii, cad a0eapta trecerea turmelor ce se intorc pripit, a vacilor inva1m4ite,
a greoilor bivoli cu mersul solemn, de innalti
functionari. La biserica, iara1 reparata de curind, crisnicul ma recunoWe fiindca m'a vazut la Fagara 0 spune hotarit ca un preot ap
de cfain, ca mine nu poate fi decit din locuri

foarte departate. Putin mai care munte ar fi

Inca una din cetatile de care poporul leaga numele fabulos al unui Negru-Voda care n'a trait
nici-odata. Pe acolo drumul duce de-a dreptul la
Cimpulungul nostru.
La ieirea din sat, linga nite caramidarii inflacarate, un convoiii de Tigani ne intimpina :.
www.dacoromanica.ro

84

TINUTIIL FIGARASULUI

dna slabi deschid alaiul, carutele buccite de cirpe

urmeazA, purtind femeile ci copiii, iar la urmA
vine straja intunecatA a barbatilor cu plete lungi
i ochii sAlbateci.

Luna pling, zvicnind rocie pe culmile pAdurilor, lumineazA drumul de tntors, care de la
Recea duce prin Hurezi la FAgArac, peste linia
pustie a trenului.
IV.

Imprejarimile FAgAraului: A treia

cAlAtorie.

Ceata s'a prefacut intr'un coviltir de greoi

nod albi, care ascunde cu totul muntii ci din
care ploaia rece a lui Septembre cade necontenit, in picAturi marl, triste sa in ropoie de
stropi marunti. In ajunul SintA-Mriei celei mid
e cea d'intaig zi de toamnA.

In vre-o trei cferturi de ceas de cale prin

miricti ce se infund 'n gropi lutoase sail se
desfAcur larg para in fundul zAriT, sintem la
Beclean. Satul e vAdit de obircie sAseascA ; ai

noctri ins a cucerit tot, ci e vreme de cind

s'a stins aice neamul celor d'intAiii stApini. Casa
aceia frumoasA, nota, care se zidecte in margenea drumultii, 10 are temelia in pAmint de
cimitir i pe acest loc stAtea odat biserica slseascA. Drumul spre biserica noastr duce printre ogoarele in care s'a impArtit la vinzare ecle-

www.dacoromanica.ro

IBS PREJURIMILE FIGARAFTLIII

85

jia strainilor. Totu0 tipul locuintil sse0i nu

se prea vede, i satenii ail fata oacheqa a celor
din neamul nostru.

La Luta intilnim o ceata de terani care recunoate indata pe advocatul Vasu, ce ma intovargete. La alegerile din urtna pentru parlament el ail votat impotriva lui 0 pentru acel
om dibacia, pe placul tuturor guvernelor, care
e advocatul erban. Ei nu se sfiesc Ins de aceasta, ci mai fac i haz pe de-asupra. Unele
glume sint greoaie, altele mai bune. Unul spune

ca toate cartile nu sint aa de veal., cad* sint

dupa Hristos, iar altul, neunit fanatic, nume0e
biserica unia... circiuma. Poate c'd mai mult
decIt siguranta 0 vioiciunea lor Imi place buna
sfiala, inceata cumpanire a cuvintului, care deosebesc pe teranul moldovean din Romania, Bu-

covina 0 Basarabia. Dar e drept ea' acela nu

e in stare, aa cum a fost crescut de timpuri,
sa faca astfel de gospodarii precum sint acestea

0 s mearga in America

precum fac aici

pentru ca s aduca la
intors sutele de florini de care are nevoie. 0
fetita de coala da raspunsuri de ti-e mai mare
atitia din toate satele
dragul sa le asculti.
Liudiorul are 0 biserica unita i biserica neunitl Preotil trAiesc bine la o lalta, 0 unul merge
in biserica celuilalt fail nici-un gind de a-I jigni

prin observatii amare. Doar daca cel interesat

www.dacoromanica.ro

86

TINIITIIL FAGARMMLUI

la aceasta aminteste cA a fost un timp cind toata

comuna era unit.

Cu preotul unit mergem la Pojorita (astzi i

se zice Posorta), satul vecin, in care el 41 are
locuinta. Ploaia innegreste harnic lanurile unde
s'a aruncat saminata. IndatA sintem si in aceastA-

laltA asezare fagarAseanA, foarte intinsA si infloritoare, cu multe case de cArAmidA si imbiel-

sugate pometuri, care daa mere frumoase, ce

se plAtesc bine. Unul din preoti, vice-protopop
onorific, abiall cere retragerea la pensie acum
dufid optzeci de ani ; cellalt, cAsAtorit de multi
ani cu o fatA din sat care n'avea la nuntA mai

mult de treisprezece ani, e Inca tinr dupa al

douAzeci si cincilea an de slujbA bisericeasca.

E dintr'o familie de boieri preoti si pe adresa

unei carti postale ilustrate vAd chiar particula
de innaintea numelui sail. Casa-i e o gospodarie
teraneasca model. Linga biserica de zid se pAstreaza Inca si vechiul lams de lemn, adus cindva de la Beclean ; pArAsit acuma si menit unei
distrugeri incete.

Lisa are in mijloc citeva case bune. Dou5.

biserici stail una linga alta, despartite printr'o
cArArusA. Ele infatiseazA cele douA legi, dar
preotii sInt tot frati si cumnati. Cel mai finaldin ei are citeva carti si e abonat si la reviste ;
In viata lui el pAstreazA obiceiurile cArturarilor

www.dacoromanica.ro

imPREJORIMILE FIGARAFLUt

87

0 oraenilor, ceia ce e foarte rar aici. Dar a venit

numal de curind in parohie, inlocuind pe tatal

sad mort.
Ne intoarcem pe un drum care atinge intaid
Voivodenii, ce se impart in Mari i Mici. Satul

e neunit. La ieOrea de la biserica din sus, o

ceata de terani striga un g Traiasca), ramas in
git de la alegeri, avocatului Vasil.

Nu departe e marele sat Voila, in care ne

apuca noaptea. coala de aid ar fi fost vestita
in timpuri. Biserici sint doua : unita i neunita.
Aflu insa cu mirare ca satenil cari se impartaesc numai la preotul de legea lor, merg sa se

spovedeasca la acela din doi cu care traiesc

mai bine. Preotul neunit se coboara de altfel
dupa tat dintr'o familie unita i tatal sad a fost

la inceput preot unit. Ce zadarnice sint deci

aceste forme ale dezbinarii, pe care nimic nu
le mai insufletete qi pe care le tine in picioare
mai mult interesul i ambitia citorna !
Muntil se curata incet-incet de neguri 0 citeva
stele apar in mijlocul norilor scarmanati cari se
lupta in noapte. Fgaraqul pare cd totul pustid,
0 n'auzi macar cintecele i racnetele obinuite
in otelurile din piata.

www.dacoromanica.ro

88

TINIITIIL FiGARASULIII

V.

Imprejurimile FAgArauluit: A patra

eAlAtorie.

A doua zi soarele scapAtA prin ramaitele intunecate ale norilor, cari trimit picaturi rare de
ploaie amestecatA cu grindinA (prin satele de
pe lingA munte se zice, ca in Moldova : piatrA).
Muntii sint limpezi acuma, i chiar de pe virfuri
se desfac negurile scAmopte, lasind sA se vazA
pulberea alba a zApezil proaspete. Culmea Vistei e nins cu totul.
Apucam Inca odat drumul prin Ileni i Hir-

seni, du0 in trapul iute de tatAl vizitiului de

ieri, un zdravAn Romin de peste eizeci de ani,

care se chiama Birghipnu. Si el vorbete foarte

putin, dar mi s'a intimplat rare on s intilnesc
pe unul care aude mai bine : la orice vorbim
in trAsurA, el e hator aminte i, fArA sAll intoarcA capul, ni aruncA ut rAspuns de douAtrei vorbe, cuprinzind miezul lucrului. E altfel,
cu toatA oboseala la care se supune zilnic, un
om in adevAr instarit i. care s'ar putea odihni.
Prin aceste parti pAnA la sfiqit terAnimea urmArete banul i-1 smulge de la oriicine cu oricite jertfe. Sint in FagAra vre-o patru advocati
romini i un Evreil, cari tog o duc bine intr'un
Tinut unde cei mai multi steni cheltuiesc mai
curind cu advocatul ceia ce n'ar drui de bunA
www.dacoromanica.ro

iMPRETURIMILE FAGARWLUI

89

voie fratelui cu care nu se pot intelege. Aud

cA la tribunalul din Brarv eptezeci la sutA
dintre pricini yin 'de aice, din aceasta rAzboinia, cerbicoasA i lacom tail a Oltului. Singurul birtal romin al Fggaraplui, un fiil de
teran din Galati, intrece in preturi chiar 0 pe
colegil sal evrei. Dar fArA indoialA cA aceste
apucAturi ajut foarte mult innaintarea mate-

riala a unui neam, qi de aid, daca sufletul nu

se usucA prea mult, pot ie0 in viitor i alte
insu0ri, mai simpatice.

Dup ploaia abdAtoare de ieri, care pe alocurea a patruns bine, e o mare viata la cimp.
La plugurile suptiri boil cu coarnele lungi, bivolii vacsuiti, cari null iese din pasul de mini0ri 0 se opresc necontenit ca sa* smulga buruienile din brazd, caii marunti cu capul buhos trag de o potrivA pentru ruperea brazdei
sail pentru inn oirea ei. Cad in acest pamint
mai srac decit al plaiurilor i esurile RomAniei, flerul deschide intAiii numai o 4 paji0ez,
apoi aceasta e ogorild prin a doua arAturA, care
t intoarcei brazda, 0 une oil el mai trece 0 a treia

call pn vine clipa cind saminta poate fi aruncatA cu siguranta rodirii indestulAtoare. Se
si vede cite un samAnAtor, cu sacul legat de
git, care din mina intins maret aruncA ploaia

suptire a geduntelor de sAcarA 0 de grid pe

care peste citeva s'aptAmini le va acoperi lawww.dacoromanica.ro

r MI

`11

PP\

114

...

,-

,f.

"ttier..

Warms din Ardealul de joe.

www.dacoromanica.ro

....

IMPREJURI3I1LE FIGARAFJL131

91

pada timpurie. Prin curti femeile scotocesc prin

terna la movilele cartofilor. Iar, alaturi, bobul
porumbului se usuca, in lanuri care innainteaza
pana supt munte i 'Ana supt margenea padu-

rilor dese, din care, sara, se coboara une ori,

pentru hrana, ur01 lipsiti de prada vitelor, ce ail
venit acum in vale, 0 mistretii, gporcil), cari

sfarma in picioare ce nu pot strivi in dinti.

Cite un ciobana se zgribu1e0e in margenea
antului, pe cind vitele albe, vitele negre se
rasfira pe finetele inviorate. Doi bivoli saa bivole
(se zice aid i: bivola, pe linga : bivolita) zac ca
morti la o parte i cioarele se catara pe spinarca

lor ca pe a unor hoituri. Vizitiul ma 1amure0e

ca aceasta face o deosebita placere greoaielor
dobitoace, pe care cangile infipte in iuftul lor
le scarpind uqor.

Drept innainte mai avem satul Sebqului, al

carui nume vechia 0 bun e .a.13e. La biserica
ne gasim cu un batrin cantor tare de ureche i
cu un tinar invatatora vioiil. Cel d'intiia a votat
intiiii cu d. erban pentru ca nu e Jidan i acum
voteaza pentru d. Vasu pentru ea e gRomin ade-

varat, ; invatatoraqul, careli are in sat gospgdaria 0 0-a cladit ccaqile) dupa abia doi ani de
slujba, ark' sail fi gasit Inca nevasta, adeca zestre,

voteaza cu guvernul, de ajutorul banesc al caruia are nevoie. La plecare, del mina numai cu cel

d'intiia, cu cinstitul batrin surd, care are inima.

www.dacoromanica.ro

92

TINUTIIL FAGARAVILU1

Marginenii, care se intinde lingA riul sail, in

dunga de livezi din a dreapta, e un sat foarte

mare. El a dat ImpAratului sail si analelor vitejiel

romAnesti pe colonelul baron David Ursu de

Marginev, adicA din acest sat al Marginenilors,
grAniceri apArAtori al hotarului. Mormintul eroului
se aflA in cimitirul bisericil unite de la Sibiiil,

pecetluit cu ghiuleaua care s'a oprit la doi pasi

de dinsul in lupta de la Lissa, care i-a dat gloria.
Neamul lui trAieste Inca aid, si pe podul unel
case, in locul unde se scrie in toate aceste sate
anul tedificArili si numele stApinului, cetesc :
Isidor Ursu.
OdatA MArginenii, fiind catane din neam in
neam, eraii cu totii uniti. Acuma lingA biserica
unitA se ridica una, si mai frumoasA mi se pare,

a neunitilor, cari sint insA numal vre-o citeva

familii. Ele sint foarte mult dusmAnite de majoritatea sAtenilor, care se plinge ca printr'aceasta s'ar fi sfArmat buna intelegere si pacea
de pAnA atunci.
In bisericA vine si un bAtrin foarte bAtrin, cu

amp descheiatA si ochii ratAciti, care vorbeste inteaiurea : a sosit de la circiumA si, cind
ceilalti il scot afarA, se duce tot acolo, unde e
oricind si oricum bine primit. Aid e multA lume
prin sat, multi copii voinici, si cAtre unul, micut,
mama, strinsA in catrinta, se aruncA de departe
cu bratele deschise ca niste aripi, intr'un minunat avint de iubire.
www.dacoromanica.ro

iMPREJURIMILE FAGARAFILUI

93

La ieirea din bisericA intilnesc pentru intaia

oara pe jandarmii craieti, cu putile 'n spinare:
unul dintre ei poarta galoanele de sergent. Cu

aceste cunqtinti noua se schimbl urmatorul

dialog care-mi arnintete Basarabia.
Unde mergeti ?
La primblare.
Dumneata eti din Romania ?
Da.

Ai paaport.
Iata-1.

De ce nu scrie in el i ungure0e ?
FiindcA, precum aid Statul e unguresc,.
la noi e romanesc.
-- Dar de la noi ce scrie ?
Visa de la Turnu-Rop, ca sa pot trece aid.
Ca sa poti trece, dar nu ca sa poti mergei ca sa poti intra in biserica (sic).
Unul din terani explica :
Cind merg eil in tara, papportul ma lasa
sa intru, i. pe urma eil fac ce am nevoie sa fac.
Dar ce cauti d-ta la biserici ?
i iar teranul, caruia-i dAdusem sfatul de a
face sa se schimbe o veche cartulie slavoneasca_
tiparita de Coresi cu carti noua romaneti, de
folos pentru slujba, se amesteca :
Domnul a venit sa ni dea carti la biserica;

iar, de luat, sint destui sa ni iea.

Supt ochii rama1 banuitori ai credinciosulut

www.dacoromanica.ro

94

TINUTIIL FIGARAVILUI

geandarm, minAm mai departe spre Buciumi,

cAruia i se zice azi Bucium.
Aid biserica asezatA pe un delulet ni e arAtatA

de circiumarul din fata, un frumos Romin nalt,

cu aciula lungA asezatA drept in virful capului.
De la Buciumi ne intoarcem spre linia Oltului,
lsind in urml muntil FAgarasului de cari ne-am
apropiat mai mult decit oricind, asa incit toate
liniile, cotiturile si scufundAturile lor se deslusiail
pinA in amAnunte. Lazurile sint si ele foarte apro-

piate si se infatiseaza de un brumriii frumos.

Ajungem in satul, mai sArac si mai lenes rAs-

firat, al *ercaitil. Locuitorii de aid aii fost de

de mult iobagi ai puternicilor Sasi din ercaia,
cari li-ail dat si numele. Ca si in celelalte sate
fAgArAsene, vechile familii, gfAmeai), zice o insemnare de carte bisericeascA, s'ail pAstrat pinA

astAzi, si ele se chiamd cu porecle asa de frumoase ca BArbat, Dumitrascu, Braghes, Vodd,
*Arbanuta, Costea, Oancea, Hirsean. i aid nume

ca solomon, Roven (Ruvim), Naftanail, vechi

urme ale bogomilismului, inspirat din Vechiul Tes-

tament, nu sint de loc rare nici in zilele noastre.

Unul din multii preoti pe cari i-a dat aid

neamul BArbat, a pus in scris cele mai insemnate intimplAri din viata satului pe foi albe din
cartile bisericii clAdite, dupA inscriptie, in 1798
si zugrAvite in 1811. E vorba in acele rinduri
umile de zApezi marl ce inchideaii satul din

www.dacoromanica.ro

IMPREJURIMILE FAGARASULd

95

toate partile, de ploi cu (dial., de lupte 0 nenorociri, ca in 1848, cind cla pod la HAghig la
Olt Ungurii ail pucat pe Moise Sarbanut, de
ail murit acolo, i loan olomon, i Gheorghie
lui Iacov Cod lie, 0 Gheorghi Aldea Cucu tot
acolo s'ail prapAdit, toti patru, darA ace0i 3 niminea n'ati 0iut cum s'ail prApAdit ; i ail rAmas

de la toll 18 copii Ida tatA, sArath. Numai 0datA un strigAt de bucurie, in aceste cuvinte
avintate : cSA se 0ie precum la anul 1848, la
Dumineca Mare sail la Dumineca Tuturor Sfintilor, am scApat de supt jugul cel greil al iobAgiei, adecA am scApat, am fost slobozi, n'am mai
fost iobag1.2 De atunci biatA *ercAita micA are

zile mai bune, pe clnd departe marea *ercaie

mindrA se plinge de tot mai marea incAlcare a
Rominilor, paziti de cele doul biserici din margine.

Acum soarele scapAtA spre sarA 0, pe cind

cele douA linii de dealuri, unele verzi de pAduri,

altele plepve de lut, printre care curge Oltul,

stail in umbrA, o latA dungA de luminA preface

lanurile de la poalele lor intr'o mare de aur

strAveziil.

Drumul tot inainte duce la Sinca-Veche, una

din cele mai bogate apzAri romAne0i din Tara
Oltului. NumArul caselor de piatrA, cu perdele la

multele fere0i de cAtre stradA, e foarte mare.

BogAtia sAtenilor se vede la tot pasul. Cutare
din ei ar fi avind peste 100.000 de florini. Po-

www.dacoromanica.ro

96

TIN UTUL PAGARA FILUt

metutile sint de un deosebit bielpg. Rana i

stradele par mai late decit aiurea.
Biserica, unita, nu prea are urme din trecut,
afara de pomenirea unui ofiter romin mort supt
steagurile stapinitorilor sai in 1866. i totiqi de
aici, din aceasta boierime indrazneata qi instarita, a plecat unul din cei mai marl cercetAtori
al trecutului romanesc, omul cu puteri neinfrinte

0 cu principil neclintite, care a vrut sa dea

neamului chronicul) bogat al tuturor faptelor
i suferintelor sale i a trecut prin viata, cufundat in acest gind mare, aspru i neiertator fatal
de oameni, pana ce a cazut frint pe o margine

de drum care era insu0 locul razlet menit a-i

fi mormintul. In cimitirul stropit de flori galbene

cazute din manunchele pe care ieri le-ail adus

femeile la biserica, in acest cimitir, unde acel
mucenic al credintil sale in ideie nu s'a putut
odihni linga al sal, mi se pare ca vad ratacind
in singurdtate minded chipul lui Gheorghe incai,

neinduplecat i neimpAcat pana dincolo de hotarele mortii.

Dupa aceste ginduri de induiopre 0 de amaraciune, ce dulce pare satul Ohabei, cu biserica-I

urcata pe dimb 0 cu multele crud ale cimitirului sail teranesc 1 Pe una din ele, spoita in

albastru, versuri pomenesc pe un mo batrin,

mort ddunazi, 0 dintre dinsele se desfac aceste
trei, de o impacare cu moartea, de o infratire

www.dacoromanica.ro

IMPREJURIMILE FAGARAmxt

97

in semnul el cu natura i cu Dumnezed cum

nu le poate scrie nici cel mai mare dintre poeti:
Doamne, di soare si plouA,

i noaptea trimete rota

Peste groapa asta nouA...

Satul Vadului are douA strade model i o bisericA din anil 1870, innoit chiar acum cu o
cheltuialA de 8.000 de coroane, care s'ail strins
de la credincio0 (TA numArues (dupA numArul

caselor):LingA dinsa e o singurA cruce de piatrA, care pomenete pe raposatii Arsenie Bunea,
mort in 1890, i sotia lui Verona Ursu, care s'a
inmormintat Inca din 1872. Fiji lor ail ridicat
acest semn de amintire i unul dintre dinil g
canonicul blAjean Augustin Bunea, care a plecae

din acest sat vecin cu al lui *incai bAtrinut,

pentru a fi astAzi cel mai bun istoric al Romi
nilor din pArtile ardelene i ungure0l, al cAror
trecut il povesteqte, cind are rAgaz, in graiil
limpede i sigur. Intru cu o deosebit bucurie
in casa preotului, care e fratele prietenului i tovarAplui mieil adevArat.

Cotim prin Sercaia, i iarAI ni se desf4ur

innainte, intre dealuri, cu Oltul nevAzut din a
stinga, drumul innoptat care duce spre Fagaraqul
ce se inseamn prin lumina vioaie a fierAstraielor
electrice, pe cind moil sfAtoase vijiie, cind mai
tare, cind mai slab, de micarea apelor de munte.

k circiumA la Mindra e Inca mult lume, i

N. rorga.

Ardealul.

www.dacoromanica.ro

98

TINUTIIL FAGARASULUI

din aceast cercetare deasa a lacaplui bauturii

iese batal

omoruri cu cite epte capete

strivite ca mai anil trecuti. Mai in toate casele

e aprinsa Inca lampa sail, cum i se zice aid,

lAmpapl, atirnat de tavan pentru a lumina cina
de sara, dupa o zi de munca la holde. Dincolo

in Ohaba.

de Olt, clack' priveti bine, furnicarul de aur al

stelelor de sus se urmeazi cu scinteierea marunta a caselor altui sat care cineaza i se
culci : ona.
VI.

Imprejurimile FagAraului: A cincea

cAlAtorie.

AstAzi min Birghipnul cel final-, care, la cite

un nacaz, 41 iea in sfircul biciului cail puterwww.dacoromanica.ro

IMPREJETRIMILE FA GIRA FLut

99

nici si inimosi. Rapede pornim pe drumul ce

duce drept la Beclean : in dreapta, nu departe

supt dealuri, Oltul e acela care hrAneste linia
frageda a copacilor de apA. Trecem printre paminturi ale Statului, adecA cbunuri erarialev,
confiscate prin timpuri de la cine qtie ce nobil
nesupus sail sfadalnic ; plopi innalti mArgenesc
une ori calea, care merge apoi prin gardul viil
al tufelor de salcimi tineri, pAnA ce intre tarinele sAtenilor el n'are altA imprejmuire decit
vlAstare tinere, prinse in lopAtele, care numai
tirziel vor putea sA dAruiascA umbra drumetilor
verii.

Dincolo de Beclean e Dridiful. In zAdar unil

vAd in acest nume un Dreidorf sAsesc, pe care
1-am fi cucerit pe deplin ca si pe Bethlenul de
alAturi. *i in Romania era un pod al Dridifului,
lingl Gherghita, si de sigur satul aminteste pe
intemeietorul sail, care se chema astfel. El pare
cam mAruffrel si sArac. DouA biserici &mane
isi impart ins credinciosii. In cimitirul uneia
din ele sint multe morminte de piatrA, rApede
jupuitA de inscriptie ; la anume din ele crucea

e incunjuratA de o salbi de spice, ca sa stie'

si gospodarul din pAmint a ogorul lui a dat
roadA bunk sail poartA cite o cununa de flog
uscate, din care atirnA o basma cu flori, ca
steagul inchinat al unei viete tinere de flAcAil
sail fatA fAri noroc.
La iesirea din singura bisericA pe care o pu.

www.dacoromanica.ro

100

TINUTUL FAGARAqULU1

turam deschide, intimpinAm un car minat iute

de o frumoas nevasta tiara, cu o staturS, un
glas i cu toate acestea o seningtate care o face
sa samene cu o Ceres invingatoarea.
Inca odat venim in Voila pentru a-i scotoci
trecutul din insemnrile cartilor sale bisericeti.

La biserica unit, ca 0 la cea neunith, st la

Ca lea plopilor.

indAmina cantorului Cazania lui Varlaam, Mittopolitul Moldovei de supt Vasile Lupu. Ar crede
cineva ca e numai o ramasita netrebnica a trecutului, precum sint cartile coresiene din alte
biserici. Dar nu ; sint asigurat ca stenii vreaii

sl auda in acest rost vechiii 0 cam strain, pe

care multi preoti i canton il afla incilcit i newww.dacoromanica.ro

IMPREJURIMILE FiGARA 1:1LIT1

101

inteles, morala de la sArbatori si, dupa ce o

asculta, cu toata rAbdarea si luarea aminte, ar fi
suspinind adinc, de acel suspin in care teranul
nostru isi mkturiseste pocainta si hotarirea de
a fi mai bun. *i e Induiosator gindul ca dupa
aproape trel sute de ani scrisul unui Mitropolit
din departata mea Moldova, scrisul unui flil de
teran din 'Agile Putnel mai poate misca asa de
adinc teranimea romaneasca de pe acest picior
de plaiil stapinit de strain!.

Nu e mai lung de cit de obiceia de la un sat

pina la altul drurnul spre Simbata-de-jos, din care

nnele cart! s'ail rAtacit la Voila. Satul are linga

el o herghelie sail o cstava, a Statului, cu functionari unguri si temti, si marea zidire galbenk
cu doul caturi, in care pina mai daurfazi poruncia
familia comitilor Palffy, e acum adapostul unor
soldati de cavalerie ; bonetele rosii infloresc
printre batrinii copaci al parcului nemArgenit,
cu vinAtorile incheiate. Copil de alte neamuri

se joaca in marginea drumului. Pina si in cimitirul bisericil intilnesti lingA nume romAnesti
ca Talaba si pe acelea ale strainilor cari la moarte
nu si-ail putut afla alt adApost decit cel care
primeste pe ai nostri.
Biserica e neunitk si intreg acest unghiil e al
neunitilor. A ridicat-o la 1806 vestitul Bruckenthal, care-si avea mosie, se pare, si aid ca si la
Avrig. SAtenii ail zugeavit-o apoi cu cheltuiala
www.dacoromanica.ro

102

TINUTIIL FIGARAFLUf

lor, la 1814. Auzind aceste date, crisnicul ofteazA

vi pomenevte zilele grele ale iobAgiel, care nu

s'a vters Inca din amintirea dureroasA a teednimii noastre.
Simbata-de-sus, altA movie de vechiiobagi, unde

ins stapinul a fost de pe la 1700 neamul domnesc al Brincovenilor, e chiar supt munte. Pe
o potecA printre lanuri, ajungem intr'o chi:4 la
castelul care-vi innaltA coperivul ascutit, tigla
veche, din mijlocul uneia din cele mai minunate paduri bAtrine, cu pomil incarcati de roade.
Palatul acesta cu multe incAperi vi cu o largA

sail de eant, cell innegrevte acum in zAdar

scindurile necAlcate, a fost zidit de Grigore Brincoveanu, ale cArui initiale g G. G. B. strAlucesc

aurite pe balcon, dar ale cArui arme aii fost

date jos de curind din porunca noilor proprietari.
Grigore, fiul lui Manolachi vi nepotul de fiil

al lui Constantin al treilea, care vi el era nepot de fiii al bAtrinului Constantin -VodA cel
mAcelarit de Turd, era un boier cu multA invAtatura, un cArturar de grecevte, care a vi tradus vi tipArit in aceastA limbA, un nobil strAlucitor, cu intelegere pentru viata socialA a Europe, intre aristocratia cAreia se putea mindri cu
titlul ereditar de gprincipe al Imperiului,. Dese
ori el petrecea ani de zile prin Ardeal, pe cind
rAzboiul vi turburdrile zguduiaii tara de peste
munte. Foarte evlavios insA in legea sa rasariwww.dacoromanica.ro

IMPREJURIMME FAGARASULIIT

103

teanA, el lAsa ca dup moarte, nefiind mosteni,

tor din singele sAti, mosiile sale din aceste
pArti, Simb Ma-de-jos si Poiana-Marului, sd fie
spre ajutorul bisericil ortodoxe din cetatea Brasovului, de care biseric se ingrijia Compania
greceascA. Aceast Cornpanie n'avea ins nimic
national grecesc si cuprindea mai mult Romini
sari Greci cu totul romanisati. NedibAcia Rominilor a fAcut insA ca el s fie invinsi in procesul inceput cu Grecil nationalisti, si astAzi,
pind la cQnfiscarea apropiat de catre Stat, seapinii mosteniril princiare brincovenesti sint cei
citiva Greci din Brasov. Curatorul, d. Paras-

kevas, care-0 invioreazg batrinetele la aier de

pAdure si de munte, inftiseaz aici aceast numeroas, sirnpaticd si puternicl comunitate, care

si ea trAieste tot numal din averile pdurilor

Brincoveanului : o mie de iugare ! Mosia, fArd
pduri, e arendatd unur membri al familiel Vasu,

cari, subarendind ogoarele, se bucura de pacea

imprAteascd a frumosului castel din mijlocul
pomilor roditori.
In mijlocul curtil zace un capitel frumos, sApat

in piattl. 0 mare floare de piatr asezat pe

niste ddritriAturi slujeste de banc. Si aiurea,
cite o bucatd de stilp, inflorit la virf si pe laturi, se pastreazd. In urita poart de cArAmida
pe care Grigore Brincoveanu o mintui la 9 Octombre 1800, se vAd doi stilpi de acestia intregl.

www.dacoromanica.ro

Alba:
XNnan KaFri-e,;374:,,ccu
exiy
Ethriphi

xancht 261v ei5

.11,7pgral

?t,

Sci4a

ajyrtplycmfo; rpyy ,
p-rteco3ra-roc 05.

--,fmncrc arimova5
OrPANE XE70 X4MgsZi
r.14.

-;

&Via trait.' en,

VIIMI41107:151t

Constantin Brincoveanu, Domn al Teril-RominetotT,

boierul Simbetel-de-sus.

www.dacoromanica.ro

IMPREJURIMILE FIGARWLIJI

105

0 patru capitele, care cu virful in sus, care cu

virful in jos.
Aceste lucrAri de veche arta. cinstit 0 bogat
ail fAcut parte dintr'o casA 0 mai veche, aceia
pe care, cu luxul ce se vede in casele egumene0i de la Hurezul oltean, o clAdise bAtrinul
Constantin-VodA pentru all adAposti aid zilele
din urmA, dacA mazilia ar fi sA-1 scoat innainte

de moarte din Scaunul domnesc al teril sale.

Aceast mazilie a cAzut insA asupra lui ca un
trAsnet, in strapicul an 1714, cind Pa0i1e-I
aduserA cAderea 0 SintA-MAria moartea sa i
moartea tuturor acelor fii iubiti, cArora li gAtise
aici un cuib de fericire asiguratA. Curti le frumoase, cu stilpil de horbote sApate, s'ail dArimat
eu incetul 0 sAtenil ail luat din ele piatrA i
cArAmidA pentru clisutele lor, iar acolo unde a
stat frumosul lAca in stil rsAritean, adAstindu-i stapinul, e numal o mocirl de cArAmizi
macinate, din buruienile cAreia se ivesc acum

cele d'intAiil brAndue de toamnA, gingaele

flori vinete ale frigului qi mortii apropiate,
ca o pomenire, vepic innoitii, a fericiril patriarhale ce a murit nAprasnic.

Pornim iute, pentru a intrece cAderea pripit

a serif, cAtre pAdurea in care se ascunde schitul brincovenesc. StrAbatem miri01, lanuri de
cartofi, cucuruze, sAmAnate in pamintul lutos,
destul de sArac. Muntii stropiti de neauA se inwww.dacoromanica.ro

106

TINUTUL FIGARAFLUI

irA. in fund, hotar de tara i despartitori al ace-

1uia1 neam. La dreapta, in urma, se. ascunde

satul DrAguul, iar in stinga turnuri albe, mici,
arata unde e Pojorita, apoi Lisa i Breaza, in
fund, supt codru. Trei piscuri albe se infunda
rotunzit, Wind ceiace se chiarna Funclul Simbetel.

De o parte i de alta, virfurile se urmeazA intr'o

uriaa platoa de pAduri, in care de la fagii,

mestecenii, paltinii verzi, bradul negru duce la
culmile de o albeata aspr.
Un drumuor de pAdure suie spre o cash'
veche, cu obloanele de lemn inchise. E reedinta curatorului averil brincoveneti stApinita
de strAini. LAtrAturi furioase ne intimpinA Ora
ce un bAtrin pAdurar vine i face linite. Turmele ail inceput a se cobori de la munte, unde
Inca de acum frigul e fArA milk i ciobanii, pacurarii poienelor innalte gAtesc de marnAligi
in margenea unui riulet ce, rAsArind din munte,
alearga despletit spre lumina esului. Citiva magari i aici I imi stall in cale ; mAgarii cio-

baneti indeplinesc insk precum se tie, una

din sarcinile cele mai folositoare, i. ei poartA
Inca in spinare toate uneltele i ciuoaiele baciului.

Drept supt coltul alb al Pietril-Roii, in margenea soborului impArAtesc al muntilor, intre
copacil dei, printre cari spumega intr'o navalire zgomotoasA cloud riuri de munte care stropesc de apA inghetata intreaga pajite sAmAnata

www.dacoromanica.ro

IMPREJDRIMILE FAGARApLIII

107

cu brandue plapinde, vezi darimturile schitului.

Un turn fara virf se farima de-asupra unel cladiri, cu pridvor 0 tinda, incinsa de linil zimtuite. Copaci suptirateci cresc pe zidul macinat,
0-i acopar cu pietate goliciunea parasita. Pomelnicul se vede Inca, 0 din el se intelege ca
minastioara a fost facuta de fratii Manolachi
i Nicolae Brincoveanu in anul 1767. Deci nu sint

mai mult de o suta cinthedi de ani de la ayezarea in casele cu totul sfarimate astazi a acelui
Visarion, cel d'intaiil egumen al Simbetei-de-sus
rasritene. Dar biserica greceasca, mo0enitoare
a Brincovenilor, n'a voit sa pastreze mandstirea

cladita de din01 intru pomenirea Mr, 0 ea da

astazi abia un ajutor uneia din bisericile satului.

$i aid Grecii ail facut ceia ce li s'a imputat

cu dreptate in tara, mistuirea averilor manastire0I, lasind sa se nimiceasca de timp manastirea
insafi.

In caderea serii ne intoarcem catre sat. E un

apus de toata frumuseta in cerul limpede care
se incinge de jur imprejur de lumina roqie In
clipa cind ochiul de foc scapata dupa livezile
din margine. De la munte se coboara Incetinel
prin miri0I vitele satului, in lung Or alb minat
din urma de o fata rumana 0 voinica, cu palarie
barbateasca pe cap 0 un catelandru sfrijit linga
dinsa.

Cercetez bisericile Simbetei dupa caderea

noptii, strabatind ulitele in care ratacesc sateni,
www.dacoromanica.ro

108

TINUTIIL FAGARASULUI

de la circiume sail inteacolo. Biserica din SimbAta apuseanA e urcatd pe un delut ; recunosti

wr i in alcatuirea ei datina de peste munte:

e de sigur o ctitorie a Brincovenilor celor mai
noi, si de aceia si are dreptul la mdrinimia greceascA. *i aici, dar mai mult dincolo, in SimbAta rAsAriteank altA comund la care ajungi
peste riuri de munte cu puntile din trunchiuri
razlete ce se clatinA supt pasul sigur al sAtenilor,
chiar cind ail bAut prea mult, 0 al satencelor,

se descopar indat rAmasiti din timpurile brincovene0i. Cartile de slujba sint in parte de pe

la 1700 0 pe linga acelea care pomenesc pe

Visarion, ecel d'intAiii egumenz, aflu una care

mArturise0e a vine de la ebunul stApinul nostru

Io Costandin Basarab Brincoveanu Voevod,.
Din aceste insemnAri si din spusele stenilor,
se des1use0e cA SimbAta-de-sus avea odinioarA
multi popi prin toate colturile, hirotonisiti mai
trziii, foarte bine, la mAnAstire. Supt Constantin-

VodA, nu era decit o singurA bisericA insk una

de lemn, pe locul celei de piatrA din SimbAta
rAsAriteanA, clAditA abia la 1786. PAn tirziil a
rAmas ceva din inriurirea cAlugareasca, 0 cantorul de la aceast biserick timplar sail mAsar,

de mestesug, crescut de un calugar, care nu

mai stAtea insA la mAnAstire, e cel d'intAiil pe
care-1 aflu tiind s ceteascA, 0 incA fArA gres,
vechea scriscare de minA a InsemnArilor.

www.dacoromanica.ro

IMPREJURIMILE FACIARAqULUI

109

VII.

Imprejuritnile FAgAraului: a asea

cAlAtorie.

Vedem pentru intAia oar Oltul in aceste

part! la trecerea spre Galati. E o apA mare,
link curgind 1ini0it printre malurile joase ; copad de apd 10 moaie ye alocurea crengile blege
intr'insul ; aid e alb 0 vesel acel riii, care, dui:4
ce a trecut prin dotiA strinsori de munte, de la
un capat la cellalt al Ardealului, vine la noi
trist i negru, ingust i adinc, aducind ca o
solie de jale ce nu se poate mingiia, de suferinti ce nu se pot inlAtura.

Un mare pod tesut din birne se incovoaie

de-asupra la Injghebarea lui prin 1850 a fost
un mare eveniment pentru Rominii no0ri de

prin sate, deprin0 a trece tot cu luntrea. El

s'a pAcAtoit Ins cu vremea, 0 acum trecerea
pe dinsul e ingaduitA numai caldtorilor pe jos.
Pe cind se lucreazA, in pufniturile aburului, la
un alt pod, de fier, chiar linga acesta, carAle

de terani 0 trsurile de domni) tree pe un

thurduzAii, in lunecarea inceatA a luntril !near-

cate pe luciul funiei de fier care e adevAratul

ghurduzAti. TovrA0ile cele mai nea0eptate 0
mai interesante se injgheaba astfel pe scindurile prelinse de apA ale podului umblAtor, care
zi qi noapte i0 a0eapt muterii.

Galati! sint un rind de case sAse0i, locuite

www.dacoromanica.ro

no

plirrTIIL FA GARA SULTif

_

numai de Romini, de-a lungul unui drum prfos

sail tinos 0 in jurul girbovel bisericute vechi.

SAtenii se tin cu holdele, dar 0, cu cArAu0a : cel
mai buni birjari din FAgara sint ace0i GalAteni.

De aid innainte e tot tara Ardealului, cpAdurea, de odinioard a regelui ungur, cucerit asupra
Rominimil din satele Someului, MurAsului, Tirnavelor i Oltului. Tinutul oltean e linga tine,

vi de pe drumul care se innalta rApede pnA

foarte sus, vezl din a dreapta una din cele mai
stfalucite priveli0i. RAzimatd in muntil a1ba0ri,
in lazurild fumuril, o fard intreagi iti infAtieazA
drumurile intortochiate, lanurile desfa'urate in

lAicere verzi 0 galbene, satele ascunse in livezi, turnurile albe ce rAzbat i stApinesc deasupra copacilor. Dar dincoace o lume nou ti
se vAdeqte in locuri i oameni.
E un mare sobor neorinduit de. dealuri ce nu
incap unele de allele, ci se amesteca, se incalcA,
parind incremenite inteo mare lupt pentru loc
i lumina. Dealuri galbene, bune, cu pAmintul
supus plugului, cu brazda neagrA, pArinteasca

pentru saminta, cu apele rani, trindave i tulburl, dealuri de bielug lesnicios 0 de drumuri
grele,
ca in Moldova qi Basarabia. Numal pe
lingA comunele s5.se0i, care incep in curind, se
mai afr marl petece din pAdurea fail de margeni ce era odinioarA. Incolo, numal miri0i i

www.dacoromanica.ro

IMPREJITRIMILE FA GARA SULU1

111

cucuruze, intrerupte de cite o larga paa intunecoasa de arAtura proaspatA.

Si alcatuirea satelor e asemenea cu cea mol-

doveneasca. Aid strada nu tintete drept innainte, ci se intortochiazA 0 se inco1ace0e pe

placul ei, urmind innaltarile 0 aplecarile parnintului neorinduit. Curti le sint mai mari, coperiprile de stuh 0 paie cu mult mai dese decit in tara Oltului ; cladirea, de birne 0 de pAmint, e mai umilA 0 neingrijirea mai mare.
Oamenii se imbracA 0 se poartd altfel. BArbatii ail chicA, pe care o ung ; femeile poarta
cojocle peste le, iar pe cap, de-asupra parului

clAdit sus, un cearcan de mucava de pe care

se desfaura pe spate valul, gvelitoarea, in
toatA lungimea lui ; fetele obinuiesc a se infd-

ura pe frunte cu o maramA neagra, ca la sa14te, care flutura pe umeri. VAd tot fete frumoase, obrazuri prelungi cu barbia fink ochi
adinci. Aceasa rasa mai bine inzestraa samara

iarA0 cu aceia care 1ocuie0e cea mai mare

parte din Moldova, din Bucovina 0 Basarabia.

Am vazut dota sate, cu cite doua biserici

de dota legi, din care cea neunita pare sa. citige zilnic suflete nota : Calborul 0 Boholtul. Se
recunoa0e upr ca ele s'ail chemat intiiil : Kaltbrunn 0 Buchholz, Fintina-Rece i FAgetul.

Para nu departe in urma, locuitoril eraii aici

Sai, cari, pentru ca inlocuiserA pe Slavi de-a
www.dacoromanica.ro

112

TINIITUL FAGARASIIL1:11

dreptul, erail numiti de al notri chel, ca i

cel de la Rucior i Bungard, in Tinutul Sibiiului.

Se mai vorbete insA de o bisericA calvinA ce

ar fi stat in amindou satele (de sigur ins

pentru Romini, minati de Stat la staulul calvinismului), de un VlAdicA romin ce ar fi locuit

odinioarA in satul pArAsit al Fagetului Rominilor. AdevArul e ca Rominil ail mincat pe Sgil
din cele douA sate sail i-au silit sa treacA in
aethrile vecine, destul de marl ca s poatA
lupt. Dar qi in acestea, Cincul-Mare, CinculMic sail Cincorul, in fata Voilei (Gross-Schenk
i Klein-Schenk), al notri ail rAzbAtut, iar la

ona ei au biruit chiar pe dumanii de ras.

Ceia ce impiedeca o cotropire mai rapede e
datina, luatA de la Sai, de a mArgeni in chip
nelegiuit numArul copiilor, fiinda traiul e mai
uor fdrA dinii. Una dupA alta yin gospodArii
de oameni tineri, unde nici-un zimbet, nici-un
tropot de piciorue, nici o vorbi nevinovat nu
intrerup incruntata muncA indArAtnicA pentru
ban. Si firete nimeni nu e in mAsurA s poat
urmAri qi pedepsi pe ucigaele pruncilor ce nu
s'aii nscut.

Si aceast margene ardeleanA pare o tara

foarte evlavioas i inchinAtoare de idoll in
forme strAvechi. Undell arunci ochii, pe drumuri, in cimitire, prin cite un pridvor de biserick vezi crucile, fAcute mai ales de lemn, care
infAtieazA rAstignirea singurA sail o intreit rAs-

www.dacoromanica.ro

IMPREJURI3I1LE FIGARAFILUI

113

tignire : crud acoperite, crud descoperite, cruel

purtind o tabla si crud cioplite numai. Pe una
mai mare si mai veche, la biserica din Buholt,
vAd tipul desAvirsit al lor : in fata zboarl sus

cu aripi vinete (Thal Savaofts in triunghiul

sfint ; la mijloc, Mintuitorul intinde bratele pironite ; jos Maica Precista si Sf. Ioan BotezAtorul

tin de mini pe Satana, negru de drAcie si negru de minie. Pe laturi, se vAd heruvimi, cu
capetele in aripi, Sf. Nicolae bAtrinul si Sf. VaSile,

Sf. Pavel cu sabia si Sf. Petru cu cheile.

VIII.

Imprejurimile PAgAraului: a eptea

cAlAtorie.

Pe o minunata zi rAcoroasA, lAsAm, pArasind

acum cu totul FAgarasul, drumul prin Beclean,

Dridif si Voila si innaintAm acum pina la Be-

Ombav. Satul se mai chiama si Besimbac, si

locuitorii se numesc BesimbAceni. E sigur cA el

vin in locul Sasilor, ce ail avut aid un Besenbach, pe care 1-aa pArAsit de foarte multA vreme.

Un roil"' de copilasi iesitl din scoald a copenit cele citeva drumuri ale satului, frumosl, viol
si aged. Nu se sfiesc sA rAspundA .la intrebArl,

si te incunjurA din toate pArtile. Un baietas

mai mare e de pArere cA temeiul la invAtatura
il dail tot bAietii.
H. Jorge.

Ardealul.

www.dacoromanica.ro

114

TINUTUL PAGA1AFLU1

E o singura biserica, unita, in jurul careia s'a

strins acum tot satul. Cum s'a facut aceasta, me-

rita O. se spuie. Erati adeca doi preoti, dintre

cari unul, cel unit, avea un bdiat, iar cellalt,
neunitul, o fat. Baiatul era cleric 0 fata bucuroasa sa fie preuteas in satul eL S'ail luat cu
binecuvintarea aminduror confesiilor, 0 confesia barbatului a invins. Aa zice povestea,
care e frumoasa intr'un fel, iar in altul dovedete
Inca odata ce incurcatura zadarnica i ce copi-

larie, care se sfarma de cea d'intliii potrivire a

intereselor, e aceasta dezbinare a Rominilor in

doua legi pentru acela0 rit, in doua trupuri

pentru aceia0 fata.

Trecem iara0 Oltul pe churduzaii). Podarul

e un mo uscativ, iute 0 hazliii la vorba ; peste

rill, baba lui unge cu huma culeas din scorburile vailor un bordeia cit o colivie. Trecerea
se face cu plata, 0 o intiintare comunala arata
amanuntit cit se platete cdupa un vita mare,
i cdup un vita mica), adeca : coie, capra,
miel, viniator, vitiel). Viniator e... o porcarie
pentru rimtor.
Dincolo de Olt, intilnim in suiul catre Ru-

carul din aceste parti o ceata de Tigani corturari. Ce marete 0 intiparite de o innalt poesie

visatoare sint fetele prelungl, cu ochii de foc

i lungul par negru coborindu-se inelat pe
umerii gon Mai este i un batrin cu barba 'n
www.dacoromanica.ro

IMPREJURIMILE FACIARAFLUi

115

turturi sAlbateci, si o TigAncu0 descheiat si o

bAtrinA dAlAbAzatA, precum i trei danci, dintre

cari doi ad camas de amindota partile, iar cel

de-al treilea numai d'indArAt. Cer crAitari, i,
cind ii aruncAm, toatA lumea se prAburte la
pAmint, unde se zvircoleste apoi in praful de
lut. Un copil face roatA din nod pentru ca sa
fie iarAsi dAruit, iar altil aleargA sAlbatec, nebun,

dupl trAsurA. iDa-i ci lui, ca crapAy, spune in

treacAt, intr'un graid ucor, Inca o TigancA, ce
trece pe lingA noi.
Sintem indat in satul destul de mare al RucArului, care se acatA pe innAltimea galbuie. Este

o bisericA neunit pe culme, fAcutA de la 1806

la 1811 pentru cei mai multi locuitori ; citiva

uniti ail de vale o biatA bisericutA nespus de
sAracA ci de pArAsitA, cAreia-i lipsete deocamdata preotul, pina-1 va mintui invAtAtura la Blaj

un tinAr simpatic care ne intovAr4qte. In acest

sat sint iar41 douA Cazanii intregi ale lui Var!aam ci o a treia in flenduri, pe care mi se ingAduie sA o iead.

Un nourac negru s'a ridicat de la munte. In

curind el pare ca intinde aripi vinete care cuprind tot cerul. Citeva picAtur: cad, apoi un
adevArat potop. Innaintea lui aflAm adApost in
casa mamei preotului neunit, alt than Locuinta

are un cerdac, la care ajungi prin scarA de

lemn, o tindA in care atirnA o unc si alte
www.dacoromanica.ro

116

TINUTUL FAGARASULUI

uscAturi ce te ispitesc cu mirosul bun, i. o odaie

cu laviti, lAzi i polite pline de tesaturi i cus-

turl. 0 parte le-a fAcut bAtrina, alta nora el,

care are vre-o 15 ani abia. Se lucreazA ii cu
bete minunat de fine, briie, fote, care incunjurA
tot trupul i se chiamA tot catrinte, velitori care
se pun pe cap peste o formA de papur ridicath pe Mimi ca &ill coarne i supt care pArul
atirnA in laturi de codite, presuri ii traiste.
Fota-catrint i ecoarnele, sint semne deosebitoare ale RucArenelor. Impletituri de acestea
vinde o ruclA a gazdei noastre, cu, cite 40 de
craitari bucata. Pe incetul mai soseqte cineva qi,
pe lingA cantor, mai avem la aceastA mica qezAtoare de zi, strinsA de hatirul strAinilor, incA o nevastA 0 o copilitA de nouA ani. Aceasta merge la

coalA in al patrulea an, poate ceti destul de

bine, dar nu Oie nici cine e rege in aceastA
Tara, nici cine pAstore$te Biserica ortodoxA a
Ardealului. In cea d'intiiii privinta, ii dail lAinuriri iredentiste.
Acum cAlAtorim prin noroiii, prin g tinAl lunecoasA la vale spre thurduzAfiv, unde ne ateaptA acelaqi a brudariii, bAtrin al vadului, cAruia depArtatii strAbuni ii ziceail broth. Tiganimea corturilor rAtAcqte acum undeva pe drumurile de la stinga Oltului, dar carA pline se
ingrAmAdesc la trecere. BAtrinuI gAsete o vorbA

de glumA pentru a ni face loc nouA mai intAiii :

www.dacoromanica.ro

IMPREJURIMILE FAGARAFLUI

117

4 Voi treceti pe la mine in fiecare zi, dar dumnealor numai odata,.

In curind sintem la Vi0ea-de-jos. Sat mare,

in0rat frumos de-a lungul unei vi bogate i
limpezi, care alearga din munti, intre cari unul
poarta ace1a0 nume al Vi0ei saii, in dialect

0 in scrisul cel mai vechiii, Ghi0ei. Sintem

aid oaspetii clericului cu fata impungtoare i
graiul frumos, care a fost ales de curind protopop al etractuluii fagar4ean, par. Borzea,
care binevoiecte sa-mi fie un cillauz prietenesc

in imprejurimile satului unde a stat ca paroh

douazeci de ani, dind locuitorilor pilda de harnicie, de pricepere gospodreasca i de omenie.
Pe ulita cea mare a Victei sint doua biserici.
Cea veche e a unitilor. Apzata pe o innaltime,

ea nu infaticeaza nimic deosebit. Mai nota 0

foarte bine tinuta, e biserica neunita, gbiserica
a neunitao din jos, careia nu-i lipse0e decit Cazania lui Varlaam, de care s'aii imparta0t mai
toate bisericile din aceste parti ale Fagaraqului.

0 alta Victe se afla mai sus, la o departare

de vre-o trei chilometri, pe cari-i strabatem in
ziva urmatoare numai. Multe case cu gardurile
de nuiele ; 0 podul de la unele din ele e uns
cu tencuiala peste asemenea impletituri de vergi.

Destule copericuri de stuh, care se infdticeaza

urit, fiind rail cladit, 0 cu atit mai urit cind
www.dacoromanica.ro

118

TINUTUL FAGARAVLU1

fumul ce iese din cuptor se revarsA pe toatA

intregimea lui, innegrindu-I ca dupA un foc.
Mi se spune ins cA un coperiq de tigla trebuie
dres necontenit, pe cind cel de paie, dacA e bun,

tine o viata' de om. Altfel, e un plAcut sat de

munte, cu ulita pietroasA, care urcA la deal.
VAd frumoase chipuri de fetite de coal, care
se intorc fluturinduli parul Man lAsat in plete.
Si aid ca ci in cele mai multe din aceste acezAri buna stare e foarte putin scoasA la ivealA
prin podoabele locuintii ci ale portului. Ins la
cAlAtorie oamenii se ingrijesc cit se poate de
bine, ci e o plAcere pentru nol sA facem loc
in trAsurA unei voinice neveste rumene, in vqminte albe ca zapada, care merge la gara V4tel-

de-jos pentru ta sail caute apoi la Sibiiii barbatul, cAtana care s'a imbolnAvit la manevre.
Acum sara nu ne putem urea pAnA la aceastlalt Victe, i cAutAm deci, pe un drum destul
de rAil, peste ATM ci movile de lut, sAmanate pe
alocuri de bolovani, satul DrAgqului, in vecinAtatea Simbetei-de-sus. Sosim numai la cAderea
noptii, invluit in neguri ci tulburatA de cAderea
zgornotoas a unei ploi de toamn neogoite. Se
mai vede ceva cind intrAm in biserica neunit,
care e nouA, clAdit din venitul circiumei, care
apartine comunel. Numai la lumina luminArilor

se deslucesc ins zugrAvelile foarte bune ale

unei bisericute de lemn, ce a luat pe la 1790
locul vechil mAnAstiri draguFne, care fusese in
www.dacoromanica.ro

119

IMPREJURIMILE FAGARAFLIA

codru, cu calugarii i elogofetii, ei

ca me-terul caligraf logofatul Matei Voileanu, de pe

la 1750 , pan la ddrimarea ei din porunca

lui Iosif al II-lea, Tmparatul distrugtor al manAstirilor unde se adApostiaii calugAril uneltitori
contra Unirii. Prin noroid i supt Oroaie de apd

+t

Apirktoril patrier: jandarmil lingli bisericile .Rominilor.

mergem cu lurnini ce sfirlie fricos supt piclituri

spre marunta biserica unit, al cArei preot e fiul

unul protopop neunit. E firesc lucru ca el s

primeasci MA mirare pe tovar4ul sail de legea
veche.

Ne ascundem de ploaie in casa acestuia din

urma, a carui primire bun e in curind tulbuwww.dacoromanica.ro

120

TIN UTIM FAGA RA Mart

ratA de sosirea jandarmilor. Un strajamefter

(sergent) si un (firers. (caporal) intrA in casa
preoteasca frA nici-o in0iintare, cu chipiile de

serviciu pe cap. Cer papportul, nu-I afil indestulAtor pentru ca sA se poatA vedea bisericile,

fur4eazA tot felul de bAnuieli, se minie mai la

mice rAspuns, stall aproape un ceas in casA,
tot cu capul acoperit, 0 la ie0re ameninta ca-mi
vor face vint peste hotar dacA nu voiil aduce

o invoire de la Guvern. Aid in Ungaria deci

nu existA respectul pentru sfintenia casel fiecAruia, care e unul din temeiurile vietii popoarelor civilisate. Papportul dat in numele Suveranului unui stat prieten e privit ca o zdreanta
fArA insemnAtate 0 Ida pret. Safi s1ujba0i de
rind sint lasati fArA nici-un frill s se arunce
asupra oamenilor cari n'ail cAlcat intru nimic
legile terii strAine, in care ail con0iinta cA se aft',
CAlAtoriile unui biet nebun din RomAnia care
strAbAtuse de curind ace1ea0 sate cu papportuI

0 revolverul in minA, cerind cu amenintari ori

pe unde putea, nu indreptatesc cu desavir0re

astfel de apucAturi. Altfel, politia ar fi in drept
sA apuce de guler pe orice trecAtor pe stradele

unui ora in care de curind s'ar fi faptuit un

omor. GrosolAnia de vizitil a jandarmilor sal
nu ajutA intru nimic Ia asigurarea stApinirii un-

gure01 in aceste Tinuturi locuite de Romini

cari deocamdatA ail cu totul alte ginduri decit

www.dacoromanica.ro

IMPREJURIMILE FAGARAFLUi

121

a pregAti o rAscoal cu ajutorul profesorilor de

Universitate din RomAnia.

Ne intoarcem noaptea supt un cer cu stele,

si a doua zi in schimb ne trezim cu cerul de
neguri din care picurA ploaie.
IX.

Imprejurimile FAgAraului: a opta

clilAtorie.

Avind acuma invoirea ce trebuie, mergem prin

bisericile Arpasului-de-jos, care se adAposteste
supt zidul muntilor. *i aid a fost o mAnstire,
si locul ei se arat si astAzi de sAteni. La cladirea bisericii neunite, in secolul trecut, ail

ajutat si cdomnul de pAmint, ungur si functionaril, precum spune inscriptia zugrAvitA de-a-

supra portii de intrare. Mai este si o bisericA

neunit, mai mica si mai sAracA. Cei doi preoti

sint rude si poartA acelasi nume. La Arpasulde-sus, cu altA amintire de mAngstire, n'am putut
merge.

Arpasul-de-jos e resedinta unel preturi (subprefecturi) avind in fruntea ei un eprim-pretorl

sail fo-solgabirati si un epretors sail solgabirAil,
cari atirnA la rindul lor de vice-comitele si comitele, ali-spanul si spanul din Fag Aras. Oficiul
e asezat intr'o cas urit cu doul rinduri, care
se innadeste acum. Biurourile ocup numai rinwww.dacoromanica.ro

122

mum, PAGARAmuf

dul de sus, in care se suie ierani dupl afaceri,

i, pe cind se dezbat acolo pe ungurqte trebile
Statului, de jos, unde invaia copiii coliI confe-

sionale, se innalia in auzul mied un sunet argintiii de glasuri limpezi care suie i coboarA,
cintind Taal Nostru pe romAnete. Si mi se
pare cA vAd in aceasta un simbol al ImprejurArilor de aside in aceast iarA : sus sila pripita, bAnuiala, prigonirea, iar jos o imensA cintare a milioanelor de glasuri curate care cer lui
Dumnezeil dreptatea, cu sigurania cA vor cApAta-o.

In stinga, cAtre V4te, sint cele douA Uce,

numite i ele Ucea-de-sus i Ucea-de-jos, dupa
cursul riuleiului lingA care sint clAdite. Acest

riii pornqte din munte cam in acelal punct

care vede obiria Argeplui nostru. Soarta uneia

din aceste ape i a celeilalte pare a oglindi

soarta neamului romAnesc ce trAiete pe mar-

genea lor, de o parte qi de alta a muntelui :

Argeul merge in DunAre de-a dreptul, pe cind
aceastAlaltA apA de munte nu ajunge acolo decit dupA multe rAtAciri i schimbAri de nume.

Ucea-de-sus are douA biserici, dar cel dol

preoil !Atria, cu bArbile albe, sint verl din
frail i samAnA destul de bine. Cele douA cladirI albe au, de altfel, aceia1 portiia de intrare,
aceia1 curte, acelasi cimitir sail eprogades in
care se Infraiesc mormintele romAneti ale ace-

www.dacoromanica.ro

IMPRETURIMILE FAGABAFLIJI

123

lora0 plugari romini, asernenea in fAptura lor

sufleteascA precum si in cea trupeascA.

Ucea-de-jos incepe cu o II& lie de vre-o

sutA de suflete. CAsute mid, strimbe, dar mull
mai bune decit ale Tiganilor noStri. Aicl e si
oarecare inlesnire, si purcei guitA in curtile
acestor mested de linguri. Portul e ca si al teranilor nostri, cu cad acesti oaspeti: cautA s
samene cit pot mai mult, si te-ai crede Inteun
colt sArac de sat romAnesc dhcA n'ar fi fetele
prelungi, palide, cu calzii ochi de visare sAlbatecA, pe cad nici-o sArAcie si nici-o umilinta
nu-1 poate stinge.

Satul e ecurat* din punct de vedere confesional, adecA are numai o lege, pe cea neunitA.
Bisericuta e lAsatA cu cheia de-asupra usil : florile de SintA-MArie se usucA de-asupra icoanelor, ouAle aduse de inchinAtoare stall IncA pe
discuri si crAitara culesl de la terani se vAd in
margenea mesutel cu icoana hrarnului. SAtenii

stilt deosebit de evlavio0 si se tem ca de foc

de afurisanie si de pedeapsa, de cbAtaia, lul
Durnnezeit

Tn margenea din jos a satului, la drum, stApinirea si sprijinurile ei sint represintati prime()
scoalA de Stat, vApsitA urit cenusiii si care nu
e decit un fost han prefAcut, precum si prin
douA circiurne tinute la un capAt si la altul al
podului de doi Evrei, tatal si fiul, cad vind un
spirit, foarte putin sfint. Altfel, Evrel de aceia
www.dacoromanica.ro

324

TINUTUL PAGARAquiart

cari tiii romAnete mai bine decit cei de la noi

(pe aid sint chiar i Evrei cari nu qtiii alt
limbA decit romAnete, dar nu sint, despre aceia,
mai priinci4 neamului pe care-I circiumAresc).

x.
Imprejurimiie FAgAragului: a noua
cAlAtorie.

DupA amiazi, apucAm spre Olt, cAtre Feldioara, aezatA dincolo, in Ardeal. i, fiindca e
vorba iarAqi de Ardeal i de Tara Oltului, nu

se poate spune in de ajuns cit se simte i de

popor pAnA in ziva de astAzi aceast deosebire.

0 viata politick' i socialA deosebit timp de

atitea veacuri a deprins pe locuitoril de ace141
neam ai celor doti maluri sA se priveascA cu
ochi de batjocurA, dacA nu de duvnAnie. In
cele mai vechi timpuri, Tara Oltului pare O.
se fi tinut de Oltenia noastr, de acel Voevod
oltean din Gorj i Vilcea, care mai trziii ui-a
inchinat steagul innaintea Domniei argepne
care a intemeiat marele principat al Teril-RomAne01. gMarii Voevozi* ail rivnit totdeauna
spre pArtile FAgAraului, i de aceia Ludoviccel-Mare a vrut sA-1 citige dindu-li ca o feudA
ducalA acel pamint de niargine, in care ai nogtri ar fi vrut s rAmiie stApini desaviriti. Dupa
inlAturarea drepturilor domneti asupra acestei

www.dacoromanica.ro

IMPREJURIMELE FAGARA smut

126

pArti de peste munte a Olteniei, rAmase desivul indArAtnic al boierimil strAmutate de dincolo prig cartile de danie ale Voevozilor, rAzAvie sArack mindrA vi viteazg, ca bradul crescut

pitic vi ursuz pe terna pietroasA a unui munte

innalt pe care-1 bat vinturile vrAjmave. Dincolo
de Olt era in acel timp boeatia junduplui, pAmintului regal dat pe mina Savilor, cu holdele
vi pAdurile lui de pe dealuri. Rominul stAtea

aid ca un rob sail se strecura ca un duvman,

arzind casele 0 furind vitele. Cind il prindeail,
furcile-i vtiail de rost, dar, citA vreme era slobod, codrul recunovtea intr'insul pAunavul Id.
PAnA la 1848 0 la desfiintarea iobAgiel, pAdurarii

eraii treziti noaptea de voinici necunoscuti cari

pieriail in intunerec. (DacA n'aveati hranA ,,

spune cineva care-0 mai aduce aminte, iziceail
tatAlui midi : AI ceva vi pentru noi, firtate, iar,
dacA emit sAtui, ziceaa numai : Firtate, noapte
bunA2. In 1848, cind fiacArile rAzbunArii ail incunjurat vechea clAdire blestematA, aid s'a vArsat mai mult singe. Mi se povestevte despre un

nemev ungur care pentru o ceartA de movie

fAcuse sA piarA In temnita pe un bAtrin boier
vi care a petit atunci, dui:a indemnul flAcAilor
rAmavi pe urma lui, de mina Ardelenilor cu to-

poare 0 furcoaie, cari 1-ail legat de cai neinvatati vi 1-ail prins de scocul morii pAnA 1-ail
vAzut cA se sfirvevte in rugAciuni zAdarnice 0
in blesteme. Mult mai mult decit FagAravul, uncle

www.dacoromanica.ro

126

TINITTUla FIGARAWLIJI

doar privirile lacome urmAresc intinderea mosiilor erariului (Statului), de pe la care pleaca astAzi cu patru cal, vizitii in rcq, vizitii in albastru,
cu calpace 0 surguciuri de pene, functionari unguri de cei cu cite o sutA de coroane pe lunA,
mult mai mult decit acolo, Ardealul acesta
cu pthnintul negru, plin i astAzi, ceva mai departe de Olt, pAna in Tirnave 0 Mure, de sate
sAse0i bogate, e pAmintul de urA al neamului
nostru.

Ardeleanul ride de sArAcia tarinii de peste

spA, cind cintA :
Tar'a Oltului,
Tara de sicarA,

lath de sAcarA pAnA astzi, si nu de griil sAtios,

PAmint de ocarA.

Iar Olteanul boier rAspunde ludindull valea,

in care
Cite lunci
Atitea crud,

sail zugravindull astfel pe acel vecin iobag

sail haiduc :
Ardelean cu tundra aura,
Ziva bea si noaptea furl.

Satul Feldioarei e risipit pe o innaltime, in

dosul cAreia yin altele, de cea mai nea0eptatA

0 ciudat infAtiare. Sint adincituri care par

www.dacoromanica.ro

IMPREJURIMILE PAGARAFLUI

127

sapate, linii drepte care arata sa fie rinduite de

mina omului, piramide cu unghiul desavir0t.

Localnicilor li place a vedea in aceqti unici

zimti de dealuri vechi intariturI romane, fara a
se gindi la greutatea unei rscolifi aa de uriw

a pamintuldi 0 la putinul folos pe care ar fi

putut sa-1 aiba. Imitam aa de des natura, incit

0 ei II este iertat sa ne imite prin anticipatie.

Numele acestor jucariI ale &I e tot aa de intortochiat 0 neinteles, ca 0 infatiprea pe care
o ail : li se zice Patarliile.
Mai este i o ramA0ta de cetate din care s'ar
fi scos bani de la Domitian 0 Traian : n'am
avut ragazul s'o \Tad, in caderea pripita a serii.
Era aproape intunerec cind am ajuns la cele
doua bisericute cu turnurile ascutite, de tigla
veche, ce se tupileaza supt Patarlii, in aceia0
curte, care e progradea tuturor satenilor. Cele
doua micute cladiri vechl samara bine intre ele.
Cea unita vine catre poarta, i e ceva mai mica :
innaintea pragului ei e raspindita in tufe cu mirosul puternie floarea de tamiita cu bobitele ma-

runte, verzi. Preotul, care se bucura de faima

unui vestit gicitor de taine, e un batrin cu barba
alba stufoasa 0 trupul de luptator pe care anil
nu-1 pot indoi ; in acea clipa de sara, in mirosul

tare 0 salbatec al tamiitei, in acea tinda intunecoasa de veche biserica muceda prin adincul
negru al careia scinteie luminile de ceara din
minile noastre, el pare patriarhul unui trib de

www.dacoromanica.ro

128

TINEITUL PAGARAFLuf

,.

uriai, coborit din Palatul PatArliilor, de unde

urmArete mersul stelelor pentru a prezice viitorul.

IarA0 trecem Oltul in -noaptea umedA cu picupri de ploaie rece. /titre cele douA colibe de
pe culmea tinoas ateapt bAtrinul brudarifi,
privind cu ochil obositi la dunga lat de argint
a Oltului, nemicat ca un lac. Tropotul cailor pe
luntrea care lunecA pe nesimtite, vorba rarA,
supusl a mopeagului, pustiul negru ce mArgenete apa lucioasA iti chiamA in minte scene de
trecere rAzboinici in biarine timpuri sAlbatece.
XI.

Spre Sibiiii.
Ne despArtim in sfirit de tata Birghianul,
care pe vreme bunA 0 pe ploaie, cu bucurie 0
cu nAcaz, tAcut 0 in una 0 in alta, afarA de
citeva cuvinte aruncate in treacAt, a fost citeva
zile purtatorul nostru. Cu toate cA a fi vrut sA
merg 0 mai departe cu putinta vederil in toate
pArtile, cu rAgazul popasurilor in care poti cerceta locurile, bisericile, casele 0 oamenii, trebuie

sA ieail pAnA la Sibiiii trenul. El se oprete la

revArsatul zorilor in statia Vitei-de-jos.
Nici-odatA grepaia mainA cu mirosul de cAr-

bunt 0 ferestuicile chioare nu mi s'a pArut mai

mult o temnita decit in acel ceas de ivire nehodritA a unel zile albicioase de toamnA. De la
Arpaul-de-jos, cea d'intAiii statie, se vede bine

www.dacoromanica.ro

SPRE saint

129

dar ce tristA e aceast cale in drumul cufundat,

departe de sate i intre paretii imptql ai statiilor,
plantatiilor, semnalelor, impestritate cu Unguri
decorativi ca o reclam& minciunoas, menitA s
ascundA atita Rominime curatA !
Porumbacul-de-jos se desfAur mai bine decit

alte sate pe care abia le giceti in dosul livezilor imbicsite. FlAcAi iese cAlAri la tarine, un
ciobAnel in saricA iii rAsfirA oile pe paj4te. Tur-

nurile tepoase ale celor douA biserici ii fac

in ciudA ca douA cumetre rele ce nu incap una
de alta la slujba cea sfintA lui Dumnezeii.
Acesta e unul din cele mai bune sate fagArene, i lucrul 1-a inteles i. un comite italian
nAscut in Germania, care a venit aid cu servitorii
sal* englesi i st in fiecare an luni intregi de
zile vinind codrii cu hAital romini cari-i caut
ursul, a cap ra , i a porcul x .

DupA Porumbac linia de dealuri, care ascundea

aproape cu totul, din a dreapta, muntil, se prbuete in cAderi rApezi, ca o costiA de cetate.

Eti mai aproape i de linia innalt a hotarului

i de tergarul de argint al Oltului intins pe

pajitea verde. Valea se tot stringe, pregAtind
o inchisoare apei care s'a deprins a merge lin i
vesel, de cite ori nu duce in sine minia nAprasnick' a piraielor muntelui, a riurilor de prin sate.

Pe o modila a esului oltean se revars un

N. Iorga.

Ardoalui.

www.dacoromanica.ro

130

TINUTEIL FIGA.RAULT11

sat mare, cu multe coperiuri ro01 0 douA

biserici greoaie, dintre care cea mei depArtata e
innegrit de timpuri. La el duce o strajA de plopi

vechi, 0 alti tovara0 de batrineta al lor se ingramadesc in cuprinsul foarte larg al unor ziduri
de caramidA inro0te de ruinA. Trenul se opre0e
mai mult innaintea unui fronton de garA ce se
recomanda Felek. Odata cind eraii Sa0 pe acolea

Unguri n'aii fost nici-odata , adecA panA

prin anii 1840, ei ziceail satului : Freck. Iar
pentru nol, cari sintem acum singurii stapinil
aice, unde avem 0 o protopopie, acesta e Avrigul.

Avrigul lui Gheorghe Lazar, care a pornit de

aid ca un dascAl sarac la copiii unel cocoane
bogate din Bucure0i1 cei cu carte greceasca pentru lume, 0 cu carte romaneasca numai pentru
biserica, 0 care a dus cu sine binefacerea acelui spirit national pe care-1 raspindise dincoace
coala lui Clain, Maior 0 incai. InviorAtorul
unor timpuri vetede a ramas totdeauna dascal
sarac precum plecase, 0 intr'o zi, dup tulburaffle de la 1821, in care nu 0-a putut afla rostul, o cAruta teraneasca il aducea bolnav de
moarte in locul umil de unde plecase 'n drumul
lui de apostol. hi mijlocul Bucure0ilor, in marmurk Avrigeanul pletos cu mustata mica, mucat in clipele de amAraciune, sea in picioare,
fAcind o micare care, in numele Spiritului, p0runce0e timpului sA se schimbe ; aid tarina lui
www.dacoromanica.ro

SPRE smut

131

se amesteca in pAmint cu farina altor plugari,

fratil, parintii, mosii si strAmosil lui, tot iobagi
de-ai lui Bruckenthal si ai altor nemesi de cei
cu copacii din vale. Un mic semn de piatrA cu
citeva slove arata ca acest trup de sArman zace
in pamintul bisericii neunite, dar gindul ce a
fost in el, acela e si in biserica unitA si in toate
bisericile si casele de cArturari; el suflA slobod
si tare in largul Rominimii intregi.
&data dupa Avrig dealuri ,.marunte, movile
rupte se innalta si cad in ses. Inca de la Sebesul-de-sus, in dreapta dealurile oltene, purtind
vil si holde, se prefac in mari movile ascutite,
pe care le acopere pAdurea. InnAltindu-se si indesindu-se tot mai mult, ele parca vreaa sa infrunte muntii din fata, inchizind drumul Oltului.
Deodata acesta se incovoaie si fuge, cotind
printre innaltimi spre planurile noastre libere.
Drumul trece cotitura apel pe un pod mare,
intre caciuli uriase de muncele la poalele carora,

prin cararusi albe, se strecoara siruri de vite

albe, de bivoli cu piele de Satana. Mari sate
gramadite, cele mai multe cu Sasi in ele, biserid negre, cocotate sus, se aciuiazA intre. ridicAturile pamintului. Apa Sibiiului luceste citva
timp ca o virca de otel in verdele pajistelor bogate. Apol sesul sibiian se largeste pentru locuinti si holde, margenit numai din a stinga de
blindul sir de dealuri al Apusului.

www.dacoromanica.ro

CARTEA A III-A.

TINUTUL SIBIIU LTA

www.dacoromanica.ro

I.

De la hotar la Sibiiii.
Nici-o trecAtoare in Ardeal nu samAnA cu
cealalt. Cine e deprins cu innaltarea treptatA a
culmilor, cu tot mai marea adincire a brazilor

sumbri, cu clAdirea tot mai sus a lespezilor

goale pe valea Prahovel pAnA la Predealul tAiat
in munte ca de sabie, va rAminea nedumerit la
Turnu-Rou. DupA Rimnic i pAnA pe la Lotru,
drumul e mArgenit de tlAdAril marl de pAmint
mestecat cu bolovani albicio1 saii roietici, peste

care crete verdeata palidA a mestecenilor cell

pleotesc lene crengile zburlite i molii. Apol
se face ca o indulcire a frAmintArii de dealuri;
in zAri mai largi se rotunzesc marl movile blinde,

mai mult pleuve, pe cind soarele bate 'n culmile rAmase in urmA, prin verdele slab al cArora
zvirle pale de aur zimbitor. La o schimbare nouA,

calea se zugrumA intre muncele golae; Oltul

fAr maluri, nici maret, nici curat, nici vesel, are

www.dacoromanica.ro

136

TINIITUL SIBIIIILUi

toatA valea numai pentru perindarea apelor sale

galbui. Drept innaintea casutei de pazA, cu pana
sucitA dirz la cAciulA 0 hainele strinse OrengA-

re0e, st granicerul tinAr, care inseamnA cel

din urm punct al stApinirii RomAniei noastre.

La alt casuta ca aceia, jandarmii 0 finantii

vecinului cu pene de coco0 0 lampasuri verzi.
Hotarul a cAzut, ca un ascut4 in came.
Apoi in pasul ingust, bun de pazA, fail pentru
o0i nAvAlitoare, un mare turn vechid rAsare cenuOil pe margenea Oltului, prelungit prin cla-

did mai noul Acesta e turnul Lotrului, linga

pirAul ce se nume0e Lotru pentru 0rete1e lui
apucAturi tAlhAre01. Pe aid stApinia din vechia
groful sas Conrad, apArAtorul hotarului unguresc, acum apte sute de ani aproape impliniti.
Tot mai departe, dealuri, cale ingustA, umbrA,

0 lunecarea de otel negriii a Oltului ticnit. La

capAtul girlitei de munte, cam pe la un mijloc
de culme, un mare turn, pe tencuiala zdrentuitA

a cAruia se vAd pete ro0i, nu ca de singe, ci

ca de floare. Din aceia0 piatrA sint fAcute o
sarnA de locuinte intunecate, de ziduri de imprejmuire, imbunate acum, care nu mai splimintA 0 nu mai slujesc la nici-o nevoie de
oaste. E Turnul-Rop.
Ceva mai departe ai de jur imprejur prAvAlirea modilcoasA a muscelelor imbrAcatA cu mes-

teacAn. E mai innalt, mai umbros 0 mai trist

www.dacoromanica.ro

DE LA. HOTAR LA smut

137

decit dincolo ; 41 lamureti astfel i negrul ve-

mintelor de aid fata de albastrul Vilcei, care

abia zimbete, fata de ropl veselelor muscele
batute de soare ale Argeplui i mai ales Muscelului. Oltul e acum mai de o potriva cu sine, mai
bine pazit de salcii marl, care se apleaca asupra-i,
inchinindu-i-se ca robii; apa lui trece mai scurt

i sigur, inteo Innaintare domneasca, fail indrazneala i vioiciune, dar mindra. Apa se pierde
curind in dreapta, facind unghiul desavirit, intor-

satura de cot strins prin care el vine de la departatele izvoare, dupa ce i in aceste parti romaneti face o ctara a Oltului). Nu mai sint
de acum decit ape mid, care ail mersul IM i
nelamurirea lutoasa a stapInului lor, Oltul. Necontenit se vede in fund verdele dulce, albastrul brumariii al rostogolirii muntilor Vilcei, peste

cari de aid se vad fluturind nori i uvite negre

ca fumul.
Aid', intre aceste culmi, avind in fata aceasta
catapiteasma a terii sale, Mihal Viteazul a invins
pe cardinalul Andrei principe al Ardealului i.
i-a luat locul, facind domnie de voinic in locul
domniel de preut, i domnie de (pastor rominx.

Pe margenea drumului, la ulucile caselor, in

gri, se Arad multe femei cu cirpa neagra infaurind capul rotund i. cazind pe git ca o aril*
multi sateni cu palariuta rotunda,
Rominii

de aid. Pamintul a fost insa odinioara tot al

www.dacoromanica.ro

138

TINIITUL SIBIRILIA

Sa01or, cari-1 primiserA danie de la rege pentru

a-1 lucra 0 a-1 apAra. Pretutindeni se vede pecetea lor, in cimpii midi, bine ingrijitl, gunoiati

0 intrebuintati cu scumpete gospodAreascA :

ogoare de porumb, zarzavaturi, petece de vie,
livezi bune. Tinut de oameni stAruitori, harnici
0 economi, cari ail adus in fpustiul) romAnesc
datine de straduinta minunat de prin terl departate de sfintA munc5 indelungata a oamenilor.
Ca la Rin, veil pe costive satele cu case greoaie,

zidite ca pentru o mie de ani, cu coperemintele apArAtoare, de tigle ro01-0erse, care se

urcA in tuguiii cu Orurile lor de zimti rotunzi,
ca de platoA ; drumuri albe drepte, piete, cite
o mare bisericA, scotind turnul puternic ca un
git de barz5. dintre umerii ridicati. tia vezi Porce0ii de linga statia hotarului, TAlmaciul-Mare,

Veoemul, care a dat Rominilor pe bunul Teodosie, Mitropolit al Ungrovlahie la dreapta lui
erban Cantacuzino 0 a lui Constantin-VodA.
Brincoveanu ,elinbArul, locul biruintii neuitate.

in Ve0em, slove marl negre pe o puternicA

zidire spun pe romAne0e : coalA. SAmAnAturile frumoase la care lucreaz IncA ai no0ri
in haine negre 0 albe spun, tot pe romAne0e,
muncA. i, prin aceste douA puteri al cAror
rod nu se pierde nici-odatA, un vint de prefacere trece asupra coltului renan de viata sAseascA, 0 clopotele din turnurile ro0I freamAtA

un cintec de jale a0eptind sA cheme la altA

www.dacoromanica.ro

DE LA HOTAR LA SIBIlt

189

rugAciune decit aceia a lungului 0r de oaspeti

strAini.

Aid Rominii lupt 0 cuceresc. Aiurea, ei aii

fost in toate timpurile, anume in satele romngti ale Sibiiului.
*

Ca sA vezi ins in amAnunte toate aceste locuff, trebuie sA porne0i incet, cu caii sAse0i
cari nu se grabesc i nu obosesc nici-odatA, cu.
6 cocipl) romin, bucuros de vorbA 0 cinstit, sail

cu cel sas, care amute0e pe capra lui 0 cere

totdeauna ceva mai mult, intr'o limpede dimineata de primAvarA sail de toamnA cind Sibiiul

se infAprA'n urmA in raze tinere, pe cind o

brum de albastru nelAmurit acopere ca un zA-

branic de tainA lungul ir de munti din fatA,

printre cari gice0i dunga ce a fost tAiatA pentru
trecerea Oltului.
tntiiii cimpie abia corogitA, din miri0ile sail
din tinerele sAmAnAturi ale cAreia se innalta
marele mormint de ternA al movilei lui MihaiVodA. Uite pe acolo ail venit o0ile, supt mun-

tele albastru innegurat, prin miritile toamnel

tArzil, peste rugina frunzelor moarte din Novembre. Din coace, de unde vii 0 tu, a sosit
cardinalul Andrei in haina-1 de purpura singeroas. Peste aceste brazde sfdrimicioase ail sArit
haiducii, Cazacil 0 minunatii cAlAreti in platoe
ca argintul, ai Voevodului cuceriril. Prin acele
www.dacoromanica.ro

140

TINUT IIL SIBIIIILTA

east{ din plirtile Sibiiului.

gropi unde se ascunde acum, in August, prepelita Impoviratd de dulcea hran a griului, s'a
inc1e0at inclierarea cea mare. Spre stinga a

fugit trufaul principe, cardinal 0 episcop, lepdind de pe dinsul haina ro0e ca singele varsat
pentru setea lui de stapinire. Iar supt aghiasma
www.dacoromanica.ro

DE LA HOTAR LA smut

141

preotilor romini aceia pe cari moartea-i alesese

in rindurile invingatorilor ca 0 ai Invin0lor aa

fost culcati alaturi in locul peste care s'a cladit sus farina pomenirii.
Acel mare sat din fata, cu portile 0 zidurile
batrine, innegrite une orI 0 darapanate, cu biserica veche 0 frumoasa coala nemteasca noua,
e elimbArul, pe care Sa0I il numesc Schellen-

berg. Dincolo de mica apa noroioasa 0 de malul nisipos in care sapa Tiganii 0 se balacesc
copiii, e cuiburrul de patruzeci de case al Rominilor; sus pe dimb, unde bate aspru vintul
incarcat cu mirosuri de busuioc sfint 0 jalnic,
e bisericuta, de unde privirea 1ove0e drept movila maririi noastre biruitoare. Vor fi oare cindva oamenii din aceasta margine stapiniI marilor
case gospodare0I ale Sa01or de peste e vale* ?
in Bungard, satul vecin, de dincolo de salciI,
pe costip dealului, aceasta minune s'a intimplat. Era odata aid un Baumgarten, o clivada
a Sa01or, locuita de oameni cari, vorbind nemte0e, pastraa pentru Romini numele de chei,
al vechilor locuitori de rasa slava, ca in Riqcior. EI eraa evangelic!, 0 aveaa o frumoasal
biserica, acolo unde astazi staa copaci singureI
pe locul din fata coliI, de unde s'ail carat Oa.
0 darimaturile. Erail preoti luterani, dintre cari

cel din urma a plecat daunazI ca sa traiasca

din pensie in ora. Era o mare avere biseriwww.dacoromanica.ro

142

TM:MTh SIBITULIII

ceascA, o eclejie (de la latinescul ecclesia), pe

care consistoriul sAsesc o dA ast5zi in arend5,
pe un pret de nimic, unor ultimi g chel), corciti si ei cu Rominii, cad mini vor cumpAra si
aceast ramasita a unui trecut mort si ingropat
Cu voia lui Dumnezeil.
BAtrinul preot de optzeci de ani care, singur
.si impovarat de toate durerile lumii, suie la deal
spre biserica lui, cu pasi marunti, pe cind yintul intetit ii miscA lunga barbA albA pe camp
de teran, acest patriarh al neamului nostru isi
mai aduce aminte cind, prin 1850, la venirea

hi, erail multi Sasi, cad aveail maghistratul

si se purtail ca domni. Dar ei s'afi stins pe incetul, s'afi dus, ori es'ail dat de partea noas-trA*, cum dovedesc si ochii albastri blinzi si cir-

liontii bAlani ai altora dintre copii. AstAzi in

casele cu obloane verzi sint numai Romini, ingrijindull livezile si sapind milioanele de castraveti, din vinzarea cArora mai ales se tine
Niata satului.

Biserica, zidit odinioarA de Compania greceascA a Sibiiului si de Maria, fiica lui *erbanTodA Cantacuzino si vAduva vinAtorului de Domnie Aga-colonel Constantin BAlAceanu, aceastA

bisericA intru toate greceascA a fost dArimatA

in veacul trecut. Din ea a rAmas numai zidul
de imprejmuire, crucea de piatrA prinsA in el,

citeva lespezi de mormint cu litere grecesti,

unele icoane pe fond de aur si catapiteasma
www.dacoromanica.ro

DE LA HOTAR LA SIBUCT

143

sApat, afarA de dimbul de ruine de la poartA.

ClAdirea nou nu se deosebe0e decit prin marime, dar ea chiamA prin aceast mArime de departe privirile cAlAtorului, ca un trofed al biruintil romAne01.

Satul urmAtor, destul de indepartat, e Vetemul. Aid ad stat, ca in Orlat, graniceril, i de

la din01 ad rAmas casele marl, de formA mai
mult sAseascA, izvorul in jurul cAruia roiesc femeile en cofite, locuinta, mai mare, a capitanului de pe vremuri. i strAlucita coald cu douA

rinduri, al cArel titlu e pus in trei limbi 0 a

cArei pecete e numai ungureasca, se tine tot
din averea grAnicerilor de mult desfiintati. Biserica, unit, are o Evanghelie de-ale lui *erban
Cantacuzino, trimeas aid de Gheorghe Brancovici, cell zice insA aid romAne0e : Brinco-

veanul, 0 care a fost

fratele Mitropolitului

Sava, vestit pentru chinurile 0 umilintele ce

le-a indurat de la Craiul unguresc al Ardealului.

$erban 0 Sava sint pomeniti 0 la vechiul pomelnic pe lemn. Pe atunci Vetemul dAduse 0

un Mitropolit Terii-Romane0i in acel bun 0

curat Teodosie, care a priveghiat cu atita iubire,
supt VodA Brincoveanu, la innaintarea 0 desavir0rea literaturii noastre biserice0i.

De aid muntii minunat impaduriti imbrati.eazA toatA zarea. E0I la picioarele lor in mawww.dacoromanica.ro

144

TINIITUL SIBIIIILIA

rele sat al TAlmaciului, amestecat, de Saui ui de

Romini, cu zidul alb al cimitirului sAii, inflorit
cu inscriptii germane. Ce curat e vinul pe care-I
aduce de la circiuma cu fereutile innalte fetita
frumoasA care ride cind spune cA o chiamti Ana!
In stinga curge iutiuor riul SAghiiului sail al

Sibiiului, grabind spre marele Olt, Inca nevazut. In dreapta alearga riul Sadului spre coltiuorul de viata teraneasca, de unde ni-ail venit
Mitropolitul mucenic Joan Inochentie Clain, cAruia-I zicea de-acasA Micul, ui blindul cAlugAr
Samuil, nepotul sAil. Mal in fund e TAImAcelul,

al cArui turn de bisericA abia se zAreute din

verdeata. Iar pe innaltul deal din fata se deosebesc limpede zimtil suri ai vechil cetati Landeskrone, ecununa terii,, astAzi sfArimat ui parAsita pe culmea el pustie.

Tot mai innainte prin vInfauagul muntilor

rotunii, girbovi, invelitl in cojoacele lor de paduff. Calea se stringe, ui un drum de piatrA

duce acum printre casele marl de birne, rAil

tencuite, cu innalte coperiuuri negre, ale Boitei.

Incetarea negotului de porci cu Tara-RomaneascA a sArAcit acest cuib de munteni, unde

femeile fac finul pe pajiuti, culeg in vale cucuruzul in tulde (coceni) ui fasolele sail pleacA spre
tirg in cioarecl, &Marl bArbAteute pe blinzii ui

siguril cal de munte. i acum calea ti-o taie

lata dunga de intunerec a Oltului care trece

www.dacoromanica.ro

DE LA. HOTAR LA. Milt

146

trist, dupA lAsatul lui, intre nisipurile si sAlciile

malurilor joase.

Pentru citeva pitule), doI sAteni voinici te

trec, cu trsura si cu cail, pe podul umblAtor,
miscat de funia de fier a hurduzdului. Apa tulbure, frAmintatA de vintul rece, se miscA greii,
in racaz, innaintea scindurilor ingreuiate.

Acum de-o parte e gara cea lunga a Turnului

Rosu, care turn singereazA Inca de o ultimA licArire de soare drept innainte la capAtul Boitei.

in fata sint PorcestiI, bogat sat de hotar, cu

livezi de nuci si pruni pe munte si 30.000 de
fiorini in casa bisericii. Aceast bisericA e fAcut
cu banii lui Matei Basarab, prin boierinas1 de ai
lui, trimes1 aice pentru aceasta, la 1653. Frumoas

frunte de zimti si de briii, care se incovoaie incadrind sus usa, firide cu si MCA de icoane,

sterna a vulturului negru cu crucea in plisc.

Turnul cu fereasta goticA, ce s'a adaus ceva mai

in urmA, se potriveste cu cladirea, care a fost

hizit insA in fund printr'o umfiare de mai dAunazi a stranelor si a altarulul, pe care, din fencire, o ascunde, cind te uiti de departe, un arbore
bAtrin.

Acum, la cAderea serif, se intorc In sat vacile

razlete, bivolii intr'o leganare greoaie, multele
turme supuse, minate de copilasi cu ochii negri,
neinchipuit de frumosi. E totusl, in atita viata
27. lorga.

Ardealut.

www.dacoromanica.ro

10

146

TINUTIM SIBIIULUI

ce se grAbecte spre odihnA, o mare tAcere. Si

cornul lunil stApinecte linictea sfintA coboritA
asupra Vail Oltului trist.
II.

S ibiiul.
PAnA astAzi Sibiiul, un orac de 30.000 de locuitori, pAstreazA ceva din trecutul sAil puternic

ci aristocratic. De la Inceput, el s'a impus ca

un centru al SAsimil. Foarte bine pAzit prin
acezarea lui acoperit, apropiat de partile acelea
ale MurAculul-de-jos unde prinsese temeiii stpinirea Craiului ungur, incunjurat din toate partile de acezAri ale colonictilor, el ajunse in chip
firesc locul unde se stringeail ctirile, unde sosiail

poruncile, unde se 'Astra Vistieria ci de unde

porniail hotAririle ci sfaturile pentru apArarea
neamului primejduit. Aici locuia acel comite al
Sacilor, acel Sachsengraf care stAtea in fruntea
poporului WI ci-1 Indrepta la luptA. In marea
bisericA zidit Inca din veacul al XV-lea, cea
mai mareata podoabA de piatrA a SAsimil ardelene, se adunail la zile marl care nu se vor intoarce nici odatA, Trimecii celor Septe Scaune
care alatuiail impreunA Universitatea,, comunitatea Sacilor : negustori in scumpe haine de
stofe rAsAritene ci preoti cu invatatura, ci aid

www.dacoromanica.ro

147

SIBlItIL

se sfintiail steagurile de luptA supt care se jert-

fiaii pentru binele tuturora mesteril tineri ai

oraselor Ardealului.

Principii de la 1526 innainte ai Ardealului,

arora li se mai zicea in desert Crai, ail rivnit
la aceast mindrA cetate, din care si-ar fi fAcut
bucuros resedinta, dar puterea privilegiilor bA-

trine ii opria de la o IncAlcare. Doar ca oaspeti puteail ei sA petreaci aid citeva sAptAmini
de zile, spre marea deznAdejde a orAsenilor cari
trebuiail sa-1 tie cu mincare si sl-i acopere de
daruri. Odat un finr print nebun, Gavril BA-

thory, aka in picioare toate legaturile trecutului si se asezA cu sila in Scaunul Sibiiului,
din care avea de scop s stApineascA pang la
Dunk-ea depArtatA,

supt aripile

ocrotitoare

ale marelui Imparat turcesc. Sasii acoperirl de

blesteme pe sumetul incAlcAtor al drepturilor,
pe jefuitorul lor fArA rusine. Blestemele 11 si
atinserA : peste citeva luni, tocmai Turcii eraiI
aceia cari veniail cu hollt mare, tirind dupA
ei si pe Dumnil nostri, si rApuneail puterea lui
Gavril nebunul, pe care haiducii lui insusi il
aruncail ca pe o zdreanta singerall pe stradele
OrAzii-Mari. Sibiiul putea sA-si innalte iarAsi
inindrul steag cetatenesc din vremuri.
Cind Ardealul ajunse al ImpAratului austriac,
de limbA germanA, unde aiurea decit in Sibiiil

putea s se aseze Guvernul cel nal si generalul care-I al:Ara ? Orasul, care de mult nu mai
www.dacoromanica.ro

148

TINITTUL SIBIIULUI

avea insemnAtatea 1111 veche negustoreascA, primi

o viata noted prin nvAlirea multimii zurnAitoare

a catanelor si ofiterimii, prin napadirea atitor si

atitor contipisti sArAcAciosi cari lucre' harnic
din condeie la nesfirsitele movile ale protocoalelor si cconclusurilor*, ale socotelilor pentru
taxele de tot felul. intre puternicii cei noi, impodobiti cu titluri si ordine impArtesti, se ridicard in lumina innaintArilor si cbinevoitoarei

favori,, si unii dintre Sas1 chiar. Contele de

Brukenthal intrecu, in a doua jumAtate a yeaculuI al XVIII-lea, pe toff cei ee fusese pan A
la dinsul in astfel de locuri de cinste, si nimeni
dintre urmasi nu-1 putu atinge. Grand seigneur,
e damn mare) dupd moda inhorbotat, inpanglicata si pudrata a timpului sAii, el purt pe
stradele Sibiiului trAsurI aurite ca pentru o mareata pApus, el strinse din toat lumea tablouri,
intre care unele de maestri, din Olanda si Franta,
cumpArd tot felul de vechituri si-si mobil& ca
la Paris palatul sAti din piata, care se frmalta ca
minunea mica si dragalas a timpului nal in fata
marel minuni decAzute a bisericii vechi, cu puternicul turn stApinitor, cu usile sApate in arcuituri

rupte si incadrate in ling frumoase ca la cldirile lui tefan-cel-Mare, acute de aceias1 mesteri.

Apoi si aceast mrire de Curte se duse unde

zAceail mAririle de muncd si de luptA. Casa
ajunse un muse' cu odAile pustii noaptea, cind
strAmosil din cadre privia0 la scinteierile zadarwww.dacoromanica.ro

Sibiiul eel veohiii.

www.dacoromanica.ro

150

TINUTUL SIBIU:UM

nice ale mobilelor aurite prin intunerecul des al

pArAsirii.. Stapinirea absolutistA a Austriacilor 41

fcu 0 ea vremea, qi se stinse. RAmaserA numal

imensele cAsArml, cu vulturul bicefal, cu titlu-

rile nemtqli 0 gheretele vApsite in negru qi

galben, spre care se uitA cu urA ochii epatriotilor* noului regat al Ungariei. RAmase multimea
trupelor de toate colorile 0 tAieturile : infante-

rie, artilerie, husari, honvezi, cari umplu cafenelele, panoramele, grAdinile in zilele de sArbA-

toare 0 sara fac curte cu p4cAturi in gangurile negre ale caselor de mod veche codanelor
din satul lor. RAmaserA generalii, qcoala de
cadep, innaltele instante militare. Incolo insA
Sibiiul cAzu in rindul micilor orw de provincie
ale regatului Ungariei unite.

DecAderea mai deplinA a crutat Sibiiul de

prefacerea in urit 0 modern pe care a suferit-o
i o sufere zilnic Braovul, care se luptA Inca
pentru bogatie. Piata pe care o stApineqte biserica mai nouA a catolicilor, amintire din timpurile cind Austria rzimatA pe Iesuiti chema
pe eretid la picioarele Madonel catolict, aceastA
mare i frumoasA piat are prAvAlii cu vitrine
moderne, dar casele ail pastrat mai toat smerenia

papicA a trecutului. Tot intre clAdirI de acestea eu fereti mid, obloane, innalte coperiprI
de tigla q't curti pline de umbrA umedA, merge
strada in jos cAtre promenada Bretter, cAtre

www.dacoromanica.ro

SIBIIIIL

151

parcul orapnesc, veche dumbrava cu drumuri

netede 0 tafi, luminate astall cu o electricitate
suparatoare pentru intilnirile de noapte, iar in sus

catre cotloanele ce duc la gara, in povirniquri

rapezI. Atitea 0 atitea ulicioare suie, coboara,
lunec, printre casutele batrine care adapostesc
in cuprinsul lor de umbra trista tot alte bucurii
0 dureri ale vietii i arata in acela0 cadru innegrit de fereast marunta tot alte chipurl balane 0 albe de fete cuminti 0 de fete zglobii.
In cutare din cele mai mid printre hudite caldarimul zmuncit e aa de singuratec, obloanele
se inchid aa de deplin 0 e atita tacere in curtile negre, incit pare ca trecerea veacurilor nu
s'a petrecut aice 0 ca prin aceste ascunzatorl

de oameni stail Inca aceia cari ail luptat cu

Turcii supt Iancu-Voda din Huniedoara sad
i-ad vazut steagul inchinindu-se innaintea lui
Rare Moldoveanul. i iara0 acele timpuri 41
cuceresc gindul cind pe linga desiurile de co.
pad, care in marile 0 vestitele spitale incunjura
de linite suferinta 0 agonia omeneasca, vezi
perindindu-se zidurile zdrentuite din care se ma-

cina caramida in dire ce par de singe yid, 0

bastioanele sure 41 innalta printre cuceriril
timpului nod tuguiurile lor bataioase de unde
in atitea rinduri din mina meterilor sa1 indir-

jig in apararea bogatiei 0 cinstei lor a pornit

moartea dumanilor. *i aiurea sint de aceste
colturi neschimbete : de jur imprejurul bisericii
www.dacoromanica.ro

152

TINUTIM SIBIIULT.1

de pildA, unde casa preoteasca aratA sgpAturi

frumoase, si Rugg zidirea de casarmA surA si
verde a gimnasiului sgsesc ti se iveste pe strasnicele ei temelii casa neagrg in care a locuit
acel Mark Pemflinger, conte al Sasilor, om de
indrAznealA si. de avint, care a rivnit putere si

in tara noastrg de dincoace de munti si, si-a

legat numele si de trecutul romAnesc. i iargsi
trgiesti in acele timpuri de cite orl cautl un drum
mai scurt prin curtile neprietenoase, cu mirosuri

grele si te strecori prin lungi si inguste gangun de Intunerec, bune pentru pinda si omoruri rAzbungtoare.

Basil sint un popor vestit de pAstrAtor al mos-

tenirii lor de datini si de bani. Miscarea zbuciumatg si cutezAtoare a industriei si negotului

nog nu i-a putut prinde. Curare a gsit in 1Azile tatAlui sail multe valori pe care se gindeste
numai a le inmulti, cutare altul a descoperit, sg

zicem, o vinA de cgrbune intr'o mini si si-a

fAcut rapede milionul, care-i (IA insA numai
greoaia grijA de all pierde zilele mai scump,

lucru in care rasa lui nu poate izbuti. Totusi

exemplul altor nap, depgrtata inriurire a Budapestei in hainele ei, bune sag rele, dar nouAnoute, spiritul ungaro-american care rOzbate cu
incetul in toate, apoi dorinta flreascA de a rAsufla alt aier decit mucegaiul si duhlirea curtilor stramosesti ag ajutat silintile unui speculator
www.dacoromanica.ro

SIBITUL

153

dibaciil i ail intemeiat in ultimere timpuri un

Sibiiil noil. E aleia bogAtaOlor, clAdit pe locul
deert unde erail odatA gropile i buruienile li-

vezii lui Haller. Aid vilele intortochiate ci co-

chete, infAprate in verdeatA poeticA pe tot

timpul verii, sint lingA aspra vechime a cetAtii
ins11 ca o Sinaie infloritoare, ca un unghiil fericit de tinr orac sviterian.
Ungurii ail aid functionarii i cafenelele.

Inca din timpuri destul de departate se intilnese Romini in acest Sibiiil care, la inceputul
inceputurilor, trebuie s fi fost un sat al lor,
imprejmuit cu ziduri i ridicat la innaltimi de
bogAtie ci lumina de cAtre oaspetil german!. In
curtea bisericil din noul cartier al lui Iosif al
II-lea, Josephstadt, se aft* pe laturea cimitirului

buccit de morminte o frinturA de piatrA alba

pe care slove frumoase inseamnA anul 1631,
numele VlAdicAi romAnesc Ghenadie al BAlgra-

dului i al lui Stan ctitorul. A fost deci in Sibiifi Inca de atunci, undeva pe la margene, o
4ezare de Romini, sAteni sAraci cu case mArunte ci cubrede, pentru cari s'a simtit ci nevoia
de a se inn Alta o bisericA. Poate sA fl fost pe
locul acelei in umbra cAreia se aflA astAzi inscriptia, poate, iarAVI, sd fi trait ci azut in ruine
aiurea. Dar mArturia ei netAgAduita rAmine,
veche amintire de viata intre multele amintiri
ale mortii, risipite aicea.
www.dacoromanica.ro

154

TINUTIIL SIBIJULIJL

De jur imprejurul cetatil, dincolo de platoa

zidurilor, se intindeaa livezi i cimpurl. Tit rnij-

locul lor se wzaserA muncitori din neamul

nostru, cari erau folositori SaOlor ci puteati fi
suferiti in abest loc ce nu era sfintit prin privilegil ci nu Tidica la nici-o innaltime de drept
pe locuitoril lui. Nemtecte aceasta cingatoare
de verdeata se chiarna Maiereien, iar romanecte
i s'a zis Maier, Maierii Sibiiului : cine stAtea

aid era Maieran. Harnicil Maierani n'aveaa

nici-un pre i nici-o cinste, i trecutul lor n'a
prea lasat urme.
Inca de pe la inceputurile veacului al XVII-lea
indatA dupd Mihai Viteazul, negustori greci, bul-

gari, armeni i romini se deprinseserA a cutreiera, ducind marfurl rAsAritene, de bumbac,

mAtasA, piper, sAftian, lAmiI ci mirodenii, vAile
ci cImpiile Ardealului ci Ungariei, pAnA departe

la Tokaj ci Seghedin. Gheorghe Rakczy cel

d'intAia ii dAdu dreptul de all face singuri judecAtile ci mice alte acte de drept printr'un
WW1 sail staroste ci doisprezece jurati. Alti
Cral ardeleni ocrotirA pe acectI musafiri cturcecti,, .1 Casa de Austria recunoscu bucuroasA
privilegiile negustorilor strain!.
La inceput, Compania Grecilor Sibiiului, care
a tinut pAnA dupA anul 1850, era intr'adevar cu
mult mai mult greceascA. Dar pe incetul Rominil strAbAturA in ea, mai ales pe vremea stApinirii de catre Austriaci a Olteniel vecine. Scriwww.dacoromanica.ro

SIBIIIM

155

sorile romAnestl se ingramadesc in archiva Cornpaniel. Acurna Sibiiul avea negustori romini sta-

tornici, cari priviail foarte de sus pe MAieranii

hotarului de ogoare, oameni bogati, ale cAror
femei incArcate cu aurdrii 0 pietre scumpe se
certail intre ele in privinta dreptului de a merge
mai innainte la slujba bisericeascl.
Dintru int Mil, Greciit nu furl ingaduiti all
face bisericA in cetate sail la margine macar, si

el mergeail la liturghie saii isi duceafi mortil

tocmai in Bungard, unde cu multA greutate 41
clAdiserA un lAcas de piatrA, ajutind si Maria
BAlAceanu, fiica de Domn pribeaga. Cind insA
Unirea cu Roma dAdu legil romAnesti o forma
nouA, plAcuta Cirmuiril, Rominil din Maieri CA-

pAtarA voia de all face o bisericA pe locul lesuitilor. Politica lui Iosif al II-lea, ingAduitoare
pentru toate religifie, lAsA apol s se. innalte
biserica din suburbiul iosefin 0 capela Grecilor
din cetate.
Cea d'intAiii, mai nouA cu zece ani decit biserica Unitilor, era in afarA de ziduri, asa incit
putu sA se intindl mai mult, s se incunjure cu
un cimitir si s innalte turn. Ea fu clAdit asa
trainic si frumos, in fel nemtesc fire0e, cum se
vede astAzi, prin dArnicia unui Grec din Cornpanie, Hagi Costandin Pop, al cArui fifi, mare
patron al bisericii parinte01, a fost vestitul bancher Zenovie Pop, unul din directoril BAncii
Austriace. Cea de a doua a fost la inceput nuwww.dacoromanica.ro

166

TINIITUL SIBIIULIII

mai o casa de rind in mijlocul unel curti mari:

biserica schismaticA se ascundea ca aiurea, pe
paminturile turcesti, innaintea intolerantel Sasilor stapini si a Guvernului, .= a luteranilor si a
catolicilor.

Cind se vazu ca nu se poate tinea in Unirea cu Roma intreaga Rominimea ardeleana,

Neunitii capatara un episcop, sail mai bine o
jumatate de episcop, caci Dionisie Novacovici
primi titlul de Vladica ardelean fara a pierde
pe acel sirbesc de episcop al Budei i cimpiilor
Mohaciului. Dionisie statu in casuta teraneasca
a preotului din Rasinarin dar veni i prin SiWA iar urmasul sa i \Mai des decit dinsul.
Cind, dupa Sirbi, un Romin, Vasile Moga, ajunse, cu inceputul veacului al XIX-lea, episcop
neunit, el se asez in Sibii. Aid i-a trait el
toad viata smerita, pana ce.in adinci batrinete
Ii ajunse o moarte blinda i remasitele sale furl
asezate lingA paretele din dreapta al bisericii
din suburbiul iosefin. Tot aid fu ingropat ruda
sa, harnicul director de scoli romanesti si protopop Moise Fulea.
Numai intr'un tIrzi, Moga capata un urmas
in fiul de negustor macedonean, crescut in cultura sirbeasca, Andrei Saguna. Acesta se gasi
intr'o anume clipa de prefacere in fruntea poporului sfl 1 i facu din episcopia sa o Mitropolie prin vointa Imparatului recunoscator pentru
neclintita credinta a Rominilor. Baron al Impe.
www.dacoromanica.ro

SIBLEUX.

157

riului, nobil in cuvinte si apucAturi ca mice urmas de veche familie nobilA, darnic si strAlucitor, mindru si mArinimos, el a cuprins in lumina persoanei sale intreaga BisericA pe care
o infAtisa. Cape la greceascA trecu in minile Romi-

nilor la desfiintarea Companiel care cuprindea la

urmA un singur membru, Romin si acela, Card

cunostinta de greceste, si la moartea buffului

archimandrit Meletie, venit din Bucuresti, de aL-

minterea, cel din urmA paroh grecesc. Aid se

sluji de acum innainte romAneste, in mijlocul
cetatii, de Mitropolitul insusi sail supt ochii lui.
aguna visa pe acest loc o strAlucit clAdire
potrivita cu insemnAtatea tot mai mare a Rominilor din Sibiiii si a Mitropoliei ortodoxe. El
si lAs pentru aceasta un fond care st la temelia clAdiril de astAzi. Prin indemnul si munca
lui se fAcu tipografia, librAria, ziarul romAnesc

al archidiecesei, acel (Telegraful romine, care

astAzi tinjeste asa de jalnic, cu biata lui prosA
miloagA. Noul avint economic al Rominimil
o cas ca oriwzA in vecinAtatea Resedintii
care alta biurourile bAncei eAlbina, care se
ridicA destul de rapede, multamita mai ales d-lui

Partenie Cosma, foarte sus. Tot prin aceste locurl o impunAtoare clAdire in trei rinduri se in'Alta pentru scoala de fete, In orasul unde bA-

ietil insd n'aii decit alegerea intre gimnasiul

Sasilor si al Ungurilor (acesta si cu un curs de
limba romAneascA). Seminariul lui aguna se or-

www.dacoromanica.ro

168

TINUTIIL SIBIIULUI

ganisa ca o ecoal model pentru preutimea ortodoxl ei ca un focar al noului spirit national.
Strada MAcelarilor, care pleaca de. linga Bretterul cAsarmilor ei panoramelor pentru ca sa
duca la locul innalt -si deschis unde se vad albAstrind aproape muntii innalti ai FAgAraeuluI, ameninta sA ajungl marea strada a Rominildr Sibiiului, clerici, profesori, avocati, negustori chiar, de ei putini.
tnvAtAtura acestor profesii dadu Rominilor din

Sibiiii un caracter distins, aristocratic, cum nu

se intilnecte aiurea in acelacI grad. Convorbirile alese, iubirea pentru literaturA o deosebira
spre cinstea el. ScAderea prestigiului Mitropoliei supt Sirbul Ivacicovici, situatia ei atacata
supt Mitropolitul Miron, um fall indoiall mindru ei vrednic, dar sfios politiceete ei fArA insemnAtate culturalA, gospodaria paenicA de supt
actualul Mitropolit, loan Metianu, care poate

chivernisecte prea mult acolo unde ar trebui sa

cirmui?scA, toate aceste indelungate neajunsurl n'aii slAbit aceast fnsueire a societA0 romaneed din Sibiiii. Rominul venit din alte Orli
se simte bine in acest mediu vioiii ei fin, unde
se intelege foarte bine alusia ei gluma. DacA
n'ar fi duemania care desparte familiile fruntace

ei oarecare predomnire a spiritului german,

dacA iubirea pentru literaturA ar ieei din pasivitate ei ar da o gazeta bunA, o librArie vioaie,
www.dacoromanica.ro

sminm

159

iruri de conferinti folositoare, stArile culturale

din Sibiiul cu cu 6.000 de Romini (a patra parte
din locuitori) ar multami 0 mai mult.
Innaintarea noastrA se vede ins, chiar 0 astfel,

zi de zi. 0 masd comunA, tinuta din fondurile

Albinel, stringe la un loc pe colarii romini ai
innaltelor qcoli strAine. Visul lui aguna de
mindrA Mitropolie romAneascA s'a i'ndeplinit :
dacA pe locul capelei grece0I dArimate se innaltA o ciudatA clAdire cu un trup bunduc, imitat
dui:4 al Sf. Sofii din Constantinopol, 0 cu cloud

brate &Orate de turnuri ce zbucnesc in fall

ca doi plopi, aceast mare zidire cuprinde in
ea cea mai frumoas picturA bisericeascA ce se
poate inchipui la no!, opera lui Octavian Smi-

gelschi, care va avea poate bucuria de a duce

la capAt o lucrare intreruptA din nevoi materiale.
DlunAzi, in August 1905, s'a inaugurat un palat

national romAnesc, cu Mused 0 Teatru, altfel

numai o mare zidire prosaicA, 1 cu acest prilej s'a strins o astfel de multime romAneascA,
de amindota pArtile muntilor, cu cApeteniile
culturii 0 politicii in frunte, *Melt Sibiiul romAnesc 0-a trAit fArA indoialA cele mai frumoase

din zilele sale 0 cele mai pline de binecuvintare pentru viitor.

www.dacoromanica.ro

160

TIM:11'UL SIBIlUrd

II.

Sate le romAneti din apusul Sibiiului.

Spre miazAzi 0 Apus, Sibiiul e incunjurat de
sate romAne0i. Sa01 inseamn prin veacul al
XIV-lea intemeiarea lor, dar ea le cred vechl
ca lumea.
Ce s li vezi bielqugul, rinduiala, frumuseta,
necontenitul avint al muncil spre lumina, por-

ne0.1 din cetatea de odinioarA pe supt dealul

incununat de citiva ani de zile cu bisericuta
maicelor catolice 0 cu uritele clAdiri galbene,
cu ochil maruntf, morti, al colilor lor, care convertesc 0 pervertesc 0 cite o Romincl, pe lingA

atitea de alte neamuri. Apoi treci prin strade

de lungl gradinI imprejmuite cu uluci ca in
Moldova, unde sint iarA0 prin tirgurl grAdini
tot ava de mari. Te infunzi intr'o tiganie cu casele joase, ingAlbenite cu lut, din care noaptea
se innalta mirosurl grele. Tiganimea Ins** 0-a
pierdut insk in aceast margene de orav sAsesc,
pielea neagrk 0 veil pe aid Tigani i Tigance
pe cari nu-I pop deosebi de ceilalti locuitori al
mahalalelor. Fireqte CA 0 ace0I Tigani sint de
legea romAneascA 0 poartA numele obipuite
intre Romini.
Biserica din capt, o ingrAmAdire de stilpu-

orl, de linil drepte qi de arcuri, e a unitilor,

clAdire nouA fAcut de strAini dupa normele lor

www.dacoromanica.ro

SATELE BOILINEST1 DIN APUSEIL SIBIIULtli 161

strAine. Ea e insemnat insA prin mortii ce odih-

nesc in pAmintul cimitirului el. Unde se vede

din drum o statuie, a fost ingropat Papiu Ilarian, istoricul luptelor de la 1848, harnicul strin-

gator de stiri asupra trecutului romAnesc, juristul priceput i focosul om politic. De ceialaltA parte a bisericii s'ail coborit ramAsitile lui
Gheorghe Baritiu, cel d'intalii ziarist romin din
Ardeal, vechiul dascAl al scolilor brasovenesti,
gloriosul presedinte bAtrin al Academiei Romine.
Acolo s'a inmormintat i Joan Ratiu, presedintele
comitetului national, pe care I-am vAzut si efi
acum cinci ani, bAtrin rumAn i spAtos, stApi-

find cu vrista, cu statura si cu glasul mArimi

politice mai mid. Biserica e din cele nouA, abia
din ultimil ani al veacului al XVIII-lea, i e mai
insemnatA decit prin arhitecturd sa mArimea
ei prin marea grAdinA cu pajistile nesfirsite, o
mostenire a Iesuitilor, cari el si-aii avut inti
sAlasul aice.

Abia ai iesit din margenile bogate in grAdini

vechi ale Sibiiului i te afli in Turnisor. !rich'
putin drum in preajma muntilor, si esti la Cristian. Oclinioar amindouA ere.' fireste sate sAsesti curate, in care Rominii era primiti numai
ca rindasi sail lucratori cu ziva ce se inchinati

adinc innaintea greoiului lor domn Sasul, pe

care-1 agrAiail tstApine. Mai pe urm, cirmuirea
austriacA a schimbat infatisarea frumoaselor sate
N. rorga.

Ardeala

www.dacoromanica.ro

it

162

TINUTUL SIBIIITLUI

trainice i triste, aclucind pentru a trezi viata

amortita catanele, care ad rAmas i pAnA astAzi.
De aceia, spun gurile rele, ar fi aa de mari i
de voinici Saii din aceste locuri fatd de vecinii

lor, blegiti de o veche civilisatie fail viitor.

Ape le nAvhlitoare ale Rominimil biruiesc ins

i pe acolea. InfAtiarea lucrurilor rAmine tot

aceia : lunga stradA cAptuOtA cu bolovani neorinduiti, cu lepAdaturile de piatrA ale riurilor,
casele ce aratA spre stradA poarta corogita, de
zid, cele dou fereti sus in zidul vApsit verzid
sad cu alte colon spAlAcite, triunghiul timplei

coperiplui, pe cind un cerdac boltit privWe

curtea pietruit 0 bucit de tot felul de clAdiri
innalte de lemn. Aceia1 datinA de a se insemna
pe zid anul clAdirii, numele gospodarului. La

Cristian de-asupra unui riulet se mai innalt,

ca o neagrA vedenie din timpuri de luptA zilnia,
foarte grea, zidurile groase i biserica innalt cu

obositele ei oase de piatrA veche de pe care

Reforma legii a gonit innuntru i afarl toate
podoabele catolicismului bogat in icoane.

Dar copil oachei rid adese ori din poarta

veche, prin fereOile cu obloane verzui se vAd
voinici cu plete lungi i femel cu fachioale pe
cositele intunecate ; scrisoarea de pe ziduri e
un stingacid amestec de cirilicA i de litere latine 0 vorbete in alt limbi decit a vechilor
stpini. Mica bisericA a noastrA are in ea mai
multe puteri decit scAfirlia sacA a marii clAdiri
www.dacoromanica.ro

SATELE RIMIANEri IN APUSUL autumn!

163

atipat ai prevail.

bisericesti in care se mai inchin astAzi Sasii.

Aceast preschimbare e fireasa, neaparatA, ea
e vointa marilor puteri ale firii. Cine ar putea

s'o impiedece ? Silintile ce s'ar risipi pentru

aceasta imi par asemenea cu misearile minioase

pe care le facea un batrin cAzut in mintea co-

www.dacoromanica.ro

164

TINUTIM SIBIIIILUi

pilareasca pe care 1-am vAzut in rAmasita de

cetate de la Cristian. Plesuv, tremurind, cu totul
gol, el se arAta in mijlocul unor usori negri,
tocmai sus si tremura tot in slAbiciunea si nemernicia lui pe cind ni arAta cu degete nesigure iesirea biiguind in Iimba lui: a afarA, afarA

Ca niste cetAti apArate cu jertfe rAmin InsA

intregi CisnAdioara si Cisnadia, spre a cAror
frumuset de gospodArie cAlAtoresc trAsurile de

Sasi din toate unghiurile ardelene, de cite ori

societatea de cultura a neamului lor 41 tine
adunarea anualA aicl, la Sibiifi. In mijlocul padurii din capAtul orasultg, drumul prin desi se
rupe in rAscruce si, pe cind cel d'innainte duce

spre Rsinaril nostri, cel din stinga face spre

CisnAdie. Ca lea noastrA pare cl infruntA de-a

dreptul viitorul, pe cind a lor coteste pe intunerec, spre un ultim adApost amenintat.
Din potrivA, pentru el e pierdut cu totul Bungardul, din trecutul cAruia ail rAmas numai fetele,

si vre-un alt coltisor unde legea nu e Inca cea

4romaneased, si deci in legatura cu dinsa se si
fac unele silinte de cistigare indArAt. Acum douA

sute de anl, sAtenii sas1 mergeati acolo in Bungard ca c domni, in fruntea Rominilor, de cari
eraii ins multi, cu neamurile Coman,. LazAr,
ImbArus, care nicl pAnA acuma nu s'aii stins (directorul de pension Gh. Coman din Bucuresti e
Bungardean). Pe atuncl, stringindu-se laolalt,
prin citeva danii, un loc potrivit, s'a clAdit si biwww.dacoromanica.ro

SATELE ROMANESTI DIN APUSUL SIBMILUI 165

serica de zid a Romthilor. titre ajutatori a fost

gi

o marire saracita i ulnilita a neamului nostru,

adapostita acum aice : Maria, fata lui SerbanVoda Cantacuzina i vaduva acelui colonel Constantin Balaceanu, fost Aga muntean, rival 0
duonan de moarte al lui Voda Brincoveanu, care

a cazut in lupta de la ZirneOI, luptind pentru

Imparatul ambitiei sale. De atunci atitia SaO
fudui aa plecat capul supt jugul inflorit al limbii
noastre. Din acest Bungard de cucerire a plecat,
dintr'un neam strain, cucerit i acela de noi mal
incoace, meoerul pictor al Mitropoliei din Sibiid,
Octavian Smigelschi, intre innainta0i dupa tata

ai caruia este un stegar al Craiului polon.

RomneOi din toate timpurile, romaneoi din

radacina, i nu prin chemarea din partea SaOlor domnitori a unor vintura-tara romini
cum spune istoria oficiala =, sint satele care
fac mIndria noastra in aceste parti, stravechile
aezari pe care diplomele regale le numesc
villae olachales. Cum vii din spre cetate, al in
drum, imbinate ca doi struguri pe aceiaO ramurk' : Orlatul i Gura-Riului, la dreapta, dupa o
modllca de padure margenita cu maciei ii Sacelul, Valea, Cacova i Sibiielul, iar tocmai la capat,

porumbrle ce cresc in umbra stejarilor tineri,

ca o cununa vrednica pentru toate celelalte,

SaliOea, margritarul romnesc al Ardealului.
Orlatul a fost un sat graniceresc. De-a lun-

www.dacoromanica.ro

166

TINUTIM SIBIIULUi

gul ulitil din mijloc, vrednicA de un tirg, se

intind si astAzi, linga marea bisericA zidit, lo-

cuintele de piatrA ale ostasilor romini cari in

veacul al XVIII-lea, si Orli departe in cel trecut,
pAziati hotarul. GrAniceril de legea unit, ocrotit de ImpAratul, cu ofiteri romini si obisnuinta
de limbA romAneased pAnA si in scriptele lor,
ail domnit atitia ani peste vechiul sat ciobAnesc.
AstAzi asezAmintul lor s'a desfiintat : abia cite
o patrulA din oastea nouA vine de pAzeste clAdirile incApAtoare, cu ochi marl de fereastrA si

coperisuri de tiglA innalte, iar vara familii sibiiene isi afiA linistea, rAcoarea, intremarea in
acest colt frumos de Rominime.
Mult mai terAnesc si mai romantic e Gura-Riu-

lui, asezat si ceva mai sus, ate muntele nostru.

Riul, care e acelasi cu Tibinul Sasilor, cu acel riii
al SAbiiului ce a dat numele cetatii, se joacA 'n
ripA pe pietricelele albiel sale rasfatate. Case cu infAtisarea sAseascA intru toate se insirA de-a lungul

ingustelor uliti pietruite. In mijloc, marea biserica mai nouA a neunitilor stApineste, lingA o
minunatA scoalA, pe cind ceva mai in sus se
girboveste pe un dimb de dArimAturi bisericuta

cea veche, care e acum a unitilor, cu hramul

Sf. Paraschive. Oamenii o cred innaltata in 1200,

si de fapt multe clAdiri bAtrine trebuie s se fi

risipit pentru a face dimbul de piatrA pe care
se ridicA astAzi intunecatul lAcas umed, cu miros

de trecut. Toate sint aid asa de romAnesti, incit

www.dacoromanica.ro

SATELE ROMINESTI DIN APUSDL smnuLuf 167

easel In pitrtile sibiiene.

abia te simti in tall strAin. Prim Aria e intitulata intAiii pe limba noastr, i, cind am venit,
tocmai se striga in romAnete o vinzare de un

crainic,un strigaf, se zicea odatA pe aid,

suit

pe o camp plin de toate uneltele i cioveiele

i rAsunind din bucatile de fier vechiii grama-

www.dacoromanica.ro

168

TINUTIIL SIBIIIILUI
SW.

dite inteinsa. i inima-ti creste cind in biserica

cea mare, cu unele icoane de prin 1760 si o

catapiteasmA luati din capela dArimatA a Grecilor

din Sibiiii, vezi marea multime frumoasi, plinA

de cuviintA si de evlavie care umple tot cuprin-

sul eel larg cu albele cojoace de pAstori, cu

fachioalele strengAresti si catrintele, cretintele
negre vArgate in lat cu suptief dungi rosii, ale
femeilor. Privelistea aminteste pe aceia din cele
mai bune sate bucovinene.

Nimic nu intrece Ina. Salistea. In vederea

muntilor hotarului, supt culmea impAdurita a
Netedului, cu primblArile multe si dulci si tinta
acoritoare a izvorului de apA bunA, ea rAsflrA
in toate partile ulite si ulicioare intortochiate,
cu livezi adinci si marl case gospodAresti. Portile de lemn sApat, care n'aii insA nici-odatA
frumuseta gingas a celor din Gorj, incadreazA
Dumineca si serbdtorile chipuri suptiri, albe, de
bAtrini si bAtrine ca din vremurile patriarhilor :

cite unul din acesti vechi gospodari si ceconomi de vite, are mai mult avere decit cutare
care-si primbla la soseaua din Bucuresti caii
focosi si cupeaua cu blazon, dar, cit despre
aceasta, el nu-si pArAseste pAnA la moarte fru-

mosul port sprinten al pAstorului ce a fost in

tinereta la DupA aceastA bAtrineascA priveliste

a portilor mai call vine a crede cA in mindra

si marea Saliste nu sint flAcAi si fete. Dar II afli
www.dacoromanica.ro

SATELE ROMANESTI DIN APUSUL earmuff 169

la un loc zburdind de sanatate i voie bun in

cele mai stralucitq porturi, cu catrintele negre
pe care tuned{ ginga firele de aur, la cpavilionul, danturilor, linga rill. Acolo se intind ho-

fiff'

1,

0 franwasa a satulur.

rele in care flutura fachioale i mined albe, pe

cind flaaii cu floarea 'n piept scutur scindurile de tot praful din ele, la cintecul, prelungit

duios sau aprins sdlbatec, al Tiganilor. Ca o

www.dacoromanica.ro

170

TINUTUL SIBIIIILDI

patA de modernisare, venit mai mult din legaturile cu Romania, .se vAd unele haine nemte0i
la citiva feciori cari cer mai bucuros i aid acasA
valturi i cadriluri.
Cea mai aleasA frumuseta romAneascA se
desfAurA la lumina dark* a muntelui. SAlitencele sint vestite in tot Ardealul, i SAli0enil sint
de aceia0 pArere ca i strAinil : nuntile se fac

de cu vreme, 0 la dant vezi une off codane

abia rAsArite, care mine vor fi mirese.
Bogatia i cultura staii ins i ele alAturi CU
acest dumnezeiesc dar al frumusetii. Banca din

cu un local cum nu se poate mai bun

larg, e un solid 0 infloritor aezAmint, care
se deosebe0e de celelalte prin aceia cA-0 da
tot venitul pentru qcoalA. coala aceasta are
trei invatatori, dintre cari unul dirige ci corul,
SA14te,

care e printre cele mai bune ale satelor din

Ardeal. Directorul, un om de ispravA, e i unul
din cei mai marl improvisatori umoricti pe cari
i-am auzit vre-odatA, i e pacat cA nu inceara
s i scrie. Nimeni nu lipseqte de la fcoald,
toatA lumea, cetecte bine.

Biserica cea mare e numai din 1784, dar ea e

vrednicA de trecutul 0 de presentul Salictei. E fAcutA in cruce dupa felul bisericilor muntene din

vremea Brincoveanului, dar briul o taie numai

sus, aca incit firidele de jos, fatunzite, sunt foarte
marl, pe cind cele de sus sint numai cadre p5-

trate, m5runte pentru icoane. Coloarea sal4teana.

www.dacoromanica.ro

SATELE RONANESTI DIN APIISCIL SIBIIULDI

171

se vede din ingrijirea cu care de-asupra fiecArei

icoane de acestea se scrie in frumoasa scriptura chille numele aceluia care e ctitorul el,
frumoase nume de terani. Pe bolta turnului ssesc greoiii, alipit la biserick cintarea din ctim-

pane 0 horA, e ilustrata printr'o hora roma:

neasca, cu lautari in tot avintul arcuplor suptiri.
Tot aqa e 0 bisericuta din Netedul, cu chriitirul
rasfirat, ale carui crud, albastre, ro01, sApate,
bogat in fel de chipuri, par niste flori uriae de

luminrele sail de busuioc. Din Mc in Mc, se

vAd icoane supt coviltire de zid, ca ni0e fintini
de drumul mare. i undeva in capat, inteun
fund de livadA, descoperi abia vechea biserica
maruntica, acum o capela unita, unde am apucat Inca la 1900 pe cel din urma preot, imbrAcat

terane0e in aceasta repdinta de protopopie

neunita, cu protopopul doctor in teologie de la
Iena.

Afara de biserica cea mare, Salioea mai are

cloud, in sus catre munte. Una a fost zidita daunazi, intr'o neaqteptatA 0 uricioasa forma gotick
cealalt e in calea spre padure, la Gruifi. Aid*

era' odata de jur imprejur copacil salbateci, 0

unde se vAd ruine sail cAmarute razlete, locuite
de biete femel bAtrine, stateail pe atunci cAlu-

garii, me0eril de scrisoare frumoasa 0 de zugraveala. El ail format pictori cari aii lasat

acest me0qug urma0lor lor, 0 'Ana astazi

dotia fete care tralesc singuratec fac cu sirguwww.dacoromanica.ro

172

'UNLIT UL SIBIU! LUi

inti 0 evlavie acelea0 icoane de sfinti pe care

le ficuseri, atitia ani de zile, parintele bor. Bise-

rica unit e astAzi pustie, 0 portita bitutd in

cuie taie drumul la dinsa, pe cind gardurile de
lemp se apleaci tot mai mult in terna nestatornici a cimitirului cu crucile azute.
Uniti se poate zice CA nici nu mai sint aice,

iar neunitii tin cu multi iubire la legea strimoeasci. Comuna se ingrije0e foarte bine de
biserici, 0 celei marl i-a dAruit de curind frumoasele strane de stejar vechiii, luate la dirtmare din capela bogatI a Grecilor din Sibiiii,
al are gfruntarifis sail catapiteasma a cAlAtorit
la Gura-Riului. Aid nu mai e ca in satele FAgAraplui sail In cele care duc in jos la TurnuRop, cu icoanele buboase de cearA, cu bucatile

de lumindri zvirlite printre prescurile uscate,

cu icoane sparte 0 foi de carti mucede 0 tot
felul de sfArimAturi 0 de zdrente gramidite prin

colturi de intunerec pe care de multi ani nu

le-a cercetat nici-o miturd profanA. Mormintele

sint nu se poate mai bine tinute, 0 e o adevdrati placere duioasi sd vezi cum in serile de

sArbitoare 0 chiar in celelalte lumina se aprinde in felinare la capAtul unor morminte in florite, care sint une off foarte vechi, ca un dar

de putind bucurie pentru aceia la cari nu se

mai coboari acum altA mei decit a iubiril ingrijitoare.

www.dacoromanica.ro

OCNA SIBIIULUf

173

Ocna Sibilului.
Un drum paralel cu al SAIi0ei duce spre Ocna.

in stinga sidr zimtii albAstrii ai muntilor, cei

fAgArApni de o parte, ai RA0nari1or de alta, si
prin crestAtura dintre alte douA Oruri se gice0e

valea strima a Oltului. in dreapta sint deluletele pe care le pteazA viile Sibiiulul, iar mai
departe mijesc coper4uri1e de tigla ro0e, amestecul de alb 0 trandatiriii, supt livada pomilor
bAtrini, unde e RuFiorul, sat cucerit pe jum-

tate asupra Sa01or. In fata, o dunga de qes

printre lAvicere inguste de porumburi, de griie,
de cinepe. Cote0i la dreapta prin aceastA cale
fr arbori, cu pAmintul cenu0ii, scrupos, sArac,
si

e0i indatA in satul sAsesc destul de bogat

pe care Rominil 11 numesc Sura-Mica.

Nici nu e alt ceva decit o lungA in0rare

de uri zidite, cAsoaie marl ale SAsimii stApinitoare. Culmi marl de tigla, fereti cu obloanele verzi, pridvoare, curti cu totul inchise privirilor. Zi i noapte, se perindeazA turmele pripile i incefele cirduri de bivolite negre, spurcate prin bAltile din imprejurimi. Pe o innaltime
la mijlocul satului st marea bisericA veche, cu
ferqt1 gotice inflorite, in zidul gros de bolovani
ingramAditi. 0 incunjurA cea mai romanticA din
vechile curti pustii. Iar cind intri inlAuntru, prin
www.dacoromanica.ro

174

TINUTIIL SIBIIIILTA

up tivia cu muschiii catefelat, al, ca de obiceia

in lAcasurile de inchinare ale Sasilor, pareti

goi, cite un stingaciii crucifix din veacul al
XVIII-lea, prapuri de stofe proaste, prfuite si
un val-virtej de band cu insemnarea celor cari
a dreptul a se salaslui in ele,
goliciune si
saracie.
Se Arad si citeva case romanesti scunde, prinse

din birne, cu doi ochisori de fereasta la drum,

i fel de fel de podoabe de crud si flori sapate in lemn sa intipArite 'n tencuiall tn ele
stA si cite un Tigan. De toff sint vre-o septezeci de familii, care s'ail strins mai ales in anii
din urrna si tind s cucereasca si mai departe.
Inteo clipa de marinimie, comuna saseasca li-a

dat loc de biserick si acuma o mica zidire

alba, cu chipud de sfinti catolice locuitorii
sint uniti se ridica in margenea marelui sat
al Sasilor. La poarta e o cruce de zid cu coped ca in Saliste, i inscriptia, cu litere latine,
spune ca a fost impodobita de nite zugravite,
salitene.

Mai este acum pina la Ocna Sibiiului un

drum scurt printre micile ogoare unde, in
aceasta zi de August, lucreaza la culesul verdeturilor Sasoaice cu cocheta parade de paie
alba peste parul impletit si intors in roata. Indata pamintul de cenusa usoara se pravale, se
framinta, crapa in rAscroielI adinci, pe unde se
www.dacoromanica.ro

OCNA SIBITULIII

175

furiazA o apA greoaie, urit, care lasA praf de

sare pe buruienile sArace din margenea el. Se

vAd innainte, pe una din aceste triste movile

pleuve, dou oproane
sail, cum se zice

aid, fofturi , acoperite cu o veche OndrilA

neagrA. Mai departe se lucreaza la o cArArni&tie. Citeva carute rAtAcesc in invAlmAala de
lucruri nehotArite, adunate in movile. Ceva mai
incolo, la stinga, e un mare parc de MI, cu pavilioane de lemn inzorzonat 0 plin de tArcAturi.
Iar pe citeva alte dilmuri de cenuA goal se
urea drumuri strimbe, mai mult nepietruite 0
gropoase, printre case marl, urite, dupA chipul
sAsesc.

Aid ail venit odinioarA Romanil cAutind sarea

pe care n'o gAsiserA Inca dincolo de munti i

pe care n'o scotocirA nici-odat din muntil Moldove. Din locuri depArtate, dela barbaril Tinuturilor vecine, din terile de peste Dun Are pAnA
adinc in Balcani, veniail negustoril aducind cu

sine acele monete de aur 0 argint cu chipuri

de Cesari 0 de Imparatese, acel bani grece0i
de la Dyrrhachium 0 din partile macedonene,
cari iese la ivealA necontenit la rscolirea sapel

plugarului 0 la despicarea brazdelor de plug,

imbogAtind zi cu zi minunata colectie de monete

0 anticittl pe care o pAstreazA in papicul

presbiteriu canonicul Andrei Bakk, parohul
catolic al Ocnel. Lacurile acelea negre, du luciul de ardesie, in care bolnavil 10 cautA insa-

www.dacoromanica.ro

176

TIM TUL SIBIIULUI

nAtouirea pe margeni, pe and la mijloc adin-.

cimea se cufunda prapistuit in zechni de metri,
sint ocnele de odinioara, nApAdite de apA. Altele

sint abia muiate de prelingerea piraielor, uf

intr'una, care primise dupa lupta din 1848 trupurl singerate de honvezi revolutionari, uciul
de ostauil Imparatului, un Ovoid salbatec de
munte rilica de-asupra pe citiva dintre bietil
mucenici, pastrati minunat In sare, ui in cinstea
carora s'a ridicat un mic monument pe deal,
dupa ce i-a primit in sfiruit pamintul.

Locuitorii cei mai vechl al Ocnei aii avut

intre el ui Saul. Mal daunAzi s'a stins cel din
urma din acest neam destarat. Dintre lucrAtorii
unguri de odinioara al Ocnei, cari ail dat orauului numele de Vizakna, traiesc Inca destul de
multe familii, cu un paroh catolic, care se salau-

luiesc intr'un rind de marl case gospodareuti,

cladite aproape ca ale Sauilor. Sint mai mult
meuteri, mill cauta de lucru departe, pe cind
familiile ramin acasa ui, neputind lucra singure
pamintul, il arendeaza sad II vind, ui pierd astfel cel mai puternic temeid al vietii unui popor. Ungurii mai dad astazi aproape intreg consiliul comunal ; ei ad rapus daunazi candidatura
de parlament nationalista a d-rului Aurel Cosma.
Dar pe incetul viitorul li se tot Ingusteaza ; de
amindoua partile ii string uirurile dese ale caselor romaneutl (din susuly ui din josul, ape.
AI noutri sint lucratori de pamint ui stapini de,

www.dacoromanica.ro

OCNA SIBITULDI

turme :

177

lina ce se stringe, o lucreaza apoi in

tot cursul iernii femeile, de o hArnicie 0 de o

pricepere in izvoade i in potrivirea colorilor
cum nu, se intimpinA la celelalte popoare ale

Cu ulciorul.

terii. Unde-ti poate lucra SAsoaica, spunea cu

ochii strAlucitori de biruinta o bunA gospodinA,
dupl ce desfAvrase innaintea mea tot cuprinsul
lAzii de Brasov, ce se aduce in casa insurateilorde
N. lorga.

Ardeala

www.dacoromanica.ro

12

TailITIIL SIBIRTLIII

178

zestre, in Lunea de dupa nuntA : coperiuri de pat

i de masa, lAvicere, toale, traiste, in care colorile

deosebitoare ale satului, roul 0 verdele, eraik

potrivite in cite 0 cite chiputi de legaturi mAiestre.
Cea mai veche bisericA romAneascA din acest
loc a fAcut-o Mihai Viteazul. IndatA dupA cAderea
lui, oraul a vrut s'o dArime, dar Rominii ail

rAscumpArat-o, invoindu-se a plAti o dare bisericii calvineti, a stpinilor. Cind vechiul lAcaq
slAbise acuma din incheieturi, Constantin-VodA

Brincoveanu a dat bani pentru dregerea bisericii. Ea s'a mintuit abia dupA moartea la DupA
citva timp, clAdirea cea nouA s'a fAcut bisericA
unitA, 0 dAunAzi i s'a dAruit o reparatie care a
crutat insA liniile de zimturi, firidele, potrivite ca
la SA14te, i, chiar in mijlocul goliciunii varului
proaspAt, un chip al Brincoveanului, zugrAvit
de vre-un prost mWer localnic, dupA inchipuire,

cu calpac unguresc, mustati lung! i o barbA

albA, rAsfiratA.

Neunitil vi-ail fAcut intAiil o bisericA in deal,

care se zice biserica din josP, fiindcA se aflA
in josul ape!. Alta, mai nouA, cu o coalA lingA
dinsa, e mult mai incApAtoare. Au fAcut-o sAtenii,

cu cArAmida, cu banul 0 cu osteneala lor, i

unul din preotii Ocnei se zice de fapt Ogna,
iar celor mai vechi li placea sA scrie: Vizagna
pArintele Isaia Popa, mare cintaret in vremurile

www.dacoromanica.ro

RAFNARI1

179

,.

sale, inzestrat cu unul din cele mai minunate

glasuri, 10 mai aduce aminte dud, acum treizeci
de ani 0 mai bine, cAra 0 el cArAmidA pentru
mintuirea colii. c i tata mi-a zis, Saie, bagA de
sarnA, s til cA tu ai lucrat colo sus, la virful
coperiplui., Cite legAturi nu statornice0e intre
oamenii aceluia0 sat con0iinta muncii impreunA,

jertfei frate0i prin care, in afar de puterile

lumii, s'ail indeplinit toate aceste lucruri care

se vAd cu mindrie pana astAzi !

IV.

Raginaril.
Abia al ieit din Sibiiii, coborindu-te pe la
Bretter de vale, intre marl' cAsArmi cu. fatadele
moarte, 0 te aiii in cpAdurea tinArA), ce se intinde cale de un ceas cu trAsura, fArA alt amanunt noil in desiprile verzi decit icoana de la
mijloc, prinsA intr'un copac bAtrin, 0 cite o casuta
de pAdurar innAlbind prin intunerecul ramurilor

multe. De la o vreme se desface la stinga un

alt drum printre arbor!, spre satul sAsesc model
Heltau, pe care Rominil il numesc CisnAdia,
ceia ce, intr'o formA mai veche, suna CesnAdie,
nume cu totul deosebit de acela dat de vecini
0 care dovede0e cA, din capul locului, ace0ia
n'ail fost singuri in frumoasa poianA.
PAdurea nu e de alminterea pustie, ci o-strAbat
www.dacoromanica.ro

180

TINIITUL SIBIIULIA

pAnA foarte

tirziii noaptea, Oa la ceasurile

despre ziaA cind incasatorul de craitarl de la

capAtul orapluI iti raspunde cbuna dimineata)
cind ii spul enoapte bunAD, tot felul de drumet1 : gospodari in carute, muncitori cu unelte
'n spinare, soldati cAlArl sail cu carele de provisii, Tigani corturari, primejdio0 in ceasurile
innaintate, cind se lead dupA trAsurile singuratece 0 indrAznesc chiar a ucide.
Pe acest drum de cinste al plduriI stApine a
trecut acum citeva zeci de ani convoiul de ingropare al Mitropolitului ortodox Saguna, cel
d'intAiii 0 pAnA astAzI unicul. Sicriul cu rAmA0tele bAtrinului care-0 incheiase intreaga viata
i opera intreagA, era petrecut de clericil innalti
dintre cari putini il plingeati fArA a se gindi 0
la mo0enirea lui, de multimea preotimil celei

lalte, prins intr'un arzAmint trainic de acela

care se ducea acum in cintArile ce petrec moartea cre0ini1or, de multA mirenime, care fusese
chematA de acest archiereil la munca frAteasca
pentru intArirea Bisericii. Nu lipsiail nicl cite
unii dintre cel stealth, cArora marele mort 0iuse

sl li impuie persoana sa 0, prin aceasta, legea

sa, neamul sAii, 0 pAdurea, martura biruintelor
0 ocrotitoarea suferintelor noastre, va fi sunat
din frunzele el dese o plingere pentru VlAdica
Rominilor, rAposatul.

Saguna avea o bisericuta in mijlocul Sibilului

0 alta la margine, in Josephstadt. Dar acolo i

www.dacoromanica.ro

Casa VIAdicilor,

in latAnarl.

www.dacoromanica.ro

182

TINUTUL SIBIIULUf

s'a pArut c n'ar Inclpea de strAinAtate mult.

nicl nu credea cA lingl negustoril greci din
timpurl, lingl papicul Vasile Moga i harnicul
Moise Fulea ar fi un loc potrivit pentru marea
indreptAtita lui mindrie de archiered peste
2-3 milioane de Romitil. El 41 alese deci acel
curat, 1initit i harnic colt de Rominime care
e RAinarul. LingA biserica cea nouA din marele

sat se vede, la drum, o bisericutl de ingropare

cu grill de fier i doI lei paznici, unde jandarmil
vin din cind in cind sA smulga tricolorul de la
vre-o coroanA noted, pentru ca mortul sl nu fie
inflqurat In semnele deosebitoare ale neamului
Wt. Putina lume vine sail aminteascl qi s aducA
multamita in acest Mc de odihn, supt innaltele

dealuri, de-asupra cArora se innaltl departe

muntil. Aid doarme $aguna.
Acest mormint e un adapost. Un alt adapost
era in vremuri acea casuta cu fereqtile chioare,
zidul crApat i coperiqul de paie zburlite, in
care ail stat cei dintlift episcopi, adu0 de la
Sirbil din Buda, pentru Rominil neuniti al Ar-

dealulul, ca o pomanl nesigurl i un mijloc

trecAtor de linitire a sufletelor. Dacl simti o
adevAratA induioqare privind umila dArimAturA,

nu e pentru aceI strain!, Impartitorl de antimise

si strIngltorI de sdAjdil vlAdicegi, ci pentru Inca

um din suferintile, din ruOnile care, veac de

veac, a azut din bielqug asupra neamului nostru.

La 1785, supt episcopi ca acetia, RAqinaril

www.dacoromanica.ro

BA mArui

188

i-ail cApAtat biserica de piatr, cad pAnA atunci

munte en elle.

nici-o astfel de biserica n'aveall episcopil drumeti din cAsula cu tuguiul de paie. E o clAdire

re!

41.

ca aceia din &dilate, incinsA cu un bria care

desparte ocnitele patrate de sus de alte firide
prelunge, ce se intind pAnA la temelie. Ca i
www.dacoromanica.ro

184

TINUTIIL SIBIIIILUi

acolo, de jur imprejur in acele adincituri se vede

zugraveala veche, purtind insemnarea cehir

sapat al elobanilor rilainArenl.

can a platit pentru dinsa, toff slten! de aice.

Mai sint i alte cloud biserici : una tot neunitd,

noud, iar cealalt, cu un turnulet de lemn, a

unitilor.

www.dacoromanica.ro

ItAINARII

185

Locuitoril de aicl erail odinioara niqte cco..

dreni) foarte sal-ad, stringatori de ra0n pe
care o vindeail Sa01or. Apoi ei capatara turme,
din care se hi-Arlie' mai mult decit din holde
pe acest pamint pietros de supt muntele brazilor i stincilor. Intarindu-se, inlesnindu-se 0
alcatuindu-se tot mai bine, el putura dur de-a
lungul celor doua vAi spumegatoare case de

lemn bine incheiate sail 0 cladid de piatra,

care toate pastreaza insa tipul casel romne0i
de munte. El ajunsera oameni hotariti, mindri,
fail frica de cdomni*, innaintea carora nu se
prea dail in Mud nici astazi, tinind la hotarul
lor 0 la cinstea lor. In frunte cu cei qepte preotl
ce aveail prin 1780 0 cu cel patruzeci de- batrini, cad purtaa frumoase nume vechi : Dancaq,
Albu, Alaman, Draghici, Grebenea, Tatul, Mania,

el se luptail pentru pamint cu gmaghistratulk

Sibiiului, aducind innainte marturil de la Craiul
Matia 0 de la batrinul Domn muntean Radu,
tatal lui Mircea, pe care-I numiail Negrul.
Preotil ail fost tot din acelea0 neamuri, carturari bunt de cintari qi de scrisoare. Unul, Sava

Popovici Barcian, a copiat harnic carti de minuni i cronografe cu un condeia suptire, foarte
sigur, pe la 1800. De la el venira innainte alti

preoti din ace1a0 neam. Iar la unna aceasta

familie cu bucurie la scris, traind in evlavia
naturii frumoase 0 a lui Dumnezeil venicul,
odrsli, printr'o mama care s'a incercat 0 ea in
www.dacoromanica.ro

186

TINUTUL SIBIIIILII1

alcAtuiri literare, pe copilandrul bAlan care dA

astAzi un glas puternic i limpede dureril nea-

mului nostru de aid, pe Octavian Goga. Nu

odat am avut bune ceasuri de petrecere prieteneascA in casa veche a pArintelui sAil, unul
din preotil de astAzi, cel mai bAtrin.
V.

Tara Amlauluil.
Cum vii de la Sibiiil spre SAlite cu trenul
care se tirAte lenq prin valea Sibiiului i apol

a unuia din riuletele ce se varsA in el, al pe

rind in fruntea statiilor formele ungureli care
corespund satelor : Orlat, Cacova, SAcel, toate
locuite numal i numal de al notri. Mai la o
parte e Poplaca, la stinga; linga Orlat se adApostete cAtre munte Gura-Riului ; i mai sus decit SAlitea e in sfirit TiliFa, impreunA cu Ga-

leul. Toate la un loc, acest intreg mic Tinut

romAnesc ifi avea in timpuri foarte depArtate de
nol o capitalA in marea aezare sAseascA a 'Am-

laului i alcAtuiall un ducat pe care, putina

vreme dupA cedarea FagArwilui, regalitatea ungureascA il dAruise de nevoie acelor Domni al
vecinelor plaiuri neatirnate, cari intinseserA dese
oil mina Mr indrazneatA cAtre frumoasa prada.
ce li se cuvenia. De la Mircea-cel-Mare pAnA la
Tepe, la Radu-cel-Frumos, la Radu-cel-Mare

www.dacoromanica.ro

TARA AMLAIlLtli

187

chiar, Voevozii notri din Arge i Tirgovite

ail stapinit aid, fAr' sA aduck ins, ca in esul
lAgAraan, mai putin locuit i apdrat de privilegii, domni nol de pAmint din boierimea lor
luptAtoare.

Spre acest Am la din trecutul cAruia ni vorbesc atitea amintiri, ne indreptam intr'o cald
zi de Septembre, care dogorete sterpele dea-

luri de lut ce rAsar i se amesteca aid pretutindeni, ca in Ardealul clasic. SAlitea-1 muncete ziva harnic, dar imbrAcAmintea se vede
pretutindeni strAlucitor de albA, ca intr'o Dumineed sail zi de srbkoare. SerbAtoare a fost insi
numai ieri, Ziva Crucii, petrecutA aid in linite,

in post i in evlavioas oprire de la jocuri.

Ca mai toate drumurile mid din Ardeal, i

acesta e aproape pustiii intr'o zi de lucru. Pustil
sint i locurile de lut galben i iarba." pirlita ce
se innalta la dreapta .1 la stinga, singurkate
goala, menind a sarAcie. GrAdina de zarzavaturi

a comunei se infatieaza destul de prost, cu

toatA ingrijirea imprejmuirii i acareturilor. Un
alt drum duce la stinga spre Apoldul-de-sus, i
dintr'acolo vin, in pasul cind pripit, cind lene,
ca in strAvechile timpuri de nAvAlire, corturarii
Tigani cari i-ail fAcut de citeva zile sAlaul la

jumkate de cale intre cele doui sate. Vin fAilet! sail in cete barbatii nalti i suptirateci, cu
lungile plete crete i ochil de patima i cutewww.dacoromanica.ro

188

TINIITUL SIBUULUI

zant, cari Iasi sa se clatine tnarile caldari de

arama ro0e ce tin in minA, 0 femel voinice,
destul de bine imbeacate, care alearga dupa
trasura intocmai ca danciucil pe cari i-ail lasat
la atre, cer0nd cu mult zgomot craitarul drumetilor.

De la un timp ne urcam pe o cArare galbena,

deschisa in lutul dealurilor. Aceasta e ghula

Amlaqulul,, drumul de costive ce duce in vale
la oraFlul care pe vremuri 0-a inscris numele
in titlul Voievozilor romini. il 0 vezi indata gramadit in adincime, la dreapta, cu coperivrile
ro01 0 cele doua turnuri de biserica, rasrind
din mijlocul bor. Localnicil vad in felul sail de
desfavrare icoana unul sfredel.
Pana sa ajungi jos, strabatl un drum printre
vii, care izbindesc minunat de bine pe aceste
fete de dealuri sfarimacioase, batute aprig de
soare. E01 tot intre tufele de porumbrele cu mi-

cile roade negre brumate, intre copAceil de

mAcie cu boabele lunguiete, de un roqu vesel,

intre crengile ciulinelor ce intind struguri de

boabe tot ap de viola aprinse. Peste gardurile
vil sar sateni 0 sAtence in portul din aceste
imprejurimi sibiiene, ducind in covti darul imbrobonat ale vitel. Mai la vale vezi strecurindu-se carele innalte pe care le mina Sa0 IAlanl cu palAriile negre, sail Romini de la margene 0 Tigani MCA grija, cell ail casutele proaste
tocmai in capAt.

www.dacoromanica.ro

TARA AMLARULUi

189

M noori tid sill* spuie cA SaOI din Amna

cid aa se zice astAzi, O nu Am las, tirguorului care e Hamlesch pentru SaO i Om las
pentru Unguri
sint de o vestit prostie O CA,
sArAcifi de o bucatA de timp, el vAd, fAr putinta de indreptare, cum, pe zi ce merge, ca.*
turile de la casele lor se fac mai multe si mai
adinci. Aa O este, cel putin in ceia ce priveVe
casele. Vechimea si decAderea e intipArit mai
pretutindenea pe paretil lor innegrip, cu fereOile

mici intunecate O triste, cu coperiprile neingrijite O sparte, cu ogrAzile lsate in voia intimplrii. In zAdar stApineOe mindru biserica
cea mare, innoit cu oarecare gust, in curtea
care mai pAstreazi unele incAperi din castelul
de pe vremuri, unde ad stat ascunO dgmani
de-al lui Vlad Tepe, chemind focul rAzbunArii

acestul grozav asupra intregului tirguvor. Numrul celor vre-o mie cinci sute de SaO scade
zilnic, printr'o lege de peire inceatA pe care n'o
poate impiedeca nimeni.
Citi Romini sint aice, ail venit din satele vecine, O fireOe mai mult din SAliOea apropiatA.
Oamenii harnici de acolo mai pricep O meOeuguri si negot, acasA ca O prin locurile unde
se duc dupA noroc i ciOig. Dar in de oNte
cei vre-o 400 de Romini sint tot din sArAcime,

sill duc cu gred zilele muncite. Dar ei O-ati

fAcut o bunA bisericA de zid, neunit, in locul
celei de lemn ce era aici de pe la 1800.
www.dacoromanica.ro

190

TINUTTIL SIBIIULUI

Preotul e fiul innaintapluf WI, i a fost innainte de a se hirotonisi... functionar la magazinul Printemps din Bucurqd, are un frate in
RomAnia 0 acolo au lucrat &I frumosul monument
de marmurA neagrA de pemormintul parintilor lor.

Inca de acum eizecileptezedi de ani, copiii

romini umblail cu steaua in noptile albe ale

CrAciunului, cintind :
Doamne Isuse Hristoase,
O Hristosul mieti,
Tu esti raza. prea-trumoasl,
O Hristosul mie0,

pe cind cantorul ugubat fAcea oratia CrAciu-nului, cintind espata dinpenatAp, adecA gras,
qunca dafumatAp, t cirnatul muratp, cheanghe0e) sail plAcintele sAseqti i.
O cupA, doul de vin,
Si avem voia deplin.

LingA bisericA lucreazA o vcoal, din care

tocmai iese un mid vesel de copiT, baietei i

fetite, cari stail in loc i ne privesc lung cu

ochii lor marl negri, plini de nevinovatie miratA. An cu an, numrul Rominilor din Amla
crete; cite unul mai citigA i ceva bogatie de

holder din largul hotar, i de vii pe deal, i

poate cA mai curind de cum credem va veni
vremea cind vom fi singurii stApini i aicea.
www.dacoromanica.ro

TARA. AnthAsumif

191

0 cale mai sloboda, in es, duce acum spre

Apoldul-de-jos. Numele arata in destul ca aid
Sa0i ail fost intemeietorii 0 mult timp singurii lo-

cuitori, cad ai noqtri n'aii alt nume pentru sat.

Cind intri pe strada larga, vezi aproape numal
case de caramida cu porti de zid, pridvoare 0
obloane. Mai nimic nu-ti spune ca ai fi intr'o
insemnata arzare de Romini. Dar toti locuitorii
acestor gospodarii trainice 0 infloritoare, pe care

nu le crapa ruina ca la Amna, sint acum Romini: unii aii ochi negri viol, fata rotunda oachea, altil privesc cu ochii albatri ter0 din
fata prelunga alba, margenita de par balan.
Unii sint cuceritorii, altil arata in fata lor ca
fac parte din neamul cuceritilor 0 invin0lor,
cari eraii totuql deprin1 in trecut sa primeasca
i aici, ca la Amna, caciulelfle 0 intitularile de
4stapine, din partea Rominilor slugi i robi.
Astazi in tot Apoldul-de-jos nu mai este o singura casa de Saqi vie ; cmoarte, sint cite unele,

0 vel fi dus neaparat la cutare cocioaba Incapatoare, cu coperipl mare de Ondila neagra,
pe poarta de lemn a careia sint insa spaturile
noastre inflorite qi slove cirilice pomenind numele unui Romin. In cimitirul sail eprogadea,
de pe deal se Arad doua pietre de mormint care

pomenesc in graiii strain pe cei din urma doi

clerici ai neamului disparut. Ele sint insa -navalite 0 ascunse din toate partile de multimea
cotropitoare a crucilor saraciel noastre.
www.dacoromanica.ro

192

TINUTUL SIBIIULIJI

OdatA n'aveam nici cu ce sA ridicam o biserick' de lemn aice pentru credinta neunit a eelor mai multi locuitori. Pe cind unitii aveaii o
cascioar in vale, astAzi nespus de prApAdita,
.pentru cei de legea veche s'a adus tocmal de

la Ocna o bisericut de lemn, de alminterea

incapAtoare i frumos zugravita, de un me0er
venit tocmai din Craiova, la 1772. Iar dup
izbInd s'a durat din material bun i trainic
acea mare cladire in stil romanese care st toc-

mai in virful dealului, insernnind de departe

prin turnul ei alb cA acolo se afla un sat de
Romin!. U0le de la catapeteazmA lucrate foarte

frumos cu motive de frunze de struguri, sint

opera unui simplu skean de acum vre-o jumtate de secol.
Intru i la coal, una din cele mai bune ce
se pbt inchipui. E aproape ceasul unu, ci cele
patru clase incep s se umple de copii foarte
cuminti, cari, la venirea noastr, 10 intind frumos

minutile pe band. Multi a fata sAseasca, pe

pareti atirnA tablouri intuitive pentru invatatura
limbii maghiare, dar toti acecti aameni de mine
sint i vor rAminea Romini.

Un alt Apold, cel de sus, se aflA destul de

departe z in el ne luptam cu Sa01, mai multi la
numar. Dar noi cotim pe drumul din dreapta,
spre alt loc de biruinta desivircita, Ludopl sail
Luducul, pe care hartile strAinilor 11 mai nu-

www.dacoromanica.ro

TARA AMLASULUI

193

mesc Gross-Logdes, in amintirea unui trecut cu

totul mort.
E un sat risipit iarA0 pe margeni de dealuri

0 in valea de la picioarele bor. *i aid trecutul

sAsesc se cete0e pretutindenea, in oameni i
lucruri. Scoala cea nouA cea veche, cu arcadele in frunte, zace la o parte, e pe locul unde
a stat preotul sAsesc ; allturi se aratd maidanul
de unde pe incetul s'ail ridicat pietrele bisericii

strAine pentru a se clAdi casele cele bune ale

satului.

0 mare bisericd neunit stApingte in apropiere, pe cind unitii, vre-o eizeci de familii,
merg prin curtea preotului lor, un bAtrin octogenar, la un umil adApost de rugAciuni, cel mai
mic pe care 1-am vAzut Ora acum, cu fere0ile

sparte 0 un biet turnulet de lemn. Intr'un sdtulet vecin, la Buzd, este alt bisericuta, unde mi
se spune cA s'ar afla zugrAvell frumoase.

Aid la Ludq, este datina frumoas de a se

incununa miril cu cununi de flori, de cele mai
multe on de flori adevArate, 0 nu cu hidele chivere de tinichea, ce se obipuiesc aiurea ; pe

un dulap al bisericil se usuci in praf o surnd

de astfel de cununi ale unor fericiri care s'ail
vestejit poate cu totul in asprele griji ale vietil.
Nu pot vedea, la acest tirziii ceas de sara, biserica cea cu zugraveli bune a Buzdului, i apuc
prin margenea Apoldului-de-jos spre Miercurea.
N. Iorga.

Ardealui.

www.dacoromanica.ro

13

CARTEA A IV-A

TINUTUL MIERCURII SI
SEBESULUI.

www.dacoromanica.ro

I.

Miercurea.
Miercurea, vechiil sat al nostru cu numele
bogomilic, ca 0 al Simbetei, dat in timpuri cind
credeam ca in Evanghelie in povestea Sfintei

Dumineci, a fost colonisat, la venirea lor, de

Sa0, cari i-ail zis Reussmarkt, Tirgul Ru0lor,
dup5 -'clieil ce vor fi intimpinat aice (cf. Reussdorfel, Rucior, linga Sibiii1). El durar casele
lor marl, traserA drumurile lor drepte 0 deschisera in mijloc piata lor largA, impodobit de obisericA cu virful inro0t de tigle. Mu It timp el ail
fost singuril stApini aice. Ungurii aduserA in
tirg4or numai un cpretor, i o judecAtorie. In al
no0ri ins li se Tidied 'n zilele de acum un duman

temut, care innainteazA iute spre ceasul sail. In

aceastA papicA SAsime din orAelul care samini Cu Cod lea Birsel, el ail astAzi bisericA,
bancA, avocati, un inceput de organisare pentru
scopuri mai marl decit panA acuma.
Petrec noaptea in casa primitoare a directorului de bancA Vulcu. Intr'un tirziil fulgerele dewww.dacoromanica.ro

198

TINUTIM MIERCURIt 0 SEBEFLUt

pArtate ce zvicniaii pe muntii Sibiiului aduc, in

tunete 8trapice, o ciudatA grindina de toamna

0 de noapte, care innalbgte de ghiata toate

curtile i ulicioarele.
*

A doua zi dimineata mai OA cite ceva pe

strada cea mare a tirguorului. PrAvaliile sint
in mare parte sAse0i, dar un Romin a deschis
drept la mijloc o mare pravalie de toate celea,
0, fiindca e om harnic i cinstit 0 fiindca nevasta lui tie sa facA o primire buna orlOcui,
chiar 0 celui mai sArac cumparator, banii plota
la tejghea, igind din punga Sasului 0 a functionarului ungur ca i dintr'a Rominilor no0ri.
Ilie Floaqiii tine 0 bAile din vecinAtate, bAi de
sare, unde in timpul veril vine toata lumea din
imprejurimi. Banca romAneascA are o firma mare,

batAtoare la ochi, 01 ea qi-a cumpArat un loc

chiar in OW, unde in curind, cu tot nAcazul
Sasimii nvalite din toate partile de foastele ei
slugi, se va ridica un palat care nu va cuprinde
numai in sigurant banul muncit al sAracului,
ci va fi un semn de izbindA, o prezicere pentru
un 0 mai bun viitor.
Biserica noastra e incApAtoare 0 are un turn
foarte innalt 0 mindru ; pe d'innauntru e bine_
ingrijita ; protopopul slujwe in ea. La spatele
cladirii se mintuie acum o frumoasA coal nouA.

Pe lingA aceasta se vede in fund dealul verde

www.dacoromanica.ro

MIERCUREA

199

sAmAnat cu casute negre, in josul cArora un mic

cimitir 10 rsfira crucilitele de lemn.

Atita era mai de mult locul, de umilint tigAneascA, al Rominilor din preajma Miercurii si
aid isi fAcuserA ei o bisericutA de lemn, 0 mai
pAcAtoasd decit aceia de la CisnAdia, unde as-

tAzi Rominii abia incep s se ridice din rindurile despretuite ale slujitorilor. Acum toat partea

din jos a tirgului e locuit numai de plugaril

nostri, cari afi dincolo de podetul de lemn peste

suvita de apa o parte insemnatA din hotar, o

sumA de holde. Inmultirea se face chiar atit de
rApede, incit multi nu se mai pot hrAni asa de
bine cum ere' deprinsi, si astfel ei pleacA peste
multe marl 0 teri spre Apus, atrasi de magnetul
depArtat al Americei bogate. Gospodarii se intore dupA patru-cinci ani, aducindu-0 agonisita ;
une ori ei rAmin, dar se intimplA sA si plece
indArAtspre termul ci0igu1ui imbielsugat, 0 chiar

sA-0 iea cu sine nevestele 0 copiii.

Printre aceste lanuri de pe care se ridicA

acum 0 cucuruzul copt, cu 0iu1etil plini de indesatele grAunte roqietece, care strAlucesc, mergem in sus, cu trAsura ward a unui Miercurean

ce minA iute. De amindouA partile, dealuri cu

liniile moi, aurite de miristile invechite ale griului.

La dreapta o linie de plopi innilti duce la satul

DraFtvului ; o alta suie de la mo0roiul de cA-

sute spre vile 0 casa de tail a unui (gra),

www.dacoromanica.ro

200

TINUTUL MIERCURli F SEBWLIII

bogat stApin al tuturor acelor locuri. Ar fi un om

de omenie, gata s ierte pApnatul in tarina al

vitelor satului, 0 dregdtorul, vechilul ski, nu s'ar
face vinovat de nici-o asuprire. Marea bisericA
albA, pentru le gea unitA, a innaltat-o un Mdrginean.

Prin Margineni se inteleg locuitori din SAlite,

Vale, Tili Fa, Gale, apropiati de hotarul RomAniei. Sint cel mai buni negustori romini din
tot Ardealul, i din stupul lor ei se rAspindesc
prin toate satele incunjurAtoare, tinind circiume
sari erifine, 0 4 bolti*, luind in garinddy, scotind
cu o minunatA rAbdare i pricepere din toate
mrejele de c4tig, atit pe Sasul vechifi, cit i pe

Jidanul nal, care prin anil 1870 II cercase

norocul i pe aici, ca prin Tara FAgAraplui.
AstAzi necontenit intilneti pe drumurile marl
carutele lor grabite, i din pridvoarele i de la
feretile prAvAliilor sAteti pecetluite cu armele

Ungariel vezi ivindu-se fetele grase, rotunde,

cu ochil viol, negri ale MArginenilor din SA14te

i vecinkate. Aceast intindere i imbogkire e

una din cele mai frumoase ispravi ale neamului
nostru in Ardeal.
II.

De la Miercurea la Sebe.
CAlAtorim spre Sebepl SAsesc, cel mai apropiat tirg in sus de Miercurea, pe care 1-am atinge

in cloud ceasuri, cu cal ap de buni, dacA nu

www.dacoromanica.ro

DE LA MIERCUREA LA SEBES

201

ne-am tot abate din drum pentru a vedea satele

din aceste parti. Ap insA, vom zAbovi pana in
sara 0 tocmai noaptea tarzia vom putea fi innapol in Miercurea.
Peste putin se desface in stinga drumul care

duce spre un Or de sate, ce ail, afara de cel

d'intaiii, unde luptarn Inca sa scoatem pe Sa0,
locuitori numal i numal Romini, cu invatatori,
preoti, notari, primari sail juzi, biraie (ghiraie)
numal Romini: Girbova, Carpen4, Recia, Cilnic,
Deal, Sasciori (adeca : cSaii cei mici, putini),
sail esasitil)), Cacoyita. Te fniri unde mai incape
aid* cite ceva din Ungurime. Ungureasca e doar

matricula noua a Sfatului, in care se trec naterile, cununiile 0 mortile, 0 po0a. Cel ce tine
registrele e poreclit de sateni popd jidovesc,
fiindca poate cununa fail lege. Afiu ca in unele
sate, ai notri, lacomi de bani, ar fi ispititi insa
a nu mai merge la preotul romanesc, unit orI ne-

unit, 0 a se multami cu binecuvintarea legala

a celui cjidovescv.

Vedem intiia Conta saa Cunta, aezata intr'o

cufundatura a pamintului la dreapta, ceva mai
departe decit Drawvul, peste apa mica 0 intortochiata a Sacaplui. Poate sa fi fost intaia un
sala sasesc, judecind dupa nume, dar astazi sint
numal Romini in aceasta comund cu casele mari
de caramida i oamenii frumo0, oache0. De aici
41 trage neamul parintele Cuntan, maiestrul de
www.dacoromanica.ro

202

TINUTIIL MIERCIIRli p SEBEFLUI

cintAri al cArui manual e intrebuintat astAzi in

toate bisericile neunite 0 care e tatAl d-rei Maria Cuntan, cintreata simtirilor celor mai gingave ale femeii. Acest sat aa de bine rinduit
are pe innaltime clAdirea bunA a unei biserici
innoite, care se ridicA dintr'un cimitir neimprejmuit, pe care-1 infloresc scaietii 04 ciugulesc
gainile,

IarA0 ne smulgem din drumul mare in aceasta

parte din dreapta pentru ca sA vedem Cutul.

Ungurii, cari aii fAcut din Cunta statia Kelnek,
dupA Cilnicul depArtat, inseamn aid Inca un
nume pe care nu-1 roste0e nimeni : Kutfalva,
cu gindul cA aceasta ar insemna cSatul Fintineiv, De fapt insk Cutul vine de la act, bucat,
colt de mo0e, cum s'a zis din foarte vechi timpuri in toate ungherele Rominimii.
Casele sint 0 aid foarte bune, dar locuitoril

sint in bura parte mitt cu ni0e fete marl urnflate, strpunse de ochi mid 0 impodobite cu
mustafi suptiri, rare ; nici femeile, care poartA

sort in fatk catrinta in dos 0 pe cap un mare

qtergar invirtit peste modilci de par fa4, n'aii
nici-un fel de frumuseta. incepind de la preot
0 mintuind cu cel din urmA nArod), oamenii

sint nespus de incetinel 0 de putin aplecati

spre indatorire. Ajunge ca proba sA se spuie
cA in douA ceasuri de aqteptare n'am putut afla

www.dacoromanica.ro

DE LA MIERCUREA LA SEBES

203

cheile de la vechea bisericuta de pe deal, n'am

putut bea un pAhar de vin in acest Tinut de

mare bie4ug al viilor, si urmAtoarea convorbire,

Port din Sud-Vestul Ardealului.

tinut intre lAtrAturile furioase ale until' cine

alb, mare cit un vitel.
Oameni buni, muc5. cinele?
Ehei, mused I

Dar nu-1 puteti tinea ?

www.dacoromanica.ro

204

TniuTim MIERCURII SI SEBESULUi

D'apoi cd ne mucA i pe noi.

De aid e familia Albini, i aid s'a nAscut
protopopul i ziaristul Ilie Ddianu din Cluj, una

din cele mai bune forte ale Bisericei unite.

Aceasta nu se cunoate insd aid.
In capul satului e domeniul Blajului, cu acareturi foarte insemnate i o minunatd vie de
struguri negri. Odat Evrei, Sa0' o tineau in
posesie; acuma e arindatd de un Marginean, Iozof, ai cdrui boi cu coarnele largi se coboard
tocmai, greoill i mindru, pe costid.
Mergem acum de-a lungul vie pline de cea
mai frumoasd roadd brumatd, care atirni ispititor din mijlocul frunzelor uscate. Nu e nici-o
ingraditurd, nici-o piedecd i apArare, de cdtre
drum, unde oamenii i1 string cucuruzele i o
fetit pAzete vitele in margenea antului.
S'or fi mincind strugurii, intrebdm pe mica
pastoritA. Ea spune cA a vAzut pe nite copii

plecind cu upare jafuri prin porumbite, dar

ea n'a luat.
*i struguril sint buni, fetita ? Ea a inteles
de ce e vorba, i tot aa de cuminte, cu ochii
mari negri tintl la nal :
Ell nu i-am gustat.
Tot drumul e plin de card ce merg pe dincolo de drumul cel mare al ebeului la satul
RAMA, inOrat de-a lungul unui alt rid in fatd.
SAtenii de acolo se intorc de la cimp. Oamenii
www.dacoromanica.ro

DE LA M1ERCUREA. LA SEBES

203

se ceartA, copiii zburdA, tiuletii auresc in grA-

mezi pe carAle ce poarta la cele patru colturi

dovleci rotofel, infipti in parl, ca nite trofeie
de biruinta.
RAhAul rAspunde unui vechifi nume de Rahov,

Rahova. A fost o aqezare de *chef i de Romini. In timpuri, Sa0i, epopa sAsescl din Sebe.

41 aveaii aid curtea, dijma i lanurile. Aceste

vremi insA s'ati dus. AstAzi gospodaril prea fru-

moase se urrneazA supt dealurile inverzite cu

covorul strAlucit al viilor, i Rominil singuri sint
stApini pe ele. Biserica, de prin anil 1760, cum

spune o grinda sApatA in slove marl, de o maiestrie neintrecutA, se ivgte mindrA din cimitirul larg, unde, lingA crucile de piatrA nouA, se
vAd in numAr i mai mare vechile crud de lemn
frumos sApate i vApsite la capul femeilor ce se
odihnesc i stilpil albatri i roii, taiati bogat
in unghiuri i in bulbucAturi, care arat mormintul barbatilor.
La ieirea din sat, intimpinAm iarAI lungul
ir al carAlor ce se intorc cu bogAtia rodului
i in fruntea cArora preotul cel bAtrin merge
cAlare, in haine teranqt1 de munch'. Cel tinAr
a scris o bunA monografie a comunel. Oamenii
par sA fie foarte evlavioi, judecind dupA crucile presarate in cale ; i pAnA i boltaul are
lingA scutul cu sterna ungureasci o rAstignire
saii, cum se zicea aid mai de mult, o craspetiela Mintuitorului.

www.dacoromanica.ro

206

TINUTTM MIERCURII SI SEBEFLI.11

Drumul trece printr'un Tinut de rodnicie,

margenit de dealuri marl, catifelate de miriti
galbene i rare off pAtate cu cite un arbore. in
vale se string porumburile innalte. Muntil Alvintului se vAd in fund.
Unde se rinduiesc, tAind calea, un ir de plopi

marl i citeva case de piatrA, e ofarlul pe care

al notri 11 numesc *eberl, $ebirl, $eghipl,

addogindu-se mai mult de arturari i porecla
de 4sAsesci, Mahlbach acestor Sai, i, in sfirit
4Szasz-Sebesul, Ungurilor.

Sebeul 1 imprejurimea.
in aceastA veche arzare de pe malurile unui
rid foarte iute si limpede, care se zice eriul *eberlui, fiindcd trece prin Sebe, i, mai duke
romAnete, crlul Frumoasei,, fiinda izvorAte din

muntele Frumoasa, ail stat de demult numal

Saii, intemeietorii. Se mai aratA, in cellalt ca-

pat, strimtoarea intre case mai innalte unde

emit portile ; inteuna din piete se mai girbovete pAnA astAzi o mare bisericA, impodobitA

Cu inflorituri gotice, care ocrotete in preajma

el un gimnasiu cu fatada verzie. Negotul, metergurile le ati pAnA astAzi Saii. Dar Saii i
Unguril la un loc nu fac mai mult decit 2.500
www.dacoromanica.ro

SEBEWL SI IMPREJURIMEA

207

de suflete, care tot scad, pe cind Rominil aii

5.000, i cresc necontenit.
Odat el eraii aruncat1 dincolo de ziduri, din-

colo de dunga de otel rAscolit a Sebeplui,

intr'un sat de slugi. Abia sA fi avut atunci o
bisericutA de lemn. Dar chiar innaintea anului
1848, dArimAtor al privilegiilor, el se intArirA in
chip amenintator. Negustoril a grecis, tiindu-se de
Companie, se aflail in cetate chiar, pe cind multe
familii

de Romini se atineaii in afark gata

s pAtrundA la cel d'intAiii prilej. tntAiii, el id-

cue prin anil 1780-90 acea bisericA de zid

care se vede din oseaua LancrAmului cu turnul

i coperipl el de tigla veche, greoaie. Peste

vre-o treizeci de anl, protopopul Zaharia Moga,

cu ajutorul rudel sale VlAdica Vasilie Moga,

i el venit din aceste pArtl pentru a fi cel dintaiii episcop romin neunit al Ardea1ului2 fAcu a

doua biserick dincoace de ap, dar tot in afar

de cingAtoarea sfintita a zidurilor. E o innalt
i spatioasa cl'Adire cu adevArat impuratoare 0
intregit astAzi printr'o coalA vrednicA de insemnAtatea Rominilor in acest or4el. 0 biserica
unit nu e tocmai departe, i trel inscriptii pe
piatrA aratA a ea a fost fAcutA, in acestA stradd

cgreceascA) a negustorilor, cu banil gospodarului Vl Mich' blAjean Bob 0 cu ajutorul citorva

localnici, la 1818, putin timp innainte de biserica neunit mai noul Pe atunci neunitil singuri
aveail Ora la 200 de familii.
www.dacoromanica.ro

208

TINUTUL MIERCURII 6I SEBESULIA

AstAzi Sebepl are doi protopopl romini, invatatori, avocag, medici dintre ai no0ri. Un numar de esenatoth, membri al Consiliului comunal, sint Rominl. Unele strade sint numite numal
romAne0e : Ulita Mare, Ulita Bisericii; la celelalte nu lipseqte 0 numele romAnesc. Anunciu-

rile din partea Sfatului se fac nemte0e 0 roncanete. Nici-un ora. din Ardeal nu e aa de
mult i ap de vAdit al nostru.
oseaua LancrAmuluI duce peste apa in vre-un

fert de ceas, la stinga, in satul pe care ai notri

il numesc LancrAm. Sa0I II zic Langendorf
fiindcA al lor ad fost odinioarA locuitori i acolo :
iar Unguril biiguiesc Lankerem fArA s aibA in
din sad in minecA cu dinsul. Satul are o parte de
jos, sdrAcAcioas, 0 o a doua, cu case foarte bune
i ingrijite ; stenii sint indatoriti a mAtura 0
strada innaintea gospodAriel. lor. Vechi VlAdicI

de al no0ri ad poposit i aid, in vepica lor

rAtAcire umilA de gtoleratip. AstAzi, intimpini o

biseria innoit de curind ; ea are doi preotl,

dintre cari cel lAtrin e un crturar in sensul
generatiei trecute, iar cel tinAr cite0e (SAmAntorub. In cimitirul bine orinduit teranil s'ar
fi plins cA li se ccomaseazA2, li se string la un
loc, 0 mortii, ca 0 ogoarele vAd stilpi foarte
dibacid 0 original ciopliti, dintre cari unul poart
o nAframA de jale in virful unel suliti, iar celalt
sprijinA o tab1A pe care ciugulesc trei porumbei.

www.dacoromanica.ro

SEBESUL 51 IMPREJURIMEA.

209

Mai departe pe Sebe in sus sint cele dou

Piene sail Chiene, romAnesc 0 sAsesc, 0 un intreg

ir de sate, care duc neamul, nostru panA jos

in munte. e Si panA in muntele de la Apus),
spune Miercureanul nostru cu mindrie,
(numai Rominb.
Cu parere de rail nu pot vedea acele sate,
0 pe o stralucit sara luminatA de forfotirea de
foc a stelelor ma Intorc la Miercurea unde, la d.
Vulcu, mA ateaptA cina 0 odihna de sera.

A doua zi e tirg la Miercurea, 0 pieta cea

mare, cu clAdirile dArApanate aruncate in neorinduialA, e plinA de zuzAtul 0 frAsirea multimil
teraneti, ale cAreia veminte albe strAlucesc la
soarele diminetil rAcoroase. Miercurenil 10 vind
verzele 0 cepele cu care li se deschide comuna.

Din valmAagul curat i vesel se desfac cara

deerte care apucA spre munte, minate de oameni
voinici i frumo0, mai voinici insA dedt frumo0,

in porturi farA nici-o podoaba, albe 0 negre.

Acetia sint Poienarii, pe cari un cunoscator ii
deosebete foarte uor dintre ceilalti sAteni de
neamul nostru, 0 vecinil lor, aezati Inca mai
sus, pe culmile muncelelor impAdurite, Jinarii,
oamenii de la Poiana 0 de la Jina.
El samAnA tot drumul cu carele 0 carutele
lor, cu cail lor de munte carill clAtinA motul
de par pe capuorul smerit, suind cu rabdare
N. Iorga.

Ardealnl.

www.dacoromanica.ro

14

210

TINUTUL MIERCURIf 11I SEBEFLUi

&saga plini, pe cind calaretii 0 calaretele II

minA blind de friie.

Suiqul e ap de drept prin mestecaniprile i

stejariqurile noua, foarte dese, incit calea de
munte se desfaqura in erpuituri largi, incingind

de mal multe ori culmile. Pe incetul in urma

Poienarl.

incep a se desluqi liniile dealurilor ce merg pana

in departatil munti ai Turde, la miaza-noapte,

iar la Apus pana in dunga vinata a culmilor
Vintulul, ca o marama aurie de miriti vristate
in care se prind, cu livezile lor, satele, ca nite
inflorituri pe o ie.

www.dacoromanica.ro

SEBEFL F IMPREJURIMEA

211

In nruituri de lut cu cArArile strimte 0 grele

ne oprim la satul Dobirca. SAsete i se zice

Dobrink, pe cind Ungurii, dintre cari nici-unul
n'a rAzbAtut incA pe aid ca locuitor statornic
i cinstit, o impopotoneazA cu numele de Doborka. E mai ales un sat sasesc, dacA judecA
cineva dupA ulita cea mare imprejmuitA de gre-

oaie case gospodareti, cam spurcate de vechime 0 de un inceput de sArAcie, sail dupa
solida bisericA ce se ridicA din mijlocul zidurilor obi0mitului castel de pAstrare 0 ocrotire.
Vezi la inceput numai flAcAi cu cizmele marl,
de care rid Rominii, cu legatura la git pe care

ai notri n'o cunosc, 0 femel in vechiii port

renan, cu palariutele de paie ascutite in fund,
de-asupra fete! prelungi, palide, cu ochii albaqtri qteri, de o mare seninAtate moartA.

Prin alte timpuri Rominii nu puteail sA incapA in adevAratul cuprins al acestui sat privilegiat din raza de colonisare qi stApinire a
Miercurei-Reussmarkt. FiindcA insA gstApinib
aveail nevoie de argati la plug, ef i-ail ingAduit
sA-I clAdeascA la deal bordeiele lor de lemn,
care se chiamA 0 astAzi colibi, c colighi), cu

toate cA de mult ele s'ail prefacut in case de

cArAmidA bunA. Tot pe acea vreme, mArgina0i
no0ri, amestecati cu Tiganii, 0-ail ciocAnit douA
bisericute joase, cu turnul din citeva scindurle
numal 0 feretile abia deschise in birna groasA.
Trebuiail sA fie douA fiindcA imprejurArile re-

www.dacoromanica.ro

212

TINUTUL MLERCURII ql SEBWLIJI

ligioase de pe la 1700 impartisera c colibile) nenorocite dupa doua legi dusmane. Fiindca Unirea

a fost intaiii stapina peste toti colibasil si ortodoxia s'a intors numal pe urma ca sa smulga
pe cel mai multi, preotului neunit i se zice epopa

cel noii). Asa se obisnuieste si in alte sate din

aceste parti, nu tocmai departate de centrul de
propaganda unit al Balgradului.
Bisericutele ail ramas si pn astazi ceia ce
fusesera din capul locului, si aceasta mai mult
pentru lipsa de rivna a preotilor ce s'ail urmat
in ele decit pentru saracia locuitorilor romini.
Dupa 1848, acestia ail cistigat necontenit loc la
soare, in paguba acelor pe cari pana astazi ii
mai numesc gstapini) (tdomn, inseamn in Ardeal lucru mare si de aceia preotil cer sa li sa
zica domnule parinte). Comasarea, stringerea
la un loc a proprietatilor fiecaruia, a fost si ea
in dauna Sasilor. Acestial alesera, fireste, locurile cele mai bune, dar si cele mai inguste,

si peste citva timp nu mai avura unde sa-0

hraneasca vitele. Prin toate aceste imprejurari,
prin inmultirea lor rapede si puterea lor de viata
tinereasca, al nostri ail ajuns sa, aiba astazi ju-

matate din sat si mine ei vor Indrazni sa si

marturiseasca aceasta, impuindu-si dregatori de
limba lor. Deocamdata Rominii, mai putin aju-

torati, se tin Inca la o parte si sint darnici in

ploconeli.

Orice Sas stie romaneste, destul, de bine, pe

www.dacoromanica.ro

SERWL 0 IMPREJUBIMEA

213

cind sAseasca nu e vorbit decit foarte slab de

urma0i slugilor din gcolibi,. Oricine vede care
din cele douA limb! are pentru dinsa. viitorul.

Ceia ce se vede astizi aici, a fost ieri in Topircea, unde nu se mai pomene0e de Sa0, in
satele pe care le-am strAbAtut alaltAieri qi ieri.

La Buzd, MO Drapv, innaintarea noastrA a

mers aa de departe, incit Sa0i vorbesc intre
ei mai mult romAne0e 0-0 zic elele, i (bade).
De aid Ora la biserica pope!), unit sail neunit.
nu mai e mult.
Supt picioarele noastre e Girbova, unde lupta
se poart Inca intetit, intre cele cloud neamuri.
Biserica sAseascA 0 cea romAneascA iese din biel-

ugul caselor bune ca douA suliti de steaguri

cell stall fata in fata. Satul e 0 foarte bogat

0 a oiut sA0 ci0ige de la Poienari, fait cAlauziti pe atuncea de frunta0i lor, toatA strAlucita pine de padure ce se intinde pe spinarea

muntelui, pe care-I urcAm. TrAsura uparA a

Miercureanului se innalta rApede, minatA, pare
cA, 0 de voia bunk' a vizitiului, printre stejarii

tineri 0 alba mesteacAni, cu trunchiul rsucit

0 crengile suptiri de pe care ail i cAzut frunzele. E o mare pAdurice fArA maretie 0 taink
0 e singura pAdure prin care trecem de atita
vreme.

Femeile cu 0ergare albe peste conciul cu

multe felii, cu prturile negre i minecile albe,
umflate, cu putine inflorituri intunecate, mina*
www.dacoromanica.ro

214
n

TINUTUL MIEROURIi I SEBESULUI

U1131.113

4'

incetinel calutii supu0 spre virful muncelului.

Barbati nu se prea yid : ei sint oieri cari s'ail

Poieniireael.

indreptat acum cAtre alte locuri, de unde se vor

intoarce numal in iarnA. Abia cite un vintor
www.dacoromanica.ro

SEBEIIL *I IMPREJURIMEA

215

in haine nemte0i, cite un bAtrin care null mai

aft' rostul decit pe acasA, cite un negustor sail
me0eugar al marelui sat de munte, unde nu
locuigte nici-un fel de strAin. tncolo numal femeile acestea viteze suindull cumpArAturile spre

casA pe spinarea cailor mArunti sail rAtAcind

dupA grijile cimpului pe cArArwle albe, cAlAri
ca nite voinici.
Satul are uliti inguste 0 o piat largA. In el
nu se vede nici-o inriurire de la alte neamuri,
decit numal in citeva clAdiri de tot nouA, bolti,

hanuei. incolo e vechea 0 frumoasa casA romAneascA, aa cum se intimpinit 0 dincolo de

munte, in Arge 0 Muscel. Jos, o clAdire de

piatra cu ua 0 douA ferestuice in fatA ; de-asupra, alte douA ferestuici, deschise intr'o impletire de nuiele acoperite cu lut ; sus, marele coperi tuguiat, acoperit cu severul vemint cenu0il al Ondilelor lungi 0 inguste, foarte tari,
care se zic aid vise (in Muntenia : fife). Un zid
jos cu porti marl de lemn 0 alte streini innalte,
de gise , incunjurA curtea, plinA de toate uneltele. Una dupA alta se urmeazA astfel in hobotul

lor greoiil marile sAlap de oieri, ca iruri de

pAstori albi supt glugi i tundre sure.
in piatA este o bisericA foarte mare i frumoasA, cum nu i se mai aft' pArechea prin
satele romAngti de aicea. E pe locul uneia mai
vechi, cAcl intre carti aflu cu mirare o Evanghelie munteanA pe care se scrie CA Mitropowww.dacoromanica.ro

216

TINITTUL MIEROURII qI SEBEVLUI

litul Teodosie, din Vestem, a druit-o lui Stoica

Liudescul Logofatul, acela care a scris pe la

1688 Cronica Teril-Romanesti pentru familia
Cantacuzinilor. Dar clAdirea de astAzi e cu
totul Innoit, gra.' a i se strica ins forma, adevarat romAneascA ; zugrAveala e datoritA unui
pictor Georgescu, care, in generatia trecuta, si-a
fAcut o frumoasA reputatie printre Rominii din
Ardeal.

In margine se mai pdstreazA bisericuta cea

mai veche a Poienei. E facurd frumos din lemn
incheiat trainic, si o acopr sfinti foarte cu ingrijire si cu pricepere lucrati de acelasi mester
din Craiova care a zugrAvit biserica de lemn
din Ocna, strAmutatA acuma la Apoldul-de-jos.

Si aid prin urmare se vede strinsa legatura,

inriurirea zilnica ce a fost necontenit intre
aceste Tinuturi de jos ale Ardealului si principatul muntean, izvor 0'11 tArzifi al vietil religioase din Rominimea de peste munti. Peste
toate prefacerile ce s'ail savircit in imprejurArile
politice, aceast inriurire binefAatoare pentru

unitatea de cultur si constiintA a Rominilor

urmeala si Ora asazi. In a casina, satului, un
dulap caprinde (SAmAnatoruls, precum si unele

reviste mai vechi, unele cArti, si mai bune si

mai rele, pe care flAcAil can merg la muncA si
cistig t dincolos., le trimet, ca dar de lumink la

ai Mr de acas,
ceia ce a ajuns a se privi
ca o adevarat datorie. Unul din acesti flAcdi
www.dacoromanica.ro

SEBESUL W IMPRETURIMEA

2[7

vine sa ma vada la hanul unde ne-am oprit

pentru prinz cu puia fript i bere de Sibiiii ;
el a fost in serviciul unui cunoscut boier din
tara i in acel timp el a cetit cu sirguinta carti
i reviste, din care a facut parte i Poienarilor sai.

Bisericuta de lemn e incunjuratA de o adevarata padure de crud negre, unele innalte de

mai multi metri, purtind inscriptil stingace in
stil i. sapatura ci une ori icoane incadrate, care
se impotrivesc citva timp ploilor lungi i zapezilor grele. In acest colt de ripa prapastuita yin
pe rind de-1 afla odihna, in umbra vechii biserici a mecterului din Craiova libera, oierii cari
s'ail luptat cu cele mai aspre greutati ale cerurilor de de-asupra muntelui ; acelea1 neamuri
i1 preschimba oasele in acelaci pamint strapuns

de innaltele pirghil de jale ale crucilor amintitoare.

Un ofiterac de finanti strins in haine de pare

un tintar plapind printre uria0i de aice, e singurul semn al stapinirii straine in acest salac
razlet al ciobanilor. Casa primarului poarta

firma antistele comunah, pe o alta casa se

cetecte Primarie comunala, cele doul ccoli
model n'ail alta insemnare decit turnuletul cu
cruce rasariteana ; din amvonul bisericil celei
marl atirna un tricolor cu viitorul in cutele lui.
Unde e prin aceste Orli trufacul Magyaroszag)

cu zdrentele lui rocii, verzi i albe, cusute de

www.dacoromanica.ro

218

TINIITUL MIERCITRII SI SEBESULIA

nationalitati dupA croiala mesterilor evrel din

Pesta? Aid totul e romAnesc, de la mortii multor

Mir! din Pole..

veacuri ce par cA innalt din mormintul lor

adinc, ca un steag de chemare, crucea lor

neagrA sfintitA cu scrisul romAnesc, pAnA la
www.dacoromanica.ro

SEBESUL SI IIIIPREJURINEA.

219

mindril ciobani cari nu cunosc deosebirea de

granit in rAtAcirea vericA a turmelor bogate.

Aid nu pop striga : (Tx-Masa RominimeaD,

gra ca muntil sA nu-ti prefacA strigAtul in
(TrAiascI RomAnia, !

Pe ulicioare \Tad trecind un stol de fete foarte

gAtite, care merg incet, solemn, acute. Nimeni
n'are voie sh le intrebe nimic, li nu li e ingAduit a rAspunde nimAnuia. Ele merg s pofteasca

la nuntA, i fata cea din frunte, ar de bogat

imbrAcatA, e mireasa.

Pe un drum povirnit printre cele mai frumoase muncele invAlmAite, care string in adin-

cimi Val parice, ce ti se par liniute trase de

un copil pe bucatica lui de hirtie, ne coborim
de pe culme. Am fi voit totuff sA putem merge

i mai sus, la cuibul de munte care e Jina,

unde locuiesc cArbunarii pletol, cell duc marfa
pAnA foarte departe. El ail fost ins, in veacul
al XVIII-lea, supt Austriaci, granicerl. linil

dintre dinii nu s'ati invoit cu greutatea cAtlniel, .1 ail trecut dincolo, intemeind doul sate,
dintre care unul ar fi tBobenii). Un Jinar pribeag
a fost i acel calugAr Naum Rimniceanul, care

a dat nouAl literaturi a Rominilor insemnAri

de cronicA, versuri politice .1 cArticele de coalA.

De-asupra mai multor rinduri de case mari

cu coperiprile innalte, clAdite dupd datina rowww.dacoromanica.ro

220

TINUTUL KIERCUBli 1 SEBEULDI

,

mAneascA a muntelui, se ridicA mindru o biserica frumoasA. Aid e satul Rodului. Pe drumul
sAmAnat cu crud, supt coviltire grele, acoperite
7 4':'iM

Hera Poieharilor.

cu tigle, trec femei cAlAri 0 chiar cite o copilita de nouA, zece ani care abia se tine pe spinarea latA a calului 0-ti inginA cite un rAspuns
www.dacoromanica.ro

SEBEVL 0 IMPREJIIR1MEA

221

hazliii cu limbuta el cepeleaga. Preuteasa !A-

tria care ni di cheile de la biserick e fiica

unui frate a bitrinului Aaron Florian care a
predat cel d'intaid in Tara-Romaneasca, la colegiul bucure0ean al Sf. Sava, istoria Rominilor

i istoria lumil, i a incercat a 0 scrie o poveste intreagi a trecutului nostru. Unesc in

acela1 gind de recuno0inta numele acestui
Rodean cu al Jinarului Naum, rsdriti 0 unil
0 altii din simintia oierilor Margenil.
Povirniul se face de aici innainte 0 mal rapezit 0, cum nu veil erpuirea oselel desivirOte, te infiori privind in marele adinc ce ti se
deschide la dreapta printre multele trunchiuri

ale copacilor tinefi. Cind aI ajuns la capitul

coboriplui, cind, dup graiul de aid, a! curlat,
pin in fundul chulel*, WI in TiliFa.

Acelea0 case de munte 0 aid, ace1ea0 ulite

strimte, acelea1 crud de piatr supt coviltire
innalte acoperite cu tigle : pink' la cutare din
ele yin obiqnuit nunta0I din S1i0e, deli intorc
trsurile in jurul foiwrului zugravit cu sfinti. Sint
in Tilica 0 vre-o douizeci de familii unite cu o

biserica destul de veche pe care n'am putut-o

vedea, fiind-ca parintele, pia mal diunid notarifi, n'avea rgaz s ne a0epte. Biserica cea
mare a neunitilor, pe o uwara innaltime, lingi
o moara cell coboard pni la pmint poalele
coperiplui negru, are pridvor, abside pe marwww.dacoromanica.ro

222

TINUTUL MIERCURII

I SEBESULUI

geni si pare in adevAr veche. LI altar gAsesc pe

o veche Evanghelie urn ImbrAcatA in argint

dAunAzi la Bucurest1 o insemnare din partea
lui Serban-VodA Cantacuzino insusl i alta de la
Mitropolitul ardelean Sava care, intre altele, a
venit de peste munte, unde se hirotonisise, i cu

aceast carte pe care a ddruit-o bisericil Sfintului Sava, pe care el a intemeiat-o. Domnul
zice asa : eDin mila lui Dumnezed Serban-VodA

Cantacuzino am dat aceast slintA evanghelie

in sat in Tilisca besearicii care ad fAcut VIAdica Sava, sA fie de pomanA, nice popa, nece
seteanii sA nu aibA a o vinde ; iar de s'are afla

un nebun a o vinde sad alt nebun a o cumVara sad a o face zelog (sA fie afurisit),. Iar
VlAdica, din partea lui, inseamnA cA : cadasta

s'ad dat cind am fost in Tara MunteneascA

pentru VlAdicie, i s'ad dat cind ad sfintit besteareca; Luni, Octomvrie 16, leat 1684. Peste
citiva ani acest Sava a fost tint in temnita de
Domnul unguresc al Ardealului i tratat ca un
Mitropolit al iobAgimil despretuite, pAnA ce s'a dat

drumul trupului sAd zdrobit in care sufletul era

rinit de moarte. Iar Domnul romAnesc de peste
munte care a dAruit Evanghelia la biserica romAneascA a Sf. Sava din Tilisca a vorbit hoedrit t i minios pentru VlAdica neamului sad i
prin vointa lui s'ail deschis archiereului prigonit
portile temnitel. i aid deci se intilnesc intr'un
gind de infratire drumurile noastre.

www.dacoromanica.ro

SEBESEIL SI IMPREJURDIEA

223

Pe linga santul unde fierbe apa Salistil, ajun-

crem indata intre luminile de sara ale satului

In

vecin Galesul, si acesta da in Saliste, unde gru-

purl gatite si curioase arata ca se gaseste pe

mini' o nunta mare, a verisoarei prietenului midi
sibiian, profesorul si scrfitorul Ioan Borcia.

www.dacoromanica.ro

CARTEA A V-A.

IN JURUL ALBEI-IULII.

X. Zero.

Arclealul.

www.dacoromanica.ro

15

I.

Alba-Iulia.
De la Sibiiii pornim iar41 pe linia SAlivei,
intr'o dimineata de groase neguri cAzute pe
munti dupa o zi de ploaie inceatA. Miercurea,
cu amindouA bisericele ei, una neagrA ca trecutul, cealaltA albA ca viitorul, Sebepl, cu liniile
lui de plopi i cimpia sAmAnatA cu arbori prin-

tre cari pasc vitele supt ochii ciobanitelor, trec,

atit de rApede cit se poate Wepta din partea

unuia din cele mai incete trenuri de pe lume.
In vagon se suie cAlAtori cari poartA costumul
vinAtoresc i se intorc de la isprvi din munti :
vestitul maior, pe care 1-am mai intimpinat 0datk i contele Teleki, care a mers i prin Africa,
un bAtrin gras i blind, cu ochii umflati i barbuta albA, ascutita.

Cind la dreapta, cind la stinga, peste valea

foarte verde se ridicA innaltirni domoale, mai
mult invemintate cu pAduri, care sint muntii
Alvintului. Cea d'intAiii statie dupA Sebeq e Alwww.dacoromanica.ro

228

iN JURIIL ALBEI-IIILIi

viptul ingust din care nu se vede nimic decit

o bisericu5 alba, cu turnuletul vechil
Am mai fost odatA pe aid, chemat de amintiri istorice. in adevAr, din mijlocul satului de
cimpie, destul de sArac, pustiit adesea de revArsidle MurAsului mocirlos 1 cu toane, se innalta
o veche clAdire, acum in ruine tot mai mult incoltite de vreme, care e vestitul castel, vestita

cetate a Vintului, de uncle in timpuri se stApini toatA aceast cimpie. In amArutele intu,necate de acolo sus a .c4zut strApuns de rani
Ghoorghe Martinuzzi, zis ecAlugArul Gheorghe),

care a avut stApinirea deplinA asupra terii in

anii aceia de dupA Jupta de Ja Mohacs (1526),
cind ai Graiului Ferdinand Austriacul i ai Cra.iului Janos din Tips, Ungurul, se bateail pentru
aceast :zdreanta ardeleanA a regalitatli unguresti sfasiate, Poste vre-o jumAtate de veac ,aINA trabantii- lui Sigismund Bthory, urmas al
luI. Iano raiu1, aduceaii din Brasov po un oaspete strain, prins tocmal in Moldova, uncle fusese Down, dar ser btuse prea slab cu Tprcii,
pe Arort-VocIA, impreuna cu Doamna lui tinArA

i.cu pruncul domnesc ,pe care-I numise Bogdan. Aici a stat prinsul, supt pazA, citiva ani
de zile, WA, nici-o altA nAdejde decit a mortii
apropiate, care-I 5i ajunse in curind. Iar peste
alta jumAtate de veac se chinuia tn aceleasi ternnite de .cetate un om mindru, de neam destul

www.dacoromanica.ro

ALBA-117mA

229

de mare, un cAlugAr care fusese prietenul lui.

Serban-VodA Cantacuzino i VlAdicA al Rorni-

nilor din Ardeal. AcestAlalt Romin care a pAtimit in Vintul singerat de uciderea lui Martinuzzi Slovacul, primat i tesaurariii al Ungariei,

nu ui-a lsat oasele aid, ci stAruintele lui *erban-VodA i-aii deschis la urrnA calea spre lini-

tea anilor din urml.

Acest sat al Vintului are, de alminterea, Inca

un rost in trecutul nostru. El a fost mo0e a

Domnilor munteni, ca i Vurperul din fata, peste

MurA. Aid s'ail odihnit pribegii i de aid ail

plecat cuceritorii de tron.
Credeam atunci sd pot gsi mormintul acestui
VodA Aron, cAruia i s'a zis cel RAU innainte de

a i se putea spune i cel nenorocit. Am plecat

din linititul Sebe, de la un han in care eram
ca acasA la mine, am strAbAtut intr'o bun trA-

surA, cu vizitiul prietenos cimpiile verzi ale

unei zile de Iulie i, la capAt, intrAiii in satul
murAean printr'un frumos drum cu copacii
vechi. M'a dus prin toate partile, de la o bisericA
la alta cAci sint i aid douA , un sAtean mai

bAtrin, cu fata asprA i slabA, supt pAlAriuta

micA, i moul era foarte fudul cA stA alAturi
cu c domnii,, i unde rAspundea de sus evecinilor, pe cari-i intilnia in cale... La castel am
gAsit incAperi cu paretii varuiti, marl pivniti
goale, o curte nApaditA de buruieni, un pAzitor
tot aa de sAlbatec ca i dArimAturile sale, ci
www.dacoromanica.ro

230

IN JIIRIIL ALBEI-NJLII

atit. Nici in acest loc, nici in biserici, nu mai

rAmAsese nimic din trecutul nostru. Vintul ma-

turase de mult pe clrri cenup aceluia care

0-a chinuit tara pentru a domni i care a murit
in temnita strinilor, de dorul Domniei pierdute.
De aid drumul de tara te duce curind la acea
cetate a visurilor noastre, pe care ni-o inchipuim cu ziduri innalte, cu vechi palate, cu biserici marete, prin care toate a trecut cindva
intr'un mare avint de vitejie acela care s'a putut
inveqminta ca intr'o mantie" de rege cu titlul de
(Domn al Ardealulul, al Teril-Romaneoi i al
Moldoveb , Mihai Viteazul insuO,
cetatea
Albei-Iulii.

Pe aid ail intrat in timpuri foarte deprtate

regii unguri, cari ail gasit o cetate romaneasca
cu numele de BAlgrad, 4 Cetatea-Alb), in limba

Slavilor, ce o zidiser innaintea noastr. BMgradul acesta, botezat Fehrvar, prin traducere,
de stApinitoril cei noi, ajunse astfel cetate ca.iascA, puternica i minded., bine intAriti 0 aparatA. In ea 41 afl'a Scaun episcopul catolic de
curind creat, al paminturilor (de peste munte*,
ardelene ; aiel statea mai mult decit aiurea Voevodul terii, care era pus acuma de purtto-

rul Coroanei ungure0i. Pe deal sus, de-asupra

apel tulbure a MurAultg, era viata, puterea 0
stralucirea, pe cind de vale vindeail citiva ne-

www.dacoromanica.ro

VY:k!c7c-CT:fa:"7-rie

('
d 'il;9*-Th\AP\

tf!'

',

&':;!!!'!-

4'..!!

40.z....L. lose
r'":1*-=':'' '''''
i-L--

..,

7..,.

exs*'4:".'

'3

'''

isiVnW

.
4

r ,.. ic,

,..N,'',',0

!!:-.--

.....:4

, ..

Mihal Viteazut
Domn al tuturor Romfnilor (169S-1601).

Dupit o stamps din vremea le.

www.dacoromanica.ro

282

IN JURUL ALBRI-IULII

gustori saraci i lucraii din greil la holde straine

Rominil, fecioril brazdei hranitoare.
Cind Ardealul se desfacu de Ungaria ciopirtita, ajungind un adapost pentru stapinirea ungureasca gonita de aiurea, principii sal incercara
sa-sl faca o resedinta_ la Cluj, in castelul apropiat al Gilaulul. Dar amintirile trecutului II
adusera la aceast cFehrvars a regilor, pe innaltimea careia pazia in vechea biserica latina

a episcopilor, prigoniti acuma de o stapinire

calvini, din mormintul sail Iancu-Voda Corvinul.

Balgradul nostru fu capitala principilor ungurl

din Ardeal.
Acestia, sprijinitori infocall al calvinismului,
clutara sa sileasca i pe Romini a primi degea
curata,. Un superintendent al bisericilor lor reformate fa numit deci de la Curte. El rataci un
timp prin satele principelui i prin ale Sasilor,
azi la Teius, mine la Lancram, poimine in Turdas. Avea insa 1i o casa in Balgrad chiar,
unde venia pentrn pocloanele i nevoile lui. Mihal Viteazul ajungind Domn i tovaras de arme
impotriva Turcilor al lui Sigismund Bathory, lua

asuprall cheltuiala pentru a se face linga cetate, acolo sus pe culme,-o locuinta potrivita, o
manastire cinstita pentru Vladica de legea sa.
El nu credea s'o vada vre-odata, dar peste citiva
ani Ardealul intreg II zacea la picioare, in pul-

berea singeroasa a infringeril de la elimbar.

Atuncl minunea care dupa trel sute de ani inwww.dacoromanica.ro

ALBA-IULIA.

233

cheiati nu ni poate ie0 din minte, cum nu ni

va iei cit vom dAinui pe lume, se indeplini.
Prin porti care s'ail dArimat de mult, ca
izbinda noastrA, un (Valah) intra in BAlgradul
Crailor Ardealului, imbrAcat in hainele lor de
paradA

i aducind dupA el o0i1e romAne01, mUI

timile gciobanilori cari biruiserl, i steagurile

purtind crucea rAsAriteanA innAltatA pe cimpul
bAtAliel ciVigate. i in petreceri, 0 in ginduff
triste, i in prevederi grozave, a stat luni de
zile aici pe acest petec de deal ardelenesc Mihai

voinicul nostru, viteazul nostru, stApinind din

Satmar pAnk in Secuirne, Ora in Nistru apoi,
0 din codrii MaramurAplui pAnA la Dun Area
cintecelor strAbune.
Apoi epopeia noastrA se inchei cu viata ace-

lui care o deschisese. IarA0 principil unguri

stapinirA din capitala lor, curatita de pingArire.
Nol n'aveam nimic alta a face decit lucrul cimpului, rugAciunile din biserica lui Mihal-VocIA,

cu hramul amintitor al arhanghelilor Mihail,

Rafail i Gavriil i, de la un timp, aliqveripl
negustorilor Companiel grece0i, mai mult de
limba noastrA, din oraul ce se intemeiase jos,
pe malul MurAplui. Negustorii a rAmas pana
dAunAzi, iobAgimea s'a inmultit tot mai tare,
iar episcopia a fost gonitA din Balgrad tocmai
la FAgAr4. S'ad darimat 'Yana i zidurile manAstirii, atunci cind Austriacii, cuceritori ai
Ardealului, Scull din noii o cetate puternicA,
www.dacoromanica.ro

234

N JURIST, ALBEI-IULII

o Karlsburg, in numele imparatului Carol al

VI-lea.

Cetatea e vie si pAna astAzi, cu multele-1 casArmi pline, din care rasuna trimbite, cintece,
comande nemtesti i chemArile romAnesti ale
flacailor ce slujesc supt steagurile Imparatuluirege. MilitArimea e aid stApina ; ea merge pe
toate drumurile, de la ziduri pAna la poarta in
stil prost, din veacul al XVIII-lea, care, in capul
printre arboril unui parc, duce la dinsele. Alaturl de oaste, traind Ins discret, ascuns,
locuieste Biserica latink cu archiepiscopul sad,

adus innapoi de eirmuirea Austriack cu canonicii sai, cu frumoasa biblioteck r ingrijit

se poate zice, inchisa a comitelui Batthyanyi
si cu acea clAdire gotica in care sint ramasitele
Rominului adevArat care a fost loan Corvinul.
Aceasta catedralA catolicA are un lung trecut..

In el ail stat cei d'intaiii episcopi de lege latina

al Ardealului cu mult innaintea acelui veac al
XV-lea chid s'aii coborit in pAmint cei trei epis-

copi pe cari-I acopAr placile de piatra sapati

in capela din stinga. Apoi sirul arhiereilor sprijiniti de puterea regala s'a desfasurat in liniste
pAnA la Refermk Atunci furtuna prefacerii religioase a dat la pamint fr mila atitea din podoabele sculptate ale vechiului monument. Supt

boltile gotice curatite de idolatrie s'aii cintat

psalmil dupa regula lui Calvin. Eroil i regii
www.dacoromanica.ro

ALBA-113LIA

235

de pe vremuri, Ioan Corvin, fratele sAii, cellalt

Ioan, tinArul, Ioan Zapolya, cel d'intAiii stApinitor unguresc mArgenit numai la Ardealul Rominflor, Sailor 0 Secuilor, sotia. sa Cr Masa
Isabela, fiica de rege polon, coboritoarea regilor
Neapolei se odihnirA de acum innainte intr'o
bisericA inchinatA altei legi decit aceia in care
ei inchisesera ochii. PAnA la Mihai Apaffy toti
principii ardeleni de lege calvineascA ail ascultat
slujba in acest maret IA.ca al catolicismului
gAsit. Cu Apaffy irul lor se incheie, 0 pentru
intAia oarA dupA incercarea de restaurare a lui
Sigismund Bthory, liturghia catolicA fu impusi
de Austriaci. Maria-Teresa, ilica intemeietorului
cetatii d'imprejur, a largit catedrala 0 a Impodobit-o cu multe daruri. Aa cum este astAzi,
ea stapinete puternic sufletul prin atita amintire istoricA ce se deteapt printr'insa. Ungurii
yin cu evlavie s vadA mormintele celor marl
din trecutul lor: cind am fost in bisericA, meteri luau tipare dupa ele pentru Museul din Pesta
0 un servitor a fost in stare s scoatA din mor-

mintul deschis de acei meteri, ca distractie,

unul din picioareld bietului Zapolya !
Lene 0 urit, tirindu-1 abia zilele de azi pAnA

mine, stA jos oraul, o baltoaga de Evreime.

Cum vil peste podul MurAului lingA o moarI
innalta, care macina pentru cltig evreiesc, ai

tot casute terse de-a lungul drumului prafos

www.dacoromanica.ro

236

hi JIMUL ALBEf-IULIT

care se desface apol in ramurl vrednice de

dinsul. Un pare frumusel cuprinde in el cladiri
de restaurant, unde petrece ofiterimea. In fata
e piata, cu ospAtarii si bolte tinute tot de Evrei.
Rominii ad o biserica Inca din capatul orasului, cu

totul innoita ; in ea se face slujba ortodoxa. Nu

sint asa de putini, cam cit si acest amestec de Ungurime si de Jidanime patriotica ; el IV ad frun-

tasii in protopcipl si citiva avocati. Dar ceasul

lor nu pare sA se apropie tocmai in orasul

asupra cAruia pluteste acea arnintire uriasa din
trecutul neamului lor.
Cind s'a dArimat Mitropolia, o alta biserica s'a
facut, dupd planul el si se zice, din aceleasi materiale chiar. Ea se vede Inca in margenea orasului, in asa-numitele Maieri, nume luat de la
orasele sAsestI pentru a insemna livezile din
margene si locuintele presarate printre dinsele.
Un turn mare si greoid, de sigur tArzid, e alipit
la o clAdire pdtrata pe care o mintuie un Altar
in muchi. Se desfasura de jur imprejur colturile
de caramida si ciubuce. Innauntru se mai vAd
icoanele de catapiteazma zugravite pe la 1720,
dar aceasta e singura urrna din vechime. Afara
ins, te lovesti de pietre romane, ca acelea din
micul Mused al orasului, si unele cruel ad date

de la inceputul veacului trecut Inca. VIddica

Atanasie, care a iscAlit actul de Unire cu Roma,
ar fi inmormintat inteun colt, in fund, la stinga,
unde de curind i s'a pus si o piatra amintitoare,
www.dacoromanica.ro

ALBA-1IILIA

237

din partea Bisericii unite, cAreia-1 place a simbolisa intr'insul intemeierea el.

In cellalt capt al orasului, in suburbia colonistilor Lipoveni, din Lipova, de odinioarA, unde

se prelungesc stradele timarilor (pielarilor), cu

case mid, ca la tarA, se ridicA o a doua biserica unit, tare si larga. Pare s o fi intemeiat
breasla timarilor ins AsT. Odat ea avea o inscriptie cu data de 1791 si zugraveala din acest
timp, dar parohul a crezut cA sfintii aceia de demult eraii prea schilozi, i, fArA milA, a tras cu
bidineaua pe de-asupra, crezind cA face un mare
serviciu culturii.

Ca pretutindene, Neunitii a cApAtat numai

foarte tArziii voia de a clddi. Una din biserici,
asezatA in cuprinsul chiar al orasului privilegiat, e fAcutA cu cheltuiala Grecilor din Cornpania de negustori, dui:a care-si iea numele si
stradele grecestl de pdnA astAzi. Ea e cu totul
despoiata de amintiri. Cealalt, care se razimg,
in chip original, pe niste mad contraforturi de
zid, se aft' in Maieri. Aid ail clAdit-o, tot prin
acel ani 1790, alte douA bresle rornAnesti, a cismarilor si a luntrasilor MurAsu lui. Micul cimitir
e plin de crud destul de vechi i unele din ele

se ridicA la capul unor sicrie de piatrd, cum nu

se vAd aiurea decit aid la BA' lgrad.

www.dacoromanica.ro

CARTEA A ITI-A.

TINUTUL ORASTIEI.

www.dacoromanica.ro

I.

Or Aqtia.
De la Alvinti sail Vinti trenul duce drept
spre Apus. E o cimpie desfaurat la picioarele

muntilor de aur ai Motilor carill scrijeleaza

linia culmilor : tot lanuri de cucuruz indelung

uscat, care se culege. Peste putin locul se face

mai larg i linga o statie mgruntica vezi abia
un monument sracacios, din care se innalta
trofeie aurite. Acesta e vestitul Cimp al Pinei,
in care Turcii, veniti prin Poarta de fier, ail
fost cu totul nimiciti de oastea regelui unguresc Vladislav. Lupttorii Domnului muntean
se aflail intre invinO, i ei vor fi dorit aceasa
soart, iar biruitorii inii erail del Romini din
judetele granicergti ale Banatului i. Uniedoarei:
Paul Chinezul i Vartolomeiii Dragffy, din neamul
lui Bogdan-Vod intemeietorul terii Moldova
Indati eti in Ordtie.

Urinm intaiil un drum lung printre lanuri ;

pe margine trec necurmat, pe jos i cAlAri, sN. Iorga.

Ardealul.

www.dacoromanica.ro

16

242

TINErTur, catAkiTIEf

teni de-ai noOri din aceste pArti, cari se intorc

de la bilciul ce se frAmintA colo in fund la

stinga, pe malul riului Ortiel. Portul e cu
totul deosebit de acela cu care te deprinzi pAnA
aice ; e mult mai putin frumos, mult mai lipsit
de podoabe. Barbatii, cu sad fail chicA, poartA
palAriute mid ; cAmaa all inflorituri se umflA
larg ; in locul itarilor sint pantaloni albi foarte
infoiati ; opincile se intrebuinteaza mult. Unele

femei se imbraa intocmal ca la tirg, altele cu

catrinte foarte inguste i o velitoare siniplA in
jurul capului. Pe aceasta mtwedA vreme de
toamnA toti poart tundre sure i sarici linoase.
Fetele sint une orb oachqe, dar alte orb Mane,
cu chipul strAin. Nu gAsesc frumuseta in ele.

Oraul are 6.000 de suflete, i e astfel un

or4el numal, o ordtie cum i-ail zis Rdminii
(comparA : babA, bAbAtie), pe cind Sa0i intemeietori il numesc Broos, iar Ungurii traduc
din romAnwe spuind : ora sAsesc, eSzaszvdros).

In Or lung, strada din mijloe intinde cAsute

joase indilite, destul de curate, dintre care
multe poartA firme cu nume nemtWI, ungureti
i une ori i evreieti, de la cherestegiul Goldmann innainte. Strada aceasta e noroioasA, dar

mArgenitA de la o vreme cu trotoare bune de

asfalt tivit frumos cu basalt galben. VAd pe rind
unitil ad
o bisericA romAneascA, cea neunitA

numai o bisericuta , cu turnul nalt, care se

mintuie sus cu o multime de podoabe de lemn,
www.dacoromanica.ro

OR4TIA

243

in stilul ce se inti1ne0e i 'Atli sus in Mara-

murq. Linga dinsa e o bunA coal cu cloud

rinduri, care in1ocuie0e pe o alta micuta, cu
zidul alb strivit de un mare coperis pang la
pAmint aproape. In sfir0t WI inteo pinta larga,
impodobitA cu dou biserici strAine, ce se intrec

La Or Attie.

din turnurile fArA cruce ; biserica luterand, a

Sasilor, 0 cea calvind, a Ungurilor. Ace0ia

din urmA ail i un foarte mare gimnasiu, cu
internat, clAdit de mult, din banii unui bine%
cAtor al neamului sAil.
SAsimea era odatA singurd stApinA aid. As-

fail ea decade pe incetul. Unguril, cari ar fi

www.dacoromanica.ro

244

mum. ORAAITIEI

vrut sa faca. la Or4tie 0 o gara mare, un nod

de cale ferata pentru scopuri (patriotice), ail
gramadit de un timp, pe linga meteril lor sarad' qi iefteni, o suma de functionari, trebnici
i netrebnici. Adaugindu-se Evreii, bun! nationaliqti magbiari totdeauna, se face astfel suma
de vre-o 2.000 locuitori, cari ail pentru ei averea
i sprijinul Statului. Rominil in ciuda celor cari-i
privesc cu ochi rai, intrec aceasta cifra i. alcatuiesc cam 55 0/0 din poporatie. El ail acum
mai multi membri in sfatul comunal, un preot
aa de hotarit ca parintele Mota, care tiparete
foaia politica Libertatea, sprijinita de vre-o douazeci de in1 ce ajuta la plata amenzilor ; ei ail
avocatii lor i daunazi ail izbutit sa aleaga in

acest cerc electoral pe tinarul avocat Aurel

Vlad, al carui nume e scris Inca pe multe ziduff cu etraiasca, i gljen 3., Wernute in acele

zile de lupta ale alegerii. Banca rArdeleana)

merge bine i ea are in stapinire cel d'intaiil otel

din ora. S't aid e vadit pentru oricine ca vremea RomInilor se apropie.
Acesta ar fi de alminterea in legatura cu vechi

traditii, caci in acest loc a fost jude un Stefan

Rominul, ruda, ca i Corvinetfi, cu Domnil
munteni, i al carui fill Nicolae, zis Nicolaus
Olahus, a fost episcop unguresc, scriitor i unul
din cei mai invatati oameni ai Ungariel acestui
timp.

www.dacoromanica.ro

IMPREJORIKILE ORAVIIEf

245

II.

Imprejurimile OrAtiel.
Biruinta a sosit de mult pentru Rominimea
din satele incunjurAtoare, spre care mA indrept
indatA, cAlAuzit de prietenosul deputat al Ro-

minilor 0 de un alt avocat din ora.

TrAsura trece intAift printr'un cartier de vile
frumoase, foarte ingrijite, pe care le locuiesc
nunlai Sa01. Un parc al oraplui, pAdurice intbielpgatA, se intinde pAnA departe. Apoi drumul de tarA trece prin esul ingust intre dezlurile ce yin de la hotar, unde, foarte departe,
nevAzut, se innalta Retezatul i linia ridicatA
a muntilor apuseni. !ntr'una yin de la tirg teranii

cu palAriute 0 haine albe infoiate, cei mai

multi beti de rachiul, de svinarsuly, Evreilor. In

mijlocul lor este 0 un preot.

Cel d'intAifi sat e Turdapl. Se vAd i garduri
de nuiele la curti lungi, coperipri de stuh. Casele, de zid, ail un pod triunghiular 0 cite douA
fere0i cu obloane, la stradA. Biserica cea veche
de pe deal, clAdire de zid incunjuratA cu o imprejmuire de pietre risipitA 0 impodobitA cu un
fruntarifi in trei colturi, e pusA in legAturA cu

cei dol Tordassy sail Turd4eni, Pavel 0 Mihail, cari ail fost, innainte de 1600, episcopi
calvineVi ai Rominilor. Ungurii ail smuls-o sAte-

nilor noOri, atunci dud acWia s'ail intors la orwww.dacoromanica.ro

246

TINUTIM ORAque

todoxie. La 1848, Rominii i-ati luat-o indArAt,

cu pompA mare 0 sobor de zece preoti, dar ail
fost siliti apoi sA o dea indArAt comunitatii ungure0i, care se a1cAtuie0e din vre-o douAzeci
de familii, deprinse 0 ele a vorbi romAngte.
Abia supt Iosif al II-lea, la 1774, li s'a ingA-

duit Rominilor a-0 face o biseria a lor, fire0e

unit-A. Leatul se pomene0e pretutindeni, la intrare, apoi pe o piatrA care n'a fost sApatA pAnA

la capat i in sfir0t supt fere0i in pomelnice

care poartA nume une off neaqteptate, precum :
Ilona, Draga, Ghepcia, 13Arita, Simzian a, Oprean a,

Zmada, Cre0ina, Sivu (din Iosiv). Mai Boa e

biserica neunit, cAreia Constantin Brincoveanu
i-a dAruit o carte, incA fiind numai Spatar.

ApucAm pe un drumulet la dreapta, 0 indatA

sintem lingA MurA. In sara ce cade, pinza de
apA largil, albA, oglinde0e limpede intr'un luciu,

ce pare nemiFat ca al unui lac, copacii defi,

stufo0, crescpti in terna moale pe care apa o
spalA adesea, in zilele-I de cre0ere, pAnA la
painjinipl de silcii de colo departe, prin care
se mArgenesc i se apArA grAdinile. Un teran
mai in vristA 0 un flAcAil minA podul pe hurduzAil, cAtre noi, 0 indatA 9 vorbA vioaie se

incinge intre dinqii 0 o pareche de sAteni ce

se intorc de la tirg, unde ail vindut un calut
ca acela, de o chioapA, care li aduce caruta
indArAt. Cuvintele se spun rApede, 0 in desfaqu-

www.dacoromanica.ro

ImPREJURnmaz ORA Emit

247

rarea lor ti sunA chi, di ca ghi, a in forma

verbalA e o, ge sunA je. E un alt dialect, precum

portul, feta sint altele. Si e chiar un alt suflet,

fiinda aceti vecini ai Motilor, nervo1, viol,
schimbA ca n4te sAgeti glumele care lovesc
fArA sA rAneased.

Se face haz de calul vindut, co minzA de dol

ani, care nu puchea duce nici-o povoarA, i

care a costat pe cumpArAtor 40 de .z/ori, apol
de fliicAii, care nu-1 are calul pentru cA, spune

singur, gn'are ghe unghe-i da ghe mincarep.

Da, acuma vAd, ai frumcs borgheiii.
Azi cind am trecut la brudinA (vad) lucra
la el intiiii.
Da tatA-tAil unghe-i ?

0 fi la tirg.
Si nu s'o imbeatat ?
CA nu mai be ghe-o vreme.
Da tot o fi bind el...
CA altfel n'are puchere la brudinA.
Da' doftoru' i-o spus sA nu mai be.
I-o fi tinut pAnA s'o intors acasA.

De ce nu be vitt?
CA nu poache, tueche ghe vin.
Si tot aa innainte, pAnA ce sintem pe malul
drept al apel, unde pornim in noapte spre Bobilna.

Satul, mare, se vAdete prin luminile de la fereOile fArA perdele (aid nu se prea lucreazA la
www.dacoromanica.ro

248

TINUTIIL ORASTIEt

pinzAturi inflorite). LI casa proprietarului acestor locuri, lam cina mijiocie, care se zice
()find, in IncAperile ce ad adApostit innainte cu
citiva ani o familie ungureascA scApatatA. Ast-

fel de familii se tot due, vinzindu-si mosia la

Evrei, sad la Romini de ispravA ca acestia.
IndatA trecem innapoi MurAsul. Un vint de
rAcoare bate din spre apA, care innAlbeste in
noapte, foarte intinsA, si sunA din unde, cu un
freamAt larg ce nu se mai sfirseste. Podul care
lunecA departe, luminat slab, de pare strAvezid,
samAnA sA fie luntrea mosneagului Charon care
duce suflete de licArire slabA peste apele negre

ale riului uitrii. Pe dnd brudarii lucreazA la

funie si caii lovesc nerAbdAtor scindurile rsunAtoare, o cArutA trece prin Murls de-a dreptul,
intr'un mare vAlmAsag umed de unde rAscolite.

Apa e Inca foarte mica, si brudarii zic:

Pentru MurAs, mai trebuie un rind de

ploaie.

Acum mergem, prin frumosul sat Pricaz, innapoi spre OrAstie. Tirgul, in circiumele si hanurile cAruia s'a inceput obisnuitul chef cu lAutad linga scoala ungureascA strAlucitoare de
luminA, ne uimeste prin becurile sale de electricitate albA. Otelul
mai este unul, Central,
tinut de un Romin, n'are sonerie. Ploaia cade
inviersunatA peste piatra ascutita a pietii unde
baratcele de tirg, nesfirsite, par niste ruine de
spinzurAtori. 0 panorama plouat
Tour du
www.dacoromanica.ro

PESTE MURAS, ill PREAJMA ORASTIEf

monde

249

tinjete, cu cite unul dintre ai notri

care in tundra de abi albA st de se uit la

minune. In odaie un cAlAtor patriotic a ters de
pe un afi numele bArbierului Ioan Andreescu,
puind in loc, apAsat : Andras Janos.

IlL

Peste MurA, in preajma OrAtiei.

Abia s'a mai limpezit cerul, dar din Apus,
izvorul ploilor noua, sosesc alti nod umflati,
negri. Supt povara lor care apasA 0 asupra sufletului, pornim spre Gelmar 0 satele de peste
MurA din fata lui. Trasura am gsit-o la otel
0 vizitiul e un Sas, care vorbete insA desavirit romAnete. E interesant ea nu-i prea place

a spune a e Sas. La sosire portarul, Ungur

care vorbete o romAneascA tot aa de bunk
se codia s'a spuie CA e Ungur. Creterea necontenita a neamului nostru rApete celorlalte
deocamdatA increderea in ele, mindria lor de
4 domni 0 stApiniD.
UrmAm iarA1 calea gAril, care e 4 drumul de

tarap, 0 nu o stradA a orAelului. intr'una so-

sesc oaspetii de la sate ai bilciulul, in abale

curate sail in albe haine de pinzA infoiate, femeile in port teranesc, cu catrinte si sorturI
virstate, de la care atirnA franjuri scAmosate,
www.dacoromanica.ro

250

TINUTIM ORATIEt

sail in polcute si fuste de tirg, ca Moldovencele

de peste Siretiii. 0 ceatA de flAcAi vine avintat,
purtind panglici si mArgele insirate la pAlArie.
Nu prea sint oameni frumosi acesti MurAseni
bAldiori 0 spini. N'ail veselie in fata. Abia din
foarte multi cite unul zice, cu omenie : ebunA
ziva". *i aid ca si aiurea, dupA pAlArie, barbA

0 mantie, toti ma cred cA sint preot, si totu0

cei mai multi nu vreall si se inchine cpopeiP.
AsteptAm la linia feratA, pe care o atingem
in dreapta gAril, trecerea unui tren de marfl
monstruos, care-0 mai deapAna Inca vagoanele

greoaie cind locomotiva din frunte a perit

aproape din vedere. In asteptare, urmAresc liniile dealurilor din fata, peste apa care nu se
vAdeste prin nimic : nu mai sint aid liniile armonioase, coborirea inceatI, pe scari ware
sail in povirnisuri blinde, a Carpatilor hotarului,
ci virfurile se imbulzesc : pare cA ai innaintell

o turml urias, incremenit intr'o clip de

spaimA. La dreapta, deluletele din margenea
lanurilor de cucuruz s'ail dat intr'o parte, lsind sA se descopere acum pAretele albastru,
foarte depArtat, al muntilor granite, ce se aminteste astfel iarAsi. Peste intinderea umedl a sesului zboarA vrAbii vorbarete, inflorind cu trupusorul lor crengile goale ale tufisurilor.
Pe linga cucuruze ce se culeg tot stApinire teraneasca , ajungem la satuletul Gelmar

sail Jelmar, care se vesteste de departe prin

www.dacoromanica.ro

PESTE MIIEAS, IN PEEAJMA ORISTIEI

251

turnul suptiratec al bisericii. E o asezare romaneascA foarte mica si destul de sArack a cArei
vechime insA trebuie sA fie mare. Unil aik cre-

zut cA descopar in Gelmar, o Germisara dacicA (?), iar in veacul trecut VlAdica Klein il
lAmuria prin Dealu-Mare, Ghialmare. De fapt,
numele e din acelea foarte bAtrine, obisnuite
in Ardeal, a cAror depArtatA obirsie barbarA nu
se poate lAmuri.

Casutele sint despartite prin curti marl imprejmuite cu nuiele ; sint multe coperisuri de
stuh, si nimic null aminteste rinduialA but*

instArirea satelor ce am vAzut pAnA acum in

gMargine*. Biserica, ziditA pe la 1770, are la
turn acelas ceracut de lemn supt cruce, care

deosebeste pe toate cele din jurul OrAstiei. Parohul e pAr. Popovici, fost profesor seminarial
in Sibiiii, si redactorul calendarelor foarte rAspindite ale editorului Krafft din acest oras: am,
in sfirsit, in aceastA adunAturA de sArAcime,
plAcerea de a vedea preotul cArturar si modern
pe care 1-am cAutat in zAdar prin atitea sate
marl si infloritoare ca niste orAsele. Par. Popo-

vici crede cA si preotul romAnesc, ca si cel

sAsesc, cu mult mai bine inzestrat in venituri,
poate face altA ceconomie, decit a holdelor si
a vitelor. DacA seminariul din Sibiiii ar fi mai
bine cAlluzit, aceastA pArere ar fi intrat si in
mintea altor clerici. Pe cind sint destui printre
preotil incA tineri cari n'aii mai multA valoare
www.dacoromanica.ro

252

TINUTUL 0114TIET

moralA si indreptAtoare decit acel simpli absol-

vent! a! cite unui curs de moralA pe cari teologii, veniti dupd dinsii, ii poredesc, pentru
barba lor mare, singur atribut al unel preotii de
carte ieftera : berbeei.

MurAsul se trece aid pe un mare pod de fier

ce se incoard peste intinderea hill a riului

alb, in care vintul trezeste ins creturi multe
si pripite, ce fug spre stinga. De cealaltA parte
a apei, unde copAcei si tufisuri innAspresc pAnA

departe lunca joask deschisA pentru revArsari,

se incepe marele Tinut de nenorocire si umilinta al tiobAgimiTs.

La cellalt capAt al podului, chiar linga cocioaba brudarului care stringe craitarii sail glibrele) pentru arendasul evreii, pornesc sA urce
pe dealurile de tinA cleioasA Geoagiurile, Joajurile.
Un Geoagiil, cel de sus, se afl foarte departe,
tocmai lingA Alba-Iulia. intre acela si Geoagiurile-de-jos pare s fie o legatura de colonisare. Acestea se desfAsurA inteun lung sir aproape

neintrerupt de case pleostite ; le acopere stuhul

curgind in smite, un cerdac incunjurAtor se

sprijinA in pail de lemn, nesApati si nevApsiti,

nuielele imprejmuiesc o biatA curte tinoask

care miroas a sArAcie. De-a lungul drumului
muiat de ploaia strAbAtAtoare yin oameni na-

www.dacoromanica.ro

PESTE MIIIIIS, IN PREAJHA ORISTIEf

253

cajiti, in porturi simple ; femeile de pe aici nu1 invalesc capul in cirpa pestrita de la tirg, ca
dincolo de apa, ci poarta frumos velitoarea de
pinza sucita in jurul parului, ce se piaptana sus,.
cu upare cornuri pe margeni.

Cel mai mult pamint aici e al xDomnilori.

Odata eraii numai boierina1 ungureti, cu obiceiuri primitive 0 cu cerbicia neinvinsa. In Gelmar, stapinul e panA astazi boierul fAgArApn
Berivoi, trecut la Ungurie. Dincoace, proprietatea
lui Kuun-Kocsrd, din neamul acelui, mort daunAzi, care, crezindu-se de vita cumank a tiparit-

(Codex cumanicuss, 0-a lAsat averea pentru

scopuri culturale maghiare. El a dat sprijinul
de nevoie gimnasiului unguresc din Oraoie,.
iar in satul sail chiar, el 0-a lasat cimpil 0 marele bastel pentru ca intr'insul copiii Secuilor
flaminzi sa invete in brazda romaneasca agricultura modernA. Institutul se innalta mindru.
de-asupra casutelor din care ar dori sA goneasca.
Rominimea nesuferita : e pAzit, inchis i lAcAtuit. Linga dinsul se ridica o mare bisericA un-

gureasck calvink 0, ca o ironie, baietii Seca

ai colii Ungurului-Cuman aii sApat pentru bi-

serica strAina o prea-frumoasa poarta in stil

romAnesc. La citiva pa1 mai departe, intilnim
pe un trufq domn cu cisme, Apcuta 0 favorite
de Budapesta, care trebuie sa aiba vre-un ames-

tee pe aid. Banca din Budapesta are o sucursala in Geoagiuri.

www.dacoromanica.ro

254

TINUTIM OR4TIEI

gPretura, aratA pe o cldire nou corbul TeriiRomneti, care din sterna Huniadetilor, inruditi cu Domnii ei, a trecut in marca comitatului
Unidoarei. Pe cArkile satului, doi jandarmi trec
cu baioneta strAlucitoare, fArA sA salute. Unui
Jidan venit din Galitia ii teAsnise in minte gindul de a intemeia o societate pe actiuni pentru

exploatarea nu Oil aror mine.

*i, mai daunzi, se incepuse lucrul la un mare
sanatoriii pentru functionarii betegi de la cAile
ferate ungureti.
SAtenii cred c acea cldire trebuia s fie o
cetAtuie. i, cum 'Ana i la oaste ei se gindesc
la o vreme cind n'ar mai fi strAini printre din-

la o mare vreme romAneascA, ei Oil s

spuie cA acela care a oprit lucrul la cetate e
vii,

insuql regele Carol, prietenul impAratului, regele romanesc cAruia nu-1 place sh se cldeascA
astfel de lucruri in mijlocul Rorninimii sale din
Ardeal.

Regele Carol insA nu poate nici indemna,

nici opri la Geoagiii. Grija pentru aceasta o ail
in01 ace01 sAraci Romini din casutele acoperite cu stuf, i numai prin ei se face ce se poate
pentru apArarea neamului. Trei biserici, una
singurA unit, sint tinute din banul lor de arama pentru ingrijirea sufletelor. 0 Banc romaneascA a fcut ca skenil sa se RoatA desface
de legaturile cu Banca din Budapesta. Un avocat rornin, dr. Marghita, care ne primeqte in
www.dacoromanica.ro

PESTE MIIRLS, IN PREAMA ORISTIEI

255

frumoasa lui cas nouA, s'a asezat intre dinsii,

clAunAzi. Muhl vreme se vor zbate cei platiti
pentru aceasta ca sA facA din Geoagiul cjosenilorp si al 4 susenilor) un adevdrat AlgyOgy, cu

oameni vorbind ungureste si avind constiinta

cA sint Unguri. DeocamdatA li poate ajunge cA

ail pentru sine pe circiumarul evreil din jos,

pe cel din sus si toate cele vre-o treizeci de
familii de Jidani cari iese la ivealA cu cele mai
bune case de piatrA. i li poate ajunge iarAsi
ca pamintul e al fundatiei lui Kuun, al unei bdtrine coboritoare din alt neam de domni si al
unor Jidani, acivati in cuiburile de &I prAdalnici ai altor Unguri, ruinati.
Voia vre-unui c domn) din vremuri a suit sus
pe unul din dealurile, din cpredealurile vecine

un nal satulet romAnesc al Geoagiului, linga

o baie de iod cercetatA vara, care-i dA numele
de eFeredeila. Te sui pe o nouA sosea serpuitoare, supt pAretele de hum vindtA si de pamint rosietec, tot asa de cleioase, pe linga mari
stinci de piatr pentru clAdiri. Jos se desfsurA
o minunatA priveliste de livezi si grupe de ar-

bori peste care se innalta virfurile drepte, tapene, triste ale unor bAtrini plopi uriasi, din
timpurile stApinirii magnatilor. Peste aceast in-

vAlmAsal verde, hrAnitA de cursul grabit al

riului de munte care se chiamA apa Geoagiului
dupa satul din care vine, se clAdesc alte dea-

www.dacoromanica.ro

256

mum, ORA STIEI

luri marete, de pe care civilisatia a curatit in

mare parte pAdurile. E prefata muntilor apuseni,

0 prin curmAtura aceia de la dreapta se merge

spre Chef, 0 de acolo la Zlatna minelor de aur.
Tri toate partile iarA0, sint numai Romini.
Feredeul e un sAtucean nespus de sarac, trAind

in bordeie afumate din vinzarea prunelor 0 din

lucrul tAieril lemnelor, aproape fAr5. holde. intr'un fel de poienita frumoasA o dArimAturA pe
stilpi, cu feretile golite, se chiamA cA e coala,
o coalA fArA invatator 0 Med polari. Bisericuta cu turnul de lemn, fAcut la 1819, n'are

preot, ci se ajutA cu unul din Geoagil Ea se

dArimA pe incetul, iar venitul ei, de la o moarl

cu coperiprile roii, ce se vede intre copacii

de jos, e cheltuit tot pentru leafa preotului 0
a crisnicului bAtrin care ne intimpinl.
Ne coborim pe drumul erpuitor, pe lingA via
catrata pe plopi, ca in Italia lui Vergil I a
midi sAtean care poartd numele interesant de
cSivu lui Elisel) sail Albu Iosiv. Mergem mai
departe pe oseaua ce vine dela Geoagiii, cAutind

inteun cret de dealuri satul Bozeplui, in pragul

strimtorii spre Zlatna, linga aka apA iute, a MAzii.

SAtenii plouati cari yin cAlAri 0 in carute

spre bilciul OrAtiei se opresc zgomoto0 la
casa mare din margenea drumului unde un jidan li-a facut circiuma : s'a apzat intr'o prA,
lsind dupA up muced toiagul lui Avraam, 0
acum pAnA la o surd de mii de coroane, din
www.dacoromanica.ro

PESTE MURAS, IN ?RAMA ORAkiTTEI

257'

munch* teraneasca, i-ar trece prin ghiare in fie-

care an. Mai departe ins, mestesugul de circiumar si de bolta. 11 face un teran. Ace Iasi
lucru se petrece la Bacainti. Pare a al nostri
s'ar fi lAmurit asupra primejdiei clzute asupra

Sebeaelul din jos al Oriatiel (dent o veche Reverent).

lor si ar voi s'o inlature, ca fratil lor de pe la

SAlite.

Cind ajungem intre casele strimtorate de innaltimi ale micului Bola's, plou stAruitor in
noaptea foarte neagr. Un flchiandru curat si
viola ne duce prin cea mai lipicioas find sus,
unde se ridica o biserica bunA, stapinind Tinutul de o frumuseta salbateca deosebitA. La
N. lova.

drelealut.

www.dacoromanica.ro

17

258

Tnurrin onArIEI

lumina facliilor cetesc vechi insemnari din veacul

al XVIII-lea pe filele cartilor bisericesti care si

aid poarta stema Rominifor liberi, bourul si
vulturul.
IV.

Spre Hateg.
Incepem o zi noua in amestecul de zgomote
al bilciului care s'a deschis supt ferestile noastre.

Albul galbiii al hainelor de aba, albul sinelit al

carnasilor femeiesti, negrul unor broboade, rosul
din vristarile catrintelor si sorturilor si straitelor
(traistelor) se preschimbi iute supt ochi. Maiurile pocnesc la pirghia unde flacaii cu palariile
inverzite si inflorite isi cearca rizind puterile.
Musica de caterinca a panoramei desfasura plingator o hora dupa alta, momind usor pe Munteni, cari infra hotariti si tacuti in acest paradis
al artei. Si, pe cind se dezbat pielariile, linariile,
donitele, ciuberele, cofele, aduse de Moti pe
calutii lor de munte, nirnicurile Slovacilor arn-

bulanti, hainele si ce se mai duce sail aduce

pe la baratcile de lemn, carale sosesc necontenit cu oaspeti noi si marfuri nou.
Merg sa Arad biserica unita, o biata cladire
veche, neindeplinita, tocmai la capatul orasului.
Ca sa ajung acolo, strabat cu greil stradele im-

bicsite de lume care vinde, curnpara, soseste,

www.dacoromanica.ro

SPRE HATEG

259

pleaca i mai ales cased gura. Calici cari intind cioturi de mini i de picioare, cerind in
numele gmaiciis fiecaruia, cu tot felul de urlete
pe nos, sint aruncati la rAspintil i in margenea
podurilor. Un Tigan beat doarme 'n noroiil, fAra

ca sergentii, tboactArii, sa se gindeasca a-1

ridica ; de altminterea, sint foarte putini betivi.
In multime se Val i tipuri curioase, venite de
departe, ca negustorul dalmatin de bastoane de
cire, care i-a pus in loc de fes 0 apcuta de
Jidan sail ca Italianul care-i plimba ladita cu
bricege din care iese toate limbile, ca reclama.
*

De la Oratie poti s te indrepti la Rsarit,

spre Romos, unde, intr'un sat in parte sAsesc,
e paroh d. Arnlacher, care a strins la un loc
documentele privitoare la istoria Oratiei, sail
la marea comuna a Cugirului, aproape un tirg.
Mai jos e Sebeelul, unde panA. prin anil 1870
era Inca, intr'o casa mare de carAmida, manAs-

tire de cAlugari romini. In jos pe cursul apei

OrAtioara, care da 'n Mure linga ora chiar,
se afla, in calea spre munte, satele Ludetilor
i Costetilor.

Noi apucam Insa drumul spre Hateg. Trenul

duce inteacolo la amiazi, dar din el, firete, nu
se vede nimic. Ludm deci iarAfi trsura otelului,
cu. doi cai rabdAtori pe cari-i mina un Ungur.
i acesta vorbete foarte bine limba noastra,
n'are nici-un fel de nacaz pe Romini i a luat

www.dacoromanica.ro

260

TINIlTUL ORAtITIEf

chiar hotrirea de a merge intr'o bund dimineap la noi ca s se faca birjar intr'un ora mare.

0 bucat de vreme, drumul e tot acela care

duce la Turda, printre vile, csrmi cu inscriptie germand, parcuri i plantatii. Necon-

tenit se urmeaz prin tina cu ochiuri de ap

Manietirea de la &bowl.

satenil ce se intorc de la tirg, ducind unelte,

cofe cu inflorituri arse, cite un lucru de gateali.
Cara le care li-ail adus marfa merg incet, Cara
alt povara decit a betivilor cari nu se mai pot
tin pe urma rachiului jidovesc.
In Mc s cotim spre vechea reqedinta a episcopiior calvini, trecem innainte printre lanurile
umede i pajivile inviorate de ploaie in care

www.dacoromanica.ro

SPRE HATER

261

verdele tinAr se amestecA cu zdrentele plouate

ale ierburilor uscste.
Pe dealurile apusene de peste MurA, a cArui
cordea de argint scinteie incolAcit de pe innAl-

timea cite unei culmi, se vede praful de case

albe al Rapoltului, iar, de-asupra lui, pata maruntA a Rapoltelului : in amindouA, noi am in-

locuit cu totul pe Sai. In curind trecem prin

satul vechi romAnesc al Spinului, cu obinuitul

turn de bisericA imprejmuit de cerdac. Parte

din case ail greoaie tuguiuri de paie, dar altele,
de modA sAseascA, cu cerdace rAzimate pe stilpi
gro1, sint bine clAdite din cArAmidA. Coperiul e
mai mult de findild bunA, une off de tiglA de cea
nouA, cu desemnul fin i frumos. Se vAd i im-

prejmuiri de piatrk 0 casA cum nu se poate

mai bunA are podoabe de tencuialA in tricolor.
Tricolorul flutura i de pe pAlariuta unuia din
vizitiii de ieri, .1 la visitele electorale ale d-lui
Vlad dAunAzi trei sate ail venit, aducind cite
un steag, din alipirea cArora ieia acela1 tricolor, care in aceste parti indrAznete sa aparA
i sA filfiie.

Satele sint foarte apropiate in aceste parti.

Acolo unde irtil dealurilor de peste MurA intinde o culme sfirticatk ce se odihnete deasupra riului, ca o fiarA atipitk linia feratA a creat

un sat de case nouk bune, locuite numai de

Unguri, cari-1 numesc Piski. Iar dincoace, in
www.dacoromanica.ro

262

TINUTIIL OR4TIEt

marginea drumului, e vechea aezAre romAneasci

Simeria, ceia ce vrea sA zicA SintA-MAria, cred,
inteun Tinut ca acesta unde numirile dupA sfinti

nu sint rare ca in alte Org. Sint putine case,

dar marl, bine acoperite cu tigle, cu porti innalte de lemn. In margine, o puternicA ma0nA
roqie se innalta din pajite. eAsta e fabrica de
aurp, zice cocigul.
In adevAr, aceste locuri cu infatiarea papicA

0 infloritA, de pare cA ar fi pregatite numal

pentru lina pAunare a turmelor, ascund in ele
fierul tare 0 aurul scump. Sintem aproape de
muntil Agatirqilor i de sAlaprile Dacilor rAzboinici.

La capdt curge Streiul, o apA uparA, cu unde

verzui, revArsatA larg intre cele mai frumoase
zAvoaie de sAlcii infoiate, cu trunchiul modilcos,

de pAdurici tinere 0 de bogate pAquni. Pare un

riulet de podoabA care strAbate parcul unui

magnat. Dar pe undele putine i limpezi cAl-

torete o veche poveste mareata care atinge

pn astAzi inimile noastre : ea spune despre
neamul neinfrint al Dacilor, cei mal depArtatl
dintre innaintaii noqtri, despre rAzboaiele eroice

cu cel d'intAiii ostaqi ai lumii, cu Imparatul curninte i stAruitor venit de peste DunAre, de peste

Mare, din cetatea stpinitoare a lumil, ea cintA

despre visurile lui Decebal strAmoul, care ui-a
cufundat comorile in aceastA albie de prunduri
0 a mers sA se ingroape supt ruinele regatului
www.dacoromanica.ro

SPRE HATEG

263

sil sfarimat de un duman ce nu se putea invinge. Ail trecut o mie opt sute de ani incheiati de la jertfa de sine a barbarului acestuia
de la care ni vine neamul, precum de la Romanii biruitori porneVe limba noastrA. eine se
mai poate mindri pe acest pamint cu un trecut
ca acesta, ce se apropie de a doua mie 1
Amintirile Ungurilor stapini sint aid noua de
mai putin ca un veac. tn malul apei verzi n4te
case marl, obosite, dintre care unali poart i
pe romanete firma, in aceste cuvinte : eLa
cearda (crima) podului Simerii*. Pe un plrete
vecin se vad urme de gloante. Mai in sus, un
mic monument pomenete in fringerea de la 1848

a rasculatilor unguri, incunjurati de catanele

Imparatului aceluia care negociazA acum la Viena

cu coalifia. Streiul MI Decebal spal intinsa livad, vesel de verdeata proaspt, in care s'a
dat lupta.
(Aid), zice Ungurul de pe capra, ea fost popotopenia cea mare,.
topenia cea mare,

www.dacoromanica.ro

CARTEA A VH 'A.

TINUTUL HATEGULUI.

www.dacoromanica.ro

"
<s);. \J.4.

!Asr

(jc.\
*4)%, \S.

>

<

<\ ,
.!4

I.

Pe Streiii la Hateg.
De aid innainte mergem tot prin valea Stre-

iuld, care se prinde in margenea satelor sail

aleargA slobod peste intinderea verde, din care
neincetat rAsar pAduricile dese, grupele de copad rAzleti, plopii singurateci, vestitori de nenorocire, dupA credinta poporului. Nu se poate
o mai mare bogAtie de verdeata veselA, pe care
ploaia mAruntA o tot invioreazA, dupa lunga
secetA de cinci sAptAmini de zile. In fund incep

a se zAri muntil Hategului, inhobotati de neguri. In stinga, innaltimile urmeazA, purtind pe

ele, sus, sate : Rupapl 0 Sintl-Mria de piatrA,
a cArei bisericA alba' se lAmureqte foarte bine.

In cale e acum Bacia, tAiat in dousa de

Streiul pe care-1 cutreierA rate albe, fArA nici-o
evlavie pentru comorile bAtrinului VodA Decebal.
E aid o curte boiereascA mare, care a adus dupA
sine 0 locuitori unguri. Dar cei mai multi sAteni
www.dacoromanica.ro

268

TINUTUL HATEGULUI

sint Romini, cu douA biserici bune, care se infatieaza una linga alta, rAsArind cu turnuri roii

din pajitea verde. Pe unele case se vdd podoabe de crengi acute din tencuial.
Batizul a primit dAunAzi o colonisare de Svabi

din partea unel Band* seti care cumpArase

pentru acest scop aid, ca i in alte cloud locurl, pAminturile scoase in vinzare. Se vAd intAiti citeva clAdirl nouA, de administratie, ale
Statului. Apol vine un ir de bune case romanetI, cu cerdace de piatrA. Svabil aii mijlocul
satului: una linga alta, din mijlocul unor curti
incA neorinduite, se ivesc albele casute pAtrate
cu feretile marl, strAlucitoare de curatenie; innaintea uii stati cosind gospodine farA vrist,
cu rochil albastre scurte, pieptare midi i bro-

boade inchise pe cap. Barbatil sint la lucru,

copil nu se prea vAd, dupA datina $vabultii.
Biserica, mare, aruncA un turn dintre paretil
incurcatl al unel locuinte incApAtoare, pe cind
bisericuta rAsAriteanA se pitete intr'un colt, sigurA cA n'o va dArima niciodatA nimerfi. Apol por-

nesc iarAI Rominii, cu capite rotunde de stuf

linga marl case de cArAmidA: a preotului e de
toatA frumuseta.

Cele douA neamurl trAiesc deoqamdatA bine

laolaltA: femeile-I spalA alAturi rufele albastre
i rufele albe in apa Streiulul, care cAlAtorete
in impleticiri lenee printre marile sAlcii ocro-

titoare. Rominil deprind insA de la oaspeta cei

www.dacoromanica.ro

PE STARA LA HATEG

269

noi meteugurile care-i invinsese la inceput c

lucrul cu caii i mainele, ingrijirea, precisia.
Peste o sued de ani se va cAuta urma vabilor
din Batiz.

Acuma innaltimile sint le dreapta, unde SinCraid inOrd lingA o linie de arbori coperemin-

tele-i de stuf. Linga el e Calanul-Mic, iar cel

Mare e pe margenea drumului chiar.
Pe un tdpan de pietroaie negre, fumegd courile innalte de-asupra lungilor clAdiri de lemn

unde se alege i se lucreazd fierul scos din acest pdmint care nu d numai holde. Inca de
pe vremea Romanilor s'ar fi lucrat aice, i se
aratA sdpAturile adinci fAcute de dinii. Casele

frumoase ale efilor de lucrAtori de astAzi iti

stad in cale.
De la aceast muncA bine rAsplAtita treci de-a

dreptul la pacea sdracA a vechiului sat StreiuL

In virful unui su4 scurt se afl biserica, de a

forma ciudatd, micA, joasA, IntunecoasA, cu citeva ferestruici neorinduite. Era sA se ddrime,.

mai ales dupA un foc care i-a ars cartile, aa

incit acum o repard. Statul, care intelege de
altfel foarte putin rostul bisericilor noastre, a
oprit mice schimbare, aa incit mai poti vedea
sfintil cari, in linii slabe, cu colori terse, acopar pAretii : zugrAveala nu poate fi insA mai
veche decit veacul al XVII-lea, cel mult al
XVI-lea. Meterii cari lucreath sint mai mult.
www.dacoromanica.ro

270

--

TINUTEIL HATEGULIII

Unguri, dar gasesc un &Mean care cu multa

bucurie ma duce la casa crisnicului, pastratorul
cartilor ramase. El locuieste o casa cu doua in-

aped

si cu podul plin de porumbel, in fata

crismel Evreului care si-a zugravit de-asupra
uiI steaua legii sale. Omul nostru e foarte prietenos, i nevasta lui, Inca tiara, ride inteuna
si e foarte bucuroasa ca poate fi de ajutor unui
domn, venit de asa de departe.
Portul barbtesc e aid intru citva altul decit
pe Murk's : palariuta rotunda, pantaloni umflati

un pieptar albastru, lung. Femeile se imbraca

numai in stofe proaste de la oras.

i fata e

deosebita. Am vazut la inceputul drumului prin

valea Streiului citiva balani uscati si cu fata

stropit de pistruie. Dar cei mai multi sateni
a obrazul rotund, umflat, foarte oaches, cu
mustati suptiri pe care le poarta aplecate in jos.
Bisericeste, Streiul se tine de marele sat Rusii,

care vine indata, cu o biserica innalta, mai

noua. Ii urmeaza cele doua Breti, ungureasca
ci romaneasca, dupa neamul domnilor de pamint.

Acestia sint astazi dol Unguri (unul deputat,

contele Toroczkay) i un Armean. 0 parte din
locuitori sint Unguri, adusi de proprietarii din vre-

muri. Din sat se ating numai cele dou crasme,

tinute de o potriva de Jidani. Aproape sint cele

cloud Gintage, de sus si de jos, si Batelarii,

alcatuind un singur mare grup de locuinte, pe
cind la dreapta pe deal se zareste Maceul, al
www.dacoromanica.ro

Porturl din Tara HateguluT, la Boutarl.

www.dacoromanica.ro

272

TINUTUL- HATEGULUf
-I.

a..

drui locuitori, vieri de me0qug, ar fi aplecati

la omoruri 0 jafuri.
Drumul e cu totul pustifi. Numai turme, vite
razlete pasc linga anturi ; ciobAnaul ascuns in
glugi prime0e supus revArsarea ploii mArunte
din cerul albicios, fArA nici-o nAdejde de senin.

Acum se yid pe deplin mulitii din fund. Innaintea irului celui mare, bine impadurit, se
girbovesc dealuri rotunde, verzi, ca ni0e mo0roaie de-asupra marilor munti. Un alt deal mareli
intinde coama asprA in dreapta i, arAtind spre
dinsul, Ungurul nostru spune :

Peste dealul Asta e Hategul.

Trebuie sA-1 suim intAiii, 0 iatA cd vre-o jumAtate

de ceas strAbatem, intr'o urcare inceat, prin padurea de stejari 0 fagi, earl rAsar foarte deff din
tarina ro0atecA parcA ar fi plAmAdit din acel
mult.singe care a curs in zilele celor d'intAifi nenorociff ale apArAtorilor pamintului acestuia, in
zilele cAderil Dacilor. i cerul noros se incinge

la apus cu o dunga de singe ea un curcubAti

de peire pentru oastea strAmovlui Decebal. Innaintea noastrA tree iute ciobani mito0, ca ni0e
aspre vietati ale pAdurii, carA scirtlie prelung

supt ploaie, 0 mi se pare cA vAd fuga pribegilor crutap de fierul roman 0 rAtAcind acuma
prin potecile de codru cAtre sAlaurile barbarilor prieteni. Aid, nimic- nu este astAzi care sA
nu fi fost tocmai aa pe vremurile Craiului ciowww.dacoromanica.ro

PE silent LA HATEG

278

banilor. $i simt in sufletul mien dup atitea sute

de ani durerea acelor mindri invinI, cari n'aii
putut 'Astra nici limba pentru urmasii lor si cari
aft fost ponegriti i renegati de dinsil in limba

triumfitorilor. in numele zeilor pginl cArora

v'ati inchinat fr izbindA, pace vol.* stramosT

De-a lungul apel.

Asat ca o mostenire de neno.

roc neamului ce a pornit de la vol, neamului
biruiti, can a

care in preajma cettii lui Decebal nesupusul a

iobagit cu trupul pAnA ieri ca s nu ie pe de
plin slobod cu sufletul nici panA in aceastl zi,
dud v pomenesc numele in taina cruntl a pl.
duril voastre.
N. Iorga.

Ardeatui.

www.dacoromanica.ro

18

274

Tr Nunn., HATEGULUI

II.

Hategul.
Hategul se vede acum prin ochiurile de arbori, la dreapta, samanat intr'o larga cimpie pe
care din toate partile o incunjura muntii. Spre
el ne coborim printre vii i casute de munte,,
cu lungile coperipri de indila neagra. Apoi pe

strade foarte tinoase, tivite de la o vreme cu

inguste trotoare de asfalt, yin case placute, cladite intocmai ca in oraele noastre. Mai din fiecare ne pindWe cineva, iar intr'una, privitoarele
sint doua groase calugarite catolice. Ajungem
intr'o piata cu citeva case care ail doua rinduri.
E mijlocul acestui orael de 3.000 de suflete.

Am cerut cocipluip un han cretin i bun.

Pentru aceasta el ne duce peste podul intins
de-asupra riuletului la o casuta cu multe ganguri
lungi i intunecoase i cu multe odai, care samara a temnita pazita de duhuri rele. Proprietarul, un Ungur, se lauda ca nici-un otel nu e
ca al lui, la care yin sara cei d'intaiil dintre
fruntaii romini ai oraplui. Nu-1 cred in ruptul
capului, 0 decit sa dorm in aceast muceda dracarie cretina ci ungureasca ma stramut la Evreul care tine otel cu doted rinduri in piata.
Recomandatia vicariului greco-catolic, par. Radu,
frate al episcopului de Oradea-Mare ci fost pro-

www.dacoromanica.ro

HATEGUL

275

fesor seminarial la Bucuresti, ma face sA capAt

una din putinele odAi, care n'ar 11 avind plosnite.

Fac o primblare prin ploaie i noroiii pe trotoarele tirgusorulul abia luminat, intr'un tirziti.
Apol platesc petrecerea unui cinematograf, al
cArui exhibitor InfatiseazA cavaleria rominA, su-

ind dealurile marl de lingA Bucuresti, fete romince jucind cancanul si strade din Bucuresti
care se vor fi fAcut dupd plecarea mea. E mult
public, care se multameste.
*

Hategul s'a tinut de sigur pAnA dupA anu11300

de Tara-RomAneascA, stApin si aici peste munti,

!Ana la cel din urmA povirnis al lor ; dupa aceia

el a fost pierdut pentru totdeauna. Un timp,

Hateganii, intre cari erati si boieri cari s'ail ungurit (Kendeffy, odinioarA Cindea), stAteaii in
dese legaturi cu Jiienii Banului de Severin, de

la cari cumprail porci pentru bani buni eraiesti. Si negotul s'a stins apol ca si legAtura
politica, si tot mai mult oraselul rAzlet s'a cu.
fundat in neinsemnAtate. Asa cum este astAzi,
el e ins ma: mult al nostru. 2.000 de Romini
si mai bine star.' in fata citorva Armeni, Ungurilor din cancelaril si celor citeva sute de Eyre,

El ail un vicariii unit, un protopop ortodox,

douA biserici, avocati, o 'Dana si unii negustori
bogati.

www.dacoromanica.ro

276

TINIITIIL HATEGULUf

0 razi de soare mA de0eaptA in odaia de

otel evreiesc, unde cu luminarea aprinsA m'am
pAzit de locuitoril obipuiti ai acestor incAperi.
Este iar41 luminA in ceruri, uncle vintul de

noapte a lucrat harnic minind norii strinqi in

valuri spre culmile muntelui. Acesta se descopere pAnA la aceIe virfuri Inca imbrobodite de
o negurA care p1ute0e incet de-asupra zapezilor
proaspete. E o adevAratA primAvarA, care va

tinea numal o jumAtate de zi, un zimbet trecAtor innaintea mortii care vine.
Acum vAd mai bine piata, care e nouA, abia
de citeva zeci de ani in vechiul tirgupr romAnese al casutelor de lemn Innegrit. Printre

acestea merg la cele douA biserici, care sint

de o potrivA de innoite, in stilul catolic (la cea
neunitA ingeri scuIptati se desfac de pe catapiteazmA). Citeva insemnAri trimet pentru biserica
neunitA, cea mai veche, in veacul al XVIII-lea.

Tnnainte de a o avea, Rominil se Inchinaii la

acea bisericA pe care in veacul al XVII-lea incA
ad smuls-o Calvinii, rAzind dAunAzi pAnA la cea
mai micA urmA de zugrAvealA care mai rAmAsese.

Altceva nu mai e de vAzut in Hateg deeit

negrele adAposturi de teranime care pAnA astAzi

alcAtuiesc partea cea mai romAneascA a lui.

Innainte de a pleca spre DAnsu i GrAd4te,
locurile care pAstreazA IncA in piatrA amintirea

vremurilor eroice, primesc cu bucurie invitatia

www.dacoromanica.ro

DE LA HATEG LA GRiDIE,3TE

277

de a ma stramuta in frumoasa casa a parinteluI

fratilor geologului Popovici-Hateg, cari all

tin loc de frunte in viata romaneasca a oraelului.

DL

De la Hateg la Gra( lite i la cetatea

lui Decebal.
Un stapin de birja romin, Neme, ni-a trimes
cu trsura pe un tinar SecuiIi, gros in cap, alb
in par, cu ochii, urechile, nasul abia incepute
aproape fr limba : baietanul da raspunsurile, In ungure0e, fr sa se intoarca spre noT,
cu tin graill ca al purcelului titian De la el nu
void afla multe despre tara ap de noua i plina
de interes in care intram acuma.
In stinga, Streiul prime0e o apa limpede
vioaie care luneca din munte printre desiprile
de rachiti. I se zice, dupa datina romaneasca
de a lega in acela0 nume riu i locul de capetenie :pe unde trece : apa sail valea Dansuplui. Intre dinsa i departatul Streiii se intinde
un strlucit luminiq de cimpie mai mult goala
de sate,. care se yid innalbind insa de jur Imprejur,. unul linga altul, pe margenile lui. Nu
cunosc un amfiteatru mai frumos decit acela
care se desfapri de la Daristi innainte in aceasta

upara lumina trecatoare a soarelui de Sepwww.dacoromanica.ro

278

TINUTIIL HATEGULIII

tembre tArzia. E inteadevAr raiul pAmintesc al

pAstorimii lui Decebal bAtrinul, vrednic sl-i ascund curtile, comorile agatirsice i cetatea de
lemn apAratA prin vitejie.
Cel d'intAiil sat ce se intimpinA in margenea
usoarelor innaltimi rosietice din dreapta, unde
cercul se prelungeste prin dealuri blinde, e Farcadinul sail cele douA Farcadine. Multe case romAnesti, dintre care unele afl zidurile si stilpii
de cerdac din cArAmidA bunA ; cele mai multe
infAtirazA ins siruri de birnugroase rprinse la
colturi, copereminte lungi de sindilA i curti ti-

noase, care se par inguste de mult ce se gramAdesc in ele surile, grajdurile, coserele de
porumb, grAmezile de coceni i clAile de fin.
E un fel de umilA instArire in aceste locuinti
negre, cu totul lipsite de infatisare i, cu atit
mai mult, de podoabe. Se mai vAd unele colibi
de sAraci care-si innalta cu sfialA coperisuI de
paie clAdite asa incit samAnA cu o cAciulA cam
hirsita. Id si colo, se vede cite o cash' infrumu-

setatA cu florile din fata sa cu verdeata ce i

se suie pe stilpi. Pe o poartA de tArAmidA care
duce la o dArimAtura. cetesc un leat din veacul
al XVIII-lea. Aici si in vre unul, dou din satele
vecine nu lipseste nidi teranimea golasa cu tainitele ei dAlAbAzate.

In Farcadine sint si curti boieresti, locuinte

de gdomnix. Unul din ei e o domnisoara din
www.dacoromanica.ro

DE LA. HATEG LA GRADITE

279

familia Lonyay, fiica fostului ministru-prevedinte

unguresc 0 sora aceluia care a luat, fail a se

'innalta, pe vaduva archiducelul Rudolf. Aicl
teranil noqtri ar fi avind trait] bun, cad t doamnell

straine II place a imbraca portul nostru i. a ni

juca danturile, ca un sport mai neobinuit.
FacArdinenii cu cdomni, pe vremuri poartA
palariuta mica obipuit. Sint insA mai mult nemql in cele doul sate, familii romAnWl de
frunte din vremurile stApiniril muntene sail ale
judetelor romane01 care aparail, supt conducerea unui Iancu-Voda din Huniedoara, granita
amenintata de Turd. Acetia ail acas diplome
impodobite, care se incadreaza 0 se expun cu
mindrie pe paretil casutel de tara, el ail nume
cu rasunetul unguresc, apucAturl mindre in salut
0 vorba, contiinta unel superioritall, adevArate,

el poarta palaril cu margenile marl rastoarse i

une orl 41 sucesc cavalerefte, in sforicele lune,
dirze, mustatile negre. Totdeauna nemeul tine
sA fie deosebit de vecinul sail, fostul iobag, care
se inchina cu umilul (Maria Tay.
Tuqchia-de-jos urmeaza cu biserica el in alt
stil decit acela, cu cerdac, din imprejurimile
.0r4tiel : peste o clAdire patrata se ridicA un
turnulet cuminte, al cArui coperemint mic se
ascutgte la virf intr'o palariuta triunghiulara, dd
qindila neagra. La dreapta, Tuchia-de-sus, se
ascunde in desipl livezilor sale.

www.dacoromanica.ro

280

TINUTIIL HATEGULUI

De aici Innainte duce un drum mai lung.

PrimAvara unei singure dimineti 0-a chemat pe
florile uscate i ierburile tinere vrabiile ciorovarite, fluturil albi i galbeni cari imbrAtipazA

Nemegi din Zilicanii Hategulul.

strins cite o floare intirziat, codobaturile albas,

tre Care infloresc in mivcAri iutt lanurile negre
de umezealA. Ba chiar, linga un gard viii presArat cu fructele brumate ale porumbrelelor s'a
ratacit o strlucitoare gAinu0 salbateca, gonit
www.dacoromanica.ro

Bisericil in chip orligtian (la Pe ;Mans). Pe din emit.

www.dacoromanica.ro

282

TINUTIIL HATEGULIII

de frigul din padurile innalte i care-si costa

aid o ascunzAtoare calduta.
Intr'un fald de vale cauti DAnsusul. Un stilp
in cele trel colon ale Ungariei da singur numele oficial 4 Demsus). Aid nu mai este deprinderea numirilor in cloud i trei limbi. i, daca

Aceiael Maori.. Pe din niuntru.

cercetezi prin sate, afli cA notarul din casa cea

frumoasd e Ungur, precum in multe locuri, pina
la Sarmisagetuza lui Decebal, birAul insusi e
Ungur, colAcit anume pentru aceasta.
Dansusul are o coal cu cerdacuri indrilite,
care va fi fost o curte de domni*. In altA curte
www.dacoromanica.ro

DE LA MATEO. LA GILIDIfFE

283

locuiesc s1ujba0I cMAriei Sale) alipanuldi insu1.

Mai este i o a treia, carell adapostete Inca

4 domniip. Nu 1ipse0e nici circiuma Evreului,
ce se atine la margenea drumulul, vinzind intiiii vinars 0 apol cite ceva alta. Pe ulicioarele

strinse intre garduri vil se grabesc in urma

trAsuril ciObana1 0 ciobAnite cu fetele albe,
suptiri. In curtile de pruni c,i d'innaintea uilor
vezi femei voinice care culeg sail torc din furcA :

ele poart pe cretetul capului doug cornite de

lemn, aplecate spre ceafd, de-asupra cArora,
cind iese prin vecini sari pleacA la drum, 41
atern marea velitoare alba. Mai departe, la Gra-

dite, femeile incep all' impestrita portul cu

cel banatean, .1 in locul cornitelor ele ail spre
ceald o tichiuta roqie de piele cu inflorituri ca
i ale cojoacelor ce le infAprA.
Lumea romAneascA 0 strAinA nu vine lush' la

DAnsi4 pentru a vedea elegantele cu cornite

sail Curtile de a domni unguri. Peste casele cu
coperipri marl, pe o mica innAltime, se iveqte

un ciudat turnulet de drimAturi sure, care e

al unel biserici fara pareche in toat Rominimea.
PAnA 0 Secuiul 41 desclea0A fAlcile groase 0
guit in graiul sAil de purcel tinAr : c A Romai
templomp,
biserica romana.
Treci printr'un cimitir risipit, cu crud de lemn

pentru al noqtri 0 cu monumente de piatrA 0

fier pentru strAini. Te impiedeci intr'o piatrA,
push* drept 0 mizgalitA pAnA sus de creterea
www.dacoromanica.ro

Inserien din Dina,

www.dacoromanica.ro

DE LA HATEG LA GRAMME

285

distrugAtoare a muchiului. Are litere romane,

qi pare sh vie din foarte veclii timpuri. Cind te

uiti mai bine insA, vezi di e numal un joc de

cArturar latinist, cAci in acest mormint fArA ingrijire se odihnete preotul romAnesc i Biz an tius
Maciou, parochus densusiensisl, adecA Vizantie
din Maceii satul din sus de Hateg preot in
DAnsu,
mort la 1857. in acela0 stil epigrafics
se pomenete 0 o fiicA a lui, moartA peste putin,
la eptesprezece aril-. Si mormintul unui teolog

din sat e impodobit cu aceia0 eruditie pretentioasa.

Spiritul care a indemnat la alcAtuirea acestor

neateptate jucArii e acela care pleacA din
monstruoasa 0 grosolana grAmAdire de bolovani i de pietre romane razlete care e biserica

din fata. in ea vezi stilpi strimbi pe margenile

fatadei, vezi pietre lucrate, strAbAtute tle gaud,
care par sA vie de la uori, vezi alte lespezi cur
sApAturi -care li fac un cadru 0 care aratA sA &

fost dezlipite de la morminte. Supt coperi 0

la turn sus, se rinduiesc zimti de cArAmidA care

se deosebete foarte viii din cenuiul trist al

bolovanilor prini intre ei cu un ciment tare.
Fereti inguste sint sApate la altar 0 pe paretele din stinga, de-a lungul unor lespezi tAiate.
0 rotunjime de bolovani inseamnA altarul, La
dreapta bisericil de astAzi incepe a se arcui un
nal pArete pietros, rupt in mijlocul lui. Si zidul
de imprejmuire, alcAtuit in acela0 chip, e prawww.dacoromanica.ro

286

TINUTUL HATEGULII1

vdlit aid, pe cind in fatd i la dreapta el se

innaltd in toatd intregimea lui.
Dacd intri in biserica totdeauna intunecoasA,
te gAseti in fata unui uria horn rdzimat pe

patru stilpi de bolovani nruiti, in care sint

prinse mai multe pietre cu inscriptii foarte bine

pdstrate. Pe una din ele se cetete numele de

Longinus, ceia ce ainintete pe acel nobil prieten
al

lui Traian i viteaz osta a Romei care a

peHt prin trddare in ajunul cAderil nAprasnice

a regatului Dacilor.
Menirea acestei clddiri se vede de afard prin
chipul Maicil Domnului zugavit foarte bine in
color! palide de-asupra uiI de lemn care poartd
crucea. In virful turnului, ultima lespede greoaie

e strApunsd de patru punte ce formeazd altd

cruce. In cuprinsul vruit al bisericii se mai
desfac id i colo chipuri de- sfinti, tot aa de
vechi ca i cel de la intrare ; unul tine in altar
b inscriptie slavond. Si afarA, pe arcuirea ruptd
se mai vdd chenare i urme de figuri in acela1
stil. Ele sint neindoielnic din intdia jumAtate a
veacului al XVI-lea i cu mult mai vechi decit
biata catapeteazmit stingace pe care a lucrat-o
popa Simion zugravul la 1789.
0 bisericA de piatrA, i una astlel zugrAvith,
n'aii putut-o innAlta, din sdrAcia lor lucie, sd.tenii notri, cArora nici nu li s'ar fi ingaduit
pe acele tim purl ale iobAgid Ali facd o altfel

de cetate. Ctitorul trebuie sd fi fost un boier

www.dacoromanica.ro

DE LA HATEG LA GRADI9TE

287

mare de t dincolo), un Domn sail un neam domnese pribeag din acelea0 partl libere ale TeriIRomAne01. i el trebuie sail fi sAvirlit lAcaul

de 1nchinare pe acel timp de la 1500 la 1550

cind se zugrviail astfel de chipuri 0 cind impodobirea prin chenare roii de cArAmidA in
zigzag intrase in obiceiurile meteuguluI de a
clAdi al Rominilor.
Pe atunci insA, aceastA Tara a Hategului ada-

postia pe fata instrAinatA a unui Domn romanesc mort in lupta pentru stpinire, pe Zamfira
lui Moise-VodA, care s'a mAritat de trei orl, pAnA

la batrinete, dupa neme1 unguri. Ea a fAcut,

nu departe de aid, mAnAstirea Prislopuldi, 0 i-a

dat un intins domeniu din care faceati parte

satele vecine Farcadinul 0 Tuchia. Pe aid erail
deci moqiile care o ajutail sA se rnArite aqa de

bine 0 aa de des.
Ajungi astfel lesne la pArerea cA Zamfira a
zidit 0 aceast bisericA, care va fi fost o mA,
nstire, precum dovedesc adausurile zugrAvite
din a dreapta 0 acel mare zid de imprejmuire,
in stare s opreascA mice duman. Materialul
0 1-a luat din acele dArimAturI ale cetatiI lui
Traian, ale Ulpid invingAtoare, de unde atita
sArAcime 0-a cules bolovani 0 pietre cioplite
pentru casutele lor de munte. CarAle cDoamnel

de Romin, vor fi carat aice tot acest pietri

ales, toate aceste lespezi netede, aceti stilpi
negri, aceste chipuri grosolane de ld, in totul
www.dacoromanica.ro

288

TINIITUL HATEGIILIII

asemenea cu acelea care se vAd la scara easel

parochiale din GrAdi0ea insA0. Inscriptia lui
Longin fu luat impreunA cu celelalte i jertvelnicul in care e prins va fi Inlocuit la inceput altarul, care se pare a fi InnAdit.
Archeologii cred InsA altfer. Numele lui Longin, vecinAtatea Ulpiel Traiane, amintirile strA-

vechi ce se de0eaptd aid de pretutindeni ii

farmea Inteatita, Incit el las la o parte grosoIdnia fr pAreche a clAdirii, intrebuintarea de
pietre sapate la temelie, pe cind pArti de cApetenie sint bostAngite din cel mal uritl bolovani:
ei nu se opresc nici asupra amesteculul de inscriptii la hanul cel hid din mijloc, nici la lipsa
de mice material scump, cind aproape e dealul
a Marmureip, unde se sapA Inteuna de la Romani

incoace, nici la goliciunea de mice podoabe.

Li trebuia ca aid sA fi fost monumentul pus de
Traian Intru amintirea prietenului sA Longin.
Si, pe and Sarmisagetuza lui Traian qi Decebal
s'a prefAcut In pulbere prAdatA de cine a voit,
acest lAcaq al rAmA0te1or lui Longin trebuie sA
fi rAmas aproape neatins, pAstrat pAnA astAzi In
aceastA forma ocrotitoare a religiei cre0ine, imbAlsAmat

n farmecul neinvins al legii nouA

Pe o carte din bisericA, tatAl preotului Vizan-

tie a scris 4Daruri1e ci pedepseles ce a primit

de la Dumnezeti, binecuvintarea cu paisprezece
copil, moartea a noul din ei cpe dreapta meas,
pagubele

i <piffle, de la vrAjma0, Cu o mare

www.dacoromanica.ro

DE L. HATEG LA GRAHISTE

289

duioie de batrin teran. Acest batrin e incepAtorul neamului Maceilor din Dans% al Densu-

pnilor, care a dat tiintii romane pe Aron i

Nicolae, fiii lui Vizanties i pe d. Ovidiu Densuianu... i e ca o ironie a din acest neam de
terani din Ardeal a putut sa se iveasca omul
care, intre toll tineril de astazi, e acela care
iubete mai putin Ardealul i pe terani, adeca
leaganul sail 0 stramoii sal chinuill pe brazda.

Cind al lasat Dansupl in urma, ascuns intre

livezi afara de ciudatul virf tocit al bisericii sale

rmai templom WI' pe unul din pripoarele

ce incunjura marele amfiteatru liber De jur imprejur ochiul urmare0e satele marginap, de la
Farcadin pana la Cirneti, cu cele noua bise-

rid care se inOra una dupa alta ca lebedele

ipe un lac, invirtindull albele gituri de turnuri.
in fund, star.' muntil in ir, cu movilele supuse
in preajma lor, fiecare /mparat cu scutarul in
fata sa. Sapat de doua cufundaturi care ascuncI
in ele iezeruri linioite, Ratezatul II stapine0e
pe toti cu stinca lui ninsa. Iar in margine, la
stinga, un nor mare de zapada pare a pluti in
largul cerului albastru ; e culmea Paringului,
mai marele Ratezatului insuO, care nu arata mai
mult decit aceasta alba cununa de neaua deasa.

In fund, unde arboril se tin in sir dealungul

unel lunci udata de apa inghetata a Ratezatului,
acolo e Grad4tea, unde s'a sfirqit Decebal qi
N. Iorga.

Ardeatia.

www.dacoromanica.ro

19

290

TINUTIIL HATEGULT.ft

'

imparatia lui si de unde a pornit stApinirea,

pand in Dun Are, a celor trei Dacil romane, intemeiate de Traian.

DeocamdatA ne coborim in valea care cuprinde marele sat Pestiana, cu o bisericA in stil
ca la Oractie. Femei invelite in alb bat rufele

Drum pe Riteratul

cu maiul inteo puternicA apA de munte ; apa

ePecceniix. Copil tree gangurind o g bunA ziva),

ungureascA, invatata la scoala de Stat ci cu

care-ci pocesc limba, ca nol, cecti din RomAnia,
cu. cbonjururile, ci c bonsuaruriles noastre.

Iesind din Pestiana, ai crede cA ai si ajuns la

www.dacoromanica.ro

DE LA HATEG LA GELDWE

291

GrAdite, ap de aproape e linia muntilor

dunga copacilor ocrotitori. Dar mai strabati incA

timp de peste o jumAtate de ceas lunga osea

din margenea lanurilor, i numai pe urmA, dincolo de bisericuta frumoasA de la Breaza, ce-ti

risare in stinga, eti pe locul unde s'a hotArit

Amilteatrul din Grildi9te.

acum cloud mil de ani, care e limba pe care

vom vorbi-o, care e sufletul care se va sAlA0ui

in trupul nostru tracic, care vor fi prieteniile

i

duqmniile noastre feta de multele neamuri

ale lumii.
Aid iarAO duhul strAbunilor celor mai vechi

stApinete singur, in marea linite a muntilor

care pare cA nu cunoate desfAvirarea acelor

www.dacoromanica.ro

292

TINUTUL HATEGULIff

nimicuri de inchipuire omeneasca ce sint veacu-

rile. Uite ciobanul acela batrin, cu fata botita,

vicleana, cu parul lung pieptanat in mite suptiri unse, cu sarica grosolana l cu innalta cciul pe care ui-a intors-o pe dos : acela trebuie

sa fie unul din pileafii, din caciularii nobill al

lui Decebal, care merge in tabara romana ascuns intre arbori pentru a cere crutare !INAratului strain, in numele atitor mil de comati
din popor, cu pletele lungi atirnind a supunere.
Pe un car ce luneca in neOire, dus de boil cu
coarnele lune, boil sarmatici, al lui Ovidiu,
o femeie cu velitoare peste coarne, alt vechlii
semn de nobleta de sigur, toarce lin din fur*
simbol al unel zeite dacice. Sateni cu palarfile
marl, eu camaqa alba larga, dar cu itaril strimtl,
calca brazda supt opinca cu multe nojite aspre,

arind. Copil cu fata hotrita daa in Mud vitel& de pe margenea ogorului umed. i, cu cit
innaintam spre locul luptel celei marl i jertfei
sfinte a vietil fruntaqilor cari a but otrava innainte de a se mistui in flacari innaintea Imparatului nemilostiv de peste munti, Dunare ci
Mare, in cerul insuci se savircecte o prefacere.

Zimbetul de soare se stinge tot mai mult jn

neguri triste, grele. Vintul de munte sufl aspru,
incarcindu-se parca de o veche amaraciune nepotolita in trecerea lui asupra mormintelor neamului indaratnic, cu soarta aspra.

www.dacoromanica.ro

DE LA HATEG LA GRAMM

293
..

LingA circiuma unui Jidan, piing de fete palide, galbene, cu ochii mid li umeril obrazului
ieiti in Mark o sirmA pusA, cu mult cheltuial,

de archeologii Ungariel stpine, incunjurA un

cimp de gropi din care rAsar numai id 0 colo
dinti de piatrA surA, grAmaditA strins in legatura
7

Cetatea Co ltel.

unui ciment ca fierul. Pe ulicioare triste se inOrd case in care lemnul negru pornete de la
clAdArii marl* din aceiaqi piatrA cenu0e. Curti le
n'aii alte imprejmuiri decit ace1ea1 grAmezi pie-

troase. TrAsura face hopuri pe un amestec de

bolovani. Din anturile de pe margine, din movilele tAiate de drum iese lu ivealA tot colti de
www.dacoromanica.ro

294

TINUTIIL BATEGULII1

acetia aproape e cetatea Coltului sail a Coltei,

cari pAtrund, rAzbat, sfAsie
dupa altA ruinA

pretutindeni. Id qi colo innAlbeste piatra unui

stilp ca s sprijine cerdacul unei cocioabe. Esti
ca intr'un mare cimitir rAscolit, in care mortil
sint douA neamuri strAvechi, care s'ail incaierat,

s'all zbuciumat de moarte, s'ail frint, s'ail ucis

si s'aIl ars, pentru ca la urmA, dupd o sutA de
ani de trecAtoare stApinire a celui mai puternic,
s rAmiie acest vAlmAsag de pietre pe care le

atingi cu sfiala ce te cuprinde cind calci pe

osul omenesc.
Aid a fost Sarmisagetuza, apoi Ulpia Traiana,

cu palate, cu basilici, cu bAl si amfiteatru, oricit de scAzute in barbarie, dar intipArite cu pecetea de mArire a neamului roman. Acuma ai

aceasta risipire cenusie, cite o arhie de marmurA care se duce la Museul unguresc din
neva, al ecomitatului Hunyach, sail la episcopia
romAneascA din Lugoj, cite un ban coclit, cite
un mosaic ieften, stilpi in cerdace supt stuf.
**I tot Dacii ail invins, stApinii vechi cari s'ail
zvircolit supt lance i ail singerat de sAbii. Tot
ei prin puterea neinfrintA a vitejiei lor si a sfintei lor rAbdAri I

Cad iatA, Daci adevarati, Dad noi de peste

doug mil de ani, Dad purtind ca un trofeii

graiul Romei spulberate, Dad sint acesti steni

de aice cu fata asa de asprd ci de inchisl, cu

firea asa de tAcutA, cu deprinderile vechi de a
www.dacoromanica.ro

DE LA HATEG LA GRADITE

295
.-.

intoarce oricui cu ceia ce ti-a fAcut : plat dreaptk,

i nu rAzbunare, rochid pentru ochiA 0 dinte

pentru dinte,. WA opincile, iat itarii sprinteni,
iat cAmaqa albA, zeghile grele, saricile mitoase,
cAciula greoaie, innaltA, umflatA, ca o cununA.

IatA avintul cu zgomot, !Ana i la acei copii

cari, strin1 laolalt in curtea colii, innalt la
fiecare trecere a noastr un esArut-mina, care
sunA ca un strigAt rAzboinic. Fata de Roma
a cArel eternitate a peHt in pulbere, ciobanul
dac s'a ridicat din terra, i-a durat iar41 bordeiul de lemn, s'a aezat in el cu datinile sale
neatinse ci stapinecte pAnA astAzi in umbra
uria0 a RAtezatului.

Localnicii OM sail mai spuie de un drum

sAlbatec prin codru spre culmea, la care poti
ajunge numal cAlare, unde sAtenil din laria
star' rAzleti, fArA legAturi cu vecinil cei mai de
aproape, cu tesaturile lor roO, opincile lor rAs-

frinte, graiul lor apAsat, in care caprd se zice

ecoaprAs i casd 4coasA, cu turmele lor, cii
ura lor impotriva oricArui domn ci stApin, care-1

face s strige in chiote cind se apropie de dinii tirgovetul: ciluiu! mA, tipA negreata in sat*.
Si cite altele nu se pot stringe aici pentru a
vAdi acela0 adevAr de neclintitA trAinicie a Dacilor.

Spre sarA, mai merg, cu gAzduitorul mieil

www.dacoromanica.ro

296

TINIITUL HATEGULUI

prietenos, protopopul Muntean, spre ZAicani,

satul lui Zaic, in valea din dreapta. De amindouA pArtile te string pAdurile, i satul insu0
se ridich pe culme. Il locuiesc tot neme0, cu
pAlAril marl, mustAti lungi, diplome in pa'rete
pentru nurnele lor eroice ungure0i. 0 femeie
imbroboditl in tulpanul negru nemeqesc sare
pirleazul strigindu-ni cit qtie in ungure0e, limba
nobilA :

tbunl-zivas. Parohul unit e 0 el un

nobili fost invatator la coala de Stat, cu limbA

ungureascA, dar totu0 de citva timp aplecat spre
cetirea cArtilor noastre. 0 glumA asupra neme-

0ei e primit in acest cerc de terani mindri,

cu vorba iute, destul de rece.
GrAdiqtea i Zdicanil 0 Hategul se tin de
diecesa unith a Lugojului, care e destul de aproape. Mergind tot mai departe de aceast ingustA vale dacicA, ajungi la Poarta de fier prin

care se trece in Banat, care e, in toate privintile, o altA taxa. De acolo ail sosit prin ani1
1440 acele roiuri de Turd prdalnici, ispititi
de bogAtia Sa01or din orwle Ardealului, pe
cari i-a intimpinat odat tocmai aid la dreapta
ZAicanilor, unde se vede monumentul amintitor,
cu un topuz de fier tintat, Ian cu-Vod, voinicul
romin pe care 1-ail dAruit Ungariel i Cre0inA-

tatii ace0i neme0 ai no0ri din margine. Pe

vechiul drum al raitelor turce01 trec acum card
purtind sAteni mArgina0, cete de Banateni cu
www.dacoromanica.ro

PE VALE& NIULIff

297

cdciulile tuguiate i. legAturl ro0i la opincA, oameni frumo1 cari se drAgostese de uritul druniului lung cu fete rumene. Cu moda de imbrAcAminte a Banatului a pAtruns aidi si meteugul gospodariei cu putini copii, luat de la Sirbi.

Si acum ne intoarcem in noapte prin satele

de la stinga, cu corn de lunA innAlbind drumurile i casele, care se desfae pe cerul de
miaz-noapte, tot plin de nourl vineti. 0 singurA oprire la un han, uncle Secuiul chiamA
nckjicios pe un Zevedeiii, care striga furios
pe o SusanA, totul peutru nite treanguri uitate , i_sintem in Hateg, unde ne ateapth
prietenii din easa bAtrinului Popovici.
IV.

Pe valea Jiiului.
Pe o nou ploaie urit pornim spre Petropni.
Cu trAsura ar trebui douA zile; trenul duce in
patru reasuri, in care se numArA i opririle nesiirite pe la cite o statie de mina a treia unde
se innAdesc .1 se desfac vagoane de marfA.
Gara Hategului nu e in Hateg, ci departe in
sus, acolo unde Riul Morilor, care udA oraul,
se unete cu apa, cam tot aa de mare, a Streiuld. Treci, timp de aproape jumAtate de ceas,
prin frumoase locuri sAlbatece, intre innaltimi
www.dacoromanica.ro

298

TINUTUL HATEGULUf

care lash* loc pentru apa rapede ce se scoboar

in clocote, i pentru linia nouA, alba a drumului.
Un sat i1 ridicA biserica veche la o rAscruce,
intre pomil livezilor. Ca lea spre garA se desface
in stinga, tintind, se pare, o uriaA stincA, acoperit cu copaci rail. I se zice muntele Or lel,

i pe virf un colt de zid roman se mai vede,

arAtind unde stAtea cetatuia de strajA a legionarilor, in punctul unde muntil Dacilor se aple-

call spre esul inverzit. Cind al crede ca te

opreti in aceastA piedecA, linia drumulul ii
infgur picioarele pietroase, i printre alte mormane roqietece pAtate de verdeata sAracA atinge

cladirea umilA a gArii , care, servind doui

locuri, le poartA pe amindouA pe firma sa ungureascA.

Prin curtea innegritA de cArbunele de la Petroani i prin IncAperile inguste ale statiei, abia

vezi cite un rebegit de diac unguresc. tncolo,

tot steni de-al notri, cu cojoace, sarice, sumane negre cu fireturi. Vorbesc tare i drept
cu oricine. Pe nol ne intreabA dacA am luat
bilete, apol de unde venim i prin ce locuri stAm.
VAd un ciudat pAstor cu parul rou ca focul i

cu o barbA mica ascutita, care pare un drac

ce vrea sA samene cu Hristos. 0 nemeoaica
legata la cap cu bari negru i cu ghetele puse
in traistA ni vorbete dulce, oferindu-ni struguri
marunti, de vita de-a noastrA.

www.dacoromanica.ro

PE VALEA JIIIILUI

299

Trenul urmeaz valea, foarte ingust, a Streiului, care strluceste din cind in cind in inele
rupte, pa'n ce in sfirsit se pierde cu totul,. inghitit de adincimile vailor ce se sapa tot mai
adinc in munte. In dreapta, o bucat de ,timp
innaltimile sint mai joase, deschizind drumuri
spre amfiteatrul Grdistei pe care-I acopr acum
negurile. Din a stinga insa, uriasele mosinoaie
stincoase se urmeazd invalmsit, fdra pduri care

s le invesminte, fail sate pe coasta lor scrijelat de zbircituri incremenite 0 de lungi dire
singeroase. Carpatii sint aici neprietenosi si
mdreti in singurtatea lor sdraca.

Numal jos se ivesc citeva sate, pe care le

atinge linia. Cel d'intaid e Bdiestil. Numele vine

de la Baie, mink si in adevar prin toate colturile stinca d din adincurile el bogatie. Prin
aceste prti sint o multime de sate mai nouk
cu numele mintuit in esti si-eni, care se adauga.

pe lingd numele satului mai vechifi de unde

ad pornit locuitoril cel d'intdid : Pietrosenil inseamna oamenii veniti din Pietros, Livezenil
cel ce ad plecat din Livadea. Satul are case de
lemn si bisericuta cu virful turnului tuguiat. Din
ce in ce mai mult stdpineste tipul locuintii de
birne groase, goale, pe care numal rare ori le
acopere tencuiala vdruit sail numai varul curat.
Coperisurile de tigle sad de asbest sint rare :
de obiceid sindila neagr acopere usor si destul
de trainic.
www.dacoromanica.ro

SOO

T1NIUTUL HATEGinin

Ca lea se largete putin, 0 WI la satul Puiu,

cli biserica de piatra goalA, care se pare veche.

0 clipA soarele se arata din pinza alba a norilor rariti, apoi, panA in sara pripitA, pana in

noaptea foarte neagra cade cea mai muceda

din ploile de jale ale toamnei.

Acuma arborii rasar din toate partile intr'o

lunca frumoasa, care la soare trebuie O. fie vesera, cu atita verdeata ocrotith de rAcoarea munfelul. De aceia poporul i- a zis Livadea, i e in
adevar o livada bogat. Apoi trel stinci cu cretetele apropiate privesc de sus la o vale adinc

scobita, in care ard tnupnoaie negre, ca n4te

jertfe barbare uitate de cete fugare. PAna la
satul Crivadiei se vad din loc in loc aceste fumegari ale fundului dintre innaltimile greoaie,
aspre 0 plepve.
0 statie mare arata locul unde e satul Merirr. *i acesta e pravalit intr'un cazan jos, cu
casutele-I de lemn 0 biserica razleata. $i aid
din toate partile ameninta losfopanele uriw de
piatra surA, care singerd din toate surpAturile,

crApaturile 0 taieturile ei. La Merior a fost

daunAzi o nedeie, unul din acele tirguri de munte

care aduna pe toti teranii din imprejurimi. Acetia nu se prea yid pe drumurile singuratece
ce se desfApra departior, mult mai jos decit
linia. Dar in statil apar caciulele largi, zeghile

0 saricile pe care le poartA oameni cu fata

www.dacoromanica.ro

Chipurl de la Petroaanl.

www.dacoromanica.ro

302

TINUTUL RATEGULUI

foarte oachesa, su pArul negru deosebit de strAlucitor, cu mustAtile i barba rare, de o frumuseta greoaie, adormitA. Se vdd i femei rAtAcite
printre Ainii, in toalele lor ca pAmintul, aco-

peritp cu cite o bucatA de postav vristat, care

Ii 4ine loc de umbrelA : a pArul pieptAnat jos,
si se infaSur cu o velitoare alba- care li ascunde
si bArbia.
Banita e numit de bunA searnA dupA vre-un
Ban, dintre cei midi al vechiului Ardeal, carell
va Ii avut reedinta aice. Statia urmAtoare e Petrosanif, cAruia nu numai firma gatif ci i ,cea
mai mare parte din cei vre-o 8.000 de locuitori
ai sal if zic Petrozsny.

Din ciddirile cele marl i multe ale gArif te

afli in mijlocul unei apzAri omeneti cum sint
acelea din America-de-Nord, prin locurile unde
o mare bogatie a iqit la ivealA chemind la sine
pe doritoril de citig rapede i pe muncitorii
cad primesc munca cea mai grea pentru plata
cea mai mare. BisericA a catolicilor, bisericA
noua, mare a Rominilor ortodoxi, veche bisericutA de lemn de pe la 1800, bisericA unitA cu
zugravelf de. Smigelschi, coli de unde zburAtAcesc copii de tirg, sporovAind ungurWe.
Nici-un mare oficiu public, cAci Petroanii nu

sint un crag, ci numai un cnagy kozseg*, o

4 comuni mares. Nici pare, nici sal de teatru,
nici-bibliotecA popularg. Aa ceva nu se aude
www.dacoromanica.ro

PE VALEA MULE!

803

pe aid, unde Jidanil cel bogati se unesc cu Jidanil cel grad pentru a stoarce carbunele pamintului din acele doua dealuri depArtate 0 tot
odatA 0 citeva mil de muncitori unguri, slovaci,

boemi, romini de aice dar putini , romini

de la SAcArimb 0 Or4tie, pe unde se culege
aur, 0 pAnA 0 turd. Pe departe sint case marl
pentru coloniile lor ; in margine vezi casute cu-

rate pentru cite o gospodarie deosebit. Dar

miezul tirguorulul il a1cAtuie0e o stradA larga

in care tina se tot suptiaza cu apA : de o parte

0 de alta, prAvAlii proaste scot la u0' 0 la fere0l mArfuri ieftene 0 rele ; cele mai multe table ail in forme ungurite nume evreiecti de obircie nemteascA : Fischel Vogel, amfibiu care
0 zboarA qi innoatA, dar nu piere, simbol al nea-

mului sail, care minincA 0 ce e in pamint 0 ce

e in vAzduh 0 ce e in apa , mi s'a pArut cel

mai interesant. Femel legate la cap, lucrAtori
in haine de ora, Secul cu pAlAril innalte i fireturi albastre pe scurteica neagrA, toate halnele 0 fetele din lume se vAd prin colturi, pe
dnd multimea cea mare a locuitorilor lucreatA
chinuit in pAmint la cArbunele negru care urnple de duhoare aierul umed.
De jur imprejur se innalt nAmilele muntilor

fail pAduri, cari sparg noril cu culmile lor

golw. De o parte e Paringul, cu virfurile celelalte douA: Cirja 0 Mindra. De alta, incepe-Retea

www.dacoromanica.ro

304

T1NTJTUL HATEGULUI

urmat de Vilcan vi apoi de Straja, locul de

pinda asupra hotarului. Pe acele locuri, samanate cu cruci de lemn supt acoperivuri de vindila sparta, patima de civtig a litfelor lumii n'a
gonit vechea viata de ticn senina a ciobanului
pletos 0 mitos, carell mina oile pe plaiuri. Si
in acest iad negru al (Petrozsnylor, il mai vezi,
mergind incet pe calutul impovarat de desagi
sad rzimat de un zid murdar, privind cu ochi
marl linivtiti la acest mare zbucium urit, care

lui i se pare zadarnic, la aceasta pripit despoiere a firii de toate darurile vi frumusetile ei

pentru ca sa vie apa la moara citorva Jidani,

pretutindeni pribegi.

Hotarul nu e mai departe decit vase kilometri. Unde se sapa o strimtoare intre munti, -e
satul ardelenesc al Vilcanului vi pasul Vilcan,
prin care Jiiul romanesc de la Lupeni, unit cu
cel unguresc, care se trece aici la Petrovani pe
un podet al cail ferate, intra in Romania. La
alt pas, al Surducului sad al Paiuvului, tintevte
frumoasa vosea neteda care vine din tara ca o

solie de munca 0 de cultura, ca o dovada de

simt ales pentru frumuseta.
Lupenil ad 0 ei gropi de carbuni, dar, pe cind
la Petrovani se lucreaza cu banii Jidanilor, carl

ad gonit o mica societate bravoveneasca de

concurenta, dincoace capitalurile sint francee,

www.dacoromanica.ro

PE VALEA JIIULTA

805

Aid a rAmas si mai putini din vechii locuitori

romini. Nimic nu ma chiamA intr'acolo, si, cind
cele d'intiiii lumini se aprind la depositele minierilor, ieail trenul de intors spre Hateg, usurat ca de o grea povoarA de obosealA, de nemultamire, de stricAciune i decAdere omeneascA.

N. Iorga.

Ardeal 1.

www.dacoromanica.ro

20

CARTEA A VIII -A.

TINUTUL INIDOAREI.

www.dacoromanica.ro

I.

Spre Inidoara.
ToatA noaptea vintul s'a vinzolit cu noril i
ploaia a picurat din streinI, ingropind vara in
cintecul el de jale. Dimineata se lAmurete slabA.

Negurile fumegA pe munp, unde ninge.

De la Hateg, pe o alt vreme decit aceasta,

se poate vedea biserica veche a Prislopului.

Ieai drumul Inidoarei, i de la Silvav, singurul

sat ce intimpini, o cArare pe care nu pot sui

trAsurile, apucA spre coltul de munte unde Dom,
nita Zamfira i-a zidit lAcaul de pomenire. Chiliile cAlugarilor ail durat pAnA in vremea lui

Iosif al II-lea, cind le-a atins osinda acestui ImpArat, rostit impotriva tuturor mnstirilor de
supt Carpap, socotite ca adaposturi ale duvmanilor Unirii ci politicii religioase a Curtii fata
de Romini. AstAzi a rAmas numai biserica, de o
formA neobicnuita in aceste pArti, dar foarte cunoscut la noi, cu un turnulet strAbAtut de ferectl prelungite. Ea s'a dres de mai. multe ori,
si ar fi cu totul curAtit de cArtile vechi ci de
www.dacoromanica.ro

810

....

TINUTUL INIDOAREf
.

manuscriptele cu legatura prinsA in zalele yeacului al XV-lea. Dar mormintul Zamffrei, inti-

parit cu slove apusene, formind o inscriptie

latinA, s'a pAstrat pAnA astAzi in ctitoria flicei

pribege a Domnului ucis.

Trenul duce la Inidoara in vre-o trei ail-

--

Biserioa Prislopultd.

sun, suind innapoi pAnA la Piski s'i de acolo co-

borind paralel cu suipl, prin valea Cernei.

In partea intAiii a Enid, intilnim locurile vAzute

acum citeva zile in drumul liber cu trAsura. De

supt Or lea, cu fArima ei de ziduri indoit milewww.dacoromanica.ro

SPRE INIDOARA

311

nare, care-ti striga ca un Minas bun din tara

depArtatilor strAmo0 dacici, un drum drept duce
indata, la Ruql, a cArui bisericuta cu turla orA-

tiara se vede chiar in margene. Tot aa iti

iese innainte i turnul jupoiat al bisericii din
Streiii, oblojita de chele. La Calanul-Mare treci

Morm fatal Domnitel Zam lira la Prislop.

pe linga coprile innalte, atingi apoi cel Mic

sad Feredeul, Baia Calanului, ai indatA biserica
qvAbeascd a Batizului, casutele de la Bacia 0

te afli supt clontul de lut de la Piski, linga un

monument amintitor al luptei de la 1848 0 in
sfirqit intr'una din cele mai marl statii de legAtur
ale Ardealului.

www.dacoromanica.ro

312

TINUTIIL INIDOAREI

De la Piski o linie lateralA pleack la stinga

incovoindu-se upr pAnA atinge riul Cerna, care
se vars pe aid in MurA. In alte timpuri, ar fi
o apA mai limpede, dar pe acest bielqug al ploilor in munte, Cerna, eNeagrax, e un mare pirAii

noroios, care se zbate destul de grabit printre

sAlciile dese cu largul frunz4 de argint, care-i
pAzesc zburdAlnicia tulbure. De la podetul pe
Cerna, trenul apucA in jos, spre izvoarele apei
care stApine0e acest Tinut din apusul Ardealului.

InfAtiarea teril e aceia0 ca pe la Streit; in

drumul spre Hateg. Numai toate sint in mai
mic : mai joase dealuri de lut, mai putinA apA

intre copacii mai strin0, sate mai rare 0 mai

mici, Dar, altfel, ace1ea0 miri0i de sAcar, ace-

lea0 porumbi0i uscate 0 acelea0 copereminte

de OndrilA sail de tigle, scotind din mijlocul lor
o bisericA alba, cut-60a, cu turnul ca la Or4tie.

Se pare a in timpuri a fost pe aid o puternicA populatie ungureascA venitd din pArtile
BAlgradului, poarta pe unde stApinirea strAinA
a intrat in Ardeal. Acuma Ungurii se mai aflA
in patru sate : linia cautA sA atingA douA dintre
ele :

Cristurul Cernei qi Pe0ipl (de sus 0 de

jos). Celelalte douA sint mai departe : H4datu1

0 RAcAvlia. Unguri insA va s zicA sateni de
limbk romAneascA, de vqmint romAnesc, cari
merg Inca la o bisericA calvinA.
De jur imprejurul cetatii de odinioarA, cople-

0tA de neme0e qi iobAgie, se intilnese urme

www.dacoromanica.ro

SPRE INIDOARA

313

-din vechea Ungurime, moarta pentru totdeauna.

numele de sat strAine ail cazut din intrebuintare : Telekul e Teliuc, Fels-Telekul Fisteliuc.
PAnA si numele lor de familie sint rAsbotezate

pe romaneste, si ei le spun tocmal asa : Szerenyi e SAreniii, Budai, BudAil si, asa mai departe. Dar mare parte din locuitoril acelor sate
sint si de legea noastra : la Cristur vad astfel una
linga alta doua biserici purtind alaturi crucea
noastrA romaneasca si steaua calvinA.
Pe alocurea, bisericA reformatA nici nu mai
este, si cea romaneascA uneste astAzi pe toti
satenii; la NAdAstia s'aa intors la ea si nemesii,
cari poarta frumoasele nume romanesti de TincA,
Bughiul.
Dar scoala de Stat lucreaza inviersunat pentru

a trezi o constiinta strAina in acei cull yin

dintr'o alta vita si pentru a strivi pe a noastra
la cei ce-aa fost Romini din vechi timpuri, cu
toatA

intimplatoarea nemesie si urmArile ei.

La gara care trimbiteaza firma maghiara de

4 Cserna-Keresztur, intreb pe un bAietan care
priveste trenul : care e numele satului.
Cserna-Keresztur,
Nu Asta. Doar e sat romAnesc!
(Mai incet :) If zic Cristur,
Tu esti Romin.
16.

Apoi de ce-i zici ungureste ?

Afa trebuie.
www.dacoromanica.ro

614

TINIITUL INIDOAREI

Cum, trebuie ?
Trebuie, musai.

coll romanqti nu prea sint in aceste incunjurimi ale Inidoarei ; ele lipsesc cu totul, i
une ori i bisericile, in partea de sus a Cernei,
unde locuiesc in catune razlete Padurenii buni
i. incep, cu mintea intunecata. Dar s'ar inela
i ar plinge degeaba lacrirnile sale acela care
ar socoti ca din cea mai strins infrinata Foal&
de Stat poate sa iasa altceva de cit meOqugul

ieften de a zice cbuna ziva*, 'bung Sara) i

gmultamesc) pe ungureteacelor cari ail fata de
domni. Chiar Unguril romanisati invata innapoi

numai atita cit sa poata rupe citeva vorbe cu

cite un Ungur strain, carell tie limba. Caci
totdeauna va hotari in astfel de lucruri felul cum

vorbesc din vechiil cei mai multi locuitori ai

unui Tinut.
II.

Inidoara.

Dupa Peqtiuri trenul se opreqte in statia

eVajda-Hunyadp, ceia ce inseamna Hunyadul
Voevodului, al marelui Voevod ardelean, intr'un

sens marelui Voevod al Rominimil, al crincenului infruntator de pagini care a fost Ioan Corvin
al carturarilor, Iancu-Voda al teranilor notri

dintre cari s'a ridicat, Iancu-Voda din Sibiiii al

www.dacoromanica.ro

INID OM:LA

315

cre0inilor sup4 din Balcani, call. 0 pita astazi

il cinta in tinguirile lor slave. E iara0 un Mc
de evlavie al neamului, unul pe care-1 cercetam

prea putini 0 in care ar trebui sa venim zilnic,

0 cei de dincoace 0 cei de dincolo, din Romania lui Carol Mil, pentru ca sa marturisim
astfel necontenit innaintea duqmanilor, cari nu

voiesc sa creada sail cari se silesc sa uite, ca

(Hunyady Jnos, granicerul regatului unguresc,

nemeul, Banul de Severin, comitele Bistritel,

Voevodul Ardealului, capitanul general al 'fedi

1Jngure0i, tiind locul de rege, in sfir0t tatal

Craiului Matia, Ungurul cel mare, n'a fost decit feciorul lui Voicu Valahul care se zicea urma4,

prin dragoste tainuite, al Voevozilor munteni

0 pentru aceia purta in scut corbul Teril-Romane01, pazit de cornul lunil cu steaua.
De mult, era aid linga Cerna tulbure, linga
maruntul pirail al Z1a0iu1ui, cu numele vechiil

mo0enit de la Slavi, un cuib de teranime luptalc:pre, gata IA apere hotarul impotriva navalitorilor ce sosiail din pasul lin al Banatului.
Aveail drepturi pentru ostenelile lor, 0 regii li

recuno0eail o nobleta pe care n'o cpatail

ieften. Dintre ace0i osta0 cu caciula in cap,
opincile in picioare 0 arcul pe umeri s'a ridicat
Iancu, spre cel mai mare viitor pe care 1-a- avut

intre str5ini un Romin, un teran al nostru din

Ardeal. S'a batut, lungi ani de barbatie, la

Poarta de fier a Ardealului, care ar fi fost de
www.dacoromanica.ro

316

TINUPEIL MIDOAREI

lut fArl vitejia lui, apoi la izvoarele Ialomitel

muntene, lingl Vlad Dracul din Tirgovicte, in
sfircit pe cimpil de luptA al Balcanilor, 'Ana la
Varna, in vederea MArii Negre, unde i-a perit
regele, pentru nebunia lui ucurateck luind cu
dinsul i biruinta otirii crectine. i in pragul
batrinetel moartea 1-a atins i pe dinsul, dar nu
acas, in cetatuia lui de pe ZlactiA, ci departe
in corturile de supt cetatea Belgradului sirbesc,
d'innaintea cAreia el fAcuse sA fuga un Sultan,
unul din cel mai marl pe cad i-a avut Turcimea.
Cetatuia lul a crescut i s'a impodobit cum

neam de neamul lui nu visase, in ceasul cind

tinArul Matiac, fiul eroului romin al CrectinAtatil,

ajunse rege peste Unguri. Un vestit rege, care-cl

amintia de virtutile tatAlul, dar de singele unguresc al maica-sa, Elisabeta SlAgeanca, i, de
fapt, vedea mai mult decit mice tintele mindriei
sale neinfrinate. A vrut Boemia, a vrut Viena,
ci le-a avut, a vrut Tara-RomaneascA ci a primit

jurdminte goale, a vrut Moldova ci s'a tutors

in fuga ducind cu el darul ascutit i mult vreme
dureros al sagetil lui *tefan-cel-Mare. Nici el,
maretul Crai, incunjurat de scriitori italieni

cad vorbiaii latineasca bunk' a Renacteril, de

pictorl italieni aca de marl, ca Filippino Lippi,
de Curtea bogata i trufaca a sotiel sale de batrinetA, Beatricea, fiica regelui din Neapole albastra, ci el a murit aiurea decit cetatuia ardeleanA unde o camaruta i-a fost leagAnul. in dewww.dacoromanica.ro

1NIDOARA

317

pArtata Viend ImpArAteascA s'a desfAcut sufletul

lui, care se desteptase in acest urighiu sAlbatec

de Rominime, intre cAciularii pletosl al pArintelui sAti, Voevodul.

Cetatea, impodobitA de Matias prin mesterii

lui strAinI, vestitl In lume, cu feresti gotice, cu
ui incadrate In piatra sculptatA, Intocmal dup
felul obisnuit In clAdirile lui tefan-cel-Mare Invingatorul, se vede indatA strApungind noril de

ploaie cu turnurile el ascutite pe care o restauratie pretentioasa. a tot invirtit curcubeie cu,
colorile Ungariel. OdatA era vorba sa se aseze
aid pentru vInAtorile de varA nenorocitul archiduce Rudolf : atunci ar fi avut un rost cheltuielile marl ce s'ail fAcut pentru a cAptusi ruina,
care se cuvenia s rAmiie ruinA, cu strAlucirea
tiglelor, basalturilor, auriturilor, sticlAriilor nouA,
cu bogAtia stemelor i podoabelor de odinioar.

Asa insA, o astfel de prefacere, in material nor',

pretentios si vulgar, e ca si cum s'ar fi gindit

cineva s imbrace in rochie de bal, din vremea
el de alminterea, scheletul unel ImpArAtese
moarte de mult.
StrAbatern, trecind peste lungul pod umblAtor
aruncat de-asupra adincimil unde curge Zlastiul,
lungul sir de incAperl marl si midi din care se
alcAtuieste cetatea. Vedem odAile regelul Matias,

de unde privirea cuprinde toatA valea Cernel

pAnA la Muntil Apuseni, supt linia, colturata IndrAznet, a cArora curge MurAsul, sala lungA a
www.dacoromanica.ro

318

TINUTUL INIDOAREf

cavalerilor, i unele i cealalta restaurate, prin-

tr'o restaurare trufaa budapestana care a gonit

de aid stafiile marete pc care le cauti innainte
de toate. Alte sale insa ail ramas Inca locuite
de amintiri, carora ii plac zidurile scormonite,

frescele 0erse de timp, din care se descopar

fete frumoase, zugravite de pictorul italian, si

rinduri de slave colturate. Dar nici in aceste

incAperi, imparkia trecutului i a poesiei nu va
fi lungl : o parte din pareti a fost jupuita de

fresce, care a0eapta in cutii sa fie trimese la

Pesta, de unde vor veni altele, noua-noute, intoemai ca acestea. 0 sail uriaA cuprinde cea
mai mare parte din castelul lui Matia, pe linga
care se mai deosebesc puterniCul turn Neboisa
Innaditura principelui Gabriel Bethlen, care
voise sa pregateasca astfel un adapost vrednic

pentru sotia de neam mare cell adusese din

Apus, Caterina de Brandenburg, Craiasa Caf&
lina a Ungurilor. Din acele ziduri moarte ale

salei uriw pare call mai yin Inca optiri despre vechile solii ce a venit in fata marelui rege,

intre care erail mindril boieri ai Jul *tefan

insuci, prieten innainte i dupa biruinta sa asupra Ungurilor.
astazi stall de jur imprejurul cetatil cu anturile buruienoase casute romanecti, cu lungi coperipri tuguiate i cerdace de umbra. Prin astfel

de case oracul se prelunge0e 'Ana departe. In

www.dacoromanica.ro

INIDOARA

819

ele stail vre-o 2.800 de locuitori din neamul

Cetatea lul Pattie Craiul.

nostru. El ail doi protopopi (protopopia neunit

e noua), cloud Band cu rosturi deosebite, Corviniana, linga monumentul ce poart corbul huwww.dacoromanica.ro

320

TINT:ITilL INIDOAREI

niadic i Ardeleana, care, Mijlocind pentru grine,

goneoe jidAnimea din sate ; ei a avocat romin
ai un !Mc, cu mult prea mic cerc de inteligenfei
romAneascA. Guvernul nu vrea s ii ingAduie a
casinA

asa incit afi numai un birt unde se

adunk pe cind casina ungureascA se tine la Ro-

dar s'a
minul din Bretia ,Bretyan Miklsi
injghebat o bunA reuniune de cintAri. Ceia ce
e frumos i ar trebui imitat i aiurea e cA
aceastA reuniune cintA si la biserica, mai nouA,
a neunitilor si la cea veche, care e astazi in stpinirea greco-catolicilori.- In cea d'intAifi un
hotariii regesc instrAinat, Bonts, care s'a impuscat
-dAunAzi, a impus ca icoanA un scirbos tablo

de vestit pictor unguresc, care infatiseaza pe

Isus dus in giulgiii jidoveste de o grAmada de
Evrei, de sigur buni patrioti maghiari.
Cealalt are o insemnAtate deosebitA i trebuie
sA se numere printre cele mai vechi monumente
de arta romAneascA in Ardeal. Negustorii Com-

paniel grecesti, cuprinzind i Romini, afi innaltat-o la 1634, cum spune inscriptia, care s'a
pAstrat inck pomenind i nurnele celor dol protopopi de atund. Candelele de argint de la iconostas sint tot din acea vreme, i una a fost d'mita de un Sluger de la Munteni. Aceiasi zugravi de la 1634 ail impodobit i catapiteazma
si toatA biserica. Chipurile sterse ale sfintilor
s'au stricat si mai rAil dupA nenorocita ideie de

a chema un Jidan ca s le tminjeasck dup

www.dacoromanica.ro

.EI

-:
7117

-`2

Biserica cea veche din fnidoara.

www.dacoromanica.ro

822

T11413T131, INIDOAREI

un sistem special, cu ulei. Turnul cel puternic

de la intrare e adaus de curind, ca i pridvorul.
Erafi odat numal un naos i un pronaos, despartite prin stilpi cari sprijina un turnulet scri-

jelat, acoperit astazi cu veche tigla innegrita.

Cldirea e aa de bine fAcut, incit ea poate sa

Aceiael bisericit pe din nituntru.

mai tie mult vreme farl sa se atingd temeiurile ei.

Chiar ling cetatea lui Matia Craiul, cu bro-

boada tricolora, se innalta uriaele copri ale

unei topitorii de fier a Statului pe linga care
cea de la Ca lan e numai o jucarie. Piatra de
fier se aduce din Ghelmari, spre care duce pentru

www.dacoromanica.ro

INIDOARA

323

aceasta o linie ferata deosebita. Id i colo se

afla in jurul oraplui, "Ana in margenea padurii,

aezari de lucratori ocupatl la aceasta mare

munca metalurgica. Numai in Inidoara se afla
vre-o 2.000 de Unguri, de Slovaci unguriti, de
Italieni cari deocamdata se daii i el drept Unguri, i de alte lifte pe care citigul le tine aid.
Primarul, bunul bAtrin Dnil, e Inca in fruntea
comunei cu majoritatea de alegatori romini. Dar
in strada tinoasa, cu. case fail nici-un stil, care,
ca la Petroani, face mijlocul oraplui, se simte
viata notia a strainatatii; cite un lucrator ispitit
se pierde pentru neamul nostru, iar neguitorimea
trintete, de hatirul celor mai bano1, firma ungureasca, ca d. Bret-37n MiklOs. co1i1e sint ungureti, i copiii can le mintuie trec la gimna-

siul, la coala reala, firqte ungureti, din Deva

apropiata.
Urmam cursul Cernei, ce freamata supt acelea1

salcii dese pentru a vedea un sat din imprejurimi, Teliucul. De la o vreme drumul ingust e
strins intre ciudatii pareti ruginii-negricio0, ca
taminjiti cu singe, de unde ciocanele muncitorilor desfac piatra de fier pentru a o trimete prin
vagonetele unui drum direct la Ca lan. Teliucul
are i el o suma de frumoase case ungureti 1
la capat amestecul saracacios al caselor de moda
veche, in care star' al notri, tiindu-se mai mult
cu caratiOa intr'un Tinut aa de sarac. tn hanul

www.dacoromanica.ro

324

TINITTUL INIDOAREI

de la drum zbiarA sAteni cu mantale de aba i

cu pAlariuti ungureti rdsfrinte drept pe linga

fund. Biserica, innoit, e Inca din veacul al

XVIII-lea, qi insemnArile de pe cArtile de slujbA
daii nume de obigie vddit ungureascA, pe lingA
altele frumos romAnqt1 ca ZAvoian, Hirban : nu-

mele de botez se pune nememte, ungureqte la

sfirOt. La intorsul, innAlbit din cind in cind de
luna ce cAlAtorete prin noril vinetl, intimpinAm

qirurI de cara ale padurenilor tacutI cari aduc

spre cask pentru hrana in timp de iarriA, cucuruzul capdtat prin zeciuial din cimpiile murApne pe care le-ail lucrat in sama e domnilor 2, -

www.dacoromanica.ro

CARTEA A IX-A.

TINUTUL DEVEI.

www.dacoromanica.ro

I.

Spre Deva.
Chemarea de la usina de fier trezeste odatA

cu ziva intr'un lung urlet care moduleaza in

cosurile innalte o arie sAlbatecA.

De la Inidoara Ora la Deva se poate merge

cu trAsura intorcindu-te la Piski pentru a innainta citiva chilometri pe linia cea mare, spre
Apus. Drumul cu trAsura cruta incunjurul si
lunga aoeptare in acea gard mareata a tuturor
fabdrilor. Ajungi in vre-un ceas si jumAtate,
dar plAtesti pentru aceasta aproape cit se iea
de obiceiil pentru o zi IntreagA, patru florini.
Mai ales cind esti cboier din Tara-Romaneasc5,,
spet5. de oameni pentru care toti otelierii din
Ardeal, de la Jidanul patriotic 'Ara la Rominul

accentuat si cu numele de botez pus la sfirsit,

aii o ingrijire deosebitA.
In dimineata foarte rece luAm strada prin care

se iese din oras, pe la Dima Nikulae,, (Herewww.dacoromanica.ro

328

,.

TINTJTIIL DEVEI

tik A.) 0 alti Maghiari tot aa de neaqi. *oseaua se slesfA'urd drept innainte pe lingA apa

Cernei 0 linia ail ferate, unde o locomotivA

singurA lunecA dup sAlcil pufAinduli fumul
in urmA. Femeile din Pe04, imbrAcate ungurete cu toatele,
de linA cu flori,

tulpan pe cap i rochie scurt

se intorc de la tirg unde ail

adus merindele de fiecare zi ale locuitorilor.
Cite un lucrAtor trece cu Apcuta pe ceafd. Din-

tre ai noqtri cu port romAnesc, vAd numai un

mq cu pletele rare in vint qi un bArbat tinAr
carell duce incet in car nevasta bolnavA, culcatA pe perna inflorit, supt cataveica de blanA.
Multi Romini din aceste pArti ail fata strAinA,

bAland, cu ochii qter0 0 nasul turtit. Chiar 0

pe cei ce nu se deosebesc prin aceste linii ungure0i ii instrAineaz, pentru cine nu e deprins,
acea uritA palarie mica, cu margenile aduse in
sus 0 incoltite la spate.
Pe un deal se iveqte cel d'intAiil sat,. Buitorul.
E intreg de limbA romAneascA. Peste putin Ire-

cern prin Pe04ul incunjurat cu largi grAdini

de verze, din care se hrne0e orapl vecin. Foarte
multi sAteni, mai ales pe unde sint casele cele
mai bune, ail fete Mane, cu ochii palizi, cari
vAdesc obir0a ungureascA. Biserica ce se vede
din drum nu poart semnul crucii. *i aid ca 0
in satul vecin al Cristurului, foarte putine din
casele, destul de bine clAdite, poart, ca in Ti-

www.dacoromanica.ro

SPRE DEVA

329

nuturile adevarat romane0i ale Ardealului, numele gospodarului 0 leatul intemeierii.

Dealurile din dreapta infatiqeaza acuma cele
doua Birce. Cociqul, un Ungur gras cu mustatile
dirzite a neme0e 0 cu fireturi scilciate pe roc
(surtuc), 1amure0e ca. in Bircea-Mare sint Romini 0 in cea Mica Unguri. Dar), adauge el
fail durerea pe care ar simti-o un (patriot) de
la orap, cUngurii vorbesc mai bine romne0e
decit ungure0e).
Dintre neme0I romini, de lege reformata, al
Bircei de iobagi din veacul al XVII-lea s'a innaltat la lumina vietii politice acel Acatiu, Akos

Birceanul, Barcsai, caruia al no0ri de peste

munte ii ziceail Barciai Aco, cunoscindu-1 din
atitea solii implinite la din0i pentru RakOcze0i,
0 care la sfir0t ajunse, din voia Turcilor, Craia

ardelean. Un jalnic Craiii de putine zile, care

i-a pus capul pentru aceasta cinste trecAtoare.

Nimeni din neamul sail nu s'a gindit apoi la

principatul Ardealului. Astazi Inca de-ai lui staa

in castelul innoit al Bircei 0 unul a fost panul

Devei. Tocmai intilnim intr'o trasura foarte
luxoasa, cu vizitiul in uniforma neagra, pe sotia
0 sora sa ducindu-se la mo0e, spre acel vechia
leagan de Craie nenorocita.
Intram acuma in satul pe care Rominii no0ri
II numesc Sintohalma, dupa un nume unguresc
care inseamna : dimbul plugarului. Dimburi sint

destule 0 plugari iara0, dar Ungurii ce vor ii

www.dacoromanica.ro

330

TINITTIIL DEVEI

fost la inceput n'aii mai ramas cu ins4rea de

iiinte care vorbesc ungurete. Sint astAzi numai

ci numai Romini in case care aici poarta totdeauna insemnarea indatinat pe tencuiala podului. Ba romAneasca e i proprietatea mare a
cimpilor de grid i. cucuruz din margine ; le
stapinecte vaduva marelui proprietar erban,
soacra avocatului Marghita din Geoagiul-de-jos.
La dreapta se mai vede multimea de case a SintAndracului, pentru limba ungureascl pierduta a
chruia spune o vorba trist cocicul nostru.

Acum se vgd bine Muntil Apuseni, albaOri,

in fund. !ri fatA, de-asupra Muracului ascuns in-

tr'un fald de vale, se desfacura o perdea de in-

nalte predealuri cu cite o ram4ita de padure

de-asupra ci jos o salba frumoas de sate. Cel
din urm la dreapta e cel de la Piski, cu acea
mare muccatufa pe care i-ail facut-o rindurile
de lucrtori cad, din cele mai vechi timpuri, ail
scos de aice piatr rocie. Mai aproape, cam in
fata noastr se desluce0e un virf stincos purtind pe dinsul o cetate sfarimat, cu liniile drApAnate, dar foarte ware de inteles, colt de
stinca istoric de-asupra stincei salbatece.

www.dacoromanica.ro

111EVA

331

II.

D e v a.
Aceia e vestita cetate a Devel, dincoace de
Muraq. Poate &A Unguril nAvAlitori in veacul al

XI-lea ail gsit-o in minile unui Voevod al Rominilor, cu numele qi faptele pierdute, ca ale
unui invins. Dar cldirea aa cum se desltwOe
astzi e, neaprat, mult mai nou. Ea a fost

push' din noil in stare de lupt de Care acel

general al Ferdinandiqtilor, sprijinitorilor Craiului

austriac Ferdinand in Ardeal, care a fost Spaniolul Ioan-Baptist Castaldo. De aid s'ail hotarit atitea miqcri de oaste impotriva zapolyenilor,

cari tineau cu Craiul ungur, 0 din acest Mc

s'aii trimes chiar feciori de Domni pribegi pen-

tru a cluta, cu haiduci din aceste locuri, stApinirea asupra Moldovel i Terii-RomAnqti ; un

Radu Ilia, un Alexandru-Aron. Apoi cetatea

ui-a pierdut cu totul insemnatatea, ajungind
numai un adApost la vreme de nevoie al locuitorilor satului de jos, al Devei. Pn ce la 1849
un caprar din oastea Motilor, se zice, s'a fuript
aid, jertfindu-1 viata, 0 a fAcut, prin praf de
puc, ssa izbucneasa pietrele sure ale vechiului

cuib de tiranicg sapinire.

Astfel ea stA pe munte, cu virfurile ei ciunte
i dislocate, ca un memento mori, ca o prezi-

cere de peire prin aceleW puteri uriaqe ale

www.dacoromanica.ro

332

TINUTUL DEVEt

terAnimii cvalahel ce nu mai poate rAbda,

de-asupra oraplui unguresc, mai mult nod, al
Devei. ad, aici, vre-o 3.000 de oameni sint tot
negustori evrel, botezati in cristelnita patriotismului unguresc fArA cruce, functionari unguri
i citeva alte familii de renegati, pe lingA cari
s'ad mai steins i meqteugari, muncitorl din
Tinuturile ungureti vecine. Ba chiar la intrarea
de spre Inidoara ne-ail Intimpinat frumoase
case albe in ir, innaintea cArora 41 facead
odihna Duminecii in ir terani chiaburi i. femei
cu fuste colorate, foarte scurte, fete cu panglici

in cozile lAsate pe spate, copii obraznici cari

tipail dup noi, romAnete : ccine WI*, toti
Ceangai, veniti nu de mult din Bucovina, cu
portul i datinele lor, cu legea lor catolicA, IAdit prin crucile spinoase de pe copetiquri qi
prin crucifixele din marginea drumului, inflorite
i incununate.
Pentru aceast strAinAtate se ingrijete foarte

bine un frumos orApl, cu pavaj bun, cu case

mari i cu o multime de palate ale Statului :
al comitatului, al Folii reale, al judecAtoriei, al
finantelor 0 altele. Pretutindeni sunA limba un-

gureascA, vorbit de Unguri mai noi sad mai

vechi. E deci un fel de mic raid al gpatriotismului, in Ardeal.
De la al* not-i cei vechl se pAstreazA in museul comitatului, care mi se aratA de alminterea
cu cea mai mare bunavointa, inscriptii romane
www.dacoromanica.ro

DEVA.

333

din Gradi0e, bucati de piatra impodobite cu

le, cu cocori frumos desfaqurati, cu flori, culese
toate din acel cimp de moarte al Sarmisagetuzel,
al Ulpiel Traiane. Cel noi, vre-o mie-dotia de locuitori al marginel, toff de lege neunita, ail un

protopop 0 un preot la o biserica noua, foarte

incapatoare 0 bine tinuta. Linga ea o coal
pacatoasa se ascunde in fundul curtii ; cit timp
se vedea firma din strada, toff patriotil tineri
cari treceail, o acopereail de murdaril i de batjocuri ; acum ea 10 indeplinwe misiunea acolo,
in ascunzatoarea el de prigonire, in care se pregate0e astfel prin lumina viitorul.
Iara0 intimpin cea mai buna primire in casa
avocatului Hoszu Longin, a carui sotie e fiica
batrinului cbadea Gheorghe*, capetenia partidului national.
*

In dimineata rece vad biserica noastra. A

fost Odata in Deva o bisericuta de lemn, din
care ail mai ramas numal citeva scinduri in cimitir. Ea pare sa fi fost innaltata pe la 1700,
cind nu se pomenia nici picior de strain in satuceanul romnesc al Devel, de generalul imparatesc 0 Ban al Olteniel cucerite de Austriaci,
Gheorghe Cantacuzino, cum se pare a dovedi
o insemnare de pe Evanghelia lui Serban-Voda,
pastrata in biserica cea notia. Cea veche i-a lasat

acesteia 0 citeva icoane, care dateaza de la

sfigitul veacului al XVIII-lea 0 poarta nume, cu
www.dacoromanica.ro

834

TINUTUL DEVEI

sunet unguresc, de locuitori romini al tirgului

ce se alcAtuise, cu me0eril 0 negustorii sAi,

printre cari 0 citiva companigi. Biserica de

astAzi are intre poporenii sAl destui me0eugarl,

cari nu despretuiesc intimplAtor incuscrirea cu

strAinii, cum se vede din unele nume nea0eptate ale femeilor (Cserey
Ewer' botezat ,
Schuster, . a.). Sint multi credincio0, dar zidirea aceasta, inceputA in stil mare 0 incheiatA
rApede 0 ieften cu un biet turnulet, se lAmurgte
prin gindul ce avuse aguna de a face din Deva,
Inca neinstrAinatA, o nouA rerdinta de episcop
al Rominilor 0 din zAdArnicirea acestui gind.

Dobra i imprejurimile ei.

Linia feratA duce spre Apus la Arad, prin valea
MurAwlui, care e de o frumuseta sAlbatecA deo-

sebitA. Incepi pe malul sting, ling5 vArsarea

Cernel grabite, care a prelins margenile oraw-

la E0I intre dealurile mArginae in aceastA

parte i intre innaltimile, de peste apA, ale Muntilor Apuseni cari aratd printre modilcile innalte,
acoperite cu pAdure tinArA, departatele culmi
albastre ale Motilor, mArginasil Devel, pe care
o inspAimintA. In stinga se vede un singur sat,

pe cind in dreapta yin in Or oimtquI, curat

romAnesc, Mintia, unde o bisericuta de lemn
de-a noastrA se ridicA lingl o bisericA mare a
www.dacoromanica.ro

DOBRA 0 IMPREJURIMILE RI

885

popel calvinesc cu cAciulita de catifea, rAmiind

ins tot al nostru satul: tot bune cAsute curate

cu coperemintul de 0ndi1A, tuguiat ca in Moldova. Branica are 0 copri de fabricA. Acolo
se trece MurA0.11, larg, descaprat intre sAlcii.
Spre munte vine acum satul romAnesc fArA amestec ce poartA insa ciudatul nume de Gothadia, care dovede0e a 0 in acest loc noi am
InlAturat sail am inghitit pe altii. Dar trenul se

opre0e in gara de legAturA a Mei, cell rAs&A casele dup arbori. Ilia e locuit numal de
Romini 0 are un protopop de lege neunit.

De aid o ramurA lateralA a ail ferate aimed

innapoi spre MurA 0 merge la centrul mai
mare romAnesc al Dobrei. La statie nu ateapt
nici-o trAsurA, 0 pornim in sus pe diumul umed,
linga apa Dobrei care spumega invirtind roatele
negre ale morilor. Tot case gospodare0i in curti
marl, bine imprejmuite, ca ale unui sat model.
Banca romAneascA se vede in curind : biurourile-i sint pline, pe cind mai departe sucursala

band! maghiare din Or4tie tinje0e cu totul

goala. 0 piata mare cuprinde o biserica a catolicilor strAini 0 un otel numit gLa husariii,.
CAd Dobrenii ail fost pe vremuri catane impArAte0i, grAniceri cAlAri, husari din neam in
neam. Biserica frumoasA pe care ail innAltat-o
ei la 1815, supt protopopul Iosif, are sfepicare
cu vulturul bicefal i pe tabla de niarmurA neawww.dacoromanica.ro

as

TINIITIIL DEVEI

grA se aminte0e 0 caracterul enemersc 0 preveleghiat, al orarlui. Para astAzi locuitorii

g comunei mari, ad o fire minded 0 rAzboinicA.

Putini strAini s'ad arzat intre ei: cite un me-tergar ungur, cite un Evred, ba chiar un Sirb
care s'a ovreit ca sA iea o JidaucA. E ciudat s
inti1ne0i intr'un astfel de loc romAnesc numai
firme cu numele schilodite : Musztcz pentru
Musteata . a. Se zice cA fall aceasta nu s'ar
da negustorilor concesia de nevoie. In bisericA
am mai vAzut frumoase sfericare nouk lucrate
de un bAtrin cantor, pAstrAtor aspru al tipicului qi care dA in gura satului pe cine ar cuteza
sA calce sfinta slujbA, vechea datinA.
Protopopul Dobrei e sotul unei vere a poetului Iosif. RApede, el face rost de o trAsurA,
luatA de la Sirbul ovreit care face acum eziva
lungA", cind nu se lucreazA 0 nu se vorbe0e,
i ne intovArAmte chiar, in drumul spre Gura
Sadului.
StrAbatem iarA0 piata, unde se intimpin BA-

nateni din vecinAtate, cu cAciull tuguiate, mantii verzi lungi, cu fireturi ca ale Oltenilor no0ri

0 cu opinci intoarse fudul la virf. InnaintAm

pe un drum de sari' intre cucuruzele tArzii 0
marile gradini de verze pe care le lucreazA
Bulgarii, cari pleaci innapoi acas, cu ciVigul
anului 0 une ori cu o nevast luatA dintre Rominil de aici, din jurul Devel. SAtirrul Stretia
sad Strechia are o frumoas bisericA nouA, cla-

www.dacoromanica.ro

DOBRA. p IMPREJURIMILE El

337

dit din datoriile teranilor ate preot, dintr'un

ajutor de la e r ege i , ba chiar 0 dintr'o subventie
a Statuldi. LingA el merge Murgul, 0-1 trecem a

treia oarA la un ebrod, tinut de un strain, dar

micat de Romini vinj4.
Dincolo, se varsA un riulet de nimica, al cArul nume, Sadul, amintete Sadul de linga Sibiiii, al neamului Clainilor. De la el se chiamA
Gura Sadului un sat mAricel, cu coall buta
0 cu o bisericA ce merit toatA luarea-aminte.
Era in ruinA, 0 Statul, aflindu-i vechimea, pe
care invatatii lui o socot cu mult mai mare, a
brevetat-o monument istoric 0 a luat asuprAll
reparatia. Ea se face incet, cu un antreprenor
italian, care o cam uitA, 0 cu lucrAtori strAini
cari ail mintuit abia sl o qtearnA cu un cAtran
care ne incleie de pamint.
Biserica, foarte micA, are in fatA un mare
turn cu cerdac; fAcut in timpuri de tot nouA.
Pe o u0 lateralA se intrA intr'un pronaos, odinioarA pridvor, pe zidurile cAruia un zugrav din

Pitqtii RomAniel 0 altul din Deva ail zugrAvit

acele scene din Iad 0 Raiii, cu muncile dracilor 0 cetele senine ale fericitilor, care impodobesc toate bisericile noastre. ZugrAveala aceasta

0 a intregii biserici e relativ nouA, abia din

anul 1765.

Din acest pronaos se desfac trei intrAri, dintre care cea din mijloc e a until naos, boltit la
strAni 0 la altar, 0 rotunjit sus pentru un turN. lorga.

Ardealui.

www.dacoromanica.ro

22

338

Taw TEM DEVEi

nulet, pe cind celelalte duc la douA cripte, menite de sigur pentru inmormintarea ctitorilor.
In sapAturile ce s'afi fAcut la reparatie a fost
gAsitA o piatrA sfArmatA, pe care se ceteqte o

rugAciune pentru mortul ce s'a odihnit supt

dinsa i data de 1618 pentru rAposarea lui ;
numele celui Ingropat a pierit insA cu totul. El
trebuie sA fi fost InsA din neamul ctitorilor, si
acetia n'afi putut fi alii decit iarA1 boieri sa

Domni pribegi de-ai notri. Bethlenii a stlpinit la urmA moia, i nu e cu putinta sA se

urmAreascA pAnA departe domnil ce a avut
acest pAmint innaintea bor. Biserica a stat fat%
tndoialA mult timp in mina pAnA s'afi inlesnit
a o drege sAtenii din 1765, cari n'ar fi avut
altfel mijlocul de a o clAdi din piatrA.
Cind ne intoarcem noaptea cAtre casa notarului, care ne-a ospAtat, sAteni cari se intorc de
la lucru, trec lin in zeghele ploutte care-i acopAr. Un baietaq aleargA cAutind ceva :
Un' te dud, bAiete ?
MA duc pe drum...
Intre lucrurile bisericii, pAstrate acuma la
FoalA, gAsesc nite sfepicare cu vulturul impArAtesc, lucrate tot aa de bine ca i acelea
din Dobra.
Trenul accelerat mA aduce rApede innapoi la
Deva.

www.dacoromanica.ro

CARTEA A X-A.

MUNTIT APUSENI

www.dacoromanica.ro

I.

Spre Brad.
Las orasul a doua zi, pe o vreme de mocnealA
tristA, indreptindu-ma spre Brad, centrul de cultura* romAnesc din Tara Motilor. Acuma n'am

nici-un tovarAs de drum, 0 birjarul, care slujeste la un Romin, se vede a fi un tigAnas care
nu stie si nu pricepe nimic. tncotosmAnat in
zdrentele albastre ale unui palton balut de multe
ploi, coborit in niste cizme mari care nu sint
ale lui si incununat cu o palariuta verde, el st
mut patru ceasuri intregi innaintea mea.
Pe lingA crisma cetAteanului Blum se iese
din Deva conationalilor sal, in umbra cetatii, al
cArui deal se ridicA urias, cAptusit cu tufisuri

dese, de pAdure tiara. De la zidurile sparte,

din care se intelege mai bine o tablA surA strApunsA de feresti deschise in dou siruri asupra

norilor, se intinde o coamA de innaltimi care

se surpA in jos. In dreapta, foarte departe, culmi
www.dacoromanica.ro

842

murpf Apusmit

Irina lte se infatiraza in marl pete albastre. Iar

in fata satul Soimiq scoate la iveala vechea biserica a Calvinilor.
Aceasta e ca un fel de poarta de intrare spre
strimtorile Rominilor din Muntii Apuseni, ale

caror catune 0 sate se ascund in acele Val inguste, in acele paduri rare care cuprind zarile.
Aic iara0 muntele i toate adincurile, toate
adaposturile, tainitile i locurile lui de pinda
vorbesc despre o invierqunat lupta pentru viata
i aid* stini libertatea unui neam nenorocit.
cile

afl fost inro0te de singe, 0 aid apele a

spalat trupurile celor cazuti, i aid din freamatul paduril se desliwte o veche poveste de jale,
plingerea necurmata, duioasa chemare a mortilor ce n'ail fost razbunati. E Inca unul din locurile noastre de mucenicie glorioasa. Ca Decebal din pragul Carpatilor, Horea, Craiul fio-

ros al teranilor sco0 din mintl de suferintile

iobagiei la strain, a luptat indaratnic i nemilos,

pana ce arma i s'a frint in mina i cununa de

spini a mortil silnice i s'a coborit pe fruntea
brazdata de ostenele i nenorociri. Se arata
chiar in margenea Devel, din jos de cetate,
mo0noaie1e scunde supt care zac citiva dintre ai
sai, cu1e0 din gramada pentru a fi taiati i arun-

cap in qantul calaului. Din aceste biete morminte frA cruce se desface mai multa durere
decit din acele monumente de piatra greoaie
cu slovele de aur pe care Unguril si le-aii riwww.dacoromanica.ro

SPRE BRAD

843

dicat mortilor neamului lor din 1848. i, in ziva

cind am putea ridica i. noi monumente, el nu
vor cere de la nol pentru suferinta lor nedreapt

decit una din crucile de lemn care infloresc

cimitirele noastre, putrezind i ele pe incetul
asupra ramAitelor putrede pe care le pomenesc.

Cum ai ie0t din *oimu, eti la Mur4, pe

care-I injuga un mare pod de lemn. Aid apa
e inteadevar mareata, lat ca Nistrul aproape,
0, ca dinsul, curgind mindr i. liniOita intre
malurile moi in care se infig rAdacinile slciilor

albe. Un biet om palid, amortit in zeghe, cere

la capatul podului clibral de zece creitari, creia-i zice mama. E intaiul sol al =HI sdrcii
din aceste locuri.
Drumul merge o bucat de vreme pe malul
MurAplui, de-asupra rindului de slcii care se
apleac asupra riului. El innainteaza paina la
Branica, trecind apoi .1 in Banat. Pentru Brad
insa se apuca spre stinga, peste podetul ce aco-

pere o scursoare de ap.

Cea d'intaiii comund in cale e Bganii. Casele sint bune, cu innaltele lor coperipri indilite ce se razim pe stilpii cerdacelor incunjuratoare. La cucuruzul ce se culege, la stringerea
dovlecilor auril lucreaza stenii cu palAril ware
de munte, pieptare albastre .1 itari, femeile in

rochii de cit cu flori, infurate la cap in tul-

www.dacoromanica.ro

844

MIINTI1 APUSENI

pane intunecate. Cite o fetita cuminte pAzete

corfa, panerul cu rufele mamei care lipse0e.
De la cel d'intAiii cAtun ce urmeazA, CAinelul,

sail mai bine de la adunAtura de casute ce se

chiamA FornAdia, se intr apoi in pddure, ascunzAtoarea tpAdurenilor, sAraci cum nu mai
sint altii.

E munte de-o parte i de alta, o stincA negricioask uritA, pe care o pateazA une ori virci
galbene ca nite stilpi. PAdurea e fAcutA numai

din tufipri slabe. In fund curge un biet riulet

fail nume, care hrnete insA o strajA de sAlcii
cu lungile ramuri molatece.
Din loc in loc apar citeva locuinte, alcAtuind
un cAtun uitat de bogittie i de luminA. Mai
mult colibe de birne cu ochil strimbi i chiori,
dintr'un singur geam prins in lut ; cAciula de
paie cade posomorit asupra cerdacului cu stilpii ubrezi. Citeva impletituri de nuiele a0eaptA
cucuruzul din ogoraul de pe coastA ; cite un
porc se tvleqte in tinA. Copii gola1 alearga
sAlbatec in receala umedA a diminetii de toamnA.

Nu lipsqte i cite un colt de Tiganime, care

infatipaza ce e mai grozav in viata omeneascA
din pArtile noastre : supt mitele zdrentuite ale
coperiplui plouat, intr'un cotet de nuiele aproape
fArA lut pe dinsele i cu deschizAturi bAtute de
vinturi, care se chiamA cA sint fereti, viermuiesc
la pAmint, aproape cu totul goi, bAtrinii, tinerii,

www.dacoromanica.ro

SPRE BRAD

345

pusderia de copii, asteptind pare cA moartea

de foame, ca o binefacere.
Apoi iarAsi merge innainte hotarul de copAcei
sAlbateci din care se ivesc boabele de mArgean
ale mAciesului si hurmuzul negru al porumbrelelor brumate. Pe drumul de padure trec drumeti in zeghe, si mai ales cArutele Motilor cari
duc cofe i budAie umplute cu fin, sail se adapostesc i ei de ploaie si de frig in cuprinsul
larg al cAzilor pe care le card la vale.

Cad e vremea cind din bielsugul de prune

al muncelelor se face tuica, in toate ochiurile
de padure. Cite douAzeci, treizeci si mai multe
cAzi de acestea se insirA, pline pAnA in gurA de

prune chifligite care raspindesc un miros acru,

de putreziciune. Supt sopronul cel nod staii

terani si cite unul in straie nemtesti care supravegheaza lucrul ; ba vezi i strAini in haine de
pinzA albastrA, linga aparatele lor de distilare.
Felinare sint infipte aldturi, pentru paza in timp
de noapte.
Apoi, dupA ce aceast insulA de viata a trecut,
te aifi iarsi in singurAtatea presAratA cu jalnicele colibe, cu petele vestede ale cucuruzului
uscat, cu morile umile si cu ospAtAriile care n'ail
altA IncApere decit acelasi sopron pentru oameni
ai

pentru vite i, ca firma, un colac de fin in

virful unei prAjini.

www.dacoromanica.ro

MIINili APIISENI

346

De la o vreme, la VAlipara, unde incepe

Dealul-Mare, drumul se insenineazA putin. Urci

o innaltirne intre case albe, vesele, in curtile

cArora se miacA oameni bine imbrAcati 0 foarte

curati. Cite un pilc de ol, de vite roacate pasc

in pajiati cu iarba nouI fragedA. 0 bisericA de
lemn iti rAsare in cale. i de jur imprejur privirea cuprinde cel mai frumos vAlmAaag de innaltimi On la acea linie albastrA-Inchis a celor

mai depArtate Oruri, care se vede pentru cea

din urmA data.

Te cobori incet in Luncoiii 0 Podele, printre

gardurile de porumbrele 0 curtile pline de copii
zburdalnici ai bunelor case albe, pe cind zborun

de porumbei, foarte iubiti aice, se rotesc

innaintea trAsurii care i-a tulburat de la ospatul

lor din cale, 0 se lasA iarA0 in urma eL E aceiaal pdurice ca 0 pAnA acum, dar cu mai mult
aier, cu mai mult viata 0 cu mai multA bucurie
intre oameni.
II.

Bradul i Tebea.
Drept in fund se vAd acuma niate virfuri albastre de o formA neobiqnuitA : unul pe care-I
inveamintA negurile, e GAina, cel de la dreapta
hii, cu dou cApAtini tuguiate, se cheamA pentru

aceasta Bulzil, iar 0 mai departe motul acela

www.dacoromanica.ro

BRADUL qr TEMA

847

sucit e numit, pe dreptate, Strimba. Case le de tara

intre care intrArn fac parte din comuna Bradului,

care urmeazA apoi, cu gradini de verze, cu

bordeie in pAmint pentru provisii, eu zidiri mai
mari ale strAinilor 0 cu o aleie de prAvAlioare

ca ale oricArui tirguor. La o cas cu doui

rinduri se vAd copil in band 0 profesorul se
apleacA la fereastA pentru a putea vedea trsura.

Acesta e gimnasiul din Brad, intemeiat in anii

de insufletire ce aii trecut, 0 care a rAmas totu1

pana astazi cu cele patru clase ale sale unde

invata citeva sute de baieti, copii ai cpAdurenilor,

sraci 0 ai Motilor din depArtarea muntelui.

Acesta e lucrul de cApetenie pentru nol in orAelul risipit, de 2.000 de suflete, in care strAinii sint

represintati prin me0eugari unguri, functionari

0 Evrei. Bradul are, de alminterea, 0 o proto-

papie neunita, in aceste parti unde biserica

unitA n'are credincio0". DaunAzi, protopopul de
aid, energicul i impunAtorul pArinte Damian, a

a fost ales deputat, 0 acuma tocmal, el se aflA

la Pesta unde iar4i Camera e chemat pentru
a zbiera i a izbi pupitrele in nAcazul ImpAratului-rege.
Acesta e Irish' i un vestit Tinut de aur. Aga-

tirsii ail lucrat aid* la scoaterea lui din pamint,

i ail ajuns astfel cei mai bogati, dar mai trin-

davi 0 mai afemeiati, dintre barbarii acestor

locuri. Apol ail venit Romanii, scotocind pretutindeni dupA aur. Acuma o Companie gerwww.dacoromanica.ro

848

MUNTII APIISENI

mana lucreaza in gropi, cu lucrtori romini,

cari cerceteaza prin adincuri saa piseaza bolovanii cuprinzatori de bogatie, i. astfel se ofi-

lesc zi de zi, pana pier de greul unei munci

straqnice platita cu miseria unel coroane pe zi.

La fteampurile aurarilor nernti se prapadesc

asa in chip nevrednic, trudind .$i bind, urmaii

acelora cari aa facut din Horea un rege al teranilor i din Avram Iancu arhanghelul rasplatitor pentru cruzimile, vechi i nou, ale Ungurilor stpini.
Numele amindurora sint unite in amintirile

cg cuprinde cimitirul de la Tebea, spre care

ma indrept acuma pe linga gara trufa0 a unei
cal private, ce vine de la Arad.
E un scurt drum, de vre-o dougzeci de minute intre aceol munti, impunatori prin ingramadeala i neorinduiala lor, dar, altfel, putin
innalti, asa incit, in aceste saptamini de ploi
red, nu i-a stropit nici-o zapacla. Gaina, Bulzurile, cu satul Bulzeqti, Strimba cuprind fundul

zarii cu paretele lor scrijelat 0 sfirtecat, ce se

desface vinat. Pe dreapta, se ivesc sate : Vaca,
Ribita, Riqca, mai departe. Iar in stinga, de pe
un deal, se ivete biserica nota a Mesteacanului,

aratind locul unde teranimea lui Horea a pus

intaia oara mina pe furcile rascoalei. In stinga,
satul Caraciului se rasfira supt culmea rotunjoara care poarta acelaqi nume.
www.dacoromanica.ro

BRADUL SI TERRA

349

Iat acum 0 Tebea, in fund. Iard0 un turn

alb noil, de la o biserica mare, pe care o incunjur un zid mai vechiil. Foarte putine case
fac un catun. Mai departe se vede biserica strAin

i coperiprile Baii-de-Cr4, unde mai ede un

solgabiraii.

Tebea avea din vechl timpuri o biserica de

lemn, i in cimitirul acesteia cre0ea un mare
stejar vestit in imprejurimi pentru bogatia To-

Gimnasiul din Abrud.

murilor sale. In umbra lui, zice povestea, s'ar

fi strins rasculatil din 1784 si ar fi ca'cut jurdmintul lor de credinta i fratie in luptd, in graiul
lor aspru care pastreaza Inca neatinsa limba
celor mai vechi timpuri 1..

Rscoala a cuprins Tinutul intreg, flackile

ail izbucnit de jur imprejur de-asupra curtilor
1 Se zice Inca pe aid sd in loc de dacd si perfectul

simplu e de o intrebuintare zilnica ; viitorul cu vivid,

vrei, vrea se intimpini in gura oricarui teran.

www.dacoromanica.ro

850

MIINTII APIISEN1

de 4( domnib, puternicil i bogatii ail perit cu su-

tele in chinuri i ocAri pe care erail deprinqi a

le dArui acestor sAraci. Apoi focul a fost stins

cu sila, 0 Horea din Albac, Cripn i Cloca

din Carpen4 perir in piata BAlgradului in vederea multimil de steni nenorociti, chemati s vadA

ce pate acel care nu mai vrea s sufere i

ucide pe prigonitorul sail. Dar gorunul din
Tebea rAttase, aruncind ramuri nota qi infigindull' tot mai adinc rAdAcinile, ca un simbol al
vietil indArAtnice care insufleteqte acest neam
al nenorocului i al suferintii.
TrecurA al.zeci" de ani, i acelea1 fidcAri iz-

bucnirA slbatec ca s mistuie aceiai nedreptate. Cete de nobili fugare, ajunse in vdi, furA
nimicite. Ostaii revolutionari a'i lui Hatvany,
dumanii Imparatului, furA intimpinati cu sulite
i bolovani i prApAdite de ()Vile terAne11 care

aveail in frunte pe Avram Iancu, avocatul prefAcut In eroil rAzbunAtor. Colo, in dosul Pietrei,
femeile ail coplqft cu risipa stincii ram4ite1e

fugare ale Ungurilor. Apoi iar41 se fAcu pace.

Ungurii full invinI cu totul, iertati de Imparatul impotriva cAruia se rAsculaser, i la urmA
rasplatiti prin constitutia de la 1867, cari Ii crea

un regat deosebit.
Avram Iancu nebuni. El umblA multA vreme
pribeag pe la casele oamenilor, ferindu-se numal
de aceia cari-1 iubiail mai mult. Peri la 1872 in
tinda casei unui sArac din Baia-de-Cri, a unui
www.dacoromanica.ro

BRADUL 0 TEBEA.

351

covrigar. De aid II aduserd, ca pe atitia altii din

Baia-de-Criq, cari n'ail o biserica 0 un cimitir
acolo, la Tebea. El zace in locul unde ostrete
negre incunjura o cruce verde purtind inscriptia
scurt : cAvram Iancu advocat, prefect legiunil
gemene romine, 1848-9, t 1872. Cununile ce i

s'afi adus, une oil cu zgomot, totdeauna cu o

nemArgenit pietate, ail fost adpostite de confiscari, de batjocuri 0 sf4ieri, in acea biserica

din tot Ardealul care poart mai mult pe catapiteazm, pe bolti, in panglici acele trei colori de amintire 0 de speranta de care nu se
mai saturl privirile acelor cari nu le pot desfa'pra ca steag. Mormintul in care se odihne0e
invingatorul Invins 0 nebunul care nu mai avuse
de ce s ramiie cuminte e acesta, sarac 0 umil
cum e 0 soarta poporului care-I pAstreaza ca
urn a unor sfinte moa0e. i linga dinsul vechiul stejar cu trunchiul mindru 10 mai rsfir
crengile puternice, ce cad pe rind 0 se innoiesc
Inteuna, vuind in vintul serilor cintece de tain,
intre crucea mortului din groapa 0 crucea suferintii Invietoare de pe lAcaqul romanesc al
credintii.
*

Dimineata incepe cu un zimbet sfios al cerului de toamnd. La aceast lumina neobipuita

vAd piata de bucate unde trei negustoraqi de
covrigi 0 de jimle vind supt firme ungure0i.
www.dacoromanica.ro

352

MUNTIf APUSENI
,

Peste citeva case rizlete se vede albastrind

coama murata a muntelui.
intrebuintez dimineata ca sl vad biserica 0

gimnasiul. Cea d'intaid e arzata in capatul

tirgurrului, pe un dimb, incunjurat cu un zid
jos de bolovani. A fost cladita in 1783, putin
timp innaintea rdscoalei celei strapice, 0 o frumoasd inscriptie pe piatra pomenecte, dupa hnparatul Iosif al II-lea, pe efipanul varmeghii

Maria Sa Ladislaus Marafix, care era sa fuga

0 el indat de frica cetelor de iobagi pedepsitori.

Gimnasiul se afl inteo casd de tirgovet, cumOrate.' anume pentru acest scop. Vad un Mused

bunirr, o biblioteca adunat cu gust 0 pricepere. Salele de clas sint incdptoare 0 luminoase, inzestrate cu pupitre de cel mai nod
model. E o plcere sa vezi cirurile de copii
frumo0, curati 0 deosebit de cumintl, cari invat5. carte romneascd in acest unghid de pamint stramorsc stapinit de strAini. Un astfel
de arzamint face mai mult pentru interesele
cele mai mail ale neamului nostru decit doul
duzini de deputati nationali0i in Camera din
Budapesta.

www.dacoromanica.ro

SPRE ABRIID

353

Spre Abrud.
Vremea s'a posomorit iara0, qi pe incetul tot
cerul innAlbeste de ploaie. Cu astfel de preves,
tiri plec spre Abrud.
Data aceasta, am iar41 ca vizitiii un Secuiii,
baiat frumos de altfel i bine imbrAcat, foarte
putin asemenea in toate cu neamul lui jigarit i.
splcit. Dar, cu toate asigurrile lui, nu tie

mai de loc romAnqtel aa incit in tot lungul

drumului de cincl ceasuri nu vet/ putea stoarce
nici-o lamurire, nici macar un nume de sat spus
limpede, de la dinsul. Altfel e indatoritor .i ar
voi sa vorbeasc.
La ieqirea din Brad, apucam mai departe de-a
lungul Criplui Alb, mArgenit o bucat de vreme
de copaci innalti. De fapt riul alb, e galben,

dar nu de un galben lutos, ci de unul curat,

plcut la vedere. Inteo lunecare inceat trec
apele galbene, desfdprate larg.
Cel d'intaiii sat in cale e Teretelul, impartit
de amindoul laturile qoselel, inteo neorinduialal

de catun negru, cu biserica ce aruna un turn

in felul celor de la Or4tie. Cum al trecut innainte, vezi fteampurile : innaintea locuintilor
de tail, lucratorI cu ochii adinciti in fata posomorit izbesc cu ciocanele in piatra moale din
care se va face tina pentru alegerea aurului.
N. Iorga.

Ardealtd.

www.dacoromanica.ro

23

851

BITINTli APIISENT

IatA 0 efabricaa Nemtilor, cu douA rinduri

de clAdiri uriae purtind ca un steag copl innalt. De-asupra drumului trec pe sirme, incoace

0 incolo, ciubAraele in care se duce piatra

sfArimat. In margene, se inOrA albe case incApAtoare, invelite cu iederA sprintenA : in ele
locuiesc lucrAtoril strAini ai minelor.

Mai departe cotim pentru a intra in satul care

se chiamA CriFior, dupa un riulet al Criplui

mic, ce se vars in cel mare. Se vAd citeva
case ale minerilor romini, foarte bine alcatuite
i tinute, avind
ceia ce e foarte rar in Ardeal
gradina cu flori i umbrare cu iederA. Din

ele apar femel in haine de tirg 0 copil bine

imbrAcati ; mi se spune cA lucratorii efac lux)
0 nu prea string pentru o bAtrineta in care nu
mai pot face munca grea de supt pAmint. Dar
patima Rominului pentru brazda 0 gospodAria

lui se pAstreazA 0 la aceti terani cari null

mai fac metqugul, IndAtinat, de plugari ; el
n'ail alt gind mai aproape decit acela de a cumpAra, de a se aeza tot mai larg in satul bor.
Chiar linga intrarea in sat, se vAd dArimAturile

unel curti de tdomni). LingA biserica reformatilor, abia cercetatA, 0 cea, destul de veche, a
Rominilor, cari alcAtuiesc parochia cea adevArata, se innegresc de umezealA ruinele unel biserici catolice. i biserica romAneascA insA, .1
cea calvinA ail stat un timp fArA coperipri, cu

www.dacoromanica.ro

SPRE MIRED

855

pAretii pre1in0 de flacAri, cad anul 1848 a suflat

0 aid distrugere 0 macel. Cele douA neamuri,

venic 0 neapArat dumane, s'ail prigonit 'Ana
i in lAcaprile de inchinare cAtre ace1a0 Dumnezeil. Dar ele s'ail intruchipat iarA0, una pentru

nevoile suflete0I ale atitor sAteni, iar cealalt

pentru ambitia din urmA a citorva din semintia
de Romini maghiarisati a Kristsorilor, vechil
t domni, ai locului, cari se sting. InsA curtile
de unde porniaii hotAririle de stoarcere 0 chinuire, 0 cealalt bisericA, acelea nu se vor
mai ridica nici-odatA, ci vor aminti Inca mult
vreme in ce chip cumplit se rAzbunA nedreptAtile istorice.

*i de la Cricior sail Cri0or innainte, drumul

urmeazA pe lingA Criq, care scade rApede in
aceastA innaintare cAtre izvoarele la oseaua
se lucreath acum, 0, in movile, stail incA bolovanii 0 pietricelele, verzi, negre, roqcate, sta..
bAtute frumos de vinipare albe, care s'ail fArimitat din innaltele stinci cu luciul intunecat. La
mijloc e insA numal milul galben, sAmAnat cu
bAltoace in care roatele se ingroapA intregi.

Ploaia, care se intete0e tot mai tare, a oprit

lucrul, 0 lucrtorii 0 femeile lor se oploesc in
colibele injghebate 'n pripl, unde fumegl coprile grosolane 0, in locuri deschise, piriie vreas-

curile, sgetind limbi de flacAri ro0i, ca la un

mare sAlaq de Tigani.
www.dacoromanica.ro

856

MIINTlf APIISENt

Intre multele dealuri rotunde, patate pe alocuri numai de copaci razleti sad de tufiquri sa,

racacioase, pe care le pasc caprele, pe cind

oile se rostogolesc la vale ca ni0e bulzi albi,
satele sint de tot rare. Ele se desfaura in frinturf de catune, care abia se pot uni prin slujba
aceleia0 biserici, dar n'ad nici-o indemanare
de qcoala. Case le de birne se razima adesea pe
un rind de jos care cuprinde pivnita. Sint yindilite cle cele mai multe on, dar nu lipsesc nici
caciulile de paie aspre ca roata de tepi a unui
aricid. Astfel se urmaresc mai mult timp locuintile impra0iate ale Zdraptului. Bisericuta e numai un opron de lemn in curtea unul satean.
Valea s'a ingustat tot mai mult in masura ce

drumul a inceput sa se urce. Cripl se desfapea totu0 Inca lin, intortochind supt stinca
neagra cursul lui galben. In locul unde suiqul
porne0e 0 mai rapede, Secuiul opreqte la un
han de drumul mare.
Ap crede ca-I tine un Jidan, ca prin atitea
alte locuri. 0 fetita cocheta prive0e din cer-

dacul innalt, doua femei imbrobodite lucreaza

la o masa incarcata de rufe, inteo odaie goala.
Intru morocanos, ncajit ca trebuie sa caut un
astfel de adapost. Dar una dintre femei incepe

ami orbi in frumoasa romaneasca veche

scurta din aceste locuri, qi pe incetul ne trezim
stind de vorba, cu acea buna fratie cuviincioasa
www.dacoromanica.ro

SPRE ABRUD

867

pe care totdeauna o ail unul fata de altul Rominil cari triesc in obiceiurile neamului lor.
El cred CA slut un preot i intreaba pe cdomnul
parintes de unde vine.
E 1 de departe.

I Si unde mergeti ?
La Abrud.

Si ap, din una In alta, aflu ca 'Ara mai

daunzi crIvnarul a fost un bAtrin careli lsase
notariatul din vrernile absolutismului fiindc5. nu
tia limba cea nou a Statulul : ungureasca,
apoi c bdtrina e vaduva lui, ci din multi copii
cari i-ail venit 0-mi spune lung, duios, ca

unui vechiii prieten, cum i s'a stins fiecare ,

i-ail ramas numai doi copilai ce invata la Brad,
dupg ce un adiunct de notar i-a facut sg piard
un an, smomindu-i la Ungurii lui, apoi un altul

mai mare, i aceast fetita, invatata la Abrud,

In qcoala romneasca, i cari o ajuta amindoi
la gospodArie. Dar negotul merge WI, cad In

coaste i s'a aqezat un Italian, un (Talian, de

pe la osele, a carui osptarie vine drept la nivelul trecAtorilor, pe cind hanul btrinei a ramas

acum in groapd, de cind cu drumul cel noir.

Satul e sarac : abia tine o Foa1:5 confesional
cu un invatator, fost gjAndara, care Incepe in
Decembre i mintuie in Mart. Mai e o ndejde

cu lucrtorii ce vor veni cind se va incepe

tAierea phdurii ba.trine din adincul \Tailor de la

Faget. Parra atunci casa se tine cu craitarul

www.dacoromanica.ro

358

MIINTIf APDSENt

,--

pentru sarea, pgharul de vin, pacul de tutun al

sArmanilor i cu ce d gradina, in care se culeg
nuci 0 mere prea frumoase.
Pe drumul innecat de Oroaiele ploii nu yin
decit carele minate de Mori in abh cu pururi
albastre, cari duc cercurile, doagele i ciuberele bor. Cite unul se coboarA in cri0na bAtrinei, i e o plAcere s vezi cu cit cuviinta cere
fiecare ce-i trebuie, cu citA rAbdare a0eaptA s
i se dea i cu cit omenie pleacA. Cite unul
stA de ascult vorba noastr, puind din cind in
cind un cuvint la locul lui. Cind se face tAcere,
bAtrina in0rA fete, ca 0 cum ar fi numai ele
douA, un catastif de lucrurile ce trebuie aduse
pentru prAvAlie, de la Brad, 0 se sperie cind
vede ch socoteala a intrecut un zlot.

TrAsura pleaca in ploaia nemiloas pe drumul unde opincile Motilor frAmintA lutul muiat.

Pe margine, tufe de porumbrele, boabe ro0i

de mAcie. Cite o cruce de piatrA sail de lemn
acoperitA cu umbreluta de Ondil. Copaci singurateci se catara pe innalta stinch neagrA din

care zbucnesc izvoarele cu capace de lemn,

care tin locul fintinilor de la cimp. Criul e
acuma numai o uvitA galbenA care se zvirco1e0e in patul lui adinc de bolovani tarcati. Din
toate partile, Oroaie albicioase, Oroaie gAlbui
alearga crescute .de ploaie, pentru a se arunca
in prApastia ce-I cuprinde.
www.dacoromanica.ro

SPRE ABRUD

859

Cail urcA din greil, 0 singurAtatea se face tot

mai mare. In fund se vede de odatA un virf tle
stincA innaltA, ca un pArete zimtuit la o cetate
cenuie a uriailor. Spre dinsul se incolAcete
necontenit unul din drumurile cu frumuseta mai
IndrAzneata. Id 0 colo sint rAspindite colibe,
prin care se tot poart sAteni ce string cinepa,

cioplesc pentru car sail grijesc de vitioarele

easel, pe cind frumoasele femel, care incep a
se gAti aid cu ie 0 catrinta, trebAluiesc pentru
mincare, incunjurate de droaia copiilor udati
de ploaie. Rind pe rind, coperiurile de indilA
i stuf se infund in valea, unde Criul dispare

0 el. Printre pilcuri de feregi cu foile dintate,

printre pajiti stropite cu floarea tArzie a branduii vinete, printre minunche de copaci tineri

se ajunge pra sus de tot, pe ace1a0 plan cu

innaltimile cele marl de 'mprejur, drept supt
picioarele stincil sure. N'avem alti tovarA0 decit lucrAtorii cari, Ora sus, sfarml piatra, cite

un coliba in pragul casutel sail Moti ce coboar iute cu ciuveiele lor de lemn certindu-se
cu Secuiul mial, care cuteazA sA-i pofteasa in
lAturi.

Apol de pe culme, drumul incepe a se cobort Meet. E acum o padure deasA de copaci
tineri, printre cari sint sAmAnati 0 citiva, foarte
putini brazi. Un ivoiii de apA galbena se aruncA
dintre trunchiuri 0 altul, alburiil, 0 mal mArior,
II iea cu dinsul. Apol altele se mai adaugl, unele
www.dacoromanica.ro

860

MEINIII APEMENt

galbil, altele limpezi, albe-suriT, 'Ana ce la urma,

intr'un adevarat rid iute, care vijiie cind la

dreapta cind la stinga, coloarea cea mai curata
invinge.

In mijlocul paduricii sint strinse casute linga

o biserica. Intreb ce sat e acesta, pe o femeie
ce vine din jos.
Tessk?

--

Ce sat e asta ?
Buningine este.
i de ce-mi spuneai pe ungurete ?
?

Eti Unguroaica ?
Ie.

De unde ?

De la Abrud.
Nici-o Rominca n'ar vorbi mai bine.
De vale intram intre casutele Abrudului-sat.
i aici in margenea apei, un om se desface de
la o frumoasa trasura ce ateapta.
Domnul e din Romania ?
Dar de ce ?

Apoi atunci va poftwe d. dr. Laurentiu

Pop, sa gazduiti la dinsul.
D. Laurentiu Pop e avocat, director la Banca
Auraria, i pentru intaia oara cineva are pentru

mine o atentie ap de delicata.

www.dacoromanica.ro

ABRUDIIL F iMPREJURIMILE PARA. LA. VIDRA

861

IV.

Abrudul i imprejurimile pitni la Vidra.

Abrudul se desfApr bine, de la stilpul unde

se iea vamA linga o cask cu un leil verde 'n

pArete. Pavajul de prund vechia se tine incA
bine, de i e foarte aspru. Case le sint dese i
se potrivesc intre ele. Stradele, care se proclamA

Attila, Tuhutum i cum se mai chiamA aceti

erol al Asiei, sint drepte. Totul face o impresie
prietenoasl. In piata largA, bine iricunjuratA de
zidifi
una e tocmai cAuraria 1.
stail una
lingA alta trel biserici : cea calvinA, cea catolicA,

amindouA marl, trufae, i biserica noastrA neunitA, in care slujete un protopop. In dos e o
alta, unitA. Ele ajung abia, cu toatA mArimea
lor, pentru o populatie de peste 1.000 de Romini
cari biruiesc cu vre-o trel sute pe meteugaril
i functionarii unguri din centru.
Le vAd pe rind, cutreierind stradele goale la
lumina unui lAmpa sail felinar, cAci pentru iluminat se ateaptA luna, care intArzie. Biserica
unitA e plinA de panglici tricolore : de curind s'a
fAcut acolo, cu o deosebitA insufletire, slujba de
ingropare a lui Matel Nicola, unul din cApeteniile
de luptA din 1848-9. AmindouA sint marl i cu-

rate. Cea neunitA, mai nouA, era totql ziditA

prin anil 1780, pe cind cealaltA flint& incA de
pe la 1730. Attila i Tuhutum nu numiail pe
www.dacoromanica.ro

862

MIINTIt APIISENT

atunci nici-o strada a oraplui *fiber i preveleghiat i, daca le numesc astazi, aceasta n'are
nimic a face 0 nu impiedeca desf4urarea fireasca a lucrurilor. Toata lumea ungureasca din
Abrud vorbe0e perfect romane0e. i, de oare ce

minele de aur ad cam stinchit aid, alti strain!

nevenind, se intelege lesne care va fi soarta
acelor ce a ramas printre noi.
*

Pornesc spre Cimpeni i Vidra, cu trasura de

casa a d-lui Pop. Cu incetul vremea se desluete i pe la amiazi muntii toff sint cuprin0
de lumina curata i rece a toamnei.

Cum ie0 din Abrud, de-a lungul Arieplui

care mina iute unde sure printre salcil rifi
vioid i larg in aceste parti
ajungi intre casute samanate pe innaltimi, care se tin 0 ele
de acest Abrud, risipit ca toate apzrile de

munte. tndata e01 la alt Or de fteampuri pentru

aur : pilugele de lemn lovesc zgomotos i indaratnic in piatra sfarimicioasa, i valuri de apa,
pornind ca din scocul morilor, iead cu dinsele
farimele fr -pret, pe cind aurul gre cade la
fund, de unde e cules la sfir0tul fiecarei saptamini. Pe margenea unui 0voifi, lucratori cu
palaria teraneasca pusa pe ceafa aleg acum 0
acest aur tulbure, ramas pe fundul g0eampuluis,
Ceva mai departe se vac' cladirile vechi ale *fabricils de aur eimparate0is, care lucreaza aid
www.dacoromanica.ro

ABRUDUL tz,a IKPREJURIMILE PANI LA VIDRA 863

Inca de prin anil 1850. Odata era ud mare ci0ig,

i Abrudenii cad aveail locuri cd aur in ele se
Imbogatiail foarte rapede, cheltuind de cele mai

multe off Ida nici-o grija sail alegere aceasta

bogatie upara. Astazi Insa, folosul minelor ar fi
cu mult scazut, de0 pna astazi cautarea de aur

ocupa 0 hrane0e atitea din wzarile vecine.

Cel d'intaiil sat e Carpeni011, ceia ce inseamna
desiul de carpeni (compara : Palteniul de linga

Sibiiil, Stejariul Brapvului, Peripl din Romania). Aid* s'a nascut Crian i Cloca, cele doua
capetenii ce ail stat alaturi de Horea, vechiul
4 Craial romanesc al acestor munti. i din acest
loc de plecare al cruntulul nimicitor de cdomni",

a pornit 0 neamul ulute0ilor, care a dat Bisericii unite pe unul din cei mai blinzi i mai
curati archierei ai sal, iar a Asociatiei) pe ac.
tualul ei preedinte. Familia nemeeasca *ulutiil
poarta predicatul nobiliar cde Carpenip care se

scrie ungureqte ,Kerpenyes). Ca in multe din

aceste parti, satul are i biserica neunita 0 biserica unit, una in fata celeilalte, pe picior
de razboiii.

Drumul de vale, pe linga Arieq 0 intre margenile de stinca mai mult goala, se infunda in
Cimpeni. Acesta e mai degraba un tirguor, in
care multe pravalii 0 case ale Rominilor din
cinteligenta, se aft* la mijloc intre casele dese
ale teranimii. Un foc strapic, purtat rapede prin
izbucnirile pucioasei ce se tinea pentru facerea
www.dacoromanica.ro

864

DIUNTII nPUSENt

pe fur4 a prafului de purl, a prefcut aceast

frumoasa comun intr'o Sodom i Gomora care

i-ar fi isp4it pacatele Piata a fost cuprins

intreaga in valvtaia grozava. Bisericile n'ad
scapat nici ele pe dimburile ce le poart ; cea
unit a fost mai ales pusd la cale foarte rail,

Ef

:%

75',

-4-..211.

r,

' if

'Om

ig

if-

.-A....2.717-4...,

rh

Cimpenil innainte de focal din 1006.

i in mijlocul pocnirilor focului intetit, al zarvei

de oameni ce strigad de spaima sail se indemnail

la munca de combatere a nenorociril, rsunk

ca un urlet de triumf al Iadului, cdderea dopotelor, care se prefacurd iute intr'o gramada
de amnia topita. Negustorii, me0eril, avocatii
se addpostira" in casele terAne0i, crutate in cea

www.dacoromanica.ro

ABRDDUL

I IMPREJURIMILE PAIII LA VIDRA 865

mai mare parte a lor. De multa vreme, un too

din Ardeal n'avuse s indure o pedeapsa dumnezeiasca aa de cumplit.
Biserica neunit a fost fAcuta la loc, intr'o
formA poate prea gAtit. Ne1nte1egeri1e confe
sionale, care aid n'ail nici-un frit], nici-o ru0ne
i nici macar o hotarnicie a cuviintii, ail impiedecat ca i biserica unitA sA se trezeasca din
ruinele-1 negre. Cad aid e locul unde preotii
romilii de cele douA confesil se spioneaza necontenit i nu pierd nici-un prilej pentru a se
jigni prin vorbe aspre i glume proaste sa a-0
face rail prin ce forte pot sAvir0 numal. i, pe
cind se poart fati i zgomotos aceasta ru0-7
noasa i dAunAtoare dumAnie, Unguril tin Cu
multa cheltuialA bune colI primare, enormale,,.
la care yin i atitia Romini din imprejurimi -ca

s se poleiasca cu limba Statului sad sl se gAteascA pentru rosturi de Stat.

CfmpeniI ace0ia de ruine, de case cu cerdace, de prAvAliI cafe incep a se clAdi din nod,,

a fost numit aa dupA cimpul foarte Ingust ce

se deschide aid intre namilele de piatr nea-4
gra infoiatA. Ina de pe la 1600 acet1 locuitori
ai cimpului frumos din mijlocul muntilor ii
avead biserica i neme0mea, precum dovede0e
frumoasa insemnare din 1631, din care se afla
ca cpan (domnul) PaFu1 din Campeant, 0 sotia lui Acsa ad druit gbisericiI din CAmpeanI2un Octoih slavon, luat de la MAnastirea Stefanca.
www.dacoromanica.ro

366

mix TA APIISENI

(de mult dArimata), unde stAtea pe atunci ca

egumen un Atanasie, venit din Moldova,

altA

legAturA cu tara pAna 0 in aceste locuri. In

luptele de la 1848-9, or4e1ul 41 are o parte
insemnata, pe care localnicii n'o uit.
*

Din ce in ce mai sus, de-asupra Arieului ce

se strecura tot mai ingust prin vale, drumul se
desapra drept innainte. Frumuseta lui se face
tot mai mare, intre culmile innalte, pe care le
acopAr, pe lingA paduricile obinuite, 0 petece
negre de brAdet. Pe alocurea piatra stincil se

vadqte in suptirl fol negricioase sad se coboara pana pe termul apel in marl bolovani
de marmura alba. Sate nu se vAd, rare ori tree
drumeti cAlAri 0 in carA, cari poarta abaua cu
cusAturi albastre a Motului, femel in tulpane 0
rochil de tirg (catrinta, ortul, la nu se prea
intimpinA nici aicea). Fetele sint deosebit de
frumoase, albe, prelungi, cu nite ochi marl de
lumina pe fruntea dreapta; nu lipsesc chiar co-

pila0 cu pArul foarte Wan 0 ochil de un albastru limpede. Citeva ol 0 vite ratAcesc pe
coastA tocmai sus, 0 pastorelul, copil frumos ca
o papu0cA, face sa rAsune aierul muntelui de
doine cintate cu cdldura unui adevArat voinic.
De la o vreme, case prind a se ivi, linga bise-

rid de zid cu coperiprile lungi, de fel ora0ian,

invelite cu tabla saa acoperite cu indila, care
www.dacoromanica.ro

ABRIIDUL I IMPRETURIMILE PARA LA VIDRA 867

cuprind frumoase zugraveli de pareti si de catapiteazm, mai ales de la mesterul abrudean

Simion Silaghi, de la sfirsitul veacului al XVIII-lea.

Crud* de piatr si de lemn subred se grAmadesc

in cimitirele neingradite si calcate de vite pand

si de-asupra gropilor proaspete ; locul unde

dorm Taal* sail fete II arat brazi ciopliti in jos
si purtind in crengile lor, ce se usuca zi de zi,
ca 0 amintirea mortilor tineri, 'Aft-Anil rosil.

Casele din care se ivesc terani cu palariute

si foarte frumoase femel in cojocle, cu chipuri

de fetite din idile si de madone senine, ad o

constructie deosebit. Sint facute numai din lemn
afara de vre-un salas al birului sail altui

fruntas , ail pivnite supt ele, innalte tuguiuri

de sindili si supt dinsul un cerdac sad tirnat,
gang, faiat in marl arcade ce nu se mai vad
aiurea. 0 scar mestesugit suie la dinsele. A stfel yin pe rind Ponorelul, cAruia-i zicea odata
Ponorul, cu cloud biserici si vechea bisericuta
de lemn adausa la coala confesional, care mai
inftiseaza astfel atitea chipuri de sfinti a caror
chemare s'a mintuit. Urmeaza prelungirea ne-

sfirsit, pe vre-o zece kilometri, a Vidrelor :

Vidra-de-jos, care incepe cu partile TamAsestilor si Goiestilor, avind de toate dou biserici
neunite, si Vidra-de-sus, care se infund in munte.
Tntre ele se innalta citeva culmi rotunzite, foarte

negre ; copiii frumo0 culeg necontenit jucriile

lor din ele. Cad de sus Oa jos sint facute numai

www.dacoromanica.ro

868

MIINTIt APUSENt

din strAvechi meld impietriti 0 umpluti cu te-

setura asprA a cremenei. Supt muntii de la

dreapta ticnesc din stincA dou izvoare puter-

nice care cad 0 se zdrumecA de piatra ce le

prime0e. Ariecul freamAtA dedesupt iar in mar-

genea drumuldi, unde la cimp se innalta gitul

de cocor al fintinii cu cumpAnA, apa curatA,
rece, picurA din jghiaburi, fAcind ceia ce se
chiana aid, in loc de izvor : un ctirAil".
Poposim tocmai in acest loc, la birAii. BirAita,

gAtit de sArbAtoare, ifi duce fetita la ccoala

ungureascA de la Cimpeni, si e o adunare de
frati, de surori, de bAtrine cArora li se zice cnenix.,

de rude 0 de cdregatoris, intre carI gpandurub)

sail paznicul. Copila are tricolorul in codite 0,
cind atrag, in batjocurA, luarea aminte a mamei
asupra nepotrivirii intre aceastA mArturisire romAneascA 0 coala de instrAinare unde merge
sa-0 jertfeascA odrasla, ea mu1tAme0e pentru
sfatul cel bun 0 inlocuiecte panglicile tricolore
cu altele albastre. Conctiinta nationala ar fi pu-

tin trezit la acecti Munteni, 0 nu numai la

biraie. La Albac, 0 mai sus, spre Ungurime, nu
s'ar cti de multi nimic despre Horea, Craiul macelurilor, care a rAsArit aice pentru aii rAzbuna
neamul.
*

Neputind innainta w de mult, ne ducem deocamdatA sA vedem, in marginea Vidrel-de-sus,

casuta lui Avram Iancu. E la capatul unei livezi
www.dacoromanica.ro

ABRIJDUL ff3I 231PREJURIMILE YANA. LA. VIDRA 869

intinse, in fata unei clAdifi mai mail, Cu cerdacul nat. Acoperipl greti cade pe paretii de
lemn innaltati, strApun1 de trei feretI mkunte.

Insotiti de un morlet pitic, de un alt mo trecut cu vrista, care vorbete mai mult din deprindere fata de oaspetii nationaliti, decit din
prisosul convingerii i cAldurii, despre cregele
romAnesc, ce a fost acolo, precum i de dou

fetirane cu zestrea de frumuseta obiruit aid,

trecem din cerdacul cu bolti in cele dou Incaperi goale, pline de iscAlituri i de carti de visitA.

Si icoana sufieteascA a celul ce s'a sAlAluit

dintru inceput aice, mersul gindurilor sale se

desluete pe incetul. In jos pAnA la CArpeniqul

lui Clora i al lui Crian, in sus pAnA la cuibul de munte in care a copilArit, a munch i a
suferit Nicolae Ursu, cAruia i s'a zis Horea, tot
casute de sArAcie ale Rominului robit in tara
muntilor de aur pentru strAinii lumil intregi, cad
Motul 1I citigA cu greii pinea din verica
vinzare pribeagA a bietelor unelte de lemn ce se
pricepe s ciopleascA. Pe margene, irul innaltelor virfuri pietroase : Virful Sloiului, Strutul,
Mitul, Munducul, uriaA catapiteazm pentru hiserica libertatii, a cAreia bolt e cerul insui cu
miniile i insninkile lui. Iar in vale spumega-

toarea curgere a Arierlui, cu apa negrie, ca i

cum fiecare picAturi din el ar fi o lacrimA de
durere, riii trist i neodihnit, vuind a rAscoali ci
a ruinA. Astfel din copilkie se plAmAdi o fire
N. rorga.

Arch:caul.

www.dacoromanica.ro

24

870

nnalpf APUSENI

de visAtor aspru, de credincios indArAtnic, de

viteaz milos : adunind in el toad motenirea de
durere i de amintiri a trecutului, el 0-a ascutit
sabia de cremenea tare a acestor muntl

La intorsul, pe care-I tulburA accidente de

trsurA, se ivete in marginea de codru un ochiii
de lunA, luminos i sAlbatec. Apoi luna se innalta
micurindu-se, infAurindu-se in cearcAne de ume-

zealA, pe cind Arigul se poleiete de argint. Pe

incetul zAbranice albe acopr muntii, i peste el

plutesc neguri ware, ca stafii neodihnite din

vremile Ara izbindA. Ele par a rAtAci uor din loc
in loc asupra tuturor suferintilor de astAzi, cerind
puterilor tainice ale lumii razbunarea, dreptatea,

care li-ar da in sfirit linitea supt brazda mormintelor fall cruce in care s'ail zvirlit trupurile
mAcelArite i s'afi cufundat acelea din care suferintile goniserA sufletul eroic al luptAtorului.
V.

De la Abrud la Zlatna.
Cea mai urit vreme ploioas, sosit pe neprevestite la mijlocul noptil, ne intovArlete in
drumul de patru ceasuri i mai bine spre Zlatna,

smina de mil-, a celei mai depArtate vechimi.

Avem pe caprA un sArAntoc de omulet, cu mustape marl i ochii mid, triti, care mina in tAcere.
$tie romAnete foarte bine, dar se declar Ungur,
www.dacoromanica.ro

DE LA ABEAM LA ZLATNA.

371

filnda aa a fost ndscut, tat-sn va fi stiind

de ce i pentru a merge la biserica clegil
ungurestli, calvine.
La iesirea din stradele cu caldarim aspru ale
Abrudului, care in "multe priving are infatisarea
unei cetag, e casarma unde std pe cite dol ani
un detasament de earmata comunal,. In valea
ce se deschide indat, strAbatut de un rapede
riii galben care se izbeste de pietre i cade furios
pentru o cddere noua, suna iarasi innbusit pilugele de lemne ale steampurilor. In toate partile se
vdd gramezile de urita-piatr sur i noroiul cenusiii care rmine pe urma alegerii aurulul. Proprietarii masinelor de lemn, cu forma veche, sint
in mare parte Romini, si cite unul si-a clnit linga
roata ce se invirte in fisiitul vesnic al apel, cite
o frumusicd locuintg. de tard cu flori in gradinita.
Mai incolo sint cldirile asa-numitelor esteampuri

imprdtesti), pentru c ele sint in stApinirea

fiscului.

Cel d'intiii sat, adec tot un atun de munte

ca i toate cele de pe aceste coaste si din aceste
val", se chiamd Coma. Dup dinsul incep innainte,

si tot asa si la stinga, Buciumil, cele sese sate

care poart acest nume si dintre care ni se infatiseaza Intit Buciumul-Cerb.

Drumul s'a ingustat, strins de marile innaltiml intunecate i inviorat numai de freamatul,
de sriturile nebunatece ale riului cu fata galbena. Aid ins muntele nu e golas sa smnat
www.dacoromanica.ro

372

KIINTli APTISENI

numai pe alocuri cu arbori razleti, ci pAdurea,

o veche padure de fagi, stropita pe alocurea cu
bradet, 11 imbraca intreg. Parra in virful Dealului-Mare, cel mai vestit sui din aceste pArti,
e aceiai imprejurime, de mareata taina, a codrului vechifi.

Ploaia rece a gonit orice viata i, ca i. padurea, drumul insu1 e pustifi "r mort. Numai

din cind in cind vezi vre-un car acoperit cu

covergi, vre-un calaret infaurat in abaua alba
cu margenile albastre, vre-o biatd femeie sAraca
nacajindu-se spre casa prin tina galbena, sag

vre-o Tiganca nenorocita care, zgribulit in

rochia-I de cit rupta, car& spre coliba o mind
de vreascuri ude.
Atingem virful Dealului-Mare, unde nafrdmile
negurilor se impleticesc in jurul brazilor intunecati, pe cind ploaia cade 0 mai invierunatd. De
aid incepe o tara deosebitA in multe privinti de

acest regat romanesc al Motilor, a carui coroand de mucenicie i-aii trecut-o pe rind Horea
i. Iancul, in ateptarea unui al treilea, care va
veni de sigur.
in

Pamintul e albicios, 0. de pe virf se rapede

aceastAlalta parte, spre Zlatna, un alt ria

de munte, alb i el ca i farina i tina din. preajma

E Valea Dosului, dupd care se numete

un catun care indata-ti rasare in (-ale. Dar, altfel,

0. de aid innainte e aceiaqi bogatie a copacilor

www.dacoromanica.ro

DE LA ABRUD LA ZLATNA

373

cu frunzele Inrosite si ingAlbenite de frig, ace-

leasi covoare ruginii ale potecilor de codru,

aceiasl. pustietate tristA pe care o intrerup numal
mersul incetinel al carelor acoperite, Motii cAlArI si femeile zgribulite.
MA opresc sA vAd bisericuta de la Valea Dosului. In aceias1 ingrAditurA se aflA si scoala.
Tocmai e vremea de dupA amiazi, cind se incep

iar lectiile, si din toate partile se grAbesc copilasil foarte frumosi, bAieti si fetite, dintre can
unil n'ail decit o cAmAsuicA udA bleascA, peste
bietul lor trup nAcAjit. InvAtAtorul, care vine cu
multe temenele, poartA haina de abh., fArA cusltuff albastre, a teranilor din aceastAlaltA parte a
muntilor ; din vorba cu dinsul aflu cA acum trel-

zeci de anI si-a inceput viata ca... farmacist la

Abrud.

Acest Tinut presArat abia cu citeva cAtune,

cuprinde in stinca lui plumb si argint-viii, care
se si exploateazA. Iar mai In jos Zlatna dato-

reste aurului faima pe care a avut-o in toate

timpurile.
*

Atingem intAiii TrAmpoielele, al cAror nume

vine de la gtrAmboiii", trimbA,
o biatA comunA risipitA prin toate poienele si ascunzAtorile.

Aid Mate! Nicola, tribunul de la 1848 care a

murit dAunAzI ca avocat foarte bAtrin, cu trewww.dacoromanica.ro

874

MIINTII APUSENI

cutul uitat de toff aproape, a turtit o ceat de

Unguri nAvAlitori, cari zoriail prin acest pas
cAtre cetAtuia primejdioas a Motilor.
VI.

Zlatna.
Zlatna incepe printr'un sir de cAsute de-alungul riului albicios care e acum Ampoiul insusi. Mai departe al pravAlii si o piatA. Un ban
e tinut de Rominul Moldovan, iar cellalt de un
Evreil. Nemerim la acesta, plAtim 60 de craitari
Portia de purcel ucis fail nicl-un folos pentru
foamea drumetului, si sintem trimesi pe jos, cu
lucrurile, intr'un cArucior de minA, dus de un
Secuias, spre garA.
Zlatna, cAreia al nostri li zic si Zlagna, nu e
ins numal a strAinilor evrei, cu hanuri pentru
despoiare, sail a strAinilor unguri, cari merg la
biserica catolicA din piata ; iarAsi, ea nu e nici
a lucrAtorilor de la topitoria de aur a Statului,

unde necontenit fumegA cu cel mai puturos

dintre fumuri cArbunii si zgura ce se aruncA.
Din vre-o 4.000 de locuitori, 3.000 sint Romini,
locuitori ai multelor case rzlete ce se catArA

pe coaste supt adapostul padurilor. Notarul e

Romin, si tot asa vice-judele, un prea frumos
teran, indatoritor si cuviincios, care, imbrAcat
in cojocul si zeghea lui, albe ca intr'o zi de
www.dacoromanica.ro

375

ZLATNA.

joc, ne poart pe la cele douA biserici vecine,

dintre care cea unita are in fruntea ei un protopop.

Pe cind marea bisericA a neunitilor

ma-

joritatea nu se deosebete decit prin intindere

i prin zugraveala nou, in stil secesionist, in care
sfintii ail i aureole roii ci albastre,

care zugral-

veal se datorete bAtrinului pictor bavares, ce

lucreazA i la reedinta din Sibiiii,
cealalta
are mai mult element istoric. Ea pastreazA carti

vechi, dintre care o evanghelie a fost a viadial Atanasie, cel care a iscalit actul de Unire
cu Roma i, pe linga aceasta, pe o tablA din
pArete, amintirea c5. in 1817 imparAteasa Carolina insai a venit aid de a ascultat liturghia in lirnba romAneascAz. Dintr'o pinza yapsita cu slove se mai afl ca aid odihnesc mai
ci fiul lui Petru Dobra, director al causelor
regale) i traducAtor al Pravilei muntene pentru
Austriacil din Oltenia. Acest neam a fost amestecat in amindou rAscoalele romAnecti din

acecti munti. Cimitirul are pe crud multe inscriptii latine, pentru familiile Anghel, a Vldial .Atanasie, de loc din Ciugud, in comitatul
Albel, ci pentru familia Neagoe, scrise ins
Angyal ci Nyagoi. E interesant sl se pomeneasca ci aceia cA pe una din cArti un popa
fricos a scris in aceste cuvinte vestea despre
Horea, a carui umbra cruntd plutete ci aid ca
1 umbra lui Iancu, pedepsitorul in chiar aceste

www.dacoromanica.ro

876

muNTII APUSENI

locuri : *SA s tie clad ad spart Tara Horea

era vleatul 1784, atuncea s'ail scris. Scris-am

popa Ioan4 din Fene, 1784*.

*

Trenul mic i incet pleacA spre Alba-Iulia

prin valea Ampoiului. E mai largA decit strimtorile de pAnA acum i e pAtatA cu cite un pilc
de cucuruz uscat. PAdurile sint mai putine, 0
din mijlocul lor se tidied aid bucati de stincA,
tAiate in chip neobipuit, pe care poporul le nume0e culmi* 0 cbulzi*. Riul se vede numai

o clip, 0 apoi el se ivecte iarA0 acolo unde

linia-1 trece pe un pod mricel.
Casele, innAlbite sad in negreata lor de birne
goale, sint joase 0 mici, MCA frumuseta de grinzi

intretesute pe care o ad cele din strimtorile Mo-

tilor. Se vede cite o teranca purtind catrintA

0 legAtur de tulpan in jurul capului, dar mai
des descoperi ca singur locuitor i domn ciobanapl cinchit pe iarba plouatA.
Numele satelor, stilcite in firma statiilor, sint
curat romane0i. Dupa PAtrunjeni vin Galata 0
Fenepl, apoi Prisaca, numit dupa o veche stuparie sad estupinA*, Poiana, Pite0i-Gaureni 0
Tautii, toate in munte incA.
Dar la Ighiti, botezat Magyar-Igen lucus a
non lucendo , innaltimile pier in linii moi. Lanurile se ivesc de amindouA partile. Dupa un

scurt drum pe la un sat cu numele unguresc,

www.dacoromanica.ro

ZLATNA

377

gti in Balgradul lui Mihai Viteazul, care a fost

si locul suferintii ultime a lui Horea. Acuma
ins, la lumina unor chioare becuri electrice,
prinse pe un fel de spinzurAtori, strabati cu dezgust stradele de jidovime stApinitoare, cu oteluri marl i locuri de petrecere pentru ofiterii
din cetate.

www.dacoromanica.ro

TABLA CUPRINSULU1
CARTEA A I-a.

Tinutul BrasovuluI.
PAG.

Prefati
De la Predeal la Brasov

5
7
13
34
41
45

Brasovul

ImprejurimI ale Brasovului: Timpa, Risnovul .

Imprejurimi ale Brasovului: Branul . . . .
Imprejuriml ale Braovului: Tohanele, Zirnestii
De la Brasov la Fagdras

47

CARTEA. A Ii-a.

Tinutul Pitgaraului.
Orasul Fagarasului
.,
Imprejurimile FgarasuluI
: Cea d'intiiii calAtorie.
,
Imprejurimile Fagrasului: A doua cAltorie .
Imprejurimile Fagraului: A treia cilitorie .

Imprejurimile Fagaraplui: A patra cilitorie .

Imprejurimile Fag5zasuluI: A cincea calltorie
Ymprejurimile Fagarasului: A sesea alitorie .
Imprejurimile FAgiraplul : A septea calatorie
Imprejurimile FAg5rasului: A opta caltorie .
Imprejurimile FlgarasuluI: A noua caltorie .
Spre Sibiiii

www.dacoromanica.ro

.
.

61

73
75
84
88
98
109
113
121
124
128

TABLA CIIPRINSULUI

380

CARTEA A. III-a.

Tinutul Sibitulu I.
De la hotar la Sibiiii

135

Sibiiul

146

Satele romnesti de la
Ocna Sibiiului

Apusul

Sibiltflui .

160

Rsinarii

173
179

Tara Amlaplui

186

CARTEA. A IV-a.

Tinutul Miercurii I SebeuluI.

Miercurea

De la Miercurea la Sebe
Sebesul i imprejurimea

197
200
206

CARTEA A V-a.

In jurul Albei-lulli.
Alba-Iulia

227

CARTE& A VI-a.

Tinutul Oritiei.
Orttia
Imprejurimile Orttiei
Peste Murts, in preajma Ortstiel
Spre Hateg

241
245
249
258

CARTEA. A VII-a.

Tinutul Hategului.
Pe Streit la Hatg

267

Hategul
274
De la Hateg la Gr&dite si la cetatea lui Decebal: 277

Pe valea Jiiului

www.dacoromanica.ro

297

381

TABLA CUPRI1141:3L131

CARTEA A VIII-a.

Tinutal Inidoarel.
Spre Inidoara
Inidoara

309
314

CARTEA A IX-a.

Tinutul DeveT.
Spre Deva
Deva
Dobra gi imprejurimile ei

327
'331

534

CARTEA. A X-a.

Muntn Apuseni.
Spre Brad
Bradul qi Tebea
Spre Abrud
Abrudul si imprejurimile pana la Vidra.
De la Abrud la Zlatna
Zlatna

www.dacoromanica.ro

341
346
853
361
370
374

VOLUMUL AL II-LEA, CARE CUPRINDE SF1R-

SITUL INTREGEI LUCRARI (A.RDEALUL DE

NORD, MARAMUREFL, CRISANA. i BANATUL), SE VINDE N ACELAsf TIMP CU ACESTA.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro