PLANTELE

CUNOSCUTE DE

POPORUL ROMAN
-<>
VOCABULAR BOTANIC

CUPRINZAND NUMIRILE ROMANE, FRANCEZE4

GERMANE $1 STIINTIFICE
DE

ZACH. C. PANTU

ED ITI 'A

II-A

BUCURE$TI

EDITURA CASEl SCOALELOR

1929
www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE

DE POPORUL ROMAN

www.digibuc.ro

Ur XtaL JoY-5a-L(4Lt

911'414)12,644v

PLANTELE
CUNOSCUTE DE

POPORUL ROMAN
<>VOCABULAR BOTANIC

CUPRINZAND NUM1RILE ROMANE, FRANCEZE,

GERMANE SI STI1NTIFICE
DE

ZACH. C. PANTU

EDITIA II-A

BUCURESTI

EDITURA CASEI SCOALELOR

I9

www.digibuc.ro

INTRODUCERE LA EDITIA A DOUA

Dupa 23 de ani dela aparitiunea primei editii a lucrrii noastre :

Plantele cunoscute de Poporul Romn. Vocabular botanic, cuprinzeind numirile romne, franceze, germane si stiintifice, dm
acum la lumin o a doua editie, att pentru ca prima s'a epuizat,
ct i spre a putea introduce unele modificdri, pentru imbunattii complectarea, prin numeroase adausuri de numiri populare,
cele mai multe adunate si verificate de noi, altele comunicate noud
de colegi si cunoscuti; iar altcle luate din scrierile diferitilor autori.
Aceast a doua editie a lucrrii noastre are pe lngd cele
3600 numiri populare din editia prima, Incd vreo 1050 numiri populare noud ; astfel c editia cea noud, complectatd si adaus cuprinde In total vre-o 4650 numiri populare, cari se refer la cam
2000 specii de plante.
Pe lng modificdrile i complectrile mai sus amintite, ddin
in aceast noud editie i un tablou de familiile plantelor, cuprinse
in aceast lucrare, dispuse In ordinea clasificatiunei lui A. Engler,
pentru a se putea vedea locul acestor plante In regnul vegetal.
Cu aceast ocaziune aducem multumirile noastre cordiale in
prima linie colegului i confratelui D-r. MARCEL BRANDZA i neoborea

sit& naturaliste D-na OLGA MALINESCU, care ne-au comunicat nu-

meroase numiri de plante, adunate din Moldova si din Bucovina,

cu deosebire din regiunea Cmpulungului ; asemenea D-lui Dr. M.
GUVLEAC, profesor universitar, care a binevoit a ne confirma unele
din numirile de plante din Bucovina. Multumim de asemenea
confratelui SIM. ST. RADIAN, briologul nostru, care ne-a fAcut descriptiunile de Muscineae precum i harnicului escursionist i naturalist MIHAI HARET, presedintele Turing-Clubului Romniei, care
ne-a comunicat interesante numiri, din muntii nostrii i cu deose-

bire din Bucegi.

Dintre scrierile folosite

de noi la aceastd a doua editie

citate la Bibliografie merit o deosebit atentiune interesanta scriere

a D-lui profesor Dr. ALEX. BORZA Flora grdinilor tardnesti romne".

Din aceast lucrare n'am luat cleat numirile, cari ni s'au prut mai
romnesti, lsnd la o parte, pentru economie de spatiu, pe cele
care sunt expresiv unguresti, cari se pot Ins folosi de specialisti
direct din mai sus amintita scriere.
O altd cauz, care ne-a hotrt s intreprindem publicarea
unei a doua editii, mai este i modul favorabil cum a fost primitd
www.digibuc.ro

VI

INTRODUCERE

prima editie a lucrdrii noastre i cum a fost apreciatd de ctre

oamenii competinti, din cari unii au fcut chiar ddri de seamd
elogioase, precum DR. DIMITRIE GRECESCU la Academia Romn,
IULIUS ROEMER In revista germand Die Karpathen", S. P. RADIAN
In Jurnalul Societtii Centrale Agricole", D-L AUREL SCURTU In
Buletinul de Farmacie i Chimie", etc. etc. Mai citdm de asemenea
pe DR. CRAINICEANU, pe D-L MARCEL MONTANDON i In fine pe Dlarele nostru literat TITU MATORESCD, care ne-a scris pe carta sa de

adresatd noud la 29 Oct. 1906 urmtoarele : Multumete

D-lui Zach. C. Pantu pentru trimiterea pretiosului d-sale Vocabular botanic", de care se foloseste adeseori i care este mai ales
de cel mai mare folos la alatuirea Dictionarului Academiei Ropentru scriitorii nostri o binefacere literar. De am ave
mne
i un asemenea vocabular zoologic ! d. e. pentru nomenclatura
TITU MAIORESCU introduce cartea noastr
petilor i a pasrilor".
in criticele sale literare vol. III.
Insemndtatea cunoasterii numirilor populare romne0 ale
plantelor reiese foarte bine din aprecierile unui botanist german,
care a fcut escursiuni i cercetri stiintifice In tara noastr, chiar
in timpul rdsboiului nostru pentru unitatea nalional. Vestitul
botanist DR. F. Pax, care s'a ocupat cu studiul Florei Carpatilor
in lucrarea sa Pflanzengeographie von Rumnien, aprut In
Nova-Acta. Abh. der Leop.-Carol. Deutschen Akademie der Naturf orscher Band. CX. No. 2. Halle 1920 la pag. 38 (118) si 39
(119) spune : Es war mir ein fr die Scharfe Naturbeobachtung
des Hirtenvolks zeugender Beweis, den ich auf einer Exkursion in
der Umgebung von Comana, sdlich von Bukarest, erhelt, als mein
13 jhriger Begleiter, der in der Schule zweifelsohne nur sehr
bescheidene Anfnge der Wissenschaften in sich aufgenommen
h atte, mit absoluter Sicherheit schon von der Ferne den Tufan
(Quercus pedunculata', den Stejar (Q sessiliflora), den Tufei-albei
(Q. pubescens), den Cer (Q. Cerris) und die Giirnit (Q. conferta)

auseinanderhalten knnte" ; adicd pe romneste: A fost pentru

mine o probd evidentd de isteata putere de observatie a naturei,
ce am constatat a are poporul de pdstori, cci inleo excursiune
imprejurul Comanei la sud de Bucuresti, insotitorul meu un bdiat
de 13 ani, care In coal n'a putut primi fr Indoiald dect numai
modeste inceputuri de tiinte, dar care cu toate acestea a putut
distinge dela distant cu o sigurantd absolutd. Tufanul (Quercus

penduculata), Stejarul (Q. sessiliflora), Tufa-allbei (Q. pubescens),

lar la pag. 127 (207)
Cerul (Q Cerris) i Geirnita (Q. conferta).
vorbind de Intrebuintrile, ce fac Romncele cu diferitele plante
constat faptul c poporul nostru cunoate In general mai bine
lumea plantelor, deck cum se cunoaste In Germania i cd la
poporul romnesc existd numeroase numiri populare de plante. latd
cum se exprimd textual profesorul PAX : Noch heute braucht z. B.
die Rumnin des Landes Salvia glutinosa zum Fangen der Flhe,
Origanum vulgare zum Frben der Wolle und vieles andere. Da-

www.digibuc.ro

VII

1NTRODUCERE

mit im Zusammenhange steht die Tatsache, dass das Volk die

Pflanzenwelt im allgemeinen besser kennt als in Deutschland, und
dass zahlreiche volkstmliche Namen existiren die BARTOLOMEC,
BORZA, PANTU u. a. sorgfltig gesammelt haben".
Vedem deci cum prof esorul PAX, a Cruia autoritate In botanicA este recunoscut si care In scrierile sale de mai inainte, nu

prea vorbea bine de poporul roman, apreciaz acum la poporul

nostru, caliatile de bun observator al naturei si de bun cunosator
al plantelor.

Pentru adunarea materialului, necesar la complectarea si

addugirea acestei a doua editiuni a lucrrii noastre, a trebuit sd
facem ani dearndul numeroase si dese excursiuni In diferitele

puncte ale trei. Ne folosim deci de aceast ocaziune, s aducem

respectuoasele noastre multumiri atat Ministerului Instructiunei publice ct si Ministerului Cultelor si Artelor pentru binevoitorul
concurs, ce ne-a aco-dat. Suntem de asemenea recunoscAtori D-lui
T. Alessianu, Administrator al Casei Scoalelor si al Culturei Poporului, care apreciind valoarea acestei lucrri, ne-a ajutat, inlesnindu-ne excursiunile, att de necesare cercetrilor noastre.

Bucumti, Institutul Botanic, 10 Maki 1929.

AUTORUL.

www.digibuc.ro

INTRODUCERE LA EDITIA INTAIA

Ceeace m'a determinat s intreprind aceastd lucrare Intitulat :
Plantele cunoscute de poporul romn. Vocabalar botanic cuprinznd numirile romne franceze, germane si tiintifice, a fost pe de
o parte ca sd se usureze si sd se vulgarizeze studiul frumoasei
stiinte a botanicei, pe care nemuritorul LINN o numia : Scientia
amabilis" si care este asa de putin cunoscutd si iubit de cArturarii
nostrii ; iar pe de alt parte, pentru cd. vedeam In lexicografia
noastrd numeroase neexactitti de numirile plantelor, sau in cazul
cel mai bun explicatiuni cu totul vage. Spre acest scop am crezut
de cuviintd, ca s pornesc dela numirile cunoscute poporului nostru,
adunate din diferitele localitdti locuite de romni i dispuse in ordine alfabeticd, addognd la fiecare plantd numirea francezd, germand i tiintificd (latind), numele familiei din care face parte,
precum si o scurt descriere a plantei, indicndu-se la fiecare
durata, locul unde creste (statiunea), timpul inflorirei, intrebuintrile
economice, agricole, alimentare, industriale i medicinale, ardtndu-se
adesea i credintele populare. In acelas timp am mentionat dacd
plantele posed proprietdti toxice sau dacd sunt melifere ; iar pentru
cele exotice am ardtat patria scopul culturei loc.

Cele vre-o 3600 de numiri populare, cuprinse in aceast lucrare, se referd la aproape 1600 specii de plante, dintre care cele
mai multe cresc prin pdrtile noastre, impodobind cmpiile, vile si
muntii nostri, iar altele mult mai putine, exotice, sunt cunoscute
poporului nostru din culturd, sau numai ca producte vegetale, din
bcdnii si droguerii precum : Bcan, Cafea, Ceai, Piper, Scortioar,

Sofran, Frunzisoar, Nucsoar, Popaz, Sabur, Salce, Snge-denou- frati, etc., etc.
Poporul nostru, din fire admirator a tot ce este frumos, a
fost totdeauna atras de frumusetile naturei i in special de flori.
Numai astfel ne putem explica numeroasele cunostinte, ce are el
despre plante, numai astfel ne putem explica faptul, cd romnul
nostru are ark de interesante si frumoase numiri de plante. Ct de
frumoase sunt de pildd numirile : Lcrmioare, Sufletele, Vinetele,
Albumeaki, Albastrit, Masa-raiului, Sngele-voinicului, C'hicaDoamna-codrului, Condurul-Doamnei,
voiniculut,
Dirnitrite, Crucea-voinicului, Smeurit, Tmilloare, Floarea-florilor,
Toporasi, i multe altele.

www.digibuc.ro

INTRODUCERE

Unele numiri populare sunt In legAturd cu credintele, legendele, cu Intrebuintrile sau cu propriettile vindectoare, ce se atribue de poporul nostru diferitelor plante ; aa unele poart numele
boalei ce crede c vindecd precum : Friguricei, Armurariu, Mslarit, Dalac, Pojarnit, $oaldin, Brncd, Samcei, Buedea-ciumei,
Nigelarit, Orbalt, Trnji, etc., etc. ; iar altele sunt In legdtur cu
credintele poporului nostru precum : larba-fiarelor, Ciurul-zdnelor,
Coada-priculicilor, Nvalnic, Pana-sbureitorului, Praful-strigoilor,
Coada-smeului, De-dnsele, Peirul-zelnelor, etc., etc.
Curios i interesant este faptul, cd sunt multe numiri populare,
care seamdnd cu cele tiintifice aa sunt : Fag, Fasole, Frsinel,
Frasin, Cer, Ulm, Nufeir, Carpin, Pin, Prun, Castan, Cicoare,
Corn, Aiu, Ceapei, Trifoi, Vsc, Minter, lederel, Urzicei, Litian, etc.

Multe din numirile populare, cuprinse In aceastd lucrare,

sunt publicate aici pentru prima oard. Acestea sunt mai toate cele
care au indicatd mai detaliat localitatea, aa de pildd : Auric, Bradu-ciumei, Coltari, Coltu-lupului, Cornaci, Floare-cu-douer-cozi,
Grdbar, Hilimoacei, Moreirit, Obrazu-fetei, Schinduc, Sfoiag,
Sorocin, Spoitori, Studenit, Stipunul-popei, Urzicute, etc. Mail
de acestea sunt unele numiri populare din Macedonia, adunate i
comunicate mie cu multd bundvointd de d. NI.. DIMONIE, profesor
In Salonic, i de fratele d-sale I. DIMONIE, pentru care i rog, s
primeasa cu aceast ocaziune multumirile mele cordiale. Dintre
aceste numiri mentiondm : Aliu, Argavan, Arigan, Ai4, Burti,
Cinar, Cirici, Bngiu, Ghiazmei, Gortu, Goarte, Hic, Hic, Himnic, Ligoace, Macheadon, Mlaga, Masin, Misur, Muloach,
Paparite, $ieirchin, etc.
Pentru ca aceastd lucrare, sd fie utild unui mai mare numr
de cititori, am crezut de cuvint sd-i adaug urrntoarele trei indice
1. Indice alfabetic de numirile giintifice. 2. Indice alfabetic de
numirile franceze i 3. Indice alfabetic, de numirile germane.
Din cele ce preced reiese, c aceast lucrare este de un vddit
interes pentru vulgarizarea tiintei, fiind In acela timp utild persoanelor, cari se ocupd cu studiul botanicei, al limbei i folklorului
romdn.

AUTORUL.

www.digibuc.ro

EXPLICATIUNEA SEMNELOR SI PRESCURTARILOR

INTREBUINTATE IN ACEASTA LUCRARE
O. anuald: planta care nu infloreste deck o singur data, germineazd (incolteste) primdvara i moare inaintea iernei din acelas an. 0 planta
anual este caracterizata in gerieral prin radacinile sale lungi i subtiri
si mai cu seamd prin lipsa unei tulpini subterane desvoltate (rizom).
G. bisanuali plantd care traieste doi ani, nu infloreste decat o data, germineazd primdvara si se desvolt in anul care precede pe acela cnd
infloreste, fructifica i moare ; sau cu alte cuvinte in primul an formeaz o tulpind scurt, frunze si faddcini, iar In anul al doilea produce flori i fructe i apoi moare.
perend sau vivace : plant cu rivim (tulpina subterana) erbaceu sau lemnos,
care continua a tri mai multi ani dearndul, producand in fiecare an
tulpini erbacee, care se distrug inaintea iernei, dupd ce au avut flori

fructe.
D. plantei lemnoase

fam.

fr.
g.
j.

tulpina lemnoasa continua a trai mai multi ani dearndul

si poarta flori i fructe in fiecare an, in aceasta categorie infra arborii
arbustii. La arbust (frutex) ramificatia incepe dela baza tulpinei ;
la arbore (arbor) ramificatia incepe mai sus la o oarecare inltime.
familia din care face parte planta.
numire franceza.
numire germand.
judetul.

Melif, plantii meliferd, adic pe care o viziteaz albinele.

syn.
sinonim sau egal, adica numirea stiintifica (latina) tiparit cursiv mic,
ce urmeazd este equivalenta cu numirea stiintific anterioard tiparit cursiv mare.
var.

varietate.
Numele lunilor arata timpul cnd infloreste planta.

Numirea de tara

numirei de lard.

precum : (Banat), (Bucovina), sau prescurtarea

precum : (Maced.) pentru Macedonia, (Mold.) pentru

Moldova si (Trans.) pentru Transilvania care urmeaza dupa o numire populard, ne indicd tara unde planta poartd aceastd numire.
Dupd numele stiintific (latin) al plantei urmeaza numele prescurtat al autorului, care a stabilit specia, asa d. e. L. (Linn), DC. (De
Candole), Juss. (Jussieu), Lam. (Lamark.), Boiss. (Boissier), Jacq.
(Jacquin), W. et Kit. (Waldstein et Kitaibel), etc., etc.

www.digibuc.ro

FAMILIILE PLANTELOR
CUPRINSE IN ACEASTA LUCRARE, DISPUSE IN ORDINEA
CLASIFICATIUNEI LUI

A. ENGLER
Desprtelmntul. phytosarcoaina, jYtyxothallophyta,
jWyxomycetes
Clasa Myxogasteres
FAM. Trichiaceae.
FAM. Physaraceae.

Desparldmeintut. Conjugatae
FAM. Zygnemataceae.
FAM. Mesocarpacee.
Desprteimntul. Chlorophycecte

Clasa Prolococcales
FANt. Hydrodictyaceae.

Clasa LI lotrichales
FAM. Ulotrichaceae.

F. Oedogoniaceae.

Clasa Siphonocladales
FAM. Cladophoraceae.

Desparfeimendul. Eumycetes
Clasa Phycomycetes
FAM. Mucoraceae.
FAM. Peronosporaceae.
www.digibuc.ro

3c1V

FAM
FAM.
FAM.

Clasa Ascomycetes
Aspergillaceae.
Erysibaceae.
Eutuberaceae.

FAM. Pezizaceae.
FAM. Helvellaceae.

FAM
FAM.
FAM.
FAM.
FAM.
FAM.
FAM.
FAM.
FAM.
FAM.
FAM.
FAM.
FAM.
FAM.
FAM.
FAM.
FAM.

Hypocreaceae.
Saccharomycetaceae.
Exoascaceae.
Clasa Basidiomyceles
Ustilaginaceae.
Tilletiaceae.
Melampsoraceae.
Pucciniaceae.
Coleosporiaceae.
Auriculariaceae.
Tremellaceae.
Dacryomycetaceae.
Corticiaceae.
Clavariaceae.
Hydnaceae.
Polypori ceae.
Agaricaceae.
Phallaceae.
Lycoperdaceae.
Nidulariaceae.
Sclerodermataceae.

FAM.
FAM.
FAM.
FAM.
FAM.

Clasa Lichenes
Cladoniaceae.
S.ictaceae.
Lecanoraceae.
Parmeliaceae.
Usneaceae.

FAM.
FAM.
FAM.

DesprMmeintul Embryopkytcr ,Xsiphorlogrtma

(Archegoniatae)
I. Subdesprlmdntul _aryophytcr (Mu scineae)
Clasa Hepaticae
FAM. Marchantiaceae.
Clasa Musci (Mosel fro rldosi)
FAM. Sphagnaceae.
FAM. Splachnaceae.
www.digibuc.ro

XV

FAM. Funariaceae.
FAM. Bryaceae.
FAM. Mniaceae.

FAM. Bartramiaceae.
FAM. Polytrichaceae.
FAM. Georgiaceae.
FAM. Fontinalaceae.
FAM. Hypnaceae.
FAIL Neckeraceae.
II. Subdespeirleimeintul Pteriappllyta'
(Cryptogame vasculare)
Clasa

Mies

FAM. Ophioglossaceae.
FAM. Polypodiaceae.
FAM. Salviniaceae.
Clasa Equisetales
FAM. Equisetaceae.
Clasa Lycopodiales

FAM. Lycopodiaceae.
FAM. Selaginellaceae.
Despeidmntul .embryopyhrt Siplionogama. (Siphonogame,
Phanerogame, Endoprothalliate, Plante seminlferae,
.Spermatophyte)

I. Subdesprf'dmantul gyrviespermae
Clasa Coniferae
FAM. Taxaceae.
FAM. Pinaceae.
Clasa Gnetales

FAM. Gnetaceae.
II.

Subdespeirlmntul .fingiospermae
Clasa MOIWCOtyledoneae

FAM. Typhaceae.
FAM. Sparganiaceae.
FAM. Potamogetonaceae.
FAM. Najadaceae.
FAM. Scheuchzeriaceae (Juncaginaceae).
FAM. Alismataceae.

www.digibuc.ro

XVI
FAM.
FAM.
FAM.
FAM.
FAM.
FAM.
FAM.
FAM.
FAM.
FAM.
FAM.
FAM.
FAM.
FAM.
FAM.
FAM.
FAM.

Butomaceae.
Hydrocharitaceae.
Gramineae.
Cyperaceae.
Palmae.
Araceae.
Lemnaceae.
Bromeliaceae.
Commelinaceae.
Juncaceae.
Liliaceae.
AmarylEdaceae.
Dioscoreaceae.
Iridaceae.
Musaceae.
Zingiberaceae.
Cannaceae.
Orchidaceae.

Clasa Dicolyledoneue
1. Subclasa Archkhlamydeae (Choripefale
FAM. Piperaceae.
FAM. Salicaceae.
FAM. Juglandaceae.
FAM. Betulaceae.
FAM. Fagaceae.
FAM. Ulmaceae.
FAM. Moraceae.
FAM. Urticaceae.
FAM. Loranthaceae.
FAM. Aristolochiaceae.
FAM. Polygonaceae.
FAM. Chenopodiaceae.
FAM. Amarantaceae.
FAM. Nyctaginaceae.
FAM. Phytolaccaceae.
FAM. Aizoaceae.
FAM. Portulacaceae.
FAM. Basellaceae.
Fem. Caryophyllaceae.
FAR.' Nymphaeaceae.
FAM. Ceratophyllaceae.
F4M.

Ranunculaceae.

FAM. Berberidaceae.
FAIL Menispermaceae.
FAM.
FAM.

Magnoliaceae.
Myristicaceae.

www.digibuc.ro

Apetale)

XVII

FAM. Lauraceae.
FAM. Papaveraceae.
FAM. Capparidaceae.
FAN. Cruciferae.
FAN. Resedaceae.
FAM. Droseraceae.
FAm. Crassulaceae.
FAM. Saxifragaceae.
FAM. Platanaceae.
FAM. Rosaceae.
FAM. Leguminosae.
FAM. Geraniaceae.
FAM. Oxalidaceae.
FAM. Tropaeolaceae.
FAM. Linaceae.
FAM. Zygophyllaceae.
FAm. Rutaceae.
FAM. Simarubaceae.
FAM. Burseraceae.
FAM. Meliaceae.
FAM. Polygalaceae.
FAM. Euphorbiaceae.
FAM. Callitrichaceae.
FAM. Buxaceae.
FAM. Empetraceae.
FAM. Anacardiaceae.

Celastraceae.

FAM. Staphyleaceae.
FAM. Aceraceae
FAM. Hippocastanaceae.
FAM. Balsaminaceae.
FAH. Rhamnaceae.
FAM Vitaceae.
FAM. Tiliaceae.
FAM. Malvaceae.
FAM. Bombaceae.
FAM. Sterculiaceae.

FAM. Camelliaceae (Theaceae).

FAM. Guttiferae.

FAM Tamaricaceae.
FAM. Cistaceae.
FAM. Violaceae.
FAM. Passifloraceae.
FAM. Begoniaceae.
FAM. Cactaceae
FAM. Thymelaeaceae.
FAM. Elaeagnaceae.
FAM. Lytraceae.

www.digibuc.ro

FAM. Punicaceae'.
FAM. Lecythidaceae.
FAM. Myrtaceae.

FAM. Oenotheraceae (Onagraceae).

FAM. Halorrhagaceae.
FAM. Hippuridaceae.
FAM. Araliaceae.
FAM. Umbelliferae.
FAM. Cornaceae.

2. Subclasa Metachlamydeae sau Sympetalae (eronat

Monopetale sau Gamopetale).
FAM. Pirolaceae.
FAM. Ericaceae.
FAH. Primulaceae.
FAN. Plumbaginaceae.
FAM. Ebenaceae.
FAM. Styracaceae.
FAN. Oleaceae.
FAM. Loganiaceae.
FAH. Gentianaceae.
FAM. Apocynaceae.
FAM. Asclepiadaceae.
FAM. Convolvulaceae.
FAH. Polemoniaceae.
FAN. Borraginaceae.
FAM, Verbenaceae.
FAM. Labiatae.
FAN. Solanaceae.
FAM. Scrophulariaceae.
FAN. Bignoniaceae.
FAM. Pedaliaceae.
FAN. Orobanchaceae.
FAM. Lentibulariaceae.
FAN. Acanthaceae.
FAM. Plantaginaceae.
FAN. Rubiaceae.
FAM. Caprifoliaceae.
FAN. Adoxaceae.
FAM. Valerianaceae.
FAM. Dipsacaceae.
FAM. Cucurbitaceae.
FAM. Campanulaceae.
FAM. Compositael

www.digibuc.ro

VOCABULAR BOTANIC

www.digibuc.ro

A.
Abanos [fr. Ebene ; g. Eb en ho I z] se
numeste un lemn durabil, dens, greu,
frumos si de ordinar negru, care provine din mai multe specii de arbori
exotici : cu frunze alterne, coriace,

cu flori albe i fructe suculente, ce

apartin genului Diospyros L. din fam.
Ebenaceae. Diospyros Ebenum Retz.
originar din India orientald si peninsula Malaiezd d abanosul cel mai
frumos de o culoare neagrd, dar acest arbore este de tot rar. Afard de

aceast specie mai insemndm : D. melanida Poir. originar din insulele Ma-

scarenese si D. discolor Wild, din

insulele Filipine. Abanosul din cauza

calitatilor sale superioare este intrebuintat in tmplaria find si in strungdrie, constituind astfel un important
articol de comert.
Acaciu (Trans.), Robinia Pseudacacia
L., vezi Salcdm.

Acaju [fr. Acajou ; g. Mahag on i-

Swietenia Mahagoni L. D.
mare si frumos arbore din fam. Me-.
liaceae ; frunzele alterne penaticompuse cu 8 foliole oval-lanceolate,
lung-acuminate, intregi i petiolulate ;
florile mici, galbine-rosietice, dispuse
in panicule la subtioara frunzelor sau
la \Jarful ramurilor, caliciul cu 5 !obi,
corola cu 5 petale stamMe 10 concrescute la baza ; fructul capsula ob a u ml.

void, leninoas de mrimea unui

pumn. Acest arbore creste in Ame-

rica centrald si in Antile. Lemnul sdu

compact, fin, tare, colorat in rosu

adorant ; toate aceste calitati, fac cd
acest lemn s fie cdutat pentru confectionarea mobilelor fine, constituind

astfel un pretios articol de comert.

Scoarta acestui rar arbore are proprietati,
amare, astringente, febrifuge si antiputride,
ceeace face sa fie intrebuintat in medicina
ca succedaneu al scoartei de Quinquina.

Acat i Acatin (Trans.), Robinia Pseudacacia L., vezi Salcam.

Acrid, Vitis Vinifera L., vezi
Acrig, Ribes Grossularia L., vezi Agris.

Acris-rogu (Trans.), Berberis vulgaris

L., vezi Dracil.
Acu-Doamnei. [fr. Aiguille-de-berger,

Aiguillette ; g. N a de 1 k erb e I, V e-

nuskamml. Scandix Pecten Ve-

neris L. 0. plantd erbacee din fam.

Umbelliferae, tulpina fin-striat, ramificatd, acoperit cu peri moi

scurti ; frunzele de 3 ori penatipartite,

foliolele cu segmente multipartite cu
lobii lineari, ingusti, ascutiti ; florile
albe, dispuse in umbele cu 1-3 radii,
involucrul lipseste sau numai cu o foHold, involucelul mai adesea cu 5 foliole lanceolate, intregi sau la vrf bi-tri-

fide ; fructul cu rostru (cioc) foarte

lung, acoperit cu 2 rnduri de peri
rigizi. Creste pe cmpuri prin smnaturi, cu deosebire pe pamnt calcaros. MaiuIulie.

Acu-pitnntului, Asplenium Trichomaties L., vezi Strasnic.

Adormitele, Anemone Pulsatilla

L.,

vezi Deditei.
Adormitele (Munt. Pitesti, judetul Ar-

ges), Ipomoea purpurea Lam., vezi

Zorele.

Aerel [fr. Ase -Wide ; g. T euf el sdr ec Id este o gom-resina extrasa

din rdcina plantei Ferula Asa foetida L. 21-. plantd erbacee din fam.
Umbelliferae, tulpina fistuloas; frun-

zele radicale penatisecate, cu segmente sinuate, cu lobii oblongi

obtusi ; florile mici, galbine. Originard

din Persia si Afghanistan.

Aeretut este o substanta alba sau bruna

cu mirns urat si gust gretos, intrebuintata
in medicina sub numirea de : Asa foefida"
din cauzu proprietatilor sale digestive si antispasmodice.

www.digibuc.ro

ZACH. C. PANTU

Afin, Afinghi (Maced.). [fr. Abretier,

Aire Ile-noire, Myrtille

g. Heide l-

beere, Bickbeere]. Vaccinium

Myrtillus L. D. mic arbust din fam.

Ericaceae, ramurile anguloase ; frunzele ovale, denticulate, verzi pe
ambele fete ; florile verzui-ro*ietice ; fructele bacce globuloase de

o culoare albastra inchisa sau neagra cu aspect brumariu. Pawni

pietroase in regiunea alpina i prin
locurile stAncoase i umede din padurile montane si subalpine. Maiu
lunie. Melif. Fructele dulci putin acri*oare cunoscute sub numele de
Afine sunt comestibile, din ele se
fac conserve si siropuri racoritoare.
Sucul row inchis al acestor fructe
se intrebuinteaza spre a colora stofe
etc. si pentru colorarea artificiala a
vinurilor i Vacciniumuliginosum L. b.

[fr. Airelle-des-marais ; g. Rausc h-

beer e, Trunkelbeere]. se deo-

sebeste de specia precedenta prin

frunzele

obovale,

obtuse,

intregi,

pe partea inferioard albdstrui-verzii

(glauce) i reticulate ramurile cilindrice rotunzite ; florhe albe sau roietice, ingramadite mai multe la un
; fructele negrii, numite Afine
sunt comestibile. Creste prin psunile
umede si pietroase, prin lopuri mld*tinoase-turfoase in regiunea alpina.

MaiuIulie.
Afine, fructele comestibile de Vacci-

nium Myrtillus L. gi de Vaccinium

uliginosum L., vezi Afin.
Afinghi (Maced.), Vaccinium Myrtillus
L., vezi Alin.

Afion, Papaver somniferum L., vezi

Mac.
Aginfa (Mold.), Alliton Ascalonicum L.,
vezi Hasme.

Aglick Aglici, Barba-caprei, Ferecdalbd, Ferice, Ferige-albe (Trans.), Ferigea, Ferigea-alba, Floarea soareluide-camp, Oglice, Tei*or. [fr. Filipen(dale;

met

g. Mdesiiss, WeinbluSpiraea Filipendula L., syn.

Fiapendula hexapetala Gilib.4. planta er-

bacee din fam. Rosaceae, fibrele rd-

aiacinilor spre vArf tuberculoase ; tulpina simpla i dreapta, frunzele intrerupt-penate, foliole mic, oblonge,

incis-penatifide ; florile albe sau puaozee sunt odorante, dispuse In

corimbe, reunite In panicule la vArIra tulpinei ; fructele capsule pubescente. Pasuni uscate i prin poenile

din paduri, uneori cultivata ca ornamentala. Maiululie.

RadacinPe tuberculoase proaspete exala
un miros de Pori de portocale, ele contin
amidon si tanin din care cauza sont ali-

mentare f astringente.

Aglicef, (Trans.), Primula officinalis

Jacq., vezi Ciubotica-cucului.

Aglici, ,piraea Filipendula

L., vezi

Aglica.

Agreg, (Olt.), Ribes Grossularia L., vezi

Agri*.

Agreg-de-munte, Ribes Grossularia L.,

vezi Agris.
Agrij, Ribes Grossularia L., vezi Agris.
Agrig, Acris, Agres (Oltenia), Agres-.
de-munte, Agrij, Agri*-salbatic, Borboana, . Borboane (Trans.), Burboana,
Burboane, Coacaza, Coacaza-salbatica, RdzAchie, Rezdchie-salbatica,
Struguri-spino*i. [fr. Groseillier-A-ma-

quereau; g. Stachelbeere]. R-

bes Grossularia L. D. arbust din fam.

Saxifragaceae, frunzele trilobate paroase sau fara peri ; bracteele ramurilor transformate in spini simpli sau
trifurcati ; floriie mici sunt verzui sau
rosietice ; fructele sunt bacce ovoide
verzi, galbine sau rosii, paroase, fara

peri sau cu peri glandulo*i. Locuri

stAncoase in padurile subalpine, adesea cultivat prin gradini. Aprilie
Maiu. Melif.
Fructele numite : Agr4e, Acr4e, Borboane

sunt comesfibPe, necoapte stint acide, adstringente, coapte sunt dolci, racoritoare st
laxative.

Agrig-rogu, Berberis vulgaris L., vezi

Dracild.

Agrig-salbatic, Ribes Grossularia

L.,

vezi Agri*.

Agrige, fructele comestibile de Ribes

Grossularia L., vezi Agri*.
Agud, Monts alba L., vezi Dud-alb *i
Morus nigra L., vezi Dud-negru.
Agud-alb, Moms alba L., vezi Dud-alb.
Agud-negru, Moms nigra L., vezi Dudnegru.

Aguridk fructele necoapte de Vitis

vinifera L., vezi Vita-de-vie.

Aguridar, Vitis vinifera L., vezi Vitade-vie.

Agurijoark Portolaca (Trans.), Portulace [fr. Chevalier-d'onze-heures,

Pourpier-fleuri ; g. P ort ul a k.l.

Portulaca grandiflora Lindl.

Micd

planta erhacee, suculenta din fam.

Portiilacaceae, tulpina carnoasa, ramificata, culcata apoi erecta ; frunzele
camoase, linear-lanceolate, cilindrice,

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

ascutite, paroase sau aproape glabre;

florile mari, frumoase, galbine, albe,

feuilles de-plantain, Ail serpentin, g.

unite cate 3-4 la vrful rarnurilor, ele

se deschid numai la soare, caliciul
cu 2 sepale caduce, petalele 4-6 ovalrotunzite, putin concrescute la bazd,
staminele cu anterele galbine. Aceast
planta, originar din Brazilia si Chile,

30-50 cm. Malta, din fam. Liliaceae,

bulbul alungit inconjurat de un nveli
(tunica) de fibre dens-reticulate, bruniu-inchise ; tulpina cu 2-3 foi eliptic-

rozee sau rosii sunt solitare sau re-

se cultiv adesea ca planta decorativ, mai cu seamh printre pietri.

Septembrie. Prin cultur s'au

obtinut varietati cu flori invoalte, pestrite i numeroase varietati de colori.
lunie

Ahrean, (Maced.), Cochlearia Armotacia L., vezi Hrean.

Aiit, (Maced.), Vitis vinifera L. vezi
Vita-de-vie.

Aior, Buruiana-de negei, Buruiana-mdgreasca, Laptele-canelui. [fr. Esule ;

g. Scharfe Wolfsmilch]. Eu-

phorbia Esula L. 4. planta erbacee

din fam. Euphorbiaceae cu frunzele

indepartate linear-lanceolate sau lanceolate, spre baza cuneat-ingustate ;

florile galbine dispuse in umbele multiradiate. Creste prin fnete umede.

lunieAugust.
Alor, Euphorbia helioscopia L., vezi
Laptele-cucului.

Aisoara, Alliaria officinalis Andrz.,

vezi Usturoita.
Aisor, -Alliaria officinalis Andrz., vezi
Usturoit.

Aisor, Allium ammophilwn Heuff. 4.

Plantd erbacee, cu bulbii aproape cilindrici, cespitosi, din fam. Liliaceae,
tulpina cilindrich, numai la vrf angu-

loasa, foile plane, rosietice cu mai

multe nervure, flori galbine-aurii, sta-

minele cu anterele exerte (iesite din

floare); invelisul inflorescentei densscurt-paros pe nervure. Pe coline nisipoase si pe locuri stancoase uscate.

lulieAugust.

Aisor, Galanthus nivalis L., vezi Ghiocei.

Aisor, Liliu,,z Martagon L., vezi Crin-

de-padure.
A4or, (Bucuvina) Paris quad! ifolia L.,
vezi Dalac.
Aisor-galben, Lilium Martagon L., vezi
Crin-de-paclure.
Aiu (Munt.), Allium montantun Schmidt.,

vezi Floarea-raiului.
Aiu, Allium rotundum L., vezi Pur.
Alu, (Trans.), Allium sativum L., vezi
Usturoi.
Aiu, Allium Victorialis L., vezi Aiu-demunte.

Aiu-de-munte, Aiu, Leurd. [fr. Ail 'A

Allermannsharnisch]. Allianz

Victorialis L. 4. planta erbacee de

lanceolate sau ovale de 2-5 cm. de

late, obtuze sau ascutite, ingustate
spre baza in petiol ; flori albe-galbui,

perigonului cam de 5
mm., stamine mai lungi deck pericu foliolele

gonul, stigmat foarte mic; florile numeroase ingramadite in umbele globuloase la vrful tulpinei. Pe locurile
stncoase din munti, in regiunea sub-

alpina i alpina. lulieAugust.

Atu-de-pdure, (Trans.), Allium ursi-

num L., vezi Leurcla.

Aiu-de-pdure, Lilium Martagon L.,

vezi Crin-de-padure.

Aiu-de-toamn, (Trans.), Allium sativum L. var. Ophioscordon Don., vezi

Usturoi-de-toamnd.
Aiu-de-vear (Trans.), Allium sativunt
L., .vezi Usturoi.

Aiu-slbatic, Pur. [fr. Ail-jauntre ; g.

Lauch].
ochroleucum W.
et Kit. 4. mica planta erbacee bulboas din fam. Liliaceae, bulbul alun-

git cu tunica negricioas, divizat la

vrf in fibre subtiri, tulpina rotunda ;
foile lineare pe partea inferioard ascutit-carinate ; florile galbine sau palid-galbine, dispuse in umbel globuloasa, cu staminele iesite din floare
(exerte), intrecnd perigonul cu juma-

tate din lungimea for, spatul bivalv,

mai scurt dect pedunculii. Stanci
psuni in regiunea montana si subalpina. lulieAugust.
Aiul-slbatic (Trans.). [fr. Ail-potager ;
g.

Gemiise-Lauch].

Allium

oleraceum L. 4. planta erbacee bulboas din fam. Liliaceae, frunzele lineare pe partea inferioara multicostate ; florile albe-verzui sau rosietice

sunt dispuse in umbele cu numeroase

bulbile, staminele simple, cam de lungirnea foliolelor obtuse ale periantului.
Creste prin vii, gradini si locuri aride

lunielulie.

Aiullerpelui (Trans.), Prazul-iepurelui,

Pur. [fr. Rocambole ; g. S c h la n-

genlauch, Sandlauch].Allium

Scorodopraswn L. 4. planta erbacee

bulboasa din 'fam. Liliaceae, tulpina
invrtith in spirala este cilindrica ;
frunzele plane, cu marginea fin-dintata, aspra ; florile roSii-purpuriu-in-

www.digibuc.ro

ZACH. C. PANTU

chise, dispuse in umbele cu numeroase bulbile, staminele mai scurte

decdt invdlisul floral. Creste prin livezi, fdnete, prin tufisuri i pe margi-

Albastrit, Centaurea Cyanus L., vezi

Vinetele.

Albstrea, Centaurea Cyanus L., vezi

Vinetele.

nea padurilor. lunielulie. Intrebuintata la bucAtarie din care cauzd se si

Albistrele, Centaurea axillaris

Centaurea mollis W. et Kit. si Centaurea Cyanus L., vezi Vinetele.
Albistrit, Centaurea Cyanus L., vezi

Aiusoark Alliaria officinalis Andrz.,

Albel, Agropyrum repens P. Beauv.,

cultiva.
Aius, AI lium Schoenoprasum L., vezi Arbagic.

vezi Usturoitd.
Aiusor, Al liaria officinalis Andrz., vezi
Usturoita.
Alac, Caplagea (judetele de pe marginea
Dunarei), GrAti-gol, Secara-alba. [fr.
Epeautre, g. Spel z, Dinke l].

Triticum Spelta L. 0. i E. plantd

ierboasa din fam. Gratnineae, tulpina

suptire, fistuloasd si mai adesea cenusiu-verzie ; frunzele glabre sau imprastiat-paroase ; spicul lung si subtire,
putin patrunghiular, lax (spiculele indepartate) si cu rachisul fragil, spicalele mai adesea cu 4 flori, glurnele
obovale la Arad trunchiate, glumela
inferioara ovala, obtuza cu un dinte
median obtus i scurt sau cu o lunga

arista in 3 muchi. Spiculele, cu 2-3

fructe, sunt apropiate de portiunea
rachisului cu care cade la maturitate
Grauntele invelite de glumelele sale
sunt rosietice, putin lateral-comprimate si cu o addncatura ingusta. Se
zice ca aceasta planta ar fi originara
din Persia. Alacul este una din cerealele cele mai vechi, ea era cultivatd
in Egipet, in Grecia i in tot impedui roman. Aceasth planta este mai
putin productiva decdt celelalte specii
de GrAu, dar resista mai mult contra

diversilor parasiti si este mai rustic,

din care cauza se cultivd de obicei
in regiunile muntoase. Se cunosc mai
multe varietati. Faina obtinuta din
grauntele de Alac este alba f cumoasa.

lunielulie.

Citrus Limonum Risso., vezi

Vinetele.

vezi Pir.
Albina (Scdieni, judetul Prahova). [fr.

Ophrys; g. Frauenthrne, Rag-

Ophrys cornuta Stev.

frumoasa planta erbacee din fam.
Orchidaceae, tubercule aproape glow ur z. ].

buloase, tulpina cilindrica spre vdrf anguloasa ; frunzele glaucescente sunt

oblong-lanceolate sau lanceolate ; florile frumoase, dispuse inteun spic lax,

seamana foarte mult cu o albin, de

unde si numirea populara a acestei
rari plante, foliolele periantului violacee, labelul de culoare brund i velu-

tin-paros este trilobat, lobul median

eliptic-oboval, seamand cu abdomenul
unei albine, lobii laterali brusc prelungiti au aspectul a 2 coarne, cari simuleaza picioarele posterioare ale albinei.

Creste pe locuri argiloase, pe coaste

si rape cu iarba, sau pe marginea pdurilor. Maiulunie.

Albinele (Bucovina, CAmpulung, Rarau),

Leontopodium alpinum Cass. vezi
Albumeal.
Albinete (Bucovina, CAmpulung, Rarau),

Leontopodium alpinum Cass., vezi

Albumeald.

Albisoar, varietate de Vitis vinifera

L., vezi Vita-de-vie.

Albistrele (Bucovina, Lucina judetul
CAmpulung), Viola tricolor L., vezi
Trei-frati-patati.
Albit, Ciuctisoare, Disculet. [fr. Alysson A calice persistant ; g. Kelc h-

S childkraut I.Alyssum calyci-

num L. 0. mica planta erbacee din

Alaur, Datura Stramonium L., vezi

fam. Cruciferae, frunzele verzi-cenusii, lanceolate, cele inferioare obovale ; florile gaibine, devenind mai
tdrziu albe, sunt dispuse in raceme
terminale, corola cu petalele bifide ;
fructul o silicul orbiculard, cenusiustelat-pdroasd i insotitd de caliciul
persistent. Creste prin cAmpii sterile,
coline aride i prin locuri pietroase.

Alta, varietate de V itis vimifera L.,

Albit, Alyssun incanum L., vezi Ciu--

Affiliate, [fr. Citron ; g. Z it r on et

Fructele comestibile de Citrus Limonum Risso., vezi Lamdi.
Alfirnitioare, Cydonia vulgaris Pers.,
vezi Gutuiu.
Alngar (VArciorova, judetul Mehedinti)

Vitis vinifera L., vezi Vita-de-vie.

Ciumdfaie.

vezi Vita-de-vie.

Maiulunie.
cusoard.

www.digibuc.ro

PLANTELE CONOSCUTE DE POPORUL ROMAN

_Albumeala, Albinele sau Albinete

Canafi (Bucovina), Floarea-Doamnei,
Floarea-Domnitei (Piatra - Craiului),
Floarea-Reginei (Bucegi, Ceahlau),

Flocosele, Prescurele, Siminic, Studelite, Tudelitd (Mold.-Ceahldu) [fr.

Patte-de-lion, Pied-de lion ; g. E d e 1w eis s].

Leontopodium alpinum
Cass. syn. Gnaphalium Leontopodium
mica planta erbacee albScop.
paroasd din fam. Compositae, tulpina
simpl ; frunzele linear-lanceolate, ascutite, inflorescenta alb-galbue, cornpusa din multe capitule cu numeroase
flori mascule
i femele, bracteele

alb-floconoase dispuse radial, (land

astfel inflorescentei aspectul unei

singure flori, dispositiune naturald

pentru ca sa atragd atentiunea insectelor . asupra adevdratelor flori,

putin aparente.
Pasuni stAncoase

in regiunea alpina. hilieAugust.

Aldan, se numesc individele femele

fructifere de Cannabis sativa L., vezi

CAnepd.

Aleor,Euplzorbia palustris L., vezi Arior-de-balta.

Aleor, Laptele-cAnelui, Laptele-cucului.
Euphorbia salicifolia Host.
syn. E. incana Schur. 21- plant erbacee, paroasd, cu perii fini i indesuiti din fam. Euplzorbiaceae, rizomul

lung repent, ramificat poartd numeroase tulpini erecte de 40 cm. pAnd

la 1 m. inaltime cu foile lunguiete ca
ale Sdlciei, indesuit pubescente (numai

ale ratnurilor sterile glbre si mai

inguste) lanceolate sau oblongi, cii

marginea intreagd sunt glbui ; foliolele involucelelor glbui, glandulele

scurt bicornute, capsula scurt-ovala,
adanc trisulcata, punctat-nigoasd. Pe
marginea drumurilor, pe lAngd pdcluri
in livezi, cAmpuri locuri cultivate.

bra peri, fin-punctatd, semintele ovoide netede. Prin p'aduri i tufisuri in

locuri umbroase pAna in regiunea

subalpind. AprilieMaiu.

Alior, Arior, Laptele-cAnelui, Laptelecucului (Munt.). [fr. Rhubarbe-des-

paysans; g. Cypressen-Wolfsmilch].

Euphorbia Cyparissias

L. 4. planta erbacee din fam.Euphorbiaceae, frunzele ingust-lineare in-

tregi, glabre cu o singura nervura

sunt numeroase i ingrdmadite ; flo-

rile galbui sunt dispuse in umbele

multiradiate; capsula fin-punctata. Cre-

ste pe coline aride, campuri nisipoasc, pe lAnga drumuni. Aprilielunie.

Alior, Euphorbia helioscopia L., vezi

Laptele-cucului.
Aliu, (Maced.), Alliunz sativum L., vezi
Usturoi.
Aliu-di-curie (Maced.), Allium ursinum
L., vezi Leurda.
Alun Tufa. [fr. Coudrier, Noisettier ;

g.Haselnuss, Haselstrauchl.

Corylus Avellana L. b. arbust din

fam. Betulaceae, frunzele cu peri asprii sunt rotunde-cordiforme si la vArf
ascutite ; florile monoice, cele mascule
galbine-cenusii, dispuse in amente

(mAtisori) pendente, cele femele cu

stigmate purpurii, Cate 1-4 inconjurate de foliole imbricate ; fructele insotite de un involucru foliaceu
campanulat paros, mai mult sau mai
putin deschis si cam de aceias lungime cu fructul, laciniat pe margine.
Creste prin paduri i tufisuri. FebruarieMartie ; fructele numite Alune
stint comestibile, uneori cultivat.
Cu srnicele de alun se descanta ; muguril
de alun se pun in apa nefnceputa, se des-

canta i apoi se spalii cu ea pentru mug-

Allmon, Artemisia Abrotanum L., vezi

cdtura de gearpe. Cu batul de alun, ce cregte

intr'un an, cu care s'a batut gearpele care
sugea o broasca, scapand i gearpele si
broasca, poponn nostru crede ca se poate
atunga eu e. nodi. Cu batul de alun verde,

Lemnu-Domnului.
Allor, (Bucovina, PojorAta)
Euphorbia amygdaloides L. 24-. plantd erbacee din fam. Euphorbiaceae, de 30-60
cm. indltime ; foile oboval-oblonge

Alun, Corylus Colurna L., si C. tubulosa Willd., vezi Alun turcesc.

Alun-turcesc, Alun. [fr. Coudrier en

Maiulunie.

ingustate in petiol, obtuze sau stir-

bate (emarginate) acoperite pe dos

cu peri moi, cele inferioare mult mai

mari, dispuse in rozetd sunt adesea
rosietice ; frunzisoarele (foliolele) de

la baza florilor sunt opuse si unite

intre ele (concrescute) ; glandele galbine semilunare cu coarnele lungi la

v Ari ascutite; fructul o capsuld (glabra)

infierbantat in spuza focu'ui, se frig paduceii de pe Unpile picioarelor.

arbre, Noisetier de Byzance ; g. K r e t ische Nuss.] Corylus Colurna

L., b. mic arbore din fam. Betulaceae cu scoarta suberoasd crepata ;

florile ca cele dela C. Avellana insa
mult mai lungi si mai mari, invo-

lucrul fructifer dublu, cu lacinii inguste, Inconjoard fructul numai in

partea sa inferioarh ; fructele scurte,

www.digibuc.ro

zACH. C. PANTO

globuloase, sau mai late deck lungi,

cunoscute sub numele de Alune, Alune-

turcegi sunt comestibile. Prin pdurile de pe colinele din regiunea montana, se cultivd uneori. Martie. Co[fr. Noisetierrylus tubulosa Willd.

franc ; g. Lamb ertsnuss 1. arbust

care seamand mult cu C. Avellana de

care se distinge prin fructele geminate sau ternate oblongi, mari, brunroscate cu coaja subtire si prin invo-

lucru i involucel cu numeroase foliole ;

fructele lungrge cu 5 coaste

filiforme. Creste prin pduri, tufisuri,

pe cmpuri si prin vii, mai cu seam in
pmnt argilos i calcaros. lunie--lulie.

Raclacinile tuberculoase contin substante

nutritive din care cauza stint intebuintate

la bucatarie.
Alunele (Trans.), Clwerophyllum bul-

bosum L., vezi Baraboi.

Anfaralutd, Arnruta, [fr. Cicendie-fi-

lucrul fructifer alungit in tub, adesea

liforme; g. Bitterblatt].Cicendia filiformis Delarbre., syn. Gentiana

vrf neegal lacerat, mai mult sau mai

putin glandulos-paros. Pduri pe dea-

filiformis L., Mierocala filiformis Link. C .

mica' planta erbacee din fam. Gentia-

de 2 ori mai lung dect fructul, la

lurile dela munte, uneori

cultivat.

Martie. Fructele comestibile numite :

Alune, Alune-turcegi.

Alune, tructele comestibile de Corylus

Avellana L., vezi Alun.
Alune, fructele comestibile de Corylus
Colurna

L. si de C. tubulosa Willd.,

vezi Alun-turcesc.

Alune americane, [fr. Arachide, Pistache-de terre ; g. Er dnus s. Er dpi s-

t a ziel. Semintele oleaginoase comestibile de Arachis hypogaea L. 0 . planta

erbacee din fam. Leguminosae, frun-

zele alterne, imparipenate cu 2 perechi de foliole, ovale, obtuse, petiolulate ; florile galbine, reunite 1-7
la subtioara frunzelor ; fructele legume

ovoide, cu 2 rar 3-4 se-

minte, sunt umflate la suprafata cu

sbrcituri reticulate. Ovarul la inceput

aproape sesil, devine dupd fecundatiune lung pedunculat, se curbeaza

in jos si fructul se ingroapd in pamnt, unde ajunge la maturitate. Ori-

ginard din America tropical, mult

cultivatd pentru semintele sale oleaginoase, i comestibile. lulieAugust.
Din seminte se extrage un oleu, intrebuintat la bucatarie i in industrie pentru
fabricatiunea sapunului.

A1une-turce0i, fructele comestibile de

Corylus Colurna L. si de Co, ylus tu-

bulosa Willd., vezi Alun-turcesc.

Alunele, (BAnat), Achillea Millefolium
L., vezi Coada-soricelului.
Alunele (Munt.), Mnddlaci, Mndanaci

Terre-noix; g. A c k ernus s,
Erdkastanie]. Cat= Bulbo[fr.

castanum Koch. syn. Bunium Bulbocastanun, L. 21-. plantd erbacee din fam.

Umbelliferae, rdcinile tuberculoase

aproape rotunde ; frunzele aproape

de 3 ori penatisecate gu segmente

lineare ; florile albe, dispuse in um-

bele multiradiate, insotite de involu-

tulpina ramificata chiar dela

bazd; frunzele lanceolate ; florile gal-

naceae,

bine aurii sunt mici, solitare si terminale, caliciul scurt, carnpanulat cu

4 dinti, corola cu 4 diviziuni. Creste

prin locuri umede, prirt paduri. lulie

Septembrie.

Aceasta planta contine un suc amar cu

proprietati tonice, stomachice si febrifuge

AmEtrfitaciunea (Trans.[Muntii-Apuseni,

Scdrisoara), Uliendru-de-munte (Bu-

covina), [fr. Snegon des-sarrasins;

g. lieidnisch-Wundkraut]Se-

necio sarracenicus L. syn.

s. Fuchsii

plant erbacee pna la

m. de inalt din fam. Compositae, tul-

pina mai adesea rosietica, foi glabre,

toate oblong-lanceolate, pe nesimtite
ingustate in petiol ingust-aripat, dintii
foilor neciliati, indreptati inainte ; florile galbine, plcut mirositoare, disdispuse In mici capitule numeroase,
asezate in corimbe laze, involucrul
glabru oblong-cilindric mai adesea cu
8 foliole ; fructele achene glabre, mai

scurte deck papusul. Prin locurile

i umede din padurile subalpine, pe lngd praie, adesea. luumbroase

lieAugust.
Anareal, larbd-lptoas, Serparita,

Soprlitd. [fr. Laitier comun; g. Kreu zPolyblume, Milchkraut].

gala vulgaris L. 21-. mica planta erbacee din fam. Polygalaceae ; frunzele sesile ingust-lanceolate ; florile

mai adesea albastre, rozee, mai rar

albe, dispuse in raceme terminale
multiflore, bracteele toate pe jumatate
mai scurte dect pedunculele ; fructul
o capsuld comprimat cordiforma.
Creste prin fnetele Uscate, prin !muffle nisipoase dela cmp, coline si din

munti. MaiuAugust. Din cauza proprietatilor sale tonice, expectorante

sudorifice, intrebuintata contra a-

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

fectiunilor puhnonare, mult mai ac-

tiva este insa P. amara L. Polygala

comosa Schkuhr.
se deosebeste de
P. valgaris L. numai prin florile nedesvoltate mai scurte decat bracteele
24..

superioare, cari le intrec cu mult ;

florile mai adesea rozee sau albe, rar
albastre, dispuse intr'un spic multiflor terminal. Maiulunie.
Amarut, Cicendia filiformis Delarbre.,
vezi Amarlut i Picris hieracioides
L., vezi larba-gaiei.
Ameteala-oilor (Munt. jud. lalomita
Braila), Chondrilla juncea L., vezi
Rasfug.

Amor, Plumbago capensis Thunbg.,

vezi Floarea-amorului.
Amur, (Maced.), Rubus fruticosus L.,
vezi Mur.
Ananas este un fruct compus, din fructele bacciforme si din bracteele, deve-

nite suculente si concrescute intr'un

tel de con carnos, de Ananas sativus
Lindl., syn. Bromelia AnanasL. 21.. plant

erbacee din fam. Bronzeliaceae, frunzele lineare, lungi cu dinti rigizi, dispuse in rozet ; florile purpuriu-vio-

lacee dispuse intr'un spic dens, ter-

minat printr'un buchet de frunze. Originar din America tropicald, azi culti-

vat in mai toate regiunile calde ale

globului, i chiar in Europa in florarii

anume construite. Fibrele frunzelor

sunt textile. Fructul de culoare glbue-rosietica, erect si prevazut la
varf cu un buchet de frunze, este unul

dintre cele mai delicioase fructe comestibile, el este dulce acrisor si are
o aroma, ce se aseamana in acelas
timp cu aroma de piersece, de mere
si de fragi.
Anaperi (Mold. jud. Putna, comuna
Nereju) Juniperus conununis L., vezi
lenupar.
Anason, Foeniculum vulgare Mill., vezi
Molura.

Anason, Anason-romnesc, Anis, AniBdean (Trans.). [fr. Anis, Anisvert ; g. A n i s].

Pimpinella Anisum L. G. plant erbacee aromatica
din fam. Unzbelliferae, tulpina cilindrica, fin-striatd, fistuioasa, ramificat

si acoperita cu peri moi si scurti ;

frunzele inferioare, nedivizate, orbicular-cordiforme, incis-serratdentate,

cele mijlocii penate, cele mai de sus
trifide sau nedivizate ; florile mici
albe, dispuse in umbele ; fructele ovoide, paroase sunt cenusiu-verzui.
Originara din Orient, se cultiva

prin partile
Melif.

noastre. lulieAugust.

Fructele intrebuintate ca condiment $i in.

medicinn din cauza proprietAti'or aromatice,.
stimulante $i carminative.

Anason-frantuzesc, Illicium anisatum

L., vezi Anason-stelat.
Anason-mare, Foeniculumvulgare
vezi Molura.

Anason-nemtesc, Foeniculunt volgare

Mill., vezi Molura.
Anason-rominesc, Pimpinella Anisunz
L., vezi Anason.
Anason-stelat, Anason-frantuzesc, Anison-stelat, Badian, Bdian. [fr. Anis&toile, Badian ; g. St erna n i sj. Fructul aromatic de Illicium anisatum

L. D. arbust din fam. Magnoliaceae,

frunze alterne, persistente, prevazute
cu punctuatiuni semitransparente aromalice ; florile galbine-verzui sunt
erecte, solitare, regulate si ermafrodite ; fructul compus din 8 folicule
lemnoase, coriace, comprimate si dis-

puse in forma de stea in jurul coloanei centrale, fiecare folicula cu

cate o samant rosietica, eliptica,
turtita lateral si cu suprafata neteda.
Toate partile acestui frumos arbust

raspandesc un miros aromatic placut.

Creste prin locuri umede in Asia si ctt
deosebire in China si in Japonia, unde

se cultiva foarte mult. In sudul Europei se poate cultiva sub cerul liber. Maiululie.
Anasonul-stelat din cauza mirosu'ui sau
aromatic placut se intrebuinteaza pentru
aromatizarea mncdritor precum i pentru
fabricatiunea liquerurilor fine, in medicina
intrebuintit ca stomachic $i carminativ.

Anclicel (Trans.), Primula officinalis

Jacq., vezi Ciubotica-cucului.

Andrisea, Geranium phaeum L., vezi

Palaria-cucului si Geranium pratense

L., vezi Greghetin.
Angelici, Archangelica off icinalis
Hoffm., vezi Anghelic.

Angelina, (Trans.), Archangelica of-

ficinalis Hoffm., vezi Anghelica.

Angelira-sttlbatica' (Trans.). [fr. Anglique-sauvage ; g. W a 1 d-B r u s t-

Angelica-silvestris L. 21planta erbacce din fam. Umbelliferae, tulpina fistuloas sulcata ; frunzele mari tripenatisecate, foliolele
w u r z].

ovale, acut-dintate, nedecurente, cele

terminale adesea nedivizate, cele la-

terale aproape sesile, vagina foarte

mare si umflata ; florile numeroase
albe-rosietice, dispuse in umbele coin-

www.digibuc.ro

ZACH. C. PANT!!

puse. Creste prin fnetele i locurile

umede din paduri. IulieSeptembrie.
Me lif.

Angheiick Angelica, Angelina (Trans.),

Bucinis. [fr.- Anglique-cultive, Angelique-des-jardins, Herbe-du-Saint-

Esprit; g. Engelwurz]. Archan-

gelica officinalis Hoffm., syn. Angelica Archangelica L. 24. planta erbacee aromatica din fam. Umbelliferae, radacina groasa, tulpina cilin-

drica, sulcata, fistuloasa i rosietica

poate ajunge pana la 2 m. Maltime ;
frunzele mari, bipentisecate cu foliolele cordiform-ovale, neegal-serratdentate, cele terminate 3 lobate, cele
laterale mai adesea cu 2 lobi, petiolul
cilindric, fistulos cu 2 mari expansiuni
la baza ; florile numeroase, albe-verzui ; fructul ovoid angulos. Creste pe
lnga torentele, paraiele si raurile din
padurile montane si subalpine. lulie
August.
Semintele, frunzele $i mat cu seama radacina, este intrebuintata in medicina, din
cauza proprietatilor sale stimulante, tonice,
stoniachice, carminative, etc. Popoarele din
nordul Europei mananca vlastaree tinere
de Anghe!ica.

Anghelina, Anglici, Tka-vacii. [fr. Primevre longues fleurs ; g. L a n g-

ferioara ; florile rosii-violacee, dispuse

In mari capitule aproape globuloase,

Invalite de solzi membranosi, imbricati i carnosi la baza. Originara
din regiunea mediteraniana, cultivata
ca planta culinar din cauza solzilor
carnosi si a receptaculului floral, cari
constituesc o excelenta leguma. Anghinarul se poate cultiva si ca planta
ornamental pentru portul sau majestos i pentru frunzele sale frumoase,
cari ii dau un aspect pitoresc. lulie
August.

Anghinarea-oilor (Munt. Bucegi, Mihai

Haret). [fr. Porcelle ; g. Maipu m-

peli

Hypochaeris uniflora Vitt.,

syn. H. heleetica Jacq. 21,. planta er-

bacee din fam. Compositae, cu rizomul gros ; tulpina erectd, simpld de

20-50 cm. Malta, cu un singur ca-

pitul la varf (moncephala), foarte ingrosata (umflata) i fistuloasa spre

partea superioara, hispida (aspru paroasa) ; frunze bazilare 1-2 mari,

oblong-lanceolate, spre baza lngustate, sinuat-dintate, la vkf de ordinar cuspidate, fin-pubescente ; florile
galbine aurii, reunite intr'un capitul

mare, gros, insota de un involucru

cu foliolele late firnbriat-dintate pe

blumiger-Himmelschlssel].

margini, lung si negru viloase pe dos ;

bacee din farn. Primulaceae, de 10

Osunile din regiunea alpina. lulie

Primula longiflora All. 24. planta er-

30 cm. de inalt ; tulpina scapiforma,

cilindrica, glabra si erecta este de 3

ori mai lunga deck foile ; foile oblonge fin-crenate, glabre de un verde

frumos pe fata superioar si alb fainoase pe partea inferioara; flori rosii-

violacee, dispuse In umbele pauciflore,

mai adesea eke 3-5 flori, calice

fin-Oros, cu dinti lanceolati ; corola

mare Oita la 3 cm. de lungd, cu tubul de 3 ori mai lung deck caliciul,
lobii corolei bifizi. Prin pasunile umede turboase din regiunea alpina.
lunie- lulie.
Anghenare, Cynara Scolymus L., vezi
Anghinar.

Anghenare-mick Cynara Cardunculus L., vezi Cardon.

Anghinar, Anghenare. [fr. Artichaut ;
g. Artischocke]. Cynara Scolymas L. 4. planta erbacee spinoasa

din fam. Compositae, tulpina dreapta

nearipata i foarte ramificata ; frun-

zele mari spinoase, divizate, de o

coloare verde-albicioasa pe partea

superioara, tomentoase pe partea in-

fructele achene cu papus i toate radiile papusului plumoase. Creste prin

August.

Anglicel (Trans.), Primula officinalis

Jacq., vezi Ciubotica-cucului.

Anglici, Primula longiflora All., vezi

Anghelina.

Angliciu, Primula officinalis Jacq.,

vezi Ciubotica-cucului.
Angulice (Maced.), Primula officinalis
Jacq., vezi Ciubotica-cucului.
Anin, Alnus glutinosa Gaertn., vezi
Arin-negru.
Anin-alb, Alum incana
Arin-alb.

DC., vezi

Ardn-cenuiu (Munt.), Alnus incana

DC.,' vezi Arin-alb.

Arin-de-munte, Alnus viridis DC.,

vezi Liliac-de-munte.
Anin-negru (Munt.), Alms glutinosa
Gaertn., vezi Arin-negru.

A nin-rou (j. Buzau, Dknbovita, Prahova), Maus incana DC., vezi Arinalb.

Aninasi, Alnus viridis DC., vezi Liliac-de-munte.

Arline (j. Buzau, Dmbovita, Prahova),
aMentele femele de Alnus glutinosa

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

Gaertn, si de Alnus incana DC., vezi

Arin-alb i Arin-negru.
A nis, Pimpinella Anisum L., vezi Anason.

Anison, Pimpinella Aniswn L., vezi

Anason.
Anison-duice, Foeniculwn volgare Mill.
vezi Molurd.
A nison-stelat, Illiciwn anisatum L.,

vezi Anason-stelat.
Antep, Prunus Mahaleb L., vezi Viinturcesc.

Antonia, Angelica silvestris L., vezi

Angelina-salbatica i Archangelica
officinalis Hoffm., vezi Anghelicd.

Antonia (Bucovina), Antonigh (Bucovina), Borser (Bucovina), Crastavan

(Trans.-comitatul Fgaras). [fr. Chrophylle aromatique ; g. G e w r z-

h a f ter Kdlberkropf.J.--Chaero-

phyllum aromaticum L.21.plant erba-

cee din fam. Umbelliferae, tulpina

umflata sub articulatii ; frunzele triternate-tripenate, cu foliolele nedivizate, oval-oblonge, serrat dentate ;
florile albe, dispuse in umbele compuse ; fructele aromatice. Creste prin
tufisuri, pdraie, i prin poenile, umede

din pAdurile montane. lulieAugust.

Antonigd (Bucovina), Chaerophyllum
aromaticum L., vezi Antonica.
A prtoare, Soinnisor (Bucovina), [fr.
Pied-de-lit, Grand - Basilic - sauvage ;

g.Wirbeidost, Wirtelborstel.
Clinopodium vulgare L. 21-. planta

erbacee din fam. Labiatae, tulpina

erect, vilos-paroasa ; frunzele peti-

olate, ovale, obtuse ; florile purpurii,

dispuse in verticile multiflore, Insotite

de bractee setiforme, ciliate de lungimea caliciului. Creste prin tufisuri,

margini de padure, prin poieni, livezi,
locuri necultivate, prin vii i pe lngit

garduri. lulieAugust.
Aprtoare, Mentha Pulegiwn L. vezi
Busuiocu-cerbilor.

Arape (Maced.), Raphanus sativus L.,

vezi Ridiche.
A rariel, Aratiel, Limba-cnelui, Ple-

caith-rosd si Poamele-mtei (Bucovina). [fr. Langue-de-chien, Herbe

d'Antal;g. Hundszunge]. Cyno-

glossum officinale L. planth erbacee, cu miros greu, din fam. Borraginaceae ; radhcina chrnoasd fusiforma, tulpina dreaptd, ramificatd

acoperit cu peri moi de o coloare

cenusie ; frunzele verzi albicioase,

acoperite cu un puf fin, cele inferioare eliptice, cele superioare lanceo-

late sesile

putin amplexicaule ;

florile inchis-rosietice mai rar albe.

Creste prin locuri inculte sterile si
pietroase, pe coline uscate, pe langd
drumuri

i cu deosebire pe un pa-

mnt calcaros. Maiululie. Melif.

Artel, Borrago officinalis L., vezi
Limba-mielului.

Aratel, Cynoglossum officinale L., vezi

Ardriel.

Arbagic (Trans.), Aius, Arpacica, Arpacic, Arpacici, Chiprdu, Harpacica,

Puri (Trans.-Nasaud.). [fr. Ciboulette,

Civette:g. SchnittlaucAh].Allium

Schoenoprasum L. 21-.planta erbacee

bulboasa din fam. Liliaceae ; tulpina unica scapiforma; frunzele lineare

cilindrice sunt mai toate bazilare, fistuloase i Ingustate spre vrf ; florile
purpurii, dispuse in umbeld globuloasa,
multiflora i fard bulbile, foliolele pe-

rigonului lanceolate, mai fungi dect

staminele nedentate. Creste cultivata
prin gradini pentru trebuinte culinare.

lunielulie. Melif.

Arbore puturos, Ailanthus glandulosa

Desf., vezi Cenuser.
Arborele-vietii (Banat), Tuie. [fr. Arbre-de-la-vie ; g. Le b e nsb au m].
Thuja occidentalis L.h. frumos arbore

din familia Pinaceae, tulpina piramidald ajunge uneori pna la 15

m. 1naltime, ramurile intinse orizontal, frunzele imbricale de coloare
verde-inchisa, au pe partea dorsald o
umflaturd resinifera, caracter care

face s se deosebeascd de Thuja

otientalis L. Fructele sunt conuri o-

voide de ordinar cu 6 solzi trunchiati,

semintele sunt aripate. Originar din

America nordica i cultivat in partile
noastre prin parcuri si mai cu seamd
prin cimitire. Maiu.

Archis, Juniperus communis L., vezi

lenupdr.

Archit, Clematis Vitalba L., vezi Vitdalba.

Arciar, Acer platanoides L., vezi Artar.

Ardei, B4ica (Maced.), Chipdrus, Chi-

prup, Paparite (Maced.), Paprica

(Trans.), Piparch, Piparus, Pipdrisa,

Piparusa, Piperuscd (Bucovina), Piper-rosu, Piper-turcesc. [fr. Piment,
Poivre-long; g. P a pri c a, S pani s-

cher Pfeffer, Cayenne-Pfef-

f e I]. Capsicum annuum L.0 . planta

erbacee din fam. Solanaceae, tulpina

ovale ascutite ;
florile albe, solitare; fructele erecte,
de reguld oblonge-conice, variazd insd
cilindrica; frunzele

www.digibuc.ro

ZACH. C. PANTU

10

foarte mult in formd, mdrime si coloare, caci ele pot fi : cilindrice, obtuze; globuloase, roii, verzi, galbine
etc. Originara din America tropicala
(Brasilia si Mexico), introdusd prin
secolul al XVI-lea i in Europa, se
cultiv astzi foarte mult i prin prtile noastre ca plantd culinard. Julie
August.
Fructe!e intrebuintate la bucatarie ca condiment i pentru salata, ele au proprietati
stnulante si rubefiante.

Arel, Laserpitium latifolium L., vezi

Smeoaica.

Aretel, (Banat) Borrago officinalis L.,

vezi Limba-mielului.

Areu, (Maced.), Euphorbia helioscopia

L., E. platyphyllos L., E. Esula L.
E. Cyparisias L., vezi Laptele canelui.

Argavan (Maced.), Syringa vulgaris

L., vezi Liliac.
Argintica, Cerencel, Cerentel. [fr.
Dryade--huit-petales ; g. Silbe r-

w u r ztDryas octopetala L. b. micarbust din fam. Rosaceae; frunzele

coriace, verzi, lucitoare pe partea superioara, alb-tomentoase pe partea
inferioar si crenate pe margine ;
florile mari albe, de regula cu 8 petale albe, stamine numeroase galbine
Creste pe stancile calcare din vrfurile muntilor nostri celor mai inalti.

lunieAugust. Aceasta planta este

foarte mult rdspndit in regiunile din

spre point nordic, in Islanda, Groenlanda, Spitzberg. etc.

Arginticit (Mold. jud. Putna. comuna
Nereju). Silybum Itilatianum Gaertn.,
vezi Armurariu.
Cand sa dat argint yin, se fierbe cu lapte

dulce se bea g se fereste de acm, sarat,

ardeiat i piperat.

Ariciu (Banat), Echinops sphaeroceplza-

cu papile mari, galbue, apoi bruna.

fara. cute. Creste in paduri pe marginea drumurilor, santurilor, gropilor,
pe coaste, pe locuri nisipoase-argi-

loase dela ses Nita sus in regiunea

alpin inferioar i fructifica de regula. A cest muschiu poate ajunge
uneori chiar pna la inaltimea de

2300-2500
Aricor, Cerathocephalus
DC., vezi Plosnicar.

orthoceras

Arigan, (Maced.) Origanum vulgate

L., vezi Sovr v.

Arin, Alma glutinosa Gaertn., vezi

Arin-negru.
Arin-alb, (Mold. si Trans.), Anin, Aninalb, Anin-cenusiu Anin-row (Munt.)
Arin (Mold. $i Tr.) Arin-row (Mold.)
[fr. Aune, Ann e- de-m on tagne ; g. E r I e,

Grauerle, Weisserle].

Alnus incana DC. b. arbore din

fam. Betulaceae, frunzele ovale ascutite la vrf, dublu si ascutit-dintate
pe margine, pe fata inferioara cenu$iu-glauce i acoperite cu peri moi,
cu 8-10 nervure secundare ; Horne
unisexuale, monoice, verzui-rosietice,
dispuse in amente, cele masculine in
lungi amente, ce atrna in jos, apar

toamna si persista peste iarna, cele

fernele in amente scurte, ovale, apar
primavara. Creste prin locurile $i pe
malurile torentelor i rurilor de munte.

FebruarieAprilie. Acest arbore se

afla in regiunile temperate ale emisferei boreale palm in Finlanda si Laponia, cultivat uneori ca planta ornamentala. Scoarta intrebuintata in
industrie ca tinctoriala.
Arin-negru (Mold. si Trans.), Anin
Arin

(Munt.), Anin-negru

(Munt.),

commune, Verne ; g.
r z er le. ].
Sch

Erie, El e r-

(Mold. si Trans.). [fr. Aune, Aune ,

lus L., vezi Rostogol.

Ariciu (Bucovina), Pogonatum urnigerum (L.) P. Beauv. muschiu acrocarp
din fam. Polytriclzaceae cu tulpinele

Alnus glutinosa Gaertn. b. arbore din fam. Be-

dente, ramificate, formand tufe largi,

verzi-glauce ; frunzele superioare in-

Vure secundare, lipicioase (glutinoase)

de 2-4 rar pna la 10 cm. ascen-

tinse ori ascendente, la baza ovale

cu vagina (teaca) mica, in rest Ianceolate-lineare, ascutite, pe margini
$i chiar i pe dos cu dinti ascutiti,

tulaceae, frunzele rotunde, cuneiforme

la baza, foarte obtuse la vrf, neegal

dintate pe margine, cu 7 sau 8 ner-

pe partea superioard, glabre si pa-

roase numai la unghiurile nervurelor

de pe fata inferioar ; florile monoice,

nerviate, nervura se prelungeste peste

verzui-rosietice, cele barbatesti, dispuse in lungi amente cilindrice

pendente, apar toamna i persista
peste iarna, cele femele in mici amute scurte, ovale, cari stau pe arbori dup caderea semintelor. Creste

vrf, galben la mijloc ; capsula dreapt

prin lund

vrful limbului ca un ghimpe scurt.

Plant dioicd, antheridii in capitule ;
pediceltd capsulei row la baza i la
ori putin oblic, oblonga cilindrica,

pe lang torentele si

ra.urile din munti i prin pdurile u-

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

mede din $esuri. FebruarieMartie

Melif.

Acest arbore creste repede

11

Poporul nostru intrebuinteaza aceasta buruiana pentru a vindeca armurariul (arumrarita) o boala !a vite.

din care cauzd este pretios pentru

impadurirea terenurilor umede. Cu

Aratut, Triticum durum Desf., vezi

A nine (Bucovina, Mold. $i Trans.). amen-

Arnica., Carul-pdurilor (Banat), Carulzanelor (Banat), Cujd, Podbal-demunte, Podbeal-de-munte (Trans.) [fr.
Arnica, Plantain-des-Alpes, Tabacdes-Savoyards, Tabac-des-Vosges ; g.

scoarta i amentele femele, numite :

Arine, vopsesc romancele noastre diversele lor lnuri.
Arin-rosu (Mold. j. Suceava), Alms
incana DC., vezi Arin-alb.
tele femele de Alms glutinosa Gaertn.
si Alnus incana DC., vezi Arin-alb
Arin-negru.

Arior, Euphorbia Cyparissias L., vezi

Anon

Arior, Euphorbia helioscopia L., vezi

Laptele-cucului.

A rior-de-balt, Aleor [fr. Euphorbe

des marais;

g.

Sumpf-Wolfs-

milch]. Euphorbia palustris

planta erbacee din fam. Euphorbiaceae; tulpina foarte ramificata ; frunzele

alterne, lanceolate aproape intregi $i

glabre ; florile galbine sau brune sunt
dispuse in umbele ; bracteele ovale
obtuse $i sesile ; fructele sunt capsule
acoperite cu mici tubercule neegale.
Creste prin locuri mlastinoase, pe
malurile apelor. Maiulunie.
Aripane (Maced.), Raphanus sativus
L., vezi Ridiche.
Ariz (Maced.), Oryza sativa L., vezi
Orez.

Armurare, Silybum Ma rianunz Gaertn.,

vezi Armurariu.
Armurariu, Arginticd (Mold.), Armurare
[fr. Chardon -; de-Notre-Dame, Char-

don-Marie; g. Frauendist el, Mariendiste1.].Silybum Marianum

Gaertn., syn. Carduas Marianas L. (D.
si O. plant erbacee din fam. Compositae, tulpind dreaptd, ramficat
pubescent; frunzele alterne, mari,
lucitoare, glabre i cu vinisoare alburii, cele inferioare lungrete, sinuate,
colturoase, dintate si spinoase, cele
mijlocii sesile, amplexicaule i penatifide ; florile purpurii, toate fertile
$i

dispuse in capitule globuloase ;

fructele achene anguloase, comprimate $i glabre. Originara din regiunea

mediteraniand (sudul Europei), in pdr-

tile noastre cultivata prin grdini

salbatacitd. lulieAugust.

Proprietatile medicinale (aperitive i emenagoge) ae acestei plante s'ar datori, dupa

o veche superstitiune, picaturilor de lapte,
ce ar fi cazut clela same Fecioaref Maria
ar fi patat frunzele acestei plante, (frunzele Armurariului au pete albe ca laptele).

Ghircd.

Arnika, Wolf erlei, WolfverArnica montana L. 21, planta

erbacee glandulos-pubescenta din fam.
I e i hi.

Compositae, tulpina cilindrica cu 1-5

capitule ; frunzele coriacee, netede,

mai toate radicale, formnd o rozeta

sunt oblong-obovale, cele caulinare
mediane opuse sunt oval-oblonge ;
florile galbine-portocalii, reunite in
mari $i frumoase capitule, cele dela
periferie ligulate $i femele, cele dela
centru tubuloase sunt ermafrodite ;
fructele sunt achene ovale negricioase.
Creste prin fnetele $i pasunile umede

din regiunea subalpina. lunieAugust.

Raclacina, frunzele i mai cu seama florile

Flores Arnicae intrebuintate iii medicina
ca stimulante, febrifuge, tonice si vtenerare. Poporul nostru intrebuinteaza Arnica

pentru vindecarea rani'or.

Arab (Maced.), Picea excelsa Link.,

vezi Molid.

Aron (Trans.), Arum rnaculatum L.,

vezi Rodu-pamntului.

Arpacic, Arpacici, se numesc in culturd bulbii de Allium Schoenoprasurn

L., vezi Arbagic.

Arpacia, Allium Schoenopraswn L.,

vezi Arbagic.
Arsinic, Cruciulite, Floare-de-stea, Focul-dragutii, Garoafe-rosii (.Trans.),
Scaunu-popii, Scanteiutd, Scnteiuterosii, Ursinic (Maramures), [fr. Croixde Jerusalem, Croix-de Malte; g. B r e n-

nende-Li eb e, F eur-N e I k el.

Lychnis chalcedonica L. 4. plantd erba

cee din fam. Caryophyllaceae; frun ze le

oval-lungarete, cele superioare cordi-

forme $i amplexicaule; florile ro$ii, rar

albe sau pestrite, sunt dispuse in fascicule umbelate : caliciul tubulos-claviform, ovarul cu 5 stile ; fructul capsula
dehiscent. Originard din Orient (Asia
mica, Japonia), se cultiva prin gradini

ca planta ornamental. lunieAugust.

Artar, Arciar, Atar. [fr. Plane, Faux-

Sycomore; g. Spitzahorn].Acer

platnoides L. b. arbore din fam. Aceraceae, frunzele cordiforme, lucii,

www.digibuc.ro

12

ZACH. C. PANTU

palmat sinuat-lobate CLI 5 lobi cu dinti

lungi si foarte ascutiti; florile poli-

game, galbine-verzui sunt dispuse In

corimbe pedunculate, erecte ; staminele florilor mascule sunt de aceia
lungime cu corola ; fructul aripat este

o samarh membranoas cu aripele

divergente. Creste prin padurile din

regiunea montana ; adesea cultivat ca

planta ornamentala, obtinandu-se prin
cultura numeroase varietati. Aprilie
Maiu. Melif.

Artifi, Scorzonera hispanica L., vezi

Salsifi.

Asiasiu (Maced.), Pa pave r somniferum

L., vezi Mac-de-gfadina.
Asmatui, Hasmatuchi, Hatmatuchi, Turbure, (Trans.) Turburea. [fr. Cerfeuil,
Anthriscus
g. Gartenkerbel].
Cerefolium Hoffm. G. planta erbacee

odorant din fam. Umbelliferae; tulpina fistuloash, acoperith cu peri moi

in regiunea nodurilor; frunzele alterne
de 3 ori. penatisecate, foliolele adnc
penatifide cu lobii obtusi, scurt-mucronati; florile albe sunt dispuse in
umbele ;

fructele lineare netede de

2 ori mai lungi dect rostrul lor. Cre-

ste prin tufisuri, livezi, pe Una garduri, pe rnarginea pdurilor si a viilor;

uneori cultivata ca planth culinara.

MaiuIunie.

Asmatui-mAgfiresc, Torilis Anthriscus

Gmel., vezi Hatmatuchiul-magarului
Asmtui-sdlbatic, Anthriscus tricho-

Aspic (Trans.), Lavandula Spica L.,

vezi Leventica.

Asprisoark (Banat). Galium Aparine

L., vezi Turita.
Asudul-calului, (Trans.), Ononis hircina Jacq. si Ononis spinosa L., vezi
Osu-iepurelui.

Asudul-capului (Trans.), Ononis hircina Jacq. si Ononis spinosa L., vezi

Osu-iepurelui.

Ata-apei (Banat). [fr. Philonotis-des

fontaines; g. Sternmoos, Streifk o p f].

Philonotis fontana Brid.,

syn. Mnium fontanum L. IMIChi aCTO-

carp. din fam. Bartramiaceae, mica

planta de 4-10 cm. Inhltime, formeaza tufe intinse de o coloare ver-

de-galbue ; capsula ovala-globuloas,

striata cu opercul mic ; fructifica in
timpul verei. Creste pe marginea paraielor i isvoarelor, in cmpiile mlastinoase' si pe stanci umede.
Ata-apei vezi Matasa-broastei.

Atil-de-mareRuppia rostellata Koch.

planta acvatic din fam. Potamogetonaceae, tulpina filiforma, adesea
scurt foarte ramificath ; frunze ingustliniare filiforme cu vagine brunii ; flori

ermafrodite, fara perigon, verzui de

regula Cate 2 3, dispuse la vrful
pedunculilor, anterele aproape globu-

loase ; fructe semilunar-ovale dela baza

obtuza ascendente cu rostrul putin

curbat; pedunculul fructifer comun

scurt (de 2-5 cm.), egal de lung sau

sperma Schult. G. planth erbacee veni-

de 2 ori mai lung dect pedicelele

Anthriscus Cerefolium Hoffm. de care di-

rate. AugustOctombrie.
Atar, Acer platanoides L., vezi Artar.

noas din fam. Unzbelliferae, dupa

unii botanisti numai varietate dela
fera prin fructele lineare setulos-proase nu glabre i netede. Creste prin
paduri si dumbrave. Maiu lunie.

fructelor si nu este rasucit in spirala.

Creste cufundata in ape limpezi s-

A tmatuchi, Anthriscus Cerefolium Hoffm., vezi Asmatui.

m.) de inalta si sub articulatie aproape

An (Maced.), fructele comestibile de

Vitis vinifera L., vezi Vita-de-vie.
Aiii-frinteasclt (Maced.), Ribes rubrum L., vezi Coacaza.
Aurata, Margarita (Munt.), Ochiu-boului (Trans.), Roman (Trans.), Romonita-mare, Salomii-galbine (Trans.),
Tataise (Bucovina), Tathisi, Tuf anica, [fr. Grande Marguerite ; g. K a-

penat-sectate cu laciniile incis-serrate,

involucelul erbaceu, lat-lanceolat, ci-

syn Leucanthemum vulgare Lamk. 21- plan-

Asmtui-slbatic, Mararu-muntelui (Bucovina), Turburea [fr. Chrophylle-heriss ;

g. Rauhhaariger-Kfilber-

kr opf.].Chaerophyllum hirsutum
L., syn. Ch. Cicutaria Vill.

21-.

plant

erbacee din fam. Umbelliferae, tulpina mai adesea aspru-phroash, rar

glabra de 30-60 (uneori Tana la l

egal de groash, foliolele frunzelor

liat; petalele albe sau rosietice de

jur imprejur ciliate ; carpoforul numai La vrf bifidat. Prin vile um-

broase, subalpine pe langa praiele

din padurile dela munte adesea. lu-

nieAugust.

seblume, Grosse Massliebe].

Chrysanthemum Leucanthemum L.,

ta erbacee din fam. Cotnpositae, tulpina dreapta, putin ramificata mai

adesea cu un singur capitul ; frunzele
bazilare oboval-spatulate, lung petiolate si crenate, cele superioare sesile,
amplexicaule, linear-oblonge i ser-

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUE ROMAN

rat dintate pe margine ; florile dispuse

in capitule, cele marginale ligulate

sunt albe i femele, cele centrale tubuloase, ermafrodite formeazd un
disc galbin. Creste prin f Anetele

13

buloase, la vArful pedunculelor egal

de lungi cu frunzele, caliciul cu tubul scurt cu 4 dinti, corola cu tubul
curbat, umflat la mijloc si terminat

prin 4 mici lobi scurti

i neegali ;
stamMe 4 ; fructul bacciform, globu-

prin poenile din paduri ; uneori cul-

tivata ca planth decorativd. lunie

los este negru la maturitate. Origi-

August.

nara din America de sud si din Estindia,

Aurici. [fr. Camara-commune, LantanaA-feuilles-de-Mlisse ;

g. Gemeine

Wandelbliithe, Wandelr-

schen].

Lantana Camara L., syn.

L. aculeata L., L. scabrida Ait. h. arbust

din fam. Verbenaceae, tulpina robustO,

mai mutt sau mai putin ghimpoas cu

numeroase ramuri tetragonale, rigide
sau prevazute cu midi ghimpi ; frunzele opuse, ovate sau oblonge, ascutite, serrat-dentate, reticulat-rugoase,

scurt-petiolate, scabre pe fata superioara, alburii pe cea inferioard, frecate in mama raspAndesc un miros
penetrant neplacut ; florile galbine
portocalii, devenind mai apoi
variind astfel coloarea dela plantd la
planta, dispuse in capitule semiglo-

cultivata ca planta decorativh, obtinAndu-se prin culturd si incrucisari

numeroase varietati horticole.
Avram o varietate din specia Prunus
insititia L., vezi Goldarr

Avrame varietate de prune obtinuth

prin cultura din specia Prunus insi-

titia L., vezi Goldan.

Avrdmeasi, Ajuga Laxrnanni Benth.,
vezi Barba-boierului. .

Avrameash (Banat) ramurile florifere

de Gratiola off icinaUs L., vezi Veninaritd.

Avrdmeasch (Banat) Gratiola officinalis L., vezi Veninaritd.

A zmiurti. (Maced.), fructele comestibile

de Rubus Idaeus L., vezi Smeur.

B.
BAbrujd (Trans. In Muntii-Apuseni),

Paeonia officinalis L., vezi Bujor.

Babith (Munt.), Bdcdlie (Mold.), Bu-

rete-de-iasca, Copitd. (Trans.), lasca,

Vacalie (Bucovina si Mold.). [fr. Amadou, Amadouvier ; g. Zun de r-

schwamm, Feuerschwamm].

Fomes fomentarius Fr., syn. Poliporus fomentairus din fam. Polypora-

ceae. palaria de forma unei copite

de cal cu sulcuri concentrice, la in-

ceput de coloarea funinginei, devenind

apoi alburie, este glabra si acoperitd

de o coaje lucitoare foarte tare ; in

launtru are un miez brun-rosietic,

moale ca bumbacul, porii sunt lungi

subtiri si de coloare brun inchisd.
Creste pe fagi bdtrAni i pe mesteacani
i Fornes igniarius Fr., syn.
Polyporus ign'arius L. Ciupercal care
se distinge de precedenta prin pdld-

ria acoperith la inceput de un strat

de peri alipiti, care ii dau un aspect
alb, devenind mai tarziu brun si la
urmd negricios, coaja pdlariei este
foarte tare si sgrabuntoasd, miezul

este brun, tare si compact, porii foarte

mici, stratificati sunt cenusii, devenind
brunii. Creste mai cu seamd pe meri,
pe pruni i pe

Ambele aceste ciuperci sunt intrebuintate

pentru a prepara procluctul vegetal cunoscut sub nume!e de lased.

Bdcdlie (Mold.), Fornes fomentarius

Fr. si F. igniarius Fr., vezi Babitd._
Bdcan, Scortitd (Bucovina). [fr. Boisde-CamOche ; g. Blauhoi z].--Lemnul de Haematoxylon campechianum

L. h. arbore din fam. Leguminosae,

tulpina de 12-14 m. inalt, ramuri
flexuase ; frunze alterne penaticompuse, foliole oval-rotunde, obtuse ;
florile mici, galbine, odorante si dispuse In raceme axilare. Acest arbore creste in America centrald, in
Columbia si in India occidentala, iar
cultivat creste in mai toate tnile
calde.

Bacanul este un !emn tare, compact, de

coloare rosietica, se poate lustrui si se intrebuinteaza in tamplarie ; se foloseste qi in

vopsitorie din cauza, cd contine un prinoipiu colorant numit haematoxylina. Scoarta

acestui pretios lemn se intrebuinteazit in
medicina ca adstringent contra diareelor
cronice. Bacanul se exp!oateaza in Antlle,
in Guyana, Venezuela, St. Domingo si
Haiti, de unde se exporteaza sub forma de
butuci.

Bacon, Nicotiana rustica L., vezi Tuturi-turcesc.

www.digibuc.ro

14

ZACH. C. PANTU

vezi

Bilbisa, Dascal (Trans.) [fr. Epiaire-

Badean (Trans.), Pimpinella Anisurn

te; g. Waldziest, Bienensaug,

Baconitti, Nicotiana rustica

L.,

Tutun-turcesc.

des-bois, Grande-Epiaire, Ortie-puan-

L., vezi Anason.

Kr 6 tenkraut]. Stachys silvatica

Badem (Maced.), Prunus Amygdalus

L.24.. planta erbacee din fam. Labiatae;

Stockes., vezi Migdal.

tulpina acoperita cu peri aspri, ramificata spre \Cad i prevazuta cu peri

nason-stelat.

glandulosi,

Badian, Illicium anisatum L., vezi ABaem (Maced.), Prunus Amygdalus

Stockes., vezi Migdal.

Baera-Ungurului (Munt., Sinaia, M. Haret). Centaurea nzicrantha Gmel.,

syn. C. Biebersteinii DC.,

C.

niaculosa

Aut. S. sau 4. planta erbacee mai mult

glabriuscul ori putin paroash din fam.

Compositae, tulpina de 30-60 cm.

de Malta, erect, foarte ramificata ;
foile pdslos-paroase, cele inferioare

frunzele lung-petiolate,

cordate-ovale, ascutite, pe margine

dintate i acoperite cu peri aspri ;
florile rosily mai rar albe, sunt dis-

puse ate 6 In verticile ; dintii caliciului terminati printr'un vrf ascutit,

corola de 2 ori mai lunga decdt caliciul. Creste prin padurile umede si
umbroase. lunieAugust.
Blbor, Trollius europaeus L., vezi
Bulbuci.

bipenatpartite, cele medii penatpartite,

laciniile lineare, foile cele mai de sus
Intregi (nedivizate), lineare sau oblong-lineare ; florile radiante deschisviolacee (persicin-rosii), reunite in
mici capitule ovale sau alungite, folio-

Blosel (Mold.), Burete-balos (Mold.).

[fr. Russule-ftide ; g. S tin k en d er-

cele mai interne foliole ale involu-

mai pe urma gol Inlauntru ; carnea

alba gretoasa i cu un gust acru.
Ciuperca suspectd. Creste pe pdmant
in .pdurile de brad si de fag.
Balsamine (Trans), Impatiens Balsamina L., vezi Canale.
Blttura, Marrubium vulgare L., vezi

lele involucrului alipite, cele externe

si cele mijlocii cu apendiculii mici,
oval-triunghiulari, brun-negrii, ciliatfimbriati, fimbriile negricioase cam
de lungimea bazei apendiculelor, iar
crului sunt oblongi i In partea superioara cu margini membranoase, ph-

tin ciliate ; fructele achene cu papus

bine desvoltat. Creste prin tufisuri,
pe locuri aride, pe dealuri, campuri
si pe marginea drumurilor, comuna.
lunieSeptembrie.
Metei (Bucovina, Pojordta) Veronica
spicata L. 4. planta erbacee din fam.
Scroplzulariaceae, tulpina simpld de
0,15 0,30 de Malta ; foile opuse, oval-oblonge sau lanceolate, nelucitoare, paroase, crenat-serrate, la vdrf
cu marginea 1ntreag, cele inferioare
obtuze ; flori albastre, dispuse intr'un
racem spiciform foarte Indesuit, bractee foarte scurte, laciniile corolei ovaloblongi, conivente In timpul infloririi,

cel mult la vdrf rdsucite, mai trziu

plane, caliciul Oros cu 4 lobi ; fructul

o capsuld subglobuloasd, abia emarginata. Prin fdnete i pasuni pe mar-

ginea tufisurilor, pe coaste, adesea.

lulieSeptembrie.
Bagrin (Banat), Robinia Pseudacacia
L., vezi Salcdm.

Balbis, Galeopsis Ladanum L., vezi

Taposnic ; Galeopsis speciosa Mill.,
vezi Zeabrd i GaleopsiS Tetrahit
L., vezi Lungurica.

Tubling]. Russula foetens. Fr.,

syn. Agaricus foetens Pers. Ciuperca cu

un miros caracteristic foarte neplacut

din fam. Agaricaceae, palaria galbinrosietica, globuloasa, apoi intins, putin carnoas, fragil, viscoasa, cu
marginea subtire, sulcata ; lamele alburii, neegale, furcate si anastomozate ; piciorul (stipitele) alb, gros, plin,

Unguras.

Blur, Sorghwn halepense Pers., vezi

Costrei, si Sorghum vulgate Pers.,
vezi Mature

Murk Colchicum autumnale L., vezi

Brndusd-de-toamn.

Balusc, Ceapa-cioarei, Gdinit, Gainuse, Laotele-pasarii, Plisc-pasaresc.

[fr. Dame d'onze-heures, Belle-d'-onzeheures ; g. Milchstern, Vogel-.

milchl.

Ornithogalum umbella-

tam L. 4. mica planta erbacee din

4am. Liliaceae, frunzele lineare ca-

naliculate ; florile albe, dispuse In

corimbe, foliolele periantului oblonge

obtuse ; pedunculii inferiori fructiferi
orizontal-patenti, fructul ascendent o

capsula trigonala cu numeroase seminte. Creste prin fnete, locuri cultivate umbroase, prin gradini i pduri. AprilieMaiu.
Ornithogalum tenuifolium Guss. 4.

difera de precedenta prin frunzele

filiforme uneori ciliate, prin florile

www.digibuc.ro

15

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

mai mici

CU foliolele periantului

oblonge ascutite, mai mici si mai delicate deck la specia precedenta

prin pedunculele fructifere erect-patente nu orizontal-patente. Cmpuri,
dealuri, livezi, crnguri in locuri us-

cate. AprilieMaiu.
Bambe, Hibiscus esculentus L., vezi
Bame.

Bame, Bambe. [fr. Gombo, Gombo

comestible ;

g. Gombo, Rose n-

flitte, Essbare Eibisch, Ibisch.I

Hibiscus esculentus L. syn.

er-

Abelmoschus esculentus L. 0. planta

bacee din fam. Malvaceae, tulpina

erecta simpla sau putin ramificata ;
frunzele mari cordiforme cu 5 lobi,
neegal dintate pe margine, verzi inchise pe partea superioar, putin cenusii pe cea inferioara ; florile solitare galbine cu centrul brun sau violaceu ; caliciul extern cu 10-12 foliole ; fructul capsula piramidala cu
5 coaste

numeroase

divizata in 5 loje cu
semi* cenusii verzui,

aproape sferice i cu suprafata granuloasa. Originara din Ostindia, cul-

tivata ca planta alimentara. lunie

lulie.
Fructele tinere (Bamele), avute in mucilagiu, sunt intrebuintate la bucetdrie

Banane. [fr. Banane ; g. Banane ].

Fructele comestibile de : Musa paradisiaca L. 4. si Musa sapientium

L. 4. plante erbacee din fam. Musaceae; ele ajung la inaltimi considerabile, din care cauza au un' as-

pect arborescent ; tulpina carnoas,

constituit din petiolele invaginante
ale frunzelor alterne, foarte mari. Din
mijlocul

frunzelor iese o masa fu-

siform rosietica, formata din bractee

inserate pe un peduncul, care se
iungeste si se curbeaza. La subtioara
fiecarei bractee se afla flori fascicu-

late, care sunt sesile, neregulate, er-

mafrodite sau poligame ; periantul cu

6 diviziuni, dispuse in 2 verticile ; fructele bacciforme, crnoase, fainoase,

zaharoase si aromatice, sunt dispuse,

ca si florile, In regime volurninoase.
Dup ce a fructificat planta moare,

mai mult fierte sau coapte; cele de

M. sapientium L. sunt aproape cilindrice, lungi de 10-12 cm., forte dulci,

foarte gustoase i aromatice, .cu
seminte rudimentare, care aborteaza
prin cultur. Ambelele specii, originare din Asia tropicala, mult cultivate
prin tarile calde.
Legendele din orient spun, ca M. paradisiaca L. ar fi fost arborele stiintei binelui
si al rdului (pomul cel oprit) din ale carui
fructe a gustat Eva si a dat si lui Adam,
iar cu frunzele si-ar fi acoperit stramosii
nostril corpul,

Banat (Trans. Salciva, Bcka,

i Zagra), Geranium macrorrhizum L., vezi

Priboi.

Bandraburce, Solanum tuberosum L.,

vezi Cartofi.
Bngiu (Maced.), Buxus sempervir ens
L., vezi Cimisir.
Bnica, Schinuta, Spinuta. [fr. Rai-

g. Ru n dk pk pfige Rapunze1.1Phyteuma
ponce

orbiculaire ;

f iger Teufelskrallen, Rund-

orbiculare L. 4. mica planta erbacee

din fam. Campanulaceae, tulpina erecta simpla si glabra ; frunzele glabre crenat-serrat-dentate, cele inferioare lung petiolate cordiform-ovale
sau oval-lanceolate, cele superioare
lineare sesile ; florile albastre inchise,

rar albe, dispuse in capitule terminale globuloase, insotite de bractee

oval-lanceolate, putin serratdentate.
Creste prin pasunile pietroase si prin
poienile din regiunea alpina i subalpina. lunieAugust.
Bnulet, (Trans. Zlatna), Buxus senzpervirens L., vezi
Banu-popii (Munt., jud. Nov), Lysimachia Nummularia L., vezi Drete.
Bnutei, Bellis perennis L., vezi Banuti.

Bnutei (Trans. Reghin), Buxus sempervirens L., vezi

Bnutele, Bellis perennis L., vezi Banuti.

Bnuti, Banutei, Banutele, Boglarca, Boglari, Bumbuscute, Bumbuste (Trans.),

Bumbusor
(Bucovina),
Butculit

(Trans.), Butculite (Trans.), Floare-

iar din rizomul alimentat de numeroasele radcini adventive, ese un

frumoas, Floricele-frumoase (Trans.)

Frusita (Trans.), Paralute (Munt.),
Pascute, Scanteuta (Bucovina), Schin-

noua. Fructele de M. paradisiaca L.

tite Marguerite ;

mugure, care se desvolt inteo planta

sunt mari, ajungand uneori pna la

30 cm.; carnea lor este mai mult fainoas deck zaharoasa si se mannca

teiutele (Trans.), [fr. PAquerette, Pe-

g. Ma sslieb e,

Maasliebchen, Marienbliimchen, Gnsebliimchen, Tausendschn]. Bettis perez nis L.

www.digibuc.ro

16

ZACH. C. PANTU

21.. mica planta erbacee din fam. Com-

positae ; frunzele toate radicale formeaza o rozeta Intinsa, sunt obovalespatulate, crenate pe margine si putin
paroase ; florile sunt dispuse in ca-

tufisuri

Banuti (Trans. Cusma jud. BistritaNasaud), Buxus sempervirens L., vezi

Baraboi, Alunele (Trans.), Baraboi,

Gusnica (Trans.-Nasaud), Gusnita.
[fr. Cerfeuil-bulbeux, Cerfeuil-tub-

pe

marginea padurilor-

Barba-caprei (Mold.). Calocera viscosa

Clavaria viscosa Pers. Ciuperca, de coloarea galbenusului de ou,

Fr., syn.

pitule solitare la vArful pedunculului ce

iese din mijlocul tufei de frunze radicale ; cele marginale femele sunt
albe sau rozee, cele centrale galbine.
Creste prin livezi, fAnete i pasuni ;
foarte mult cultivat ca planta decorativa, se tunosc mai multe varietati
horticole. AprilieSeptembrie.

Maiu lunie.
Barba-boierului, Nigella damascena
L., vez Chica-voinicului.

din fam. Dacryomycetaceae, corpul

ei gelatinos-cartilaginos, dichotomicramificat, ramurele viscoase, rigide
si rezistente, sporii alungiti. Creste
prin pduri pe trunchiuri de brazi.
Barba-caprei (Mold.), Clavaria botrytis
Pers., vezi Ramurele.
Barba-caprei (Mold.), Clavaria coralloides L., vezi Bureti de conopida.
Barba-caprei (Mold.), Clavaria crispule Fr., vezi Togmgel.
'

Barba-Caprel (Mold.), Clavaria for-

mosa Pers., vezi Melosel.

reux; g. Kdlberkropf. Kerbel- Barba-caprei,
Spiraea Filipendula L.,
riibe, Pimperlimping]. Chaevezi Aglica.
roplzyllum bulbosum L. S. plantd
erbacee din fam. Umbelli ferae ; raddcina tuberculoas, tulpina fistuloasa

prevdzuta la baza cu peri aspri, iar

la partea superioard glabra, ea este
glauca si cu pete purpurii ; frunzele
de 3-4 ori pinatifide cu segmente

Barba-caprei (Trans.), Spiraea Ulma-ria L., vezi Cretusca.

Barba-caprei, Floare - de cAmp - galbend, Salata-de-iarna (Trans.), TAtacaprei. [fr. Salsifis majeur ; g. Grosse

Haferwurz, Bocksbart].Tra-

multifide lineare ; florile albe dispuse

in umbele compuse, involucru lipseste

gopogon major Jacq. S. plant erba-

glabru cu 4-6 foliole. Creste prin

lanceolate, adesea undulate sau rasucite ; florile galbine deschis sunt

cee din tam. Compositae, tulpina erecta

sau numai cu 4 frunze, involucelul

simpla sau ramificatd frunzele linear-

tufisuri, locuri necultivate, pe lAnga

garduri si prin pacluri umede. funie

dispuse in capitule, deprimate la mijloc, i purtate de peduncule umflate

la partea superioard in forma de ma--

lulie.
Se cultiva ca planta alimentara din cauza
radacinilor sale tuberculoase cam de marimea si de forma morcovilor, ele sunt carnoase, pu(in zacharoase i au un gust placut
aromatic.

Baraboi, Solamurn tuberosum L., vezi

Cartofi.
Barabule, Solamum tuberosum L., vezi
Cartofi.

Barantil (Trans), Onosma arenarium

W. et Kit., vezi Otratel.
Barba-boierului, Avrdmeasa, C Arstaneasd, Cristeneasd.

Ajuga Lax-

manni. Benth. syn. Phleboanthe Luxmanni Tausch. 21.. plant erbacee

lanuginos-pdroasd din fam. Labiatae,

tulpinele simple erecte ori ascendente ; frunzele nedivizate, oblonge,

obtuse, sesile, de tot intregi sau

serrate ; florile solitare ori cAte cloud,

axilare, corola, de o coloare gdlbuieurAtd i cu vine purpurii, este de 2 ori

mai lungd deck caliciul. Crote prin

fAnetele uscate, pe coline aride, prin

ciuc ;

involucrul cu 8-12 foliole

aproape de 2 ori mai lungi decdt florile ; fructele achene cu ciocul (rostrul),

mai lung deck fructul nsui. Creste

prin fanete sterile, coRne aride, de
preferinta pe calcar. lunielulie.

Barba-capri (Trans. AgArbiciu) Mesembryantlzemum cristallinum L., vezi

Gheatd.

Barba-dracului, Cuscuta Epithymunt

L., vezi Tortiel.
Barba-imparatului (Basarabia, 0 rch e i u)

Ipomoea purpurea Lam., vezi Zorele.

Barb a-impratului (Munt.), Lychnis
Coronaria Lam., vezi Curcubeu.
Barba-Impratului (Mold.), Noptitd,
Norea [fr. Belle-de-Nuit, Herbe-triste,
Merveille-du-Prou ; g. Wun de rMirabilis Jalapa L. 4.
blum e ].
0. plantd erbacee din fam. Nyctaginaceae,- rdcina napiforma, negricioasd ; tulpina noduroasd, ramificat
glabra sau putin paroasd ; frunzele .
opuse, oval-ascutite, obtuse sau a-.

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

proape cordiforme la bazd, petiolate

glabre sau adesea ciliate ; florile rosii,

galbine, albe sau pestrite sunt pldcut

mirositoare, scurt-pedunculate si dispuse ate 3-6 in fascicule terminate,
ele se deschid seara dela apusul soarelui i stau dechise toata noaptea ;

florile inconjurate de un involucru

caliciform tubulos-campanulat cu 5
divisiuni, care continua a creste
persist chiar i dupd cdderea semin-

telor, perigonul In form de palnie

cu tubul lung si Ingust cu limbul dilatat cu 5 lobi ascutiti, staminele 5
uneori iesite afar din floare, stilul

proeminent cu stigmatul globulos. 0-

riginard din Mexico si Peru este a-

deseori cultivatd ca plantd ornamentald. ITilieSeptembrie.

Radacina tub ercteoasa are proprietAti purgative.

Barba impratului, Viola tricolor L.,

vezi Trei-frati-pdtati.
Barba-leului (Trans. Biertam) Nigenii damascena L., vezi Chica-voinicului.

Barba-lui-Aron, Arum maculatum L.,

17

in locuri nisipoase, pe coline aride

pietroase. JunieAugust.
Barba-lupului, Helleborus purpurascens W. et Kit., vezi Spnz.
Barba-popei, Barba-tapului, Coada-priculicilor, Cornul - dracului, Floareasmeului, Goliciunea fetei-pdurei, Muma-pddurei. [fr. Barbe-de-bouc ; g.
Geissbartl. Spiraea Animus L.
syn. Aruncus silvester Kosteletzky.
plant& erbacee dioicd din fam. Rosaceae ; frunzele de mai multe ori corn-

puse, foliolele mari oval-lungrete,

ascutite i neegal dintate pe margine ;

florile mici albe-glbui sunt dispuse

intr'un fel de raceme de spice. Creste
prin pdurile umede i umbroase din

munti. Se cultivd ca planta decorativd prin gradini mai cu sam indivizii masculi. funielulie.
Barba - sasului (Trans.) Equisetuni
arvense L., vezi Barba-ursului.
Barba-sasulul, Equisetum Telmateja

Ehrh., vezi Pdru-porcului.

Barba-tapului, Spiraea Aruncus L.,
vezi Barba-popei.
Barba-ungureased, (Bucegi si Piatra-

craiului, M. Haret).Saxifraga ad-

vezi Rodu-pdmantului.
Barba-lupului.
Crepis biennis L. G.

scendens L., vezi Ochii-sorecelului.

Barba-ungurului, Garofita. [g. Fede r-

cele mijlocii sesile cu baza scurt

auriculat-dentatd, putin amplexicaule ;
fiori galbine, in mari capitule, involucru suriu, pubescent-tomentos cu
ctiva peri negrii, foliolele alb-pubes-

us Schur. A-. micd plantd erbacee

din fam. Caryophyllaceae, rdacina
puternic, emite nurneroase tulpini
tetragonale, netede ; frunzele verzi,
Inguste, linear-subulate cu 3 nervure,
pe margini serrulat-scabre ; florile de
reguld solitare la vrful tulpinelor
sunt albe sau rozee si pldcut miro-

planta erbacee din fam. Compositae,

tulpina de 0,60-1,25 'Malta, erectd,
foliatd spre vrf corimbos-ramificatd;
foi pubescente, runcinat - penatifide,
cele inferioare oblonge, petiolate,

cente pe partea internd, cele externe

lanceolat - lineare patente (ntinse) ;
achenele prevzute cu 13 coaste, galbine-brunii, ingustate spre varf si
mult mai scurte deck papusul. Prin
fnete In tufisuri si pe marginea pd-

durilor. lunieAugust.Crepis rhoeadifolia M. Bieb. syn.

rhoeadifolia

Barkhausia

M. Bieb. G. plant u-

rat-mirositoare, tulpina impreund Cu

frunzele j foliolele involuerului aspru i setos-pdroasti ; frunzele inferioare runcinate, cele superioare penatipartite cu lobi terminali, lanceolati, ascutiti ; flori galbine in capitule
la inceput plecate (nutante), stilul galbin ; achenele evident-rostrate cu pa-

pusul alb ca zdpada i adesea de

cloud ori mai lung cleat involucrul.
Creste pe marginea smndturilor,
Vocabular Botanic

nelke, Nadelbltterige-Federnelke]. Dianthus spiculifoli-

sitoare, corola cu 5 petale, lamina

petalelor, dupd circurnferinta subro-

tund, de 2 ori mai scurtd dect

unghicula i adnc - laciniatd (-1/3

parte), laciniile bi-trifide, areola medie
ovald, este paroas la bazd. Squamele

caliciului 2-4 sunt oval-eliptice, pe-

lucid-marginate cu 3 nervure de 5
ori mai scurte deck caliciul, abrupt
scurt-aristate ;

fructele

capsule

galbine. Creste prin psuni si pe

stanci calcare in regiunea alpind si
subalpin. lulieAugust.
Barba-ungurului, Dianthus superbus

L., vezi Garoafe-de-munte.

Barba-ursului, Barba sasului (Trans.),
Brddisor, Coada-eahdut,--Coada
Coada martztauf, Cbglaie (Ttanty

larbd-de-cositor, Prul-porcului. [fr.

Pre-le des champs, "Queue-de-cheval.

www.digibuc.ro

18

ZACH. C. PANTU

Oueue-de-rat ; g.

A cker-S c ha

chtelhalm, Duwok, Kannenkraut.]

Equisetum arvense L. 21-.

plantd erbacee din fam. Equisetaceae,

cu 2 feluri de tulpini, tulpinile fertile

apar mai Intai, ele sunt galbui cilindrice, simple, canaliculate, noduroase
prevAzute la nivelut noduritor cu

vagine membranoase, tubuloase, divizate In 8 sau 10 dinti lanceolati,

ele sunt terminate printr'un spic oblong, care poart sporangii, ce contin spori numerosi. Mai trziu alte

ramificatiuni ale rizomului produc tulpini sterile, verzi, subtiri, ramificate,

6-15 ramuri tetragonale, verticilate,

simple sau i ele putin ramificate.
Creste prin fnete i cmpuri argiloase i umede. MartieAprilie.
Tulpinele de Eqisetum servd spre a lustrui metaiele, pentru cd contin silice; in Ita-

lia se mnncd vidstarile tinere ca si sparanghelul. Tulpinele acestei plante au proprietati adstringente i diuretice, din care
cauza sunt intrebuintate in medicina. Poporul nostru crede, cd vaci'e i oi'e i perd
laptele dacd mandnal din aceasta planta.

Barba-ursului (Bucovina), Usnea barbata Achar., vezi Pletele-muierii.

Barba -ursului- de - bahne (Bucovina,
Cmpulung), [fr. Prle-des-marais ;

g. Sumpf-Schachtelhalm].

Equisetum palustre L. 21-. planta erbacee din fam. Equisetaceae, toate

tulpinele sterile si fertile apar In acelas timp si au aceiasi forma de

0,25-0,60 inaltime verzi, netede, situplu-ramificate, sulcate, cu 6-8 braz de

longitudinale, adnci si tot attea

coaste proeminente, putin aspre, cu

o lacuna centrald Ingust, cam de
aceias mrime cu cele cari o inconjoard ; vaginile verzi, de 2 ori mai
fungi deck late, laxe, cilindric-campanulate, mai adesea cu 6 dinti tanceolati, brun-negriciosi si lat-albmarginati ; ramuri numeroase, dispuse in

verticile cke 8-12, simple tetrago-

nale, erecte sau ascendente, cele superioare terminate adesea intr'un spic
ovoid-oblong i obtuz. Prin locuri
umede nisipoase i prin livezi umede
mldstinoase, adesea. MaiuIunie.
Barba-ursulul-gras (Butovina, Pri-

saca, jud. Cmpulung), Equisetum

Telmateja Ehrh., vezi Pru-porcului.
Barbnoc (Bucovina, Cmpulung
Trans. Mdgura si Rodna-veche), Vinca
minor L., vezi Saschiu.
Brbilnoc (Trans. Zagra), Vinca minor
L., vezi Saschiu.

Barbintini (Trans. Biertam), Verbena

hybrida Hort.
Birbisoari (Banat), Alyssum minimum
Willd. O. mica planta erbacee din fam.

Cruciferae; frunzele albicioase lan-

ceolate, cele inferioare obovale ; florile palid-galbine, devin mai trziu

albe, dispuse In raceme terminate,

caliciul caduc, corola are petatele cu

marginea intreagd ; fructele sunt silicule orbiculare glabre. Creste prin
cmpii nisipoase i pe coline aride.

Maiulunie.

Barboas, Fascd, Pis-dulce (Trans.),

Sadin. [fr. Chien-dent balai, Brossire ;

g Bartgr as] Andropogon

Ischaemum L. 21-. plant erbacee din

fam. Gramineae ; frunzele lineare canaliculate ; florile dispuse i spice
cilindrice, digitat-unite cate 2-10 ;

axa spicului, pedicelele si baza spiculelor sunt prevdzute cu peri lungi

si aspri ; spicele sunt patate cu rosu
sau verde si violet. Creste prin locuri arenacee i uscate, pe dealuri
aride si calcare. lutieAugust.
Barbusoar, Barbarea vulgaris R. Br.,
vezi Crustea.
Barbusoar, Erysimum Wittmannii
Zaw., vezi Mixandre-sdlbatice.
Bircoace [fr. Cotoneaster, Nflier cotonneux ;

g. Zwergmispel,

Cotoneaster integer-

rima Medik. syn. Cotoneaster vulgaris

Lindl. 1. mic arbust din fam. Rosaceae ; frunzele

ovate,

rotunde,

Intregi pe fata superioar verzi

glabre, pe cea inferioard alb-tomentoase ; florile albe-rosietice sunt axitare, scurt pedicelate, caliciul glabru,
numai pe margine acoperit ca i pedunculele cu putini peri moi ; fructut

reflex rosu ca sngele este glabru

lucitor si globutos. Creste pe stncile de prin pdurile muntoase din

regiunea .subalpind, uneori cultivat

pentru decorarea stanckiilor. Maiu

lunie.

Bardace, varietate de prune obtinut

prin cultura din specia Prunus insititia L., vezi Goldan.
Barlaboi (Banat i Munt.), Chaero-

phyllum bulbosum L., vezi Baraboi.

Bsica (Maced.), Capsicum annuum L.,
vezi Ardei.
Bsileac (Maced.), Ocimuma Basilifeum
L., vezi Busuioc.

Bisina-porcului (Trans.-Brasov), Clo-

pot-mandstiresc i Clopotul-mnastirei (Bucovina). [fr. Cloches ; g. G I o c-

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

kenblurne]. Campanula persiciJolla L. 21-. plant erbacee din fam.

Campanulaceae, tulpina erectd, simpl

glabrd ; frunzele rigide, glabre, md-

runt si Indepktat serrat-dentate, cele

inferioare oblong-obovale Ingustate
In petiol, cele superioare lanceolate
sau lineare, sesile ; florile mari, fritmoase sunt albastre, rar albe, dispuse
intr'un racem terminal pauciflor, lacinitle caliciului lanceolate ; fructul o
capsuld erectd, dehiscentd la mijloc
sau aproape de vrf. Creste prin pd-

duri tufisuri i livezi. IunieAugust.

BiOna-porcului (Munt. Craiova), Cap-

sella Bursa pastoris Moench., vezi

Traista-ciobanului.

Baatarnic,.Bttarnit, Petimbroasd.

[fr.Seneon; g.Baldgreis, Kreuz-

Senecio erucifolius L. 21,

planta erbacee din fam. Compositae,
rizomul repent, frunzele penatisecate
cu segmentele lanceolat-lineare, ascuk r.a u t].

tite, intregi sau dintate pe margine,

la bazd cu mici auricule amplexicaule i cu marginea intreagd ; florile galbine deschis, sunt dispuse in
capitule, reunite la randul lor in raceme umbeliforme; caliciul extern
multifoliat si mai scurt deck invo; fructele achene, acoperite cu
peri scurti i aspri la pipd.R. Creste
prin tufisuri, pe marginea pd.durilor,
prim locuri umede, pe langa vii. lu-

lieAugust.
Batatarnit, Senecio erucifolius
vezi Bttarnica.

Watea, Typha latifolia

pura.

L.,

L.,

vezi Pa-

BitrAn4, Coada-vacei, Soricel, Spi-

rince, Spirincea, Steluta, Strutu-mirelui (Bucovina). [fr. Vergerette du

Canada; g. Kanadische Drr-

Erigeron canadensis L.
O. plantd erbacee din fam. Compositae ; tulpina dreaptd paniculat-ramificatd ; frunzele linear-lanceolate,
w ur z].

pe margine cu cili rigizi ; florile albe-

splacite sau lila sunt dispuse In capitule reunite In panicule alungite la

vdrful tulpinei. Creste prin locuri
cultivate si inculte, prin ddrAmdturi
pe lngd drumuri, pe langd case, etc
IulieSeptembrie.

Aceasta planta, originard din America

(Canada), s'a introdus in Europa dela anul
1655 cu niste psari inpaiate, acum este
foarte comuna in toata Europa.

Baz (Trans. Biertam), Chrysanthemtun

19

cinerariifolium (Trey.) Vis., vezi

Floarearaiului.
Befele (Trans. Vad., jud. Maramures),
Myosotis silvatica Hoffm., vezi Numd-uita.

Beladoni (in farmacii), Afropa Belladonna L., vezi Mdtrguna.

Belagoni (Mold. Mdrsesti), Pelargo-

nium radula Ait. var. roseum W.,

vezi Muscatd-creatd.
Belengher (jud. Dambovita), Sorghum
halepense Pers., vezi Costrei.
Belsitd, Cane (Oravita, jud. Caras-Severin). [fr. Balisier, Canne d'Inde,
Faux-sucrier ;

g. In disches BI u-

m enroh r].
Canna indica L. 21-.
planta erbacee din fam. Cannaceae ;
frunzele mari, Intregi, alterne, ovallanceolate, invaginante, verzi sau pur-

purii ; florile neregulate, foarte curio as e sunt dispuse inteun spic terminal

drept i au colori variabile, galbindeschis i rosu-carmin. Originard din

Antille,

se cultivd foarte mult prin

grdini ca plantd ornamentald pentru

frumusetea florilor sale. lunie Septembrie.

Rizomul avut In fecula servd spre a face

cataplasme emoliente i decoctiuni diuretice I diaforetice.

Berbecut, Typha latifolia L., vezt papurd.

BeOcaporcului,Lycoperdon Bovista L.
vezi Gogoase.
Besicatfi, varietate de Vitis vinifera L.
vezi Vita-de-vie.
Besicoasd., Salcdm-galben. [fr. Baguenaudier, Faux-Sene, Senbtard ; g.
Blasenstrauch]. Colutea arborescens L. D. arbust din fam. Leguminosae frunzele imparipenati:-compuse cu 7-11 foliole eliptice, obtuse,
putin emarginate si terminate prin
tr'un mic vdrf ascutit ; florile galbine,
dispuse cte 5-12 in raceme axilare, caliciul persistent urceolat Ca 5
dinti, corola papilionacee cu stindardul mare orbicular si prevzut la
bazd cu 2 glandule ; fructul pdstard
Inchis, vesiculoas, membranoasd si
cu serninte numeroase. Acest frumos

arbust se cultivd foarte mult prin

grddini ca plantd ornamentala. Maiu
Julie.

Frunzele si semintele posed proprietati

purgative, planta Intreaga este avuta in
tanin.

BWcoas, Silene inflata Smith., vezi

Ousa-porumbului.

www.digibuc.ro

20

ZACH. C. PANTU

Alkekengi L., vezi Papa Lau.

Kiebtzei, Gemeine
Schachblume]. Fritillaria Me-

tului.

alburiu ; tulpina cu 1-2 flori ; frun-

Besicuri (Banat si Oltenia), Plzysalis

neau ; g.

Besicut (Bucovina), Gentiana asclepiadea L., vezi Lumnarica-paman-

leagris L., 4. mica planta erbacee din,

fam. Liliaceae, bulb mic, tunicat

Besina-calului (Trans.), Lycoperdon

Bovista L., vezi Gogoase.
Besina-lupului, Lycoperdon Bovista L.,
vezi Gogoase.
Besina-porcului (Trans. in Muntii-Apuseni, Galda-de-sus si la Intregalde.),
Lepidium ruderale L., vezi Paduchernita.

Besina-porcului, Lycoperdon Bovista

L., vezi Gogoase.
Besina-porcului (Mold.), Casu-cioarei
(Bucovina, cnd e tnr). Sprahait
sau Sprihait (Bucovina, cnd sporii
sunt formati
de-loup-perle,

ies). [fr. VesseVesseloup - hrisse

zele lineare, canaliculate, alterne ;

florile terminale, pestrite cu pdtrate

albe, violete sau roii. Creste prin

poenele din pdduri i prin livezi umede ; uneori cultivata pentru florile

sale frumoase. AprilieMaiu. Melif.

Biciu-lui-Sfntu-Ilie (Bucovina, Breaza,

jud. Campulung), Poa nemoralis L.,
p., uniflora vezi Iarbd-deas.
(Maced.), Lycoperdon

Bovista L., vezi Gogoase.

Bisini di vulpe (Maced.), Lycoperdon
Bovista L., vezi Gogoase.
Bizilioc (Maced.), Ocimum Basilicum
L., vezi Busuioc.

b lin g,

Blbornic (Trans.), Cypripedium Calceolus L., vezi Papucul-Doamnei.

Lycoperdon gemmatum Batsch.

Ciuperca globuloasd din fam. Lyco-

Blabornick Veronica Beccabunga L.,.

Loufa-de-loup; g. Flas ch en-S tau-

Gemeiner-Staubling,
Stachelwarzig er-S taub ling].
perdaceae, albd apoi rosietica sau

brund, oval-mamelonat si Ingustatd

intr'un picior cilindro-conic, acoperita de papile conice rigide i caduce. Varful acestei ciuperci are o
mica gibositate de unde printeo mica
deschizdtura iese la maturitate un praf
bruniu,

format de

sporii plantei.

Creste pe pamnt In pddurile de conifere si de fag.

Aceastd ciupercd cu miros pldcut este

comestibild In tinerete, la maturitate Insd
consideratd ca veninoasd. Pulberea formata
de sporii plantei ajunsd In ochi poate produce oftalmii grave ; introdusd In nas provoac st.dnutari violete, uneori chiar hemoragii.

Besina-porcului (Mold.), Scleroderma

vulgare Hornem. vezi Buretele-cerbilor.

Besina-sasului (Trans. Sncel langa

Blaj ; Teiu

i Tiur, jud. Alba inferi-

oara), Hemerocallis fulva L., vezi

Crin-galb en.

Besina-sasului-mierie (Trans. Sancel

langa Blaj.), Iris germanica L., vezi
Stanjini.

Besina-vulpei, Lycoperdon Bovista L.,

vezi Gogoase..
Besu-calului, Lycoperdon Bovista L.,
vezi Gogoase.
Bibernil, Poterium polygamum W. et
Kit. si Poterium Sanguisorba L.,
vezi Cebarea.
Bibilick Coroana, Lalea, Lalea-pestrid.
[fr. Damier, Coccigrole, Oeuf-de-van-

Cypripedium Calceolus L.
vezi Papucul-Doamnei.

vezi Bobornic.
Boaba-vulpii, Paris quadrifolia L.,
vezi Dalac.

Boance (Bucovina, Campulung), Tagetes erecta L., vezi Vdsdoage.

Boance galbene (Trans. Zagra i Rebrisoara, jud. Bistrita-Nasaud), Tagetes patula L., vezi Vdsdoage.

Boarze (Trans. Rodna), Nigella damascena L., vezi Chica-voinicului.

Boasck Origanum vulgare L., vezi

SovArv.

Boasele-popei, Aristolochia Clematitis

L., vezi Remf.
Bob, Boba, Fava. [fr. Fve, Fve-demarais, Fverole ; g. Buf fbohn e,

Pferdebohne, Saubohne].

Vicia Faba L., syn. Faba vulgaris Mo-

ench. 0. planta erbacee din fam. Leguminosae ; tulpina albicioas dreaptd, groasd, fistuloas, anguloasa, putin
ramificatd ; frunzele imparipenati-

compuse, foliolele mari eliptice sau

lungrete de un verde albicios ; flo-

rile albe sau rozee sunt patate ea

negru pe aripi i dispuse cate 2-4
In raceme scurte ; pastara mare coriace si putin utnflat ; semintele oblonge, contin In embrionul lor mare
cantitate de amidon si de legumind.
Originard din Asia, litoralul mdrei
Caspice ; mult cultivat ca planta

alimentard. lunielulie. Melif.

Bob-de-tarink Mazariche, Ungecai (Bu-

covina). [fr. Gesse ; g. Platt erbs e ].

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

Latlyrus platyphyllos Retz.

plantd erbacee din fam. Leguminosae;

tulpina lat-aripat ; frun2ele cu o singurd pereche de foliole, terminate
printr'un crcel, foliolele oblong-lan-

ceolate, obtuse si mucronulate, petiolii aripati, aripele de aceia ldtime

cu latimea aripelor tulpinei florile
rosietice, mrisoare, dispuse Ate 49
Intr'un racem, la varful unui peduncul
mai lung deck frunza, stindardul pc
fata interioard de coloare rozee, aripile dinainte violacee, carena de
de un galben-murdar ; fructele legume
oblonge, lineare cu semIntele cenusii

foarte fin tuberculate. Creste In tufise, pe marginea pddurilor si prin

fnetele de prin pduri. lulieAugust.
BobA, Vicia Faba L., vezi Bob.
Boblnic, Nasturtium officinale R. Br.,
vezi Nsturel.
BobAlnic, Veronica Becabunga L., vezi
Bobornic.

Bobita, Empetrum nigrum L., yeti Vuietoare.

Bobith, Paris quadrifolia L., vezi Dalac.

Bobita-lupultd, Paris quadrifolia L.,

21

Boglarcet (Trans. Turda-nou), Bellis

perennis L., vezi Bnuti.
Boglari (Trans. Zlatna) Bettis perennit
L., vezi Bdnuti.
Boglarf, Ranunculus carpaticus Herbich., vezi Glbenele-de-munte.

Boglarl, Ranunculus pedatus W. et

Kit., vezi Glbenele.

Boglari (Trans.), Broschit. (Bdnat),
Buruiana-de-friguri, Rdnunchiu, Ranzisoard (Bdnat), Rarunchiu. [fr. Mortaux-vaches, Renoncule des marais,

Douve;g.Gifthahnenfuss, Sum-pfhahnenfuss]. Ranunculus sceleratus L. O. plantd erbacee aquaticd, foarte veninoasd, din fam. Pa-

nunculaceae, tulpina solitar, dreapt,

fistuloas, ramificatd multiflora; fruttze

putin cdrnoase, lucitoare radicalele

lung-petiolate, 2-3 partite, cu lobi in-

cizati crenati, cele superioare trifide cu

segmente lineare, intregi; flori mici galbine, cu pedunculi sulcati, sepale ovale
reflexe, petale mai scurte sau de lungimea caliciului ; fructele foarte mici fingranuloase dispuse intr'un capitul

vezi Dalac.
Bobitel, Cytisus nigricans L., vezi

ovoid-spiciform. Creste prin locurile

umede, pe marginea lacurilor 5i a iazurilor. MaiuSeptembrie.
Boiengioae, lsatis tinctoria L., vezi

tte;g.Bachbunge1. Veronica Be-

Boj, Sambucus Ebulus L., vezi Boz.

Bojor (Trans. Ndsud), Amarantas sanguineas L., vezi Stir-rosu.
Bojor, Rhododendron Kotschyi Simk.,
vezi Smirdar.

Lemnu-bobului.
Bobornic, Bldbornicd, Bobalnic, Bobovnic, Bribornic, Bribovnic, Pribolnic. [fr.
Cresson-de-cheval, Salade-de-choue-

ccabunga L. 21-. plantd erbacee &bra

din fam. Scrophulariaceae; tulpina

cilindricd rosieticd, culcatd in portiunea inferioard si apoi se Indrepteazd

In sus ; frunzele opuse, scurt petiolate, eliptice sau oblonge-obtuse, putin cdrnoase si crenat-serrat-denticulate ; florile albastre sunt dispuse In
raceme laxe, mai adesea opuse, caliciul persistent, cu 4 diviziuni ; fructul

capsuld umflatd, rotundd, aproape

cordiforma. Creste prin mlastini, ape
stagnante, blti, paraie, isvoare si pe
malul apelor. MaiuAugust.
Bobovnic, Veronica Beccabunga L.,
vezi Bobornic.

Bobum Lathyrus tuberosus L., vezi

Oresnitd.

Drobuyr.

Bojotei (Mehed.) Helleborus purpurascens W. et Kit., vezi Spanz si

Helleborus odorus W. et Kit., vezi
Cutcurig.

Bojotel (Mehedinti), Helleborus odorus W. et. Kit., vezi Cutcurig.

BolAndaritti (Trans.). Datura Stra-

monium L., vezi Ciumdfaie.

Boldurele (Bucovina, Cmpulung), Cladonia pyxidata Fr. (cnd este tanrd),
vezi Trambita-muschiului.
Bologeane, Solanum tuberosum L.,
vezi Cartofi.

Bolonia, Sium latifolium L., vezi Cositel.

Bobupr, Vicia lathyroides L., vezi

Bond (Mold., jud. Neamt), Tagetes

erecta L. i Tagetes patula L., vezi

Bociol (Trans. Petridul-de-jos si Pogdceaua, jud. Turda-Aries), Tagetes

erecta L., i Tagetes patula L., vezi

Borangic, Cuscuta Epithymum L. 5i

Cuscuta europaea L., vezi Tortiel.
BorantA (Trans.) Borrago officinalis

MAzriche.

Vasdoage.

Bofte (Trans.-Rodna), Tagetes erecta

L. 5i T. patula L., vezi Vasdoage.

Vasdoage.

L., vezi Limba-mielului.

Borbtinoc, Vinca herbacea W. et. Kit.,
si Vinca mina,- L., vezi Saschiu.

www.digibuc.ro

22

ZACH. C. PANTU

Borboan, Ribes Grossularia L., vezi

Agris.

Borboane (Trans). Ribes Grossularia

L., vezi Agris.

Borceag (Mont., jud. IlfoV). [fr. Vesce-

de-Hongrie; g. Ungarisch e W F-Vicia pannonica Jacq. O.

ck el.

plantA erbacee acatatoare din fam.

Leguminosae, tulpini anguloase putin
pAroase; frunzele penaticompuse cu
5-10 perechi de foliole oblong-obovale, obtuse cu rachisul terminat
printr'un cdrcel ramificat; florile plecate in jos, sunt dispuse cdte 2-4
In raceme axilare, scurt-pedunculate

cu stindardul Oros, coloarea florilor este alb-gAlbue, (adeseori purpurie

la var. purpurascens Koch syn.,
Vicia striata M. Bieb. vezi Landrd); fruc-

tele sunt mici pdstdri pdroase. Creste

prin pdsuni, livezi, cdmpuri, pe marginea pAdurilor i prin locuri de culturd.

MaiuIulie.

Borceag (Munt.), Vicia sativa L., vezi

MAzdriche.

Bordzali (Trans. Cusma, jud.BistritaNdsdud), Dicentra spectabilis DC.,

vezi Cerceii-Doamnei.
Borjolica (Trans. Mischiu, jud., Turda-

Aries), Ocimum Basilicwn L. var.

crispum, vezi Busuioc.

Borostian (Trans. Berchis, Mischiu
Turda-noud, jud. Turda-Aries), Syringa vulgaris L., vezi Liliac.

Borser (Bucovina), Chaeroplzyllum aromaticum L., vezi Antonicd.

Borsisor, (Mold.),Stnca-Stefnesti; larba-ciutei, Iarba-tunului, Urechelnita,
Urechiuse, Verzisoard. [fr. Joubarbe; g.

Hauslauch, Hauswurz].Sem-

pervivum assimile Schott. 21-. plantd

erbacee grasd din fam. Crassula-

ceae, tulpina erectd glandulos-pubescentd ; frunzele opace-verzi, pe margini ciliate, frunzele rozetei oblongobovale, abrubt-ascutite si mucro-

nate, pe ambele fete hirsute sau pubescente, cele tulpinale oblongi sau
oblong-lanceolate, pubescente ; florile rozee, stelat-intinse, cu petale
linear-lanceolate ascutite si de 2 ori
mai fungi deck caliciul ; fructele cap-

sule, cari se deschid in timpul noptgi, pundnd astfel in libertate semintele. Creste pe locuri stncoase cal-

caroase, uneori cultivatd pe coperisul

caselor pentru scopuri medicinale.

IulieAugust.

Borzos (Borsd, jud. Maramures), [fr.

Peuplier baumier; g. B a 1a m-P a p-

Populns balsanzifera L. D.
pelt
arbore de 8-16 m inaltime din fam.
Salicaceae, cu ramurile scurfe, groase

patente; frunzele ovale, la baz

rotunzite sau putin cordiforme, acuminate, adpres-serrte, glabre, alburii
pe partea inferioard i foarte reticulate (cu o retea de vine), impreund
cu ntugurii resinos viscoase i cu miros balsamic; petiolul frunzei glabru

in forma de sghiab (canaliculat)

pe partea superioard; florile dioice,.
dispuse in amente, florile mascule cu

12-30 de stamine, cele femele au

stigmatul foarte lat si scurt-reniform.

Originar din America de nord, la noi
cultivat uneori. Aprilie.
Bosac (Trans.), Adenostyles albifrons
Rchb., vezi Ciucurasi.
Bosar, Citrullus vulgaris Schrad, vezi
Pepene-verde.
Bosioc (Trans.), Ocinum Basilicum L.,
vezi Busuioc.
Bosioc-de-munte (Borsa, jud. Maramures), Dracoceplzalum Moldavicum
L., vezi Mdtdciune.
Bosoroaga, Scleranthus annuus L., vezi
Buruiana-surpdturei.

Bostan (Mold.) Cucurbdtd-porceascd,

Cucurbeata, dovleac, Dovlete-alb, Dovlete-turcesc, Luba, Lubenitd (Trans.),
[fr. Citrouille, Ppon, Giraumon ; g.

Gemeiner Kiirbis, Feldkrb i s ].

Cucurbita Pepo L. O. planta

erbacee acatatoare din fam. Cucurbitaceae, tulpina acopeiit cu peri rigizi este lungd intinsd pe pmdrit si
agatdtoare (grimpanta), avdnd nume-

rosi cdrcei ramificati ; frunzele cordiforme cu 5 lobi sunt aspre la pipait ; florile mari, galbine, solitare,
monoice, pe aceiasi tulpin i flori
mascule si flori femele ; fructele rotunde sau lungdrete sunt lucii de mrime si coloare variabild, ele pot fi
galbine, verzi albe etc. Originard din
America, la noi creste cultivata in
cdmpuri

prin gradini. lunieAu-

gust. Melif.
Fructele alimentare pentru om i anirnale-

Din semi* se prepara un oleu a!imentar'

care se intrebuinteaza si in industrie.

Bostan-alb, Cucurbetd, Dovleac-turcesc.

[fr. Courge, Patisson, Bonnet-d'elec-

teur; g. Turbankrbis Trken-.

bund].

Cucurbita Melopepo L.
O. planta erbacee agdttoare din fam.

Cucurbitaceae; frunzele cordiforme

obtuse cu 5 lobi i dintate pe margine ; florile galbine, mari, solitare

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSGUTE DE POPORUL ROMAN

sunt monoice cu tubul caliciului larg ;

fructul mare, turtit, umbilicat, are 10

coaste prevdzute cu tubercule ; semintele mici. Se cunosc mai multe

varietati de forma si coloare. Originard din India osticd, la noi creste
cultivata prin gradini. MaiuAugust.
Melif.

Bostnel (Mold., jud. Neamtu), Tropaeolum majus L., vezi CondurulDo amnei.

Bostdnel Bostnei (Mold.), Dovlecel,

Dovlecei, varietate horticold de Cucurbita Pepo L. cu fructele mici lungdrete, aproape cilindrice, albe-verzui, mult cultivat pentru trebuinte
culinare.

Bosuth (Banat, Orsova)Helleborus pur-

purascens W. et Kit., vezi Spanz.

Botnci (Trans. Chirales, jud. SolnocDobaca, Cusma si Zagra, jud. Bistrita-Nsdud.), Tagetes patula L.,
v ezi Vasdoage.

Botcane (Trans. Negresti, Tara-Oajud. Sdlaj), Tagetes patula L.,

vezi Vasdoage.
Botiti, lthyphallus impudicus Fr., vezi
Burete-pucios.
Boz, Boj, Bozie rfr. Hible, Yble ;
g. Zwergholunder]
Sambucus Ebulus L., syn. Ebulum humile
Garcke 2j. plantd erbacee cu miros
neplcut din fam. Caprifoliaceae ;
tulpina dreaptd, sulcat $i acoperit
cu mici excrescente ; frunzele penati-

compuse cu 5-9 foliole oval-lanceolate si dintate pe margine ; ptiolul

frunzei Insotit de 2 stipuli foliacei
lanceolati dintati ; florile albe-rozee
sunt dispuse inteun fel de umbeld,
caliciul cu 5 diviziuni scurte, corola
rotata cu 5 lobi, 5 stamine cu anterele
rosii ; fructul este boaba (bacca) nea-

gr, foarte rar verzue sau albd. Creste prin tufisuri i locuri necultivate,
pe langd garduri si drumuri, prin
camp i prin pduri lulieAugust.
Plantd cu proprietati purgative drastice,
infuziunea de flori fntrebuintata ca expectorant. Poporul nostru fntrebuinteaza bozul

adesea in legatura cu descntece spre a

vindeca diverse boale la om i animale.
Vitele muscate de searpe se descnta cu
boz.

Bozie (Munt.), Sambucus Ebulus L.

vezi Boz.
Bozuz, Ithyphallus impudicus Fr., vezi
Burete-pucios.
Bribnoc, Pirola minor L., i Pirola
secunda L., vezi Perisor.

23

Bribinoc,Vinca herbacea W. et Kit.

si Vinca minor L., vezi Saschiu.
Bribinoi Merisor, Verdeata-iernii.

Pirola rotundifolia L. 21-. Planta subfrutescent de 20-40 cm. de inalt

din fam. Pirolaceae, tulpina scapiforma cu cativa solzi iese din mijlocul

unui buchet de 6-12 mari frunze bazilare, suborbiculare denticulate cu

petiolul mai lung dect limbul ; florile

albe-rozee sunt numeroase dispuse
intr'un racem multilateral lung si lax ;
caliciul cu 5 lobi lanceolati, ascutiti

(acuminati) la varf reflecti, pe jumtate cat corola albd ; stamine arcuat

ascendente cu anterele incluse ; stil
mai lung decat petalele, inclinat dela
bazd, spre Arad curbat. Prin pddurile

umbroase i umede din regiunea mon-

tana. lunielulie.

Brbin, Coltu-lupului (Munt. Ilfov). [fr.

Bunias-d'Orient ; g. 0 ri ent ali sc h e
Zackenschote]. Bunias orien-

talis L., S. sau 21. planta erbacee

din fam. Cruciferae, tulpina erecta

ramificatd in partea superioard ;
frunzele inferioare oblong-lanceolate
ingustate In petiol, la baz sinuatruncinate, cele urmdtoare mijlocii pe-

nate cu segmentele oblonge, recurbate si cu lobul terminal triangular,

cele mai superioare sunt lineare ; flo-

rile galbine, dispuse inteo paniculd

compusd ; fructele silicule oblic-ovale,

biloculare si nearipate, cate odata
usor sgrbuntoase (verucoase). Creste

prin fan* uscate, coline aride, pe

marginea smandturilor i prin locuri

ruderale. lunielulie.

Dupa credinta poporului aceasta plantA

este bunA pentru a vindeca bubele numite
Colti-de-lup".

Brad, Abies alba Mill., vezi Brad-alb.

Brad (Munt. jud. Ilfov, Snagov), Hi-

ppuris vulgaris L., vezi Coada-calului.

Brad, Picea excelsa Link., vezi Molid.

Brad-alb, Brad, Brad-nemes (Trans.),
Bradaicd (Trans.), Hasca (Mold. la
Brosteni), Porob (Trans.), Silha
(Trans.) [fr. Sapin, Sapin-argente, Sapin-blanc ;

stann e ].

g. Edeltanne, W e is

Abies alba Mill. syn.

Abies pectinata DC. b. frumos arbore

totdeauna verde din fam. Pinaceae ;

tulpina cu scoarta alburie, ramuci intinse-orizontal, numeroase, verticilate,

formnd o frumoasa coroand pira-

midald ; frunzele solitare, perzistente,

lineare, plane, la vrf obtuse sau

www.digibuc.ro

24

ZACH. C. PANTIJ

crestate, coriace, lucitoare, de un verde

tulpinei, se gsesc sporangii solitari,

cari deschizndu-se printr'o crepatura

Inchis deasupra i prevdzute pe partea inferioard cu 2 dungi longitudinale

de o coloare albastrd-alburie, ele

sunt dispuse pe 2 rnduri laterale,

ca dinii unui peptene, pe ramurile

secundare si de jur imprejurul ramurilor principale ; florile monoice, dispuse In amente, cele mascule abui,
mai scurte cleat frunzele, cele femele
rosietice sunt aproape cilindrice. Co-

transversald pun In libertate numerosii

spori globulosi foarte mici, cari la. un

nurile cilindrice, erecte, brune sunt

sesile si au solzii foarte obtusi

strns lipiti, la maturitate solzii se

desfac de axd i cad jos impreun
cu semintele aripate. Creste prin padurile din regiunea montand, adesea
cultivat ca plantd decorativd. Maiu

Iunie.
Din trunchiul acestui arbore se extrage
Terebentina cu derivatele sale, intrebuintat
In medicind i in industrie.

Brad-negru, Picea excelsa Link., vezi

loc au aspectul unei pulbere galbine.

Creste prin padurile i psunele urnede si pietroase din munti.lulieAugust.
Brad4ori-de-apti (Bucovina, Cmpulung) [fr. Fontinale incombustibila g.
ullm o o s].--Fontinalis antipyretica
L. muschiu pleurocarp din fam. Fontinalaceae cu tulpini de 2-5 dm. chiar
pana la 10 dm. foarte ramificate, putin
denudate la bazd, de coloare verde inchisd, negricioasd, uneori glbuie ori
roscat mai adesea fr luciu ; frunzele
tristice (pe 3 rnduri), imbricate, ceeace
face cdtulpinele sunttricvetre (cu 3 fete
plane), ovale, indoite dealungul, con-

cave-carenate. Acest muschiu, foarte

comun, are multe varietdti si forme.
Creste in locuri umede, pe trunchiuri

si pietre inundate, prin ruri, gropi

Molid.
Brad-nemeg (Trans. Orlat, jud. Sibiu cnf.

prin
Bradu-ciumei (Trans.-Brasov) [g. M i t t-

Brad-rom Picea excelsa Link., vezi

intermedia Schur. h. arbust din fam.

Ittu) Abies alba Mill., vezi Brad-alb.

Molid.

Bradacit (Trans. SomeFd-cald, jud. Cojocna), Abies alba Mill., vezi Brad-alb.

Brdig, Ceratophyllum demetsum L.,

vezi Cosor.
Brrtd4, Myrioplzyllwn spicatum L., si
Myrioplzyllum verticilatum L., vezi
Penitd.

Br.d4-galben (Munt. jud. Ilfov, Snagoy) Myriophyllum verticillatum L.

si Myriophyllum spicatum L., vezi
Penitd.

Brd4or, Equisetum arvense L., vezi

Barba-ursului i Equisetum Telmateja
Ehrh., vezi Pdru-porcului.

Brd4or (Trans.) Juniperus comtnunis

L., vezi lenupdr.
Brad4or, Lycopodium annotinum L.,

vezi Cornisor i Lycopodium clavatwn

L., vezi Pedicut.

Brdior, Cornisor, Cornisor-de-munte
Cornusor, Liaba-ursului (Trans.). No-.
totd, Pedicuta, Strutusor. [fr. Lyco-

pode Slagine; g. S emus t, T an -

nen-Bdrlapp].

Lycopodium

Selago L. 2L. mica plantd erbacee

din fam. Lycopodiaceae, tulpina e-

recta, dichotomic ramificata ; frunzele

mici, linear-lanceolate, acuminate, as-

pre la pipdit, intregi, dispuse pe 8

rnduri, dese, sunt unl4fOrme, acoperindu-se reciproc ; la subtioara frunzelor, cari se af Id pe toata Intinderea

lerer Wachholder].Juniperus

Pinaceae, frunzele lanceolat-subulate ;

fructele bacciforme (strobilii) glauce

sunt de jumdtate mai scurte deck

frunzele. Creste in pddurile stncoase

psunile pietroase din regiunea

montand i subalpind.
Brie (Munt. Zdarici, Clejani, jud. Vlas-

ca), Tamus communis L., vezi Fluerdtoare.

Braghina", varietate de Vitis vinif era
L., vezi

Brfile, Mercurialis perennis L., vezi

Brei.

Brined, Cdpritd, Gusteraritd (PrahovaTelega), Iarba-porcului, larbd-sdrata

(Trans.). [fr. Salicorne herbace ; g.

Glasschmalz.].Salicornia her-

bacea L. 0.plantd erbacee de coloare

verde albdstrue, fr frunze, din fam.
Chenopodiaceae, tulpina articulat,
ramificatd ; florile verzui sau alburii
formeazd spice cdrnoase terminale,
articolele spicelor au de ambele WO,
inteun fel de excavatiuni, eke 3 flori
ermafrodite. Creste prin locuri sdrate,
pe langd saline si pe trmul mdrii.

lulieSeptembrie.

Aceastd plantd posedd propriettiP anti-

scorbutice i diuretice. Din cenusa de Salicornia herbacea L., se prepaid soda.

Scrophularia nodosa L., vezi

Buberic.

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

Branca. (Mold. jud. Putna, comuna Ne-

reju) Lobaria. pulmonaria Hoffm.,

vezi Muschiu-fagului.
Se fferbesi se spelt{ cu ea pentru a vindeca Branca.

Branca (jud. Gorj.). Stereum hirsutum

Willd. Ciupercd din fam. Corticiaceae,
pdlria coriacee (pieloasd), rigida,
Intinsd i rsfrantd, prevAzutd cu peri
asprii,
putin zonatd palidd,

cu marginea obtuza, gdIbuie ; hyme-

niul neted, glabru, uscat, gol si mai

adesea abui, In coloare totusi foarte
variabil ; sporii foarte mici oblongi,
hyalini (transparenti). Creste toamna

pe trunchiurile arborilor
Brnca-porcului (Bucovina), Salvia
glutinosa L., vezi Cinstet.
Brnca-porcului, Scrophularia nodosa
L., vezi Buberic.
Brnca-porcului (Bucovina, Cmpulung). [fr. Scrofulaire-glanduleuse ; g.
Driisige-Braunwurz). Scro-

phularia Scopolii Hoppe. 21, Plantd

erbacee din fam. Scrophulariaceae
de 0,50-1,00 m. Inaltd, tulpina i foile

(cu deosebire pe partea inferioard)

acoperite cu peri moi ; foile. oval-

25

Brincuta-de-pisica, Dorycnium herba-

ceum Vili., vezi Sulitica.

Brandusa, Crocus aureus Sibth. et Sm.,
vezi Brandusd-galbend.Crocus Heuffelianus Herb. vezi Brandusd-de-primdvard s! Crocus reticulatus M. Bieb.,
vezi Sofran-vdrgat.
Brindusa (Bucovina, Pojorata, jud.
Campulung), Colchicum autumnale L.,

var. vernum Schrank., vezi Brndupde toamn.

Brandusa-albi, Crocus reticulatus M.

Bieb., vezi Sofran-vdrgat.

Brandusa-albastra, Crocus fIeuffelianus Herb., vezi Brandusd-de-primayard.

Brndusa-albistrie (Bucovina, Campulung, Rardu), Crocus Heuffelianus

Herb., vezi Brandusd-de-primdivard.

Brndusa-de-munte, Crocus Heuffelianus Herb., vezi Brndusd-de-primdvard.

Brandusa - de -primvara,

Brandusa,
Brandusd-albastrd, Brandusd-albistrie
(Bucovina), Brndusd-de-munte, Ruscea sau Ruscele (Trans. Brasov),-Sofran (Trans.), Sofrdnel. [fr. Safran
des fleuristes, Safran printanier ; g.

Safran, EngeIsteinleintCro-

oblonge, dublu-crenate, petiolii foilor

glandulos-pdrosi ; florile brun-verzui,

cus Heuffelianus Herb. syn. Crocus

rotunziti foarte obtuzi si lat-membranosi pe margine, corola brun-verzie.

Creste prin pddurile uscate, prin dramaturi si garduri rurale. IunieAugust.
Brnca-ursului, Heracleum sibiricum

tulpina unicd inconjuratd de flumeroase vagine ; frunzele 2-3 la numr

caliciul glabru (frd peri), cu dintii

L. si H. Sphondylium L., vezi Crucea-ptnantului.

Brnca-ursului (Trans.), Lycopodium

clavatum L., vezi Pedicuta.
Brncuta, Brassica Rapa L., vezi Rapitd-sdlbaticd.--Nasturtium officinale
R. Br., vezi Nsturel si Nasturtium

palustre DC., vezi Rapitd-sdlbaticd.

Brncuta, Frunza-voinicului, Sdrricutd.
(Bucovina). [fr. Herbe-aux-chantres,

g. Gebrduchl icher Raukensenf].Sisymbrium

Fortelle, Velar ;

officinale Scop. O. plantd erbacee din

fam. Cruciferae, frunzele runcinatpenatipartite cu 2-3 perechi de lacinii oblonge, dintate, lacinia terminald foarte mare si hastatd ; florile

mici sunt galbine ; fructele silice lineare, subulate, pubescente si straits

alipite de tulpind. Creste pe cmpuri
coline sterile, prin ddrmaturi, si
pe langd drumuri. MaiuAugust.

micd plantd erbacee

din fam. Iridaceae, bulb cantos, solid ;
banaticus Heuff.

se desvolt de odat cu florile i stint

lungi, linear-lanceolate, la \Tad obtuse

pe partea inferioard cu nervura mij-

lode albd, rar stint glabre ; florile violete, sau albe i cu vrgi violete, sau
de tot albe, cu 6 lobi concavi, oblongiobovati, sub varf cu Cate o patd mai
Intunecat coloratd, gatul florii glabru ;

3 stamine glabre, stigmatul de ordinar galbin, trifid, spre \Tad dilatatcrestat i denticulat, iesit afard din
floare. Creste prin poenile din regiunea montand pand In cea alpind. Se
cultiv uneori prin grddini ca planta
ornamentald. MartieAprilie.
Brndusa - de - toamnfi, Bdlurd, Brandusa-mortilor, (Bucovina), Brandusei,

Brandt*, Ciapa-ciori (Trans.), Ghicitori (jud. Dmbovita i Muscel),

Ruscea-de-poiand (Trans.-Brasov). [fr.
Tue-chien, Veilleuse ; g. Herbs t-

Zeitlose, Michelsblumet

Colchicum autumnale L. 21- micd plantd

erbacee foarte veninoasd din fam.

Liliaceae, bulb compact, oval cu In\rails brun ; frunzele apar primdvara

www.digibuc.ro

26

ZACH. C. PANTU

in urma florilor i insotesc fructul,

ele sunt linear-lanceolate si ascutite ;
florile rosietice, liliachii stint in formd
de pdlnie, lung tubuloase cu 6 diviziuni, 6 stamine si 3 stile ; fructul o
capsuld cu numeroase seminte. Creste
prin fanetele i. pdsitmile umede. Au-

gustOctombrie.

Aceasta plantti este Made veninoasa prin

toate partile sale, din cauza ca contine un

alcaloid nurnit colchicina. Semintele ,Semen
Colchici" sunt fntrebuintate in medicina. Po-

porul nostru intrebuinteaza aceasta planta

la colorat.

Brndu0-ga1beni, Brandusd, Sofran-

Crocus aureus Sibth. et Sm.

21.. mica planta erbacee din fam. Iridaceae, bulb, solid cu tunici.membranoase brune, fibrele tunicilor
galben.

paralele ; frunzele liniare, canaliculate,

cu nervura mijlocie all* se desvoaltd

deodatd cu florile galbine aurii, 'periantul campanulat cu 6 lobi oblongi,
obtusi, aproape egali, cu gtul glabru,
filamentele staminelor pubescente, a-

bia mai lungi deck stigmatele galbine-portocalii, trifide, in forma de

plnie si denticulate pe margine, stig-

matul de 3 ori mai scurt decdt limbul periantului. Creste prin poieni,

pe marginea pdurilor. Februarie

Martie.

Brind4A-m1ci, Crocus reticulatus M.

Bieb., vezi Sofran-vdrgat.
Brndw-mortilor (Bucovina), Colchicum-autumnale L., vezi Brandusd-detoamn.

Brndwi, Colchicum autumnale L.,

vezi Brandusa-de-toarnna..

Brndwi, Colchicum autumnale L.,

vezi Brndusa-de-toamn.
Breabn, Corydalis Marschalliana
Pers. si C. solida Smith., vezi Brebenei.
Breabn (Bucovina, Pojordta, jud. Cam-

pulung) Dentaria glandulosa W. et

Kit. 24-. plantd erbacee din fam. Cruciferae, rizomul orizontal in pamdnt,

invent cu solzi cilindrici, emite

la

capatul sdu o tulpind erectd, netedd,

de 15-30 cm. de inaltd, prevzuta

in partea superioard cu 3 foi petio-

late, dispuse in verticil, fiecare trifoliolata, glandulos-hirust, cu foliolele lanceolate ascutite neegal-serrate,
cele mijlocii prevazute la baz cu
cte o glandula mica ; florile rosii-

purpurii 2-5, reunite in raceme e-

recte la vrful tulpinei, staminele numai pe jumdtate din lungimea peta-

Prin padurile umbroase cu

deosebire la munte. AprilieMaiu.
Breabeni, Corydalis Marschalliana
Pers. si C. solida ,Smith., vezi Brelelor.

benei.

Brebenea, Corydalis Marschalliana

Pers. si C. solida Smith., vezi Brebenei.

Brebenei, Breabdn, Breabeni, Brebenea, Brebenel. [fr. Corydale ; g. H o-

hlwurz, Ler chensporn]. Co-

rydalis Marschalliana Pers. 21.. mich.

plantd erbacee din fam. Papaveraceae, idclacina tuberculoas solici,
tulpina in partea inferioard fdr solz
(squamd) si mai in sus de mijloc cu
2 frunze, biternate cu segmentele foliolelor ovale intregi sau incise ; flo-

rile purpurii, rozee, albe sau galbai

sunt dispuse intr'un racem scurt si
lax, bracteele eliptice sau ovale de

tot intregi, mai lungi deck pedicelele,

pintenul aproape drept ; fructul linear
este o capsuld siliquiform, bivalvd,
cu numeroase seminte negrii, netede
lucitoare. Corydalis solida Smith.
21, rddcma tuberculoas solid, prevd-

zutd la bazd cu fibre ; tulpina insotita,

un solz
(squam) ; frunzele biternate incise ;
florile purpurii, dispuse inteun racem
prelungit, multiflor, erect si lax, buza
superioard rdsucitd la margini, pin-

in partea inferioard, de

tenul curbat in jos, bracteele digitatpartite, egal de lungi cu pedunculele

si acestea egal de lungi cu capsulele
oblonge si indepartate unele de altele. Ambele aceste specii cresc uneori impreund prin paduri umbroase.
Martie Aprilie.
Brebenel, Corydalis Marschalliana
Pers., vezi Brebenei.
Brei, Mercurialis annua L., vezi Trepdatoare.
Brei, Brdie, Brei-de-pkiure, Buruiand.cdneascd, Slobonov, Trepkidtoare.
[fr. Chou-de-chien ; g. Ausdauer.n des Bingelkraut]. Mercuri-

aiis perennis L. 21, mica plantd erbacee din fam. Euphorbiaceae, raddcina
repentd, tulpina sirnpld, cilindricd ;
frunzele opuse petiolate, oval-oblon-

ge ; florile verzui, dioice, cele mascule cu 8 stamine, cele femele lungpedunculate ; fructul capsuld cu 2, rar
3 coce monosperme. Creste prin pit-

duri umbroase. AprilieMaiu.

Breit-de-camp, Mercurialis annua L.,
vezi Trepadkoare.

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

Brei-de-pidure, Mercurialis perennis

L., vezi Brei.

Breiu, Bryonia alba L., vezi Imprateas.

Briboi sau Fratele-briboiului, (Trans.

Brasov). [fr. Geranium-des-bois ; g.

Waldstorchschnabel]. Geranium silvaticum L. 21-. plantd erbacee

din fam. Geraniaceae, rizom vertical,

gros ; tulpina erectd in partea superioard ramificatd si acoperita cu peri

glandulosi patuli, iar partea infericard

cu peri scurti indreptati in jos cam

alipiti i albicioi; frunzele palmati-

partite cu 7 segmente profund-incisdentate, cele bazilare lungpetiolate,

cele tulpinale mai scurt petiolate, iar
cele mijlocii i superioare sesile
opuse ; florile de mdrime mijlocie,
purpuriu-violacee, dispuse in corimbe,
pedunculii inflorescentii ca i ai florilor dens-acoperiti cu peri patuli glandulosi, pedunculii fructiferi erecti ;
caliciul cu 5 sepale trinerviate oblongovale cu arista lungd filiformd, dens-

glanduloase ; corola cu 5 petale mult

mai lungi deck cabiciul, lat-obovale,
deasupra unghiculei i pe margine jos
barbulate violacee, rosietic-violacee ;
staminele cu filamentele lanceolate,
pe nesimtite ingustate ; fructul cu rostrul si valvele acoperite cu peri glandulosi patenti. Prin pdcluri, vdi umbroase, locuri pietroase i umede,
umbroase in tufisurile din regiunea
montan, subalpina si alpind. lunie

Bribornic,- Veronica Beccabunga L.,

vezi Bobornic.

Bribovnic, Veronica Beccabunga L.,

vezi Bobornic.

Brie, Impatiens Noli tangere L., vezi

Slbnog.

Brie (Trans.), Mercurialis annua L.,

vezi Trepadatoare.
Brie (Trans.), Brioald. [fr. Fenouil-des-

Alpes ; g. Haarblttrige Bdrwur

Meumathamanticum Jacq.,
syn. Athamanta Meum L. 21. mica planta

erbacee aromatica din fam. Umbellifetae, frunzele bipenatisecate cu segmentele penatisecate, multifide, cu ultimile diviziuni aproape verticilate,
foarte subtiri si ascutite ; florile albe,

dispuse in umbele compuse cu radiile foarte neegale ; fructele aproape

cilindrice sunt acut-costate. Creste

prin livezile din regiunea montana.
lulie

August.

27

Brilioanci (Trans.), Vincetoxicum offi-

cinale Moench., vezi larba-fiarelor.

Brioali, Meum athamanticum Jacq.,

vezi Brie.
Chimen-de-munte, Chiminulursului (Trans.) Mararul-ursului. [fr.
Meum Mutelline ; g. bp ernik e I].
Meum Mutellina Gaertn., syn. Ltgusticum Mutellina All. 21-. plantd erba-

cee aromaticd din fam. Umbelliferae;

frunzele foarte divizate, bipenatise-

cate, segmentele pinatisecate cu diviziunile linear-lanceolate si mucronat

ascutite ; florile rosietice, dispuse in

umbele compuse, petalele au varful

ascutit ; fructele aproape cilindrice,
acut-costate. Creste prin pdsunile din

regiunea alpin. lulieAugust.

Heracleum sibiricum L., vezi

Crucea-painatului.

Broajbe, Brassica Napus L. var. esculenta DC., vezi Napi.

Broasbe, Brassica Napus L. var. esculenta DC., vezi Napi.

Broascd, Limba soacrei (Bucuresti),

Palma cu spini (Trans.). [fr. Figuier

d'Inde, Figuier de Barbarie ; g. F e i

genkaktu s, Feigendistel].

Opuntia Ficus indica Mill. b. plantd

carnoash arborescent din fam. Cactaceae, tulpina erectd, ramificatd, articulatd, cu articulatii mari, verzi, ovale
sau obovale, plane si groase ; frunzele

bracteiforme caduce, tubercule areolare regulat distribuite, glabre, f Ara

ghimpi sau cu care un mic ghimpe ;
florile mari, galbine ca pucioasa ; fruc-

tele ovale, alburii, galbine sau rosii

sunt comestibile. Originard din America, introdusd i mult cultivat in

regiunea mediteraniana, iar in prtile
noastre cultivata numai prin florarii

si prin casele oamenilor. lulieAugust.

Broasca-apei, Pas.a (BdItile Dunrii

jud. Braila si lalomita). [fr. Epi-d'eau,

Potamot luisant ; g. L ai c h kr a u t,
Spiegelndes Samkraut] Potamogeton lucens L. 2I-. planta erba-

cee aquatica din fam. Potamogetonaceae, tulpina cilindrica ramificatd ;

frunzele. alterne, submerse (cufundate

in apd), ovale sau lanceolate, ascu-

tite i mucronulate, petiolate, sunt

lucitoare si pe margine fin-serat-dintate ; florile verzui sunt dispuse inteun
spic la varful unui peduncul, ingrosat
in partea superioar ; fructele aproape
circulare, comprimate, pe partea dorsaid obtuze i usor carenate. Creste

www.digibuc.ro

28

ZACH. C. PANTU

prin apele stagnante i lin curgdtoare.

lulieAugust.

Brociu, Rubia tinctonim L., vezi Roibd.

Brojbe, Helianthus tuberosus L., vezi
Napi porcesti.

Brosearit, Limba - apei, Notkoare,

Pasd (Baltile Dundrii), [fr. Epi-d'eau; g.

Laichkraut, Samkraut, Flus-

skraut].--- Potamogeton natans L.

4. planta erbacee, aquatica din fam.
Potamogetonaceae,

tulpina

frunzele toate lung-petiolate sunt de

2 feluri, unele inferioare sub apd mai
inguste, cilindrice se distrug de timpuriu, iar altele superioare cari plutesc la suprafata apei, sunt coriace,
rotunde sau oblong-eliptice, la bazd
putin cordiforme i incretite ; florile
albe-verzui, dispuse in spice pedunculate, sunt ermafrodite, 4 stamine
si 4 carpele ; fructele comprimate
cu marginea obtus. Creste prin apele
stagnante i lin curgatoare. IulieAugust.

.Broscarit, Curelele-de-opinci-a Domnului Hristos (Bucovina), larba-serpilor (Bucovina), Sf erile-de-opinci-aDomnului - Hristos (Bucovina).

[fr.

Troscart-des - marais ; g. Sump fTriglochin palustre

Dr eizac k].

L. 21-. planta erbacee acvaticd din fam.

Scheuchzeriaceae (Juncaginaceae), de
0,15-0,60 inaltd, glabrd ; foi bazilare,
ingust-lineare, semicilindrice ; din mii-

locul foilor iese o tulpin scapiforind

mutt mai lunga deck ele. Flori verzui,

dispuse inteun racem lax, cu 3 stigmate. Fructe lineare, ingustate spre

baz, alipite de tulpind i desfdcdndu-se la maturitate In 3 capsule. Prin
locuri umede, In livezi mlastinoase.

lunieAugust.

Broschita (Banat), Ranunculus sceleratus L., vezi Boglari.

-Broatian (Trans. Harastds, Samlorint),
Syringa vulgaris L., vezi Liliac.
Brum'arele, Rotocoale (Trans), Scanteute (Trans. Sdcele Brasov). Scau-

nu-Donmului (Trans.), Ursrele (Bucovina). [fr. Phlox panicul ; g. F I a m-

rn enblu me].Phlox paniculata L.

21-. plantd erbacee din fam. Polemoniaceae ; tulpina dreaptd, rigida i

ptata ; frunzele simple, oblonge sau

oval-lanceolate, ascutite la varf
-cordiforme la bud; florile rosii-violete, albe sau patate sunt pldcut mirositoare, numeroase si dispuse in panicute piramidale la vrful tulpinei; caliciul cu 5 dinti ascutiti, corola lung-

tubuloasd cu 5 lobi obovali

5 stamine neegale. Originara din America nordicd (Statele-unite), se cultiva

foarte mult prin gradini ca plantd

ornamental pentru florile sale frumoase i plcut mirositoare. August

Septembrie.
Brunittrie, Alchemilla vulgaris L., vezi
Cretisoare.

Bruncut, Lepidium sativum L., vezi

Creson.

Bruai, Nigella arvensis L., vezi Ilegrusca.

Brustan, Telekia speciosa Bmgt., vezi

Ldptucu-oiei.

Brustur, Brusture, Lapuc (Banat), Lipan, [fr. Bardan, Glouteron ; g. K e t-

Lappa major Gaertn., syn.

t e].
Lappa officinalis All., Arcf lam Lappa L. S.
planta erbacee din fam. Compositae,
tulpina anguloasa, ramificata ; frunzele alterne, cele inferioare foarte
mari, petiolate rotunzite la bazd sau
putin cordiforme, cele superioare mai
mici ; florile ermafrodite, regulate,
purpurii, dispuse in capitule, cari se
aft& cam la aceias inaltime formnd
un corimb ; bracteele involucrului sunt
verzi, aproape glabre si incovoiate la
vrf in forma de carlig, corala tubu-

loasa cu 5 dinti; fructul achend anguloasd brund. Creste prin drmdturi, pe langa drumuri i garduri,prin lo-

curi necultivate. lulieAugust. Lap-

pa minor DC. O. florile purpurii dispuse in mici capitule cam de madmea alunelor, involucrul adesea arechnoideu-vilos, cu bracteele interne
adeseori purpurii la vrf i uneori cu

vrful drept, florile de regula mai lungi

deck involucrul, capitulele dispuse

unele peste altele, formnd raceme.
Creste pe marginea drumurilor, pe
campuri, prin drmaturi. Iulie--August.

Lappa tomentosa Lam., syn. Arctium

Bardana Willd. O. florile purpurii, dispuse in capitule, reunite in corimbe,
involucrul arachnoideu-lnos cu braeteele interne linear-lanceolate, obtuse,

prevdzute cu un vrf ascutit drept,

rosietic si aproape radiant. Creste
imPreuna CU Lappa major Gaertn. lu-

lieAugust. Melif.

Aceste plante posed proprietfiti medicinale, rdAcina este sudorifica, depurativti,

diureticd, frunzele au fost itatrebuintate la
exterior in cataplasme.

Brustur, Petasites officinalis Moench.,

vezi Captalan.

www.digibuc.ro

29

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

Brustur-dulce (Trans.), Petasites officinalis Moench., vezi Captalan.

Brustur-negru, Ttineas. [g. H e r z-

bltteriger Beinwell].Sym-

phytum cordatum W. et Kit. 21.. plantd

erbacee din fam. Borraginaceae, rizo-

mul orizontal sau oblic este cilindric,

carnos i noduros; tulpina simpl ;

frunzele superioare ovale sau ovallanceolate, scurt-petiolate sau sesile,

cele inferioare cordiforme i lung-

petiolate ; florile de un galbin deschis,

dispuse ale 6-12 in raceme la vr-

ful tulpinei, corola de 2 ori mai lungd

dect caliciul, stilul ieit afar din coTold. Crete prin pdurile umbroase

unlede din regiunea montand i

subalpind. Maiulunie.
Brusture, Lappa major Gaertn., vezi
Brustur.

Brusture (Trans. Muntii-Apuseni), Telekia speciosa Bmgt., vezi Lptucuoiei.

Brusturu-caprei (Mold. jud. Neamtu),

Salvia glutinosa L., vezi Cinstet.
Brusturu-caprei (Bucovina), Telekia
speciosa. Bmgt., vezi Lptucu-oiei
Brusturu-oiei, Telekia speciosa Bmgt.,
vezi Lptucu-oiei.
Buba-in-cap (Bucovina), Anthemis tinc-

toria L., vezi Floare-de-perind.

Buberic, Brncd, Brnca-porcului, Frun-

z-de-bubd-rea, larbd-neagrd, Poald,

Urzica-neagrd (Trans.). [fr. GrandeScrofulaire, Herbe-aux-hemorroides,
Herbe-aux-crouelles ; g. Br au n-

wurz, Knotenwurz].Scrophularia nodosa L. 21-. plant erbacee din

fam. Scrophulariaceae cu rizomul
umflat tuberculos : tulpina ascutit-pa-

trunghiulard, nearipat i frd peri ;

frunzele glabre, opuse, oval-oblonge
sau cordiforme ascutite, petiolate, dublu serrat-dintate, &nth inferiori mai
lungi i mai ascutiti ; florile verzi-

maslinii i brune pe partea dorsal,

dispuse In panicule terminale, caliciul

cu 5 diviziuni ovale, obtuse i cu o

margine membranoas ingustd, corola
neregulata cu tubul umflat are 5 lobi,
cari constituiesc 2 buze ; fructele

capsule. Creste prin pdurile i tufiurile umede, pe langd garduri, pe

marginea rdurilor, bltilor i a praielor. lunieAugust. Melif.
Aceasta plantS are un miors tare, grefos
un gust acru i amar, intrebuintats odinioara in medicina.

Buctel [fr. Eternue genouille, Agrostide des chiens ; g, Hun ds S trau s-

sgras].

Agrostis canina L.

21-.

planta ierboas din fam. Gratnineae r

frunzele inferioare sunt rsucite in

formd de sul i terminate printr'un
pr setaceu, cele superioare sunt

plane cu ligula oblongd ; florile dispuse in spicule ovale, roietice sauviolacee, reunite in panicule laxe,
ovale, ramurile paniculei putin aspre
sunt intinse In timpul Inflorirei
contractate dupd inflorire ; florile au
o singur glumela fin-crenat la vrf
i prevazutd cu o arist dorsala, inseratd mai jos de ct mijlocul glu-

melei. Crete prin fanete i

locuri

umede. IunieAugust.
Buchet (Bucovina). Geranium pusillum L. O. mic plant erbacee din
fam. Geraniaceae, rdcina subtire
delicatd ; tulpina difus, acoperit cu
peri scurti i moi In partea superioard i cu peri scurti glanduloi ;
frunzele bazilare dispuse in rozetd
lungpetiolate, orbiculare sau orbicular-renif orme cu 5-9 lobi, cuneatoblongi, cele caulinare mai mici scurtpetiolate, cele superioare aproape

sesile ; florile palid-violete sau albdstriu-purpurii sunt mici, dispuse cate

2 la vrful pedunculelor, pedunculii
florilor curbati in jos dupd inflorire,
sepalele lanceolate sau oblong-ovale
acuminate vilos-pdroase, petalele-o-

blong-obcordate, egal de lungi sau

abia mai lungi deck caliciul, la bazd
fin-ciliate ; fructul cu valvele netede,

alipit-pubescente i cu rostrul patent-

scurt-glandulos-paros, semintele netede. Creste prin locuri ruderale

cultivate, pe lng drumuri i garduri.

MaiuAugust.

Bucinis, Archangelica off icinalis

Hoffm., vezi Angelica.

Bucinis (Trans), Canium maculatum

L., vezi Cucutd.

Bucinis-de-aph, Cicuta virosa L., vezi

Cucutd-de-apd.
Bucinis-de-balt, Cicuta virosa L., vezi
Cucutd-de-apd.
Bucioc (Trans.), Ocinum Basilicurn L.,
vezi Busuioc.

Bucsdu [fr. Gent d'Espagne ; g.

Binsenpfriemen, Pfriem enstrauch]. Spartium junceum L.

b. arhust din fam. Leguminosae, ramurile lungi cilindrice sunt verzi-albstrui (glauce) ; frunzele simple, putin
numeroase, oblonge-lanceolate ; florile mari, galbine sunt dispuse in

raceme terminale i au un miros

www.digibuc.ro

30

ZACH: C. PANTU

cut ; fructele sunt lungi pastad com-

petale libere, stamine tiumeroase, doud,

Bucsau, Stipa capillata L., vezi IsTa-

trei sau mai multe carpele, cari devin

la maturitate tot athtea f olicule ovate,
pubescente ; seminte cam de mdrimea unui bob de mazare. Originard
din sudul sl vestuI Europei, creste
cultivata prin gradini ca planta orna-

Sucstt, Typha latifolia L., vezi Pa-

antispasmodice, putin narcotice

primate. Creste spontaneu prin Europa

sudicd, la noi cultivat prin grddini

ca planta ornamentald pentru florile

sale frumoase si odorante, Iunie

lulie.

gara i Genista oligosperma Andrae.,

vezi Ginistru.
para.

Bucuria-casei (Mold. Mdrsesti), Impatiens Balsamina L., vezi Canale.

Budianii (Banat si Muntenia jud. Mehedinti), Tagetes erecta L. 0 Tagetes patula L., vezi Vsdoage.
Budiene (Bucovina), Helichrysum arenceriam DC., vezi Siminoc.

Budiene (Banat i In Muntenia jud.

Mehedinti), Tagetes erecta L. si Tagetes patula L., vezi Vsdoage.
Buedea-clumei (Banat), Petasites offcinalis Moench., vezi Captalan.
Bugiac, vezi Bungiac.
Bujor (Bucovina), Amarantus caudatus
L., vezi Busuioc-rosu.
Bujor, [fr. Anacamptis pyramidal; g.
Hundswurz]. Anacamptis py-

ramidalis Rich. 21-. platita erbacee din

fam. Orchidaceae cu tub erculi intregi
(nedivizati). Foile linear-lanceolate,
cele superioare scurte si vaginiforme.

Florile rosii-purpurii, dispuse inteun

spic dens, insotite de bractee rozee,

cu 1-3 nervure, de lungimea ova-

rului ; labelul !Ana la jumatate trif id,

mentala. Maiulunie.

Raddcina acestei plante are proprietati

i adstringente; semintele stint emetice si catartice,
din care cauza au fost odinioard mult intrebuintate in medicina.

Bujor, Paeonia romanica Brndza.,

vezl Bujor romnesc.
Bujor, Rhododendron Kotschyi Simk.,
vezi Smirdar.

Bujor-de-munte, Rhododendron

Koischyi Simk., vezi Smirdar.

Bujor-romnesc, Bujor, Ruje, Ruje-deRusalii, Rujioard.Paeonia romanica
plant erbacee din fam.
Brandza.
Ranunculaceae, raddcini fibroase fasciculate, terminate prin tubercule
oblong-eliptice sau moniliforrne, car. noase ; tulpina erect, cilindricd, sulcata i glabrd ; frunzele foarte lung
petiolate glabre pe amndoua fetele,
verzi inchise deasupra, palid-subglaucescente dedesubt, biternate cu segmentele laterale scurt petiolulate, cel
terminal cu mult rwai lung petiolulat,
toate profund tripartite 'Ana la bazd ;

florae mari, la vrful pedunculelor

glabre, rosii ca sngele ; sepale 5-6,
inegale, subfoliacee; petale 8 11,

prevdzut la bazd cu 2 bandelete laterale, lobii oblongi, obtuzi, egali cu

marginea intreaga ; celelalte foliole
ale periantului ascutae ; pintenul filiform, lung si subtire, indreptat in

oboval-cuneiforme, concave; carpele

2-4, lnos-tomentoase, stigmat lung,
roz sau purpuriu, lameliform, foarte

i rarisuri, pe coastele muntilor de preferint pe calcar, adesea.

in cultura. MaiuIunie.
Sujorel, Orchis Morio L., vezi Untu-

Bujor, Babruja (Trans.), Busor, Rujade-Rusalii, Rujambuja (Trans.), Ruji-

Bujorei, Orchis papilionacea L., vezi

jos i mai lung decdt ovarul. Prin

poieni

lunielulie.

oara, Rusioard. [fr. Pivoine, Pivoine f emelle, Pivoine des jardins ; g. G ic h t-

rose, Pfingstrose].

Paeonia
officinalis L. 21- .planta erbacee din
fam. Ranunculaceae ; radacini tuber-

recurbat in formd de crje. Creste

prin dumbrave, poeni si marginea pddurilor ; foarte comuna, introdusd
vacei.

Gemanarita.

Bujori (Munt.), Orchis elegans Heuff.

planta erbacee robustd din fam.
Orchidaceae cu tubercule intregi ;
tulpina goal in luntru (fistuloas),
cilindrica pnd la inflorescent foliata,

culoase ; tulpiria simpla uniflor ; frun-

la bazd cu foi reduse la vagina. Foi

si de un verde alburiu pe partea inferioard ; florile mari, solitare, terminate, regulate si ermafrodite, sunt

carenate i canaliculate. Florile mari,

violet-purpurii uneori rosii-rozee, dispuse intr'o inflorescent multiflord

sistente ; corola cu 4-5 sau mai multe

bracteele mai lungi decat florile. Foli-

alterne, mari si neegal-divizate

.zelesegmente
oval-lanceolate, glabre

rosii-violacee ; caliciul cu 5 sepale per-

invaginante lat-linear-lanceolate, pnd

la 2, 5 cm. de late, lung-acuminate,

lungd, laxd, la inceput comoasa, cu

www.digibuc.ro

31

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

olele perigonului libere, labelul mare,

obcordat sau. oboval-cuneat, la vrf
emarginat sau obscur-trilobat, indreptat in jos si inainte ; pintenul cilindric,

rizontal subegal de lung cu ovarul

la vArf obtuz. Prin MI* mlstinoase,

pe locurile bltoase de pe marginea
rurilor i lacurilor, social si adesea
pe mari intinderi, foarte rspndit.

Maiulunie.

Bujori, Orchis fusca Jacq., vezi Poroinic.

Bulbor (Trans.-Brasov), Trollius europaeus L., vezi Bulbuci.

Bulbuc, Caltha palustris L., vezi Calcea-calului.

BUlbucei, Caltha palustris

L., vezi

Calcea-calului.

Bulbucei-de-munte, 7 rollius europaeus

L., vezi Bulbuci.
Bulbuci, Blbor, Bulbor (Trans-Brasov),
Bulbucei-de-munte, Bulbuci-de-munte
(Trans.), Gloantd, Leusteanu-broastei
.(Mold.), Mr-auriu. [fr. Boule d'or ;
g.,

Goldknpfchen, Troll-

lume].Trollius europaeus L. 4.

planta erbacee din fam.Ranunculaceae,

tulpina dreaptd, uniflord rar paucifiord ; frunzele de un verde-inchis,

cu 5 diviziuni profunde, segmentele
romboidale trifide, dintate pe margine ; florile mari, globuloase, galbine
cu vinisoare verzi pe dinafard ;
cu 10-15 sepale petaloide,

corola cu 5-20 petale lineare reduse

si cam de lungimea staminelor ; fructele sunt capsule lineare-oblonge,
coriacee cu numeroase seminte: Creste
prin pdsuni-le din regiunile muntoase.
Maiu-lulie.

ulbuci-de-balt, Caltha palustris L.,

vezi Calcea-calului.

bumbac foarte alb, care se sepal-A

cu greu de samnta, acoperita iuc

cu alti peri scurti. Gassypium barbadense L. D. frunzele cu 5 lobi, cele

superioare trilobate cu florile galbine,
originar din America (Antile) ; produce bumbac alb, care se separd usor

de semintele, de altfel glabre. Gossypium herbaceum L. 0. originar din

India orientald, cultivat deja de mult
ca plantd textild. Bumbacul produs
de aceast plant se separd cu greu
de semintele, acoperite incd i cu
alti peri scurti.

G.

herbaceum L., care

are frunzele cu 5 lobi rotunziti

$i

mucronati cu florile galbine, la bud

brumii, se divide in urmatoarele 2
subspecii : a) a. religiosum L. plantd
putin proas sau lipsit cu totul de
peri (glabrd) i cu florile curat galbene, produce bumbacul de Nanking"

care are o culoare glbue. b) G. hirsutum

L., plantd pAroas cu florile galbine

si la bud in partea internd purpurii,

produce un bumbac tot-deauna alb.
Aceast subspecie se cultivd In Europa sudicd prin Italia si Spania. In
Romnia, dupa cum dovedesc experientele dela Institutul nostru botanic, ludndu-se unele precautiuni se
poate cultiva aceast planta cu bun
succes chiar sub cerul liber.
Bumbacul este foarte mult Intrebuintat in
industrie pentru fabricatiunea panzei, a vatei, a colodiului i a pyroxylinei. Frunxele
radacinile acestor specii de Gossypium au
proprietati emoliente i diuretice. Din semintele lor se extrage un oleu comestibil,
care se distinge cu greu de unt-de-lemnut
de masline.

Bumbac-de-cmp (Trans.), Eriophorum

angustifolium Roth. si E. latifolium

Hoppe., vezi Bumbdcarita.

Bulbuci-de-munte (Trans.), Trollius

europaeus L., vezi Bulbuci.
Bulgur fdina de Hriscd, product vegetal
obtinut din semintele de Fagopyrum

Bumb acarit A, Bumbac-de-cmp (Trans.)

Lndricd, Lnarit. [fr. Linaigrette ; g.

Productul vegetal textil, format din

cule brun-rosietice sau de un verde

negricios, grupate cte 3-7 la vrful
tulpinei, spiculele plecate in jos la

esculentum Moench., vezi Hriscd.

Bulighene (Mold.), Solanum tuberosum
L., vezi Cartofi.
Bumbac, [fr. Coton ; g. Baumwo Ile].
numeroasele firisoare (filamente) albe,

produse de semintele diverselor specii de Gossypium L. din fam. Malvaceae. Dintre aceste specii mentiondm
Gossypium arboreum L. b. frunzele
cu 5 lobi obtusi si mucronati ; florile
purpurii ; originar din Africa tropicald,

cultivat mai cu seamd in Egipt, Ara-

bia si

in India orientald ; produce

Wollgras]. Erioplzorum angusti-

folium Roth., syn. E. polystachium L. 4.

planta ierboasd din fam. Cyperaceae,

tulpina cilindric, frunzele lineare, canaliculate, la vrf cu 3 unghiuri ; florile ermafrodite dispuse in mici spi-

vArful unui peduncul neted, perigonul

cu nuinerosi peri, cari in stadiul de

fructificare devin pand la 4 cm. de

lungi avnd aspectul de land si care
ajutd fructul la sburat, si Eriophorum
latifoliunz Hoppe 4. cu tulpina obtustriangulard ; frunzele plane 'And la 6

www.digibuc.ro

32

ZACH. C. PANTU

mm. late, la vrf cu 3 muchi ; florile

dispuse In spicule numeroase (5-10)

Bunduta-vntului, Phlomii pungensWilld., vezi Scorogoi.

cari constituiesc o land ceva mai scurt

Pers., vezi Spilcute.

Bunghisor (Bucovina) Cusmutd (Bucovina), Ochiu-boului, Stelute [fr. Edgeron-acre, Vergerette ; g. S c ha rf e

grupate la vkful tulpinei, spiculele

plecate In jos la varful pedunculelor
aspre, perigonul cu numerosi peri,
deck la specia precedentd. Ambele
specii cresc prin fnetele umede
mlstinoase din munti. Maiulunie.
Bumbficarita, Lnric, Puf-vegetal.
[fr. Linaigrette - de - Scheuchzer ;

g.

Scheuchzers-Wollgras.] Eri-

ophorum Scheuchzeri Hoppe.21.. plant

erbacee din fam. Cyperaceae, glabrd,

cu stoloni lungi, tulpina cilindrica, impreund cu foile netedd, prevzutd cu
vagine putin umflate ; foile radicale
putin numeroase lineare, subulate canaliculate ; florile numeroase, dispuse
inteun singur spic erect, terminal glo-

bulos, cu solzi (squame) negriciosi,

ascutiti, pe margine alburii ; perigonul

cu perii foarte numerosi, drepti nu

Incretiti fungi de 15-20 mm., f orweazd un smoc foarte dens. Prin lodui umede, turfacee din livezile si
pdsunile alpine. MaiuIunie.
Bumbisor (Bucovina), Anthemis tine-

toria L., vezi Floare-de-perind.

Bumbisor (Mold.), Chrysanthemum
PartIzenium Pers., vezi Spilcute.

Bumbisori (Trans. Agarbiciu) Chrysanthemum cinerariifolium (Trey.)

Vis., vezi Floarea-raiului.
Bumbunarica (Maced.), Rumex Acetosa
L., vezi Macris.

Bumburez, Bumbusor [fr. Choin noir-

cissant; g. Kopfriet]. Schoenus

nigricans L. 21-. plantd ierboasd din

fam. Cyperaceae ; tulpina nigid, rotundd i lucie ; frunzele radicale lineare, ascutite, ajung pand la jumdtatea tulpinei; capitulul lungket, terminal este compus din 5 10 spice
pauciflore, de-o coloare brun-Inchisd ;

fructul Inconjurat de peri mult mai

scurti de cat el. Creste prin fnetele
mtdstinoase. Maiulunie.
Bumbuscute (Trans. Teius), Bettis perennis L., si var. f lore pleno, vezi
Banuti.

Bumbusor (Bucovina), Bettis perennis

L., vezi Banuti.
Bumbusor, Schoenus nigricans L., vezi
Bumburez.

Bumbuste (Trans. Mischiu, jud. Turda-

Aries), Bettis perennis L., vezi Bnuti.

Bunghisor (Trans.

Sncel langd
Blaj), Chrysanthemum Parthenium

Drrwurz, Baldgreis.]. Eri-

geron acris L. G. i 21-. planta erbacee din fam. Compositae, tulpina

ramificatd, rosieticd, acoperitd cu peri

scurti i asprii ; frunzele linear-lance-

olate, adeseori acoperite cu peri asprii ; florile dispuse in capitule, reunite In corimbe la vrful tulpinei ;
florile marginate, femele sunt ligu-

late si de o coloare rozee sau violetd, cele centrale ermafrodite, tubuloase numeroase sunt galbine ;
fructele mici achene comprimate. Creste pe campuri i dealuri aride, i In

munti pe locuri sterile. lulieAugust.

Bungiac, sau Bugiac se numeste In general un complex de mai multi muschi,cari

formeazd Impreund un frumos covor

verde si male.

Bungiac (Bucovina, Camputung, pe

Runc), Dicranum scoparium Hedw.

Muschiu acrocarp din farn.Dicranaceae

cu tulpini de 4-10 cm. la bazd culcate,

in rest ridicate (drepte) in sus, formand tufe rare de coloare verde ori

glbui; frunze falciforme, mai rar

drepte, de obiceiu indoite toate intr'o

parte, fungi, lanceolate subulate cu
nervura mediand sfarsindu-se aproape
de \Tad, marginile lor In jumdtatea
superioar i dosul nervurei cu dinti.
Capsula plecatd, arcuatd,
netedd, castanie, frd inel, pedicelul
rosu. Creste in pdduri dela ses pand
in munti, pe pdmnt, stanci si pe copaci. Fructificatiile destul

de dese

vara i toamna.
Bungiac (Bucovina, Lid. Camputung,
Valea-Putnei) Georgia pellucida Rabenh., syn. Tetraphis pellacida Hedw.
Muschiu acrocarp din fam. Georgiaceae cu tulpini de 1 cm., drepte, in

tufe rare, de coloare verde-abenie,

ruginii la interior. Frunze drepte, Intinse, oval-lanceolate, intregi, cu ner-

vura pand sub vrf. Capsula dreap-

t, cilindric, netedd, la maturitate

ruginie, pedicetul drept, scufia la vrf
papiloasd. Creste prin pkturi mai

ales la munte pe la baza copacilor,

mai des pe lemne putrede pe stanci

destul de comund.

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

Bungiac (Bucovina, jud. Campulung, pe

Rum) Hylocomium splendens (Dill.

Hedw.). Br.

syn. Hypnum splendeus

Hedw. Muschiu pleurocarp din fam.

Hypnaceae, care creste In tufe laxe,

ori gibui, cu

mari,

luciu mtsos ; tulpinele de 10-30

cm. arcuat-ascendente, ori drepte,
rigide, presdrate cu parafile (foi accesorii) simple ori ramificate ; din tulpind es ramuri bi-sau tripenate in ace-

las plan, asezate din distant in distanta in etaje si arcuate ; frunzele de

pe tulpind oval-oblongi, imbricate, cu
acumen lung drept ori flexuos, denticulate si cutate ; frunzele de pe ramuri sunt mici, scurt-acurninate, necu-

tate ; fructific. rar. Creste in pduri,

tufisuri i pe coaste aride, este foarte
comun dela ses pand in regiunea
alpind superioard.
Bungiac (Bucovina, jud. Campulung,
Rardu) Neckera crispa Hedw. Muschiu pleurocarp din fain. Neckeraceae,
plantd robust in tufe mari, verzi sau
galbenii, ruginii la interior, stralucitoare la suprafata, cu tulpini de 5-30
CM.

la bazd culcate sau inclinate,

apoi ascendente ; frunze plane, ligulate, brusc i scurt acuminate, foarte

cutate (incretite) deacurmezisul ; capsula mult exert& gAlbuie, ruginie,
ovald. Creste In pduri la munte mai
ales pe copaci i pe stanci, pe stancile calcare creste In mase mad.
Bungiac-de-cinste (Bucovina, Cmpulung). Hylocomiunz triquetrunz Br.,
vezi Pana-gstei.
Bungiac-domnesc (Bucovina, Cmpulung). HylOconzium triquetrunz Br.,
vezi Pana-gastei.
Burboan, Ribes Grossularia L., vezi
Agris.

Burboane, fructele comestibile de Ribes Grossularia L., vezi Agris.

Burboane (Trans.), Ribes Grossularia
L., vezi Agris.
Burbunac (Maced.), Rumex Acetosa
L., vezi Macris.
Bureate (Maced.), Boletus edulis Bull.,
vezi Mntdrci,
Bureniti, Burenitfi-alb, Euplzrasia
Rostkoviana Hayne i Euplzrasia
stricta Host., vezi Silur.
Burete-acru, Lactarius piperatus Fr.,
vezi lutari.
Burete - b.los (Mold.), Bureti-bdlosi
(Mold.). [fr. Gygrophore-blanc d'i-

voire; g. Elfenbeinpilz, Elfenbeinschwamm, Elf enbein-

schneckenpilz].

33

Hygroplzorus

eburneus Fr., syn. Agaricus eburneus Bull.

Ciupercd comestibild, albd din fam.

Agaricaceae, pdldria viscoas, neted,

cu marginea rdsucit i tomentoas,
lamelele rigide, distantate, albe ca
decurente ; carnea albd cu

miros si gust plcut. Creste pe pdmnt In padurile de fag si de brad,

toamna.

Burete-bAlos (Mold.), Russula foetens

Fr., vezi Balosel.
Burete-crdiesc (Trans.), Bolbitius fragilis Fr. (L.). vezi Burete-domnesc.
Burete-cret, (Mold.), Clavaria botrytis
Pers. vezi Rmurele.

Burete-cret, Clavaria coralloides L.,

vezi Bureti-de-conopide.
Burete-cret, Clavaria crispula Fr., vezi

Togmgel.
Burete-cret (Mold.). [fr. Herisson cora-

lloide ; g. Korallenschwamm].
Hydnurn coralloides Scop. Ciuperca

comestibild din fam. Hydnaceae foarte

ramificatd, la inceput albd, mai apoi

galbuie, ramurile impodobite cu fungi
spini unilaterali

i
plecati in jos,
planta intreag are aspectul unei conopide ; sporii globulosi hialini ; carnea

acestei ciuperci este frageda si are

un gust pldcut, constituind un aliment

delicat. Creste toamna pe trunchiul

arborilor bdtrani din pdcluri.

Burete-de-bubit (Oltenia), Ithyphallus
inzpudicus Fr., vezi Burete-pucios.
Burete-de-cash, Merulius lacrymans
Fr., vezi Ciupercd-de-pivnit.

Burete-de-conopidi, Hydnunz corralloides Scop., vezi Burete-cret.

Burete-de-conopida,Hydnum ramosum
Schw., vezi Curdlice.
Burete-de-gaz (Bucovina) Amanita
rnuscaria L., vezi Bureti-pestriti.

Burete-de-iasc, Fonzes fomentarius

Fr. si Follies igniarius Fr., vezi Babitd.

Burete - de - idir (vidr), (Bucovina,

Campulung), Lepiota procera Scop.,
vezi Burete-serpesc.
Burete-de-nuc, Pdstrav (Mold.). PA'strdv-de-nuc (Mold.). [fr. Oreille-denoyer, Oreille-d'Orme,

Miellin ; g.

Schuppiger-Lcherpilz]. Po-

lyporus squamosus Fr.,syn. Boletus squamosus Huds., Boletus Juglandis Schaef.

Ciupercd coinestibila din fam. Polyporaceae, plria galbin-rosieticd, car-

noas prevAzuta cu solzi (squame)

bruni, are forma unui evantai, porii

gdlbui-deschisi, angulosi, dintati; spo-

Vocabular Botanic

www.digibuc.ro

34

ZACII. C. PANTU

rii albi ; carnea acestei ciuperci este

albd cu miros penetrant si cu un gust
pldcut. Creste pe trunchiul nucilor,
fagilor i ulmilor din paduri.
Burete-de-rouft (Mold.), Bureti-de-roud
Mold.). [fr. Coprin ; g. Mistb I t-

terpil z, Tintenblatterpilz].
Coprinus micaceus Fr., syn. Agaricus

micaceus Bull. Ciuperca din fam. Agari-

caceae, pldria aproape membranoas,

oval-campanulat, striata, de coloare

rosu brunie, cu granule micacee imprstiate ; sporii sferoidali sau eliptici. Creste pe pmnt i pe lemn putred.
Coprinus nycthemerus Fr.
(Vaill.) pdlaria la inceput conic-cilindrica, furfuraceu flocoasd, cenusie,
rosieticd. Creste pe balegar in pdsuni.
Coprinus plicatilis Fr. (Curt.). paidria la lnceput oval-cilindricd, campanulatd, aproape glabrd, rosietic-ce-

Creste pe pdmnt In locuri

umede.--Coprinus radiatus Fr. (Bolt.),
palaria la Inceput clavat-campanulatd,
cenusiu-tomentoasa cu sporii rosietici.
nusie.

Creste pe balegd de cal si Coprinus

stercorarius Fr. palria in tinerete oval-campanulat, acoperitd cu squame

dense micacee albe, apoi intinsd

cu marginea striatd. Creste pe blegar.

Burete-de-soc [fr. Hirnole-oreille-deJudas; g. Judasohr.]. Hirneola

Auricula judae Berk., syn. Tremella
Auricula Judae L. Ciupercd moale gelatinoasd, concav, In forma de scoicd

din fam. Tremellaceae, de coloare

brun-rosieticd sau negricioasd. Creste .pe trunchiuri bdtrane de soc ;
toamna-iarna.

Aceast ciupercd a fost Intrebuintatd odinioard ca purgativ.

Burete-de-spin [fr. Bise-grise ; g. L ederf arbige r-T ublin g.]. Russula grisea Fr., syn. Agaricus alufaceus
Krombh. Ciupercd comestibild din fam.

Agaricaceae, pdlaria cenusie, bdtand

In purpuriu mai cu sand spre mar-

gini, verzie sau galbue la centru, crnoas, solida, sferica la Inceput, apoi
Intinsd i putin deprimatd, cu marginea netedd sau putin striata ; lamele
albe, devenind gdlbui sunt adesea bifide ; piciorul (stipitele) alb, neted
lucitor. Carnea albd, violacee sub (cu-

ticula) peliculd, consistenta, cu un

gust dulce i fdra nici un miros. Creste prin paduri pe pamant, vara.
Burete-de-spin (Mold.), Tricholoma
Georgii Fr., vezi Nicorete.

Burete-de-stejar [fr. Bolet-pourpr ; g.

Purpurfarbiger-R

Boletus purpureus Fr., syn. B.

sangaineus Krombh. Ciupercd suspecta
din fam. Polyporaceae, pldria he-

misf erica, bombata, (convexd) purpurie, putin catifelatd (velutin), opaca,

piciorul (stipitele) gros, spre baza
putin tuberculos, galben i cu vine
sau puncte rosii ; porii foarte mici ;
sporii verzui-brunii ; carnea devine albastrd. Creste prin pdduri.

Burete-doinnesc, Burete - criesc

(Trans.) [fr. Bolbite ; g. G o I d-D u n gp i I z.]

Bolbitius fragilis Fr. (L.).

Ciupercd din fam. Agaricaceae, palria aproape membranoasd, viscida,

pelucidd cu rnarginea striatd, de coloare galbend deschisa, putin mamelonata ; sporii sferoidali-elipsoizi de
coloare brun-inchisa. Creste pe drumurile dela camp.
Burete-dulce (Trans. Brasov.) Lactarius volemus Fr., vezi Vineticd-culapte.

Burete-galbn (Mold.), Cantharellus

cibarius Fr., vezi Bureti-galbeni.
Burete-galben, Lactarius piperatus Fr.,
vezi lutari.
Burete-iute (Mold.), Lactarius piperatus Fr., vezi lutari.
Burete-lptos (Trans. Brasov.), Lactarius piperatus Fr. vezi lutari.
Burete-negru (Mold.), Pleurotus ostreatus Jacq., vezi Pastrv.

Burete-piprat (Mold.). Lactarius piperatus Fr., vezi lutari.

Burete-pucios (Mold.), Botiti, Bozuz,
Burete-de-bubd (Oltenia), Burete-puturos (Mold.), Pula-calului. [fr. Enfant-du diable, Impudique, Satyre ; g.

Gichtmorchel, Eichelpilz,

Schamloser-Gichtschwamm,
Stinkschwamm]. Ithyphallus
impudicus Fr., syn. Phallus impudicus L.

Ciuperca cu o forma caracteristica

cu miros urdt din fam. Phallaceae,

pdlaria conica foarte scurta, perforata la varf si traversata de pedicul

(picior), scobitd de celule poligonale

neregulate i umflate de o substanta
verzuie, foarte puturoasd (pute a cadavru) ; aceasta substanta la un moment dat se transforma intr'un lichid
viscos. Piciorul (pedicelul) lung cam
de 12-14 centimetri este alburiu,
fistulos, perforat de numeroase gurele, avand astfel un aspect spongios,

si Inconjurat la baza sa de un nvali (volva) larg, care acoperea cin-

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

35

perca in tinerete. Creste pe pdmnt

in paduri vara i toamna. Mirosul
puternic al acestei ciuperci. face ca

Hornem. (Fr.)., syn. Scl. aurantiwn Bull.

sau Lycoperdon cerV ilium Bolt. Ciuperca

gnd In acelas timp mustele i alte

dermataceae, peridiul solid, gros

coriaceu, acoperit de tubercule verucoase de un galben mai Inchis, uneori

sd fie descoperit dela distantd, atrd-

insecte, cari mlnnca pulpa continuta

In alveole.
Burete-puturos (Mold.), lthyphallus
impudicus Fr., vezi Burete-pucios.

Burete-rosu (Trans.). Boletus Satanas

Lenz., vezi Hrib-tignesc.
Burete-rosu (Trans. Brasov) Lactarias
volemus Fr., vezi Vineticd-cu-lapte.
Mycena strobilina Fr.,
Burete-rosu.
syn. Agaricus coccineus Sow. Ciuperca

rosie din fam. Agaricaceae, pldria

cdrnoas, campanula* cu o proeminenta ascutitd, netedd, marginea stri-

atd, piciorul rigid. Creste prin foile

cdzute din pdclurile de fag si pe co-

nurile de pini.
Burete-serpesc (Mold.), Amanita muscaria L., vezi Bureti-pestriti.
Burete-serpesc (Mold.), Pldria-serpelui (Mold.). [fr. Grisette, Champignon-

-la-bague, Saint-Michel ; g. P ar a -

solschwamm, Schirmpilz.]

Lepiota procera Scop., syn. Agaricu.s

procerus Scop. Ciupercd comestibild

din lam. Agaricaceae, pldria ovalconvexd, mamelonata, acoperit de

squame (solzi) imbricate, brune, formate din epiderma care se rupe,

Idsnd sd se vadd pe unele locuri

carnea cea albd a ciupercei ; piciorul
fistulos este inalt, la bazd mai umflat.
Carnea albd i moale are un, miros

un gust plcut, din care cauzd

aceast ciupera este mult cdutat ca
planta alimentara.

Burete-vinftt, Cortinarius violaceus

Fr. (L.), vezi Bureti-vineti.
Buretele-calului [fr. Coprin fimetaire ;
g.

Mistschwamm, Krten-

schwamm].

Coprinus fimetarius

Fr., syn. Agaricus fimetarius L. Ciupercd

din fam. Agaricaceae, paldria cenusie,

verzie sau rosietica, submembranoasa,
pdros-squamoasd, pe urind nudd ; lamete libere, lanceolat-lineare, albe-

rozee pe urmd negre ; piciorul alb

squamulos, spre partea inferioard

ingrosat ; carnea are un miros pldcut.

Creste pe pmnt gras i pe balegar ;
vara i toamna; dupa Qulet este o
ciupercd alimentara.
Buretele - cerbilor, Besina - porcului
(Mold.). [fr. Sclroderme - commun,

Sclroderme-orang ; g. Falsch eScleroderma vulgare

Truffe

sferica de coloare galbend ca lmdia

sau galbin-brund din fam. Scleronumai

areolat sau chiar neted, la

maturitate este prevdzut cu mai multe

deschizAturi prin care ies sporii de
coloare brun. Carnea acestei ciuperci
veninoase este albd la Inceput, deve-

nind albstrie, uneori marmorat

In fine bruna, cu un miros tare si

neplcut. Creste pe pamant la marginea pdurilor i pe drumurile din padure, vara si toamna.
Buretele - oilor (Trans. Brasov). [fr.
Polypore - confluent ; g. S em me i pi 1 z].Polyporus confluens Fr. Ciupercd comestibild .din fam. Polyporaceae, cdrnoas, rigid, compusd din
mai multe plrii confluente, imbricate, neregulate, Injumttite, lobate
si de coloare brun-glbue, cu suprafata glabr ; porii albi, scurti, putin
distincti ; picioarele (stipitele) albe
scurte, reunindu-se intr'o tulpind carnoas densa ; carnea alburie, putin
amard are un miros placut. Creste In
mari grupe pe sub brazi i pini, prin
muschi mai cu samd toamna.
Buretele-pestrit (Trans.), Amanita muscaria L., vezi Bureti-pestriti.
Buretele-serpelui (Bucovina) Amanita
muscaria L., vezi Bureti-pestriti.
Buretele-vacei (Mold.). [fr. Vache, Loup,

Laythiron; g. Sssling, Ssslicher-Milchling, SsslicherMilchblAtterschwamm].Lac-

tarius subdulcis (Bull.) Fr. Ciupercd

din fam. Agaricaceae,
pldria carnoasd de coloare galbenrosieticd, subtire, cu papile, pe urmd
deprimatd la centru, uscata, fat% zone ; lamele concrescute, dense ; sucul
lptos alb, frd nici un miros, dulce,
la urma putin acrisor ; sporii ovoizi,
echinulat-papilosi. Creste pe pamant,
In pduri de fag si de brad pand sus
in regiunea alpind ; vara-toamna.
Bureti, Boletus edulis Bull., vezi nandcomestibild

Bureti-albi (Trans.), Lactarius piperatus Fr., vezi lutari.

Bureti-blosi (Mold.), Hygrophorus

eburneus Fr., vezi Burete-bdlos.

Bureti-cAlugresti [fr. Poule-de-bois,
Panse-de-vache ; g. Klappersc hw a m m].Polyporus frondosus Fr.

www.digibuc.ro

36

, ZACN: C PANTU
Ciuperca comestibil din fame Po typoraceae, palrii foarte numeroase, brim-

cenusii, imbricate, dimidiate,(injumatatite), lobate si. rugoase, reunite prin

pedicelele lor intr'un singur trunchiu ;
porii sunt albi i foarte mid. Carnea

alb, putin coriacee cu un miros si

gust placut. Creste toamna pe radacinile i trunchiul stejarilor. batrni.
0 singur ciupercd cantreste uneori
pdnd la 15 kilograme.
Bureti - de - conopide, Barba caprei

(Mold.); Burete - cret, Cretisoard

(Mold.), Curdlice, Laba-matei (Mold.),
Melosel (Mold.), Opintici (Mold.),

Togmgel, Togmgiori (Bucovina).

[fr. Clavaire-coralloide; g. Koralle n-

schwamm, Hahnenkammchen].

Clavaria coralloides L., Ciuperc

comestibild din fam. Clavariaceae,
de coloare alb, trecand in cenusiu,
tulpina groas neregulat-ramificatd,
rarnurile neegale, dilatate in partea

superioara eu numeroase ramurele

dense si ascutite, goale inluntru
putin fragile. Creste vara si toamna
prin padurile umbroase i umede, mai

cu samd in pduri de brad.

Bureti-de-mesteacan, Pnisoare. [fr.
Cortinaire-cannelle, g. F as er saumpilz].Cortinarius cinnamomeus
Fr. (L.), syn. Agaricus betulinus Scop.

Ciupercd comestibil din fam. Agaricaceae, pdlaria carnoas de coloarea

scortisoarei (galbin - brund), uneori
variind in form si coloare, este sub-

tire, obtusk mamelonata, cu aspect

matasos sau squamulos, la urm devenind glabra, piciorul gros, mai tArziu

gol inlauntru este glbui, lamele de

variabile

galbine, brunii)

sunt lucitoare, late, indesuite si concrescute. Carnea galbuie are un miros aromatic. Cresc mai multe la un
loc, prin paduri, pe pinnt ; toamna.
Bureti-de-prund (Bucovina),. Bureti-deroud (Bucovina). [fr. Collybie-alimen-

taire;

g.

Krsling, Nagelsch-

wainm, Suppenpi4z]. Collybia

esculenta Wulf. Mica ciuperca co-

rnestibil din fam. Agaricaceae, piria galbin-brunic, putin carnoasa,

convex-plana si netedd ; lamele alburii, distantate, concrescute ; sporii

albi. Carnea alba cu un gust putin

amar este parfumatd, din care cauza

se intrebuinteazd aceast ciupercd ca
condiment pentru supe. Cresc mai
multe la un loc prin paduri de primavara pand toamna.

Collybict
esculenta Wulf., vezi Bureti-de-prund.
Bureti-de-routt (Mold.), Coprinus mica-

Bureti-de-roui (Bucovina),

ceus Fr., vezi Burete-de-roua.

Bureti-de stejar, Pastrv-ros-de-stejar
(Mold.). [fr. Foie-de-boeuf, Glu-duchene, Langue-de-boeuf ; g. B I ut-

pilz, Blutschwamm, Fleischpilz, Leberpilz, Leberreischling, Rindszungel. Fistulina

hepatica Fr. Ciupercd rosie ca sngele sau rosu-brunie din fam. Polyporaceae, plria intreaga, sesild salt
purtat de un picior lateral si scud,
este oblonga sau semiorbicular, cu
suprafata cleioasd si acoperitd de
asperitti, cari dispar mai tarziu ; tuburile albe la Inceput, devenind apoi
galbui-deschise ; sporii oval-globulosi
de coloare rozee-galbue. La maturitate iese din aceast ciupercd co-

mestibil un lichid acid si rosu ca

sangele. Creste pe truuchiul arborilor,

mai cu samd pe stejar ; vara i toamna.:
Din aceast ciupercd se extrage un

numit Clei-de-stejar.

Bureti-de-veverit, Clavaria botryti&

vezi Rdmurele.

Bureti-dulci, Lactarius delicidsus Fr.,

vezi Rdscov.
Bureti-flocosi (Mold.), Flocosel (Mold.).

Flocosei (Mold.). [fr. Morton, Mou-

Giftrei zBirkenrietsche.].Lactarius tor-

ton-zone, Raffoult ; g.
k e r,

Zottiger-Birkenreizker,

minosus Fr. (Schaeff.). Ciuperca din

fam. Agaricaceae, pldrie glbui4osietica subzonatd, la inceput convex
apoi pland si in fine deprimata la
centru, cu marginea rdsucit in jos si
prevazutd cu lungi peri alburii ; lamele albe sunt inegale ; carnea acestei ciuperi contine un suc lptos alb
si foarte acru ; sporii sferoidali, echinulati

verzui sau

Creste pe pmnt in pduri, cu deosebire in pduri de mesteacdni ; vara

si toamna. Aceast ciuperc consideratd de unii botanisti ca veninoash.
este cu toate acestea comestibila In
partile noastre. Cnf. Al. Popovici,
Contribution a l'tude de la Fiore
Mycologique du Mont Ceahlau. p. 64.

Bureti-galbeni, Burete-galban (Mold.),

Cig-micd, allbinele (Bucovina), Galbiori, Unghia-caprei (Mold.) [fr. Chevrotte, Gyrole, Jaunet, Roussette ;

g. Eierpilz, Eierschwammm,
Dotterpilz, GAling, Pfiffer-

www.digibuc.ro

37

PLANTELE CUND8dUTE DE POPORUL ROMAN

ling, RehlindCantharellus cl-

barius Fr. Ciupercd comestibila, galbend din fam. Agaricaceae, pdlaria

carnoasa, glabrd, solid, sinuoasa convexd, apoi concava ; piciorul solid,
glabru, conic, spre baza ingustat ; lamele groase, distantate, dichotomicramificate, i decurente ; sporii sferoidal-elipsoizi, necolorati. Creste In
mici grupe prin paduri umbroase de

fag, de brad si de mesteacan. Car-

nea alba spre periferie gdibue are un

miros placut i un gust putin piperat ;
ceeate face, ca sa fie una dintre cele
mai delicioase ciuperci comestibile.
Bureti-glbisori, Lactarius aurantiacus
Fr., syn. Agaricus aurantiacus Fr. Ciupercd din fam. Agaricaceae, pdlria
cdrnoasd, plan-deprimat, de coloare
portocalie nevargata, putin-viscoasd ;
lamele lung-decurente, glbui pe urma.
rosietice ; sporii aculeolati ; carnea

contine un suc laptos alb, care devine mai trziu acru. Creste toamna
prin paduri umbroase.

Bureti - iuti, Lactarius piperatus Fr.,

vezi lutari.

Bureti-pestriti, (Trans.), Buretede-gzd,

de coloare violet-inchisd din fain.

Agaricaceae, pdldria carnoasa, ob-

tusd, pdros-squamoas ; lamele late,

distantate, groase ; piciorul bulbos,'
spongios, Oros, la interior violet-cenusiu ; sporii sferoidali-elipsoidici de

coloare glbuie. Carnea moale concolord, fdra nid un miros. Creste

izolat printre frunzele uscate din padure ; vara i toamna.
Buricu - mamii - pidurii (Bucegi, M.
Haret.), Lathraea Squamaria L., vezi
Mama-pddurei.
Buricul-apei (Banat), Umbrelutd-de-apd,
Urnbreluta-de-balt. [fr. Ecuelle-d'eauf

Gobelet-d'eau; g. Wass ernab

Hydrocotyle vulgaris L. Z. mica

plantd erbacee din fam. Umbelliferae;

tulpina filiformd, repentd, ramificata
cu radacini adventive ; frunzele rotunde, circulare, peltate, crenate si

purtate de ate un lung petiol drept

acoperit de peri ; florile foarte mici,

albe sau rosietice sunt dispuse cte

3-5 in mici umbele capitate ; fructele comprimate lateral, au 5 coaste
arcuate. Creste prin mlastini. lulie
August.

Buretele-pestrit, Bureteserpesc (Mold.), Buretele - serpelui

(Bucovina), Bureti-serpesti (Mold.),
Muscariul (Trans.), Paldria-serpelui
(Mold.), [fr. Fausse-Oronge, Faux-

Buricul-pdmntului, Lanraea Squa-

schwarnml

Burienit, Euphrasia Rostkoviana

jaseran; g.Fliegenpilz, F li egenAmanita muscaria

L. Ciuperc foarte veninoasd din fain.

Agaricaceae, pdiaria de coloare rosie
frumoasd, viscoas, mai totdeauna
acoperita de pete albe, convex pland ;
lamele albe ; piciorul (stipitele) alb,
volva formeaza imprejurul bazei unul
sau mai multe cercuri concentrice de
squame (solzi), inelul piciorului este

alb. Creste pe pamnt in

vara i toamna.

paduri ;

Bureti-roscovani.
Cortinarius iliopodius Fr. (Bull.). Ciupercd din fam.

Agaricaceae, paldria subcarnoasa,

convexa, alb - mdtdsoas, devenind

glabrescentd, lamele glbui. Creste

prin padurile de fag.
Bureti-serpesti (Mold.), Amanita nutscaria L., vezi Bureti pestriti.
Bureti-taposi (Trans.), Hydnum repandum L., vezi Flocosel.
Bureti-usturosi, Lactarius pipet atus
Fr., vezi lutari.
Bureti-vineti, Burete-vanat.. [fr. Cortinaire-violetj.
Cortinarius violaceus Fr. (L.). Ciupercd comestibil

maria L., vezi Mama-pddurei.

Buricul-primverei (Munt. Sinaia, M.
Haret), Ranunculus carpaticus Her,
bich., vezi Galbenele-de-munte.
Hayne

Euphrasia stricta Host.,

vezi Silur.

Bursoack Seta ria glauca P. Beauv.,

Setaria verticillata P. Beauv si Setaria viridis P. Beauv., vezi Mohor.

Bursucfi [fr. Bartsie des Alpes ; g.

Allpenhelm. Bartschie, Frauentreue]. Bartsia alpina L. Z.

mica planta erbacee, glandulos-p-

roasa din fam. Scropluzlariaceae;frun-

zele opuse, dispuse in cruce, sesile,

ovale, amplexicaule

obtus-dintate

pe margine ; florile inchis violete,

solitare la subtioara frunzelor, sunt
ingrmddite in forma de spic la Orful tulpinei, caliciul campanulat cu 4

diviziuni, corola paroasa ; fructul cap-

suld. Creste prin pdsunile si locurile

stncoase si umede din regiunea alpin i subalpina. lunieAugust.
Burti (Maced.), Narcissus PseudoNarcissus L., vezi Zarnacadea.
Buruenut, Euphrasia stricta Host. si
Euphrasia Rostkoviana Hayne., vezi
Silur.

www.digibuc.ro

Mai. C. PANTu

38

Burtdani-cineasa, Mercurialis annua

L., vezi Trepddtoare i Mercurialis
perennis L., vezi Brei.

Buruiand-de-a-bubi, Physalis Alke-

Mu.
kengi L., vezi
Buruiana-de-buba. (Munt. Leamna-desus, jud. Do lj), Physalis Alkekengi
L., vezi Pdpldu, i Paris quadrifolia L., vezi Da lac.
Buruianti-de-buba-rea. Chenopodium
hybridum L., vezi Spanac-porcesc.
Buruiarni-de-ceas-rfiu, Chrysanthemum
vulgare Bernh. vezi Vetrice.
Burulana-de-cel-perit (Mold.), Veronica officinalis L., vezi Ventrilicd.

Burniata-de-cinci-degete,
Gdinute,
Glbenuse, Scrantitoare. [fr. Poten-

tille droite; g. Auf rechter G du-

serich, Fingerkraut].

Patentilla recta L. 21.. plantd erbacee din

fam. Rosaceae ; tulpina erecta, rigidd
i acoperitd ca i frunzele cu peri
lungi amestecati, in partea superioard,
cu peri mai scurti i glandulosi ; frun-

zele cu 5-7 foliole lungdrete, dintate

de jur Inprejur ; florile galbine, mari
sunt dispuse inteun corimb terminal,
multiflor; carpelele la maturitate sunt
inconjurate de o muchie ingustd mem-

branoas de o coloare mai deschisd.

Creste prin poenele i locurile pie-

troase de prin pdtri. lunieIulie.

Buruianii-de-dalac, Solanum Dulcamara L., vezi Lsnicior.

Buruianti-de-fcut-copii Delphinium
Consolida L., vezi Nemt*ri-de-camp.
Buruianii-de-friguri (Trans.), Capsella
Bursa pastoris Moench., vezi Traista-ciobanului.

Buruiand-de-friguri, Euphorbia helioscopia L., vezi Laptele-cucului.

Burtdani-de-friguri, Ranunculus sceleratus L., vezi Boglari.
Buruiantl-de-in, Linaria vulgaris Mill.,
vezi Linaritd.
Buruiana - de - lungoare,

Levisticum

officinale Koch., vezi Leustean.

Buruian-impuscati (Munt. jud. Mehedinti), Veronica Chamaedrys L.,.

vezi Soparlitd.
Buruiana-lingoarel (Trans.), Levisticunt
officinale Koch., vezi Leustean.

Buruiana-mAgareasca, Euphorbia Esula L., vezi Aior.

Buruiand.-magareasa, Euphorbia helioscopia L., vezi Laptele-cucului.
Buruiana-malceplui (Trans. In MuntiiApuseni, Galda-de-sus i la intregalde), MelamAyrum bihariense A.
Kern., vezi Sor-cu-frate.
Buruiand-porceasca, [fr. Porcelle, Laitue-de-cochon ; g. F erke kr aut

Hypochoeris radicata L. 21.. plantd

erbacee din fam. Compositae ; rddcina groasd, lungd, fusiforma ; tul-

pina scapiform, glabrd i ramificatd ;.

frunzele radicale sinuat-dintate saa

sinuat-penatifide i acoperite cu peri

albi si aspri ; florile galbine, dispuse
in capitule, cele marginale sunt mai
fungi de cat involucrul ; fructele sunt
achene, ce se Ingusteazd intr'un lung
cioc i terminate printr'un papus-

Crete prin fanetele de pe coline,

prin puni, poeni si paduri tiate.

lunieAugust.
Buruian-pucioasi (Trans.), Bifora
radians M. Bieb., vezi larbd-putu-

roas.
Buruiantt-rea (Mold. jud. Neamtu)
Galinsoga parviflora Cav., vezi
Busuioceasd.

Buruiana-surpiturei, Booroaga, Sincerica. [fr. Scirauthe-annuel; g. E i n-

jhriger-Knauel]. Scleranthus

annuus L. 0. si G. mica plantd erbacee, verde deschis sau galbue, din

fam. Coryophyllaceae, frunzele Ingustlineare ; florile verzii cu laciniile cali-

ciului ovale, ariroape ascutite, verzi

i cu o margine alburie foarte ingust,

mai trziu, in timpul de fructificare

larg deschise nu conivente. Prin smnturi, pe cmpuri nisipoase i prin

Buruiani-de-negei, Euphorbia Esula

locuri pietroase. Aprilielulie.

Buruiana-vntului (Trans. in MuntiiApuseni la Galda-de-sus si la !litre-

Buruiantt-de-negei, Euphorbia platy-

Bergf enche 1].Seseli rigidum W.

L., vezi Aior.

Buruiand-de-negei (Trans.), Euphorbia
helioscopia L., vezi Laptele-cucului.

phyllos L., vezi Laptele-canelui.

Burulan-de-spulburdturi (Bucovina,
Parte5tii-de-sus), Teucrium Chamaedrys L., vezi Dumbet.
Burulana-de-taril (Trans.), Artemisia
annua L., vezi Ndfuricd.
Buruian-de-tranji, Sedum acre L.,
vezi Iarbd-de-soaldin.

galde), [fr. Sseli rigide ; g. Steif e r-

et Kit. 21.. planta erbacee din fam. Um-

belliferae, alb-lanos pdroas ; tulpina

scurt, ingroptd, rigida, rotuncld, tementoasd, In partea superioard ramificat, iar la bud indesuit foliatd.
Foile de un verde-albstriu (glauce)

de 3-4 ori penatisecte cu laciniile

lineare, rigide ascutite. Flori alb-ro0e-

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

tice, dispuse In umbele indesuite,

insotite de un involucru cu foliolele

concrescute numai la bazd. Umbelele
multiradiate, radiile i fructele tomentos-paroase. Creste pe .locurile start-

coase calcaroase dela munte. tithe

August.

Buruiana-vermelui, Thlaspi arvense

L., vezi Pungulit.
Buruiana-viermelui. Thlaspi affine

Schott. et Kotschy., syn. Thlaspi Kovcsi

Heuff. 4. micd plant erbacee din

fam. Cruciferae de o coloare verdealbastrie (glauca.), tulpine simple sau

putin ramificate, elongate stoloniforme
si unele sterile. Frunzele de tot intregi, cele radicale (bazilare) petiolate,
oblong-ovale sau subrotunde, obtuse,

glabre, rosietice pe partea inferioard

cele tulpinale cordat-oblongi, sagitiforme si amplexicaule, albstriu-brumate. Florile albe, dispuse in raceme
terminate, caliciul cu 4 sepale

corola cu 4 petale albe, spatulat-cuneate, de 2 ori mai fungi dect sepalele,

stamine galbine ; fructele silicule triangulare la vrf trunchiate sau putin

emarginate, stilele mai lungi cleat

emarginatura (exerte), seminte netede.

Creste prin livezile i poenile din
regiunea montand si pe coastele

subalpine Maiulunie,

Buruiene-de-cel-perit (Mold.), Veronica officinalis L. vezi Ventrilicd.

Buruiene-domnesci, Tagetes erecta L.
Tagetes patula L., vezi Vsdoage.

Burunitii, Euphrasia stricta Host. si

Euphrasia Rostkoviana Hayne., vezi
Silur.

Burzosi, Coralliorrhiza innata R. Br.,

vezi Buzisor.
Busioc (Trans.), Ocinum Basilicum L.,
vezi Busuioc.
Busioc-de-cmp (Trans.), Mentha Pulegium L., vezi Busuiocu-cerbilor.
Busor, Paeonia officinalis L., vezi Bujor.

Busuioaci (Mold.), varietate de Vitis

vinifera L., vezi Vita-de-vie.
Busuioc, Basileac, (Maced.), Bizilioc
(Maced.), Bosioc (Trans.), Bucioc

(Trans.), Busioc (Trans.), Mdlcina

(Trans.), Vsileac (Maced.). [fr. Basilic, Herbe-royale ; g. Basilie nkraut, Presilgenkraut]. Ocimum Basilicum L. 0. planta erbacee

foarte aromaticd din fam. Labiatae ;

r addcin a fibroasd, brund.; tulpin foarte

ramificatd, dreapt este patrunghiulard si proasd ; frunzele opuse, pe-

39

tiolate, oval-lanceolate, plane, lucitoare, dintate si de un frumos verde ;

florile mici, albe sau rozee sunt dispuse eke 6 in verticile, formnd spice
terminale, caliciul ciliat, corola bIlabuza superioar cu 4 dinti, cea
inferioar. intreagd, 4 stamine, 2 mai
fungi si prevazute la bazd cu Ole un

dinte pros. Originard din India si

din China, mult cultivat prin gradinile noastre pentru plcutul sdu mi-

ros. Se cunosc mai multe varietati

horticole precum : bullatum cu frunzele
vesiculoase i cu florile albe si crispum

cu frunzele crete i florile rozee. lulieSeptembrie. Melif.

Mult cultivat de poporal nostru, eaci el
crede, cd busutocul este o floare ce aduce
noroc la casa omului. Aceastd planta a fast
odinioard intrebuintat in medicind, azi ins
a ramas numai ca medicament popular, intrebuintat de femeile stiutoare, mai cu seamd
pentru farmece de dragoste. Fetele, cdrid
merg la joc, au obicei de a lua cu sine fire
de busuioc, iar mamele flacailor le parfumeazd cdmasile cu aceastd plantd. Busuiocut are un rol important in obiceiurile i credintele poporului nostru. Din frunzele acestei
plante se extrage un oleu esential aromatic.

Busuioc-de-cmp, Brunella vlgaris

L., vezi Busuioc-salbatic.

Busuioc-de-ptidure, Brunella grandiflora Jacq., vezi Coroabe.

Busuioc-negru, Brunella grandiflora
Jacq., vezi Coroabe.
Busuioc-rosu, Bojor (Trans. Nseud.),

Bujor (Bucovina).[fr. Amarante, Queue-

de-renard, Discipline - de - religieuse,

Cordelire ; g. A ni ar an t, F uch sschwanz].
Ainarantus caudatus L.
0. plantd erbacee din fam. Amarantaceae, frunzele alterne, oval-lanceolate, acuminate si petiolate ; florile
mici, monoice-poligame, rosii,reunite
in verticile, dispuse In lungi i mari
spice, formand Impreund o paniculd

lungd, de un rosu inchis si care atrn in jos ca o coadd, bracteele intrec putin periantul, stamine 5. Aceast
plant originard din Indii este mult

cultivatd ca plant decorativd, obtinndu-se numeroase varietati. Julie

Septembrie.

Busuiocul-rosu fiert in vin rosu este Intrebuintat de femeile stiutoare ca emenagog si chiar ca aborthr.

Busuloc-rosu, Brunella vulgaris

L.,

vezi Busuioc-sdlbatic.
Busuioc-sklbatic, Busuioc - de - cmp,
Busuioc-rosu, Coroabd, larb-neagr,
Soparlaitd [fr. Brunelle, Charbonniere ;

g. Brunnele, Braunelle].--Bru-

www.digibuc.ro

40

ZACH. C. PANTU

nella vulgaris L. 21.. planta erbacee

fam. Labiatae, tulpina scurt-proas ; frunzele petiolate oblong-ovale, rar penatifide cu lobii liniari sau
oblongi ; florile violete sau rosietice,

rar albe, stamine 4 dintre care 2 mai

lungi, prevazute la varf cu eke un

dinte drept, buza superioara a caliciului cu 3 dinti obtusi mucronati,

biiza inferioara cu 2 dinti oval-lanceolati, mucronati. Creste prin livezi

pe marginea padurilor. lulieSep-

tembrie. Melif.

Bustdoc-sfilbatic, Orobanche ramosa

L., vezi Lupoaie.

Busuloceas. (Trans. jud. Cojocna),
Buruiana-rea (Mold.), Strugurei (Bucovina), [g. Franzosenkraut, Gangelkraut, Knopfkraut].
Galinsoga par-

viflora Cav. 0. plant& erbacee din

fam. Compositae tulpina neparoasa
(glabrd), erecta sau prostrata, trifurcat-ramificata. Frunze opuse, scurtpetiolate, cordiform-ovale, glabriuscule, ascutit-dintate (dintat-serrate),
cele superioare oblong-lanceolate. Flo-

rile mici, gramadite in mici capitule

albe-galbui (de marimea boabelor de
mazare), florile radiale mai adesea
5 albe, uneori lipsesc. Plant, originara din America (Mexic si Peru),

Busuliac (Maced.), Ocimum Basilicum

L., vezi Busuioc.
Busulioc (Maced.), Ocimum Basilicum
L., vezi Busuioc.

Butculitk Butculite (Trans.-Brasov),

Bellis perennis L., vezi Banuti.
Butucasi (Trans. Fanetele Clujului, jud.

Cojocna), Tagetes patula L., vezi

Vsdoage.
Butucasi (Trans. Tagul-mare, jud.
Turda-Aries), Tropaeolum majus -L.,
vezi Condurul-Doamnei.
Buza-vacei (Mold.) Cortinarius balteatus Fr. Ciuperc comestibild din
fam. Agaricaceae, palaria compact,
brun-rosieticd, lnoasa viscoasd la inceput apoi uscata i albdstrie pe margine ; lamele alburii stint emarginate.
decurente si dense ; piciorul gros,

solid, este alb si ornat de o retea

de fibrile rosietice, carnea albd Compacta. Creste pe pamant sub mestea-

cani si prin pdurile de conifere in

locuri uscate.

Buzduci (Prodan, Flora pag. 1036.),

Tagetes natula L., vezi Vasdoage.
Buzdugan, Capu-ariciului, Sovar. [fr.
Rubanier, Ruban-d'eau ; g. Igelko
Spargaben, Igelsknoten].
niunz ramosum Huds. 21-. planta er-

bacee din fam. Sparganiaceae, tulpina erectd, ramificata in partea su-

la noi salbatacita atat la munte ct

si la yes, pe langa garduri, pe mar-

perioar ; frunzele lineare,

ginea drumurilor, adesea. IunieSeptembrie. Dr. Grecescu afirma c aceasta planta are proprietati medicinale vulnerare i antiscorbutice.
Busuiocu-cerbilor, Aparatoare, Busuioc
de-camp (Trans.), Isma-proasta, Polei (Trans.), [fr. Pouliot, Herbe-de-

gini sulcate ; florile verzi-alburii stint

dispuse in capitule globuloase, cele

superioare numai cu flori mascule,

cele inferioare numai cu flori femele,

invalisul floral format de solzi, putin
dilatati la vrf, stigmatul linear ; fructele uscate sunt sesile, lung-rostrate,
anguloase si de forma unei piramide
rasturnate. Creste pe malurile apelor,

St. Laurent; g. Polei, Flohkraut.]

Mentha Pulegium L., syn. Pulegium

vulgare Mill. 4. planta erbacee, paroasa, aromatica din fam. Labiatae ;

tulpina tetragonala ; frunzele opuse,
petiolate, mici, eliptice, obtuse si putin dintate pe margine ; florile purpurii

sau rozee, rar albe sunt dispuse in

verticile axilare, globuloase, indepar-

tate unele de altele, cari diminuiaza

spre varf, caliciul tubulos este inchis
printeo coroana de peri, cei trei dinti
superiori sunt recurbati. Creste prin
WV, pe marginea raurilor i prin
locuri mlastinoase. lulieAugust.
Intrebuintata mai de mult in Inedicin

din cauza proprietatilor sale stimulante, stomachice si carminative.

Busulocu-stupului,
Dracocephalum
Moldavica L., vezi Mataciune.

rigide,

erecte, la bud cu 3 muchi, pe mar-

prin balti si pe lnga praie. Iulie

August.

Buzisor, Burzosi [fr. Corallorhize parasite ;g. Koralenwurz]. Coralli,

orrhiza innata R. Br., syn.

Corallor-

rhiza innata, R. Br., Coralorrhiza trifida.

Chatelain. Ophrys Coralorrhiza L., 21-. Mica

planta galben-verzuie din fam. Orchidaceae, cu rizomul aproape orizontal,

plan intins, putin comprimat, cal-nos,
alb-galbui, coraliform-ramificat, cu
ramuri subtiri. Tulpina delicatd, striata,

glabrd, palid verde-glbue, fara foi

desvoltate, ci numai cu 2-4 foi membranoase, reduse la vagine (squame).
Florile mici, albe-galbui cu puncte

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

41

Indreptat In jos. Aceast planta nu

este parazit, ci o saprofitd frd rd-

purpurii, plecate in jos, reunite inteun

spic pauciflor (cu 4-9 flori sau pand

la 12 flori) delicat si lax; florile In-

ddcini. Prin paduri umede i umbroase

sotite de mici bractee mai scurte

pand In regiunea subalpind : Maiu

deck pedunculele, labelul oblong este

August.

C.

Cacaddr, Rosa canina L., vezi Mdcies.

Cacadttre, fructele de Rosa canina L.,
vezi Macies.
Cacao, [fr. Cacao ; g. K ak a o ]. Productul vegetal preparat din semintele
de Theobrorna Cacao L. h. [fr. Cacaoyer ; g. Kak a o b aum ]. mic arbore din fam. Sterculiaceae-Buettne-

rieae, tulpina de 5-10 m.

cu numeroase ramuri, lemnul moale

si usor ; frunzele alterne, intregi,
scurt-petiolate, lanceolate sau eliptice,
ascutite, glabre, lucii si peninerviate ;
florile mici, galbin-rosietice, inodore

sunt dispuse In raceme sau fascicule

axilare pe tulpind sau pe ramurile

bdtrne ; caliciul cu 5 sepale lanceolate de coloare rosieticd ; corola cu 5

petale libere, alterne cu sepalele, de

coloare abuie, stamine 10 unite intr'un tub dintre care 5 fertile 5 sterile. Ovarul cu 5 loje, prevazut cu
un stil, terminat prin 5 ramuri stig-

matifere ; fructul ovoid, lungdret este

un f el de bacca, seamand cu un cas-

travete, are 10 coaste, acoperite cu

rugositti i tubercule neregulate, este

de coloare galbin-rosietica cu un pe-

ricarpiu dens, dur si coriace 'si plin

cu o pulpd .apoasd acidd in care sunt
cuibdrite semintele in numdr de 15-40.

Ele sunt de marimea migdalelor curatite (decorticate) neregulat-ovoide

si acoperite cu un nvli brun.
manta aproape intreagd este constituitd dintr'un embrion cu cotyledoanele cdrnoase, oleaginoase, si Mere-

tite. Acest frumos arbore este originar din America tropicald

mult

cultivat in mai toate tarile calde ale

globului.

Semintele de Cacao contin substante alimentare precum feculd, glycosti, materii

grase etc. si un alcaloid analog Cofeinei, nu-

mit TheobromMa. Din Cacao se fabricA cioco-

lata, compusa dinteun amestec de cacao si

zahdr, aromatisat prin vanilie sau scortisoara
constituind astfel un aliment respirator
uneori se adaogd la fabricatiunea ciocolatei
sagou, salep, arrow-roote i chiar gluten,
cand ciocolata devine un aliment complect.
Ciocolata este intrebuintata in medicina
mai ales In medicina infantild, servind ca

vehicul substantelor active, mascandu-le

gustul. Din semintele de Cacao se extrage
si untul de Cacao, care se intrebuinteaza
in medicind

Cacasder, Rosa canina L. vezi Mdcies.

Cticicidere, Fructele de liosa canina L.,
vezi Mdciese.
Ciciula-serpelui (Bucovina, Campulung), Coprinus atramentarius Fr.,vezi
Popenchi.

Ciidelnit (Bucovina, jud. Campulung,

Lucina), Clopot, Clopotele.
Campanula carpatica Jacq.
mica'

plantd erbacee, glabra sau proasa

de 10-20 cm. de lungd din fam. Campanulaceae. Tulpinele difuse, intinse

pe stnci sau atarnate ; foile lung petiolate, ovate sau lungdrete, la %Tad

ascutite, la bazd rotunzite sau cordiforme, pe margine neegal crenat-

serate ; florile mari lat-campanulate,

lung-pedunculate, solitare (izolate) de

o coloare albastrd inchis-violacee,

rar albe, laciniile caliciului lanceolate,

ascutite, patente, uneori reflexe. Creste
pe locuri pietroase calcare in regiunea montand si subalpin, adesea.

lunieAugust.

Cafea [fr. Caf ; g. Ka f f ee ]. Semintele de Coffea arabica L. 'D. arbust din fam. Rubiaceae cu frunzele
opuse, simple, ovale, pe margine undulate si totdeauna verzi; florile albe-

rozee au un miros pldcut ; fructul

este o bacd de mdrimea unei mici
cirese, ce contine 2 seminte.. Acest
frumos arbust creste In Abysinia, In
Mozambic i in Angola, astzi se
cultivd insd foarte mult in terile tropicale si mai cu seamd in Brasilia.
Se cunosc In comert mai multe varietti de Cafea dintre care mentiondm Ceylon, Martinica, Moka i Rio.

Cafeaua neagrd este o bdutur cunoscutA

de toatA lumea. Ea contine un alcaloid numit cafeind i un oleu brun, cunoscut sub

numele de cafeon, care d tocmai aroma

cafelei. Cafeaua (infusiune) se intrebuinteaza

contra frigurilor typhoide, in contrA dfareelor cronice i ca antidot la otrAvirile nar-

cotice, produse de opium si de plantele ve-

ninoase din familia Solanaceelor (Tutun, MA-

traguna, Maselarita etc.) Cafeaua neagrA.se

www.digibuc.ro

42

ZACH. C. PANTU

mai intrebuinteaza spre a masca gustul unor medicamente amare sau gretoase precum este sulfatut de chinina, suffatul de
magnesiu, oleul de ricin etc.

Cafeaua, Lupinus albus L., si Lupinus

varius L., vezi Cafe lute.
Cafeiu (Borsa, jud. Maramures), Lupinus varius L., vezi Cafe lute.
Cafe le, Lupinus albus L., si L. varius
L., vezi Cafe lute.
Cafe lute, Cafeaua, Cafeiu, Cafe le.
Lupinus albus L. O. [fr. Lupin-blanc ;

g. Weisse Lupine, Wolfsboh-

n e] planta erbacee din fam. Leguminosae tulpina cilindrica, ramificatd,

acoperit cu peri stelati ; frunzele
lung-petiolate cu 5-7 foliole, obovaloblonge ; glabre pe partea superioard
mtsos-pdroase pe fata inferioard;
florile albe, uneori putin albstrii, sunt
alterne i dispuse inteun racem ter-

minal, caliciul fara bractee este bilabiat, buza superioard nedivizatd,

cea inferioard cu 3 dinti putin mai
lungi decdt buza superioard ; fructele

legume (pastari) cu 5-6 seminte orbiculare alburii. Originard din regiunea

mediteraniand, mult cultivatd ca planta

de nutret

ca Ingrasemnt verde
MaiuIunie. i Lupinus varius L. O.
i

[fr. Lupin-bigarr, Lupin-petit-bleu: g.

Lupine,Wolfsbohne].--plantder-

bacee, frunzele cu 5--7 foliole oblonglanceolate, matdsos-proase si argintii

pe fata inferioar ; florile albastre cu

pete albe sunt mari, pedicelate, alterne sau subverticilate, formnd un

spic alungit, caliciul insotit de bractee;

fructele sunt pdstri cu seminte pestrite. Originar din Europa sudicd,

cultivata pentru trebuinte economice
ca planta decorativd. Iunielulie.
Cais, Apricos (Trans.), Zarzr. [fr.
Abricotier; g. Aprikose, Apri-

kosenbaum].Prunus Armeniaca
L., syn. Arnzeniaca vulgaris Lam.

frumos arbore de 3-4 m. Inltime

din fam. Rosaceae, cu frunzele luci-

toare coriacee, florile albe-rozee, apar

inintea frunzelor ; fructele comestibile
numite : Apricoase, Zarzeire, Caise

sunt drupe. Acest arbore, originar din

Turkestan si Mongolia, se cultiva
adesea din cauza fructelor sale comes-

tibile. MartieAprilie. Melif.

Cais - slbatic (Dobrogea, Brgan),
Prunus-nana Stokes., vezi Migdalpitic.

Caise, Apricoase (Trans.), Zarzre. [fr.

Abricot ; g. Apr ik os e].
fructele

comestibile ale arborelui

cultivat

Prunus Armeniaca L., vezi Cais.

Calambuchiu (Maced.), Zea Mays L.,
vezi Pdpusoi.
Calfitnbucu (Maced.), Zea Mays L.,
vezi Pdpusoi.
Calampr (Trans. Satu-mare), Chrysanthemum Balsamita L., vezi Calomf ir.

Calapr, (Mold. si Trans.), Chrysanthemum Balsamita L., vezi Calomfir.

Cilpfir (Banat), Chrysanthemum Balsamita L., vezi Calomfir.
Calapr-de-munte (Bucovina Pojorta,
jud. Campulung), Chrysosplenium alternifolium L., vezi Splin.

Calarabe (Trans.), Brassica oleracea

L. var. gongylodes L. vezi Caralambe.

CAlbsoara (Munt.), Lythrum Salicaria

L., vezi Rachitan
Calbaza (Bucovina), Coada-rndunichii
(Bucovina), Fierea pmntului (Bucovina), Muschiul-de-fantnd (Trans),
[fr. Hepatique - des - fontaines, Mar-

chantie; g. Leberkraut, Steinlebermoos]. Marchantia polymorpha L. planta erbacee ( MuschiHepaticae) din fam. Marchantiaceae
organul de vegetatiune (Thalia) este o
expansiune foliacee, compacta, putin

carnoasd, sinuos-lobat, pe partea

superioard de un frumos verde, pe
cea inferioard de un verde deschis
cu numerosi peri ; pe fata superioard a thalului distingem o nervur,

divizata Intr'o retea de romburi, iar

in centrul fiecdrui romb se deschide
o stomata. Pe suprafata thalului observm organele de reproductiune
asexuatd, representate prin mici panerase numite concept-acute, in care se
afld mici lame verzi, numite propagule
i organele de reproductiune sexuat,

representate prin peduncule cilindrice, cam de 1 cm. Indltime, cari apar

lateral pe thal si care au la vrf tin

disc in form de plarie, care poarta
organele de reproductiune ; aceste

plnii sunt de 2 feluri : unele poartd

organele mascule (antlzeridii) ; 5i celelalte organele femele (archegoanete).

Dupd fecundatiunea prin antherozoizi a

celulei femele din archegon se formeaz un sporogon, scurt pedicelat,

care produce sport. Creste prin locuri

umede, fntni, pe ziduri si pietrii.

Calce, Caltlza palustris L., vezi Calcea-calului.

www.digibuc.ro

43

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

Ca Ice-mare, Chelidonium majus L., vezi

Rostopascd.
Ca Ice-mica', Ficaria ranunculoides
Roth., vezi Untisor.
Calcea-calului, Bulbuc, Bulbuci-de-

balt, Bulbucei, Ca lce, Capra-nemteascd, Scalce, Scalci (Trans.), [fr.

Populage-des-marais, Souci-d'eau; g.

Butterblume, Dotterblume,

Schmalzblume]. Caltha palustris

L.

21-. plantd erbacee din fam. Ra-

nunculaceae, tulpina fistuloasd ; frunze

groase, lucitoare ; florile galbineaurii, solitare i mari. Creste prin

pe marginea pdraielor

prin locuri umede. MartieMaiu.

Calcovt (Munt. Gropeni Balta-Brdilei, comunicata de Dr. Gr. Antipa),
Stratiotes aloides L., vezi Foarfecabltii.
CAlclruO, Candelutd (Botosani), Cinciclopotei (Trans.), Cinci-coade (Trans.)

Clopotei-cornuti, Toporasi (Trans.),

[fr. Ancolie, Gants-de-Notre-Dame ;

g. Akelei, Frauenschuh, Pantffelchen].

Aquilegia nigri-

cans Bmgt. 4. plantd erbacee din

fam. Ranunculaceae, tulpina la vrf

glandulos-pubescentd, pauciflord, cu
florile mari, negrii-violacee, neregulate

cu pintenii la vrf incovoiati, mai

lungi dect limbul trunchiat i foarte
obtus al petaleior, staminele putin
mai lungi, dect lamina, sepalele oblong-ovale ; foile biternate cu foliolele [Jana preste jurntate trifide
incis-crenate, cu lobii ovali sau oblongi, obtusi. Carpele 5 vilos-paroase,

seminte de tot negrii

si lucitoare.

Creste prin paduri i Arai umbroase

umede din regiunea montand.
Maiululie i Aquilegia vulgaris L.
2I-. plantd erbacee glabrd; frunzele

de 2 ori trifoliolate cu foliolele trilobate, crenate; florile mari, plecate

In jos sunt albastre, violete,

rozee, purpurii sau mai rar

albe ;

caliciul cu 5 sepale lungrete, ovale,

corola cu 5 petale in forma de cornet, fiecare cu cate un pinten curbat

la Arad. Cultivat ca planta ornamentala pentru florile sale frumoase.

Maiulunie.

Din florile de Calddrusd se prepard o

frurnoasa coloare albastr, care este un

pretios reactiv al acizilor in presenta cdrora
se inroseste, iar tratat cu alcaloizi, aceastd
tincturd inrositd se indlbAstreste din nou.

Clin (Trans. Muntii-Apuseni), Syringa

Josikea Jacq. fil., vezi Lemnu-vntului.

Gdlusc, Galusci (Trans. Brasov),

[fr. Boule-de-neige, Obier, Viorne ;

g. Schneeball, Gemeine Schlinge]. Viburnum Opulus L.

arbust
din fam. Caprifoliaceae, frunzele sub-

tiri cu 3-5 lobi ascutiti i dintati

pe margine, florile albe, cele marginale sunt mai mari si sterile; fructele
drupe globuloase roii, numite Cline
sunt acrisoare i recoritoare. Acest
frumos arbust creste prin tufisurile si
pdclurile umede. Prin grdini se cul-

tivd varietatea roseum L., la care

toate florile sunt mari

Maiulunie.

sterile.

CAlindar (Banat), Arum maculatum L.,

vezi Rodu-pmntului.
Mine fructele de Viburnum Opulus L.,
vezi Cdlin.

Clinic (Bdnat), Calendula officinalis L., vezi Filimic.

Calm (Trans.), Acorus Calamus L.,
vezi Obligeand.

Calomfir (Munt.), Calampar, Calapar

(Mold. si Trans.), Calaper, Calapr
(Banat), Calupdr (Maramures), Caramfil, Caranhil, Carapr Isma-Maicei-Preceste. [fr. Baume-Coq, Herbeau-coq, Menthe-coq ; g. Marie n-

blatt, Morgenblatt, FrauenminzejChrisanthemum Balsamita

syn.
Balsamita vulguris Willd. 2I-. plantd erbaL., syn. Tanacetum Balsamita L.,

cee aromaticd din fam. Compositae,

cu tulpina dreaptd, alburie i calif elatd. frunzele simple ovale, eliptice,

fin dintate ,. de un verde deschis

par acoperite de o pulbere ; florile

galbine, tubuloase, ermafrodite sunt

dispuse in capitule terminale, reunite
in corimbe. Aceast plantd, original-a
din Europa sudicd, in pdrtile noastre
se cultivd mult, mai cu seamd la Ord.
AugustSeptembrie.

Cltuna, Viola odorata L., vezi To-

porasi i Tropaeolum majus L., vezi

Condurul-Doamnei.

Cltunw-popei, Tropaeolum majus

L., vezi Condurul-Doamnei.

Caltunu-Doamnei, Cerentel, Comanacuciobanului (Bucovina). Crances. [Benoite-des-ruisseaux, Benoite-aquatique ; g. B a c h-N e lk en w ur z, Was-

sernelkenwurz].Geum rivale L.
4. plantd erbacee din fam. Rosaceae
tulpina dreaptd ; frunzele inferioare
lung-petiolate, divizate in segmente
neegale i dintate, lobul terminal mai
mare si mai mult sau mai putin divizat (intrerupt-lirate), cele superioare

www.digibuc.ro

44

ZACH. C. PANTU

sunt trifoliolate sau trilobate ; florile

plecate, galbine cu vinisoare rosietice,
pedunculii scurti, parosi i rosietici,
caliciul totdeauna erect, rosietic

foarte Oros, cu sepale lanceolate ;

corola cu 5 petale late obovale, pu-

tin emarginate si lung unghiculate de

o coloare ruginie; stilul articulat, cu

articului inforior Oros si cam de a-

ceias lungime cu cel superior. Creste

prin locurile umbroase i umede, pe
marginea praielor si a isvoarelor din
pdurile regiunei montane. Maiu--Iulie.
Rizomul acestei plante are proprietati adstringente.

Cillugrarb Knautia arvensis Coult. si

Knautia longifolia Koch., vezi Muscatu-dracului.

Calugarisoar, Succisa pratensis

Moench., vezi Ruin.
CAlfipar (Trans. Negresti si Stmar ;
Borsa i Visdu in Maramures) Chry-

santhemum Balsamita L., vezi Ca,

1 omf ir.

Cimasa-broa0ei [g. Wassernetz].

Hydrodictyon reticulatum L., Lagerh.

Alga verde (Chlorophyceae) de ap

dulce din fam. Hydrodictyaceae, ca-

racterizat prin lungi celule cilindrice,

reunite in o colonie (coenohie) de for-

ma unei retele ; se inmulteste prin

zoospori cu cate 2 cilii. Trieste in
lacuri, balti si in apele curgatoare.
Cmaa-lui-Dumnezeu (Trans. Brasov),

Convolvulus arvensis L., vezi Volbur.

Cimep-Maicei-Domnului (Bucovina),
Convolvulus arvensis L., vezi Volbutt.,

Camfor [fr. Camphre; g. Ka mpf e r]

este o esenta volatil solid, ce se
extrage din lemnul arborelui Cinnamomum Camphora Nees., syn.
Lauros Camphora L., Camphora officina-

rum Bauh. D. arbore totdeauna verde

din fam. Lauraceae, frunzele coriacee cu 3 nervure, florile mici i albe.

Acest frumos arbore creste in Japonia !And in insula Formosa, unde se
cultiva foarte mult din cauza productului su vegetal. Camforul purificat este o masd incolord, cristalind,
solid, fragila i unctuoasd la pipait.
Are miros propriu penetrant, gust
aromatic, putin amar, (land o sensatie

de caldura si mai apoi o sensatie de

raceala.

Camforul are proprietsti anestesice, antiseptice i anafrodisiace. Se administreaza

mal cu seamil in frictiuni i irs alte aplicaL

tiuni externe in stare de solutiuni in alcool
contra durerilor nevralgice, reumatismului,
migrenei etc. Ca medicament intern trebue
luat cu multd Ware de seamd, caci poate
avea consecinte funeste. Camforut este in-

trebuintat ca medicament si de poporul

nostru.

amicei (Trans. Ciufud !Ana Blaj,

Mischiu, jud. Turda-Aries), Crysanthemum cinerariifolium (Trey.) Vis.,

vezi Floarea-raiului.
Canacel (Trans. Agarbiciu, jud. Tarnava-mare), Fuchsia coccinea Ait.,
vezi Cercelusi.
Canafi (Bucovina, Campulung, Rardu),
Leontopodium alpinum Cass., vezi
Albumeald.

Cinflor (Munt. jud. Prahova Sinaia,

M. Haret), Soldamella montana Willd.,

vezi Degetrut.
Ctinhiei (Bucovina, Campulung), [fr.

8eneon-visqueux; g. Klebriges-

Greiskraut].

Senecio viscosus

L. . Plant erbacee din fam. Cornpositae. Tulpina dreapta ramificat;

foile adanc penatifide sau penatipartite cu segmentele anguloase sinuat
dintate sau lobate, cele inferioare
atenuate in petiol, cele superioare
sesile, adesea auriculate ; foile, impreuna cu foliolele involucrului, viscos-glandulos-paroase ; florile gal-

bine, dispuse in mici capitule, cele

marginale ligulate inguste mai adesea

rdsfrnte ; foliolele involucrului cu
puncte brune la varf, insotite de un
calicul lax, care egaleazd o treime
sau o jumatate din involucru; fructele
achene glabre (fara peri). Prin locuri
nisipoase pe coline uscate, prin tie-

turi de pdduri, adesea. lunieOctombrie.

Canahiei (Bucovina, Cmpulung), Senecio vulgaris L., vezi Cruciulit.

Canale, Balsamine (Trans.), Bucuria-

casei (Mold.), Canalute, Ciucurel

(Trans.), Copacei, Papucii-Domnisoarei (Trans.), Persicei, Piersicei, (Munt.
jud. Prahova), Prunisori (Trans.
Brasov). [fr. Balsamine - de jardins,
Bellesamine, Jalousie ; g. BalsaImpatiens Balsamina L.,
mi n e].
syn. Balsamina hortensis Desp. G. planta

erbacee din fam. Balsaminaceae, tulpina suculent, frunze alterne, lanceolate, dintate pe margine ; florile
albe, rosii sau pestrite, uneori involte
(batute). Planta, originar din India os-

tied, introdus in Europa si mult cul-

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

tivat si prin pdrtile noastre ca plantd

ornamental. lunielulie.

Cana lute, Impatiens Balsamina L., vezi

Cana le.

Canarit, Cerastium arvense L., vezi

Cornut.

Cinriti, Xanlhium strumarium

L.,

vezi Scaetele-popei.
Chenarul-bltei [fr. Limoselle-aquatique ; g. S c h lam m-

ling].

Limosella aquatica L. 0.
mic plantd erbacee din fam. Selophulariaceae, frunzele spatulate-lineare ; florile mici rozee. Creste prin
locuri umede si inundate, lunielulie
Candelut (Botosani), Aquilegia vulgalls L., vezi CAldrusd.

Cane (Bnat, Oravita, jud. Caras-Severin), Canna indica L., vezi Belsit.
Cnepa, Aldan si Canepd-de-sdmantd
(se numesc individele fernele fructifere), [fr. Chanvre ;

g. Hang

Cannabis sativa L. 0. plantd erbacee

din fam. Moraceae cu tulpina dreapt,
fistuloasd 1-3 tn. si chiar pand la 6 m.
variind dupd climat ; frunzele
digitate cu 5-11 loni ascutiti i dintati
pe margine; florile verzui sunt dioice,
cele mascule in panicule axilare la val.ful tulpinei, cele femele In glomerule la

subtioara frunzelor superioare. Originard din India, de unde s'a introdus si in Europa. Astdzi se cultivd
foarte mult, ca planta industrial, prin

toate Odle temperate ale globului,

uneori creste slbticitd. Julie-- August.
Din liberul tulpinei se extrage prin diverse

procedee (tooirea canepei) fibrele textile,

cari constituesc un important articol de comert. Semintele oleaginoase, cunoscute
sub numele; fula sau _MA sunt intrebuin-

tate ca aliment pentru pased; din ele se

prepara un oleu alimentar. Cdnepa contine o

Substant resinoasb, numith Cannabina, care
In dozd mare este toxica si care d mirosul

particular de canepd. Cu aceastd resind se

prepard vestitul Hasis (Hachich, Has chis c h.) al orientalilor. Plantd Intrebuintata In
medicind : Herba Cannabis indicae".

Cnepa-codrultd, Cnepioard, Canepoal, Dumbravnic. [fr. Eupatoire-

Chanvrine; g. Kunigundenkraut,

Wasserdost].Eupatorium can-

nabinum L. 21-. planta erbacee din fam.

Compositae, tulpina rigidd dreaptd ;

frunzele cu 3-5 lobi, dintati pe margine ; florile rosietice In capitule, cari
la randul lor formeazd corymbe dense.

Creste prin locuri umede. lulieAugust.

Cnepil-de-sfimnti se numesc indi-

45

videle femele fructifere de Cannabis

sativa L., vezi Canepd.

Cinepioari, Eupatorium cannabinum

L., vezi Canepa-codrului.

Cnepoala, Eupatorium cannabinum

L., vezi Cainepd-codrului.

Cantalos, varietate de Cucumis Melo

L., vezi Pepene-galben i Cantalup..
Cantalup, Cantalos, [fr. Cantaloup ; g
Warzenmelone]. varietate de
Cucumis Melo L., un fel de pepenes
galben foarte parfumat i cu coastele
proeminente i sgrabuntoase (rugoase).

Unii botanisti considerd aceast excelenth varietate de pepeni ca o specie deosebitd sub numirea de Cucumis Cantalupo Ser. Numele de Cantalup provine dela italienescul Cantaluppo o vild a papilor in apropiere
de Roma, unde s'a obtinut mai Intai
aceast pretuitd varietate de pepeni.
Cap-de-cocos, Hedysarum obscurum
L., vezi Dulcisor.
Cdptnoas, Echinops sphaeroceplzalus L., vezi Rostogol.
Capere [fr. Cpre ; g. Kapp er n].
Bobocii (mugurii florali) de Capparis
spinosa L. D. arbust din fam. Capparidaceae, cu frunzele ovale, cu florile
albe sau rosietice.. Creste In regiunea
mediteraniana.

Caperele sunt comestibile, conservate In

otet sunt intrebuintate la bucdtdrie.

Cpitani (Trans. Teius, jud. Alba inferioara), Zinnia elegans Jacq.,. vezi
Carciumrese.

Caplagea (judetele de pe marginea

Dunrei), Triticum Spelta L., yezi
Alac.

Capoc vezi Kapok.

Caprii-nemteasci, Caltlza palustris L.,
vezi Calcea-calului.
Caprafoi, Caprifoi, Casie (Trans.) [fr.
Chevrefeuille-des-jardins ; g. J e-1 n-

ger-je-lieber].
Lonicera Caprifolium L. b. arbust din fam. Caprifoliaceae, tulpina acttoare cu
ramuri flexibile; frunzele simple, opuse, obovale, glauce i caduce, cele

superioare concrescute, putin perfoliate ; florile rosietice, glbui sau

albe sunt foarte odorante, dispuse
intr'un fel de capitule terminale
sesile ; fructele sunt boabe (bacce)
eliptice portocaliu brunii sau rosii.
Creste in Europa sudica, In prtile

noastre este mult cultivat ca plantd

ornamentl, uneori slbtacit. Maiu
lunie. Melif.

www.digibuc.ro

46

ZACH. C. PANTU

Caprafoi, Lonicera nigra L., vezi

Caprifoi.

Caprafoi, Lonicera Xylosteum L., vezi

Caprifoi.

Caprafoi, Spiraea ulmifolla Scop.,

vezi Cununitd.

Caprifoaie, Spiraea Ulmaria L., vezi

Cretu5cd.

Caprifol, Lonicera Caprifolium L.,

vezi Caprafoi.

Caprifoi, Caprafoi, Ca5ie (Trans.)

[fr. Lonicera noir; g. Hundeb eer e,

Schwarzes-Geissblatt, Hec-

kenkirsche]. Lonicera nigra L.

D. Arbust erect din fam. Caprifoliaceae, frunzele oblong-eliptice,

la urind de tot glabre ; florile ro5ii-

purpurii sau alburii, cte dou, pedunculii glabrii mult mai lungi decat florile; fructele sunt boabe (bacce) negrii, concrescute in partea
inferioard. Creste prin pdurile din
regiunea montand. AprilieMaiu
Lonicera Xylosteum L. D. [fr. Chamrisier, Camrisier; g. Gemeine s-

Geissblatt, Heck enkirsch

Arbust erect, cu frunzele rotundeliptice, acoperite cu peri moi ; florile glbui pdroase sunt dispuse cte

malurile

apelor, pe nisip, pe argil

sau prin turbrii. lulieAugust.

Caprisor, Cyperus fuscus L., vezi
Cdpri5or-oache5.

Capriaor-oacheq, Cdpri5or. [fr. Soilchet-brun; g. Schwarzbraunes

Cypergras]. Cyperus fuscus L.

0. micd plant ierboas din fam.

Cyperaceae, rdcina fibroasd ; tulpina cu trei muchi ascutite ; florile

dispuse in spicule lineare comprimate,
plane, grupate in capitule globuloase,

bracteele florilor (glumele) brun-inchise cu striatiuni verzi pe partea dorsald ; stamine 2 ; ovarul cu 3 stigmate

fructele nucule cu 3 muchi

ascutite. Cre5te prin locuri umede 5i

inundate, prin mlatini, pe langd praie i pe malurile apelor. lulie
August.

Caprita, Lobodd [fr. Arroche ; g. U f e r-

Melde]. Atriplex litoralis L. O.

planta erbacee alburie din fam. Cheno-

podiaceae, ramuri divaricate sau e-

recte ; frunzele cArnoase, lineare sau

linear-lanceolate, ascutit dentate sau
5i de tot intregi ; florile monoice ver-

zui, dispuse in

fungi spice rigide,

2 la vrful pedunculelor pdroase, cam

de lungimea florilor, fructele bacce

periantul, in timpul fructificrei, este

romboidal-oval i dintat. Creste prin
locuri sdrate i pe malul mrii. lulie

ferioard. Cre5te prin pdurile din regiunea montand. Maiulunie.

Caprita, Salicornia herbacea L., vezi

ro5ii, concrescute in partea lor inCapriletna, Lepidium Draba L., vezi

Urda-vacei.

Caprilenna, Lepidium sativum L., vezi

Creson.

Caprilon, Lepidum sativum L., vezi

Creson.

Caprine, Narcissus paticus L., vezi

Zarnacadele.

Caprine, Narcissus Pseudo-Narcissus

L., vezi Zarnacadea.
Caprine, Narcissus radii florus Salisb.,
vezi Coprine.
Capripr [fr. Souchet-jaungre ; g.

Gelbliches Cypergras]. Cy-

perus flavescens L. O. micd planta

ierboasd din fam. Cyperaceae, raidcina fibroasd; tulpina (paiul) cu 3
muchi obtuse; florile dispuse In spicule lanceolate comprimate, plane,
reunite in capitule globuloase, bracteele florilor (glumele) sunt glbui 5i
pe partea dorsald cu striatiuni verzi,

stamine de ordinar 3; ovarul cu 2

stigmate, fructele nucule ovale-rotunde, bilateral-comprimate. Cre5te

prin locuri umede 5i ml5tinoase, pe

Septembrie.
Brncd.

Caprupic, (Bucovina, Cmpulung), Cir-

sium oleraceum Scop., vezi Crastdval.

Cappni, Fragi-de-cmp. [fr. Craquelin,

Fraisier Breslinge ; g. Knack e I-

beere, Knackbeere].Fragaria
collina Ehrh. 21.. mica plant erbacee
din fam. Rosaceac, frunze trifoliolate

cu florile albe-galbui, fructul format

din receptaculul devenit crnos este
comestibil, ro5u, globulos sau ovoid
cu baza ingustat i fr carpele.
Cre5te prin poienile pdurilor i pe
colinele aride. Maiulunie.
Cappini, Fragi [fr. Capronnier, Fraisier
Capron; g. H o h e-E r db e e r e, Z i m t-

Er dbe er e].--Fragaria elatior Ehrh.

micd planta erbacee, trtoare din
fam. Rosaceae, tulpina scapiform,
petiolii frunzelor 5i pedunculii florali
acoperiti cu peri orizontali-patenti ;
frunzele trifoliolate, cu foliole putin
coriacee, verzi-inchise

5i

proase ;

florile albe, adesea dioice prin abortare, caliciul parsistent intins sau
reflect (rdsfrnt) la maturitate. Fruc-

www.digibuc.ro

47

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMANI

tul format din receptaculul devenit

carnos este rosu, mare, rotunzit; ovoid,

spre bazd ingustat, lipsit de carpele,

este comestibil. Creste prin livezi si

poieni, uneori cultivatd pentru fructele

sale impreund cu var. moschata Dn-

chesne. Maiulunie.

CtiptAlaci,PetasitesofficinalisMoench.,
vezi Captalan.

Captalan

Brustur,

Brustur - dulce

Leontodon autumnalis L. 2I-. planta

erbacee din fam. Compositae,tulpina

scapiform, erectd, cu 1 sau mai multe

capitule; frunzele de ordinar bazilare

sunt sinuat sau penatifid-dintate, glabre sau acoperite cu peri simpli ; florile galbine, dispuse in capitule totdeauna erecte, florile marginale mai
adesea rosii pe partea dorsald ; fruc-

tele achene cu un cioc foarte scurt.

Creste prin fnete i pdsuni, pand in
regiunea alpind. lulieAugust.

(Trans.Brasov), Buedea-ciumei (Banat), Cdptlaci, Cucuruz, Cucuruzi,

Rddcina-ciumei Smantnicd (Bucovina), Sudoarea-laptelui. [fr. Chaperonnre, Herbe-aux-chapeaux, Herbe-

Capul-searpelui [fr. Viprine ; g.

Pestwurz, Giftwurz. Nagen-

cu peri aspri, din fam. Borraginaceae,

tulpina erectd, striatd ; frunzele linear-

aux-teigneux; g. Gebruchliche

kraut].

Petasites officinalis
Moench.4.plantderbacee odorant din
fam. Compositae; rddcinele groase,
lungi si .carnoase ; tulpina dreapta,

simpl, acoperit cu numerosi peri

moi (tomentoas) i prevAzutd cu sol-

zi rosietici ; frunzele radicale, f ormnd rozet sunt lung-petiolate, mari,

late, cordiforme i neegal-dintate, ele
sunt verzi-inchis deasupra, alburii
farms pdroase dedesupt, lobii bazilari
rotunziti, florile purpurii, mai rar rozee

sunt dispuse in capitule, reunite in raceme

terminale, stigmatele florilor ermafrodite sunt scurte j ovale. Creste
apar inaintea frunzelor

prin locuri umede, pe lngd pdraiele

din pdurile montane. MartieAprilie.

Natterkopf],

Echium rubrum

Jacq. G. plant erbacee, acoperita

lanceolate ; florile rosii ca sngele,

dispuse in spice simple, scurte cu
putine flori, reunite intr'un lung ra-

cem terminal, tubul corolei de cloud

ori mai lung deck caliciul, stilul la

vrf nedivizat, staminele mai lungi
dect corola ; fructele nucule tuberculoase. Creste prin fnete, pe coline
aride, prin rdrisuri de pduri i prin
tufise. Maiulunie.
Capul-viperei, Echium vulgare L.,'vezi

larba-searpelui
Cpuse, Ratin, Ricin [fr. Ricin; g. W u n-

derbaum, Christuspalme].

Ricinus communis L. b. sau G.

planta erbacee sau arborescent din

fam. Euphorbiaceae, cu tulpina dreatd,

ramificatd, fistuloas, cilindric, ar-

Florile acestei plante posed proprietati

ticulatd si de coloare rosietica ; frun-

Dupa creclin'ta poporului, aceasta buruiana descantata este buna de tinut in casa,
pentru a feri familia de ciuma ; tar daca se
inconjoarli satut cu ea, atunci chime nu va
strabate nid decum in acel sat.

florile monoice in raceme terminale,

cele femele rosietice la vrf, cele

Captalan-negru, Somnoroasd (Buco-

portul unui adevdrat arbore, s'a introdus in Europa si se cultivd ca planta

ornamentald. lulieAugust.

sudorifice, diuretice l chiar emenagoge, iar

radacina este considerata ca vermituga, sudorifica si adstringenta.

vina). [fr. Bouillon-noir, Molne-noire,

Varaire-noir ; g. S ch war ze K -

nigskerze, Schwarzes Woll-

kraut]. Verbascum nigrum L. e.

plant erbacee din fam. ScrophuIariaceae, tulpina anguloasa in par-

tea superioard; frunzele alterne, la baza

cordiforme ; florile galbine cu stamine

violete tomentoase. Creste pe marginea pdclurilor, prin fnetele de pe colinele silicioase, pe langd drumuri

pe malul rurilor. IulieAugust.

Capu-ariciului, Sparganium ramosum
Huds., vezi Buzdugan.

Capul-cfilugrului, [fr. Liondent d'au-

tomne; g. Herbst-Lwenzahn].

zele mari strlucitoare sunt palmatilobate cu 5, 7, 9 sau chiar 11 lobi ;

mascule galbui la bazd. Aceasta plantd,

originard din Africa, unde poate ajunge

la o inaltime de 10-12 m. avand

Semintele acestei plante, de mrimea boabelor de fasole, cu pete rosii, luate cu lapte,
sub forma de infusiune 5 sau 6 seminte constitue un purgativ drastic, luandu-se un numar mai mare produce o supraescitatiune,
o utceratiune a intestinului i poate avea

consecinte grave, de aceea se recomanda

multa precautiune. Oleul extras din semintele de Ricin ,Oleum Ricini" este mult Intrebuintat in medicina ca purgatfv, in China
Insa este intrebuintat ca oleu_ alimentar.

Cpusnic, Cirsium oleraceum Scop.,

vezi Crstdval.

Carafil (Maced.), Dianthus Caryophyllus L., vezi Garoafa.

www.digibuc.ro

48

ZACH. C. PANTU

Cirigele (Trans. Piscolt, jud. Sdtmar),

Tagetes patula L., vezi Vsdoage.
Caralabe (Trans.), vezi Caralambe.
Caralambe (Mold.), Calarabe (Trans.),
Caralabe (Trans.), Cararabe (Trans.),
Gulii (Munt.). [fr. Chou-rave ; g. K o h I-

ra bi, Kohlrbe.]

Brassica

oleracea L., var. gongylodes L., plantd

erbacee din fam. Cruciferae. Tulpina

acestei plante mult desvoltatd, globuloasd i devenitd cdrnoas, constitue
o legumd gustoas, mult cultivatd ca
plantd culinard,
Caramfil, Chrysanthemum Balsamita
L., vezi Calomfir.
Caramfilit (Maced.), Dianthus Caryophyllus L. vezi Garoafd.
Caramfile dqunt. j. Mehedinti), Dianthus Carthusianorurn L., vezi Garofite.
Caranhil, Chrysanthemum Balsamita L.,
vezi Calomfir.

Carapr (Trans. Cmpeni), Chrysan-

themum Balsamita L., vezi Calomfir.

Cararabe (Trans.), vezi Caralambe.
CArbuni (Trans.), Schinutd, Spinutd, Vtdjel (Bucovina). [fr. Raiponce, g.
Teuf elskrallen]. Phyteuma
Vagneri A. Kern. 21-. micd plantd er-

bacee din fam. Campanulaceae. frunzele inferioare lung-petiolate, ovale,

la bazd cordiforme, cele mai de sus

sesile lanceolate, sau linear-lanceolate, toate neregulat-duplicat-crenatserrate ; florile negrii-violacee, dispuse Intr'un capitul globulos in timpul inflorirei, iar dupa Inflorire capitulul devine elongat i cilindric. Cre-te prin pdsunile pietroase din regiu
nea alpina i subalpind. Iunielulie.
Cfireel (Dobrogea, Delta-Dunrii, satul
Letea), [fr. Raisin-de-mer, Uvette ; g.

Seetrubel, Rosschwanz Meertrubchen]. Ephedra dista-

chya L. syn. Ephedra valgaris Rich.,

Ephedra monostachya L. b. Mic arbust

erect din fam. Gnetaceae, ade Sea cul-

perigon rotund-oval, stamine exerte

cu 8 antere ; inflorescentele femele
de ordinar biflore, solitare- sau mai
multe ingrmdite, scurt sau mai lung-

pedunculate, florile femele cam de

lungimea bracteii, cu perigon oblong

Ingust ; fructul o baccd false (con bac:
ciform), globulos la maturitate rosie-

tic, cu o samnta brun-negricioas

ovald sau oblongd. Pe nisipurile ma
ritime, in terenuri lutoase i stncoase.

Aprilielunie.

Otte nulnncti eu plcere aceasta plantS.

Carciumrese (Munt.), Cdpitani (Trans.),

Coconi, i Coconite (Trans.), Domni-

sor (Trans.), Mdciuci (Munt. Arges),

Ochii-cucului (Mold.), Tinii (Basarabia), Zinie. [fr. Zinnia ; g. Zinn i e].
Zinnia elegans Jacq. 0. plantd erbacee din fam. Compositae, tulpina rigicld, erectd, acoperitd cu peri aspri
este ramificata ; frunzele opuse, sesile
cordiform-ovale, amplexicaule, ascutite, undulate, aspre (scabre) ; florile
dispuse In mari i frumoase capitule
solitare la vrful pedunculelor cilindrice, mai lungi deck frunzele ; florile marginale, ligulate sunt obovale,
aproape orbiculare persistente, albe,

galbine, purpurii, liliachii, sau roii-

cdrdmizii, involucrul campanulat, for-

mat de 3 sau 4 rnduri de foliole

obtuze, cele superioare cu o margine

neagr, receptaculul cu bractee late,
pectinat-dintate si colorate la vrf ;
florile marginate ligulate, uniseriale In
capitulele simple, multiseriale la capitulele Invoalte ; florile centrale tubuloase sunt galbine. Aceastd plantd,
original% din America de Nord, din
Mexico, se cultiva foarte mult i prin
pdrtile noastre ca plantd decorativa.

lulieSeptembrie.
Cardam, Isatis tinctoria L., vezi Drobusor.

Cardama-de-isvoare, Nasturtium of-

cat sau ascendent, noduros, tortuos

foarte ramificat, cu ramuri drepte
(sau Incovoiate), opuse, verticilate
sau fasciculate, inchis-verzi, rotunde

f icinale R. Br., vezi Nsturel.

Cardaman, (Trans.) Isatis tinctoria L.,
vezi Drobusor.
Cardame, Lepidium sativum L., vezi

asemenea cu speciile de Equisetum ;

foile reduse pnd la 2 mm. lungime,
la mijloc erbacee, pe margine albu-

Cardon, Anghenare-micii. [fr. Cardon

Cynara Cardunculus
g. C ar d
L. S . plantd erbacee din fam. Com-

(cilindrice) articulate, fin-costat-striate,

riu-membranoase, unite (concrescute)

la bazd intr'un scurt tub vaginal ; flori
dioice, spice mascule solitare sau
cdte mai multe, dispuse In glomerule

sesile sau pedunculate cu 8-16 flori,

Creson.

positae, originard din Europa meridionald. Capitule rosii-violacee cu

solzii ovali, terminati printr'un spin
puternic frunzele bipinatifide cu segmentele, terminate Inteun lung spin

www.digibuc.ro

49

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

abui. Aceastd plantd se cultivd pentru usul culinar. Septembrie.

Urdu (Banat), Dipsacus silvestris
Mill., vezi Varga-ciobanului.

Carectei, Carpesium cernuuni L., vezi

Dosnica-galben.

Carfiol (Trans.), Brassica oleracea L.

var Botrytis DC., vezi Conopidd.
Carligat, Polygonum Bistorta L, vezi
Raculet.

Carligati (Trans.), Polygon= Bistorta

L., vezi Raculet.
Carligei-patati (Banat, Borloveniipe Valea-Almajului), Viola
tricolor, L., vezi Trei-frati-patati.
Carligioark Bidens cernua L., vezi
vechi,

larba-roie.

Carligior, Bidens tripartitu

L., vezi

Dentitd.

Carnaz, Carmz-vegetal, Rumeioard,

Rumenioara [fr. Raisin d'Amrique,
Raisin des teinturiers ; g. K e r tu e s -

b e ere, Amerikanische Scharlachbeere]. Phytolacca decandra L. 4. plantd erbacee din

fam.

Phytolaccaceae, rdddcina foarte groas, tulpina dreapta lucitoare, adeseori

roieticd. ; frunzele mari alterne ; florile albe-rozee, mici, In raceme erecte ;

fructele sunt boabe (bacce) globuloase roii sau negrii. Aceastd plantd,
originard din America nordica (Virginia), crete la noi cultivata, uneori

subspontanee. AugustNovembrie.

Sucul rosu Inchis al fructelor se intrebuinteaza pentru colorarea vinurilor etc.

Ur:au-vegetal, Phytolacca deeandra

L., vezi Crmz.

Carpin, Carpinus Betulus

L.,

vezi

Carpen.

Carpen, Carpin, Carpfin. [fr. Charme,

Charmille ;g. 11 a in buch e, W.e is s-

buche].

Carpinus Betulus L. b.
arbore din fam. Betulaceae, frunzele
alterne, ovale, acuminate sunt Incretite
i dublu dintate ; florile verzui-roie-

tice, monoice, dispuse In amente ;

fructul comprimat, este Insotit de un
involucru foliaceu trilobat, lobul me-

dian de 3 ori mai mare deck lobii

laterali ; inflorescenta fructiferd se

numete Carpine. Crete prin pklu-

rile dela es i dela munte, uneori se

cultiva ca planta ornamentald prin

parcuri, bun pentru a face garduri vii.

AprilieMaiu.

Lemnul de Carpen este intrebuintat In

constructil i In rotarie ; tot din acest lemn

se fac i jugurile.

Carpenk Melanzpyrum arvense L., vezi

Condroniu.
Carpet* Melampyrunz nemorosunz L.,
vezi Sor-cu-frate.
Carpenitil, Carpinus Duinensis Scop.,
vezi Sfineac.
Carpin, Carpinus Betulus L., vezi
Carpen.
Carpine, inflorescenta fruCtiferd de

Carpinus Betulus L., vezi Carpen.

Carpinitk Carpinus DuinensiS Scop.,

vezi Sfineac.
Citrstfineasil, Ajuga Laxinanni Benth.,
vezi Barba-boierului.

Cartaflol (Trans.), Brassica oleracea

L., var. Botrytis DC., vezi Conopida.

Cartofe, Solanunz tuberosum L., yezi
Cartofi.

Cartofi, Bandraburce, Baraboi, Barabule, Bologeane, Cartofe, Crumpene

(Trans.), Crumpeni (Trans.), Crum-,
Grumciri, Hadaburce, Mere-depamnt, Napi, Picioici (Trans.), Piciorca, Poame-de-pamnt, Termer.
[fr. Pomme-de-terre; g. Kart o f f e 1].

Solanum tuberosum L. 4. planta

erbacee din fam. Solanaceae ; tulpina

dreaptd anguloasd i ramificatd, cu

ramuri subterane tuberculoase ; frunzele alterne; imparipenate cu foliole
neegale ovale, intre cari se afl f oHole mult mai mici ; florile albe sau
violete i odorante sunt mdrioare
i dispuse In corimbe lung-peduncu-

late opuse frunzelor; caliciul cu 5

lobi lineari, corola pubescenta, rotacee cu 5 lobi triangulari, 5 stamine

ca filamentele scurte i cu anterele
conivente, ovarul, terminat printr'un
stil cilindric cu stigmatul bilobat i
glandulos, devine la maturitate (un
fruct bacciform) o boabd globuloasa
de mdrimea unei ciree, de coloare
verde-glbue sau violacee. Aceasta
plantd, originara din America sudicd,
(Chili), foarte mult cultivatd din cauza

tuberculelor sale comestibile. In Europa, unde astdzi constitue un pretios

aliment, a fost Introdusd pe la finele
secolului al XVI-lea ; astdzi se cultiv foarte mult i prin partite noastre, pentru tuberculele sale comestibile, cari nu sunt deck ramuri subterane, umflate i foarte avute In
feculd. Prin culturd s'au obtinut numeroase varietati, dintre care mentiondm : Ratiqte",

un soiu de Cartofi

lungketi, foarte vdratici i mult cdu-

tati de popor. lulieAugust.

Vo2abular Botanic

www.digibuc.ro

50

ZACK. C. PANTU

a'rujea (Trans. Somepl-rece,

jud.

torie, lar scoarth arboreluf intrebuintatil la

tabAcitul pieilor 0 la fabricatiunea cernelei.

doage.
Crtrujele (Trans. In jud. Alba-inferioarl
si Turda-Aries), Tagetes patula L.,
vezi Vsdoage.
tarul-vildurilor (13Anat), Arnica montana L., vezi Arnic.
Carul-zinelor (13nat), Arnica montana
L., vezi Arnic.
Crutele-dracului (Trans.) Salsola
Kali L., vezi SAricich.

Castati-porcesc, Aesculus Hippocastanum L., vezi Castan slbtic.

Castan-stbatic, Castan-porcesc, Castanul-calului. [fr. Marronnier d'Inde ;

Cervan.
Cas, Ma lva rotundifolia L., vezi Casul-

rola neregulat cu 5 petale neegale,

5 stamine libere, inserate pe marginea unui disc circular, ovarul liber

Cluj),

Tagetes patula L., vezi Vs-

Carvank, Lycopus europaeus L., vezi

popei.

Clocate (Trans. Pogkeaua, jud, TurdaAries), Antirrhinum majus L., vezi

Gura-leului.

Caste (Trans.) Lonicera Caprifolium

L., vezi Caprafoi si Lonicera nigra
L., vezi Caprifoi.

jud. TurdaAries), Hemerocallis fulva L., vezi

Casitirt (Trans. Berchis,

Crin-galben.

Castale (Mold.), fructele de Castanea

vesca Gaertn., vezi Castan.
Castan, Castniu (Maced.) [fr. Chtai-

gnier; g. Essbare Kastanie, Ka-

stanie, Zahme-Kastaniel.Ca-

stanea vesca Gaertn. syn. Castanea

g. Rosskastanie].Aesculus Hip-

pocastanum L. D. frumos arbore din

fam. Hippocastanaceae, frunze opuse,
digitate cu 7 sau 5 foliole obovale,
cuneiforme, ascutite i neregulat dintate ; florile albe i cu pete rosii sau
galbine sunt dispuse in panicule erecte ;
caliciul campanulat cu 5 diviziuni, co-

cu 3 loje, fiecare cu cate 2 ovule,

stilul simplu, terminat printr'un stigmat ; fructul este o capsul sfericd,

coriace i tapoas ; semintele mari,
brune, devenite solitare prin abortare
sunt lipsite de albumen. Originar din
Nordul Greciei si din Caucaz, mult
cultivat in Europa ca plant ornamental, din cauza portului sti majestos
si a florilor sale frumoase. Maiulunie.

Castane, Castane-bune, fructele co-

mestibile de Castanea vesca Gaertn.,

vezi Castan.

Castane-de-baltti, Trapa natans

vezi Cornaci.

L.,

sativa Mill. D. arbore din fam. Fagaceae, frunzele alterne, oblong-lanceolate, serrat-dentate cu 15-20 nervure
secundare paralele, sunt glabre sau

Castane-de-lac, Trapa natans L., vezi

galbui monoice, cele mascule in lungi

amente cilindrice, Intrerupte si erecte,
fie-care floare sesil, Insolit de brac-

Castriniu (Maced.), Castanea vesca

Gaertn. vezi Castan.

proase pe partea inferioard ; flori

tee, are un periant cu 6 diviziuni

10-20 stamine, cele femele eke 3-7
In capitule axilare, Insotite de un Invelis (involucru), periantul cu 6 lobi
ovarul infer cu 6 loje necomplecte, biovulate ; stilul terminat prin
6 stigmate ; fructele comestibile nuCastane., Camite : Castale
stane-bune, Castlinie (Maced.) sunt

solitare sau cdte 2-3, inchise intr'un

involucru cu suprafata acoperit de

numerosi spini. Acest arbore, originar

din sudul Europei si din Asia, creste

spontaneu si prin prtile noastre in

muntii judetului Gorj, la mnstirea

Tismana i In Mehedinti la Cernet.

Mult cultivat, din cauza fructelor sale
comestibile i pentru lemnul sti prelunie.
Involucrul fructelor intrebuintat in vopsi-

Cornaci.

Ctistnle (Maced.), fructele comestibile de Castanea vesca Gaertn. vezi

Castan.

Castanul-calului, Aesculus Hippocastanum L., vezi Castan-salbatic.

Castravan (Munt. jud. Prahova, Sinaia,
M. Haret). [fr. Cirse Erisithales; g.

Klebdistel, Klebrige-Kratz-

di st e I1.Cirsium Erisithales Scop.

plant erbacee din fam. Compositae,

tulpina erect, aproape glabr in par-

tea superioara, fr foi (nefoliat),

divizat In 2-3 ramuri rosietice, cari

poart 1-3 capitule solitare de obi-

ceiu, sau uneori si ate 2 la un loc,

capitulele plecate In jos (nutante) ;

foile mari, addnc penatipartite, cordiform amplexicaule la bazd si auriculate, cu segmentele opuse Intinse,
oblong-lanceolate, ciliat-spinuloase pe

margine, imprstiat-pubescente, sau

aproape glabre ; florile galbine, dispuse in capitule oval-globuloase, foliolele involucrului linear-lanceolate,

www.digibuc.ro

51

PLANTELE CUNOSCUTE DE. POPORUL ROMAN

carenate, ascutite, la vrf recurbate

si ea o path negricioas, viscos-glanduloasa. Creste prin locurile pietroase
si umede din vile i padurile din regiunea montand i subalpina. lulie

August.
Castraveg, Crastaveti, C ucu mar (BAnat),

Pepene (Mold. de sus si Bucovina).

[fr. Concombre, Cornichon ; g. G u rCucumis sativus L. O. plantd

k
erbacee din fam. Cucurbitaceae, tulpind agdtdtoare prin crcei, acoperitd
cu peri rigizi; frunzele cordiforme

cu 5 lobi angulati sunt aspre la pipdit, cdrcei sirnplii, florile galbine ;

i acoperite
cu tubercule putin proeminente. Aceast. !Manta, originard din Asia, se cul-

fructele mari lunguiete

tiv foarte mult pentru fructele sale

comestibile, intrebuintate la bucdtrie.

Castraveti pentru otet, Cucumis sativas L.,

var. viridis Ser. fructele mici, verzi

cu proeminente ; Castraveti-romdnesti,

Cucumis sativus L., var. flavus Ser., fruc-

tele mai fungi si mai groase, putin

arcuate, netede si gdlbenii la maturi-

tate. Maiulunie.

Cap cfoarei (Bucovina, Cmpulung),

se numese in general speciile din
genul Lycoperdon i Bovista cdt sunt

tinere, vezi Besina-porcului si Gogoase.

Cap-cioarei (Bucovina, Cmpulung),

Lycoperdon gernmaturn Batsch. cat
este tandr., vezi Besina-porcului.
Caaul-popei, Cas, Nalbd,
runta, Nalbd-micd. [fr. Petite-mauve,

Fromageon g. Rundbldttrige
Malva
Kdsepappel, Malve].
rotundifolia L. 2I-. planta erbacee din fam. Malvaceae, tulpina culcatd, ascendentd, ramificata i acoperit cu peri stelati; frunzele alterne,

lungpetiolate cu 5-7 lobi, putin evidenti, cordiforme la bazd, aproape

rotunde, cu marginea crenatd i pe

ambele fete proase; florile rozee

albicioase, asezate cdte una sau mai

multe la subtioara frunzelor, caliciul
cu 3 foliole linear-lancelote, caliciul

persistent cu 5 diviziuni ascutite, coro la

cu 5 petale, putin emarginate:de lungimea caliciului ; fructul format de

un verticil -de achene cu marginea

pronuntatd, foveolat-rugoase. Creste

prin locuri cultivate si ruderale, pe

lang drumuri i locuinte. lunie
Septembrie.

Aceasta plantti posede propriettli emo-

liente, din care causa este intrettuintata in

medicina.

Citniti (Trans. Mischiu, jut TurdaAries), Chrysanthemum cinerariifolium (Trey.) Vis., vezi Floarea-ralului.
Ceitaline (Trans. Chirales, jud. SolnocDobdca i Teius, jud. Alba-inferioar),
Chrysanthemum indicum L., vezi
Tufnicd.
Catin (Bucovina), Pinus Pumilio
Haenke., vezi Jepi.

Catifelute (Trans. Scele, Baciu, jud.

Brasov), Viola tricolor L., rar.

hortensis.
Hippopha rhamnoides L., vezi
Cdtind-albd.
Mink Lycium vulgare Dun., -vezi
Cdtin-de-garduri.

Myricaria germanica Desv.,

vezi Cdtind-micd.

Xanthiunt spinosum L., wezi

Holerd.

Cdtind [fr.,

Argousier,

Griset, tpine, Marante; g., Wei de nbldttriger Seedorn]. Hippopha rhamnoides L. arbust alburiu,

spinos i foarte ramificat din fam.

Elaeagnaceae ; frunzele albicioase
alterne, lineare cu o singur nerwurd,

glabre pe fata superioard, pe cea

inferioard argintii i acoperite ca

solzi de coloare ruginie ; florile dioice, galbine ruginii sunt ascunse prin-

tre frunze, cele mascule au un cali-

cia cu 2 sepale si 4 stamMe, cele

femele au Invlisul floral tubulos, la

vrf cu 2 lobi, partea sa inferioara

este persistent i inchide la maturitate
fructul (nuculd) care este monosperm

si are aspectul unei bacce, care este

de o frumoasd coloare galbind-portocalie. Creste in mase mari pe albia rdurilor dela poalele muntilor
in nisipurile de pe malul marii. Apri-

lieMaiu.

C ti ti n 6.-de-garduri, Ctin, Licind

(Trans.), Litian (Bucovina), Rachi-

sear (Bucovina), Zaharica (Bucovina). [fr. Lyciet ; Teu f e s zwi r n,

Gemeiner Bocksdorn].

Ly-

cium vulgare Dun. b. arbust spinos,

otrvitor din fam. Solanaceae, ramuri
fungi subtiri i flexibile ; frunzele alterne, simple, intregi sunt lanceolate,

ascutite i nepdroase ; florile violaceerosietice (purpurii), axilare, solitare

sau dispuse cdte 1-6 in cime ; cali-

ciul campanulat bilabiat sau cu 3-5

lobi neegali ; corola tubuloas,' infundibuliformd al!. 5

www.digibuc.ro

5 stamine

52

ZACH. C. PANTU

libere de lungimea lobilor corolei ;

fructele sunt boabe (bacee) rosii

lungdrete. Originar din Europa medie

sudicd ; cultivat pe langd garduri,
azi devenit spontaneu i prin prtile

noastre. lunieAugust. Melif.

CAtin, Catina-rosie, Tamariscd (Trans.). [fr, Myricaire d'Al-

g. Deutsche Myrikarie, Wachsbaum]. Myricaria

lemagne ;

germanica Desv., syn. Tamarix germanica L. t). frumos arbust din fam.
Tamaricaceae, tulpina cilindric, gla-

bra, rosieticd, foarte ramificat, ramurile scurte, simple i verzi, cad

toamna ; frunzele linear-lanceolate,

sesile, glauce, glabre, fin-punctate,

indesuite, acoperindu-se in parte unele pe altele ; florile albe, rozee,

dispuse In spice terminale, fiecare
floare, insotit

de o bractee mai

lungd deck pedunculul, caliciul cu 5

corola cu 5 petale, 10 stamine, concrescute la bazd, anterele
rosii ; ovarul devine la maturitate o
capsula ovald de coloare galbindeschisd. Creste pe malurile i pe
albiile torentelor si rdurilor dela poalele muntilor, uneori cultivatd ca planta

ornamentald. lulieAugust.

Ramurile verzi pot Infocui hameiul In f a-

bricatiunea beret. Aceastd plantet poate

servi In vopsitorie spre a colora in negru.

Catina-ro0e, Myricaria germanica

Desv., vezi Catind-micd.

CAtini-roqie, Tamariscd. [fr. Tamarinde-France, Tamaris-de-Narbonne ; g.

Tamariske, Markripelstaude].
Tamarix gallica L. D. arbust din
fam. Tamaricaceae cu ramuri lungi,
brun-rosietice, frunzele
oavle, mici, scurte, ascutite, de coflexibile

loare verde-cenusie (glauce), foarte

apropiate i acoperindu-se unele pe
altele (imbricate) ; florile rozee, di-

spuse in spice laterale, reunite

in

panicule terminale, caliciul cu 5 sepale obtuse, corola cu 5 petale concave, cinci stamine libere, egale
iesite din floare ; ovarul cu 3 stile,
devine la maturitate o capsuld, dehiscentd prin 3 valve. Originard din
Europa sudicd, cultivat ca planta

ornamentald. Maiululie. Tamarix

Pallasii Desv. D. frunzele ovale sau

pietrisurile de pe marginile rdurilor

prin nisipurile de pe malul

lunielulie.

Ciituse [fr. BaIlote, Marrube-noir ; g.

Schwarzer-Gottesvergess].

Ballota nigra L. 21-. planta erbacee

cu miros greu din fam. Labiatae, tulpina patrunghiulard ramificatd, putin
rosieticd ; frunzele cordiform-ovale,
crenate ; florile rosii. Creste prin d-

rnituti, pe langd locuinte, garduri,

drumuri i prin tufisuri. IunieAugust. Melif.

Crttwic, Nepeta Catania L., vezi Cd-

tusnicd.
Ctusnicrt, Catusnic, Iarbd-flocoasd,
larba-matei, larba-vantului, Mintamdtei. [fr. Herbe-aux-chats, Menthe-

de-chat;

g.

Katzenmelis.se.

Katzenminze, Katzenkraut,.
Zitronenmelisse]. Nepeta Ca-

tania L. 2I-. plantd erbacee, cu miros

aromatic penetrant, din fam. Labiatae, tulpina dreaptd, patrunghiulard,
acoperita cu peri scurti si de o coloare verde cenusie ; frunzele ovale
sau cordiform-ovale, ascutite si dintate pe margine, sunt moi i cenusiu-

proase pe fata inferioard; florile albe

sau rosietice, pe dinlduntru cu puncte
dispuse In verticile terminale ;
fructele nucule ovoide, netede si gla-

bre. Creste prin locuri pietroase, pe

langd garduri, ziduri, drumuri i prin
ddramaturi. IunieAugust. Melif.

Catu$nica are proprletti tonice, excitante,

ceast plantd, se tvlesc peste ea si o
ndnc cu mare poftd.

stomachice. Pisicile cautd foarte mult a-

Ctwica-copiilor (Bucovina, Prisaca,

jud. Campulung), Glechoma hederacea L., vezi Silnic.
Ciitwicii-sAlbaticii (Trans.), Mat rubium peregrinum L., vezi Voronicd.
Catupica-siftlbatici (Trans.), Marrabium vulgare L., vezi Unguras.
Ceai [fr. The ; g. Thee], se numeste.
productul vegetal preparat din frunzele de Thea chinensis Sims. D. [fr.

The dela Chine; g. Theestrauch].

Arbust din fam. Camelliaceae (Thea-

ceae sau Ternstroemiaceae pro. parte),.

cu frunzele persistente, alterne, simple,.
coriacee, ovale ascutite, fin-dintate

scurte si mai groase deal la specia

glabre; florile albe solitare sau ingramdite cdte 3 sau cdte 4 la subtioara
frunzelor, ele sunt regulate si ermafrodite. Cea mai mare parte a botanistilor

terminald. Creste prin nisipurile

considerd : T. Boltea L. T. cantontensisLour. 7'. cochinchinensis LOUT. T. viridik

deltoidee, cordate, ascutite ; florile rozee, dense, dispuse in spice mai

precedentd, formand o mare paniculd

www.digibuc.ro

53

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

L. etc. ca forme sau ca varietdti ale

speciei

T.

chinensis S1t113. Acest arbust,

originar din prtile continentale sau

insulare din extremul orient al Asiei
(China, Japonia), se cultivd azi si in

America : In State le-Unite, In Brasilia,

etc. Frunze le preparate se Intrebuin-

leazd spre a face prin infusiune o

bduturd mult usitatd, cunoscutd si ea

sub numele de Ceai. Recolta frunzelor
de T. chinensis Sims. se face din ar-

inferioard nut% (fdrd foi); foile ovaleliptice obtuse, foarte scurt-petiolate,

ca si tulpina Indesuit alb-tomentoase;
pedunculii axilari uniflori; florile mari

frumos albe, corola mare albd, de 3

ori mai lungd decdt caliciul, pe din
afard mtsos-pdroasd (sericee)
usor cinci-lobatd. Creste pe nisipurile

de pe malul mrii. lunieIulie.

busti, cari au deja 3 ani. Frunze le

Turd! din Dobrogea i Rusii din DeltaDunarii intrebuinteaza aceasta planta ca

Ceai, mai cu seama iarna cand sunt raciti

se Intorc continuu, dupd aceea se

Ceapi [fr. Oignon, Ognon ; g. Z wi e b e l].Allium-Cepa L. 4. planta er-

culese se expun la soare, apoi se incAlzesc pe niste placi metalice, unde

sucesc In formd de sul cu manile pe

niste mese, se incdlzesc din nou

tusesc.

bacee bulboas, cu un miros particular

din fam. Liliaceae, tulpina fistuloasd

operatiune pAnd ce toate frunzele

dreaptd ; frunzele toate bazilare, cilindrice si fistuloase ; florile alburii,

dispuse In umbele globuloase cap-

sau 8 ore dupd cum este si tempe-

sulifere. Aceastd plantd se cultiv deja

din vechime pentru trebuinte culinare,

sd se facd Insd cu multd atentiune,

poporul nostru i ca plantd medici-

tin Ceai foarte adstringent, iar dacd

fermentatiunea dureazd prea mult
Ceaiul i perde parfumul, primind un
miros nepldcut ; precum vedem preparatiunea frunzelor de Ceai constitue o adevdratd industrie. In comert
se cunosc 2 feluri de Ceai : Ceaiul
verde i Ceaiul-negru, cari diferd
-unul de altul dupd modul de preparatiune, iar numeroasele varietati ale
acestor 2 feluri de Ceai depind de :
etatea frunzelor si a arbustilor precum si de diverse detaliuri de 'pre-

Ceapa-blitnua (Trans. Nasitud), Allium

iar se mai sucesc, continuAnd aceastd

sunt complect rdsucite ; se supun apoi

unei fermentatiuni, care dureazd 4, 6

ratura. Aceastd fermentatiune trebue

cdci dacd nu este suficientd : obtinem

paratiune.

Cealul (infuziunea) are un gust si un miros

,(aromti) placut, datorit unui oleu esential gAl-

bui ; el contine si un alcaloid cunoscut sub

numele de Theind, considerat ca identic cu
Cafeina, afara de acestea mai contine tanin
un principiu azotos, analog cu caseina din fante etc. Ceaiul (infusiunea) se intrebuinteaid
zilnic pentru a combate indigestiunea, abuacestei buturi produce Msti. dispepsia.
In medicina se intrebuinteaza ceaiul foarte
mult ca antidot in otrvirile ea Opium, cu
Digitalinai in contra betiei alcoolice. Uneori
se mai intrebuinteaza contra boalelor cnilor
urinare ca diuretic, sudorific si ca adstringent.

Ceai-turcesc (Dobrogea Agigea langd

Constanta, numire auzitd de mine In
localitatea, unde creste aceastd plan-

td), Salvie (Dobrogea Sftu-Gheorghe,

Delta-Dunarii).
Convolvulus persicus L. 4. plantd alb-pdroas din fam.
Convolvulaceae, tulpina nevolubild,
Indestuit alb-tomentoas, in partea
superioard cdrnoasd i foliatd, In cea

ea este folositd in acelas timp de

nald.Iunielulie. Melif.
Porrum L., vezi Praz.

Ceapa-cioarei (Bucovina Pojordta, jud.

Cdmpulung), Colchicum autumnale
L., var. vernum Schrank., vezi Brdndusd-de-toamna.
Ceapa-cioarel, Scnteiutd [g. Wiese n-

Goldstern].

Gagea ptatensis

Schult., syn. Gagea stenopetala Fries.

21.. mica planta erbacee bulboas din

fam. Liliaceae, cu 3 bulbi orizontali,
neinfdsorati de o membrand comund ,
cu o singurd frunzd radicald, lineard,

(rar 2 frunze radicale) la ambele capete ingustatd, Wand, acut-carinatd,

cu 2 frunze florale opuse ; florile galbine, reunite in umbeld, perigonul cu
6 diviziuni adnci i inguste, pedunculele glabre. Creste pe cmp, prin
sdnidnturi, i prin rdrisuri de pddure.
Aprilie.

Ceapa-cloarei, Floarea-viorelei (Trans),

Zambilea, Zambul. [fr. Ail--toupet,
Vaciet; g. Bisamhyacinthe].
Muscari comosum Mill. 21. plant erbacee bulboasd din fain. Liliaceae,
frunzele liniare, canaliculate, adesea
denticulate pe margine; florile albastre,

dispuse Intr'un racem foarte elon-

gat, la vdrful tulpinei scapiforme ;

florile inferioare fertile (ermafrodite)

depdrtate, orizontal-patente, cam de

lungimea pedunculelor ; dintii periantului angular, cilindric, oval-recurbati,

alburiu-verzii, gura deschisa ; florile

www.digibuc.ro

54

ZACH., C. PANT1J

superioare sterile, apropiate, cu pedunculul de 4--6 ori mai lung decat periantul mic, aproape globulos claviform
sau cilindric ; periantul florilor fertile
de coloare ametistind, i Muscari

tenuiflorum Tausch.,
diferd de
precedenta prin dintii periantului angular cilindric, foarte scurti, putin
curbati, de coloare brun-inchis, gura
periantului aproape inchisd, florile
superioare sterile, apropiate, cu periantul cilindric sau claviform egal de
lung cu pedicelele sau chiar ceva mai
lung ; periantul florilor fertile de co-

loare albverzie, al florilor sterile

dimpreund cu varful scapului i cu

pedicelele de coloare ametistind. Ambele specii cresc pe campuri, vii, prin

poieni, fnete tufisuri si prin paduri.

MaiuIunie.

Ceapa-cloarei, Muscari botryoides Mill.

si M. racemosum Mill., vezi Porumbei.

Ceapa-cioarel, Ornitho galurn umbellatum L. si Orn ithogalum tenuifolium

Guss., vezi Musa.

Ceap-ciorasa Cidp-lungd, Cepsoare

[fr.Ciboule;g.Winterzwiebel].

21.. plant erbacee bulboasd din fam. Liliaceae,

Alllum fistulosum L.

tulpina scapiformd umflatd ; frunzele

cilindrice fistuloase i umflate ; florile
alburii, dispuse Inteo umbeld globuloasb, staminele nedentate. Originard

din Siberia, adesea cultivatd pentru

trebuinte culinare. lunielulie. Melif.

Ceapti-ciorascii, Carlina acaulis L., vezi

Turtd.

Ceapa-ciori (Trans.), Colchicum autumnale L., vezi Branduse-de-toamnd.

Ceapii-de-mare [fr. Scille maritime,

Squille; g. Meerzwiebel]. Urginea maritima Baker., syn. Scilla marttima L. 21-.

planta erbacee bulboasd

din fam. Liliaceae, bulbul oval, foarte

mare ; frunzele lat-lanceolate, ascutite, cArnoase, verzi-glauce i glabre,

apar primavara ; florile alburii, cu
striatiuni verzii-purpurii sunt numeroase i dispuse inteun lung racem
la vArful tulpinei scapiforme, cilindrice si rosietice, ele apar dupd ce
s'au vestejit frunzele, florile au periantul cu 6 diviziuni aproape egale,
eliptice, acuminate si intinse, stamine

6 filiforme cam de lungimea peri-

antului; fructul capsula ovald cu nume-

roase seminte negricioase, mai mult

sau mai putin aripate. Originard din
regiunea mediteraniand. MaiuIulie.

Buibli acestei plantc ,,Bulbus Scillae" sunt

intrebtlintati in medlcina mai cu seama ca

medicament diutetic.

Ceapi-de-var [fr. Ail d'Orient, Ail

Faux Poireau, Gros ail, Carambole,
g. Sommer LauchT. Allium Am-

peloprasum L. 21.. Plantd erbacee gla-

brd, cu miros penetrant din fam. Liliaceae, mai inaltd de 1 metru. Doi
bulbi principali, inconjurati de nume-

rosi bulbili ; tulpina groas, cilindricd,

cu foi pnd la mijloc; foile lineare,

plane, latite, aspre pe margine i pe

carend ; florile rozee-liliachii, ingrdmdite In mari umbele, uneori bulbi-

lifere, staminele cu antere galbene

sunt proeminente ca i stilul, foliolele

periantului rosietice, verzui la bazd

sunt pe dos tuberculate, iar pe margine aspre (scabre). Cultivat si la
Cmpulung, judetul Muscel spontaneu.

Iunielulie.

Ceapa-frantuzeascil (Bucuresti). Allium

ascalonicum L., vezi Hasme.

Ceap-lungd, Allium fistulosum L.,

vezi Ceapd-cioreascd.
Ceapraz (Munt. jud. Ilfov. CdIddrusani),
Sovar-mare, Sovar-tdios si Sovreatd

(jud. Ilfov Manstirea Clddrusani).

[fr. Rouche, Choin des tangs ; g.

Rosinengras, SchneidelCladium Mariscus R. Br. Mare si robustd

plantd erbacee acvaticd, de un verde

cenusiu din fam. Cyperaceae, rizom

gros, repent, (tdrtor) emite stoloni;

tulpina cilindric, erectd,goald In laun-

tru (fistuloasd), neteda, noduroas si

foliatd !And la 2 m. de inaltd ; foile
lung:, lat-liniare, rigide, spre partea

superioard acut carenate, spre vrf

ingustate cu 3 muchi, prevzute pe
margini i pe carend cu mici dintisori

ascutiti, solizi

i indreptati spre Ina-

inte ; florile dispuse in spicusoare

brun-ruginii, reunite In glomerule, unele sesile altele pedunculate, dispuse

In corimbe ramificate, formnd impreund o mare panicul terminald,

spiculele mai adesea biflore, au flori
mascule sterile si flori ermafrodite
fertile, stamine 2 rar 3, ovarul cu stil
filiform,

caduc, stigmate 3 sau 2 ;

fructul o nucul brund, ovald cu In-

velisul exterior lucitor, la urtri scortos

si fragil. Creste in locuri ,umede-mlstinoase i chiar In apd pe marginea

lacurilor. lunieAugust.
Ceark Floare-de-ceard. [fr. Liane-Afleurs-de-cire ; g. Wachsblum e].
Hoya carnosa R. Br., syn. Asclepias

www.digibuc.ro

55

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

carnosa L. V. arbust acdtdtor (lian) totdeauna verde din fam. Asclepiadaceae,

frunzele coriacee, cdrnoase, oval-oblonge, acuminate sunt opuse ; florile

alb-rozee, pldcut mirositoare, dispuse

In umbele compacte, scurt-pedunculate si atarnnd In jos ; pedunculele florilor sunt pubescente ; caliciul cu 5 diviziuni ; corola cdrnoas, ceroasd, glabrd pe din afard, papiloasd in luntru,
cu diviziuni deltoide, obtuze si cu mar-

ginile recurbate, c6ronula cu 5 lobi

angulosi este glbue i cu puncte
Originard din China, Ostindia si
din Australia, mult cultivat prin flordrii si casele oamenilor pentru florile sale frumoase, curioase i odo-

rante. Melif.
Ceari (Prodan, Flora pag. 832.), Ascle-

pias Cornuti DC. vezi Ceara-albinii.

Ceara-albinii (Munl. Curtea-de-Arges,
jud. Arges), Ceard, Cuisoare (Bucovina). [fr. Herbe la onatte ; g. S e
d en p flan z e]. Asclepias Cornuti
DC., syn. Asclepias syriaca L. 21.. plantd

erbacee pubescent-paroas de 1-2

m. Inaltd din fam. Asclepiadaceae,

tulpina erectd, robustd cu numeroase

foi ; foile mari, eliptice, opuse, scurtpetiolate. obtuze, mucronate, pe partea inferioard alburiu-tornentoase ; florile rosietice odorante, dispuse In um-

bele la subtioara foilor sunt nutante

(plecate In jos), corola cu 5 lobi rds-

frAnti. Plantd, originard din America

de nord, la noi creste numai cultivatd

prin gradini si prin casele oamenilor.

lunieAugust.
Ceardas (Trans.), Stipa pennata L.,
vezi Colilie.

Cearta-casei (Trans.-Brasov), Ajuga

reptans L., vezi Vinerita.

Ceasornic, Floarea-patimilor (13dnat,
Oravita), Floarea suferintei. [fr. Fleurde - la - Passion ; g. P assio n s-

b lum e].Passiflora coerulea L..

planta agatdtoare din fam. Passifloraceae, tulpina lemnoasd, foarte ramificatd poate ajunge pand la 5 metrii lungime, ea este agttoare prin
cdrcei ; frunzele glabre cu 5-7 diviziuni, lobii oblongi sunt intregi ; Horile odorante sunt albe rozee
bstrii, segmentele caliciului albe-ver-

zii ; petalele au aceias formd si aceleasi dimensiuni ca si sepalele ; stilele purpurii; coronula cu raze, dispuse in 2 cercuri, sunt purpurii la
bazd, albe la mijloc i albastre la extremitate ; fructele ovale sunt galbine

la maturitate. Florile mari, frumoase si

curioase ale acestei plante se numesc
in amintirea Domnului Christos Floa-

rea-suferintei" de oarece discul imiteazd o coroand de spiM, staminele

au forma unor ciocdnele, iar stigmatele a unor cuie. Aceasta plantd, originara din Brasilia si Peru, se cultivd
adesea ca ornamentald, mai cu seamd
pentru decorarea zidurilor, chioscurilor si a florariilor. IulieAugust.
Cebarea, Bibernil, [fr. Pimprenelle ; g.

Gartenbibernelle, Pimpi-

nelle, Becherblume, Wiesenknopfl

Poterium Sanguisorba
L., syn. Sanguisorba minor Scop.

planta erbacee din farn. Rosaceea,

frunzele imparipenate, foliolele ovalrotunde sau oblonge, crenat-serrate ;

florile dispuse In capitule globuloase,
la inceput verzi, devenind mai trziu
rosietice, cele inferioare mascule, cele
superioare femele, iar cele dela mijlocul capitulului sunt mai adesea ermafrodite, caliciul fructifer persistent,
devine tare ca osul, patrunghiular

cu muchile obtuse, reticulat-rugos ;

ovarul cu 2 stile, terminate prin stigmate purpurii, stamine 20-30 si Poterium polygamum W. et Kit. diferd de specia precedentd prin : foliolele oblonge, evident petiolate ; flo-

rile In capitule ovale sau cilindrice,

caliciul fructifer este tare ca osul, lacunos-rugos, cu 4 muchi aripate, ovarul cu 2 stile. Ambele specii cresc
pe coline uscate i cdmpuri, de preferintd, pe locuri calcaroase. Iunie
lulie.
Aceste plante sunt intrebuintate in unele
locuri ca condiment, din care caaza se *i
cultiv uneori.

Cedru [fr. Cedre-du-Liban ; g. Cede r,

Libanon-Ceder]. Cedrus Libani

Barrel. V. mare si frumos arbore,
totdeauna verde din fam. Pinaceae,
ramurile intinse, orizontale, rigide, e-

vident verticilate cu numeroase ra-

mificatiuni compacte ; frunzele de un

verde inchis, aproape cilindrice sunt
fasciculate, scurte i rigide ; florile
monoice, dispuse In amente, amentele

mascule solitare pe ramuri scurte,

cele femele ate 1-2, conurile erecte
ovate sau oblongi, scurt pedunculate,
la Inceput purpurii,

mai pe urind

brune-cenusii la maturitate, cu squamele subtiri, fin-denticulate pe margine, fiecare cu cate 2 serninte aripate, cari abia In anul al 2-lea ajung

www.digibuc.ro

56

ZACH. C. PANTU

la maturitate. Creste in Liban, Taurus, Cipru si Atlas, uneori cultivat

ca plantd ornamentald. Acest arbore
este unul dintre gigantii regnutui vegetal, cdci trunchiul sdu gros poate

ajunge la o circumferintd de 12-13 m.

Cel-perit (Mold.), Senecio vernalis W.
et Kit., vezi Splcioasii. i Senecio
vulgaris L., vezi Cruciulita.
Celer (Trans.), Apium graveolens L.,
vezi Te find.

Cenuser, Arbor2-puturos, [fr. Vernis

du Japon; g. G tterbaum].

Ai-

lanthus glandulosa Desf.

arbore
cu frunzele imparipenaticompuse cu

foliolele dintate i glanduloase la bazd

din fam. Simarubaceae ; florile mici
galbine-verzui cu miros neplacut sunt
dispuse in mari panicule terminate

ramificate. Originar din China, prin

pdrtile noastre introdus i mutt cultivat.

lulieAugust. Melif.
Cenu0e, Filago germanica L., vezi Firicicd.

Ceiware, Allium fistulosum L., vezi

Ceapd-cioreascd.
Cer, Ceroi (Varciorova jud. Mehedinti),
[fr. Chne-chevelu ; g. Z err eich e ].
Quercus Cerris L.
mare si frumos arbore din farn, Fagaceae, frunzele insotite de lungi stipuli filiformi
sunt obovale sau oblonge, sinuate sau

penatifide, pubescente sau pe fata

inferioard sur-tomentoase cu lobii ascutiti, mucronati ; florile monoice, cele

mascule in amente laxe, filiforme,

intrerupte si lung-pedunculate, cele

femele solitare intr'un involucru, for-

mat din bractee, concrescute intr'o

cupusoard, squamele (solzii) cupu-

soarei, elongate, linear-subulate, patente si incovoiate ; fructul numit

ghind, este mic, aproape conic si

brun. Cerul formeaz intinse pduri

sau dumbrave, uneori cultivat ca plantd
decorativd. Maiu.

Cer4-pficluret (Trans.), Prunus avium

L., vezi Cires.

Cerase (Trans. Brasov), fructele comestibile de Prunus juliana Rchb.,

vezi Cires.

Cerw-pfidurete fructele de Prunus

avium L., vezi Cires,

Cereeli-babei (Mold. Tecuci), Evony-

mus verrucosus Scop., vezi Leninrdios.

Cerceil-Doanmei (Mold. numire confirmata si de botanistul Dr. Marcel

Brndza), Bordzaldi (Trans.), Cercich

Munt.) Ciurcei (Borsa, jud. Mara-

mures), Inima-bmnului (Trans. Blaj)/

lnima-Maicei-Domnului (Mold.), Lacri-

mile-lui-Hristos (Prodan. Fl. 457), [fr.

Coeur-de-Marie, Dilytra-de-Chine ;
Dicentra
g. Herzzblume.].
spectabilis DC. syn. Diclytra spectabilts
DC., Dielytra spectabilis G. Don. 24-.
planta erbacee din fam. Papaveraceae,

tulpina de 50-60 cm. inaltd,

goal&

inlduntru (fistuloasd), ramificata, rosieticd i glauca ; foile alterne, lungpetiolate, de mai multe ori ternate cu
segmente neregulate, la baza cordiforme i ascutite la vrf, de un verde
glauc pe deasupra, alburii pe dedesupt ; florile rosii-rozee, atarnd in jos,
dispuse in raceme unilaterale, terminate i axilare, corola foarte neregulata in forma de inimd, rozee, partea
internd albd, latd, cele 2 petale exterioare late cu un apendicul reflect la
Arad ; iar petalele (2) laterale inguste
mai lungi ; fructul capsuld biloculard.
Aceast frumoas plantd ornamentald,
originard din China, este adeseori
cultivatd prin gradini i in pdrtile noa-

stre. lunielutie.

CerceluO, Convallaria majalis L., vezi

Ldcramioare.

CereeluO, Candcel (Trans.), Ciucurel

Fuchsia coccinea
(Trans.), Fucsie.
frumos arbust din fam. Oenotheracease, ramurile glabre ; frunzele oAit.

puse sau cate 3 in verticil sunt ovate,

ascutite, denticulate cu nervure rosii ;
florile pestrite, atarnd in jos, caliciul
de forma unei pdlnii este rosu ; corota cu petatele violete, obovale
rdsucite (convolutate) sunt putin mai
scurte deck lobii
; fructul
este o boabd (baccd) cu numeroase seminte. Originar din Chili. Melif.
Fuchsia fulgens Ldl.
arbust cu
ramurile rosii ; frunzele mari, opuse
oval-cordiforme, ascutite, intregi sau
usor denticulate, sunt glabre, i cu
petiolul rosu ; florile au caliciul rosu,
cu lobii oval-lanceolati ascutiti si la

vdrf ca cdte o pata verde deschisd,

corola cu petalele rosii ca sAngele,
mutt mai scurte deca caliciul ; florile

sunt reunite in raceme, cari atArnd

in jos. Originar din Mexico. si Fuchsia
splendens Zucc. arbust cu ramurile
triangulare ; frunzele oval-cordiforme,
acuminate, lung-petiolate, pubescente
sunt dispuse ate 3 In verticile ; flo-

rile cu tubul caliciului comprimat

cu 2 muchi, de coloare rosie ca si
lobii sdi, varful lobilor ca i petalele

www.digibuc.ro

57

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

sunt galberr-verzui. Originar din Me-

cu puncte purpurii-rosietice; lobii corole ovali aproape egali, stamine nefructifere filiforme, la vrf capitate;

lor frumoase.
CerceluO, Convallaria majalis L., vezi
Lcrimioare i Polygonatum officinale All., vezi Coada-cocosului.
Cercicki (Munt. Curtea-de-Arges, jud.
Arges), Dicentra spectabilis DC.,
vezi Cerceii-Doamnei.
Cerencel, Dryas octopetala L., vezi

fructele nucule comprimate, marginate.

Creste prin lunci, santuri, gropi i locuri

xico. Toate aceste plante sunt mult

cultivate ca decorative pentru florile

Argintica.

Cerentel, Dryas octopetala

L., vezi

Argintica i Geum rivale L., vezi Caltunul-Doamnei.

Cerentel, Crnces, Cuisoarit, Rddichioard, Ridichioard. [fr. Bnoite,

Herbe-de-Saint-Benoit; g. Gemeine

Nelkenwurz].

Geum urbanum

L. Z. plant erbacee din fam. Rosaceae, tulpina erect multiflora ; frunzele inferioare intrerupt lirat-penate,

cele superioare mai adesea trifoliolate; florile galbine-aurii sunt erecte ;

corola cu petale obovale, frd unghiculd, caliciul fructifer recurbat; fructele grupate intr'un capitul, carpele
proase, stilul cu 2 articule, articulul

inferior glabru, de 4 ori mai lung

deck cel superior, care la bazd este

pubescent. Creste prin pduri urnede,
tufisuri si
August.

locuri umbroase. lunie

Cerinthe minor L., vezi Pi-

dosnic.

Cernw, Nigella arvensis

L., vezi

Negruscd si Nigella sativa L., vezi

Negrilica.

Ceroi (Munt. Vrciorova, jud. Mehedinti, auzit din gura poporului),

Quercus Cerris L., vezi Cer.

Cervani, Carvand, Ciorvand, Corvand,
Durerea-inimei (Bucovina), Tervane.
[fr. Marrube-aquatique, Pied-de-loup,
g. Wolfstrapp]. Lycopus europaeus L. Z. planta erbacee din fam.
Labiatae, frunzele petiolate, ovaloblonge, profund-incis-dentate, la
bazd penatifide; florile mici, albe pe
dinluntru cu puncte rosii-purpurii,
lacinia intermedie a buzei inferioare

dela corol este trunchiata si de 2

ori mai led deck celelalte ; fructele
nucule trigonale sau in 4 muchi.
Creste prin lunci, santuri, gropi
locuri umede. lulieAugust i Lycopus exaltatus L. 21.. frunzele inferioare

lat-ovale, cele 'superioare lanceolate,

toate pand la nervura mediand penatifide ; florile mici, albe pe diniduntru

umede, adesea impreuna cu specia

precedent. lulieAugust.
Cetenti (Bnat), Juniperus communis

L., vezi Ienupar.

Ceten-de-negi, Sabin, [fr. Sabine ;
g.

Sadebaum, Sevenbaum,

Sevenstrauch].

Juniperus Sa-

bina L., syn., Sabina officinalis Garcke,

arbust tot-deauna verde din farn.

Pinaceae, tulpina foarte ramificatd,
cu rarnurile neregulat-intinse, inclinate
sau trkoare ; frunzele mici squami-

forme, adesea dispuse pe 4 rnduri

imbricate, rar linear subulate putin
indeprtate, prevazute la mijloc pe
partea dorsald cu o glanda; florile

mascule foarte mici, dispuse in amente

la vrful ramurilor scurte ; conurile

bacciforme sunt mici, oval-rotunde,

albastru inchise, atrn in jos la vrful

pedicelelor curbate. Creste in Carpatii
nostrii in masivul Parngului, in Valea Cernei i in muntii Bihorului, ca
planta ornamentald se cultiva adesea

prin parcuri. AprilieMaiu.

Acest frumos arbust este o planta veninoasa, intrebuintata In medicina din causa
proprietatilor sale emenagoge si abortive.
,Summitates Sabinae san ,Herba Sabinae".

Cetinti, Juniperus communis L., vezi

lenupr.

Chedicuta (Mold.), Lycopodium clavatum L., vezi Pedicuta.

Chel (Oltenia), Brassica oleracea L.;
var., sabauda L., vezi Varzd-creat.
Chelltrea, Biscutella laevigata L., vezi
Ochelarita.

Cherdrel, Biscutella laevigata L., vezi

Ochelarit.

Chelbe (Mold.) [fr. Teigne, Teignetondante, Herpes, Favus ; g. K o p f-

grind, Glatzflechte]. Boald la

orn, care se manif est printr'o afectiune a pdrului, caderea lui producnd
chelia prtilor infectate. Aceast urk
boald a omului este produs de ciuperca parazita. Trichophyton tonsurans Gray. (Malmsten), syn.,
Trichomyces tonsurans (Malmsten)., 0ospora tonsurans Engler-Gilg., Syllabus.,
Oiclium' tonsurans Zopf., din fam. Mace-

dinaceae, grupul Fungi imperfecti.

Ciuperca este formatd dintr'un myce-

liu de 2 feluri de filamente, unele

numai vegetative cu articole alungite ;

www.digibuc.ro

58

ZACH.. C. PANTU

iar altele cu articole foarte scurte,

separAndu-se continuu unele de al-

tele,

spre a deveni spori rotunzi

aproape patrunghiulari de 4-5

de
de fungi. Ramurile myceliului se rami-

adesea. Ciuperca se desvoltd

intre celulele epidermice i la baza
fied

perilor.

Chenaru-baltei, Limosella aquatica L.,

vezi Canarul-baltii.
Chenaru-bidtilor (Munt. Brdila). [fr.
Littorelle, Littorelle des tangs, Plantain des moines ; g. Strandlin g].
Littorella lacustris L., syn., Plantago untflora L. 21-. mic i delicat
plant din farn. Plantaginaceae, acauld acvaticd, emite stoloni scurti, desvoltndu-se sub apd, neinflorind insd
decAt in locuri de unde s'a retras
apa. Rizom filiform, orizontal dnd
nastere din distanta in distant la
indivizi izolati; rd.dacina cu fibre numeroase ; foile toate la bazd, erecte,
lineare, semicilindrice, ascutite la vArf,
iar la bazd latite, canaliculate ; florile

alburii de 2 feluri monoice, cele mascule pedunculate solitare, caliciul cu

4 sepale lanceolate, obtuze, corola

alburie cu 4 lobi, stamine proeminente,

inserate pe receptacul, florile femele

2-3 sesile, dispuse la baza pedunculilor florilor mascule, caliciul cu 3-4
sepale, dintate pe margini cu limbul

redus ; fructul o capsula oblonga,

monosperma, nedehiscentd. Creste

prin nisipurile umede de pe marginea

baltilor si ostroavelor Dundrii. lunie
August.

Chercark Trifolium arvense L., vezi

Papanasi.

Chercuri, Trifolium arvense L., vezi

Papanasi.

Chersat (Mold.), Prunus Persica Stockes., vezi Persic.

Chersice (Mold.), fructele comestibile

de Prunus Persica Stockes., vezi

Persice.
Chica-voinicului, Barba-boierului, Barba-leului (Trans.), Boarze, Mordritd.
(BdnatAlmas), Nigelu, Paingdn
(Mold.), Vergurd-Invdlita. [fr. Cheveux-de-Venus, Patte-d'araingne ; g.

Braut in Haaren, Jungfer im

Grnen, Trkischer Schwarz-

.kmmel]. Nigella damascena L.

0. plantd erbacee din fam. Ranunculaceae, tulpina erectd, ramificatd ;

frunzele alterne de 2 ori sau de 3

ori penatipartite ; florile albastre ca
cerul, rar alburii, inconjurate de un

tovolucru verde multifid, cu segmente

lineare ; fructele capsule netede, concrescute dela baz pAnd la vArf, se-

mintele negrii, triangulare, cu fetele

bombate i cu Incretituri transversale.

Originard. din Europa sudied, cultivatd prin partite noastre pentru florile sale frumoase. Maiululie. Melif.
Chiftir, Pinus silvestris L., vezi Pin.
Chil (Trans.), Brassica oleracea L. var
sabauda L., vezi Varzd-creatd.

Chimin, Chimion-de-cmp.
Chimion-sdlbatic, Chinisor, Secdrea,
Secdried, Secdritd. [fr. Carvi, CuminCarum
des-prs ; g. K ni m e 11.

Chimen,

Carvi L. S. plantd erbacee din fame

Umbelliferae, rddcina fusiformd, ra-

mificatd ; frunzele bipenatipartite cu

foliolele penatifide, multipartite, lobii

lineari, cele mai inferioare perechi

de foliole dispuse crucis pe petiolul

comun al frunzei, simulAnd stipulele ;

florile albe sau rosietice, dispuse in

umbele multiradiante, lipsite de involucru, involucelul lipseste si el sau
nurnai cu cteva foliole ; fructele oblonge, comprimate, cu 5 coaste filiforme. Creste prin fnetele
nile montane, subalpine si alpine,
uneori

cultivat pe mari intinderi.

Maiulunie.

Fructele aromatice intrebuintate in medicina sub numirea de Fructus Caryl i la

bucatdrie ca condiment.

Chimen, Coriandrum sativwn L., vezi

Coriandru.

Chimen-anesc, Adonis aestivalls L.,

vezi Cocosei-de-cmp.
Chimen-de-munte, Meum Mutellina
Gaertn., vezi Brioala.
Chimen dulce,Foeniculumvulgare Mill.,
vezi Molurd.

Chimen-negru, Nigella sativa L., vezi

Negrilica.

Chimeon, Cuminum Cyminum L., vezi

Chimion

Chimin, Carum Carpi L,, vezi Chimen.

Chiminul-porcultd (Trans.), Chimion
(Trans.). [fr. Peucedan ; g, H a ar strang]. Peucedanum RocheliaM1171 Heuff., syn. p. campestre Janka. 21-.

planta erbacee glabrd din fain. Umbelliferae, tulpina rotunda striatd ;

frunzele de 2 ori trisecte sau ternatpenatisecte cu laciniile elongate, li-

near-lanceolate, acuminate ; florile

galbine , dispuse in umbele compuse ;
involucrul lipseste, involucel cu numeroase foliole linear-subulate, egal
de fungi cu umbelulele ; pedicelele

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

putin mai scurte dect fructele. Creste

prin fnetele de pe colinele sterile,
.tufisuri i locuri umede. lulieAugust.
Chiminul-ursului (Trans.), Meum Mutellina Gaertn., vezi Brioald.
Chimion, Chimeon, [fr. Cumin cultiv ;

g. Gebuter Kiimmel].

minum Cyminum L. O. mica plantd

'erbacee din fam. Umbelliferae, florile mici albe-liliachii, dispuse in umbele terminale, fructele (semintele)
mdrisoare, plane pe o parte, rotunzite i cu 6 coaste pe cealalt parte.
Originard din regiunea Ostmediteraniand.

59,

zele mici, oval-romboidale, obtusiuscule, convexe i carenate pe partea

dorsald, sunt imbricate si de o coloare verde-gdlbuie ; florile monoice,

cele mascule in amente terminale ci-

lindrice, cele femele in amente so-

litare, terminale, aproape globuloase,

formate din 6 10 squame. Strobilii
(conurile) globulosi cu squame peltate, lemnoase, anguloase i mucro-

nate la centru, care se separd la maturitate ; semintele ingust-aripate. Ori-

ginar din Persia si regiunea medite-

raniand, foarte mult cultivatd ca plantd

ornamental,

Din semintele aromatice ale acestei plante

Chiparus, Capsicum annuum L., vezi

medicina. Semintele sunt intrebuintate ca

Chipirus, Capsicum annunm L., vezi

se extrage tut oleu eteric Intrebuintat in

condiment la mAncari si pentru fabricatiunea
liquerurilor.

Oenanthe Phellandrium Lam., vezi Marras.

Oenanthe Plzellandrium Lam., vezi Marras.
Chimion-de-cmp, Carum Carvi L.,
vezi Chimen.
Chimion-de-campuri, Nigella arvensis
L., vezi Negrusca.
Chimion-negru, Nigella sativa L., vezi
Negrilica.

Chimion-slbatec, Carum Caryl

L.,

vezi Chimen.

Chin (Mold.), Pinus silvestris L., vezi

Pin.

Chinisor, Carum Caryl L., vezi Chimen.

Chiparis (Maced.), Cupressus senzpervirens L., vezi Chiparos.

Chiparoase, Tiparoase, Tuberose

(Trans.). [fr. Jacinthe-des-Indes, Tubereuse-cles-jardins ; g. Tuber os e].

Ardeiu.

Ardeiu.

Chiper, Semintele aromatice de Piper

nigrum L., vezi Piper,
Chiperul-lupului, Asarum europaeurm
L., vezi Poch ivnic. si Daphne Mezerum

L., vezi Tulichin.

Chipu-mtei, Galeopsis Ladanum L.,

vezi Taposnic..

Chir, Triticum-repens L., vezi Pir.

Chirlauce (Mold.), prunele tinere diformate si transformate de ciuperca
Exoascus Pruni Fuck., vezi, Urlupi.
Chisru (Mold.), Ailium Schoenoprasum L., vezi Arbagic.
Chitare (Mold.). Boletus duriusculus
Schulz. Ciuperca comestibild din fam.
Polyporaceae, palria emisferica bru-

nd, aproape castanie, &bra, putin

viscoasd, cand este timpul umed ;

piciorul alburiu, dens-punctat de mici

squame brune, este ventricos si Ingustat spre baza; tuburile libere,
verzui-roietice cu porii albi. Crete

Polanthes tuberosa L. 4. planta

pe pdmnt in paduri, vara.

Chitarca (Mold.), Boletus scaber Fr.
si Boletus luridus Schaef. vezi Pitarc. si Boletus versipellis Fr., vezi

uneori invoalte, foarte odorante, aproape sesile, solitare sau cdte 2, insotite de o mica bractee, i dispuse

Chitrcut (Mold.), Chitarcd (Mold.),

periantul putin cdrnos, In forma de

pdlnie si cu 6 segmente rotunzite.

penis Fr. Ciupercd comestibild din

fam. Polyporaceae, pldria emisf e-

erbacee din fam. Amaryllidaceae, tulpina simpla ; frunzele lineare, canaliculate, glabre, aproape toate radicale,
arcuate si intinse ; florile mari albe,

intr'un spic lax la vrful tulpinei,

Originara. din America centrald, mult

cultivat pentru florile sale frumoase
pldcut mirositoare.
brie.
Chiparos, Chiparis (Maced.). [fr. Cypres;
Cupressus semg. Cypresse].
pervirens L.
frumos arbore, tot- deauna verde din fam, Pinaceae, frun-

Chitarcut.

Chituscd (Mold.). [fr. Bolet--peau-

changeante; g. Rothaubche n, R o t-

haut-Kapuziner].Boletus versi-

ric-bombatd, rosie-cdramizie la inceput compacta tomentoas, apoi squamoas i netedd ; vlul anular membranos ; piciorul solid, aproape de
aceiasi grosime, alb si cu mici squame
brun-rosietice, cari devin mai tarziu
negrii ; tuburi libere, plane, mici,alburii
cu porii cenusii ; sporii fusiform-o-

www.digibuc.ro

60

ZACH. C. PANTli

blongi si galben-rosietici. Carnea alba, in contact cu aerul, devine albas-

truie, rosietica sau cenusie. Creste

vara i toamna prin paduri.

Chita, Chitre, fructele de Citrus medica
L. D. [fr. Cdratier; g. C it r o n en b au m,Z it r onenb au m].--frumos arbo-

re spinos din fam. Rutaceae, frunzele

oblongi, obtuze, cu petiolul de ordinar nearipat, florile mari, albe, pe
din afard rosietice sau violete ; fructele mari ovale, oblonge, verucoase,
odorante i galbine, miezul alb ; acru
divizat in 9 desprtituri. Originar
din Asia. (India anterioara).
Fructele intrebuintate pentru duiceata.

Chibwa (Mold.), Boletus versipellis

Fr., vezi Chitrcutd.

Cholera, Xanthium spinosum L., vezi
Holera.

Chrean, Cochlearia Armoracia L., vezi

Hrean.

Chrenit, Urda-vacei. [fr. Bourse-de-

Judas; g. Feldkresse].Lepidium

tembrie.
Din radacina acestei plante se fabriat
surogatul de cafea.

Cicoare-de-gradina, Cicorie, [fr. Barbede-capucin, Chicore frise, Escarole;

g. Endiviel. Cichorium Endivia

L. o. plant erbacee din fam. Compositae cu frunzele florale ovate la

baz, lat cordate si amplexicaule ;
florile albastre sau albe. Aceasta plan-

ta, originara din Turkestan si Asia

mica, se cultiva si prin partite noastre

pentru usul culinar. lunie August.
Clcoare-de-vara, Cichorium Intybus
L., vezi Cicoare.
Cicorie, Cichorium Endivia L., vezi
Cicoarc-de-grdinasi Cichorium Intybus L., vezi Cicoare.
Ciga-mica, Cantharellus cibarius Fr.,

vezi Bureti-galbeni.

campestre R. Br. 0. si S. mica plantd

erbacee din fam. Cruciferae, tulpina
erecta, ramificata in partea superioara
rar simpld ; frunzele sur-pubescente,
cele inferioare oblonge, ingustate in

Cimbr4or, Cimbru Cimbru-de-cdmp,

Cimbrusor, Sarpun, Srpunel, Sarpunele, Schinduf, Timian, Timisor [fr,

superioare denticulate, la baza sagitate

amplexicaule; florile albe sunt mici;
fructele sunt silicule solzos-punctate,

frutescenta, odorant si aromatica

din fam. Labiatae, tulpina culcat

locuri cultivate, pe lng drumuri, pe

superioar a corolei emarginatd, o\rah, aproape patrunghiulara. Creste

prin fanete si pasuni uscate, pe coline
si cmpuri, prin poieni, livezi i pe
marginea pdurilor. lunieSeptembrie,
Melif. Thymus Clzamaedrys Fries.,

petiol, la baza sinuat-dentate, cele

ovale si de la mijloc in sus lat-aripate, la vdrf rotundate si evident

emarginate, stilul scurt. Creste prin
campuri i pe langa locuinte. lunie
lulie.
Chrenita, Lepidium Draba L., vezi

Urda-vacei. Nasturtium amphibium

R. Br., vezi Galbenea si Nasturtium
officinale R. Br., vezi Nsturel.
Christoford, Actaea spicata L., vezi
Orbalt.

Cicoare, Cicoare-de-vara, Cicorie. [fr.

Chicore sauvage ; g. Ar m esn.

exterioare de ordinar radiante ; fructele achene cu papus mult mai scurt

decdt ele. Creste prin locuri virane,
campii, fnete i drumuri.

d erbium e, Weg wart e, Zicho-

r i e].Cichorium Intybus L. 4. planta

erbacee din fam. Compositae, tulpina erecta, robusta, anguloas cu
ramuri intinse ; frunzele inferioare
runcinate, cele superioare oblonge,
nedivizate, cele florale lanceolate, la
baza late, putin amplexicaule ; florile
albastre, rar rosii-rozee sau albe, dis-

puse in capitule, sesile sau pedunculate, reunite cate 2 sau mai multe,
florile toate ermafrodite, ligulate, cele

Pouliot-bdtard, Serpolet; g. Quende I,

Feldquendel, Thymian].

Thymus Serpyllum L. 4. planta sub-

sau ascendent ; frunzele lineare sau

rotund-eliptice, plane ; florile rosiipurpurii, rar albe, dispuse in verticile,
reunite in capitule sau raceme, buza

21,

se deosebeste de specia pre-

cedentd prin tulpinele evident patruunghiulare, pe 2 rnduri paroase (bi-

serial paroase); frunzele acoperite

cu peri asprii ; florile indesuite in
capitule, caliciul paros cu dintii lung-

ciliati, buza superioard a corolei Intreagd. Creste prin poieni i pe marginea padurilor, prin livezi. Julie
Septembrie. Melif.
Cimbru, Cimbru-de-gradind, Cimbur

(Basarabia),
Ciutuurica (Maced.),
Pipernitd-de-grdina (Trans. Islsaud),
Simbord (Basarabia, Orheiu). [fr.

Sarriette; g. Bohn enkr aut, K II e,

Satureja horPfefferkraut].
tensis L. 0. planta erbacee din fam.

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

Labiatae cu tulpina foarte ramificatd ;

frunzele linear-lanceolate si ascutite;
florile lila sau albe punctate cu rosu.

Aceast plant aromaticd, originar

din sudul Europei, se cultivd -foarte

mult pentru usul culinar. IulieOc-

tombrie. Meiif.
Cimbru, Thymus

Serpyllum Fries.,

vezi Chnbrisor si Thymus vulgaris

L., vezi Lmdioard.

Cimbru-adevarat, Thymus
L., vezi Lmdioard.

vulgaris

Cimbru-de-ctunp, Thymus Serpyllum

Fries., vezi Cimbrisor.
Cimbru-de-grdintl, Satureja hortensis
L., vezi Cimbru si Thymus vulgaris L.,
vezi Lmioar.

Cimbru-de-munte (Bucovina, CAmpulung, Rardu).

Calamintha Baumgarteni Simk. 21-. mica plantd erbacee
din fain. Labiatae, tulpina prostratd
(ntinsd pe paniant); foile ovale,
serat-dintate pe margine, proase

(patul-hirsute) pe partea inferioard

impreund cu petiolii; florile pldcut
mirositoare, rosii-violacee, dintii caliciului aproape egali, erecto-patuli,
subulati, iar gtul 1nchis Cli peri.

Creste prin psunile pietroase i pe

stncile calcare din regiunea subalpind, adesea lunieAugust.
Cimbruaor, Thymus Serpyllum Fries.,
vezi Cimbrisor.

Cimbur (Basarabia, Orheiu), Satureja

hortensis L., vezi Cimbru.
Cimiaeriu (Trans.), Buxus sempervirens
L., vezi
Cimfair, Bngiu (Maced.), Banutet, Bnutei, Banuti, Cimiseriu (Trans.),
Merisor, Merisor-turcesc ; Simisir
(Maced). Pospang (Trans.), [fr. Buis;
g. Buchs, Buchsbaum]. Buxus
sempervirens L. 1 mic arboretotdeauna
verde din fam. Buxaceae, arbust mo-

noic cu frunzele coriacee, lucitoare,

ovale sau eliptice ; florile galbineverzui sunt dispuse in

glomerule.

Acest arbust, originar din ostul

vestul Europei, se cultivd foarte mult

ca planta decorativd. AprilieMaiu.

61

Cinci-coade (Trans.), Aquilegia nigricans Bmgt., i Aquilegia vulgaris

L., vezi Cdlclarusd.

Cinci-degete (Trans.), Iarba-degetelor,
Ochiu-boului (Trans.). [fr. Quintefeuille; g. Gnserich, F ing erkraut]. Potentilla reptans L. 21..

plantd ierboasd tratoare din fam.

Rosaceae, tulpina adesea simpld; frunzele au de reguld 5 foliole ; florile

solitare sunt galbine. Creste prin locuri umede, pe marginea pAdurilor

prin livezi. MaiuAugust.
Cinci-foi, Sanicula europaea L., vezi
Sdnisoard.

Cinci-foi-mari, Sanicula europaea

vezi Sdnisoard.
Cinstea-cimpului (Bucovina, Pojordta,
jud. Cmpulung), Astrantia major L.,
vezi Stevie.
Cinstet, Branca-porcului, (Bucovina),
Brusturu-caprei (Mold.), Cocean-capresc (Trans.), Jale-de-paclure, Jale-cle-

ioasd (Trans.), Joae, Lpusi-de-caprd

(jud. Prahova), Miericea (Trans.).
Miericicd (Cdineni). [fr. Sauge-gluti-

neuse; g. Klebrige Salbei].

Salvia glutinosa L.

21-.

plantd erba-

cee din fam. Labiatae, tulpina

in

partea superioard foarte glanduloasd

cleioasd ; frunzele cordiform-hastate, grosier-serrat-dintate, cele superioare acuminate ; florile galbine
ca pucioasa i cu puncte brune. Creste
prin Waite umbroase i umede dela
munte si dela camp, adesea lang pd-

raie. lunieAugust.
Cinstet (Trans. Alba-Iulia), Stachys

annua L. O. Mica plantd erbacee din

fam. Labiatae, tulpina ramificatd, spre

partea superioard acoperitd cu peri

moi ; foile glabre, petiolate, crenat-

serrate, cele inferioare eliptic-oblonge,

cele superioare lanceolate, Intregi ;

florile palid-galbine, dispuse cte 4-6

in verticile, caliciul

vilos-paros cu

dintii lanceolati-lineari, terminati prin-

tru'un spin, acoperit cu peri moi, corola alburie, buza inferioard galbind

Lemnul de Cimi.gir este cel mai bun pentru sculptura.

cu tubul mai lung deck caliciul, la

interior cu un inel de peri, aproape

Cinar (Maced.), Platanus occidentalis

L. si Platanus orientalis L. vezi Pla-

muri, pe cmp, adesea. lunieSep-

Cincantin, varietate de Zea Mays L.,

Cintaulfi, Erythraea pulchella Fries.,

tan.

vezi Pdpusoi.

Cinci-clopotei (Trans.), Aquilegia nigricans Bmgt. i Aquilegia vulgaris

L., vezi CAlddrusd.

orizontal. Prin locuri necultivate, dru-

tembrie.

vezi Frigurica.
Cintaurk Erythraea Centaurium Pers.,
vezi Fierea-pmntului. i Erythraea
pulchella Fries., vezi Friguric.

www.digibuc.ro

62

ZACH, C. PANTU

Ciocinas (Trans. Turda-noud, jud.

Turda-Aries), Delphinium Ajacis L.,

vezi Suguci.
Cloefina0 (Trans. Slciva, jud. Turda-

Aries), Tropaeolum majus L., vezi

Condurul-Doamnei.

Ciocntei (Trans. Bogdana, jud. Sala%

Tropaeolum majus L., vezi Condu-

rul-Doamnei.

Marian (Mehedinti), Coronilla varia

L., vezi Coroniste.
Ciocu-cioarii (Trans. Sptac, jud. Albade-jos), Delphinium Ajacis L., vezi
Surguci.

Ciocu-paserii (Trans. Sncel lngd Blaj

AgArbici, jud. TArnava-mare), Del-

phinium Ajacis L vezi Surguci.

Ciocul-barzei, Geranium pratense L.,
vezi Greghetin.

Ciocul-berzel, Erodium cicutarium

L'Hrit., vezi Pliscul-cucoarei. si Geraniunz pratense L., vezi Greghetin.

Ciocul-cocostrcului (Prodan, Flora
pag. 667), Geranium palustre L.,
vezi Ciocul-pdsrii.

'Ciocul pasril (Trans. Alba-lulia, Borza), Ciocul-cocostrcului [fr. Geranium-des-marais, Bec-de-Grue ;

Sumpf-Storchschnabel.]

g.

Geranium palustre L. 21.. planta erbacee din fam. Geraniaceae, tulpina

ascendent si chiar dela baz dicho-

tomic-ramificat, acoperita cu peri

lungi, asprii (setiformi), neglandulosi,
Indreptati In jos (revers-hirsuta);

frunzele reniform orbiculare, palmat

5-partite pana septempartite, cu lobii
lat-rombici, incis-dentati, cele bazilare numeroase, lungpetiolate, celelalte tulpinale treptat mai scurt-petiolate, acoperite pe ambele parti cu
peri lungi, alburii, pe partea inferioara
mai dens-pdroase ; florile mari, frumos violet-purpurii, dispuse ate
cloud la vdrful unui peduncul comun,

mai lung dect pedicelii florilor si

acoperiti cu peri asprii patent-retrorsi,

caliciul cu 5 sepale ovate, lung-aristate si cu 5 nervure, lndesuit alipitparoase, corola cu 5 petale, de 2 ori
mai lungi dect caliciul, lat-obovale,
Intregi, la bud deasupra unghiculei
lung-ciliate, vioaleceu-purpurii, staminele cu filamentele lanceolate;
fructul are valvele cu peri neglandulosi patenti, iar rostrul cu peri scurti,
aproape glabru, semintele fin-longitudinal-striate. Creste prin livezi
umede, in pduri si tufisuri, pe lOcuri
umede langa isvoare si paraie in

regiunea montand si subalpind, adesea.

lunieSeptembrie.
Centaured spiVolobot, Sgldvoc.
nulosa Rochel. 2.. planta erbacee din
fam. Compositae, tuipina ca ramuri
erecte, striate ; frunzele radicale lanceolate, crenate sau sublirate, cele
caulinare inferioare penatifide sau bipenatifide cu laciniile linearJlanceolate ; florile violaceu-purpurii, dispuse
In capitule oblonge sau aproape globuloase, insotite de -un involucru,
bracteele cu apendiculi triangulari negrii, oval-lancedlati, ascutiti, plani,

fimbriati, fimbriile mai lungi decAt

diametrul transversal al bracteiei, f im-

bria terminal, transformatd inteun

spin negru si patent ; fructele achene

cu papus de lungimea lor. Fnete sterile, coline aride, pe marginea campurilor si a drumurilor, IunieAugust.
Cione, Leonurus Cardiaca L., vezi
Talpa-gstei si Rhinanthus alpinus
Bmgt. vezi Clocotici.
Ciornglav (Munt. Oltenita, jud. Ilfov).
Glycyrrhiza echinata L., vezi Lemndulce.

Ciorlan (Dobrogea, jud. Constata, auzit dela tranul fruntas Iene Cojocaru, originar din lanca, jud. Brdila),
Salsola Kali L., vezi Sricica.
Ciorlan-alb (Dobrogea, jud. Constanta,
auzit dela lene Cojocaru, Oran fruntas, originar din lanca, jud. Braila).
[g. Windsbock, Rapsdotter.1. Rapistrum perenne All. (Berg.), syn. Mya-

grum perenne L. 4. planta aspru-paroasd (hisutd) din fam. Cruciferae,

tulpina Intins ramificat, foile penatisecte, cu lobii oblongi, angulosdintati, cele superioare neegal acuminat-dintate; florile"galbine ca lmdia,

cu 4 petale lungi de 4-6 mm*; fructul o silicula articulatd, stilul scurt

conic, mai scurt decdt articolul superior al siliculei fr peri (glabre).
Creste prin ogoare, pe marginea dru-

murilor dela ampie, adesea. Iunie

lulie.

Ciormoiag (Trans.), Melampyrum ar-

vense L., vezi Condroniu i Melampyrum rzemorosum L., vezi Sor-cufrate.

Clormoiag (Trans.), Codroi, Dintaritd,

Graparita, Grpada, Gru-negru,
Grul-prepelitelor,
Miaz-noapte,. Scrabd. [fr. Mlampyre-a-crtes ; g. Kammhriger
Grul-prepelitei,

WaChtelweizen].

Melampy-

rum cristatum L. (1;. plant 'erbacee

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

trect i pubescenta din lam.

Scrophulariaceae ; frunze lanceolatlineare, opuse ; florile albe-roietice,

cti buza inferioard a Corolei galbin,

sunt dispuse Intr'un spic compact,

patrunghiular, la subtioara bracteelor,

verzi, cordiforme si prevAzute cu

dinti ca ai pieptenului ; fructul capsul

ovoidd, aeutninat. Crete prin locuri

deschise, pe lngd pduri, poieni i

lunielulie.
Clormolag, Codroi, Grdparit, Scrabd.

Melampyrwn saxosum Bamgt.

micd plantd erbacee din fam.

Scrophulariaceae, tulpina rigida, foile

linear - lanceolate, mai ltite spre

bazd i Ingustate In petiol ; florile

mdripare, alburli cu striatiuni purpurii, buza superioard la marginea rdsfrntd tildes uit proasd, caliciul glabru,

florile, dispuse Ititeun spic lax, unilaterale la varful ramurilor, foile florale (bracteele) verzi, lanceolate, cele
mai superioare sinuat-dintate; fructele,

de abia mai lungi deck dintii caliciului, sunt mai late i terminate intr'un
mic rostru. Crete prin locurile pietroase din regiunea subalpind. lunie
August.

Cioroi [fr. Mule ; g. Alan t].

Inula
cordata Boiss. 21.. planta erbacee din
fa I-. Compositae, tulpina erectd, anguloasa In partea superioard putin
ramificata ; frunzele tulpinale (caulinare) eliptice, ovale sau oval-lanceolate, Cu baza scurt-cordiforma, sesile,
coriacee ; florile galbine-aurii, dispuse
in capitule, Insolite

de

inVolucru,

format din bractee foliacee ; honte

marginate ligulate de 2 ori mai lungi
deck cele centrale tubuloase ; fructele achene glabre.
Inula germanica L. 21.. tulpina erectd, paroasa ;
frunzele oblong-lanceolate, ascUtite,

departat denticulate, pe fata infe-

rioard lnos-paroase, cele caulinare

la bazd cordiforme ; florile galbine,
dispuse In capitule, cele marginale

ligulate, abia mai lungi deck cele

centrale tubuloase, capitulii numero

reuniti in corimbe compuse, glomerate ; fructele achene glabre i lnula

hybrida Bmgt. 4. cu frunze ingustlanceolate, ascutite, glabre, pe margini scabre i putin lnoase, cele
caulinare sesile ; florile galbine, dispuse In capitule, cari formeazd un

Corimb la vrful tulpinei cu 5 sau

mai multe capitule, involucrul insotit

de 1-3 frunze lanceolate, erbacee,

63

trinerviate i de lungimea involucrului ;

fructele achene glabre. Aceste

plante cresc pe cmpuri, fan*, coaste

i prin tufiuri. JulieAugust.

Cioropor (Bucovina), Carlina acaulis

L., vezi Turtd.
Ciortan (Munt. In jud. Brila i Ialomita), Salsola Kali L., vezi Saricica.
Ciortopoloaga (Bucovina), Carlina acaulis L., vezi Turtd.
Ciortopolog (Bucovina), Carlina acaulis L., vezi Turt.
Ciorvanft, Lycopus europaeus L., vezi
Cervana.

Ciper, Scirpus silvaticus L., vezi Tipirig.

Cipirig, Heleoclzaris palustris R. Br.,

vezi Pipirigut.
Cipirig, Juncus effusus L., vezi Rttgind.

Cipirig, Rogoz [fr. Scirpe-en-jonc ; g.

Knopf grasartige Simse].--Scir-

pus Holoschoenus L. 21.. plant ierboasa din fam. Cyperaceae glaucescent ; frunzele semicilindrice, in formd de sghiab ; florile brune, dispuse
In spice, grupate in capitule globuloase ; fructele nucule glabre. Crete

prin fnete umede i nisipoase, pe

malul apelor. lunieAugust.
Cipirig, Scirpus silvaticus L., vezi
Tipirig-

Cireap-evreilor, Physalis Alkekengi

L., vezi Papldu.

Cirew - lupului, Atropa Belladonna

L., vezi Matrgund.

Urea, Cer4-paduret (Trans.), Cires-

amar, Cire-de-padure, Cire-pasaresc, Cire-salbatic [fr. Griottier ; g-

Siisskirsche, Vogelkirsche].--

Prunus avium L. V. arbore din fam.

Rosaceae cu frunzele pubescente pe
partea inferioard, petiolul cu 2 glande;
florile albe, lungpedunculate, mai multe

la un loc ; fructele drupe rotunde,

neparoase i comestibile sunt numite:

Cer4e-pddurete (Trans. Brwv), Ci-

ree-amari. Din Ciree-amari se face

dulceat. Aprilie. Melif. Din Prunus
avium L., s'au obtinut prin culturd mai
multe varietati sau specii, dintre care
mentiondm : Prunus Duracina Rchb.
(syn Cerasus Duracina DC.), numit popu-

lar Cire-pietros ; fructele numite ;

Ciree-moacre (Trans.), Ciree-pietroase, Ciree-drdgnele, Moacre i

Prunus Juliana Rchb. (syn Cerasus
jullana DC.), numit popular Cire-dulce, Cire-de-Ispas, Cirg-negru ; fruc-

tele numite : Cerae (Trans.-Brnov).

www.digibuc.ro

64

ZACH. C. PANTO

Cirese, Cirese-dulci, Cirese-de-Ispas,

Cirese-de-Maiu.
Cires amar, Prunus avium L., vezi
Cires.

Cires-de-Birgan, Prunus Chamaecerasus Jacq., vezi Visinel.

Cires-de-lspas, Prunus juliana Rchb.,
vezi Cires.

Cires-de-plidure, Prunus avium L., vezi

Cires.
Cires-dulce, Prunus Juliana Rchb., vezi
Cires.

Cires-negru, Prunus Juliana Rchb.,

vezi Cires.
Cires-ptisliresc, Prunus avium L., vezi

bazilare ovale sau oblonge, brusc Ingustate in petiol, fin-catifelat-pdroase

pe fata inferioarA, ca i tulpina scapiforma, care iese din mijlocul rozetei de frunze ; florile galbine, plAcut
mil ositoare, dispuse intr'o umbeld terminald, caliciul campanulat cii 5 dinti
scurti, lat-ovali aproape triangulari,
obtusi, scurt acuminati, corola campanulatd cu 5 lobi, avand la bazd cAte
o patd portocalie ; fructul capsulA,
care la maturitate se deschide prin,5
valve. Creste prin livezi, crAnguri
poeni ;

se cultivd adesea ca planta

Cires.

ornamentala. AprilieMaiu.
Ciubotica-ursului [fr. Sanicle-des-ours;
g. Kortuse]. Cortusa Matthioli

Cires.

laceae, frunzele basilare Iung-petiolate, cordiforme, rotunde i cu lobi

ascutiti, pe margine dintati ;I florile
purpurii, dispuse In umbele atarna in
jos. Creste prin locuri umbroase si
umede, pe stanci i prin padurile din
regiunea montand i alpina. lulieAu-

Cires-pietros, Prunus Duracina Rchb.,

vezi Cires.
Ores pitic, Prunus Chamaecerasus
Jacq., vezi Visinel.
Brunus avium L., vezi
Cirese, [fr. Cerise ; g. Kirsche], fructele
comestibile de Prunus Juliana Rchb.,
vezi Cires.

Cirese-amari, fructele comestibile de

Prunus avium L., vezi Cires.
Cirese-de-Ispas fructele comestibile de
Prunus Juliana Rchb., vezi Cires.
Cirese-de-Maiu, fructele comestibile de

Prunus Juliana Rchb., vezi Ches.

Crese-drggnele, fructele comestibile

de Prunus Duracina Rchb., vezi Cires.

Cirese-dulci, fructele comestibile de
Prunus Juliana Rchb., vezi Cires.

Cirese moacre (Trans.), fructele co-

L. 24:. planta erbacee din fam. Primu-

gust.

Ciuciulasi (Trans.), Marasmius scorodonius Fr., vezi Cocarle.

Cluciulete (Munt si Trans.), Morchella
esculenta Pers., vezi Ciuciuleti.
Ciuciuleti (Trans.), Marasmius scoiodonius Fr., vezi CocArle.
Ciuciuleti (Munt. si Trans.), Ciuciulete
(Munt. si Trans.), Pupi (Bucovina),
Sbarciog (Mold.), SbArciogi (Mold.),
[fr. Morille, Morille-comestible, Mou-

mestibile de Prunus Duracina Rchb.,

vezi Cires.

rillon; g. Mor chel, Speisemo r-

de Prunus Duracina Rchb., vezi Cires.

Cirice (Maced.), fructele comestibile de

Helvellaceae, palAria alburie la Meeput, apoi galbue sau roscat-brunie, rotunzita, ovald sau campanulatA, coastele mult mai deschise pe partea dor-

Cirese pietroase, fructele comestibile

Morus alba L., vezi Dude.

(Maced.), fructele comesti-

bile de Morus nigra L., vezi Dudnegru.

Cirici (Maced.), Morus alba L., vezi

Dud-alb.

Ciritel, Spiraea ulmifolia Scop., vezi

Cununitd.

Cisma-cucului (Trans. Geoagiu, jud.

Hunedoara), Delphinium Consolida
L., vezi Nemtisori-de-camp.

Ciubotica-cucului (Mold.), Anclicel, Anglicei, Anglicel (Trans.), Angliciu, Angulice (Maced.), Oglice (Banat), TAtaoi (Munt.), TAta-vacei (Munt.) [fr.

Primevre, Coucou ; g. Himme lschlsse Primel]. Primula

officinalis Jacq. 21.. mica planta erbacee din farn. Primulaceae, frunzele

Morchella esculenta Pers.

(L.). Ciuperca comestibila din fam.
che I.].

said sunt dispuse Inteo retea si formeazd alveole profunde; piciorul (stipitele) adesea cilindric i gol In lAuntru, este alburiu, neted i pAros ;

ascele cilindrice cu spori elipsoizi.

Aceastd escelentA ciupercd comestibila are un miros slab dar placut, ea

creste pe pdmAnt In pdduri, prin li-

vezi i puni umbroase ; primAvara

prin Aprilie i Maiu.

Ciucluleti-rAmurosi (Trans.). diferitele

specii comestibile

de Clavaria

L.

vezi Bureti-de conopide, Creasta-cocosului, Melosel, RAmurele, TogmAgel.

Cluciure (Focsani), Clopotei (Bucovina).

[fr. Campanule agglomre ; g. G e k-

nduelte Glockenblume].

www.digibuc.ro

65

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

Campanula glomerata L. 24-: plantd

erbacee, acoperit cu peri moi suri.

(sur pubescentd), rar glabrd din fain.

Campanulaceae ; frunzle fin-crenate,

cele inferioare ovale sau oval-lan-

ceolate, rotunzite la bazd sau cordiforme, cele superioare cu baza cordiforma, sesile i amplexicaule, florile

violete sau albastre. numeroase, sesile

si ingramddite in capitule la %Jarful tulpinei si ramurilor, laciniile caliciului

lungacuminate. Creste prin tufise, padud, poieni i livezi in regiunea subalpina pnd in regiunea campiilor. lu-

nielulie.

Ciucurasi, Bosacd (Trans.), CiucureleMaicii-Domnului, Floarea-ciumei. [fr.

Adenostyle ; g. Alp en do s
Adenostyles albifrons Rchb. var. Kerneri Simk. 21-. planta erbacee din fam.

Compositae cu frunze reniform-cor-

date, pe partea inferioard tomntoase ;

Horde rozee, dispuse cte 6 in mici

capitule. Creste prin padurile i lo-

curile umbroase din regiunea montand

subalpina. lulieAugust.
Ciucurel (Trans. Porumbacul de-jos,
jud. Fgdras), Fuchsia coccinea Ait.
Fuchsia fulgens Ldl. si Fuchsia
splendes Zucc., vezi Cercelusi.
Ciucurel (Trans. Boblna. jud. Hunedoara), Impatiens Balsamina L., vezi
Canale.

Ciucurele-Maicii-Domnulul (Munt. Sinaia-Bucegi, M. Haret.), Adenostyles

albifrons Rchb., var. Kerneri Simk.,
vezi Ciucurasi.
Ciucuru-voinicului (Trans.), Trifolium
pratense L.,- vezi Trifoi-rosu.
Clucusoard.Alyssum repens Baumgt.
4. micd planta erbacee din fam. Cruciferae de un verde-albastriu (glaucescent), tulpini intinse pe pdmant ;
foile stelat-pdroase, cele inferioare
acuminate late, adeseori de 5-7 mm ;
florile de un galben inchis, mari lungi
de 4-5 mm; fructele mici silicule ste-

lat-pdroase, mai tarziu glabre, stile

jumatate cat siliculele de lungi. Pe
locurile stancoase, calcaroase din regiunea alpind a muntilor nostril, ade-

sea. lunieAugust.

Ciucusoar, Albita.

Berteroa incana

DC., syn. Alyssum incanum L. Farsetia

incana R. Br. G. plantd erbacee din

fam. Cruciferae, tulpina i frunzele
sure, acoperite cu peri stelati cu
peri simpli si scurti ; frunzele lanceolate, intregi ; florile albe, corola cu
petalele bifide, staminele mai lungi,

aripate la bazd, cele mai scurte dentate; fructele silicuie eliptice, planconvexe, pubescente cu 6 sau mai
multe seminte in fiecare loje. Creste
prin locuri nisipoase i pietroase, pe
coline aride, pe laugh drumuri. lunie
Septembrie.

Ciucusoare, Allyssuni calycinum L.,

vezi Albitd.

Ciuin, rddcina de Saponaria officinalis L., vezi Odogaci.

Ciulei, Ceratocarpus arenarius L. G.
mica plant erbacee, stelat pubescenta i cu peri simpli, surie sau tomentos-hirsutd din fam. Chenopo-

diaceae, tulpina erecta sau ascendentd,

adesea foarte ramificatd ; frunzele

sesile, cele mari ingust-lineare, mucronate, celelalte subulate, rigide, tdpoase

cu marginile rsucite si de tot intregi;
flori monoice, teaca celor 2 flori

femenine, radicale i opuse, ovallenticulard, tomentos-hirsutd, la vrf

usor bicornut, sterild; teaca celorlalte
flori este deltoidee, divaricat-bicornutd,

velutin-tomentoas, corniculele elongate aristiforme i foarte rigide. Creste

pe cmpurile nisipoase, pe langd

drumuri i pe locuri inculte i uscate.

IulieSeptembrie.

Ciulimd, Trapa natans L., vezi Cornaci.

Ciulin, Scai, Scdete, Schin, Spin. [fr.

g. Nick en deDistel]. Carduus nutans L. G.

Chardon - pencil& ;

planta erbacee spinoas

din fam.
Compositae, tulpina ramificatd, spinosaripat ; frunzele decurente, anticpenatifide ; foliolele ovale, aproape
trifide i dintate, spinulos ciliate,
lobulii i dintii cu spini puternici ;

florile rosii-purpurii, foarte rar albe

sunt dispuse in mari capitule globu-

loase, solitare i plecate in jos ;

foliolele involucrului late la bazd,

lanceolate si terminate printr'un varf

ascutit, cele exterioare rsfrante. Puni uscate, locuri necultivate, pe
langd drumuri i campuri. lunie
August.

Ciulin, Dipsacus silvestris Mill., vezi

Varga-ciobanului i Onopordon Acan-

thium L., vezi Scai-mgdresc.

Ciulin, Trapa natans L., vezi Cornaci.

Ciuline se numesc capitulele mature de

Lappa major Gaertn., Lappa minor

DC. si de Lappa tomentosa Lam.,

vezi Brustur.
Ciuline (Trans.), Trapa natans I .,
vezi Cornaci.

Voc.tbular Botanic

www.digibuc.ro

66

ZACH. C. PANTO

Ciuma-fetei (Trans.), Datura Stramonium L., vezi Ciumdfaie.

Ciuma-tutunului (Mold. jud. Tutova),
Orobanche ramosa L., vezi Lupoaie.
Ciumblafe, Alaur, Boldndaritd (Trans.),
Ciuma-fetei (Trans.), Ciumdhai (Buco.
vina) Cornutd (Bdnat), Laur, Mrul-

porcului, Turbare. [fr. Pomme-pineuse, Stramoine; g. S techa p.f e

Datura Stramonium L. 0. planta

erbacee cu miros gretos, foarte veninoasd din fam. Solanaceae, tulpina

verde; frunzele petiolate ovale, neregulat repand-dentate ; florile mari albe,

solitare ; fructul o capsuld cu tepele

moi, seminte negre. Creste prin ddrdmdturi, locuri inculte, garduri, drumuri

etc. lulieAugust.

Frunzele si selnintele intrebuintate 7n

medicina din cauza proprietatilor calmante.

Ciumhal (Bucovina, Campulung), Datura Stramonium L., vezi Ciumdfaie.

Ciumrea, larba-ciumei, Scrantitoare.

[fr. Lavanse, Rue - de - Chvre ; g.

Gaissraute].Galega officinalis

L. 21, plantd erbacee din fam. Leguminosae, tulpina erecta, adesea flexuoasd ; frunzele alterne penaticompuse
cu foliole lanceolate ; florile liliachii

dispuse In raceme axilare i terminale,

mai lungi dect frunzele. Creste prin

lunci, livezi, fanete i cranguri. lunie

August.

Ciumuhaiul (Bucovina), Carlina acaulis

L., vezi Turtd.
Ciumuria (Maced.), Satureja hortensis
L., vezi Cimbru.

Ciuni (Trans.), Lathyrus tuberosus L.,

vezi Oresnitd.

Ciupera Ciuperci.Agaricus arvensis

Schaed., syn, Psalliota arvensis Schaeff.

[fr. Boule-de-neige, Potiron, Paturon-

blanc; g. Schafegerling, Guge-

mucke, Ackerchampignon].

Ciupercd comestibild din fam. Agaricaceae, pldria cdrnoasd, alba, adesea

pdtatd cu galbin, la inceput conicconvexd, apoi turtitd, tomentoasdfdinoasd la inceput, devenind la urmd
glabra i netedd; lamele albe apoi,
alb-rozee si in fine brun -1nchise ;
piciorul alb, gol sau spongios ; sporii
brunii sferoidali-elipsoizi. Carnea albd,

gustul si mirosul pldcut. Aceastd ciu-

percd, dupd unii numai varietate de

Agaricus campestris, creste prin pdsuni i livezi vara-toamna. Agaricus
pratensis Schaeff., syn. Psalliota pratensis Schaeff. Ciupercd comestibild cu

pdlria alburiu-cenusie, netedd sau

squamuloasd, cdrnoasa, globuloasd,

apoi Intinsd; lamele cenusii apoi brune,

sporii oval-oblongi. Carnea albd corn-

pactd cu miros si gust pldcut. Creste

prin livezi i pduri vara-toamna.
Agaricus silvaticus Schaeff., syn. Psa-

lliota silvatica Schaeff. Ciupercd comestibild cu paldria cdrnoas, subtire, brunroscatd, campanulata apoi intins,

laceratd in solzi fibriloi. Carnea albd

in contact cu aerul devenind abuirosieticd, cu miros si gust plcut.

Sporii elipsoizi brun-purpurii. Creste

toamna prin paduri.
Ciupera, Agaricus campestris L., vezi
Ciupercd-de-gunoi.

Ciupera-albri, (Trans.), [fr. Amanite-

bulbeuse, Amanite-phallode; g. K n oIlenbltterschwamm]. Ama-

nita phalloides Fr. Ciupercd foarte

veninoasd din fam. Agaricaceae.

Pldria galbind-verzuie, olivacee sau
alburie, fdrd squame, putin Inaltd, de
8-10 cm. lamele albe; piciorul (stipa)

alb, bulbos, devenind gol; inel alb-

glbui, volva formeazd un inve1i Imprejurul piciorului, carnea albd cu

miros gretos. Creste prin pdduri, vara
pand toamna.
Ciupercii-de-gunoi, Ciupercd, Ciuperci,

Nane a. Ilfov.). [fr. Champignon-decouche,

Champignon-du-fumier ;

g.

Champignon, Echter Eger-

ling, Feldschwamm, Brachs-

chwamm, Heidling]. Agaricus

campestris L., syn. Psalliota campestris
Ciupercd comestibild din fam.

L.,

Agaricaceae, pldria cdrnoasd, con-

vex-pland, alb-rosieticd sau alb-brunie,

mdtdsos-pdroasd sau squamoasa, rar

netedd ; lamele rosietice, dense, devenind apoi negricioase si aproape
deliquescente ; piciorul cdrnos, cilindric, alb, de ordinar glabru, preydzut cu

un inel median alb. Carnea moale

compactd este albd, devenind rosieticd

sau brunie In contact cu aerul, are

un gust si un miros foarte placut,

din care cauzd este mult intrebuintatd

ca aliment si condiment. Creste vara

si toainna, pe campuri, livezi si pdduri, mult cdutatd i adeseori chiar

cultivatd pentru trebuinte culinare.

Ciupered-de-pivnit,Burete-de-casti [fr.
Mrule-pleureur; g. H aus s chv a m m,

Thrdnenschvamm]. Merulius lacrymans Fr. Mare ciupercd spongioas, cdrnos-membranoas, din fam.
Polyporaceae de coloare galbin-

www.digibuc.ro

67

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

brunnie, Cu marginea albd, pAsloasd

umflat, suprafata fructiferd (hy-

pertopfl.

Aceastd ciupercd, cu miros nepldcut,

gricioase, frunzele oblonge sau in-

Rhinanthus alpinus

Bmgt., syn. Alectorolopluts alpinus Wal-

mentul), format dintr'o retea c-u ochiurile mari si sinuoase; sporti ovali,
inequilaterali de coloare galbend.

pers. O. mica, plant erbacee din fam.

Scrophulariaceae. tulpina, de ordinar
simpld cu dese striatiuni albastru-ne-

creste prin locuri umede in pivnite

pe lemne putrede, i cAnd se afld In
plina vegetatiune exudeazd picdturi
de apd, ea face adesea pagube, din
cauzd cd distruge lemnele de con-

gust-lanceolate, obtuz-cre nat-serrate,

sesile i usor-amplexicaule la bazd ;
florile galbine, dintii buzei superioare

structie.

Ciuperci, Agaricus arvensis Schaeff.,

Agaricus pratensis Schaeff., si Agaricus silvaticus Schaeff., vezi Ciuperch.

Ciuperci, Agaricus campestris L. vezi

Ciupercd-de-gunoi.

Ciurcei (Borsa, jud. Maramures), Dicentra spectabilis DC., vezi CerceiiDoamnei.

Ciurlani (cnf. Prodan, Oecologia plantelor halofile din RomAnia pag. 35.),
Salsola Kali L., vezi Sdricica.
Ciurul-za.nelor (Banat), Carlina acaulis
L., vezi Turtd.
Ciuru-zorilor, Carlina acaulis L., vezi

Turn.

dleitd, Daphne Mezereum L., vezi Tulichina.

Clocociov, Telekia speciosa Bmgt.,

vezi Laptucu-oaiei.
Clocoti, Thalictrum aquilegifolium
L., vezi Rutisor.

Clocotei (Trans.), Curpen-scurt, Dosnic-vAndtd (Banat), Luminoasd, Mar-

gea (Trans.). [fr. Clmatite feuilles

Clematis integrifolia L.
entires].

planta erbacee din fam. Ranunculaceae, tulpina dreaptd, anguloasd

rosietica ; frunzele simple, sesile i in-

tregi sunt oval-lanceolate sau ovate ;

florile solitare sunt mari i albastre.
Creste in lunci, prin locuri joase, prin
pdsunile umede i nisipoase din marginea pddurilor i prin mdfacinisuri.

lunielulie.

Aceastd plantd numitd de Bndteni Dosni-

Inclaratnica, pentru cd are Sortie sale

dos in dos ; acestea sunt florile uriciunilor,
cu ele se vrajeste SS flU trdiascd. bine
bhrbatul cu ferneia, sS pdraseascd brbatul
casa, feciorit sa se desparts i sa'$i urasca
drdgutele lor etc. De aceea aceste flori descntate sd. nu le aduci $i sd le tu in casti,
nici sd pui maim pe ele, nici s le porti la
paldrie. [S. Mangiiica De insemntatea botanicei romdnesti
Familia 1874].

Clocotei, Thalictrum aquilegifolium L.,

vezi Rutisor.
Clocotici, Cione Clocotis [fr. Cocriste,

Crete-de-cog ; g. Klappe r, K I a p-

albdstrii, iar buza inferioard cu pete

albastre, bracteele palide cu pete

puncte negrii, caliciul glabro ; fructul o

capsuld comprimatd. Creste in pdsunile
pe stAncile din regiunea alpina. lulie
August. Rhinanthus major Ehrh.,
syn. Alectorolophus major Rchb. O. tulpina rigidd. erect, pubescentd mai

rar glabrd dela 30-60 cm. Malta,

striatd cu negru; frunzele oblonge

sau oblong-lanceolate; florile galbine,

dispuse in raceme terminale, frunzoase, tubul corolei curbat putin mai

lung deck caliciul glabru sau putin

pubescent ; buza superioard cu 2 dinti

fungi, ovali, semintele lat aripate.
Creste prin livezi, crAnguri mdrunte

prin paduri in regiunea dealurilor

si a cAmpiilor. Maiulunie. i Rhi-

nanthus minor Ehrh., syn. Alectorolophus minor Wimm. et Grab. 0. tulpina

verde si impreund cu frunzele si cu

caliciul glabrd ; frunzele ingust-lanceolate; florile de un galben inchis,
cu tubul corolei aproape drept si mai
scurt decAt caliciul, buza superioard
corolei cu 2 dinti scurti. Creste
prin livezile din regiunea montand.
MaiuIulie.
Clocotici, Staphylea pinnata L., vezi
Clocotis.
Rhinanthus alpinus Bmgt.,
Rhinanthus major Ehrh. i Rhinanthus

minor Ehrh., vezi Clocotici.

Clocot4,

Clocotici, Coaiele - popii

(Mold.), Locotitd (Trans.), Nucusoard
(Trans.), [fr. Faux-Pistachier. N ez-

coupe, Paten6tier ; g. Pimp ernus

Staphylea pinnata L.
arbust
din fam. Staphyleaceae, frunze penate

cu 5-7 foliole lanceolate ; florile alburii, dispuse in raceme ; fructul o

capsuld membranoasd umflatd. Creste

prin tufise si pdcluri la munte si la

ses. MaiuIunie.

Clopot (Bucovina, Lucina, jud. Campulung), Campanula carpatica Jacq.,

vezi Cddelnitd.
Clopot-mndstiresc (Bucovina, CAmpulung),

Campanula persicifolia L.,

vezi Bdsina-porcului.

www.digibuc.ro

68

ZACH. C. PANTU

Clopotei (Bucovina, Campulung, Rardu), Clop* le, Cupa-udii (Trans.).

Clopotei [fr. Raiponce ; g. R apun z e I-

Glockenblume].Campanula Ra-

Campanula abietina Griseb. 2l. plantd

erbacee din fam. Campanulaceae,
tulpina neted i glabrd, stoloniferd,
stoloni filiformi repenti i foarte fragili, uneori numai cu fasciculi sterili
de foi ; flori singuratice Eau putine
pand la 5 flori erecte, lung pedunculate, formand o panicul pauciflord ;

puncalus L. 8. plantA erbacee din

radicale subrotund-ovale, indesuite pe

lobii caliciului subulati ;

nale lanceolate sesile ; florile albastreroietic-violete, corpla infundibuliform-campanulatd de 2 ori mai mare

deschide la mijloc sau aproape de

fam. Campanulaceae,;rdcina groasA,

cdrnoasd fusiformA ; tulpina erectd, de

foi glabre, crenate sau intregi, cele

ordinar simpld; frunzele crenate, cele

inferioare oblong-obovale ingustate
in petiol, celelalte linear-lanceolate,
sesile ; florile albastre, numeroase,
dispuse intr'o lungd panicula racemiforma, cu ramurile dela baza djvizate,

ldstarii (stolonii) repenti, cele tulpi-

capsuld erectd, care la maturitate se

decat caliciul, laciniile caliciului lin earsubulate mai lungi decat jumdtatea corolei ; fructul capsuld oboval-clave-

forma. Crete in regiunea subalpina,

adesea. IulieSeptembrie.
Clopotei (Bucovina, Valea-SacA, jud.
Campulung), Campanula glomerata
L., vezi Ciuciure.
Clopotei [fr. Violette marine, Carillon ;

g. Glockenblume]. Campanula
Medium L. 8. plantd erbacee din

fam. Campanulaceae, tulpina erectd,

paroasd ; frunzele sesile, oblonglanceolate sau lanceolate, crenelatedentate ; florile mari, albastre, albe
sau rozee, uneori invoalte, sunt dispuse inteo mare paniculd multiflord,
caliciul avand intre divisiuni 5 apendice ovale ascutite, reflecte i cam
de lunghnea lobilor ; fructul o capsurd cu 5 desprtituri. Originard din
sudul Europei, mult cultivatd ca
planta decorativd, lulie--August. Melif.

Clopotei (Bucovina, Campulung, Rardu), Clopotele.

Campanula pseudolanceolata Pantocsek. 21.. planta
erbacee din fam. Campanulaceae cu
rizom scurt, putin ingropt ; tulpina
glabrd, erectd ; foile tulpinale lanceo-

late, subserrate ori i de tot intregi,

glabre pe la mijlocul tulpinei mai indesuite i mai mari, pe margini ciliate, cele mai superioare linear-lanceolate ori lineare, de tot intregi ;
florile frumos albastre, dispuse in
inflorescente pauciflore, mai adesea
unilaterale, corola albastrd-violacee
pand la 1/3 parte quinquefidd de 15
18 mm. de lungd, laciniile caliciului
lanceolat-subulate, de 1/3-1/5 parte

cat corola de lungi. Crete In poeni

margini de pddure din regiunea montand pand in regiunea alpind, Iunie
August.

fructul o

Crete prin livezi, poeni i pe

marginea pddurilor. lunie August.
Clopotel (Bucovina, Campulung, ValeaSaca), Clopotu-caprei (Bucovina).
Campanula rapunculoides L. 4. plant&
erbacee din fam. Campanulaceae,

scurt-pdroasd (pubescentd); baza tulpinei (rizomul) subterand, tartoare

(repenta), emite stoloni cu numeroase

umfldturi tuberiforme ; tulpina robustd

cu muchiile rotunzite ; foile mari cre-

nat-serrate, cele bazilare cordiforme,

cele tulpinale lanceolate ; florile albastru-violacee, plecate in jos, scurtpedunculate, dispuse intr'un lung racern spiciform, unilateral, multiflor
lax, caliciul glabrescent, cu lacinii
lanceolate sau ovale, la urmd rdsfrante, corola deschis-violetd de 1-3

cm., divizatd aproape pand la baza

ciliata pe margine ; fructul capsula

plecatd in jos. Crete prin poeni in

tufipri i pe marginea pddurilor dela
es pand sus in regiunea subalpind.
lulieSeptembrie.
Clopotei, Galantlzus nivalis L., vezi
Ghiocei.

Clopotel-cornuti, Aquilegia tzigricans

Bmgt. i Aquilegia vulgaris L., vezi
Caldru,

Clopotei-de-primilvara (Bucovina, Pojorta, jud. Campulung), Corydalis

solida Smith, vezi Brebenei.
Clopotel-rnuntenese (Bucovina Breaza,
jud. Cmpulung), Clopotei.Campanula patula L. G. plantd erbacee din
fam. Campanulaceae, tulpina delicatd
anguloasd, ramificatA ; foile crenate,

cele inferioare oblong-obovale, in-

gustate in petiol, cele superioare

linear-lanceolate, sesile ; florile mici
lungpedunculate, deschis albastre sau
violete, erecte, dispuse lute() paniculd
laxa, corola infundibuliform - campanulata, caliciul cu laciniile setacee.

Crqte prin livezi i poeni, pe mar-

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

69

ginea pdurilor In tufisuri, adesea.

MaiSeptembrie.

vezi Pltior i Vaccinium Vitis idaea

L., vezi Merisor.
Coacz-negru, Ribes nigrum L., vezi

Jacq., vezi Cddelnitd si Campanula

persicifolia L., vezi Bdsina-porcului.
Clopotele, Clopotei [g. A lp en- GI o-

Coactlz-roqu, Ribes rubrum L., vezi

Clopotele, Campanula abietina Griseb.,

vezi Clopotei; Campanula carpatica

ckenblume]. Campanula alpina

Micd plantd erbacee, viloslanat-pdroasd din fam. CampanulaJacq.

ceae de 5-15 cm. inltime ; foile

lineare sau linear-oblonge, aproape

intregi, florile lungpedunculate, plecate

In jos (nutante), de un albastru deschis, reunite In racem ; caliciul cu

laciniile lanceolat-subulate sunt a-

proape de lungimea corolei, sinusurile

caliciului dintre lacinii apendiculate,
apendiculii rdsfrnti (deflecti) sunt
foarte scurti, corola, numai putin mai

lungd dect caliciul, este la vrf, pe

margine putin pdroasd. Creste prin
pdsunile pietroase din regiunea alpind,

adesea. lunieAugust.

Clopotele (Trans.), Convallaria majalis

L., vezi Lcrdmioare i Polygonatum
officinale All., vezi Coada-cocosului.
Clopotu-caprel (Bucovina, Cmpulung,
Valea-Sacd), Campanula rapunculoides L., vezi Clopotei.
Clopotu - caprei (Bucovina, Pojorta,
jud. Cmpulung), [fr. Gantele, Gants-

de-Notre-Dame ; g. Nessel-Gl ockenblume, NesselbltterigeGlockenblume].

Campanula
Trachelium L. syn. Campanula urticifolia

Schmidt. 4. viguroasd plantd erbacee, aspru-pdroasa din fam: Campanulaceae, tulpina de 0,50 pnd la
1 m. de Inaltd, ascutit-anguloas, rigida, simpld sau ramificata, cu numeroase foi ; foile grosier dublu-serratdintate, acoperite cu peri rigizi, (scabre)

cele inferioare lung petiolate, cordiform-ovale, cele superioare oblonge,

sesile ; florile mari, albastre eke una
pnd la 3 pe un peduncul, asezat la
subtioara (axila) foilor, fortnnd impreund un racem foliat multiflor, Inflorind de sus In jos, caliciul hispid
cu lacinii oval-lanceolate, corola de
3-4 cm. cu lobi lanceolati i pdrosi ;
fructul o capsuld plecatd in jos. Creste

prin pdduri i tufisuri dela cmpie

pand la munte. lulieSeptembrie.
Clopotu-mnfistirei (Bucovina, Cmpulung). Campanula persicifolia L.,
vezi Bdsina-porcului.
Coactiz, Ribes rubrum L., vezi Coacdzd.
Coactlz-de-munte,Ribes petraeum Wulf,

Struguri-negri.
Coacdza.

Coactiza (Trans.), Bruckenthalia spi-

culifolia Rchb. 1). mic arbust din fam.

Ericaceae cu tulpina pubescentd foarte
ramificatd ; frunzele mici, rigide

lineare acute, de obiceiu verticilate,

acoper ramurile de jur-Imprejur ; florile mici, rosii i odorante sunt dispuse In raceme terminale. Acest mic,

dar frumos arbust, creste in grupe

prin muntii nostrii !And sus in regiunea

alpina. Iunielulie.

Coacaza (Bucovina, Prisaca, jud. Cam-

pulung), Ribes Grossularia L., vezi

Agris.
Coacaza, Afid-franteasca (Maced.), Coa-

cdz, Coacdze (Munt.), Coacdz-rosu,

Frangostafild (Maced.), Gonghicioare
(Trans.), Pdltinele (Bucovina), Pomusoard (Mold.), Ribizli (Trans.), Rozincin sau Rozincine (Trans.), Strugurasi-rosii (Trans.), Strugurei, Strugurei-rosii. [fr. Groseillier-rouge ; g.

Rothe Iohannisbeere].

Ribes

rubrum L. b. arbust din fam. Saxi-

' fragaceae, frunzele cu 5 lobi obtusi ;

florile galbine-verzui sunt dispuse In
raceme plecate in jos ; fructele co-

mestibile sunt roii, uneori prin cul-

turd' galbine sau albe. Aceastd plantd

se cultiva foarte mult pentru fructele
sale comestibile. AprilieMaiu. Melif.
Coacazd, Vaccinium Vitis idaea L.,
vezi Merisor si Viburnum Lantana
L., vezi Drmoz.

Coacaza-slbatia, Ribes Grossularia

L., vezi Agris.

Coacdze (Munt.), Ribes rubrum L.,
vezi Coacdzd.
Coacazul-de-munte (Bucegi, M. Haret.).

[fr.

Groseillier-des-Alpes, g.
Ribes

Alpen-Johannisbeer

alpinum L. b. arbust nespinos, foarte

ramificat, din fam. Saxifragaceae, cu
frunze numeroase, de obiceiu trilobate, ascutite, lucitoare pe partea in-

ferioard, sparsiu paroase pe partea

superioard, obtuz crenat-dintate, la
baza mai mult sau mai putin rotunzite ; flori mai adesea dioice sau
poligame, verzi-abui, dispuse in racerne erecte, wdunculul comun al
inflorescentei i marginea bractee-

lor, acoperith de glandule sesile,

forile mascule in raceme multi-

www.digibuc.ro

70

ZACH. C. PANTU

flore, cele

femele

in raceme cu

2-5 flori mai mici, caliciul campanulat, glabru cu sepale oval-obtuze,

intinse, putin rdsfrnte, petale spatu-

late de 4-5 ori mai scurte deck se-

palele ; fructele bacce (boabe)

mici, glabre (neparoase), gustul lor
este fad. Creste pe locurile stancoase
prin paduri si in vdile din regiunea
subalpind. Maiulunie.

Coada-boului, Trapa natans L., vezi

Cornaci i Verbascum phlomoides

L., vezi LumAnare.

Coada calului, Equiseturn arvense L.,

vezi Barba-ursului i Equiseturn Telmateja Ehrh., vezi Pru-porcului.

Coada calului, Brad (Ilfov), Coada-

manzului. [fr. Pesse-d'eau, Pin-d'eau ;

g. Tannwedel, Tanned. Hip-

puris vulgaris L. 4. planta aquatic

din fam. Halorrhagidaceae, tulpina
dreaptd cu partea care poartd flori
afard din apd ; frunzele lineare, dispuse in verticile de ate 8 sau 12 ;
florile ermafrodite cu o singurd stamina sunt mici i verzi, ele se afl
cAte una la subtioara frunzelor. Cre-

ste prin ape limpezi stagnante sau

lin-curgdtoare. lulieAugust.
Coada-cocor4ulu1, Cercelusi, Clopotele,
Cocos, Iarbd-de-durori (Bnat), Pecetia-lui-Solomon. [fr. Sceau-de-Salo-

mon; g. Salomonssiegel, Sie-

g e lb lum e, W e is swur z].Polygonatum officinale All., syn. Polygonatum vulgare Desf. 2I-. plantd
erbacee glabrd din fam. Liliaceae,
rizomul orizontal, trtor (repent),
cdrnos si alb ; tulpina anguloas, spre

partea superioard cu 2 margini ascutite (ancipit) ; frunzele alterne o-

vale sau eliptice sunt amplexicaule ;

florile pendente, albe spre vrf verzi
cu periantul tubulos, dispuse ate

1-3 la varful pedunculelor axilare,

asezate pe tulpina simpld in partea opusd frunzelor ; fructele boabe

(bacce) de un albastru inchis.Polygonatum latifolium. Desf. 21-. plan-

pdroase. Toate aceste specii cresc

prin pduri umbroase. Maiu

Iunie.
Cu rizomut de P. officinale, but in ra,
chiu Miercurea i Vinerea poporul nostru
crede ca se vindeca Podagra, numita de BAnateni Durori.

Coada-cocoqului, Cercelusi, Clopotei,

Polygonatum verticillatum All., syn.
Convallaria verticillatu L. 4. plantd erba-

cee neproas (glabra) din fam. Li-

liaceae, tulpina simpl, erectd (dreaptd

in sus), cu multe unghiuri (anguloasd);
foile liniar-lanceolate ascutite, sesile,
verticilate cAte 3-7 ; florile mici, albe

verzui, asezate cate 1-3 pe fiecare

peduncul, iar pedunculele verticilate

imprejurul tulpinei atrna in jos, pe-

riantul alb, la varf verzui, mai rar

rozeu ; fructele boabe (bacce)

devenind la urina negrii-albstrii. Creste in pdurile umbroase dela munte.

Maiulunie.

Coada-cucului (Bucovina) Mnium af fine Bland. (1804). Schwaegr. (1816).

Muschiu acrocarp din fam. Mniaceae.

Tulpini in tufe laxe, drepte, verzi,

robuste, imbrdcate pand sus cu o retea de fire ruginii, cu stoloarie lungi,

arcuate la vrf, prinse cu rhizoizi de
pmnt ; frunzele stoloanelor larg-eliptice obtuse ; ale tulpinelor fertile
mai mari, mai dese, cele mai de sus,
adunate in rozetd, spatulate, toate
mucronate prin prelungirea nervurei
pe de margini dela bazd pAnd sus
cu dinti simpli. Fructificd rar, pedicele agregate, rar solitare ; capsula
pendentd, oblonga, verde glaucd, la ma-

turitate este ruginie. Creste pe pdmant

umed in tufisuri, pdduri, In poienile
umede, turbdrii, pe marginea praielor dela ses pna in munti. (la 1300 m.).

Coada-de-gainfi, Stellaria media Vill.,

vezi Rocoind.

Coada-gainei, Stellaria Holostea L.,

vezi Iarbd-moale.

Coada-iepei, Equisetum arvense L.,

vezi Barba-ursului.

Coada-iepurelui (Prodan, Fl. 89)Sesleria Heufleriana Schur. 21, plantd

erbacee cu tulpina anguloas,

acoperit in partea superioard cu peri
moi, ca si pedunculele cu 1-4 flori ;

erbacee din fam. Gramineae, indesuit

cespitoasd ; foile foarte aspre (scabre),

acoperite si ele cu peri moi pe ner-

sau oval de un verde cerulescent,

format din spicusoare lat-ovale de

frunzele, scurt-petiolate, ovale sunt

vure, mimai pe fata inferioard, stamiPalygonatum multinele glabre.

florum All. 21.. plantd erbacee cu tulpina cilindrica; frunzele amplexicaule ;

pedunculele cu 3-5 flori, staminele

rigide pe partea superioard glauce,

pe cea inferioard verzi ; spicul oblong

un albastru ca otelul, fiecare cu 2-3

flori, glumele

oval-lanceolate ; iar

glumela inferioard umflat (ventricoasd), dens-pdroasd cu o aristd de

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

1-2 mm. de lung. Crete pe locuri

71

frunzele lucitoare cu peri moi pe par-

tea inferioard i fra peri in cea superioara ; florile inchis violete sunt

pietroase, pe stncile calcare din regiunea subalpin, i alpin, adesea.

AprilieIunie.
Coada-leulul, Leonurus Cardiaca L.,
vezi Talpa-gtei.
Coada - lupului, (Trans.), Verbascum

Coada-mielului, [fr. Vronique couche

phlomoides L., vezi Lumnare i Verbascum Thapsus L., vezi Lumandric.

Coada-lupului-vnt (Trans.), Verbascum phoeniceum L., vezi Coada-

Veronica prostrata L. 21 mic planta

erbacee din fam. Scrophulariaceae,
tulpinele sterile intinse pe pamnt

mielului.

Coada -mnzului, Equisetum arvense

L., vezi Barba-ursului i Hippuris
vulgaris L., vezi Coada-calului.
Coada-mtei, Poala-Sft.-Marii (Bucovina), Talpa-lupului. [fr.Agripaume-fauxMarrube ; g. Katzenschwanz.1.
Chaiturus Marrubiastrum L., syn.
Leonurus Marrubiastrum L. 21 plant

erbacee din fam. Labiatae, frunzele

au pe partea inferioara numeroase
glandule albe ; florile mici rozee.
Crete prin locuri inculte ruderale,
drumuri i pe langa pduri. lunie

pduri. Maiulunie.

g. Gestreckter-Ehrenpreis].

(prostrate), cele florifere ascendente ;

frunzele scull - petiolate, linear-lanceolate, crenat-serrate ; florile de cu-

loare deschis albastr cu vinipare

mai intunecate, stint dispuse in ra-

ceme axilare; caliciul cu 5 lobi, lobul

posterior mai mic ; fructul capsula oboval pufin emarginatd, cu pedicelul
de aproape lungirnea capsulei. Crete
prin fnete nisipoase i p4uni uscate,
gradini, parcuri, drumuri. etc. Aprilie
lunie.

Coada-priculicilor, Spiraea Aruncus

Coada-natel, Trifolium arvense L.,

L., vezi Barba-popei.

Coada-racului (Bucovina, Cmpulung),
Agrimonia Eupatoria L., vezi Turit-

Coada-mitei-de-balt, [fr. Sphaigne ;

g. To r f moo s]. Diferite specii de
Sphagnum Ehrh. gen de Muschi din
fam. Sphagnaceae, cuprinde plante

Argentine ; g. G em einer G ns ePotentilla Anserina L. 21- .

r i c h.].

August.

vezi Papanai.

albe-galbui, cu tulpini erecte sau plutitoare, cu ramuri adunate in fascicule

de 2-7 sau mai multe; frunzele mici,

dese, imbricate, fait nervur, cu 2

feluri de celule, unele inguste cu clo-

rofila, altele largi, poroase pentru a

putea upr -absoarbe apa ; sporogonul
sesil ; capsula se deschide printr'un
opercul i nu are peristom. In partile
noastre cresc urtnatoarele specii: S.
cymbifolium Warnst., S. fimbriatum
Wils., S. cuspidatum Russ et Warnst.
S. squarrosum Pers., S. Girgensohnii
Russ. etc. Aceste plante cresc numai
in locuri umede mlaOinoase, mai cu
samd prin turbrii, unde contribue in
mare parte la formarea combustibilului, numit turb. Confere. Sim. ,`.
Radian, in Enciclopedia Romana"
tom 111. p. 998.

Coada-mielului, Verbascum phlomodes L., vezi Lumnare.

Coada - mielului, Coada-lupului-vandta
(Trans.). [fr. Molne-pourpre, Molne-

bleue; g. Violetes -Wollkraut,

Violete-Knigs kerze.]. Ver-

dispuse solitar la subtioara bracteelor.

Cre0e prin livezi, crnguri i pe lngd

bascum phoeniceum L. 21, planta erbacee din fam. Scrophulariaceae,

mare.
Coada-racului, Iarba-gatelor, Prescur,
(Bucovina), Scrintitoare [fr. Ansrine,

planta erbacee din fam. Rosaceae cu

frunzele intrerupt-penatifide, foliole
lungrete cu dinti ascutiti, verzi pe
partea superioar i tomentos-argintii pe cea inferioar ; florile soli-

tare sunt mari i de un galben frumos. Crete prin locuri umede, pe

langa rauri, prin anturi i gropi.
IulieSeptembrie.

Coada-rndunichii (Bucovina, judetul

Cmpulung), Marchantia polymorpha

L., vezi Calbazd.

Coada-smeului [fr. Calla-des-marais ;
g.

Schweinekraut, Schlan-

21- .

mica planta erbacee veninoas

genkraut.]. Calla palustris L.

din fam. Araceae, rizom gros, trtor

la suprafata pamntului, i orizontal ;
frunzele glabre, lucitoare i cordiforme ; scapul, care iese dintre frunze
se termin printr'un spadice scurt,
globulos sau oval de coloare galbin,
inconjurat de o spat plana, verzie
pe dinafard i alba pe dinluntru ;
fructele sunt boabe (bacce) ro0i.
Creste prin mlatini cu ape limpezi,

stagnante sau lin-curgtoare. Julie

August.

www.digibuc.ro

72

ZACH. C. PANTU

Coadaloarecelui, Achillea Millefo-

1juin L., vezi Coada-sorecelului.

Coada-goarecului-de-munte (Bucovina,
Campulung, Rarau), Coada-soricelu-

Achillea tanacetifolia All. 4.

planta erbacee, robusta din fam.
Compositae, rizomul scurt, trtor ;
lui.

tulpina acoperitd cu peri (pubescentd)

ca i foile, foile tulpinale sesile, aun-

culate la bazd, cu conturul oblong-

laceolat, bipenatisecat,
,

segmentele

foarte numeroase, dispuse pe acelas

plan, cele inferioare egaleazd segmentele mijlocii, cu lobii lineari, acuminati, mucronati, rachisul (petiolul

comun al foilor) intreg, lat-aripat si

numai la varf cu cdtiva dinti, dintii
din nou dintati ; florile numeroase,
rosietice, mai rar albe, dispuse in
capitule, reunite in corimbe, ligulele
pe jumatate mai scurte decdt involucrul. Creste prin pdsunile pietroase
din regiunea montan si subalpina,

Achillea disadesea. lulie-August.

tans W. et Kit. 21, are rachisul (petiolul

.Echium altissimum
Coada-vacei.
Jacq. G. planta erbacee aspru i tepos-paroasa (setos-hispida) din farn.

Borr aginaceae, tulpina ramificata

strictd i erectd ; frunzele lanceolate ;

florile albe, dispuse in spice geminate, indesuite, staminele de doud

ori mai lungi dect corola, stilul la
varf este bifid, caliciul cu 5 diviziuni

linear-lanceolate, aproape egale ; fructele nucule tuberculoase, cu baza triangulard, pland aproape concava.

Creste prin pdsuni, campuri

i f A-

nete uscate, pe coline aride i pe

lng drumuri. lunieAugust.

Coada-vacei, Erigeron canadensis L.,

vezi Bdtranis. Verbascum phlomoides

L., vezi Lumanare i Verbascum Thapsus L., vezi Lumandrica.
Coada-vacei, Jale, Jale-de-cmp (Trans),
Jale-sdlbaticd (Trans.), [fr. Sauge-

sauvage; g. Waldsalbei]. Sal-

via silvestris L. 21.. planta erbacee

din fam, Labiatae, tulpina multifoliat

comun al foilor) foarte lat (de 3-5

mm.) i dintat pe toatd lungimea ;

si impreund cu fata inferioard a frun-

Coadalorecelului, Alunele (Banat),

Coada-soarecelui, Sorocind (Banat-

oblong-lanceolate, cele superioare

mai mici sunt sesile ; florile violete

iar florile de obiceiu albe.

Almas). [fr. Millefeuille, Herbe-au-

charpentier, Saigne-nez ; g. Scha garb e.]. Achillea Millefolium L.

21.. planta erbacee din farn. Compo-

sitae cu tulpina putin proasd, frun-

zele pinatisecte mai mult sau mai

putin pdroase ; florile albe sau rozee

sunt dispuse in mici capitule, cari
formeazd impreund un corimb. Creste
prin locuri inculte si cultivate, livezi
pe marginea pdclurilor. lunie
Septembrie.

Infusiunea facutd cu inflorescenta acestei

plante, este interbuintata de poporul nostru

pentru tuse, pentru poftd de indn2are si

pentru curdtirea sdnqelui. In Bduat se vindeed cu aceastd pianta alunelete de pe
fate oamenllor,

Coadaloprlii (Bucovina, CArn?ulung

pe la Dea"). Calocera viscosa Fr.,

vezi Barba-caprei.
Coadaloprlii (Bucovina, Cmpulung,
pe Runc). Clavaria gracilis Pers.
Mica ciuperca delicat, galben-alburie din fam. Clavariaceae ; trunchiul
cam de 2-2V mm. de gros, este nud
adesea culcat, foarte ramificat, cu

ramurile neegale, de mai multe ori

di-trichotomice, rigide, netede ; sporii

galben-ochracei. Creste prin muschi

in padurile de (conifere) brazi.

zelor si cu caliciul sur-pubescent ;

frunzele inferioare petiolate, dublucrenate, oval-lanceolate sau cordat-

sau rozee, dispuse, adesea cdte 6,

in verticile distantate ; bracteele purpurii mai lungi cleat caliciul. Creste

pe campuri, coline, pe marginea drumurilor si prin locuri necultivate.

lulieAugust.

Coada -vulpei, Coadind, Codind. [fr.

Vulpine-des-prs; g. Wies en f uch sschwanz]. Alopecurus pratensis
L. 4. planta ierboasd din fain. Gramineae, rizom oblic, scurt, sau adesea
putin tarator (repent); tulpina erectd;
frunzele superioare cu vagina alungitd,
cilindricd sau putin umflat ; florile
verzii, dispuse in mici spicule uniflore
ovale, grupate cte 4-6 pe ramurile
paniculei spiciforme, cilindrice si obtuse, glumele lanceolate, ascutite, vilos-ciliate, concrescute in partea lor
inferioard, glurnela unicd este ascutad sau putin obtusd, si prevazut

deasupra bazei cu o arista de 2 ori

mai lungd decal glumele. Creste prin

livezi i fnete, Maiulunie.Excelent
plantd de nutret.
Coadin, Alopecurus pratensis L., vezi
Coada-vulpei.
Coaiele-popii (Gorj i Mehed.), Aris-

tolochia Clematitis L., vezi Remf.

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

Coale le-popii (Mold.), Evonymus europaeus L., vezi Voniceriu.

Coalele-popii (Trans.), Helleborus pur-

purascens W. et Kit. vezi Spanz.

Orchis Morio L., vezi
Untu-vacei.

Coaiele-popii (Mold.), Staohylea pinnata L., vezi Clocotis.

Coalele-tapului, 0 rchis sambucina L.
21-. mica planta erbacee tuberculoasa
din fam. Orchidaceae. Tuberculele

divizate in 2 sau 3 lobi ; frunzele

fam. Pinaceae, tulpina de 10

73
20

m. inltime cu ramificatia in forma de

umbreld ; frunzele cate 2 sunt rigide

si de un verde inchis. Conurile foarte
mari, sesile sau scurt-pedunculate,
semintele mari, scurt-aripate sau nearipate. Conurile ajung la maturitate
In al 3-lea an. Acest pretios arbore
creste spontaneu in (sudul Europei),
regiunea mediteraniana. Aprilie
Maio.

Coconei, Galantlzus nivalis L., vezi

alungit lanceolate ; florile galbine, cu

slab miros de soc, dispuse intr'un spic
dens, bracteele mai lungi dect florile
cu labelul scurt-trilobat, foliolele peri-

Ghiocei.
Coconi (Trans. Porumbacul-cle-jos, jud.

antului patente, pintenul-cilindro-conic,

Coconite (Trans. Sacele - Baciu, judi

Brasov), Zinnia elegans Jacq., vez.

de lungimea ovarului este indreptat

In jos. Creste prin livezi si poieni in
regiunea montand i subalpina. Maiu
Coarda-ielelor (j. Prahova), Gleclzoma
hederacea L., vezi Silnic.

Coarnk varietate de Vitis vinifera L.,

vezi
Coarne fructele de Cornus mas L., vezi
Corn.

Cobidceasck Medicago falcata

L.,

vezi Culbeceasd.
Cobelceasc, Medicago falcata L.,
vezi Culbeceas.
Cociirle (Trans.), Bureti - de - iarba,
Bureti-de-pajiste, Buretiori, Ciocrti
(Trans.), Ciuciulasi (Trans.), Ciuciu-

leti, Cocrti (Trans.). [fr. Marasmea-odeur-d'chalote, g. Knoblauc h-

Schwindpilz, Lauchpilz.].

Marasmius scorodonius Fr. Mica ciu-

perca comestibila din fam. Agaricaceae, plaria subtire, convexd sau

pland, galbin-roscatd, lucitoare, apoi

alburie si brzdatd pe margini ; lamele

himeniului alburii, concrescute, sbrcite; stipitele (piciorul) cornos, fistulos,
foarte glabro, neted i galbin-roscat.

Aceastd ciupercd cu gust si miros de

usturoi, creste In grupe prin pasuni
uscate, pe coaste, pc marginea drumurilor si a pdclurilor; vara si todinna.
Ea este intrebuintatd la bucatdrie mai
cu mina ca condiment.
Coazar, Rhododendron Kotschyi Simk.,
vezi Smirdar i Vaccinium Vitis idaea
L., vezi Merisor.
Cocean-cApresc (Bucovina Dorna
Trans.), Salvia glutinosa L., vezi
Cinstet.
Coconari, semintele comestibile de Pinus
Pinea L. D. [fr. Pin-doux, Pin-parasol ;

g. Pini e]. Frumos arbore din

Fdgdras), Zinnia elegans Jacq., vezi

Carciumrese.

Carciumrese.
Cocortei (Trans. Peiur, jud. Cojocna),
Narcissus poeticus L., vezi Zarnacadele.

Cocorei Erythronium Dens canis L.,

vezi Mseaua-ciutei.

Coco, Polygonatum officinale

All.,

vezi Coada-cocosului.
Cocoei (Trans.), Erythronium Dens canis L., vezi Mdseaua-ciutei.
Cocoei, Leucojum aestivum L., vezi

Ghiocei-bogati. Muscari botryoides

Mill. i Muscari racemosum Mill.,
vezi Porumbei.
Cocwi-de-cimp (Trans.), Chimen-ca-

nesc, Cocosel, Cocosel-vdratic, larbacocosului (Trans.), Ruscutd, Ruscutavdratica. [fr. Goutte-de sang, Oeilde-faisan ; g. Adonisrschenl.
Adonis aestivalis L. 0. planta erbacee
din fam. Ranunculaceae, tulpina
dreaptd, simpld sau ramificata ; frun-

zele de 2 ori-3 ori penatipartite cu

segmente lineare Inguste ; florile rosiicaramizii, caliciul cu sepale galbinrosietice, glabre, corola cu petale

plane rosii, patate cu negru la baza.

Creste pe cmpuri prin samdnaturi
locuri necultivate. Maiulunie.
CocoW, Adonis aestivalis L., vezi
Cocosei-de-cmp si Adonis flammea
Jacq., vezi Ruscutd.

Cocwl-tomnatic, Adonis autumnalis

L., vezi Ruscutd-tomnaticd.

Cocwl-vratic, Adonis aestivalis L.,

vezi Cocosei-de-cmp.
Cocopaich, Arum maculatum L., vezi
Rodu-pdmntului.

Codie (Trans.), Equisetum arvense L.,

vezi Barba-ursului.

Codink Alopecurus pratensis L., vezi

Coada-vulpei.

www.digibuc.ro

74

ZACH. C. PANTU

Coditucd, *oricel. [fr. Queue-de-souris ;

Mauseschwnzehen.]. Myosurus minig.

Museschwanz,

mus L. O. micd planta erbacee din

fam. Ranunculaceae, frunzele basi-

lare ingust-lineare ; florile solitare la

vrful pedunculului sunt galbine-verzii.

Creste prin arturile umede si prin

locurile nisipoase, inundate primvara.

MartieAprifie.
Codrol, Melampyrum cristatum L.,
Melampyrum saxoswn Bmgt., vezi
Ciormoiag.

Cojocei (Bucovina, Cmpulung), Petasites albus Gaertn., vezi Cucuruz.

Coliiceii-babel (Trans. Brasov), Malva silvestris L., vezi Nalbd.

Colan (Bucovina, Campulung pe muntele

Rardu), Botrychium Lunaria Swartz.,

vezi Limba-cucului.

Colelle, Stipa pennata L., vezi Colilie.

Colitie, Ceardas (Trans.), Colelie, Nagard, Prul-znelor (Bnat), Penitd.

[fr. Plumet; g. F edergras, Fede r-

artiges Pfriemengras]. Stipa

pennata L. 2I-. plantd ierboasd din fam.

Gramineae, ttilpini numeroase, formnd o tufd, frunzele inguste filiforme,

rigide, rsucite ; spicule ermafrodite,

uniflore, dispuse inteo panicula fa

bazd inchisd In vagina frunzei celei

mai de sus ; aristele foarte fungi pnd.

la 30 cm., ingenunchiate i prevdzute
cu peri moi albi, dispusi pe 2 randuri,
avnd aspectul unei pene ; glumela

inferioard in partea de jos cu 5 linii

de peri mdtdsosi. Creste prin Mu*,
cmpuri, dealuri si locuri uscate, calcaroase sau nisipoase, din sesuri
(bdrgane). Maiulunie.
Coltan, Trapa natans L., vezi Cornaci.
Coltad (Munt. Stoenesti-Palanga, jud.
Ilfov); Sclerotul ciupercei parazite

Claviceps purpurea Tul., vezi Cornde-secard.

Coltari (Vlasca la Comana), Trapa
natans L., vezi Cornaci.
Coltii-babei, Iribulus terrestris L.,
vezi Coltu-babei.
Colt4or, Rchiti (Comana-Vlasca) [fr.

bulbilles ; g. Zwiebe
Dentr a g e nde Zahnwurzl.

Dentaire

taria bulbifera L., syn. Cardamine bui-

planta erbacee din

tulpina cu multe
frunze alterne, cele inferioare penate,
cele superioare nedivizate ; frunzele
bifera

R. Br.

21-.

Coltu-babel, Coltii-babei, Pduchernitd,

Pduchele-calului, Pduchele-elefantului. [fr. Tribule-terrestre; g. B u r-

zeldorn].

Tribulus terrestris L.
O. plantd erbacee trtoare (repent)
din fam. Zygophyllaceae, frunzele
opuse paripenati-compuse; florile galbine, lungpedunculate sunt axilare ;

fructele tepoase. Creste prin locuri

fertile, pe drumuri, cdrari rurale, porumbisti i grne in regiunea sesuri-

lor. lunieSeptembrie.

(Ilfov.), Bunias orientalis

L., vezi Brabin.
Coltunii-popii, (Jud. Muscel), Viola
canina L., vezi Viorele-slbatice.
(Muscel), Viorele. [fr.
Violete des - bois ; g. Waldvei lViola szlvestris Lam.,
c h e n].
Viola silvatica Fries. 21-. mic plantd er-

bacee din fam. Violaceae, tulpina intins pe pdmnt si ascendentii, glabrd

sau putin pubescent ; frunzele adnc

cordiforme sau aproape reniforme,

scurt-acuminate, cele inferioare obtuse, petiolii nearipati,stipulii linearlanceolati, fimbriat-serrati, mult mai

scurti, dect petiolii ; florile inodore,

deschis-albastre, btnd mai mult sau
mai putin In violaceu, caliciul cu sepale lanceolate, acuminate; corola
cu petale oblonge, inguste, neacoperindu-se reciproc, pintenul scurt,
subtire, emarginat si de coloarea corolei; fructul, capsuld oblong, ascutita. Creste prin pduri i dumbrave.

AprilieMaiu.

Comanacu-ciobanului (Bucovina, Cm-

pulung), Geum rivale L., vezi CAItunu-Doamnei.

Condroniu, (Bdnat), Carpen, Ciormoiag (Trans.), GrAu-negru,

Miaz- noapte, Pduroniu
(Bdnat), Scrab. [fr, Bl-de-vache,
Queue-de-loup, Rougette ; g. F e I d-

Wachtelweizen].Melampyrum

arvense L. 0. plantd erbacee din fam.

Scrophulariaceae, tulpina rigidd, erect, 'foarte pubescentd; frunze rigide,
lanceolat-lineare sau oval-acuminate,
laciniate cu diviziunl foarte fungi,
linear-subulate; florile rosii-purpurii
sau galbine, dispuse la subtioara bracteelor rosii-purpurii, oval-lanceolate,

fam. Cruciferae,

acuminate, subulat-dintate, pe fata

prevdzute la subtioard cu bulbili ; flo-

fructul capsuld. Creste prin livezi,

fnete uscate, tufisuri i prin smdndturi. lunieIulie.

rile sunt albe sau rozee. Creste prin

pduri umbroase. AprilieMaiu.

inferioard punctate, caliciul, acoperit

cu peri asprii, spicul conic indesuit ;

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

Condurul-Doamnei, (Mold.), Bostanei

(Mold.), Butucasi (Trans.), Caltunas

Ciocanasi si Ciocandtei (Trans.), Floare-cu-doud-cozi (Banat-Almas), Flori

cu doud-cozi (Maramures :), Lobidrag

(Oltenia), Lobisdrag (Oltenia), Lo ostani (Trans. Nseud.) Lupidragi Oltenia), Lupisdrag sau Lupisdragi 01tenia-Mehedinti), Nasturtii (Basarabia),

Nemtoaice (Trans. Brasov). Pinteni

si Rostoponi (Trans), Sultanele. [fr.

Capucine; g. Kapuzinerkressel.
Tropaeolum majus L. O. plant

agttoare erbacee din fam. Tropaeolaceae, frunze peltate lungpetiolate ;

florile mari galbine roscate au un

pintene drept. Aceast planta, origina-

rd din Peru, se cultiva mult prin par-

tile noastre ca ornamental. lulie

Octombrie. Melif.

75

livezi in regiunea montand i subal-

pin. Maiulunie.

Corale-albe, Symplzoricarpus racemosus Michaux., vezi Hurmuz.

Corcodus, Curcudel, Zarzr (Trans.
Brasov). [fr. Prunier-cerise ; g. K i r-

s c hp flaum el.Prunus cerasifera

arbore din fam. Rosaceae, cu ramurile

pedunculele florilor fait peri (glabre) ; frunzele oblonge, ascutite si fin
dintate, mugurii florali cu o singura
floare alba ; fructele globuloase, rosii
crnoase atarnd in jos. Acest arbore, originar din orient, este cultivat
si la noi pentru fructele sale comestibile numite Corcodug, Curcudele,
Ehrh., syn. Prunus divaricata Led.

Zarzdre (Trans.-Brasov.). Aprilie

Maiu. Melif.

Corcoduse, fructele comestibile de Prunus cerasifera Ehrh., vezi Corcodus.

Conopid, Carfiol (Trans.), Cartafiol

(Trans.), [fr. Chou-fleur ; g. B lu-

Cordele (Mold. Mdrasesti), Phalaris

oleracea L. var. Botrytis DC. plant

erbacee din fam. Cruciferae. Frunzele nedivizate sau incise, cele superioare si inflorescenta cu florile devin carnoase si constituesc o masa

vina). [fr. Coriandre ; g. K or ia n-

men kohl, Ksekohl.I.Brassica

alb glbue, care este partea co-

mestibil ; mult cultivat ca planta

culinar.

arundinacea L. var. pieta Koch., vezi

larba-albd.
Coriandru, Chirnen, Culeandrd (Buco-

Coriandrum sativum L. O.
planta erbacee, cu miros penetrant
d e r].

gretos, din fam. Unzbelliferae, tulpina

cilindric, fin-striata, glabra ; frunzele

inferioare de timpuriu caduce, pena-

Copcei, Impatiens Balsamina L., vezi

tipartite cu foliole aproape orbicu-

Copit (Trans.), Fomes fonzentarius

Fr., si Fomes igniarius Fr., vezi Ba-

fin-divizate ; florile albe, dispuse in

Canale.
bit.

Coprine, Narcissus paticus L., vezi

Zarnacadele -si Narcissus PseudoNarcissus L., vezi Zarnacadea.
Coprine, Caprine, Fulie, Gheocei-de-

munte, Zarnacadea (Mold.), Zarnacadele (Mold.). [fr. Narcisse ; g. N a r-

cisse, Narzissej.Narcissus ra-

diiflorus Salisb. 4. plant erbacee

bulboas din fam. Amaryllidaceae;

cu frunzele lineare obtuze, planiuscule, obtuz carenate ; tulpina scapiformd comprimatd, bianguloas, sulcat, terminat printr'o unica floare,
mare, frumoas si placut mirositoare,
lobii periantului albi in numar de 6
nu se ating unul de altul, coronula
galbind foarte scurt, in forma de
cupd este erect, crenelat pe margine i cu un brtt de coloare rosie,
ovarul cllindric in timpul inflorirei,
toate 6 staminele mai lungi deck tubul, iesind astfel cu anterele afar.
Creste prin locuri deschise, pasuni

lare, incis-serrat-dintate, cele mijlocii

de 2 ori penatipartite, cele mai de sus

mici umbele, reunite in umbele compuse cu 3-5 radii, involucrul lipseste

sau numai cu o singur foliol, involucelul unilateral cu 3 foliole, florile
marginale ale umbelulelor cu petalele
exterioare foarte mari, profund-bifide
fructele globuloase cu carpelele concrescute la maturitate. Originard din
regiunea mediteraniand, cultivat pentru fructele sale aromatice intrebuin-

tate ca condiment. lunielulie.

Coricove, fructele de Pirus Malus L.,

var. austera Wallr., vezi Mr-puduret.

Corlate (Bucovina), prunele tinere, diformate si transformate de ciuperca
Exoascus Pruni Fuck. vezi Urlupi.
Corn, Cornul-voinicel (Banat). [fr.
Cornouiller, Courgellier ; g. C o r-

nelkirsche,Diirlitze,Herlitze].

Cornus mas L. b. frumos arbore

din fam. Cornaceae, ramurile verzi ;
frunzele intregi ovale sau eliptice,

lungacuminate ; florile galbine, dispuse

in mici umbele simple, insotite de

un ivolucru. format de 4 foliole, apar

www.digibuc.ro

76

ZACH. C. PANTU

Inaintea frunzelor; fructele drupe rosii

se numesc Coarne. Creste prin pduri In regiunea dealurilor si a campiilor. Martie.

Coarnele se fierb i zeama se bea pentru

diaree ; frunzele de Corn se intrebuiriteazd

de romdnce la colorat.

Corn-de-secarti, Coltari (Munt. j.

[fr. Ergot-de-seigle; g. Mutte rk o r n, Hahn ensporn].
Sclerotul (Sclerotium),adeca. myceliul tuber-

culos, in stare de repaos al ciupercei parasite Claviceps purpurea Tul.

(Fr.) din fam. Hypocreaceae. Aceast
ciuperca traieste parasita in ovarul
diferitelor Graminee, dar mai cu samd
In

ovarul florilor de secard (Secale

cereale L.). Pe myceliul primar al ciupercei se produc conidii, cari propaga

ciuperca i la alte plante, (stadiu cunoscut sub numirea de Sphacelia segetum

Lev.). Dupa ce toatd tesatura ovarului s'a resorbit si s'a inlocuit cu

myceliul, ale carui filamentc, IncrucisAndu-se i strAngAndu-se, formeazd
un pseudoparenchim, care devine astfel un sclerot (stadiu cunoscut sub numirea de Sclerotium Claw's DC.). Acest
sclerot de culoare violet inchisa, de

forma unui mic corn sau a unui pin-

ten de cows are vre-o 3 cm. lun-

gime, el cade jos pe pamAnt, unde

ierneazd i apoi germineaza vara,
cAnd infloreste secara i anume pe
sclerot se produc proeminente claviforme, in umflaturile cdrora se fac

4 colti sunt negr-cenusii si comestibile. Creste prin bAltile mari i prin

apele lin-curgatoare.
lunielulie.

Fructele de Trapa natas L. le fierb

Lipovenii din Delta-Dunarii si le mAnanc cu placere numindu-le Castanede-batla,
Cornettel, Galitun Aparine L.. vezi
Turita.

Cornatel (Mold. jud. Putna. comuna

Lycopodium Selago L.,
vezi Brdisor.
Cornatel (Munt. jud. Prahova, Valea-

Nereju).

Calugareasca, Cornetu-cuib, M. Haret)

Xantlziun strumarium L., vezi Scaetele-popei.

Corniqor, Ceratocephalus orthoceras

DC., vezi Plosnicar.
Corn4or, Bradisor [fr. Lycopode A
rameaux d'un an ;

g. Sprossender

Barlapp].Lycopodium annotinum
L. 21-. mica planta erbacee din fam.

Lycopodiaceae, tulpina tArAtoare (repenta) mult ramificata ; frunzele li-

near-lanceolate, ascutite, serrat-dintate sunt dispuse pe 5 rAnduri, mai

rar pe 8 rAnduri sporangiile, dispuse
la subtioara bracteelor cordiforme

sunt grupate intr'un spic terminal,

sesil

solitar. Creste pe stand si

prin padurile urnbroase dela mute.

lulieAugust,

Corn*or, Lycopodiwn clavatum L., vezi

Pedicuta. i Lycopodiwn Selago L.,
vezi Brdisor.

periteciile cu asce, fiecare ascd are cAte

Corn4or-de-munte, Lycopodium Selago L., vezi Bradisor.

Cornul-dracului, Spiraea Aruncus L.,

Sclerotal are intrebuintari medicale ma i oil

Cornul-voinicel (Banat), Cornus mas

L., vezi Corn.
Cornulet, Ceratocephalus orthoceras
DC., vezi Plosnicar.

8 ascospori filiformi, cari ajungnd pe

o Graminee desvoltd myceliul primar
ciclul evolutiv, reincepe.
seamd ca hemostatic si abortiv, din causa
activ numit ergotinina. Consumarea fainei de secard atacatd de C. pur-

purea produce o boald foarte gravd, numitui

ergotism.

Cornaci (Vlasca la Comana), Castanede - baltd, Castane-de - lac, Ciuline

(Trans.), Coltan, Coltari (Vlasca la
Comana), Stea, Sulind [fr. ChAtaigne-

d'eau, Cornuelle ; g, Wass ernus

Trapa natans L. O. plant erbacee

aquatica din fam. Oenotheraceae,

frunze de 2 feluri, : imele dispuse in
rozeta plutesc la suprafata apei, ele
sunt de forma romboidald lucitoare,
verzi, uneori rosietice, dintate si petiolate cu petiolul adesea umflat la
mijloc, altele cufundate In apa, de
forma lineard, sunt opuse i caduce ;
florile solitare sunt albe ; fructele cu

vezi Barba-popei.

Cornmor, Lyco podium Selago L., vezi

Brdisor.

Cornut [fr. Craiste-des Alpes ; g. AlpenHornkraut].

Cerastium alpinum L.

21- mica planta erbacee paroash din

fam. Caryophyllaceae tulpine (repente) tArAtoare cele sterile dispuse
in rozet, cele florifere ascendente
cu 1-5 flori mari, albe ; foile obovale
sau oblonge, obtuze i lung-pdroase;
bracteele la vArf ingust-membranoase, sepale oval-lanceolate, petale
obovale. bifide, cu lobii ingusti, erecte
In timpul infloririi, odata sau de dou-

ori mai lungi deck sepalele, pedunculii dupa inflorire oblic-patenti, la

urmd recurbati ; fructele capsule mari,

www.digibuc.ro

PLANTEL5 CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

77

cilindrice curbate la vdrf, mai lungi

deck caliciul. Prin psunile pietroase
pe stncile din regiunea alpind.

Corovatic, Verbascum phlomoides L.,

vezi Lumanare i Verbascum Thapsus L., vezi Lumndricd.

Cariste-des-

vezi Lumndricd.
Cortulete, (Trans. Sacele-Baciu, jud.
Brasov) Convolvulus tricolor L., vezi
Zorele-pitice.

lunieSeptembrie.

Cornut,

Canaritd [fr.

champs; g. Acker-Hornkraut].

Cerastium arvense L.
planta erbacee din fam.

mica

24-.

Caryophyllaceae cu frzunze lanceolat-lineare, florile albe. Creste prin livzi

si poieni In regiunea montand. Maiu
lunie.

Coniut (Bdnat.), Datura Stramonium

L., vezi Ciumdfaie.
Cornutk Xanthium spinosum L., vezi
Holerd.

Cornuti (Ilfov.), Xanthium strumarium

L., vezi Scdetele-popei.

Coroabi, Brune Ila vulgaris L., vezi

Busuioc-salbatic.

Coroabe, Busuioc-de-pdure, Busuiocnegru, larbd-neagrd. [fr. Brunelle

grandes fleurs g. Grossbltige-Brau-

- Brune lla grandiflora Jacq.

4. plantd erbacee proas din fam.

Labiatae tulpina de 15-30 cm de

Malta ; foile petiolate, oblong-ovale

1ntregi sau uneori (penatisecte) dintate, prima pereche de foi indeprtatd de inflorescenta ; florile mari,
albastru-violacee, buza superioard a
caliciului cu dinti triangulari, lat-ovali
cu arista ascutit, dintii buzei inferioare mai scurti, corola mare, violetd, de 3 ori mai lunga deck caliciul;

ambele stamine au la vdrf un apendice gibos (mic cornut). Creste prin

fnete uscate, pe marginea pchirilor,

pe coastele calcare ezpuse soarelui.

IunieAugust.
Coroan, Fritillaria Meleagris L., vezi
Bibilich.

Corobatick Centaurea Cyanus

vezi Vinetele.

L.,

Coroniste, (Trans.), Ciocklan (Mehedinto, Cunund, Cununita, Floare-detransi (Trans. Brasov.), Smchisd
(Trans.), Smchiste, Unghia - gdiei
(Prahova). [fr. Faucille ; g. Bunt e-

Kronwicke, .Peltschen.[. Co-

ronilla varia L. 4. planth ierboasd

din fam. Leguminosae, frunzele imparipenate-compuse cu 8-12 perechi

de foliole lungkete sau obovale ;

florile albe-rozee, cu vrful carenei
violet, sunt dispuse in umbele multiflore ; fructele legume tetragonale.
Creste pe marginea drumurilor, prin
livezi, crngulete

Iulie.

i rkisuri. - lunie

Corovatica, Verbascum Thapsus L.,

Corvan, Lycopus europaeus L., vez

Cervand.

Cosaci, [fr. Astragale - Sainfoin ; g .

Langf ahnige Bdrens:c10,te

T.raganth]. Astragalus Onobry-

chis L. planta erbacee din fam. Leguminosae tulpina difuzd sau erectd,
proas cu peri acumbenti ; frunzele

opuse, penatifide cu 8-14 perechi

de foliole ; florile albdstrii, dispuse

In raceme globuloase sau alungitovale ; fructele legume sesile, ovale,

acuminate si acoperite cu peri asprii.

Creste pe cmpuri, locuri uscate, prin
livezi i locuri cu iarbd. IunieAugust.
CosicehSeseli arznuum L., syn. Seseli
coloratum Ehrh. G. i 4. plantd erbacee fin-pdroasd din fam. Umbelliferae,

tulpina de 30 cm.-70 cm. de inaltd,

uneori pe colinele uscate planta re-

dus la 3 pand la 6 cm. Inaltime,

glaucescentd, verde sau rosieticd ;

foile dupd circumferintd oblong-ovale,

de 2 sau 3 ori penatipartite, cu diviziunile lineare-ascutite, cele tulpinale

cu petiolii foarte dilatati ; florile albe
sau rozee, dispuse in umbele Indesuite, de 20-30 radii, foliolele involucrului lanceolate, acuminate, latmembranos-rnarginate, mai lungi decdt
umbelula ; fructe ovoide cu coaste
inguste, la urmd glabrescente. Pe

marginea pddurilor, pe coline si in

livezile dela munte, pe cmpuri uscate, adesea. lulieSeptembrie.
Cosit [fr. Petit-vesceron ; g. Z it t e r-

li n s e]. Vicia hirsuta Koch., syn.

Ervum hirsutum L. O. planta erbacee
agdthotoare din

fam.

Leguminosae,

frunzele de reguld cu 6 perechi de

foliole, sunt terminate cu un crcel

ramificat ; florile mici de coloare albdalbstruie, reunite in raceme cdte

3-8 ; fructele mici (legume) pdstdri

proase cu cdte 2 seminte. Creste pe
cmpuri, livezi, grne, porumbisti, si
drumuri. Iunielulie.
Cositel, Bolonicd [fr. Grande-Berle ;
Slum latifolium L. 2I-.
g. M e r k].

plantd erbacee din fam. Umbelliferae

rddcina fibroas stoloniferd ; tulpina
anguloash, fistuloash; frunzele pena-

www.digibuc.ro

78

ZACH. C. PANTU

tipartite, cu foliolele lanceolate pe

margini dintate ca ferestrdul (serratdentate); florile albe. Creste prin
rovine i locuri apeoase.
lulie August.
Cosor, Brdis, [fr. Cornifle ; g. I g e

Costreie, Panicum Crus galli L., vezi

demersum L. 4. plantd erbacee, aqua-

Craita Tagetes erecta L. si Tagetes

patula L., vezi Vsdoage.

larbd-brboasd.

Cotobrel (Trans.), Prunus spinosa L.,

lock, Hornblatt].Ceratophyllum

vezi Porumbar.
Crlielici (Trans.), Orobanche caryophyllacea Smith. si Orobanche cruenta
Bertol., vezi Verigel.

ticd din fam. Ceratophyllaceae, tulpina lunga si subtire, aproape

Craite, Tagetes erecta L. si Tagetes

foarte ramificatd, articulatnoduroasd ; frunzele verticilate, sesile,

divizate dichotomic in 2-4 segmente
lineare, evident fin-dintate ; florile
mici monoice, (pe aceiasi planta flori
mascule i femele) sunt solitare si
dispuse in mod neregulat la subtioara frunzelor ; fructele ovate, neari-

pate cu 3 spini : 2 spini la baza sunt

arcuat-recurbati, cel terminal egal de
lung cu fructul ori si mai lung. Creste cufundat in ape limpezi stagnante
lin curgtoare. IulieAugust.

patula L., vezi Vsdoage.

Cralici, Orobanche caryophyllacea

Smith. si Orobanche cruenta Ber-

tol., vezi Verigel.

Crances, Geum rivale L., vezi CltunuDoamnei. i Geum urbanum L., vezi
Cerentel.
Crapusnic, Cirsium arvense Scop.,
vezi Pldmidd, Cirsium lanceolatum
Scop., vezi Scai i Cirsium oleraceum
Scop., vezi Crstval.

Crapusnic. Cirsium furiens Griseb.

et Schenk. 4. planth erbacee vigu-

Ceratophyllum submersum L. 4. frun-

roas, tepoasa din fam. Compositae,

divizate in 5-8 segmente setacee, usor

fin-denticulate; fructele ovale, neari-

rioard acoperite pe langa spini foarte

zele de 3 ori dichotomic-ramificate,

pate, la bud fr spini, iar la vrf

cu Uil spin, care este mult mai scurt

deck fructul. Creste cufundat prin

ape stagnante sau lin-curgatoare. lu-

nielulie.

Cosor, Stratiotes &bides L., vezi Foarfeca-baltii.

Cosoroabe (Trans. PogAceaua, jud.

Turda-Aries), Tagetes patula L., vezi

Vsdoage.

Costrei, Panicum Crus galli L., vezi

larbd-brboas si Setaria glauca P.
Beauv., vezi Mohor.

Costre, Blur, Belengher (jud. Dmbovita), Uler (Munt. jud. Vlasca). [fr.
Sorgho
Herbe-de-Guine ; g.
Mohrenhirse]. Sorghum hale-

pense Pers., syn. Andropogon Izalepensis

Brot., Holcus halepensis L. 4. mare planta

ierboash din fam. Gramineae, rizomul

puternic i trtor (repent); tulpina
erectd, simpla i cu noduri glabre ;

tulpina inaltd ; foile pe partea supeputernici

cu peri spinosi ; florile

deschis-rosii (alburii sau rozee), dispuse In mari capitule globuloase, so-

litare sau reunite cte 2-4 si invo-

lucrate prin foile supreme, foliolele

involucrului glabre sau putin arachnoideu-lanate, recurbate sau patente,
linear-lanceolate, acuminate, indesuit
ciliate, cilit alungiti spinescenti, spinii

de un galben-palid. Creste pe marginea drumurilor In psuni, pe campuri i pe marginea padurilor, in

locuri necultivate. IunieSeptembrie.
Cirsium palustre Scop. G. mare
planta erbacee spinoas, tulpina de
1-2 m. de inalth si in toata lungimea
sa, pnd la vrf neintrerupt lobatdintatd, (crispath) si spinos aripata ;
foile linear-lanceolte, imprstiat-pa-

roase, lobate sau fidate,

cu lobii

atenuati in spini galbeni, sunt decurente ; florile rosii (rar alburii), dispuse in capitule sesile, ingrmdite
in raceme terminale, foliolele involucrului putin viscoase sunt lnosparoase. Creste prin livezi umede, in
locuri mlstinoase, pe langa praie,

frunzele linear-lanceolate, plane, aspre pe margine, cu nervura medianh

puternich, proeminent si alba, ligula
ciliat; florile in spicule purpuri, f ormnd o paniculd erecta pirarnidala,
glumele spiculelor ermafrodite sunt
cartilaginoase i pubescente, ale celor mascule membranoase. Creste pe

in pduri umbroase. IunieAugust.

Crasci, Rhamnus Frangula L., vezi

cimpuri, prin locuri deschise, pe langd

Crasici Crfisici, Rhamnus Frangula L.,

vezi Crusn.

drumuri

i prin grne. lulieAugust.

Crusn.

Crasei, Rhamnus Frangula L., vezi

Crusn.

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

Crstaval, Cdpqnic, Crdpunic [fr.

Cirse des endroits cultivs ; g. K o h 1artige Kratzdistel]. Cirsium

oleraceum Scop.
planta ierboas
din fam. Compositae, tulpina robust,

erecta ; frunzele glabre sau cu peri

Imprdtiati, neegal - spinos - ciliate i

amplexicaule ; cele inferioare penatifide cu segmente lanceolate, dentate,
cele superioare nedivizate i dintate ;
florile galbui, uneori purpurii sunt

dispuse In capitule, Ingrdinddite la

vrful tulpinei i Inconjurate de mari
bractee lat-ovale i galbui, foliolele
involucrului se termind intr'un scurt

spin moale. Cresc prin locuri mltinoase, livezile i vane montane

subalpine. lunielulie.
Crastavan (Trans. judetul Fdgra)
Chaerophyllum aromaticum L., vezi
Antonic.

Crastaveti, Cucumis sativus L., vezi

Castraveti.
Crtisoare, Alchemilla vulgaris L., vezi
Cretioare.

Creasta-cocosutui, Clavaria botrytis

Pers. vezi Rdinurele.
Creasta-cocosului [fr. Amarante-crte-

de-coq; g. Hahnenkamm]. Celosia cristata L O. planta erbacee

din fam. Amarantaceae cu frunzele

oval alungite i acuminate; florile mici

roii sau galbine sunt reunite la vrful tulpinei pe o axd dilatata In forma
de creast undulat. Aceastd planth,
originard din Ostindia, se cultivd adesea prin gradini ca ornamentala. lulie
Septembrie.

Creasta-cocosului, Barba-caprei, Bu-

rete-cret, Laba-matei (Mold.), Meloel

(Mold.), Opintici, Togmagel (Mold.).

[fr. Barbe-de-chevre, Poule , g. B d-

rentatze, Katzenlappe, Ziegenb ar t].Clavaria flava Schaeff.

Mare ciupercd fragild, comestibild din

fam. Clavariaceae, tulpina carnoasd,

groas, alb, foarte ramificata cu
ramurile cilindrice, netede, obtuze i
galbine ; sporii elipsoizi sunt alb-galbui. Aceast delicioasd ciuperca comestibild crete pe pamnt in pduri
umbroase mai cu sama toamna.
Creasta-cocosului (Bucegi, Valea-Prahovei, Bran. etc. M. Haret). i

Breabdn (Bucovina). [g. Dru sige

Z ahn wur z].
Dentaria glan-

dulosa W. et

syn. Cardamine
glandulosa Schmalh. 2l. plantd erbacee
Kit.,

din fam. Cruciferae, rizom subtire

squamos numai putin ingropt, aezat

79

orizontal In pdmnt ; tulpina de 10

30 cm. cu 3 foi petiolate, verticilate

fiecare foaie este trifoliolatd, foli-

olele mijlocii ale frunzelor sunt pre-

vazute la bazd cu die o mica glandul. Florile mdrioare, roii sau

liliachii, lungpedunculate, aezate cAte

2-5 in mici raceme erecte la %/dui

tulpinei, petalele mari, plane, Intinse,

de 2 ori mai lungi deck caliciul, iar

staminele numai jumatate din lungimea petalelor ; fructul o silicv cu
rostrul de cel mutt 1 cm. de lung.
Creste adesea prin pdclurile umbroase

din regiunea montand i subalpina.

AprilieIunie.
Creasta-cocosului (Trans.), Leonurus
Cardiaca L., vezi Talpa-gatei,
Creasta-cucosului (Bucovina, Valeasad.), Ferega, Feria [fr. Fougeres ;
g. Schildfar n].--Aspidium Braunii
Spen.
plantd erbacee din fam.
Polypodiaceae, foile lanceolate, scurtacuminate, spre bazd pe nesimtite
mult Ingustate, membranoase, de 2-3

ori penatifide ; sporangii, grupati in

mici grdmezi, numite sori, dispui pe
fata inferioard a foilor, ei sunt de
marime mijlocie, foarte bombati, la
urind separati i invaliti de un induziu foarte mic i aproape membranos i Aspidium lobatum Swartz. cu
foile linear-lanceolate, scurt acuminate,

spre bazd foarte ingustate, coriacee,

rigide, putin lucitoare pe fata superioara, mai adesea dublu-penatifide,
sorii foarte mici, aproape plani sunt
Invdliti de un induziu coriaceu. Ambele

specii cresc prin pdclurile umbroase

dela munte. IuliAugust.
Creasta-cocosului (Trans. Pogdceaua,
jud. Turda-Arie), Polygonum orientale L., vezi Motu-curcanului.
Creson, Bruncut, Caprilemd, Caprilon,
Cardame, Hrenitd. [fr. Cresson-desjardins, Cresson-alenois, Nasitort; g.

Gartenkresse].Lepidium sati-

vum L. O. plantd erbacee glabrd

glaucd din fam. Cruciferae, Julpina
erectd, ramificatd ; frunzele inferioare,
petiolate, neregulat - incise, lobate,

penatipartite, cele superioare sesile,

nedivizate i lineare; florile albe, mici,

dispuse In raceme terminale ; fructele

silicule orbicular-ovale, aripate, obtuse, evident emarginate, alipite de

tulpina (axa), stilul foarte scurt. Originard din Europa sudich, cultivatd
ca planta culinar. lunielulie.

www.digibuc.ro

80

ZACH. C. PANTU

Creson, Nasturtium officinale R. Br.,

vezi Nsturel.
Crestneasii (Bnat), ramurile sterile
de Gratiola officinalis L., vezi Veninaritd.

Crestatea, Lactuca muralis Fresen.,

vezi Susai-pduret. Lactuca sagittata
W. et Kit., vezi Tlharea i Prenan-

thes purpurea L., vezi Salata-iepurelui.

Cretisoara, Alchemilla vulgaris L.,

vezi Cretisoare.
Cretisoara (Mold.), Clavaria coralloides L., vezi Bureti-de-conopide.
Cretisoare, Brumdrie, Crdtisoare, Creti-

ward, Plasca. Pleased. Umbraru-

Doamnei i Umbraru-muntelui (Bucovina). [fr. Manteau-de-Notre-Dame,

Pied-de-lion ; g. G em ein er S
Alchenau, Frauenmantel].

milla vulgaiis L. 21.. plantd erbacee

din fam. Rosaceae, cu frunzele reni-

forme, palmatilobate cu 5-9 lobi,

cutate, lobii aproape semicirculari.

de jur imprejur dintati ; florile mici,

verzi-gdlbui sunt dispuse in cime
corimbiforme. Cresce prin psuni
livezi alpine si . subalpine., lunie
August.

Cretisor, Betonica officinalis L., vezi

Vindecea*

Cretusca, Barba-caprei (Trans.), Capri-

In jos, bine mirositoare, mari i albe

sunt grupate la vrful tulpinei cdte

3-20 ; fructul o capsula cu 3 loje.
Aceastd plantd, originard din sudul
Europei, se cultiv adesea prin gradini pentrif florile sale frumoase cu
miros plcut. Iunielulie.
Crin, Lilium bulbiferum L., vezi Li-

lie-rosie i Lilium Martagon L., vezi

Crin-de-pdure.
Crin-alb, Lilium candidum L., vezi Crin.

Crin-de-balta, Butomus umbellatus L.,

vezi Rosgea.
Crin-de-gradinit, Lilium candidum L.,
vezi Crin.
Crin-de-paciure, AiOT, Aisor-galben,
Aiu - de - padure, Crin,

Crin-pestrit,

Fiere, Lilie (Trans.). [fr. Lis-Marta-

gon; g. Trkenbund, TrkenLilium Martagon L.

bundlili

4. plantd erbacee bulboasd din fam.

Liliaceae, bulb ovoid cu solzi galbini ;

tulpina rigida, erectd cilindricd, mai
mull sau mai putin pubescent ; frunzele eliptic-lanceolate, dispuse mai
adesea In verticile ; florile plecate In
jos, au periantul recurbat i sunt rozviolacee cu pete purpurii inchise.

Creste prin paduri umbroase

dumbrave. Iunielulie

i prin

Crin-de-toamna.[fr.1-lmrocalle-bleue].

Hosta coerulea Trtk., syn. Funkia

foaie, Pepeneaua (Bucovina), SAn-

ovata Spreng., HemerocalliS coerulea Andr.

Echtes Mdclesss].Spiraea Ul-

aceae ; rAddcini tuberculoase, fasciculate ; frunzele aproape toate ra-

zian-voiniceascd (Bucovina), Smantnicd, Tauld. [fr. Reine-des-prs ; g.

4. planta erbacee din fam. Lilia-

maria L., syn. Filipendula Ulmaria Maxi-

dicale, petiolate, sunt ovale sau usor

cordiforme, verzi, cu 5-10 nervure
laterale ; florile liliachii sau albastre,
rar albe sunt dispuse atarnnd inteun

mowicz; 4. planta erbacee din fam.

Rosaceae cu frunzele intrerupt-penate, foliolele mari, ovale, verzi pe
ambele prti sau albtomentoase pe
partea inferioard, nedivizate, cea terminald mai mare si 3-5 palmatipartit ; florile albe, odorante sunt dispuse in corimbe multiflore. Creste
prin pdduri i pe marginea pdurilor
din regiunea montand. lunielulie.
Melif.

Crihin (Trans.), Prunus insititia L.,

vezi Goldan.

Crin (Mold. muntele Ceahlau), Larix

sibirica Led., vezi Zad.
Crin, Crin-alb, Crin-de-grdind, Lilie,
Lilie-albd (Trans.). [fr. Lis-blanc ; g.

Line].

Lilium candidum L.

21,

planta erbacee, bulboas din fam. Liliaceae ; tulpina rigidd, erectd ; frun-

zele numeroase in partea inferioard

sunt lanceolate ; florile infundibuliform-campanulate, patente sau plecate

racem multiflor, la vrful tulpinei

scapiforme, care iese dintre frunze

Hosta plantaginea Aschers. syn.

Funkia subcordata Spreng.

Hemerocallis

japonica Thunb.21-. [fr. Hrnrocalle du

Japor], frunzele oval-cordiforme, de

un verde deschis ; florile albe, pldeut
mirositoare sunt dispuse inteuu racem compact, pauciflor, format din
9-15 flori, la vrful tulpinei scapiforme. Ambele specii, originare din
Japonia, sunt mult cultivate prin grddini ca plante decorative pentru flo-

rile lor frumoase. AugustSeptembrie.

Crin-galben, Crini-galbini, Crinul-fnului, Dret-galbin (Trans.), Stnjini.

He[fr. Lis-jaune ; g. Taglili

merocallis flava L. 4. planta erbacee din fam. Liliaceae ; frunzele in-

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

gust-lineare, carenate ; florile plcut

mirositoare, sunt galbine deschise,
erecte, cu 6 diviziuni plane, putin ar-

cuate in afar i cu marginea neunHemerocallis fulva L. 21_

dulat.

se deosebeste de precedenta prin :

florile mai mad, de coloare rosiegalbuie, neodorante, cu diviziunile
periantului longitudinal-nerviate i reticulate, cele trei diviziuni interne
undulate pe margine. Ambele specii,
originare din Europa sudica, sunt

cultivate ca plante decorative pentru

florile lor mari i frumoase. lulie
August.

Crin-pestrit, Lilium Martagon L., vezi

Crin-de-pddure.
Crin-rosu, (Trans. AgArbiciu, jud. Tarnava-mare), Gladioale (Trans.). [fr.

Glaeul - de - Gaud; g. Siegwur z,

Schwertel.]. Gladiolus gandavensis

Hort. syn. Gladiolus gandiensis

Hort. 21, este o viguroas plantd erbacee hybridd, obtinutd prin incruci-

sare din speciile. Gladiolus psitta-

cinus Hook. si Gladiolus cardinalis

Curt, din fam. lridaceae. Tulpina
1-1,50 m. de inalt, cu florile foarte

mari, de un rosu stralucitor cu pete

galbine, iar lobii inferiori ai florilor
cu striatiuni de coloare amarant. Aceast& frumoasd planta a fost introdus in culturd de Louis Van Houtte
astzi se cultivd numeroase varietati i prin partite noastre. Iulie
August si Septembrie, dup varietati,
climat, teren i cultur.

Crin-vnt, Gladiolus imbricatus L.,

vezi Sbiutd si Iris germanica L.,

vezi Stanjini.
Crini, Iris germanica L., vezi Stnjeni.
Crinul-fnului, Hemerocallis flaw' L.,
vezi Crin-galben.
Crisantem (Trans.), Crysanthemum
indicum i Chrysanthemum sinense
Sal). L., vezi Tufnic.
Cristeneas, Ajuga Laxmanni Benth.,
vezi Barba-boierului.
Crucea - pmntutuf, Branca - ursului,
Talpa-ursului. [fr. Berce, Branc-ursine; g. Barenklau]. Heracleum Sphondylium L. 4. plant erbacee
din fam. Umbelliferae, tulpina striata
si impreun cu frunzele, acoperit cu
peri asprii ; frunzele mari cu vagina
umflat sunt penate sau profund penatifide cu segmentele lobate sau penatipartite, pe margine serrat-dentate ;

florile albe sau rozee, adesea radiante, dispuse in umbele, formate din
Vozabuiar Botanic

tunbelule, insotite de un involucel,

compus din numeroase foliole ; ovarul foarte pdros ; fructele subrotundovale. Creste prin fnete, tufise, poieni i pduri umede. lunieSeptembrie. Melif si Heracleum sibiricum
L. 21-. se deosebeste de specia precedent prin florile sale galbine,

cu petalele aproape egale (neradiante) si prin ovarul glabru sau aproape glabru ; fructele subrotundovate, la vrf profund emarginate.

Creste prin fnete, tufisuri si poieni.

lunieAugust. Melif.
Crucea - pnei, Abutilon Avicennae
Gaertn., vezi Pristolnic.
Crucea-voinicului, Norocel i Voinicel
(ambele la munte jud. Prahova). Anemone angulosa Lam. sym. Hepatica

angulosa DC. Sa Hepatica transsilvanica

din fam.
24-. planta erbacee
Ranunculaceae cu rizomul puternic ;
Fuss.

frunzele, lung-pedunculate, cu 3-5

lobi, la bazd cordate, peduncutele
impreuna cu lamina frunzelor abundent proase ; florile de un frumos
albastru. Creste prin paduri in regiunea montana i subalpina. Martie
Aprilie.

Crucea-voinicului, (13dnat), Chelidonium majus L., vezi Rostopasca.

Crucelit, Senecio vernalis W. et Kit.,

vezi Splacioasd si Senccio vulgaris
L., vezi Cruciulit.
Cruciulit, Senecio vernalis W. et Kit.,
vezi Spdlacioasd.
Cruciulit, Petimbroas, Splacioasd.

[g. Felsen-Kreuzkraut].

Senecio rupestris W. et Kit. 24-, mica planta

erbacee din fam. Compositae,tulpina

de 20-40 cm. de inaltd; foile glabre
sau putin lanos-proase, cele inf erioare lirate, petiolate, cele mijlocii tulpinale penatifide cu auricule dentate
amplexicaule, lobii oblongi, putin obtusi ; florile galbine, cele marginate
ligulate, grmadite in capitule, reunite
in raceme terminale, foliolele caliciului extern al involucrului format din
6-12 foliole, cu vrfurile negricioase

sunt de 4 ori mai scurte deck invo-

lucrul ; fructele achene suriu-proase

cu papusul caduc. Creste pe locurile
pietroase i stncoase de pe coastele muntilor pana sus in regiunea

alpin. lunieAugust.

Crucitilitd, Cdnahiei (Bucovina), Celpetit (Mold.), Crucelita, Petimbroas,

Spdliicioas. [fr. Senecon ; g. B al d-

greis, Kreuzkraut].

www.digibuc.ro

Senecio
6

82

ZACH. C. PANTU

vulgaris L. O. micd planta erbacee din

fam. Compositae, tulpina erecta ; frun-

zele glabre sau arachnoideu lanoase,

sinuat-dintate sau penatifide, cele superioare, auriculate la bazd si amplexicaule ; florile galbine, toate tubuloase, f ara flori ligulate, dispuse in
mici capitule, reunite in corimbe compacte la vrful tulpinei, bracteele externe adesea in numr de 10 sunt cu
vdrful negru, fructele achene pubes-

cente. Creste prin locuri nisipoase,

inculte sau cultivate. AprilieSeptembrie.

Cruciultte, Lyclznis clzalcedonica L.,

vezi Arsinic.

Crumpene i Crumpeni (Trans.), Soarum tuberosum L., vezi Cartofi.

Crumpiri, Solanum tuber osum L., vezi

Cartofi.
Crttn, Crasci, Crsei, Crasici, Crasici,
Crusei, Lemn-cnesc, Pasachind, Patachina. [fr. Bois-noir, Bourdaine ; g.

Faulbaum, Pulverholz].Rha-

mnus Frangula L., syn. Frangula Alma

Mill.

arbust cu ramurile alterne

fdra spini din fam. RIzamnaceae, frunzele eliptice acuminate, cu marginea intreagd sau putin undulatd ; florile albeverzui sunt ermafrodite ; fructele mai

intdi roii, devin mai In urmd negrii.

Creste prin lunci, tufise si pduri.
AprilieMaiu.
Scoarta Cortex Rhamni Frangulae" Intrebuintatd in medicind. Lemnul ars (id un
cdrbune escelent pentru fabricatiunea pra-

fului-de-pu.

Crusdtea, Barbusoar, Grnatii (Bucovina). [fr. Herbe de Sainte-Barbe,

Girarde-jaune; g. Winterkress

Barbarea vulgaris R. Br. G. plantd

erbacee din fam. Cruciferae cu frunzele inferioare lyrate, lobul terminal

foarte mare, adesea rotund, la bazd

cordiform, lobii laterali mai

mici 2 4 perechi, cele superioare
nedivizate, intregi obovale i dintate ;
florile galbine aurii, dispuse in raceme,

putin

petalele cam de 2 ori mai lungi deck

caliciul ; fructul o siljCu cu 4 muchi.

Creste prin locuri umede. Aprilie

Iulie. Melif.

Crusei, Rhamnus Frangula L., vezi

Crusn.

Cubelciascd, Medicago falcata L.. vezi

Culbeceasa.

Cubilceasc, Medicago falcata L., vezi

Culbeceas.
Cucosi (Bucovina), prunele tinere, di-

formate si transformate de ciuperca

Exoascus Pruni Fuck., vezi Urlupi.

Cuculeasd, Lychnis Flos cuculi L., vezi

Floarea-cucului.
Cucumr (Banat), Cucunzis sativus L.,
vezi Castraveti.

Cucurbtd, Cucurbita Melopepo L.,

vezi Bostan-alb.

Cucurbtd-porceasci, Cucurbita Pepo

L., vezi Bostan.
Cucurbeatd, Cucurbita Pepo L., vezi
Bostan.

Cucurbetd, Lagenaria vulgaris Ser.,

vezi Tidva.
Cucurbetea, Aristoloclzia Clematitis L.,
vezi Remf ; Bryonia alba L., vezi Imprteasa. i Coccinia indica Wigt et
Ant., vezi Tartcutd.
Cucurbeticd, Aristolochia Clematitis
L., vezi Remf.
Cucurig, Helleborus odorus W. et Kit.,
vezi Cutcurig.

Cucuruz, Cojocei (Bucovina). [fr. PPetasits ; g. Weisse-Pestwurz.].

tasites albus Gaertn. 4. planta er-

bacee din fam. Compositae, frunzele

bazilare, adesea mari apar In urma

florilor, ele sunt orbicular-cordiforme, anguloase, aculeolat-dintate, pe
fata inferioard lanos-pdsloase ; florile albe-galbui sunt dispuse in mici
capitule, reunite inteun racem la val.-

ful unei tulpini, acoperite de frunze

squamiforme ; stigmatele florilor ermafrodite sunt linear-lanceolate, acu-

minate si divizate aproape pnd la

bazd. Creste prin locuri umbroase si

pe marginea torentelor din pddurile
montane si subalpine. AprilieMaiu.
Cucuruz, Petasites officinalis Moench.,
vezi Captalan.
Cucuruz, (Trans.), Zea Mays L., vezi
Pdpusoi.

Cucuruz-de-pfidure, Lathraea Squa-

maria L., vezi Mama-pddurei.

Cucuruzi, Petasites officinalis Moench.,
vezi Captalan.
Cucuruzu-pdurilor (Trans.), Lathraea
Squamaria L., vezi Mama-padurei.
Cucuruzul-ursului, (Mold. si Munt. numire comunicata de Dr. Marcel
Brdndza) se numesc tulpinele fertile

sporifere de Equisetum Telmateja

Ehrh., vezi Paru-porcului.Ursul cnd

iese primavara din hibernatie mannca aceste tulpine spodfere.
Cucuta', Bucinis (Trans.), Cucuta-mare,
Dudaie [fr. Cigu, Grande-Cigu ; g.

Schierling]. Conium maculatum

L. G. planta erbacee, otrvitoare din

www.digibuc.ro

83

PLANTELE CUNOSCUTE. DE POPORUL ROMAN

farn. Umbelliferae, tulpina cilindrica,

fin-striatd, fistuloas, glaucescentd. si

cu pete rosii, mai cu samd in partea

inferioard: frunzele inferioare de 3
ori penatipartite cu petiolul cilindric
fistulos, foliolele adnc-penatifide cu
segmente serrate si mucronulate ; florile albe, dispuse In umbele compuse,
insotite de un involucru cu numeroase
foliole,

involucelul cu 3-5 foliole

mai scurte deck umbelula ; fructele

rotund-ovale. Creste prin locuri necultivate, pe lang garduri i locuri
dosnice. lulieAugust.
Frunzele j fructele sunt intrebuintate M
medicina ,Herba ConiP.

Cueuta-de-apg., Bucinis-de -apd, Bucinis-

de-baltd, Cucutd-inveninatd (Trans.),

Cucutd-micd, [fr. Cicutaire, Cigu-

aquatique; g. Wasserschierling,
Wterich]. Cicuta virosa L. 4.

planta erbacee foarte otrdvitoare din

fam. Umbelliferae, rizomul gros, carnos, gol inlduntru si divizat in mai

multe compartimente prin pereti transversali ; tulpina cilindric, usor striat,

foarte fistuloas i glabrd spre bazd,

adesea rosieticd; frunzele de 3 orf

penatisecate, cu foliolele linear-lanceolate, ascutite, serrate, petiolul f istulos ; florile albe, dispuse In umbele
compuse ; fructele aproape globuloase,

putin comprimate lateral. Creste prin

si ape stagnante lulie

August.

Cucutd-de-pdure, (Bucovina), Sdm-

Oenanthe Phalandrium Lam., vezi Mardras.

Cuibu-pfinfiutului, Neottia Nidus avis
Rich., vezi Tranji.
Cuibul-rndunelii, Neottia Nidus avis
Rich., vezi Trnji.
Cucutica-de-b6.1ti,

Cuibwr, Neottia Nidus avis

Rich.,

vezi TrAnji.
Cuipare, (Bucovina), Asclepias Cornuti
DC. vezi Ceara-albinii.

Cuipare, Dianthus Cartlzusianorum L.,

vezi Garofite, Dianthus Caryophyllus
L., vezi Garoafd, Dianthus chinensis
L., vezi Garofite i Holosteum umbellatum L., vezi Cuisorit.
Cuipare [fr. Clous-de-girofle ; g. G ew Or zne lk e]. Mugurii florali (bode : Eugenia caryophyllata
Thunb., syn. Caryophyllus aromaticus L. V. arbore totdeauna verde din

bocii)

fam. Myrtaceae, frunzele opuse, alun-

git ovale ; florile numeroase rozee

au un miros pldcut. Acest frumos

arbore creste in insulele Moluce.

Cuisoareie sunt Intrebuintate ca aromatic.

Cuipare (Trans. Cusma, jud. BistritaNdsud), Ribes aureum Pursh., vezi

Cuisor.

Cuipr, (Trans. Panade, jud. Tarnava-

mica ; Mold. Campuri langd Soveja),

Cuisoare (Cusma, jud. Bistrita - Nasand) ; Lemn-de-cuisoare (Trans. Blaj
Sncel, jud. Tarnava-mica i Turdanoud, jud. Turda-Aries). [fr. Groseillier; g. Goldtraube]. Ribes au-

cutd, (Bucovina-Prtsestii-de-sus.).
[fr. Gaillet ; g. L a b k r au t].
Galium

frumos arbust frd

reum Pursh.
spini din fam. Saxifragaceae de 1--2
m. inditirne ; frunze trilobate cu lobii
divaricati ; florile galbine-aurii, dis-

(repent) emite stoloni ; tulpina erectd,

mai dela baza patrunghiulard, glabrd.;
ramuri opuse, orizontale si delicate ;

puse in lungi raceme multiflore, compacte, fat% miros sau pldcut mirosi-

ingustate, ascutite si mucronulate, pe

fata inferioard palid-glauce; florile

glabre au gust pldcut. Plant orna-

Schultesii Vest. 2I-. planta erbacee

din fam. Rabiaceae, rizomul tarator

frunzele mai adesea cate 8 in verticile, lanceolate, spre ambele parti

albe, dispuse in paniculd mare, cu

rarnuri patente, pedicelii mai adeseori triflori ; laciniile corolei oblongJan ceolate, acuminate ; fructele netede,

albstriu-pruinoase. Creste prin pdduri, adesea. lunieAugust.

Cucut inveninatfi, (Trans.), Cicuta
virosa L., vezi Cucuta-de-and.
Cucut-mare, Conium maculatum L.,
vezi Cucuta.
Cucua-mie, Aethusa Cynapium L.,
vezi Patrunjelu-cdnelui si Cicuta virosa L., vezi Cucuta-de-aril

toare (var. fragrans L odd.), corola

adesea devine mai tarziu rosie ; fructele boabe (bacce) galbine, rar negrii,
mentala,originard din America nordicd,

cultivata adesea i prin gradinile si

parcurile dela noi. Maiulunie.

Cuiprit, Betonica off icirialis L., vezi
Vindecea si Geum urbanum L., vezi
Cerentel.

Cu4orit, Cuisoare, Rocotel, [fr. Holoste en ombelle ; g. S purr e].

Holosteum umbellatum L. 0. mica
planta erbacee glaucescenta, adesea
rosietica, din fain' Caryophyllaceae,
frunzele sesile, ovale, cele inferioare
alungite ; florile albe, sau alb-rozee
sunt dispuse in cime um'aeliforme,

www.digibuc.ro

84

ZACH. C. PANTU

cari &fad inflorire sunt plecate in jos,

petalele denticulate, stamMe 3, rar
4-5 ; fructul capsul cu nurneroase
seminte scuteliforme. Creste prin lo-

curi cultivate, pe cmpii nisipoase.

AprilieMaiu.
Cujba-ciobanului (Bucovina, Cmpu-

lung), Conocephalus conicus N ecker.

syn. Fegatella conica Corda., Marchantia
cohica L. Planta Muscineae, (Bryophyta)

dintre Hepaticae, din fam. Marchantiaceae, corpul este un tal, care creste pe pdmnt, este subtire, pielos
(cbriaceu), dealungul mijlocului cu o
nervurd mediand mai groasd, pe fata
inferioara cu rhizoizi doi, de coloare
verde deschis ori verde inchis dupd
vrst, mult ramificat prin bifurcare.
Pe fata superioara a thalului sunt usor distincte mici suprafete pentagonale, fiecare avnd la mijloc un cerculet alb, vizibil cu ochiul liber ; thalui nu poarta deloc cosulete cu propagUle pe fata lui superioard, cum
are Marchantia de care se distinge in
felul acesta i reteaua poligonala cu
cerculetele mijlocii la aceasta e mult
mai ailed, nedistinct usor cu ochiul
liber. Sporogoanele sunt purtate sub
o cdciuld conicd, asezatd in vrful unui peduncul lung de 5-10 cm. fraged si hialin. Se intalneste pe locuri
umede si umbroase, pe malurile praelor, isvoarelor, pe ziduri vechi mai

ales pe pdmant calcaros, formnd

mase mari prin suprapunerea thalurilor din mai multi ani. Este mai comund decal Marchantia ; la ses mai
putin, In munti pnd pe la 1800-2000 m.

Cujiid, Arnica montana L., vezi Arnica.

Cujcl, Doronicum cordifolium Stern-

berg, syn. D. Columnae Ten. 21, plantd

erbacee din fam. Compositae, frun-

zele inferioare lung-petiolate profundcordiforme, cele tulpinale ovale cu

baza cordatd i amplexicaule, toate
dintate ; florile galbine, dispuse In ca-

pitule mari fructele achene fail papus. Creste pe stncile umede si pe

marginea torentelor din regiunea alpin si subalpin. lunieAugust.

Culbeceas, Coblceasc, Cobelceasca,

liolate; florile galbine, numeroase,

dispuse in raceme scurte, adesea glo-

buloase ; fructele drepte, curbate ca

o secera sau cu o singur invrtitura.
Comuna prin pasunile uscate i fnetele sterile, pe malurile aride ale

apelor, uneori cultivatd. lunieSeptembrie.

Culbeceasd-cultivat, Medicago sativa

L., vezi Luterna.
Culcu$ul-vacei, Hieracium Pilosella L.,
vezi Vulturia.
Culducw, Prunus insititia L., vezi
Goldan.

Culeandr (Bucovina), Coriandrum sativum L., vezi Coriandru.

Culm, Typha latifolia L., vezi Papura.

Cumitra, (Trans. Agrbiciu, jud. Tarnava-mare), Geranium macrorrhizum

L., vezi Priboi.

Cunun, Coronilla varia L., vezi Coroniste.

Cununitd, Coronilla varia L., vezi Coroniste.

Cununitd, Caprafoi, Ciritel, Tauld
Spirea ulmifolia
(Munt.), Teisor.

Scop. D. mic arbust din fain. Rosaceae,

frunzele petiolate, ovale-lanceolate ;

florile abbe, dispuse In corimbe lungpedunculate, simple si terminale. Creste pe stncile umbrite de prin pdurile din regiunea montan subalpina.

Maiulunie.
Cununit, Vinca herbacea W. et

Kit.

Vinca minor L., vezi Saschiu.

Cununite, Xerantlzemum annuum L.,
vezi Plevaita.
Cupa-udii, (Trans. Muntii-Apuseni, Scarisoara, cnf. Borza), Campanula abietina Griseb. vezi Clopotei.
Cupa-vacel, Holbur, Volbur, Volburdmare, Volbur - de - garduri, Volvur.
[fr. Manchettes, Chemise-de-NotreDame, Liseron-des- haies ; g. H e
k en win d e, Z aunw in d
sepium R. Br., syn. Convoleu his

septum L. 21-. plant erbacee din lam.

Convolvulaceae, tulpina agdttoare,
volubil ; frunzele sagitate cu auricule
trunchiate adesea dentate; florile mari,

albe si fr miros sunt insotite de 2

mari bractee cordiforme ascutite,

Cubelciasc, Cubilceascd, Ghisdei, Lu-

pedunculi patrunghiulari, uniflori

sauvage; g. Sichelklee, Schwedische Luzerne]. Medicago fal-

umede, pe marginea rurilor. Julie

zern. Trifoi, Trifoiasi-slbatic (Bucovina). [fr. Luzerne-jaune, Luzerne-

mai lungi cleat petiolii. Creste pe

lng garduri, tufisuri si prin paduri
Septembrie.

farn.

Cupa-vacei, Volvurd. Calystegia sil-

mnt sau ascendentd ; frunzele trifo-

W. et Kit. 4. planta erbacee agatt-

cata L. 4. plant erbacee din

Leguminosae, tulpina intins pe p-

vatica Gris., syn. Convolvulus silvaticus

www.digibuc.ro

85

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

toare volubild din fam. Convolvulaceae

frunzele sagitate cu auricule angulattrunchiate ; floril2 mari albe, insotite

de mari bractee ovate obtuse, ven-

tricos umflate, pedunculii cilindrici

aproape de lungimea frunzelor. Creste
prin tufisuri i paduri. Maiulunie.
Cupe (Mold.), Ghinturd, Ochincele,
Ocinceave. [fr. Gentiane--grandesfleurs, Gentiane--tige-courte,. Gentiane-decoupe ; g. A usgesc hn

ttener Enzian, StengelloserE n zia n].

Gentiana excisa Presl.,

syn. Gentiaua acautis Gc. L

micd planta

erbacee din fam. Gentianaceae, tutpina foarte scurtd ; frunzele bazilare

dispuse in rozetd sunt ovale sau eliptice, putin coriacee ; tulpina

cu o

singurd floare mare, de coloare al-

bastrd azurie, dintii caliciului putin

ingustati la bazd, devin oval-lanceolati
patenti, corola campanulatd cu segmente obtuze, i mucronate. Aceastd
frumoasa plantd creste prin pasunile

din regiunea alpina. Iunielulie.

Cur-de-Oink vezi Pecingine.
Curlice Clavaria coralloides L., vezi
Bureti-Cle-conopid si Hydnum corralloides Scop., vezi Burete-cret.
Curcodand, Fumaria off icinalis L.,
vezi Fumarit.

Curcubea, Lagenaria vulgaris Ser.,

oleracea L. var. capitata L., vezi

Varza-de-iarna.
Curechiu-de-iarn (Mold. si Trans.),
Brassica oleracea L. var. capitata
L , vezi Varza-de-iarnd.
Curechiu-de-munte (Trans. Rodna).
Senecillis carpatica Schott. Kotschy
et Nym. syn. Ligularia glauea Hoffm.

planta erbacee din fam. Compositae,

tulpina simpla, glabra, striata, la varf
racemoasa, sau racemos-paniculata ;
frunzele glauce, necaloase pe margini
sunt aproape coriacee, cele radicale si
ale fasciculilor sterili sunt orbiculare,
cordiforme, ovate sau oblongi, mai
lung sau mai scurt petiolate, petiolii in
partea lor superioara aripati, frunzele

caulinare inferioare, ingustate in petioli

lati, amplexicaule, cele superioare cu

baza lata sesile ; florile galbine-aurii,
dispuse in mari capitule, cele marginale ligulate femenine, cele centrale
tubuloase ermafrodite, ligulele o-

blongi cu 5-10 nervure ; fructele

achene, linear-fusiforme, glabre cu

un papus scurt, uniserial, alburiu

fragil. Plantd foarte rard, care creste
pe calcar in regiunea subalpina, pand
acum cunoscuta numai durd muntele
Corongis din nordul Transilvaniei.
lulie.

vezi Tidvd.

Curelele-de-opinci-a Domnului-Hristos
(Bucovina, Breaza, jud. Cmpulung),

vezi Imparateasa.

caritd.
Curmal, Finic sau Fenic, [fr. Daffier; g.

Curcubetea (Bdnat), Bryonia alba L.,

Curcubetick Aristolochia Clematitis

L., vezi Remf.

Curcubeu (Craiova), Cynodon Dactylon

Pers., vezi Pir-gros.

Curcubeu, Barba-impdratului (Munt.),
Floarea-cununei (Trans.), Flocosele,
Flocosicd. Ur. Coquelourde, Passe-

fleur; g. VexiernelketLychnis

Coronaria Lam., syn. Agrostemma Coro-

naria L. i Coronaria tomentosa A. Br.

2I-. plantd erbacee din fam. Caryophyllaceae, frunzele i tulpina dens

alb-pdslos-paroase frunzele opuse,
ovale sau oblonge; florile mari, rosiipurpurii, cu petalele intregi, coronula
cu solzi lanceolati ascutiti, sunt lungpedunculate ; fructul o capsuld cu 10
coaste, smintele negrii. Creste prin
paduri, tufisuri, prin poieni i margini

de pduri. IunieIulie.

.Curcudel, Prunus cerasifera Ehrh., vezi

Corcodus.

Curcudele, fructeie comestibile de Prunus cerasif era Ehrh., vezi Corcodus.

Curechiu (Mold. si Trans.) Brassica

Triglochin palustre

L.,

vezi Bros-

Dattelp alma Phoenix dactyli-

fera L. frumos arbore din fam. Palmae, tulpina (stip) cilindrica se tidied
frd a se ramifica pand la indltimea de

10-12 m. prezentand la suprafatd

cicatricele frunzelor cazute ; frunzele

ingrdmddite la vrful tulpinei sunt
imparipenaticompuse, ele pot ajunge
pand la 3 m. lungime, foliolele lanceolate, ascutite i rigide ; florile unisexuale dioce sunt mici, numeroase
si reunite intr'un mare spadice ramif icat, numit regim, prevazut cu o spat

coriacee monofild cu o crepaturd laterald ; fructele numite : Curmale [fr.

Dattes ; g. Datte 1]. sunt comestibile.
Acest frumos arbore creste si se cultiv din insulele Canarice prin oazele
Saharei pana in Asia Sud-vesticd.

Curmalul se cultivd uneori

si prin

pdrtile noastre, prin casele oamenilor

sau prin flordrii ca plantd decorativd.
Curmalele sunt fructe dulci gustoase
foarte nutritive.

www.digibuc.ro

ZACH. C. PANTU

86

Curmale, [fr. Datte ; g. D at t e I] fruc-

bazilare de vara sunt ovale cordi-

vezi Vitd-alba.
Curpen-alb (Banat), Clematis Vitalba
L., vezi Vita-alba.

Cuscrisor, Mierea-ursului, Plamanarit.

forme si cu petiolul, ceva mai scurt

decat lamina ; florile rosii apoi violete, rar albe. Creste prin padurile
umbroase si umede. AprilieMaiu.

tele comestibile de Phoenix dactylifera L., vezi Curmal.

Curpen (Trans.), Clernatis Vitalba L.,

Melif.

[g. Rotes-Lungenkraut.],--Pu/-

Curpen-aIb,Lonicera Xylosteum L., vezi

Caprifoi.
Curpen-de-munte, Curpenitd. (Trans.),
Naprasnic (Trans.), [fr. Atragne-

des4dpes ;

g.

A lp enreb e,

monaria rubra Schott. et Kotschy. 4.

plantd erbacee din fam. Borraginaceae, rizom orizontal repent, cu fibre
ingrosate numeroase, emite capituli
sterili de foi si tulpini florifere, tulpinile florifere simple sau dichotomic
ramificate, acoperite cu peri setosi

A 1-

penwaldrebe]. Atragene alpina

L., syn. Clematis alpina Mill. D. arbust

din fatn. Ranunculaceae cu tulpina

in cea mai mare parte articulati

sarmentoas, actdtoare, anguloasa,

noduroas si ramificata ; frunzele de
2 ori trifoliolate cu foliolele ovallanceolate, acuminate si denticulate ;
florile solitare, mari, violacee sau
albe, plecate in jos, cu pedunculul

mai lung dect frunza, caliciul cu 4

sepale petaloide, pdroase pe dinafara,

corola cu petale numeroase, spatulate si mai mici decdt sepalele. Carpele ovale, comprimate vilos-pdroase,

terminate printeo coadd lunga i paroas. Creste pe stancile din reigunea

subalpina. lunielulie.
Curpen-de-pddure, Clematis Vitalba
L., vezi Vitd-alba.
Curpen-arept, Clernatis recta L., vezi

patenti, amestecati i cu peri glanduli-

feri ; floarea totdeauna rosie, corola

cu tubul succesiv lrgit i egal de

lung cu caliciul; caliciul turbinat-campanulat i cu peri articulati, glanduli-

feri. Creste prin paduri in locuri umbroase cam umede in regiunea montand si subalpin. Maiululie.
Cusmut (Bucovina, Cmpulung), Erigeron acris L., vezi Bunghisor.
Cutcurig (Craiova), Bojotel, Bojotei
(Mehedinti), Cutcurigi (Breasta, jud..
Dolj.) Cucurig, Spans, Spant, Spanz

g. N i e s wurz].
Helleborus odorus W. et Kit. 4.
plant erbacee din fam. Ranunculaceae, tulpina erectd, cu ulla sau
[fr. Hellebore ;

Luminoas.

doud frunze la ramificatiuni, pubescenta sau hirsuta ; frunzele pedate,

Curpen-scurt, Clematis integrifolia L.,

vezi Clocotei.

cele radicale cu foliole plane, lat-

Curpenith (Trans.), Atragene alpina

lanceolate, acuminate, mrunt i serrat - dintate, glabre si numai pe

partea inferioara pubescente, rugosvenoase cu nervurele proeminente si

L., vezi Curpen-de-munte.

Curu-boului, Rosa canina L., vezi Mcies.
Curu-g i n el, Traxacum
Wigg., vezi Papadie.

officinale

cu vine albe ; florile mari verzui,

odorante, plecate in jos si reunite

Curu-gainei (Munt. Sinaia-Bucegi, M.

cate 3 4 in mici corimbe ; fructele capsule libere cu stigmatele orizontal recurbate. si Helleborus dumetorum W. et et Kit. 4. se asea-

Haret), Tussilago Farfara, L., vezi

Podbal.

Cuscrisor (Trans.), larba-plumanei,

Mierea-ursului, Plmandrica (Banat),

mdnd mult cu precedentul de care

Pldmnrita, Plumandrea, Plumanrica

(Transilvania), Plumndrita, Sudoare
(Banat). [fr. Pulmonaire-officinale ; g.

diferd prin : frunzele radicale lanceolate, mdrunt serrat-dentate i glabre

cu nervurile principale putin proemi-

cinalis L. 4. planta erbacee din fam.

Borraginaceae, acoperita cu peri

secundare insd neproeminente. Ambele specii cresc prin paduri, tufisuri

rarisuri de paduri. MartieAprilie.

nente pe fata inferioar, nervurele

Lungenkraut].Pulmonaria offiasprii ;

frunzele cu pete albe, cele

D.
Dafin, Dafnu (Maced.), Lurbn (Trans.).
[fr. Laurier, Laurier-sauce ; g. L o rLaurus
beer, Lorbeerbaum].

nobilis L. T). mic si frumos arbore,

totdeauna verde din fam. Lauraceae,
frunzele coriacee, lucitoare i persi-

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORM ROMAN

stente sunt oblong lanceolate, ascutite, scurt-petiolate, undulate pe mar-

gine, verzi Inchise pe fata superioard,

mai deschise pe cea inferioard.; florile mici, glbui, ermafrodite sau
dioice sunt dispuse In scurte raceme

axilare ; fructele boabe (bacce) ovo-

ide de marimea unei mici msline

sunt negre i cu un gust acru si aromatic. Originar din sudul Europei,

cultivat uneori i prin prtile noastre

ca plantd ornamentald. AprilieMaiu.
Frunzele sale aromatice, cunoscute de
popor sub numele de : foi-de-dafin, foi-de(urban, se Intrebuinteaza la bucatarie. Din
partea carnoasa a fructelor de dafin se extrage un oleu esential i o substanta grasa,
Intrebuintate In medicina ca stimulante. Folia et Fructus (Baccae) Lauri'.

Dafin (Oltenia), Robinia Pseudaeacia

L., vezi Salcm.
Dafnu (Maced.), Laurtis nobilis L., vezi
Dafin.

87

tot intregi, mucronate cu vrful alb

si cartilaginos ; florile galbine dispuse

inteun lung spic, la vrf mai indesuit,

la bazd mai lax, caliciul glabru campanulat cu 5 nervure nearipate, corola
galbin-deschis; fructele capsule ovallanceolate. Creste prin livezi si margini de pdduri In regiunea montana.

lunielulie.

Pedicularis exaltata

Bess. 4. mare plantd erbacee cu radacina cilindric-fusifornfa, la urm rami-

ficatd; tulpina pand la 1.50 m. Inalt,

simpl, fistuloas, multifoliatd si aproape glabrd ; frunzele moi (flaccide)

de un verde-Inchis, mari, glabre, penatisecte, segmentele profund penatipartite, lanceolate, laciniile incisserrate ; florile galbine dispuse intr'un
lung racem lax, caliciul coriaceu campanulat, corola galbind, (deschis sulfurie) ; fructele capsule ovale, oblicacuminate. Creste prin vaile si fanetele
din regiunea montand si subalpina.

Aisor (Bucovina), Boaba-vulpii,

Bobit, Bobita-lupului, Buruiand-debubd, Mrul-lupului, Poama-vulpei,
Rsfug, Strugurul-lupului [fr. Raisin

Dnbomnic (Munt. Titesti, jud. Arges),

Melittis Melissophyllum L., vezi

g. Einbeere]. Paris quadrifolia

Dnnoc, Viburnum Lantana L., vezi

fam. Liliaceae, rizom tartor (repent),

Drmocsin, Viburnum Lantana L., vezi

de renard, Parisette, Herbe--Pdris;

L. 4.plant erbacee otrvitoare din

tulpina simpl, dreaptd, cu un verticil de 4 frunze (rar 3-5) si terminat

la vrf cu o unica floare verzue, foliolele periantului neegale, 4 externe
mai late, lanceolate, iar cele 4 interne
lineare sunt putin mai glbui; fructul
o boabd (baccd) neagrd albstruie de
mrimea unui mare bob d mazdre.
Creste Prin locurile umbroase din
paduri. Maiu.

Planta veninoasa, cu deosebire fructele

foarte toxice. Frunzele de Paris quadrifolia
sunt Intrebuintate de poporul nostra, spre a
vindeca dalacul (o buba).

Dalie, Dahlia variabilis Desf., vezi

Gherghind.

Dalm (Bucovina, Campulung), Draba

nemorosa L., vezi Fldmnzicd.
Dade, Sfesnic (Bucovina). [fr. Pdicu-

laire; g. Lusekraut]. Pedicula-

ris campestris Gris. 4. plantd erbacee

din fam. Scrophulariaceae, tulpina
simpl, erect, foliata cu unele linii
longitudinale pubescente, mult mai
lungd deck frunzele bazilare ; frun-

zele penatisecte, glabre sau cel mult

la baza petiolului primar comun cu
putini peri, segmentele cam departate,
lanceolate, divizate, cele superioare
nedivizate, laciniile dentate sau si de

lulieAugust.
DumbraVnic.

Drmoz.

Darmoz.

Darmotin (Oltenia), Ononis hircina

Jacq. i Ononis spinosa L., vezi
Osu-iepurelui.

Dirmoz, Coacka; Darmoc, Darmoc-

sin, Drimoc, Drimos. [fr. Mancienne,

Mansvre, Viorne ; g. Schling e,

Wollige Schlinge, Bandstrauch]. Viburnwn Lantana L.

frumos arbust din fam. Caprifoliaceae; frunzele ovate, denticulatserrate, pe fata inferioard rugos-vnoase si dimpreuna cu rmurelele
stelat-pslos-pdroase, pe fata superioar acoperite cu peri stelati, imprdstiati ; florile albe, toate fertile, dispuse
Inteun corimb plan ; fructele boabe
(bacce) rosii, devenind mai pe urma
negrii. Creste prin paduri si tufisuri
In regiunea montand si a dealurilor.
Maiu.

Dascal (Trans.), Stachys silvatica L.,

vezi Ralbisd.
Geranium
Dednsele (Bucovina).
femeile stiutoare din
phaeum L.
Bucovina spun, cd aceast planta este
buna pentru boala : Dedeinsele
Plria-cucului.

Dedetei Anemone Pulsatilla L., vezi

Deditei.

www.digibuc.ro

88

ZACII. C. PANTIJ

Dedita (Bucovina), Anemone Pulsatilla

L., vezi Deditei.
Dedite (Bucovina), Anemone Pulsatills L., vezi Deditei.
Deditei, Adormitele, Dedetei, Dedita
(Bucovina), Dedite, Sisinei, Sufletele
(Banat), Vnturele (Banat). [fr. Pulsatitle, Coquelourde, Coquerelle, Herbe-

du-vent; g.Kuhschelle,Kchen

schelle, Grosse-Kchen-

Anemone Pulsatilla L..

schelle].
syn. Pulsatilla vulgaris Mill.
planta

erbacee, veninoasa din fam. Ranunculaceae, frunzele paroase de 3 ori

penatisecate, cu lobii lineari, ascutiti;
florile erecte, in formd de clopot
(campanulate) sunt mari si de o coloare albastru-violacee; involucrul for-

mat din frunze sesile, concrescute la

bud intr'o vagina ; fructele paroase

sunt prelungite la vrf intr'o coadd

lunga acoperitd cu peri. Creste pe
coline uscate, prin poieni i margini
de pdduri. MartieAprilie.

AceastS planta o intrebuinteaza rornancele

noastre la co!orat.

Deditel-de-livede, Anemone pratensis

L., vezi Sisinei.
Deditei-de-Odure, Anemone silvestris
L., vezi Oita.
Deditei-galbeni, Anemone ranunculoides L., vezi Pdtita.
Deditei-slbatici, Anemone silvestris
L., vezi Oita%

Degetar (Bucovina, Campulung), Clavaria coralloides L., vezi Bureti-deconopide.

Degetar, Degetarita. Degetel (Trans.),

Tata-oaei (Mold.). fr. Digitale, Gantde-Notre-Dame,

Herbe-aux-pauvre-

homme; g. Blassgelber Fingerhut]. Digitalis ambigua Mur. syn.

Digitalis grandiflora Lam. Digitalis ochplanta erbacee veroleuca Jacq.

ninoasd din familia Scrophulatiaceae, tulpina in partea superioard,
impreuna cu pedunculele glandu-

los-paroasa ; frunzele oblong-lanceolate, serrat-dentate, ciliate si acoperi-

te cu peri moi; florile mari, galbine,

dispuse in receme unilaterale la val.ful tulpinei. Creste prin padurile din
regiunea cmpiilor pand in regiunea
montana. lunieIulie.
Degetaxele, Soldanella montana Willd.,
vezi Degetrut.
Degetarit, Digitalis ambigua Mur.,
vezi Degetar. si Digitalis purpurea
L., vezi Degetel-rosu.

Degetrut, Candfior (Sinaia), Degetarele, Macrisu-caprei (Bucovina), Nejitnica (Bucovina). Potiras. [fr. Sol-

danelle; g. Berg-Troddelblume,
A lpenglckchen]. Soldanelhi

montana Willd. 2I-, mica planta erba-

cee din fam. Primulaceae, frunzele

cordiform-orbiculare, usor i distantatcrenate ; florile albastre-violete, au

corola crestata [Ana la mijloc ; florile
dispuse cdte 2 4 la vrful tulpinei
scapiforme, glandulos - pubescenta.
Creste prin locuri umede din regiunea
montand i subalpina. Maiu Iulie.

Soldanella alpina L. 24.. [Soldanelle

des-Alpes; g. Alpentroddelblume, Alpengltickchen].--Fiunzele

rotund-reniforme, intregi ; florile albastre cte 2-4 la vdrful tulpinei

scapiforme cu pedunculele usor sesilglanduloase. Creste prin locurile pietroase si umede din regiunea alpina.

Maiululie.
Degetel (Trans.), Digitalis ambigua

Mur., vezi Degetar.

Degetel-rom (Trans), Degetarita, Degetul-rosu Napastrocel. [fr. Gant-deNotre-Dame, Gantele ; g. Purpu rroter Fingerhut].
Digitalis
purpurea L. G. planta erbacee foarte

veninoasd din fam. Scrophulariaceae,

tulpina erecta, simpla pubescenta ;
frunzele oval - lanceolate, crenate,
pubescente pe fata inferioard ; florile
rosii-purpurii, pe din launtru cu puncte

inconjurate de o aureola
albd, foarte rar florile sunt de tot
purpurii,

albe, corola campanulata-dilatata, pe

din afard de tot glabrd, pe dinlduntru
proasd. Originard din vestul Europei,
la noi cultivata ca'planta ornamentald,
lulie August. Melif.
Frunzele Folia Digitalis" ca si principiul
activ Digitalina extras din ele, se Mtrebuin-

teaza in medicind ca diuretice sau pentru

a combate boalele de inimd. Mai cu sama
din semintele acestei plante se obtin glycozidele : Digitoxina, Digitonina, Digitalina,
Digitaleina etc.

Degetul-rop (Prodan, Flora), Digitalis

purpurea L., vezi Degetel-rou.
Denticd, Bidens tripartita L., vezi Dentit.

Dentic, Bidens tripartita L., vezi

Dentita.

Dentit, Crligior, Dentica, Dentic,

Doi-dinti, larbd-rosie, Pduchi-de-tigan (Trans.). [fr. Chanvre-d'eau ; g.

Priesterlaus, Dr eiteiligerWasserdost]. Bidens tripartita

L. O. planta erbacee din fam. Com-

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

positae, tulpina ramificatd, erectd ;

frunzele de un verde inchis sunt

tripartite, cu segmentele lanceolateserrat-dentate ; florile galbine toate
ermafodite i tubuloase, rar cele dela
periferie sterile si ligulate sunt dispuse

capitule erecte ; fructele achene

obovale, comprimate si prevdzute de
ordinar cu 2 ariste subulate spinoase,

in

acoperite cu spini dirigiati in jos.

Ceeste prin locuri umede, mlstinoase,

pe lAngd balti, praie, santuri si is-

voare. lulieOctombrie.
Dermotin, Ononis hircina Jacq., vezi
Osu-iepurelui.

Dimtrite (Mold.)Chrysanthemum indicum L. si Chrysanthemum sinense

89

de squame interne scurt rotunzite,

denticulate si intrec pe cele exterioare ; fructele achene cu papusul de

3 ori mai scurt deck ele. Creste

prin fanetele i poienile din regiunea

montana i subalpind. lulieAugust.
Centaurea pseudophrygia C. A.Meyer. 4. se distinge de precedenta prin
capitulele rotunde i prin aceea c

apendicele squamelor celor mai interne sunt acoperite de cilii squamelor urmatoare. Creste prin livezile si
poienile din pddurile regiunei montane inferioare. lulieAugust.
Disculet, Alyssum calycinum L., vezi
Albita.

Sab.

Doamna - codrului (Trans, - Brasov)

Atropa Belladonna L., vezi Matrd-

se si numesc in Moldova Dimitrite

Doamnd-mare, Atropa Belladonna L.,

plante ornamentale, cari infloresc pe la Sft. Dimitrie, din care cauzd

vezi Tufdnie.
Dintarit, Melampyrum cristaturn

L.,

vezi Cformoiag.
Dintele-calului, varietate de Zea Mays
L., vezi Pdpusoi.
Dintele-dracului, Iarbd-iute, larbd-rosie, Piperu-bdltei, Piperu-broastei [fr.
Poivre-d'eau, Herbe-A-crapaud, Herbe

de St.Innocent;g.W as s erpf ef f e

Polygonum Hydropiper L. O.
plantd erbacee cu gust de piper din
fam. Polygonaceae, tulpina erectd,
ramificata ; frunzele lanceolate, spre
vxf i spre baza ingustate, ochrea

;
aproape glabra, scurt sau
florile albe, rosii-purpurii sau verzui,
glandulos-punctate i dispuse in spice
filiforme laxe ; florile cu 6 stamine ;
fructele nelucitoare, fin-sgrdbuntoase.

Creste prin locuri umede, santuri,

pdrae. lulieSepDintur, Euphrasia stricta Host. si

balti, mlastini
tembrie. Melif.

Euphrasia Rostkoviana Hayne. vezi

Silur. Gentiana lutea L., vezi Entur
si Odontites verna Rchb., vezi Duntura.

Dioc, Centaurea Cyanus L., vezi Vinetele i Centaurea plumosa Lam.,

vezi Sgldvoc.
Dioc, Floarea-florilor, Ghioc, Sgldvoc,
Smoc. [fr. Centaure ; g. Flock e n-

blume].

Centaurea phrygia L. 21.

planta erbacee din fam. Compositae ;

frunzele oblong-eliptice si lanceolate,
serrat-dintate ; florile
dispuse in capitule ovale, apendicele
squamelor negrii scarioase sunt su-

dulate, recurbate pe margine cu cili

plumosi, apendicele celor 3 rnduri

guna.

vezi MdtrAgun.
Dobromnc, Melittis Melissophyllum L.,
vezi Dumbravnic.

Dobronic, Melittis Melissophyllum L.,

vezi Dumbravnic.
Dobronic, Melittis Melissophyllum L.,
vezi Dumbravnic.
Dobrovnick Mellttis Melissophyllum
L., vezi Dumbravnic.

Docrovnic (Trans.), Melittis Melissophyllum L., vezi Dumbravnic.

Doi-dinti, Bidens tripartita

L., vezi
Dentit.
Doi-frati (Bucovina, Pojordta, jud. Campulung), Gentiana asclepiadea L., vezi
Lumandrica-pdmantului.

Domate (Maced.), Solarium Lycopersicum L., vezi Pdtlgele-rosii.

Domnisor (Trans. Sdcele, jud. Brasov),
Zinnia elegans Jacq., vezi arciumrese.

Doritoare (Munt, Breasta, jud. Dolj).

[fr. Vronique feulle de Lierre ;

g. Efeu-Ehrenpreis]. Veronica

hederifolia L. O. delicatd planta er-

bacee din fam. Scrophulariaceae,

tulpinele intinse pe pmAnt (difuse);
foile cordiform-sub-rotunde, mai late
deck lungi, cu 3-7 lobi ; florile miei,
deschis-albastre sau liliachii, solitare
la subtioara foilor ; lobii calicitflui
lat-cordiformi, lung-ciliati i erecti la
fructificatie ; fructele capsule globulos-umflate, quadrilobate si (glabre)

fdrd peri. Creste pe locuri cultivate

si inculte, pe cdmpuri, frecvent. Mar-

tieMaiu.

Dornic. [fr. Falcaire ; g. S ichelmhr e].

Falcaria Rivini Host.,
syn. Falcaria vulgar-is Bernh. G. mai

www.digibuc.ro

90

ZA CH. C. PANTU

rar 4. planta erbacee din fam. Umbelliferae, tulpina fin-striatd, ramifi-

catd, glabrd i albdstrue (glaucescentd) ; frunzele inferioare simple si ternate, cele superioare ternate, foliola
(mediand) mijlocie trifidd, cele late-

rale pe partea extern bifide-trifide

cu laciniile linear-lanceolate, serrate
spinos-mucronate, adeseori usor
incovoiate in forma de secerd ; florile mici, albe, dispuse In umbele de
umbelule si incojurate de un involucru i involucel, format din 4-8

raceme, cari atarnd in jos, caliciul CU

6 sepale, corola cu 6 petale, prevzute la bazd cu cte 2 glandule galbine-portocalii ; sease stamine, care
fiind atinse de un corp strdin se
propie brusc de pistil ; fructele sunt
boabe (bacce), ovoide, de un rosu
aprins. Creste prin tufisuri si lunci.
Uneori se cultiva pentru a face garduri vii, dar trebue sd fie la o mare

ginea drumurilor, prin smnturi, pe

distanta de semndturile de gilt', caci

pe frunzele de Dracild trdeste in timpill iernei forma aecidiala a detestabilei ciuperci parasite Puccinia graminis, cunoscut poporului nostru sub
numirea de Rugina-graului (v. ac.).

Flocosele.
Dosnia-galben (Bdnat), Carectei, Gu-

Radacina, frunzele i fructele de Dracild

se intrebuintau oclinioara In medicina. Du!ceata facuta din fructele acestei plante este
intrebuintata pentru durere de piept.

foliole ; fructele ovoid - oblonge

comprimate lateral. Creste pe mar-

dealuri i prin livezi. lulieAugust.

Doru-mamii (Bucovina, Pojordta jud.
Cmpulung), Filago arvensis L., vezi
lerasi. [fr. Carpsiurn pencil& ; g. K r a-

genblume, Trotzkpfchen].

Carpesium cernuum L. 0. sau S.

plantd erbacee din fam. Compositae,
tulpina erectd, in partea superioard
racemos- ramificat i pubescentd ;
frunzele petiolate, oblong-lanceolate,
usor dintate ; florile galbine, dispuse
in capitule solitare, terminale i plecate in jos. Creste prin locuri umede
umbroase din pduri. lulieAugust.

Poporul roman din Banat crede ca aceasta

planta nu trebue adus

tinuta in casa,

nici sa pui maim pe ea, nici s'o porti la

Wade, cci cu aceasta buruiana se vrajeste de urat ; ca barbatul sa-si urasca. femeia, Mali ibovnicile lor i asa mai departe.

Dosnicd-vidatfi (Banat), Clematis integrifolia L., vezi Clocotei.

Dost, Origanum vulgare L., vezi Sovary.

Dovleac (Munt.), Cucurbita Pepo L.,

vezi Bo stan.

Dovleac-turcesc, Cucurbita Melopepo

L., vezi Bostan-alb.
Dovlecel, Dovlecei (Munt.), varietate
de Cucurbita Pepo L., vezi Bostnel.
Dracild, Acris-rosu (Trans.), Agris-rosu,
Drgin (Trans.), Lemn-galben, Ma-

cris-de-rduri, Mdcris-iepuresc, Macrisspinos (Trans.), [fr. Epine-Vinette ;

g. Sauerdorn, Berberitze].

Berberis vulgaris L. b. arbust spinos

din fam. Berberidaceae cu scoarta

i cu lemnul galbin ; spinii

tripartiti ; frunzele obovale, ciliat-serrate, dispuse in fascicule ; florile gal-

cenusie

bine cu miros neplcut, dispuse In

Maiulunie. Melif.

Dracird. (Basarabia), Caragana frutescens DC., vezi Tufd-lemnoas.

Dracilk Xanthium spinosum L., vezi
Holerd.

Drgaick Galium Mollugo L., vezi

Sanziene-albe.
Drgaick (Munt.), Floarea-lui-Sft. loan,
Samziene, Smziene-galbine (Banat),
Sdnjuoane, Sanzene, Snzenie, Sanziene, Sanzuiand (Trans.), Snzuiene
(Trans.), [fr. Caille-lait-jaune ; g.

Echtes-Labkraut, Marienbettst r o h].

Galium verum L. 4. plant

erbacee din fam. Rubiaceae, tulpina

rigida rotunzie, cu 4 muchi ; frunzele
dispuse cate 8-12 in verticile, ingust-liniare, ascutite, mucronate, cu
marginele rsucite, pe fata inferioar
acoperite cu peri scurti si moi ; florile galbine aurii, placut mirositoare,
cu lobii corolei obtusiusculi i foarte
scurt apiculati ; fructele mici, glabre
netede. Creste prin livezi, pdsuni,
margini de pacluri i poieni. lunie
lulie.
Din florile acestei plante se fac buchete
cununi In ziva de 24 Iunie, Nasterea Stantului loan (Dragaica, Sdmziene), cari se pun

la ferestre, la poarta i chiar pe case, caci

dupa credinta poporului, aceste flori feresc
pe oin de toate relele, aducand In acelas
timp noroc la casa
Dragavei, Dragavel, (Bdriat), Stegie,

Steghie, Stevie. [fr. Patience-crpue,

Parelle; g. Krauser-Ampf

Rumex crispus L. 4. plantd erbacee

din fam. Polygonaceae, tulpina erectd,

sulcata, paniculat-ramificatd in partea
superioard ; frunzele petiolate lanceolate, ascutite, pe margine undulat-in-

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUT E DE POPORIII. ROMAN

cretite ; florile verzui, ermafrodite sau

polygame, dispuse In verticile multiflore, apropiate, formnd raceme compacte nefoliate, periantul cu 6 lacinii,

3 externe,

3 interne,

stamine 6,

stile 3 cu stigmate multifide, laciniile

interioare ale periantului fructifer sub-

rotunde, aproape cordiforme, de tot

intregi sau spre bazd denticulate, numai cu un granul (calus) sau i toate
califere ; fructul trigonal. Creste prin
fnete umede, pe lnga drumuri, garduri si pdraie. lulieAugust.
Frunzele tincre fierte, le manancl. poporul primAvara. Cu sucul acestei plante vindecA poporul nostru bubele.

Dragavel, *tevie. [fr. Rumex-des-bois ;

g. Hain-Ampfer].

Rumex san-

guineus L., syn. Rumex nemorosus Schrad .

planta erbacee, verde sau rosieticd

din fam. Polygonaceae, foile subtiri,
cele inferioare cordiform-oblonge uneori (panduriforme) de forma-violinei, cele mijlocii cordiform-lanceolate, acuminate ; ramurile lungi subtiri erecto-patule ; florile dispuse in
verticile laxe, indeprtate, aproape

toate neinsotite de foi, sau numai

verticilele cele mai inferioare, insotite

de o foaie ; caliciul fructifer cu valvele lanceolat-oblonge, obtuze,intregi,

cea exterioard, prevazut cu o gra-

nuld subglobuloasd, celelalte doua lip-

site de granule, sau cu granule rudimentare.

Prin locuri umede um-

broase, in pduri
August.

tufisuri. lulie

Dragavei, Rumex palustris Smith., vezi

Stevie-de-balta.

Dragavel (Banat), Rumex crispus L.,

vezi Dragavei.
Dragina. (Trans.), Berberis vulgaris L.,
vezi Dracil.
Dragoste (Trans.), Botrychiwn Lunaria
L., vezi Limba-cucului.

Dragoste (Trans. Copp), Portulaca

91

montana 'Ana in cea subalpina. lunie

lulie.
Poporul aduce primavara aceasta planta
o sAdeste in gradina, cand este inflorita
se rupe si se pune din ea, la grinda, eftte
un fir pentru fie-care persoana din casa ;
dacA firul se usuc, se crede, cA persoana
pentru care a fost destinat, moare iii ace!
an; dacd insA creste si se tot fnfasura pe
dupa grinda, atunci omul trAeste muq. Tot
despre Dragoste mai este credinta poporului, c daca se pun 2 fire pentru 2 tineri,
indragostiti i daca firele crescnd se apropie

until de altul, atunci tinerii aceia se vor

casAtori; daca din contra firele se indeparteaza until de altu!, tinerii nu se vor cAsatori.

Dragoste (Trans. Ciuguzel, jud. Albainferioar), Sedum maximum Suter.,

vezi larb-de-urechi.
Dragostea-fetel (Bucovina), Euphrasia

stricta Host. si Euprahsia Rostko-

viana Hayne. vezi Silur.

Drehle (Mold.). Auricularia mesenterica

Fr., syn. Auricularia Tremelloides Bull.

Ciuperca lignicol, coriacee din fam.

Auriculariaceae, la inceput in forma
de crusta cu crepaturi, mai tarziu de
forma unui cornet sau a unei urechi,
paldria cenusiu-brunie, intreagd pas-

los-proasa, cu zone fasciate ; hymeniut

costat-incretit, brun-violaceu, se umfla

devine gelatinos sub influenta umi-

ditatii ; basidiite cilindrice cu mai multe

articole, articolul cu o singura sterigmata

acicular cu spori oblong-reniformi.

Creste pe trunchiuri de fagi, de ulmi
si de stejari. August.
Drente [fr. toile-d'eau, Morgeline

d'eau; g. Frhlings-Wasser-

stern, Wasserstern]. Calli-

trichevernalis Ktz.,Syn.cauitriche verna

L., 21- mic plantd erbacee aquaticd din

fam. Callitrichaceae, tulpina filiforma

glabr, cufundat in apa, emitnd
rdcini, rar aerian ; frunzele infe-

rioare lineare, cele superioare obovale, grmdite inteo rozet, care

inoat la suprafata apei ; florile verzui

sunt foarte mici, putin vizibile, axi-

oleracea L., vezi larbd-gras.

Dragoste, (Trans. jud. Fgras, Po-

lare i solitare, cu o singura stamina,

stilul erect si nepersistent ; fructul

Fetthennel. Sedum carpaticum

Creste prin mlastini si blti. Maiu

sorta), Masa-raiului (Trans. jud. Fgras Posorta). [fr. ()rpm)] ;g. Gebirg s-

o mic capsula mai lung decdt lat,

cu 4 muchi foarte inguste si ascutite.

Reuss. 21.. planta erbacee gras din

fam. Crassulaceae, frunzele oblonglanceolate sau lanceolate, crnoase,
dentat-serrate, spre basa intregi
in petioli scurti cuneat-ingustate sunt

Septembrie.
Dret-galbin (Trans. Cit.ifud, langa
Hemeroccillis flava L., vezi Cringalben.
Drete (Trans. Brasov.), Banu popii

alterne. Florile rozeu-purpurii, dispuse

in cime indesuite. Creste prin locuri

pietroase sau stancoase, in regiunea

(Ilfov), Duminecea, Duminit, Galbenele, Glbenele-de-pdure, Galbinele, lnima - pmntului (Ilfov). [fr.

www.digibuc.ro

92

ZACH. C. PANTU

Herbe - aux cus,

Fridlos,

Monroyere ;

Pfennigkraut].

g.

Lysimachia Nummularia L. 21-. plant

erbacee, intins pe pamnt din fam.

Primulaceae, tulpina repenta sau culcata, frunzele oiuse, cordiform-orbiculare sau eliptice ; florile galbine,
axilare, solitare sau eke 2 ; lobii caliciului cordiform acuminati ; fructele
capsule, dehiscente prin valve. Creste
prin locuri umede, prin paduri, fanete

tufisuri. Iunielulie.
Drete (Trans. Skmtin lnga OradiaMare, jud. Bihor). Nymphaea Lotus
L., vezi Floare-de-tu.
Drimoc, Viburnum Lantana L., vezi
Darmoz.

Drimos, Viburnum Lantana L., vezi

Darmoz.

Drob, Drog [fr. Cytise ; g. O eissk le et

Cytisus Heuffelii Wierzb, b. mic
arbust din fam. Leguminosae, tulpina
erectd, foarte ramificat i paroasd ;
frunzele trifoliolate cu foliolele Ianceolat-lineare, spre varf mai late, ascutite, pe fata inferioard mai pdroase,
cu perii scurti, culcati (acumbenti) ;
florile galbine, dispuse eke 2-5 in
umbele capitate la vrful ramurilor ;
fructele legume mdtdsos-pdroase (sericeu-pdroase) cu perii scurti si alipiti.
Creste prin locuri deschise, poieni,

livezi, rkisuri de pduri. lulieAu-

gust. Cytisus leucanthus W. et Kit.,

syn. Cytisus albus Hacq. tulpina erecta,
ramificatd, rdmurelele cu peri setiformi

erecti, mai lungi deck perii tomen-

tosi ; frunzele trifoliolate cu foliolele

obovale, pe fata inferioar mtdsospdroase ; florile albe sau alburii sunt
numeroase si dispuse in capitule urnbeliforme la vrful ramurilor ; fructele legume hirsute. Creste pe dealuri

locuri deschise, rdrisuri de tufise

si prin vii. AprilieMaiu.

Drob, Cytisus nigricans L., vezi Lemnu-

bobului. ; Genista oligosperma Andrae., vezi Ginistru. si Genista tinctoria L., vezi Drobit.

Drob [fr. Neslie-panicule; g. R is p ig e

Neslee]. Neslea paniculata Desv.

G. plantd erbacee din fam. Cruciferae,

tulpina erect ; frunzele aspre, acoperite cu peri stelati si furcati sunt

lanceolate, alterne, cele inferioare pe-

tiolate, cele superioare sesile, adanc

sagitate la baza si amplexicaule ; florile mici, galbine-aurii, dispuse in raceme; fructele mici silicule globuloase,

uniloculare, (monosperme) cu o sin-

gurd sdinantii, siliculele uscate sunt

reticulat-venoase, ruguloase i coriacee. Creste prin samanaturi, prin locuri inculte, pe langd drumuri. Maiu
lunie.

Drob-de-munte (Mold.), Drob, Drog.

[Cytise-hriss ; g. G eissk le e ].
Cytisus hirsutus L., syn. Cytisus falcatus
W. et Kit., Cytisus polytrichus M. B. 1. mic

arbust din fam. Leguminosae, tulpini

erecte sau ascendente, cu ratnuri lungi,

subtiri si rotunzite, acoperite cu peri

asprii ; frunzele obovale sau eliptice,
acoperite cu peri asprii i patenti ;
florile galbine, laterale, axilare, scurtpedunculate, ingrmdite cte 2-3 in
capitule, caliciul paros, corola la inceput galbin, devine mai pe urm
brunie. Creste prin locuri deschise,
tufisuri, pe langa pduri si prin poieni

la tnunte si la ses. MaiuIunie.

Drobisor, Genista tinctoria L., vezi

Drobita i
Drobusor.

Isatis tinctoria L vezi

Drob it, Drob, Drobisor, Drobita-boiangiilor, Drobusor, Drog, Droghit,

Genistra, Ginistru, Grozamd, Grozama-mica, Inistru. [fr. Genestrolle, Her-

be--jaunir, Gent-des-teinturiers. g.

Ginst, Ginster, Frber-Gins-

ter].

Genista tinctoria L. D. mic

arbust din fain. Legunzinosae, frunzele oblonge sau eliptice, pe margini
pubescent-ciliate ; florile galbine, dispuse In raceme terminale, corola neparoas ; fructele legume (pastari)

comprirnate glabre. Creste prin pasunile i fanetele de prin pddurile

carnpiilor i muntilor. lunie lulie.
AceastA plant este mutt intrebuintat5 de
poporul nostru la colorat in galben.

Drobita-boiangiilor, Genista tinctoria

L., veli Drobita.
Drobusoar, Isatis tinctoria L., vezi
Drobusor.

Drobusor, Genista oligosperma Andrae., vezi Ginistru si Genista tine-

toria L., vezi Drobit.

Drobusor, Boiengioae, Cardamd' Cardaman (Trans.), Drobisor, Drobusoard, [fr. Pastel, Gude, Voude,
Pastel-des-teinturiers ; g. W a i d, F r-

ber w ai cll.
Isatis tinctoria L. G.
plantd erbacee, de un verde albstriu,
din fam. Cruciferae, tulpina erectd,

rigidd, ramificatd hi partea superioard;

frunzele inferioare petiolate, oblonglanceolate, cele superioare sunt sesile,

lanceolate, amplexicaule prin baza
lor sagitat ; florile galbine, dispuse

www.digibuc.ro

93

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

in racem ; fructele sunt silicule corn-

primate, oblonge, foarte obtuse sau

ernarginate i ingustate spre bud, ele
sunt brune, devenind negrii la maturitate. Creste prin locuri fertile sau
aride i pietroase, uneori cultivatd, ca

Dud, Morus alba L., vezi Dud-alb. si

Moms nigra L., vezi Dud-negru.
Dud-alb, Agud, Agud-alb,Cirici (Maced.),

Dud, Fr-Agar (Trans.), lagod, Mura,

Sorcoji (Basarabia). [Ir. Wirier, Mil-

rier-blanc;

g.

Maulbeerbaum,

plantd tinctorial. MaiuIunie. Melif.

Maulbeere, Weisse-Maul-

Frunzele acestei plante, In urma fermentatiunei, dau o coloare frumoasa albastra,

care intrece in frumusete coloarea indigo.
Odinioara se cultiva mult aceasta plantd

arbore din fam. Moraceae, frunzele

cordiform - ovale, neegale la bazd,
nedivizate sau lobat-serrate, netede ;
florile monoice, galbine-verzui sunt
dispuse in amente ; amentele femele
sunt mici si cam de lungimea pedunculilor, amentele mascule sunt alun-

tinctoriala, azi este MO. foarte putin cultivata

din cauza concurentei, provocate prin introducerea coloarei indigo.

Drob, Cytisus Heuffelii Wierzb. si Cytisus leucanthus W. et Kit., vezi Drob.

Drog Genista albida Willd. I. arbust din
fam. Legurninosae, tulpinele decumbente, sulcate, ffir spini ; frunzele
simple oblonge, dimpreund cu rarnurile si caliciul vilos-paroase, perii patenti ; florile glbui sunt solitare si
sesile, stindardul si carena mtsospdroase (sericeu-viloase) ; fructul o
legum (pdstard) foarte vilos-tornentoasd, la urm scurt pedicelat. Creste pe coastele pietroase i prin stepele aride din Dobrogea. Iunie
Drog, Genista oligosperma Andrae.,
vezi Ginistru. Genista sagittalis L.,
vezi Grozam i Genista tinctoria L.,
vezi Drobit.

Droghit, Genista tinctoria. L., vezi

Drobita.

Drojdia-de-bere, Saccharomyces cerevisiae Meyen. vezi Drojdii.

Drojdii Drojdia-de-bere, Drojdioare
(Oltenia), Drojdiute (Trans.). [fr. Le-,
vain, Levure ; g. . Bier hef e
Saccharomyces

cerevisiae

Meyen.,

syn. Torula ceree'siae Turp., Cryptococcus

ferment= Kuetz. Ciuperci microscopice, din fam. Saccharomycetaceae, corpul lor format din celule

globuloase sau ovale, isolate, sau reunite mai multe, ca mrgelele, in scurte siraguri ramificate, formnd o mas

alb-cenusie, compusd din numeroasele

colonii ale acestei ciuperci unicelulare,

care se inmulteste prin muguri, cad

rarrin legati de celula mumd, separndu-se mai trziu, cand trdiesc isolate ; ascele solitare cu 3-4 spori
Trdeste cu deosebire in bere,
sau in aer, pe coaja poamelor sau
pe struguri.
Drojdioare (Oltenia), Saccharomyces
cerevisiae Meyen., vezi Drojdii.
Drojdiute (Trans.), Saccharomyces
cerevisiae Meyen., vezi Drojdii.

b eer e].Molus alba L. I. frumos

gite ; floarea are un periant cu 4

diviziuni ovale, stamine 4, floarea

fernel are un ovar sesil cu 2 stile

filiforme, marginea periantului glabrd,

stigmatele glabre cu papile scurte ;

fructul alb este oblong, suculent compus din numeroase mici carpele cdrnoase, ovoide, comprimate si monos-

perme, invelite de periantul, devenit

crnos i suculent. Originar din China
si cultivat deja din secolul al 12 in
regiunea mediteraniand, astzi este
mult cultivat si aclimatizat i prin partile noastre din cauza fructelor sale
comestibile numite cirice (Maced.),
dude, agude, dude-albe, agude-albe.
Maiu.
Frunzele de Moms alba constituesc nutrimentul principal al vermilor de matase.

Dud-negru, Agud, Agud-negru, Dud,

Frgar, (Trans.), Iagod, Mur. [fr.
Marier,

; g. Maulbee r-

baum, Schwarze Maulbeera

Mortis nigra L.

arbore din fam.

Moraceae, frunzele adnc-cordiforme
sunt aspru-pdroase, amentele femele
sunt aproape sesile, marginea periantului i stigmatele sunt acoperite cu

peri asprii; fructele negrii si gustoase,

numite : cirice - li (Maced.), dude,
agude, dude-negrii, agude-negrii sunt
comestibile. Originar din Persia, astzi aclimatizat si mult cultivat si
prin prtile noastre din cauza fructelor
sale comestibile. Maiu.
Frunzele pot servi ca nutriment vermilor
de matase.

Dudu sau Dudae. Conium maculatum

L.mai cu sarnd planta trecut, vezi

Cucuta.

Dude, fructele comestibile de Morus

alba L. si Morus nigra L., vezi Dudalb si Dud-negru.
Dude-albe, fructele comestibile de Mo-

rus alba L., vezi Dud-alb.

www.digibuc.ro

94

Z \ CH. C. PANTU

Dude-negrii, fructele cotnestibile de

Mortis nigra L., vezi Dud-negru.
Dughie, Mohor, Mohor-mare, Parnc.
Dr. Millet-a-grappe ; g. K o lb en-

h ir s etSetaria italica P. Beauv.,

syn. Panicum italicum L. O. planta ier-

boasd din fam. Gramineae, frunzele

late pand la 12 mm ; florile dispuse
intr'o panibula spiciformA, groas. i
curbatd in jos ; setele verzi sau brunviolete sunt prevazute cu denticuli
indreptati de jos in sus, sunt mult mai

lungi decdt spiculetele ; glumele flori-

lor ermafodite sunt aproape netede.

Aceasta plantd, originard din Asia i
Egipt, (gsit i in habitatiunde lacustre ale epocei de piatra), se cultiva adesea pentru nutret. lulieAu-

gust.Setaria germanica P. Beauv.

syn. Panicum germanicum Willd. G. con-

sideratd de unii numai ca o formd a

speciei de mai sus, de care se deosebe0e prin rachisul inflorescentei
ceva mai lung-Oros i setele involucrului cam de lungimea spiculetelor
sau numai putin mai lungi. Cultivatd

adesea impreund cu specia precedent pentru nutretul vitelor. lulie

August.

Dughie, Setaria verticillata P. Beauv.,

vezi Mohor.
Duhan (Banat i Trans), Nicotiana
Tabacum L., vezi Tutun.
Duhnitd. (Banat, Trans.), Nicotiana
rustica L., vezi Tutun-turcesc.
Dule4or, Cap-de-cocos. [fr. Hedysarum-obscur, Sainfoin ; g. G eb i rg s-

Siissklee, Hahnenkopf].

Hedysarum obscurum L. 21-. micd plan-

td erbacee din fam. Leguminosae,

tulpina erectd ; frunzele cu 5-9 perecni de foliole oval-oblonge sau

Teucrium Chamaedrys L. 4. plantd

subfrutescenta din fam. Labiatae,
frunzele petiolate; oblonge sau ovale,

obtuse, la bazd cuneate i ingustate

in petiol, pe margine incis-crenate ;
florile purpurii, rozee, rar albe, dispuse Cate 6 in verticile, formnd un
racem la varful tulpinei; fructele nucule, aproape netede. Crete prin tupe marginea pdurilor, prin
locuri aride i pietroase. IulieAu-

gust. Melif.
Dumbrainic, Melittis Melissophyllum
L., vezi Dumbravnic.

Dumbrajnic, Melittis Melissophyllum

L., vezi Dumbravnic.

Dumbravnic, Eupatarium cannabinum

L., vezi Canepa-codrului.
Dumbravnic, Darbomnic (Titeti jud.
Arge), Dobromnic, Dobronic, Dobronicd, Docrovnicd (Trans.), Dumbrainic, Dumbrajnic. [fr. Mlisse-desbois, Herbe-saine; g. Bien e n s a u g,
mmenblatt]. Melittis Melissophyllum L. 4. plantd erbacee, odorantd, din fam. Labiatae, tulpina
erectd, simpla sau uneori ramificat ;
frunzele cordiform-ovale, cu nervurele proeminente pe fata inferioard,

sunt pe margine obtus-serrate, pu-

bescente sau aproape glabre ; florile

mari, purpurii, alb-rozee, sau pestrite
sunt solitare sau

Cate 2 sau 3 la

subtioara frunzelor, corola tubuloas

cu 5 lobi rotunziti i aproape egali,
caliciul campanulat foarte mare
membranos, cu vinioare neregulate,

stamine 4 cu anterele dispuse in Croce;

fructele nucule ovoid-globuloase, netede sau fin - reticulat - pubescente.

Crete prin tuf*iri i pduri. Maiu

lunie.

eliptice, stipulele concrescute inteun

singur stipul bifid, opus frunzelor ;
florile purpurii, dispuse intr'un racem,
lungpedunculat ; fructele legume, cu
1-4 articulatii, sunt co primate, netede i pendente. Crete pe stncile
prin pApnile din regiunea alpina.

Duminecea, Lysimachia Nummularia

L., vezi Drete.
Durninita, Lysimachia Nummularia L.
vezi Drete.
Dungatea (Trans. Nsdud), Nohot. [fr.
Lotier-pourpre, Pois-caf g. S p a r-

Dumate (Maced.), Solarzum Lycopersicum L., vezi

syn. Lotus Tetragonolobus L. 0. planta

lulieAugust.

Dumbilt, Teucrium Chamaedrys L., vezi

Dumbet i Teucrium Scordium L.,

vezi larbd-usturoasd.
Dumbet, Buruiand-de-spulburdturi (Bucovina), Dumbdt, Jugdrel, Sclipet
(Bucovina), Spulburturd. (Bucovina).

[fr. Petit-Chene, Germandre, Ch-

nette ;

g. Gemeiner-Gamander].

gelerbse, Spargelliohn e].

Tetragonolobus purpureus Moench.,

erbacee pdroasd din fam. Leguminosae, tulpina mai adesea erecta ; frunzele trifoliolate cu foliolele obovale,
intregi i cu stipuli ovali, erecti ; florile purpurii, aproape sesile, axilare,
solitare sau mai rar cdte 2 ; fructul o
pdstare (legumen) glabrd, negricioasd
lat-aripat cu 4 aripi undulate pe mar-

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

rilor sau de obicei mai lungi decdt

ele, sunt dispuse in spice terminate,

gini. Originard din Europa sudicd, cul-

tivata uneori ca planta ornamental.

lulieAugust.
Duntura Dinturd, larba-dintelui. [fr.

foliate i unilaterale, caliciul pubescent, tubulos cu dintii triangular-lanceolati, ascutiti, corola foarte pubes-

Odondts-rouge ; g. F r hling s-

0-

A ug e n tro s t, Zahntrost].
dontites verna Rchb., syn.

95

centa; fructul o capsuld neemarginatd.

Crete prin smndturi, pietriuri md-

Odontites

runte cu iarbd i pe marginea pdurilor. IunieOctombrie.

rubra Pers., Euphrasia yerna Bellar. O.

planta erbacee din fam. Scrophulariaceae, tuipina erect, mai adesea

ramificata ; frunzele subtiri translu-

Durerea-inimei (Bucovina, Cmpulung),

Lycopus europaeus L., vezi Cervand.
Durzau (Trans. in Valea-Someului Bistrita, cnf. Ittu, Nomenclatura romnd

cide, lanceolat-lineare, cu \Taff ascutit

i crenat-dentate pe margine; florile

mai rar albe, insotite de brac-

a arborilor i arbutilor, etc.), Pinus

Pumilio Haenke., vezi Jepi.

tee oblog-lanceolate, de lungimea flo-

E.

Larbi vezi Iarba.

Edefa, Hedera Helix L., vezi Iedera,
Entura, Gentiana cruciata L vezi

August.

eliptice, obtuse i petiolate; florile

Ghinturd.

Entur, Dintur, Gentiana (in farmacio,

Ghinturd, Intura, Inturea, Ochincea.
[fr. Grande-Gentiane ; g. Gelbe r-

Enzian]. Gentiana lutea L.

maripare, deschis-galbine cu puncte

brune, dintii caliciului erecti, corola
cu tubul campanulat, limbul cu 6 di-

viziuni de 4 ori mai scurte decat

tubul corolei. Creste pe stnci i prin
papnile din regiunea alpina. lulie

21-.

planta erbacee din fam. Gentianaceae,

tulpina robusta, poate ajunge pand

la 1,25 m. inaltime ; frunzele mari

August.

eliptice, de un verde-albstriu, cu 5-7

nervure proeminente ; florile mari,
galbine pedunculate, dispuse In cime
corimbiforme, multiflore, compacte

corola rotacee cu 5-6

deck tubul corolei, staminele cu

axilare,

lobi

lanceolati, de 3 ori mai lungi

anterele libere. CrWe pe coastele

muntilor i prin vile sublpine. Julie

Gentiana punctata L. [fr-

Gentiane - ponctue; g. Punk ti e rt e r-E nzia n]. 21- frunzele inferioare

Rdcina acestor plante, dar mai cu sama

radacina de Gentiana lutee Radix Gentia-

nae este intrebuintata in medicina ca tonica,

digestivA i febrifuga,

Enuper (Ittu, Nomenclatura, pag. 11.),

Juniperus communis L., vezi lenupdr.
Enzur, Gentiana cruciata L., vezi
Ghinturd.

F.
Fcliutd, (Bucovina, jud. Cmpulung,
Rardu), Pogonatum aloides (Hedw). P.
Beauv. Muchiu acrocarp din fam.

Polytrichaceae tulpini de 5 20 mm.

drepte, simple, In tufe sau pajiti, de

coloare verde brund ; frunze intinse,

ridicate la umezeal, indoite in Iduntru la uscat, la baza ovate i vaginate,

in rest Inguste, lanceolate, ascutite,

cu dinti adnci ascutiti, nerviate, nervura nu trec dincolo de \Tad i este
dintatd pe dosul ei In partea superioard ; capsula dreapt ori putin
oblica, oblongd-cilindric, acoperit
cu papile mari, cu peretele subtire,
galbind-verzie, apoi brun deschis
(palid). Creste pe pdmant silicios, ori
slab calcaros. pe la margina drumurilor, pe coastele lor i a anturilor

adnci, pe coastele pietroase ale

muntilor, prin crepaturi de stnci, la
es i In munti pand pe la 1000 m.,
cu mutt mai rar i mai sus.

Fficliut (Bucovina, jud. Campulung),

Polytrichum commune L., vezi Muchiu-de-pmnt.

Fag [fr. Htre, Fayard, Foyard, Fouteau ; g.

Buche, Rotbuche].

Fagus silvatica L. b. frumos arbore

din fam. Fagacea, scoarta tulpinei
neteda, alburie sau cenuie, frunzele
ovate, in tinerete pubescente, mai
tarziu glabre, coriace i lucitoare, vilos
ciliate pe margini ; flori monoice,
cele mascule, cu numeroase stamine,

dispuse in raceme scurte globuloase,

cele femele in capitule scurt pedunculate cate 2-3, stigmate 3 ; fructul

www.digibuc.ro

96

ZACH. C. PANTU

numit :

Faga sau Jir este achena tri-

Fasole-de-par, Phaseolus vulgaris L.,

gonald, ascutit i lucitoare, semintele

cu embrionul. oleaginos, Inchise doud
cdte clou de involucrul, devenit o
capsuld lemno'asd, Inafard cu peri teposi, care se deschide la rnaturitate prin
4 valve. Creste In regiunea montand,
unde formeazd pduri uneori amestecat cu Molidul si cu Bradul alb. Maiu.

vezi Fasole.
Fasole-japonezd, Soie [fr. Glycine Soja ;
Soja hispida Moench.,
g. S o j a].
syn. Doliciws Sofa L., sau Glycine Soja

Fructele numite Jir se istrebuinteazA la

ingra4area porcilor 4i la extragerea unui

raceme axilare ; fructele mici pdstari

oleu comestibil.

FagA (Maced.), fructul de Fagas silvatica L., vezi Jir.

Filcati, Dorycnium herbaceum

vezi

Filfetoare, Briza media L., vezi Tremurdtoare.

Fin, Poa pratensis L., vezi Firutd

Poa trivialis L., vezi Suvar-ele-munte.

Fin-de-livezi, Poa trivialis L., vezi

Suvar-de-munte.

Finfen, Tagetes erecta L. si Tagetes

patula L., vezi Vsdidage.

Finul-cimilei, Butomus umbellatus L.,
vezi Rostea.
Faptul (Bucovina, Partestii - de - sus),
Trifolium procumbens L., vezi Trifoias.

Faptul-mare (Bucovina, Prtestii-desus), Astrantia major L., vezi Stevie.

Frticw-verzi (Trans.), Prumus insititia L., vezi Goldan.

Fiscd (Prodan, Flora), Andropogon
Ischaemum L., vezi Brboasd.
Fiscutd, Munt. Curtea-de-Arges), Lathy-

rus tuberosus L., vezi Oresnitd.

Fseutd, Lathyrus pratensis L., vezi

Lintea pratului.

Fasola-cioarei (Mold.), Aristolochia

Clematitis L., vezi Remf.
Fasole, Phaseolus multiflorus Willd.,
vezi Fasole-mare.

Fasole, Fasolea, Fasole-de-harag, Fasole-de-par, Fdsui (Trans.), Fsuliu

(Maced.), Mazere, Mazere-de-grddind,
Pasuld. [fr. Haricot, Flageolet ; g.

Schminkbohne, Vitsbohne]

Phaseolus vulgaris L. 0. plant erbacee volubild din fam. Leguminosae

frunzele trifoliolate, foliole ovale, acuminate; florile albe sau rozee sunt

dispuse In raceme mai scurte deck

frunzele; fructele (legumene) netede.

Aceast plant, original-A din America

de sud, se cultivd adesea pentru trebuinte culinare. MaiuAugust.

Fasole-de-harag, Phaseolus vulgaris
L., vezi Fasole.

0. plant erbacee, erectd ramificata

dela bazd cu peri asprii din fam. Leguminosae, frunzele trifoliolate, cu

foliolele mari ovale; florile violete

scurt-pedunculate, dispuse in mici

(legume) drepte, acoperite cu peri aspri,

cu 2-4 seminte globuloase galbine,

brune sau negrii la varietati. Aceasta

plantd, original-A din Asia osticd, a Inceput a se cultiva i prin partite

no astre ea plantd alimentara, desi pre-

paratiunea sa prea complicat, prezintd multe dificultati, ceeace face ca

sd nu aibd prea mare succes la noi,

unde avem alte legume destul de nu-

tritoare si foarte usor de cultivat

preparat. IulieAugust.
Fasole-mare, Fasole, Pasuld, [fr. Haricot-d'Espagn e,

Haricot-rouge ; g.

Feuer-Bohne, TrkischeBohne].

Phaseolus multif lo rus

Willd. syn. Ph. coccineus L. 21-. dar mai

adesea cultivatd ca 0. plantd erba-

cee, volubild din fam. Legurninosae,

tulpina usor pubescentd, uneori mai
lungd de 3 m.; frunzele trifoliolate cu
foliolele ovale, acuminate ; florile mari,

de un rosu aprins sau albe, uneori

bicolore, dispuse In lungi raceme multiflore, mai lungi decdt frunzele ; fructele legume (pdstdri), acoperite cu peri
aspri, atArnd in jos ; semintele mari

albe, uneori cu pete brune. Aceast

plantd, originard din America de sud,

este adesea cultivat ca plantd orna-

mentald, acdtdtoare, care creste repede. IunieAugust,

Fasole-oloagi, Fdsui (Trans.), [fr. Haricot-de-Soissons, Flageolet, Haricot-

rouge; g. Zwergbohne, Buschbohne, Krupbohne]. Phaseolus nanus L. 0. mica plantd erbacee

din lam. Leguminosae, tulpina scurta
numai de 0,30-0,60 m. Inaltd, nevo-

lubild. Originard din America sudicd,

molt cultivatd si la noi ca planta cu-

linard. IunieAugust.
Fasolea, Phaseolus vulgaris L., vezi
Fasole.

Fisolici, Lathyrus pratensis L., vezi

Lintea-pratului

Fasolici, Lathyrus tuberosus L., vezi

Oresnitd.

www.digibuc.ro

97

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

Fasui (Trans.), Phaseolus flaw L.,

vezi Fasole-oloagd. i Phaseolus

vulgaris L., vezi Faso le.
Fsuita, Lathyrus tuberosus L., vezi

Ferega, Fericd, Feria [g. Einche n-

f a r n].Phegopteris Dryopteris Fee.,

syn Nephrodium Dryopteris Baumg., Poly-

Fata-matei, Galeopsis Ladanum L.,

podium Dryopteris L. 4. plantd erbacee

din fam. Polypodiaceae, rizomul lung
i subtire, trtor (repent), bruninchis i lucitor; frondele de 2 ori
penate cu foliolele penatifide,.aproape
triangulare, diviziunile primare inferioare mai mari ; pinulele lanceolate,
obtuse, intregi sau usor-crenate ; sorii

Favk Vicia Faba L., vezi Bdb.

Fearfon, Tagetes erecta L., i,Tagetes
patula L., vezi Vsdoage.
Feciorick Iarba-fecioarei, larba-fecio-

dacinile arborilor din padurile umbroase ale muntilor. lunie August.

Oresnitd.

Fsuliu (Maced.), Phaseolus vulgaris

L., vezi Faso le.
Fata-cmpului (Bucovina, Cmpulung),
Lysimachia vulgaris L., vezi Galbdsoara.

vezi Taponic.

rilor, larba-datului-si-a-faptului (Banat), larba - surpdturei. [fr. Herbeaux-hernies, Herniole, Turquette ; g.

Bruchkraut,Tausendkorn].

Herniaria glabra L. 4. mic planta

erbacee, intinsd pe pdmnt din fam.
Caryophyllacede, frunzele oval-oblonge, mici i glabre ; florile gal-

bine-verzui sunt dispuse In glOmerule

axilare. Creste pe cmpuri nisipoase

si sterile, pe coline aride i pietroase.

(grdmezile de sporangi) sunt aproape

marginali i totdeauna separati. Creste
pe lnga stncile umede i pe la rd.-

Phegopteris Robertiana A Br. syn.

Nephrodium Robert:anum

Prantl.

[g-

S t o r chs c hn ab elf a r n ], plantd

mai

robustd

In

toate partite

dect precedenta de care diferd

prin : rizomul mai gros, brun i nelucitor ; fronda pe partea inferioard
impreund cu petiolul i rachisul acoperitd cu scurti i numeroi peri glan-

duloi, foliole erecte ; sorii (grmezile

Banstenii cred ca cu aceast buruiana

de sporangi) sunt apropiati mai trziu adesea unindu-se. Crete prin

stnci calcaroase abrupte, prin \tile
subalpine umede i umbroase. Iunie

MangiuciDe insemnatatea botanicei ro-

Fereg, Polypodium vulgare L., vezi

lunieAugust.

descantata se vindeca Datul i Faptul, cari

stint niste boll imaginate de popor. (Simeon
mAnesti", Familia X, 1874, p. 511).

Feregutd.

Felfe (Munt. jud. Prahova) Scabiosa

Columbaria L., i Scabiosa lucida
vezi Muscatu-dracului.

Felfene (Bucegi, M. Haret.), Trallius

europaeus L., vezi Bulbuci.

Aspidium Filix mas Swartz.,

vezi Feria

Felinarul - furnicei (Munt.), Inflorescenta in stadiul de fructificatie dela

Taraxacum officinale Wigg., vezi
Pdpadie.

Fereca-alba, Spiraea Filipendula L.,

vezi Aglick

Ferecea, Chrysanthemum vulgare

Bernh., vezi Vetrice.

Fereci, Polypodium vulgare L., vezi

Feregutd.

Ferecutd, Polypodium vulgare L., vezi

Feregutd.

Feregk Aspidium aculeatum Swartz.,

vezi Ferick Aspidium Braunii Spen.,
vezi Creasta-cucoului. Aspidium

Filix mas Swartz., vezi

August.

Ferigd ;

Aspidium Lonchitis Swartz., vezi Sarpe i Athyrium Filix femina Roth.,

vezi Spinarea-lupului.

Ferega, Ferick Feriga.

[fr. Fougre ;

g. Sumpffarnkraut, Sumpfpunktfarn]. Polystichum The-

lypteris Roth., syn. Aspidium Thelypteris

Swartz. Nephrodium Thetypteris Desv.

planta erbacee din fam. Polypodiaceae, rizomul repent lung si subtire ;

frunzele oblonge sau lanceolate cu

petiolul i rachisul fra squame (solzi),

limbul, cam de lungimea petiolului

penatisecat, cu segmentele linear-lanlanceolate, distantate, penatipartite cu

lobii ascutiti, cei fructiferi cu marginea rdsucitd (revolutd) sunt triun-

i in forma de secere; grupele de sporangi (sorii) mici i numeroase sunt dispuse in 2 siruri,
sorii la urm confluenti, acoperind
aproape toata fata inferioard a lobului. Creste prin locuri mIdtinoase,
pe malurile lacurilor, rurilor
ghiulari

lelor i prin pdduri umede i umbroase.

lulieAugust.

Fereg, Pteridium aquilinum Kuhn.,

vezi Ferica-de-cmp.
Ferega, Ferick Feriga, Spata-dracului.

[g. Straussf arn]. Struthiopte-

Vocabular Botanic

www.digibuc.ro

98

ZACH. C. PANTU

ris germanica Willd., syn. Onoclea

plantd erbacee
Struthiopteris Hoffm.
din fam. Polypodiaceae, rizomul scurt,

brun-negricios, din care ies frondele

(frunzele) sterile, dispuse In rozet,
(erecto-patule) formand o pdlnie de
frunze lanceolate, lung-ingustate spre
bazd, bipenatifide cu petiolul negru

si solzos la bazd ; frunzele fertile,

numite In Mold. la Slnic : Pana-

sburdtorului, sunt penatifide cu diviziunile (pinulele) scurte, contractate,

linear-rotunzite, Intregi i aproape
cilindrice ; aceste frunze fertile spedale se afld In centrul rozetei frondelor sterile, sord sunt globulosi,
dispusi pe toat fata inferioard a
diviziunilor frondelor fertile, modificate i ascunsi de marginile recurbate ale frunzei. Aceastd frumoasd
planta creste prin pdurile umede
umbroase din regiunea montand
pe lngd stancariile de pe marginea
torentelor. Julie Septembrie.

Ferega-urOlor, Pteridium aquilimun

Kuhn., vezi Fericd-de-camp.

Fereguta, Fereci, Ferecuta, Ferega,

Feria Ferigut, larb-dulce (Buco-

vina), Iarbd-dulce-de-munte. [fr. Polypode, Fougerolle ; g. Engels sswurzel, Tpf elf arm]. Polypodium vulgare L. 4. planta erbacee
din fam. Polypodiaceae, fronda lanceolatd penatipartit cu lobii oblonglanceolati obtusi ; grupele de sporangi
(sorii) mrisoare stint dispuse pe ambele parti ale nervurei mediane a lobului frondei. Creste pe stancile umede din pdurile urnbroase ale
muntilor. IunieAugust.

Ferestrau, Helianthemum alpestre

Jacq. Helianthemum rupifragum A.

Kern., vezi Mloaie si Helianthemum valgare Gaertn., vezi larbaosului.

Ferfen-mare (Trans.), Tagetes erecta

L. si Tagetes patula L., vezi Vsdoage.

Feria, Ferea

Schildf arm].

[g.

S tach eliger-

Aspidium aculeaturn Swartz. syn. Polystichum acu-

leatum Roth. 21.. planta erbacee cespitoas din fam. Polypodiaceae, frondele oblong-lanceolate, lung-acuminate,

spre bud nurnai putin Ingustate, a-

proape membranoase, nelucitoare, bipenatisecate, diviziunile primare, usor

auriculate la bud sunt linear-oblonge,
acuminate ; diviziunile secundare oval-romboidale cu lobii dintati, fiecare
dinte, terminat printr'un vrf ascutit,

auriculate la bazd ; sorii numerosi,

dispusi pe partea inferioard a frondei,

mai aproape de nervura mediand deck de margini, ei sunt globulosi cu un
indusiu orbicular scuteliform. Creste
prin pdurile umede si umbroase din
regiunea montand si subalpina. lu-

lieAugust.
Feria, Aspidium Filix mas Swartz.,

vezi Ferigd. Polystichum Thelypteris

Roth., vezi Feregd. Athyrium Filix

femina Roth., vezi Spinarea-lupului.

Phegopteris Dryopteris Fe. si Ph.

Robertiana A. Br., vezi Ferega. Pteridium aquilinum Kuhn., vezi Fericdde-cOmp. i Struthiopteris germanica
Willd., vezi Ferega.

Fericfi-de-cmp (Bucovina), Ferea

Ferega-ursilor, Feria Feria Ferigd-

Imprteascd i Ferigd-voiniceascd
(Bucovina), Ndvalnic. [fr. Grande-fougre, Fougere-a-Paigle ; g. Adler

f a r n].Pteridium aquilinum Kuhn.,

syn. Pteris aquilina L. 21-. plantd erba-

cee din fam. Polypodiaceae, rizomul

puternic, repent; frunzele (frondele)

mari de 3 ori penate, diviziunile oblongi sau linear-lanceolate, obtuse,

cu marginile rdsucite (revolute), cele
inferioare penatifide ; sorii marginali,

lineari, continui (neintrerupti), acoperiti la Inceput de un induziu continuu si de marginea rdsucit a divi-

ziunilor, apoi liberi pe partea internd;

sectiunea transversald a rizomului si

a petiolului (stipei) frondei, are din

cauza dispozitiunei fasciculelor libero-

lemnoase, figura unui vultur cu 2 capete. Aceast plant, care formeazd

uneori ferigarii Intinse, creste prin
poieni de paduri, locuri deschise si
cam umede, pe coastele muntilor In
prtile inferioare. Iulie

Septembrie.

Hizomul acestef ferigi, avut In feculA,

serva in unele localitati ca nutriment.

Ferice, Spiraea Filipendula L., vezi

Fericut (Trans. Muntii-Apuseni, Seariwara), Asplenium Trichomanes L.,
vezi Strasnic.
Ferig, Aspidium Braunii Spen., vezi
Creasta-cucosului. Polystichum Thelypteris Roth., vezi Feregd. Phegop-

teris Dryopteris Fee. si Ph. Rober-

tiana A. Br., vezi Feregd. Polypodium

vulgare L., vezi Feregut.

Feriga, Felia Ferega, F'ericd,

Firic, larba-srpelui, Ndvalnic, Spasul-dracului, Spata-dracului.

Pbly-

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCOTE DE POPORUL ROMAN

stichium Fi lix mas Roth., syn. Aspic !tam

Ix mas Swartz 21.. [fr. Fougere-male ;

g. Wur mf ar n].plantd erbacee din

fam. Polypodiaceae, rizomul gros,
mare cespitos-tarator; frunzele elip-

tic-oblonge si acuminate, penaitsecate

cu segmentele lanceolate, acuminate,
indesuite si penatipartite, cu lobii

oblongi, obtusi pe margine crenatdintati; petiolul i rachisul cu numerosi solzi (palee); grupele de sporangi (sorii) mari cu Invelisul (induziul)

persistent, sunt dispuse pe 2 randuri.

Creste prin locurile umede i um-

broase din pdduri.

August.
medicind
Rizomul
ca antihelmintic sub nurnirea de :
Julie
Intrebuintat in

Polystichum spi,rhizoma
nulosum DC., syn. Aspidium spinulosum
Doel. 21.. [fr. Fougre ; g. Farnkraut,
Dorniger-Punktfarn.], rizom gros
cespitos ; frunzele ovate sau oblonge,
lung-petiolate, de 2 ori
4 ori penatisecate cu segmentele oblong-lanceolate, incise sau penatifide, cu lobii
oblongi, acuminati i ascutit-spinosdintati ; petiolul i rachisul cu putini

solzi (palee); grupele de sporangi

(sorii)

mici, dispuse pe 2 randuri, In-

vliul sorilor (induziut) persistent.

Creste prin padurite umbroase si

umede din regiunea montand. Julie

August.

Ferig, Pteridium aquilinum Kuhn.,

vezi Fericd-de camp si Struthiopteris

germanica Willd.,vezi Feregh.

Ferigl-de-piatra (Bucovina, Campulung, Rardu). [fr. Cystopteris fragile ;

g. Blasenfarn]. Cystopteris fragilis

Bernh. 21.. mica plantd erbacee din

fam. Polypodiaceae, de 10-25 cm.

-de inaltd, rizomul mai adesea scurt,

gros, oblic, dens-foliat, emite un fascicul de foi, oblonge sau oblong-lanceolate, delicate, mai adesea de doudori penatifide, petiolul mai scurt decat

99

Ferigi-voiniceasca, (Bucovina Campulung, pe Runc), Pteridium aquilinum

Kuhn., vezi Fericd-de-camp.

Ferige-albe, Spiraea Filipendula

L.,

vezi

Ferigut, Polypodium vulgare L., vezi

Feregutd.

Fetic, Valerianella olitoria Moench.,

vezi Feticd.
Feticrt, Fetic, Salata-mielului. [fr. Doucette, Mache ; g. F el dsala t, R aValerianella olipunzelehen].
toria Moench., syn. Fedia olitoria Vahl.

O. micd plantd erbacee din fam.

Valerianaceae, tulpina dichotomicd ;

frunzele alungit-spatulate ; florile mici,

albe-albdstrii. Creste prin locuri umede, pe campuri si dealuri sterile,

prin vii i locuri cultivate. Aprilie
lunie.
Aceast planta. se intrebuinteaza la buditarie ca salata.

Fiere, Lilium Martagon L., vezi Crinde-pddure.

Fiere-de-urs (Trans., Sacele, Satulung,
jud. Brasov), product vegetal, sucul
solid extras din frunzele diferitelor
specii de Aloe:, vezi Sabur.
Fierea-pmntului, Cintaura, Floarede-friguri (Trans.-Brasov), Frigor,
Friguricd, Herea-pdmantului, Potroaca
(Mold.), Potrocutd (Bucovina), Scanteutd-de-friguri (jud. Prahova), Tintauld, Tintaurd (Trans.). [fr. Herbea-la-fievre, P etite-Centauree; g. T a u-

sendgldenkraut]. Erythraea

Centaurium Pers. G. planta erbacee

glabrd din fam. Gentianaceae, tulpina

simpld patrunghiulard; frunzele ovaloblonge mai adesea cu 5 nervure, cele

radicale dispuse in rozeta ; florile

rosietice, rar albe, dispuse in corimbe terminate, lobii corolei ovali ;
fructut o capsula lineara. Creste prin
fan* i poeni umede. lunieAugust.

limbul, foliolele oval-oblonge sau ovallanceolate, ascutite, cea mai inferioard

Varfurile florifere intrebuintate In medicina ca febrifuge, carminative, stomachice

aperitive sub numirea de : Herba ,Centaurii" (minoris),

toare, segmentele secundare oblonge,

obtuze, incis-peantisecte, lobulii crenat-dinta(i, la bazd cuneat-Ingustati ;
sporii in sori mediocrii, Imprstiati, la
urma confluenti. Creste in paduri

Fierea- pmntului, Erythraea pulchella Fries., vezi Friguricd si Gentiana cruciata L., vezi Ghintur.
Fierea-pdmntului (Munt. Sinaia M.
Haret.). Gentiana excisa Prest., vezi

stancoase i umbrite cu deosebire la

Fierea-pmntului (Mold. jud. Putna,

comuna Nereju, Dimitrie .erbu),
Gentiana cruciata L., vezi Ghinturd.

pereche mai scurtd cleat cea urrnd-

umede, i pe locurile pietroase sau

munte. lulieAugust.
Feriga-impirteascii, (Bucovina), Pteridium aquilinum Kuhn., vezi Fericade-camp.

Cupe.

Intrebuintata de locuitoril din Nereju pentru incuiatui vitelor.

www.digibuc.ro

100

ZACH. C. PANTU

Fierea - pmntului (Bucovina) Marchantia pulymorpha L, yezi CAlbaz.d.

Filimica, Cdlinica, (Banat), Filimind,
Filincica, Galbinele, Hilirnic, Ochi-

galbeni, Rosioar, Roplit (Trans.),

Rujinei, Rujinele, Rusnica, Rupici,
Rugiulit, Rujulitd. [fr. Souci ; g,
Goldblurne]. Calendula off icinalis L. O. plant erbacee din fam.
Compositae, frunzele oblong-obovale,

mai late in partea anterioard si usor

denticulate; florile galbine-aurii sau
galbin-rosietice, dispuse In capitule ;
fructele stint lungi achene incrligate

tepoase. Aceast plant, original%

din sudul Europei, se cultiv adesea
ca decorativa. lunieSeptembrie.
Filiminti, Calendula officinalis L., vezi
Filimicd.

Filincica (Prodan, Flora), Calendula

officinalis L., vezi

Filuta, Polystichum Filix mas Roth.,

vezi Feria

Fincen (Trans.), Foeniculum vulgate

Mill., vezi Molurd.
Finic, Phoenix dactylifera L., vezi Cur-

Firut, Glyceria fluitans R. Br., vezi

Rouricd i Poa annua L., vezi Hiru
.

pr.

Firusca-cu-clopotei (Trans. masivul

Retezatului, M. ,Haret), Firicel, Firicea i Firisor. [fr. Paturin fleurs
laches; g. Schlaff es-Rispeng r a s].
Poa laxa Haenke. 2j.. mica
. planta erbacee, lndesuit cespitoas
glabrd din fam. Gramineae, tulpina
(paint) flasc-ascendent, netedd ; foile
ingust-lineare, mai lungi dect vaginile, ligulele foilor sunt oblonge, acuminate ; inflorescenta o paniculd laxd,
cu putine spicusoare, la vrf aplecatd.
(nutant), ramurile paniculei fliliforme,
glabre putin rigide, spicusoarele

ovale, mai adesea libere i cu cate 3

flori, sunt roscat-violete si pdtate cu
verde, glumela oval-lanceolatd. Creste
prin psunile pietroase din regiunea

alpind a muntilor. lunieAugust.

Firuqca- qoprlelor (Trans. masivul
. Retezatului, M. Haret) [fr. Paturin
des Alpes; g. Alpen-Rispen-

pag. 10), pmiperus communis L., vezi

gr a st.
Poa alpina L. 94-. micd
plantd erbacee din farn. Gramineae,
cespitoasa cu un dens fascicol de foi,
cari formeazd prin vaginile lor scurte

Ienupr.

si

mal.

Finior (Arad, cnf Ittu, Nomenclatura.

Firick Polystichum filix mas Roth.,

vezi Feria
Firicea, Poa annua L , vezi Hirusor.
Firicic (Trans. Bozes, jud. Hunedoara), Chrysanthemum Parthenium
Pers., vezi Spilcute.
Firicick Cenusie, Lndrit, Muceddtoare, Mucedator, Mucezea, MuceMucezicd. [fr. Cotonnire d'
Allemagne ;

Herbe

coton ;

g.

Filzkrauf,Deutsches Schimmelkraut.]. Filago germanica

L. O. plantd erbacee, paslos-lanoasd

din fam. Compositae, tulpina dichotomic-ramificat, frunzele lanceolate ;
florile dispuse in mici capitule, grupate in glomerule, asezate la vrful
la punctele de ramificatie ale tulpinei.
Creste prin agrii, psuni uscate, pe
coline aride i pietroase. IulieAu-

gust.

Firigea, Spiraea Filipendula L. vezi

Aglic.

Firigea-albk Spiraea Filipendula L.,

vezi Aglicd.

Fir4or, Poa pratensis L., vezi Firutd.

Fir4ori (Bucovina, Pojorata, jud. Cmpulung), Isopyrum thalictroides L.,

vezi Ginusi.

F1rtw)r, Poa annua, L., vezi Hirusor.

late o Ingrosare bulbiform din

care iese tulpina floriferd (paiul) ;
foile frumos verzi, destul de lat-li-

neare, abrupt-acuminate, de 3-5 mm.

ligulele foilor inferioare de

tot scurte trunchiate (retuze), ale celor
superioare oblonge ascutite ; panicula
erectd, ovald, scurt multiramificatd,
pe timpul infloririi intins patenta,
spicusoarele lat-ovale, brun-violete
cu 4-6 flori singuratice si evident

separate unele de altele, pe margine

si in partea dorsald cu un puf dens
(Indesuit pubescente), variaza. mult.
Creste prin psunile uscate din regiunea alpind a muntilor nostril. lu-

nieAugust.
Firutk Fn, Firisor, Floarea-fnului.

g. Wiese nRispengras]. Poa pratensis L.

[fr. Paturin-des-prs ;

planta ierboas din fam. Grami-

neae, rizomul cu fungi stoloni repenti,.

tulpina (paiul, culmul) si vaginile cilindrice, glabre, vagina supremd mult

mai lunga dect frunza sa, ligula

scurtd trunchiatd ; florile verzui sau
violacee, dispuse cAte 3-5 In mici
spicule ovale ; florile pe dos si pe

margini sunt indesuit pubescente

reunite prin lungi peri lnosi, glu-

mela inferioard cu 5 nervure proe-

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMSN

minente ; spiculele reunite Inteo panicula patentd, cu ramurile aspru

proase, cele inferioare adesea cate

5. Creste prin fnete, livezi i psuni,
pe cmpuri i pe marginea drumuri-

lor. Maiulunie.

Aceast specie este o excelent plantA

de nutret.

Flrut, Poa trivialis

L.,

vezi *uvar-

de-munte.

Fistic, Fisticuri [fr. Pistache, g. Pist az i 4Semintele oleaginoase comesarbust

tibile de Pistacia vera L.
din fam. Anacardiaceae, frunzele cu
petiolii pubescenti, imparipenate cu
3-5 foliole ; florile dioice sunt verzii
pentamere, corola lipseste, stamine
5, stilul unu scurt cu 3 stigmate. Originar din Siria si Persia. Martie
Maiu.

101

Floare-bulac (Bucovina, ampulung),

Solidago V irga aurea L, vezi Spli-

nutd.
Floare - cu - cloud. - cozi (Bnat-Almas),
Tropaeolum majus L., vezi CondurulDoamnei.

Floare-de-argsealfi [fr. Fleurs-du-tan,

Tanne-fleurie ; g. Lohblut el.
Fuligo septica Gmel. Ciupercd Myxomycetei din fam. Pkysaraceae, care
apare pe argaseald, pe muschi (Muscii)

si pe lemne putrede, la inceput sub

forma unei mase protoplasmice gelatinoase (plasmodiu) alba sau galbend

(de un viu galben ca chromul), devenind apoi o masa solid, numita

aethaliu (adecd asociatie de sporangi),

care este plin de o pulbere neagra

si care nu sunt altceva deck sporii
ciupercii.

Fisticurl vezi Fistic.

Flmnzick Dalm (Bucovina), [fr.

Floare-de-brusture-amar (Trans. Brasov), Telekia speciosa Bmgt., vezi

b lum elDraba nemorosa L., syn.,

Floare-de-cmp-galbenk Tragopogon
major Jacq., vezi Barba-caprei.
Floare-de-ceard, Hoya carnosa R. Br.,
vezi Ceard.
Floare-de-friguri (Trans. Brasov), Ery-

Drave-des-bois; g. H a i n-H unge rDraba nemoralis Ehrh. O. mic plantd

erbacee din fam. Cruciferae, frunzele

ovate, putin dentate, cele inferioare

dispuse n rozet la baza tulpinei ;
tulpina i frunzele acoperite cu peri
furcati si cu peri stelati ; florile galbine ; fructul o silicula scurt-pdroasd
sau glabrd, oblongd sau elipticd si cu
stilul foarte scurt, pedunculul de 2-3

ori mai lung deck silicula. Creste

prin locuri argiloase, pietroase si uscate. Aprilie-Maiu.

Floare (Bucegi), Leontopodium.alpinum
Cass., vezi Albumeal.
Floare-boereasca (Bucovina, Cmpulung), Solidago Virga aurea L., vezi
Splinutd.

Laptucu-oaiei.

thraea Centaurium Pers., vezi Fiereapamantului.

Floare-de-ghiatfi (Trans. Teius, jud.

Alba-inferioard), Mesembryanthemum

cristallinum L., vezi Gheata.

Floare-de-leac, Ranunculus pedatus W.
et Kit. si Ranunculus polyanthemos
L., vezi Galbenele.
Floare-de 1eac, Bujorel, Floricica-depe-lac, Galbenele, Piciorul-cocosului
(Mold.), [fr. Clair-bassin, Pied-depoule, Pipoti ; g. Kr iec h en de r-

Hahnenfussl.Ranunculus repens

Floare-brosteasck Piciorul-cocosului,
Rarunchiu [fr. Bassinet, Bassin-d'or,
Clair-bassin, Bouton-d'or; g. Scha r-

L. 21.. plant erbacee din fam. Ranun-

Ranunculus

rddcini adventive; frunzele inferioare

lungpetiolate, ternate sau biternate cu
foliole ovale romboidale, tripartite si
incis-dentate ; florile galbine-aurii cu
pedunculii sulcati, sepalele viloase
patente; fructele fin-punctate. Creste
prin locuri j tufisuri umede. Maiu

f er-Hahnenfuss].
acris L.

21..

planta erbacee, alipit-

proas, din fam. Ranunculaceae,

tulpina erectd, multiflord ; frunzele
inferioare lungpetiolate, palmatipartite
cu 5 lobi cuneiformi, incis-ascutit-din-

tati, cele superioare aproape sesile,

tripartite cu segmente lineare ; florile

galbine stralucitoare; cu pedunculele
cilindrice, acoperite cu peri moi, sepale
pdroase erecte ; fructele carinate,
glabre i netede, cu rostru foarte
scurt i la vrf putin curbat ; receptacul glabru. Creste prin locuri umede,
prin livezi, poieni, pduri i tufisuri.

MaiuAugust.

culaceae, tulpina cu stoloni repenti,

este ascendentd sau culcatd i cu

Septembrie. Varietatea acestei plante CU florile involte Ranunculus repens

flare plena [fr. Bouton-d'or; g. G o I dkn bp f che n] este adesea cultivat
ca planta decorativd.

Floare-de-lingoare, Lysimachia punctata L., vezi larbd-de-lungoare.

Floare-de-lungoare, Lysimachia punctata L., vezi iarbd-de-lungoare.

www.digibuc.ro

102

ZACH. C. PANTU

Lysimachia vulgaris L., vezi Galbasoar.

Hoare-de-odd, Euphrasia stricta Host.
Euphrasia Rostkoviana Hayne.,
vezi Silur.
Floare-de-perinii (Trans.), Bumbisorul
(Bucovina), Buba-in-cap (Bucovina),
larba-de-perina. [g. Farb e
u n d skamille].
Anthemis tinctoria L.
planta erbacee din fam. Compositae, frunzele bipenatifide, pe partea
inferioard tomentos-paroase ; florile
galbine-aurii, dispuse in capitule mad-

pare frumoase. Creste pe campuri,

coaste, pe drumuri, prin poieni i pe
marginea pddurilor. IunieAugust.
Anthemis Fussii Griseb. care diferd

de specia precedentd prin foliolele

interne ale involucrului brune-intunecate la vrf, florile radiale lungi

de 6 mm. Creste pe costele

in

vaile muntilor.
IntrebuintatA de poporul nostru spre a
colora in galben,

Floare-de-sApun (Trans. Agrbiciu jud.

Trnava-mare i Chirales, jud. Solnoc-

Dobca), Saponaria officinalis L.,

vezi Odogaci.

Floare-de-Sfta Ana (Munt. jud. Prahova, Sinaia, Bucegi.), Daphne Bla-

gayana Freyer., vezi Iederd-albd.

Floare-de-stea, Lycluzis clzalcedonica
L., vezi Arsinic.
Floare-de-tti (Trans. auzit dela fatale
din satele romnesti Haieu i Rontau
de lngd Oradia-Mare), Drete (Trans.
Sarmatin langa Oradia-Mare), Nufdr.
[fr. Nnuphar d'Egypte, Lotus d'Egypte; g. Agyptischer Lotos.].
Nymph-

aea Lotus L., syn. Nymphaea thermalis DC. mare si frumoasd plantd ac-

vaticd din fam. Nymplzaeaceae, foile

orbiculare peltate, cei doi lobi concrescuti pnd la un loc; iar marginile
foilor sinuat-ascutit-dintate, pe partea
inferioard violacee; florile albe-rozee,
mari, cnd sunt deschise mai late de

1 dm ; fructul de obiceiu mai lat de

1/2 dm. Creste in apa calda (termald)

a prdului Peta si

,Baile - Episcopesti",

in lacul cald
langd Oradia

Mare, singura localitate din Europa.

lunieAugust.
Floare-de-trnO (Trans. Brasov), Coronilla varia L., vezi Coroniste.
Floare-de-vioari (Trans.), Cheiranthus
Cheiri L., vezi Micsunele-ruginite.

Floare-frumoask Bellis perennis L.,

vezi Banuti.

Floare-grasi (Trans.Ciufud, langd Blaj).

[Ir. Orpin Ward ; g. Fe tth enn el.

Sedum spurium M. Bieb. 21.. mica
plantd erbacee din fam. Crassulaceae,

rizom subtire, tulpina mai mult sau

mai putin intins pe pamnt (prostrata);

foile opuse plane, cuneat -,ovale sau

rotunde, spre vrf crenat - dintate, pe
partea inferioara putin pdroase si palide, pe margini ciliate ; flori
numeroase, mai lungi de 1 cm., reunite in raceme umbeliforme, petalele
lanceolat-ascutite, rozee. Plant, originard din Caucaz, la noi creste numai cultivat prin gradini. lunie
August.

Floare-vinfit (Trans.), Iris germanica

L., vezi Stnjini.

Floarea-amorultd, Amor. [fr. Dentelaire;

g. Bleiwurzl.

Plumbago ca-

pensis Thunbg. D. frumos arbust din

fam. Plumbaginaceae, tulpina i ra-

striat-anguloase ; frunzele
oblonge sau lanceolat-spatulate, mucronate si intregi, cele superioare
auriculate la bazd, florile de un frumos albastru, dispuse in spice scurte,
aproape unilaterale, la vrful ramurilor, caliciul lung-tubulos, glandulos cu
5 dinti, corola cu tubul de 3 ori mai
lung dect caliciul, limbul coro lei cu
murile

5 lobi ; fructul o capsuld membranoas.

Originara din Africa sudica (Cap.), mult

cultivat prin partile noastre pentru

florile sale frumoase. MaiuSeptembrie.

Floarea-ariehdui (Bucovina, Cmpulung pe Runc), Calocera palmata

Schum. Ciuperca de coloare galbindaurie din fam. Dacryomycetaceae,
corpul ei ramificat, viscos-gelatinos,
galben-portocaliu, comprimat, spre
partea superioard dilatat i ramificat,

ramurile aproape cilindrice, rasfirate

(divaricate), optuze ; sporii
Creste in paduri pe lemne, cu deosebire pe truchiuri de stejari.
Floarea-ealugrului (Munt. Govora,
jud. Ramnicu-Valcea si Curtea-deArges), Saponaria officinalis L., vezi
Odogaci.
Floarea-calugrului, Vdcdricd, Vacarita
[fr. Herbe-aux-vaches ; g. K u h k r a u t].

Saponaria Vaccaria L.,

syn. Vaccaria pyramidata Medik. 0.

plantd erbacee verde-albastrie din fam.
Caryophylaceae, tuipina foarte ramif

catd, glabrd cu frunzele oval-lanceolate la baza concrescute ; florile rozee, lung-pedunculate, caliciul ovoid-

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

piramidal cu 5 unghiuri verzi i aripate.

Creste prin sdrnandturi. Maiululie.

Floarea-camfurului (Bucovina, Cam-

pulung), Chrysanthemum Parthenium

Pers., vezi Spilcute.
Floarea-ciumei, Adenostyles albifrons

Rchb. var. Kerneri Simk., vezi Ciu-

curasi.

Floarea-paserilor, Anemone nemorosa

L., vezi Floarea-pastilor.
Floarea-pastilor (Trans.), Floarea-paserilor, Floarea vantului, GAinuse,
Muscerici-albi (Trans.), Oita, Oite,
Pdstitd, Rotilitd, Turculet (Munt.),
Zlac. [fr. Sylvie, Paquette, Fleur-du-

Vendredi-saint ; g. Windrsche n,

Floarea-ciutei (Muscel), Isopyrum thalictroides L. vezi Ginusi.

Floarea-codrului, (Jud. Gorj.), Atropa
Belladonna L., vezi Mdtrguna.
Floarea - crucei, Abutilon Avicennae
Gaertn., vezi Pristolnic.
Floarea-cucului, Cuculeasii. [fr. Fleurde coucou, Lamprette ; g. Kuckuck sblume].
Lychnis Flos-cuculi L.,
syn., Coronaria Flos-cuculi A. Br. 21. plan-

erbacee glabra din fam. Caryo-

phyllaceae, tulpina ascendentd, rar erectd, la varf ramificat frunzele inferioare spatulate, cele superioare linear-lanceolate ; florile rozee, rar albe,
dispuse in cime terminale, caliciul
adesea rosietic, cu 10-12 coaste este
tubulos apoi ovoid cu 5 dinti scurti,
corola cu 5 petale lung-unghiculate,
limbul pand peste jumatate 4-fid cu
laciniile lineare si divergente ; fructui o capsuld uniloculard, dehiscentd

prin 5 dinti. Creste prin fanetele

poienile umede din pdduri. MaiuIulie.

Floarea-cununei (Trans.), Lychnis Coronaria Lam., vezi Curcubeu.
Floarea-doamnei, Leontopodium alpinum Cass., vezi Albumeald.
Floarea - domnitei (jud. Muscel,.PiatraCraiului),Leontopodiumalpinum Cass.,
vezi Albumeald.

Floarea-fnului, Poa pratensis L., vezi

Fir*.

Floarea-florilor, Centaurea plzrygia L.,

vezi Dioc.
Floarea-focului (Dobrogea, Dim. S.
VlAdoianu), Orobanche ramosa L.,
vezi Lupoaie.
Floarea - grului (Trans.), Centaurea
Cyanus L., vezi Vinetele.
Floarea-jelei (Bucovina, Cmpulung),
Linaria vulgaris Mill., vezi Linaritd.
Floarea-lui-Sft.-Ioan, Gallum verum L.,
vezi Drgaica
Floarea-noptii, Hesperis tristis L., vezi
M iro den ie.

Floarea-pinei (Munt. jud. Olt.), Abutilon Avicennae Gaertn., vezi Pristolonic.

Floarea-paiului, Centaurea Cyanus L.,

vezi Vinetele.

103

Osterblume; Weisse-Osterblum e]. Anemone nemotosa L 4.

micd plantd erbacee din fam. Ranunculaceae, rizomul orizontal lung si

subtire, tulpina cu o singurd floare

albd sau rozee, neproasd, (sepalele
pe ambele fete glabre), insolitd de

un invohicru compus din foliole asemenea cu frunzele radicale, ternate

rar quinque-partite i incis-serrate,
petiolu1 foliolelor involucrului, aproape

cat jumtatea limbului de lung ; fruc-

tele acoperite cu peri moi si scurti.

Creste prin pdduri si tufisuri umbroase. MartieAprilie. Melif.

Floarea-pastilor, Anemone ranunculoides L., vezi Pstit.

Floarea-pastilor-galben, Anemone ranunculoides L., vezi Pdstitd.
Floarea-patimilor (Bdnat, Oravita),
Passiflora coerulea L., vezi Ceasornic.
Floarea raiului (Bucovina, Pojorta,
ltd. Campulung), Aisor, Aiu. [fr. Aildouteux ; g. B e r g-L a u c h.] Allium
montanum Schmidt., syn. Allium fallax

R. et Sch. 21-. inicd plantd erbacee din

fam. Liliaceae, rizom orizontal, care

emite mici bulbi oblongi, strans-insirati unul langd altul, fiecare bulb d

nastere la un fascicul de 3-8 foi si

o tulpind cilindracee, ascutit-anguloas in partea superioar ; folle latlineare, plane fard carend, pe margini
scabre si mai scurte deck tulpina ;
florile rozee mici, asezate in umbele

emisferice, compacte si multiflore, sta-

minele mai lungi deck periantul (stamine exerte), diviziunile periantului

oblonge obtuze, stilele exerte cu stigmatele obtuze. Creste pe stanci calcare, pe locuri ierboase, cu deosebire
la munte. lulieAugust.
Floarea-raiului (Trans. Ucia-de-sus, jud.
Fdgdras), Baz (Trans.), Bumbisori,
Cdndcei, Cdsuti, Muskel, Mturaraiului, Mdturita maicii preacurate,
Romonite, Rumonitd, Rutd, Tdtisi,
Tdmaloard (Trans.). Chrysanthemum
cinerariifolium (Trey.) Vis., syn.

Pyrethrum cinerariaefoliwn Trey. 4. plan-

t erbacee din fam. Cornpositae, tulpina dreaptd, Iungd si subtire ; foi

www.digibuc.ro

104

ZACH. C. PANTIJ

penatisecte cu segmente alungite, inguste, paucilobate, penatifide sau penatisecate intinse ; flori reunite in
capitule de 4 cm. in diametru, florile
matginale ligulate albe, tridentate, ale
discului galbine, bracteele involucrului
rotunzite $i alburii la vrf. Aceast

plantd, originard din Dalmatia, la noi

cre$te cultivatd prin gradini. lulie

'August.
Din aceasta planta se obtine prafu de
insecte de Dalmatie, product vegetal foarte
mutt Intrebuintat ca insecticid.

Floarea-reginei (Bucegi, Ceahldu)Leontopodium alpinurn Cass., vezi Albumeald.

Floarea-sarpelui, Lathraea Squamaria

L., vezi Mama-padurei.

Floarea-vntului, Anemone nemorosa

L., vezi Floarea-pastilor.
Floarea-vesel (Bucovina, jud. Cmpulung, Pojordta), Gagealutea Schult.,
vezi Laptele-pasdrei.

Floarea-vinului (Trans. Sdlciva, jud.

Turda-Arie i Turda-noud), Geranium macrorrhizum L., vezi Priboi.
Floarea-viorelei Hyacinthus orientalis

L., vezi
Floarea-viorelel (Trans.), Muscari comosum Mill. si Muscat? tenuiflorum
Tausch , vezi Ceapa-cioarei.
Flocoasit, Sorghum vulgare Pers., vezi
Mdture.

Flocosel (Mold.), Bureti-tdposi (Trans).

[fr. Barbe-de-vache, Chevrelle, Piedde-mouton-blanc ; g. Stachelpil z,

Floarea-smeului, Spiraea Aruncus L.,

vezi Barba-popei.

Stoppelschwamm, StoppelHydnum repilz, Sssling].

(Maced.) Rdsdritd (Basarabia), Rujade-soare (Trans.), Soarea-soarelui,

Sora-soarelui. [fr. Soleil, Grand-Soleil;

fam. Hydnaceae, paldria arnoasa,

fragila, deschis ruginie, galbue sau

Helianthus annuus L. 0. mare

plantd erbacee din fam. Compositae,

undulat, pe partea inferioard cu foarte

multi ghimpi galbui sau alburii, foarte
fragili, de$i $i neegali ; piciorul (sti-

Floarea-soarelui, Lilicea-soarelui

Sonnenrose, Sonnenblume].

tulpina dreaptd, ajungand uneori pana

la 2 m. indltime ; frunzele mari, petiolate cordiforme sunt dintate pe

margine; florile galbine, dispuse inteun

foarte mare capitul plecat in jos, florile marginale femele sunt uniseriale
$i ligulate, cele centrale tubuloase,
ermafrodite ; fructele achene comprimate, putin anguloase. Aceast plantd,
originard din Peru $i Mexico, se cultivd adesea ca plantd ornamentald
oleaginoasd. IulieSeptembrie. Melif.
Din fructele (achenele) acestei plante, se
extrage un oleu comestibil.

Floarea-soarelui (Trans. Muntii-Apuseni, Scri$oara), Tragopogon pratensis L., vezi Tta-caprei.

Floarea-soarelui-de-cimp, Spiraea Filipendula L., vezi
Floarea-stupilor (Bucovina), Melissa
off icinalis L., vezi Roinita.
Floarea-suferintei,Passiflora coerulea
L., vezi Ceasornic.
Floarea-turcului, Convallaria majalis

L., vezi Ldcrmioare.

Floarea-untului, 0 robanche caryophyllacea Smith. $i Orobanche cruenta
Bertol , vezi Verigel.
Floarea-vacluvei, Scabiosa lucida
vezi Muscatu-dracului.
Floarea-vacluvilor, Succisa pratensis
Moench., vezi Ruin.

pandum L. Ciupercd comestibild din

alburie, pe deasupra glabrd sau uneori

scamoasd, mai mult sau mai putin

pitele) de aceeasi coloare cu ghimpii

este plin, gros, diform $i in general
putin excentric ; sporii globulosi sau
usor angulo$i, transparenti (hyalini)
sau galben-deschisi. Carnea albd sau

alburie, fragetd are un gust pldcut

putin amar. Cre$te pe pamnt in
pddurile de fag $i de brad ; vara

toamna.
F1oco$e1 (Mold.), Lactarius torminosus
Fr. (Schaeff.), vezi Bureti-floco$i.

Flocosel-albastru (Mold. Ceahldu).

Hydnum suaveolens Scop. Ciuperca

cu miros aromatic de anasim, din

fam. Hydnaceae, palaria suberoas,

moale, pland, tomentoasa, de coloare
albastrd-alburie, ghimpi violacei, spre
vrf mai deschisi, egali ; piciorul (sti-

pitele) foarte scurt, aproape tomentos, violaceu i diform, carnea cu

vargl albe $i albastre. Creste vara $i
-toamna pe pamant, In paduri de

conifere.
Flocose1e, Doru-mamii (Bucovina). [fr.
Cotonnire-des-champs ; g. Ac ke r-

Schimmeikrau t, Filzkraut].

Filago arvensis L. 0. mica plant

erbacee, dens lnoasd din fam. Coinpositae, tulpina paniculat-ramificata,'
ramurile aproape simple si spiciforme ;
frunzele lanceolate ; florile albe-gal-

bui, dispuse in mici capitule, reunite

www.digibuc.ro

105

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

in glomerule laterale si terminate ;

foliolele involucrului obtusiuscule, Id-

nos-pdroase, spre vrf glabrescente ;

fructele mici achene comprimate.

Creste pe cmpuri, prin psuni uscate,
locuri aride i pietroase. lulieAugust.
Flocosele, Leontopodium alpinum Cass.,
vezi Albumeal i Lychnis Coronaria
Lam., vezi Curcubeu.
Flocosick larba-cailor, Olei, Ovdsdulce. [fr. Houque ; g. H o n i ggr a s].

Holcus lanatus L. 4. plantd ierboas, acoperita cat peri moi, din

fam. Gramineae, rddcina fibroasa,
tulpina erectd noduroas ; frunzele

lineare, plane cu ligule bblonge ; florile alburii sau rosietice, dispuse cate
2 in mici spicule, reunite in panicule
compacte, arista floarei mascule scurta,

neiesind din floare sau foarte putin

proeminenta, la urma incovoiatd in
launtru in forma de cArlig. Creste
prin pduri, poieni, livezi, pe Lng
drumuri i praie. lulieAugust.
Flocosick Lychnis Coronaria Lam.,
vezi Curcubeu.

Fiori-albe (Trans. Agrbiciu, jud. Tarnava mare, Panade, jud. TArnava-micd,

Sptac i Tiur. jud. Alba inferioarA),

Saponaria officinalis
dogaci.

L.,

vezi 0-

Flori-ca-stelele (Trans. Sncel, langa

Blaj), Coreopsis tinctoria Nutt., vezi
Lipscanoaice.

Flori-cu-doud-cozi (Borsa, jud. Maramures), Tropaeolum majus L., vezi

Condurul-Doamnei.

Flori-de-iarnd. (Trans. Geoagiu, jud.

Hunedoara), Crysanthemum indicum
L., vezi Tufnicd.
Flori-de-paie, Immortele, Ruji-de-pae
(Borsa jud. Maramures). [fr. Immor-

telle; g. Strohblume].Helychry-

sum bracteatum Willd. S. planta erbacee din fam. Compositae; tulpini

rigide ramificate ; frunzele alterne linear-lanceolate, ingustate in petiol,
intregi sau putin dintate ; florile dispuse in capitule terminate, solitare,
lungpedunculate, insotite de un involucru, format din bractee lanceolate,
scarioase galbine, rozee, purpurii sau
albe. Aceast planta, originar din
Australia, se cultiva si la noi ca ornamental. lulieAugust.
Flori-de-sopon (Trans Ciuguzel, jud.
Alba-inferioard), Saponaria officinalis L., vezi Odogaci.
Flori-de-sticra (Trans. Sacele Baciu,

Brasov), Coreopsis tinctoria

Nutt., vezi Lipscanoaice.
Flori-domnesti, Delphinium Ajacis L.,
vezi Surguci.
Flori-donmestt (Trans.), Dianthus Caryophyllus L., vezi Garoafa. si Dianjud.

thus superbus L., vezi Garoafe-demunte.

Flori-domnesti (Trans. Bcia si Bozes

jud. Hunedoara), Tagetes patula L.,
vezi Vsdoage.
Flori - minuntele, Viola odorata L.,
vezi Toporasi.
Floricele-frumoase (Trans.), Bellis perennis L., vezi Bnuti.
Florile-znelor (Bnat), Lythrum Salicaria L., vezi Rdchitan.
Fluertoare, Brae (jud. Vlasca), Lemnnelemn (jud. Mehedinti), Napi-porcesti-de-pdure, Napii porcului-de
padure, Vita-neagra. [fr. Herbe-aux-

femmes - battues ; Sceau-de NotreDame ; Haut-liseron ; g. Schme rw u r z].

Tamus communis L. 4.
planta erbacee din fam. Dioscorea-

ceae, tulpina volubil; frunzele cordiforme, lungpetiolate sunt alterne ;

florile galbine-verzii, dioice sunt dispuse in raceme axilare ; fructele boabe
(bacciforme) sunt rosii. Creste prin
pduri i tufisuri umbroase. Maiu.

Fluturei, (Trans. Agrbiciu, jud. Tar-

nava-mare), Steluta (Blaj). [fr. Gaillarde;

pulchella Foug. syn.

Gaillardia picta

Sweet. sau Gaillardia bicolor Lam. e

G. sau 21.. plantd erbacee, pubescent
cu tulpina ramificatd. spre vrf, din
fam. Compositae, foi alterne, aproape

sesile, lanceolate-oblice, intregi sau

neregulat-lobate sau dintate ; florile
reunite in capitule mrisoare simple
purtate de peduncule lungi, involucrul format din 2 sau 3 randuri de
foliole

neegale,

lanceolat - ascutite,

pdroase cu deosebire pe

margini,

florile radiante (dela marcrbinea capitolului) lungi, largite i tridentate la

vrf, lung paroase la exterior, ele

sunt galbine in partea superioara,

purpurii sau purpuriu-brune in partea

inferioara, cu striatiuni longitudinale
mai inchise ; centrul capitolului ocupat
de flori scurte galbin-portocalii, devenind negrii-purpurii, fiecare floricica
este inconjurat de 5 dinti ai caliciului, membranosi si terminati printr'un lung varf ; fructut o achena
mtAsos paroas, varful anterelor
ca i cele 2 diviziuni ale stigma-

www.digibuc.ro

106

ZACH. C. PANTU

tului sunt brun - purpurii. Plantd, originard din America, cultivatd azi
in toate grdinile ca plantd ornamentald, avAnd numeroase varietti. Julie
Octombrie.
Gaillardia aristata
Pursh., syn. Gaillard la lanceolata Michx.

tulpina ramificatd, formAnd tufe ;

foile alterne, lanceolate intregi sau

divizate (penatisecate ; florile galbine,

reunite in capitule cam pAnd la 5 cm.
de largi, involucru cu foliole pdroase

la exterior, florile radiante obovale,

galbine ca sofranul, nepdtate sau numai putin purpuriu-ptate la bazd,
discul galbin-purpuriu, stilele proeminente rosietice. Aceast plantd,

originard din America septentrionald,

mult cultivatd ca planta ornamentald
prin prtile noastre. Dintre numeroasele varietti mentiondm var
grandiflora Hort. lulieSeptembrie.
Foaia-hotului (Munt. Sinaia, M. Haret),
Lactuca muralis Fresen., vezi Susaipduret.

Foale - de - vioara (Trans.), Anemone

Hepatica L., vezi Popilnic-iepuresc.
Foaie - gras, Grscioard, (Trans.),
Grsund, Ingrstoare. [fr. Grassette

des Alpes; g. Alp en-F ettkraut,

Fettstern].

Pinguicula alpina
L. 4. micd plantd erbacee din fam.
Lentibulariaceae, frunzele basilare
oblonge sau eliptice, dispuse in ro-

zetA sunt chrnoase si viscos-glanduloase ; florile albe cu pete galbine in

Iduntru, pintenul conic este scurt
gros; fructul capsula acuminatd, rostratd. Pinguicula vulgaris L. 4. Se
deosebeste de specia precedentd prin :
florile albastru-violete, pintenul subulat, cam jumdtate ct corola ; fructul
capsuld ovald rotunzit. Ambele specii
cresc prin pdsunile umede, si prin
muschi in regiunea alpin si subalpind

Maiululie.

Vinca herbacea V. et Kit.

Vinca minor L., vezi Saschiu.
Foalne (Trans. Biertam, jud. TArnavamare), Mattlziola incana R. Br., vezi

zele rigide cu 3 muchi, dintat-spinoase

pe margine, sunt dispuse in rozete

basilare ; florile albe se deschid la
suprafata apei. Creste plutind si cufundatd in ape stagnante i lin curgAtoare. lunieAugust.

Focul-drgutii (Trans. Muntii-Apuseni),

Lyelmis chalcedonica L., vezi Arsinic.

Folofoi, Vinca herbacea W. et. Kit. si

V inca minor L., vezi Saschiu.

Fonchiu, Vinca herbacea W. et Kit, si

V inca minor L., vezi Saschiu.

Foresteu, Helianthemum alpestre Jacq.
Helianthemum rupifragum A. Kern.,
vezi Mldoaie.
Forfecari, Convolvulus arvensis L., vezi
Volburh.

Fraga-tfitAreasca [fr. Epinard-fraise ;

g.

Erdbeerspinat].

Blitum

virgatum L. O. plantd erbacee din

fam. Chenopodiaceae, tulpina pand la

vArf foliatd ; frunzele triangular-lanceolate, profund-dintate ; florile dispuse in mici glomerule la subtioara

frunzelor ; fructele sunt roii. Creste

prin locuri inculte i pietroase, prin
ddrmturi, pe langa ziduri i drulunieAugust.
muri.
Fragar (Trans.), Morus alba L., vezi
Dud-alb si Morusnigra L., vezi Dudnegru.

Fragi, Fragaria elatior Ehrh.,

vezi

Chpsuni.

Fragi, Fragi-de-pdure, Fragi-iepuresti,

Frangd (Maced.), Franzi (Maced.),
Pomnit. [fr. Fraisier-des-bois, Fraisier-fressant ; g. Gem ein e Er d b e e

re, WaId-Erdbeere].

Fragaf ia vesca L. 4. micd plantd erbacee

din fam. Rosaceae, frunzele trifoliolate;
florile albe, la maturitate fructele

sunt uscate si imprstiate pe receptaculul devenit eArnos si rosu. Acest

receptacul impreun cu adevdratele
fructe constituesc partea comestibild,
numit popular fragi, att de cunoscute i pretuite pentru gustul lor
dulce acrisor
i
foarte aromatic.

Foaltine (Trans.). Cheiranthus Clzeiri

Creste prin poienile pdurilor si pe

coline. MaiuIunie.
Fragi-de-cmp, Fragaria collina Ehrh.,

incana R. Br. si Maithiola annua

Fragi-de-pddure, Fragaria vesca L.,

Foarfeca-bltii Calcovt, Cosor, Ri-

Fragi-iepure0i, Fragaria vesca L

g. Krebsschere, Wasseralo,

Frgult, Moscusor [fr. Herbe-musque, Muscatelline ; g. Bis a m-

Micsandre.

L., vezi Micsunele-ruginite, Mattldola

Sweet., vezi Micsandre.

zacd, [fr. Stratiotes-aloes, Aloes d'eau;

Wassersge.I.
ides L.

21-.

Stratiotes aloplantd erbacee aquaticd

dioicd din fam. Hydrocharitaceae, frun-

vezi Cdpsun.
vezi Fragi.

vezi Fragi.

kraut, Moschusbliimchen.]

Adoxa Moschatellina L. 21-. mieh plantd

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

erbacee din fam. Cap rifoliaceae, rizomul alb; frunzele trifoliate penate ;
florile galbine-verzii sunt dispuse
eke 5, formnd im fel de capitul cubic, floarea terminald tetramerd, cele-

107

zelor, sunt polygarne (flori masculine,

femenine i ermafrodite pe acelas
individ) sau dioice, ele au numai stamine si pistile fdr calice i corold;

Aceastd delicatd

fructul este o samard. Creste in pdduri pe locuri umede mai cu samd

in lunci. AprilieMaiu.

camp pand sus in regiunea subalpind. MartieAprilie.

Lemnul de Frasin intrebuintat in industrie

mai cu sarna rotarie. Scoarta posede proprietati aperitive qi febrifuge.
.

lalte pentamere.

piantd, cu slab miros de mosc, creste

prin pdurile umede i umbroase dela

Potentilla miFrgurel-neroditor.
crantha Ram. 4. mic plantd erbacee
din fam. Rosaceae, tulpind scurtd,

repentd, frd stoloni ; frunzele trif oliolate ; florile albe, petalele de lungi-

mea sepilelor ori

mai scurte si
obovale. Creste prin tufisurile si colinele uscate. AprilieMaiu.
Frang, Franzi (Maced.), Fragaria
vesca L., vezi Fragi.
Franghiut, Bungiac (Bucovina, jud.
Cmpulung, pe Rune). [fr. Funaire
hygrometrique ;

si

g. Dr ehmo o s].

Funaria hygrometrica Hedw. muschiu

acrocarp din fam. Funariaceae cu tul-

pini drepte simple ori ramificate la

bazd, formand tufe largi, verzi; frunzele inferioare distantate intinse, cele
superioare ridicate in sus imbricate,
mari, oval-oblongi, foarte concave,
scurt acuminate, intregi pe margini,

nervura merge pand la vrf. Pedicelul flexuos, curbat la vrf si roscat,

poartd o capsuld orizontald ori pendentd, mare, piriform, ruginie, cu
strii foarte pronuntate, cnd este uscatd ; sporii galben-rosietici, veruposi.

Plantd foarte comuna la ses si prin

pduri pand in munti, pe ziduri, la
marginea drumurilor, in pdduri pe
unde au fost vetre de foc. Tulpinele
scurte seamnd cu mici mugurasi.
MaiuIunie.
Frangostafil (Maced.) Ribes rubrum
L., vezi Coacdz.
Franzi (Maced.), F raga ria vesca L.,
vezi Fragi.

Frapsin (Maced.), Fraxinus excelsior

L., vezi Frasin.

Frasin, Fraxinus excelsior

L., vezi

Frasin.

Frasin, Frasan, Frapsin (Maced). [fr.

Frene ;

g. Esc h e.].Fraxinus ex-

celsior L.
frumos arbore din fam.
Oleaceae, tulpina ajunge pand la 38
m. Inltime, scoarta cenusie, frunzele
opuse, imparipenaticompuse at 7-15
foliole elongat-lanceolate, acuminate
si serrate ; florile apar inaintea frun-

Frasin-de-munte, Fraxinus Ornus L.,

vezi Mojdrean.
Frsinel [fr. Fraxinelle d'Europe, Fraxi-

nelle commune ; g. Dip tam]. Dictainnus albus L., syn. Dictamnas Fra-

plantd erbacee la bazd

subfrutescenta din fam. Rutaceae, tulpina, ramurile i inflorescenta acoperite cu peri glandulosi ; frunzele
xinella Pers.

alterne imparipenate cu foliole o-

vale sau lanceolate serulate

cu

punctuatiuni strdverzii (pelucide) ; florile mari, albe sau rozee, cu vine rosii

purpurii sunt dispuse in raceme ter-

minale. Creste prin locuri aprice, prin

tufisuri, mdrcinisuri, pe lnga pdcluri
si prin poieni. Main.
Aceasta planta se cultiva adesea prin gradint, ea exala un miros balsamic puternic.
Daca se aduce o lumanare aprinsii in apropierea acestei plante, dupa o zi calda i linistitd, se observa ca se inflameaza imediat
oleul esential, degajat de ea, inconjurand-o
astfel cu o aureola luminoasa, care nu vaMind deloc planta. Radacina acestei plante
poseda proprietati tonice, stimulante, diaforetice, febrifuge, antihelmintice si emenagoge. Este interesanta credinta despre Freisinel a poporului din Gorj si din regiunile
invecinate precum si modul cum foloseste
el aceasta planta. Pe locu' numit ,,Frsinetlanga Targu-Jiu in ajunul IspaCioc
sului vin sute de bolnavi, frumos si curat
imbracati ca sa se vindece, inspirand mirosul balsamic, ce raspandeste Friisineltd, care

aici creste mult. Fiecare bolnav i alege

cate un fir de Frsinet si asterne o fata de
mesa curat, pe care aseaza o (WA nouti

de lut cu apa si 3 azimi cu lumandri. Seara,

dup ce apune soarele se aprind lumanarile
si bolnavii spun cate o rugaciune si fac cate
15 matanii. Apoi bolnavii dorm peste noapte

cu capul In apropierea firului de Frasinet

pana la rdsaritul soarelui in ziva de Ispas.
Ditnineata cauta fiecare in oala lui si daca
gaseste o frunza sau un fir de iarba, crede
ca este spre binele bolnavului i ca se va
insndtosi Iii cursul anului, daca afla in oala
pamant, nisip, uscaturi de plante, este semn
ran i bolnavul va muri In anul ce urmeaza.
Trei ani dearandul vine fiecare bolnav, In
anul al 2-lea cauta un Frsinel cu 2 fire, in
anul al 3-lea cu 3 fire. Cand bolnavii pleaca
acasa, iau firele de Frsinel i pe drum le
arunc inteo apd curgatoare si cred astfel,
cS vor scapa de boald. Bolnavii se spala
dimineata cu apa din (WA pe fata i pe
piept. Crd. I. Moisil, in Aul'. An. 1. 1984.

www.digibuc.ro

108

ZACH. C. PANTy

Fratele-briboiului (Trans. Brasov),

Geranium silvaticum L., vezi Briboi.

Frigor, Erythraea Centaurium Pers.,

vezi Fierea-pdmntului.

Frigurici, Erythraea Centarium Pers.,

Andrz., vezi Usturoita m Sisymbrium

officinale Scop., vezi Brancutd.

Frunzisoafa [fr. Macis ; g. Maci s,

Muskat blt el. Arilul carnos al

semintelor de Myristica fragrans

taure ; g. Niedliches-Tausend-

Houtt. din fam, Myristicaceae, product vegetal aromatic de coloare galbind, care constituieste un important
articol de comert, fiind un condiment

chella Fries., syn. E. ramosissima Pers.

Frusit (Trans.), Bellis perends L.,

vezi Fierea-pdmantului.

Frigurica, Cintaula, Cintaura, Fiereapdmntului, Tintauld. [fr. Petite-Cen-

gldenkraut].

Erythraea pul-

0. sau O. mica plantd erbacee din

fam. Gentianaceae, tulpina foarte ramificatd, ascutit patrunghiulard ; frunzele ovale, mai adesea cu 5 nervure,
cele inferioare nu sunt dispuse in

rozetd; florile rozee, axilare i pe-

mult Intrebuintat. Vezi Nucsoard.

vezi Banuti.
Fucsie (Trans. Agrbiciu, Blaj, Boblna,

Copand, Turda noud, Veresmort.),

Fuchsia coccinea Ait, etc, vezi Cercelusl.

corolei lanceolati ;
fructul capsuld. lineard Creste prin
fanete i poieni umede. lunieAugust.
Frigurile (Bucovina, Prisaca, jud. Campulung), [fr. Arabette des-sables ; g.

Fulica, AnThemis Cotula L., vezi Ro-

nosa Scop., syn. Sisymbrium arenosurn

L. O. i 4. micd planta erbacee pa-

Fulii (Munt.), Narcissus poeticus L.,

dunculate, lobii

Sand-Gansekresse].--Arabis are-

monita-puturoasa.

Fulie (Munt.), Narcissus paticus L.,

vezi Zarnacadele.
Fulie, Narcissus zadilflorus Salisb.,
vezi Coprine.

roa sd.

vezi Zarnacadele.
Funfaricd, Fumaria officinalis L., vezi

mificati (stelat-paroase), cele inf erioare petiolate, dispuse In rozetd la

baza tulpinei, lyrat-penatifide cu 6-9

Futnrita, Curcodand, Fumdricd, Fumupamantului, larbd de - curcd, larbaperitului (Bucovina), Sfterea, Sefte-

din fam. Cruciferae, tulpina

acoperita cu peri simplii, este ramificata ; foile acoperite cu peri ra-

mici lobi de fiecare parte, cele superioare intregi ; florile liliachii sau
mai adesea albe, destul de mari, fructele silicve, lineare, aproape plane,
de 2-6 cm. ae lungi, cel mult I. mm.
late, vrful valvelor acuminate, se-

minte nearipate. Comuna in locuri

i stncoase, in livezi
paduri si in vane muntilor. Aprilie

nisipoase
Iulie.

Frunza-de-bubd-rea, Scrophularia nodosa L., vezi Buberic.

Frunza-de-potca, Iarba-drumurilor [fr.
Patte-d'oie ; g. Mauer-Gans eChenopodium murale L. 0.
f u s s]
planta erbacee din fam. Chenopodiaceae, tulpina ramificata dela bazd ;
frunzele oval-romboidale, de un frumos verde lucitor ; florile verzii sunt
dispuse in glomerule axilare, formnd

un racem terminal. Creste pe lang

garduri, ddrmdturi si pe langa locuri

de culturd. lulieSeptembrie.
Frunza-stejarului (Bucovina, Lucina,

jud. Campulung), Veronica urticifolia

Jacq., vezi Iarba-serpelui.

Frunza-tdieturei, Betonica officinalis

L., vezi Vindecea.

Frunza-voinieului, Alliaria officinalis

Fumdrita.

rea [fr. Fumeterre ; g. Er drauch].

Fumaria officinalis L. 0. mi-

ca i delicatd planta erbacee din

fam. Papaveraceae, tulpina foarte ramificata ; frunzele glabre, bipenatisecate cu segmentele lanceolate, de un
verde cenusiu ; florile purpurii, dispuse in raceme laxe, caliciul cu 2 sepale oval-lanceolate, dintate si de 3
ori mai scurte deck corola si mai inguste dect tubul corolei ; fructul glo-

bulos, mai lat deck lung, trunchiat

si usor emarginat la vrf. Creste prin
locuri nisipoase, cultivate si inculte.

MaiuSeptembrie.FumariaVaillan-

tii Lois. 0. frunzele de un verde cenusiu cu segmentele mai adesea lanceolate ; florile rozee sau alburii, putin
numeroase, s2palele foarte mici, abia

se zdresc cu ochiul liber, si foarte

caduce, ele sunt mai inguste deck
pedunculul scurt si gros al fructului ;
fructele globuloase, obtuze si numai

in tinerete prevzute cu un vrf ascutit. Creste prin locuri calcaroase,

cultivate si inculte. IunieSeptembrie.

Fumu-paimantului, Fumaria officinalis
L., si Fumaria Vaillantii Lois., vezi
Fumritd.

www.digibuc.ro

109

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

G.
Ginit, Oinilhogalum umbellatum L.,
vezi BdIuca.

GaInusa (Bucovina, Valea-Saca, jud.

Cmpulung), Carlina acaulis L., vezi

marginate. CreVe pe locuri aride i

uscate. lunielulie.
Ginute, Potentilla recta L., vezi Buruiana-de-cinci-degete.

Galbanare-de-germe (Bucovina, PkGainue, Anemone nemorosa L., vezir

tetii-de-sus) Agrimonia Eupatoria
Turtd.

Floarea-patilor ; Anemone ranuncu-

loides L., vezi P4titdOrnithogalum

umbellatum L., vezi BaluFa.
Glbenue, Scrntitoare.

Potentilla obscura Willd. 21-.. plantd

erbacee din fam. Rosaceae, forma

de Potentilla recta L. de care
dif era prin : tulpin mai roietica ;
foile inferioare mai adeseori 7-foliolate, foliole mai inguste, oblonglanceolate, de un verde-Inchis ; flori
mai mid, indesuite, petalele galbine
ca lmia (citrine), subegal de lungi
cu caliciul de coloare surie. Creste
prin livezi, poieni, locuri deschise,
frecvent. lunieIulie. vezi Buruiandde-cinci-degete.

Ginme-galbena, Anemone ranunculoides L., vezi Patitd.

GainuO, Firiori (Bucovina), Floareaciutei (jud. Muscel), Hisopir, Hisopirel ;
Turita-alba. [fr. Isopyre-Faux-Pigamon,

g. Muschelblmchen, Tolldo1sopyrum thalictroides L. 21-.

plantd erbacee, veninoas, din fam.
ck

Ranunculaceae, raddcina groasd, tr-

toare (repenta) cu fibre fasciculate ;

tulpina lunga i subtire este de or-

dinar simpld ; frunzele trifoliolate, foliolele cu 2-3 lobi, verzi, putin glauoe,
moi i subtiri sunt crenate ; florile
albe sunt mici i putine la vrful tulpinei ; caliciul cu 5 sepale petaloide
albe, oblonge, patente i caduce ;

corola cu petale foarte mici obtuse,

in forma de cornete, ingustate la bazd;

fructele 1-3 folicule. Cre0e prin

pdduri umbroase 1 umede. Aprilie
Maiu.

Ginu0 (Banat, Otywa).Potentilla

pedata Willd.
plantd erbacee din
fam. Rosaceae, tulpini ascendente,
robuste, impreund cu sepalele indesuit-

hirsute, peri alungiti, aezati pe tu-

berculi i cu peri mai scurti neglanduloi ; foile 5-7 foliolate, foliolele

inguste, cele radicale din baza lungd
cuneatd, oblong-cuneat-ovale, cele
tulpinale linear-lanceolate, toate incisserrate ; floriie galbine, petalele mult

mai lungi,. deck sepalele, stilul spre

varf ingustat in forma de con ; fructele

L., vezi Turita-mare.

Crantz., vezi Lubit.

Camelina

sativa

Glb4oar (Mold. - BroVeni), Fatacampului (Bucovina), Floare-de-lungoare, Glbinele, Iarbd-de-lungoare,

Rdacind - de lungoare [fr. Chassebosse, Corneille ; g. Gemeine rFriedlos]. Lysimachia vulgaris
planta erbacee din fam. PrimaL.
laceae, tulpina dreaptd ; frunzele oval-

lungkete, scurt-petiolate sunt opuse

sau verticilate ; florile galbine sunt
dispuse in panicule terminale, multi-

flore, caliciul cu diviziunile lanceolate

acuminate, inconjurate de o margine

membranoasa brunie, lobii corolei obtui i neciliati pe margine. Crete
prin fnete i locuri mlatinoase, pe
malurile umbroase ale apelor. Iunie
lulie.

Glbeioare, Hieracium Pilosella

L.,

vezi Vultu:

Gilbenea, Chrenita. [fr. Raifort-aquatique-jaune ; g. Ortwechselnde

Nasturtium
Brunnenkresse].
amphibium R. Br., syn. Sisymbrium

plant erbacee din

fam. Cruciferae, tulpina la bazd raamphibium L.

24-.

dicanta i stolonifera, iar in apd

umflatd i fistuloasd ; frunzele oblonge

sau lanceolate, spre baz ingustate,

denticulate sau serate, auriculate la
bazd sau i neauriculate, cele inf erioare pectinate sau lirat incise ; florile galbine cu petalele mai fungi
deck caliciul ; fructele silicule eliptice

sau aproape globuloase de 2-3 ori

mai scurte deck pedunculele florilor.

Crete prin ape stagnante sau lin

curgatoare, prin

mlatini i balti.

Maiululie.
Glbenele, Lysimachia punctata

L.,

vezi Iarbd-de-lungoare.
Glbenele, Boglari, Floare-de-leac, Piciorul-coco 1.1lui.Ratzunculus pedatus W. et Kit. 21-. planta erbacee din
fam. Ranunculaceae, rddcina cu
fibre ingropte ; tulpina erectd ; frun-

zele glabre, cele radicale petiolate,

tripartite sau pedalate cu lobii lineari

intregi sau bifizi, cele caulinare se-

www.digibuc.ro

110

ZACH. C. PANTU

sile de 2-3 ori partite, ori i intregi,

cu segmentele lineare sau lanceolate,

de tot intregi ; florile galbine cu caliciul erect ; fructele netede, compri-

recurbat,

dispuse

pe

receptaculul

Oros. Creste prin pdurile umbroase

prin poienile dela munte. Maiu

lunie.

mate si reunite In spic. Creste prin

Glbenu, Camelina sativa Crantz, vezi

umede si putin sdrate, prin lunci.

AprilieMaiu. si Ranunculus polyanthemos L. 4. plantd erbacee cu
tulpina patent-pdroasd in partea inferioard si adpres proasd in cea superioard ; frunzele inferioare palmatipartite, cu segmentele tripartite,
incise ; florile galbine-aurii, la vrful
pedunculului sulcat, caliciul cu sepalele alipite (adprese), de petale ;
fructele cu rostrul scurt i recurbat,

Glbenue, Camelina sativa Cranz.,

Potentilla recta L.,
vezi Lubit.

fanetele de pe coline, prin locuri

asezate pe un receptacul pdros. Creste

prin paduri, tufisuri, rdrisiuri si prin

livezi. Maiululie.

Glbenele-de-rnunte, Boglari, Piciorulcocosului. [fr. Karp ath en- H a h nen f uss].

Ranunculus carpaticus
Herbich , syn. Ranunculus dentatus Bmgt.

4. planta erbacee din fam. Ranunculaceae, rizom lung, orizontal, carnos,

cu putine fibre radicale ; tulpina erectd,

flexuoasd, cilindricd i fistuloasa cu

1-3 frunze, scurt petiolate sau sesile ;

frunzele pdroase, cele inferioare lungpetiolate, palmatilobate, cu 5 lobi,
incis-dentati, frunzele cu conturul reniform-cordat ; florile mari, galbine-aurii
la vdrful pedunculului cilindric, Oros,
lung si uniflor, sepalele paroase, la

inceput alipite, pe urind reflexe si

caduce ; fructele bombate, carinate
cu un rostru foarte scurt si recurbat,
Ingrdmadite pe un receptacul Oros.
Creste prin pdurile i poienile din
regiunea montand i subalpind. Maiu
lunie.

Glbenele - de - piure, Lysimachia

Nummularia L., veziDrete.

Galbenele-de-pdure [fr. Renoncule-

des-bois; g. Hainhahnenfuss].

Ranunculus aureus Schleich. syn.

Ranunculus nemorosus DC. 4. planta erbace din fam. Ranunculaceae, rizom
scurt, gros, vertical cu fibre radicale
subtiri ; tulpina erecta multiflora, acoperita cu peri rigizi,patenti sau reflecsi;
frunzele inferioare lung-petiolate pal-

matipartite cu 3-5 segmente lat-obovale, cele superioare aproape sesile

palmatisecte cu 3-5 segmente lineare
intregi sau incis-dentate ; florile gal-

bine aurii la vdrful pedunculului sulcat ;

fructele foarte comprimate, marginate,

glabre, netale cu rostru lung la vrf

Lubit.

vezi 13nruiand-de-cinci-degete. si Po-

tentilla supina L., vezi Scrantitoare.

Glbenu0,_ larba-gdinilor. [g.

Bor-

s tig e Grundfeste, BorstigePippau, Schnab elpippaul.

Crepis setosa Haller fil., syn. Barkhau-

s'a setosa DC. 0. sau G. planta erbacee din fam. Compositae, tulpina

erectd, ramificatd rosietica In partea

inferioard, acoperitd cu peri asprii si
rigizi, frunzele inferioare, dispuse In
rozetd sunt sinuate sau runcinatpenatifide, cele superioare Intregi,
sinuat-dentate, rar incise la baza ;
florile galbine, dispuse in capitule
tot-deauna erecte, involucrul i pedunculii capitulelor sunt acoperiti cu
peri asprii setiformi ; fructele achene
rostrate. Creste prin locuri virane, pe
cmpuri si pe marginea drurnurilor.

lunieAugust.

Glbinare, Pdlamidd, Pdlmida-boiangiilor [fr. Sarrette; g. S c h ar t

aerratula tinctoria L. 4. plant er-

bacee din fam. Compositae, tulpina

spre vdrf ramificatd. ; frunzele findintate, intregi, lirate sau penatipartite;
florile purpurii, dispuse in capitule,

insotite de un involucru, format din

bractee lanceolate ascutite i rosiipurpurii la vrf si straits acoperinduse una pe alta ; fructele achene cu
un papus alb-glbui sau rosietic.
Creste prin fnetele umede din paduri i tufisuri. lulieAugust.
Gralbinele, Calendula arvensis L. vezi
Calendula officinalis L.,
vezi

Glbnele (Bucovina), Cantharellus cibarius Fr., vezi Bureti-galbeni.

Glbinele, Lysimachia Nummularia L.,
vezi Drete. Lysimaclzia punctata
L., vezi Iarbd-de-lungoare. i Lysimachia vulgaris L., vezi Glbdsoard.
Glbniti, Galeobdolon luteum Huds.,
vezi Sugel-galben.
Glbiori, Cantharellus cibarius Fr.,
vezi Bureti-galbeni.
Glbioare (Bucovina, Cmpulung) Cantharellus cbarius Fr., vezi Buretigalbeni.

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE .POPORUL ROMAN

Glceavi, Delphinium Consolida L.,

vezi Nemtisori-de-cmp.
&Musa, Glilusci (Trans. Brasov.),
Viburnum Opulus L., vezi CAlin,
Garbita, GArbit. [fr. Limodore-a-feuilles-avortes ; g D n z e 1, Unec hter Dingel]. Limodorum abortivum Swartz. 21 planta ierboasd palid-

violacee din fam. Orchidaceae, tul-

pina frd frunze, rigida, groasd si

acoperitd de solzi invaginanti ; florile

mari, violet-deschise sunt dispuse In
spic alungit, labelul oval, undulat,

pintenul subulat indreptat In jos de

lungimea ovarului. Creste prin pduri

In teren calcaros. Maiulunie.

Grnatii (Bucovina, Prisaca jud. Cmpulung), Barbarea vulgatis R. Br.,
vezi Crustea.
Grneat, Quercus conferta Kit., vezi
Grnitd.

Giirn4or (Maced.), Zea Mays L., vezi

Papusoi.

Grniti, GArneatd, Quercus conferta

Kit. 2. frumos arbore din fam. Fagaceae, cu rdmurelele tinere velutinpubescente ; frunzele la vArful acestor

rdmurele sunt indesuite si mari [Ana

la 15 cm. lungi si 7 cm. late ; ele
sunt sesile oblong-obovale, la bazd
emarginate i profund penatifide, lobii
obtusi Intregi sau sublobati ; florile
monoice cele mascule In lungi amente
filiforme, cele femele solitare, inconjurate de un involucru ; fructele numite :

ghinde se afl la vArful ramurilor,

la subtioara frunzelor (In axilele
foilor) agregat sesile.

Garnifa

forrheaza

pduri sau dambrave mai cu samd in

regiunea sesurilor. Maiu.
Garoaf, Carafild (Maced.), Caramfild
(Maced.), Cuisoare, Flori - domnesti
(Trans.), Garoafd - de -grddind, Garoafl (Maced.), Garoafle, Garofil,
Garofite (Bucovina), Negind, Negi-

nea, Sacfiu (Trans.), Vazdoagd

Vdzdoance-umplute (Trans.). [fr- Oeil-

let-A-bouquets, Oeillet des - jardins ;

g. Grasnelke, Nelke].Dianthus

Caryophyllus L. 21-. planta erbacee

din fam. Caryophyllaceae, frunzele
lineare glabre cu marginea neted,
florile roii, rozee sau albe cu miros
foarte placut, solzii (squamele) caliciul exterior sunt lat-ovali sau romboidali cu un vrf ascutit i ajung
cam pnk la 1/4 din lungimea caliciului, corola cu petalele lungunghiculate
cu limbul crenat Intins si la bazd fr
peri. Aceastd plantd, originar din re-

111

giunea mediteraniand, se cultiv mult

prin prtile noastre. lulieAugust.

Garoafi-de-grdink Dianthus Caryophyllus L., vezi Garoafd.
Garoafe, Dianthus barbatus L., vezi

Garofite-de-grddind.
Garoafe, Garofite-de-munte.
Dianthus compactus Kit. 21, plantd erbacee glabrd din fam. Caryophyllaceae,
frunzele inovatiunilor oblong-lanceolate, In petiol ingustate, cele caulinare ingust-lanceolate, pe margini
serulat-scabre, vaginile de 2 ori mai

deck latimea frunzelor

toate frunzele cu 5-7 nervure ;
florile mari, purpuriu-deschise, fasciculat - ingrmdite la vrful tulpinei,
squamele caliciului sunt erbacee, purpuriu-brune, ovale, subit-ingustate
lung-aristate, aristele de lungimea
caliciului sau si mai lungi, caliciul de
coloare purpuriu-brund, bracteele ovale, foliacee, foarte patente si flexuoase. Plantd caracteristicd Carpatilor
nostril, care creste prin pdsunile montane 5i alpine, lunieAugust.
scurte,

Garoafe, Dianthus superbus L

vezi

Matthiola incana R. Br., vezi Micsandre. Viola

odorata L., vezi Toporasi.
Garoafe-de-munte,

Garoafe-de-cmp, Dianthus Carthu-

sianorum L., vezi Garofite.

Garoafe-de-munte, Barba - Ungurului,
Flori - domnesti, Garoafe, Garoafesdlbatice, Garofil, Garofite, Garofitede-munte. [fr. Mignardise-des-prs ;

g. Pfauen Nelke, PrachtN e 1 k e].

Dianthus superbus L. 21-

plantd erbacee din fam. Caryophyllaceae, frunzele verzi ca iarba, linearlanceolate 5i acuminate ; florile albe
sau rozee i cu miros plcut, cAte
una, cAte cloud sau mai multe pe aceeasi tulpind, petalele, acoperite cu
peri purpurii, sunt adnc 5i de mai
multe ori divizate. Creste prin fnetele, poenile 5i pdsunile umede din
munti. lulieAugust.
Garoafe-de-poiani (Mold.) jud. Putna,
comuna Nereju) Dianthus superbus
L., vezi Garoafe-de-munte.
Garoafe-salbatice, Dianthus Carthu-

sianorum L., vezi Garofite 5i Dianthus

superbus L., vezi Garoafe-de-munte.

Garoafl (Maced.), Dianthus Caryophyllus L., vezi Garoafd.

Garoafle, Dianthus Cat yophyllus L.,

vezi Garoafd.
Garofil, Dianthus Caryophyllus L., vezi

www.digibuc.ro

112

ZACH. C. PANTU

Garoafd si Dianthus superbus L., vezi

Garoaf-de-munte.
Garofit, Dianthus spiculifolius Schur.,
vezi Barba-ungurului.

Garofit - de - mare, Statice Gmelini

Willd., vezi Sicd.

Garofita-mrel, Statice Gmelini Willd.,
vezi, Sicd.
Garofite, Caramfile (jud. Mehedinti),
Cuisoare, Garoafe-de-camp, Garoafesalbatice. [fr. Oeillet-des-Chartreux ;

g.Karthuser-Nelke].

Dianthus Carthusianorum L. 4. plantd erbacee din fam. Caryoplzyllaceae, tulpina nepdroasd ; frunzele lineare, va-

ginile de 4 . ori mai lungi cleat ldtimea

frunzei ; florile purpuri sunt grupate

intr'un fascicul de 6 flori, uneori mai

putine sau mai multe ; limbul corolei
este de aceeas lungime cu unghicula.
Creste prin fnete uscate, prin livezi

pe coline. lunieAugust.

Garofite, Cuisoare. [fr. Oeillet-de-Chine;

g. Chinesische

Di-

anthus chinensis L. O. i S. plantd

grupate intr'unul Sau mai multe bu-

,chete terminale. Planta, originard din

vestul Europei, cultivat i pe la no

pentru florile sale frumoase. lunie

Julie.

Garofite-de-munte, Dianthus compac-

tus Kit., vezi Garoafe. si Dianthus

superbus L., vezi Garoafe-de-munte.

Garofiti (Basarabia; Orheiu), Callistephus chinensis Nees., vezi Rusi-detoamnd.

Gscarit. [fr. Toureite, Corbeilled'argent ; g. Alp en gns ek re s,s

Arabis alpina L. 4. micd plant
erbacee din fam. Cruciferae,. tulpina
sur-paroas; frunzele oblong-lanceolate, dintate, acoperite cu peri putin
albiciosi ; florile numeroase sunt albe.
Creste prin crepdturile stancilor si

prin locurile pietroase din regiunea

i subalpind. MaiuAugust.
Melif.Arabis hirsuta Scop. G.,i 4.
[fr. Arabette herisse ; g. k a u h-

alpind

hanrige Gnsekresse]. micd

erbacee, glabrd, din fam. Caryophyllaceae, tulpina foarte ramificatd, cu

ramuri la Inceput intinse, apoi erecte ;
frunzele linear-lanceolate de un frumos verde sau glaucescente ; florile
mari, solitare la varful tuturor rami-

plantd erbacee, tulpina acoperitd in

sau invoalte, de colori variabile, cdci

ele pot fi roii, albe sau pestrite ; ca-

Gtlane-galbene (Trans. Porumbaculde-jos, jud. Fagaras), Hemerocallis

fulva L. vezi Crin-galben.

ficatiunilor sunt numeroase, simple

liciul este insotit de bractee linear-

lanceolate, ascutite, cam de lungimea

tubului sdu, corola cu petale, putin

paroase i neregulat incis-dentate.
Originard din China, mult cultivatd

prin pdrtile noastre ca plantd de-

corativa, pentru florile sale frumoase,

prin cultur s'au obtinut numeroase

varietti horticole. MaiuSeptembrie.

Garofite (Bucovina, Pojorata, jud. Campulung), Dianthus superbus L., vezi

Garoafe-de-munte.

Garofite-de-grdin, Garoafe, Puscalupului, Scaunu-popii, (Trans.), Ursdrele si Ursuele ( Bucovina ), Vzdoance-

unguresti (Trans.), [fr. Jalousie, Oeillet-de-poete ; g. Bar t-N e I k e].

Dianthus barbatus L. 4. plantd erbacee din fam. Caryophyllaceae, glabrd,
frunzele lanceolate, scurt-petiolate,
bracteele externe linear-lanceolate,
foarte ascutite si recurbate ; florile

frd miros sunt purpurii, albe sau

rozee cu puncte albe, uneori si InFloril2 de ordinar foarte

numeroase sunt dispuse in fascicule,

voalte.

partea inferioard cu peri asprii si

simplii ; frunzele acoperite cu peri

asprii bifurcati sunt cordiforme la baz

sau trunchiate ; florile mici sunt albe.
Creste prin locuri aride i pe coline.

Maiulunie.

Gaude, Nunt. Curtea de - Arges,

Grecescu, Suplem. pag. 24.). [fr.
Gaude, Herbe--jaunir g. F drbe r-

Reseda futeola L. .
plantd erbacee nepdroasd (glabra)
din fam. Resedaceae, tulpina erecti
Wa

(dreaptd In sus), robustd, anguloasd ;

foile oblong-lanceolate, toate simple
intregi (nedivizate), prevazute la bazd

de ambele pdrti cu Cate un dinte,

uneori cele bazilare, dispuse in ro-

zeta, undulate pe margine ; florile de

un galben-verzui, scurt-pedunculate
dispuse In raceme spiciforme, caliciul

cu 4 sepale oblongi, obtuze, corola

cu 4 petale gdlbui (deschis-galbine),
stamine cam vreo 25 ; fructele mici
capsule erecte, ovoide, seminte negrii
lucitoare i netede. Creste pe camp
la marginea drumurilor, In pdsuni.

lunieAugust.

Intrebuintats pentru a colora n galbin,

din care cauza cultivata uneori ca planta
tinctoriala.

Gdurele, Scilla bifolia L., vezi Viorele.

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN.

Gemanarit, Orchis fusca Jacq., vezi

Poroinic i Orchis Morio L., vezi
Untu-vacei.

Gemnarit, Bujorei, Poroinic, Scula-

toare. [fr.Orchis-papillon; g. Sc h rn e tterlin g-K nab enkr au t]. Orchis

papilionacea L. 4. mica planta erbacee din fam. Orchidaceae, tuberculii

Intregi globulosi ; tulpina dreapt,
pana la 30 cm. Malta ; frunzele
scurte, oval-oblonge (invaginante) Imbratiseaza. tulpina ; florile purpurii,
mari i frumoase, dispuse In spice

laxe, ovale, pauciflore, labelul mare,

rotund-oval, Intreg sau dintat, pintenul conic ascutit, atrna in jos, braeteele mari purpurii. . Creste In grupe
prin livezile uscate, pe colinele expuse soarelui i prin tufise. Aprilie
Maiu.

Genistr, Genista tinctoria L., vezi

Drobit.

Gentiani (in farmacii), Gentiana lutea

L., vezi Entura.

Georgini (Trans.), Dahlia variabilis

Desf., vezi Gherghina.

Georgite (Banat) Convallaria majalis
L., vezi Lcrmioare.
Gheab (Mold.), Armillaria mellea
Vahl., vezi Ghebe.
Gheabfi-de-brad (Mold.). [fr. Coule-

melle-d'eau, Fausse-golmelle, FausseGohnotte].--Lepiota clypeolaria Bull.,

Syn.

Agaricus clypeolarius Fr. Ciuperca

comestibild din fam. Agaricaceae,

palria alb, subtire, carnoas la inceput

neteda, apoi acoperita de

solzi (squame), de ordinar rosietici,

lamele albe, putin-glbui sau rosietice

sunt libere i apropiate ; piciorul
(stipitele) alburiu, fragil, lung si subtire,
fistulos i nebulbos la baza este aco-

petit de squame (solzi) floconoase ;

inelul floconos-squamos dispare de
timpuriu. Ciuperca cu numeroase vari-

etati, care creste pe pamnt In padurile umede i umbroase de fag si

de brad ; vara-toamna.

Gheab- de- pdure (Mold.).Collybia longipes Bull., syn. Agaricus longipes

Bull. Ciuperca comestibild din fam.

Agaricaceae, palada carnoasa, subtfre,

conic-Intins, uscata i catifelat-pa-

roas, de coloare deschis-rosietica

sau brunie ; lamele albe, rotunzite

foarte distantate, spori sferoidali ;

piciorul (stipitele) terminat printr'o

lunga radacina fusiforma, este plin,

rigid, fra2,11, catifelat-pdros si la unna

sulcat. Carnea alba, farli gust si fait

113

miros este tare. Creste prin pdurile

umbroase de brad; vara i toamna.
Gheata, Barba-capri i Floare-de-ghiata
(Trans.), Ghetara [fr. Herbe-a-la-glace,

Glaciale; g. E i sp f Ian z e].Mesembryanthemum crystallinum L.o. planta erbacee, carnoasa din fam. Aizoaceae, tulpina intinsa pe pamnt ; frunzele mari, ovale, sesile imbratosind
tulpina, ele sunt alterne, plane, undulate si acoperite cu numeroase papile
albe, transparente, avand aspectul
unor mici boabe de ghiata. ; florile
mici, albe dispuse la subtioara frunzelor (axilare), sesile si cu numeroase
petale liniar-ascutite; fructul o capsula.
Originar din sudul Africei (Cap),
uneori cultivata prin gradini ca planta

ornamentala. IulieAugust.

Ghebe, Gheaba (Mold.), Opintici (Mold.

Iasi). [fr. Piboulado, Tae-de-Meduse ;
mellea
g.
Vahl., syn. Agaricus melleus Fl. Dan.
Ciuperca comestibild din fam. Agaricaceae, palaria putin-carnoas, de

coloare galbin-maslinie la Inceput,

devenind mai trziu galbin-brunie este

convex-plana i acoperita de mici
solzi prosi i negriciosi, cari une- ori

dispar, marginea intinsd este striata;

lamele palid-galbine sunt decurente
printr'un dinte, la batranete prevazute
cu mici puncte brun-rosietice, sporii
albi ; piciorul (stipitele) plin, galbui

sau bruniu are la jumtatea sa superioard un inel alb, ascendent si

persistent. Carnea alb, fragedd cu
miros dulce are un gust acrisor. Creste

In grupe cespitoase pe radacinele

arborilor i pe lemnele putrede din

padurile de brad si de fag ; toamna.

Aceasta ciupercd, fiind parazit este
stricacioasd arborilor.
Ghemela-popii, Aristolochia Clematitis L., vezi Remf.

Gheocei, Galanthus nivalis L., vezi

Leucojum aestivum L. si
Leucojum vernum L., vezi Ghioceibogati. Narcissus poeticus L., vezi
Zarnacadele si Narcissus PseudoNarcissus L., vezi Zarnacadea.
Gheocei-bogati, Leucojum aestivum L.,
vezi Ghiocei-bogati
Gheocei-de-hi,)c, Galantlzus nivalis
L., vezi Ghiocei.
Ghiocei.

Gheocei-de-griiiina, Narcissus poticus L., vezi Zarnacadele. si Narcissus Pseudo-Narcissus L., vezi Zarnacadea.
8

Vocabulat Botanic

www.digibuc.ro

ZACH. C. PANTU

114

Glteocei-de-munte, Narcissus radiiflorus Salisb., vezi Coprine.

Gheocei-mari, Leucojum aestivum L.,
i Leucojum vernum L., vezi Ghioceibogati.
Gheocei-mici, Galanthus nivalis L.,
vezi Ghiocei.

Gheorghin (jud. Ilfov), Crataegus mo,nogyna Jacq., vezi Pdducel.

Gheorghin, Dahlia variabilis Desf.,
vezi Gherghina.

Gheorghin (Trans. Cusma, jud. Bis-

trita-Nasaud), Rudbeckia laciniata L.,

vezi Ruji-galbene.

Gheorghine-galbene (Trans. Biertam,

jud. Tarnava-mare), Rudbeckia laci.niata L vezi Ruji-galbene.
Gherghin, Crataegus monogyna Jacq.,
vezi Paducel.
Gherghin, Da lie, Georgind (Trans.),
Gherghine (Trans.), Gheorghind, Leurdini (Trans.). [fr. Dahlia, Dahlia-des

jardins; g. Dahlie, Georgine].

Dahlia variabilis Desf. syn. Georgina

variabilis Wil ld. 21.. plantd erbacee din

.fam. Compositae, rack:cilia cu fibre

umflate tuberculoase, fusiforme, carnoase i fasciculate ; tulpina robustd
goala in launtru (fistuloas), ramif
cata este glabra sau pubescentd ;
frunzele opuse, neregulat penatisecate
sau bipenatisecate cu segmentele ovale, ascutite, serrat-dentate sau in-

cise ; florile mari, dispuse in frumoase

mari capitule la vrful pedunculelor axilare, la inceput plecate in jos ;

florile marginale ligulate sunt femele
adeseori nefyuctifere ; fructele achene. La specia tipicd florile centrale
galbine sunt mid i tubuloase, cele
marginate ligulate abia vizibile i viu
colorate In rosu stacojiu. Aceastd
planta, originard din Mexico, introdusa si mult cultivatd, ca plantd ornamentald, i prin prtile noastre, are
numeroase varietati de forme si colori, ea poate fi cu capitulele voluminoase, avand toate florile ligulate
sau toate tubuloase cu tuburile largi,
divers colorate, uneori unicolore, alteori impestritate i punctate de covariabile ; florile de
Gherghind pot avea toate nuantele
lori bizare

de alb, galben, rosu si violet. AugustOctombrie.

Gherghine. (Trans.), Dahlia variabilis

Desf., vezi Gherghind.

Ghetara", Mesernbryanthernum crystallinum L., vezi Gheata.

Ghiazm. (Maced) Merdha piperita

vezi Ismd-bun.

Ghicitori (jud. Dmbovita si Muscel),

Colchictun autumnale L., vezi Brandusd-de-toamn.

Ghicitori (Pitesti), Erythronium Dens

canis L., vezi Mdseaua-ciutei.
Ghijoalc (Dobrogea, Oltina, jud. Con-

stanta i Turtucaia, jud. Durostor, numire comunicata de Dr. Gr. Antipa),

Vallisneria spiralis L., vezi Orzoaicdde-baltd.
Ghiligei (Trans.), Galanthus nivalis
L., vezi Ghiocei.
Ghimber, rizomul aromatic de Zingiber
officinale Rosc. vezi Ghimbir.
Ghimbir (Trans.), Ghimber, Gimbir,
Imbir, Rddcind-de-ghimbir, Rdclacind.de-piper-alb. [fr. Gingembre ; g.

Ingwer ].

Rizomul aromatic de

Zingiber officinale Rose., syn. Amomum

Zingiber L. 21.. planta erbacee din fam.
Zingiberaceae, rizomul tuberculos,

orizontal articulat, gros ca degetul,

coriace, galbui la exterior, alb sau

rosietic la interior ; acest rizom emite

3-4 tulpini sterile, simple, cilindrice

inconjurate de vaginele frunzelor ;

frunzele alterne, distice, lung-lanceolate, ensiforme cu o scurt liguld bibbatd, in partea inferioard au o lung
vagind despicatd ; florile glbui, dispuse In spice ovate, dense, purtate de
o tulpin scapiforma solzoasd, mult

mai scurtd dect tulpinile sterile, labelul

florilor este oboval, inchis purpuriu

cu puncte galbine, floarea cu o singurd stamina, ovarul cu 3 loje, cu un
stil lung si subtire, terminat printr'un

stionat concav ; fructul o capsuld

ovala triangulard cu seminte negricioase cu miros plcut i cu un gust aro-

matic amar. Aceastd plant, originard

din Asia tropicald, se cultiva in Mexico
dar mai cu seamd in Jamaica ; in

Europa se poate cultiva numai

in

flordrii calde.
Rizomul acestei plante intrebuintat ca

aromatic si in medicinA pentru a combate

odontalgille, dispepsiile atonice i la exterior pentru cataplasme revulsive ,,Rhizoma

Zingiberis".

Ghimparit, Iarb ghimpoasa, larbaviitamaturei. [fr. Crypsis piquant ; g.

Crypsis aculeata
Dorngrasi.
Ait. 0. mica plant ierboasd din fam.
Gramineae, tulpina ramificat ; frunzele foarte ascutite ; florile verzii cu
2 stamine, dispuse in spice semiglobu-

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE .POPORUL ROMAN

ldase, 1nconjurate de cele 2 frunze

superioare. Creste prin fnetele umede

locurile sdrate. AugustSeptembrie.

Ghimpe, Pasul-drochiei, Scai-ghimpos,
Scdiete. [fr. Chardon-toil, Chaussetrape ;

g. Distelartige-Flocken-

blume]. Centaurea Caleitrapa L.

G. plant erbacee din fam. Composttae, tulpina foarte ramificatd, lnospdroasa; frunzele profund-penatifide
cu segmente lineare, dintate, frunzele

inferioare petiolate, cele superioare

sesile i cele mai de sus nedivizate ;
florite purpurii, dispuse in capitute
ovoid-oblonge, terminate si laterale,
solitare, aproape sesile, insotite de
un involucru cu totul glabru, foliolele

sale palmat-spinoase, cu spinal mijlociu (intermediu) puternic mai lung

'deck capitulul ; fructele achene albe,
comprimate, lipsite de papus. Creste
prin locuri sterile, ruderale i inculte,

,cOline aride, pe marginea smnaturi-

lor si a drumurilor. lulieSeptembrie.

Ghimpe, Cirsium lanceolatum Scop.,

vezi Scai.
Ghimpe, Ghimpe-pdduret, Merisor, Merisor-ghimpos (Mehedinti). [fr. Epinede-rat, Fragon-piquant, Petit-Houx ;
g. Musedorn.]. Ruscus aculea-

tus L. h. subarbust totdeauna verde

din fam. Liliaceae, rizom oblic, tarttor cu fibre radicale foarte lungi,
groase

i cdrnoase ; tulpina rigida,

flexibild, cilindricd striat si ramifi-

catd. in partea superioard, Inconjurat

la bazd, in tinerete de squame. membranoase, invaginante ; ramurile plane
lathe in forma de frunzd (cladode) sunt
ovate acuminate si terminate printr'un
sPin, ele sunt verzi, sesile, foarte
'coriacee ; frunzeIe mici sunt reduse la

solzi cu 1 nervurd principald; florile

verzui, mici sunt dioice i dispuse

ate una sau mai matte pe nervura

mediand a cladodei, insotite de o

bractee scarioas uninerviata

cus*pidatd.; perigonul rotaceu cu 6 diviziuni, 3 stamine, concrescute in tub,
in partea inferioard; fructul o boabd

(bac) rosie cam de mdrimea unei

ciresi, ea persista si peste iarna.
Creste prin paduri si tufisuri. Martie

'Aprilie.

Rizomuf i radacinile posed proprietati

amare, aperitive si diuretice.

Ghimpe, Xanthium spinosum L., vezi

Holerd.

Ghimpe-mare, Onopordon Acanthium

L., vezi Scai-mdgaresc.

115

Ghimpe-pfiduret, Ruscus aculeatus

vezi Ghimpe.
Ghindd, Glindd (Maced.). [fr. Gland ;
g. Ecke r, Eiche 1]. Fructul diferitelor specii de Quercus L. si anume:
Q. Cerris L., vezi Cer ; Q. conferta
Kit., vezi Garnita ; Q. pedunculata
Ehrh., vezi Gorun ; Q. pubescens
Willd., vezi Tufan ; si Q. sessiliflora
Smith., vezi Stejar.
Ghinturd, Entur, Enzurd, Fierea-pdmntului, Ghinturea, Gintura, larbacositului (Bucovina) si Iarba tdiatului,
Ochincea, Ochincele, serpnta
(Bucovina). [fr. Croisette ; g. Kreu z-

Enzian].

Gentiana cruciata L.
4. planta erbacee din fam. Gentianaceae, frunzele lanceolate trinerviate, concrescute la baza intr'o teac,

care mbrtiseazd tulpina ; florile cam-

panulate albastre i tetramere sunt

ingrmdite inteun buchet la vrful
tulpinei. Creste pe coline si prin poienile din pduri. lulieAugust.
Ra.clacina acestei plante are proprietti
tonice si febrifuge.

Ghintur, Gentiana excisa Prest., vezi

Cape Gentiana lutea L. si Gentiana
punctata L., vezi Entura.
Ghinturea, Gentiana cruciata L., vezi
Ghinturd.
Ghioc, Centaurea Cyanus L., vezi
Vinetele.
Centaurea phrygia L.

Centaurea pseudophrygia C. A.

Meyer., vezi Dioc.

Ghiocei, Aisor, Clopotei, Coconei,
Gheocei, Gheocei-mici, Gheocei-de,ghioc, Gioarele, Primvarita.. [fr. Perceneige, Nivole ; g. Schn e egld c kc h e n.].

Galanthus nivalis L. 4

mica' plantd erbacee bulboasd din fam.

Amaryllidaceae, bulbul oval, tulpina

cu o singur floare albd i plecata in
jos segmentele interne ale periantului

jumdtate mai scurte dect cele ex-

terne, sunt obovale, cuneiforme, pro-

fund emarginate cu striatiuni verzi

la interior si cu pete verzi la exterior ; frunzele lineare de ordinar doua,

sunt obtuse si glaucescente. Creste

prin pdduri i fnete umede, Oita sus
in regiunea subalpina. Februarie
Martie.

Ghiocei (Trans.), Leoucojum aestivum

L. i Leucojum vernum L., vezi Ohiocei-bogati.
Ghiocei - bogati, Cocosei, Gheocei,
Gheocei-bogati, Gheocei-mari, Ghiocei (Trans.), Ghiocei - mari, Lusce,
Nodute, Oindtute, Pelesei (Muscel).

www.digibuc.ro

116

ZACH. C. PANTU

Leticojum aestivum L. 21.. [fr. Nivole-

d't; g. Sommerknotenbl um et planta erbacee, bulboasd, din

fam. Amaryllidaceae, tulpina scapiforma, bianguloas, fistuloasa; frunzele lineare, obtuse, usor carenate,

de un verde deschis; florile albe,

plecate In jos, reunite cte 4-8 intr'o umbela, inconjurate de o spata,
periantul cu 6 diviziuni egale, ovale,
albe cu Cate o pata verde la varf ;
fructul capsula carnoas. Creste prin

fan* umede. AprilieMaiu i Leu-

cojum vernum L. 21-. [fr. Nivoleprintaniere, Grelot-blanc ; g. G r o s-

ses- Schneeglckchen, Kno-

florile mari, albe si

t enblum
odorante sunt solitare sau mai rar

ne, Faux-Safran, Narcisse d'automne

g. Gelbe-LiliejSternbergia lutea Roem. et Schutt., syn. Amaryllis

lutea L. 21-. mica planta erbacee, bulboasa din fam. Amaryllidaceae, bulbul In forma de pard are mai multe
tunici negricioase ; frunzele de un

verde inchis sunt lineare, obtuse, mai

mult sau mai putin arcuat-curbate, .

apar in acelas timp cu florile i sunt
mai fungi decal tulpina scapiforma,.
de ordinar uniflord; floarea mare si
frumoasd, galbind-aurie, este erecta,
turbinat-campanulat, cu tubul scurt
in forma de plnie, limbul cu 6 diviziuni oblonge, obtuse, putin concave,
dintre care 3 interne ceva mai scurte ;
staminele galbine mai lungi decat
jurnatatea limbului, stigmatul nelobat,

ate 2, Inteo spat, la vrful tulpinei

scapiforme. Creste prin paduri umbroase i prin livezi de lunc. FebruarieMartie.
Ghiocei-de-Postovar (Trans. BrasovSacele), Daphne Blagayana Freyer.,
vezi ledera-alb.
Ghiocei-mari, Leucojum aestivum 'L.,
Leucojum vernum L., vezi Ghio-

originara din regiunea mediteraniana

(sudul Europei), creste cultivar ca
planta decorativa i prin prtile noastre. Septembrie Octombrie.
Ghiorele (Mold.), Scilla bifolia L., vezi

cei-bogati.
Ghiocel-de-toamml (Cnf. Prodan, Flora

weize n, Gerstenweizen]

pag. 210), Sternbergia colchiciflora

W. et Kit. 2j. mica plantd erbacee,
bulboas din fam. Amaryllidaceae,
tulpina scapiform, mai adesea uniflora, mica, abia se ridicd din tunica
bulbului i abia iese din pat-rant;

foile lineare, carenate, apar primvara

de odatd cu fructul, sunt de ordinar

In numr de 5, erecte, rasucite, ob-

tuze (rotunzite) i caloase la varf,

de 10 cm. lungime si de 2-5 mm.

late ; florile galbine, apar toamna
inaintea foilor, sunt placut mirositoare, tubul periantului alb-glbui,

erect, cilindric, ingust si de 1'1,-2 cm.

de lung, iar laciniile (foliolele) pe-

fructul o boab. (bacd). Aceasta specie,

Viorele.
Ghirc, Arndut, Grau-Arnaut, Gru-tare._

[fr. Ble-dur; g. H ar tweiz en, G la s-

Triticum durum Desf. O. planta ierboas din fam. Gramineae, tulpina

(paiul) In partea superioard plina nu
fistuloas; frunzele plane ; spicul lung

si subtire sau gros si scurt, patrunghiular cu rachisul persistent ; spi-

culele mai adesea cu 4 flori ; glumele

au o carena proeminenta, aproape

aripata ; glumela inferioara comprimata, carenata i totdeauna prevzut

cu o arista rigida foarte lunga. Fructul este o cariopsd nuda, tare si sti-

cloasa, mai scurta sau mai lungd,

spre ambele capete Ingustat si uneori
binisor lateral comprimatd. Faina

riantului late de 2-5 mm. ingust-

obtinut din gruntele acestei plante

este foarte avutd in gluten. Cultivata

sunt asezate la partea superioard a

Ghirtoci (Trans. Brasov-Sacele), prunele tinere diformate si transformate

de ciuperca Exoascus Pruni Fuck.,

oblongi, spre varf putin dilatate, galbine l cu nervuri striate, staminele

cam jumatate din lungimea laciniilor

tubului; ovarul hypogin, devine o cap-

suld carnoas (bacciforma) trilocular, seminte numeroase subglobuloase ; aceste fructe, lipite de fata
pmantului se coc prin luna Maiu.
Prin poienile padurilor din nordul
Dobrogei i pe marginea padurilor
din muntii calcarosi din Banat, rail.
AugustOctomvrie.

Ghiocel-de-toamn, [fr. Amaryllis-jau-

ca plant alimentara, cu deosebire

In regiunea mediteraniana.

vezi Urlupi.
Ghisdei, Ghisdei-manunt, Ghisdel (Bucovina), Moto cei (Bucovina), Trifoiste,

Trifoiste-colturatd, Visdei. [fr. Cornette, Pied - de - poule ; g. Horn-

Lotus corniculatus L. 21-.

planta erbacee cu tulpina rigida din
k I e e].

fam.Leguminosae,frunzele trifoliolate,
cu foliole obovale oblonge ; florile

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

galbine sunt grupate de regul cate

5 in umbele, dintii caliciului lanceolati

inainte de inflorire sunt coniventi, corola cu stindardul suborbicular, carena
indoitd inteun unghiu drept ; fructul

o leguma glabra. Creste prin pdsuni

uscate, prin livezi i fanete in regiunea campeana i muntoasd. Maiu

Septembrie. Melif.
Ghisdei, Lotus uliginosus Schkuhr.,
vezi Ghisdei-mare i Medicago fal-

cata L., vezi Culbeceasd.

Ghisdei-cu-patru-muchi, Ghisdei-mare.
[fr. Tetragonolobe-siliqueux; g. S c h o-

117

drae., syn. Genista Sigeriana Fuss.

IlliC

arbust din fam. Leguminosae,tulpina

culcatd la pdmnt (prostratd), in partea superioard putin pdroasd, anguloasd cu linii elevate, ramurile anguloase i ascendente ; frunzele oblonglanceolate, sau oblong-ovale, glabre,

pe margini ciliate ; florile galbine,

mari sunt indesuit capitat-agregate
la varful rdmurelelar, pedicelii mai

scurti decat caliciul glabru, corola si legumele glabre. Diferd de Genista tinctoria

L. mai cu searnd prin inflorirea mai

L. 4. planta erbacee din fam. Leguminosae, tulpina mai adesea intinsd

timpurie, prin florile evident mai mari

si mai indesuite, bracteele decrescente, ins la f el cu frunzele tulpinei.
Creste prin pdsuni in regiunea montana i alpina. MaiuIunie.
Ginistru, Genista tinctoria L., vezi

lele oboval-cuneiforme, stipulele o-

Ginturk Gentiana cruciata L., vezi

tentragende - Spargelbohne,
Schotenklee].

Tetragonolobus
siliquosus Roth., syn. Lotus siliquosus

pe pamant ; frunzele trifoliolate, foliovale, ascutite ; florile mari, galbin deschise, foarte lung pedunculate, cu

pedunculul de 2 ori sau de 3 ori mai

lung deck frunza, sunt solitare, foarte

rar eke 2 ;

fructul este o legum

(pdstard) glabrd ingust aripata.

Creste priu livezi. Maiulunie.
Ghisdei-mnunt, Lotus corniculatus L.,
vezi Ghisdei
Ghisdei-mare, Ghisdei, Trifoiste, Visdei. [fr. Lotier-des-marais, Lotier-

majeur; g. Sumpf-Hornkleed.

Lotus uliginosus Schkuhr., syn.

Lotus major Smith. 24-. plant erbacee
din fam. Leguminosae, tulpina robusta,

adesea goald in lduntru (fistuloasa) ;

frunzele trifoliolate, cu foliolele oboval-oblonge, marisoare i intregi,
stipulele orbicular-cordiforme ; florile

galbine dispuse cate 10-12 in mici

umbele, dintii caliciului recurbati inain-

te de inflorire ; carena ovald la bazd

se ingusteazd pe nesimtite intr'un

cioc (rostru); fructul o legumd glabr.
Creste prin locuri umede, livezi mlas-

tinciase, pe langd tufisuri, santuri

gropi, langd sosele. Julie August.
Ghisdei-mare, Tetragonolobus siliquosus

Roth., vezi
muchi.

Ghisdei-cu-patru-

Ghisdel (Bucovina, Gdlainesti), Lotus

corniculatus L., vezi Ghisdei.
Ghiunghiurele (Bucovina, Prisaca, jud.
Cmpulung), Stellaria Holostea L.,
vezi larbd-moale.
Gimbir, rizomul aromatic de Zingiber
officinale Rosc., vezi Ghimbir.
einistru, Bucsdu, Drob, Drobisor, Drog,
Grozama. Genista oligosperma An-

Drobitd.

Ghinturd.

Gioarele, Galanthus nivalis

Ghiocei.

L., vezi

Gioian (Mold.), Oenanthe crocata L.,

vezi Joian.

Gioian (Mold. Vaslui, jud. Tutova),

Joind (Mold.), [fr. 0 enante ; g. R e -

bendolde, Rossf enchel].

Oenanthe silaifolia M. Brieb. 21, planerbacee din fam. Umbelliferae, tu-

berculii fibrelor radicale Ingustati In

partea superioard ; tulpina fard stoloni, solidd (nefistuloasa) ; foile inferioare cu lacinii lanceolate, cele
superioare cu lacimi lineare ; florile
albe, poligame, cele marginale mai
mari, radiante, reunite in umbele cu
4 radii sau Oita la 8 radii, varful pedunculelor cu un inel ingrosat, care
acopere i partea inferioard a fructelor ; fructe scurt-cilindrice, nestrangulate sub caliciu. Creste prin lunci
in locuri bltoase, mlastinoase i turboase din regiunea inferioard. Iunie
Iulie.

Giorele (Trans. Rodna), ScWa bifolia

L., vezi Viorele.
Gipsaritk Gypsophila paniculata L.,
vezi Ipcdrige.

Giugan (Mold.).
Armillaria imperialis Fr., syn. Agaricus imperialis Fr.
Ciupercd comestibild din fam. Aga-

ricaceae, palaria rosietic-brund, compactd, tare, la inceput convexa, apoi

intinsd, obtusd, &bra si acoperitd

de squame adprese, marginea foarte

rsucit ; lamele lung-decurente, dese,

albe apoi abui ; piciorul (stipitele)

solid, compact, la bazd ingustat In

www.digibuc.ro

118

ZACH. C. PANTU

formd de con ; inelul dublu alburiu,

sulcat in partea inferioard. Creste
prin Odurile de conifere, vara.
Giugastru, Acer campestre L., vezi

(sporii). Creste toamna, pe pmnt

prin pdsuni, uneori in cercuri mari.

Mentlza piperita L., vezi

Gogoase (Munt.), Physalis Alkekengi

L., vezi Pdpalau.
Gogosi-de-ristic [fr. Noix-de-Galle ; g.

Jugastru.

Ismd-bund.

Giuneapine (Maced.), funiperus nana

Willd., vezi Ienupdr-pitic.

Gladioale (Trans. Chirales, jud. Solnoc-Dobdca), Gladiolus gandavensis

Van-Houtte., vezi Crin-rosu.
G1adis, Verigariu (Trans.), Acer ta-

taricum L. D. mic arbore din fam.

Aceraceae, cu frunzele cordat-ovale,

ascutite i neegal-dentate abia lobate ;
florile albe, dispuse In raceme erecte ; fructele samare cu aripile scurte
Creste prin pddurile i tufismile din regiunea cmpeand. Apri-

lieMaiu.

Gledicie, Gleditschia triacanthos L.,

vezi Platica.
Glincla (Maced.), fructul diferitelor specii de Quercus vezi Ghinda.

Gloant, Trollius europaeus L., vezi

Bulbuci.

Gluga-ciobanului (Mold. comuna Negura, jud. N eamtu), Cypripedium Calceolus L., vezi Papucul-Doamnei.

Gneapn, Pinus Pumilio Haenke., vezi

Jepi.

Goarte (Maced.), fructele comestibile

de Pirus communis L., vezi Par.
Gogoase, Besica-porcului,

Besina-lupului, Besina-porcului,
Besina - vulpei, Bisini-di-luchi (Ma(Maced.), Besuced.),

calului, Gugoase, Puf, Pufai (Trans.),

Pufulete, Rdsuflatoarea - Omntului.
[fr. Pisse-loup, Vesse-loup - de - Bouviers, Vesse-de-loup-gante ; g. R e-

senbovist].Lycoperdon Bovista

L., syn. Lycoperdon giganteurn Batsch.,

Bovista gigantea Nees. Ciuperca, come-

stibild In tinerete, din fam. Lycoperdaceae, receptaculul (peridiul) foarte

mare, uneori de mdrimea unui cap de
om este sub-globulos, aproape sesil,

fragil, alb, apoi galbui si in fine cenusiu, neted sau mai adesea lung-O-

ros sau floconos, fixat de Omnt

printr'un fel de radacind foarte micd.

Carnea sa alburie In tinerete, are un

gust si un miros pldcut, cnd este

comestibild, devine apoi galbin-verzue j in fine brun-cenusie i cu Ufl

miros si gust nepldcut ; peridiul la
rnaturitate se deschide la vdrf, ldsnd

sa iasa un praf brun ca funinginea

Din aceast ciupercd, dupd ce carnea a

devenit cenusie i numai este. alimentard,

se fabrica o iasca foarte bund.

Tfirkische-Gallpf el, Al'eppische-Gallpf el].

Galele formate pe ramurile tinere de Quercus

infectoria Willd. In urma intdOturei,
fcutd de insecta Cynips gallae tinctoriae
L.Quercus infectoria Wind. mic

arbore, foarte ramificat, din fam. Fagaceae, ramurile lungi i subtiri ; frunzele mici, scurt-petiolate, ovale sau
oval-lanceolate, undulate, crenelate
sau cu dinti ascutiti, ele sunt coriacee, glabre i lucitoare ; fructul o
glanda (ghincla) cu o cupusoar.emisfericd, cu solzii alipiti. Originar din
Asia micd. (Orient).
Gogoqile-de-ristic sfedce sau In forma de

part, de o coloare negricioasd sunt intrebuintate in medicind ca astringente i in

industrie pentru fabricatiunea cernelei

pentru a vapsi in cenusiu i negru.

Goldan, Crihin (Trans.), Culducuse,

Farticuse-verzi (Trans.), Prun-gogonet. [fr. Pruneautier, Prunier-ReineClaude; g. Kriechen-Pflaume,

Haferschlehe, Spilling].Prunus insititia L.

arbore din fam.

Rosaceae cu ramurile velutin-Oroase,

de obicei fr spini, mugurii florali,

adesea cu cdte 2 flori albe ca z-

pada, pedunculele acoperite cu peri

fini si moi ; fructele globuloase sunt
plecate in jos. Acest arbore, originar
din Grecia si Asia, se cultivd din vechime si prin partite noastre pentru
fructele comestibile numite in general Prune. Aprilie. Melif.
Prin culturd s'au obtinut numeroase varietdti, dintre care mentiondm : Avranie,

Bardace, Goldane, Prune-dulci (Trans. Brasov), Prune-galdane, Prune-gogonete, Prunerotunde.

Goldane varietate de prune obtinuta

prin culturd din specia Prunus insititia L., vezi Goldan.
Goliciunea-fetei-pdurei, Spiraea A-

tuncus L., vezi Barba-popei.

Golomt, Golomot, Noduroas. [fr.
Dactyle agglomr ; g. Kn dulgr a si.
Dactylis glomerata L. 21-. planta

ierboasd din fam. Gramineae, frunzele lineare ; florile dispuse ate 3-5
In spicule palid-verzi, adesea rosietice

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

sau violete, formand o paniculd dreaptd

unilaterald i cu aspect noduros, glu-

mela inferioard cu 5 nervure. Creste

prin fnete i pduri. Iunielulie.
'Golomot (Banat), Dactylis glomerata
L., vezi Golomdt.
Gonghicioare (Trans. Bogdana, jud.
Slaj), Ribes rubrum L., vezi Coacdz.

Gonitoare (Munt. Negoiesti, jud. Mehedinti), Orchis Mono L., vezi Untuvacei.
Planta intreaga cu florile si cu tuberculii

se toaca se arnesteca cu faina sau cu tarate si se da vacilor spre a se goni.

Gordan, varietate de Vitis vinifeta

L., vezi
Goroncutd (Trans. Chirales, jud. Solnoc-Dobca), Hyacinthus orientalis
L., vezi Zambild.

Gortu (Maced.), Pints communis L.,

vezi Par.
Gorun, Mespilus germanica L., vezi
Mosmon.
Gorun, Slclun, Tufan. [fr. Chne-a-

grappes, Roure ; g. So mmer eich e].

Ouercus pedunculata Ehrh. I. mare
frumos arbore din fam. Fagaceae,

tulpina poate ajunge pand la 40 m.

Inaltime ; frunzele scurt-petiolate, o-

blong-obovale, adnc sinuate cu lobii

neegali i obtusi, la baza cordif orm-

auriculate, pe ambele parti fr peri

(glabre) ; florile monoice, cele mascule

in fungi amente, ce atarnd in jos,

cele femele solitare, inconjurate de

un nvli, - format de bractee solzoase, imbricate, care la maturitate
constituesc cupusoara (cupula), care
impresoard fructul ; fructele numite
ghinde sunt pedunculate. Gorunul for-.

meaza, impreuna cu alte esente, pdduri in regiunea sesurilor 1-?'i a dealu-

rilor. Maiu.
Grdbar (Mehed.-Varciorova), Carpinus
duinensis Scop., vezi Sfineac.
Grddun, Quercus sessiliflora Schmith.,
vezi Stejar.
Gratnfon (Dobrogea, Constanta). [fr.
Liserom ray]. Convolvulus lineatus

L., 4. mica planta erbacee, mtdsos

alburiu paroasa din fam. Convolvulaceae, tulpina nevolubild, ascendentd, putin ramificata ; foi oblongcuneate, ascutite si ingustate In petiol, argintiu - mdtasos - paroase pe
ambele fete ; flori rozee, mrisoare,
reunite In raceme cu 2-6 flori, pe-

119

dicelii florilor aproape de lungimea

caliciului, sepale oblong-lanceolate as-

cutite, corola, de 3 ori mai lungd decat caliciul, are pe partea extern 5
linii subsericee, de altfel impreund cu
cu marginile glabrd ; fructul capsuld
vilos-proas. Creste pe colinele uscate din Dobrogea. Maiululie.
Gran (Maced.), Triticum vulgate Vill.,
vezi Grau crndu.
Granat, Chrysanthemum Parthenium
Pers., vezi Spilcute.
Grapadd, Melampyrum cristatum L.,
vezi Ciormoiag.
Graparita, Melampyrum cristatum L.,
vezi Ciormoiag.
GrdOtoare. [fr. Sagine ; g. Kneb el,
Mastkraut.].
Sagina procum-

bens L. 4. micd plantd erbacee din

fam. Caryophyllaceae, tulpina intinsa

pe pmnt, la baz prevzuta cu rddacini (radicanta), este ramificatd,

ramurile ascendente ; frunzele lineare,

neciliate sau mai rar fin-ciliate ; florile mici, albe, cu petalele obtuse si
de 3-4 ori mai scurte decat caliciul,
toate sepalele obtuse; pedunculele
dupd inflorire recurbate in form de
carlig, devenind iar erecte in timpul
maturitdtei fructelor. Creste prin locuri nisipoase i umede, pe matca
rurilor

!Yana

in

regiunea alpina.

MaiuSeptembrie. si Sagina depressa

Schulz. 4., tulpina erecta, ramificata ;
frunzele lineare, la baz ciliate, caliciul cu sepalele obtuse, cele 2 externe scurt aculeolate, pedunculele
dupa Inflorire, recurbate in forma de
crlig, in timpul maturittei fructului
redevenind erecte. Creste in regiunea
alpin. lulieAugust.
Grdscioar (Trans.), Pinguicula alpina
L.,

Pinguicula vulgaris L., vezi

Foaie-grasd.

GraOta (Craiova), Portulaca oleracea

L., vezi larbd-gras.
Grasund, Pinguicula alpina L:, si Pin-

guicula vulgaris L., vezi Foaie-gras.

Gran-alb, Triticum dicoccum Schrank.,
vezi Gru-moale.

Grau-alb, Grau-polonez.

[fr. Ble-de-

Pologne;g.P olnischer-Weizen.].
Triticum polonicum L. O. planta

fam. Gramineae, tulpina (paiul) solid in partea superioard ; frunzele cu lamina glabra sau
rar catifelat-pdroasd, putin ingust si
la baz cu auricule mijlocii ; spicul
drept, mai mult sau mai putin comprimat sau neregulat patrunghiular,
ierboasa

www.digibuc.ro

120

ZACK. C. PANTU

bi tinerete de un verde-albastriu, mai

rar de un verde galbui, rachisul persistent ; spiculele cu 3-4 flori ; glumele

lanceolate, obtusiuscule sau ascutite

cu un dinte median mai scurt sau
mai lung, sunt ca hrtia (chartacee)
la maturitate, pe margine alb-membranoase ; glumela inferioard Ianceolata, comprimat in forma de luntre. Fructul o cariopsd nuda, lun-

gam*, sticloasa, semitransparenta,

alba sau rozee. Faina obtinuta din
aceste graunte este avutd in gluten.
Cultivata ca planta alimentar. lunie

lulie.

Grau-Aratut, Triticum durum Desf.,

vezi Ghircd.

Gru-arnau, Gran (Maced.), Grti-comun, Grau-obisnuit. [fr. Ble, Bl-tendre, Ble-ordinaire, Froment, g. W e

GrAu-de-iarna, Triticum hybernum L.,

vezi Grau-carnau.
Grau-de-serobeala., Triticum dicoccum
Schrank., vezi Grau-moale.
Gru-de-toamn, Triticum hybernum
L., vezi Grati-carndu.
Gru-de-vara, Triticum aestivum L.,
vezi Grau-carndu.
Gru-englezesc, Triticum turgidum L.,
vezi Gru-mare.
Gru-gol, Triticum Spelta L., vezi
Alac.

Gru-inglezesc, Triticum turgidum L.,

vezi Gitu-mare.
Gru-mare, Gru-englezesc, GrAu-inglezesc. [fr. Bl Poulard, Gros-Bl,

Nonette; g.Englischer-Weizen,
Welscher-Weizen, Kegelwei-

zein, Gemeiner Weizein].

z e n]. Triticum turgidum L. O. sau

S. plantd ierboasd din fam. Gramineae, tulpina nalt, groasd, rigida

ra ; frunzele plane mai adesea slabparoase cu perii neegal de fungi ;

4 flori, glumela inferioar putin in-

Triticum vulgare Vill. O. i e. plantd

ierboas din fam. Gramineae, tulpina
(paiul) fistuloasa in partea superioa-

dreapta ; frunzele late mai adesea

acoperite cu peri catifelati ; spicul
mare, gros, patrunghiular, rachisul
persistent ; spicule mai cu sama. cu

spicul lung si ingust mai mult sau mai

putin dens, patrunghiular i usor
comprimat, rachisul nefragil ; spiculele
adesea cu 4 flori ; gliunele ventricos-

gusta i lung-aristatd ; fructele (cariopsele, grauntele) mdrisoare, groase,

rotunzii si umflate pe partea dorsal,

cu o dungd adanca in partea in-

Gru-moale, Gram-alb, GrAu-de-scrobeald, Mutmel, Tenchi. [fr. Amidon-

ovale, cartilaginoase, mai scurte decal florile i numai in partea superioar evident carenate ; fructul
caryopsd oblongd sau oval, liberd
ternd. Aceasta specie variazd i dintre
varietati insemnam : I. Glumela inf eHoard lung-aristath : T. aestivum L.

O. cunoscut poporului nostru sub

numirile :

GI-du - ceirneiu - mustcios,

Grim-de-yard, Grciu-veratic. [fr. Ble-

barbu; g. Bartweizen, Grann enweize n]. 2. Glumela inferioard

nearistatd : Triticum hybernum L. G.
cunoscut poporului nostru sub numirile : Gru-de-iarnii,Gru-de-toamnii,
Grtiu-cdrnu-tuns. [fr. Bl-d'autom-

cam scurte si de o coloare rosieticd.

Grduntele acestei plante dau o Mind
surie. Cultivatd mai cu seamd prin
Wile din regiunea mediteraniand.

Iunielulie.

nier; g.Emmer, Ammer, Ammel-

k o r n]. Triticum dicoccum Schrank.,

syn. Triticum amyleum Ser. G. planta
ierboas din fam. Gramineae, tulpina
subtire i fistuloasd ; frunzele mai

adesea catifelat-pdroase, rar glabre ;

spicul dens si lateral-comprimat ; rachisul fragil, glumele spre varf ascu-

tit-ingustate, proeminent-carenate i cu
un dinte median ascutit ; spiculele,

me; g. Kolbenweizen]. Origina

mai adesea cu 4 flori si numai cu

2-3 grdunte, dispuse pe 2 rnduri

cultiva cmpuri intregi de T. vulgate

Fructele cariopse mai mult lateralcomprimate, sunt prevazute cu o adncaturd ingust. Originard din Si-

acestei plante este necunoscutd, ea

se cultiva din vechime, i azi se cunose numeroase varietati, subvarietati si rase. In prtile noastre se

Vill. lunielulie.
Grau-arnau-mustficios, Triticum aes-

tivum L. vezi Grti-carnau.

Grtt-earnfiu-tuns, Triticum hybernum

si acoperindu-se unele pe altele, glumela inferioard mai totdeauna aristat.

ria, cultivatd din timpuri imermoriale.

Grauntele acestei plante au fost gdsite in mormintele egiptene si ia ha-

bitatiunile lacustre

ale epocei de

L, vezi GrAti-carnAu.

peatrd si de bronz. lunieIulie.

vezi Grau-crnau.

scrobeald.

Gru-comun, Triticum vulgare

Dirt grauntele acestei piante se fabrica

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

121

Crau-negru, Melampyrum arvense L.,

sebire la munte i in regiunea dealurilor mari, adesea ItinieAugust.

Grhu-ob4nuit, Triticum vulgare

Poporul roman din Bucovina crede c aceasta planta este Mina pentru ,Sagetature .

vezi Condroniu i Melampyrum cristaturn L. vezi Ciormoiag.

vezi Grati-carndu.
Gru-polonez, Triticum polonicum L.,
vezi Grau-alb.
Grim-tare, Triticum durum Desf., vezi

Greghetui, Geranium pratense L., vezi

Greghetin.
GrozamA, Drog. [fr. Gent-a-tige-aile ;

Grti-vratic, Triticum aestivum L.,

g.Geflgelter Ginster, Geflgelter Geisskleej.Genista sa-

Grul-poarnichei, Parietaria off ici-

tulpina turtitd, aripatd i articulatd;

frunzele alterne ; florile galbine, dis-

Ohirca.

vezi Grau-cArndu.
Graul-eucului (Bucovina), Myosotis palustris Roth., vezi Ochii-pasaruicii.

nalis L., vezi Parachernitd.

Graul-potarnichilor, Parietaria off i-

cinalis L., vezi Parachernitd.

Graul-prepelitei, Melampyrum arvense
L., vezi Condroniu i Melampyrum
cristatum L., vezi Ciormoiag.
GrAul-prepelitelor, Melampyrum cristatum L., vezi Ciormoiag.
Grusor (Mold.), Ficaria ranunculoides Roth., vezi Untisor.
Greghetin, Erodium cicutariumL'Hrit.,
vezi Pliscul-cucoanei.
Greghetin, Andrisea, Ciocul barzei,
Ciocul-berzei, Greghetui, Pliscul-cucoarei (Mold.), Sageticd (Bucovina).
[fr. Geranium-des-prs ; g. Wiese n-

gittalis L., syn. Cytisus sagittalis Koch.

mic arbust din fam. Leguminosae,

puse inteun racem capitat; fructele

lineare sunt in forma de secer. Creste

prin fnetele de pe coline i pe mar-

ginea pddurilor. Maiulunie.

Grozama, Genista tinctoria L., vezi

Drobitd.

pratense L. 4. planta erbacee din fam.

Geraniaceae, tulpina dreaptd, ramifi-

Genista oligospertna Andrae., vezi Ginistru.

Grozamd-mare (Trans.), Cytisus nigricans L., vezi Lemnu-bobului.
Grozamfi-mia, Genista tinctoria L.,
vezi Drobit.
Grumeiri, Solanum tuberosum L., vezi
Cartofi.
Guba'gfina, (Bucovina, Cmpulung),
Ajuga genevensis L., vezi Suliman.
Gugow, Lycoperdon Bovista L., vezi
Gogoase.
Gu1era0 (Munt. Brnesti, jud. Ilfov),
Carpesiurn cernuum L., vezi Dosnic-

partea superioard

Gulii (Munt.), Brassica oleracea L.,

var. gongylodes L., vezi Caralambe.

Kranichschnabel, Wiesen-

Storchschnabel.l.--7 Geranium

catd, in partea inferioara scrt-pdroasd, iar spre

patent glandulos-paroasd; frunzele

reniform-orbiculare, aproape pand la
baza palmat-septempartite, cu diviziunile rombic-ovale sau rombic-lanceolate, penatifid-lacinulate i incisdentate ; florile mari, albastre-cerulii,

liliachii sau albe, dispuse cate doud

la vrful unui lung peduncul, acoperit ca i pedunculii florali cu peri
patuli glandulosi, caliciul cu 5 sepale
oblong-ovale, evident trinerviate, mai

cu sam pe nervure glandulos-pdroase, lung-aristate, corola cu 5 pe-

tale, mai lungi dect caliciul, lat-obo-

vale, deasupra unghiculei glabre si

numai pe margine barbulat-ciliate,

albastre cerulii, rar liliachii sau albe,

staminele cu filamentele la bazd orbiculare sau ovale apoi subit ingustate ; fructul cu valvele i rostrul acoperite cu peri glandulosi-orizontalpatenti, semintele foarte fin-punctate.
Creste prin livezi, poieni si margini
de pduri, in tufisuri umede, cu deo-

galbena.

Gulii (Mold.), Helianthus tuberosus L.,

vezi Napi-porcesti.

Gurii-dragi (Trans. Cusma, jud. Bistrita-Ndsdud), Antirrhinum majus L.,

vezi Gura-leului.
Gura-leului, Cdscate (Trans.), Gurddraga (Trans.), Gura-mielului, Gura-

morunului, Gura muroniului (BanatA Ems), Guraursului (Trans.), [fr. Gue-

ule-de-lion, Mufle-de-veau; Tte-demort ;

g. L bwenmaul]. Antirrhi-

num majus L. 4. planta erbacee din

fam. Scrophulariaceae, frunzele opuse

sau alterne sunt lanceolate ; florile

scurt-pedunculate, rosii-purpurii sau
albe i cu gtul mai cu sam galben,
sunt dispuse inteun racem dens si

glandulos-pdros. Aceast plant, originard din Europa sudicd si din Africa

nordicA, se cultivd mult i prin prtile noastre, uneori scdpat din culturd si vulgarizat. lunieAugust.
Melif.

www.digibuc.ro

ZACH. C. PANTU

122

centd, glabrd, dioicd sau poligam&

din fam. Caryophyllaceae ; frunzele

Planta care posede proprietati adstrin-

gente i vulnerare, ea este foarte periculoasS pentru animale.

eliptice sau lanceolate, acuminate ;

florile albe, dispuse in paniculd ter-

Gura-lupului, Scutellaria altissima L.

4. planta erbacee din fam. Labiatae,
tulpina dreaptd i ramificat ; f runzele petiolate, grosier-crenate, glabre sau pubescente pe nervure, ovaloblongi si cordate sau trunchiate la

minald dichotomicd, caliciul oval, umflat, multistriat, reticulat-vnos i gla-

bru cu dintii ovali, ascutiti, petalele

cu lamina bipartita, la bazd cu 2 tubercule (bituberculatd) ; fructul capsuld. Creste prin poieni, fnete, tufi-

bazd, frunzele florale sesile sunt subegal de fungi cu caliciul fructifer ; flo-

rile ceruleu-violacee cu buza inferiCreste

oard albd sau
prin pduri si tufisuri. Maiululie.

Gura-m tei, Linaria vulgaris Mill., vezi

Linaritd.

suri i locuri pietroase. Maiululie.

Gua-porumbului, Valeriana officinalis

L., vezi Odolean.

Gusnicd. (Trans.-Ndsducl), Chaerophyllam bulbosum L., vezi Barboi.

Gusnit, Chaerophyllum bulbosutn L.,

vezi Baraboi
Gusterarit (jud. Prahova-Telega), Salicornia herbacea L., vezi Branca.
Gutie, fructele comestibile de Cydonia
vulgaris Pers., vezi Gutuiu.
Gutiu, Cydonia ',alga ris Pers., vezi

Gura-mielului, Antirrhinum majus L.,

vezi Gura-leului.
Gura-morunultd, Antirrhinum majus
L., vezi Gura-leului.
Gura-muroniului (Bnat-Almas), Antirrhinum majus L., vezi Gura-leului.
Gura-paharului, (Bucovina), Chrysan-

Gutuiu.

themum indicum L., si Chrysanthemum

Gutue, fructele comestibile de Cydonia

vulgaris Pers., vezi Gutuiu.
Gutui, fructele comestibile de Cydonia
vulgaris Pers., vezi Gutuiu.
Gutuita, Marrubium peregrinum L.,
vezi Voronicd.
Gutuiu, Aldmaioare, Gutiu, Gutuniu
(Maced.). [fr. Cognassier ; g. Quitt e].

sinense Sab , vezi Tufnica.

Gura-ursului (Trans. Mischiu, jud. Turda-Aries), Antirrhinum maps L., vezi
Gura-leului.
Gusa-ghinei (Munt. Titesti, jud. Arges),

Viola tricolor L., vezi Trei-frati-pa-

tati.

Gusa-ginii (Trans. Biertam, jud. Tar-

Cydonia.vulgaris Pers., syn. Pirus Cydonia L. D. mic arbore din fam. Ro-

nava-mare), Viola tricolor L., var.

hortensis Hort., vezi Trei-frati-pdtati.

Gusa-porumbutui, Plescait (Bucovina).
[fr. Cucubale-a-baies ; g. H u h n e r-

saceae, frunzele ovale intregi, albtomentoase pe partea inferioard, ca-

liciul de asemenea tomentos ; florile

mad singuratice (solitare) si terminale stint albe-rozee ; fructele mari
pubescent-tomentoase sunt galbine,
foarte odorante si comestibile. Ele
sunt cunoscute sub numirile de : Gutale, Gutuie, Gutunie (Maced.), si Gutui. Acest arbore, originar din Europa
sudicd, se cultiva mult i prin prtile
noastre. Maiu.

b i s s, Taubenkropf].Cucubalus
baccifer L. 4. plantd erbacee din fam.

Caryophyllaceae, cu tulpina ramif

catd, (flascd) moale, sprijinindu-se pe

plantele vecine ; frunzele lungaret-ovale si ascutite ; florile alb-verzui
sunt terminale si axilare, caliciul (ventricos) urnflat-campanulat, petalele bifide ; fructele stint boabe (bacce) ne-

grii strlucitoare. Creste prin lunci,

prin tufisuri i pduri umede si umbroase, pe garduri. lulieAugust.
Gusa-porumbului, Besicoasa. [fr. Be-

Cu smburil de gutuie se face ceai, care

se bea pentru tuse si rguseala.

Gutunie (Maced.), fructele comestibile

de Cydonia vulgaris Pers., vezi Gu-

hen blanc, Carnillet, g. Taub e nkr o p f.].

Silene inflata Smith.,

tuiu.

Gutuniu (Maced.), Cydonia vulgaris

Pers., vezi Gutuiu.

syn. Silene venosa Gilib., Silene vulgaris

Garcke. 4. plantd erbacee, glauces-

H.
Hadaburce, Solanum tuberosum L., vezi
Cartofi.

Hagima (Mold.), Allium ascalonicum

L., vezi Hasme.

Hajm, Allium ascalonicum L., vezi

Hasme.

Hajm - psareascd. (Trans. MuntiiApuseni, Galda-de-sus si la Intre-

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POP

galde). [fr. Ail-jaune ;

g Gelbe r-

Lauc h].Allium flavum L. 4. planta

erbacee glabrd, bulboasa din fam.

Liliaceae, bulb ovoid simplu cu tunici

brune groase, tulpina adesea arcuatd

cu foi pana la mijloc, de

50 cm.; foile lineare carnoase,
brumdriu-cenusii la margini obtuze ;
20

pe partea superioard usor sulcate,

pe cea dorsald bombate ; spatul cu 2

valve (foliole) una foarte lungd acuminatd, intrecand cu mult inflorescenta ;

florile galbine-aurii, lucitoare, asezate
inteo inflorescentd laxd, umbeliformd,

fard bulbili, cu pediceli de marime

diferitd, mai lungi deck florile, drepti

sau reflecti, foliolele perigonului galbine-aurii, obtuze de 2 ori mai scurte
decdt staminele cu filamente simple
si antere galbine ; fructele capsule
rotunzite, trigonale. Creste pe stanci
calcare si coline uscate. lunie August.

Haim (Trans.), Allium ascalonicum

L., vezi Hasme.
Halanga (Valea - Oltului, Mndstirea
Cornet), Vitis vinifera L., vezi Vita-

de-vie.
Hamel, Humulus Lupulus L., vezi Hemei.

Hangan, (Mold. jud. Neamtu, Hangu),

varietate de Zea Mays L., vezi Papusoi.

Hanus (Mold.), Foeniculum vulgare

Mill., vezi Molurd.
Harbuz (Mold.), Citrullus vulgaris
Schrad., vezi Pepene-verde.
Harniai, Vincetoxicum officinale
Moench., vezi larba-fiarelor.

Harpacica AM= Sclzoenoprasum L.,

vezi Arbagic.
Hi-scd (Mold. jud. Neamtu la Brosteni,

cnf. Ittu, Nomenclatura. pag. 8.), Abies

A, ROMAN

prstiat verucoase, sunt de 5 ori mai

lungi deck rostrul lor. Creste 'prin
pdduri, tufisuri, fnete i prin tAngni.

Maiulunie.

Hasmatuchi, Anthriscus Cereforium

Hoffm., vezi Asmatui.
Hasme, Ceapd-frantuzeasca (Buctixesti), Hagima (Mold.), Hajmd, Hajme
(Trans.), Horcegi (Trans.), Pur, Saiota, Vlasit. sau Vrasita (Munt. 'j.
Valcea, satele de pe langd Horez.).

[fr. tchalote ; g. Schalott e, Sch-

lottenlauch.].

Allium ascaloni-

cum L. 21.. plant erbacee bulbOasa

din fam. Liliaceae, tulpina cilindlica;

frunzele subulate, cilindrice, fistuloase

florile albastrii sunt dispuse' in

umbele globuloase cu sau fara. bul-

bili, staminele ceva mai lungi decat

(perigonul) invelisul floral, cele interne prevdzute de ambele parti cu
cte un dinte scurt. Aceasta plantd,
originard din Asia mica, se cultivd
adesea pentru trebuinte culinare. lu-

nielulie.

Hatmatuchi, Anthriscus Cerefolium

Hoffm, vezi Asmatui.
Hatmatuchiul-mgarului, Asmatui-magaresc [fr. Torilide-Anthrisque ; g.

Gemeiner Klettenkerbel,

Borstendol

Torilis Anthriscus Gmel. .0. sau G. planta erbacee din fam. Umbelliferae cu Aulpina si ramurile acoperite cu peri
asprii, plecati in jos ; florile albe sau
rosietice sunt dispuse in umbele lungpedunculate, insotite de un involucru
format din numeroase bractee ; fructele acoperite cii peri asprii, putin
curbati inluntru. Creste prin tufisuri,

pe marginea padurilor si pe lngd

garduri. lunieAugust.

alba Mill., vezi Brad-alb.

Hasmaciuch (Trans.-Nseud). [fr. Anthrisque silvestre; g. Kalb erkr op f].

Hedera, Hedera Helix L., vezi ledera.

Hemei, Hamei [fr. Houblon ; g. H o

Chaerophyllutn silvestre L. 4. planta er-

planta erbacee volubil din fam. Mo-

Antlzriscus silvestris Hoffm., syn.

bacee din fam. Umbelliferae, tulpina
fistuloasd, striatd si adesea acoperit
cu peri asprii In partea inferioard, in
cea superioard glabrd , frunzele luci-

toare de 2-3 ori penatipartite, foli-

olele penatifide cu lobii oblong-lan-

ceolati, ascutiti; florile albe, rar

dispuse In mici umbele, formal-Id um-

bele compuse la vrful tulpinei

ramurilor, involucrul lipseste sau nu-

mai cu 1 sau 2 foliole ; involucelul

cu 5 foliole ciliate ; fructele oblonge

sau lanceolat-lineare, netede, sau Irn-

Humulus

Lupulus

L.

4.

raceae, frunzele opuse cu 3-5 lobi

dintati sunt cordiforme la baza ; florile dioice sunt galbine-verzui, cele

mascule sunt dispuse in raceme ramificate, petiolate. periantul squami-

form cu 5 diviziuni, stamine a cu

antere erecte, cele femele ate 2 la
subtioara bracteelor, imbricate si reu-

nite In spice compacte, ovoide sau

subglobuloase, constituind astfel un
strobil (con). Creste prin lunci, prin
cranguri i pdcluri, pe garduri i cul-

tivat. lulieAugust.

www.digibuc.ro

124

ZACH. C. PANTU

Mai toate partile inflorescentei femele

ale acestei plante sunt acoperite cu peri
glandulosi, cad secreta o substanta aromatic& si amara, cunoscut sub numirea de
lupultna, care tocmai face ca H. Lupulus
L. sa fie intrebuintat la fabricatiunea berei.
Tot din causa lupulinei se intrebuinteaza
aceasta planta si in medicina ca tonic,

amar, antidispepsic, antiscorbutic, antiscrofulos. Virfude tinere de Hemei gatite sunt

eomestibile.

Hinanic (Maced.), Citrullus vulgaris

Schrad., vezi Pepene-verde.
Hioark Viola odorata L., vezi Toporasi.

Hirean (Trans.), Cochlearia Armoracia

L., vezi Hrean.
Hiribi, Boletus edulis Bull., vezi Mn dtdrci.

lierea-ptnntului (Mold. jud. Putna si

Hiriqc (Trans.), Fagopyrum esculent= Moench., vezi Hriscei.

Hirisca-deasii (Trans.). [fr. GrandeVrille-batarde ; g. H eck en-Kn-

Munt. jud. Ramnicu-Sarat, comunicat

de Dr. Marcel Br-eluded), Tuber

L. O. plantd erbacee din fam. Poly-

Erythraea Centaurium Pers., vezi Fierea-pdmantului.

lierea-pamantului,

rnelanosporum Vitt., vezi Trufe.

Aceast& ciuperca se gaseste In p&mant

la a doua prasild a porumbului, plamdit
in vin o intrebuinteaza taranii contra frigudor ; iar pus& In spirt pentru vatamatura.

Herstfiietoare, Helianthemum vulgare

Gaertn., vezi larba-osului.

kierhic (Maced.), Prunus Persica Stok es., vezi Persic.

Herhia (Maced.) fructul comestibil de
Prunus Persica Stokes., vezi Persicd.
Hericici, Polygonum aviculare L., vezi
Troscot.
Hiarhir (Maced.), Prunus Persica Stokes., vezi Persic.
Hiarhir (Maced.), fructul comestibil
de Prunus Persica Stokes., vezi Persic.

Hic (Maced.), Ficus Carica L., vezi

Smochin.

Hicfi (Maced.), fructul comestibil de

Ficus Carica L., vezi Smochind.

Hi imica, Glbinele [fr. Souci-de-vigne ;

g. Acker-Pingelblume]. Ca-

lendula arvensis L. O. micd plantd

erbacee din fam. Compositae, frun-

zele inferioare oblong-spatulate, cele

superioare oblong-lanceolate, putin
denticulate ; florile de un galbin deschis sunt dispuse in caPitule mdrisoare, cele marginale ligulate femele
si fertile, cele interne tubuloase sunt
ermafrodite, unele sterile ; fructele
sunt achene curbate, cele interne lineare si curbate in formli de inel, ele
sunt prevdzute pe partea dorsald cu
puncte spinoase sau tuberculoase.
Creste prin locuri cultivate. lulie
Septembrie.

Frunzele i florile acestei plante posed

proprietati sudorlfice i resolutive.

Hilimick Calendula officinalis L., vezi

HilimoacA (Trans. Fgdras-Posorta)Ju-

niperus nana Willd., vezi lenupdrpitic.

terich.].

Polygonum dumetorurn

gonaceae, tulpina volubild, cilindrica,

netedd sau putin striatd ; frunzele petiolate, cordat-sagitate, ochrea foarte
scurt i trunchiatd ; florile albe-ver-

zui, dispuse in fascicule la subtioara

frunzelor ; cele 3 lacinii exterioare

ale periantului sunt membranos-aripate ; fructele sunt nucule trigonale

lucitoare. Creste prin tufisuri, pe
marginea padurilor i pe langd garduri. lulieSeptembrie. Polygonum

Convolvulus L.O. [fr. Liseron-noir, Liseron Ward, Vrille-batarde ; g.

Winden-Knterich]. se deose-

beste de specia precedentd prin cele

3 lacinii exterioare ale periantului numai obtuz-carenate i prin fructele
(nucule) trigonale nelucitoare si finstriate. Creste prin locuri cultivate si
inculte, pe lngd garduri i drumuri.
lulieOctombrie.
Hirusor, Firicea, Firusor, Firuta. [fr.
Paturin-annuel ;

g. Einjhr ige s

Rispengras].

Poa annua L.
O. mica plantd ierboasd din fam.

Grarnineae, tulpina (paiul) comprimata ; frunzele lat-lineare, de un verde

deschis ; florile dispuse in spicule
ovale-lungrete, cari la randul lor
formeazd o paniculd unilaterald. Creste
prin locuri cultivate si inculte, pe

langd drumuri si locuinte. Aprilie

Septembrie.

Hisopir, Isopyrum thalictroides L., vezi

Ginusi.

Hisopirel, Isopyrum thalictroides L.,

vezi Gdinusi.

Hodolan, Crambe tatarica Jacq., vezi

HodoIean.

Hodolean, Hodolan, Tartan, Tartan-

alb. [fr. Cramb ; g. Meerk oh.' ].

Crambe tatarica Jacq. 21.. plantd erbadee din fam. Cruciferae, cu tulpina
mare, foarte ramificatd ; frunzele bazilare bipenatifide, acoperite cu peri
asprii in tinerete ; florile albe ; fruc-

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

125

tele lung-pedunculate sunt silicule frd

stili, biarticulate. Creste in cmpii seculare (stepe), prin fnetele i pe co-

sipoase prin smndturi i pe -cant-

Holborti, Convolvulus arvensis L., vezi

Hrnit, Lepidium Draba L., vezi Urdavacei.

linele aride. AprilieMaiu.

Volburd.

Hoibori (Mold.), Convolvulus tricolor

L., vezi Zorele-pitice i Ipornoea purpurea Lam., vezi Zorele.
Holbur, Calystegia sepium R. Br., vezi
Cupa-vacei. i Convolvulus arvensis
L., vezi Volburd.
Ho Mutt-bunt). (Trans. Ciufud, lngd
Blaj), lpomoea purpurea Lam., vezi
Zorele.

Holburic (Mold. Mrdsesti), Ipomoea

purpurea Lam., vezi Zorele.
Ho ler, Cdtind, Cholera, Corn*, DraGhimpe, Lipid, Plmidd, Scairusesc, Scalete-muscAlesc, Spin-muschlesc. [fr. Lampourde-pineuse ; g.
Dornige Spitzklette]. Xan-

thium spinosum L. O. plant spi-

noas din fam. Compositae, tulpina

prevAzutd la baza frunzelor cu spini
trifurcati; frunzele albtomentoase pe
partea inferioard, nedivizate sau trilobate, cu lobul mijlociu lanceolat
foarte lung; florile verzi, cele mascule In capitule, cele femele cAte 2
Inteun involucru spinos. Creste prin
locuri necultivate i ruderale, prin
sate, pe langd drurnuri i garduri.
lulieSeptembrie.
Hotteis (Bucovina, Cmpulung), Inula
Britannica L., vezi Sovrvarita.
Horcegi (Trans.), Allium ascalonicum
L., vezi Hasme.
Horsti, Mlaiul-cucului, Prsin, Ptinita (Bucovina). [fr. Luzule-printa-

niere;

g. Behaarte Marbel].

Luzula pilosa Willd. Z. mic planta

erbacee din fam. Juncaceae, frunzele
cele mai de jos lanceolate, lung-pdroase ; florile brune, solitare, dispuse
la vrful ramurilor cte 3 flori erecte,
cele superioare dupa inflorire plecate

In jos. Creste prin livezi de pomi si

prin pduri. Aprilie Maiu.

Hrana-vacel [fr. Spargoute, Fourrage-

g. Sp ar k, S perge 1].
Spergula arvensis L. 0. plant erde-disette ;

bacee din fam. Caryophyllaceae, tulpina Imprstiat proas sau glanduloasd; frunzele linear-subulate, grupate In verticile sunt bombate pe
partea superioard, iar pe cea inferioard cu o dungd adncd longitudinald;
florile albe cu pedunculele rsfrnte
dup inflorire. Creste prin locuri ni-

puri. lunielulie.

Aceast plant de nutret se ctdtiv uneoti

Hrean, Ahrean (114aced.), Chrean, Hirean

(Trans.), Irean (Trans.), Rdcind-sal-

baticd, Usturoi [fr. Cranson, Raifortsauvage; g.M

rr e t t ic h, Me err e..
t t i g].--Cochlearia Armoracia L., syn.
Armoracia rusticarta Fl. Wett. 21-. plants

erbacee din fam. Cruciferae, frunzele

radicale lung petiolate, cordiforme
sau oval-oblonge, cele dela mijlocut

tulpinei pectinat-penatifide, iar cele

superioare oval-lanceolate, pe margine crenat-serrate In fine cele mai
superioare sunt lineare i aproape
Intregi; florile sunt albe ; fructele
silicule globuloase sau ovale. Creste
prin locuri argiloase i umede. Originard din jurul Mrei regre, se cultivd ca plant culinard pentru rdd-

cina sa carnoas cu gust picant.

lunielulie.
Rdcina acestei plante culiaare are pro-

prietati antiscorbutice, diuretice i diaforetice,

Hreanit [fr. Bunias-fausse-Roquette ;

g. Keulchen-Zackenschote].

Bunias Erucago L. 0. planta erbacee

aspr la piphit din fam. Cruciferae,
frunzele dela baza cu numerosi lobi
dintati sunt lung-petiolate, cele superioare sesile ; florile galbine ; fructele
tari sunt silicule patrunghiulare cu
muchile aripate, dintate i acoperite
cu glandule purpurii. Creste prin sdmndturi i locuri necultivate. Maiu
lunie.

Hrenit, Lepidium sativum L., vezi

Creson si Nasturtium officinale R.
Br., vezi Nsturel.
Hrenoas (Bucovina, Putna), Sinapis
arvensis L., vezi Mustar-de-crnp.

Hrib, Boletus edulis Bull, vezi Mndtrci.

HrIb - tignesc (Mold.), Burete - rosu
(Trans.), Boletus lupinus Fr. Ciu-

perca veninoas din fam. Polyporaceae, pihria bombatd, glabrd, uscat,

nelucitoare si de o coloare lividd,
glbinie apoi verzie, tuburile libere,
glbui; porit mici, portocaliu-rosietici ;
piciorul (stipitele) gros, ova 1-bulbos, de

coloare rosieticd este putin reticulat.

Carnea glbue, devine albstrie In

contact cu aerul si are un gust si un

miros acru i sarbd. Creste toamna

Boletus
prin phduri in grupe.

Satanas Lenz. Ciuperca veninoas

www.digibuc.ro

126

ZACH. ' C. PANTU

cu pdlaria bombata, glabrd., putin

viscoasa, roscata, apoi alburie ; tulnrrile
galbine-verzui ; porii mlci rosii

Hulubit (Mold.), Hulubiti (Mold.), Pa-

nisoare, Vinetele, Vinetica (Mold.).

Russula aurata Fr. (With.). Ciupeica

ca sdngele, sporii brun-deschisi ovali

sau fusiformi ; piciorul (stipitele) gros,
oval-ventricos, in partea superioara

comestibila din fam. Agaricaceae,

palaria cdrnoas, rigid, convex-plan,

pamantului.

Wand In galbin, are miros destul

de plcut si gust dulce, apoi putin
acrisor. Creste prin paduri, vara

cu o retea de vinisoare rosii ca sarigele. Carnea alb, devenind in contact cu aerul rosie sau violacee, are
un gust dulce i un miros neplacut.
Cteste toamna prin pdduri.
Hrib, Arum maculatum L., vezi Rodu-

Hribi, Boletus edulis Bull., vezi Ma-

galbin-portocalie mai inchis spre

centru, hide si viscoasa; cu margifiea
netecla u putin striata ; lamele galbine ca lmia, largi i rotunzite ;
piciorul (stipitele) spongios-compact,
putin striat alb sau baland in galben
ca lamdia. Carnea all* sub cuticula,

natrci.
Hrighi, Boletus edulis Bull., vezi Mntrci.
Hrisca., Hirisc, Risca, Ttarcd. [fr.

Hulubiti (Mold.), Russula aurata Fr.,

esculentum

formate si transformate de ciuperca

Sarrasin, Ble-noir ; g.
Fagopyrum
z e n I.

Buchwei-

Moench., syn. Polygomim Fa gopyruko L.

O. planta erbacee din fam. Polygo-

naceae, tulpina dreapta i adeseori

rosie ; frunzele sagitat cordiforme acuminate ; florile rozee sau albe sunt
di.spuse in raceme lungpedunculate ;
.fructele sunt mici nucule negrii, ascutite cu trei muchi cu marginea in-

treag. Aceasta planta, originara din

Asia, se cultiy si in partile noastre,
mai cu searna pe terenuri nisipoase,
ca planta alimentara. lunieAugust.
Melif.
Faina de Hriscd se numeste Bulgur, din
ea se face mamdliga,

Hultenioal, Hieracium Pilosella

L.,

vezi Vulturicd.

Hultenioar, Hieracium Pilosella L.,

vezi Vulturic.

lacint (Trans. Naseud), Hyacinthus

orientalis L., vezi Zambil.

Iagod, Morus alba L., vezi Dud-alb si
Morus nigra L., vezi Dud-negru.
Ialovt (Bucovina), juniperus comrnunis
L., vezi lenupr.
larbd, Earba. [fr. Herbe ; g. G r a s].
'se numeste in general formatiuni de
plante erbacee i in special plantele
din fam. Grwnineae.

larb-alb (Trans.), Cordele (Mold.),

larba-boierului, larba-creat (Trans.).

Iarba-tarcat, lerbaluta, Panglicuta,
Pantlicute (Mold.). [fr. Chiendent-panach, Roseau-panache, Ruban-de-ber-

Ore; g. Bandgras, Span ischeG r a s]. Phalaris arundinacea L. var.

toarnna.

vezi Hulubita.
Hurlupi (Trans.), prunele tinere di-

Exoascus Pruni Fuck., vezi Urlupi.

Hurmuz, Corale-albe (Trans. Nsud),
Ormuz, Urmuz. [fr. Arbre aux perles,
Boulettes de neiges, Symphorine
grappes; g. Schneebeerel.

Symphoricarpus racemosus Michaux.,

syn. Symphoria racemosa Pursh. 1. arbust din fam. Caorifoliaceae, frunzele opuse scull - petiolate, ovale,
glauce pe partea inferioard ; florile

rozee, solitare, cele superioare reunite In spice laxe, putin foliate si

'intrerupte, corola rozee este paroas
la interior ; fructele sunt boabe (bacce)

de mdrimea cireselor, albe ca zapada

spongioase, ele persist, uneori

i iarna. Acest frumos arbust,

originar din America de nord (Cachiar

nada), este adesea cultiVat ca plantd

ornamental. lulieAugust. Melif.

picta Koch., syn. Phalaris pieta L. sau

Phalaris arundinaced

L.

var. variegata

Hort. 21-. planta ierboasd din fam. Gra-

nzineae, care se deosebeste de forma

tipica numai prin frunzele vat-gate cu
linii verzi si albe-rozee In tinerete, de
venind apoi glbui. Aceastd plantd,
obtinuta prin culturd, se cultivd adesea prin grddini ca ornamentala pen-.
tru frunzele sale frumos-vrgate. lu-

nielulie.

larb - albastr. [fr. Canche

bleue,

Molinia bleue ; g. Blaue M o 1 in i e,

Pfeifengras, Schinder-

Molinia coerulea Moench.

21, planta ierboas din fain. Gramineae, tulpina (paiul) rigida, erecta, la
m a n n.

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

bad, imediat deasupra rddcinei, cu

4-2 noduri foarte apropiate, find

cu .totul fat-a noduri in restul tulpinei ;

frunzele plane, rigide, acuminate, sca-

bre pe margine, sunt ingrmdite la

baza tulpinei, avnd peri (cili) In loc
de ligula ; florile foarte caduce sunt
dispuse eke 3 in mici spicule erecte,
adesea violacee, formnd o paniculd
eiectd, putin intreruptd cu ramurile

infuse In timpul inflorirei,- apoi putin

`strans. Creste prin paduri i fnete
umede i in locuri mlastinoase. Iulie
August.

larba-aluneccioas, Nardus stricta

L., vezi Taposica.

larb-amard, Chrysanthemum Parthenium Pers., vezi Spilcute.
larba-asinului, Oenothera biennis L.,
vezi Luminit.

larba-aspr, Nardus stricta L., vezi

TpoicIarba-bdloash (Trans.-Brasov), Sym-

phytum officinale L., vezi Tataneasa.

Iarba-bltei, Aira caespitosa L., vezi

Paius.

Inrba-barboasrt, Costrei, Costreie, larbd-ghimpoas, Mohor, Mohor-gros.

[fr. Patte-de-poule ;

g.

Hirs e, Stachelgras].

H u h n e r-

Panicum

'Crus-galli L., syn. Echinochloa Crus-galli

P. Beauv. 0. plant ierboas din fam.

Gramineae, cu frunzele lineare, late,
glabre ; florile dispuse hi spicule pa-

lid-verzi sau rosu-brune, cari for-

meaz o panicula unilaterald de spice.

-Creste prin locuri cultivate, pe marginea smndturilor. lulie August.
larba-bivolului (Bucovina, Cmpulung),
[fr. Jonc-des-crapauds ; g. Kr t e n13 i n s e].Juncus bufonius L. 0 . mica
.plant erbacee, foarte variabila din fam.

juncaceae, raclacina fibroas ; tulpina

(paiul) foliat, erecta sau difusa ; foi
lineare-setacee, canaliculate, cu vagina
neauriculatd, cele radicale mai scurte

deck tulpina, ligula foilor Ingastata

spre baza ; flori singuratice, dispuse
pe ramurile florale sesile sau pedicelate, foliolele periantului lanceolate,

acute sau acuminate, verzui sau palid-brune, lat-scarios - marginate, erecte i mai lungi deck capsula lun-

gareata, optuzd, stilul evident. Pe malurile rdurilor in locuri nisipoase u-

mede si inundate. lulieAugust.

larba-boierului (Basarabia, Mnstirea
Curchi, jud. Orheiu), Phalaris arundinacea L. var. picta Koch., vezi
4arba-alba.

127

Iarba-broastelor, Limba-broastei, Muscatul-broastelor. [fr. Petit-Nenuphar ;

g. Froschbissl.
Hydrocharis

Morsus ranae L. 4. mica plantd er-

bacee aquatic din fam. Hydrocharitaceae, frunzele circulare cordiforme

lung petiolate, lucitoare plutesc la

suprafata apei; florile albe sunt dioice;

periantul cu 6 diviziuni, cele externe

erbacee, cele interne petaloide albe,
la bazd galbine, florile mascule Cate

1-3 inteo spata membranoas, cu

9 stamine fertile, florile femele solitare intro spata membranoas, ovarul

cu 6 stile cu stigmate bifide,

devine la maturitate o bacca ovald.

Creste prin apele stagnante

curgatoare. lulieAugust.

lin-

Iarba-bubei (Closani-Mehedinti), Physalts Alkekengi L., vezi Papalau.

larba-bubii (Trans.

Muntii-Apuseni),
Aconitum firmum Koch., syn. Aconitum

multifidum Rchb. 4. mare planta erbacee din fam. Ranunculaceae, tulpina robusta, plantd glabra sau cu

pedunculii pubescenti ; florile albastre

sau violacee mari, coiful (casca) inalt

de 20-30 mm., rostrul foarte scurt,

inflorescenta foarte lunga in partea

inferioara cu ramuri scurte ; segmentele primare ale foilor, lat-cuneate la

baz, laciniile acestora lanceolate,
adeseori scurt-acute. Prin psunile
pietroase dela munte. lulieAugust.

larba-cailor, Holcus lanatus L., vezi

Flocosica.

larba-cmpului, Iarba-vntului, Pdius.

[fr. Agrostis-blanche, Foin capillaire.
Traine, Trainasse ; g. F i oringr a s,

Weis ses

Straussgras.].

Agrostis alba L. 21-. planta ierboas,

cespitoasd, uneori stolonifera, din
fam. Gramineae, tulpinele ascendente
sau culcate si la nodurile inferioare
radicante ; frunzele plane, lineare si
prevzute cu o ligula oblonga ; florile
in spicule uniflore de un verde-alburiu sau violacee, glumele aproape

ascutite (mutice) rare-ori obtuse si

scurt-aristate, glumelele de ordinar
neegale, cea inferioar aproape ascu.tita (mutica), sau mai rar aristatd;

panicula floriferd oblong-conica, cu

ramuri orizontal-patente, dupa inflorire ramurile devin str Anse (contractate), ramurile i pedicelele aspre
(scabre) ; fructul cariopsd fusiforma,
putin canaliculata pe fata inferioara.
Creste prin psuni, livezi, cmpuri,

www.digibuc.ro

ZACH. C. PANTU

128

tufisuri

pduri ; variaza

foarte

mutt. lulieAugust.
larba-canarasului, Mei-lung, Meiu-canarilor. [fr. Alpiste, Phalaris des Ca-

achene oblong - cilindrice, achenele

florilor ligulate sunt fara papus. Creste
prin locurile umede din pddurile mon-

glumele obovale, acuminate, membranoase, prevdzute cu o aripd Intrea-

tane si subalpine. TulleAugust.

larba - ciutei, Sempervivum tectoram
L., vezi Urechelnita i Sempervivunr
assimile Schott, vezi Borsisor.
Iarba-cocosului (Trans.), Adonis aestivalis L., vezi Cocosei-de-camp.
larba-codrului (Trans.), Atropa Belladonna L., vezi Matraguna.
larba-cosituluf (Bucovina, Pojorata,
jud. Campulung), Gentiana cruciata
L., vezi Ghintura.
larba-creata (Trans., Teius, i Vero.-

gd pe carend i pe margine cu o nervurd, cele 2 flori nefertile (neutre) pe ju-

arundinacea L. var. picta Koch., vezi

.naries; g. Kanariengras, Ka na-

rienhirse, Spitzsame.].

Phularis canariensis L. 0. plantd ierboasd

din fam. Gramineae, tulpina Mrd tubercule la bazd, ajunge pand la 1 m.
inaltime ; frunzele plane, linear-lanceolate, cele superioare cu vagina umflat ; florile verzui, reunite in panicule
spiciforme, compacte, erecte i ovale,

matate asa de lungi ca cea fructiferd

(ermafroditd); semintele gdlbui, turtite (comprimate) oval-ascutite. Creste prin locuri cultivate si inculte, pe
langd locuinte si drumuri, uneori cul-

tivatd ca planta de nutret; se zice

ca ar fi originard din Europa sudica

si din insulile Canarice. lulieAugust.

mort,

jud. Alba

infer.), Phalaris

larbd-albd.

larba-curfilei, Stipa capillata L., yeti

Nagard.

larba-datului si a faptului (Banat),

Herniaria glabra L., vezi Feciorica.

larba - de- boale, Alliaria officinalis
Andrz., vezi Usturoitd.

larba-de-bou-salbatfc, Anchusa offi-

Semintele Intrebuintate pentru hrana pa-

cinalis L., vezi Mirutd.

larba-de-cositor, Equisetum arvense

larba-cnelui, Cynodon Dactylon Pers.,

vezi Pir-gros.

larb-de-curck Fumaria officinalis

sarilor.

L., vezi Barba-ursului.

L., vezi Fumdritd.

larba-asunaturii (Trans. Muntii Apusent Scarisoara), Platanthera bifolia

larbfi-de-durori (Banat), Poligonatum

Rich., vezi Stupinita.

larba-cerbilor (Bucovina, Campulung),

larbd-de-friguri, Capsella Bursa pas-

Cyrzosurus cristatus L., vezi Pepta-

naritd.

larba-Christoforului (Trans.), Actaea

spicata L., vezi Orbalt.
larba-clumei, Galega officinalis L.,

vezi Ciumrea.
larba-ciutei (Mold. jud Putna, comuna
Nereju, comunicata de D. erbu). Carlina acaulis L., vezi Tuna.
Se fierbe cu via alb si se bea nand e
apumt de vatamatura.

larba-clutel, larba-lupului, Nevstuicd

(Bucovina) [fr. Doronic - d'Autriche ;

g. Gemswurz, Schwalben-

w u r 4Doronicum austriacum Jacq.

frumoas planta erbacee din fam.
Compositae, fruniele caulinare inferioare mult mai mici, decat celelalte,
cele mijlocii sunt numeroase, cordiforme si cu petiolul auriculat, cele
mai de sus sunt lungdrete si amplexicaule ; florile galbine sunt dispuse
in unul sau mai multe capitule maripare ; florile marginale ligulate uniseriale fe nele, cele centrale tubuloase
ermafrodite, fr b actee ; fructele

officinale All., vezi Coada-cocosului.

toris Moench., vezi Traista-ciobanului.

larb-de-lfingoare, Alliaria officinalis Andrz., vezi Usturoitd.

Iarba-de-lingoare (Trans.), Alliaria
officinalis Andrz., vezi Usturoita.
larba-de-lingoare, Lysimachia pundata L., vezi Iarbd-de-lungoare.
larb-de-lungoare, Alliaria officinalis
Andrz., vezi Usturoitd. Lysimachia
vulgaris L., vezi Glbdsoard.
larb-de-lungoare, Floare-de-lingoare,
Floare-de-lungoare, Gdlbenele, Galbinele, larba-de-lingoare, Mdrul-cu-

cului (Bucovina), Raddcind - de - lingoare, Raddcind - de - lungoare. [g.

Punktierter Friedlos]. Lysimachia punctata L. 21- plantd erbacee
din fam. Primulaceae, tulpina dreaptd;
frunzele alungit-lanceolate sau ovate

sunt acoperite cu peri moi ; florile

gaibine cu lobii corolei ascutiti
glandulos-ciliati pe margine. Creste
prin tufise i prin locurile umede

umbroase din pduri. IunieIulie.

larb-de-mare, hrba-mdrei. [fr. Foinde-mer, Varech ;

g. S ee gr a s].

Zostera marina L. 4. planta erbacee

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

aquaticd din fam. Potamogetonaceae,

tulpina flotant ; frunzele lineare, In

forma de panclici, avnd aspectul

ierbei, cu 3-7 (rar pnd la 9) nervure, sunt rotunzite la vrf ; florile
monoice sunt verzui i dispuse pe un

spadice, inchis in vagina frunzelor,

spadicele Wit la \Tart membranos,
pe margini frd prolongimente, purtnd
staminele si ovarele alterne, biseriate ;
floarea masculd format numai dintr'o
anterd sesil, floarea femeld este

formatd dintr'un pistil cu ovarul unilocular, uniovulat cu stilul, terminat

prin 2 stigmate ; fructul este o nuculd

cilindricd cu o singurd sdmnta cu

Incretituri longitudinale. Creste sub
apd pe fundul mrei, la margine, formnd adesea Intinse livezi submarine.

lulieAugust.

Frunzele acestei plante sunt intrebuintate

pentru a face perini i saltele.

larbh-de-negi, Chelidonium majus L.,

vezi Rostopascd.
Iarbi-de-orbant, Actaea spicata L.,
vezi Orbalt.
Iarbfi-de-peatra (Trans.), Metilotus
officinalis Desr., vezi Sulfin.
larbfi-de-perink Anthemis tinctotia
L., vezi Floare-de-perind,
larba-de-rane, Betonica officinalis L.,
vezi Vindecea.

Lapsana communis
L., vezi Sgrdbuntica.
larba-de-sgkibi, Lapsana communis L.,
vezi Sgrdbunticd.

129

lindric-oblonge, obtuse, patente mai

trziu recurbate, cu baza obtuzd sau
trunchiata ; florile galbine aurii, dispuse ill cime glabre, caliciul cu sepalele lanceolate, corola cu petalele
lanceolate ascutite si cam de 3 ori
mai lungi dect caliciul ; fructele
folicule cu numeroase semi*. Aceasta plantd rar creste prin Dobrogea
pe la Verciorova, prin stnci calcare, In locuri deschise. Tunielulie.
Iarba-de-strnutat, Achillea Ptarmica
L., vezi Rototele-albe.
larbd - de - toate-boalele, Alliaria officinalis Andrz., vezi Usturoita.
Iarb-de-ureche, Sempervivum tectorum L., vezi Urechelnita.
Iarbi-de-urechi, Dragoste (Trans.),
larbd-gras, Iarb-groasd (BAnat),
larba-unsuroas, larba-urechei, Olois, Verzisoard. [fr. Grand-Orpin,
Herbe-A-la-coupure ; g. F ett h e-

Sedum maximum Suter. 4.

plantd erbacee din fam. Crassulaceae,
rizomul puternic, fait caudiculi repentl; frunzele cdrnoase, plane, late,
lungarete sau ovale stint obtuze,
nn

neegal-dintate, opuse sau cdte 3 in

verticile, cele inferioare cu baza lat
sunt sesile, cele superioare cu baza
scurt-cordiform; florile galbine-verzii
cu staminele interne, inserate pe baza

petalelor sunt dispuse In corimbe

compacte terminale. Creste prin pduri, tufisuri, pe locuri stncoase.
August.

larb-deioaldink Buruiand-de-trnji,

larba-de-vitam, Antizyllis Vulneraria

Suparita, Tranjin. [fr. Poivre-de-muraille, Vermiculaire-dcre ; g. Mau e r-

larbfi-de-vatamaturfi, Anthyllis Vulneraria L., vezi Vtmtoare.

larba-deas. [fr. Paturin-des-forets; g.

Oloisd, $drparit, $drpAntd, Soaldin,

pfeffer.].Sedunz acre L. 4. mica

plantd erbacee, grasd din fam. Crassulaceae, frunzele mici ovale, obtuse

la bazd &Ira sesile ; florile galbine

dispuse In corimbe terminale glabre,
formate din cime, corola cu 5 petale
(rar 4.), oblong-lanceolate de doud
ori mai lungi decdt caliciul. Aceastd

planta are de obicei un gust acru.

Creste prin locuri nisipoase i petroase, prin vii i pe ziduri vechi.
lunieIulie.
larba-deloaldina. [fr. Orpin ; g. Fetthennel.

Sedum neglectum Ten.,

syn. S. Hillebrandii Fenzl.,

S.

Sartarianum

Boiss. 4. planta erbacee, grasd, glauc, totdeauna verde, din fam. Crassulaceae, caudiculi repenti ; frunzele
sesile, crnoase, cilindrice sau el-

L., vezi Vtmtoare.

Hain-Rispengras1.Poa ne-

moralis L. 4. planta ierboasd din fam.

Gramineae, rddcina cespitoasd scurtstolonif era' ; tulpini subtiri delicate,

erecte sau ascendente, subcilindrice ;

frunzele ingust-lineare, vaginele fron-

zebor mai scurte deck internodiile

sunt netede, vagina cea mai de sus
mai scurt decdt frunza sa, ligulele

trunchiate, foarte scurte, aproape lip sesc ; florile verzui, dispuse cdte 2-5
In mici spicule oval-lanceolate, reu-

nite Inteo paniculd patenta cu ramud aspre (scabre), glumela inferioara lanceolatd obtus. Aceast planta

variazd foarte mult, ea creste prin

pduri In locuri umbroase si umede.

lunieIulie.

Vocabular Botanic

www.digibuc.ro

130

ZACH. C. PANTU

larba-degetelor, Potentilla reptans L.,

vezi Cinci-degete.
larba-dintelui, Odontites rubra Pers.,

viziuni

larba-dragostei (cnf. Prodan, Flora

separati unii de altii printr'o adanchturd ; fructele folicule. Creste prin

fnete, livezi, prin pdduri, tufisuri

vezi Duntur.

pag. 15.), Bothrychium Lunaria Sw.,

vezi Limba-cucului.
larba-drumurilor, Chenopodium murale
L., vezi Frunza-de-potcd.

Iarbd-dulce, Glyceria fluitans R. Br.,

vezi Rouricd, Glycyrrhiza eclzinata
L., i Glycyrrhiza glabra L., vezi
Lemn-dulce.

larbd-dulce (Bucovina), Polypodium

vulgare L., vezi Fereguta.
larb - dulce - de -munte, Polypodium
vulgare L., vezi Fereguta.
larbi-englezeasc, Lolium perenne L.,
vezi Zizanie.

Iarba-eretei, Hieracium Pilosella L.,

vezi Vulturica.
Iarba-fnului, Anthoxanthum odoratum
L., vezi Vitelar.
larba-faptului (Trans. Muntii-Apuseni).
[fr.

Orpin-blanc, Perruque, Trique-

Madame; g. Weisse-Fetthennek
Sedum album L. 4. mica' plantd

lanceolate ascutite, corola

rotacee alburie cu lobii glabrii, ovaloblongi, coronula glbuie simpl emis-

feric cu lobii cknosi ovali, obtusi

locuri pietroase. Maiululie.

Poporul nostru crede, ca cu aceasta buruiana se descuie ori-ce incuietoare, de aceea

este foarte malt cautata de hop, cari o

poarta In brau sau In degetul cel mic de

la mama stanga. Se crede, ca la Samziene
pe la miezul noptei, daca iai un lacat locoiat, II legi cu ata
tragi prin iarba, pe
unde crezi c ar creste aceasta planta, cum
s'atinge lacatul de iarba fiarelor se deschide
ast-fel cautand prin apropiere o pop gasi.

Se mai crede ca ariciul o aduce la Samziene i o pune la cuibul sail de uncle o

pop lua. Daca nu o afli la cuibul ariciului
sa iei puii lui
inchizi, Ingradindu-i cu
betisoare de fier. Ariciul neputand strabate
merge de cauta iarba-fiarelor i atingand
betele de fier acestea se rang i ast-fel
poate strabate la puii sai. Atunci omul care

std la panda se duce si ia iarba din gura

ariciului. [Confere Sim. Mangiuca De Insemnatatea botanicei romanesti In Familia

anul X. (1874). p. 511].

erbacee, gras din fam. Crassulaceae

de 15 cm. de Malta ; baza tulpinei
lung-repent i serpuitoare ; frunzele
alterne frumos-verzi ca iarba, cilin-

Iarb a-fierului, Vinceioxicum officinale

Moench., vezi larba-flarelor.
Iarba-flocoasd, Leonurus Cardiaca L.,
vezi Talpa-gastei i Nepeta Catania
L. vezi Catusnicd.

glabr sau foarte imprastiat-glandulos-

muna Nereju), Chrysosplenium alternifolium L., vezi Splind.

drice, obtuze, glabre ; florile albe,

dispuse bite() paniculd corimbiferd,

Iarb-frntului (Mold. jud. Putna, co-

pdroas, corola cu petale oblong-

Se plamadeste In rachiu si se bea pentru

durere de mijioc.

de 3 ori mai lungi deck caliciul,

Iarba-gdiei, Amrut [fr. Picride-fausse,

de calcar. IulieAugust.
Iarba-fecioarei, Herniaria glabra L.,

mificata impreund cu frunzele oblong-

lanceolate, obtuziuscule (cam obtuze)

care are sepale oval-obtuze ; carpele

erecte, oval-oblonge. Creste pe stand

perviere; g. Bitteri eh].

Picris
hieracioides L. 4. planta erbacee din
fam. Compositae, tulpina dreapt ra-

vezi Fecioricd.

lanceolate si sinuat-dentate sunt aco-

vezi Fecioricd.

cdrlig (peri glochidiato ; florile galbine

larba-feciorilor, Herniaria glabra L.,

Iarba-fetei, Stellaria Holostea L., vezi
larbd-moale.

Iarba-fiarelor, Drosera rotundifolia

L., vezi Roua-cerului.

larba-fiarelor, Brilioancd, Harniai, larba-fierului, Randunitd. [fr. Dompte-

venin; g. Sch walbenwurz].

Vincetoxicum off icinale Moench., syn.

Asclepias Vincetoxicum L. 4. plantd er-

bacee otrvitoare din fam. Asclepiadaceae, tulpina dreaptd, frunzele petiolate, opuse sunt ovale cordiforme
ascutite, pe margini i pe nervure
fin-pdroase (pubescente); florile albegalbui sunt dispuse in mici corimbe
axilare pedunculate, caliciul cu 5 di-

perite cu peri asprii, in formd de

sunt dispuse in capitule mdripare,

insotite de un involucru cu foliole

lanceolate imbricate, cele exterioare

patente, pe dos hispide, pe margini
glabre, ligula aproape de 2 ori mai
lunga deck tubul sau; fructele acjiene
fusiforme, usor-transversal - rugoase
cu o egret (papus). Creste prin fnete, poieni, locuri necultivate, pe
lang drumuri, pe marginea pddurilor
si a campiilor. lunieAugust.
larba-ginilor, Crepis setosa Haller.,
vezi Glbenusi.
larba-gstelor, Potentilla Anserina L.,
vezi Coada-racului.
Iarba-gtului (Cnf. Prodan, Flora pag.

www.digibuc.ro

131

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

940). [fr. Tozzie-des-Alpes ; g. A I-

Lieschgras].

micd planta erbacee, delicatd din

fam. ,Scroplzulariaceae, tulpina de
10-30 cm. de lungd, In 4 muchi, carnos-lucitoare, pdroasd pe 2 linii, cu
ramuri patent-erecte; foile opuse, sesile, moi, glabre, lat-ovale, crenat-

Gramineae, tulpina de 10-30 cm.

foilor (axilare),
solitare, pedunculate, caliciul ca un

abia pe jumatate din lungimea ei.

penraehentTozzia alpina L. 21-.

Plzleum alpinum
L. 21-. micd planta erbacee din fam.
inaltd, toile scurte, iar vagina foii

celei mai superioare este umflat ;

panicula spiciformd scurtd, oval sau

serate pe margine ; flori galbine-

oval-oblongd, mai adesea albstriucenusie sau negricioasd i lanos-pdroas, arista de lungimea glumei sau

mic clopot cu 4 dinti scurti neegali,

corola galbind, putin bilabiatd, cu tu-

Creste prin pdsunile din regiunea

alpind i subalpind. lunieAugust.
Iarba-ieretel, Hieracium Pilosella- L.,

aurii, la subtioara

bul lung si subtire mai lung decat

caliciul, buza superioard abia concavd cu 2 lobi, cea inferioard cu 3

lobi plani, aproape egali, galbina si

cu puncte rosii ca sangele ; stamine
4 .didyname ; fructul o capsuld globuloas indehiscentd, cu o singur
samnt. Creste pe locurile umede
umbroase de pe coastele muntilor.
lulieAugust.
larba - ghimpoas, Crypsis aculeata
Panicum
Crus-galli L., vezi larbd-brboas.

Ait., vezi

Ghimparita

larba-grasa, Dragoste (Trans.), Grasit (Craiova), Porcind. [fr. Pourpier ;

g. Portulall.Portulaca

oleracea

L. O. micd planta erbacee, grasa din

fam. Portulacaceae, tulpina glabrd

Impreund cu ramurile, este Intins pe

pmnt ; frunzele cknoase glabre

lucitoare sunt oboval-oblonge si se-

sile ; florile galbine sesile, caliciul

comprimat are 2 diviziuni neegale,

obtus-carenate, petalele galbine obovale concrescute In partea inferioard;

fructele capsule globuloase cu se-

minte numeroase aproape reniforme,

negrii, fin-tuberculoase. Creste prin
locuri nisipoase cultivate si ruderale,
prin curti, gradini, pe drumuri i pe
langd ziduri. lunieAugust.

Vlastarele tinere ale acestei plante, ca

proprietati antiscorbutice, se inanftnca ca
salata.

Iarba-grasa, Sedum maximum Suter.,

vezi larbd-de-urechi.

larba-grasa (Trans.-Brasov), Sempervivum tectorum L., vezi Urechelnit.

larba-groasa (Milk), Sedum maximum Suter., vezi larbd-de-urechi.

larba-iepurelui, Briza media L., vezi

Tremurkoare.
larba-lepurilor, Sonclzus arvensis L.,
vezi Susai.
Iarba-lepurului (Bucovina, Cmpulung,
Rarki), larba - lui-Timofti, Simoft.
[fr. Phlole-des-Alpes ;

g. Alpe n-

vezi Vulturicd.
larba-infainata (Trans.), Chenopodium

Bonus Henricus L., vezi Spnaculciobanilor.

larba-inglizeasca, Lolium perenne L.,

vezi Zizanie.
larba-iute, Polygonum

vezi Dintele-dracului.

Hydropiper L.,

larba-laptoasa, Soparlitd. [g. Gross eKreuzblume]. Polygala major

Jacq. 21.. plantd erbacee din fam. Polygalaceae, de 15-40 cm. de *Malta,
cu foile lineare sau linear-lanceolate ;

florile rozee (foarte rar albe), lungi

de 1,2 1,5 cm., dispuse In raceme
terminale, multiflore, comoase la Inceput din cauza bracteelor proeminente, devenind mai trziu dens si
lung-racemoase, baza aripilor (caliciului, sepalele-aripi) simetricd, aripile
oblongi mult mai lungi deck capsula,

petiolul (stipitele) ovarului in floare

este de 3 ori pand la 4 ori mai lung
deck ovarul, In fruct petiolul capsulei este mai scurt deck capsula, tubul corolei, incovoiat este mai lung
deck aripile. Creste prin fnete
coline uscate. MaiuAugust.
larba-laptoas, Polygala vulgaris L.,
vezi Amdreal.

larba-lui-Dumnezeu (Trans.), Artemisia Abtotanurn L., vezi Lemnu-Domnului.

Iarba-lui-Slt. loan, Hypericum perforatum L., vezi Pojarnit si Salvia

Aethiopis L., vezi Serlai.
Iarba-lul-Tatin, Symphytum officinale
L., vezi Ttneas.
larba-lui-Timofti, Phleum alpinum L.,
vezi larba-iepurului i Phleum pra-

tense L., vezi Timofticd.

Iarba-lupului, Doronicum austriacwn
Jacq., vezi larba-ciutei.
Iarba-mare, Lacrimile-Elenei, Ochiulboului (Trans.), Oman (Bnat si
Munt.). [fr. Aune ; g. Echter

Alant.1.

www.digibuc.ro

Inula Helenium L.

132

zACH. C. PANTU

mare si frumoas plantd erbacee din

fam Compositae ; tulpina erectd, robusta, paroasd i ramilicat In partea
superioard ; frunzele mari, neegal-din-

tate, pe partea inferioard alburiu-tomentoase, cele superioare sunt ovalcordiforme ascutite i amplexicaule,
cele radicale oblonge ingustate spre
ambele extremitti, lung petiolate ;
fiorile galbine sunt dispuse in capitule

mari si frumoase, reunite intr'un corimb la varful tulpinei, involucrul cu

foliolele exterioare la vrf spatulate,
lat-ovale, foliacee i tomentoase ;
florile marginate ligulate femele, cele
centrale tubuloase ermafrodite ; fruc-

tele achene cu 4 muchi. Creste prin

fanete umede pe ldngd paraie i pe
marginea pddurilor. lulieAugust.
Simeon Mangiuca in scrierea sa De Insemnatatea botanicei romane$ti" I. c, istorisege despre aceasta Wanta urmatoarele:
In noaptea de San.Toader, la miezul-noptii se duc fetele In padure la locurile cunoscute unde creste Omanul, ducand cu ele
paine i sare, aproptindu-se daruiesc painea
$i sarea Omanutui, punandu-le la radacina
lui $i descanta astfel :
Oman mare, domn mare
Eu iti dau tie pdne I sare
Ear tu da-mi o coada de par mare.
Apoi sapa $i scoate radacina i acasa o
fierbe i in zori de, zitta se spala cu Omanul
fiert pe cap". larba-rnare fiarta in vin se
bea pentru tuse. Radacina de larb-mare
are proprietati tonice i vermifuge i este
Intrebuintata ca atare mai cu seama pentru
animate.

larba-mrel, Zostera marina L., vezi

larb-de-mare.

larba-mitei, Nepeta Catania L., vezi

Cdtusnicd.

larbil-mirositoare, Antlzoxanthum odoratum L., vezi Vitelar.

larba-mlastinei, Pincus effusus

L.,

vezi Rugina.
larbti-moale, Coada-gdinei, Ghiunghiurele (Bucovina). larba-fetei, [fr. Gra-

men-fleuri ; g. Grossblumige Mi er e, Sternmiera

Stellaria
Holostea L. 21-. mica plant erbacee

din fam. Caryoplzyllaceae, tulpina cu

4 muchi ; frunzele sesile, linear-lanceolate ascutite i aspre pe margini
si pe nervura mediana ; florile albe,
asezate In corimbe dichotomice terminate, bractee erbacce, cu marginile
ciliat-scabre, caliciul cu sepale lanceolate ascutite, corola cu petale bifide, mai lungi decdt caliciul. Creste
prin pduri si tufisuri umbroase In
regiunea dealurilor si a muntilor.

AprilieMaiu.

larbil-neagrk Brunella vulgaris L.

vezi Busuioc-slbatic. Brunella grandiflora Jacq., vezi Coroabe

Scrophularia nodosa L., vezi Buberic..
larba-neagra Negrus (Trans.). [fr.
Bruyre, Braude ; g. Heid e, Heid ekrau t].
Calluna vulgaris Salisb
syn. Erica vulgaris L. D. mic arbust din

lam. Ericaceae, frunzele mici, lineare,

pe 4 randuri se acoper una pe alta ;

florite rozee, mai rar albe sunt dis-

puse in raceme spiciforme, Indreptate

numai intr'o parte (secunde), caliciul

tetramer, colorat este mai lung deck corola. Creste prin locurile nisi-

poase i pietroase din pdurile muntilor. TulieSeptembrie. Melif.

larbi-neagra Ur. Scrofulaire, Herbecarre; g. Schatten-B raunwurz]. Scrophularia alata Gilib.,
syn. Scrophularia umbrosa Dumotier. 21..

plant erbacee din fam. Scrophu-

lariaceae, tulpina patrunghiulard ca_

petiolut frunzelor este lat-aripata ;
frunzle oval-oblonge sau cordiformovate, simplu ascutit-dintate, dintii
inferiori mai mici; florile brun-purpurii pe din afar, galbine-verzui pe din
Iduntru, lobii caliciului rotunziti, foarte
obtuzi, i lat-membranosi pe margine;

rudimentul staminei a 5 a este ob-

cordat bifid
cu lobii divergenti.
Creste prin locuri umede,
stufrii i pe malurile rdurilor. lu-

nieSeptembrie.

Iarba-nebunilor (Trans.), Helleboruspurpurascens W. et Kit., vezi Spanz.

larba-osului, Helianthemum alpestre
Jacq., i Helianthemum rupifragum
A. Kern., vezi Mdldoaie.
Iarba-osului, Ferestrdu, Herestdietoare,
Mlcel, Malloiu, Ruje, Ruja-soarelui, Strnitd (Trans.). [fr. Herbe d'or ;

g. Sonnengnsel, Sonnenr-

schenl.

Helianthemum vulgare

Gaertn., syn. Heliantlzernum Chamaecistus

Mill. i Cistus Helianthemum L. D. mic
arbust din fam. Cistaceae, tulpini

difus-Intinse, ramificate i pubescente ;

frunzele opuse, ovate sau linear-oblonge, ciliate, insotite de stipuli linear-lanceolati ; florile galbine, dispuse In raceme terminate scurte
cu putine flori, insotite de bractee,
sepalele interne obtuse si cu un vrfulet ascutit, stilul de 2 sau de 3 ori
mai lung decdt ovarul ; fructul capsul,
pedicelul fructelor arcuat-recurbat.

Creste pe coline aride si prin pdsunile uscate din munti. MaiuAugust.

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNDSCUTE DE POPORUL ROMAN

larba-osului (Bucovina, Campy, itg),

Lithospermum officinale L., vezi

Meiu-pasdresc.
larbd-otr.vit (Trans. Retezatul, M.

Haret.), Aconitum Nape llus L., vezi

Omag.

larba-ovsului, Bromus secalinus L.

i Bromus sterilis L., vezi Obsig.
Iarba-pdrultd, Hordeum Caput Medusae
Hack., vezi Perisor.
larba-peritulu (Bucovina, Campulung),
Fumaria officinalis L., vezi Fumdritd.

larba-plumnel, Pulmonaria off icinalis L., vezi Cuscrisor.

larba-porcului, Salicornia herbacea L.,
vezi Brancd.
larba-purecelui, Polygonum Persicaria
L., vezi Iarbd-rosie i Pulicaria vulgaris Gaertn., vezi Puricaritd.
larba-purecilor, Polygonum Persicaria
L., vezi larbd-rosie.
larbd-puturoasd (Trans.), Buruiandpucioasd (Trans.), Pucioagnd ; [g.
Hohlsamel. Bifora radians M.

0. plantd erbacee din fam.

Umbelliferae, frunzele de 2-3 ori

Bieb.

pinatifide ;

florile albe, dispuse in

umbele, cele exterioare radiante cu 5

radii, stilul cam de jumdtate fungimea fructului foarte obtuz, mericarpele globus-ventricoase cu 5 coaste
putin aparente. Creste prin semn-

turi. IunieIulie.

larba-raiului, Chrysanthemum vulgare

Bernh. vezi Vetrice
larba-randunelei (Trans.), Chelidonium majus L., vezi Rostopascd.
Iarba-rndunelei-mici, Ficaria ranunculoides Roth., vezi Untisor.

larba-ranel, Anthyllis Vulneraria L.,

vezi Vdtdmatoare.

larba-roilor (Bucovina), Melissa officinalis L., vezi Roinitd.

Iarbirt-roOe (Trans.), Crligioara. [fr. Bi-

dent-penche ; g. Nick en der Wa sserdost].- Bidens cernua L. 0. plan-

td erbacee din fam. Compositae,tulpina

rosietica, simpld sau ramificatd ; frun-

zele nedivizate, lanceolate, serrat-

dintate pe margine, putin concrescute

la bas ; florile galbine sunt dispuse

In capitule plecate In jos, toate florile tubuloase, sau mai rar florile dela
circumferintd ligulate ; fructele achene
oboval-conice, brune, pe margine cu

spini Indreptati In jos, mai adesea

cu 4 ariste. Creste prin locuri mldstinoase, prin biti, praie si isvoare.
lulieAugust.

133

Iarbd-ro0e, Bidens tripartita L., vezi

Dentita.

Calamagrostis Epigeios
Roth., vezi Trestie-de-campuri. Polygonum Bistorta L., vezi. Raculet. Polygonum Hydropiper L., vezi Dinteledracului. si Thlaspi arvense L., vezi
Pungulit.

Iarbd-ro0e, larba-purecelui, Iarba-purecilor. [fr. Persicaire, Pied-rouge ;

g. Gemeiner Knterich, Flohkraut]. Polygonum Persicaria L.

0. plantd erbacee din fam. Polygo-

nuceae, frunzele oblong-lanceolate,

adesea cu o patd neagrd, pubescente

sau albtomentoase pe partea infer-oard, ocrea lung-ciliatd; florile alberozee sau rosii-purpurii, dispuse in
spice cilindrice. Creste prin locuri
umede, pe langd Nike, pe malurile
apelor. lulieSeptembrie.

Iarbd-srati (Trans.), Salicornia her-

bacea L., vezi Branca si Salsola Kali

L., vezi Saricicd.

Iarbaifirpe1u1, Aspidium Filix mas

Swartz., vezi Ferigd.

larbd - scitioas, [fr. Bardanette rameuse ; g. K I e t t e n gr a s, Stachelg r a s.].
Tragus racemosus Desf.,
syn. Cenchrus racemosus L.

0. micd

planta ierboas din fam. Gramineae,

tulpini numeroase difuse, ramificate,

Intinse pe pdmant, adesea cu rdcini adventive la noduri, sau ascendente ; frunzele plane, Inguste, scurte,

rigide, marginea cu cili rigizi, vaginele umflate ; florile dispuse eke 2

in spicule verzui, adesea violete, cea
superioard ermafroditd, cea inferioara

neutrd, spiculele pedicelate, dorsal-

comprimate sunt reunite intr'o paniculd

spiciformd, laxd. ; gluma mica foarte
mica, glumela floarei neutre este coriacee i acoperitd pe spinare cu 5-7 ran-

duri de spini, recurbati la varf In

form de cklig, glumelele floarei

ermafrodite sunt netede ; fructul o

cariopsd convexd pe ambele fete.
Creste prin campuri si locuri nisipoase si uscate. lunielulie.
Iarbalearpelui, Ochiu-matei (Bucovina), Ochiu-veveritei, Viperina. [fr. Viprine, Herbe-aux-viperes ; g. N a t-

terkopf.].Echium vulgare L. 8.

plantd erbacee aspru-pdroasd din fam.

Borraginaceae, frunzele lanceolate ;
florile dioice-poligame albastre, rar

rosii sau albe sunt dispuse in raceme de spice simple, tubul corolei
mai scurt deck caliciul, staminele
stilul sunt mult esite afard din corold

www.digibuc.ro

134

ZACH. C. PANF

(exerte) ; fructele nucule sgrabuntoase.

Crete prin locuri pietroase i aride,

pe cmpii, locuri necultivate i pe
lngd drumuri. lunie Septembrie.

spicule cu un fascicol de peri

P"OlVoi), florile inferioare mascule au

glumelele sub vArf scurt-aristate, iar

floarea superioarh (ermafroditd) are

glumela pe partea dorsald, la mijloc
o aristd geniculatd. Crete pe locurile
larba-searpelui, Lathraea Squamaria
umbroase i pietroase din paduri.
L., vezi Mama-pdurei.
AprilieMaiu.
larba-serpelui (BAnat), Frunza-stejarului (Bucovina), Soprlit, Ventrilicd. . larba-sfntului-Christofor Actaea spicata L., vezi Orbalt.
[fr. Veronique ; g. Nesselblttr iger-Ehrenpreis]. Veronica ur- larba-Sfntului-Iuan, Epilobium angustifolium L., vezi Rdscoage.
ticifolia Jacq., syn. Veronica latifolia
larba-Sfntului-Ioan (Trans.), Serlai
L. (p. parte) planta erbacee din fam.
(Trans.). [fr. Toute-bonne, Orvale ;
Scroplzulariaceae, tulpina de jur img. Scharlachkraut, Muskatelprejur pdroasd, erecta ; frunzele seMelif.

sile, cordiform-ovale, acut-serrat-dentate, cele superioare lungacuminate ;

florile deschis albastre sau roietice

cu linii mai inchise sunt dispuse intr'un lung racem laxiflor ; fructul o
capsuld comprimatd, aproape orbiculard, transversal mai latd i emarginatd. Crete prin pdduri in regiunea
montand. IunieAugust.
Cu aceast buruiand vindeca poporul nostru muscatura de searpe.

Iarba-serpilor (Bucovina), Cmpulung)

Trigloclzin palustre L., vezi BroscaHO.

larbi-sfnt, Santolina Chamae-Cy-

parissus L., vezi Lemnul Maicei Domnului.

Iarba-Sfintei-Mrii (Cnf. Piodan, Flora pag. 72). [fr. Houque odorante ;

g. Mariengras, Frauengras,
Durrgras].

Hierochloa odorata

1 er-Salb ei]. Salvia SclareaL. E.

planta erbacee cu miros foarte tare
din fam. Labiatae, tulpina dreaptd,
ramificatd, lnos-pdroasd, in partea

superioard glandulos-pdroasd ; frunzele ovale, dublu-crenate, aproape

tomentoase, cele inferioare cordiforme, rugoase ; florile deschis albastre, dispuse cate 6 in verticile distantate ; bracteile rozee sunt lat-ovale,
ascutite la vrf, membranoase, mai
lungi dect caliciul. Creste pe coaste
pietroase, uneori cultivatd. lunielulie.
Aceasta plant are proprietati amare
tonice.

larba-sgaibei, Lapsana communis L.,

vezi Sgrdbuntich.

larbil-sierteasci (Trans., Blaj, Jud.

TArnava-micd), Phalaris arundinacea

L., var. picta Koch., vezi Iarba-albh.

Wahlbg., syn. Hierochloa borealis Roem.

Iarbaloprlelor (Munt. jud. Prahova,

Gramineae, rizom repent stolonifer,

tulpina (paiul) dreapta in sus (erectd),
cu foi scurte, late de 4-8 mm. i
ascutite la vArf, ligula scurtd ; florile
reunite Cate 3 In spicupare, lateral
comprimate, cu 3 flori cele 2 inferioare mascule cu cdte 3 stamine, cea
superioard ermafrodita cu 2 stamine,
pedicelii florilor i sub spiculete la
insertiunea lor glabri, spicuparele
dispuse inteo paniculd ovald, laxd i
intins, florile ermafrodite nearistate,
iar glumele florilor mascule sub vArf
cu o scurtd arista dreaptd, glumele
brunii-argintii, lucitoare. Creste In locuri umede, stufuri bdltoase ; planta

vipare; g. Kn llchen-Kn terich-

et Schult., 21-. plantd erbacee din fam.

placut mirositoare, miroasa a Canzarin.

MaiuIunie.

Hierochloa australis

Roem. et Schult. 21-. se deosebete de

specia precedentd prin : rizom frd

stoloni lax-cespitos ; panicula mai
micd i mai alb, pedicelii florilor

Bucegi, M. Haret). [fr .Renoue vi-

Otterwurz].

Polygonum viviparum L. 21-. mica planta erbacee din

fam. Poligonaceae, cu rizom gros

cdrnos, mai mult sau mai putin rasucit ; tulpina delicatd, erectd cu putine
foi, simpld, terminatd printr'un singur
spic ; foi glaucescente pe partea inferioard, oval-lanceolate, rsucite pe
margine, cele inferioare obovale sau
oboval-oblongi, rotunzite la bazd, cele
superioare ingust sau linear-lanceolate spre bazd pe nesimtite ingustate,
iar pe margini revolute, mdrunt-cre-

nate, uneori pe dos scurt-phroase,

ocreele lungi, dilatate, oblic trunchiate

neciliate ; florile mici, albe bdtnd In
roz, monoice sau dioice, reunite in

spice la vrful tulpinei, iar in partea

inferioard a spicului in loc de flori
cu bulbili vivipari, ovoizi brunii, cari
germineazd adesea chiar pe planta

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

mumd, formnd mici frunzulite ; florile au 3 stile libere, cari impreuna cu

staminele sunt ioite afara din perigon, stigmatul foarte mic ; fructele

brunii, ovoide, obscur-triangulare sau

trilaterale. Creste prin pasunile pietroase si uscate din regiuriea alpina

subalpind, comund. lulieAugust.
larba-stelat (Cnf. Prodan, Flora pag.
963). [fr. Shrandie-des-champs ; g.

Ackerrotite]. Sherardia arvensis

L. O. mica planta erbacee din fam.

Rubiaceae, tulpina intins pe pamnt,

ramificata anguloasd (patrunghiulara),
foarte asprd (scabrd) ; frunze subu-

late, verticilate, cele inferioare Cate

4 dispuse in verticil sunt spatulate,
cele superioare Cate 5-6 In verticil
sunt lanceolate sau oblongi, toate pe
fata superioara si pe margini taposaspru-paroase ; florile liliachii (rosuviolete), ingramdite in capitule terminale si inconjurate de un involucru
de foliole, concrescute la baza, mult
mai lungi decat florile, caliciul cu 6
dinti ascutiti, corola (infundibuliforma)

in forma de plnie cu 4 lobi

4 stamMe proeminente, fruct uscat,
neted, acoperit de peri scurti. Creste
pe locuri cultivate, pe marginea s-

mndturilor, cu deosebire in terenuri

calcaroase sau argiloase. MaiuSeptembrie.
larba-stupului, Melissa off icinalis L.,
vezi Roinita.
Iarba-surrAturei, Herniaria glabra L.,
vezi Feciorica.
larba-surzilor (Trans.Brasav). [fr.
Saxifrage-Aizoon; g. Tr aub enbl titiger Steinbrech]. Saxifraga
Aizoon Jacq. 21, mica planta erbacee
din fam. Saxifragaceae, tulpina dreap-

ta, frunzele bazilare, dispuse in rozeta sunt spatulate, cartilaginos dinlate, foveolat-punctate si prevazute
cu glande calcare pe margine ; florile
albe-galbui cu petale orbiculare albe,

adesea cu punte rosii, sunt dispuse

in racem terminal. Creste pe stanci
calcare, in regiunea subalpina si alpina. lunieAugust.
larba-tlatului (Bucovina, Pojorta, jud.
Cmpulung), Gentiana cruciata L.,
vezi Ghinturd.
larba-thieturei (Trans.), Betonica off icinalis L., vezi Vindecea.

larba-tlharului, Actaea spicata

L.,

vezi Orbalt.
larb-tarcat. (Trans. Ciuguzel, jud.

135

Alba-de-jos), Phalaris arundinacea

L. var. picta Koch., vezi larbd-alba.
larbh-teaptini, Nardus stricta L., vezi

Taposica.
larba-tunului, Sempervivum tectorum
L., vezi Urechelnita i Sempervivum
assimile Schott., vezi Borsisor.
larbh-unsuroasfi (Munt. jud. Prahova
pe Valea Prahovei, M. Haret), Sedum

maximum Suter., vezi larba-de-urechi.

larba antului, Orobanche caryophyllaceae Smith. si Orobanche cruenta

Bertol., vezi Verigel.

larba-urechei Sedum maximum Suter.,
vezi larba-de-urechi i Sempervivum
tectorum L., vezi Urechelnitd.
larba-usturoasii, Dumbat, Usturoi-delac. [fr. Germandre-aquatique ; g.

Lachenknob lauch]. Teucrium

Scordium L. 21-. mica planta erbacee,

cenusiu-paroask din fam. Labiatae,

frunzele sesile, oblongi cu dinti adanci
pe margini ; florile rosii-purpurii,
cu slab miros de usturoi, sunt dispuse

cate 4 in verticile, caliciul mic cu

5 dinti triangulari sau lanceolat-lineari ; fructele nucule reticulat-rugoase.
Creste prin locuri umede i mlasti-

noase. lulieAugust.
larba-vntului, Agrostis alba L., vezi
larba-cmpului. Bromus secalinus L.
Bromus sterilis L., vezi Obsiga.

Nepeta Cataria L., vezi Cdtusnica.

larba-vntului. [fr. pi-du vent, Jouetdu-vent; g. Gemeiner-Windhalm.].
Agrostis Spica-venti L.,
syn. Apera Spica-vent i P.Beauv. G. planta

ierboasd din fam. Gramineae, tulpini

erecte ; frunze lineare, plane, cu ligula
oblonga ; florile in mici spicule violacee sau verzui, anterele linearoblonge, glumele convexe, ascutitmucronufate, glumela inferioard sub
Arad aristata, arista dreapta sau putin
flexuoasa de 3-6 ori mai lunga dect
spiculul. Spiculele reunite inteo mare
panicula intinsa Cu ramuri f oarte numeroase. Creste printre smnaturi,
prin fnete locuri inculte, nisipoase

pietroase. lunielulie.
larba-vtmturei, Crypsis aculeata

Ait., vezi Ghimparita.

Iarbd-voiniceascA, Dipsacus silvestris
Mill., vezi Varga-ciobanului.
Iarba-vrjitoarei, Circaea lutetiana L.,
vezi Tilisca.
larba-vulturelui [fr. pervire ; g. H abichtskraut].
Hieracium um-

bellatum L. 4. planta erbacee din

fam. Compositae, tulpina rigida, erec_

www.digibuc.ro

136

ZACH. C. PANTU

ta, umbelat-ramificatd in partea superioara ; frunzele rigide, ingustate

la baz, sesile sau scurt-petiolate,
lanceolate sau lineare, adesea dintate,
cele superioare aproape sesile
treptat mai mici, cele bazilare se distrug de timpuriu ; florile galbine, dispuse in capitule, insotite de un in-

Iasomie, Philadelphus coronarius L.,

i recurbate la vrf ;
capitulele numeroase, reunite intr'o

mirositoare ( odorante ), putine si

aproape terminale, lobii caliciului

volucru cu foliole aproape glabre,

putin ascutite

umbeld la vrful tulpinei ; fructele

mici achene cilindrice. Creste prin

fnete, psuni uscate, tufisuri si paduri. Wile Octombrie.
lased, Fomes fornentarius Fr. si Fornes
igniarius Fr., vezi Babita.
lased. [fr. Amadou; g. Zunde r]. Productul vegetal, preparat din Fomes
igniarius Fr. si mai cu seamd din
Fomes fornentarius Fr., ambele ciu-

perci din fam. Polyporaceae. Ciuperca

brutd, cunoscut de poporul nostru

sub numirile de : Babit (Muntenia),

Bacdlie (Moldova) sau Copitd (Transilvania), are sub stratul cortical o

regiune moale medulard, care se

separa, se bate bine si apoi se fierbe
cu cenuse, se usucd si sub aceast
formd se intrebuinteazd la aprins.
Cea mai bund iascd se prepara din
Forties fomentarius Fr., care creste
pe fag si pe mesteacki. In alte pri
in loc de a se fierbe cu cenuse, precum face Romnul nostru, se impreg-

neazd cu azotat de potasd (salitrd),

ceea ce este tot acelas lucru, de
oare-ce cenusa contine aceastd substanta. msca se intrebuinfeazd in in-

dustrie si in medicina chirurgicald, mai

ales spre a opri emoragiile usoare.

lasomie [fr. Jasmin ; g. J a s m in ].
Jasminurn officinale L. 1. mic arbust
din fam. Oleaceae, tulpina sarmen-

toasd cu ramuri lungi, verzi, putin angu-

loase ; frunzele opuse penatifide cu

7-9 foliole, lanceolate acuminate ;
florile albe, foarte odorante (pldcut
mirositoare), dispuse in raceme terminale pauciflore, caliciul cu 5 lobi
subulati, corola cu tubul putin mai

lung dect caliciul, limbul intins, plan,

cu 5 lobi ovali ascutiti, bobocii aproa-

pe, erecti, stamine 2, inserate pe tubul corolei ; fructul o boabd (bacca).

Aceastd plantd, originard din Ostindia, se cultiva si prin pktile noastre
pentru florile sale frumoase si plcut
mirositoare. lulieOctombrie.

vezi Sirinderic.
Iasomie-sdlbaticd [fr. Jasmin-jaune ; g.

Jasmin.].

jasrninum fruticans L.
b. mic arbust din fam. Oleaceae, cu
ramurile anguloase colturoase ; frunzele alterne trifoliolate sau simple,
foliolele oboval-cuneate, putin incovo-

iate si obtuse ; florile galbine, pldcut

subulati, tubul corolei de 2 ori mai

lung deck caliciul, corola cu 5 lobi
obtusi, stamine 2, inserate pe tubul
corolei; fructul o boabd (baccd). Cre-

ste pe locuri pietroase in Dobrogea,

uneori cultivatd i prin gradini ca
plant decorativd. Maiulunie.
lasmin-de-grciind. (Trans.). Philadelphus coronarius L., vezi Sirinderic.
Iboz (Mdced.), Sambucus nigra L., vezi
Soc.

lederd, Ederd, Hederd, ledera-celorfrumusele, ledera-znelor. [fr. Lierre ;

Hedera Helix L. b.

g. Epheu].

plantd sarmentoasd agattoare din

fam. Araliaceae; tulpina se fixeaza
puternic pe trunchiul arborilor sau pe

ziduri prin firisoare adligante si astfel

agtndu-se,

uneori

se urcd

pnd in vrful arborilor inalti ; frunzele coriacee, lucitoare, de un verde

nchis sunt 3-5 lobate, lobul median
mai lung, frunzele ramurilor florifere
sunt intregi nelobate, ovale i ascutite ;
florile verzi, dispuse in umbele simple,

subglobuloase multiflore, cu peduncule pubescente, corola cu petalele

largi la bazd ; fructele bacciforme
sunt negrii, carnoase, coriacee si cu
stilul persistent. Creste prin pdcluri
umbroase, pe stnci, i ziduri umede.
August Octombrie.
Iederi (Trans. Brasov), Rhododendron Kotschyi Simk., vezi Smirdar.
Iederi (Trans. Porumbacul de jos, jud.
Fdgras), Vinca rninor L., vezi Saschiu.

ledera-albfi (Trans. Brasov, numire co-

municatd de Dr. Tarquiniu Priscu),

Floare-de-Sfta-Ana (Sinaia), Ghiocei-

de-Postovar (Trans. Skele-Brasov).

[g. Knigsblume.]

Daphne

Blagayana Freyer.
micd tufd
lemnoasd din fam. Thymelaeaceae,
arbust cu tulpina culcatd pe pamnt,
intinzndu-se prin iarbd

printre

pietre ; frunzele oblong-obovale intregi, obtuze, groase, pieloase, (coriacee), fk peri (glabre), trdiesc verzi

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

peste iarnd (sempervirente, totdeauna verzi) ; florile pldcut mirositoare (miros particular, dulce i pusi

ternic), scurt-pedunculate, albe-abui

ca fildesul i Ingkmdite intr'un fel
de umbele indesuite, ca niste buchetele la vrful tulpinei si a ramurilor,
periantul tubulos cu 4 lobi (lacinii)
rotunziti, stamine 8, ovarul cu un singur ovul, devine la maturitate un fruct
drupaceu. Creste prin Ark, pe stncile
calcare i pe coastele pietroase din
regiunea alpind i subalpina a mun-

tiler nostril. AprilieMaiu.

Iedera-celor-frumwle, Hedera Helix

L., vezi lederd.

leder cu - cinci -fo1, Parthenocissus
quinquefolia Greene., vezi Vitd-deCanada.

Ieder-cu-flori-ro0I (Trans. SkeleBaciu, jud. Brasov Piatra - Mare"),

Rhododendron Kotschyi Simk., vezi
Smirdar.

ledera-znelor, Hedera Helix L., vezi

leder.

lenupr, Anaperi (Mold.), Archis, Cetend (Banat), Cetina, Finior, lalovt

(Bucovina), Inibahar, Inipahar, Iniper,

luniper, Jireapdri (Banat si Bucovina),
Jneapdn, Jneapdr, Jnepen, Turtel. [fr.
Genvrier ; g. Wach older]. Juniperus communis L. b. arbust, totdeauna verde ramificat i drept (erect)
din fam.Pinaceae, ramurile distantate;
frunzele cAte 3 linear-subulate, ascu-

site, cu varful tdpos (pungente) sunt

glaucescente ; florile nude, adecd fr

invelis floral, cele mascule. In mici

amente, stamine numeroase, cele femele reunite In conuri globuloase
solitare, formate din 3 solzi inferiori
sterili, cei 3 solzi superiori concavi
cknosi cu cAte 1-2 ovule ; fructele
strobile bacciforme, globuloase si negrii glauce, cand sunt coapte se numesc de popor lenupere ; ele se coc

abia in al 2-lea an si sunt de 2-3

ori mai scurte deck frunzele. Creste

prin pdurile stncoase i psunile
pietroase din regiunea montand. A-

prilieMaiu.

Din ienupere se prepara o bautura alcoMica, o esenta volatila i un extras resinos.

lenuperile se intrebuinteaza in medicina din
cauza proprietatilor stomachice i diuretice.
lenuperile sunt intrebuintate si de popor ca
medicament, adesea in legatura cu descantece.

lenupr-pitic, Giuneapine (Maced.),

Hilimoacd (Trans. Fdgdras-Posorta),
Jnepen, Jnepeni, Jneapr, Molete( Ba-

137

nat), Turcel (Trans.). [g. Z wer g-

Wacholder].

Juniperus nana
mic arbust cu ramurile intinse pe pdmant din fam. Pinaceae;
Wind.

frunzele lncovoiate, linear-lanceolate,

cu varful ascutit (pungente), sunt dispuse eke trei ; fructele negrii, glauce

sunt aproape de lungimea frunzelor.

Creste prin pdsunile stancoase din regiunea alpind. IunieAugust.
Ierbfilut. [fr. Baldingera-Faux-Roseau,
Chiendent - ruban ;

g. Bandgras,

Rohrartiges-Glanzgras.].

Phalaris arundinacea L., syn.

Baldingera arundinacea Dumort. 21-. mare

plantd ierboasa din fam. Gramineae,

tulpina dreaptd, rigida, ajungAnd uneori pand la o indltime pe 1.50 m ;
frunzele late, linear-lanceolate, ascutite i aspre pe margine ; florile dispuse In spicule comprimate lateral,
glumele egale cu carena aripatd, floarea ermafroditd, insotita la bazd de

1-2 flori, rudimentare in form de

solzi, glumela superioard cu o sin-

gurd carend ; floarea ermafrodita este

&bra, cele sterile proase, spiculele

fasciculat Indesuite Inteo paniculd
spiciforma dens, panicula de un verde albstriu sau violacee este patentd, glumele nearipate. Creste prin
fanetele mlstinoase i pe malurile
apelor. Iunielulie.
lerblut, Phalaris arundinacea L. var.
pieta Koch., vezi Iarbd-albd.
Imbir, rizomul aromatic de Zingiber
officinale Rosc., vezi Ghimbir.
Imorteld-galbeni [fr. Immortelle-jaune,

Immortelle--bouquets ; g. Str o hb 1 u m el.

Helichrysum orientale
Tourn.
planta subfrutescent albtomentoas din fam. Compositae, tulpina dreaptd, simpld; frunzele linearlanceolate, ascutite, cele inferioare
obtuse ; florile dispuse In capitule
2J..

mici, globuloase, reunite in corimbe

ramificate la vrful tulpinei, foliolele
involucrului sunt membranoase, galbine, lucitoare, oblonge obtuse. Aceast plant, originard din archipelagul
indic, cultivat uneori ca planta ornamentald. MaiuAugust.
Imortele, Helichrysum bracteatum
Willd., vezi Flori-de-paie si Xeranthemum annuum L., vezi Plevaitd.

impfirteas, Atropa Belladonna L.,

vezi Mdtrgund.
Imprteas, Brei, Cucurbetea, Curcubetea (Banat), Mutkoare, Mutdtoare-cu-poame-negre, Tidvd-de-pd-

www.digibuc.ro

138

ZACH. C. PANTU

mnt (Trans.). [fr. Bryone-blanche,

Couleuvre-blanche ; g. Sc h war zbeerige Zaunrbe]. Bryonia

albastru - cerulii, in ramurile supe-

rioare unilaterale, pedicelii erecti fi-

liformi, de 3 ori mai lungi deck

frunzele cordiforme cu cinci lobi sunt

dintate i aspre ; florile albe-verzui,
monoice sunt dispuse in raceme umbeliforme, caliciul florilor femele de
lungimea corolei, stigmatele glabre ;

caliciul, sepale oval-lanceolate acute

sau acuminate, corola mare de 11
13 mm. de lungd, petale obovale la
vArf crenulat-serulate, striate, unghiculele galbine i pe partea intern pubescente ; fructele capsule globuloselipsoidee. Creste prin pdsunile alpine
mai cu seamd pe teren calcaros.

nilor tArdnesti, prin locuri ruderale.

In-galben. [fr. Lin-jaune ; g. G e 1 b-

Radacina acestei plante este Intrebuintata

de popor ca emostatic i pentru durere de
cap. Romnii din Banat, cand zace cine-va
de lingoare, fi pun sub spinare vite de Im-

21, plantd erbacee din fam. Linaceae,

tulpina In partea superioard cu muchi
ascutite, frunzele lanceolate sau oval-

alba L. 94-. plantd erbacee, veninoasd,

agdtkoare din fam. Cucurbitaceae,

fructele sunt boabe (bacce) negrii.

Creste pe gardurile viilor i grAdilunieiulie. Melif.

prteas cu fructe cu tot sa zaca ,pe ele ;

iar Irnprteasa scoasa proaspat se tae
felii si se pune pe talpile picioarelor. Radacina rasa si amestecata cu untura ranceda
se intrebuinteaza pentru a vindeca chelbia.

imprtiteasa-buruienilor, Atropa Be-

lladonna L., vezi MdtrAgund.

In, Inu-adevdrat, In-de-culturd [fr. Lincommun, Lin - usuel ; g. F lac h s,

L e i nl.Linum usitatissimum L. O.
plantd erbacee din fam. Linaceae,
tulpini singuratice ; frunzele Ingustlanceolate, neciliate cu 3 nervure ;
florile albastre sau alb e, sepalele ovale,
acuminate, fin-ciliate i aproape egale

IunieAugust.

blutiger-L ei n]. Linum flavum L.

lanceolate sunt glabre, cu 3 nervure

Insotite la bazd cu eke o glanduth .
de ambele Olt ; florile galbine, sepalele lanceolate, acuminate si mai
lungi deck capsula sunt glandulosciliate. Creste prin fnetele uscate,
pe coline si prin tufisurile i poenile
de prin pAduri. lunielulie.
In-mare, In-pdros, Linum hirsutum L.
21, plantd erbacee subfrutescent din
fam. Linaceae, tulpina vilos-tomentoasd. ; frunzele oval-lanceolate sau

lanceolate cu 3-5 nervure si dinpreund cu sepalele viloase

i glandulos-ciliate ; f lorilemari, liliachii spre

bazd alburii. Creste prin fnetele

cu capsulele. Se cultivd 2 varietdti :

var. crepitans Boenngh. [g. Klan goder Sp ringlein] si var. vulgare
Boenngh. [g. Dr esc h-oder Schli s-

uscate, prin poieni i pe marginea

pAdurilor. lunielulie.
In-pros, Linum hirsutum L., vezi In-

de ani In Asia anterioard si In Egipt,

a fost Introdus In Europa de Arieni.

In-slbatic (Trans.), Linaria vulgarig

slei n].Inul cultivat de 4000-5000

lunielulie.

Mul se cultiva ca planta textila

noasa, caci din liberul acestei plante se

prepara fibrele textile ; far semintele, avute
In mucilagiu i oleu se Intrebuinteaza In
medicind i industrie. Poporul nostru intrebuinteaza semintele de In pentru a face
cataplasme, cari se pun pe umflatura, ca sA
coaca mai repede. Oleul de In se pune pe
arsuri spre a se vindeca.

In-de-cmp, Linum austriacum L. si

Linum perenne L. vezi Ineald.
In-de-cultur, Linum usilatissimum L.,
vezi In.
In-de-munte, In.Linum extraaxillare
Kit. 21, mica i delicatd plantd erbacee din fam. Linaceae, tulpini erecte,
rotunde, netede, glabre, din axilele
foilor emit ramuri sterile, iar ramurile
fructifere sunt extra axilare ; foile linear-lanceolate, glabre cu 3 nervure,
la vrf alungit acuminate ; florile mari,

mare.

Mill., vezi Linaritd.

Maria (Bucovina), Linaria vulgaris

Mill., vezi Linaritd.

Inarit (jud. Ilfov). [fr. Caulinie-mineure ;

g, Kleines-Nixkraut].

Najas

minor All., syn. Caulinia fragilis Willd.

O. min plantd erbacee, aquatin din

fam, Najadaceae, tulpinele foarte fragile, dispuse in mici tufe, dichotomicramificate, lungi si subtiri ; frunzele
ingust-lineare, sinuat-denticulate sunt
rigide i recurbate, vaginele fin-ciliat-denticulate ; florile verzui sunt

monoice, reunite mai multe la subtioara frunzelor, floarea masculd cu

o singurd stamind inconjuratd de o
spatA tubuloasd, umflatA la mijloc, la

Off cu 2-3 dinti ; floarea femela

nudd, formatA dintr'un ovar cu 2
stigmate, care devine un fruct cu
striatiuni fine

transversale. Creste

submersd (cufundat) In apd

www.digibuc.ro

prin.

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUE ROMAN

lacuri, santuri sau balti. lulieSep-

tembrie.

Inchegaila (Bucovina, Prisaca jud.

Cdmpulung),

gerkraut].

[g. Rtliches-Fin-

Potentilla rubens
micd plantd er(Grantz.), Zimm.
bacee din fam. Rosaceae, tulpinele
rosietice, intinse pe pmnt (prostrate)
si impreund cu petiolii frunzelor cu
fungi peri Mdesuiti i orizontal-patenti, foliolele frunzelor radicale (7
9), mai rar 5 foliole, cuneate, la vrf
retuze si cu putini dinti; florile galbine, dispuse in cime laxe, sepalele
externe oblongi, sepaiele interne in21-.

gust-triunghiular-ovale ; corola cu 5

petale emarginate, mai fungi deck

caliciul ; tulpinele florifere scurte, incovoiate In timpul fructificatiei

numai la bazd cu 1-2 frunze cincifoliolate spre partea superioard cu

ioi mult mai mid, tripartite sau simple

cuneiforme si numai la partea anterioard cu putini dinti ; pedunculii

fructiferi recurbati ; fructele mature
incretit-rugoase. Creste pe marginea
padurilor, pe colinele ierboase In tufisuri. Maiulunie.
Inchegatictt (Bucovina, Cmpulung).
Potentilla silvestris Neck., vezi Sclipeti.

Inchegatictt-de-prund (Bucovina, Cam-

pulung), Potentilla reptans L., vezi

Cinci-degete.

Inchegatoare (Banat), Geranium Robertianum L., vezi Ndprasnicd.

lncheietoare, Urechea-soarecelui, Urechea-soarecului. [fr. Crapaudine-

des-montagnes; g. Gli edkr au t].

139

Indruaaim (Munt.), Pelargonium odoratissimum Ait., vezi Muscat.

Ineatift, In-de-camp, Inusor. [fr. Lin ;

g. Lein.].Linum austriacum L. 4.
plantd erbacee din fam. Linaceae,

tulpini numeroase ; frunzele linearlanceolate, neciliate ; florile albastre

azurii, caliciul cu sepale glabre, ovate,
mai scurte dect capsula, cele interne

foarte obtuse, petalele subrotund-o-

vale, acoperindu-se cu marginele late-

rale in intreaga lor lungime ; pedunculele florilor trecute sunt unilateral

arcuat-plecate In jos (pendule); fructele capsule globuloase. Creste prin
fnete nisipoase, pe coline aride,
Lidrumuri, campuri. lunielulie.
num perenne L. 21- se deosebeste de
precedenta prin pedunculele florilor
fructelor rigid-erecte ; florile deschis-albastre ; fructele capsule ovalglobuloase. Creste prin fnete si poieni nisipoase, pe colMe aride
cmpuri, pe marginea

lunieIulie.

drumurilor.

Ineattt, Inusor, Mrgelutd (Bucovina).

[fr. Lin-purgatif ; g. Wiese n-L e i n,

Purgier-Lein.]. --Linum catharticum L. 0. mica si delicata planta

din fam. Linaceae, tulpina filiforma,
in partea superioard dichotomic-ramificatd; frunzele opuse, pe margine
ciliate, cele inferioare obovale, cele
superioare lanceolate ; florile mici,

alb; caliciul cu sepalele eliptice acuminate, gIandulos-ciliate pe margine, de lungimea fructului, corola cu
petale albe, la bazd de obiceiu galbene, fungi de 3-7 mm; fructul cap-

Sideritis montana L. 0. micd plantd

erbacee lnos-proasd din fam. Labiatae, frunzele linear lanceolate;
florile galbine, piitate cu pete brune
au miros urt i sunt dispuse in verticile de cte 6 flori, caliciul tubulos
cu 5 dinti spinosi, corola mai scurtd
deck caliciul, este bilabiat, stamine

suld lungd cam de 2 mm., pedunculele fructelor erecte. Prin livezi

psuni umede, cu deosebire la munte.
lunieAugust,
Ingerea [fr. Slin--feuilles-de-Carvi;

pe dealuri aride si pietroase. lunie

anguloasd ; frunzele tripenatisecate

cu segmentele penatipartite sau incise;

4 scurte. Creste pe cmpuri nisipoase,

August.

Inclaratnica (Bdnat), Clematis integrifolia L., vezi Clocotei.

Indrisaia (Mold.), Lathyrus odoratus
L., vezi Sngele-voinicului.
Indr4aim, Lathyrus odoratus L., vezi
Sngele-voinicului.

Indriaain, Lathytus odoratus L., vezi

g. Silje, Silgej. Selinum Caryl-

folia L.

21-

plantd erbacee din fam.

Umbelliferae, tulpina sulcatd, ascutit-

florile albe, dispuse in umbele compacte, putin convexe ; fructul oval.

Creste prin fanetele umede din paduri i tufisuri. Iulie August.
Ingr4atoare, Pinguicula alpina L.,
i Pinguicula vulgaris L., vezi Foaiegrasd.

Sangele-voinicului.

Inibahar, Juniperus communis L., vezi

Sangele-voinicului.

Inima-Domnului (Trans. Blaj, jud. Tar-

Indrupim, Lathyrus odoratus L., vezi

lenupdr.

www.digibuc.ro

140

ZACH. C. PANTU

Dicentra spectabilis DC.,

vezi Cerceii-Doamnei.
lnima - Maicei - Domnului (Mold. cnf.

Artur Gorovei i M. Lupescu, Botanica Poporului Roman pag. 22.),

Dicentra spectabilis DC., vezi Cerceii-Doamnei.

Inima-pimntului (Munt. jud. Ilfov),

Lysimaclzia
Drete.

Nummularia L., vezi

Inipahar, Juniperus communis L., vezi

lenupdr.

Iniper, Juniperus communis L., vezi

lenupdr.

Inisor-de-alior (jud. Tecuci), Linaria

vulgaris Mill. vezi Linaritd.
Inistru, Genista tinctoria L., vezi
Drobitd.

Inita, Cuscuta Epithymum L. si Cuscuta europaea L., vezi Tortiel

Intit, Anagalis arvensis L., vezi Scanteut.

intortiel (Trans.), Cuscuta Epitlzymum

L. si Cuscuta europaea L., vezi Tortiel.

Intura, Gentiana asclepiadea L., vezi

Gentiana
cruciata L., vezi Ghinturd.
Gentiana lutea L. si Gentiana punctata
L., vezi Enturd.
Inturea, Gentiana asclepiadea L., vezi
Lumandrica-pdmantului.
Gentiana
Lumandrica-pdmantului.

lutea L. si Gentiana punctata L.,

vezi Enturd.

Inu-adevrat, Linum usitatissimum L.,

vezi In.
lnusor, Lin= austriacum L. si Linum
perenne L., vezi Ineatd.

Inusor, Linum catharticum

L., vezi

Ineatd.

Iorgovan, (Bdnat), Syringa vulgaris

L., vezi Liliac.

boy, Lozd (Bucovina), Rdchitd-moale,
Rchitd puturoasd, Salcd moale
(Trans.), Salce-moale. [fr. Marseau,
Marsault, Boursade; g. Sohlweid e,

Salweide].Salix Capraea L.

1.

mic arbore din farn. Salicaceae, frunzele ovaIe sau eliptice, plane cu var.ful recurbat, usor undulat-crenate, verde-inchis pe partea superioard

aproape glabre, pe partea inferioard

glaucescente i tomentoase ; mugurii

abui sunt neprosi i lucitori; florile
dispuse in amente, insotite la bazd de
4-7 foliole solzoase; fructele capsule

oval-lanceolate, tomentoase, pedun-

culele de 4-6 ori mai lungi decal

glanda. Creste prin pddurile umede

cu deosebire in regiunea montand.

MartieAprilie. Melif.
Ipcrige, Gipsarit, Iperige, Ipsoritd.
[fr. Brouillard, Oeillet-d'amour ; g.

Rispiges-Gipskraul.

Gyp-

sophila panicalata L. 21.. planta er-

bacee din fam. Caryophyllaceae,

tulpina dela bazd ramificatd i impreund cu frunzele scurt paroas ; frunzele lineare sau lanceolate ; florile
albe-rozee, foarte mici i numeroase
formeazd o intinsd si frumoas paniculd. Creste pe campuri, pe coline
locuri nisipoase in regiunea sesurilor.

lunielulie.
Iperige (Trans.), Dianthus superbus

L., vezi Garoafe-de-munte.

Iperige, Gypsophila paniculata L., vezi
Ipcrige
Ipsorit, Gypsophila paniculata L.,

vezi Iparige.
Irean (Trans.), Cochlearia Armoracia

L., vezi Hrean.

Cuscuta Epithymum L. si Cus-

cuta europaea L., vezi Tortiel.

Ism, Calamintha Nepeta Clairv., vezi
Ismusoar. Calamintha off icinalis
Moench., vezi Isma-pddurilor si Mentha piperita L., vezi Ismd-bund.
Ism, Isind - proastd, Ism - slbatica
(Trans.), Mintd (Mold.), Minta-calului,

Mint - de campuri, Mintd-slbaticd,

Voestinit sau Voestnitd (Trans.),
[fr. Menthe silvestre ; g. W a 1 d -

Min z e]. Mentha silvestz is L. 21..

planta erbacee odorantd din fam.
Labiatae, cu frunzele aproape sesile,
ovale sau lanceolate si serat-dentate;
florile alb-rozee sunt dispuse in verticile, cari formeazd spice cilindrice,
indesuite. Creste prin lunci, tufisuri
umede, pe langd isvoare i pe marginea apelor. IulieAugust.
Isma-api (Trans.), Mentha aquatica

L., vezi Isma-broastei.

Isma-bltilor, Mentha aquatica L., vezi
lsma-broastei.
lsma-broastei, Isma-api (Trans.), Ismabditilor, lsma-broastelor, Ismd-brosteascd (j. Prahova), Minta-broastei
(Mold.), Minta-broastelor (Mold. [fr.
Menthe-rouge ; g. W ass er-Minz e ].
Mentha aquatica L. 21-. planta
erbacee, odoranta din fam. Labiatae

cu frunzele petiolate ovale, ascutite

si dintate (serrate) ; florile rozee,

dispuse in verticile, cari formeazd

un spic globulos sau oval si terminal.

Creste prin locuri mIdstinoase,

www.digibuc.ro

141

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMiiN

paraie i pe malurile apelor. lulie

August. Melif.

Isma-broastelor, Mentha aquatica L.,

vezi lsma-broastei.
Isma-brosteaseli (j. Prahova), Mentha
aquatica L., vezi Isma-broastei.
Isma-bunti, Ghiazmd (Maced.), Giugiuma., Ismd, Ism-de-leac, Mintd,
Mintd-de-gradina.

[fr.

Menthe-poi-

vre;g.Pfefferminz e]. Mentha

piperita L. 21-. plantd erbacee aromaticd din fam. Labiatae, frunzele

i tufisurile de pe colinele
arenacee si din regiunea montana.
lulieAugust.
Ismi-proastk Mentha Pulegiutn L.,
vezi Busuiocu cerbilor si Mentha
silvestris L., vezi lsma.
Ismii-slbatie (Trans.), Mentha silvestris L., vezi Isma.

durile

Isma-stupilor (Trans. Ucia-de-sus, jud.

Fgdras), Melissa officinalis L., vezi
Roinitd.

Ismusoark Ism

[fr. Calament-des-

oval-acut-lanceolate in petiol Ingustate ; florile albe-rozee sau violacee,

champs; g. Poleiartige Kala-

lungi spice adesea intrerupte. Aceastd

plantd, originara, din vestul Europei

planta erbacee din fam. Labiatae,

frunzele rotund-ovale, obtuse, pe-

minthe].

Calamintha

Nepeta

dispuse in verticile, cari formeazd

Clairv. syn.,

din America de nord, se cultivd

adesea i pe la noi. lulieAugust.

tiolate, putin dintate i acoperite ca.

si tulpina cu peri scurti ; florile purpuriu-albstrii, dispuse in verticile
corimbiforme, pedunculele dichotomic-ramificate cu 12-15 flori; truetele nucule lungdrete i brune. Creste
prin locuri aride si muntoase. lu-

si

Isma bona se cultiva foarte mult mai cu

samd in Englitera si in Statele-unite pentru
a se extrage esenta de rnentd, intrebuintatti

in medicind Oleum Menthae. Frunzele

acestei plante Folic/ Menthae piperitae se

intrebuinteaza sub formd de infuziune spre
a combate diverse indispositiuni stomacale.

Mint-creat [fr. Menthefrise, Menthe-crpue ; g. Kr auseMentha crispa L. 4.

min z e].
planta erbacee odoranta din fam.
Labiatae, frunzele orbiculare, profund
dintate i foarte mult undulat-incretite. Aceast plantd cultivatd este
considerata de unii botanisti ca specie
buna, de altii ca varietate dela Mentha
aquatica L. iar de altii ca varietate
dela Mentha piperita L. lulieAugust.
Frunzele acestei p'ante Folia Menthae
crispae stint intrebuintate in medicind.

Isma-de-leae, Mentha piperita L., vezi

Ismd-buna.

Isma-de-munte, Calamintha officinalis

Moench., vezi Isma padurilor.
Ism-domnease (Trans. Sancti lnga
Blaj.), Mentha piperita L., vezi Ismabund.

Isma-Malcei-Preceste, Chrysanthemum
Balsamita L., vezi Calomfir.
Isma-paclurilor, lsma, Ismd-de-munte,
Ismusoara, Minta-salbatic. [fr. Calament-de-montagne, Menthe de-mon-

tagne; g. Gebrduchliche Bergtymian]. Calamintha officinalis

Moench ; syn. Melissa Calarnintha L.

planta erbacee din fam. Labiatae,

frunzele ovale, obtuse ; florile rosii

purpurii, pedunculele dichotomic-ramificate cu 3-5 flori ; fructele nucule
rotunde i brune. Creste prin pd-

Melissa Nepeta

L.

2I-.

lie August.
Ismusoard, Calamintha officinalis
Moench., vezi Isma-padurilor.
Isop, [fr. Hysope ; g. Y s o p]. Hyssopus officinalis L. D. mic arbust din
fam. Labiatae cu frunzele ingustlanceolate intregi ; florile albastru
inchis, mai rar albe sunt dispuse in
verticile, cari formeazd raceme unilaterale. Acest frumos arbust odorant,
originar din regiunea mediteraniand
din Asia centrala, se cultivd adesea
ca planta ornarnentald. lulieAugust.
Melif.
Isopul din cauza propriettilor sale aromatice, stomachice, anticatarale, antispasmodice i emenagoge, a fost intrebuintat

in medicind.

Iuniper, Juniperus communis L., vezi

lenupdr.

luta. [fr. Jute ; g. J u t e.] Product vegetal textil, format din fibrele extrase
din scoarta de Corchorus capsularisL.,
O. i din scoartd de Corchorus olitorills L. O. ambele plante erbacee din
fam. Tiliaceae, frunzele alterne, simple,

ovale, dintate si pdroase ; florile galbine sunt mici, terminale si solitare,

caliciul cu 5 sepale, corola cu 5 petale
mici si galbine, stamine numeroase
libere ; fructul este o capsuld glabrd,
lungareata. cu 5 loje. Ambele specii,
originare din India orientala, mult
cultivate in mai toate tarile calde.

Punta intreagd dar mai cu seamit frunzele sucu'ente se mnncd ca legume ca

www.digibuc.ro

142

ZACH. C. PANTU

si spanacul si laptuctle, din care cauza se

si cultiva ca plante alimentare ; semintele
posed proprietati purgative. Din scoarta

ricaceae, palria alb, putin glbuie

la batrnete, este durd, compactd,
netedd sau rugoasd i glabrd, la
inceput este convexd umbilicatd, devine apoi pland si in fine concava si
in forma de plnie (infundibuliforma)
cu marginele undulate si recurbate
In jos ; lamele albe sau glbui, foarte

acestor specii se obtin fibre textile cari constituiesc productul vegetal numit luta, mult
fntrebuintat pentru fabricatiunea diferitelor

Jasaturi, fiind astfel de o mare importanta

industriala si comerciala.

lutan (Bucovina, ampulung) Lactarius

piperatus Fr., vezi lutari.
lutari (Mold.), Burete-acru, Buretegalben, Burete-iute (Mold.), Burete-

dese, decurente, inguste, neegale si

dichotomice ; sporii sunt ovoizi si

mrunt sgrabuntosi ; piciorul (stipitele)

laptos (Trans. Brasov), Burete-piparat, Bureti-albi (Trans.), Bureti-iuti,

Bureti-usturosi, lutan (Bucovina) lutisori (Trans.), [fr. Aburon, Latheron,
Poivr, Vache-blanche ; g. Pf ef -

f erschwamml.

alb, solid, gros 01-nos si foarte scurt ;

carnea alba, fragedd, piperatd si frd

nici un miros, contine foarte mult

lapte alb si acru. Creste prin pd-

duri vara si toamna.

Iutisori (Trans.), Lactarius piperatus
Fr. vezi lutari.

Lactarius pipe-

ratus Fr., syn. Agaricus piperatus Scop.

Ciuperca comestibild, din fam. Aga-

.1.

Jabghie (Bucegi, jud. Prahova). Polytrichum perigoniale Michx., syn. polytrichuni commune var. perigoniale Rich.

Muschiu dioic din fam. Polytricha-

ceae, tulpina de 5-8 cm. Malta', numai la baza tomentos-pdroasa ; frunzele erect-patente, linear-lanceolat-

subulate, serrat-dentate pe margini

pe carena ; capsula erectd, la urmd

orizontala, aproape cubica, este brund,
operculul plan-convex, foarte scurtascutit si mai palid, peristomul brunrosietic cu dintii galbui, obtusi ; sporii
netezi, galben-verzui. Creste prin pdsunile alpine i prin paduri ; fructifica in lunie.
Jale, Jale-de-grdind (Trans.), Jales,
Salbie, Slvie, Salvie, Salvie-de-gradina. [fr. Sauge, Sauge-officinale ; g.

Jale-cleioasi (Trans.), Salvia glutinosa L., vezi Cinstet.

Jale-de-cmp (Trans.), Salvia silvestris
L., vezi Coada-vacei.

Jale-de-grdin (Trans.), Salvia officinalis L., vezi Jale.

Jale-slbatica (Trans.), Salvia silvestris L., vezi Coada-vacei.
Jalea (Bucovina, Campulung), Linaria
vulgaris Mill., vezi Linarita.
Jales, Salvia officinalis L., vezi Jale

si Stachys recta L., vezi Jales-decamp.

Jales, Jale, Pavdzd [fr. Epiaire d'Allemagne ; g. De utscher Ziest]..

Stachys germanica L. G. rar 21.. planta

erbacee, alb-lanoasd din fam. Labiatae, frunzele ovale cordiforme,

lanos-tomentoase si petiolate, cele
superioare lanceolate sunt sesile ;
florile rosii-purpurii, dispuse in ver-

Gebruchliche Salbei]. Sal-

via officinalis L. b. subarbust din

fam. Labiatae, tulpina lemnoas la
baza ; frunzele lanceolate sgrdbuntoase ; florile albastre, violete, mai
rar albe, sunt dispuse in verticile de
6-12 flori ; bracteele oval-oblonge
sunt caduce ; dintii caliciului sunt terminati printr'un vrf ascutit. Aceast
planta odoranta, originar din sudul

Europei, se cultiva adesea prin grdini. lunielulie. Melif.

Frunzele Folia Salviae' sunt lintrebuintate in medicina. Foile acestei plante unse
cu unt se pun la galci pentru a se vindeca.

Jale (Trans.-Brasov), Salvia pratensis

L., vezi Slvie-de-campuri.

Jale, Salvia silvestris L., vezi Coadavacei. Stachys germanica L., vezi
Jales.

ticile multiflore,

cari formeazd un

spic terminal, dintii caliciulni sunt ascutiti i terminati printr'un spin. Crete
prin fanete si pasuni uscate, pe coline

aride si calcare. lulieAugust. Melif.

Jales-de-cmp, Salvia pratensis L.,
vezi Salvie-de-cmpuri.
Jales-de-cmp, Jales, Ja e - sdlbatic.
[fr. Crapaudine ; g.G erade r-Z i e s
Stachys recta L. 21.. plantd erbacee din fam. Labiatae, tulpina si
frunzele scurt-pdroase, foarte rar tomentoase ; frunzele petiolate, oblonglanceolate, crenat-serrate, cele superioare ovale, ascutite i intregi ;
.

florile galbin-deschise, buza inferioard

a corolei cu puncte violete, sunt
dispuse in verticile de cte 6-10

www.digibuc.ro

143

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

flori, dintii caliciului, acoperiti cu peri

asprii sunt terminati printr'un \Id

spinescent glabru. Creste prin fanete
uscate, coline aride, locuri nisipoase
pietroase. lunieAugust. Me lif.
Jales-de-pdure, Salvia glutinosa L.,
vezi Cinstet.
Staclzys recta L., vezi
Jales-de-camp.
Jepi (Munt.), Catan (Bucovina), Durzdu
(Trans.), Gneapn, Jipi, Jneapdn (Mold.),

Jnep, Pin-pitic, Sneapan-mare (Trans.-

Jneapr, Juniperus communis L., vezi

lenupr i Juniperus nana Willd.,
vezi lenupdr-pitic.
Jnep, Pinus Pumilio Haenke., vezi Jepi.

Jnepen, Juniperus communis L., vezi

lenupdr i Juniperus nana Willd.,
lenupr-pitic.

Jnepeni, Juniperus nana Willd., vezi

Ienupdr-pitic.

Joae, Salvia glutinosa L., vezi Cinstet si Salvia pratensis L., vezi Salvie-de-cmpuri.

Naseud). [g. Krummholz, Knie-

Joean, varietate de Vitis vinifera L.,

L egf hr e].Pinus Pumilio Haenke.

Joian, Gioian (Mold.). [fr. Oenanthe-

holz, Zwergkiefer, Latsche,

b. arbust sau mic arbore din fam.
Pinaceae, tulpina strmbd si dela
baza ramificata, cu ramurile lsate

vezi Vitd-de-vie.

safranee].
Oenanthe crocata L. 24-.
plantd erbacee din fam. Umbelliferae,

rizomul cu fibre carnoase umflate;

spre pamnt ; frunzele asezate cAte 2

frunzele caulinare bipenatisecte; florile

pe rdmurelele scurte, conurile ovalrotunde, de coloare brun deschisd sau

brun-inchis si brumrii sunt erecte.
Crete in regiunea alpina, formand
masa preponderant a tufisurilor din
aceasta regiune, uneori in asociatiune
Cil

Alnus viridis. Maiulunie.

Jie-slbatic (Trans. Veresmort, jud.

Alba inferioara), Parthenocissus quin-

quefolia Greene., vezi Vita-de-Canada.

Jintera (Banat, Oravita, jud. Cara--

Severin), Sempervivum tectorum L.,

vezi Urechelnit.
Jintur (Banat), Sempervivum tectorum
L., vezi Urechelnit.
Jipi, Pinus Purnilio Haenke., vezi Jepi.
Jir, Fagd. (Maced.). [fr. Faine ; g. B u-

albe, sunt dispuse in mari umbele.

Raddcinele acestei plante contin un
sue galbin - portocaliu. Creste prin
locuri umede. Iunielulie.
Oenanthe Phellandrium Lam.,

vezi Mrras.

Joina (Mold.), Oenanthe silaifolia M.

Bieb vezi Gioian.
Jun.' (Trans. Brasov), semintele oleaginoase de Cannabis sativa L., vezi
Cnep.
Jugrel, Teucrium Clzamaedrys L., vezi
Dumbet.

Jugiret, Teucrium Chamaedrys

g. Massholder, Feld-Ahorni.

checker, Bucheichel,'Buch-

Acer campestre L.

lemnul alb si tare din fam. Aceraceae,

Jireapan (Banat si Bucovina), Juniperus

communis L., vezi lenupr.
Jit-slbatie (Trans. Turda-noti, jud.

frunzele palmatilobate cu 5 lobi obtusi i intregi sau lobati, cel median cu 3 lobi obtusi ; florile
verzui, dispuse in corimbe ramifi-

Turda-Aries), Parthenocissus quinquefolia Greene., vezi Vita-de-Ca-

cate, erecte cu pedunculele pubescente ; fructele samare cu aripele

nada.

lenupdr.

Jneapn (Mold).,Pinus Pumilio Haenke.,

vezi Jepi.

mic arbore

sau arbust cu scoarta rosietica, cu

n u s s.l. fructele de Fagus silvatica

L., vezi Fag.

Jneapn, Juniperus communis L., vezi

L.,

vezi Dumbet.
Jugastru, Giugastru [fr. Bois-de-poule ;

orizontal divergente. Creste prin padud i tufisuri. AprilieMaiu. Melif.

Julf semintele oleaginoase de Cannabis sativa L., vezi Canepd.

K.
Kapok, Capoc. Productul vegetal, cunoscut sub acest nume in comert, este un

Mare arbore cu frunzele palmate cu

sum DC. sau Campylanthera pentandra L. D. din fam. Bombaceae.

cu 5 petale unite la baz i cu co-

.puf (o land) obtinut de pe semintele

marelui arbore Ceiba pentandra
Gaertn., syn. Eriodendron anf ractuo-

5-8 foliole intregi, lanceolate, mu-

cronate, glauce pe partea inferioar ;

florile mari glbui, grupate in cime,
caliciul cu 5 lobi neregulati ; corola
loana staminal, anterele versatile ;

www.digibuc.ro

144

ZACH. C. PANTU

fructul capsuld coriacee cu 5 loje,

semintele Invelite intr'o land deasa

fam. Bombaceae i este intrebuintat

ca vatd si mai cu sarnd pentru a

mtsoas, care este tocmai produc-

umplea perinele, plapmile si saltelele.

tul vegetal numit ,Kapole. Ceiba pentandra Gaertn. [fr. Fromager ; g.

In India fructele acestui arbore sunt comestibile, frunzele emoliente; iar scoarta.
emeticd. Trunchiul exudeazO. o goma, care
amestecat6. cu condimente este intrebuin-

Baumwollenbauml,

originar
din regiunea tropicald [Mexic, Antile,

Africa etc.]. Kapokur. se mai obtine

tata pentru a combate unele boale bite-

si de pe semintele altor arbori din

stinale.

L.
Laba-Ostei (Bucovina, Capu-ampului
in Erb. A. Procopianu-Procopovici).

sus,

paralele, netede

si

la

vrf

cu 2-3 dinti ; sporii de coloare gal-

g. Schlit z-

blttriger- Storchschnabel].

bind-ochracee sunt ovali i mdrisori,

lungi de 9
Creste prin pduri, a-

planta erbacee din fam. Geraniaceae,

tulpina erectd sau difus, cu ramuri

Laba-ursului (Bucovina, admpulung),.

Clavaria coralloides L., vezi Bureti-

[fr. Granium-dissqu ;

Geranium dissectum L. 0. mica

i impreund cu petiolul
frunzelor scurt-pdroas, pe partea
superioard glandulos-pdroasd ; frunzele palmatipartite cu 5-7 diviziuni
ele &lane divizate in lobi lineari ;
florile mici, sunt rosii-purpurii, asezate cte dou, pe un peduncul comun, egal, sau mai scurt decdt frunza
corespunzatoare, pedunculul florilor,
impreund cu caliciul, rostrul i valvele fructului patent-glandulos-pdros,
caliciul cu 5 sepale ovale, acuminate,
aristate, corola cu 5 petale roii, mici,
obcordate (emarginate), cam de lun-

divergente

gimea caliciului; fructul cu seminte, re-

ticulat-punctate. Creste in tufisuri pe

margin ea samandturilor, lngd. dru-

muri. MaiuAugust.
Laba-mlei (Mold.), Clavaria coral-

loides L., vezi Bureti-de-conopidd

Clavaria flava Schaeff., vezi Creasta-

cocosului.

Laba-ursului, Bureti-degetar, Creastacucosului,Togmdgiori (Bucovina,Campulung), Clavaria aurea Schaeff. Ciu-

percd din fam. Clavariaceae de 8-12

cm. de inaltd, trunchiul gros, elastic,
deschis-galben, divizat in ramuri groa-

se, rigide, de mai multe ori bifurcate

(dichotomic-ramificate), cilindrice, ob-

tuze, putin dintate, galbine ; spori eliptici, galbeni. Creste prin paiurile
de brad vara si toamna.
Laba-ursului, Creasta-cucosului, Degetar. (Bucovina, Campulung), Clavaria condensata Fr. Ciupercd din fam.

Clavariaceae de 8-11 cm. de Malta,

foarte ramificat chiar dela bud, f ormnd astfel cespite foarte indesuite,
este glabr, roscatd ca pielea, cu ramurile galbine ca lamia, drepte in

desea.

de-conopide.

Laba-ursulul, Heracleum sibiricum L.,

vezi Crucea-pamantului.
Laba-ursului, Lycopodium clavaturn L.,
vezi Pedicut.
Laba-ursului (Munt. Sinaia-Busteni, M.
Haret), Petasites albus Gaertn., vezi
Cucuruz.

Laba-ursului-rosie (Munt. Sinaia-Busteni, M. Haret.), Petasites officinalis

Moench., vezi Captalan.
Lficramioare (Mold.). Cercelusi, Clopotele (Trans.), Floarea - turcului,
Georgite, (Bnat), Margrit, Margdritarel (Munt.), Mdrgritari (Munt.),.
Sufletele (Trans.). [fr. Muguet, Lisdes-valles ; g. Mai b lu me, M aiConvallaria maglckchen].
jalis L. 21-. micd plantd erbacee cu
rizom repent stolonifer din fam. Liliaceae, tulpina scapiforma frd frunze ;
frunzele bazilare, lung-petiolate, elongat-eliptice ; florile albe si placut
mirositoare sunt dispuse intr'un racern unilateral atrnnd in jos ; invlisul floral (perigonul) campanulat
cu 6 lobi recurbati, stamine 6 libere ;
.

fructele sunt boabe (bacce)

Creste prin pddurile umbroase, adeseori cultivat pentru florile sale bine,
mirositoare. AprilieMaiu.
Lficramit, Lcrimitd, Umbrdvioard. [fr.

Maianthme; g. Schattenblume].
Majanthernum bifolium Schmidt.,

syn. Convallaria bifolia L. 21. micd plantd

erbacee din fam. Liliaceae, rizom

repent, lung si subtire, tuluina cu
2 frunze, alterne, petiolate si cordiforme ; florile albe, dispuse In racem sunt tetramere ; fructele boabe

www.digibuc.ro

145

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

(bace) lucitoare, la urmd roii. Creste

prin !Muffle umbroase din regionea
montand. Maiulunie.
Lacrimile-Elenel (Prodan, Flora pag.
1031.), Inula Helenium L., vezi larbdmare.

Majanthemum bifolium
Schmidt., vezi Lacrdmit.

La le, Tulipa silvestris L., vezi La lea.

La lea, Fritillaria imperialis L., vezi
Lalea-pestrit. Fritillaria Meleagris
L., vezi Bibilicd i Fritillaria tenella
M. Bieb., vezi Lalea-pestritd.
La lea, Lalea-de-pdclure, Lalea-galbend,
La le, La lee, Laptele-pasarii, Tulipand,
Tulipani, Tulpeni. [fr. Avan-paques,
Tulipe-sauvage ; g. Tul p e, W al d-

Tulpe].

Tulipa silvestris L. 4.
plantd erbacee bulboasd din fam.

Liliaceae, bulbul mic ovoid cu squame

brune ; frunzele linear - lanceolate,
glauce, tulpina dreapta cu o sin-

floare mare, odorantd, care atrnd in jos (nutantd) Inainte de a

se deschide, ea este pe ambele fete

de o coloare deschis-galbind, foliolele interne ale periantului precum si

staminele la baz sunt pdroase ; stigmatul sesil cu 3 lobi grosi ; fructul
o capsul oblonga, trigonala cu numeroase seminte. Creste prin fnetele din vii si paduri In regiunea dealurilor. AprilieMaiu si Tulipa silvestris L. var. minor Led., syn. Talipa
Biebersteiniana Roem. et Schult. care

dif era de specia tipicd prin bulbul

mai mic, prin tulpina i frunzele mai

scurte si mai cu searnd prin floarea

mai micd, la exterior deschisgalbind,
la interior de un galbin mai intensiv.

Creste prin paduri AprilieMaiu.

Lalea-de-padure, Tulipa silvestris L.,
vezi Lalea.
Lalea-galbenti, Tulipa silvestris L. vezi
Lalea.

Lalea-pestrita, Lalea.
impriale,

[fr. Couronne-

Herbe-aux-sonnettes ; g.

Kaiser-Krone].

Fritillaria im-

perialis L. 4. mare si frumoasd plantd

erbacee din fam. Liliaceae, bulbul

gros, solzos, glbui, rdspAndeste un

miros neplacut ; tulpina robusta cu
numeroase frunze bazilare oval-ascutite ; florile mari roii, galbine i cu
vargi albe sau rosu-brunii sunt dispuse Inteo umbeld, dedesuptul unui
buchet de frunze, Aceastd plantd, originard din Persia, se cultiva pentru
florile sale frumoase. AprilieMaiu.
Melif.

Lalea:pestrit, Fritillaria Meleagris

L., vezi Bibilicd.

Lalea-pestrit, Lalea.

Fritillaria te-

nella M. Bieb. 21-. micd plantd erbacee

bulboasd din fam. Liliaceae, tulpina

rigidd, uniflord ; frunzele lanceolate,
lineare, lngustate, ascutite, cele inferioare si florale opuse, celelalte Imprdstiate ; florile la inceput plecate,
sunt gdIbui i cu pete brune, periantul campanulat cu 6 diviziuni libere
eliptic-oblonge, prevAzute cu o foveold nectariferd la bazd ; stamine 6 ;
fructul o capsuld trigonald cu seminte
membranoase pe margini. Creste prin
fnetele din paduri i tufisuri. Apri-

lieMaiu.

LaleeTulipa silvestris L., vezi Lalea.

Lalele (Munt. Curtea-de-Arges, jud. Arges). [fr. Chrysantheme des jardins ;

g. Wucherblume].
Chrysanthemum coronarium L., syn. Pinardia
coronar a Less. O. plantd erbacee fard

peri (glabra), din fam. Compositae,

tulpina ramificatd,

erecta, formAnd

tufe de 30-60 cm. sau chiar pand la

1,20 m. inaltime ; frunze obovale, alterne, auriculate, profund sau dublu

penatipartite cu lobii incis-dintati ;
florile, dispuse in mdrisoare capitule
terminale, lung-pedunculate, de 4 cm.

In diametru, galbine sau mai rar florile radiale albe, florile din mijlocul

capituiului (ale discului) de un galbenverzui ; fructele achene aripate. Plantd,

originard din sudul Europei, cultivata
prin gradini ca planta ornamentald,

uneori sdlbdticit. lulieAugust.

Lalele-de-grdin, Tulipa Oculus-solis
St. Am., vezi Tulipani.
Lalele-mari, Tulipa Oculus-solis St.
Am , vezi Tulipani.
Aldmi. [fr. Citronnier, Citronnier-Limonier ; g. C it r on en b au m,

Limone]. Citrus Limonum Risso.

b. mic arbore din fam. Rutaceae, tulpina dreaptd, cenusie; frunzele alterne
cu petioli articulati i putin aripati
stint oblong-ovale, dintate sau Intregi,

coriacee si lucitoare ; florile albe inIduntru, rosietice In afard i pldcut

mirositoare sunt dispuse in raceme
axilare sau terminale ; fructul cunoscut sub numirea de Lehnelle sau AM-

metie este ovoid si de coloare galbend la maturitate. Acest frumos arbore, originar din Asia, se cultivd
prin partile noastre ca plantd ornamentald si pentru florile sale frumoase

udorante. Maiululie.

Vocabulat Botanic

10

www.digibuc.ro

146

ZACH. C. PANTU

Fructele sale sunt comestibile, intrebuintate la buctitrie ca aromatic $i condiment

$i in medicina pentru limonada racoritoare
precum $i coaja fructului Cortex Citri fructus' i oleul volati! extras din coaja. ()teamCitri," tonic carminativ.
Lttle, [fr. Citron ; g. Zitron el.
.

Fructele comestibile de Citrus Limonum Risso., vezi Lmai.

Lnfaloard, Cimbru, Cimbru-adevar at,
Cimbru-de-grildina (Trans. 1\idsaud.),
Ldmaitd. [fr. Barigoule, Farigoule,
Thym - vulgaire ; g. T hymia n]. --

Thymus vulgaris L. D. mie arbust din

fam. Labiatae, tulpina erecta sau ascendenta, foarte ramificatd si cornpact ; frunzele sesile, oblonge sau
lineare, cu marginile rsucite in jos
acoperite cu peri scurti, moi i cenusii; florile rozee, foarte aromatice,
mici, corola abia intrecand caliciul,
sunt dispuse in verticile, reunite in
mici raceme terminale. Originard, din
regiunea mediteraniand (sudul Europei), pe la noi cultivatd ca plant
aro maticd pentru trebuinte culinare.
lulieAugust. Melif.
Aceasta planta Herba Thyme fntrebuin"
Mta in medicina ca amara, adstringenta, to"
pica i stimulantS.
Liimaith [fr. Verveine-Citronnelle ; g.

Zitronenbumchen].

Lippia

citriodora H. B. et K., syn. Aloysia

citriodora Ortega. b. arbust sau mic
arbore din fam. Verbenaceae; frunzele scurt-petiolate, dispuse cdte 3 in
verticile sunt lanceolate, aspre deasupra, glandulos-punctate pe fata infe-

rioard i cand sunt frecate In mand

rdspndese un placut miros de lmle; florile mici, albe-rozee sunt dis-

puse in spice axilare, paniculate sau

verticilate la varful ramurilor. Aceasta

plant, originard din America de sud

(Buenos Ayres), se cultivd adesea

prin casele oamenilor i prin flordrii.

lulieAugust.

Lmifd (jud. Gorj). Peziza venosa

Pers., vezi Urechea-babii.
Philadelphus coronarius L.,
vezi Sirinderied. si Thymus vulgaris
L., vezi Ldindioard.
Lfina-broastei vezi Mdtasa-broastei.
Lna-caprelor (Masivul Bucegilor, M.
Haret). Cerastium lanatum Lam. syn.
Cerastium villosum Baumg.

2j..

planta.

Indesuit alb-lanos-pdroasd i glanduloas din fam. Caryophyllaceae, tulpini mici trdtoare, cele florifere ascen-

dente eu 1-5 flori ; frunzele inferioare la vrf mai mult sau mai putin

rotunzite, eliptice sau obovale, iar

vdrful frunzelor rosulare indesuit alb-

lanat ; florile mari albe, lung pedunculate, caliciul cu sepale oblonge

obtuse, scarioase pe margini, corola

cu petale ovale, adanc cordiformemarginate ; fructul o capsula putin
curbata, iar pedunculul fructifer recurbat. Creste pe stnci calcaroase
si In pdsunile pietroase din regiunea
alpind, adesea. lulieAugust.
Lnricd., Eriophorum angustifolium
Roth. si Erionhorum latifolium Hoppe., vezi Bumbdcaritd.
Lnrici (Bucegi), Leontopodium aipinum Cass., vezi Albumeald.
Lana rita, Eriophorum angustifolium
Roth., Eriophorum latifolium Hoppe.
Eriophorum Scheuchzeri Hoppe., vezi
Bumbacaritd i Filago germanica
L., vezi
Landea (Munt. judetul Ilvov, numire

comunicat si de D-1. M. Haret din

Valea-Cdlugareasca si dela

Titu).

Vicia striata M. Bieb., syn. Vicia

purpurascens DC., Vicia pannonica Jacq.

p. purpurascens Koch. 0. plantd erbacee, pdroasd din fam. Leguminosae,

tulpina agdttoare de 20-50 cm. de

lungd; frunzele ca si la Vicia pannonica

Jacq. (vezi Borceag) de care diferd

mai cu sarnd prin : florile purpuriurosietice sau intunecat violacee, lamina vexilului (stindardului) de lungimea

unghiculei

prin leguma

proportional mai scurta, alipit-pdroa-

sd. Creste pe cmpuri in livezi

pe marginea samnaturilor, adesea
Maiululie.

Lp.dtoare, Aristolochia Clematitis

L., vezi Remf.

Laptele-canelui, Alior, Arior, Buruiand-

de-negi, Laptele-cucului.Euphorbia
angulata Jacq. 21.. planta erbacee
ldptoasa din fam. Euphorbiaceae,
tulpina glabrd, sulcatd, cu muchi ascutite (anguloasd), ingrosatd la bazd

rizomul orizontal cu numerosi tuberculi, cam globulosi ; frunzele oblong-

ovale spre baza ingustate, aproape

sesile, palid-verzi glabre mai rar pe
dos paroase, frunzele involucrului
triangular-lat-ovale, mdrunt-denticulat-serate pe margine, deschis-galbine,

glandele intregi, cam rotunde, verzigalbine, apoi rosietice-brune ; fructele

capsule tuberculate, iar semintele
netede. Creste prin tufisurile i padurile deIa munte. Aprilie Iunie.
Euphorbia carniolica Jacq. 21.. carac-

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

terizata mai cu sarnd prin : rizomul

care nu este tuberculat-ingrosat, iar
tulpina delicatd, rotunda, fin-striata,
ramurile atarnnd In jos ; frunzele

lanceolat - oblongi, obtuze, intregi,

ingustate spre bazd intr'un scurt

petiol, iar spre \rail devin mai late,

147

un suc laptos din farn. Euplzorbiaceae,

frunzele obovale cuneate, in partea

anterioard fin-dintate (serrate) ; florile

galbine, dispuse in umbele cu 5 radii, fiecare radiu trifurcat i cu ra-

muri bifurcate ; capsula neteda. Creste

prin locuri cultivate, printre samnd-

foliolele involucrului oblong - ovate,

spre bazd rotunzite intregi i scurtpetiolate, inflorescenta laxd, glandu-

twi i pe marginea campurilor. Maiu

capsule cu verucositati imprstiate,

obtuze, semiglobuloase cu seininte

Laptele-lupului (Trans.), Euphorbia helioscopia L., vezi Laptele cucului.

Euphorbia platyphyllos L., vezi Laptele-canelui.
Laptele-pasdrei (Pitesti), Floarea-veseld sau Veselia (Bucovina). [fe. Go-

lele intregi sunt galbine ; fructele

netede. Creste prin paclurile umbroase

dela munte, pn In regiunea subalpind. Aprilielulie.

laptele - cnelui, Euphorbia Cyparissias L., vezi Alior. Euphorbia Esula

L., vezi Aior. Euphorbia helioscopia
L., vezi Laptele-cucului. Aceastd nu-

mire se mai da si la alte specii din

genul Euphorbia, cari cresc prin pddurile noastre precum : Euphorbia

Gerardiana Jacq. Euphorbia salicifolia Host. Eupnorbia lucida W. et
Kit.

Euphorbia agraria M. Bieb.

Euphorbia glareosa M. Bieb. Euphor-

bia virgata W. Kit. etc.

Laptele - canelui, Buruiand,- de-negei,
Laptele - cucului, Laptele [fr. Euphorbe - a- larges - feuiltes ; g.

Breitblttrige Wolfsmilch].

Euphorbia platyphyllos L. O. pianta

erbacee cu suc lptos din fam.
Euphorbiaceae, frunzele cordiforme la

bazd sunt sesile ; florile gdibui, dispuse In umbele cu 3-5 rad.i; capsula
verrucoasd. Creste prin locuri cultivate, incutte si pietroase, "pe ranga
drumuri i prin pietrile de pe matca
raurilor. lulieSeptembrie.
Laptele - cucului (Munt.), Euphorbia
Cyparissias L., vezi Alior. Euphor-

bia platyphyllos L., vezi Laptelecanelui. Aceasta numire se mai dd

altor specii din genul Euphorbia,
cari cresc prin pdrtile noastre precum : Euphorbia agraria M. Bieb.
Euphorbia Gerardiana Jacq. Eup-

.horbia glareosa M. Bieb. Euphorbia

lucida W. et Kit. Euphorbia salicifolia Host. Euphorbia villosa W. et
Kit. Euphorbia virgata W. et Kit. etc.
Laptele-cucalui (Munt.), Aior, Alior,
Arior, Buruiand-de-friguri, Buruiandde-negei, Buruiand-magareasca, Laptele-canelui, Laptele-lupului ( frans.).
[fr. Rveil-matin ; g. Sonn en we n-

dige Wolfsmilchl. Euphorbia

helioscopia L. O. planta erbacee cu

August.
Cu laptele ce icse cand rupi aceasta planta.
vindecii poporul nostru negeii si pechiginea:

ge-jaune; g.Gelber-Goldstern].
(lugea lutea Schutt. 21.. mica planta

erbacee buiboasa ain fam. Liliaceae,

bulb unic oval ; cu o singura frunza
radicala (rar doua), lineai -lanceotat,
plana i subit acuminata in forma. de
cornet ; frunze floraie cloud aproape
opuse ; florile galbine, cu foliolele
perigonului obtuze, oblon,,e ; peduncuiii glabrii. Creste prM paduri,
tufise i dumbrave. MartieAprilie.
Laptete-pasdrii, Ornitiw galum umbellaturn L., vezi Baiusca.

Laptele-pasrii Munt. Caracal in padurea Romula", jud. Romanati). Tulipa silvestres L . var. minor Led. syn.
Tulipa Biebersteiniana Roem. et Schuit.,

vezi Lalea.

Laptele-stanceLAndrosace arachnoidea Schott. 21.. mica planta erbacee

paroasd din fam. Prirnulaceae, frunzele rozetelor fertile Ungulate, ale
rozetelor sterile linear-obionge sau
lanceolate, toate fara nervure ; bracteele involucrului oblonge sau linearoblonge i plane, pedunculii evident

mai lungi dect involucrul ; florile

alburii aunt dispuse in umbela. Creste

pe stancile din regiunea alpina. lu-

nieAugust.

Laptele-stancei, Androsace Charnaejasme Host., vezi Laptisor.

Laptele-stneilor.. Androsace laciea
L. 4. mica plantd erbacee din fam.
Primulaceae, pe langa rozetele cu
tulpini scapiforme fiorifere i rozete
sterile fara flori ; tuipina scapiforma,
pediceleie florilor si caliciul sunt cu
totul far peri (glabre); foile linearlanceolate, intregi, glabre sau la mar-

gine si la varf putin ciliate ; florile

singuratice (solitare) sau reunite intr'o

umbela pauciflora, sunt lungpeduncu-

www.digibuc.ro

148

zACH. C. PANTu

late, destul de mari, albe si spre baza

la gat galbine, caliciul glabru cu lobii
verzi lanceolati, corola mai mare
deck caliciul, Alba i cu gtul de un
galben-auriu ; fructul o capsuld cam
de mrimea caliciului. Creste pe lo-

curile umede si stancoase si In pdsunile pietroase calcaroase din regiunea alpina. lunieAugust.

originard probabil din Siberia, se cultiva adesea ca plantd culinard impreund cu varietatile sale : Lactuca sativa
L. var. capitata DC. cunoscut sub
numirea de : Salata [fr. Laitue-pomme ;

g. Kopf salat] si

Lactuca

sativa L. var. crispa DC. numit Sa-

lat - ere*

[fr.

Laitue - frise ; g..

Krauser-Pfliicksalatd.

Laptele-stancei, Primulitd. [g.

Androsace Chamaejasme Host. 21-. mica
plantd erbacee din fam. Primulaceae,
tulpini ramificate cu mai muite rozete
de frunze ; frunzele lanceolate spre
bazd ingustate, pe margine, lung-vilos
ciliate ; forile albe, dispuse in umbele

Captucu-oaiei,Brustan,Brusture(Trans.)
Brusturu-caprei (Bucovina), Brusturu-oaiei, Clocociov, Floare-de-brusture-amar (Trans. Brasov.), Laptucaoii, Lpus-de-oaie, Ochiu - boului,
Soarea-soarelui-de-munte, (Bucovina), Udchiul-boului (Trans.). [g. S o n-

caliciul paroase ; pedunculul florilor

speciosa Bmgt., syn. Buplitalmum cordi

folium W. et Kit. 21-. frumoasd plantd

Zwerg-Mannsschild].

viloase ; scapul, pedunculele florilor

pe timpul inflorirei egal de lung sau

si mai scurt deck involucrul. Creste
prin psunile pietroase i stncoase
din regiunea alpina. lunieAugust.
LAptiuca (Bucovina, Pojorata, judetul
Cmpufung), Scorzonera austriaca
Willd.
micd plant erbaceee din
vasta fam. Compositae, rizomul are
la baza tulpinei o formatiune cornpusa din fibre ; tulpina cu 2-3 frunze
squamiforme, este fail peri (glabra)
si cu un singur capitul, foliolele involucrului ovale, obtuze ; frunzele
oblong-lineare sau lineare ; florile
galbine, ingrindite inteun capitul
la vrful tulpinei ; fructele sunt achene scurt stipitate. Creste pe coline aride i stncoase calcaroase.

Maiulunie.

Liiptiuca-oafei (Bucovina, Cmpulung),

Mulgedium alpinum Cass., vezi
Mlecin.
Laptuch, Lactuca sativa L., vezi L dptuci.

Laptuci (Munt.) Laptuca, Marole, Maroli sau Marule (Mold.), Saladd, Salatd. [fr. Laitue-cultive ; g. Gar t e nL attic h, Lattichl.
Lactuca
sativa L. G. plant erbacee din fam.
Compositae, tulpina solida ; frunzele

cu baza cordiformd amplexicaule,

nenstern, Telekie]. Telekkt

erbacee, cu un caracteristic i plcut

miros, din fam. Compositae, tulpina
rigida, putin ramificata ; frunzele al-

terne, cele inferioare petiolate, cordiforme dublu-serrate, cele superioare sesile, rotunde la bazd sau cordiforme i amplexicaule ; florile gal-

bine sunt dispuse in mari si frumoase

capitule la varful tulpinei ; fructeleachene cilindrice multicostate. Creste
prin locurile umede i pe langd torentele din pdurile umbroase ale

muntilor. lulieAugust.
Lapuc (BAnat), Lappa major Gaertn.,
vezi Brustur.

Telekia speciosa Bmgt.

vezi Ldptucu-oaiei.

Lpu0-de-capea (jud. Prahova), Sal-

via glutinosa L. vezi Cinstet.

Larit. (Prodan, Flora pag. 29.), Larixsibirica Led., si Larix decidua
vezi Zad.
L'asnicioare (Trans.), Solanurn Dulcamara L., vezi Lsnicior.
Lasnicior, Buruiand-de-dalac, Lsnicioare (Trans.), Lesnicioard, Lesnicioasd, Patlagicd de - dalac (jud..
Prahova), Vita-corcilor, Vita-evreilor, Zama. [fr. Vigne-de- Jude

Douce-amere; Bit t er suss].

cele inferioare intregi sau undulate

nereguiat dintate, pe nervura mediand netede sau mai rar cu spini;
florile galbine, dispuse in capitule,

Solanum Dulcamara L.

gimea achenei sau mai lung. Iunie

August. Aceastd planta, consideratd

puse in corimbe ramificate, lung-pedun--

cari formeaz o panicula corimbiforma ; fructele achene brune sau albe,

adesea glabre, cu rostrul alb de lun-

de botanisti ca o modificatiune a
speciei

salbatice Lactuca Scariola L.

D.

plant.

sarmentoas din fam. Solanaceae, tulpina glabra, frunzele nepdroase, o-

vate acuminate cordiforme la baza

sunt intregi sau cele superioare devin lanceolate prin 2 (auricule) segmente laterale ; florile violete, disculate ; fructele boabe (bacce) ovoide
rosii la maturitate sunt veninoase..
Aceast planta creste prin tufisuri

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

pdduri umede, pe langa pdraie, rauri,

pe stanci i ziduri veohi. IunieAugust.
Tulpinele acestei plante Stipites Dulea-

marae sunt intrebuiatate in medicina ca

depurative i calmante.

Laur, Datura Stramonium L., vezi Ciumdfaie

Luruscd, Vitis vinifera L., vezi Vitade-vie.

Lfiutoare (Mold.), Bupleurum rotundifolium L., vezi Urechea-iepurelui.

Lavrentin, Ajuga reptans L., vezi Vineritd.

Leandru, Liandru, Oleandru (Trans.),

Uleandrd (Trans.), [fr. Laurier-rose ;

g. Oleander.] Nerium Oleander

L. D. arbust din fam. Apocynaceae,
frunzele lanceolate sau linear-lanceolate sunt coriacee, persistente, intregi
si sesile, dispuse cate 3 in verticile ;
florile mari, frumoase, rosii sau albe

sunt dispuse In raceme terminale,

caliciul cu 5 lobi, corola tubuloasa,

.limbul in formd de palnie cu 5 lobi

rotunziti, gatul cu 5 squame dintate,
staminele au conectivul prelungit dea-

supra anterei Inteun lung apendice

plumos; fructul folicul, semintele

cu un smoc de peri lungi. Originar

din regiunea mediteraniana, la noi
cultivat adesea pentru fiorile sale
frumoase, ca plantd

lulieSeptembrie.

ornamentald.

Frunzele, scoarta gi lemnul de Leandra

.sunt intrebuintate in medcin. Laptele g dben al acestei plante coupe doua substante
veninoase nurnite: Oleandriaa i Nei-Una.

Lebenita (Trans.), Citrullus vulgaris

Schrad., vezi Pepene-verde.
Leguma-bufnitelor (Trans. lid. Brasov

14g

corola in forma de phInie, (infundibuliformd) cu tubul mull mai lung

decht caliciul, limbul divizat in 4 lobi
concavi; fructele sunt boabe (bacce)
negrii. Creste prin tufisuri, cranguri,
lunci
pe marginea padurilor ; adesea cultivat prin gradini pentru garduri vii. Maiulunie. Melif.
Lemn de-cuisoare (Trans. Sauce( langd
Blaj, Turda - noua), Ribes aureum
Pursh., vezi Cuisor.
Lemn-dulce, Cioi anglav (Oltenita jud.

Ilfov), larbd-dulce, laciacina-duice. [fr.

R;lisse-hispide ; g. S u sshoi z].

Glycyrrhiza echinata L. 4. planta erbacee din fam. Leguminosae, frunzele

imparipenate ; florile mici liliachii In
raceme scurte capitate subrotunde;
fructele (legutnele) spinos-paroase.

Creste prin locuri umecle arenacee. lu-

nie.Glycyrrhiza glabra L. 4. [fr. Rglisse-glabre ; g. S us shol z]. planta

erbacee cu frunzele imparipenate ; fio-

rile mici albastrii sau albe, dispuse

in raceme fungi mai scurte decat

frunzele ; fructele (legumele) nepd-

roase (glabre). Creste la ses prin

fnete si cultivata. lulieAugust.

RI.ddcina de Gl. glabra este iatrebuintatit

In medioind sub numirea de : Radix Liquiritiae' .
Lemn-galben, Berberis vulgaris L.,

vezi Dracila.
Lemn-nelemn (Munt. padurea Crihala,
jud. Mehedinti), luger de Tamus cornmunis L., vezi Flueratoare.
Lemn-pucios, Cornus sanguinea L., vezi

Sanger si Pirus aucuparia Gaertn.,

vezi Scorus-de-munte.
Lemn-rios, Cerceii-babei (Mold. Tecuci).

[fr. Tusain - verruqueux ;

g.

regiunea Bran ului, M. Haret.), Veronica

Warziges-Pfaffenkppchen,

Lemn-cnesc, Daphne Mezereum L.,

rucosus Scop. D. arbust din fam.

Celastraceae cu ramurile cilindrice
verucoase ; frunzele opuse sunt rotunzite la bazd ; florile albe-verzui
sau galbui au petalele circular-ro-

Beccabunga L., vezi Bobornic.

vezi Tulichind. Evonymus europaeus

L., vezi Voniceriu., Rlzamnus Frangula L., vezi Crusdn.
Lemn-cnesc (Munt.). Lemnu-canelui,
Mdlinita (Bucovina si Mold.), Malinnegru (Trans.). [fr. Bois-noir, Prune,
Trone; g. Liguster, Hartrie-

Rainweide].Ligustrum vat-

gare L. D. arbust din fam. Oleaceae,

frunzele opuse sau chte 3 sunt o-

blong-lanceolate, neparoase (glabre)

intregi; florile albe, devenind la
urmd brun-rosietice, sunt tetramere,
cu un miros caracteristic i sunt dispuse In raceme dense, terminale sau axifare, caliciul urceolat cu 4 diviziuni,

Spindelbaurn]. Evonymus ver-

tunde cu puncte fine si rosii; pedunculele triflore, caliciul cu 5 dinti;

fructul o capsula cu semintele negrii,
necomplect Invalite de arilul fals de

coloare rosie. Creste prin pdduri,

crnguri i tufisuri. Maiulunie.
Lemnie (Munt. in baltile Dunarii, jud.

Braila si Ialomita, numire comunicatd

de Sandu Aldea.), Lythrum Salicaria
L., vezi Rachitan.
Lemnu-bobulul, Bobitel, Drob, Grozamd-Mare (Trans.). Ifr. Cytise noir-

www.digibuc.ro

I 50

ZACH. C. PANTU

cissant; g. Schwarz-werdender
Cytisus nigricans
Geisskleej.
frunze alterne petiolate si trifoliolate,

positae, tulpina foarte ramificatd, cit

ramuri rigide' i fragile, formnd mici
tufe, cari ajung uneori pnd la 1 m..
inaltime ; frunzele ingust-lineare (ci-

partea inferioard alipit pdroase; flo-

ramuri

L. 1. arbust din fam. Leguminosae,

foliolele obovale sau oblonge pe

rile galbine aurii sunt dispuse In lungi

raceme terminale multiftore i erecte;

fructul legumen alipit-paros. Creste

pe coaste petroase i pe stancile de
prin paduri. lunielulie.
Lemnu - cnelui, Ligustrum vulgare
L., vezi Lemn-cnesc.
Lemnu-Domnului, Alimon, Iarba-luiDumnezeu, Lemnu - lui Durnnezeu,
Lemnus, Lemnus-verde. [fr. Aurone,

Citronnelle ; g. A b erraut e, E b e rArtemisia Abrotanum L.

subarbust din fam. Compositae,
tulpina dreapt ramificatd; frunzele
bi-tripinatisecate cu vrfuri ingustlineare, cele superioare i cele din
inflorescentd sunt trifide sau intregi,
oblong-lineare; florile galbine sunt
dispuse in mici capitule sferice
cenusii. Aceast plantd cu miros penetrant de lrnie, originard din Eur a ut el.

ropa sudin si din orient, se cultivd

adesea prin grdini. August Sep-

tembrie.
Lemnu-lui-Dumnezeu (Trans. Ucia-desus, jud. Fgdra), Artemisia Abrotanum L., vezi Lemnu-Domnului.
Lemnu-vintului, Calm, Orgoian, Scumpie. (Trans. in Muntii-Apuseni).
Syringa Josikaea Jacq. fil. frumos
arbust din fam. Oleaceae de 2 - 4 m.
inaltime ; frunze ovate, ascutite, putin
carnoase fin-aspru-ciliate pe margine
de altfel glabre, pe partea superioard
intunecat verzi, pe cea inferioard
mai deschise suriu-verzi (glaucescente); florile violete (lilacine), fdr

miros (inodore), tubui corolei mult

mai lung dent limbul patul, cu 4 lobi

erecti, cei mai multi dintre pedunculii

floriferi sunt mai scurti dent caliciul,
florile dispuse in raceme la vrful
ramurilor. Creste in vdile umede din

munti pe locuri stancoase, in Transilvania endemin, uneori cultivat ca

plantd ornamentald. Maiulunie.
emnul-Maicei-Domnutui, larbd-sfntd,

Limbricarit. Poala-Maicei-Domnului.
[fr. Aurone-femelle, Petit Cyprs,
Santoline; g. Heiligenkraut,
Zypressenkrautl.
Santolina

Chamaecyparissus L. b. subarbust
foarte odorant, tot-deattna verde,

dens si alb-pubescent, din fam. Com-

lindrice) sunt alterne, apropiate pe

i

purtnd pe rachis 4-6

rnduri de mici dinti obtusi, obovali

sau oblongi, indepartati sau imbricati
pe toatd lungimea limbului ; florile
galbine, dispuse In mici capitule solitare . la varful pedunculelor lungi,
subtiri i rigide, involucrul rotunzit al

capitulelor galbine este format de

mai multe rnduri de mici solzi lineari imbricati, florile toate tubuloase
cu 5 dinti scurti si intinsi, cele marginale femele sau toate ermafrodite
fructele mici achene tetragonale nude_

Plantd, originar din regiunea me-

diteraniand (Europa sudied), si mult

cultivat prin gradini ca planta or-

namentald, mai cu seamd pentru mozaicuri. lulieAugust.

Aceasta planta aromatica posecle proprietati amare, tonice, emenagoge i ver
mifuge.

Lemnn Artemisia Abrotanum L., vezi

Lernnu-Domnului.

Lemnu-verde (Trans. Rebrisoara

Zagra, jud. Bistrita-Nasaud), Arte-

misia Abrotanum L., vezi LemnuDomnului.

Lemnwil (Bucovina, Cacica), Lythrunt

Salicaria L., vezi Rchitan.
Lentit, Lemna gibba L., etc., vezi
Lintita.

Leoard (Banat), Allium ursinum L.

vezi Leureld.

Lesnicioar, olonum Dulcamara L.

vezi Ldsnicior.

Lesnicioas Solanum Dulcamata L.,

vezi Lsnicior.
Leurd, Allium Victorialis L., vezi Aiude-munte.

Leurd Aliu-di-curie (Maced.), Aiude-adure, Leoardd (BAnat). [fr. Aildes-bois; g. Bar e n-L a u c h, Bien e n1 a u c h]. Allium ursinum L. 4. planed

erbacee bulboasd din fam. Liliaceae,

tulpina scapiformd
(fdrd-frunze),.
obtus-trigonala ; frunze bazilare
lung-petiolate, eliptic-lanceolate plane;
florile albe ca zapada, lung-pedunculate, cu miros tare de usturoi sunt

dispuse in umbele laxe capsulifere,

spat cu 1-3 valve persistente, staminele simple. Aceast plantd cu miros

de Usturoi creste prin pduri umede

si utnbroase. Maiu.
Leurdini (Trans. Borsa, yd. Mara-

www.digibuc.ro

P.LANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

mure0, Dahlia variabilis Desf., vezi

Gherghina.
Leustean, Buruian-de-lungoare, Bu-

ruiana-lingoari (Trans.). Lustreang

(Trans.). [fr. Liveche ; g. L i e b-

stockel].

Levisticum officinale

151

Levrusc, Vitis vinifera L., vezi Vitade-vie.

Liaba-ursului (Trans. Muntii-Apuseni),

Lycopodium Selago L., vezi Bradisor.

Liandru, Nerium Oleander L., vezi

Leandru.

radiate ; fructele lenticulare ovale,

Licin (Trans.), Lycium vulgare Dun.,

vezi Cdtina-de-garduri.
Ligoace (Maced.), Viola odorata L.,
vezi Toporasi.
Argavan (Maced.), Borostian si
Brostian (Trans.), lorgovan (Bnat).
Mlin (Trans.), Mdlin-rosu (Trans.),
Scrinte (Trans.), Scumpie (Trans.),

matica, originara din Europa sudicd,

se cultivd mult i prin prtile noastre
ca plant culinard si medicinald, uneori subspontanee. lulieAugust.

ringa vulgaris L. D. frumos arbust

din fam. Oleaceae, cu frunzele latovale, la bazd cordiforme, la varf

Koch., syn. Ligustieum Levisticuin L. 21-.

plantd erbacee cu miros penetrant

din fain. Umbelliferae, tulpina striatd ;
frunzele glabre (nepdroase) lucitoare

odatd-sau de 2 ori penatisecate, cu

foliole lat-obovale i dintate ; florile

gabline, dispuse in umbele multi-

aripat-costate. Aceast plantd aro-

Radacina de leustean este intrebuintata

de femeile stiutoare pentru a vindeca lungoarea (lingoarea); frunzele intrebuintate la
!med.-tam pentru dresul borsului. Radix
LevisticP Intrebuintatd

medicina.

Leusteanu-broastii (Mold. *arul-Dornei), Trollius

Bulbuci.

europaeus L., vezi

Leusteanu-munteltd (Bucovina, Campulung). Agrimonia Eupatoria L.,

vezi Turita-mare.
Levand, Lavandula vera DC., vezi

Leventica.
Levcoaie-gaibinii. Clzeiranthus Cizeiri
L., vezi Micsunele ruginite.
Levcoaie-rosie (Trans.), Matthiola incana R. Br., vezi Micsandre.
Leventic, Aspic (Trans.), Levand, Livant (Mold.), Livnticd, Spichinat
(Trans.). [fr. Lavande, Aspic ; g.
Lavendel, Spike]. Lavandula

vera DC., syn.

[fr.Lilas;g.Flieder, Trkischer
Flieder oder. Holunder]. Sy-

acuminate, cu marginea intreagd ; flo-

rile albastre (liliachii), rosietice sau

albe, plcut mirositoare sunt dispuse
in raceme ; caliciul mic, persistent,
campanulat cu 4 mici dinti neregulati,

corola cu tubul scurt, umflat in partea superioard, limbul mult mai mare
cu 4 diviziuni intinse i usor concave,

stamine 2 inserate la vrful tubului

corolei ; fructele

capsule, care se

deschid prin 2 valve. Creste spontaneu prin pdurile stancoase, mult

cultivat pentru florile sale frumoase
bine-mirositoare. Aprilie
Maiu.

Liliac-alb, Syringa vulgaris L. var.

alba Hort.cu florile albevezi Liliac.

Liliac-de-munte, Aninasi, Anin-de-munte.

[fr. Aune-vert ; g. Grne Elle r,

Grne Ertel. Alnus viridis DC.

l. arbust din farn. Betulaceae cu

Layandula officinalis

frunzele ovale, ascutite, dublu-serrate,

tae cu frunzele lineare sau oblonglineare cu marginele rsucite, surtomentoase cnd sunt tinere mai
trziu verzi, pe partea inferioard

nervure scurt-pdroase ; florile verzii,

dispuse in amente, amentele mascule

Chaix. D. mic arbust din fam. Labia-

glandulos-punctate ; florile albastre,

plcut mirositoare sunt dispuse in

verticile, care forrneazd lungi spice
terminale intrerupte, corola cu tubul
mult mai lung decat caliciul, usor

dilatat la OA, limbul oblic bilabiat cu

5 diviziuni ; fructele 4 nucule glabre

si netede. Aceast planta odorant,

originard din Europa sudicd, se cultivd si prin partile noastre. lunie
August. Melif.

Spicele florifere, Flores Layandulae intrebuintate in medicinti ca antispasmodice,

stimulante $i tonice.

de aceias coloare pe ambele ,prti,

glabre sau pe partea inferioar, pe
cele femele se afla pe ramuri deosebite, caliciul florilor mascule de
ordinar trifoliat ; fructele sunt nucule
ingust - aripate. Creste in regiunea
alpind, unde formeazd adeseori impreund cu Pinus Purnilio Hnke tufisele

acestei regiuni.
Lilac - de - p Adure (Bucegi), Daphne
Mezereum L., vezi Tulichind.
Liliac-frantozesc (Munt. Curtea-deArges), Hesperis matronalis L. var.
hortensis DC., vezi Liliacele.
Liliac-frantozesc, Liliac-nemtesc, MAlin-verde (Bucovina). Sytinga chinensis Willd., syn. syringa dubia Pers.

www.digibuc.ro

ZACH. C. PANTli

152

[fr. Lilas-Varin ; Lilas-de-Rouen ;

g. Fliede r]. arbust din fain. Olea-

ceae, frunzele oval-lanceolate, la baascutite, mai mici si mai

z
Inguste decAt la Syringa vulgaris, florile cu miros pldcut sunt rosii-liliachii,
lobii corolei ascutiti i plani. Plantd, originard din China, mult cultivatd prin
gradini i Syringa persica L. 1). [fr.
Lilas-de-Perse ; g. Fliede r]. ar-

bust cu frunzele ingust-lanceolate,

la bazd acuminate si nedivizate sau
laciniate ; florile liliachii cu miros

planta
Lilium bulbiferum L.
erbacee bulboasd din fam. Liliaceae,
bulb ovoid de mdrimea unei nuci, cu
solzii strnsi, albi la interior si rosieerectd,
tici la exterior tulpina
angulos-carenatd i pubescentd ; frunzele neregulat-dispuse sunt lineare,
sesile, cele superioare verticilate au
la subtioara lor bulbili negriciosi
lucii ; florile mari erecte, rosii sunt

dispuse in raceme, uneori contractate in umbele, periantul campanulat,

pe dinlAuntru cdrnos-verucos, este de

slab ; lobii corolei lngusti, Intinzndu-

coloarea sofranului cu punctuatiuni

Liliac-nemtesc,Syringa chitzensis Willd.

trald, adeseori cultivatd ca planta decorativd pentru florile sale frumoase.

se mai trziu putin concavi. Arbust

originar din Persia, cultivat prin gradini. Aprilie Maiu.

Syringa persica L., vezi Liliac-

frantozesc.

Liliacele (Curtea-de-Arges).Hesperis
matronalis L. var. hortensis DC. si
alte nurneroase varietAti vezi Nopticoasd.
Lilicea niprticlli (Maced.), Taraxacutn officinale Wigg. vezi Pdpddie.

Lilicea-soarelui (Maced.), Helianthus

annuus L., vezi Floarea-soarelui.
Lilicele (Munt. Curtea - de - Arges),
Limba-mdrei (Munt. Bucuresti). [fr.
Teraspic - vivace, Ibride-du-Perse.;

g. Bauernsenf, Schleif enblume].

Iberis semperflorens L.

21-. planta erbacee-subfrutescentd din

fam. Cruciferae, tulpina sublemnoasd

striata ramificat, de 30-60 cm. de

man ; folle totdeauna verzi, cuneiforme sau spatulate, putin cdrnoase,
obtuze, foarte intregi i glabre ; florile frumoase albe ca zapada, mari,
plcut-mirositoare, asezate in raceme
corimbifere, corola cu 4 petale neegale

brun-rosietice ; fructul capsuld obtus

cu 6 lobi. Original-A din Europa cen-

Maiulunie.

Lilie Irandfa (Trans.), Iris germanica

L., vezi Stnjini.
Liliom (Trans. Ciuguzel, jud. Alba infe-

riaord), Henzerocallis fulva L., vezi

Crin-galben.
Lilion ( Frans. Zlatna, jud. Alba inferioard), Hemerocallis fulva L., vezi Cringalben.

Lilion (Trans. Chirale jud. Solnoc-

Dobca), Lilium candidunz L., vezi

Crin.

Lillian-galben (Trans. Negresti, Tara

Oasului, jud. SalaD Hemerocallis fulva L., vezi Crin-galben.
Pinginel. [fr. Phalangre-ra-

meuse; g. Astige

Anthericum ramosum L. 21-. planta er-

bacee din fam. Liliaceae ; rddacini

fasciculate carnoase ; tulpina scapi-

forma ramificatd ; frunzele lungi, neare, canaliculate ; florile albe, dispuse in raceme ramificate ; stilul drept ;
fructul o capsuld rotundd. Creste prin

dintre care 2 externe mai mari ; fructul o siliculd comprimatd, abia emar-

fnete uscate, pe dealuri aride, prin

poieni de palure prin rdrisuri. lunie

marginate. Aceastd plantii, originard

din Europa sudica, pe la not cultivatd
ca planta ornamentald. Maiu Sep-

Lilufam (Trans., Teius, jud. Alba in ferioard), Lilium candidum L., vezi Crin.
Liluitim-alb (Trans. Mischiu, jud. TurdaAries, Negresti, Tara-Oasului jud.
Sdlaj, Pdnade etc.), Lilium candidum

ginatd la vrf, cu semintele usor

tembrie.

Line (Trans.), Liliunz bulbiferum L.,

vezi Lilie-rosie. Lilium candidum L.,
vezi Crin. Lilium Martagon L., vezi
Crin-de-pddure si Iris germanica L.,
vezi StAnjini.

Lilie-alba (Trans.), Lilium candidum

L., vezi Crin.

Lilie-galben (Trans.), Iris Pseud-Acorus L. vezi StAnjini-galbeni.
Lilie-r4ie (Trans.), Crin, Lilie (Trans.).

[fr, Lis bidbifere ; g. Feuer L ilie

lulie.

L., vezi Crin.

Lima, Hordeum Caput Medusae Hack.,
vezi Perisor.
Limba (Dobrogea, Cavarna judetul CaPhyllocactus Ackermanni
liacra).
Walp., syn. Epiphyllum Ackermanni Haw.

D. mic arbust cdrnos (plantd grasa)

din fam. Cactaceae, tulpina cArnoasd

de 50-80 cm. de lungd, turtitd sau

uneori cu 3-4 muchi, profund-incise,

www.digibuc.ro

153

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN-

crenelate, prevazut cu spini setacei;

flori in forma de pdlnie campanulat,

frumos roil, cu 12 petale lucitoare,

rosii-coccinee, cele externe mai des-.

chise, cam de 15-16 cm. in diametru,

florile numeroase, ies din crestele

(crenelurele) superioare ale tulpinei,
sunt far miros i dureaza mai multe
zile ; fructele de marimea unui ou de
porumbel cu 8 coaste. Aceast frumoasd plantd, originard din Mexic,
este adesea cultivatd ca planta ornamentald i mult rdspandita in cul-

Limba-cucului (Trans. Muntii-Apuseni).

Gentiana carpatica Wettst.o. micd

plant erbacee de tot glabra din farn.

Gentianaceae, tulpina sveltd, Cain de
10-20 cm. Malta, cu ramuri de inktime diferita ; frunze oblong-ovale,
cele radicale petiolate, celelalte sesile,
ascutite; flori albastriu-liliachii pedunculate numeroase in panicul, caliciul
cu 5 dinti (quinquef id) are tubul de 3 mm.

iar dintii de 6-7 mm. de lungi, despar-

Septembrie.

tili la baza lor printeun sinus rotunzit, lanceolati cu marginile revolute,

corola mediocr, cu 5 diviziuni, cilindrica iar la gat mai lrgita i fim-

vezi Broscaritd.

dintilor caliciului ; fructul o capsula

turd (numeroase varietati). Maiu

Limba-apei, Potamogeton natans L.,

Limba-baltilor, Alisma Plantago L.,

vezi Limbarita.
Limba - boului [fr. Langue-de-boeuf,
Bourrache-batarde ; g O c hsen -

zunge].

Anchusa italica Retz.

G. plant erbacee, acoperita cu peri
asprii i eposi, din fam. Bortagi-

naceae, frunzele lanceolate sau oblonge, sunt undulate ; florile mari sunt
de un frumos albastru, caliciul cu 5

dinti subulati mai lungi deck tubul

corolei. Creste prin pasuni, pe mar-

ginea smankurilor si a drumurilor.

Maiululie. Melif.
Limba-boului, Anchusa officinalis L.,
vezi Miruta., Statice Gmelini Willd.,
vezi Sicd.

Limba-broastei, Alisma Plantago L.,

vezi Limbaritd. i Hydrocharis Morsus ranae L., vezi larba-broastelor.
Limba-cnelui, Cynoglossum officinale L., vezi Arariel.
Limba - cerbulul, Seolopendrium val.

gare Smith., vezi Navalnic.

Limba-eucului, Colan (Bucovina), Dragoste (Trans.). larba-dragostei, [fr. Botryche-Lunaire; g. Alle r manns ha r-

n is c h, G emeine Mondraute].

Botrychium Lunaria Swartz. 21-. mica

planta erbacee din fain. Ophioglossaceae, rizomul cu numeroase fibre

radicale, emite numai 2 frunze una
fertild i una sterila, concrescute cam

nand la mijlocul plantei, de unde se-

parndu-se, cea fertild creste mai

mult si se transforma inteun spic
terminal, care poartd sporangii cu
spori ; cea sterild este penatisecata,
cu dese segmente semilunare sau
romboidale-cuneiforme, intregi sau

usor crestate. Creste prin pdsunile

poienile din regiunea subalpina
alpind. Maiulunie.

briata, tubul corolei cam de lungimea

evident stipitata. Creste prin poienile

pasunile din regiunea montana

subalpind, adesea. lulieSeptembrie.

Limba-mrei (Munt. Bucuresti), lberis
semperflorens L., vezi Lilicele.
Li mba-marel (Trans.), Limbusoa. A. [fr.

Traspic,Teraspic-d'ete ; g. Bauern-

semf, Schleifenblume].Iberis
umbellata L. (D. mica planta erbacee

din fain. Cruciferae, tulpina erectd,

striat si ramificatd in partea superioard ; frunzele lanceolate acuminate,

cele inferioare usor dentate, cele superioare intregi ; florile albe, rozee
sau purpurii, de ordinar insd violete,
dispuse in corimbe umbeliforme, terminate formand prin reuniunea lor o
mare umbeld ; petalele externe mai
mari deck cele interne ; fructele silicule comprimate, lat-aripate m ascutit-bifide. Originard din Europa sudicd, adesea cuitivata ca plant decorativ. lunieSeptembrie.
Limba-mielului, Aratel, Aretel, Bomanta (Trans.), Otratel (Trans.-Ndsaud). [fr. Bourrache ;

g. Borets

Borrago officinalis L. 0. planta

erbacee acoperit cu peri asprii din
fam. Borraginaceae, tulpina ramifi-

catd; frunzele inferioare eliptice, obtuse spre baz ingustate, cele superioare caulinare oval-lungrete sesile
subcordiforme la baza ; florile frumoase sunt albastre, rar albe, dispuse
in panicule cu ramuri scorpioide, co-

rota rotacee cu gatul prevzut cu 5

nectare, lobii corolei ovali ascutiti,
foarte intini, staminele externe, re-

unite inteun tub. Aceastd planta, originard din regiunea mediteraniand, se

cuitiv i pe la noi. lunielulie. Melif.
Mode acestei plante au proprietati su-

dorifice, pectorale i sunt Intrebuintate ca

www.digibuc.ro

154

t. 'PANTU

atari in contra tusei; frunzele sunt

mestibile.

berculati. Creste prin locuri umede,

prin tufisuri i pduri. Maiulunie.

Graue

Limbalerpelui (Bucovina, Crnpulung),

Cardamine pratensis L., vezi Stupitul-

Compositae, raciacina fasciculata cu

fibre fusiforme ingrosate ; tulpina cu

Limba-soacrel (Bucuresti), Opuntia Ficus indica Mill., vezi Broasca.

Limba-vacei (Mehedinti), Scolopendrium vulgate Smith., vezi Navalnic.
Limba-vecineL Scolopendrium vulgate

Umba-oaieL Palmida.

[g.

Kratzdistel]. Crisium canum M.

Bieb. 21-. planth erbacee din fam.

un singur capitul sau cu cateva ramuri lungi, terminate prin cate un

capitul; frunzele oblong-lanceolate,
sinuat-dintate sau penatipartite, cele
inferioare decurente sunt pe partea
inferioara cenusii i arachnoideu-lanoase ; florile ermafrodite purpurii,
dispuse in capitule ; fructele achene
oblonge comprimate, glabre i cu
papus plumos. Creste prin fan ete umede

mlstinoase. IulieAugust.
Limba-oaieL Plantago major L., vezi
Patlagina.

Limba-oii (Munt. Cmpina, jud. Pra-

holm, numire comunicata inpreuna cu

planta de Dr. Istrati), Alisma Plantago L., vezi Limbarit.

Limba-peOeluf, [fr. Statice-Limonium ;

g. Echter-Wiederstoss].Statice Limonium L. 21-. planth erbacee

dtn fam. Plumbaginaceae, frunzele

de un verde albastriu sunt oblonge
sau oblong-lanceolate, aproape eliptice, mucronate, ingustate In petiol,
glabre, uninerviate si bazilare ; din
milocul frunzelor iese o tulpin scapiformd cilindrica, erect& glabra, In

partea superioara cu ramuri erect-

patente, subcorimboase, cu ramurelele la urma reflecte ; florile violete

cu un caliciu alb-albstrui, Indesuitapropiate in spice, alungite unilaterale, grupate Inteo mare panicula

corimbiformh. Creste prin fnete nisipoase i umede. August--Septembrie.

Limba-petelui, Statice Gmelini Wild.,
vezi Sich.
Limbalearpeluf. [fr. Herbe-sans-couture, Langue-de-serpent ; g. N a tte r-

zungej.

cucului.

Smith., vezi 1\ivainic.

Limba- vrbiei. [fr. Langue - de -moi-

neau; g. Spatzenzunge, Vogelk o p f]

Thymelaea Passerina Cos.

et Germ., syn. Thymelaea arvensts Lam.

sau Stellera Passerina L. O. mica plants

erbacee din fam. Thymelaeaceae, tul-

pina dreapta simpla sau ramificatd;

frunzele linear-lanceolate, Imprstiate ;

florile verzui mici sunt axilare, caliciul persistent cu 4 lobi, dupd Inflorire se vestejeste si Inveleste fructul,
corola lipseste, fructul nucula co o
singura samanta. Creste pe campuri,
prin locurile aride. IunieAugust.

Limbari, Limba-baltilor, Limba-broastei, Limba-oii (Munt.), Patlagina-apei,

Patiagina-de-apa, Platagina-baltilor,
Platagin- de -apa, Podbeal- de -apa
(Trans.). [fr. Flateau, Plantain-d'eau;

g. FroschlffellAlisma Plan-

tago L. 4. planta erbacee aquatich

din fam. Alismataceae, rizomul gros;

tulpina dreapth, ramificata; frunzele
bazilare lung-petiolate, ovale sau lan-

ceolate, cordiforme sau rotunzite la

baza; florile mici, albe sau rozee,
dispuse In verticile, formnd un racern compus. Creste prin locuri inun-

date, blti, mlatini, santuri cu apa,

paraie, pe malurile raurilor i lacurilor. lunieSeptembrie. Melif.

Limbricarit, Santolina Chamaecyparissus L., vezi Lemnul-Maicei-Domnului.

Limbrca (Bucovina, Voitinel), Epilobium hirsutum L. vezi Pufulite.

Oplzioglossum vulgatum

Limbupard, Iberis umbellata L., vezi

Ophioglossaceae, rizomul lung emite

numeroase fibre radicale alungite ;
tulpina erect, inconjurat la baza de
o squama invaginantd, brun-negricioash ; frunza unich este ovala sau

Linarit, Buruiana-de-in, Floarea-jelei

(Bucovina), Gura-matei, In-shlbatic

L. 4. mica planta erbacee din fam.

oblong-ovala, obtus, la baza ei Imbra-

tisand tulpina; sporangii, dispust intr'un spic terminal, linear, erect, simplu

sau mai rar bifurcat, cu un varf ascutit, format din prelungirea rachisului

deasupra sporangilor; sporii fin-tu-

Limba-mrei.

(Trans.), Inisor-de-alior
Tecuci),
Inarich (Bucovina), Jalea (Bucovina),
Trapanag. [fr. Linaire ; g. L e i n-

kraut, Frauenflachs]. Linaria

vulgaris Mill.4.planta erbacee din fam.

Scrophulariaceae, cu frunzele alterne,
lanceolat-lineare, ingrmdite ; florile

galbine dispuse In raceme terminale

dense, si glandulos-paroase, caliciul

www.digibuc.ro

155

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

cu 5 diviziuni, corola bilabiat la bazd

cu un pintene, buza superioara cu 2

lobi, cea inferioard cu 3 lobi ; fructul capsuld cu seminte plane aripate,
la mijloc sgrdbuntoase. Creste prin
locuri aride cultivate si inculte, darmturi, pe lngd drumuri ziduri.
MaiuSeptembrie. Melif.
Lingura - pupil (Banat), Aristolochia
Clematitis L., vezi Remf.
Lingura-popli, Asarum europaeum L.,
vezi Pochivnic.
Lingura-znelor (jud. Gorj). Hydnum

zonatwn Batsch. Ciuperca din fam.

Hydnaceae, paldria Intins, aproape

In forma de palnie (infundibuliform),

subtire, pieloas (coriacee), vrgatd,

cu vrgi roze, ruginii i brune, [And
la 5 cm. de latd, galbin-ruginie ; piciorul lung si subtire, aproape egal

de gros, pros, la bazd bulbos, de

coloare brun-deschisa ; ghimpii egali

subtiri, ruginii la urm. Creste vara

rand. toamna In pddurile de stejar.
Lingurea [fr. Cochlaria ; g. Gebr u-

c hliches Lffelkraut].

Co-

chlearia officinalis L. G. mica planta

erbacee din fam. Cruciferae, frunzele
inferioare petiolate, lat-ovale, i usor
cordiforme, celelalte ovale, dintate pe
margine si sesile ; florile albe, dispuse in raceme terminale ; fructele
silicule

eliptice, cu o nervura me-

diana pe valve. Originard din Europa

nordicd, cultivat ca planta medicindl. Maiulunie.

Frunzele proaspete ale acesteiplante sunt

intrebuinMte In medicina sub numirea de
Herba Cochleariae pentru a combate afectiunile antiscorbutice, scrofuloase, catarele
pulmonare, hydropisiite si boalele cronice
de piele.

Lingurita-zinei, Fornes lucidus Fr.,

foliole ; florile alburii cu vinisoare

liliachii sunt solitare sau In raceme

lungpedunculate cu 2-3 flori ; fructele sunt mici legume romboidale cu
2 seminte. Aceasta mica plantd, originara din regiunea mediteraniand, se
cultiva pentru trebuinte culinare. Iu-

nielulie.

Linte-brosteasa, Lemna gibba L., L.

minor L., L. polyrhiza L., si L. trisulca L., vezi Lintitd.

Linte-de-balt` Lemna gibba L., L.

minor L., L. polyrrhiza L. si L. trisulca L., vezi Lintita.

Linte-de-praturi, Lathyrus pratensis

L. vezi Lintea-pratului.

Linie-neagra, Orobus niger L., vezi

Orsticd.

Linte-salbaticfi (Trans.), Lemna gibbct

L. etc., vezi Lintit.

Linta-bltilor, Lemna gibba L. etc.,

vezi Lintit.

Lintea - broastei, Lintea - broastelor,

Lemna gibba L. etc., vezi Lintita.
Lintea-pratului, Bobusor, Fseutd, FaLinte-de-praturi, Mdzriche,
Sdgetelc (Bucovina). [fr. Gesse-des-

solicd

ores; g. Wiesen-Platterbse].

Latizyrus pratensis L. 21.. plant erbace, acoperit cu peri moi, din fam.
Leguminosae, frunze terminate prin-

tr'un crcel ramificat cu o singurd

pereche de foliole; florile galbine,

dispuse intr'un racem multiflor ; fructul un legumen linear-oblong. Creste

prin pduri, tufise, livezi i psuni.

lunielulie.

Lintitg, Lentit, Lintea-bltilor, Linteabroastei, Lintea-broastelor, Linte-debalta, Linte-brosteasc, Linte-slbatied (Trans.), Lintita-de-apd, Sdreatd,
Sdrete. [frlentilles-d'eau, Grains-dearenouille, Cannetille, Canille; g_

syn. Polyporus lucidus Leys. Ciuperca

suberos-lemnoasa, brun-rosieticd, lus-

Wasserlinse].

ria reniforma sau de forma unui evan-

gur. radAcind.

truita din fam. Polyporaceae, paid-

tai, alburie la Inceput, avahd sulcuri

concentrice ; piciorul (stipitele) este
lateral, uneori lipseste cu totul ; sporii ovali sau oval-oblongi sunt usor
verucosi sau netezi. Creste vara pe
trunchiurile i radacinile arborilor bIt-

Lemna gibba
L. 94. corpul plantei oval, pe partea
inferioard spongios-botnbat cu o sinLemna minor L. 21--

corpul plantei (fronda) oval, pe am-

bele prti plan, cu o singur raddcin.

Letnna polyrrhiza L. 21.. cor-

pul plantei (fronda) orbicular oval,

pe partea inferioar brun-rosietic sI

L. G. mica planta erbacee din fam.

cu un fascicul de rddcini. Lemna

trisulca L. 24.. corpul plantei (fronda)
lanceolat, la urtn petiolat i pe partea inferioard cu o singurd radacina;
frondele reunite cAte 3 in forma de

superioare de regul cu 6 perechi de

aquatice din fam. Lemnaceae traiesc

plutind la suprafata apelor stagnante

trni.

Linte [fr. Lentille ; g. Linse].

Lens

esculeata Moench., syn. Ervum Lens

Leguminosae ; frunzele penaticompuse terminate printeun carcel, cele

cruce. Toate aceste plante erbacee

www.digibuc.ro

156

ZACH. C. PANTU

sau lin curgdtoare, formand colonii

mai mult sau mai putin intinse. Apri-

lieMaiu.

LintitA, Wolffia arrhiza Wimm., vezi

Lintita-marunta.

Lintita-de-apd, Lemna gibba L. etc.,

vezi Lintita.
Lintitfi-mrunt, Lintitd. [fr. Lenticulesans racines ; g. Wurzellos e-

Wasserlins e].Wolffia arrhiza

Wimm., syn. Lemna arrhiza L. 4. mica

planta erbacee aquatica din fam.

Lemnaceae, corpul sau sferic-eliptic

cu partea superioard (aeciand) planiuscula, iar cea inferioara far rddacini este foarte bombatd si al-

buriu verzue. Wolffia arrhiza este cea

mai mica planta Phanerogama din Ro-

mania; ea traieste plutind la suprafata apelor statatoare sau lin curgdtoare, formand colonii, uneori in so-

cietate cu specii de Lemna.

Lipan, Lappa major Gaertn., Lappa mi-

nor DC. si Lappa tomentosa Lam., vezi

Brustur ; precum i Verbascum phlo-

moides L., vezi Lumanare.

Turitd. [fr. Bardanette g. I g e lEchinospermum Lappula
s a m e].
Lehm., syn. Lappula Myosotis Moench.
sau Myosotis Lappula L. O. i G. planta

erbacee rigid-paroasd din fam.Borraginaceae, tulpina ramificatd, erecta ;

frunzele lanceolate adpres-pdroase;
florile albastre, caliciul cu 5 diviziuni
profunde, corola (hypocraterimorfa),
cu 5 lobi i cu tubul scurt, prevazut
la gat cu 5 solzi convexi, starninile inchise in corold (incluse),
pedunculii fructiferi erecti ; fructele
stint nucule triquetre, pe margini cu
spini recurbati (aculet glochictiatt) bise-

riati, pe disc si pe laturi tuberculate.

Creste prin locuri nisipoase i aride,
cultivate si inculte, pe Una drumuri
si pe coline uscate. Iunie August.
Cuscuta Epithymum L. si Cuscuta europaea L., vezi Tortiel.
Galium Aparine L., vezi Turit.
Lychnis Viscaria L., vezi Lipicioasa.
Silene nemoralis W. et Kit. vezi Lipicioas. i Xanthium spinosum L.,
vezi Holerd.

Lipicioash [fr. Rapette, Bardanette; g.

Schlangenduglein, Scharfkraut]

Asperugo procumbens L.

0. plantd erbacee din fam. Borra-

ginaceae, tulpina culcat i rainificatd, este acoperita cu peri asprii

recurbati ; frunzele oblonge, ingustate

la baza ; florile mici lbastru-rosie-

tice ; caliciul fructelor foarte mult

mdrit, sinuat-dentat i aproape foliaceu. Creste prin ddramaturi, prin locuri cultivate si inculte, prin tufisuri,
pe langa garduri, ziduri i drumurL

MaiuIulie.
Lipicioasa, Galium Aparine L., vezi

Turita.
Lipicioasd, Lipici, Teita-rosa (Bucovina). [fr. Attrape-mouche, Bour-

Lichbonnaise ; g. P echn elk e].

nis V iscaria L., syn. Viscaria yulgarte

Roehl. 4. plantd erbacee din fam.

Caryophyllaceae, tulpina glabra, In

partea superioard vascoasd (lipicioas) ; frunzele lanceolate nepdroase ; florile roii, rar albe, paniculat-racemoase, aproape verticilate,
caliciul cu 5 dinti, corola cu 5 petale

cu o coronuld ; fructul o capsuld dehiscentd prin 5 dinti, semintele reniforme. Creste prin fnetele, pasunile i padurile de la campii si din
munti. Uneori se cultiv prin gradini

ca planta decorativd mai cu sama

exemplare cu flori invoalte.
Iunie. Melif.

Maiu

Lipicioask Lipici [fr. Silne des-bois.

g. Leimkraut]. Silene nemoralis
W. et. Kit. 21.. plantd erbacee pubescentd din fam. Caryopizyllaceae,
frunzele oboval-oblonge sau elipticlanceolate ; florile

alburii, dispuse

cate 3 sau mai multe la varful ra-

murilor opuse, trichotonic ramificate

vscoase ; caliciul cu 5 dinti, corola
cu 5 petale bifide ; fructul capsula.

Creste prin locurile stancoase din

pdurile muntilor i pe marginea padurilor dela yes. lunieIulie.
Lipitoare (Trans.). [fr. Asperule-des-

champs; g. Acker-Meier, Meister]. Asperula arvensis L. G.

mica planta erbacee din fam. Rubiaceae; frunzele caulinare linear-lan-

ceolate, obtuse cate 6-8 in verticile ;

florae albastre, dispuse in fascicule

terminale, mai scurte decat involucrul,

format din bractee cu peri rigizi pe

margine ; fructele glabre sau irn-

prstiat-scurt-pdroase. Creste prin

locuri cultivate, dealuri aride i campuri nisipoase. Maiu -fume.
Lipitoare-de-vopsit (Trans. [fr. Asprule-des-teinturiers ; g. Far b er Meier].
Asperula tinctoria L.
mica planta erbacee din fam. Rubiaceae, tulpina dreapta patrun-

ghiulara, frunzele inferioare ate 6

in verticil, cele superioare cate 4,

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL, ROMAN

toate ingust-lineare ; florile albe, la

urcrid rosietice, dispuse In cime ter-.
minale la varful tulpinei i ramurilor ;
fructele netede. Creste prin livezi

prin tufisurile de pe colinele aride.

IunieIulie.
Lipsanoaice Flori-ca-stelele i Flori-

de-sticld (Trans.). [fr. Coreopsis-elgant; g. Sch ngesic h t].--Coreopsis

tinctoria Nutt., syn. Calllopsis tinctoria
DC. sau Calliopsis bicolor Rchb. O. sau

G. planta erbacee din fam. Com-

positae, tulpina ramificatd dreaptd

striatd ; frunzele radicale, dispuse In
rozetd bipinatisecate, cele caulinare
opuse, sesile multifide ; florile in

capitule terminale, pe marginea capitulelor un singur rand de flori ligulate, intinse trifide si dintate de
coloare galbind inchisd, florile discului (florile centrale) de coloare
rosie-negricioasd. Aceast frumoasa

plantd, originard din America de nord,

se cultivd i pe la noi ca planta or-

namentala. lunieOctombrie.
Litian (Bucovina), Lycium vulgare
Dun., vezi Cdtind-de-garduri.
Livant (Mold.), Lavandula vera DC.
vezi Leventicd.

Livantic, Lavandula vera DC., vezi

Leventica.

Lobelia [fr. Loblie ; g. L obelie ].

Lobelia Erinus L. O. mica planta
erbacee glabrd din fam. Campanulaceae, tulpina ramificata ; frunzele

alterne, frurnos-verzi, oblong-obovale,

ingustate in petiol, obtuz dintate, cele
superioare lanceolat-lineare, aproape
Intregi ; florile mici de un albastru-

azuriu, dispuse In raceme terminale

laxe, bracteele de consistenta frunzelor, caliciul conic cu 5 dinti lineari,
putin bilabiati, 3 superiori si 2 inferiori, corola cu 5 diviziuni neregulate, cele 2 superioare mici, erecte,
de un albastru deschis, adesea unicolore ; cele 3 inferioare mult mai mari
si mai late, intinse in jos si albdstrii cu
una sau 2 pete mici, albe la gat
cari sunt de obiceiu incretite (indoite)
si cu puncte purpurii, staminele

pistilul sunt ascunse sub diviziunile

superioare. Aceast micd dar frumoas plantd, originard din Africa

sudicd. (Cap), este foarte mult cul-

157

Lobidrag (Oltenia), Tropaeolum majus

L., vezi Condurul-Doamnei.
Lobisdrag (Oltenia), Tropaeolum majus L., vezi Condurul-Doamnei.
Lobodk Atriplex liortensis L., vezi
Lob odd-de-gralina. Atriplex littoralis L., vezi Caprita. Atriplex nitens Schkuhr., vezi Loboda-de-dru-

mud i Atriplex tatarica L., vezi

Lobodd-sdlbaticd.
Lobodei [fr. Arroche ; g. Mel de 1.
Atriplex latifolia Wahl., syn. A. hastata
L. O. planta erbacee din fam. Chenopodiaceae, cu ramuri divergente ;
frunzele alterne, cele inferioare trian-

gulare hastiforme, dintate, cele mijlocii hastiform-lanceolate, cele superioare lanceolate, intregi ; florile ver-

zui, monoice dispuse In glomerule,

reunite In spice ; periantul fructifer

triangular cu marginea Intreagd sau
denticulatd. Creste prin locuri inculte
si sarate, prin ddramdturi, pe langd
drumuri i garduri. lulieSeptembrie.
Atriplex oblongifolia W. et. Kit.
O. tulpina i ramurile erecte ; frunzele inferioare oval-lanceolate, dentate aproape hastiforme, cele superioare lanceolate de tot Intregi ; periantul fructifer oval-romboidal de
tot intreg ; glornerulele florilor reunite in spice fructifere laxe, la vdrf
plecate In jos (nutante). Creste prin
locuri inculte, virane, ruderale, pe
langd garduri i drumuri. IulieAugust
Atriplex patula L. O. tulpina erbacee, cu ramurile inferioare
divergente ; frunzele concolore, cele
inferioare lanceolat-hastiforme, dintate, cele superioare linear-lanceolate
intregi ; periantul fructifer hastiformromboidal. Creste prin locuri cultivate si inculte, pe langd drumuri
garduri. IulieAugust. i Atriplex
rosea L. O. frunzele sinuat-dintate,
cele inferioare romboidale, cele superioare ovale ; florile verzui, monoice, dispuse in glomerule, reunite
in spice intrerupte foliate ; periantul

fructifer triangular-romboidal, ascutit,

dintat dela bazd 'And la mijloc albcartilaginos i concrescut. Creste prin

drmturi, pe langd locuinte, garduri,
drumuri i ziduri. lulieAugust.

Lobida-bunk Atriplex hortensis L.,

planta or-

vezi Lobodd de grddind.

Loboda-de-drumuri, Lobodd. [fr. Ar-

numeroase varietati. lunieOctom-

Atriplex nitens Schkuhr. O. planta

tivatd prin grddini ca

namentald, obtinandu-se prin cultura

brie.

roche ; g. Glnzende

erbacee din fam. Chenopodiaceae cu

www.digibuc.ro

158

ZACH. C. PANTU

frunzele pe partea superioara verzi-

strdlucitoare, iar pe cea inferioar

albe-argintii ; pedunculele fructelor
mult mai scurte dect fructele. Creste
prin locuri viranc, prin drarnturi,

pe lng locuinte si pe la saline. lu-

lieAugust.

Lobod-de-gradinft, Lobod, Lobodealbe (Trans.), Loboda-buna. [fr. Bonne-

Dame, Chou d'amour, Follette ; g.

Qarten-Melde]. Atriplex hortensis L. 0. planta erbacee din fam.

Chenopodiaceae, frunzele pc ambele

parti de aceias coloare, cele inferioare cordiforme triangulare, dintate,

cele superioare oblonge triangulare,

aproape lanceolate ; Inveli.sul floral
in stadiul de fructificare rotund-oval,
acuminat i cu marginea Intreaga ;

pedunculele fructelor cam de aceeas

lungime cu fructele ; uneori planta intreaga rosie ca sngele. Aceastd planta,

originard din nordul Europei, se cul-

tiva pentru a fi Intrebuintata la buctrie ca si spanacul. lulieAugust.

Lobod-puturoas [fr. Vulvaire ; g.

Stinkender Gnsefuss]. Che-

nopodium Vulvaria L. 0. planta erbacee, cu miros urdt, din fam. Chenopodiaceae, tulpina difus-ramificath.

Intinsa pe pmnt ; frunzele pe-

tiolate, romboidal-ovale, de tot Intregi,

albe-cenusii si fdinoase pe ambele

pdrti ; florile verzi, dispuse In glomerule, formnd raceme riefoliate, cali-

ciul fructifer cu sepale necarenate

conivente, invlind fructul ; semintele lucitoare foarte fin punctate.

Toatd planta are un miros caracte-

ristic de tari, datorit Trimethylaminei.

Creste prin locuri ruderale, pe drumuri si ziduri. lulieAugust.

Loboda-salbatic, Lobod. [g. T a t a-

r isc he Melde]. Atriplex tatarica L. 0. planta erbacee din fain.

Chenopodiaceae, frunzele adnc-sinuat-dintate, aproape lanceolate, cele inferioare triangulare, cele superioare
lanceolate Intregi ; florile verzui dispuse Intrun spic terminal fart frunze. ,
Creste prin dratnaturi, locuri inculte
umede i sarate, in jurul salinelor

pe langa drumuri. lulieAugust.

Lobode-albe (Trans.), Atriplex hortensis L., vezi Loboda-de-gradina.
Locotit (Trans.), Staphylea pinnata
L., vezi Clocotis.
Loptea, Lopatica [fr. Lunaire-vivace ;

g. Ausdauerndes Silberblatt,
Mondviole].

Lunaria rediviva

L. 21-. planta erbacee din fam. Cruciferae, toate frunzele petiolate, profund cordiforme i dintate ; florile
liliachii

i mari ; fructul o silicula mare,

pland, foliacee, eliptic-lanceolat

ascutita la ambele capete, semintele

aripate sunt reniforme si de douh
ori mai late deck lungi. Creste prin
padurile umbroase si umede din regiunea montana si subalpin. Maiu
lunie.

Loptica, Lunaria rediviva L., vezi Lopatea.

Lopostani (Trans. Nasaud), Tropaeo-

lum majus L., vezi Condurul Doamnei.

Loza (Bucovina), Salix Capraea

L.,

vezi lov.
Lozie, Salix purpurea L., vezi Rachitrosie. Salix viminalis L., vezi Mlaje

Salix fragilis L., vezi Rchit.

Luba', Cucurbita Pepo L., vezi Bostan.
Lubenit (Trans, si Oltenia), Citrullus
vulgaris Schrad., vezi Pepene-verde.
Lubenit (Trans.), Cucurbita Pepo L.,
vezi Bostan.

Lubit (Trans.), aalbenus, Glbenuse,

Galbanusul-inului, Lubita, Oul-inului.

[fr. Camline-cultivee ; g. Dotte r,
Leindotter]. Camelina sativa
Crantz. 0. planta erbacee din fam.
Cruciferae, frunzele caulinare dela
mijloc sunt oblong-lanceolate intregi
sau putin denticulate, la bazd sagitate ;
florile palid-galbine cu petalele mult

mai lungi deck late ; fructul siliculd

piriform cu valvele foarte convexe ;
semintele galbine. Creste prin locuri
inculte nisipoase si aride. Mult cultivata ca planta industriald pentru semintele sale oleaginoase. lunielulie.
Lubit, Camelina sativa Crantz., vezi
Lubit.

Luceafr (Bucovina, Lucina jud. Campulung). [fr. Scorzon ere ; g. S c h I a n-

genwurz].

Scoizonera rosea W.

et Kit. 2I-. mica planta erbacee din

fam. Compositae, rizomul are la baza

tulpinei o formatiune fibroasli, tulpina
foliat, de 20-30 cm. de inalt, cu
un singur capitol de flori la vrf, mai
rar doi capitoli ; frunzele plane linearlanceolate, cele radicale, cel mult de
lungimea tulpinii ; flori rozee, reunite
Inteun mare si frumos capitol la var.ful tulpinei, inconjurat de un involucm format din foliole verzi, cele externe oval-lanceolate ; fructele achene
scurt-stipitate, cu coastele scabru-(aspru)-denticulate. Creste prin poienile
pasunile pietroase din regiunea

www.digibuc.ro

159

PL.ANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

sub-alpind i alpind a muntilor nos-

trii. lunieAugust.
Lucerni, Medicago sativa L., vezi Lu-

terna.
Luciu (Mold. jud. Neamtu, comuna Han-

gu), Pinus silvestris L., vezi Pin.

Lugaciu (Banat), Dipsacus silvestris

Mill., vezi Varga-ciobanului.

Lumnare, Coada-boului, Coada-lupului, Coada-mielului, Coada-vacei, Corovatic, Lumanarica, Lumndrica-Domnului, Lipari, Pur. [fr. Bouillon-blanc ;

g. Knigskerze, WindblumenVerdhnliches Wollkrautl.

bascum phlomoides L. G. mare plant&

erbacee din fam. Scroplzulariaceae,

frunzele crenate, acoperite pe ambele
fete cu un toment (psla) galbui
des, ele sunt scurt decurente ; florile
mari galbine, cele 2 stamine mai fungi

sunt glabre sau putin-paroase in partea superioara ; florile dispuse intr'un

spic lung si dens. Creste pe colinele
aride i pe cmpii nisipoase, prin locuri inculte, prin vdile rurilor. 1u-

lieAugust.

Florile acestei plante: ,Flores Verbascr

stint intrebuintate in medicina ca pectorale
si calmante.

Lutnnrica (Bucovina), Gentiana asclepiadea L., vezi Lumandrica-pdrnantului.

Lumnried, Verbaseurn phlomoides L.,

vezi Lumnare.
Lumndrica, Coada-lupului (Trans.),

Coada-vacei, Corovatic, Corovatica.

[fr. Bouillon-blanc, Cierge-de-Notre-

Dame; g. Kleinblumiges Wollkraut, Knigskerze]. Verbascum Thapsus L. E. planta erbacee

din fam. Scrophulariaceae, frunzele

mari, mdrunt crenate, acoperite pe
ambele fete cu un toment gdlbui
dens, frunzele caulinare complet decurente dela frunza la frunza ; florile
galbine, aproape fat% miros sunt dispuse intr'un lung racem terminal de
obicei simplu. Creste prin locuri uscate, petrisuri i coaste, pe marginea
pdclurilor

gust. Melif.

prin poieni. lulieAu-

Florile acestei plante: ,Flores Verbascr

sunt Mtrebuintate in meclicina ca pectordle

si calmante.

Lumnkrica-albastra (Bucovina, Putna), Gentiana asclepiadea L., vezi

Lumndrica-painntului.

Lumnrica-D o in nulu i, Verbascum

phlomoides L., vezi Lumnare.
Lumdarica-pdmntului,Besicuta (Bu-

covina), Doi-frati (Bucovina) 1nturd,

Inturea, Lumanrica (Bucovina), Lumnaricd-albastra (Bucovina), Taietura (Bucovina). [fr. Gentiane--port
d'Ascipiade; g. Wrge r-E nz i a n].
Gentiana aselepiadea L. 21-. planta
erbacee din fam. Gentianaceae, tul-

pina inaltd cu numeroase frunze si

flori ; frunzele opuse, oval-lanceolate,

acuminate cu 3-5 nervure ; florile

marl, frumoase axilare

terminale,

scurt pedunculate sunt albastre cu

puncte mai intunecate sau mai rar

albe glbui, solitare rar ate 2, corola

cu 5 diviziuni. Creste prin padurile
umbroase i umede din regiunea
montand i subalpind. AugustSeptembrie.
Aceasta planta este buna cte friguri
pentru vaci cnd crusesc.

Luminita., larba-asinului, Luminita-noptei. [fr. Onagre, Herbe-aux-nes ; g.

Nachtkerze].Oenothera biennis

L., syn. Onagra biennis Scop. S. plantd

erbacee din fam. Oenotheraceae, tul-

pina dreaptd acoperitd cu peri moi

scurti cu peri mai lungi, ce ies

din mici tubercule ; frunzele alterne,

putin dintate, lungarete sau oval-lan-

ceolate, cele bazilare obtuze si terminate cu tin vrfulet ascutit; florile

mari, galbine sunt aproape sesile,
caliciul cu tubul alungit, corola cu 4

peta.e cordiforme mai fungi deal

cele 8 stamine ; fructele capsule o-

blorige. Aceast plantd, original% din

Virginia (America nordica), este salbatacit i prin prtile noastre, unde
creste prin locuri nisipoase si umede,
pe malurile rurilor, prin santuri, pe

langa drumuri. IunieAugust. Mlif.

Luminita - noptei, Oenothera bienniS
L., vezi Luminitd.

Luminoasti, Clematis integrifolia L.,

vezi Clocotei 0 Clematis Vitalba L.,
vezi Vitd-albd.

Luminoas, Curpen-drept, Nprasnic,

Naprasnic% (Trans.). [fr. Clematite-

dresse; g. Steife Waldrebe].

Clernatis recta L., syn. Clematis erecta

Ail. 2J. plantd erbacee din fam. Ranuneulaceae, tulpina fistuloasd dreaptd,

frunzele penaticompuse cu foliolele

ovale, intregi, acuminate; florile albe
sunt dispuse In raceme terminale ;
caliciul cu scpale albe, glabre numai
pe margine la exterior cu peri moi,
corola lipseste. Creste pe marginea pdduri tor, prin tufise i prin psunile dela

www.digibuc.ro

160

ZACH. C. PANTU

munte si din regiunea dealurilor. lunie

Julie.

Lungurica (Bucovina). [fr. Ortie-royale,

Chanvre-sauvage, Cramois; g. G e m e-

iner Daun, Hanfnessel].

Galeopsis Tetraldt L. 0. planta erbcee din fam. Labiatae, tulpina

erecta, rigida, acoperita cu peri rigizi

suculent-umflata sub noduri ; frunzele oblong-ovale, acuminate, dentate
pe margini ; florile rosii sau alburii,

iar la baza buzei inferioare cu o

aureola galbina patata cu rosu; tubul

corolei de lungimea caliciului sau mai
scurt, lobul mijlociu al buzei inferioare
aproape patrat, plan si denticulat ;
fructele nucule obovale, comprimate.

Creste pe cmpuri, tufise, pe marginea drumurilor i gardurilor. lulie

August.

Luntricici [fr. Oxytropis-des-champs;

g.Fahnwicke, Spitzkiel, Wim-

p e l].Oxytropis campestris DC. 21-.

mica planta erbacee subfrutescenta
din fam. Leguminosae, tulpina Intins
pe pmnt pana la 15 cm. de lunga ;
frunzele penaticompuse cu numeroase
foliole opuse, lanceolate, ascutite,
canescente ; florile galbine sau galbine i cu carena violeta, dispuse In
raceme multiflore dense si ovale mai
lungi dect frunzele, caliciul, acoperit
cu peri scurti, erecti sau culcati ; fructele mici pastari (legume) erecte,
pedunculate, ovale umflate, semibiloculare i acoperite mai cu sama cu

mici peri negrii. Creste pe stand si

locuri pietroase in regiunea alpina.
lulieAugust.
Lupidragi (Oltenia), Tropaeolum ma-

jus L., vezi Condurul-Doamnei.

Lupisdrag Lupisdragi (Oltenia-Mehedinti), Tropaeolum majus L., vezi
Condurul-Doamnei.

Lupoai, Busuioc-salbatic, Floarea-focului, Ciuma-tutunului (Mold.).

[fr.

Orobanche-du-chanvre, Phlipe-ra-

meuse; g. Hanfblume, Hanfwrgel, Sommerwurz]. Orobanche

ramosa L., syn. Phelipaea ratnosa G. A.

Mey. 0. mica planta erbacee, de coloare albastrie, devenind dupa Inflorire galbue, din fam. Orobanchaceae,
tulpina mai adesea ramificata ; frunzele mici, reduse la squame (solzi)
albastrii sau gaibui ; florile albe-galbui (nuantate cu albastru in partea

superioara) sau albastrii, dispuse in raceme la vrful tulpinei, caliciul Oros,

tubulos-campanulat cu 4 dinti

angulari ascutiti, corola bilabiat cu

buza superioara stirbata,cea inferioard

trilobata, staminele cu anterele glabre,
stigmatele albe-galbui sau putin albas-

trii; florile insotite la baza de 2 bractee ; fructul capsula. Aceast planta

creste parazita pe radacinile de Tilton.
de Cdnepli, de Zeirnd, rar i pe radacinile

de Porumb. lunieAugust.

Lurbiin (Trans.), Laurus nobilis

vezi Dafin.

L.,

Luscift (Trans.), Musa, Ceapa-cioarei,

Gainuse. [fr. Ornithogale ; g. Mi c h-

stern, Vogelmilch]. Ornithoga-

lam Boucheanum Aschers., syn. Ornithogalum chloranthum Saut. 21.. planta

erbacee din fain. Liliaceae, frunzele

lineare ; florile mari, verzui pe din
afara, albe la interior sunt dispuse

intr'un racem dens, dupa Inflorire

devin unilaterale i plecate In jos

(pendule), staminele cu filamentele

latite i prevazute de ambele parti
ale anterei cu cte un dinte, marginea

internd a staminelor se termina In

partea superioara cu un dinte ascutit ;

ovarul conic de lungimea stilului, devine la maturitate o capsuld neumbi-

licata. Creste prin locuri de cultura,

ogoare, tufise i prin fanetele din
paduri. AprilieMaiu. Ornithoga-

lum pyrenaicum L. 21-. frunzele lungi

linear-lanceolate, glauce i profund
canaliculate ; florile alburii, dispuse
Intr'un lung racem multiflor si terminal, foliolele periantului linear oblonge,
albe i pe partea externa cu o dunga
verde glauc, pedunculii patenti, cei
fructiferi alipiti de tulpina. Creste
prin livezi, campuri, gradini, rarisuri

poeni AprilieMaiu.
Luscd (Trans.), Ornithogalum umbellatum L. si Ornithogalum tenuifolium
Guss., vezi Balusca.
Lusce, Leucojum aestivum L. si Leu-

cojum vernum L., vezi Ghiocei-bogati.

Lustreang (Trans. Panade, jud. TarLevisticum officinale

Koch., vezi Leustean.
Luternfi, Culbeceasa-cultivata, Lucerna

nava

Luzerna. [fr. Luzerne ; g. L uzern e].

Medicago sativa L. 21, planta erbacee din fam. Leguminosae, tulpina dreapta, frunzele trifoliolate, foliolele frunzelor inferioare lungaretobovale, ale celor superioare linearcuneate ; florile albastrii sau violete
sunt dispuse In raceme terminale
lungrete ; fructele mici pastri (le-

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

gume) Invartite in spirald cu 2-3 Invdrtituri (la mijloc libere). Aceast

plantd, originard din regiunea medi-

161

de nutret. IunieSeptembrie. Melif.

Luzerna, Medicago falcata L., vezi
Culbeceasd si Medicago sativa L., vezi
Luterna.

teraniand, este mult cultivata ca plant

M.
Mac, Papaver dubium L., vezi MacJe-camp. Papaver Rhoeas L., vezi
Mac-rosu si Papaver somniferum L.,
vezi Mac-de-gradina.
Mac-cornut, Paparoane, Paparuna. [fr.

Pavot - cornu ; g. R oter-H or nGlaucium corniculatum

m o h n].

Curt., syn. a phoeniceum Gaertn. 0.

plantd erbacee paroasd din fam. Papaveraceae, frunzele penatifide, dupd
configuratiune oblong-ovale, cele superioare sesile i trunchiate la baza ;
florile terminale, aproape solitare sunt

rosii ca sangele, fiecare petald cu

cate o pat neagrd la bazd; fructul
o capsula siliquiform, divizata In 2
loje printr'o desprtiturd false, este
acoperita cu peri rigizi asprii (setoshispida). Creste prin locuri cultivate,
pe marginea campurilor si a drumu-

rilor. lunieIulie.

Mac-cultiv at, Papaver somniferum L.,

vezi Mac-de-grdind.
Mac-de-camp, Mac [fr. Pavot-douteux ;

g. Klatschrose].Papaver du-

bium L. 0. plantd erbacee din fam.

Papaveraceae, tulpina dreapta, acoperit cu peri asprii, in partea infeHoard intinsi (patuli), In partea superioard alipiti (adpresi); frunzele aspru

pdroase, glaucescente, sunt penatipartite ; florile rosii, lungpedunculate,

peduncului alipit-pdros (adprespdros);

fructul capsuld obovald lungareata

ingustata spre bazd; lobii stigmatului evident separati. Creste prin

locuri nisipoase cultivate si inculte.

MaiuIulie.
Mac - de - camp, Papaver Rhoeas L.,

vezi Mac-rosu.
Mac - de - gradina, Asiasiu (Maced.),
Mac-cultivat, Somnisor. [fr. Pavotdes - jardins ; g. G ar t en m o h n,

Schlaf-Mohn].Papaver somni-

ferum L. G. planta erbacee glauca

err miros si gust neplcut din fam.
Papaveraceae, tulpina dreapta, fistuloasd ca i frunzele glabra; frunze
alterne, sesile amplexicaule profundsinuate, dintate sau crenelate; florile
mari terminale i solitare ; coloarea
lor

variazd dela alb-rosu pand la

violet ; fructul o capsuld globuloasd,

VociAnilar Botanic

glabra, la maturitate cenusiu-glbue.

Aceast plant, originard din regiunea mediteraniand, se cultivd adesea
prin partile noastre. lulieAugust.
Melif.
Din capsuleie necoapte se extrage prin
incisiuni Opium, pretios medicament; !runzele acestei plante sunt narcotice, florae
catmante si narcotice. Semintele avute in
oleu sunt Intrebuintate uneori i in bucatarie, mai cu sama pentru prajituri.

Mac-de-munte (Bucegi), Papaver pyrenaicum L., vezi Mac-galben.

Mac-galben, Mac-de-munte. [fr. Pavot-

des-Alpes ; g. Alp enm o h n].Pa-

paver pyrenaicum L., syn. Papaver aurantiacum Lois., Papaver alpinum L. 21,

micd planta erbacee, 1ndesuit cespi-

toasa, mai mult sau mai putin pd-

roas din fam. Papaveraceae, tuipina

scapiformd de 6-15 cm. de inaltd,

nefoliatd, uniflord ; foile basilare

simplu - sau dublu -penatipartite cu

lacinii latlanceolate (de 1-5 mm. de

late); flori galbine, solitare la vrful
tulpinei, caliciul indesuit - intunecatpdros cu 2 sepale, ce cad de vreme,
corola cu 4 petale galbine, stamine
cu filamente filiforme; fructul o capsul obovala, rigid-paroasa i costata.

Creste pe stancile si pietrisurile calcare de pe varfurile alpine ale muntilor nostril. lulieAugust.

Mac-iepuresc, Papaver Rhoeas

vezi Mac-rosu.

L.,

Mac-rosu, Mac, Mac-de-camp, Maciepuresc, Mac-sdlbatic, Macut, Pparue (Trans.), [fr. Coquelicot, Ponceau, Pavot-coq ; g. Klatschros e,

Klatschmohn].Papaver Rfweas

L. O. plantd erbacee narcotica din.

fam. Papaveraceae, tulpina, frunzele
pedunculii acoperiti cu peri asprii
perpendiculari ; frunzele alterne penatipartite ; florile numite : Pararoa-

ne, Paparune sunt de un rosiu aprins si au la baza petalelor cate o

patd neagra; fructul capsuld globuloasa cu 8-12 lobi stigmatici, cari

se acoper prin marginea lor. Creste
prin locuri nisipoase cultivate sau
ruderale. Maiululie.
Mac-rosu-de-gradin [fr. Pavot-invo-

www.digibuc.ro

11

162

ZACH. C. PANTU

lucre, Pavot--bractes; g. M o h n].

Papaver bracteatum Lindl. G.

planta erbacee din fam. Papavera-

ceae, tulpina hispid-paroasd ; frunzele

verzi inchise ; florile mari si de un

rosu inchis simt solitare la vrful

tulpinelor i insotite de 2 sau 3 braetee foliacee neegale. Aceasta fru-

moasd plantd, originara din Siberia,

se cultivd adesea ca ornarnentala.

IunieAugust.

Mac-salbatic, Papaver Rhoeas L., vezi

Mac-rosu.

Macheadon (Maced.),

Petroselinum
sativum Hoff m., vezi Pdtrunjel.
Mciw fructele de : Rosa canina L.,
vezi Mdcies.

Macieq, Mespilus germanica L., vezi

Mosmon.

Cacaddr Cacasder, Curu-bo-

ului, Rug, Ruje,Trandafir-sdlbatic. [fr.

Eglantier, Eglantine., g. Hun dsarbust
Rosa canina L.
Ros

spinos din fam. Rosaceae, spinii

cu baza lat, la vrf curbati in
forma de secerd ; frunzele imparipenaticompuse cu 5-7 foliole eliptice
sau ovale ; florile rozee, rar albe,
pldcut-mirositoare numite Reisurel,
Rosurd, Ruje ; fructele lungdrete
sau globuloase rosii, nu devin moi
dect dupd primele ingheturi numite
C'd ciceide re, Meiciap, Meiciep, Scoabe

'n cur. Creste prin tufisuri, cmpuri,

coaste, dealuri, drumuri, garduri, van-

turi. Maiulunie.
Mciee fructele de Rosa canina L.,

vezi M5cies.
Mficiuca-ciobanului, Echinops cornmutatus Juratzka., vezi Tatarnica,
Echinops sphaerocephalus L., vezi
Rostogol.

Mciuci (Munt. Titesti, jud. Arges),

Zinnia elegans Jacq., vezi Crciumarese.

Macr4, Burbunaca (Maced.), Macris,

Macrisu-caprei (Bucovina) [fr. Oseille,

Parelle; g. Sauer-Ampf er].

Rumex Acetosa L. 21.. plantd erbacee

din fam. Polygonaceae, tulpina cu

frunze numeroase, in partea superioard ramificatd ; frunzele sagitate
sau hastiforme, cele inferioare lungpetiolate, cele superioare sesile ; sti-

puli laciniat-dentati; florile dioice verzi;

membranoase, Intregi si squamiformcalifere, laciniile externe de jumdtatea

lungimei celor interne sunt resfrnte

(refracte), florile mascule cu 6 stamine pe 2 rnduri, cele femele cu 3

stile cu stigmatele multifide In smoc ;

fructul o nucul trigonal. Creste
prin fnete, poieni si paduri, uneori

cultivat prin gidini ca plantd alimentar. MaiuIunie.

Macrisul cu gust placut acru este coi antiscorbutic, mult ntrebujntat la bucatarie, adesea impreuna
mestibil, recoritor

cu spanacul,

Mdcr4, Rumex Acetosa L., vezi Macris. si Rumex Acetosella L., vezi
Macris-mdnunt.

Macr4-ciesc, Rumex conglomeratus

Murr., vezi Macrisul-calului.

Macr4-c1obnesc (Mont. Bucegi M.

Haret.). [fr. Rumex feuilles de Gou-

et;

g.

Gebirgs-Ampfer.l.

Rumex arifolius All. 21-. planta erbacee verde, cu fibre radicale lungi
si subtiri din fam. Polygonaceae,
tulpina erectd, foliatd, uneori foarte

Malta, ramificata in partea superioard;

foile subtiri, moi, hastat-sagitate, a-

lungite sau triangular-ovale, la bazd

radiantiform 5-7 nerviate, cele mijlocii triangular-acuminate, cele superioare sesile, foarte Idtite spre
baza hastat-patente, frunzele radicale
la bazd cordate sau trunchiate, sea!nand malt cu frunzele de Arum ;
ocreele, cel putin ale frunzelor superioare, cu margini intregi ; florile
dioce, dispuse in lungi panicule nude;
valvele fructifere membranoase suborbiculare, cordiforme intregi, pre-

vdzute la bud. cu Cate o granula

mica (un mic solz) ; fructele nucule

mici, aproape negrii. Creste pe lo-

curile umede mlstinoase, in poienile

din regiunea subalpin si alpin. lu-

lieSeptembrie.

Macr4-de-baltd, Nasturtium officinale

R. Br., vezi Nsturel.
Macrig-de-auri, Berberis vulgaris L.,
vezi Dracil.
MacriOepuresc, Berberis vulgaris L.,
vezi Dracila.
Macr4-iepuresc (Trans.), Oxalis Acetosella L., vezi Macrisul-iepurelui.

sau rosietice reunite In verticile false,

Macriq-manunt, Macris, Macris-mrunt,

Schiaz (Trans.). [fr. Petite-Oseille,
Oseille-de-brebis, Oseille-de-serpent;

fructifer aproape rotunde cordiforme,

Acetosella L. 91. micd plant erbacee

din fam. Polygonaceae, tulpina dreap-

formnd spice dense sau intrerupte,

periantul cu 6 lacinii, 3 interne 3 externe, laciniile interne ale periantului

g.

Kleiner-Ampfer].

www.digibuc.ro

Rumex

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUI. ROMAN

t (erect), frunzele hastiforme, lanceolate sau liniare ; florile dioice de

ordinar rosietice ; laciniile interne
ale periantului fructifer aproape rotunde, cordiforme, membranoase, reticulat-venoase, intregi i necaloase,
egal de fungi cu fructul trigonal, laciniile externe erecte alipite. Creste
prin livezi, locuri umede, prin pdsuni,
campuri, prin poieni de paduri
locuri cultivate aride i nisipoase.

MaiuIunie.

Mficris-marunt, Rumex Acetosella L.,

vezi Macris-manunt.
Alacr4-pasdresc (Trans.), Oxalis Acetosella L., vezi Macrisul-iepurelui.

Micrig-spinos (Trans.), Berberis vulgaris L., vezi Dracila.

Alacr4-trifoios (Trans.), Oxalis Ace-

tosella L., vezi Macrisul-iepurelui.

Oxalis
Acetosella L., vezi Macrisul-iepurelui.
_Macr4u1-cai1or, Rumex Acetosella L.,
vezi Macris-mnunt.
Macris-cdiesc, Stegie,

Macr4or - trifolos (Trans.),

Steghie, Stevie. [fr. Rumex-agglomer;

g. Geknuelter Ampf er].

Rumex conglomeratus Murr. 21- planta

erbacee din fam. Polygonaceae, cu

ramuri foarte patente ascendente ;

frunzele inferioare mari, lungpetiolate

-cordiforme sau oval-lungarete, cele

mijlocii cordiform-lanceolate, acuminate ; florile verzii, dispuse in verticile aproape toate cu frunze, numai
cele mai de sus fdra frunze, laciniile
interne ale periantului fructifer linearoblonge, obtuze, intregi, toate califere ; fructele nucule trigonale. Creste
prin fanete mlstinoase, prin locuri
umede, pe malul apelor. lulieAugust.
..Macripl-caprei (Trans.), Oxalis Acetosella L., vezi Macrisul-iepurelui.
Macr4u1-caprei (Bucovina, Campulung),

Rumex Acetosa L., vezi Macris.

.Macrisul-caprei (Bucovina, Cmpulung,

Rarau), Soldanella montana Willd.,

vezl Degetdrut.
Macr4u1-caprelor (Munt. jud. Prahova,
masivul Bucegilor, M. Haret), Oxalis

Acetosella L., vezi Macrisul-iepurelui.

Aticrisul-caprii-de-padure (Bucovina),
Prisaca, jud. Cmpulung), Oxalis Acetosella L., vezi Macrisul-iepurelui.

epurelu I, Macrisul-caprei
(Trans.), Macris iepuresc (Trans.),
Macris pdsdresc (Trans.), Macris-

trifoios (Trans.), Macrisor - trifoios

(Trans.), Macrisul-iepurilor, Trifoimdcris. [fr. Alleluia, Pain-de-coucou,

163

Surelle ; g. S au e rk I e

Oxalis
Acetosella L. 4. mica plantd erbacee

fr tulpind din fam. Oxalidaceae,

rizom tdrtor, acoperit de solzi

dentiformi ; frunzele trifoliolate cu

foliolele obcordate, pedunculele mai

lungi deck frunzele au o singurd

floare albd sau alb-rosietic cu vinisoare rosii-purpurii i galbind la baza,

caliciul cu 5 diviziuni, corola cu 5

petale, stamine concrescute la bazd ;

fructul capsul oblongd cu 5 muchi.
Creste prin palurile umede si umbroase din regiunea montand si subalpin. AprilieMaiu.
Frunzele acre (acide) sunt racoritoare.

Macu-cioarei, Hibiscus ternatus Cavan.,

vezi Zamositd.

Macut (Borsa, jud. Maramures). Pa-

paver Rhoeas L., vezi Mac-rosu.

Magdanos (Maced.), Petroselinum sativum Hoffm., vezi Pdtrunjel.
Magheran, Mdgheran, Mghiran Majuranuld, Mdieran, Megheran, Mighirean. [fr. Marjolaine ; g. Ma ir an I.
Origanum Majorana L. syn. Majorana
planta erhotensis Moench., G. i

bacee plcut mirositoare din fam.

Labiatae, tulpini erecte, tetragonale

cu ramuri paniculate aproape glabre ;

frunzele petiolate, oval-oblonge ca si
bracteile obtuse si pe ambele prti
sur-tomentoase ; florile mici rosietice
sau albe sunt dispuse In verticile, cari
formeazd spice drepte ; caliciul ovalcampanulat cu 5 dinti, corola cu lim-

bul bilabiat, buza superioard bifida,

cea inferioard mai lunga, intinsd, trifida, stamine 4 divergente. Aceast
plantd, originard din Africa nordica,
se cultivd adesea i pe la noi prin
flordrii i prin casele oamenilor. lunieAugust. Melif.
Magheran, Origanum Ma jorana L.,

vezi Magheran.
Maghiran, Origanum Ma jorana L., vezi
Magheran.
Maieran, Origanum IVIajorana L. vezi
Magheran.

Majuranula, Origanum Majorana L.,

vezi Magheran.
Malacin (Trans.), Ocimum Basilicum
L., vezi Busuioc.
M l a ce 1, Heliantlzemum vulga re
Gaertn., vezi larba-osului.
Malaga (Maced.), Malva silvestris L.,
vezi Nalba.
MAIM (Mold. si Trans.), Panicum miliaceum L., vezi Mei.

www.digibuc.ro

164

ZACH. C. PANTU

Kt 114 Sorghum vulgare Pers., vezi

Mature. si Zea Mays L., vezi Papusoi.

Panicum miliaceum L.,
vezi Mei.
Mlai-ttrese, Sorghum valgare Pers.,
vezi Mature.
Mfilakil-eucului, [fr. Luzule-champkre;

g. Hasenbrot, Gemeine Marbe

Luzula campestris DC. 21..

mica planta ierboasd din fam. funcaceae, cespitoas cu stoloni scurti ;

frunzele lineare, slab pdroase pe margine, la urina glabre ; florile brune

sau galbui sunt dispuse in spice ovale
mai lung sau mai scurt pedunculate,
constituind tin racem umbeliform

sau un capitul lung-pedunculat, foliolele involucruhn 6, aproape egale,

stamine 6 ; fructul o capsuld cu 3

valve, seminte trei cu apendice mare.
Creste prin psunile i pdurile dela
munte. Aprilie--lunie.
Mfilaiul-cucului, Luzula pilosa Willd.,
vezi Horsti.

Mdlalul-eucului (Mimt. jud. Prahova,

masivul Bucegilor, M. Haret.), [g.

Bluliches Kopfgras].--Sesteria

coerulans Friv., syn. Sesleria Bielzii

Schur. 4. mica plantd erbacee din

fam. Grarnineae de 10 25 cm. de

Malta, tulpina lax-cespitoas, stoloni-

fer ; foile de 1-2 mm. late, lineare,

plane sunt rigide, glauce, mdoite pe
ele Inssi (complicate) sau i filiformconvolute, cuspidate, cele bazilare

mai scurte dect tulpinele (culmul);

florile asezate cte 2-3 in spicusoare,
reunite in spice ovale sau globuloase,

verziu-albstrui (cerulescente), glume

late, ovale, brun-lucitoare, pe margine alb-membranoase, glumela inferioard hirsuta ori subglabrd aristatd,

cu aristele de jumatate ct glumela,

ori si mai fungi. Creste prin psunile
pietroase si pe stncile din regiunea

alpina lunieAugust.

Mlficale, larba-osului, Ferestrau, Foresteu, Mlaoi, Ruj, Ruja-soarelui.

Helianthemum alpestre Jacq. h. mic
subarbust din fam. Cistaceae, tulpina
subfrutescent, culcat pe pamant
(procumbentd), cu ramuri ascendente;

frunzele opuse oblong-eliptice sau

linear-oblonge, de tot plane fa vrf
obtuze, cel mult de 4 ori mai fungi
deck late, acoperite cu rari peri
fasciculati foarte patenti, la vrf perii
nu stint fasciculati ; florile galbine,

caliciul, acoperit cu peri fungi, moi

si de coloare alburie, petalele de 2

ori mai lungi dect sepalele ; fructul

capsuld ovald.Helianthemum rupifragum A. Kern.
Vera de specia
precedenta prin frunzele mai verzi',.
ingustate in petioli, lineare sau linear-

oblonge, ascutite sau acuminate si

cam de 8 ori mai lungi deck late

pe fata inferioard glabre i numai
dealungul nervurei mediane i pe
marginde, putin recurbate, cu peri

antrorsi, perii dela vrful frunzei sunt

fasciculati. (peniciliati). Ambele aceste
specii cresc pe stancile i poienile

pietroase din regiunea alpin. Julie

August.

Helianthemum alpestre Jacq.,

si Helianthemum rupifta gum A. Kern.,

vezi Maldoaie.
Helianthemum vulgare Gaertn,
vezi larba-osului.
MAlin (Trans. Ocolis, jud. Turda-Aries), Artemisia annua L., vezi Ndfuricd..

Malin, Prunus Mahaleb L., vezi Visinturcesc.

M A 1 I n, Mdlin negru, Prun slbatic
(Trans.). [fr. Merisier--grappes, Bois-.

joli; g. Ahlkirsche, Faulbaum,

Traubenkirsche,Elsenbeera.
Prunus Padus L., syn. Cerasus Padus DC. sau Padus racemosa Gilib. j.

arbust sau mic arbore din tam. Rosaceae, frunzele eliptice aproape dublu serrat dintate, putin sgrdbuntoase
florile mici, albe cu miros ptrunzdtor
sunt dispuse in raceme, cari atrna. In

jos, sepalele rotunzite ciliat-glanduloase ; fructele drupe negre, amare,.

glabre sunt de marimea unui bob de
mazare, se numesc mline. Creste
prin padurile umede dela munte. Maiu..
Scoarta acestui arbust are proprietati a
mare i adstringente.

Wain (Trans.), Syringa vulgaris

vezi Liliac.

Mlin-de-grdin (Vad, jud. Maramures).

Deutzia crenata S. et Z., syn.
Deutzia scabra Hort. b. mic si frumos.

arbust din fam. Saxifragaceae, tul-

pina de 1-2 m. de Inalta ; frunze

oval-lanceolate opuse, scurt-petiolate
rigide, fin-serulat-dintate, acoperite

pe ambele fete de peri stelati, cenusiu-verzi ; florile albe, mai rar rosietice si uneori cu florile invoalte
(bAtute), foarte numeroase, reunite in

inflorescente racemos paniculate, caliciul cu 5 diviziuni, corola cu 5 petal&

erecte, stamine 10 cu filamente lathe

(turtite) la \Id cu 3 dinti, dintele
median poartd antera ; fructul o cap-

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

165

suld cu numeroase seminte. Manta,

originard din Japonia, mult cultivath
ca plantd ornamentald prin gradi-

pe alte Gramineae asa pe : graul de

vara traieste Tiletia laevis Kiihn., iar
Tilletia Secalis Kiihn. traeste pe Se-

Maiululie.

ciuperci parazite cauzeaza uneori pa-

nile noastre si are numeroase varietdti.

card ( Secale cereale L.) etc., etc. Aceste

Mlin-negru (Trans.), Ligustrum vulgare L., vezi Lemn-cnesc.

gube enorme agriculturei, de aceea

trebuesc luate la samnatul cerea-

Klin-negru, Prunus Padus L., vezi

Malin.

lin-rop (Trans.), Syringa vulgaris

L., vezi Liliac.

Malin-sdlbatie (Trans. Carta, jud. Fgra), Daphne Mezereum L., vezi

Tulichin.

Mlin-verde (Bucovina, Dorna, jud.

Campulung), Syringa persica L. vezi
Liliac-frantozesc.
_Wallah' (Basarabia, Suruceni, jud. Ldpima), fructele comestibile de Rubus Idaeus L., vezi Smeurd.
Md line, se numesc fructele de Prunus
Padus L., vezi Malin.
Mllni - albi (Bucovina, Dorna, jud.
ampulung), Syringa vulgaris L. var
albiflora Hort., vezi L iliac-alb.
Mdlinitd (Bucovina si Mold.), Ligustrum vulgare L., vezi Lemn-canesc.
Mdlurd, Tciune-Invlit (Trans.), Taciune-plin (Trans.). [fr. Carie, Cariedes creales ; g. Faulbr an d,

Faulweizen, Stinkbrand].

0 boald a cerealelor, cauzatd de ciuperca Tilletia Tritici Wint. din fam.

Tilletiaceae, ea trdieste parazitd pe

diferite Gramineae i in special pe

Grul - chrndu (Triticwn vulgare Vill.),

la care atacd ovarul, distrugand ovulul si prin urmare samnta. La exterior grauntele de grhu pare sandtos,
i nu se distinge deck prin coloarea
sa putin mai inchis, dar tot interio-

rul sdu este plin de sporii negrii ai

ciupercii ; cand strivim gruntele In

loc de Mind gsim o (pulbere neaneagra) substantd granuloasd, cenusie

sau negricioasd, care raspndeste un
miros nepldcut de peste stricat. Sporii,
examinati la microscop, sunt globulosi,
cenusii si reticulati la suprafatd. Prin

germinarea sporilor se formeazd un

filament, la vrful caruia se fac altfel
de spori numiti conidii, care sunt lungi

subtiri, avnd fiecare chte 2 ramuri

Incrucisate, prezentnd aspectul li-

terei H. Aceste conidii Imprdstiindu-se,

ajung pe alte plante, unde produc un

myceliu, pe care se desvoltd alte conidii, acestea produc la rndul lor un
alt myceliu, pe care se desvoltd spori.
Alte specii de Tilletia trdiesc parazite.

lelor unele precautiuni, asa de exemplu spdlarea grduntelor cu o solutiune

de Sulfat de cupru 2 sau 3 O/0
Mlura-bltei, Myriophyllum spicatum
L. i Myriophyllum verticillatum L.,
vezi Penita.

Mlurici, Orobus niger L., vezi Grasflea.

Mlurlei,

Mazarichea-cucului, Ords-

Orobus variegatus Ten. syn.

Lathyrus vetzet.m, Rouy. 21.. plantd erbacee din fam. Leguminosae, rizom
noduros, nestolonifer ; tulpina anguloasd, frunzele paripenati - compuse,
terminate printeun vrf ascutit, nu
prin crcel, foliolele lat ovale 2-4 perechi sunt lucitoare si verzi ca iarba ;
florile rozee cu stindardul purpuriu,
flea.

dispuse inteun racem dens si multiflor;

fructele legume (pastari) lineare, putin cornprimate, la maturitate brune.

Creste prin pduri umbroase si prin
dumbrave. Maiulunie.
Mama-pddurei (Trans.), Buricu-pdmntului, Cucuruz-de-pddure, Cucuruzupddurilor (Trans.), Floarea-srpelui,
larba-searpelui, Murea-phdurilor, serparita. [fr. Lathre - cailleuse ; g.

Schuppenwurz].Lathraea Squa-

maria L. 4. mic planta erbacee de

coloare purpuriu deschis rar alba,

din fam. Orobanchaceae, rizomul ramificat, tulpina simpld fdrd frunze,

acoperit de solzi ; florile purpurii,
dispuse In racem dens, unilateral si
plecat In jos, caliciul campanulat cu

4 lobi, corola bilabiatd cu buza superioard in forma de cased, buza inferioard trilobata, dupd inflorire corola cade cu totul. Creste parazit pe

raciacinile arborilor din phdurile umede

umbroase. AprilieMaiu.
Mama-pddurii, Asperula odorata L.,
vezi Vinarita.

Mama-ploaie (Trans.-Brasov). Plantago major L., vezi Pdtlagind.

Mmliga - bradului (Moldova, jud.

Neamtu, comunicatd de Dr. Marcel

Brandzd)'Trichia favoginea Pers.

Ciupercd Myxomycet.a din familia

Trichiaceae. Plasmodiu alb format,

dintr'o masd gelatinoas, care apoi

se transformd In sporangii de coloare

www.digibuc.ro

166

ZACH. C. PANTU

galbend-portocalie. Sporangi numerosi

cilindrici, strAns-asezati unii lngd

tiunea indeplinitd, oosfera se trans-

este format din

fire lungi, separate unele de altele,
late de 4-6 i. i au pe ele bande
spiralate. Sporii mari de 14 16 p,.
sunt ornati de o retea. Aceastd ciupercd Myxomyceta trdieste pe brazi
putrezi, intinzndu-se uneori pe su
prafete mari.
Mara, Lecanora esculenta Eversm.,
vezi Mand-cereascd.

Oosporul rdmne in stare de repaus

pAnd primavara, cnd germinnd dd.
nastere la zoospori. Frunzele atacate
de Mand au pe partea inferioard pete
albe, pAsloase, ascunse inteun fel de

altii, pe o pe1i bazilard comund

(hypothalus). Capilitiul

Maria. [fr. Mildiou, Mildew ; g. F a 1sche Mehltau].

Se numeste
boala Vitei-de-vie (Vitis vintfera L.)
cauzatd de Plasmopara viticola Belr.

et De Toni., syn.

Peronospora viticola

De Bary. Ciupercd din fam. Peronospo-

raceae, care trdieste parazitd mai cu

seamd In frunzele Vitei-de-vie, cari
se pteazd, se sbArcesc, se iliabinesc i apoi se usucd. Sporii acestei

ciuperci se afld in aer, in parnntul

viei, de unde ajung pe frunzele tinere

ale vitei i stau aci pAnd dd o ploaie
caldd, in urma cdreia sporii germineazd

filarnentele pdtrund prin stornate in

frunzd, formnd un myceliu ramificat
tubulos, care cu ajutorul unor mici
sugdtori (haustoriilor) suge substantele nutritive chiar din celulele frunzei i astfel aceastA ciupercd devine
un oaspe periculos pentru organismul
intreg al plantei ospitaliere. Din my-

celiul ascuns in tesutul frunzei ies

prin stornate mai multe filamente
erecte, cari sunt peduncule fructif ere
ale ciupercei, ele sunt mai adesea trifurcate si se termind printr'un buchet
de ramuri scurte, purtnd la extremi-

tatea lor niste mici celule eliptice, numite conidii. Ciuperca aceasta se inmulteste prin conidii si prin oospori.
Din conidii se formeazd mai intAi mici
mase oviforme, numite zoospori, prevdzuti cu cili vibratili, cu cari se miscd
in picdtura de apd, pand ce gdsesc ocaziunea de a se introduce prin stornate
In interiorul frunzei vitei de vie ;

acesta este modul de reproductiune

in timpul verei ; deoarece insd conidiile i zoosporii nu rezistd frigului,
acest ciupercd se mai reproduce
toamna prin oospori i anume :
pe 2 filamente vecine din myceliu se

formeazd cte o umflAturd una oosfera

globuloasd, cealalta antheridia mult

mai midi; la un moment dat, antheridia strdbate In oosferd i fecunda-

forma In
bulos si

oospor, care este glo-

are un perete

celulosic..

gropite, iar partea superioard co-

respunzAtoare acestor pete prezint

niste urnfldturi. Se poate preveni aceast boald a Vitei-de-vie, introdus
din America de nord, dacd se stropeste bine vita cu o solutiune da
Sulfat de cupru.
Mand-cereascd, Mana-evreilor, Mand..

g. Mannaflecht e,
Schiisselflechte].
Lecanora
[fr. Lcanore ;

esculenta Eversm., syn. Lichen esculentus

Pall., Parmelia esculenta Spr. Ascoli-

chen din fam. Lecanoraceae, trdieste

In Crimea, intinzAndu-se pAnd in
stepa Kirghisica i prin Sahara nordicd si este o plantd alimentard din
cauza amidonului, ce cotine. Lecanora
esculenta Eversm. este un Lichen cu
thal crustaceu, cu apotccii discoidee,
cari au o margine formatd din thal.
Ea creste fixatd pe stanci in localiNile mai sus indicate, desfdcutd de
pe stnci (pietrii) i smulsd de vnturi si transportatd la mari distante

in alte locuri, unde cade sub form

de ploaie de man& Astfel desfAcutd
adecd libel-A,

se prezintd ca niste

ghemuri (glomerule) cenusii, tari

cu suprafata neregulatd. In unii ani,
se afld

in asa de mare cantitate,

incAt se formeaid grdmezi, destul de

groase de aceste glomerule de mdrimea alunelor sau a boabelor de

mazdre, asa cd un orn poate aduna
intr'o zi 4-6 kgr. de Mand cereascd,
In anii de foamete, oamenii lipsiti a
macind si din aceastd fdind fac pAine,

care natural cA este de o calitate

mai inferioard cleat pinea de gru.

Mana-cereascd, Mana-evreilor sau

Mana este planta alimentard, de care
se aminteste in Sfnta Scripturd, e
s'a pogorit din cer.
Man-de-ape, Roua-cerului. [fr. Glycrie-aquatique ; g. Wasse r-S c h w ad e r].
Glyceria aquatica Wahlbg.
syn. Glyceria spectabilis Mert. et Koch.
21-.

mare plantd ierboasd din fam.

Grwnineae, rAddeina repentd ; tulpina robustA, erectd, putin compri-

matd ; frunzele plane, linear-lanceolate,

pe margini aspre (scabre) ; panicula.

www.digibuc.ro

167

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

mare, foarte ramificatd, cu ramurile

intinse In toate sensurile, spiculele
ovale cu 5-9 flori ermafrodite, glume
foarte inegale, mai scurte dect florae, glumela inferioard convexd pe
spinare, obtusd cu 7 nervure proeminente ; fructul cariopsd oblongd,
pland pe o fatd, convexd pe cealaltd.
Creste prin mlatini, lacuri i pe marginea apelor. IulieAugust.
Mana-evreitor, Lecarzora esculenta
Eversm., vezi Man-cereascd.
Mana-jidovului, Rubus Idaeus L., vezi
Smeur.

Mna-Maicei-Domnului [fr. Rose-de-

Jericho; g. Rose von Jericho,

Jerichoros e.] Anastatica hiero-

chuntica L. 0. micd planta erbacee

din fain. Cruciferae, tulpina foarte
ramificatd ; frunzele oblonge sau ovale sunt lungpetiolate i acoperite cu
peri stelati, cele inferioare intregi, cele
superioare usor dintate ; florile albe
mici, sesile, dispuse In mici spice
dealungul ramurilor, petalele obovale,
dupd inflorire frunzele cad ; fructele

mid silicule umflate, cu 2 seminte.

Aceastd curioas plantd creste prin
pustiile nisipoase ale Syriei siArabiei.
Duna. caderea frunzelor si a fructelor, ra-

murile acestei plante exotice (adusa prin

par(ite noastre de calugari) uscandu-se se
curbeaza fnghemuindu-se unele peste alte!e, formarid o masa rotunda. Planta In
aceast stare, pusa In apa li reia forma
primitiva din causa proprietatei sale hygroscopice. Acest fenomen, cu totul natural,
este fnterpretat de oamenii inculti ca Ufl
fenomen divin I i-se atribue proprietatea
magica de a prezice femeilor insarcinate,
daca nasterea va fi usoara sau grea, facilitand in acelas tirnp acest act.

Mtintarc, Boletus edulis L., vezi

Mdntrci.

Mndtarc-urseasca, Boletus bovinus

L., vezi Pita-vacei.
Mantrci, Bureate (Maced.), Bureti,
Hiribi, Hrib (Mold.), Hribi (Bucovina si Mold.), Hrighi, MAndtarcd,
Mindtarcd (Trans.), Mintrci (Trans.),
Mitarcd-petroasd
(Trans.
Bra-

sov.), Nitarcd (Trans.), Nitarcd-rosie

(Trans.), Pitarcd (Trans.), Pitoancd
(Trans.), [fr. Ariclous, Cepe, Gyrole,
Potiron, Polonais, Miquemot, Nissoulous; g. Steinpilz, Edelpilz,
Herrenpilz.l.
Boletus edulis
Bull. Ciupercd comestibild din fam.
Polyporaceae, pldria crnoasd, foarte
bombatd de coloare brun-galbue sau

uneori de un galben murdar este

glabrd i umedd la suprafatd, tuburile

lungi albe i pline la Inceput, devenind mai trziu de un galbin-verziu,

porii mid de coloarea tuburilor, sporii

fusiformi-oblongi, drepti i brunii ;

piciorul (stipa) solid, gros, galbin-ros-

cat deschis sau bruniu adesea umflat

la baza, este acoperit Irt partea superioard de o retea albd, nici o datA
rosie ; carnea albd, putin rosietic

sub epidermd, are un miros si gust

este compactd si tare In

tinerete, devenind apoi moale. Aceast
excelentd cioupercd comestibild, creste prin paduri umbroase i prin
poieni, vara si toamna.
Mindalaci, Carum Bulbocastanum
Koch., vezi Alunele.
Mndnaci, Carum Bulbocastanunz
Koch., vezi Alunele.
Mandarini [fr. Mandarine ; g. M a nd ar in e]. fructul comestibil de CiplAcut,

trus nobilis Lour. b. mic arbore totdeauna verde din fam. Rutaceae,

tulpina fArd spini ajunge pan la 5 m.

Inaltime ; frunzele lanceolate, foarte
odorante, cu petiolul nearipat ; florile mid, foarte albe ; fructele mici,
putin turtite cu 9-12 loje, coaja
galbin-rosieticd este find si subtire,
miezul suculent, dulce cu un parfum

un gust putin mai tare deck al

portocalelor. Aceast specie, originard din Cochinchina, este mai rus-

tied deck Portocalul, si se cultivd

foarte mult i prin tkile regiunei

mediteraniane. Maiululie.
Mfinerei-de-pdure (Trans. Muntii-Apuseni, Galda-de-sus i la !litregalde). [fr. Pois-vivace ; g. Br ei t-

ttrig e-P latter bs e]. Lathyrus latifolius L., Lathyrus megalanthus

Steud., Lathyrus brachyphyllus Schur.
21-. mare plant erbacee robustd din
fam. Leguminosae, tulpina lat-aripat,
bI

mai mult sau mai putin prostrata

Ontinsd pe Oman sau agAttoare,

aripile pepolului frunzelor de ltimea

aripilor tulpinei ; foile terminate printr'un crcel ramificat toate cu o pereche

de foliole sau foarte rar cele su-

perioare cu 2 perechi de foliole, stipulele mari la baz lat-sagitate, foliolele

sur-verzui,

lat-eliptice

sau

oblongi, mai rar lanceolate ; flori

mari frumos rozee, pldcut mirositoare,

asezate intr'un racem multiflor pe un

peduncul robust, mult mai lung de-.

cat frunza corespunzkoare, corola

mare de 20-25 mm de lungd, frumos

rozeu-rosie, pe dos verzui, uscata

www.digibuc.ro

168

ZACH. C. PANTU

albastra sau galbena ; fructul o pas-

tard de 6-9 cm. de lunga si cam

de 6-9 mm. de

lata, glabra subcilindrica cu seminte tuberculoase.

Creste prin vii in tufisuri mai cu sama

in regiunea dealurilor. IulieAugust.

Mfingerea-apelor, Euphrasia stricta
Host. si Euphrasia Rostkoviana
Hayne., vezi Silur.

Mnufr, Nuphar luteum Smith., vezi

Nufar-galben.
Milnunchi,Solidago Virga aurea L.,
vezi Splinuta.
Mr, Mer (Maced.). [fr. Pommier, tgrasseau ; g. ApfelbaumlPirus Malus L., syn. Malus communis Lam. b.

mic arbore din fam. Rosaceae, frunzele ovale, scurt-acuminate sunt crenat-serrate si alb-tomentoase pe dedesupt, petiolul mai adesea pe juma-

tate mai scurt deck frunza ; florile

albe, pe din afara alb-rozee, cu sta-

minele galbine, fructele comestibile

numite : mere, meare (Maced.). Acest
pretios arbore fructifer, originar din
Caucas si Altai, este mult cultivat
si in partile noastre pentru fructele
sale gustoase. Maiu. Melif.
Prin culturd s'au obtinut numeroase varietati i subvarietati, ba
uneori chiar hybrizi, cutioscute sub
numiri diverse dintre care mentionam Mere-cepegi (Trans. Brasov),
Mere-cretegi, Mere-coadev, Mere-

domnegi, Mere-dulci, Mere-lemti,

Mere-nebune, Mere-panabrici (Trans.Brasov), Mere-paradise, Mere-ptitule

(Trans.), Mere-popegi (Trans.), Mere - reiducanegi, Mere-verzi - de - jarMere-viefti, Mere-vinete (Trans.)

etc. etc.
Mr-auriu, 7'rollius europaeus L., vezi
Bulbuci.

Mr-pfiduret, [fr. Pommier cidre ; g.

Holzapfel].Pirus Malus L., var.

austera Wallr., syn. Pirus acerba DC.

sau Malus silvestris Mill. -D. mic arbore

din fam. Rosaceae, cu frunzele, pedunculele si cu ovarele tomentoase ;

fructele mici numite
acre, Mere-de-vin,

Coricove, MereMere-peidurele.

Creste prin paduri. Maiu. Melif.

Mrcin-alb (Trans), Crataegus monogyna Jacq. i Crataegus Oxyacantha L., vezi Paducel.
Marcine, Crataegus monogina Jacq.,
si Crataegus Oxyacantha L., vezi
Paducel. si Prunus spinosa L., vezi
Porumbar.

Mrar. [fr. Fenouil-bkard, Aneth ; g.

Di1

Anethum graveolens L., syn.

Peucedanum graveolens Benth. et Hok.

O. planta erbacee aromaticA din fam.

Umbelliferae, tulpina solitara, cilindried, fin-striatd i ramificata in partea superioara ; frunzele verzi-glauce,
bi-tripenatisecate cu segmente I ineare
filiforme, vagina scurt cu marginea
alba ; florile galbine, dispuse in umbele fr involucru i involucel, corola cu petale trunchiate, sucite in
launtru, lobii aproape patrunghiulari ;
fructele cu marginile lat-aripate, coas-

tele dorsale acut-carenate, cele laterale putin aparente. Aceastd plantd,

originara din regiunea mediteraniand,

este cultivatd pentru trebuinte culi-

flare; uneori salbatacita. lulie--August.

Planta intreaga, dar mai cu seama frun-

zele i fructele intrebuintate ca aromatice.

Mrras, Chimion-de-apa, Chimion-debalta, Cucutica-de-balti, JoinA, Marariu-bltilor, Petrunjelul-broastelor. [fr.

Cigu-d'eau, Phellandre ; g. Pf erd e-

kmmel, Rosskmmel, Was-

serf enchell. Oenanthe Phellandrium Lam. syn. Phellandrium aquaticum

L. G. sau 21.. planta erbacee aquatica

din fam. Umbelliferae, raddcina fusif orma ; tulpina striata, glabra i ramificata ; frunze petiolate bi-tripenatisecate ; florile albe, dispuse in mici

umbele, cari formeaza umbele mari

multiradiate, i fara involucru ; fructele lungare,
te oval-oblonge. Creste
prin mlatini, balti sau lacuri. funie
August.

Marariu-bfiltilor, Oenanthe Phellan-

drium Lam., vezi Mararas.

Mrariul-cmpului, Delphinium Consolida L., vezi Nemtisori-de-cmp.
Mrariul-cnehti, Anthemis Cotula L.,
vezi Romonita-puturoash.

Mrariu-psdresc (Trans. la Alba-lulia) Ferulago silvatica Rchb., syn.

Ferula silvatica Bess. 21-. planta erbacee

glabra din fam. Umbelliferae, tulpina

fin-striata cilindrica simpla sau ramificata. in partea superioara ; frunzele

de 2-3 ori penatisecte, dupa circumferinta linear-lanceolate, oblongovale, spre mijloc mai late, laciniile
lineare ; florile galbine, reunite in umbele de umbelule, foliolele involucrului i involucelelor oval-lanceolate sau
lanceolate, cuspidate, reflecte, fructe

lungi cam de un cm. pe coaste galbine si in valecule brune, pudunculii

ceva mai lungi deck fructele mature.
Prin tufisurile de pe marginea padu-

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

'Tor si In poienile din regiunea infe-

rioard si dela munte. lunieAugust.

Mraru-muntelui (Bucovina Cmpulung, Raru), Chaerophyllum Cicutaria Vili., vezi Asmatui-slbatic.

Peucedanum alMfiraru-porcului.
saticum L. 4. plant erbacee, glabra
din fam. Umbelliferae, tulpina angulos-sulcatd, cu ramuri opuse sau verticilate ; frunze de 3 ori penatipartite,
foliolele oval-penatisecte, cu lacinii
linear-lanceolate, mucronate, pe margini scabre ; florile deschis-galbine,
mici, reunite In mici umbele cu 6-20
radii, scurte destul de dese, involucru i involucel cu mai multe foliole
lineare, acuminate, Ingust - membranoase pe margine si erecto-patule ;
fructele ovate, la bazd emarginate, iar
marginea membranoas a fructelor
este pe jumdtatea fructelor de lungd.
Pe marginea pddurilor, si in fanetele
tufisurile de pe coline. lulieSeptembrie.

Mrarul-ursului. [fr. Gaya-simple ; g.

Flgelsame, Madaunkraut,

Zwergdolde]. Ligusticum simplex All., syn. Pachypleurum sMplex

Rchb., Gaya simplex Gaud. 21-. Mica
planta erbacee glabra din fam. Um-

belliferae, tulpina simpl nefoliatd, la

varf CU o singur umbela ; frunzele
bazilare dupd circumferinta oblonge,

bi-penatisecate, cu segmente incis-

penatifide i cu lacinii lineare ; florile

mici, rosietice la inceput, devenind

apoi albe, dispuse in umbele dese,

aproape globuloase, insotite de un

involucru cu 7-10 foliole lineare, intregi sau mai adesea bi-trifide, membranoase pe margine si cam de lungimea radiilor, involucelul cu numeroase foliole mici numeroase ; fructele negricioase, ovale au coaste aripate. Creste prin locurile pietroase
si in pasunile din regiunea alpin a
muntilor nostril. lulieAugust.

Mrarul-ursului, Meum Mutellina

Gaertn., vezi Brioal.

Mrarul-ursului. Peucedanum intermedium Schur., syn. Peucedanum mon-

ianum Auct, non Koch. 4. plantd erbacee din fatn. Umbelliferae ; tulpina
erectd, sulcata, ramificata in partea

superioard aspru proas (hirta.) ; frun-

zele tripenatisecte, perechea inferioard a segmentelor este foarte mare,

din care cauz frunzele apar triplucompuse, laciniile lanceolat-lineare,
ori lanceolate mucronate ; florile albe,

169

dispuse in umbele foarte mari, subconvexe, multiradiate (cu 20-30 de

radii), Insotite de un involucru mul-

tifoliolat, foliolele oblongi, foarte lung

acuminate, rasfrnte (reflecte), involucelul cu foliolele ingust-oblongi,

acuminate, ciliate si ele reflecte, aproape de lungimea florilor umbelulei ; fructele subrotunde, emarginate
la bazd, iar marginea fructelor (mericarpiilor) lata este aproape transparentd (pelucidd). Creste pe stancile
calcare si In locurile pietroase din
regiunea montand i subalpina. Julie
August.

Mrcet (Trans.), Arum maculatum L.,

vezi Rodu-pdmntului.

Mrgrit, Loranthus europaeus Jacq.,

vezi Vsc-de-stejar i Convallaria ma-

jalis L., vezi Lacrdmioare.

Mrgrit (Munt.) Chrysanthemum Leucanthemum L., vezi Aurata.

Mrgrtar, Loranthus europaeus Jacq.,
vezi Vdsc-de-stejar.

Mrgritrel (Munt.), Convallaria majalis L., vezi Lacrmioare.

Mrgritari (Munt.), Convallaria majalis L., vezi Lacramioare.
Mrgea (Trans.), Clematis integrifolia
L., vezi Clocotei
Mrgea, Thalictrum aquilegifolium L.,
vezi Rutisor.
Mrgeluse, Mei-pasdresc. [fr. Grmildes-champs ; g. A ck erst ein s am el.
Lithospermum arvense L. O. mica
planta erbacee din fam. Borraginaceae, tulpina simpl, sau dela baza
ramificatd, sau numai spre vrf rafrunzele linear-lanceolate
sunt obtusiuscule i cu nervurele laterale neaparente ; florile albe, rar
albastre sau roz ; fructele sunt numificatd ;

cule cenusii sau brune, acoperite de

asperitati granuloase. Creste pe cmpuri, prin locuri inculte i aride i pe
langd drumuri. Aprilielunie.
Mrgeluse, Lithospermum officinale
L., vezi Mei-pasdresc.
Mrgelut (i3ucovina, Campulung), Linum catharticum L., vezi Ineatd.
Mrgicd, Helichrysum arenarium DC.,
vezi Siminoc.

Mrgic. [fr. Mlique - penchee ; g.

Nickendes-Perlgras].

Me-

planta ierboas din

lica nutans L.
fam. Gramineae, glabrd cu rizomul

lung-tardtor, tulpina (paiul) erecta sau

ascendenta ; foile plane, de un verde
deschis, spre vrf convolute putin pd-

roase cu ligula foarte scurta, rotun-

www.digibuc.ro

170

ZACH. C. PANTU

zit brunie ; spicusoarele lungrete,

atrnd In jos, cu cte 2 flori cotn-

plecte si formeaza Impreund o paniculd unilaterald laxd racemiformd, glu-

me de obiceiu cu o nuantd violacee,

glumela inferioard, verde subtire si
cu 5 nervure evidente, frd arista,
Ingust - membranoas pe margine,
Creste prin tufisurile din paduri.

Maiulunie.

Mrgied. [fr. Melique-uniflore ; g. E i n Melica

b tiges-Per lgr a s ].

uniflora Retz. 4. plantd ierboas din

fam. Gramineae, tulpini erecte, delicate, putin numeroase sau aproape
solitare, frunzele plane, de un verde
viu, vagina necrepatd, ligulele opuse
frunzelor sunt acuminate aproape erbacee ; spiculele ovale erecte, numai
cu o floare complectd, reunite intr'o
paniculd unilaterala foarte laxd, cu
ramuri lungi i patule, cele inferioare
adesea numai cu 2 spicule ; glume neegale membranoase i neciliate ; glumela inferioard Intreagd cartilaginoas, pe spinare rotunzita ; fructul

cariopsd eliptica cu un sulc longitudinal pe fata interna. Creste prin pdduri umbroase. MaiuIunie.
Marole, Lactuca sativa L., vezi Laptuci.

Maroli (Mold.), Lactuca sativa L., vezi

Mrul-lupului (Trans.), Aristolochia

Clematitis L., vezi Rernf.

Mrul-lupului, Paris quadrifolia

vezi Dalac.

Mrul-porcului, Datura Stramonium

L., vezi Ciumdfaie

Mamie (Mold.), Lactuca sativa L., vezi
Lptuci.

Mrunca-neagr (Bucovina, Prtestiide - sus), Chrysanthemum vulgare

Bernh. vezi Vetrice.
Masa-raiului (Trans. Fagdras-Posorta),
Sedum carpaticum Reuss., vezi Dragoste.
Msdlar, Hyoscyamus niger L., vezi
Mdslarit.
Msdlarit, Mdsdlar, Nebunarit, Sundtoare (Trans.). [fr. Jusquiame, Potele;
g. Bilse, Bilsenkraut]. Hyos-

cyamus niger L. O. sau G. planta

erbacee din farn. Solanaceae, tulpina

frunzele acoperite cu lungi peri

viscosi; frunzele oval-oblonge, sinuat-

dintate sau aproape penatifide, cele

inferioare petiolate, cele superioare
semiamplexicaule ; Horne galbine cu
vinisoare violete sunt la bazd pe
dinlauntru patate cu violet Inchis.
Creste prin locuri cultivate si inculte,
pe langd drumuri, pe langd locuinte,
ddrmdturi etc. Iunielulie.

L. syn. Sieversia montana Willd. 4. mica

Aceastd plantd, cu miros greu i foarte veninoasd, este intrebuintats de popor pentru
durere de msele, de unde i numele de
Mdslaritd. Semintele si frunzele Semen et
Folia HyoscyamP sunt intrebuintate in medicind ca analgesice, calmante si antispas-

frd stoloni ; tulpina uniflord, foarte

tantul alcaloid Scopolamina.

Lptuci.

Mrtisor. [fr. Benoite-des-montagnes ;

g. Berg-Nelkenwurz, Benediktenkraut].Geum montanum

planta erbacee din fam. Rosaceae,

rar cu 2 flori, este mai lunga dect

foile bazilare, intrerupt-penatifide (Iirat-penatisecte) cu foliole (segmente)

foarte neegale, cele laterale mici, iar
cea terminald foarte mare, neegalcrenatd, aproape cordiformd, obtuz-

lobat ; floarea mare, galbend, solitar, erectd ; corola cu 6 petale, rareori 5 petale, emarginate, cu unghicula foarte scurtd, mai lungi dect
sepalele caliciului ; fructele partiale

pdroase ca i stilul lung si plumosvilos. Creste prin psuniIe pietroase

pe stncile din regiunea subalpin

si alpind din muntii nostrii. Maitt

August.

Mdrul-eucului (Bucovina, Prtestii-de-

sus), Lysimachia punctata L., vezi

Iarbd-de-lungoare.
Mdrul-lupului, Aconitilm cernuum Wulf.,
vezi Omag.

modice. Din semintele acestei plante se

obtine pe langa Hyoscyamina" i impor-

Mseaua-ciutei (jud. Prahova i Muscel), Cocorei, Cocosei (Trans.), Ghici-

tori (Pitesti), Turcarete. [fr. Dent-de-

chien; g. Hundszahn]. Erythronium Dens canis L. 4. micd plantd

erbacee din fam. Liliaceae, frunzele

radicale petiolate, oblong-eliptice

cu pete rosii-brune ; florile odorante,

rosii-purpurii sunt mari, solitare 4i

aplecate In jos la vrful tulpinei, peri-

antul cu 6 diviziuni petaloide rozee,

lanceolate, ascutite i rdsfrante, staminele cu anterele brunii ; fructele
capsule triloculare cu putine seminte.
Creste prin poieni i rdrisuri de pdduri ; se

cultiv uneori ca plantd

decorativd pentru florile sale frumoase. MartieAprilie.

Masin (Maced.) Olea europaea L., vezi
Maslin.

www.digibuc.ro

171

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

Masin (Maced.) fructul comestibil de

Olea europaea L., vezi Maslind.
Mks lad. [fr. Coques - du - Levant ; g.

Kokkeskrne r]. Fructele toxice

de Anamirta Cocculus Wigt. et Arn.,

syn. Menispermum Cocculus L. sau Coccu-

lus suberosus DC. V. hand, indo-mala-

iez, plantd lemnoas lungd, subtire

si acttoare, din fam. Menispermaceae, tulpina sarmentoasd de grosimea bratului ; frunzele mari, glabre
lucitoare, alterne,

lungpetiolate,

intregi si cordiforme la bazd ; florile

albe, dioice sunt dispuse In lungi
raceme compuse plecate in jos ;
fructul o drupd rosie rotunjoar,
aproape reniform, de mdrimea unei
mici alune. Aceste fructe Fructus

contin In smburele lor o

substant foarte veninoas, numit
Cocculi"

Picrotoxina", iar in pericarpul lor contin un alcaloid numit Menispermina".

Mdslaclul amestecat cu miez de pane se

intrebuinteaza pentru a ameti si a omora.
Pestii ucisi cu maslad devin un aliment periculos. Acest mod de pescuit trebue prin urmare interzis.

Maslin (Basarabia, Orheiu), Elaeagnus

angustifolia L., vezi Rdchitica.
Maslin, Masin (Maced.), Mslin [fr.
Olivier d'Europe; g. Oliv e, Olive n-

baum, Oelbaun].Olea europaea

L. V.

arbore totdeauna verde din

fam. Oleaceae, frunzele persistente,

opuse, scurt petiolate, simple intregi,
lanceolate sau oval-lanceolate, de un
verde deschis pe partea superioard,
alb-argintiu pe cea inferioard,; florile
albe sunt ermafrodite, dispuse in racerne axilare ; fructele (drupe) brunverzii, atarnd in jos. Maslinul este
originar din regiunea mediteranian

si se cultiv mult in toate partite

mai calde ale gIobului. MaiuAugust.

Fructele numite : Masina (Maced.), Masline, Mdsline, Masna (Maced.), sunt comestibile. Din partea carnoasa a Maslinelor se
extrage Unt-de-lernnul" comestlbil, care

este intrebuintat si in medicina : Oleurn

Olivarum".

Maslin-sfilbatic, Elaeagnus angustifolia L., vezi Rdchitica.

Maslinfi, Mdslind, Masline, fructele

comestibile de Olea europaea L., vezi
Maslin.

Masn (Maced.), fructul comestibil de

Olea europaea L., vezi Maslind.
Mdtkcini (Trans.), Melissa officinalis
L., vezi Roinitd.
Matdcink. (Trans. Nasaud.), Melissa
officinalis L., vezi Roinita.

Mtficine, Dracocephalum Moldavica

L., vezi Mdtdciune.
Mtkciune, Bosioc - de -munte (Mararnures), Busuiocu-stupului, Matacine,
Mdtdciune-moldoveneascd, Mdtdciune-turceascd, Melisd-turceasca, Roinita (Moldova). [fr. Mlisse-turque,
Melisse - de - Moldavie; g. Trk is -

ch er Drachenk op f, Trkische

Melisse].Dracocephalum Molda-

vica L. G. plantd erbacee aromaticd

din fam. Labiatae, tulpina ramificata
dela baz, frunzele lanceolate, inciscrenate si petiolate ; florile albastre

sau albe, dispuse in verticile, cari

formeazd un spic intrerupt la varful

tulpinei si ramurilor, caliciul tubulos
cu 5 dinti, corola bilabiatd cu gatul
dilatat este de 2 ori mai lungd deck
caliciul, buza superioard concavd, frd

indoituri, emarginatd, cea inferioar

trifidd, cu lobul mijlociu mai mare,
aproape bifid, staminele cu anterele
glabre. Aceasta plant, originard din
Siberia orientald, se cultivd mult si
prin prtile noastre, uneori subspontanee. lulieAugust. Melif.
Cu frunzele de Mataciune prepara calugarii nostrii Apa-de-melise.

Mdtdciune, Melissa officinalis L., vezi

Roinita.

Mtciune - moldoveneasca, Dracocephalurn Moldavica L., vezi Matdciune.

MiltAciune-turceasca, Dracocephalum
Moldavica L., vezi Mdtdciune.
Mktasa-broa0ei, Ata-apei, Lana-broastei, Straiul-broastei (Trans.), se numesc Algele verzi filamentoase, simple sau ramificate, cari formeazd

mase plutitoare la suprafata apelor

dulci si stdtatoare. Asa sunt din clasa

Conjugatae diversele specii de Zygnema Ag, si Spirogyra Link. ambele

genuri din fam. Zygnemataceae

Mougeotia Ag., gen din fam. Mesocarpaceae ; iar din clasa Confervales unele specii de Hormiscia
Fries. si Conferva L., ambele genuri
din fam. Ulotrichaceae; Oedogonium
Link. gen din fam. Oedogoniaceae ;
Rhizoclonium Ktz. si Cladophora
Ktz. amandoud genuri din fam. Cladophoraceae.

Mtisori (Trans.), Trifolium arvense

L., vezi Papanasi.
Mfitrgiune, Atropa
vezi Mdtrgund.

Belladonna L.,

Mitrgun, Beladond
Cireasa-lupului,

www.digibuc.ro

(in

far-

Doamna co-

172

ZACH. C. PANT U

drului (Trans.-Brasov,), Doamnamare, Floarea-codrului (jud. Gorj.),

larba-codrului (Trans.), trnparateasa,
Imprteasa-buruienilor, Matragiune,
Mdtrgund-Doamna-mare Matraguna
iarba-buna, Nadragula (Trans.), [fr.

Belladone,

Herbe-empoisonne ; g.

Tollkirsche].

Atropa Bella-

donna L. 21, planta erbacee din fam.

Solanaceae, tulpina ramificata ; frunzele ovate ascutite, alterne, cele su-

perioare cate 2, dintre cari una mai

florile marisoare, aplecate,
brun-violete sunt solitare sau cate
mica ;

doud la subtioara frunzelor, caliciul

campanulat cu 5 lobi ovaii ascutiti,

Matrice (Bucovina, Campulung), Veronica officinalis L., vezi Ventrilica.

MAtricea, Matricaria Clzamomilla L.,

vezi Musetel.
Matricea (Trans.), Chrysanthemum Parthenium Pers., vezi Spilcute.
Matr4e (Trans. in Muntii-Apuseni),
Chrysanthemum vulgare Bernh., vezi
Vetrice.
Matrit (Trans.). [fr. Zannichellie-des-

marais; g. Sumpf-Zannichel-

Zannichellia palustris L. 21planta erbacee aquaticd din fam.

1 i e.].

Potamogetonaceae, tulpina filiforma,

cufundat In apd (submersd), foarte

obtusi, stamine 5 cu filamente rdsucite neegale, ovarul ovoid cu 2 loje

polisperme, stilul lung si subtire, stigmatul ltit i putin lobat ; fructul, in-

ramificatd, este repenta (taratoare)

prevdzut cu radacini adventive
sau unduleazd sub apa ; frunzele
foarte Ingust-lineare uninerviate, de
un frumos verde, inegrindu-se prin
uscare ; florile monoice solitare sau

neagra, stralucitoare si de rnarimea

unei cirese. Planta 1ntreagd si mai

stamina cu filament filiform, cele femele cu periant membranos cupuli-

corola gamopetala cu 5 lobi scurti

sotit de caliciul persistent este o

boabd (baccd) sfericd, putin turtita
cu samd fructele sale sunt foarte

veninoase, din causd ca contin atropina

hyoscyamind. Matrguna creste prin

padurile umbroase dela munte. lu-

nielulie.

Frunzele de Miltragun ,Folia Belladonnae din causa principiului salt activ Atropina sunt Intrebuintate in medicina in contra bolior nervoase. Atropina, alcaloidul
extras din aceasta plantd, este un pretios
medicament, mai ales pentru operatiuniie
chirurgicale ale ochiutui.
Cu aceasta
planta, poporul nostru face de dragoste, se
descanta pentru sanatatea celor bolnavi,
cart nu s'au putut tamadui prin alte leacuri.

Mittrgunfi-Doamna-mare,
Atropa
Belladonna L., vezi Mdtrgund.
Matrigun-iarb6.-bun, Attopa Belladonna L., vezi Mdtrgund.
Mtreata (Trans.), [fr. Pplis - Pourpier ; g. Bachburgell.
Peplis

Portula L. O. mica plantd erbacee

din fam. Lythraceae, tulpina rosietica

culcatd pe pinant, foarte ramificatd,
ramurile cu raddcini adventive ; frun-

zele opuse, obovale, scurt-petiolate

sunt foarte glabre i adesea rosietice ;
florile mici, rozee-alburii sunt sesile
solitare la subtioara frunzelor.
Creste prin locuri inundate, prin livezi umede, pe marginea lacurilor
prin santurile si gropile de pe mar-

ginea drumurilor umede. lunieSep-

tembrie.
MAtrice, Parietaria

vezi Parachernit.

officinalis

L.,

ate 2 la subtioara frunzelor, cele

mascule fdra periant au o singura
form au 2-6 carpele mid, aproape
sesile sau scurt pedicelate, lateralcomprimate i prevdzute cu stigmate

late aproape orbiculare, papiloase

putin undulate pe margine ; fructele
scurt-pedicelate sau aproape sesile,
stilul numai de jumatate cat fructul.
Creste prin apele stagnante sau lincurgatoare. MaiuSeptembrie.
Mtrite (Moiseiu in jud. Maramures),
Chrysanthemum Parthenium (L.)
Pers. vezi Spilcute.
Matruna (Bdnat), Acanthus longifolius
Host., vezi Talpa-ursului.
Matura-Maicil-Precesta (Trans. Teius,
jud. Alba inferioard), Artemisia annua L., vezi Nafurica.
Matur-turceasc (Trans. Pogaceaua,
jud. Turda-Aries), Artemisia annua
L., vezi Nafuricd.
Mature, Sorghum saccharatum Pers.,
vezi Mdture-cu-bobu-negru.
Mature-cu-bobu-negru, Mature. [fr.
Gros Mil., Millet-sucr, Pain-des-An-

ges; g. Sorgho-hirse, Mohrenhirse].

Sorghum saccharatum
Pers., syn. Holcus saccharatus L., Andropogon Sorghum Brot. subsp. saccha -

Kunth. G. mare si viguroasa

planta pand peste 2 m. de Malta din
fam. Gramineae ; foile de 5 cm. de
late ; panicula pe timpul infloririi cu
marginile intinse, spicusoarele ermaratus

frodite, eliptice sau ovale, cam de

doua ori mai lungi decat late, acu-

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

minate, spicuparele mascule foarte

scurt-pedicelate; fructul la maturitate

nu este proeminent, ci comprimat,

glumele, vilos-pdroase. Mant origi-

nard din Wile calde (China, India,

Arabia, etc.), cultivatntrile din
regiunea mediteraniand, In Italia i
prin pArtile noastre. IulieAugust.

Tulpina acestei plante este foarte bogatti

in materii zaharoase, din care cauzit se si
intrebuinteaza pentru fabricarea zahdrului,
mai cu seatna In pdrtile sudice ale Atnericei boreale. Din inflorescenta se fac maturi.

Miture, Bdlur, Flocoasd, Mdlai, Mdlaitdtdresc, Meiu-tdtdresc, Tatarcd. [fr.

Millet-d-balais; g. M o hr enhir s el.
Sot ghum vulgare Pers., syn. Holcus Sorgum L. O. mare si frumoasd
plantd ierboasd din fam. Gramineae,

tulpina solidd dela 2-3 m. Inaltd ;

frunzele Intregi, mari ca cele de porumb ; florile verzi i violete, dispuse

in raceme foarte desvoltate ; fructele

comprimate. Aceastd plant, originard

din Africa, se cultivd adesea pentru

trebuinte industriale. lulieSeptembrie.

Centaurea jurineifolia
Mturele.
Boiss. O. plantd erbacee, alipit albpdroasd. (cana) din fam. Compositae,
tulpina dreaptd, Malta, cu ramuri sub-

vdrf cu numerosi capituli ;

frunzele penatisecate, oblonge, cele

tiri, la

radicale scurt-petiolate, cele caulinare

sesile ; florile rozee, radiante, dispuse
in capitule solitare, oval-oblonge,

173

sudul Europei, se cultivd adesea

prin pdrtile noastre, prin grAdini, pe
la tard, uneori subspontanee. lulie
Septembrie.

Mfituri-de-grdina, KocIzia Scoparia

Schrad., vezi MAturi.

Maturi -de -teara, Kochia Scoparia

Schrad., vezi Mdturi,

Mturic (Munt. jud. Mehedinti), Centaurea Cyanus L., vezi Vinetele.
Xeranthemum annuum L.,
Xeranthemum cylindracewn Sibth..
et Sm., vezi Plevaitd.
Mfitur4efi (Trans. Pogdceaua, jud. Turda-Aries), Artemisia annua L., vezi
Nafuricd.

Mturit (Borsa, jud. Maramures), Artemisia annua L., vezi NAfuricd.

Mrurit (Bucovina), Verbena officinalis L., vezi Sporici.
Maturita-bungiaculid (Bucovina, jud.
Cmpulung pe Runc), Philonotis fontana Brid., vezi Ata-apei.

Mdzrati (Trans. Biertam, jud. TArnava-mare), Lathyrus odoratus L.,

vezi Sdngele-voinicului.
Mazare. fr. Pois, Petit-pois ; g. Erbs e].

Pisum sativum L. 0. plantd erbacee din fam. Leguminosae, frun-

zele alterne cu 2-3 perechi de fo-

liole ovale i Intregi, terminate prin-

tr'un cdrcel ; stipule mari ovale sau

semicordiforme, dintate la bazd ; florile albe sau rozee, dispuse cdte 2 sau
mai multe intr'un racem lung-pedunculat ; fructul leguma. polispermd ; se-

spre vdrf putin constrnse, insotite

de un involucru glabrescent sau putin lnos-pdros, cu foliolele adprese,

mintele globuloase, galbin deschise.

Aceast plantd, originard din regiunea mediteraniand, se cultivd adesea

late, cele superioare mai inguste sit

mai lungi, toate proeminent striate
pe partea dorsald, la vArf galbin-

lie. Melif.
Mrtzdre-de-cmp, Mazdre - mare. [fr.
Pois-gris, Pisaille; g. GraueE rbs e].
Pisum arvense L. 0. plantd erbacee din fam. Leguminosae, frunzele
cu 2-3 perechi de foliole fin-crenate ;

coriacee, cele inferioare oval-lanceo-

brunii, mdrunt

foarte scurt ri-

gid-ascutite, de ambele parti pectinate cu 3-5 cili ; fructele achene

fArd papus, sau cu un papus foarte
scurt
slab. Crete pe cmpuri,
coaste, locuri aride, mdrdcinisuri, tu-

fisuri i poieni. lulieAugust.

Mturi, Mdturi-de-grAdind, MAturi-deteard. [fr. Ansrine - - balais ; g.

pentru trebuinte culinare. Maiulu-

florile solitare sau cdte 2 sunt pes-

trite (stindardul violet-deschis, aripile

roii-purpurii, luntrita albd), semintele
de un verde cenusiu cu puncte brune,
sunt globuloase cu impresiuni angu-

K o chi el.Kochia Scoparia Schrad.,

loase. Crete prin sdnidndturi i cultivatd. Maiululie.

syn. Chenopodium Scoparia L. O. plantd

erbacee din fam. Chenopodiaceae,

Aceastd planta este un bun nutret pentru

vite.

tulpina foarte ramificatd, stufoasd ;

frunzele linear-lanceolate, alterne
de un verde deschis ; florile verzi,
abia vizibile, dispuse In raceme alungite. Aceast plantd, original-A din

Mazdre-mare, Pisum arvense L., vezi

Mazdre-de-cmp.

Mazire-slbatici, Pisum elatius M.

Bieb. 0. plantd erbacee, aggAtoare

prin cArcei, din fam. Leguminosae, frun.

www.digibuc.ro

174

ZACH. C. PANTU

zele alterne cu 3 perechi de foliole

eliptice sau oblonge, insotite de sti-

puli mari, ovali, semicordiformi, la

bazd neegal-dentati, de 2 ori sau de

3 ori mai scurti deck pedunculul ;

frunzele terminate printr'un carcel ;

florile deschis-rosii, cu aripile purpuriu-inchise, sunt solitare sau cate
2 la vrful pedunculelor erecte, mult
mai lungi deck frunzele ; fructele legume putin comprimate, oblic-ascutite la vrf. Creste prin tufisurile din
locurile stncoase i calcare dela
Verciorova. MaiuIunie.
Mazdrea - math (Bucovina - Sadova),
Thlaspi arvense L. vezi Pungulita.

Mazria, Lathyrustuberosus L., vezi

Oresnitd.

florile solitare sau cte doud sunt

purpurii ; fructul (legumen) o pastard
erecta, lungreata, scurt-paroasa, de
o coloare brun-glbuie la maturitate.

Creste prin poienile de prin paduri,

pe cmpuri i prin smnaturi, ade-

sea cultivat pentru nutret. Maiu

lunie. Melif.
Mazetricha, Borceag, Mazdrica (Bucovina), [fr. Vesce-des-forks, Vesce-des
bois; g. Waldwick e]. Vicia silvatica L. 4. frumoasa planta erbacee,
glabrd din fam. Leguminosae, tulpina
subtire, agatkoare prin crcei (grimpantd) de 1-2 m. de lunga i angu-

frunzele penaticompuse cu
5-10 perechi de foliole oblonge, sau
loasa ;

oblong-eliptice, late cel mult de 1 cm.,

Mazrica (Bucovina, Fundu-Moldovei,

jud. Cmpulung), Vicia silvatica L.,
vezi Mdzariche.
Mdzirica-cucului, Orobus niger L.,
vezi Ordstica.
Mzriche, Lathyrus platypfiyllos Retz.,
vezi Bob-de-tarina i Lathyrus pratensis L., vezi Lintea-pratului.
Mitzfiriche. [fr. Vesce-des-buissons ; g.
Hecken-Wickel. Vicia dame-

perechea inferioara de foliole este

putin indepartata de tulpina, iar rachisul frunzei este terminat printeun

toare (scandenta) din fam. Legumino-

negru. Creste prin padurile dela munte

torum L. 21-.

planta erbacee agt-

sae, tulpina glabra ; frunze eu 4-5

perechi de foliole, terminate printr'un

crcel ramificat, foliole mari ovale ;
florile
dispuse in raceme multiflore, lung-petiolate. Creste
prin tufisurile i pdurile dela munte
si din regiunea dealurilor. IunieIulie.
Mzriche, Bobusor. [fr. Vesce-fausse-

gesse ; g. PlatterbsenartigeWicket Vicia lathyroides L. O.

mica plantd erbacee din fam. Leguminosae, tulpina foarte putin, sau de
loc scandent ; frunzele cu 2-3 pe-

rechi de foliole, ingust-obcordat-ovale

sau linear-oblonge, terminate printr'un
\fail tepos simplu, sau cele terminale
printr'un carcel simplu ; florile mici,
violet-deschise sunt solitare i aproa-

pe sesile. Creste prin locuri cu iarb

prin poienile de prin paduri. Apri-

lieMaiu.

Mdzriche, Borceag. [fr. Vesce-commune, Pasquier ; g. Futte r-W i c k

Vicia sativa L. 0. planta erbacee
din fam. Leguminosae, frunzele penaticompuse, cu 4-8 perechi de f oliole, sunt terminate printr'un crcel
ramificat, foliolele obovale sau oblonglanceolate sunt emarginate, trunchiate

prevazute cu ate un vrf ascutit ;

carcel ramificat ; stipuli semilunari,

incis-multidentati, dintil lungi filiformi ;

florile destul de mad, alburii si vio-

let striate, sunt dispuse cke 10-15

in raceme lungpedunculate, caliciul

cu 5 dinti neegali, corola alburie, cu
steagul violet-striat ; fructul un legumen lungaret, devine la maturitate

si In tufisurile de pe coastele dealurilor. IunieAugust.

Mgafiriche-neagra, Orobus niger L.,
vezi Ordstica.
Kfizirichea-cueului, Orobus niger L.,
vezi Orsticd. i Orobus variegatus
Ten., vezi Mdlurici.

Mazere, Phaseolus vulgaris L., vezi

Fasole.

Mazere-de-gradin, Phaseolus vulgaris L., vezi Fasole.

Meare (Maced.), fructele comestibile de

Pirus Malus L., vezi Mdr.

Megheran (Borsa, jud. Maramures),
Origamun Majorana L., vezi Magheran.

Mei, Milium effusum L., vezi Meisor.

Mei (Munt.), Malai (Mold. si Trans.), Md-

lai - mdrunt, Parinc (Trans I., Pasat

(Trans.). [fr. Millet, Millet-des-oiseaux ;

g.Hirse, Gemeine Hirse].

Panicum miliaceum L. O. planta ierboasa din fam. Gramineae, tulpina

(paiul) dreapta sau ascendenta, la
bazd acoperit cu peri asprii ; frunzele late si impreuna cu vaginile sunt
aspru proase ; florile dispuse inteo

mare panicula, care atrnd in jos ;

fructele comestibile sunt galbine. Aceastd planta, originara din Asia, se

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE P OPORUL ROMAN

cultiva

adesea ca cereald pentru

uzul economic. MaiuIunie.

Semintele decorticate sunt cunoscute sub

numirea speciala de Prism'. Semintele acestei plante au fast nutrimentul fundamental

al Dacilor si al tuturor locuitorilor tarilor

romane pana pe la siarsitul secolului al XVII,
cand aceste seminte fura Inlocuite cu porumbul (Zea Mays L.).

Mei-lung, Phalaris canariensis L., vezi

larba-canarasului.
Mel-manunt, Mei-pdsdresc. Meisor. [fr.
Panic-capillaire ; g. Hirs e]. Pani-

cum capillare L. 0. mic planta ierboasd din fam. Gramineae, vaginele

frunzelor acoperite cu peri asprii, flo-

Me4or, Panicum capillare

175 .

L., vezi

Mei-mnunt.

Me4or, Mohor-rosu. [fr. Manne-terres-

tre; g. Bluthirse, Fingerhirse]

Panicum sanguinale L., syn. Digi(aria sanguinalis Scop. O. planta ier-

boasa din fam. Gramineae, tulpina

geniculat - ascendentd ; frunzele

vaginile putin paroase; florile glabre,
pe margine cu peri moi, sunt dispuse
In spicule lungaret-lanceolate i vio-

lacee, cari formeazd 5 spice erecte

si divaricate. Creste prin locuri cultivate i arenacee, pc langd drumuri,
pe langa locuinte si prin gradini.

rile dispuse In foarte mici spicule,

IulieSeptembrie.
Meiu-canarilor, Phalaris canariensis

Aceastd planta, originard din America de Nord, este introdusd si cul-

Melis, Melissa officinalis L., vezi

cari formeazd o paniculd mare, erecta,

fin ramificatd si la urtna divaricata.
tivata i pe la noi. MaiuIunie.
Meiu-pduret, Milium effusum L., vezi
Meisor.
Mei-pftsAresc, Lithospermum arvense
L., vezi Mdrgeluse. Panicum capillare

L., vezi Mei-manunt. Setaria glauca

P. Beauv., Setaria verticillata P.
Beauv. i Setaria viridis P. Beauv.,
vezi Mohor.
Mei-pasdresc, Iarba-osului (Bucovina),
Mdrgeluse [fr. Grmil, Herbe-aux-

perles;g.GebrduchlicherStein-

Lithospermum officinale
L. 4. planta erbacee din fam. Borraginaceae, tulpina In partea superioar
foarte ramificata; frunzele lanceolate,
ascutite cu nervurele laterale proeminente sunt acoperite cu peri asprii;
florile mici sunt albe-galbui ; fructele
sunt nucule alburii, foarte lucitoare.
Creste prin locuri aride i pietroase,
prin tufise si paduri. MaiuIulie.
Mei-fdtaresc, Sorghum vulgare Pers.,
vezi Mature.
Me4or, Mei, Mei-pacluret. [fr. Millets a m e].

&tale; g. Fla ttergras].

Milium

effusum L. 4. plantd ierboasd, glabrd

din fam. Gramineae, raclacina repentd
(taratoare), tulpina (paiul) glabra
lucitoare ; frunzele linear-lanceolate,

spicule mici, ovale, uniflore, de un

verde deschis, mai rar violete, dorsal-comprimate, reunite Intr'o mare

panicula, foarte laxd cu ramuri semiverticilate, la urrnd patente, glumele

ovale, obtusiuscule, coriace, cea inferioard lucitoare ; fructul cariopsd
ovald, dorsal-comprimata. Creste prin

paduri umbroase. Maiululie.

L., vezi Iarba-canarasului.

Roinitd.

Melis - turceascd,

Dracocephalum
Moldavica L., vezi Mdtdciune.
Melwl, (Mold.), Clavaria botrytis
Pers., vezi Ramurele, Clavaria cora-

lloides L., vezi Bureti-de-conopide,

Clavaria crispula Fr., vezi Togmagel,

Clavaria flava Schaef., vezi Creastacocosului.
Meloel, (Mold.), Barba-caprei (Mold.),
Togmdgel (Mold.). [fr. Clavaire-l-

gante; g. Schner-Keulenschwam

Clavaria formosa Pers.

Ciuperca comestibila din fam. Clavariaceae, trunchiul gros, cdrnos, elastic,

foarte ramificat i alburiu, ramurile
cilindrice, alungite, galbine-portocalii

sau rozee cu ramurele foarte numeroase, galbine si terminate la varf cu

2 sau 3 dinti mai mult sau mai putin
obtusi ; sporii foarte lati, oblongi,
galbini-roietici si papilati ; carnea
alba cu un gust delicat, putin amard.
Creste prin paduri i pasuni, vara si
toamna.

Mer, (Maced.), Pirus Malus L., vezi

Mar.

Mere, [fr. Pomme ; g. App e 1].Fructele comestibile de Pirus Malus L.,

vezi Mar.

Mere-acre, fructele de Pirus Malus

L., var. austera Walr. vezi Marpaduret.

Mere-de-pmnt, Helianthus tubero-

sus L., vezi Napi-porcesti si Solanum

tuberosum L., vezi Cartofi.

Mere-de-vin, fructele de Pirus Malus

L., var. austera Wallr., vezi Marpdduret.

Mere - pdurete, fructele de Pirus

www.digibuc.ro

176

ZACI-f. C. PANTU

Malus L., var. austera Wallr., vezi

Mar-pacturet.

Merinana [g. Nabelmiere].-- Moettringia trinervia Clairv., syn. Arena

ria trinervia L. 0. micd plantd erbacee
din fam. Caryophyllaceae, tulpini difuse, frunze ovate ascutite, scurt-pe-

tiolate, proase cu 3-5 nervure ; florile albe, solitare, dispuse la subtioara frunzelor, sau cele superioare
asezate in cyme dichotomice ; caliciut

cu 5 sepate, lungacuminate cu 3 ner-

vure, corola cu 5 petale albe, mai

scurte deck sepalele, stamine 10 ;

fructul capsuld oval& mai scurtd deck

caliciul, seminte netede. Prin pddu-

rile si tufisurile umbroase si umede,

adesea. Maiulunie.
MeriKlark Vaccinium Vitis idaea L.,

vezi Merisor.
Merisoare, Pirus baccata L., vezi Me-

risor.
Merisoare (Bucovina, Breaza, jud. Cnipulung), Vaccinium Vitis idaea L., vezi
Merisor.

Merisor, Buxus sempervirens L., vezi

Pirola secunda L., vezi Perisor. Vinca Izerbacea W. et Kit. si
Vinca minor L., vezi Saschiu.

Merisor (Bucovina, Cmpulung pe

Rum), Gnaplzalium silvaticum L.,

vezi Rozmarin-de-munte.

Merisor (Bucovina), Pints aucuparia

Gaertn., vezi Scorus-de-munte.
Merisor, Merisoare [g. Kirs c ha pf el].
Pirus baccata L. arbore, uneori

arbust din fam. Rosaceae, frunzele

rotunzii, ascutite, serrate mai adesea
glabre ; florile albe sau rozee ; fructele, de mrimea ciresilor pnd la md-

rimea nucilor, sunt rosii ca margeanul sau galbine, cu pedunculul lung

subtire. Aceast planta, originard
din Siberia, se cultiv prin gradini.
Maiu. Melif.
Din fructele comestibile ale acestui arbore se face dulceata.

Merisor (Trans.) Rhododendron Kotschyi Simk., vezi Smirdar.

Merisor (Munt. CAlugreni-Dadilov,
jud. Vlasca), Ruscus aculeatus L.,
vezi Ghimpe.

Merisor, Coacdzd, Cockar, Coacdz-

de-munte, Merisoar, Merisoare (Bucovina), Merisor-de-munte, Stnrdar,

Smirdar. [fr. Abra-rouge, Faux-Abretier, g. Kronsbeere, Preissel-

beere]. Vaccinium Vitis idaea L.

b. mic arbust din fam. Ericaceae,
frunzele totdeauna verzi sunt obo-

vale, obtuze cu marginea rsucitd

cu puncte glanduloase negrii pe partea inferioard ; florile albe sau rosietice stint dispuse In raceme terminate, plecate in jos ; fructele boabe
(bacce) rosii numite : Merifoare sunt
comestibile. Creste prin locurile stncoase i umede din pkturile umbroase
si prin psunile pietroase dela munte.
Maiululie. Melif.
Merisor-de-munte, Vaccinium Vitis idaea L., vezi Merisor.
Merisor-ghimpos (Munt. Varciorova,
jud. Mehedinti), Ruscus aculeatus L.,
vezi Ghimpe.
Merisor-turcesc, Bunts sempervirens
L., vezi
Merleasea, varietate de Vitis vinifera
L., vezi
Mestacan, Betula verrucosa Ehrh.,
vezi Mesteacdn.
Mesteacitn, Betula pubescens Ehrh.,
vezi Mestecdnas.
Mesteacfin, Mestacdn [fr. Bouleau ;

g. Warzige Birke, Birkel. Be-

tuta verrucosa. Ehrh. h. arbore, rar

arbust din fam. Betulaceae cu ramurile

glabre, coaja atbd se desface

transversal ; fiunzele romboidale, triangulare, ascutite, dublu-serrate si

gtabre ; florite femele, ca i cele mascute, dispuse in amente cilindrice,
cari atrnd in jos ; aripele fructului

(nuculei) sunt de 2-3 ori mai late

deck fructul eliptic. Creste prin pduri in regiunea montand inferioard

Impreund cu Brazii, uneori constituind

mici masive numite : mestecdnis. Apri-

lieMaiu.

Din scoarta acestui arbore se obtine prin

destilatiune un oleu, cu care se prepara pie-

lea ruseAsca, spre a-i da nairosul sau caracteristic. Scoarta alba, ce se exfoliaza
for, are proprietati amare si adstringente.

Mesteacan-negru (Trans.). Betula carpatica W. et Kit, b. arbore cu coaja

brund din fam.. Betulaceae, frunzele

la baza lat-cuneate, romboidale si

cam la mijloc mai late, la urm gla-

bre, nermnnd pubescente nici chiar

in unghiurile nervurelor. Creste prin

pkturile din regiunea montan. Apri-

lieMaiu.

Mesteca (Munt. jud. Brila i Ialomita,

numire comunicatd de C. Sandu Aldea), Chondrilla juncea L., vezi
Rdsfug.

Mestecanas (Trans.), Mesteacn. [fr.

Bouleau; g. Birke, Weichhaarige Birke]. Betala pubescens

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE PCPORCL ROMAN

177

arbust, rar arbore din fain.

Betulaceae, cu ramurile tinere pdroase, coaja este albd, exfoliindu-se
in fasii transversale, sau coaja este
brun-cenusie cu pete albe si nu se
exfoliazd ; frunzele ovale sau rom-

gradini ca plantd ornamentald, pentru florile sale frumoase i odorante.

lunieSeptembrie. Melif.
Micsandre-de-munte, Erysimum Witt,
manna Zaw., vezi Micsandre - sal-

pe partea superioard, remnnd pubescente numai pe partea inferioara,

in unghiurile nervurelor ; florile femele, dispuse in amente erecte, sau
la urma ca i amentele mascule devin pendente. Creste prin locurile
umede din regiunea subalpina. Apri-

bacee din fam. Cruciferae, tulpina

Ehrh.

boidal-ovale sunt la inceput acoperite

cu peri moi, mai trziu devin glabre

lieMaiu.

Miaz-noapte, Melampytum arvense

vezi Condroniu si Melampyrum
cristaturn L., vezi Ciormoiag.
Miazd-noapte (Bdnat), Melampyrum
nemorosum L., vezi Sor-cu-frate.
Micsandrd (Munt.), Cheiranthus Cheiri
L., vezi Micsunele-ruginite.
L.,

Micsandr, Matthiola incana R. Br.,

vezi Micsandre.
Micsandr5.-gaiben, Cheiranthas Cheiri L., vezi Micsunele-ruginite.

Micsandre, Foaltine (Trans.-Brasov),

Garoafe, Levcoaie-rosie (Trans.),

Micsandr, Micsunica, (Mold.), Mic-

sunele, Sivoi, Vioar-rosie (Trans.),

Viorea-rosie (Trans.), [fr. Girofie,
Girofle-d' hiver, Violier; g. Win t e rLevkoye].
Mattlziola incana R.

Br. 4. planta erbacee, lemnoas la

baza din fam. Cruciferae, tulpina
ramificata ; frunzele lanceolate in-

tregi, acoperite cu peri lno.i, cari

le da o coloare allod cenusie ; florile

mari, albe, rosii sau violete au miros
placut ; fructele silique lineare pa-

trunghiulare, putin comprimate cu stigmate bilamelate. Plant, originard

din regiunea mediteraniand (Europa

sudicd), se cultiva si la noi prin
grdini, pentru florile sale bine mirositoare. Aprilielunie.
Matthiola

annua Sweet. O. [fr. Girofle-quarantaine,

Quarantaine ;

g. S o m -

mer -L evkoy e]. planta erbacee,

cenusiu-verzui-tomentoasd ;

tulpina

erecta, simpl sau ramificata ; frunzele lanceolate, obtuze canescente

cu peri stelati ; florile mari

violete, albastre

sau albe, simple

sau invoaite, placut mirositoare sunt

dispuse In raceme terminale ; fructele silique aproape cilindrice. Originard din regiunea mediteraniand
(sudul Europei), mult cultivat prin

batice.
Micsanclre-slbatice, Barbusoard, MiCsandre-de-munte. [fr. Velar ; g.
Schoten dotter].
Erysimuni
Wittmannii Zaw., syn. Erysimum Wahlenbergii Simk. 4. frumoas planta er-

erect ; frunzele oblong-lanceolate,

repand-dentate, acoperite cu peri trifizi, frunzele inferioare ingustate in
petioli, cele superioare lanceolate
sesile ; florile mari, plcut mirositoare
sunt de un frumos galbin (sulfurii),
lamina petalelor plana, cuneat-oboyard, pedunculii florilor, cam de lungimea caliciului, sunt i ei acoperiti
cu peri trifizi, stigmatul evident bilobat ; fructele silique tetragonale,

discolore, pe fete sur-paroase, pe

muchi evident mai verzi, sunt erecte

si paralele

cu axa inflorescentei;

fructele mature sunt patente si foarte

lungi. Creste prin locuri pietroase,
mai ales pe stnci calcare in regiunea alpina si subalpind. lunielulie.
Melif.

Micsunea (Mold.), Cheiranthus Cheiri

L., vezi Micsunele-ruginite.
Micsunea, Hesperis matronalis L.,
vezi Nopticoasa. Viola hirta L., vezi
Viorea-nemirositoare. Viola fool Janka., vezi Tamdioard. Viola odorata
L., vezi Toporasi.
Mic sunea-de-balt Butomus umbellatus L., vezi Rosatea.
Micsunea-de-munte (Bucegi), Toporasi, Viorea,

Vioric.

[g. Alpen-

Veilchen]. Viola alpina Jacq. 4.

mica si frumoas planta erbacee din

fam. Violaceae, de 3-8 cm. de inalfd,
fard tulpin ; frunze numai bazilarc
(radicale) mici, subrotunde sau ovale,
crenate pe margine, stipulele pnd la
mijloc concrescute cu petiolul sunt

lanceolate, ascutite ; florile de un

albastru - inchis sunt relativ mari,

cele 4 petale superioare sunt indrep-

tate in sus si imbricate (se acoper

unele pe altele), stilul in partea su-

perioara este cuneat-ingrosat, pedunculele florilor sunt bazilare. Creste

prin psunile pietroase si pe locurile
stncoase calcaroase din regiunea al-

pina. lunieAuguet.

Vocabular Eotanic

12

www.digibuc.ro

178

ZACH. C. PANTU

Micsunea-ga1ben, Cheirantus Cheiri

L., vezi Micsunele-ruginite si Viola
biflora L., vezi Viorele -galbine.
Micsuneaua-apei, Butomus umbellatus
L., vezi Rosatea.

Micsunele, Matthiola incana R. Br.,

vezi Micsandre. Viola odorata L.,
vezi Toporasi. Viola tricolor L., vezi
Trei-frati-pmati.

Micsunele-de-munte, Viola declinata

W. et Kit., vezi Unghia-pasdrei.
Micsunele-glbioare, V iola saxatilis
Schmidt., vezi Trei-frati.

Micsunele-ruginite, Floare-de-vioara.
(Trans.), Foaltine (Trans.), Leykoaiegalbind, Micsandra (Munt.), Micsandrd-galbend, Micsunea (Mold.), Micsunea-galben, Siboi (Maced.), Vioara-galbin (Trans.), Viorea - galbin
(Trans.). [fr. Girofle-jaune, Bton-

d'or ; g Goldlack, L a ck].Chei-

ranthus Cheiri L. 2I-. plantd erbacee

din fam. Cruciferae, tulpina poart
In partea sa inferioard cicatricile
frunzelor cazute ; frunzele verzi deschise sunt lanceolate, ascutite si Intregi, acoperite cu peri adpresi ; flo-

rile, dispuse in raceme la

vrful

ramurilor, sunt de o coloare galbind

aurie, ce variazd pnd la brun, ele

sunt mari si au un miros foarte pld-

cut ; fructul o siliqua lungd, dreaptd,

putin tetragonald cu stigmatul bilobat.
Aceastd planta, originard din sudul

Europei, se cultiv adesea si pe la

noi impreund cu mai multe varietdti,

dintre cari uncle si cu flori invoalte.

Maiulunie. Melif.
Micsunia (Mold.), Matthiola incana R.
Br., vezi Micsandre.
Mielarea. [fr. Agneau-chaste, Arbre-

care 2 mai mari si 2 mai mici (didyname) ; fructul drupa. Originar din

regiunea mediteraniana (Europa sudicd), se cultivd adesea ca plantd decorativ, sunt si varietati cu florile
albe i cu frunzele mari. lulieAugust.
Mielusel (Oltenia), Trifolium arvense
L., vezi Papanasi.
Mierea-ursului (Ilfov). [fr. Pulmonaire ;

g, Weichstes Lungenkrautt

Pulmonaria mollissima Kern. 21.. plant

erbacee din fam. Borraginaceae, frunzele sur-verzui, catifelate i moi, cele

bazilare de var ingustate intr'un vrf

subtire, petiolul lung, Ingust i spre

partea superioard subit dilatat, frunzele caulinare mai scurte, cele mai
de sus nedecurente ; florile mici, albastru-violete, cu antherele galbui.
Creste prin tufisuri, si pdcluri, mai cu

seamd pe margini si prin rrisuri.

AprilieMaiu. Melif.
Mierea-ursului, Pulmonaria officinalis
L., vezi Cuscrisor.
Miericea (Trans. In Muntii-Apuseni),
Salvia glutinosa L., vezi Cinstet.

Merida (Munt. Cineni In Valea 01tului), Salvia glutinosa L., vezi Cinstet.

Mierlut, Rocoin, Rocovin. [fr. Sabline-du-printemps ; g. Frhlin gs-

Meirich, Frhlings-Miere].
Alsine verna Bartl., syn. Alsine caespitosa

Ehrh., Arenaria yerna L. 4. micd plant

erbacee din fam. Caryophyllaceae,

tulpina foarte mult ramificat dela
baza, formnd tufe dense, tulpinele
singuratice cu una sail mai multe flori ;
frunzele linear-subulate, trinerviate ;

Keuschbaum, Mullen].

florile albe, caliciul cu 5 sepale verzi

oval-lanceolate, ascutite, trinerviate,
glandulos-pdroase, pe margine membranoase, corola cu 5 petale oblong-

fam. Verbenaceae, tulpina ramificatd

dela 1,60 m.-3,30 m. Indltime cu ra-

cordiforme la baza ; fructele capsule,

Gattilier - commun ; g.
Vitex
Agnus-castus L. V. frumos arbust din

au - poivre,

murile patrunghiulare ; frunzele opuse,

lung petiolate, digitate cu 3-7 foliole,

lanceolate, acuminate, la bazd ingustate, aproape petiolulate, Intregi sau

dintate i alburiu-pubescente pe fata
inferioard ca i pe ramurile tinere si
pe calice; florile violete, cu miros
foarte aromatic, sunt dispuse in panicule axilare i terminate, bracteele
foarte mici, abia vizibile, corola de 3
ori mai lungd deck caliciul, campanulat cu 5 dint'', tubul corolei scurt,
drept sau usor curbat, limbul putin
bilabiat cu 5 lobi ; stamine 4, dintre

ovale, scurt unghiculate, mai lungi

deck caliciul sunt albe i aproape

dehiscente prin 3 valve, cu numeroase seminte reniforme, nearipate.

Creste prin locurile pietroase i stncoase, prin rupturi de coaste in regiunea montana, subalpina i prin pasunile pietroase din regiunea alpina.
MaiuAugust.

MigdaL Badem (Maced.), Baem

(Maced.). [fr. Amandier ; g. Mande 1baum, Mandel]. Prunus Amygdalus Stokes., syn. Amygdalus communis

L. 1). mic arbore din fam. Rosaceae,

frunzele lanceolate, glandulosserrate,
petiolul glandulos In partea superi-

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUE ROMAN

oard, este egal de lung sau si mai lung

deck diametrul transversal al frunzei ;
florile rozee sau albe, cu tubul caliciu-

lui campanulat, sunt aproape sesile,

solitare sau ate doua ; fructele verzi
la maturitate, pubescente, oblong com-

primate, nucleul (smburele) oblong

cu suprafata aproape netedd si prevzut cu inguste gdurele. Originar
din Turkestan si Asia centrala, cultivat i prin pdrtile noastre. Mar-

tieAprilie. Melif.

Semintele comestibile numite .Migdate'

sunt intrebuintate in medicina sub numele
de : Amygdalae arnarae et dulcee.

.Migdal-pAsdresc, Prunus nana Stokes.,

vezi Migdal-pitic.
Migaal- pitic, Cais - salbatic (Dobro-

179

Militea (Mold. j. Suceava). [fr. Silnepench; g. N i ck end es-L e im kr aut]. Silene nutans L. 21.. plant erbacee din fam. Caryophyllaceae, tulpina pubescent-proas, in partea superioar glandulos-viscoasa ; frunzele
inferioare lanceolat-eliptice, ingustate
in petiol, cele superioare linear-lanceolate ; florile albe-verzui, plecate

in jos (nutante) sunt dispuse inteo

paniculd racemoasd, ramurile paniculei opuse sunt trichotomic ramificate

cu 3-7 flori, caliciul tubulos cu dintii

ascutiti, corola cu 5 petale profund-

bifide, albe, pe din afard verzui ; fructul o capsuld ovald, lung-stipitata, invdlita de caliciu, dehiscentd la matu-

Zwerg-Mandell. Prunus nana

ritate prin 6 dinti. Creste prin livezi,

poieni uscate, pe marginea pklurilor
in regiunea montana si a dealurilor.

arbust din fam. Rosaceae, frunzele

Silene transsilvanica Schur. 4, se deose-

gea, Baragan), Migdal-paskesc. .[g.

Stokes., syn. Amygdalus nana L. l. mic

Iunielulie.Silene dubia Herb., syn.

lanceolate, ingustate inteun petiol

scurt sunt serrate pe margine ; florile

beste de specia precedent mai cu

rozee sau albe, au tubul caliciului cilindric ; fructele proase cu nucleul

(smburelel fara gaurele. Creste pe
lng padurile i maracinisurile din
regiunea cmpeana. Aprilie. Melif.
/Ana - Domnului, Gratiola officinalis
L., vezi Veninarita.
Mighirean (Bucovina, Valea-Putnei),

Origanum Majorana L., vezi Ma-

gheran.
larba-rosioard (Bucegi). [fr. Silne-a-tige-court ; g. Stenge 11 o-

ses Leimkraut]. Silene acaulis

L. 21-. mica planta erbacee, "indesuitcespitoasa din fam. Caryophyllaceae,
(adec tulpinele indesuit-strnse unele

Inga altele, formeaza impreuna cu

rozetele frunzelor perinute), neparoasd

(glabrd), scorta, impreuna cu peduncu-

seamd prin tulpina In partea superioara numai putin glandulos-viscoasd,

prin panicula pauciflord, mai putin
infract-nutanta, ramurile nurnai cu 1
3 flori (nu cu 3-7 flori), prin florile

mai mici i prin stipitele capsulei mai

scurt. Creste prin locuri pietroase sau
stncoase din regiunea montand pand

in cea subalpina. lunielulie.

Gratiola officinalis L., vezi

Veninarit.

Milot, Origanum vulgare L., vezi Sovary.

Minitarcfi (Trans.), Boletus edulis

Bull., vezi Mndtarci.

Minatrci (Trans.), Boletus edulis Bull.,
vezi Manatarci.
Mina (Mold.), Mentlza piperita L., vezi
Isma-bund i Mentha silvestris L.,
vezi Ism.

lul florilor si cu caliciul, de 1-3 cm.

de inalt ; frunzele lineare, ascutite,
la baza ciliate, sunt asezate In rozete
strnse ; florile mici, rosii-rozee, aclesea dioice, solitare (rareori 2) la
vrful unui scurt peduncul, insotit de

Minta broa0ei, Minta broa0e1or,

mm. latime, caliciul scurt, campanulat, glabru, rosietic, cu 10 nervure cu

dinti oval-obtusi, corola rozee, cu 5
petale obovale emarginate ; fructul
.capsuld ovoida sau oblongd, proemi-

Mint-de-cmpuri, Mentha silvestris

cel mult o pereche de frunze de 1

nentd, mai lunga deck carpoforul.

Creste in pdsunile pietroase i pe
stncile din regiunea alpind adesea.
JunieAugust.

(Mold.), Mentha aquatica L., vezi

lsma-broastei.

Minta - calului, Mentha silvestris L.,

vezi Isma.

Minta-creat., Mentha crispa L., vezi

Ismd-creatd.

L., vezi Ismd.

Minta-de-gradinl, Mentha piperita L.,

vezi Isma-bund.
Minta-lngorii (Trans. Borsa, jud. Maramures), Mentha aquatica L., vezi
Isma-broastei.

Minta-natei, Nepeta Cataria L., vezi

Catusnica.

www.digibuc.ro

180

ZACH. C. PANTU

Minta-moldoveneascd (Mold. Cmpuri

lngd Soveja), Mentha piperita L.,

vezi Ismd-bund.

Mina-salbatica, Calamintha off icinalis Moench, vezi Isrna-pdurilor. Men-

tha silvestris L., vezi Ismd.

Mintd-turceascd (Trans. Nsdud.), Melissa officinalis L., vezi Roinit.
Miozotis, Myosotis silvatica Hoff m.,
vezi Nu-md-uita.
Mireas (Mold. Mrsesti), Poala-Maicii-Precist (Trans.), Urzici (Trans.).

Coleus Blumei Benth.

2l.

plantd

erbacee din fam. Labiatae, tulpina

ramurile tetragonale, foile opuse rpmboidale, ovale, membranoase, adnc
si grosier incis-dentate pe margine,
la vrf acuminate si intregi la ambele
capete (extremitati), de o coloare
verde-glbuie cu intreaga parte cen-

cele radicale oblongi, scurt-petiolate,

cele tulpinale inferioare lanceolate,

foarte scurt petiolate, cele superioare
sesile sau subsesile, mai mici, acu-

minate si neegal serrat-dentate; florile

liliachii, mirositoare, lung-pedunculate,
patente, petale oboval-cuneate, lung-

unchiculate, de doud-ori mai fungi

deck caliciul ; fructele silice cnd
sunt mai tinere erect-patente si glabre.

Prin locuri pietroase sau stncoase

in vdi alpine sau subalpine. lulie
August si Hesperis nivea Bamgt.
se deosebeste de specia precedentd

prin: tulpina mai mica; foile inferioare

eliptic-oblongi, scurt-petiolate, cele
superioare oblongi sau lanceolate

sesile, toate ascutit mrunt dintate,

perii frunzelor nu sunt ramificati

trald purpuriu-inchisd sau rosie ca

sangele, iar spre margine cu punc-

(furcati) i foarte scurti ; florile albe,

plcut mirositoare, dispuse in raceme
la vkful tulpinei si a ramurilor, la-

puse in spice terminale, alungite

verticilate, caliciuI oval, campanulat
cu 5 dinti, corola bilabiat cu tubul

cu aceasta, sepalele paroase la vrf

care cuprinde staminele, concrescute

inteun tub monadelfic. Aceastd planta,
originard din lava, este mult cultivatd
ca plantd ornamentald, obtinandu-se
prin culturd numeroase i frumoase

si umbroase, prin vile i praiele din

tuatiuni ; florile albe si purpurii, dis-

exert, buza superioard scurtd, cea

inferioara mare cu o concavitate,

lulieAugust.

Mirgn (Bucovina, Cmpulung), [fr.

Toque, Toque-bleue, Tertianaire ; g.

Gemeines Helmkraut, Schild-

krauttScutellaria galericulata L.

94. planta erbacee din fam. Labiatae,

tulpina erecta sau ascendentd, simpld
sau ramificatd, paroasd sau aproape
glabra ; foi scurt petiolate, oblonglanceolate, la bazd cordiforme sau

rotunzite, pe margine indeprtat-crenat-serate ; florile deschis - violete,

destul de mari, unilaterale, solitare

sau cke 2 la subtioara frunzelor
mijlocii i superioare, caliciul glabru
sau pubescent, corola albastra sau

violetd, rar albd, mult mai lungd deck

caliciul, are tubul arcuat ascendent la

bazd. Prin locuri umede, prin livezi

si tufisuri, pe malul apelor. lunie

August.
Mirodea, Mustarul-stancilor (Piatra-Cra-

iului),Sibiog.Hesperis alpina Schur.

94. planta erbacee din fam. Cruciferae,

tulpina simpla, in partea superioard ramificat, glabrd sau acoperit cu peri
foarte scurti si ramificati; foile glabre,

mina petalelor deodatd (subit) ingus-

tata in unghicul si egal de lungd

numai de jumdtatea lungimei corolei,

pedunculul de lungimea caliciului ;

silicele fdrd peri (glabre), sau putin
proase, stigmatul capitat i bilobat.
Creste prin locurile pietroase, umede

regiunea subalpina si alpina. Maiu

Iunie.

Mirodenie, Hesperis matronalis L.,

vezi Nopticoas.
Mirodenie, Floarea-noptii [fr. Julienne ;
Hesg. Braune Nachtviol
peris tristis L. G. plantd erbacee din
fam. Cruciferae, tulpina paroasd cam
pand la 50 cm. inalt ; frunzele ovallanceolate, ascutite, de tot intregi sau
putin denticulate ; florile galbine-verzui cu vinisoare brun-violete, rdspndesc noaptea un plcut miros de zambile ; fructele sunt silique lateral-corn-

primate. Creste pe coline, fnete si

tufisuri, pe marginea padurilor. Apri-

lieMaiu.

Mirt. [fr. Myrte-commun ; g. Myrt e].

Myrtus communis L. D. frumos arbust, totdeauna verde, odorant, din

fam. Myrtaceae, frunzele opuse, mici,

numeroase, ovale sau lanceolate, glabre, coriacee, scurt-petiolate sunt persistente ; florile solitare sau cte 2
sunt mici i albe, caliciul tubulos-tur-

binat, cu 4 sau 5 lobi, este insotit de

2 mici bractee lineare, corola cu 4-5
petale intinse, stamine numeroase ;
fructele cknoase sunt boabe (bacce)

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

globuloase de un albastru negricios.

Originar din regiunea mediteraniana
(Europa sudicd), cultivat adesea i pe
la noi ca arbust ornamental, in flordrii si apartamente. lunielulie.

181

late; bracteele adesea mai scurte

decdt florile sunt erbacee ; florile m-

rioare aplecate In jos, de un verdecenusiu, pe din launtru la bazd rosielice, foliolele perigonului libere, putin

Florile albe i placut mirositoare ale acestei plante sunt simbolul castitdtei.

concave, au labelul alb si cu dungi

rosii, este biarticulat; florile unilate-

_Mirut (Trans.), larbd-de-bou-sdlbatica,

Limba-boului, Rosii [fr. Buglosse-of-

spic alungit ; fructul mare este oblong

ficinale ; g. Gebrduchliche Ochsenzunge].-- Anchusa off icinalis

planta erbacee din

L. G. uneori
fam. Borraginaceae acoperitd cu peri
asprii ; frunzele lanceolate ; florile pur-

purii sau violete au caliciul cu dintii

ascutiti, tubul corolei drept. Creste
prin fnete, locuri inculte i pietroase,

pe marginea smriaturilor si a drumurilor. MaiuSeptembrie. Melif.

Misur (Maced.), Zea Mays L., vezi Pdpusoi.

Mitarcti-gras (Trans. Brasov). Boletus scaber Bull., vezi Chitarca.

Mitarea-petroas (Trans. Brasov). Boletus edulis Bull., vezi Manatarci.
Mituvele (j. Muscel), Crocus Heuffelianas Herb., vezi Brndusa-de-primavard.

Mlaje, Salix incana Schrank., vezi Rdchita-alba. Salix purpurea L., vezi
Rdchita-rosie i Salis fragills L., vezi
Rdchita.
Mlaje, Lozie, Rchitd, Rachitd-albd,
Rdchita-de-mlaje, Rdchitd-mlaje, RAchiticd-alb, Rchitica-mlaje, Sdrvdt
sau Strdvdt. [fr. Osier-blanc, Osiervert; g. Korb-Weide].
Salix
viminalis L.
arbust din fam. Sallcaceae, ramurile flexibile cenusii sau
verzi ; frunzele lanceolate lung-acu-

rale (secunde) sunt dispuse intr'un

atarna in jos. Creste prin locuri

psuni umede, cu deosebire in regiunea montan. lunielulie.

Mlecin (Trans.Muntii-Apuseni), Lptiucaoaiei (Bucovina, Cmpulung). [fr. Mulgdie-des-Alpes ; g. Alpe n-M i I h-

lat tic h ].

Mulgedium alpinurn
Cass., syn. Soncaus alpinus L. 4. mare

si frumoasd planta erbacee din fam.

Compositae, tulpina erecta simpla,
de 60-150 cm. de inalta, glandulosparoasd in partea superioara, iar spre
bazd aspru-paroasd ; frunze lirat-penatipartite cu segmentul terminal foarte

mare, triangular-hastiform, lungacuminat, cele superioare cu petiolul aripat, la baz cordiforme i (amplexicaule) imbratiseaza tulpina ; florile frumos albastre, reunite In capitole maripare, grupate si ele la rndul lor inteun

racem simplu sau compus si glandulos-pdros, impreund cu involucrul capitulelor ; fructele sunt achene, oblong-lineare, cu numeroase striatiuni,

la vrf putin ingustate. Creste prin

locurile umede i umbroase din pd-

duri, prin vaile si praiele din munti,

adesea. lulieAugust.
Mninta-neagra (Bucovina Valea-Putnei), Mentha piperita L., vezi Ismabund.

minate, putin undulate, pe partea inferioard, acoperite eu peri matasosi

lucitori; florile dispuse In amente,
cele brbtesti ovoide sau oblonge
apar inaintea frunzelor, cele femeiesti cilindrice compacte sunt mai
lungi i apar odatd cu frunzele ; fructele sunt capsule tomentoase sesile.

Moacre, fructele comestibile de Prunus

Duracina Rchb., vezi Cires.
Moartea-porcilor, Solanum nigrum L.,

prundisurile

Compositae, tulpina dreaptd, fin pu-.

bescentd In partea superioar, ramificatd, ramurile corimbiforrne, multiflore ; frunzele eliptice ascutite, acoperite
pe partea superioard cu peri moi, iar

Creste pe malurile

durilor. MartieAprilie. Melif.

Rarnurile flexibile sunt intrebuintate in innuiele.

dustrie pentru confectionarea cosurilor de

_M14tinit (Trans.-Rodna). [fr. Epipactis-

des-marais; g. Gem eine Sump f-

wurz; Sumpfwurz].

Epipactis
plant erbacee

palustris Crantz.
cu rizomul repent (tdrator) din fam.
Orchidaceae, frunzele verzi lanceo-

vezi Zarnd.

Moartea-puricelui [fr. Oeil-de-cheval ;

g. Sparriger Alant, Drrwurz].

Inula Conyza DC., syn. Conyza

squarosa L. G. plantd erbacee din fam.

pe cea inferioard fin-pubescente, a-

proape tomentoase; florile glbui, dispuse in capitule, florile tubuloase

(centrale) sunt cam de mrimea flo-

rilor marginale, abia ligulate, cari sunt

de lungimea involucrului. Creste prin

www.digibuc.ro

182

ZACH. C. PANTU

locuri aride i pietroase. Iu lieAu-

gust. Meld.
Moartea-stelnitelor,Lepidium ruderale
L., vezi Pdcluchernitd.
Modila-serpelui (Bucovina, Campulung,
Raru), Aspidium Lonchitis Swartz.,
vezi Sarpe.
Mogodiciu (Munt. in jud. Brila si Ialomita, comunicat de C. Sandu Aldea),
se numeste miezul de papurd tndr
dela speciile : Typha angustifolia L.

Typha latifolia L., vezi Papurd.

Mohor, Panicum Crus-galli L., vezi
larb-brboas i Setaria italica P.
Beauv., vezi Dughie.

Mohor, Bursoacd, Costrei, Mei, Meipdsdresc. [fr. Staire

glauque ; g.

Gelbhaariger-Fennich, Borstenhirse]. Setaria glauca P.

Beauv., syn. Panicum glaucum L. 0.

plantd ierboas, verde albastrie din

fam. Grarnineae, frunzele lineare ascutite, aspre pe margini ; florile dispuse in spice cilindrice neintrerupte
nelobate, glumele florilor ermafrodite, prevzute

verucositati
transversale, aristele sunt galbine rucu

i cu denticuli, dirigiati de jos

in sus. Creste prin locuri cultivate
ginii

si necultivate, pe cmpuri i prin vii.

lulieAugust.
Mohor, Bursoac, Dughie, Mei-psdresc. Setaria verticillata P. Beauv.
0. [fr. Staire-verticille ; g. Quir 1-

blttriger-Fennich], florile dis-

puse in panicule spiciforme, adesea

intrerupte la bazd, setele involucrului

verzi, mai mult sau mai putin roscate,

cu dintisori, dirigiati de sus in jos ;

glumele florilor ermafrodite sunt aproape netede.
Setaria viridis P.

Beauv. 0.

[fr. Staire - verte ; g.

Grner-Fennich].

florile dispuse in panicule spiciforme cilindrice,

compacte ; setele verzi sau brun-

violete sunt prevdzute cu denticuli

indreptati de jos in sus ; glumele

florilor ermafrodite sunt aproape netede ; ambele ierburi din fam. Gramineae, cari cresc prin locuri cultivate, pe campuri i prin vii. lulie
August.

Mohor-gros, Panicum Crus-galli L.,

vezi larbd-brboas.
Mohor-mare, Setaria italica P. Beauv.,
vezi Dughie.
Mohor-rosu, Panicum sanguinale L.,
vezi Meisor.
Mojdrean, Frasin-de-munte, Urm. [fr.
Fr'ne-A-la-manne,

Frne-fleuri ; g.

Bliithenesche, Mannaescha.

Fraxinus Ornus L., syn. Ornus europaea Pers. D. mic arbore din fain.
Oleaceae, frunzele imparipenaticom-

puse cu 7-9 foliole lanceolate, la

vrf serrate, pe partea inferioard pe

nervura mediand proase ; florile albe,

mirositoare, dispuse in raceme axilare i terminale, apar in acelas timp

cu frunzele ; fructul o samard lineara.

Creste pe coline i prin locurile

stncoase i calcare mai cu seatn
din pdurile muntilor. AprilieMaiu.
Acest arbore exsudeaza, cAnd I se fac
incisiuni, o substanfd zaharoasA numitA :
Manna", care este mi purgativ, ce se administreazA cu deosebire copiilor.

Molete (Bdnat, comuna Peceneasca ;.

conf. Ittu, Nomenclatura pag. 11),
Juniperus nana Willd., vezi lenuparpitic.

Molid, Brad, Brad-negru, Brad-rosu,

Molidar, Molift, SAlha (Trans.). [fr.

Faux-sapin, Pesse ; g. F icht e, R o t-

tanne, Schwarztanne].Picea
excelsa Link., syn. Abies excelsa Poir.

D. frumos si mare arbore, totdeauna

verde -din fam. Pinaceae, frunzele

aciculare, aproape in 4 muchi sunt

ascutite, solitare si de un verde strlucitor ; florile monoice ; conurile ci-

lindrice, brun-glbui, sunt sesile si.

atarna in jos, solzii romboidali, cu

marginea intreagd i numai la vrf

putin denticulat-incisi. Molidul creste
in regiunea montan subalpind, unde
forrneazd masa preponderantd a pdurilor ; uneori se cultivd prin parcuri
gradini. Maiu.
Lemnul de Molid se foloseste ca material

de constructie, la instrumente musicale

(lemn de resonantA) si la fabricatiunea
hArtiei.

Molidar, Picea excelsa Link., vezi

Molid.

Molift, Picea excelsa Link., vezi Molid.

Molisoare. [fr. Liparis-de-Loesel ; g.

Glanzkraut, Glanzorche].

Liparis Loeselii Rich., syn. Sturmia

Loeselii Rchb. Malaxis Loeselii Swartz.

21-, mica planta erbacee din familia

Orchidaceae, tulpina cu trei muchi
(trigonald), erectd, la bazd tuberculosumflatd, are 2-3 frunze eliptic-lanceolate, bine desvoltate si de un
verde-gdlbui, celelalte frurize rmn
nedesvoltate, reduse numai la vagine ;

florile verzi-gdIbui, dispuse inteun

spic de 3-8 flori la vrful tulpinei

scapiforme, foliolele periantului pa-

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

tente, labelul, fr pinten, este ovaloblong, obtuz, incovoiat in sus, coloana staminald prelungit, semiciantera terminal, caducd are
un prolongiment membranos. Creste
prin psunile mIdstinoase mai cu
seamd din regiunea montand. lunie
August.

Moloach (Maced.), Melissa officinalis L., vezi

Molotru (Trans.), Foeniculum vulgare
Mill., vezi Molurd.

183

Fructele Fructus Foeniculi" intrebuintate

in medicina, pentru propriettile lor stomachice, aperitive, carminative si emenagoge.

Molura-baltei, Myriophyllum spicatum

L., si Myrioplzyllum verticillaturn L.,
vezi Penita

Momorita, Anthemis Cotula L., vezi

Romonita-puturoasd.

Morrit (Banat-Almas), Nigella damascena L., vezi Chica-voinicului.

Morcogi, Daucus Carota L., vezi MorCOV.

Molotru, Melilotus atbus Desr., vezi

Sulfind-alb i Melilotus officinalis

Desr., vezi Su Hind.

Trigonella BesseMolotru, Su Hind.
riana Seringe., syn. Meli lotus coerulea
Lam. var. laxiflora Ledeb. Melt lotus

procumbens Bess. O. planta erbacee

din fam. Leguminosae, frunzele trifoliolate, cu foliolele oblonge sau
oblong-lanceolate, acut-serat-dentate,
stipuli ovali subulati, la frunzele inferioare dilatati la baza ; florile
deschis-albastre, erecte, dispuse in
raceme alungite, florile inferioare distantate, aripile mai lungi deck ca-

rena obtuz, mai scurte insd deck

stindardul ; caliciul campanulat cu 5
diviziuni aproape egale ; fructul

stare (legumd) comprimatd, oblongovala, rostrat si longitudinal-nerviatstriata, cu numeroase seminte. Creste

prin lunci si cmpii sdrate. Maiu

lunie. Melif.
Molotru-alb, Melilotus albus Desr.,
vezi Sulfind-alba.
Molotru-albastru, Trigonella Toerulea
Seringe., vezi Sulcina-albastr.
Molotru-galben, Melilotus officinalis
Desr., vezi Sulfind.
Molur, Anason, Anason-mare, Anason-

Morcoi, Daucus Carota L , vezi Morcov.

Morcov, Morcogi, Morcoi, Murcoi,

Mure. [fr. Carotte ; g. Mhr e].
Daucus Carota L., var. sativa DC.
S. i O. plantd erbacee din fam.
Umbelliferae, rdddcina groasd cdrnoas, rosie sau abue i dulce ; tulpina cu peri asprii, frunzele de 2-3
ori penatipartite, cu foliole penatifide, cu lobii lanceolati, ascutiti ; flo-

rile albe sau rozee, dispuse in umbele multiradiate, insotite de un involucru cu numeroase bractee penatipartite ; fructele lenticulare spinoase
pe coaste ; umbela dupd inflorire este

deprimatd la mijloc, asa cd are aspectul unui cuib de pasdre. Mult cultivatd prin gradini ca plantd culinard,

pentru rddcina sa cknoasd, care

constitue o escelenta legumd. Iunie
Septembrie.

Morcov-sfilbatic, Daucus Carota L.,

vezi Rusinea-fetei.
Morcoveanc. [fr. Pleurosperme-d'Autriche ;

g. Rippensame]. Pleu-

rospermum austriacum Hoffm. syn.

Ligusticum austriacutn L. O. sau 4. planta

erbacee din fam. Umbelliferae, tul-

nemtesc, Anison-dulce, Chimen-dulce,

pina striatd, fistuloasd i glabra ; frunzele penatipartite sau ternate, folio-

chel, Gemeiner Fenchel].

tite de un involucru resfrant, invo-

Fincen (Trans.), Hanus (Mold.), Molotru (Trans.), Secdrea, Secdrea-degrdin. [fr. Fenouil-cultiv ; g. F e n-

lele lanceolate penatipartite, cu lobii

oblongi i serrat-dentati ; florile albe,
dispuse in umbele de umbelule, inso-

Foeniculum vulgare Mill., syn. Foenicut= officinale All., Foeniculum capilla-

lucelul cu numeroase foliole ; fructele

fam. Umbelliferae ; frunzele trimulti-penatipartite cu segmente lungi,

lineare ascutite ; florile galbine, dis-

Morea, Solarium nigrum L., vezi Zkn.

ceum Gilib. S si 4. plantd erbacee,

glaucescentd, foarte aromaticd din
puse in umbele cu 10-20 de radii,
lipsite de involucru i involucel ;

fructele lungkete sunt aromatice. 0riginard din .Europa sudicd, la noi

cultivatd i subspontanee. lulieAugust. Melif.

ovale, crenat-aripate. Creste prin locurile umbroase din vaile muntilor.

IunieAugust.

Morun, Matricaria Chanzonzilla L.,

vezi Musetel.

Moscusor, Adoxa Mosclzatellina

vezi Frgulita.

L.,

Mosetel - prost, Anthemis Cotula L.,

vezi Romonitd-puturoas.

Mositel, Matricaria Chamomilla L.,

vezi Musetel.

www.digibuc.ro

184

ZACH. C. PANTU

Alositel-prost, Roman (Bucovina), Romanit-neadevaratd, Romanita-nemirositoare. [fr. Matricaire-inodore ; g.

,Geruchlose Kamille]. Matri-

caria inodora L. 0. plantd erbacee

din fam. Compositae, tulpina dreapta,
spre vrf ramificata, frunzele glabre,
de 2-3 ori penatisecate, cu segmente
lineare-filiforme ; florile dispuse In
capitule solitare la varful ramurilor,
florile centrale tubuloase galbine, cele
marginate (ligulate) albe ; fructele achene nearipate, receptaculul emisferic plin. Creste prin samanaturi, ciaramaturi, i pe marginea drumurilor.

MaiuSeptembrie.

zele alterne, sesile, adanc-cordiforme

la bazd si amplexicaule, ovate sau

oval-lanceolate, pe margine scabri-

uscul-denticulate, cu nervure secundare numeroase, toate frunzele membranoase si submerse (cufundate in

ap), stipule scurte ; flori verzui, reunite inteun spic, ce iese la suprafata apei, pedunculele nu sunt umflate si au aceiasi grosime ca i tulpina, spicul fructifer destul de scurt ;
fructele palliate libere intre ele, cornprimate si pe dos obtuze, cu un (rostru)

cioc foarte scurt. Creste prin apele

stagnante sau lin-curgatoare. Iulie
August.

Mosmoale, fructele comestibile de Mespilus germanica L., vezi Mosmon.

Moonoane, fructele comestibile de Mespilus germanica L., vezi Mosmon.
.

Mespilus germanica L., vezi

Mosmon.
Mosmon, Gorun, Macies, Mosmol, Mos-

tochin (Mold.), Nscala, Scorus-nem-

tesc. (fr. Nflier, Merlier, Nle ; g.

Mispel]. Mespilus germanica L.

I). arbust din fain. Rosaceae, cu frunzele oblong-lanceolate, intregi sau

putin dintate spre \TM, pe partea inferioara cenusiu-pubescente ; florile
mari, terminate, solitare sunt albe ;
fructele mari drupe subglobuloase,
pubescente sau glabre i brun-rosietice. Ele sunt tari la inceput, iar dupd

Motu-curcanului (Munt. jud. Prahova,

Valea-Calugareasc, M. Haret.), Ama-

rantus Blitum L., vezi

Motu-curcanului (Munt.), Amarantus

cauclatus L., vezi Busuioc-rosu.

Motu- curcanului (Munt.), Creasta-cocosului (Trans.), Nasu - curcanului
(Mold. si Bucovina). [fr. Baton de
Saint-Jean, Cordon de Cardinal, Re-

noue du Levant; g. M or gen 1 Audi sc h er-Kn ti ter ich ].

Polygonum orientale L. 0. mare si

frumoas planta erbacee din fam. Polygonaceae, tulpina robusta, foarte no-

duroas si ramificat in partea su-

perioard ; frunzele mari, ovate, ascotite, petiolate, pubescente sau aproape

glabre ; ochrea acoperita cu peri asi ciliatd ; florile roii, rozee, uneori albe, insotite de mici bractee
aiburii i scarioase, sunt dispuse in

cdderea brumei, dupd ce au suferit

un inceput de fermentatiune, devin

prii

prin gradini. Maiu. Melif.

in jos, formand impreun panicule

moi, suculente i dulci-acrisoare.Creste

prin pdcluri i tufisuri ; uneori cultivat
Fructele acestui arbust numite :Movnoane,
Mopnoate, Mostochine sunt comestibile.

Mostochin (Mold.), Mespilus germanica L., vezi Mosmon.

Mostochine (Mold.), fructele comestibile de Mespilus germanica L., vezi
Mosmon.

spice cilindrice, nurneroase, cari atarna

terminate i axilare, lung-pedunculate.
Originara din India orientald, molt
cultivat i prin partite noastre ca

planta ornamentald. lutieSeptembrie.

Melif.

Mucedtttoare, Filago germanica L.,

vezi Firicica.

Motocei (Bucovina), Lotus corniculatus

L., vezi Ghisdei.
Motocel (Bucovina, Campulung, Rardu),

Mucedtor, Filago germanica L., vezi

Strutusori.
Motocel (Mold.), Trifolium arvense L.,
vezi Papanasi.
Mot (Mont. lacul Snagov, catunul Fundu", jud. Ilfov). Potamogeton per-

Schimmel, Schimmelpilzel,

Selaginella selaginoides Link., vezi

foliatus L. 21, plantd erbacee acvatied, glabra din fam. Potamogetonaceae, tulpina ramificata
mai mult de 1 metru de lunga, cufundatd in apd ca i frunzele ; frun-

Firicicd.

Mucegai, Mucegaiuri, Muceziald, Sfoiag (Oltenia). [fr. Moisissure ; g.

se numeste In general o masa pasloas, filamentoasd de coloare alba,

cenusie sau verzuie, rar de alt coloare, care se formeaza pe diferite
alimente sau alte corpuri organice.
Aceasta masa este formatd de didiverse si nuineroase specii de ciuperci, cari vegeteaza pe aceste corpuri sau ca saprofite sau ca parazite,

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

producnd in acelas timp descompunerea lor. Dintre aceste ciuperci, cari

constituiesc adeydrate colonii, des-.
voltndu-se uneori succesiv, mentio-

nm Mucor Mucedo L., Mucor racemosus Fres. ambele specii din fam.

Mucoraceae, myceliul lor foarte ramificat formeazd o pnzd deasd, de

pe care se ridicd vertical sporangii, ca
niste ace cu gmdlie, in interiorul
sporangilor se afld sporii, prin care
se inmultesc aceste plante. Apoi Asperglaucus Link. din fam. Asper-

185

rimbiform ; petalele obovale, stami-

nele mai scurte sau de aceiasi lungime

cu stilele ; fructele sunt mici (bace)

boabe negrii lucitoare, reunite mai
multe pe un receptacul comun, constituind fructele compuse, comestibile
numite : Mure-negrii. Creste prin pa-

duri i tufisuri, prin locuri necultivate i pietroase si prin poieni. lu-

nie--lulie. Melif.

Mur-negru, Rubus fruticosus L., vezi

Mur.

gillaceae, ciupercd cu myceliul ra-

.Mur, Morus alba L., vezi Dud-alb si

Morus nigra L., vezi Dud-negru.
Murcoi, Daucus Carota L., vezi Mor-

vesiculd de forma unei mciuci, cu

Mure, Daucus Carota L., vezi Morcov.

Mucezea, Filago germanica L., vezi

Muscat, lndrusaim (Munt.), Muscata,

mificat, filamentele (hyphele) fructifere simple, dilatate la vrf intr'o

cov.

lanturi de spori, dispusi radial la vr- "Mure - negril fructele comestibile de

Rubus fruticosus L., vezi Mur.
ful bazidiilor scurte si simple, sporii
Murea-pdurilor, Lathraea Squamaria
globulosi, unicelulari, cenusiu-verzui
L., vezi Mama-pdurei.
in fine Penicillium candidum Link. si
Penicillium glaucum Link., ambele Mustl (Trans. Biertam, jud. Trnava
mare), Chrysanthemum cinerariifodin fam. Aspergillaceae, filamentele
(hyphele) fructifere cu pereti transhim (Trey.). Vis., vezi Floarea-raiului.
versali sunt arborescent - ramificate,
iar ramurile la vrf ramificate in forma Mustel, Matricaria Chamomilla L.,
vezi Musetel.
de pensula si la vrful rmurelelor
cu sporii sferici i unicelulari, insirati Muscariul (Trans.). Amanita muscaria
ca niste mici margele.
L., vezi Bureti-pestriti.
Firicica.

Muscatel [fr. Graniums ; g. M u s -

Firicica.

ratissimum Ait. 4. planta erbacee din

fam. Geraniaceae, tulpina scurt, cdrnoasd si solzoas, frunzele caulinare
lungpeilolate, rotund-cordiforme, obtuze, intregi, lobulat-denticulate, catifelat-pdroase i cu un miros tare

Mucezial- Filago germanica L., vezi

Mucezial, se numeste o masd pas-

loasa, filamentoasd, albd, cenusie sau

verzuie, formatd de coloniile ciupercilor : Mucor Mucedo L., Mucor racemosus Fres., Aspergillus. glaucus
Link., Penicillium candidum Link. si
Penicilliunz glaucum Link., vezi Mucegai.

Mucezic, Filago germanica L., vezi

Firicica.

Muma-padurel, Asperula odorata L.,

vezi Vinarit i Spiraea Aruncus

L., vezi Barba-popei.

Mur, Rabus caesius L., vezi Rug.

Mur, Amur-A (Maced.), Mur-negru, Rugde-mure. [fr. Ronce, Mrier-des-haies;

g. Brombeere].

Rubus fruticosus L. h. plantd sarmentoasd din

fam. Rosaceae, tulpina anguloasd, a-.
coperitd cu ghimpi puternici, drepti
sau recurbati, este erect sau cur-

i plecatd in jos ; frunzele palmaticompuse cu 5 foliole, pe ambele

batd

pdrti verzi, glabre pe partea superioard si acoperite cu peri moi pe

cea inferioard ; florile albe sau rozee sunt dispuse inteun racem co-

katger anium].--Pelargonium odo-

si aromatic; florile mici, albe sau

rozee, dispuse in mici umbele de cate

5-10 flori. Aceastd plantd, originara
din Africa austral, se cultiva adesea
prin flordrii i casele oamenilor Afara

de aceasta se mai cultivd i speciile:

Pelargonium bellulum Sweet. si
Pelargonium roseum Ait. ambele
originare din Africa austraid.
Muscat. (Munt. cnf. Bucura Dumbravei

Cartea muntilor"), Geranium ma-

crorrhizum L., vezi Priboi.

Muscat, Pelargonium odo fatissimum
Ait., vezi Muscat.
Muscatd-ca-nalba (Trans. Sncel, lngd Blaj.), Pelargonium zonale Ait.,
vezi Muscatd-rotatd.
Muscattt - creat (Trans.), Belagoni
(Mold. Mdrdsesti), Muscatd-increstata
(Trans.), Muscat . [fr. Pelargonium,

Geranium; g. Rosengeranium].
Pelargonium Radula Ait. D. mic

www.digibuc.ro

186

ZACH. C. PANTU

arbust, foarte ramificat, cu miros

balsamic din fam. Geraniaceae, cam

de un m. inltime ; frunzele destul de
lungpetiolate, palmatipartite, hispide
aspre deasupra, pubescent moi pe
partea inferioara, cu lobi ingust-lineari, pinatifizi pe margine rsuciti ;
florile palid - purpurii, cu striatiuni
Inchise sunt mici i pedicelate, reunite

eke 4-5 flori inteo umbel, la vat.-

ful unui peduncul comun scurt, hispid,

caliciul ciliat i glandulos cu un tub

scurt, corola cu petale deschis-rosii,

cele superioare mai mari, inchis stri-

ate. Planta, originar din Africa sudicii

(Cap), mult cultivat ca plantd orna mentala i prin prtile noastre. lunie.

Mwat - Increstaa (Trans. Copand,

jud. Turda-Aries), Pelargonium ra

dula Ait. var. roseum W., vezi Muscat-creat.

Mwatalinului (Trans. Mischiu, jud.

Turda - Aries),

Geranium

macror-

rhizum L., vezi Priboi,

Mtwata-puturoasti (Trans. Geoagiu,

jud. Hunedoara i Mischiu, jud.

da-Aries), Pelargonium zonale Ait.,

vezi Muscata-rotat,

Mtwatfi-roie (Trans. Teiu i Zlatna,

jud. Alba inferioar), Pelargonium
zonale Ait., vezi Muscatd-rotat.

Mtwati-rotat (Trans. Mgura, jud.

Bistrita-Nsud), Muscatd, Muscatd-

puturoasd (Trans.), Muscath rosie,

Muscatd-ca-nalba, Muscatd-roz, Mus-

catl, Rotund-puturoas Pirirgoane

(Maramures, cnf. Borza, Flora grad.).
[fr. Geranium zonal, Geranium fer
de cheval; g. Geranium, HuPelargonium zonale
feisen].

L'Hrit. b. mic arbust, cu ramurile

tinere cknoase pubescente, din fam.
Geraniaceae, de 60 cm. pand la 1
m. inltime ; frunzele lungpetiolate,
rotund-cordiforme, glabre sau pubescente, usor lobate, crenate, avand
totdeauna o patd brun - negricioasa
zonath, concentricd pe fata superioara la mijloc, iar pe margine putin
incretita ; florile rosii, In diferite

nuante, pnd de tot albe sunt aproape

sesile si reunite In umbele multiflore,
la varful unui lung peduncul comun,
caliciul cu tubul de 4-5 ori mai lung
deck segmentele sale, corola cu
petalele ingust-cuneiforme sau spatu-

late, obtuze, de obiceiu roii. Planta,

originarh din Africa sudica, regiunea
Capului, este mult cultivatd i prin

partile noastre ca planta ornamentalL

August.

MuFatift-roz (Mold. Mrasesti), Pelar-

gonium zonate Ait., vezi Muscata-

rotatd.
Muqattel, Pelargonium odoratissimum
Ait., vezi Muscat.
Muscatli (Trans. Mulls), Pelargonium
zonate Ait., vezi Muscata-rotatd.
Muscatu-broa0elor, Hydrocharis Mor-

sus ranae L., vezi Iarba-broastelor.

Mtwatu-dracului, CAlugaras, Ochiu-

boului-albastru. [fr. Oreille-de-lievre,

Oreille-d'Ane ; g. A ck er-K n au ti e,.

Honigblume].

Knautia arvensis Coult. 4. planth erbacee din fam.

Dipsacaceae, tulpina surie acoperita
cu peri scurti si cu alti peri mai lungi
si rigizi ; frunzele de regula intregi, de
un verde cenusiu, cele mijlocii penatifide cu segmentele lanceolate, cel
terminal mai mare ; florile liliachii,

rozee sau albe, dispuse in mari capilule radiante. Creste prin livezi,
poieni si tufisuri. lunieAugust.
Knautia silvatica Duby. 21.. planta
erbacee glabriusculd ; frunzele deschis-verzi, eliptic-lanceolate sau latovale ; florile violet-rosietice. Creste

prin pdurile umbroase dela =lute.

Knautia longifolia
IulieAugust.
Koch. 21-. frunzele alungit-lanceolate

intregi, cele inferioare in petiolul lat

ingustate, tulpina acoperita cu peri
scurti (velutini) catifelati, spre varf
cu peri scurti glandulosi, aproape vi-

scosi si cu alti peri mai fungi ; florile liliachii, dispuse In mari i frumoase capitule. Creste prin pdsunile
stancoase din regiunea subalpind i.
alpina. IulieAugust.
Mwatu-dracului, Felfe, Floarea-vddavei (Trans.). Ruin. Scabiosa Co-

lumbaria L. O. si 4. [fr. Colombaire ;.

g.

Tauben-Skabiose], tulpina

glabra, in partea superioard fin-paroasd. ; frunzele lungkete, lirate sau

penati-partite, cele inferioare adesea
spatulate, obtuz-crenate ; florile li-

liachii sau albastre ; fructele achene

cu 8 sulcuri, cele 5 sete ale caliciului
intern brun-Inchise si de 3-4 ori mai
lungi deck limbul caliciului extern.
Creste pe coline i prin fanetele uscate
din munti. lunieAugust. Scabiosa
lucida Vill. 21.. frunzele putin strlucitoare ; florile roii, dispuse inteun
capitul terminal. Creste prin psunile
pietroase si pe stancile din regiunea
subalpina i alpind. IulieAugust

www.digibuc.ro

187

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

Ambele plante erbacee din fam. Dipsacaceae.

Muscerici-albi (Trans.), Anemone nemorosa L., vezi Floarea-pastilor.
Muscerici-galbeni, Anemone ranunculoides L., vezi Pstit.
Muschi, Bryum argenteum L., vezi Pomusel, Funaria Izygrometrica Hedw.,
vezi Frnghiut, Mnium undulatum
Hedw., vezi Muschiu-stelat, Pogonatum urnigerum P. Beauv., vezi Muschiu-de-peatr, Polytrichum commune L., vezi Muschiu - de - pmnt
Polytrichum perigoniale Michx.,
vezi Jabghie. etc. etc...
Muschi-creti, Cetraria islandica Ach.,
vezi Muschi-de-munte.
Muschi-de-munte, Muschi-creti. [fr. Lichen d'Islande, Mousse d'Islande ; g.

lslndisches-Moos, Isln
dische-Flechte.].

Cetraria islandica Ach., syn. Lichen istandicus L.

Lichen fructiculos din fam. Parmeliaceae, talul foliaceu, uscat, cartilaginos, erect, sau ascedent ramificat,
cam de 10 cm. inaltime, de coloare
glbue, cenusiu-verzie sau brun-castanie pe partea superioar, albicios,
pe cea inferioard, divizat, cu ramificatiuni lineare, laciniate cu lobii in
general bifurcati, spinos-ciliati pe
margine i putin canaliculate ; apoteciile scutenf orme sunt brun-castanii
si dispuse oblic pe marginea lobilor ;
sporii eliptici, incolori, dispusi cate

8 intr'o ascd. Creste pc pmnt in

locurile uscate din regiunile nordice

prin muntii cei mai inalti; la noi
numai pe vrfurile din regiunea al-

pind prin muschi si in societate cu

alti Licheni, scoborndu-se uneori
in regiunea montand.

gitudinale verzi ; capsula prismatica,

erect& cu 4 pand la 6 muchi, este purtatd de un lung pedicel (seta), scufia
(calyptra) pdroas, operculul plan-convex,cu marginea rosie i cu un vrf scurt
si erect ; sporii mici, galbui i netezi,

fructified din Mainlulie. Creste pe

pmnt, in pdduri umede si pe locuri

mlstinoase, turf oase, cu deosebire la

munte, unde formeazd intinse covoare de un verde inchis.

Din tulpinile rigide ale acestei plante se

fac perii.

Muschiu-de-peatr, Muschi. [fr. Po-

gonate a urne ; g. Filzm t z e, U r-

nenf rmig er - Widerthon

Pogonatum urnigerum

P.
syn. Polytrichum urnigerum L.

Beauv.,
21-

chiu acrocarp din fam. Polytrichaceae, micd plantd erbacee, albastriuverzuie (glaucescenta), devenind brund la batranete, dioicd, de 2-3 cm.

rar pn la 10 cm. ; tulpina

erect sau ascendent, ramificat in

partea superioard ; frunzeie inferioare

mici squamiforme, spre partea su-

perioard tot mai mari si mai indesuite,

erect-patente, linear-lanceolate si serat-dentate i cu numeroase lamele
pe partea lor ventral; capsula erecta,
regulat-cilindricd sau oblong-ovala,
scufia (calyptra) acoperit cu peri
lungi,

cari atrn in jos, operculul

rosu, usor bombat, scurt-rostrat; sporii

palizi si netezi ; fructified toamna tarziu si iarna. Creste prin locuri pietroase si nisipoase, formnd mici covoare verzi-albstrii.
Muschiu-fagului (Bucovina, jud. Cdmpulung.) Branca (Mold. jud. Putna) [fr.
Lobaire Sticte, Pulmonaire-du-che'ne

g. Lungenmoos, Lungenflech t

Lobaria pulmonaria Hoffin.,

Acest lichen contine o substanta nutritiva numita Lichenine (arnidonul de lichen)

o substanta amara, numita Cetrarina" etc.;

syn. Sticta pulmonacea Ach., Sticta put-

acest lichen creSte pe mari intinderi, serveste ca important aliment pentru orn si

de suport, afar de pAsla, ce captuseste partea inferioar si de niste

ambele substante cari fac, ca aceasta plant

sa fie intrebuintata in medicina mai cu sarna
ca tonic si febrifug. In regiunea arctica, unde
animate.

Muschiu-de-Omnt, Fcliutd (Buco-

vina), Muschi. [fr. Polytric-commun ;

g. Filzmtze, Haarmoos, Gemeine-Widerthon]. Polytri-

chum commune L. Muschi acrocarp din

fam. Polytrichaceae, plant erbacee,

dioic, de un verde inchis, robustd,
erecta de 20-40 cm. inaltime ; frunzele

serat-dintate, fr peri, avnd pe fata

lor ventrala mai mult de 50 lamele Ion-

monaria Schaer. Lichen foliaceu din

fam. Stictaceae, thalul foliaceu lobat
este format de o lam turtita fixata
filamente, numite rhizine ; partea superioard a thalului, singura care pri-

meste lumina, are mari gropite cu

marginea evidentd, separate printr'o

retea de perinute (umflturi) proerninente ; lobii alungip, neregulati, in

general mai lungi deck lati, cu extremitatea tdiat patrunghiular sau

chiar (emarginate), antic tdiat pe

margini. Coloarea verde, destul de
inchis, adesea cu verucositati fa-

www.digibuc.ro

188

ZACH. C. PANTU

inoase cenusii, cu deosebire de-alungul marginilor, pe dedesUpt cu umfldturi, galben-brunie pe margini, neagrd la mijloc ; spori incolori ca 4 loje

Plante foarte mari de 1-4 dm. si

chiar mai mult. Creste in pduri pe

trunchiul arborilor i pe stand in
muschiu.
Locuitorli din comuna Nereju jud. Putna
fierb planta aceasta si se spala cu ea pentru a se vindeca de Brnca, de uncle si nuinirea ei (comunicat de D-1 Dimitrie 5erbu).

Mwhiu-pomului (Bucovina jud. Cdmpulung pe Runc), Usnea barbata

Achar., vezi Pletele muierii.
Mwhiu-stelat. (Trans.), Muschi, Bungiac (Bucovina, Cdmpulung pe Runc).
[fr. Mnie ondule ; g. Wellenbl t-

t erige s-S tern moo s].

Mnium
undulatum Hedw., (Neck.). 21- Muschiu
acrocarp din farn. Mniaceae, micd

aromatice si plticut mirositoare sunt intrebuintate in medicina sub formd de infusiune

Flores Chamonallae". Ceainl de Musetel este

intrebuintat de poporul nostril ca medicament pentru diferite boale.

MuOar, Mustar-alb, Mustar-bun, Ra-

pita-alba, Rapitd-de-mustar. [fr. Moutarde-blanche ; g. Weisser Sen f].

Sinapis alba L., syn. Brassica alba
plant erbacee acoperita cu
Boiss.
peri asprii din fam. Cruciferae; frun-

zele petiolate penatifide, cu 3-7 lobi

ovali sau putin lungareti, neegal din
tati ; florile galbine dispuse in raceme
alungite ; fructele

silique cilindrice

rostrate, acoperite cu peri rigizi au

valvele cu 5 nervure. Creste prin samndturi, uneori cultivat pentru se-

mintele sale din care se prepara mustarul, intrebuintat in bucdtarie. lunie

lulie. Melif.

planta erbacee cu stoloni repenti tul-

Aceasta plantd are proprietati stimulante

si laxative.

cm., cand stint cu fructificatii, drepte,

MuOar-alb, Sinapis alba L., vezi Mustar.

MuOar-alb-slbatic.Brassica elongata

pini de 4-5 cm. uneori pand la 12

simple ori ramificate, cu aspect de

copacel ; tulpinile fertile au in vrf o
rozeta de frunze mai mari, rdmurelele ies si de sub vrful tulpinii si
stint recurbate, si dela baza ei ca

niste stoloni pe cari cresc apoi ra-

muri ascendente ; frunze ridicate intinse, foarte lungi, liguliforme, undulate, obtuze, nerviate pna la vrf,
cu dinti simpli pe margini dela bazd
pnd la vrf. Rar poarta capsule, mai
multe In vdrful tulpinii, purtate de
pedicele ; capsula este inclinata ori
pendentd, oblonga, galbind sau portocalie, coaptd este brund. Creste prin
paduri, pe malurile umede ale pdraielor,

la umbra pe pdmnt, pietre dela ses

pnd in munti.
Muschiul-de-fntn (Trans.), Mar-

chantia polymorpha L., vezi Cdlbazd.

.11/etel, Matricea, Morund, Mositel,

Mustl, Romanitd, Romanitd-bund,

Romonitd. [fr. Camomille-commune,

Fleur-de-S-te-Anne; g. Kamill e].

Matricaria Chamomilla L. 0. plantd.

erbacee odorantd din fam. Compositae,
frunzele glabre, bipenatipartite, cu
segmente lineare ; florile ligulate albe,
cele tubuloase galbine, dispuse intr'un
capitul solitar la varful ramurilor,

receptaculul frd bractee este conic

gol lnluntru ; fructele achene nearipate. Creste prin locuri cultivate

inculte, pe marginea drumurilor.

Maiululie.

Capitulele (florile) acestei Plante foarte

Ehrh., syn. Erucastrum elongatum Rchb.

sau 21.. plantd erbacee din farn.

Cruciferae, frunzele pe partea inf e-

rioara de un verde albastriu, ovaloblonge sau oblonge, ingustate in

petiol, penatifide, neregulat-obtuz-dinlate, cu peri asprii ciliate, cele mai
superioare oblong-lineare, intregi ; florile galbine, dispuse intr'un racern

elongat, nefoliat si lax, caliciul putin

erect (erectiuscul); fructele silice scurt

stipitate, asundente, aproape cilindrice, cu valvele convexe, cu o sin-

gurd nervurd longitudinala, dreapta ;

semintele globuloase. Creste pe locuri nisipoase, cultivate pe coline, pe
langd drumuri. lunieSeptembrie.
MuOar-bun, Sinapis alba L., vezi Mustar.

MuOar-de-cmp,Brassica nigra Koch.,

vezi Mustar-negru.
MuOar-de-cmp, Hrenoas (Bucovina,
Putna), Mustar-slbatic, Rapitd-decamp, Rapit-slbaticd. [fr. Moutarde-

sauvage, Set-10,re ; g. A ck er-S en f,

Hederich]. Sinapis arvensis L.,

syn. Brassica Sinapis Vis. 0. planta

erbacee din fam. Cruciferae, tulpina

putin ramificat, acoperita
cu peri rigizi; frunzele ovale, neegaldintate ; florile galbine, dispuse In

lungi raceme; fructul o siliqud linear,

glabrd sau scurt si rigid
paroasd, cu valvule trinerviate. Creste

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

prin sdmanturi, pe langa locuinte,

drumuri i locuri virane. lunielulie.
Melif.

MtWar-negru, Mustar-de-camp, Rapita-de-mustar [fr. Moutarde - noire ;

Snev - noire ; g. S c h war z e rBrassica nigra Koch., syn.
Sen
Sinapis nigra L. 0. plantd erbacee din

fam. Cruciferae, tulpina foarte ra-

mificatd; frunzele petiolate, cele inferioare lyrate, dentate, cele superi-

oare lanceolate, intregi ; florile galbine,

dispuse in raceme alungite (elongate);

fructele silique lineare, apropiate de

tulpind. Creste prin locuri cultivate

ruderale, prin samanturi si pe

marginea drumurilor ; adesea cultivat

ca planta medicinald. lunielulie.

189-

Mutfitoare, Bryonia alba L., vezi imparateasa.

Muttoare, Mutatoare-cu-poarne-rosii.
[fr. Couleuvre, Navet du diable ; g.

Rotbeerige-Zaunrbel--Bry-

onia dioica Jacq. 21. planta erbacee,

veninoasa, agatatoare prin carcei, din

fam. Cucurbitaceae, rdcina groasa

carnoasa ; frunzele petiolate, cordiforme aspre (scabre), palmate, cu 3-5
lobi angulosi; florile
cu
vinisoare verzi sunt dioice, adeca

pe un individ sunt numai flori mascule, iar pe altul sunt numai flori femele, dispuse in cime corimbiforme,
cele mascule lung-pedunculate, cele
femele aproape sesile, caliciul florilor femele, ajunge pand la jumatatea

vezi Mustar-de-camp.
MuOarul-stneilor (Masivul Piatra-Craiului, M. Haret), Hesperis nivea
vezi Mirodea.

corolei, stigmatele acoperite cu peri

asprii ; fructele boabe (bacce) rosii,
globuloase. Creste pe gardurile viilor
si ale grdinilor taranesti si prin tufisuri. lulieAugust. Melif.
Muttoare-cu-ppame-negre, Bryonia
alba L., vezi Impardteasa.
Muttoare - eu poame - roO, Bryonia
dioica Jacq., vezi Mutatoare.
Mutmel, Tritium dicoccum Schrank.
vezi Grau-moale.

Nadrgul (Trans.), Atropa Belladonna

L., vezi Mdtrguna.
NA-hided, Buruiana de -tara (Trans.),

rasucite in spirala in partea inferioard,

spre partea superioara undulate, ajungand pna la 15 cm. lungime; glumela

Din Mina de semintele acestei pTante;

Semen Sinapis nigrae" se fac sinapisme
foarte vesicante, iar ca condiment facilita
digestiunea.

Muatar-slbatic, Sinapis a rvensis L.,

Malin (Trans.), Mtura-Maicii-Precesta

(Trans.), Matura-turceasca Maturisca,

Mturit, Pelinit. Artemisia annua

L. 0. planta erbacee cu miros balsamic

inferioard are in partea de jos 5 linii

de peri matdsosi. Creste prin fanetele
nisipoase si pe dealurile aride, calca-

roase. Maiulunie.

din farn. Compositae, de o coloare ver-

Ngar, Stipa pennata L., vezi Colilie.

(glabra); frunzele glabre de 3 ori

Salvie-alba ; Malva crispa L., vezi

Nalba-creata.
Nalb, Colaceii-babei (Trans.-Brasov),
Mdlaga (Maced.) [fr. Mauve, Meule ;

de-cenusie ; tulpina dreapta fard peri

penatipartite ; florile galbui, dispuse

in mici capitule plecate in jos ; lollolele involucrului sunt verzi si cu

marginea alba. Creste pe langa garduri si locuinte, prin locuri inculte,

daramaturi, livezi si poieni. lulie
Septembrie.

Ngar, Bucsau, Iarba-curalei, Pain

Pdnusit [fr.

Stipe - capillaire ; g.

Haarfrmiges Pfriemengras].
Stipa capillata L. 4. planta ier-

boasd din fam. Gramineae, frunzele

filiforme, rigide, glance si rasucite ;
spicule uniflore, ermafrodite, dispuse
inteo panicula, inchisd la bazd in
vagina frunzei celei mai de sus ;
aristele filiforme, foarte lungi, Ingenunchiate, aspre, nu insd paroase,

Nalb, Lavatera thuringiaca L., vezi

g. Wilde Kasepappel, Ross-

pappel, Malve].Ma/va silvestris

L. s. si 4. planta erbacee, acoperit

cu peri asprii, din fam. Malvaceae ;
frunzele alterne, palmatilobate

ca

5-7 lobi ascutiti si cu marginea ne-

egal dintata ; florile mad rosii sau

purpurii,

rar albe sunt dispuse

in

fascicule axilare, corola cu 5 petale

profund emarginate, la baza ciliate,
sunt de 3 ori mai lungi decat caliciul
persistent ; fructul orbicular, deprirnat

este format de un verticil de achene,

acoperite cu o membrand reticulatd,
semintele reniforme. Creste prin lo-

www.digibuc.ro

190

ZACH. C. FANTL1

curi ruderale din orase si sate, pe

lang4 garduri, locuinte i drumuri.
lunieSeptembrie. Me lif.
Frunze le, florile Flores et fol:a Malvae
i radacinile se intrebuinteazd In medicina ca emoliente din
silvestris" i uneori

cauzd cd sont avute in mucilagiu

Nalb, Ma lva rotundifolia L., vezi

Casul-popei.
Althaea officinalis L., vezi
Nalba-mare.
Nalb-creard (Bucovina in Cmpulung),
Nalbd [fr. Mauve-frise ; g. K r au s-

m a lv e].Malva crispa L. O. mare

si robust planta erbacee din fam.

Malvaceae, tulpina de ordinar simpla,

erect, i pand sus foliatd ; foile mari,
petiolate, glabre, anguloase, rotunde

aproape peltate, usor-lobate, cu 7

lobi obtusi, undulat-incretite pe margine ; florile mici, axilare, alburii sau

deschis-rosietice, fasciculate la sub-

tioara bracteelor si dispuse in lungi

raceme foliate, terminate, corola albastriu alburie de lungimea caliciului.

Planta, originar din sudul Europei,

dupa altii din Siria sau China, astzi
Inuit cultivat si uneori chiar slba.tacit. lulieSeptembrie.
Foile acestei plante intrebuintate de popor, in Campulungul din Bucovina, pentru
vindecarea ranilor.

Nalbfi-de-gradink Nalbd-mare-de-grdind, Nalbd-rosie, Rujalind (Bnat)

[fr. Rose tremiere ; Mon-de-SaintJacques;

g. Stockrose, Stan-

genrose, Pappelrose].Althaea

rosea Cav., syn. Alcea rosea L. G. si

21-. mare plant erbacee, acoperita cu

peri asprii, din fam. Malvaceae, tulpina dreapt cilindricd, putin ramificata ; frunzele mari, cordiforme cu

5-7 lobi angulosi sunt crenate

si

sgrbuntoase ; florile mari, simple

sau invoalte, rosii, galbine, albe, vio-

lete sau pestrite sunt axilare, sesile

si dispuse in lungi spice terminale,

Eibisch]. Althaea officinalis L.

planta erbacee, alburie, acoperitd

cu peri moi, din fam. Malvaceae,

rdcina glbue, carnoas i fusi-

forma ; tulpini drepte, cilindrice

ramificate ; frunzele alterne, petiolate,
alburii, tomentoase i catifelate, neegal dintate sunt ovale, intregi sau

lobate, cele superioare trilobate, cele

inferioare cu 5 lobi sunt cordate la

bazd ; floriie rozee, mai rar albe, sunt

dispuse in fascicule la subtioara frunzelor si au pedunculele mult mai
scurte decdt frupzele ; fructul orbicular, insotit de caliiul persistent
este format de un verticil de capsule

tomentoase, cari se separd la ma-

turitate ; semintele sunt reniforme.

Locuri uinede pe malul rdurilor. lu-

lieAugust.

Frunzele, florile i mai cu searna radacina

sunt avute In mucilagiu, ceea ce face ca

aceasta planta, sa fie intrebuintata fn medicind ca einolienta Folia et Radix Althaeae". Radacina se gaseste in comert decorticata si in bucati fungi, albe si foarte
usoare.

Naltd-mare, Althaea pallida W, et

Kit., vezi Nalbd-rumend.

Nalbi-mare-de-gradink Althaea rosea

Cav., vezi Nalbd-de-gradind.

Nalba.-marunta, Malva rotundifolia L.,
vezi Casul-popei.
Nalbi
Malva rotundifolia L.,
vezi Casul-popei.
Nalbd-roaie, Althaea rosea Cav., vezi
Nalbd-de-gradin.
Nalb5.-rumend, Nailed-mare.
Althaea
pallida W. et Kit., syn. Alcea pallida Bois.

e.i plantd erbacee, (hirsuta) acoperitd cu peri asprii, fasciculati din

fam. Malvaceae, frunzele crenate sunt

usor lobate cu 3-7 lobi ; florile mari

frumoase, rozee sau lila, cu petalele obcordate si neproase (glabre), pedunculii uniflori, solitari sau mai multi
axilari, pedunculii superiori mai scurti

caliciul extern cu 6 segmente, caliciul

decal caliciul, sunt reuniti inteun spic

lax. Creste prin fnete sterile, pe coline aride, prin locuri necultivate, prin
tufisuri, mdracinisuri i drumuri. lu-

membranoasd sulcat. Aceast plant,

Nane (jud. Ilfov), Agaricus campestris

L., vezi Ciuperca-de-gunoi.

intern cu 5 diviziuni, corola cu 5

petale emarginate, crenate, la bazd
vilos-proase ; fructele cu o margine
originard din Orient, se cultiv insd
adesea prin gradinile noastre, uneori
este slbdtdcit. lulie Septembrie.
Melif.
Din cauza proprietatilor sale emoliente
este intrebuintata in medicind.

Nalba-mare, Nalb-albd [fr. Guimauve;

g. Eibisch, Gebruchlicher

nieAugust.

Npstrocel, Digitalis purpurea L.,

vezi Degetel-rosu.
Napi, Broajbe, Broasbe, Napi-curecesti.

[fr. Navet; g. Erdkohlrabi, Erd-

rilbe Steckrilbe, Wruke].

Brassica Napus

L. var. esculenta
DC., Syn. Brassica Napus L. var. rapifera

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

Metzger. 0. sau G. plant erbacee

din fam. Cruciferae ; frunzele glaucescente si glabre, cele inferioare

lirate penatifide, cele superioare oblonge, la baz cordiforme, dilatate si semi
amplexicaule ; florile galbine, dispuse

in raceme alungite, florile nedeschise

mai lung pedunculate deck cele deschi-

191

Napi-porcesti-de-pAdure. Tamus cornmunis L., vezi Fluerkoare.

Brassica Rapa L., vezi
Rapit-salbatica.
Napi-turcesti, Helianthus tuberosus
L., vezi Napi-porcesti.
Napii-porcului-de-pkture, Tamus cornmunis L., vezi Flueratoare.

Nfiprasnic (Trans.), Atragene alpina

se ; fructele silique lineare. Rddcina

carnoas, foarte groasd, sferica este
cornestibila. Planta, originard din regiunea mediteraniand, la noi este cul-

L., vezi Curpen-de-munte.

Nprasnic, Ochiu-boului-a-ferigei (Bu-

tivat ca planta alimentar Maiu. Melif.

Napi, Brassica Rapa L., vezi Rapita-sal-

Phyrethrum corymbosum
Willd., Leucanthemum corymbosum Gren.

batica, Brassica Rapa L. var. escu-

lenta Koch., vezi Napi-curecesti, Helianthus tuberosus L., vezi Napi-porcesti si Solanum tuberoswn L., vezi
Cartofi.

Napi-curecesti, Brassica Napus L. var

esculenta DC., vezi Napi.
Napi-curecesti, Napi [fr. Rave, Rabidouille ;

g. Weisse Rub e, Wa s-

serrilbe, Stoppelrbe.I.

Brassica Rapa
Koch.,

syn.

esculenta
Brassica Rapa L. var.
L. var.

rapifera Metzger. G. sau S. planta

erbacee din lam. Cruciferae; frun-

zele radicale verzi-glaucescente,.cele

caulinare inferioare lirate cele superioare ovale, ascutite la vdrf, cordiforme si amplexicaule ; florile galbine, dispuse in raceme scurte ; fructele silique lineare Raclacina groas,
carnoas, lungareata sau rotunda este
comestibild. Originar din regiunea

mediteranian, la noi este cultivata

ca planta alimentar. lulieAugust.

Melif.

Isiapi-porcesti, Brojbe, &AU (Mold.),

Mere-de-pamnt, Napi, Napi-turcesti,
Picioarc. [fr. Topinambour g. E r-

covina).

Chrysanthemum corymbo-

sum L., syn.

Godr. 21-. planta erbacee din fam.

Compositae, tulpina anguloas, erect,

simpld i numai in partea superioard

d nastere ramurilor inflorescentii ;

frunzele cam rigide, dupa circumferinta oblonge, cele inferioare petiolate, penatipartite si acoperite cu peri
moi, segmentele oblongi penatipartite,
cu lobii ascutiti incis-serati ; florile cen-

trale, ale discului, galbine, cele rap diale, ligulate, linear-oblonge, albe
stint mai lungi deck involucrul, reunite in capitule numeroase, grupate
ele

la rndul lot inteo Mflores-

centa corimbiformd foarte mare ;

fructele sunt achene cu coronuld inegal-dintatd. Creste prin paduri uscate,
in rarisuri i prin tufisuri, cu deosebire
pe calcar. lunieAugust.
Chrysanthemum subcorymbosum Schur., diferd
de specia precedenta prin marginea

laciniilor frunzelor foarte ascutit-si

ingust-serate, capitulele mai putin numeroase si mai mici, iar foliolele in-

volucrului sunt brun-negricioase pe

margine.

Nprasnic, Clematis recta

L., vezi

Luminoas.

dapfel, Erdbirne, Topinam- Naprasnich (Trans.), Clematis recta

bur].

Helianthus tuberosus L. 4.

plantd erbacee din fam. Compositae

radacina cu tubercule ; tulpina foarte
aspra este dreapta ; frunzele inferioare oval-cordiforme, cele superioare
oblong-ovale sau lanceolate ; florile
galbine sunt dispuse in capitule mdrisoare, erecte, insotite de un involucru format din foliole linear-lanceolate, ciiliate si imbricate, florile
marginale ligulate sunt neutre, cele
centrale tubuloase sunt ermafrodite.
Aceast plantd, originar din America boreald, se cultiv si la noi
pentru trebuinte economice; uneori
salbdtdcit (subspontanee) Julie
August.

L., vezi Luminoasa.

Nprasnici, inchegatoare (Banat), Priboi-capresc (Banat)[fr. Herbe-a l'esquinancie, Bec-de-grue-commum ; g.

Ruprechtskraut, Stinkender
Ruprecht].

Geranium Robertianum

L. G. plant erbacee cu miros neplacut (miros de tap) din fam. Ge-

raniaceae, tulpina dreapta, patent

glatidulos-pkoasa, verde devenind la
urma adesea rosietica ; frunzele pal-

matisecate cu 3-5 foliole petiolate,

ovale sau oval-lanceolate, diminund,

dublu penatifide, cu lobii incis-crenati ;

florile rOsii, asezate eke 2 la vrful

pedunculelor, erecte, evident mai lungi

deck foaia corespunzdtoare, caliciul

www.digibuc.ro

192

ZACH. C. PANTU

cu 5 sepale oval-lanceolate, obtu-

nita, Mcris-de-balt, Ndsturea. [fr.

mai deschise alburii, de 2 ori mai

g. Echte Brunnenkresse, Gebrduchliche Brunnenkresse,

Brunnenkresse].
Nasturtium

ziuscule, strans-alipite de fruct ; corola cu 5 petale rosii-rozee cu 3 vine

lungi decdt caliciul, cuneiform-obovale nedivizate (intregi) cu unghicula
glabra, staminele cu anterele galbine
portocalii, la baza staminelor mai mari
cu 5 glande nectarifere, stigmatele
purpurii, valvele in partea superioara
transversal rugos-indoite (plicate), iar
in partea inferioara rugos-reticulate.
Creste prin locuri umede umbroase,

prin dumbrave si paduri, pe langa

stand si ruine, adesea. lunieSeptembrie.

Aceastd buruiand, cu proprietdti vulnerare, dupil credinta poporului din Banat,

incheaga (opreste) mice scursoare, de uncle
numele de Inchegdtoare".

Naramze, fructele comestibile de Citrus Aurantium L., vezi Portocal.

Nard [fr. Nard ; g. Nard e ]. Product

Cresson-de-fontaine, Cresson-d'eau ;

officinale R. Br. 21- mica planta erbacee din fam. Cruciferae, tulpina ramificata, anguloasa, fistuloasa, suculenta, verde sau rosietica, glabra, ta-

ratoare, and nastere la numeroase

rdacini adventive ; frunzele alterne,

petiolate, peratisecate eu lobi rotunziti, lobul terminal mai mare ; florile
mici, alb e, dispuse In raceme terminate,
au stamine cu antherele galbine ;

fructul o siliqu cilindric, putin curbata. Pdraie, isvoare

Maiu-lulie.
Intrebuintat ca salata, din care cauzd
se si cultiv ; proprietatile diuretice, stomachice si antiscorbutice fac ca aceastd
plantd sd fie utilizatd si in medicind.

vegetal, pretios parfum, extras din rd- Nsturtii (Basarabia, Orheiu si MAndstirea Curchi). Tropaeolum majus
ddcina aromaticd i placut mirosi-4
L., vezi Condurul-Doamnei.
toare a plantei Nardostachys Ja- Nasu-curcanului
(Bucovina si Mold.),
tamansi DC. 21-. plant erbacee dln
Amarantus caudatus L., .vezi Bufam. Valerianaceae, raciacina scurt,
suioc-rosu si Polygonum orientale
groasd, fibroasd si foarte odorantd ;
L., vezi Motu-curcanului.
tulpina vilos-paroas ; frunzele moale Naut,
(Munt.), Nohot (Mold.), Nout,.
scurt-pdroase (pubescente), linearTeatire (Maced.). [fr. Pois-chiche ; g.
oblonge, cele superioare aproape
Kichererbsel. Cicer arietinuat
lanceolate; florile ermafrodite, cam
L.
planta erbacee, acoperit co
neregulate sunt rosii-purpurii, reunite
peri glandulosi, din fam. Leguminosae
in fascicule capituliforme, terminate,

caliciul cu 5 diviziuni foliacee denticulate, corola rozeu-purpurie, giboasa la baza i contractat in tub
foarte scurt i ingust, cu 5 lobi obtuzi, stamine numai 4, stigmatul capitat ; fructul uscat, insotit de caliciu,

este trilocular i cu o singurd sdmanta, far albumen in loja fertild.

Planta, originar din Himalaia. lu-

lieAugust.

Din radacina aromatica, stimulantd

placut mirositoare a acestei plante, se extrage-veritabilul parfum pretios de Nard
indiane, parfum altdatil. celebru si de care
se pomeneste adesea in Sfnta scripturd
(Biblie).

Nscal, Mespilus germanica L., vezi

Mosmon.

Nsiparitit (Trans.), Arenaria serpyllifolia L., vezi Studenitd.

Nsturea, Nasturtium officinale R.
Br., vezi Nasturel.
Nsturei (Munt. j. Prahova, M. Haret.).
Bellis perennis L vezi Banuti.
Nfisturel, Bobalnic, Brancuta, 'Cardamd-de-isvoare, Chrenita, Creson, Hre-

frunzele imparipenate, cu 4-7 pe-

rechi de foliole, acut-serat-dentate ;

florile axilare solitare sunt liliachii,.
rosii-violete sau albe ; fructul este un
legumen umflat oval, cu 2 seminte
albe, rosii sau galbine. Originard din
regiunea mediteraniana, este cultivata i pe la noi ca planta alimen-

tara. luniefulie.

Semintele acestei plante sunt comestibile..

Nvalnic, Polystichum Filix mas Roth.,

vezi Feriga i Pteridium aquilinunt
Kuhn., vezi Fericd-de-camp.
Nvalnic, Limba-cerbului, Limba-vacei.
(Mehedinti), Limba-vecinei. [fr. Scolopendre, Langue-de-cerf, g. H i rschzunge]. Scolopendrium vatgare Smith., syn. Scolopendrium officinarum Swartz. 21.. planta erbacee
din fam. Polypodiaceae, frunzele dis-

puse in rozet sunt numeroase, latlinear-lanceolate, la baza cordiforme

intregi si glabre ; petiolul scurt este
acoperit cu solzi ; sorii (grupele-de-

sporange ) lineari sunt dispusi pe par-

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUI. ROMAN

193

tea inferioard a frunzelor pe toatd

lungimea lor, paralel i oblic de am-

mintele numeroase sunt negrii si trans-

Aceastd plant& cu proprietati amare

resolutive, este purtat de fete in sdn, caci
dupd credinta poporului Ndvalnicul" are
puterea magicd de a face s navaleascd
petitorii din toate pdrtile. Ceaiul fdcut nu
aceasta plant se bea pentru tuse.

Semintele aromatice ale acestei plante

se intrebuinteazd ca condiment.

bele prti ale nervurei mediane in 2

serii opuse i divergente. Creste prin
pduri umbroase si stncoase in regiunea montand. lunieAugust.

Nvalnic, Valeriana officinalis L., vezi

Odolean.

Nebunarit, Hyoscyamus niger L., vezi

Mdsdlaritd.

Negelarit, Chelidonium majus L., vezi

Rostopascd.
Neghin, Zzanie, Zizanie. [fr. Niel le,
Couronne-des-bls ; g. Kornn elk e,

Kornrade].Agrostemma Githago

L., syn. Githago segetum Desf. O. plantd

erbacee cu peri lungi i mdtdsosi din

fam. Caryophyllaceae, tulpina dreaptd,

(erectd), ramificata in partea superioard ; frunzele opuse, linear-lanceolate, ascutite la varf ; florile solitare,
terminale, lungpedunculate sunt rosii
purpurii, foarte rar albe si vrgate ;
caliciul are 5 diviziuni foliacee, mult
mai lungi decAt petalele ; fructul o
capsuld cu numeroase seminte negrii.
Creste prin smndturi. lunieIulie.
Semintele acestei plante cornunic fdinei
de grail o coloare negricioasd, un gust neplcut i proprietti toxice din cauza cd con-

tine saponine (agrostemmina); de aceea

e necesar, s se indeprteze Neghina din
smndturile de grail, inainte de a se coace.

Neghin (Trans. Blaj, jud. "trnavamicd), Ceniaurea Cyanus L., vezi

Vinetele.

Neghina-salbatick (Munt. judetul Prahova, Valea-Cdlugdreascd, M. Haret).

Lychnis Coronaria Lam., vezi Curcubeu.

Negin Neginea, Dianthus Caryophyllus L., vezi Garoafd.

Negrilie, Cernusca, Chimen - negru,
Chimion-negru, Negroaicd, Negruscd.
[fr. Nigelle; g. G e b a ute r-S chw a r z-

kmme

Nigella saliva L. O.

micd plantd erbacee din fam. Ranunculaceae, tulpina dreaptd (erecta), pu-

tin pdroasd; frunzele de 3 ori penatisecate cu segmente lineare ; florile

terminale sunt albe sau albe-albstrii,
stamine numeroase cu antherele
varf ascutit ; fructele sunt capsule,
acoperite cu peri glandulosi si concrescute dela bazd pand la vrf ; se-

versal sgrdbuntoase. Aceasta plantd,

originara din Europa sudicd, se cultivd pe la noi prin gradini, devenind
uneori subspontanee Inprejurul locuintelor. lunielulie. Melif.

Negroaia, Nigella saliva L., vezi Negrilicd.

Negrug (Trans. In Muntii-Apuseni, E.

Pop) Calluna vulgaris Salisb., vezi
Iarbd-neagrd.

Negruga, Brusi, Cernuscd, Chimion-

de-cmpuri, Negrutd, Nigelutd, Piperutd. [fr. Araigne g. F e 1 d-S c hw a r z-

kmmel].

Nigella arvensis L.
O. micd planta erbacee din fam.
Ranunculaceae, tulpina dreapt (e-

recta) si ramificatd; frunzele alterne

de 2-3 ori penatisecate, cu segmente
lineare ; florile frd involucru, sunt
terminale, albe-albstrii si cu vinisoare verzi pe din afard; staminele
numeroase cu antherele terminate
printr'un vrf ascutit ; fructele sunt
capsule netede, concrescute dela bazd
pand la mijloc ; seminte numeroase
negrii i sgrdbuntoase. Creste prin
smndturi, terenuri nisipoase i cal-

care. lunieSeptembrie. Melif.

Negruged, Nigella saliva L., vezi Negrilicd.

Negrut, Nigella arvensis L., vezi Negruscd.

Nejelnie (Bucovina, Sadova), Glechoma hederacea L., vezi Silnic.

Nejitnie (Bucovina, Cmpulung), Asarum europaeum L., vezi Pochivnic
Soldanella montana Willd., vezi Degetrut.
Nemtigor, [fr. Pied-d'alouette - lev ;

g. Hoher Rittersporn].Del-

phinium elatum L. 21.. mare planta

erbacee din fam. Ranunculaceae, frunzele palmatifide cu 5 lobi, lobii trisecati i profund-dintati ; florile albastre
azurii, Inluntru de o coloare mai

inchis, sunt insotite de 2 bractee

lineare, dispuse In racem terminal
multiflor. Creste prin locurile stncoase, umede i umbroase din regiunea montand i subalpind. lunie
August.

Neintigori, Delphinium Consolida L.,

vezi Nemtisori-de-cmp.
Nemtigori-de-cmp, Buruiand-de-fcutcopii, Cisrna-cucului, Glceavd, Mrariul-cmpului, Nemtisori, Pintenas,
Taponisi, Tatnisi, Toporasi, Toporis,

Vocabular Botanic

13

www.digibuc.ro

194

ZACH. C. PANTU

Totnici. [fr. Pied-d'alouette, Bec-d'oiseau, peron-de-chevalier ; g. F e 1 d-

perca comestibild creste pe pdinnt

solida L. 0. plantd erbacee din fam.

Nicoreti (Mold.), Nicorete (Mold.). [fr.

Mousseron, Mouceron ; g. M e h 1 -

rittersporn]. Delphinium Con-

Ranunculaceae, tulpina dreaptd, erec-

td, foarte ramificata; frunzele divizate, cu segmente lineare ; florile

albastre, rozee, rar albe, dispuse in
raceme laxe pauciflore, pedunculii

uniflori, mult mai lungi dect bracteea ;

floarea neregulat cu 5 sepale pubescente In afard colorate, cu se-

palul posterior, transformat In pintene ascutit; fructul o capsuld glabrd, solitard. Creste prin samandturi,
si pe marginea drumurilor. Maiu
Septembrie. Melif.

Aceastd plant/ are proprietAti iritante si

vermifuge.

Nemt4or1-de-gradind, Delphinium Ajacis L., vezi Surguci.

Nemtoaice (Trans. Brasov), Tropaeolum majus L., vezi Condurul-Doamnei.

Nemtoici (Trans. Teius, jud. Alba inferioara), Tropaeolum majus L., vezi
Condurul-Doamnei.

Nevastuic (Bucovina, Cmpulung Ra-

rdu), Doronicum austriacurn Jacq.,

vezi larha-ciutei.
Lentinus coNicoreatfi, Nicorete.
chleatus Fr., syn. Agaricus cochleatus

Fr. Ciupercd alburie sau brun-abuie

din fam. Agaricaceae, pldria glabra,

neregulat-lobatd sau rdsucitd, cdrnosteioasd; lamele dense, dentat-serrate

rosietic alburii, sporii sferoidali sau
elipsoizi sunt hialini ; piciorul (stipa)

solid (plin), mai adesea central, este

glabru striat si de aceias coloare cu
pdldria.

Aceastd ciupercd, cu slab

miros de Anason, creste pe ramurile

trunchiul arborilor, vara si toamna.
Nicorete, Lentinus cochleatus Fr. vezi

Nicoreatd.
Nicorete (Mold.),Burete-de-spin (Mold.),
Nicoreti (Mold.), [fr. Mousseron ; g.

Ritterpilz1. Tricholoma Geor-

gii Fr., syn. Agaricus Georga L. Ciu- .

perca comestibil din fam. Agaricaceae, pdldria galbind-ochracee, cdrnoasd, convex-pland, uscatd, cu marginea subtire rsucita i alburie;
lamele albe, ingust-lineare, dense,

aderente si transversal-striate ; piciorul (stipa) solid (plin) gros, aproape

ventricos este alburiu i fibrilos ;
sporii albi, ovoizi ; carnea albd, compactd, cu miros de faind i cu tin

gust dulce. Aceastd excelent ciu-

in pdduri., tufisuri si rdrisuri, pri-

mdvara.

schwamm, Moosling, Pflaumenpilz].

Scop.,

syn.

Clitopilus Prunulus

Agaricus Prunulus SCOp.

Ciuperc comestibild din fam. Agaricaceae, pldria cdrnoasd, compactd,

la Inceput convexd regulata, apoi
deprimata cu marginea undulatd, fle-

xuoas, de coloare alb-cenusie, cu

suprafata uscatd, brumdrie (pruinoasd);

lamele albe, devenind rozee (carnee)

sunt lung-decurente si putin dense ;
piciorul (stipa) alburiu, solid, ventricos, striat, nud si tomentos-pdros la
bazd ; sporii rozei sunt ovoizi-eliptici ; carnea albd, fragedd are un
pldcut miros de faind proaspdtd. Aceastd delicioasd ciupercd cornestibild creste pe pdmnt in pduri, rriuri si pdsuni, primdvara, vara
toamna.

Nicoreti (Mold.), Tricholoma Georgii

Fr., vezi Nicorete.
Nigeluth, Nigella arvensis L., vezi
Negruscd i Nigella damascena L.,
vezi Chica-voinicului.

Nighina, Lolium perenne L., vezi Zizanie.

Nint-ree (rece) (Basarabia Orhei

Mndstirea Curchi), Mentha piperita

L., vezi Ismd-bund.
Nipral [fr.. Lupin-jaune-odorant ; g.

Gelbe-Lupine, Wolfsbohne].
Lupinus luteus L. 0. plantd er-

bacee din fam. Leguminosae, frunzele

cu 7-9 foliole, digitate, oblonge ;
florile pldcut mirositoare sunt galbine,
aproape sesile, dispuse in verticile,
formnd lungi raceme terminale, florile
insotite de bractee obovale, mai scurte

dect caliciul bilabiat, cu buza superioard bipartitd, cea inferioard cu 3

dinti ; fructele sunt pdstdri cu seminte putin turtite, pestrite cu pete
purpurii-negricioase. Plantd, originard
din regiunea mediteraniand, mult culti-

vatd, mai cu seamd In terenuri nisipoase ca ingrsdmnt viu. Maiu

Septembrie. Melif.
Nipreala, Helleborus odorus W. et Kit.,
vezi Cutcurig.
Nitarcfi (Trans.), Boletus edulis Bull.,
vezi Mndtdrci,

Nitarca-roOe (Trans.), Boletus edulis

Bull., vezi Mndtdrci.

www.digibuc.ro

195

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

Nocila. [fr. Hutchinsie des Alpes ; g.

Alpen-Gemskresse].Hutchin-

sia alpina R. Br., syn. Lepidium alpi-

num L. Noccaea alpina RChb. 2j. micd

planta erbacee, cespitoasd din fam.

Cructferae, tulpina simpl, nudd ;

frunzele addnc-penatisecate ; florile
-albe, mici, sunt dispuse inteun racem

la varful tulpinei corola cu petalele

de 2 ori mai lungi decdt caliciui ;

fructele mici silicule lungdrete, ascu-

-tite la ambele capete (oval-Ianceolate), valvele nearipate, semintele 4

cdte 2 in fiecare desprtdmant, racemele fructifere alungite. Aceasta
mica plantd, care abia ajunge pana
la 10 cm. inaltime, creste prin locurile
pietroase i umede din regiunea al-

pind. lunieAugust.
Nodurariu, Polygonum Bistorta

L.,

vezi Raculet.
Noduroas, Dactylis glomerata L., vezi
Golomdt.

Nodute, Leucojum aestivum L., i Leucojum vernum L., vezi Ghiocei-bogati.

Nohot (Mold.), Cicer arietinum L., vezi
Ndut.

Nohot,

Tetragonolobus purpureus
Moench., vezi Dungtea.
Nopticoas, Liliacele, Micsunea, Mirodea, Mirodenie, Sibiog (Trans.), Vioale-de-noapte, Vioale - de primdvard
(Trans.), Vioard-de-noapte. [fr. Ju-

lienne, Girarde ; g. N a c ht v i o e].

Hesperis matronalis L. 8. i 21- plantd
erbacee din fam. Cruciferae, tulpina
glabra sau pubescentd, cu 'Jeri glandulosi ramificati ; frunzele oval-lanceolate, ascutite

dintate

florile

mari, bine mirositoare sunt lila sau

albe ; fructele silique

lineare cu

valvele uninerviate. Creste prin tufisuri i pe marginea pdurilor ; uneori

cultivata ca planta decorativd. Maiu
lunie. Melif.

Noptit, Mirabilis Jalapa L., vezi Barba-impratului.

Norea, Mirabilis Jalapa L., vezi Barbaimpdratului.

Norocel (Munt. jud. Prahova), Anemone

angulosa Lam., vezi Crucea-voini-

cului.

Noatoare, Potamogeton natans L., vezi

Broscaritd.

Notota, Lycopodium Selago L., vezi

Brdisor.
Nout, Cicer arietinum L., vezi Ndut.
Nue. [fr. Noyer ; g. W a In u s s, N u ss b au m].

Juglans regia L. b. fru-

mos si mare arbore din fam. Juglan-

daceae, tulpina dreapta cu o coroand

mare, scoarta albicioash ; frunzele alterne, mari, imparipenaticompuse, cu
7-9 foliole ovale, usor dintate ; florile monoice, cele mascule dispuse in
lungi amente cilindrice multiflore
verzui, cele femele verzi axilare sesile, situate la extremittile ramurilor ;
fructele glabre sunt drupe globuloase,
portiunea cdrnoasd a fructelor se desface (desghioacd) la maturitate ; fructele numite Nuci, astfel desghiocate
se desfac i ele in 2 valve si contin
o samanta frd albumen, formata de
2 puternice cotiledoane cerebriforme,
care este tocmai partea comestibild
a nucii, (sAmburii de nucd), foarte
bogatd in olei. Creste in pdduri
mult cultivat. AprilieMaiu.
Frunzele de Nuc: Folia Juglandie sunt

intrebuintate in meclicind, ca stimulante,

rezolutive i adstringente. Lemnul foarte

pretios intrebuintat pentru confectionarea

mobilelor. Cu frunzele i invelisul verde al
nucilor coloreazd romaricile noastre diversele lor tesdturi. Din samburii de nuc se
fabricd un oleu comeStibil.

Nuca, Nuci [fr. Noix ; g. N u s s], fruc-

tele de Juglans regia L., ale cdror

seminte (samburii) sunt comestibile.

Nuci-americane, Nuci-de-America [fr.
Amandes d'Amerique, Amandes du
Para, Chataignes du Bresil; g. P ar an ss e].
Semintele comestibile
de Bertholletia excelsa Humb. et
Bonpl. b. mare si frumos arbore din
fam. Lecythidaceae, tulpina de vre-o
33 m. inaltime ; frunzele mari, alterne, oval-oblonge, intregi si putin coriacee ; florile galbine - aurii
sunt dispuse

in

raceme,

caliciul

cu 2-4 lobi, corola cu 4-5 pe-

tale neegale, stamine numeroase libere ; fructele mari, globuloase, lem-

noase contin vre-o 20 de seminte

mari, oval-trigonale, sgrabuntoase, cu

miezul alb, oleaginos i comestibil.

Acest arbore creste in regiunea tropical din America de Sud.

Nuci-de-America, Semintele comestibile de Bertholletia excelsa Humb.
et Bonpl., vezi Nuci-americane.
Nucpar, Nucusoard [fr. Noix-musca-

de; g. Muskatnuss].

Semin-

tele aromatice de Myristica fragrans Houtt., syn. Myristica moschata

arbore aromatic din fam.
Thunb.
Myristicaceae, scoarta rosi eticd ;
frunzele alterne, intregi, oval-lan-

ceolate, coriacee, de un verde inchis

pe deasupra, alburii pe partea in-

www.digibuc.ro

196

ZACH. C. PANTU

ferioard ; florile regulate, dioice, cele

mascule dispuse in raceme false cdte

3-5 flori axilare sau supraaxilare

pedunculate, cele femele formeazd un

Florile acestei plante aquatice sunt Intrebuintate spre a face dulceata i siropuri.
care au proprietstf calmante usor narcotice ; iar fructele cunoscute sub numele
de Smochine-de-baltd, le mnfincd Lipoventi cu plticere.

fel de cime, periantul ca si al celor

mascule, gamosepal, campanulat, urceolat i cdrnos. Acest arbore, originar din insulele Moluce, este mult

Nuffir-galben, Mnufr, Nufr, Plu-

cultivat in tarile tropicale, pentru

semintele i arilul lor cdrnos, numit

mund-glbend (Trans.), Plutd (Munt.),

Plutd-galbend (Munt.). [fr. Nnuphar-jaune; Plateau, Aillout-d'eau ; g.

Frunzisoard, ambele producte aromatice.

rose,Nixblume, Teichrose].

Nucpara. este intrebuintatit ca con-

diment si In medicind, ea constituieste un

important articol de comert.
Nucwarii, semintele aromatice de

Gelbe Mummel, Gelbe See-

Nuphar luteum Smith. 4. plantd erbacee, aquaticd din fam. Nymphaeaceae, frunzele ntregi, Iungpetiolate,
peltate si cordate, plutesc la supra-

Nucupar (Trans.), Staphylea pin-

fata apei, petiolul cu 3 muchi ; florile

galbine, mari, solitare, la vrful unui
lung peduncul cilindric, caliciul cu 5

Nufr, Nuphar luteum

zute pe partea dorsald cu cdte o

Myristica fragrans Houtt., vezi Nue-

para.

nata L., vezi Clocotis.

Smith., vezi

Nufr-galben. i Nymplzaea alba L.,

vezi Nufdr-alb.
Nufr (Trans. in satele curat romd-

sepale, corola cu numeroase petale,

mai scurte dect sepalele i prevd-

foveold nectariferd. Creste prin ape

stagnante

lincurgatoare,

cultivatd. IunieAugust.

nesti Rontdu i Haieu, lngd Oradia-Mare), Nymphaea Lotus L., vezi

Floare-de-tdu.
Nufanalb, Nufr, Plamund-albd, Plumierd-alba (Trans.), Plurnand-albd,
Plutd (Munt.), Plutnitd, Plutnite, Tidvd-de-ap (Trans.). [fr. Nnuphar,
Lunifa, Lis-des-tangs ; g, Weisse

uneori

Dulceata (serbet) de floare de Nufr-galben este bunS pentru ofticosi.

Nu-m-uita, Myosotis palustris Roth.,

vezi Ochii-pdsdruicii.
Nu-ma-uita, Befele (Trans.),

lie,Weisse Mummel]. Nymph-

Miozotis, Ochii-pdsdruicii (Trans. Brasov.), Ochiu-searpelui, Ochiul-srpelui

(Trans.), Urechea-soarecelui. [fr. Myo-

atica din fam. Nymphaeaceae ; frunzele intregi lungpetiolate, mari, peltate si cordate, plutesc la suprafata
apei ; florile albe, mari, plcut mirositoare sunt solitare i lungpedunculate, caliciul cu 4 sepale, corola cu

Hoffm., 24. i G. planta erbacce din

fam. Borraginaceae, frunzele inferioare rotunzite la vrf ; florile albastre, rosii sau albe, pedicelele fructelor
egal de lungi sau ceva mai lungi de-

Seerose, Wasserlilie, Seeli-

aea alba L. 24-. plant erbace, aqu-

numeroase petale albe, cele exterioare mai lungi deck sepal ele. Aceast

frumoasd plantd aquaticd creste prin

apele stagnante sau lincurgdtoare,
uneori cultivatd. lunieAugust.

sotis-des-bois ; g. W a 1
ergi ssmeinnicht].
Myosotis silvatica

ck caliciul, corola cu lobii intinsi

intr'un singur plan, lobii caliciului
fructifer sunt erecti i coniventi.
Creste prin pdurile dela munte
Maiululie. Melif.

O.
Obligeank Calm (Trans.), Speriband
(Trans.), Speriband-trcat (Trans.),
Speteazd (Trans.), Speteazd-pestrit
(Trans.), Speteaza-tarcat (Trans.),
Trestie-mirositoare. [fr. Roseau-odorant, Acore-vrai ; g. Ka lmu s, G e-

meiner-Kalmus]. Acorus Cala-

mus L. 4. plantd erbacee, cu miros

aromatic, din fam. Araceae, rizomul
carnos, noduros, orizontal ; tulpina
scapiforma, foliacee, trigonal, corn-

primatd, cu o muche ascutitd i cu

una canaliculatd, din care iese spadicele cilindric si se continud inteo
spatd foliacee ; frunzele lungi, ensiforme, adesea undulate pe margine,
sunt alterne i invaginante la bazd ;
florile glbui sunt ermafrodite si dispuse in spadicele cilindric, periantul
cu 6 foliole, stamine 6, ovarul multiovulat, devine la maturitate o boabd
(baccd) triangular-A cu peretii aproape

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMitN

uscati. Aceast plantd, originard din

Asia (India), de unde a emigrat sau

s'a introdus, creste pe marginile
lacurilor i rdurilor din Europa,

unde a fost cultivatd si a devenit aproape spontanee. IunieIulie.

Rizomul acestei plante are un miros aromatic pldcut, un gust amar, proprietati
datorite unei esente, principiul activ, care
face sa fie intrebuintat In medicina .Rhizoma Calaniff , ca stimulant, tonic, contra
catarelor cronice si a dispepsiei. In industrie Intrebuintat pentru aromatizarea prajiturilor si a unor licheruri.

Obrazu-fetei (Bnat-Almas), Coreopsis

tinctoria Nutt., vezi Lipscdnoaice.
Obsgd, Obsigd. [fr. Brachipode-penn ;

g. Gefiederte-Zwenke]. Bra-

chypodium pinnaturn P. Beauv.

plantd erbacee din fam. Gramineae,
rizomul trtor (repent) ; frunzele rigide galben-verzui ; spicele drepte,
distice, formate din spicule verzui
sau verzi-galbui, aristele mai scurte

cleat glumele. Creste pe coline aride, pietroase si prin tufisuri. lunie

August. Brachypodium silvaticurn
Roem. et Schutt. 91-. [fr. Brachipode-

des-bois; g. W al d-Zwenk e] rd-

ddcina fibroasd ; frunzele moi, de un

verde inchis, atarnd in jos ; spicele
distice putin aplecate. Creste prin
pduri i tufisuri. lunielulie.
Obsiga, Brachypodium pinnatum P.
Beauv. i Brachypodium silvaticurn
Roem. et Schult., vezi Obsgd.
Obsiga, Iarba-ovsului, larba-vntului,
Ochsiga (Trans.), Odae, Opsiga
(Mold.), Orsigd i Osiga (Trans.),
Secdrea, Usigd. Bromus ramosus
Huds.

21.. [Bauhharige Tr espe]

plantd Indesuit-cespitoasd, de un verde

inchis ; tulpina erectd, ligula ovald

obtuzd; panicula foarte laxd, Ingustd,

lung-ramificatd, flasc-atrnata In jos ;
spicusoare linear lanceolate cu 7-9
flori ; arista evident-aparenta. Creste

prin pdurile din regiunea montand

lunielulie. Bromus secalinus L.
O. plantd erbacee din fam. Gramineae. [fr. Brome-seigle ; g. R ogge n-

Tr esp e], frunze lineare sau linearlanceolate cu vagina glabrd; florile

dispuse In spicule glabre sau pd-

roase, formnd o paniculd putin laxd

la urind unilaterald, plecata. Creste

prin smndturi. MaiuIunie. Bromus sterilis L. O. [fr. Brome-strile;

g. Taube-Trespe].tulpina (paiul) de tot glabra ; frunzele i vaginile proase sau aspre ; flori dispuse

197

in spicule glabre, cari formeazd o

panictild laxd, ce atarna In jos, ramurile sale mult mai lungi deck spiculele. Aceast planta ran-lane mult
timp frumos verde. Creste prin locuri

cultivate si necultivate, drmturi,

ziduri si drumuri. MaiuAugust.

Obsiga., Lolium perenne L., vezi Zizanie si Lolium temulentum L., vezi
Slbtie.

Ochelarit, Cheldrea, Cheldrel, Ochilari, Ochilaritd. [fr. Lunetire-lisse ;

g.Brillenschote,Brillenschot-

Biscutella laevigata L. 21planta erbacee din fam. Cruciferae ;

frunzele bazilare, dispuse in rozet
sunt oblonge, dintate sau intregi, Ingustandu-se trec pe nesimtite in pech e n].

tiol ; cele caulinare oblonge, rotunzite

la bazd sunt semiamplexicaule si sesile, iar cele superioare sunt lineare ;

florile galbine, dispuse in raceme ;

fructul este o siliculd glabra, In forma

de ocheldri, emarginat la varf si la

bazd. Creste prin pasuni umede si
pietroase, in regiunea alpind si subalpin. Iunie August.

Ocheaele (Trans.), Tagetes erecta L.,

Tagetes patula L., vezi Vdsdoage.

Ochi-de-aarpe (Bucegi, M. Haret.). Eritrichium nanum Schrad., vezi Ochiusarpelui.

Ochi-galbini (Trans.), Borgoprund),
Calendula officinalis L., vezi Filimicd.

Ochii-cucului (Mold.), Zinnia elegans

Jacq., vezi Crciumrese.

Ochii-pasfiruicii (Trans. Brasov), Graulcucului (Bucovina), Nu-rn-uita, Ochiu-

caprei (Bucovina), Ochiul-searpelui,

Ochiul sdrpelui (Trans.), Urecheasoarecelui. [fr. Ne-m'oubliez-pas ; g,

Vergissmeinnicht]. Myosotis

palustris Roth. 4. plantd erbacee din

fam. Borraginaceae, rizom oblic, repent, tulpina anguloasd, frunzele o-

blong lanceolate, ascutite; florile albastre, rar albe sau roii, caliciul cu 5 dinti,
stilul de lungimea caliciului. Creste
prin Unete-umede, blti, mlastini, pe
lngd pdraie i ruri. MaiuIulie.
Ochil-ptisa'ruicii (Trans. Brasov), Myo-

sotis silvatica Hoffm., vezi Nu-ma-

uit.
Ochii-aarpeltd, Myosotis palustris Roth.,
vezi Ochii-pdsruicii si Myosotis silvatica Hoffm., vezi Nu-md-uita.
Ochii-aorecelului (Trans. Brasov), Stru-

gurel (Bucovina) [fr. Saxifrage re-

dresse; g. Aufsteigender-Stein-

www.digibuc.ro

198

ZACH. C. PANTU

brech].Saxifraga adscendens L.,

syn. Saxifraga controversa Sternb.

21- .

mica planta erbacee, rosietic-glandulos-paroas, din fam. Saxifragaceae,

tulpina foliata, solitara, ramificata ;
frunzele radicale oboval-spatulate, nedivizate, trilobate ori trifide, putin
carnoase, cele caulinare alterne, palmat-trifide ; florile alburii, caliciul cu

5 diviziuni, corola cu 5 petale, stamine 10, mai scurte dect petalele,

pedunculii mai scurti deck florile;
fructul o capsula biloculara. Creste
prin locurile stancoase, pietroase si
umede din regiunea montana si alpin. IunieAugust.
Ochilari, Biscutella laevigata L., vezi
Ochelarita.

Ochilarit, Biscutella laevigata L., vezi

Ochelarita.

Ochincea, Gentiana cruciata L., vezi

Ghintura si Gentiana lutea L., vezi
Entura.

Ochincele, Gentiana cruciata L., vezi

Ghintura i Gentiana excisa Presl.,
vezi Cupe.
Ochisor, Anagallis arvensis L., vezi
Scanteuta.
Ochisori, Helichrysum arenarium DC.,
vezi Siminoc.
Ochiu-boului. [fr. Aster-des-Alpes g.

Alpen-Aster, Sternblumef

Aster alpinus L. 21-. mica planta erbacee din fam. Compositae, tulpina
cu un singur capitul terminal ; frunzele cu 3 nervure sunt lanceolate sau
oblonge, intregi i acoperite cu peri
moi. florile centrale (tubuloase) sunt
galbine si ermafrodite, cele marginale (ligulate) albastre i femele.

Creste prin pasunile stncoase din

regiunea alpina. IulieAugust. Meld.
Ochiu-boului, Aster Amellus L., vezi
Stelita. Erigeron acris L., vezi Bun-

ghisor si Telekia speciosa Bmgt., vezi

Laptucu-oaiei.
Ochiu-boului (Bucovina, Campulung,
Rarau). [g. RundblatterigeWucherblume].
Chrysanthemum rotundifolium W. et Kit., syn.
Leucantherrunn rotundifolium DC.4. planta

erbacee, glabra din fam. Compositae,

tulpina de 20-50 cm. Malta, simpla,
mai rar ramificata ; foile inferioare

lungpetiolate, rotund-ovale sau ovale,

cele superioare tulpinale mai scurtpetiolate, sau sesile, ovale sau oblong-lanceolate, ingustate in petiol,
toate neegal-incis-serate ; florile radiale ligulate sunt albe, cele centrale

ale discului galbine, reunite in capitule marisoare, singuratice (solitare)

la vdrful tulpinei, capitule cam de 5
cm. in diametru, foliolele involucrului lungarete, obtuze i negriciosbrune pe margine; fructele achene
toate fara coronula (i ale florilor
ligulate), ci numai cu un papus dentat-lacerat. Creste pe locuri umede,
lnga paraie in padurile subalpine si
prin livezi. Julie August.
Ochiu-boului, Stelute. [fr. Vergerette-

des-Alpes ; g. Alp e n-B eruf k r au t].

Erigeron alpinus L. 94-. mica planta.
erbacee din fam. Compositae, tulpina

de 5-20 cm. Malta, foarte paroasd

cu perii asprii, simpla, cu un capitul

sau cu mai multe capitule ; frunzele
oblonge sau lanceolat-spatulate, de
obiceiu indesuit-paroase, cele bazilare spatulate, mai adesea cu un vrfulet; florile centrale tubuloase gdlbui, cele radiale ligulate deschis-rosii
sau alburii, odata mai lungi deck florile centrale tubuloase, florile interne
femele, tubulos-filiforme sunt numeroase. Creste prin pasunile stancoase
din regiunea alpina. Erigeron ra-

cemosus Bmgt. 21.. tulpina mai 'Malta

de 30-60 cm. indesuit-foliata (hir-

suta) aspru-rigid-paroas i cu capi-

tule nurneroase ; foile deschis-galbine ;

florile radiale ligulate, earn de 2 ori

mai lungi deck florile discului, reunite in capitule mrisoare, dispuse
ele in raceme compuse, mai mult
sau mai putin corimboase, florile radiale (ligulate) deschis-purpurii, evi-

dent mai lungi decat f oholele involu-

crului, Creste in regiunea alpina si

subalpina, prin pasunile din poieni.

IunieAugust.

Ochiu-boului (Trans.), Chrysanthemum

Leucanthemnm L., vezi Aurata si Potentilla reptans L., vezi Cinci-degete.
Ochiu-boului-a-ferigei (Bucovina, Breaza, jud. ampulung), Chrysanthemum
corymbosum L , vezi Nprasnic.
Ochiu-boului-albastru (Bucovina, Pojorta, jud. Crnpulung), Knautia Iongifolia Koch., vezi Muscatu-dracului.
Ochiu-boului-albastru (Bucovina, CArnpulung, Rarau), Scabiosa Columbaria
L., vezi Muscatu-dracului.
Ochiu-caprei (Bucovina, Cmpulung,
Rarau), Myosotis palustris Roth., vezi
Ochii-pasaruicii.
Ochiu-capri (jud. Gorj.), Peziza coccinea Jacq., vezi Urechea-babei.

www.digibuc.ro

199

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

Ochiu-gdinei (Munt. jud. Mehedinti pe

muntele Micusa). [fr. Rosette-des-

Alpes; g. Habmichlieb, Z wergprimel, Lerchenauge, Let-Primula michenbliimchen].

Ochiu-pdsdricii (Munt. jud. Prahova,

Sinaia. M. Haret.). Myosotis silvatica
Hoffm., vezi Nu-md-uita.

nima L. 4. foarte micA plantd er-

Ochiu-srpelui (Trans.), Myosotis palustris Roth., vezi Ochii pdsruicii

Myosotis silvatica Hoffm., vezi Nu-

2-4 cm. InAltime ; tulpina scapiformd,

Ochiu-searpelui, Ochi-de-sarpe (Bu-

cu 2 flori ; frunzele ca si tulpina scapiformd sunt glabre (fdra peri), cu-

Schrad. syn. Eritrichiurn terglouense Hacq.

bacee diu fam. Primulaceae, de abia

scurtd, cu o singurd floare, mai rar

neiforme, la partea anterioard retezate, obtuze si crenat-dintate, dintii

cu un vArf ascutit, frunzele formeazd

o rozetA la baza tulpinei, mai este

de observat c frunzele tinere sunt

rdsucite spre interior ; florile mdrisoare, rosii-rozee, caliciul verde cam
rosietic cu 5 dinti, tubul corolei des-

chis-rosu, se vede cam pe jumdtate

iesit din caliciu si este Oros pe din
lduntru, gAtul corolei totdeauna mai
alburiu, iar cei 5 lobi lungi ai corolei sunt adAnc emarginati, aproape
bifizi. Creste prin pdsunile pietroase
din regiunea alpina. MaiuAugust.

Ochlu-lupulul. [fr. Face-de-loup, Grippedes-Champs, Petite-Buglosse ; g. A-

ckerunkraut].Lycopsis arven-

sis L., syn. Anchusa arvensis M. Bieb.

0. mica plant erbacee aspru pa-

roasd din fam. Borraginaceae, tulpina de 15-50 cm. inaltd ; frunzele

lanceolate, sinuat-undulat-dentate, rigid-pdroase, cele inferioare ingustate

in petiol, celelalte sesile ; florile albastre, mici, dispuse In raceme, caliciul cu 5 diviziuni lanceolate, corola infundibuliformd cu tubui curbat,
cu 5 divizuni, iar gAtul prevAzut cu

5 solzi pdrosi, stamine inserate pe

tubul corolei la nivelul curburei sale,

fructele nucule rugoase. Creste pe

cdmpuri si la marginea drumurilor.

MaiuSeptembrie.

Ochiu-lupului. [fr. Herbe-aux-puces ; g.

md-uita.

cegi). [fr. Eritrichium ; g. Himme 1 sherold ].

Eritrichium nanum

micd plantd erbacee, cespitoasd

de 2-5 cm. Malta, din fam. Borraginaceae, frunzele mici, oblong-lanceolate,

alb si matdsos-pdroase, formeazd o

rozetd bazilard ; florile albastre ca
cerul, cu gtul galben, reunite inteun
mic racem de 3-6 flori. Creste pe
stAncile din regiunea alpind. lulie
August.

Ochiu-searpelui [fr. Oreille-de-souris ;

g. Mittleres-Vergissmein-

nicht].
Myosotis intermedia
Link. 0. rar 2i-. micd plantd erbacee
din fam. Borraginaceae, frunzele pdroase, lanceolate sau oblonge ; florile mici, de un albastru inchis, caliciul cu 5 diviziuni, acoperite cu peri
asprii In formd de cArlig, corola mica
cu 5 lobi obtuzi, caliciul fructifer Inchis, pedicelele fructelor de 2 ori mai
lungi, deck caliciul. Creste prin pdsuni, cAmpuri

lunieAugust.

locuri necultivate.

Ochiu-searpelui, Myosotis palustris

Roth., vezi Ochii-pdsdruicii i Myosotis silvatica Hoffm., vezi Nu-mduita.

Ochiu - serpelui (Bucovina, Breaza

jud. CAmpulung), Succisa pratensis
Moench., vezi Ruin.
Ochiu-soarelui, Heliotropium europaeum L., vezi Vanilie-sdlbaticd.
Ochiu-veveritei (Bucovina, CAmpu-

lung), Echium vulgare L., vezi larba-searpelui.

Sand-Wegerich].---Plantago arenaria W. et Kit. 0. micd plantd er-

Ochsig (Trans.), Bromus secalinus

lare. Creste pe locuri nisipoase, pe

matca riurilor. IulieAugust.
Ochiu-mitei (Bucovina), &Mum vulgare L., vezi larba-searpelui.
Ochiu-psrichii (Bucovina, CAmpu-

Odogaci, [fr. Ecorce de Cascarille ; g.

bacee, scurt i rigid-pdroasd din fam.

Plantaginaceae, rdcldcina fusiformd,
tulpina dreaptd, ramificatA, cu numeroase frunze lineare ; florile dispuse
in midi spice ovoide, compacte i axi-

lung), Echinospermum Lappula Lehm.,

vezi Lipici.

L. si Bromus sterilis L., vezi Obsiga.

Ocinceave, Gentiana excisa Presl.,
vezi Cupe.
Odae, Bromus ramosus Huds., Bromus
secalinus L. si Bromus sterilis L.,
vezi Obsiga.
Odagaci, Saponaria officinalis L., vezi
Odogaci.

Cascarillrinde, Schacarillr in d e], scoarta de Croton Eluteria

Benn. D. mic arbust din fam. Eu-

phorbiaceae, ramurile brune

www.digibuc.ro

pd-

200

ZACH. C. PANTU

roase ; frunzele ovale, lanceolate ascutite, usor cordiforme sau rotunzite

la bazd, fin-denticulate pe margine
acoprite pe partea inferioara cu
solzi stelati ; florile unisexuale, mono-

ice, dispuse in raceme axilare sau

terminale, cele mascule au caliciul
dublu cu 5 diviziuni, petale mari, sta-

mine 12-20 ; florile femele au caliciul dublu, ovarul cu 3 coaste ; fruc-

tul mic este o capsuld oblong-rotunda,

cenusie sau argintie. Aceastd planta

este originard din insulele Bahama;

iar Croton Cascarilla L. a cdrui
scoartd are aceleasi proprietati si intrebuintari ca i scoarta speciei precedente, este originard din insulele
Bahama si din peninsula Florida.
Scoarta acestor arbulti Cortex Casca-

Odoleari [fr. Valriane-des-marais ; g.

Zweihausiger Baldrian].Va-

leriana dioica L. 21-. planta erbacee

din fam. Valerianaceae, rizomul cu
stoloni alungiti ; tulpina dreaptd, fistuloasd i striatd ; frunzele cele mai
de jos sunt rotund-ovale sau eliptice,
cele ale fasciculelor sterile sunt lungpetiolate, ovale i ascutite, cele mijlocii lirat-penatisecate, cele supreme
mai adesea cu 3 perechi de segmente
lineare ; florile dioice sunt rozee sau
albe, cele masculine mai mari. Creste
prin fanete i locuri umede din regiunea subalpina. Maiulunie.
Odolean, Valeriana sambucifolia Mikan., syn. Valeriana excelsa Poiret.

mare plantd erbacee, de un verde

inchis, din fam. Valerianaceae, rizoinul

terior, cu un gust acru si amar, cu miros

aromatic, care se desvoltd mai cu seama
cnd arde, se Intrebuinteazd in medicina.

emite lungi stoloni, ntini deasupra

pamantului (suprateranei), cari formeazd rozete de frunze (rozete rosulare) ; tulpina de 30-120 cm. de

In medicina cu deosebire spre a combate

cu 3-5 perechi de foliole, oval-lan-

rillae sau Cortex Elutariae de coloare

alba-cenu$ie la exterior, brun-galbue la in-

Odogaciul se zice cd oprege vdrsaturile $i

favorizeazd secretiunea laptelui, intrebuintat

diareele vechi, diareele atonice ale copiilor,

catarele pulmonare i ca antihelmintic.

Odogaci, Floarea-calugarului, Floarede-sdpun, Flori-albe, Flori-de-sopon.

Odagaci, Saponel, Sdponele (Banat),
Sdpunarita, Sdpunel, Sapunul-popei
(Vlenii-de-munte), Soponel, Soponul-calului [fr. Savonire; g. Seif e n-

kraut, Gebruchliches -Sei-

sulcatd ; frunzele penatisecate

ceolate sau oblong-lanceolate, grosierserrat-dintate ; corola rozee carnee,

mai mare si cu tubul mai lung deck

la specia precedentd. Creste prin tufisuri umede, prin paduri umbroase,
pe marginea vilor i paraielor din
regiunea montand adesea. lunie
August.

fenkraut].Saponaria officinalis

Odolean, Odolan, Odoleand, Gusa-porumbului, l\idvalnic. [fr. Herbe-aux-

ophyllaceae, rizomul ramificat; tulpina

Baldrian]. Valeriana officinalis

bazd, cele inferioare ingustate in petiol,

stoloni subterani, sau fdr stoloni ;

L. 4. plantd erbacee din fam. Cary-

chats; g. Baldrian, Gemeiner-

dreapta cu frunze opuse, oblong-lanceolate, ascutite i concrescute la

L. 21.. planta erbacee din fam. Valerianaceae, rizomul vertical cu scurti

sunt glabre sau putin paroase ; florile

rozee, rar albe, scurt - pedunculate
sunt dispuse in corymbe fasciculate,
caliciul tubulos si nearipat are 5 dinti
neegali i ascutiti, corola cu 5 petale,
lungunghiculate si la bazd cu 2 dinti
ascutiti ; fructul o capsula oblongd cu
numeroase seminte. Creste pe marginea rurilor, prin lunci, tufisuri, pe

tulpina fistuloasd

Ingd garduri si drumuri. IulieAugust.

Se intrebuinteazd in medicina frunzele

raddcinile din cauza proprietdtilor aperitive,
sudorifice i depurative. Aceastd planta este

un nutret bun pentru vite i mai cu seam

pentru oi, din care cauzit ar merita sd fie
cultivatd. Rddticinile acestei plante, cunoscute sub numirea de Min, sunt intrebuintate pentru scoaterea petelor din haine.

Odolan, Valeriana officinalis L., vezi

Odolean.

este dreapta
striata; frunzele penatipartite cu 5-11
perechi de foliole lanceolate, serratdintate sau intregi ; florile rozee sau
albe sunt ermafrodite i dispuse In
raceme corimbiforme terminale. Creste
prin fnete utnede i paduri umbroase,

pe lngd pdraie. MaiuIulie,

Rdcina acestei plante este foarte mult

intrebuintatd in medicind ,Radix Valerianae"

din cauza proprietatilor sale antispasmodice.
Ea rdspandege un rniros caracteristic $i

neplcut, care face ca aceast plant s fie

cautata de pisici. Dupd credinta poporului
nostru este bine, ca aceastd buruiand sd o
poarte femeile la brdu, cdci le aduce noroc
in dragoste.

Odoleand (Munt. Campina jud. Prahova,

comunicatd de Dr. C. Istrati), Valeriana officinalis L., vezi Odolean.

Odos, Ovds-sdlbatic [fr. Folle-Avoine ;

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

g. Flug-Hafer, Wind-Hafer].

Avena fatua L. G. plantd ierboas

din fam. Gramineae, tulpina dreapta ;

frunzele plane, destul de late; florile
dispuse cdte 3 inteun spicul, spiculele grupate intr'o paniculd, cu ramuri intinse in toate directiile ; fruc-

tele cad la maturitate, gluma superi-

oard cu 9 nervure, axa spiculelor

este acoperit cu peri aspri. Creste

printre smndturi. IulieAugust.

Odos, Avena strigosa Schreb., vezi

Ovas-prost i Lolium perenne L., vezi

Zizanie.

Oglice (BAnat), Primula officinalis

Jacq., vezi Ciubotica-cucului.

Oglice, Spiraea Filipendula L., vezi

Aglicd.

Oiesea, Urtica urens L., vezi Urzicamica.

Oitfi, Anemone nemorosa L., vezi Floarea-pastilor i Russula lepida Fr., vezi
Painisoare.
Oit, Deditei-de-pdclure,
Oite-skbatice. [fr. Anemone-silvestre, Anemone-sauvage ; g. W a I dWindrschen].
Anemone sitvestris L. 21.. mica planta erbacee din
fam. Ranunculaceae, frunzele bazilare
cu 5 lobi cuneiformi, trifizi, involucrul,
format dln foliole petiolate asemenea
frunzelor bazilare ; floarea mare, alba

sau rozee este mdtasos paroas pe

din afar ; fructele arginqu i lanos

paroase. Creste prin poienile de prin
pduri i prin livezi. AprilieMaiu.
Oite, Anemone alpina L., vezi Sisineide-munte si Anemone nemotosa L.,
vezi Floarea-pastilor.
Ofte, Omelute. [fr. Anemone fleurs de
Narcisse; g. Berghhnlein].

Anemone narcissiflora L. 21-. mica

frumoas planta erbacee lungparoas din fam. Ranunculaceae, rizom
brun, fibros ; tulpina scapiform ; de

8-20 cm. de inalt ; foile bazilare

lungpetiolate, palmatipartite, cu 5 diviziuni, diviziunile trifide si incise, cu

laciniile lineare ascutite ; involucrul
indeprtat de flori cu foliolele digitatincise (multifide) sesile si de consistenta foilor ; florile albe, pe din

afard rozee, reunite (eke 2-6) inteo

micd umbela pauciflor, foliolele periantului (sepalele) albe, la exterior

rosietice, glabre, de obiceiu 5-6 ovale, optuze sau ascutite ; fructele

glabre, oval-comprimate cu cioculscurt. Creste prin livezi, poieni, pe
marginea pdurilor de pe coastele

201

muntilor, cu deosebire in teren calcaros, in apropiere de limita pdclu-

rilor. Maiululie.

Olte-slbatice, Anemone silvestris L.,

vezi Oita.
Olbalt (Banat), Gleclzoma Izederacea L.,
vezi Silnic.

Oleandru (Trans.), Nerium Oleander

L., vezi Leandru.
Holcus lanatus L., vezi Flocosicd.

Oloisa, Sedum acre L., vezi Iarbd-desoaldind si Sedum muximum Suter.,

vezi larba-de-urechi.
Omac, Aconitum cernuum Wulf., vezi
Omag.

Omag, Aconitum Atakora L., vezi 0meag-galbin.

Omag, Mkul-lupului Omac, Omeag

(Trans.), Omiac (Trans.), Toaie (Mol-

dova de sus si Bucovina).

Aconitum cernuum Wulf. 21- planta erbacee

cu florile neregulate, albastre-violacee.
Creste prin locurile urnede i earn

umbroase din regiunea subalpina si

alpina. lulieSeptembrie. Aconitum
Moldavicum Hacq. 21-. tulpina dreaptd,

glabrd numai in partea superioard

foarte mrunt velutin; florile liliachii

sau albastre ca cerul, scurt paroase,

casca cilindriform-conica, putin stramtata la mijloc, pintenii circinat-curbati

sau chiar circinat-resuciti. Creste in

vile montane, in locuri umede
umbroase, pe stnci in regiunea sub-

alpind i alpind. lulieAugust. Aco-

nitum Napellus L. 4. [fr. Casque-deJupiter, Char-de-Venus ; g. Wahr e r-

Sturmhut, Eisenhut],

rdcini

fusiforme, cknoase, napiforme, frunzele de un verde inchis si lucitoare,

dedesupt mai palide ; florile albastre,
rar albe sau purpurii, dispuse in racem terminal sunt neregulate ; cinci

sepale pubescente, cel posterior in

form de cased mai latd deck lungd ;

fructele sunt 3 folicule divergente,

cdnd sunt tinere. Creste in psunile

de prin pdurile subalpine. lulie

August. Melif.

Radacina

frun-

zele acestei plante sunt intrebuintate

in medicind ca diuretice i calmante
ale durerilor in afectiunile reumatice,
spre a combate nevralgiile, tusa, etc.
Cu aceast plantd otraveste romanul
Aconitum variegacinii cei rai.
tum L.
[g. Bunter Sturmhut],
radacina cu 2 tubercule scurt-napiforme ; florile albastre, albe sau var-

gate, casca mai lungd deck lat,

www.digibuc.ro

202

ZACH. C. PANTU

pintenul in forma de carlig ; fructele

tinere sunt paralele. Creste prin paduri, tufisuri i livezi In regiunea
montand. lulieAugust. Toate aceste
specii sunt plante erbacee foarte
veninoase din fam. Ranunculaceae.
Omag, Aconitum lasianthum Rchb.,

vezi Omag-galben.
Omag, Toaie (Bucovina, Pojorta, jud.
Cmpulung), Aconitum romanicum
Wolosczak. 2l. plant erbacee din
fam. Ranunculaceae, rizom gros tuberculos, tulpina mica; frunzele pand
la bazd sectate, cu laciniile lanceolate,
iar sinusul frunzelor lat-deschis ; florile spaldcit-violacee, bracteele lineare, pedunculii mai scurti decat
florile, sau cei inferiori de lungimea
florilor, casca emisferica plina, Malta
cam de 20 mm. i lung de 18-20

mm. puberula sau glabr, inflorescenta un racem simplu-scurt (de 5-8

cm. lung) si cu putine flori (pauciflor). Creste prin poieni i pe marginea padurilor. lulieAugust.

Omag-galben, Omag, Omeag (Trans.).

Aconitum lasianthum Rchb. 4.
planta erbacee din fam. Ranunculaceae, radacina fusiformd, ramificata ;
tulpina, florile, casca i fructele
preste tot patent viloase ; florile galbine, casca conicd. Creste prin livezi,
poieni, margini de pduri in regiunea

montana, pe sol de calcar. lunie

August.

Oman (Banat i Munt.), lnula Helenium L., vezi larba-mare.

OmMute, Leucojum aestivum L., vezi
Ghiocei-bogati.
Omeag (Trans.), Aconitum Anthora L.,

vezi Omeag-galbin. Aconitum cernuum Wulf., vezi Omag. Aconitum

lasianthum Rchb., vezi Omag-galben

Aconitum Vulparia Rchb., vezi
Omiac.

Omeag-galbin (Trans.), Omag, Omeag,

Omiac, Omiac-galben (Trans.), Toaie
(Mold.), [fr. Aconit - Anthora ; g.

Omelute, Anemone alpina Jacq., vezi

Sisinei-de-munte si Anemone narcisiflora L., vezi Oite.
Omiac (Trans.). Aconitum Anthora L.,
vezi Omeag-galbin i Aconitum cernuum Wulf:, vezi Omag.
Omiac, Omeag.
Aconitum Vulparia
Rchb. 21.. plantd erbacee, veninoas
din fam. Ranunculaceae, tulpina glabrd ; florile galbine au casca glabra;

fructele glabre i numai in partea inferioard externd putin pdroase ; la

exterior aceastd planta are mare a-

semnare cu Aconitum lasianthum Rchb.

Creste sub paduri, pe locuri cu pietris

in regiunea montana. IulieAugust.

Omiac-galben (Trans.),AconitumAntho-

ra L., vezi Omeag-galbin.

Opait, [g. Wald-Lichtrschen,
Nachtnelke]. Melandryum nemorale A. Br., syn. Lychnis nemoralis

4. planta erbacee din fam.

Caryophyllaceae, tulpina de 30-65
cm. de lunga, impreund cu foile, oHeuff.

blong-lanceolate, hirsut-paroasa. ; flo-

rile albe, dioice cu pedunculii vilospdrosi, caliciul la urm campanulat,

vilos, usor-striat, verde, corola cu
petale albe au coronula sunt bilobate; fructul o capsuld cu dintii co-

niventi. Creste prin pddurile umbroase,

In vai umede, mai cu seamd in regiunea montand subalpind si a dealurilor mari. lunieAugust.

Opait, Opalitel [fr. Compagnon-blanc,

Robinet; g. Lichtnelke, Weisse

Lichtnelke].
tense Roehl.,
Sibth. S. i

Melandryum pra-

syn. Lychnis vespertina

plantd erbacee din

fam. Caryophyllaceae, tulpina vilos-

paroas, In partea superioard putin

glandulos-paroasd; frunzele oval-lanceolate, ingustat-ascutite i Impreund
cu pedunculele florilor i cu caliciul
scurt-glandulos-paroase ; florile albe,
foarte rar rozce, mai adesea dioice, se

deschid seara si respandesc un mi-

Sturmhut, Eisenhutl.Aconitum

ros plcut ; fructul o capsula cu dintii

proeminenti. Creste prin tufisuri, pe
marginea pddurilor si a cmpurilor,
pe langa garduri
drumuri. Maiu

gusti, lineari; florile galbine neregulate,

Opalitel, Metandryum pratense Roehl.,

vezi Opaitd.
Opintic, [fr. pervire-Oreillette ; g.

Anthora L. 4. planta erbacee, veninoas din fam. Ranunculaceae, frunzele palmatisecte cu lobii foarte insepalul posterior in forma de cascd,
aproape tot asa de lata cat de lungd ;
periantul persista i dupd fructificatie.
Creste prin paduri pe stanci In regiunea montan si subalpind. lulie
August.

August.

Maus-hrchen, hrchen-Habichtskraut.1. Hieracium Au-

ricula L. 4. micd planta erbacee din

fam. Compositae, rizomul emite lungi

stoloni foliati, tartori ; tulpina de

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

203

10-30 cm. fail frunze sau cu o singurd frunzd, tulpina lungproasd

cu glandule negrii ; frunzele din rozeta bazilard putine, spatulate sau
lanceolate, albastriu-verzi (glauce)
lucitoare, glabre sau cu putini peri
lungi, la bazd ciliate ; florile galbine,

bant [fr. Acte-en-pi ; g.

solitare sau reunite cte 2-5 inteo

ternatisecte cu foliole ovale sau oblonge, acuminate, incis- i dublu-seratdintate, putin lucitoare ; florile albegalbui sunt mici si dispuse in raceme
pedunculate, ovale si dense, caliciul

prin livezi, poieni pe marginea pddurilor, in locuri uscate, dela ses

pand In regiunea subalpind. lunie

cu 4-5 petale albe-galbui, reduse

Ingrmdite In capitule destul de mici,

mica inflorescentd la vrful tulpinei,

capitul insotit de un involucru ovalconic, format din foliole inguste, obtuze, Inchis-verzi sau negricioase,
putin viloase si glanduloase. Creste

August.

Opintici, (Mold. Iasi), Armillaria mellea Vahl., vezi Ghebe.Aceastd gustoasd ciuperc comestibild am vzuVo in piata lailor toamna (1917) In
mari cantitti.
Opintici (Mold.), Clavaria botrytis
Pers., vezi Rdmurele. Clavaria crispula Fr., vezi Togmgel. Clavaria flava Schaeff., vezi Creasta-cocosului.
Opinticl, Lactarius deliciosus Fr., vezi
R4cov.
Opsiga (Mold.), Bromus secalinus L. si
Bromus sterilis L., vezi Obsiga.
Orwit (Munt. jud. Braila), Lathyrus
tuberosus L., vezi Orenit.
Orfisticfi, Linte-neagra, Mlurici, Mdzarica-cucului, Mzrichea-cucului, Mdzdriche-neagrd [fr. Gesse-noire, Oro-

be-noir; g. Schwarze-Platterbse, Walderbse]. Orobus niger

L., syn. Lathyrus niger Bernh.

plantd

erbacee din fam. Leguminosae, tulpina ramificatd, nearipatd ; frunzele,

cu 6 perechi de foliole ovale, oblonge,

verzi-albstrii pe partea inferioard
frd lustru, obtuze i terminate printr'
un varf ascutit, frunzele paripena-

ticompuse sunt terminate printr'un

vrf ascutit, nu prin cdrcel ; florile

rosii purpurii, la urnid albastre, foarte

rar albe sunt dispuse in raceme de

4-8 flori, adesea mai lungi decat
frunza; fructele pdstri (legume) comprimate. Planta intreagd devine neagrd

arid se usucd. Creste prin pduri

umbroase, dumbrave. Maiu

lunie.
Orfisticift, Orobus variegatus Ten., vezi

Mdlurici i Orobus vernus L., vezi

Pupezele.
Orbalt, Christoford, Iarba-Christoforului
(Trans.), Iarbd-de-orbant, Iarba-sfntului Christof or, larba-talharului, Or-

ris-

t o p hs kr a u t]. Actaea spicata L.

plantd erbacee, veninoasd, din
21-.

fam. Ranunculaceae, rizomul gros, cu

fibre radicale lungi si puternice ; tulpina erect, geniculatd, subtire i simpl ; frunzele foarte mari in raport

tulpina, sunt petiolate de 2-3 ori

cu 4 sepale ovale, albicioase, corola

la staminode i egale cu staminele ;

fructul bacciform oval -globulos, devine

la maturitate negru lucitor. Creste

prin pdurile umbroase dela munte.
Maiululie.

Orbant, Actaea spicata L., vezi Orbalt.

Orenit (Munt.), Bobuor,Ciuni (Trans.),

Fasolicd, Fasuita, Mdzricd [fr. Gesse-

tubereuse, Gland-de-terre ; g. E r dn u s s].

Lathyrus tuberosus L. 4.
plantd erbacee, glabrd din fam. Leguminosae, rizomul filiform, ramificat,
are la punctele d ramificatiune umflturi tuberculoase, cdrnoase si comestibile de mrimea alunelor ; frunzele, terminate printr'un crcel ramificat, au o pereche de foliole oblonge
sau oblong lanceolate, la varf mucronate ; Horne rosii-purpurii, placut
mirositoare, sunt dispuse in raceme
multiflore ; fructele sunt legume (Oslinear-oblonge. Creste prin locuri cultivate, pe marginea pdurilor,
prin livezi i fnete. lunie August.
Melif.

Orez, Oriz, Urez, Uriz (Maced.) [fr.

Riz ; g. R e s].Oryza sativa L. G.
plantd ierboas, aquatica din fam.
Gramineae, tulpina glabra, erectd,

poate ajunge pnd la 1 m. indltime ;

frunzele lineare alungite, plane, aspre

si cu ligula divizatd In 2 lobi Ian-

ceolati ascutiti ; spiculele mici, comprimate lateral sunt uniflore, floarea

ermafrodit cu glumele foarte mici,
spiculele dispuse inteo paniculd tererectd, strans, cu ramurile
lungi, subtiri si putin flexuoase, glumelele carenate, aproape egale, cea

inferioard mult niai latd decdt cea

superioard este uneori aristatd, stamine sease, ovarul ovoid cu 2 stile
scurte, terminate prin 2 stigmate plumoase ; fructul cariopsd comprimatd

strns Invlit de glumelele persis-

www.digibuc.ro

204

ZACH. C. PANTU

tente. Aceast utild plant, originarA

de pe marginea lacurilor din India

osticd, se cultiv, ca cereald in India

si China deja de 2800 ani inainte de
Christos. Cultura acestei plante reuseste i in America de nord, In Africa,

noi se intrebuinteazd Orzul ca nutret

pentru cai.
Orz- iernatic. [fr. Orge-carre, Orge-

d'hiver;g. Sechszeilige-Gerste].

in Europa prin Italia si la noi in Bdnat ;

Hordeum hexastichum L. O. plantd

ierboas din fam. Gramineae, tulpina
dreaptd; frunzele lineare, late, plane

cu succes. lulieAugust.

dispuse pe 6 tanduri, toate egal proeminente si ermafrodite, formAnd un

s'au facut incercdri i prin bltile Dundrei dela noi, unde s'ar putea cultiva
Orezul formeazd baza nutrimentului popoarelor asiatice, el este pentru Asia ceeace
este graul pentru Europa. Fructele decorticate albe, glbui i sticloase sunt un aliment
sanatos, cunoscut i prin partite noastre

constituie un important articol de comert.

Faina de orez este intrebuintata In medisau pentru cataplasme emoliente sau
uscatit ca absorbant in diferite boale de
piele. Fdina de Orez constitue o pudra cu
totul inofensiva sub numirea de pudra de
orez.

Orgoian (Trans. Muntii-Apuseni, crif*

Al. Borza, Flora Grdinilor trdnesti);
Syringa josikaea Jacq. fil., vezi Lemnu-vdritului.

Oriz (Trans.), Oryza sativa L., vezi

Orez.
Ormuz, Symphoricarpus
Michaux., vezi Hurmuz.

racemosus

sig A (Trans.), Bromus secalinus L.

i Bromus sterilis L., vezi Obsigd.
Orz, Orzu (Maced.) [fr. Orge, Escourgeon ; g. Gerste, G eme in e Ger-

st e, Vierzeilige-Gerste].

Hordewn vulgare L. O. plantd ierboas din fam. Gramineae, tulpina

dreaptO, robustd ; frunzele lineare,

plane, aspre pe deasupra; spicul lax,
robust, aproape In 4 muchi i putin

comprimat, adesea aplecat in jos la

maturitate ; spiculele uniflore, toate

ermafrodite sunt dispuse longitudinal

in 6 rdnduri, dintre care 2 randuri opuse putin proeminente, iar celelalte

4 randuri, mult mai proeminente la

maturitate. Orzul se cultivd adesea
pentru trebuinte economice i industriale. Maiulunie.
Din gruntele de Orz se prepard mattul, care serva la fabricatiunea berei.
GrOuntele de Orz (decorticate) curdtite de pojghitd, constituesc productul vegetal, cunoscut sub numele de
Arpdcas, care se pune In supd. Tot

din gruntele de orz se fabrica si

Grisul, sau Grip( (Munt.), Grisa

(Mold.), intrebuintat la bucAtArie. Popoarele din regiunile nordice prepard

din gruntele de Orz paine ; iar In

alte prti, spre exemplu In Odle din

regiunea mediteraniand, uneori pela

pe deasupra putin aspre ; spiculele

spic dens, drept, nu comprimat, ci

in 6 muchi cam rotunzite, spicul in
sectiune tranversald este reprezentat
printr'o stea cu 6 raze. Cultivat deja
din vechime, mai cu seamd In regiunile sudice, se cultivd si la noi ca
plantd economicd. MaiuIunie.
Orz - Oduret. [fr. Orge-d'Europe ; g.

Europisches Haargras].

Hordeum europaeum All., syn. Elymus

europaeus L., Cuviera europaea Koel. 21-.

plantd ierboas, cespitoasd, verde-albAstruie din fam. Gramineae, frunzele

plane, glabre sunt verzi, cu vaginele

pdroase, spicule cu 2 lion, rar uniflore, grupate in spice drepte, glu-

mele cu ariste drepte, linear-subulate,

glumela inferioard lung-aristat. Creste

prin pdduri umbroase, dumbrave. Iu-

nielulie.

Orzoaie, Orzoaicd. [fr. Paumelle, Orgechevalier; g. S ommer -G er st e,

Zweizeilige-Gerste].--Hordeum

distichum L. 0 . plantd ierboasd, glabra, de 50 cm. pand la i m. de 'Malta

din lam. Gramineae, rdcini fibroase,
tulpina robustd, erectd ; frunzele pla-

ne, late auriculate, cu ligula scurta

trunchiatd ; spicul lung de 6-12 cm.,

comprimat lateral, la urmO plecat
cu semintele dispuse pe 2 randuri
opuse, spicusorul mijlociu singur f ertil, lung-aristat este mult mai proe-

minent, glume lineare atenuate In

aristd, egale sau mai fungi deck florile, glumelele aproape egale, cea inferioar cu arista erectd lungd de
10-20 cm., spicusoarele laterale mult
mai mici, sterile, pedicelate, nearistate,
(mutice), cu glumelele in egale, cea infe-

rioard mai lungd i obtuzA. Cultivata

din antichitate ea plantd agricold alimentard i industriald, pare a fi ori-

ginard din regiunea Mrei Caspice

si din Asia occidentald. IunieAugust.

Orzoaick Hordeum disticlurm L., vezi
Orzoae.
Orzoalca-de-balfa (Dobrogea, Oltina,
jud. Constanta, numire comunicatd de
Dr. Gr. Antipa), GhijoaicA (Dobro-

www.digibuc.ro

PLANTELE CVNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

gea, Oltina i Turtucaia), Sal-mu lita

(Basarabia), Vijoaica (Dobrogea, Delta-Dunrii). [fr Vallisnre, Vallisn&ie

enspirale; g. Taucherblume, Valspiralis L.

21.. plantd erbacee acvatica, submersd

(cufundata In apa) dln fam. Hydrocharitaceae, tulpina scurta, verticald

cu stoloni lungi pand la 5 cm.; frunzele lineare, Ingramadite eke 5-20
la baza tulpinei, cu 3-5 nervure, moi,
subtiri si translucide, la \Id obtuzrotunzite sau fin-denticulate, frumosverzi mai lungi cand apa este adanc

si mai scurte cnd apa este mica.

Florile dioice, mici, albe-verzui, cele

mascule numeroase, inserate pe un

receptacul conic, formeaza un mic

buchet ovoid sau globulos, inconjurat

de o spatd cu 3 valve, la vrful unui
scurt peduncul axilar, radical, ramne
totdeauna sub apa, florile mascule
au caliciul cit 3 sepale ovale con-

cave, corola cu 3 petale solzoase

(squamiforme) foarte mici, stamine

fertile numai 2, a treia rmne sterild ; florile femele solitare la vdrful

unui foarte lung peduncul alburiu, sub-

tire, filiform invartit in spiral, ajungaud In timpul infloririi !Dana la suprafata apei, retrgndu-se dupd fe-

cundatiune iar sub apa, floarea femel, insotit de o spatd cilindricd

bivalva, caliciuI cu 3 sepale ovale,
corola cu petalele foarte mici bipartite, ovarul cilindric cam de lungimea

spatei cu numeroase ovule erecte

este incoronat de 3 stigmatelat-ovale
si evident emarginate, ovarul devine
la maturitate un fruct linear carnos.
Este interesant si curios modul de
fecundatiune al acestei plante acvatice, la un moment dat, florile mascule se desfac din inflorescenta (de
pe planta masculd) si se ridica la suprafata apei, unde se deschid i purtate de valuri, Intlnesc florile femele,
ridicate i ele la suprafata apei, prin
pedunculul lor, lung si invartit In spiraid, Indata ce fecundatiunea s'a efec-

tuat, florile femele fecundate se re-

trag la fundul apei si aici sub apa

ajunge la maturitate fructul plantei.
Aceast planta trieste submers,
fixatd prin radacinile sale pe fundul
apelor sttatoare sau lin-curgatoare,
grupate in numr mare, constituind
astfel o adevdrata formatiune de Vallisneria spiralis, (land aparenta unei
verzi i frumoase psuni subacvatice.

205

lulieSeptembrie.In unii ani aceasta planta umple toamna baltile atat

de mult, incdt nu se mai poate pescui

cu navodul.

Orzu (Maced.), Hordeum vulgare L.,

vezi Orz.
Orzu-soarecilor. [fr. Orge-des-rats ; g.
Mause-Ger ste]. Horde= murinum
L. 0. mica planta ierboasa din fam.
Gramineae, glumele spicului median
fructifer linear-lanceolate, de ambele
parti ciliate, glurnele exterioare ale
spiculelor laterale sunt setiforme aspre, cele

interne ceva mai late si

aproape de baza lor unilateral ciliate,

vagina frunzei celei mai de sus este
umflat. Creste pe lng drumuri, ziduri, locuinte, prin daramaturi i locuri inculte. lulieAugust.

Osig (Trans.), Bromus secalinus L.,

Bromus sterilis L., vezi Obsigd.
Osu-iepurelui (Munt.), Asudul-calului
(Trans.), Asudul - capului (Trans.),

Darmotin (Oltenia), Dermotin, SIitoare (Trans.), Sudoarea - calului

(Mold. si Trans), Sudoarea-capului.

[fr.Bugrane;g. Feld-Hauheckell.

Ononis hircina Jaq. 2I. planta cut

miros greu, subfrutescenta din fam.
Leguminosae, tulpina dreapta sau ascendenta, mai adesea fard spini, de
jur-Imprejur viscos-paroasd ; frunzele
trifoliate, foliolele ovale, glandulos-

paroase ; florile rozee, scurt pedunculate, dispuse cdte 2 la subtioara

frunzelor, ingrmdite mai cu seamd
spre vdrful tulpinei si al ramurilor,
pedunculii mai scurti deck caliciul ;
fructul leguma erecta, oval cu seminte tuberculat-scabre. si var. pseudohircina Schur. syn. o hircina Jacq.
var. spinescens Led., difera de forma
tipica prin ramurile tinere, terminate

In spini puternici i lungi. Creste prin

fnete, livezi, mdracinisuri, drumuri.
Ononis spinosa L.
lunieAugust.
[fr. Bugrane-pineuse ; g. Weiber-

kri e g, Dornige-Bauhechel]. 21tulpina dreapta sau ascendenta. ca

1-2 rnduri de peri i cu cati-va
peri glandulosi; frunzele trifoliolate cu

foliole oval-lungrete, denticulate si

glabrescente ; florile axilare singuratice sau cte cloud sunt rozee, ingramadite la vdrful ramurilor spinoase ; spinii mai cu samd cte doi
Creste prin psuni, fnete i campii
sterile. IunieAugust.
RclAcina acestor plante ,Radix Ononidis"
intrebuintata in medicina.

www.digibuc.ro

206

ZACH. C. PANTU

Ottar, Rhus typhina L., vezi Otetar.

Haret.), Aconitum Napellus L., vezi

g. Hirschkolben-Sumach, Es-

Oule-popli, Helleborus purpurascens

W. ei. Kit., vezi Spanz.
Oule-popii. [fr. Orchis bouc, Orchis
odeur de bouc, g. Bock sge

Otetar, Otdtar. [fr. Sumac-de-Virginie ;

sigbaum].

Rhus typhina L. D.
mic arbore din fam. Anacardiaceae,

ramurile i petiolul comun al frunzelor

brun-lnos pdroase ; frunzele alterne

imparipenaticompuse cu 11-31 foliole lanceolate, acuminate, ascutitdentate i fin-paroase pe partea inferioard ; florile dioice sau polygame
1 sunt galbine-verzii, dispuse in panicule racemiforme, terminale, com-

pacte, acoperite cu peri roii, caliciul cu 5 diviziuni persistente, corola

cti 5 petale egale, Intinse, 5 stamine ;

fructele mici drupe uscate comprimate acoperite cu peri rosii-purpurii.

Acest arbore, originar din America

de nord, se cultiv adesea i pe la

noi ca plantd decorativd. Iunielulie.

Otrtel (Trans.-Ndsud), Borrago officinalis L., vezi Limba mielului.

Otrtel, Baranta (Trans.).

[g. L o t

wurz, Sand-Lotwurz].

Onos-

ma arenarium W. et Kit. G. planta

erbacee din fam. Borraginaceae, tulpina ramificata ; frunzele linear-lanceolate, acoperite cu peri rigizi, perii
aezati pe tubercule glabre, frunzele
din inflorescentd sunt oval-lanceolate ;

florile galbine au stamine cu antherele sagitate i denticulate. Creste

prin fanete i pduni uscate, pe colinele i cmpiile aride. lunie-lulie.

Otratel-de-apa, Otratelu-bdltilor.

[fr.

g. G emeiner-Wasserhelm, Wasserschlauch].
Utriculaire ;

Utricularia vulgaris L.. 4. planta

erbacee aquaticd din fam. Lentibulariaceae, frunzele cufundate in ap
sunt penatifide, cu segmente multisecate, intinse In toate directiunile,
avnd numeroase vesicule aerifere ;
frunzele dupd circumferintd ovale ;
florile galbine frumoase, dispuse in
raceme terminale de 4-8 flori la vrful tulpinei scapiforme, pedunculele
florale de 3 ori mai fungi deck bractea, florile neregulate, caliciul adncbilobat, corola cu un pintene are
gtul inchis, buza superioard orbicular-ovald, buza inferioard cu marginea rsfrnta, fructul capsuld uniloculard. Crete prin apele siagnante

sau lincuratoare. lunieAugust.

-Otrtelu-baltilor, Utricularia vulgaris

L., vezi Otrtel-de-apd.
0 trava-vitelor (Trans. Retezatul, M.

Omag.

Bocks-Riemenzunge, Riemenzunge.].
Himantoglossum hir-

cinum Spreng., syn. Satyrium hircinum L.,

Orchis hircina Crant2., Loroglossum hircimull Rich.
planta erbacee, tuber-

culoasd de un verde deschis, din fam.

Orchidaceae, tubercule intregi, ovoide ; tulpina puternicd spre vrf putin
anguloasd, frunzele oblong-lanceolate,
glaucescente la inceput, apoi glbui se
trec repede ; florile alburii-verzui cu
puncte i linii ro0-purpurii, raspan-

desc un miros neplcut i tare (miros de tap), ele sunt numeroase, mdrisoare i dispuse inteun spic lung si
putin lax la vkful tulpinei, periantul
cu diviziunile externe nerviate, concave i conivente, formeaza o cascd
albd-verzuie la exterior, rop-purpurie la interior i cu striatiuni verzi,
cele 2 laterale interne ingust-lineare,
labelul cu 3 lobi lineari, inainte de
inflorire invartiti in spirala, de o coloare a lburiu-verzuie i cu puncte brunrosietice, lobul mijlociu, foarte lung i
putin rasucit, este bifid, cei laterali
mult mai scurti i undulat-incretiti,

pintenul conic foarte scurt, indreptat

in jos ; ovarul cilindric, rsucit ; bracteele linear-lanceolate, acuminate, sunt

mai lungi sau mai scurte deck florile. Creste pe marginea padurilor,
prin poieni i rdriuri de pduri, prin

tufipri

coaste, de preferintd pe

calcar. Maiu --Iulie.

Oul-inului, Camelina sativa
vezi Lubit.

Crantz.,

Oupare (Trans.), Streptopus amplexifolius DC., vezi Ouor.

Owr (Trans.), Oupare (Trans.), [fr.

Streptope feuilles embrassantes ;

g. Knickfuss, Knotenfuss].

Streptopus amplexifolius DC., syn.

Uvularia amplexifolia L. 2I-. planta er-

bacee glabra din fain. Liliaceae, tulpina undulatd, ramificata i neteda.;

frunzele intregi, cordiform-ovale, la
bazd amplexicaule, sunt alterne, dese,
foarte netede i glauce pe partea inferioard ; florile

albe-verzui,

sunt

axilare, solitare, lung pedunculatc

atknnd In jos la vrful pedunculului
ingenunchiat, periantul campanulat, cu
6 segmente subegale, stamine 6, ova-

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

rul trilocular cu stilul filiform, terminat printr'un stigmat trilobat ; fructele boabe (bacce) oblonge, rosii la
maturitate, cu numeroase seminte.
Creste prin pdurile i vile umede

207

Ovds-frncez (Trans.-Ndsud), Arrhenatherum elatius Mert. et. Koch,

vezi Ovscior.
OvAs-negra, Avena strigosa Schreb.,
vezi Ovds-prost.

Ovs-prost, Odos, Ovs-negru. [fr.

Avoine-rude ; g. R a uh -Haf e r,
Avena strigosa
S a n d-H af er ].
Schreb. O. plant ierboasd din fam.

umbroase dela munte. lulieAu-

gust.

Ova's, Avena sativa L. O. [fr. Avoine;

g. Saat-Hafer, Gemeiner-Ha-

Grarnineae, tulpina dreapt, frunzele plane; panicula aproape simpl,

unilateral, intinsd in momentul inflorirei, apoi contractatd ; florile er-

f e r.], tulpina dreapt ; frunzele plane,

destul de late ; florile ermafrodite

dispuse cdte 2 in spicule, spiculele
grupate intr'o mare paniculd egal

mafrodite, dispuse de ordinar cate

doud. Creste pe campuri pe lng
drumuri, prin grane, uneori cultivat
ca plantd de nutret. IulieAugust.
Ovas-salbatic, Avena fatua L., vezi

desvoltata in toate directiile, glumele

de lungimea spiculelor sau si mai

lungi, glurnela infedoard glabrd, Ianceolat, spre vrf Ingustata, bifid la

vrf i denticulatd, cu arist dorsald
rsucit la bazd ; ovarul Oros in partea superioar devine la maturitate un

Odos.

Ovasc (Munt. jud. Gorj.), Loranthus

europaeus L., vezi Vasc-de-stejar.

fruct fusiform, longitudinal-sulcat si inchis de glumele. Mult cultivatd ca plant

Ovscior, Ovds-frncez (Trans. -

de nutret, probabil specie obtinutd

prin culturd din Avena fatua L. lulie
August.
Avena orientalis Schreb.

A-

sud). [fr. Fromental, Fenasse ; g.

Wiesenhafer, Frazsisches-

Raigras]. Arrhenatherum elatius

O. [fr. Avoine-de-Hongrie ; g. F a h-

Mert. et Koch., syn. Avena elatior L.

nen-Hafer,Trkischer-Hafer.],

sau Holcus avenaceus SCOp. 21. iarbd

panicula comprimatit i aproape unilaterald.

Unii botanisti o considerd

ca varietate a speciei : Avena sativa

L. cultivat ca plant de nutret. lulieAugust. Arnbele aceste plante

sunt ierburi din fam. Grarnineae,

uneori schpate din culturd i devenite
subspontanee.
Ovs-dulce, Holcus lanatus L., vezi
Flocosic.a.

cespitoas din fam Gramineae, frunzele plane, linear-lanceolate, panicula

in timpul Inflorirei laxd si desvoltatd,
putin aplecatd ; spiculele lucitoare
de un verde alburiu, mai rar violacee,

au cate 2-4 flori, cele superioare

ermafrodite, cele inferioare mascule.
Creste prin livezi, psuni i poieni,

uneori cultivat ca plant de nutret.

IunieIulie.

P.
Paclucel, Gheorghin (jud. Ilfov) Gherghin, Mrdcin-alb (Trans.), Maracine.
[fr. Aubpine, tpine-blanche ; g. H a-

ge dor n, Mehlbeere, Weiss-

d o rn ].C rataegus monogyna Jacq.

syn. Mespilus monogyna Willd. D. arbust

spinos din lam. Rosaceae, cu frunzele

glabre, obovaI-cuneate, addric-dintate,

cu lobii ascutiti, pe partea inferioard

de un verde deschis ; florile albe-rozee cu miros de migdale arum i, mai
adesea cu 1 stil i cu pedunculele
adesea proase, dispuse In umbele ;
fructele aproape globuloase sunt rosii
cu un singur sdinbure. Creste prin

pduri, rdrisuri, crdriguri, marAcinisuri

dealuri.
Melif i Cra-

taegus Oxyacantha L. syn.

Mespilus

Oxyacantha Gaertn. D. diferd de prece-

dentul prin frunzele cu lobii rotunziti,

florile cu 2 stile, si fructele ovale cu

1-3 samburi. Creste pe marginea

pdurilor si cultivat adesea ca plant

ornarnentald. AprilieMaiu. Melif.
Pduchele-calului, Tributus terrestris
L., vezi Coltu-babei.
Paduchele-elefantului, Tribufus terrestris L., vezi Coltu-babei.
Pducheriu, Pedicularis verticillata L.,
vezi Vrtejul-pmntului.
Paduchernita, Besina-porcului (Trans.),
Moartea-stelnitelor. [fr. Passerage des

dcombres; g. S chutt-Kr e ss e].

Lepidium ruderale L. G. plant erbacee, cu miros urt, din fam. Cruciferae, tulpina erect, ramificat, cu
ramurile intinse, putin pubescenta, mai
cu saind in partea superioard ; frun-

zele inferioare petiolate penatipartite sau bipenatipartite, cele superi-.

www.digibuc.ro

208

ZACH. C. PANTU

oare sesile, lineare i nedivizate ; florile cu 2 stamine (diandre), fr petale ; fructele silicule patente subrotund-ovale, obtuze, la vdrf ingust-aripate i emarginate, stilul aproape
lipsete. Crete pe cmpuri, pe locuri
cultivate i inculte, pe langd locuinte

drumuri. MaiuAugust.

Piduchernit, Tribulus terrestris L.,

vezi Coltu-babei.
Pfiduchi-de-tigan (Trans.), Bidens tripartita L., vezi Dentita.
Pacluroniu (BAnat), Melampyrum arvense L., vezi Condroniu.
Nilfrele (Bucovina, jud. Cmpulung,
Rardu), Cladonia pyxidata Fr.; vezi
Trambita-muschiului.
Paharelu-Maici-Domnului (Bucovina.),
Cladonia pyxidata Fr., vezi Trambitamtwhiului.
Minea-peOelui (Munt.), Anemone ranunculoides L. vezi Pdtit.

Paingin (MoldS, Nigella damascena

L., vezi Chica-voinicului.

Painginel, Anthericum ramosum L., vezi

PAin4oare (Mold. j. Iai i Vaslui),

Bureti-roii (Trans.), Bureti-de-spini
(Trans.), Oit (Trans.) [fr. Rouge,
Cul-rouge ; g. An g en ehme r-T auMing ].
Russula lepida Fr. Ciuperca comestibild din fam. Agaricaceae, pldria cdrnoasd, compactd, con-

vexd, apoi plana i putin deprimatd

la centru, pulverulent, de o coloare
r4e-violacee, prin uscdciune se crap adesea ; lamele alburii sau galbui
sunt egale, rotunzite, groase i destul de dese ; piciorul plin (solid), neted este alb sau rozeu. Aceast excelentd ciupercd comestibild, are carnea compactd, fragild, cu un gust dulce

miros pldcut. Creste pe pdmnt

prin pdurile de tejar i de fag. ;
i

vara i toamna.
4-dulce (Trans.) Andropogon Ischaemum L. vezi Brboas.

MOO, Xrardus stricta L., vezi Tdpoic.

Paiul-ardmiu (Mont. jud. Prahova,
Bucegi, M. Haret), Festuca Porcii
21..
mare plantd erbacee,
cespitoasd, scurt stoloniferd din fam.
Gramineae, tulpina groasd, robustd ;
frunzele au lamina pland, cele tulpi-

Hackel.

nale de 3-4 mm. Mime, frunzele

inovatiunilor de 2-2,5 mm. ltime ;

cele interne de 5-6 dm. lungime,

iar vaginile lor plane, mai nand la

baz fidate, vaginele externe foarte

scurte, toate ligulele indesuit ciliate ;

florile reunite cte 4-7 in spicuoare,
scurt pedicelate, linear-oblongi, laxe,
mai adesea inchis-violete, glumele
foarte neegale obtuze, ciliate, glumela inferioard ascutita, mai mult
sau mai putin violacee, pe margini
membranoasd (scarioasd) este foarte
scurt aristat ; spicuparele formeazd
impreund o mare panicul oblongd,
indesuit. Crete pe coastele startcoase, in locuri pietroase ins ierboase din regiunea subalpin i al-

pind, pe sol calcaros. IulieAugust.

Agrostis alba L., vezi larbacmpului. Nardus stricta L., vezi
Taposica i Stipa capillata L., vezi
N dgara.

Agrostis vulgaris With. 21,

plantd ierboasd din fam. Gramineae,

de 30-60 cm. de inaltd, cu stoloni

scurti la bazd, tulpina erecta sau ascendentd ; foile toate plane, cu ligula
scurta, trunchiatd la vrf ; florile dispuse in spicuoare violete, formeazd
o paniculd oval, laxd, intinsa dupd
Inflorire, cu axa i ramurile netede,
giume aproape egale, ascutite, glumelele neegale ; glumela inferioard, pu-

tin mai scurt dect glumele, uneor

la vdrf aristatd, cea superioard de 2 ori

mai scurtd. Creste prin livezi, p4uni

In locuri nisipoase, pe langd pdduri
i tufiuri, adesea. lunieAugust.
larba bltei, Pipirigut, Tarsoacd. [fr. Canche ; g. S chmi el e].
Aira caespitosa L., syn. Deschampsia caespitosa P. Beauv. 2I-. plantd ierboas, Indesuit-cespitoasa din fam.

Gramineae, rizomul formeazd o tufd

voluminoas, fdrd stoloni ; frunzele
plane (scabre) aspre pe deasupra,
spiculele cu 2-3 flori de ordinar violacee sunt dispuse in mari panicule
piramidale. Crete prin livezi, locuri
umede, pduri. Iunielulie.
Piu. [fr. Poil-de-chien ; g. S c ha f Schwingel]. Festuca ovina L.
plant ierboasd din fam. Gramineae, rddcina fibroasd ; frunzele
toate rdsucite sunt setiforme ; spi-

culele, verzui sau violacee cu 4-8

dispuse inteo paniculd

dreaptd (erectd), ingust i de reguld
unilaterald. Crete prin fnete, psuni
sterile i pduri uscate. MaiuAugust.
flori, sunt

Paiwa, Festuca pseudovina Hackel.

micd plantd ierboasd din fam. Gra-

mineae ; raddcina fibroasa ; tulpina

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

subtire ; spicule mici cu 4-5 flori,

formeazd o mic paniculd, oval-oblonga. Creste pe cAmpuri, coaste

ierboase in regiunea inferioard Maiu
lulie.

Nardus stricta L., vezi Ta-

posicd.

Centaurea solstitialis L.,

vezi Scai-galben.

PAlAmidA, Crapusnic, Polomidd (Trans.),

Scdiete. [fr. Ghardon - hemorrhoidal ;

g.Feld-Kcratzdistel].Cirsium

arvense Scop. 21.. plantd erbacee din

fam. Compositae, tulpina aproape

glabrd, ramificata are frunze nume-

putin decurente,
oblong-lanceolate, spinos-ciliate, intregi sau sinuat-penatipartite ; florile
dioice, liliachii rar albe sunt dispuse
in mici capitule ovale, formAnd o paniculd corimbiforma, involucrul imbricat cu foliole tepoase ; fructele
achene comprimate, oblonge, glabre,
cu un papus plumos. Creste prin sd-

roase ; frunzele

mAndturi, pe langd drumuri. lunie

August. Melif.

PalAmidA, Cirsium canum M. Bieb.,

vezi Limba-oaiei. Onopordon Acanthi-

um L., vezi Scai-magAresc. Serratula tinctoria L., vezi allbinare

Xanthium spinosum L., vezi Holerd.

PAlAmida-boiangfilor, Serratula tinetoria L., vezi Gdlbinare.
Palanete (Trans. SAnmArtin), Callistephus cizinensis (L.) Nees., vezi Ruside-toamnd.

PAIhria-cucului (Trans. Brasov), An-

drisea, DedAnsele (Bucovina.), PliscaritA, Priboi, SovArf. [fr. Geranium-

brun; g. R otbrauner-Kranichschnabel, Brauner-StorchGeranium phaeum L. 21,

nabel].
plantA erbacee din fam. Geraniaceae,
rizom gros, tulpina ramificata in par-

tea superioard, imprastiat paroasd,

peri lungi, patuli, la noduri mai dens
pAroasd, spre partea superioard im-

preuna cu pedunculii florilor si cu peri

scurti i moi ; frunzele palmatilobate
cu 5-7 lobi romboidali, incis-dentati ;
florile mArisoare sunt rosii-brunii
violet-inchise, Cate cloud la vArful pedunculului, caliciul, in timpul infloririi

patent-intins, cu 5 sepale oblong-

ovale, trinerviate la bazd i pe margini

cu peri lungi albi, corola cu 5 petale rotund-obovale
sau inchisviolete, plan-patule, cu marginea un-

dulatd, mai tArziu putin recurbate,

scurt-unghiculate, mai lungi cleat ca-

209

liciul ; fructul cu rostrul foarte scurt paros, valvele la vArf transversal plicate,

cu 4-6 indoituri, in partea inferioard

mijlocie lung-setos-proase. Creste
prin fanetele i poienile din pAdurile
umbroase. Maiulunie.

Poporui romAn din Bucovina zice, ca

aceasta planta este buna pentru boala, numita Dedemsele.

PArAria-serpelui (Mold.), Amanita muscaria L., vezi Bureti-pestriti si Le-

piota procera Scop., vezi Bureteerpese.

PilArialerpeltd (Mold. jud. lai i

Vaslui).
Coprinus picaceus Fr.

(Bull.). Ciuperca cu miros urAt din

fam. Agaricaceae, paldria neagr ca
funinginea, impestritata cu squame
albe, este aproape membranoasa, oval-campanulatd, la urmd cu marginile ridicate in sus ; lamele negriicenusii, libere, ventricoase, cu sporii
elipsoizi ; piciorul (stipitele) alb, glabru, fistulos, fragil, ingustat spre par-

tea superioara, bulbos spre partea

inferioarA. Creste pe pdmnt in lo-

curile umbroase din livezi si paduri ;

vara si toamna.
Plciani (Mold.), Anthoxanthum odoratum L., vezi Vitelar.
PAlie [fr. Erysibe ; g. M eh ltha u], o
boal a plantelor cauzatA de ciuperca
parazita Erysiphe communis Wallr.,
syn. hrysVie communis Wallr. din fam.

Erysibaceae, care se prezintd sub o

Coloare alba fAinoas pe suprafata
foilor i ramurilor diferitelor plante,
atacate de acest parazit.
Palisandru. [fr. Palissandre, Palixandre;

g. Palisanderholz, Palixanderholz].

Jacaranda obtusi-

folia Humb. Bnpl. et Kunth. b. frumos

arbore din fam. Bignoniaceae, tulpina de 10-15 m. indltime ; frunzele

opuse, bipenaticompuse ; florile mari

frumoase, neregulate, ermafrodite sunt

albastre sau rosii, dispuse in raceme

de cime, caliciul mic campanulat cu

5 dinti, corola cu 5 lobi rotunziti ; fruc-

tele sunt capsule bivalve, plane si coriacee, cu seminte comprimate si ari-

pate. Acest important arbore ereste

in America de sud.

Lemnul pretios al acestui arbore exotic

te tare, de coloare neagrd-violeta, ca'itati
cari fac, ca A. fie mult intrebuintat in strunOde st in tamplaria fina, constituind In acelas timp un articol important de comert.
PAliur (Maced.), [fr. Argalou, Portechapeau, Epine du Christ ; g. Stec hnumit Lemn-de-Palisandru este odorant, foar-

Vocabular Botanic

14

www.digibuc.ro

210

ZACH. C. PANTU

d o r n].

Paliurus aculeatus Lam.,

syn. Paliurus australis Gaertn. D. arbust

spinos din fam. Rhamnaceae, ramurile pubescente ; frunzele alterne,

ovate, scurt-acuminate, petiolate, trinerviate, serulat-dentate, foarte netede i insotite de 2 spini puternici,
unul drept i celalalt incovoiat (recurbat), acesti spini inlocuiesc stipulii
frunzelor ; florile mici, galbine-verzui, sunt dispuse in raceme scurte,
axilare, pauciflore, fasciculate, caliciul cu tubul scurt i cu 5 diviziuni,
corola cu 5 petale ; fructul uscat, coriaceu, emisferic, dilatat la vrf intr'un disc mare membranos, cu 3 samburi lipiti impreund ; fructul care sea'nand cu o paldrie, este lat-aripat
cu aripa fin-crenelat ; semintele coinprimate. Acest arbust ghimpos al stepelor creste pe campuri i locurile

stncoase calcaroase din Dobrogea.

lunieAugust.
Unii autori spun ca., din ramurile acestui

arbust, ar fi fost facuta coroana de spini

a lui Christos.

Palm-cu-spini (Trans. Ciufud, lnga

Blaj), Opuntia Ficus indica Mill., vezi

Broasca.
Paltin. [fr. Sycomore ; g. B e r g-A h o r n].
Acer Pseudoplatanus L.
frumos arbore din fam. Aceraceae,

frunzele palmatilobate cu 5 lobi, rar

numai 3, pe partea inferioard cenusiu-verzui, lobii acuminati,neegal crenat-serrati ; florile mid, verzui, dis-

puse in raceme alungite, cari atarn

in jos, florile dela baza racemului
sunt ermafrodite si fertile, cele dela
varf mascule, au staminele de 2 ori
mai fungi decat corola ; fructele samare, cu aripele putin divergente.
Creste prin padurile din regiunea
montana i subalpina, uneori cultivat
prin parcuri ca plant ornamental.
Maiulunie. Melif.
Pltinele (Bucovina), Ribes rubrum L.,
vezi Coacaza.
Pltior, Coacdz-de-munte, Pomusioard.
[fr. Groseillier-des-rochers ; g. F e ls e n-I o h a nn i sb eer el.--Ribes petraeum Wulf. D. arbust din fam. Saxi-

fragaceae ; frunzele mai adesea trilobate, cu lobii ascutiti ; florile verzi

cu puncte rosii, dispuse in raceme,
cari atarnd in jos, caliciul campanulat, ciliat pe margine ; fructele sunt
boabe (bace) rosii, foarte acrii. Creste
prin locuri stancoase si urnede, din

padurile 'umbroase ale regiunei subalpine. Aprilielunie.

Pana-gstei (Bucovina, jud. Cmpulung, pe Rune), Bungiac-de-cinste (Bucovina), Bungiacdomnesc (Bucovina).
Hylocomium triquetrum Br., syn. Hypnom tryquetrum L., muschiu pleurocarp

din fam. Hypnaceae, cu tulpini robuste, rigide, drepte ori ascendente ;

ramuri dispuse neregulat i neegale,
adesea arcuate, f ormeaza tufe largi,
laze, verzi galbui ; frunzele tulpinei
intinse in toate directiile, uneori aproape numai inteo parte, stint ovale
deltoide, progresiv acuminate, la OH
denticulate, culate (incretite), pe fata

dorsald papiloase in partea superi-

oard ; frunzele de pe ramuri mai mici

oblongi-lanceolate, putin cutate ; fruc-

tified adesea ; capsule orizontale, oblongi, putin arcuate, la maturitate

netede ori striate, purtate de un pedicel purpuriu. Creste in paduri pe
pdmnt, pe stanci din ses pAnd in regiunea alpind inferioard.
Pana-sburtorului. [fr. Clef-de-montre,
Herbe - aux - cus, Monnaie-du-pape ;

g. Einjhriges-Silberblatt,

Mondviole, Silberling]. Lunaria annua L., syn.

Lunaria biennis

Moench. G. plant erbacee din fam.

Cruciferae, frunzele alterne, ovalcordiforme, neregulat dintate, cele
inferioare petiolate, iar cele superioare sesile ; florile mari, violete, dispuse in raceme multiflore ; fructele
sunt silicule mari, plane, foliacee, latovale i rotunzite la ambele capete, cu

semintele rotund-cordiforme. Creste

prin paduri umbroase i stancoase in
regiunea montand. Aprilie--Maiu. Mel if,
Pana-sburatorului este intrebuintata de
babele stiutoare, spre a face farmece.

Pana-sburtorului (Mold. Slnic), frun-

zele fertile de Strutlziopteris ger-

manica Willd., vezi Feregd.

Panea-p.durei (j. Prahova), Lactarius
deliciosus Fr., vezi Rdscov.
Pnea-porcului. [fr. Cyclamen d'Europe; g. Alpen v eilch en, Erd-

scheibe, Saubrod, Schweinsb r o t].

Cyclamen europaeum L. 21-.

micd planta erbacee din fam. Primulaceae, rizomul tuberculos, globulos putin deprimat, emitnd radcini

de pe partea sa inferioard ; frunzele

radicale, lung-petiolate, orbicular-cor-

diforme sunt undulat-si mdrunt-crenate, pe partea inferioard purpurii,

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

alb-marmorate pe fata superioard;

florile placut-mirositoare, purpurii, rozee, sunt solitare si lung pedunculate,

caliciul mic campanulat cu 5 diviziuni
lat-ovale, ascutite, i mult mai scurte

deck tubul corolei, larg

i cu gatul

nedintat, corola cu 5 segmente oblongspatulate i brusc rasfrnte (recur-

bate) stamine 5, petiolul frunzelor

pedunculele florilor sunt glandulosparoase ; fructele capsule globuloase,
glandulos-pdroase i dehiscente prin
5 valve. Creste prin padurile din regiunea montand si subalpina, uneori
cultivata pentru florile sale frumoase
si

plcut-mirositoare. AugustSep-

tembrie.

Pangele, Beta vulgaris L., var. rubra

L., vezi Sfecl.

Panglicut, Phalaris arundinacea L.

var. picta Koch., vezi Iarba-alba.
Panisoare, Cortinarius cinnamomeus
Fr. (L.), vezi Bureti-de-mesteacan.

211

Pissenlit ; g. Gebruchliche-Ku-

hblume, Kettenblume]. Taraxacum officinale Wigg., syn. Leontodon Taraxacum L. 21..

mica planta er-

bacee din fam. Compositae, frunzele

toate radicale, dispuse In rozetd sunt
lanceolate si ingustate in petiol, runcinate, cu lobii neegali, triangulari, ascutiti, dintate sau intregi ; din mijlo-

cul rozetei de frunze iese un scap,

terminat printr'un capitul de flori gal- .

bine ; fructele sunt achene, cu mult

mai scurte deck rostrul (ciocul) lor.

Papusul achenelor se intinde &And
astfel capitulului In stadiul de fructificatie o forma globuloas. Inflorescenta in stadiul de fructificatie se numeste Felinarul-furnicei (Muntenia).
Creste prin fnete, psuni, locuri cultivate si inculte, grddini, drmturi
pe lnga locuinte. Aprilie
Septembrie. Melif.

Pnisoare (Mold.), Russula aurata Fr.,

Frunzele tinere intrebuintate la bucatatdrie, mai cu searna ca salata.

Pnisoare (Mold.), Vinetica (Mold.).

Ppli, Plzysalis Alkekengi L., vezi

Papalau;

Tubl in g]. Russula integra Fr.

(L.), Ciupercd comestibild din fam.
Agaricaceae, palaria carnoasa, rosie

Paptilu, Besicuri (Banat), Buruiana-de-

vezi Hulubita.

[fr. Russule-integre ;

g. Gan ze r-

trecnd In roz-murdar, sau in galbenrosietic, viscoasd, cu marginile subtiri, sulcate si la urma tuberculoase,
lamele albe, apoi palide i presarate
cu galbin sunt late, egale i aproape
libere ; sporii aproape ochracei ; pi-

ciorul spongios sau plin, all?, neted

ventricos ; carnea alb, cu un gust
dulce. Creste pe ptnant In pAdurile

de brad ; primavaravara.

Panosite (Bucovina, Pojorta, jud. Campulung), Carex caryophyllea Latour.,

vezi Rogojel.

Panseiute-de-cmp, Viola tricolor L.,

vezi Trei-frati-patati.
Panselute-de-munte, Viola. declinata
W. et Kit., vezi Unghia-pasdrei.
Pantlicute (Mold. Carnpuri, langa Soveja), Phalaris arundinacea L. var.
picta Koch., vezi larbd-alba.
Pantoful - Doamnei (Cmoulung, jud.
Muscel), Cypripedium Calceolus L.,
vezi Papucul-Doamnei.

Pnusit, Stipa capillata L., vezi Nagard.

Papadea, Taraxacurn officinale Wigg.,

vezi Papdie.
Ppidie, Curu-gainei, Lilicea-niparticlii (Maced.), Papadea, Papalung
(Trans-Brasov), Parasita-gAinilor. [fr.

a-buba, Buruiand-de-buba. Cireasaevreilor, Gogoase (Munt.), larba-bubei (Closani-Mehedinti), Ppaldi, Papele. [fr. Amour-en-cage, Cerise-enchemise, Coquerette ; g. Jud en ki rsch
Physalis Alkekengi L. 4.
plant erbacee din fam. Solanaceae,
tulpina mai adesea ramificat dela
baza ; frunzele lungpetiolate, ovale,

dispuse mai cu seama cte dou ;

florile de o coloare alb-glbue sunt
aplecate in jos, si dispuse cate una
la subtioara frunzelor ; fructul este o

boabd (bacca) rosie, de marimea unei

inchis in caliciul rosu, umflat

ca un balon. Creste prin pacluri, tufisuri, vii i pe langd garduri i drumuri. lunielulie.
Aceasta planta este intrebuintata de popond nostru, pentru a vindeca buba si durerea de masele. Fructele posed proprietati
diuretice.

Papalung (Trans. Brasov), Taraxacum officinale Wigg., vezi Papadie.

Papanasi (Mold.), Chercard, Chercuri,

Coada-mtei, Mielusel (Oltenia), MA-

tisori (Trans.), Motocei (Mold.), Pe-

penei (Bucovina), Pufusor (Mold. Slanic), Trifoi. [fr. Pied-de-livre ; g.

Ackerklee, Hasenklee, Kat-

zenkleel. Tr ifolium arvense L.O.

micd planta erbacee din fam. Legit-

www.digibuc.ro

212

ZACH. C. PANTU

minosae, frunzele trifoliolate cu foliole linear-lungrete ; florile mid, al-

burii sau rozee, dispuse in capitule

singuratice, mdtasos-pdroase, frd involucru ; caliciul cu 10 nervure, dintii

calicinali subulati sunt mai lungi de-

ck corola. Creste pe campuri, prin

psunile i viile de prin locurile nisipoase si sterile. lunieAugust.

Paparite (Maced.), Capsicum annuum

L., vezi Ardei.
Paparoane, Glaucium corniculatunt
Curt., vezi Mac-cornut i florile de
Papaver Rhoeas L., vezi Mac-rosu.
Pprue (Trans.), Papaver Rhoeas L.,
vezi Mac-rosu.
Paparun, Glaucium corniculatum Curt.,
vezi Mac-cornut.

Paparune, florile de Papaver Rlweas

L., vezi Mac-rosu.

Papele, Physalis Alkekengi L., vezi

Pdpdlau.

Paprica (Trans.), Capsicum annuum L.,

vezi Ardeiu.
Papuc, Cypripedium Calceolus L., vezi
Papucul-Doamnei.
Ppucei (Trans. Teius, jud. Alba inferioard), Delphinium Ajacis L., vezi
Surguci.

Ppucii-domn4oarei (Trans., Teius,

jud. Alba inferioard), Impatiens Balsamina L., vezi Canale.

Papucul-Doamnel, Blabornic (Trans.),

Bldbornicd, Gluga-ciobanului (Mold.),

Pantoful-Doamnei (Campu-lung, jud.
Muscel), Papuc. [fr. Sabot-de-la-Vier-

ge, Sabot-de-Venus ; g. Fr au ens chu h].Cypripedium Calceolus L.

21-. planta erbacee din fam. Orchidaceae, rizomul d nastere la o tulpind
pubescentd, terminat printr'o floare
sau cloud, rar trei ; frunzele glabre,
cutate, cari imbrtiseazd tulpina, sunt

eliptice, acuminate, uneori cu pete

gdIbui ; florile mari, curioase au labelul galben in formd de papuc, iar
celela te prti ale perigonului sunt de
o coloare purpuriu-brunie ; st amine 2.

Creste prin paduri umbroase. Maiu

lunie.
Papurd, Bdtea, Berbecut, Bucsdu, Culm,
Sovar, Speteazd. [fr. Massette, Massed'eau, Canne-de-jonc ; g. Kolbe n-

rohr, Lieschkolben, Rohrkolben].

Typha angustifolia L. 4.

frunzele Ingust-lineare, in partea inferioard In forma de uluc, spicul mascul Indepartat de cel femel ; florile
femele insotite de o bractee.

Typha

latifolia L. 4. frunzele lat-lineare in

partea inferioard plane ; spicul femel.

foarte apropiat de cel mascul ; florile femele fad. bractee. Ambele marl.
plante aquatice din fam. Typhaceae.
Creste prin ape stagnante i lin cur-

gAtoare. lulieAugust.
Papurica, Butomus umbellatus L., vezi
Rosatea.
PApugoaie (Munt. jud. Braila), Sorghum

halepense Pers., vezi Costrei.

Piipwi (Mold.), CAlambuchiu (Maced.),

Calambucu (Maced.), Cucuruz (Trans.),.
Garnisor (Maced.), Malai, Misur

(Maced.), Popusoi (Mold.), Porumb

(Munt.) [fr. Bl de - Turquie, Ma-is ;

g. Mais, Trkischer -Weiz e n].

Zea Mays L. 0. mare

puternica plantd erbacee din fam.

Gramineae, tulpina solicia, dreapta,
pubescente
distice, alterne, lungi invaginante sunt
plane si cu marginea Intreaga ; florile
simpld ; frunzele mari,

monoice, cele femele sunt dispuse

Intr'un spic cilindric la subtioara frunzelor, spicul femel multiflor, Infsurat

de 4-9 bractee ; ovarul coronat de

un stil filiform foarte lung, matasos,.

verzui sau rosietic, la varf bifid iese
afara. atArnand In jos, la extremitatea
spicului, totalitatea stilelor constitue
meitasa-porurnbului ; florile mascule,
cu plcut miros de cumarind, sunt dispuse intr'o mare panicula la vdrful
tulpinei, formata din spicule biflore,
floarea cu 3 stamine ; fructele, adeca
gruntele de porumb, sunt cariopse
implantate in rachis si dispuse in serii
longitudinale. Originar din America,

In Mexico Pdpusoiul creste salbatic, astazi mult cultivat ca plantd

alimentard,

industriala

furagerd

prin tarile calde si temperate ale

globului. Iunie

lulie.

Peipupiul a fost introdus in Europa

abia prin secolul al XVI-lea, In partile
noastre afost introdus : in Muntenia
pela finele secolului al XVII-lea, sub

domnia lui Serban Cantacuzino (1678-88); In Moldova la Inceputul secolului

al XVIII-lea de principele Constandin

Mavrocordat ; In Ardeal se crede, c

a fost introdus sub domnia princi-

pelui George Racoczi I. (1631-1648).

In Banat si Transilvania a fost cultivat ca planta alimentard la 1791,

in Bucovina la 1786. Peipupiul se cul-

tivd In pdrtile noastre foarte mult

dupd cum se stie formeaz baza

nutrimentului poporului nostru. Prin
cultura s'au obtinut numeroase vari-

www.digibuc.ro

213

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

etati precum :

Cincantin, Dintele-

calului, Hangan (varietate indigena

precoce, cultivata in comuna Hangu
din Moldova) si Scorumnic.
Par, Gortu (Maced.), Par-salbatic, Pr-

sad (Basarabia, Suruceni) [fr. Poirier,

Paralei (Bucovina, Campulung pe Rarau), Antennaria dioica Gaertn., vezi

Parpian.
Paraluta-cie-munte (Bucovina, Cmpulung, Rarau,) [fr. Pirole-d-une fleur ;

g. Moosauge].Pirola uniflora L.,

g. Birnbaum].Pirus communis L.
T. frumos arbore spinos din fam.

syn. Moneses grandiflora Salisb.

cam de lungimea petiolului sunt fin

1-3 solzi, lanceolati ; frunze ovale

sau subrotund-spatulate, fin-crenatserat-denticulate pe margine si pe-

Rosaceae, frunzele rotunde sau ovate,

dintate ; florile mari, albe, lungpedun-

culate sunt dispuse in fascicule um-

beliforme, staminele cu anthere rosii;

fructele comestibile numite : Goarte '
.(Maced.), Pere-pi:War*, Pere. Creste
prin paduri i campuri AprilieMai.
Melif.

Acest arbore s'a cultivat din timpuri stravechi si a dat nastere nu-

meroaselor varietati i subvarietati

horticole, care se cultiva azi prin
gradini sub diverse numiri, dintre care
mentionam Pere-arapeti, Pere-bergamute, Pere-boeresti, Pere-craiesti
(Trans. Brasov), Pere-faraoane, Peregalbioare (Trans. Brasov), Pere-negre
(Trans. Brasov), Pere - pargamute
(Trans. Brasov), Pere-pogneti, Pereprasade, Pere - tamdioase, Pere-varatice, Pere-verzi, Pere-viesti etc., etc.
Lemnul tare al acestui arbore este intrebuintat in strungtirie i mai cu seama
pentru sculptura.

Par-salbatic, Pirus communis L., vezi

Par.
Parachernita, Graul-potarnichei,
ul-potknichilor, Matrice [fr.' Cassepierre, Perce-muraille, Parikaire ; g.

Gebrauchliches-Glaskraut].--

Parietaria officinalis L., syn. Parie-

taria erecta Mert et Koch. 21-. planta

erbacee, acoperita cu peri neurticanti
din fam. Urticaceae, tulpina dreapta;
frunzeIe petiolate, alungit-ovale, spre
vrf i spre bazd acuminate, intregi,
i cu punctuatiuni stravazatoare (pelucide) i scurt-paroase ; florile verzii
sunt polygame (flori mascule, femele
i ermafrodite), nveiiul, campanulat
al florilor mascule, este de lungimea
staminelor. Creste prin locuri umbroase i umede, pe langa ziduri,
prin ruine i prin pacluri. lulieSeptembrie.

21-.

mica

planta erbacee din fam. Pirolaceae,

tulpina scapiforma uniflora, scurta cu

tiolate; florile albe, placut-mirositoare,

solitare la vdrful tulpinei, plecate in jos
mari (cele mai mari din genul Pirola),
corola (rotat-campanulata) cu 5 petule

foarte intinse, plane, de 2 ori mai

lungi deck caliciul cu 5 diviziuni
ovale, obtuze, stamine 10 cu filamentele la baza curbate in afara,

stilul drept mare, terminat prin 5 mari

stigmate, intins-erecte ; fructul o cap-

sula. Creste in locuri umede si umbroase din padurile de molid, in regiunea subalpin, adesea. Iunie
August.

Paralute (Munt.), Bellis perennis L.,

vezi Banuti.
Parane, Setaria italica P. Beauv., vezi
Dughie.

Parangina (Trans.), Anthoxanthum odoratum L., vezi Vitelar.

Parasin (Trans.), Briza media L., vezi

Tremuratoare.
Parasin, Luzula pilosa Willd. i Luzula maxima Lam., vezi Horsti.
Partisita-gainilor, Taraxacum officinale Wigg., vezi Papadie.
Pardsita - gainilor (Munt. Braila).
Taraxacum serotinum Poir., syn.

Leontodon serotinum W. et Kit. 21-. mica

planta erbacee, paroas din fam.

Compositae, tulpina scapiforma alblnoasa in timpul inflorirei ; frunzele

oblonge, cele de primavara intregi,
cele mai tdrzii dentate ori runcinate,
coriacee (scortoase), la inceput scabru-lanoase, indesuit lanate la bazd,
scurt atenuate, pubescent-alburii si
chiar tomentoase pe dedesupt ; florile
galbine ca lamdia, reunite in capitule
solitare, mediocre la \Tad& tulpinei
scapiforme, cu involucrul exterior de
2

ori mai mic deck cel interior ;

Aceasta planta are proprietati emoliente

fructele achene oblong-liniare, lung

rostrate i fin-granulat-scabre la vdrf.

Paradaise (Trans.), Solanum Lycopersicum L., vezi Patlgele-ro0.

puri i coaste, in stepele acoperite

racoritoare.

Creste prin locuri uscate, pe camcu loes, abundenta mai cu seama in

www.digibuc.ro

214

ZACH. C. PANTU

partile sudice i estice ale tarii. Iu-

thum nigrum L., vezi Parul-Maicei-

Parhait (Mold.), Bovista plumbea Pers.,

vezi Prahaita.

Prul - Maicei - Domnului, Prul-fetei

(Trans.), Prul-Maicei-precestei. [fr.
Capillaire-noir ; g. Swarze r-M i I z-

lieOctombrie.

Parinc (Trans.), Panicum miliaceum

L., vezi Mei.
Parpian, (Trans.), Paralei (Bucovina),
Talpa-matei. [fr. Pied-de-chat ; g.

Himmelfahrtsblume, Katzenpftitchen].

Antennaria dioica

Gaertn., syn. Gnaplzalium dioicum L. 21..

mica planta erbacee, albtomentoas

din fam. Compositae, cu stoloni in-

tinsi pe parnant ; tulpina sirnpla, frunzele inferioare oboval-spatulate, cele

superioare linear-lanceolate ; florile

dioice, dispuse in capitule albe sau

rozee ; bracteile dela capitulele plantelor mascule sunt albe, iar ale plan-

telor femele sunt rozee. Creste prin

locuri sterile si psuni uscate din
munti, pana in regiunea alpina. lu-

nieAugust.

Prsnelile-ciobanilor (Bucovina, Campulung, Raru), Centaurea axillaris

Willd., vezi Vinetele.
Pitru-porcului, Barba-sasului Bradisor,
Coada-calului. [fr, Prle-leve, Prle-des-marcages, Queue-de-cheval ;

Domnului.

f a r n, Swarze r-S tr e if enfar n].

Asplenium Adiantum nigrum L.

21-

planta erbacee cespitoasa din fam.

Polypodiaceae, frunzele dupa circumferinta oblong-triangulare, (oblong-deltoidee), lungacuminate, verzi, lucitoare, bipenate sau tripenate,
segmentele dela baza spre varful
frunzei decrescnd, lobii segmentelor
ovali, acut-serat-dentati, spre baz

cuneati, cei superiori confluenti, petiolul i partea inferioara a rachisului

mai adesea lucitor si de o coloare

brun-inchisa ; grupele de sporangi
(sorii) linear oblonge cu invaliul

(induziul) intreg, sunt dispusi pe partea inferioara a frunzei. Creste prin

crepaturile stancilor din padurile umede i umbroase. lunieAugust.
Prul- Maicei - Domnului, Aspleniurn
Trichomanes L., vezi Strasnic.
Prul-Maicei-precestei, Aspleniurn Adianthum nigrum L., vezi Phrul-Maicei-Domnului.

g. Grosscheidiger-Schachtel- Prul-porcului, Equisetum arvense L.,

h a 1m ]. Equisetum Telmateja Ehrh.,

syn. Equisetum maximum Lam. 21.. planta

erbacee din fam. Equisetaceae, tulpini de 2 feluri, fertile si sterile, cele

fertile albe-rosietice, apar inaintea
tulpinelor sterile, sunt simple si terminate la varf printr'un spic sporangial oblong-cilindric, obtuz i la vrf
negricios, cu numeroase vagine laxe,
campanulat-infundibuliforme, la varf

scarios-brunii si profund divizate in

20-40 dinti lung-acuminati ; tulpinele
sterile apar mai tarziu, ele sunt ne-

tede albe ca ivoriul sau verzui, e-

recte, verticilat-ramificate, cu ate

30-40 ramuri simple 8-unghiulare, la
urm arcuat-plecate in jos, vaginele

acestora cu 4-5 dinti. Creste prin

locuri umede mlastinoase, foarte ras-

pandita mai cu searna prin padurile

umede

i pe langa paraie. Aprilie

Maiu.
Tulpinele fertile, sporifere de Equisetum
Telmateja Ehrh. sunt cunoscute poporului
nostru sub nurnirea de Cucuruzul-ursului."
Ursul cAnd iese prirnavara din hibernafie mannca aceste tulpini sporifere.

Prul-ciutei, Rharnuus cathartica L.,

vezi Verigariu.
Prul-fetei (Trans.), Asplenium Adian-

vezi Barba-ursului.

Prul-Sft. Mar% Cuscuta Epithymurn

L. i Cuscuta europaea L., vezi
Tortiel.

Prul-zanelor (Banat), Stipa pennata

L., vezi Colilie.

Prtw (Trans. masivul Retezatului

M. Haret.), Nardus stricta L., vezi

Taposica.
Pagt (Baltile-Dunrii, Cnf. Dr. Antipa,
Pescaria i Pescuitul in Romania). [fr.
Potamot-crepu; g. Frosch la tti c h,

Krauses-Laichkraut.].

Pota-

mogeton crispus L. 21.. planta erbacee

acvatica din fam. Potamogetonaceae,
tulpina patrunghiulard, comprimata,
verde-rosietica, ramificat ; frunzele

rosietice, cele superioare verzui toate submerse, membranoase, linearoblonge, sesile cu baza mai mult sau
mai putin rotunda, la varf obtuze sau
scurt-acuminate, marunt-serat-denticulate i undulat-incretite pe margine ;
florile verzui, reunite in spice, purtate de peduncule, ce nasc la unghiul

de bifurcatiune al ramurilor, sunt

cam de grosimea tulpinei, neumflate
la \rail; fructele oval-lanceolate, cornprimate, rostrate, rostrul putin arcuat,
fructele obtuz-carenate pe partea

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUI. ROMAN

215

dorsal. Creste in apele stagnante

ris Moench., vezi Traista-ciobanului

si Cardamine pratensis L., vezi Stu-

Septembrie.
Pas (Munt. BA Itile Dundrii in jud.
Braila si jud. lalomita, numire co-

PitOit, Anemone nemorosa L., vezi

sau lincurgatoare, comuna. Maiu

municata de D-1. Sandu Aldea

Porcii aveau pas de pascut"

Potamogeton lucens L., vezi Broascaapei.

Pas (Cnf. Dr. Antipa, Pescdria i Pescuitul in Romania), Potamogeton natans L., vezi Broscarita.
Pasachina, Rhamnus Frangula L., vezi
Crusan.

Psat (Trans.), Panicum miliaceum L.,

vezi Mei.
Psat, semintele decorticate de Panicum miliaceum L., vezi Mei.
Pfiscute, Bellis perennis L., vezi BAnuti.

Pstnac, Pastinaca sativa L., vezi

PastArnac.

Pastanac - slbatic. [fr. Panais ; g.

Pastinak, Pasternak]. Pastinaca sativa L. (3. elatior Rochel.

pitul-cucului.

Floarea-pastilor.

PWita Deditei-galbeni, Floarea-pastilor, Floarea-pastilor-galbena, Gainuse, Gainuse - galben, Muscericigalbeni, Pinea-pestelui (Munt.). [fr.
Sylvie-jaune; g. Gelbe-OsterAnemone ranunculoides
b 1 u m e].
L. 21-. mic plantd erbacee din fam.

Ranuncu/aceae, rizomul orizontal,

lung si subtire ; tulpina scapiforma

cu una sau mai cu seama 2 flori

galbine-aurii, acoperite pe din afar

cu peri moi ; florile insotite de un
involucru, compus din foliole petiolate, asemenea cu frunzele radicale,
ternate rar quinquepartite i incisserat-dentate, petiolul foliolelor involucrului cu mult mai scurt decdt
limbul ; florile cu 5-8 sepale ovale,
acoperite pe din afard cu peri moi
(pubescente) ; fructele aproape globuloase sunt acoperite si ele cu peri
moi (pubescente). Creste prin paduri
tufisuri umbroase. MartieAprilie.

syn. Pastinaca latifolia Ledeb., Pastinaca teretiuscula Boiss. 8. plantd erbacee din fam. Umbelliferae, tulpina
cilindracee striata ; foile penatisecte
deasupra glabriuscule, dedesupt pubescente sau catif elat-surii, cu segmentele mai adesea mari, ovale sau
oval-oblonge, crenate, cele superioare
adesea trilobate ; florile galbine ;
fructul oval-eliptic sau eliptic, glabru,

Pastrinac, Pastinaca sativa L., vezi

tului, cele doud comisurale groscioare.

Creste prin livezile din regiunea mon-

pilz, Buchenpilz, Drehling].

striatiunile merg pnd la baza fruc-

tand. lulieAugust.
Pfistarnac, Pdstanac, Pastrdnac, PAstranog (Trans.), Postarnac (Mold.),
Postarnap (Trans.). [fr. Panais ; g,

Pastinak].

Pastinaca sativa L.
8. plantd erbacee din fam. Umbel-

liferae, raddcina fusiformd, cdrnoas ;

tulpina angulat-striatd ; frunzele pe-

natisecate, cu foliole ovale sau o-

blonge, crenat-serrate, foliola terminald trilobatd ; florile galbine sunt

dispuse In umbele compuse, lipsite
de involucru i involucel ; fructele
comprimate, cu

aripate.
Creste prin fanete, cranguri, paduri,
marginile

locuri umbroase, inculte, aride, pe

langd drumuri si coline ; cultivat
adesea impreund cu var. edulis DC.

ca plantd culinard. lulie--August. Melif.

Pastele-cahor, Capsella Bursa pastoris Moench vezi Traista-ciobanului.

Capsella Bursa pasto-

Pistrg, Pleurotus ostreatus Jacq.,

vezi Pstrdv.

Pstarnac.

Fastranog (Trans.), Pastinaca sativa

L., vezi Pstarnac.

Pstrv, Burete-negru (Mold.), Pastrag.
[fr. Poule des bois ; g. Au s te r nPleurotus ostreatus Jacq., syn. Agaricus ostreatus Jacq. Ciuperca comesti-

NA din fam. Agaricaceae, palaria

neted, brun-negricioas, apoi cenusiu-roscata sau palid-rosietica, carnoasd, moale, injumatatit (dimidiat)
si in forma de scoicd, cu marginile
rsucite ; lamele albe, putin indesuite,
anastomosate in partea inferioara si
continuandu-se pe picior in jos (decurente) ; sporii albi ; piciorul alburiu

excentric sau chiar lateral, uneori

aproape central, scurt, ingrosat in

partea superioard, subtire la baza.

adesea acoperit cu peri tposi. Carnea albd, fragedd are un miros slab
si un gust plcut. Creste in grupe
ingrdmadite pe trunchiul arborilor, cu
deosebire pe trunchiuri de fag ;

toamnaiarna.

Pstrav (Mold. jud. Iasi si Vaslui)

Pleurotus serotinus Schrad., syn.
Agaricus serotinus Schrad. Ciuperca din

www.digibuc.ro

216

ZACH. C. PANTU

fam. Agaricaceae, palaria dimidiat,

cArnoasa, compacta, viscoasa, cenusiu-verzuie sau rosietica ; lamele galbui, dense si ramificate ; sporii albi ;
piciorul (stipitele) galbin cu puncte
negrii, squamulos este lateral. Creste
in grupe pe trunchiul arborilor, mai
cu seama pe trunchiuri de Carpin ;

toamnaiarna.
Pstrv (Mold.), Polyporus squamosus Fr., vezi Burete-de-nuc.
Phstrv - de -nuc (Mold.), Polyporus
squamosus Fr., vezi Burete-de-nuc.

Pstrv-ros-de-stejar (Mold.), Fistu-

lina hepatica Fr., vezi Bureti-de-stejar.

Pstrvi-de-pfimfint. Merulius niveus
Fr. Ciuperca moale, far picior din
fam. Polyporaceae, palaria rasturnata,
membranoasa, fara peri (glabra), alb
ca zapada (nivee), este separata de
suport ; hymeniul alb prezintd indoituri sinuoase, reunite intr'o retea ;
spori oblong-cilindrici. Creste pe ramurile putrede de Alms.
Pstrvi-rosii (Bucovina, Campulung).
Polyporus cinnabarinus Jacq. syn.
Boletus cinnabarinus Jacq., Polystictus cin-

nabarinus Fr., sau Trametes cinnabarina

Fr. Ciuperca din fam. Polyporaceae,pd-

lria suberoasd, plan-convexa, usorzonatd (subzonata) pana la 12 cm. de

lata, in tinerete pubescent-paroas,
mai trziu fait peri (glabra), sgrabuntoas i viu rosu colorata ; porii rotunzi de marime mijlocie si de ace-

iai

rosie. Creste pe trun-

chiurile batrne, cu deosebire pe specii de : Bettda, Alnus etc.

Pisuele (Banat, Mehadia, jud. CarasSeverin), Robinia Pseudacacia L.,

vezi Salcarn.

Pasul-drochiei, Centaurea Calcitrapa

L., vezi Ghimpe.

Pasuld, Phaseolus multiflorus Wild.,

vezi Fasole-mare i Phaseolus vulga-

ris L., vezi Fasole.

Psulicd (Banat), Aristolochia Clematitis L., vezi Remf.
Patachink Rhamnus cathartica L., vezi

Verigariu. Rhamnus Frangida L., vezi

Crusan si Rubia tinctorurn L., vezi

Roiba.

Ptlgele, Solanurn Melongena L., vezi

Ptlagele-vinete si Solanum Lycopersicum L., vezi Ptlagele-rosii.

Patlagele-de-paradis, Solanurn Lycopersicurn L., vezi Ptlagele-rosii.

Patlagele-rosii, Solanwn Lycopersicum

L., vezi Patlgele-rosii.

Domate (Maced.), Du-

mate (Maced.), Paradaise (Trans.),

Patlagele, Patlagele-de-paradis, PatPlatagele, Platagele-rosii

(Oltenia). [fr. Tomate ;

g. Liebe s-

apf el, Paradiesapfel, Tomat e].Solunutn Lycopersicum L,. syn.

Lycopersicum esculentum Mill. 0 . planta

erbacee, scurt-glandulos-paroasa din

fam. Solanaceae, frunzele intreruptimparipenaticompuse, cu foliolele incis-dentate ; florile galbine, caliciul
cu 5-6 diviziuni, corola rotacee, cu

tubul foarte scurt i cu 5-6 segmente, stamine 5-6 cu anterele unite printr'o membrana ; fructele sunt
mari bacce comprimate-sferice, sulcate, de o coloare rosie. Aceast

planta, originar din Peru, este mult

cultivatd pentru fructele sale comestibile, intrebuintate la buntarie. lulie

Septembrie.

Ptlgele-vinete, Patlagele, Platagele

(Oltenia). [fr. Aubergine ; g. E i e r-

fruch t, Eierpflanze]. Solanum

Melongena L., syn. Solanum esculent=

Dun. C). planta erbacee din fam. Solanaceae, tulpina dreapta, adesea spinoas ; frunzele ovale, repande sau
sinuate, sunt stelat pubescente ; florile violete au o pata stelata galbin,
caliciul spinos ; fructele sunt mari

bacce ovale, de marimea oalor de gaina sau de gsca, sau si mai mari, in
general de coloare violet, pot fi ins

galbine, albe sau roii. Aceasta

planta, originard din Ostindia, se cul-

tiva adesea si prin prtile noastre ca

planta culinar, din cauza fructelor
sale carnoase, cari constituesc o leguma excelenta. IulieAugust.
Patlagici-de-dalac (j. Prahova). Solanum Dulcamara L., vezi Lasnicior.
Ptiagin, Pltagina, [g. Enziana r-

tige r-W egeric h]. Plantago gen-

tianoides Smith., syn. Plantago uliginosa

Bmgt.
mica plantd erbacee din fam.

Planiaginaceae, tulpina scapiform,

cilindrica ; frunzele in rozeta bazilar
sunt ovale, spatulat-ovale, de tot Intregi sau angulos-dentate cu 3-5 nervure, glabriuscule (aproape glabre),
ingustate in petioli scurti i lati ; florile rozee, dispuse in scurte spice ovale sau oblong-cilindrice, bracteele
ovate, ascutite, glabre, subegal de
lungi cu caliciul, laciniile caliciului
libere, corola rosietica cu laciniile
brune ; fructele mici capsule. Pe locurile umede, langa praie zhpe-

www.digibuc.ro

217

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

zile topite din regiunea alpind si sub-

alpina. lunieAugust.
Ptlagin, Plantago lanceolata L., vezi

Patlagind-ingusta, i Plantago media

L., vezi Ptlagind-moale.

Ftlagind, Limba-oaiei, Mama-ploaie

(Trans.-Brasov), Pindanica (Maced.),

Platagind, Platangin. [fr. Plantain,

g. Grosser-W egeric h, Wegebreit]. Plantago

Grand-plantain ;

major L. 21-micd planta erbacee din fam.

Plantaginaceae, frunzele petiolate, lat-

ovale, glabre sau putin pdroase, sunt

toate bazilare, formnd o rozetd din
mijlocul careia iese unul sau mai multe

lugere (scapuri) cilindrice, terminate

printr'un spic linear de flori rozee,

scapul numai putin mai lung decat

frunzele. Creste pe drumuri, pe marginea carnpurilor prin fnete umede

si locuri cultivate, pand in regiunea
subalpina. lunieOctombrie.
Aceasta Manta are proprietati amare

adstringente.

Ptiagina-apei, Alisma Plantago L.,

vezi Limbaritd.

Ptlagina-bunsa, Plantago media L.,

prin fnete, pduni, livezi, pe langa

drumuri. Maiulunie.

Ptrunjei, Petroselinum sativum Hoffm.,

vezi Patrunjel.

Ptrunjel, Macheadon (Maced.), Magdanos (Maced.), Patrunjei, Petrnjei,

Petrnjel, Petrinjei, Petrinjel. [fr. Persil ; g. Petersilie].
Petroselinum
sativum Hoffm., syn. Apium Petroselinum
L. sau Carum Petroselinum Beth. et

Hook. G . plantd erbacee din fam.

Umbelliferae, tulpina foarte ramificatd, glabra

striatd ; frunzele

strdlucitoare, aromatice sunt de 2 ori

sau de 3 ori penatisecate, ett foliole
oval-cuneate, trifide, cu lobi dintati
sau incisati ; florile verzi-galbui, dispuse in mici umbele, reunite in umbele compuse, pedunculate, corola cu
5 petale intregi, ingustate la vdrf intenn

mic lob ascutit, indoit in lduntru; involucrul cu 1-2 bractee, involucelul cu

6-8 bracteole ; fructele ovale, cu 5

coaste filiforme. Originard din regiunea

mediteraniand i mult cultivatd ca plan-

ta
lunielulie.
Patrunjelu-cnelui, Cucutd-micd, Pe-

vezi Patlagina-moale.
Patlagini-de-ap, Alisma Plantago L.,

tranjicd, Petrinjeii-cdnelui, Petrinjelucdnelui. [fr. Petite-cigue, Faux-persil ;

Patlagind-ingust, Patlagind, Platagind

plantd erbacee veninoasd din fam.

Umbelliferae, tulpina fin striatd, ra-

vezi Limbarita.

[fr. Herbe-A-cinq-ctes,

g. Spit z-

Wegeric h.]. Plantago lanceolata

L. 4. planta erbacee din fam. Plantaginaceae, frunzele bazilare, dispuse

in rozeta, din mijlocul careia iese o
lunga tulpina scapiforma (luger) anguloasd, terminata printr'un spic de
flori oval sau oval-cilindric, scurt si
compact ; frunzele lanceolate, slab
dintate sunt glabre sau scurt i mdtasos-paroase. Creste prin fanete,
pduni, locuri aride, pe lngd drumuri. Aprilie Septembrie.
Aceasta planta posede proprietati amare
si adstringente.

Ptlaginti-moale, Patlagind, Patlagindbuna, Pltagind. [fr. Plantaine-btard,

Langue d'agneau ; g. Mitt lere rWe
r i c h].
Plantago media L.

plantd erbacee din fam. Plantaginaceae, frunzele bazilare, dispuse

in rozetd, din mijlocul cdreia iese o
lungd tulpind scapiforma
terminata printr'un spic scurt, cilindric ;

frunzele eliptice, slab dintate, pe ambele parti scurt-paroase, au un scurt

petiol aripat ; florile, pldcut mirositoare, au staminele albastrii. Creste

g. Hundsgleisse, Hun dspetersilie]. Aethusa Cynapium L. 0.

mificatd, de ordinar glaucescentd; frun-

zele stralucitoare de 2 ori sau de 3

ori penatisecate, cu segmentele penatifide ; florile albe, dispuse in umbelule, reunite in umbele, involucelul
unilateral ; fructele oval-globuloase,

costate. Creste prin locuri inculte si

cultivate, ddrdmaturi, pe langd gardud. lunieOctombrie.
Patul - vntului (Trans. Muntii - Apu-

seni). [fr. Balai-de-sorcire ; g. H e xenbese Deformatiunea ramurilor

diferitelor specii de arbori, provenitd

din cauza diferitelor ciuperci para-

zite ; in special pe Bradul-alb (Abies

alba Mill.) se obsearvd. Melampsorella caryophyllacearum (DC.).
Schrt., syn. Aecidium elatinum Alb. et

Schw. ciupercd Uredineae, parazit

din fam. Melampsoraceae. Aecidiile
in dou sire longitudinale, asezate
pe partea inferioara a frunzelor aciculare scurte, groase, fragile, cari

sunt foarte deschis-verzi colorate.

Pseudoperidiul are un contur mai

adesea oblong-eliptic, rareori rotun-

ziu, cu un inveli alb, cam de 1J2, mm,

www.digibuc.ro

218

ZACH. C. PAIITU

care se rupe in diferite moduri $i

numit Praful strigoilor." (sporii)

giunea bazilard. Sporii portocaliu-galbeni sunt poligonali, grosier-veruco$i

ca sa ia laptele de la vaci ; iar cu

cade mai adesea curdnd Oita in re-

de 16-30

fungi

$i de 14--17

gro$1

P saunita (Bucovina, Pojordta, jud.

Campulung), Luzula pilosa Wild.,
vezi Horsti.

Pava'z'a, Stachys germanica L., vezi

Jale$.
Peapine (Maced.), Cucumis Melo L., vezi
Pepene-galben.

Pecetia-lui-Solomon, Polygonatum of-

ficinale All vezi Coada-cocosului.

Pecingine, Cur-de-gina. [fr. Dartre,

g. Die F le cht e,
Die Rautke, das Zittermal].
Este o usoar boala de piele, loHerpes-circin ;

calizatd pe partile descoperite ale

corpului, in particular pe fata, gdt $i

mdni. Aceastd dermatoza este caracterizat prin pldci usor ridicate albe,
uneori ro$ii i squamuloase, formnd
mici grupe orbiculare sau ovale, care
evoluiazd repede $i prezinta adesea
pe marginea lor mici b4icute (vesi-

cule). Suprafata acestor pldci este

acoperitd de mici ridicdturi, resturi
de ale vesiculelor uscate i astfel

dispare prin exfoliatiune. Pecinginea

este o afectiune a pielei, cauzatd de
una din numeroasele forme ale ciupercei parazite : Trichophyton tonsurans Grby. (Malmest.). forma
annularis. Aceastd dermatozd se vindeed dela sine, se poate insd activa
vindecarea, ungandu-se cu Tincturd-

de-lod, purd sau diluatd, care pro-

voacd o exfoliatiune epidermicd, prin

care se elimineazd parazitul., vezi
Chelbe.

Pedicii (Bucovina), Lycopodium clavatum L., vezi Pedicutd.

Pedicutk Brddi$or,

Branca-ursului
(Trans.), Chedicutd (Mold.), Cornisor,

Laba-ursului, Pedicd (Bucovina), [fr.

Lycopode en-massue; g. Keulenf r-

mige r-B dr lap pl.

Lycopodium

clavaturn L. 4. mica planta erbacee

din fam. Lycopodiaceae, tulpina MI-Moue (repentd) cu ramuri scurte,
erecte ; frunzele foarte indesuite, lineare, intregi sunt terminate printr'un
lung par fin ; sporangii dispu$i in

spice, asezate cate-doud la vdrful

unui lung peduncul. Creste prin paduri i pasuni umede i pietroase

din regiunea montand i subalpind.
TulleAugust.
Cu praful galben

de la aceastd planta vrAjesc babele,

fiertura de acest praf spal romnul

nostru caii plini de rdie. Sporii acestei

plante se mai intrebuinteazd $i in

medicina sub numirea de : semen

Lycopodii" mai cu seama spre a vindeca opriturile copiilor.

Pedicutii, Lycopodium Selago L., vezi
Brdcli$or.

Pejmil, (Trans.), Centaurea moschata

Wild., vezi Spoitori.
Pelesei (Mu$cel), Leucojum aestivum
L. $i Leucojum vernum L., vezi
Ghic cei-bogati.

Pelesel, Leucojum vernum L., vezi

Ghiocei-bogati.

Pelin, Pelin-alb, Pelin - bun, Piloniu

(Maced.). [fr. Absinthe, Herbe-sainte ;
g. Wermut, Absinth]. Artemisia Absinthium L. 24.. planta erbacee, foarte odoranta, alburie, din fam.
Compositae, tulpina dreaptd, in partea superioard paniculat ramificat

frunzele matasos dens-paroase, ce-

nqiu-verzii pe partea superioara, albcenti$ii pe partea inferioard, de 2 ori

sau de 3 ori penatisecate, cu seg-

mente lanceolate, obtuse ; florile galbine, foarte aromatice $i foarte amare, sunt dispuse in mici capitule

globuloase, grupate in mari raceme

terminale. Cre$te prin locuri necul-

tivate aride, livezi, cmpuri, dealuri,

pe lngd locuinte, garduri, drumuri,

pe malul rurilor. lulieSeptembrie.

Frunzele de Pelin Herba Absinthii" sunt intrebuintate in medicind pentru propriettile lor tonice,
aperitive, emenagoge $i vermifuge,
etc. Cu frunzele ii vdrfurile florifere
de Pelin se prepara un liqueur numit absint. Pelinul pldmadit in rachiu

se bea dimineata pentru poftd de

mancare i indreptarea stomachului.

Cu frunzele i vdrfurile florifere ale

acestei plante se transform vinul in

pelin, care devine astfel un aperitiv
excelent. Cu zeama de pelin fiert se

spald rattle. In vreme de epidemii,

poporul nostru crede, c daca poarta

un buchet de Pelin in sari sau la brdu,
este ferit de orice boal.

Pelin, Artemisia austriaca Jacq. 21, mica

planta erbacee, .subfrutescenta, albtomentoasd din fami Compositac,

frunzele ingramdite, de 2 ori sau de
3 ori penatipartite, cu segmente lineare, pe ambele parti alburiu-tomen-

www.digibuc.ro

219

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

toase ; florile galbui, sunt dispuse In

mici capitule alb-tomentoase, cari f or-

meazd raceme erecte. Creste pe cmpuri, dealuri i locuri aride. lulie

Septembrie.

Pe lin, Artemisia pontica L., vezi Pelinita.

Pelin-alb, Artemisia Absinthium L., vezi

Pe lin,

Pelin-alb, Pe lin. [g. Edelraute]. Artemisia Baumgartenii Bess., syn.

Artemisia eriantha Ten. 21- mica: plantd

erbacee, cespitoasd, indesuit alb-mdtdsos-pdroasa din fam. Compositae,

rdddcind multicauld emite mici tulpini sterile, fascicoli sterili de frunze
si tulpini florif ere, subfrutescente la
bazd, simple, vilos-pdroase, cu 10-15
capituli de flori, dispusi inteun racem
terminal, plecat in jos (nutant) ; frun-

zele radicale si cele tulpinale infe-

rioare, lung-petiolate, strlucitor-mdtdsos-alb-pdroase, tripartite pand de

2 ori tripartite, cu laciniile lineare
acute ; iar cele superioare i cele
florale de tot intregi, lineare, obtuziuscule, neauriculate; florile galbine,
aromatic mirositoare, reunite in mici
capitule, vilos-pdroase, erecte, formeazd o inflorescentd racemoasd,
capitulii superiori sesili, ingrmdditi.

Creste pe stAncile calcare si pe lo-

curile pietroase din regiunea alpina,

adesea. lulieAugust.
Pelin-bun, Artemisia Absinthium L.,

vezi Pelin.
Pelin - de - mAturi, Pelin-de-pureci [g.
Besen-Beifuss].
Artemisia

scoparia W. et Kit. G. rar 0. planta

erbacee din fam. Compositae, tulpini

solitare drepte ; frunzele dupd cir-

cumferintd ovale, de 2 ori sau de 3

ori penatipartite, la bazd auriculate,
cu segmente lanceolate sau linearlanceolate ; florile de o coloare verziu-brunie, sunt dispuse in mci capitule rotund-ovale, glabre i plecate

in jos, grupate si ele la rndul lor

in raceme erecte. Creste pe locuri

nisipoase, pe campuri si prin locuri

ruderale. AugustSeptembrie.
Pelin- de - pureci, Artemisia scoparia
W. et. Kit., vezi Pelin-de-mturi.
Pelin-mic (Trans.), Artemisia pontica
L., vezi Pelinita.
Pelin-negru (Trans.), Artemisia vulgaris L., vezi Pelinaritd.
Pelin-nemirositor. [fr. Armoise-champtre ; g. Feld-Beifuss].
Artemisia campestris L. 21.. plantd sub-

frutescenta din fam. Compositae, tulpinele aproape lemnoase, culcate, as-

cendente, adesea mai dela baza ramificate, sunt glabre ; frunzele de 2

ori sau de 3 ori penatisecate, cu segmente lineare ; florile rosieti-c-galbine

sunt dispuse in capitule ovale, glabre. Creste pe dealuri, cmpuri nisipoase, locuri pietroase si sterile.

lulieSeptembrie.
Pelinarita, Pelin-negru (Trans.).

[fr.

Armoise, Herbe-a-cent-gotits ; g. G emeiner-Beifuss].

Artemisia

vulgaris L. 21.. planta erbacee, subfrutescenta din fam. Compositae, tulpina dreapta, ramificata ; frunzele pe
partea inferioard alb-tomentoase,sunt
penatipartite, cu segmente lanceolate,
ascutite, de ordinar incise sau dintate ; florile galbine, dispuse in mici
capitule ovale sau lungdrete si tomentoase, grupate i ele intr'un racern terminal. Creste prin locuri inculte, ddrmturi, pe marginea dru-

murilor si a campurilor. lulieSeptembrie.

Aceasta planta posede proprietati amare

Si tonice.

Pelinitk Artemisia annua L., vezi 1\lfurica.

Pelinitk Pelin, Pelin-mic (Trans.). [fr.

Armoise; g. R omisc he r-W er mu t,

Pontischer-Beifuss].
sia pontica

L.

21..

Artemi-

planta erbacee,

subfrutescenta ,cenusie din fam. Compositae, tulpina dreapt, in partea superioarl paniculat ; frunzele inde-

suite, pe partea inferioard alburiutomentoase, de 2 ori penatipartite,

cu segmente lineare ; florile galbine,

dispuse in mici capitule, aproape globuloase, cenusiu paroase. Creste prin
fnete i psuni uscate, pe dealuri
aride i cmpii sterile. lulieAugust.
Peliniti-greceascd, Chenopodium Botrys L., vezi Tdmitd.

Petungoask Glechoma hederacea L.,

vezi Silnic.
Penitk Brddis, Bradis-galben (jud. 11fov, Snagov), Malura-baltei, MoluraPrisnel (Mold.), Prsnel, Vasede-apd. [fr. Myriophylle-en-pi ; g.

Ahrenbliitiges-Tausendblatt].
Myriophyllum spicatum L.

24.

planta erbacee, aquatica din fam.

Halorrhagidaceae, cu frunzele adnc
penatipartite, cu segmentele setacee,
frunzele cte 4 in verticil ; florile alburii, dispuse in verticile, cari formeazd spice, bracteile superioare ne-

www.digibuc.ro

220

ZACH. C. PANTU

divizate, mai scurte decal florile, cele

inferioare incise ; nurnai spicele tinere
Myriophyllumverticillatum
erecte.
L. 4. [fr. Myriophylle - verticille ; g.

Quirlbltiges-Tausendblattj,

frunzele cte 5-6 in verticil ;

florile alburii, dispuse in verticile,
cari forineazd spice totdeauna erecte,

toate bracteile sunt pectinat-penatipartite, egal de lungi sau mai lungi

decdt florile. Ambele specii cresc
prin ape adnci, stagnante sau lin cur-

gatoare. IunieAugust.
Penitii, Stipa pennata L., vezi

Penita-bungiacului (Bucovina). Sphagnum acutifolium Ehrh. Muschiu din

fam. Splzagnaceae, tulpini palide, verzii, galbinii, palid roz, ori rosu-purpuriu, dar nici odat rosii brune, uneori

delicate, alteori robuste ; partea intern& a tulpinei, gdlbuie, roscatd,

nici odatd brund ; frunzele de pe tulpind triunghiulare - echilaterale, ori
triunghiulare-linguiforrne. Ramuri in

buelete de 3-4-5, din cari 2-3

mai puternice, spre vrfuri mai subtiate ; frunzele de pe ramuri sunt mici,
ovale, ori alungit-lanceolate ; cnd
sunt uscate nici odat n'au luciu.Comun

in turbarii dela ses pand in munti.

Penita-bungiacului (Bucovina). Sphagnum cymbifolium Ehrh. Muschiu din
km. Splzagnaceae, tulpini robuste,
cenusii, verziu-cenusii, glbui, brunii,
nici odat purpurii ori ruginii ; interiorul tulpinii galben-brun ; frunzele
de pe tulpind spatulate-linguiforme ;

ramuri In buchete de 3-5, din cari

2-3 mai puternice, lung - ascutite ;
frunzele de pe ramuri, nu asa inde-

suite, sunt oval-rotunde, ori alungitovale si concave mult ; iar vdrful it

au tutors in afara ; uscate sunt cam
lucioase. Comun nturbrii, formnd
vegetatie In mas. In Carpati ajunge
Ana la 1700 m. ; iar in Alpi pand
la 2200 m.
Penita - bungiacului (Bucovina, jud.
Cmpulung, Valea-Putnei). Sphagnum medium Limpr. Muschiu dioic
din fam. Sphagnaceae, tulpini colorate cenusiu, albstriu-cenusiu ori
slab cafeniu ; vdrfurile tulpinelor a-

tulpina spatulate, ori ligulat-spatulate.

Ramuri cte 4 intr'un mAnunchiu,
doua din ele mai puternice, acoperite
de frunze dese, lat-rotunde, ori oval-alungite. Rdspandit In turbariile

de indltimi, formand mase mari de

vegetatie. Seaman mult cu Splzag-

num cymbifolium Ehrh.

Pepene, Cucumis Melo L., vezi Pepene-galben.

Pepene (Mold. de sus si Bucovina).

Cucumis sativus L., vezi Castraveti.
Pepene-galben, Peapine (Maced.), Pe-

pene, Pipemiu (Maced), Zamos (Mold.).

[fr. Melon ; g. Melon e]. Cucumis

Melo L. O. planta erbacee din fam.

Cucur-bitaceae, tulpina lunga si subtire, acoperit cu peri asprii, intins
pe pinant acdtgoare prin carcei ;

frunzele putin lobate, cu 5 lobi obtuzi

rotunziti ; florile galbine, monoice ;

fructul mare, globulos sau oval, cu

8-12 coaste, este neted, reticulat sau
sgrdbuntos, cu miezul suculent, dulce
de o coloare alba sau galbina. Aceast
planta, originar din Asia tropicald, se

cultiva adesea pentru fructele sale

comestibile. MaiuAugust.

Se cunosc numeroase varietati dup

aspectul exterior al fructelor, dupa

mdrime i dupa coloarea si gustul
cdrnei. Dintre varietAtile acestea men-

tionm Cantalup sau Cantalo, con-

siderat de unii botanisti ca specie sub

numirea de Cucumis Cantalupo Ser.,
vezi Cantalup.
Pepene-verde, Bosar, Harbuz (Mold.),
Himdnic (Maced.), Lebenitd (Trans.),
Lubenita (Trans. si Oltenia), Sidi-chin
(Maced.). [fr. Pastque, Melon-d'eau ;
g. Wassermelone]. Citrullus
vulgaris Schrad., syn. Cucumis Citrullus
Ser. sau Cucurbita Citrullus L. O. planta

erbacee din fam. Cucurbitaceae, tulpina intinsd pe pamnt i acatatoare

prin cdrcei ; frunzele profund divizate, sau mediocru lobate, glabre sau
putin proase ; florile galbine, monoice ; fructul globulos sau lungret

de coloare verde litchis, sau verde

deschis, cu carnea rosie sau galbina,

i foarte suculentd; semintele,

dulce

negre, brune sau galbine. Aceastd

desea roscate ori slab roz, chiar

rosu-purpuriu. Creste In tufe laxe
ori foarte dense, adesea suprapuse
pe mare grosime (adnci) i arare
ori complect submerse. Partea cen-

se cultiva foarte mult pentru fructele

sale comestibile. MaiuAugust.
Pepeneaua (Bucovina, Prtestii-de-sus),

purpurie. Frunzele de pe

Pepenei (Bucovina), Trifolium arvense

L., vezi Papanasi.

trald a tulpinii roz-rosie, brund-rosie

paint la

planta, originard din sudul Africei,

Spiraea Ulmaria L., vezi Cretusca.

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

Peplgioi (Bucovina, Campulung), Orobus vernus L., vezi Pupezele.

Peptitnaritd, larba-cerbilor (Bucovina),
Peptenarita. [fr. Crtelle, Crete Ilecommune ; g. Ka m mgr asl. Cynosums cristatus L. 21- planta ierboas,
cespitoasii din fam. Gramineae, tulpina subtire, rigid-erect, ajunge pana
la 60 cm. inaltirne ; frunzele scurte,
ingust-lineare, plane sunt adesea glabre, cu ligula scurtd i trunchiata ;
spiculele cu 2-5 flori, fiecare spicul

este insotit la bazd de o bractee pe-

natipartit, spiculele reunite Inteo paniculd spiciforma, indesuita lineara,

erectd, verde, devenind mai trziu

galbin-brund, glumele carenate, glumelele inferioare ale spiculelor fructif ere cu o arista scurtd sunt oblonglanceolate ; spiculele sterile formate
din 5-10 glume nearistate. Creste
prin livezi si fanete, uneori cultivata

ca planta de nutret. lunieIulie.

Percioaia-caprei (Bucovina, Campulung), Viola tricolor L., vezi Treifrati-patati.

ere, Pere-padurete, Goarte Prsade

(Basarabia). [fr. Poire ;

g. Birne ],

fructele comestibile de Pints cornmunis L., vezi Par.

Pere-pdurete, fructele comestibile de
Pirus. communis L., vezi Par.

Per4or (Bucovina, Campulung). [fr.

Circe-des-Alpes ; g. Alpenhexe n-

k r au t].
Circaea alpina L.21. micd
planta erbacee glabrd din f am. Oenotheraceae, tulpina delicat, de 5-10

cm. de Inalta ; frunze late, rotund-

ovale, la baza evident cordiforme,

repand-dentate, lucitoare, cu petiolul

aripat ; florile mici, rosietice, insotite
la baza pedunculului de scurte bractee setacee ; petale la baza scurt un-

ghiculate, mai scurte deck caliciul,

la Inceput rosietice apoi albe, stigmate globuloase, abia emarginate ;
fructe cuneat - oblonge (piriforme),

comprimate lateral, acoperite cu peri

scurti. Creste prin locurile umede
umbroase din padurile dela munte,

pand in regiunea subalpina. Iunie

August.

Perisor larba-prului, Lima, Seckit.

Hordeunz Caput Medusae Hack.,
syn. Cuviera aspera Simk., Elymus crinitus
Auct., Elymus Caput-Medusae L. G. plant

ierboasa din fam. Gramineae, frunzele plane, pe fata superioar vilos-

proase, vaginele glabre, spicule planconvexe, uniflore, cu un rudiment de

221

o a doua floare, reunite cke 2 spi-

cule in excavatiunile rachisului i dispuse intr'un spic dens erect, glumele

drepte, linear--subulate i aristate,

glumela inferioar scabra, aristata,

arista mult mai lunga decal glumela.
Creste prin pasuni uscate, prin fanetele sterile din campiile intinse si

pe locuri stancoase. Maiulunie.

Perisor , Brabanoc, Merisor, Verdeataiernei. [fr. Pirole-unilatrale ; g. B i r n-

bumchen, Wintergrn]. Pi-

rola secunda L., syn. Ramischia secunda

Garcke. mica planta subfrutescentd

din fam. Pirolaceae, frunzele ovale,

petiolate, ascutite, fin-dintate ; florile

albe verzui, la inceput orizontale, pe

urma plecate in jos, sunt dispuse in

racem terminal, unilateral, caliciul mic

persistent cu 5 diviziuni, corola ovald

cu 5 petale mai scurte decat stilul,

putin curbat In sus, stamine 10 ; fructul capsuld cu 5 loje. Creste prin padurile umbroase i umede din regiunea montand. IunieIulie.
Pirola

minor L. 4. mica planta subfrutescenta ; florile rozee sau albe, corola

globuloasa inchisd, stamine coniventer

stilul drept, scurt este Inchis In corola, si terminat la- \rail Intr'un stigmat disciforrn, de 2 ori mai lat deck
stilul i cu 5 crestaturi (5-crenat).
Creste prin pdurile umbroase i umede din regiunea montana si subal-

pina. lunielulie.
Perj (Mold.), Prunus domestica L.,
vezi Prun.
Perje (Mold.), fructele comestibile de
Prunus domestica L., vezi Prun.
Persic, Chersdc (Mold.), Herhic (Maced.), Hiarhir (Maced.), Piersic. [fr.

Ncher; g. Pfirsich, Pfirsichb a u m].

Prunus Persica Stockes.,

syn. Amygdalus Persica L., sau Persica

valgaris Mill.

mic arbore din fam.

Rosaceae, frunzele lanceolate, cu dinti

ascutiti (serat-dentate), cu petiolul

scurt, care nu ajunge pand la jumatatea diametrului transversal al frunzei ; florile rozee, apar Inaintea frunzelor ; fructul o drupa, aproape globuloasa, galbue sau roOeticd, acoperit cu peri scurti catifelati, uneori
glabra, samburele neregulat-sulcat
cu mici gdurele. Originar din Asia
(Nordul Chinei), se cultiv adesea
pentru fructele sale comestibile numite : Chersice (Mold.), Herhicii (Maced.), Hiarhird (Maced.), Persice sau

Piersice. AprilieMaiu. Melif.

www.digibuc.ro

222

ZACH. C. PANTU

Prin cultur s'au obtinut mai multe

varietati, dintre care mentiondm : var.
leucocarpa DC. Persich-comuna ; var.

haematocarpa DC. Persica-rosie

in fine var. laevis DC. Persica-golase.

Frunzele posed proprietati calmante,
planta Intreaga i cu deosebire semintele COflIfl ,acid cyanhydne.

Persicfi-comuna, Prunus Persica Stockes. var. leucocarpa DC., vezi Persic.

Persica-golase, [fr. Brugnonl Prunus
Persica Stockes. var. laevis DC., vezi
Persic.

Persica-rosie, Prunus Persica Stockes.

var. haematocarpa DC. vezi Persic.
Persice, Chersice (Mold.), Herhica
Hiarhir (Maced.), Piersice. [fr. Pche;

g. Pf irsic h], fructele comestibile

de Prunus Persica Stockes., vezi
Persic.

Pervina, Vinca-herbacea W. et Kit. si

Vinca minor L., vezi Saschiu.
Pescuti (Trans. Petrindul-de-jos, jud.
Turda-Aries), Iris germanica L., vezi
Stanjini.

Pesma (Trans. Nsaud). Centaurea

moschata Willd., vezi Spoitori.

Pesma (Trans. Nasud). [fr. Ambrettejaune, Barbeau-jaune, Fleur du grand

Seigneur; g. Bisamb lume].Cen-

taut ea suaveolens Willd., syn. Ceutaurea Amberbor Lam., Amberboa odorata

DC. 0. planta erbacee, glabrd din

fam. Compositae, tulpina rigida, ramificata ; frunzele penatifide cu lobii

dintati ; florile mdrisoare, galbine ca
lmia, cu miros plcut, sunt reunite
In capitule lung pedunculate, florile
dela periferie numeroase si mai mari

deck cele dela centru, sunt neutre,

involucrul ovoid, format din squame

netede, stranse, neciliate 1 cu varful
bruniu ; fructul o achen, putin mai

lunga deck caliciul format din mici

squame. Aceast plant, originard din

Orient, se cultivd adesea pentru florile sale odorante, dispuse in mad si

frumoase capitule. lulieSeptembrie.
Melif.

PeOpara. [fr. Salvinia-nageante ;

Gemeines-Schwimmblatt].

g.

Salvinia natans. All. (Hoffm.), syn.

Marsilia natans L. O. mica planta erbacee, aquatica din fam. Salviniaceae,

rizom subtire cu frunze verticilate,

cate 3 la fiecare nod, cele 2 superioare verzi, la aparenta opuse, sunt
eliptice, obtuse, la baza usor cordiforme, acoperindu-se cu marginele
lor, pe fata superioara sunt frumos

i stelat-paroase, frunza inferioara, cufundatd in apd, se divide

inteo fasciculd de segmente, inguste
si prevazute cu peri lungi absorbanti,
luand astfel aspectul unor radacini,

verzi

Indeplinind in acelas timp functiunea

unei adevrate radacini; sporii sunt de
2 feluri, unii mari femeli numiti : macrospori, altii mici masculi microspori,
atat macrosporii cat si microsporii sunt
inchisi in capsule membranoase, glo-

buloase, separate nurnite sporocarpi.

Sporocarpul femel contine un singur
inacrospor, iar cel mascul contine numerosi rnicrospori. Sporocarpii Ingrama-

diti cate 4

8,

spre baza fieckei

frunze submerse, pe o Tamura scurta

indreptatd in jos. Aceasta frumoasa

planta aquaticd pluteste libel% la suprafata apelor stttoare sau lin-curgatoare, adesea In societate cu specii
de Lemna. lunieAugust.
Petele (Trans. Pogaceaua, jud. TurdaAries), Phalaris arundinacea L. var
picta Koch., vezi larbd-alb.
Petimbroasa, Senecio erucifolius L.,
vezi Bttarnict Senecio vernalis W.
et Kit., vezi Spalacioas i Seneeio

vulgaris L., vezi Cruciulit.

Petranjel, Petroselinumsativum Hoffm,
vezi Patrunjel.
Petranjell-canelui, Aethusa Cynapium
L., vezi Ptrunjelu-canelui.
Petranjel, Petroselinum sativum
Hoffm., vezi Pdtrunjel.
Petranjici, Aethusa Cynapium L., vezi
Patrunjelu-canelui.
Petrinjei, Petroselinum sativum Hoffm.,
vezi Patrunjel.
Petrinjei-de-camp, Petrinjei-sdlbatici.
[fr. Boucage ; g. Gemein e-B i b e r-

nelle, Steinpetersilie]. Pim-

pinella Saxifraga L. 4. planta erbacee din fam. Umbelliferae, tulpina

cilindricd, fin striatd, lipsita de frunze

In partea superioara, &bra sau la

bud slab fin-paroasd ; frunzele penatisecate, segmentele sesile, ovale, dinate, lobate sau incise; florile albe sau
rozee, dispuse In umbele de umbelule,
pedunculul florilor glabru, involucrul
involucelul lipsesc, stilele in timpul

inflorirei mai scurte deck ovarele ;

fructele ovale comprimate glabre
prevazute cu 5 coaste egale, filiforme.

Creste prin fanete si pasuni sterile,

coline aride, pe locuri uscate si pietroase dela camp si dela munte. In-

nieAugust.

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORCL ROMAN

Radacina acestei plante Radix Pimpinetlae" este mntrebuintata in medicina.

Petrinjei-slbatici, Pimpinella Saxifraga L., vezi Petrinjei-de-cmp.

Petrinjel, Petroselinum sativum Hoffm.,

vezi Patrunjel.
Petrinjelu-cnelui, Aethusa Cynapium
L., vezi Patrunjelu-canelui.
Petrunjelul-broastelor, Oenanthe

landrium Lam., vezi Marara.

Petunie. [fr. Petunia ; g. P et uni e].

Petunia nyctaginiflora Juss. i.

planta erbacee glandulos-paroas din

fam. Solanaceae, tulpina ramificatd
dela baza ; frunzele alterne ovale sau
oval-oblonge, scurt-petiolate sau sesile, cele florale oval-cordiforme, sesile Cate 2 sau aproape opuse ; florile
solitare, mari, sunt albe i placut mirositoare, cu pedunculele axilare mai
fungi dect frunzele florale, corola

mare, in form de plnie, este viscoasa, pe din afara lnos-paroasa,

cu tubul de 3 sau de 4 ori mai lung
dect caliciul cu 5 diviziuni, corola cu
limbul intins, presentand 5 linii i a-

vnd 5 lobi scurti, stamine 5 neegal

de lungi i neeind din tubul corolei,
cu polenul alburiu ; fructele capsule
conice cu valve intregi. Plant, ori-

gindr din America sudicd (La Plata).

Petunia violacea Lindl. 0. sau

difera de specia precedent prin : tulpinele mai mici i ramificate numai

in partea superioard ; frunzele ovallanceolate sau oval-ascutite i petiolate, florile purpuriu-violete i catifelate, numai seara putin odorante,
corola mult mai mica dect la specia

223

inchis-violet, dispuse intr'un racem

axilar mai lung dect frunza, aripile
emarginate sau bifide, carena evident
mai scurtd dect stindardul ; fructele
legume ovoide, stipitate sunt glabre.
Creste prin paunile stancoase din
regiunea alpind. lulieAugust.
Picioarc, Helianthus tuberosus L.,
vezi Napi-porceti.
Piciofci (Trans.), Solanum tuberosum
L., vezi Cartofi.
Piciora, Solanum tuberostan L., vezi
Cartofi.

Piciorul-caprei [fr. Herbe-aux-goutteux,

Podagraire ; g. G ersc h, Giersc h,
Geissfuss]. Aegopodium Podagraria L. 21, planta erbacee din fam.

Umbelliferae, tulpina robusta, fistu-

loasa ; frunzele palmatisecate cu 3

diviziuni trifoliolate, foliolele ovallungarete, neegal acut-dentate, frunzele

superioare simplu trifoliolate ; florile

albe sau roietice, dispuse in mari

umbele, formate din umbelule fara

involucru i involucel, corola cu petale regulate ; fructe oblonge, cornprimate cu 5 coaste filifurme, valeculele fAr canale oleifere. Crete
prin paduri, locuri umbroase i umede.

Maiululie.

Planta cu proprietati stimulante

nerare.

i vul-

Piciorul-caprei, Chenopodium album

L., vezi Spanac-salbatic.
Piciorut-cocosului, Ranunculus acris
L., vezi Floare-broteascd. Ranuncu-

lus carpaticus Herbich., vezi Gal-

precedenta in forma de plnie (in-

benele-de-munte i Ranunculus pedatus W. et Kit., vezi Galbenele.

Picforul-vitelului, Arum maculatum L.,

gime cu limbul, caliciul cu diviziunile

lineare, limbul corolei cu lobii scurti

Pidosnic, Ceritica, Somnoroas [fr.

Melinet--petites-fleurs ; g. Wach sblum e].Cerinthe minor L. 91.. mica

fundibuliform) sau campanulata, cu

tubul umflat i cam de aceiai lun-

obtqi, staminele cu polenul albastru. Originar din America sudicd

(Buenos-Ayres). Ambele aceste specii sunt mult cultivate ca plante decorative pentru florile lor frumoase,
formnd prin cultura numeroase i

diverse hybride. Maiu Septembrie.

Piatr-linte. Astragalus australis Lam.,
syn. Phaca austratis L. 21-. mica planta

erbacee din fam. Leguminosae, tulpina glabra, difusa ; frunzele mai adesea cu 5 perechi de foliole, ovaloblonge sau lanceolate, emarginate,
cea terminald sesila, alipit-paroase

pe fata inferioard ; stipule ovale ; florile albe sau albe-galbui cu carena

vezi Rodu-pamantului.

planta erbacee, glabr din fam. Borraginaceae, frunzele verzi-albstrii, cele

inferioare obovale, cele superioare

alungit-cordiforme, frunzele mai ba-

trne uneori cu pete albe ; florile

galbine, caliciul cu 5 diviziuni, neegal

ciliate, corola tubuloasa cu 5 dinti

lanceolati, erect coniventi, staminele

cu filamentele de 4 ori mai scurte

dect anterele sagitiforme ; fructele

2 nucule fiecare cu Cate 2 seminte.
Crete prin fnete, tufiuri, pe marginea cmpurilor, padurilor i a drumurilor. Maiululie.
Piersic, Prunus Persica Stockes., vezi
Persic.

www.digibuc.ro

224

ZACH. C. PANTU

Piersice, [fr. Pche ; g. Pf i rsic

fructele comestibile de Prunus Persica Stockes., vezi Persic.
Piersicei (Munt. jud. Prahova), Impatiens Balsamina L., vezi Canale.
Piloniu (Maced.), Artemisia Absinthium

L., vezi Pelin.

Pin, Chifdr, Chin (Mold.), Luciu (Mold.

lucitoare pe o fatd, albastrii (gla-

uce) i nelucitoare pe celelalte 2 fete,

lungi de 6-8 cm.; conurile cilindrice,

mai fungi decdt frunzele, cam de 15
cm. lungime, scurt pedunculate, brunii

si atrnd in jos (pendule), la inceput

suriu brumate ; semintele lat-aripate.
Arbore, originar din America de nord,

Pinasse, Pin-rouge ; g. F hr e, K i e frumos

f e r].Pinus silvestris L.

mult cultivat astdzi ca plantd ornamentald. Maiululie.

Pindanicid (Maced.), Plantago major
L., vezi Patlagina.
Pintenas, Delphinium Consolida L.,

intinse orizontal; frunzele glaucescente

sunt dispuse cdte 2 pe ramurile scurte,

Pinteni (Trans. Salciva, jud. Turda-

6 cm. canaliculate pe fata superioard,

Pintenoaga [fr. Chardon - bnit des-

jud. Neamtu, comuna Hangu), Zetin [fr.

arbore totdeauna verde din fam. Pinaceae, tulpina poate ajunge pand la
30 m. inltime, cu ramuri verticilate

ele sunt aciculare rigide, lungi de 4

convexe pe cea inferioara ; florile

monoice, cele mascule dispuse in

amente la baza ramurilor tinere, cele

femele dispuse in amente solitare, sau
cate 3 sau 4 la vArful ramurilor, conurile nelucitoare sunt oval-conice,

la inceput asezate pe un peduncul

incovoiat i recurbat ; solzii lungdreti

cu ingrosare terminald in forma de

scut romboidal, prezentnd in centru
un mamelon obtuz, aripile de 3 ori
sau de 4 ori mai fungi decdt semintele. Creste prin pdurile din regiunea
montand i subalpind. Maiu.

vezi Nemtisori-de-cmp.

Aries), Tropaeolum majus L., vezi

Condurul-Doamnei.

Parisiens ; g. Sp o rnb I att]. Kentrophyllum lanatum DC., syn, Carthamus lanatus L. O. plantd erbacee din
fam. Compositae, tulpina lnoasa ;.
frunzele inferioare penatifide, dentate
spinoase, cele superioare amplexicaule, penatifid-dentate ; florile galbine ca ldmdia (citrine), dispuse in
capitule ovoide, insotite de un involucru lnos ; foliolele imbricate, penati-

lobate, spinoase cele externe, lanceolate cele interne si terminate prin-

tr'un apendice scarios; fructele achene,

Pinus nigra Arnold. var. Pallasiana Lamb.

cele centrale cu papus, iar cele marginale fdrd papus. Creste pe cmpuri,
locuri nisipoase, coline aride, tufisuri
pe lng drumuri. Iulie August.
Piparcd, Capsicum annuum L., vezi

si puternice dau un aspect caracte-

Piprus, Asarum europaeum L., vezi

Pochivnic si Capsicum annuum L.,

Acest arbore ne ofera lemn de ars si de

constructiune.

Pin.

Pinus Pallasiana Lamb. syn.

D. arbore din fain. Pinaceae, tulpina

Oita la 30 m. de inaltd, ramurile lungi

Ardei.

ristic coroanei sale, intins ca o umbreld, ramurile tinere de un an sunt

Piprus, Capsicum annuum L., vezi

brune ; foile rigide, lucitoare, inchis

verzi, asezate cate cloud pe ramurile

Piper [fr Poivre ; g. Pfeffer]., fructele

de un galbin spaldcit sau cenusiu

scurte ; conul pand la 10 cm. lungime,

sau chiar si mai lung, este oval, scutul squamelor deschis brun cu o margine transversald obtuzd si mai pro-

nuntat radial incretit (rugos) dect

la celelalte forme vecine. Pe stnci
calcaroase abrupte, prin Banat si jud.

Mehedinti in Valea Tesnei. Aprilie

Maiu.

Pin-moale [fr. Pin-du-Lord, Pin-Wey-

mouth ; g.Weymouthskiefer].

Pinus Strobus L. D. arbore inalt din

fam. Pinaceae, cu scoarta moale,

cenusiu-verzui, neted pna la o \TM-sta.

inaintat ; ramurile tinere glabre ;

foile cdte 5 fasciculate, trigonale verzi

vezi Ardeiu.
Ardeiu.

de Piper nigrum L. 4. [fr. Poivrier

noir; g. Pfefferstrauch.], plantd

erbacee din fam. Piperaceae, tulpina

taratoare sau acdtatoare este lunga

subtire, flexuoasd cu noduri um-

flate si articulate ; frunzele alterne,

distice, largi-ovale, acuminate si cu
petiolul rotund ; florile mici dispuse

in spice amentiforme de 8-15 cm.

lungime ; fructele verzi la inceput,
devin apoi rosii si la urmd negrii.
Aceasta planta, originara din India
oriental, este uneori cultivat

Fructele acestei specii constituesc pro-

ductul vegetal, aromatic, cunoscut in comert

sub numele de : Piper, condiment foarte cu-

www.digibuc.ro

225

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

noscut i mult Intrebuintat la buctrie.
Fructele deco ticate de inv5li5u1 lor extern
constituiesc Piperul alb.

de ordinar In limb canaliculat, destul

Piper-alb, fructele decorticate de Piper nigrum L., vezi Piper.

dispuse In spicule fasciculat-ingramddite la vrful tulpinei ; fructele nu-

Piper-rosu, Capsicum annuum L., vezi

Ardeiu.

Piper-turcesc, Capsicum annuum L.,

vezi Ardeiu.
Piperche (Maced.), Capsicum annuum
L. vezi Ardei.
Piperiul-lupului, Asarum europaeum
L., vezi Pochivnic.
Pipernit-de-grdin (Trans. Nasaud.), Satureja hortensis L., vezi
Cimbru.

Piperu-bilti, Polygonum Hydropiper

L., vezi Dintele dracului.

Piperu-broa0ei, Polygonum Hydropiper L., vezi Dintele-dracului.
Piperu-lupului, Daphne Mezereum L.,
vezi Tulichind.

de scurt, vagina cea mai superioard

este fail limb ; florile brun-roscate,
cule glabre cu 3 muchi. Creste prin
apele stagnante i lin curgdtoare. lu-

nieAugust.
Piphigut, Cipirig, Pipirig [fr. Hlo-

charis-des-marais ; g. Sumpfr ie d,
Heleocharis palus-

Sumpfriet].

tris R. Br. 4. mica plant ierboasa

din fam. Cyperaceae, cu rizomul trtor (repent) ; tulpina cilindrica, putin comprimata, glaucescent ; frunzele reduse la vagina ; florile bruneverzii, dispuse inteun spic terminal,
solitar, oblong-linear ; fructele sunt
nucule obovale, conprimate i netede.
Crete prin mlatini, balti, pe malurile
lacurilor i rurilor. lunieAugust.

Aira caespitosa L., vezi

Piperwi (Bucovina), Capsicum annuum L., vezi Ardei.

L., vezi

PipCsniu (Maced.), Cucumis Melo L.,

vezi Pepene-galben.

Pipigioi, Orobus vernus L., vezi Pu-

Pir, Albei, Chir, Rglie. [fr. Chiendent ;

g. Quecke].
Triticum repens L.,

Piperut, Nigella arvensis

Negruca.

pezele.
Piphig, (Bucovina, Capu-cmpului), [fr.
Prle-d'hiver, Prele-des-tourneurs ; g.

Winter-Schachtelhalm.].

Equiseturn hiemale L. 24-. planta erbacee, cenusiu-verzuie sau albdstrie,

asprd i rigidd din fam. Equisetaceae,
tulpina persistenta mai adesea de tot
simpla, cu 7-20 coaste evidente, vaginile cilindrice, strns-alipite de tulpind, alburii i cu un cerc negru la
baza, cu numerosi dinti, peevazuti
cu Ufl \TAO negru lanceolat-subulat,
membranos, care se increteste i cade
de timpuriu ; spicul sporangial dela

vrful tulpinei este prevdzut cu un

vrf ascutit.

(acuminat mucronat.).

Creste prin locuri umede, mlastini,

prin locurile nisipoase din pddurile
umede i umbroase dela munte. lunieAugust.

Tulpinele acestei plante, avute in acid

silicic, se Intrebuinteazd spre a lustrui
biectele de lemn 5i de metal.

Pipidg, Heleocharis palustris R. Br.,

vezi Pipirigut. juncus effusus L., vezi

Rugind i Scirpus silvaticus L., vezi

Rogoz, Tiperig [fr. Jonc-desg. Seesime e].

Scirpus lacustris L. 4. mare planta ierboasd din fam. Cyperaceae, tulpina
cilindricd, verde, vaginele prelungite
tonneliers ;

P. Beauv
planta ierboasd din fam. Gramineae,
syn. Agropyrum repens

rizom trtor (repent); frunzele lineare, plane, verzi, uneori glaucescente, pe partea superioara aspre ;
florile verzi, dispuse adesea cte 5
in spicule, grupate i ele la rndul
lor In spice distice (pe cloud rnduri),
glumela inferioard acuminatd sau ob-

tuza, fara aristd, sau aristat. Creste

prin locuri cultivate si nisipoase, livezi, gradini, fnete. lunielulie.
Rizomul acestei plante, stricacioase agri-

culturei, este intrebuintat pentru a face o

butura rdcoritoare i diuretica.

Pir-gros, Curcubeu (Craiova), larba-

canelui. [fr. Chiendent, Pied-de-poule ;

g. Hun dszahn, Bermudagras].

C'ynodon Dactylon Pers. 4. mica

plantd ierboas din fam. Gramineae,
rizomul cu stoloni repenti ; tulpina ramificata in partea inferioar ; frunzele

pdroase, pe fata inferioard sunt ri-

gide i putin glauce ; spiculele uni-

flore, sunt dispuse pe 2 rnduri In

spice lineare, filiforme, de ordinar
violacee, grupate la vrful tulpinei
intr'o panicula 3-6 digitata. Crote
prin locuri nisipoase, inculte pe langd
locuinte, ziduri, strade

lulieAugust.

drumuri,

Pir-pduret. [fr. Chiendent-des-chiens ;

Agropyrwn
g. Hundsquecke].

Vocabl lar Botanic

15

www.digibuc.ro

ZACH. C. PAWN

226

caninum Roem. et Schult., syn. Triticum caninum L. 2i-. planta erbacee, indesuit-cespitoas, fard stoloni, cu

raddcina fibroasd din fam. Grami-

neae,tulpina de 50 cm pand.la 1 m. de
Malta.; frunzele aspre pe ambele

prti, pe partea superioard cenusiuverzi, iar pe partea inferioara inchisverzi ; glume cu 3-7 nervure subtiri ;
glumela inferioard lung-aristatd, glume

putin mai scurte decat spicusoarele,

cu 3-6 flori ; spicul lung si subtire,
distic la urind plecat In jos, cu axa
nefragil. Creste pe marginea pdurilor, in tufisuri pe coline uscate.

lunieIulie.

Carex
Pir-rogu, Rogoz sau Rogoj.
filiforrnis L., syn. Carex lasiocarpa
Ehrh. 21.. plant erbacee, albastriuverde (glaucescentd) din fam. Cyperaceae, tulpina (paiul) filiforma
impreuna cu foile i vaginile lor glabrd ; foile canaliculate rasucite, abia
mai late decat tulpina ; spicusoarele
mascule 1-2, terminale, foarte lungi
inguste, spicusoarele femele 2-3,

indepartate, oblonge sau ovale, erecte

cu glumele intunecat-castaniu-brune,
utriculele . umflate, cenusiu - tomen-

toase, cu rostrul scurt bidentat, glumela inferioara cu .un varf scurt.

Creste prin apa stttoare, pe marginea lacurilor, prin bdlti i mocirle
adnci, adesea. Maiulunie.
Pir-rogu, Rogoji, Rogoz. [fr. Carex

heriss; g. Kurzhaarige-Seggel.
Carex hirta L. 4. planta ierboasd

plria convex-planiuscula, undulata,

glabra si lucitoare, cnd este timpul

uscat, viscoasd, cand este timpul umed, de coloare roscat-cenusie sau

feruginos-rosieticd, tuburile subdecurente cu poHi compusi, cenusii apoi
galbin - feruginosi, sporii fusiformi,
verzui-ochracei ; piciorul cilindric o-

chraceu deschis sau rosietic, neted

egal ; carnea alba, devenind albastrie
In contact cu aerul. Creste in grupe,
prin pdurile de brad, toamna.

Pitacu-dracului (Mold. jud. Neamtu,

comunicatd de Dr. Marcel Brandzd),

Ld.mait (jud. Gorj), Urechea-babii
(Bucovina, jud. Campulung). [fr. Pe-

zize-veine ; g. Becherpil z].Dis-

cina venosa Pers., syn. Pesiza venosa

Pers. Ciupercd Discomycetii comestibild din fam. Pezizaceae, corpul fructifer (receptacul) la inceput in forma

de clopot, desfacandu-se apoi intr'o

cupa in forma de castron (strachind),
de o coloare ocraceu-galbend, devenind la urma mai mult sau mai putin
castaniu-brund, pe dedesupt alburie,
strdbAtutd de vine puternice si ramificate ; piciorul (stipa) foarte scurt
gros. Hymeniul compus din asce cilindrice cu 8 spori, eliptici, netezi, unicelulari, hyalini (transparenti), de 21
24 p. lungime si 12-13 II latime. Creste in mari cantitti, pe trunchiuri pu-

trede de brad, Mnastirea Neamtu.

MaiuIulie.
Pitarca. (Trans.), Boletus edulis Bull.,

florile monoice, cele mascule dispuse

in 2-3 spice mascule, mai scurte sau

vezi Mnatrci.
-Pitarcd (Mold.), Boletus granulatus L.,
vezi Pitoascd.
March' (Mold.), Chitarcd (Mold.), Mitarca-grasd (Trans-Brasov). [fr. Bolet-rude, Gyrole ; g. Bir k en pil z

mele, cari sunt erecte, lung-cilin-

p ilz [.Boletus scaber Fr. Ciupercd

din fam. Cyperaceae, tulpina netedd ;

frunzele lat-lineare, putin canaliculate

Impreuna cu vaginele proase ;

egal de lungi cu cele 2-3 spice fe-

drice si cu florile rari ; nveliul fructului (utricula) oval si aspru paros.

Creste prin fnete nisipoase, umede

si uscate. Maiulunie.

Pirirgoane (Trans. Vad, jud. Maramures), Pelargonium zonale Ait., verzi

Muscatd-rotata.
Pigu-cnelui (Trans. Muntii-Apuseni),
Daphne Mezereum L., vezi Tulichina.
Pita-lui-Dumnezeu (Trans.), Lactarius
deliciosus Fr., vezi Rascov.
Pita-vacei (Trans.) Mndtarca-urseasea, Vacute (Bucovina). [fr. Bolet des

bouviers; g. Kuhpilz, Kuhrhr-

1 i n gl.Boletus bovinus L. Ciuperca

comestibild din fam. Polyporaceae,

Birkenrhrling, Kapuziner-

din fam. Polyporaceae, paldria de coloare variabild, de ordinar insd cenu-

vie, brunie sau portocalie, rar albd,

emisferica, glabra sau putin viscoas,

pe timp umed ; tuburile lungi, albe,
poHi alburii, mici si rotunzi ; piciorul
alburiu, acoperit de squame brune sau

rosietice, este ingustat spre partea

superioard ; sporii glbui sunt fusiform-oblongi ; carnea albd, fiind ruptd

devine albstrie, gustul dulce sau putin sal-at, fr miros. Aceast ciupercd
comestibil, cnd este tnrd, creste
pe pamant, prin paduri, vara i toamna.Boletus luridus Schaef. [fr. Bolet-bleme ;

www.digibuc.ro

g.

S a u pi I z,

Hexe n-

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

schwam m]. Ciupercd comestibild

prin prtile noastre, considerata ins de
unii ca suspect sau chiar veninoasd ;

pldria brun-mdslinie sau rosieticd,

tomentoasd, devenind putin viscoasa ;

tuburile galbine sau galbine-verzui,

libere ; porii rosii apoi portocalii, rotunzi ; piciorul gros, reticulat sau

punctat cu rosu. Carnea acestei ciuperci este galbind, moale, indlbdstrindu-se imediat cnd se rupe, cu un
gust plcut. Creste prin pduri, vara
toamna.

Pitlingean, Punica granatum L., vezi

Rodiu.

Pitoanci (Trans.), Boletus edulis Bull.,

vezi Mntrci.

Pitowfi (Mold.), Pitarca (Mold.) [fr.

Bolet granul, Pinade, Salero ; g.

Schmerling, Krnchen-Sch-

mierling].Boletus granulatus L.,

Syn. Boletus circinatus Pers. Ciupera
comestibild din fam. Polyporaceae,

pldria la inceput etnisfericd, convexa,

apoi pland, usor undulatd, brun-f eruginoasd i glutinoas, devenind apoi galbind prin disparitiunea materiel viscoase ; piciorul (stipitele)
fdrd inel i presrat cu puncte
granuloase, in partea sa superioard
este cilindric si scurt, granulatiile la
inceput albe, devin apoi brune ; tuburile galbine, scurte i concrescute,

peril simplii, granulati i adesea aco periti de mici picAturi lptoase ; sporii fusiformi, galbini ca lrnia. Carnea glbuie, moale i suculentd are
un gust plcut, acrisor i un Tiros de
poame. Aceast ciupercd comestibild
creste prin locuri cu iarbd in padurile
de brad, adesea grupate mai multe la
un loc ; vara i toamna.
Pizda-tigncei, Lamium purpureum L.,
vezi Sugel.

Plamndria (Banat), Pulmonaria officinalis L., vezi Cuscrisor.

Pltnun6.-albk Nymphaea alba L., vezi

Nufdr-alb.

Plasck Alchemilla vulgaris L., vezi

Cretisoare.
Pltgele (Oltenia) Solanum Lycopersicum L., vezi Ptlgele-rosii si Solanum MelongenaL., vezi Ptlgelevinete.

Pltgele-ra0i .(Oltenia), Solanum Lycopersicum L., vezi Ptlgele-rosii.

Platagink Plantago lanceolata L., vezi
Patlagind-ingust, Plantago major L.,
vezi Ptlagind i Plantago mediaL.,
Arezi Pdtlagind-moale.

227

Alisma Plantago L.,

vezi Limbaritk
Plataginfi-de-api, Alisma Plantago L.,
vezi Limbarit.

Platan, Cinar (Maced.), Platanus occidentalis L.

[fr. Platane d'Occi-

dent; g. Platane, Abendlndische-Platanel. frurnos arbore,

care poate ajunge pand la vre-o 20 m.

inaltime, uneori si mai inalt, cu ra-

murile mai mult erecte, scoarta (rhytidornul) se exfoliazd in mici solzi de

pe tulpind ; frunzele cu 3, rar cu 5
lobi, putin profunzi, sunt sinuat-dintate, adesea mai late decAt lungi,
la bazd cordiforme sau cuneiforme,
trunchiate, rar rotunzite ; florile galbui sau verzui, mascule i fetnele, dis-

puse in amente globuloase ; capitul

fructifer de obicei solitar, la vrful
unui lung peduncul. Originar din America de nord (Mexico-Canada), pe
la noi numai cultivat. lunielulie.
Platanus orientalis L. 1. fr. Platane
d'Orient; g. Platane, Morgen-

lndische Platanel.frumos ar-

bore, ce poate ajunge pand .la vre-o

25 m. inaltime, cu rarnurile intinse ;
atingnd adesea pam ntul ; scoarta
(rhytidomul) se exfoliaza de pe tulpind in placi mari ; frunzele, adnc
palmatilobate cu,5 lobi, sinuat-dintati,

sunt la bazd mai adesea cuneiforme,

mai rar trunchiate sau cordiforme.

Originar din Italia Nona in Himalaia,

adesea cultivat ca planta ornamental prin parcuri si alee. lunielulie.

Ambele specii considerate de unii bo-

tanisti numai ca varietati ale speciei

Platanus vulgaris, Spach., constituesc
impreund fam. Platanaceae.

Pltangink Plantago major L., vezi

Patlagind.

Platica, Gledicie, Salami. [fr. Fvier

d'Amrique, Fvier trois pointes ; g.

Christusdorn, Gleditschie].

Gleditschia triacanthos L. 1. mare si

frumos arbore spinos din fam. Leguminosae, tulpina de 10-15 sau chiar pan
la 20 m. inltime ; frunzele imparipenaticompuse, cu foliole mici, linear-oblonge i lucitoare ; spinii robusti, compri-

mati la bazd, rotund-conici la vrf,

simplii sau trifizi, impodobesc trunchiul i ramurile, acesti spini sunt ra-

muri modificate ; florile mid verzui,

uneori odorante, sunt dispuse in spice,

caliciul cupuliform, corola cu 5 petale neegale, inserate pe caliciu, stamine 5 ; fructele sunt lungi legume

www.digibuc.ro

228

ZACH. C. PANTU

(teci) comprimate, putin rsucite, brun-

ro0etice, coriacee, la interior pulpoase i cu numeroase seminte. A-

cest arbore, originar din America de

nord (Canada 0 State le unite), este
foarte mult cultivat astzi ca planta
ornamentald i mai cu seamd pentru

a face garduri vii. Maiulunie.

Plaur (Delta-Dundrii, Cnf. Dr. Gr. Antipa i Marietta Pallis, The struct.
and, history of Play.), Prundoi (cnf.

Dr. Antipa). Se nume0e o pdturd

groasa, compactd, formata din raddcinile

rizomele stufului, adicd a plan-

tei Plzragmites communis Trin., care

cresc enorm de fungi, ramificandu-se,
impletindu-se i anastomozndu-se in-

tre ele, ca o pasta i constituiesc ast-

fel o formatiune plutitoare de stuf

la suprafata lacurilor imense din Delta-Dundrii. In interstitiile acestei pasle,

formate din ramificatiile rizomelor i
rdcinilor stufului viu, se adund ani
de ani resturile diferitelor plante i
animale aquatice, putrezite i constituiesc astfel un strat de humus, un sol

de vegetatie in care cresc pe langa

Stuf (Phrartes communis Trin. var.

ren. Godr.), care este

creatorul acestei formatiuni i alte
plante precum : Myosotis palustris,

Pleased., Alchemilla vulgaris L., vezi

Cretioare.

Pleoscrtniti (Bucovina), Chelidonium

majus L., vezi Rostopasca.
Plescaiti (Bucovina, Cacica i Prte0ii-de-sus), Cucubalus baccifer L.,
vezi Gua-porumbului.
Plescaltd. (Bucovina), [fr. Malaquie-

aquatique ; g. Weichmier e].Malachium aquaticum Fries.

21-

plantd

erbacee din fam. Caryophyllaceae,

tulpina intins, decumbentd sau culcat-ascendent, la bazd adesea cu
rdcini (radicant) ; frunzele cordiform-ovale, acuminate, sesile, cele
mai inferioare i ale tulpinelor neflorifere sunt petiolate ; florile albe,
dispuse in panicule dichotomic-ramificate, glandulos-pkoase, bracteele
erbacee; caliciul cu 5 sepale obtuse, er-

bacee, corola cu 5 petale bipartite

albe, mai lungi deck caliciul, stamine

10 cu anterele violacee, ovarul, cu 5
stile alternisepale ; fructele capsule
ovoid-pentagonale, dehiscente prin 5
valve bifide. Crete prin locuri umede
i umbroase, pe langd pdraie i is-

voare. lunieSeptembrie.

flavescens

Plescait (Bucovina, Cmpulung), Par-

Solanum Dulcamara, Mentha aquatica, Stachys palustris, Lythrum Salicaria, Calystegia sepium i, frumoasa ferigd Polystichum Thelypte-

Plescait-rosi (Bucovina), Cynoglo-

ris, care aici creste in abundent, apoi

Lysimachia vulgaris, Ranunculus Lin-

gua, Ranunculus sceleratus, Epilobium hirsutum etc. ; iar dintre plantele lemnoase Salix cinerea. Stuful
ajunge aici la considerabila inaltime
de 5-6 m., ba uneori i mai Than
i constituie astfel o uriae i strveche vegetatie. Plaurul, aceast enortn pdturd plutitoare (de 0,8-2 m.

grosime), care se ridicd i se coboard dupd nivelul apei, mentinndu-se insd totdeauna cu vre-o 50 cm.

deasupra nivelului obinuit al apei,

formeazd un loc de refugiu al organismelor terestre. Plaurul, aceast
caracteristicd formatiune de stuf, se
intinde acoperind suprafete de mii de
hectare pe lacurile din Delta-Dunk-H.

Cand Plaurul, ajunge de se fixeazd

pe fundul sau de marginea lacurilor
se nume0e Plaur-fixat ; iar cand este
liber, se nume0e Plaur-plutitor.
Plvaie, varietate de Vitis vinifera L.,
vezi Vita-de-vie.

nassia palustris L., vezi Soprlaitdalbd.

ssum officinale L., vezi Ardriel.

Plesnitoare, Pocnitoare (Constanta)

[fr. Concombre d'attrape, Concombresauvage, Giclet ; g. Es el sgur k e,

Springgurke]. Ecballium Ela-

terium Rich., syn. Momordica Elaterium

L. O. planta erbacee, cknoas, acoperit cu peri asprii (hispid-scabrd)

din fam. Cucurbitaceae, tulpina culcatd, nescandent i fr cdrcei ;
frunzele cordiforme, putin lobate

neegal-crenat-dentate, sgrdbuntoase
(rugoase), lungpetiolate de coloare
albstriu-verzuie ; florile galbine, monoice, cele mascule, dispuse in cime
au corola scurt-campanulatd, cu 5 diviziuni ascutite, staminele 5, lipite 2
eke 2, a 5-a rdmne liberd, florile femele solitare, corola cu tubul ovoid,

gtuit deasupra ovarului, cu limbul

campanulat cu 5 lobi, stilul trifid,
stigmatele bifide, ovarul cu 5 loje
multiovulate, devine un fruct bacciform, oval-oblong, verde-galbui,
acoperit cu peri asprii (hispid), la
maturitate se desprinde de peduncul
aruncd cu putere, printr'o deschizdturd bazilard, semintele i lichidul

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

mucilaginos, cuprins in ele. Creste

prin locuri inculte, pe malul marei la
Constanta, Mangalia i Sulina, foarte
abundent. IunieSeptembrie.

Pletele-muierli (Mold. jud. Bacdu si

jud. Neamtu, comunicatd. de Dr. Mar-

cel Brandzii), Barba-ursului (Buco-

vina), Mdtreatd-de-arbori (Bucovina)

[fr. Usne ; g. Bartfl echt e].Us-

229

Plevaite, Xeranthemum annuum L.

Xerantlzemum cylindraceum Sibth. et
Sm., vezi Plevaitd.

Xeranthemum annuum L. si
Xeranthemum cylindraceum Sibth. et
Sm., vezi Plevaita.

PlevIte, Xeranthemum annuum L. si

Xerantlzemum cylindraceum Sibth. et

Sm., vezi Plevaitd.

nea barbata Achar. Lichen filamentos

din fam. Usneaceae, Wul f ormat din
lungi filamente, mai mult sau mai putin
ramificate, de coloare deschis cenusiu-

Plisc-pfisaresc, Ornithogalum umbel-

murile arborilor, pe care creste aceastd

planta ; apoteciite scuteliforme sunt
circular-rotunde i pedicelate ; sporii

Pliscul-cocorului, Erodium cicutarium

L'Hrit., vezi Pliscul-cucoarei.
Pliscul-cucoarei, Ciocul-berzei, Greghetin, Pliscul-cocorului, Priboi. [fr.
Cicutaire, Bec-de-grue; g. Reich e r-

verzuie, cari atArnd In jos de pe ra-

mici cate 8 inteo asca. Creste mai cu

seamd pe brazi la munte, unde se

vdd adesea spnzurnd in jos de pe
crdcile brazilor ca niste firisoare alburii.

Plevaiti Cununite, Imortele, Mdturici,

Plevait, Plevitd, Plevite, Tavnicd,

Tavnita [fr. Immortelle ; g. Pap i e r-

blume, Spreublume].Xeranthe-

mum annuum L. O. planta erbacee

alb-lanoas din fam. Compositae,

tulpina ramificatd dela bazd ; frunzele
putin numeroase, sesile, lineare sau
oblonge ; florile mici rozee, dispuse
in capitule solitare la vArful pedunculelor lungi, subtiri i rigide, florile
. marginale femele nefructifere au corola neregulat-bilabiatd, cele centrale
regulate, ermafrodite si fertile ; involucrul semiglobulos, glabru format de
un mare nurnar de bractee scatioase,
ovale, ascutite, cele interne mai lungi
intinse i radiante sunt de ordinar
rosii-purpurii ; fructele mici achene,
alungite comprimate cu mici peri seti-

formi. Creste pe cmpuri, locuri sterile, pe coline nisipoase i pietroase.

lulieAugust.

Xerantlzemum cylin-

draceum Sibth et Sm. 0. planta erba-

cee alb-lnoasd, tulpina ramificatd dela

baza ; frunzele lineare, sesile ; invo-

lucrul cilindric, format de un mare

numdr de bractee lanos-tomentoase
pe partea dorsald si obtuse, cele interne, abia radiante sunt de ordinar

rosii-purpurii. Creste pe locuri sterile,

prin fnetele de pe colinele nisipoase
pietroase, adesea impreund cu pre-

cedenta. lulieAugust. Ambele spedi

sunt uneori cultivate, pentru inflorescentele lor frumoase, intrebuintate
pentru confectionarea buchetelor imortele.

latum L. si Ornithogalum tenuifolium

Guss., vezi Bdlusca.

Pliscaritk Geranium plzaeum L., vezi

Pdlria-cucului.

schnabel, Hirtennadel].Ero-

dium cicutarium L'Hrit. 0. mica

planta erbac2e din fam. Geraniaceae,

tulpini adesea mai multe procumbente,

intinse pe pamant i acoperite cu

peri asprii, spre partea superioard
adesea glanduloase ; frunzele penatisecate, cu foliolele sesile, lungdrete,
adnc penatifide cu lobii dintati; florile

rosii-rozee sau albe, dispuse in umbele multiflore, caliciul cu 5 sepale

ovale, adesea evident-nerviate, scurt
aristate, corola cu 5 petale neegale,
abia unghiculate, cele 5 stamine glabre, fertile stint dilatate la bazd ;
fructele capsule dehiscente prin 5
valve. Creste prin locuri nisipoase,
cultivate si inculte, gradini, cmpuri,
pe lngd drumuri. Aprilie--Septembrie.

Pliscul - cucoarel (Mold.), Geranium

pratense L., vezi Greghetin.
Plop, Populus alba L., vezi Plop-alb.
Populus nigra L., vezi Plop-negru.
Populus pyramidalis Rozier., vezi

Plutd i Populus tremula L., vezi

Plop-de-munte.
Plop-alb, Plop, Plutd. [fr. Bouillard,

Peuplier-blanc ; g. Silb er pap p e I].

Populus alba L.
mare arbore
cu scoarta crpatd din fam Salicaceae,

ramurile intinse, mugurii paslosi; frun-

zele alterne, rotund-ovale, angulatdintate sau cu 5 lobi, sunt pe partea

inferioar albe ca zapada (niveu tomentoase), scurt-petiolate; florile dioice, dispuse, in amente, ce apar inaintea
frunzelor, florile mascule cu 8 stamine,
au solzii
vilos-prosi,

solzii amentelor femele sunt crenati.

Creste prin lunci si zavoiuri, pe

www.digibuc.ro

ZACH. C. PANTU

marginea poienilor, uneori cultivat.

MartieAprilie. Me lif.
Plop-de-munte, Plop, Plop-tremurdtor

[fr. Tremble; g. Z itter-P app e I,

Populus tremula
L. 1. arbore de mdrime mijlocie, cu
scoarta netedd, alb-verzuie din fam.
Salicaceae, frunzele lungpetiolate, aproape orbiculare (circulare), dintate,
la inceput mdtdsos-proase, la urmd
pe ambele pat-0 glabre lungpetiolate,
A s p e, E s p e].

i prin locuri uscate.

piile necultivate

MartieAprilie.

Nymplzaea alba L., vezi

Nufr-alb.

Plumun-galbenfi (Trans.), Nuphar luteum Smith , vezi Nufr-galben.

Plumnrea, Pulmonaria officinalis L.,
vezi Cuscrisor.

Plumnrie (Trans.), Pulmonaria officinalis L., vezi Cuscrisor.

cauzd frunza acestui arbore se miscd

PlumnfiricA (Trans. Muntii-Apuseni)

Pulmonaria rubra Schott. et Kotschy.,
vezi Cuscrisor.

fiorile dioice, cenusii, dispuse in lungi

amente cilindrice si apar inaintea frun-

Plumiera - albi (Trans.), Nymphaea

cu petiolul lateral comprimat, din care

la cea mai mic adiere a vntului ;

zelor, solzii amentelor incii sau penatifizi sunt dens- si lung-ciliati pe

margine, florile mascule cu 8 stamine.

Creste prin pduri i tufise. Martie

Aprilie.

Plop-negru, Plop, Plopul-adevrat. [fr.

Peuplier Suisse, Peuplier-franc ; g.
Schwarzpappel] Populus nifrumos arbore cu scoarta
gra L.
crepata din fam. Salicaceae, frunzele
triangular-ovale, acuminate, serate, de
ordinar mai lungi decdt largi, glabre
chiar din tinerete, la Inceput chiar
glutinoase (lipicioase) ; ramurile Intinse ; florile rosietice, dioice, dispuse
In lungi amente cilindrice, cu solzii
fimbriat-ciliati i glabrii ; florile mascule cu 12 stamMe. Creste prin lunci
zdvoaie. MartieAprilie. Melif.
Lemnul alb si moale al acestui arbore

este Intrebuintat in industrie, scoarta, intrebuintata uneori la tbacitul pieilor.

Plop-piramidal, Populus pyramidalis

Rozier., vezi Plut.
Plop-tremurator, Populus tremula L.,
vezi Plop-de-munte.

Plopul-adevrat, Populus nigra L.,

vezi Plop-negru.

Plonicar, Aricor, Cornisor, Cornulet.

[g. Hornkpfchen].

Ceratocephalus orthoceras DC. syn. Rununculus testiculatus Crantz. O. foarte

mica planta erbacee din fam. Ranunculaceae, Milos tomentoas cu frunzele toate radicale, divizate In lobi
lineari ; florile mici sunt galbine, solitare si terminale, caliciul cu 5 sepale,
corola simpld cu 5 petale, prevdzute
pe unghiculd cu cdte o foveold nectariferd ; fructele cu 3 loje dintre care

numai una fructiferd, cu o singurd

smnt, celelalte 2 goale, rostrul
fructelor este drept. Creste prin cam-

Plumnrit, Pulmonaria officinalis

L., vezi Cuscrisor.

alba L., vezi Nufr-alb.

Pluta (Munt.), Nuphar luteum Smith.,
vezi Nufdr-galben i Nymphaea alba
L., vezi Nufdr-alb.
Plut, Populus alba L., vezi Plop-alb.
Plut, Plop, Plop-piramidal. [fr. Peuplier d'Italie; g, ItalienischePopulus pyramidalis
P app el].
Rozier t). mare si frumos arbore din
fam. Salicaceae, ramuri drepte, ce ies
aproape dela baza trunchiului, and
astfel coroanei o forma de piramidd.
lung si Ingust ; frunzele romboidale sau triangular-ovale, mai late
decAt

lungi

glabre ; florile cu

anthere purpurii. Acest arbore, originar din nordul ltaliei, din Crimea
si Himalaya, se cultivd adesea pentru
impodobirea aleelor. Aprilie.
Unii botanisti, considerd aceast

plant numai ca o varietate de Populus nigra L.

Plut-galben (Munt.), Nuphar luteum

Smith., vezi Nufr-galben.
Plutic (Munt. jud. Ilfov). [fr. Petit

nnuphar, Petit volet franges ; g.

Seekanne, Teichblume].

Limnanthemum nymphoides Link., syn.

Villarsia nympho ides Vent. 21-. frumoasd

plantd erbacee, aquaticd din fam.

Gentianaceae, frunzele inferioare al-

terne, cele superioare opuse, petio-

late, cordiform-orbiculare, coriacee,

verzi-lucitoare, plutesc la suprafata
apei ; florile galbine, mdrisoare i fru-

moase sunt reunite In umbele axilare,

caliciul cu 5 diviziuni, corola rotatd,
caducd, cu 5 diviziuni ciliate, stamine

5, ovarul cu un stil scurt, conic, ter-

minat printeun stigmat bilo bat ; fructul capsuld cdrnoas, cu seminte cornprimate, marginat-ciliate. Creste prin
apele stagnante i lin curgdtoare. Iu-

lieAugust.

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

Plutitoare, Glyceria fluitans

R. Br.,

vezi Rouricd.

Plutnit (jud. Braila), Nymphaea alba

L., vezi Nufk-alb.
Plutnite (cnf. Dr. Gr. Antipa, Delta
Dunkii pag. 55), Nymplzaea alba L.,
vezi Nufr-alb.
Poal, Scropludaria nodosa L., vezi
Buberic.

Poala-Maicei-Domnuhd, Convolvulus
arvensis L., vezi Volburd si Santolina Chamaecyparissus L., vezi Lemnul-Maicei-Domnului.

Poala-Maicii-Precesta (Trans. Blaj,

Jud. Trnava - micd)
Plectranthus
fruticosus L'Hrit. 1. mic arbust din
fam. Labiatae de 60 cm. pand la 1,20
m. inaltime ; frunzele petiolate, cuneate pand aproape cordiform-ovale,
dublu crenatdentate, glabriuscule, cele
florale bracteiforme ; florile frumos
albastre, pedunculate, dispuse In ver-

ticile, reunite intr'un racem terminal,

caliciul cu 5 dinti, corola bilabiatd cu
tubul de 2 ori mai lung deck caliciul,
tubul corolei prevAzut la bazd cu un
pinten, buza superioard quadrifidd cu
pete violete, buza inferioard intreaga,
mai lungd si putin emarginatd. Plantd,

originard din Africa tegiunea Cap,

cultivatd uneori i pe la noi ca plantd
ornamentald. IulieAugust.
Poala-Maicii-Precisti (Trans. Lupu,

jud. Alba inferioara), Coleus Blumei

Benth., vezi Mireasd.
Poala-rndunicel, Convolvulus arvensis L., vezi Volburd.
Poala - Sntei - Marii, Chrysanthemum
Parthenium Pers., vezi Spilcute.
Poala - Sntei - Mrii (Trans. Bozes,
jud. Hunedoara), Geranium macrorrhizum L., vezi Priboi.
Poala-Sf-tei Mrif (Bucovina), Chaituna Marrubiastrum L., vezi Coada-

231

rile deschis-violacee, la gat i pe buza

inferioard cu puncte intens-violacee.

Creste pe marginea pdurilor, in

cranguri i prin fnetele de prin paduri. lunieAugust. Melif.
Poam (Mold. si Bucovina), fructele
comestibile de Vitis vinifera L., vezi
Vita-de-vie.

Poama-momitei, Empetrum nigrum L.,

vezi Vuietoare.

Poama-vulpei, Paris quadrifolia L.,

vezi Dalac.
Poame (Bucovina, Prisaca, jud. Cmpu-

lung), Fragaria vesca L., vezi Fragi.

Poame-de-pmnt, Solanum tuberosum
L., vezi Cartofi.
Poamele - mtei, (Bucovina, Campulung), Cynoglossum off icinale L.,
vezi Ardriel.
Pochivnic, Chiperul-lupului, Lingurapopii, Nejitnicd (Bucovina), Piparus,
Piperiul-lupului, Popilnic (Banat si

Trans.), Popivnic (Mold.). [fr. Oreille-d'homme, Rondelle, Cabaret ; g.

Haselwurz]. Asarum europaeum L. 21, micd plantd erbacee din
fam. Aristolochiaceae, rizomul tarator (repent) miroasd a piper ; tulpina

foarte scurtd, are la vrf 2 frunze

opuse, lungpetiolate ; frunzele reniforme mari, coriacee, sunt de un
verde lucitor pe partea superioard si
de un verde deschis pe partea inferi-

oara ; intre cele 2 frunze se afla o

floare mdricicd de o coloare brun- rorosieticd, scurt pedunculatd, asezata la

varful tulpinei foarte scurte; periantul
regulat, urceolat-campanulat, cu 3 lobi
egali si persistenti, stamine 12 libere,
inserate pe un disc epigin, stilul scurt,

terminat printr'un stigmat cu 6 lobi ;

fructul capsuld cu 6 loje. Creste prin
pdduri umede i umbroase. Aprilie

ros urat din fam. Labiatae, tulpina

Maiu.
Radacinile se ferb 0 se beau contra tusei
0 a searii puterilor trupe0i i pentru dureri
de stomac, Aceasta planta, taiat marunt se
d in oviz cailor pentru suspin, in unele localitdti se intrebuinteazd 0 contra scro-

dreaptd, ramificatd, aproape fdrd peri ;

frunzele cordat-oblonge, crenat-sera-

Pocnitoare (Dobrogea, Constanta pe

matei.

Poala-Sf-tei-Marii [fr. Npta-dnud ;

g. Nacktes-Katzenkraut].Ne-

peta nuda L. 21, plantd erbacee cu mi-

te, ascutite, pe ambele pkti glabre si

verzi sunt sesile, cele inferioare scurt
petiolate ; florile albe, dispuse in ver-

ticile de 10-20 flori, formnd impreund un racem terminal, caliciul

cu dintii lineari ascutiti, egal de lungi ;

fructele nucule tuberculat-scabre, la

vrf pdroase si var. violacea Koch.,
syn. Nepeta pannonica Jacq. cu flo-

fulelor.

malul mrii, auzit din gura poporului

In vara anului 1920), Ecballium Elaterium Rich., vezi Plesnitoare.
Podbal, Curu-gdinei, Podbeal (Trans.),
Podval (Munt.). [fr. Pas-d'ane ; g.

Huflattich].

Tussilago Far fara

L. 21, micd planta erbacee din fam.
Compositae, rizomul cdrnos, emite

tulpini florifere !Arms tomentoase,

www.digibuc.ro

232

ZACH. C. PANTU

acoperite de numeroase frunze squamiforme, rosietice si terminate printr'un capitul de flori galbine ; involucrul format din bractee dispuse pe
until sau 2 rnduri ; florile numeroase, cele marginale ligulate, sunt

Polei (Trans.), Mentha Pulegium L.,

barbtesti si mai putine ; florile apar

Inaintea frunzelor, cari sunt radicale,
rotund-cordiforme, angulat-dintate
alb-tomentoase pe partea inferioard ;
fructele achene cilindrice, costate
prevdzute cu o egretd (papas) de peri

Muschi acrocarp din fam. Bryaceae,

micd plantd erbacee, dioica, verde-

femele, dispuse in mai multe randuri, cele centrale tubuloase sunt

pluriseriati. Creste pin locuri argi-

loase calcaroase i umede, pe lngd

praie, pe coaste i maluri rupte.
MartieAprilie. Melif.
Rizomul si radacinele posed proprietati
,s. Tussitaginie i capitulele acestei plante
sub forma de infusiune sunt intrebuintate
contra tusei; cu frunzele proaspete de Podbal, se pot face cataplasme.

amare si sudorific e. Frunzele ,Folia Farfarae"

Podbal-de-munte, Arnica montana L.,

vezi Arnicd.

Potbeal (Trans.), Tussilago Farfara

L., vezi Podbal.

Podbeal - de - ap. (Trans.), Alisma
Plantago L., vezi Limbarit.

Podbeal- de munte (Trans.), Arnica

montana L., vezi Arnica.

Podval (Munt.), Tussilago Farfara L.

vezi Podbal.
Pojarniti (Mold.), larba-lui-Sft. loan,

Sanitoare, Sdnitoare, Sundtoare.

(Munt.). [fr. Millepertuis, Herbe-de-la-

Saint-Jean ; g. lohanniskraut].

Hypericum perforatum L. 21- planta

erbacee din fam. Guttiferae - Hypericoideae (Hypericaceae), tulpina
dreaptd, rigidd glabrd, cu 2 muchi,
mai mult sau mai putin evidente, netedd i ramificatd ; frunzele opuse,
oval-oblonge, cu punctuatiuni translucide

(pelucide) ;

aurii sunt numeroase

florile galbine
i

dispuse In

corimbe, la vrful tulpinei i ramurilor,

caliciul cu 5 sepale lanceolate, ascutite i Intregi, de 2 ori mai lungi deck ovarul, corola cu 5 petale galbene,

de 2 ori mai lungi decdt caliciul

prevAzute cu glandule negre, stamine

numeroase, dispuse In fascicule, stile

fructul capsula ovald cu 3 loje.

Creste prin fanete uscate, pe coline
aride i prin mrdcinisuri. IunieAu3;

gust*

Floarea acestei plante, plrnadit in rachiu este buna pentru rani i pentru diaree,

iar pusa in unt-de-lemn este Mina pentru

arsuri i alte rani.

vezi Busuiocu-cerbilor.

Polomid (Trans.), Cirsium arvense

Scop., vezi Plmidd.

Pomnit, Fragaria vesca L., vezi Fragi.
Pomw1, Muschi. [fr. Bryum argent ;

g. Silberweisses-Kn otenBryum argenteum L. 21-.

m o o s].

alburie ; tulpina ramificatd de 11/2-2V,

cm. Malta ; frunzele lat-ovale, acumi-

nate, Intregi, alburii pe partea superioard, avnd astfel aspectul de un

alb-argintiu, ele sunt imbricate si alipite de tulpin ; capsulele regulate,
aproape cilindrice atdrnd In jos (pendente), peristomul intern abut, cilii
peristomului intern, prevAzuti cu apen-

dice, operculul conic. Creste pe ziduri, pe coperise, pe marginea drumurilor In locuri umbroase i umede,
formand adesea mici tufe albicioase.

Pomu0oarfi (Mold.), Ribes petraeum

Wulf., vezi Pltior si Ribes rubrum
L., vezi Coackd.
Pomm'.or-bAetesc (Bucovina, Cmpulung), Impatiens Noli tangere L.,
vezi Slbanog.
Poplnic (Cnf. Bucura Dumbravd, Cartea muntilor), Anemone Hepatica L.,
vezi Popilnic-iepuresc.

Popndaci se numeste totalitatea numeroaselor ridicdturi, cari au forma

unor musuroaie, ce sunt formate din
rogozurile, care cresc in mocirlele
statornice din cmpia Romniei si
cari fiind Inconjurate de apd, sunt
astfel izolate unele de altele, ca niste
mici insule. Dintre rogozurile, ce intrd in constitutiunea acestei caracteristice formatiuni vegetale mentiondm

ca pe cea mai important pe Carex

stricta Good., syn. Carex elata All.,

sau Carex Hodsonit A. Benn. 4. plantd

ierboas, fr stoloni, Indesuit. cespitoasd din fam. Cyperaceae, tulpina

(paiul) pdti la 1 m. Inltime, rigiderect cu muchi ascutite ; frunzele late

de 2-5 mm. sau chiar pnd la 8

mm. suriu-verzi ; vaginile frunzelor

toate reticulat-sfrticate, solide, galbin-brune cu carena ascutit ; spicele
mascule 1-2, cele femele 2-3 erecte ;

sesile sau cele inferioare scurt-pe-

dunculate, sunt de 1-4 cm., lungime.

Utricule comprimat-elipsoide, cam cu
6 nervure, uneori pnd la 8 nervure.
Creste prin livezi mlstinoase, prin

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

mocirlele statornice din campia Romniei.

Popndacii, priviti din apropiere,

par ca niste snopi de rogoz, asezati

in apd i cari la varf sunt verzi, iar
trunchiul lor inalt de 1 m. i lat de
30-35 cm. este brun la bazd. Vdrful
verde al snopului II formeazd rogozul Carex stricta ; iar trunchiul snopului este constituit din resturile acestei caracteristice plante, cari nu
putrezesc, ci an de an, se transforma

ginea sinuata

233

striata, de culoare

alba-cenusie, apoi cenusiu-galbuie sau

roscat-negricioasa, la vdrf cu mici
pete rosietice sau brune ; lamele neegale, albe, devenind brun-purpurii

apoi negricioase sunt libere i ventricoase, sporii elipsoizi sau sferici-

eliptici ; piciorul neted, alb, rigid f istulos, striat-angulos, Ingustat in partea superioard, inelul infer, necom-

rogozului Carex stricta, care for-

plect, dispare de timpuriu. Creste in

grupe pe pamAnt prin gradini livezi,
drumuri, vara-toamna. Intrebuintata
odinioard pentru a fabrica cerneala
neagra.Coprinus comatus Fr. [fr. Co-

dacilor, natura se ingrijeste de mai

lnainte a pregati terenul din mlastini

tintling, Schopf-Tintenpilz,
Walziger-Schopfpilz]. Ciu-

mereu intr'o masd turfacee (turfoasd).

Acestea fiind conditiunile de viata ale

meazd masa preponderanta a Popiin-

prin descompunerea radacinilor si rizomelor de stuf (Phragmites), uneori

si de papurd (Typha).
Popaz. [fr. Cvadille ; g. Kapuzine r-

samen, Lusesamen] semintele

de Sabadilla officinalis Brand., syn.

Veratrum officinale Schlecht. sau Schoenocaulon off icinale A. Gray. 21, mare plan-

td erbacee bulboasa din fam. Liliaceae, care creste In Mexico si Venezuela ; foile inguste, lineare, ascu-

tite intregi rigide, i verzi, amintind

foile de Gramineae ; florile albe-verzui sunt polygame (adica flori mascule, femele si ermafrodite) i dispuse
intr'un racem spiciform, cele ermafro-

dite in partea inferioara, cele mas-

cule in partea superioard ; fructul

compus din 3 mici capsule uscate de

coloare cenusiu-rosieticd, cari contin
semintele negricioase In forma de
secera.

Aceste seminte cunoscute In farmacie sub

numirea de ,Semen Sabadillae" stint intrebuintate in medicina contra vermilor intestinali, a reumatismelor, a nevralgiilor si contra paduchilor. Din semintele acestea se extrage Veratrina, alcaloid intrebuintat in medicina. Popazul este folosit de popor ca me-

dicament, femeile II intrebuinteaza pentru

conservarea si cresterea parului. Popazul,
tiMd toxic, trebue utilizat cu mare bagare
de seama.

Popdele, (j. Prahova, Bucegi.) Rhododendron Kotsclkyi Simk., vezi Smirdar.

Popenchi, Mold. j. Iai i Vaslui).
Caciula-serpelui (Bucovina). Coprinus

atramentarius Fr. (Bull.) [fr. Coprin

encre; g. Echter-Tintenpilz,

Echter-T intlin gl.

Ciuperca comestibild in tinerete din fam. Agari-

caceae, paldria putin carnoasa aproape

membranoasd, la inceput oval-globuloasd, apoi alungit campanulatd cu mar-

prin-chevelu, Quinal d'az; g. S chop f-

perca comestibild in tinerete ; palaria

putin carnoas, alburie apoi rozee si
la urind neagra, la inceput cilindrica,

intinsd mai tdrziu si acoperita de

solzi filamentosi alipiti ; lamele succesiv albe, rozee i negrii sunt libere
lineare, dizolvandu-se la urmd in-

tr'o masa neagra, cu sporii elipsoizi

sau sferici-eliptici, brun-inchisi ; piciorul fistulos, cilindric, alb, batnd in

roz, sau liliachiu este fibrilos si umflat la baza, inelul alb, subtire si mobil. Creste in grupe, sau singuratic,
pe pamant gras i umed; varatoamna.
Popilnic (Banat si Trans.), Asarum
europaeum L., vezi Pochivnic
Pepilnic -lepuresc, Foaie - de - vioara
(Trans.), Popdlnic, Popivnic-iepuresc,
Scanteutd-de-munte, Trei-rai (Mold.).
[fr. Herbe-de-la-Trinit ; g. Lebe r-

blmchen ; Marzbliimchen].

Anemone Hepatica L., syn. Hepatica

tritoba Chaix. sau Hepatica nobilis Rchb.

21.. mica planta erbacee din fam. Ranunculaceae ; frunzele radicale trilo-

bate, la baza profund cordate, lungpetiolate, cu lobii intregi, obtusi, lucitoare, coriacee, adesea rosietice pe
partea inferioard, ele persista de ordinar si in timpul iernei ; flori viola-

cee, mai rar rozee sau albe, apar

inaintea frunzelor, i sunt insotite de

un involucru foliaceu, foarte apropiat
de flo are si caliciform, format din 3 f o-

liole, foarte apropiate de caliciul, cu

6-9 sepale petaloide, corola lipseste ;
fructele oblonge, tomentoase, mici,
lara codite si cu stilul scurt. Creste

prin paduri umbroase In regiunea mon-

tand. MartieAprilie.
Popinci (Bucovina, Cmpulung), Armiliaria mellea Vahl., vezi Ghebe.

www.digibuc.ro

234

ZACH. C. PANTU

Popinci (Bucovina, numire comunicat

de D-1 Prof. M. Gufuleac). [fr. Pholiote changeant ; g. S to ck s c hPholiota mutabilis Sch.
w a In
Ciupercd comestibila din fam. Agaricaceae, pdlria galben-rosieticd, ruginie sau brund, convex sau depri-

matd, neteda rar solzoas ; lamele

galbene, apoi roscate, adnate decurente ; piciorul (stipa) galbui ferugi-

nos, avnd adesea solzi negriciosi,

este rigid curbat sau rasucit, mai
lung deck diametrul pdlriei ; carnea
alburie, cu slab miros

de fructe.

Creste In mici tufe cespitoase, pe

trunchiul arborilor din padure, adesea,

primdvara, vara i toamna.
Popinci (Bucovina, numire comunicatd

de D-1 Prof. M. Gupleac), Pluteus

cervinus Sch. Ciuperca cdrnoas, co-

mestibild din fam. Agaricaceae cu

pldria brund, sau inchis-roscata, uneori mai deschisd pe margine, piciorul

alburiu, acoperit de mici fibre ce-

nusii sau negrii, cam egal cu diametrul pdldriei ; lamele albe apoi rozee,

indesuite, carnea moale, cu miros

puternic, este putin gustoasd, din
care cauzd nu prea este cautata.

Creste prin paduri de cu primdvara

pan toamna, cu deosebire pe rang&
trunchiul arborilor batrani.
Popivnic (Mold.), Asarum europaeum
L., vezi Pochivnic.
Popivnic-iepuresc, Anemone Hepatica
L., vezi Popilnic-iepuresc.
Poponet, Convolvulus arvensis L., vezi

ceolatd, ascutit, deschis-rosie (cenusiu-rosie) pe din afara, pe din

lduntru cu striatiuni purpurii, inflo-

rescenta cilindrica. Creste prin fnete

umede, cu deosebire In padurile regiunei montane, prin rdrisuri i p oieni.

Maiulunie.

Poranici (Trans.), Poroinic. [fr. Orchis

male; g. Mnnliches-Knaben-

k r au t].Orchis speciosa Host., syn.

Orchis mascula L. var. speciosa Koch.
21-. plantd erbacee din fam. Orchidaceae, tuberculi intregi, ovali sau sub-

globulosi ; tulpina dreaptd dela 20

50 cm. Inaltd ; frunzele oblonge sau

oblong-lanceolate, lucitoare i uneori

cu pete brune ; florile de un frumos
purpuriu, reunite inteun mare si frumos spic alungit, putin lax, labelul

mare cu puncte rosii inchise, crenelat, cu 3 lobi, foliolele perigonului

lung-ascutite i intinse, pintenul cilindric este orizontal i egal de lung
cu ovarul. Creste prin livezi si fnete umede, In regiunea montand
subalpind. Maiulunie.
Din tuberculele acestei plante se p e-

parh Salep.

Porcan (Bucovina, Campulung pe

Rune). [fr. Barbe-de-bouc, Hydne imbriqu, Hydne cailles imbriques ;

g. Habichtsschwamm]. Hyd-

num imbricatum L., syn. Hydnum squarrosum Nees. Hydnum cervinum Pers.

Ciupercd comestibild din fam. Hyd-

naceae, pdldria carnoas, brun-ce-

Volbura.

nusie la inceput, convex-plana, apoi

Pdpusoi.

(in

sau

infundibuliformd

Popusoi (Mold.), Zea Mays L., vezi

subumbilicat

Poranici (Trans.), Orchis fusca Jacq.,

vezi Poroinic i Orclzis Morio L.,

solzi (squame) floconosi, concentrici,

nezonatd, de 6-12 cm. ldtime ; pe

vezi Untu-vacei.
Poranici (Trans.). [fr. Orchis guerrier ;
g. Knabenkraut]. Orchis militaris L. 2I-. plantd erbacee din fam.
Orchidaceae, cu tuberculi intregi, ovali sau subglobulosi ; foile inferioare mari, invaginante la bazd, oblongeliptice ascutite, Ingramddite, luci-

toare, groscioare, aproape carnoase,

la vrf cuculat constranse (rdsucite
in cornet) ; florile mari, au un pldcut,
dar slab miros de cumarind,
lobul mijlociu al labelului brusc
diviziunile lobului median al labelului, mai late deck lobii laterali

mai scurte deck partea centrald a

labelului, prevazutd cu papile peniciliate rosii-purpurii, casca oval-lan-

forma de plnie), acoperitd de

partea inferioard cu aculei moi, de-

curenti, albi cenusii, lungi i subtiri,

fragili ; piciorul (stipitele) scurt, ne-

ted, cenusiu ; sporii globulosi, tuberculati, deschis-galbui, la urmd brunii ;

carnea alb-cenusie, la urmd negri-

cioas, are un gust amar. Creste in

pdduri de brad, pe iarbd In rdrisuri.
lulieOctombrie.
Porcink Portulaca oleracea L., vezi

larbd-grasa.
Poriu (Trans.), Allium Porrum L., vezi
Praz.

Poroambe, fructele de Prunus spinosa

L., vezi Porumbar.
Porob (Trans. jud. Hunedoara, cnf. Ittu,
Nomenclatura romand pag. 8), Abies
alba Mill., vezi Brad-alb.

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

Poroinic, Bujori, Gemanaritd, Poranici

(Trans.), Poroinicd. [fr. Orchis pour-

pre; g. Purpurrotes-Knabenkr au t]. Orchis fusca Jacq. syn Or-

chis purpurea Mids. 21-. plant erbacee tu-

berculoas din fam. Orchidaceae, tuberculi intregi, ovali, tulpina dreapta

robust ; frunzele mari, oblonge,
lucitoare si de un frumos verde ; florile mari, reunite intr'un spic conicoblong, casca rosu-brund, cu puncte
rosii-purpurii ; labelul, alb sau rozeu,
cu puncte catifelate purpurii, este trilobat i atarnd in jos. Creste prin paduri umede i umbroase. Maiu-lunie.
Din tuberculele acestei plante se prepara
Salep".

Poroinic, Orchis Morio L., vezi Untuvacei. Orchis papilionacea L., vezi
Gemanarit si Orchis speciosa Host.,
vezi Poranici.
Poroinic-alb (Munt. j. Ilfov Malu-Spart),

Platanthera bifolia Rich., vezi Stu-

Poroinia, Orchis fusca Jacq., vezi Poroinic.

Porombar, Prunus spinosa L., vezi Porumbar.

Portocal [fr. Oranger ; g. 0 range n-

baum, Pomeranzenbaum].

Citrus Aurantium L. b. arbore tot-

deauna verde din fam. Rutaceae, tulpina, de marime variabild dela 1-12
m. inltime, netedd, cilindric, uneori

ramificatd dela bazd, scoarta brunverzie, lemnul compact alb si putin

odorant ; frunzele oval-oblonge, acuminate, cu petiolul putin aripat i articulat, sunt intregi, coriacee i lucitoare ; florile albe, plcut mirositoare,
sunt dispuse in buchete pauciflore, la
vdrful ramurilor ; caliciul urceolat cu

5 lobi, corola cu 5-8 petale, 20-25

stamine ; fructele comestibile numite :

Naramze, Portocale sunt globuloase,

de coloare galbind-roscatd, (coloare
particulard numitd: portocaliu, (nararn-

ziu), coaja subtire, miezul dulce si

suculent. Planta interesantd
originard din Asia, astzi mult cultivat prin pile din regiunea mediteraniand, iar pe la noi se cultivd uneori numai prin casele oamenilor
prin flordrii. MaiuIulie.
Florile, fructele, frunzele i esenta extrasd
din ele sunt Intrebuintate in medicind i in
industrie : ,Fructus Aurantii immatuture,
,Cortex Aurantii fructus", Olcurn Aurantii
pericarpii" i florile i frunzele : ,Flores resp.
Folia Aurantir.

235.

Portocale, Naramze [fr. Orange ; g.

Orange, Pomeranze]. fructele

comestibile de Citrus Aurantium L.

vezi Portocal.
Portolac (Trans. Teius, jud. Alba-inferioard), Portulaca grandiflora L.,
vezi Agurijoard.
Portulace, Portulaca grandiflora Lindl.,

vezi Agurijoard.
Porumb (Munt.) Zea Mays L., vezi PApusoi.
Porumbar, Cotobrel (Trans.), Mrdcine,
Porombar, Porumbel, Porumbrel, Sco-

rombar, Spin (Trans.), Tarn. [fr. B-

pine-noire, Bbaupin-noir, Prunellier ;

g. Schlehe, Schwarzdorn].

Prunus spinosa L. b. arbust foarte

spinos si malt ramificat din fam. Rosaceae, ramurile proase In tinerete,

devin mai trziu glabre, si se termina
printr'un spin ; mugurii florali uniflori
sau biflori sunt solitari, ate doi sau
cate trei ; florile albe, apar odat cu
frunzele ; fructele drupe globuloase,
erecte, negrii albstrii, au un gust acru i sunt cunoscute sub numirile
de : Poroambe, Porumbe, Porumbenegre, Porumbele, Scoroambe. Creste pe margini de pduri, tufisuri si
locuri inculte. Aprilie Maiu. Melif.
Porumbe, fructele de Prunus spinosa
L., vezi Porumbar.

Porumbe-negre, Prunus spinosa L.,

vezi Porumbar.

Porumbei, Ceapa-cioarei, Cocosei,

Porumbu-cucului (j. Mehedinti), Zambila-motata. [fr. Muscari-faux-botryde

g. Trubel-Bisamhyacinthel.

Muscari botryoides Mill. 21- mica;

plant erbacee, bulboasd din fam. Li-

liaceae, frunzele linear-lanceolate, ca-

naliculate, erecte, egal de lungi sau

mai scurte dect tulpina ; florile al-

bastre cu dintii alburii, dispuse Intr'un

racem oblong, la inceput compact, pe

uraid lax, sunt aproape globulos-ovale, atarnand In jos, cele superioare

sterile sunt erecte.
Muscari race-

mosum Mill. 24. [fr. Ail-des-chiens,

Poireau-femelle ; g. Traub enh y a-

cin th e]. Se deosebeste de specia

precedentd prin frunzele sale lineare, canaliculate, arcuat-recurbate

moi (flaccide) si prin florile odorante,
de un albastru-inchis, cu dintii albi.
Ambele specii cresc pe campuri, prin
vii, livezi, cranguri si rdrisuri. Aprilie
Maiu.

Porumbel, Prunus spinosa L., vezi Ponunbar.

www.digibuc.ro

236

ZACH. C. PANTU

Porumbele, fructele de Prunus spinosa.

L., vezi Porumbar.
Porumbrel, Prunus spinosa L., vezi
Porumbar.
Porumbu-cucului (jud. Mehed.) Arum
maculatum L., vezi Rodu-pmntului
Muscari botryoides Mill., vezi Porumbei.

Pospang (Trans. Satu-mare), Buxus

sempervirens L., vezi

Postrnac (Mold.), Pastinaca sativa

L., vezi Pastarnac.

Postrnap (Trans.), Pastinaca sativa

L., vezi Pastarnac.

Potcapu-calughrului. [fr. Liondent ; g.
Lvenzahn]. Leontodon hispidus L.
planta erbacee din km.
Compositae, raddcina oblica trunchiatd ; tulpina scapiformd, terminatd
printr'un singur capitul ; frunzele toate
radicale, oblong - lanceolate, dintate,
sau penatifide i impreun cu tulpina
scapiforma i cu involucrul acoperite
cu peri scurti, desi l bi-trifurcati ; florile galbine, dispuse intr'un capitul,
21..

insotit de un involucru, format de

numeroase foliole imbricate, dispuse

de doud rnduri ; fructele achene
striate cu un papus alb-murdar, format
pe mai multe randuri de peri, cei interni
plumosi, cei externi mai scurtii numai

denticulati. Creste prin pasuni, fnete

locuri aride din regiunea sesurilor,

pand sus in regiunea alpina. Iulie

August.

Potiras, Soldanella montana Willd.

Soldanella alpina L., vezi Degetdrut.
Potirase, Soldanella montana Willd.,
vezi Degetdrut.
Potivnicu (Trans. in Muntii-Apuseni),
Asarum europaeum L., vezi Pochivnic.

Potroaci (Mold.), Erythraea Centaurium Pers., vezi Fierea-parnntului.

Potroac (Munt. Ilfov), Gratiola officinalis L., vezi Veninarit.

Potrocut (Bucovina), Erythraea Centaurium Pers., vezi Fierea-pmAntului.

truge cu totul sau numai in parte,

ramannd peridiul intern, care este

papiraceu (subtire i uscat) de coloare alba, devenind la maturitate de

coloare cenusie ca plumbul ; carnea aldevine mai tdrziu olivacee i brunroscata; la maturitate, se deschide la
vrf i peridiul intern, lasnd sa iasd un
praf brun-roscat, format din sporii lung
pedicelati ai ciupercei. Creste prin

gradini, livezi si pdsuni pna sus in

regiunea alpind ; vara i toamna.
Praji (Mold.), Allium Porrum L., vezi

Praz.
Prsad (Basarabia, Suruceni, jud. LApusna), Pirus communis L., vezi Par.
Prsade (I3asarabia, Suruceni, jud. Lapusna), fructele comestibile de Pirus
communis L., vezi Pere.
Prsnel, Myriophyllum spicatum L. si
Myriophyllum verticillatum L., vezi
Penitd.

Prsnelile-ciobanului (Bucovina Cmpulung, Rardu), Centaurea axillaris

Willd., vezi Vinetele.
Praz, Ceapd-blandd (Trans. Nasaud),
Poriu (Trans.), Praji (Mold.), Pur.
[fr. Poireau, Porreau ; g. P orrei,
Porree]. Allium Porrum L. 4.
planta erbacee, bulboasd din fam. Liliaceae, bulbii alungiti, tulpina cilindried cu frunze pnd in partea mijlocie ; frunzele plane, lat-lineare, au
vaginile cdrnoase ; florile rozee, numeroase, dispuse Inteo umbela globuloas, foliolele periantului sunt pe
partea dorsald carinate i aspre, (scabre), staminele sunt ceva mai lungi
deck periantul. Originard din regiunea mediteraniand, la noi cultivatd
ca plantd culinar. lunieIulie. Melif.
Prazul-lepurelui, Allium Scorodop rasum L., vezi
Prelungoas, Glechoma hederacea L.,
vezi Silnic.
Prescura (Bucovina, Cmpulung), Potentilla Anserina L., vezi Coada racului.

Praful-strigoilor, praful galben (sporii)

de Lycopodium clavatum L., vezi Pe-

Prescurarit (Trans. Zlatna, jud. Alba-

Prahalt (Mold.), Parhaita (Mold.). [fr.

Boviste couleur de plomb ; g. B e i-

Prescurarit (Trans. Petelca, jud. Albainferioard), Sempervivumtectorum L.,

vezi Urechelnit.
Prescurele (Cnf. Bucura Dumbravd Cartea Muntilor", pag, 50). Leontopodium alpinum Cass., vezi Albumeald.
Erodium cicutarium L'Hrit.,
vezi Pliscul - cucoarei si Geranium
phaeum L., vezi Palaria-cucului.

dicutd.

far b iger-Bov is t, Kugelbovist].

Bovista plumbea Pers.,
Mica ciuperca, comestibild in liner*,
din fam. Lycoperdaceae, receptaculul

globulos, sesil, avand 2-3 cm.

in

diametru, invliul (peridiul) dublu,

cel extern este alb, dens, si se dis-

inferioar), Sempervivum tectorum L.,

vezi Urechelnitd.

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

Priboi,

13Anat (Trans.), Cumdtrd

(Trans.), Floarea-vinului, Muscatd,
Muscata - jinului, Poala-Sntei-Mdrii
(Trans.), [fr. Granium-A-long - rhi-

zome; g. Grosswurzeliger-Kra-

nichschnabel, Grosswurzeliger-Storchschnabel.].

Geplantd

ranium macrorrIzizum L. 21..

erbacee pubescent de un verde
frumos din fam. Geraniaceae, rizom

gros, tulpina simpld in partea inferioara, dichotomic ramificatd i glan-

dulos-pdroas In partea superioard;

frunzele, pldcut mirositoare, palmatifide cu 5--7 lobi, adesea pdtate cu rosu;

florile mari, ale cloud, de un rosu

ca sngele, au caliciul inchis in tim-

pul infloririi, aproape globulos, corola

cu petalele orbiculat-obovale sau spatulate i lungunghiculate, rosii ca

sangele, staminele mai lungi cleat

petalele, sunt plecate In jos ; fructele

glabre, cu valvele transversal-rugoase.
Creste pe stanci i locuri pietroase,
mai cu samd pe calcar, in tufisurile
din regiunea montand, uneori cultivat ca planta decorativd. lunie.
Priboi-cdpresc (Bdnat.), Geranium Robertianum L., vezi Nprasnicd.

Pribolnic (Munt. VArciorova, jud. Mehedinti).

Orchis Simia Lam. syn.
Orchis tephrosanthos Viii. 4. plantd erbacee din fam. Orchidaceae, tubercule

aproape globuloase; tulpina de 30-40

cm. de inaltd erectd, cilindricd, de un
verde deschis, glabra ; florile mri-

soare, rosii in diferite nuante, lobul

median al labelului brusc latit, iar

diviziunile lobului median al labelului

de latimea lobilor laterali i adesea

mai lungi dect partea centrald, putin

velutind (catifelatd) a labelului ; casca

oval-lanceolatd, cenusie bdtnd In
purpuriu, lab elul purpuriu sau rozeu
si cu puncte mai inchis-purpurii ; pintenul de jumatatea lungimei ovarului.

Creste Re locurile cu iarbd de pe

coastele colinelor, expuse soarelui,

prin tufisuri in poieni, rarisuri i pe

marginea padurilor, de preferinta pe
calcar, solitar sau in mici grupe sporadice. Maiu.

Pribolnic Veronica Beccabunga L.,

vezi Bobornic.
Prinavrit, Galanthus nivalis L., vezi
Ghiocei.

Primuli (Trans. Teius jud. Alba inferioard), Primula obconica Hance.,

syn. Primula poculiformis Hook. f.

4.

plant erbacee din fam. Primulateae

237

de 14-30 cm. Malta ; foile radicale

numeroase, petiolate, lat-oval-oblonge, cordiforme sau rotund-cordiforme,

dentat-lobulate sau aproape intregi ;
florile deschis liliachii, sau purpurii

sunt plecate in jos si reunite in um-

bele, caliciul campanulat-infundibuliform (in forma de clopot si In forma

de plnie), corola cu tubul cilindric
are limbul plan de 25 mm in diametru.

Aceast planta, originard din China

centrald, se cultiv adesea i prin
partile noastre ca plantd ornamentala,
mai cu samd prin casele oamenilor.
lnfloreste aproape tot anul.
Primulit, Androsace Chamaejasme
Host., vezi Uptisor.
Prisnel (Mold.), Myriophyllum spicatutu L. si Myriophyllum verticillatum
L., vezi Penita.

Pristinioark Glechoma hederacea L.

i Glechorna hirsuta W. et Kit., vezi

Silnic.

Pristolnic, Crucea-pinei, Floarea-crucei, Floarea-pAinei. [fr. Abutilon d'Avicenne ; g. Ballo nmalve.].

Abutilon Avicennae Gaertn., syn. Sida
Abutilon

L. O. plantd erbacee din

fam. Malvaceae, tulpina pand la

m.indltime ; frunzele subrotund-cordiforme, acuminate, crenat-dentate
tomentos-paroase ; florile galbine,
frd calicul, caliciul cu 5 diviziuni,
corola campanulatd, carpelele cu stigmate capitate, pedunculii florilor mai
scurti decat petiolii frunzelor; fructele

capsule, cam cu 15 loje sunt trunbirostrate si hirsute, cu numeroase seminte, sunt dehiscente la
vrful marginei interne. Creste prin
locuri cultivate si inculteprin pduri
vii. lulieAugust.

Cu tructele acestei plante se insemneazti

prescurile.

Prun, Perj (Mold.). [fr. Prunier, Prunier-de-Damas ; g. Z w et sc h

Prunus domestica L. D. mic arbore
din fam. Rosaceae, cu tulpina pand
la 7 m. Inalta ; rarnurile glabre, mai
adesea fdrd spini ; mugurii floriferi de

ordinar cu 2 flori; florile albe-verzii,

au peduncule, acoperite cu peri moi;
fructele drupe lungdrete, atArnd in
jos, ele sunt comestibile i sunt cunoscute sub numele de : Perje (Mold.)
si Prune. Acest util arbore, originar
din

Asia,

este mult cultivat prin

prtile noastre. Aprilie. Melif.

Prin culturd s'au obtinut numeroase
varietati deosebite prin forma, mdri-

www.digibuc.ro

238

ZACH. C. PANTU

Pufulete, Lycoperdon Bovista L., vezi

Gogoase.
Ageratum
Pufuleti (Munt. Craiova).
conyzoides L. 0. plant erbacee din
fam. Compositae, tulpina de 30-60
cm. de Inaltd; frunzele petiolate, ovale sau cordiforme ; florile toate tubuloase, albastre sau albe, reunite In
mici capitule multiflore, globuloase,
cari formeazd Impreund un corimb
terminal, adesea ramificat, capitulele
Insotite de un involucru, format din
foliole lineare lung-ascutite, acoperin-

mea, colorea si gustul fructelor, dintre

care mentiondm ; Perje (Mold.),
Prune-albe, Prune-brumdrii, Prunepopesti, Prune-rumene sau

Prune-strmbe (Brasov), Prune-vdratice, Prune-vinete etc.

-Prun-gogonet, Prunus insititia L.,
vezi Goldan.
Prun-sfilbatic (Trans.), Prunus Padus
.

L., vezi Malin.

Prundoi (cnf. Dr. Gr. Antipa, Biologia
Deltei-Dundrii), vezi Plaur

,Prune, Yr. Prune; g.Pflaume,Zwets c h e, Z w et sc hk 0,fructele comestibile de Prunus domestica L.,

du-se unele pe altele, din mijlocul

fiecdrei mici flori, cari compun capitulul, ies doud filamente de un al-

vezi Prun.
Prune-albe, varietate de fructe din Prunus domestica L., vezi Prun.
Prune-brunfarii, (Oltenia) vrietate de
fructe din Prunus domestica L., vezi

bastru-azuriu lungi de 4-5 milim.,

cari sunt stigmatele, numarul lor este

foarte mare si dau acestor mici capitule un aspect lnos. Plant, originard din America tropicald din Mexic, astdzi mult cultivat ca planta
ornamentald, mai cu seamd pentru
mozaicuri. Prin culturd s'au obtinut

Prun.

Prune-dulci (Trans. Brasov), varietate

de prune obtinute prin culturd din

specia Prunus insititia L., vezi Golnumeroase varietati, dintre care mendan.
tiondm. var. mexicanum Hort. care
Prune-gfildane, varietate de prune obdupd unii autori constituie specia butinute prin culturd din specia Prunus
nd : Ageratum mexicanum Sweet. Iuinsititia L., vezi Goldan.
lieOctombrie.
Prune-gogonete, varietate de prune obtinute prin culturd din specia .Pru- -Pufulite, Limbricas (Bucovina), Sburdtoare, Sburatoare-de-apd (Bucovina).
nus insititia L., vezi Goldan.
[fr. Epilobe-herisse; Epilobe-rose ; g.
Prune-pope0i, varietate de fructe din
Rauh haarig er-Sc hotenw eide
Prunus domestica L., vezi Prun.
Epilobium hirsutum L. 21-.
rich].
Prune-ro0i, varietate de fructe din Prumare si frumoasd plantd erbacze din
nus domestica L., vezi Prun.
fam. Oenotheraceae, rizomul emite
Prune-rotunde, varietate de prune, obstoloni subterani, grosi si cdrnosi ;
tinutd prin culturd din specia
tulpina cilindricd, ramificatd, este hirnus insititia L., vezi Goldan.
sutd, acoperit cu peri simpli, lungi,
Prune-rumene, varietate de fructe din
cu peri mai scurti glanduliferi ;
Prunus domestica L., vezi Prun.
frunzele oblong-lanceolate, amplexiPrune-strambe (Trans. Brasov), Prucaule i putin decurente, cu margine-brumdrii (Oltenia), Perje (Mold.),
nea mucronulat-denticulatd, sunt puvarietate de fructe din Prunus domesbescente si ciliate ; florile mari, frutica L., vezi Prun.
moase sunt rosii-purpurii, cu stamiPrune-vratice, varietate de fructe din
nele erecte. Creste prin locurile mlPrunus domestica L.; vezi Prun.
tinoase din pdcluri si tufisuri, scurPrune-vinete (Trans. Brasov), varietate
suri de apd, pe lngd ruri, pdraie s!
de fructe din Prunus domestica L.,
lacuri. lunieAugust. Melif.
vezi Prun.
Pruniqori (Trans. Skele-Bacin, jud. Pufupr (Mold.-SIdnic), Trifolium arvense L., vezi Papanasi.
Brasov). Impatiens Balsamina L.,
Ithyphallus impudicus Fr.,
vezi Canale.
vezi Burete-pucios.
Pucloagn'a, Bifora radians M. Bieb.,
Punga-babei (Trans.), Carlina acaulis
vezi larbd-puturoasd.
L., vezi Turtd.
Puf, Lycoperdon Bovista L., vezi GoPunga-babei, Pulicaria dysenterica L.,
goase.
vezi Tatis.
Puf-vegetal, Eriophor um Scheuchzeri
Punga-popei (Trans.), Capsella Bursa
Hoppe., vezi Bumbdcarit.
pastoris L., vezi Traista-ciobanului.
Pufai (Trans.), Lycoperdon Bovista L.,
Pungulita, Buruiana-vermelui, larbd-rovezi Gogoase.
.

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

vie, Mazarea-matii (Bucovina), TA-culita, T4cuta-ciobanului. [fr. Monnoyere, Herbe-aux-cus ; g. F e I d-

Pf ennigkr au t, Pfennigkraut].
Thlaspi arvense L. 0. planta er-

bacee de un verde deschis, cu un

miros nepldcut, din fam. Cruciferae,
tulpina anguloas, dreaptd i glabra ;

frunzele superioare sesile, sunt o-

bionge i sagitate la bazd, dintate sau

cu marginea intreagd ; florile mici
albe, dispuse In racem ; fructele silicule comprimate lateral, aproape circulare, emarginate, glabre, aripate
cu stilul scurt; semintele brun-inchise,

arcuat-sgrabuntoase. Cre0e prin locuri cultivate, inculte i ruderale, pe

langa drumuri. Maiu Septembrie.

Pungulita-pdstorului, Capsella Bursa

pastoris Moench., vezi Traista-ciobanului.

Pupdgioar (Oltenia), 0 robus vernus

L., vezi Pupezele.

Pupzi (Munt.), 0 robus vernos L., vezi

Pupezele.

Pupegioare, Orobus vernus L., vezi

Pupezele.
Pupezele, Ordstica, Pepigioi (Bucovina),

Pipigioi, Pupagioar (Oltenia), Pu-

pdza (Munt.), Pupegioare, Robia. [fr.

Gesse-du-printemps; g. F ru h lin g s-

Platterbse, Walderbse].Oro-

bus vernus L. 21.. planta erbacee din

fam Leguminosae, tulpina anguloasa ;
frunzele paripenaticompuse, terminate
printr'un \Tad ascutit, cu 2-4 perechi
de foliole ovale, lungacuminate, lucitoare i verzi ca iarba ; florile
purpurii, mai apoi albastre, la urma

verzui, rar albe, sunt dispuse in raceme de 4-6 flori. Creste prin padud umbroase, mai cu seamd la
munte. AprilieMaiu.
Pupi (Bucovina), Morchella esculenta
Pers. vezi Ciuciuleti i Morchella
conica Pers., vezi Sbarciogi.
Pur, Allium ascalonicum L., vezi Hasme.
Allium ochroleucum W. et Kit.,

vezi Aiu-salbatic si Allium Porrum

L., vezi Praz.
Pur (Mold.), Aiu [fr. Ail-arrondi ; g.
Runde r-L au c h].--Allium rotundum

L. 4. planta erbacee, bulboasa din

fam,

Liliaceae, bulbul format din

numeroase bulbile, inchise intr'o tunicd ; tulpina rotunda, foliatd pn

la mijloc ; frunzele plane, ingust-li-

neare ; florile purpurii, dispuse in

umbeld globuloasd capsuliferd, pedunculii laterali mult mai scurti, foliolele

periantului

239

pe dos aspre (scabre)

sunt mai lungi dect staminele. Creste prin fnete uscate, dealuri aride
i pietroase, in crnguri i pe crn-

puri. lunieAugust.
Pur, Allium Scorodoprasum L., vezi

Aiul-erpelui i Verbascum phlomoides

L., vezi Lumnare.

Purcelas (Mold. Hangu), Xanthiwn

strumariurn L., vezi Scdetele-popei.
Puri (Trans. Nsaud), Allium Sclwenoprasum L., vezi Arbagic.

Puricarit, Iarba - purecelui, Puricica,

Puricioas, Rozov (Bucovina). [fr. Pulicaire ; g. Christinchenkraut,

Flohkraut].

Pulicaria vulgaris

Gaertn., syn. lnula Pulicaria L. 0. mica

planta erbacee din fam. Compositae,

tulpina cenuiu-paroasa (pubescentd)
corimbos-paniculat-ramificatd ; frunzele oblong-lanceolate, undulate, rotunzite la bazd sunt sesile, cele superioare aproape amplexicaule; florile

galbine, dispuse in mici capitule la

varful ramurilor ; florile marginale
ligulate, sunt ntimai putin mai fungi,
cleat cele centrale. Aceastd plantd,
cu miros neplacut, creste prin locuri
urnede, inundate, prin balti, pe marginea rurilor i pdraielor. lulie
Septembrie.

Puricic, Pulicaria vulgaris Gaertn.,

vezi Puricarit.
Puricioas, Pulicaria vulgaris Gaertn.,
vezi Puricaritd.
Pusca-dracului (Munt. Speteni-Hagicomunicata de
Mycenastram Corium Desv., syn. Lycoperdon
eni,

jud. lalomita,

Dr. Marcel Brdndza).

Corium Otters. Sclerodertna Corium Gray.

Ciupercd Gasteromycetei din fam.
Lycoperdaceae in forma de sfera,

regulata sau neregulata, de 2-3 cm.

sau 2-3 dm. in diametru, la inceput
galbui-alburie i cu un snur infipt in
sol, devine mai tarziu brun-intunecat ;

peridiutn simplu, foarte gros, de 5

10 mm. dehiscent la maturitate In
mod neregulat, punnd In libertate o

gleba de coloarea cafelei prjite ;

gleba formata din spori rotunzi de

10 12 u, foarte yenta*, palid-bruni,

gdlbui sau violacei i dintr'un capilitiu, constituit din filamente transparente galbine-brunii, ramificate i spinoase. Crete prin psuni in regiunile
de cmpie. Putna, lalomita, Tecuci,

Ilfov, Dobrogea. OctombrieNoembrie.

www.digibuc.ro

240

ZACH. C. PANTU

Pulberea (sporii) Intrebuintatil de Virani

ca hemostatic pentru vindecarea tdieturilor.

Putoi (jud. Prahova in Bucegi).

blmlei n,

Puaca-lupului (Trans. Sancel, langa

Blaj), Dianthus barbatus L., vezi Garofite-de-grdind.

Nigritella angustifolia Rich. Satyrium ni-

gram L. 21-. micd planta erbacee din

fam. Orchidaceae, tuberculi compri-

Z weiblatt, Lang-Vglein, R at-

mati, palmati ; tulpina dreapta dela

Listera ovata R.

8-20 cm. inaltd; frunzele numeroase,

linear-lanceolate, erecte ; florile mici

Br. 21-. planta erbacee din fam. Orchi-

daceae, rizom cu numeroase fibre

lungi ; tulpiaa dreapta,

purpuriu-negricioase, rar mai deschise,

glabrd in

cu plcut miros de vanilie, sunt dispuse intr'un frumos i scurt racem

dens, la inceput conic, devenind apoi
oval, labelul oval-acuminat i trilobat, pintenul scurt, obtus i sacciform. Creste prin poieni i pdsuni in
regiunea subalpina i alpina. Maiu

partea inferioard, glandulos pubescentd In cea superioard, are 2 (rar

mari frunze ovale, opuse ; florile
verzi-galbui, dispuse intr'un spic terminal, lung si lax ; labelul linear, di-

vizat in 2 lobi, aproape paraleli, obtusi sau trunchiati. Creste prin pdduri
umbroase

Blutrsl, Brand-

I e i n]. Nigritella nigra Rchb., syn

Puta-cocoaului (Trans. - Brasov). [fr.

Listera-ovale; g. Eib lttrig es-

tenschwanz].

[fr.

Nigritella-d-feuilles-troites ; g. B u t-

i pdsuni umede. Maiu

lulie.

Julie.

R.
Rababur (Trans.), rdcina de Rheum
officlnale H. Baill. si Rheum palmatum L. var. tanguticum Hort., vezi
Revent.

Rchle, Reseda lutea L., vezi Rechie

Rdchiege, Reseda lutea L., vezi Rechie.

Rchiaoar (Bucovina), Lycium vulgare Dun., vezi Catind-de-gardnri.

Rchit, Lozie, Mlaje, Salce, Salcie,
Salcie-fragedd (Trans.). [fr. Saule-

fragile; g. Bruch-Weide; KnackWeide].

Salix fragilis L. D. arbore din fam. Salicaceae cu ramurile

erecte, fragile in punctul lor de insertiune ; frunzele lanceolate, lung-

acuminate, glabre, fin dintate ; stipule

semicordiforme ; florae dioice, gdlbui-verzui, dispuse in amente, apar
odatd cu frunzele, florile mascule cu
2 stamine ; fructul capsula oval-lanceolatd, glabrd, pedunculatd, pedun-

culul de 3-5 ori mai lung cleat

glanda ; semintele cu cdte un smoc

de peri. Creste pe malurile raurilor
si prin locurile umede. AprilieMaiu.
Melif.

Richtt, Salix purpurea L., vezi Rhchitd-rosie si Salix viminalis L., vezi
Mlaje.

Rchit-albti (Trans.), Salix alba L.,

vezi Salcd.

Mlaje, Rachitd-mlaje. [fr.

Saule-drape g. G r a u-W eide, L a-

vendel- Vie ide].

Salix incana

Schrank. D. mic arbore din fam. Salicaceae, frunzele linear-lanceolate,

lung-acuminate, fin-dintate, pe partea

inferioard alb-cenusiu-pdsloase ; flo-

rile dioice, galbine sau verzi, dispuse in amente curbate, aproape sesile,
staminele pe jurnatate concrescute ;
capsule oval-lanceolate, glabre, au
pedicele , de 2

ori mai lungi decdt

glanda, stilul alungit cu stigmatul bifid. Creste prin vaile umede din munti,
prin zdvoiuri. AprilieMaiu. Melif.

Rachit-albi, Salix viminalis L., vezi

Mlaje.

Rchitd-de-mlaje, Salix viminalis L.,

vezi Mlaje.

Rachitti-de-ogoare, Raphanus Raphanistrum L., vezi Ridiche-sdlbatica.

Rdchit-mare, Salix alba L., vezi Salcd.

Rchita-mlaje, Salix incana Schrank.,

vezi Rdchitd-albd i Salix viminalis
L., vezi Mlaje.
Rchit-moale, Salix Capraea L., vezi
lov.

Rchitfi-puturoasift, Salix Capraea L.,

vezi lov.
Rchitd-roaie, (Trans.), Lozie, Mlaje,

Rachit, Richit, Richitd-rosie. [fr.

Osier-rouge, Verdiau ; g. Purpu r-

We id e]. Salix purpurea L. D. ar-

bust din fam. Salicaceae, cu ramurile

cenusii, maslinii sau de un purpuriu
inchis ; frunzele lanceolate, acuminate,

spre vrf putin mai late, (acut serate)

denticulate, glabre si plane, verzi lucitoare pe partea superioard, glauce
pe cea inferioar ; florile dioice pur-

purii sau verzui, dispuse in amente

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

241

sesile, cele mascul cu cate o

culate i plecate in jos, caliciul cu

apar in acelas timp cu frunzele ; capsulele ovale, obtuse, sesile sunt paslos-pdroase (tomentoase). Creste pe

oblong-lanceolate, rasfrante, stamine

8 conivente ; fructele,comestibile stint
boabe (bacce) rosii cu un gust acrisor.
Creste prin mlastini, in turbrii im-

stamind, cu anthera rosie, in

amente fungi i subtiri, cele femele
malurile apelor, prin locuri mlstinoase i prin lunci. MartieAprilie.
Melif.
Ramurile intrebuintate pentru impletitul

coSurilor.

Rchitan Calbdsoard, Florile-zanelor

(Banat), Lemnie (Balta-Dundrii), Lem-

nusc (Bucovina), Sburatoare-barbdteascd (Bucovina). [fr. Salicaire ; g.

WeiderichtLythrurn Salicaria L.

21-. mare planta erbacee-subfrutescent

din tam. Lythraceae, tulpina dreapt,

rigida si ramificata ; frunzele lanceolate, la bud cordate, sunt opuse sau
verticilate ; florile rosii-purpurii, dis-

puse cate 6-12 in glomerule numeroase, formnd impreund un spic mare

si dens la varful tulpinei si al ramurilor,
caliciul tubulos, pubescent, farli bractee la bazd, cu 8-12 dinti alternativ

mai lungi ; corola cu 4-6 petale lanceolate, stamine 12 ; fructul capsuld

oblong cu 2 loje. Creste prin locuri
umede, fnete mlastinoase, pe langa
balti, tufisuri umede. IulieSeptem-

brie. Melif.
Rchitan [fr. Salicaire-effile ; g. R u-

tenf r rn i ger -Wei deric h.].

Lythrum virgatum L. 21-. plant er-

bacee subfrutescenta din fam. Lythraceae, tulpina cu ramuri lungi, subtiri

drepte ; frunzele lanceolate, ascutite, sunt rotunzite la bazd ; florile

rosii-purpurii, sunt dispuse in verticile, cari forrneazd Impreund spice

lungi si subtiri la vrful tulpinei si al
ramurilor ; dintii caliciului egal de
lungi. Creste prin locuri umede, pe
lngd sosele si prin fnetele umede.
lunie --August. Melif.

Rchitele (Bucovina, Dorna), Racitele

(Mold. Dorna) [fr. Canneberge, Myrtille des marais ; g. Mo o sb eer e,

Sumpfbeere].

Vaccinium Oxycoccos L., syn. Oxycoccos palustris Pers.

4 diviziuni, corola cu 4 segmente

preund cu Drosera rotundifolia L. si spe-

cii de March?, mai cu seamd din genul

Sphagnum, in vaile umede i umbroase

dela munte. MaiuAugust.

Rdchiti (Comana - Vlasca), Dentaria,
bulbifera L., Coltisor.
Rachitica, Maslin. (Orcheiu), Maslinslbatic, Salcie-mirositoare, Salcioara.
[fr .0livier-de-Boheme ; g. 0 el w e i-

Elaeagnus angustifolia L. D.
mic arbore din tam. Elaeagnaceae ;
ramurile brune i netede cu ramurele
spinescente la varf ; frunzele lanceolate, ascutite, intregi, acoperite pe
ambele parti cu mici solzi stelati,
d e].

cari le dau un aspect argintiu ; florile

mici, odorante, ermafrodite sau poligame galbine inlauntru, pe din afard
alburii, sunt pedunculate, erecte, so-

litare sau cate 3 la subtioard frunzelor ; periant tubulos la baza, cu

limbul campanulat, cu 4-6 diviziuni,
stamine 4-6 ; fructul achen acoperita
de limbul periantului umflat, carnos,

intrit inlauntru si la varf umbilicat.

Acest frumos arbore, originar din
Europa sudica, creste prin partile
noastre numai cultivat. Maiulunie.
Rchifica (Bucovina), Epilobium angustifolium L., vezi Rdscoage.
Richitica alba Salix viminalis L.,
vezi Mlaje.
Rchiticd-mlaje, Salix viminalis L.,
vezi Mlaje.
Rcitele (Mold. Dorna.), Vaccinium
Oxycoccos palustris L., vezi Rchitele.

Rcittin (Munt. jud. Gorj pe muntele

Capatana ; numire comunicata impreuna cu planta de prof. I. C. Constantineanu). [fr. Gaillet feuilles

rondes; g. Rundbltriges-L abGalium rotundifoliuni L.

kraut].

mic arbust, totdeauna verde din

mica planta erbacee din fam.

Rubiaceae, tuipina flased, patrun-

frunzele persistente, ovale, ascutite

si cu marginea rsucitd, verzi pe partea superioard si albe cenusii pe fata
inferioard ; florile rozee, lungpedun-

fragil, glabrescentd ; foile moi, verticilate Cate 4, oval-rotunzite, foarte

obtuze, scurt-petiolate, la varf scurtaculeolate, delicate, usor-trinerviate,
pe margine i pe nervure aspru-pdroase ; florile albe, dispuse in panicule

fam. Ericaceae, tulpina repenta

toare), cu ramuri filiforme, culcate si
cu raddcini adventive (radicante) ;

2I-.

ghiulard de 10-30 cm. de inalt,

IS

Vocabular Botanic

www.digibuc.ro

242

zAcH. C. PANTU

trichotome laxe, scurte, intinse (patente), pauciflore, pedicele rdsfirate

(divaricate) mai lungi decAt florile, corola cu 4 lobi ovali obtusiusculi ; fruc-

tele aspru-pdroase, peri recurbati in

forma de cdrlig. Creste prin pdurile
umbroase dela munte. lunieAugust.

Poporul spune ca Rdcluiaa este buna

pentru oblojele.

Rcorele (j. Mehedinti-Closani), Convolvulus tricolor L., vezi Zorele-pitice i Ipomoea purpurea Lam., vezi
Zorele.
Rculet (Munt.), Carligat, Carligati
(Trans.), larbd-rosie, Nodurariu, Racidcinaierpilor (Trans.), Tta-fiului
(Bucovina). [fr. Bistorte, Serpentaire ;

g. Otterwurzel, Wiesen-KnOterich, Natterwurzel]. Poly-

gonum Bistorta L., 21, planta erbacee

din fam. Polygonaceae, rizomul gros,
repent si rasucit ; tulpina
dreaptd ; frunzele ovale, pe margine

undulate, sunt glauce pe partea inferioard ; pefiolul aripat ; florile albe-

rosietice, dispuse Inteun spic terminal, fructul o nuculd. Creste prin 01sunile umede din munti. MaiuIulie.
Rizomul acestei plante posede proprietati astringente i vulnerare.

RdAcina-ciumei, Petasites officinalis

Moench., vezi Captalan.
Rdcini-de-ghimbir, rizomul aromatic de Zingiber officinale Rosc., vezi
Ghimbir.

RdcinA - de - lingoare,

Lysimachia

punctata L., vezi larb-de-lungoare.

RdcinA de - lungoare, Lysimachia
punctata L., vezi larbd-de-lungoare
Lysimachia vulgaris L., vezi

Glbasoard.
RAdhcin-de-micsunea. [fr. Rhizome
d'Iris de Florence ; g. V eilche nwurze I]. Rizomul de Iris floren-

tina L. 4. planta erbacee din fam.

Iridaceae, rizom repent, en-nos, ori-

zontal sau putin oblic, ramificat si

noduros ; frunzele ensiforme, drepte,

de un verde glauc, in numr de 4-5,
din mijlocul frunzelor iese o tulpind
scapiformd, mai lungd decal frunzele
terminata la vrf cu 2-3 flori mari,
albe cu vinisoare albstrii i plcut
mirositoare, periantul regulat, la baza
tubulos, limbul cu 6 diviziuni, 3 interne

oboval-oblonge erecte, 3 externe oboval-cuneiforme, rsfrante si avand

pe linia mediand pnd la mijlocul lor
o regiune acoperita cu peri galbini

(barbulate), tubul mai lung decdt ovarul, stamine 3 libere, ovarul cu 3

unghiuri obtuse, stilul simplu, divizat
in partea superioard in 3 lame petaloide, recurbate i acoperind staminele ; fructul capsuld coriacee, trigonald, cu numeroase seminte. Aceast
plant, originard din regiunea mediteraniand (Europa sudicd), se cultivd
uneori ca planta ornamentald, cunoscutd i prin prtile noastre sub numirea de Stdnjin. Maiulunie.
Reiclcina-de-micpmea ,Rhizoma fridis" in-

trebuintata in medicina din cauza pr.:51)6etatilor sale emetice t catartice. Din cauza
mirosului placut, este intrebuintata si la fa-

bricatiunea pudrelor si a sapunurilor parfumate.

RidAcin-de-piper-alb, rizomul aromatic de Zingiber officinale Rosc.

vezi Ghimbir.

Rdcin-dulce, Glycyrrhiza echinata

L. si Glycyrrhiza glabra L., vezi
Lemn-dulce.

Rdcinft-slbatich, Cochlearia Armoracia L., vezi Hrean.

RAddcina-serpilor (Trans.), Polygonum
Bistorta L., vezi Rdculet.

Rdiche, Raphanus sativus L., vezi

Ridiche.

Rdiche-de-grdin, Raphanus sativus L., vezi Ridiche.

Rdiche-sAlbaticd, Raphanus Raphanistrum L., vezi Ridiche-salbaticd.

Rdichea-babei (Mold. jud. Vaslui),

Sinapis arvensis L., vezi Mustar-decamp.

Rdiehie, Raphanus sativus

L., vezi

Ridiche.

RAdichioarfi, Geum urbanum L., vezi

Cerentel.
RAditi (Trans. Muntii-Apuseni), Rapha-

nus sativus L., vezi Ridiche.

Rglie, Agropyrum repens P. Beauv.,
vezi Pir.
Rgoz, Carex-riparia Curtis i Carex
vulpina L., vezi Rogoz.
Mud (Bucovina, Cacica), Stellaria
graminea L., vezi Rocotea.
Raia-muntilor (Munt. jud. Prahova,
Secdria i in Bucegi), Nardus stricta
L., vezi Tdposica.
Raigras, Lolium perenne L., vezi Zizanie.

Raigras-de-mare, Zostera marina L.,

vezi Iarbd-de-mare.
Rjnie. [fr. Cardamine-impatiente ; g.
Spring-Schaumkraut]. Car-

damine impatiens L. 0.si S. plantd

erbacee din fam. Cruciferae, tulpina

www.digibuc.ro

243

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

dreapta, ramificat in partea superioard ; frunzele alterne, penatisecate, cu mai multe perechi de foliole ;
petiolul frunzelor caulinare auriculat ;
florile mici, albe, corola foarte mica,

primdvara, are rddcina subtire, anu-

fructul o silicud cu vrful lung si

subtire, care la maturitate atins, se

g. Winterrap s], planta mai inaltd

ba uneori lipsote chiar cu totul ;

desf ace cu putere. Creste prin padud urnede i umbroase, pe lngd

isvoare i torente. MaiuIulie.

cultivata pentru semintele sale oleaginoase, are cloud rase : 1) annua

Koch.

[fr. Colza-de-printemps ;

g.

Sommerraps], care se samnd

ald i Infloreste prin lulieAugust si

2) hiemalis Doell. [fr. Colza d'hiver;

si mai robust, care se samnd la inceputul verei, are rdclacina subtire,
ierneazd i Infloreste in Aprilie
Maiu. Mehl. Aceast rasd este mult
mai productiva deck cea precedenta.

Rdmurele (Bucovina), Barba - caprei

Mold.), Burete-cret (Mold.), Buretide-veveritd, Creasta-cocosului, Me-,
losel (Mold.), Opintici (Mold.), Togmagel (Mold.). [fr. Barbe de chvre,
Pied de coq, Ganteline, Tripette ; g.

Brassica Rapa L. var. oleifera DC.

nenkamm, Hirschpilz,Strauch-

cale verzi, lirat-penatifide, cele urtna-

Bdrentaze, Fingerling, Hah-

pilz].

Clavaria botrytis Pers.

Ciuperca comestibild din fam. Clavariaceae, tulpina groasd, cdrnoasd, de
forma neregulatd, de coloare alburie,

este foarte ramificatd, cu ramurile

neegale, umflate, dense, putin sgrdbuntoase, (subrugoase), cu vrfurile

rosii, denticulate si usor comprimate ;

sporii elipsoizi, hialini. Aceast ciuperca fragild, diformd i cu aspectul

unei conopide, are carnea albd, suculentd i cu un gust plcut. Creste

pe pdmant, prin padurile de fag si

de brad; varatoamna.
Randunita, Vincetoxicum officinale
Moench., vezi larba-fiarelor.

Ranoloare, Anthyllis Vulneraria L.,

vezi Vdtdmdtoare.
Ranunchloard, Glechoma Izederacea L.,
vezi Silnic.

.Ranunehiu, Ranunculus sceleratus L.,

vezi Boglari.

Ranzigoara (Bucegi M. Haret). Geum

montanum L., vezi Martisor i Spiraea Ulmaria L., vezi Cretuscd.
Ranz4oara (Banat), Ranunculus sceleratus L., vezi Boglari.

Rapita. Brassica Napus L. var oleifera DC.

sau G. [fr. Coloza ; g.

0 I ra p s]. Planta erbacee din fam.

Cruciferae, radacina lungd si subtire,
tulpina glabra, mai mult sau mai putin glaucd ; frunzele verzi-glauce si
glabre, cele inferioare lirat-penatifide,
cele superioare oblonge, la baza cordiforme, dilatate i semiamplexicaule ;

florile galbine, dispuse in raceme alungite, florile nedeschise mai hmgpedunculate, dect cele deschise, caliciul cu sepalele intinse ; fructele silique lineare. Aceastd planta, mult

G. sau G. [fr. Navette ; g. R tit) r ep s].

Plantd erbacee din fam. Ctuciferae, rddacina lungd si subtire, tul-

pina robust, glaucd, frunzele raditoare verzi-glauce, lirate, cele superioare ovate, la bazd adnc-cordi-

forme si amplexicaule ; florile deschisgalbine, dispuse in raceme scurte,

florile deschise mai lungpedunculate

decal cele nedeschise, caliciul cu sepalele la urind orizontal-patente; fructele silique lineare. Aceastd planta,
mutt cultivatii pentru semintele sale
oleaginoase are si ea cloud rase : 1)
annua Koch. [fr. Navette-d'te ; g.

Sommerrbsed care se samdnd

primdvara, are rdclacina anuald, tulpina, fructele i semintele mai mici

dect la celelalte rase, Infloreste In
IulieAugust. si 2) hiemalis Martens.
[fr. Navette d'hiver ; g. Winterr bs e n], planta cu rddcina subtire, bisanuald, fructele si semintele mai mari,
Infloreste In al doilea an In Aprilie
Maiu. Melif.
Oleul extras din semintete acestor plante
se intrebuinteaza in industrie i pentru luminat.

Rapita-alba, Sinapis alba

L., vezi

Mustar.

Rapita-de-camp, Brassica Rapa L.,

vezi Rapit-salbaticd si Sinapis arvensis L., vezi Mustar-de-camp.

Rapita- de -muOar, Brassica nigra

Koch., vezi Mustar-negru i Sinapis

alba L., vezi Mustar.
Rapita-salbatica, Napi, Napi-salbatici,
Rapit-de-cmp. [fr. Chou-Rave ; g.

Ruben, Riibe, Rben-Kohl,

R lib s entBrassica Rapa L., syn.

Brassica carnpestris L. O. planta erba-

cee din fam. Cruciferae, tulpina robust, glauca, rarnificat glabra sau
mai rar pdroasd in partea inferioar ;
frunzele radicale verzi, lirat-penati-

www.digibuc.ro

244

ZACH. C. PANTU

fide, cele urmdtoare verzi-glauce, li-

jos ; fructul capsuld lineard patrun-

cordiforme la bazd i amplexicaule ;

florile deschis-galbine, dispuse In raceme scurte, florile deschise mai
lung-pedunculate decal cele nedes-

Creste prin paduri, mai cu seama

rate, cele superioare ovale, adanc-

chise, caliciul cu sepalele la urmd

orizontal patente ; fructele silique lineare ; rdddcina subtire neingrosatd.

Creste prin locuri cultivate si inculte,
pe campuri si drumuri. Aprilie Maiu.
Melif.

Rapita-slbaticfi, Brancutd. [fr. Cresson-des-marais ; g. Sump f-B r u n-

nenkresse].Nasturtium palustre
DC., syn. Sisymbrium palustre Leyss.

5i. 4. planta erbacee glabrd din lam.

Cruciferae, tulpina erectd, rarnificatd
In partea superioard ; frunzele inferioare lirate, cu lobul terminal mai
mare, cele superioare profund-penatipartite, cu lobii oblongi, incis-dentati ; florile mici, galbine, dispuse in
raceme terminale, caliciul cu 4 sepale verzi, corola cu 4 petale deschisgalbine si de lungimea sepalelor, stamine 6, dintre care 4 mai lungi si 2

mai scurte, toate glandulifere la bazd ;

fructele mici silique oblonge, umflate
si cam de lungimea pedunculelor,
terminate printr'un cioc cilindric.

ghiulara cu numeroase seminte, prevdzute cu un smoc de peri mdtdsosi.

prin 1uminiuri, cu deosebire In regiunea montand. lulie August. Meld,

Rscov (Bucovina si Mold.), Buretidulci, Opintici, Panea-pddurei (jud.

Prahova), Pita-lui-Dumnezeu (Trans.),.

Rscov-de-brad (Mold.), Rscov-defag (Mold.), Riscov (Trans.), Riscovi

(Trans.), Roscov (Trans. Brasov),
Roscovan (Trans.). [fr. Vache-rouge,

Rougillon; g. Blutreizker, Ech-

ter-Reizker, Fichtenreizker,
R t ling, Wachholdersch-

w a m m].
Lactarius deliciosus Fr.,
syn. Agaricus deliciosus L. Ciupercd
comestibild din fam. Agaricaceae,.

pdlria carnoasd, la inceput convexa,

umbilicatd, devenind apoi pland sau

chiar deprimata la centru ca o pal-

nie, cu marginile resfrnte, viscoasd,

de coloare portocalie, rosu-cdramizie

sau abue, glabra i cu zone con-

centrice, lamele himeniului, putin prelungite pe stipite (subdecurente), ne-

Rapit-slbatick Sinapis arvensis L.,

egale, galbine ca sofranul, devenind

verzui cand sunt strivite, laptele de
coloare portocaliu-rosieticd sau galbin ca sofranul este aromatic, dulce
sau putin acru, sporii sferoidali, e-.
chinulati si aproape hialini ; piciorul
(stipitele) galbin portocaliu, adesea

Rrunchiu, Ranunculus acris L., vezi

fistulos. Aceast ciupercil are carnea

Creste prin locuri urnede. Iunie

Septembrie.

vezi Mustar-de-camp.

-Floare-brosteascd si Ranunculus sceleratus L., vezi Boglari.

lasarit" (Basarabia), Heliantlzus an-

nuus L., vezi Floarea-soarelui.

Rscoage, larba-Sf-tului Ioan, Rdchitied (Bucovina), Sburatoare, Sburdtoare-de-padure (Bucovina). [fr. Laurier-de-Saint-Antoine, Osier-fleuri ; g.

Schmalbldttriger-Schoten-

weidericlh, Weidenrschen].

Epilobium angustifolium L., syn.

Chanwenerium angustifoliwn (L.). Scop.

Epilobiwn spicatwn Lam. 4. planta er-

bacee din fam. Oenotheraceae, tulpina dreaptd, &bra, adesea rosieticd,

simpld sau ramificata ; frunzele lanceolate, intregi sau usor-glandulosdenticulate, pe partea inferioard putin
cenusiu-verzii i reticulat-nerviate ;
florile mari, frumoase, rosii-purpurii,
rar albe, dispuse in racern terminal
alungit, caliciul cu 4 diviziuni, corola
cu 4 petale unghiculate, obovale, cele
8 stamine si stilul sunt plecate In

ptat este (solid)

plin si

la urma

fragedd, galbin-rosieticd cu miros

cut si cu un gust putin amar ; ea

este mult cdutata ca plantd alimen_

tard, mancndu-se gdtitd sau chiar
crudd. Creste pe pamnt in padu
rile de fag si de brad ; varatoamna

Rscov-de-brad (Mold.), Lactarius deliciosus Fr., vezi Rascov.

Ra.scov-de-fag (Mold.), Lactarius deliciosus Fr., vezi Rascov.

R4covel (Mold.), Lactarius volemus

Fr., vezi Vineticd-cu-lapte.

Rascovi (Mold.), Lactarius volemus

Fr., vezi Vineticd-cu-lapte.

Rsfug, Ameteala-oilor, Mestecd (jud.
lalomita
effile;

Braila). [fr. Chondrille-

g. Krmling, Binsenartiger-Krmlingl.
Clzondrilla
juncea L. 4 i G. plantd erbacee

din fam. Compositae, tulpina ramificatd, ramurile lungi si aproape fdrd.

frunze ; frunzele inferioare runcinate,
dispuse In rozetd, cele superioare
linear-lanceolate ; florile galbine, dis-

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

.245

puse In mici capitule lungrete, soli-

ori cultivatd ca plantd decorativd

frunzelor ; fructele achene cu 5 dinti.

Ratungioard, Glechoma hederacea L.,

vezi Silnic.

tare sau ale 2 sau 3 la subtioara

AprilieMaiu.

Creste prin locuri inculte, pe langa

drumuri, pe coline petroase, locuri
aride si pe camp. lulieAugust.
Rsfug (Munt , Sinaia, M. Haret), Lill= Martagon L., vezi Crin-de-pa-

Rdtuste (Cnf. Artur Gorovei

L.,

vezi

vezi Cartofi.
Rdurused, Vitis vinifera L., vezi VitO-

Dalac.

Rsufltoarza - pmntului, Lycoperdon Bovista L., vezi Gogoase.

Rdsurd, florile de Rosa canina L., vezi

de-vie.

Razachie, varietate de Vitis vinifera

L., vezi
Rechie, Rchie, Rchiege, Rezedd-slbaticd, Rozetd-slbaticd. [fr. Rsda-

Macies.
Rdsurd, Rdsuri, Ruxandre, Trandafir-de
camp, Trandafir-pitic, Trandafiras. [fr.
Rose-de-Provins ; g. Essi g-R o s e,
Zucke r-R o s e].--Rosa pumila Jacq.,
syn. Rosa pumila L. fil. sau Rosa gallica
L. var. pumilla Braun. D. mic arbust din

sauvage g. Gelber-Waul.
Reseda !idea L. G. i
planta er-

bacee, glabra din fam. Resedaceae,

tulpina ramificat, anguloas; frunzele

alterne, cele inferioare lirate, atenuate spre baz, cele mijlocii de 2 ori
sau de 3 ori penatifide, cele superioare tripartite ; florile mici, galbineverzui, neregulate, ermafrodite, dispuse in raceme terminate, caliciul cu
6 segmente lineare, corola cu 6 petale
neegale ; fructul capsuld ovoid, an-

fam. Rosaceae cu tulpina de 0,15

0,60 m. Inalt, ghimpi numerosi, foarte

neegali i caduci ; frunzele penaticompuse cu 5-7 foliole coriacee,

.ovale sau rotunzii, verzi, pe partea

inferioar pubescente si de un verde
deschis ; florile mari, purpurii, cu receptaculul i pedunculii solitari,
sepalele penatifide, la
Ararf dilatate, acuminate si reflexe la
maturitate ; fructul erect, piriform sau
aproape globulos, este rosu i glandulos-hispid. Creste pe marginea pdurilor si a campurilor si prin poienile de prin paduri. Maiulunie.

guloasd. Creste pe coline aride

lunieAugust. Melif.
Remf (Trans.), Boasele-popii, Coaielepopii (j. Gorj i j. Mehed.), Cucurbetea,
Cucurbetica, Curcubetica, Fasola-

cioarei (Mold.), Ghemele-popii, Lapdatoare, Lingura - popii (Banat.),

Mdrul-lupului (Trans.), Psulicd (Ba-

surd.

Rtin, Ricinus communis L., vezi Ca-

nat) [fr. Sarrasine ;

puse.

Niedriger - Schwertlilie].

Iris pumila L.

moas

planta

21.

mica i frufam.

erbacee din

Iridaceae, rizom gros, cdrnos, arti-

.culat ; tulpina uniflord, foarte scurt ;

frunzele ensiforme, mult mai lungi

decat tulpina, sunt verzi putin glauce ;

florile violacee, deschis-albastre, rar

albe sau galbine la var. lutea M. Bieb.,
tubul periantului mai lung decat spata
.(exert), laciniile periantului oblongobovale, cele externe rdsfrante, Indesuit-pdroase (barbulate) la baza
intern, laciniile interne erecte si de
aceeasi mdrime cu cele externe sunt

de o coloare mai deschis. Creste

prin fanete uscate, pe coline aride

prin locuri pietroase i ierboase, une-

g. O sterlut ze

Gemeine-Osterluzei].

Rtisoare, Stanjinel. [fr. iris-nain, Petit e 1,

si

pietroase, prin locuri cultivate si

ruderale, pe langd drumuri i ziduri.

Rdsuri, Rosa pumila Jacq., vezi Ra-

te-Flambe; g. Niedrige r-S chwe r-

M.

pag. 17) ; un soi de Cartofe lungdrete si foarte varatice, mult Cautate

de popor, Solanum tuberosum L.,

dure.

Rdsfug, Paris quadrifolia

Lupescu, Botanica Poporului Roman"

Aris-

tolochia Clematitis L. 21.. plantd erbacee, glabrd din fam. Aristolochiaceae, tulpina simpld dreaptd; frun-

zele ovale sau oval triangulare,

la

bazd profund cordiforme ; florile galbine, dispuse in fascicule la subtioara

frunzelor, au o forma curioasd, periantul petaloid, tubulos, umflat la bazd,
iar la varf dilatat intr'o prelungire ;
fructul o mare capsuld piriforma, care
atarnd In jos. Creste prin tufisuri, pe
marginea pddurilor, prin vii i pe

campuri. Maiulunie.

Aceast plantit feartS cu apa. nelnceputa.

este Mina spre a se obloji pentru brAncd.
Banatenii vindecS cu aceasta planta ranile
rele, vatamaturile i taieturile, atat la oameni cat si la vite.

Renoloare, Anthyllis Vulneraria

vezi Vdtdmtoare.

www.digibuc.ro

L.,

246

ZACH. C. PANTU

Revent, Rabarburd (Trans.) [fr. Rhubarbe ; g. R h a barb e r].

Rizomul
de : Rheum officinale H. Bail!. 2I-.
mare si frumoasd plantd erbacee din
fam. Polygonaceae, rizomul gros,
ramificat ii aproape cdrnos ; tulpina
pAna la 3 m. inltime este dreaptd
groas ; frunzele mari la baz cordiforme, putnd ajunge pand la 1 m.

dreapta, ramificatd,. anguloasd, acoperita cu peri rigizi ; frunzele inferioare lirate, aproape glabre, cele superioare oblong-lanceolate, aproape
intregi ; florile albe sau liliachii i cu
vinisoare violete ; fructele silique
ovale, la vrf rostrate ; semintele
reticulat-sgrabuntoase sunt rosietice..

cu 5 lobi neegal incisi, glabre pe

Maiulunie.
Prin culturd s'au obtinut varietti.
dintre care mentiondm ; var. niger

diametru, sunt lung-petiolate si lobate,

partea superioard si acoperite cu un

puf albicios pe cea inferioard ; florile
mici verzui, dispuse inteo mare pani-

culd de spice, perigonul caliciform

cu 6 diviziuni, stamine 9, stigmate 3,

capitat-scuteliforme ; fructul achend

cu 3 aripi membranoase. Aceast plan-

td este originard din Tibet, unde se si

cultivd.

Rheum palmatum L. var.

tanguticum Hort. 21.. mare plantd erbacee, cu tulpina Nona la 3 m. Inl-

time; frunzele foarte mari, oblongcordiforme, cu 3-5 nervure princi-

pale, cu 5-7 lobi,

putin profunzi,

oval-oblongi sau lanceolati, ascutiti,

nedivizati sau incis-dentati sau penatifizi, usor scabre sau glabre pe fata
superioard, petiolul este aproape cilindric; florile mici verzui sunt dispuse

in mari panicule foliate. Plantd originard. din China vesticd.

Reventul .Rhizoma Rher sau Radix Rhei"

este un pretios medicament, intrebuintat

adesea pentru a combate indigestiunile
constipatiunile, intrebuintat cu succes .mai
ales pentru a opri diareele bilioase.

Rezchie, Ribes Grossularia L., vezi

Agris.

Rezchie salbatick Ribes Grossularia

L., vezi Agris.
Rezed (Trans.), Reseda odorata L.,
vezi Rozetd.
Rezed-salbatic, Reseda tutea L., vezi
Rechie.

Originard din Asia, mult cultivat prin

partile noastre ca planta alimentard.

DC. Ridiche-neagrei, rdcinile mari,.

cdrnoase, lungrete sau rotunde, cu

coaja neagrd. si var. Radiola DC.,.
Ridiche-de-lund, rdcinile mici, er-

noase, rotunde sau lungrete cu coaja

albd, rosie, violeta sau negricioasd..
Ridiche-de-luna, Raphanus sativus
var. Radiola DC., vezi Ridiche.

Ridiche-neagra, Raphanus sativus L.

var. niger DC., vezi Ridiche.
Ridiche-salbatic, Rachitd-de-ogoare,
Rdiche - slbaticd.

[fr.

Ravenelle,

Pied-de-glne, Jotte ; g. He deric h] .

Raphanus Raphanistrum L., syn.

Raphanistrum Lampsana Gaertn. O. plan-

ta erbacee din fam. Cruciferae, radacina pivotantd, lungd si subtire ;

tulpina acoperita cu peri rigizi ; frunzele inferioare petiolate, lirate, cu

lobul terminal mai mare si rotunzit,
cele superioare aproape sesile, sunt
lanceolate ; florile dispuse in racem
sunt galbine sau alb e i cu vinisoare vi-

olete, caliciul cu sepale erecte ; fructul silicua moniliform, cu striatiuni

longitudinale, separndu-se la maturitate in articole monosperme. Aceast
buruiand supdrtoare creste prin
locuri cultivate, prin smndturi, a-

desea. Iunielulie.
Raphanus sativus L.,

Ridichi,

Ridiche.

vezi-

Ribizli (Trans. Satu-mare), Ribes rubrum L., vezi Coacdzd.

Richit, Salix purpurea L., vezi Rd-

Ridichioar, Geum urbanum L., vezi

Richit-rofe, Salix purpurea L., vezi

R4cov (Trans.), Lactarius deliciosus

chitd-rosie.

Rdchitd-rosie.

Ricin, Ricinus communis L., vezi C-

pue.

Ridiche, Arape (Maced.), Aripane (Maced.), Rdiche, Rdiche-de-grdind,

Rddiehie, Raditi (Trans.), Ridichi [fr.

Radis, g. Garten-RettichtRa-

phanus sativus L. O. i G. plantd

erbacee din fam. Cruciferae, rddcina cdrnoas, foarte umflatd, tulpina

Cerentel.
R4cA., Fagopyrum esculentum Moench.,.
vezi Hriscd.

Fr., vezi Rdscov.

Rizacfi (Cnf. Dr. Gr. Antipa, DeltaDundrei pag. 50-53), Stratiotes aloides L., vezi Foarfeca-baltii.
Robia, Orobus vernus L., vezi Pupezele.

Roca', (Trans.), Drosera rotundifolicr

L., vezi Roua-cerului.

Rochita- rndunelei, Convolvulus arvensis L., vezi Volbur.

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

Rocoink Alsine vema Bartl., vezi

Mierluta i Anagallis arvensis L.,

vezi Scnteutd.
Rocoina, Coadd-de-gdina, Rocotel, Rocotel, Rocovind. [fr. Mouron-des-oi-

seaux, Morgeline ; g. Mdusedar m,

Stellaria media
Vogelmiere.].
Vill., syn. Alsine media

L. 0. miCd

plantd erbacee din fam Caryoplzyllaceae, tulpinele cilindrice intinse pe

pmnt i ascendente, articulate, fiecare articol are cte un rnd de peri
numai pe o parte, ce alterneazd cu
randul de peri al articolelor urmdtoare ; frunzele opuse, ovale intregi,

ascutite, cele inferioare petiolate ;

florile mici, albe, axilare sau ter-

minale ; corola cu 5 petale bipartite,

mai scurte deck sepalele, ovarul cu
3 stile ; fructul o capsuld oblongd.
Creste prin locuri cultivate si ruderaIe, prin tufisuri, pe 16110 drumuri,
garduri si pdraie. MartieOctombrie.
Semintele acestei plante surit mult eautate de pasari g mai cu sama de gini.
Rocotea, Rtind (Bucovina, Cacica)

Rocovind, Stelutd. [fr. Stellaire-graStemine; g. Gras-Miere.].

liana graminea L. 4. mic planta

erbacee din fam. Caryophyllaceae,

tulpina angulatd, glabrd, culcat dela
bazd i ascendentd ; frunzele glabre,
Ingust-lanceolate, la bazd ciliate ; florile albe, dispuse in cime multiflore,
.terminale, insotite de bractee membranoase (scarioase), ciliate pe margine, petalele bipartite egal de Itingi
sau mai lungi dect sepalele trinerviate. Creste prin fnete, tufisuri
gradini. Maiululie.
Rocotel, Holosteum umbellatum L., vezi
Cuisorita i Stellaria media Vill.,
vezi Rocoind.
Rocotel, Stellaria media Vill., vezi
Rocoind.
Rocovink Alsine venza Bartl., vezi

Mierluta, Stellaria graminea L., vezi

Rocotea i Stellaria media Vill., vezi
Rocoind.

Rodea, Rubia tinctorum L., vezi Roibd.

Rodie, Rodii, Roida (Maced.). [fr.
Grenade ; g. G r anat a p f e I.], fructele comestibile de Punica Granatum
L., vezi Rodiu.
Rodin, Pitlingean. [fr. Grenadier ; g.

Granate, Granatbaum, Gra-

natapf elbaum]. Punica Granatum L. D. mic i frumos arbore

din fam. Punicaceae, ramurile tinere

247

putin spinoase ; frunzele lanceolate

sau oblonge sunt simple, lntregi

imprdstiate ; florile roii, rar albe
sunt mari, sesile si dispuse cate 2-5
In fascicule la vrful ramurilor, caliciul coriaceu, cknos, rosu, cu 5-8

diviziuni, corola cu 5-8 petale libere,

mototolite i caduce, stamine !fumeroase, ovarul infer; fructul de forma

mrimea unui mdr, are la vrf

resturile caliciului, pericarpiul coriaceu,

semintele numeroase, sunt inconjurate

de un invlis cknos, rosietic si semitransparent, care formeazd tocmai

partea comestibild din aceste fructe,
numite : Rodie. Radii i Roidd.

Acest

frumos arbore, originar din regiunea

mediteraniand (sudul Europei pnd In
Himalaia), se cultivd acurn adesea

prin prtile noastre, ca plantd ornamentald, uneori I cu florile Invoalte.

IulieSeptembrie.

Scoarta tulpinei $i radacinei Cortex Granati" este intrebuintata in medicina ca antihelmintic.

Rodu-pamntului, Aron (Trans.), Barba-lui-Aron, Cdlindar (Banat), Cocosoaicd, Hribd, Marcet (Trans.), Piciorul-vitelului, Porumbu-cucului (Mehedinti), Timp (Bdnat), Ungureancd.
[fr. Gouet, Pied-de-veau ; g. A r o n,

Aronsstab, Aronswurz, ZehrArum maculatum L. 21-.

wurz].
plantd erbacee, veninoas din fam.

Araceae, rizom tuberculos alb, foarte

avut in fecula ; frunzele radicale,
lung-petiolate, hastate, sagitate, cu
lobii bazilari apropiati, sunt lucitoare,
verzi

uneori cu pete brune ; din

mijlocul frunzeIor iese o tulpind scapiformd, terminatd pritr'un spadice

drept, inconjurat de o spatd de o

coloare verde-glbuie ; florile monoice, cele femele grupate la baza

spadicelui, deasupra lor se afld florile mascule si cele rudimentare ; spadicele In formd de mdciucd este mai

scurt deck spata, si de o coloare

purpuriu-violacee. Creste prin paduri

umbroase si umede dela cmpie si

Arum
din munti. AprilieMaiu.
orientale M. Bieb. 21-. care se aseamand foarte mult cu precedentul, se
deosebeste cu toate acestea prin frunzele brunii, ovate usor-sagitate, lobii
bazilari Indeprtati (divergenti), partea femel cilindrica a spadicelui,

cam de 2 ori mai lungd deck partea

masculd. Creste prin pduri i dumbrave, AprilieMaia.

www.digibuc.ro

248

ZACH. C. PANTU

Rogoj, Carex riparia Curtis. si Carex

vulpina L., vezi Rogoz.
Rogojel (Bucovina, Pojorta, judet.

Campulung), Panosite (Bucovina). [fr.

Carex prcoce ; g. Frhling s-R i e t,

Frhlings-Segge]. Carex caryophyllea Latour., syn. carex verna
Will. Carex praecox Jacq. 4. mica plantd

erbacee din fam. Cyperaceae,cu stoloni subtiri, tratori (repenti) ; tulpina

erectd, trigonala ; foile mai scurte
deck tulpina, acuminate, vaginile btrne intregi, aspre si recurbate ;
spice mascule solitare, conice, cele

femele 1-3, apropiate, scurt- cilin-

drice; utricula obovala trigonald, cam

de lungimea glumei, scurt-rostratd
pubescenta, glurnela inferioard ascu-

tad, la margine membranoas, este

brun-roscata ; spicele femele mature

sunt globuloase sau oblongi. Creste
pe locuri expuse soarelui, pe coline
uscate, pe marginea padurilor. Martie Aprilie.
Rogoji, Carex hirta L., vezi Pir-rosu.
Rogoz, Carex filiformis L., vezi Pirrosu.

Rogoz, Carex hirta L., vezi Pir-rosu,

Scirpus Holoschoenus L., vezi Cipirig si Scirpus lacustris L., vezi Pipirig.

Rogoz, Ragoz, Rogoj. Carex riparia

Curtis. 4. [fr. Carex-des-rives ; g.
Uf er -S egg e].
Mare planta terboas din fam. C'yperaceae, tulpina
dreaptd, in trei muchi, ascutite; frunzele glaucescente, lineare, late si
plane ; florile monoice ; spicele mas-

cute 2-5 oblongi ; -spicele femele

2-5 sunt gros-cilindrice, distantate,

pedunculate, drepte sau cele inferioare plecate in jos ; bracteele toate

acuminate sunt brun-inchise ; utriculele (invelisul fructelor) oval-conice,

glabre si umflate. Creste prin mlastint, balti, pe malul lacurilor si al

rurilor. Aprilielunie si Carex vatpina L. 4. [fr. Carex-des-renards; g.
Fuchs-S egg e]. plantd ierboasa cu
tulpina In 3 muchi ascutite i cu fetele concave ; frunzele lat-lineare ;
florile mascule fernele In acelas

spic, la %tad spicule mascule si la

bud spicule cu florile femele ; spicele simple sau la bazd de 2 ori
compuse, sunt lungdrete si verzui sau
mai trziu de coloare galbin-roscatd
ca vulpea ; utriculele cu evidente
striatiuni longitudinale. Creste prin

fanete mlstinoase, locuri umede, pe

land ape si prin paduri. Maimlulie.
Rogoz. [fr. Scirpe-maritime, Triangle ;

g. Meer str and s-Simse,StrandSimse]. Scirpus maritinzus L. 4.

plantd ierboasa din fam. Cyperaceae,

rizomul lung, tarator (repent), cu numeroase tubercule globuloase de marimea alunelor, nucilor sau chiar
mai mari ; tulpina rigidd, erectd, in

trei muchi (triquetrd) pana la 1.20 m.

inaltd este foliatd; foile ingust-lineare
si cu marginile aspre ; florile dispuse

in spicule ovale sau oblonge, gru-

pate si ele in glomerule, formnd un

fascicul terminal (anthela), insotit
de bractee foliacee, neegale, intrecand cu mult spiculele, glumele ovale, brunii la vrf mucronate si bifide, cu diviziunile ascutite, dentiforme,

setele perigonului 1-6, rar lipsesc

cu totul, sunt aspre, cu asperitatile

dirigiate in jos (retrors-hispide), florile

ermafrodite cu 3 stamine, ovarul cu 3
stigmate, uneori numai cu 2 stigmate

(var digynus Godr.). Fructul oboval

este aproape de 3 mm. lung, planconvex, lucitor si brun. Creste prin
mlastini i fnete umede, prin santuri cu apd si pe malul apelor, foarte
comuna, constituind adevarate stufdrii. lunieAugust.
Tuberculele rizomuMi acestei plante sunt
un excelent nutriment pentru porci.

Roibd, Brociu, Patachina, Rodea, Rumele. [fr. Garance ; g. F drb e r.R tote, Knapp]. Rubia tincto-

rum L. 4. plantd erbacee din fam.

Pubiaceae, tulpina foarte asprd, (scabra) si acdttoare, frunzele, dispuse

cte 4 sau ate 6 in verticile, sunt

oblong-lanceolate, pe margine cu peri

aspri recurbati ; florile albe-galbui,
dispuse In raceme pauciflore, axilare
trichotome ; fructele boabe (bacce)

rosietice, cari devin mai tdrziu negrii. Creste pe dealuri si prin vii,
uneori cultivatd ca planta tinctoriala.
IulieAugust.
Din rAddcinile acestei plante se extragea
ociinioard o materie colorantd rosie.

Roldfi (Maced.) fructul de Punica Granatum L., vezi Rodiu.

Roinija (Mold.), Dracocephalum Moldavica L., vezi Mdtdciune.
Roinija, Floarea - stupilor (Bucovina),
larba - roilor (Bucovina), larba-stupului, Isma-stupilor (Trans.), MAO.cind (Trans.), Matacina (Trans.), Mataciune, Melisd, Mint - turceascd

www.digibuc.ro

249

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

(Trans. Nasdud), Moloachd (Maced.),

Roiste. [fr. Melisse, Citronnelle, Piment - des - abeilles ;

g. Citr on en-

melisse, MelissaMelissa o-

fficinalis L. 21-. plantd erbacee, pubescentd, cu miros pldcut, din fam.

Labiatae, tulpina dreaptd, ramificatd ;

frunzele ovale, crenat-serrate, petiolate, cele inferioare aproape cordiforme la bazd ; florile albe, dispuse
in verticile, unilaterale, pauciflore la
vrful tulpinei si al ramurilor. A-

ceastd plantd, foarte aromaticd, creste

prin paduri i fiindcd este mult cam-

tatd de albine se cultiva adesea prin

stupdrii. lunieAugust. Melif.
Frunzele acestei plante Folia Mellissae
posed proprieMti stimulante, carminative, digestive, antispasmodice, din care cauza se
intrebuinteazd in medicind.

Roiste, Melissa officinalis L., vezi

Roinitd.

Roit (Trans. In Munfii-Apuseni ; cnf.

Borza, Ohetarul

dela ScArisoara),
Arnica montana L., vezi Arnicd.

Roman, Anthemis Cotula L., vezi Romonitd-puturoasd.

Roman (Trans.), Chrysanthemum Leucanthemum L., vezi Aurata.

Roman (Bucovina), Matricaria inodora
L., vezi Mositel-prost.
Romanit, Matricaria Chamomilla L,,
vezi Musetel.
Romanit-bund, Matricaria Chamomilla L., vezi Musetel.
Romanit - neadevrati, Matricaria
inodora L., vezi Mositel-prost.
Romanitd-nemirositoare, Matricaria
inodora L., vezi Mositel-prost.
Romonitd, Matricaria Chamomilla L.,
vezi Musetel.
Romonitfi-de-cmp, Romonitd-proastd.
[fr. Fausse-Camomille, Oeil-de-vache;
g.

Acker-Hundskamille].

Anthemis arvensis L. O. plantd erbacee pubescentd din fam. Campositae, tulpina solitard, ramificatd
dreaptd ; frunzele lnos-pubescente,
bipenatisecate, cu segmente linearlanceolate, intregi sau cu 2-3 dinti ;
florile dispuse in capitule mdrisoare,
receptaculul conic, cu palee (bractee)
ingust-lanceolate, scarioase, ascutite ;
florile marginate albe sunt ligulate

Romonit-proast, Anthemis arvensis

L., vezi Romonitd-de-cmp.
Romnoit-puturoask Fulicd, Marariul-

cnelui, Momorita, Mosetel-prost, Roman. [fr. Maroute, Camomille-puante,

Camomille - des - chiens ; g. S t i nkende-Hundskamilla Anthemis Cotula L., syn. Manda Cotala DC.

O. plantd erbacee, cu miros nepla-

cut, din fam. Compositae, tulpina

dreaptd, ramificata ; frunzele bipena-

tisecate, cu segmentele lineare, intregi sau cu 2-3 dinti ; florile dispuse in capitul, cele marginale albe,

ligulate, sunt sterile, cele centrale

tubuloase, fertile sunt galbine. Creste

prin locuri cultivate, cmpuri, ddr-

mdturi, pe Una locuinte, garduri

drumuri. IunieOctombrie.

Romonite (Trans. PAnade, jud. Trnava

micd), Chrysanthemum cirzenariifolium (Trey.). Vis., vezi Floarea-raiului.

Rosacick Rhodiola rosea L., vezi NA.

Rosfitea, Crin-de-baltd, Fnul-cdmilei,
Micsuneaua-apei, Micsunea-de-baltd,
Papuricd. [fr. Jonc-fleuri ; g. S chw a-

nenblume, Wasserliesch].

Butomus umbellatus L. 21-. plantd ier-

boasd din fam. Butomaceae, rizomul

cdrnos ; tulpina scapiforma, dreaptd,
cilindricd, care iese din subtioara
(axila) frunzelor ; frunzele bazilare,
lung-lineare, canaliculate, in trei muchi, sunt ascutite, si mai scurte decAt
tulpina ; Emile frumoase, rozee, neegal pedunculate, dispuse trite() umbeld terminald, la vrful tulpinei, ele
se desvoltd succesiv, umbela este insotitd de un involucru ; perigonul cu
6 foliole, stamine 9, capsule 6, con-

crescute la bazd. Creste prin

locuri mldstinoase, pe malul lacurilor

si al rAurilor, lin curgdtoare. lunie

August.

Roscob (Trans.), Hieracium Pilosella

L., vezi Vulturicd.
Roscov. [fr. Caroubier ;

g. Iohannis-

brodbaum].Ceratonia Siliqua L.
b. mic arbore fArd spini din fam. Leguminosae, frunzele persistente sunt
imparipenaticompuse, cu 2-3 perechi
de foliole ovale, obtuze ; florile brun-

i prin fnete sterile. Maiu

rosietice, dioice sau polygame sunt

dispuse In raceme scurte, corola lipseste, stamine 5, toate fertile si libere ; fructele sunt legume indehis-

Romonit-mare, Chrysanthemum Leucanthemum L., vezi Aurata.

Acest mic arbore, originar din Arabia, cultivat i subspontaneu In re-

fertile, cele centrale tubuloase sunt

galbine. Creste prin locuri nisipoase,
cArnpuri

August.

cente, coriacee, cu numeroase seminte.

www.digibuc.ro

250

ZACH. C. PANTU

giunea mediteraniand. FebruarieAprilie.

Fructele dulci, comestibile ale acestui ar-

bore sunt cunoscute poporului nostru sub

numirea de Roscove.

prin poieni, fanete, tufisuri, pe marginea padurilor. lulieAugust. Melif.

Rostopasc, Calce-mare, Crucea-voinicului (Bdnat), larbd-de-negi, larbarndunelei (Trans.), Negelarifd, Pleo-

Roscov (Trans. Brasov), Lactarius deliciosus Fr., vezi Rscov.

Roscovan (Trans.), Lactarius deliciosus Fr., vezi RAscov.
Roscove. [fr. Caroube ; g. I ohanni sb r o t].Fructele comestibile de Ceratonia Siliqua L., vezi Roscov.
Anchusa officinalis L., vezi Mi-

scdnitd. (Bucovina), Rostopaste (Trans.)

[fr. Grande-claire, Herbe-aux-verrues, Herbe - de l'hirondelle ; g.

Schellkraut, Schellwurz].

Chelidonium majus L. 21- planth er-

bacee, din fam. Papaveraceae, care

contine un lapte (latex) galben-portocaliu, acru i foarte veninos ; tulpina dreaptd, ramificat, cu peri lungi
rari ; frunzele moi, glauce pe par-

Rosioarfi, Calendula officinalis L., vezi

tea inferioar, sunt alterne, glabre

Filimicd.

divizate in lobi cu dintii rotunziti; flo-

Rosmarin, Rosmarin, Rosmolin (Bdnat),

Rusmalin (Trans.-Ndsdud), Rusmarin.
[fr. Romarin ; g. R o s mar i n].Ros-

rile galbine, dispuse in umbele ter-

minale ; frnctul o capsuld Iinear. Cre-

marinas officinalis L. b. mic arbust

odorant, tot-deauna verde, din fam.
Labiatae ; tulpina cu ramuri drepte ;
frunzele sesile, lineare, coriacee, cu
marginea rsucit, (revolutd) pe partea inferioard albtomentoasd (canescente) ; florile albastre rar albe, dispuse in verticile la subtioara frunzelor, formnd impreun raceme foli-

ste prin locuri umbroase, pe lnga

garduri, locuinte, ruini, stnci i ziduri vechi. AprilieSeptembrie.
Dupd credinta romnului din Bdnat frun-

za acestei plante este bund sd se lege cu

ea la taieturi si vdtamdturi. Rddacina, dar
nu multd, se fierbe in rachiu curat impre-

und cu alte rAddcini de plante (Symphytum

officinale, Plantago lanceolata, Achillea Millefolium, cucuruz de brad, roscove, zahdr,

etc.) si asa fierte se bea pent u tuse grea

dimineata, la amiazi i seara cdte un pahar. Cu aceastd buruiand poporul vindecd

ate la vArful ramurilor. Aceast plantd

plAcut mirositoare, original-A din re-

giunea mediteraniand, la noi creste

numai cultivatd prin grddini i locuinte. MartieMaiu. Melif.
Ramurile florifere de Rosmarin Folia sau

Herba Rosmarint", din care se extrage 0teunz Rosmarinr, sunt intrebuintate in medicind pentru proprietdtile lor stomachice,
stimulante i emenagoge. Rosmarinut plAmddit in rachiu de drojdii it beau femeile pentru vdtmturd.

Rosmarin, Rosmarinus officinalis L.,

vezi Rosmarin.
Rosmolin (Banat, AlmAj), Rosmarinus
off icinalis L., vezi Rosmarin.
Rostogol, Echinops commutatus Juratzka., vezi Ttarnicd.
Rostogol, Ariciu (Bnat), Cdptnoas,
Mdciuca-ciobanului, Seal, Scai-rotunjor, Sciete. [fr. Echinops-A-ttes-rondes; g. Kugeldistel]. Echinops
sphaerocephalus L. 21.. plant erba-

cee din familia Compositae, tulpina

dreaptd, ramificatd in partea superioar, str atd i glandulos-pubescent ;

frunzele sinuat- penatifide, cu lobii

triangulari, spinos-dintati, verzi si pubescente pe partea superioar, cenusiu-psloase pe cea inferioar ; flo-

rile alburii, cu anthere albastre, dispuse inteun capitul globulos. Creste

negeii.

Rostopaste (Trans.), Chelidonium majus L., vezi Rostopascd.

Rostoponi (Trans. Zagra, jud. BistritaNdsud), Tropaeolum majus L., vez
Condurul-Doarnnei.

Rosuliti (Trans.), Calendula off icinalis L., vezi Filimica.

Rosur, florile de Rosa canina L., vezi
Mdcies.

Rottele, Achillea Ptarmica L., vezi

Rototele-albe.
Rotilit (Bucovina, Prisaca, jud. CAnapulung), Anemone nemorosa L., vezi
Floarea-pastilor.
Rotocoale (Trans. Bucerdea), Phlox paniculata L., vezi Brumdrele.
Rotogoale (Trans. Berchis, jud. Turda-

Aries), Callistephus chinensis (L.).

Nees., vezi Rusi-de-toamnd.
Rototele-albe, larbd-de-strdnutat, Ro.

tdtele. [fr. Herbe--eternuer ; g. B e r-

tr am - Garb e,

Weisser- Do-

Achillea Ptarmica L., syn.,

r an t ].
Ptarmica vulgaris DC. 21.. planta erbacee din fam. Compositae, tulpina

dreaptd, rigidd, pubescent in partea

superioard ; frunzele rigide, glabre,
linear-lanceolate, ascutite, dela bazd.
(And la mijloc fin si dens serrat-

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

dintate, dela mijloc in sus mai adnc

si mai indepartat serrat-dintate ; florile dispuse in capitule, cele centrale
tubuloase albe-galbui, cele marginate,
ligulate albe,

in numar de 8-12

sunt de marimea involucrului ; fruc-

tele achene nearipate. Creste prin

fnete i tufisuri umede, pe coaste.
lulieSeptembrie.
Rotunda-puturoasii (Trans. Agrbiciu,
jud. Tarnava-mare), Pelargonium zonale Ait., vezi Muscatd-rotata.
Rotundloarii, Gleclzoma hederacea L.,
vezi Silnic.
Rotungloare. [fr. Homogyne-des-Alpes;

g. Brandlattich, Alplattich]

Homogyne alpina Cass. 21.. mica plan-

td erbacee din fam. Compositae, tulpina simpla, lanos-paroasa in partea

superioara sub capital ; frunzele bazilare, lungpetiglate sunt lucitoare, cor-

dat-reniforme, crenat-dentate, glabre

numai pe partea inferioara, pe nervure, acoperite cu peri moi ; florae
rosii-purpurii, dispuse in capitute terminate, solitare la vrful tulpinei, florile marginate femele, cele centrale

ermafrodite, tubuloase. Creste prin

padurile i pdsunite umede din regiunea alpina si subalpind.

Rotunzioar, Glechoma hederacea L.,

vezi Silnic.

Roua-cerului (Trans.), larba-fiarelor,

Roca (Trans.). [fr. Rosee-du soleil,
Rossolis; g. Sonn e nt a u]. Dtosera rotundifolia L. 21-. mica planerbacee din fam. Droseraceae, rizomul vertical, tulpina scapiformd,
erectd iese din mijlocul frunzelor,
dispuse in rozet bazilara ; frunzele
orbiculare, lungpetiolate, acoperite cu
peri glandulosi, digestivi, rosietici,

cari secretd o substanta viscoasd,

care rdmne ca o picaturd lucitoare

de rou pe vdrful glandulei ; florile
midi, albe sunt dispuse inteun racem,
la vrful tulpinei scapiforme, caliciul
cu 5 sepale putin concrescute la bazd,

corola cu 5 petale, cari se usuca de

251

gestivi, numiti i tentacule, secretd o

substantd viscoasd, care ramdne pe

vdrful glandulei ; insectele venind din
intmplare In contact cu acesti peri
glandulosi, ramAn lipite de vrful lor
astfel prinse se miscd, cdutnd s
scape ; prin aceste miscari se ating
insa si de perii glandulosi din vecintate si sunt astfel si mai bine captivate. Peril glanduliferi (tentaculele)
escitati prin acest contact, se apleacd

toti peste insecta captivata, lamina

frunzei devine astfel ca o cavitate,
care cuprinde insecta cu totul. Secretiunea glandelor devine mat abandenta, cantitatea de acid formic, con-

tinuta in substanta secretat se mdreste, adaogAndu-se in acelas timp

un ferment peptonisant ; astfel insecta

prinsd, in scurta vreme este de tot

acoperita de substanta secretatd, moa-

re si incetul cu incetul este digeratd,

apoi partite din carne disolvate
sunt resorbite de celutele frunzei, impreund cu substanta secretata. Dupa
ce digestiunea s'a efectuat, peril glandulosi (tentaculele) i revin la posttiunea lor normald.
Roua-cerului, Glyceria aquatica
Wahlbg., vezi Mand-de-ape.
Rouric, Firuta, tarbd-dulce, Plutitoare
[fr. Herb e - de - la - manne ; g. M a n-

nagras, Schwaden].

fluitans R. Br.

21-.

Glyceria

planta ierboas,

aquaticd din fam. Gramineue, rizomut

repent cu stoloni ; tulpina culcata
adscendentd si radicanta (cu radacini
adventive), putin comprimatd i ade-

sea inotand in partea sa inferioard ;

frunzele plane, lineare, late, flotante,
in tinerete simplu-indoite, cu vaginele
comprimate i despicate numai in
partea lor superioara, ligula membranoasd, adesea nelacerata ; spiculele

de un verde deschis sunt liniar-ci-

cu 7 11 flori lanceolatoblonge, formnd o mare panicula

lindrice,

unilaterata, cu ramurile orizontal in-

timpuria (rnarcescente), stamine 5,

stile
profund bifide ; fructele cap-

tinse pe timpul inflorirei, ramurile

bdrii. IulieAugust.

balti, lacan

'6

sule uniloculare, dehiscente la tnaturitate prin valve ; seminte numeroase fusiforme, foarte alungite, cu
tegumentul reticulat. Creste la munte
prin livezi mIdstinoase i prin turAceast curioasd

interesant

plantd este carnivor sau mai bine

zis insectivora. Perii glandulosi di-

inferioare mai adesea chte 2, spiculele

alipite de ramurile paniculei ; glumele
glumelele rotunzite pe partea dorsala, glumela inferioara cu 7 nervure
evidente ; fructul o cariopsd oblongd.

Creste prin mlastini, ape stagnante,

i pe marginea apelor
lin-curgdtoare. MaiuIulie.
Fructele dulci ale acestei plante aquatice
sunt comestibile i introduse in come

www.digibuc.ro

52

ZACH. C. PANTU

cunoscute in Germania sub numirea de

Schwaden sau Mannagrtze.

Rozi, Rosa centifolia L., vezi Trandafir-de-dulceatd.

Roza-albli, Rosa alba L., vezi Trandafir-alb.

Roza - galben (Trans.), Rosa lutea

Mill., vezi Trandafir-galben.

Rozetd, Rezedd (Trans.), Rozeta-mirositoare, Smeuricd (Bucovina), Smeuritd (Bucovina, Trans. Rodna), Zneuritd (Trans.) [fr. Herbe - d'amour,

Mignonnette, Reseda; g. Gartenr e-

s e d 4Reseda odorata L. O. mica

planta erbacee din fam. Resedaceae,

tulpina ramificatd, anguloas; frunzele

alterne, lanceolate, intregi sau tripartite ; florile galbine verzii sunt mici

foarte odorante, ele sunt neregu-

late, ermafrodite i dispuse in raceme

terminale, stamine foarte numeroase
cu anterele rosii-cdramizii ; fructele

capsule anguloase. Aceasta plantd,

originard din regiunea mediteraniand

(nordul Africei), se cultivd foarte mult

prin pdrtile noastre pentru florile

sale pldcut mirositoare i mult cercetate de albine. Iunie Octombrie.
Melif.

Rozet-mirositoare, Reseda odorata

L., vezi Rozet.

Rozeta-salbatick Reseda lutea L., vezi
Rechie.

Rozincin, Rozincine (Trans.), Ribes

rubrum L., vezi CoacAzd.

Rozmarin-de-munte i Merisor, (Bucovina, Cmpulung pe Rune), [fr. Gnaphale-desbois;g. W a I d-R u hr kr a ut].

Gnaphalium silvaticum L. 21.. plantd

erbacee din fam. Compositae, tulpinele robuste erecte, alb-tomentoase;

foile inferioare lanceolate, cele mijlocii

superioare pe nesimtite devin mai

scurte, pe partea inferioard alb-pasloase, pe partea superioard la urmd
glabrescente ; florile albe-abui, reu-

nite in mici capitule,

insotite de un involucru cu foliolele
scarioase, la margine brune, capitulele

formeazd o Inflorescentd racemoasd

lunga sau o paniculd spiciformd ingustd. Creste prin locurile aride
in poienile din pduri, cu deosebire
la munte. lulieSeptembrie.
Rozov (Bucovina), Pulicaria vulgaris
Gaertn., vezi Puricarita.

Ruen (Banat si Trans.), Succisa pratensis Moench., vezi Ruin.

Ruen-alb (Munt. Cmpina jud. Prahova,
numire comunicatd impreund cu planta

de Dr. C. Istrati), Succisa pratensis

Moench., vezi Ruin.

Ruen-negru (Munt. Campina jud. Prahova, numire comunicatd impreund
cu planta de Dr. C. Istrati), [fr. Porcelle tachete, g. Gefleckte s-

Ferkdkraut; Gefleckter-Hachelkopfl.Hypochaerism aculata

L. 21.. plantd erbacee pdroasa din fam.

Compositae, tulpina mai adesea fr

foi, sau cu una sau cloud foi caulmare,

erectd, simpld sau bi-trifurcatd si terminatd cu 1-3 capitule; foile radicale

(bazilare), intinse in rozetd la baza

tulpinei, oblong-obovale, aproape intregi sau sinuat-dintate, sesile sunt
adesea roscat-bruniu-pdtate ; florile

galbine-aurii, reunite inteun capitul

mare, insotit de un involucru, format
din foliole lanceolate, intregi pe
margine

rigid-paroase ; fructele

achene, ingustate spre vrf inteun

lung cioc (rostru), prevdzut cu un

papus (smoc de peri) uniserial, cu toti

perii papusului plumosi. Creste prin

fnetele de pe coaste, in poieni

pe marginea pddurilor. lunieAugust.

Rug, Mur [fr. Ronce-bleue; g. K r at z-

Br o mb eer e, Rahmbeere].Ru-

bus caesius L.
plantd sarmentoasd
din fam. Rosaceae, tulpina culcatd,
glaucd, cilindricd cu spini slabi neegali,

cei mai multi drepti ; frunzele de ordinar cu 3 foliole, rar cu 5, subtiri,

grosier-si incis-serrate, foliola terminald lat-cordiform-ovala si ascutitd,
cele laterale aproape sesile sunt adesea bifide ; florile albe sau rozee,
dispuse in scurte umbele racemoase
pauciflore ; caliciul persistent, cu 5
diviziuni aproape plan ; fructul come-

stibil numit Murif este compus din

putine drupe mdrisoare, albastre brumrii i lucitoare, diviziunile caliciu-

lui sunt lipite de fruct. Creste prin

tufisuri, mrkinisuri, drumuri, garduri

rustice, pe dealuri, cmpuri si coaste.

MaiuSeptembrie.
Rug, Rosa canina L., vezi Mdcies.
Rug-de-munte, Rubus Idaeus L., vezi
Smeur

Rug-de-mure, Rubus fruticosus L., vezi

Mur.

Rug-de-smeura, Rubus Idaeus L.,*vezi

Smeur..

Rugin, Cipirig, Iarba-mlastinei, Pipirig,

Speteazd, Sims& Tipirig. [fr. Jonc-ameche ;

g. Flatterige-Binse].

Juncus effusus L. 21, plantd ierboas

din fam. Juncaceae, tulpina netedd,

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

de un verde inchis, adesea lucitoare,

cu mdduva neintreruptd, in partea superioar d. usor striata ; frunzele bazilare, recluse la vagine, fdra, limb ; flo-

rile galbine-brunii, dispuse in cime,

formnd un corymb sau paniculd terminalO, care pare lateraid din cauza
bracteei foliacee, care insoteste inflorescenta si care pare c continuO tul-

pina, perigonul cu 6 foliole lanceolate, foarte ascutite, stamine 3, stilul

foarte scurt cu 3 stigmate ; fructele
capsule cu 3 muchi, obovale deprimate si trunchiate la vrf. Creste prin
mlastini

locuri umede, pe malul

apelor pe langd blt. Iunielulie.

Rugin, boald a cerealelor cauzatd de

ciuperca parazita Puccinia graminis
Pers., vezi Rugina-grdului.

Rugina-florilor (Bucovina, jud. Campulung, Valea-saca), Rugina,

Coleosporium Campanulae Pers.,

ciuperca parazit din lam. Coleosporiaceae; grupele sporifere mici,

rotunzii sau neregulate, galbene, imprstiate sau fra ordine, sau In ordine circulare, reunite in grupe mai
mari, adesea confluente si foarte indesuit asezate, acoperind intreaga suprafatd a frunzei ; sporii mai adesea
neregulat rotunzii sau oblongi, adesea angulati (putin cu muchi), indesuit verucosi si de un galbin-portocaliu. Creste parazit pe diferite specii de Carnpanulaceae, i cu deosebire pe speciile de Campanula.
Rugina-grului, Rugind. [fr. Rouille ; g.

Getreiderost, Grasrost].

Boald a cerealelor, cauzatd de ciuperca parazita Puccinia, graminis

Pers., din fam. Pucciniaceae, care
formeazd sporii de yard. (Uredosporii) i sporii de iarnd (Teleutosporii)
pe toate prtile verzi ale Graminee-

lor si cu deosebire pe : Gru, Secard,

Orz i pe Ovds. Aecidiosporii acestei specii de ciuperci se desvoltd insd

pe frunzele de Dracild. (Berberis vulgaris
L.). Teleutosporii, reuniti cdte 2 dupd

ce au iernat, germineaz primdvara

formeazd basidiile, transversal divizate, din care ies succesiv 4 bastdiospori, cari purtati de vnt ajung

pe frunzele de Dracild (Berberis vulgaris),

acesti basidiospori nu pot germina decdt pe aceastd planta, sporol

germinnd d nastere la un filament,
care strabate prin cuticuld in frunza

de Dracil, unde formeazd un miceliu.

Din acest miceliu al ciupercei se for-

253

meazd pe fata superioard a frunzei

picnide cu picnidospori sau picnoconidii, (numiti altdatd spermatii), iar

pe fata inferioard a frunzei de Dracil se formeazd Aecidii cu Aecidiosport, (acest stadiu evolutiv al ciupercei este cunoscut sub numirea de
Aecidium Berberidis Pers.) Aecidiosporit

de coloare galben-rosieticd, ajung pe

cereale, unde apoi germinnd, formeazd un miceliu, care produce in

timpul verei uredospori, adica spori

de yard, cari se desvoltd mai cu seamd

pe vagina frunzelor. Uredosporiisunt
unicelulari, acoperiti cu mici verucositati i prevdzuti cu 4 pori germinativi equatoriali, ei contin picdturi de
grsime de coloare galbin-rosietic
din care cauzd apar pe epiderma cerealelor ca niste mici grdmezi (pete)
lineare si rosii (acest stadiu evolutiv
a fost cunoscut altadatd sub numirea

de Uredo linearis Pers.). Sporii de

yard (uredosporii) pot germina pe
cereale si contribue astfel i ei s se
latiasca mai repede Rugina-graului,
aunt& detestabila boal, care face
uneori enorme pdgubi agriculturei.

CAtre sfarsitul verei se formeaz sporii de iarnd (teleutosporii), cari sunt

negrii i totdeanna uniti cdte doi, ei
sunt prevdzuti cu cdte un por germinativ si au peretii foarte grosi, ca

sd fie destul de aprati de rigorile

iernei. Acesti teleutospori in primavara anului viitor germineazd si ciclul evolutiv reincepe. Puccinia graminis, prin miceliul su, ascuns in
tesatura frunzelor si a tulpinei diferitelor cereale, face. ca nutritiunea
plantei sd nu fie regulatd si din cauza

aceasta se pericliteazd chiar viata

plantei ospitaliere, nimicind in chipul

acesta culturi intregi de grane; vedem

deci, cdt de pdgubitoare este rugina

graului pentru agriculturd. Pentru a
preveni aceast boal se recomandd
s se arz miristea unde au fost grne,
atacate de Rugin i sd se starpeascd
dracila de prin prejur.

Ruginare (Trans. Nasud). [fr. Andro-

medie; g. Grnke, Wilder-Rosmarini. Andromeda Polifolia L.

D. mic arbust din fam. Ericaceae, tulpina pnd la 30 cm. inaltime ; frun-

zele ingust-lanceolate cu marginile

rasucite (revolute), verzi lucitoare pe
fata superioard, verzialbstrii (glauce)

pe cea inferioard, nervura mediand

proeminentd, cele laterale reticulate ;

www.digibuc.ro

254

ZACii. C. PANTU

florile albe sau rosietice, lungpedunculate, dispuse eke 2-8 in fascicule

umbeliforme la vrful ramurilor, caliciul cu 5 diviziuni este rosietic, corola alba sau rosieticd campanulatd,
ovald sau aproape globuloasd are 5
dinti recurbati, stamine 10 cu anterele scurte si cu filamentele paroase;
fructul o capsuld cu 5 loje, dehiscent
la maturitate prin 5 valve. Creste prin
mlastini si turbrii. Maiulunie.
Ruginit, Feriguta (Bucovina, Breaza,

late, adesea putin

cknoase si in-

depdrtate unele de altele ; iar planta

invadata nu ajunge sa infloriascd

rmne neramificatd.
Rugiulit, Calendula officinalis L.,
vezi

Rugul-jidovului, Rubus Idaeus L., vezi

Smeur.

Ruin, Scabiosa Columbaria L. i Seabiosa lucida Vili., vezi Muscatudracului.

Ruin, Calugrisoara, Floarea vdduvilor,

jud. Campulung). [fr. Rue-de-muraille,

Sauve-vie ; g. Ma u erraut e].As-

Ochiul-serpelui, Ruen (Banat si Trans.).

plantd erbacee nepdroasd (glabra)

din fam. Polypodiaceae de 3-15 cm.
de inalt, cenusiu-verde, trdieste

cisa pratensis Moench., syn. Scabiosa

Succisa L. 4. plantd erbacee din fam.
Dipsacaceae, rizomul vertical, foarte

plenium Ruta muraria L. 4. min

peste iarnd (sempervirentd) ; rizomul

scurt este brun ; toile coriacee, cu

petiolul de tot verde numai la bazd

bruniu, limbul triangular-oval de 2-3

ori penatisecate, cu segmentele o-

blong-obovale la bazd cuneate, rotunzite la vrf sau denticulate ; sorii lineari la urmd confluenti, induziul (in-

velisul sorilor) ciliat pe margini sau

franjiat (fimbriat). Creste pe ziduri
vechi i prin crdpturile stancilor In
locuri umbroase. lunieSeptembrie.

Ruginiti (Bucovina, Campulung), Asple-

nium Trichomanes L., vezi Strasnic

Asplenium viride Huds., vezi Fe-

[fr. Bkon-du-diable, Herbe-de Saint-

Joseph; g.Teufels-Abbis]. Sucscurt ; tulpina acoperit cu peri ri-

gizi, in partea superioard cu ramuri

de ordinar fr frunze ; frunzele inf erioare oval-oblonge, ingustate in
petiol, cele mediane oblong-lanceo-

late ; florile albastre, rar albe, dispuse

in capitule globuloase, solitare la
varful ramurilor, caliciul extern aco-

perit cu peri asprii, are gulerasul

erbaceu 4 lobat, cu lobii ovali, ascutiti, cu varful spinos, caliciul intern

se termind cu 5 sete rigide. Creste

prin fnete umede prin padurile

tufisurile din regiunea montand. lu-

lieSeptembrie.

Cmpulung),

Ruj, Helianthemum alpestre Jacq.

Helianthemum rupifragum A. Kern.,
vezi Maldoaie.

pe : Euphorbia Cyparissias i Euphorbla

Ruid, Rosacicd, Rujd-gras, Rus, Ruscd.

[fr. Orpin-odorant, Orpin-rose ; g. R oRhodiola rosea L. 21-.
senwurz].
micd plantd erbacee, grasa, dioicd

rigutd.

Ruginita,

(Bucovina,

Uromyces scutellatus Schrank. Ciuperca din fam. Pucciniaceae, parazita

Esula. La aceastd ciupercd parasitd

nu se cunosc pnd acum deck numai
teleutospori, printre care se gsesc
amestecati uneori cati-va urelospori,
necomplect desvoltati. Stratul sporifer al ciupercei se intinde uneori pe
Intreaga suprafatd a frunzei, mai rar
mkginit pe anumite locuri singuratice,
formeazd verucositati emisferice, cari
sunt acoperite la inceput de epiderdeschizandu-se apoi, prin mici
rotunde orificii la vrful lor, cari
incetul cu incetul se lrgesc, sau
stratul sporifer formeazd perinute

plane, cari perforeazd epiderma frun-

zei, formand astfel un tel de far-

furii intinse, mkginite de epiderma

ruptd. Plantele invadate si locuite de
ciuperca parazitd sunt deformate, luAnd un aspect cu totul special; tulpinele se lungesc si au de reguld
toile pipernicite, mai scurte si mi

din fam. Crassulaceae, rizomul gros,

carnos are un plcut miros de roze ;
tulpinele aeriane, simple si drepte ies
mai multe din acelas rizom; frunzele
dense, grase, sesile, oblong-cuneate,
plane, la \Fart usor dentate (serrate);
florile galbine-purpurii sunt grupate
Intr'un buchet terminal, compact, florile mascule au caliciul cu 4 diviziuni,
corola cu 4 petale si 8 stamine, florile femele au caliciul cu 4 diviziuni,

corola cu 4 petale foarte mici, ba

uneori pot lipsi cu totul si 4 carpele.

Creste pe stancile din regiunea alpind. lunieIulie.
Paeonia officinalis
L., vezi Bujor.
Rufd-de-soare (Trans. Satu-mare), Helianthus annuus L., vezi Floarea-soarelui.

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

Rufa-grask Rhodiola rosea L., vezi

Ruja.

Ruja-muntilor, Rhododendron Kotschyi

Simk.. vezi Smirdar.

Ruja-soarelui, Helianthemum alpestre

Jacq. Helianthemum rupifragum A.
Kern., vezi Mldoaie i Hellanthe-

mum vulgare Gaertn., vezi larbaosului.

Rujmbuj (Trans. Satu-mare), Paeonia of ticinalis L., vezi Bujor.

Rujalind (Banat), Althaea rosea Cav.,
vezi Nalba-de-grdina.
Ruje, Helianthemum vulgare Gaertn.,
vezi larba-osului si Rosa canina L.,
vezi Mcies.

Ruje, florile de Rosa canina L., vezi

Macies.

Ruje - de - Rusalli, Paeonia romanica

255

varicati, ramurile inflorescentei erecte ; florile galbine-aurii, reunite in

capitule, inconjurate de un involucru
cu foliolele brun ptate la vArf, caliculul extern cu 2 foliole scurte ; capitulele formeazd impreund un corimb, lax ; fructele achene, cele dela
mijlocul capitulului scurt si aspru pdroase, iar cele dela margine nepdroase (glabre) i cu papusul caduc
(cAzdtor). Creste prin fanete, tufisuri,
pe marginea pdurilor i prin poieni.

lunieSeptembrie.
Rujinei (Borsa, jud. Maramures), Calendula officinalis L., vezi Filimicd.
Rujinele (Trans. Rodna-veche, jud. NA-

sdud), Calendula officinalis L., vezi

Filimicd.

Brandza., vezi Bujor-romhnesc.

Ruji-de-pae (Borsa, jud. Maramures),
Helichrysum bracteatum Willd., vezi
Flori-de-paie.

Rujioar, Paeonia off icinalis L., vezi

Bujor i Paeonia romanica Brandza.,

Turda-Aries), Rosa centifolia L., vezi

Trandafir-de-dulceata.
Ruji-galbene (Trans. Chirales, jud. Solnoc-llobAca ; Sancel langd Blaj ;
jud. Alba inferioard), Gheorghind

Rumeioar, Phytolacca decandra L.,

Ruji-de-ruji (Trans. Pogd.ceaua, jud.

(Trans.), Gheorghine-galbine.Rudbeckia laciniata L. 4. mare si frumoasa plant erbacee din fain. Compositae, tulpina lard peri (glabrd),
frunzele inferioare penatipartite cu
segmente ovate, trilobate, grosierincise, cele mai superioare ovale, intregi ; florile discului brune, cele radiale galbine, formeazd impreund
mari i frumoase capitule, lung-pedunculate ; fructele achene tetragonale, glabre. Plant, originar din

America de nord (Canada), mult cultivatd i prin pdrtile noastre mai cu

seamd var. flore pleno Hort. lulie

Septembrie.

Rujinh (Trans. mn Muntii Apuseni,

Galda de sus si Intregalde, Borza.

I. c.), [fr. Herbe de Saint Jacques,
Fleur de St. Jacques, Jacobee ; g.

Jakobskraut , Jakobsgreiskraut].

Senecio Jacobaea L. 4.

planta erbacee din fain. Compositae

rizom scurt, trunchiat, fibros ; tulpina
dreaptd, la vhrf ramificatd; frunzele
inferioare petiolate, oblong-obovale,
lyratpenatipartite, cele superioare sesile, cu auricule amplexicaule, penatipartite, cu segmentele dintate sau
aproape penatisecte, la vrf mai late,
bi-tridentate sau bifide, cu lobulii di-

vezi Bujor-romnesc.
Rujulit, Calendula officinalis L., vezi
Filimicd.

vezi Chrtnz.

Rumeneala. [g. Gestreckter-Gdn-

serich].

Potentilla procumbens

Sibth., syn. Tormentilla reptans L.

21-.

micd plantd erbacee din fam. Rosaceae, tulpina intinsd pe prnnt, stoloniform, clnd la noduri adesea rddacini, ramificata in partea superioat-A ; frunzele petiolate, trifoliolate
sau cele inferioare cincifoliolate ; stipulele nedivizate sau cu 2-3 dinti ;
florile galbine tetramere, mai adesea,
caliciul cu 4 sepale, corola cu 4 petale, stamine numeroase, carpele numeroase. Creste prin pdduri i locuri
umede, crnguri, tufisuri i pe dealuri. IunieAugust.
Rumenele, Rubia tinctorum L., vezi
Roibd.

Rumenioard., Phytolacca decandra L.,

vezi Crmaz.
Rumonita (Trans. Sdlciva, jud. TurdaAries), Chrysanthemum cineraritfolium (Trey.), Vis., vezi Floarea-raiului.

Rus Rhodiola rosea L., vezi Ruja.

Rus-de-toamn-vnata, Aster Amellus L., vezi Stelita.
Rush-vnkta, Aster Amellus L., vezi
Stelitd.

Ruse& Rhodiola rosea L., vezi Ruja.

Ruscea i Ruscele (Trans. Brasov),
Crocus Heuffelianus Herbert., vezi
BrAndusd-de-primdvard.

Ruscea - de -poianfi, (Trans. Brasov),

www.digibuc.ro

256

ZACH. C. PANTU

Colchicum-autumnale L., vezi Brandusd-de-toamn.

Ruscutk Adonis aesiivalis L., vezi Cocosei-de-camp si Adonis vernatis L.,
vezi Ruscutd-primvratica.
Ruscut, Cocosel [fr. Adonis flamme ;

g. Brennendrotes-Teuf elsa-

Adonis flammea Jacq. O.

planta erbacee din fam. Ranuncuu g el.

laceae, tulpina dreaptd, ramificata, In

partea inferioard pdroasa ; frunzele
de 2-3 ori penatipartite ; florile solitare la varful ramurilor lungi, caliciul
cu sepalele galbine-verzii i pdroase

sunt lipite de corola, formatd de 3

5 petale plane, patente, ascutite
de un rosu deschis (coloarea focului);
fructele mici, rotunzite In partea su-

perioard, cu un rostru aproape drept

si la varf negru. Creste prin smdnaturi. lunieAugust.
Ruscut-primvratia, Ruscuta, Spant
[fr. Adonis-de-printemps ; g. F r h -

lings-Teuf elsauge].

Adonis

vernalis L. 4. mica planta erbacee

din fam. Ranunculaceae, raddcinile
fibroase, negricioase, tulpina dreapta,
ramificath, cu ramuri uniflore ; frun-

zele alterne, cele inferioare reduse

la solzi invaginanti, cele superioare
de 2-3 ori penatipartite, cu lobii
Intregi ; florile frumoase, sunt mari,

de un galben deschis, avand 4-5 cm.

in diametru ; caliciul cu sepale pubescente, corola cu numeroase petale
oblong-lanceolate, denticulate la vrf,
de un galbin viu si lucitor ; fructele
aproape globulos-obovale, sgrabuntoase, acoperite cu peri moi (pubescente). Creste pe colinele, mai ales
calcaroase, pe locuri deschise i prin
poieni in regiunea campiilor. Aprilie
Maiu. Melif. Adonis Walziana

Simk. diferd de specia precedentd

prin florile sale mai mici, petalele

mai Inguste, cari intrec numai cu putin

sepalele. Creste in Dobrogea pe cam-

puri aride, adesea impreund cu specia precedenta. AprilieMaiu

Ruscut-tomnaticd, Cocosel-tomnatic.
[fr. Goutte-de-sang; g. Blutstrp fch en I.
Adonis autumnalis L. 0.
planta erbacee din fam. Ranunculaceae, tulpina dreapt, sulcat, simpla sau la varf ramificata ; frunzele
de un verde intens, sunt alterne si
de 2-3 ori penatipartite, cu segmentele lineare ; florile solitare la varful
ramurilor, caliciul cu 5 sepale roiiglbui, patente, glabre i caduce, co-

rola cu 5 petale obovale, concav-

conivente, rosii ca sangele i patate

cu negru la bazd ; fructele nedentate
se ingusteazd intr'un rostru drept.
Creste prin samnaturi, pe campuri
si locuri inculte. MaiuAugust.
Ruscut-vratick Adonis aestivalis L.
vezi Cocosei-de-cmp.
Rusi - de - toamnti (Trans.), Garofiti
(Basarabia), Palanete (Trans.), Rotogoale, Ttisi. [fr. Reine-Marguerite; g. Gartenaster, Schnkranz].
Callistephus chinensis
Nees., syn. Aster chinensts L. O.
planta erbacee din fam. Compositae, tulpina hispida, cu ramuri monocefale ; frunzele alterne, oval-spatulate, profund-dintate si petiolate,
cele caulinare sesile ; florile divers
colorate, sunt dispuse in mari i frumoase capitule solitare la Offal ramurilor ; florile marginale, purpurii,
albastre sau albe sunt ligulate i fe-

mete, cele centrale tubuloase sunt

galbine. Plant, originard din China

Japonia, molt cultivat ca plantd
decorativa, impreund cu numeroasele

sale varietti, obtinute prin cultur.

MaiuNovembrie.

Rusinea-fetei, Morcov-slbatic. [fr. Ca-

rotte; g. Gemeine-Mhre].

Daucus Carota L. E. planta erbacee

din fam. Umbelliferae, radacina fusiforma, tulpina acoperit cu peri rigizi ; frunzele de 2-3 ori penatipartite, cu foliole penatifide, cu lobi Ianceolati, ascutiti ; florile albe sau rozee, dispuse in umbele, floarea din
mijlocul umbelei este mai totdeauna
sterild si de un rosu-inchis, involucrul cu numeroase bractee, penatipartite ; fructul lenticular este spinos
pe coaste. Umbela dupd inflorire se
strange, prezentnd astfel aspectul
unui cuib de pasare. Creste prin
fnete, poieni, pe cmpuri i pe marginea drumurilor. lunieSeptembrie.
Rusinea-ursului (Munt. Predeal, jud.
Prahova, Dr. D. Grecescu pe eticheta
plantei din Erb. Romaniei). Barba-.

sasului, Barba-ursului (Bucovina), Bradisor, Coada-calului, Paru-porcului.

[fr. Prle-des bois, Queue-de-cheval ;

g.Waldschachtelhalm].Equi-

setum silvaticum L. 21-. planta erbacee din fam. Equisetaceae cu 2 feluri

de tulpini, cele fertile sunt la inceput albe-rosietice si neraniificate, devenind apoi verzi i ramificate ca
tulpinele nefructifere, care apar deo--

www.digibuc.ro

257

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORU1. ROMAN

datd cu cele fructifere, ele au numeroase verticile de ramuri patrunghiulare, arcuate si plecate In jos, fail
lacuna centrald, cu ramurele trigonale ; vaginele membranoase cu
dinti neegali, lati si la vrf ascutiti ;
spicul sporangifer oblong-cilindric
obtus. Creste prin locurile umede si
umbroase din pdurile dela munte.

MaiuIunie.
Rusioark Paeonia officinalis L., vezi
Bujor.

Rusmalin (Trans.-Ndsud), Rosmarinus officinalis L., vezi Rosmarin.

Rusmarin, Rosmarinus officinalis L.,
vezi Rosmarin.

Rusnick Rusnici, Calendula officinalis L., vezi Filimic.

Rusulick Hieracium aurantiacum L.,

vezi Rusulit.

Rusulit, Rusulica, Sngeroasa, Stru-

guras (Bucovina) [fr. Eperviere-oran-

gee; g. Orangerotes-Habichts-

Hieracium aurantiacum L.
4. plantd erbacee din fam. Compositae, tulpina in partea inferioard cu
putine frunze, acoperit cu peri lungi
orizontali; iar in partea superioara
cu peri negrii glandulosi ; frunzele,
kraut].

de un frumos verde, sunt oblong-

obovale si acoperite cu peri lungi ;

florile de un rosu-portocaliu, sunt
dispuse in capitule, grupate intr'o umbeld racemoas la varful tulpinei,
stilele brune. Creste prin psunile din

regiunea subalpina si alpina. lunie

lulie.

Ruta (Trans. Zagra, jud. Bistrita-Nasud). Chrysanthemum cinerariifo-

lium (Trey.). Vis., vezi Floarea-raiu-

Rutd, Ruta graveolens L., vezi Virnant.

Rutisor. [fr. Pigamon ; g. Wiese n-

raute.]. Thalictrum angustifolium

Jacq.

21.

planta erbacee din fam.

Ranunculaceae, rdcina fibroasd, tul-

pina foarte frunzoas pnd la 1. m.

de inalta ; frunzele ternati-compuse, cu

foliolele oblong-cuneate sau lineare,

ramificatiunile petiolului frd stipuli ;
florile galbine, erecte, numeroase,
dispuse in panicule laxe la vdrful ramurilor ; fructele achene sesile. Creste
prin pdsuni i livezi umede. Maiu
lulie.

Thalictrum foetidum L. 4.

plantd erbacee, cu miros urdt, acoperit cu peri moi, alburii simplii si cu

peri glanduliferi, foliolele rotunzii,
dentate, auriculele vaginelof frunzei
scurte, intregi ; florile plecate, verzui

galbui, adeseori violet-nuantate, staminele plecate In jos. Creste prin

stanci In vai muntoase. lulieAugust.
Thalictrum minus L. 4. plantd
erbacee cu rizomul lung, subtire
stolonifer ; tulpina erectd, striata, mai
mult sau mai putin glauca, ramificat,
glabrd sau glandulos-proas ; frunzele triangulare de 3 ori sau de 4 ori
penate, cu foliolele orbiculare sau
cuneat-obovale cu 3 dinti sau trifide,
cu lobii unidentati sau tridentati; florile glbui, mici i plecate in jos,
reunite in panicule piramidale, pauciflore la vrful ramurilor ; fructele mici
achene sesile, longitudinal-striate, cu
8-12 coaste. Creste prin livezi, pe
colinele expuse soarelui, pe marginea
smrturilor, i prin poienile din pa-

durt. lunielulie.
Rutisor, Clocotei, Clocotai, Margea ,
Voltinel (Bucovina), [fr. Colombine
plumeuse g. Wiesenraute].
Thalictrum aquilegifolium L. 21.. plan-

ta erbacee din farn. Ranunculaceae,

tulpina glabra, cilindric, putin stri-

ata ; frunzele de 2-3 ori penate,

foliole obovale, cuneiforme, obtus dentat- lobate, ramificatiunile petiolului,

insotite de mici stipuli; florile rozee,

purpurii sau albe, sunt dispuse in cime
multiflore, reunite In panicule compacte, caliciul cu 4 sau 5 mici sepale

de un verde deschis sau

liliachii,

foarte caduce, corola lipseste, staminele numeroase, liliachii sau purpurii,

mai rar albe ; fructele mici achene cu
3 muchi aripate, sunt netede, nestriate si pedicelate. Creste prin psuni

si prin paduri pand in regiunea alpina. Maiulunie.

Rutisor-galben. [fr. Rhubarbe-des-pau-

vres, Rue des pres ; g. G elb e-

Wiesenraute].

Thalictrum flavum L. 21-. plantd erbacee din fam.

Ranunculaceae, rizomul galben, repent ; tulpina erect, striatd i fistuloasa ; frunzele de 2 ori sau de 3 ori
ternatipenate, foliolele oboval-cuneate, mai adesea trifide, ale frunzelor
superioare lineare, ramificatiunile inferioare ale petiolului frunzei sunt
insotite de stipule ; florile galbine,
erecte dispuse in mici umbele, formnd panicule corimbiforme, compacte la vrful ramurilor, caliciul cu
mici sepale galbin-deschise, staminele
cu anterele frumos-galbine sunt erecte;

fructele striate, sesile, aproape globuloase, rotunzite la ambele extre-

Vocabular Botanic

17

www.digibuc.ro

258

ZACH. C. PANTU

Ruxandre, Rosa pumila Jacq., vezi

magi. Creste prin livezile umede. lu-

nieAngust.

Rdsurd.

S.
Sabinft, Juniperus Sabina
Cetend-de-negi.

L.,

vezi

Sabiutd, Crin-vndt, Sdcerele, Skericd

(Bucovina), Sdgetea, Sdghioard, Seceruie (Bdriat), Spateazd (Mud,
Spatareazd (Bdnat). [fr. Glaieul ; g.

Siegwurz]. Gladiolus imbricatus

L. 4. planta erbacee bulboasd din
fam. Iridaceae, bulbii cu (tunicile)

membranele fibroase, fibrele fine,

ful

tulpinei scapiforme, simple sau

ramificate. Originar din Africa su-

dicd (Cap.). Toate aceste sptcii cultivate In regiunea mediteraniand si in

Odle tropicale pentru extragerea Saburului, o substantd solida, uneori
moale, transparenta si de coloare ro-

sietic, alteori opacd de o coloare

rosie ca ficatul, cu miros placut
un gust foarte amar.

dense sunt paralele, numai In partea

superioard fin - reticulate ; tulpina
dreaptd, adesea putin sucit ; frunzele
ensiforme ; florile purpurii sunt dispuse inteun spic terminal, unilateral,
perigonul cu 6 diviziuni, este neregulat i aproape bilabiat ; fructul
capsuld obovald cu 3 muchi rotunzite.
Creste prin pdcluri i fdnete umede,
lunci, tufisuri i pe coline nisipoase.

Sacard (Mold.), Secale ceteale L., vezi

Secard.
Sdcerele, Gladiolus imbricatus L., vezi

Sabur, Fiere-de-urs (Trans. Skele,

langd Brasov). [fr. Aloes ; g. A 1 o e,

GoIdbart]. Andropogon Gryllus

Maiulunie,

Aloehar z ].

Sucul solid extras

din frunzele diferitelor specii de
Aloe, considerate de unii numai

ca synonime sau varietdti ale urmdtoarelor 3 specii : Aloe fetox Mill.,

Aloe succotrina Lam. si Aloe vera
L., cari par a fi isvoarele principale
din care se extrage acest produs farmaceutic. Aloe ferox Mill. D. arbust

din fam. Liliaceae cu tulpina de 3

4 m. nalt si 10-15 cm. in diarnetru ;
frunzele nutneroase, mari, oval-lan-

ceolate, ascutite si concave la bazd,

verzi-glauce, cu spini pe partea dorsald i pe margine ; florile cu periantul violaceu, dispuse intr'un spic
lung i dens la vdrful tulpinei scapiforme simple sau ramificate. Originar

din Africa sudicd (Cap.). Aloe succotrina Lam. D. arbust de 1-1 1/2 m.
Inalt, dichotomic ramificat ; frunzele

dispuse in rozetd sunt ensiforme, acuminate sau in forma de secere, cu

pete albe, sinuat-dintate, cu dintii albspinosi i cartilaginosi ; florile cu

periantul rosietic, dispuse in racem

dens. Originar din insula Socotra.
Aloe vera L. 4. tulpina de 30-60 cm.
inaltime ; frunzele ensiforme dense,
de un verde palid i cu spini cornosi pe margine ; florile cu periantul
galbin, dispuse In racem dens la vdr-

Saburul se intrebuinteaz5 in In edicin, iar

poporul nostru 11 intrebuinteaza pentru
venin.

Sbiutd.

SIcericd (Bucovina, Campulung), Gladiolus itnbricatus L., vezi Sabiuta.

Sacfiu (Trans.), Dianthus Caryopkyllus
L., vezi Garoafd.
Sadinft. [fr. Andropogon-Grillon ; g.
L.,

syn.

Chrysopogon Gryllus

Trin.,

Pollinia Gryllus Spreng. 4. frumoasd

plantd erbacee din lam. Gramineae,
frunzele lineare, acoperite cu peri
fungi albi, ligula redus la o coroand
de peri scurti ; spiculele uniflore, pre-

vdzute la bazd cu un dens fascicul

de peri lucitori, galbin-aurii 'And la
brun-rosietici si cam de 3 mm. lungime ; spiculele violete sau gdlbui
sunt dispuse inteo mare paniculd, cu
ramurile verticilate, subtiri i filiforme,

spiculele ermafrodite, au glumela inferioard redusd aproape numai la seta

de 3 cm. lungd, ingenunchiata i rdsucitd, la spiculele mascule glumela
inferioard membranoas, la vrf lacerata ; fructul cariopsd foarte ingusta. Creste
dealuri aride, fanete
uscate, prin poieni i margini de paduri, planta caracteristicd i foarte
abundentd prin campiile noastre seculare (brgane, stepe), uncle formeazd masa preponderanta a vege-

tatiunei. lunielulie.

Sadind, Andropogon Ischaemum L., vezi

Brboasd.

Safterea, Fumaria officinalis L., vezi

Fumaritd.

Sgeatd. (Bdnat), Sagittaria sagittaefolia L , vezi Sgeata-apei.

Sageata-apel, Sageat (BAnat), SAgea-

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

259

ta-apelor. [fr. Flchire, Fleche-d'eau ;

Salad, Lactuca sativa L., vezi Lap-

gittaefolia L. 21-. planta erbacee, aquaticd din fam. Alismataceae, tulpina erectd, de ordinar simpl; frunzde bazilare, lungpetiolate, adncsagitate, cu lobii lanceolati plutesc
la suprafata apei, iar cele cari ramn
sub ap sunt lanceolate, lineare sau
spatulate, fait limb sagitat ; florile
monoice stint mari, albe, la centru
purpurii, dispuse cte 3 In verticile,
grupate intr'un racem terminal, intrerupt, caliciul cu 3 diviziuni, corola

Sldgea, Ficaria ranunculoides Roth.,

fructele numeroase, dispuse pe un re-

des Roth., vezi Untisor.

Salat-de-iarna, Scorzonera hispanica
L., vezi Salsifi.
Salatd-de-iarnd. (T ans.), Tragopogon
major Jacq., vezi Barba-caprei.
Salata-lepurelui, Cresttea, Tlhdrea
(Trans.). [fr. Prnanths-pourpre ; g.

g Pfeilkraut].

Sagittaria sa-

cu 3 foliole, stamine numeroase ;

ceptacul globulos. Creste prin ape

stagnante sau lin curgatoare i pe

marginea rurilor. lulieAugust.

:Sgeata-apelor, Sagittaria sagittae-

folia L., vezi Sgeata-apei.

Sgeata-luf-Dumliezeu (Trans.), Orobanche caryophyllaceae Smith. si 0robanche cruenta Bertol., vezi Verigel.

-S5.getea, Gladiolus imbricatus L., vezi

Sabi*.

Sagetele (Bucovina, Breaza, jud. Cgmpulung), Latikyrus pratensis L., vezi

Lintea-pratului

Sgetich (Bucovina), GL-anium pratense L., vezi Greghetln.

Sghloard, Gladiolus ta2bricatus L.,
vezi Sabiutd.

:Sago. [fr. Sagou ; g. Sago I. Product

vegetal comestibil, preparat cu fecula
extrasd din mdduva mai multor specii de palmieri i cu deosebire din
Metroxylon Rumphii Mart., syn. Sagas
Rumphii Willd. b. [fr. Sagoutier ; g.
Sagopalme]. frumos arbore din.

fam. Palmae, tulpina robust pand

la 10 m. indltime ; frunzele mari penate cu segmentele linear-lanceolate,

petiolul i rachisul frunzelor, prevdzute cu spini mari ; florile poligame,
monoice, dispuse in spadice erecte, cu
ramuri fastigiate, spata spinoash, stamine 6; fructul este globulos si solzos.
Metroxylon laeve Mart., syn. Sagas

laevis Rurnph. h. se deosebeste de

specia precedentd prin frunzele si
spatele lipsite de spini si prin seg-

mentele frunzelor, terminate prinleun lung vrf ascutit. Ambele specii

sunt originare din insulele Sunda si
Moluce, unde constituesc pdduri In%time.

Sago substantA alimentarA care se pune

supS.

tuci.

vezi Untisor.

Sfitasitoare (Trans.). Ononis hircina

Jacq. i Ononis spinosa L., vezi Osuiepuretui.

Salata, Lactuca saliva L., vezi Laptuci. si Lactuca saliva L. var. capi-

tata DC., vezi Ldptuci.

Salata-anelui, Lapsana communis L.,
vezi Sgrabuntich.

Salata-creat, Lactuca sativa L. var.

crispa DC., vezi Laptuci.

Salata-de-cmp, Ficaria ranunculoi-

Hasenlattich.1. Prenanthes pur-

purea L. 21, planta erbacee din fam.

Compositae, tulpina lungd si subtire ;

frunzele cu baza cordiformh, am-

plexicaule, glabre, pe partea inf erioar glauce, cele inferioare oblonglanceolate, angulat-sinuate, cele superioare lanceolate, mai adesea Intregi ; florile rosii-purpurii, dispuse
In
capitule cu 3-5 flori, lungpeaunculate, formnd o paniculd laxa
la %/Jul tulpinei; fructele achene aproape cilindrice, nerostrate, la maturitate cenusii. Creste prin pduri
umbroase, In regiunea montan si sub-

alpina. lulieAugust.

Saiata-mielului, Valerianella olitoria

Moench., vezi Fetica.
Salbd-moale, Evonymus europaeus L.,
vezi Voniceriu i Rhamnus cathartica
L., vezi Verigariu.
Salba-moale, [fr. Fusain ; g. Br ei t-

blattrige s-Pfaffenkppchen,
Spindelbaum].

Evonymus lati folius Scop. h. arbust din fam. Celastraceae, tulpina de 2-5 m. inaltd,
cu ramuri ciiindrice, putin comprimate

ii netede ; frunzele opuse, oblong-eliptice, mrunt dintate (serate); florile

au caliciul cu 5 diviziuni, corola cu
5 petale ovale, verzui i eu marginile
rosii ; fructele capsule cu 4-5 lobi,

cu muchile aripate, de coloare ro-

sie-purpurie ; semintele de un rosu

deschis stint cu totul Invalite de arilul portocaliu. Creste prin phduri in

regiunea montand. Maiulunie.

www.digibuc.ro

260

ZACH. C. PANTU

Loliunz perenne L., vezi Zizanie.

SA1bi4ie Lolium perenne L., vezi Zizanie.

lbtie (Mold.), Obsigd, Zizanie. [fr.

Lolium temulentum L. O. plantd erbacee
din fam. Gramineae, tulpina
erecta ; frunzele plane, aspre; spi-

Ivraie; g. Taumellolch.].

culele cu 6-8 flori, sunt oblonge

9-17 foliole oblong-ovale, intregi si

glabre ; florile albe, foarte odorante,
dispuse in raceme lung-pedunculate,
care atarnd in jos ; fructele sunt le-

gume glabre, comprimate si cu nume-

roase seminte. Plantd, originard din

America de nord, la noi mult cultivath

vulgarizatd. MaiuIunie. Melif.

Lemnul foarte tare este resistent la urne

zeala.

sau eliptice si reunite inteun spic

lung, ingust, si lax, cu axa aspr, mai
totdeauna rigidd i erectd, spiculele
lateral-comprimate, dispuse solitar in

Salam-alb, Robinia Pseudacacia L.,.

gustd privind spre rachis, glumele

mai lungi deck spiculele, glumela
inferioard mai scurt sau mai lung
aristatd ; fructul eliptic, antic costat,

Salam-galben [fr. Faux-Ebnier, Cy-

excavatiunile rachisului, cu partea in-

brun-verzui. Creste prin smnaturi,

pe cmpiile umede i pe marginea
drumurilor. lunieIulie.
Fructele acestei plante sunt narcotice

veninoase, proprietate datorit wsei ciuperci

cu care se pare ca. traieste Lotium tenulenturn 'lute() simbiosa constanta. [cnf. Ascherson und GruebnerSynopsis der mitteleuropischen Flora. p. 751.].

Salbie, Salvia officinalis L., vezi Jale.

Sala (Trans.), Rchita-alba. (Trans.),
Rchitd mare, Salce, Salcie, Salciealburie [fr. Saule; g. Silbe r-W e i d e].

Salix alba L. 6. mic arbore din

fam. Salicaceae, cu ramurile erecte,

flexibile ; frunzele lanceolate, acuminate, denticulate, pe ambele pdrti
mal ales pe partea inferioar matdsos i alb-pdroase ; florile galbineverzui sunt dispuse in amente pedunculate, cu pedunculii frunzosi, ele apar
odata cu frunzele ; florile mascuie cu
2 stamine ; fructele capsule glabre,

vezi Salcm.
Salcm-galben, Colutea arborescens L.,.
vezi Besicoasa.
tise-commun ; g. G o 1dr ege n, B o hnenbaum]. Laburnum vulgare
Gris., syn. Cytisus Laburnum L. D. fru-

mos arbust din fam. Leguminosae,.

tulpina de 3-6 m. inalt ; frunzele

alterne, petiolate, trifoliolate, foliolele

eliptice, pubescente pe partea inferioard ; florile galbine-aurii, dispuse in

lungi raceme adpres-pdroase, simple
ii multiflore, atArnd in jos ; legumele

acoperite cu peri mtdsosi, contin

numeroase seminte toxice. Originardin regiunea mediteraniand, cultivat

adesea prin parcuri ca plantd decorativd. MaiuIunie. Melif.
Lemnul acestui arbust este Intrebuinta

In strungarie.

Salam-mic [fr. Indigo-btard, FauxIndigo ; g. Unf or m].

Anzorpha

fruticosa L. V. arbust glabru sau putin Oros din fam. Leguminosae ; frunzele imparipenaticompuse, cu 5-12
perechi de foliole, eliptic-oblonge ;
florile inchis-purpuriu-violacee, dispuse in lungi raceme spiciforme, cari

obtuse, sesile sau scurt pedunculate,

formeaza fascicule la vdrful ramurilor,

caliciul cu 5 dinti, corola fdr carend

umede. AprilieMaiu. Melif.

dard oval-concav, staminele aproape

libere ; fructele legume lungdrete,

cu pedicelul abia de lunginlea glandei.

Creste pe malurile rurilor, i in locuri

Sala-moale (Trans.), Salix Capraea

L., vezi lov.

Salam, Gleditsclzia triacanthos

L.,

vezi Plticd.
Salcm, Acaciu, (Trans.), Acat i Aca-

tan (Trans.), Bagrin (Bnat), Dafin

(Oltenia), Pasuele (Banat). Salcm-

si fr aripi, neavand deck un stincurbate, plane cu 1-2 seminte. Originar din America de nord, cultivat
adesea ca plantd decorativ. Iunie
Iulie.

Salcm-rou [fr. Acacia-rose].Robinia

hispida L. V. mic arbore din fam.

Leguminosae, tulpina pnd. la 3.25.

g. Akazie, Falsche-

m. inalta, ramurile acoperite cu peri

rigizi de coloare rosieticd; frunzele

1). frumos arbore din fam. Leguminosae, tulpina pana la 25 m.

cu ramurile prevazute cu spini puter-

ovale sau oblong-ovale, rotunzite sau

cordiforme la baza ; florile rosii sau
rozee sunt mari, inodore i dispuse

alb,

Salcdn

Acacia;

[fr. Robinier-commun,

Akazie].Robinia Pseudacacia L.

nici ; frunzele imparipenaticompuse cu

imparipenaticompuse cu 11--17 foliole,

in raceme, cari atarnd in jos, acope-

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

rite cu peri rigizi ; fructele legume

glabre. Originar din America.boreal,

cultivat ca plantd ornamentald. Maiu

Iunie.

Sa1cim-rop [fr. Acacia-rose; g. P e c hAka z i e].

Robinia viscosa Vent.,
mic arsyn. Robinia glutinosa Curt.
bore din fam. Leguminosae, cu tulpina de 5-12 m. inaltd, ramurile petiolurile i legumele acoperite cu spini
scurti i cu peri rosietici, glandulosviscosi; frunzele imparipenaticompuse
cu 11-15 foliole eliptice; florile rozee,
mari, dispuse In raceme compacte
trecte. Originar din America de nord,
cultivat ca plantd ornamental pentru
florile sale frumoase, dar putin odorante. MaiuIunie. Melif.

Salcn, Robinia Pseudacacia L., vezi

Salcam.

Salce, Salix alba L., vezi Salc, Salix

fragilis L., vezi Rchita i Salix
pentandra L., vezi Salcie.
Salce, Salcie. [fr. Osier-brun ; g. M a n-

d e 1-W e i d e, MandelblttrigeSalix tilandra L., syn.

Weid

Salix amygdalina L. D. arbust din fam,

alicaceae, cu ramurile lungi, subtiri

flexibile; frunzele lanceolate sau
oblonge, ascutite, dintate (serrate),

glabre sau la inceput mtsos-proase,

de un verde inchis, lucitor pe partea

superioar, adesea glauce pe cea inferioard ; florile galbine-verzui, dispuse in amente pedunculate, florile
mascule cu 3 stamine ; fructele capsule glabre, pedicelate, pedicelul de

2 ori sau de 3 ori mai lung deck

glanda. Creste pe malurile apelor si

pe locurile mlstinoase. AprilieMaiu.
Melif.

Salce, Sarce. [fr. Racine-de-Salsepar-

eille; g. Sassaparille, Sarsapa-

ri 11 e].Rddacina mai multor specii

de Snzilax dar mai cu seamd a speciilor : Smilax medica Schlecht. et
Cham. si Smilax off icinallis Kunth.
Smilax medica Schlecht. et Cham.
D. plantd sarmentoas din fam.

tulpina agttoare prin crcei

este glabra, putin anguloas i striata,

261

dispuse In umbele simple, axilare, la

vrful unui peduncul comun ; fructul
o bacd rosie, netedd de indrimea unei
mici cirese. Originard din Mexico si

Smilax officinalis Kunth. 2. cu ramurile aproape cilindrice, devenind

putin patrunghiulare, cu spini recurbati ; frunzele oblonge, usor ascutite
la bazd i brusc acuminate la vrf,
membranoase, petiolate. Originard din

America de sud (Orinoko).

RAdacina acestor plante exotice, Radix Sarsaparillae,' cunoscuta de poporul nostru sub
numirea de Salce este inodora, cu un gust
lad, la urma putin amar si acra, Intrebuin-

tata In medicina ca sudorifica si depurativa. Salcea este Intrebuintata de popor

pentru a vindeca diferite boale lumesti,

sangele stricat, reutnatismul etc.

Salce-moale, Salix caprea L., vezi loy.

Salce-moart (Trans.), Salix babylonica L., vezi Salcie-pletoasa.

Salce-pletoas, Salix babylonica L.,

vezi Salcie-pletoasd.
Salcie, Salix alba L., vezi Salcd, Salix
fragilis L., vezi Rchita i Salix triandra L., vezi Salce.
Salcie, Salce. [fr. Saule-Laurier ; g.

Lorbeer-Weide, Fnfmnnige-

Salix pentandra L. D.
mic arbore din fam. Salicaceae, tulpina cu scoarta brun-inchisd, poate
ajunge pnd la 12 m. Inltime ; frunzele oval-eliptice, acuminate, fin si
dens serrate, de tot glabre, sunt odorante, viscoase i lucitoare ; petiolul
frunzelor cu numeroase glandule pe
partea superioard; florile galbine-verzui, sunt dispuse In amente scurt-pedunculate ; florile scurte cu 5-10 staWei d e].

mine ; fructul capsul oval-lanceolat,

glabra, scurt-pedunculatd, peduncu-

lul de 2 ori mai lung deck glanda.

Creste pe malurile rurilor, si prin lo-

curi umede. MaiuIunie.

Salcie-alburie, Salix alba L., vezi Sated.

Salcie-fragedi (Trans.), Salix fragilis

L., vezi Rchita.

Salcie-jalnick Salix babylonica L., vezi
Salcie-pletoasd.

Salcie-mirositoare, Elaeagnus angustif olia L., vezi Rdchitica.

avnd la articulatii tepi late si putin

recurbate la vrf ; frunzele petiolate
alterne, acuminate, netede, cu nervure translucide, cele inferioare cor,dat-hastate, aproape trilobate cele

Salefe-plingtoare, Salix babylonica

la bazd, petiolul glabru, Insotit de

ambele prti cu cte un crcel f iii-

Weide].
Salix babylonica L. D.
arbore din fam. Salicaceae, cu ra-

superioare ovale, oblonge, cordiforme

form, invrtit in spirala ; florile dioice,

L., vezi Salcie-pletoas.

Salcie-pletoask Salce-moartd (Trans.),
Salce-pletoas, Salcie-jalnic, Salcieplangkoare. [fr. Saule-pleureur ; g.

Napoleons-Weide, Trauermurile foarte lungi, flexibile si ple-

www.digibuc.ro

262

ZACH. C. PAN11J

cate In jos ; frunzele linear-lanceolate, lung-acuminate, fin-dintate, glabre i pe partea inferioar de un

verde-cenusiu, stipulele falciform-lanceolate, acuminate si recurbate ; florile galbine sau verzi, dispuse in a-

mente, cari apar odatd cu frunzele,

strns alipite imprejurul capitululut:

fructele achene foarte fin spinos muricate i cu 10 coaste. Creste prin
fanetele din tufisuri, pe colinele ier-

boase, uneori cultivatd ca plant alimentard, culinard. Maiuiulie.

Silvie, Salvia officinalis L., vezi Jaue

zosi ; florile mascule cu 2 stamine ;

fructele capsule, glabre, oval-conice
sesile. Originard din Orient, mult

Shivie (Dobrogea, Delta-Dundrii, satul

Sf-tul Gheorghe, jud. Tulcea, numire
auzit dela Gheorglie Dumittu),Convolvulus persicus L., vezi Ceai-tur-

Elaeagnus angustifolia L.,

Planta uscatift o pun Ru4ii dela Sf-tul

Gheorghe la ceai.

sunt pedunculate, cu pedunculii frun-

cultivatd prin parcuri i cimitire. Apri

lie. Melif.
vezi Rdchiticd.

Salep [fr. Salep ; g. S ale

Tuberculele uscate ale diferitelor sepecii
de Orchis precum : O. fusca Jacq.,
O. maculata L., O. Morio L., O. speciosa Host., O.. ustulata L. etc.
Salepul este o substants nutritiv5, avutti
In fecula, foarte wor de digerat, care preparat cu lapte sau cu bulion de carne, constitue o mAncare foarte buna i potrivitA
pentru convalescenti.

Sftlha (Trans. Cmpeni), Picea excelsa

Link., vezi Molid.
Apium graveolens L., vezi Telind.

Silnic.

Glechoma hederacea L., vezi

Silnia (Trans), Glechoma hederacea

L., vezi Silnic.

Salomli - galbene (Trans. Agrbiciu,
jud. Trnava mare), Crysanthemum
Leucanthemum L., vezi Auratd.

Salota, Allium ascalonicum L., vezi

Hasme.

Salsifi, Artifi, Salatd-de-iarnd, Scortonerd, Scorzonerd. [fr. Salsifis ; g.

Schwarzwurzelb-Scorzonera his-

panica L. 4. planta erbacee din fam.

Compositae, rdclAcina simpl, lung
pivotantd,groas, fusif orm, cu scoarta

negricioasd, cknoasd, pe din lduntru

albd, moale si de un gust pldcut ;

tulpina erectd, lanatd, ramificata In

partea superioard, foliatd, ramurile
cu eke un capitul ; frunzele amplexicaule, oval-lanceolate sau lineare, undulate sau usor dintate pe margine,
spre bud mai ingustate, cele superioare terminate intr'un lung vrf
ascutit, fin-lnoase ; florile galbine
cu pldcut miros de vanilie, reunite
Intr'un capitul mdrisor la vdrful ramurilor, involucrul pe jumkatea florilor radiale, foliolele externe ale involucrului triunghiular-ovale, cele interne oval-lanceolate, toate ascutite

cesc.

stet.

Salvia glutinosa L., vezi Cin-

Wvie, Salvia officinalis L., vezi Jale

si Salvia verticillata L., vezi Urechea-porcului.

Lavatera thu-alvie-alb
Nalbd.
ringiaca L. 21 planta erbacee dia
fam. Malvaceae, tulpina dreaptd, Impreund cu frunzele, caliciul, petiolii
pedunculii stelat-tomentoasd ; frunzele inferioare angulat-lobate, cele
superioare trilobate, cu lobul median

mai lung; florile rozee, corola cu

petale bilobate, caliciul cu 5 divizi-

uni, calicul monofil trifid; pedunculii

solitari, erecti, uniflori, rar 2-3 flori,
mai lungi dect petiolul frunzei ; fructele reniforme, numeroase, dispuse-

Intr'un cerc, au ate o singurd sdmant, separndu-se isolat fiecare..

Creste prin fnete, poieni, tufisuri,

pe marginea pddurilor, cmpurilor

prin smnturi. lunieAugust. Melif._
Slvie-de-cmpuri, Jale, (Trans.-Brasov), Jales-de-cmp, Joae ; [fr. Sauge-

des-prs;

g. Wiesen -Salbei].

Salvia pratensis L. 4. plantd erba-

cee, cu miros tare, din fam. Labiatae,,

tulpina cu putine frunze, este Impreuna cu bracteele i cu florile viscos-

proasd ; frunzele ovate, dublu crenate, Intregi sau trilobate, reticulat-

sgrdbuntoase i acoperite cu peri moi

pe partea inferioard, cele inferioare

cordiforme i petiolate; florile albastre, rosii sau albe, sunt dispuse eke
6 In verticile, formnd spice 1ntre-

rupte la vrful tulpinei ; bracteele,

cari Insotesc florile sunt erbacee
mai scurte deck caliciul cu dintii
ascutiti, corola de 3 ori mai lungd

deck caliciul. Creste pe coline aride,

fanete i pdsuni uscate, prin poeni

tufise. MaiuAugust. Melif.

Sftivie-de-grildinti, Salvia officinali
L., vezi Jale.

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

Siimfichisi (Trans.), Coronilla varia L.,

vezi Coroniste.

Smchiste, Coronilla varia L., vezi

Coroniste.
Samdeis (Trans., Cusma, jud. BistritaNdsud), Phlox paniculata L., vezi
Brumdrele.

Smbovin, Celtis australis L., vezi Sambovind.

Sambovin (jud. Mehedinti) [fr. Micocoulier ; g. Z rg elCeltis australis L. b. mic

b a u m].

Sambovini

arbore din fam. Ulmaceae, tulpina

dela 5-10 m. naltd ; frunzele alterne,

oblong-lanceolate, acuminate, acut-

serrate, pe fata superioard (scabre)

aspre, pe cea inferioard moale
scurt phroase, la baza neegale (asimetrice), cu nervurele proeminente
pe partea inferioard ; florile verzui

sunt ermafrodite sau polygame, solitare la subtioara frunzelor, periantul

cu 5 foliole egale, concave, stamine
5 ; ovar unilocular cu 2 sigmate pubescent glanduloase ; fructul drupd
neagrd, lung-pedunculatd putin cdrnoasd, cuprinzand un smbure cu o
sdinanta. Creste pe stanci abrupte pe
la Varciorova i In Dobrogea, uneori
cultivat. AprilieMaiu.
Samca (Bucovina, Partestii-de-sus), Eryngium planum L., vezi Scai-vndt.
SArncuti (Bucovina, Partestii-de-sus),
Galium Sclzultesii Vest., vezi Cucutdde-padure.
Sinicut (Bucovina, Putna), Sisymbrium officinale Scop., vezi Brncutd.
Simziene, Gallium Mollugo, L., vezi
Sanziene-albe i Galium verum L., vezi
Drdgaicd.

Stimziene-galbine (BAnat), Galium verum L., vezi Drgaicd.

Sfinge-de-nou-frati [fr. Sangdragon ;

g. Dr a ch enblu t]. Product vege-

tal resinos, recoltat de pe fructele de

Calamus Draco Willd.
plantd acd.tdtoare (urchtoare) din fam. Palmae,
tulpina lungd si subtire, galbind mai
mult sau mai putin Inchis, cu tepi
drepte ; irunzele petiolate, aripate, cu
foliole alterne, lineare, ascutite, pedunculii cu tepi ascutite ; florile unisexuale, dispuse in spadice axilare,
fungi, subtiri i ramificate, infsurate
de o spat coriacee, bivalvd ; perian-

tul cu 6 diviziuni alterne pe 2 randuri ; florile mascule cu 6 stamine,

cele femele au ovarul cu 3 loje uni-

ovulate, care devine la maturitate un

fruct de mrimea alunei ; fructele o-

263

voide cu vrfurile obtuse, acoperite

de un pericarp solzos. Originar din
insula Borneo si Sumatra si din insulele Sonde.

Seingele-de-nowl-frati` este o substanta

resinoasti solidd, uscatd, friabilii, opach sau
putin transparentd, de o coloare rosie, fard
miros, Mid gust, solubild. In alcool si In oleurile grase si volatile, este intlamabils

arde, rdspAndind un miros balsamic plmkt. Acest product resinos se afld in partea
externd carnoasa a fructului si se obtine In
chipul urmtor : fructele se scuturd tare Intr'un sac de Omit groasd, resina se desface de pe suprafata fructului i trece prin
panza, apoi se topeste la o temperaturd
putin ridicat si se formeazd mici mase ovoide, rotunde sau cilindrice. Aceasta resina
fost odinioard Intrebuintata in medicind
ca adstringent. Seingele-de-noulrati, pldmildit In rachiu de drojdii il beau femeile
pentru vdtamaturd.

Stingele-voinieului, Indrisaia (Mold.),

lndrisaim, Indrisain, lndrusaim, Mdzdratd (Trans.), [fr. Pois-de-senteur,

Pois--fleurs ; g. W ohlri ech en-

de-Platterbse, S panis ch e-Wic-

k e].Lathyrus odoratus L. O. planth

erbacee, agttoare din fam. Leguminosae, tulpina aripat ; frunzele penaticompuse, cu 1 pereche de foliole
plane si oval-oblonge, terminate printr'un carcel rarnificat ; stipule ovallanceolate, semisagitate ; florile mari,
violete sau albe, stint foarte odorante i dispuse cate 2 sau 3 la
varful pedunculelor mai lungi decat"
frunzele ; fructele legume phroase.
Plantd, originard din Ostindia, cultivatd prin parcuri i gradini pentru florile sale frumoase i pldcut mirosi-

toare. lunieSeptembrie.

Singer, Lemn pucios, Sangerel (Trans.)

[fr. Bois punais, Bois-sanguin, Cornouiller femelle ; g. Rote r-H a r tri e-

g el].Cornns sanguinea L. b. arbust

din fam. Cornaceae, ramurile drepte

sunt toamna i iarna rosii ca sngele ;

frunzele opuse, sunt ovate, acuminate,
pe ambele pri verzi si scurt-pdroase ; florile albe, dispuse in corymbe ramificate, ldr involucru ; fructele
globuloase, bacciforme sunt negrii cu
puncte albe. Creste prin phduri, crn-

guri, tufisuri. Maiulunie. Melif.

Sngerel (Trans.), Cornus sanguinea
L., vezi Sanger.

Sngeric, Sanguisorba officinalis

vezi Sorbestrea.

L.,

Sngeroas, Hieracium aurantiacum

L., vezi Rusulit.
Sanicula europaea L., vezi
Sdnisoard.

www.digibuc.ro

264

ZACH. C. PANTU

Sinicior (Trans.), Sanicula europaea

L., vezi Snioard.

SAnioarfi, Cinci-foi, Cinci-foi-mari, Sdnicior (Trans.), Sanicioard. [fr. Sani-

cle; g. Sanikel]. Sanicula euro-

paea L. 4. planta erbacee din fam.

Umbelliferae, tulpina dreaptd, fara

frunze sau cu 1-2 mici frunze ; frunzele bazilare, lungpetiolate, stint palmatipartite cu lacinii trifide, neegalincis-serrate ; florile mici, albe-rosietice sunt flori mascule, femele i ermafrodite (poligame), reunite in mici
capitule globuloase, formand o umbeta neregulat ; florile ermafrodite
sunt sesile, cele masculine foarte scurt
pedunculate; fructele subglobuloase
sunt mici achene, lipsite de coaste
acoperite cu lungi spini subulati, incrligati. Creste prin paluri umbroase
umede. AprilieMaiu.
Sanitoare, Hypericum perforatum L..
vezi Pojarnita,
Snitoare, Hypericum perforatum L.,
vezi Pojarnita.
Sanjuane-de-plidure (Trans.) Asperula
odorata L., vezi Vinarita.
Snjuoane, Galium verum L., vezi Drgdicd.

Snzanie, Gallium Mollugo L., vezi

Sanziene-albe.

Snzene, Galium verum L., vezi Dragaica.

Snzenie, Galium verum L., vezi Dragaicd.

Sinzian-de-gradin (Bucovina, Pktestii de sus). [fr. Gerbe-d'or; g. G o I drut

Solidago canadensis L. 21.
plantd erbacee din fam. Compositae,
tulpina erectd, acoperitd cu peri asprii ; frunzele alterne, oblong-lanceolate, acuminate, trinerviate, fin-seratdintate, uneori intregi, mai mult sau
mai putin pubescente pe fata inferioard, aspre pe cea superioar ; florile
galbine, dispuse in mici i numeroase
capitule de un galbin-auriu, reunite in
mari raceme compacte unilaterale
plecate in jos, capitulele cu 8-10
flori marginate, ligulate, femele, scurte
si cam de lungimea celor centrale ermafrodite ; fructele mici achene aproape rotunzite. Plantd, originard din
America (Canada), cultivatd ca ornamentald. lulieAugust.
Sinziand-voiniceasa (Bucovina, Breaza, jud. Cmpulung), Spiraea Ulmaria L., vezi Cretuscd.

Snziene (Mold.), Galium verum L.,

vezi Dragaicd.

Sinziene-albe (BAnat.), Drgaica, SAmziene, Sanzanie. [fr. Caille-lait-blanc ;

g. Gemeines-Labkraut]. Gall-

= Mollugo L. 4. plantd erbacee din

fam. Rubiaceae, tulpina robustd, cul-

catd sau ascendenta, rar erectd, pa-

trunghiulard, glabra sau pdroasd ; frun-

zele dispuse mai adesea cdte 8 in

verticile surit lineare, lanceolate sau
oboval-lanceolate, cu un vdrf ascutit

(mucronate), pe margine cu asperi-

tati dirigiate inainte ; florile albe, dispuse in panicule terminate, cu ramurile intinse, multiflore, cele inferioare

orizontal-patente, caliciul cu 4 diviziuni scurte, corola plan-rotacee, cu

4 diviziuni ascutite, filiforme (cuspidate); fructul uscat, format din 2 carpele aderente, este glabru sau putin
sgrbuntos. Distingem 2 varietti :
(dupd unii botanisti specii) : 1) elatum

Thuill. cu tulpina culcatd, adesea ridicndu-se pe alte plante, frunzele

oblong-lanceolate obtuse si nelucitoare, pedicelut fructifer scurt i ori-

zontal-patent. 2) erectum Huds. cu

tulpina rigida, erecta; frunzete oblong lineare sau lineare, ascutite, adesea

lucitoare pe fata superioard ; pedicelul fructifer lung si erect. Creste prin

tufisuri, prin livezi, psuni i margini
de pduri. MainAugust.
Snziene-de-munte (Trans. in MuntiiApuseni, Galda-de-sus si la Intregalde cnf. Borza).
Asperula capi-

tata W et Kit. 4.

mica' si delicata

plant erbacee cespitoasa din fam.

Rubiaceae, tulpina fard aculei (peri

asprii) pe muchi ; frunzele lineare, pe

margini netede, eke 6 in verticile,

iar pe ramurile sterile numai Cate 4 ;

florile albe sau rozee, dispuse in glomerule indesuite, capituliforme, braeteele ascutite, pe jurndtate din lungimea inflorescentei, corola in forma
de pdlnie (infundibuliforma) cu tubul
de 2 ori mai lung decdt limbul ; fructele imprastiat-pdroase. Creste prin
locurile pietroase, pe stncile din regiunea alpind
August.

subalpind. lunie

Sinzuiana Snzuiene (Trans), Galium

verum L., vezi Drgaicd.

Sfiponel, Saponaria officinalis L., vezi
Odogaci.

Saponele (Trans. - 1\ldseud).

Aster
laevis L. (D. plantd erbacee din fam.
Compositae, tulpina netedd ; frunzele
lanceolate, amplexicaule, netede, as-

pre pe margine, cele inferioare usor

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

265

serrat-dintate ; florile dispuse In mari

si frumoase capitule, cele marginale
ligulate, albastre ; involucru imbricat,

secetos, este scos dln radcina de %rant g

dus la mari distante prin santuri, de unde se
pot Incarca care inrtegi si se intrebuinteaza
pentru foc, ca combustibil in loc de lemne.

ciliate. Originard din America de nord,

Srmulif (Basarabia,- Manta, jud Cahul si in lacul Brates, jud. Covurlui),

Vallisneria spiralis L., vezi Orzoaica-

cu foliole cuneiforme, pe margine

cultivatd ca planta ornamentall SeptembrieOctombrie.
Saponele (Banat), Saponaria officinalis L.. vezi Odogaci.
Sapunarit, Saponaria officinalis L.,
vezi Odogaci.
Spunas (Munt. Calugreni, jud. Vlasca), [fr. Herniaire-blanchtre, Turqu-

ette ; g. Graues-Bruchkraut,
Graues- Tausendkorn.]. Herniaria incana Lam. 4. mica planta erba-

cee suriu-verde, indesuit-paroas din

fam. Caryoplkyllaceae,tulpina intinsa
pe painant; foile oblong-lanceolate sau

ovate, spre bazd ingustate, indesuit

scurt-pdroase (pubescente), pe ambele fete ; florile mici verzui, scurtpedunculate, dispuse In mici glomerule la subtioara frunzelor, adesea
eke 3 flori, glomerulele foarte apropriate la vdrful ramurilor ; caliciul
indesuit-pdros, cu laciniile acute, pu-

tin mai lungi deck capsula, stile divergente. Creste prin locuri uscate,
nisipoase sau pietroase expuse soarelui. MaiuIunie.
Sdpunel, Saponaria officinalis L , vezi
Odogaci.

Sapunul-popei (Vlenii-de-munte), Saponaria officinalis L., vezi Odogaci.

Sarce, Smilax medica Schlecht. si Smilax officinalis Kunth., vezi Salce.
Saricica, Carutele - dracului (Trans.),
Ciortan, larbd-sarat Tartan, Vlkuc ;

de-baltd.

Sarpe sau Modila - serpelui, (Buco-

vina, Campulung, Rardu), Ferega. [g.

Scharf er-Schildfarn].

As-

pidium Lonchitis Swartz., syn. Polypodium Lonchifis L. 4. frumoasd planta

erbacee din fam. Polypodiaceae, frun-

za (fronda) simplu penatd, dupa circumferinta lanceolata, foliolele (pi-

nulele) nedivizate, lanceolate in forma

de secere (falciforme), la baza auricu-

late, pe margine cu dinti ascutiti-spinosi, ca dinpi ferestrdului ; partea inferioard a frunzei precum i petiolul
rachisul, acoperit cu numeroase
palee (solzi) de coloarea ruginei ;
sorii (grupele de sporango aproape
globulosi, dispusi pe nervure, au un
nvli

(indusiu) orbicular, scuteliform,

fixat la centru si liber pe margine.

Creste pe stancile umbroase din regiunea subalpind. IulieAugust.
Srpfint, Sedum acre L., vezi larba-de-soaldind.

5drparit, Sedum acre L., vezi larbd-de-soaldind.

Shrpun, Thymus Serpyllum L. si Thymus Chamaedrys Fries., vezi Cimbrisor.

Sirpunel, Thymus Serpyllum L. si
Thymus Chamaedrys Fries., vezi Cimbrisor.

(j. lalomita, j. Brdila) [fr. Soude-pine-

Srpunele, 7 hymus Serpyllum L.

Thymus Clhamaedrys Fries., vezi

din

O. planta erbacee, cknoasd, suculenta

fam. Clienopodiaceae, tulpina
foarte ramificata, pdroas sau glabra ;
frunzele subulate, la \Fad spinoase,

Sasfiu (Trans. Berchis, jud. Turda-Aries si la Bogdana jud. Salaj), Vinca

minor L., vezi Saschiu.

patente; florile ermafrodite, verzui,

alburii sau rosietice stint solitare la
subtioara frunzelor, periantul in stadiul de fructificare cartilaginos, fra
nervure, laciniile acuminate, la varf
membranoase, periantul cu 5 foliole,
stamine 5 ; stile 2, terminate prin
stigmate ; fruct deprimat, invdlit de
periantul capsuliform, cu 5 aripi intinse ca o stea. Creste pe locuri nisipoase si sdrate. lulieAugust.

Saschiu, Borbnoc, Brabanoc, Cununitd,

Foaie-in-fir, Foiofoi, Fonchiu, leder,

Prin samanaturi L pe marginea drumurilor din cmpiile judetelor Ialomita si Braila

(baragan) precum si in stepele dobrogene

Merisor, Pervincd, Saseau. [fr. Pervenche, Violette-de-serpent ; g. S i ngriin,

herbacea
W. et Kit. 21-. planta erbacee din fam.
Apocynaceae, tulpina intinsd pe paThant, nu repent ; frunzele opuse,
cele inferioare ovale, cele superioare
lanceolate, in tinerete aspre (scabre)
pe margine ; florile albastre, cu laciniile caliciului ciliate, pedunculele
florilor mai lungi deck frunzele ; corola hypocraterimorfa, cu tubul lr-

use g. Salzkraut].Salsola Kali L.

creste foarte mult mai cu seama pe timp

Chnbrisor.

git, limbul intins ca o roata, cu 5

www.digibuc.ro

ZACH. C. PANTU

diviziuni trunchiate la vrf ; fructele

folicule libere, aproape cilindrice, cu

seminte peltate. Creste prin livezi,

locuri cu iarbd, pe lang paduri
crnguri. AprilieMaiu. Vinca minor L. 21.. tulpina repentd (trtoare),
frunzele opuse, lanceolat-eliptice sunt
coriacee ; florile albastre, rosii rar

albe sunt petiolate si solitare la subtioara frunzelor, cu laciniile caliciului glabre, neciliate. Creste prin pdduri i tufisuri. Ambele specii cultivate adesea prin grdini,s parcuri
cimitire. AprilieMaiu.
Silscute (Trans. Rodna-veche), Tagetes patula L., vezi Vsdoage.
Saseau, Vinca Iterbacea W. et Kit. si
Vinca minor L., vezi Saschiu.
Sbitrciog, Gyromitra esculenta Fr.,
vezi Sbrciogi-grasi, Morchella esculenta Pers., vezi Ciuciuleti si MorMelia conica Pers., vezi Sbrciogi.
Sbttrciogi (Mold. j. lai i Vaslui,) Pupi (Bucovina).
Morchella conica
Pers. [fr. Morille-conique ; g. Spit zm orc he i]. Ciupercd comestibild din

fam. Helvellaceae, pdldria brun-deschisd sau negricioas, oblong-conicd,

cu marginile concrescute de picior,
coastele primare longitudinale sunt

groase, aproape paralele si obtuse,

reunite prin coaste secundare trans-

versale, sbrcite, formnd o retea cu

alveole profunde, inguste i alungite;
piciorul (stipitele) alburiu, gol inlduntru, scurt, fragil i fainos-pros;
ascele cilindrice, cu cate 8 spori elipsoizi se afla in peretii alveolelor.
Aceast delicioasd ciupercd comesti-

bil creste pe pdmnt in paduri

si

prin livezi i gradini ; primdvara.

Morchella bohemica Krombh. syn.
Verpa bohemica Krombh. [fr. Morille-

de-Bohrne; Bhmische-Mor-

ch e Ciupercd comestibil cu pldria campanulat, cenusiu-roscatd, ro-

sie-glbue sau ca funinginea, alb

pe margini i liberd, neconcrescutd

cu piciorul, coastele longitudinale,

undulate, dichotomice, rar anastomosante, formnd astfel o retea cu alveole inguste, alungite i neregulate ;
ascele cilindrice, cu 4-8 spori, alungit-elipsoizi, putin curbati ; piciorul

alb - matasos, este lung si aproape

cilindric. Creste pe pmant in paduri, printre frunzele cazute; primvara

toamna.
Sharciogi (Mold.), Morchella esculenta

Pers., vezi Ciuciuleti i Gyromitra

esculenta Fr., vezi Sbrciogi-grasi.

Sbirciogi- grasi (Moid.), Ciuciuleti

(Trans.), Sbrciog (Trans.), bbrciogi.
[fr. Gyromitre-comestibile, Morille,
Mouricaude; g. Speiselorchel,

Steinmorchel,Faltenmorchel,
Lorchel, Stokmorchei]. Gyromitra esculenta Fr., syn. Helvella esculenta Pers. Ciuperc comestibild

din fam. Helvellaceae, palaria brunroscat sau brun-negricioas, diformglobuloasd, umflata, carnoas, cu aspect de ceard, coastele pronuntate,
flexuoase i conturnate, formnd indoituri dense, cari samn cu circumvolutiunile creerului, marginile concrescute cu piciorul, nuinai in unele
locuri, interiorul format din numeroase i neregulate cavitti, captusite
cu peri albi i fini ; ascele cilindrice
cu 8 spori ovali; piciorul (stipitele)
gol inluntru este alburiu sau rosie-

tic, Oros, scurt, gros i neted. Aceast ciuperca comestibila, cu miros

si gust placut, creste in grupe primavara pe pan-rant in paduri de conifere.
Aceast ciupuca contine Acid Hellvelic,

substant toxica, care se disolv in

apa ferbinte; de aceea este prudent,

ca sa nu se gateasca ciupercile proaspete, ci s se opariasca mai intai

apoi s se usuce, departndu-se in

chipul acesta principiul toxic, aceasta ciuperc devine astfel o mncare

delicioas. Gyrornitra gigas Cooke

(Krombh.). Mare ciuperca comestibild,

paldria cu indoituri undulat-lncretite

este alb-glbuie sau ochracee, neregulat ;

piciorul (stipitele) alburiu,

gros celulos, pe din gall lacunos

aproape glabru; ascele cilindrice, cu

cu sporii fusiformi hialini. Creste pe
pamant in pduii, primavara.
Sburatoare, Epilobium angustifolium
L. vezi Rscoage Epilobium
siltum L., vezi Pufulite.
Sburktoare- barbateasc (Bucovina),
Lythrum Salicaria L., vezi Rchitan.
Sburatoare-de-ap (Bucovina, Prtestii-de-sus), Epilobium hirsutum L.,
vezi Pufulite.
Sburtitoarede-pdure (Bucovina, Prtestii-de-sus), Epilobium angustifolium L., vezi Rascoage.
Saete-musciilesc, Xanthium spinosum L., vezi Holerd.
Sciietele- popei, Canrit, Corntel,
Cornuti (Ilfov), Purcelas (Mold.-Hangu), Scaiete. [fr. Glouteron, Lampour-

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

de; g. Gemeine-Spitzklette].

Xanthium strumarium L. G. planta

erbacee din fam. Cornpositae, tulpina

dreaptd, anguloasa, robust, fait,

spini; frunzete petiolate, aspre (scabre), de un verde cenusiu, mai deschis pe partea inferioard, sunt cordiforme, trilobate ; florile verzi, dispuse In capitule sesile, terminate si
axilare, florite femele dedesubt, cele
mascule deasupra, involucrul femel
fructifer, erect, oval, pubescent si cu
spini aproape drepti, recurbati la vrf
ciocurile (rostrurile) conice, aproape
drepte, divergente sau convergente,
acest involucru constitue in aparent
fructul. Creste prin locuri inculte
ruderate, pe !Ana garduri, pe marginea campurilor i drumurilor. lulie
Octombrie.

Scilfit. (Bucovina, Cmpulung) Crucibulum vulgare Tul., syn. Cyczthus cruel-

bulum Hoffm. Foarte mici ciuperci din

fam. Nidulariaceae, care au corpul

lor fructifer aproape cilindric sau lrgit la partea superioar, galben-bruniu la interior si la exterior, pe din

afar aproape fad peri (glabru), la

interior, de tot neted si albicios-strlucitor de :/, cm. pana la 1'/2 cm. de

inalt ; capacul galben sau portocaliu,
peridiolele (sporangii) alburii cu sporii eliptici. Cresc toamna mai multe
In societate pe lemnele vechi din padure, uneori i pe pmnt.
Safitn. (Bucovina, Cmpulung), Nidu!aria granulifera Holmsk. Mici ciu-

perci din fam. Nidulariaceae, care

au corput lor fructifer (Peridium) aproape globulos, pslos, coriace, Ingustat la baza, rupndu-se In mai
multe fii, devenind la urmd de forma unui pahar cu marginea regulata,
dar lacerat ; alb-cenusie sau albgAlbuie, de 6-7 mm. inalt si cam de
9 mm. de lat. La interiorul peridiului
se afl mici corpuscule globuloase
numiteperidiole (sporangii), cari sunt

apoi brune si contin spori amestecati cu filamente. Creste pe

lemne putrede.
Scab, Carduus acanthoides L., vezi
Spin, Carduus nutans L., vezi Ciulin,
Echinops sphaerocephalus L., vezi

Rostogol si Onopordon Acantizium L.,

vezi Scai-magaresc.
Scab, Crpusnic, Ghimpe, Scdiete. [fr.
Cirse-lanceol ; g. L an zettl i c h e Kratz distel]. Cirsium lanceo-

laturn Scop. 8. planta erbacee din

267

fam. Compositae, tulpina robusta, anguloas, spinos-aripata, pubescentarachnoidee; frunzele decurente, lung-

lanceolat-acuminate, pe fata superioard acoperite de foarte mici spini

culcati, pe cea inferioara arachnoideu-lnoase, profund-penatifide, segmentele laterale bifide, cu lobii tanceolati, terminati printr'un spin puternic ; florile rosii, rar albe, dispuse in
capitule solitare, ovate sau lungrete

arachnoideu-lanate ; foliolele involucrului lanceolate, patente, la vrf

subulate si terminate cu un spin lung,
galben ; fructele achene castanii, cu
papus format de peri lungi, plumosi,

uniti in inel la bazd. Creste prin lo-

curt inculte, darmaturi, pe langd dru-

muri. IunieSeptembrie. Melif.

Scai-galben, Plamida. [fr. Centauredu-solstice ; g. S onnen w end e

Flo ckenblum et Centaurea sotstitialis L. C. si

planta erbacee
din fam. Compositae, tutpina foarte

ramificata, dela baza, albtomentoasa ;

frunzele surii, linear-lanceolate, aripat-decurente, cele inferioare lirate ;
florile galbine ea lmAia, dispuse in
capitule oval subglobuloase, solitare la

vrful ramurilor, insotite de un involucru tnos-paros, cu foliolele palmatspinoase, spinul intermediu mai lung
cleat capitulul ; fructele achene albe,
comprimate, cu papus dublu. Creste
prin locuri sterile ruderale i inculte,
pe marginea samndturilor i drumurilor. lulieSeptembrie.

Scai-ghimpos, Centaurea Calcitrapa

L., vezi Ghimpe.

Scai-mhgresc, Ciulin, Ghimpe-mare,
Palamida, Scai, Scdiete, Scaiete-muced (Ilfov), Sita-znelor (Banat). [fr.
Chardon-aux-nes, Pdane; g. E s e I s-

distel, Krebs-Distell -- Ono-

pordon Acanthium L e. plantd erbacee din fam. Compositae, tulpina

robust, putin arachnoideu-lnoasa

lat-aripat-spinoasa prin frunzele
decurente ; frunzele eliptic-oblonge,
sinuate, arachnoideu - lnoase, albe
pe partea inferioard cu lobii triangulari, spinosi ; florile purpurii, dispuse in mari capitule solitare sau
eke 2-3 la vrful tulpinei i ramurilor ; involucrul cu foliole imbricate,
lanceolat-subulate, terminate printeun

spin robust, foliolele externe foarte

patente ; fructele achene, obovale, aproape tetragonale, comprimate, sulcate, transversal-rugoase, cu palms

www.digibuc.ro

268

ZACH. C. PANTU

de peri pluriseriati, scabrii, reuniti tn

inel la bazd. Creste prin locuri inculte i aride, ddrmaturi, pe Ingd

locuinte i drumuri. lulieAugust.
Me lif.

Scal-mdrunt, Gahm Aparine L., vezi

Turit.
Scai-rotunjor, Echinops sphaerocephalus L., vezi Rostogol.

Scai-rusesc, Xanthium spinosum L.,

vezi Ho left.

Scai-vnfit, Spin - vndt [g. Flach-

bl dt tr ig e -M an nstr eu]. Eryn21.. planta erbacee

gium planum L.

din fam. Umbelliferae, tulpina dreaptd,

in partea superioard ramificatd, cu

ramurile de coloarea ametistului; frun-

zele bazilare nedivizate, oval-cordif orme, obtuse, petiolate, cele mijlocii

sesile, nedivizate, cele superioare 5partite ; florile violacee ca ametistul,

dispuse in capitule ovale, insotite de
un involucru, format din foliole linear lanceolate, spinos-dintate, cu
dintii indeprtati ; fructele fard coaste,

acoperite cu solzi acuminati. Creste

prin fanete si pdsuni nisipoase i cam

umede, pe langd drumuri, pe cmpuri,
prin mdrcinisuri i crngulete lunie
August.
Scai-voinicesc, Dipsacus silvestris Mill.
vezi Varga-ciobanului.

&Mete, Spin, Schin.Carduas Kerneri

Simk. 2l. planta erbacee din fam.

Compositae, tulpina i cu ramurile
virgate detrec in pedunculi lungi, nuzi
(fdrd frunze) si aripati, aripite, Mere-

tite (crispule), spre vrf succesiv decrescente i evanescente ; frunzele

decurente, imprstiat-pdroase pe partea superioard, pe cea inferioard putin arachnoidee, devenind mai thrziu
glabrescente si verzi-lucitoare, adncpenatifide, laciniile lat-ovale de ambele

pri grosier-dentate, dintii spinulos-

ciliati si terminati cu cte un spin

putin mai puternic ; florile purpurii,

reunite in capitule solitare la vdrful
ramurilor, foliolele involucrului erbacee lineare, la vrf deodath ingustate.

Creste pe locurile pietroase din pdsunile alpine. lulieAugust.

Carduus acanthoides L., vezi
Spin, Carduus nutans L., vezi Ciulin,

Centaurea Calcitrapa L., vezi Ghimpe,

Cirsium arvense Scop., vezi Pdl-

midd, Cirsium lanceolatuni Scop., vezi

Scai, Dipsacus silvestris Mill., vezi

Varga-ciobanului, Echinops commatatus Juratzka., vezi Ttarnicd, Echi-

flops splzaeroceplzalus L., vezi Rosto-

gol, Onopordon Acanthium L., vezi

Scai-mgdresc i Xanthium strumarium L., vezi Schetele-popei.
Scalete - muced (j. Ilfov), Onopordon
Acanthium L., vezi Scai-magdresc.
Scalu-de-ochi (Bucovina, Campulung),
Dipsacus silvestris Mill., vezi Vargaciobanului.

Dipsacus silvestris

Mill., vezi Varga-ciobanului.

Scaiul-dracului, Scaiul-vntului, Spinuldracului, Spinul-vntului [fr. ChardonRoland, Querdonnet, Barbede-chvre;

g. Feld-Mannstreu].--Eryngium

campestre L. 21-. planta erbacee, cenusiu verde din fam. Umbelliferae,

tulpina robusth, plin, sulcatd, foarte
ramificath, cu ramurile intinse, dnd
plantei un aspect globulos ; frunzele
ternat-bipenatifide, reticulat-vdnoase,
spinos-dentate, celeradicale petiolate,
cele caulinare auriculat-amplexicaule,
cu auricule laciniat-dentate ; florile
deschis albstriu-verzi, sesile, solitare
la subtioara unor bractee spinoase,
formnd tin capitul compact, aproape

globulos, insotit de un involucru,

format de mai multe foliole spinoase,

mai lungi decht capitulul, caliciul cu

dinti foliacei, aristati, mai lung decat
corola ; fructele achene lipsite de
coaste, acoperite de solzi acuminati.
Creste prin fnete, phsuni uscate si
pe cmpuri. IulieAugust. Melif.
Scaiul-vntului, Eryngium campestre
L., vezi Scaiul-dracultii.
Scaius (Bucovina), Varga - ciobanului.
[fr. Verge--pasteur ; g. B eh a ar t eK a r de].

Dipsacus pilosus L. O.

planta erbacee din fam. Dipsacaceae,

tulpina rigida, robusta, acoperit cu
peri i cu tepi inegali ; frunzele petiolate si la vrful petiolilor auriculate ; florile alburii sau albe-glbui,
dispuse in capitule globuloase, inso-

tite de un involucru cu foliolele reflecte, care sunt de aproape lungimea florilor ; bracteele (paleele) obovale, aristat-cuspidate, setos-cili-

ate, drepte i flexibile. Creste pe malurile umbroase ale rdurilor, prin p-

duri i tufisuri umede. IulieAugust.

Scalce (Trans.), Caltha palustris L.,

vezi Calcea-calului.

Sclci (Trans.), Caltha palustris L.,

vezi Calcea-calului.
Scnteioar, Anagallis arvensis L., vezi
Schnteutd.

Scnteioara (Dobrogea, Niculitel, Co-

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

Gagea saxatilis
Koch. 4. micd plant erbacee bulcos, jud. Tulcea).

boas din fam. Liliaceae, bulb aproape

rotund, tulpina, de 3-8 cm. indltime,

impreund cu marginea frunzelor
vilos-pdroas ; frunzele bazilare (radicale) doud, filiforme, canaliculate,
cele tulpinale alterne, lanceolate, acuminate sau terminate inteun vrf
alungit i filiform ; florile galbine, ter-

minate si mai adesea solitare, foliolele periantului oblong-lanceolate, ob-

tuse, la baza lor impreund cu pedunculul vilos-pdroase, ovarul oblongoboval sau obcordiform, trunchiat
(retus), cu laturile convexiuscule. Creste pe stancile umede din muntii stncosi ai Dobrogei, pe coastele pie-

troase din pdurile dela Nicolitel si

Mndstirea Cocos. MartieAprilie.

Scfinteiuta, Gagea pratensis Schutt.,

vezi Ceapa-cioarei.
Scnteiut (Trans. Bcdia, jud. Hune-

doara ; Ciuguzel, jud. Alba inferioard),

Lychnis calcedonica L., vezi Arsinic.

Scnteiut - ro0i (Trans. Pogkeaua,

jud. Turda-Aries), Lychnis chalcedonica L., vezi Arsinic.

Scnteutd, Inti, Ochisor, Rocoind,
Scanteioard, Sclipeti. [fr. Mouron-des-

champs; g. Acker-Gauchheil,

Anagallis arvensis
L. G. micd planta erbacee din fam.
Primulaceae, tulpina dela bazd ramificatd, intinsd In toate pktile sau erecta ; frunzele opuse sau Cate 3 In
verticil, sesile, ovate, obtusiuscule ;
R o t e-M i e r

florile roii, rar albastre sau albe,

lung pedunculate, solitare la subtioara

frunzelor, pedunculii mai lungi deck

frunzele, corola rotacee, putin mai

lung deck caliciul cu 5 diviziuni, are

5 lobi crenulati si mrunt-glandulos

ciliati ; fructul capsuld cu numeroase
seminte. Creste pe locuri cultivate
aride, prin poienile din pduri
pe langd drumuri. lunieSeptembrie.
Santeut. (Bucovina), Bellis perermis
L., vezi

Scnteut. [fr. Gage-des-champs ; g.

Feld-Goldstern].--Gagea arven-

sis Schutt. 4. micA plant erbacee,

bulboasd din fam. Liliaceae, cu doi
bulbi nvliti inteo membrand comund ;

frunzele bazilare in numr de 2, sunt

lineare, canaliculate, obtuze; florile
galbine, dispuse in umbele, pedunculele acoperite cu peri scurti i moi,
foliolele perigonului lanceolate, ascutite ; fructele capsule trigonale. Creste

pe locuri cultivate, vii si prin gradini.

MartieAprilie.
Scnteut-de-friguri (jud. Prahova),

Erythraea Centaurium Pers., vezi Fierea-pdmantului.

Scnteuti-de-munte (Bucovina, Pojo-

rdta, jud. Cdmpulung), Anemone Hepatica L., vezi Popilnic-iepuresc.

Schnteutii-galbenet, Ficaria ranuncubides Roth., vezi Untisor.
Scnteut-ro0 (Bucovina, Cmpulung),
Anagallis arvensis L., vezi Scanteuta.
Scnteute (Trans, Sdcele-Baciu, jud.
Brasov), Phlox paniculata L., vezi
Brumrele.

Scara-Domnului, Scdricea. [fr. Vale-

g. Jac ob sleit e r,
Himmelsleiter].
Polemonium
riane-grecque ;

coeruleum L. 4. plantd erbacee din

fam. Polemoniaceae, tulpina anguloasd, fistuloasd, glabra, cu frunze
numeroase ; frunzele alterne imparipenate, cu foliolele oval-lanceolate,
acuminate si glabre ; florile albastre
sau albe, erecte, dispuse in buchete
multiflore, corimbiforme, inflorescenta
glandulos-pdroasd ; fructul capsuld cu

numeroase seminte. Creste prin

nete umede, poieni i locuri umbroase

In regiunea montand. lunieIulie. Melif.

Sedricea, Polemonium coeruleum L.

vezi Scara-Domnului.

Scrtgitoare, Troscotel (Trans.). [fr.

Polycneme - des - champs ; g. F e I d-

knorpelkraut].Polycnemum arvense L. O. micd planta erbacee din

fam. Chenopodiaceae, tulpina ramif

cat, difusd, intins pe pdmnt, ramurile lungi si subtiri ; frunzele se-

sile, triangular-subulate i mucronate,

aproape intdpkoare, la bazd dilatate,
membranoase ; florile axilare, solitare,
sesile sunt ermafrodite i verzui, periantul cu 5 foliole libere, insotite de

2 bractee scarioase, alburii, si cam

de lungimea periantului, stamine de

ordinar 3 (sau mai rar 1 5) con-

crescute la bazd ; fructul mic este

monosperm si indehiscent. Creste in

regiunea cmpiilor, pe locuriopietroase

nisipoase prin locuri de culturd si

pe drumuri. IulieSeptembrie.
Scaunu-Domnului (Trans. Agarbiciu,

Tarnava-mare), Phlox paniculata

L., vezi Brumrele.
Scaunu-lui-Dumnezeu (Bnat, Almj.),

Dianthus plumarius L. i Dianthus

chinensis L., vezi Garofite.

Scaunu-popii (Trans. Zagra, jud. Bis-

www.digibuc.ro

270

ZACH. C. PANTU

trita-Ndsud), Dianthus barbatus L.,

vezi Garofite-de-gradina.

Scaunu-popii (Trans. Tiur, jud. Alba-inferioara), Lychnis chalcedonica

L., vezi Arsinic.

Scaunui-cucului (Trans. Deva in jud.

Hunedoara, auzit din gura poporului
de Botanistul I. Prodan, Flora pag.
372.).Dianthus giganteus D'Urv. 4.
planta robustd, verde-brumarie din
fam Caryophyllaceae, tulpina, simpla

partea inferioara, aproape patrunghiulard (tetragonal), in cea superioard rotunda ; frunzele tulpinale
de 5-7 mm. latime, cu vaginele
in

laxiuscule de 3-5 ori mai lungi de-

cat ltimea foilor ; florile purpuriu-ro-

sii ca sngele, reunite inteun capitul

terminal (glomerula Cate 10-20), indesuit ingrmdite, petale lat-obovale,

dentate, pe partea interioar mai palide, putin Paroase, caliciul obconic,

brun-purpuriu, glabru, cu dintii Ian-

ceolat-subulati, squamele caliciului

netede, lucitoare, coriacee, palid-rosii,
ovate succesiv-acuminate, subaristatc,

aristele ajung nurnai pana la juinatatea tubului caliciului ; bracteele,

dela baza oblonga, sau oblong-ovala
foarte lung acuminate, egal de lungi
cu capitulii. Creste pe coline pictroase sau nisipoase, in locurile stn-

coase din regiunea colinelor si in

regiunea montana inferioard, in terenuri calcaroase. lunieAugust.

Schiaz (Trans. Alba-lulia), Rumex Acetosella L., vezi Macris-manunt.

Schimbacioase, Ipomoea purpurea

Lam., vezi Zorele.

Schin, Cardaus acanthoides L., vezi

Spin si Carcluus nutans L., vezi Ciulin.

Schinduc (Mold. j. Neamt, Schitul Durau), Bucinisel (Trans.). [g. M a 1 u -

den wur zl. Conioselinuin Fischeri

Wimrn. et Gra b., syn. Conioselinum ta-

taricum Fisch. 4. plantd erbacee, glabra, brumrie (glaucescentd), din fain.

Umbeliiferae, tulpina erect, fistuloas, cilindrica, ramificata, striata,
ramurile canaliculate ; frunzele cu va-

ginele umflate, sunt de 3 ori pena-

tipartite, segmentele (laciniile) oblon-

ge, cu marginile rasucite i cu vnTuri ascutite, albe ; florile albe, dispuse in umbele mari, formate din numeroase umbele mid, insotite de un
involucel cu numeroase foliole subulate, fin-ciliate, involucrul linseste sau
ninnai cu putine foliole ; fructele oval-oblonge, putin comprimate cu

coastele membranos-aripate, aripite

marginate de 2 ori mai late. Aceasta
planta rard, creste prin regiunea alpina si montan, pe starlet, prin vat
adduct i umbroase. IulieAugust.
Fructeie aromatice ale acestei plante sunt
intrebuintate de calugarii din Schitu! Durau
pentru a prepara cu ele un rachiu.

Schinduf, Thymus Chamaedrys Fries.,

vezi Cimbrisor.
Schinduf (Munt. j. Ilfov, Bucuresti), [fr.
Fenugrec, Foin-grec, Senegrain ; g.

Griechisches-Heu,Hornklee].

T rigon e I la Fo enum graecum L. 0.

planta erbacee cti miros patrunzator,

caracteristic, din fam. Legumnosae,
tulpina simpl, erecta ; frunzele trifoliolate, petiolate, cu foliolcle martsoare, obovale sau oblonge, cuneate,
si denticulate la partea anterioara,
insotite de stipule lanceolate, arcuate si intregi ; florile albe-glbui, solitare salt cte cloud, aproape sesile
la subtioara frunzelor, caliciul pubescent cu dintii egali, putin mai scurti

deceit tubul, corola alburiu-galbuie cu

stindardul mai lung deck aripile

carena (luntrita) obtuza ; fructul o

pstard (legumen) lunga de 3-12

cm. erect, comprimata, lineara, putin

arcuatd in forma de secera (falciforma)
glabrescenta cu neryure longitudinale
fine, teriminat printr'un lung rostru
(de 2-4 cm. lungirne) ; seminte mai

mutt sau mai putin netede, ovoide,

in numar de 10-20. Planta, originara

din regiunea mediteraniana, cultivat

si in prtile noastre, ca plant a-

romatica. luniclulie.

Semintele aromatice, fatrebuintate in medicina si cunoscute in Lirmacie sub numirea ;

Semen Foenugraeci- ilin cauza proprietatilor
tonico, emoiiente si laxative ; iar poporul

intrebuinteaza planta uscata pentru a da

gust fripturilor dela gratar. Aceasta plantit
este malt cultivata si ca pianta de nutret
(furagera) mai ca searna din cauza seminte-

lor, mtrebulntate de economii de vite pentru ingrasarea animaie'or, in special a cailor

Schinel (Trans. Nsud.). [fr. Chardon-

benit;g.Benedictenkraut,Gemeine-Benedicte, Spinnen-

Dist e 11Cnicus benedictus L., syn.

Centaurea benedicta L. 0. mica planta
erbacee Idnoas i spinoasa din fam.
Compositae, tulpina anguloasii, erect,
ramificata ; frunzele sinuat-spinosdentate ; florile galbine, toate tubu-

loase, dispuse in mart capitule galbine, solitare la varful ramurilor, in-

volucrul format din bractee spinoase,

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

cele interne In vrf cu un spin penatifid i Janos, bracteele externe

mai late i cu un spin simplu, horde
marginate trifide si neutre ; fructele

achene cilindrice striate, roscate cu

un papus (egreta) tormat din 2 ran-

dud de peri denticulati. Aceasta planta, originara din regiunga ostmedite-

raniana, se cultiva adesea ca planta

oficinald. lunielulie.
Planta florifera Iferba Cardui benedictr
este intrebuintata in medicina ca toMca

febrifuge.

Schinteloark Anagallis arvensis L.,

vezi Scnteuta.
Schinteiutele ( frans. Rodna-veche, j.
Nasaud), Bettis perennis L., vezi Banuti.

Schinutd., Phyteuma orbiculare L., vezi

Banica i Phyteuma Vagneri A. Kern.,
vezi Carbuni.
Sciipet (Bucovina, Pojorata, jud. Cmpulung), Teucrium Cizamaedrys L.,
vezi llumbet.

Sclipeti, Anagalis arvensis

L., vezi
Scanteuta.
Sclipeki t rans.), inchegatica (Bucovina) Scrantitoare. [fr. Tormentille ;

g. Biut wurz, Tormentillwurz e l].

Potentilla silvestris Neck..
syn. Po tentilla Tormentilla Schrank. sau

Tormentilla erecta L. 4. mica planta er-

bacee din fam. Rosaceae, rizomul

scurt, solid si aproape lemnos ; tulpina intinsa pe pamant sau ascendenta ; frunzele &dodo late, sesile sau

scurt petiolate, cele inferioare 3-sau

5-foliolate ; stipulele 3-fide pna la
multifide ; florile mici, galbine, mai
adesea tetramere, caliciut cu 4 diviziuni, corola cu 4 petale, florile solitare, purtate de fungi pedunculi axilari. Creste prin pasunile umede
uscate de prin padurite muntilor, crn-

guri, rarisuri, tufisuri. lunieSeptembrie.

Scoabe 'n cur, fructele de Rosa canina

L., vezi Macies.
Szorbutaritd, Ficaria ranunculoides
Roth., vezi Untisor.

Scoroainbe, Prunus spinosa L., vezi

Porumbar.

Scirogoi, Bunduta-vntului, Solovr-

vita.[g. Filzblume].Plzlomis pun-

gens Willd.21-. planta erbacee din fam.

Labiatae, tulpina divaricat-ramificata,
paslos-sur-paroas (pubescent-tomen-

toas) ; frunzele oval-lanceolate, lucitoare pe partea su3erioard, sur-pslos-paroase, pe cea inferioara, intregi

271

sau dintate pe margine ; florile violet-purpurii, dispuse in verticile ate

6-10 si Insotite de bractee subulate
dimpreund cu caliciul pubescentparoase i cu peri mai lungi, dintii
caliciului subulati, rigizi patenti. Creste

prin fanete uscate, cmpuri si dealuri.

Maiululie.
Seorombar, Prunus spinosa L., vezi
Porumbar.

Scort4oar. [fr. Cannelle ; g. Zimm t,

Zimmtrinde, Zimtl.

Scoarta
aromatica de Cinnamomum zeylanicum Nees. frumos arbore, totdeauna
verde, din f am. Lauraceae, ramurile
opuse, cilindrice, putin tetragonale

partea superioara sunt glabre ;

frunzele opuse, petiolate, ovate sau
oval-oblonge, 1ntregi, coriacee, glabre i lucitoare, putin glauce pe partea inferioara si cu 3-5 nervure Iongitudinale evidente ; florile albe-galbui, mici, ermafrodite, alb-cenusiuparoase si dispuse In raceme termina1e, periantul persistent cu 6 diviin

ziuni oblonge, alterne, stamine 12 din-

tre care numai 9 fertile, ovarul unilocular, devine la maturitate un fruct

bacciform de coloare brun-albastrie.
Acest arbore aromatic, originar din
Ceylon i din India, se cultiva adesea prin tarile calde pentru scoarta
sa.Cinnamomum Cassia Blume., syn.
Cinnamomum aromaticum Nees. h. mic

arbore cu ramurile paslos-paroase ;

frunzele oblonge, ascutite cu 3 nervure ; florile albe-galbui, dispuse In
raceme matasos-paroase. Acest arbore, originar din China, produce o
scortisoara malt mai inferioar In calitate decat specia precedenta.
Scorfisoara este Intrebuintata la bucatarie ca condiment si in medicina sub numirea de Cortex Cinnamomi acutP din cauza
proprietatilor sale stomachice si carminative.

Scortit, lemnul de Haematoxylon campecitianum L., vezi Bacan.

Scortoner sau Seorzonerk Scorzo-

nera hispanica L , vezi Salsifi.

Scorumnic, varietate de Zea Mays L.,
vezi Papusoi.
Scoru, Pirus aucuparia Gaertn., vezi
Scorus-de-munte.
Scoru. [fr. Sorbier, Cormier ; g. S p e i-

erling, Spierling, Spierapf el].

Pirus Sorbus Gaertn., syn.

Sorbus domestIca L. h. arbore din farn.

Rosaceae, mugurii glabrii, glutinosi ;

frunzele imparipenatisecate cu 13-17

foliole opuse, sesile, oblonge, serat-

www.digibuc.ro

272

ZACH.

dentate, mdtdsos-paroase pe partea

mferioara in tinerete, devenind glabre

la batrnete ; florile albe, dispuse in

corimbe ramificate multiflore, florile
cu 5 stile ; fructele globuloase sau
piriforme sunt roii sau galbine de
mrimea cireilor. Creste prin pdurile din regiunile dealurilor 5i ale
muntilor, adesea cultivat. Maiulunie.

C. PANTL!

vezi Buruian-de-cinci-degete 5i Potentilla silvestris Neck., vezi Sclipeti.

Scrntitoare, Galbenu5e [fr. Potentille-

couche; g. Liegender-Fingerkraut, Liegender-Gdnserich].

Potentilla supina L. G. sau mica

planta erbacee din fam. Rosaceae,

Meld.

tulpina dichotomic - ramificatd este

culcata sau ascendentd i imprd5tiatproasd ; frunzele imparipenati-com-

Fructele numite Scorw stint comestibile

Lemnul intrebuintat la fabricatiunea sculelor de tamplarie.

puse cu 5-9 foliole oblonge, incis-

Scorti-de-rnunte, Lemn-pucios, Meri5or (Bucovina), Scoru5, Scoru5-pa-

serat dentate, stipulele oval-lanceolate,

intregi ; florile mici, galbine, solitare,

corola cu 5 petale mai scurte deck

sresc, Scorti5-slbatic, Sorb. [fr. Sorbier-des-oiseaux ; g. Eb er es c he,

Quitschbeere, Vogelbeere].

Pirus aucuparia Gaertn., syn.

Sorbus aucuparia L. D. mic arbore din
fam. Rosaceae, tulpina cu ramuri ple-

cate, cu muguri tomento5i, albicioi

uscati; frunzele imparipenatisecate
cu 13-17 foliole opuse, sesile, oblonge, ascutite, serat-dentate, deasupra
verzi-inchise 5i paroase, dedesubt
mai palide 5i tomentoase, mai cu seamd in tinerete florile albe, dispuse
in raceme multlflore, florile cu 3 stile
proase la bud ; fructele globuloase,
ro5ii, de marimea unui bob de mazre, sunt adstringente. Crete in padud i tufi5uri montane, mai cu seamd in regiunea subalpina 5i alpin.
Maiulunie. Melif.
Scoru-nerntesc, Mespilus germanica
L., vezi Momon.
Scortt - pAsdresc, Pirus aucuparia
Gaertn., vezi Scoru-de-munte.

Scort-salbatic, Pirus aucuparia

Gaertn., vezi Scoru5-de-munte.

Scorue, fructele de Pirus Sorbus

Gaertn., vezi Scoru 5i fructele de

Pirus aucuparia Gaertn., vezi Scoru5-de-munte.

Scrab (Mold.), Melampyrum nemorosum L. vezi Sor-cu-frate.

ScrabA, Melainpyrunt arvense L., vezi
Condroniu 5i Melampyrum cristatum
L., vezi Ciormoiag.
Scrantita (Mold. jud. Putna, comuna
Nereju, numire comunicata impreund

cu planta de D-I Dimitrie Serbu),

LaThyrus platyphyllos
Bob-de-tarind.

Retz., vezi

Scrantita se fierbe i se Ingroase cu tarate

de grau, se mai stropeste cu untdelemn
si se leaga locul scrantit.

Scrntitoare, Galega officinalis

L.,

vezi Ciumarea, Potentilla recta L.,

caliciul ; pedunculele dupd inflorire re-

curbate ; fructele mici glabre. Crete

prin locuri urnede, nisipoase, pe fang garduri, pietriuri 5i pe marginea

apelor. MaiuSeptembrie.
Scredeil (Trans. Muntii-Apuseni, cnf.
Borza, Ghetarul dela Scarioara),
Hor5ti, Prain. [fr. Luzule-levee ; g.

Waldmarbel, Lichel, GrosseHainsimse].

Luzula silvatica

(Buds.). Gaud., syn. Luzula maxima DC.

planta ierboasd cu rizom puternic

din fam. Juncaceae, de 30 cm. pdrid
la 1 rn. de inalt; frunzele lat-linearlanceolate (de 5-15 mm. late) sunt
pdroase pe margine ; foile bracteale
cu mult mai scurte deck inflorescenta,
iar foile tulpinale proportional scurte,
cam egale cu vaginele ; florile brune
sau verzi, cte 3 pe un peduncul sunt

dispuse inteo mare paniculd de raceme terminal, diviziunile periantului

egale, terminate printr'un \Tail ascutit

sunt cam de lungimea capsulei, staminele cu filamentele foarte scurte,

cu molt mai scurte deck anterele ;
fructele capsule ovoide ascutite cu
sernintele, terminate printr'un tubercul. Cre5te prin pduri in regiunea
montana 5i subalpina. Maiu Iunie.
Scrinte (Trans.), Syringa vulgaris L.,
vezi Liliac.

Scrintitoare (Bdnat), Lysimachia Nummularia L., vezi Drete,

Scrintitoare, Potentilla Anserina L.,
vezi Coada-racului.
Scrintitoare [fr. Potentille-argente ; g.

Silberweisser - Gnsericht
Potentilla argentea L. 4. planta er-

bacee din fam. Rosaceae, tulpina in-

tinsa pe pamnt, ascendenta sau aproape erectd, albicios - pdslos-pdroas (tornentoas); frunzele inferioare petiolate, cele superioare sesile,

cu 5 foliole, verzi inchise 5i glabrescente pe partea superioar, alb pas-

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

los-proase pe cea inferioara, foliolele obovale, addric-incis-serrate, cu

marginile rdsucite (revolute); florile
mici galbine, dispuse in raceme umbeliforme la varful tulpinei. Creste
prin locuri necultivate, coaste aride
si pietroase, in poienile de prin pdduri, pe cmpuri i locuri virane.
lunieAugust.
Scuipatul-cucului, Cardamine pratensis L., vezi Stupitul-cucului.
Sculatoare, Orchis Morio L., vezi Untu-vacei i Orchis papilionacea L.,
vezi Gemanarit.
Scumpie, Scumpind (Mehed.-Vdrcio-

rova). [fr. Fustet ; g. P e r tic k e n-

b au m, Perruckenstrauch].

Cotinus Coggygria Scop. syn. Rtuzs coarbust din fam. Atinus L.

nacardiaceae cu frunzele obovale,

simple, glabre si glauce; florile verziglbui sunt ermafrodite i dispuse

in panicule terminale laxe, pedunculele florilor, alungite mai trziu, cele

mai multe nefructifere sunt la urmd

acoperite cu peri plumosi ; fructul

drupd, aproape uscatd, glabrd, neagr

cu vinisoare reticulate. Creste pe
coline aride i pietroase. Maiu.

Lemnul acestui arbust este intrebuintat

la vopsit ; iar frunzele la tabAcitul pieilor.

Scumpie (Trans. Pe Aries), Syringa

Josikaea Jacq. fil., vezi Lemnu-vdn-

tului.

Scumpina (Mehed.-Vdrciorova), Collnus Coggygria Scop., vezi Scumpie.

273

caliciul cu 5 sepale oval-acuminate,

brun-rosietice pe fata internd, crescnd
mult dupd inflorire, corola cu 5

petale inchis-purpuriu-rosii, lanceolate, mult mai mici decdt sepalele ;

fructele mici achene uscate, asezate
pe un receptacul emisferic, cdrnosspongios Oros. Creste prin locuri mlstinoase, prin gropi i prin

turbdrii. lunielulie.

Secark Sacard (Mold.), Sicar (Maced).

[fr. Seigle ; g.Ro ggen].Secale cereale L. O. planta ierboas, albAstriu-verzie (glaucescent) din fam.

Gramineae, tulpina dreapta, poate ajunge pand la 2 m ; frunzele lineare,

plane i aspre la pipit (scabre) ; florile verzii, dispuse cate 2 in spicule
mici, cari sunt asezate solitar in excavatiunile rachisului, formnd astfel

un spic mare, putin curbat la vdrf,

glumele uninerviate, scabre pe carend,

mai scurte decdt spiculul ; glumelele
inferioare sunt lung-ciliate pe carend,

rachisul tenace si persistent. Mult

cultivatd ca plantd alimentard deja

din epoca de bronz ; originard din

sudul Europei 9i din Asia. Maiu
lunie.
Din faina de Secarti se face pdine.

Secara-alba, Triticum Spelta L., vezi

Alac.

Secara-cornuta, in farmacii, Sclerotul

ciupercei parazite Claviceps purpurea
Tul., vezi Corn-de-secard.

Scuturice (Trans., Borgoprund, jud.

Ndsud), Gypsophila paniculata L.,

Seal-ea, Bromus secalinus L. i Bromus sterilis L., vezi Obsigd, Carum

Sdreatk Lemna gibba L., Lemna mi-

Secfirea-de-gradink Foeniculum-vulgare Mill., vezi Molurd.

trisulca L., vezi Lintitd.

Sdrete, Lemna gibba L., Lemna minor
L., Lemna polyrrhiza L. si Lemna
trisulca L., vezi Lintitd.
eapte-degete. [fr. Quinte-feuille-desmarais ; g. Bl ut aug
Comarum
palustre L., syn. Potentilla palustris
Scop. 4. planta erbacee din fam. Rosaceae, tulpina repenta (trtoare)
cu rdacini adventive (radicant) in
partea inferioara, ascendenta in cea
superioard. ; frunzele cu 5-7 foliole
lanceolate, ascutit-serat-dentate, de
un verde inchis pe fata superioard,
verzi-albastrui pe cea inferioard ; florile purpuriu-inchise, dispuse in cime
pauciflore, calicul cu 5 diviziuni

Secarica, Carum Carvi L., vezi Chimen.

vezi Ipcdrige.
Sdravat, Salix viminalis L., vezi Mlaje.

nor L., Lemna polyrrhiza L. i Lemna

Carvi L., vezi Chimen si Foeniculum

vulgare Mill., vezi Molurd.

Searit, Carum Carvi L., vezi Chimen si Hordeum Caput Medusae

Hack., vezi Perisor.
Seceruie (Banat), Gladiolus imbricatus
L., vezi Sdbiutd.
Sefterea, Fumaria off icinalis L., vezi
Fumrit.

Seler, Apiuni graveolens L., vezi Telina.

Selina', Apium graveolens L., vezi Tebud.

Semelehita (Banat), Trigonella coerulea Seringe., vezi Sulcind-albastrd.

Semenic (BAnat), Helichrysum arenarium D.C., vezi Siminoc.
Semincioara - ierbii (Bucovina, Cdm-

Vocabular Botanic

18

www.digibuc.ro

274

ZACH. C. PANTU

pulung), Briza media L., vezi Tre-

muratoare.
Senamichie, frunzele uscate de Cassia
acutifolia Del. i Cassia angustifolia
Vahl., vezi Siminichie.
Sensitiva, Simtitoare. [fr. Sensitive ;

g. Sinnpflanze]. Mimosa pudica

L. 21-. curioasd planta erbacee din fam.

Leguminosae, tulpina erbacee sau

.subfrutescent, spinoas, acoperita ca

petiolii i pedunculii florilor cu peri

asprii ; frunzele de 2 ori penate cu 4

segmente pinule aproape digitate
la vrful petiolului comun, fiecare
segment cu 15-20 foliole linear-lanceolate ; florile mid, rozee, dispuse
in capitule globuloase la vrful unor
peduncule mult mai _curte &cat frunzele, caliciul cu 4-5 diviziuni, corola

cu 4-5 diviziuni, stamine 4-5 cu

anterele mid aproape globuloase ;

fructul o mica pastara (legumen) articulata. Aceast plant, originard din

Brasilia, este adesea cultivata prin

florrii si casele oamenilor ca planta

curioasa, din cauza marei sensibilitati a frunzelor sale, caci la cea mai
mica atingere foliolele se apleaca unele peste altele, iar petiolul comun

cade in jos. Itilie-0tombrie.

erlai (Trans.), larba-lui-Sft. loan. [fr.

Sauge-d'Ethiopie ; g. Ungar is h eSalbei]. Salvia Aethiopis L. G.
planta erbacee alb si lung-lanos-paroasa din fam. Labiatae, tulpina in
partea superioara ramificat; frunzele
cordat-ovale, grosier-crenate, sinuate
sau lobate, foarte sgrabuntoase (rugoase) sunt dirnpreuna cu caliciul alb-

lnoase ; florile albe, dispuse in ver-

ticile distantate de cate 6-10 flori,

bracteele mari, albe cenusii, uneori
pe deasupra rozee sunt subrotundovale, cuspidate si concave ; dintii

caliciului sunt ovali, ascutiti si spinos-aristati, corola de 2 ori mai lunga

dect caliciul, cu buza superioara
comprimat si in forma de secere.
Creste prin tanete i pasuni nisipoase,

locuri aride si pietroase, pe marginea drumurilor. IunieAugust.

Serial (Trans.), Salvia Sclarea L., vezi
Iarba-Sfantului-Ioan.
erpnt (Bucovina), Gentiana cruciata
L., vezi Ghinturd.
erptint (Bucovina, Prisaca, jud. Cm-

puking), Sedum acre L., vezi larb-

de-soaldina.
Serparilfi, Lathraea Squamaria L., vezi

Mama-padurei i Polygala vulgaris

L., vezi Amareald.

Serpuwr (Bucovina, Sadova la Volo-

vosca, jud. Cmpulung), Piedica, Piedicuta (Bucovina). [fr. Lycopode-a-

plati; g. Flacher Brlapp].Ly-

copodium complanatum L. 21-. planta

erbacee din fam. Lycopodiaceae, tulpina comprimata, ancipita, pe laturea

interioara plana, indesuit foliatd,

ratoare (repenta) pe pmnt, emite

mai multe ramuri erecte sau ascendente, de aceiasi lungime, comprimate, fasciculat-intinse ca un evantai ; frunzele squamiforme decurente,

rigide, ascutite, nu insa terminate in

peri lungi, strns alipite de tulpina
ramuri, acoperindu-se unele pe altele
(imbricate), pe ramuri dispuse pe 4
rnduri (tetrastice), pe tulpin mai
adesea in 8 rnduri, cele exterioare
lanceolate, cele interne mai mici subulate ; spicele sporangiale cate 2-6
sunt cilindrice la vrful unui lung peduncul, bracteolele larg-ovale, cuspidate si crenelate. Creste prin paduri in locurile umbroase dela munte.
lulieSeptenivrie.

Sfecl. [fr. Betterave; g. Beisskoh

Mangold, Runkelrbe]. Beta

vulgaris L. 0. sau G. planta erbacee

din fam. Chenopodiaceae, radacina

carnoasa, cu o singura tulpina dreapta

(erecta), robusta, anguloas, cu ramuri erecte ; frunzele lucitoare, cele

inferioare ovale, obtuse, putin cordiforme, cele superioare romboidale ;
florile verzui, sunt ermafrodite, dispuse in glomerule, formand o panicut& lunga, terminala, periantul urceolat cu 5 diviziuni, stamine 5, stigmate

2 ovale sau lanceolate. Planta, originail din regiunea mediteraniand, mult

cultivata ca planta economica si industrial, la noi se cultiva urmtoa-

rele 2 varietati : Beta vulgaris L.

var. Cicla L. [fr. Poire ; g. Garte nm angol di. numit Sfecla-alba ; cu

raddcina groasa, cilindrica sau fusiforrna, cu carnea alba, albicioasa sau

verzuie si cam tare. si. Beta vulgaris
L. var. rubra L., syn. Beta vulgarts L.
var. Rapa Dumort. [fr. Betterave-rouge ;

g. Zuckerrbe, Rote-Beete].

numita Sfecla-rosie, Sfecla-pangele,

Pangele ; cu raddcina, carnoas, suculenta, dulce (zaharoasa), rosie in-

chisd, groasa, fusiformd sau 000-

noas, mult cultivata ca planth culinard. lulieAugust.

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

Din rAdticina de Sfecla se %brief{ zahdrui

Sfecla-albli, Beta vulgaris L. var. Cicla L., vezi Sfecla.

Sfecla-pangele,Beta vulgaris L. var.
rubra L., vezi Sfecld.
Sfecla-rosie, Beta vulgaris L. var. rubra L., vezi Sfecla.

275

lacerat-dentate, acoperite de fimbriile

bracteelor urmatoare ; fructele achene
cu papusul aproape egal cu ele. Creste
prin pasunile din regiunea alpina. Iu-

nielulie.

Sgrilbuntack Lapsana communis L.,

Pedicularis exaltata Bess., vezi Da-

vezi Sgrabuntica.
Sgeabuntica, larbd-de-sgaiba, larbade-sgaibi, Iarba-sgaibei, Salata-cdne-

Sfqnicioare sau Sfeniciori (Buco-

grasse ; g. Mulch e, R ainkohl].

Sfeanic (Bucovina, Campulung, Rarau),

rie.

vina, Carnpulung), Pulmonaria officinalis L., vezi Cuscrisor.

Sfineac (Mehed.-Varciorova), Carpenita, Grabar (Mehed.-Vdrciorova).
Carpinus duinensis Scop., syn. Carpinus
orientalis

Lam. D. mic arbore sau ar-

bust din fam. Betulaceae, frunzele

alterne, ovale, ascutite, incretite
dublu-serrate, sunt mai mici ca la

Carpen ; florile verzui-rosietice, monoice, dispuse in amente; fructul corn-

primat, este insotit de un involucru

foliaceu simplu, oval si neegal dintat
(neegal serrat). Creste prin padurile
tufisurile de pe dealuri, uneori cul-

'tivat ca planta decorativa. Aprilie

Maiu.

Sfoiag (Oltenia), se numeste o masd

psloasa, filamentoasd, albd, cenusie

sau verzuie, formata de coloniile ciupercilor Mucor Mucedo L., Mucor
racemosus Fres., Aspergillus glaucus
Link., Penicillium candidum Link. si
Penicillium glaucum Link., vezi Mucegai.

Sgaiba-draceascet (Trans. masivul Retezat Haret), Homogyne alpina Cass.,

vezi Rotungioare.
Centaurea Cyanus L., vezi
Vinetele, Centaurea phrygia L., Centaurea pseudophrygia C. A. Meyer.,
vezi Dioc i Centaurea spinulosa
Rochel., vezi Ciolobot.
Dioc, Smoc, Zglavoc.

taurea plumosa Lam., syn.

C.

Cennervosa

Willd. 2I. planta erbacee din fam.

Compositae, tulpina simpl, cu un singur capitul ; frunzele lanceolate, in-

tregi, denticulate, cele superioare mai

add= dentate si aproape trunchiate;

florile purpurii, dispuse intr'un capi-

tul subrotund, apendicele involucru-

lui lanceolate la bazd, lung-subulate,

recurbate, penatfimbriate, cu fim-

briile cele mai inferioare apropiate, cele superioare mai Indepartate,

toate alungite i setacee ; apendicele

bracteelor interioare aproape rotunde,

lui, Sgrabuntaca. [fr. Lampsane, Poule-

Lapsana communis L. sau Lampsana

communis L. O. planta erbacee din fam.

Compositae, tulpina ramificata, dreap-

ta ; frunzele angulos-dintate, cele inferioare lirate, lobul terminal foarte

mare, cei laterali ovali ; frunzele superioare lanceolate, intregi sau denticulate ; florile galbine, dispuse in mici
capitule pauciflore, iar capitulele reunite intr'o paniculd laxa, la vdrful tul-

pinei ; fructele achene, nerostrate si

fait papus. Creste prin tufisuri, paduri si locuri umbroase. lunieAugust.
Sifirchin (Maced.), Citrullus vulgaris
Schrad. vezi Pepene-verde.
Sibiog (Trans.), Hesperis matronalis L.,

vezi Nopticoasa ; Hesperis alpina

Schur. si Hesperis nivea Bmgt., vezi
Mirodea.

Siboi (Maced.), Cheiranthus Cheiri L.,

vezi Micsunele-ruginite.
Garofit-de-mare, Garofita-marei,
Limba - boului, Limba pestelui. [fr.
Statice - de - Gmelin ;

g. St ran d-

nelke, Wiederstoss].Statice

Gmelini Willd. 21-. planta erbacee din

fam. Plumbaginaceae, frunzele de un
verde intens, sunt oblong-obovale

sau obovale, mucronate, ingustate in

petiol scurt, sau aproape sesile, glabre, uninerviate, grupate in rozeta
bazilara, din mijlocul careia iese o

tulpind scapiforma rigida, erectd, cilindrica, putin anguloasd, glabra sau

pubescentd, dela mijloc ramificat-paniculata, cu ramurile patente, recurbate, cele infime sterile ; florile albdstrui, dispuse in spicule, insotite de
3 bractee, formand spice scurte, unilaterale, grupate intr'o vastd panicula.
Creste prin fnetele i locurile mlastinoase i sdrate. lulieSeptembrie.
Sicarft (Maced.), Secale cereale L.,
vezi Secara.
Abies alba Mill., vezi Brad-alb.
Silnic, Catusnica-copiilor, Coarda-ielelor (j. Prahova), Nejelmnic (Bucovina Sadova), Olbalt (Banat), Pelungoasa, Prelungoasa, Pristinoara, RA-

www.digibuc.ro

276

ZACH. C. PANTU

nunchioara, Rdtungioard, Rotundioara,

Rotunzioard, Slnic, Salnica (Trans.).
[fr. Lierre-terrestre, Courroie-de-

Saint-Jean; g. Gundelr eb e, G u n-

dermann]. Glechoma hederacea

L. syn. Nepeta Glechoma Benth. 21-.planta

erbacee din fam. Labiatae, tulpina

trdtoare, (repentd) stoloniferd ; frunzele lungpetiolate, reniforme, cele

superioare aproape cordiforme, sunt
crenate pe margine; florile albastre
sau violete, dispuse la subtioara frun-

florile albe cu 9 linii violete i cu a

patd galbind la baza buzei inferioare ;

florile dispuse ca i la specia prece-

dentd in raceme spiciforme frunzoase ;

bracteele i caliciul dens-glandulos-

paroase. Creste prin locuri cu iarba,

prin pduni i pe langa pduri. lu-

lieAugust.

Simbor (Basarabia, Orhei), Satureja

hortensis L., vezi Cimbru,
Siminic, Helichrysum arenarium DC.,.

zelor In verticile de eke 2-6 flori,

vezi Siminoc.
Siminic (Trans. Muntii-Apuseni, intre-

aristati, buza superioard a corolei

galde, jud. Alba inferioara), Leontopodium alpinum Cass., vezi Albumeald.

Siminichie, Senamichie. [fr. Sett& ; g.

caliciul cu 5 dinti ovali, acuminati,

putin concava, emarginata, cea inferioard trilobatd ; stamine 4 cu ante-

rele dispuse cdte 2 In cruce. Crete

prin locuri umede, livezi de pomi,

prin pdduri i tufiuri umbroase. MartieMaiu. Melif. Glechoma hirsuta

W. et Kit. syn. Glechoma hederacea

L. var. hirsuta Boiss.se deosebete
de specia precedent, prin perositatea mult mai bogatd i prin dintii caliciului lanceolati, acuminati, aristati
i mai lungi decdt jumtatea tubului
calicinal ; prin florile deschis-violacee

i cu pete violacee mai inchise. Crete impreun cu specia precedent.

MartieMaiu. Melif.

Cu aceste plante cred BAnAtenii cA se

vinclecA boala Olbaltul sau Orbantul.

Silur, Burenitd, Bureni[d-albd, Burienita,

Buruenutd, Burunita, Dintura, Dra-

gostea-fetei (Bucovina), Floare-deochi, Mangaierea-apelor. [fr. Casselunettes ; g. A ug e ntr o s t].

Eu-

phrasia stricta Host. 0. mica plantd

erbacee din fam. Scrophulariaceae,
tulpina rigid-erecta, ramificata in partea inferioard i neglanduloasd ; frun-

zele verzi, de tot glabre, pe ambele

parti cu cate 3-5 dinti, dintii frunzelor i bracteelor cu cdte un varf se-

tiform ; florile de un albastru deschis

cu linii violete cu o pata galbind
Inlauntru ; caliciul glabru sau cu mici
peri rigizi ; fructul o capsula, cam de
lungimea dintilor calicinali. Creste
prin locuri cu iarbd, prin livezi i pe

langd rduri. IunieAugust.Euplzrasia Rostkoviana Hayne. 0. plantd

erbacee, glandulos-pdroasd ; tulpina

ascendentd, mai adesea rainificata ;

frunzele ovale de ambele laturi cu
cdte 3-5 dinti obtusiusculi, la frunzele superioare (bractee) acuminati
mai scurt sau mai lung mucronati ;

Senna, Sennesblatter]. Frun-

uscate de Cassia acutifolia

Del. D. mic arbust din fam.
minosae, tulpina erectd, cilindrica,.
alburie, putin tomentoasd In partea
superioard, cu ramurile drepte i subtiri ; frunzele alterne, paripenaticomzele

puse cu 4-8 perechi de foliole opuse,,

aproape sesile, ovale sau lanceolate,
ascutite, Intregi, subtiri, fragile, putin

glauce i fin-paroase pe fata inferioard, petiolul comun are la baza

doud mici stipule subulate ; florile
galbine sunt dispuse in raceme axilare, erecte, caliciul cu 5 sepale neegale, obtuse i caduce, corola cu 5
petale neegale, stamine 10, dintre
cari 3 sterile i numai 7 fertile i
libere, cu anterele dehiscente prin 2:

pori, ovarul scurt-pedicelat, devine la

maturitate o pastard (legumen) cornprimatd, subtire, oval-obtusd i putirk
arcuatd : Aceasta plant, originard din
Africa tropicala, produce : Folia Sennae
Alexandrinae.

Cassia angustifolia

seamnd foarte mult cu specia precedenta de care diferd mai cu

Vahl.

mind prin frunzele cu 5-9 perechi

de foliole ; mai inguste, oval-lanceolate, Ingustandu-se incepand dela mijloc pana la vdrf, i mult mai mari.
Aceasta planta, originard din Africa

osticd i Arabia, mult cultivat in

Ostindia ca plantd medicaid produce :

Folla Sennae Tinnevelly".

Folio!ele frunzelor uscate la soare consti.
tuesc un product vegetal, mult intrebuintat

in medicind ca purgativ sub numirea de

.Folia Sennae".

Siminoc, Budiene (Bucovina), Mrgica,,

Ochiori, Semenic (Banat), Siminic.

[fr. Immortelle-des-sables; g. Stro hblume].
Helichrysum arenarium
DC., syn. Gnaphaliwn arenariwn L. 4.

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

micd plantd erbacee alb-pdroasd din

f am. Compositae, frunzele tomentoase,
cele inferioare oboval-lanceolate, cele
mijlocii caulinare linear-lanceolate,
toate sesile, intregi si obtuse ; florile
dispuse In capitule, cele marginale

tubuloase sunt femele, uneori lipsesc,

cele centrale ale discului stint ermafrodite, capitulele mici, insotite de un
involucru frumos, galben deschis sau
galben portocaliu, cu foliolele membranoase, oblonge, obtuse si strluci-

toare sunt dispuse inteun corimb

compus la vkful tulpinei. Creste pe

dealuri si coaste nisipoase. JulieAugust.

277

Creste pe marginea smndturilor

a viilor, pe cmpuri i coline aride.

lulieSeptembrie.
Sipici [fr. Scabieuse ; g. S k a bios

Scabiosa ochroleuca, L. 4. planta

erbacee din fam. Dipsacaceae, tul-

pina glabra, numai in partea superioard fin-pdroas ; frunzele fasciculelor sterile oblonge, obtuse, la bazd
ingustate, petiolate, crenate, intregi,
ori lirate, cele caulinare inferioare
lirate, celelalte pand la coasta medie
penatifide, foliolele lineare, cele ale
frunzelor mai inferioare-penatifid-se-

rate, cele supreme de tot

intregi ;

vezi Ru-

florae glbinii, rar rosietice, dispuse

in capituli ; capitulii fructelor ovali,
fructele co 8 sulcuri, profunde si acute. Creste prin livezi, poieni, prin
fanetele uscate i locuri nisipoase de
pe dealuri, munti i cmpii. lunie

(Maced.), Buxus sempervirens

L., vezi Cimisir.
Simtitoare, Mimosa pudica L., vezi

Sirinderick Iasomie, Iasmin-de-grdind (Trans.), Lamktd. [fr. Seringat, g.

Sirnoft Phleum alpinum L., vezi farba-lui-Timofti.

Sirnoftica, Phleum pratense L., vezi

Timofticd.

Sims Juncus effusus

L.,

gind.

Sensitiva.

Scleranthus annuus L., vezi

Buruiana-surpaturei.
Sincerich [fr. Sclranthe-vivace ; g.

Ausdauernder-Knaue1.].Scleranthus perennis L. 4. micd plantd

erbacee, cenusiu-verde, din fam. Caryophyllaceae, frunzele lineare, subulate, ciliate la baza; florile albe verzii,
corola lipseste, caliciul cu 5 lobi linear-oblongi, rotunziti-obtusi, verzi
cu o margine latd, alb, mai tarziu in timpul fructificarei coniventi,
aproape inchisi ; fructul mic, cu o sin-

gull samanta, se afld pe fundul caliciului intkit (indurat). Creste prin

locuri stancoase, pietroase si nisi-

poase, pe coaste abrupte, i pe coline expuse soarelui. MaiuAugust.

Sipia. [fr. Cphalaire ; g. Schuppe nk o p f].
Cephalaria transsilvanica
Schrad. O. planta erbacee din fam.
Dipsacaceae, tulpina dreaptd, ramificata, in partea inferioard dinpreund
cu frunzele imprstiat-pdroase ; frunzele penate, foliolele aproape decurente, la frunzele inferioare oblonge,
serate, cea terminald foarte mare, la
cele mai superioare linear-lanceolate;
florile dispuse in capitule, cele centrale albinete, cele marginale lilacine
sau albastrii, capitulul insotit de un inv olucru cu f oliolele di mpreund cu squa-

mele receptaculului oval-lanceolate,

aristat-cuspidate, cu vkful negricios.

August.

Falscher-Jasmin. Wilder-Jasmin, Pfeifenstrauch.]. Phi-

ladelphus coronarius L. D. arbust din

fam. Saxifragaceae, tulpina dreaptd,
rigidd, cu ramuri anguloase , frunzele
eliptice, acuminate, serat-denticulate,
glabre sau numai pe partea inferioa-

ra, pe nervure paroase ; florile albe,

foarte odorante, axilare, cele mai de
sus dispuse in corimbe, formand impreund raceme terminale, caliciul cu
4. diviziuni acuminate, corola cu 4.
petale, concave, stamine numeroase,
stilul mai scurt deck staminele este 4fid ; fructul capsuld. Acest arbust, o-

riginar din Europa sudicd, mult cultivat ca plantd ornamentald pentru

florile sale frumoase. MaiuIunie.
Sisinei (Mehed.), Deditei-de-livede [fr.
Anemone-des-pres; g. Wiesenku h-

schelle, Kleine-Kchensche-

Anemone pratensis L., syn.

Pulsatilla pratensis Mill. 4. plantd erI l el.

bacee proas din fam. Ranunculaceae,

tulpina scapiforind, uniflord ; frunzele
de 2 ori penatisecate, cu lobi lineari,

foarte ingusti ; floarea violeta, la interior purpuriu-inchisd, in formd de

clopot (campanulatd), plecat in jos,
sepalele in numr de 6, sunt conivente, proase la exterior si cu varful curbat in afard, putin mai lungi
deck staminele ; carpele oblonge,
viloase, prelungite la gad intr'o coadd
lunga proas. Creste prin poienile

www.digibuc.ro

vim C. PANTU

278

din pduri, prin livezi, crnguri

mrcinisuri. MartieAprilie.
SIsinei, Anemone Pulsatilla L., vezi
Deditei.

Sisinei-de-munte, Oite [fr. Anemonedes-Alpes ; g. T eu f el s b a rt].

Anemone alpina L. 24. mica planta
erbacee din fam. Ranunculaceae, aco-

perita la inceput cu peri albi, pe urma glabrescenth, tulpina scapiform,

uniflor ; frunzele acoperite cu peri

lungi mtsosi, biternatisecte, cu foliolele petiolulate, penatifide, profund-

dintate, cele ale involucrului scurtpetiolate, unite la baza i foarte departate de floare ; floarea solitara,
erectd, albd sau uneori rozee pe din
afard, caliciul foarte patent, cu 6 sepale eliptice, proase pe din afara,
carpele oblonge, proase. Creste prin
psunile alpine si pe stnci i coame

de munti in regiunea alpina. lunie

August.

Sita-zanelor (Mold. j. Iasi), Carlina

acaulis L., vezi Turta,
Sita-znelor (Banat), Onopordon A-

vezi Trepadatoare i Mercurialis perennis L., vezi Brei.

Slobonov-de-cmp, Mercurialis annua
L., vezi Trepdatoare.

Smntnia (Trans. Brasov) [fr. Croisette; g. Kreuz-Labkraut].

Gahm Cruciata Scop., syn. Odium
Cruciatum Smith. 21-. planta erbacee
din fam. Rubiaceae, tulpina acoperit .
cu peri lungi, intini i aspri (hirsuta);

frunzele dispuse Cate 4 in verticile,

sunt oblong-eliptice, trinerviate; florile

plcut mirositoare sunt galbine, poligame (mascule i hermafrodite), dis-

puse in cime axilare, prevdzute cu

bractee erbacee ; pedunculii laterali,

ramificati, bracteati, hispizi sau glabrii,

in stadiu de fructificare plecati in jos;

fructele netede. Creste prin fnetele
de prin phcluri, tufisuri i livezi, pe
lAnga. drumuri. Aprilielunie.

Smntnica (Bucovina, Cmpulung)

Petasites officinalis Moench., vezi
Captalan.

Smntnicil (Bucovina Pojorta jud.

Cmpulung), [fr. Joilarbe-hrissee ;

canthium L., vezi Scai-magAresc.

Matthiola incana R. Br., vezi
Micsandr.

g. Hauswurz, Hauslauch].

L., vezi Slabnog.

Slfibnog, Brie, Pomusor-bdetesc (Bucovina), SlabnoagA, Slobonov [fr.
Ne-me-touchez-pas; g. Gemeine s-

Crassulaceae, frunzele tulpinale, cel

putin cele superioare pe ambele fete
sunt mai mult sau mai putin pubes-

a n].Impatiens Noli tangere L. G.

planta erbacee, glabra, cu aspect

late, spre vArf treptat-ingustate ; florile albe-glbui, scurt - pedunculate,

Slbilnoag, Impatiens Noli tangere

Springkraut, Rhr-mich-nicht-

cristalin, din fam. Balsaminaceae, tulpina dreapt, ramificat, suculentA si

umflata la noduri ; frunzele ovale,
grosier-dintate, scurt peliolate; florile
galbine ca lamAia, in Iduntru cu puncte
rosii, reunite Cate 3-5 flori la vArful

unui peduncul axilar, mai scurt deal

frunza, florile cu un pinten recurbat

la vArf, atArn in jos; fructele capsule

deschizAndu-se elastic prin valvele,

cari se rsucesc in afard, aruncnd

semintele la distant. Creste prin padurile umede si umbroase dela munte.

IulieAugust.

Sempervivum hirsutum L.

21..

mica

planta erbacee, grasA, de un verde

suriu, glandulos - paroasa din fam.

cente, cele radicale ale rozetei oblonge

pAn oblong-lanceolate, la mijloc mai

reunite in corimbe dense, 6 sepale

lungi de 1 cm. oval-obtuze, corola

cu 6 petale erecte, lanceolate subobtuze, (fimbriate) lung-ciliate pe mar-

gine si pe carend, mai lungi decAt

caliciul, stamine 12, carpele 6, erecte-

paralele, oblongi, scurt pubescente.

Creste pe stncile calcaroase din

munti. lulieAugust.
Smntnic, Spiraea Ulmaria L., vezi
Cretusca.

Smoaica, Laserpitium latifolium L.,

vezi Smeoaica.
SmiwaicA (Bucovina), Solidago Virga-

Aceasttt plant posedS proprietati diu-

aurea L., vezi Splint*.

Smardar, Vaccinium Vitis idaea L.,

Quercus pedunculata Ehrh.,

Smeoalca, Arel, SmAoaica; Smeoaie

retice.

vezi Merisor.

vezi Gorun.
Sledun (Munt. in jud. Mehedinti), Quercus pubescens Willd., vezi Tufan.

(Bucovina, Sadova) Somnorel, Somnoroasa [fr. Laser--feuilles-larges ;

vezi SlAbanog, Mercurialis annua L.,

planta erbacee din fam. Umbe-

Slobonov, Impatiens Noli tangere L.,

g.

Breitblattriges-Laser-

kraut].Laserpitium latifolium L.

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

lliferae, tulpina cilindric, fin-striat,

robust, glabra, glaucescentd, ramificat in partea superioard sau simpld;

frunzele inferioare ternate, de 2 ori

penatipartite, foliolele ovale, seratdentate, cordate la bazd i toate nedivizate, vagina frunzelor umflatd ;
florile albe, dispuse in mici umbele,
grupate apoi in mari umbele cu 15-40

de radii, aspru-proase (scabre) in

partea intern ; involucrul cu numeroase foliole, involucelul setiform,

.scurt; fructele comprimate au coastele

primare filiforme, iar coastele secun-

dare cu aripi nedivizate. Creste prin

fnetele umede, tufisurile si poienile
din regiunea montan. IulieAugust.
Smeoaie (Bucovina, Sadova), Laserpitium latifolium L., vezi SmeoaicA.
Smeoaie, Tmioar [fr. Libanotis-des-

montagnes; g. B erg-H eilwurz].

Libanotis . montana All,, syn. Seseli

Libanotis Koch. a. i
planta erba21-.

cee din fam. Umbelliferae, tulpina

adanc-sulcat, in partea superioard
ramificat, glabrd sau acoperit cu
peri asprii ; frunzele de 2 ori pand
la 3 ori penatifide, cu foliole incispenatifide, cu lobii lanceolati, scurtmucronati, cea mai inferioard pereche
de foliole sth crucis pe rachis; florile
albe sau rosietice sunt dispuse in mici

urnbele, grupate intr'o umbeld mai

mare, involucrul si involucelul, for-

mat din numeroase foliole, sau lipseste cu totul ; fructele sunt achene,
scurt proase. Creste prin fanetele
si colinele aride din munti si prin
locurile stncoase, umede si umbroase.

lulieAugust.

Smeur, Mana-jidovului, Rug-de-munte,

Rug-de-smeurO, Rugul-jidovului, Sme-

urar. [fr. Framboisier ;g. Himbeer el.

Rubus Idaeus L.
arbust din fam.
Rosaceae, tulpini aproape erecte, cu
ramuri arcuate, spre vrf flexuoase,
cilindrice, glabre, foarte glauce, cu
ghimpi drepti, frunzele albe-tomentoase pe partea inferioar, cele de pe

ramurile sterile penate cu 5 foliole

ovale, cele ale ramurilor fertile de
ordinar cu 3 foliole dwitate, mucro-

nate, rar frunzele penate cu 7 foliole,

stipule lineare ; florile albe, dispuse
in panicule frunzoase, pauciflore, sepale acuminate, la maturitate reflexe,
petale erecte, fructul compus din numeroase drupe mici este subglobulos,
odorant, rosu la maturitate sau prin
cultura alb sau glbui, cu numeroase

279

carpele stelat pubescente. Creste prin

pdclurile umede dela munte, adeseori

cultivat prin grdini pentru fructele

sale comestibile numite : Smeurd, Az-

miur (Maced.). Maiululie. Melif.

Smeur, Azmiur (Maced.). [fr. Fram-

boise ; g. Himbeer e], fructele comestibile de Rubus Idaeus L., vezi

Smeur.
Smeurar, Rubus Idaeus L., vezi Smeur.

Smeuria (Bucovina), Reseda odorata

L., vezi Rozet.

Smeurit (Bucovina si Trans.-Rodna),
Reseda odorata L., vezi Rozet.
Smirdar, Bojor, Bujor, Bujor-de-munte,
Coczar, Iederd (Trans.-Brasov), lederd - cu - flori - rosii (Trans. Brasov
P atra - Mare"), Merisor (Trans.),
Popdele, Ruja-muntilor, Trandafir-demunte, Trandafirasi - de - munte. [fr.
Rose-des-Alpes ; g. Alp enr os e ].
Rhododendron Kotschyi Simk. 1. mic.

arbust din fam. Ericaceae, tulpina cu

ramuri fungi, putin ramificate ; frunzele coriacee, ovale sau oval-eliptice,
mici, pe partea inferioard glandulos-

leproase, pe margini glabre ; florile

rosii-rozee, btnd putin in albstriu,
sunt dispuse in raceme subumbelate,

florile pedunculate, cu pedunculii hirtparosi i leprosi, caliciul foarte scurt,

verde, cu 5 dinti scurt-ovali, tubul

corolei infundibuliforme, pe partea

extern i pe cea internd la gt si
filamentele la bazd hirt-proase, stilul

putin mai scurt deck ovarul ; fructul

capsuld cu 5 locule, deschizandu-se
la maturitate prin 5 valve. Creste pe

coamele muntilor, pe locurile stancoa-

se si pietroase din regiunea alpin.

lunieAugust.

Smirdar, Vaccinium Vitis idaea L., vezi

Merisor.

Smirna. [fr. Benjoin ; g. Benz o,

Ben z oh ar z].
Resina extrasd
prin incisiuni din scoarta arborelui
Styrax Benzoin Dry. b. arbore din
fam. Styracaceae, cu tulpina groas,
cu ramuri cilindrice, acoperite cu o
scoarta alburie ; frunzele alterne, petiolate, intregi, oblonge, acuminate,
netede pe partea superioard, pubescente pe cea inferioard ; florile albe,
formnd raceme compuse, axilare ;
fructul indehiscent, mare, globulos, cu
un nveli coriaceu. Acest arbore creste prin sesurile i pe malurile rdurilor
din insulele Borneo, Sumatra si Java.
Smirna este un suc alburiu, foarte
compact, care se solidifich in con-

www.digibuc.ro

280

ZACH. C. PANTU

tact cu aerul, ea are un gust dulce

si balsamic, arde rdspndind un miros plcut si multi vapori albi de acid benzoic ; se dizolvd in alcool
in ether. Se cunosc mai multe calitti
de Smirnd dup modul de extractiune

si de preparatiune precum si dui%

vrsta i origina arborelui din care
se extrag.
Srnirna este intrebuiritata in medicina
contra inflamatiunitor cronice ale cilor respiratorii etc. Ea este Intrebuintata si in ceremoniile religioase ale bisericei noastre.

Smoc, Centaurea phrygia L., Centaurea

pseudophrygia C. A. Meyer., vezi

Dioc i Centaurea plumosa Lam.,
vezi SglAvoc.

Smina (Trans. Cusma, jud. BistritaNdsud), Chrysanthemum Parthenium

Pers. si var. foliis aureis Hort., vezi

Spilcute.

Smochin, Hie (Maced.). [fr. Figuier ;

Ficus Carica
g. Feigenbaum].
L. D. arbore sau arbust din fam. Moraceae, cu ramuri cenusii sau putin
verzii ; frunzele alterne, cordate, intregi ori palmate, pe fata superioara
scabre, pe cea inferioard pubescente,

cu 3-5 lobi, obtusi sinuati ; florile

monoice, foarte numeroase, inchise

inteun receptacul globulos sau piriform, desert, crnos, perforat la vrf,
cele superioare mascule, cele inferioare femele, floarea masculd cu 3
sepale si 3 stamine ; floarea femel
cu 5 sepale lipite in partea inferioar
inteun tub, ovarul cu stilul lateral,
filiform, bifid la varf ; fructele mici
si numeroase achene. Receptaculul
devine la maturitate cdrnos, dulce,
suculent si comestibil si este cunoscut sub numirea de Hied (Maced.), Smo

chind. Smochinele, sunt verzii, glbui,

rosietice sau violacee, piriforme i netede. Creste slbatic la noi prin locurile pietroase In Dobrogea i pe stancile dela VArciorova, uneori cultivat

chiar sub cerul fiber pe la Bucurest i

prin alte localitdti din Ord, pro-

ducnd smochine bine coapte.

Poporul nostru pune Smochin calda pe
bubo.sie si pe buba-neagra.

Smochink Hicd (Maced.). [fr. Figue ;

g. F eige, Essf eige], fructul comestibil compus din receptacolul, de-

venit cdrnos, dulce i suculent de

Ficus Carica L., vezi Smochin.
Smochine-de-balt (Cnf. Dr. Gr. Antipa, Pescdria i pescuitul in Rom-

nia pag. 763.). se nutnesc fructele de

Platnite (Nymphaea alba L.) ; vezi
Nufr - alb. Lipovenii mnAncd cu
pldcere aceste fructe.
Smorodin (Bucovina), Ribes nigrum
L., vezi Struguri-negri.
Sneapan-mare (Trans.-NsAud), Pinus Pumilio Haenke., vezi Jepi.
Sneura (Borsa, jud. Maramures), Rubus Idaeus L., vezi Smeur.
Sneuria (Trans. Magura, Rodna-veche,

jud. Nsud si Bucovina la Dorna

si Valea-Putnei), Reseda odorata L.,

vezi Rozet.
Sneurit (Trans. Zagra, jud. Bistrita-Ndsud, si Borsa jud. Maramures), Reseda odorata L.. vezi Rozet.
Soaldina, Sedum acre L., vezi larbdde-soaldin.

Soarbestre, Sanguisorba officinalis

L., vezi Soarbestrea.
Soarea-soarelui, Helianthus annuus L.,
vezi Floarea-soarelui.
Soarea-soarelui-de-munte (Bucovina,
Cdmpulung), Telekia speciosa Bmgt.,
vezi Lptucu-oaiei.
Soc, lboz (Maced.). [fr. Sureau ; g.

Schwarzer-Holunder, Flie-

d e rl.Sambucus nigra L. D. arbust

sau mic. arbore din fam. Caprifoliaceae, ramurile cu mdduva albd,
foarte abundentd, cu scoarta cenusie ;

frunzele glabre, penate cu 3-7 foliole ovale sau lanceolate, acuminate

si serat-dentate, stipulele verucoase ;
florile albe dispuse in corimbe ra-

mificate, mai adesea cu 5 ramuri

principale; caliciul cu 5 dinti scurti,

corola rotacee, cu 5 diviziuni intinse,

la mind reflexe, stamine 5, stigmatele

sesile ; fructele sunt boabe (bacce)

negrii lucitoare. Creste prin pdclurl,
mrcinisuri, zdvoiuri i pe langd
gardurile de prin sate. MaiuIulie.
Florile de soc Flores SarnbucP Intrebuintate in medicina pentru proprietatile tor sudorifice ; iar fructele, scoarta i radacina au
proprietati purgative. Poporut nostru bea
ceai de floare de soc pentru raceala, ca sa
transpire. Zeama stoarset din coaja
cina socului o bea omul bolnav de rast, pentru a se vindeca.

Soc-de-munte, Sambucus racemosa L.,

vezi Soc-rosu.
Soc-rosu, Soc-de-munte [fr. Sureau-Agrappes, Sureau-rouge ; g. T r a u-

ben-Holunder,Berg-Holun-

der].Sambucus racemosa L. 1. arbust sau mic arbore din fam. Caprifoliaceae, ramurile cu mduva gal-

bind sau galbin-brund, cu scoarta ce-

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

nusie ; frunzele penate cu 3-7, mai

adesea Insa 5 foliole glabre, de ordinar eliptice, fin dintate, cu stipule
reduse la 2 verucositati; florile albe
galbui, dispuse in panicule ovale compacte, caliciul cu 5 dinti scurti, corola
rotacee cu 5 diviziuni, stamine 5, stigmatele sesile ; fructele sunt boabe

(bacce) roii. Creste prin pdurile din

regiunea montana i subalpina. Maiu
funie.

Sofran, Carthamus tinctorius L., vezi

Sofranas.

$ofran (Trans.), Crocus Heuffelianus

Herb., vezi Brdnduse-de-primvara.
Soften [fr. Safran ; g. Saf ra n]. Stigmatele florilor de Crocus sativus L.
21-. mica planta erbacee bulboasa din

fam. Iridaceae, bulbul de marimea

nucilor, globulos, alb la interior si acoperit la exterior de resturile tunicei (membranei) uscate, fibroase,
brun-roscate ; frunzele erecte, lineare,
foarte inguste ; florile palid-violete,
cu linii purpurii, apar toamna cdte
1-3 la vrful tulpinei scapiforme, insotite de un spat, format din 2 bractee ;

perigonul petaloid, monosepal, regu-

lat, lung-tubulos, cu 6 segmente o-

vale, lanceolate, gtul floarei paros,

stamine 3 proase ; ovarul cu 3 loje,
stilul simplu, divizat la vrf in 3 stigmate fungi, de un rosu viu, In form

de cornet, largite la partea lor su-

perioara, trunchiate i inegal denticulate : fructul capsula oval, trigonald.

Originara din Asia, cultivat deja de
mult in Spania i in Franta. Sep-

tembrieOctombrie.

$ofranut, acest pretios product vegetal,

este intrebuintat in medicinti mai cu seama
ca stomachic si emenagog. Intrebuintat uneori si ca condiment, iar in industrie utilizat
la colorat.

Sofran-ga1ben, Crocus aureus Sibth.

et Sm., vezi Branduse-galben.
Sofran-neadevarat, Carthamus tinctorius L., vezi Sofranas.
Sofran-vargat, Brandusa, Brandusa-alba, Brdndusa-mica. Crocus reticula-

tus M. Bieb. syn. Crocus variegatus

Hoppe et Hornsch. mica planta erbacee din fam. Iridaceae, bulbul globulos, fibrele tunicilor radicale groase,
reticulate, anastomosante cu (areolele)
retelele ovale sau subrotunde ; flo-

rile albe sau deschis-albastre (palidcerulii), cu gatul glabru, galbeniu, perigonul cu 6 foliole erecte, cele externe sunt pe dinafara cu vargi pur-

281

purii, florile insotite de un spat cu 2

foi ; fructul o capsula. Creste prin
locuri cu iarba, rarisuri, crngulete si

prin pasunile uscate de pe coline.

AprilieMaiu.
Bulbii acestei plante sunt comestibili.

ofran, $ofran-neadevarat,
Sofranel. [fr. Safran-bdtard ; g. S a -

SofrAnaq,

flor, Farber-Saflor.Cartha-

mus tinctorius L. 0. planta erbacee

din fam. Compositae, tulpina glabra ;
frunzele alterne, lanceolate, sesile,

intregi si pe margine indepartat spinos-dintate ; florile galbine-portocalii,

dispuse in capitule terminale, ovate,

insotite de un involucru, format din
bractee polimorfe, cele exterioare foliacee intinse, cele interioare erecte
si imbricate, receptaculul cu bractee

setiforme ; fructele achene fr egret

(papus) sunt patrunghiulare. Originar

din- Egipt, la noi mult cultivata ca

planta tinctoriala. lulie-August. Melif.

Florile constituesc un product tinctorial,

intrebuintat pentru a vopsi in galben si pentru a falsifica Sofranul ; semintele oleaginoase.

Sofranel, Carthamus tinctorius L., vezi

ofranas si Crocus Heuffelianus Herbert., vezi Brndusa-de-primavar.
Sofranel [g. Herbstsafran, Fal-

sche-Herbstzeitlose].

Crocus

banaticus Gay., syn. Crocus iridiflo-

rus Heuff. Crociris tridiflora Schur. 21.

mica plantd erbacee, bulboasa, din

fam. Iridaceae, bulbul globulos, putin

turtit, de marimea alundor, cu fibrele
tunicilor paralele; frunzele lanceolatlineare, ori lat-lineare, lipsesc in timpul inflorirei si apar numai In primavara anului urmator ; florile albastre-

liliachii apar toamna, foliolele perigonului in numar de 6, sunt 3 externe

mari, obovale sau oblong-obovale,
orizontal-patente i deschis-violete,
cele interne erecte, oblongi ori lanceolate sunt mici, numai ceva mai
fungi decdt jumatatea celor externe
si de un inchis albastru-violet, gtul
floarei nepdros ; fructele capsule oblonge, acuminate, apar abia prima-yam impreuna cu frunzele. Creste
prin tufisuri, poieni i pe marginea
padurilor din multi. SeptembrieOctombrie.

Soie, Soja hispida Moench., vezi Fasole-japoneza.

Solovire (Trans.), Origanuni vulgare

L., vezi Sovrv.

www.digibuc.ro

282

ZACI-1. C. PANTU

lariaceae, tulpina dreapt; frunzele

opuse, ovale sau lanceolate, crenatserrate, spre vrf de tot intregi, cele
inferioare obtuse; florile albastre,
dispuse Intr'un racem terminal, aproape solitar (subsolitar), elongat,
spiciform, foarte indesuit, corola bilabiatd, cei 3 lobi inferiori oblong-

Solovarf, Origanwn vulgare L., vezi

Sovrv.

Solovarfit, Phlomis tuberosa L. 4.

plantd erbacee din fam. Labiatae, rdcina lung-fibroasd, tuberculoasd ;

tulpina purpurie, aproape glabra ;
frunzele radicale mari, ovale, profund-

cordate la baza si crenate, cele su-

lineari, obtusiusculi, rsuciti (tortuos-

perioare oblong - lanceolate ; florile

purpurii, grupate in verticile multi-

coniventi) putin mai lungi decat tubul ; fructele capsule, aproape ro-

flore (30-40 flori), insotite de bractee subulate, hispide, tubul caliciului

glabru, dintii caliciului putin ciliati,
buza superioard a corolei foarte paroas pe din launtru, cea inferioard
glabrd i cu lobul median, numai ceva
mai mare deck lobii laterali ; fructele

achene trigonale, rotunzite la varf.

Creste prin locuri paduroase i aride,

pe lngd drumuri si mdracinisuri in

g. Sumpf-Herzblattl.

L.,

Somnorel, Laserpitium latifolium

L.,

erbacee din farn. Saxifragaceae, tulpina erectd, simpl; frunzele glabre,

cele inferioare lung-petiolate, ovalcordiforme, unica frunzd caulinard
este sesild, cordiform i amplexicaul ; florile albe, mari, solitare
terminale, caliciul cu 5 diviziuni, corola cu 5 petale aproape sesile, putin emarginate, albe si strabatute
de nervure verzii, pelucide, MAuntrul corolei se af Id 5 solzi ne-

vezi Mac-de-grdind.

ctariferi, galbini verzii, opusi petalelor, profund-divizati in numeroase

filamente, terminate printr'o glandula;

vezi Smeoaic.

Somnoroas, Cerinthe minor L., vezi

Pidosnic i Laserpitiunz latifolium
L., vezi Smeoaic.
Somnoroas. [fr. Laser-de-Prusse ; g.

stamine 5; stile 4 scurte, terminate

prin 4 stigmate ; fructul o capsuld uniloculard, dehiscentd la vrf prin 4

valve. Creste prin pdsunile mlstinoase si pe marginea torentelor din re-

Preussisches-Laserkrauti.--

Laserpitium prutenicwn L. S. plantd

erbacee din fain. Umbelliferae, tulpina angulat-sulcata, acoperit in partea inferioar cu peri reversi ; frunzele de 2 ori penatipartite, foliolele
pe margine, ca i petiolii, acoperite
ca peri asprii ; foliolele penatifide, cu
laciniile lanceolate ; florile albe, dispuse in mici umbele, grupate in umbele mari, involucrul si involucelul

compus din numeroase foliole lanceolate ; fructele ovale, proase intre aripi. Creste prin fnete, poieni
margini de pduri, in regiunea mon-

tand. lulieAugust.
Somnoroas (Bucovina), Verbascwn

nigrum L., vezi Captalan negru.

Sopfirlait, Brunella-vulgaris L., vezi
Busuioc-sdlbatic si Parnassia palustris L., vezi 5oprlait-albd.
oprlait.Veronica orchidea Crantz.
Z. planta erbacee din fam. Scrophu-

Par-

nassia palustris L. 4. mica planta

regiunea campiilor. Maiululie.

Solovrv (Trans.), Origanum vulgare
L., vezi Sovarv.
Solovrvit, Phlomis pwzgens Willd.,
vezi Scorogoi.
Somnisor (Bucovina, Cacica), Clinopodium vulgare L., vezi Aparatoare.
Somnisor (Bucovina), Leonurus Cardiaca L., vezi Talpa-gstei.

Somn4or, Papaver somniferwn

tunde; emarginate, umflate i indesuit

glandulos-pdroase. Creste prin livezi,
fanete i pdsuni uscate, pe marginea
padurilor i pe coline nisipoase. Maiu
Iulie. Melif.
Plescait (Bucovina),
*oprlait, Soparlica, soprlita
(fr. Foin-du-Parnasse ;

giunea montand si subalpind. lulie

August.

Soprlica, Parnassia palustris L., vezi

Soparlait-alba.

Soprlit, Parnassia palustris L., vezi

Soprlaitd-albd.

Soprlit, Polygala vulgaris L., vezi

.

Amdreald, Polygala major Jacq., vezi

Iarbd-lptoasd si Veronica urticifolia
Jacq., vezi larba-serpelui.

Soprlitii. Veronica Bachofeni Heuff.

4. planta alb-pubescent din fam.

Scrophulariaceae, frunzele opuse, pe-

tiolate, cordiforme sau trunchiate la

bazd, oval-oblonge sau lanceolate,
ascutite, duplicat-incis-serrate; florile
cerulii, rar rozee sau albe, dispuse
in raceme laxiflore, terminale, adesea
cu raceme laterale, caliciul cu 4
lobi aproape egali, cam de mrimea

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

capsulelor obcordate, glabre, lobii

corolei oval-oblongi, obtusiusculi, a-

proape de lungimea tubului campa-

nulat. Creste pe coastele muntilor

pietrosi, prin crngulete, mici tufisuri

in locuri deschise. lunieAugust.

Soprlit, Buruiana-impuscatd (j. Mehedinti). [fr. Herbe-Threse; g G a-

mander-Ehrenpreis].Veronica

Chamaedrys L. 21.. plant& erbacee din

fam. Scrophulariaceae, tulpina ascendenta, biserial-paroas; frunzele

aproape sesile, ovale, crenat-serrate,
mai rar incise ; florile mari, albastre
ca cerul i cu vinisoare mai inchise,
dispuse in raceme axilare ; caliciul cu
4 diviziuni (lobi); fructele capsule

triangulare, obcordate si ciliate. Creste

prin livezi, fnete, tufisuri, poieni, pe
lang paduri i drumuri. Aprilie-lunie.
Aceasta planta are proprietti tonice.

opa' rlit, [fr. Veronique-femelle; g.

Breitblattriger-Ehrenpreis].

Veronica Teucrium L. 4. plantd

erbacee din fam. Scrophulariaceae,
tulpinele erecte, numai la bazd arcuat-ascendente ; frunzele sesile, ovale sau oblonge, la baza putin cordiforme, pe margine incis-serrate;
florile mad albastre cu vinisoare mai
intunecate, dispuse in raceme axilare,
caliciul cu 5 lobi, lobul posterior mai
mic ; fructele capsule obovale, ascu-

tit-emarginate, cu pedicelele de aproape lungimea capsulelor. Creste

prin fnetele uscate, tufisurile de pe
coline si din munti.

Planta cu proprietati tonice.

Parnassia palustris L.,

vezi Soprlaitd-albd.
Soponel, Saponaria officinalis L., vezi
Odogaci.

Soponel, (Trans. in Muntii - Apuseni),

Cimbru, Cimbrisor. [fr. Thym, SerpoThymus comosus
let ; g. Quendel.]
Heuff., syn. Thynius nummulartus Sirnk.,
Thymus transsilvanicus Schur. 21-. mica
planta erbacee - subfrutescenta din

fam Labiatae, tulpina intinsd pe pamnt de 10-20 cm. lungd, cu ramuri

ascendente, de jur imprejur scudproase ; foile o vale, rotundate, gla-

bre, spre bazd in petioli spatulat-atenuate, petiolii ciliati; florile mdripare, purpuriu-rosii, dispuse in verticile, indesuit-spicate cu bracteele
de aceiasi mdrime si forma cu celelalte frunze, aa ca inflorescenta de-

vine la vrf comoas, staminele e-

longate si lung-exerte, caliciul paros

in partea inferioard, cu dintii lungciliati. Pe locuri stancoase calcaroase
din regiunea colinelor 'Ana in regiunea subalpind. AugustSeptemvrie.
Soponul-calului, Saponaria of ficinalis L., vezi Odogaci.
Sor - cu - frate, Buruiana - mlcesului
(Trans.), Carpena (Trans.), Ciormoiag (Trans.) Miaza-noapte (Banat),
Scrab (Mold.). [fr. Mlampyre-des-

bois; g. Hain-Wachtelweizen].
Melampyrum nemorosum L. G.

planta erbacee din fam Scrophulariaceae, tulpina erect, simpla sau

ramificata ; frunzele opuse, oval-oblongi, cele superioare oblongi sau
elongat-lanceolate si lung acuminate;

florile galbine aurii sunt dispuse la

subtioara bracteelor cordiform lanceolate, dintate si de o coloare violet albastrd, formnd un spic unilateral (secund), caliciul tubulos, cu 4
dinti, este-lnos-paros si cam de lun-

gimea corolei, stamine 4 ; fructele capsule ovoide, acuminate, dehiscente prin

Melam2 valve, semintele netede.

pyrum bihariense A..Kern. Se deosebeste de specia precedenta mai cu

sama prin caliciul foarte scurt pedunculat, cu totul glabru, sau pe ici

colea pe nervure cu cati-va peri

scurti, asprii, articulati i albi. Ambele

specii cresc prin paduri. IunieSep-

tembrie.
Poporul crede Ca: htii poarta aceast

buruiana in san cAnd se duc sa fure ori sa

jefuasca, spre ai feri de rat' ; descantata o
poarta la brdu ibovnica i daca se intdlneste cu iubitul ei pe la miezul noptei if
farmeca asa de mult, in cdt acesta trebue
cap poarta aceste busa-o ia de sotie.
ruieni descantate la brat', ca printr'o putere magica, sunt imbarbatati la lucrarile lor.
[Confere S. Mangluca De insemnatatea botanicei roindnesti, Familia anul X (1874)
p. 511].

Sora-soarelui, Helianthus annuus L.,.

vezi Floarea-soarelui.

Sorb, Pirus aucuparia Gaertn., vezi

Scorus-de-munte.
Sorb [fr. Alisier, g. Elsebeer e, E l-

zbeerbaum, Ruhrbirne].Piras

torminalis Ehrh., syn. Sorbus torminalis

mic arbore din fam. RoCranz.

saceae, frunzele cu petiol pubescent

sunt lat-ovale, lobate, la batrnete
glabre i lucitoare, lobii acuminati,
neegal i acut-serrat-dintati, cei inferiori mai mari i foarte divergenti
(divaricati); florile albe, numeroase,

www.digibuc.ro

284

ZACH. C. PANTU

dispuse in corimbe mari, ramificate

5i tomentoase, ovarul cu 2 stile glabre : fructul cdrnos oval sau aproape
globulos (subglobulos) este brun-gal-

bui 5i cu puncte albe. Crege prin

pdurile din regiunea dealurilor submontane. MaiuIunie. Melif.

Lemnul acestui mic arbore este pretios

pentru strungarie.

Sorbestrea, SAngeric, Soarbestre. [fr.

Pimprenelle-des-prs ;

g. Wiese n-

knopf.] Sanguisorba officinalis L.

21-. plantd erbacee glabra din fam.

Rosaceae, rizomul gros lemnos ; tulpina rigidd, erectd, ramificata in partea superioard ; frunzele imparipena-

ticompuse cu 5-13 foliole coriacee,

lucitoare pe partea superioard, gla-

uce pe cea inferioard, oblonge

cordiforme la bazd, dintate 5i petiolulate; florile hermafrodite fail corold sunt dispuse in capitule oval-oblonge, terminale 5i de coloare brunInchisd, caliciul cu 4 sepale eliptice,
de coloare purpuriu-inchisd ; 4 stamine de lungimea sepalelor, carpele
cu 1 stil, terminat printr'un stigmat
peniciliat ; fructele achene. Cre5te
prin pa5uni, fnete 5i livezi umede
in regiunea montand. lunieAugust.
Planta cu proprietati adstingente.

Sorcoji (Basarabia, Orheiu), Mows alba

L., vezi Dud-alb.

Soricel, Erigeron canadensis L., vezi

Batrni5.

Myosurus minitnus L., vezi

Coditucd.

Sorocind (Bnat-Alma5),

Aclzillea

Millefolium L., vezi Coada - 5orecelului.

ovar, Sparganium ramosum Huds.,

vezi Buzdugan, Typha angustifolia
L. 5i Typha latifolia L., vezi Papurd.

ovar-mare (Munt. Caldru5ani, jud.

Ilfov), Cladium Mariscas R. Br., vezi

Ceapraz.
Sovar-talos (Munt. CAIddrimani, jud.
Cladium Mariscus R. Br., vezi
Ceapraz.

Sovireat Cladium Mariscus R. Br.,

vezi Ceapraz.
Sovare (Trans. Bra5ov), Origanum vulgare L., vezi Sovarv.
Sovirf, Geranium phaeuni L., vezi Palria-cucului i Origanum vulgate L.,
vezi Sovarv.

Sovarf, Origanum vulgare

L,, vezi

Soydry.

Sovrf. (Mold. jud. Putna, comuna Nereju din muntii Vrancii, numire adunat i comunicat impreund cu planta
de D-I. Dimitrie $erbu), Origanum
vulgare L., vezi Sol/dry.

E bun fiert cu coji de mr dulce

cu cap de tiucd i sovarf, se bea

pe nemncate 5i se spald. Aa se

vindecd peritul. E cel mai bun leac.

Se Intrebuinteaza i pentru bolt oua
land.

$ovarul (Trans. In Muntii-Apuseni, cnf.

Borza, Ghetarul dela Scdri5oara), Ro-

goz. [fr. Carex-maigre, Carex-des-

bois; g. Wald-Segge]. Carex

silvatica Finds. 21-. plantd erboasd in-

desuit cespitoasd din fam. Cypera-

ceae ; tulpina rotunzit-trigonala la vrf

plecatd ; foile lat-lineare de 3-12 mm.
de late ; spicele mascule ingust cilin-

drice de 1 '/2-6 cm. de lungi, cele femele nutante, adesea 4 indepr late intre ele, ingust-cilindrice cu flori numeroase laxe i cu glume verzui scarioase, acuminate, rostrul fructelor la

varf u5or bidentat, utricula nu este

nerviatd 5i de 4, 5-6 mm. de lungd,
elipsoida cu 3 muchi, netede. Cre5te

prin paduri umbroase din regiunea

cmpiei pnd sus la munte in regiunea subalpind. MaiuIunie.

Sovrv, Arigan (Maced.), Broasca, Dost,

Milot, Solovrc (Trans.), Solovarf,
SolovArv (Trans.), SovArc (Trans.

Brapv), SovArf, Sovrf, SovovArv

(Trans.) [fr. Marjolaine-sauvage, 0-

rigan; g.D ost, Gemeiner-Dost].

Origanum vulgare L. 21, plant erbacee, aromatica din fam. Labiatae,

tulpina erectd, rigida, pdroas, ramificatd in partea superioard, uneori ro-

frunzele ovale, ascutite, aproape glabre, u5or dintate ; florile

5ieticd ;

ro5ii-purpurii, rar albe, reunite in mici

spice oblonge sau cilindrice, formand

corimbe paniculate, terminale ; cali-

ciul cu 5 dinti, corola bilabiatd, cu

buza superioard emarginatd, cea inferioard cu 3 lobi ; florile la subtioara unor mici bractee, adesea colorate ascutite 5i var. Barcense

Simk care diferd de specia tipicd numai prin bracteele mai mici 5i dimpreund cu caliciul evident pubescente
totdeodatd i glanduloase. Cre5te
prin fan*, tufipri, livezi, vii, pe marginea pdurilor pand in regiunea sub-

alpind. lunieAugust. Meiji.

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

Aceasta planta este carte mult Intrebuintata de poporul nostru la colorat.

Sovarvaritti (Bucovina), Betonica officinalis L., vezi Vindecea.

Soviirvarit (Bucovina, Sadova). [fr.
Millepertuis-A-quatre angles ; g. V i -

erk an tig e s -Hartheu].Hypericum quadrangulum L. 21-. planta er-

bacee din fam. Guttiferae-Hypericoideae, tulpina erectd, glabra si cu

4 muchi nearipate ; frunzele ovate cu
punctuatiuni translucide mari si foarte
rari ; florite galbine, dispuse in pani-

cute terminate, caliciul cu 5 sepale

eliptice, obtuse, intregi, neglanduloase

si cam de lungimea ovarului, corola

cu 5 petale, stamine numeroase, grupate in fascicule, ovarul cu 3 stile,
devine la maturitate o capsuld cu 3
loje, seminte numeroase. Creste prin
paduri si pasuni umede, pe locuri u-

mede, pe marginea apelor. lunie

August.

Sovirvarit, i Holtei (Bucovina). [fr.

Inule d'Angleterre ; g. Englische rAlan t].Inula Britannica L.4. planta erbacee din fam. Compositae,tulpina lanos-pdroas, erectd ; frunzele
lanceolate, pe partea inferioard viloase sau scurt-pdroase, Intregi sau
denticulate, cele superioare cu baza
cordiformd, amplexicaule, cele inferioare ingustate in petiol ; florile galbine-aurii, dispuse in capitule solitare
sau numeroase la vdrful tulpinei ; involucru cu foliole linear-lanceolate

pdroase, cele externe, de lungimea

celor interne, intrecand putin florile
centrale, dar mutt mai scurte deck
florile marginate ; fructele achene
(hirte) pdroase. Creste prin locuri si
fanete umede, pe langd paraie i mlastini, pe marginea padurilor. lunie

285

ovali-obtusi, pe margine incretiti si

dentati ; florile galbine, dispuse In
mici capitule, la mijloc ermafrodite,

tubuloase, pe margine ligulate femele ;

fructele achene cilindrice cu papus.

Creste prin locuri nisipoase si argiloase. AprilieMaiu.
Spalicioas, Senecio-vulgaris L., vezi
Cruciulitd.

Spanac, Spanac-comun, Spinat (Trans.)

[fr. Epinard ; g. Spina t].Spinacia

oleracea L. G i O. planta erbacee,

glabrd din fam. Chenopodiaceae, tulpina erectd, fistuloasd si ramificata ;

frunzele alterne, lungpettolate, ovaloblonge sau triangular-hastate, de tot

intregi sau sinuat-dentate, ele sunt

mari, carnoase si de un verde inchis ;

florile dioice, foarte rar ermafrodite,
sunt verzi si dispuse in glomerule,
cele mascule formnd spice terminate,
iar cele femele sesile la subtioara
frunzelor ; perigonul florilor fernele
cu 2-3 lobi, iar al florilor mascule
cu 4 lobi. Aceastd planta alimentard,
originara din Orient (Asia), este mutt
cultivata pentru trebuinte culinare. In
culturd se cunosc urmtoarele cloud
varietati : var. inermis Moench, cu

perigonul fructifer tara spini si var.

spinosa Moench. are perigonul fructifer cu spini. MaiuIunie.
Spanac-comun, Spinacia oleracea L.,
vezi Spanac.
Spanac - englezesc, Rumex Patientia
L., vezi Stevie-de-grdind.
Spanac-porcesc, Buruiand-de-bubd-rea,

Talpa-gstei [fr. Ansrine hybride ;

g. Unechter-Gansefuss].ae-

nopodiurn hybridum L. O. planta erbacee din fam. Chenopodiaceae, tulpina anguloasa, erectd ; frunzele cordif orme, dentat angulate, cu unghiurile

August.
Cu florile acestei burueni se face ceai,
care este bun pentru durere de pantece.

acuminate, cel mijlociu mai mare,

alungit ; florile verzi, dispuse in cime

Sovovfirv (Trans.), 0 riganum vulgare

L., vezi Sovkv.
Spillficloas, Cel-perit (Mold.), Crucelita, Cruciulita, Petimbroasd. [fr. Se-

cu semintele foveolat-punctate. Creste

prin dardmaturi, gradini, pe langd

neon; g. Baldgreis, Wucherblum e]. Senecio vernalis W. et Kit.

O. mica plantd erbacee din fam. Corn-

positae, tulpina lnos-pdroasa, adeseori devenind glabrd ; frunzele pe

ambele fete cu peri patenti, vlloase,
oblonge, penatifid-sinuate, cele inferioare petiolate, celelatte cu baza auriculat si dentat, amplexicauld, lobii

paniculate, periantul cu 5 diviziuni,

stamine 5 ; fructele deprimate, libere

ziduri, garduri, locuinte drumuri si

prin locuri cultivate. IulieAugust.
Spanac-salbatic, Piciorul - caprei [fr.
Poule-grasse ; g. G e rn eine r-G nsefuss]. Chenopodium album L.
O. plantd erbacee din fam. Chenopodiaceae, tulpina erect, anguloas,
alburie ; frunzele romboidal-ovale,
mic dintate si nelucitoare, cele superioare oblonge, de tot intregi ; florile
alburii sunt dispuse In glomerule,

www.digibuc.ro

286

ZACH. C. PANTU

grupate in raceme aproape nefoliate;

semintele netede lucitoare; ramurile,
frunzele pe fata inferioard i caliciul
mai mult sau mai putin alb-fdinoase.
Creste prin locuri cultivate si inculte,
dramdturi, pe langa locuinte, garduri
drumuri. lulieSeptembrie.
Spanacul-ciobanilor, Iarbd- infdinata
(Trans.), Spanacul-stnilor [fr. Epinard-sauvage, Toute-bonne; g. G u-

ter-Heinrich].Chenopodium Bonus Henricus L. 2I-. plant eitacee

Clzenopodiaceae, tulpina
sau ascendentd, anguloasd,

din fam.

erect
aproape simpld ; frunzele triangulathastate, putin pulverulente, intregi ;

florile verzi dispuse in glomerule,

grupate In spice terminale i axilare;
semintele mari, erecte i fin-punctate.

Creste prin drmturi, gunoaie, pe

lngd stne, pe Jng pdduri, prin
satele i tdriele din munti. Maiu
August.
Aceasta planta este intrebuintata la bucatarie ca i Spanacul.

Spanacul-stanilor, Chenopodium Bonus Henricus L., vezi Spanacul-ciobanilor.

Spans, Helleborus odorus W. et Kit.,

Helleborus dumetotum W. et Kit., vezi
Cutcurig i Hellebotus purpurascens

W. et Kit., vezi Spanz.

Spant, Adonis vernalis L., vezi Rus-

cutd-primdvdratica, Helleborus odorus W. et Kit., Helleborus dumetorum

W. et Kit., vezi Cutcurig i Helleborus purpurascens W. et Kit., vezi
Spanz.

Spans Helleborus odorus W. et Kit.,

si lielleborus dumetorum W. et Kit.,

vezi Cutcurig.
Spanz, Barba-lupului, Bojotei (Mehed.),
Bosutd (Banat-Orsova), Coaiele-popii

(Trans), larba-nebunilor (Trans.), 0-

SpAns, Spant. [fr. Helle-

bore ;

g. Purpurtliche-Nies-

wurz, Ungarische-Nieswurz].

Helleborus purpurascens W. et.

Kit. 21-. plantd erbacee din fam. Rahunculaceae, rizomul gros, ramificat,
negricios, cu numeroase fibre radicale, fungi si puternice ; tulpini erecte,
putin purpurii, ramificate, rar simple

uniflore, de ordinar cu 2 ramuri,

una mai scurt cu o floare, cealalta
mai lungd cu 1-2 flori ; frunzele palmatisecate, pubescente, serat-dentate,
cele radicale lungpetiolate ; florile
plecate in jos, caliciul cu

5-7 sepale ovale, subrotunde, acu-

minate, concave, verzi-purpurii inluntru, rosii-purpurii pe dinafard, devenind la batrnete verzi pe ambele

pdrti, corola cu 5-10 petale in forma de cornet (redus la staminode),

stamine numeroase, carpelele libere,
devin la maturitate 4-7 folicule oblonge, lung rostrate. Creste prin
paduri, locuri pietroase si in poenile

dela munte. AprilieMaiu.

Spanzul este Intrebuintat de poporul nos-

tru spre a vindeca caii bolnavi de Dalac ;

cu o su!a se fac 3 Infepaturi in pieptul calului bolnav i apoi se vara sub piele in
fiecare intepatura cate un fir de radacina
de spanz. Calul se umfla apoi la piept, umflatura sparge, curge materie din ea si in
eate-va z.le calul este vindecat.

Sparanghel, Sparg (Trans.), Sparangd

(Mold.), Sparanghel-bun, Sparangin,
Sperghea (trans.), Umbra cucului (j.
Mehedinti)

Umbra-iepurelui. [fr.

Asperge; g. Spa rg el].

Asparagus officinalis L. 91-. plant erbacee

din fain. Liliaceae, tulpina cilindricd,
erectd, foarte ramificatd ; frunzele
alterne, sunt mici, reduse la solzi
membranosi la sub tioara carora se nasc
fascicule de mici ramuri filiforme,

cari au aparentd de frunze numite

cladode, dispuse in fascicule sunt

flexibile, aciculare, glabre i netede ;

florile mai adesea dioice, albe-verzii,

dispuse in cime pauciflore sail chiar

uniflore, atarnnd In jos, au periantul cu 6 diviziuni, putin concrescute
la bazd, formnd un tub, stamine 6,
stigmate 3; fructul o boabd (baccd)
rosie. Creste prin paduri, Mete, livezi, tufisuri i pe coline aride. Se

cultivd adesea prin gradini pentru

trebuinte culinare. lunielulie. Melif.

Ramurile aeriene, tinere sunt partea comestibild, cari constituiesc un aliment usor
sanatos. Sparanghelul confine in f esaturile sale o substanta cristalina, numita Asparagina, care comunica plantei proprietati medicinale. Partea subterana a Sparunghelului se Intrebuinfeaza In medicina
ca diuretica in contra hydropiziei si a icte-

rului, apoi pentru a combate diversele af ecliuni ale Mime'. etc.

Sparanghel-salbatic, Sparangin, Um-

bra-iepurelui. [fr. Asperge - A- feuil-

les -troites;

g.

Feinblttri-

ger Spargel.].Asparagus tenui-

folips Lam. 21-. planta erbacee din

fam. Liliaceae, tulpina rotundh, erectd, ramuscule cu aspect de frunze

(cladode), fasciculate, capilare i im-

preund cu rdmurelele de tot glabre :

www.digibuc.ro

287

PLANTELE CUNOSCTE DE POPORUL ROMAN

florile alburii cu vergi verzi, au tu-

bul periantului foarte scurt, mult mai

scurt deck limbul, pedunculii solitari,

alungiti, aproape de vrf articulati,

anterele oval-cordiforme sau aproa-

pe rotunde sunt mult mai scurte deck

filamentele ; fructele boabe (bacce)

negre. Creste prin paduri, locuri umbroase i pe colinele aride. Maiu

lunie.

Sparangin, Asparagus tenuifolius

Lam., vezi Sparanghel-slbatic.

Sparcet, Sparset. [fr. Sain-foin, EsOnoparcette ; g. E spars ett e.].

brychis sativa Lam., syn. Onobrychis
viciaefolta Scop. 4. planta erbacee din
fam, Leguminosae, tulpina ascendenta

simpla sau ramificatd; frunzele imparipenaticompuse cu 19-25 foliole

linear-oblonge ; florile rosii-rozee cu
striatiuni purpurii, dispuse in raceme
axilare de 2 ori mai lungi deck frunza,
caliciul campanulat cu 5 diviziuni su-

Spatareazi (Banat), Gladiolus imbricatus L., vezi Sabi*.

Spateazi (Banat), Gladiolus imbricatus
L., vezi Sabiuta.

Speribanfi (Trans.), Acorus Calamus

L., vezi Obligeana.

Speribanit - trcat (Trans.), Acorus

Calamus L., vezi Obligeana.

Speteaza, (Trans.), Acorus Calamus

L., vezi Obligeand.

Speteaz, Juncus effusus L., vezi Rugin, lypha angustifolia L. si Typha

latifolia L., vezi Papura.

Speteaz - pestriti (Trans.), Acorus

Calamus L., vezi Obligeana.

Speteaz - trcat (Trans.), Acorus

Calamus L., vezi Obligeand.

Spichinat (Trans.), Lavandula vera
D.C., vezi Leventica.
Spilcute (Munt. j. Mehedinti, Closani),

Bumbisor (Mold.), Bunghisor, Firicica

(Trans.), Floarea-camfurului (Bucov.),
Granat, larba-amard, Matricea (Trans.),

care 9 concrescute

Mdtrite (Maramures), Poala-SanteiMarii, Smirna (Trans.), Tarhon. [fr.

Grande - Camomille, Matricaire; g.

tari (osoase), reticulate cu o singurd

smanta. Creste prin psuni, livezi
locuri pietroase. Maiululie. Melif.

Schultz. bip. 21.. plantd erbacee din

bulate, corola cu carena obtusd si

oblic trunchiatd, stamine 10, dintre

i una libera
(diadelfe) ; fructele pastari (legume)

Adeseori cultivata ca plant de nutret.

Sparcet, Sparsetd.Onobrychis transsilvanica Simk., syn. Onobrychis montana

DC. 4. mica planta erbacee, foarte

paroasa, verde, la bazd cu mai multe

inldite sterile din fam. Leguminosae,
tulpina intinsa pe pamnt.; foliolele
mai mutt sau mai putin oblongi, cele
inferioare mai late si mai scurte ; florile mari, de o coloare viu rosti-violetd, stindardul (vexilul) cu 1 mm.

mai scurt decdt carena (luntrita),

formeazd o inflorescentd scurt racemoas ; fructul este o pdstare (legumen) mica de 5-6 mm. lungime, pdroasd, pe laturi rsucita, la margine
dintatd, cu spini (aculei) scurti
drepti. Creste prin pasunile pietroase
din regiunea alpina i subalpina. lu-

nieAugust.
Sparsetd, Onobrychis saliva Lam. si

Onobrychis transsilvanica Simk., vezi

Sparceta.
Spasul-dracului, Polystichum Filix mas

Roth., vezi Feria

Spata-dracului, Polystichum Filix mas

Roth., vezi Feriga i Struthiopteris
germanica Willd., vezi Feregd.

Mutterkraut].

Crysanthemum
Parthenium Pers., syn. Pyrethrum Parthenium Smith.,

Tanacetum Parthenium

Comnositae, tulpina dreapta,

striata i ramificatd; frunzele, acoperite cu peri moi, stint penatisecate
si petiolate; florile, dispuse in cafam.

pitule, cele marginale albe, cele cen

trale galbine, capitulele reunite in
corimbe la varful tulpinei; fructele
mici achene anguloase si nearipate.
Aceasta planta aromatica creste prin
tufisurile dela poalele muntilor din
Dobrogea, pe lang locuinte si gardurile din sate, uneori cultivatd prin
gradini, ca planta decorativa. lunie
lulie.

Spin, Scai, Scaiete, Schin [fr_ Chardon;

g. Stachel-Distel], Cardaus

acanthoides L.

planta erbacee

spinoasd din fam. Compositae, tulpina

dreaptd, pand la vrf foliat ; frun-

zele decurente, mai adesea glabre,

sau numai pe fata inferioard pe vine
(nervure) lanos-pdroase, adnc-penatifide cu foliolele bilobate, dentate si
spinulos-ciliate, lobulii i dintii terminati cu spini puternici; florile rosiipurpttrii, galbine sau albe, dispuse
in capitule erecte, mai adesea soli-

i rotunde, pedunculii capitulelor

sunt scurti, crispati si spinosi; foliolele
involucrului sunt linear-subulate, cele

tat-6

www.digibuc.ro

288

ZACH. C. PANTU

inferioare putin recurbate ; fructele

achene oblonge, comprimate, usor

ruguloase si cu tat papus cu peri

setiformi. Creste pe langa drumuri,

pe marginea cmpurilor, prin locuri
inculte si cultivate, prin drdindturi.
MaiuAugust.
Spin, Carduus Kerneri Simk., vezi
Scdiete.

Spin, Carduus nutans L., vezi Ciulin.

Spin (Mold. *arui-Dornei) Pin [fr. Pina-crochets ;

g. Hack en kief e r,

Moorkief er, Sumpfkiefert

Pinus uncinata Ram, syn. Pima uli-

ginosa Neum., Pinus obliqua Saut. Pinus

arbust intins pe
rotundata Link.

ptnnt sau erect, mai rar arbore

pand la 20 m. Inltime din fam. Pimugurii de iarnd rsinosi,

frunzele aciculare, de un verde ca

naceae,

iarba, dispuse ate 2 pe ramurile

scurte, de 3-5 cm. de lungi ; conuri
lucitoare asimetrice, cele de anul

acesta pe un peduncul de jumdtate

lungimea conului, squamele (solzii)
fructului la interior plane sau adncite,

spatulate, In fata rotunzit scurtate

prevdzute cu un scut romboidal i cu
un ombilic, care are o indoiturd pro-

eminent; conurile galbin-brune, ovale

sau oval-conice, la bazd oblice, scuturile squamelor din partea luminoas

mai mult desvoltate, ombilicul excentric, recurbat in formd de crlig,
uneori numai giboase ; iar scuturile

squamelor din partea umbrit sunt

mai plane ; semintele mici, lung-ari-

pate cu 7 cotyledoane. Creste prin

locurile umede dela munte, In turb-

rii (tinoave). Iunielulie.

Spin (Trans.), Prunus spinosa L., vezi
Porumbar.

Spin-muscalesc, Xanthium spinosum

L., vezi Holer.
Spin-vnk, Eryngium planum L., vezi
Scai-vndt.

Spinarea-lupului, Ferega, Fericd

[fr.

Fougre-femelle ; g. W eibliche r-

Waldf arn, Weiblicher-Milz-

farn, Weiblicher-Streif en-"

f a r n].--Athyrium Filix femina Roth.,
syn. Asplenium Filix femina Bernh.

frumoasd plantd erbacee din fam.

Polypodiaceae, rizom scurt i gros,

erect sau ascendent, brun-negricios
cu palee brune-negricioase ; frunzele
dupd circumferintd eliptic - oblonge,
acuminate, dela mijloc Ingustndu-se
spre bud si spre vrf ; segmentele
primare oblong-lineare sau linear-lan-

ceolate scurt-stipitate, de ordinar

alterne, rar opuse; segmentele secun-

dare oblonge, incis-serrate, cu lobii

oblongi cu 2-3 dinti, petiolul (stipa)

brun - glbui, spre bazd negricios,

acoperit cu palee moi, deschis-brune,

are 2 fascicule liberolemnoase ; rachisul acoperit cu putine palee galbi-

ne; sorii (grupele de sporange) oblongi

cu (indusiu) invlis persistent. Creste

prin pduri umbroase si umede, prin

i pe langa stncile din regiunea
montan si subalpina. IulieAugust.
Spinat (Trans.), Spinacia oleracea L.,
vezi Spanac.
Spinui-cerbului, Rhamnus cathattica L.,
vezi Verigariu.
Spinui-dracului, Eryngium campestre
L., vezi Scaiul-dracului.
Spinui-vntului, Eryngium campestre
L., vezi Scaiul-dracului.
Spinuta, Phyteuma orbiculare L., vezi
vi

Bnica i Phyteuma Vagneri A. Kern.,

vezi Cdrbuni.

Spirince, Erigeron canadensis L., vezi

Bdtrnis.

Spirincea, Erigeron canadensis L., vezi

Bdtrnis.

Splina, Calapr-de-munte, larba-fran-

tului (Mold.), Splinutd (Trans.). [fr Dorine, Saxifrage doree ; g. Mil z kr a-

u t].Chrysosplenium alternifolium
L. 4. micd planta erbacee din fam.
Saxifragaceae, tulpina erectd sau
ascendent, pubescentd in partea in-

ferioard, glabra in partea superioard,

dichotomic-rantificatd la \Tad ; frunzele alterne, sunt orbicular-reniforme
adnc-crenate, cele radicale mai
mari si lung petiolate ; florile galbineaurii, dispuse in raceme plane, caliciul cu 4 diviziuni inluntru colorate,
corola lipseste, stamine 8, floarea
centrald are adesea caliciul cu 5 di-

viziuni si 10 stamine ; ovarul cu 2 stile,

devine la maturitate o capsuld uniloculard cu numeroase seminte : flo-

rile insotite de mari bractee galbine

aurii. Creste prin locurile umede si
umbroase si pe langd isvoarele
paraiele din pddurile montane si subalpine. AprilieMaiu.
Splinut (Trans.), ChrysosvIenium alternifolium L., vezi Splin.
Splinu (Bdnat si Trans.), Floare-boereascd si Floare-buiacd (Bucovina),
Mnunchi, Smdoaicd. (Bucovina), Splinutd-de-aur, Varg-de-aur. [fr. Ver-

ge-d'or ;

g. Goldrut el.Solidago

Virga aurea L. 4. planta erbacee

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROmAN

din fam. Compositae, tulpina erectd,

pdroas, la varf paniculat-racemoas
sau simplu recemoas, racemii erecti ; frunzele ovate sau lanceolate, acuminate, decurente In petiol aripat,
putin proase, cele inferioare serat-

dentate ; florile galbine, dispuse in

mici capitule, reunite in raceme, flo-

rile dela circumferinta Jigulate, femele, cele dela centru ermafrodite,

tubuloase ; fructele achene cilindrice.

Creste prin pduri, tufisuri, coline si

fnete. lulieAugust. Melif.

Splinutfi-de-aur, Solidago Virga aurea
L., vezi Splinutd.

Spoitori (Trans.), Pejmd, Pesm. [fr

Centaure-Ambrette, Barbeau musqu; g. Bisamblume]. Centaurea moschata Willd., syn. Amberboa

moschata DC. O. plantd erbacee, glabrd din fam. Compositae, tulpina rigidd, ramificata ; frunzele alterne,
rate, dintate ; florile violete-purpurii
sau albe, cu miros placut (de mosc),
dispuse hi capitule ovoide, lung pedunculate ; involucrul format din foliole obtuse, cu un prolongiment mem-

branos ; florile mari, fdra caliciu numeroase i cam de aceiasi marime,

cele marginate (neutre) cu cele centrale ; fructele achene. Originard din
Orient (Persia), cultivatd adesea ca
plant ornamentalh, pentru florile

sale frumoase, cu miros pldcut. lulieOctombrie. Melif.

Sporic, Verbena officinalis L., vezi
Sporici.

Sporici, Mdturitd. (Bucovina), Sporic,

Sporisi (Trans.), Verbina, Verbind-de-cmp. [fr. Verveine, Herbe-sa-

cre; g. Eisenhart].Verbena of-

ficinalis L. 24-. planta erbacee din

fam. Verbenaceae, tulpina patrunghiulard erectd, rigida, ramificata in partea

superioard ; frunzele opuse, oval-oblonge, trifide, laciniate ori crenate,

ingustate in petiol lat ; florile mici,
lila deschise, dispuse in lungi spice
filiforme, grupate In panicule la vdrful tulpinei, caliciul tubulos cu 4-5
dinti neegali, corola cu tub cilindric,
divizat in 5 lobi aproape egali; fructul uscat, divizat la maturitate in 4
nucule monosperme. Creste prin locuri inculte, prin drmdturi, pe tangd drumuri, ziduri, etc. lunieAugust. Melif.

Aceastd plantS posede proprietAti amare,

aromatice si adsiringente.
Vocabular Botanic

289

Spor4, Polygonum aviculare L.,. vezi

Troscot.
Sporiai (Trans.), Verbena officinalis
L., vezi Sporici.
Sprhait (Bucovina, jud. Cmpulung),
Lycoperdon gem:at= Batsch., cnd
sporii sunt formati i ies ; vezi Besina-porcului.

Sprihait in Bucovina jud. Cmpulungului se numesc in general speciile

din genul Bovista si Lycoperdon,
cand sporii sunt formati i ies.
Sprihait (Bucovina, jud. Cmpulung),

Lycoperdon gemmatum Batsch., cand

sporii stint formati i ies ; vezi Besina-porcului.

Spulburaturi (Bucovina, Partestii-desus), Teucrium Chamaedrys L., vezi

Dumbet.

Spumeala, Cardamine pratensis L.,

vezi Stupitul-cucului.
Stngeni, Iris germanica L., vezi Stanjini.

Stanjen, Iris variegata L., vezi Stnjeni-pestriti.

Stnjen-de-munte, Stnjenel, Stnji-

nelul-de-munte (Bucegi), Stanjen-miIris rutizenica Ker-Gawl.,

cutel.
syn. Iris caespitosa Pall. 4. micd si fru-

moasd planta erbacee din fam. Iri-

daceae, rizom gros, lung, repent, stolo-

nifer ; tulpina evidenta, alungita, deheath, uniflord, inconjurata la bazd

de foi vaginiforme, uscat-membranoase, alburii, brun-galbui, btnd
putin in rosietic ; foile delicate, la

urnid mult mai lungi deck tulpina,

linear-lanceolate ; florile solitare scurt

pedunculate, liliachii, tubul periantu-

lui de lungimea ovarului (sau de 2

ori mai lung decat ovarul), foliolele
periantului liliachii, cele externe oblonge cu unghicula destul de tuna
cele interne tot att de lungi, invers
lanceolate, la vdrf nu sunt emarginate sau numai usor emarginate ;

fructul aproape globulos, la urma mai

adesea brun-rosu. Creste prin tufisurile de pe coline, pe marginea pddurilor din regiunea montana, pAnd
sus In regiunea alpina. AprilieMaiu.
Stnjenel, Iris ruthenica Dryand., vezi

Stnjen-de-munte.
Stnjeni, Iris germanica L., vezi StAnjini.

Stnjeni-de-baltfi, Iris Pseud-Acorus

L., vezi Stnjini-galbeni.

Stnjeni-de-padure, Iris variegata L.,

vezi Stanjeni-pestriti.

www.digibuc.ro

ig

290

ZACH. C. PANTU

Stnjeni-galbeni, It is

Pseud-Acorus
L., vezi Stanjini-galbeni.

Stnjeni-pestritati, Iris variegata L.,

vezi Stnjenipestrip.
Snjeni-pestriti, Stnjen, Stanjeni-de-

Stanjeni-pestritati, Stanjin,
Stnjinel. [fr. Iris-panache ; g. B u npadure,

ter-Schwertel.].Iris variegata
L. 21,

plantd erbacee din fam. Iri-

daceae, tulpina glaucd, multiflord cam

de lungimea frunzelor ensiforme, la

vrf curbate In luntru (falcate) ; florile pupil odorante sunt galbine, cu
laciniile exterioare ale perigonului impestritate cu vine brun-purpurii sau
violete si la baza interna indesuit-proase (barbulate) ; laciniile perigonului sunt oblong-obovale, cele interi-

oare spre bazd ingustate pe nesimtite, stigmatele petaloide, galbine,

spate erbacee, uniflore sau biflore ;
fructul capsula triloculard, dehiscenta

prin 3 valve. Creste prin tuf*iri

pduri. MaiuIunie.
Stnjenit (Bdnat), Iris gcrmanica L.,
vezi Stnjini.

fungi cu cele externe, oboval-cuneiforme, rasfrnte dela mijloc i aco-

perite pe partea internd cu un grup

de peri galbeni, strdlucitori ; anterele
de lungimea filamentelor ; stigmatele petaloide, foarte mari, oblonge,

mai late la vrf, cu lobii ovali, divergenti ; fructele capsule coriacee.

Originar din sudul Germaniei, foarte
mult cultivat prin grdini pentru florile sale frumoase. MaiuIunie.

Stnjini-galbeni, Lilie-galbend (Trans.),

Stanjeni-de-baltd, Stanjeni galbeni.
[fr. Flambe d'eau, Iris-jaune, Iris-des-

marais; g. Wasser-Schwertel].

Iris Pseud-Acorus L. 4. planta

erbacee aquatic din fam. Iridaceae,

tulpina solidd, cilindric, multiflord,
cam de aceiasi lungime cu frunzele
ensiforme, lanceolat-lineare ; florile
mari, frumoase, putin odorante, de o
coloare galbin-deschisd, reunite mai
multe intr'o spatd erbacee ; laciniile
exterioare ale perigonului sunt ovale,
lat-unghiculate si la baza internd nebarbulate, ci cu o patd roz-galbina

Stinjin, Iris variegata L., vezi Stan-

strbdtuta de vine negri sau negri-

Stnjinei, Iris germanica

L., vezi

mai inguste si mai scurte decdt la-

Stnjinel, Iris pumila L., vezi RAO-

capsula in 3 muchi. Creste prin

pe malul apelor stagnante

jeni-pestriti.
Stanjini.

soare si Iris variegata L., vezi* Stanjeni-pestriti.

Stnjinelul-de-munte (Bucegi), Iris ruthenica Dryand., vezi Stanjen-de-munte.
Stnjini, Hemerocallis flava L., si
Hemerocallis fulva L., vezi Crin-galben.
Stnjini, Besina-sasului-mierie (Trans.),
Crini, Crin vndt, Floare - vndtd
(Trans.), Lilie, Lilie-vandtd (Trans.),

Stangeni, Stnjeni, Stnjenitd (Banat), Stanjinei, Stnjini-vineti. [fr. Fla-

mbe, Flamme, Iris ; g. D eutsche rS ch w ert el, Schwertliliel

Iris germanica L. 4. plantd erbacee,
glaucd, cu rizom gros, cdrnos i articulat din fam. Iridaceae, tulpina sca-

piform, ramificat, are mai multe

flori si este mai lungd deck frunzele
radicale, ensiforme, numeroase i pu-

purpurii, laciniile interne lineare, sunt

ciniile stigmatului petaloid ; fructul

lin curgdtoare. MaiuIunie.

Rizomul acestel piante are proprietati adstringente.

Stnjini-vineti, Iris germanira L., vezi

Stanjini.

Sarnita (Trans. Imprejurimile orasului

Turda, jud. Turda-Aries, culeas de
D-1 Farmacist Murgdu), Helianthemum vulgare Gaertn., vezi larba-osului.

Stea, Trapa natans L., vezi Cornaci.

Steagul-znelor (Bdnat), Cuscuta E-

pithymum L. i Cuscuta europaea L.,

vezi Tortiel.
Steaua - fetei, Stellaria nemorum
vezi Steluta.
Steaua-pmntului (Bucovina, Cmpulung), se numesc in general speciile
genului Geaster Micheli. din fam. Ly-

coperdaceae. Ciuperci brunii, la In-

tin arcuate ;florile mari, violet-Inchise,

ceput rotunde, (hypogee), care nu

laciniile interne ale perigonului, lila

inchise sunt lat obovale, subit ingus-

formeazd un fel de stea la baza in-

putin odorante sunt solitare In spatul erbaceu dela bazd pand la mijloc
grupate cdte 4 sau 5 in racem ;

tate In unghiculd, de coloare albdgalbue cu vinisoare brune i egal de

ies din pfimnt decdt numai spre maturitate. lnvelul (peridiul) dublu, cel
extern tare foarte dens si se crapd
in mai mule fsii (valve) Intinse, cari

(peridiului) intern, care este

globulos, de consistenta hartiei (pa-

www.digibuc.ro

291

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

pyraceu), sesil sau divers stipitat

-strbdtut la vrful sail de un orificiu.

Dintre speciile acestui gen mentiondm :

Geaster hygrometricus Pers., creste

toamna In paduri nisipoase i Geaster
mammosus Fr. creste prin pduri de
conifere.
.Steghie, Stegie, Stevia-stnelor, Stevie,
Urzica-ratei. [fr. Rumex-des-Alpes,
Rhubarbe - des - moines ;. g. A lp e n-

Ampf er, Mnchsrhabarb er].

Rumex alpinus L. 21-. planta erbacee

din fam. Polygonaceae, tuipina robustd, striat i ramificatd; frunzele

inferioare cordiform-ovale i rotunzit-

obNse, sau scurt acuminate, cele superioare mici si oval-lanceolate, cu

petiolii pe partea superioard scobiti
in sghiab (canaliculati); florile vurzui,
tlispuse In false verticile lungpedicelate, reunite In spice, formnd o paniculd la vdrful tulpinei, laciniile interioare ale perigonului fructifer sunt
oval-cordiforme, membranoase, intregi sau putin-denticulate si necaloase (fail granule). Creste prin p-

unile de pe langd stnele de oi in

regiunea montand si subalpind. lu-

lieAugust.

Steghie Ramex conglomeratus Murr.,

vezi
si Rumex crispus L., vezi Dragavei.
Stegie, Rumex alpinus L., vezi Steghie, Rufnex conglonieratus Murr.,
vezi Macrisul-calului, Rumex crispus
L., vezi Dragavei.

Stejar, Grklun [fr. Chne, Rouvre ; g.

Steineiche, Traubeneiche,
Wintereiche].

Quercus sessili-

flora Smith. h. mare si frumos arbore din fam. Fagaceae, ramurile

tortuoase, mugurii ovali ; frunzele

fungpetiolate, oblong - obovale, usor
emarginate la baza sau Ingustate In
petiol, adnc-sinuate sau penatilobate,
cu

lobii inegali

rotundat - obtusi ;

frunzele glabre sau pubescente, eke

odat tomentoase In tinerete ; florile
monoice, cele mascule In amente laxe,
filiforme, lungpedunculate, cele femele

solitare intr'un involucru format de

bractee, concrescute Intr'o cupusoard

(cupuld) ;

fructele sesile sau scurt-

pedunculate, pedunculii egal de fungi

cu petiolii, ori mai scurti, squamele

oupusoarei alipite, cupusoara glabrd
Inconjoard baza fructului numit :
Ghind. Acest arbore constitue impreun cu alte esente pdur sau

dumbrave, In regiunea sesurilor si a

dealurilor. AprilieMaiu.
Stelit Ochiul-boului, Rus-de-toamnvnta, Rusd-vndtd, Stelita-vanata,
[fr. Oeil-du-C, -rist ; g. B e r g-A s t e r,

Virgils-Aster].

Aster Amellus

L. 4. plantd erbacee din fam. Corn-

positae, tulpina scurt-paroas, erectd,

In partea superioard corimbos sau

paniculat ramificatd; frunzele scurt

aspru pdroase, cele inferioare eliptice
sau oboval-spatulate, cele superioare
oblong-lanceolate, florile dispuse In
capitule, cele marginale ligulate femele

sunt albastre-deschis, rar albe, cele

centrale ermafrodite, galbine, capi-

tulele insotite de un involucru cu

foliolele rotunzite obtuse, rigide

patule, cele externe erbacee, cele

interne membranoase colorate la vdrf.

Creste pe coline aride, pe coaste,

tufisuri, mdrdcinisuri i prin locuri
pietroase. lulie
Septembrie. Melif.
Stelitfi-vnt, Aster Amellus L., vezi
Stelitd.

Stelutd, Erigeron canadensis L., vezi

Btrni

Stellaria graminea L.,

vezi Rocotea.
Stelutd, Steaua-fetei [fr. Stellaire-des-

bois; g. Hain-Miere, Sternmi-

er e].Stellaria nemorum L. 4. planta erbacee din fam. Caryoplzyllaceae,

tulpina cilindricd, de jur Imprejur pd-

roas in partea superioard ; frunzele

petiolate, cordiforme sau oval-oblonge

si acuminate, cele superioare scurtpetiolate sau sesile si de ordinar necordate la bazd ; florile albe, dispuse in panicule dichotomice, caliciul

cu 5 sepale lanceolate, corola cu 5

petale, profund bifide si de 2 ori

mai fungi deck sepalele, stamine 10,

ovarul multiovulat cu 3 stile, devine

la maturitate o capsuld oblongd. Creste

prin pdduri umbroase umede. Maiu

Stelute, Erigeron acris L., vezi Bunghisor.

Stelute, Erigeron alpinus L.

si Erigeron racemosus Bmgt., vezi Ochiu-

boului.

Stelute-de-munte (Bucegi), Leontopodium alpinum Cass., vezi Albumeald.

Steregoaie, Veratrum album L. si
Veratrum nigrum L., vezi Stirigoaie.
Stevia - stnelor, Rumex alpinus L.,
vezi Steghie.
Stevie (Trans., Nsud), Cinstea-ampului (Bucovina), Faptul-mare (Bucovina, Partestii - de - sus), Stevie-de-

www.digibuc.ro

292

ZACH. C. PANTU

munte. [fr. Radiaire, Sanicle-femelle ;

g.Sterndolde, Strenze, Thal-

st er n].Astrantia major L. 24-. planta

erbacee neproas (glabra) din fam.
Umbelliferae, frunzele bazilare lucitoare, palmatipartite cu 5 lobi, ovallanceolati, ascutiti, aproape tripartiti
serat-dentati; florile albe sau rozee,
pedunculate, sunt dispuse in umbele
simple, insotite de un involucru, for-

mat din foliole mari, colorate, albe

'sau rozee linear-lanceolate, de lungimea umbelelor sau mai fungi, caliciul cu 5 dinti, oval-lanceolati, as-

cutiti, corola cu 5 petale albe sau

rozee, cu vrful incovoiat In luhtru;

fructele aproape cilindrice, cu 5 coaste evidente, incretit denticulate. Aceast plantd variaz: var. vulgaris Stur.
inalt, robust cu foliolele involucrului intregi, alburii, rar r4etice ; var.
montana Stur. statura micd, foliolele
involucrului intregi, roietice, rar
alburii ; var. tridentata Stur, statura
micd sau niare, insd cu foliolele involucrului la vrf cu 2-3 dinti. Crete prin livezde i punile umede,
pe marginea padurilor i tufiurilor,
prin vile umbroase din regiunea
montand i subalpind. Iunie August.
Stevie, Rumex alpinus L., vezi Steghie,
Rumex conglomeratus Murr., vezi

Macripl-calului, Rumex crispus L.,

vezi Dragavei, Rumex palustris Smith.,

vezi Stevie-de-baltd i Rumex Patientia L., vezi Stevie-de-grddind.

Stevie-but* Rumex Patientia L., vezi
Stevie-de-gradind.
Stevie-de-balt, Dragavei, Stevie [fr.
Rumex-des-marais ; g. Amp f e r].
Rumex palustris Smith. O. i G.
planta erbacee din fam. Polygonaceae,
tulpina anguloash, ramificata ; frunzele lanceolat-liniare, sau alungitlanceolate, ingustate In petiol ; florile
verzui sau glbui, dispuse in verticile
multiflore, prevdzute cu frunze braeteale ; laciniile interioare ale periantului fructifer, oval-oblonge, de am-

bele laturi cu eke 2 dinti subulati,

spre vrf lanceolat-alungite, de tot
iutregi, toate prevAzute cu granule

oblonge (califere), dintii mai scurti,

deck lungimea periantului. Crege

prin locuri ml4tinoase, pe marginea

lacurilor i a rurilor. lulieAugust.
Stevie-de-grdina, -.tevie, Stevie-bung
[fr. Oseille-pinard, Patience, Dogue;

g. Garten-Ampf er, EnglischerSPinat]. Rumex Patientia L. 21.

mare planta erbacee din fam. Polygonaceae, tulpina robust, erectd

sulcatd, cu ramuri ascendente ; frun-

zele inferioare oval-lanceolate, plane,.

acuminate, cele mai de sus lanceolate, cu petiolii canaliculati ; florile

verzui, dispuse in verticile apropiate,.

formnd raceme nefoliate ; laciniile
interioare ale perigonului fructifer
'subrotund-cordiforme, obtuse, de tot
intregi, ori abia denticulate, numai
una califerd (cu un granul). Originard
din Austria inferioard, cultivatd ca
planth culinard. lulie August.
Planta cu proprietafi adstringente gi de

putative ; frunzele comestibile.

Stevie-de-munte, Astrantia major L.,

vezi Stevie.
Stir, Amarantus Blitum L., vezi Stir-mic

Amarantus silvestris Desf., vezi

Stir-prost.
Stir, Stir-sdlbatic, Stir-verde. [fr. Amarante-rflchie ; g. R a u h h a ar i g e r-

Amarant]

Amarantus retrofle-

xus L. 0: plantd erbacee din fam.

Amarantaceae, tulpina erectd, robust

angulos-sulcat, acoperith cu peri
scurti ; frunzele ovale, acuminate, ins .
cu varful obtus ; florile verzi, polygame-monoice, dispuse in glomerule,

grupate in spice, reunite inteun spic

compus terminal, bracteele aproape
spinos-mucronate sunt de 2 ori mai
lungi dect periantul cu 5 diviziuni
(lacinii) libere linear-oblonge, obtuse
sau retus-inucronate ; stamine 5, fructul capsuld monosperm, deschizndu-se printr'un opercul. Crete pria
locuri ruderale, cultivate i inculte,,

pe marginea drumurilor etc. lunie

Septembrie.
Motu-curcanului (Munt.), Stir.
[fr. Amarante-Blite ; g. Gem ein e-

Albersie].

Amarantus Blitum
L. O. mica plantd erbacee din fam.
Amarantaceae, tulpina glabrd, ramificatd, intins sau ascendent ; frunzele lungpetiolate, oval-romboidale

obtuse, emarginate la vdrf, patate sau

neptate ; florile verzi, dispuse In
glomerule axilare, rotunde, ditantate

sau cele terminale, reunite intr'un

spic nefoliat ; florile polygame-mo-

noice, cu 3 stam:ne, bracteele mai

scurte dect periantul ; fructul capsull

monosperm. Crete prin locuri cultivate i inculte, drmturi, gradini,

vii, cmpuri. lulieAugust.
Stir-prost, Stir. [fr. Amarante; g.

;Wilder-Amarant].

www.digibuc.ro

Amaran-

293

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

tus silvestris Desf. O. micd plan%

erbacee din fam. Amarantaceae, tulpina principal erectd, cele laterale

ascendente ; frunzele mici, romboidalovale, undulate pe margine, la varf

Intregi si numai cele mai inferioare usor

emarginate ; florile verzi, toate In
glomerule axilare, sunt polygame-

monoice, cu 3 stamine, bracteele cant

.de aceiasi lungime cu periantul. greste

pe locuri necultivate, pe land drumuri. lulieAugust.

Stir-rou, Bojor (Trans.-Ndsud). [fr.

A narante-A4euilles-rougs ; g. R i s-

pen- Amarant]. knarantus san-

guineas L., syn. Anarantus paniculatus

L. var. sangulneus Mo1.

. plantd erbacee din fa n. A-narantaceae, tuipina scurt-piroas, cii striatiuni rosii;

Jrunzele petiolate, oval-lanceolate, rosii ca sangele ; florile purpurii, cu 5

stamine, sunt parte dispuse In glo-

m rule la subtioara frunzelor superioare, parte /n. spice lungi, subtiri

flexuoase, putin laxe, formnd o
panicul rarnificat ; bracteele mai
Iungi deck perigonul ; fructele cu
2-3 dinti. Originar din India oriental, mult cultivatd ca plant ornamentald. lulieSeptembrie.
Stir-slbatie, Amarantus retroflexus
L., vezi Stir.
Stir-verde, Amarantus retroflexus L.,
vezi Stir.
Steregoaie, Strigoaie (Bucovina). [fr. Ellbore-blanc, Varaire-

Weisse-Nieswurz,
Weisser-Germ ed. .Veratrum

blanc ; g.

album L. 4. planta erbacee, veni-

noasd din fam. Liliaceae, tulpina robusta, erecta, frunzoasd, putin pubescenta ; frunzele mari, eliptice, a-

coperite cu peri moi, pe partea inferioard, Incretite i cu nervure evi-

dente ; florile albe, pe din afard verzui, dispuse In raceme paniculate,

pubescente la varful tulpinei, perian tul cu 6 diviziuni libere, persistente
si mutt mai lungi deck pedunculele,
stamine 6, stile 3 divergente ; fruc-

tele capsule ; semintele aripate. Creste

prin fanete, pdsuni, in regiunea montand i alpina. lunieAugust. i Ve-

ratrum nigrum L. 4. [fr. Varaireno-

ir ; g.Schwarzen-Germer]plan-

td erbacee 'veninoas, cu frunzele inferioare lat-eliptice, glabre ; florile

purpuriu-inchise, dispuse In raceme
paniculate tomentoase, dlviziunile perigonului egal de fungi cu peduncu-

lele. Creste prin fanete

duri. lulieAugust.

prin pd-

Rizomul de Veratrum album L. cunoscut

tri este intrebuintat Trt medicina pentru pro-

In farrnAcii sub numirea de ,Rhizoma Vera-

prietalile sale emetice, purgative antispasmodice, sternutatorii etc. Poporul nostru Intrebuinteaza Stirigoaia ca insecticid i pentru a vmdeca rttia.

Stralta-popel (Trans ), Capsella Bursa

pastoris Moench., vezi Traista-cipbanului.

Straiul-broa0el (Trans), vezi M tan:abroastei.

Stranic, Acu-pamantului, Feriputd

(Trans.),' Pdrul-Maicei-Domnului. ffr.
Capillaire ; g. Braunstielig er-

Streif enfarn, BraunstieligerMil zf arid.

Asplenium Trichamanes L. 21. mica planta erbacee,

cespitoasd din fain. Polypodiaceae,
foile linear-lanceolate, spre ambele
capete ingustate, sunt simplu penite,
cu foliole (pinule) subrotund - ovale,
.

obtuse, cuneate la bud, pe margine

fin-crenulate ; petiolul si rachisul sunt

lucitoare, brun-inchise i cornoase,
rachisul canaliculat i aripat, cu o
margine Ingusta, scarioasd si denticulata ; petiolul cu un singur fascicul
liberolemnos ; palee rigide, reticulate
negricioase ; sorii (grupele de sporangi) linear-oblongi, asezati pe partea inferioard a foliolelor, de ambele
prti ale nervurei mediane i sunt inOHO de un indusiu liber. Creste prin
crdpdturile stancilor calcare si umbroase, prin pdduri i vi montane,

lunieAugust.

Stratoricd (Bucovina, Cacica), Veronica officinalis L., vezi Ventrilicd.

Strvt, Salix viminalis L., vezi Mlaje.
Strigoaie (Bucovina), Veratrum album
L., si Veratrum nigrum L., vezi Stirigoaie.
Strugural (Bucovina, Lucina, jud. Cam-

pulung), Hieracium aurantiacum L.

vezi Rusulita.
Strugura0-ro0 (Trans. Rodna-veche),
Ribes rubrum L., vezi Coacz.
Struguret (Bucovina, Campulung), Galinsoga parviflora Cav., vezi Busuioceasd.

Strugurei, Ribes rubrum L., vezi Coacdza.

Strugurei-roii, Ribes rubrum L., vezi

CoacAzd.

Strugurel (Bucovina, Lucina jud. Cam-

pulung), Saxifraga adscendens L.,

vezi Ochii-sorecelului.

Struguri, Poamd (Mold.). [fr. Raisin;

www.digibuc.ro

294

ZACEI. C. PANTU

g. Traube,Wein-TragbaFruc-

tele comestibile de Vitis vinifera L.,

vezi Vita-de-vie.
Struguri-negri, Coacaz-negrur Smorodin (Bucovina). [fr. Cassis, Groseillier-noir ; g. A hlb e e'r e, Gich tarbeer e]. Ribes . nigrum L.
bust, fat% spini, din fam. Sqxifragaceae ; frunzele ascutite cu 3-5 lobi,
pe partea inferioar cu punctuatiuni
glanduloase i pupa pubescente ; florile verzii, pe dinlauntru rosietice,

dispuse in raceme axilare, pubes-

cente, atarna in jos, bracteele subulate, mai scurte decal pedunculele;

caliciul campanulat, cu 5 diviziuni,
este acoperit cu peri moi i glandulos-punctat ; corola cu 5 petale mici
unghiculate, stamine 5; fructele sunt
boabe (bacce) negre comestibile
au ca si frunzele un miros caracteristic. Creste prin padurile montane
si subalpine, uneori cultivat prin gradini. AprilieMaiu.Melif.
pu tructele acestor plante se prepard un

liqueur.

Struguri - spino0, Ribes Grossularia

L., vezi Agris.

Strugurii-ursului. [fr. Busserole; g.

Brentraube.1.
Arctostaphylos
Uva ursi Spreng., syn. Arbutus Uva ursi
L., Arbutus officinalis Wim. et Grab.
mic arbust, totdeauna verde, din

fam. Ericaceae, tulpina culcatd; frun-

zele coriacee, oblong-obovale, in-

tregi, persistente, glabre, lucitoare si

reticulat-nerviate; florile rozee, plecate in jos, dispuse cate 3-10 inteun
racem scurt, la OHM ramurilor, caliciul gamosepal cu 5 lobi mici, rotunziti, obtusi, corola gamopetald,

blonge,sau ovale, cele inferioare ingustafe in petiol, cele superioare sesile; florile albe,.dispuse In panicule,
cu ramurile superioare ingrmdite,
cele inferioare lungi; caliciul cu 5
sepale cu marginile ntre
i membranoase: ca i bracteele si de 2 sau
de 3. ori mai scurte decat pedunculele fructifere, corola cu 5 petale bifide, aproape egale cu sePalele, stamine 10, ovarul multiovulat, cu 5 stile,

devine la maturitate o capsuld dehiscentd prin 10 dinti egali. Creste pe

camp, prin locuri cultivate, pasuni
fanete umede. MaiuSeptembrie.
Cerastium glomeratum Thuill. O.

micA planta erbacee, de un verde

deschis sau aproape galbin-verzuie;

frunzele aproape rotund-ovale, rar
oblonge, cele inferioare ingustate in
petiol; florile albe, ingrmdite in
glomerule; bracteele i sepalele paroase, pedunculele fructelor si petalel cam de lungimea caliciului, sau
putin mai lungi, uneori lipsesc petalele. Creste prin locuri .umede i nisipoase, pe langd paraie i prin pdduri, pe campuri si pe langa drumuri_

AprilieAugust.

Strutu-mirelui (Bucovina, Cmpulung),

Erigeron canadensis L., vezi Bdtranis-

Strutwor (Bucovina, Cmpulung, Rarau), Lycopodium Selago L., veziBradisor.

Strutupri sau Motocei

(Bucovina
Campulung, Rardu), [fr. Slaginelle
spinuleuse; g. W imp er -S e lag in elle.].
Selaginella selaginoides
Link., syn. Selaginella spinutosa A. Br.

21.. mica plant erbacee din fam. Se-

laginellaceae, tulpina taratoare (re-

globuloasd, cu 5 lobi rasfrnti In afard,

penta) filiform, scurtd, formeazd cu

drupa mica globuloasd, rosie cu 5

samburi, fiecare sambure cu Cate o
smanl. Creste prin paduri de brad,
prin tufisuri i pe stancarii in regiunea alpind. AprilieMaiu.

frunzele dispuse In spirald, de aceias;

conformatiune, patule, lat-oval lanceolate, acuminate, pe margine indeprtat-ciliat-dentate; sporangii asezati in
spice solitare, terminale, gros-cilindrice; bracteele multiseriale, mai pa-

stamine 10; fructul carnos este o

Fructele comestibile; frunzele Folia Uvae"

ursi sunt intrebtantate In medicind ca astringente.

Strugurul-lupului, Paris quadrifolia L.,

vezi Dalac.
Struna- cocoqului. [fr. Craiste - com-

mun; g. Gemeines-Hornkraut].

Cerastium triviale Link. O. i O.

sau 21.. mica plant erbacee din fam.
Caryoplzyllaceae, tuipina .intins pe
pamant

ascendenta; frunzele o-

ramificatiile sale mici cespite lase

i aproape de 2 ori mai mari

deck frunzele tulpinei: macrosporil

lide

alb-gaibui sau glbui, foarte dens si

scurt obtuz-verucosi; microsporii galbini ca pucioasa (sUlfurii), lax si destul de lung-obtuz-spiriosi. Pe stanci
si in pasunile pietroase, acoperite Cil
muschiu de pe coastele muntilor, dirt
regiunea alpind si subalpind. Iulie
August.

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

Studelite, Leontopodium alpinum Cass.,

vezi Albumeald.
.

Studeniti (Bucovina, Prtestii-de-sus),

Nsiparitd (Trans.)., [fr. Sabline-Afeuilles-de-Serpolet; g. Quend el-

blattriges-Sandkraut].

Are-

naria serpyllifolia 0. sau Q. mica

plant erbacee din fam. Caryophyllaceae, tulpina foarte ramificatd, ascendent ; frunzele ovate, acuminate,

sesile; florile albe, solitare la subtioara frunzelor (axilare) si la dichotomia ramurilor, caliciul cu 5 sepale
lanceolate, acuminate, cu 3 nervure,

mai lungi deck corola cu 5 petale

albe, ovale, spre bazd ingustate, sta-

mine 10; ovarul cu 3 stile, devine

la maturitate o capsuld. dehiscentd.

prin 6 valve. Creste prin locuri aride,

nisipoase i, pietroase, pe cmpuri
prin livezi, prin gradini i pe langd

drumuri. MaiuAugust.

Studenit. (Bucovina, Cmpulung), Che-

nopodium Botrys L., vezi Tamdit.

Studenita (Bucovina, Campulung, Rardu). [fr. Gnavelle ; g. Ha ck ige rK n u e I].
Scleranthus uncinatus

Schur. e. mica plantd erbacee din

Caryophyllaceae, tulpina de
5-10 cm. de lungd, prostratd, (intinsa
fam.

pe pmkit); frunzele lineare subulate ; florile verzui, reunite in fasci-

cule dense, corimbifere, la varful titIcaliciul cu tubul usor-ingustat

la vArf, iar cele 5 lacinii (sepate)
ale caliciului verzi, ingust-membra-

noase pe margine si ingust-lanceo-

late, la vArf intrors-curbat-uncinate,

staminele de 3-4 ori mai scurte

deck laciniile caliciului si mimai 2-5

stamine sunt fertile. Creste prin locurile pietroase, pe Ingd torente si in
psunile stancoase din regiunea mon-

tand si subalpina. lulieSeptembrie.

Stuf, Pliragmites communis Trin., vezi
Stuh.

Stuh, Calamagivstis Epigeios Roth.,

vezi Trestie-de-cdmpuri.
Stuh, Stuf, Stuh-de-baltd, Trestie, Tres-

tie-de-baltd. [fr. Roseau, Jonc--ba-

lais;g. Schilf, Rohr]. Plzragmi-

tes communis Trin., syn. Arundo Phrag-

mites L. .21.. mare plantd ierboasa din

fam. Gramineae, tulpina rigidd, erect
robust; frunzele verzi-albstrii

(glaucescente), lanceolate si lung-acuminate, pe margini aspre (scabre);

florile violacee sau abui, dispuse

Ole 4-5 in spicule, floarea inferioard masculd, celelalte ermafrodite,

295

inconjurate la bazd de peri lungi,

cam de lungimea florilor ; . glumele
-inegale, carenate, mai scurte deck
florile ; glumela inferioara subulatd,

intreaga ; spiculele grupate intr'o mare

panicula intinsd i terminala. Creste

prin mlatini, prin ape stagnante sau

lin curgdtoare, pe malurile lacurilor
si raurilor, formnd adesea stuhdrii
intinse. AugustSeptembrie.
Aceast plantit este intrebuintata spre a
face maturi i pentru acoperitut caselor,

taiata de tAnitra poate servi ca nutret pentru

vite.

Stull-de-halt& Phragmites communis

Trin., vezi Stuh.
Stuh-de-cmp, Calamagrostis Epigeios
Roth., vezi Trestie-de-cmpuri.
Stupinit, larba-cdsunturii (Trans.),
Poroinic - alb (Munt.).

[fr. Platanthke--deux-feuilles; g. Kuckuck s-

blume, Stendelwurz]. Platan-

thera bifolia Rich. 4. planta erba-

cee din fam. Orclzidaceae, tuberculi

intregi, ovoid-oblongi ; tulpina angu-

loas cu 2 frunze opuse, obovale ;

florile albe, odorante ; periantul cu

diviziuni laterale externe intinse, cea

mediand erecta, labelul linear-alungit, nedivizat, pintenul filiform, a-

proape de 2 ori mai lung deck ovarul, anterele cu loculele apropiate

paralele.
Platanthera chlorantha
Cust. syn. Plutanthera montana RChb.

4. diferd de specia precedentd numai prin florile mai mari, prin pintenul filiform, spre vArf umflat,
prin anterele cu loculele apropiate
in partea superioard, divergente in

partea inferioard. Ambele specii cresc

prin pdduri i poieni. Maiu lunie.
Stupit-cfipresc (Masivul Bucegilor Haret). Cardanzine rivularis Schur. 4.

mica plantd erbacee, radicant, glabra din fam. Cruciferae, tulpina fin
striata cu frunzele penate, putin carnoase, mici, foliolele foilor radicale
petiolate, subrotunde ori cordiforme,
de tot intregi sau anguloase, foliola
terminald mai lungpetiolat, cordatreniformd, foliolele foilor tulpinale .
oval-lineare, cam ascutite ; florile roracemos-corimboase sati
ingrmdite in capitule erecte, petalele

de 2 ori mai fungi deck sepalele, de

coloare purpurie sau violacee ; caliciul cu sepalele ovale, foarte lat, albmarginate, la varf obtuze ; staminele
cu anterele violacee (nu galbine) ;
fractele silicve tetragonal-lineare, e-

www.digibuc.ro

296

ZACH. C. PANTU

recte, mai lungi decdt pedicelii, spre

varf i spre baz ingustate. Creste
pe langd isvoarele i praiele din
regiunea montand i subalpind. lunie
lulie.

Stupitul-cucului, Limba-serpelui (Bucovina), Pastele-calului, Scuipatulcucului, Spumeald. [fr. Cresson-des-

prs;g. Wiesen-Schaumkraut].

Cardamine pratensis L. 21-. plantd

erbacee din fam. Cruciferae cu tul-

pina fistuloasd, cilindrica, putin striata;

frunzele bazilare petiolate, dispuse in

rozetd, penatisecate cu foliolele. aproape orbiculare sau obovale, obscur sinuat-anguloase, cu foliola terminala mai mare, foliolele frunzelor
caulinare sunt lineare sau oblonge
Intregi; florile dispuse in raceme
terminale, sunt rozee sau liliachii, uneori insd i albe, corola cu 4 petale

obovale, de 2 ori mai fungi decat

staminele cu anterele galbine si de
3 ori mai lungi decdt caliciul cu 4
sepale ; fructul silicvd lineard, cu

valvele plane. Creste prin fnete i

poieni umede. Aprilie Maiu Melif.
Cardamine amara L. 21-.[ir. Cresson-

amer; g. Bitteres-Schaumkra-

u t ], se deosebeste de specia precedent mai cu samd prin tulpina cu

mduvd si are 5 muchi, foile bazilare
nu formeazd rozetd ; foliolele toate
late, obovale, angulos-dintate ; flori
albe, rar rozee, mari, staminele cu

anterele violacee. Creste pe langd

isvoare, santuri, locuri umede In pddurile umbroase, cu deosebire la

munte. AprilieMaiu.
Sudoare (Bdnat), Pulmonaria officinalis L., vezi Cuscrisor.
Sudoarea- calului (Mold. si Trans.),
Ononis hircina Jacq. i Ononis spinosa L., vezi Osu-iepurelui.
Sudoarea-capului, Ononis hircina Jacq.
Ononis spinosa L., vezi Osu-iepurelui.

Sudoarea-lapteltd, Petasites officinalis Moench., vezi Captalan.

Sufletele (Banat), Anemone Pulsatilla
L., vezi Deditei.
Sufletele (Trans.), Convallaria majalis
L., vezi Lcrmioare.
Sufulf (Trans.), Melilotus officinalis
Desr., vezi Sulfind.
Sufulf-vnit (Trans.-111isud), Trigo-

nella coerulea Seringe., veziSulcind-albastr.

Sufulg, Melilotus officinalis Desr., vezi

Sulfind.

Sugrel, [fr. Germandre-des-montag-

nes; g. Berggamander.]. eu-

crium montanum L. 21.. plant& subfrutescentd din fam. Labiatae, tulpina

culcatd la pamnt, ramificatd i cenusiu pubescentd; frunzele linear-lanceolate, intregi, rar dintate la varf,

pe fata inferioard cenusiu-pdsloase

(tomentoase) i uneori cu marginele

rsucite ; florile albe-galbui, dispuse

in verticile Ingrmdite la vdrful tutpinei si al ramurilor, caliciul tubulos-campanulat cu 5 dinti lanceolati,

acuminati i aproape egali, corola cu
tubul scurt, fr inele de peri In Iduntru, buza superioard bipartitd, cu

lobii aruncati 'lateral spre buza in-

ferioard, stamine 4 ; fructeie nucule

reticulate. Creste prin locurile stncoase i petroase din muntii calcarosi.
IunieAu gust. Melif.
Sugtoare [fr. Sucepin ; g. Ohnblat t,

Fichtenspargel]. Monotropa

Hypopitys L. 21. mica plantd cdrnoas,

putin mirositoare, din

fam. Pirolaceae, tulpina erectd, sim-

pia, are in loc de frunze verzi numerosi solzi (squame) glbui ; florile
dispuse la vrful tulpinei

Intr'un racem multiflor, la Inceput

plecat in jos, mai pe urind erect ;
florile ermafrodite, caliciul cu 4-5
sepale, corola cu 4-5 petale cdrnoase, la bazd cu un pinten scurt, stainine 8-10, cu anterele uniloculare ;
fructul capsuld cu seminte aripate.
Se cunosc 2 varietati : var. glabra
Roth. planta intreaga glabra si var.
hirsuta Roth. planta intreagd acoperitd cu peri moi i scurti. Aceast
plantd curioas creste printre frunzele putrede, in pddurile umbroase
din regiunea montand i subalpind.

lulieAugust.

Sugel (Trans.), Pizda-tigncei, Tiganc

Urzia-moartd. [fr. Or-

tie-rouge; g. Purpurrot e-T a u bness e

Lamium purpureum L.

O. mica plantd erbacee cu miros neplcut din fam. Labiatae, tulpina patrunghiulard, pe o mare intindere
fr frunze, este aproape .glabrd;
frunzele opuse, petiolate, oval-cordiforme, neegal crenat-serrate ; florile
purpurii, rozee, rar albe, dispuse In
verticile multiflore, axilare ; tubul corolei putin curbat, sub curbturd mai
ingust i inluntru cu un inel de peri,

gatul de ambele margini cu cdte 2

denticuli, neegali, cel superior subulat,

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

stamine 4 cu anterele proase (Mrboase). Creste prin locuri cultivate

inculte, grdini, pe lngd garduri
drumuri. MartieSeptembrie.
Sugel - alb (Trans. Brasov.), Urzicdalbd, Urzicd - creat (Bucovina), Urzicd-moart [fr. Ortie - blanche ; g.

Weisse-Taubnessel].Lamium
album L. 4. plant erbacee din fam.
Labiatae, tulpina patrunghiulard, cul-

cat la bazd i apoi ridicatd, mai

mult sau mai putin pubescent; frunzele petiolate, oval-cordiforme, acuminate, neegal-crenat-serrate ; florile
albe, tubul corolei ventricos, curbat,

sub curbdturd mai Ingust si pe din

luntru cu un inel de peri oblic, mar-

ginea gqului cu 3 mici dintisori

pe fiecare parte cu un dinte mai mare

subulat, 4 stamine cu anterele pdroase

(brboase). Creste prin pduri, tufisuri, livezi, pe lngd garduri i drumuri. AprilieAugust. Melif.
Sugel-galben (Trans.-Brasov.), Glbinita. [fr. Ortie - jaune ; g. G o 1 dnessel].Galeobdolonluteum Huds.,
syn. Gateopsis Galeobdoton L. 21- planta

erbacee din fam. Labiatae, tuipina

culcat la bazd, apoi ridicatd, cu stoloni repenti ; frunzele cordiform-ovale, petiolate ; florile galbine-aurii,
dispuse eke 6 In verticile axilare ;
caliciul cu 5 dinti, corola bilabiatd,
buza superioard In form de cased,
cea inferioara 3 lobatd, cu striatiuni
brunii, lobii lanceolati, cam egali ;
anterele neproase. (glabre). Creste
prin pduri umbroase i tufisuri umede.

AprilieIunie.
Sulcink Melilotus albus Desr., vezi

Sulfind-albd si Melilotus officinalis

Desr., vezi Sulfin,
Sulcinfi-albfi, Melilotus albus Desr.,

vezi Sulfind-albd.
Sulcina-albastri, Molotru-albastru, Semelchita (Bdnat), Suftilg-vnt (Trans.-

Nseud). [fr. Baume-du-Prou, Mli-

lot-bleu; g. Blauer-Honigklee.].

Trigonella coerulea Seringe., syn.

Melilotus coeruleus Desr. O. plant er-

bacee, cu miros penetrant, din fam.

Leguminosae, tulpina erecta ; frunzele
alterne, trifoliolate, lnsotite de stipuli
oval-subulati i dintati, foliolele oblong-lanceolate, denticulate (acut-ser-

rate); florile albastre, erecte, dispuse

In raceme indesuite, aripile mai lungi

deck carena, Insd mai scurte deck

stindardul; fructele legume oblong-ovale, cu striatiuni longitudinale, ter-

297

minate printr'un cioc (rostru) drept.

Creste prin locuri arenacee cultivate
inculte. Maiulunie. Melif.
Suleina-albastrd este o excelenta plant&
melifera, din care cauza este mult frecventata de albine.

Sulfink .Me/llotus albus Desr., vezi

Sulfind-albd si Trigonella Besseriana
Seringe., vezi Molotru.

Sulfink larbd-de-piatr (Trans.), Molotru, Molotru-galben, Sufulf (Trans.),

Sufulg, Sulcind, Trifoi-mare (Trans.).
[fr. Mlilot-jaune ; Geb rduchli-

cher-Steinklee, Honigklee].

Melilotus officinalis Desr. O.

planta erbacee din fam. Legumino-

sae, tulpina glabrd, ascendenta ; frun-

zele trifoliolate, cu foliolele serrate,

obtuse, la frunzele inferioare obovale,

la cele superioare lanceolate, stipulii

subulat-setacei de tot Intregi ; florae

galbine, odorante, dispuse in raceme
laxe alungite, aripile egal de lungi cu
stindardul, mai lungi dect carena ;
fructele legume glabre, ovale, obtuse,
mucronate, transversal rugos-plicate,
putin reticulate. Creste prin livezi,
locuri cu iarbd, pe cmpuri, pe marginea drumurilor, printre sdmndturi,
fanete i locurile cultivate. lunielulie. Melif.

Ramurile florifere sunt lntrebuintate In

noscute sub numirea de ,fferba
medicina ca emoliente si carminative, cu-

Florile de Sulfind se pun printre rufe pentru a le parfuma.

Molotru, Molotru-alb, Sulcind, Sulcind-alb, Sulfind. [fr. Melilot-blanc; g. Weisser-Stein-

kle

Melitotus albus Desr. 0.

planta erbacee din fam. Leguminosae,

tulpina glabrd, erect ; frunzele trifoliolate, insotite de stipuli subulat-setacei, de tot Intregi, foliolele serrate,
obtuse, la frunzele inferioare obovale,
la cele superioare oblong-lanceolate ;

florile albe, odorante, sunt dispuse

in raceme laxe, la urmd alungite, aripile egal de lungi cu carena, mai
scurte Ins decAt stindardul ; fructele
legume glabre, ovale, obtuse, mucronate i reticulat rugoase. Creste pe

marginea drumurilor, pe locuri necultivate, prin livezi, pe cmpuri. Iu-

nielulie. Melif.

Ramurile florifere se pun printre rufe spre

a le parfuma.

Suliman, Gubganas (Bucovina), VineVa. [fr. Bugle-de-Genve ; g. G e nfer-Gtinsel]. Ajuga genevensis

www.digibuc.ro

298

zAcH. C. PANTU

L. 21, planta erbacee, lnos-paroasa,

fr stoloni, din fam. Labiatae, tulpina
patrunghiular, erectd ; frunzele inf erioare oblong-eliptice, lungpetiolate,

adesea distruse inainte de inflorire,

bracteele inferioare trilobate, dentate, sau de tot intregi, cele superi-

nicule neregulate; fructele achene

evident-rostrate; involucrul alb-pubescent, cu peri simpli i glanduliferi.

Creste prin locuri aride, coline pietroase, pe langd drumuri, pe marginea campurilor i pddurilor. lunie
August.

oare mai scurte sau abia de lungimea

verticilelor ; florile albastre rar rozee

Sunatoare, Dorycnium herbaceum

multiflore, apropiate intr'un spic terminal ; caliciul campanulat, cu 5 dinti

aproape egali, corola cu buza superioard foarte seurta, emarginata, cea
inferioard trilobata, cu lobul median
mai mare, emarginat sau bifid ; stamine 4. Creste prin livezi, gradini,
parcuri, crnguri, fnete i pasuni ni-

rat= L., vezi Pojarnit.

Suattoare (Bucovina), Rhinanthus alpima Bmgt., Rh. major Ehrh. i Rh_
minor Ehrh., vezi Clocotici.
Suparitk Sedum acre L., vezi larbd-

sau albe, sunt dispuse in verticile

sipoase. MaiuIunie..

Trapa natans L., vezi Cornaci.

Sulitica, Fdlcata, Sulitioard, Sungoare,
Trifoiul - caprelor. [g. Bar t k le e,
Backenklee]. Dorycnium herbaceum Vill. 2j. plantd erbacee subfrutescenta din fam. Leguminosae,
tulpinile erecte, numeroase, iinpreund
cu frunzele pe fata inferioard
cu pedunculii florilor, acoperite cu
peri scurti ; frunzele sesile, trifoliolate, insotite de stipuli, asemenea cu
foliolele, din care cauzd frunzele se
par digitate cu 5 foliole, foliolele oblong-cuneate ; florile albe, dispuse
in capitule lungpedunculate, pand la
20 flori ; stindartul oblong-cuneat,
obtus la bazd, rozeu, carena la vrf
neagrd-violacee ; fructul leguind mica,

aproape globuloas sau elipsoid, de

ordinar cu o singura samnta. Creste
prin livezi, poieni, tufisuri, rupturi de
coaste, locurile aride i arenacee ale

rdpelor. lunieIulie.

Sulitioara, Dorycnium herbaceum

vezi

Suitanele, Tropaeolum majus L., vezi

Condurul-Doamnei.

Sunkoare [g. Stinkende-Grundfeste, Schnabelpipau]. Cre-

pis foetida L., syn. Barkhausia foetida

DC. O. plantA erbacee, cu miros

neplacut, din fam. Compositae, tulpina, acoperitd cu peri moi, este ramificata i frunzoasd; frunzele acoperite cu peri moi sunt runcinat-penatifide, cele superioare lanceolate,
la bazd adnc incise, cele inferioare
dispuse in rozetd, sunt ingustate in
petiol ; florile galbine, dispuse in capitule multiflore, pendente (nutante)
inainte de inflorire, i grupate in pa-

vezi

Sunatoare (Trans.), Hyoscyamus niger

L., vezi Msalarita.
Sunatoare (Munt.), Hypericum perfo-

de-soaldin.
Surguci, Ciocanas (Trans.), Ciocucioarei i Ciocu- pasdrii (Trans.),
Flori-doinnesti, N emtisori-de-grauina,
Papucei i Tita-caprii (Trans.), Toporasi (Trans.) [fr. Pied-d'alouettedes-jardins, Dauphinelle-des-jardins

g.Garten-Rittersporn]. Del-

phinium Ajacis L. O. planta erbacee

din fam. Ranunculaceae, tulpina erec-

ta fistuloasa, mai adesea simpl sou

putin ramificata la vrf ; frunzele alterne, cele inferioare petiolate, cele
superioare sesile, toate profund-divizate in numeioase segmente lineare ;
florile de un frumos aibastru, uneori
rozee, albe sau pestrite, sunt numeroase si dispuse in raceme, pedun-

culele mai scurte dect bracteele ;

florile neregulate, cu cu pinten egal

de lung sau putin mai scurt deck

floarea; caliciul cu sepalele petaloide.

colorate, corola trilobatd, cu lobul

median de aceias lungime cu lobii
laterali, avnd la bazd un desemn

mai mult sau mai putin evident; fructele capsule solitare, acoperite cu peri

moi. Originara din Orient, la noi se

cultivd adesea ca planta ornamentald
pentru florile sale frumoase, uneori
slbatdcita pe langd locuinte. lunie
August. Melif.

Susai, Lactuca sagittata W. et

Kit.,

vezi Tlhdrea.
Susai, Iarba-iepuril'or, Susan, Tlhdrea
[fr. Laiteron ; g.

bansediste 1,

Saudistel]. Sonchus arvensis L.

4. planta erbacee din fam. Compositae, rizom repent-, tulpina simpla,

la vrf corhnbos-ramificatd ; frunzele

lanceolate runcinate, cele caulinare

la bud cordiforme, amplexicaule,

cele supreme intregi ; florile galbine,

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

dispuse in capitule la varful tulpinei

rainurilor, involucrul, impreund cu
pedunculul glandulos-paros, glandulele galbine ; fructele achene striate
transversal. Creste prin samanaturi,
pe marginea cmpurilor, prin vii
tufisuri.

lunie

August.

Sonchus

asper Vill. O. tulpina ramificata,

erect, ramurile umbelat-corimboase;
frunzele oval - oblonge, Intregi sau

runcinat - penatifide, cele caulinare

auriculat-cordate, auriculele rotunzite;
florile galbine dispuse in capitule,
involucrul galbin ; fructele achene
netede. Creste prin locuri cultivate,

daramaturi, vii, paduri. lunieAugust.

Sonchus oleraceus L. 0. tulpina

ramificat, ramurile umbelat corimboase, frunzele glabre i netede sunt

oblonge, runcinat-penatifide ori intregi, cele caulinare la baza auriculatcordiforme, auriculele acuminate; flo-

rile galbine, dispuse in capitule, insotite de un involucru glabru sau cu

cati-va peri glandulosi; fructele achene transversal-ruguloase. Creste prin

locuri cultivate, vii, gradini, drmturi. lunieAugust. Sonclzus palus-

tris L. 21.. tulpina simpl, la \Tali

corimboasa ; frunzele runcinat-pena-

tifide, laciniile toate lanceolate, acuminate, cele caulinare la bazd sagitate, cele superioare intregi ;
galbine, dispuse in capitule, involucrul i pedunculii glandulos-pdrosi,
cu perii negrii, fructele achene transversal rugulos - striate. Creste prin
fanete mldstinoase, pe malurile raurilor i praielor. lulieAugust.

,usai - de - pdure (Tra ns.), Lactuca

muralis Fresen., vezi Susai-pduret.
Susai-pkduret, Crestatea, Foaia-hotului (Sinaia), Susai-de-padure (Trans.),
Susai-slbatic, Talharea (Trans.), [fr.

Laitue-des-murs ; g. Mauer-L a tt c h.].Lactuca muralis Fresen., syn.

planta
erbacee, glabra din fam. Compositae,
tulpina fistuloasa ; frunzele petiolate,
lirat-penatifide, cu lobii ovali, anguPrenanthes muralis L. O. sau

lati, dentati, lobul terminal foarte

mare ; florile galbine, dispuse ate 5

in mici capitule numeroose, formand

o panicula laxd terminal ; fructele
achene brune cu un doe alb, prevdzut la varf cu (papus) o egret de
peri uniseriati. Creste prin paduri uniS

broase. lulieAugust.
Susai-slbatic, Lactuca muralis Fresen., vezi Susai pduret.

299

Susan seniintele oleaginoas comestibile de Sesainum indicum L., syn.

Sesamum orientate L. 0. [fr. Sesame ;
g. Sesa m]. planta erbacee din fam.
Pedaliaceae, tulpina dela 30-60 cm.
inaltime ; frunzele acoperite eu peri
moi stint oblonge sau ovale, cele superioare adesea ingust-oblonge
aproape intregi, cele mediane ovate
i dintate (serrat-dintate), cele inferioare adesea trilobate ; florile solitare, axilare, intoarse numai intr'o
directiune sunt plecate in jos, deschis-purpurii, paroase pe din dud
caliciul cu 5 diviziuni, corola campanulata, aproape bilabiata, buza superioara emarginat, cea inferioard
trilobatd pe din launtru albd si cu puncte
negrii purpurii ; fructele capsule oblon-

ge sau ovoide, cu numeroase seminte

oleaginoase. Aceasta plantd, originara

din India estica, se cultiv in Egipt, Tur-

cia asiaticd si in Persia, pentru semintele comestibile. lulie--Septembrie.

Din seminte se extrage oleul de Sesam,

de Sesamum indicum se prepara 7 alzdnul,
care se intrebuinteaza la fabricatiunea
Susanut se pune pe covrigi.
comestibit ca i unt-de-lemnul, Cu semintele

Susan, Sonchus arvensis L., Sonchus

asper Vili., Sonchus oleraceus L. si
Sonchus palustris L., vezi Susai.
Suvar - de - munte, Fan, Fan-de-livezi,
Firuta. [fr. Paturin, Paturin-comun ;

g. Gemeines-Rispengras].

Poa trivialis L. 21, plant ierboas,

cespitoas, din fam. Granzineae, tulpina (paiul) erect sau ascendenta si
impreun cu vagina, putin comprimatd, aspr ; frunzele plane, verzi,
linear-inguste, frunza cea mai superioard, adesea mai scurta decat vagina sa, ligula oblonga, ascutita ; spiculele mici, lat-ovale, cu 3-4 flori,
verzi, adesea bruniu sau violet-nuantate, spiculele reunite in panicule

piramidale, difuse, cu ramurile aspre ;.

glumela inferioard oblong-lanceolat

ascutita, la bazd dens-pdroasd, cu 5

nervure proeminente, cele marginale
dorsale acoperite cu peri scurti,.
argintiu lucitori. Aceast plant de
nutret creste prin fnete i. locuri umede. Maiu--Iulie.

perile-de-opinci-a-Domnului-Hristos,

(Bucovina, Breaza, jud. Campulung),.

Triglochin palustre L., vezi Broscarita.

Svepicei-imprte0 (Bucovina, Po-

jorta, jud. Campulung), Gentiana

www.digibuc.ro

.300

ZACH. C. PANTU

carpatica Wettst., vezi Limba-cucului,

Tabac, Nicotiana Tabacum L., vezi

Tutun.

Tabae-tietnesc, Nicotiana rustica L.,

vezi Tutun-turcesc.

Tabac-turcese, Nicotiana rustica L.,

vezi Tutun-turcesc.
Tacinul (Banat), Symphyttkm officinale
L., vezi Tdtdneasd.
Ticiune, TAciune gol (Trans.). [fr. Char-

bon; g. Flugbrand,'Russbrand,

Staubr an d]. Boald a cerealelor cauzatd de mai multe specii de ciuperci

parasite din genul Ustilago, fam. Ustilaginaceae. Myceliul acestor specii
de ciuperci, format dintr'o masd de
filamente IncAlcite, este localisat in
.tesutul frunzelor si mai cu samd pe
flori. Pe anumite ramuri ale myceliului se produc spori durabili, cari get-

Svisdoage (Basarabia, Ismail), Tagetes erecta L., vezi VAsdoage.

Charbon;

[fr.

g. Beulenbrand,

Maisb ran d]. O boald a porumbu-

lui cauzatd de ciuperca parasita Ustilago Maydis Corda. din fam. Ustilaginaceae, myceliul format dintr'o masd

de filamente este localisat pe tulpini

si In spicul (stiuletii) de Porumb,
unde produce umfldturi mari, diforme,

uneori de mdrimea pumnului. CAnd

sporii au ajuns la maturitate, epi-

derma partei atacate, se rupe din

cauza presiunei sporilor, cari ies

se rdspAndesc sub forma unui praf
negru. Sporii rotunzii, cu un InvAlis
granulos, de coloare brun-inchisd,

germinnd dau nastere unul promyceliu(basida),

care divizat transversal

da nastere sporidiilor laterale (basidiospori), cari la rndul lor, germinnd

ei dau nastere unui filament, care

minnd dau un promycel (basida) divi-

patrunde In plantula Porumbului, in mo-

meazd sporidii (basidio-sporil) laterale.

tArziu, pe timpul cnd se prdseste.

zat transversal, iar pe acesta se for-

mentul germinatiunei sale sau si mai

Sporii globulosi sunt de o coloare

brun Inchisd, iar In masd au aspec-

Sporii de Ustilago Maydis Isi pdstreazd

tul unui praf negru, care seamnd co

praful de cdrbune. Speciile de ciuperci parasite, cari produc boala numit Tdciune sunt : Ustilago Avenae

Jens. pe Ovas ; Ustilago Hordei Kell.

.et Sw. i Ustilago nuda Kell. et Sw.
pe Orz ; iar Ustilago Tritici Jens. pe*
GrAu. Toate aceste specii de ciuperci

parasite erau altddatd reunite inteo

singurd specie numitd Ustilago segetum

Ditm. Tdciunele este o boald foarte

periculoasd pentru grne, cdci atacd
spicul care este cu totui distrus, devenind negricios ; iar cnd sporii au
.ajuns la maturitate, din cauza presiunei lor, epiderma pdrtilor atacate se

rupe, i pusi in libertate sunt imprsti-

ati de vnt, asezndu-se pe grnele

din vecindtate, unde avnd conditiuni

i umezeald), ger-

favorabile (cAldurd

mineazd si se desvoltd infectand in

chipul acesta i cerealele din lanurile

facultatea germinativA mai multi ani,

ei sunt ucisi insd de solutiunea de

de Sulfat de cupru. De aceea se re-

comandd ca mijloc preventiv, sd se

lase grduntele de Porumb inainte de a
se sAmAna mai multe ore Inteo solutiune de Sulfat de cupru. (5 la 1000).

raciune-de-cueuruz (Trans.), boald a

Porumbului cauzat de ciuperca parasitA

Ustilago Maydis Corda., vezi

TAciune.

TAciune-gol (Trans.), boald a cerea-

lelor, cauzatd de ciupercile parasite :

Ustilago Avenae Jens., Ustilago Hordei Kell. et Sw., Ustilago nuda Kell.
et Sw. i Ustilago Tritici Jens., vezi
TAciune.

Viclune-invlit (Trans.), boald a cerealelor cauzatd de ciuperca Tilletia

Tritici Wint., vezi Mdlurd.

Tficiune-plin (Trans.), boald a cerea-

lelor cauzatd de ciuperca 7 illetia

Tritici Wint. vezi

vecine. Aceastd boald a grnelor se

poate preveni arzndu-se plantele atacate i punnd grduntele inainte de
a se sdnidna 1ntr'o solutiune de Sulfat de cupru i Carbonat de calce ca
pentru celelalte parasite criptoga-

produCtul vegetal comestibil,

preparat din semintele de Sesamum
indicum L., vezi Susan.
Tileturi (Bucovina), Gentiana asclepiadea L., vezi Lumndrica-pdmn-

Ticiune, TAciune de cucuruz (Trans.)

Fresen, vezi Susai-paduret i Prenan-

mice.

tului.

Tiiihtirea (Trans.), Lactuca muralis

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE .POPORUL ROMAN

thes purpurea L., vezi Salata-iepu-

relui.
Titlhfirea (Trans.), Crestatea, Susai. [fr.
.

Laitue ; g. L attic h].

gittata W. et Kit., syn.

Lactuca sa-

Lactuca Chatxti

Vill. 6. plantA erbacee din fam. Compositae, tulpina fistuloasd; frunzele

pe partea inferioard netede, .cele bazilare ingustate in petiol, sinuat-dentate ; cele caulinare sagitate, intregi

301

tele mici silicule, aproape reniforme,

comprimate, stirbate (emarginate) la
vArf i la bazd, reticulat-sgrdbuntoase,

cu striatiuni radiante pe margine,

prevAzute la vArf cu un stil In form

de piramidd, silicula are 2 loje fie-

care cu Cate o sdmAntd. Creste prin

locuri ruderale
muri

i umede, pe drui prin curti. MaiAugust.

sau denticulate, cele inferioare o-

Aceasta planta cu proprietati diuretice

antiscorbutice, se mananca ca salata.

perioare oval-lanceolate si acuminate ;

Talpa-ursulul, Matruna (Banat). [fr.

blongi, spre bazd Ingustate, cele su-

florile galbine, adesea rosietice pe

din afard, sunt dispuse in capitule,
reunite Intrio paniculA corimboasd la
vArful tulpinei ; fructele achene, pe

ambele pdrti cu cate 5 striatiuni si

cu un cioc (rostru) negru pe jumd-

tate mai scurt dect achena. Creste

prin pAduri tufisuri. lulieAugust.
Tallfdrea, Sonchus arvensis, L., vezi
Susai.

Taipa-g4tei, Chenopodium hybridum

L., vezi Spanac-porcesc.

Cione, Coada leului,
Talpa
Creasta-cocosului (Trans.), Iarbd-flocoasd, Somnisor (Bucovina). [fr. Agripaume, Cardiaque ; g. Herzge sLeonurus Cardiaca L. 21-.
p a n n].

planta erbacee din fam. Labiatae,

tulpina robustd, erectd, ramificatd,

pubescentd sau aproape glabrA ; frunzele inferioare palmatilobate cu 5 lobi,
incis-dentate, cele superioare trilobate
cuneate la baza ; florile mici rozee,
dispuse in verticile multiflore, axilare,

indepartate unele de altele, caliciul

tubulos cu 5 dinti spinosi, corola cu

buza superioard putin concavd, erectd, cea inferioard trilobatd, lobul mij-

lociu mai mare si Intreg. Creste pe

marginea drumurilor, pe locuri necultivate, ddrAmAturi si gun oaie de
pe lAngd locuinte. lunieAugust. Me- lif.

Talpa-lupului, Chaiturus Marrubiastrum L., vezi Coada-mAtei.

Talpa-mittei, Antenaria dioica Gaertn.,
vezi Parpian.

Talpa-stncel (Trans.). [fr. Corne-decerf; g. F el dkr esse.].Coronopus

Ruellii All., syn. Senebiera Coronopus
Poir. G. micd plantd erbacee neplroasA (glabrd) din fam. Cruciferae,
tulpina culcatd, ramificatd ; frunzele
profund-penatifide, cu laciniile intregi
sau incise ; florile mici, albe, dispuse
In raceme scurte opuse frunzelor, pedunculele mai scurte decAt florile; fruc-

Acanthe; g. Bdrenklaue].Acanthus longifolius Host 4. frumoasd

plantd erbacee din fam. Acanthaceae,

tulpina erectA, cilindricA, netedA, glabrA, simpld i cu putine mici frunze
caulinare ; frunzele radicale mari, penatipartite, cu laciniile, nu tocmai

exact opuse, oblonge, sinuat-penatifide si dentate, lacinia terminald lanceolatd sau oblongd, toti lobii si din-

tii terminati printr'un spin scurt; florile mari, rozee, sesile, insotite de

bractee oblong-ovale, spinos-penatifid-lobate, sunt grupate Intr'un mare

si lung spic la vArful tuipinei, caliciul
cu sepale libere, neregulate, diforme,
sepalul anterior foarte mare, oblongspatulat i rotunzit, sepalele laterale
mutt mai mici, ovale asemenea bracteelor si slab proase pe margine,
corola tubuloasd unilabiatd, trifiddr
stamine 4 ; fructul o capsuld biloculard. Creste prin crAnguri si tufisuri,
rdrisuri de paduri i prin poieni ; cultivatd uneori ca plant-a ornamentald
pentru frunzele i florile mari si fru-

moase. lunieAugust.

Simeon Mangiuca in scrierea sa ; De in

semnatatea botanicei romanesti` spune CS

radacina acestei plante o poarta in brat'

sau in buzunare barbatii si femeile, dar mai

cu searna catanele (soldatii) cnd se duc la
batae, caci dims credinta poporului Matruna

purtata cu sine fereste i apara pe orn de

toate relele. Frunzele marl i spinoase ale
speciilor de Acanthus au servit ca model la
ornamentele antice.

Talpa-ursulul (Bucegi, numire comunicata de D-I. Mihai Haret). Heracleum palrnatum Baumg., syn. Herac-

leum transsilvanicum Schur. 4. mare

planta erbacee din fam. Umbelliferae

tulpina inaltd intinsA In toate pdrtile;

frunzele mari, pnd peste 50 cm. de
late, simple, duph circumferinta subcordat-rotunde, cu 5-9 lobi, pe partea inferioarA cu peri moi pubescente-

si mai palide, lobii frunzelor bitri-

www.digibuc.ro

302

ZACH. C. PANTU

fizi cu laciniile ascutite sau acuminate, neegal incis-serrate ; iar frunzele tulpinale superioare mai adesea
trilobate ; florile albe, radiante, ayezate in mari umbele, corola cu petalele albe uneori rozee ; fructele ovate de 9-10 mm. lungi si de 6 mm.
late, glabre sau imprastiat-pdroase,
uneori verucos-hispide (cu dungi grduntoase). Creste pe locurile umbroa-

se si umede, pe lngd izvoarele

pdraile din vdile dela munte pnd in

regiunea subalpina, comund. lulie

vezi Smeoaie, Viola hirta L., vezi

Viorea-nemirositoare si Viola odo-

rata L., vezi Toporasi.

Timiioar, Micsunea, Toporasi, Viorea. [fr. Violette ; g. V eilc he
Viola Jooi Janka 4. micd planta erbacee, de tot glabra, glaucd-pruinoasd,
frd tulpind i frd stoloni, din fam.

Violaceae, frunzele cordiforme, sau

triangular-cordiforme, obtuse, crenatserrate, foarte lungpetiolate ; florile

mari, placut mirositoare cu petale

Tlv, Lagenaria vulgaris Ser., vezi

rozee, ptate cu purpuriu, cele superioare egale si reverse, subrotundovale, scurt unghiculate, la varf crenelate, cele 2 laterale, la bazd glandulos-proase, cea inferioard trunchiat-crenelatd, pintenii obtusi, drepti

Tmttie [fr. Encens, Oliban ; g. W e i h-

apendiculii sepalelor obtusiuscule. 0-

August.

Talpa-ursalui, Heracleum sibiricum L.

i Heracleum Sphondylium L., vezi
Crucea-pmntului.
Tidvd.

rauch, Olibanum]. Gom-resina

de Boswellia Carteri Birdw. h. mic

arbore de 3-6. m. inltime din fam.
Burseraceae, frunzele alterne, imparipenate ; florile alburii, ermafrodi-

te, dispuse in raceme simple, axilare

fasciculate, caliciul gamosepal cu
5 dinti, corola cu 5 petale libere, stamine 10, ovarul trilocular, devine la
maturitate o drupd trigond. Acest arbore creste in tara Somalilor (Africa)
si in Arabia prin crepturile stancilor
din munti i prin pietrisurile dela
baza colinelor din vecintatea marii.
Prin incisiuni longitudinale fdcute in
scoarta acestui mic arbore se scurge
un lichid lptos, care in contact cu

aerul se solidifica, formnd bucti

mai mult sau mai putin globuloase,
de coloare glbuie, care constitue
productul vegetal, cunoscut sub nu-

mele de Trundle. Aceast resind mai

este produs si de urmtoarele specii :
Boswellia setrata Stackh. originard
din India si Bengal si Boswellia papyrifera Hochst. din Abissinia.
Taindia este o substantd resinoasd cu

miros pldcut $i aromatic, care se desvoltd

bine abia la temperatura, de 1000, cdnd se
inmoaie fdrd a se topi, la temperaturd mai
ridicatd se descompune i dd nastere la vaport aromatici, proprietate, care face ca sa
fie intrebuintat in ceremoniile religioase
ale bisericei noastre. Olibanul (Tdindia) din
causa proprietdtilor stimulante, tonice
stomachice a fost intrebuitatd $i In medicind.

sau curbati in sus, mai lungi decdt

varul glabru, devine la maturitate o

capsuld mare globuloasa, de tot g la-

brd, de 3 ori mai lungd deck callciul

persistent. Creste prin locurile

pietroase i calcare din munti. Apri-

lie Maiu.
Tmioarii-de-munte, Libanotis montana Crantz., vezi Smeoaie.

Tmioari-slbatiefi (Munt. Breasta

langd. Craiova, jud. Dolj.), Viola ar-

vensis Mum, vezi Trei-frati-pdtati.

Tmioare, Viola odorata L., Toporasi.

Tmloas (Mont.), varietate de Vitis
vinifera L., vezi
Tmit, Ajuga reptans L., vezi Vineritd.

Tmit, (Trans. Cnf. Borza). [fr. Ambroisie, Th-du-Mexique ; g J esu

ten-Tee, WohlriechenderGnsefuss, MexikanischesTheekraut]. Chenopodium am-

brosioides L. O. plantd erbacee cu un

puternic i plcut miros aromatic din

fam. Chenopodiaceae, tulpina erectd,

anguloasd, ramificatd ; foile scurt petiolate, oblong-lanceolate, indeprtatsinuat-dintate sau aproape intregi, pe
partea inferioar glanduloase; florile

verzui In glomerule, reunite inteun

racem terminal, aproape pnd la varf

foliat, periantul cu 5 diviziuni, acopere

fructul ; seminte foarte mici, lenticulare, lucitoare cu marginea obtuz.

Plant, originard din America de sud
(Mexico), mutt cultivata ca plantd me-

Tmloar (Trans. Geoagiu, jud. Hunedoara), Crysanthemum cinerariifolium (Trey.), Vis., vezi Floarea-

tdcita si pe la noi. lunieSeptembrie.

TamloarA, Libanotis montana All.,

tenkraut, Weichhaariger-

raiului.

dicinald ; Herba Chenopodir, azi slbd-

Pelinitd-greceascd, Studenita

(Bucovina). [fr. Botrys ; g. M o t-

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

Gansefuss], Chenopodium Bo-

trys L. 0.. plantd glandulos-pubescentd, viscoasd din fam. Chenopodia-

303

de rachis, mai pe 'Irma intinse, spicule uniflore fr glume, floarea ermafrodit cu 3 stamine, ovarul cu 1

reae, frunzele oblonge, aproape penatifid - sinuate, obtus-dentate, cele

superioare bracteiforme lanceolate,
de tot intregi; florile verzii-gdlbui,
ermafrodite, dispuse in glomerule,
formand raceme alungite, numai la
baz foliate; periantul erbaceu cu 5

Tipo4ica [fr. Tordyle-leve. ; g. Z ir m e t ]. Tordylium maximum L. 0 .

devine la maturitate un fruct depri-

fam. Umbelliferae, tulpina sulcatd, a-

diviziuni, stamine 5, ovarul unilocular,

mat, liber, Invlit de periantul persis-

tent, semintele cu marginea obtusd

sunt netede

lucitoare. Aceastd

plant, cu un plcut i puternic miros aromatic, creste prin locuri umede si nisipoase, prin pietrisul de
pe matca rdurilor. lunieSeptembrie.
Tftmaltd-de-camp (Trans.). [fr. Yvette;
g.

Ajuga Chamaepitlys Schreb. 0. micd

plant erbacee, dens proasd, din

fam. Labiatae, tulpina culcatd si dela

bazd ramificatd; frunzele profund
trifide, cu diviziuni lineare, cele in-

ferioare intregi, dintate sau usor 5

lobate; florile galbine, solitare la

subtioara frunzelor, cu miros de Ros-

marin, tubul corolei de 2 ori mai

lung decdt caliciul, corola galbind

sau alburie, buza inferioard la bazd

cu 4 serii de puncte rosii-brunii.

Creste prin locuri aride si calcare,
cmpii nisipoase, pe lang drumuri
locuri necultivate. lunie

August.

Tamariscd (Trans.), Myricaria germanica Desv. vezi Catin-micd, Ta-

marix gallica L. si Tamarix Pallasii Desv., vezi Catind-rosie.

TaponiA Delphinium Consolida

L.,

vezi Nemtisori-de-carnp.

TApoOca, larbd-alunecoas, larb-aspr, larbd - teapand, Pisit

Pdiusit, Pruscd (Trans.), Tepusicd.
[fr. Nard-roide ;

g. Borstengr a s,

Steifes-Borstengras].

Narplantd ierboas,
dens- cespitoash, glabr si de un
verde-cenusiu, din fam. Gramineae,
rizomul scurt, repent ; tulpina rigid,
erectd, frd noduri, netedd in partea
inferioard, asprd in partea superioard
cu mull mai lungd deck frunzele
sale glaucescente, toate bazilare rigide i subulat-rsucite ; spicele unilaterale de 3-6 cm. lungi cu spicule
uniflore lanceolate, sesile, albstrii,
dispuse cdte unu in excavatiunile de
dus sticta L.

21-.

pe rachisul spicului, la.inceput alipite

stil, stigmatul filiform acoperit cu peri

moi, iese afard numai la %/dui floarei.

Creste prin pdsunile umede (uliginoase) din regiunea alpina subalpina. Maiululie.

planta erbacee, aspru proasa din

coperita cu peri aspri, indreptati in

jos (reversi), erect& i cilindrica ;
frunzele penate, foliolele obtus-crenate, la frunzele inferioare ovale, la
cele superioare lanceolate, cele terminale alungite si mai inguste ; florile albe sau rozee, dispuse In umbele compacte cu 5-10 radii, insotite de un involucru i involucel, format din numeroase foliole; caliciul
cu dintii scurti, corola cu petale emarginate obcordate, cele exterioare
radiante i profund-bifide; fructul oval sau orbicular, comprimat este acoperit de peri rigizi (setos-hispid)
si prevdzut cu o margine tuberculoas. Creste pe coline inculte, prin
tufisuri, locuri cultivate si pe marginea drumurilor. lunieAugust.
Tapwic, Balbisd, Chipu-mtei, Fatamtei, Zeabre. [fr. Gueule-de-chat;

g. Acker-Daun, Acker-Hanfnessel, Acker-Hohlzahn].-- Gale-

opsis Ladanum L. 0. plantd erbacee

din fam. Labiatae, tulpina erectd, rigida, foarte ramificata dela bazd, neumflatd la articulatii, acoperitd cu peri
moi, adpresi si indreptati in jos ; frunzele lanceolate sau oblong-lanceolate ;

.florile rosii-purpurii, dispuse in verticile compacte la subtioara frunzelor, caliciul pubescent sau aspru pdros cu 5 dinti lanceolati, spinosi la
vrf, corola bilabiat cu buza superioard in form de cased usor-denticulatd, buza inferioard trilobatd, lobul
mijlociu mai mare, stamine 4 apropiate paralele, cele 2 inferioare mai

lungi. Creste printre smndturi, pe

locuri riisipoase, pe langd tufise si
pduri. lulieAugust.
Tapopic, Galeopsis speciosa Mill.,
vezi Zeabra i Galeopsis Tetrahit
L., vezi Lunguricd.

Tarahon, Artemisia Dracunculus L.,

vezi Tarhon.
Tarcon, Artemisia Dracunculus L., vezi
Tarhon.

www.digibuc.ro

304

ZACH. C. PANTU

Tarhon, Tarahon, Tarcon (Trans.), [fr.

.Estragon; g. Dragun, Estragon].

Artemisia Dracunculus L. 21-. plantd

erbacee, cu miros si gust aromatic,

din fam. Compositae, tulpina erectd
ramificatd ; frunzele intregi, glabre,

.lanceolat-lineare, cele inferioare adesea trilobate ; .florile alburii, dispuse in mici capitule, aproape globuloase, verzui i plecate in jos, cari
formeaza impreund raceme paniculate, florhe marginale femele, celelalte ermafrodite ; fructele mici achene
obovale, comprimate. Aceastd plantd,
originara din Siberia si Mongolia,
este foarte mult cultivata i prin pdrtile noastre .pentru usul culinar. lunie

August.

Tarhon, Chrysanthemum Parthenium

Pers., vezi Spilcute.
Tarn, Prunus spinosa L., vezi Porumbar.

Tarsoack Aira Caespitosa L., vezi

Pahl si Polygonum aviculare L., vezi
Troscot. .

Tartacuta, Ciicurbetea, Tatarcd, Tdtdrcuta. [fr Coccinie - de - l'Inde ; g.

Herzblttrige - Scharlachr an k e].
Coccinia indica Wigt.
et Arn., syn. Ceplzalandra indica Naud.

0. planta erbacee agdttoare din fam.

Cucurbitaceae, rdcldcini tuberculoase,
tuipina lung, subtire, aggeoare prin
crcei simpli ; frunzele cordiforme verucos-punctate, angulos-lobate, lobul
terminal obtus ; florile dioice, albe,
solitare, corola campanulatd, cu 5
lobi, scurti, stamine 3, stilul alungit ;
fructul o bacd lungreata de coloare
roie. Plantd originard din Asia tropicald, uneori cultivat i pela noi.

lulieAugust.

Tartan, Crambe tatarica Jacq., vezi Hodolean.

Tartan (Munt. In jud. Brila si lalomita), Sa Isola Kali L., vezi Sdricicd.
Tartan-alb, Crambe tatarica Jacq., vezi
Hodolean.

Tartani (Cnf. Prodan, Oecolog. pl.

hal. din Romnia pag. 35), Salsola
Kali L., vezi Sdricica.

T4culiva, Capsella Bursa pastoris

Moench., vezi Traista-ciobanului

Thlaspi arvense L., vezi Pungulit.
Tascuta-ciobanului, Thlaspi arvense
L., vezi Pungulitd.
Tata-caprei, Tragopogon major Jacq.,
vezi Barba-caprei.
Tta - caprel, Barba-caprei, Floareasoarelui (Trans.). [fr. Salsifis-bdtard,

Barbe-de-bouc; g. W i es en-Haf er
Tragopogon pratensis L.
wurz J.
o. plantd erbacee din fam. Compositae, tulpina erect* siinpl sau ramificatd ; frunzeie canaliculate, linearlanceolate, foarte alungite, la vrf

reflecte sau contorte ; horde galbine,

dispuse in capitul, toate ermafrodite,

ligulate, cele externe radiante sunt

egal de lungi sau putin mai scurte
decdt involucrul, format din 8 foliole
lanceolate, care deasupra bazei sunt
transversal - ingustate, pedunculele
foarte putin umfiate sub capitul; fruc-

tele achene tuberculat-aspre cu ciocul aproape de lungimea fructului.

Tragopogon orientalis L. G. difer.
de specia precedentd numai prin norile de un galbin-auriu inchis, florile
marginale adesea mai lungi dect in-

volucrul, achenele florilor marginale,.

solzos-aspre, cu ciocul filiform, aproape de 2 ori mai scurt decat achenele. Ambele specii cresc
prin livezi, pe lngd tufise, In poieni,

drumuri i cdmpuri. MaiuIulie.

Tta-liului (Bucovina, Cdmpulung), Polygonum Bistorta L., vezi Raculet.

Tata-oaiei (Mold.), Digitalis ambigua

Mur., vezi Degetar.
Tata-oei, varietate de Vitis vinifera
L., vezi Vita-de-vie.

Tta-oi (Munt.), Primula officinalis

Jacq., vezi Ciubotica-cucului.

Tga-vacei (Munt.), Primula officinalis
Jacq., vezi Ciubotica-cucului.
Tata-vacei, varietate de Vitis vinifera
L., vezi
Tata-vacil (Munt.), Anglici (Trans.)
[fr. Primevre-llve ; g. Hohe r-

Himmelschlsse Schlsselblum

Primula elatior Jacq.

plantd erbacee din fam. Primulaceae,.

tulpina scapiformd ; frunzele toate

bazilare dispuse in rozetd, incretitreticulate, ovate sau oblong-ovale,

ingustate in petiol lat-aripat, neegal
crenat-dentate pe margine i pe par-

tea inferioard Impreund cu tulpina

scapiformd mai mult sau mai putin

tomentos-pdroase ; florile mdrisoare,

deschis-galbine, asezate Inteo umbeld
la vdrful tulpinei, caliciul ingust, tu-

bulos 5-costat, cel putin pe nervuri

verde, cu dinti lungi, lat-lanceolati

acuminati, corola galbind ca pucioasa,
infundibuliform, prevdzutd la gtul

tubului corolei cu un cerc mai in-

cele 5 lacinii ale

limbului corolei sunt obovale, adesea
chis-galbin, iar

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

marginate, plane, nu concave; fructul

capsuld oval, putin mai. lunga deck
caliciul. Prin livezile de pe marginea

pdurilor din regiunea montand si

subalpina. AprilieMaiu.

Ttisi (Borsa, jud. Maramures), Cailistephus chinensis Nees., vezi Rusi-

305

2 ori mai fungi deck filamentele

fructele nucule lucitoare, aproape ne

tede. Creste prin fnetele umede, pe
langd drumuri i garduri, pe malurile
rurilor

pdraielor. MaiuAugust.

Aceasta planta, dar mai cu searna radacina ei, este mult intrebuintata de poporul
nostru ca medicament pentru a vincleca

de-toamn.
TAU' tisi (Trans. Pogceaua, jud. Turda-Arie i Teius, jud. Alba-inferioar
Chrysanthemum cinerariifolium Vis.,
vezi Floarea-raiului.

Ttara, Fagopyrum esculentum Mo-

[fr. Herbe - Saint - Roch ; g. R hur -

Tatarc, Sorghum vulgare Pers., vezi

Pulicaria dysentrica Gaertn. syn.

Ttfircuta, Coccinia indica Wigt. et

Thais, Punga-babei, Ttise (Banat).

kraut, Rhur-Flohkraut].

L. 21-. planta erbacee

din fam. Compositae, tulpina pubescent-tomentoas, in partea superioard
corimbos-ramificat ; frunzele oblonge, cu baza mai latd, adanc-cordiform, amplexicaule, denticulate si pe
fata inferioard sur-tomentoase ; florile galbine-aurii, dispuse in capitule
emisferice la vrful ramurilor, florile
marginale ligulate sunt femele i mult
Inula dysenterica

mai lungi dect cele centrale tubuloase si ermafrodite ; fructele achene

cilindrice, costate i cu un papus dublu. Creste prin locuri umede si inundate, pe langd balti i mlatini. lu-

lieAugust.
Ttiise (Trans.), Carlina acaulis L.,

vezi Turtd.
Ttdise (Bucovina), Chrysanthemum
Leucantlzemum L., vezi Aurata.

Vitalise (Banat), Pulicaria dysenterica

Ciaertn., vezi Ttdis.
TtftiO, Chrysanthemum, Lucanthemum L., vezi Auratd.
Ttneas, larbd-bdloasd (Trans.-Brasov), larba-lui-Tatin, Tacinul (Bdnat),
Tatin (Trans.), Ttineas. [fr. Gran-

de-Consoude; g. Schwarzwurz,
Gebruchliche-Wallwurz, Ge-

bruchliche-Beinwell, Bein-

h e i l].Symphytum officinale L. 4.
plantd erbacee, acoperit cu peri asdin fam. Borraginaceae, rdcina
fusiformd, ramificatd, neagrd pe din
afara ; tulpina ramificatd, erectd, an-

gulos aripatd ; frunzele decurente, cele

inferioare i cele radicale oval-lan-

ceolate, ingustate in peiol, cele superioare si cele florale lanceolate ;

florile rosii, purpurii mai rar albe, dispuse In raceme scurte, plecate in jos,
caliciul cu 5 diviziuni profunde, corola cilindricd-campanulatd, cu 5 dinti

recurbati, stamine 5 cu anterele de

ranile.

Tatara, Coccinia indica Wigt et Arn.

vezi Trtacutd.

ench., vezi Hriscd.

Mature.

Am., vezi Trtdcutd.

Tritarnici, Mdciuca-ciobanului, Rostogol, Scaiete. [fr. Echinope ; g. Kuge ldistell. Echinops commutatus Juratzka. 2J. plant erbacee spinoas din

fam. Compositae, tulpina erectd, ro-

putin arachnoideu-tomentoasd ; frunzele penatifide,

bustd, ramificat,

acoperite pe fata superioard cu peri

asprii i rigizi, pe cea inferioard cenusiu-tomentoase, laciniile oblongi, acuminate, dentate sau sinuat-dentate,

pe margine spinos-ciliate, cu spinii

mici ; florile alburii, dispuse in capitule globuloase ; fructele achene,
prevAzute cu un papus, concrescut
pnd mai sus de mijlocul sdu. Creste
prin poieni i margini de paduri, prin
crngusoare i mrcinisuri. lulie
August. Melif.

Tatina (Trans.), Symphytum officinale

L., vezi Ttneasd.
Ttineasii, Symphytum cordatunz W.
et Kit., vezi Brustur-negru.

Titineas, Symphytum officinale L

vezi Ttneas.
Tatni0, Delphinium Consolida L., vez
Nemtisori-de-cmp.

Taulit [fr. Spire ; g. Spi er s tau dej.

Spiraea callosa Thumb. b. mic i

frumos arbust din fam. Rosaceae, tulpina cilindricd, frunzele oblong-lanceolate, dublu-serat-dentate, la baz

cu marginea intreagd, pe fata inferioard de un verde albstriu ; florile

rosii sau albe, dispuse in corimbe
terminale, staminele lungi sunt iesite

afara din floare (exerte). Originard.

din China si Japonia.Spiraea opulifolia L. D. arbust cu frunzele ovalrotunde, mai adesea trilobate, dubla
serrat-dintate pe margine; florile rozee

sau albe, c pedunculii pubescenti,

dispuse in corimbe umbeliforme. Ori-

Vocabular Botanic

www.digibuc.ro

306

ZACH. C. PANTU

ginar din America de nord.

Spiraea

salicifolia L. D. arbust cu frunzele

oblong-lanceolate, neegal-serrat-dintate i glabre ; florile ro5ii-rozee sau

alburii, dispuse in dense panicule

terminale, in forma de piramidd. Originar din Europa sudicd. Toate aceste

specii sunt cultivate prin grdini 5i

parcuri ca plante decorative. Maiu
Iunie.

Taula, Spiraea crenata L., vezi Tavalga

Spiraea Ulmaria L., vezi Cretti5cd.
Tauld (Munt.), Spiraea ulmifolia Scop.,
vezi Cununita.

Tavalga (Dobrogea j. Tulcea), Taula.

[fr. Spire; g.Sp ierstaude].Spiraea crenata L. D. frumos arbust

pe ambele fete ; florile de un galbin

deschis sau albe, pldcut mirositoare,
sunt dispuse in corimbe, mai adesea
de cdte 2 sau 3 flori, lobii stigmatului erecti ; fructul lemnos, indehiscent
(nuc), cu 5 muchi puternice. Cre5te
prin pdduri i adesea cultivat. lunie
lulie. Melif.

Infusiunea de flori are proprietati calmante

sudorifice.

Tei-alb, Tei. [fr. Tilleul-argent ; g.

Morgenlndische-Linde].

Tilia tomentosa Moench. syn, Tilia

i Tilia alba W. et Kit

argentea Desf.,

striu ; florile albe, dispuse in corimbe

arbore din fam. Tiliaceae, frunzele

oblic - subrotund cordiforme, serratdentate, acuminate, verzi pe fata superioard, alb 5i dens tomentoase pe
cea inferioard ; florile abui, foarte
odorante sunt dispuse in corimbe
multiflore, petalele prevdzute pe fata
internd cu cdte o squamd spatulat-retusd ; fructul oval, ascutit, cu 5 muchi,
putin evidente i cu 1-2 seminte.
Creste prin pduri i uneori cultivat.

vente, corola cu 5 petale albe, sta-

Florile intrebuintate In medicin sub numirea de ,Flores

din fam. Rosaceae, ramurile rotunde,

puberule, lu urm glabre; frunzele

Mil stipule, oboval-cuneate, obtuse,

de tot intregi sau spre vdrf crenatserrate, cu 3-5 dinti, ingustate la

bazd in petiol scurt, evident-trinerviate, pe margine glabre ori ciliate,
pe fata inferioard de un verde albdla vdrful ramurilor scurte, laterale,
caliciul cu 5 diviziuni, la urmd coni-

mine numeroase, mai fungi decdt petalele. Cre5te prin pdurile, colinele

dealurile calcare, Maiulunie.

Cravasele de Tavalga facute din mai

cautate de Turci, cari vad in acestea un

lunie. Melif.

Tel-paduret, Tei, Tei-ro5u.

[fr. Tilleul-des-bois, Tilleul--petites-feuilles;

g. Wint erlinde].

Tilia cordata

multe vrgute rasucite impreuna, sunt foarte

Mill. syn. Tiiia parvifolia Ehrh., Tilia

fel de talisman, inzestrat cu puterea magica

de a putea lecui, prin simplul contact toate
boalele proprii caPor". [cnf. Dr. Brandza.
Vegetatiunea Dobrogei, Bucuresti 1884. p.6].

bore din fam. Tiliaceae, frunzele o-

Tavnictt, Xeranthemum annuum L. 5i

Xeranthemum cylindraceum Sibth. et
Sm., vezi Plevaitd.
Tavnita, Xerantlzemum annuum L. 5i
Xeranthemum cylindraceum Sibth. et
Sm. vezi Plevait.
Teatire (Maced.), Cicer arietinum L.,
vezi Ndut.

Tei, Tilia argentea Desf., vezi Tei-

ulmifolia Scop. b. mare 5i frumos arblic - subrotund cordate, acuminate,

pe ambele fete glabre, pe fata
inferioard glaucescente i cu fas-

cicule de peri bruni

in unghiurile

de ramificatiune ale nervurelor ; florile albe-galbui, dispuse in corimbe

de 5-11 flori, lobulii stigmatului la

urind orizontal-divaricati ; fructul o
mica nucd cu coaja subtire i cu 4-5
muchi, putin evidente. Creste prin pduri i adesea cultivat prin parcuri

alee. lunieIulie. Melif.

Tilia cordata

alb, Tilia parvifolia Ehrh., vezi Teipduret 5i Tilia vulgaris Hayne., vezi

Tei-rop,

lande; g. Sommerlinde]. Tilia

Tei-roqu, Tei. [fr. Tilleul commun ; g.

Linde]. Tilia vulgaris Hayne.s, yn.

Tei-ro5u.
Tel. [fr. Tilleul-commun, Tilleul-de-Hol-

platyphyllos Scop., syn. Tilia grandimare 5i frumos arbore

folia Ehrh.
din fam. Tiliaceae, frunzele mari, inegal-rotund-cordiforme, acuminate, a-

coperite cu peri scurti pe fata inferioard i cu evidente fascicule de

peri albi in unghiurile de ramificati-

une ale nervurelor, sunt verzi-deschise

Tei-pdduret.

MIlI. vezi

Tilia Intermedia DC. 4. arbore din fam.

Tiliaceae, frunzele alterne, cordiforme,

scurt petiolate, glabre pe fata superioard i pubescente pe cea inferioard in unghiuril de ramificatie ale
nervurelor ; florile

cu pe-

talele fr solzi la bud, sunt placut

mirositoare i dispuse in cime la vdr-

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

ful unui lung peduncul axilar, concrescut Intr'o parte a lungimei sale

de o bractee membranoas foarte desvoltat ; fructul lemnos, pubescent,

elipsoid cu muchi evidente i cu pe-

retii resistenti. Creste prin pdduri in

regiunea montand, adesea cultivat prin

parcuri si promenade. lunie

lulie.

Melif,

Te4or, Trandafir-galbin. [fr. Cortedu-Japon, Corchorus ; g. Goldr s-

chen, Ranunkelstrauch].Ker-

ria japonica DC. h. frumos arbust,

late, alburiu-argintii,

307

iar pe partea

inferioard verzi sau violet-purpurii;

florile mici, rozeu-purpurii, scurt-pedunculate, asezate in fascicule pauciflore sau multiflore la subtioara a 2
mari spate foliacee, inegale dela vrful pedunculelor terminale, caliciul
trifid numai la margine verde, corola

cu 3 lobi, ovali, obtusi, rozeu-purpurii,

tubul corolei alb, stamine 6. Plant,

originar din America sudicd din
Mexic, la noi cultivat adesea. lulie
August.

cu scoarta verde, din fam. Rosaceae,

ramurile lungi i subtiri ; frunzele alterne, oval-lanceolate, cu un lung
varf ascutit si dublu serrat-dentate ;

Teler, Apium graveolens L., vezi Te-

auriu sunt solitare la vrful ramurelelor, uneori I cu florile invoalte.

Acest arbust, originar din China, se
cultiv foarte mult si prin prtile noastre, ca planta ornamentald. Aprilie

S. planta erbacee, glabra i foarte

aromaticd, din fam. Umbelliferae, rizomul gros, cd.rnos i fusiform, tul-

find.

Celer (Trans.), &Mind, Seler,

Teler. [fr. Cleri, Ache; g.

florile mari, de un frumos galbin-

Sellerie]. Apium graveolens L.

August.

pina fistuloasd, angulos-canelata si

foarte ramificatd; frunzele lucitoarede un verde inchis, cele inferioare

Teipr, Spiraea Filipendula L., vezi

Aglicd.
Te4or, Spiraea uhnifolia Scop., vezi
Cununitd.

Teit (Bucovina, Pojorta, jud. Cmpulung), Saponaria officinalis L. vezi

Odogaci.

Teit - ro*a." (Bucovina,

Cmpulung),

Viscaria vulgaris Roehl., vezi Lipi-

cioas.

Telegraf. [fr. Baselle - tubereuse ;

g$

Blumen-Gnsefuss.1Boussin-

gaultia baselloides Humb. Bompl. et

Kunth. 21, planta erbacee, din fam.
Basellaceae cu rddcini fibroase
numeroase tubercule aglomerate, tulpind volubil, rosieticd ramificata,
care creste foarte repede, ajungnd
pand la o lungime de 5-6 m. ; frunide
florile mici, albe, au un
miros (suav) plcut i sunt dispuse
In lungi raceme flexuoase. Aceast
frumoas plantd, originard din Ecuador (America sudicd), se cultivd

mai cu samd pentru decorarea bal-

coanelor, a chioscurilor, a grilajelor,

a zidurilor si a ferestrelor.
"Telegraf (Mold. Mrsesti). Zeblina
pendula Schnitzl., syn. Tradescantia

zebrina Hort. 21- planta erbacee din

fam. Commelinaceae, tulpina fragild,

atrnnd In jos sau intins, foile
distice, arnplexicaule oval-oblonge,
acuminate, sau putin obtuze, lucitoare,

verzi si purpuriu vrgate, pe langd

-aceasta i cu 2 vrgi longitudinale

penatipartite, cele superioare ternate,

cu foliolele cuneate, la vrf incise si
dentate; florile mici, albe, dispuse in
mici umbele, grupate in umbele mai
mari ; fructele globuloase, comprimate
lateral. Creste prin locurile sarate

de pe malul mrei, in Dobrogea comun ; cultivatd adesea ca planta cuHuard impreund cu var. rapaceum
DC. lulieSeptembrie.
Raclacina si fructele au proprietati aperi .
tive, frunzele se rnananca ca salata.

Tel4ca (Trans.), Circaea lutetiana L.,

vezi

Tenchhi, Triticuni dicoccum Schrank.,

vezi GrAu-moale.
Tenchiu [fr. Locular, Engrain, Bl-riz;

g. Einkorn, Eiker, Dinkel].

Triticurn monococcum L. 0. plantd

galbui-verde din farn. Gramineae,

spicul scurt, foarte indesuit si cornprimat lateral, lucitor, erect, cu axa

fragild; spicusoare foarte apropiate
contin 3 flori, dintre care numai una
fertild cu glumela aristatd, pe cnd
glumela celorlalte doud este nearistatd (muticd); fructul cariopsd, hivelit In glumele, este oval-comprimatd,

sticloasd, dd o Mud glbuie. Aunt

cereald se cultiva mai cu sama in

terenurile mai sdrace dela munte.

Tepchin (Bucovina, Pojorta jud. Campulung), Daphne Mezereum L., vezi

Tulichind.

www.digibuc.ro

308

ZACH. C. PANTU

Tepusicil, Nardus stricta L., vezi Ta-

s'au obtinut numeroase varietti. lanu-

Termer, Solanum tuberosum L., vezi

Tigancirt (Banat). Lamium purpuleunr

L., vezi Sugel.
Tigncusi (Basarabia, Orheiu). Tagetes patula L., vezi Vsdoage.

poica.

Cartof i.

Tervane, Lycopus europaeus L., vezi

Cerva na.
Cucurbet,

Curcubet, Tlv,
Tigvd, Tiug, Troacd. [fr. Gourde.
Calebasse; g. Flaschenkrbis].
Lagenaria vulgaris Ser., syn.
Cacurbita Lagenaria L. 0. plantd erbacee, pubescent, acdtatoare sau tarttoare, din fam. Cucurbitaceae, frunzele alterne cordiforme, sinuat-dentate sau aproape intregi, sunt pubes-

Tidvift,

cente, frecate exhala un miros de

mosc, petiolul frunzelor este insotit

de 2 glandule, crceii opusi frunzelor

sunt ramificati ; florile monoice sunt
albe, mari, lungpedunculate i solitare

la subtioara frunzelor, corola cu 5

petale ascutite, stamine 3 cu antere
conate, stilul foarte scurt cu 3 stig, mate groase i bilobate; fructul pubescent in tinerete, verde si carnos,
devine la maturitate galbui, glabru
lemnos ; forma fructului variaza, constituind diferite varietti horticole

arieDecembrie.

Tigvd, Lagenaria vulgaris Ser., vezi

Tidva.

Tilichin, Daphne Mezereurn L., vezi

Tulichind.

Tilipchin (Bucovina, Pojorta jud..

Campulung), Daphne Mezereum L.

vezi Tulichinh.
Tiliqc (Trans.), larba-vrjitoarei, Telisca (Trans.), Vrhjitoare, Vratilicd
Vrotilica. [fr. Herbe - aux - sorcires,

Herbe-aux-magiciennes ; g. Hexe n-

kraut].

Circaea lutetiana L. 4.

plantd erbacee din fam. Oenotherace-

ae, rizomul (repent) Orator, tulpina

erectd, acoperit cu peri moi, mai cm

sam in partea superioard ; frunzele

glabre, ovate, la bazd cte-odata usor cordiforme si denticulate ; florile

rozee, mai trziu albe, dispuse in ra-

ceme erecte, terminale, caliciul ca-

duc cu 2 diviziuni, corola cu 2 petale

bilobate, de lungimea caliciului ; fruc-

precum: var. Gurda Ser. fructul cu

tul uscat, este oboval, acoperit de

intre ele. var. Cugurda Ser. fructul

cu o singurd umflturd ovoidd i cu
un gat foarte lung cilindric. etc. 0-

duri umede si umbroase. lunieAu-

2 umfldturi neegale cu o sugrumtura

riginard din Asia si Africa tropicala,

cultivat adesea i prin prtile noa-

stre. lulieSeptembrie.

Tidvii-de-apd (Trans.), Nymplwea alba

L., vezi Nufr-alb.

Tidvi - de - pmnt (Trans.), Bryonia

alba L., vezi imprateasa.

Tigancd, (Borsa, jud. Maramures, cnf.
Borza, Flora Grdinilor trdnesti.),
Begonie. [fr. Bgonia-toujours-fleuri ;

g.Schiefblatt.].Begonia semper

florens Link. et Otto. O. plant erbacee din fam. Begoniaceae, tulpina

cdrnoas, erectd, ramificatd, glabra,
verde-rosietica, de 25-60 cm. Malta ;
frunzele oval- rotunde, oblic - cordiforme, acutiuscule, crenate si printre
crenaturi fin-serat-dintate pe margine,
pe ambele fete glabre si de un verde
strdlucitor, stipulele ovale florile
foarte numeroase, destul de mari,

reunite in raceme axilare sunt albe,

mai rar rozee sau rosii, cu staminele
numeroase galbin-aurii : fructele cap-

sule cu 3 aripi. Plant, originard din

Brasilia, mult cultivatd si prin floral-11 ;

lungi peri incarligati. Creste prin pagust.

Timian, Thymus Chamaedris Fries.,

vezi Cimbrisor.

Timiaor, Thymus Chamaedrys Fries.

T hymns Serpyllum L., vezi Cimbison

Timottici, Iarba-lui-Timofti, Simoft,

Simofticd. [fr. Fleole-des-prs, Mar-

sette; g.Timothee-Gras, Timoteus-Gras, Timothygras,Wiesen-Lischgras].Phleum pratense L. 21-. plant ierboas, adesea

dens-cespitoas, de un verde-deschis,

din fam. Gramineae, rizomul repent,

scurt, uneori cu stoloni, tulpina erectd
sau geniculat-adscendent, este nete(Id si cam pnd la I. m. Malta ; frunzele plane, lineare, acuminate, cu vaginele cilindrice, alipite de tulpind,
spiculele uniflore, neinsotite de rudimentul unei a doua flori, glumele se
parate, oblonge, transversal-trunchiate, subit acuminat-aristate, rigid-cili-

ate pe carend, arista de 3 ori mai

scurta dect gluma, glurnela inferioard trinerviata, obtus i alburiumembranoas, frd arist, floarea
ermafroditd, are 3 stamine cu anterele

albe, ovarul cu 2 stigmate lungi, plu-

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

moase, devine la maturitate un fruct

(cariopsd) globulos sau oval, spiculele reunite intr'o paniculd spiciforma, lungd

cilindricd, la varful

tulpinei, care incovoiat nu are aspect lobat. Creste adesea prin livezi,

fanete i psuni, pe marginea drumu-

rilor. MaiuAugust.

Tirnoftica este o escelenta plant de nu-

tret.

'Thin) (Banat), Arum maculatum L.,

vezi Rodu-pamantului.

Tinii (Basarabia, Manastirea Curchi,

jud. Orheiu), Zinnia elegans Jacq.,

vezi Carciumaiese.
Tintaula, Erythraea Centaurium Pers.,
vezi Fierea-pdmntului i Erythraea
pulchella Fries., vezi Friguricd.

Tintaurd (Trans.), Erythraea Cen-

taurium Pers., vezi Fierea-pdmntului.

Tiparoase, Polianthes tuberosa L., vezi
Chiparoase.

Tiperig, Scirpus lacustris L., vezi Pipirig.

Tipirig, Juncus effusus L., vezi Rugind.

Tipirig, Ciper, Cipirig, Pipirig.

[fr.

Scirpe-des-bois ; g. Wald-S ims e].

Scirpus silvaticus L. 21- plant ierboasd din farn. Cyperaceae, tulpina
(paiul) in 3 muchi obtuse (triquetra),
este foliatd, foile plane, late si de
ordinar mai scurte deck tulpina ; florile de un verde inchis, ermafrodite,
dispuse in mici spicule ovale, numeroase, grupate in glomerule, care f ormeazd corimbe terminale, compuse,

bracteele obtuse si mucronulate, stilul cu 3 stigmate ; fructul achena aproape globuloasd, triquetr. Creste
prin fanetele umede, i pe langd pdraiele din pdduri, locuri mlstinoase

lunielulie.
-Tirifoi (Trans.-Brasov), Trifolium
pratense L., vezi Trifoi-rosu.

Tis. [fr. If ; g. Eibe ].

Taxus baccata L. mic arbore, totcleauna verde
din fam. Taxaceae, tulpina ramificata,
de ordinar dela bazd, ramurile intinse ;
frunzele lineare, ascutite, rigide (aciculare), persistente i distice, lucitoare

si de un verde inchis pe fata superioard, mate si de un verde deschis

-pe cea inferioard ; florile dioice, sunt
sesile i axilare, cele mascule dispuse
in amente globuloase, fasciculate, cele
-femele solitare cu un ovul deschis la
varf, inconjurat pand la mijloc de un
cupuliform, care la maturitate

309

devine carnos suculent si rosu, inconjurand sdmanta brun-negricioasd. Acest arbore, can.; creste prin padurile
noastre din regiunea montand si subalpind, a devenit astzi foarte rar.
Se cultivd adesea ca plantd decorativd, mai ales pentru garduri vii. Mar-

tieAprilie.

Lemnul rosietic al acestui arbore este

mult fntrebuintat in industria casnica si in
sculptura. Tisa, fiind o planta veninoasa,
este adesea starpita de poporul nostru, pentru ca astfel sa feriasca vitele de a manca
frunza ei, care le-ar putea otravi.

Tisi se numeste in special individul

femel de Taxus baccata L., care
poartd prin urmare florile femele
care are lemnul frumos rosietic.
Tisoi se numeste individul mascul de
Taxus baccata L., care poarta florile mascule si care are lemnul mai
albicios, vezi Tisd.
Tita-caprii (Trans. Agrbiciu, jud. Taxnava-Mare), Delphinium Ajacis L.,
vezi Surguci.
Titrom (Trans. Borsa, jud. Maramures),
Citrus Lirnonum Risso., vezi Lmai.

Ttron (Trans. Cusma, jud. BistritaNsdud), Citrus Limon= Risso., vezi

Lmdi.

Lagenaria vulgaris Ser., vezi

Tidv.

Tiutiun (Mold.), Nicotiana Tabacum

L., vezi Tutun.
Toae (Mold), Aconitum Anthora L.,
vezi Omeag-galbin.

Toaie (Moldova de sus si Bucovina),

Aconitum cernuum Wulf., Aconitum

Moldavicum Hacq. Aconitum Napellus L. si Aconitum variegatum L.,
vezi 0 mag.

Tognagel (Mold.), Clavaria botrytis

Pers., yezi Rdmurele. Clavaria formosa Pers. vezi Melosel. Clavaria
flava Schaeff., vezi Creasta-cocosului.
Toginfigel (Mold.), Barba-caprei, Burete-

cret (

Melosel (Mold.), Opintici (Mold.). [fr. Clavaire-coquette ; g.

Gekruselter Keulensch-

Clavaria crispula Fr.

Ciuperca din fam. Clavariaceae de
2.5-8 cm. inaltd, de coloare glbuie
w a mm J.

devenind apoi galbin-rosietica (ochraCee), trunchiul subtire, pslos-pdros,

foarte ramificat, cu ramurile flexuoase,

multifide, cu rdmurelele concolore,

divaricate. Creste prin muschiu si la
baza trunchiurilor de arbori bdtrani ;
toamna.

www.digibuc.ro

ZACH. C. PANTU

310

Togmgiori (Bucovina, Campulung),

Clavaria coralloides L., vezi Buretide-conopide.

Toporasi (Trans). Aquilegia nigricans

Btrigt., Aquilegia vulgaris L., vezi

Cdlclarti, Delphinium Ajacis L., vezi

Surguci i Delphinium Consolida L.,

vezi Nemti0pri-de-camp.
Toporas, Viola hirta L., vezi, Vioreanemirositoare, Viola fooi Janka., vezi
Tamaioard i Viola tricolor L., vezi
Trei-frati-patati i Viola alpina Jacq.,
vezi /vliqunea-de-munte i Viola biflora L., vezi Viorele-gaibine.
Toporasi, Flori-maruntele, Garoafe, Hi-

oara, Ligoace (Maced.), Migunea,

Micpnele, Tamaioara, Tdmaioare,

Viorea, Viorele, Viorele-mirositoare,
Viorica-mirositoare. [fr. Violette ; g.

Veilchen,

Wohlriechendes
Mrz-Veilchen].

Viola odorata L. 21-. mic planta erbacee, (a-

caul) fr tulpina din fam. Violaceae,

cu lungi stoloni ; frunzele lat-ovale,
adanc-cordiforme, la stolonii de yard
reniform-cordate, toate crenate, lungpetiolate i fin-paroase, stipulii oval-

lanceolati, cu marginea dintata ; flo-

rile odorante violete, ro0etice sau

albe, sunt solitare, lungpedunculate
i plecate in jos ; fructul capsuld glo-

buloas, pubescenta. Cre0e pe marginea pdurilor, prin tufiuri, livezi

poieni. MartieAprilie.
Infusiunea facutd cu
are proprietati sudorifice.

acestei plante

Topors, Delphinium Consolida L., vezi

Nemti0pri-de-camp.
Tortel, Cuscuta Epithymum L. si Cus-

cuta europaea L., vezi Tortiel.

Tortiel, Barba-dracului, Borangic, Inita,

Irita, Intortiel (Trans.), Lipici, Parul-Sft. Marii, Steagul-zanelor (Banat),

Torte], Turtel.Cuscuta Epithymum

L. G. [fr. Petite - Cuscute, Teigne,
Cheveux-du-diable ;

g. Quendel-

seid e].plant parasit, Lard frunze,

din fam. Convolvulaceae, tulpina filiforma, volubild, ramificata, i de co-

loare ro0etica se fixeazd prin suga-

tori in jurul plantelor pe care triete;

florile ro0etice, ermafrodite sunt dis-

puse in glomerule globuloase, tubul

corolei cilindric, este egal de lung

cu limbul sau i inchis de squamele
convergente, stile 2 filiforme. Creste
prin livezi fanete i poieni, parasita
pe Thymus, Trifolium, Genisia etc. lulie

August.Cuscuta europaea L. G.

[fr. Grande-Cuscute ; g. E u r op i -

sches-F ilzkraut, Seide].--tulpina

de un galbin-verzui mai rar rwata
ramificatd ; florile albe sau putin
ro0etice, mult mai mari decat la

planta precedentd, sunt sesile i dispuse in glomerule globuloase, tubul

corolei cilindric, mai lung decat limbul, de ordinar cu 4. lobi, squamele
interne erecte, lipite de tubul corolei.
Crete prin tuffuri, dudae i balarii,
parazit pe : Urzica, Canepa, Hemei,
Boz i pe alte plante. lulieAugust.

Totniei, Delphinium Consolida L., vezi.

Nemtiori-de-camp
Traista - ciobanului, Baina - porcului,
(Munt. Craiova), Buruiana-de-friguri

(Trans.), larb- de - friguri, P4telecalului, Pa5tele-cailor, Punga-popei

(Trans.), Pungulita-pastorului, Straita-

popei (Trans.), Taculita. [fr. Bourse-A-

pasteur, Bourse-de-capucin ; g. Td-

schelkraut, Hirten-Taschel].--

Capsella Bursa pastoi-is Moench.

plantd erbacee din fam..
O. i
Cruciferae, tulpina erect, cilindrica;

frunzele radicale dispuse in rozet

sunt lirat-pinatifide sau pinatipartite,

cu lobii triangulari ascutiti, putin dintati, cele superioare intregi, sagitate,
amplexicaule ; florile mici albe, dispuse in raceme terminale; caliciul cu

4 sepale, corola cu 4 petale egale

albe, mai mari decat sepalele, stamine

6 dintre cari 4 mai mari 2 mai mici ;

fructele sunt silicule triangulare obcordate. Crete pe Lana drumuri prin

gradini, locuri cultivate i inculte.

MartieSeptembrie.
Trmbit (Munt. Bucureti) [fr. Jasmin
de Virginie, Jasmin trompette ; g-

Trompetenblume, Tromp etenstrauch]. Tecoma radicans

_NH., syn. Bignonia radicans L. D. fru-

mos arbust agatator din fam. Big-

noniaceae, tulpina agatatoare prin

radacinele adventive, produse (emise)

de ramurele sale, cu ajutorul carora

se prind tiFir urcandu-se pe obiectele
din vecinatate ; frunzele imparipenaticompuse cu 4-5 perechi de foliole, adecd 9-11 foliole ovate, acuminate, dintat-serate, scurt petiolulate,
puberulente pe partea inferioara ;
florile mari, galben-roietice, reunite
in raceme terminale, scurt-pedunculate,

corola n4-portocaliu-brunie, de 5-8

cm. de lunga, cu tubul de 3 ori mai
lung decat caliciul, putin arcuat, lar-

git la gat i limbul cu 5 diviziuni

www.digibuc.ro

311

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

i intinse, staminele
inchise in tubul corolei 5 la nurndr,

dintre care numai 4 fertile, didyname

trompeta, iar pe marginea cupuparelor se produc scurte prolongimente,

cari poarta suprafata eu asce; cupele

5 dinti ; fructul o capsuld oblonga,

oblongi mai scurti sau mai lungi.

scurte, neegale

una stern, caliciul campanulat cu

stipitata. Planta, originara din America de nord din Virginia, mult cultivatd ca planta decorativa, atat
pentru florile sale mari i frumoase,
ca niste trambite cat si ca plantd

aggatoare putand ajunge, sa ia cu

timpul dimensiuni considerabile, acoperind astf el suprafete intinse. August

--Noembrie.
Trambita-ciobanului (Bucovina, ValeaSaca, jud. Campulung) [fr. Gentiane-

cilie; g. Gefranster-Enzian].
Gentiana ciliata L.

21-.

mica plantd

erbacee, glabrd din fam. Gentianaceae,

tulpina anguloas, adesea flexuoas,

simpld sau putin ramificatd ; frunzele
linear-lanceolate ; florile mdrisoare,
frumos albastre, solitare i terminale
la varful tulpinei sau ramurilor, cali-

ciul campanulat, cu 4 diviziuni lanceolate, acuminate, corola infundibuliform - campanulat, neparoasd la

gat, albastrd ca cerul este divizata

pand la mijloc in 4 lobi oblongi,
ciliat-fimbriati si mdrunt denticulati
pe margine, 4 stamine, cari la locul
lor de insertiune pe tubul corolei
sunt lungciliate i alterneazd cu 4
nectare, provenite din abortarea sta-

minodiilor, stigmatele ovale conivente;

fructul o capsul lung-stipitatd. Creste
prin livezile de pe marginea padurilor

si in poienile dela munte, .in terenuri

calcaroase pana in regiunea subalpina.

AugustOctombrie.
Trmbita-mwhiului (Bucovina, jud.
Campulung, Rardu), Mamie, Nita-

relu-Maici-Domnului, Boldurele, cand

planta e tandra. (Bucovina).
[g.

Becherflechte].--Cladonia pyxi-

data (L. Ach.). Fr. Lichen fruticulos

din fam. Cladoniaceae, thalul constituit mai cu seamd din tulpini scurte,

asezate pe o perinita, formata din

foliolele dela baza, de unde pleacd
un fel de conuri rsturnate (cupe
bine formate) si purtate pe un picior.
Cupele acoperite de granulatiuni, sau

de verucositati sau de foliole, mai

rar nude, cu scoarta continua sau
intreruptd, lsand s se vadd atunci
stratul interior alburiu i fibros; scoarta

cenusie sau verzuie ; cupele evazate

sunt purtate pe un picior, lrgindu-se
destul de regulat dela baza lor ca o

sunt de 1-3 cm. de

lungi, sporii

Creste pe marginea drumurilor dela

munte

adesea.

i pe coastele putin umede,

Trandachir (Trans. Cusma, jud. Bis-

trita-Ndsud), Rosa centifolia L., vezi

Trandafir-de-dulceat.
Trandafir, Rosa centifolia L., vezi
Trandafir-de-dulceat.

Trandafir-alb, Roza-alb, [fr. Roseblanche ; g. Weiss e-R o s e].Rosa

arbust din fam. Rosaceae,
alba L,
tulpitia i ramurile glabre i cu ghimpi

drepti sau curbati (falciformi), lungi

si subtiri sau puternici ; frunzele imparipenaticompuse cu foliolele oblonge, glauce i aproape glabre pe
fata superioara, sunt dintate pe margine ;

florile albe sau putin rozee

sunt odorante, sepalele foliacee, lungacuminate, penatipartite si reflexe ;

fructul oval, rosu ca sangele este

fard ghimpi. Originar din Caucas.

cultivat, adesea i cu flori invoalte,
Maiulunie.

Trandafir-de-cmp, Rosa pumila Jacq.,

vezi Rdsura.
Trandafir-de-dulceat, Roza, Ruji-deruji (Trans.), Trandachir (Trans.),
Trandafir, (Trans.), Trandaf ir-de-Rusalii (Trans. Rodna-veche), Trandaf irrosu (Trans.). [fr. Rose-A-cent-feuil-

les;g.Centif olie,Zentif

Rosa centifolia L. h. arbust spinos din

fam. Rosaceae, cu ghimpi neegali, curbati i abia dilatati la bazd; frunzele imparipenaticompuse cu 5 foliole ovale,

simplu serrat-dintate i pdroase pe

fata inferioar ; florile rosii-rozee,
mari, plcut mirositoare, adesea invoalte ; petalele curbate inluntru, sepalele erecte, adesea penate, la urmd
caduce, pedunculul i caliciul viscosglandulos ; fructul oval, putin carnos,

mirositor este rosu sau negru. Originard din Asia mica, adesea cultivat ca plantd decorativa i pentru
trebuinte casnice. Prin culturd s'au ob-

tinut numeroase varietati precum :

muscosa Mill., parviflora Ehrh. etc.

lunielulie.

Din Ruffle (petalele) acestei plante se

face dulceata.

Trandafir-de-luni [fr. Rose-de-tousles-mois ; g. M onat sr os e]. Rosa

www.digibuc.ro

312

ZACH. C. PANTLI

damascena Mill. I. frumos arbust din

fam. Rosaceae, ghimpi numerosi, inegali, curbati, MOO
bazd, adeseori
rosii ; frunzele imparipenaticompuse,

cu 5-7 foliole ovale, simplu-serratdintate, aproape rigide ; florile albe

sau rosii, odorante, mari, dispuse mai
malt sau putin in corimbe ; caliciul
pedunculii viscos-glandulosi, sepalele
penatifide, reflecte ; fructul oblong
este rosu. Plant, originard din Siria,
mult cultivata i prin prtile noastre

pentru florile sale frumoase. Maiu

Janie.
Din florile acestei plante se extrage in
Orient, la Cazanlac (Bulgaria) si in timpul
de fata si in Germania (Saxonia) pretiosul
olei de rose, intrebuintat in parfumerie
in medicina Gleam Rosarutre.

Trandafir - de - munte, Rhododendron

Kotschyi Simk., vezi Smirdar.
Trandafir - de - munte (Munt.), Rosa
pendulina L., vezi Trandafir-de-padure.

Trandafir-de-munte. Rosa pendulina

L, [3. adenophora Kit., vezi Tranda-

veche), Rosa centifolia L., vezi Trandafir-de-dulceata.

Trandafir-galben, Roz-galbend
(Trans.). [fr. Rosier-jaune; g. Gelb e-

Rosa lutea Mill. b. arbust

de 1-2 m. inaltime din fam. RosaRos

ceae, tulpina i ramurile cu ghimpi

neegali, drepti ; frunzele imparipenaticompuse, cu 5-9 .foliole orbiculare
sau eliptice, mai adesea dublu-serratdintate, pe ambele parti de coloare
verde vie ; florile mari, galbine, framoase, uneori pe din afard rosietice,
au un miros urat de paduchi de lemn,
petalele obcordate, sepalele lanceolate, lung-acuminate, mai scorte de
cat corola, la urind-reflecte ; fructul
globulos, putin turtit, de coloare galbin-rosietia. Creste prin rnaracinisuri, garduri, prin vii, probabil numai
salbticita, cultivat uneori ca planta
decorativ. MaiuIunie.

Trandafir-galbin, Kerria japonica

DC.. vezi Teisor.

Trandafir-pitic, Rosa pumila Jacq.,
vezi Rasurd.

fir-de-pdure.

Trandafir-row (Trans.), Rosa centi-

Apuseni), Trandafir-de-munte (Munt.)

Trandafir-salbatic, Rosa canina

Trandafir-de-padure (Trans. Muniii[fr. Rosier des Alpes ; g. Gebirg s-

folia L., vezi Trandafir-de-dulceata.

L.,

vezi Macies.

rose, Alpenrose].Rosa pendu-

Trandafir, Rosa pumila Jacq., vezi

oard cu ghimpi subtiri, drepti si pa-

Trandaftra0-de-munte, Rhododendron
Kotschyi Simk., vezi Smirdar.
Trinji (Mold.), Cuibu-pdmantului, Cui-

lina L., (1753). syn. Rosa alpina L.,

(1762).
mic arbust din fam. Rosaceae, tulpina, numai in partea inferitenti, ramurile frd ghimpi sunt ne-

tale si glabre ; frunzele imparipenaticompuse cu 7 11 foliole, glabre

sau putin paroase, oblong-eliptice,

obtuze, dublu - serat - dentate, foarte

scurt-petiolate, cea nepereche lungpetiolat ; florile rosii-purpurii, solitare, cu pedunculii dupa inflorire curbat-penduli, sepalele lanceolat ascutite, intregi, persistente, mai lungi
dect petalele, aproape rotunde, putin emarginate, rosii-rozee sau purpurii ; fructul plecat In jos (pendul)
este oval-globulos si de coloare ro-

Rasur a.

bul-rndunelii, Cuibusor. [fr. Nid-d'oi-

seau ; g. V ogelnest, Nest wurz,

Wurmwurz].Neottia Nidus avis
Rich. 21-. plantd galbind, mai tarziu
brunie, foarte rar de tot alba, din

fam. Orchidaceae, rizomul cu numeroase fibre radicale groase si carnoase, Inpletecite, and aspectul unui
cuib de pasdre ; tulpina erect, fistu-

loas, are in loc de frunze verzi

numai cate-va squame alterne de coloare brunie ; florile de aceias co-

rit cu numerosi peri glanduliferi in-

loare cu intreaga planta, cu plcut

miros de miere, sunt dispuse inteun
-racem multiflor dens ; labelul bifid
atarnd in jos, la bazd mai lat si deprimat in forma de sac, cu lobii divergenti ; periantul campanulat cu
diviziunile externe reunite in forma
de casc,a, antera liberd, ovarul nersucit. Creste prin Waffle umbroase
si umede. Aprilielunie.
Trinjin, Sedum acre L., vezi larbd-de-

Trandafir-de-Rusalli (Trans. Rodna-

Trinjoaici [g. Illyrischer-Hah-

sie cu stile viloase. Creste prin tufisuri

i rdrisuri in regiunea montana

alpind. luniefulie.

13. adennphora Kit, se deosebeste de

forma tipicd prin foliolele pe partea

inferioard cu deosebire pe nervure

acoperite cu peri moi (viloase), pedunculii impreund cu caliciul, acopedesuiti.

soaldind.

www.digibuc.ro

313

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

nenfuss.1. Ranunculus illyricus L.

4. planta erbacee, alb si mtdsos

proas din fam. Ranunculaceae,

dacina cu numeroase fibre tuberculoase ; tulpina dreaptd ; frunzele cele
dintdi nedivizate, linear - lanceolate,
cele inferioare trifoliolate, cu foliolele
linear-lanceolate, nedivizate sau 2-3
partite ; florile mari, galbine aurii,
caliciul cu 5 sepale reflexe, corola cu
5 petale mari galbine aurii, prev-

zute la bazd cu cate o foveola nectarifer, acoperit de un solz cdrnos,

indreptat in sus ; fructele mici, nuculiforme, uniloculare, monosperme,
grupate in capitule oblonge spiciforme.
Creste pe locuri deschise, prin li-

vezi, poieni, rarisuri de cranguri si

pe coline cu iarba. AprilieIunie.

Aceasta planta este intrebuintata de labporn! nostru, pentru a vindeca tranjii cu ea.

Trpfinag, Linaria vulgaris L., vezi

Linarita.

Trei-frati, Menyanthes trifoliata L.,

vezi Trifoiste si Viola declinata W.
et Kit., vezi Unghia-pasarei.

Trei-frati, Micsunele-glbioare.Viola
saxatilis Schmidt. 4. planta erbacee
din fam. Violaceae, considerata de
unii botanisti numai ca o varietate de
Viola tricolor L. deosebindu-se prin :
florile plcut mirositoare, cu 5 petale
aproape de 2 ori mai lungi decal caliciul, toate galbine si strbdtute de
cdte-va vinisoare purpurii, petala inferioard mai inchisd, rar cele 2 superioare deschis albastre. Creste prin
locuri cu iarbd, prin poieni sau rdrisuri in regiunea montana. Maiu
lunie.

Trei-frati-pfitati, Viola declinata W.

et Kit , vezi Unghia-pdsrei.

Trei-frati-pitati, Albistrele (Bucovina),

Barba - impratului, Crligei - pdtati

(Banat), Catifelute (Trans.), Gusa-gdinei (Trans.). Micsunele, Panselu-

le-de-camp, Percioaia-caprii (Bucovina), Tmdioas - slbaticd, Toporasi. [fr. Herbe-de-la-Trinit, Pense;

g. Freisamkraut, Stiefmtter-

h e n].Viola tricolor L. O. E. sau

mai rar 21.. plantd erbacee din fam.

Violaceae,tuipina ascendentd sau erecta, anguloasa, ramificata ; frunzele
crenate, cele inferioare oval-cordiforme, cele superioare oblonge sau
lanceolate, stipulii foliacei, lirat-penatifizi cu lacinia mijlocie mai mare
crenat ; florile axilare, solitare,

lungpedunculate, pendente, caliciul cu

sepalele lanceolate, acuminate, corola
mai mare decdt cal iciul, violacee sau al-

bastr, variind cu colori albe i galbine ; fructul capsula oval oblonga

glabra. Viola arvensis Mum O. consideratd de unii botanisti numai ca o
varietate caracterizatd astfel ; planta
totdeauna anuala, corola cu petale
mici, mai scurte decal caliciul i albe
rar petalele superioare albas-

trii sau violete. Creste pe campuri

sterile, prin livezi i locuri cu iarb ;

foarte mult cultivat ca plantd ornamental, obtinandu-se prin culturd

numeroase varietti. MaiuSeptembrie.

Din cauza proprietatilor purgative si emetice, intrebuintata in medicina sub numirea de : Herb. Violae tricolorie.

Trei-fai (Mold.), Anemone Hepatica

L., vezi Popilnic-iepuresc.

Tremufaloare, Flfdetoare,
Parasin (Trans.), Semincioara-

ierbii (Bucovina). [fr. Langue-de-femme, Amourette ; g. Z it t er gr a s].

Briza media L. 4. frurnoas planta

ierboas, cespitoasd din fam, Gramineae, tulpina erectd ; frunzele lineare, plane, cu ligula foarte scurta
trunchiatd;

florile

ermafrodite,

dispuse in mici spicule oval-cordiforme, comprimate, foarte mobile, cu

5-9 flori, de coloare verzuie sau

violacee, grupate i ele in panicule

erecte i patente, giumela inferioar
boltit, ventricoasd, la bazd cordiJorm-auriculatd. Creste prin
psuni, tufise, rrisuri i poieni. Maiu

lulie.

Tremurici (Mold. j. Neamt.)

Tremellodon gelatinosum Pers., syn.

Hydnum gelatinosum Scop. Ciupercd necomestibild din fam. Tremellaceae,

pldria moale, gelatinoas, tremurdtoare, dimidiatd (injumttit), albglaucd sau brunie de 3-5 cm. latime,

picior sau cu un picior scurt,

avnd pe fata sa inferioard spini

moi, glauci i putin transparenti, ba-

sidiile cu 2-4 diviziuni i cu tot a-*

ttea sterigmate filiforme, sporii
aproape neregulati sunt albi.

Creste in pdurile de brad pe pdmant i pe trunchiurile putrede de

brazi, varatoamna.

Trepficititoare, Braie, Brei,

Camp, Brie (Trans.), Buruiand-cdneascd, Slobonov, Slobonov-de-camp.

www.digibuc.ro

314

ZACH. C. PANTU

[fr. Foirolle, Aremberge ; g. Einj hMercuriges-B in g e lk r a u

rialis annua L. 0. plant erbacee

din fam. Euphorbiaceae, rdcina fibroas; tulpina patrunghiulara, ramificata, cu ramurile opuse, erecte;
frunzele oval-lanceolate sau ovale,
sunt opuse i petiolate; florile verzui,
dioice, periantul cu 3 diviziuni, dispuse pe un singur rdnd i conate la

baz, cele mascule cu 12 stamine,

dispuse in glomerule distantate, cele
femele, aproape sesile sunt solitare
sau fasciculate; fructele capsule his-

pide. Creste prin locuri zultivate si

ruderale, pe lang ziduri vechi. lunie

Septembrie.

Aceasta planta cu proprietati laxative,

este stricacioash vitelor.

Trepdtoare, Mercurialis perennis

L., vezi Brei.

Trestie. [fr. Roseau - - quenouilles,

rudirnentul unei a doua flori, glumele

linear subulate, cu un lung \rail, corn-

primat, gluma inferioard mai mare,

glumelele inconjurate la baza de peri
albi, mai lungi deck diarnetrul transversal al glumelelor, glumela inferioard inult mai lungd dear cea supe-

Hoard, este la vrf bifidd si are o

aristd dorsala aproape dreapt, inserata cam pe la mijlocul dosului sau;

florile ermafrodite, cu 3 stamine, ovarul glabru, cu 2 stigmate plumoase,

devine la maturitate o cariops o-

blonga, putin comprimata; spiculele

comprimate lateral, scurt-stipitate,
verzi-deschise, violacee sau purpurii,
sunt reunite in panicule rigid-erecte,
ingramadit-lobate chiar in timpul inflorirei. Creste prin fnete nisipoase,
prin rdrisuri i margini de pduri
pe malurile rurilor. lulieAugust.
Trestie-de-mare, Trestie. [fr. Cannepineuse, Came-A-main, Rotang, Ro-

Canne-de-Provence ; g. P f a h lr o h r,

tin, Raton; g. Spanisches-Rohr,

nax L. 4. mare planta ierboas, sublemnoasa din fam. Gramineae, tulpina, rigida, cu numeroase noduri,

mus Rotang L. D. arbori inalti, scan-

Spanische-Rohr], Arundo Do-

de grosimea unui deget, ajungand

la inaltimea de 4-5 m.; frunzele alterne, linear-lanceolate (pana la 5 cm.

late), nurneroase sunt rigide, tari si

de un verde-albstriu ; florile erma-

frodite, dispuse de ordinar cate 3

in spicule, verzi-galbui, patate cu

violet, grupate intr'o mare paniculd

compacta. Plant, originara din regiunea mediteraniana, uneori cultivat.
Octombrie.

Tulpina acestei p!ante intrebuintata in

industrie pentru diferite impletituri i ingradituri, etc.

Stuhlrohr, Schilfpalme, Rotangpalme, Rotang]. Catadenti din farn. Palmae,tulpina flexibil 4,

agatatoare pe arborii din vecindtate,

foarte lungd si subtire, de 2,/,-1-5 cm. de

groas ; foile alterne, invaginante, penaticompuse de 1 m. pand la 1.20 m.

de lungi, gratios-arcuate, foliolele li-

near-lanceolate, de 15-30 cm. de

lungi, de 27i, cm. de late, inchis-

verzi pe partea superioara, care are

2 rdnduri de spini capilari, petiolii si
tulpinele prevzute cu rari spini puternici, usor intorsi ; florile mici, dioice, poligame sau monoice, rozee
sau verzui, reunite in glornerule pe
un spic ramificat, inconjurat de mai

Trestie, Phragniites communis Trin.,

multe spate, prea scurte spre a le acoperi, stamine 6 ; fructul o bacd aproape uscat, unilocular, monosperm. Acest frumos palmier, originar din India oriental, se cultiva
prin florarii, cand e tnar serveste
si pentru decorarea apartamentelor.

Stuh-de-cdmp, Trestie-mic. [fr. Calamagrostide-des lieux-secs, Roseau-tra-

tire si elasticd se fac bastoane, di-

Trestle, Calamus Rotang L., vezi Trestie-de-mare.

vezi Stuh.
Trestie-de-balt, Phragmites comrnunis Trin., vezi Stuh.
Trestie-de-cmpuri, larbd-rosie, Stuh,

ante ; g. Sandrohr, Schilfgras,

La n d-S Ch f].Calarnagrostis epigeios Roth., syn. Aeondo Epigeios L. 4.

plant ierboas, cenusiu-verzue (glauca), cespitoasa, din fam. Gramineae, ri-

zomul gros, cu stoloni lungi ; tulpina

robusta, erect ; frunzele lat-lineare,
rigide i aspre ; spicule uniflore, fr

Din tulpina Rotangului, lungd, sub-

verse Impletituri pentru scaune, precurn si alte instrumente pentru bttit

covoarele, cosuri, etc.
Trestie-de-zahr. [fr. Canne-A-sucre ;

g. Zuckerrohr].Saccharam o-

fficinarum L. 21- . mare si frumoasa

plant ierboas din fain. Gramineae,
tulpina rigida,

solidd; de 3-4 m.

inalta, este suculent, neteda, lucitoa-

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

re, verde-gdlbuie, violetd sau purpurie;

frunzele alterne, distice, invaginante,

plane, lineare, longitudinal-striate, cu
nervura mediand alburie, sunt arcuate
in Matt, verzi-glance i putin aspre ;
florile ermafrodite, dispuse eke 2 in
spicule, una sesild i cealaltd pedunculatd, spiculele reunite in spice arcuat-plecate in jos si grupate Inteo mare paniculd piramidald la vArful tulpinei, spiculele dorsal compri-

mate, la bazd mdtdsos-pdroase, 2

glume uninerviate, cu lungi peri pe

partea dorsald, doud glumele ascutite, nu insd aristate, stamine 3 cu

anterele galbine, ovarul comprimat
are 2 stile cu stigmate plumoase, purpurii, fructul mic, oval, ascutit la ambele extremitati. Aceastd mare si importanta Graminee, originard din A-

sia tropical& se cultiva astdzi foarte

mult, ca plantd industriald prin mai
toate tdrile calde. OctombrieNovembrie.

Din sucul extras din aceast plant se fa-

brica zahdrul, destul de cunoscut ca product economic, alimentar 4i chiar medicinal.

Trestie-mic, Calamagrostis Epigeios

Roth., vezi Trestie-de-cAmpuri.

Trestie-mirositoare, Acorus Calamus

L., vezi Obligeand.

Trestioar, Trestioard-de-pddure. [fr.
Calamagrostis Faux-Roseau ; g. G e-

meines-Schilf, Reitgras].

Calarnagrostis arundinacea Roth.,

syn. Calamagrostis silvatica DC. 21.. plantd

ierboasd din fam. Gramineae, de 60

cm. pand la 1.30 m. Inaltd ; tulpina
netedd, In partea superioard fra foi
si aspra sub inflorescenta ; foile fungi,

plane, aspru-pdroase (scabre) cu ligula oblongd ; florile sesile, insotite

de un rudiment steril, paros, spicusoare alburii sau violacee, uniflore,
reunite inteo mare paniculd lungd de
10-20 cm., erectd, chiar cele mai
scurte ramuri cu spicusoare, asezate
pand la bazd, glumela inferioard mai
scurtd decAt glumele, i prevdzutd la

baza cu peri de 4 ori mai scurti decAt ea, si spre partea inferioard dorsald are o lungd arista ingenunchiatd
(geniculata), foarte proeminenta si de

6-8 mm. de lungd. Creste prin pddurile din regiunea montand, in poieni si rdrisuri. lulieAugust.
Calamagrostis littorea DC., syn.

Catamagrostis Pseudophragmttes Baumgt.

4. [fr. Calamagrostis des rivages ; g.

315

er -Sc hill
plantd ierboaasd,
care difeed de specia precedenta prin
foile albdstrii (glauce) la urmd rdsucite ; spicusoarele cu flori sesile, f ard
rudiment steril, formeald o lungd paniculd de 12-25 cm. cu ramurile nude
la bazd ; glumela inferioard pe jumdtate mai scurtd deck glumele, cu perii
cam de lungimea lor este prevdzutd
la vArful bifid cu o arista dreaptA,
cam de lungimea perilor. Creste
pe marginea pdraielor mai cu seama

dela munte. lulieAugust.

Trifoi, Medicago falcata L., vezi Culbeceasd, Trifolium arvense L., vezi
Papanasi, Trifolium pratense L., vezi

Trifoi-rosu, Trifolium procumbens L.,

vezi Tnifoia i i rifolium repens L.,
vezi Trifoi-alb.
Trifoi [fr. Trfle-alpestre ; g. W al d-

klee]

Trifolium alpestre L. 21..

plantd erbacee din fam. Legumino-

sae, tulpina erectd, simpld, glabrd sau

pubescent-pkoasa ; frunzele trifoliolate, cu foliole oblong-lanceolate, coriacee, mdrunt-denticulate ; stipuli Ian ceolati, subulati; florile purpurii, foarte

rar albe, dispuse in capitule globuloase, mai adesea cAte 2 la vArful

tulpinei, insotite de un involucru de
frunze ; caliciul, cu 20 de nervure,
are 5 dinti si este vilos-paros ; corola
vestejitd este persistentd, luntrita obtuzd ; fructul mic legumen (pdstard)
oval, acoperit de caliciu 5i de corold.
Creste prin livezi, fAnete In poieni
pe marginea padurilor. IunieAugust.

Trifol-alb. (Bucovina, CAmpulung), Tri-

folium pannonicum Jacq., vezi Trifoi-buhos.

Trifoi-alb, Trifoi, Trifoias-alb (Bucovina). [fr. Trfle-blanc, Triolet ; g.

Weissklee, SteinkledTrifo-

Hum repens L. 21- micd plantd erba-

cee din fam. Leguminosae, tulpina

culcata pe pdmAnt (repentd), emitand

raddcini ; frunzele trifoliolate, cu foHole obovale, obtuse sau emarginate ;
stipuli membranosi (scariosi) lat-lan-

ceolati, brusc ingustati inteun vArf

ascutit (abrupt-cuspidati) ; florile albe

sau rozee, scurt-pedunculate, dispuse

in capitule, aproape globuloase, solitare, la vArful pedunculelor axilare,

mai lungi deck frunzele ; caliciul mai

scurt deck corola are 5 dinti, dintre

cari cei 2 superiori mai lungi ; fructele mici legume, acoperite de caliciu si de corola. Creste prin livezi,

pasuni, fAnete, in locuri de culturd, pe

www.digibuc.ro

316

ZACE-1. C. PANTU

drumuri, etc. uneori cultivat ca planta

de nutret. MaiuSeptembrie. Me lif.

Trifoi-amar (Trans.), Menyanthes trifoliata L., vezi Trifoite.
Trifol-buhos, (Bucovina, Cmpulung),
Trifolium pannonicum
Trifoi-alb.
Jacq. 21.. planta erbacee, robust, as-

pru paroasa din fam. Leguminosae,

tulpina putin ramificat, de 20-50 cm.
de inalt ; frunzele trifoliolate cu foliolele oblong-lanceolate, obtuze sau
acute, intregi, paroase i ciliate, la

foile cele mai inferioare mici, ovale

i emarginate, stipulele mari la baza,

acuminate, nerviate, verzi-glbui i mai

lungi deck petiolul ; florile mari, albe-glbui, reunite in capitule foarte

mari, oblong-ovale, fr involucru, solitare la vrful tulpinei i ramurilor,
caliciul cu 10 nervure, mai scurt de
cat corola, lungpros cu 5 dinti Ianceolat-setacei, dintele inferior erect,

de cloud ori mai lung deck ceilalti

patru. Crege prin fnete, tufipri, pe
marginea pdurilor, adesea. lunie
August.
Aceastd specie este o excelent planta
de nutret.

Menyanthes trifoliata
L., vezi TrifoWe.
Trifoi-de-lac (Trans.), Menyanthes trifoliata L , vezi Trifoite.
Trifoi-galben, Trifolium procumbens
L., vezi
Trifo1-mticr4, Oxalis Acetosella L.,
vezi Macriul-iepurelui.

Trifoi-mfinunt, Ghisdei. [fr. Mignon-

nette, Minette, Petit-Triolet ; g. H o p-

fenklee.].Medicago lupulina L. O.

planta erbacee din fam. Legitminosae, tulpina mai adesea intins

pe pamant ; frunzele trifoliolate cu
foliolele oboval-cuneiforme, mai rar
uor emarginate sau denticulute, cele
mai superioare mai inguste ; florile
mici, galbine, dispuse In raceme spiciforme, indesuite i multiflore la
varful pedunculelor axilare, ceva mai

lungi deck frunza, floarea are caliciul campanulat, cu 5 diviziuni aproape egale, corola cu petalele ca-

Aceast planta este foarte bund ca nutret pentru vite.

Trifoi-mare (Trans.), Melilotus offi-

cinalis Desr., vezi Sulfind.

Trifol -mftrunt. [fr. Trfle-dor ; g.
Trifolium strepens
G o I d-k I e e.].
Crantz., syn. Trifolium aureum P011.
Trifolium agrarium L. 0. planta erbacee,
robust, rigida, ramificata i alipit-pa-

roas din fam. Leguminosae, tulpina

de 15-45 cm. de inalt ; frunzele

trifoliolate, scurt-petiolate cu foliolele

oblong-obovale, toate foarte scurt-peVolate, foliola mijlocie nici odata mai

lung-petiolata, la vrf rotunzite sau

putin emarginate i denticulate spre
varf, stipule oblong-lanceolate, acuminate, la baza nu mai late i rotun-

zite, egal de lungi sau mai lungi de-

ck petiolul frunzei; florile gnlbine-aurii

devin la urma deschis-brune, reunite

in capitule dense, multiflore, la urtna
ovale-oblongi i destul de mari, stilul
cam de lungimea legumei. Crete pe
marginea padurilor, prin fnete in

poieni i rar*tri. lunieAugust.

Trifoi-rop, Ciucuru-voinicului (Trans.),

Tirifoi (Trans. Braov.), Trifoi.

[fr.

Trfle-violet, Gros-Trfle, GrandTrfle-rouge ; g. Wiesen-Kle e,

Rotklee]. Trifolium pratense L.

24, planta erbacee din fam. Leguminosae, tulpina ascendenta ; frunzele

trifoliolate, cu foliole ovale sau eliptice, intregi sau abia denticulate, acoperite cu peri moi (pubescente cel putin pe fata inferioar ; stipuli ovali, abrupt-aristati florile roii-purpurii,

rar albe, dispuse in capitule .globu-

loase, solitare sau cte cloud, insotite

de un involucru, format din 2 frunze;

caliciul cu 10 nervure este acoperit

de peri moi. Crete prin livezi, locuri
cu iarba, prin fnete i pauni, adesea cultivat pe mari intinderi ca planta
de nutret. lunie Septembrie. Melif.
Excelentd plantd de nutret (furagerd).

(BucoVina), Medicago

falcata L., vezi Culbeceasd.

Trifoial (Bucovina), Faptul (Bucovina),
Trifoi, Trifoi-galben. [fr. Trfle-jaune;

duce, stindardul mai lung deck aripile

g. Liegender-Kled

Crete prin p4unile uscate din lo-

cumbenta) ; frunzele trifoliolate, cu

i carena obtusa ; fructele mici legume reniforme, putin umflate, curbate la vrf i la centru inchise.
curile aride
i

nisipoase, pe cmpii

pe marginea drumurilor. Maiu

Septembrie. Melif.

Trifolium procumbens L. O. plantd erbacee din fam. Leguminosae, tulpina

erecta sau intinsa pe pamant (pro-

foliolele obovale, cea mijlocie mai

lung-petiolata ; stipule ovale ; florile

galbine, dispuse in capitule, dense,

www.digibuc.ro

PLANTELE CONOSCUTE DE POPORUL ROMAN

globuloase sau ovale, multiflore (pana

la 40 flori), sunt laterale i lungpedunculate, florile fructifere brunii, cu
stindardul la vdrf dilatat i striat, aripile divergente; variazd cu flori mai

mari si cu flori mai mici. Creste

prin pduri, tufise, livezi, locuri cu

iarbd, drumuri i coaste. lunie--August.

Trifoias- alb (Bucovina), Trifolium

repens L., vezi Trifoi-alb.

Trifoiste, Lotus corniculatus L., vezi
Ghisdei si Lotus uliginosus Schkuhr.,
vezi Ghisdei-mare.
Trifoiste, Trei-frati, Trifoi-amar (Trans.),
Trifoi-de-baltd, Trifoi-de-lac (Trans.)
[fr. Trefle-d'eau ; g. B it t erk 1 e e,

Fieberklee]. Menyanthes trifo-

liata L. 21-. planta erbacee aquaticd

din fam. Gentianaceae, rizom gros ;

frunzele bazilare, lungpetiolate, trifoliolate, cu foliolele obovale ; florile albe-rozee, dispuse inteun racem
dens la vdrful unui lung peduncul,
care iese dela subtioara squamelor
de pe rizom sau dela subtioara frunzelor, caliciul cu 5 diviziuni lanceolat-obtuse, corola infundibuliformd cu

5 diviziuni lanceolate, acoperite pe

fata internd cu numerosi peri alburii,
stamine 5, ovarul cu un singur stil,

terminat printr'un stigmat bilobat ;

fructul capsuld uniloculard, aproape

globuloasa. Creste prin lacuri
mlastini. AprilieMaiu.
Frunzele proaspete sau uscate ,,Folia Tri-

fold febrine intrebuintate in medicina ca

tonice, febrifuge i antiscorbutice.

Trifoiste-colturat, Lotus corniculatus

L., vezi Ghisdei.
Trifoiu-racului (Bucovina, Campulung,
Rardu), Anthyllis vulneraria L., vezi
Vatamatoare.

Trifolul-caprelor, Dorycnium herbaceum Vili., vezi

Troack Lagenaria vulgaris Ser., vezi

Tidvd.

Troscot, Hericied, Sporis, Tdorsoacd,

Troscotel (Trans.), Troscovd (Trans.)
[fr. Trainasse, Herbe-A-cochon ; g.

Schweinegruse, Vogelknte-

r i c 4Polygon/tin aviculare L. G.

planta erbacee din fam. Polygotzaceae,

tulpina intinsd pe pdmnt i ramificatd,
ramurile cu frunze pand la varf ;

frunzele eliptic-lanceolate sau linearlanceolate, aspre pe margine; ochrea

bifidd cu laciniile lanceolate, acuminate la urm multifide ; florile erma-

frodite verzi, pe margine rosii sau

317

albe, sunt asezate la subtioara frunzelor, solitare sau cate 2-4, periantul

cu 5 diviziuni aproape egale, stamine

8, ovarul cu 3 stile scurte, terminate
prin 3 stigmate capitate ; fructele
nucule trigonale, nelucitoare si fin
striate. Creste pe drumuri, pe locuri
cultivate si inculte. lunieSeptembrie.
Melif.

Troscotel (Trans.), Polycnemurn arvense L., vezi Scartaitoare. si Polygonum aviculare L., vezi Troscot.
Troscovii (Trans.), Polygonum aviculare L., vezi Troscot.
Trufe, Herea-pdmntului (Moldova si
Munt.) [fr. Truffe; g. T r u f f el ], se
numesc in general mai multe specii
de ciuperci din genul Tuber Mich.
fam. Eutuberaceae.Tuber melanosporum Vitt., syn. Tuber .cibarium Corda.
[fr. Truffe-du-Prigord, Truffe-vio-

lette; g. Perigordtrtiffel]. Ciu-

percd comestibild, avand aspectul unui tubercul rotunzit, care se afl ascuns in pamant ; fructul adecd peridiul
este cdrnos, neregulat rotunzit, de co-

loare neagrd-roscat, poligonal-sgrd-

buntos la suprafatd (cu verucositati

poligonale) i cu pete ruginii, iar la
interior (gleba) este de un rosu inchis
sau negru-violaceu i strdbtut de o
retea de numeroase canale alburii sau
purpurii i cu marginea translucida,
pe pretii cdrora se afld hymeniul cu
avand astfel un aspect marmorat ; ascele la inceput sferice, apoi diformate sunt sesile sau abia stipitate

si cu 3-4 rar pand la 6 spori, elip-

tici, oblongi, tdposi (echinati), opaci

si bruni. Carnea acestei delicioase

ciuperci este violet-negricioasd si are
un miros i un gust pldcut de fragi.

Aceast ciupercd de mdrimea unei

nuci, putnd ajunge uneori Ana la
mrimea pumnului, creste mai cu

seamd prin pdurile de stejari din sudul Frantei si din nordul Italiei ; toamnaiarna. Dupd comunicarea fcutd
mie de D-r Marcel BrAndza, aceastd

ciupercd ar creste si in tara noastrd

in jud. Putna si jud. Rmnicu-Srat,
unde este cunoscutd sub numirea de

Herea-pdmntului (vezi aceasta).

Tuber brumale Vitt. [fr. Truffe-noire],

se deosebeste de specia precedent

mai cu seamd prin carnea sa la inceput alburie, devenind apoi cenusiuinchis si strbtutd de vine roseate,
formnd o retea, ea are miros si gust
aromatic pldcut. Creste prin terenuri

www.digibuc.ro

.318

ZACH. C. PANTU

calcaroase si nisipoase in pdurile de

stejari, castani i carpeni din Italia
nordicd, din Franta si din Englitera.
Tuber aestivutn Vitt. [fr. Truffe-det, Truffe-de-la-Saint-Jean; g. S o m-

mertriiff el, Speisetrtiffel].

Ciupercd comestibild cu fructul, (pe

neregulat-globulos, de indrimea

nucilor, negru-bruniu si acoperit cu

verucositti mari, poliedrice piramidale, este transversal-striat, iar la interior adecd glom/ este la inceput alburie, devenind apoi galbin-brunie i strdbdtutd de numeroase vine alburii foarte

ramificate. Carnea cu miros aromatic

si gust plcut. Creste prin pdclurile din
Italia, Franta, Elvetia, Germania si

spinoase ; florile galbine, pedunculate

stint solitare i axilare, caliciul cu 5
dinti, corola cu petalele egal de lungi ;
fructele legume glabre. Creste in
judetul Iasi si in Basarabia, unde f or-

meaza tufise. (cnf. BrAndzd. Prodromul p. 547), uneori cultivatd ca

plantd decorativd. Maiulunie.

Tufa rioas, Quercus pubescens Willd.,

vezi Tufan.
Tufan, Quercus pedunculata Ehrh.,
vezi Gorun.
Tufan, Sledun (Mehedinti), Tufd,
Tufd-albd, Tufd-rdioasd. [fr. Chne ;
g.

Weichhaarige-Eiche,

Quercus pubescens
Willd., syn. Quercus lanuginosa Thuill.

Bohemia, vara-toamna.Tuber magnatum Pico. [fr. Truffe-blanche-desPiemontais,. Truffe-grise ; g. P i e

D. arbore din fam. Fagaceae, frun-

ma de con la bazd, este de coloare

pusoarele (cupulele) tomentoase (pasloase) ; frunzele cu lobii obtusi, intregi sau unilobulati-bilobulati ; florile

m on ts-T rii f f e 1]. Fructul (peridiul)

neregulat-tuberculos, prelungit in for-

galbin-cenusie, interiorul adecd gleba

este moale si de un alb-glbui, devenind la urtnd roscat-ruginie i cu

vine albe, foarte fine si anastomosate, avnd astfel aspect marmorat.
Aceastd delicatA citipercd comesti-

bild, cu miros de usturoi, creste in

pdmnt argilos, pe sub salcii, pe sub
plopi i pe sub stejari, in nordul Italiei, in Franta si Germania.

Trufele, fiind ciuperci foarte mull cdutate

pentru trebuinte cullnare, constituind un aliment pretios si de oarece ele cresc nurndi

pe sub pdmant, s'au dresat pentru cdutarea lor cainii si porchi, cari prin mirosul lor
fin le gdsesc cu usurintd.

Tuberose (Trans.), Polianthes tuberosa

L., vezi Chiparoase.
Tudelit (Mold. j. Neamtu Ceahlu).
Leontopodiutn alpinum Cass., vezi
Albumeald.

Tufa, Corylus Avellana L., vezi Alun

Quercus pubescens Willd., vezi
Tufan.

Tuf-alb, Quercus pabescens Willd.,

vezi Tufan.
Tura' lemnoas, Dracild (Basarabia)

zele lungpetiolate, obovale, adnc-sinuate, pe fata inferioard acoperite cu

peri moi (pubescente); ramurile

frunzele tinere, mugurii ovali i cumonoice, cele mascule dispuse in amente laxe, filiforme, intrerupte, lung-

pedunculate, care atArnd in jos, cele

femele solitare, inteun involucru format din bractee lipite in cupusord
(cupuld); fructul numit Ghincld este o
glandd ovoidd, asezatd inteo cupusoar (cupul) cu squamele alipite.
Creste in paduri, tufise adesea. Maiu.
Tufnica, Chrysanthemum Leucanthemum L., vezi Aurata.
TufnicA (Munt.), Cdtline (Trans.),
Crisanteme (Trans.), Dimitrite (Mold.),

Flori-de-iarnd (Trans.), Gura-paha-

rului (Bucovina). [fr. Chrysanthme,

Chrysanthme - d'automne ; g. W uChrysanthemum
e h er b I um el.
indicum L. syn. Pyrethrum indict= Cass.

planta erbacee, la bazd aproape

lemnoas, din fam. Compositae,

tulpina erect, ramificatd; frunzele
ovale, incise pAnd penatifide, cele
mai superioare adesea intregi ; frunzele ca i ramurile alburiu-pAslos
pdroase ; florile dispuse in mari ca-

Erbsenbaum, Erbsenstrauch].

pitule, cele marginale ligulate, putin

mai fungi decAt involucrul sunt gal-

Caragana frutex K. Koch. Robinia frutesarbust din fam. Legumicens L.

Chrysanthemum sinense
galbine.
Sab., syn. Pyrethrum sinense Sab.

[fr. Aspalathe, Acacia-de-Sibrie ; g.

Caragana frutescens DC., syn.

nosae, frunzele petiolate, paripenate

cu 2 perechi de foliole obovale, cuneiforme, reticulat-nerviate, rachisul
terminat printr'un scurt spin ; stipule
membranoase adesea devin rigide

bine, roii, albe etc ; cele centrale

frunzele verzi-albstrii, sinuat-penatifide cu lobii dintati ; florile dispuse

in capitule mult mai mari decAt la
planta precedent, florile marginale
ligulate, mult mai lungi cleat invo-

www.digibuc.ro

319

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

de coloare galbind, rosie,

albd, brund etc. Ambele specii, originare din China si Japonia, mult cultivate ca plante decorativ, dand
nastere nenumratelor varietti de
Chrisanteme, cari fortneazd toamna
iarna podoaba apartamentelor si
lucrul

serelor temperate. Octombrielanuarie.

Tuie, Thuja occidentalis L., vezi Arborele-vietei.

Tulchin, Daphne Mezereum L., vezi

late ; florile mai mari si mai rotunzite, cu foliolele perigonului oval-

rotunde, de coloare rosie, la baza cu

o pata inchis-purpurie si scurt-triangulard. Ambele specii, originare din
sudul Europei, sunt cultivate si pe la
noi ca plante decorative. Aprilie
Maiu.

Tulipani-de-grdin (Trans.), Tulipa

Oculis-solis St. Am.. vezi Tulipani.
Tulipeni-galbeni (Trans. Cusma si

Tulichind.

Rodna, jud. Bistrita-Ndsaud), Heme-

Tulichind.

Tulpeni, 7 ulipa silvestris L., vezi Lalea.

Tulpin, Daphne Mezereum L., vezi Tu-

Tuldni, Daphne Mezereum L., vezi

Tulichink Clei, Chiperu-lupului,

Lernn-canesc, Liliac-de-pdure, Malin-sdlbatic (Trans. Carta), Piperu-lupului, Pisu-canelui( Trans.), Tepchin

(Bucovina.). Tilichin, Tulchin, Tilipchin, Tulcind, Tulpin, Tulpind. [fr.

rocallis fulva L., vezi Crin-galben.

lichin.

Tulpinfi, Daphne Mezereum L., vezi

Tulichind.

Turbare, Datura Stratnonium L., vezi

Ciumdfaie.

Bois-gentil,BoiS-joli, Garou, Merllion;

Turbare (Trans.), Anthriscus Cerefo-

Pfefferbdumc h en].--Daphne Mezereurn L. 1. mic arbust veninos din

Turburea, Anthriscus Cerefolium

g. Kellerhals, Seidelbast,

fam. Thymelaeaceae, frunzele alterne,

lanceolate, spre bazd cuneat-ingus-

tate in petiol scurt ; florile plcut

mirositoare, sesile, laterale, dispuse

mai adesea Cate 3 dealungul ramurilor,

lium Hoffm., vezi Asmatui.

Hoffm, vezi Asmdtuk

Turbureft, Chaerophyllum hirsutum L.,
vezi Asmtui-slbatic.

Turcaleti (Munt. Cdlugreni, jud.

Vlasca) Plantago media
Patlagina-moale.

L., vezi

apar cu rnult inaintea frunzelor, florile rozee, cate-odatd albe, acoperite

cu peri moi sunt odorante, perigonul
cu 4 diviziuni, stamine 8 ; fructele
boabe (bacce) rosii de mdrimea boabelor de mazre. Creste prin padurile
din regiunea montand i subalpind.
MartieAprille. Melif.

Turcarete. Erythronium Dens canis L.,

vezi Mdseaua-ciutei.
Turcel (Trans. Masivul Retezatului,
M. Haret),Juniperus nana Willd., vezi

Scoarta acestui veninos arbust are pro-

Turkel, Turicea, Turnicd, Turnita, Turnurita, Turnusel. [fr. Tourette ; g.

prietati vesicante.

Tulipand Tulipani, Tulipa silvestris

L. vezi Lalea.

Tulipani (Trans.), Lalele-de-grdind,

Laiele mari, Tulipani de grdind
(Trans.). [fr. Tulipe ; g, Tulp
7 ulipa Ocultis - solis St. Am.

2I-.

plantd erbacee, bulboasd din fam.

Liliaceae, bulb piriform, cu tunica

lanos-paroasd pe dinluntru; tulpina

scapiformd pand la 60 cm. 'Malta ;
frunzele 3-4 distantate, intins-erecte,
mari, undulate pe margini ; florile
mari, solitare si erecte la varful tulpinei, sunt rosii sau rozee, cu striatiuni mai inchise, perianthul cu 6 f oliole lanceolate, cari au la bazd o
pat oblonga, neagrd-albdstrie, anterele erecte. i Tulfpa praecox Ten.
21-. cu frunzele mai late si mai undu-

lenupdr-pitic.

Turculet (Munt.), Anemone nemorosa

L., vezi Floarea-pastilor.

Turicea, Turritis glabra L., vezi Turicel.

Turmkraut].

Turritis glabra

L., syn. Arabis glabra Bernh. G. plantd erbacee, glaucd, din fain. Cruciferae, tulpina simpld, rigidd i erect ;
frunzele bazilare, dispose In rozetd,

acoperite cu peri trifurcati, sunt dintate sau aproape runcinate, cele superioare glabre i bruinrii (glaucescente), la bazd cordiforme sl amplexicaule ; florile mici albe, galbui ; fructele silique lineare, rigid-erecte, de

6 ori mai fungi decat pedunculul, valvele cu o puternicd narvurd mediand.

Creste prin livezi, fnete sterile, coline uscate, locuri pietroase si nisi-

poase. Maiulunie.
Turicioard, Agrimonia Eupatoria L.,
vezi Turita-mare.
Turitfi, -Agrimonia Eupatoria L., vezi

www.digibuc.ro

320

ZACH. C. PANTU

Turitd-mare i Echinospermum Lappula Lehm., vezi Lipici.

Turit, Asprisoar, Corntel, Lipici,
Lipicioas, Scai-mrunt. [fr. Grateron,

Rieble; g. Kleber, Klebkraut].

Galium Aparine L. O. planta erbacee din fam. Rubiaceae, tulpina

patrunghiular, agttoare este acoperit cu peri rigizi i aspri, indreptati In jos ; frunzele linear-lanceolate,
mucronate, uninerviate, pe margini,
pe nervura mediand i pe fata inferioard retrors-aculeat - scabre, ele

sunt dispuse cdte 6 sau cate 8 in

verticile ; florile albe sau verzii

dispuse in cime axilare pauciflore,
fructele acoperite cu peri rigizi, la
vrf curbati, sau mai rar glabre. Creste
prin locuri cultivate, tufisuri, pduri

pe langa garduri. lunieSeptem-

brie.

Isopyrum thalictroides L.,

vezi Gdinusi.
Turit-mare, Coada-racului (Bucovina),
Galbanare-de-germe (Bucovina), Leusteanu-muntelui (Bucovina), Turicioard Turitd. [fr. Aigremoine ; g. 0 d e r -

mennig ].

Agrimonia Eupatoria
L. 21-. planta erbacee, foarte pdroasd
din fam. Rosaceae, tulpina erectd, anguloas, simpl, sau spre vrf putin
ramificatd ; frunzele Intrerupt penatisecate cu foliole oblong-lanceolate,
serrat-dentate,pe fata inferioard cenusiu scurt-paroase, foliola terminald petiolatd ; florile galbine aurii, numeroase dispuse In lungi raceme spiciforme, petalele ovale, caliciul fructifer
obconic, cu suprafata sulcatd, acoperit la bazd cu ghimpi Incrligati,

aproape erecti. Creste prin crnguri,

i pe
marginea drumurilor. lunieAugust.

tufisuri, pduri, cmpuri, livezi

Aceast plant posedit proprletti adstringente i resolutive.

Turnic, Turritis glabra L., vezi Turicel.

Turnita, Turritis glabra L., vezi Turicel.

Turnurit, Turritis glabra L., vezi Turicel.

TurnuW, Turritis glabra L., vezi Turicel.

Turt, Ceapd-ciorascd, Cioropor (Bucovina), Ciortopoloagd (Bucovina),

Ciortopolog (Bucovina), Ciumuhaiul
(Bucovina), Ciurul-znelor (Banat),
Ciurul-zorilor, Gdinusd, Punga-babei
(Trans.), Sita-zdnelor (Mold.), Tdtise

(Trans.), Turtea (Trans.) Turturea (Bu-

covina), Turticd, Turtie (Trans.). [fr,

Chardonnerette, Carline-blanche ; g..

Stengellose-Eberwurz, Rossk opf staude,Wetterdistel].

Carlina acaulis L. 21-. mica planta erba-

cee, spinoasd din fam. Compositae

fdrd tulpind sau cu o tulpind scurt ;
frunzele glabre, adnc penatifide, ctt
segmente angulos-lobate

spines-

cente ; florile ermafrodite, toate tu-

buloase alburii, dispuse intr'un mare

capitul, Insotit de un involucru, format din mai multe rnduri de bractee,
cele exteri6are tpos-dentate, cele

interioare alungite, uscat - membra-

noase, radiante si de o coloare albk

strdlucitoare, lineare dela baza pAnd
peste mijloc iar la vrf lanceolate,
numai la soare destinse, deschizndu-se astfel capitulul cel mare si frumos, avnd aspectul unei stele cu raze

argintii. Creste prin livezi, pe coastele aride i prin psunile uscate

pietroase dela munte.
In Btinat se spal cu apa strecurata prirt
Ciurul-zeznelor cei ce au durere de ochi si
cei la cari le scad vederile. Aceast splare
se face si spre a capata ochi Incantatori.
Turta-lupului [fr. Noix-vomique ; g.

Brechnuss, Krhenauge].

Semintele de Strychnos nux vomica

L. D. mare arbore din fam. Loganiaceae, tulpina ramificata ; frunzele
opuse, scurt-petiolate, oval-rotunde,
glabre, strlucitoare si de un verde
inchis ; florile mici, albe, dispuse in
mici corimbe la I./dui ramurilor, caliciul cu 5 dinti ascutiti, corola mult
mai lungd dect caliciul cu 5 lobi
ascutiti, stamine 5, ovarul cu 2 loje,
devine la naturitate un fruct cdrnos
bacciform, globulos de mdrimea unei
portocale, cu un Invdlis crustaceu
rosietic ; semintele cdte 15 se gsesc
cuibdrite In masa cdrnoasd a fructului,

ele sunt orbiculare, turtite de forma

unui nasture. Acest arbore creste

prin locurile aride si nisipoase dik
Ostindia.
Semintele foarte toxice ,Nuces vomicae"

intrebuintate fn medicin spre a combate

diferitele paralisii etc. Turta-lupului, este
Intrebuintat si spre a strpi diferitele animate stricAcioase. Din aceste seminte se
extrage alcatoidut Strychnin", care este
una dintre cele mai vehemente otrvuri.

Turta-vacii, Vdcute (Bucovina) (Trans.

Brasov) [fr. Bolet-jaune, Pinado ; g.

Butterpilz, Ringpilz].Boletua

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

rosii-rozee, odorante sunt dispuse

intr'un racem la varful tulpinei ; caliciul cu 5 diviziuni acuminate, corola

luteus L., syn. Boletus annulatus Pers.,

Boletopsis Welts P. Henn. Ciupercd comestibild din fam. Polyporaceae,

in formd de palnie, umflata putin la

gat, cu 5 lobi ascutiti, stamine 5 ascunse in corold ; fructul o capsuld
Insotita de caliciul persistent. Aceastd plantd, originard din America
sudicd, se cultivd adesea i pe la noi.
lulieAugust.

paldria convexd, galbin-roscatd sau

acoperit de o substanta
viscoasd, brund, mai cu seamd in
brunie

tinerete i pe timpul umed, care apoi

dispare, remanand suprafata pdlariei

de un galbin strlucitor, tuburile galbine, concrescute, porii mici, simplii
galbini, sporii eliptici sau fusiformi
galbin-brunii ; piciorul (stipa) cilindric, plin, alb-abui este prevdzut

In Europa s'a intradus aceasta plants in

anul 1560 prin Jean de Nicot, ambasador
francez la curtea din Lisabona. Prin anal
1565 se introduce tutunul in Germania, insd
numai ca planta medicinatd. Pentru intdias
data s'a vazut in Europa obiceiul fumatului
la soldatii, cari debarcaserd in Spania si
Portugalia prin anul 1585. Curand dupa aceea, in an& 1620, se introduce fumatul in
Germania prin trupele auxiliare engleze,
cari treceau in Bohemia. In scurt timp se

cu un inel membranos, mare, brun

sau violaceu, iar deasupra inelului cu

punctuatiuni granuloase, brunii. Carnea

alburie sau galbue este moale, are

un miros placut de poame i un gust

acrisor, putin amar. Creste pe pdmant
in paduri de conifere, cu deosebire
in paduri de Pini toamna.

Turtea (Trans.), darlina acaulis

intinse acest obicei in toata Europa, ca

toate riguroasele masuri prohibitive. Astazi
se cultiva foarte mult, aceasta planta
mai toate tiirile si constitue pentru multe

L.,

vezi Turtd.

state un venit destul de mare. Tutunul contine o materie foarte veninoasd nurnitd
Nicotinau,(alcaloid): Frunzele
Nico-

Turtel (Bucovina, Campulung), Carlina acaulis L. si

alpina Jacq.,

tianae" sunt intrebuintate in medicina. Cti

zeama de tutun fiert vindeca popo ul nostru diferite boale de piele. Pentru durere de
masele rornanul pune Latin pe maselele

vezi Turtd.
Turtel, Cuscuta Epithymum L. i Cuscuta europaea L., vezi Tortiel.
Turtel (Trans. In jud. Hunedioara, cnf.
Ittu,

Nomenclatura,

321

stricate.

Tutun-tignesc, Nicotiana rustica L.,

etc. pag. 10),

vezi Tutun-turcesc.

juniperus communis L., vezi lenupdr.

Turtick Carlina acaulis L., vezi Turtd.
Turtie (Trans. in Muntii - Apuseni),

Tutun-turcesc, Bacon, Baconitd, Duhanitd (Banat, Trans.), Tabac-tiganesc, Tabac-turcesc, Tutun-tignesc. [fr. Ta-

Carlina acaulis L., vezi Turt.

Turturea (Bucovina), Carlina acaults
L., vezi Turtd.
Tutun, Duhan (BAnat si Trans.), Ta-

bac-rustique; g. Bau er n tab a k].

Nicotiana rustica L. O. plantd erbacee din fam. Solanaceae, tulpina ramificat, pubescentd si glanduloas
mai cu samd la varf ; frunzele petio-

bac, Tiutiun (Mold.). [fr. Herbe-A-larg in ireine, Tabac; g. T ab a k,

scher-TabalaNicotiana Ta-

late, ovale ;

bacum L. O. plantd erbacee, viscospubescenta, din fam. Solanaceae, tul-

florile galbine-verzui,

pina robusta, simpla. dreaptd, mai

mult sau mai putin aripatd; frunzele

dispuse In raceme, formand o panicula la varful tulpinei, tubul corolei

cilindric, divizat in partea superioard
in 5 lobi rotunziti, obtusi, staminele

lung-acuminate, decurente, cele inferioare ingustate la baza ; florile

America sudicd, adesea cultivata si

pe la noi. IulieAugust. Melif.

alterne, sesile, oblong - lanceolate,

proase la bazd. Manta, originard din

u.
Uchiu-boului (Trans. Muntii-Apuseni),

Telekla speciosa Bmgt., vezi Lap-

Uliendru - de - munte (Bucovina, Campulung), Senecio sarracenicus L., vezi

Uleandr (Trans. Agarbiciu, jud. Tarnava-Mare), Nerium Oleander L.,

Ulm [fr. Orme, Orme-commun, Orme-

tucu-oaiei.

vezi Leandru.

Uler (Munt. jud. Vlasca, numire co-

municat de D-1. Dr. Daia, Directorul Pescariilor Statului), Sorghum

halepense Pers., vezi Costrei.

Amrataciunea.

au; g. Ulme, Feld-Ulme, Rus-

t e rl. Ulmus campestris L.

frumos arbore din fam. Ulmaceae, ramurile cu scoarta neteda ; frunzele
ovate, scurt acuminate, dublu - ser-

rat-dentate, la bazd neegale (nesime-

Vocabu!ar Botanic

21

www.digibuc.ro

322

ZACH. C. PANTU

trice), aspre pe fata superioar,

acoperite cu peri moi sau glabre pe

cea inferioard ; florile ermafrodite, a-

proape sesile, dispuse in fascicule

laterale, rotunde, de coloare purpurie,
apar inaintea frunzelor, perigonul cu
5 diviziuni, campanulat, stamine 4-5 ;
ovarul cu 2 stile, devine la matu-

ritate un fruct oboval sau aproape

orbicular (samara), la %Tad divizat,

glabru, cafeniu deschis, cu marginile
prelungite inteo aripd perifericd, mern-

branoas, canalul stilului abia de lungimea semintei. Creste prin pduri i

tufiuri, uneori cultivat prin parcuri

alee. MartieAprilie. Melif.

Scoarta acestui arbore are proprietsti

adstringente, lemnul este intrebuintat in
industrie pentru constructiunea atrutelor

Ulm, Ulmus effusa Willd., vezi

Ulm-rtlios [fr. Orme-lige, Orme-su-

breux].Uhnus campestris L. var.

suberosa Ehrh.

arbore din fam.

Ulmaceae, care se deosebesce de

specia tipica prin : scoarta ramurilor

suberos-aripatd i prin frunzele mai

mici. Crete prin pduri i tufipri.

MartieAprilie.
Umbra-iepurelui. Asparagus collinus
Schur. 21-. plantd erbacee din fam.

Liliaceae, tulpina Malta, divaricat-ramificatd, ramuscule (frunze) setacee,

drepte, ascutite i dimpreund cu ramurelele de tot glabre ; florile dioice
prin abortare, sunt galbine - verzui,
tubul periantului la florile femele de

2 ori mai lung dect limbul, pedunculii erecti, patuli, verticilati, egal de
lungi cu tubul periantului, anterele de

2 ori mai scurte dect filamentele.

Creste prin pdcluri i tufiurile din

stepe. MaiuIunie. i Asparagus polyphyllus Stev., syn. Asparagus scaber

Brign. 4. tulpina erbacee, rotunda., erecta, ramurile rotunde, scabre, ramurelele, impreund cu ramusculele (frunzele) setiforme, mucronate, fasciculate
angulate, pe unghiuri denticulat-scabre; pedunculii cte 2, mai sus de mijloc
articulati, tubul periantului numai de ju-

matate ct limbul, verzui, anterele oblonge sau aproape cordat-oblonge,

mucronate, subegal de lungi cu filamentele, fructele ca i la precedentul bacce

roii. Crete pe trmul marei i in

pdurile din Delta Dunrei. Maiu

Iunie.

Umbra-iepurului, Asparagus tenuifolius Lam., vezi Sparanghel-sdlbatic.

Umbra-noptel, Solanum nigrum L., vezi

Zrn,
Umbraru-Doamnei (Bucovina, Breaza,
jud. Cmpulung), Alchemilla vulgaris
L., vezi Cretioare.

Umbraru-muntelui (Bucovina Breaza,

jud. Cmpulung), Alchemilla vulgaris
L., vezi Cretipare.
Umbravioark Majanthemurn bifolium
Schmidt., vezi Lcrmit.
Umbreluta-de-apa, Hydrocotyle vulgaris L., vezi Buricul-apei.
Umbrelutii-de-baltd, Hydrocotyle vulgaris L., vezi Buricul-apei.

Ungeci (Bucovina), Lathyrus pla-

typhyllos Retz., vezi Bob-de-tarina.

Unghia-caprei (Mold.), Cantharellus
cibarius Fr., vezi Bureti-galbeni.
Unghia-gaiei, Unghia-gainei. [fr. Rglisse-sauvage, Rglisse-btard ; g.
Siisse Brenschote.].
Astragalus

glycyphyllos L. 4. plant erbacee

din fam. Leguminosae, tulpina intinsd

pe pmnt, flexuoasd, anguloas, a-

proape glabrd ; frunzele imparipenaticompuse, cu 4-7 perechi de foliole

ovale; florile galbine-verzui, dispuse
in raceme oval-oblonge, care impreund cu pedunculul lor sunt mai scurte
dect frunzele ; fructele sunt legume
(pstari) lineare, putin arcuat-curbate
i glabre, la urind erect-conivente.

Creste prin pduri, tufiuri, pduni,

i cmpuri. Maiululie.

poieni

Plrnadit in vin se bea pentru vtm6.-

turd.

Unghia-giei (Prahova), Coronilla varia L., vezi Coronite.

Unghia-gAinei, Astragalus glycyphyllos L., vezi Uughia-gdiei.
Unghia-pasrei, Micunele-de-munte,
Panselute-de-munte, Trei-frati, Treifrati-patati. Viola declinata W . et

Kit. 4. mica planta erbacee glabra

din fam. V iolaceae, din Mdacina sub-

tire i alburie ies de reguld doud

tulpini neramificate, intinse pe p-

mant, ridicAndu-se numai prin vrfurile lor floriflere ; frunzele crenate,

cele inferioare, cordiforme la bazd
sunt ovale sau oblongi, ingustndu-se
in petiol, cele superioare lanceolate,
stipulii lirat-penatifizi, cu lacinia terminala mai lata i crenat ; florile de
un albastru-inchis, petala inferioard
prelungith In pinten, are la baza o
pata galbind, i mai multe striatiuni ;

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

fructul capsuld oblongd. Creste prin

pdsunile din regiunea alpind si subalpina. lunieAugust.
Unguras, Marrubium peregrinum L.,
vezi Voronica.

Ungura (Trans.), Baltatura, Cdtusnicd-salbaticd (Trans.), Voronic. [fr,

Marrube-blanc ; g. Gemein e r-A nd o r n].Marrubium vulgare L. 24-.
plantd erbacee din fam. Labiatae,
tulpina alb - tomentoasd, la bazd
ramificatd; frunzele ovale, aproape
orbiculare, neegal crenate, tomentoase, rugoase, pe fata inferioard
reticulat-foveolate i alburii ; florile
albe, dispuse in verticile multiflore,
aproape globuloase, caliciul cu 10 din-0 subulati, dela mijloc In sus glabri

si la vrf recurbati in formd de carlig. Creste prin locuri inculte si

drumuri, garduri, drmturi si
locuri virane.

lunie

Septembrie.

Melif.
Aceasta planta posede proprietati amare,

vermifuge i stomachice.

Rodu-pdmntului.

Unt4or (Munt.), Calce-micd, Grusor

(Mold.), Iarba-eandunelei-mici, Salagea, Salat-de-cmp, Scanteutd-galbend, Scorbutrita. [fr. Herbe-au-fic,
Eclairette ; g. F e ig wur z el]. Firaria ranunculoides Roth., syn. Ficaria
Ranunculus Ficaria L. 4.

micd plant erbacee, glabrd din fam.

Ranunculaceae, rdacina cu numeroase fibre fasciculate, cdrnoase, tuberculoase ; tulpina scurt, putin ramificatd i prevazut cu bulbile la

subtioara frunzelor ; frunzele petiolate, orbicular-cordiforme, groase,

lucitoare si de un verde inchis, intregi sau sinuat-crenate, cele superioare anguloase ; florile galbine aurii
sunt solitare, caliciul mai adesea cu
3 sepale concave, rar cu 4-5 sepale,
corala cu 6-12 petale lanceolate,
galbine stralucitoare, prevAzute la

bazd cu cte o foveold nectariferd,

insotit de cte o squaind ; fructele
mici, comprimate, obtuze, netede, u-

niloculare si monosperme. Creste prin

pduri i locuri umbroase si umede.

MartieMaiu.

Frunzele tinere sunt intrebuintate la bucatarie ca salata.

Unt4or (Mold.), Orchis Morio L., vezi

Untu-vacei.

Untu-vacei (Mold.), Bujorei, Coaelepopii, Gemanarita, Gonitoare (Negoesti, jud. Mehedinti.), Poranici (Trans.),
Poroinic, Sculdtoare, Untisor (Mold.).

[fr. Orchis-bouffon ; g. Gem ein e sKnabenkraut].

Orchis Morio

L. 4. planta erbacee tuberculoasd

din fam. Orchidaceae, tuberculii glonedivizati ; tulpina simpl, erecta' ; frunzele oblong-lanceolate ;
florile purpurii, lila, rozee, rar albe,
labelul trilobat, lobii lati, scurti, cel
mijlociu trunchiat-emarginat, foliolele

perigonului obtuse, reunite dau as-

pectul unui coif, cu dungi verzi ; pintenul cilindric la vdrf putin umflat,

orizontal sau ascendent, aproape egal cu ovarul ; florile dispuse inteun

racem la vrful tulpinei. Creste prin
fnete, livezi, poieni i margini de pa-

dud. AprilieMaiu,

Tuberculele uscate ale acestef plante sunt

cunoscute sub numele de Salep. In comuna
Negoiesti, jud. Mehedinti, planta Intreaga
cu Jodie i cu tuberculii se toaca, se ames-

teca cu tarate si se cla vacilor, spre a se

Ungureanca, Arum maculatum L., vezi

yerna Huds.,

323

goni, de unde i numele de Goniloare.

Ued. (Bucovina). [fr. Gymnadnie-moucheron ; g. Mck en-Hswurz,

F liegenartige-Hswurz].

Gymnadenia cotwpsea R. Br. sau

Gymnadenia conopea R. Br 21.. frumoasd

planta erbacee, tuberculoasa din fam.

0 rchidaceae, tuberculi palmati, tulpina simpl, erecta ; frunzele lung-

lanceolate ; florile pldcut mirositoare,

rosii-purpurii, foarte raralbe, dispuse
inteun spic cilindric, alungit, terminal,
labelul trilobat, lobii ovali-obtusi, pintenul filiform, curbat inainte, aproape
de 2 ori mai lung dect ovarul, laciniile

exterioare ale periantului foarte patente. Creste prin fnete, pdsuni

poieni, cu deosebire la munte. lunie

bulie.

Urda-vacei, Lepidium campestre R. Br.,

vezi Chrenita.
Urda-vacei, Caprilem, Chrenita, Hrdnitd. [fr. Passerage-Drave ; g. S t c n-

gelumf assende-Kresse]. Le-

pidium Draba L 21.. planta erbacee

din fam. Cruciferae, tulpina erecta,

acoperit cu peri cenusii, ramificata
la. \Tad inteo multime de ramuri florifere, cari la un loc constituiesc un
corimb ; frunzele oblonge, sinuat-dentate, cele inferioare ingustate in pecele superioare sagitate la bazd
si amplexicaule ; florile albe, cu petalele egale ; fructele silicule, trian-

www.digibuc.ro

324

ZACH. C. PANTU

gular-cordate, nearipate i cu valvele

umflate, loculele monosperme, stilul
lung. Creste prin locuri cultivate si
inculte, pe lngd locuinte, cirmdturi

pe marginea drumurilor. Maiulu-

nie.

Urechea-babei, Urechius (Mold.), Urechiusi. [fr. Pezize ; g. BecherPeziza aurantia Pers., syn.
p i 1 z ].
Aleuria aurantia Fl. Dan. Ciupercd car-

nos-ceroasd, fragild, din fam. Pezizaceae, ea are forma unei cupe foarte

neregulate, mai mult sau mai putin

rsucit, avnd astfel oare-care asemdnare cu o ureche, de unde si numirea populard, este scurt-stipitatd
sau aproape sesild, pnd la 4 cm.
inaltd si de 2-8 cm. de larga, galbind sau de un alb rozeu si pulve-

rulent la exterior, &bit si de un

frumos rosu-portocaliu la interior. Pe

fata inferioard a cupei se afl ascele

cilindrice, fiecare cu cte 8 spori o-

blongi. Aceast ciupercd comestibil,

putin gustoas, creste in grupe pe

ptnntul urned din pduri ; toamna.
Celebrul botanist Persoon, vznd

Peziza aurantia fiind incd copil,

s'a impresionat asa de mult de fru-

inusetea acestei ciuperci, inct prinznd gust pentru studiul ciupercilor,

deveni unul dintre cei mai vestiti mycologi.

Peziza coccinea Jacq., ciu-

percd mai micd decal specia precedenta, de care difer prin : cupusoara
globuIoasd, apoi emisferic de 1-3
cm. de largd, psloasd, albd sau rozee la exterior, si de un frumos rosu
aprins la interior, scurt-stipitatd, sti-

pitele alb, lnos de 1-2 cm. inalt.

Creste pe ramurile czute i putrezite In pdurile umede, izolate sau

grupate mai multe la un loc, primdvara.

Urechea-babli (Bucovina, jud. Campu-

lung), Peziza venosa Pers., vezi Pi-

tacu-dracului.

Urechea-lepurelui, Lautoare (Mold.),

Urechea-ttrascd, Urechelnita. [fr.

Perce feuille ; g. R un dblt trig e s-

Hasenhrchen, Goldschirm].
Bupleurum rotundifolium L. 0.

planta erbacee din fam. Umbeliferae,

tulpina glabra, spre \FAH ramificatd ;
frunzele ovale, cele inferioare putin
ingustate la bazd, cele mljlocii si superioare perfoliate i amplexicaule ;
florile galbine, dispuse In umbele terminale cu 5-7 radii, fr involucru ;

involucelul cu 2-5 foliole ovale, a-

cuminate, cu mult mai lungi dect

umbelulele ; fructele achene cu coastele egale i proeminente. Creste prin

tufisuri, smandturi, mrdcinisuri

pe marginea drumurilor. Iunielulie.

Urechea-lepurului, Bupleurum aureum

Fisch. et Hoffm. 2.. plantd erbacee

din fam. Umbelliferae, frunze neperfoliate, cele radicale eliptice, ingus-

tate spre ambele capete, acute, trecnd in petioli, lati i lungi, cele
mijlocii oblongi, mai scurt petiolate,
cele superioare cordiform - ovale ;
florile galbine-aurii, dispuse in umbelule, Insotite de un involucel, format din 5 foliole colorate. Creste

prin locuri stncoase, acoperite cu

iarbd in regiunea subalpind

Bupleurum diversi-

lulieAugust.

folium Rochel. 4. plantd erbacee cu

frunzele radicale oblong-lineare, cele
tulpinale cu baza rotunzit, amplexicaule

sunt lanceolate,

acuminate;

florile galbine, dispuse in umbeiule,

insotite de un involucel cu foliole

linear- subulate, mai lungi deck um-,

belulele reunite In umbele insotite de
un involucru 1-3 foliat; fructele,
putin (scabre) scurt aspru-paroase.
Creste prin psunile stancoase si

calcaroase din regiunea subalpina

Bupleurum
alpin. lulieAugust.

falcatum L. 4. plantd erbacee cu

tulpina erect, ramificata in partea

superioar; frunzele cu puternice nervure longitudinale, cam rigide, adesea

incovoiate in formd de secere (falcate, falciforme), cele inferioare eliptice sau oblonge, ingustate in petiol

lung, cele superioare lanceolate, la

ambele capete ascutite ; florile gal-

bine, dispuse in umbele cu 6-10 radii,

foliolele involucrului si involucelului
lanceolate, ascutite, foliolele involu-

celului mai scurte deck umbelulele

fructifere ; fructele netede, brun-rosii,

cu valecule negranuloase. Creste pe

locuri aride i pietroase calcare de
pe coline si din regiunea montan, in
tufisurile de pe marginea padurei.
IulieOctombrie.
Urechea-lieporului (Maced.), [fr. Cyclamen-de-Naples, Pain-de-pourceau ;

g.Erdscheibe,Schweinsbrot].
Cyclamen neapolitanum Ten. 4.

plantd erbacee din fam. Primulaceae,

rizom tuberculos, rotund - deprimat,

foarte mare si gros, emitnd rdcini de pe toat suprafata sa ; frunzele cordiform-ovale, neegal-crenate

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

pe margine, cu zone albe, lungpetiolate, apar la sfrsitul inflorirei ; florile solitare, lungpedunculate, la gt
palid-rozee, cu cj pata purpuriu-violacee, gtul pentagonal cu 10 dinti,
segmentele corolei oblong-spatulate
si evident-auriculate la bazd, caliciul
campanulat, co 5 diviziuni acuminate
si fin-glandulos-denticulate, stamine
5 ; fructul o capsuld globuloas. Creste

pe coastele muntilor. AugustSeptembrie.

Urechea-porcului (Bucovina, Sadova),

Jales, Slvie. [fr. Sauge-verticille ; g.
Quirlbliitige-Salbei]. Salvia
plantd erbacee din
verticillata L.
fam. Labiatae, tulpina ascendent sau
erecta, ramificatd. in partea superioara, rar simpl, pubescent-pdroasd ;
frunzele aproape triangular-cordiforme, neegal crenat-serat-dentate, petiolii frunzelor inferioare sunt auriculati ; florile mici albstriu-violacee
sunt dispuse in verticile dense, multiflore, aproape globuloase i indepdrtate unele de altele, caliciul cam
de lungimea pedunculelor este paros,
buza superioara cu 3 dinti triangulari,
buza inferioard cu 2 dinti lanceolati,
21..

corola micd, pe din afard pdroas

este bilabiatd, buza superioard in
forma de casca, buza inferioard trilobat, tubul corolei pe din Iduntru

cu un inel de peri ; fructele mici nucule. Creste prin tufisuri, locuri inculte si cultivate, pe marginea drumurilor. lulieAugust. Melif.
Urechea-soarecelui, Hieracium. Pilosella L., vezi Vulturic, Myosotis
palustris Roth., vezi
Myosotis silvatica Hoffm., vezi Numd-uita i Sideritis montana L., vezi
Incheietoare.

Urechea-soarecului, Hieracium Pilosella L., vezi Vulturicd. i Sideritis

montana L., vezi Incheietoare.

Urechea-ttiirasc, Bupleurum rotundifolium L., vezi Urechea-iepurelui.
Urechea-ursului [fr. Oreille - d'ours,
Auricule ; g. Aurik e
Primula
Auricula L. 21-. mica plant erbacee
din fam. Primulaceae, frunzele carnoase, obovale, usor-serrat-dentate,
glabre, glauce i farinoase sunt dispuse intr'o rozet bazilard, din mij1ocul creia iese o tulpind scapiformd,

cilindricd, glabrd sau impreund cu

pedunculele i caliciul florilor, fad-

noas ; florile galbine, numeroase,

Aispuse inteun buchet la vArful tul-

325

pinei scapiforme, caliciul campanulat,

mai scurt decat tubul corolei, are 5

dinti, corola in forma de plnie, are

5 lobi, scurt emarginati, gatul corolei

fra apendice este farinos, stamine 5
libere, fructul capsuld dehiscent prin

5 valve. Creste pe stnci calcare in

regiunea montana i alpind, adesea
cultivat ca plantd decorativd, obti-

nndu-se prin culturd numeroase varietati i hybride. MaiuIunie.

Urechelnit, Bupleurum rotundifolium
L., vezi Urechea-iepurelui.
Urechelnita (Trans. jud. Brasov. Bran,
Moeciu-de-sus, M. Haret), Sempervivum assimile Schott., vezi Borsisor,
Urechelnit, larba-ciutei, larba-de-ureche, Iarba-grasd (Trans. Brasov.),
larba-tunului, larba-urechei, Jinterd
Jinturd (Banat), Prescurarit. i Prescurritd (Trans.), Urecherit, Urechiuse, Varzd-de-stnca, Verzisoard.
[fr. Joubarbe, Artichaut-batard ; g.

Dach-Hauswurz, Hauslauch].

Sempervivum tectorum L. 4. plantd

erbacee grasd din fam. Crassulaceae,
tulpina erecta, simpl, numai in partea superioara, cu ramuri florifere,
glandulos proas, cu deosebire in
partea superioard, la baza cla numerosi

vlastari cu rdcini, care au la suprafat rozete globuloase de frunze imbricate ; frunzele oblong-obovale, terminate printeun varf ascutit spinescent, ele sunt verzi sau adeseori rosietice, ciliate pe margine, cele infe-

rioare ale rozetelor, glabre pe ambele fete, cele superioare pubescente ;

rozee sau rosii, dispuse in

cime scorpioide, formand un corimb
florile

la vrful tulpinei; corola de 2 ori

mai lungd deck caliciul, cu 6-12 diviziuni, are 6 sau 12 petale rozee cu
striatiuni purpurii, lanceolate si concrescute la bazd cu staminele ; fructele

capsule. Creste pe stncile calcare

dela munte, uneori cultivat pe aco-

perisele caselor. IulieAugust. Melif.

Planta cu proprietati acre, adstringente

vulnerare, intrebuintats contra arsurilor.
Cu sucul acestei plante vindeca poporul
nostru durerea de urechi.

Urecherit, Sempervivum tectorum L.,

vezi Urechelnita.
Urechiusii (Mold. j. Neamt), Guepinia helvelloides Fr., syn. Tremella helvelloides

DC., Gyrocephalus rufus Bref.

Ciupera comestibila, cartilaginos-

gelatinoas, din fam. Dacryomycetaceae, aparatul fructifer erect, de co-

www.digibuc.ro

326

ZACH. C. PANTU

loare roz-portocaliu, apoi roscatd,

un puf fin. Fiecare ascd are cate 8

pitate (substipitate), hymeniul unilate-

turitate ies din asce si se imprstie

pe ramuri, unde asteaptd pand in
primdvara anului viitor, cnd avnd

are forma unei plrii aproape sti-

ral este pe partea inferioard neted,

basidiile globuloase, bipartite, cu 2

sterigmate filiforme, divergente, sporii

unicelulari, ovali-piriformi. Creste pe
pmnt i pe lemne putrede in paduri
de brad, adesea in grupe ; vara
toamna.

Urechius (Mold.), Peziza aurantia

Pers. si Peziza coccinea Jacq., vezi
Urechea-babei.

Urechiuse (Trans. Brasov), Cantharellus cibarius Fr., vezi Bureti-galbeni.

Urechiuse, Sempervivum tectorum L.,

vezi Urechelnit i Sempevivum assimile Schott., vezi Borsisor.
Urechiusi (Trans.), Cantharellus cibarius Fr. vezi Bureti-galbeni.

Urechiusi, Peziza aurantia Pers.

si

Peziza coccinea Jacq., vezi Urecheababei.

Urez, Oryza sativa L., vezi Orez.

Uriz (Maced.), Oryza sativa L., vezi

Orez.
Urlupi (Munt.), Chirlauce (Mold.), Cocosei, Corlate (Bucovina), Corlati,
Cucosi (Bucovina), Ghirtoci (Trans.,
Sdcele-Brasov), Hurlupi (Trans.) [fr.
Poche, Pochette; g. Hunger zw et sc h e n, Narre n, Narr en t as ch e n,

Plaumentaschen, Taschen,

Zwe ts cht a s chen]. Prunele tinere,

necoapte, diformate i transformate
de ciuperca parasitd Exoascus Pruni
Fuck., syn. Taphrina Pruni Tul. din
fam. Exoascaceae. Aceastd parasit
traieste In florile de Pruni (Prunus

spori globulosi, cari ajungnd la ma-

conditiuni favorabile germineazd

strdbate in ovarul florilor de pruni,
unde ciuperca parasitd
reincepe
evolutiunea.

Urlupti au gust acrisor, putin dulce din

care cauza unii oameni si mai cu seamd
copii

drean.
Urmuz, Symphoricarpus racemosus
Michaux., vezi Hurmuz.
Ursrele (Bucovina, Dorna), Phlox
paniculata L., vezi Brumrele

Dianthus barbatus L., vezi Garofite-

de-grdind.
Ursinic (Borsa, jud. Maramures), Lychills chalcedonica L.; vezi Arsinic.

Ursoaia. (Mold. jud. Putna, comuna

Nereju *erbu), Equisetum Telmateja
Ehrh., vezi Paru-porcului.
Ursuele (Bucovina, Poiana - Stampii),
Dianthus barbatus L., vezi Garofitede-grdind.
Urzicd, Urtica dioica L., vezi Urzicdmare si Urtica urens L., vezi Urzicdmicd.

Urzica-albri, Lamium album L., vezi

Sugel-alb.

Urzic-criasca, Urtica urens L., vezi

Urzicd-micd-.

Urzic-creati (Bucovina), Lamium album L., vezi Sugel-alb.

Urzica-de-padure, Urtica dioica L.,

vezi Urzicd-mare.

Urtica urens L., vezi Ur-

domestica, Prunus Padus, Prunus spinosa).

fdcandu-le sterile, cad ovarul atacat

se umfl lund o formd lungdreatd,
comprimata, fusiforma, dreaptd sau
incovoiatd, sbarcit la suprafatd, adecd
neregulat-sgrbuntos, de coloare gal-

bin deschis, uneori rosieticd, la urmd alburie i acoperitd cu un fel de

pulbere. Aceste prune tinere, diformate, adecd Urlupii, au in loc de
smburi cte o cavitate mare si plind
cu aer. Myceliul filamentos de Exoascus

Pruni se desvoltd in ovarul florilor de

Pruni, care rmn sterile, de oarece

ovarul este oprit In desvoltarea sa

transformndu-se in Urlupi. Din myceliul ciupercei strdbat la suprafata

prunelor atacate numeroasele asce un

fel de filamente tubuloase, cari fac,

ca aceste WO, s fie acoperite cu

mananca cu placere.

Urm, Fraxinus Ornus L., vezi Moj-

Urzicd-mare, Urzicd, Urzicd-de-pdure.

[fr. Ortie, Grande-Ortie ; g. Br en -

nessel, Zweihausige-Nessel].

Urtica dioica L. 4. planta erbacee,

acoperitd cu peri urticanti, din fam.
Urticaceae, rddcina trtoare (repent) ; tulpina, rigid, erectd i ra-

mificatd ; frunzele opuse, oblong-cordiforme, acuminate, adnc-serrat-dentate ; florile verzii sunt dioice i dispuse In panicule axilare, mai lungi de
cat petiolii frunzelor ; florile mascule

au periantul cu 4 diviziuni aproape

egale, stamine 4 elastic dehiscente,
cele femele au periantul cu 2 diviziuni mici i caduce, ovarul cu stigmat
sesil, capitat-peniciliat ; fructul achend

comprimat. Creste prin locuri culti-

www.digibuc.ro

327

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUI. ROMAN

vate i inculte, prin pduri, pe lng

garduri, drmturi, santuri i prin

culcatd si adscendent ; frunzele

scurt - petiolate, oblong - lanceolate,

Urzicile tinere tierte sunt comestibile pHmavara.

rile de un frumos rosu, sunt mri-

grddini. lulieSeptembrie.

Urzia-mica, Oiesea, Urzica, Urzicd-

criascd, Urzic-iute, Urzicea. [fr. Petite-Ortie, Ortie-griche ; g. Br en-

nessel, Nessel].Urtica urens L.

0. plantd erbacee, acoperit cu peri

rigizi, urticanti, din fam. Urticaceae,
care se deosebeste de specia precedent prin rdacina fusiforma ; tulpina erect, ascendentd sau intinsd
pe pmnt ; frunzele opuse, ovale,
ascutite si incis dentate ; florile verzii
sunt monoice si dispuse in panicule
axilare, geminate, mai scurte dect
petiolii frunzelor, florile mascule si
femele in aceias paniculd. Creste prin
locuri cultivate si inculte, gradini, daramturi, pe lngd santuri i garduri.

lunieSeptembrie.

Urzicfi-moart, Lamium album L., vezi

Sugel-alb si Lamium purpureum L.,
vezi Sugel.
Urzia-moarta [fr. Ortie-rouge ; g. G e-

fleckte-Taubnessel]. Lamium
maculatum L. 21-. planta erbacee din

fam. Labiatae, tulpina ascendent-difusa sau flexuoasa ; frunzele petiolate

sunt oval-cordiforme, acuminate si
neegal serrat-dentate, uneori cu o
pata albd pe fata superioard ; florile
mari rosii-purpurii, bilabiate, buza inferioar liliachie cu pete purpurii, rare
ori florile rozee, tubul corolei curbat,
deasupra bazei dilatat, sub dilatatie
ingustat, prevdzut pe partea internd
cu un inel de peri transversal, pe marginea gtului, de ambele pdrti cu cate
un dinte subulat, anterele proase, cu
polen portocaliu. Creste prin locurile
umede din paduri, tufisuri i gradini.

MartieAugust.
Urzia-neagra. (Trans.) Scrophularia

nodosa L., vezi Buberic.

Urzica - ratei (Bucovina, Cmpulung),
Rumex alpinus L., vezi Steghie.
Urzicea, Urtica urens L., vezi Urzicdmicd.

Urzici (Trans. jud. Fagaras, Porumbacul-de-jos), Coleus Blumei Benth.,

vezi Mireas.
Urzicute (j. Dolj.), Verbin (Trans.), Ver-

bine. [fr. Verveine; g. V erb en e.].

Verbena chamaedryfolia L. 0. sau

plantd erbacee din fam. Verbenaceae, tulpina filiform, ramificatd,

grosier-serat-dentate i impreun cu
caliciul, acoperite cu peri asprii ; flopare si reunite in spice umbeliforme,
terminale, caliciul tubulos cu 5 dinti
neegali, corola tubuloas, aproape

bilabiat are 5 lobi, adnc-emarginati, stamine 4, dintre cari 2 mai

lungi si 2 mai scurte (didyname);
fructul uscat se divide la maturitate
in 4 nucule monosperme.

Verbena

incisa Hook. 0. si 4. plantd erba-

cee, acoperit cu peri asprii ; tulpina

adscendentd, cu ramurile erecte; frun-zele inferioare petiolate, oblong-triangulare, lobat-penatifide, grosier-incis-dentate, cele superioare sesile,
aproape lanceolate, incise penatifide ; florile rozee, cu gtul glbui sunt
dispuse in spice pedunculate la var.ful ramurilor i formeaz prin reuniunea lor panicule corimbiforme, brae-

teele mai scurte deck caliciul lung

de 12 mm., corola cu 5 lobi, adnc-e-

marginati.Verbena teucrioides Gill.

et Hook. 0. sau 21-. [fr. Verveine-odorante], tulpina

foarte ramificat,

ramurile la baza cu rdacini adventive adscendente i acoperite cu peri

stelati ; frunzele scurt-petiolate, aproape sesile, cele inferioare ovale
sau oblonge, cele superioare aproape triangular-lanceolate, pe margine
rsucite (revolute), toate adnc si
neegal incis-dentate, paroase deasupra i tomentoase pe fata inferioar
florile albe sau rozee cu gtul galbin i pros sunt plcut mirositoare,
mai cu samd seara, ele sunt dispuse
in raceme simple sau ternate, aproape

capituliforme, devenind mai apoi a-

lungite, fiecare floare este insotitd

de o bractee subulat ciliata de 2 ori

mai scurt decat caliciul, care si el este

mult mai scurt dect tubul corolei, lim-

bul aproape regulat are 5 diviziuni,

usor emarginate. Toate aceste specii,

originare din America de sud, sunt
mult cultivate pentru florile lor frumoase ; din aceste 3 specii s'au ob-

tinut prin incrucisri repetate numeroase i frumoase varietati si rase

de Urzicute sau Verbene, constituin&
specia horticola Verbena hybrida Hort.

lulieSeptembrie. Tot sub numirile

de Urzicute i Verbine se mai cultiv si Verbena Aubletia L. 0. [fr.
Verveine-de-Miquelon]. planta erba-

www.digibuc.ro

328

ZACII. C. PANTy

Usturoi-de-toamn (Trans.), Aiu-detoamna (Trans.) [g. P erlz wieb el,

cee, tulpina ramificat dela bazd cu

ramurile patrunghiulare, frunzele opuse, petiolate, evident-nerviate, oval oblonge, aproape trilobate, in-

Rockenbolle].

Alliuni sativum
L. var. Oplzioscordon Don. 4. planta

erbacee din fam. Liliaceae, care di-

cis-penatifide, lobii grosier-dentati ;

florile purpurii sau deschis- liliachii

felt de specia tipica prin : bulbii com-

pusi din bulbili (date rotund-ovali.

Plantd adesea cultivatd, pentru trebuinte culinare. lulieAugust.
Usturoi-de-vear (Trans.), Alliurn sativum L., vezi Usturoi.
Usturolas, Alliaria officinalis Andrz.,
vezi Usturoit.
Usturoit, Aisoard, Aisor, Aiusoard,
Aiusor, Frunza-voinicului, larbd-deboale, larba-de-langoare, larbd-delingoare, (Trans.), larb-de-lungoare,
larba de toate - boalele, Usturoke,
Usturoias, Usturoita, Vindectoare,-

sunt numeroase si dispuse in spice

dense umbeliforme, caliciul tubulos,
Oros, cu 5 dinti mici, insotit de o
bractee lineard, corola cu tuba( mai
lung deck caliciul, limbul are la gat
un inel de peri albi, si 5 lobi inegali,
adanc emarginati. Aceastd planta,
originara din America de nord, se
cultiva adesea pentru florae sale frumoase. lulieSeptembrie.
Usiga, Bromus secalinus L., Bromus
sterilis L., vezi Obsigd si Lolium
perenne L., vezi Zizanie.
Ustunoi, Allium sativum L., Vezi Us-

Vindecuta, Voinicica [fr. Alliaire ; g.

Lauchhederich, Knoblauchhederich, Ramselwurz].Alli-

turoi.

Usturoaie, Alliaria officinalis Andrz.

vezi Usturoita.
Usturoi, Aiu, Aiu - de yeard (Trans.),
Aliu (Maced.), Ustunoi, Usturoi-deveara (Trans.) [fr. Ail ; g. Kno b
lauc h].Allium sativum L. 24-. plantd
erbacee, bulboas, cu miros caracteristic, din fam. Liliaceae, bulbul cornpus din bulbili (cdtei) ovali-oblongi,
Invaliti intr'o membrand comund ;
frunzele plane, lat-lineare ; florile de
un alb-murdar, dispuse In umbele
pauciflore, bulbilifere, Insotite de o
spat caduca, cii o singurd valvd alburie, foarte mult alungitd intr'un varf
ascutit, periantul cu 6 diviziuni, stamine 6, concrescute la baza cu periantul, ovarul cu sfilul persistent, devine la maturitate o capsuld trigonald
cu semintele anguloase. Originar din
Asia centrald, mult cultivat ca planta
culinara. lulieAugust.

aria officinalis Andrz., syn. Stsymbriwn

Alliaria Scop. G. planta erbacee, cu

miros tare de Usturoi din fam. Cruciferae, tulpina erecta, simpla sau

ramificata numai in partea superioara;

frunzele petiolate, nedivizate, cele
inferioare reniforme, grosier-repand-

crenate, cele superioare cordiformovale, ascutit dintate ; florile mici,

sunt albe si dispuse in raceme terminale, caliciul cu 4 sepale erbacee,
corola cu 4 petale albe, unghiculate,
mult mai lungi deck sepalele, stamine

6, dintre care 2 mai scurte si 4 mai

lungi (tetradyname); fructele silice patente, aproape patrunghiulare, cu val-

vele trinerviate, mai lungi deck pedicelele, semintele uniseriate. Creste

prin locurile iunbroase i umede din
phduri, tufisuri, cranguri

AprilieMaiu.

gradini,

Aceast planta cand se usuc

pierde
mirosul i gustild de usturoi, pierzand prin

Usturoiul Intrebuintat de poporul nostru

contra diverselor boale, adesea in legatura
cu descantecele.

uscare sulfura de ally!, care'i da acest gust

miros. Frunzele de Usturoigi au proprieti
vulnerare depurative si
diuretice. Sucul cel foarte acru al acestei
plante se fntrebuinteaza, spre a pansa ranile
si ulcerile rele, lucrand ca escitant. Semintele pulverisate se pot intrebuinta, spre a
face sinapisme, ca si cele de Mustar.

Usturoi, Cochlearia Armoracia L., vezi

Hrean.

Usturoi-de-lac, Teucrium Scordium L.,

vezi larb-usturoasa.

V.
Vclle (Bucovina si Mold.), se numesc
In general diferitele specii de consis-

tenta lemnoasd sau suberoasd, ce apartin diverselor genuri de ciuperci

din fam. Polyporaceae, cari cresc pe
trunchiul arborilor si anume Daeda-

lea unicolor Fr., Daedalea conf ragosa Pers., Fomes applanatus Fr.,
Fornes fomentarius Fr., Fornes tot-

arius Fr., Fomes marginatus Fr., Lenzites abietina Fr., Lenzites variegata
Fr., Trametes gibbosa Fr., Trametes

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

odorata Fr., Trarnetes rubescens Fr.

etc.

Vaca. lie-de-brad (Mold. j. Neamt). [fr.

Polypore-du-pin ; g. F ichten-L 6-

cherpilz].Fomes pinicola Fr., syn.

Polyporus pinicola Fr. Ciuperca suberos-

lemnoasd din fam. Polyporaceae,

acoperit cu o crust, este bornbatd, glabrd, neegald, pand la 16 cm.
de latd, de coloare roscat-galbind, devenind negricioas, la btranete este

rosie pe margini, inluntru mai deschisd si tare ; porii mici, obtusi sunt
galbin-deschisi. Aceasta ciupercd trieste mai multi ani, addogandu-se in
fiecare an cdte un nou strat de pori,
sa cd se pot calcula nurndrul anilor
ei dupd numarul stratelor de pori din
hymeniu. Creste pe trunchiuri de pini,
molizi i brazi.

Din aceastO ciuperca se poate face iasca

Wane-de-fag (Mold. j. Neamt.), Fo-

mes fornentarius Fr., vezi Babitd.

VdcAlle-de-mesteacan (Mold. judetul
Neamt). [fr. Polypore-du-bouleau ; g.

Birken-Lcherpilz].-- Polypo-

rus betulinus Fr., syn. Boletus betulinus

Bull.

Ciupercd din fam. Polypora-

ceae, paldria cdrnos-suberoas, de

forma unei copite este glabra, acoperita de o peliculd subtire, neted,

care se poate separa cu usurintd ; pdlaria, de coloare cenusiu-roscatd, este

sesild sau scurt-stipitat ; porii albi
scurti, mici, neegali si la urrnd separabili, sporii albi ; carnea albd, teioas, devine suberoasd, fat% zone,
Cu miros si gust acid. Creste pe mes..teacani in paduri ; toamna.
Carnea acestei ciuperci este intrebuintata
spre a face iascO, iar in Englitera servA spre

a se face excelente curele pentru ascutit

briciul.

Vficalie-de-salcie (Mold. jud. Neamt).

[fr. Polypore--odeur-suave ; g. L 6cherpilz]. Trametes suaveolens
Fr.,- syn. Boletus suaveolens L. Ciupercd

suberos-lemtmasd, lignicold i odorantd din fam. Polyporaceae, pldria

bombatd, sesil, atasatd lateral de

tulpina arborilor, este la inceput alba

ca zdpada, devenind putin brunie,

nezonatd, moale, vilos-pdroasd si de

forma unei perini, tsutul pldriei
strdbate printre pori i formeazd Itnpreuna o substanta homogend ; porii
rotunzi, obtusi, mrisori sunt albi, apoi brunii, sporii ovali. Aceast ciupercd are un placut si persistent mi-

329

ros de Anason, ea creste pe trunchiul

sdlciilor bdtrne, adesea in grupe ;

toamna.

Aceasta ciuperca a lost intrebuintata o-

dinioara in medicina contra ofticei, azi este

intrebuintata de femeile Lapone ca parlum.

Vichried, Vdcaritd, Saponaria Vaccaria L., vezi Floarea-calugrului.

Vdcdrus (jud. Gorj). Polyporus brumalls (Pers.) Fr., syn. Boletus brumalis

Pers. Ciuperca comestibil din fam.

Polyporaceae, pldria binisor plana,
putin umbilicat (subumbilicatd), de
5-12 cm. lata, la inceput vanjos carnoasd, proasa, fumuriu-cenusie, mai
trziu pieloas (coriacee), solzoasd,
la urin devine glabra i palid, lam
zone ; piciorul de 2-5 cm. de lung,
subtire, Oros, solzos (squamulos) ;
porii oblongi i angulosi, delicati, ascutiti, denticulati, albi pe urma galbui ; sporii oblongi, incovoiati,
transparenti, lungi de 6 i i de

2 II grosi. Creste pe trunchiuri de

Fag (Fagus)i de Stejar (Quercus). Spe-

cie foarte variabild.

Vficute (Bucovina, numire comunicatd
de A. Procopianu-Procopovici), Boletus luteus L., vezi Turta-vacii.
Valdtuc (Munt. jud. Brila i lalomita),
Salsola Kali L., vezi Saricica.
Vanilie. (fr. Fleur-des-dames, Heliotrope - du Prou; g. Van illen-

strauch]. Heliotropiurn peruvia-

nurn L. D. plantd frutescent din fain.

Borraginaceae, tulpina ramificat cu
ramurile scurt-pdroase ; frunzele oval-lanceolate, petiolate, sbArcit-sgrabuntoase, pe fata inferioar cenusiupdroase ; florile mici albastre, deschis
albastru sau liliachii au un placut miros de Vanilie, ele sunt dispuse in spi-

ce simple, scorpioide, reunite cte

3-4 la vrful tulpinei, caliciul cu 5

diviziuni, corold in forma' de 'plnie

cu 5 lobi obtusi, stamine 5 ascunse
in floare (incluse); fructele 4 nucule
la inceput lipite intre ele i cu stilul,
constituind in aparent o capsuld
4-loculard. Aceast pianta, original%
din Chili si Peru, este tnult cultivat
pentru florile sale placut mirositoare.

AugustSeptembrie.

Vanilie. [fr. Vanille; g. Van ill el.

Fructele aromatice de Vanilla plani-

folia Andr. 21.. plantd erbacee agdttoare din fain. Orchidaceae, tulpina,

cu rdcini aeriene, se agat de. arbori ; frunzele groase, chrnoase, oval-

www.digibuc.ro

330

ZACH. C. PANTU

oblonge, ascutite, ingustate spre baz,

sunt verzi, plane si foarte netede ;

florile de un verde deschis, albe pe

dinlduntru, dispuse in raceme scurte

axilare; foliolele perigonului Ianceolat-oblonge, labelul emarginat in
partea anterioara, crenat, la mijloc

pectinat; fructul o capsuld siliquef ormd, carnoas, aromatica i foarte

lunga. Aceasta plantd, originard din
Mexico, este mult cultivata in Odle
tropicale.

Fructele de Vanilla planifolia sunt Intrebuintate In medicind si la cofetrie, constituind astfel un pretios articol de comert.
Spre acest scop, se culeg fructele fnainte
de a ajunge la maturitate, si se usucd cu

fngrijire la umbrd si incetul cu incetul, apoi

se ung cu un strat subtire de olei de Cocos,
de Acaju sau de Ricin pentru a ramnea
flexibile si a fndeparta insectele. Prin uscare
se sbdrcesc; devin brune si desvolt un miros pldcut si caracteristic. Mai stint si alte
procedee, cari Impreund cu acesta constituiesc o adevdrat industrie a preparatiunei
acestui important product vegetal.

Heliotropium europaeum L., vezi Vanilie-salbatica.

Vanilie-salbatica, Ochiu-soarelui, Vanilie-de-cmp. [fr. Tournesol, Herbe-de-Saint-Fiacre, g. Eur o p dis-

che-Sonnenwende.].Hetiotro-

pium europaeum L. 0. planta erbacee din farn. Borraginaceae, tulpina

erectd, difusd ; frunzele ovate, de tot
intregi, plane, lineare, tomentos-aspre

(scabre) ; florile albe sau deschis

violacee, sesile, dispuse in spice,

spicele laterale adesea solitare, cele

terminale cte 2, caliciul cu 5 diviziuni, corola in forma de pInie cu 5
lobi obtusi, stamine 5 ascunse in
floare ; fructele nucule triquetre, rugoase, pubescente. Creste pe campuri, pe land garduri, ruri prin locuri cultivate si nisipoase, pe marginea drumurilor. lunieAugust.
Vnji, .Ulmus effusa Willd., vezi Velnis.

Vnturile (Banat), Anemone Pulsatilla

L., vezi Deditei.
Varga-ciobanului, Dipsacus pilosusL.,
vezi Scaius,
Varga-ciobanului, Cardu (Banat), larba-voiniciasca, Lugaciu (Banat), Scdiete, Scai - voinicesc, Scaiu-de-ochi
(Bucovina), Scaiu-voinicului, Vargapdstorului. [fr. Bain-de-Venus, Cabaret-des-oiseaux, g. Wil de-Kard el.
Dipsacus silvestris Mill., syn.
Huds. G. mare
erbacee, spinoasa, din fam.

Dipsacus silvester

manta

Dipsacaceae, tulpina rigida, tepoasd ; frunzele sesile, oblong - lanceolate, crenat-serrate, pe margine
glabre sau imprstiat (dispars) ghimpoase, cele mijlocii lat-concrescute,.
mai adesea nedivizate, rar penatifide ;
florile ermafrodite, liliachii, rar albe,
dispuse In capitule, totdeauna erecte,
mari si ovoid-oblonge ; foliolele involucrului linear-subulate, arcuat-ascendente ; bracteele (squamele receptacolului) flexibile, oblong-obovale,
cu vrfuri ascutite, drepte, mai lungi
deck florile, cari au un calicul sesil,
tetragonal, cu 8 coaste, terminat pritr'un limb membranos, caliciul gamosepal, cu limbul concav, aproape tetragonal, ciliat, corola gamopetald, cu

4 lobi, stamine 4 inserate pe tubul

corolei, ovarul infer, uniovulat, cu

stilul filiform, cu stigmatul bilobat ;
fructul uscat este unilocular, monosperm, indehiscent (achend), incoronat
de caliciul persistent. Creste pe Iang drumuri, santuri, prin fnetele din
paduri i tufisuri, pe locuri inculte,.
nisipoase si umede. lulieAugust.
Vargd- de- aur, Solidago Virgaaurea
L., vezi Splinutd.
Varga-pdstorului, Dipsacus silvestris
Mill., vezi Varga-ciobanului.

MedicagoVrtegiul - pdmantului.
orbicularis All. 0. plantd erbacee
glabrd din fam. Leguminosae, tulpina
intinsd pe pmnt sau ascendentd ;
frunzele trifoliolate, cu foliolele oboval-cuneiforme, acut-seruiat-dentate
mucronulate, stipule profund penatifide, cu diviziunile setacee ; florile galbine, dispuse in raceme pau6-Bore (cate 1-5 flori) la vrful pedunculelor axilare, mai scurte decdt
frunzele ; fructele legume glabre cu
numeroase seminte, fail spin, cochleate, orbiculare, lentiform-deprese pe
ambele fete, putin convexe, cam cu
vre-o 6 invartituri de spirala, sunt
aproape membranoase, de tot Intregi,
cu marginea transversal-venoasd cu
vinele mai ingrosate spre periferie.
Creste prin tufisuri, pe coaste pietroase, pe coline aride, pe cmpuri
pe marginea drumurilor pietroase..

Maiululie.

Vrtejul-pinntulul, Paducheriu [fr.

Pdiculaire-verticille; g. Quir lb la tPedicutr ig es-L s ek r au a

tarts verticillata L. 21, mica plantd

erbacee din fam. Scrophulariaceae,

tulpina erectd, aproape simpla ; frun-

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

zele penate sau penatifide cu seg-

mentele oblonge sau ovale si obtuse,

mucronulat-denticulate, frunzele caulinare dispuse Cate 3-4 in verticile ;
florile frumoase, roii, dispuse in verticile, formnd un spic dens la vrful
tulpinei, caliciul umflat, acoperit cu
peri asprii, este crepat la van' i cu
dintii foarte scurti, buza superioard

a corolei este in forma de cased

rotunzita, obtus, far rostru si ne-

dentatd, stamine 4 (didyname); fructul

capsula comprimatd, cu numeroase

seminte. Creste prin locuri pietroase
stancoase in regiunea alpina. lunie

August.
Varzti, Curechiu (Mold. si Trans.) [fr.
Chou; g. Gartenkohl].Brassica
oleracea L. G. rar

planta erbacee,

glabra din fam. Cruciferae, tulpina

cilindricd, cdrnoasa, neumflata ; frun-

zele, glabre, glauce, groase si undulate, cele inferioare petiolate, !irate,

cele superioare sesile, oblonge ; flo-

rile de un galben deschis, rar albe,

sunt dispuse In raceme alungite, caliciul erect si apropiat de petale, staminele toate erecte ; fructul este o
siliculd lineard cu seminte globuloase,

brun-inchise. Originara de pe litoralul marei Mediterane si al marei de

Nord ;

la noi se cultiva mai multe

varietati din aceasta specie ca plante

culinare : unele pentru frunzele lor,
altele pentru inflorescente, pentru

mugurii lor si In fine altele pentru

tulpina lor, care devine o mas globuloas, deasupra pamantutui. Maiu
lunie. Melif.
Varz, Brassica oleracea L. var. capitata L., vezi Varza-de-iarna.
Varz.- creat, Chel (Oltenia), Chit
(Trans.), Varza-nemteasca [fr. Chou
de Milan, Chou-fris ; g. Sa v oye r-

Kohl, Welschkohl, Wirsing-

k o h l].
Brassica oleracea L. var.
sabauda L., syn. Brassica oleracea L.

var. bullata DC. tulpina cilindrica, putin

alungit; frunzele nedivizate sau putin

crepate, incretite, formeaza o capatna afnatd, globuloasd sau lungareata. Cultivatd ca planta alimentard.

Varz-de-Bruxel, Verzisoare [fr. Choude-Bruxelles, Chou-rosette; g. R ose nk o h 1],

Brassica oleracea L. var.

gemmifera DC. tulpina [Dana la 1 m.

de inalta, frunzele lungpetiolate, in-

cretite si In forma de lingura, mugurii,

ce se formeaza la subtioara frunzelor,

dealungul tulpinei, devin niste mici

331

mase globuloase, cari constituesc

partea comestibild dela aceastd plantd.

Cultivat adesea pentru usul culinar.

Varz - de - larn, Curechi (Mold. si
Trans.), Curechiu-de-iarn (Mold. si

Trans.), Varzd. [fr. Chou-Cabus, Chow

pomme; g. Kopfkohl, Kraut].

Brassica oleracea L. var. capitata

L. tulpina scurta, cilindricd ; frunzele

concave, pe deplin netede, formeaza
inainte de inflorire o capatna

ea poate fi alba sau rosie. Mult cultivat ca plant alimentara.

Varza-de-mare [fr. Chou marin ; g.

Meerkohl1.Crambe maritima L.

planta robusta, carnoas, fr peri

(glabra), de un vei de albastriu (glauca) din fam Cruciferae, tulpina
dreapta, foarte ramificata, de 30-60
cm. de Malta, cu foile mari, groase,

oval-oblonge-rotunzii, undulate, sinuat-dintate i ca i tulpina glabre ;

florile albe, uneori putin rozee, numeroase, asezate in panicule corirnbiforme ; staminele mai lungi au sub
antera pe filament un dinte evident ;
fructele mari silicule, aproape globuloase, netede, tari, monosperme, la
baza articulate. Creste pe nisipurile
de pe malul marii. Maiulunie.
Varz-de - stanch', Sempervivum tectorum L., vezi Urechelnit.
Varz-nemteasc, Brassica oleracea
L. var. sabauda L., vezi Varz-creata.
Vise, Loranthus europaeus Jacq., vezi
Vsc-de-stejar.
Vsc [fr. Gui, Morve ; g. Mist e I ].
Viscum album L. D. arbust, totdeauna verde, din fam. Loranthaceae,

tulpina dichotomicd, foarte ramificatd,

ramurile rotunde, noduroase, formnd
o tufd orizontal sau atrnand in jos ;

frunzele opuse, lanceolat-spatulate,

obtuse, fail nervure i coriacee ; florile galbine-verzui, terminale, sesile,
dioice sau monoice, dispuse in glomerule, mai adesea cte 4, perigonul cu

4 foliole, stigmatul sesil, obtuz ; fructele bobite albe, cu o singura samnt.

Plantd parasita pe ramurile multor ar-

bori, mai cu searna pe ramurile merilor, perilor, mai rar pe ramurile stejarilor, rchitilor si ale bradului alb.
MartieAprilie. Melif.
Din fructul acestei plante se prepard
cleiul

de prins paseri ; frunzele

fructele de Vase au fost intrebuintate

in

medicind, sub forma de decoct,

contra diferitelor afectiuni nervoase.

Druizii (preotii popoarelor celtice) a-

www.digibuc.ro

332

ZACH. C. PANTU

tribuiau

Vciscului

virtuti misterioase,

din care cauza Il culegeau in fiecare

an cu mare solemnitate. Intr'o zi anumita, o druicl, imbracata in alb,

se urea in stejarul pe care creste

Vscul

i cu o secera de aur taia

Vascul cel verde, care dupa credinta

lor produce fecunditate la toate vietuitoarele sterile. Aceasta credinta a

druizilor se explicd prin faptul, cd

corimbe, involucru angulos-sulcat, cu

unghiurile rotunzite, floril marginale,

mai mult de 10, sunt ligulate i femele, cele centrale tubuloase, ermafrodite ; pedunculii cu cte un singur
capitul sunt ingrosati la vrf.Tagetes patula L. 0. [fr. Oeillet-d'Inde,
Passe-velours ; g. Samm et b lum e,

Studentenblume, Totenblu-

me].tulpina erect, ramificata stu-

Vtiscul este totdeauna verde i infloreste deja prin luna lui Martie, parand

foasd, cu ramurile intinse ; florile galbin-brune, sau roseate, catifelate, dis-

in mijlocul naturei sterile si vestede.

Vasc-de-apd (Prodan, Flora 753), Myriophyllum spicatum L. si Myriophyllum verticillatwn L., vezi Penit.
Visc-de-stejar, Mrgrit, Margaritar,
Ovasc (Munt. jud. Gorj), Vase. [fr.

cedenta ; involucrul aproape angulos,

format din bractee concrescute si ascutite ; florile marginale ligulate, mai
mult de 10 sunt femele, pe cnd cele

astfel a fi el singur imagina vietei,

Loranthe; g. Riemen blunt

Loranthus europaeus Jacq. D. mic

arbust, cu ramuri cenusiu inchise, din

fam. Loranthaceae, planta glabr,
foarte ramificata, ramuri rotunde ;
frunzele verzi, opuse, petiolate, ovallanceolate, spre baza putin ingustate,

cu putine nervure, sunt caduce ; florile ermafrodite galbine-verzui, devenite dioice prin abortare, caliciul
cu limbul scurt, trunchiat sau denticulat, corola cu 6 petale, libere sau
lipite la baz, stamine 6, ovarul cu
un stil, florile dispuse in spice terminale, laxe, simple ; fructele bobite
(bacce) galbine, ovale, uniloculare,
monosperme. Planta parasita pe ramurile stejarilor. AprilieMaiu.
Vsdoag (Trans.). Dianthus Caryophyllus L., vezi Garoaf.
Vsdoagd, Tagetes erecta L. si 7 agetes patula L., vezi Vdsdoage.
Vasdoage, Boance, Bocioi, Bonci, Botanci, Botcane Bofte (Trans.-Rodna),
Budiana (Banat, Munt. - Mehedinti),
Budiene (Bnat, Munt. - Mehedinti),
Buruiene domnesti, Buruieni - domnesti, Butucai, Buzdugi, Crita, Craite, Fearf on, Ferf en-mare (Trans.), Fan-

fen, Ochesele (Trans.), Svisdoage si

Tigancusi (Basarabia), Vdsdoaga, Vdz-

doagi (Basarabia).Tagetes erecta L.

O. [fr. Rose-d'Inde; g. S amm et b 1 u-

me, Studentenblume, Toten-

b 1 u m e], planta erbacee din fam. Corn-

positae, tulpina erecta, robusta i ramificatd, ramurile erecte ; frunzele opuse, penatisecate, cu segmentele lanceolate, serrulat-dentate ; florile galbine, dispuse iii capitule mari i frumoase, lungpedunculate, reunite in

puse in capitule mai mici ca la pre-

centrale ermafrodite sunt mici si tubuloase. Ambele plante odorante, originare din America (Mexico), sunt
mult cultivate ca plante ornamentale.
IulieSeptembrie.
VsileAc (Maced)., Ochnum Basilicurn
L. vezi Busuioc.
Vsusor. [fr. Splanc ; g. Kugelige s-

Schirmmoos].Splachnumsphae-

ricum (L. fil.) Swartz. 21- Muschi acroearp din fam. Splaclwaceae, mica
planta erbacee, monoica sau dioica ;
tulpina de 1 V:2-2V, cm. inalta ; frunzele ovale, cu marginea intreaga, sau
usor denticulat-serat ; capsula oval
sau aproape globuloas, cu apofisa
inchis-rosie i aproape sfericd, scufia
(calyptra) foarte mica, este caduca ;
sparii netezi sunt galbeni - deschisi.
Crete pe balega de vite in regiunea
alpina a muntilor ; fructified in Iulie
si August.
Vtjel (Bucovina, Campulung pe muntele Raru), Phyteuma Vagneri Kern.,
vezi Carbuni.
Vfitnfaloare, Iarba-de-vdtam, Iarbade-vatamdtura, larba-ranei, Ranoloare,
Renoloare, Trifoiu-racului (Bucovina).
[fr. Vulnraire, Trfle-jaune ; g. T a n-

nenklee, Wundklee].Anthyllis

Vulneraria L. 4. frumoasa plantd erbacee din fam. Leguminosae, tulpi-

'nele culcate sau ascendente ; frunzele

inferioare bazilare lungpetiolate, oblong-ovale, simple sau hied cu eke

2 foliole laterale mai mici, frunzele
superioare (caulinare) evident penate,

cu 5 sau mai multe foliole aproape

egale ; florile galbine-aurii, grupate

inteun capitul globulos la varful tulpinei, i insotite de un involucru format din foliole palmatipartite, caliciul putin umflat, foarte duos-Oros,

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

membranos are 5 dinti, corola cu stindardul cam egal cu aripile i carena,

a cdrei parte superioard este rosie

ca sdngele ; fructul o leguma monos-

perma, terminatd printeun cioc curbat. Creste prin pdsunile si fdnetele

mai cu seaind din regiunea montand,
cu deosebire pe calcar. si var. calcicola Schur. creste pe stAnci calcare
numai in regiunea alpina, diferd de
specia tipicA prin : talia mult mai
mica, plantA aproape glabra i lucitoare, tulpina numai in partea inferioard foliatd, florile albe, galbenii,
frunzele radicale simple, ovale, cele
caulinare trifoliolate, cu foliola termi-

333

la bud de tot intregi; florile albe sau rozee, pedunculate, solitare la subtioara
frunzelor; caliciul cu 5 diviziuni, insoti-

te de 2 bractee la baza sa, corola tubuloasd subbilabiata, tubul corolei cu

4 muchi, prevAzut la baza inlauntru
cu peri mdciucati, buza superioara e-:
marginatd, cea inferioard trilobatd ;
stamine 4 dintre cari 2 sterile, rar 5
stamine ; fructul capsuld cu numeroase seminte. Creste prin mlastini,
balti, santuri cu apd, fnete umede,
pe malurile apelor. lunieAugust.
Aceasta planta cu proprietati iritante si
purgative este Mtrebuintata de popor ca

lulie.

medicament contra frigurilor, pentru durere

de stomac si pentru tuse. Cu aceasta buruiana se descanta de dragoste.

P!anta de nutret, cultivata uneori ca atare; ea are proprietati vulnerare resolu-

Ventricea, Ventrilicd. [fr. Veronique-

nala mult mai mare. Maiu

Melif.
tive-

VA2doagi (Basarabia, Orcheiu), Tagetes erecta L., vezi Vasdoage.

Vazdoance - umplute (Trans. Zagra,

jud. Bistrita-Ndsaud). D ianthus Caryophyllus L., vezi Garoafa.

Vizdoance - unguregti (Trans. Zagra
jud. Bistrita-Nasaud), Dianthus barbatus L., vezi Garofite-de-grAdind.
Velnig, Ulm, Vanji. [fr. Orme-A fleurs-

&parses ; g. Langgestielte-Ulme,
R st e r ].
Ulmus effusa Willd.,
syn.

Ulmus pedunculata Fouger sau

Ulmus ciliata Ehrh.
arbore din fam.

Ulmaceae, frunzele ovale sau obo-

vale, acuminate, aclanc si dublu-serrat-

dentate, nesimetrice la bazd, pe fata

inferioard pubescente ; florile verzui

sau rosietice, lungpeclunculate, atarnd

(plecate) in jos si sunt dispuse in

rnici umbele ; stamine 7-8 sau 6-9,
cu anterele alburii ; fructele vilos ciliate, sunt ovale-oblongi sau aproape
orbiculare (suborbiculare), aripatmembranoase adeseori rosietice.
Creste prin paduri i dumbrave, uneori cultivat ca plantd decorativa. Mar-

tieAprilie.

Veninarit, Avrdmeasa (ramurile florifere) i Crestdneas (ramurile sterile) (Bdnat), Mila-Domnului, M ilostiva, Potroacd (Munt. llfov). [fr. Herbeau-pauvre-homme, Gratiole ; g. G n a-

denkraut, Gottesgnadenkra-

u t.1.--Gratiola officinalis L. 24. plantd

erbacee, veninoasa din fam. Scrophulariaceae, tulpina glabrd, in partea su-

perioara tetragonald ; frunzele opuse,

sesile, lanceo late, trinerviate, serrulate,

de-Perse; g. Ehrenpreis]. Ve-

ronica Tournefortii Ginel., syn. Veronica persic t Poir. O. micd planta erbacee din fam. Scrophulariaceae, tulpina culcatd sau ascendent-difus,
simpld sau ramificatd, pubescentd ;
frunzele ovale-suborbiculare, adnccrenat-serrate ; florile mari, de un
albastru frumos, sunt solitare la subtioara frunzelor, pendunculii superiori
mai lungi decdt frunzele, cei fructiferi sunt reflecti, caliciul cu 4 diviziuni
oval-lanceolate, ascutite, corola cu 4

lobi, lobul superior mai mare, sta-

mine 2 ; fructul capsula pubescentd,

reticulatd transversal, mai lata, obtusemarginatd, cu lobii divergenti. Creste
prin locuri cultivate, gradini, parcuri,

ogoare. MartieAugust.

Ventrilic,

Buruiene-de-cel-perit
(Mold.), Matrice (Bucovina), Stratoricd
(Bucovina). [fr. Th-d-Europe, Vroni-

que ; g. G ebrduchliche r-E h r e npr eis ]. Veronica officinalis L. 4.

plantd erbacee pdroasa din fam. Scrophulariaceae,tulpina taratoare (repen-

ta) la bud, spre vdrf ridicatd, este de

jur-imprejur acoperit cu peri asprii ;
frunzele obovale, cuneate, ingustate
intr'un petiol scurt, sunt pe margine
serrat-dentate ; florile albastre-deschis sau alb-rozee i cu vargi inchise,

sau de tot albe, sunt dispuse in ra-

ceme multiflore, caliciul cn 4 diviziuni, corola cu 4 lobi, lobul superior

mai mare, stamine 2 ; fructul capsula
triangular - obcordata, obtus-emarginatd i glandulos-paroasa. Creste prin
paduri uscate, prin livezi i pasuni.

Maiululie.

www.digibuc.ro

.334

ZACH. C. ['Anti

Aceast planta posecia proprietati vulnerare si adstringente.

VentrilicA, Veronica Tournefortii

Gmel., vezi Ventricea i Veronica

urticifolia Jacq., vezi Iarba-serpelui.
VerbinA (Trans. Sancel langa Blaj
Panade, jud. Tarnava-mica), Verbena hybrida Hort., -vezi Urzicute.
Verbin, Verbena officinalis L., vezi
Sporici.

VerbinA-de-cAmp, Verbena officinalis

L., vezi Sporici.

Verbine, Verbena chamaedryfolia L.,

Verbena incisa Hook., Verbena teucrioides Gill. et Hook. si Verbena
Aubletia L., vezi Urzicute.
Verdeata-iernei, Piro la secunda L.,
vezi Perisor.
Verlgar lu (Trans.), Acer tataricum L.,
vezi Gladis.
Verigariu (Trans.), Pdrul-ciutei, Patachind, Salbd-moale, Spinul-cerbului.
[fr. Nerprun, Bourgupine; g. Kreu z-

d o r n].

Rhamnus cathartica L. D.
arbust din fam. Rhamnaceae, cu ramurile opuse, spinoase, spinii termi-

nali si la bifurcatil ; frunzele rotund-o-

vale, serrulate (fin-dintate), la bazd

uneori usor cordiforme ; florile mai
adesea-ori polygame dioice, dispuse
in fascicule pe ramurile laterale, sunt
galbine-verzui, caliciul cu 4 diviziuni,
corola cu 4 mici petale, stamine 4 ;
fructele drupe globuloase negre.
Creste prin pduri i tufisuri. Apri-

lielunie.

Fructele acestei plante sunt intrebuintate

In medicina ca purgativ. ,Fractus Rhamni
catharticae" sau Baccae spinae cervinae".

Verigel, Craelici (Trans.), Crdlici, Floarea-untului, larba-untului, Sageata-luiDumnezeu (Trans.), Veritel. [fr. Oro-

banche: g. Sommerwurzl.

0-

robanche caryophyllaceae Smith., syn.,

Orobanche Galli Duby. 4. plantd al-

bd-brunie, lipsita de chlorofil, din

fam. Orobanclzaceae, tulpina glandu-

los-paroasd ; frunzete reduse la mici

solzi ; florile mari galbin-rosietice,
dispuse in raceme terminate ; caliciul
cu 2 sepale bifide, sepalle, cu mai
multe nervure, ajung Oita la jumatatea tubului corolei bilabiate, buza
superioard in forma de casca, buza
inferioard cu 3 lobi ovali, aproape,
egali,

stamine 4 inserate pe tubul

corolei, dens-paroase, in partea superioard ca

floarea glandulos-

pdroase, florile insotite la baza de

o bractee scurta ; fructut capsull

uniloculara, polisperm, deschizanduse la varf prin 2 valve, care se separa numai in partea lor mijlocie,
ramanand unite prin baza i vdrful

lor. Creste pe langa pdduri, rarisuri de

paduri i livezi, pazazit pe rdddcinile

diferitelor specii de Gatium lunielulie.Orobanche cruenta Bertol., syn.

Orobanche gracilis Smith. 4. cu sepatele

multinerviate de lungimea tubului coro

lei, egale, bifide, corola pe dinlduntru

rosie, galbind pe din afar& este campanulatd, pe partea dorsala usor curbat, buza superioard neemarginatd,
4 stamine dens-pdroase inserate. nemijlocit deasupra bazei tubului corolei, in partea superioard impreund cu
stilul cu peri capitati. Creste in marginea pacturilor, prin tufisuri, rarisuri

livezi, parazit pe rdcinile di-

feritelor specii de Leguminosae din

genurile : Genista, Lotus i 7 rifolium, lu-

nielulie.

Veritel, Orobanche caryophyllacea

Smith. si Orobanche cruenta Bertol
vezi Verigel.

Vergurd.-invlitA, Nigella damascena

L., vezi Chica-voinicului.
VerzisoarA, Sedum maximum Suter.,
vezi larba-de-urechi. Sempervivum
tectorum L., vezi Urechelnitd. i Sempervivum assimile Schott., vezi Borsisor.

Verzisoare, Brassica oleracea L. var.

gemmifera DC., vezi Varz-de-Bruxel.

Veselia (Bucovina, Pojorata, jud. Campulung), Gagea lutea Schutt., vezi

Laptele-pdsarei.
Vetrice, Buruiana-de-ceas-rau, Ferecea,
larba-raiului, Marunca-neagra (Bucovina), Matrise (Trans), Vetricea, Vefrith. [fr. Barbotine, Sentbon ; g.
Gemeiner-Rainf
Chry-

santhemum vulgare Berth. syn. Tanaceturn vulgare L. 21-. planta erbacee

aromatica din fam Compositae, tulpina erecta, corimbos-ramificata In
partea superioar ; frunzele alterne
bipenatlfide, cu segmentele oblong-lan-

ceolate, pe margine serrat-dentate ;

florite gatbine-aurii, dispuse in ca-

pitule la varful ramurilor, florile toate

tubuloase, cele marginate fernele, cele
centrale ernlafrodite ; fructele achene

obconice. Creste pe langa drumuri

garduri, pe campuri

i prin locuri

inculte, pe marginea rauritor, prin

livezi i locuri umede. lulieAugust.

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

Aceast planta poseda proprietati amare

aromatice.

Chrysanthemum macroVetricea.
phyllum W. et Kit., syn. Pyrethrum
macrophyllum Willd., Tanacetum macrophyllum Schultz. bip. 21.. plantd erbacee,

paroas din fam. Compositae, tulpina

robustd, erectd i corimbos-ramificatd
in partea superioar ; frunzele mari,
.aproape sesile, penatipartite, cu lobii
Aanceolati, dintati, putin-parosi si dezurente pe rachisul lat-aripat ; florile
.dispuse in mici capitule albe-galbui,
insotite de un involucru aproape
globulos, reunite in corimbe la vat-ful tulpinei, florile marginale ligulate,
albe, in numdr de 5 sau 6 stint scurte
femele obovale si tridentate la vArf,

cele centrale albe-gdlbui sunt tubuloase si ermafrodite ; fructele achene

anguloase. Creste prin locurile calcare
din padurile montane si subalpine.

lunieAugust.
Vetricea, Chrysanthemum vulgare
Bernh., vezi Vetrice.

Vie, Vitis vinifera

vie.

L.,

vezi Vita-de-

335

o bautura placuta. (M aitr an k). Vinarifa

are proprietali tonice i vulnerare.

Vindecitoare,

Alliaria officinalis
Andrz., vezi Usturoitd.
Vindecea, Cretisor, Cuisoritd, Frunzataieturei, larbd-derane, larba-tdieturei
(Trans.), SovArvaritd (Bucovina) [fr.
Btoine, Beltete; g. B et o ni e, Z e h r-

k r aut].Betonica officinalis L. syn.

Stachys Betonica Benth. 4. plantd erbacee din lam. Labiatae, tulpina

erectd, simpld ; frunzele petiolate,
oval-lanceolate, la bazd cordiforme,
pe margine profund-crenate ; florile

purpurii, dispuse in glomerule, care

formeazd un spic oblong, la vArful
tulpinei si intrerupt la bazd, caliciul
nereticulat-nerviat, cu 5 dinti egali,
corola pe din afard acoperitd cu peri
moi si desi, buzele divergente buza
superioara oblong - oval, intreaga,
crenatd sau emarginatd, mai tArziu

reflectd, buza inferioard trilobatd,

lobul median mai mare stirbat, stamine 4, anterele cu lojele paralele ;

fructele mici nucule, la vArf comprimate si rotunzite. Creste prin fAnete

uscate i prin poienile din pdcluri

Vie-salbatick Vitis vinifera L., vezi

tufisuri. lunieAugust.

Vijoaicii (Bdltile Dundrii), Vallisneria

Planta cu proprietati aromatice i tonice

rizomul are proprietati amare.

spirallis L., vezi Orzoaicd-de-balt.

Vinarit (Comana j. Vlasca), Mama-

pdclurei, Muma-pddurei, SAnjuane-depddure (Trans.) [fr. Petit - Muguet,

Reinedes-bois ; g. Waldm eier,

Vindecur, Alliatia officinalis Andrz.,

vezi Usturoita.
Cearta-casei (Trans.-Brasov),
Lavrentind, TdmAita, Vineticd. [fr.

Waldmeister] .Asperula odorata

Bugle;g. Kriechender-Giinsel].

tscabre) sunt dispuse in verticile, cele

superioare cAte 8, cele inferioare
cAte 6 ; florile albe pedicelate, dispuse
in corimbe terminale, pedunculate,

vale sau spatulate, sinuate sau obscur crenate, cele inferioare mari,

L. 21.. framoas plantd erbacee din

fam. Rubiaceae, rizom repent si ramificat ; tulpinele tetragonale, simple, erecte si netede ; frunzele lanceolate, glabre, lucitoare, pe margini
pe nervura mediand cu peri asprii

caliciul cu 4 diviziuni foarte scurte,

corola infundibuliform campanulatd,

cu 4 lobi, stamine 4, ovarul infer cu

stiluf bifid ; fructul uscat, format din
cloud carpele concrescute, este acopetit cu numerosi peri rigizi si recurbati la vArf in formd de cArlig.
Creste prin paduri umbroase. Maiu
lunie.

Planta uscata are un placut miros de

Cumarind din care cauza se pune printre
rufe spre a le parfuma. Poporul german

prepara cu aceasta planta uscata i cu vin

Ajuga reptans L. 4. planta erbacee, cu stoloni repenti, din fam. Labiatae, tulpina simpla, erectd, patrunghiular i pubescenta pe cloud fete
opuse, cari alterneaza dela un intrenod la altul ; frunzele oblongi, obopersistente

lungpetiolate, dispuse

in rozet, cele caulinare aproape sesile, cele florale verzi sau colorate,
intregi sau crenelate ; florile albasre,
rar rosii sau albe, dispuse Cate 6-12
in verticile axilare, formAnd un spic
la varful tulpinei, caliciul campanulat,

cu 5 dinti, aproape egali, corola cu

tubul prevdzut cu un inel de peri, cu
buza superioard pland, foarte scurtd,
emarginat, cea inferioard elongata,

trilobatd i mult mai mare, stamine 4

apropiate, paralele, proeminente, cele
inferioare mai lungi, anterele cu lojele
opuse ; fructele nucule, reticulat sgrd-

www.digibuc.ro

336

ZACH. C. PANTU

buntoase. Creste prin fanete, pdduri

umede si pasuni. Aprilielunie.
Vinetele, Albastrele, Prdsnelile-cioba-

nului (Bucovina, Rarau). Centaurea

axillaris Wil Id. 24. plantd erbacee din

fam. Compositae, tulpina terminat

cu 1 capitul, evident aripata i impreuna cu foile intregi sau sinuat-

penatifide, ingust-lanceolate, cenusiu-

verzi sau cenusiu-arachnoideu-pasloase (tomentoase) ; florile (radiale)

marginale albastrii-cerulii, mai rar roii

albe, cele centrale rosietice ;

foliolele involucrului serat-fimbriate

negricioase pe margine, fimbriile

adesea alburii mai lungi dect mar-

ginea palid-brunie. Pe locuri stancoa-

se in regiunea alpind i subalpind.

lulieAugust.
Centaurea mollis
W. et Kit. 2I-. plant erbacee cu rizom lungtarator (repent), tulpina cu

un singur capitul de 0.30-0.60 de

inalt, foile mari, lat-lanceolate sau

eliptice, putin decurente i pe partea
inferioara sur - tomentoase ; florile
marginale albastre ca cerul, cele

centrale violete, fimbriile apendiculelor foarte scurte, cam de lungimea

marginei negre, care incinge foliolele.

In regiunea montand i prin vaile
subalpine, prin pdsunile stncoase

calcaroase. lulieAugust.
Vinetele (Trans.), Albastrd, Albstrea,
Albastrele, Albastrita, Corobaticd,
Dioc, Floarea-graului, Floarea-paiului, Ghioc, Maturicd, Neghina (Trans.),

Sglavoc. [fr. Bluet, Barbeau, Casse-

lunettes; g. Kornblume]. Centaurea Cyanus L. 0. sau E. planta

erbacee din fam. Compositae, tulpina

ramificat, putin floconos alburie ;
frunzele linear-lanceolate, cele infe-

rioare dentate la baza, toate alburiu

matsos-pdroase ; florile albastre
ca cerul, rar rosii sau albe, sunt dispuse in mari i frumoase capitule
solitare la vdrful ramurilor, foliolele involucrului cu margini negre
serrat-fimbriate, florile marginale mai
mari, adesea sterile ; fructele achene
oblonge, brune cu papus de lungimea
lor. Creste prin samanaturi, locuri
aride i pietroase, pe marginea dru-

murilor. MaiuIulie Melif.

Vinetele (Mold.), Russula aurata Fr.,
vezi Hulubita, Russula delica Fr., vezi
Vinetica, Russula integra Fr., vezi
Panisoare, Russula olivacea Fr., vezi
Vinetic i Russula Xerampelina Fr.,
vezi Vinetica.

liman

nerita.

Ajuga genevensis L., vezi Su-

i Ajuga reptans L., vezi Vi-

Vineticil (Mold.), Russula aurata Fr.,

vezi Hulubita i Russula integra Fr.,
vezi Panisoare.
Vineticet (Mold.), Vinetele. [fr. Russu-

le; g. TaublinaRussula delica

Fr. Ciuperca din fam. Agaricaceae,

palaria alba, carnoasa, tare, umbilicata, apoi deprimata in forma de
palnie, neteda, glabra si brumarie
(pruinoasa) cu marginea recurbatd,
nestriata ; lamele albe, cu un reflex
verzui, neegale, subtiri, distantate, decurente i in tinerete picand apa din
ele ; stipitele plin, neted, glabru si alb,
verzui spre lamele ; carnea alba, cu

un gust placut, putin amar. Unii botanisti considera aceasta ciuperca ca

periculoasd, altii insa spun ca este
comestibila i foarte bnna. Creste pe
pdmnt in pdduri de brad ; vara

toamna.Russula olivacea Fr. Ciupercd inofensiva, cu pdldria purpu-

riu-maslinie, matasoasa, crnoasa, cu

marginea patenta ; lamele galbine-sulfurii ; stipitele galbin-deschis, adesea
rozeu, este rigid, ventricos. Creste

pe pamant in padurile de conifere,

Russula xerampelina Fr.

toamna.

Ciuperca comestibila cu palaria carnoasa, compact, convex-pland sau

deprimata, cu marginea dreapta
netedd, de coloare portocaliu-purpurie, devenind galbuie sau rozee ;
lamele albe-galbui sunt dense ; stipitele (piciorul) alb sau rosietic, plin,
neted, umflat spre baz ; carnea alba
apoi galbuie este compacta si are un
gust dulce. Aceast ciuperca comes-

tibila creste pe pamnt in padurile

de fag si de brad ; vara.

Vinetica-eu-lapte (Mold.), Burete-dulce

(Trans., Brasov), Burete-rosu (Trans.,
Brasov), Rascovel (Mold.), Rascovi
(Mold.). [fr. Vache, Vachotte,
Viau; g. Brdtling, Birnmilch-

ling, Goldbratling, Milchbr6tch e n].Lactarius volemus Fr., syn.

Agaricus volernus Fr. Ciupercd comesti-

bila din fam. Agaricaceae, palaria

cdrnoasd, cornpact, convex-plana, apoi putin deprirnata la centru, uscatd,

glabra, de coloare roscat-aurie sau

brun-portocalie, uneori cu crepturi

la suprafata ; lamele albe-galbui sunt

dense, decurente ; stipitele (piciorul)

de coloarea paldriei, dar ceva mai

deschis, este plin (solid), tare, gros

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

de 5-8 cm. inalt i brumariu (prui-

nos), sporii alburii sunt globulosi. Car-

nea alba putin galbue, fragila, contine un sue laptos dulce, alb si abondent, care uscandu-se devine bruniu.
Aceastd delicioasa ciuperca comesti-

bild are un miros particular, foarte

placut ; se mananca uneori .chiar
crucla. Creste pe pamant in Waffle
umede de fag si de brad ; vara toamna.

Vioale-de-noapte (Trans. Pogaceaua

jud. Turda-Aries), Hesperis matronalis L., vezi Nopticoasa.

Vioale-de-primavara (Trans. Mischiu,
jud. Turda-Aries), Hesperis matronaUs L., vezi Nopticoasd.

Vioara-de-noapte, Hesperis matronalis L., vezi Nopticoasa.

Vioarg-galbina (Trans.), Cheiranthus
Clzeiri L., vezi Micsunele ruginite.

Vioarg-rosie (Trans.), Matthiola in-

cana R. Br. si M. annua Swest., vezi

337

oricd (Mold.), Zambild ( Oltenia),

Zambila-de-camp [fr. Scille--deux-

feuilles;g. Z w eiblttrig e-Me er z-

wiebel,Sternhyacinthe].--Scilla
bifolia L. 21-. mica planta erbacee,
bulboasa, din fam. Liliaceae, bulbul
produce 2 rar 3 frunze i o tulpind

scapiforma, cilindrica, care iese dintre

frunze ; frunzele linear - lanceolate,

patente sau recurbate, canaliculate ;

florile de un frumos albastru, rar roz
sau albe, dispuse inteun scurt racem
pauciflor la varful tulpinei, pedunculele
florilor erecte, periantul cu 6 diviziuni

libere, stamine 6, inserate la baza diviziunilor periantului ; fructul capsula

obovala, cu seminte aproape globuloase. Creste prin pdduri i poieni,
pana sus in regiunea alpind. Martie-Aprilie.

Viorele, Viola odorata L., vezi Toporasi si Viola silvestris Lam., vezi
Coltunii-popii.

Micsandre.

Viorele-bune (Trans. Ciufud lang

de-munte.

Viorele -de-grading (Trans. Sancel

langa Blaj.), Viola odorata L., vezi

Viore, Scilla bifolia L., vezi Viorele

si Viola alpina Jacq., vezi MicsuneaViorea, Viola fool Janka., vezi Tamaioara si Viola odorata L., vezi Toporasi.

Viorea-galbina (Trans. Ndsaud), Cheiranthus Cheiri L., vezi Micsuneleruginite.

Viorea-nemirositoare, Micsunea, Tamioard (Oltenia), Toporasi [fr. Vi-

olette-hrisse ; g. Rauhhar ig esVeilche n].-- Viola Izirta L. 21-. mica

planta erbacee, fait tulpina. si fdra

stoloni din fam. Violaceae, frunzele

oval-cordiforme, pe margine crenat-

serrate, si impreund cu petiolii

pedunculii scurt i aspru - proase,

stiulii inferiori ovali, cei superiori
lanceolati, toti ascutiti sau chiar la
vrf obtusi i dimpreuna cu fimbriile

pe margini glabre, fimbriile mai scurte

deck diametrul transversal al sti-

pulului ; florile de un albastru violet,

rar alburii sunt fr miros, caliciul

cu 5 sepale obtuse, corola cu 5 petale,

cel inferior prelungit in pintene, stamine 5 ; fructele capsule globuloase,

acoperite cu peri moi. Creste prin

paduri, tufisuri si psuni uscate. Apri-

lieMaiu.

Viorea-rosie (Trans. Nasdud.), Matthiola incana R. Br. si Matthiola

annua Sweet., vezi Micsandre.
Viorele, Gaurele, Ghiorele (Mold.),
Giorele (Trans. Rodna), Viorea, Vi-

Blaj.), Viola odorata L., vezi Toporasi.

Toporasi.

Viorele-galbine (Mold. Iasi), Gagea

minima Ker-Gawler (Schult). 21.. mica

planta erbacee din fam. Liliaceae,

tulpina svelta i delicat de 0,08-0,15

Malta, cu o singur foaie bazilara

ingust-lineara, lung-acuminata, adesea

filiformd, foile superioare mici, lineare;
florile galbine cu foliolele perigonului
linear-lanceolate, acuminate, staminele,
cu anterele oblonge, sunt mai adesea

numai jumatate din lungimea peri-

gonului ; fructul oval, mai scurt deck

perigonul, pedunculii florilor sunt
neparosi (glabrii). Creste prin pacluri
tufisuri, in poieni, adesea. Apri-

lieMaiu.

Viorele - galbine, Micsunea - galbend

(Bucegi), Toporasi (Bucegi) [fr. Violette--deux-fleurs ; g. Zweibl -

tiges-Veilchen]. Viola biflora

21.. mica planta erbacee din fam.

Violaceae, tulpina delicatd, adeseori
cu 2 frunze i cu 1-2 flori ; frunzele reniforme, foarte obtus-crenate,
cele 2 radicale lung-petiolate, jar
cele caulinare sunt scurt-petiolate si
cu stipule ovale, intregi ; florile mici
galbine, sunt pendente, caliciul cu 5
sepale ascutite, lineare si ciliate,
corola cu 5 petale neegale, galbine,
petalul inferior cu striatiuni brune,
stigmata( aproape bilobat, este in
L

Vocabular Botanic

2_2

www.digibuc.ro

338

ZACI-1. C. PANTU

formd de maciuc. Creste prin locuri

i umbroase de pe lnga stancile din regiunea alpind i subalpin.

Visin. [fr. Cerise-aigre, Griottier ; g.

Viorele-mirositoare, Viola odorata L.,

vezi Toporasi,
Viorele-sAlbatice, Coltunii-popii (jud.

ceae, frunzele oval-lanceolate, plane,

glabre, lucitoare, acuminate si dintate pe margine, petiolii fdra glandule ;
florile albe, dispuse in umbele scurte,
caliciul cu 5 seple verzi, erbacee,
corola cu 5 petale albe, rotunde ;
fructele drupe globuloase, rosii la
maturitate, cu sucul acrisor, numite
Vigne" sunt comestibile. Originar
din Asia mica, astazi cultivat foarte
mult i chiar sdlbatacit. Prin culturd
s'au obtinut mai multe varietati ; ViOne-romdnefti, V4ine-turce;sti, etc.
AprilieMaiu. Melif.
Visin-sAlbatic, Prunus Chamaecerasus
Jacq., vezi
Visin-turcesc, Antep, Malin. [fr. Boisde-Sainte-Lucie, Canon ; g. Weic h-

umede

lunieAugust.

Muscel) [fr. Violette - de - chien ; g.

Hunds-Veilchen].Viola canina

L. 21-. mica planta erbacee din fam.

Violaceae, tulpini ascendente sau culcate ; frunzele oblong-ovale, la baza
cordiforme sau aproape trunchiate,
glabre; florile albastrii inchise, cu pintenii albi, Wand In galbin, sunt
nemirositoare ; caliciul cu 5 sepale
persistente;oval-lanceolate, acuminate;
corola cu 5 petale, petalul inferior
prelungit in pinten, stamine 5 ; fructul

capsula trunchiat-obtusd cu un varf

ascutit, scurt. Creste prin locuri nisipoase, poieni, paduri i tufisuri. Apri-

lieMaiu.

Sauerkirsche, Weichsel].

Prunus Cerasus L., syn. Cerrsus vulgaris

Mill. h. mic arbore din fam. Rosa-

VioricA (Mold.), Scilla bifolia L., vezi

sel-Kirsche, Steinweichsel,

VioricA, Viola alpina Jacq., vezi Mic-

haleb L., syn. Cerasus Mahateb Mitt. h.

Virnant (Trans.), Rutd [fr. Rue, Ruedes jardins; g. R aut e, W einraut e].
Ruta graveolens L. 21-. i D. plantd

cordate la baza, obtus-serrat-dentate,

lucitoare, coriacee i glabre, petiolul
adesea cu 2 glandule ; florile albe,
odorante, dispuse in corimbe pedunculate, convexe si simple, corola cu
5 petale oblonge, Intregi ; fructele
drupe negrii, globuloase i cu un gust
amar. Creste prill pduri i tufisuri
In locuri pietroase. AprilieMaiu.

Viorele.

sunea-de-munte.
VioricA-mirositoare, Viola odorata L.,
vezi Toporasi.
ViperinA, Echium vulgare L., vezi larba-searpelui.

erbacee-sublemnoasa, glaucescenta,

aromatica, cu miros penetrant, din

-fam. Rutaceae, frunzele de 2 ori sau

aproape de 3 ori penatisecate, dupa
.circumferintd triangulare, foliolele
obovale, cu punctuatiuni transparente,
glanduloase ; florile galbine, dispuse
in corimbe terminale, petalele concave,

St. Luzienholz].

Prunus Ma-

arbust sau mic arbore din fam. Rosaceae, frunzele rotund-ovale, putin

Melif.
Lemnul rosu, tare si mirositor, intrebuintat in industrie pentru confectionarea bastoanelor si a tigaretelor. Frunzele servesc
la aromatizarea vtinatului.

g. Sau erk ir-

Intregi sau putin denticulate, subit

Visine. [fr. Griotte ;

tale, la florile terminale cu 5 petale,

stamine 8, la floarea terminald 10 ;

L., vezi Visin.

Visinel, Cires-de-Baragan,
Visin-sdlbatic. [fr. Cerisier-nain ; g.

Ingustate in unghicula, caliciul cu 4-5

tliviziuni persistente, corola cu 4 pe-

iructul capsula globuloasa cu 4-5

loje (locule) distincte, seminte numeroase. Plant, originard din regiunea

mediteraniana (sudul Europei), mult
cultivata i vulgarisat i prin partile
noastre. lunieAugust. Melif.
Planta in stadiul de inflorire este intrebuintat in medicinS din cauza propriettilor sale emenagoge. Ruta este intrebuintat
si de poporui nostru ca medicament.

Visdel, Lotus corniculatus L., vezi Ghisdei si Lotus uliginosus Schkuhr., vezi
Chisdei-mare.

h e, W eichs elk ir s'c h e],fructele comestibile de Prunus Cerasus

s

Zwerg-Kirsche, OstheimerKirsche]. Prunus Chamaecerasus

Jacq., syn. Cerasus Chatnaecerasus Lois.

si Prunus fruticosa Pallas. b. Illie an-

bust din fam. Rosaceae, frunzele obovale, rotunde, obtusiuscule, plane,

glabre, lucitoare, i crenelate, petiolii
fdrd glandule ; florile albe, dispuse
in umbele, iesind dintr'un mugure,
petalele obovale ; fructele globuloase,
mici, rosii-purpurii l foarte acre ;
samburii ovali,ascutiti. Creste prin tu-

www.digibuc.ro

339

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

fisuri i mardcinisuri. AprilieMaiu.

Melif.

-Vit, Vitis vinifera L., vezi

-Vit-alba, Archit, Curpen (Trans.), Cur-

pert-alb (Banat), Curpen-de-padure,

Luminoasa. [fr. Herbe - aux - gueux,

.Berceau - de - la - Vierge ; g. W al

drebe [.

Clematis Vitalba L.
plantd agdtdtoare din fam. Ranunculaceae, tulpina sarmentoasd, de lungime variabila ; frunzele penate, cu
foliole cordiforme, mai rar ovate,
acuminate, adesea incis-dentate, petiolul si petiolulele scandente ; florile albe, odorante, dispuse in pani. cute axilare i terminate, cu ramifi. catiuni opuse, sepalele petaloide o-

blonge de ordinar 4, sunt groase

tomentoase pe ambele fete, galbineverzui pe dinafard, albe la interior,
pe margine, corola lipseste, stamine nurneroase ; carpelele ovale-as-

cutite, viloase, terminate printr'o coa-

d lungd i paroasd. Creste prin pd-

duri, tufisuri, garduri. lunieAugust.

Melif.

Vita corcilor, Solanum Dulcamara L.,

vezi Lsnicior.
Vita-de-canada, lederd - cu - cinci - foi,

Jie-sdlbaticd i Jitd-sdlbaticd (Trans.),

Vitd-puturoasd,Vitd-Stbaticd (Trans.),
[fr. Vigne-vierge ; g. Wilde r-W e i n,

Jungfernrebe].

Parthenocissus
quinquefolia Greene syn. Ampelopsis

Michaux., Vitis hederacea

Willd. 1. arbust agAtator din fam. Vitagainquefolia

ceae, tulpina sarmentoas, poate ajunge pnd la 12 m. nltime, tircndu-se

prin ajutorul unor crcei ramificati, cu
vdrfurile dilatate intr'un fel de umfl-

turi, strns lipite de ziduri sau alte

suporturi ; frunzele verzi, devenind

toamna frumos roii, sunt digitate, cu

3-5 foliole glabre, scurt-petiolulate,
ovate sau oblonge si acuminate, serratdentate, cu dintii mucronati ; florile
verzi, dispuse in raceme corimbiforme,
putin aparente, corola cu 5 petale
nelipite la vrf, stamine 5 libere ;
,

fructele bobite (bacce) de un albastru inchis. Arbust, originar din America de nord, mult cultivat ca plantd
decorativd pe ziduri *si pe garduri,
uneori slbdtdcit. lunieAugust. Melif.

Vita-de-padure, Vitis vinifera L., vezi

Vita-de-vie.
Vita-de-vie, Acrid, Aguridar, Aiitd (Ma-

ced.), Alngar (Vdrciorova jud. Me-

hedinti), Halnga (Valea-Oltului Manstirea Cornet), Laurusca, Levruscd,

Rurused, Vie, Vie-sdlbaticd, Vita,
Vitd-sdlbaticd. [fr. Vigne-commune ;
g.

Weinrebe, Rebe, Edle-

Weinrebe].

Vitis vinifera L. 5.

arbust sarmentos, agdfator prin carcei ramificati din fam. Vitaceae, tul-

pina noduroasd, cu scoarta desf-

cndu-se in fungi filamente ; frunzele opuse, cordiforme, mai adesea

cu 5 lobi profund-dintati, glabre sau
tomentoase ; florile galbine - verzui,
mici i odorante sunt dispuse in raceme compacte, caliciul cu 5 dinti
rudimentari, corola cu 5 petale lipite
la vdrf, cari se deslipesc dela baza
si cad intr'o singurd buced de forma
unei edciuli, stamine 5 ; fructele boabe
(bacce), de un verde-glbui, rosietice,

albstrii sau negri, cu un gust dulce

pldcut. Aceastd importanta planta
creste spontaneu in pdrtile noasre ;
se cultivd insd foarte mutt constituind viile. Fructele comestibile se numen : Add (Maced.), Struguri in
Muntenia si Transilvania), Poamd (in
Moldova, Basarabia i Bucovina) ;
fructele necoapte se numesc : Aguridd. Prin culturd s'au obtinut numeroase varietdti, subvarietati si rase,
dintre care mentiondm cdteva din
cele cultivate si cunoscute in partite
noastre : Alba, Albipard, Begcatd,
Braghinci, Busuioacd (Mold.) sau Tmclioasd (Munt.), Coarna, Gordand,

Joeand, Merleascd, Plvaie, Razachie, Tata-oei sau Tdta-vacei, etc.

lunielulie. Melif.
Vita-evreilor, Solanum Dulcamata L.,

vezi Ldsnicior.
Vita-neagr, Tamus communis L., vezi
Fluerdtoare.

Vita-puturoasa (Trans. Geoagiu, jud.

Huniedoara), Partenocissus quinquefolia Greene., vezi Vitd-de-Canada.

Vita-salbatica (Trans. Petrindul-dejos, jud. Turda-Aries), Parthenocissus quinquefolia Greene., vezi Vitade-Canada.

Vita-salbatica, V itis vinifera L., vezi

Vitelar, farba-fdnului, larbd-mirositoare,
Pleiand (Mold.), Parangind (Trans.).
[fr. Flouve, Flouve odorante ; g.

Lawendelgras, Ruchgras, Gemeines - Ruchgras, Tonka

g r a s].

Antlzoxanthum

odoratum

L. 4. plant ierboasd, dens-cespitoasd, plcut mirositoare, din fam. Gra-

www.digibuc.ro

340

ZACH. C. PANTU

mineae, tulpini numeroase erecte sau

geniculat-ascendente, netede, striate

cu 3-4 noduri brune, ajungnd

pnd la 50 cm. indltime ; frunzele
scurte, lineare, plane, ciliate spre

bazd si pe ambele fete mai mult

sau mai putin pdroase, spiculele cu

o singura floare ermafroditd, insotita
de 2 flori inferioare sterile, proase,
reduse fiecare la o glumeld aristatd,
mai lunga deck floarea fertild, cornpusd din 2 glumele lucitoare, giabre,

2 stamine cu anterele mari galbine,

polenul alburiu, ovarul glabru cu 2
stigmate filiforme, plumoase, devine

la maturitate un fruct mic putin cornprimat lateral, spiculele, de un verde

deschis, sunt reunite intr'o paniculd

spiciforma, oblongd, densd la vrful
tulpinelor. Creste prin poieni, fnete
si psuni, margini de pkluri pn sus
in regiunea alpina. Maiulunie.
Planta uscata rasmindeste un placut miros de cumarind, mirosul caracteristic al fanul ui proaspat, datorit in mare parte acestei
plante.

Vitrit, Chrysanthemum vulgare Bernh.,

vezi Vetrice.

Vlasit, (Munt. jud. Rmnicu-Valce,

satele de pe lngd Horez), Allium
uscalonicum L., vezi Hasme.

Voestinit (Trans.) Mentha silvestris

L., vezi Ism.

VoeOnitii (Trans.), Mentha silvestris

L., vezi Ismd.

Voinicei (Munt. jud. Prahova, Sinaia,

M. Haret), Anemone angulosa Lam.,
vezi Crucea-voinicului.
Voinicel (Munt. jud. Prahova la munte),

Anemone angulosa Lam., vezi Crucea-voinicului.

Voinicick Alliaria officinalis Andrz.,

vezi Usturoita.

Voinicick [fr. Sisymbre ; g. R auk ensen11.Sisymbriam Loeselii G. i 8.

plantd erbacee din fam. Cruciferae,
tulpina i frunzele inferioare rigidparoase (hispide); frunzele runcinatpenatifide, laciniile dentate, la bazd
neauriculate, la frunzele inferioare

oblonge, cele terminale confluente,

la frunzele superioare lanceolate, cele

terminale foarte mari si hastiforme;

florile galbine, dispuse in raceme

terminale, caliciul cu sepalele patente ;
fructele silique lineare, ascendente,
de cloud ori mai lungi deck pedicelele patente, cele mai tinere mai

scurte de cat racemul convex. Creste

prin ddrAmturi, locuri inculte, pe

lama drumuri, ziduri, pe coline ar ide.

lunielulie.

Volburk Calystegia septum B. Br. vezi_

Cupa-vacei.
Volburk Chmasa-lui-Dumnezeu (Trans.Brasov), Catnap - Maicei - Domnului (Bucovina), Forfecari, Holbord,
Holbura, Poala - Maicei - Domnului,
Poala - randunicei, Poponet Rochita - rndunelei, Volvurd. [fr. Petitliseron, Clochettes-des-champs ; g*

Ackerwinde]. Convolvulus ar-

vensis L. 21-. planta erbacee din fam.

Convolvulaceae, tulpina volubila si

impreund cu frunzele glabra sau rardens si scurt-pdroas ; frunzele petiolate, oblong-ovale sau lanceolate,.
sagitate sau hastate la bazd, cu auricule ascutite; florile odorante, albe
sau rozee, caliciul cu 5 diviziuni, corola in forma de plnie cu 5 unghiurit
cu 5 indoituri, pe partea externa
cu 5 bande rosietice, pedunculele axilare, uniflore, rar cu 2 sau 3 flori ;,
bracteele mici, indepartate de floare ;,
fructul capsul ovoida, aproape globuloasd (subglobuloas). Creste prin
locuri cultivate, arturi, grdini, pe
land. drumuri. IunieAugust.
Volbur-de-garduri, Calystegia se-

pium B. Br., vezi Cupa-vacei. -

Volbura-mare, Calystegia septum R..

Br. vezi Cupa-vacei.
Volcamelie, Clerodendron fragrans

Vent., vezi Volga.

Volcamerie, Clerodendron fragrans.
Vent., vezi Volga.
Volga, Volcamelie, Volcamerie. Clerodendron fragrans L., syn. Volkameria fragrans Vent. D. mic arbore din
fam. Verbenaceae, tulpina erectd, ajunge pnd la 2 m. inaltime ; ramurile pslos-paroase ; frunzele ovale,
aproape cordiforme, sgrabuntoase
pubescente ; florile placut mirositoare,.
albe-rosietice, dispuse in corimbe terminale, compacte, emisferice, corola hypocraterimorfd, cu 5 diviziuni,.
are tubul cam de lungimea caliciului,
sau putin mai lung, stamine 4, ceva mail

fungi deck corola, doud mai lungi

2 mai scurte (didyname), ovarul cuL
4 loje, are un stil filiform, putin mai
scurt dect staminele ; fructul o drupa.
cu 4 smburi, inconjurata la bazd decaliciul persistent, devenit carnos..
Aceastd planta, originard din Asia.
(China i Japonia), este mult cultivat prin casele oamenilor i print

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

341

florrii, pentru florile sale frumoase

si placut mirositoare.
Volovatic-de-munte (Bucovina, Pojorata jud. Cmpulung), Carcluus glau-

ferioara, intinsd trilobata, stamine 4,

dintre care 2 mai fungi (didyname) ;
fructele mici nucule. Creste prin locuri inculte si ruderale, pe marginea
drumurilor. lulieAugust.
Vrjitoare, Circaea lutetiana L., vezi

pe partea inferioard albstriu-verzi,

scurt-decurente, pendunculul, mai adesea cu un singur capitul, este lung,
glabru i fr foi sub capitul ; foliolele involucrului scurte, cartilaginos
.ascutite, cele mijlocii sunt cel mult
de 4 ori mai fungi dect late, oval-

VraOt (Munt., jud. Rmnicu-Valcea,

satele depe lngd. Horez, auzita din
gura localnicilor), Allium ascalonicum L., vezi Hasme.

cus Bmgt. 94. plantd erbacee din fam.

Compositae, tulpina simpla ; foile coriacee, eliptice, nedivizate, serrate,

lanceolate, alipite, numai cu vArfurile

putin patule; fructele de 2V2 ori mai

fungi dect late, comprimate obovale.
Creste in regiunea montand pe stanci
calcare. lulieAugust.
Voltinel (Bucovina, Campulung), 711alyctrurn aquilegifolium L., vezi Rutisor.
Calystegia sepium
vezi
Cupa-vacei, Calystegiasilvatica Gris.,
vezi Cupa-vacei i Convolvulus arvensis L., vezi Volburd.
Voniceriu, Coaiele-popii (Mold.), Lemn-

cnesc, Salba-moale. [fr. Bonnet-deprkre, Bonnet-carte, Caprenotier ; g.

Pfaffenhiltlein,Spindelbaum,
Pfaffenkppchent Evonymus
ruropaeus L., syn. Evonymus vulgaris
Scop. D. arbust din fam. Celastra-

reae, tulpina cu ramuri patrunghiulare

netede ; frunzele opuse, eleptic-lan.ceolate, serrulate, glabre ; florile albverzui, dispuse in cime pauCiflore la

vrful pedunculelor axilare, caliciul

cu 4 diviziuni, corola cu 4 petale oblonge, stamine 4; fructele capsule

de coloare rozee, mai adesea cu 4

lobi, obtus-angulate, netede i nearipate; arilul portocaliu, acopere intreaga smnta alba. Creste prin pduri,
cranguri tufisurf. Maiulunie.
Voronic, Marrubium vulgare L., vezi

Ungur.

Voronicti, Catusnicd-slbaticd (Trans.),

Gutuita, Unguras. [fr. Marrube; g.

Andorn]. Marrubium peregrinum

L. 24-. planta erbacee din fam. Labiatae, tulpina foarte ramificata si dimpreund cu frunzele alb-tomentoas,
ramurile patente ; frunzele eliptic7lanceolate, ingustate in petiol si densalb-tomentoase ; florile albe, dispuse
in verticile pauciflore, caliciul tubulos
cu 5 dinti drepti, pnd la vrf tomentosi, corola bilabiata, cu buza supezioard plana, erect si bifida, cea in-

Circaea lutetiana L., vezi

Vrotilicd, Circaea lutetiana

L., vezi

Vuietoare, Bobit, Poama-momitei. [fr.

Camarine-noire; g. R a us chbeer e,
Krdhenbeerel. Empetrum Iiigrum L.. mic arbust, totdeauna verde,
din fam. Empetraceae, tulpina Intinsa
pe pamant, foarte ramificatd ; frunzele Jiterne, ingramddite, coriacee,
foarte scurt petiolate, lineare, rsucite, de un verde-inchis, pe fata inferioard cu o dungd alba ; florile dioice, mici, rozee, sesile si solitare la
subtioara frunzelor, caliciul cu 3 -sepale rotunzite, concave, corola cu 3
mici petale spatulate rozee, stamine
3, ovar 6-9 locular fiecare locul cu

eke un ovul, stil scurt cu 6-9 stigmate ; fructele drupacee, comestibile

sunt lucitoare, negre, cu sucul purpuriu, de mrimea unui bob de mazdre, fiecare fruct are 6-9 seminte.
Creste prin turbdrii i prin pdsunile
pietroase i stancoase din regiunea
alpina. Aprilielunie.
Vulturia, Culcusul-vacei, GdIbeioare,
Hultenioald, Hultenioard, larba-eretei,
Iarba-ieretei, 0 pintic, Roscob (Trans.),
Urechea-soarecelui, Urechea-soarecului, Vulturoancd. [fr. Oreille-de-rat,

Piloselle; g.Habichtskraut, Ge-

meines-Habichtskraut]. Hie-

racium Pilosella L. 21-. plantd erbacee, stoloniferd din fam. Compositae,

tulpina scapiformd, fard frunze ; frunzele bazilare, oboval-lanceolate, verziglaucescente, acoperite cu peri lungi
rigizi, pe fata inferioard sur-tomentoase ; florile galbine - sulfurii, cele

marginale pe partea inferioard cu o

dunga rosieticd, dispuse in capitule
solitare la vrful tulpinei, involucrul
scurt-cilindric ; fructele mici achene

de coloare rosie inchis. Aceast

plantd variazd foarte malt. Creste prin

psuni uscate, rarisuri, cranguri, pe

www.digibuc.ro

342
coline
brie.

ZACH. C. PANTU

troase din regiunea alpind, indicatal

din Bucegi pe Caraimanu i pe JepiiMari. lulieAugust i Hieracium Au-ricula L., vezi Opintic.
Vulturoana, Hieracium Pilosella L.,.

i prin munti. MaiuSeptem-

Hieracium petraeum Friv. (Cnf. Grecescu, Consp. 365, Suplem. 104 si plan-

tele vasc. din Bucegi 61). 21.. plantd

erbacee, care creste pe locurile pie-

vezi Vulturicd.

Z.
Zad, Crin (Mold. j. Neamtu, Ceahlu),
Latta, Zadd, Zadrd [fr. Mlze ; g.

L arch e].Larix sibirica Led., syn.

frumos arbore
din fam. Pinaceae cu frunzele aciculare lungi, dens-fasciculate i caduce ;
florile monoice, cele mascule dispuse
Larix Ledebourii Endl.

in amente scurte, mici, sesile i ovoide,

cele femele in amente solitare, erecte,
ovale i mult mai lungi decAt cele
mascule, -conurile mici, oval-oblonge,

fin catifelat-proase, de coloare verde. Creste prin locurile pietroase din

regiunea alpind inferioard. Maiu.
Larix decidua Mill., syn. Larix europaea

DC. care se deosebeste de specia

precedentd prin frunzele aciculare

mai scurte, prin conurile mai mari,

glabre si de un rosu viu. Acest frumos

arbore creste numai cultivat ca planta
decorativ. Maiu.
Din trunchiul acestor arbori, iese prin

crepaturile scoartei, o substanta oleo-resinoasa numita Terebentince (Terpentina),

intrebuintata lndustrie si chiar in medi-

Zee% Larix decidua Mill. i Larix

sibirica Led. vezi Zad.
Zadri, Larix decidua Mill. si Larix
sibirica Led. vezi Zad.
Zaharici (Bucovina), Lycium vulgate
.

de, in livezi, pe malul apelor, adesea..

MartieAprilie.

Zfilogi, (Delta-dunrii) Salix cinerea

L. vezi Zdloagd.
Floarea-viorelei, Goroncutd

(Trans.), Iacint (Trans. - Nseud),.

Zambild-de-grdind, Zambul [fr. Ja-cinthe; g.

azinthe].--Hyacinthus

orientalis L. 2,1. planta erbacee, bul-

boasd din fam. Liliaceae, bulbul ovoid,.

dd nastere mai multor frunze lanceolate sau lanceolat-lineare, cana-

liculate, lucitoare si de un verde inchis ; florile odorante, albe,

albastre sau galbine sunt dispuse intr'un racem multiflor, la vrful tulpinei scapiforme, periantul in forma de
palnie cu 6 diviziuni, recurbatc, mai,
scurte deck tubul, stamine 6 foarte
scurte, ascunse in tubul corolei.
Aceast planta, originard din regiunea
mediteraniana, mult cultivatd din cauza
mirosului si a frumusetei florilor sale,

uneori si cu flori invoalte. Martie

Aprilie. Melif.

Zambia (Oltenia), Scilla bifolia

vezi Viorele.

graue-Weide].Salix cinema L.

Scilla bifolia L.
vezi Viorele.
Zambil-de-gridina, Hyacinthus oriel-.
talis L., vzi Zambild.
Muscari botryoidcs
Mill. si Muscari racemosum Mill.,.
vezi Porumbei.
Zambilea, Muscari comosum Mill. si

rii tomentos-cenusii ; frunzele scurt-

Zimbru, Pinus Cembra L., vezi Zim-

Dun., vezi Catind-de-garduri.

Zdlogi (Delta-Dundrei) [frSaule-gris Saule-cendr ; g. A s c hD. arbust din fam. Salicaceae de
2-6 m. cu ramurile tinere i mugu-

petiolate, eliptice sau lanceolat-obovale, scurt-ascutite, plane, undulatserate, deasupra inchisverzi i cenusii,
acoperite cu peri moi, pe partea inferioard cenusiu-verzi i pAslos-scurt-

proase, stipule reniforme, mid; amente precoce, oblongi sau cilindrice,

'dense, subsesile cu solzii suriu-pdrosi,

la \Id negriciosi, stamine galbine,

stil scurt cu stigmat oval, bifid ; capsula dela baza oblong-conicd, tomentoas, pedicelul de 3-4 ori mai lung
decAt glanda. Creste pe locuri ume-

Muscari tenuiflorum Tausch., vezi,

Ceapa-cioarei.
bru.

Zambul, Hyacinthus orientalis L., vezi

Zambild.

Eames (Mold.), Cucumis Melo L., vezi:

Pepene-galben.

ZamoOtti (Trans.), Macu-cioarei [fr.

Fleur-d'une-heure, Ketmie-vsiculeuse;.
g. Studentenblume]. Hibiscus-

ternatus Cav., syn.

Hibiscus Trionum

L. var. ternatus DC. 0. plant erbacee,.

acoperitd cu peri asprii, din fam Malyaceae, tulpina ramificat dela baza;.
frunzele alterne, petiolate, neregulat-

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

dintate, cele inferioare aproape intregi, cele superioare tripartite, cu

segmentele lanceolate, cel mijlociu

foarte lung ; florile mari deschis-galbine, purpuriu-inchise i catifelate la

centru sunt solitare, axilare i scurtpedunculate, caliculul cu numeroase
foliole lineare, caliciul cu 5 diviziuni,
este vesiculos umflat, membranos si
cu nervure evidente, corola, de 2 ori

mai lunga deck caliciul, cu 5 petale

oval-rotunde, deschis-galbine i cu
baza purpurie, stamine numeroase,

reunite Intr'un fascicul, stigmate capitate ; fructele capsule loculicid-dehiscente cu 5 loje, semintele numeroase,

mici glabre si tuberculate. Creste

prin smndturi, prin locuri fertile,
pe amp i pe marginea drumurilor.
lunieSeptembrie.
Zama', Solanum Dulcamara L., vezi
Lsnicior.

Zfirna, Moartea-porcilor, Morea, Umbra-noptei [fr. Tue-chien ; g. N a c h t-

schatten, Schwarzer-Nacht-

schatten].Solanum nigrum L. O.

plantd erbacee, veninoas din fam.

Solanaceae, tulpina anguloas; frun-

zele oval-romboidale, sinuat-dintate,

glabrescente sau proase ; florile albe,

pedicelate, dispuse in mici umbele,

caliciul cu 5 diviziuni este persistent,
corola rotatd, pnd la mijloc divizat

in 5 lobi, oblong-ovali, stamine 5

anterele conivente i dehiscente

prin 2 pori; fructele boabe (bacce)
globuloase, negre sau verzi. Creste
pe langd garduri, pe drurhuri, prin
cu

locuri cultivate si inculte. lulie

August.

Zarnacadea (Mold.),Narcissus poeticus

L., vezi Zarnacadele.
Zarnacadea (Mold.), Burti (Maced.),
Cdprine, Coprine, Gheocei, Gheoceide-grdind, Zarnacadele (Mold.). [fr.
Bonhomme, Coucou, Narcisse-des-

pres ; g.Mrzenbecher, Gemei-

ne-Narcisse].Narcissus Pseu-

do-Narcissus L. 21.. plant erbacee,

bulboas din fam. Amaryllidaceae,
bulbul ovoid; tulpina scapif orma, cornprimat, bianguloas; frunzele lineare,

necarenate, glaucescente si obtuse ;

florile mari, galbine, solitare la vrful tulpinei, periantul cu 6 diviziuni
ovale, galbin-deschise, coronula galbin-aurie, campanulatd, pe margine
undulat i neegal-crenatd, de lungitnea diviziunilor periantului, sta-

mine 6 inserate de tot jos pe tubul

corolei ; fructul o

343

capsula cu nu

meroase seminte. Plant europeana,

care la noi creste numai cultivat
pentru florile sale frumoase. Martie
Aprilie. In partite noastre se mai cultiv ca plante ornamentale incd urmAtoarele specii : Narcissus biflorus

Curt. co cate 2-4 flori albe, coronula galbin cu marginea albd. 0-

riginar din Europa centrald i sudicd. Maiulunie.Narcissus incomparabilis Mill. frunzele lineare de
de un verde albstriu, flori solitare,
galbine, coronula cutat-incretita, galbina-aurie ; originar din sudul Euro-

pei. MartieAprilie. si Narcissus Tazetta L. frunzele verzi albstrii (glauce) cu 10-20 flori odorante, dispuse
in umbel, galbine sau albe, coronula galbind sau portocalie, plantd
originard din nordul Africei si sudul

Europei. Aprilie.
Narcissus radiiflorus
Salisb., vezi Coprine.
Zarnacadele (Mold.), Cdprine, Coprine,
Fulie (Munt.), Fulii (Munt.), Gheocei,
Gheocei - de - grklin, Zarnacadea
(Mold.). [fr. Herbe-A-la-Vierge, Nar-

Zarnacadea,

cisse; g. Narziss e, Dichte r-N a rziss e]. Narcissus poticus L. 21-.

plant erbacee, bulboas din fam.
Amaryllidaceae, bulbi tunicati, ovoi-

zi, tulpina scapiformd este comprimatd, bianguloasd ; frunzele lineare,

glaucescente, putin carenate, obtuse

aproape de lungimea tulpinei; florile mari, odorante, albe, solitare,

rar ate 2 la vrful tulpinei; perian-

tul cu 5 diviziuni oval-oblonge, albe,

si imbricate, coronula,galbin cu marginea rosie. Originara din sudul Europei, cultivatd ca planta decorativd

din cauza florilor sale frumoase

placut mirositoare. Maiulunie.
Zarnacadele (Mold.), Narcissus Pseudo-Narcissus L., vezi Zarnacadea
si Narcissus,radflorus Salisb., vezi
Coprine.

Zarzr, Prunus Armeniaca

Cais.

L., vezi

Zarzr (Trans.-Brasov), Prunus cerasifera Ehrh., vezi Corcodusi.

Zarzire (Trans.-Brasov) fructele comes-

tibile de Prunus cerasifera Ehrh.,

vezi Corcodus.
Zazanie, Agrostemma Gitlzago L., vezi
Neghind i Lolium temulentum L.,
vezi Salbtie.
Zazchiu, Vinca minor L., vezi Saschiu.

www.digibuc.ro

344

ZACH. C. PANTU

Zeabra, Galeopsis Tetrahit

L., vezi
Lunguricd.
Zeabr, Balbisd, Taposnic [fr. Galeopsis

fleurs varies; g. Pr dch t ig er-

Daun, Bunter-Hohlzahn].

Galeopsis speciosa Mill., syn. Galeopsis

versicolor Curt. O. planta erbacee din

fam. Labiatae, tulpina robust, umflat sub noduri si acoperitd cu peri

lungi setiformi ; frunzele oblong-acuminate ; flori mari deschis-galbine,

pdtate cu violet, dispuse in verticile,

buza inferioard la bazd galbind ca

Mmaia, lobii laterali dela mijloc incepand albi, cel mijlociu violet, cu o
margine alburie, tubul corolei de 2
ori (rar abia mai lung) mai lung deck caliciul, lobul median al buzei
inferioare rotund-patrunghiular, plan,
mkunt-crenat. Prin tufisuri, garduri,
paduri umede, langd paraie, adesea.

lunieAugust.
Zeabre, Galeopsis Ladanum L., vezi
Taposnic.

Zetin, Pinus silvestris L. vezi Pin.

Zglavoc, Centaurea plumosa Lam.,

vezi Sglavoc.
Zimbru, ZAmbru. [fr. Arole, Alvies ; g,
Arve, Zirbelkiefer]. Pinus
Cembra L. arbore totdeauna verde
din fam. Pinaceae, tulpina pand la 20
m. inaltirne, cu ramurile tinere galbinruginiu-pubescente ; frunzele acicufare, de 5-8 cm. lungime sunt rigide`
triquetre, aspre pe margine, cu 2 fete
alburii i cu a 3-a fata de un verde-

strdlucitor, grupate eke 3-5 pe ra-

murile scurte ; florile mascule si femele pe aceias planta (monoice), cele

mascule dispuse in amente la baza
rdmurelelor, cele femele in amente
la varful ramurelor ; conurile erecte,
ovale, in tinerete violaceu-brumate,
squamele (solzii) late, lax-imbricate,
terminate printr'o protuberant largd

grass; g. Lolch, Raigras, EnLolium

glisches-Raigras].

perenne L. 21.. plantd ierboasd cespitoasa din fam. Gramineae, tulpinele

insotite la bazd de numerosi vldstari

sterili ; frunzele plane, in finer* eutate sau rasucite, sunt verzi-inchise ;

florile dispuse eke 5-14 in mici

spicule oblonge sau linear-lanceolate,

asezate solitar in excavatiunile ra-

chisului cu partea lor mai ingusta;

spre rachiS, spiculele mai lungi deck

glumele, cu 7-9 nervure, glumela

inferioard obtusd sau ascutita, florile

ermafrodite, cu 3 stamMe, ovarul aproape globulos, cu 2 stigmate plumoase ; fructul cariops oblongd, invlitd de glumele. Creste prin livezi,
fanete i pe marginea drumurilor, uneori cultivatd prin parcuri i gradini
pentru verdeatd i ca nutret pentru
animale. lunieSeptembrie.
Mult Intrebuintata pentru a face gazo-

nun

i fnete artificiale.

Zlac, Anemone nemorosa L., vezi Floarea-pastilor.

Zneuriti (Trans. Cusma jud. BistritaNasdud), Reseda odorata L., vezi

Rozet.
Zorele (Munt.), Convolvulus tricolor
L., vezi Zorele-pitice.
Zorele, Adormitele (Munt. Titesti j.
Arges), Barba -Imparatului (Basarabia), Holbor (Mold.), Rdcorele (Mehedinti), Schimbdcioase. [fr. Volubilis, Liseron-pourpre ; g. Trichte r-

w in d e].Ipomoea purpurea Lam,.

syn. Convolvulus puprureus L. O. planta
erbacee din fam. Convolvulaceae,

tulpina volubii, ramificata dela baz,

acoperitd cu peri reversi; frunzele

alterne, petiolate, intregi, cordiforme,acuminate si pubescente; florile mari,

proape de marimea alunelor, sunt co-

purpuriu-inchise, dispuse eke 3-5

in raceme umbeliforme, pe un pe-

montand, uneori se cultiva ea plantd

decorativd. Maiu.

forma de palnie, de ordinar cutata

si obtusa ; semintele nearipate si a-

mestibile. Creste in regiunea alpind

Lemnul Intrebuintat In sculptura. Sernintele de Zimbru sunt comestibi'e.

Zinie, Zinnia elegans Jacq., vezi Carciumrese.

Zizanie, Agrostema Githago L., vezi

Neghina.

Zizanie, larbd-englezeased, larba-inglizeascd, Obsiga, Odos, Raigras, Sal-

bt, Salbatie, Usiga. [fr. Ivraie, Ray-.

duncul comun, caliciul cu 5 diviziuni,

aspru - proase (hispide), corola in

(plisata), de 4-5 cm. lima de co-

loare purpuriu-inchisd, stamine 5 cu

filamentele dilatate i pubescente la
baza, ovarul cu stilul simplu, terminat
printr'un stigmat capitat ; fructul o
capsuld. Originard din America men-dionald, mult cultivata ca planta ornamental, prin culturd s'au obtinut
nurneroase varietati de colori. lunie
Octombrie. Melif.Ipomoeavariabilis

www.digibuc.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

Chois. G. originard din Mexico, planta

pubescentd cu 2-7 flori rozee dispuse
in raceme umbeliforme. Pharbitis
hederacea Chois., syn. Ipomoea hederacea

Jacq. [fr. Ipomee-a-feuille-de-lierre ;

g. Prunk wind e.]. G. planta

cu frunzele cordiforme cu 3-5

lobi, cei laterali ascutiti, cel median
mai mare ; florile albastre, ale 1 sau
2 flori pe un peduncul, caliciul cu 5
diviziuni linear-lanceolate, rdsfrnte si
foarte, aspru proase (hispide). Plant
din Brazilia. August

Septembrie.Pharbitis Nil Chois.,

-syn., Convolvulus Nil. L. [fr. Liseron-de-.

Michanx; g. Prunkwinde]. O.

frunzele cu 3 lobi, cel median dilatat

la bazd ; florile azurii, original% din

Peru. IulieSeptembrie.Quamoclit

vulgaris Chois., syn. Ipomoea Quamoclit

L. [fr. Jasmin-de Nude; g. Quam oWit].

O. planta volubild cu frunzele alterne, pectinat-multifide, cu
segmente lineare, ascutite ; florile
solitare la varful pedunculelor
axilare, caliciul cu 5 diviziuni oval-lan-

ceolate, corola tubuloasd, cu limbul

intins, de 8-10 mm. de larg si cu 5

345

lobi aproape ascutiti, stamine 5 proeminente, Originara din America centrald. IunieAugust.

Toate aceste plante volubile, cu

florile mari si frumoase sunt cultivate mai cu sama pentru decorarea

zidurilor si a chioscurilor.
Zorele-pitice (Munt.), Cortulete (Braov, Sdcele) Holbora (Mold,), Racorele (Mehedinti - Closani), Zorele
(Munt.). [fr. Belle-de-jour ; g. G a rtenwindel.
Convolvulus tricolor L.

G. plantd erbacee paroas nevolubila,

din fam. Convolvulaceae, frunzele oval-lanceolate, ciliate la baz. ; florile
mari, frumoase solitare i axilare

sunt tricolore : albastre, albe si inlagalbine, pedunculele axilare,

uniflore, mult mai lungi, decat frunzele si insotite de 2 bractee, caliciul
cu 5 sepale ovale, lanceolate, ascuuntru

tite, corola tubuloasa, in forma de

palnie (infundibuliformd), stamine 5 ;

fructele capsule pdroase. Aceasta
planta, originard din regiunea medite-

raniand, este adesea cultivata pentru

florile sale frumoase. lunieSepternbrie. Melif.

www.digibuc.ro

INDICE ALFABETIC
DE

FAMILIILE PLANTELOR CUPRINSE IN ACEASTA LUCRARE

-**
Acanthaceae XVIII.
Aceraceae XVII.
Aaoxaceae XVIII.
Agaricaceae XIV.
Aizoaceae XVI.
Alismataceae XV.
Amarantaceae XVI.
Amaryllidaceae XVI.
Anacardiaceae XVII.
Apocynaceae XVIII.
Araceae XVI.
Araliaceae XVIII.
Aristolochiaceae XVI.
Asclepiadaceae XVIII.
Aspergillaceae XIV.
Auriculariaceae XIV.

Balsaminaceae XVII.
Bartramiaceae XV.
Basellaceae XVI.
Begoniaceae XVII.
Berberidaceae XVI.
Betulaceae XVI.
Bignoniaceae XVIII.
Bombaceae XVII.
Borraginaceae XVIII.

Bromeliaceae XVI.
Bryaceae XV.
Burseraceae XVII.
Butomaceae XVI.
Buxaceae XVII.

Cactaceae XVII.
Callitrichaceae XVII.
Camelliaceae (Theaceae) XVII.
Campanulaceae XVIII.
Cannaceae XVI.
Capparidaceae XVII.
Caprifoliaceae XVIII.
Caryoplzyllaceae XVI.
Celastraceae XVII.
Ceratophyllaceae XVI.,
Chenopodiaceae XVI.
Cistaceae XVII.
Cladoniaceae XIV.
Cladophoraceae
Clavariaceae XIV.
Coleosporiaceae XIV.
Commelinaceae XVI.
Compositae XVIII.
Convolvulaceae XVIII.
Cornaceae XVIII.

www.digibuc.ro

.348

Corticiaceae XIV.
.Crassulaceae XVII.
Cruciferae XVII.
.Cucurbitaceae XVIII.
Cyperaceae XVI.

Dacryomycetaceae XIV.
Dipsacaceae XVIII.
Dioscoreaceae XVI.
Droseraceae XVII.

Ebenaceae XVIII.
Elaeagnaceae XVII.
Etnpetraceae XVII.
Equisetaceae XV.
Ericaceae XVIII.
Erysibaceae XIV.
.Eaphorbiaceae XVII.
Eutuberaceae XIV.
Exoascaceae XIV.

Fagaceae XVI.
Fontinalaceae XV.
Funariaceae XV.

Gentianaceae XVIII.
Georgiaceae XV.
Geraniaceae XVII..
Gnetaceae XV.
-Gramineae XVI.
Guttiferae XVII.

Halorrhagaceae XVIII.
Helvellaceae XIV.
Rippocastanaceae XVII.

1NDICE ALFABETIC

Hippuridaceae XVIII.
Hydnaceae XIV.
Hydrocharitaceae XVI.
Hydrodictyaceae XIII.
Hypnaceae XV.
Hypocreaceae XIV.

Iridaceae XVI.

Juglandaceae XVI.
Juncaceae XVI.
Juncaginaceae XV.
Labiatae XVIII.
Lauraceae XVII.
Lecanoraceae XIV.
Lecythidaceae XVIII.
Legurninosae XVII.
Lemnaceae XVI.
Lentibulariaceae XVIII.
Liliaceae XVI.
Linaceae XVII.
Loganiaceae XVIII.
Lorantlzaceae XVI.
Lycoperdaceae XIV.
Lycopodiaceae XV.
Lytht aceae XVII.

Magnoliaceae XVI.
Malvaceae XVII.
Marchantiaceae XIV.
Melampsoraceae XIV.
Meliaceae XVII.
Menispermaceae XVI.
Mesocarpaceae XIII.
Mniaceae XV.

www.digibuc.ro

FAMILRLE PLANTELOR

Moraceae XVI.
Mucoraceae XIII.
Musaceae XVI.
Myristicaceae XVI.
Myrtaceae XVIII.

Najadaceae XV.
Neckeraceae XV.
Nidulariaceae XIV.
Nyctaginaceae XVI.

Polemoniaceae XVIII.
Polygalaceae XVII.
Po lygonaceae XVI.
Polypodiaceae XV.
Polyporaceae XIV.
Polytrichaceae XV.
Portulacaceae XVI.
Potamogetonaceae XV.
Primulaceae XVIII.
Pucciniaceae XIV.
Punicaceae XV

Nymphaeaceae XVI.

Oedogoniaceae XIII.
Oenotheraceae XVIII.
Oleaceae XVIII.
Onagraceae XVIII.
Oplzioglossaceae XV.
Orchidaceae XVI.
Orobanchaceae XVIII.
Oxalidaceae XVII.

Palmae XVI.
Papaveroceae XVII.
Parmeliaceae XIV.
Passifloraceae XVII.
Pedaliaceae XVIII.
Peronosporaceae XIII.
Pezizaceae XIV.
Phallaceae XIV.
Physaraceae XIII.
Phytolaccaceae XVI.
Pinaceae XV.
Piperaceae XVI.
Pirolaceae XVIII.
Plantaginaceae XVIII.
Platanaceae XVII.
Plumbaginaceae XVIII.

Ranunculaceae XVI.
Resedaceae XVII.
Rhamnaceae XVII.
Rosaceae XVII.
Rubiaceae XVIII.
Rutaceae XVII.
Saccharomycetaceae XIV.
Salicaceae XVI.
Salviniaceae XV.
Saxifragaceae XVII.
Scheuchzeriaceae XV.
Sclerodermataceae XIV.
Scrophulariaceae XVIII.
Selaginellaceae XV.
Simarubaceae XVII.
Solanaceae XVIII.
Sparganiaceae XV.
Sphagnaceae XIV.
Splaclmaceae XIV.
Staphyleaceae XVII.
Sterculiaceae XVII.
Stictaceae XIV.
Styracaceae XVIII.

Tamaricaceae XVII.

www.digibuc.ro

349

350

Taxaceae XV.
Thymelaeaceae XVII.
Tiliaceae XVII,
Tilletiaceae XIV.
Tremellaceae
Trichiaceae XIII.
Tropaeolaceae XVII.
Typhaceae XV.

Ulmaceae XVI.
Ulotrichaceae XIII.
Umbelliferae XVIII.
Urticaceae XVI

INDICE ALFABET1C

Usneaceae XIV.
Ustilaginaceae XIV.

Valerianaceae XVIII.
Verbenaceae XVIII.
Violaceae XVII.
Vitaceae XVII.

Zingiberaceae XVI
Zygnemataceae XIII.
Zygophyllaceae XVII.

www.digibuc.ro

INDICE ALFABETIC
DE

NUMIRILE STIINTIFICE ALE PLANTELOR CUPRINSE IN ACEASTA LUCRARE

A belmoscus esculentus L., Bame.

Abler alba Mill., Brad-alb.

e.xce/sa Poir., Mc) lid.

aectinata DC., Brad-alb.

Abtation Avicennoe Gaertn., Pristolnic.

Acanthus longifolius Host., Talpaursului.

Acer eampestre L., Jugastru.
platairoides L., Arlan
Psetuloplatanus L., Paltin.
tataricula L., Gladis.
Achillea distans W. et Kit.. Coadasoarecului-de-munte.
Millefolium L., Coada-sorecelului.

Plarmica L., Rototele-albe.

lanacetifolia All., Coada-soarecului-de-munte.
Aeonit/tm Anthora L., Omeaggalbin.
cemum Wulf., Omag.
firmuin Koch., Iarba-bubii.
lasia,nthum Rchb., Omag-galben.
Mpldavicum Hacq., Omag.
multifidum
Iarna-bubii.
Napeilus L., Omag.
romanicum Wolosczack., Omag.
cariegatam L., Omag.
Vulparia Bchb., Omiac.
Acorus Calamus L., Obligeanii.
Aetaea spicata L., Orbalt.
Adenostyles albifrons Rchb. var
Kerneri Simk., Ciucurasi.
Adonis aestivalis L., Cocosei-decamp.

auturanalis
naticg,.

L.,

Buscutti-tom-

flammeu Jacq., Rusent.

cernalis L., Ruscut5.-primvratica.
Walziana Simk., Ruscutd,primlyaraticti.
Ado.ra Moschatellina L., Frilgulitd.
Accidium Berberidis Pers. Ruginagraului.

clatinum Alb. et Schw., Palulvntului.

Argopodium Podagraria L., Piciorul-ca.prei.

Aesculus Hippocastanurn L., Castan-sAlbatic.

..-lethusa Cynapium L., Piltrunjelucnelui.

.tgaricus alutacrus Krombh., Burete-de-spin.

arcensis Schaeff., Ciupercil.
aurantiacus Fr., Bureti-grabisori.
betutinus Scop.. Bureti-de-mesteaam.
campestris L., Ciupercrt-de-gunoi.
clypeolarius Fr., Gheaba-de-brad.
coccineus Sow., Burete-rosu.
coehleatus Fr., Nicoreat.
deliciosus L., Rascov.
eburneus Bull.. Burete-billos.
fimetarius L., Buretele-calului.

foetens Pers., Mosel.

Georgii L., Nicorete.

imperialis Fr., Giugan.
longipes
dure.

Bull.,

Gheahg-dc-pil-

melleus Fl. Dan., Ghebe.

micaceus Bull., Burefte-de-roug.
ostreatus Jacq., Fttstrilv.
piperatus Scop., lutari.

www.digibuc.ro

352

INDICE ALFABETIC

pratensis Selman., Ciuperc.

procerus Scop., Burete-serpesc.'
Prunulus Scop., Nicoreti.
serotinus Schrad., Pastrv.
silvaticus Schaeff., Ciuperc.
volemus Fr., Vinetic-cu-lapte.
Ageratum, conyzoides L., Pufuleti.
mexicanum Sweet.. Pufuleti.
Agrinvonia Eupatoria L., Turitmare.
Agropyrum caninunz Roem. et

Schult., Pir-paduret.
repens P. Beauv.. Pir.
Agrostema Coronaria L., Curcubeu.
Githago L., Neghin.
Agrostis alba L., Iarba-cmpului.
canina L., Buctel.
Spica-venti L., Iarba-vntului.
vulgaris With., Pius.
Ailanthus glandulosa Desf., Ccnuser.
Aira caespitosa L.. Paius.
Ajuga Chamaepithys Schreb., T-

mittl-de-cmp.
genevensis L., Suliman.
Laxmanni Benth.. Barb a-boi erului.
reptans L.; Vineritd.
Alcea pallida Boiss., Nalb-rumen.
rosea L., Nalb-de-grklin.
Alchemilla vulgaris L., Cretisoare.
Alectorolophus alpinus Walpers.,
Clocofici.

major Rchb., Clocotici.

minor Wimm. et Grab.,

Clo-

cotici.

Aleuria aurantia Fl. Dan., Urecheababei.

Alisma Planta ye L., Limbarit.

Alliaria officinalis Andrz., Usturoit.
AlUnm ammophilum Heuff., Aisor.
Ampeloprasum L., Ceap-deyard.
ascalonicum L., Hasme.
Cepa L., Ceap.

fal/ax R. et Sch.. Floarea-raiului.

fistalosum L., Ceap-ciorasc.

flarum L., Hajm5.-psgreascg.
montanum Schmidt., Floarearaiului.

ochroleucum W. et Kit., Aiu-

slbatic.
oleraceum L., Aiu-slbatic.

Porrum L.. Praz.

rotundunz L., Pur.
satirum L., Usturoi.

var. Ophioscordon Don., Usturoi-de-toatm-ai.

Schoenoprasum L., Arbagic.

Scorodoprasum L., Aiul serpelui.
ursinum L., Leurd.
Victorialis L., Aiu-de-munte.
Alnus glutinosa Gaertn., Arm
negru.
incarta DC., Arin-alb.
viridis DC., Liliac-de-munte.
Aloe ferox Mill., Sabur.
succotrina Lam., Sabur.
vera L., Sabur.
Alopecurus pra ten sis L., Coada-vulpei.
Aloysia citriodora Ortega., Lmilit.
Alsine caespitosa Ehrh., Mierlut.
-- media L., Rocoina.

verna Bartl., Mierlut.

Althaea officinalis L., Nalb-mare.
pallida W. et Kit., Nalla
rumen.
rosea Cay., Nalb-de-grdin.
Alyssum calyeinum L., AlbitA.
incanum L., Ciucusoar.
minimum Willd., Brbisoarit
repens Baumgt., Ciucusoard.

Amanita muscaria L., Bureti-pe

striti.
phalloides Fr., Ciupercil-alb..
Amarantus Blitum L., Stir-mic.

caudatus L., Busuioc-rosu:

paniculatus L., var sanguineus,_

Moq., Stir-rosu.
retroflexus L., Stir.
sanguineus L., Stir-rosu.
silvestris Desf., Stir-prost.
Amaryllis lutea L., Ghiocel-de-_
toamn.
Amberboa moschata DC., Spoitori.
vdorata DC., Pesm.
Amomum Zingiber L., Ghimbir.
Amorpha fruticosa L., Salcam-mic..
Ampelopsis quinguefolia Michaux.,.
Vit-de-Canada.
Amy g dalus conzmunis L., Migclal.

nana L., Migdal-pitic.

Persica L., Persic.
Ana camptis pyramidalis

Rich.,,
Bujor.
Ana gallis arvensis L., Scnteut.

Anainirta Cocculus Wigt. ct Arn.,.

Mslad.

Ananas sativus Lindl., Ananas.

Angstatica hierochuntica L., Maria

Maicei-Domnului.
Anchusa. arvensis M. Bieb., Ochiu-_
lupului.
italica Betz., Limba-boului.

www.digibuc.ro

NUMIRILE *TIINTIFICE

Anchosa italica Retz., Limbaboului.

officinalis L., Mirutd.
Andromeda polifolia L., Ruginare.
Andropogon Gryllus L., Sadind.
halepensis Brot., Costrei.

Isehaemam L., Brboas

Sorghum Brat. subsp. saccharatus Kunth., Mrtture-cu-bobnegru.

arachnoidea Schott,
Laptele-stancel.
Cham aeja s me Host., Lptisor.

And rosace

lactea L., Laptele-stncilor.

alpina L., Sisinei-demunte.

Anemone

ang ulosa
cului.

Lam.,

Cruoea-voini-

Hepatica L. Popilnic-iepuresc.
narcissiflora L., Oite.
nemorosa L., Floarea-pastilor.
pratensis L., Sisinei.

Pulsatilla L., Deditei.

ranunculoides L., Prustit.

silvestris L., Oit.
Anethum graveolens L., Mdrar.
Angelica Archangelica L., Anghelic.
silvestris L., Angelin-sillbatic.
Antennaria dioiea Gaertn., Parpian.
Anthenzis arvensis L., Romonitrt-decamp.

Cotula L., Romonitii-puturoas.

Fussii Griseb., Floare-de-perina.
tinctoria L., Floare-de-perin.
Anthericam ramosum L., Liliut.
Anthoxanthum odoratum L, Vitelar.

An thriscus Ce re fbliu in Hoffm., Asmrttui.

itrestris Hoffm., Hasmaciucii.

trichosperma Schuh., Asmdtui-

sdlhatic.
Anthyllis Vulneraria L., \TM:lingtoare.
var. calcieola Schur., Vtdmtoare.
Antirrhinum, majus L., Guraleului.
Apera Spica-venti P. Beauv., Iarba-

yantului.
Apium grareolens L.,
var. rapaceum DC. Telind.
Petroselinum L., Pdtrunjel.
Aquilegia nigricans Bmgt., Calvulgaris L., Clddrusri.
Arabis alpina L., GAscarit.
arenosa Scop., Frigurile.

353

Arabis glabra Bernh.. Turicel.

hirsata Scop., Gascarit.
Arachis hypogaea L., Ahme-ame-

ricane.
Arbutus off icinalis Wimm., et
Grab., Strugurii-ursului.
Uva ursi L., Strugurii-ursulai.
Archangelica officinalis Hoffm.
Anghelic.
Arctium Bardana Willd., Brustur.

Lappa L., Brustur.

Arctostaphylos Uva ursi Sprang..
Strugurii-ursului.
Arenaria serpyllifolia L., Studertit.
trinervia L., Merinand.
verna L., Mierlutd.
Aristolochia Clem atilis L., Rena.
Armeniaca vulghris Lam., Cais.
Armillaria imperialis Fr., Giugan.
weiten Vahl., Ghebe.
Armoracia rusticana Fl. Wett,
Hrean.
Arnica montana L., Arnicd.
Arrhenatherum elatins Mart et
Koch., Ovrtscior.

Artemisia Abrotanum L., LemnuDomnul ui.

Absinthiam L., Pelin.

anatta L., Nfuricri.
austriaca Jacq., Pelin.
_ Baum gartenii Bess., Pelin-alb.
cam pestris L., Pelin-nemirositor.
Dracunculus L., Tarhon.
eriantha Ten.. Pelin-alb.
pontica L., Pebnit.
scoparia W., et Kit., Pelin demrtturi.

vulgaris L., Pelinaritd.

A runt maculatum L., Rodu-prtmantului.

orientate M. Bieb.. Rodu-pdmntului.

Ann n cu s
silvester Kosteletzky..
Barba-popei.
.lrundo Donax L., Trestie.
e pi geios L., Trestie-de-cmpuri.

Ph ravaites L., Stub.

Asarum europaeum L., Pochivnic.

Asclepias carnosa L., Cear..
Cornuti DC., Ceara-albinii.
syriaca L., Ceara-albinii.
Vincetoxicum L., Iarba-fiarelor.
Asparagus collinus Schur., Umbraiepurelui.
officinalis L., Sparanghel.
yolyphyllus Stev., Umbra-iepurelui.
scatter Brign., Umbra-iepurelui.

Vocabular Botanic

www.digibuc.ro

23

354

INDICE ALFABETIC

Asparagus tenuifolius Lam. Spa-

ranghel-sdlbartic.
Aspergillus glaucus Link., Mucegai.
Asp erug o pr ocumb ens L., Lipicioas.

Asperula arvensis L., Lipitoare.

capitata W. et Kit., Snziene-demunte.
odorata L., Vinarita.
tinctoria L., Lipitoare-de-vopsit.
Aspidium aculeaturn Swartz., Fe-

ria,.

Braunii

Spen.,

Creasta-euco-

Filix-mas Swartz., Ferig5..

lobalum Sw., Creasta,-cucosului.

Lonchitis Swartz., Sarpe.

spinulosum Doe., Feriga.

Thelypteris Swartz., Feregd.

Asplenium Adianthum nigrum L.,

Prul-Maicei-Domnului.
Filix-femina Bernh., Spinarealupului.

Ruta muraria L., Ruginitd.

Trichomanes L., Strasnic.

Aster alpinus L., Ochiu-boului.
Amellus L., Stelit.
chinensis L., Rue-de-toamnd.
laevis L., Saponele.

Astragalus australis Lam., Piatr5.lint e.

glycyphyllos L., Unghia-gliei.

Onobrychis L., Cosaci.
Astrantia major L., Stevie.
var. montana Stur., Stevie.

var. tridentata Stur. Stevie.

var. vulgaris Stur. Stevie.
Athamanta Meum L., Brie.

A thyrium Filix-fernAna Roth., Spinarea-lupului.

Atragene alnina L., Curpen-demunte.
Atriplex hastata L., Lohodd.
hortensis L., Loboda-de-grddind.
latifolia Wahl., Lobodd.
litoralis L., Cdpritd.
nitens Schkuhr., Lobodd-dedrumuri.
oblongifolia W. et Kit.. Lobodd.
patula L. Lobod..
rosea L.. Lobodd.
tatarica L., Lobod5,-slbaticd.
A tropa Belladonna L., Mtr5,gund.

Auricularia niesenterica Fr., Drehle.

tremelloides Bull., Drehle.

Avena elatior L., Ovdscior.
fatua L., Odos.
orientalis Schreb., Ovds.

Avena sativa L.. Ovds.

strigosa Schreb., Ov5,s-prost.

Waldingera arundinacea Dumort.,

Ierbdlutd.

Ballota nigra L., Cdtuse.

Balsamina hortensis Desp., Canale.
Balsamita vulgaris WilkL, Calomf ir.

Barbarea vulgaris R. Br., Crusgea.

Barkhausia foetida DC., Suntoare.
rhoeadifolia M. Bieb.. Barbalupului.
setosa DC., Glbenusi.

Bartsia alpina L., Bursuc.

Begonia semperflorens Link.

Otto., Tigancd.
Bellis perennis L., Bdmiti.

et

Berberis vulgaris L., Dracild.

Berteroa incana DC., Ciucusoard.
Bertholletia excelsa Humb. et
Bonpl., Nuci-americane.
Beta vulgaris L., Sfecld.
var. Cicla L., Sfecld..
var. rubra L., Sfecldi.
Betonica off icinalis L., Vindecea_

Betula carpatica W. et Kit., Mesteacdn-negru.

pub esc ens Ehrh., Mestecdnas.
verrucosa Ehrh., Mesteacn.

Bidens cernua L., Iarbd-roste.

tripartita L., Dentit.
Bifora radians M. Bieb., Iarbdputureas.
Bignonia radicans L., Trmbitd.
Biscutella laevigata L., Ochelarittt.
Blitum virgatum L., Fragii-ttitrased.

Bolbitius fragills Fr. (L.), Buretedomnesc.

Boletopsis luteus P. Herm., Thrtavacii.

Boletus annulatus Pers., Turtavacii.
betulinus Bull., Vdclie-de-mesteacn.

bovinus L., Pita-vacei.

brumalis Pers., Vcdrus.
cinnabarinus Jacq., Pdstravi-

resit

circinatus Pers.. Pitoascd.

duriusculus Schulz., Chitarcd.
edulis Bull., Mntrci.
granulatus L.. Pitoascd.
Juglandis Schaeff., Burete-denuc.

lupinus Fr., Hrib-tigttnesc.

luridus Scha,eff., Pitarcd.
luteus L., Turta-vacii.

www.digibuc.ro

355

NUMIRILE

Boletus purpureus F., Burete _ de -

$tejar.
sanguineus Krombh., Burete-de$tejar.

Satanas Lenz., Hrib tigtinesc.

scaber Fr., Pitarcti..

sguamosus Huds., Burete4lenue.

suaveolens L. rache-de-salcie.
versipellis Fr., Chitrcutd.

Borrago officinalis L., Limba-mie-

lului.
Boswellia Carteri Birdw.,
papyrifera Hochst., Tmrtie.
serrata Stackh., Tamale.
Botnjchinum Lunaria Swartz.,
Limba-cucului.
Boussingaultia baseltoides Humb
Bompl. et Kunth., Telegraf.
Bovista gigantea Nees., Gogoa$e.

plumbea Pers., Prahaitti.

Brachypodium pinnatum P. Beauv.,

Obsagg.
silvati CUM Roem. et
Obsagg.

Schult.,

Rrassica alba Boiss., Mustar.

campestris L., RapiVi-salbatic.
elongata Ehrh., Mu$tar-alb-s61batic.

Napus L. var. esculenta DC.,

Napi.
var. oleifera DC., 1) annua
Koch. si 2) hiemalis Doell.,

var. rapif era Metzger., Napi

nigra Koch., Mustar-negru.
oleracea L., Varza.
var. Botrytis DC., Conopida.
var. bullata DC., Varzcreat.
var. capitata L., Varzri-deiarn.
var. gemmifera DC.. Varzde_Bruxel.

var.

Jambe.

gongylodes L..

Cara-

var. sabauda L., Varn-creat.

Rapa L., RapitA-slbatica".

var. esculenta Koch.. Napicurece$ti.
L. var. oleif era DC., 1) annua
Koch., 2) hiemalis Martens.,
Rapit.
-- var. rapifera Metzger., Napicurecesti.
Sinapis Vis., Mu$tar-de-carnp.
Briza media L.. Tremurultoare.

Bromelia Ananas L.. Ananas.

Bromus ramosus Huds., Obsigit.

secalinus L. ObsigA.
sterilis L., dbsigii.
Bruckenthalia spiculifolia Rchb.

Coacrad.
Brunella grandiflora Jacq. Coroabe.
vulgaris L., Busuioc-srtlbatic.
Bryonia alba L., Imprdteasii.
dioica Jacq., Mutatoare.
Bryum argenteum L., Pomu$el.

.Bunias Erucago L., Hreanitd.

orientalis L., BrAbin.

Bunium Bulbocastanum L.. Alu.nele.

Buphulmum cordifolium W. et.

Kit., Lgptucu-oaiei.
Bupleurum aureum Fisch. et Hof-

fm., Urechea-iepurului.
diversifolium Rochel., Urecheaiepurului.
falcatum I Urechea-iepurului.
rotundifolium L., Urechea-iepurelui.

Butomus umbelatus L., Ragtea.

Buxus sempervirens L., Cimisir.
Calamagrostis arundinacea Roth.,
Trestioar.

epigetos Roth.. Trestie-de-cam-

puri.

littorea DC., Trestioarl

Pseudophragmites
Baumgt.,
Trestioard.
silvatica DC.. Trestioarii.

Calamintha Baumgarteni

Simk.,
Cimbru-de-munte.
Nepeta Clairv., Ismusioartt.
off icinalis Moench., Isma-pdurilor.

Calamus Draco WilId.. Sfinge-denou

Rotang L., Trestie-de-mare.
Calendula arvensis L., Hilimica.
officinalis L., Filimic.
Calla palustris L., Coada-smeului.

Calliopsis bicolor Rchb., Lipsc-

bajee.

tinctoria DC., Lipscrinoaice.

(-allistephus chinensis Nees.. Ru$ide-toainnl..
Callitriche yenta L., Drente.
vernalis Ktz., Drente.
Callana rulgaris Sa
neagrii.
Calocera palmata Schum.. Floarea_
ariciului.

viscosa Fr., Barba-ceprei.

Caltha palustris L., Calcea-cahilui.

www.digibuc.ro

356

INDICE ALFABETIC

Calystegia sepium R. Br.

Cupa-

Nacei.

silvatica Gris., Cupa-vacei.

Came Una sativa Crantz., Lubit.

Campanula abietina Griseb., Clapotei.

alpina Jacq., Clopotele.

carpatica Jam,- Cddelnit.
gtomerata L., Ciuciure.

Carlina acaulis L., Turt.

Carpesium common, L., Dosnicgalbend.
Carpinus Betulus L., Carpen.
duinensis Soon.. Sfineac.
orientalis Lam., Sfineac.
Carthamus lanatus L., Pintenoag.
tinctorius L., Sofrilmas.
Carum, Bulbocastanum Koch., Alu-.
nele.
Carvi L., Chimen.
Petroselinum Benth. et nook.,

Medium L., Clopotei.

patuta L., Clopotel muntenesc.
persicifolia L., Bbsina-poreului.
pseudolanceolata Pantoesek., CloPhtrunjel.
potei.
Caryophyllus
aromaticus L., Cuirapt( ncutoides I., Clopotei.
scare.
Rapt/not/us L., Clopotei.
Cassia acutifolia Del., Siminichie.
Trachelium All., Clopotu-caprei.
angustifolia Valh., Siminichie.
urticifolia Schmidt. Clopotu-caCastanea sativa Mill., Castan.
prei.
vesca Gaertn., Castan.
Camphora oflirinarum Bauh., CamCaulinia fragitis Willd., Inarith.
for.
Cedrus Libani Barrel., Cedru.
Cam pylanthera pentandra L., KaCeiba pentandra Gaertn.; Kapok..
pok.
Celosia cristata L., Creasta-cocoCanna indica L., Belsit.
sului.
Cannabis sativa L., Cnepl.
Celtis australis L., Sanabovin.
Cuntb a relit( s ciba ri us Fr., BuretiCenchrus racemosus L., farba-segalbeni.
ioas.
Capparis spinosa L.. Capere.
Capsella Bursa. pastoris Moench., Centaurea Amberboi Lam.. Pesmk.
axillaris Willd., Vinetele.
Traista-ciobanului.
benedicta L., Schinel.
Capsicum anno um L.. Ardeiu.
Biebersteinii DC., Baera-UnguruCara gana frutesrens DC., Tufiilui.
lemnoas.
Calcitrapa L., Ghimpe.
(fentex K. Koch., Tuf-lernnoas.
Cyanus L., Vinetele.
Cardamine (Imam L., Stupitul-cujorineifolia Boiss., Mturele.
cului.
bulbifera B. Br., Coltisor.
lin pollens L., Rajnicb.

pm/rusts L., Stupitul-cucului.

rivularis Schur., Stupit_cpresc.
Cardous acanthoides L., Spin.
glaurus Baumgt Volovatic-demunte.
Kerneri Simk., Scliete.
Marianas L., Armurariu.
nutans L., Ciulin.
Carei earyoph?Illea Latour., Rasogol.

elata All., Popndaci.

filiformis L.. Pir-gros.

hirta L., Pir_rosu.
Hudsonii A. Benn., Popandaci.
lasiorarpa. Ehrh., Pir_rosu.
praecox Jacq., Rogojel.
riparia Curtis., Rogoz.
silvatira Ilucis.. Sovarul.
stricta Good., Popandaci.
verna

Rogojel.

litpina L., Rogog.

macu/osa Aut., Buera-Ungurului.

Baera-Ungu-micruntka
rului.
mo//is W. et Kit., Vinetele.
moschata Wild., Spoitori.
nervosa Willd., Sglvoc.

phrygia L. Dioc.
plumosa Lam., Sglvoc.
pseudophrygia C. A. Mey., Dioc.
solstitialis L., Sca i-galben.
spinulosa Rochel., Ciolobot.

suaveolens Willd., Pesm.

Cephalandra indica Naud., Tr-

tcuta.
Cephalaria transsilvanica Scbrad.,
Cera stium alpinum L., Cornut.
arvense L., Cornut.
glom eratum Thuil.,

Struna-co-

cosului.
lanatum Lam., Liina-caprelor.
trivial(' Link., Struna-cocosului.

www.digibuc.ro

337

NUMIRILE *T1INTIFICE

Cerastium villosum Baumgt., LA-

na-caprelor.
Cerasus Chamaecerasus Lois., Vi_
ineL

Duracina DC., Cires.

uliana DC., Cires.

Mahaleb Mill., Visin-turcesc.

Padus DC., Malin.
vulgaris Mill., Visin.

Ceratocarpus arenarius L., Ciulei.

Ceratocephalus orthoceras DC.,

Plosnicar.
Ceratonia Siliqua L., Roscov.
Ceratophyllum, denbersum L., Cosor.

submersum L., Cosor.

Cerinthe minor L., Pidosnic.
Cetraria islandica Ach., Muschi-demunte.
Chaerophyllum aromaticum L.,
Antonicd.
bullrosum L., Baraboi.
Cieutaria Vili., Asmiltui-sdlba-

hirsutum L.. Asmiltui-sdlbafic.

silvestre L., Hasmaciucd.
Chaiturus Marrvbiastrum L., Coada-mdtei. ,
Cheiranthus Cheiri L., Micsuneleruginite.
Chelidonium majus L., Rostopasch.
e' nopodi um a ib uni L., Spanacs'albatic.

- umbrosioides L., Thmaitd.

-- Bonus Henricus L., Spanaculciobanilor.
Botrys L., Tdmaitd.
hgbridum L., Spanac-porcesc.
orurale L., Frunz-de-potcd.

Sroparia L., Mdturi.

l'ulvaria L., Lobodii-putureasd.
Chondrilia juncea L., Rdsfug.
(7, rysanth mum, Balsamita L., Calomfir.
cinerariif olium

(Trev.)

Floarea-raiului.
coronarium L., Lalele.
(wymbosunt L., Nprasnic.
indicum L., Tufrinicd

Vis..

Leucanthemum L., Auratil6

macrophyllum W. et Kit., Vetricea.
Part!, eni um. Pers., Spilcutie.
cotundifolium W. et Kit., Ochiuboului.
sinense Sab., Tufgrnied.
subcorymbosam Schur., Ndprasnic.

vulgar,' B^rnh., Vetrice.

Chrysopogon Gryllus Trin., Saclind.

Chrysgosplenium alternifolium L.
Splind.
Cicendia filiformis Delarbre., Amgrdlutd.
Cicer arietinum L., Matt.
Cichorium Endivia L., Cicoare-degrdinti.
Intybus L., Cicoare.
Cicuta virosa L.. Cucutd-de-apd..

Cinnamomum aromaticum Nees.,

Scortisoard.
Camphora Nees., Camfor.
Cassia Blume., Scortisoard.
zeylanicum Nees., Scortisoard.

Circaea aipina L., Perisor.

lutetiana L., Tiliscd.

Cirsium arvense Scop., Prildmidd.

canum M. Bieb., Limba-oaiei.

Erisithales Seep., Casfravan.

furiens Griseb. et Schenk., Crtipusnic.
lanceolatum Scop., Scai.
olera ceum Seep., Crdstval.

palustre Scop, Crpunic.

Cistus Helianthemunt L., Iarbaosului.

Citrullus vulgaris Schrad., Pepeneverde.

Citrus Aurantium L., Portocal.

Limonum Risso,

medica L., Chitril.

nobilis Lour., Mandarin'd.
Cladium Mariscus R. Br., Ceapraz.

Cladonia pgxidata Fr., Trambita-

muschiului.
Cladophora Ktz., Mdtasa-broastei.
Clara ria a urea Schaeff. Laba-ursului.

botrytis Pers., Rdmurele.

condensata Fr., Laba-ursului.
coralloides
pide.

L.,

Bureti-de-cono-

crispida Fr., Tognadgel.

flava Schaeff.. Creasta-cocosului.
lormosa Pers., Melosel.
graeitis Pers., Coada-sopArlii.
riscosa Pers., Barba-capi ei.
Claviceps purpurea (Fr.) Till., Corn_
de-secard.
Clematis alpina Mill., Curpen-demunte.
erecta AJI., Luminoasd.
;ntegrifolia L., Clocotei.
recta L., Luminoasd.
l'italba L., Vitti-albd.
Clcrodendron fragrans L., Volgil.

www.digibuc.ro

358

INDICE ALFABETIC

vulgare L., Aprtoare.

Clitopilus Prunulus Scop., Nicoreti.
Cnicus benedictus L., Schinel.
Coccinia indica Wigt. et. Arn., TartacutA.
Cocculus suberosus DC., Ms lad.
Cochlearia Armoracia L., Hrean.
of f icinalis L., Lingurea.
Coff ea arabica L., Cafea.
Colchicum autumnale L., Brandus-de-toamnd.
Coleosporium Campanulae Pers.,
Rugina-florilor.
Coleus Blumei Benth., Mireas.
Chino yodium

Collybia esculenta Wulf., Bureti-

de-prund.
longipes Bull., Gheabil-de-pddure.
Colutea arborescens L., Besicoas.
Comarum palustre L., Seapte-degete.

Conferva L., Mtasa-broastei.

Confoselinum Fischeri Wim. et
Grab., Schinduc.
tataricum Fisch., Schinduc.
Conium maculatum L., Cucutil.
Conocephalus conicus Necker., Cujba-ciabanului.
Convallaria bifolia L., Lcrmit.
majalis L. Lticrmioare.
verticillata L.. Coada-cacosului.
Convolvulus arvensis L., Volbura.
lineatus L., Gramofon.
Nil L., Zorele.
persicus L., Ceai-turcesc.

purpureus L., Zorele.

sepium L., Cupa-vacei.

silvaticus W. et Kit., Cupa-vacei.
tricolor L., Zorele- pitke.
Conyza squarosa L., Moartea-puricelui.

Coprinus atramentarius Fr. Bull.,

Popenchr.

comatus Fr., Popenchi.

fimetarius Fr., Buretele-calului.
micaceus Fr., Burete-de-rou.
nycthemerus Fr. Vain., Buretede-roud.

picaceus Fr., Plria-serpelui.

plicatilis Fr. (Curt.,) Burete-deroud.

radiatus Fr. (Bolt.), Burete-de-

rou.
stercorarius Fr., Burete-de-roud.

Coralliorrhiza innata R. Br., Buzisor.

Corallorrhiza innata R. Br., Buzisan

Corallorhiza trifida Chatelain, Bu_

zisor.

Corchorus capsularis L., Iutti.

olitorius L., Iut.
Coreopsis tinctoria Nutt., Lipsc-

noaice.
Coriandrum sativum L., Coriandru_

Cornus mas L., Corn.

sanguinea L., Sanger.

Coronaria Flos-cuculi A. Br., Flea-.

.rea-cucului.
tomentosa A. Br., Curcubeu.
Coronilla varia L.. Coroni*te.
Coronopus Ruelli All. Talpa stncei..
Cortinarius balteatus Fr. Buzavacei.

cinnamomeus Fr. (L.), Bureti-demesteacn.

iliopodius Fr. Bull., Bureti-re$-covani.

violaceus Fr. L., Bureti-vineti.

Corthusa Matthioli L., Ciuboticaursului.
Corydalis Marchalliana Pers., Brabenei.

solida Smith, Brebenei.

Corylus Avellana L., Alun.
Colurna L., Alun-turcesc.
tubutosa Willd. Alun-turcesc.
Cotinus Coggygria Scap., Scumpia
Cotoneaster integerrima Medik.,,
Baircoace.

vulgaris Lindl., Brcoace.

Crambe maritima L., Varz-dam are.

tatarica Jacq., Hodolean.

Crataegus monogyna Jacq., PAducel.

Oxyacantha L., Pducel.

Crepis biennis L., Barba-lupului.
foetida L.. Suntitoare.
rhoeadifolia M. Bieb.,

setosa Haller. fil.

Crociris iridiflora Schur., Sofrinel,
Crocus aureus Sib., et Sm., Brandusd-galben.

banaticus Heuff., Brndus-de-.

primdvarrt.

Heuff elianu s Herbert.,

dus 5.-de-primtiva

Bilk

iridiflorus Heuff., Sofrnel.

reticulatus M. Bieb., Sofre.nvrgat.
sativus L., Safran.
variegatus Hoppe et Hornsch,
S of ra n-v rgat.

Croton Cascarilla L., Odogaci.

Eluteria Benn., Odogaci.

www.digibuc.ro

NUMIRILE

Crucibulum vulgare Tul., Scatit'd.

Crypsis aculeata Ait., Ghimparit.
Cryptococcus fermentum Kuetz.,

Drojdii.
Chryosoplenium alternifolium L.,
Splin.
Cucubalus baccifer L., Gusa_po_
rumbului.

Cucumis Cantalupo Ser. Cantalup.

Citrullus Ser., Pepene-verde.
Melo L., Pepene-galben.
sativus L., Castraveti.
Cucurbita Citrullus L., Pepeneverde.

Lagenaria L., Tidvrt.

Me lopepo L., Bostan-alb.

Pepo L., Bostan.

Cuminuni Cyminum L., Chimion.

Cupressus sempervirens L., Chiparos.
Cuscuta Epithymum L., Tortiel.
europaea L., Tortiel.
Cuviera em.opaea Koel., Orz-pkluret.

Cyathus crucibulum

Hoffm.

MA.

Cyclamen europaeura L., Pnea-

porcului.
neapolitanam Ten., Urechialieporului.
Cydonia vulgaris Pers., Gutuiu.
Cynara Cardunculas L., Cardon.
Scolymus L., Anghina.r.
Cynodon. Dactylon Pers., Pir-gros.
Cynoglossum officinale L., ArAriel.

Cynosurus cristatus L., PeptAnarita.

Cyperus flavescens L., Caprisor.

fuscus L,, Caprisor-oaches.
Cypripedium. Calceolus L., PapucuI-Doamnei.

Cystopteris fragilis Bernh., Feriggde-piatra.

Cytisus albus Haccf.. Drob.

falcatus W. et

Kit., Drob-de-

rnunte.
Heuffelii Wierzb., Drob.

hirsatus L., Drob-de-munte.

Laburnum L., Salcm-galben.
leucanthus W. et Kit.. Drob.

nigricans L.. Lernnu-bobului.

polytrichus M. Bieb., Drob-demunte.
sagittalis. Koch., Grozamti.

Dactylis glomerata L., Golonagt.

Daedalea confrgosa Pers., VACane.

unicotor Fr., Vricrtlie.

359

Ti/NTIFICE

Dahlia variabilis Desf., Gherghina.

Daphne Blagayana Freyer., Iederalb.
Mezereum L.. Tulichin.

Datura Stramonium L., Ciumilfa,,.

Daucus Carota L., Rusinea-fetei.
var. sativa DC., Morcov.
Delphinium Ajacis L., Surguci.
Consolida
camp.

L.,

Nemtisori-de-

elatum L.. Nemtisor.

Dentaria bulbifera L., Coltisor.
glandulosa W. et Kit.. Breabrtn
si Creasta-cocosului.
Deschampsia caespitosa P. Beauv.,
Pius.
Deutzia crenata S. et Z.. Millin-degrading,.

scabra Hort., Malin-de-gradinil.

Dianthus barbatus L., Garofite-degradina.
Carthusianorum L., Garofite.
Caryophyllus L., Garoaf
chinensis L., Garofite.
compactus Kit., Garoafe.
giganteus D'Urv., Scaunul-cuspicalif olius Schur., Barba-Ungurului.
superbus L., Garoafe-de-munte.
Dicentra spectabilis DC., CerceiiDoamnei.

Diclytra spectabilis

DC., Cerceii-

Doamnei.

Dicranura scoparium IIedw., Bungiac.

Dictaranus albus L., Frilsinel.

Fraxinella Pers., Frilsinel.
Dielytra spectabilis G. Don., Cerc eii-Doanmei.

Digitalis ambigua Mur., Degelar.

grandiflora Lam., Degetar.
purpurea L., Degetel-rosu.
Digitaria sanguinalis Scop., Meisor.
Diospyros discolor Willd., Abanos.
Ebenum Retz., Abanos.
melanida Poir, Abanos.
Dipsacus pilosus L., Saius.
silvester Buds., Varga-ciobanului.
silvestris v1i1I.. Varga_ciobanului.

Discina venosa Pers.. Pitacu-dra-

cului.
Dolichos Soja L., Fasole-japonez5..

Doronicunz austriacum Jacq., Tarba-ciutei.

Columnae Ten., Cujet.
c or dif olium Sternberg., Cujdrt.

www.digibuc.ro

360

INDICE ALFABETIC

J)'orycniuin herbaceum Viii., Su-

Draba nemoralis Ehrh., Flamitnzied.

nemorosa L., Flgmanzicit

Dracocephalum Moldavica L., MgtAciune.

Drosera rotundifolia L., Roua-cerului.

Dryas octopetala L., Arginticit
E bui uni h um ile Garcke., Boz.

Ecballium Elaterium Rich., Plesnitoare.

Echinochloa Cras-galli P. Beauv.,

Iarbrt-bgrboastt.
Echinops co aim utatus Juratzka ,
Tatarnicit.
sphaerocephalus L., Rostogol.
Echinospermwm Lappula Lehm.,
Lipici.
Ech ium altissim a in Jacq., Coadavacei.

rubrum Jacq., Capul-searpelui.

vulgare L., Iarba-searpelui.
Elaeagnus angustifolia L., R.
chiticit
Elymvs Caput Medusae L., Perisor.
crinitus Schreb.. Perisor.
europaeus L, Orz-pdureft.
Em petram nigram L., Vuietoare.
Ephedra distachya L., CArcel.
mocrostoya L.. Carcel.
cult/oils Rich., Citrcel.
Epilobium angustifolium L., Rscoage.

hirsut um L., Pufulite.

Epipactis palustris Crantz., M14Epiphyll um A rkermanni Haw.,

Lirnb.
Equisetuni ar cruse L., Barba-

ursului,
hiem ale L., Pipirig.
maximum. Lam., Pgru-porcului.
palust re L.. Bo rba-ursului-debahne.
silvaticum L., Rusinea-ursuhli.
T elm a teia L., Pgrul_porcului.
Erica rut garis L., Tarba-neagra"..
Erigeron acris L., Bunghisor.
alpinu s L., Ochiu-boului.
canadensis L., Biltrnis.
racemosus Baurngt., Ochiu-noului.
Ertodendron an fractuosum DC.,
Kapok.
Eriophor um any u sti f ol ium Roth.,
BumbilcaritA.

Eriophoram latifolium Hoppe.,

Bumbricaritit
polystachyum L., Bumbacarital.
Scheuchzeri Hoppe., Bumba'ca-

ritit

Eritrichhon nanum Schrad., Ochiusearpelui.

ter& uense Hacq., Ochiu-searpelui.

Pliscul-cucoarei.
Erucastrura elongation Rchb., Mus-

Erodium cicutarium

diar-alb-sAlbatic.

Errant hirsutum L., Cosit.

Lens L., Linte.

Eryngillin campestre L., Scaiuldra cului.

planum L.. Scai-vnIt.

Erysimum Wahlenbergii
Micsandre-sillhatice.
annii Zaw., Micsandre-salW
batice.

Erythraea Centaurium Pers., Fie-,

rea-pamntului.

pulchella Fries., Friguria

ramosissim a Pers., Friguricit

Erythronium Dens-canis L., Ma_
seaua-ciutei.
Eugenia caryophyllata
Cuisoare.

Thunb.,

Eupatori um cannabinum L., Cnepa-cod.rului.

Euphorbia agraria M., Bieb., Laptele-cnelui si La ptel e-cucului

amygdaloides L., Alicr.

angulata Jacq., Laptele-cnelui.
carniolica Jacq., Laptele-cnelui.
Cyparissias L., Alior.
Esula L., Aior.
Gerardiana Jacq., Laptele-cne..
lui si Laptele-cucului.
glareosa M. Bieb., Laptele-cneLaptele-cucului.
lui
heliosmpia L., Laptele-cucului.

incana Schur., Aleor.

lucida W. ct Kit., Laptele-cne-

lui i Laptele-cucului.
palustris L., Arior-de-baltil.
2-- platyphyllos L., Laptele-caneini.
salici folio Host., Aleor.
rirgata W. et Kit.. Laptele-c6nelui si Laptele-cucului.
Euphrasia Rostkoviana Bayne.,
Silur.

stricta Host.. Silur.

verna Bellar., Dunturd.
Evonymus europaens L., Voniceriu.
latif olins Scop., Salba-maale.
VelTHCOS1 s Scop.,

www.digibuc.ro

361

NUMIRILE 5THNTIFICE

Evonynvus vnlyaris Scop., Voniceriu.

Exoascus Pruni Fuck, Urlupi.
Faba vulgaris Moench., Bob.

Fitgopyrum, esculentm Moench.,

Hrisc.

Fagus silvatica L., Fag..

Falcaria Rivini Host., Dornic.
vulgaris Bernh., Dornic.
Farsetia incona R. Br., Ciucusoar.
Fedia olitoria Vahl., Fetic.
Fegatella conica Gorda, Cujba-ciobanului.
Ferula Asa foetida L., Aerel.
silvatica Bess., Marariu-psresc.

Peru logo silvatica Rchh., NIarariupasaresc.

Festuca ovina L., Pilius.

Porcii Wicket.. PkIsul_armiu.
pseadovina Hackel, Paiusc.
Ficaria ranunculoides Roth., Unsor.

rerna IIuds., Untisor.

Ficus Carica L., Smochin.
Filago arvensis I.., Flocosele.
germanica L., Firicicrt.
Filipendula hexapetala Gilib., AT'Imria Maximovicz., Cretuscii.

Fist a lino hepatica Fr., Bureti-de-

stejar.
Focniculum capillaceum Gilib., Molur.
officinal e All., Molura_
vulgare Mill., Molur.

Fomes applanatus Fr., Vclie.

fomentarius Fr., Babit si Iasca.

igniarius Fr.. Bahia si

lacidus Fr., Lingurita-zilnei.

marginatus Fr., Viiclie.
pinicola Fr., VIcalie-de-brad.
Fontinalis antipyretica L., Brdi53ori-de-apii.

Fragaria collina Ehrh., Cpsuni.

elatior Ehrh.. CApsuni.
vesca L., Fragi.
Frangula Alnus
Crusiin.
Fi axinus excelsior L., Frasin.
Ornus L., Mojdrean.
Fritillaria imperiolis L.,
pestritb.
-.1Icicagris L., Bibilica..

Lalea-

tenella M. Mal., Lalea-pestri0.

Fuchsia coccinea Ait., Cercelusi.
fulgens Ldl., Cercelusi.
.splendens Zucc., Cercelasi.

Fuligo septic('
arg ris e

Gmel.,

Floare-de-

A.

Fumaria officinalis L., Fumrit.

Vailiantii Lois., Fumarit.
Funaria hygrometrica Had w,,
Frughint.
Funkia ovata Sprang., Crin_detoamna.
subrordata Spreng., Crin-detoamn.

Gagea arvensis Schult., Scnteuta.

lutea Schult., Laptele-pasrei.
minima Ker-Gawl., Viorele-galbene.

pratensis Schult., Ceapa-cioarei.

saxatilis Koch., Scanteioarrt.
stenopetala Fries., Ceapa-ciaarei.

Goillardia aristata Pursch., Fluturei.

bicolor Lam.. Fluturei.

lanceolata Miclix., Fluturei.
picta Sweet. Fluturei.
pulchella Foug., Fluturei.
Galanthus nivalis L.. Ghiocei.
Galega officinalis L., Ciumrea.
Galeobdolon luteum Huds., Sugel_
galben.
Gleopsis Galeobdolon L..
galhen.

Surel-

Ladanum L., Taposnic.

speciosa Mill., Zeabra.
Tetrahit L., Lungurica.
versicolor Curt.. Zeabri.
Galinsoga parriflora Gay.. Busuicceasti.

Aparine L.. Turita.

Cruciata Scop., Smntanicit.
Cruciatum Smith. Smntnicti.
Moilugo L., Sanziene-albe.
rolundifolium L., Raciuin.
Schultesii Vest., Cucuta-de-padure.
rerun? L., Dragaica.
Gaya simplex Gaud., MArarul-ursului.
Geaster hygrometricus Pers., Steaua-pamiint u lui.

mammosus Fr., Stemia pamfm-

tului.
Drog.
Genista albida
oligospernia Andrae.,
vu.
sagittalis L., Grozamii.
Sigrriana Fuss., Ginistru.
tinctoria L., Drobit.
Gentiana arautis a. L., Cline.
asclepiadea L., LumMirica-pil.mnntului.

www.digibuc.ro

362

1NDICE ALFABETIC

Gentiana carpatica Wettst., Limbacucului.

ciliata L., Trmbita-ciobanului.

cruciata L., Ghinturg..
excisa PresL, Cupe.
f ilif ormis L., Arnuirrtlutit

lutea L., Enturg.

punctata L., Entura.

Georgia pellucida Rabenh., Bungiac.

Georgina variabilic Wilid.. Gherghin.

Geranium, dissectwm.
gastei.

chiusg.
Gyromytra esculenta Fr.. Sbeirciogi-grasi.
gigas Cooke. (Krambh.),

Laba-

L..

macrorrhizum L., Priboi.

palustre L., Ciocul-pas4rii.
phaeum L., Pra&ria-tucului.
pratense L., Greghetin.
pusillum L.. Buchet.
Robertianum L., Nriprasnicg.
silvaticum L.. Briboi.
Geum montanum L., Mrtisor.
rivale L., Cratunu-Doamnei.
urbanum L., Cerentel.
Githago segetum Desf., Neghinri.
Gladiolus cardinalis Curt., Crinrostr.

gandavensis Hort., Crin-rosu.

gandiensis Hort., Crin-rosu.
imbricatus L., Stibiut.
psittacinus Hook., Crin-rosu.
Glaucium corniculatum Curt., Mac-

cornut.
phoeniceum Gaertn., Mac-cornut.
Glechoma hederacea L., Silnic.

var. hirsuta Boiss., Silnic.

hirsuta W. et Kit. Silnic.

Gleditsehia triacanthos L., PRitic'a.

Glyceria aguatica Wahlbg., Mang.de-ape.

fluitans R. Br., Rouried.

spectabilis Melt et Koch., Mande-ape.

Glycine Soja Sieb et Zucc., Fasolejaponez .

Glycyrrhiza echinata L., Lemndulee.

glabra L., Lemn-dulce.

Gnaphalium arenarium

Gratiola officinalis L., Veninaritti.

Guepinia helvelloides Fr., Urechiusg.
Gymnadenia conopea R. Br., Uril.
conopsea R. Br., Urrt.
Gypsophila paniculata L., Ipc6rige.
Gyrocephalus ruf as Bref., Ure-

L.,

Si--

minoc.
di.oicum L., PaYpian.
Leontopodium Scop., Albumealii.

Rozrnarin - de silvaticum
munte.
Gossypinm arboreum L.. Bumbac.
barbadense L.. Bumbac.
berbaerum L.. Bunribac.
hirsutum L.. Bumbac.
religiosum L., Bumbac.

Itacmatoxylon campechianum L..

Mean.
Hedera Helix L., Iederd.
Hedysarum obscarum L., Dulcisor.
Heleocharis palustris R. Br., Pipi-

rigut

Helianthemum alpestre Jacq., MKChamaecistus

Mill., Iarba-osu-

lui.

rupifragum A. Kern., Malkmic.

vulgare Gaertn. Iarba-osului.
Helianthus annuus L.. Floarea-

soarelui.
tuberosus L., Napi-porcesti.
Heliehrysum arenarium DC., Siminoc.

bracteatum Willd., Flori-de-paie.

orientate Tourn., ImorteM-galbena.
Heliotropium europarum L., Va-

- peruvianum L., Vanilie.

Helleborus dumetorum W. et Kit.,
Cuteurig.

odorus W. et Kit., Cutcurig.

purpurascens W. et Kit., Spiinz.
Helvella esculenta Pars., Sharciogi-

grasi.
Hemerocallis coerulea Andr., Crinde-t oamnd.

flora L., Crin-galhen.

fulva L., Crin-galben.
Thumb.,
japonica

Crin.detoamnrt.
Hepatica angulosa DC.,. Crucea-voinicului.
nobilis Rchb.,

transsilvanica Fuss., Crucea-voinicului.

tritoba Chaix., Popilnic-iepuresc.
Heraelenm palmatum. Baurn2,1.,
Talpa-ursului.
sibiricum L., Crucea-p5mntului.
Sph on dylium L., Crucea-pa'mlintului.

www.digibuc.ro

363

NUMIRILE 5TIINTIFICE

Heracleam, transsilvanicum Schur.,

Talpa-ursului.
Herniaria glabra L., Fecioricd.

incana Lam., Spunas.

Hesperis alpina Satin. Mirodf a.

matronalis L., Nopticoasil.

matronalis L. var. hortensis
DC..

nivea Baumgt., Mirodea.

tristis L., Mirodenie.
Hibiscus esculeatus L., Bame.
ternatus Cav., Zdmositi.
Trionum, L. Var. ternatus DC.,
Zdmoit.

Hieracium aurantiacum
sulit.

L.,

Ru-

Auricula L., Opintic.

petraeum Friv.. Vulturicd.
Pilosella L., Vulturicd.
umbellatunt L., Iarba-vulturelui.
Hierochloa australis Roam. et
Schult., Iarba-Sftei-Mdrii.
borealis Roem et Schult., IarbaSftei-Mdrii.

odorata Wahlbg.,

Iarba-Sftei-

Himantoglossum hircinum Sprang.,

Oudle-popii.

Hippophad rhamnoides L., Cd.tindalbd.

Hippuris vulgaris L., Coada-calului.
Hirneola Auricula Judae Berk.,
Burete-de-soc.
Holcus avenaceus Scop.. Ovilscior.
halepensis L.. Costrei.

lanatus L., Flocosicd.

sarcharatv s
L..
Mrtture-cuhobu-ne gru.

Sorghum, L., Mdture.

Holosteum umbellat um L., Cuisoritd.
Homo gyne alpina Cass., Rotungioare.

Hordeum Caput Medusa e Hackel.,

Perisor.
distichum L.. Orzoae.
europaeunt All., Orz-Pgduret
hexastichum L., Orz-iernatic.
murinum L., Orzu-soarecilor.
vulgare L., Orz.
Hormiscia Fries., Mdtasa-broastei.
Hosta

coerulea
toamnd.

Trtk.,

Crin-de-

plantaginea Ascb ers., Crin-detcemnli.

Hoya carnosa R. Br., Ceara'.
Humulus Lupulvs L., Hemei.
Hutchinsia ulpina R. Br., Nocila.
Hyacinthus orientalis L., ZambilL

Hydnum cervinum Pers., Porcan.

corallnides Scop.. Burete-cret
gelatinosum Scop., Tramitrici.
imbricatum, L., Porcan.
repandum L., Flocosel.

squarrosum Nees.. Porcan

suaveolens

Scop.,

bastru.
zonatum Batscb.,
nelor.

Lingura-za-

Hydrocharis Morsus_ranae L., Iar-

ba-broastelor.
Hydrocotyle vulgaris L., Buriculapei.

Hydrodictyon reticulatum, (L.), Lagerh., Cdmasa-broastei.

Hygrophorus eb urneus Fr., Buretebalos.
Hylocomium
giac.

spicnd ens Br., Bun-

triquetrum Br., Pana-gtei.

Hyoscyamus niger L., Masdlaritd.

Hypericum perforatum L., Pojarnitd.

quadrangulum L., Sovrvaritd.

Hypnum, splendens Hedw., Bun..
giac.

triquetrum L., Pana-gstei.

Hypochoeris helvetica Jacq., Anghi_

narea-oilor.

milculata L., Ruen-negru.

radicata L., Buruian_porceascg.
uni flora Vill., Anghinarea-oilor.
Hy ssopus officinalis L., Isop.
lberis semperflorens L.. Lilicele.
umbellata L., Limba-mrei.
Illicium anisatum L., Anason-stelat.
Impatiens Balsamina L., Canale.
Noli tangere L., Slilbnog.
lnula britannica L., Sovrvarit5.
Conyza DC., Moartea-puricelui.
cordata Boiss., Cioroi.
dysenterica L., Tatais.
germanica L., Cioroi.
Helenium L., Iarbrmare.
hybrida Bmgt.,
Pulicaria L., Puricaritd.
Ipomoea hederacea Jacq., Zorele.
purpurea Lam., Zorele.
Quamocl it L.. Zorele.
variabilis Chois., Zoo:ale.

Iris caespitosa Pall., Stnjen - de ..

munte.

florentina L.. RildrIcind-de-rnicsunea.

germanica L., Stnjini.

Pseud-Aco? us L., Stniini-gal,
beni.

www.digibuc.ro

364

1NDICE ALFABET1C

Iris pumila L., Ratisoare.

pumila L. var., lutea M. Bieb.,
R MI ware.

ruthenica Ker.-GawL, Stanjen-

de-munte.
variegata L., Stfmjeni,pestriti.
Isatis tinctoria L., Drobusor.
Isopyrum thalictroides L., Grtinusi.
Ithyphallus impudicus Fr., Burete-

pucios.
J a car an d a 'obtusifolia Humb. Bnpl.

et Kunth., Palisandru.
Jasminium fruticans L., Iasomie-

salbaticg.
officinate L., Iasomie.
Juglans regia L., Nue.
Juncus buf onius L., larba-bivolului.
effusus L., Rugind.
luniperus communis L., Ienupbr.
interm edia Schur., Bradu-ciumei.

nana Willd., Ienupbx-pitic.

Sabina L., Cetena-de-negi.
K en trophyllam, lanatum DC., Flutenoagg:.

Kerria japonica DC., Teisor.

Knautia arvensis Coult., Muscatudracului.
longif olia Koch., Muscatu-dra-

cului.
silvatica Duby., Muscatu-dracului.
Kochia Scoparia Schrad.,
aburnum volgare Gris., Salcamgather'.

Lactarios aurantiacus Fr., Buretigalbisori.

deliciosus Fr., Bascov.

piperatus Fr., Iutari.

subdulcis Fr., (Bull.), Buretele
vacei.

torminosus Fr. Bureti-flocosi.

colemus Fr., Vinetica-eu-lapte.
Lactuca Chaixii
Talhrea.'
maralis Fresen., Susai-pgduret.
sagittata W. et Kit., Talharea.
sativa L., Liiptuci.
var., capitata DC. LAptuci.
var., crispa DC. LAptuci.
Lagrnaria rulgaris Ser., Tidvil.
Lamium album L.. Sugel-alb.
maculatura L., UrzicA-nmart.5..

purpureurn L., Sugel.

Lampsana commmnis L., Sgrabuntica.

Lantana aculeata L., Auricti.

Camra L., Auricrt.

Lantana scabrida Ait.. Auricg.

Lappa major Gaertn., Brustur.
minor DC., Brustur.
officinalis All., Brustur.
tomentosa Lam., Brustur.
Lappula Myosotis Moench., Lipici.
Lapsana communis L., Sgrabunticg.
Larix decidua Mill., Zad.

europaea DC., Zad.

Ledebourii Endl., Zad.
sibirica Led., Zad.
Laserpitium latifolium L., Sme-oaica.

prutenicum L., Somnoroasa.

Lecarwra csculenta Eversm.. Mang._

padurei.
Lath yrus brachyphyllus Schur.,
Mnerei-de_padure.
latifotius L., Mnerei-de-padure.
m egalanthus Steud., iNanereide-padure.
niger Bernh., Oritstie.
od!oratu s L., Srmgele-voinicului.
plathyphyllos Betz., Bcb-de-ta .
rin5.

pratensis L., Lintea-pratului.

tuberosus L., Oresnita.
Laurus Camphora L., Camtor.
nobilis L., Dafin.
Larandula of ficinali s Chaix.,

Le..

ventiea.
vera DC., Leventic5.
Lavatera thuringiaca L., Salvie
alba.
Lecanora esculenta Eversm., Mariacereasca.
Lemna arrhiza L.. Lintith_miiruntil.

gibba L., Lintith.

minor L., Lintit,
potyrrhiza L., Lintith.
trisulca L.. Lintith.
Lens esculenta Moench., Linte.
Lentinus eochleatus Fr., Nicoreatrt.
Lenzites obietina Fr., Vadilie.
variegata Fr., VacAlie.
Leontodon autumnalis L., Capul-

calug'grului.
hispidus L., _Potcapu-calugrirul ui.

serotinum, W. et Kit_ ParisitaTaruxa ru m L., Pilptidie.

Leontopodium alpinum Cass.,

Al-

bumealh.
Leonuras Cardiaca L., Talpa-gAstei.
Marrubiastru L., Coada-matei.

Lepidium alpinum L.. Nocila.

campestre R. Br., Chrenitk

www.digibuc.ro

NUMIRILE STI1NTIFICE

Lepidium Draba L.. Urda-vacei.

ruderale L., Paduchernita.
sativum L., Creson.
Lepiota clypeolaria Bull.. Gheabade-brad.
procera Scop., Burete-serpesc.

Leucanthenrunt cojvnbosum Gren.

Godr., N Apra sine.

rotundifoliunt DC.. Ochiu-boului.

magare Lam., Aurata.

Leucojunt aestivam L., Ghiocei-

bogati.
vernum L., Ghiocei-bogati.
Levisticum officinale Koch., Leusteam
Libanotis montana All., Smeoaie.
Lichen escvlentus Pall., Mancereascb.
islandicus L.. Muschi-de-munta
Ligusticum attstriacum L., Morcoveancti.

Levisticant L., Leustean.

Mutcilina Ail., Brioala.
simplex All.. Mararul_ursului.

Ligustrunt vu g a re L., Lemn-citnesc.

Lilium bulbiferum L., Lilie-rosie.

eandidum L., Crin.

Martagon L., Crin-de-prtdure.

Lim nnthemu n nymphoides Link.,
Limodorum abortivum Swartz.,
Garbitrt.
Linrosella aguatica L., Canarulbaltei.

Linaria vulgaris Mill., Linaritii.

Linum austriacum L.. Ineatrt.
catharticum L., Ineat,
extraaxillare Kit.. In-de-munte.
flavum L., In-galben.
hirsutum L., In-mare.
perenne L., Ineatil.
usitatissimum L., In.
var. crepitans Boenngh., Tn.
var. vulgare Boenngh., In.
Liparis Loeselii Rich., Molisoare.
Lippia citriodora Humb. Bonpl. et
Kunth., Lmit.
Listera ovata R. Br., Puta-cocosului.
Litkospermum arvense L., Marge-

luse.
of ficinale L., Mei-prisresc.
Littorella lacustris L., Chenaru_
baltilor.

Lobaria pulmonaria Hoffm., Muschiu-fagului.

Lobelia Erinus L.. Lobelia.

Loliunt perenne L., Zizanie.

365

Lolium temulentunt L.. Salbatie.

Lonicera Caprifolium L., Caprafoi.
?tiara L., Caprifoi.

Xplosteunt L., Caprifoi.

Loranthus europueus Ja cci., Vasede-stejar.
Loroyiossum hircinum Rich., Oua'epopii.

Lotus corniculatus L., Ghisdei.

major Smith., Ghisdei-mare.
siliquosus L., Ghisdei-cu-patumuchi.
Tetragonolobus L., Dungritea.
uliginosus Schkuhr., Ghisdeimare.

Lunaria annua L., Pana-sburato-

rului.
biennis Moertch., Pana-sburatorului.
rediviva L., Lopatea.
Lupinns albus L., Cafelute.
luteus L., Nipnal.
varias L., Cafelute.

Lu z u la cam pestris DC., Mrtlaiulcucului.

maxima DC.. Scredeii.

pilosa Willd. Horsti.

silvatica Gaud.. Scredeii.

Lychnis chalerdonica L.. Arsinic.

Coronaria Lam.. Curcubeu.
Flos-cucuii L., Floarea-cucului.,
ncmoralis lieuff. Opait.

vespertina Sibth., Opaita.

Viscaria L., Lipicioasa.
Lyciam vulgare Dun., Ciitina-degarduri.
Lycoperdon Bovista L., Gogoase.
cervinum Bolt., Bumtele-oerbilor.

Corium Guers., Pusea_dracului.

gemmatum Batsch., Besina_por-

cului.
giganteum Batsch., Gogoase.
Lycopersicum escalenta at Mill.,
P MIA gel e-rosii.

Lycopodium annotinu in, L.,

nisor.

Cor-

clavatum L., Pedicut.

complanattim L., Serpusor.
Selago L.. Brildisor.
Lycopsis arvensis L.. Ochiu-lupului.

Lyropus earoparus L., Cervanii.

exaltatus L., Cervana.
Lysimachia Nummularia L.. Drete,
punctata L., Iarba-de-lungoare.
vulgaris L., Galbhsoar.
Lythrunt Salicaria L., Rchitan.
virgatunt L., Michitan.

www.digibuc.ro

366

INDICE ALFABETIC

Ma janthemum, bifolium Schmidt.,

Lacramita.
Malachium aquaticum, Fries., Plescaita.
Ma taxis Doeselii Swartz., Molisoare.

Ma lus communis Lam., Mar.

silvestris Mill., Mar-paduret.
Ma lva crispa L., Nalba-creatk
rotundifolia L., Casul_popei.
silvestris L., Nalbd.
Marasmius scorodonius Fr., Cocarle.

Marchantia conica.
banului.

L., Cujba-cio-

Marchantia polymorpha L., Calbazk

Marru.binm peregrinum L., Voronick
vulgare L., Unguras.
Marsilia natans L., Pestisoark
Maruta Cotula DC., Romonitd-puturoasa.
31 atricaria Chamomilla L., Musetel.

inodora L., Mositel-prost.

Matthiola annua Sweet., Micsandre.
incana R. Br., Micsandre.
Medicago falcata L.. Culbeceasa.

- lupulina L., Trifoi-marunt.

orbicularis All., Vartegiul-pamantului.

sativa L., Luteina.
Melampsorella caryophyllacearum
Schrt.. Patul-vantului.
Melampyrum arvense L., Condroniu.
bihariense A. Kern.. Sor-cu-frate.
cristatum L., Ciormoiag.
nemorosum L., Sor-cu-frate.
saxosum Baumgt.. Ciormoiag.
Melandryum nemorale A. Br.,
Opait

pratense Roehl., Opaita.

Mefica nutans L., Margick
uniflora Betz., Margick
Melifolus albus Desr.
rul e a Lam.. var. laxiflora
Ledeb., Moloiru.
coeruleus

Desr.,

Su1cin5.-al-

bastra.
officinalis Desr., Sulfina.

proc um bens Bess., Molotru.

Melissa Calamintha L., Isma-p-

durilor
Nepeta L., Ismusoark
off icinalis L., Roinitk
Meliftis 3Ielissophylum L., Dum-

bravnic.
Menispermum Cocculas L., Maslad.
Mentha aquatica L., lsma-broastei.

Mentha crispa L., Isma_creatk

piperita L., Isma-bunk

Pulegium L., Busuiocu-cerbilor.

silvestris L., Isma.
Menyanthes trifoliata L., Trifoiste.
Mercurialis annua L., Trepadltoare.
perennis L., Brei.

Merulius lacrymans Fr., Ciupercade-pivnit.

niveus Fr., Pastravi-de-pdmant.

Mesembryanthemum crystallinum
L., Gheat.
Mespilus germanica L., Mosmon.
mon,ogyna Willd., Paclucel.
Oxyacantha Gaertn.. Pducel.
Metroxylon laeve Mart., Sago.
Ruraphii Mart., Sago.
Meum atharnanticum Jacq., Brie.
Mutellina Gaertn., Brioala.
Microcala filiformis Link., Amrlut.
Milium effussuurt L., Meisor.
Mimosa pudica L., Sensitiva.
Mirabilis Jalapa L., Barba-imparatului.
Mnium a f fine Bland., Coadacucului.
fontanunt L., Ata-apei.
und ul a tum Hedw., Muschiustelat.

Moehringia trinervia Clairv., Merinana.

Molinict coerulea Moanch., Iarbaalbastrd.
Momordica Elaterium L., Plesui-

toare.
Moneses grandiflora Salisb., Paraluta-de-munte.
Monotropa Hypopitys L., Sugatoare.
Morchella bohemica Krombh.,
ciogi.

conica Pars_ Sbarciogi.

esculenta Pers., Ciuciuleti.

Morus alba L., Dud-alb.

nigra L., Dud-negru.
Mougeotia Ag., Mdtasa-broastei.
Mucor Mucedo L., Mucegai.
racemosus Fres., Mucegai.
Mulgedium alpinum Cass.. Mlecin.
Musa paradisiaca L., Banane.

sapientium L., Banana.

Muscari botryoides Mill., Porumbei.

comosum Mill., Ceapa-cioarei.
racenvosum Mill., Porumbei
tenuiflorum Tausch., Ceapacioarei.

Myagrum perenne L., Ciorlan-alh.

Mycena strobilina Fr.. Burete-rosu.

www.digibuc.ro

NUMIRILE

367

THNTIF10E

.11ucenastrum Corium Desv., Puscadracului.

Nymphaea therm,alis DC., Floarik

searpelui.
Lappula L., Lipici.
palustris Roth., Ochii-Pa'sruicii.
silvatica Hoffm., Nu-ma-uita.
Myosurus minimus L., Coditucd.
Myricaria germanica Desv., Catinamic.
Myriophyllum spicatum L., Penitg,.
Terticillatum L., Penit4.

Ocimum Basilicum L., Busuioc.

Odontites rubra Pers., Duntur.
verna Rchb., Dunturtt.

Myosotis intermedia Link., Ochiu-

Myristica fra grans Houtt, Frunzisoartt i Nucsoard.

moschata Thunb., Nucsoard.
Myrtus communis L., Mirt.

Najas minor All., Inarit.

Narcissus biflorus Curt., Zarnacadea.

Zamaincomparabilis
cadea.

paticus L., Zarnacadele.

Pseudo-Narcissus L., Zarnacadea.

radiiflorus Salisb., Coprine.

Tazetta, L., Zarnacadea.

ardostachys
DC.,
Jatamansi
Nard.
Nardus stricta L., Tpo*ica.
Nasturtium amphibium R. Br.,
Gttlbenea.

officinale R. Br., Ntisturel.

palustre DC., Rapita-salbaticA.
Neckera "crispa Hedw., Bungiac.
Neottia Nidus avis Rich., Trnji.
Nepeta Catania L., Cbitusnic.
Glechozna Benth., Silnic.
nuda L., Poala-Sf-tei-Marii.
var. vinlacea Koch., PoalaSf-tei Marii.
pannonica Jacq., Poala_Sf-teiMarii.

Nerium Oleander L., Leandru.

Neslea paniculata Desv., Drob.
Nicotiana rustica L., Tutun-turcesc.
Tabacunt L., Tutun.
Nidularia granulif cra Hohnsk.,
Scilfittt.
Nig ella arven si s L.. Negruscal.

damascena L., Chica-voinicului.

sativa L., NegrilicA.
Nigritella angustifolia Rich., Putoi.

nigra Rchb., Putoi.

Noccaca alpina Rchb., Nocila.
Nuphar luteum Smith., Nufilrgalhen.

Nymphaea alba L., Nufilr-alb.

Lotus L., Floare-de-tilu.

Oedogonium Link., Mtasa_broasiei.

Oenanthe crocata L., Joian.

Phellandrium Lam., Milrras.

silaifolia M. Bieb., Gioian,
Oenothera biennis L., Luminiia.
Oidium tonsurans Zopf., Chelbe.
Olea europaea L., Maslin.
Onagra biennis Scop., Luminit.
Onobrychis montana DC., Sparcet.
sativa Lam., Sparcet.
transsilvanica Simk., Sparcetti.
Viciaefolia Scop., Sparcet.
Ortoclea Struthiopteris Hoffm., Fe-

regd.
Ononis hircina Jacq., Osu-iepurelui.
var. pseudohircina Schur.,
Osu-iepurelui.
var. spinescens Led., Osu-iepurelui.
spinosa L., Osu-iepurelui.
Onopordon Acanthium L., ScaimAggresc.

Onosma arenarium W. et

Kit.,

Otrtel.
Oospora tonsurans Engl. - Gilg.,
Chelbe.

Ophioglossum vulgatum L., Limbasearpelui.

Ophrys Corallorrhiza L.. Buzisor.
.

cornuta Stev., forma banatica

Rchb.. Albin&
Opuntia Fieus-indica Mill., Broasc6.
Orchis eiegans Heuff., Bujori.
fusca Jacq., Poroinic.

hircina trantz.,

mascula L. var. speciosa Koch.,

Poranici.
militaris L.. Poranici.
Morio L., trntu-vacei.
papilionacea L.. Gcmtinarita
purpurea Huds., Poroinic.
sambucina L., Coaiele-tapului.
Simia Lam.. Pribolnic.
speciosa Itost.. Poranici.
tephrosonthos Vili.. Pribolnic
Or iganum Ma jorana L.. Mtighera R.
vulgare L., SovArv.
'nithogalum Boucheanura
chers., Luscri.
chloranthum Sant., Luscil.

pyrenaicum L., Lueit

tenuifolium Guss. Billusc.

umbellatunz L., Bluscil.

www.digibuc.ro

368

INDICE ALFABET1C

4(44rnas europaca Pers., Mojdrean.

Orobanche caryophyllacea Smith.,

Verigel.

cruenta Bertcl., Verigel.

Galii Duhy., Verigel.
gracilis Smith., Verigel.
samosa L., Lupoaie.
Orobus niger L., Orgsticg.
variegatus Ton., Mglurici.
vernus L., Pupezele.
Oryza saliva L., Orez.
Oxalis Acetosella L., Macrisul - iepurelui.
Oxycaccos paiustris Pers., Wichita le
arytropis cam pestris DC., Luntricica.

Pachyplearam simplex Rchb.,

rarul-ursului.
Padas racemosa
Paeonia officinalis L., Bujor.
rom an ira Brandza, Bujor-romgnesc.

Paliurus aculeatus Lam.,

australis Gaertn..
Panicunt capillare L., Mei-mgnunt.
Crus-gali L., Tarbg-hgrboasg.
glaucum L., Mohor.
italicam L.. Dughie.
miliaceum L., Mei.
sanguinale L., Meisor.

Papaver alpinnm L., Mac-galben.

ourantiacum Lois.. Mac-galben.
bracteatun Lindi.. Mac-rosu-degrding.
dubbin( L., Mac-de-camp.
pyrenahn m L., Mac-galben.
Rhoras L., Mac-rosu.
so inni fe m L., Mac-de-grgding.

Porielaria erecta 'Mee. et Koch.,

Para chernitg,

L.. Parachernitii.
Paris qua drif olia L., Dalac.
Parmelia esculenta Spr., Mangof f i cinal is

cereascd.

Parnassia palustris L., Soprlaitiia lbg.

Pa rth e noci ss s

q uinqaefolia Greene., Vitil_de-Canada.

Passiflora roerulea L., Ceasornic.

Pastinaca latifolia Ledeb., Pastanac-slhatic.

saliva. L., Ptistrnac.

var. edatis DC., Pgstaimac.
P. elatior Bochel., Pstlinacslbatic.
terettascula
sglbatic.

Boiss.,

Pristlinac-

Pedicularis campestris Gris., Darie_

Pedicularis exaltata Bess.. Darie.
verticillata L., Vartejul-pganantului.
Pelargonium bellalum Sweet., Muodosic.aattissimum

Ait., Muscat.

Radula Ait., Muscatg-creata.

roseam Ait., Muscat.
zonaie Ait., Muscatil-rotatg.
candidum Link., Mu-.
cegai.

glaucum Link, Mucegai.

Peplis Portala L., Mtreatg.

Peronospora viticola De

Bars

Mang.

Persica vulgaris Mill., Persic.

Petasites albus Gaertn., Cucuruz.
Dfficinalis Moench., Captalan.

Petroselinam satirum

Petunia nyctaginiflora Juss.,

tuni c.

violacea Lindl., Petunie.

Peucedanum alsaticum L., Mxaruporculud.

campestre danka.. Chiminulporcului.

graveolens Benth., Mgrar.
intermedium Schur.. Mararulursului.
montanum Anct., Mgrarul-ursulni.
Rochelianum lIeuff, Chiminitlporcului.

Peziza aurantia Pers.. Urechea-habei.

coccinea Jacq., Urechea-bah,i.

venosa Pers., Pitacu-dracului.

Phaca australis L., Piatrg-linte.

Phalaris arundinacea L., Ierbglu0..
var. pieta Koch., Iarbil-albg.
var. varicgata [fort., Iarhg-

albil.

canariensis L., Tarba-canarasulni.

pieta L., Tarbil-albri.

Phallus impudicus L., Burete-pucios.

Pharbitis hederacea Chois., Zorele.

Nil Chois., Zorele.

Phaseolus coccineus L., Fasolemare.
multifloras Wild., Fasole-mare.
minus L., Fasole-oloag.
vulgaris L., Fasole.
Phegopteris Dryopteris Fee, Fr
raga.
Robertiona A. Br., Fereg.

www.digibuc.ro

369

NUMIRILE *TIINTIFICE

Phelipaea ramosa C. A. Mey., Lupoaie.

Phellandrium aguaticunt L., Mbir6.ras.

Philadelphus coronarius L., Sirindericg.

Philonotis fontana Brid., Ata-apei.

Phleboanthe Laxmanni Tausch.,
Barba-boierului.
Phleum alpinum L., Iarba-iepurului.

pratense L., Timoftica.

Phlomis pun g ens Wild., Scorogoi.

tuberosa L., Solovarfit.

Phlox paniculata L., Brumrele.

Phoenix dactylif era L.. Curmal.

Pholiota mutabilis Scl.. Popinci.

Phragmites communis Trin., Stuh.

Phyllocactus

Ackerm anni Walp.,

Limbg.

Physalis Alkekengi L.. PrLpodu.

Phyteuma orbiculare L., Banta..
V agneri A. Kern., Chrbuni.
Phytolacca decandra L., Ctirmaz.
Picea excelsa Link., Molid.
Picris hieracioides L.. Iarba-galei.
Pimpinella Ani sum L., Anason.
Saxifrag a L., Petrinjei-de-camp.
Pinardia coronaria Less.. Lalele.
Pinguicula alpina L., Foaie-grasti.
vulgaris L., Foaie-grasil.
Pinus Centbra L., Zimbru.
nigra Arnold. var. Pallasiana
Lamb., Pin.
'obliqua Sant., Spin.
Pallasiana Lamb.. Pin.
Pinea L., Coconari.
Pamilio Haenke, Jepi.
rotundata Link., Spin.
silvestris L., Pin.
Strobus L. Pin-naoale.
uliginosa Neum., Spin.
uncinata Ram. Spin.
Piper nigrum L., Piper.
Pirola minor L., Perisor.
rotundifolia L., BrdlAnoi.
secunda L., Perisor.
uniflora L., P6ralutd-de-munte.
Pirus acerb a DC., Mgr_priduret.
oucuparia Gaertn., Scorus-demunte.
baccata L., Merisor.
rommunis L., Pr.
Cydonia L., Gutuiu.
Malus L., Mar.
var. austera Wallr., .MAr-p4duret.
Sorbus Gaertn., Scorns.
torminalis Ehrh., Sorb.

Vocabular Botanic

Pistacia cera L., Fistic.

Pisum arvense L., Maaye-de-camp.
elatius Stev., MazAre-ealbaticii.
sativum L., Mazare.

Plantago arenaria W. et Kit., 0chiu-lupului.

gentianoides Smith., Palagina.

lanceolata L., Patlagind-ingustd.

major L., Piltlagin.
media L., Patlagin-moale.
uliginosa Baumgt, Ptlagind.
unif tora L., Chenaru-bltilor.
Plasm opara viticola Berl., et De
Toni., Mara.
Platanthera bifolia Rich., Stupinit.

chlorantha Cust, Stupinit.

montana Rchb., Stupinit.
Platanus occidentalis L., Platan.
orientalis L., Platan.
vulgaris Spach., Platan.

Plectranthus fruticosus L'Hrit,

Poala-Maicii-Precest.
Pleurospernvum austriac um Hoffm., Morcoveanc6.

Pleurotus 'ostreatus Jacq., Pstrv.

serotinus Schrad.. Pstrav.
Plumbago capensis Thunbg., Floarea_araorului.
Ariciu, Muschiu-de-peatr.

Pluteus cervinus Sch., Popinci.

Poa alpina L., Firuscasoparielor.
annua L., Hirusor.
Haenke.,
potei.

la xa

Firusoa-cu-clo-

ncmoralis L., Iarbil.-deasi.

pratenis L., Firutti.
trivialis L., Suvar-de-munte.
Pogonatum aloi de s P. Beauv.,

urnigerum P., Beauv.,

Polemonium coeruleum L., ScamDomnului.

Polianthes tuberosa L., Chiparoase.

Pollinia Gryllus Sprang., Sadin.
Polycnernum a rvense L., Sciirtriitoare.
P oly gala comosa Schkuhr., Amreal.
ma j'or Jacq.,
valgaris L., Ama'reaM.
Polygonatum latif olium Desf. Coada-cocosului.

mu/ tiflorum All., Coada-coccului.

of ficinale All.. Coada-cocosului.

verticill a tum
All.,
Coada_co_
cosfului.

vulgare Desf., Coada-cocosului.

www.digibuc.ro

24

370

INDICE ALFABETIC

Polygonum aviculare L., Troscot.

Bistorta L., Raculet.
Convolvulus L., Itirisca-deasa.
dumetorurn L., Hirisch-deasa.
Fagopyruni L., Hrisca.
Hydropiper L., Dintele-dracului.
orientate L., Motu-curcanului.

Persicaria L., Iarba-rosie.

Viviparum L., Iarba-soparlelor.
Polypodium Dryopteris L., Ferega.
Lonchitis L., Sarpe.
vulgare L., Fereguta.
Polyporus betttlinus Fr., rdcdliede-mesteaa.n.
brumalis F.. Vacarus.
cinnabarinus Jacq., Pstravirosii.

confluens Fr.. Burtele-oilor.

fomentarius L., Babita.
frondosus Fr., Bureti-calugaresti.

igniarius L., Babita.

lucidus Leys, Lingurita-zanei.
pinicola Fr., Vaal,' lie-de-brad.

squamosus Fr., Burete-de-nuc.

Polystichum Filix-mas Roth., Feriga.
spinulosuni DC., Feriga.
Thelypteris Roth., Feregh,

Polystictus cinnabarinus Fr., PasPolytrichum commune

L.,

chiu-de-ptimant.

Mus-

var. perigoniale Rich4, Jabghie.

perigoniale Michx., Jabghie.

urnigerum L., Muschiu-de-peatea..

Populus alba L., Plop-alb.

recta L.. But uianti-decinci-degete.

reptans L., Cinci-degete.
rubens (Crantz). Zirnrn., Inchegatica.

Potentilta

silvestris Neck., Sclipeti.

supina L., Scrantitoare.

Tormentilla Schrank., Sclipeti.
Poterium polgyamum W. et Kit.,
Cebarea.

Sanguisorba L., Cebarea.

Prenanthes muralis L., Susai-paduret..

purpurea L., Salata_iepurelui.

Primula Auricula L.. tirechea-ursului.

elotior Jacq.. Tta-vacii.

longiflora All., Anghelina.
minima L., Ochiu-gainei.
obconica Hance.. Primula.
officinalis Jacq., Ciubotica-cucului.

poculiformis Hook. f. Primula.

Prunus Amygdalus Stokes, Migdal.
Armeniaca L., Cads.
avium L., Cires.
cerasifera Ehrh.. Corcodus.
Cerasus L., Visin.
Chamaecerasus Jacq., Visinel.
divaricata Led., Corcodus.
domestica L., Prun.
Duracina Rchb., Cires.

fruticosa Pallas., Visinel.

insititia L., Goklan.
Juliana Rchb.. Cires.

Mahaleb L., Visin-turcesc.

nana Stokes, Migdal-pitic.
Padus L.. Malin.

Persica Stokes., Persic.

var. haematocarpa DC., Per-

balsamifera L., Borzosa.

nigra L., Plop-negru.

sic.

pyramidalis Rozier,. Pluta.

tremula L., Plop-de-munte.
Portulaca grandiflora Lindl., Agurijioara.
oleracea L., larba-grasa.
Potamogeton crispus L., Pash.
lucens L., Broasca-apei.
ratans L., Broscarita.
perfoliatus L., Mot.
Potentilla Anserina L.. Coada-ra-

vor. laevis DC., Persic.

var. lencocarpo DC., Persic.
spinosa L. Porumbar.
Psalliota arvensis Schaeff., Ciu-

argentea L., Scrintitoare.

micrantha Ram., Fragurel-neroditor.
obscura Willd., Gainuse.
palustris Seop., Seapte-degete.
pedata Wild., Crinusi.
procumbens Sibth., Rumeneal.

Pteridum aquilinum Kuhn., FeAmp.

ri
Pteris aquilina L., Ferica-de_cmp.

cului.

perca.

campestris L., Ciupercrt.-de-gunoi.

pratensis Schaeff., Ciuperca.

silvatica Schaeff., Ciuperca.
Ptarmica vulgaris DC., Rototelealbe.

Puccinia graminis Pers, Rugina-

graului.
Pulegium vulgare Mill., Busuiocueerbilor.

www.digibuc.ro

NUMIRILE *THNTIFICE

Pulicaria dysenterica Gaertn., TAtis.

vulgaris Gaertn., Puricarita.

Pulmonctria mollissima Kern., Mierea-ursului.

officinalis L., Cuscrisor.
rubra Schott. et Kotschy., Cuscrisor.
Pulsatilla pratensis Mill.. Sisinei.
vulgaris Mill., Deditei.
Punica Granatum, L., Rodiu.

Pyrethrum Balsamita Willd., Calomfir.

cinerariaefolium Frey.. Floarearaiului.

corymb'osum Wilid., Nriprasnic.

:ndicum Cass. Tufnia.

macrophyllum Willd., Vetricea.

Parthenium Smith., Spilcute.
sirtense Sab., Tufanica.
-Cruamoclit vulgare Chois., Zorele.
Quercus Cerris L., Cer.
Quercus conferta Kit, Grnit.
infectoria Willd., Gagosi-de-ristic.

lanuginasa Thuill., Tufan.

pedunculata Ehrh.. Gorun.
pubeicens Wil ld. Tufan.
sessiliflora Smith., Stejar.
,Ramischia secunda Garcke., PertSOT.

Ranunculus acris L.. Floare-hrosteased.

alums Schleich.. Galbehele_clap6clure.

carpaticus Herbich., Galbenelede-munte.

dentatus Bmgt.,
munte.

GAlhenele-de-

Ficaria L., Untisor.

illyricus L., Trnjoaica.
nemorosus
pdure.

Glbenele-de-

371

Reseda lutea. L. Rechie.

Lu.teola L.. Gaude.
odorata L., Rozet.

Rhamnus cathartica L., Verigariu.

Frangula L., Crusn.
Rheum officinale H. Bail., Revent.
palmatilln L., var. tanguticurn
Hort., Revent.

Rbinanthus alpinus Bmgt, Clocotici.

major Ehrh.. Clocotici.

minor Ehrh., Clocotici.
Rhizoclonium Ktz., Mtasa-broastel.

RhodiYola rosea L., Ruj.

Rhododendron Kotschyi
Simk.,
Smirdar.
Rhus Cotinus L., Scumpie.
typhina L., Otetar.
Ribes alpinum L., Coacml-demunte.
aureum Pursh., Cuisor.
Grossularia L., Agri*,

nigrum L., Struguri-negri.

petraeura Wulf., Ration
rubrum L.. Coacz.

Ricinus communis L., Cdpuse.

Robinia frutescens L., Tuf-lemnoasd.
glutinosa Curt.. Salcam-rosu.
hispida L., Salcam-rosu.
Pseuddcacia L.. Salcm.
viscosa Vent., Salcm-rosu.

Rosa adenophora Kit., Trandafirde-munte.

alba L., Trandafir-alb.
alpina L., Trandafir-de-pdure.

canina L., M&cies.

centifolia, L., Tranclafir-de-dulceat.
damascena Mill.. Trandafirde-lund.

gallica L., var. pumilla Braun.,

pedatus W. et Kit., Galbenele.

Rsitra.
lutea Mill., Trandafir-galben.
pcndulina L. si p. adenophora

Raphanistrum Lampsana Gaertn.,

pumila Jacq. Rsur.

pumila L. fil., Rsur.
Rosmarinus officinalis L., Rosma-

DC.,

polyanthemos L., Glbenele.

repens L., Floare-de-leac.
sceleratus L., Bolgari.
Ridiche-sthatic.

.Raphanus Raphanistrura L., Ridiche-slhaticg_

sativus L., Ridiche.

var. niger DC.. Ridiche.
var. Radiola DC., Ridiche.

Rapistrum perenne All., Ciorlan_alb.

Kit., Trandafir-de_pdure.

rin.
Rubia linctorum L., Roilalt.
Rubus caesius L., Rug.
fruticosus L., Mur,
Maeus L., Smeur.
Ruji_galRudbeckia laciniata
bene.

www.digibuc.ro

372

1NDICE ALFABETIC

Rumex Acetosa L., Macris.

Acetosella L., Macris-mnunt.
alpinus L., Steghie.

arif oli us All., Mcris-ciobnesc.

con lonte ratus Murr.,

crispus L., Dragavei.

nemoros us Schrad., Dragavei.

palustris Smith., Stevie-de-band..
Pati en tia L., Stevie-de-grading..
sanguineus L., Dragavei.
ostellata Koch.... At-deRu ppi a
mare.

Ruscus aculeatus L., Ghimpe.

Russula aurata Fr., Hulubittt.
delica Fr., Vinetic6,.
foetens Fr., Blosel.
grisea Fr.. Burete-de-spin.
integra- Fir. L., Pnisoare.
lepida Fr., Pnisoare.
olivacea Fr., Vineticd.
xerampelina Fr. Vinetica.
Ru la grave olens L.. Virnant.
S abaclilla of ficinalis
paz.

Brand,. Pa

Sabina off icinalis Garcke., Cain&

de-negi.

Saccharomyces Cerevisiae Mayen.,

Drojdii.

Saccharum off icinarum L., Trestiede-zahr.

Sagina depressa Schultz., Gras&

toare.

pro cumbens L., Grstoare.

Sag Maria sagittaefolia L., Sgeata-apei.

Sagus laevis Bumph., Sago.

Rumphii Willd., Sago.

Salicorina herbacea L., Brandt.

Salis alba L. SOO_
amy gdalina L., Sake.

babylonica L., Salcie-pletoas.

Capraea L., Iov.
cinerea L., Tlcagil.
fragilis L.. Rchitri.
in cana Schrank., Rchitil-albt.

pentandra L.. Salcie.

purpurea L., Salcie.
triandra L.. Salce.
viminalis L., Mlaje.
Salsola Kali L., Sricic.

Salvia Aethio pis L., Serial.

glutittosa L., Cinstet.
officinalis L., Sale
pratensis L., Slvie-de-cmpuri.
Sclarea L., Iarba-Sfntului-Ioan.
silvestris L., Coacla-vacei.
verticillata L.; Urechea-porcului.

Salvinia natans Ail. Hoffm., Pestisoar

Sambucus Ebulus L., Boz.
nigra L., Soc.
racemosa L., Soc-rosu.
Sanguisorba minor Scop
Cebarea.
of f icinalis L., Sorbestrea.

Sanicula europaea L., Snisoar.

Santolina Chamaecyparis sus L.
Lemnul-Maicei-Domnului.
Saponaria off icinalis L., Odogaci.
V acc aria

lui.

L., Floarea-alugru-

Satureja hortensis L., Cimbru.

Satyrium hircinum Spreng., Oulepopii.

nigrum L., Putoi.

Saxifrag a adscenclens L,.

recelului.

Aizoon Jam, Iarba-surzilor.

controversa Sternb., Ochii-sore.
celului.

Scabiosa Columba ria L.. Muscatudracului.

lucida Vili., Muscatu-dracului.
ochroleuc a L., Sipic.
Succisa L., Ruin.

Scandix Pecten V eneris L., AcuDoamnei.

Schoenocautort of ficinale A Gray.,

Popaz.
Schoenus nigricans L.. Bumhure.z.
Scilla bifolia L., Viorele.
mar itim a L., Ceap-cle-mare.
Scirpus Holoschoenu s L.. Cipirig.

lacustris L., Pipirig

maritimus L., Bogoz.
silvaticus L., Tipirig.
Scleranthus annuus L., Buruianasurpturei
perennis L., Sinceric.
uncinatus Schur., Studdnit.
Scleroderma aurantiara Bull., Buretele-cerbilor
Corium Gray., Pusca-draculid.
vulgate Hornem. Fr., Buretele-

cerbilor.
Sclerotium Clavus DC., Corn-de-secar.
Scolopendriunz of ficinarurn Swartz., Nvalnic.
vulg are Smith., Nvalnic.

Scorzonera austriaca \Villd..

tiuc.
hispanica L., Salsifi.
rosea W. et Kit., Luceafr.

www.digibuc.ro

NUMIRILE

Scrophularia alata Gilib., Iarbdneagrd.

nodosa L., Buberic.
Scopolii Hoppe.. Brnca_porcului.

umbrosa Dumortier., rarbd-nea.

grd.

Scutcllaria altissima L.. Gura-lupului.

galericulata L., Mirg&n.
Seca le cereale L., Secard.
Sedum acre L., Iarb-de-soaldind.
album L., Iarba-faptului.
carpaticum Reuss., Dra.goste.
Hilldebrandii Fenzl., Iarbd-desoaldin.
ma ximum Suter., I arb -deurechi.
neglectum Tem, Iarod-de eoal-

diet.
Sartorianum Boiss., 'Iarbd-desoaldind.

sparlum M. Bieb., Floare-grask

Selaginella selaginoides Link., Strutusori.

spinulosa A. Br., Strutusori.
Selinum Carvifolia L., Ingerea.
.Sempervivum assimile Schott., Borsieor.

hirsatum L., Smntdnick

tectorum L., Urechelnitd.

Senebiera Coronopus Poir., Talpastancei.

Senecillis carpatica Schott, Kotschy
et Nym., Curechiu-de-munted

Senecio erucifolius L., BMA-tan:Lick

Fuchsii Gmel., Amdrditciunea.

Jacobaea L., Rujind.
rupestris W. et Kit., Cruciulitd.
sarracenicus L.. Amrdtkciunea.
vernalis W. et Kit., Spdlcioas.
viscosus L., Candhiei.

rulgaris L., Cruciulitk

Serratula tinctoria L., Gdlbinare.
-Sesamum indicum L., Susan.

.orientale L., Susan.

Seseli annuum L.. Cosicel.

coloratum Ehrh., Cosicel.
Libanotis Koch.. Smeoaie.

rigiclurn W. et Kit., Buruiana-

vntului.
Sesleria Bielzii Schur. Mdlaiulcucului.
coerulans Friv.. Mlaiul-cueului.
Heuf eriana Schur.. Goada-iepurelui.

TIJNTJFICE

373

Setaria germanica P. Beauv., Dughie.

glauca P. Beauv., Mohor.

italica P. Beauv., Dughie.
verticillata P. Beauv., Mohor.

viriais P. Beauv., Mohor.

Sherardia arvensis L., Iarb6-ste1atd.

Sida Abutilon L., Pristolnic.

Sideritis montana L., Incheietore.
Siecersia montana Willd.. Mrtisor.
Silene acaulis L., Militea.

dubia Herb., Militea.

inflata Smith., Gua-porumbului.
neMoralis W. et Kit., Lipicioask

nutans L., Militea.

transsilvanica Schur., Militea.
venosa Gilib., Gusa-porumbului.

vul g aris Garcke., 'Gusa-porumbului.

Silybum Marianura Gaertn., Ar-

murariu.
Sinapis alba L., Mustar.

arcensis L., Mils-tar-de-camp.

nigra L., Mustar-negru.

Sisymbrium Alliaria Scop., Usto-

roit
amphibium L., Glbenea.
arenosum L., Frigurile.
Loeselii L., Voinicic;i.
officinale Scop., Brfmcutd.
palustre Leyss . Rapitd-stilba-

Slum tatifolfum L., Cositel.

medica Schlecht. et Cham.,
.

Salce.

of f icinalis Kunth., Salce.

Soja hispida Moench., Fasole-japo.
neaz.d.

Solanum Ralcamara L., Lsnicior.

esculentum Dun., PtIdgele-vinete.

Lycopersicum L., Pdtidgele-rosii.

Melongena L., P6ft1gele-vinete.

nigrum L., ZA.rnd.

tuberosum L., Carton.

Soldanella alpina L., Degetdrut.
montana Wilid., Degetrut.
Solidafro canadensis L.., Sanziandde-grdink

Virga aurea L.. Splinutk

Sanchus alpinus L,.
arrensis L.. Susai
asper VIII., Susai.
oleraceus L., Susai.
palustris L., Susai.-

www.digibuc.ro

374

INDICE ALFABETIC

Sorbus aucuparia

L., Scorus-demunte.
dpmestica L.. Scorus.

torminalis Cranz., Sorb.

Sorghum halepense Pers., Costrei.
saccharatum Pers.. Mature-cubobu-negru.

vulgare Pers., Mature.

Sparganium ramosum Huds., Buzdugan.

Spartium junceum L.. Bucsilit.

Spergula arvensis L., Hrana-vacei.
Sphacelia segetum Lev., Corn-de-

secara.
Sphagnum Ehrh., Coada-matei-debalta.
acutifolium Ehrh. Penita-bungiacului.
cuspidatum Russ. et Warnst.,
Coada-matei.de-bala.
cymbitolium Ehrh. Penita-bungiacului.

fimbriatum Wils., Coada-mateide-baltii.

Girgensohnii Russ.. Coada-matei-de-balta.

medium Limpr., Penita-bungia_

cului.

sguarrosum Pers., Coada-mateide-balta.

Spinacia oleracea L., Spanac.

var. inermis Moench., Spanac.
var. spinosa
nac.

Moench., Spa-

Spiraea Aruncus L.. Barba-popei

callosa Thumb.. Taula.
cenata L., Tavalga.
Filipendula L., Aglica.
Tavalga.
salicif olio L., Taula.
Ulmaria L., Cretusca.
ulmifolia Scop., Cununit.

Spirogyra Link., Matasa-broastel.

Splachnum sphaericum (L. fil.), Swartz., Vsusor.

Stachys annua L., Cinstet.
Betonica Benth., Vindecea.
ger-manica L., Jales.
recta L., Jales--de-cmp.
silvatica L.. Balbisa.

Staphylea pinnata L.. Clocoti.

Stotice Gmelini Willd., Sica.

Limonium, L., Limba-pestelui.

Stellaria graminea L.. Rocotea.

Holostea L., Tarba-moale.
media Vill.. Rocoina.

nemorum L.. Stelut.

Stellera Passerina L., Limba-vrabiei.

Stereum hirsutum Wilid., Branca.

Sternbergia colchiciflora W. et Kit.,
Ghiocel-de-toa.nina.

lutea Roem. et Schult., Ghiocelde-toamina.

Sticta pulmonacea Achar., Muschiufagului.

pulmonaria Schaer., Moschiufagului.
Stipa capillata L., 116.gara.
pennata L., Coline.
Stratiotes aloides L.. Foa rfecabaltii.
Streptopus amplexifolius DC., Ousor.

Struthiopteris germonica Willd.,

Ferega.
Strychnos nux vomica L.. Turtalupului.
Sturmia Loeselii Rchb.. Molisoare.
Styrax Benzoin Dry.. Smirnil.
Succisa pratensis Moench..
Swietenia Mahagoni L., Acaju.
Symphoria racemosa Pursch., Hurmuz.
Symphoricarpus racemosu s MIcbaux., Hurmuz.

Symphytum cordatum W. et Kit.,

Brustur-negru.
officinale L.. Tataneasa.
Syringa chinensis Willd.. Liliacfrantozesc.
dubia Pers., Liliac-frantozesc.

Josikaea Jacq. fil., Lemnu_vantului.

persica L., Liliac-frantozesc.
vulgaris L., Liliac.
T agetes erecta L., Vsdoage.

patula L.. Vilsdoage

Tamarix gallica L.. Catina_rosie.
germanica L., Catina-micit.
Pallasii Desv.. Catina-rosie.

Tawas communis L., Flueratoare.

Tanacetum Balsamita L., Calomfir.

macrophyllum Schutz., bip., Vetricea.

Partheniurn Schultz. hip., Spilcute.

vulgare L., Vetrice.

Taphrina Pruni Tul., Urlupi.

Taraxacum .officinale Wigg., Pg-

padie.
serotinum Poir. Parasita-gginilor.
Taxus baccata L., Tis.

www.digibuc.ro

375

NUMIPILE *TIINTIFICE

Tecoma radicans Jiiss.. Trarnbitd.

Telekia speciosa Bmgt., Lptucuoaiei.

Tetragonolobus purpureus Moench.,

Dungdtea.
siliquosu s Roth., Ghisdei-cu-patru-muchi.
Tetraphis pellucida Hedw., Bungiac.

Teucrium Chamaedrys L., Dumbet.

montanum L., Snare].

Scordium, L., Iarbd-usturoasd.

Thalictrum angustifolium, Jacq.,
Rutisor.
aguilegifolium L., Rutisor.
flavum L.. Rutisor-galben.
foetidum L., Rutisor.

minus L., Rutisor.

Thea Bohea L., Ceai.
cantoniensis Lour., Ceai.
chinensis Sims., Ceai.
cochinchinensis Lour.. Ceai.
viridis L., Ceai.
Theobroma Cacao L., Cacao.
Thlaspi affine Schott. et Kots,Thy.,
Buruiana-viermelui.
arvense L., Pungulit6.
Kovacsi IIeuff., Buruiana-vier_
melui.
Tbuja occidentalis L.. Arho,vele-vietii.

graf.

Tragopogon major Jacq., Barba-

caprei.
orientalis L., TAta-caprei.
pratensis L., Tkta-caprei.
.Tragus racemosus Desf., Iarbdscdioasd.
Trametes cinnabarina Fi.
trdvi-rosii.
gibbosa Fr., VdcAlie,

vraiei,

Thymus Chamaedrys Fries. Cimbrisor.

comosus Beuff., Soponel.

nummularius Simk., Sopmel.

transsilvanicus Schur., Soponel.

Serpyllum, L., Cimbrisor.

vulgaris L., LdrnAioard.
Tilia alba W, et Kit., Tei-alb.
argentea Desf., Tei-alb.
grandifolia Ehrli., Tei.
intermedia DC.. Tei-rosu.
parvifolia Ehrh., Tei-pdduret.
platyphyllos Scop., Tei.
tomentosa Moench.. Tei-alb.
n imifolia Scop., Tei-pdduret.
vulgaris Hayne., Tei-rosu.
Tilletia laevis Kahn.. Mdlurd.
Secalis Khn., Mdlurd.
Tritici Wint.. Mdlurd.
Tordylium maximum L., Trtposicd.

Torilis Anthriscus Gmel., Hatma-

Pits-

odorata Fr., Vdcdlie.

rabescens Fr.. VdcAlie,
suaveolens

Fr., Vdcdlie-de-sal-

cie.

Tra pa notans L., Cornaci.

Tremella Auricula Judae L. Buretede-soc.

helleeloides DC.. Urechiusd.

Trent ellodon gelatinosum Pers.,
Tremurici.
T rib ul us terrestris L., Coltu-babei.
Trichia favoginca Pers.. Mdmdliga.
bradului.

Tricholoma Georgii Fr., Nicorete.

Trichomyces tonsurans Malmster.,
Chelbe.

orientalis L., Arbarele-vietii,

Thymelaea arvensis Lam., Limbavrbiei.
Passerina Cos. et Germ.. Limba-

tuchiul-mgarului.

Tormentilla erecta L., Sclipeti.

reptans L., Rumeneald.
Torula cerevisiae Turp., Drojdii.
Tozzia alpina L., larba-gAtului.
Tradescantia zebrina HGrt., Tele-

Trichophyton

tonsurans

Graby.,

Chelbe.

Trifolium agrarium L. Trifoi-mdrunt.

alpestre L., Trifoi.

arvense L.. Papanasi.
aureum Poll.. Trifoi-mArunt.
pannonicum Jacq., Trifoi_buhos.
pratense L., Trifoi-rosu.
procumbens L., Trifoias.
repens L.. Trifoi-alb.
strepens Crantz., Trifoi_mdrunt..
Triglochin palustre L.. Broscarit.
Trigonella Desseriana Seringe., Mo-,
lotru.
coerulea Seringe.. Sulcind-albastr.

Trigonella Focnum graecum, L.,

Schinduf.
Triticum amyleum
moale.

Ser.,

GrAu-

aestivum L., Grew-cArndu.

caninum L., Pir-pdduret.

diem cum Schrank.. Grflu-rno

durum Desf., Ghirc.

hybernum, L., GrAu-carndu.

monococcum L.. Tenchiu,
polonicum L., GrAu-alb.

www.digibuc.ro

376

INDICE ALFABETIC

repens L., Pir.

Spelta L., Alac.

targidum L., Grail-mare.
Triticum vulgare
nu.
Trollius europaeus L., Bulbuci.
Tropaeolum majus L., CondurulDoamnei.

Tuber ,aestivum Vitt., Trufe.

brumale Vitt., Trufe.
cibarium Gorda., Trufe.
magnatum Pico., Trufe.
melanosporum Vitt.. Trufe.
Tulipa Biebersteiniana Roem. et
Schult., La lea.

Oculus solis St. Am., Tulipani.

praecox Ten., Tulipani.
silvestris L., La lea.
var. minor Led., La lea.
Turritis glabra L., Turicel.
Tussilago Farf ara L., Pcdhal,
Typha angustifolia L.. Papuril.
latifolia L., Papur,
Ulmus campestris L., Ulm.
var. suberosa Ehrh., Ulmretios.

ciliata Ehrh., Velnis.

effusa Willd.,
pedunculata Fouger.. Velnis.
Uredo linearis Pers., Rugina-graului.

Urginea maritima Baker.,

Ceap6,-

de-mare.
Uromyces scutellatus Schrank,

Urtica dPoica L., 1Jrzic6-mare.

urens L., Urzic-micg.
Usnea barbata Achar., Pletelemuierii.
Ustilago Avenue Jens., Thciune.
Hordei Kell. et Sw., TAciune.
Maydis Corda., Thciune.

nuda Kell. et Sw., Thcinne.

segetum Ditm., Thciune.

Tritici Jens., Thciune.

Utricularia vulgaris L.. Otrtel-de.
apN..

Urularia amplexifolia L., Ousor.

Vaccaria pyramidata Medik.. Floarea-clugrului.

raceinium Myrtillus L., Afin.
Oxycocos L., Rchitele.
uliginosum L., Afin.
Vitis idaea L., Merisor.
Valeriana dioica L.. Odolean.
excelsa Poir.. Odolean.
officinalis L., Odolean.

sambucif olia Mikan., Odolean.

Valerianella olitoria Moench., Fetic.

Vallisneria spiralis L., Orzoaic_clebaltd.

anilla panif olia Andr., Vanilie.

Veratrum abum L., Stirigoaie.
nigrum L., Stirigoaie.
officinale Schlecht., Popaz.

Verbascum nigrum L. Captalan-

negru.
phlomoides L., LumAnare.
phoeniceum L., Coada-mielului.
Thapsus L., Lumng,ricg.
Verbena Aubletia L., Urzicute.
chamaedryfolia L., Urzicute.

hybrida Hort., Urzicute.

incisa Hook., Urzicute.
of f icinalis L.. Snorici.

teucrioides Gill. et Hook., Urzicute.

Veronica Bachofeni Heuff., SopAr-

Beccabunga L., Bobornic.

rhamaedrys L.. Soprlit.
hederifolia L.. Doritoa re.
latifolia L., Iarba-sernelui.
officinalis L., Ventrilicii.
orchidea Crantz., Soprlait.
persica Pair., Ventricea.
prostrata L., Coada-mielului.
spicata L., Betei.
Tencrium L., Soprlit.

T ournef ortii Gruel., Ventricea.

urticifolia Jacq., Iarba-serpelui.

Verpa bohemica
ciogi.

Krombh., Sbar-

Viburnum Lantana L., DArmoz.

Opulus L., Cahn.
Vicia dumetorum L., Mzriche.
Faba L., Bob.
hirsuta Koch., Cosit.
lathyroides L., MgzriChe.
pannonica Jacq., Borceag.
var. purpurascens Koch.,
Landr.
purpurascens DC., Landr.
sativa L, MzIriche.
silvatica L., Mzgriche.
striata M. Bieb., Landr.
Villarsia nyraphoides Vent., PluticL
Vinca herbacea W. et. Kit., Saschiu.

minor L., Saschiu.

Vincetoxicum

oficinale

Iarba-fiarelor.
Viola alpina Jacq.,
munte.

www.digibuc.ro

Moench.,

Micsunea_de-

NUMIRILE

arvensis Murr.. Trei-frati-patati.

biflora L., Viorele-galbene.
canina L., Viorele-salbatice.
declinata W. et Kit., Unghia-pasarei.
hirta L., Viorea-nemirositoare.

Jooi Janka., Tamaioara.

odorata L., Toporasi.
saxatilis Schmidt., Trei-frati.
silvatica Fries., Coltunii-popii.
silvestris Lam., Coltunii-popii.
tricolor L., Trei-frati-pdtati.
Viscaria vulgaris Roehl., Lipicioas6.
Viscum album L.. Vasc.

'rites Agnus castus L., Mielarea.

Vitis hederacea Wilid.. Vita-de-Cenada.
vinifera L., Vita-de-vie.

TIINTIFICE

377

Volkameria fragrans Vent., Volga.

Wolffia arrhiza Wimni., Lintitmrunt.

X anthium spinosum L., Holera.

strumarium L. Scaetele-popei.
Xeranthemum annuum, L., Plevait.
cylindraceum Sibth., et Sm., Plevait.

Zannicheitia palustris L., Matrita.

Zea Mays L., Papusoi.

Zebrina pendula Schnizl.. Telegraf.
Zingiber officinale Rcse., Ghirnbir.
Zinnia elegans Jacq., Carciumrese.

Zostera marina L., Iarba-de-mare.

Zygnema Ag., Matasa-hroastei.

www.digibuc.ro

INDICE ALFABETIC
DE

NUMIRILE FRANCEZE ALE PLANTELOR CUPRINSE N ACEASTA LUCRARE

+4

bret-rouge, Merisor.
Abretier,
Abricot, Caise.
Abricotier, Cais.
Absinthe, Pelin.

Aburon, Iutari.
Abutilon d'Avicenne. Prisiolnic.
Acacia, Salcm.
Acacia-de-Sibrie, Tuf 6-lemnoas.
Acacia-rose, Salcm-rosu.
Acajou, Acaju.
Acanthe, Talpa-ursului.
Ache, Telin.
Aconit-Anthora, Omeag-galbin.
Acore-vrai, Obligeand.
Acte-en-pi, Orbalt.
Adenostyle, Ciucurasi.
Adonis-de-printemps,
uscut-pri-.
mvratic
Adonis-flamme, Ruscutil.
Agneau-chaste, Mieldrea.
Agripaume, Talpa-gastei.
Agripaume-faux-illarrube, Coadamtei.
Agrostide des chiens, Buetel.
Agrostis-blanche, Iarba-cmpului.
Aigremoine, Turit-mare.
Aiguille-de-berger, Acu-Doamnei.
Aiguillette, Acu-Doamnei.
Ail, Usturoi.
Aiu-de-

munte.
Ail-a-toupet, Ceapa-cioarci.
Ail-arrondi, Pur.
Ail-des-bois. Leurd.
Ail-des-chiens, Porumbei.
Ail d'Orient, Ceapd-de-var.
A il-douteux, Floarea-raiului.
Ail-Faux-Poireau, CeapilAe-var.
A il-jaune, Hajm-psreq

A it_jaundtre, Aiu-slbatic.
Ail-potager, Aiu-slbatic.
Ail-serpentin, Aiu-de-munt e.
Aillout-d'eau, Nufr-galbcn.
Airelle-des-marais, Afin.
Airelle-noire, Afin.
Alisier, Sorb.
Alleluia, Macrisul-iopurelui
Alliaire, -Usturoit.
Aloes, Sabur.
Aloes-d'eau, Foarfeea -bltii.
Alpiste, Iarba-canarasului.
A lvis. Zimbru.
Alysson n calice persistant,
Amadou, Babit si lased.
Amadouvier, Babitit
Amandes d'Amrique
cane.

Amandier, Migdal.
Amanite-bulbeuse, Ciuperc_a Mr( .
Amanite-phalloide, Ciunercti -a 11)6.

Amarante, Busuioc-rosu.
Arnarante, Stir-prost.
Amarnte--feuilles-rouges,
stirrosu.
Amarante-Blite, Stifr-mic.
Amarante-crte-de-coq, Creasta-co-cosului.

Amarante-reflechie, Stir.
Amaryltis-jaune,
ocel-de-toamn.
Ambrette-jaune, Pesm.
Ambroisier, Tmit.
Amidonnier, Gru-moale.
Amour-en-cage, Ppill Au.
Amourette, Tremurto are.

Anacamptis pyramidal. Bujor.

Anemone et fleurs de Narcisse,

Oite.
Ancolie, Cldruse.

www.digibuc.ro

380

INDICE ALFABETIC

Andromdie, Ruginare.
Andropog on-Grillon, Sadind.
Anemone - des Alpe s, Sisinei -demunte.
Anmone-des-prs, Sisinei.
Anmone-sauvag e, Oitd.
Annrone-silvestre, (mtg.
Aneth, Mdrar.

An g lique-cultive, Anghelicb.
Ang lique-des-jardin s, Anghelicd.
A n g lique-sauvage, Angelind-slbatied.
Anis, Anasori.

Anis-toil, Anason-stelat.
Anis-vert, Anason.
Ansrine, Coada-racului.
Ansrine-d-balais Mdturi.
Ans rine-hy bride, Spanac-porcesc.
Anthrisque silvestre. Hasmaciucd.
Arabette des sables ; Frigurele.
Ara b ette-hrisse, GAscaritd.

Arachide, Alune-americane.
Arai gne Negruscd.
Arbre-au-poivre, Mieldrea.
Arbre aux perles, Hurmuz.
Arbre-de-la-vie. ArboreleLvietii.
Arember ge, TrepAddtoare.
Arg alou,

Arg entine, Coada-racului.

Arqousier, Ctind-albd.
Ariclous, Mntrci.
Armoise, Pelinarit.
Armoise, Pelin-de-mdturi.
Ar m oise, Pelinit.
Arm oise-champtre, Pelin-nemirositor.
Arnica, Arnicd.
Arole, Zimbru.
Arroche, Cdprit.
Arroche, Lobodd.
Arroche, Lobodd-de-drumuri.
Arti chant, Anghinar.
Arti chau t-b tar d, Urechelnitd.
As e-f tide, Aerel.

A spalathe, Tufb-lemnoasd.
A sperge, Sparanghel.
A sperge-d-f euilles-troites, Sparanghel-sAlbatic.
Asprule-des-champs, Lipitoare.
Asprule-des-teinturiers, Lipitoarede-vopsit.
Aspic, Leventicd.
Aster-des-Alpes, Oehiu-boului.
Astragale-Sainfoin, Cosaci.

Atrag ne-des-Alpes, Curpen - de munte.

Attrape-mou che, Lipicioas.

Aubpine, Pdducel.
Aubergine, PdtIdgele-vinete.

Aune, Arin-alb.
Aune, Arin-negru.
Aune-commune, Arin-negru.
Aune-de-montagne, Arin-alb.
A une-vert , Liliac-de-munte.
Aune Iarbd-mare.
A uricule, Urechea-ursului.
A crone, Lemnu-Domnului.
A rone-femelle. Lemnul - Maicei
Domnului.
A rant-Pa ques, Lalea.
A ro ine, Ovas.
A eoine-de-Hongrie,

Avoine-rude, Ovds-prost.

Badian, Anason stelat.

Baguenaudier, Besicoas.

Bain- de-V enus, Varga-ciobanului.

Balai de sorcire. Patul-vntului.

Balding re-Fau x-Ro s eau. Terbdlutit.

Balisier, Belsit.
Ballote, Chtuse.
Balsamine-de-ja r dins, Canall.
anane, Banane.
Barbe-de-bouc, Barba-popei.
Barbe-de-bouc, Porcan.
Barbe-de-bouc, Titta-caprei.
Barbe-de-capurin, Cicoare-ds-grddina.
Barbe-de-chvre, Creasta-cocosului
Barbe-de-chvre, Ranaurele.
Barb e-de-chvre, Scatul-dracului.
Barb e-de-vache, Flocosel.
Bearbeau, Vinetele.
Barb eau-jaune, Pesmd.
Barb eau-musqu, Spoitori.
Barbotine, Vetrice.

Bardan, Brustur.

Bar danette, Lipici.

Bar danette, Lipicioas.
Bar danette-rameuse, Iarba-scdioas
Barigoule, Lmdioard.

Bartsie des Alpes, Bursuck

Baselle-tubreuse, Telegraf.
silic, Busuioc.
Bassin-d'or, Floare-brosteascd.
Bassinet, Floare-brosteascd.
Bton-d'or, Micsunele-ruginite.
Baton-de-Saint-Jaques, Nall:a-degrading.
Belton-de-Saint,' ean, Motu-curcanului.

Baton-du-diable, Ruin.
Baum e-du-Prou, Sulcind-albastrd.

Be c-d' oi seau, Nemtisor-de-cdrap.

Bec-de-grue-commune, IsTdprasnicd.

Bgonia-toujours-fleuri, Tiganc.
Behen-blanc, Gusa-porumbului.
Belladene, Mdtrgund.

www.digibuc.ro

NUMIRILE FRANCEZE

Belle-d'onze-heures,
Belle-de-jour, Zorele-pitice.
Belle-de-nuit, Barba-imparatului.
Bellesamine. Cana le.
Beltete, Vindecea.

Benjoin, Smirnit

Benoite, Cerentel.
Benoite-aquatique, Caltunu-Doam-

net

Benoite-des-montagnes. Martisor.
Benoite-des-ruisseaux, Cdllunu
Doamnei.
Berce, Crucea-pamantului.
Berceau-de-la-Vierge,
Betoine, Vindecea.
Betterave, Sfecl.
Betterave-rouge. Sfecla.
Bident-pench, Iarba-rosie.
Bise-grise, Burete-de-spin.
Bistorte, R aculetBl, Grau-carnau.
Bl-barbu, Grau_carnau.
Ble-d'automne, Grau-carnati.
Ble-de-Pologne, Grau-alb.
Bl-de-Turquie, Papusoi.
Bl-de-vache, Condroniu.
Bl-dur, Ghirca.
Ble-nair, Hrisca.

Ble-ordinaire. Grau-carnau.
Bl-Poulard, Gram-mare.
Bl-riz, Tenchiu.
Bl-tendre, Gru-crnau.
Bluet, Vinetele.
Bois-de-Campeche, &lean.
Bois-de-youle, Jugastru,
Bois-de-Sainte-Lucie, Visin-turcesc.
Bois-gentil. Tulichin.
Bois-joli, Malin.
Bois-joli, Tulichina.
Bois-noir, Crusan.
Bois-noir, Lemn-canesc.
Rois-punais, Sanger.
Bois-sanguin, Sanger.
Bolbite, Burete_domnesc.
Bo let-d-peau-chanyeante, Chitarcuta.
Bolet-bleme, Pitarca.
Bo let des bouviers, Pita-vacei.
Bo let-granule, Pitoasca.
Bolet-jaune, Turta-vacii.
Bolet-yourpr, Burete-de-stejar.

Bolet-nide, Pitarca.
Bonhom me, Zarnacadea.
Bonne-Dame, Lobodd-de-g-adina.
Bonnet-carr, Voniceriu.
Bonnet-d'lecteur, Bostan-alb,
Ronnet-de-pretre, Voniceriu.
Botryche-Lunaire, Lirnba-cucului,
Botrys, Trimait.

381

Boucage, Petrinjei-de-cknp.
Bouillard, Plop-alb.
Bouillon-blanc, Lumanare.
Bouillon-blanc, Lumnrica.
Bouillon-noir, , Captalan_negru.
Boule d'or, Bulbuci.
Boule_de-neige, Cahn.
Boule_de-neige, Ciuperca.
Bouleau, Mesteacan.
Bouleau, Mestecanas.
Boulettes-de-neiges, Hurmuz.
Bourbonnaise, Lipicioasa.
Bourdaine, Crusan.
Bourguepirie, Verigariu.
Bourrache,
Bourrache-bdtarde, Limba-boului.
Boursade, boy.
Bourse-d-pasteur, Traista-ciobanului.
Rourse-de-capucen,

Traista-ciobanului.
Bourse-de-Judas, Chreuit h.
Bouton-d'or, Floare-brosteasca.
Boviste couleur de plontb, Prahaita.
Brachypode-penne, Obsaga.
Branc-ursine, Crucea-pamantului.
Braude, Iarba_neagra,
Breslinge, Capsum.
Brome-seigle, Obsiga.
Brome-sterile, Obsiga.
Brossire, Barboasa,
Brouillard, Ipcrige.
Brunelle, Busuioc-slbalic.
Brunelle et grandes fl ears, Coroabe.
Bruyere, Iarbd-neagra.
Bryone-blanche, Imparateasa.
Bryum argent, Pomusel.
Bugle, Vinerita.
Bugle-de-Geneve, Suliman.
Buglosse-officinale, Miruta.
Bugrane, Osu-iepurelui.
Bugrane-pineuse, Osu_iepurelui,
Buis, Cimisir.
Bunias-d'Orient, Brabin.
Bunias-fausse-Boquette. Hrearlita..
Busserole, Strugurii-ursului.
Cabaret, Pochivnic.

Cabaret-de voi seaux,

Varga-ciohanului.
Cacao, Cacao.
Cacaoyer, Cacao.
Cafe, Cafea.
Caille-lait-blanc, Sarziene-albe.
Caille-lait-jaune, Dragaica.
Calamagrostide_des-lieux-secs. Trestie-de-campuri.

www.digibuc.ro

382

INDICE ALFABETIC

Calama grostis des rivag es, Tresticard.

C &lama grostis Faux-Roseau , Tres-

Caroubier, Roscov.
Carpsium - pench, Dosnicd -

C al ament-d e-m onta gne, Isma-pgdu-

Casgue_de-J apiter, Om.ag.

tioara.

rilor.
Calament-des-chconps, Ismusoard.
Calebasse, Tidvd.
Ca lla-des-marais. Coada-smeului.
C amara-commune. Aurich.
Camarine-noire, Vuietoare.
Camline-cultive, Lubit.
Camrisier, Caprifoi,
Camomille-commune, Musetel.
Camomille-des-chiens, R omonitdputuroasd.
Cam omille-puante, R omonit h-puturoash.
Campanule-agglomre, Civaiure.
C am phre, Camfor.
Canche, Phius.
Canche-bleue, Iarbh-albastril.
Canille, Lintitd.
Canne-d-main, Trestie-de-mare.
Canne-d-sucre, Trestie-de-zahdr.
Canne-d'Inde, Belsith.
Canne-de-jonc, Papurd.
Canne-de-Provence, Trestie.
Canne-pineuse. Trestie-de-mare.
Canneberge, Rh chitele.
Cannelle, Scortisoard.
Cannetille, Lintith.
Canon, Visin-turcesc.
Cantaloup, Cantalup.
Capillaire, Strasnic.
Capillaire-noir, Pdrul-Maicei-Domnului.
Cdpre, Capere.
C a prenotier, Voniceriu.
Capronnier, Cdpsuni.
Ca pucine, Condurul-Doamnei.
Carambole, CeapA:de-vard.
Cardamine-impatiente,
Cardiague, Talpa-gAstei.
Cardon, Cardon.
Carex-des-bois, Sovarul.
Carex-des-renards. Rogoz.
Carex-des-rives, Rogoz.
Carex_heriss, Pir-rosu.
Cares-maigre, Sovarul.
Carex prcoce, R ogoj el.

Carie. Mdlurd.
Carie-des-crales, Mdlurd.
Carillon, Clopotei.
Carline-bl an che, Turtd.
Carnillet, Gusa-porumbului,
Carotte, Morcov.
Carotte, Rusinea-fotei.
Carou be , Bocove.

bend.

Carvi, Chimen.

Casse-lunettes, Silur i Vinetele.

Casse-pierre, Parachernitd.
Cassis, Struguri-nagri.
Caulinie-mineure, Inarith,
Cdratier, Ch-itrd.
C dre-du-Lib an, Cedru.
C leri,

C entaure, Dioc.
Centaure-Ambrette, Spoitori.

C entaure-du-solstice. Scai-galben.
Cepe, MAndtdrci.

Cphalaire, Sipich.
Craiste-commun.

Struna-toco-

Ceraiste-des-Alpes, Cornut.
Ceraiste-des-ch amps , Cornut.
Cerf euil, Asmtui.
Cerf euil-bulbeux, Baraboi.
Cerf euil-tubreux, Baraboi.
Cerise-aigre, Visin.
Cerise-en-chemise, Pdpldu.
Cerisier-nain, Visinel.
Cvadille, Popaz
Cham risier, Caprifoi.
BureteChampignon-d-la-ba gne,
serpasc.
Champignon-de-couche, Ciuparchde-gunoi.
Ch am pi gnon-du-fumi er,

de-gunoi.
Chanvre, Caneph.

Ciupera-

Chanvre-d'eau, Dentitd
Chanvre-sauvage. Lungurich.
Chaperonnire, Captalan.
Char-de-Vnus, Omag.
Charbon, Tdciune.
Charbonnire, Busuioc-shlbatic.
Chardon, Spin.

Chardon-au x-Cin es, Scai-mdgdresc.

Chardon-bnit. Schinel.
Chardon-bnit-des-Parisiens Pintenoagd.
Chardon-de-N otre-Dame, Armurariu.
Chard on- toil . Ghimpe.

Chardon_hmorrhoidal
Chardon-Marie, Armurariu.
Chardon-pench, Ciulin.
Chardon-Roland
Scaiul-dracului.

Chardonnerette, Turt5.
Charme, Carpen.
Charmille, Carpen.

Chas se-bosse , Gd1bAsoard.

Chdtai gne, Castane.

www.digibuc.ro

NUMIRILE FRANCEZE

Chdtaigne-d'eau, Cornaci.

Chdtaignes du Brsil, Nuci-amemicane.

Cluitaignier, Castan.
Chausse-trape, Ghimpe.

Chemise-de-Notre-Dame.

Cupa-va-

cei.

Chne, Stejar i Tufan.

Chne-d-grappes, Gorun.
Chne-chevelu, Cer.
Chnette, Dumbet.
Chrvphylle aromatique, Antonick
Asmtui-s5,1Chrophylle-heriss.
batic.
AguriChevalier-donze-heures.

joark

Cheveux-de-Venus.
lui.

Chica_voinicu-

Cheveux-du-diable, Tortiel.
Chvrefeuille-des_jardins, Ca.prafoi.
Chevrelle, Flocosel.
Chevrotte, Bureti-galbeni.
Chicore frise, Cicoare-de-gr.dink
Chicore saUvage, Cicoare.

Chiendent, Pir si Pir-gros.

Chiendent balai, Brboask

Chiendent-des-chiens, Pir_p5duret.
Chiendent-pareach, Iarbg-alb5..
Chiendent-ruban. Icrbdlutk
Choin des tangs, Ceapraz.
Choin noircissant, Bumburez.
Chondrille-effile, RAsfug.
Chou, Varz.
Chou-Cabus, Varzd-de-iarn5.
Chou-d'antour. Lobodg-de-grdink

Chou-de-Bruxelles, V a riz 5 - d e Bruxel.

Chou-de-chien, Brei.
Chou-de-Milan, Varz-creat.
Chou-fleur, Conopid.
Chou-fris, Varz5-creatd.

Chou marin. Varz-de-mare.

Chou-pomm, Varz_de-iarn5.
Chou-rave, Caralambe.
Chou-Rave, Rapitg-slbatick
Chou-rosette, Varz&de-Bruxel.
Chrysanthme, Tufnick
Chrysanthme-d'automne, TufAnicd.

383

Circe-des-Alpes, Perisor.
Cirse des endrois cultivs, Crstval.
Cirse-Erisithales. Castravan.
Cirse-lancol, Scat.
Citron, A15.maie.
Citronnelle, LArnhitk Lemnu-Dornnului i Roinit.
Citronnier, Lmai.
Citrounier-Limonier.
Citrouille, Bostan.
Civette, Arbagic.
Clair-bassin, Floare-brosteasel si
Floare-de-leac.
Clavaire-coguette, Togmilgel.
corallode, Bureti-de-conopide.
lgante, Melosel.
Clef-de-montre, Pana_sburdtorului.

Clmatite feuilles entires, Clocotei.

Clmatite-dresse, Luminoask
Cloches, Bsina_porcului.
Clochettes-des-champs, Volburd.
Clous-de-girofle, Cuisoare,
Coccigrole,

Coccinie-de l'Inde, Trtcutk

Cochlaria, Lingurea.

Cocriste, Clocotici.
Coeur-de-Marie. Cerceii_Doamnei.
Cognassier, Gutuiu.
Collybie-alimentaire, Bureti - de
prund.
Colonzbaire, Muscatu-dracului.
Colombine-plum ease, Rutisor.
Colza, Rapit.

Colza-d'hiver, Rapitk
Colza-de-printemps, Rapitk
Compagnon-blanc, Opaitrt,
Concombre, Castraveti.
Concombre d'attrape, Plesnitoare.
Concombre suavage, Plesnitoare.
Coprin, Burete_de-rouk
Coprin encre, Popenchi.
Coprin-chevelu, Popenchi.
Coprin-fintetaire, Buretele-calului.
Coguelicot, Mac-rosu.
Coquelourde, Curcubeu si Deditei.
Coguerelle, Deditei.

Chrysanthme des jardins, Lalele.

Ciboule, Ceap_ciorasck
Ciboulette, Arbagic.
Cicendie-filif orme, Amrlut.
Cicutaire, Cucut-de-ap5 si Pliscul.

Coguerette, P5p615.u.
Cogues-du-Levant, Mslad.
Corbeille_d'argent, Gscaritil.
Corclvorus, Teisor.
Cordelire, Busuioc-rosu.
Cordon-de-Cardinal, Motu-curca-

CiguE, Cucuta...

Coreopsis-elegant, LipscAnoaice.
Corte-du-japon, Teisor.

cucoarei.
Cierge-de-Notre-Dame, Lumanric5..

Cigue-aguatigue, Cucutd-deapti.
Cigu-d'eau, Mrras.

Coriandre, Coriandru.
Cormier, Scorus.

www.digibuc.ro

384

INDICE ALFABETIC

Corne-de-cerf, Talpa-stncei.
Corneille, Galba,soard.
Cornette, Ghisdei.
Cornichon, Castraveti.
Cornifle, Cosor.
Cornouiller, Corn.
Cornouiller-femelle, Sanger.
Cornuelle, Cornaci.
Cortinaire-cannelle, Bureti-de-mesteacan.
Cortinaire-violet, Bureti-vineti.
Corydale, Brebenei.
Coton, Bumbac..

Cotoneaster, Barcoace.
Cotonnire-des-champs. Flocosele.
Coucou, Ciubotica,cucului i Zarnacadea.
Coudrier, Alun.
Coudrier-en-arbre, Alun-turcesc.
Coulemelle-d'eau, Gheaba_de-brad.
Couleuvre, Mutatoare.
Couleuvree-blanche, Imparateas.
Courge, Bostan-alb.
Courgellier, Corn.
Couronne-des-bls, Neghink
Couronne impriale, Lalea-pestrita.
Courroie-de-Saint-Jean, Silnic.
Crambe, Hodolean.
Cramois, Lungurick
Cranson, Hrean.
Crapaudine, Jales-de-camp,
Crapaudine-des-montagnes, Incheietoare.
Craguelin, Cpsuni.
Cresson-alnois. Creson.
Cresson-d'eau, Nasturel.
Cresson-de-cheval, Bobornic.
Cresson-de-fontaine, Nasturel,
Cresson-des-jardins, Creson.
Cresson-des-marais, R apita-albatick.
Cresson-des-prs, Stupitul-cucului.
Crete-de-cog, Clocotici,

Crete lle, Peptanarita.

Crtelle-commune, Peptanarit,
Croisette, Ghintura si Sma,ntanick
Croix-de-Jrusalem, ArSinic.
Croix-de-Malte, Arsinic.
Crypsis piquant, Ghimparitk
Cu cubale-a -baies, Gusa-porumbului.

Cul-rouge, Painisoare,
Cumin-cultive. Chimion.
Camin-des-pres, Chimen.
Cyclamen d'Europe, Panea-uorcului.
Cyclamen-de-Naples,
porului,
Cypres, Chiparos.

Urechea-Iie-

Cystopteris fragile, Ferigii-de-piatra,.

Cytise, Drob.
Cytise-com,m an, Salcam-galben.
Cytise-heriss, Drob-de-munte.
Cytise-noircissant, Lemnu-bobului,
D actyle-agglom ere, Golomat.

Dahlia, Gherghink
Dahlia des jardins, Gherghind.
Dame-d'onze-heures, BaJusca.
Damier,
Dartre, Pecingine.

Dattier, Curmal.
Dauphinelle-des-jardins, Surguci_
Dent-de-chien, Maseaua-ciutei.

Dentaire-d-bulbilles, Coltisor.
Dentelaire, Floarea-amorului.
Lilytra-de-Chine, Cerceii_Doamnei.
Diyitale, Degetar.
Discipline-de-rligieuse,
Busuioc:
rosu.
Dogue, tevie-tle-grding.
Dompte-venin, Iarba-fiarelor.

Dorine, Splink
Doronic-d'Autriche, Iarba-ciutei.
Dou ce-amre, Lasnicior.
Doucette. F etick
Douve, Boglari.
Drave-des-bois, Flamanzica.
Dryade-et-hait-petales, Argintiek
E baupin-noir, Porumbar.
Eberle, Abanos.
Echalote Hasme.

Echinope, Tatarnick

Echinops-d-tetes-rondes, Rostogol.
Eclairette, Untisor.
Ecorce de Cascarille, Odogaci.
Ecuelle-d'eau. Buricul apei.
Eglantier, Macies.
Eglantine, Mgcies.
Egrasseau, Mar.
Ellbore-blanc, Stirigoaie.
Encens, Thmaie,
Enfant-da-dible, Burete-pucios.
Engrain, Tenchiu.
Epeautre, Alac,

Pperon-de-chevalier, Nemt isori-de-.

camp.

Epervire, Iarba-vulturelui.
Epervire-arangee, Rusulita.

Epervire-Oreillette, Opintic.
Epi-d'eau, Broasca-apei si Bros-,
carita.
Epi-du-vent. Iarba-vantului.
Epiaire d'Allernagne, Jales.
Epiaire-des_bois, Balbis.
Epilabe-hrisse, Pufulite.
Epilobc-rose, Pufulite.

www.digibuc.ro

385

NUMIRILE FRANCEZE

Epinard, Spanac.
Lpinard-frise, Frag-t ittarascit

Epinarrd-sauvage, Sprmacul-ciobanilor.
Epine-blanche, Paducel.
Epine-de-rat,

Epine du Christ. P5 liur.

bine-Marante, Catinti-alb5.
E pine-noire, Porumbar.
npine-Vinette, Dracil.
Epipa eti s-d es-m rais, Mlastinit.
Erable, Giadis.
Erable-champtre, Jugastru.
Ergot-de-seigle, Cot-n_desecarii.
rigeron-dcre, Bungbisor.
Eritrichium, Ochiu-searpehn..
Escarole, Cicoare-de -grdina.
Escourg eon, Orz.

Esparcette, Sparcetii.
Estragon, Tarhon.
Esule, Aior.
Eternue-genouille, Bucbtel.
Etoile-d'eau, Drente.

Cdnepa-co-

E u patoire-Chanvrine,

Euphorbe-a_larges-f railles, Laptolecnelui.

Eu ph orbe des mara is, Arior-deba 1 t5.

Face-de-loup,

F tine, Jir.

Fulcaire, Drnic.

Farigvule, Lmdioarti.
Paudlle, Coroniste.
Fu asse-Camomille,

Rornonitrt -de-

cd,mp.

Fausse-golm elie, Gheabil-de-brad.

Fan sse-Golmette, Gheahrt-de-brad.
Fausse-Oronge,
Paux_Abrelier, M erisor.

Faux-anis, Chimion.
Pau x-Ebnier, Salcm-galben.
Fnux-Indigo, Salcm_mic.
Faux-jaserun, Bureti--pestriti.
Faux-persil, Ptruntelu-cnelui.
Faux-Pistachier, Clocotis.

Pau x-Sa fran, Ghiocel-de-teamnti.

Fa ux-Sapin, Molid.
Pa u x-Sn, Besicoas.
Eau x-sucrier, Be1sit rt.
Paux-Sycom ore, Arta r.
Fan
Palm rd , Fag,
Fena se, Ovscior.
Penouil-batard, M5 ran
Fenouil-cultiv, Molurb.
Penowil-des-Alpes, Brie.
Penugrec, Schinduf.
Vocabular Botanic

eve, Bob.
Fvc-de-marais, Bob.
Fverole, Bob.
Pcier trois pointes, Pliatica.
Fvier d' Am rig ue, Pltic5.
Fig ue, Smochina.
Mauler, Smochin.

Figuier d'Inde, Breaseti.

Figuier de Barba ric, Broasc5.
Filipenda le, Aglicti.

Flageolet, Fasole si Fasole-oloag

Flambe, Stnjini.
Flambe-d'eau, Stnjini-galbeni.
Ft amm e, Stanjini.
Flerhe-d'eau, Sgeata-apei.
Flchiere, Sgeata-apei.
Flole, Timofticti.
Pleur-d'une-heure, ZmoijS.
Flear-de-coucou, Floarea-cucului.
Fleur-de_la-Passion, Ceasornic.
Fleur-de-Ste-Anne, Musetel.
Fleur de St. Jacques, Ilu.ginti.
Fleur-des_dames, Vanilie.
Flole-des-prs, Timoftia
Fleur-du-grand-Seigneur, Pesmil.
Fleur-du-17 endred i-sai nt, Floareapastilor.
Fleurs-du_tan, Floare-de-argriseal
Motive, Vitelar.
Flouve-odorante, Vitelar.
Plateau, Lmbarij.
Foie-de-boeuf, Bureti-de-stejar.
Foin-ca pillaire, Iarba-cmpului.
Foin-de-mer, Iarh_de-mare.
Foin-du-Parnasse,
Foin-grec, Schinduf.
Foirolle, Treparltoare.

Folle-Avaine. Odos.
Follette, Lobodd-de-grading.
Pontinale-incomb ustible Brddisoride-ap.
Fou gde, Feregri.
Pouf' Cre, Ferig,

Pougre-a-l'aigle, Feria -de-cmp.

Fougre-f emelle,

Spina, ea-hum-1:1i.

Fougre-mdle, Ferigti.
Fougres, Creasta-cucosului,
Fougerolle, Feregut5.
Fourrage-de-disette, ITrana-yacci,
Fouteau, Fag,

Foyard, Fag.
Fragon-piquant, Ghimpe.
raisier, Cpsuni.

Fraister-Ca pron, C5 psuni.

Fraisier-des-bois, Fragi.

Fraisier-fressant, Fragi.
Framboisier, Smeur,
Praxinelle commune. Fr5sinel.
Pro

www.digibuc.ro

d'Europe, F r5 sinel.

25

386

INDICE ALFABETIC

Gesse, Bob-de-taring,.
Gesse-des-prs, Lintea-pratului.
Gesse-du-printemps, Pupezele.
Gesse-noire, Ordsticd.

Frne, F ra sin.
Frne-a-la-munne, Majdrean.
Frene-fleuri, Mojdrean.
Fromageon, Casul-popei.
Fromager, Kapok.

Froment, GrAu-arndu.
Fronbental, Ovsciov.
Fumeterre, F um drit.

Funaire - hygromtrique,

Fran-

ghiutd.

Fusain, Salb-moale.
Fastet, Scumpie.
Gaye-des-champs, Scanteutit
Gage-jaune, Laptele-pasilrei,
Gaillard& Fluturei.
Gail let, Cucutd.-de-prldure.

Gaillet fewilles rondes. Fraciuind.

Gant-de-Notre-Dame, Degetar si
Degetel-rosu.

Galeopsis fleurs vartrs, Zeabr6.

Gantele, Clopotu-caprei.
Gantele, Degetel-rosu.
Ganteline, Wrnurele.
Gants-de-Notre-Dame, CAIddruse,
Gants-de-Notre-Dame, Clopotu-eaprei.
Garance, Roibd.
Garou, Tulichind.
Gattilier-commun, Mieldrea.
Gaude, Gaude.
Gaya-simple. Mrtrarul_ursului.
Genestrolle,
Genet-a-tige_aile, Grozam.

Genet d'Espagne. Buesdu.

Genet-des-teinturiers, Drobitk
Genvrier, Ienupdr.
Genti ane-a _ gran (I
eurs, Cupe.
Gentiane-d-port-d'Asclpiade,

Lu-

mandrica-pdmantului.
Gentiane-a-tige-courte, Cupe.
Gentiane-cilie, Trilmbita-cioba,!u_
lui.
Gentiane-d rco it per, Cupe.

Gentiane-ponctue, Entur.
Geranium, Muscat
Geranium, Muscatd-r reatd.
Granium-a fer de (*prat, Museatdrotatd.
Gerani um-a-long-rhizome, Pribri.
Geranium-brun,
Granium-des-prs, Greghetin.
Geranium nnal, Muscath-rol ata.

Gerb-d'or, SAnziand-de-grd dind.

Germandre, Dun) bet
Germandre_aquatigue, Tarhd_ust uroasd.
Gormandre-des-montagnes,
Sug rel.

Gesse-tubreuse, Oresnitit
Giclet, Plesnitoare.
Gingembre, Gherghind.
Girarde, Nopticoasd.
Girarde-jaune, Crusdtea.
Giraunvon, Bostan.
Girofle, Micsandre.
Girofle-d'hiver, Micsandre.

Girofle-jaune, MicsUnele_ruginite.
Girofle-quarantaine, Mirsanch'e,
Glaciale, Gheatd.
Glaieul, S`abiutd.
Glaieul-de-Gand, Crin_rosu.
Gland, Ghindd.

Gland-de-terre, Oresnitd.

Glouteron, Brustur si Sera:eta,popei.

Glu-du_chene, Bureti-de-stejar.
Glycrie-aquatique, Mand_de -ape.

Glycine, Fasole-japonez.
Gnaphale-des-bois, Bozmarin de munte.
Gnavelle, Studonitd.
Gobelet-d'eau, Buricul-apei.
Gombn, Bame.
Gombo-com estible, Bartle.
Govet, Rodu-pdrrantului.
Gourde, Tidv.
Goutte-dr-sang, Cocosei-de_camp
Goutte-de-sang, Ruscutd-tomnatied.
Grains-de-grenouille. Lintitd.
Gramen-fleuri, Iarbd-moale.
G ran d-Ra silic-sauva ge, Apdrtoare.

Grand-Orpin Iarbd-de-urerht
Grand-plantain, Pralagind.
Floarea-srarelui.

Grand-Trfle-rouge, Trifoi_rosu.
Grande-Berle, Cositel,
Grande-Canvomille. Granat.
Grande-Gigue, Cucu td.
Grande-Consoude, TdtneaM.

Grande-Cuscute, Tortia

Grande-claire, Rosto4pasci,
Grandr-Epiaire, BA Misr'.
Grande- f ou gere, Feried-de-chimp.
Grande-Gentian& Enturd.
Grande_Margyrite. AuratA.
Grande_Ortie, Urzicd-mare,

Grande-Scrofulaire, Buberic.

Grande -Vrille-bdtarde, flirica cl ea Sii

Grassette-des-Alpes, Foaie-grasd
Grateron, Turit
Gratiole, Veninarit
Grelot-blanc, Ghiocei-begati.

www.digibuc.ro

387

NUMIRILE FRANCEZE

Gremil, Mei-psresc.
Gremil-des-champs, Mrgelu5e.
Grenade, Rodie.
Grenadier. Rodiu.
Griotte,
Ni,ottier, Cires
Gri,ppe-des-champs. Ochiu-lupului.
Gri set, Catin-albA.
Burete_$erpesc.

Gri s

Gros-DV, Griiu-mare.
Gros Mil.Mture-cu-bobu-negru.
Gros-Tr e, Trifoi-rosu.
Grosail, Ceapb-de_varii.
Groseillier, Vuisor.
Groseiller-a-Naguereau, Agri$.
Groseillier_des-1 pes, Coadtzul_demunte.
Groseillier-des-roOers, Prdtior.
Gros eillier_noir, gtruguri-negri.
Groseillier-ro ?we, 6Raczit.

Oude, Dransor.

Gueule-de-eb a t, Topo$nio
Gueule-de-lion,

GO, rase.

Gui-mauve, Nalb-mare.
Gymnadnie-mou cheron,
Gyrole. Bureti-galbeni. iseniltArci
$i

Gyromitre-comestible,
grasi.

Sbfuiciogi -

Haricot, Fasole.
H aricot-d'Espa gne. Fasole-marg.
fl'aric

e-S oi s son s.

Fasole-oloagil.

aricot-rouge, Fasole_mare $i Fasole-cloaga.

Hay t-liseran, Fluertitoare.

Hedysarum -obscur, Dulcisor.

erb e-a _la-r eine, Tutun.

Naprasnicil.

esquinancie,

e rb e-d-la -Vierg r, Zarnacadele.

Herbe-d-Pdris, Dalac.
Herb e-au-charpentier, Coada-Frecelului.
H erbe-au-cog, Calomfir.
Her b e-au-f ic, Untisor.
Herbe_au-pauvre-homme,

Dogrtar
Veninarit.
Herbe-aux4nes, Luminittl.
H erbe-aux-chantres, Brancut.
Herbe-aux-chapeaux, Captalan.
Her b e-aux-chats , Catusnic6. $i Odolean.
Herb e-aux-crouelles, Buberic.
Herbe-aux-cus, Drete, Pana-sbu-

rtorului $i Pungulit.

Herbc-aux-f emmes-battues,

Fluertoare.
H erbe-aux-youteu x, Piciorul_caprei.
Herbe-aux-gueux,
Herbe-aux-hemorrodes, Buberic.
H erbe-aux-hernies. Feciorich".
Herbe-aux-ma giciennes, Tili$c.
Herbe-aux-perles, Mei-pbsilresc.
H erbe-aux-puces,

Herbe-aux-sonnettes, Lalea_postritt
Herb e-aux_sorcieres, Tili$c.

Herb e-a ux_teig n eta r, Capfalan.

Herb e -aux-va eh es, Floarea-crtlug-

rului.
Herbe-aux-verrues, Rostopasat.
He rbe-aux-vipres, Iarba-$earpolui.
He rb e-carree, Iarb-neagrA.
Het be-d'amour, Rozettt.
H erb e-d'An t al .

Herbe-de-Guinee Costrei.
.

H 01 ocharis-des-marais,

Ileliotrope-du-Perou, Vanilie.
Hellebore, Cuteurig $i SpAnz.
Hmerocalle-bleue, Crin-de-toamn.
H emerocalle-du-1 apon, Grin - de toamn.

Hepatique des Ionia ines, albazt.

Herbe-de-la-manne, Routi6.
Herbe-de-Saint Jacques.
H erbe-de-la-Saint-Jean, Pcjarnit.
I I ,,rbe-de-la-Trinite, Ponilnic-iepurest'.
Herbe-de-la-Trinite ,

Trei

frati

Herb e-d-cent-g odts, Pelinarit.

Herbe-d_cing-ates, Patlagin - ingust.
Herbe-d-cochon, Troscot.

He rb e-cle-Vhirondelle,

Herbe-d-crapaud Dintele-draculW.
Herbe-d_eternuer, Bototele-albe.
Herb e-d-jaunir, DrobitA.
Herb e-d-jaunir,, Gaude.
Herbe-d-la-coupure, Tari36,-de-ur:chi.
Herbe-d-la-fivre, Fieroa-pIntintu-

erbe-de-Saint-Joseph, Ruin.
Herbe-de-St dnnocent, Dintele_dra_
cului.
erbe-d e-St.-Laurent, Busujocu-cerbilor.
H erbe-d'or, Tarba-csului.
Herbe-du-Sain1-Esprit, Angbelich.

Herb e-d-coton

lui.
erbe-d-1 a-glace, Ghcat.

H erbe_d -7 a-ouate. Cera-albinH.

Rostopasc5.
Herb e-d e-Sainte-Barbe, Cru$Atea.
Herbe-de-Saint-Demou Ceren(el.
Herbe-de-Saint-Fia ere, Vanilio-sql_
,

FI erbe- du-vent, Doditei.

erb e- empoi sonne e, Witrgurt.

www.digibuc.ro

388

/NDICE ALFABETIC
.

Herbe-musgue. Frgulitrh
Herbe-royale, Busuioc.
Herbe-sacre, Spor:ci.
Herbe saine, Dumbravnic.

Jasmin, Iasomie.

Jasmin de Untie, Zorele.

Herbe-Saint-Roch, Mans.
Herbe-sainte, Pe
Herbe-sans-couture, Limba-searpelui.

herbe-Therese, Sonar litk.

Herbe-triste, Barba_impgratului.
Hrisson corallode, Burete-cret.
Herniaire-blanchdtre, Silpunas.
Herniate. Fecioric6_
Herpes, Chelbe.
Herpes-circine, Pecingine.

Hetre, Fag.
hhible

Boz.

Flirnale-orcille-de_Judas, Burete_
de-sec.
FIaloste en ombelle, Cuisoritti.
Homogyne-dcs-Alpes, Rotungioat e.

Houblon, Hemet
[fatigue, Flocosicit
Hougue odorante,

Iarba

Sf-tei

Hatchinsie des-Aloes, Noci la.

Hydne , cailles imlnigues, Porcan.

Hydne imbrigu, Porcan.

Hygrophore-blanc-d'ivoir,

Burete-

hrUSOILP, Isop.

I bride-du-Perse, Lilicele.
Tisrt.

Immortelle, Flori-de-paie si Pievaita.

Immortelle-d-bouguets, Imorte1Agalbeng.
Immortelle-des-sables, Siminoc.
Immortell-jaune, Imort.16-galben5.
Impudigue, Burete_pucies.
Indigo-bdtard,

/rule, Cioroi.
Ibule-d'Angleterre, Scrviavaritii.

Zore le.

Iris, StAajini.
fris-dcs-mtuais, Stnjlin-galbeni.
Iris-jaune, Stanjini-galbent.
Rtisoare.
Iris-panache, Sttmjeni-postriti.
Isopyre-Faux-Pigamon, Ginnusi.
Ivraic, StIlbatie i Zizanie.
,Il a cinthe, Zambi.16.

Jacinthe-des-lndes Chiparoase.
Jacobee, Bujina.

Jalousie,

dinl

Canale,

Garofite-de-grii-

Jasmin de Virginie, Triimbita.

Jasmin-jaune, lasotnie-sgIbaticu.
Jasmin trompette, Trmbit u.
Jaunet, Bureti-galbeni.

.Ponc-a-balais, Stub,
Jonc-a-mehe,
Jonc-de-crapauds, Iarba-bivolului.

Jonc-des-tonnelier, Pipirig.
Jonc-fleuri, Rosiltou.
lotte, Ridiche-stabaticu.
Joubarbe, Borsisor si Urecheknit.

Joubarbe-hrisse, Smantnicit
Jouet-du-vent, Iarba-vfmtului.
Julienne, Miroclerde i NopticoasiiJusguiame,
Jute, Juta.
Ketmie-vsicule use, Zrunosit5
L a it ero n, Susai.

Loftier commun. Amurealit.

Laitue, Thlhirea.
aitue-cultive,
Laitue-dc-cochon, Buruianti, ceasia.
Laitue-des-murs, Susai-pkturet,
Lampourde, Saletele-popei.
Lampourde-pineuse, Holerg,
Lamprette, Floarea-cucului.
Lampsane, Sgruibunticil.
Langue-d'agneau, PMlaginii-moate.
Langue - de _ boeuf, Bureti-de-

stejar si Limba-boului.

Langue-de-cerf, 1\15.valnic.

Langue-de-chien, Arrtriel.
Langue-de-femme, Trenturrutoate.

Langu e-de-moine au ,

Langur-de-serpent,
lui.

Limba-searpe-

Lantana - feuilles - de - 3Ielisse,

Arnica.
Laser-d-feuilles-larges, Smeoaicg.
I aser-de-Prusse, Somnoroasil.

Lutheran, Iutari,
Lathre-cailleuse. Maana-p4durei.
Laurier, Dafin.
Laurier- de - Saint- Antoine. Buscoage,

Laurier-rose, Leandru.

Laurier-sauce, Bain,

Lavande, Leventicd.
Lavanse, Ciumrea.
Laythiron, Buretele-vaxei.
Lcanore, Manu-cereascu.
Lenticule sans,- racines, Lintiti mrtrunta.
Lentile, Linte.

www.digibuc.ro

389

NUMIRILE FRANCEZE

Lentilles-d' eau
1,evain,

Levure, Drojdii.
Liane-ci-fleurs-de-cire, Ceark
Libanotis-des-montagnes, Smeoaie.
Lichen_d'Istande, Muschi-de-munte.

Lierre, Iederk
tierre-terrestre, Silnic.

Lila s, Liliac.
Lilas-de-Perse, Liliac-frantozesc.
Lilas-de-Rouen, Liliac-frantozesc.
Lilas-Varin, Liliac_ftrantozese.
Limo dore-a-f euilles-a cortes, Gar-

hitk

Limoselle - aguatigue

Canarul _

bAltii.

Ineat.
Lin-commun, In.
Lin-jaune, In-gaiben.
Lin-purgatif, In eatg.
Lin-usuel, In.
Linaigrette, Bumbcaritd.
Linaigrette-de_Scheuchzer, Bumbg-

caritk

Linaire, Lineritg.
Liondent, Potcapu-cdtugarului.
Liondent d'automne,
Liparis-de-Loesel, Molisoat e
Lis_blanc. Crin.
Lis-bulbif re, Lilie-rosie.

Lis des-tangs, Nufn-alb

Lis-des-valles, Lticrtimioare.
Lis-jaune, Cxin-galben.
Lis-Marta gon, Crin-de-ptidure.
Lis eron-b &arc& Hirisca,-deask
Liseron-de-Michaux, Zorele.
Lis eron-des-hai e s. Cupa,--vacei.

Liseron-pourpre, Zcrele.
Liseron ray 4, Gramofon.
Listra-ovale, Puta-cocosului.
Littorelle, Chenaru-htiltilor.
Littorelle dcs .tang. s, Chenaro-M1tilor.
Livche, Leustean.
Lob lie, Lobelia.

Locular, Tenchiu.
Lonicera-noir, Caprifol.
Loranthe, VA.sc-de-stejar.
Lotier-des-marais. Ghisdei-morc.
Lotier-majeur, Ghisdei-mare.
Lotier-pourpre, Dungltea.
Lotus d'Egypte, Floare_de_Mu.
Loufa-de-loup, Besina-porcului.
Loup, Buretele-vacei.
Lunaire-vivace, Loptitea.
Lunetire-lisse, Ochelaritk
nif a, Nufr-alb.
Lupin-bigarre, Cafelute.

Lupin-blanc, Cafelute.
Lupin-jaune-odorant, Nipralk
Lupin-petit-bleu, Cafelute.
Luz erne, Luternk
Luzerne-jaune, Culbeceasg.
Luzerne-sauvage, Culbeceask
Luzule_champtre,
Luzule-eleve, Scredeii.
Lu,;:ule-printanire, Borsti.
Lyciet, CAtin&-de-garduri.
Lycopode-aplati, Serpusor.

Lycopode rameaux d'un an, Cornisor.

Lycopode-en-massue, Pedicutti
Lycopode Slagine, Brtidisor.

M riche, Feticti
Ma Cris,

Frunzisoalk

Maianthme, LAcrmitg.
Ma s, Plpusoi.
Malaguie-agu atigue, Plescaitk
Manchettes, Cupa-vace*.
Mancienne, Darmor.
Mandarine, Mandaring.
Manne-terrestre, Meisor.
Mans vre, D'armoz.
Manteau de - Notre _ Dame, CIT.tisoare.
Mara sme-a-odettr-d'chalote,
Co_
carle.
Marchantie, CrIlbaz.
Marjolaine, Magheran.
Marjolaine-sauvage, Scvtirv.
Marsette, Timoftick
Marron, Castane.
Marronnier d'Inde, Castan-slbatic,
Maroute, Romonit-purturoask
Marrube, Voronick
Marrube-aguatique, rervanti.
Marrube-blanc, Unguras.
Marrube-noir, Cbtuse.
Marsault, boy.
M arseau,

Masse-d'eau, Papurk
Ma ssette, Papurk
Matricaire, Granat.

Matricaire-inodore, Mositel-pros".
Mauve, NallA.
Mauve-frise, Nalb&creatg.
Mlampyre-a-crtes, Ciormoiag.
Mlatapyre-des-frois, Sor-cu-frate.
Mlze, Zad.
Mlilot-blanc, Sulfin6-albk
Mlilot-bl ea, Sulcinii-albastrk

Mlilot-jaune, Sulfink

Melinot-a-petites-fleurs, Piclosnic.
Meligue-penche, Mgrgied..
M ligue-unifl ore, Margie&

Melisse, Roinitk

www.digibuc.ro

INDICE ALFABETIC

390

Mlisse-des-bois, Dumbravuic.
Mlisse-turgue, Mtciune.
Melon, Pepene-galben.
Melon-d'eau, Pepene-verde.
Menthe-cog, Calomfir.
Menthe-crpue, Ismd-creata.
Menthe-de-chat, Catusnica.
Menthe-de-montagne, Isma-pacluril
lor.

Menthe-frise, Ismg-creata.
Menthe-poivre, Isma-buna.
Menthe-rouge, Isma-broastei.
Menthe silvestre, lung.
Merisier-d-grappes,
Merlier, Memnon.
Merllion, Tulichin.
Mrule _ pleureur, Ciuperca-de-piVnagMerveille-du-Prou, Barba-imparatului.
Meule, Nalbg.
Mtim Mute Hine. Brioalg.
Micocoulier, Samboving.
Miellin, Burete-de-nruc.
Garoafe-deMignardise-des-prs,

munte.
Mignonnette, Rozet i - Trifoi-mit
nunt.
Mildiou, Mang,.
Millefeuille, Coada_sarecelului.
Millepertuis, Poi arnit.
SoMillepertuis-d-guatre-angles,
varvarita.
Millet, Mei.
Millet-d-balais, Mature.
Millet-d-grappe, Dughie.
Millet-devoiseaux. Mei.
Millet-tal, Meisor.
Millet-suer& Mature-ou-bobu-negru.
Minette, Trifoi-nagtount.

Miguemot, Manatarci.
Mnie ondule, Muschi-stelat.
Moisissure, Mucegai.
Moldavie, Mtciuue,
Molne-bleu. Cc ada-mielului.

Molene-noire, Caiptala,n-negru.

Molne-pourpre, Coada-mielului.
Molinia-bleue, Iarb-albastr.
Monnaie-du-pape Pana-sburatoralui.

Monnoyre, Drete i. Pungulit.

Morgeline, Rocoina.
Morgeline-d'eau, Drente.
i StarciogiMori le, Ciuciuleti
grasi.
Morille-de-Bohme, Sbarciogi.
Morille-comestible, Ciuciuleti.
Morille-conigue, SlArciogi.
M orlon, Bureti-flocosi.

Mort-aux-vaches, Boglari.
Morv, Vase.
Mouceron, Nicoreti.
Mouricaude, Sbarciogi-grasi.
Mourillon, Ciuciuleti.
Mouron-des-cham,ps, Scanteuta,
Mouron-des-oiseaux, Rocoina.
Mousse d'Islande, Muschi-de-munte.

Mousseron, Nicorete si Nicoreti.

Moutarde_blanch& Mu star.
Moutarde-noire, Mustar-negru.
Moutarde-sauvage, Mustar-de-camp.;
Mouton-zon, Bureti-flocosi.
Mufle-de-veau, Gura-leului.
Muguet, Lcramioare.
Mulgdie-des-Alpes, Mlecin.

Wrier, Dud-alb.

Mtitrier, Dud-negru.
Milrier-blane, Dud-alb.
Mdrier-des-haies, Mur.
Mdrier-noir, Dud-negru.
Muscari-f aux-botry de, Porumbei.

Muscatelline, Frgulitit

Myosotis-de-bois, Nu-mg-uita.
Myricaire d'Allemagne, . CLtinl
mica.
Myriophylle-en-pi, Penit.
Myriophylle-verticill, Penal.
Myrte-commun, Mirt.
Myrtille, Afin.
Myrtille-de-marais, Michitele.

Narcisse, Coprine i Zarnacadele.

Narcisse - d'automne.
totamn.

Narcisse-des-prs, Zarnacadea.
Nard-roide, Taposica.
Nasitort, Creson.
Navet, Napi.
Navette, BaPad..
Navette-d't, Rapata.
Navette d'hiver, Rapit.
Navet-du-diable, Mutatoare.
N e-m' oubliez-pas,

Ne-me_touchez-pas, Slabanog.

Nflier, Moscmon.
Nflier-cotonneux, Bat-cc ace.
Nle, Ma,gmon.

Nnuphar, Nuf rJalb.

Nnuphar d'Egypte, Floare-de-tau,.
.Nnuphar-jaune, Nufgr-galben,
Npta _ denud, Poala - Sfintei -

Mara

Nerprun, Verigariu.
Neslie-panicule, Drob,
Nez-coup, Clocotis.

Nid-d'oiseau, Trnji.
Nielle, Neghina.
Nigelle, Negrilic.

www.digibuc.ro

391

NUMIRILE FRANCEZE

Nigritella-eq evilles-etroites. P utoi.

Nis soulous, Mntrci.
Nivole, Ghiocei.
Nivole-d't, Ghicei-bogati.
Nivole-printanire, Ghiocei-bogati.
Noisetier, Alun.
Noisetier-de-Byzance, Alun-turcesc.
Nois etier-fran c, Al un-turcesc.
Noisetier, Alun.
Noisetier-de-Byzance, Alun-turcesc.
Noisetier-franc, Alun-turcesc.

Oreille-de-souris, Ochha-earpe1iii.

Or.
Or,
Or g e, Orz.

Or g e-carre, Orz-iernatic,
g e-chevalier, Orzoae.
Or g e-d'Europe,

rz-pAdure t.

Noix-vomique, Turta -1upuluiL

None tte, Gru-mare.
Noy er , Nuc,

g e-d'hiver, Orz-iernatic.
Org e-des-rats, Orzu-soarecilor.
Orig an, Sovxv.
Orme, Ulm.
Orme-d-fleur s-p arse s Velnis.
rme-commun,
Orme-lig e, Ulm-rios.
Orme-subreux,
Ormeau. Ulm.
Ornitho g ale, Luse&
Orobanche, Verigels
Or abanche-du-chanvre, Lupoaie.

0 bier. Min.

Orpin, Dragoste

Noix, NUCi.

Noix-de-Galle, GogosiJde-ristio.
Noix-muscade, Nucsoar.

Orob e-reoir, OrsticA.

Odontits-roug e, Duntura.
Oeil-de-cheval, Moartea-puricelui.
eil-de-fais an, Cocosei-de_cmp.
0 eil-de-v ache, Romonit-de-camp.
eil-du-Christ,
Oeillet-a-bzuquets, Garoai.
eillet-d' amour Ipcdrige.
Oeillet-d'Inde, Vsdoage.
Oeillet-de-Chine, Garofite.
Oeillet-de-poqe, Garofite - de , grding.
Oeillet-des-Chartreux, Gaxofite.
eillet-d es-jardin s, Garoai.
0 enanthe, Gioian.
enanthe-saf ran e, Joian.
Oeuf -de-vanneau, Bibilich.
Ognon, Ceap.
Oignon, Ceapd.
Oliban, TamMe.

Olivier d'Europe, Maslin.

Olivier-de-Bohm e, R dchitiol
Onagre, Dam init.
Ophnis,
Orang e, Portocale.
Orang er, Porto cal.
Or chis-d-o d eur-de-b cue.
Outtlepopii.
Orchis-bouc, ule-popii.
Orchis-bouffon, Untu-vacei.
Orchis guerrier, PoranicL Orchis-mdle, Poranici.
Orchis_papillon, Genatinarit.
Or chis-pourpr e, Poroinic.,
Oreille-d' tine, Muscatu-draoului.
Oreille-d'homme. Pochivnic.
Oreille-d' Orme, Burete-de-nuc.
Or eille-d' our s, Urechea-ursului.
Oreille-de-lievre, Muscatu_dracului.
Oreille-de-noyer, Burete-de-nuc.
Oreille-de-rat, Vulturic.

i Iarb

Orpin bdtard, Floare-grasil.

(pin blanc, Iarba-faptului.
Orpin-odorant, Ruj.
Orpin-rose, Ruj.
Ortie, Urzic-mare.

Ortie-blanche, Sugel-alb.
Ortie-griche, Urzica-mic.
Ortie-jaune, Sugel-galben.
Ortie-puante, Rlbis.
Ortie-rouge, Sugel .td Urzicil-moart.
Ortie-roy ale, Lunguric.
Orv ale, Iarba-sf
ui_Ioan.
Oseille, Mgcris.
Oseille-de-brebis Meri s-mnunt.
Oseille-de-serpent, Macris-mnunt.
Os eille-dpinard, Stevie_de-gradin.
Osier-blanc, Mlaje.
Os ier-b run. Salce.
sier-f leuri, Rscoage.
Osier-roug e, Rchit-rosie.
Osier-v ert, Mlaje.
Oxy tro pis-des-eh amps, Luntricic.
Pain-de-coucou, Miwrisul-iepu
P ain-d e-ponrceau,
Urechea-liepo4
rului.
Pain _ des - Amges Mture - cu bobu-negru.

Palissandre, Palisandru,
Palixandre, Palisandru.

Panes, Phstrnac.

Panais, Pstrnac-sdlbatic.
Panic-capillaire,
Panse-de-vache, Bureti-cAlugreji.
Pdquerette, Bnuti.
P quette, FloareaJpa_stilor.
P ar ell e, Dragavei i Maoris.
P aritaire, Para chernit.
P wrisette, Dalac.

www.digibuc.ro

392

INDICE ALFABETIC

Pas4 fine, Podbal.

Passe-velours, Vdisdoage.
Passerage_Drave, Urda-vacei.

Pastel, Drobusor.
Pastel-des-teintvriers. Drobusor.
Passe-fleur, Curcuben.
Pasguier, MtizAriche.
PhduPasserage-des-decombres.
chernit.
Pastgue, Pepene--verde.
Patentier, Clocotis.
Patience, Stevie-de.-grAdink
Patience crpue, Dragavei.
Patisson, Bostan-alb.
Patte-d'araigne, Chica-voin"cului)
Patte-de-lion. Albumealg.
Patte_d'oie, Frunzil-de-poteg.
Patte-de-poule, Iarb-brirboas.
Paturin fleurs laches, Firicel.
Paturin-annuel, Hirusor.
Paturin-conzmun, $uvar-de-munte.

Paturin des Alpes, Firusca-sopttr-

lelor.
.Paturin-des-forts, Iarbil_deas6.
Paturin-des-pres, Firuth'.

Paturon-blanc, Ciupera.

Pavmelle, Orzosie.
Pavot--bractes, Mac-rosu_de-grAdinti.

Pavot-cog, Mac-rosu.
Pavot-cornu, Mac-cornut.
Pavot-des-Alpes. Mac-galben.
Pavot-des_jardins,
Pavot-douteux, Mac-de-amp.
Pavot-int olucre, Mac-rosu-de-gr_
dinh.

Pche. Persia.

Pecher, Persic.
Peaane, Scai-m4aresi..
Pdiculaire, Darla
Pediculaire-verticille, Vartejul-ptimntului.
pelargonium, Muscat-creatd.
Pensee, Trei-frati-ptitati.
Peplis-Pourpier, Mtreata.
Pepon, Bostan.
Percefeuille, Urechea-iepurelui.
P erce-murai 1 e, Paracheirnitg.
Perce_neige, Ghlocei.

Perruque, Tarba faptului.

Pluto/.

Petit-pois, Mazilre.
Petit-Triolet. Trifoi-rarmunt.
Petit-vesceron,
Petit-volet-d-franges, Plutic6.
Petite-Buglosse, Ochiu-lupului.
Petite-Centauree, Fierea-pmntu_
lui i FriguricA.
Petite-cigue, Ptrunjelu-canelui.
Petite-Cuscute, Tortiel.
Petite-Flambe, Rti5oare4
Petite-Marguerite. Brtnuti.
Petite-mauve. Casul-popei.
Petite-Ortie, UrzicA-micit
Petite-Oseille, Maoris-mnun

Petunia, Petunie.
Peucdan, Chiminul-porcului.
Peuplier baumier, Borzosti.
Peuplier-blanc Plop-alb.
Plut.
Peuplier-franc, Plop-negru.
Peuplier-Suism Plop-negru.

Pezize, Urechea-babei.
Pezize-veino, Pitacu_dracului.
Phalaugere-Tameuse,

Phalaris-aes_ranaries. Iarba-cana_
rasului.

Phelipee-rarnev se, Ltpoaie.

Phellandre, Mrras.
Philonotis-des-fontaines, Ata-apei.
Phlole des Alpes, Iarba-iepurelni.
Phlox panicule, Brumarele.
Pholiote-changeant, Popinci.
Piboulado, Ghebe.

Picride - fausse - Ppervire, Iarbau

Pied-d'alouette, Neratisori-de-cmp.
Pied-d'alouette-des-jardins,
Sur
guci.
Pied-d'al'ouette_elev. Nerflti.5()D.

Pied-de-ch,at, Parpian.
Pied-de-cog, Ilnnnele.
Pied-de-glene.

Pied-de-lievre, Papanasi.
Pied-de-lion, Alburnealit si Cretisc are.

Persicaire. Tarbti-rosie.

Persil, Pltrunjel.

Pervenche. Saschiu.

Pesse, Molid.
Pesse-d-eatt Coada-caluhri.

Ptasits, Cucuruz.

Petit-Houx, Ghimpe.
Petit-liseron, Volbura.
Petit-Muguet, Vinaritit
Petit-Nnuphar, Iarba-broastelor sf

Petit-Chene. Durnbet.
Petit-Cypres, Lemnul-Maicei_Domnului.

Pied-de-lit, ApAratoare.
Pied-de-Loup, Cervand_
Pied-cle-mouton-blanc. Flocosel.
Pied-de-poule. Floare-de-leac, Ghisdei i Pir-gros.
Pied-de-veau, Rodu-pmntuhri.
Pied-rouge, Iarbg-rosie.
Pipou, Floare-de-leac,

Pigamon, Rutisorj

www.digibuc.ro

NUMIRILE fRANCEZE

Piloselle, Vulturicg.
Piment. Ardei.
Piment-des-abrills, Roinitd.
Pimprenelle, Cebarea.
Pimprenelle-des-prs, Sorbestrea.
Pin-a-crochets, Spin.
Pin-d'eau, Coada_calului.
Pin-doux, Coconari.
Pin-du-Lord, Pin-moale.
Pin-parasol, Coconari.
Pin-rouge. Pin.
Pin-Weymouth, Vin-moqle.
Pinade, Pitoascg.
Pinado, Torta-vacii.

Pinasse, Pin.

Pirol_d-une-fleur. PAr511Ttg.

Pirole-unilatrale, Perisor.
Pisaille, Mazgre-de-cmp.
Pissenlit, Pgpdie.
Pistache, Fistic.
Pistache-de-terre, Alune-americane.
Pisse-loup, Gogoase.
Pivoine, Bujor.
Pivoine des jardins, Bujo'r.
Pivoine femelle, Bujor.
Plane, Artar.
Plantain, Ptlaging.
Plantain-d'eau, Limbaritd.
Plantain-des-Alpes, Arnicg.
Plantaine-bdtard, Ptlaging-moale.
Plantain-des-moines Chenaru-baltilor.
Platane-d'Occident, Platan.
Platane-d'Orient, Platan.
Platanthere-d-deux-feuilles, Stupinitg.
Plateau, Nufdr-galben.
Pleurosparme-d'Autriche,
Morcoveancg.

Plumet, Co Hide.

Poche, Ur lupi.

Pochette, Urlupi.
Podagraire, Piciorul-caprei.
Pogonate-d-urnp, Muschiu - de peatrg.
Poil-de-chien, Pgius.
Poireau, Praz.
Poireau-femelle, Porumbei.
Poire, Parg.
Poire, Sfeclg.
Poirier, Pr.
Pois, Ma.zg re.

Pois-d-fleurs, SAngele-voinicului.
Pois-cdf, Dungtea.

393

Poivre, Piper.
Poivre-d'eau, Dintele-drucului.
Poivre-de-muraille, Iarbrt-de-soalding.
Poivre-long, Ardei.
Polonais, Mngtrci.
Polycneme-des-champs.
Scart Aitcare.
Polypode, Feregutg.
Polypore-d-odeur-suave,
de-salcie.
Polypore-confluent, Buretele-olor.
Polypore-du-bouleau, Vdcglie-detrnesteacgn.
Polypore-du-pin, Wicglie-de_brad.
Polytric-commun. Muschiu - de -

pmnt.
Pomme, Mr (fruct).
Pomme-de-terre, Cartofi.

Pomme-pineuse, Ciumgfaie.
Pommier, Mgr.
Pommier-et-cidie, Mar-pgduret.
Ponceau, Mac-rosu.
Populage-des-marains. Calcea-cad
luluf.
Porcelle, Anghinarea-oilor.

Porcelle, Buruiang-porceasa.
Porcelle-tachete, Ruen-negru.
Porreau, Praz.
Porte-chapeau, Pgliur.
Potamot-crpu, Pasg.
Potamot-luisant, Broasca-apei.
Potelle, Msglaritg.
Potentille-argente. Scrintitoare.
Potentille-couche, Scrntitoare.
Potentille-droite, Buruiang-de_cincidegete.

Potiron, Ciupercg si Mtingttirci.

Poule, Creasta-cocosului.
Poule-des-bois. Bureti-cgluggresti

si Pgstrgv.

Poule-grasse, Sgrgbunticg.
Poule-grasse, Spanac-sglbatic.
Pouliot, Busuiocul-cerbilor.
Pouliot-bdtard, Cimbrisor.
Pourpier, Iarbg-gTaa.
Pourpier-fleuri, AgurijioarA.
Prle-des-Imis, Rusinea-ursului.
Prele-des_charnps, Baria-ursului.
Prele-des-marais, Bavba - ursului de _ bahne.
Prele-des-marcages, Pgru - porcului.

Pois-chiche, Mut.

Prle-d s_tourn curs, Pipirig.

Prffle-d'hiver, Pipirig.
Prele-leve, Pgru-porcului.
Prnanths-pourpre, Salata-iepm e-

Poivre, Iutari.

Primevre, Ciubotica-cucului.

Pois-de-senteur, Semgele-voinicului.
Pois-gris, Mazgre-de-cgmp.
Pois-vivace, Mnerei-de-ptidure.

lui.

www.digibuc.ro

394

INDICE ALFABETIC

Primevre-d-longues-fleurs, AnghePrimevere-leve,
Prune, Lemn_cnesc.

Prune, Prung.
Pruneautier, Golden.
Prunellier, Porumbar.
Prunier, Prim.

Prunier-Cerise, Comodus1

Prunier-de-Damas, Prim.
Prunier-Reine-Claude, Golden.
Pulicaire, Puricaritg.
Pulmonaire, Puricaritg.
Pulmonaire, Mierea-ursului.
Pulmonaire-officinale, Cuscrisor.
Pulsatille, Deditei.

Quarantaine, Micsandre.
Querdonnet, Scaiul-dracului.
Queue-de-cheval, Barba - ursului,
Pttru _ poreului i Rusinea ursului.
Queue-de-toup, Condroniu.

Queue-de-rat, Barba-ursului.
Queue-de-renard, Busuioc-rosu.
Queue-de-souris, Coditucg.
Quinai-d'aze, Popenchi.
Quintefeuille, Cinei-degete.
Quint ef euille-d e s -m arais

Sapte-de-

gerte.

Napi-curecesti.
Racine-de-Salsepareille, Salce.
Radiaire, Stevie.
Radis, Ridiche.
Raff oult, Bureti-flocosi.
Raifort-aguatigue-jaune, Gglbenea.
Raifort-sauvage, Hrean.
Raiponce, Cgrbuni i Glopotei.
Raiponce-orbiculaire, Bgnieg.

Raisin, Struguri.
Raisin-d'Amrigue, Crmz.
Raisin-de-mer, Crcel.
Raisin-de-renard, Dalac.
Raisin-des-teinturiers,
Rdpette, Lipicioasg,.
Raton, Trestie-de-mare.
Rave, Napi-curecesti.

Ravenelle, Ridiche-sglbatia
Ray-grass, Zizanie.

Rglisse-bdtard; Unghia-ggiei.
Rglisse-glabre, Lemn-dulce.
Rglisse-hispidc, Lemn-dulce.
Rglisse-sauvage, Unghia-ggiei.
Reine-des-bois, VinaritgReine-des-prs, Cretuscg_
1-leine-Marguerite, Rtv3i-dc-teamnil.
Renoncule-des-bois, Galbenele-dcpgclure.

Renoncule-des-marais, Boglari.
Renoue-du-Levant, Motu-curcanul
lui.
Renoue-vivipare, Iarba_soparlelorl
Rsda, Rozet.
Rsda-sauvage, Rechie.
Rveil-matin, Laptele-cucului.
Rhizome d'Iris aq Florence, Radiicing-de-micsunea.
Rhubarbe, Revent.
Rhubarbe-des-moines, 'Steghie.
Rhubarbe - des - pauvres, Rutisor-

galben.
Rhubarbe-des-paysans, Alior.
Ricin, Cgpuse.
RUble, Turitg.
Riz, Orez.
Robinet, Opait6.
Robinier-commun, Salcm.
Rocambole, Aiul-serpelui.
Rom,arin, Rosmarin.
Ronce-bleue, Rug.
Rondelle, Pochivnic.
Rose-d-cent-feuilles, Trandafir-dedulceatg.
Rose-blanche, Trandaiir-alb.
Rose-de-Jricho, Mitna-Maicei-Doinnului.
Rose-de-Provins, Rsurg.
Rose-de-tous-les-mois, Trandafir-le,
lung.
Rose-des-Alpes, Smirdar,
Rose-d'Inde, Vsdoage.
Rose-trmire, Nalbg-de-grgding.
Roseau, Stuh.
Roseau-d-guenouilles, Trestie.
Roseau-odorant, Obligeang.
Roseau-panach, Iarb_albg.
Roseau_tracant, Trestie-de-cmpuri.
Rose-du-soleil, Roua-cerului,
Rosette-des-Alpes, Ochiu-gginei.
Rosier des _ Alpes, Trandafir-dopgdure,
Rosier-jaune, Trandafir-galben.
Rossolis, Roua-cerului.
Ronce, Mur.
Rotang, Trestie-de-mare,
Rotin, Trestie-de-mare.
Rouche, Ceapraz.
Rouge, Pginisoare.
Raugette, Condroniu,
Rougillon, Rascov,
Rouille, Rugina-grnlui.
Roure, Gorun.
Roussette, Bureti-galbeni.
Rouvre, Stejar.
Ruban-d'eau, Buzdugan.
Ruban-de-bergre, Iarbg-albg.
Rubanier, Buzdugan.

www.digibuc.ro

395

NUMIRILE FRANCEZE

Rue, Virnant.
Rue-de-Chvre, Ciumrea.
Rue-de-muraille, Ruginit.
Rue-des-jar dins, Virnant.
Rue-des-prs, Rutisor.-galhen.
Rumex ci feuilles de Gouet, Macrisciobdnesc.
Rumex-aq glomr,
Rumex-des-Alpes, Steghie.

Rumex-des-bois, Dragavei.
Ruraex-des-marais, Stevie-de-baltd.
Russule, Vinetic.
Russule-faide, Bblosel.
Russule-integre, Ptinisoare.
Sabine, Cetend-de-negi.
Sabline-d-feuilles-des-Serpolet, Stud

denitl.
Sabline-du-printemps, Mierlutd.
Sabot-de-la-Vierge, Papucul-Doama
nei.

Sabot-de-Venus, Papucul-Doamnei.
Safran, Sofran.
Safran-bettard, Sofrdnas.
Saframdes-fleuristes, Brklusd-deprimvard.
Safran-printanier, BrandusA-de-primilvard.
Sagine, Grsgtoare.
Sagou, Sago.
Sagoutier, Saga.
Saigne-nez, Coada-sorecelului.
Sainfoin, Dulcisor.
Sainfoin, Sparcetd.
Soffit-Michel, Burete-serpesc.
Salade-de-chouette, Bobornic.
Salep, Salop.
Salero, Pitoasc.
Salicaire, Rdchitan.
Salicaire-effile. Rchitan.
Salicorne herbace, Brncd.
Salsifis, Salsifi.
Salsifis-bdtard, Tata-oaprei.
Salsifis majeur, Barba-caprei.
Salvinia-nageante, Pestisoard.
Sang drag on, Snge-de-noud-frati,
Sanicle, Sdnisoar.
Sanicle-des-ours, Ciubotica-ursului.
Sanicle-femelle, Stevie.
Santoline, Lenanul-Maicei-Domnului.
Sapin, Brad-alb.
Sapin-argente, Brad-alb.
Sapin-blanc. Brad-alb.
Sarrasin, Hriscd,
Sarrasine, Remf.
Sarrette, Galbinare.
Sarriette, Cimbru.
Satyre, Burete-pucios.

Sauge. Jale.
Sauge-d'Ethiopie, Serial
Sauge-des-pres, Salvie-de-cmpuri..
Sauge-glutineu se, Cinstet.

Sauge-officinale, Ja le.
Sauge-sauvage, Coada-vacei.
Sauge-verticille, Urechea-pol cului.
Saule, Sale&
Saule-cendre, Zdloagd.
Saule-drape. Rchit-albd.
Saule-fragile. Rchitd.
Saule-gris, Zdloagd.
Saule-Laurier, Salcie.
Saule-pleureur, Salcie-pletoasd.
Sauve-vie, Ruginitd.
Savonire, Odogaci.
Saxifrage-Aizoon, larba-surzilor.
Saxifrage-dore, Splin.
Saxifrage-redresse,
Scabieuse,

Sceau-de-Notre-Dame. Fluertoare?
Sceau-de-Salomon Coada-cocosului.
Viorele.

Scille-maritime, Ceap-de-mare.
Scirpe-des-bois, Tipirig.
Scirpe-en-jonc, Cipirig.
Scirpe-maritime, Rogoz.
Sclranthe-annuel, Buruiana-surpii-,
turei.
Sclranthe-vivace, Sincericd.
Sclroderme-commun, Buretelo-cerhilor.
Sclroderme-orange, Buretele-cerbi
lor.
Scolopendre,

Scorzonre, Lucealdr.
Scrofulaire, larM-neagrd.

Scrofulaire - glanduleuse, Branca-

porcului.
Seigle, Secard.
Selaginelle spinuleuse. Strutusori.
Ingerea.
Sn, Siminichie.
Sen-bdtard, Besicoasii.
Seneeon, Bttarniodi i Cruciulitd.
Seneeon - des _ sarrasin, Amrdtdciunea.
Seneeon-visgueux, Cenhiei.
Senegrain, Schinduf,
Senve, MustarJde-cmp.
Snev-noire, Mustar-negru.
Sensitive, Sensitive.
S6nthon, Vetricet
Seringat, Sirindericd.
Serpentaire, Rdculet.
Serpolet, Cimbrisor.
Serpolet, Soponel.
Seseli-rigide, Buruiana-vntului.

www.digibuc.ro

396

INDICE ALFABETIC

Staire-glauque, Mohor.
Staire-verticille, Mahon
Sherardie-des-champs, Iarbd -(1 ste-,
latd.
Silene-d-tige-court, Militea.
Silene-des-boi s, Lipicioasd.
Silene-pench,
Sesame, Susan.
Sisymbre,
Soja, Fasole-japonezd.
Soldanelle, Degetetrut.
Soleil, Floarea-soarelui.
Sorb ier, Scorus.
19orbier-des-oisseaux, Scorus - de d

munte.

Souchet-brun, Cdprisor-oaches.

Souchet-jaundtre, Upriser.
Souci, Filimicd.

Souci d' eau, Calcea-calului.

Souci-de-vigne, IlilimicL
Soude-pineuse,
Sphaigne, Coada-mtei-de-baltd.
Spar g oute, Hrana-vacei.
Spire, Tau1 i Tavalga.
Splanc, Vsusor.
Squille, Ceapd.-de-marel
Statice-de-Gmelin. Sicd
Statice-Limonium, Limba-pestelui.
Stellaire-des-bois, Stelutd.
St ellaire-graminee, Rocotea.
Stipe-capillaire, Ndgard.
Stramoine, Ciumdfaie.
Stratiotes-aloes, Foarfeca-bltii.
Streptope-d-f euill es _ embrassantes
Ousor.

Sucepin, Sugiltoare.
Sumac-amarante, Otetar,
Sumac-de-Virginie. Otetar.
Sureau, Soc.
Sureau-d-grappes, Sc c-rosu.

T ete-de-Mduse, Ghebe.

T ete-de-mort, Gura-leului.
T tragonolobe-siliqueux, Ghisdeicu-patru-muchi.
The. Ceai.
Th-d'Europe, Ventrilicd.
Th -du-Mexique, Trunaitd.
Thum, Soponel.
Thym-vulgaire, Lamdioard.

Tei - pIt-

Tilleul-argent, Tei-alb.
Tilleul-commun, Tei si Tei-rosu.
Tilleul-de-Hollande.
Tilleul-des-bois, Tei-pdduret,
T ornate, PtIdgele-rosii.
T opinamtvour, Napi-porcesti.
Toque, Mirga.n.
T oque-bleu, Mirgn.
T ordyle-elev, Tposicd.
T orilide-Anthri sow., Ffatmatuchiulmgarului.
T ormentil le, Schpeti.
Tortelle, Brncut.
T ourette, GAscarit si Turkel.
Tournesol,
T out e-Vonne, Iarba-sfAutului-Ioan
Spnacul-ciobanilor.
T ozzie-des-Alpes, Iarba-gtului.
T rainas se, Iarba-cmpului i Tros-

cot

Traine, Iarba-cmpului.
Trefle-alpestre, Trifoi.
Trefle-blanc, Trifoi-alb.

Tr le-d' ea . Trifoiste.
Tr e f le-dore, Trifoi-mdrunt.

Trflef-ojaur, Vathmtcare

Sur eau-roug e, Sac-rosu.

Surelte, Macrisul-iepurelui.
Sy comore, Paltin.
Sylvie, Floarea-pastilor.
Sylvie -jaune, Pastit.
Symphorine-d-grappes Hurmuz.

T abac, Tutun.
abac-des-Savoy ar d s. Arnicd.
T abae-des-Vos yes, Arnicd.

T abac-rustique, Tutun-turcesc.
T amarin-de-France, Ctind-rosie.
T amaris-de-Narbonne, Cdtind-rosie.
T anne-fleurie, Floare-de-argdeeald.
Teigne, Tortiel.
Teigne-tondante, Chelbe.
Teraspic, Limba-mdrei.

T ertianaire, Mirgan.

duvet.

S or gho-d' Alep, Costrei.

Tei gne, Chelbe.

T eraspic-d't,
T era spie-vivace, Lilicele.
T erre-noix, Ahmele.

Tri-

Trifoi-rosu.
Tremble- Plop-de-munte,
Triangle, Rogoz.
Tribule-terrestre, Coltu-babei.
Triolet, Trifoi-alb.
Tripette, Rdmurele.
Trique-Madame, Iarba-faptului,
Trone, Lemn-caneso.
Troscart-des-marais, Broscaritd.
-1: ruffe, Trufe.

Truff e - blanche - des - Piemontais

Trufe.
Truffe-d'te, Trufe.
Truff e-de-la-Saint-Jean Trufe.
Truff e-du-Prigord, Truf.
Truffe-grise, Trufe.
Truff e-noire, Trufe.

www.digibuc.ro

NUMIRII E FRANCEZE

T ruff e-violette, Truie.

Tubreuse-des-jardins, Chiparoase.
Tue-chien, Brandusg-de-toamn
Zrn.
Tulipe, Tulipani.
T utipe-sauvage, Lalea.

Turquette, Fecicria.

T urquette, Spunas.
Tusain-verruqueux, Lomn-raios.

Une. Pletele-muierii.
Utriculaire, Otrtel-de-ap.
Uvette, Carcel.
etele-vacei si Vineticttcu-lapte.

V ache,

Vache-blanche, Iutari.
V ache-rouge, Bascov.

V achotte, Vinetia-cu-lapte.
Vaciet, Ceapa-cioarei.

V alrianm-des-marais, Odolean.
V alriane-grecque, Scara-Donraului.
V allisnre, Orzoaic6,-de-ba1l.
Vallisnrie en spirale. Orzoaica-de_
lDaitt.

V anille, Vanilie.
Varaire-b/anc, Stirigoaie.
araire-noir, Captalan-negru
Stirigoaie.
V arech, Iarb-de-mare.
V eilleuse, Brandus-de-toamral.

V lar, Brncut
hatice.

i Micsan

V lo, Vineticd-cu-lapte.
V erdiau, Rchit-rosie.
Verge--pasteuir, Scdius.
V erg e-d'or,

V er gerette, Bunghisor.
V er gerette-de s-Alpes, Ochiu-boului.

Vergerette-du-Canada, Btrnis.
V ermiculair e-dcre,

Iarb&-de-soal-

din.
V erne, Arin-negru.
V ernis-du-Japon, Ccnuser.
Vronique, Iarba-serpelui si

397

Veroniq ue feuilles de Lierre, Doritoare.

V ronique-couche, Coada-mielului.
V ronique-f emelle, Soparlit rt.

V ronique-de-Perse, Ventricea.
Vervine, Sporici i Urzicute.
Verveine-Citronnelle,
V esce-commune, Mzriche.
V esce-de-Hongrie, Borceag.
V esce-des-bois, Mzriche.
V esce-des-buissons, Mzriche.
V esce-des-fordts, Mzitriche.
Vesce-fausse-gesse, Mzriche.
V esse-de-loup-g ante, Gogoase.
V esse-de-loup-perle, Besina-porcului.
V esse-loup-de-Bouviers , Gogoase.
V esseloup-hrisse, Besna-porcului.
Viau, Vinetic-cu-lapte.
Vigne-commune,
Vigne-de-Jude, Lsnicior.
Vigne-virge, Vit-de-Canada.
Violette, Trnaioar, i Toporasi.
Vialette-d-deux-fleurs,
bine.
Violette-de-chien, Viorele-salbatice.
Violette-de-serpent, Saschiu.
Violette-des-bois, Coltunii-popii.
Violette-hriss de, Viorea-nemirositoare.
Violette-marine, Clopotei.
Violier, Micsandre.

Viorne, Cahn si Dranoz.

Viprine, Capul-searplui i Iarbasearpelui.
Volubilis, Zorele.
Voude, Drobusor.
Vrille-bdtarde, Hiriscg-deasii.
Vulnraire, Vtmtoare.
Vulpine-des-prs, Coada-vulpei.
Vulvaire, Lobod-puturoas.
Y ble, Boz.

Yvette, Trnait-de-camp.

Zannicheilie-des-marais,
Zinnia, Carciumrese. -

www.digibuc.ro

INDICE AlitIABETIC
VT
NUMIRILE GERMANE ALE PLANTgLOR CUPRINSE IN ACEASTA LUCRARE

A berraute. Lernnu-Domnului,
Absinth. Pe lin.
Aekerchampignun, Ciuperd.
Acker-Daun, Taposnic.
Acker-Gauchheil, Scanted/1
Acker-Hanfnessel, Tapostio.
Acker-Hohlzahn, Taposnie.
Acker-Hornkraut. Corrnit.
Ack er-Hundskamille, Rornonit-decamp.
Ackerklee, Papanasi.
Acker-Knautie, Muscatii-dracului
Acker-Meier, Lipitoafe.
Ackernuss, Alunel&
Aekerrte. Iarba-sitilat.
Acker-Scha chtelh aim. Barba-u: sului.
Acker Schimm,etkraut, Floccsel.e,
Acker-Senf, Md4tar-de-cmp.
Ackersteinsana, Milrgeluse.
A ck erunkrauf Ochiu-lupului.
Ackerwinde, Volbur.

A lodharz. Sabur.
41pen-A mpfer. Steghie.
Alpen-Aster. Ochiu-boului.
Alpen-Beruf kraut, Ochiu-boului.

A ctoni srlinhen, C000sei-de-camp.

Alpenro se, Smirdar.

Alpenrose, Trandafir-de-pdure.
Alpen-Troddelblume, Degetrut.
Alpenveilchen, Pnea-porcului.
Alpen-Veilchen, Micsunea-de-munte.
Alpenwaldrebe, Curpen-cle-munte.
Amarant, Busuioc-rosu.

Adlerfarn, 14rid-de-cmp.

gyptischer Lotos, Floare-de_ttiu.

Ahlbeere, Struguri-negri.
Ahlkirsche, Mlin.
Ahorn Russischer-, Gladis.
Akazie, SalcAm si Saldan-rosu.

Akazie, Falsche-, Saldm.

Akelei, Mania.

Alpendost, Ciucurasi.
Alpen-Fettkraut, Foaie-gras.

Alp eng einsekresse, Gsoarit.

Alpen-Gemskresse, Nocila.
Alpen-Glotkenblume, Clopotele.
Alpenglckchen, DegetrutAlpenhelm, Bursuc.

Alpenhexenkraut, Perisor.
A lpen-Hornkraut, Cornut.
Alpen-Johannisbeere. Coactizul-demunte.

Alpenrebe, Curpen-de-mrunte.
Alpenlattich,. Rortungicare.
Alpen-Lieschgras, Iarba-iepure!ui.
Alpen-Milchlattich, Mlecin.
Alpenmohn, Mac-galben.

Alpenrachen, Iarba-gtului.
Alpen _ Rispengras, Firusca-sopar_
lelor.

A lant, Cioroi.

Amarant Rauhhaariger-, Stir.

Amarant Wilder-, Stir-prost.

Alb ersie Gemeine-, Stir-mic.

A Uermannsharnis ch, Aiu-de-munte.
Allerrnannsharnisch, Limbo. - cucului.

Ampf er Kleiner-, Mcris-mnunt.

Ampf er Krauser Dragavei.

Alant Echter-, Iarb-mare.

Mant Englischer-, SovArvarit.
Alant Sparriger-, Moartea-paricelui.

A lo e. Sabur.

Ammelkorn. Grau-moale.
Ammer. GrAu-moale.
Ampf er, Stevie-de-balt.
Ampfer Geknduelter,. Macri,?ul-caIuJui.

Andorn, Voronid.

www.digibuc.ro

400

INDICE ALFABE1 IC

Andorn. Gcmtiner-, Unguras.

Anis, Anason.
Apeel, Mgr (fruct).
Apfelbaum, Mar.
Aprilcose, Cais, Caise.
Aprikosenbaum, Cais.
Armestinderblume, Cicoare.
A rnika, Arnica.
Aron, Rodu-pgmantului.
Aronsstab, Rodu-pgmantului.
Aronswurz, Rodu-pamntului.
Artischocke, Anghinar.
Arve, Zimbru.
Aschgraue-Weide, Zgloagg.
spe, Plop-de-munte.
Augentrost. Silur.
Aurike I, Urechea-ursului.
Austernpilz, Pgstrgv.
Bach bunge, Bobornic.
Bachbur gel, Mdtrestrt.'
Bach-Nelkenwurz, CAltunu-Doamnei.
Backenklee, Suliticg.

Baldgreis, Batatarnicg, Bunghisor,

Cruciulitg i Spalacioasg.
Baldrian, Odolean.
Baldrian Gemeiner-, Odelean.
Baldrian Zweihitusiger-, Odolean.
Ballonmalve. Pristolnic.
Balsam-Pa.ppel, Borzosa.
Balsamine, Canale.
Banane, Banane.

Bandgras, Ielbglutg i Iarba-albg.

Bandstra.uch, DArmoz.
Brenklau, Crucea-pgmantu; ui.

Brenklaue, Talpa-ursului.
Beiren-Lauch, Leurdg.
Brensehotte Langfahnige-, Cosaci.
Beirenschotte
Unghia-ggiei.
Beirentatze, Creasta-cocosului.
Beirentaze, Rrtmurele.
Betrentraube, Strugurii-ursului.
Beirlapp Keulenfrmiger-, Pedicutg.
Beirlapp Sprossender-, Cornior.
Bartflechte, Pletele-muierii.
Bartgras, Brboasg.
Bartklee,
Bart-NPIke, Garofite-de-grgding.,
Bartschie, BursucgBartweizen. Grau-caingu-mustgcio
Beirwurz Haarblttrige-, Brie.
Basilienkraut, Busuioc.
Bauernsemf, Lilicele.
Bauern entf. Limba-marei.
Bauerntabak, Tutun-turcesc.
Baumwolle, Bumbac.
Baumwollenbaum, Kapok.
Becherblume, Cebarea.

Becherflechte,
lui.

Trambita_rauschiu-

Becherpilz, PitacuJdracului i Ure-

chea-babei.
Beete Rote-, Sfeclg.
Beifuss Gemeiner-, Pelinaritg.
Beifuss Pontischer-,
Beinheil, Tataneasg.
Beinwell-Gebretuchliche-, Tg rnmsg.
Beinwell Herzbleitteriger-, Brustur_
negru.
Beisskohl, Sfeclg.
Benedicte Gemeine-, Schinel.
Benedictenkraut, Mgrtisor i Schinel.
Benzog, Smirng.
Beuzoliarz, Smirng.
Berberitze, Dracilg.
Berg-Ahorn, Paltin.
Berg-Aster, Stelitg.
Berggamander, Suggrel.
Berghhnlein, Oite.
Berg-Heilwurz. Smeoaie.
Berg-Holunder, Soc-rosu.

Berg-Lauch, Floarea-raiulut
Bergmispel Barcoace.
Berg-Nelkenwurz, Mrtisor.
Bergthymian Gebruchliche-, Ismapgdurilor.
Berg-Troddelblurne, Degetarut_

Berraudagras, pir-gros.

Bertram-Garbe, Rototele-albe.
Besen-Beifuss, Pelin-de-infituri.
Betonie, Vindecea.
Beulenbrand, Tciune.
Bibernelle Gemeine-, Petemjei_decamp.
Bickbeere, Afin.
Bienenlauch, Leurdg.
Bienensaug,Bgibisg i Durnbravmc.
Bierhefe,
Bilse, Msglaritg.
Bilsenkraut, Mgsglaritg.
Bingelkraut, Ausdauerudes, Brei.
Bingelkraut Einjeihriges-, Trepgcltoare.
Binse Flatterige- Ruging.
Binsenpfriemen.BuscAu.
Birke, Mesteacgn i Mestecanas.
Birke- Warzige-, Mesteacgai.
Birke-Weichhaarige, Mestecrmas.
Birken-Lchyrpilz, Vgcalie-de.!oesteacgn.
Birkenpilz, Pitarcg.
Birkenreizker Zottiger-1 Bureti-flo.
cosi.

.13irkenrietsche, Bureti-flocosi.

Birkenrhrling, Pitarcri.
Birnbaum, Pgr.

www.digibuc.ro

401

NUMIR1LE GERMANE

Brombeere, Mur.
Brombeere Kratz., .Rug,

Birnbtiumchen, PerLgor.

Birne, Para.

Bruchkraut, Feciorict
Bruch-Weide, Rachitt.

Birnmilchling, Vineticg-cu-lapte.
Bisamblume, Paging si Spctitori.
Bisamhyacinthe, Ciapa-cloarei,

Brunelle, Busuioc-sdlbatic.
Brunnengresse Echte-, Nsturel,
Brunnenkresse
Gebrduchliche-,
Ngsturel.
Brunnenkresse 4 Ortwechselnde

Bisamkraut, Frggulita.

Bif terblatt, Amardiuta.

Bitterich,
Bitterklee, Trifoiste.
Bittersss, Lasnicior.
Blasenfarn, Ferigg-de-piatA.

Galbenea.

Buche, Fag.
Buchecker, Bucheichel, si Buchnuss,
Jir.
Buchenpilz, Pastrav.
Buchs, Cimisir.
Buchsbaum, Cimisir.
Buchweizen, Hrisca.

Blasenstrauch, Besicoast

Blauholz. Bgcan.
Bltiuliches - Kopf gras, Malaiul-cuoului.
Bleiwurz, Floarea-aimoruluii
Blumen-Gtinsefuss, Telegi at,
Blumenkohl, Conopidg.
Blumenrohr Indisches_ Belsita.
Blutauge, eapte-degete.
Blutbliimlein, Putoi.
Bluthirse, Meisor.
Bureti-de-stejar.
Blutreizker, Rdscov.
Blutrsl, Putoi.
Blutschwamm, Bureti-de-stejar.
Blutstrpfchen, Ruscuta-tomnatich.
Blutwurz, Sclipeti.
Bliithenesche, Mojdrean.
Bocksb art, Barba-Gaprei.
Bocksclorn Gemeiner-, Ctind-degardurf.
Bocksgeil, Ouhle-popii.
Bocks-Riemenzunge,
a
Fasole-anare.
Bohne
Bahnenbaum, Salcm-galben.
Bohnenkraut, Cimbru.
Boretsch, Limba-mielului.
Borstendalde, Hatmatuchiul_maga_
rului.

Borstengras, Taposict
Bar stengras Steif es-, 'Magid,.

Borstenhirse, Mohorl
Bovist Bleifarbiger-, Prahait.
Brachschwamm, Ciuperog-de-gunoi.
Brandlattich, Rotungioare.
Braunelle, Busuioc-shlbatic.
Brau.nwurz, Suberic.
Braut-in-Haaren. Chica-voin;oului.
Putoi.
Brettling, Vinetica-cu-lapte.
Brechnuss, Turta-lupului.
Breitblttrige-Platterbse, Mgnereide-pgdure.
Brennende_Liebe. Arginic.
Brennessel, Urzicd-mare si Urzicamica.
Bri1lenschttchen. Ochclarith.
Brillenschotte, Ochelarit.

Buff bohne. Bob.

Bunter-Hohlzahn, Zeabrd.
Burzeldorn, Coltu-babei.
Buschbohne, Fasole-oloagt
Butterblume, Calcea-calului
Butterpilz, Turta-vaoii,
C ardy, Cardon.
Cascarillrinde, Odogaci.
Cayenne-Pfeffer, Ardei.
Ceder, Cedru.
Centifolie, Trandafir-de-dulceata.
Champignon, Ciuperc-de-gunoi.
Chinesische-Nelke4 flarofite.

Christinchenkraut. Puricaritt

Christophskraut. Orbalt.
Christusdorn, Platica.
Chrisluspalme, Chnuse.
Citronenbctum, Chitra si
i,tronenmelisse, Roinita.
Cornelkirsche. Corn.
Cypergras Gelbliches-, Cgprisor.
Cypergras. Schwarzbraunes Capri.
sor-oaches.
Cypres se, Chiparoa.
Cypressen-W olfsmilch, Mior.

a hrie Ghergbint
Dach_Ileuswurz, Urechelnitt
Dichter-Narzisse, Zarnacadele.
Dattel, Curmale.
Dattelpolme. Currnal.
Dann Gemeiner-, Lungurica.
Dill, Marar.
Dingel Unechter-, Garbitt

Dinkel, Alac.
Dinkel. Tenchiu.
Diptcrm. Frasinel.
Distel Nickende_ Ciulin,
Dorcut Weisser- RototPle-albe.

Dorngras, Ghiinparitt
Dost, So-vary.

Vocabular Botanic

www.digibuc.ro

402

INDICE ALFABETIC

Dost Gemeiner-, Sovrv.

Dotter, Lubit.
Dotterblume. Calcea-calului.
Do tterpilz, Bureti-galbeni.
Drachenblut, Sange-de-nou-frati.
Drachenkopf Tiirkischer-, MAO
ciune.
Dragun, Tarhon.
Drehling, PAstrrtv.
Drehmoos, Franghiut&

Einbeere, Dalac.
Eisenhart, Sporici.
Eisenhut, Onvag i Omeag-galbin.
Eispflanze, Gheata.
Elf enbeinpilz, Burete-Mlos.
Elf enbeinschneckenpilz, Burete-bl-

cului.
Drsige-Zcthnwurz. Creasta-cocosului.
Garbit.

Elsenbeere, Mlin.
Etzbeerbaum, Sorb.
Emm.er, Grau-moale.

Driisige - Braunwurz, Brnca-por-

D rlitze, Conn.

Durrgras, Iarba-Sftei-Mgrii.
Diirrwurz, Moartea-puricelui.
Diirrwurz Kanadische-, B'trnis.
Diirrwurz Scharf e-, Bunghisor.
Luwok, Barba-ursului.
E benholz, Abanos.
Eberesche, Scorus-de-rounte.
Eberraute, Lemnu-Dorrmului.
Eberwurz Stengellose-, Turt&
Eck er, Ghind6.
Edelpilz, Mtmkrci.

Edelraute, Pelin-alb.
Edeltanne, Brad-alb.
Edelweiss, Albumeall.

Ef eu-Ehrenpreis, Doritoare.
Egerling Echter-, Ciuperc&-de-gunoi.

Ehrenpreis, Ventricea.
Ehrenpreis Breitblttriger-, Sopar-

lia.

Ehrenpreis Gebrduchlicher_, Ventrine&

Ehrenpreis Gestreckter-, Coadamielului.
Ehrenpreis N es selblttriger-, Iarbaserpelni.
Eibe, Tisl.
Eibisch, Na1M-mare.
Eibisch Essbare-, Ba.me.
Eibisch Gebrituchlicher-, Nalb-mare.
Eiche W eichhaarige-, Tufan.
Eichl, Ghind.
Eichelpilz, Burete-pucios.

Eichenf am, Ferea

Eierfrucht, PAtl'gele-vinete.
Eierpflanze, Ptlggele-vinete.
Eierpilz, Bureti-galbeni.
Eierschwamm, Bureti-galbeni.
Eierschwamm, Bureti-galbeni.
Eiker, Tenchiu.
Eink orn Tenchiu.

los.

Elf embeinschwamm, Burete-b6los.

Eller, Arin-alb i Arin-negru.
Eller Gritne-, Liliac-de-munte.
Elsebeere, Sorb.

Endivie, Cicoare-de-grAding.

Engelsteinlein, Brandus-de-priml-

varI.

Engelsiisswurzel, Feregut.
Engelwurz, Anghelic&
Enzian Ausgeschnittener-, Cupe.
Enturd.
Enzian

Enzian Punktierter-, Enturk

Enzian Steng elloser-, Cupe.

Enzianartiger-W egerich, Ptlagin.
Epheu, Ieder.
Erb s e, Mazgre.

Erb s enbaum Tufl-lemnoas.

Erb senstrauch, Tuf-lertnnoasl.
Erdapf el, Napi-porcesti.
Erdbeere Gemeine-, Fragi.
Erdbeere Hohe-. CApsuni.
ErdbeerPpinat, FragI-tItrascg.
Erdbirne, Napi-porcesti.
Erdkastanie, Alunele.
Erdkohlrabi, Napi.
Erdnuss, Oresnit
cane.

Erdpistazie, Alune-americane.
Erdraunch, Funadrit.
,Erbriibe, Napi.
Er dscheib e, Pmea-porcului si tire_
chea-lieporului.
Erle, Arin-alb i Arin-negru.
Erle
Esche, Frasin.
Eselsdistel, Scai-mIgresc.
Es els gurlce. Plesnitoare.

Esparsette, Sparcet.
Espe, Plop-de-munte.
Es sf eige, SmochinA.

Essigbaum, Otetar.
Essig-Rose, Rsur.
Estragon, Tarhon.

Fahmen-Haf er, Ov&s.

Fahnwicke, Luntricia.

Faltenmorchel, Sbarciogi-grasi.

Farnkraut, Feria

www.digibuc.ro

NUMIRILE GERMANE

Fasersaumpilz,

Bureti- de-mestea-

can.

-Faulbaum, Crusn $i
Faulbrand,
Faulweizen, Mlura.
.Frber-Ginster, Drobit.

Frber-Meier, Lipitoare-de-vopsit.
Frber-Rte, Roib.
Frber-Saflor, Sorfrna..5.

Frberwaid, Drobusor.
Frber-Wau, Gaude.
Feder gras, Collie.
Federnelke, Barba-ungurului.
Federnelke Nadelbltterige-, Barbaungurului.
Feige, Smochin.
Feigenbaum, Smochin.
Feigendistel, Broasca.
Feigenkaktus, Broasc.
Feigwurzel, Untisor.
Feld-Ahorn, Jugastru.
Feld-Beifuss, Pelin-nemirositor.
Feld-Goldstern, Scanteut.
Feld-Hauhechel, Osa-iepurelui.
Feldknorpelkraut, Schrtaitoare.
Feld-Kratzdistel, Plmid.
Feldkresse, Cbrenit $i Talpa-stn-

403

Fieberklee, Trifoiste,
Filzblume, Scorogoi.
Filzkraut, Firicic i Floco$ele.
Filzkraut, Europisches-, Tortiel.
Filzmtze, Muschiu-de-pmnt,
Muschiu-de-peatr.
Fingerhirse, Meisor.
Fingerhut Blassgelber-, Degetar
Fingerhut Purpurroter-, Degetelrosu.
Fingerkraut,
Buruian-de-cincidegete i Cinci- degete.
Ping erkraut Lie gender-. Scrntititoare.
Fingerling, Rrourele.
Fioringras, Iarba-cmpului.
Flacher-Brrlapp, Selipusor.

Flachs, In.

Flammenblume, Brumrele.
Flaschenkfirbis, Tidv.
FlasChen-Stubling,. Besina-porcului.
Flatter gra s, Meisor.

Flechte, Pecingine.
Fleischpilz, Bureti-de-stejar.
Flieder, Liliac. Lili a c-frantozesc,
Soc.

cei.

Flieder Tiirkischer-. Liliac.

Fliegenpilz, Bureti-pestriti.
Fliegenschwamm. Bureti-pestriti,
Flockenblume, Dioc.
Flockenblume, Distelartige-, Ghim-

CAMP.

Flockenblume Sonnenwende-, Scaigalben.

Flohkraut, Busuiocu-cerbilor, Iarbrosie i Puricarit.
Flugbrand, T ciune.
Mrarul-ursului.
Flug-Hafer, Odos.
Flusskraut, Broscarit.
Fhre,
Franzosenkraut, Busuioceas.
Frauendistel, Armurariu.

Feldlciirbis, &stem.
Feld-Mannstreu, Scaiul-dracului.
Feld-Pf ennigkraut, Pungulit..
Feldquendel, Cimbrisor.
Feld-Rittersporn, Nemtisori - do -

Feldsalat, Fetia.

Feldschwamm. Ciuperc-de-gunoi.
Feld-Schwarzkiimmel, Negrusc.
Feld-Ulme, Ulm.
Feld-Wachtelweizen, Condroniu.
Felsen-lohannisbeere, Pltior.
Felsen-Kreuzkraut, Cruciulit.
Fenchel, Molur.
Fenchel Gemeiner-, Molur.
Fennich Gelbhaariger-, Mahon
Fennich Gritner., Mohor.
Fennich Quirlblttriger-, Mohor.
Ferkelkraut. Buruian-porceasc.
-Fetthenne, Floare-gras.
Fetthenne, Iarb-de-soaldina si
Iarb-de-urechi.
Fettstern,, Foaie-gras.
Feuer-Hahne. Fa,sole_ma2 e.

Feuer-Lilie, Lilie-rosie.
Feuer-Nelke, Arsinic.
Feuerschwamm, BabitFichte, Mond.
-Fichten-Lcherpilz, Nclie-de-brad.
Fichtenreizker, Rscov.
Fichtenspar gel, Sugtoare.

Pe.

Frauenflachs. Linarit.
Frauengras, Iarba Sf-tei Mrii.
Frauenmantel, Cretisoare.

Frauenminze, Calomfir.
Frauenschuh, Cldru$5, si Papucul-Doamnei.
Frauenthrne. Albino.

Frauentreue, Bursudi.
Freisamkraut, Trei-frati-pdtati.
Friedlos, Drete.

Friedlos Gemeiner-. GlbAsoara.

Friedlos Punktierter-, Iarbri-de-lungoare.
Froschbiss, Tarba_broasfelor.

Froschlattich, Pas.

www.digibuc.ro

404

INDICE ALFABETIC

Froschlff el, Lirnbarit.

Fr iittlin gs-Augentrost, Duntur.
Frhtings-Meirich, Mierlut.
Prattling s-Miere, Mierlut.
Frhlings-Platterb se, Pupezele.
Frhlings-Riet, Rogojel.
Frhling s-Se g ge, Rogojel.
Frhlings-T euf elsauge,
Ruscut-

primvnatia.

Frhling s-Wass erst ern, Drente.

Fuchs-Se g ge, Rogoz.
Fuchsschwanz, Busuioc-rosu.
Futter-Wicke, Mzriche.

Gaillardie. Fluturei.
Gaissraute, Ciumrea.

Aleppische-,

Gallpf el

Gogosi-de-

ristic.

eh e-, Gogosi-de-ristic.

Gamander-Ehrenpreis, Sopirlit,
Gamander Gemeiner; Dumbet.

G dngelkraut, Busuioceas..
Garten-Ampf er, Stevie-de-grxlin.

Gartenaster, Rusi-de-toamn.
Gartenbibernelle, Gebarea.
G artelckerb el, Asnatui.
Gartenkohl, Varz.
Gartenkres se, Creson.
Garten-Lattith, Lptuci.

Gartenmang old, Sf eol.

Garten-Melde, Lobod-de-grdin.
Gartenntohn, Mac-cle-grdin.
Gartenreseda Rozet.
Garten_Rettich, Ridiche.
Garten-Rittersporn, Surguci.
Gartenwinde, Zorele-pitice.
Bureti-galbeni.
Gnseblmchen, Bnuti.
Gnsedistet, Susai.
nsefuss Gemeiner-, Spanac-slbatic.
Gnsefuss Stinkender-, Lobod.-pu',turoas.
Spanaz-porGnsef us s Tine cht
cesc.

Gnsefuss Weithhari.ger-, Tmtatg.

Gnsekresse Rauhhaarige_, Gscarit.

Gnserich, Gin ci-degete.

Gnserich Aufi echter-. Buruiang.-decinci-degete.
Gnserich Gestreekter., Rumeneal.
Gnserich Geweiner-, Coatla-racului.
Gnserich Lieg ender-, Scrntitoare.
Gnserich Sit b erweis s er-1, Scrintitoare.
Gebirg s-Ampf er, M cris-ciobnesc.
G ebirg s-F etthenne, Dragoste.

Gebirgsrose, Trandafir-de-padure4
Gebirgs-Sssklee, Dulcisart.

Gefleckter-Hachelkopf. Ruen-negru.
Geflecktes-Ferkelkraut, Buen-negrus
Gef ranster-Enzian, Trnabita-ciqbanului.
G eissb art, Barba-popei.
Geis sblatt Gemeines- Caprifoi.
G eissblatt Schwarzes-, Caprifoi.
Geis s fuss, Piciorul-caprei.
Geissklee, Drob i Drob-de-naunte.
Geis skiee Geflgelter-, Grozazn.

Geis skiee Schwarzwerdender., Lemnu-boului.

Gelb er-Lauch, Hajnag-psareascd..
G emeines Helmkraut, Mirgn.
Gemeines-Schilf, Trestioar.
ems e-Lauch, Aiu-slbatic.
G emswurz, Iarba-ciutei.
Geor gine, Gherghin.
Geranium, Muscatd-rotat.
Germer Schwarzer-, Stirigouiet
Germer W eisser_, Stirigoaie.
Gersch, Piciorul-caprei.
Gerste, Orz. Gerste Gemeine-, Orz.
Gerste, Sechszeilig e-, Orz-lernatic.
Gerste Vierzeilig e-, Orz.
Gerstenweizen, Ghirc.
Getreiderost, Rugina-graului.
Gewrznelke, Guisoare.
Gichtbeere, Struguri-negrii.
Gichtmorchel, Burete-pucios.
Gichtrose, Bujor.

Gichtschwamm Schamloser-, eurete-pucios.

Giersch, Piciorul-caprei.
Gifthahnenfus s, Boglari.
Gifttreizker, Bureti-flocosi.
Gi f twurz, Gantalan.

Ginst, Drobit.
Gins ter, Drobit.
Ginster Gefliigelter-, Grozam.
Gipskraut Rispig es., Iparige.
G1 anzgras Rohrartiges-, Ierblut.
Glanzkraut, Molisoave.

Glanzorehe, Molisoare.
Glaskraut Gebruchliches-il Para.chernit.
Glas schmalz, Brnc.
Gla sweizen, Ghirc.
Glatzflechte, Chelbe.
Gleditschie, Pltic.
Gliedkraut, Incheietoare.

Glokenblume, Bsina-porcului iI
Clopotei.
Gtockenblume ,* Geknetuelte-,

Gna denkraut, Veninarit.

www.digibuc.ro

405

NUMIRILE GERMANE

Goldbart, Sading.

Goldblume,
Goldbrlitting, VineticLcu-lapte.
Gold-Dungpilz, Burete-domnesc,
Gold-Klee, Trifoi_mIrunt.

Goldknpfchert, Dulbuci si Floare-

de-leac.
Goldlack, Micsunole-ruginite.
Coldnessel, SugeLgalben.

Habichtskraut Gemeines Vulturica.

Habichtskraut Orangerotes-, RusuHabichtsschwamm, Porcan,
Habmichlieb,
Hackenkiefer, Spin.
Hackiger-Knduel, Studenit.
Hafer Gerneiner-, OvAls.

GoldregenrSalcka-galben.

Goldrschen, Teisor.
Goidrute, Sfinzianti-de-gfding,
Splinuttt.
Goldschirm, Urechea.-iepurelui.
Goldstern Gelber-, Lapte1e-pas5xel,
Goldtraube, Cuisor.
Gombo, Bame.
Gottesgnadenkraut, Veninaritrt.

Gottesvergess Schwarzer-, Muse.

Gtterbaum, Cenuser.
Granatapf el, Roche.

Granatbaum, Rodin
Granate, Rodiu.

Hafer Tiirkischer-, Ovs.

Haferschlehe, Goldan.
Haferwurz Grosse-, Barba-caprei.
Hagedorn, Pducel.
Tranjoaid.
Hahnenfuss
Hahnenfuss Kriechender-, Floare,.
de-leac.

Hahnenfuss Scharfer-, Floare-bros,.,

teasc.
Hahnenkamm, Creasta-cocasului.
Hahnenkarnan, Rbsaurele.

Hahn en keimmchen, Bureti-de-cona-k

pide.
Hahnenkopf. Dulcisor.
Hahnensporn. Corn-de-seem&

Grannenweizen, Gretti-canagu-mus.. ,Haidnisch - Wundkraut, Amrt6.1

tacios.
ciunea.
Graslilie stige-,
Hain-Ampfer, Dragavei.
Gras-Miere, Rocetea.
Hainbuche, Carpen.
Grasnelke. Garoafd.
Hain-Hahnenfuss,
Gras Spanische-,
dure.
Grasrost, Rugina-grItului.
Hain-Hung erblume, Fldnanzica.
Graue-Erbse, Mazitre-de-anap.
Hain-Miere, Stelut5..
Grauerle, Arin-alb.
Hain-Rispengras, Iarbri-deasg.
Graues-Bruchkravt, S5.punas.
Hain-Wachtdweizen, Sor-cu-fratA.
Graues-Tausendkorn, S&punas.
Hallimaseh, Ghebe.
Grau-Weide, RAchit&albA.
Hanf, Cnep.
Greinke, Ruginare.
Hanfblume, Lupoale.
Griechisches-Heu, Schinduf.
Hanfnessel, Lunguria.
Grossbliitige-Braunelle, Coroabe.
Hanfwargel, Luposie.
Grosse-Hainsimse, Scredei.
Hartheu Vierkantiges-, Sovrvaritl.
Grosse-Kreuzblume, Iarb5.-16.ptoasg. Hartriegel, Lemn-cnesc i SAnger.
Grandfeste Borstige-, Galbenusi.
Hartweizen, Ghira.
Grundfeste Stinkende-, Sundtoare.
Haselnuss, Alun.
Gugemucke, Ciupera..
Haselstrauch, Alun.
Gundelrebe, Silnic.
Haselwurz, Pochivnic.
Gundermann, Silnic.
Hasertbrot,
Giinsel Gelblumiger-, Thmaitd-cle- Hasenklee, Papanasi.
amp.
Hasenlattich, Salata-iepurelui.
Hasenhrchen Rundbleittriges-, UraCiinset Genfer-, Suliman.
chea-ispurelui.
Giinsel Genf er-, Suliman.
Hauhechel Dornige-, Osu-iepurelui.
Kriechender-, Vinerit6.
Hauslauch, Borsisor si Urechelnita.
Gurkeo Castraveti.

Haargras Europeiisches-, Orz-pdduret.

Haarmoos, Muschiu-de-pginnt.
Haarstrang, Chirnimd-porcului.

Habichtskraut, Iarba-vulturelui
Vulturicg.

Hauslauch, SmntAnia.
Hausschwamm,
nit6.

Ciuperca-de-piv-

Hauswurz, Bonior.

Hauswurz, SmantAnick
Heckekirsche, Caprifoi,

Hecken-Wiccke, Isfigz6riche.

www.digibuc.ro

406

INDICE ALFABETIC

Heckenwinde, Cupa-vacei.
Hederich, Mustar-de-cmp i Ridiche-salbaticd.
Heide, Iarbil-neagr.

Heidekraut, Iarb-neagr.

Heidelbeere, Afin.
Heiddng, Ciuperea-de_gunoi.
Heiligenkraut, Lemnul - Maicei
Domnului.

Heinrich Guar-, Spanacul-ciobanibor.

Herb stsafran, Sofrnel.

Herbst Zeitlose, Brandus _ de toaron.

Flerbstzeitlose Falsche, Sofrknel.
Herlitze, Corn.
Herrenpilz, Mntrci.
Herz b hone, Cerceii-Doamnei.
Herzgespann, Talpa-gstei.
Hexenbesen, Patul-vntului.

Hexenkraut, TiIicL
Hexenschwamm, Pitarc.
Himbeere, Smeur i Smeur,

Himmel! ahrtsblume, Parpian.

Hiramelsherold, Ochiu-sarpelui.

Himmels chlfis s el, Ciubotica-cucului.

Himmelsleiter, Scara-Domnului.
Hirschkolben-Sumach, Otetar.
Hirschpilz, Rmurele.
Hirschzunge, Nvalnic.
Hirse, Mei si Mei-mnunt.
Hirse Gemeine-, Mel.
Hirtennadel, Pliscul-cucoarei.
Hirten-T tischel, Traista-ciobanulm.
Hoher-Himmelschlssel,
Hohlsame, Iarba-puturoas.
Hohlwurz, Brebenei.
Holunder Turkischer-, Liliac.
Holunder Schwarzer-, Soc.
Holzapf el, Mr-pduret.
Flonigblume, Muscatu-dracului.
Honig gras, Flocosick
Honigklee, Sulfin,
Honigklee Blauer-, Sulcin-albastr.
Hopf en, Hemei.

Hundsgleisse, Pti.trunjelu-canelui.
Hundskamille Felber-, Floare-deperin.
Hundskarnille Stinkende-, Romonit-puturoas
Hundspetersilie, Ptrunjelu-anelui.
Hundsquecke, Pir-pduret.
Hunds-Rose, Mcias.
Hunds-Strauss gr as, BucAtel.
Hunds-Veilchen, Viore:e-slbatice.
Hundswurz, Bujor.
Hundszahn, Mseaua-ciutei i Pirgros.
Hundszunge, ArrieL
Hung erzw etschen, Urlupi.
Hiihnerbiss, Gura-porumbului.
Hilltner-Hirse, Iarb-brboas.
Hy azinthe, Zambil.
Ibis ch, Bame.
Igelkolben, Buzdugan.
Igellock, Cosor.
g elsame, Lipici.
I gelsknoten, Buzdugan.
Immenblatt, Dumbravnic.
Ingwer, Ghimbir.
lohannisbeere Rothe- Coac2.4.
Iohannisbrot, Roseove.
Iohannisbrodbaum. Roscov.

lohanniskraut, Pojarnit.
Isleindische - Flechte, Muschi-de-

rnunte.
Isleindisches - Moos, Muschi - de munte.

J akobsgreiskraut, Rujin.
Jakobskraut, Rujin.

Ja cob sleiter, Seara-Domnului.

Jasmin, Iasomie si Iasoraie-slbaticA.

Jasmin Falscher-, Sirinderia.

Jasmin Wilder-, Sirinderic.
Je-leinger-je-linber, Capiradoi.

Jerichorose,
lui.

Mana-Maicei-Domnu-

Hopfenklee, Trifoi-mrunt.
Hornblatt, Cosor.
Hornklee, Ghisdei.
Hornklee, Schinduf.
Flornkpf ch en, Plosnicar.

Jesuiten-Tee, Tmit
Judasohr, Burete-de-soc.
Judenkirsche, Pplu.

cosului.
Hornmohn Roter-, Mac-cornut.
Hswurz Fliegenartige-, Ur.
Huf eis en, Muscat-rotat.

Jute Iuta.

Jungf er-im-Griinen.

Hornkraut Gemeinesn Struna-co-

Huflattich, Podbal.

Hullmoos, Brdisori-de-apit.
Hundebeere, Caprifoi.

Jung f ernrebe, Vit-de-Canada.

Kaf fee, Cafes.

Kaiserkrone, Lalca-pestrit.
Kakao. Cacao.
Kalaminthe Poleiartiff e- rsmusoar.

www.digibuc.ro

407

NUMIRILE GERMANE

Kalberkropf, Baraboi i Hasmaciucl.

Kalberkropf GewrzhVter-. AntonicA.

Kalmus, Obligeand.
Kalmus Gemeiner-, Obligeanti.
Kamille, Musetel.
Kammille Geruchlose-. Moeitelprost.

Kammgras, Pepanaritg.

Kampfer. Gamfor.
Kanariengras, Iarba-canarheului.
Kanarienhirse. Iarba-canaraeului.
Kannenkraut. Barba-unsului.
Kappern, Capere.
Kapuzinerkresse. Condurul-Doamnei.

Kapuzinerpilz, Pitara.

Kapuzinersamen, Popaz.
Kapuzinersamen, Popaz.
Kapuziner-Rothaut. ChitrcutA.
Karde Behaarte-, ScAius.
Karde Wilde-, Varga-ciobanului.
Karpathen-Hahnenfuss, Glbenele
de-munte.
Karthduser-Nelke. Garofite.
Kartoff el, Cartofi.
Kselblume. AuraM
Ktisekohl, ConopidA.
Kasepapppel Runclblattrige-,
eul-popei.
Keisepappel
Nalbg.

Ca-

Kastanie. Cagan.
Kastanie Essbare-, Casten.
Kastanie Zahme Castan.
Katzenklee, Papanasi.

Katzenkraut, CAtuenicA. '

Katzenkraut Nacktes-, Poala-Sfintei-Marii.
Katzenlappe, Creasta-cocosului.
Katzenmelisse, CAtusnicA.
Katzenminze. CAtusnic.
Katzenpf tchen, Parpian.
Katzenschwanz, Coada-mAtei.
Kegelweizen, Grau-mare.
Kelch-Schildkraut, AlbitL

Kellerhals, Tulichinl.
Kerbelrilbe, Baraboi.

K erme sb eere, CA,rmtiz.

Kettenblume, PAprtclie.

Keulchen-Zackenschotte, Hreanita.
Keulenschwanym
Gekruselter-,
TogmAgel.

Keulenschwamm Schner-, Meloeel.

Keuschbaum, MielArea.
Kichererb.se. NAut.
Kiebitzei, BibilicL
Kief er, Pin.
Kirschapf el, Merieor.

Kirsche, Cires.
Kirsche Ostheimer-, Visinel.
Kirschpflaume, Corcodue.
Kiapper, Clocotici.
Klapperschwamm, Bureti-crtlugrasti.
Klappertopf, Clocotici.
Klatschmohn, Mac-row.
Klatschrose, Mac-de-cmp i Macrosu.
Kleber, TuritA.
Klebdistel, Castravan.
Klebkraut, Turita.
Klebrige-Kratzdistel. Castravan.
Klebriges-Greiskraut. CAnAhiei.
Klee Liegender-, Trifoias.
Klette. Brustur.
Klettengras, IarbA-scgioasA.

Klettenkerbei Gemeiner, Hatmatuchiul-mg,garului.

Knabenkraut, Poranici,
Knabenkraut Gemeines-,
vacei.

Untu-

Knabenkraut Mdnnliches-, Para.

nici.

Knabenkraut
roinic.

Purpurrotes-,

Po-

Knackbeere, CApeuni.
Knackebbeere, CApsuni.
Knack-Weide, RAchitA.
Knauel Ausdauernder-, SincericA.
KnauPl Einjeihriger-, Buruiana-surp6turei.
Kndulgras, Golomt.
Knickfuss, Ousor.
Knieholz, Jepi.

Knoblauch, Usturoi.
Knoblauchhederich. Usturoit.

Knoblauch-Schwindpilz, CacArle.
Knollenbltterschwamm, CiupercA4

alb&
Knllchen-Knterich, Is:rba_sopftrlelor.

Knopfkraut. Busuioceas.
Knotenblume, Ghiocei-bogati.
Knotenfuss, Ousor.

Knotenmoos Silberweisses-, Pomusel.

Knotenwurz. Buberic.
Knterich Gemeiner-. IarbA-roeie
Knterich Hecken-, Biriscit-deas.
Knterich Morgenlndische4 Motu-

curcanului.
Knterich Windenartiger-,
deasA.

Kochi& MAturi.

Kohlrabi, Caralambe.
Fohlriibe, Caralambe.
Kokeskrner. Mslad.

www.digibuc.ro

408

1NDICE ALFABETIC

Kolbenhirse, Dughie.
Kolbenrohr, Papurd.
Kolbenweizen, GrAn-ed,rndu-tuns.
Kopfkohl, Varz-de-iarn.
Kopf grind, Chelbe.
Kopf rick Bumburez.

Kopfsalat, Sala&
Korallenschwaman, Bureti-de-conopide.

Korallenschwamm. Burete-eret.
Koraiienwurz, Buzisor.
Korb-Weide, Mlaje.
Koriander, Coriandru.
Kornblwme, Vinetele.
Kornnelke, Neghin.
Kornrade, Neghin.
Kortuse, Ciubotica-ursului.
Klle, Cimbru.
Knigsblwine, Iederd-albd.
Knigskerze, Lunadnarea ,5,4 Luna-

nark&
Knigskerze Schwarze-. Captalannegru.

Knigskerze Violette-, Coada-mielului.

Kpernikel, Brim 6.
Krnchen-Schmieiling, Pitoascrt.
Kragenblume, Dosnie-galbend.
Kranichschnab-el Grosswurzeliger-,
Priboi.
Kranichschnabel Rotbrauner-, PAKrapp, Roibd.
Kratzdistel Graue-.
Kratzdistel Kohlartiye-, Crstdval.
Kratzdistel Lanzetlichen Scat.
Krauseminze, Tsm-creat.
Krauses-Laichkraut. Pasd.
Krausmalve, Nalbd,-creat.
Kraut, Varza-kle-iarnd.
Krithenauge, Turta-lupului.
Krhenbeer. Vuietoare.
Krebs-Distel, Scai-mgresc.
Kr eb ss chore, Foarfeca-bd3ii.

Kresse Stengelumfassende-, Urd a-

vacei.
Kr euzblume, Anadreald.

Krevzdorn, Verigariu.
Kreuz-Enzian, Ghinturd.
Kreuzkraut, Bdttaenicd. si Cruciu]itd.

Kreuz-Labkraut. Smntnicd.
Kriechen-Pflaume, Goldan.
Kronsbeere, Merisor
Kronwicke Bunte_, Coroniste.
Krsling, Bureti-de_prund.
Krten-Binse, larba-bivolului.
Krtenkraut, Bdlbis.
Krtenschwamm. Buretele-taluluil

Krummholz, Jepi.
Krmrrtling Binsenartiger,

Rdsfug.
Krupbohne, Fasole-oloag.
Kchenschelle, Deditei.
Kchenschelle Grosse, Deditei.
Sisinei.
Kitchenschene
Kuckucksblume, Floarea-cuoului
sit Stupinitd.

Kugelbovist, Prahaia.
Kugeldistel, Rostogol si TAtarnicd.
Kuhblume

Gebruchliche-, Pdp6.-

die.

Kuhkraut, Floarea-adlugdrului.

Kuhpilz, Pita-vacei.
Kuhrhrling, Pita-vacei.
Kuhschelle, Deditei.
Chimen.
Kmmel Gebueter-, Chimion.
Kunigundenkraut, CAnepa-codmlui.
Krbis Germeinern Bostan.
L abkraut, Cucutd-de-pddure.
Labkraut Echtes-, Dragaicd.
Labkraut Gemeines-, Sanzienealbe.

Lachenknoblauch, Iarbd-usturoasd.
Lack, Micsunela ruginite.
Laichkraut, Broasca-apei si Bros-

oaritd.
Lambertsnuss. Ahm-turcesc.
Land-Schilf, Trestte-de-cfinapuri.
Langblwmiger - Himmelschlitssel,
Anghelin.
Lang-Vglein, Puta-cocosului.
SmeLaserkraut Breit b
1

Laserkraut Preussisehes_, Somnoroasd.

Latsche, Jepi.
Lattich,. L,ptuc i Td1hdrea.
Lauch, Aiu-sdlbatic.
Lauch Runder-, Pur.
Lauchhederich, Usturoitd.
Lauchpilz, Coax] e.
Lavendel, Leventia.
lavendel-Weide, Rdchitd-albd.
Lawendelgras, Vitelar.
Letrche, Zad.

Lusekraut, Dario.
Lusekraw,
jul-pdinntului.
Lusesamen, Popes.

Vrte-

Lebensbaum, Arborele-vietii.
Leberbliimaten, Popilnic-iepurese,
Leberkraut. CAlbazd.
Leberpilz, Bureti-de-stejar,
Leberreischling, Bureti-de-stejar.

www.digibuc.ro

NUMIRILE GERMANE

Legfhre, Jepi.
Leimkraut, Lipicioas.
Leimkraut Nickendes-, Militea.
Lein, In.
Lein, Ineat.
Lein Gelbbiitiger-, In-galben.
Leindotter, Lubit.
Leinkraut, Linarit.
Lerchenauge, Ochiu-gainei.
Lerchenbliimchen, Ochiu-ginei.
Lerchensporn, Brebenei.
Libanon-Ceder, Cedru.
Lichel, Horsti.
Lichel, Scredei.
Lichtnelke, Opait.
Lichtnelke Weisset Opaitti,
Liebesapfel, Ptlgele-rosii.
Liebstckel, Leustean.
Lieschkolben, Papur.
Liguster, Lemn-cnese.
Li lie, Grin.
Li lie Gelbe-, Ghiocel-de-toamn.
Limone.

Linde, Tei-rosu.
Linde- Mc genliindische-,
Linse,
Lobelie, Lobelia.
Lcherpilz,

Lcherpilz Schuppiger-, Burete-de/MC.

Lffelicraut Gebrauchhiches-, Lingurea.

Lohblfite, Floare-de-argseal.
Lolch, Zizanie.
Lorbeer, Dafin.
Lorbeerbaum, Dafin.
Lorbeer-Weide, Salci e.
Lorchel, -Sbrciogi-grasi.
Lotwurz, Otrtel.
Lwenmaul, Gura-leului_

Lwenzahn, Poteapu-alugrului,
Lwenzahn Herbst-, Capul-cAluglamlui.

Lungenflechte, Muschiu-fagului.
Lungenkraut, Cuscrisor.
Lungenkraut Weichstes-, Mierea,ursului.
Lungenmoos, Muschiu-fagului.
Lupine Gelbe-, Nipralg.
Lupine Weisse-, Cafelute.
Luzerne, Lutern.
Luzerne Schwedische-, Culbeceas.
Maaaiebchen, Eittnuti.
Macis, Frunzisoard.

Madaunkraut, Mrarul-ursului.
Meidesitss,

Mddesiiss Echtes-, Cretusc.

Mahagonibaum, Acaju,

409

Mhrrettich, Hrean.
Maiblume, Lcrmioare.
Maiglckchen, Lcrmioare.
Maipumpel, Anghinarea-oilor.
Mairan, Magheran.
Mais, Ppusoi.
Maisbrand, Tciune.
Maludenwurz, Sebindue.
Malve, Casul-popei i Nalba.
Mannaflechte, Manl-cereasca.
Mandarine, Mandarin.
Mandel, Migdal.
Mandelbaum, Migdal.
Mandel-Weide, Salce.
Mangold, Sf eel&
Mannaesche, Mojdrean.

Mannagras, Rourica.
Mannstreu Flacblttrigevangt.
Marbel Behaarte-, Horsti.

Seal-

Marb el Gemeine-,

Marienbettstroh, Drgaic.
Marienblatt, Calomfir.
Marienbliimchen, Bnuti.
Mariendistel, Armurariu.
Mariengras, Iarba-Sfintei-Mrii,
Markrispelstaude, Cting-rosie.
Mrzblmchen, Popilnic-iepuresc.
Meirzenbecher, Zarnaoadea.
Mrz-Veilchen, Toporasi.

Masshoider. Jugastru.
Massliebe, Mau-V.

Massliebe Grosse_ Aura-M.

Mastkraut, GrsItoare.

Mauer-Geinsefuss, Frunz-de-potcti.
Mauer-Lattich. Susai-pduret.
Mauerpfeffer. Iarb-de-soaldin.
Mauerraute, Ruginit.
Maulbeerbaum, Dud-alb si Dudnegru.
Maulbeere Schwarte-, Dud-negru.
Maulbeere Weisse-, Dud-alb.
Maushrchen, Opintic.
Mdusedarm, Rocoin.
Mdusedorn, Ghirape.
Mtiuse-Gerste, Orzu-soarecilor.
Mduseschwanz, Codituc.
Mauseschuginzehen. Codituc.
Meerkohl, Hodolean.
Meerkohl, Varz-de-mare.
Meerrettig, Hrean.
Meerstrands-Simse, Rogoz.
Meertrubchen, Crcel.
Meerzwiebel, CeapA-de-mare.
Meerzwiebel Zweibldttrige-, Viorele.
Mehlbeere, Pducel.
MehlschwammJ Nicoreti,
Meister. Lipitoare.
Melde, Ctiprit i Lobod.

www.digibuc.ro

410

Melde

1NDICE ALFA BETIC

Glnzende-, Lobodd-de-drumuri.

Me lde Tatarische-, Loboda.-saibaticau

Melisse, RoinitL
Melisse Tiirkische_ Maitdciune.
Melone, Pepene-galben.
Merk, Cositel.
Mexikanisches-Theekraut, Tamaitg.
Michelsblume, Brandusa-de-toamntt.
Miere Grossblumige-, Iaxba,-moale.
Miere Rote-, Scnteutg.
Milchbldtterschwamm
Buretele-vacei.
Milchbrtchen, Vinetica-cu-1apte.
Milche, Sgrabunticd.
Milchkraut, Amreald.
Mich ling Siisslicher-, Buretele-va_
cei.

Milchstern, Balusca, i Luscg.

Mildew, Mann.
Milzfarn Braunstieliger-, Strasnic.
Milzfarn Schwarzer-, Prul-MaiceiDomnului.
Milzf arn W eiblich er-, Spinarea-lu_
pului.
Milzkraut,
Mispel, Mosmon.
Mitbleitterpilz, Burete-de-roub,.
Mistel, Vase.
Mistschwamm, Buretele-calului.
Mahn, Mac-row-de-grading,.
Mhre, Morcov.
Mhre Gemeine-, Rusinea-fetei.
Mohrenhirse, Costrei si Mture.
Mohrenhirse, MAture - ,cu - bobu
negru.
Molinie Blaue-. Iarba.-albastra,.
Monats-Rose, Trandafir-de-1ung.
Mnchsrhabarber, Stegbie.
Mondraute Gemeine. Limba-cucului.
Mondviole, Loptea i Pana-sbura,torului.
Mo or kief er, Spin.

Moosauge, Paralut-de-rounte.
Maosbeere. Rchitele.
Moosling, Nicoreti.
Morchel, Ciuciuleti.
Morchel Bhmische-, SbArciogi.
Morgenblatt, Calomfir.
Moschusbliimchen, Frgulit.
Miicken-Hswurz, Ura,.
Mielarea.
Mummel Gelbe-1 Nufax-galben.
Mumma Weisse-4 Nufar-alb.
Muschelblilmchen, Gadnusi.
Muskatbliite, Frunzisoara.
Muskateller:.Salbei, Iarba-sifntu.luiThan.

Muskatgeranium, Muscat.

Muskatnuss, Nucsoara..
Mutterkorn, Corn-de-secarg.
Mutterkraut, Grainat.
Myrikarie Deutsche-, Ctina,-micrt.
Myrte, Mirt.
Nubelmiere, Merinana..
Naehtkerze, Luminit.
Nachtnelke, Opait5Nachtschatten, Zarna,.
Nachtschatten Schwarzer-, &al:Ad
Nachtviole, Nopticoas.
Nachtviole Braune-. Miradenie.
Nadelkerbel, Acu-Doaannei.
Nagelschwamm, Bureti-de-prund.
Nagenkraut, Captalan.
Nnpoleons-Weide, Salcie-pletoas.
Narcis s e, Coprine.

Narcisse Gemeine-, Zarnacadea.

Narren, Urlupi.
Narrentaschen, Urlupi.
Narzisse, Coprine si Zarnacadele.
Natterkopf, Capul-searpe1ui i Iarba-searpe1ui.

Natterwurzel. Rculet.
Natterzunge, Limba-searpelui.
Nelke, Garoaf.
Nelkenwurz, CAltunu-Doamnei.
Nelkenwurz, Gemeine-, CerentO.
Neslee Rispige-, Drob.
Nessel, Urzicti-mic.
Nessel Zweihausige-, Urzica.-mare.
Nesselbldtterige_Glockenblume, Cbpotu-caprei.

Nessel - Glockenblume, Clopotu eaprei.

Nestwurz, Tram*
Nickendes-Perlgras, Mrgica,
Nieswurz, Cutcurig.
N'eswurz Purpurrtliche-, Spanz.
Nieswurz Ungarische-, Spam.
Nieswurz Weisse-. Stirigoaie.
Nixblume, Nuf Ir-galben.
Nixlcraut Kleines-,
Nuss. Nuc.
Nuss Kretische-, Alun_turcesc.
Nussbaum. Nuc.

O chsenzung e, Limba-boului.
Ochsenzunge Gebrduchliche4

Odermennig, Turita-mare.
hrchen-Habichtskraut, Opintic.
Oelbaum, Maslin.
Oelweide.

Ohnblatt, Suatoare.
Oleander, Leandru.
Ohihanuirt. Tamale.
Olive. Maslin,

www.digibuc.ro

411

NUMIRILE GERMANE
.

Pf erdebohne, Bob.

Olivenbaura.

Orange, Portocal.
Orang enb aum Portocal.
Osterblume, Floarea_pastilor.
Osterblume Gabe-, Pstitg.
sterblume W eis se-. F1oarea-pastilor.
s t erlutzei, Remf.

sterluzei Gemeine. Remf.

0 tterwurz, Iarba.,-sopeteelor.
tt erwurz el, Rculet.

Olraps, Rapitg.

Palisanderholz, Palisandru.
Palixanderholz. Palisandru.
Pantff elch en, Cgaddrus.

Papierblume, Plevaitg.
Pappel Italienis che-. Plutg.
Papp elro se, Nalb-de-grding.
Paprica, Ardei.
Paradiesapf e/, Ptlgele-rosii.
Paraniisse, Nuci-americane.
Parasolschwamm, Burete-serpesc.
Pas sionsb tame, Ceasornic.

Pasternak, Pstgnac-slbatic.
Pastinak, Pgstnac-slbatic.
Pastinak, lagstranac.

Pech-Akazie, Salegra_rcsu.
Pechnelke, Lipicioasd.
P ett schen, Coroniste.
Perigord-Trff el, Trufe.
es-. Mrgicg.
Perlgras
P elzwieb el, Usturoi_de-toaning.
P erruckenstrauch, Scumpie.
Penick enb aum, Scumpie.
Pestwurz Gebrauchliche-, Capta-,
Ian.
Pestwurz W eisse-. Cucuruz.

Petersilie, Ptrunjel.
Petunie, Petunie.

Pf a ffenhtlein, Voiniceriu.
Pfaff enkeippchen, Voiniceriu.
Pf aff enkeippc hen Breitbleittriges.
Salbg-moale.
Pfaffenkppchen W arzig es_, Leranraios.

Pfahlrohr, Trestie.

Pf auen-N elke, Garoafe-de-munte.

Pf ef f er, Piper.

Pf effer Spanischer- Ardei.

Pf eff erb durach en, Tuliching.

Pf eff erkraut, Cimbru.

Pfeff erminze, Ism-bung.
Pf eff erschwamm, Iutari.
Pf eff erstrauch, Piper.
Pfeifengras, Larbg-albastrg.
Pf eif enstrauch, Sirindericg.
Pf eilkraut, Sgeata-apei.
Pf ennigkraut, Drete i Pungulitg.

Pf erdekilmmel, Mrras.
Pfifferling, Bureti-galbeni.
Pfing stro se, Bujor.
Pfirsich, Persic.
Pfirsichbaum, Persic.

Pflaume, Prung.

Pf la umenpilz, Nicoreti

Pfaumentaschen, Urlupi.
Pfliicksalat Kraus ser-, Salatcreat.
Pfrieraengras F ederartig es-, Colilie.
Pfriemengras Haarf rmig es-, NAgarg.
Pfriemenstrauch. Bucsgu.
Piemonts-Trff el. Trufe.
Pimp erlimping , Baraboi.
Pimpernuss, Clocotis.
Cebarea.

Pinie, Coconari.
Pippau Borstige-, Glbenusi.
Pis tazie, Fistic.

Platane. Platan.

Platane Abendliindische-, Platan.

Platane Morg enleindische-, Platan.
Platterb se, Bob-de-taring.
Platterb se Schwarze-. Orgsticg.
Platterb se W ohlriechende-, Srigele-voinicului.
Polei, Busuiocu_cerbilor.
Pomeranze, Portocale.
P om eranzenbaum. Portocal.

Pores, Praz.
Porrei. Praz.
Portulak, Agurijoarg
gras.

Iarb-

Pracht-N elk e, Garoafe-de-munte.

Preichtiger-Daun, Zeabrg.
Preisselbeere, Merisor.

Presilgenkraut, Busuioc.
Priesterlaus. Dentit.
Primel, Ciubotica-cucului.
Prunkwinde, Zorele.
Pulverholz, Crusn.
Punktfarn Dorniger-, Ferigg.
Purgier-Lein, Ineat.
Purpur-Weide, R chitg-rosie.

QUamoklit, Zorele.
Quecke. Pir.
Quendel, Cimbrisor.
Quendel, Soponel.
Quendelseide, Tortia
Quitschbeere, Scorus-de-munte.
Quitte, Gutuiu.

Ragwurz, Albina.
Rahmbeere, Rug.
Raigras, Zizanie.

www.digibuc.ro

412

INDICE ALFABETIC

Raigras Englisches-, Zizanie.

Raigras Franzsisches Ov &scion
Rainfarn Gemeiner_ Vetrice.
Raznkohl, Sgrgbuntica,
Rainweide, Lemn-cnesc,
Ramselwurz, UsturoiM
Ranunkelstrauch, Teisor.
Rapsdotter,
Rapungel Rundkpfige-,
Rapunzelchen, Fetid".

Rapunzel-Glockenblume, Clopotei.
Rattenschwanz, Puta-cocosului.

Rauh-Hafer, Ovls-prost,
Rauhhaariger-Keilberkropf,

tui-sAlbatic.
E aukensenf,
Raukensenf Gebrduchlicher-, Br Ancut6.

Rauschbeere, Afin si Vuietoare.

B aute, Virnant.
Rautke, Pecingine.

Rebe, Vita-de-vie.
Rebendolde, Gioian.
Rehling, Bureti-galbeni.
Reicherschnabel, PliscuLcucoarei.
Reis, Orez.

Reitgras, Trestioar.
Reizker Echter-, Rscov.
Rhabarber, Revent.
Rhur-F1'ohkraut, Thais.
Rhurkraut, Ttis.
Riemenblume, Vsc-de-stejar.
Riemenzunge,
Riesenbovist, Gogoase.
Rindszunge, Bureti-de-stejar.
Ringelblume Acker-, Hi
Ringpilz, Turta-vacii.
Rippensame, Morcoveanc.
Rispen-Amarant, Stir-rosu.

Rispengras Einjhriges-, Hirusor.

Rispengras Gemeines-. Susai-p4duret.
Ritterpilz, Nicorete.
Rittersporn Hoher-, Nemtisor.
Rockenbolle. Usturoi-de-toamn.
Roggen, Seear.
Roggen-Trespe, Obsig.
Rohr, Stuh.
Rohr Spanisches-, Trestle.
Rhrenpilz Purpurf arbig
rete-de-stejar.

Rohrkolben, Popurg.
Rose Gelbe-, Tranda.fir-galben.
Rose Weisse-, Trandafir-alb.
Rose-von-Jericho, Mna - Maicel A
Doan.nului.

Rosenflitte. Beane.
Rosengeranium, Muscatli-craat.
Rosenkohl, Varzd-de-Bruxel.

Rosenwurz,
Rosinengras, Ceapra.z.

Rosmarin, Rosmarin.
Rosmarin, Wilder-, Ruginare.
Rosskastanie, Castan-slbatie,
Rosskopfstaude, Turt.
Rosskiimmel, Mrras.
Rosspappel, Nalb.
Rosschwanz, Crcel.
Ro s sf ench el, Gioian.

Rotang, Trestie-de-mare.
Rotangpalme, Trestie-de_anave.
Rotbuche, Fag.
Rotes-Lungenkraut, Cuscrisor,
Rothdubche, Chitricutd..
Rotklee, Trifoi-rosu.
Rottanne. Molid.

Rtliches-Fingerkraut, Inchegtic.
Rtling, Rscov.
Ruchgras, Vitelar.
Ruchgras Gemeines-, Vitelar.
Ruhrbirne, Sorb.
Rundbldtriges-Labkraut,
Rundbldtterige Wucherblurne, 0chiu
Runkelrilbe, Sfecl.
Ruprechtskraut. Nprasnic.
Ruprecht Stinken.der-, Nprasnicd.
Russbrand, Tciune.
Mae, Rapit-slbatic.
RiThe Weisse-, Napi-curecesti.
Rapittt-sllbatic.

Rapita-slbatia.

Rtibreps, Rapit,
Ritbsen, Rapitd-stdbatic.
Riihr-mich-nicht-an. SlAbnog.
Riister, Ulm si Velnis.

Saat-Hafer, Ovs.
Sadebaum, Ceten-de-negi,
Saflor, $ofrtinas.
Safran, $ofrain si Brndus-de-pilA
bavarb...

Sago, Sago.
Sagopalrne, Sago.
Salbei Gebrduchliche-, Jale.
Salbei Klebrige-, Cinstet.
Salbei Quirlbliitige-, Urechea-por-

Salbei Ungarische-, Serlai.

Salep, Salep.
Salomonssiegel, Coada-cocosului.
Salweide, boy.
Salzkraut, Sricic.
Samkraut Spiegelndes., Broasca-t
Broscaritg.
apei
Sammetblume, Vsdoage.
Sand-Geinsekresse, Frigurile.
Sand-Hafer, Ovds-prost.

www.digibuc.ro

413

NUMIRILi GERMANE

S an dkraut Quenclelbliittrig es-, Stu&Mtg.

Sandlauch, Aiul-serpelui.
San d-Lo twurz, Otratel.
Sandrohr, Trestie-de-campuri.
Sand-Weg erich,
S anik el, Sanisoara.

Sarsaparilla Salce.

Sass aparill e, Salce.

Sau&ohtte, Bob.
Saubrod, PAnea-porcului.

Saudistel, Susai.

Sauer-Ampf er, Macris.

Sauerdorn, Dracila.
Sauerkirsche,
Sauerklee, Macrisul-iepurelui.
Saupilz, Pitarca.
Savoyer-Kohl, Varza-creatd.
Schnab elpipp au, Sunatoare.
Schacarillrinde, Odogaci.
Schachblume Gemeine-.
Gross cheidig er-,
Schachtelhalm
Paru-porcului.
Schaf-Egerling, Ciuperca.
S chaf g arbe, Coada-soreceIului.

Schaf -Schwingel, Paius.

Schalotte. Hasme.
Schalottenlauch, Hasme.
Scharf er-Schildfarn,
S c harf kraut, Lipicioasa.
Scharlachbeere
Amerikanisch e-,
Carmaz.

Scharlachkraut, Tarba - sfantului

Ioan.
Scharlachranke Herzbleittrig e_, Tar-

tacuta.
S charte, Galbinare.
Schatt en-Br aunwurz, Iarba-neagra.
Schattenblume, Lacramit.
Schaumkraut Spring-, Rajnica.
Schell kraut, Rostopasca.
Schellwurz, Rostopasca.
Scheuchzers - W ollgras, Bumbaca.
rita.
S chief blatt, Tiganca.
Schierlig , Cucuta.
Schildf arn, Creasta-cucosului.

Schildfarn Stacheliger-, Feria,

Schidf arn Stachelig er-,

Schildkraut, Mirgan.
Schilf, Stuh.

Schiff gras, Trestie-de-campuri.

Schilfpalme, Trestie-de-mare.
Schimmel, Mucegaf.
Schimme/kraut Deutsches-, Firi
cica.
Schimmelpilze, Mucegai.
Schindermann, Iarb&-albastr.
Schirmmoos Kug elig es-, Vasusor.

Schirmpilz, Burete-serpesc.
Schlaf-Mohn, Mac-de-gradina.
Schlaff es-Rispengras, Firusat-cuclopotei.

Schlammling , Canarul-baltii.
Schlang enduglein, Lipicioss.
Schlan g en kraut, Coada-smeului.
Schlangenlauch,
Schlang enwurz. Luceafar.
Schick& Porumbax.
Schleif enblume, Lilicele.
Schleif enblume, Limba-marei.
Schling e, Darmoz.
Schlinge Gemeine-, Clin.
Schling e

DArmoz.

Schliisselblume, Tta-vacii.
Schmalzblume. Calcea-calului.
Sehmerling , Pitoasca.
Schmerwurz, Flueratoare.
Schmetterling s-Knab en kraut,

manarta.
Schmiele, Paius.

Ges.

Schminkbohne, Fasole.
Schnabelpippau, Glbenusi.
Schneeb al, Min.
Schneebeere, Hurmuz.
Schneeglckchen. Ghiocei.
Schneglckchen Grosses-, Ghioceibogati.
Schneide, Ceapraz.
Schnittlauch, Arbagic.
Sckopf-Tintenpilz, Popenchi.
Schopfpilz W alziger-, Popenchi.
Schopftintling, Popenchi.

Schotenklea Ghisdei - cu patru

Schotenweiderich Rauhhaariger-,
Pufulite.
Schotenweiderich, Schmatbldf triger-,
Bascoage.
Schotenctotter. Micsandre-slbatice.
Schng esicht. Lipsanoaice.
Schnkranz, Rusi-de-toamn. t'
Schuppenkopf, Sipic
Schuppenwurz, Mama-padurel.
Schitsselflechte. Mana-cereasca.
Schutt-Kr esse, Paduchernita.
Schwaden. Rourica.
Schwalbenwurz, Iarba - ciutei
Iarba-fiarelor.
Schwanenblume, Rostea.
Schwarzdorn, Porumbar.
Schwarzerle, Arin-negru.

Schwarzkiimmel Gebauter-. NegriSchwarzkiimm el Tiirkischer-, Chica-voinicului.

Schwarzpappel, Plop-negru.
Schwarztanne. Mond.

www.digibuc.ro

414

INDICE Al FABETIC

Schwarzwurz, Tgtnea.sg.
Schwarzwurzel, Salsifi.
Schweinegruse. Troscot.
Schweinkraut, Goada.smeului.
Schweinsbrot, Pnea-porcului
Urechea-leporului.

Sinnpflanze, Sensitive,
Skabiose,
Sohlweide, boy.
Soja, Fasole-japonez.
Sommereiche, Gorun.
Sommer-Gerste, Orzoaie.

Schwertel, Cain-TO$11.

SO7Thmerknotenblume,

Schwertel Bunter-, Stanjeni-pestriti.

Schwertel Deutscher-, Stnjini.
Schwertei Niedriger-, RtiscarP.
Schwertlilie, Stnjini.
Schwertlilie Niedrige-, Rgtisoare.
Schwimmblat Gemeines-, Pestisoar.
Seedorn Weidenbliittriger-, Cgtingalbg.
Seegras, Tarbg-de-mare.

Seekanne, Pluticg.

Seelilie, Nufgr-alb.
Seerose Gelbe-, Nufr-galben.
Seerose Weisse-, Nufgr-alb.
Seesimse, Pipirig.

Seetrtiubel. Urea

Segge Kurzhaarige-, Pir-rosu.

Seide, Tortiel.
Seidelbast. Tuliching.
Seiden.pflanze, Ceara-albinii.
Seifenkraut, Odogaci.
Seifenkraut, Odogaci.
Seifenkraut Gebrduchliches-, Odogad.
Sellerie,

Buretele-oilor.
Semust, Brdisor.
Senf Schwarzer-, Mustar-negru.
Senf Weisser-, Muster.
Senna, Siminichie
Sennesbltitter, Simini chie.
Besam, Susan,
Sevenbaum, Ceten-de-negi.
Sevenstrauch, Geteng-de-negi.
Sichelklee, Culbeceas.
Sichelmhre, Dornic.
Siegelblume, Coada-cocosului.
Siegwurz, Grin-raw.
Sie gwurz, Sbiutg.
.Silberblatt Ausdauerndes-, Lgptea.
Silberblatt Einjeihriges-, Pana-sbu-

Ghiocei-bo-

gati.
Sommer-Lauch, Ceapg-de-varg.
Sommer-Levkoye, Miesandre.
Sommerlinde, Tei.
Sommerraps, Rapit.
Sommerrilbsen, Rapitg.
Sommerthilrchen, Ghiocei-bogati,
Sommerwurz, Lupoaie.
Soramer-Trilf f el, Trufe.
Sommerwurz, Verigel.
Sonnenblume, Floarea-soarelui.
Sonnengnsel, Iarba-osului.
Sonnenrose, Floarea-soarelui.
Sonn,enrschen, Iarba_osului.
Sonnenstern, Laptucu-oaiei.
Sonnentau, Roua-cerului.
Sonnenwende Europtiische-, Vanilie-sglbaticg.
Sorgho-hirse, Mture cu bobu _
negru.
Spani sches-Rohr. Trestie-de-mam
Spargel, Sparanghel si Sparanghelsglbatic.
Spargelbohne, Dungtea.
Sckotentragende-,
Spargelbohne
Ghisdei-cu_patruzauchi.
Spargelerbse, Dungtea.
Spark, Hrana-vacei.
Spatzenzung e, Limba-vrbiei.
Speierling. Scorus.
Speiselorchel, Sharciogi-grasi.
Speisemorchel, Ciuciuleti.
Speis e-T rff el, TrufP.

Spelz, Alac.
Spergel, Hrana-vacei.
Spierapfel, Scorus.
Spierling, Scorus.
Spierstaude, Taulg i Tavalga-

Spilke, Leventia

Simse Knopf grasartige_, Cipirig.

Sinau G em einer_ Cretisoare.

Spilling. Golden.
Spinat, Spanac.
Spinat Englischer-, Stevie-de-gr_
ding.
Spindelbaum, Lemn-rios, Salbmoale si Voniceriu.
Spinnen-llistel, Schtnel.
Spitzahorn, Artar.
Spitzkiel, Luntricicg.
Spitzklette Dornige-, Holerg.
Spitzklette Gemeine-, Scgetele-po-

.Sinngrn, Sa.schiu.

Spitzmorchel, Sbrciogi.

rgtovlui.

Silberling, Pana-sburgtorului.
Silberpappel, Plop-alb.
Silber-Weide, S
Silberwurz, Argintic.
Silge, Ingerea.
Silje, Ingerea.

Singrn, Saschiu.

pei.

www.digibuc.ro

NUMIRILE GERM ANE

Spitzsame, Tarba-canar&sulni.

Spitz-Wegerich, PaflaginLingustl.
Spornblatt, Pintenoagg...
Spreublume, PlevaitA.

Springgurke, Plesnitoare.

Springkraut Gemeines-, S1Abnog.

Spurre, CuisoritA.
Stachelbeere, Agris.
Stachel-Distel, Spin.
Stacheigras, Tarb6.-bgsboag. si Tarbg-sedioas6,.
Stachelpilz, F1ocose1.

415

Storchschnabel, Greghetin,
Priboi.
Storchschnabelfarn, Feregg..
Strandling, Chanaru-b6.1tilor.
Strandnelke. SicL
Strand-Simse, Rogoz.
Strauchpilz, RImurele.

Strausfarn, Fereg.
Straussgras Weisses-, Tarba-cttrapului.

Streifenfarn Braunstieliger-, Strasnic.

Stangenrose.
Staubrand.
Staub ling Gemeiner-, Besina-poreului.
Stubling Stachelwarziger-, Besinaporeului.
Stechairfel. CiumMaie.
Stechdorn.
Steckrabe, Napi.
Steifer-Bergfenchel, Burulana_vantului.
Steinbrech Aufsteigender-, Ochiisorece1u1ui.

Steinbrech Traubenbliitiger, Iarbasurzilor.

Steineiche, Steiar.

Schwarzern PrulMaicei-Dornnului.
SpinareaStreifenfarn

Streifenfarn

Streifkopf. Ata-apei.
Strenze. Stevie.
Strohblume,Flori-de-piale, Imort014ga.lbenri i Siminoc.
Studentenblume, Vsdoage i ZAmositd.
Stuhirohr. Trestie-de-mare.
Sturrahut, Omeag-galbin.
Sturmhut Bunter-, Omag.
Sturmhut Wahrer-. Omag.
Sumpfbeere, Rchitele.
Sumpf-Brunnenkresse, Rapia-slbatieg..

Steinkree, Trifoi_alb.

Steinklee Gebrduchlicher- Sulfinn.

Steinklee Weisser-. Su1finA-alb5..

Steinlebermaos C5.1baz5..
Steinmorch el , Sharciogi-grasi.
Steinpetersilie, Petrinjei-de_e&mp.
Steinpilz, MA;ntitrei.
Steinsame Gebrduchlicher-, Mel-p5.sresc.
Steinweiehsel. Visin-furcesc.
Stendelwvr, StuninitX.
Sten,geloses-Leimkraut, Militea.
Sternartis, Anactou-stelat.
Sternblume, Ochiu-boului.
Sterndolde. SteviPi
Sternhpacinthe. Viorele.
Sternmiere, Tarb-moale i Stebitg.
Sternmaos. Ata-apei.
Sternmooc Wellenbldtteriges- Mu?ehiu-stelat.
Stiefrnditterch en, Trei-frati-ptitati.
Stinkbrand. Mlurg..
Stinkschwarnm, Burete-pucios.
St. Lvzienholz, Visin-turcesc.
Stockmorchel. SbArciogi-gra.si.
Stockrose, Nalb5.-de-gr6ding.
Stockschwamm, Popinej.
Stoppelpilz, F1ocose1.
StoppeTrObe, Napi-curecesti.
Stoppelschwamm, flocosel.

Sumpffarnkraut, Feregg.
Sufrapf-Dreizack. Broscaria.
Sumpfhahnenfuss, Boglari.
Sumpf-Herzblatt, Soprlait-albg.
Surnpf-Flornklee. Ghisdei-mare.
SumPfkiefer. Sphl.

Sumpfpunktfarn, Fereg.
Surn.pfried, Pipirigut.
Sumpfriet, Pipirigut,
Stumpf - Schaehtelhalm. Barba-ursului-de-bahne.

Sumpf -Wolf srnil ch Arior-de-balt.

Sumpfwurz, Ml&stinit.
Sumpfwurz Gerneine, MThstinitit.
Sumpf-Zannichelie, Mtrith.
Suppenvils, Bureti-de_prund.
Lemn-dulee.
Siisskirsche. Cires.

SiissTing, Buretele-va cei i Flocosp1.

T abv k, Tutun.

Tabak Virainischer-, Tutun.

Taglilie, Crin-galben.
Tamariscke, Cgting.-rosfe.
Tannenklee, Vtitmtoare.

Tannen-Bdrlapp. Brdisor.
Tanntvedel, Coada-calului.
Tasehen, Urlupl.

Tan benkropf, Gusa _pormnbtil ui.

Tavben-Skabiose, Muscatu-tlracului.

www.digibuc.ro

416

INDICE ALFABETIC

T aubnessel

Gefleckte-,

Urzica-

moarta.
T aubnessel Purpurrote-, Sugel.
Taubnessel Weisse-,
Taucherblume, Orzoaicrt-de-balt,

Taumeltolch, SAibtie.
T ausendbiat Ahrenblutig es-1 Pe-

nit.
T a'usendblatt Quirlblutiges, Penit.
T ausendgldenkraut, Fierea - pmntului.
T ausendgldenkraut Niedlisches-,
Friguric.
Tausendkorn, Feciork.
T ausendschn, Bgnuti.
T nnel, Coada-calului.
T schelkraut. Traista-ciobanuiui,

T ubling, Vineticd.
_T dubling Angenehmer-, Painisoare.
Taub lig Ganzer-, PAnisoare.
Taublig Lederf arbiger_, Burete-despin.
Tublig Stinkender-, Blosel.
T eichblume, Pluticg.
T eichrose, Nufr-galben.
T elekie, Lptucu-caiei.
Teuf els-Abbis, Ruin.
T euf elsauge Brennendrotes-, Ruscut.
T euf el sb art, Sisinei-de-munte.
T euf elsdreck, Aerel.
T euf elskrallen, Crbuni.
T euf elskrallen Bundkpfig

B-

nicA.

T euf elszwirn, Cting-de-garduri.

Thalstern, ,SteNie.
Thee, Ceat
.Theestrauch, Ceai.
Xhrnenschwamm, Ciuperc-de-piv.
nit.

Thymian, Chnbrisor i Lmaioar.

Timoteus-Gras, Timoftic.

Timothee-Gras. Timofticd.
Timothy gras , Timof tic&
Tintenbleitterpilz, Burete-de-rou.
Tintenpilz Echter-, Popenchi.
Tintling Echter-, Popenchi.
Tolldocke Gainusi.
T ollkirsche, Mtrgun.
Tomate, Ptrgele-rosii.
T onka gras, Vitelar.
T opinambur, Napi-porcesti.
T orfmoos. Cc ada-matei-de-ba'AA.

rarmentillwurzel.
T otenblume, Vsdoage.
Tra qonth, Cosaci.
Traube, Struguri.
Traubeneiche, Stejar.

Traub en-Holunder, Soc-rosu.

Traub enkirsche,
Trauer-Weide, Salcie-pletoas.
Trubel-Bisamhyacinthe, F:orumbei.
Trespe T aube-, Obsig.
Trichterwinde, Zorele.
Trollblume, Bulbuci.

Trompetenblume, Trmbit.
Trompetenstrauch, Trmbil.
Trotzkpfchen, Dosnic-galbeng.
Trunkelbeere, Afin.
Triif f el, Trufe.

Trff el Falsche-, Burtele-cerbilor.

Tuberose, Chiparoase.
Tulpe, Lulea i Tulipani.
Turbankrbis, Bostan-alb.
Twrmkraut, Turicel.
Tilpf elf a rn, Feregut.

Trkenbund, Bostan-alb si Crin-de_

Trkenbund-Lilie,

Uf,
f er-Meld e,

Crin-de-pdure.

Cprit.

Uf er-Seg g e, Rogoz:

er-Schilf Trestioar.

Ulme, Ulme.
Ulme Lang gestielte-, Velnis.
Unf orm, Salcm-mic.

V allisnerie, Orzoaicd-de-balt.
V anille, Vanilie.
V anillenstrauch, Vanilie.
V eichen, Tmioar.
V eilchen Rauhharig es, Viorea-nemirositoare.
V eilchen W ohlriechendes-4 Toporasi.
V eilchen Zweiblutig es-, Viorele-galbine.
V eilchenwurzel, Rdcind-de-mir.sunea.
Vietsbohne, Fasole.
V erbene, Urzicute.
V ergissmeinnicht,
V er gis smeinnicht Mittleres-, Ochiusearpelui.
V exiernelke, Curcubeu.
Virgils-Aster, Stelit.
V og elb eere, Scorus-de-munte,
V og elkirche, Cires.
V og elknterich, Troscot.
V o g elkopf ,

Limba-vrbiei.

V o g elmiere, Rocoind.

Vogelmilck Bluscl i Lusc_

V o g elne st, TrAnji.

'Traub enhy acinthe , porumbei.

W a cholder, Tenupr.
W achhohier
er-, Bradu-cipmei.

www.digibuc.ro

NUM1RILE $T11NTIFICE

Wachholderschwamm, RaSCOV.

Wachsbaum Catin-mica.
Wachsblume, Cearg, si Pidosnic.
liammithriger-,
lVachtelweizen
Ciormoiag.
Waid, Drobusor.
Wald-Brustwurz,

tick

Angelina-salba-

Walderbse, Orastica i Pupezele.

Wald-Erdbeere, Fragi.
Waldfarn Weiblicher, Spinarea lupului.
Waldklee, Trifoi.
Wald-Lichtrschen, Opaita.
Waldmarbel, Scredei.
W atdmeier, Vinarit&
Waldmeister, Vinarita.
Wald-Minze. Ism&
Waldrebe, Vita-alba.
Waldrebe Steife, Luminoasa.
Waldsalbei, Coada-vacei.
Waldschachtelhalm, Rusinea-ursului.

Waldschachtelhalm. Darba_ursului.
Wald-Segge, $ovarul.
Wald-Simse,
Wald-Tulpe, Lalea.
Waldveilchen, Coltunii-popii.

Wald-Vergissmeinnicht. Nu
uita.
Waldwicke, Mazariche.
Wald-Windrschen, Oita.

Waldziest,
Wald-Zwenke, Obsaga.
Walwurz Gebrduchliche-, Thtneas.
Wandelbliithe Gemeine-. Aurica.

Wandelrschen. Auriel.
Walnuss, Nuc.
Warzenmelone, Cantalup.
Wasseralo, Foarfeca-baltii.
Wasserdost, Canepa-codrului.
Wasserdost Dreiteiliger-, Dentit.
Wasserdost Nieckender-1 Tarba rosie.
W ass erf ench el, Mararas.

Wasserhelm Gemeinern Otr64e1-deapa.

W as s erlie s ch, Rosatea.

Wasserlilie, Nufar-alb.
Wasserlinse, Lintita.
Wasserlinze, Wurzellose-, Lintitamarunta.
WassermePone, Pepene-verde.
Wasser-Minze, Isma-broastei.
Wassernabel, Buricul-apoi.
Wassernelkenwurz, Caltunu-Doamnei.

Wassernetz, Camasa-broastei.

417

Wassernuss. Coma&
Wasserpfeffer, Dintele-dracului.
Wasser-Rdbe, Napi-curecesti.
Wassersdge, Foarfeca-baltih
Wasserschierling, Gucut&de-apa.
Wasserschlauch, Otratel-de-apa.
Wasser-Schwaden, Mana-de-ape.
W a sser-Schwertel, S

Wasserstern, Drente.
Wau Gelber-, Rechie.
Wegebreit, Patlagina.
Wegerich Grosser-, Patlagina.
Wegerich Mittlerer-, Patlagina
moale.
Wegwarte, Cicoare.
Weiberkrieg, Osu-iepurelui.
W eichmiere, Plescalta.
Weichsel, Visim
Weichsel-Kirsche, Visin-turcesc.
Weide Fnfmnnige-, Saki%
Weide Mandelbldttrige-, Salcie.
W eidenrschen, Rascoage.
Weiderich, Rachitan.

Weiderich Butenfrmiger., Rachitan.

Weihrauch, Tamale.

Wein Wider-, Vita-de-Canada.

Weinblume, Aglic&
Weinrebe Edle-, Vita-de-vie.
Wein-Traube, Struguri.
Weinraute, Virnant.
Weinrebe,
Weissbuche, Carpen.
Weissdorn, Paducel.
Weisse-Fetthenne, Iarba-faptului.
Weisserle,
Weissklee, Trifoi-alb.
Weisstanne. Brad-alb.
Weisswurz, Coada-cocosului.
Weizen, Grau-carnau.
Weizen Englischer-, Gram-mare.
Weizen Gemeiner. Grau-carnau.
Weizen Polnischer- Grau-alh,
Weizen Trkischer-, Papusoi.
Weizen Welscher. Gram-mare.
Welschkohl, Varza-creata.
Wermut. Pelin.
Wermut Rmischer-, Pelinita.
Wetterdistel, Turta..
Weymouthskiefer, Pin-moale.
Wicke Platterbsevartige-, Nlzariche.
Wicke Spanische-, Stingele-voini.
culul.
Wirke Ungarische-, Borceag.
Widerthon Gemeine-, Muschiu-depamant.
Widerthon Urnenfrmiger-,
chiu-de-peatr&

Vocafiular Botanic

www.digibuc.ro

418

INDICE ALFABETIC

Wieclerstoss, Sic&

Wiederstoss Echter-,
Wiesen-Goldstern, Ceapa-cioarei.
Wiesenhaf er, Ovscior.
Wiesen-Haf erwurz, Tata-caprei.
Wiesenfuchsschwanz, Coada-vulpei.
Wiesen-Klee, Trifoi-rosu.
Wiesenknopf, Cebarea i SorLestrea.
Wiesen-Knterich, Raculet;
Wieseekohl, Crastaval.
Wiesen-Kranichschnab el. Greghetin.
Wiesenkuhschelle,
Wiesen-Lein, Ineata.
Wiesen-Lischgras, Timoftica.
Wiesen-Platterbse, Lintea pratului.
Wiesenraute, Rutisor.
Wiesenraute Gelb e_, Rutisor-galbin.
Wiesen-Ri spengras, Firuta.
Wiesen-Salbei. SalvieJde-cd[rnpuri.
Wies en.-S chanmkraut, Stupitul cucului.
Wimpel, Luntricica,
Wimper-Selaginelle,
W ind-Haf er. Odos.

W ollkraut Violettes-. Coada-mielu_

lui.
Wollkraut Windblumenhnliches-,
Lumanare.
Wruke, Napi.
1Vucherblume, Lalele_
Wucherblume, Sprdacioasa i Tuf anica.

Wunderbaum, Capuse.
Wunderb lume, Barba-Imparatului.
Wundklee, Vtmatoare.

Wiirger-Enzian, Lurnanarica - pamant ului.

Wurm farn, Ferign.
Wurm,wurz, Tranji.
Witterich, Cucuta-de-aPA.
1 1' sop, Isop.

Zack ensrh ote Ori entalische-,

bin.

Zahntrost, Duntura.
ah nwurz wiebeltragende-, Coltison
Zaunriibe Rotheerige-, Mutatoare.

Windhalm Gemeiner-. Iarba

tului.
Windrschen, Fkarea pastilor.
Windsbock, Ciorlan-alb.
Wintereiche, Stejar.
Wintergriin, peri*or.

Zaunrilbe

Winterlinde, Tei-paduret.
Winterraps, RaPit&

Zieg enba et, Creasla-cocosuiui.

Ziest Deutsche) , Jales.
Ziest Gera der-, Jales-de-camp.

Winterkr es s e, Cru5atea.
Winter-Levkop e. Micsandre.

Winterritb s en, Rapita.

Winter-Schachtelhalm, Pi pirig.
Winter-Z w ieb el, Ceapa-ciorasca.

Wirbeldost, Aparatoare.
Wirsing kohl, Varza-creata.
Wirtelborste, Aparataare.
Wohlriechender - Glinsefu ss,
Wolf erlei , Arnica.

W olf sbohne, Cafelute i Nipiala.

W olf smilch Breitbletttrig Lapteleca.nelui.
W olf smilch Schar f e_. Aior.
Wolf snatch Sonnenwendige,, Lap_
tele-oucului.

Wolf strapp. Cervana.

Wolfverleih, Arnica.
Wolleiche, Purfan.
Wollgras, Bumbacarit&
Wollkraut Kleinblumig es -, Lumanrica.

Wllkrant Schwarzesn, Captalannegru.

Bra-

Schwarzbeerige-,

rateas.
Zaunwinde, Cupa-vacei.
Zehrkraut, Vindeca.
Zehrtourz, Rodu-pamantului.
Zentifolie, Tranda.fir4e-du1ceata.
Zerreiche, Cer.
Zichorie, Cicoare.
Zimmt, Scortisoara.
Zimmtrinde, Scortisoara.
Zimt, Scortisoara,
Zimt-Erdb eere, CapsunL
Zinnie, Carciumarese.

Zirb elkief er, Zinabru.

irnbet, Taposica.
Zitronenb a um, Chitra.
Zitronenbaum cheu,
Zitronenm elli s se, Catusnich.

Zittergra s, Tremuratoare.
Zitterlinse, Cosita.
Zitterm al, Pecingine,
Zitter-Pappel Plop-de-munte.
Zuckerrohr, Trestie-de-zahrtr.
Zucker-Rose. flasurti,
Zuckerrii b e, Sfeclit.

Zunder, Lase&

Zunderschwamm Babita.
Urgelbo ton, Sambovintt.
Zweiblatt Eiblattrig es-, Puta-cocogalui.

www.digibuc.ro

NUM1RILE GERMANE

Zweizeilige-Gerste. Orzoaie.
Zwenke Gefiederte-, Obstigg.
Zwergbohne, Fasole-oloagI.
Zwergdolde, Mgrarul-ursului.
Zwergivolunder, Boz.
Zwerrykiefer, Jepi.
Zwerg-Kirsche, Visinel.
Zwerll-Mandel, Migdal-pitic.
Zwerg-Mannsschild, LAptior.

419

Zwergmispel, Bilrcoace.
Zwergprimel. Ochiu-ginii.
Zwerg-Wacholder, Ienupr-pitic.

Zwetsche, Prun si Prung.

Zwetschke, Prun.
Zwetschtaschen, Urlupi.
Zwiebel, Ceapg.

Zypressenkraut, Lemnul - Maicei

Domnului.

www.digibuc.ro

BIBLiOGRAFIE
1. ANTIPA D-R. GR.-Die Biologie des Donaudeltas und des Inundation-

sgebietes der unteren Donau. Jena 1911.

2. ANT1PA DR. GR.-Cteva probIeme stiintifice i economice privitoare

la Delta Dunrii. Bucuresti 1914.

3. ANT1PA DR. GR.-PescAria i Pescuitul In RomAnia. Bucuresti 1916.

4. BARCIANU CONST. P. - Nomenclatura plantelor mai principale In

limbile latin si romftriA, Bucuresti, 1893.
Vocabulariu de numele plantelor transilvane, ro5. BARIT GEORGIU.
manescu, latinescu (dup sistema lui Linn, L.), nemtiescu
pe anul
ungurescu In Ceilindariu pentru poporuld

1858 si pe anul 1859. Brasovu.

6. BAUMGARTEN J. C. G.-Enumeratio stirpium magno Transsilvaniae

principatui. t. I-IV. Vindobonae, 1816; Cibinii, 1846.

-ONNIER GASTON ET G. DE LAYENS.-Flore complte de ila France.
7. R
(Tableaux synoptiques) 5289 Figures. Paris.
8. BONNIER GASTON ET G. DE LAYENS. Nouvelles Flore des environs
de Paris.
9. BORZA, PROF. D-R.
Ghetarul dela ScArisoara, din Convorbiri
Stiintifice" an. II. 1918. Nr. 8-9. OrAstie.
10. BORZA, PROF. DR. AL.
Flora graclinilor tAranesti romne Buietinul de informatiuni al Grdinii Botanice i al Muzeului botanic

dela Universitatea din Cluj" vol V, (1925) No. 3-4.

Les champignons comestibles et vnneux de la
France, avec 50 planches en couleurs. Paris, 1891.

11. BOYER LEON.

12. BRANDzA D-R D. - Flora Dobrogei, Bucuresti, 1898.

13. BRANDZA D-R D.- Limba botanicA a tAranului romn, In Columna
lui Traian, anul IX, noua serie t. HI. Bucuresti, 1882.
14, BRANDZX D-R D.n Prodromul Florei romne. Bucuresti, 18791883.
15. CHETIANU D-R AMEROSIU. - Buretii Comuni, studiu. Blaj, 1905.
16. CORDIER F. S. - Les champignons, histoire, description, culture,

usages, des espces comestibles, vnneuses, suspectes. Paris,

1876.
17. COSSON E. ET GERMAIN DE SAINT-P1ERRE.

Fiore des environs

de Paris, ou description des plantes qui croissent spontanment dans cette region et de celles qui y sont gnralement
www.digibuc.ro

422

BIM-IC/GRAM

cultives, accompagne des tableaux synoptiques etc. Deuxime

dition. Paris, 1861.
18. CRAINICEANU D-R G..- Nomenclatura romno-latina din Istol'ia
natural, H. Nomenclatura botanicA In Convorbiri Literare,

an. XXIII (1889-1890).

- Heil- und Nahrungsmittel, Farbstoffe, Nutz- und Hausgerthe, welche die

Ost-Romanen, Moldauer und Walachen aus dem Pflanzeureiche gewinnen, In Flora. t. XLVI (1863), Regensburg.

19. CZIHAK D-R JACOB RiTTER VON 51 D-R I. SZABO.

Atlas des Champignons comestibles et vnneux. 80

planches colories. Paris, 1891.'
21. DUMBRAVA BUCURA.
Cartea Muntilor. Bucuresti 1920.
20. DUFOUR L.

22.4 ENGLER D-R AnoLv und DR. ERNST G1LG. - Syllabus der Pflanzen-

familien. Berlin, Achte, mehrfach ergnzte Auflage, 1919.

editiunea a patra. Bucuresti, 1926.
24. Fuss MICHAEL. - Alphabetarische Zusammenstellung der schsischen,
ungarischen, walachischen und deutschen. Trivialnamen in
Siebenbrgen wildwachsender oder allgemein cultivirter Pflanzen, In Archly des Vereino fiir siebenbrgisehe Landeskunde,
23. FARMACOPEA ROMANA

II. Band. 2, Heft. Hermannstadt, 1847.

T Illustrierte Flora von
Deutschland, Einundzwanzigstes, verbesserte Auflage. Berlin,

?5. GARCKE D-R AUGUST D-R, FRANZ NJEDENZU

1912.

26. GLASER D-R L. - Taschenwrterbuch filr)Botaniker und alle Freunde der Botanik. Leipzig, 1890.
27. GOROVEI, ARTUR
LUPESCU.
Botanica Poporului Roman
FAIticeni 1915.

28. 3R4c5scu D-Rj D. - Conspectul Florei Romaniei. Bucuresti, 1898.

29. GRECESCU D-R. D.
Plantele vasculare ale CeahlAului. [Extras din
Anal. Acad. Rom. Ser. Il. Tom, XXVIII. Mem. Sect. Stiintifil
Bucuresti 1906.
30. GRECESCU D-R. D. --, Suplement la Conspectul Florei Romniei.
Bucuresti 1909.
31. GRECESCU D-R. D.-Plantele vasculare din Bucegi pn acum cunoscute. Scriere postum, publicatA sub ingrijirea D-lui Em.

C. Teodorescu. [Extras din Anal. Acad. Rom, Ser. II. Tom.

XXXIII. Mem. Sect. Stiititific1 Bucuresti 1911.

32. FIERALIII D-R A. - Nouveau Dictionnaire des plantes mdicinales.
Paris, 1896.
33. HLIBOVVICKI IOHANN. - Benennungeti der in der Buklovina vorkom-

menden Pflanzel in lateinisher, deutscher, romnis cher und

ruthenischer Sprache. Czernowitz, 1890.
p4. 10-Eu
SILVIC. M, - Nomenclatura romn a arborilor i arbu-tilor cu cronologia numirilor I. Resinoase [Extras din Revista
pdurilor No. 3. 10241. Bucuresti) 1924.
35 KARSCH D-a A. - Vademecum botanicum, Handbuch zumBestimmen
der in Dettschland wildwachsenden, sowie im Feld lind Garten

www.digibuc.ro

BIBIAOGRAPIE

.......

423

im Park, Zimmer und Gewchshaus kultivirten Pflanzen. Leipzig

1894.

Deutsche Dendrologie, Xurze Beschreibung,

der in Deutschland im Freien aushaltenden Nadel-und Laubholzgewchse. Stuttgart 1893,
37. LAVENS, GEORGE DE ET GASTON BONNIER.
Cours complet d'Apiculture (Culture des Abeilles). Paris,
Botanica medicai a tranului romn In Arhiva
38. LEON D-R N.
organul societtei stiinttfice si literare din Iasi, An X, No. 1
si 2. Iasi, 1899,
36. KOEHNE, DR. EMIL.

Istoria naturald medicaid a poporului rornn. Bucu39. LEON D-R N.

resti, 1903. Extras din Analele Academiei roinne. Seria II. d--1-

Tom. XXV. Memoriile sectiunei

40. LESICI ON ROM N escu-latinescu-ungurescu-nemtestu, pare de mai
multi autori, In cursul'a trideci si mai multor aniu lucratu. Budae,
1825.
41. LUPWO DIMITkIE P. --e-.Medicina babelor, Bucuresti, 1890. Extras

din Analele Academiei romne, Seria II.Tom.XIL Memoriile

sectiunei literare.
42. M A NCIUGA SIMEON. - De Insemntatea botanicei 1-omanesti ; In Farwilia X (1874), p. 511 et sq. Buda-Pesta, 1874.
43* MARIAN S. FL.
Chromatica poporului romm Discurs de receptiune, Bucuresci, 1882. Extrasu din Analele Academiei romne,
Seria II, Toni. IV, Seat. IL Memorii i
Insectele. Studiti folkloristic. Editiunea Academiei
romne. Bucuresti 1903.
45. MO VEN J.
Les Chapignons. Trait lmentaire et pratique de Mycologie. Paris.
44. MARIAN S. FL.

46. NICHOLSON G. r Dictionnaire pratique d'horticulture et del jardinage,

illustr de pres de 5000 figures dans le texte et de 80 planches

chromolithographies hors texte. Traduit, et mis a jour et adatst

a notre climat, a nos usages, etc., etc. par S. Mottet. Tome

IV. (Paris, 1892-1899).

47. OBERMEVER W. - Pilz-Btichlein. Unsere wichtigsten essbaren Pilze

in Wort und Bild Mit 25 Tafeln in Farbendruck. Stuttgart, 1898.
48. PANTU ZACH. C.
Vocabular botanic, cuprinzand numirile stiintifice

populare ale plantelor. Bucuresti, 1902.

Basme Aromne i Glosar. Bucuresti, 1905.
50. POPOVICI AL. P.
Contribution a l'tude de la Fiore mycologique
du Mont Ciahlu. Jassy, 1903.
51. Popovici AL. P. Contribution 4, la flore mycologique de la Roumanie. Jassy, 1903 ; In Annales scientifique de L'Universit4 de
Jassy.

49. PAPAHAGI, PER.

*) PArintele MkRIAN, cunoscutul nostru folklorist, a avut amabilitalea sA-mi

presinte un erbariu de pia ite nedeterminete din Bucovina, InsA fiecare cu
nunlirea sa popularl. Stabilind numirea tllntific, cu permisiunea pArintelui

MARIAN m'am folosit de aceste numiri populare al In lucrarea de fatA.

www.digibuc.ro

424

SiBLIOGRAFIE

52. POPOvICI AL. P. Contribution a la flore cryptogamique de la Roumanie. Jassy, 1902 ; in Annales scientifiques de L'Universit de
Jassy.
53. PORCIUS FLORIAN.
Flora din fostul district romanesc al Nasudului
in Transilvania. Bucureti, 1885. Extras din Analele Academiei
romne, Seria II, Tom. VII, Secs. II. Memorii i Notife.
54. PORCIUS FLORIAN.
Diagnosele plantelor fanerogame i criptogame
vasculare cari cresc spontaneu In Transilvania i nu sunt descrise in opul lui Koch : Synopsis Florae grmanicae et helveticae". Bucureti 1893. Extras din Analele Academiei romne,
Seria II. Tom. XIV. Memoriile sectiunei tiintifice.
55. PROCOPIANU-PROCOPOvICI AUREL
Beitrag zur Kenntniss der Gefasskryptogamen der Bukovina ; In Verhandlungen der zoologisch
botanischen Gesellschaft. Wien 1877.
56, PRODAN PROF. IULIU.
Flora pentru determinarea i descrierea
plantelor, ce cresc In Romania. Cluj. 1923. vol. I i II.
57. ROMER JULIUS.
Unsere wichtigsten essbaren und giftigen Pilze.
Mit eater farbigen DoppeltafeL Kronstzdt, 1905.
58. SACCARDO P. A.

Sylloge Fungorum omnium hucusque cognitorum.

Vol. II, V, VI, VIII i Xl. Patavii.

59. SAN GIORGIO, CONTESSA DR.
Catalogo poliglotto delle piante. Firenze, 1870.
60. SCHNEIDER CAMILLO KARL.
Illustriertes Handbuch der Laubholzkunde. Band. L Jena 1906, Band. II. Jena 1912.
61. UNGAR, DR. KARL.
Die Alpenflora des Sud-Karpathen, mit 136
Abbildungen in Farbendruck. Herausgegeben von Siebenbrgischen Krapathenverein. Hermannstadt 1913.
62. UNGAR DR. KARL.
Die Flora Siebenburgens. Ein Exkursions-und
Bestimmungsbuch fr Pflanzenfreunde und zum Oebrache in
Schulen Hermannstadt 1925.
63. VILMORIN-ANDRIEUX & C-Is.
Les fleurs de pleine terre, comprenant
la description et la culture des fleurs annuelles, bisannuelles,
vivaces et bulbeuses de pleine terre, Cinquieme edition, illustre
de plus de 1800 gravures. Paris, 1909.

www.digibuc.ro