Partenerii RR

Romnia, lib
n viitor

Asociaii
Romneti
Europa
America de
Nord
Australia
Asia & Africa

Evreii originari din Romnia:

Un suflet, doua patrii

Despre
Comuniti
Moldova
Ucraina
Macedonia

Shlomo Leibovici-Lais, presedinte al Asociatiei Culturale Mondiale a Evreilor

Originari din Romnia

S-au nascut n Romnia. Vorbesc si simt romneste. Cultura romna este parte integranta din
cultura lor. Nicaieri n lume nu se scriu attea carti n limba romna. n Israel, prima generatie a
originarilor din Romnia numara azi 120.000 de suflete. Pentru ntreaga comunitate nsa, cifra
estimata este de peste 400.000 de persoane.
Nu sunt emigranti si n-au plecat din Romnia n cautarea unei lumi mai bune. Ei s-au ntors acasa.
n Israel, pamntul stramosesc, n-au uitat ca Romnia a nsemnat o vreme cea de-a doua patrie.
n ciuda istoriei si a dramelor ndurate de multi dintre ei, cuvntul romnesc i leaga si azi. Scriu
literatura si ziare. Doua cotidiane, patru lunare, o publicatie electronica. Toate, n aproape fiecare
numar, au pagini ntregi de poezie si nuvele proaspat scrise.
Alaturi de cei veniti din alte tari, au contribuit la reconstructia statului israelian modern. L-au aparat
n primele linii si au murit pentru el. Evreii romni au dat Israelului si lumii personalitati valoroase,
printre care regasim n viata ultimul senator din Senatul romn interbelic. Nimeni altul dect dr.
Alexandru safran, rabinul sef al Genevei, care marturiseas "Sunt un copil al Romniei si fiinta mea
este adnc legata de tara romneasca".
O comunitate cu multe organizatii
n ansamblu, comunitatea evreilor romni "sufera de aceleasi metehne ca si romnii" si devine, de
la an la an, mai restrnsa "n Israel, mai traiesc azi circa 120.000 de evrei nascuti n Romnia.
Cifrele lansate - din diverse interese - sunt imaginare", spune dr. Shlomo Leibovici-Lais, una dintre
perso-nalitatile israeliene de origine romna care, dupa 1989, a facut eforturi de a "remprospata
constiinta apartenentei" generatiilor urma-toare, ai caror parinti sau bunici au copilarit n tara
romneasca. Cu totii formea-za n Israel o comunitate n care traieste, dupa unele evaluari, aproape
jumatate de milion de vorbitori de limba romna.
Pentru evreii romni, "Romnia este tara n care s-au nascut, s-au format, si-au facut studiile si au
activat pe diverse tarmuri profesionale, culturale si artistice. Cultura romna este parte a culturii
lor, iar condeierii continua sa scrie n romneste. Ei sunt dispersati n mai multe organizatii, asociatii,
cercuri culturale. Puntile de legatura ntre membrii asociatiei sunt ntlnirile la serile cultural-artistice
sau prin scris", povesteste Shlomo Leibovici-Lais, presedinte al Asociatiei Culturale Mondiale a
Evreilor Originari din Romnia (ACMEOR), cu sediul la Tel Aviv.
Numarul organizatiilor evreilor originari din Ro-mnia este foarte mare.
ntre acestea, presedintele ACMEOR aminteste Uniunea Evreilor din Romnia (HOR), menita sa se
ocupe de absortia noilor veniti n Israel, Asociatia Scriitorilor Israelieni de limba romna, condusa de
poetul Shaul Carmel. Membrii ei continua sa scrie n romneste si sa-si publice operele n Israel si
Romnia.

Repere
Link-uri
Legislaie
Mass-Media
Diaspora la
rotativ

"Gazeta
Romneasca
Ziarul romn
din Italia se
vinde la
chioscurile d
toata Peninsu

Singura
credinta a
ziarului "Lum
Romneasca
din Grand
Rapids:
Dragostea
pentru Rom

Observatorul
din Toronto

Proiectul pen
constituirea
reelei
ROMANIAN
NETWORK

Shlomo Leibovici-Lais mentioneaza, de asemenea, Sinagoga Rabinului Gutt-man, care

"comemoreaza martiriul" evreilor romni si Organizatia Unitara a Originarilor din Romnia (AMIR),
nfiintata la nceputul anilor 2000. Lista ramne deschisa si, prin bunavointa celor care au fondat sau
coordoneaza azi activitatea acestor asoci-atii, vom ncerca sa le spunem povestea n paginile revistei
noastre.
Istoria i-a silit pe evrei sa-si para-seasca pamntul. Tot ea i-a adus acasa si "asta-i diferenta fata de
romnii plecati pe alte meleaguri".
Despre alte diferente vorbeste Shlomo Leibovici-Lais: "Specificul evreilor originari din Romnia este
dictat de interesul de a se integra ca cetateni ai tarii, fiind constienti ca s-au ntors n tara lor. n
timp ce sasii, de exemplu, ajunsi n Germania si-au continuat uzul limbii pe care o vorbeau ntre ei si
n Romnia, evreii veniti de aici, n tot timpul regimului comunist, nu aveau voie sa nvete ebraica.
Noii veniti n Israel se vad pusi n fata efortului de a-si nsusi cunostintele elementare n ceea ce
priveste trecutul si limba propriei tari".
ACMEOR sau n cautarea trecutului evreilor romni
Nascut la Botosani n 1927, Shlomo Leibovici-Lais este un cunoscator avizat al istoriei evreilor
originari din Romnia. ACMEOR desfasoara o activitate remarcabila n domeniul cercetarii, tradusa n
publicatii editate de Comitetul pentru Ac-tivitate Culturalo-Iudaica n Rndurile Evreilor din Romnia.
"n saracia documentara cu privire la istoria evreilor originari din Romnia, suntem relativ bogati",
marturiseste Shlo-mo Leibovici-Lais.
Cercetarea trecutului unei comunitati, altadata numerosa, alaturi de activitatile culturale, este
menirea pentru care a luat fiinta ACMEOR, n Israel, "prin 1980".
Asociatia aduna materiale documentare legate de istoria evreilor din Romnia, din toate timpurile:
acte, inclusiv copii xerox, fotografii, carti rare, ziare sau taieturi de presa. n arhiva ACMEOR se afla,
de exemplu, proiectul primei gradinite de copii ebraica la Rishon le-Zion, asezare ale carei baze au
fost puse de evreii originari din Romnia, printre primii sositi n Palestina. Autorul proiectului
mentionat este David Iudelevici (Idelovici), originar din Iasi, cel care a trimis baronului Rotschild la
Paris cel dinti raport privind educatia din noile asezari ridicate n Palestina.
Materialele din arhiva AC-MEOR sunt pu-se la dispozitia cercetatorilor interesati, ntre care numerosi
universitari. Sala de cercetare a ACMEOR este locul n care acestia si fac lucrarile, iar elevii,
studentii, doctoranzii si chiar profesorii vin aici sa consulte arhiva. "Avem un tezaur de diapozitive si
un nceput de videoteca, dar si o colectie de nregistrari cu marturii orale. Biblioteca de consult are
mii de exemplare, printre care piese rare si chiar unicate, toate n legatura cu evreii din Romnia.
Posedam, de asemenea, o colectie de manuscrise interesante. Cercetatorii romni care ne-au vizitat
au apreciat activitatea noastra", explica presedintele ACMEOR.
n activitatea sa de cercetare istorica, Asociatia colaboreaza activ n Romnia cu Arhivele Statului,
Arhivele Ministerului Afacerilor Externe, revista "Magazin istoric", Biblioteca Academiei Romne si
alte institutii.
Premiile de prietenie Romnia-Israel
n sfera culturala, activitatea ACMEOR este la fel de bogata. Asociatia organizeaza periodic seri
culturale pe teme literare, artistice, istorice, inclusiv prezentari video si diapozitive, cu scopul de a
familiariza membrii sai cu istoria neamului de care apartin sau de a evoca evenimentele si
personalitatile din trecutl evreilor din Romnia, oriunde s-ar afla. Prin grija ACMEOR, sunt organizate
excursii pentru cunoasterea tarii. Acestea sunt, dupa spusele participan-tilor din tara sau din
strainatate, adevarate "se-minarii pe roate". Tot din dorinta de a sti trecutul, sunt organizate
excursii n afara Israelului, n locuri cu semnificatie din punct de vedere istoric. n Romnia, membrii
ACMEOR vin "pe urmele iudaismului romn", considera Shlomo Leibovici-Lais.
Biblioteca asociatiei are 15.000 de volume n sase limbi: romna, franceza, engleza, germana, idis si
ebraica. Cartile sunt mprumutate celor interesati, care mai pot gasi aici informatie pusa pe casete
video si audio. ACMEOR, asociatia care a organizat la Bucuresti prima expozitie de carte israeliana n
limba romna, acorda burse si premii anuale, ntre care cele mai cunoscute sunt premiul "Palty",
premiul "Kupfer-schmidt" si premiul "Gorun" pentru realizari deosebite n varii domenii culturale.
ncepnd cu 1994, ACMEOR ofera n fiecare an, ca semn de apreciere, Premiile de prietenie
Romnia-Israel. Laureatii acestora sunt personalitati din Romnia, active n actiunile menite sa
dezvolte legaturile prietenesti dintre cele doua tari.

Usa ACMEOR e deschisa

Presedintele ACMEOR este el nsusi parte a istoriei pe care evreii romni au scris-o. La numai 13 ani,
a intrat n miscarea subterana a tineretului sionist. Devi-ne apoi condu-cator al miscarii de tineret
Bnei Akiva, o grupare religioasa a tinerilor sionisti din Romnia. ntre 1944-1949, este membru n
conducerea Centralei miscarii sioniste de pionerat. n 1949, preia pentru a doua oara centralizarea
miscarii sioniste ilegale si devine absolvent al Institutului pedagogic de limba idis din Bucuresti si
functionar n cadrul Legatiei Israelului. Un an mai trziu, pleaca n Israel, unde are o activitate
bogata n diverse domenii: membru n Kibutz-ul Nir Etzion, nvatator la scoala din Cfar Saba.
Din 1953 pna n 1983, a lucrat n ministerul israelian de externe, ocupndu-se si de reunificarea
famiilor provenite din Romnia. Devine B.A. n istoria evreilor, sociologie si antropologie: M.A. n
istoria evreilor. si sustine doctoratul cu tema "Evreii din Romnia 1944-1950 n fata unui regim n
schimbari". Este fondator si presedinte al comitetului pentru activitate cultural-iudaica n rndurile
evreimii romne, eseist, publicist, comentator radio. A redactat, mpreuna cu Mose Imanuel,
Lexiconul pentru notiuni iudaice si sioniste, a scris carti, poezie, fabule.
"Asociatia Culturala Mondiala a Evreilor Originari din Romnia este deschisa tuturor evreilor nascuti
n aceasta tara", spune Shlomo Leibovici-Lais. Indiferent de locul unde se afla, de convingerile lor
politice sau religioase, de apartenenta la o organizatie sau alta.
Andrei Tomescu
Asociatii ale evreilor originari din Romnia a caror activitate
s-a remarcat de-a lungul anilor
- Asociatia Scriitorilor Israelieni de Limba Romna - ASILR (1973). Promoveaza literatura n limba
romna scrisa de originarii din Romnia. Unele dintre aceste lucrari au aparut cu sprijinul
Departamentului pentru romnii de pretutindeni, fiind semnate de Sonia Palty, Shaul Carmel, Iosef
Campus, etc.
- Asociatia Culturala Mondiala a Evreilor Originari din Romnia - ACMEOR (1980), interesata n
special de istoria evreilor romni si de studiul miscarii sioniste din tara noastra
- Asociatia de Prietenie Israel-Romnia -ACPRI (1950)
- Centrul Cultural de la Ierusalim (1993)
- Centrul cultural israelo-romn (2001)
- Organizatia Unitara a Originarilor din Romnia - AMIR (2001), initiata cu scopul de a reuni
conducatori ai diferitelor organizatii si personalitati independente ale originarilor din Romnia.
Asociatia si-a propus organizarea unui congres international al evreilor npascuti n Romnia care
locuiesc n diferite tari si crearea n Israel a unui muzeu al iudaismului din Romnia, care sa prezinta
imaginea evreilor originari din tara noastra si realizarile lor n Romnia, Israel si alte tari.
Laureati ai Premiilor de Prietenie Romnia-Israel

Editia 1994
Adrian Dohotaru, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe
Ioana Ursu, secretar general al Fundatiei "Magazin istoric"
Editia 1995
Acad. Razvan Teodorescu, presedintele Asociatiei Culturale de Prietenie Romnia-Israel
Prof. dr. Edmond Nicolau, prim-vicepresedinte Asociatia Culturala de Prietenie Romnia-Israel
Editia 1996
Dr. Cristian Popisteanu, presedintele Fundatiei si directorul revistei "Magazin istoric"
Dr. C. Visinescu, vicepresedinte al Asociatiei Culturale de Prietenie Romnia-Israel
Editia 1997
Acad. Virgil Cndea, vice-presedinte al Academiei Romne

Prof. dr. Gabriel Stermpel, membru de onoare al Academiei Romne

Stiati ca n Israel?
- n circa 50 de ani, s-au ntors circa 2.250.000 de persoane provenite din 104 tari
- Se vorbesc 72 de limbi moderne diferite
- Numarul evreilor originari din Romnia reprezinta un procent de peste 10% din poluatia evreiasca
a Israelului
- Comunitatea evreilor originari din Romnia ocupa locul patru, dupa cea a celor provenitI din fosta
Uniune Sovietica (27,6%), tarile Maghrebului (11,5%) si Polonia (11%)
- Media de vrsta n comunitatea originarilor din Romnia este cu mult mai mare dect a restului
populatiei evreiesti sau de alte origini
- Originarii din Romnia sunt raspnditi n Tel Aviv (29%), Haifa (24%), centrul tarii (21%), zona de
sud (10%), Ierusalim (5%)
- Preocupatile comunitatii originarilor din Romnia sunt preponderent intelectuale
- Evreii romni s-au remarcat n toate domeniile de activitate, mai putin n politica : numai patru
personalitati nascute n Romnia au fost ministri
- 27 de diplomati de origine romna au reprezentat Israelul, avnd rang de ambasador
- Nu exista lectorate de limba romna, dar interesul pentru studiul acestei limbi se remarca la nivel
academic
Mass media n limba romna
- Ziarele "Ultima ora", "Viata Noastra"
- Revistele "Minimum", distribuita si peste hotare, "Facla", "Revista mea"
- "Buna dimineata, Israel", publicatie electronica
- Publicatii grupate n jurul partidelor politice
- Fara exceptie, presa n limba romna publica fragmente din creatia literara a originarilor din
Romnia
Religie
- Politica guvernului israelian urmareste respectarea caracterului iudaic al statului, a mostenirii
culturale si religioase iudaice, precum si a religiei celorlalte comunitati existente n Israel
- Populatia crestina reprezinta 2,85% din totalul populatiei
- Comunitatile religioase crestine sunt: ortodoxa, nechalcedoniana, catolica si protestanta
- Biserica ortodoxa recunoaste diocesa Patriarhiei Constantinopolului
- Bisericile ortodoxe nationale romna si rusa se afla sub jurisdictia locala a Patriarhiei Greco
Ortodoxe